Anda di halaman 1dari 16

Ing.

Gaftoi Daniel

Modelare matematic
Natura realitatea n toat complexitatea ei

Simularea numeric implic 3 noiuni :

Schema reflect doar proprietile naturii


legate de fenomenul analizat

Model descrierea matematic a schemei


(simularea matematica a unui proces fizic real)

Scopul modelrii matematice :

realizarea de predicii cantitative


compararea alternativelor simulare identificarea parametrilor guvernani descoperirea i nelegerea proceselor fizice

Modelare matematic
Avantaje :

Rapiditatea realizrii modelului Analizarea unui numr mare de scenarii Posibilitatea de a afla rezultate i informaii n orice punct al domeniului Acceptarea unei varieti de condiii de margine

Dezavantaje :
Includerea in model a tuturor fenomenelor fizice ce apar in natura este imposibila (suportul matematic devine mult prea complex si nu poate fi rezolvat)

Concepte n modelarea numeric


Modelarea matematica necesita o planificare atenta :
un model raspunde unei intrebari specifice nainte de nceperea modelrii este necesar o imagine mental a rezultatelor ateptate

O analiza trebuie inceputa cu cea mai simpla schema Se modeleaza numai partile esentiale pentru schema analizata :

Aspecte fundamentale : Discretizarea Determinarea proprietilor materialelor Determinarea condiiilor de margine

Discretizare
Realizata in mare parte de algoritmi de calcul dar este necesara si un minim de atentie si indrumare din partea utilizatorului Utilizatorul trebuie sa stabileasca:
dimensiunea elementelor zonele importante in analiza tipul elementelor interconectarea tuturor elementelor

Sa asigure compatibilitatea elementelor

Recomandri privind realizarea disctizrii:


numrul elementelor la nceputul analizei trebuie s fie ct mai redus toate elementele ar trebui s fie vizibile atunci cnd se vizualizeaz ntregul model.

reteaua trebuie realizat astfel nct s rspund unei probleme specifice i nu trebuie s includ elemente ce nu influeneaz comportarea sistemului.

Discretizare
Pentru analizele 2D elementele au forma de patrulater sau triunghi.

Discreizare structurat vs nestructurat

Schematizarea mediilor permeabile


Terenul natural este ntotdeauna neomogen i anizotrop. Totui, n calcule, acesta poate fi considerat : Omogen coeficientul de permeabilitate k este constant; Zonat pe anumite zone coeficientul de permeabilitate k este constant dar diferit de la o
zona la alta ;

Izotrop coeficientul de permeabilitate k este acelasi pe ambele directii


= =

Ortotrop pe intreg domeniul exista doua directii principale dupa care coeficientul de
permeabilitate k este maxim si minim. Raportul lor

este constant in intreg domeniul.

Schematizarea conditiilor de margine

a limit impermeabil b limit cu sarcin hidraulic impus c zon de izvorre d curb de depresie

Tipuri de analiza
Infiltratia apei fenomen complex tridimensional, nepermanent, insotit de evaporatie, reactii chimice etc.

Schema modelului reflect doar proprietile naturii legate de fenomenul analizat

Timp Permanent (t ct)


se refer la o situaie ce nu se schimb pt o perioada lunga condiii de margine constante in timp

Spatiu Spatiul 3D se poate modela ca 2D 2D plan orizontal (x, y)


Reducerea miscarii 3D in care componenta verticala a domeniului (z) nu influenteaza semnificativ fenomenul

Nepermanent (t = var)

se refer la o situaie variabil n timp condiiile de margine sunt variabile in timp micarea nepermanent poate fi studiat ca o succesiune de stri permanente

2D plan vertical (x, z)


Reducerea miscarii 3D in care o componenta orizontala a domeniului (y) nu influenteaza semnificativ fenomenul

Legea lui Dacy baza calculelor de infiltratii


La baza tuturor calculelor de infiltraii st legea lui Darcy (1852 -1855) :
= i = vitez de infiltraie

=
Forma general pentru mediu anizotrop : = (H)
- tensorul conductivitate hidraulica
=

= +

grad operatorul + +

Componentele vitezei:
= , = , =

Spectrul hidrodinamic
Spectrul hidrodinamic este definit ca reprezentarea grafic a 2 familii de curbe :
Linii echipoteniale Linii de curent

Marginile domeniului pot fi :


Linii de curent (contururile impermeabile) Linii echipotentiale (zone de alimentare).

Proprietatile spectrului hidrodinamic :


Liniile echipotentiale si liniile de curent se intersecteaza sub unghi drept; Liniile echipotentiale ca si liniile de curent nu se intersecteaza intre ele; Daca se alege o diferenta constanta intre valoarea liniilor echipotentiale si a celor de curent ( = ), spectrul este patratic , in fiecare patrat curbiliniu putanduse inscrie un cerc; Spectrul hidrodinamic nu depinde de valoare absoluta a coeficientului de permeabilitate k ci numai de raportul acestor coeficienti din diferite zone ale domeniului.

Spectrul hidrodinamic n medii neomogene i anizotrope


n cazul unor medii permeabile oarecare celce 2 familii de curbe nu mai sunt nici ortogonale i nici nu formeaz o reea regulat de patrulatere curbilinii.

Se menine proprietatea c n lungul unui tub de curent debitul rmne constant .


La limita dintre 2 zone va exista o refracie a liniilor de curent similar cu refracia luminii, dup legea : 1 1 = 2 2 Cazuri particulare :

Cazurile a i c se ntlnesc la condiiile de margine

Calculul infiltratiilor prin MEF


are la baz 2 formulri matematice echivalente:

Formulare diferenial

Formulare variaional Formularea diferenial Ecuaia care guverneaza fenomenul are forma general : =0 Acestei ecuaii i se asociaz condiiile de margine :

sarcin hidraulic impus pe anumite suprafee de contur :


debit specific impus in zone date : Formularea variaional Funcionala asociat are expresia: = 2
1

Primul termen energia hidraulic disipat n procesul de infiltraie Termenul doi condiie de margine debit specific impus Condiiile de margine tip sarcin hidraulic impus se introduc cu ajutorul unor ec. adiionale.

Infiltratii in regim nepermanent - MEF


n regim nepermanent, ecuaia care guverneaz fenomenul este o ecuaie de bilan al masei de ap dintr-un volum elementar:

+ +

Condiiile iniiale valorile sarcinilor hidraulice la momentul iniial - provin, n general, dintr-un regim permanent

Funcionala asociat ecuaiei este:


1 = 2

i reprezint o extensie a funcionalei din regimul permanent. conine i termenul aferent nmagazinrii mediului.

Exemplu - Infiltraii printr-un baraj de umplutur cu nucleu


50 45 40 35 30

50 45

Nivel retentie

Kn = Ku
0.00014645 m/sec

40 35 30

Nivel retentie

Ku =10Kn
25
4.6424e-005 m/sec

Cote (m)

Cote (m)

25 20

25 20 15 10

30

25

15
20

10

15 10 5 0

35

35

10

20

15

5 0

Saltea drenaj
-5 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150

30

Saltea drenaj
-5 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150

Distante orizontale (m)

Distante orizontale (m)

50 45 40 35 30

50 45

Nivel retentie

Ku =2Kn
0.00011824 m/sec

35

30

25

40

Nivel retentie

Ku =100Kn
15

6.4749e-006 m/sec

Cote (m)

Cote (m)

25 20 15 10

25 20 15 10

35

15

25

20

10

35

20

30

Saltea drenaj
-5 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150

30

10

Saltea drenaj
-5 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150

Distante orizontale (m)

Distante orizontale (m)

Valoarea debitului infiltrat pentru cele 4 cazuri analizate este : Q1 = 14,6 x 10-5 mc/s,m Q2 = 11,8 x 10-5 mc/s,m Q3 = 4,64 x 10-5 mc/s,m Q4 = 0,65 x 10-5 mc/s,m

Exemplu - Efectul anizotropiei la un baraj de umplutur


Kx = Ky
22 20 18 16 14

Nivel amonte = 18 m

Cote - m

12 10

16

12

4 2 0 -2 0 10 20 30 40 50 60

10

14

Saltea drenanta
70 80 90

Distante orizontale - m

Kx = 10 Ky
22 20 18 16 14

Nivel amonte = 18 m

Cote - m

12 10 8 6 4 2 0

16

14

Kx = 2 Ky

12

10

6
4
2

22 20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 -2 0 5

-2 0 10 20 30 40 50 60 70

Saltea drenanta
80 90

Nivel amonte = 18 m

Distante orizontale - m

Cote (m)

16

14

12

10

2
Saltea drenanta

8
10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65

6
70

75

80

85

90

Distante orizontale (m)

Kx = Ky Straturi cu kx = 10 ky
22 20 18 16 14

Nivel amonte = 18 m

Cote - m

12

14

8 6 4

16

Kx = 5 Ky

10

12

10

22 20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 -2 0 5

Nivel amonte = 18 m

0 -2 0 10 20 30 40 50 60 70

Saltea drenanta
80 90

Cote (m)

Distante orizontale - m
14

16

10

12

4
10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75

2
Saltea drenanta

80

85

90

Distante orizontale (m)