AUDITUL SITUATIILOR FINANCIARE INTREBARI: 1. Definiti conceptul de profesie contabila si aratati structura acesteia.

Cuprinde totalitatea activitatiilor economice, sociale care presupun cunostinte in domeniul contabil.Principalele activitati care formeaza acest intreg numit profesie contabila sunt: Tinerea contabilitatii Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare Auditul statutar Alte activitati de control, alte lucrari de audit financiar(audit intern sau diferite interventii in contabilitatea firmei cu caracter de verificare, studiu, control sau cercetare) Activitati de management financiar contabil unde avem toate sistemele de control, contabilitatea manageriala Servici fiscale care cuprind: consilierea fiscala, consultanta fiscala si asistenta fiscala Servicii de studiii si consultanta pentru crearea intreprinderii Alte servici contabile si paracontabile incluzandu-se aici si evaluarile contabile. Ca mod de organizare a activitatiilor profesionale contabile, ele pot fi desfasurate prin compartimente proprii ale intreprinderii sau prin externalizare. O singura exceptie este auditul statutar care este in toate cazurile o activitate externa. Activitatile componente ale activitatiilor contabile pot fi furnizate exclusiv de profesionisti contabili( contabilitate, audit intern, sisteme de organizare a controlului intern, audit statutar) sau prin partajare cu alte profesii cum ar fi consultanta si asistenta fiscala sau evaluarea intreprinderii partajate cu sectorul tehnic, servicii juridice. 2. Cum se clasifica profesia contabila Profesionisti contabili la randul lor se pot clasifica in functie de: - criteriul dependentei cu 2 categorii de profesionisti contabili: in practica libera si profesionisti contabili angajati.Liber profesionisti contabili la randul lor isi desfasoara activitatea fie individual, fie in forme asociative de regula soc. de expertiza contabila sau contabilitate. - In functie de natura serviciilor profesionale: auditori statutari, auditori interni, controlori de gestiune, contabili in diferite posturi, consultanti 3. Cum se clasifica serviciile profesionale 4. Definiti actiunea de audit in general si identificati elementele funadamentale ale definitiei Audit vine de la cuvantul italian audire, a asculta; cuvant de origine latina, transformat in timp de practica anglosaxona, semnifica azi, in sens strict, revizia conturilor realizata de experti independenti in vederea exprimarii unei opinii asupra regularitatii si sinceritatii acestora. Prin audit, in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate. Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei. Elementele principale care definesc auditul: - examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional; - scopul examinriiunei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; - opinia exprimat asupra unei informaii trebuie s fie responsabil i independent, ceea ce presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti pentru activitatea sa i trebuie s fie o persoan independent; - examinarea trebuie s se fac nu oricum ci dup anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse ntr-un standard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de calitate. 5. Definiti auditul financiar si identificati elementele fundamentale ale definitiei Auditul financiar este un audit in general cu 2 deosebiri: specialistul competent si independent trebuie sa fie profesionostul contabil si obiectul examinarii nu este orice informatie, si orice informatie financiar contabila. Auditul financiar reprezinta orice interventie cu caracter de control, analiza, verificare, studii sau cercetare in contabilitatea unei entitatii efectuate de un porfesionist contabil daca sunt intrunite elementele funadamentale ale auditului in general. Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: - auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii; - auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n

situaiile financiare; - auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale; - auditul financiar asupra situaiei fiscale; - auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc. Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii. 6. Definiti auditul statutar si identificati elementele funadamentale ale definitiei Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: - profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic; - obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil; - scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; - criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile. Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: - acurateea declaraiilor financiare; - continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; - existena unor fraude; - respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; - comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. 7. Explicati relatia intre auditul financiar si auditul statutar 8. Clasificati diferitele tipuri de audit si categoriile de auditor Tipuri de audit Auditul operational are ca obiectiv cerinta de a face analiza riscurilor si a deficientelor existente in vederea furnizarii de sfaturi, de a face recomandari, de a elabora proceduri sau de a propune noi strategii; altfel spus, auditul operational cuprinde toate misiunile care au ca obiect ameliorarea performantelor intreprinderii. Calificarea auditului ca operational poate conduce la ideea ca este vorba de un audit al unie operatiuni particulare ca, de exemplu, auditul operatiunilor de plasament facute de o intreprindere; in realitate este o traducere a cuvintelor engleze operational audit care trebuie intelese in acceptiunea lor americana prin in buna stare de functionare pentru indeplinirea unui obiectiv. Auditorilor le este, in general, interzis sa aiba imixtiuni in gestiunea intreprinderii auditate si , ca urmare, acestia nu pot efectua audit operational la entitatea la care fac auditul situatiilor financiare; pot realiza insa astfel de misiuni de audit operational, pa baza contractuala, la alte entitati. Auditul de gestiune are ca obiectiv fie gasirea de probe ale unei fraude, fie de a aduce o judecata critica asupra unei operatiuni de gestiune sau asupra performantelor unei entitati sau a unui grup de entitati. Este important de subliniat ca auditorul poate sa constate fraude si iregularitatii in cadrul misiunii sale de audit statutar, dar el nu conduce misiunea sa in mod special spre asa ceva sau intr-un spirit de suspiciune particulara.

Alte tipuri de audit . Nevoile intreprinderilor au condus auditorii cu pregatire contabila si specialisti din alte domenii sa se specializeze, propunand un serviciu complet in diferite domenii sau activitati particulare, cum ar fi: social, fiscl, de calitate, de mediu. Auditul tinde a se generaliza la numeroase domenii care nu au raporturi directe cu situatiile financiare ale intreprinderii; in acest caz , el desemneaza diagnosticul de organizare si de gestiune si in mod deosebit controlul procedurilor si maniera in care organismul actioneaza in raport cu atributiile si obiectivele acesteia; se poate vorbi astfel de audit social, audit juridic, auditul tehnic, audit fiscal. Clasificarea auditurilor se face in functie de obiectivele urmarite si in functie de specialisti care le realizeaza. Obiective urmarite Verificarea si certificarea situatiilor financiare Diagnostic sectorial Specialisti utilizati Profesionisti contabili independenti alesi sau numiti, de regula, de actionari Experti independentivnumiti de conducerea intreprinderii Denumirea auditului Audit statutar

Diagnostic asupra conturilor si diagnostic sectorial

Compartimente specializate independente de alte servicii ale intreprinderii

Audit fiscal Audit social Audit juridic Audit al calitatii Audit financiar Audit intern

Categorii de auditori Auditorul intreprinderii poate fi intern sau extern Auditorul intern este un salariat al entitatii auditate; cantonat initial in misiuni legate de buna calitate a informatiilor financiare, astazi, auditorul intern se ocupa din ce in ce mai mult de misiuni de audit operational, de verificarea existentei, a gradului de adecvare si a amodului de aplicare a procedurilor interne in toate sectoarele si pe toate functiile intreprinderii. Auditul extern este realizat de catre un auditor statutar (legal), un functionar sau de catre un tert, in baza unui contract cu intreprinderea: Auditorul legal sau controlorul legal sau auditorul statutar este auditorul a carui misiune este descrisa in lege. Auditul statutar efectuat de catre un auditor cuprinde o misiune generala sau de baza si misiuni conexe. Misiunea de baza curpinde : - o misiune de audit financiar care conduce la certificarea situatiilor financiare; - verificari specifice prevazute expres prin lege. Un functionar ala statului poate realiza unele misiuni de audit din categoriile prezentate mai sus dar care nu constituie audit legal (statutar) si cu atat mai putin un audit financiar care conduce la certificarea situatiilor financiare. Auditorul contractual efectueaza o misiune in cadrul unui contract cu entitatea auditata prin care aceasta fixeaza o misiune unui auditor, termenii si conditiile de realizare fiind prevazute in contract. Altfel spus, daca nu exista decat o singura misiune de audit legal (statutar) care cuprinde obiective cunoscute si care se realizeaza potrivit Standardelor Internationale de Audit, exista un numar nelimitat de misiuni de audit contractual, realizate de specialisti, de regula experti contabili. La originea misiunilor contractuale stau 4 motivatii: 1. Entitatea nu are auditor statutar si doreste sa incredinteze unui specialist competent si independent o misiune de audit financiar care conduce la certificarea situatiilor financiare, similara cu cea realizata de auditorul statutar. 2. Auditorul contractual detine o competenta mai bine adaptata la o misiune foarte precisa. 3. Intreprinderea are nevoie de opinia unui auditor a carui semnatura se bucura de un prestigiu particular. 4. O misiune particulara de control este ceruta de un tert, de exemplu, o banca la acordarea unui imprumut. 9. Ce relatii exista intre auditul intern, extern si controlul intern Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii). Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern.

Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti. Controlul intern. Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare. Existena unui sistem de control intern rational conceput i corect aplicat constituie o serioas prezumie asupra fiabilitii conturilor i a concordanei dintre datele contabilitii i realitate. Auditul intern reprezint activitatea de examinare obiectiv a ansamblului activitilor entitii n scopul furnizrii unei evaluri independente a managementului riscului, controlului i proceselor de conducere a acestuia. Auditorul intern este cu atat mai eficient cu cat profesionalismul, cunosterea intreprinderii, priceperea sa in functia auditata sunt mai importante, schitandu-se astfel modul de impartire a sarcinilor in cadrul compartimentului: auditorilor mai noi le revin ca sarcina auditurile de conformitate, iar celor mai experimentati cele de performanta. Diferentele fundamentale intre auditul intern si cel extern (statutar) sunt : a) Statutul auditorului : -Auditorul intern face parte din structura intreprinderii(dependent) -Auditorul extern este furnizor liber pe piata(independent) b) Obiectul auditorului : - Auditorul intern are ca obiect existenta, adaptabilitatea, modul de aplicare a procedurilor de control intern. - Auditorul extern are ca obiect de activitate situatiile financiare in ansamblul lor Controlul intern a intreprinderii pt Auditorul intern constituie un obiect, pe cand pt. Auditorul extern constituie un mijloc . c)Aria de aplicare a auditului : - Auditul extern se refera la tot ceea ce intereseaza intr-o intreprindere ( la toate functiile intreprinderii in masura in care acestea contribuie la elaborarea situatiilor financiare ) - Auditul intern are o arie mult mai vasta, se refera nu numai la toate functiile intreprinderii ci si la integralitatea acestor functii . d) Beneficiarii auditului : -beneficiarii auditului intern sunt conducatorii structurilor functionale ale intreprinderii. -beneficiarii auditului extern sunt consumatorii finali externi (utilizatorii finali) a informatiilor din situatiilor financiare . e) Independenta auditorului : - Auditorul extern are independenta absoluta - Auditorul intern are independenta restrictiva, e independenta fata de toate structuriile sin u fata de conducere . f) metodologie - Auditul extern(statutar) se formeaza dupa o metodologie unica, adoptata de IASB ( Consiliul pt. standarde internationale de audit si asigurare ) din cadrul IFAC . - Auditul intern ,metodologia, este elaboarata de IIAI (Institutul intrenat. Al auditului intern) si este unica; in aplicarea ea se adapteaza specficului si culturii intreprinderii . g) Pozitia fata de frauda : Nici Auditul extern si nici Auditul intern nu au ca obiective descoperirea de fraude. - Auditul Extern(statutar) retine o frauda in masura in care aceasta a avut o influenta semnificativa asupra situatiei financiare. - Auditul intern are o pozitie mult mai favorabila pt prevenirea si decoperirea de fraude, suspectind orice incalcare a procedurilor de control intern, care il oblige la adancirea si extinderea controalelor . h) Periodicitatea auditurilor : - Auditul Extern(statutar) e prezent in intreprindere de regula in momentul elaborarii situatiilor financiare si in momentul inventarierilor, dar de fiecare data cand apare, are aceesi interlocutori. - Auditul intern este permanent in intreprindere, dar e temporar d.p.d.v. al interlocutoriilor 10. Identificati 5 deosebiri fundamentale intre auditul extern si intern 1. Audit intern: - face parte din controlul intern al entitatii - se realizeaza de regula prin angajati independenti de celelalte structuri executive - nu are obligatii extra entitate - independenta e limitata la nivelul intelegerii conducerii executive - are ca obiect respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entitatii

- poate realiza alte comenzi sau solicitari ale conducerii - este o functie de asistenta 2. Audit extern : - se realizeaza de firme de specialitate sau prin persoane fizice sau juridice stabilite de actionari - se respecta normele unui organism profesional - asigura credibilitatea necesara pentru terti asupra situatiilor financiare ale entitatii - independenta este principiul de baza pentru credibilitate - are ca obiect auditarea situatiilor financiare - poate realiza orice misiune de audit 11. Definiti controlul intern si mentionati obiectivele sale de baza Sistemul de control intern reprezint un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare. Existena unui sistem de control intern rational conceput i corect aplicat constituie o serioas prezumie asupra fiabilitii conturilor i a concordanei dintre datele contabilitii i realitate. Elementele de baza ale controlului intern sunt: a) existentea unui plan de organizare, cuprinzand : - definirea cat mai precisa a sarcinilor - definirea limitelor de competenta si a raspunderilor - circulatia informatiilor b) competenta si integritatea personalului sunt esentiale la nivelul directiunii c) existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la : - producerea informatiilor - arhivarea informatiilor Obiectivele controlului intern sunt A. protejarea activelor intreprinderii : 1. definirea responsabilitatilor 2. separarea sarcinilor si functiilor 3. descrierea functiilor 4. procedura acordarii imputernicirilor B. asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile 1. modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor justificative 2. organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii 3. organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia 4. respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile 5. controalele de baza ale activitatii contabile C. asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii D. promovarea eficacitatii exploatarii 12. Ce relatie exista intre profesia contabila si fiscalitate Serviciile fiscale au constituit servicii fundamentale ale profesiei contabile. Profesia contabila detine circa 30%50% din toate servicile fiscale oferite de profesionisti contabili in practica publica. Pe masura ce legislatia devin tot mai sofisticata si se reglementeaza aplicarea standardelor, profesionisti contabili se adapteaza in sensul ca se organizeaza in societati puternice cu compartimente propri de servicii contabile. Serviciile fiscale sunt partajate si cu alte profesii la nivel mondial, aceasta neavand o pozitie relevanta. 13. Explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile In timp ce profesionisti contabili poarta responsabilitate fata de public, relatiile acestora cu publicu nu pot fi lasate la intamplare. Organismele profesionale au un rol esential in reglementarea acestor relatii concretizate in 3 comandamente: educatia, calitatea, etica profesionala. Organismul profesional este cel care trebuie sa asigure standarde de cea mai inlata calitate pentru indeplinirea celor 3 comandamente. El trebuie sa se asigure ca membri sai isi indeplinesc misiunea de aparatori ai interesului public. Necesitatea reglementarii profesiei contabile depinde: -profesia insasi, adica capacitatea ei de a raspunde nevoilor intreprinderi, economiei si societatii. -conditiile de piata in care activeaza profesia -calitatea serviciilor furnizate de membri sai -existenta unui dezechilibru in ceea ce priveste cunostintele, intre clientul care primeste serviciile si profesionistul contabil care detine experienta necesara pentru furnizarea acestor servicii. Trebuie sa se acopere cel putin urmatoarele domenii: -cerintele de acces si autorizarea -cerintele referitoare la dezvoltarea profesionala continua

-monitorizarea compartimantului profesional al membrilor -elaborarea standardelor profesionale si etice pe care profesionisti contabili trebuie sa le respecte -sistemele de investighare si procedurile disciplinare in cazul nerespectarii de catre membrii a aexigentelor de mai sus. 14. Ce domenii ale profesiei contabile trebuie reglementate 15. Care sunt criteriile de apreciere a calitatii unei profesii contabile Calitatiile unei reglementari in domeniul profesiei contabile: 1. sa fie o reglementare proportionala 2. sa fie o reglementare transparenta 3. sa nu fie impotriva competitiei 4. sa fie o reglementare nediscriminatorie 5. sa fie o reglementare precisa 6. sa fie o reglementare implementata, consecventa si justa 7. sa fie supusa in examene periodoce 16. Care sunt modalitatiile de implementare a reglementarilor profesiei contabile Exista 3 modalitati de implementare: Autoreglementarea specifica economiilor liberale, consta in aceea ca organismul profesional este recunoscut de autoritatea publica careia ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia; Reglementarea externa, profesia este reglementata de guvern; Coreglementarea, este o combinatie intre primele doua. Oricare ar fi modalitatea de reglementare, organismul profesional trebuie sa joace un rol hotarator in reglementare, avand cea mai potrivita pozitie pt. apararea interesului public. 17. Cum este reglementarea profesiei contabile la nivel european Este o reglementare generala. Directiva 89/48/CEe cu privire la recunoasterea calificariilor profesionale. Profesionistul care are acces la toate serviciile care compun profesia contabila (acces fara restrictii) considerat a fi specialistul cu cea mai inalta calificare este expertul contabil in domeniul contabil. Reglementarea speciala se refera exclusiv la activitatea de audit statutar ( Directiva 2006/43/CEE-a VIII). Principalele prevederi se refera la conditiile de autorizare si de retragere a autorizatiei unui profesionist contabil de a face audit statutar. Conditiile speciale privind independenta si calitatea serviciilor de audit A treia conditie se refera la crearea unui organism de supraveghere publica a activitatii de audit statutar. In ce priveste rolul profesionistului contabil pentru apararea interesului public, profesionistul contabil are ca obiectiv distinct fata de alte profesii, apararea interesului public si asumarea responsabilitatii pentru aceste obiective. 18. Explicati rolul profesionistului contabil pentru dezvoltarea economiei Nu exista progres al dezvolatrii umane fara dezvoltarea pietelor, iar dezvoltarea pietelor fara profesia contabila. IMM-urile care reprezinta peste 80% din economia europeana, dezvoltarea lor depinde de costul capitalului, iar acesta depinde si de increderea pe care publicul o are in situatiile financiare, adica depinde de calitatea muncii contabililor. Profesionistul contabil este indispensabil bunului mers al economiei mondiale deoarece fara el nu s-ar putea masura activitatiile economice, nu ar putea exista bugete si nici impozite, nu ar exista incredere in tranzactiile economice si financiare, nu s-ar putea imparti rezultatele acitvitatii intre salariati si proprietari, intre munca si capital. Bilantul unei intreprinderi constituie cartea de vizita a acestuia, iar artizanatul acestor carti de munca este profesionistul contabil. 19. Explicati rolul profesionistului contabil pentru apararea interesului public Marile scandaluri financiare din ultimi ani desi au fost provocate, costurile au trebuit repartizate si asupra profesiei contabile, rezultand activitatea de audit statutar ca activitate a profesiei contabile face obiectul unei supravegheri publice la inceput in SUA dar au fost preluate de Directiva a VIII. Supravegherea publica in spiritul si litera directivei consta intr-un sistem eficient de supraveghere a auditului statutar si a firmelor de audit considerat a fi ultimul aparator al interesului public. Supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditori statutari si toate firmele de audit statutar sunt supuse supravegherii publice iar cand autoritatea competenta este un organism autonom, supravegherea publica se extinde si asupra acesteia. Sistemul de supraveghere publica trebie sa fie condus de nepracticieni, se presupune insa ca nepracticieni detin cunostinte in domeniu fie pentru ca au practicat in trecut auditul statutar fie ca isi desfasoara activitatea in domeni relevante de educatie pentru auditul statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica trebuie sa fie alese printr-o procedura de nominalizare transparenta si independenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala in urmatoarele domenii: - autorizarea auditurilor si a temelor de audit; - modul de abordare a standardelor profesionale; - modul de organizare a dezvoltarii

profesionale continue si modul de organizare si functionare a sistemelor de investigatii si de sanctionare a abaterilor pedepsite de auditor. 20. Cum explicati rolul social al profesionistului contabil Rolul social al profesionistului contabil este aplicat pe de o parte prin faptul ca toate operatiunile legate de evidenta si plata muncii sunt realizate de profesionistul contabil, dar rolul social se explica si prin relatia care exista intre calitatea muncii contabile si bunastarea populatiei. 21. Cum explicati necesitatea unui organism profesional Necesitatea unor organisme profesionale puternice este legata de asigurarea unor standarde profesionale de inalta calitatea si de indeplinirea misiunii profesiei contabile fata de interesul public. 22. Care sunt criteriile de recunoastere a unui organism al profesiei contabile Criteriile de recunoastere al unui organism al porfesiei contabile: Pt. a i recunoscut de autoritatiile publice si de organisme internationale, un organism al profesiei contabile trebuie sa fie un organism neguvernamental si necomercial; Sa fie acceptat si recunoscut de menbrii sai; Membrii sa fie profesionisti contabili; Sa se bucure de o buna reputatie in randul autoritatiilor publice si al mediului social Sa aiba capacitatea de a dezvolta standarde profesionale pt. membrii; Sa aiba capacitate de administrare si resurse pt. indeplinirea misiunilor sale. 23. Care sunt organismele internationale si regionale ale profesiei contabile. IFAC - Standarde ale profesiei cu aplicabilitate internationala, standarde de educatie, de calitate, de contabilitate, de audit si de etica. Ceccar este membru IFAC din 1996 cu o activitate apreciata. La nivel regional principalele organisme ale profesiei contabile sunt: FEE gestioneaza profesia contabila la nivel UE ( este federatia expertilor contabili europeni); urmareste aplicarea standardeloe elaborate de IFAC la nivelul UE precum si a aorientarilor stabilite de comisia europeana in ceea ce priveste contabilul si auditorul. Ceccar este membru FEE din 1996; FCM federatia expertilor contabili mediteranieni, un organism infiintat pe baza de culturi latine care asigura dezvoltarea profesiei contabile nationale in tarile membre. Ceccar este membru fondator si detine si o functie de conducere. CILEA comitetul de integrare latino europa-america, organism care reuneste organismele de contabilitate si audit din toate tarile latine; are drept scop dezvoltarea unor puternice organisme profesionale in tarile latine; FIDEF federatia internationala a expertilor contabili francofoni, cuprinde organismele profesionale din tarile francofone. Ceccar detine un post de vicepresedinte de un an jumate; SEEPAD parteneriatul sud-est european pt. dezvoltarea contabila, organism care cuprinde tarile din sud-est creat la initierea Ceccar 1998; GRUP ED ( Scotia) un grup al unor organisme ale profesiei contabile din intreaga lume care are drept scop dezvoltarea contabila si auditului in IMM-uri; E.G. institutul european de guvernanta corporativa se ocupa cu studiul si cercetarea pt. dezvolatrea principiilor pt. conducerea intreprinderilor.

AUDIT FINANCIAR 181-205 181. Prezentai cel puin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. 1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea general a acionarilor sau asociaiilor; 2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani; 3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un coninut strict normat; 4.-auditorului statutar i este specific o anumita conduit deontologic precis stabilit prin codul etic; 5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent; 6.-auditul statutar se efectueaz numai prin sondaj; 7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni n gestiunea societii-client. 182. Prin ce se deosebete o misiune de audit bazat pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar ? Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprim nici o asigurare. El ntocmete n mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrrile auditorului. Intr-o astfel de misiune, auditorul aplic proceduri de audit definite de comun acord cu clientul i cu toi beneficiarii rezultatelor acestor lucrri. Acest raport se adreseaz exclusiv prilor care au convenit procedurile de pus n lucru. 183. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? Intr-o misiune de compilare nu se exprim nici o asigurare n raport, cu toate c utilizatorii informaiilor beneficiaz de servicii contabile. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop s permit furnizarea unei asigurri asupra situaiilor financiare. 184. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? Misiunile de audit speciale se pot referi la: - situaii financiare, stabilite dup un referenial contabil diferit de standardele internaionale de raportare financiar i de normele naionale; - conturi sau elemente de bilan sau rubrici din situaiile financiare; - respectarea clauzelor contractuale; - situaii financiare condensate ( rezumate). 185. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor contractuale? Misiunea se refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i financiare. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit, de baz.

186. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate? Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensate dect n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor. ( Situatiile financiare condensate contin mai putine detalii decat situatiile financiare anuale auditate.Astfel de situatii trebuie sa indice natura sintetica a informatiilor si sa previn cititorul ca, pentru a intelege mai bine poziia financiara a unei entitatii si rezultatele operaiunilor sale, citirea se va face concomitent cu cele mai recente situatii financiare auditate ale entitatii) 187. Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare condensate? 1. - titlul; 2. - destinatarul; 3. - identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate; 4. - o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut; 5. - o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz ca situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora; 6. - data raportului; 7. - adresa auditorului; 8. - semntura auditorului. 188. Raportul asupra unor rubrici din situaiile financiare. Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaiile financiare ( creane, stocuri, provizioane), n cadrul misiunii de audit de baz sau ntr-o misiune distinct. Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditat. Intr-o astfel de misiune trebuie inut seama de rubricile din situaiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influena semnificativ asupra informaiilor n legtur cu care i s-a cerut opinia. Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra crora ii va exprima opinia. Raportul auditorului trebuie s menioneze referenialul contabil pe baza cruia a fost auditat rubrica respectiv din situaiile financiare. Dac auditorul a formulat o opinie defavorabil sau imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare. 189. Misiunea de examinare a informaiilor financiare previzionale: caracteristici. Elementele probante ale unei astfel de misiuni trebuie s permit auditorului s aprecieze dac: - ipotezele cele mai plauzibile reinute ca baz a informaiilor financiare previzionale sunt rezonabile. - informaiile financiare previzionale sunt suficiente; - informaiile financiare previzionale sunt corect prezentate; - informaiile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situaiile financiare istorice. 190. Explicai termenii de previziuni i proiecii n audit. Previziunile-sunt informaii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente viitoare (ipotezele sau estimrile cele mai plauzibile). Proieciile sunt informaii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare i la aciuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice. 191. Obiectivul i principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire). Obiectivul unei misiuni de examen limitat este s permit auditorului s concluzioneze c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situaiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referenial contabil identificat( asigurare negativ). Auditorul trebuie s respecte regulile de etic: independena, integritatea, obiectivitatea, competena profesional, confidenialitate, profesionalismul i respectul fa de normele tehnice i profesionale. 192. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire). 1. - cunoaterea activitiilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte; 2. - analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi; 3. - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i ntocmirea documentelor de sintez; 4 .- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i elementelor

neobinuite. n cazul n care se consider c informaiile supuse examenului limitat pot conine anomalii semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai extinse. 193. Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire). Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei asigurri negative. Raportul trebuie s indice dac situaiile financiare nu dau o imagine fidel, conform unui referenial contabil identificat.El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit nu este exprimat. 194. Raportarea unei misiuni de compilare. ntr-o misiune de compilare nu se exprim nici o asigurare n raport, cu toate c utilizatorii beneficiaz de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaz cunotinele sale contabile i nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasrii i sintetizrii situaiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop s permit furnizarea unei asigurri asupra situaiilor financiare respective; utilizatorii acestor informaii sunt ncreztori totui c beneficiaz de intervenia unui profesionist care aduce cunotinele i competenele sale la elaborarea acestor situaii financiare. Raportul asupra misiunii de compilare trebuie s conin elementele urmtoare: - titlul; - destinatarul; - o meniune confirmnd c misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internaionale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor i practicilor naionale; - indicarea faptului, dac este cazul, c auditorul nu este independent de ntreprindere; - identificarea informaiilor financiare cu precizarea c ele rezult din detalii furnizate de conducerea ntreprinderii; - o meniune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informaiile financiare compilate de ctre auditor; - o meniune c misiunea de compilare nu reprezint nici un audit, nici un examen limitat i, n consecin, nici o asigurare nu este furnizat; - un paragraf, dac este cazul, pentru atragerea ateniei asupra diferenelor semnificative menionate n anexe fa de referenialul contabil utilizat; - data raportului; - adresa i semntura auditorului (contabilului) pe fiecare pagin a informaiilor financiare compilate sau pe prima pagin a situaiilor financiare compilate, se face una din meniunile: neauditate sau compilate fr audit, nici examen limitat. 195. Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit? Necesitatea Codului const n : 1. necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor; 2. conservarea ncrederii publicului n profesie; 3. asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia; 4. confirmarea de autoritate a lucrrilor efectuate de profesionitii contabili; 5. necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a organismului din care face parte. 196. Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic? 1. Integritatea i obiectivitatea; 2. Competena profesional, grij i srguin; 3. Confidenialitate; 4. Profesionalism; 5. Respectul fa de normele tehnice i profesionale. 197. Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit. Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci cand efectueaz servicii profesionale. Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicii, s nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial obiectivitatea acestuia. 198. Explicai principiul competenei n audit. Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen, grij i srguin i s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica profesional, din

legislaie i tehnici de lucru. Competena profesional se divide n dou componente: achiziionarea competenei profesionale i meninerea competenei. 199. Explicai principiul confidenialitii n audit. Confidenialitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor obinute n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze sau s le divulge fr autorizare scrisa, n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii e prevzut prin lege sau norme regulamentare. Aceast obligaie se aplic i dup terminarea relaiilor ntre profesionist i clientul sau angajatorul su. 200. Conceptul de independen n audit. Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber, indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executrii unei misiuni de audit independena devine cea mai sigur garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate. Componentele fundamentale ale independenei sunt: independena de spirit(raionamentul profesional) i independena n aparen (comportamental). 201. Prezentai 5 situaii de ameninare la adresa independenei. 1. Cauze datorate interesului propriu; 2. Cauze legate de slbirea autocontrolului; 3. Cauze datorate renunrii la propriile convingeri; 4. Cauze datorate manifestrilor de familiarism; 5. Cauze datorate unor misiuni de intimidare. 202. Interesul propriu ameninare la adresa independenei. Interesul propriu devine o ameninare la adresa independenei atunci cnd un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau dac un interes propriu al acestor cabinete ar intra n conflict cu clientul respectiv (exemple: participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu, un mprumut sau o garanie la sau de la un client, onorarii totale provenind de la un singur client, relaii de afaceri cu clientul, potenial angajare ca salariat al clientului, onorarii neprevzute n contractul de audit). 203. Slbirea autocontrolului ameninare la adresa independenei. Ameninarea la adresa independenei, legat de slbirea autocontrolului, apare atunci cnd unul dintre membrii cabinetului/societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului i astfel poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al angajamentului fa de client(exemple: un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care poate exercita o influen semnificativ asupra nivelului de certitudine). 204. Renunarea la convingeri ameninare la adresa independenei. Renunarea la convingeri poate s apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaz opinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca fiind compromis.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat raionamentul lor profesional aceluia al clientului. 205. Manifestri de familiarism ameninare la adresa independenei. Manifestrile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relaii strnse cu un client, cu cei care gestioneaz patrimoniul sau cu angajaii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea nelegtor fa de interesele clientului (un membru al cabinetului/societii are un membru de familie cu funcie de rspundere n ntreprinderea clientului; un fost partener al cabinetului/societii gestioneaz patrimoniul clientului i are influen important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afar de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativ, de ctre membrii cabinetului/societii, de la client sau de la persoanele care gestioneaz patrimoniul clientului). 206. Aciuni de intimidare ameninare la adresa independenei. Aciunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/societii este implicat s acioneze obiectiv i s exercite pruden profesional, prin ameninri reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaz patrimoniul sau de la angajaii clientului. 207. Protejarea independenei prin normele legale i profesionale. Natura msurilor de protejare care urmeaz a fi aplicate va varia n funcie de mprejurri.Aceste msuri se

impart n trei categorii: - msuri de protejare create de profesie, legislaie sau reglementri; - msuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale; - msuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme i proceduri ale cabinetelor/societiilor. 208. Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul. Msurile de protejare stabilite n contractul cu clientul constau n: - aprobarea sau ratificarea de ctre Adunarea general a clientului, a numirii cabinetului/societii prestatoare de servicii profesionale atunci cnd alte persoane mputernicite de client au semnat contractul; nominalizarea angajailor competeni ai clientului, mputernicii a lua decizii manageriale; - stabilirea de ctre client a politicilor i procedurilor pentru o raportare financiar corect; - procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegrii obiective a angajailor pentru buna gestionare a bunurilor i valorilor; - structura conducerii corporative a clientului, printe care i comitetul de audit care asigur supravegherea procesului de validare a informaiilor i situaiilor financiare i legtura cu cabinetul/societatea care presteaz servicii profesionale pentru client. 209. Protejarea independenei prin msuri interne cabinetului. Astfel de msuri constau n: - importana independenei acordat de conducerea cabinetului/societii i modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesioniti contabili n audit; - politici i proceduri de implementare i monitorizare a controlului calitii nivelului de asigurare al angajamentului cu clientul; - politici de independen privind identificarea ameninrilor la adresa independenei, evaluarea importanei acestor ameninri i identificarea msurilor de protejare; - politici interne i proceduri de supraveghere a respectrii aplicrii politicilor i procedurilor privind independena; - politici i proceduri care s permit identificarea intereselor sau relaiilor dintre cabinete/societi i membrii acestora cu clienii; - politici i proceduri privind monitorizarea evitrii obinerii veniturilor cabinetului/societii de la un singur client; - modalitatea de folosire a diferiilor parteneri i echipe pentru prestarea unor servicii profesionale care reprezint pri dintr-un contract ncheiat cu un client; - politici i proceduri care s interzic membrilor cabinetului/societii i altor persoane, care nu fac parte din echipa de audit i servicii conexe, s influeneze rezultatul nivelului de asigurare angajat; - comunicarea sincronizat a politicilor i procedurilor cabinetului/societii, inclusiv orice schimbri ale acestora, tuturor colaboratorilor i angajailor, incluznd instruirea corespunzatoare i formarea lor continu; - desemnarea unui membru cu experien al managementului cabinetului/societii drept delegat responsabil pentru supravegherea functionrii adecvate a sistemului de protejare a independenei; - mijloace de a informa partenerii i personalul de conducere al clienilor i al entitilor lor raportoare c trebuie s rmn independeni fa de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale; - un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile i procedurile stabilite; - politici i proceduri pentru a nsrcina colaboratorii i angajaii cabinetului/societii s comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independena i obiectivitatea care i preocup; acestea include i informarea membrilor cabinetului/societii asupra procedurilor deschise mpotriva lor; - includerea suplimentar n echip a unui profesionist contabil care s supravegheze lucrrile efectuate sau pentru a da recomandrile necesare cerute. Aceast persoan ar putea fi angajat din afara cabinetului/societii/grupului sau s fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit i servicii conexe; - consultarea unei tere persoane, cum ar fi un comitet de administratori independeni, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil; - rotirea personalului cu funcii de conducere; - comentarea problemelor privind independena cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului; - elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestate i a mrimilor onorariilor percepute; - politici i proceduri care s protejeze membrii echipelor de audit i servicii conexe s nu ia decizii manageriale sau s-i asume responsabiliti care, de drept, revin clientului; - implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al angajamentului; - implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesit un nivel de asigurare acordat clientului, n msura n care acesta i asum responsabilitatea serviciilor prestate; - eliminarea unei persoane din echipa de audit i servicii conexe, cnd are participri financiare personale care

pot crea o ameninare la adresa independenei. Cnd msurile de protejare a independenei, artate mai nainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil ameninrile la adresa independenei sau cnd cabinetul/societatea consider necesar s nu elimine activitile, situaiile sau interesele care creeaz ameninarea, atunci singura msur util va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract. 210. Investigaii i sanciuni pentru nerespectarea normelor de comportament. 211. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili din Romnia? Cele 3 pri care compun Codul se aplic dup cum urmeaz: - partea A tuturor profesionitilor contabili; - partea B numai profesionitilor contabili liber- profesioniti; - partea C numai profesionitilor contabili angajai. 212.Obligaiile etice ale experilor contabili i contabililor autorizai, salariai. Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt : - sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine. - sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare ) - sa respecte programul de lucru - sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati: - sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica - datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor - profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe care le detine - sa prezinte informatia financiara in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei Conflictul de loialitate 15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere: a. sa incalce legea; b. sa incalce regulile si standardele profesiei; c. sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in numele angajatorului; d. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele. 15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului, initial cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In cazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie. 15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel). 15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de etica. Sprijinirea colegilor angajati Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia. Competenta profesionala Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere sa execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. Cand executa asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe care le detine; daca este cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui

expert. Prezentarea informatiilor 18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime, cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei. 18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte. 213. Obligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal. In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie: - sa respecte principiul independetei - sa respecte legislatia fiscala in domeniu - sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa 214. Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti utilizai n cadrul unei misiuni de audit de baz. 215. Prezentai pe scurt coninutul seciunii a 8-a din Codul etic naional al profesionitilor contabili din Romnia. . Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privind independenta* profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii conexe (Assurance engagemente), potrivit standardului international; in consecinta, nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa aplicarea unor standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune. Introducere 8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelor de audit si servicii conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai societatilor din cadrul grupului, sa fie independenti de clientii misiunilor de audit si servicii conexe. 8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste credibilitatea informatiei privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta ca obiectivul examinat este conform criteriilor adecvate, sub toate aspectele sale importante. Pentru a obtine o intelegere completa a obiectivelor si elementelor unei misiuni privind exprimarea unei opinii este necesara consultarea tuturor Standardelor internationale de audit. 8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoarele elemente: a. - o relatie intre trei parti implicand: b. i. un profesionist contabil ii. o parte responsabila; si iii. un utilizator anume precizat. c. - un obiectiv d. - criterii adecvate e. modalitatea de realizare; si f. - o concluzie. Partea responsabila si utilizatorul anume precizat pot fi sau nu din aceeasi entitate clienta. De pilda, o intreprindere mama poate cere auditarea informatiilor furnizate de catre una din filialele sale. Relatia dintre partea responsabila si utilizatorul anume precizat este necesar a fi privita in contextul unui contract specific. 8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu de certitudine (asigurare). Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind: - auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) si informatii nefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare) - atestari si raportari directe - raportari interne si externe - sectorul privat sau public. 8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din: - Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice, indicatori de performanta); - Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor reglementari, practicile privind resursele umane). 8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea unei opinii (asigurare) a clientului privind asertiunile conducerii entitatii. Misiunile executate frecvent de profesionistii contabili, care nu sunt misiuni (contracte) de audit (deci de non-

audit)cuprind: - proceduri convenite; - compilarea situatiilor financiare sau a altor informatii financiare; - pregatirea lucrarilor de rambursare a taxelor si impozitelor, cand nu este exprimata nici o concluzie si consultanta fiscala; - consultanta privind managementul; - alte servicii de consultanta. 8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru identificarea, evaluarea si masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei. Cadrul stabileste principiile pe care membrii echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, cabinetele, societatile de profil si grupurile, trebuie sa le utilizeze pentru a identifica amenintarile la adresa independentei si a evalua importanta acestor amenintari si masurile necesare eliminarii sau reducerii lor la un nivel acceptabil. Este necesara aplicarea rationamentului profesional pentru a determina care sunt masurile necesare cele mai indicate. Exemplele prezentate sunt destinate a ilustra aplicarea principiilor din aceasta sectiune, neexistand o lista exhaustiva a tuturor circumstantelor care pot crea amenintari la adresa independentei. In consecinta nu este suficient ca un membru al echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, sau membrii cabinetelor, societatilor de profil sau grupului sa identifice situatii similare cu cele exemplificate, ci sa caute continuu sa aplice principiile acestei sectiuni la circumstantele particulare pe care le intampina. . Mai mult, Codul se bazeaza pe aceea ca, daca nu se prevede in mod special o limitare, obiectivele si principiile fundamentale sunt valabile in mod egal pentru toti profesionistii contabili, indiferent daca ei practica in calitate de liber-profesionisti sau ca angajati in industrie, comert, sectorul public sau invatamant. Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit. Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului. Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei. PARTEA A- APLICABILA TUTUROR PROFESIONISTILOR CONTABILI 1. Integritate si obiectivitate 1.1 Integritatea implica nu numai onestitate pur si simplu, dar si abordarea ei in mod corect si veridic. Principiul obiectivitatii impune obligativitatea ca toti profesionistii contabili sa fie corecti, onesti si sa nu aiba conflicte de interese. 1.2 Profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea in imprejurari diferite. Liber- profesionistii contabili realizeaza rapoarte de certificare, presteaza servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati intocmesc situatii financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc in diferite functii financiare de conducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregatesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre in profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentina obiectivitatea in rationamentul profesional. 1.3 In selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa in mod specific potrivit cerintelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunzatoare urmatorilor factori: a. Profesionistii contabili sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea. b. Este practic imposibil sa se defineasca si sa se descrie toate situatiile in care ar exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil. c. Trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute partinirea ori influentele altora sa incalce obiectivitatea. d. Profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile si-au insusit principiul obiectivitatii. Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociaza. Sectiunea 2. Rezolvarea conflictelor de etica; asocierea Rezolvarea conflictelor de etica 2.1 Uneori profesionistii contabili se intalnesc cu situatii care pot da nastere la conflicte de interese. Asemenea conflicte pot aparea intr-o mare varietate de aspecte de la dilema relativ neinsemnata, pana la cazul extrem de frauda si activitatii ilegale similare. Nu este posibil sa se incerce intocmirea unei liste detaliate cu potentialele cazuri in care ar putea aparea conflicte de interese. Profesionistul contabil trebuie sa fie in permanenta constient de aceasta si sa fie prudent in fata factorilor care pot da nastere la conflicte de interese. Trebuie

notat faptul ca, o diferenta onesta de opinie intre un profesionist contabil si o alta parte nu constituie o problema etica in sine. Oricum, faptele si imprejurarile fiecarui caz necesita o investigatie din partea celor interesati. 2.2. Se recunoaste, totusi, ca pot exista factori specifici care intervin cand responsabilitatile unui profesionist contabil pot intra in conflict de interese cu cerintele interne sau externe de un tip sau altul. Prin urmare: Poate exista pericolul presiunii din partea unei autoritati superioare, director sau partener; sau atunci cand exista relatii personale sau de familie care pot da nastere posibilitatii exercitarii unei presiuni asupra lor (vezi paragraful 8.6 urmator). Intr-adevar, trebuie descurajate relatiile sau interesele care ar putea influenta sau ameninta integritatea profesionistului contabil. Unui profesionist contabil i se poate cere sa actioneze contrar normelor profesionale si/sau tehnice. Poate aparea o problema legata de loialitate care trebuie sa se imparta intre superiorul profesionistului contabil si normele profesionale de comportament care ii sunt impuse. Poate aparea un conflict cand este publicata o informatie inselatoare, care poate fi in avantajul angajatorului sau al clientului si de care poate beneficia sau nu profesionistul contabil, ca rezultat a acelei publicari. 2.3. La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesionistii contabili angajati pot intalni situatii legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de rezolvarea unui conflict etic. Cand se confrunta cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesionistii contabili trebuie sa respecte politicile stabilite de catre organizatia, (intreprinderea) la care este angajat. Daca asemenea politici nu rezolva conflictul etic, trebuie sa se tina cont de urmatoarele: Sa se analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat. Daca problema nu este rezolvata cu superiorul ierarhic imediat si profesionistul contabil se decide sa mearga la nivelul superior urmator de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie instiintat despre aceasta decizie. Daca se descopera ca seful ierarhic superior este implicat in problema conflictuala, profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Cand seful ierarhic superior este seful compartimentului urmatoarele niveluri superioare care pot controla activitatea urmeaza sa fie directorii de resort, Consiliul de administratie, sau Adunarea generala (dupa caz). Sa se solicite consultanta sau consiliere, pe baza confidentiala, de la un consilier independent sau de la organismul profesional contabil, pentru a obtine o intelegere a posibilelor evolutii ale situatiei. Daca conflictul de etica mai exista inca dupa epuizarea completa a tuturor posibilitatilor de control intern, in ultima instanta profesionistul contabil nu poate avea alta solutie la unele probleme semnificative (de ex. frauda) decat sa-si dea demisia si sa prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzator al acelei organizatii (intreprinderi). 2.5. Orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa incerce sa se asigure ca, in cadrul organizatiei (intreprinderii) pentru care lucreaza, sunt stabilite anumite politici in vederea rezolvarii conflictelor. 2.6. Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta sa se asigure ca membrii lor care se confrunta cu conflicte de etica au acces la activitati confidentiale de consiliere. In acest sens in cadrul C.E.C.C.A.R. functioneaza Comisia de etica profesionala, comisiile de apel, Tribunalul arbitral si comisiile de disciplina. Asocierea 2.7. Membrii Corpului au dreptul sa se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale sau asociatii profesionale, potrivit prevederilor legale. Aceste sindicate sau asociatii se pot reuni in grupuri sau uniuni sindicale sau de asociatii, conform legislatiei in vigoare. 2.8. In vederea asigurarii unei stranse legaturi cu Corpul, gruparile profesionale au obligatia sa trimita consiliului filialei pe teritoriul careia isi au sediul, in termen de o luna de la data constituirii: - o declaratie, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, cuprinzand numele, prenumele, calitatea si adresa fondatorilor, indicarea sediului social si un exemplar al statutului; - in acelasi termen, forme si detalii, modificarile aduse celor prevazute la alineatul precedent; - declaratia poate fi, de asemenea, depusa la sediul consiliului filialei respective, contra dovada de primire. 2.9. Sindicatele sau asociatiile profesionale trebuie sa respecte in mod deosebit: - atributiile consiliilor Corpului si ale celorlalte organe de pe langa aceste consilii, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 65/1994; - drepturile si obligatiile membrilor Corpului si ale societatilor comerciale recunoscute de Corp, care rezulta din reglementarile legale si din Regulamentul de organizare si functionare a Corpului si din prezentul Cod. De asemenea, o actiune clara, in mod liber disciplinata si orientata catre binele comun, nu numai al profesiei, dar mai ales al intereselor economice generale ale tarii, trebuie sa gaseasca pe langa consiliile Corpului o larga audienta, intelegere si aplicare. 2.10. In indeplinirea obligatiilor sale statutare de membru al IFAC, CECCAR se obliga sa stimuleze si sa patroneze libera asociere a angajatilor contabili din economie, care nu sunt profesionisti contabili membri ai Corpului, in scopul sprijinirii acestora sa isi mentina si dezvolte competentele profesionale prin insusirea

Standardelor internationale de contabilitate, a normelor tehnice si profesionale existente. Sectiunea 3. Competenta profesionala Competenta profesionala 3.1 Profesionistii contabili nu trebuie sa se defineasca ca avand cunostintele profesionale tehnice sau experienta pe care nu le poseda. 3.2 Competenta profesionala poate fi impartita in doua parti separate. a. Dobandirea competentei profesionale Dobandirea competentei profesionale cere initial sa se aiba un inalt standard de pregatire generala urmat de o instructie specifica, de practica si examinare privind teme profesionale semnificative. Acesta trebuie sa fie modelul normal de urmat pentru un profesionist contabil. b. Mentinerea competentei profesionale (i) mentinerea competentei profesionale cere cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila, inclusiv reglementarile importante la nivel national si international in contabilitate, audit, precum si alte reglementari statutare si cerinte relevante. (ii) un profesionist contabil trebuie sa adopte un program destinat sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor lui profesionale, in conformitate cu reglementarile existente pe plan national si international. Sectiunea 4. Confidentialitatea Confidentialitatea 4.1 Profesionistii contabili au obligatia sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite in timpul activitatilor profesionale in legatura cu afacerile clientilor sau angajatorilor. Obligatia de confidentialitate continua chiar si dupa terminarea relatiei intre profesionistul contabil si client sau patron. 4.2 Profesionistul contabil trebuie sa pastreze intotdeauna confidentialitatea, cu exceptia cazului in care a fost autorizat in mod special sa dezvaluie o anumita informatie sau daca exista o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui asemenea informatii. 4.3 Profesionistii contabili au obligatia sa se asigure ca personalul aflat sub controlul lor si persoanele care le furnizeaza consultanta sau asistenta respecta principiul confidentialitatii. 4.4 Confidentialitatea nu este numai o problema legata de dezvaluirea informatiei. Ea cere, de asemenea, ca un profesionist contabil care dobandeste informatii in timpul executarii sarcinilor de serviciu profesionale sa nu foloseasca, nici sa para ca foloseste informatia in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti. 4.5 Un profesionist contabil are acces la multe informatii confidentiale in legatura cu afacerile clientului sau ale angajatorului, care nu sunt altfel, aduse la cunostinta publicului. Prin urmare, profesionistul contabil trebuie sa fie demn de incredere ca nu face dezvaluiri neautorizate altor persoane. Aceasta nu se aplica la divulgarea unei astfel de informatii in scopul descarcarii de responsabilitate a profesionistului contabil conform normelor profesiei si reglementarilor in vigoare. 4.6 Este in interesul publicului si al profesiei ca sa fie definite normele profesiei referitoare la confidentialitate si sa se dea indrumari referitoare la natura si intinderea obligatiei de confidentialitate si la situatiile in care va fi permisa sau ceruta dezvaluirea informatiei dobandite in timpul prestarii serviciilor profesionale. Normele profesionale ale C.E.C.C.A.R. precizeaza referintele necesare confidentialitatii stabilite pentru fiecare tip de misiune. 4.7 Trebuie recunoscut, totusi ca principiul confidentialitatii informatiei este o parte a normelor profesiei si deci cerintele etice detaliate cu privire la aceasta depind de legislatia in domeniu. 4.8 Exemple de probleme care trebuie luate in considerare pentru a determina masura in care poate fi dezvaluita informatia confidentiala: a. Atunci cand dezvaluirea este autorizata. Atunci cand angajatorul sau clientul a dat autorizatia de a dezvalui o informatie, trebuie sa se tina sama de interesele tuturor partilor, inclusiv de cele ale acelor terti ale caror interese ar putea fi afectate. b. Cand dezvaluirea este ceruta prin lege. Exemple pentru cazuri cand unui profesionist contabil i se cere prin lege sa dezvaluie o informatie confidentiala sunt: i. pentru a furniza probe in cursul unor proceduri judiciare; si ii. pentru a divulga autoritatilor publice competente infractiunile dscoperite. c. Cand exista o obligatie profesionala sau un drept de a dezvalui: i. pentru a se conforma normelor tehnice si cerintelor etice; asemenea divulgari nu sunt contrare acestei

sectiuni; ii. pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil in cursul procedurilor judiciare; iii. pentru a se conforma controlului sau inspectiei organismului profesional; iv. pentru a raspunde unei cereri sau unei investigatii din partea organizatiei membre sau ale unui organism cu atributii de reglementare 4.9 Cand profesionistul contabil a hotarat ca informatia confidentiala poate fi dezvaluita trebuie avute in vedere urmatoarele cerinte: daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si pot fi sustinute cu dovezi, in masura in care acest lucru este posibil; cand situatia implica fapte sau opinii nedovedite, trebuie folosit rationamentul profesional pentru a determina tipul de evidentiere care trebuie facuta, daca este cazul; ce tip de comunicare se asteapta si cui i se adreseaza: in particular, profesionistul contabil trebuie sa fie convins ca partile carora li se adreseaza comunicarea sunt destinatarii adecvati si ca au responsabilitatea sa actioneze referitor la aceasta; daca profesionistul contabil va fi pasibil sau nu de vreo raspundere juridica in cazul cand a facut o dezvaluire si consecintele ce decurg din aceasta. In toate situatiile, profesionistii contabili trebuie sa aiba in vedere necesitatea de a consulta un consilier juridic si/sau o organizatie profesionala. 216. Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit. Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind: - politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general - proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele: - cerintele profesioanle - aptitudini si competente - repartizare actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si experienta profesionala ceruta in circumstantele date - delegare indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure rezonabilitatea activitatii desfasurate - consultare consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane competente - acceptarea si pastrarea clientilor evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor existentei - monitorizare se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala a politicilor si procedurilor de control al calitatii 217. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional. Controlul de calitate reprezint un ansamblu de msuri luate de organismele profesionale, care vizeaz analiza modului de organizare i funcionare a unui cabinet i aprecierea modului de aplicare n cadrul cabinetului a standardelor internaionale i a normelor profesionale emise de aceste organisme. Obiective urmrite prin controlul de calitate se refer la: - oferirea ctre public a unei bune percepii despre calitatea serviciilor; - armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor; - contribuirea la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea metodelor de lucru; - aprecierea modului de aplicare a reguluilor i normelor profesionale; - dezvoltarea solidaritii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea i respectul profesionitilor fa de organismul profesional. Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului i urmrirea. Activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n dou metode: controale colegiale i controale prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente. 218. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 220 stabilete procedurile i principiile fundamentale precum i modalitile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate i n mod deosebit, la politicile i procedurile folosite de unn cabinet n lucrrile de audit i la procedurile referitoare la lucrrile ncredinate unor colaboratori ai auditorului. Natura, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau societate depind de numeroi factori ca: felul i importana activitii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc. Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele:

- exigenele profesionale: personalul cabinetului sau al societii trebuie s se conformeze principiilor de independen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism, nscrise n Codul etic; - aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare al personalului cabinetului sau societii permite acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul unei misiuni de audit; - repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune de pregtirea i experiena necesar; - delegarea : conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele permit obinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite. 219. Rolul i importana dosarului exerciiului. Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete exerciiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la sintez i formularea raportului. Dosarul exerciiului este indispensabil pentru: - mai buna organizare i control ale misiunii; - documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a derulat fr omisiuni; - nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori; - justificarea opiniei emise i redactarea raportului. 220. Rolul i importana dosarului permanent. Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. Ele nu au deci nevoie s fie cercetate n fiecare an. Clasarea lor ntr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la zi. Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la altul a elementelor de recunoatere a intreprinderii. 221. Structura dosarului exerciiului. Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura utilizarea sa. n general se folosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel: - EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii; - EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte; - EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare; - ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control; - EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive; - EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti; - EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice; - EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune; - EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse; - EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate; 222. Structura dosarului permanent. Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea documentelor i consultarea lor. Fiecare seciune poate fi materializat printr-un despritor comportnd un sumar al coninutului. inerea la zi se efectueaz pe sumar, indicnd data introducerii documentului. Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz: - PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti; - PB (dosarul permanent, Seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern; - PC (dosarul permanent, Seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile precedente; - PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente; - PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social; - PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice; - PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi; 223. Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar. Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de baz: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit, paragraful opiniei, semntura, adresa i data raportului. 224. Opinia defavorabil: motive, mod de prezentare. O astfel de opinie datorat de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta astfel:

Astfel, cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i a unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuia s se ridice la suma de ., pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la . mil. lei, iar pierderea exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei. Dup prerea noastr, datorit incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile financiare nu dau o imagine fidel situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, contului de profit i pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare. 225. Explicai semnificaia datrii raportului de audit. Raportul auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra situaiilor financiare i asupra raportului su, evenimentelor i tranzaciilor intervenite, de care el a avut cunotin pn la aceast dat. ntruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra situaiilor financiare pregtite i prezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situaiile financiare au fost nchise i aprobate. 226. Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare. O astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel: Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune. Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale. 227. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare. Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel: Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor: Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare. Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate: Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale i statutare. 228. Opinia fr rezerve: semnificaie, mod de prezentare. Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative), poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200 precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale (sau naionale) de contabilitate. 229. Opinia fr rezerve dar cu un paragraf de observaii: semnificaie, mod de prezentare. n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv. Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie. Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea: Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X din anex.

Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune i audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte. 230. Paragraful opiniei: tipuri de opinie. ntr-o misiune de audit de baz exist dou forme de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare care au aceeai valoare: dau o imagine fidel sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative. Exizt 4 tipuri de opinie: - opinia fr rezerve; - opinia cu rezerve; - opinia defavorabil; - imposibilitatea de a exprima o opinie. 231. Paragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit. Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de Audit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor. Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naionale. ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului. Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd: - examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; - evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare; - evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare; - revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare. Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile naionale). Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul de a obine o asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Un audit const n a exprima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor financiare, ct i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora. Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre. 232. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar. Acest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate precum i o meniune a responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale auditorului. Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fcut obiectul auditului, ct i data i perioada acoperite prin aceste documente. Raportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea) conducerii entitii i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s exprime o opinie asupra acestor situaii financiare. Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c direciunea face estimri contabile i aduce judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabilete principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor financiare. Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaii financiare, nct s poat exprima asupra acestora o opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii X, ncheiate la 31 decembrie 200, aa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situaii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s exprimm o opinie asupra acestor conturi anuale.

233. Situaii care conduc la formularea altei opinii dect opinie fr rezerve. De fiecare dat cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fr rezerv, el trebuie s includ n raportul su o descriere clar a tuturor motivelor care justific decizia sa i, de fiecare dat cnd poate, s cifreze (s estimeze) incidena posibil asupra situaiilor financiare. Aceste informaii trebuie s fie date, de preferin ntr-un paragraf distinct care s precead pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie i pot, de asemenea, s fac trimitere la o not anex mai aprofundat. 234. Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client. Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabil pe care conducerea ntreprinderii refuz s o corecteze. Acest dezacord poate fi important i s influeneze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind: - insuficiena provizioanelor pentru deprecierile de stocuri i creane; - stocuri supraevaluate sau subevaluate datorit unor erori n calculul costurilor produciei sau n determinarea mrimii stocului (cantitilor) - nerespectarea principiului independenei exerciiului; - neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situaie existent la data nchiderii exerciiului; - neluarea n considerare a principiului prudenei prin supraevaluarea activelor; - erori n clasarea terilor (clieni inceri meninui ca clieni obisnuii). Auditorul certific cu rezerv atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar importana ei nu este suficient pentru a considera c situaiile financiare nu sunt corecte i sincere i c nu dau o imagine fidel asupra poziiei i situaiei financiare precum i rezultatului exerciiului. Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia, preciznd: - natura dezacordului; - postul i suma respectiv; - influena asupra rezultatului net. 235. Coninutul raportului de audit. Raportul de audit trebuie s conin: - relaia contractual de executare a misiunii de audit; - observaiile reieite din diverse verificri; - informaiile a cror meniune n raport este prevzut expres de lege; - oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut asigurarea c situaiile financiare ofer o imagine fidel, clar i complet poziiei financiare, performanelor i situaiei financiare generale a intreprinderii; - meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar: - menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea intreprinderii; - descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit; - situaiile care fac s apar incertitudini; - natura i locul observaiilor n raport. 236. Rolul raportului de audit. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 700 stabilete procedurile i principiile fundamentale i modalitile lor de aplicare cu privire la forma i coninutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situaiilor financiare ale unei entiti (misiunea de baz). Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise i n cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de baz. Raportul de audit are un triplu rol: - instrument de comiunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu publicul, precum i cu acionarii pentru decizii economice; - instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiilor financiare prezentate de o entitate; - instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii auditate. Rspunderea conducerii entitii auditate se refer la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare. Responsabilitile auditorului sunt de trei naturi: responsabilitatea de baz; pentru opinia sa n legtur cu situaiile financiare auditate; responsabiliti secundare care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi, reglementri diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit tehnici i proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baz; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicit ca, de exemplu, rspunsul la obligaia legal de verificare dac registrele contabile au fost inute corect i la zi); responsabiliti adiionale care au urmtoarele caracteristicii: rezult din texte de legi i alte reglementri, pot

fi abordate tehnici i proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baz; presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrat n raportul de audit (n cuprins sau n anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementri specifice (piaa de capital, bnci, asigurri etc.) sau raportul asupra controlului intern. 237. Rolul i coninutul notei de sintez. Pentru a permite auditorului s-i fac o prere definitv asupra situaiilor financiare, este util s-i stabileasc o not de sintez care recapituleaz toate puncyele importante ale lucrrii, care pot avea o inciden asupra deciziei finale. Nota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune: - o referire la foaia de lucru n care punctul reinut ca important este dezvoltat; - o descriere sumara a punctului respectiv; - poziia auditorului (punctul su de vedere). Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurrii lucrrilor i n special la: - problemele tehnice ntlnite i maniera n care au fost rezolvate; - punctele n suspensie care necesit primirea unei informaii complementarea; - domeniile care necesit o luare de poziie i o decizie final a auditorului; - o list a modificrilor propuse, evideniindu-le pe cele care au fost contabilizate i separat pe cele care nc nu au fost acceptate de ntreprindere. Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au marcat viaa ntreprinderii n timpul exerciiului ca, de exemplu: - evoluia principalelor elemente din situaiile financiare; - produse (activitai) noi; - schimbri n strategia ntreprinderii. 238. Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune. Chestionarul sfritului lucrrilor permite asigurarea c toate elementele au fost reunite, c normele au fost respectate i c dosarele sunt complete. ntrebrile din chestionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce trebuie efectuate potrivit standardelor normelor de audit i procedurilor interne ale cabinetului i se pot grupa dup cum urmeaz: -ntinderea lucrrilor; - delegarea lucrrilor ctre membrii echipei i supervizarea activitii lor; - coninutul bilanului contabil; - raportrile; - comunicrile cu conducerea ntreprinderii; - latura administrativ. 239. Rolul i coninutul scrisorii de afirmare. Auditorul poate consemna n foile sale de lucru proba afirmaiilor primite de la conductori, efectund o sintez a convorbirilor sale obinnd o scrisoare de afirmare, care poate imbrca forma: - fie a unei scrisori emannd de la conductori; - fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conductori, recunoscute cum se cuvine i confirmate de ei. Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaiile pe care auditorul le consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucrrilor sale. Scrisoarea de afirmare permite: - clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i auditorului; - ntiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de influenare a situaiilor financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine. Aceasta scrisoare de afirmare nu nlocuiete procedurile de verificare ce trebuie efectuate de ctre auditori. 240. Utilizarea lucrrilor unui alt auditor. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 600 stabilete procedurile i principiile fundamentale i modalitile lor de aplicare referitoare la utilizarea de ctre un auditor, n cadrul unei misiuni de audit de baz, la o entitate a lucrrilor realizate de ctre un alt auditor, asupra situaiilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse n situaiile financiare ale acelei entiti. El nu se aplic n cazul cnd doi sau mai muli auditori sunt numii coauditori i nici relaiilor auditorului cu auditorul precedent. Cnd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s determine incidena acestor lucrri asupra propriului su audit. Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaiilor financiare ale unei entiti. Expresia alt auditor, desemneaz auditorul altul dect auditorul principal responsabil de examenul informaiilor

financiare ale unui subgrup, incluse n situaiile financiare auditate de ctre auditorul principal. a) Acceptarea misiunii de auditor principal Auditorul trebuie s stabileasc dac participarea sa la lucrrile de audit pe ansamblu este suficient pentru ai permite s acioneze ca auditor principal. b) Proceduri puse n lucru de ctre auditorul principal - evaluarea competenei profesionale a altui auditor; - obinerea de elemente probante care dovedesc c lucrrile acelui alt auditor rspund obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. Cunoscnd contextul n care auditorul principal va folosi lucrrile sale, cellalt auditor trebuie s coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunotina auditorului principal orice aspect al activitii sale care nu se poate realiza conform modalitilor stabilite; la rndul su cellalt auditor va fi informat despre orice problem aprut n activitatea auditorului principal care poate avea o inciden important asupra propriei sale activiti. 241. Utilizarea lucrrilor auditorului intern. Auditorul trebuie s analizeze activitile auditorului intern i incidenele poteniale asupra procedurilor de audit ale sale. Auditorul intern, fcnd parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul, evaluarea i controlul pertinenei i eficacitii sistemelor contabile i de control intern; anumite aspecte ale lucrrilor sale pot fi utile auditorului extern. Printre activitile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot meniona: - examenul sistemelor contabile de control intern; - examenul informaiilor financiare i de gestiune; - evaluarea costurilor, rentabilitatea i eficiena unor tranzacii i operaiuni; - examenul modului de respectare a textelor legislative precum i al politicilor i directivelor stabilite de conducerea intreprinderii. Auditorul extern are obligaia s obin o cunoatere suficient a activitilor auditului intern pentru a planifica i aborda n mod eficient auditul. n evaluarea lucrrilor auditorului intern, auditorul extern va ine seama de urmtoarele criterii: - statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii; - natura i ntinderea lucrrilor de audit intern efectuate; - competene tehnice; pregtire tehnic adaptat i o experien ca auditor intern; - organizarea profesional; planificarea, supravegherea, controlul i documentarea corect a lucrrilor, existena manualelor de audit, programarea de lucru i a dosarelor de lucru corespunztoare 242. Utilizarea lucrrilor unui expert. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.620 stabilete procedurile i principiile fundamentale i modalitile lor de aplicare n cazul utilizrii lucrrilor unui expert ca i elemente probante. Prin expert se nelege o persoan sau un cabinet care posed competene, cunotine i o experien specific ntr-un domeniu specific, altul dect cel care presupune cunotine de contabilitate i audit. Expertul poate fi angajat de ctre intreprindere, angajat de ctre auditor, salariat al intreprinderii sau salariat al auditorului. n primul rnd auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze c pot fi utilizate lucrrile unui anume expert n cadrul misiunii sale de audit. Utilizarea lucrrilor unui expert se face n urmtoarele situaii: - evaluarea unor anumite active: cldiri, construcii, terenuri, echipamente, opere de art, pietre preioase; - evaluarea strii fizice a unor active precum minereuri, zacminte, resurse petroliere sau stabilirea duratei de via rmas a unor active corporale; - evaluri actuariale; - evaluarea stadiului de avansare n realizarea fizic a unor produse sau lucrri de construcii; - avize juridice n ce privete interpretarea unor acorduri, statute sau reglementri. Cnd are n vedere s foloseasc lucrrile unui expert, auditorul trebuie s in cont de: - caracterul semnificativ al elementului respectiv din situaiile financiare; - riscul de eroare datorat naturii i complexitii elementului respectiv din situaiile financiare; - volumului i calitii altor elemente probante disponibile. n al doilea rnd auditorul trebuie s verifice competena profesional a expertului: calificrile profesionale, diplome, nscrierea ca membru ntr-un organism profesional, experiena i reputaia sa n domeniul n care se intenioneaz a fi folosit. n al treilea rnd auditorul trebuie s evalueze obiectivitatea expertului. Riscul unei lipse de obiectivitate este mai ridicat n cazul expertului angajat al intreprinderii i al expertului legat ntr-un fel sau altul de intreprinderea auditat. n al patrulea rnd auditorul trebuie s strng elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze

c ntinderea lucrrilor expertului rspunde obiectivelor auditului. Aceasta se poate realiza examinnd instruciunile scrise date de ctre intreprindere expertului, instruciuni care se pot referi la teme precum: - obiectivele i ntinderea lucrrilor expertului; - o deschidere general a problemelor specifice care vor fi tratate n raportul expertului; - condiiile de acces ale expertului la informaii; - confidenialitatea informaiilor despre intreprindere; - informaii referitoare la ipotezele i metodele de lucru pe care le va folosi expertul. Auditorul trebuie s stabileasc dac lucrrile expertului pot constitui un element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuiesc ndeplinite de situaiile financiare; el va stabili n mod deosebit dac rezultatele la care a ajuns expertul au fost corect luate n seam la elaborarea situaiilor financiare; dac el va stabili c lucrrile expertului nu permit reunirea elementelor probante, poate angaja un alt expert sau va emite o opinie calificat. Cnd auditorul nu modific raportul su, el nu trebuie s fac meniune de utilizarea lucrrilor expertului. 243. Elementele posterioare nchiderii exerciiului. Standardul Internaional de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabilete tratamentul n situaiile financiare a evenimentelor favorabile i nefavorabile care survin dup data nchiderii exerciiului, care pot fi de dou tipuri: - evenimente care furnizeaz informaii n legtur cu fapte care existau la data nchiderii exerciiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a circumstanelor existente la data nchiderii; - evenimente care furnizeaz informaii bazate pe fapte survenite dup data nchiderii exerciiului; sunt evenimente care indic circumstane noi, aprute dup data nchiderii. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 560 stabilete obligaiile pentru auditor de a lua n considerare incidenele evenimentelor posterioare nchiderii exerciiului, att asupra situaiilor financiare ct i asupra raportului su, distingndu-se trei etape: - fapte descoperite pn la data raportului de audit; - fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor financiare; - fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare. 244. Faptele descoperite pn la data raportului de audit. Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urmresc strngerea de elemente probante suficiente i adecvate care s justifice faptul c au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustri ale situaiilor financiare sau informaii suplimentare n anexe, pn la data raportului su. Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a situaiilor financiare sau unei informaii n anexe, vor fi puse n lucru la o dat ct mai apropiat de data raportului de audit i vor cuprinde aciunile urmtoare: - examinarea facturilor de cumprri, de vnzri, a avizelor de expediie sau a notelor de intrare-recepie ale perioadei posterioare nchiderii exerciiului, pentru a verifica dac operaiile respective nu sunt aferente exerciiului nchis (controlul principiului independenei exerciiului); - examinarea ncasrilor posterioare nchiderii pentru a verifica reactivarea creanelor; - cercetarea facturilor de vnzare posterioare nchiderii pentru a se ncredina c stocurile nu sunt evaluate la o sum superioar valorii lor de realizare sau invers; - analiza procedurilor stabilite de conducerea intreprinderii pentru a se asigura c evenimentele posterioare nchiderii au fost bine identificate; - consultarea proceselor verbale ale adunrii generale a acionarilor, ale consiliului de administraie, ale comitetului de audit, ale comitetului de direcie, care au avut loc dup data nchiderii exerciiului; - analiza altor informaii financiare luate, previziuni de trezorerie i alte rapoarte ale conducerii intreprinderii; - cereri, sau cereri suplimentare de informaii de la oficiul juridic sau de la avocaii intreprinderii n legtur cu procesele pe rol; - corespondena nregistrat la conducerea intreprinderii n legtur cu subiecte, cum ar fi: situaia actual a unor elemente contabilizate pe baza unor date preliminare sau neconcludente; noi angajamente, mprumuturi, garanii acordate sau primite; vnzri de active realizate sau avute n vedere; noi aciuni sau obligaiuni emise sau prevzute a fi emise, proiecte de fuziune, sau alte ci de restructurri; active care fac obiectul unor pretenii de proprietate, distruse din diferite cauze (incendii, inundaii etc.); evoluia unor riscuri; alte evenimente care ar pune n discuii continuitatea exploatrii. Dac, prin aplicarea procedurilor de mai sus, auditorul descoper c evenimentele posterioare au o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare, el trebuie s determine dac acestea au fost corect avute n vedere i au fcut obiectul unei informaii corespunztoare n notele anexe la situaiile financiare. Cnd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum i necesitatea de a-l informa de data prevzut pentru semnarea propriului su raport de audit.

245. Fapte descoperite dup data raportului de audit dar naintea publicrii situaiilor financiare. Auditorul nu este inut s aplice proceduri sau s fac investigaii referitoare la situaiile financiare, dup data raportului de audit. Conducerea intreprinderii, ns, trebuie s informeze auditorul asupra evenimentelor suvenite ntre data raportului de audit i data publicrii situaiilor financiare i care sunt susceptibile s aib o influen asupra acestora. Cnd auditorul a luat la cunotin, dup data raportului su dar naintea publicrii situaiilor financiare, de evenimente care risc s aib o inciden semnificativ asupra acestora, auditorul trebuie s stabileasc dac trebuie s cear cercetarea situaiilor financiare i s discute aspectele n cauz cu conducerea intreprinderii pentru a stabili msurile care se impun. Dac conducerea intreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va pune n lucru procedurile necesare i va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit, n nici un caz data noului raport nu va putea fi anterioar datei semnrii sau aprobrii situaiilor financiare i, n consecin, procedurile menionate mai sus se vor prelungi pn la data noului raport de audit. Dac conducerea intreprinderii refuz s corecteze situaiile financiare iar auditorul consider necesare aceste corecturi, el trebuie s exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; dac raportul de audit apucase s fie depus, auditorul cere conducerii intreprinderii s nu publice, ctre teri, situaiile financiare i raportul de audit iar, dac aceasta decide totui publicarea, auditorul va lua msurile adecvate pentru a evita ca terii s utilizeze raportul su. 246. Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare. Dup publicarea situaiilor financiare auditorul nu este inut s procedeze la vreo investigaie. Dac ns auditorul a luat la cunotin, dup publicarea situaiilor financiare, de existena unui eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semnrii raportului su, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie s stabileasc dac este cazul corectrii situaiilor financiare i s discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii. n cazul n care conducerea intreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va controla msurile luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura c toate persoanele care sunt n posesia situaiilor financiare nemodificate au luat cunotin de corectarea acestora i va ntocmi un nou raport de audit asupra situaiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie s cuprind un paragraf de observaii fcnd trimitere la o not anex la situaiile financiare care cuprinde motivele coreciei situaiilor financiare publicate anterior. Data noului raport de audit nu va fi anterioar celei de aprobare a situaiilor financiare corectate. n cazul n care conducerea intreprinderii nu ia msurile necesare pentru a se asigura c toate persoanele care au n posesie situaiile financiare i raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situaie i nu corecteaz situaiile financiare chiar dac auditorul a solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut conducerii intreprinderii c va lua toate msurile pentru a evita ca terii s utilizeze raportul su de audit. Nu este necesar corectarea situaiilor financiare i stabilirea unui nou raport de audit atunci cnd situaiile financiare ale exerciiului urmtor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condiia ca o informaie corespunztoare despre situaia existent s fie furnizat n notele anexate la aceste situaii financiare. 247. Examenul situaiilor financiare: solduri de deschidere. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaz procedurile i principiile fundamentale i modul lor de aplicare n ce privete soldurile de deschidere. n misiunile iniiale de audit, auditorul trebuie s gseasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s se asigure c: - soldurile de deschidere nu conin anomalii care s aib o influen semnificativ asupra situaiilor financiare ale exerciiului n curs; - soldurile de nchidere ale exerciiului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv; - politicile de nchidere a conturilor i metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n mod constant, sau modificarea acestora a fost corect nregistrat i descris n notele anexe. Cnd situaiile financiare ale exerciiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate gsi elementele probante examinnd dosarele de lucru ale auditorul precedent. Dac situaiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n lucru alte proceduri. Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se obin elemente probante suficiente i adecvate cu privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n imposibilitatea de a emite o opinie. 248. Examenul situaiilor financiare. Situaiile financiare (bilan, contul de profit i pierdere i celelalte componente) constituie documente de sintez a contabilitii asupra crora auditorul i exprim opinia. Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s obin unele elemente probante pe baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi i rubrici din situaiile financiare.

Pentru a-i putea exprima opinia, auditorului trebuie s confirme c situaiile financiare sunt n acord cu concluziile sale i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii i dau o imagine fidel activitii i situaiei financiare a intreprinderii. Examenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea: - faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile i reglementrilor n vigoare i in cont de evenimentele posterioare datei de nchidere; - faptului c anexele comport toate informaiile de importan semnificativ asupra situaiei patrimoniale, financiare i rezultatele obinute. Tehnicile de examinare se bazeaz pe: - stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financiar i compararea lor cu cele ale exerciiilor precedente i ale sectorului de activitate; - comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare, posterioare i previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare; - compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit i pierdere. Un obiectiv central al examinrii situaiilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o imagine fidel clar i complet: - poziiei financiare intreprinderii; - rezultatelor financiare; - situaiei financiare. n cadrul aciunilor de verificare a bilanului contabil, auditorul i divizeaz diligenele verificnd i satisfacerea unor reguli generale i particulare. Reguli generale: - bilanul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare; - bilanul contabil este ntocmit sub o form comparativ; - elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensaii; - bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere al exerciiului precedent. Reguli particulare. Auditorul verific modul de nregistrare a: - capitalurilor proprii; - mprumuturi i datorii asimilate; - imobilizri; - stocuri i producie n curs de execuie; - conturile de teri; - conturile de provizioane; - conturile de trezorerie. n legatur cu rezultatul exerciiului, auditorul : - examineaz unele conturi de cheltuieli; - examineaz bazele de impozitare stabilite n materie de taxe i impozite asupra conturilor de venituri; - examineaz situaia comparativ a diverselor conturi de venituri i cheltuieli. In legatur cu anexele la situaiile financiare, auditorul examineaz informaiile furnizate de acestea, analiznd n mod deosebit: - evoluia conturilor prezentate de aceste anexe; - respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din bilan i din contul de profit i pierdere; - metodele utilizate pentru calculul amortizrii i provizioanelor i fundamentarea lor. 249. Particulariti privind prile afiliate (legate) n audit. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 550 stabilete procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului referitoare la tranzaciile ntre pri legate (afiliate), aa cum sunt ele definite prin Standardul Internaional de Contabilitate nr. 24 Pri legate. Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de elemente probante referitoare la identificarea de ctre conducerea intreprinderii a prilor legate (afiliate), precum i la informaiile prezentate n anexe privind efectele tranzaciilor i operaiilor ntre prile legate, care au o influen semnificativ asupra situaiilor financiare. n timpul lucrrilor de audit, auditorul d atenie operaiilor care par neobinuite i care pot indica existena prilor legate pn atunci necunoscute ca, de exemplu: - operaiuni efectuate n condiii comerciale anormale, mai ales n ce privete preul, rata dobnzii, garanii i condiii de rambursare neobinuite; - operaii a cror existen nu pare justificat prin nici o motivaie logic; - operaii a cror substan difer de forma acestora; - operaii efectuate pe ci neobinuite; - volum prea ridicat sau operaii importante realizate cu unii clieni sau furnizori, n raport cu alii; - operaii nenregistrate.

Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi: - controalele detaliate asupra unor operaii, tranzacii, rulaje sau solduri; - consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale acionarilor i ale consiliului de administraie; - acordarea unei atenii deosebite unor operaii de la sfritul perioadei; - acordarea contractelor i conveniilor de mprumut; - examenul operaiilor de cumprri sau vnzri pe pri ale unei societi n participaie; - examenul operatiilor i tranzaciilor ntre pri legate identificate; - obinerea unei declaraii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste c informaiile prezentate cu privire la identificarea prilor legate sunt exhaustive i au fost corect descrise n anexele la situaiile financiare. 250. Ipoteza continuitii activitii n auditul situaiilor financiare. n timpul planificrii i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s aprecieze temeinicia utilizrii de ctre conducerea intreprinderii a conveniei contabile de baz de continuare a activitii, la elaborarea situaiilor financiare. Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpreun, constituie semne de ntrebare asupra valabilitii conveniei contabile de baz de continuare a exploatrii, fr a fi exhaustive, sunt: - capitaluri proprii sau fond de rulment negative; - mprumuturi care ajung la scaden, fr perspectiv realizat de rambursare sau reealonare, sau recurgerea excesiv la credite pe termen scurt pentru a finana active pe termen lung; - indicii privind retragerea suportului financiar de ctre creditori; - marje brut de autofinanare negativ; - indicatori financiari cheie, nefavorabili; - pierderi din exploatare sau degradri importante ale activelor; - stoparea politicii de distribuire de dividende; - insuficiena trezoreriei pentru a face plile la scaden; - refuzul creditelor furnizori; - prsirea intreprinderii de ctre cadrele de conducere; - pierderea unor piee importante, a unor licene importante sau furnizori principali; - micri sociale, sau lipsa materiilor prime de baz; - proceduri judiciare n curs care, dac sunt pierdute, pot avea consecine financiare grave; - schimbri legislative sau politici guvernamentale care risc s aib efecte nefavorabile asupra intreprinderii. Responsabilitatea auditorului const n aprecierea modului n care conducerea intreprinderii a utilizat convenia contabil de baz a continuitii activitii i dac exist incertitudini semnificative n ce privete capacitatea intreprinderii de a continua activitatea i care ar fi trebuit s fie prezentate n anexe. El trebuie s colecteze elemente probante suficiente i adecvate pentru a confirma existena unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatrii. Auditorul se poate gsi n una din urmtoarele situaii: a) a fost aplicat convenia contabil de baz a continuitii activitii dar exist o incertitudine semnificativ. n acest caz se verific dac n notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune n discuie continuitatea activitii; n caz afirmativ, el va emite o opinie fr rezerve dar va introduce un paragraf de observaii; n caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; b) situaiile financiare au fost stabilite n condiii de continuitate a activitii dar n raionamentul su profesional, auditorul reine c intreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el va emite o opinie defavorabil; c) conducerea intreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier complet aspectele legate de continuitatea activitii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul su, ca urmare a limitrii ntinderii lucrrilor sale. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 570 stabilete procedurile i principiile fundamentale, ct i modul lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului n legtur cu aplicarea conveniei contabile de baz a continurii activitii la elaborarea situaiilor financiare ale intreprinderii. 251. Auditul estimrilor contabile. Estimarea contabil desemneaz o evaluare aproximativ a sumei unui element n absena unei metode precise de msurare (determinare). Cele mai frecvente estimri contabile se refer la: - provizioane pentru deprecierea stocurilor i creanelor; - amortizarea imobilizrilor asupra duratei lor de via estimat; - venituri anticipate; - impozite amnate; - provizioane pentru riscuri privind procesele n curs; - pierderi asupra unor contracte pe termen lung; - provizioane pentru garanii.

Auditorul trebuie s reuneasc elementele probante suficiente i adecvate asupra estimrilor contabile cuprinse n situaiile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimri i corecta i completa prezentare a informaiilor n anexe. n acest scop, auditorul poate: - examina i testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimrii; - utiliza o estimare independent pentru a o compara cu cea efectuat de conducerea intreprinderii; - revedea evenimentele posterioare nchiderii exerciiului pentru a stabili dac estimarea se confirm. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 540 stabilete procedurile i principiile fundamentale ct i modul lor de aplicare n ce privete auditul estimrilor contabile coninute n situaiile financiare. 252. Procedurile analitice n auditul situaiilor financiare. Procedurile analitice cuprind compararea informaiilor financiare ale intreprinderii: - cu informaiile comparabile ale exerciiilor precedente; - cu rezultatele stabilite de intreprindere bazate pe bugete sau pe previziuni sau estimate de auditor (cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortizrile); - cu informaiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea. Procedurile analitice sunt utilizate n diferite etape ale misiunii de audit i anume: - pentru a ajuta auditorul s planifice natura, calendarul i ntinderea altor proceduri de audit (etapele anterioare); - n controalele substantive pentru gsirea elementelor probante; - ca mijloc de revizuire a coerenei de ansamblu a situaiilor financiare (etapa V - urmtoare). Atunci cnd auditorul folosete procedurile analitice ca i controalele substantive, trebuie s in seama de unii factori precum: - obiectivele procedurilor analitice i gradul de fiabilitate al lor; - disponibilitatea informaiilor i fiabilitatea lor; - sursele informaiilor disponibile; sursele externe independente sunt n general mai fiabile dect sursele interne; - caracterul comparabil al surselor disponibile; - cunotinele dobndite cu auditurile precedente etc. tehnica procedurilor analitice este reglementat prin Standardul Internaional de audit (ISA) nr. 520. 253. Confirmarea extern (direct). Este o procedur care const n a cere unui ter avnd legturi de afacere cu intreprinderea verificat, s confirme direct auditorului informaiile privind existena operaiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina condiiile i ntinderea acestei proceduri. Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu se arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situaii: - sau consider c tehnicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob; - sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu privire la certificare. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 505 definete principalele cazuri n care auditorul are obligaia s procedeze la folosirea tehnicii confirmrii directe: - confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzacii; - confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare; - confirmarea conturilor de clieni i debitori; - confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri; - valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari; - mprumuturi de la teri; - confirmarea soldurilor costurilor de furnizori i creditori. Confirmarea poate s fie pozitiv, atunci cnd terul solicitat i exprim acordul asupra informaiei primit sau furnizeaz chiar el informaia, sau negativ, atunci cnd terului solicitat I se cere s nu rspund dect n cazul n care nu este de acord cu informaia care i s-a prezentat. Auditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie fiabilitatea rspunsului obinut la cererea de confirmare extern (direct). Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n legtur cu utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe) ca mijloc de obinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil ncepnd cu auditul situaiilor financiare ale anului 2001. 254. Tehnica observrii fizice. Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului respectiv; celelalte elemente

probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici. Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea c: - intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condiii de fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se situeaz deci naintea inventarierii propriuzise; - aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se situeaz n timpul inventarierii propriu-zise; - lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz const n a controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci dup inventarierea propriu-zisa. 255. Tehnica sondajului. innd seama de numrul de operaii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El caut elementele probante pe un eantion adecvat, utiliznd tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecrei situaii. Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri dintr-o mulime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere a elementelor probante i extrapolarea rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Tehnica sondajului este reglementat de Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 530. Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite; - n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii funcionrii controlului intern, auditorul caut s demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea, prezint o caracteristic comun (de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor); sondajele efectuate n astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuiilor; - n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice valoarea dat unei mulimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor. Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic i sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experiena sa profesional; acesta din urm, ns, nu permite o extrapolare riguroas a rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Alegerea ntre cele dou tipuri de sondaje depinde de pregtirea profesional a auditorului i de gradul de credibilitate pe care acesta dorete s l dea concluziilor sale. Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva reguli riguroase privind decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii. Deciziile prealabile executrii sondajului pot fi prezentate schematic astfel: Controlul ntregii mase sau mulimi Nu Nu Sondaje asupra ansamblului mulimii Definirea obiectelor i alegerea mulimii (masei) Este suficient un control prin sondaj? Mulimea conine elemente cheie? Verificarea elementelor cheie este suficient? Da Da Da Controlul tuturor elementelor cheie Nu Controlul tuturor elementelor cheie plus sondajele asupra restului mulimii 256. Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere. Potrivit Standardelor Internaionale de Audit, elementele probante ntr-o misiune de audit (audit evidence sau elments probants) reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta i fondeaz opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse. Elementele probante sunt obinute printr-o combinare adecvat a testelor de procedur cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedur sunt testele care permit obinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii i funcionrii sistemelor contabile i de control intern. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului n contabilitatea intreprinderii i constau n proceduri care urmresc obinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative n situaiile financiare; ele sunt de dou tipuri:

- controale privind tranzaciile, operaiile i soldurile conturilor; - proceduri analitice care constau n analiza tendinelor i ratiourilor (rapoartelor) semnificative, examenul variaiilor i examene de coeren cu alte informaii. n funcie de credibilitatea informaiilor obinute n etapele precedente, auditorul stabilete programele de control a conturilor pe baza crora s poat obine elementele probante necesare fundamentrii opiniei sale. Aceast etap a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprima o opinie motivat asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectrii regulilor legale i regulamentare de ctre intreprindere i anume: - regulile de prezentare i de evaluare stipulate n normele legale i n cele profesionale; - reguli de pruden; - regulile referitoare la inventarieri; - reguli de inere a registrelor i a contabilitii; - existena activelor i faptul c acestea aparin intreprinderii; - pasivele patrimoniale, veniturile i cheltuielile privesc intreprinderea n cauz. Elementele probante trebuie s ndeplinesc cumulativ dou condiii de calitate pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate). Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul just se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor. n mod normal, auditorul consider necesar s se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele nsele, dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. El poate deseori s fie determinat s caute elemente probante de surs sau natur diferit pentru a corobora o aceeai afirmaie. Elementele probante trebuie, n ansamblul lor, s permit auditorului s-i fac o opinie cu privire la situaiile financiare. n general, auditorul nu examineaz totalitatea informaiilor la care are acces pentru a-i forma opinia, n msura n care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont, o categorie de operaii sau un control intern, aplicnd tehnici de sondaj bazate pe raionament profesional sau eantion statistic. Factorii care influeneaz raionamentul auditorului n legtur cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: - Importana riscului de inexactitate; acest risc poate depinde de: natura elementelor n cauz; adecvarea controlului intern; natura activitilor realizate; existena unor situaii susceptibile de a exercita o influen neobinuit asupra conducerii intreprinderii; situaia financiar a intreprinderii. - Importana relativ a elementului avut n vedere, innd seama de ansamblul informaiilor bilanului contabil. - Experiena cptat n cursul unor auditri anterioare. - Concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori. - Tipul de informaie disponibil. n cazul obinerii de elemente probante pornind de la testele de procedur, aspectele sistemelor contabile i de control intern asupra crora auditorul va strnge elemente probante se refer la: - conceperea sistemelor contabile i de control intern; sunt aceste sisteme concepute de o manier care s previn sau s detecteze i corecteze anomalii semnificative? - funcionarea sistemelor contabile i de control intern; aceste sisteme au funcionat de o manier satisfctoare pe toat perioada? n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se asigur de posibilitatea obinerii unor afirmaii n materie: de existen: controlul intern exist? de eficacitate: controlul intern funcioneaz eficace? de permanen: controlul a funcionat eficace pe toat perioada n cursul creia auditorul nelege s se sprijine pe el? n cazul obinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie s determinedac elementele rezultate din aceste controale precum i din testele de procedur sunt suficiente i adecvate pentru a stabili dac la elaborarea situaiilor financiare de ctre conducerea ntreprinderii au fost ntrunite criteriile urmtoare: de existen: un element al activului sau pasivului exist la un moment dat; de drepturi i obligaii: un element de activ este un drept al intreprinderii iar un element de pasiv este o obligaie pentru intreprinderea dat, la un moment dat; de apartenen (de realitate) tranzaciile sau evenimentele se refer la intreprinderea dat i s-au produs n cursul perioadei respective; de exhaustivitate: activele, datoriile, tranzaciile sau evenimentele au fost nregistrate i toate faptele importante au fost menionate; de evaluare: nregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a fcut la valoarea lor de inventar; de msurare: o operaie sau un eveniment este nregistrat la valoarea sa de tranzacionare i un venit sau

o cheltuial aparin perioadei; de prezentare si publicitate: o informaie este prezentat, clasat i descris conform referenialului contabil aplicabil. Obinerea de elemente probante privind o informaie dat, de exemplu, existena de stocuri, nu scutete obinerea de elemente probante pentru o alt afirmaie, de exemplu, evaluarea lor. Auditorul poate obine un grad de certitudine mai ridicat atunci cnd elementele probante adunate, de origine i de natur diferite, sunt concordante. n acest caz, auditorul poate obine un grad de certitudine global superior celui pe care l obine din fiecare din elementele probante luate izolat. Invers, atunci cnd elementele probante obinute din surse diferite nu sunt concordante ntre ele, poate fi necesar folosirea unor proceduri suplimentare n scopul rezolvrii contradiciei. Trebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obinerea unor elemente probante i utilitatea informaiei obinute. Cu toate acestea, dificultile i costurile suportate pentru a controla un element deosebit nu pot justifica valabil, prin ele nsele, omisiunea unei proceduri. Atunci cnd auditorul are dubii legitime cu privire la o informaie care prezint o importan semnificativ, el trebuie s se strduiasc s obin elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Dac nu este n msur s obin aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie s formuleze o opinie fr rezerv. 257. Programul de control: rol, coninut, forme de prezentare. Nu exist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi. Dup cum s-a vzut, etapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc i a naturii operaiilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identificrii existenei controlului intern pe care se poate sprijini i verificrii modului de funcionare a acestuia. Numai n funcie de aceste fluxuri de informaii i de gradul de fiabilitate al lor auditorul i stabilete programul de control al conturilor care, aa cum s-a mai amintit, poate fi restrns sau extins. Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile urmtoare: - lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale trebuie ct mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se solicita intreprinderii; - ntinderea eantionului: innd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv; - indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe msura avansrii programului de control, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor; - o referin pentru foaia de lucru; - probleme ntlnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor. Un exemplu de structur a unui program de control se prezint astfel: Dosar Program de control - controlul imobilizrilor - Ref: Pag: Exerciiu Auditor: Data: Viza responsabilului: Data crerii: Data actualizrii: Controale de efectuat Mrimea eantionului Fcut de la data de . Referina (Foaia de lucru) Probleme ntlnite Verificarea achiziiilor exerciiului pe baz de comenzi, facturi i recepii Sume mai mari de 75.000 mii lei Ionescu 16/03/95 A6 Nimic 258. Coninutul unui raport asupra controlului intern. Auditorul semnaleaz conducerii intreprinderii-client observaiile pe care acesta le are asupra controlului intern, oral sau n scris. Dac descoper lacune grave, el apreciaz dac refuz certificarea sau o face cu rezerve. El poate sugera ameliorarea sistemului existent. Comunicarea observaiilor poate fi fcut printr-un Raport asupra controlului intern, al crui coninut trebuie s respecte urmtoarele principii:

- prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esenial pentru a folosi conducerii societii; - prezentarea detaliat a problemelor pe servicii sau subuniti ale societii pentru a putea fi uor difuzate; - analiza fiecrei probleme n mod logic, de o manier constructiv, pentru a permite societii s utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor n patru pri: introducere i sintez, sumar, detalii i anexe. Nota de introducere i sintez poate cuprinde: - o amintire rapid a misiunii, a locului i rolului activitii de apreciere a controlului intern, condiiile de executare i metodele utilizate; - concluziile raportului (cu eventuale trimiteri la prile din raport care detaliaz problema); - data i semntura. Nota de introducere i sintez are ca scop s permit destinatarilor principali (conducerea societii) s aib rapid cunotin de concluziile eseniale. Sumarul raportului poate figura imediat dup nota de introducere i sintez i poate fi prezentat n diferite feluri: recapitularea diferitelor titluri i puncte care vor fi reluate n partea de Detalii, reluarea rapid a tuturor slbiciunilor constatate. Detaliile raportului corespund la ceea ce a fost anunat n Sumar; structurarea detaliilor se face urmrindu-se anumite principii: - prezentarea punctelor n ordinea importanei; - recapitularea punctelor pe seciuni, funcii sau grup de conturi; - o parte poate fi avut n vedere pentru sfaturi mai puin importante; - o parte separat poate fi destinat punctelor care pot avea o inciden asupra certificrii (ns atenie ca aceast parte s nu infirme opinia emis asupra situaiilor financiare n raportul general); - sfaturile date n cursul exerciiului precedent pot fi reluate aici dac acestora nu li s-a dat curs. Fiecare din punctele prezentate trebuie s conin informaiile urmtoare: - descrierea punctelor slabe constatate; - consecine i incidene asupra situaiilor financiare; - sfaturi i msuri care permit ameliorarea situaiei. 259. Ce sunt testele de conformitate. Sunt testele pe care auditorul le face n etapa de confirmare a nelegerii sistemului contabil i de control intern. Auditorul selecioneaz un mumr limitat de tranzacii crora le urmrete circuitul i reine dac controalele prevzute au fost efectuate. Testele de conformitate pot fi realizate dup diferite modaliti: - observare direct; - confirmare verbal a celor ce utilizeaz procedura respectiv; - existena mijloacelor utizate (tampile, vize, fiiere etc.); - observarea ulterioar, constnd din reluarea n ntregime a circuitului plecnd de la origine, pentru a-l testa. 260. Ce sunt testele de permanen. Sunt testele pe care auditorul le face n etapa de evaluare preliminar a modului de funcionare a sistemului contabil i de control intern. Acestae au ca obiect verificarae dac punctele forte i cele slabe identificate n sistemul contabil fac obiectul unei aplicri efective i constante. Aceste teste trebuie s fie suficient de ample pentru a convinge c procedurile controlate sunt aplicate ntr-o manier permenent i fr defeciuni.

261. Evaluarea controlului intern: coninut, etape. Cnd estimeaz c poate s se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intinderea sondajelor sale i a controalelor proprii asupra conturilor, auditorul va verifica funcionarea acestui control intern. Auditorul efectueaz un studiu i o evaluare a sistemelor considerate semnificative n scopul identificrii controalelor interne pe care dorete s se sprijine, pe de o parte, precum i riscurile de eroare n tratarea datelor i informaiilor pe de alt parte. Toate aciunile intreprinse de auditor n aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza de apreciere a sistemului de control intern: - care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient? - aceste proceduri sunt aplicate? - n ce masur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i deci pot conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecte? Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vor sa se sprijine, alctuind n acest sens un program de verificare a controlului intern. Obiectivul urmrit prin aprecierea controlului intern este de a determina n ce msur auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a-i putea defini natura, ntinderea i calendarul lucrrilor i interveniilor sale. Etapele aprecierii controlului intern:

a) nelegerea i descrierea sistemelor semnificative; b) confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate; c) evaluarea riscurilor de eroare; d) verificarea funcionrii controlului intern; e) evaluarea preliminar; teste de permanen; f) evaluarea final i incidena asupra misiunii. 262. Planul de misiune: coninut, rol. Dup cunoaterea particularitilor intreprinderii, profesionistul contabil are posibilitatea s i orienteze misiunea n funcie de domeniile i sistemele semnificative; aceast orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare i deci asupra programrii i planificrii misiunii de audit, permind: - determinarea naturii i ntinderii controalelor n raport cu pragul de semnificaie ales; - organizarea lucrrilor de audit astfel nct s fie atins obiectivul de a certifica situaiile financiare n mod raional, cu maxim de eficacitate i n cadrul termenelor convenite cu clientul. Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care sunt sintetizate toate informaiile obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. Este documentul care servete ca instrument de baz pentru toi intervenanii de-a lungul ntregii misiuni de audit. Redactarea planului de misiune i pe aceast baz a programului de munc presupune: - alegerea membrilor echipei n funcie de experiena i cunotinele lor n sectorul de activitate al intreprinderii; - repartizarea lucrrilor pe oameni, n timp i n spaiu (subuniti, filiale n ar i n strintate etc.); - utilizarea lucrrilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de ali auditori externi sau experi; - coordonarea cu auditorii de la societile-surori i de la societatea-mam; - solicitarea de specialiti pentru studierea sistemelor i datelor informatizate n orice alte domenii (juridic, fiscal, tehnic etc.); - calendarul edinelor AGA i CA; - termenul de depunere a raportului. Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit, bugetul de timp i costurile angajate. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 300 intitulat Planificarea lucrrilor de audit prevede obligaia planificrii activitii de audit ca o msur de asigurare c aceast activitate se realizeaz de o manier eficient. IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma i fondul acestuia variind n funcie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia i tehnologia specificat utilizat de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la: cunoaterea activitilor intreprinderii, nelegerea sistemului contabil i de control intern, riscul i pragul de semnificaie, natura calendarului i ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea, supravegherea i revizuirea lucrrilor. 263. Orientarea i planificarea auditului. n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la particularitile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile i sistemele semnificative, informaii care s-I permit orientarea i planificarea controalelor astfel nct s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realizrii obiectivelor misiunii de audit. Principalele lucrri din aceast etap sunt: 1. Culegerea de informaii generale asupra intreprinderii 2. Identificarea domeniilor i sistemelor semnificative 3. Redactarea Planului de misiune (planului de audit) 4. Elaborarea programului de munc 264. Programul de munc. Pentru realizarea prevederilor Planului de misiune, ISA 300 prevede obligaia pentru auditor de a elabora i documenta un Program de munc n care sunt definite natura, calendarul i ntinderea procedurilor de audit necesare. Programul de munc este un ansamblu de instruciuni puse n atenia tuturor participanilor la misiunea de audit care permit controlul bunei execuii a lucrrilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de munc poate, de asemenea, s detalieze obiectivele auditului, precum i bugetul de timp pentru fiecare rubric i pentru fiecare procedur de audit folosit. Pentru elaborarea programului de munc auditorul va aprecia evaluarea specific a riscurilor inerente i a riscurilor legate de control, ct i nivelul de asigurare care ar urma s fie furnizat de controalele substantive (controalele proprii ale auditorului). Altfel spus, Programul de munc este o detaliere a tuturor elementelor coninute n Planul de audit (de

misiune), n vederea asigurrii ndeplinirii acestuia din urm. Coninutul tip al unui Plan de misiune este prezentat n continuare cu titlu de exemplu. PLANUL DE MISIUNE - coninut tip I. Prezentarea intreprinderii: - Denumirea - Sediul social - Capital social i acionari - nregistrare - Scurt istoric - Consideraii succinte privind obiectivul de activitate, piaa, concurena II. Informaii contabile: - Bugete i conturi previzionale - Particularitile sistemului contabil - Principiile contabile; permanene;comparabiliti plurianuale III. Definirea misiunii: - Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc. - Ali auditori, experi sau cenzori cu misiuni n intreprindere IV. Sisteme i domenii semnificative: - Prag de semnificaie - Funcii i conturi semnificative - Zone de risc identificate - Controale semnificative pe care ne putem sprijini V. Orientarea programului de lucru: - Aprecierea controlului intern - Lucrri deosebite - Confirmri de obinut (interne i externe) - Inventare fizice - Asisten de specialitate necesar (informatic, fiscalitate etc.) - Documente de obinut VI. Echipa i bugetul; VII. Planificarea: - Repartizarea lucrrilor - Datele interveniilor pe etape - Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare i alte documente ce urmeaz a fi emise (cu datele limit). 265. Faze i etape n executarea unei misiuni de audit de baz. Toate activitile i lucrrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baz asupra situaiilor financiare ale unei entiti pot fi grupate n trei faze i zece etape care, n succesiunea lor logic i practic, aa cum se pot identifica n Standardele Internaionale de Audit, se prezint astfel: Faze Etape Faza iniial - acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit - orientarea i planificarea auditului Faza executrii lucrrilor - aprecierea controlului intern - controlul conturilor - examenul situaiilor financiare Faza final - evenimente posterioare nchiderii exerciiului - utilizarea lucrrilor altor profesioniti - alte lucrri necesare nchiderii - raportul de audit - documentarea lucrrilor de audit 266. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.

nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale i de deontologie. Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la: - cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate msurile necesare, n consecin); - examenul de independen i de absen a incompatibilitilor; - examenul competenei; - contactul cu fostul auditor sau cenzor; - decizia de acceptare a mandatului; - fia de acceptare a mandatului. Contractarea lucrrilor de audit Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de misiune de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract adecvat. Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su. 267. Ce este i ce conine scrisoarea de misiune (de angajament)? Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul i clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai ntr-o Scrisoare de misiune de audit. Indiferent de forma pe care o mbrac relaia contractual, din documentul respectiv nu trebuie s lipseasc termenii i condiiile urmtoare: - obiectivul auditului situaiilor financiare; - responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea situaiilor financiare; - ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile sau recomandarea organismelor profesionale al cror membru este auditorul; - forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii de audit; - riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor i a altor limite inerente oricrui sistem contabil i de control intern; - necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese justificative sau alte informaii solicitate. Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecare din exerciiile viitoare. 268. Care sunt prevederile de baz ale contractului de prestri de servicii de audit? 269. Ce este expertul contabil? Expertul contabil este un profesionist contabil abilitat s exercite profesia contabil n condiiile fixate prin normele internaionale i prin O.G. nr. 65/1994, aprobat prin Legea nr. 42/1995 cu modificrile i completrile ulterioare; aceste norme definesc expertul contabil ca fiind profesionistul abilitat s revizuiasc i s aprecieze contabilitatea entitilor de care nu este legat printr-un contract de munc, i s ateste regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare ale unei entiti. 270. Care sunt normele de referin n auditul situaiilor financiare? n auditul situaiilor financiare ale unei entiti sunt folosite dou categorii de norme de referin: norme contabile i norme de audit. 271. Ce sunt i ce rol joac normele de audit? Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi: - Standardele Internaionale de Audit (ISA), Practicile Internaionale de Audit (IAPS), Standardele Internaionale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), Standardele Internaionale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), Standardele Internaionale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit i Asigurri (IAASB) din cadrul Federiei Internaionale a Contabililor (IFAC);

- normele naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu. Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n funcie de criterii de calitate omogene; ele permit ns i auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului: - norme profesionale de lucru; - norme de raportare; - norme generale de comportament. NORME DE REFERIN N AUDIT I. Norme profesionale de lucru NORME DE AUDIT orientarea i planificarea aprecierea controlului intern obinerea elementelor probante documentarea lucrrilor etc. Ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul, pentru calificarea muncii sale NORME CONTABILE Sunt comune la toi cei care: II. Norme de raportare stabilesc controleaz utilizeaz opinii fr rezerve conturile opinii cu rezerve opinie defavorabil imposibilitatea exprimrii unei opinii Terilor Auditorului III. Norme generale de comportament profesional De a avea asigurarea c Definirea scopurilor de independen opinia va fi atins prin competen emis n punerea n secret profesional funcie de lucru a calitatea muncii criterii de tehnicilor acceptarea i respectarea misiunilor calitate potrivite etc. omogene 272. Ce sunt i ce rol au normele contabile? Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art. 1 din Legea Contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri (auditori, cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele contabile. Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii complementare care s le satisfac nevoile. Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinele urmtoare: - standarde internaionale de raportare financiar; - standarde sau norme contabile naionale; - alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea situaiilor financiare. Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru Standarde Internaionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare Financiar (IFRS) care cuprind: - Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS); - Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS); - standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC; - alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.

273. Ce este i cum se determin pragul de semnificaie? n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului intreprinderii. Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglo-saxon poart denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i interpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferena dintre un profit net de 499mii lei i unul de 500 mii lei nu pare s influeneze evaluarea unei societi comerciale, n timp ce dou cifre alternative de 250 mii lei i 500 mii lei par s fie substanial diferite i probabil vor duce la o evaluare destul de diferit a societii. La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite: - orientarea mai bun i planificarea misiunii; - evitarea lucrrilor inutile; - justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar la sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate n cadrul exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie fr rezerve. Unele circumstane particulare trebuie avute n vedere la determinarea pragului de semnificaie: - existena unor prevederi legale, statutare sau contractuale; - evoluia important de la un an la altul a unor posturi; - capitaluri proprii sau rezultate anormale. 274. Ce este i cum se calculeaz eroarea estimat prin extrapolare direct? 275. Ce este i cum se estimeaz eroarea tolerabil? Eroarea tolerabil este o eroare maximal ntr-o populaie selecionat pe care auditorul poate s o accepte trgnd concluzii c rezultatele sondajului au atins obiectivul auditului. 276. Riscul de audit: componente i relaiile ntre acestea. Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control (RC) i riscul de nedetectare (RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare: RA = Ri x RC x RN 277. Ce este riscul legat de control? Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate. Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente oricrui sistem contabil i de control intern. n general, auditorul fixeaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd: - sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect; - sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. Cnd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s documenteze elementele pe care se sprijin n concluziile sale. 278. Ce este riscul inerent? Riscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de operaiuni s comporte erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alte conturi sau categorii de operaiuni, datorit unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judeci profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca:

- experiena i cunotinele cadrelor de conducere, eventualele schimbri intervenite n cursul exerciiului la nivelul conducerii; - presiuni exercitate asupra conducerii i alte mprejurri de natur a incita la prezentarea unor situaii financiare inexacte (numr mare de intreprinderi falite n sectorul de activitate); - natura activitilor desfurate de intreprindere (uzura moral a tehnologiei, echipamentelor, produselor i serviciilor, structuri neadecvate); - factori influennd sectorul din care face parte intreprinderea: condiii economice i concureniale, inovaii tehnologice, evoluia cererii i practicile contabile; - situaii financiare care pot s conin anomalii: conturi coninnd ajustri privind exerciiile anterioare sau estimri; - vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnri; - nregistrarea unor operaiuni neobinuite i complexe, mai ales la sfritul exerciiului. 279. Ce este riscul de nedetectare? Riscul de nedescoperire const n faptul c controalele declanate de auditori nu reuesc s descopere o eroare semnificativ n soldul unui cont sau ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri sau categorii de operaiuni. Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de nedetectare nu poate fi eliminat n totalitate, oricare ar fi tehnicile i procedurile folosite de auditor. Exist anumite relaii ntre cele trei componente ale riscului de audit. Riscul de nedetectare este invers proporional cu cumulul riscurilor inerente i riscurile legate de control. De exemplu, dac riscurile inerente i cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel nct s fie redus ct mai mult riscul de audit i, invers, dac riscurile inerente i cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat, reducnd astfel riscul de audit. Pe de alt parte, trebuie sesizat i relaia de invers-proporionalitate: dintre caracterul semnificativ i riscul de audit; cu ct pragul de semnificaie este mai mare cu att riscul de audit este mai mic i invers. Dac, de exemplu, auditorul constat c pragul de semnificaie acceptabil este redus, riscul de audit crete; atunci auditorul va putea: - s reduc nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai dezvoltate sau suplimentare; - s reduc riscul de nedescoperire modificnd natura, calendarul i ntinderea controalelor proprii. 280. Ce este i ce semnificaie are importana relativ? 284. Auditul contractual: caracteristici i obiect. 285. Societatea Alfa, auditat de dumneavoastr, a achiziionat la 5 aprilie 2002 un ansamblu imobiliar spre renovare i a efectuat urmtoarele cheltuieli: pre cumprare teren: pre cumprare construcie: taxe nregistrare: cheltuieli cu actele: onorarii notar: (din care TVA 2.744.000 lei) comisioane: (din care TVA 4.900.000 lei) cheltuieli arhiteci: (din care TVA 3.920.000 lei) reparaii: (din care TVA 43.120.000 lei) 90 mil. lei 410 mil. lei 83 mil. lei 3,5 mil. lei 14.744 mil. lei 29.900 mil. lei 23.920 mil. lei 263.120 mii lei

Societatea a nregistrat n cheltuielile perioadei suma de 18.244.000 lei. Care sunt sumele ce trebuiau contabilizate n cheltuielile perioadei, n contul terenului i n contul construcii? Rspuns: 0 (toate cheltuielile ocazionate de achiziia i punerea n funciune a imobilizrilor corporale se nregistreaz n valoarea de intrare a imobilizrilor). 286. n calitate de auditor al intreprinderii Omega SA ai constatat c la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscnd c intreprinderea folosete metoda FIFO, c stocul la 1 decembrie a fost de 500 uniti a 10.000 lei fiecare, c n 10 decembrie s-au cumprat 500 uniti a 12.000 lei fiecare i c n 20 decembrie au ieit 400 uniti? Rezolvare: data explicaii cantitate pre valoare 01.12. stoc 500 10.000 5.000.000 10.12 intrare 500 12.000 6.000.000 20.12. ieire (400) 10.000 (4.000.000) 31.12 stoc 100 10.000 1.000.000 31.12 stoc 500 12.000 6.000.000 Total stoc la 31.12 600 7.000.000 287. Societatea Alfa a evaluat la 1 decembrie anul N 4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N 11 cu 400.000.000 lei (din care 80.000.000 lei pentru teren), amortizabil n 20 de ani; cu aceast ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilit cu aceast ocazie la 450.000.000 lei (din care 150.000.000 lei terenul); durata de vi nu a fost modificat. La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000.000 lei. Care sunt: diferena din reevaluare ce trebuia nregistrat; suma amortizrii n anul N; suma plusvalorii nregistrat cu ocazia vnzrii. Rezolvare: data explicaii cldire teren total N-11 achiziie 320.000.000 80.000.000 400.000.000 durata normal 20 ani amortizare anual 320.000.000 / 20=16.000.000 N-4 amortizare n 8 ani 16.000.000*8=128.000.000 Valoare rmas neamortizat 320.000.000-128.000.000=192.000.000 80.000.000 272.000.000 Valoare de utilitate 300.000.000 150.000.000 450.000.000 Diferen din reevaluare 300.000.000-192.000.000=108.000.000 70.000.000 178.000.000 Durata rmas de amortizat 20 - 8 = 12 ani Amortizare anual 300.000.000 / 12 = 25.000.000 Amortizare n N la 1 iulie 25.000.000 / 2 = 12.500.000 Amortizare pn la vnzare 3*25.000.0000+12.500.000=87.500.000 Val.rmas neamort.la vnzare 300.000.000 87.500.000=212.500.000 150.000.000 362.500.000 Valoarea de vnzare 500.000.000 Ctigul din vnzare 137.500.000 289. Care sunt principalele lucrri de efectuat cnd examinai conturile de imobilizri corporale? Lucrari de efectuat: De procurat lista imobilizarilor indicand valoarea bruta si totalul cumulat al amortizarilor si de detrminat daca ea corespunde cu soldul conturilor din balanta De informat despre politica de amortizari aplicata pentru calculul cheltuielii anuale cu amortizarea De determinat daca imibilizarile au suportat o pierdere de valoare semnificativa si durabila De discutat cu conducerea despre achizitie si retragerile efectuate in conturile de de imobilizari si despre inregistrarile castigurilor si pierderilor cu ocazia cesiunilor sau a trecerii pe rebuturi De cercetat daca numite imobilizari au fost ipotecate De disutat despre permanenta metodelor si a ratelor de amortizare si de comparat cheltuiala cu amortizarea

cu cea din anii precedeti De determinat daca contractele de inchiriere au fost corect luate in cont in situatiile financiare conform normelor contabile De verificat detinerea de catre intreprindere a titlurilor de proprietate asupra imobilizarilor De verificat daca pentru pierderile de valoare care nu sunt datorate uzurii s-au constituit provizioane De verificat daca se tine o evidenta a imobilizarilor iesite temporar din intreprindere 1. Obtinerea de informatii cu privire la costurile imobilizarilor, cu amortizarea cumulata si cu valorile nete ramase. 2. Obtinerea informatiilor cu privire la intrarile de imobilizari corporale in cursul exercitiului auditat. Verificarea fizica a imobilizarilor corporale. Se verifica imobilizarile semnificative care au fost achizitionate in numele societatii si daca valorile lor de intrare au fost in mod corect inregistrate in contabiliate. 3. Verificarea documentelor de proprietate. 4. Verificarea iesirilor de imobilizari (in vederea stabilirii corecte a datoriei constituita de TVA a societatii si orice alte solduri cu bugetul de stat). Calcularea corecta a profitului sau piederii la instrainarea imobilizarilor poate avea un efect semnificativ asupra profitului sau pierderii raportate pe intreaga activitate. 5. Verificarea valorii amortizarilor si a deprecierilor activelor. 6. Verificarea informatiilor privind reevaluarile imobilizarilor. Reevaluarea este permisa in conformitate cu regulile contabile alternative conform legislatiei in vigoare. 7. Obtinerea unui tabel al angajamentelor de capital. O revizuire dupa data bilantului poate evidentia efectele angajamentelor semnificative contractate inainte de sfarsitul anului. 8. Daca au fost primite subventii guvernamentale pentru imobilizari corporale, tratmentul contabil si al subventiilor guvernamentale trebuie sa fie in conformitate cu IAS 20 Contabilizarea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala. 9. Veficarea capitalizarii propriei activitati. Daca o societate produce imobilizari corporale pentru propria utilizare, aceste active trebuie incluse in situatiile financiare, la cost. 290. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de imobilizri financiare. Lucrari de efectuat: De obtinut lista portofoliului titluri la data bilantului si de determinat daca ea corespunde cu soldul contului in balanta generala De verificat evidentierea analitica si sintetica De informat despre metoda de evaluare a titlurilor aplicata portofoliilor titluri la inchiderea conturilor De intebat conducerea despre valoarea contabila a titlurilor De intrebat conducerea despre diferenta dintre valoarea contabila si valoarea de tranzactionare De revazut eventualele probleme ale valorii de realizare De determinat daca castigurile, pierderile si veniturile din plasamente au fost corect inregistrate De informat despre clasificarea titlurilor de participare si despre titlurile de plasament De urmarit daca s-au respectat regulile de autorizare a operatiunilor de cumparare sau vanzare de titluri efectuate in cursul exercitiului De analizat tranzactiile intra-grup pt. a vedea daca s-au eliminat operatiunile reciproce cand societatea este membra a unui grup 1. Obtineti un tabel cu variatia valorii de intrare, a imobilizarilor financiare si investitiilor financiare pe termen scurt, a provizioanelor constituite si a valorii contabile nete la sfarsitul exercitiului financiar auditat. 2. Decideti pentru care conturi este necesara verificarea detaliata.3. Verificati corespondenta posturilor bilantiere cu balanta de verificare. 4. Obtineti o lista a plasamentelor si asigurati-va ca sunt corect clasificate in filiale, firme asociate, asocieri in participatie, alte active fixe sau curente. 5. Verificati costul activelor noi si al celor cedate cu documentele justificative aferente si asigurati-va ca variatiile importante au fost autorizate. 6. Verificarea intrarilor de investitii financiare. 7. Verificarea iesirilor de investitii financiare. 8. Verificarea intrarilor si iesirilor de creante imobilizate. 9. Confirmati soldurile conturilor de credite intragrup si asigurati-va ca sunt corect prezentate. 10. Asigurati-va ca veniturile din plasamente sunt inregistrate in contabilitate pe o baza adecvata si consecventa.Verificati cheltuielile provenite din investitii. 11.Asigurati-va ca profitul/pierderea din cedari este calculat(a) corect. De asemenea procedati la verificarea tratamentului fiscal fata de pierderea neta. 12.Obtineti confirmari de la tertii ce detin certificate de proprietate, amanunte privind conditiile contractuale ale asocierii in participatie. 13.Verificati fizic un esantion din certificatele detinute de entitatea auditata.

291. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de stocuri. Lucrari de efectuat: De procurat listele de inventar si de detrminat daca totalul corespunde cu soldul balantei generale si daca listele de inventar sunt bazate pe inventarierea fizica a stocurilor De informat despre metoda de inventariere fizica De verificat daca este utilizat un sistem de inventar permanent si daca periodic se fac comparatii la cantitatile fizice De discutat despre ajustarile efectuate la iesirea ultimului inventar fizic al stocurilor De informat despre metodele de evaluare pentru fiecare categorie de stocuri si in special de eliminare a profiturilor intre societati De discutat despre permanenta metodelor in evaluarea stocurilor tinand seama de toate componentele De comparat rotatia stocurilor cu cea a exercitiilor precedente De informat despre metoda utilizata pentru identificarea stocurilor cu rotatie lenta si uzate moral De cercetat daca anumite stocuri au fost trecute in depozit de catre entitate si daca acesta este cazul cand aceste marfuri au fost incluse in inventar De comparat totalurile pricipalelor categorii de stocuri cu cele ale exercitiilor precedente si cu cele asteptate pentru exercitiul in curs. 1.Obtineti un tabel sintetic cu stocurile si contractele pe termen lung aferente exercitiului curent si anterior. 2. Revizuiti fisele de inventar finale ale stocurilor, verificand adunarea pe verticala si orizontala, precum si elementele neobisnuite. 3. Asigurati-va ca in lista contractelor s-a facut deosebirea intre contractele pe termen lung si cele pe termen scurt, iar prezentarea lor este in concordanta cu standardele contabile relevante. 4. Examinarea analitica. Comparati viteza de rotatie a stocurilor, precum si clasificarea stocurilor si a contractelor din exercitiul auditat cu cele din exercitiul anterior. 5. Inventarierea stocurilor si participarea la inventariere. 6. Selectati un esantion de stocuri din fisele de inventar preliminare si verificati existenta stocurilor respective, apoi procedati invers. 7. Identificati stocurile tertilor detinute de societate. 8. Obtineti detalii privind bunurile in tranzit sau cele aflate in alte locatii. 9.Revizuiti fisele de inventar ale tuturor stocurilor finale. 10.Comparati constatarile testelor de numarare a stocurilor realizate in cursul participarii la inventariere cu fisele de inventar finale. 11.Pentru un esantion de stocuri verificati cantitatile din fisele de inventar finale cu cele din din fisele preliminare si obtineti explicatii pentru modificari. 292. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de trezorerie. De procurat extrasele bancare si de intrebat personalul clientului despre orice extras, vechi sau neobisnuit De determinat daca conturile de trezorerie constituie obiectul unor restrictii speciale De informat daca au fost garantate, cedate sau scontate creanta De procurat balanta clienti si de verificat daca totalul corespunde cu soldul contului din balanta generala De cerut si analizat explicatiile despre variatiile importante ale soldului contului client cu cel al exercitiilor precedente sau despre nivelul asteptat De informat despre transferurile interbancare in timpul perioadei anterioare si posterioare datei de inchidere De informat despre procedurile aplicate pentru a se asigura o buna cenzura intre exercitii pentru vanzari si returul vanzarilor De informat despre principiile contabile utilizate la inregistrarea vanzarilor si de determinat daca ele fac obiectul unor remize sau ristorno De informat despre metode de identificare a conturilor care depasesc scadenta de plata si de evaluare a provizioanelor pentru creantele incerte, de determinat daca aceasta este adecvata si corecta De cercetat daca exista conturi de marfuri expediate si nefacturate sau in consignatie si daca acesta este cazul, daca au fost efectuate ajustari pentru a regulariza aceste tranzactii si de inclus marfurile corespunzatoare in stocuri 293. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de capitaluri proprii. De obtinut si de analizat lista operatiilor care afecteaza capitalurile proprii, privind in special noile emisiuni, rascumpararile de actiuni De cercetat restrictiile care ating distribuirea beneficiilor nedistribuite sau a conturilor de capitaluri proprii De informat daca s-au produs schimbari semnificative in entitate inraport cu anul precedent in ce priveste detinerea sau structura de capital

 In caz de pierderi trebuie verificata existenta unei capacitati de finantare suficiente continuarii activitatii De analizat orice modificare a capitalului social prin prisma respectarii reglementarilor legale si statutare De verificat respectarea egalitatii : Capitaluri proprii inainte de repartizare = capitaluri proprii dupa repartizare + distribuiri de capital (dividende) De analizat operatiile care privesc miscarile ce au loc in cadrul capitalurilor proprii , in special cele ce au loc ca urmare a afectarii rezultatului net al exercitiului De analizat , in cadrul grupurilor de societati, interesele minoritare, operatiunile intra-grup De consultat procesele verbale ale adunarii actionarilor, ale consiliilor de administratie in ceea ce priveste masurile stabilite referitoare la capitalurile proprii De evaluat fundamentarea informatiilor date in notele anexe la situatiile financiare privind capitalurile proprii 294. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de vnzri i de clieni. De verificat daca creantele clienti care figureaza in bilant reprezinta sumele datorate intrprinderii la sfarsitul exercitiului De verificat daca nici o creanta nu a fost omisa De verificat daca provizioanele pentru clienti dubiosi sunt corect calculate De verificat daca provizioanele pentru riscuri au fost constituite pentru eventualele litigii cu clientii sau pentru garantia serviciilor sau a bunurilor facturate clientilor De verificat daca in anexa sunt prezentate distinct creantele avand termenul de incasare sub un an de cele avand termenul de incasare sub 5 ani, dar mai mare de un an De urmarit daca toate veniturile sunt corect contabilizate si daca soldurile conturilor de clienti reprezinta venituri neancasate De obtinut balanta clientilor si de determinat daca totalul corespunde cu soldul contului din balanta generala De analizat variatiile importante ale soldului contului clienti cu cel al exercitiilor precedente sau al nivelului asteptat si de obtinut explicatiile despre aceste variatii De verificat daca separarea exercitiului este respectata De informat despre principiile contabile utilizate la inregistrarea vanzarilor si de determinat daca ele fac obiectul unor remize sau ristorno 295. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de cumprri i de furnizori. De informat despre principiile contabile utilizate la inregistrarea cumparaturilor si de determinat daca ele au constituit obiectul unor remize sau ristorno De analizat variatiile importante ale soldului contului furnizori cu cel al exercitiilor precedente sau al nivelului asteptat si de obtinut explicatiile despre aceste variatii De obtinut balanta furnizorilor si de determinat daca totalul corespunde cu soldul contului din balanta generala De informat pentru a sti daca soldurile sunt comparate cu extrasele de cont ale furnizorilor si de comparat cu soldurile perioadei precedente De cercetat despre existenta datoriilor neanregistrate De determinat daca datoriile fata de actionari, administratori si alta parti legate sunt prezentate separat De cercetat cauzele si justificarile intarzierilor la plata De examinat soldurile vechi si a celor ce par prea mari De verificat corecta contabilizare a datoriilor, in special a celor exprimate in devize De analizat corecta regularizare a avansurilor acordate furnizorilor 299. Explicai importana separrii sarcinilor n organizarea controlului intern al unei entiti. Separarea sarcinilor este necesar a fi facut astfel nct s permit controlul reciproc al execuiei lor. Este de dorit s se evite ca una i aceeai persoan s poat comite o eroare sau o inexactitate iregularitate - avnd posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o descoperi. Separarea funciilor, dac ele sunt mai mult sau mai puin numeroase, n funcie de mrimea intreprinderii, trebuie s asigure ntotdeauna separarea a trei funcii care, de regul, se regsesc n mai toate intreprinderile, respectiv cele privind: - realizarea obiectivelor intreprinderii; - protejarea sau conservarea patrimoniului; - nregistrarea operaiilor sau contabilizarea lor. 305.Coninutul i structura planurilor de control al conturilor. Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile urmtoare:

- lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale trebuie ct mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se solicita intreprinderii; - ntinderea eantionului: innd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv; - indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe msura avansrii programului de control, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor; - o referin pentru foaia de lucru; - probleme ntlnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor. Un exemplu de structur a unui program de control se prezint astfel: