Universitatea din Craiova Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Economia Comertului, Turismului si Serviciilor

PROIECTAREA INFIINTARII SI EXPLOATARII UNEI PENSIUNI TURISTICE

Profesor coord.: Adriana Scriosteanu

Studenta : Capatina Gabriela

Craiova 2011

CUPRINS I PROIECTAREA LUCRARILOR INVESTITIONALE 1. Prezentarea pensiunii Poarta Apelor 2. Conditiile pe care Pensiunea Poarta Apelor trebuie sa le indeplineasca 3. Stabilirea si clarificarea obiectivelor Pensiunii Poarta Apelor 3.1 Amplasamentul geografic al Pensiunii Poarta Apelor 3.2 Populatia si asezarile 3.3 Economia 3.4 Clientii 3.5 Concurenta 3.6 Cai de acces 4. Turismul in Delta Dunarii 4.1 Descrierea destinatiei turistice Delta Dunarii 4.2 Atractii turistice in Delta Dunarii 4.3 Analiza SWOT Delta Dunarii 5. Structura organizatorica a Pensiunii Poarta Apelor Organizarea Pensiunii Poarta Apelor 5.2 Organigrama Pensiunii Poarta Apelor 5.3 Obiectivele generale ale Pensiunii Turistice Poarta Apelor 5.4 Necesitatea efectuarii investitiilor in infrastructura 5.5 Veniturile unitatii turistice 6. Determinarea volumului si definitivarea structurii activitatii turistice a unitatii proiectate Cazarea Alimentatie Agrementul Comportamentul personalului 7. Relatii stabilite cu furnizorii interni si externi II ORGANIZAREA SI EFICIENTA ACTIVITATII DESFASURATE IN PENSIUNE 1.Organizarea, compartimentarea si amenajarea interioara a capacitatilor de locuit 2. Informatiile si datele necesare includerii pensiunii in cataloagul de reclama turistica: III INVESTII NECESARE PENTRU AMENAJAREA CAMEREI DE OASPETI CU POSIBILITATEA SERVIRII MESEI ( 9 CAMERE )

5.1

6.1 6.2 6.3 6.4

PENSIUNEA TURISTICA

Poarta Apelor

I PROIECTAREA LUCRARILOR INVESTITIONALE 1. Prezentarea pensiunii Poarta Apelor

Despre Pensiunea Poarta Apelor...

Numele firmei:

S.C. Poarta Apelor S.R.L.

Pensiune: turistica (Pensiune completa) Construita intr-o salbaticie, de o frumusete rara, Pensiunea Poarta Apelor isi deschide portile, iubitorilor de natura si de pescuit, oferind turistilor conditii deosebite de cazare. Dotata cu 9 camere, 4 double, 5 single, complet utilate, Pensiunea Poarta Apelor, este deschisa, de la inceputul primaverii pana toamna, celor ce s-au saturat de mizeria oraselor si aerul poluat, inspirat, zi de zi. Pensiunea Poarta Apelor se bucura de un peisaj aparte, datorita pozitiei geografice: intr-o parte, se poate vedea lacul Golovita, in cealalta, putem admira valurile Marii Negre spargand tarmul.

Prin realizarea acestui proiect se doreste construirea si dotarea unei pensiuni turistice care va oferi servicii de cazare in 9 camere, gradul de confort fiind de 3 margarete. Suprafaa camerelor, amenajarea, dotrile i serviciile oferite turitilor vor fi in conformitate cu standardele acestei ncadrri i a normelor metodologice de aplicare privind organizarea i desfurarea activitilor de turism in Romnia.

Fiecare camera va avea grup sanitar propriu. Spatiile construite sunt separate pe functiuni respectiv: de odihna, bar, servirea mesei/organizare de seminarii.

Pensiune turistica

2. Conditiile pe care Pensiunea Poarta Apelor trebuie sa le indeplineasca

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice avnd o capacitate de cazare pn la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural i pn la 20 de camere n mediul urban, funcionnd n locuinele cetenilor sau n cldiri independente, care asigur n spaii special amenajate cazarea turitilor n condiiile de pregtire i servire a mesei. 1. Condiii minime pentru pensiunile turistice : 1. Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale trebuie realizat n locuri ferite de surse de poluare i de orice alte elemente care ar pune n pericol sntatea i viaa turitilor 2. Dotrile din camere i din grupurile sanitare destinateuritilor vor fi puse n exclusivitate la dispoziia acestora. 3. n interiorul pensiunilor nu se admit lucrurile personale ale locatarului (articole de mbrcminte i nclminte,bibelouri sau alte obiecte care ar putea stnjeni turitii); 4. Spaiile pentru prepararea i servirea mesei, n cazul n care sunt destinate i pentru consumatorii din afar,numrul locurilor la mese fiind mai mare dect al celorde cazare, dar mai mic de 20, se clasific n uniti de alimentaie pentru turism, potrivit normelor specifice elaborate de Autoritatea Naional pentru Turism; 5. n scopul proteciei turitilor, activitatea pensiunilor turistice se va realiza cu respectarea actelor normative ce reglementeaz turismul n Romnia; 6. Agenii economici care construiesc sau amenajeaz pensiuni turistice au obligaia s asigure nc din faza de proiectare respectarea criteriilorde clasificare prevzute n prezentele norme; 7. Activitile desfurate n cadrul pensiunilor turisticei (cazare, alimentaie, agrement,divertisment) constituie un tot unitar, fiind pri componenteale produsului turistic. n acest sens, este obligatorie asigurarea unei relaii corespunztoare ntre calitatea dotrilor, a echipamentelor i aspectul general al spaiilor de cazare cu cele pentru alimentaie i agrement. 8. n toate pensiunile turistice, att n spaiile de cazare ct i n cele pentru alimentaie sunt obligatorii pstrarea ordinii, linitii publice, moralitii,cureniei i respectarea cu strictee a normelor sanitare i a celor de prevenire i stingere a incendiilor; 9. La pensiunile turistice unde grupurile sanitare ale camerelor sau cele de folosin comun ale oaspeilor nu sunt perfect ntreinute (sub aspectul igienei, integritii i folosinei obiectelor dedotare), certificatul de clasificare va fi ridicat pe loc, iar unitatea va fi nchis n cazul n care agentul constatator este reprezentant al Ministerului Transporturilor, Construciilor i T urismului, cu atribuii n acest domeniu.

nc de la intrarea n pensiune, turistul va ti ct l cost sejurul i serviciile suplimentare. Proprietarii sunt obligai s afieze tarifele practicate i s pun la dispoziia vizitatorilor mape cu informaii despre zon. Turitilor trebuie s li se ofere produse alimentare specifice regiunii, iar personalul pensiunilor trebuie s cunoasc limba englez. Pentru turitii romni dimensionarea dormitoarelor va trebui s respecte cerinele autoritilor locale. O camer single pentru strini trebuie s aib minimum 8-10 mp. Turitii strini beneficiaz de paturi mai mari. Astfel, dimensiunea patului pentru o persoan, n cazul pensiunilor cu target autohton, este de 90/180 cm, n vreme ce pentru cele cu valente europene acesta va fi de 90/190 cm. Standardele europene cer ca WC-ul s fie amplasat ntr-o camer separat, nu n acelai spaiu cu camerele de dormit. Pensiunile care nu vor respecta aceste condiii nu vor mai face parte din ANTREC. Nu vor mai exista pensiuni in oraele mari, n zonele poluate, iar motelurile nu vor mai putea fi incluse n aceast categorie. n ciuda investiiilor pe care proprietarii vor fi nevoii s le fac pentru a se menine n asociaie, conducerea ANTREC consider c nu se vor majora tarifele.Cladirile vor respecta obligatoriu stilul local. 2. Documentaia necesar pentru clasificarea unei pensiuni turistice: - cerere de eliberare a certificatului de clasificare; - copie certificat constatator de la registrul comerului, din care s rezulte obiectul de activitate i structura acionariatului, n cazul persoanelor juridice; - certificat unic de nregistrare la Oficiul Registrului Comerului, nsoit de anexele privind avizele/acordurile i/sau autorizaiile legale: P.S.I., sanitar, sanitarveterinar, de mediu i de protecia muncii, dup caz, pentru fiecare structur turistic ce face obiectul clasificrii; - autorizaia emis de primarie n temeiul Legii nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice i a asociaiilor familiale care desfasoar activiti economice n mod independent; - schia privind amplasarea i adresa unitii; - scha privind structura, amplasarea i nominalizarea camerelor, respectiv a spaiilor de alimentaie; fia privind ncadrarea nominal a camerelor i a spaiilor de alimentaie pe categorii de clasificare; - avizul specific privind amplasamentul i funcionalitatea obiectivului, emis de Autoritatea Naional pentru Turism, n cazul construciilor noi; - copie acte de calificare ale personalului pensiunii sau ale administratorului pensiunii. 4. Stabilirea si clarificarea obiectivelor Pensiunii Poarta Apelor 4.1 Amplasamentul geografic al Pensiunii Poarta Apelor Cea mai noua destinaie de vacanta din Delta Dunrii, la doar 3 mile distanta de oraul Tulcea, pensiunea si terenul aferent acesteia se ntinde pe o suprafaa de 1000 mp pe malul stng al Braului Tulcea al Dunrii, in dreptul milei marine 35.

Poziionarea acestei pensiuni aproape de oraul Tulcea, dar in acelai timp la intrarea in Delta Dunrii in zona canalului 36, constituie un avantaj. Construita pe baza unei foste cherhanale pescreti, complexul pstreaz arhitectura zonei de delta dar aduce elemente de arhitectura moderna. Turistii sunt intampinati la pontonul Coral amplasat in portul Tulcea, faleza Dunrii in aval de Hotelul Delta. Transferul la Complexul Mila 35 se face cu alupele din dotare in funcie de mrimea grupului. Pentru un maxim de confort am dotat pontonul cu aer condiionat, canapele, bar, terasa pentru promenada. 3.2 Populatia si asezarile Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea umana discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii (7-8). Mobilitatea teritoriala cunoaste deplasari definitive si deplasari temporare pentru lucru, studii etc.Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina. Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani, mentionat cu actualul nume in1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica. Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare. 3.3 Economia Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand cu din productia interna de peste. Domnul profesor universitar, Ion Sarbu, in "Geografia Fizica", precizeaza ca "un hectar de trestie da atata celuloza cat dau 10ha de molid". Rezulta ca reexploatarea stufului si papurei constituie o alta ramura a activitatii umane. Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor. Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor. Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei sip e locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume.

Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru diversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Rezervatiei au fost constituite rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9% din teritoriu, in numar de 16: - Rosca - Buhaiana - Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul lacului Matrita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni; - Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de 14.200ha, in estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul cret, etc. - Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica de 3.900ha situate in complexul lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari de coasta; - Padurea Caraorman - rezervatie forestiera pe grindul Caraorman - asemanatoare cu Letea; - alte rezervatii: Popina - rezervatie faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica, Grindul Lupilor - rezervatie faunistica, etc. Avand in vedere cele expuse, se pot face numeroase trasee turistice in functie de timpul disponibil, obiective urmarite si preocuparile grupului sau turistului ( Se pot solicita trasee de 1, 2, 3..zile, de la Vasilica) Desi au aparut numeroase amenajari turistice si posibilitati pentru deplasare, Delta Dunarii reprezinta un potential turistic si economic de o deosebita valoare, ce asteapta sa fie valorificat in toate valentele sale. Punctul de plecare pentru o aventura in Delta este de obicei Tulcea, un oras aproape la fel de vechi ca si Roma, situat in apropiere de locul unde Dunarea se desparte in cele trei brate principale, deci unde incepe lunca. In Tulcea veti gasi hoteluri moderne si muzee de Stiinte naturale ale Deltei. Orasul se afla la o distanta de 71 km (45 de mile) de Sulina, o asezare aproape la fel de veche, aflata la celalalt capat al bratului Sulina. Intre aceste doua puncte se pot face croaziere, in timpul carora turistii pot admira, de pe confortabilele punti ale vaporaselor, flora, fauna si satele Deltei. Activitati de pescuit se realizeaza pe bratele principale, secundare, grle, lacuri, n laguna Razim-Sinoe si Marea Neagra. O ntreprindere de semipreparare este n Sulina. La Tulcea fabrica de conserve de peste utilizeaza si peste din Delta, Marea Neagra cat si peste oceanic. Stuful este recoltat cu mijloace mecanizate si transportat pe Dunare la Chiscani (Braila), unde se obtine celuloza. Nisipul din grindul Caraorman are si utilizari industriale, fiind exploatat n acest sens. Esentele moi de lemn se exploateaza la dimensiuni modeste. O importanta economica o prezinta si fauna cinegetica. Terenurile agricole au crescut ca ntindere datorita ndiguirilor si desecarilor din ultimii ani (ndeosebi n jumatatea vestica a deltei).

 Se cultiva n mod predominant porumb, dar si gru, plante furajere si legume. Transporturile rutiere sunt slab reprezentate. Cea mai mare parte a transporturilor din interiorul Deltei se realizeaza cu ajutorul navelor. Navigatia fluviala se poate desfasura pentru nave mici si pe bratele secundare. Navigatia maritima se realizeaza doar pe bratul Sulina. Pe acest brat se transporta fier si cocs pentru Galati, bauxita pentru ntreprinderea de alumina de la Tulcea, produse petroliere, roci (calcare de la Mahmudia pentru Galati), produse din lemn (pentru export), diferite produse agro-alimentare, peste oceanic (pentru Tulcea) etc. 3.4 Clientii Numarul turistilor care viziteaza rezervatia sau care isi petrec vacanele n Delta Dunarii n fiecare an, se inscrie pe o curba ascendenta. Numarul tot mai mare de oferte turistice pentru Delta Dunarii si promovarea mai bun a produsului turistic Delta Dunarii la nivel national i international a condus la un flux mai mare de turisti romani i straini n Rezervaia Biosferei Delta Dunarii. Cresterea cea mai semnificativa a fost inregistrata n 2008, cand numarul turistilor a fost cu 50% mai mare decat n 2007. n jur de 90.000 de turisti au fost oficial inregistrati n 2008 ca fiind cazati n structurile de primire turistic existente n Delta Dunarii. Desi numarul de turisti primiti in structurile de cazare de pe teritoriul judetului Tulcea cunoaste o crestere in anul 2004, potentialul acestor structuri nu este valorificat la capacitatea lor maxima. Nivelul de utilizare a structurilor de cazare dintr-o anumita zona turistica reprezinta un indice turistic larg folosit in industria turistica. Clientii de weekend tin pe linia de plutire turismul din Delta Dunarii. Pensiunile din Tulcea, castigatoare de pe urma crizei. Proprietarii de hoteluri din Delta Dunarii, consemneaza in anul 2010 scaderi per ansamblu de 20%-40% ale numarului de turisti comparativ cu anul trecut. Declinul este mai accentuat in ceea ce priveste numarul strainilor care poposesc in Delta, fiind inregistrata deja o scadere de 50% fata de 2009. Si totusi, proprietarii de pensiuni se declara optimisti, dupa ce gradul de ocupare a crescut in aceasta luna la 40%-45%, fata de 30% anul trecut. La fel ca pe litoral, turismul in Delta traieste de pe seama clientilor de weekend, perioada cand gradul de ocupare a hotelurilor se situeaza la nivelul de 70%. In restul saptamanii, gradul de ocupare este la nivelul de 40%-45%, cu toate reducerile de preturi, ofertele speciale si promovarea la bordul companiilor low-cost pe care au facuto. Scaderea numarului de turisti este mai accentuata in cazul vizitatorilor straini, numarul acestora reducandu-se la jumatate fata de anul trecut si de asemenea trebuie amintit si de impactul negativ al crizei asupra bugetelor de business travel ale companiilor. La acestea se adauga si reducerea numarului de nave de croaziera care vor poposi in porturile romanesti din Delta, in favoarea celor ucrainene. In anul 2009 numai prin croaziere au venit in Delta aproximativ 60.000 de turisti, prin intermediul a peste 200 de nave. Se pare insa ca in acest an mai multe nave au ales porturile ucrainene. Cu toate ca a crescut calitatea serviciilor si numarul spatiilor de cazare, anul in curs va fi

unul destul de prost pentru turismul din Delta. Speranta moare insa ultima, mai ales ca in curand vor fi lansate actiuni transfrontaliere (Romania-Ucraina) de promovare a Deltei. Astfel, Delta va fi promovata printr-un spot care a costat 125.000 de euro, pe postul Discovery, fiind deja tiparite si distribuite la targurile internationale o parte din cele 20.000 de brosuri de prezentare a Deltei, partea romaneasca si cea ucraineana. Proiectul transfrontalier a fost finantat de UE cu un milion de euro. Singurii care se arata optimisti in ceea ce priveste afacerile in acest an sunt proprietarii de pensiuni. Ei spera sa asigure un grad de ocupare de peste 60% in 2010. In lunile aprilie-mai cererea a fost foarte mare, gradul de ocupare a pensiunilor din zona pentru aceasta luna fiind de 45%-50%. Anul trecut, in aceeasi perioada, gradul de ocupare a pensiunilor a fost de aproximativ 40%. Pe seama cui s-a produs aceasta crestere? Turistii romani, in pofida tuturor aspectelor care nu sunt intotdeauna cele mai pozitive, sunt cei mai buni clienti, pe care au reusit sa-i fidelizeze Nici 10% dintre clientii respectivi nu sunt straini. 3.5 Concurenta Concurenta directa

Principali concurenti de pe piata interna sunt: Pensiunea Delta Miraj Pensiunea Eden Pensiunea Dobrogeana Pensiunea Alga Pensiunea Mila 23 Concurenta indirecta In ceea ce priveste cazarea hoteliera: Hotel Delta Tulcea Hotel Delta Jupiter Hotel Sunrise In ceea ce priveste activitatea de restaurant: Restaurant Mama Mia

Restaurant Tratoria Restaurant Cormoran

3.6 Cai de acces Transportul se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor mijloace : autocar sau automobil avion tren vapor

Autocar sau automobil

BUCURESTI - TULCEA Bucuresti - Urziceni - Slobozia - Tulcea (~270 km) Bucuresti Slobozia (AUTOSTRADA SOARELUI 100 km) A2 - Tulcea (270 km) Bucuresti (DN2) - Urziceni (57 km)- Slobozia (121 km) - Hrova ( DN22A) - Tulcea (270 km) TULCEA BUCURESTI Constanta - Tulcea (~180 km) Galati - Tulcea (90 km)

Acces din Tulcea 28 km pana la Mahmudia 35 km pana la Murighiol 42 km pana la Dunavat Avion Aeroport Mihail Kogalniceanu (~25 km de Constanta) - la ~105 km de orasul Tulcea. Tren Bucuresti - Medgidia - Tulcea (gara C.F.R Tulcea) Constanta - Tulcea (gara C.F.R Tulcea) Galati - Tulcea Vaporul Acces in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii cu vaporul

Nave de asageri (clasice)

8. Turismul in Delta Dunarii

4.1. Descrierea destinatiei turistice Delta Dunarii "Se povesteste ca are in mijlocul lui multe insule mari. Dintre acestea, una asezata intre mare si gurile lui, nu este mai mica decat Rhodos si se numeste Peuce, din pricina unui insemnat numar de pini. Apoi dupa ea, in mare, e asezata insula lui Ahile." Skymnos din Kios (250-180) Dunarea, izvorand din Germania, adunand afluentii din zece tari si traversand patru capitale, dupa un traseu de 2860 Km, formeaza la varsarea sa in Marea Neagra o delta. Raportata la Romania, Delta Dunarii este situata in SE tarii, avand forma lirma literei grecesti "A" (delta) si fiind limitata la SV de pod. Dobrogei, la N trece peste granita cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45 lat N si de maridianul de 29 long. E Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste anual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu. Cel mai tanar pamant al tarii, Delta Dunarii potrivi oamenilor de stiinta isi are originile in urma cu aproximativ 13 000 de ani.Formarea Deltei, a inceput in cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze distincte:- o faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in actuala platforma continentala - o faza de golf care a urmat unei transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa si continuata de V. P. Zencovici, admite prezenta unui golf, barat de catre cusentii marini prin grinduri transversale si transformat in liman. Dunarea a adunat acest spatiu, in conditiile unei mare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua a dus la actualul aspect. "Locul unde se plamadeste un nou uscat"Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii. Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile. Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:-grinduri fluviatile, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est, avand altitudini de 0,5-5m - grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 12,4m - altitudine maxima pentru delta, Caraorman, Saraturile,

Ivancea, Dranov, etc. -grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc. Cantitatea de aluviuni adusa annual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, etc., vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negative. Fauna Deltei Dunarii Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, ntreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici si gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifica faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrnd primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, att stiintific, ct si economic. Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, nca de la nceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem ntlni n delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecnd prin delta si ramnnd diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibaresc 81 specii si trec prin delta 60 specii, n total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza n 5 tipuri ecologice principale : specii strns legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (strci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride). Multe specii, mai ales dintre rate, gste, pescarusi, apar frecvent n diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar n avifauna acvatica, devenind din ce n ce mai numeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, n timpul cuibaritului, rate, cormorani si strci. In padurile de pe cmpurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltndu-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potrnichea, prepelita, cicrliile, pasarea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lnga gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, rndunica, barza, lastunul.

In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de strci, lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocntorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala RoscaBuhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixta*. Aici se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pana la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, ntr-un peisaj care ne aminteste de Jurasic Park. Accesul n apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea. Flora - Delta Dunarii Cercetarile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane, reprezentnd: elemente eurasiatice (28%) estice (24%) europene (14%) cosmopolite si adventive. Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominanta o dau stuful, papura, salciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In delta si gasesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus. Vegetatia - Delta Dunari In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltndu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine. Plaurul in Delta Dunarii Formatiune specifica stufariilor masive, plaurul este un strat gros de 11,6m format dintr-o mpletitura de rizomi de stuf si de radcini ale altor plante acvatice n amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformndu-se n insule plutitoare cu diferite marimi care, mpinse de vnt, se deplaseaza pe suprafata apei. Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici n cele mai bune conditii, fiind mai nalt si mai gros. Alaturi de stuf ntlnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum

dulcamara. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, cinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

4.2. Atractii turistice in Delta Dunarii

REZERVATII ZOOLOGICE

ROSCA BUHAIOVA HRECISCA Rosca - Buhaiova - Hrecisca, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulina). Lacul Rosca, Merhei si o imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci, tiganusi, lopatari.

SF.GHEORGHE - PALADE - PERISOR - ZATOANE Sf. Gheorghe - Palade -Perisor - Zatoane se intinde in sudul comunei Sfintu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf, travesate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special, sunt locuri de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni, tiganusi, lopatari. PERITEASCA - BISERICUTA - GURA PORTITEI Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei este un punct turistic deosebit de atragator conferit de legatura care se face intre apele marii si cele ale complexului Razim - Sinoe; cei peste 200 m ale deschiderii naturale ale Portitei au fost astupati cu zeci de tone de calcare aduse de la Capul Dolosman. Aici este o cherhana si un popas turistic unde bineinteles se servesc numeroase preparate din peste inclusand si celebrul bors de peste lipovenesc. Periteasca - Bisericuta Gura Portitei este rezervatie ornitologica, intinzandu-se pe aprox. 4000 ha un potrivit pentru existenta pasarilor obisnuite cu o salinitate mare a mediului si este un popas pentru pasarile calatoare si, bineinteles, un motiv in plus pentru turisti sa vina sa viziteze acest loc deosebit. LACUL SARATURI

Lacul Saraturi se afla in rezervatia naturala Saraturi, aflata in vecinatatea comunei Murighiol, o localitate situata la 28 de km de Tulcea, la sud de bratul Sf. Gheorghe, pe tarmul de sud-vest al lacului cu acelasi nume. Lacul Murighiol inseamna "Lacul violet" in limba turca, denumire ce provine de la culoarea apelor bogate in saruri si cu namol mineralizat. Comuna Murighiol este vizitata si de turisti in scopuri terapeutice nu numai pentru frumusetea peisajului, linistea zonei si pasiunea pentru pescuit. INSULA POPINA Insula Popina este situata pe Lacul Razim, avand o natura calcaroasa si o suprafata de cca 102,5 ha si o inaltime maxima de 47 m, a fost declarata rezervatie naturala.

INSULA SACALIN este o insula aparuta in anul 1897, la sud de varsarea Bratului Sf.Gheorghe avand o suprafata de aproximativ 500 ha. Teritoriul insulei, candva fragmentat in mai multe insulite, loc de refugiu al pasarilor, este inglobat in Rezervatia naturala ornitologica Sf.Gheorghe-Palade-Perisor-Zatoane.

LOCURI DE PESCUIT RECOMANDATE

- Canalul Crisan - peste mic sau mare - obisnuit : platica, biban, rosioara. Dimineata trage somnul( 1kg ) si stiuca la rama, coropisnita sau broasca respectiv pestisor sau lingurita. Sursa: http://www.deltadunarii.ro/pescuit.asp - Mila 23 - peste mic . Dimineata si seara somotei la momelile de mai sus, stilul la plumb usor in sens de curgere. - Fortuna I (Sontea) - locul cunoscut pentru rosioara (stanga) si biban (dreapta), seara si dimineata - crap de 1-2kg la bomba cu mamaliga(specialist Petrica)/productie : 17.00 - 20.00 ~ 7bucati ( 11kg )biban si rosioara la locurile cunoscute, stiuculite ~ 0.5 - 1kg pe margini, la saritura.

GRINDURI, DUNE GRINDUL LETEA Teren de nisip de origine marina aflat intre bratul Chilia si bratul Sulina. Se presupune ca aceste dune de nisip, asemenea celor din Caraorman, fac parte din bariera de nisip care separa golful Tulcea (aflat pe actuala suprafata a Deltei) de Marea Neagra. Aceasta bariera de nisip, orientata nord-sud, a facut ca golful Tulcea sa se transforme in prima faza intr-o laguna si apoi in Delta Dunarii, prin colmatarea gradata a lagunei. Pe grindul Letea s-a dezvoltat o padure unica in aceasta zona a Europei. In padurea Letea, pe sol nisipos, cresc in mod neobisnuit

specii de arbori care in mod normal nu apartin acestui ecosistem: frasinul pufos (raritate botanica), stejarul brumariu( care atinge 25 m), ulmul, arinul, girnita. Desi clima nu e mediteraneeana, in padurea Letea gasim plante cataratoare, sub forma lianelor. Padurea este, de asemenea un ecosistem in care traiesc multe reptile (sopirle, serpi) dar si pasari rapitoare care se hranesc cu acestea. Sursa: http://www.geocities.com/bazadatedelta

GRINDUL CARAORMAN In partea de vest a satului Caraorman, la aproximativ 500 de m de acesta, se afla dune de nisip foarte fin, care pot fi intalnite doar in trei locuri in Europa. Herodot si Polybiu amintesc in scrieriile lor de mari acumulari de nisip la gurile Dunarii ("un banc de nisip de aproape 1000 de stadii (167 Km) la o departare de uscat cale de o zi." - Polybiu). Aceste dune de nisip din Caraorman sunt asezate transvesal pe directia de curgere a Dunarii si impreuna cu cele din Letea reprezinta portiuni din cordonul initial ce a blocat golful Tulcea, transformandu-l intr-o laguna, care ulterior s-a colmatat si a dat nastere Deltei Dunarii. GRINDUL STIPOC Situat in partea centrala a Deltei, intre bratul Chilia si bratul Sulina, la nord de lacul Baclanestii Mari.Este un grind mai putin accesibil turistilor. Sursa: Romania.Atlas turistic rutier.Dragomir Vasile. GRINDUL SARATURILE Situat in partea estica a Deltei, la nord de localitatea Sfintu Gheorghe. Este accesibil turistilor venind dinspre Sfintu Gheorghe. Sursa: Romania.Atlas turistic rutier.Dragomir Vasile. PLAJE PLAJA SULINA Plaja de la Sulina este renumita pentru nisipul ei fin si pentru faptul ca e situata intr-o zona in care vintul e prezent continuu, ceea ce face mai suportabila caldura soarelui. Plaja este la aproximativ 5 km de oras. Se poate ajunge cu maxitaxiu-ul sau pe jos. Drumul trece pe linga, celebrul de-acum, Cimitirul din Sulina. Pe plaja se afla un restaurant. Se pot inchiria umbrele si sezlonguri. Plaja este dotata cu toalete si dusuri.

PLAJA SFINTU GHEORGHE

Plaja de la Sfintu Gheorghe nu este dotata cu facilitati (cabine de schimb, dusuri, toalete). Este preferata de turisti pentru nisipul ei fin, cadrul linistit si oarecum salbatic (nu sunt utilitati -restaurante,terase- care s-o fi transformat intr-un loc comercial. Plaja este la aproximativ 3 km de oras si se poate ajunge pe jos.

REZERVATII ARBORICOLE

PADUREA LETEA - "HASMACUL MARE" Padurea Letea este padureamonument aflata la 7 km sud de comuna Periprava (bratul Chilia). S-a dezvoltat pe grindul cu acelasi nume, in fasii (hasmacuri); prezinta plante cataratoare de origine mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori specifici - stejari brumarii (seculari de peste 25 m inaltime), garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos (raritate botanica). Adaposteste vulturi codalbi, serpi si vipere. PADUREA CARAORMAN Padurea Caraorman inseamna in limba turca "Padurea Neagra" nume ce provine de la vegetatia bogata si de stejarii cu ramuri dese ce o alcatuiesc si care intind pe o suprafata de 3000 ha. Aceasta padure este formata din stejari pe un teren de nisip de origine marina. Lianele care se gasesc in Padurea Caraorman sunt lungi de 25 m, au o origine mediteraneana si sunt unice in Europa dandu-i un aspect subtropical tinand cont ca aici se mai intalnesc si alte plante agatatoare cum ar fi: vita de vie salbatica, iedera, hameiul, curpenul. Tot aici in aceasta padure minunata gasim arbori de diferite specii, unii dintre ei fiind raritati in Europa si chiar in lume: stejari cu inaltimi de peste 25 m, ulmi, salcii, plopi albi si negri, arini, frasini pufosi. In Padurea Caraorman intalnim locuri deosebite cum ar fi "Fantana Vanatorilor" unde putem vedea un stejar vechi de 400 de ani cu o circumferinta a trunchiului de 4 m, stejar care a fost de numit "Stejarul ingenuncheat" datorita ramurilor ce s-au intins pe pamant. "Stejarul ingenuncheat" face parte integranta din peisajul mirific al Padurii Caraorman si implicit din peisajul unic al Deltei Dunarii. Padurea Caraorman este protejata de lege fiind declarata monument al naturii. PADUREA CARAOMAN. Pe un teren nisipos de origine marina s-a dezvoltat o padure de stejari, al carei nume Caraorman inseamna in etimologia turca Padurea Neagra. Stejarii vechi, cu ramuri impunatoare si vegetatia bogata fac o umbra atat de deasa incat exista locuri foarte intunecoase, care au dat numele padurii (padurea neagra). O

mare curiozitate sunt lianele (Periploca greaca de origine mediteraneana cu o lungime de 25 de m - unica in Europa) care atinge aici limita nordica de raspandire. Aceste liane impreuna si cu alte plante agatatoare cum ar fi: vita-devie salbatica, iedera, hameiul si curpenul confera acestei paduri un aspect subtropical. In Delta Dunarii au fost observate un numar de peste 1615 specii de plante, reprezentand circa o treime din totalul speciilor cunoscute in flora Romaniei. Dintre arborii din Padurea Caraorman putem enumera: stejari seculari de peste 25 de m inaltime, ulmi, salci, plopi albi si negrii, arini, frasini pufosi, acestia din urma fiind o raritate botanica. Aici cuibareste vulturul codalb.

ALTE ZONE DE ATRACTIE TURISTICA ZONA SIREASA Situata in interiorul coturilor bratului Chilia, in zona localitatilor SalceniCeatalchioi- Plauru si a podisului Covaliova. O salba de balti, zone mlastinoase, ape fluviale si stuf. Zona accesibila auto, prin trecerea bac Tulcea- Tudor Vladimirescu.

ZONA PARDINA Situata in nordul Deltei; delimitata de bratul Chilia(vest si nord), canalul Pardina (la est) si grindul Stipoc(la sud).

ZONA PAPADIEI Situata in vestul Deltei, intre canalul Sulina si girla Papadiei, in zona localitatilor Ilganii de Sus si Maliuc.

ZONA RUSCA Situata in vestul Deltei, intre bratul Sulina si bratul Sfintu Gheorghei, in zona localitatilor Ilganii de Jos si Partizani.

ZONA FURTUNA Situata in zona central-vestica a Deltei, in jurul lacului Furtuna, intre canalul Sulina si lacul Baclanestii mari, in zona localitatilor Maliuc si Gorgova. Lacuri, balti, canale,zone mlastinoase, ape fluviale si stuf. ZONA CARASUHAT Situata in zona central-vestica a Deltei, intre canalul Gura Litcov si bratul Sfintu Gheorghe, in zona localitatilor Baltenii de sus si Baltenii de jos. Lacuri, balti, canale,zone mlastinoase, ape fluviale si stuf.

ZONA OBRETIN

Situata in zona centrala a Deltei, in jurul lacului Obretinul Mare, intre canalul Sulina si Dunarea veche, in zona localitatilor Mila 23 si Lebada. Lacuri, balti, canale,zone mlastinoase, ape fluviale si stuf. Sursa: http://www.geocities.com/bazadatedelta

ZONA LITCOV Situata in zona centrala a Deltei, in jurul lacurilor Gorgova si Obretinul Mic, intre canalul Sulina si canalul Litcov, in zona localitatii Gorgova. Lacuri( Gorgova, Fastic, Gorgovat, Potcoavei, Obretinul Mic, Obretniciuc), balti, canale,zone mlastinoase, ape fluviale si stuf.

ZONA CEAMURLIA Situata in zona central-estica a Deltei, intre canalul Sulina si Dunarea veche, pe malul opus localitatii Crisan. Salba de balti, canale,zone mlastinoase, ape fluviale si stuf. ZONA VATAFU Situata in zona estica a Deltei, intre canalul Vatafului, lacul Lumina si canalul Rosu-Imputita, la sud-vest de localitatea Sulina. Lacuri (Vatafului, Porcului), balti, canale,zone mlastinoase, ape fluviale si stuf. ZONA ROSU-BUHAIOVA Situata in zona estica a Deltei, intre padurea Caraorman(est), zona Vatafu((nord)canalul Ivancea(sud), Marea Neagra(est). Lacuri (Puiu, Potcoava, Rosu, Rosulet, Lumina), balti, canale (ivancea, Tatarului, Rosu-Imputita),zone mlastinoase, ape fluviale si stuf.

ZONA ROSU-BUHAIOVA Situata in zona estica a Deltei, intre padurea Caraorman(est), zona Vatafu((nord)canalul Ivancea(sud), Marea Neagra(est). Lacuri (Puiu, Potcoava, Rosu, Rosulet, Lumina), balti, canale (ivancea, Tatarului, Rosu-Imputita),zone mlastinoase, ape fluviale si stuf. ZONA UZLINA Situata in zona centrala a Deltei, intre bucla bratului Sfintu Gheorghe, canalul Litcov si canalul Isacova. Lacuri (Uzlina, Isacov, Isacel, Chirilova), balti, canale,zone mlastinoase, ape fluviale si stuf.

ZONA MURIGHIOL Situata la sud de bratul Sfintu Gheorghe, in zona localitatii Murighiol. Lacuri (Murighiol, Saraturile, Belbugeac), balti, canale,zone mlastinoase, ape fluviale si stuf. ZONA DUNAVAT Situata la nord-est de lacul Razelm, in estul golfului Fundea, la sud de localitatile Dunavatu de de sus si Dunavatu de Jos. Zona plina de canale (Lipovenilor, Dunavat),zone mlastinoase, ape fluviale si stuf. Sursa: http://www.geocities.com/bazadatedelta ZONA HOLBINA Situata la est de lacul Razelm, in zona lacului Dranov. Lacuri(Dranov), balti, canale (Centurii, Mustaca, Dranov, Perisorului, Tirita),zone mlastinoase, ape fluviale si stuf. ZONA CRASNICOL Situata la sud de bratul Sfintu Gheorghe, in zona grindului Crasnicol. Zona plina de canale (Dranov, Tirita, Perisor, Belciugului, Crasnicol, Lejai, Palade, Buhaz),zone mlastinoase, ape fluviale si stuf.

MONUMENTE, MUZEE, SITEURI ARHEOLOGICE Chlia Veche. Urmele cetatii numita Achillea in antichitatea greaca. Genovezii au numit-o Licostomo (Gura Lupului), iar turcii Eskil-Kale.. Chlia Veche. Biserica ortodoxa inalta de 52 metri, un adevarat gigant fata de zonele joase din jur. Pe locul ei s-a aflat initial o bisericuta din lemn, iar lacasul nou a inceput sa fie ridicat la anul 1897 si terminat abia dupa 35 de ani. Constructia imbina trei stiluri arhitecturale: gotic, slav si romanesc. Dunavatul de Jos. Vestigii romane; probabil ruinele fortificatiei Ad Stoma, din allte surse chiar ale asezarii Halmyris, nume purtat o perioada si de Lacul Razim. Enisala. Ruinele Cetatii bizantine Heracleea, cunoscuta la romani sub numele de Vicus Novus, refacuta de genovezi in secolele XIII-XIV, cucerita de Mircea cel Batran, apoi stapanita de turci sub numele de Yeni Sale. Enisala. Urme de asezari traco-getice din secolele IX-VII i.e.n si getice din sec.IV i.e.n., una din cele mai mari necropole geto-dacice din Dobrogea, din secolele IV-III i.e.n. Enisala. Ruinele unui castru roman, ale carei asezari romano-bizantine din secolele III-VII.. Enisala. Colectie de istorie si etnografie Enisala.. O cetate din secolele XIII-XIV, stapanita de Dobrotici si apoi de Mircea cel Batran.

Jurilovca. . Ruinele Cetatii getice Argamum, devenita apoi romanobizantina, distrusa in sec.VI in timpul lui Justinian. Sursa: www.pescuitulsportiv.ro. Jurilovca. Muzeu de istorie, etnografie si arta populara. Sursa: www.pescuitulsportiv.ro. Mahmudia. Ruinele cetatii romano-bizantine Salsovia; demolata de goti in sec.IV si refacuta ulterior a rezistat pana in sec.IX.

Mahmudia. Colectie muzeala de arheologie, etnografie si numismatica.

Sulina. Farul vechi construit in 1870. Sulina. Gara fluviala ( sec. XIX). Sulina. Biserica ortodoxa (sec.XX) Sulina. Cimitirul maritim, de fapt trei cimitire: ortodox, catolic - protestant - anglican si turcesc. Sfintu Gheorghe. Farul vechi din 1865, nefunctional. Tulcea. Muzeul Delta Dunarii (fondat 1950; istorie, colectii ornitologice, malacologie, acvariu). Tulcea. Muzeul de arta plastica (inclusiv opere ale artistilor dobrogeni). Tulcea. Moscheia Azzizie (sec. XIX). Arhitectura civila de epoca. Tulcea. Colnicul Horei : vestigiile cetatii Agyssus (parc arheologic). Tulcea. Monumentul Independentei (1879, fondat in prezenta dr. Carol Davila) (realizat de George Vasilescu, inaugurat in 1904, refacut in 1932 si 1977).

MANIFESTARI CULTURALE, SARBATORI - 1 mai. Sulina. SERBAREA CAMPENEASCA "FLORI DE MAI". - 6 mai. Sfintu Gheorghe. HRAMUL BISERICII DE RIT VECHI. - 17 -23 mai. Tulcea. CONCURSUL INTERNATIONAL DE INTERPRETARE MUZICA CLASICA "GEORGE GEORGESCU". - 1 iunie. Sulina. FESTIVITATEA "LUMEA COPILARIEI".

- 06-10 iunie. Tulcea. FESTIVAL DE INTERPRETARE MUZICA USOARA "NUFARUL ALB". - 29 iunie. Tulcea. ZIUA DUNARII. - 8 iulie. Murighiol. HRAMUL MANASTIRII HALMYRIS Sursa:Primaria Murighiol - 11-22 iulie. Sfintu Gheorghe. FESTIVALUL DE MUZICA TINARA PROMETHEUSEDITIA III-A Programul este n asa fel alcatuit, ncat toti concuretii se vor perinda pe scena in fiecare zi a festivalului cu cite doua piese (compozitie proprie). Mai mult decat atat, conform ordinii de intrare in concurs trasa la sorti, fiecare seara va avea un prim-plan pe unul dintre concurenti - printr-un recital de 30-45 minute. Pe 20 iulie va fi ultima seara de concurs, cu proba cea mai creativa: piesa pe text impus, tinerii folkisti avand sa prezinte cantecul pe care l-au compus n ragazul de 7 zile al festivalului, pornind de la textul ales de presedintele juriului, Nicu Alifantis. - 13 iulie. Sulina. FESTIVITATEA "CINTECELE MARII". - 27-28 iulie. Sulina. FESTIVALUL MINORITATILOR NATIONALE "SERBARILE DELTEI". - 06-12 august. Tulcea. FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FOLCLOR "PESTISORUL DE AUR". - 12-15 august. Tulcea. FESTIVALUL INTERNATIONAL AL DUNARII. - 13-19 august. Sfintu Gheorghe. FESTIVALUL DE FILM INDEPENDENT ANONIMUS- EDITIA IV-A Iata nca o editie - a 4-a - a Festivalului International de Film Independent Anonimul, in Delta Dunarii, in satul de vacanta Delfinul. Cele trei sectiuni (lungmetraj, scurtmetraj de fictiune si scurtmetraj de animatie) au iar ca anul trecut selector unic, iar ca presedinte pe Marcel Iures. Trofeul Festivalului n valoare de 10.000 USD se acorda celui mai bun lugmetraj din competitie. n noutatile 2007 intra doua noi premii - al Publicului, pentru cel mai bun lungmetraj, in valoare de 1.000 USD si cel pentru scurtmetraj, n valoare de 500 USD. - 15 august. Chilia. Sulina. Sfintu Gheorghe. Tulcea. ZIUA MARINEI - 15 august. C.A.Rosetti. HRAMUL BISERICII CRESTIN ORTODOXE "ADORMIREA MAICII DOMNULUI" - 24-26 august. Sulina. FESTIVALUL NATIONAL DE CREATIE SI INTERPRETARE MUZICALA "SULINA". - 27 -30 august. Tulcea - Mila 23 Sulina. REGATA PATZAIKIN. Ambarcatiunile pleaca din Tulcea. Cursa de viteza are loc la Mila 23. Competitia se inchide la Sulina. Sursa:Primaria Murighiol - 30 august- 2 septembrie . DELTA MUSIC FEST Un festival proaspat cu muzica electronica si natura! Biletul pentu intreaga perioada a festivalului costa 140 Lei, dar, atentie! La Sfintu Gheorghe, in perioada festivalului nu se vor vinde bilete, asa ca trebuie sa vi le cumparati din vreme de

pe www.bilet.ro, www.blt.ro, din Magazinul Muzica sau Librariile Carturesti. Concertele se vor petrece n Campingul Delfinul care intre 30 august si 2 septembrie va fi rezervat numai participantilor la festival. Organizatorii, Fundatia Anonimul, v-au pregatit si niste pachete turistice care includ transport si cazare, dar daca nu va plac "aranjamentele" va puteti face voi o schema de cazare cu "accomodation" la sateni si transport cu vaporasul (pentru ca altfel nu se poate ajunge n Sfantu Gheorghe, decat pe ape). La programul festivalului, adaugati si concertele de ciocarlii si alte pasari cantatoare, greieri si alte vedete ale faunei locale care se zice ca are cea mai mare biodiversitate din Romnia. - septembrie. Tulcea. FESTIVALUL INTERNATIONAL DE TEATRU "TRAGOS". - 09 septembrie . Chilia Veche SERBARILE COMUNEI - 15-17 septembrie. Murighiol.SARBATORILE APEI SI PESCUITULUI

4.3 Analiza SWOT Delta Dunarii

Puncte tari 1. Asezare geografica - Resurse naturale deosebite: peisaj, flora, fauna, Delta Dunarii, Marea Neagra, site Natura 2000 - Recunostere internationala a valorilor de patrimoniu existente in Delta Dunarii - Clima continental moderata 2. Populatia - Densitate scazuta - Migrarea tinerilor spre zonele urbane(Tulcea, Constanta, Bucuresti) - Migrare de populatie din alte zone ale tarii spre zonele turistice din teritoriu 3. Infrastructura (de acces, sociala si constructii) - Aeroport regional la 12 Km. de Tulcea (in curs de modernizare si atestare) - Cale ferata si drumuri nationale catre principalele destinatii nationale - Retea de electricitate si servicii de radio, televiziune si telefonie acopera 100% teritoriul 4. Economia - Resurse naturale: apa, peste, pasuni, terenuri agricole, stuf, piatra, plante si arbusti de balta, lemn de esenta moala - Exista terenuri si constructii pretabile pentru dezvoltarea unor activitati economice - Au demarat investitii private in turism si servicii conexe - Traditi locale in constructii si transporturi navale, industria alimentara, cresterea oilor - Suprafete importante cultivate cu cereale de toamna si rapita 5. Resurse umane, parteneriate - Existenta de competente in activitati specifice zonei - Viata si patrimoniu cultural - Implicarea autoritatilor judetene in Puncte slabe 1. Asezare geografica - Localizare marginala - Pericol de inundatii - Grad ridicat de izolare a localitatilor din Delta Dunarii - Promovarea teritoriului 2. Populatia - Densitate scazuta - Populatie activa redusa - Rata crescuta a somajului - Adaptarea lenta a populatie rurale la schimbarile necesare privind integrarea in UE 3. Infrastructura de acces si sociala si constructii) - Stare proasta a infrastructurii de acces si a serviciilor sociale - Constructii publice si private imbatranite. Au aparut constructii ca nu respecta specificul locului - Sistemul de sanatate slab reprezentat in comune 4. Economia - Slaba valoare adaugata la produsele locale - Infrastructura turistica subdezvoltata. La fel serviciile turistice. - Infrastructura de acces si utilitati necorespunzatoare sau lipsa - Reducerea numarului de persoane active (plecate la munca in strainatate) - Flexibilitate mica si conditii grele din partea bancilor pentru investiti - Suprafete cultivate cu porumb din ce in ce mai scazute 5. Resurse umane, parteneriate - Numar redus de institutii de invatamant si nivel slab de formare - Cultura parteneriala si asociativa slaba - Necunoasterea cerintelor si exigentelor privind fondurile europene(2007-2013)

dezvoltarea locala - Asigurarea conditiilor minime de invatamant in toate localitatile

- Slaba calificare in domeniul turismului - Logistica informationala redusa

Oportunitati 1. Economic - Fondurile structurale UE - Valorificarea resurselor locale - Turismul si serviciile conexe (birdwatching) - Valorificarea patrimoniului cultural si arheologic - Dezvoltarea comertului cu produse traditionale pentru turisti - Dezvoltarea serviicilor de calitate 2. Mediu - Valorificarea statutului de site Natura 2000 - Participarea activa pentru rezolvarea problemelor de mediu prin cooperari si parteneriate - Dezvoltarea de parteneriate externe 3. Infrastructura - Dezvoltarea unui program de refacere a infrastructurii de acces - Programe de finantare sectoriale (transporturi, mediu, etc) - Interesul firmelor de profil de a investi in zona 4. Resurse umane, parteneriate - Existenta unor programe de reconversie profesionala - Programul Leader+ - Dezvoltarea de cooperari si parteneriate - Informare / instruire privind accesarile de fonduri UE

Riscuri 1. Economic - Impactul unor activitati economice asupra mediului - Schimbarea legislatiei R.B.D.D - Politica de creditare 2. Mediu - Legislatia in domeniu neadecvata - Existenta unor structuri paralele privind reglementarea aspectelor de mediu 3. Infrastructura - Asigurarea cofinantari - Existenta unei structuri fiabile de intretinere si exploatare a investitiilor 4. Resurse umane, parteneriate - Dificultati de adaptare al noile cerinte impuse de aderare - Migrarea fortei de munca

9. Structura organizatorica a Pensiunii Poarta Apelor

5.2 Organizarea Pensiunii Poarta Apelor Principiul care sta la baza organizarii pensiunii turistice - diferitele categorii de fluxuri nu trebuie sa se intersecteze decat in conditiile specifice proceselor de productie. Spatiile existente in Pensiunea turistica Poarta Apelor sunt: - spatii destinate exclusive clientelei (camere,) - spatii comune (clientela si personalul pensiunii: holul receptiei, compartimentele prestatoare de servicii suplimentare); - spatii destinate exclusiv personalului (bucatarii, oficiile cameristelor etc.).

Activitatile desfasurate in Pensiunea turistica Poarta Apelor sunt grupate pe servicii si compartimente. Serviciul este un grup de lucratori care efectueaza operatii omogene sau complementare, indeplinind o functie coerenta in cadrul pensiunii si actioneaza sub conducerea unui sef serviciu. Serviciile regrupate formeaza compartimentele iar ansamblul compartimentelor, pensiunea insasi. Compartimentele existente intr-o pensiune turistica se pot clasifica dupa mai multe criterii: a) dupa importanta serviciilor prestate: 1. de baza 2. suplimentare 1. Compartimentele de baza - cazare - alimentatie - tehnic 2. Compartimentele suplimentare - inchiriere sali - piscina, sauna, fitness, - sala gimnastica - teren tenis b) dupa natura activitatii desfasurate: 1. Compartimente operationale (are loc prestarea nemijlocita a serviciilor pensiunii turistice, acestea fiind generatoare atat de costuri cat si de incasari) 2. departamente functionale (nu se concretizeaza prestarea de servicii turistice, dar sunt indispensabile unei bune functionari a pensiunii): - administratie si gestiune generala - marketing, vanzari - energie, intretinere (tehnic) a. Departamente operationale 1. Departamentul cazare realizeaza si comercializeaza serviciile de cazare si suplimentare de plata si fara plata. Acesta include: receptie concierge casa-facturare rezervari primirea si prelucrarea comenzilor de rezervare gestiunea rezervarilor evidenta clientilor si a situatiei camerelor primirea turistilor, alocarea spatiului si inregistrarea clientului primirea si rezolvarea reclamatiilor emiterea notelor de plata si a facturilor

 incasarea contravalorii serviciilor prestate clientului realizarea comunicatiilor in interiorul si exteriorul pensiunii prin telefon, fax, telex intocmirea situatiilor si a rapoartelor zilnice precum si a statisticilor specifice. curatenia si igienizarea spatiilor de cazare si a celorlalte categorii de spatii hoteliere; intretinerea dotarilor si amenajarea spatiilor de cazare; intretinerea si gestionarea lenjeriei; prestarea unor servicii suplimentare. 2. Departamentul de servicii suplimentare In cadrul acestuia se desfasoara o serie de activitati specifice cum ar fi: comercializarea unor marfuri, a unor pachete de servicii turistice, servicii de ticketing, fitness, piscina, frizerie, coafura etc. Ele sunt prestate la nivelul: - magazinelor - agentiilor de voiaj - agrementului - centrelor de igiena si intretinere - centrelor de tratament 3. Departamentul de alimentatie Vizeaza productia si comercializarea unor preparate culinare si bauturi. Include urmatoarele sectoare de activitate: - spatii pentru receptie, depozitare - spatii de productie culinara in cadrul carora se individualizeaza urmatoarele zone de lucru: prelucrare primara bucatarie carmangeri e cofetarie - spatii de servire: restaurant bar room-service minibar Activitatile desfasurate in cadrul acestora, prezentate succint sunt: aprovizionare depozitare si conservare productie culinara servire, promovare, desfacere b. Departamentele functionale 1. Departamentul vanzari- marketing - Genereaza noi incasari pentru pensiune si realizeaza actiuni de promovare.

Activitatile specifice desfasurate sunt: - incheierea contractelor privind organizarea de congrese, conferinte, simpozioane. - organizarea si asistarea derularii actiunilor contractate - crearea si promovarea imaginii de marca - elaborarea studiilor privind profilul si preferintele clientilor 2. Departamentul resurse umane Rolul acestuia: selectia, recrutarea personalului, normarea muncii, elaborarea standardelor, perfectionarea etc. 3. Departamentul comercial - Indeplineste functii de aprovizionare si de gestiune a stocurilor. 4. Departamentul financiar contabil - Indeplineste toate functiile referitoare la evidenta si controlul platilor 5. Departamentul securitate Este responsabil de siguranta si securitatea clientilor, a vizitatorilor si a angajatilor in perimetrul pensiunii. Activitati desfasurate: - asigurarea securitatii fizice a clientilor, a vizitatorilor si a angajatilor in perimetrul pensiunii, - utilizarea mijloacelor moderne de supraveghere si alarma - realizarea unui program de instruire a personalului hotelului privind prevenirea si modul de actiune in caz de pericol (incendiu, cutremur, inundatii, jaf, atac terorist). 6. Departamentul intretinere-tehnic Activitati specifice: - intretinerea instalatiilor sanitare, a instalatiilor electrice - intretinerea sistemelor de incalzire si climatizare - remedierea defectiunilor - intretinerea echipamentelor specifice din spalatorie- curatatorie 5.2 Organigrama Pensiunii Poarta Apelor

Manager

Receptioner

Casier

Sef Restaurant

Sef Bucatar

Cameriste

Lenjerese

Chelneri

Bucatar

Spalator

Conceperea unei organigrame se face pornind de la : - statul de functiuni - specificul continutului si volumului activitatii depuse. Principalele componente ale unei organigrame sunt: - nivelurile ierarhice - compartimentele pensiunii - sectoarele care determina compartimentele - posturile - numarul total de persoane - relatiile dintre compartimente. 5.3 Obiectivele generale ale Pensiunii Turistice Poarta Apelor Atingerea gradului de ocupare maxim din capacitatea pensiunii parcursul a trei luni; Fidelizarea clientilor

Cresterea numarului de turisti internationali prin oferirea unor servicii de turism de o calitate superioara, la nivelul standardelor internationale. 5.4 Necesitatea efectuarii investitiilor in infrastructura n urma cu 3 ani, CJ Tulcea a aprobat studiile de fezabilitate pentru realizarea mai multor proiecte in vederea dezvoltarii infrastructurii turistice din Delta Dunarii, proiectele care vizeaza amenajarea plajei Sulina, realizarea unor miniporturi turistice in Sfntu Gheorghe, Murighiol si Sarichioi, a unor centre de informare turistica in Tulcea, Murighiol si Sarichioi, marcarea obiectivelor turistice in Delta, precum si infiintarea a 10 foisoare de observare in cinci localitati din Delta, in valoare totala de 33 de milioane de euro, conform presedintelui CJ, Victor Tarhon. Miniportul turistic din localitatea

Sfntu Gheorghe este prima investitie finantata de Ministerul Turismului pentru autoritatile publice locale care au proiecte in domeniu. 5.5. Veniturile unitatii turistice - inchiriere camere - servirea mesei Total VENITURI 91.800 111.150 202.950

10.Determinarea volumului si definitivarea structurii activitatii turistice a unitatii proiectate

6.5 Cazarea Activitatea de cazare a pensiunii Poarta Apelor este permanent monitorizat de administrator, n scopul mbuntirii calitii i creterii diversitii acesteia. Acesta urmrete realizarea cureniei n camere i bi, precum i pstrarea acesteia. De asemenea, este atent la schimbarea permanent a lenjeriei, prosoapelor i a materialelor consumabile. n mod permanent administratorul verific aceste stocuri i ia legtura cu furnizorii pentru realizarea unui flux continuu n cadrul pensiunii. O alt atribuie a administratorului este asigurarea confortului turitilor pe toat perioada desfurrii sejurului. Acest lucru se realizeaz prin asigurarea permanent i prin metode adecvate a strii de spirit a acestora. De asemenea, administratorul este cel care se ocup de soluionarea disfuncionalitilor minore, care se face cu operativitate i discreie, fr a afecta starea de spirit a turitilor. n scopul prevenirii evenimentelor nedorite se asigur securitatea turitilor pe toat durata sejurului. Administratorul are ca obligaie instruirea turitilor privind utilizarea diverselor ustensile i obiecte de uz gospodresc n mod adecvat, n scopul evitrii accidentelor. Este bine ca administratorul s fi e preocupat de gsirea unor modaliti de pstrare a obiectelor de valoare ale turitilor care solicit acest lucru, n scopul evitrii pierderii sau deteriorrii acestora. Administratorul ntmpin i nregistreaz clienii, verifi c detaliile privind rezervarea mpreun cu clienii i completeaz formularele corect i complet. Dac exist o nedisponibilitate a locurilor de cazare, aceasta se face n acord cu politica pensiunii. El monitorizeaz i verific sosirile n mod permanent n raport cu rezervrile. Administratorul se ocup de verificarea situaiei referitoare la plecrile clienilor, care se face prin confruntarea listelor de plecri cu cele de nregistrare. Trebuie completate formularele de plat pentru cazare i servicii ale clienilor, corect i n conformitate cu serviciile de care clientul a benefi ciat. De asemenea, administratorul ntocmete documentele de decontare cu alte compartimente sau uniti care au asigurat servicii a cror plat se face prin recepie. Administratorul trebuie s prezinte clienilor contractul-cadru n detaliu, n funcie de solicitarea clientului, explicndu-i clauzele contractuale. Prezentarea acestor

contracte se face clar, evideniind drepturile i obligaiile prilor. Aceast prezentare se face ntr-un limbaj accesibil clientului, fr a utiliza termeni de specialitate. Dac este cazul, administratorul este persoana abilitat n a negocia clauzele contractuale n mod cordial, dar ferm, folosind un limbaj politicos, clar, concis. Contractul i se citete turistului clar sau i este lsat timp pentru a-l consulta. Contractul trebuie verificat cu atenie, pentru a fi completat corect i complet. Spatii de cazare: Numar de camere / Paturi : 5 camere X 1 loc + 4 camere X 2 locuri = 13 locuri Numar de locuinte de vacanta / Paturi: 6.6 Alimentatie n sevirea clienilor osptarii pensiunii Poarta Apelor, respect prioritiile, care sunt urmtoarele: - femeile sunt servite primele, n ordinea vrstei, ultima fiind servit persoana care a comandat masa; - brbaii sunt servii dup femei, tot n ordinea vrstei, ultimul fiind servit cel care a comandat masa; - copiii i adolescenii sunt servii ultimii, n ordinea vrstei, de la mare la mic sau dup indicaiile date de prini; - n cazul unor eventuale incidente sau accidente, se cer scuzele de rigoare i se ncearc remedierea acestora. Dac faa de mas s-a ptat sau s-a udat, aceasta se acoper sau se schimb, la fel i vesela sau tacmurile; - este necesar ca n salon, n prezena clienilor, s se ia msuri pentru ca lucrtorii ce asigur serviciile s evite discuiile cu colegii, fumatul i mncatul n salon, consumul de buturi alcoolice, aranjarea inutei; - personalul de serviciu nu va prsi locul de munc, nu va purta discuii n contradictoriu, va evita gesticulrile i rsul forat, cscatul, scrpinatul, jocul cu diverse obiecte. Ordinea de servire a preparatelor ntr-un meniu complet este urmtoarea : - gustri reci i calde - preparate din pete - antreuri reci i calde - preparate de bay nsoite de legume i salate - brnzeturi - produse de cofetrie-patiserie - fructe. Pensiunea Poarta Apelor i trateaz clienii cu bucate tradiionale i buctrie internaional i specialiti vntoreti. 6.7 Agrementul Pentru petrecerea timpului liber, Pensiunea Poarta Apelor va pune la dispozitie o gama larga de activitati de agrement. Excursii speciale in Delta Dunarii:

o locuinta de vacanta cu 13 locuri.

Plimbari cu salupe rapide

Plimbari cu vaporasul Partide de pescuit Excursii pe trasee comandate Mini excursii cu ATV-ul Plimbari cu caiace Plimbari cu barci cu motor Plimbari cu catamaranul pentru grupuri de pana la 15 pers.

Pentru buna dispozitie in cadrul pensiunii, va puteti delecta cu urmatoarele jocuri si activitati:

Jocuri de Darts Carti de joc Jocuri de sah si table Masa de ping-pong Palete badminton#

6.4 Comportamentul personalului Pentru a evita greselile de comportament, personalul din pensiunile de turism, trebuie sa respecte urmatoarele principii fundamentale: - Tratarea egala a tuturor pasagerilor - Cinstea si corectitudinea - Discretia - Asumarea greselilor - Reprezentativitatea - Desfasurarea activitatii in liniste - Pastrarea reputatiei unitatii - Protejarea bunurilor pensiunii - Fidelizarea clientiilor Reguli profesionale in relatia cu clientul: - clientul nu depinde de noi, noi depindem de el - clientul este scopul activitatii noastre - clientul ne face o favoare alegand hotelul nostrum,nu noi ii facem o favoare servindu-l - clientul nu este o cifra statistica, ci o fiinta umana, cu sentimente, emotii, prejudecati. Elemente de comportament profesional in relatia cu clientul: - tinuta fizica - sa fie clinic sanatos - sa se respecte pe sine - sa fie ospitalier - sa foloseasca deodorante , pasta de dinti , sapun - sa fie ingrijit Nu sunt indicate: - consumul de bauturi si alimente puternic mirositoare - frizura sau coafura neingrijita, parul murder

- barba nerasa la barbate - mainile murdare, cu unghii neingrijite - fardul exagerat. Pozitia fata de client - pozitia capului trebuie sa fie dreapta, degajata, nefortata - pozitia capului si a umerilor sa fie nefireasca Nu sunt indicate: - tinutul mainilor in buzunare sau la spate - statul pe scaun in fata clientilor - rasul zgomotos, fumatul ,mancatul. - Pieptanatul , machiatul de fata cu clientul Tinuta vestimentara Elemente indispensabile tinutei vestimentare; - pentru barbati: camasa alba, trebuie sa fie foarte curate,sacoul si pantalonii trebuie sa fie bine calcite, ciorapii din bumbac de culoare negru sau bleumarin, incaltamintea de culore inchisa trebuie sa fie mereu curate sau lustruita. -pentru femei :bluza alba, trebuie evitat decolteul, si sa fie foarte curate, fusta trebuie sa aiba o lungime peste genunchi,purtarea dresurilor in timpul serviciului este obligatory,incaltaminte comoda de culoare negru inchis, dar pantoful sa fie inchis si nu decupat. Trebuiesc evitate accesoriile in exces.Ambii vor purta ecusoane pentru o identificare rapida. 11. Relatii stabilite cu furnizorii interni si externi Parteneri interni: Paralela 45 una dintre cele mai mari agentii de pe piata romaneasca Infinity Travel - Calea Calarasilor, Intrarea Stafetei, nr. 2 Delta Best Turism - Str. Mihai Bravu 90 - 96 (intersectia Dimitrov Parteneri externi: Club Mediterranee - singurul implantat puternic si pe pietele externe Nouvelles Frontieres - care a adoptat o politica de creare de agentii exclusive in Franta si in Europa Touristik Union International- in anul 1991 era cel mai mare tour-operator din lume.

8. Stabilirea formelor de prezentare si vanzare a produselor turistice

In cadrul pensiunii Poarta Apelor turistii pot beneficia de un pachet de servicii format din cazare + pensiune completa + agreement. De asemenea, clientii pot descoperi specialitati culinare traditionale din peste sau din vanat, preparate din produse proaspete si naturale.

Ciorba de peste, saramura, plachia, pestele marinat, peste sarat, malasolca, vareniki, crap cu varza, stiuca umpluta, ciorba ruseasca sunt doar cateva din tentatiile culinare din Delta Dunarii. Specialitati Profesorul are cateva retete culinare din peste personale dintre care cele mai renumite sunt: - stiuca la cuptor a la Prof'' - ciorba din burta de peste - crap protap in sos tomat stins in vin - raci umpluti - drob de peste - conserva de peste - peste afumat - biftec tartar de peste - biban la minut Picnic Masa se poate servi la pensiuni sau se pot organiza picnic-uri in natura in locuri special alese pe malul canalelor din Delta Dunarii. Acestea pot avea loc in timpul calatoriilor pe traseele turistice sau la mijlocul partidelor de pescuit.Ce poate fi mai pitoresc decat o ciorba de peste la cujba, intr-un ceaun mare, pe malul apei? Alaturi, pescari povestesc cu mare placere legende locale, intamplari ale lor sau auzite de la stramosi.Un gratar, o saramura sau chiar un peste la tacalie, prins proaspat sunt tot atatea tentatii pentru a veni sa petreceti un sejur in Delta Dunarii. Ce-ati spune de un ceaun mare de raci fierti? Puteti deasemenea opta pentru un meniu vegetarian sau preparate fara carne de porc si chiar fara peste. Atmostera Serile in Delta Dunarii le puteti petrece in jurul focului si in armoniile cantecelor ucrainiene sau lipovenesti ale lautarilor sau grupurilor care au in repertoriu cantece traditionale. La Crisan, tonul petrecerii il dau, de multe ori, doua figuri pitoresti ale locului, nea Vasile si nea Costica. Plini de o energie contagioasa la cei peste 70 de ani ai lor, totdeauna au alaturi armosca si toba cu care se fac auziti in tot satul. II ORGANIZAREA SI EFICIENTA ACTIVITATII DESFASURATE IN PENSIUNE 1.Organizarea, compartimentarea si amenajarea interioara a capacitatilor de locuit Spatiile pentru cazare vor consta in: Numar Camere 9 Suprafata utila (m2) 14,25 Suprafata utila - Total (m2) 128,25

Hol camera Grup sanitar

9 9

2,50 2,75

22,5 24,75

In functie de preferinte, clientii vor putea opta pentru urmatoarele pachete: Cazare + bonus mic dejun inclus ( oferit din partea gazdelor) Cazare + demipensiune; Cazare + pensiune completa. Fiecare camera va fi dotata cu televizor, frigider, baie cu dus, apa calda permanent. Incalzire centrala, dar sunt si sobe teracota cu lemne pentru cine doreste (rustic, romantic).

Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajat pentru servire la masa si bar cu 40 de locuri. Vor fi servite preparate specifice bucatariei romanesti: sarmalute in foi de varza cu mamaliguta si ardei iute, placinta( cu branza, mere sau dovleac), ciorba de perisoare, bors de peste, piftie de porc( doar in perioada Craciunului), saramura de peste, tochitura cu mamaliguta, cozonac Specialitatea Poarta Apelor, etc. Spatiul pentru servirea mesei va fi amplasat la parterul pensiunii astfel: Parter Sala de mese Numar 1 Suprafata utila (m2) 130,40 Suprafata utila - Total (m2) 130,40

Bucatarie Spalator Bar Total

1 1 1

29,05 3,20 6,40

29,05 3,20 6,40 307,50

2. Informatiile si datele necesare includerii pensiunii in cataloagul de reclama turistica:

Date generale: Camere: 9 Locuri: 13 Adresa: Gavrilov Corneliu nr298a Localitate: Tulcea Contact: Popescu Ion Telefon receptie: 0758045508 Fax receptie: 0240527179 Adresa web: www.pensiunea-poarta-apelor.ro

Facilitati cazare:
internet wireless parcare pazita TV fax pentru turisti plata cu cardul internet cablu foisor in curte frigider la comun transport cu salupa

Facilitati camere:
internet in camera incalzire centrala baie in camera TV in camera plasa tantari ferestre aer conditionat

INVESTII NECESARE PENTRU AMENAJAREA CAMEREI DE OASPETI CU Natura investitiei * constructii * amenajari * finisari * mobilier * echipament TOTAL Anul 2005 2006 2007 2008 2009 x Cost 45.000 45.000 36.000 36.000 18.000 180.000 Amortismente durata (ani) 20 10 5 10 5 x Amortismente valoare 2.250 4.500 7.200 3.600 3.600 21.150

POSIBILITATEA SERVIRII MESEI ( 9 CAMERE ) INVESTITII AMENAJARI, DOTARI Investitie pe camera : 20.000 ( x 9 camere) Constructii = 25% 180.000 = 45.000 Amenajari = 25% 180.000 = 45.000 Finisari = 20% 180.000 = 36.000 Mobilier = 20% 180.000 = 36.000 Echipament = 10% 180.000 = 18.000 _______________________________ TOTAL = 180.000 FINANTARI Autofinantare Subventii Imprumuturi Total Autofinantare = 28% 180.000 = 50.000 Subventii = 28% 180.000 = 50.000 Imprumuturi = 44% 180.000 = 80.000 _______________________________ Total = 180.000 RAMBURSARI ANUALE Rata Dobanda Total 8.000 4.800 12.800 50.000 50.000 80.000 180.000

Credit = 80.000 Termen = 10 ani Dobanda = 10% Rata = 8000 Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Imprumut 80.000 72.000 64.000 56.000 48.000 40.000 32.000 24.000 16.000 8.000 VENITURI 91.800 111.150 202.950 Rata 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 Dobanda 8.000 7.200 6.400 5.600 4.800 4.000 3.200 2.400 1.600 8.000

- inchiriere camere - servirea mesei Total

Camere Single Double Total

Nr. camere 5 4 x

Venituri din inchirierea camerelor Tarif/noapte Venit/noapte (Nr. Camere tarif/noapte) 100 500 130 520 x x Venituri din servirea mesei Pret (lei) Venituri intr-o zi (pret unitar nr. Turisti) 25 25 13 = 325 40 40 13 = 520 30 30 13 = 390 x 2750

Total venituri (Venit/noapte 90 zile ) 500 90 = 45.000 520 90 = 46.800 91.800 Total venituri (Venit/zi 90 zile) 325 90 = 29.250 520 90 = 46.800 390 90 = 35.100 111.150

Mese Mic-dejun Pranz Cina Total

5 sigle 1 turist = 5 turisti 4 double 2 turist = 8 turisti

INDICATORII CAPACITATII DE CAZARE Numar nopti - total (3 luni/an) 810 - pe camera Pret de comercializare/ noapte -single = 100 -double = 130 CHELTUIELI DE FUNCTIONARE a)Cheltuieli fixe total 28.000 Cotizatii, promovare, publicitate 12.000 Cheltuieli de gestiune(telefon,curierat) 7.000 Transport, deplasari 5.000 Impozite pamant, cladiri 2.000 Taxe 1.000 Asigurari 1.000 b)Cheltuieli variabile 42.000 Alimentatie 5.000 -mic dejun 1.500 -pranz 2.000 -cina 1.500 Costuri cu personalul 25.000 Costuri utilitati(apa, gaz, energie elctirica 10.000 si terminca) Costuri de intretinere 2.000 TOTAL CHELTUIELI (a+b) = 28.000 + 42.000 = 70.000 Cheltuieli de functionare a) Cheltuieli fixe total : cotizatii, promovare 2.000Ron, publicitate 10.000 Ron, cheltuieli de gestiune(telefon,curietat) 7.000 Ron, transport, deplasari 5.000 Ron, impozite 2 000 Ron, taxe 1.000 Ron, asigurari 1.000 Ron. b) Cheltuieli variabile alimentatie : mic dejun 1.500 Ron, pranz 2.000 Ron, cina 1000 Ron ; costuri personal : manager (2 500 Ron), contabil (1 700 Ron), bucatar (900 Ron), 2 chelneri(2 x 700 Ron =1 400 Ron), 2 cameriste (2 x 650 Ron = 1300), spalator (600 Ron); consum utilitati (apa, gaz, energie electrica si terminca) 10.000 Ron; costuri intretinere 2.000 Ron. Cheltuielile fixe reprezinta 40% si respectiv cheltuielile variabile reprezinta 60% din TOTAL CHELTUIELI TOTAL CHELTUIELI (a+b) = 28.000 + 42.000 = 70.000 Venituri Cheltuieli Profit brut: - din activitate - pe camera Profit net REZULTATE 202.950 70.000 132.950 14.772,22 111.800

Venit net disponibil

98.878

Venituri 202.950 Ron Cheltuieli 70.000 Ron Profitul brut - din activitate = Venituri Cheltuieli 202.950 Ron 70.000 Ron = 132.950 Ron Profitul brut pe camera = profitul brut din activitate / nr. de camere 132.950 Ron \ 9 camere = 14.772,22 Ron Profitul net = profitul brut din activitate amortisment 132.950 ron 21.150 Ron = 111800 Ron Venit net disponibil = profitul brut din activitate impozit pe profit rambursari anuale 132.950 Ron 21.272 Ron 12.800 Ron = 98.878 Ron Prag de rentabilitate = cheltuieli fixe totale / ( pret de vanzare pe noapte- cheltuieli variabile pe noapte) 28.000Ron \ (113,33 Ron 51,85 Ron) = 455,43% Pretul de vanzare\noapte = tariful pe camera single x nr. camere single + tariful pe camera dubla x nr. camere duble\ nr. total de camere 100 Ron x 5 camere single + 130 Ron x 4 camere duble\ 9 camere = 113,33 Ron Cheltuieli variabile\noapte = cheltuieli variabile\ 90 zile x nr de camere 42.000 Ron \ 90 zile x 9 camere = 51,85 Ron INDICATORI DE EFICIENTA Pragul de rentabilitatea - nr. nopti 455,43 Rentabilitatea economica 113,06% Termen de recuperare a investiei(ani) 1,35 1 an Rentabilitatea economica = profit net / venit net x 100 111.800 Ron \98.878 Ron x 100 = 113,06 Termen de recuperare a investitiei(ani) = investitia totala \ profitul brut din activitate 180.000 Ron \ 132.950 Ron = 1,35 ani (aproximativ 1 an)