Alexandru Lapusneanul =NUVELA ROMANTICA DE INSPIRATIE ISTORICA = Ipoteza.

Nuvela ,,Alexandru Lapusneanul este prima nuvela romantica de ispiratie istorica din literatura romana, o capodopera, fiind publicata in perioada pasoptista in primul numar al revistei ,,Dacia literara Incadrarea in specie si in curent. Ca specie epica,nuvela are un singur fira narativ, urmarind un conflict unic, concentrate intre domnitor si boierii tradatori, personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succinct si viguros in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii.Nuvela prezinta o intriga riguros construita, cu fapte verosimile, accentul fiind mai mult pus pe definirea protagonistului decat pe actiune.Caracterul romantic al acestei nuvele reiese din sursa de inspiratie de natura istorica, din construirea personajelor exceptionale puse in situatii exceptionale, din culoarea epocii in descrieri cu valoare documentara, nu cu valoare epica si din folosirea liniaritatii psihologice in construirea personajelor. Tema. Prozatorul imbina realitatea istorica si fictiunea, tema romantica a nuvelei ilustrand evenimentele istorice si pe cele plasmuite din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul. Titlul. Specific nuvelei este titlul care este chiar numele personajului principal , ,Aexandru Lapusneanul, articulate cu articolul hotarat ,,-l pentru a evidential unicitatea si importanta personajului istoric. Structura. Structura narativa a nuvelei este simetrica si riguros construita, cu un echilibru solid , fiind organizata in patru capitole fiecare purtand un motto semnificativ pentru continutul acestuia:,,Daca voi nu ma vreti eu va vreu, ,,Ai sa dai sama, doamna!..., ,,Capul lui Motoc vrem, ,,De ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu. Conflict. Actiunea se bazeaza pe conflictul bine determinat dintre domnitor si boieri care-l tradasera in prima domnie si-l silisera sa paraseasca tronul Moldovei ,,sa izgoneasca pre rapitorul Tomsa si sa-si ia scaunul , pre care nu l-ar fi pierdut de n-ar fi fost vandut de boieri. Naratorul obictiv si omniscient si naratiunea la persoana a III-a, cu focalizare zero definesc viziunea narativa ,,dindarat a nuvelei. Modalitatea narativa se remarca asadar, prin absenta marcilor formale ale naratorului obiectiv, de unde reiese distantarea acestuia de evenimente si caracterul obiectiv al nuvelei, deci vocea auctoriala face adesea aprecieri despre personaj: ,,tiran , ,,uratul caracter, ,,gingasa Ruxandra. Momentele subiectului. Apartenenta la specia nuvela este argumentata si de organizarea discursului epic pe momentele subiectului. Incipitul este dat de informatia cu caracter istoric despre Tomsa care ucisese cu buzduganul pe Despot-Voda ca sa ocupe tronul Moldovei.Actiunea este aprinsa de intriga in care Lapusneanul este hotarat sa se instaleze pe tronul Moldovei cu price prt. Desfasurarea actiunii cuprinde o serie de evenimente derulate de reluarea tronului de catre Lapusneanul: fuga lui Tomsa, uciderea unor boieri, interventia doamnei Ruxandra pe langa domnitor de a inceta cu omorurile, iar promisiunea pe care acesta i-o face amplifica actiunea pana la punctual culminant.Deznodamantul reprezentat de moartea tiranului poate fi considera si un al II-lea moment de maxima tensiune al nuvelei, dar care pune capat intregii povesti. Firul narativ este o carcateristica a nuvelei subliniata chiar din definitie.Acesta are un singur traseu urmarind evolutia personajului principal care desi vandut, lupa pentru a castiga indiferent de imprejurari: ,,Daca voi nu ma vreti, eu va vreu[] si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pre voi. Evolutia personajului este ascendenta, iar in final decade pana la moarte acestuia, situatie prevestita de Sponcioc si de Stroici care se sfatuiesc reciproc sa nu participle la osaptul domnesc si-i transmit lui Voda ca ,,ne vom vedea pan-a nu muri. Faptul ca este o opera romantica este dovedit in primul rand de apartenenta la specia nuvela istorica care are ca surse de inspiratie importante documente istorice nationale: ,,Cronica lui Grigore Ureche, si partial ,,Cronica lui Miron Costin. Personjele apartin si ele curnetului romantic: Alexandrul Lapusneanul este un personaj exceptional: tiran si crud (lucru ce reiese chiar din vorbele lui:,,maine iti voi da un leac de frica, ,,titvele lor sa le insire pe gard) pus in situatii exceptionale :,,spume facea la gura, si ochii sai sangerati se holbasera. De asemenea tot personajul principal este cel care ajuta la conturarea acestui curent prin faptul ca este alcatuit din contraste, antiteza angelic-demonic. Ii promite intr-un mod credul Ruxandrei ca ,,de poimaine nu vei mai vedea sange,

dar in acelasi timp pune la cale ,,un leac de frica macabru :,,puse sa reteze capetele ucisilor[]le aseza in mijlocul mesei[]pana facu o piramida de patruzeci si septe de capatine. Culoarea epocii capata nuante prin spectaculosul festurilor, al replicilor si al scenelor de masa prin care Negruzzi se dovedeste artist; aducand pentru prima data in paginile unei lucrari lierare poporul, scriitorul sesizeaza ca un adevarat regizor psihologia colectiva, carcaterul sovaielnic al multimii adunate la curte fara sa stie ce vrea, forta acestei multimi, recunoscuta prin replica data lui Motoc de catre domn: ,,Prosti,dar multi. Stilul narativ se remarca prin sobrietate, concizie,echilibru intre termenii arhaici si neologici, o mare frecventa a gerunziului, simplitatea topicii.Stilul indirect alterneaza cu stilul direct, realizat prin dialog si interventie izolata.Marcile prezentei naratorului sunt:topica afectiva antepunerea adjectivelor, de exemplu: ,,aceasta desantata cuvantare, ,,ticalosul boier , ,,nenorocitul domn utilizata in caracterizarea directa sau pentru notarea gesturilor semnificative, lexical combina arhaisme si regionalisme pentru a conferi culoarea locala. Exprimarea unui punct de vedere argumentat despre modul in care se reflecta o ide sau o tema in nuvela aleasa ,,Alexandru Lapusneanuleste o nuvela de ispiratie isotorica , ce ilustreaza principiile ideologiei pasoptiste ai ale romantismului romanesc.Epoca surprinsa a doua juamate a secolului al XVI-lea, in Moldova este reinviata prin valorizarea si transfigurarea adevarului istoric. Costache Negruzzi face din Alexandrul Lapusneanul un domnitor crud, un tiran, sugerand astfel carcaterul exceptional al domniei sale, desi comportamentul sau nu este prea diferit de comportamentul celorlalti domnitori din Evul Mediu. Espirimarea unui punct de vedere argumentat despre apartenenta la romantism a nuvelei de ispiratie istorica. Pararea mea este ca prin modificare adevarului istoric si crearea unor scene imaginare cu ajutorul macabrului, contrastelor realizate prin antiteza,situatiilor exceptionale si nu in ultimul rand prin structura compozitionala, numarul personajelor,tema,titlu, toate fiind rod al fictiunii creatoare; Costache Negruzzi a izbutit sa reconstituie in limitele verosimilului o capodopera epica si anume o nuvela romantica de inspiratie istorica.