Universitatea ''Ovidius'' Constana

F.I.M.I.M. Energetic industrial

Surse regenerabile de energie

Proiect dimensionare sistem fotovoltaic independent

Studeni:

Prof. ndrumtor:

Mihai Toader Daniel Mndru Ing. Liviu Mateescu

Constana 2011

Memoriu justificativ

Soarele este, far ndoial, o vast surs de energie. ntr-un singur an, el trimite spre pamnt de 20.000 de ori energia necesar ntregii populatii a globului. n numai trei zile, pamntul primete de la soare echivalentul energiei existente n rezervele de combustibili fosili.
1

n optiunile energetice ale omului, electricitatea si-a cstigat un loc privilegiat. Chiar dac unele surse neconventionale sau conventionale de energie pot fi utile direct n instalatii termice sau mecanice, preocuparea de a obtine pe seama lor energie electric ramne pe primul plan. Dar, dup cum se stie, conversiile intermediare produc pierderi foarte mari sau sunt limitate prin legi foarte "aspre" - ciclul Carnot - si astfel, dorinta de a ajunge la o conversie direct a unei energii primare n energie electric este justificat. Exist o serie de astfel de generatoare, bazate pe fenomene fizice sau chimice mai mult sau mai putin studiate, din care viitorul va retine pe cele mai eficiente sau, poate, pe cele mai ieftine si care folosesc materiale mai raspndite pe pamnt. Printre generatoarele care pot realiza conversia directa a energiei electrice si n care se pun mari sperante, pe primul loc sunt celulele fotovoltaice, numite si celule solare, atunci cnd energia primar o reprezint radiatiile soarelui. Produsele bune nu trebuie doar s satisfac nevoile consumatorului final, ci trebuie, de asemenea, s fie avantajoase mediului n care produsul va fi folosit. Electricitatea nu face exceptie de la regul. Electricitatea solar poate s-si aduc o important contributie la pstrarea rezervelor de energie ale pamntului si, n acelasi timp, poate contribui la ncetinirea modificrilor climatice generale: reduce consecintele efectului de ser si ale gazelor poluante din atmosfer. Costul energiei produse de sistemele fotovoltaice continu s scad. Oricum, costul energiei fotovoltaice este, n general, mai mare dect al energiei produse n mod conventional. De asemenea, desi costul initial al echipamentului fotovoltaic este mai mare, sunt totusi unele aplicatii n care sistemul fotovoltaic este cel mai eficient din punct de vedere financiar. Numrul sistemelor fotovoltaice creste anual datorit avantajelor oferite. Dintre aplicatiile mai eficiente, trebuie mentionate cele destinate alimentrii consumatorilor izolati, de mic putere, din domenii precum: telecomunicatii, balizaj, protectie catodic, refrigerare, irigatii etc. Un sistem fotovoltaic bine realizat poate opera neurmrit si necesit o ntretinere periodic minim. Economiile provenite din costurile de munc si cheltuielile de transport pot fi nensemnate. Printre principalele caracteristici ale sistemelor fotovoltaice enumerm: Modularitate Un sistem fotovoltaic poate fi proiectat pentru o usoar expandare. Dac cererea de putere ar creste, singurul obstacol care poate interveni n expandarea sistemului fotovoltaic este lipsa spatiului necesar amplasrii modulelor suplimentare; ne referim desigur la lipsa unui spatiu iluminat de soare. Autonomie Nu necesit un consum suplimentar si cheltuieli de ntretinere. Alimentarea cu combustibil conventional si depozitarea lui poate costa mai mult dect combustibilul nsusi. Energia solar este oferit gratis. Deoarece tendinta actual este orientat spre optimizarea din punct de vedere energetic, pentru asigurarea functionalittii n conditii de maxim eficient, s-au dezvoltat aplicatii n care sistemele fotovoltaice sunt dotate cu sisteme inteligente pentru controlul functionrii, dotri care asigur personalizarea acestor aplicatii.
2

Durabilitate Marea majoritate a modulelor fotovoltaice de astzi sunt bazate pe tehnologii care au dovedit o degradare minima dup 20 de ani de functionare, ele fiind garantate 30 de ani. Se stie bine c sistemele fotovoltaice produc energie electric ziua, dar la fel de bine se stie si c energia electric livrat ziua cost mai mult. n Romnia, deja se practic tarifare diferentiat zi-noapte deci, sistemul fotovoltaic produce energie electric gratis sau aproape gratis n timpul zilei, cnd energia electric este mai scump, iar pe timpul noptii cnd sistemul fotovoltaic nu produce sau al orelor de vrf, necesarul de energie electric este preluat din reteaua electric de distributie local. Un mare avantaj pe care-l prezint sistemele fotovoltaice este acela c se pot integra n cladiri, pot nlocui subansamble, materiale de constructie sau chiar ntregi prti componente ale cldiri cum ar fi de exemplu acoperisul.Modulele solare pot avea mai multe ntrebuintari; astfel, ele pot nlocui suprafetele mai scumpe ale cladirilor si pot oferi n plus alte avantaje. De exemplu, n fatade, ele pot nlocui usor oglinzile sau geamurile colorate, asigur umbr si, n acelasi timp, pot genera electricitate. n interiorul acestor module de geam dublu, spatiul dintre celulele solare opace este transparent. n cladirile n care sunt integrate panouri solare, costul pe mp al panourilor fotovoltaice este de mare important, mai ales de cnd aceste materiale pot actiona, cum am mai spus, ca substitute pentru alte materiale de constructie. Pretul efectiv pe unitatea de elemente solare integrate n constructie este diferent dintre pretul modulelor solare si acela al materialelor pe care acestea le pot nlocui. Un mp de sistem fotovoltaic din silicon cristalin conectat la retea cost aproape ct un sfert de mp de material de calitate pentru fatad, cum ar fi marmura sau alt piatr de constructie. n situatiile cnd costurile celor dou materiale sunt relativ aceleasi, avantajul este c electricitatea solar este gratuit! Odat cu aparitia problemelor legate de nesiguranta mediului nconjurtor, construirea unor cldiri eficiente din punct de vedere energetic a cstigat o mai mare popularitate. Opinia general adoptat este c un control mai atent al repercusiunilor asupra mediului nconjurator este extrem de necesar si c oamenii trebuie s foloseasc sisteme mai eficiente din punct de vedere energetic. Aspectul uman al problemei nu este nici el neglijabil. De-a lungul istoriei, oamenii au cutat s se nconjoare cu lucruri frumoase, estetice, care ocupau n sufletul lor locuri importante si care promiteau s le asigure o mai mare consideratie n ochii celorlalti. Solutiile privind puterea solar nu permit doar reglarea producerii energiei electrice la nevoile cladiri, ci si oportunitatea de a economisi bani prin vinderea oricarui surplus de energie ctre reteaua public. Asigurarea unui mediu nconjurtor favorabil vietii nu cere gesturi mari. De fapt, chiar posibilittile de alegere ale fiecruia dintre noi pot aduce contributii diferite si pozitive. n viata social, aceast contributie poate lua forma unei solutii energetice sustinut de politica privind mediul nconjurtor al unei companii. Mai mult, o
3

companie care cumpar sau produce electricitate neduntoare mediului va beneficia, automat, de o imagine pozitiv.

Istoric
Deja i n Grecia antic se tia c energia luminii se poate utiliza; astfel se pare c la asediul Siracuzei din anul 212 naintea erei noastre, grecii au concentrat lumina solar cu oglinzi i au ndreptat-o ctre flota asediatoare a romanilor, incendiind-o. Tot grecii au fost i cei care au utilizat energia luminoas n scop panic aprinznd cu ea flacra olimpic. n 1839 Alexandre Edmond Becquerel a descoperit c o baterie expus la soare produce mai mult curent electric dect una neexpus. Pentru acest experiment a msurat diferena de potenial dintre doi electrozi de platin situai unul pe faa luminat i cellalt pe faa umbrit a recipientului i scufundai ntr-o baie de soluie chimic acid . Cnd a expus aceast construcie la soare a observat trecerea unui curent printre electrozi. Aa a descoperit efectul fotoelectric pe care ns nu l putea explica nc. Mrirea conductivitii seleniului a fost demonstrat n 1873. Zece ani mai trziu a fost confecionata prima celul fotoelectric clasic. Dup nc zece ani, n 1893 a fost confecionata prima celul solar care producea electricitate. n 1904, fizicianul german Philipp Lenard a descoperit c lumina incident pe anumite suprafee metalice elibereaz electroni din suprafaa acestuia i astfel a oferit prima explicaie referitoare la efectul fotoelectric. Totui el nu tia nc de ce i la care metale se produce acest efect. Cu toate acesta, pentru aceast descoperire el a obinut premiul Nobel pentru fizic n anul 1905. Rezolvarea problemei a venit de la Albert Einstein n 1905 cnd, cu ajutorul teoriei cuantice, a explicat dualitatea luminii, ea fiind prezent n acelai timp i ca particul i ca und. Pn atunci se credea c lumina este doar energie cu diferite lungimi de und. Einstein n experimentele sale a constatat c lumina n unele situaii se comport ca o particul, i c energia fiecrei particule sau foton depinde doar de lungimea de und. El a descris lumina ca o serie de gloane ce ating suprafaa materialului. Dac aceste gloane au suficient energie, un electron liber din metalul atins de foton se va elibera din structura acestuia. Totodat a constatat c energia cinetic maxim a electronului este independent de intensitatea luminii i depinde doar de energia fotonului care l-a eliberat. Aceast energie depinde totodat numai de lungimea de und respectiv frecvena luminii. Pentru lucrrile sale privind fenomenul fotovoltaic, a obinut premiul Nobel pentru fizic n anul 1921. Descoperirea n anul 1949 a jonciunii p-n de ctre William B. Shockley, Walther H. Brattain i John Bardeen a fost nc un pas mare n direcia celulelor. Dup aceast descoperire fabricrii celulei solare n forma cunoscut astzi nu i mai sta nimic n cale. Fabricarea primei celule solare n 1954 n laboratoarele
4

firmei americane Bell se datoreaz totui unei ntmplri fericite. Angajaii firmei sub conducerea lui Morton Price au observat, cnd cercetau un redresor cu siliciu, c acesta producea mai mult curent cnd era expus la soare. Ca urmare, firma Bell prin contribuia domnilor Chapin, Fuller i Pearson a dezvoltat n 1953 primele celule solare din siliciu impurificate cu arsen ,dar care aveau un randament de doar 4 % care a fost mrit la 6 % prin schimbarea impurificrii. n 1958 au fost testate celule solare pentru prima dat pe sateliul Vanguard I dotat cu un panou solar avnd 108 celule solare pe baz de siliciu. Rezultetele obinute au fost peste ateptri pn n ziua de azi sondele spaiale pn dincolo de marte sunt alimentate cu curent produs de celulele solare, iar n anul 2011 se va lansa sonda spaial Juno care va fi prima sond spaial spre Jupiter alimentat cu curent produs de celule solare. S-au atins n spaiu randamente de pn la 10,5 %. Aceste rezultate nu se puteau realiza pe pmnt i datorit condiiilor diferite din spaiu, unde nu se regsete ritmul zi-noapte i lumina natural nu este absorbit parial de atmosfer i nori, totodat radiaiile cosmice conduc la o mbtrnire mai rapid a celulelor solare dect pe pmnt. De aceea industria i cercetarea ncearc obinerea unor randamente tot mai mari n paralel cu prelungirea duratei de via. Randamentul teoretic pentru celule solare pe baz de siliciu se consider a fi de 29 % pentru condiiile de iradiaie pe spectrul din zona de mijloc. Mandelkorn i Lamneck au mrit durata de via a celulelor solare n 1972 printr-o reflectare a purttorilor de sarcin minoritari dup ce au introdus un strat numit black surfaces field (BSF) n stratul impurificat p. n 1973 Lindmayer i Ellison au confecionat aa numita celul mov ce avea un randament de 14 %. Prin reducerea reflexiei n 1975 s-a mrit randamentul la 16 %. Aceste celule sau numit celule CNR (Comsat Non Reflection; Comsat = Telefonsatelit ) i au fost concepute pentru satelii. Criza de la nceputul anilor 70 a condus la creterea preurilor produselor petroliere, avnd ca rezultat cretere preului energiei. Acest lucru a impulsionat cercetrile n domeniul celulelor solare. n 1980 s-a nceput organizarea de concursuri de automobile acionate cu energie electric obinut de la module solare. n 1981 un avion acionat de energie solar a traversat Canalul Mnecii. ntre timp, specialitii de la Universitatea Stanford i cei de la Telefunken au dezvoltat celule solare cu un randament n jur de 20 %

Funcionare
Se poate vorbi despre panouri fotovoltaice (PV), cunoscute pentru capacitatea lor de captare i transformare a energiei solare n electricitate. Fiecare tip necesit o investiie iniial, care difer n funcie de capacitatea lor, de calitatea materialelor din care sunt realizate i de firma productoare. Fiabilitatea a fost demonstrat n timp, ele avnd o durat de via suficient de mare, n condiiile n care ntreinerea lor se
5

apropie, din punct de vedere financiar, de zero. Orict ar prea de fragile, productorii ofer pentru celulele fotovoltaice garanie de pn la 30 de ani. Aceste sisteme se amortizeaz n maximum 8 ani. Din cele mai multe tehnologii de energie solara, fotovoltaice (PV) arat cea mai inalta promisiune pentru acceptare la nivel mondial. PV sau celulele solare nu au pri n micare, sunt simple in design, sunt ecologice, au nevoie de foarte puin ntreinere, nu fac zgomot i produc energie electric, atunci cnd sunt expuse la lumin. De remarcat ca exista mai multe tipuri de fotodiode care permit obinerea tensiunii n diferite configuraii foarte simple i adecvat pentru alimentarea aparatelor electronice. Scara mare de curent electric continuu furnizat de panourile fotovoltaice poate fi transformat n curent alternativ i injecta n reea, o operaiune care este viabil din punct de vedere economic. Energia solar este energie obinuta direct de la soare, radiatia solara ar putea fi exploatata pentru abilitatea sa direct prin utilizarea de radiaii n dispozitive optice sau n alt mod. Este un tip de energie curat i regenerabil, cunoscut sub denumirea de energie verde. Puterea de iradiere variaz n funcie de ora din zi, de condiiile meteorologice, etc. Se poate presupune c, ntr-o poziie bun pentru a influena valoarea, este mai mare de 1000 W / m la suprafaa pmntului. Aceast putere este cunoscut sub numele de iradiere. Radiaia este utilizata direct . Radiaiile vin direct de la sursa de energie solar, fr intermediari sau reflecii. Energia fotovoltaica solara este o metod de producie de energie electric prin panourile fotovoltaice. Panourile sau modulele fotovoltaice sunt compuse din dispozitive semiconductoare de tip dioda, care primesc radiatia solara si determina impulsuri electronice, genernd un mic potenial, aceasta producnd curent electric continuu. Panourile fotovoltaice sunt sisteme capabile sa transforme lumina(energia solara) direct in energie electrica, prin intermediul unui proces chimic complex. Energie electrica grauita! Conversia este statica si nepoluanta, tocmai de aceea acest mod de producere a energiei electrice este unul ecologic. In ciuda pretului si a dependentei de factorii externi, panourile solare sunt o solutie pentru viitor. Acest lucru este dovedit si de cresterea de aprope 50% inregistrata in numarul de astfel de sisteme folosite pe glob, in fiecare an din 2002 incoace. Procentul utilizarii energiei solare este in continuare minuscul, estimand ca va ajunge la 0,40% in 2010. Insa pe viitor, odata cu dezvoltarea tehnologiei si micsorarea costurilor initiale, panourile fotovoltaice vor deveni cu siguranta din ce in ce mai utilizate. Energia solara este disponibila in cantitati imense, este inepuizabila (cel putin pentru cateva miliarde de ani) si este ecologica. Captarea energiei solare nu este poluanta si nu are efecte nocive asupra atmosferei, iar in conditiile in care degradarea Terrei atinge un nivel din ce in ce mai ridicat, aceasta problema incepe sa fie luata in seama de tot mai multi oameni. Si acest lucru se vede. In cazul producerii de energie electrica prin intermediul panourilor fotovoltaice, procentul energiei solare din totalul energiei produse pe glob a
6

crescut de la 0,04% in 2004 la peste 0.3% si se estimeaza ca va depasi 0,4% pana la finalul lui 2010. In continuare este un procent minuscul, dar este de apreciat faptul ca omenirii a inceput sa ii pese. Iar pe masura ce tehnologia se va dezvolta, energia solara va fi utlizata din ce in ce mai mult. Pe baza inregistrarilor meteorologice putem observa usor ca potentialul solar pe teritoriul Romaniei are valori remarcabile. Totodata, constatam ca in majoritatea tarilor dezvoltate din Europa (chiar si in cele cu potential solar inferior celui din Romania) producerea energiei electrice pe baza energiei luminii soarelui are succes.

Panourile fotovoltaice
Putem vorbi despre panouri fotovoltaice (PV), cunoscute pentru capacitatea lor de captare i transformare a energiei solare n electricitate i despre panourile solare folosite pentru nclzirea apei. Fiecare tip necesit o investiie iniial care difer n funcie de capacitatea lor, de calitatea materialelor din care sunt realizate i de firma productoare. Fiabilitatea a fost demonstrat n timp, ele avnd o durat de via suficient de mare, n condiiile n care ntreinerea lor se apropie, din punct de vedere financiar, de zero. Orict ar prea de fragile, productorii ofer pentru celulele fotovoltaice garanie de pn la 30 de ani. Aceste sisteme se amortizeaz n maximum 4 ani, deoarece, dup montarea lor, cheltuielile pentru energie n anumite luni ale anului (vorbim aici strict de aceast parte a Europei, cu o clim temperat continental) sunt aproape inexistente.

Energii neconvenionale
Tehnologia de generare a energiei fotovoltaice utilizeaz, ca element de baz, celulele semiconductoare numite uneori i wafers. Principiul const n generarea curentului electric ntre doi electrozi ataai la un sistem solid sau lichid, sub directa aciune a luminii solare. Pn de curnd, aproape toate celulele fotovoltaice erau realizate din siliciu de diferite tipuri, cu un randament cuprins ntre 7 i 18%. Pentru a produce curent electric, se cupleaz ntre 36 i 72 de asemenea celule. Practic, toate dispozitivele fotovoltaice ncorporeaz semiconductori de-a lungul crora luminozitatea solar este transformat n energie electric. Puterea difer n funcie de dimensiunile modului n care sunt asamblate celulele semiconductoare, dar i de intensitatea luminii solare.

Probabil acum v punei ntrebarea: ce se ntmpl cu panoul PV arunci cnd nu mai este soare, caz ntlnit noaptea i, ocazional, pe timp noros ori... n timpul a cte unei eclipse. Bineneles c cei care au conceput aceste sisteme au avut grij s pun la punct i acest aspect. Aadar, sistemul poate avea n componena lui o baterie care s stocheze suficient energie pentru a supravieui" chiar i unei nopi lungi de iarn, n condiii de mediu favorabile, o parte din cantitatea de energie este consumat, iar surplusul este stocat n baterii, fiind apoi consumat n timpul nopii sau pe vreme nefavorabil (reprezentat cel mai adesea de nnorrile accentuate, care pot s in i cteva zile consecutiv). Totui, dac exist pericolul unui consum peste ateptri, un generator care funcioneaz cu motorin sau cu gaz va asigura electricitatea necesar si, simultan, va rencrca bateria, n zone cu vnturi puternice, poate fi folosit i un convertor de energie eolian la o scar mai mic, pentru c, n mod sigur, nu avei nevoie de unul industrial. Totui, din cauza fluctuaiilor anuale ale radiaiilor solare, n cele mai multe pri ale lumii, un sistem fotovoltaic are nevoie de un generator solar de dimensiuni mai mari i de o baterie de stocare mai mare. Un astfel de sistem este mai scump dect cel de baz, combinnd, n aa-nu-mitele sisteme-hibrid, diferite tipuri de generatoare electrice. O combinaie ntre celulele fo-tovoltaice i generatoarele bazate pe combustibil lichid (petrol, de exemplu), garanteaz aceeai fiabilitate ca serviciul public de curent electric. Dac este s vorbim de rentabilitate, folosirea celulelor monocristaline, recunoscute pentru eficiena lor crescut, este cea mai indicat, ns trebuie s v pregtii pentru un pre de achiziie pe msura performanelor.

Generarea energiei electrice in parcurile fotovoltaice

Lumina solara poate fi convertita in energie electrica folosind fotovoltaicele (FV), concentrarea puterii solare (CPS), si diverse tehnologii experimentale. FV au fost utilizate in principal pentru alimentarea cu energie a aplicatiilor mici si mijlocii, din
8

calculatorul alimentat de o singura celula solara, pentru a furniza independenta caselor alimentate de un spectru fotovoltaic. Pentru generatii de scara mare, instalatiile CPS ca SEGS au fost un lucru normal, dar mai recent, instalarea unor FV-uri de multimegawati este un lucru tot mai comun. Finalizata in 2007, de statia de putere de 14 MW in Clark County, Nevada si amplasamentul de 20 MW in Beneixama, Spania sunt caracteristicile tendintei spre centralele fotovoltaice mai mari in SUA si Europa.

Instalatie de 11 MW de energie solara in Serpa, Portugalia O celula solara, sau fotovoltaica (PV), este un dispozitiv care transforma lumina in curent utilizand efectul fotoelectric. Prima celula solara a fost construita de Charles Fritts in anii 1880. Desi prototipul cu celule de seleniu transforma mai putin de 1% din lumina incidenta in energie electrica, atat Ernst Werner von Siemens cat si James Clerk Maxwell au recunoscut importanta acestei descoperiri. In urma lucrarilor lui Russell Ohl in 1940, cercetatorii Gerald Pearson, Calvin Fuller si Daryl Chapin au creat celulele solare de silicon in 1954. Aceste prime celule solare costau 286 USD /watt si au ajuns la randamente de 4.5-6%. Cele mai vechi aplicari semnificative de celule solare au fost ca o sursa auxiliara de energie la satelitul Vanguard I in 1958, care i-a permis sa-si continue transmisia mai mult de un an dupa ce s-a epuizat bateria chimica. Operatiunea de succes a celulelor solare in aceasta misiune a fost duplicata in mai multi sateliti sovietici si americani, si de la sfarsitul anilor 1960, FV a devenit sursa de putere stabilita pentru ei. Fotovoltaicele au jucat un rol esential in succesul comercial al primilor sateliti, cum ar fi TelStar, si raman vitale pentru infrastructura actuala de telecomunicatii. Costurile ridicate ale celulelor solare au limitat folosirea terestra pe parcursul anilor 1960. Acest lucru s-a schimbat la inceputul anilor 1970, cand preturile au atins niveluri care fac generatia PV competitiva in zonele izolate, fara acces la retea. Utilizari initiale terestre includeau alimentarea statiilor de telecomunicatii, platforme de ulei dealungul coastei, geamandurile de navigatie si trecerile de cale ferata. Aceste aplicari independente de retea s-au dovedit de succes si au reprezentat mai mult de jumatate din capacitatea instalata in intreaga lume pana in 2004.
9

Criza petrolului din 1973 a stimulat o crestere rapida in productia de FV in anii 1970 si inceputul lui 1980. Economiile rezultate din productia la scara, a dus la cresterea productiei, iar impreuna cu imbunatatirile in performanta sistemului au scazut pretul FV de la 100 USD / watt in 1971 la 7 USD / watt in 1985. Preturile petrolului aflate in continua scadere la inceputul anilor 1980 au condus la o reducere a fondurilor pentru fotovoltaice R & D si o intrerupere de credite fiscale asociate cu actul normativ a taxelor de energie din 1978. Acesti factori au moderat cresterea la aproximativ 15% pe an din 1984 pana in 1996. De la mijlocul anilor 1990, pozitia de lider in sectorul FV s-a mutat din SUA in Japonia si Germania. Intre 1992 si 1994 Japonia a crescut finanarea C & D, a stabilit orientari nete de contorizare, si a introdus un program de subventie pentru a incuraja instalarea de sisteme de FV rezidentiale. Ca rezultat, instalaiile de FV in tara au crescut de la 31.2 MW in 1994 la 318 MW n 1999, si cresterea productiei la nivel mondial s-a marit cu 30% la finele anilor 1990. Germania a devenit lider de piata la nivel mondial, de cand a revizuit sistemele sale de tarifare a alimentarii, ca parte a actului normativ a surselor regenerabile de energie. Capacitate instalata FV a crescut de la 100 MW n 2000 la aproximativ 4150 MW la sfarsitul anului 2007. Spania a devenit cea de-a treia piata ca marime dupa adoptarea unei structuri similare a tarifului de alimentare in 2004, in timp ce Franta, Italia, Coreea de Sud si Statele Unite au inregistrat recent cresteri rapide, ca urmare a diferitelor programe de incurajare si a conditiilor de pe piata locala.

Noiuni generale despre panouri fotovoltaice

Utilizarea panourilor fotovoltaice Initial panourile fotovoltaice au fost folosite pentru a asigura energia electrica acolo unde nu exista nici un alt mod de a o produce: statii experimentale, outpost-uri indepartate sau sateliti. In prezent, panoul fotovoltaic, desi inca destul de costisitor, a inceput sa patrunda in cam toate domeniile si mediile sociale. Este folosit pentru a produce curentul electric necesar locuintelor individuale izolate, in cadrul unor centrale solare de mare capacitate, in cadrul dispozitivelor mobile precum taxiurile electrice sau alimentatoarele mobile si multe altele. Pe masura ce tehnologia va avansa si pretul panourilor solare va scadea din ce in ce mai mult, tot mai multe persoane vor avea acces la aceasta forma alternativa de producere a energiei electrice.

10

Panouri solare preuri Cum ziceam si in paragraful precedent, pretul unei instalatii solare de producere a energiei electrice este inca foarte ridicat. Investitia initiala se amortizeaza in timp. In tara noastra, instalarea de sisteme cu panouri fotovoltaice este propice in principal in partea de sud si sud-est. In functie de necesarul electric al incintei pentru care se monteaza sistemul, acesta poate asigura intre 20 si chiar 80% din necesarul de consum, pentru anumite perioade de timp.

Un sistem fotovoltaic nu contine doar panouri, ci si baterii, invertoare si multe alte dispozitive. Astfel, pretul sau creste. Pentru a acoperi necesarul unei locuinte de 150 de m2 spre exemplu, este nevoie de o investitie de 15-20.000 euro, care se poate amortiza in 8-15 ani. Chiar si asa insa, sistemul fotovoltaic (sau chiar cel hibrid, cu turbine eoliene si panouri), nu poate asigura independenta de la retea. El poate fi un substituent, dar va fi necesara in continuare o situatie de backup: reteaua RENEL sau un generator pe benzina.

Panouri fotovoltaice in Romania Datorita pretului mare si al potentialului energetic destul de scazut al tarii noastre, panourile fotovoltaice sunt folosite la noi pe o scara foarte redusa.
11

Insa, daca se va adopta legea prin care guvernul va subventiona 90% din costul instalarii unui sistem energetic alternativ, s-ar putea ca cererea de astfel de produse sa cunoasca o crestere exponentiala. In plus, cum reglementarile UE obliga tarile membre ca un procent semnificativ din energia produsa de acestea pana in anul 2012 sa fie prin mijloace alternative, s-ar putea ca viitorul panourilor fotovoltaice si al energiei electrice solare sa fie din ce in ce mai roz. Si s-ar putea sa vedem si la noi tot mai multe case cu acoperisuri in genul celui al casei de mai jos.

Dimensionarea sistemului fotovoltaic

Calculul dimensionrii sistemului de fa se bazeaz pe ipoteza alimentrii autonome cu energie electric a unei locuine individuale, n oraul Constana, n luna aprilie. Pentru Constana, coordonatele geografice sunt: lat. 44 22' N / long. 28 63' E.
12

Pentru aceasta, se pleac de la evaluarea cantitativ a energiei solare recuperabile. O suprafa expus la Soare primete, la un moment dat, un flux de energie din radiaia solar ce se exprim W/m. Acest flux depinde de ora zilei, de trecerea norilor, etc. La finalul unei zile, acest flux a produs o anumit cantitate de energie zilnic, ce este proporional cu integrala radiaiei solare, fiind exprimat n Wh/m pe zi. Cum radiaia solar instantanee este variabil, energia zilnic se obine calculnd integrala curbei radiaiei n funcie de timp. O consecin a micrii pmntului pe o traiectorie eliptic este modificarea continu a distanei pmnt - soare, fapt ce influeneaz fluxul solar incident pe suprafaa pmntului. Pentru a modela aceast influen, se definete constanta solar egal cu fluxul solar incident pe o suprafa unitar normal la razele soarelui situat la limita atmosferei, atunci cnd distana pmnt - soare este cea medie, R0:
G SC = BS R0
2

unde B reprezint emitana, iar S suprafaa proieciei plane a soarelui. n prezent, valoarea constantei solare este stabilit convenional la valoarea: GSC = 1368 W/m2 La un moment oarecare dintr-un an, atunci cnd distana pmnt soare este R, la limita atmosferei, fluxul solar incident pe o suprafa unitar normal la razele soarelui, denumit uzual iradian solar extraterestr, este:
BS R G = 2 = G SC 0 R R
0 2

Iradiana solar extraterestr ntr-o zi Julian j, se calculeaz cu relaia (Spencer, 1971):

G j = G SC (1,00011 + 0,034221 cos j + 0,00128 sin j 0,000719 cos 2 j + 0,000077 sin 2 j ) ,
0

n care j

2 ( j 1) . 365

Aprilie Ziua j j sin j

13

sin
sin 2j sin 3j

91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120

1.548493151 1.56569863 1.58290411 1.600109589 1.617315068 1.634520548 1.651726027 1.668931507 1.686136986 1.703342466 1.720547945 1.737753425 1.754958904 1.772164384 1.789369863 1.806575342 1.823780822 1.840986301 1.858191781 1.87539726 1.89260274 1.909808219 1.927013699 1.944219178 1.961424658 1.978630137 1.995835616 2.013041096 2.030246575 2.047452055

0.999751294 0.999987007 0.999926702 0.999570397 0.998918198 0.997970299 0.996726979 0.995188606 0.993355637 0.991228613 0.988808165 0.986095009 0.983089947 0.97979387 0.976207753 0.972332658 0.968169732 0.963720207 0.9589854 0.953966714 0.948665633 0.943083726 0.937222647 0.931084131 0.924669993 0.917982134 0.911022532 0.903793249 0.896296423 0.888534275

0.044591561 0.010195217 -0.024213199 -0.058592946 -0.09290332 -0.127103696 -0.161153582 -0.195012662 -0.228640848 -0.261998324 -0.295045594 -0.327743532 -0.360053421 -0.391937009 -0.423356544 -0.454274826 -0.484655249 -0.51446184 -0.54365931 -0.57221309 -0.60008937 -0.627255146 -0.653678254 -0.679327409 -0.704172241 -0.728183336 -0.751332264 -0.773591616 -0.794935038 -0.815337259

-0.997762392 -0.999883063 -0.99934038 -0.996135788 -0.990277824 -0.981782092 -0.970671221 -0.956974806 -0.940729331 -0.921978069 -0.900770965 -0.877164508 -0.85122158 -0.823011281 -0.792608757 -0.760094988 -0.72555658 -0.689085533 -0.650778992 -0.610738994 -0.569072191 -0.525889571 -0.481306157 -0.435440705 -0.388415384 -0.340355455 -0.291388933 -0.241646248 -0.191259899 -0.140364097

Aprilie Ziua j
91 92 93 94 95 96 97 98

cos
j cos j
0.022301327 0.005097675 -0.012107487 -0.029309064 -0.046501966 -0.063681102 -0.080841386 -0.097977741

cos 2j
-0.999005302 -0.999948027 -0.999706818 -0.998281957 -0.995675134 -0.991889435 -0.98692934 -0.980800725

cos 3j
-0.066859615 -0.015292494 0.036315361 0.087826485 0.139103668 0.190010325 0.240410859 0.290171018

1.548493151 1.56569863 1.58290411 1.600109589 1.617315068 1.634520548 1.651726027 1.668931507

14

99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120

1.686136986 1.703342466 1.720547945 1.737753425 1.754958904 1.772164384 1.789369863 1.806575342 1.823780822 1.840986301 1.858191781 1.87539726 1.89260274 1.909808219 1.927013699 1.944219178 1.961424658 1.978630137 1.995835616 2.013041096 2.030246575 2.047452055

-0.115085091 -0.132158374 -0.149192535 -0.166182532 -0.183123336 -0.200009931 -0.216837319 -0.233600519 -0.250294568 -0.266914524 -0.283455468 -0.299912503 -0.316280758 -0.332555386 -0.348731572 -0.364804525 -0.380769489 -0.396621737 -0.412356576 -0.427969349 -0.443455434 -0.458810246

-0.973510844 -0.965068328 -0.955483175 -0.944766732 -0.932931688 -0.919992055 -0.905963154 -0.890861595 -0.874705259 -0.857513274 -0.839305996 -0.820104981 -0.799932965 -0.77881383 -0.756772582 -0.733835317 -0.710029193 -0.685382396 -0.659924109 -0.633684473 -0.606694557 -0.578986315

0.339158259 0.387242096 0.43429445 0.480189989 0.524806462 0.568025026 0.609730562 0.64981198 0.688162517 0.724680018 0.759267215 0.791831978 0.822287566 0.850552855 0.876552556 0.900217414 0.921484394 0.940296849 0.956604667 0.970364411 0.981539429 0.990099955

Ziua j
91 92 93 94 95 96 97 98 99

Gj [W/m]
1371.932417 1371.124756 1370.315341 1369.504414 1368.692219 1367.879004 1367.065014 1366.250499 1365.435708

15

100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120

1364.620891 1363.806301 1362.99219 1362.178811 1361.366419 1360.555269 1359.745615 1358.937713 1358.13182 1357.328192 1356.527086 1355.728757 1354.933463 1354.14146 1353.353004 1352.568351 1351.787756 1351.011475 1350.239761 1349.472867 1348.711048

Abaterea maxim a iradianei solare extraterestre fa de constanta solar este de 3.4%. n absena atmosferei, densitatea fluxului solar incident pe o suprafa orizontal la nivelul solului, se determin cu relaia clasic:

n care unghiul de nlare a soarelui pe cer, h, se calculeaz cu relaia:

unde

este latitudinea geografic,

sin (44.22)
0.235470692

este unghiul de declinaie i unghiul orar.

cos (44.22)
0.97188145

16

Ziua j
91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120

j [rad]
0.073735312 0.080464779 0.08716987 0.093848959 0.100500421 0.107122638 0.113713996 0.120272882 0.126797689 0.133286813 0.139738652 0.146151605 0.152524076 0.158854469 0.16514119 0.171382649 0.177577254 0.183723418 0.189819554 0.195864076 0.201855401 0.207791948 0.213672136 0.219494389 0.225257132 0.230958793 0.236597803 0.242172597 0.247681613 0.253123295

j
-0.208224004 -0.207830764 -0.207480187 -0.207172697 -0.206908662 -0.206688396 -0.206512162 -0.206380166 -0.206292561 -0.206249443 -0.206250855 -0.206296786 -0.206387168 -0.206521879 -0.206700741 -0.206923525 -0.207189944 -0.20749966 -0.207852279 -0.208247356 -0.208684393 -0.209162841 -0.209682097 -0.210241511 -0.210840382 -0.21147796 -0.212153446 -0.212865996 -0.21361472 -0.21439868

sin h
0.965651425 0.966817112 0.967926577 0.968979975 0.969977513 0.97091945 0.971806096 0.972637808 0.973414996 0.974138116 0.974807671 0.975424211 0.975988331 0.976500673 0.976961919 0.977372798 0.977734079 0.978046573 0.97831113 0.978528641 0.978700036 0.978826281 0.978908379 0.97894737 0.978944326 0.978900355 0.978816596 0.978694221 0.97853443 0.978338454

Latitudinea geografic (figura 1) este dat de unghiul format ntre direcia firului cu plumb i planul ecuatorial. Latitudinea se msoar de la ecuator spre poli. Prin convenie, latitudinea este pozitiv n emisfera nordic i negativ n cea sudic. Longitudinea se definete ca unghiul exprimat n grade ntre meridianul de referin i meridianul locului. Convenional, meridianul de referin este considerat Greenwich. n raport cu acesta, longitudinea este negativ spre est i pozitiv spre vest.

17

Figura 1: Coordonatele geografice ale unui punct de pe pmnt.

Durata unei rotaii complete a pmntului definete lungimea unei zile: intervalul de timp care separ dou treceri succesive ale soarelui prin planul meridian al locului. Timpul solar adevrat (ST - solar time) este definit ca timpul msurat ntr-o locatie ncepnd cu amiaza solar, adic momentul cnd soarele traverseaz planul meridian al locului. Micarea diurn a soarelui pe bolta cereasc se face n sens retrograd, de la est la vest. Aceast deplasare aparent, determin apariia zilei i a nopii, rezultate ale micrii reale de rotaie a pmntului n jurul propriei axe. Soarele nu rsare i nu apune n aceleai puncte ale orizontului mereu, iar ridicarea sa aparent pe bolta cereasc variaz, fiind cuprins ntre apoximativ 22 i 68, la latitudinea Romniei. Prin definiie, unghiul dintre punctul de nlare maxim a soarelui n traiectoria sa aparent pe cer ntr-o zi i acelai punct de pe cer la oricare echinociu, se numete unghi de declinaie. Deoarece micarea aparent a soarelui pe bolt n timpul unei zile are loc ntr-un plan paralel cu planul ecuatorial acest parametru este o constant a zilei. Cu alte cuvinte, declinaia este unghiul dintre planul ecuatorial i direcia razelor de soare. Acesta variaz ntre +23.5 i 23.5, valori atinse la solstiii. n funcie de ziua Julian, unghiul de declinaie (exprimat n radiani) se calculeaz cu relaia (Spencer, 1971):

18

Unghiul orar reprezint deplasarea unghiular a soarelui spre est sau vest fa de meridianul local, datorit rotaiei pmntului cu 15 pe or i convenional ia valori negative dimineaa i pozitive dup amiaza:

unde t este timpul solar adevrat, corelat cu timpul legal n locaie prin ecuaia:

, c reprezentnd corecia de var n raport cu ora stabilit prin fus, LS este meridianul standard al locului iar L meridianul local. Ecuaia timpului ET modeleaz neuniformitile micrii pmntului i se calculeaz n ore cu (Bdescu, 1997):

Ziua j
91 92 93

ETj [h]
0.112906142 0.114408971 0.115748753

tj
11.20423948 11.2057423 11.20708209

G0 [W/m]
1324.808493 1325.626877 1326.364637

19

94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120

0.116923875 0.117932928 0.118774706 0.119448212 0.119952656 0.120287454 0.120452236 0.120446837 0.120271305 0.119925897 0.11941108 0.118727528 0.117876126 0.116857963 0.115674337 0.114326748 0.112816899 0.111146693 0.109318231 0.107333811 0.105195922 0.102907244 0.100470642 0.097889166 0.095166045 0.092304681 0.089308652

11.20825721 11.20926626 11.21010804 11.21078155 11.21128599 11.21162079 11.21178557 11.21178017 11.21160464 11.21125923 11.21074441 11.21006086 11.20920946 11.2081913 11.20700767 11.20566008 11.20415023 11.20248003 11.20065156 11.19866714 11.19652926 11.19424058 11.19180398 11.1892225 11.18649938 11.18363801 11.18064199

1327.022353 1327.600675 1328.10033 1328.522114 1328.866891 1329.135594 1329.329224 1329.448844 1329.495581 1329.470625 1329.375224 1329.210687 1328.978377 1328.679714 1328.316172 1327.889278 1327.400606 1326.851784 1326.244483 1325.580422 1324.861364 1324.089113 1323.265514 1322.392453 1321.471851 1320.505663 1319.495881

Impunnd condiia h = 0, se calculeaz unghiurile orare corespunztoare rsritului i apusului de soare:

0 = arccos ( tan tan )

Aceste unghiuri sunt simetrice n raport cu amiaza solar.

Iradierea solar extraterestr se calculeaz prin integrarea relaiei:

20

n aplicaii uzuale se calculeaz iradierea solar extraterestr zilnic:

Raportul calibreaz unitile de msur, astfel nct iradierea 0 2 solar Hj s se msoare n J/m , dac Gj0 este exprimat n W/m2.

Ziua j
91 92 93 94 95 96

0
1.552898086 1.551257624 1.54962128 1.547989318 1.546362005 1.544739613

Hj [W/m]
1319.539955 1322.859101 1326.021712 1329.027865 1331.877815 1334.571991

21

97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120

1.543122417 1.541510697 1.539904739 1.538304833 1.536711274 1.535124365 1.533544415 1.531971737 1.530406653 1.528849491 1.527300588 1.525760287 1.524228939 1.522706901 1.521194542 1.519692236 1.518200366 1.516719324 1.515249509 1.51379133 1.512345203 1.510911553 1.509490814 1.508083426

1337.110996 1339.495608 1341.726769 1343.80559 1345.733344 1347.511465 1349.141545 1350.625328 1351.964709 1353.161731 1354.21858 1355.137579 1355.92119 1356.572004 1357.092741 1357.486242 1357.755468 1357.903495 1357.933505 1357.848788 1357.652733 1357.348823 1356.940631 1356.431817

Sisteme Fotovoltaice

Sursele de energie electric bazate pe conversia fotovoltaic (PV) a energiei solare sunt denumite generic sisteme fotovoltaice. Acestea se mpart n dou mari categorii, ilustrate n figura 1: sisteme conectate la reeaua public de distribuie a energiei electrice (PVR) i sisteme independente (PVI).
22

Reprezentare schematic a sistemelor fotovoltaice: conectate la reea (PVR) i independente (PVI)

n mod curent, sistemele fotovoltaice sunt dimensionate prin metode empirice, bazate mai mult pe tradiii orale dect pe criterii tiinifice. Aceast practic conduce la generatoare fotovoltaice menite s satisfac cerinele consumatorului, dar fr a fi optimizate energetic i economic. Dac la sistemele PVR, tocmai datorit prezenei reelei publice, nu se impun cerine speciale referitoare la siguraa n alimentarea cu energie electric a consumatorului, aspectul devine critic cnd se proiecteaz un sistem PVI i reprezint cauza principal a supradimensionrii sistemului cu consecine devastatoare asupra costurilor estimate. Acesta este motivul pentru care n aceast lucrare este focalizat pe dimensionarea sistemelor PVI.

Etape n proiectarea unui sistem fotovoltaic

Prima etap n dimensionarea unui sistem PV const n calculul energiei solare disponibile n locaie. Energia electric furnizat de reeaua de module fotovoltaice va fi direct proporional cu aceasta. Datele de intrare constau n coordonatele geografice ale locaiei i direciile disponibile pentru orientarea modulelor solare. De notat c dac
23

modulele sunt amplasate pe faada sau acoperiul unei cldiri ce urmeaz a fi construit, atunci pentru orientarea modulelor este necesar un calcul de optimizare. n a doua etap este estimat sarcina, ca sum a caracteristicilor tuturor consumatorilor. Aceasta necesit cunoaterea puterii, aprecierea zilelor i orelor de funcionare a fiecrui consumator. Practic n aceast etap, datele furnizate de utilizator, adesea un nespecialist n domeniu, sunt transpuse n limbaj matematic. Rezultatele din primele dou etape sunt folosite mai departe pentru dimensionarea efectiv a sistemului PV. Aceasta nseamn calcularea numrului de module necesar pentru a asigura consumul solicitat i numrul de acumulatori pentru a asigura autonomia sistemului. Prin autonomia PVI se nelege asigurarea alimentrii sarcinii la parametrii nominali n condiiile unei energii minime furnizate de modulele fotovoltaice ntr-o perioad de timp specificat. Compnentele sistemului se selecteaz din catalog prin compararea specificaiilor furnizate de ctre fabricani, precum performane, dimensiuni fizice, pre, garanie, etc. n ultima etap este efectuat analiza financiar, care va indica dac sistemul este rentabil sau nu i se determin eventualele ci de rentabilizare. Pentru fiecare variant nou este verificat autonomia sistemului prin simularea funcionrii n condiiile meteo-climatice reale din locaie.

Evaluarea necesarului de energie

Este important de subliniat c primordial este economia de energie la nivelul consumatorilor. Aceasta implic un pre de achiziie mai mare, dar costul global va fi mai mic, deoarece va rezulta necesitatea unei instalaii mai mici. Tensiunea nominal a consumatorilor
24

Odat cu determinarea puterii, se poate determina tensiunea preferabil pentru sistemul fotoelectric. Necesarul de energie Aceast etap este important. Trebuie s se cunoasc necesarul de energie, pentru a obine un sistem adaptat corespunztor. Trebuie subliniat c orice cerin suplimentar va determina o cretere a puterii de instalat, respectiv mai multe panouri, baterie mai mare. Pentru a calcula necesarul zilnic de energie al unei aplicaii, se utilizeaz expresia: W=Pt Necesarul zilnic de energie este deci egal cu produsul dintre puterea consumat de aplicaie i timpul zilnic de utilizare. Pentru a calcula consumul total al unei aplicaii, se va calcula necesarul energetic al fiecrui aparat sau a fiecrei funciuni i se adun. Necesarul energetic zilnic, Nz, sau consumul zilnic, este energia electric consumat de aplicaie n 24h. Va rezulta: Nz = W1 + W2 + W3 + Consumul zilnic de energie poate fi exprimat fie n [Wh], fie n [mAh].

Aproximarea necesarului de energie se face in modul urmator: - se aleg tipurile de consumatori care urmeaza a fi alimentati cu ajutorul panourilor fotovoltaice; - se stabileste numarul de consumatori identici care urmeaza a fi alimentati; - se face un tabel in care fiecarui consumator ii este asociata puterea acestuia, in [W]; - pentru fiecare consummator se aproximeaza timpul de functionare pe perioada unei zile in [h]; - se determina energia consumata de fiecare set de consumatori pentru functionarea in timpul unei zile; - se determina energia consumata de fiecare set de consumatori pentru functionarea in timpul unei luni; - se determina energia consumata de toti consumatorii pe durata unei zile; - se determina energia consumata de toti consumatorii pe durata unei luni. Pentru proiectul nostru, am configurat urmtorul necesar energetic Nz, funcie de consumatorii disponibili:
Aparat Putere [W] Ore func./zi Buc. kWh/zi kWh/lun

25

Becuri economice Becuri fluorescente Frigider Cafetier Main de splat Fier de clcat Aspirator TV Laptop Imprimant Total Nz [Ah/zi]

11 13 200 1000 2000 2000 1400 150 100 40 6914

5 2 6 0.25 0.286 0.429 0.143 2 3 0.25

5 2 1 1 1 1 1 1 1 1

0.275 0.052 1.200 0.250 0.571 0.857 0.200 0.300 0.300 0.010 4.016 83.658

8.25 1.56 36.00 7.50 17.14 25.71 6.00 9.00 9.00 0.30 120.47

Pe baza acestui necesar de energie se vor alege bateriile, tipul si numrul lor. Primul pas va fi alegerea nivelului de tensiune din circuitul de curent continuu al panourilor si al bateriilor. Se recomand alegerea unei valori pentru acest nivel, care s fie multiplu de 6 (de ex: 12V, 18V, 24V).

Calculul puterii de vrf a sistemului

n cazul n care Soarele este singura surs de energie a unui sistem autonom (fr generator tampon), modulele fotoelectrice trebuie s asigure ntreaga cantitate de energie consumat, inclusiv pierderile la toate nivelele. Producia zilnic de electricitate a unui modul Un modul se caracterizeaz n primul rnd, prin puterea de vrf Pv [W], putere n condiii STC. STC = Standard Test Conditions : - AM1.5: Soarele la 48, 833 W/m - temperatur de 25C - iluminare de 1000 W/m. Modulul, expus n condiiile STC va produce la un moment dat, puterea electric de vrf Pv, iar dac aceasta dureaz N ore, se va produce energie electric Welec egal cu produsul dintre puterea de vrf i intervalul de timp:
26

Welec = N Pv [Wh], respectiv, Energia electric [Wh] = Numrul de ore Puterea de vrf [W]. Totui, iluminarea nu este constant pe durata ntregii zile, deci nu se poate aplica strict aceast relaie. Pentru a calcula ceea ce produce un modul fotoelectric pe durata unei zile nsorite, care are un anumit profil pe baza crui rezult integrala energiei solare [Wh/m], se va asimila aceast energie solar ca produsul dintre radiaia instantanee de 1000 W/m i un anumit numr de ore, numit "numr de ore echivalente". Datorit valorii de 1000 a radiaiei de referin, numrul de ore echivalente este chiar integrala radiaiei solare exprimat n kWh/m zi. Hj = Ne 1000, 1347,34 Wh/mzi = Ne 1000 W/m Ne = 1,35 h/zi respectiv, energia solar zilnic [Wh/m zi] = numrul de ore echivalente [h/zi] 1000 [W/m]. n continuare, se presupune c puterea electric a panoului este direct proporional cu radiaia instantanee, ceea ce este corect ntr-o prim aproximaie, dac tensiunea la bornele panoului este suficient de mare. Se poate calcula astfel energia electric produs zilnic de panou, ca fiind produsul dintre puterea de vrf i numrul de ore echivalente: Welec = Ne Pv. Deoarece Ne = Hj / 1000, se poate scrie:

Welec [Wh] = Hj [kWh/m zi] Pv [W]. Welec = 1,35 kWh/mzi 260 W = 351 Wh Acest calcul nu este valabil dect pentru un panou izolat, n condiii ideale. Expresia nu ine seama de pierderile, inevitabile n cazul unui sistem complet, n condiii reale. Aceste pierderi au mai multe cauze i afecteaz anumii parametri ai sistemului.
27

Pierderi electrice Modulele trebuie s furnizeze ntreaga energie consumat, chiar i cea care se pierde. Calculul puterii ce trebuie instalat, trebuie s in cont de integrala tuturor pierderilor. Tipuri de pierderi Pornind de la radiaia solar, se ntlnesc urmtoarele: I. Pierderi datorate murdririi panoului, zpezii, prafului sau chiar geamul de protecie, modific curentul debitat (tensiunea la borne nu este afectat). n continuare, exist cderi de tensiune ntre ieirea panoului i intrarea n baterie: II. pe dioda serie. III. pe regulatorul serie, dac se utilizeaz un astfel de regulator. IV. pe cablurile de legtur, n funcie de lungimea lor, seciune i curentul vehiculat. O alt component a pierderilor afecteaz direct tensiunea panoului, respectiv: V. scderea tensiunii datorit creterii temperaturii, puterea de vrf fiind dat pentru temperatura de 25C. n ceea ce privete bateria, apar i aici pierderi, ea ne-restituind 100% energia primit, trebuind s se in seama de: VI. randamentul energetic al bateriei: raportul dintre energia restituit i energia primit (furnizat de panou). Regulatorul poate determina pierderi, datorate unei ne-acordri corespunztoare a tensiunii: VII. ntr-un sistem cu regulator clasic (nu de tip MPPT), tensiunea este impus de baterie, deci modulul fotoelectric nu lucreaz n punctul su de putere maxim. Pe de alt parte, calculul prezentat n seciunea anterioar presupune c puterea panoului este proporional cu iluminarea, dar de fapt, curentul este proporional, deci trebuie s se mai in seama de: VIII. pierderile de la nceputul i sfritul zilei, cnd iluminarea este slab, iar tensiunea insuficient pentru a ncrca bateria.

Evaluarea cantitativ a pierderilor Unele pierderi pot fi reduse prin mijloace simple i neglijate n evaluarea cantitativ. n ceea ce privete murdrirea (I), se va face o curire periodic. Zpada se topete imediat ce panoul ncepe s se nclzeasc, iar pentru evitarea prafului, se poate plasa panoul la nlime. n ceea ce privete pierderile pe cabluri (IV), pot fi limitate prin optimizarea cablrii.
28

Pierderile datorate temperaturii (V) nu sunt semnificative dect n regiunile calde, unde se va prevedea o ventilare mai bun a modulelor. Pierderile datorate ne-acordrii corespunztoare a tensiunii (VII) pot fi evitate complet prin instalarea unui regulator MPPT, care este conceput tocmai pentru a realiza aceast funcie. Tehnologia modulelor este important pentru a reduce pierderile (VIII) i (V). Panourile cu siliciu amorf se comport mai bine la iluminri reduse dect cele cu siliciu cristalin. De asemenea, tensiunea lor se modific mult mai puin n funcie de temperatur. Inevitabilele pierderi n curent sunt luate n seam n calculul energetic sub forma unui coeficient Cp numit coeficient de pierderi n curent. Evaluarea lui Cp Pentru murdrire (I), se va considera Cp cuprins ntre 0,9 i 0,95. Aceasta depinde dac panourile sunt curate cu regularitate, plasate orizontal, protejate de un geam Pentru bateriile cu plumb utilizate n sistemele fotoelectrice, se poate considera un randament n Ah, cuprins ntre 0,8 i 0,9, n funcie de caracteristicile acestora.

Calculul practic al puterii fotoelectrice Calculul produciei de energie electric a unui modul se poate scrie ca: Nz = Hj Im Cp, respectiv, capacitatea electric produs ntr-o zi [Ah/zi] = energia solar zilnic [kWh/m zi] curentul modulului la puterea maxim STC [A] coeficientul de pierderi n curent. Pentru a calcula puterea necesar aplicaiei, se utilizeaz relaia de mai sus n sens invers, nlocuind energia produs prin energia solicitat. Pentru a avea garania asigurrii energiei n orice anotimp, calculul se va face n condiiile cele mai defavorabile de radiaie solar pe durata de utilizare a sistemului. Pentru determinarea curentului modulului la puterea maxim STC se poate utiliza relaia:

Im = Nz / (Hj Cp), Im = 116,19 Ah/zi / (1,35 kW/mzi 0,9) = 95,63 A

29

respectiv, curentul modulului la puterea maxim STC [A] = necesarul zilnic al aplicaiei [Ah/zi] / (energia solar zilnic cea mai defavorabil [kWh/m zi] coeficientul de pierderi n curent). Pv = Im Umax Pv = 95,63 A 48 V = 4,6 kWv

Tensiunea de funcionare Tensiunea nominal a cmpului fotoelectric trebuie aleas innd cont de: - tipul aplicaiei - puterea fotoelectric a sistemului - disponibilitatea de materiale (module i consumatori) - extinderea geografic a sistemului n cazul sistemelor autonome, pentru o anumit putere, o tensiune redus determin cureni mari, care produc pierderi Joule n cabluri (pentru un aparat de 100 W la 12 V, curentul absorbit va fi de 8 A). Diametrul cablurilor se va alege corespunztor, pentru limitarea acestor pierderi. Pentru instalaii mai mari, se va alege mai degrab tensiunea de 24 sau 48 V, pentru a nu avea cureni prea mari. Pentru sistemul de fa s-a ales o tensiune de funcionare de 48 V.

Compunerea cmpului fotoelectric Dup determinarea puterii fotoelectrice necesare i n funcie de tensiunea modulelor i de cmpul ce trebuie realizat, se va realiza compunerea cmpului (conectare n serie/paralel, sau doar n paralel). Evident, se va face rotunjirea la o valoare ntreag superioar. Aplicaia noastr are nevoie de: 4600 Wv / 260 W = 18 module montate n paralel, tensiunea lor nominal fiind aceeai cu cea a bateriei de acumulatori.

Dimensionarea bateriei de stocare si a regulatorului Se definete numrul de zile fr aport solar, Nza, numrul zilelor pe durata crora, bateria singur, poate alimenta instalaia, pe toat durata anului.
30

n parte, datele meteorologice ale locaiei pot furniza informaii despre numrul necesar de zile de autonomie a bateriei. Calculul capacitii bateriei Calculul capacitii pentru o funcionare de Nza zile i un necesar energetic zilnic Nz se poate face cu relaia: Cu = Nza Nz, respectiv, capacitatea util a bateriei [Ah] = numrul de zile de autonomie fr aport solar necesar energetic zilnic [Ah] Capacitatea util Cu nu este capacitatea nominal C20 (corespunztoare unei descrcri timp de 20h la 25C), ci capacitatea real disponibil n funcionare tot timpul. Pentru a calcula puterea nominal n funcie de aceast capacitate necesar, trebuie s se in cont de temperatur i/sau de nivelul permis de descrcare. Nivelul de descrcare O baterie nu poate fi descrcat mai mult dect un anumit nivel, altfel ea risc s fie deteriorat. O baterie ncrcat 70% se afl la un nivel de descrcare de 30% (ND = 0,3). n practic, n absena problemelor legate de temperaturile sczute i pentru o utilizare normal, se poate considera ca acceptabil un nivel de descrcare de ordinul ND = 0,7 - 0,8, n funcie de modelul bateriei: 0,7 pentru bateriile care suport un numr mic de rencrcri i 0,8 pentru bateriile care suport un numr mare de rencrcri. Dac bateria se va rencrca frecvent, s-ar putea diminua ND pentru a prelungi viaa bateriei. Din contr, dac bateria are puine anse de a se descrca, se poate considera ND = 0,9 sau chiar 1. Efectul temperaturii n cazul n care aplicaia proiectat este destinat s funcioneze la temperaturi sczute, aceasta va fi principala cauz a reducerii capacitii, deoarece reaciile de ncrcare i descrcare a acumulatoarelor sunt ncetinite la frig. Pentru a determina reducerea de capacitate rezultat, este necesar s se cunoasc curbele de descrcare a bateriei la diferite temperaturi, furnizate de constructorul batriei. n funcie de temperatura minim pe care o poate accepta sistemul, se va determina pe aceste curbe, coeficientul de reducere a capacitii datorat temperaturii RT.

Calculul capacitii cu coeficienii de reducere

31

Pentru a ine cont att de fenomenele datorate temperaturii, ct i de nivelul maxim de descrcare capacitatea nominal se calculeaz: C20 = (Nza Nz) / (ND RT), C20 = (1 84 Ah) / (0,8 0,9) = 116,6 Ah respectiv, capacitatea nominal C20 [Ah] = numrul de zile de autonomie fr aport solar [zile] necesarul zilnic [Ah/zi] / nivelul maxim autorizat de descrcare / coeficientul de de reducere a capacitii datorat temperaturii. Acest coeficient care tine seama de temperatura poate fi ales in intervalul 0.8 0.9. Alegerea tipului de baterie Utilizarea unei baterii de acumulatoare permite aplanarea problemelor datorate variaiilor climatice, pe intervale mergnd de la cteva minute la cteva zile. La alegerea bateriei, trebuie inut seama de anumii parametri. Acetia sunt att de ordin tehnic, ct i economic. De asemenea, trebuie inut seama de faptul c bateria de acumulatoare constituie elementul cel mai puin durabil al unui sistem fotoelectric, trebuind s fie nlocuit naintea panourilor. Dimensionarea regulatorului Regulatorul de ncrcare are rolul de a menine bateria ncrcat la capacitatea maxim i s o protejeze mpotriva descrcrii, dar nu poate gestiona i problemele de descrcare accidental. Un astfel de regulator este deci suficient, dac nu exist riscul descrcrilor accidentale. n cazul aplicaiilor casnice, de cele mai multe ori este necesar un regulator de ncrcare-descrcare, deoarece utilizatorii pot frecvent depi consumul prevzut. De aceea, este bine ca uneori s se renune la utilizarea unei pri a consumatorilor, pentru a permite bateriei de a se rencrca. Alegerea tehnologiei regulatorului (serie, paralel sau MPPT) este n primul rnd determinat de puterea sistemului fotoelectric i de tipul bateriei tampon. Regulatorul paralel, care disip energia debitat de panouri n cazul suprancrcrii bateriei, este recomandabil n cazul sistemelor mici, regulatoarele serie fiind recomandate n cazul sistemelor de putere mare. Dimensionare Dup alegerea tehnologiei, regulatorul va fi dimensionat n funcie de urmtorii parametri: - tensiunea nominal (12, 24 sau 48 Vc.c.): este tensiunea nominal a cmpului fotoelectric;

32

- curentul de intrare: este curentul de ncrcare maxim, pe care modulele l pot debita la un moment dat. Acesta trebuie s poat fi suportat de regulator fr probleme. (Im calculat anterior) Im = Pv / Umax De asemenea, pentru regulatoarele care asigur protecia la descrcare: - curentul de ieire: curentul maxim total ce poate fi absorbit de consumatori, simultan. Depinde de modul de utilizare a consumatorilor. Din punct de vedere al securitii, se pot alege anumite opiuni, care nu sunt indispensabile, dar sunt recomandabile: - o sond independent de temperatur, dac bateria de acumulatoare i regulatorul nu sunt la aceeai temperatur. - o msur suplimentar de tensiune, dac regulatorul i bateria de acumulatoare sunt distanate. - o indicaie a tensiunii bateriei de acumulatoare i a curentului debitat de cmpul fotoelectric, pentru o mai bun monitorizare a instalaiei.

Echipamentul utilizat Modulele:

33

Regulatorul de ncrcare:

34

MidniteSolar ''Classic 150''

There is nothing else that even begins to compare with the "Classic". Some of the cool features of the Classic 150 MPPT are: (these are just the features that only the Classic has. The Classic does everything all other MPPT controllers can do plus the following)

150 volt DC input

HyperVOC mode (add the battery voltage to the operating voltage for VOC rating) Solar, Wind and Hydro MPPT modes Get 50250% more power from hydros and wind turbines

Learning mode for Solar, Wind and Hydro User programmable for most all battery charging wind turbines (may require the Clipper) Built in String sizing program Suggested PV combiner and breaker model numbers depending on configuration selected Suggested wire size in AWG and Metric Built in Battery capacity sizing program Built in voltage drop calculator for PV wiring in AWG and Metric Knows when sun up and sundown are to take place anywhere in the world
35

Ethernet jack calls out to the MidNite Server for free and secure data monitoring and logging Industry standard ModBus open architecture Can hook up wirelessly via WiFi bridge to communicate to an in house Wi Fi router Snow melting mode automatic or manual local or over the internet Arc fault detector reduces threat of fire Built in DCGFP without the hassle of fuses Graphics display panel can be removed and relocated (Dummy filler display available) USB port for uploading firmware updates and data logging to a PC or Mac Graphics display turns into an oscilloscope Battery voltage supported up to 72 for the Classic150 Works with the MidNite Clipper for overspeed control of wind turbines (2011) Two aux outputs: 1 dry contact relay and one 12v output/ input (anemometer or?) Voice prompts and help screens in English, Spanish and French (2011) 32 megabytes of onboard storage Parallel operation to make one large controller out of many regular Classics (2011) Snap on covers and hole plugs allow sealed or vented operation Buck or Boost DC to DC converter operation available in (2011)

36

Acumulatorii

Invertorul Xantrex Tech. SW 4548 E:

Electrical Specifications AC input voltage AC input voltage range 230 VAC 150-288 VAC

37

AC input current Continuous Power @ 25C Efficiency (Peak) Output voltage (RMS) Output voltage Regulation Waveform Frequency(Nominal +/- 0.04% crystal controlled) Continuous output @ 25C Total Harmonic Distortion Automatic transfer relay DC input voltage (Nominal) DC input voltage range DC current at rated power Short circuit current Idle consumption Search mode consumption Low battery protection (Enabled) Max. charge rate (adjustable) Load Sensing (Inverter Mode) General Specifications Specified temperature range Enclosure type Unit weight Shipping Inverter dimensions (H x W x D) Shipping dimensions (H x W x D) Mounting Warranty Part Numbers Features & Options Forced air cooling Three-stage charging Control panel Auto Generator Control System Auxiliary Relays Battery Temperature Sensor Remote Control Conduit Box Regulatory Approvals

30 amps AC pass through 15 amps AC charging 4500 VA 96 % 230 VAC +/- 5% Sine wave, 34 to 52 steps per cycle 50 Hz 19 amps AC < 5% 30 amps AC pass through 15 amps AC charging 48 VDC 44-66 VDC 120 amps DC 180 amps DC < 20 watts < 1 watt Adjustable low battery cut out 60 amps DC Adjustable, 0 to over 200 watts (48 watts default) 32F - 77F (0C - 25C) Indoor, ventilated, steel chassis with powdercoat finish 105 lb (48 kg) 111 lb (50 kg) 15 x 22.5 x 9" (38 x 57 x 23 cm) 20 x 27 x 15" (52 x 69 x 40 cm) Wall mount Two years SW4024W Standard variable speed brushless DC fans Standard three-stage (bulk, absorption, and float) Standard built-in, two line, backlit, alphanumeric LCD with 8 LED status indicators Standard automatic generator control system for two and three wire start generators Standard three user adjustable voltage controlled signal relays for control of loads or charing sources BTS - standard remote battery temperature sensor for increased battery performance SWRC - optional remote control and status indicator SWCB - optional side mount conduit box for code-compliant DC wiring connections CE Mark

38