UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN| VETERINAR| ION IONESCU DE LA BRAD IA{I

FACULTATEA DE AGRICULTUR|

SECTIA AGRICULTURA
~NV|}|MNT LA DISTAN}|

Petru COJOCARIU Victor VLCU Lauren]iu NORI

MA{INI AGRICOLE
2001 2002
4

INTRODUCERE

Este de [tiut c\ `n prezent problemele hranei [i nutri]iei oamenilor sunt [i mai critice dect cele ale energiei [i materiilor prime. Deficitul de hran\ provoac\ o mare `ngrijorare.Situa]ia alarmant\ o determin\ tendin]a de `ncetinire a cre[terii produc]iei pe locuitor, recenta cre[tere dramatic\ a pre]urilor la intr\rile agricole [i la alimentele de baz\ [i cre[terea exponen]ial\ a popula]iei. Pentru sporirea produc]iei agricole [i mic[orarea pre]ului de cost a acesteia, mecanizarea lucr\rilor joac\ un rol important, rol `ndeplinit atunci cnd se asigur\ gospod\rirea cu un `nalt sim] de r\spundere a bazei tehnice materiale. Acest lucru d\ posibilitatea unei diagnostic\ri oportune a st\rii tehnice a fiec\rei ma[ini, stabile[te ct mai exact momentul interven]iilor necesare [i natura lor, deoarece micile defec]iuni sunt generatoare de pagube mari. Pe aceast\ direc]ie autorii [i-au propus s\ pun\ la dispozi]ia viitorilor speciali[ti agricoli, forma]i att `n cadrul `nv\]\mntului superior ct [i `n [colile postliceale, de profil, date concentrate privind construc]ia [i func]ionarea principalelor ma[ini [i utilaje agricole utilizate `n acest moment `n agricultur\. Autorii aduc mul]umiri c\lduroase domnilor profesori care ne-au onorat prin acceptarea recenz\rii [tiin]ifice a lucr\rii [i de a c\ror sfaturi [i bogat\ experien]\ didactic\ [i [tiin]ific\ am beneficiat din plin. Ne exprim\m gratitudinea fa]\ de to]i cei care cu ocazia lectur\rii lucr\rii vor face propuneri de `mbun\t\]ire [i complet\ri referitoare att la con]inut, ct [i la forma `n care aceasta a fost prezentat\.

Autorii

CAPITOLUL 1 CONSIDERA}II GENERALE 1.1. Destina]ia [i clasificarea ma[inilor agricole Ma[inile agricole sunt ma[ini de lucru, destinate a efectua lucr\ri `n cadrul proceselor de produc]ie din agricultur\,conform cu cerin]ele agrotehnice [i tehnico-economice impuse fiec\rei lucr\ri `n parte. Prin folosirea ma[inilor se asigur\: -m\rirea productivit\]ii muncii; -realizarea unor lucr\ri cu indici calitativi ridica]i [i executarea acestora `n termeni optimi agrotehnici, ceea ce contribuie la cre[terea cantitativ\ a produc]iei [i sc\derea pierderilor; -reducerea costurilor pe unitatea de suprafa]\ cultivat\; -reducerea intensit\]ii efortului fizic, munca manual\ fiind `nlocuit\ cu munca de conducere a ma[inilor. Clasificarea ma[inilor [i instala]iilor folosite `n mecanizarea lucr\rilor agricole se poate face dup\ mai multe criterii: -Dup\ felul ac]ion\rii: - cu ac]ionare manual\; - cu ac]ionare animal\; - cu ac]ionare mecanic\. -Dup\ modul `n care execut\ procesul de lucru; - ma[ini agricole mobile; - ma[ini agricole [i instala]ii agricole sta]ionare. -Dup\ modul `n care organele active execut\ procesul de lucru; - ma[ini ale c\ror organe active execut\ procesul de lucru numai datorit\ imprim\rii mi[c\rii de transla]ie pe direc]ia de deplasare (pluguri, grape nivelatoare etc ); - ma[ini la care organele active primesc mi[c\ri suplimentare (rota]ie, transla]ie) `n timp ct ma[ina se deplaseaz\ (combine de recoltat cereale, freze agricole etc ); - ma[ini la care o parte din organele active execut\ procesul de lucru datorit\ deplas\rii ma[inii, iar o alt\ parte din organele de lucru primesc mi[c\ri suplimentare (sem\n\tori, ma[ini de plantat etc); - ma[ini ale c\ror organe execut\ procesul de lucru, primind mi[c\ri suplimentare, cnd ma[ina sta]ioneaz\ (ma[ini de s\pat gropi). Cel mai frecvent criteriu de clasificare utilizat la noi [i pe plan mondial (ISO), este dup\ felul lucr\rii pe care o execut\ ma[ina agricol\: - ma[ini pentru lucr\rile solului; - ma[ini pentru sem\nat [i plantat; - ma[ini pentru administrat `ngr\[\minte; - ma[ini pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor din culturele [i produsele agricole; - ma[ini pentru recoltat; - ma[ini pentru condi]ionarea [i prelucrarea primar\ a produselor agricole.

CAPITOLUL 2 MA{INI PENTRU LUCR|RILE SOLULUI Ma[inile pentru lucr\rile solului cuprind utilajele destinate execut\rii ar\turii, preg\tirii solului `n vederea sem\natului sau a plant\rii [i `ntre]inerii culturilor. ~n aceast\ grup\ intr\: plugurile, frezele agricole, grapele, sapele rotative, t\v\lugii, ma[inile pentru afnarea adnc\, cultivatoarele, [i ma[inile combinate destinate lucr\rii solului. 2.1. Pluguri Sunt ma[ini agricole utilizate pentru executarea ar\turii, lucrare de baz\ ce se aplic\ solului. Prin ar\tur\ se realizeaz\ desprinderea, m\run]irea [i r\sturnarea unui strat de sol de sec]iune determinat\, crendu-se astfel condi]ii adecvate pentru cultura plantelor. Plugurile cu trac]iune mecanic\ sunt de tip purtat, semipurtat sau tractat, putnd fi de uz general sau avnd o destina]ie special\ legat\ fie de o anumit\ cultur\ (pentru vie, pomicultur\ etc.), sau de de anumite condi]ii de teren (pentru pante, culturi irigate, soluri ml\[tinoase etc.). Dup\ modul `n care execut\ r\sturnarea brazdei : `ntr-o parte (majoritatea plugurilor execut\ r\sturnarea brazdei numai `n partea dreapt\) [i cu r\sturnarea brazdei `n dreapta [i `n stnga concomitent (pluguri pentru vii) sau succesiv (pluguri reversibile, balansiere sau alternative). Dup\ forma organului de lucru, sunt: pluguri cu trupi]e cu corman\, pluguri cu discuri [i pluguri cu organe rotative (acestea din urm\ nedep\[ind stadiul experimental).
Fig. 1 Schema plugului purtat

2.1.1. Componen]a plugurilor Plugul este format dintr-un cadru, organe de lucru, dispozitiv de cuplare [i mecanismul de reglare. ~n func]ie de tipul plugului, el poate fi prev\zut cu organe de rulare sau ro]i de limitare a adncimii. Organele de lucru care echipeaz\ plugurile sunt: trupi]e, cu]it disc sau lung [i eventual scormonitoare [i antetrupi]e. ~n figura 1 se arat\ schema unui plug purtat. ~n prezent, plugurile purtate cu destina]ie general\ au c\p\tat o r\spndire foarte mare, fapt ce se explic\ att prin greutatea lor mai mic\ ct [i prin manevrabilitate mai 1 mare. Plugul reversibil (fig.2) folosit att la ar\turi pe terenuri `n pant\, precum [i pentru ar\turi netede (f\r\ creste [i 2 [an]uri) este format dintr-un cadru principal mobil 1, pe care se monteaz\ dou\ grupuri de trupi]e cu r\sturnarea brazdei spre stnga [i cu Fig. 2 Plugul reversibil r\sturnarea brazdei spre dreapta dispuse la 1800. Cadrul principal se poate roti fa]\ de cadrul fix 2, rotire ce se execut\ la sfr[itul fiec\rei curse de lucru. Pe cadrul fix se monteaz\ triunghiul de prindere a plugurilor la tractor. La plugurile reversibile purtate, de obicei pe cadrul mobil se monteaz\ [i ro]i de limitare a adncimii de lucru precum [i cu]ite disc.
7

Trupi]a (fig.3) este format\ din br\zdarul 1, cormana 2, plazul 3 (prev\zut la ultima trupi]\ cu c\lciul 7), montate pe brsa 4, prin intermediul c\reia trupi]a se fixeaz\ la cadrul plugului. Ca organe suplimentare ale trupi]ei, folosite la unele pluguri, sunt prelungitorul de corman\ 5 [i cormana suplimentar\ 6. Suprafa]a de lucru a trupi]ei este format\ din br\zdar [i corman\, ambele p\r]i ale acesteia 5 fiind generate dup\ anumite legi, `n 4 func]ie de destina]ia plugului. Br\zdarul are rolul de a t\ia 2 H brazda de sol `n plan orizontal [i de a o ridica pe suprafa]a cormanei. Este construit din o]el aliat cu mangan [i siliciu, elemente de aliere 7 care bconfer\ duritate [i elasticitate, 3 1 iar pentru a avea o rezisten]\ [i mai mare la uzur\, por]iunea t\i[ului se Fig. 3 Trupi]\ cu corman\ `ncarc\ (de obicei pe partea 1-br\zdar; 2-corman\; 3-plaz; 4-brs\; 5posterioar\) cu un strat de material prelungitor de corman\; 6-corman\ dur (sarmait, relit etc.), creindu-se suplimentar\; 7-c\lci; H-lumina la cadrul astfel br\zdare cu auto ascu]ire. plugului (a+b); a=adncimea de lucru; Forma br\zdarelor este diferit\ `n b=l\]imea de lucru. func]ie de destina]ia lor, dar `n general au o form\ trapezoidal\(fig. 4a). ~ntruct `n timpul lucrului br\zdarele se uzeaz\, pentru restabilirea formei acestora, `n partea posterioar\ se prevede o rezerv\ de material. La unele pluguri se prev\d br\zdare cu vrf deta[abil sau br\zdare la care vrful este realizat sub forma unei d\l]i (fig. 4b). Grosimea t\i[ului br\zdarului trebuie s\ fie de 0,5 1 mm, unghiul de ascu]ire fiind de 25 400.
6

Cormana, ca parte principal\ a suprafe]ei de lucru a trupi]ei, supune brazda desprins\ din sol unor solicit\ri de A B B-B comprimare, `ncovoiere [i r\sucire. Ca efect al acestui B proces complex se ob]ine m\run]irea brazdei, r\sturnarea [i deplasarea lateral\ a acesteia. a. b. Suprafa]a cormanei trebuie s\ fie Fig.4 Forme de br\zdare [lefuit\ [i s\ nu prezinte fisuri [i denivel\ri. Dup\ forma suprafe]ei cormanei deosebim: corman\ cilindric\ (m\run]e[te dar nu r\stoarn\ bine), elicoidal\ (r\stoarn\ bine dar nu m\run]e[te bine), cultural\ [i semielicoidal\. Cele culturale [i semiculturale reprezint\ tipuri intermediare `ntre cilindric\ [i elicoidal\ [i sunt cele mai folosite datorit\ efectului agrotehnic satisf\c\tor `n toate tipurile de sol. Cormana suplimentar\ reprezint\ o suprafa]\ de lucru cu caracteristici func]ionale diferite de cele ale cormanei. Ea preia o parte din stratul superior al brazdei [i-l arunc\ `n [an]ul l\sat de trupi]a anterioar\. Ea contribuie la `mbun\t\]irea procesului de r\sturnare, respectiv m\rirea gradului de `ngropare a resturilor vegetale.
A A-A

Plazul reprezint\ un organ de stabilitate a trupi]ei `n timpul lucrului. Prin intermediul lui, trupi]a se sprijin\ pe peretele [i fundul brazdei. La majoritatea constructiilor de pluguri se prev\d plazuri scurte la primele trupi]e, iar la ultima trupi]\ un plaz lung cu c\lci. Brsa este piesa pe care se asambleaz\ toate celelalte elemente componente ale trupi]ei [i face leg\tura cu cadrul plugului, prin care bse transmite for]a de trac]iune. Constructiv, se deosebesc trei tipuri de brse: `nalte, joase [i combinate. Brsele `nalte se folosesc `n cazul cadrelor plate [i sunt confec]ionate din o]el prin turnare. Cadrul plugului constituie un ansamblu de grinzi ce face leg\tura `ntre organele de lucru [i baza energetic\ folosit\. ~n func]ie de tipul plugului se disting cadre pentru pluguri purtate [i cadre pentru pluguri tractate. Cadrul plugului este executat dintr-o serie de grinzi, bare sau lonjeroane asamblate `ntre ele prin bare de leg\tur\, montarea lor f\cndu-se cu ajutorul [uruburilor sau prin sudur\. De asemenea, se construiesc cadre dintr-o singur\ grind\ sau ]eav\, de care sunt sudate pl\ci, pe care se monteaz\ organele componente ale plugului. Cadrele plugurilor purtate sunt echipate cu triunghi de prindere la mecanismul instala]iei hidrostatice a tractorului, iar cele tractate cu triunghi de trac]iune. Mecanismele plugurilor Plugurile tractate de uz general se prev\d cu mecanisme pentru ridicare [i coborre, precum [i cu mecanisme pentru reglarea paralelismului cadrului cu suprafa]a terenului. Trecerea din pozi]ie de transport `n pozi]ie de lucru se face prin imprimarea unei mi[c\ri de rota]ie a axei ro]ilor (din cmp [i brazd\ montate pe o osie comun\). Paralelismul `ntre cadre [i suprafa]a solului se face fie prin modificare independent\ a osiei ro]ii fa]\ de osia ro]ii din cmp, fie prin reglarea pozi]iei cadrului cu trupi]e fa]\ de cadrul pe care sunt montate ro]ile plugului [i triunghiul de trac]iune. Plugurile purtate se prev\d cu mecanisme de reglare a pozi]iei ro]ii limitatoare de adncime [i cu mecanisme pentru modificarea punctelor de prindere a axului de suspendare la lonjeroanele tractorului. Plugurile reversibile se prev\d [i cu mecanisme de inversare, care asigur\ rotirea cadrului mobil fa]\ de cadrul fix. Cu]ite [i scormonitoare acestea au rolul de a t\ia brazda `n plan vertical, desprinznd-o de masa de sol [i a l\sa peretele brazdei ct mai drept. Dup\ construc]ie se deosebesc cu]ite lungi (fig. 5a) [i cu]ite disc (fig. 5b [i 5c). Cu]itul lung este construit dintr-o lam\ de o]el cu sec]iune triunghiular\.

Fig.5 - Cu]ite de plug a-cu]it lung; b-cu]it disc cu t\i[ decupat; c-cu]it disc cu t\i[ continuu.

a.

b.

c.

Cu]itul disc este construit din tabl\ de o]el, aliat cu mangan [i tratat\ termic, `n forma unui disc, ascu]it pe circomferint\, montat prin intermediul unui lag\r montat `ntr-o furc\, care este prins\ la un bra] cotit. Scormonitorul sau subsolierul (fig. 6) se monteaz\ `n spatele trupi]ei, [i are rolul de a afna stratul de sol, nemobilizat de trupi]\, pe o adncime de pn\ la 15 cm fa]\ de adncimea de lucru a plugului.

Fig.6-Schema de montare a scormonitorilor la plug:

Principalele caractertistici ale plugurilor cu trac]iune mecanic\ existente `n ]ara noastr\ sunt indicate `n tabelul 1. Cel mai folosit este plugul purtat PP-3(4)-30. Este un plug de uz general, utilizat `n cultura plantelor de cmp. ~n general este echipat cu trei trupi]e dar, la nevoie, se poate utiliza [i cu patru trupi]e, la ar\turi superficiale, la soluri u[oare [i mijlocii sau cu dou\ trupi]e pe soluri grele [i la adncimi mai mari. Este echipat cu trupi]e cu corman\ combinat\ (cultural\, semielicoidal\), corman\ suplimentar\ [i prelungitor de corman\. Pentru agregarea corespunz\toare tractorul, U-650 (U-800) trebuie s\ aib\ ecartamentul 1400 mm cnd lucreaz\ cu 2-3 trupi]e [i 1600 mm cnd lucreaz\ cu 4 trupi]e, lonjeroanele ridic\torului hidraulic se cupleaz\ la punctele intermediare de la puntea din spate, iar tirantul central la punctul inferior sau mijlociu. ~n timpul expluat\rii se lucreaz\ cu ridic\torul hidraulic `n pozi]ie flotant sau regimul de reglaj de for]\. Trupi]ele plugului sunt prev\zute cu dispozitiv de siguran]\ cu bol] de fixare la suprasarcini accidentale. Plugul este prev\zut cu dispozitiv de cuplare pentru grap\ care const\ dintr-o ]eav\ de pozi]ie [i un lan] de trac]iune. Grapa trebuie s\ aib\ o l\]ime de lucru de minimum 1,2 m pentru trei trupi]e [i 1,6 m pentru patru trupi]e. 2.1.2. Preg\tirea plugurilor pentru lucru Pentru executarea lucr\rii de arat `n condi]ii corespunz\toare, respectnd indicii calitativi de lucru, preg\tirea const\ `n: - Verificarea st\rii tehnice [i cuplarea corect\ a plugului la tractor. Starea tehnic\ a plugului se verific\ de regul\ pe o platform\ de beton [i se urm\re[te: br\zdarele de la toate trupi]ele s\ fie `n acela[i plan, [uruburile s\ fie bine strnse [i prev\zute ncu [aibe de siguran]\, mecanismele s\ func]ioneze corect, suprafa]a activ\ a trupi]ei s\ fie neted\, grosimea t\i[ului br\zdarului s\ fie de maxim 1 mm; - Reglarea plugului pentru condi]iile concrete de lucru. Reglarea const\ `n: a) adncimea de lucru se ob]ine prin modificarea `n\l]imii ro]ii de sprijin [i prin modificare unghiului de atac al trupi]elor fa]\ de planul orizontal cu ajutorul unui tirant filetat prev\zut la fiecare trupi]\. b) l\]imea de lucru se realizeaz\ prin modificarea ecartamentului `n corela]ie cu num\rul de trupi]e folosit; prin deplasarea lateral\ a barei de cuplare fa]\ de cadrul. c) a[ezarea cadrului paralel cu suprafa]a terenului pentru ca toate trupi]ele s\ lucreze la aceia[i adncime pe direc]ia
10

transversal\, prin reglarea lungimii tiran]ilor laterali, iar pe direc]ie longitudinal\ prin reglarea lungimii tirantului central. d) for]a de trac]iune [i rezultanta for]elor rezistente ce apar `n timpul lucrului s\ fie `n acela[i plan se ob]ine prin modificarea pozi]iei plugului fa]\ de tractor cu ajutorul dispozitivului de reglare cu tij\ filetat\ ce rote[te bara de cuplare, prev\zut\ cu coturi. e) adncimea de lucru [i pozi]ia cu]itului disc se stabile[te `n func]ie de adncimea de lucru prin montarea cu]itului disc la suportul prev\zut pe cadru cu respectarea urm\toarelor cote; 0,5-1,5 cm distan]\ `ntre planul cormanei dinspre peretele vertical `nspre cmpul nearat; 2 5 cm fa]\ de planul suprafe]ei br\zdarului [i 2 6 cm fa]\de vrful br\zdarului. Deplasarea agregatului pe parcel\ se poate face la corman\, `n p\r]i [i prin combinarea celor dou\ metode (fig. 7) `n scopul reducerii deplas\rilor `n gol [i a num\rului de [an]uri sau coame.

a.

b.

Fig.7-Cinematica de deplasare a agregatelor la arat a-`n p\r]i; b-la corman\.

Din acest punct de vedere un avantaj deosebit `l prezint\ folosirea plugurilor reversibile care se deplaseaz\ dup\ metoda `n suveic\. 2.2. Freze agricole Frezele agricole sunt ma[ini destinate pentru lucr\ri de afnare [i m\run]ire a solului la adncime de 4-25 cm. Sunt prev\zute cu organe rotative ac]ionate de la priza de putere a tractorului. Ele au de obicei axul de rota]ie dispus orizontal (fig. 8a), perpendicular pe direc]ia de `naintare sau vertical (fig. 8b). Utilizarea frezelor la lucr\rile de preg\tire a solului asigur\ o bun\ m\run]ire [i amestecare a stratului de sol [i permit folosirea mai complet\ a puterii sursei de energie, dar prezint\ dezavantajul unui consum de energie mai mare pe unitatea de suprafa]\ prelucrat\.
a. b.

Fig.8 Frez\ pentru prelucrarea total\ a solului a-cu rotorul orizontal; b-cu rotorul vertical (tipuri de rotoare).

Freza agricol\ este format\ dintr-un cadru pe care se monteaz\ rotorul cu cu]ite, transmisia pentru ac]ionarea rotorului [i dispozitivul de cuplare. Pentru limitarea adncimii de lucru frezele sunt prev\zute cu ro]i sau patine. Rotorul este acoperit cu o carcas\ prev\zut\ (fig. 9) `n partea posterioar\ cu o por]iune reglabil\. Procesul de lucru const\ `n p\trunderea cu]itelor `n sol, desprinderea a[chiilor de sol, antrenarea acestora `n mi[care de rota]ie, ciocnirea a[chiilor de
11

carcas\ producnd m\run]irea suplimentar\ a acestora [i nivelarea stratului m\run]it.

s Vm a a a b Vm s

Fig.9 Procesul de lucru a unei freze agricole

Grosimea a[chiilor (s) depinde de reglajul cinematic de lucru al cu]itului, respectiv viteza de rota]ie [i viteza de deplasare a tractorului. ~n general frezele func]ioneaz\ cu viteza de t\iere v=3,5 8 m/s [i viteza de `naintare vm= 0,8 1,5 m/s. Principalele tipuri de freze agricole folosite `n ]ara noastr\ [i caracteristicile lor tehnice sunt prezentate `n tabelul 2. Preg\tirea pentru lucru a frezelor agricole. ~naintea `nceperii lucrului se face verificare integrit\]ii frezei, strngerea [uruburilor [i se va verifica nivelul uleiului `n carcasa reductorului. Principalele reglaje sunt: - adncimea de lucru se ridic\ sau se coboar\ patinele sau ro]ile de sprijin; - paralelismul cadrului frezei ( a rotorului) cu suprafa]a terenului se regleaz\ lungimea tiran]ilor de la ridic\torul hidraulic al tractorului; - dezaxarea lateral\ a frezei - `n cazul frezelor agricole folosite `n pomicultur\, se deplaseaz\ lateral freza pe cadrul ma[inii cu ajutorul unui [urub cu volan astfel ca ea s\ se apropie de rndul de pomi `n raport cu pozi]ia tractorului. La expluatarea frezelor trebuie s\ se dea aten]ie urm\toarelor aspecte: s\ se evite folosirea pe teren pietros, s\ se fac\ montarea corect\ [i asigurarea transmisiei cardanice, s\ func]ioneze normal cuplajul de siguran]\ al transmisiei. 2.3. Grape Grapele sunt ma[ini cu ajutorul c\rora se execut\ lucr\ri de preg\tirea solului `n vederea sem\natului [i lucr\ri de `ntre]inere a culturilor `n primele faze de vegeta]ie, respectiv sf\rmarea bulg\rilor rezulta]i `n urma ar\turii, afnarea solului, nivelarea ar\turii, `ngroparea `ngr\s\mintelor [i a semin]elor distribuite pe suprafa]a solului, spargerea crustei.

Fig.10 Forme constructive de col]i de grap\

Dup\ forma organului de lucru, grapele pot fi cu col]i, cu discuri, stelate, cu vergele dispuse elicoidal [i discuri cu col]i. Dup\ modul de ac]iune a organelor de lucru, grapele pot fi: trase (grape cu col]i), rulante (grape cu discuri, stelate, elicoidale [i sape rotative) [i oscilante. 2.3.1. Grape cu col]i Grapele cu col]i sunt formate din mai multe cmpuri cu l\]imea de lucru cuprins\ `n general `ntre 0,6 1,8 m. Un cmp de grap\ este format dintr-un
12

cadru pe care sunt montate organele de lucru (col]ii). Col]ii folosi]i au forme [i sec]iuni diferite (fig. 10). Repartizarea col]ilor pe cadrul grapei se realizeaz\ astfel `nct fiecare col] s\ lucreze independent, adic\ pe aceea[i urm\ s\ treac\ unul singur iar distan]ele `ntre urmele l\sate de ace[tia s\ fie egale `ntre ele. Cadrul grapei poate fi rigid, articulat sau flexibil (fig. 11).

Fig.11 Grape cu col]i: a-cu cadru rigid; c-cu cadru articulat; c-cu cadru flexibil (tip plas\).

a.

b.

c.

Principalele caracteristici ale grapelor cu col]i folosite `n ]ara noastr\ sunt indicate `n tabelul 3. 2.3.2. Grape cu discuri Sunt utilizate `n special pentru gr\parea ar\turilor `n vederea preg\tirii solului pentru sem\nat, cnd se efectueaz\ m\run]irea bulg\rilor [i netezirea ar\turii. Dar sunt [i grape cu disc folosite pentru gr\parea solului `ntre rndurile de pomi sau vi]\ de vie. Unele grape cu discuri pot fi folosite [i pentru prelucrarea ini]ial\ a terenurilor `n]elenite [i uscate (grape grele) `n care caz adncimea de lucru este de 20 25 cm. Grapele cu discuri, indiferent de destina]ia acestora pot fi trectate sau purtate. O grap\ cu discuri (fig. 12) este format\ din cadru, baterii cu discuri, dispozitiv de prindere la tractor. Cele Fig.12 Grap\ cu discuri tractate au [i mecanism de rulare. Organul de lucru este un disc concav cu t\i[ul ascu]it [i care poate fi continuu sau discontinuu (crestat). Discurile sunt montate pe o ax\ p\trat\ la o anumit\ distan]\ `ntre ele iar ansamblul se nume[te baterie. Pe cadrul grapei dispunerea bateriilor, se poate face simetric sau asimetric, pe un rnd sau pe dou\ rnduri. Prinderea bateriilor la cadru se face prin lag\re cu frecale de alunecare sau rostogolire. Montarea bateriilor pe cadru se face de a[a natur\ `nct `ntre discuri [i direc]ia de `naintare s\ fie un unghi, ce poate lua valori `ntre 10 300. ~n func]ie de valoarea unghiului [i a greut\]ii ce apas\ pe disc avem [i adncimea de lucru a grapei. Principalele tipuri de grape [i caracteristicile lor tehnice sunt prezentate `n tabelul 4. 2.3.2.1. Preg\tirea pentru lucru a grapelor cu discuri Pentru realizarea unei lucr\ri de calitate de c\tre grapa cu disc se vor executa urm\toarele opera]ii: - se va verifica integritatea ma[inii [i asamblarea corect\ a organelor componente; - se va regla unghiul de atac al discurilor; - se va regla paralelismul cadrului cu solul; - se regleaz\ pozi]ia r\zuitorilor - `ntre disc [i r\zuitor s\ r\mn\ un spa]iu de 3-5 mm;
13

- greutatea pe disc prin lestare cu greut\]i adi]ionale. Viteza de deplasare a grapelor variaz\ `ntre 4- 7 km/or\ `n func]ie rezisten]a la trac]iune, for]a de trac]iune disponibil\, starea de tasare [i nivelare a terenului. Direc]ia de deplasare la gr\pat este indicat s\ se aleag\ sub un unghi 40-500 sau perpendicular pe direc]ia ar\turii. ~ntre trecerile al\turate trebuie existe o acoperire de 10-20 cm pentru a nu r\mne gre[uri. 2.3.3. Grape stelate, sape rotative [i grape elicoidale

de de de s\

2.3.3.1. Grape stelate Sunt folosite la gr\parea ar\turilor, concomitent cu aratul sau separat, precum [i la spargerea crustei. Organele de lucru au forma unor stele cu cinci col]uri. Acestea sunt montate rigid pe dou\-trei axe cu sec]iune p\trat\, dispuse perpendicular pe direc]ia de `naintare a grapei. Montarea stelelor pe axe se face astfel `nct col]urile acestora s\ fie dispuse pe o elice, sistem ce asigur\ rularea lin\ a grapei. ~n general pe un ax sunt montate, `n func]ie de l\]imea de lucru a grapei, 8-20 stele. Dispunerea stelelor pe axe se face astfel `nct fiecare stea s\ execute o urm\ proprie, distan]a dintre urme fiind de 25-30 mm. Adncimea de lucru este de 3-6 cm. 2.3.3.2. Sape rotative Sapele rotative sunt folosite pentru spargerea crustei, afnarea superficial\ a solului [i `ntre]inerea culturilor agricole `n prima perioad\ de vegeta]ie. Organele de lucru ale sapelor rotative sunt discuri cu col]i curba]i (fig. 13) care prin rulare `n]eap\ solul [i realizeaz\ afnarea acestuia [i distrugerea buruienilor. Discurile au diametrul, la extremitatea col]ilor, D=450-500 mm, num\rul col]ilor pe disc fiind 12-16. ~n Fig.13 Sap\ rotativ\ func]ie de sensul tract\rii [i greutatea ce apas\ pe un disc (7-10 daN), adncimea de lucru poate fi de 3-10 cm. Discurile se dispun pe dou\ rnduri, fiind libere pe axe, distan]a dintre urmele acestora fiind b=60-80 mm. 2.3.3.3. Grape elicoidale Grapele elicoidale se folosesc pentru m\run]irea, afnarea [i nivelarea stratului superior al solului, fiind folosite `n general `n agregat cu alte utilaje (cultivatoare, grape cu col]i) efectund opera]ia de finisare a lucr\rii de preg\tire a solului `n vederea sem\natului. Constructiv ele sunt realizate din vergele din srm\ sau band\, montate pe supor]i de diferite forme (circulare, hexagonale) realizndu-se astfel o suprafa]\ de lucru cu vergele dispuse elicoidal (fig. 14). Aceste grape se construiesc cu sec]ii (cmpuri) cu l\]imea de 0,8-1,4 m. Principalele tipuri de grape stelate, sape rotative [i grape elicoidale sunt prezentate `n tabelul 5.

Fig.14 Grap\ elicoidal\

2.4.8. T\v\lugi
14

T\v\lugii sunt destina]i pentru tasarea solului prea afnat `nainte sau dup\ sem\nat, precum [i pentru m\run]irea bulg\rilor [i spargerea crustei. Dup\ natura suprafe]ei active t\v\lugii se clasific\ `n t\v\lugi netezi [i t\v\lugi profila]i (de obicei inelari). La t\v\lugii netezi, organele active (de lucru) sunt realizate sub forma unor cilindrii metalici ale c\ror axe sunt prev\zute cu dou\ lag\re sus]inute pe un cadru, prin care se face tractarea. Cilindrii pot fi umplu]i cu ap\ sau nisip ceea ce permite reglarea gradului de tasare. La t\v\lugii cu suprafa]\ denivelat\, organele de lucru sunt realizate sub forma unor cilindrii pe suprafa]a c\rora sunt prev\zute proieminen]e (din]i, col]i), ori sub forma unor inele de form\ [i dimensiuni diferite montate pe un ax comun. Inelele sunt montate liber pe axele de sus]inere. T\v\lugii cu suprafa]\ denivelat\, efectueaz\ tasarea solului [i nivelarea acestuia, dar las\ stratul superior sub form\ afnat\. T\v\lugii au diferite diametre [i se compun din una sau mai multe sec]ii prinse `ntre ele prin diferite tipuri de dispozitive de trac]iune. Pentru exploatarea corect\ a t\v\lugilor se regleaz\ masa fiec\rui t\v\lug pentru a realiza adncimea de tasare dorit\, prin umplerea cu ap\ sau nisip acelor netezi [i prin lestarea celorlalte tipuri. Sec]iile t\v\lugilor trebuie s\ fie prinse `ntre ele, pentru a evita gre[urile `n timpul lucrului [i deteriorarea acestora la `ntoarcerea lor la capetele parcelelor. La t\v\lugii cu suprafa]a neted\ se monteaz\ cur\]itoare de p\mnt pentru a `nl\tura p\mntul lipit de mantaua t\v\lugului. Se recomand\ dup\ necesitate, ca `n urma t\v\lugilor s\ se cupleze grape u[oare pentru a afna stratul superficial de sol [i a evita astfel evaporarea excesiv\ a apei din sol. Viteza de deplasare la t\v\lugi variaz\ `ntre 3-7 km/or\. La viteze reduse cre[te efectul de tasare, iar la cele ridicate cre[te efectul de m\run]ire. ~n timpul transportului, `n vederea reducerii dimensiunii de gabarit ,sec]iile se cupleaz\ una dup\ alta. Tipurile [i caracteristicile tehnice ale t\v\lugilor folosi]i `n ]ara noastr\ sunt prezentate `n tabelul 6. 2.5. Cultivatoare Cultivatoarele se folosesc pentru lucr\ri superficiale ale solului, `nainte de sem\nat (cultiva]ie total\) [i printre rndurile de plante (pr\[it). La lucr\rile de `ntre]inere, `n afar\ de pr\[it, prin echiparea cu diferite organe active, cultivatoarele execut\ [i mu[uroitul, deschiderea de rigole pentru iriga]ii, hr\nirea suplimentar\ (`ncorporarea `n sol a `ngr\[\mintelor) [i afnarea adnc\ a solului. Dup\ destina]ie cultivatoarele se clasific\ `n: - cultivatoare pentru cultivarea total\, folosite `n principal pentru preg\tirea solului `n vederea sem\natului, efectund m\run]irea [i afnarea acestuia la adncimi de 6-18 cm; - cultivatoare pentru pr\[it; - cultivatoare pentru afnarea adnc\, folosite la afnarea solului la adncimi de 20-40 cm, numite [i CIZELE. 2.5.1. Componen]a cultivatoarelor ~n figura 15 se arat\ schema unui cultivator purtat universal ce poate fi folosit att pentru cultiva]ie total\ ct [i pentru lucr\rile de `ntre]inere. Cadrul cultivatoarelor este realizat sub forma unei construc]ii metalice plate, din bare de o]el sudate sau `mbinate perin bride, sau sub forma unor ]evi de sec]iune p\trat\. Pe cadru sunt montate sec]iile de lucru ale cultivatoarelor. Sec]iile de lucru au organe active montate pe cadrul acestor sec]ii [i sunt prev\zute cu paralelograme deformabile care fac leg\tura `ntre cadrul cultivatorului [i cadrul Fig.15 Cultivator purtat sec]iei. universal
15

b B

Fig16 Schema de repartizare a organelor active la cultivatorul pentru cultiva]ie total\

Cuplarea la tractor se face prin dispozitivul de suspendare. Organele active montate pe cadru sau pe sec]ii sunt: - organe de extirpare sau care z realizeaz\ t\ierea buruienilor [i o afnare superficial\ a solului. Forma lor poate fi b1 s\geat\ cu aripi egale sau t t neegale, s\geat\ unilateral\ d [i baterie cu stele cu col]i b2 c. curba]i; d - organe de afnare sunt a. utilizate pentru afnarea 4-5 cm e z solului de pn\ la 16 cm. Acestea sunt realizate d d. constructiv sub form\ de dalt\, ghear\ [i s\geat\ cu aripi `nguste; - organe de mu[uroire [i b deschis brazde denumite [i z d b. e. rari]e; - organe pentru `ncorporarea `n Fig.17 Schema de organizare a sol a `ngr\[\mintelor minerale organelor active pe o sec]ie de (de obicei este livrat ca lucru la cultivatoare pentru echipament de sine st\t\tor). `ntre]inerea culturilor pr\[itoare 2.5.2. Preg\tirea pentru lucru a cultivatoarelor Folosirea cultivatoarelor presupune urm\toarele opera]ii: montarea corespunz\toare a organelor active. Schemele de repartizare a organelor active se face `n func]ie de lucrarea pe care trebuie s\ o execute (fig. 16 [i fig. 17). La cultiva]ia total\ (fig. 16) se monteaz\ cu]itele transversal la distan]e egale, `n func]ie de l\]imea de lucru a lor. Se asigur\ o acoperire `ntre urmele vecine ale cu]itelor de tip s\geat\ e 20 mm. Cu]itele se a[eaz\ pe 2-3 rnduri, decalate pe direc]ia de `naintare pentru a evita `nfundarea cu bulg\ri de sol sau buruieni. La pr\[it (fig. 17) se asigur\ o zon\ de protec]ie a plantelor (z) de 10-12 cm, la pra[ila I-a [i de 12-15 cm, la pla[ilile a-II-a [i a-III-a, de fiecare parte `ntre cu]it [i rndurile de plante. Pe intervalul lucrat efectiv cu]itele vor avea o acoperire e 20 mm. Pentru reglare se deplaseaz\ sec]iile cu organe active pe cadru [i cu]itele pe sec]ii. La lucr\rile de afnare adnc\, administrarea `ngr\[\mintelor [i mu[uroit se folosesc schemele de principiu din figura 17c,17d [i 17e. - se regleaz\ adncimea de lucru. Aceasta se face prin reglarea ro]ii, ori prin reglarea cu]itelor astfel ca distan]a pe vertical\ `ntre planul t\i[urilor cu]itelor [i obada ro]ii de sprijin a fiec\rei sec]ii
16

independente cu organe active, s\ fie egal\ cu adncimea dorit\ mai pu]in cu 1-3 cm (`n func]ie de afundarea obadei ro]ii `n sol). - orizontalitatea sec]iei aceasta asigur\ uniformitatea adncimii [i pozi]ia corect\ a cu]itelor. Se ob]ine pe direc]ie longitudinal\ prin reglarea pozi]iei cadrului cu ajutorul tirantului central de la ridic\torul tractorului [i cu ajutorul tirantului reglabil superior de la fiecare paralelogram a sec]iilor de lucru. Cu]itele trebuie s\ calce cu tot t\i[ul pe platforma orizontal\ cu condi]ia ca rama cultivatorului s\ fie a[ezat\ orizontal [i la `n\l]imea normal\ `n timpul lucrului. Orizontalitatea pe direc]ia transversal\ se ob]ine reglnd tiran]ii laterali la tractor la lungime egal\. - deplasarea la pr\[it va fi aleas\ pe direc]ia pe care sa f\cut sem\natul. Deplasarea se face de obicei dup\ metoda `n suveic\. Viteza de deplasare este de 5-8 km/or\. Pentru o expluatare corespunz\toare la verificarea st\rii tehnice a cultivatorului se vor verifica urm\toarele: - s\ nu prezinte deform\ri, piese rupte sau lips\; - dispozitivele diferite de reglare [i ac]ionare s\ ac]ioneze normal; - organele active s\ nu joace `n supor]i; - sec]iile cu organe active s\ nu aib\ un joc lateral total, m\surat la extremitatea posterioar\, mai mare de 15 cm; - cu]itele s\ fie bine ascu]ite, cu grosimea t\i[ului sub 0,5 mm; - organele active s\ fie repartizate corect; - toate [uruburile s\ fie bine strnse, cu [aibe de siguran]\. 3.6. Combinatoare Combinatoarele au ca destina]ie principal\ executarea lucr\rii de m\run]ire [i afnare a solului `n vederea sem\natului. Un combinator se realizeaz\ practic prin montarea pe un cadru a mai multor tipuri de organe de lucru sau prin cuplarea la un singur agregat a mai multor ma[ini sau sec]ii cu organe de lucru specifice ma[inii. Combinarea organelor de lucru este foarte variat\ putndu-se combina toate organele de lucru descrise la ma[inile de lucrat solul, prezentate anterior. Tipurile de combinatoare folosite frecvent sunt: - combinator format din cultivatorul destinat pentru cultiva]ie total\ echipat cu organe de cultiva]ie (ghiare) montate pe supor]i elastici, grape rigide cu col]i [i grape rotative cu vergele (fig. 18); - combinator format din cultivator destinat pentru cultiva]ie total\ echipat cu s\ge]i cu aripi egale [i grape rotative cu vergele( fig.19);

Fig.18 Combinator format din cultivatorul destinat pentru cultiva]ie total\ echipat cu organe de cultiva]ie (ghiare) montate pe supor]i elastici, grape rigide cu col]i [i grape rotative cu vergele

17

Mai sunt [i alte variante de combina]ie a ma[inilor de lucrat solul [i anume: combinator format din plug [i scormonitor rotativ, cultivator [i frez\ agricol\, frez\ agricol\, t\v\lug, grap\ cu disc [i grap\ cu col]i. Combinarea acestor utilaje se recomand\ a se face direct `n expluatare [i nu prin construc]ie, pentru a putea fi folosite [i separat.

Fig.19 - Combinator format din cultivator destinat pentru cultiva]ie total\ echipat cu s\ge]i cu aripi egale [i grape rotative cu vergele Procesul de lucru al cultivatoarelor este determinat de `nsumarea efectelor organelor de lucru [i realizeaz\ o mai bun\ preg\tire a patului germinativ, motiv pentru care se recomand\ `n special la preg\tirea terenului `n vederea sem\natului pentru culturile de legume, sfecl\ de zah\r, ierburi. Expluatarea acestor combinatoare se face la fel ca [i a celorlalte ma[ini ce intr\ `n componen]\. Principalele tipuri de cultivatoare [i combinatoare folosite `n ]ara noastr\ sunt prazentate `n tabelul 7. Caracteristicile tehnice ale cultivatoarelor [i combinatoarelor sunt prezentate `n tabelul 8. 3.7. Ma[ini pentru afnarea adnc\ a solului Ma[inile pentru afnarea adnc\ a solului sunt destinate pentru afnarea solului `n vederea cre\rii posibilit\]ii de infiltrare a apei [i dezvolt\rii `n bune condi]ii a r\d\cinilor plantelor. Ele se prezint\ sub trei denumiri, fiecare pentru un anumit scop: - scarificatoare folosite pentru adncimi preg\titoare; - subsoliere folosite pentru re`noirea periodic\ a lucr\rii de desfundare; - ma[ini pentru afnarea adnc\ a solului folosite pentru m\rirea permeabilit\]ii pentru aer [i ap\ a straturilor de sol. Ele func]ioneaz\ pe principii similare, diferen]ele dintre acestea constnd `n ceea ce prive[te forma [i tipul organelor de lucru, precum [i adncimea de lucru. O ma[in\ pentru afnarea adnc\ a solului include `n componen]a sa urm\toarele: cadrul pe care se monteaz\ organele active, ro]ile de sprijin care `ndeplinesc [i rolul de organe de limitare (reglare) a adncimii de lucru [i dispozitivul de cuplare la tractor.

1 2 3 D a.

b.

18

Fig. 20 Schema subsolierului [i a ma[inii pentru afnarea adnc\ a solului

Subsolierul (fig. 20a), folosit pentru afnarea solului printre rndurile de vi]\ de vie are ca organ de lucru un cu]it vertical 1, `n prelungirea c\ruia, `n partea inferioar\, este montat un cu]it sub form\ de dalt\ 2. Subsolierul lucreaz\ la adncimi de 35-50 cm. Ma[ina pentru afnarea adnc\ a solului (fig. 20b) destinat\ pentru afnarea adnc\ a solurilor podzolice [i potzolite este prev\zut\ cu organ de lucru cu mi[care oscilatorie. Organul de lucru este format dintr-un suport fix 1, cu]itul 2 [i cu]itul dalt\ 3. ~n timpul lucrului prin intermediul unui mecanism biel\ manivel\, cu]itului 2 i se imprim\ mi[c\ri oscilatorii cu amplitudine [i frecven]\ constante, mi[c\ri ce se transmit [i cu]itului dalt\, acesta oscilnd `n jurul articula]iei D. Imprimndu-se mi[c\ri oscilatorii att cu]itului ct [i cu]itului dalt\, se realizeaz\ un efect mai pronun]at de afnare a solului, ca urmare a faptului c\ straturile de sol din vecin\tatea acestora intr\ in oscila]ie [i se fisureaz\. Adncimea de lucru este de 50-80 cm.

19

Tabelul 1 Principalele caracteristici ale plugurilor cu trac]iune mecanic\ existente `n ]ara noastr\
Nr. organ e active 3 4(3) 1 3(2) 1 3 2 1 4 1 5(4) 1 7(6,5, 4) 1 3(2) 1 5(4)dr. 5(4)st g 4(3)dr. 4(3)st g. 2 1 Felul organelor active 4 Trupi]\ cu]it disc sau cu]it lung Trupi]\ cu]it disc Antetrupi]\ Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ cu]it disc Ad nci mea max. (cm) 5 30 27 30 30 30 L\]imea de lucru (cm) 6 120 (90) 90 (60) 60 140 175 (140) 245 120 (80) 175 (140) 100 50-90 Tractorul cu care lucreaz\ `n agregat 7 U-650(651) U-800(801) U-650(651) U-445 L-445 S-650 SM-800 A-1800A Masa (kg) 8 564 475 275 750 1100 Viteza de lucru (km/h) 9 7 6 7 7 7 Capacitatea de lucru 10 15 25 30 25 20 25 30 25 11 5,5 4,5 3,5 4,0 2,6 4,8 4,0 7 Caracteristici sol Panta Rez maxWsch . . (ha/sch). (N/c m2) 12 13 6 6 6 9 8 6 10 12

Nr.crt

Plugul 1

Tipul 2 Purtat Purtat Purtat Purtat Semip urtat Semip urtat Purtat Purtat Purtat Purtat

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

PP-3(4)30 PP-330M PP-2-30 PPS-435 PSP-535 PSP-735 PPA3(2)-40 PRP-535 PRP-435 P-2-VA

30 40 30 20 30

A-1800A A-1800A

1680 1125

9 6 7 6 6-8

25 40 25 20 20 27

11 3,5 9,0 4,0 4,7 3,8

7 20 -

7 15 10 7 10

A-1800A Sm-445 U-650

1750 571 515

16

Tabelul 2 Tipuri de freze [i principalele lor caracteristici tehnice

Tracto rul cu care lucrea z\
U445DT SM-445

Nr.crt

Denumi rea

Tipul

Destina]ia

Nr. de sec]ii

L\]imea de lucru (m)

Adnc imea max. de lucru (cm) 12

Diametrul frezei (mm)

Nr. de discur i cu cu]ite

Nr. de cu]ite pe disc

Tura]ia rotorulu i (rot/min ) 180

Capacit atea de lucru (ha/sch)

Masa total\ (kg)

FDL1,3

purtat] [i dezaxab il\ purtat\ cu l\]ime variabil\ purtat\

2 3

FV-1-1,5

Lucrarea solului `n livezi,pe intervalele dintre rndurile de pomi Lucrarea solului `n vii [i sere(solarii) Lucrarea solului pentru re`ns\mn]are a paji[tilor sau `n legumicultur\ Lucrarea sloului `ntre rndurile de legume plantate la distan]e de 4590 cm

1,3

490

3,5

385

V-445 SV-445

0,9-1,45

12

380

6(8)

170

3,5

380

FPP-1,3

U-445 SM-445 U-650

1,36

15

510

144 161 202 225

1,7-2,7

500

FPL-4

purtat\ cu mai multe sec]ii

L-445

1,8-2,8

400

2(4)

415

3,5-5,0

685

17

Tipuri de grape cu col]i

Denumirea caracteristici 1 Cadrul Nr. de cmpuri L\]imea de lucru a unui cmp (m) Adncimea de lucru (cm) Nr. de col]i la un cmp (buc) Sec]iunea prin col]i Lungimea activ\ a col]ilor (mm) Distan]a `ntre urmele vecine ale col]ilor (mm) Masa ce revine pe un col] (kg) Unghiul de `nclinare a col]ilor (grade) Masa unui cmp (kg) Tipul Capacitatea de lucru (ha/sch) Destina]ia

Tabelul 3
Grape cu cadru articulat

Grape cu cadru rigid

2 GCM1,0 2
rigid 2 1,0 2-5 20 p\trat\ 153 50 1,35 1,57 (900)

2 GCM1,2 3
rigid 2 1,25 2-5 25 p\trat\ 153 50 1,80 1,57 (900)

6 GCM-1,7 4
rigid 2,4,6 1,75 3-10 35 rombic\ 105 50 1,57 0,09(50) 0,47(270) 0,61(350) 0,78(450) 1,04(600) 1,57(900) 1,91(1100) 55 tractat\ 50,0 Afnarea solului, nivelarea terenului, spargerea crustei, gr\patul culturilor

GCO-3 5
rigid 1 3,0 6-20 36 rotund\ 200 82 10,41 1,57 (900)

DPGO7,5 6
rigid 6 1,25 2-5 25 p\trat\ 153 50 1,80 1,57 (900)

DPDCR-7,0 7
rigid 4 1,75 3-10 25 rombic\ 105 50 1,57 0,09(50) 0,47(270) 0,61(350) 0,78(450) 1,04(600) 1,57(900) 1,91(1100) 55 purtat\ 34,0 Afnarea solului,nivelarea terenului,sparger ea crustei,gr\patul culturilor

GF-2 8
articulat 2 0,75 2-5 15 p\trat\ 150 50 1,55 1,32(760)

GF-3 9
articulat 3 0,75 2-5 15 p\trat\ 150 50 1,55 1,32(760)

DPGP-8,4

Flexibile

Plas\
10
articulat 3 2,8 2-4 70 elips\ 150 38 0,60 1,57 (900)

27 46 tractat\ tractat\ X* X* Sf\rmarea bulg\rilor, afnarea solului, nivelarea ar\turilor

375 purtat\ 12,0 Afnarea [i m\run]ire a solului, nivelarea terenului

46 purtat\ 35,0 Sf\rmar ea bulg\rilor, afnarea solului,niv elarea ar\turii

23 23 tractat\ tractat\ X* X* Afnarea solului,nivelarea terenului,spargerea crustei

46 purtat\ 36,0 Distrugerea buruienilor `n curs de r\s\rire,sparg erea crustei `n special pentru culturile de cartofi

18

Tabelul 4 Tipuri de grape cu discuri

Denumirea, caracteristici

GD-4
4,0 6-12 4 X* simetric\ 11 460 178 0,21(12) 0,26(15) 0,30(17) 1 150 tractat\ 16,0

GD-3,2
3,2 6-12 4 X* simetric\ 9 460 178 0,21(12) 0,26(15) 0,30(17) 950 tractat\ 12,0

DPV-1,6-1,8
1,2 6-10 4 X* simetric\ 3 460 187 0,17(10) 0,26(15) 0,35(20) 310 purtat\ 6,0 Afnarea superficial\ a solului,distrug erea buruienilor `ntre rndurile de vie cu distan]a de 1,6-1,9 m

GDPR-1,8
1,8 6-10 2 V simetric\ 11 460 178 0,21(12) 0,26(15) 0,31(18) 0,37(21) 485 purtat\ 8,0 Gr\parea ar\turilor,pre g\tirea terenului ptr. sem\nat pe terenurile `n pant\

GDD-1,8
1,8 6-10 2 V simetric\ 11 460 178 0,21(12) 0,26(15) 0,31(18) 0,37(21) 485 purtat\ 8,0 Afnarea solului,distrug erea buruienilor `n livezi

GDG-4,2
4,26 8-18 2 V simetric\ [i asimetric\ 19 baterii ant. 14 baterii post. 712 baterii ant. 813 baterii post. 235 baterii ant. 325 baterii post. 0,00-0,70 (0-40) 3 350 tractat\ 15-25 Gr\parea ar\turilor pe solurile grele,preg\tirea terenului pentru sem\nat [i discuit miri[te [i porumbi[te pe soluri grele

GD-6,4
6,4 6-12 4 X simetric\ 15 610 178 0,00-0,50 (0-29) 3 100 tractat\ 20-25

GD-11
11 6-12 6 V simetric\ 22 160 178 0,14-0,39 (0-22) 3 720 tractat\ 45-55

L\]ima de lucru (m) Adncimea de lucru (cm) Nr. de baterii cu discuri Dispunerea bateriilor cu discuri Nr. de discuri pe o baterie (buc) Diametrul discului (mm) Distan]a `ntre discuri pe baterie (mm) Unghiul de `nclinare al discurilor rad (grade) Masa (kg) Tipul Capacitatea de lucru (ha/sch)

Destina]ia

Gr\parea ar\turilor,preg\tirea terenului pentru sem\nat,discuit miri[te

Preg\tirea terenului `n vederea sem\natului,discuirea miri[tilor [i porumbi[tilor

19

Tabelul 5 Principalele tipuri de grape stelate, sape rotative, grape elicoidale [i caracteristicile tehnice ale acestora
Nr. ctr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Caracteristici Tipul Grape cu col]i drep]i (stelate) GS-1,2 GS-1,6 rigid 1 1,2 3 25 230 tractat\ 1 1,6 3 25 300 Grape cu col]i curba]i (sape rotative) SR-4,5 rigid 4 1,1 2 70 550 tractat\ Grape cu vergele elicoidale GRE-3 GRE-4 rigid 3 0,99 2 150 tractat\ 13-14 16-18 M\run]irea solului,nivelarea terenului,tasarea u[oar\ a solului 3 1,268 2 280

Cadrul
Nr. de cmpuri (buc) L\]imea de lucru a unui cmp (m) Nr. de axe, cu stele sau vergele, pe un cmp (buc) Distan]a `ntre urmele vecine ale stelelor (mm) Masa (kg) Modul de trac]iune Capacitatea de lucru (ha/sch) Destina]ia

`n func]ie de agregat Gr\parea ar\turilor Spargerea crustei,afnarea concomitent cu aratul sau superficial\ a separat spargerea crustei solului,distrugerea buruienilor `n primele stadii de vegeta]ie

20

Tabelul 6 Tipuri de t\v\lugi

Denumire caracteristici
Tipul de t\v\lug
T\v\lugul inelar TI-5,5
Tasarea solului,m\run]irea bulg\rilor,afnarea stratului superficial,spargerea crustei

T\v\lugul inelar TI-3,05

Tasarea solului,m\run]irea stratului superficial de sol,`n vederea preg. patului germinativ ptr. sfecl\ de zah\r [i alte culturi cu semin]e mici tractat 3 1,10 3,05 80 260

T\v\lugul neted 3-TN-1,4

Tasarea solului,presarea `ngr\[\mintelor,a culturilor [i nivelarea terenului

Destina]ia

Tipul Nr. de sec]ii* L\]imea de lucru a unei sec]ii (m) L\]imea total\ de lucru (m) Acoperirea `ntre sec]ii (cm) Diametrul exterior al t\v\lugului (mm) Presiunea realizat\ pe sol (kg/cm2) Masa (kg): -f\r\ lestare -cu lestare Tractorul cu care se lucreaz\* Capacitatea de lucru ha/sch

tractat 3 1,9 5,5 100 500

tractat 3 1,4 4,0 100 600

2,6-3,5 1 450 1 900 U-445 U-650 U-800

25,0

2,2 760 U-445 U-650 U-800

13,5

2,9-7,2 1 230 2 600-3 000 U-445 U-650 U-800

13,0

*Nr. de sec]ii dac\ se m\re[te, se va m\ri [i puterea necesar\ a motorului

21

Tabelul 7 Tipuri de cultivatoare

Nr. crt 1 Cultivatorul Cultivatorul universal CPU-4,2 Tipul Purtat Destina]ia
Pr\[itul [i afnarea solului `ntre rndurile de plante sem\nate la distan]e de 45-100 cm, precum ]i cultiva]ie total\ Se poate echipa [i cu distribuitoare de `ngr\[\minte chimice Pr\[itul culturilor sem\nate cu sem\n\toarea SPC-6

Tractorul cu care lucreaz\

Capacitatea de lucru ha/sch

U-650

12-18

3 4

Cultivatorul CPS-6 (sec]iile de lucru tip CPU-4,2 adaptate pe cadrul sem\n\torii SPC-6) Cultivatorul CPU8 Cultivatorul pentru plante tehnice [i legume CPPT-3 Cultivatorul pentru plante tehnice CPT-4 (CPPT-4) Cultivatorul legumicol CL2,8(CL-2,8M) Cultivatorul legumicol CL4,5M Cultivatorul combinat pentru cultiva]ie total\ -CCT-4(CPGC-4) -CCT-6,5(CPGC6,7)

Purtat U-650 18-28

Purtat Purtat cu mecanism de conducere Purtat cu mecanism de conducere Purtat

Pr\[itul culturilor sem\nate pe 8 rnduri la distan]e de 45-80 cm Pr\[itul,afnarea solului [i mu[uroitul culturilor de sfecl\ de zav\r [i legume cu talia joas\ cu distan]a `ntre rnduri de 45-90 cm ~ntre]inerea culturilor de sfecl\ [i legume cu talia joas\ sem\nate la distan]e de 45 cm ~ntre]inerea culturilor de legume cu talie `nalt\ sem\nate sau plantate pe teren modelat cu MMS-2,8 ~ntre]inerea culturilor de legume sem\nate sau plantate pe teren modelat cu agregat complex ptr. legumicultur\ Preg\tirea solului `n vederea `ns\mn]\rilor de prim\var\,pe ogoare de toamn\

U-650 L-445

24-30 8,0

L-445

10-14

L-445 U-650 (L-445)

8 12

Purtat

Purtat

U-650 U-800 A-1800A

18 40

22

Principalele caracteristici tehnice ale cultivatoarelor

CPU-4,2 CPS-6

Tabelul 8

Caracteristica
L\]imea cadrului (m) Nr. de rnduri pr\[ite la o trecere Distan]a `ntre rndurile de plante (cm) Nr. de sec]ii independente Zona de protec]ie (cm) Nr. de organe active -cu]ite s\geat\ -cu]ite unilaterale -cu]ite dalt\ --discuri de protec]ie -rari]e Adncimea de lucru (cm) Masa total\ (kg)
4,2 4-6 45-100 6 6 45-100

CPU-8
6,4 8 45-100

CPPT3

CPPT-4 (CPT-4)

CL-2,8

CL-4,5M

CPLR2,5-3,5

CCT-4 (CPGC-4)

CCT-6,7 (CPGC6,7)

3 4-6 45-70

4,05 6-1 45-70

2,8 2-6 45-140

4,5 6 45-90

2,5-3,5 1 300500 11-15 11-15 11-15 6-14 465

4 -

6,7 -

7 12-18 12+7 14 19 6-12 680

7 12-18 16+7 14 6-12 740

9 12-18 16-9 16 6-12 760

7 8-15 19 12 12 4 4-8 377

10 8-15 28 18 18 6 4-8 500

7 10-16 19 12 21 12 3 4-12 397

7 10-16 7 14 4 4-12 390

25 25 25 6-14 950

43 43 43 6-14 1710

23

CAPITOLUL 3 MA{INI PENTRU SEM|NAT {I PLANTAT Acestea sunt destinate pentru executarea concomitent\ a opera]iilor de repartizare uniform\ a semin]elor, bulbilor sau r\sadurilor, pe unitatea de suprafa]\ a terenului [i introducerea `n sol a acestora la o adncime determinat\ de cerin]ele agrotehnice impuse fiec\rei culturi `n parte. Varietatea mare a caracteristicilor fizico-mecanice a semin]elor, bulbilor [i r\sadurilor, [i cerin]ele de cultur\, au determinat realizarea unor ma[ini pentru sem\nat [i pentru plantat specializate pe grupe de culturi [i anume: - ma[ini de sem\nat prin `mpr\[tiere; - ma[ini de sem\nat `n rnduri (sem\n\tori universale [i speciale); - ma[ini de plantat cartofi [i bulbi; - ma[ini de plantat r\saduri. 3.1. Sem\n\tori universale. O ma[in\ universal\ de sem\nat `n rnduri (fig. 21) are ca p\r]i componente : cadrul, prev\zut cu dispozitiv de prindere la tractor [i cu ro]i de sus]inere, cutia de alimentare cu semin]e, prev\zut\ `n general cu agitator, aparate de distribu]ie, tuburi de conducere a semin]elor, br\zdare, transmisie, mecanism de trecere din pozi]ia de lucru `n pozi]ia de transport, scormonitoare, ro]i de tasare, organe de nivelare [i marcatoare.
~n timpul lucrului, s\mn]a din cutia de alimentare ajunge `n casetele aparatelor de distribu]ie, de unde distribuitorii o trimit uniform [i `n cantitate reglat\, prin tuburile de conducere `n rigolele deschise de br\zdare, dup\ care urmeaz\ acoperirea cu sol, nivelarea [i eventual tasarea solului `n p\r]ile laterale ale rndurilor sau chiar pe rndul semin]elor.

Fig.21 Schema unei ma[ini de sem\nat universal\

3.1.1. Cutia de alimentare cu semin]e -reprezint\ rezervorul din care se alimenteaz\ aparatele de distribu]ie `n timpul lucrului. Dimensiunile, forma [i materialul din care se construiesc difer\ de la ma[in\ la ma[in\. Agitatorul este montat A 2 1 `n cutia
2

A A-A d d1 1 la a. b. 3

40

Fig. 22 Aparat de distribu]ie cu cilindru cu pinteni

de alimentare, `n partea inferioar\ [i asigur\ curgerea continu\ a semin]elor spre aparatele de distribu]ie. El este reprezentat printr-un ax orizontal, prev\zut cu degete (palete) `n dreptul orificiilor de trecere a semin]elor spre aparatele de distribu]ie. Dup\ mi[carea pe care o are `n timpul lucrului agitatorul poate avea mi[care de rota]ie sau oscilatorie. 3.1.2. Aparatele de distribu]ie efectueaz\ dozarea [i evacuarea semin]elor spre tuburile de conducere, denumit [i proces de distribu]ie. Condi]iile care se pun aparatelor de distribu]ie sunt: s\ asigure uniformitate de distribu]ie pe rnd, pe l\]imea de lucru, stabilitate debitului, s\ poat\ fi reglate u[or, s\ nu vat\me semin]ele [i s\-[i men]in\ reglajul f\cut. Dup\ cum realizeaz\ distribu]ia semin]elor, aparatele de distribu]ie se clasific\ `n: aparate de distribu]ie de tip mecanic, aparate de distribu]ie de tip mecanic cu transport pneumatic al semin]elor, aparate de distribu]ie de tip centrifugal [i aparate de distribu]ie de tip mecano-pneumatic. Aparatele de distribu]ie de tip mecanic pot fi: cilindrii cu pinteni, cilindrii canela]i, discuri cu orificii, discuri cu alveole.
Aparate de distribu]ie cu cilindrii cu pinteni organul principal al acestui tip de aparat de distribu]ie este reprezentat printr-un cilindru (fig. 22a) pe suprafa]a c\ruia sunt prev\zu]i pintenii 1. Ace[tia sunt dispu[i pe dou\ rnduri, cte 12 pinteni pe rnd [i `ntre rndurile de pinteni este prev\zut\ nervura continu\ 2.

Semin]ele debitate de fiecare cilindru cu pinteni sunt dirijate spre conductele 3. Din momentul intr\rii `n conducte semin]ele sunt antrenate de curentul de aer debitat de ventilator spre br\zdare prin intermediul tuburilor de conducere 4.

~n vederea asigur\rii uniformit]ii distribu]iei pintenii se dispun `n zig-zag. ~n\l]imea pintenilor este de 5-6 mm iar diametrul exterior al cilindrului este de 5565 mm. Cilindrii cu pinteni se dispun pe un arbore comun, iar distan]a dintre ei este egal\ cu distan]a minim\ `ntre br\zdare (12,5 cm). Cilindrul cu pinteni se monteaz\ `ntr-o carcas\ ce se fixeaz\ la partea inferioar\ a cutiei de semin]e (fig. 22b). Clapeta (sau fundul mobil) 1 al carcasei este reglabil\ iar leg\tura `ntre cutia de semin]e [i carcasa aparatului de distribu]ie este realizat\ printr-un orificiu a c\rei sec]iune se poate regla cu ajutorul suberului 2. Prin rotirea cilindrului, semin]ele ajunse `n zona de ac]iune a pintenilor sunt antrenate de ace[tia [i evacuate din carcas\. Debitul se poate regla numai prin modificarea tura]iei cilindrilor, respectiv a raportului de transmisie `ntre roata ma[inii [i arborele aparatului. ~n acest scop ma[inile de sem\nat cu astfel de aparate se prev\d cu transmisii care asigur\ ob]inerea unui num\r de 24-126 rapoarte de transmitere. La unele ma[ini de sem\nat (cele cu l\]imi mai mari de 3,6 m) transportul semin]elor de la aparate la br\zdare se face pneumatic (fig. 23), caz `n care ma[ina este prev\zut\ cu un ventilator 1 care debiteaz\ aer `ntr-o conduct\ 2 dispus\ de-a lungul cutiei cu semin]e. Conducta 2 este prev\zut\ cu conductele 3 num\rul lor fiind egal cu acela al aparatelor de distribu]ie.

Aparate de distribu]ie cu cilindrii canela]i organul principal al acestui tip de aparat de distribu]ie este reprezentat printr-un cilindru pe suprafa]a c\ruia sunt prev\zute caneluri (cu sec]iune semicircular\ sau triunghiular\), dispuse paralel cu generatoarele acestora (fig. 24).

41

3 4

Fig.23 - Schema sistemului de distribu]ie cu cilindru cu pinteni [i transport pneumatic al semin]elor

Aparatul este format din carcasa 1 [i cilindrul canelat 2 montat pe un arbore. Pe butucul cilindrului canelat este montat\ liber buc[a 3 prev\zut\ cu proieminen]e care intr\ `n peretele lateral din dreapta al carcasei.

1 c l Fig. 24 Aparat de distribu]ie cu cilindru canelat

~n peretele din stnga al carcasei este prev\zut un orificiu circular prev\zut cu o rozet\ 4 ale c\rei proieminen]e intr\ `n caneluri `mpiedicnd scurgerea lateral\ a semin]elor. ~n partea inferioar\ carcasa este prev\zut\ cu o clapet\ (fund mobil) a c\rei pozi]ie este reglat\ `n func]ie de dimensiunile semin]elor. Cilindrul canelat poate fi deplasat axial (deplasnd arborele) prin aceasta modificndu-se lungimea de lucru (l) a canelurilor. ~n acest caz buc[a 3 cu proieminen]ele sale limiteaz\ zona de antrenare a semin]elor. Semin]ele din cutia de semin]e ajungnd `n zona de ac]iune a canelurilor sunt antrenate de acestea [i evacuate spre tuburile de conducere. Canelurile pot antrena semin]ele pe partea inferioar\ sau pe cea superioar\, primul sistem fiind cel mai r\spndit. ~n cazul cilindrilor cu distribu]ie inferioar\ (fig.23), `n timpul rotirii lor pe lng\ semin]ele intrate `n caneluri [i antrenate de acestea este antrenat [i un strat activ de semin]e. Grosimea (c) a acestui strat activ depinde de forma [i dimensiunile cilindrilor [i de tipul semin]elor. Reglarea debitului (q) la aceste aparate se face prin modificarea lungimii de lucru (l) a canelurilor. Aparatele de distribu]ie cu cilindrii canela]i sunt folosite `n mod deosebit la sem\natul semin]elor mici (leguminoase, ierburi). Sem\n\toare cu distribu]ie centralizat\ - acest tip de sem\n\toare prezint\ o l\]ime de lucru mai mare dect la sem\n\torile clasice (pn\ la 12 m). Sem\n\toarea cu distribu]ie centralizat\ (fig. 25) este alc\tuit\ dintr-o cutie de
42

semin]e de form\ tronconic\, un sistem de distribu]ie (un singur rotor cu caneluri), transportor pneumatic, repartitor, tuburi de conducere a semin]elor [i br\zdare. Semin]ele antrenate de rotorul cu caneluri cad `n conducta de transport pneumatic care le duce la repartitor, iar de aici prin tuburi ajunge `n [an]urile create de br\zdare.
tuburi de conducere a semin]elor divizor de flux(repartitor) cutie de semin]e

distribuitor

ventilator

Aparate de distribu]ie cu palete constructiv aceste aparate sunt realizate diferit, diferen]ele constnd `n forma [i modul de dispunere a paletelor. Astfel exist\ aparate cu palete radiale drepte (fig. 26a) folosite la sem\natul semin]elor de culturi silvice, aparate cu palete dispuse tangen]ial (fig. 26b) sau aparate cu palete `nclinate (fig. 26c) folosite la sem\natul semin]elor greu curg\toare.

ejector

Fig.25 Sem\n\toare universal\ cu distribuitor centralizat [i transportor ti

a.

Fig. 26 Aparate de distribu]ie cu palete

b.

c.

3.1.3. Tuburile de conducere a semin]elor (fig. 27) - au rolul de a asigura curgerea semin]elor ce vin de la aparatele de distribu]iela organele de introducere a lor `n sol. Ele fac leg\tura `ntre caseta aparatului de distribu]ie [i br\zdare. La ma[inile de sem\nat cereale p\ioase (universale) se utilizeaz\ urm\toarele tipuri de tuburi: din band\ de o]el spiralat\ (fig. 27a), telescopice (fig. 27b), din material plastic armat cu inser]ie [i spiral\ de plastic dur (fig. 27c), din cauciuc sau pnz\ cauciucat\ (fig. 27d) [i din plnii suprapuse (fig. 27e). Cele mai folosite sunt tuburile telescopice [i tuburile din material plastic armat.

a.

b.

Fig. 27 Tuburi de conducere a semin]elor

c.

d.

e. 3.1.4. Br\zdarele
43

1 2

2 4 3

3 a. 3 1 2 1 b.

2 4 c.

3 d.

La ma[inile de sem\nat universale se `ntlnesc diferite tipuri de br\zdare care se deosebesc `ntre ele dup\ forma p\r]ii ce se introduce `n sol, dup\ construc]ie [i dup\ destina]ie. Partea br\zdarului care se introduce `n sol poate avea forma ascu]it\ sau rotunjit\ (unghiul de p\trundere `n sol obtuz).

Fig. 28 Tipuri de br\zdare folosite la ma[inile de sem\nat cereale p\ioase Br\zdarul cu vrf ascu]it (fig. 28a) este format dintr-un vrf 3 ascu]it [i curbat spre `nainte, prins de o plnie care formeaz\ corpul br\zdarului. Corpul br\zdarului este din tabl\ [i este montat la un bra] suport 1, prins articulat de cadrul sem\n\torii. Acest tip de br\zdar nu asigur\ o `ngropare a semin]elor la adncime uniform\ [i `nlesne[te strngerea p\mntului [i a resturilor vegetale.

axul distribuitor

Axul intermediar Axul ie[ire Axul intrare

Br\zdarul cu unghi obtuz denumit [i cultural (fig. 28b) este format dintr-un corp de font\ 3 ce se prelunge[te la partea inferioar\ cu un vrf rotunjit. De corpul de font\ se prind plnia 2 [i barele de trac]iune 1, prelungite la partea din spate formnd suportul pe

care se a[eaz\ greut\]i suplimentare. Acest tip de br\zdare are o larg\ r\spndire la lucr\rile de sem\nat `n rnduri pentru c\ realizeaz\ un pun pat germinativ semin]elor, favorizeaz\ o Fig.29 Schema cinematic\ a bun\ scurgere a p\mntului [i a mecanismului de transmisie de la o resturilor vegetale, are o construc]ie sem\n\toare universal\ simpl\ [i robust\. Br\zdarul monodisc (fig. 28c) este prev\zut cu un disc sferic 1 ce se rote[te pe un ax 2. Discul este a[ezat vertical `ns\ planul lui de rota]ie este `nclinat fa]\ de direc]ia de `naintare a ma[inii. Semin]ele vin prin tuburi `n plnia 3 [i apoi cad printre disc [i placa 4 `n rigola deschis\ de disc. Placa 4 are rolul de a cur\]a discul `n timpul lucrului. Aceste br\zdare sunt mai pu]in r\spndite. Br\zdarul dublu-disc (fig. 28d) este format din dou\ discuri plate a[ezate `nclinat pe un ax comun. ~n partea din fa]\ la o `n\l]ime egal\ cu adncimea maxim\ de lucru discurile se ating `ntr-un punct care constituie vrful br\zdarului. Plnia 2 de conducere a semin]elor este a[ezat\ `ntre cele dou\ discuri. Prin deplasarea sem\n\torii, discurile se rotesc [i deschid [an]uri `n care cad semin]ele. 3.1.5. Transmisia la ma[inile de sem\nat universale mi[carea la axul distribuitorilor [i axul agitatorilor se realizeaz\ prin transmisii cu lan] [i ro]i din]ate de la ro]ile de transport iar la ventilator (cazul SUP-48) de la priza de putere a tractorului. Pentru ca debitul distribuitorilor s\ poat\ fi reglat, s\ asigure norma de
44

s\mn]\ cerut\ de cultura respectiv\, mecanismul de transmisie cuprinde [i o cutie de viteze ce poate realiza 72 de rapoarte de transmisie (fig. 29). Sem\n\torile universale mai vechi sunt echipate cu cutie de viteze, avnd dou\ manete pentru schimbarea vitezelor, iar cele mai noi sunt echipate cu cutii de viteze cu 24x3 trepte, avnd o singur\ manet\ dar are ro]i din]ate de schimb. 3.1.6. Marcatoarele de urm\ - sunt de tipul cu ac]ionare manual\ sau cu ac]ionare prin mecanism hidraulic cu cilindru de for]\. Sunt amplasate `n partea anterioar\ a ma[inii la extremit\]ile cadrului. Organul activ al marcatoarelor este de tip disc sferic. 3.1.7. Scormonitorii de urm\ - sunt de tipul dalt\ cu lam\ reversibil\ [i sunt fixa]i pe cte un paralelogram articulat montat pe tronsonul central al cadrului. La fiecare urm\ de roat\ a tractorului lucreaz\ doi scormonitori. Tabelul 9 Caracteristicile tehnice ale sem\n\torilor de construc]ie romneasc\
Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 Caracteristica
1 Destina]ia Tractorul cu care lucreaz\ Tipul sem\n\torii Nr. maxim de rnduri Distan]a `ntre rnduri (cm)

SUP-21
2

SUP-29
3

SUP-48
4

SPC-6,8,12
5 plante pr\[itoare,porumb, floareasoarelui,sfecl\,soia,castra ve]i,pepeni etc. U-650M

cereale p\ioase,plante de nutre],plante textile,ierburi,legume L-445, U-445 U-650M 21 12,5 U-650M U-650M purtat\ 48 12,5

29 12,5

6-8-9 30-100 4,8-6rnduri la 80 cm `ntre rnd 6,4-8rnduri la 80 cm `ntre rnd 9,6-12rnduri lla 80 cm `ntre rnd mecano-pneumatic, disc vertical [i camere de depresiune [i de semin]e Tabelul 9 (continuare) 4 ro]i de lan] schimbabile [i discuri cu nr. de orificii gravita]ional direct `n scutul de br\zdar patin\

L\]imea de lucru (m)

2,625

3,625

6,0

7 0 8 9 10 11 12 13 14 15

Tipul aparatelor de distribu]ie

cilindru cu pinteni,suber [i clapet\ (fund mobil) 1 2 2

Mecanism de reglare a debitului Cum se realizeaz\ deplasarea semin]elor `n tuburi Tipul br\zdarului Adncimea max. de sem\nat (cm) Viteza de deplasare (km/or\) - `n lucru - `n transport Masa constructiv\ (kg) Capacitatea de lucru (ha/sch) For]a de trac]iune `n lucru (daN)

cutie de viteze cu 72 trepte gravita]ional pneumatic

ancor\ cu unghi obtuz 12 12 12

12

5-9 max. 20 600 6-8 200-250

5-9 max. 20 750 12-16 300-400

5-9 max. 20 1060 20-28 600-750

4-8 max. 12 735-cu 6 sec]ii 964-cu [ase sec]ii+EF-6 21-cu 6 rnduri la 80 cm 16,5-cu 6 rnduri+EF-6 300-550

Se mai numesc [i sem\n\tori de precizie, deoarece repartizeaz\ semin]ele `n condi]ii bine stabilite ca num\r [i ca distan]\ pe rnd. ~n majoritatea cazurilor, sem\n\torile pentru plante pr\[itoare sunt ma[ini combinate, putnd executa `n acela[i timp cu sem\natul [i lucrarea de `ncorporare a `ngr\[\mintelor minerale, lucrarea de administrare a 45

3.2. Sem\n\tori pentru culturi pr\[itoare.

diferitelor substan]e chimice pentru distrugerea buruienilor [i combaterea d\un\torilor (fig. 30).
`ngr\[\minte pesticide semin]e erbicide

Fig. 30 Procesul de lucru la o ma[in\ combinat\ care execut\ simultan patru lucr\ri: `ncorporarea `ngr\[\mintelor chimice, sem\natul, `ncorporarea pesticidelor [i aplicarea erbicidelor lichide.

Ma[inile de sem\nat culturi pr\[itoare folosite `n ]ara noastr\ sunt de tipul (privind aparatul de distribu]ie) mecanic cu disc cu alveole a[ezat orizontal (fig. 31) sau mecano-pneumatic cu disc cu orificii (fig.32). ~ntr-o parte a discului se g\se[te camera de depresiune, din care se aspir\ aerul cu ajutorul unui exhaustor (ventilator) iar `n partea opus\ se g\se[te camera de alimentare (cu semin]e). Antrenarea semin]elor `n dreptul orificiilor de pe disc se realizeaz\ sub ac]iunea for]ei ce apare datorit\ depresiunii. Camera de depresiune este sub form\ de semilun\ [i vine `n contact cu discul pe o por]iune de 1,5R (R fiind raza cercului pe care se dispun orificiile). Sub ac]iunea acestei for]e semin]ele sunt ap\sate pe disc [i men]inute `n dreptul orificiilor. Desprinderea semin]ei de pe disc se face `n partea inferioar\ a acesteia, cnd orificiul iese din dreptul camerei de depresiune.
Vedere lateral\ cutie de semin]e disc rotativ tub alveole evacuarea semin]elor semin]e depresiune

semin]e

Vedere de sus

Fig. 31 Principiul de func]ionare a Fig. 32 Aparat de distribu]ie mecanopneumatic cu disc cu orificii. sem\n\torii de plante pr\[itoare cu disc orizontal.

46

Ma[inile de sem\nat echipate cu astfel de aparate de distribu]ie se prev\d cu discuri de schimb cu orificii de diferite dimensiuni corespunz\toare dimensiunilor semin]elor [i cu num\r de orificii diferite. M\rimea selector depresiune orificiilor este mai mic\ dect zon\ dimensiunea minim\ a semin]elor. de Precizia de sem\nat la ejec]ie aceste aparate este influen]at\ A att datorit\ faptului c\ desprinderea semin]elor de pe disc nu se face strict `n acela[i punct ct [i datorit\ faptului c\ semin]ele desprinse `n zborul lor B spre rigola deschis\ de br\zdare descriu traiectorii diferite. ~n scopul evit\rii acestor efecte ce modific\ distan]ele `ntre boabe pe rnd `n construc]ia acestor aparate se alimentarea cu semin]e manifest\ unele tendin]e de perfec]ionare. Fig. 33 Aparat de distribu]ie mecanopneumatic [i rotor cu palete pentru transportul semin]elor

~n figura 33 se arat\ schema unui astfel de aparat, format din disc cu orificii dar [i un al doilea disc cu palete. Semin]ele desprinse de la nivelul orificiilor cad `n spa]iul delimitat de dou\ palete iar c\derea semin]ei dintre aceste palete se face `n acela[i punct.

3.3. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a sem\n\torilor 3.3.1. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a ma[inilor pentru sem\nat cereale p\ioase Pentru executarea sem\natului, `nainte de `nceperea lucrului se execut\ urm\toarele opera]ii de preg\tire [i reglare a ma[inii: 1. Aranjarea [i montarea br\zdarelor conform schemei de sem\nat. Pentru culturile care se seam\n\ `n rnduri echidistante la 12,5 cm se monteaz\ toate br\zdarele cu care este prev\zut\ ma[ina, aranjndu-se la distan[a de 12,5 cm unul de altul, conform montajului ini]ial f\cut de uzina constructoare. Pentru culturi care se seam\n\ la distan]a `ntre rnduri diferit\ de 12,5 cm aranjarea [i fixarea br\zdarelor pe bara suport necesit\ executarea urm\toarelor opera]ii: - stabilirea num\rului necesar de br\zdare; - repartizarea [i prinderea br\zdarelor, care se face `ncepnd cu mijlocul sem\n\torii; - montarea tuburilor de conducere a semin]elor [i scoaterea din func]iune a distribuitoarelor care nu sunt necesare; 2. Aranjarea [i fixarea scormonitoarelor de urm\. 3. Reglarea adncimii de `ns\mn]are. Se realizeaz\ prin reglarea cursei de coborre a br\zdarelor. Pentru aceasta se a[eaz\ sem\n\toarea pe o platform\ orizontal\ [i sub ro]ile de sprijin se pun cale de lemn cu o grosime egal\ cu adncimea de sem\nat, mai pu]in 2-4 cm, ct reprezint\ afundarea ro]ilor `n solul afnat [i cu ajutorul manivelei sau a unei chei fixe, se rote[te tija mecanismului de reglare a adncimii pn\ cnd br\zdarele ating suprafa]a platformei. Se efectueaz\ `nc\ 2-3 rota]ii complete a tijei, dac\ ma[ina lucreaz\ `ntr-un teren cu mici denivel\ri. Pentru asigurarea p\trunderii `n sol a br\zdarelor la adncimea reglat\ se tensioneaz\ mai mult sau mai pu]in arcul de la tija fiec\rui br\zdar `n func]ie de afnarea respectiv tasarea solului.
47

4. Reglarea debitelor aparatelor de distribu]ie, respectiv norma de sem\nat. Se pozi]ioneaz\ manetele cutiei de viteze, pentru a se distribui cantitatea de s\mn]\ necesar\ la hectar, dup\ indica]iile tabelului existent pe peretele cutiei de semin]e. Tot pe tabel sunt trecute pozi]iile suberelor [i a fundurilor mobile (clapete) corespunz\toare culturii. ~nainte de a se fixa maneta de reglare a clapetelor `n pozi]ia indicat\ `n tabel, trebuie s\ se ferifice [i s\ se corecteze pozi]ia clapetelor la fiecare caset\. Condi]ia este ca atunci cnd maneta este fixat\ la prima crest\tur\, clapeta s\ se g\seasc\ la cca. 1 mm de frful pintenilor. 5. Verificarea normei de s\mn]\ (proba sem\n\torii). Pentru proba sem\n\torii se introduce `n bunc\r o cantitate de semin]e, se monteaz\ jgheabul de colectare a semin]elor [i cu ajutorul manivelei se rote[te axul aparatelor de distribu]ie. Pentru a realiza sem\natul unei suprafe]e de 100 m2 se rote[te axul de 12,5 ori pentru SUP-21, de 7,5 ori pentru SUP-29 [i de 5 ori pentru SUP-48. se cnt\re[te cantitatea colectat\ `n jgheab [i aceasta trebuie s\ fie egal\ cu a 100 parte din cantitatea de s\mnt\ ce urmeaz\ a fi sem\nat\ la hectar. Dac\ cantitatea colectat\ are valoare mai mic\ se m\re[te viteza prin alt\ pozi]ionare a manetelor de la cutia de viteze. ~n cazul cnd nu se cunoa[te num\rul de rota]ii la manivel\ se face verificarea astfel: se suspend\ ma[ina pentru ca roata de transport motric\ s\ r\mn\ liber\ [i se rote[te aceasta de un num\r n ori, aceasta ar corespunde sem\natului unei suprafe]e egale cu

S=BDn `n care B-l\]imea de lucru a sem\n\torii (m); D-diametrul ro]ii metrice (m). Cunoscnd cantitatea ce urmeaz\ a fi sem\nat\ la un hectar (N) se determin\ cantitatea de s\mn]\ (q) necesar\ suprafe]ei.
q=

NBDn kg 10000

Dac\ q1 ,cantitatea rezultat\ prin cnt\rire, coincide sau este foarte apropiat\ de cea ob]inut\ din calcul `nseamn\ c\ reglarea debitului sem\n\torii este bun\. Aceast\ verificare se face [i `n cmp `n timpul lucrului. Se umple co[ul de semin]e, se execut\ 3-4 treceri pe parcela a c\rei lungime e cunoscut\ dup\ care se umple la acela[i nivel cutia de semin]e a sem\n\torii cnt\rind s\mn]a folosit\ la umplere. Suprafa]a sem\nat\ se poate determina S=Bl `n care: B-l\]imea de lucru a sem\n\torii (m); l- lungimea parcelei (m). Pentru suprafa]a respectiv\ cantitatea corect\ de s\mn]\ este : `n care: N-norma de s\mn]\ (ka/ha). Prin compara]ia acesteia, cu cantitatea folosit\ la umplere ne d\m seama cu exactitate dac\ reglarea ma[inii este corect executat\. 6. Verificarea uniformit\]ii de distribu]ie pe l\]imea de lucru a sem\n\torii. Pentru a se putea stabili dac\ s-a executat corect reglarea [uberelor [i a clapetelor, se determin\ gradul de uniformitate a distribu]iei semin]elor pe l\]imea de lucru a ma[inii. se regleaz\ sem\n\toarea pentru norma cerut\ la hectar, se introduce `n bunc\r o cantitate de semin]e, se rote[te axul distribuitorului cu manivela sau se rote[te roata de sprijin [i se colecteaz\ cantit\]ile distribuite de fiecare aparat `n parte. Se cnt\resc semin]ele [i se calculeaz\ gradul de neuniformitate a distribu]iei cu formula:
48

Q=SN

q=

q
i =1

i=n

qi
100% `n care:

qm n

q-este neuniformitate medie de distribu]ie a semin]elor pe l\]imea de lucru (%); qm-cantitatea medie de s\mn]\ distribuit\ printr-un br\zdar (g); qi-cantitatea distribuit\ la fiecare br\zdar `n grame; n-num\rul de distribuitori de la care sau colectat semin]ele. Sem\n\toarea realizeaz\ o bun\ uniformitate, dac\ gradul de neuniformitate are valoarea de maximum 4%. 7. Reglarea marcatoarelor. Pentru a se ob]ine `ntre dou\ treceri de sem\n\toare o distan]\ egal\ cu distan]a dintre dou\ br\zdare, marcatoarele se regleaz\ `n felul urm\tor: `n cazul cnd tractorul se conduce cu roata din dreapta pe urma l\sat\ de marcatorul din partea dreapt\ la ducere, iar la `ntoarecere se conduce cu roata din stnga pe urma l\sat\ de marcatorul din stnga (metoda cea mai folosit\, adic\ conducere alternativ\), lungimile marcatoarelor stnga dreapta sunt egale [i determinate `n felul urm\tor: se m\soar\ cu o sfoar\ jum\tate din distan]a dintre br\zdarele extreme din care se scade jum\tate din ecartamentul fa]\ a tractorului [i la m\sura r\mas\ se adaug\ distan]a dintre dou\ br\zdare. Aceast\ lungime a marcatorului se m\soar\ de la ultimul br\zdar pn\ la urma l\sat\ de discul acestuia. 3.3.2. Preg\tirea pentru lucru [i reglarea ma[inilor pentru sem\nat culturi pr\[itoare. Succesiunea opera]iilor [i felul cum se execut\ se vor exemplifica cu referire la sem\n\toarea purtat\, combinat\ SPC-6(8). 1. Aranjarea [i montarea sec]iilor de lucru se efectueaz\ conform schemelor de sem\nat astfel: - se stabile[te num\rul de sec]ii la sem\nat `n func]ie de distan]a `ntre rnduri cerut\; - se repartizeaz\ [i se monteaz\ sec]iile de sem\nat repartizarea f\cndu-se de la mijlocul cadrului ma[inii pentru a se realiza o a[ezare simetric\; - se monteaz\ tuburile de aspira]ie a aerului. 2. Reglarea adncimii de sem\nat se execut\ astfel: - se monteaz\ la fiecare sec]ie br\zdarele indicate pentru cultura ce urmeaz\ a fi sem\nat\ (br\zdare mici prev\zute cu limitatori pentru adncimi de sem\nat de pn\ la 4 cm [i br\zdare mari pentru adncimi `ntre 4-12 cm); la br\zdarele mici se va regla pozi]ia `n `n\l]ime a t\lpilor limitatoare fa]\ de c\lciul br\zdarului; - se regleaz\ `n `n\l]ime pozi]ia barei cadru a sem\n\torii fat\ de suprafa]a solului, opera]ia se execut\ cu ajutorul mecanismelor cu tij\ filetat\ de la fiecare roat\ de sprijin a ma[inii, dup\ ce `n prealabil s-au a[ezat cale de lemn (de grosime egal\ cu adncimea de sem\nat mai pu]in 2-4 cm, ct reprezint\ afundarea ro]ilor `n terenul afnat) sub ro]ile de sprijin; 3. Reglarea num\rului de boabe respectiv a distan]ei `ntre boabe pe rnd. Pentru a se efectua acest reglaj, trebuie mai `nti calculat\ distan]a `ntre boabe sau cuiburi pe rnd [i dup\ aceea se caut\ aceast\ distan]\ `n tabelul care stabile[te ro]ile de lan] [i num\rul de orificii de pe disc d=

10000n 100 (cm) Na

`n care:

n-num\rul de boabe `n cuib; N-num\rul de plante dorit a fi ob]inute la hectar; a-distan]a `ntre rnduri (m).
49

4. Reglarea dispozitivului pentru `ndep\rtarea surplusului de semin]e se face la verificare func]ional\ a fiec\rei sec]ii de lucru, cu s\nn]a ce urmeaz\ a fi sem\nat\. Dac\ la rotirea discului `n timp ce exhaustorul func]ioneaz\ la tura]ia de regim se constat\ mai multe semin]e la un orificiu sau c\ unele orificii nu au semin]e se regleaz\ furca de r\zuire pn\ ce r\mne o singur\ s\mn]\ la fiecare orificiu. 5. Reglarea marcatoarelor se face la fel ca la sem\n\torile universale. 3.4. Sem\n\tori combinate. Ast\zi se d\ o mare aten]ie folosirii `n produc]ie a sem\n\torilor combinate care execut\ concomitent mai multe lucr\ri la o trecere. ~n figura 34 este prezentat\ un agregat complex care la o trecere preg\te[te patul germinativ [i execut\ [i sem\natul. Este alc\tuit dintr-un cadru pe care se monteaz\ freza, t\v\lug [i sem\n\toarea. 3.5. Ma[ini de plantat Ma[inile din aceast\ grup\ sunt destinate plant\rii tuberculilor, bulbilor, r\sadurilor [i puie]ilor de pomi. Sunt [i ma[ini care execut\ plantarea ghivecelor nutritive precum [i plantarea buta[ilor pentru seminceri. Ma[inile pentru plantat se clasific\ dup\ destina]ie : ma[ini pentru plantat cartofi, ma[ini pentru plantat bulbi, ma[ini pentru plantat r\saduri [i ma[ini pentru plantat puie]i.
sem\n\toare cutia de semin]e

frez\

t\v\lug

Fig. 34 Agregat combinat pentru sem\nat 3.5.1. Ma[ini pentru plantat tuberculi Cerin]ele impuse ma[inilor de plantat cartofi sunt: s\ asigure distribuirea tuberculilor pe rnd, la distan]a necesar\; s\ `ngroape tuberculii la o adncime dorit\, iar dup\ trecerea ma[inii suprafa]a solului s\ r\mn\ bilonat\ sau neted\; aparatele de distribu]ie s\ nu vateme tuberculii

1 2 5

3 4 Fig.35 Schema ma[inii de plantat tubercule

50

Ma[inile de plantat tuberculi (fig.35) `n general, include `n componen]a lor urm\toarele subansambluri: bunc\rul pentru tuberculi 1, aparatul de distribu]ie 2, br\zdarele 3, organele de acoperire a tuberculilor 4, ro]i de sprijin 5, mecanisme de ridicare, transmisia [i marcatoarele, toate montate pe un cadru. Aparatele de distribu]ie pot fi: cu cupe montate pe lan] (fig. 36), cu cupe montate pe disc [i degete (fig. 37), cu palete (fig. 38) [i cu ace (fig. 39). 3.5.1.1. Procesul de lucru. Prin deplasarea ma[inii, ro]ile de sprijin se rotesc [i pun `n mi[care aparatele de distribu]ie care antreneaz\ cte un tubercul din bunc\r [i-l transport\ pn\ deasupra br\zdarului, unde `i d\ drumul s\ cad\ `n rigola deschis\ de br\zdar. Organele de acoperire rari]e sau discuri sferice acoper\ tuberculii cu sol, formnd biloane.

A-A

Fig. 36 Aparat de distribu]ie cu cupe [i degete montate pe disc

Fig. 37 Aparat de distribu]ie cu palete

30

50 35 70 Fig. 38 Aparat de distribu]ie cu palete (degete) Fig.39-Aparat de distribu]ie cu ace

3.5.1.2. Preg\tirea pentru lucru [i reglarea ma[inilor de plantat cartofi. Reglarea ma[inii se refer\ la: reglarea distan]ei `ntre rnduri, se face prin montarea sec]iilor precum [i a br\zdarelor la distan]a dorit\; reglarea distan]ei `ntre tuberculi pe rnd se face prin montarea la mecanismul de transmisie a ro]ilor din]ate corespunz\toare distan]ei
51

dorite. Distan]ele ce se pot ob]ine [i ro]ile corespunz\toare sunt date de cartea tehnic\; reglarea adncimii de `ngropare a tuberculilor se face prin reglarea `n `n\l]ime a br\zdarelor, precum [i prin reglarea deschiderii [i pozi]iei `n `n\l]ime a aripilor de la rari]e; reglarea marcatoarelor se face ca [i la ma[inile de sem\nat.

3.5.2. Ma[ini pentru plantat r\saduri. Unele culturi de legume cum sunt: tomatele, varza, ardeiul, p\tl\gelele vinete, se seam\n\ mai `nti `n r\sadni]e sau sere `nmul]itor, se produce r\sad [i acesta se planteaz\ `n cmp. Cerin]ele agrotehnice impuse lucr\tor ma[inilor de plantat r\saduri sunt urm\toarele: scaun - s\ asigure distribuirea r\sadurilor pe rnd la distan]a necesar\; - s\ `ngroape r\d\cina r\sadului, `n a[a fel `nct planta s\ r\mn\ vertical\, iar contactul dintre sol [i r\d\cin\ s\ fie ct mai intim; - concomitent cu plantarea s\ execute [i udarea cu ap\ a solului de la r\d\cina plantei; Fig. 40 -Principiul de func]ionare a - s\ nu vateme plantele. ma[inii de plantat cu prinz\toare Ma[inile de plantat r\saduri, (cle[ti) a[ezate pe disc. constructiv sunt realizate dintr-un cadru (sub forma unei bare cu sec]iune p\trate sau circular\) pe care sunt montate articulat 2-6 sec]ii de plantare. Pe fiecare sec]ie, lucreaz\ un muncitor care introduce r\sadurile `n rigola deschis\ de br\zdar sau `n aparatul de plantat `n func]ie de tipul ma[inii. O sec]ie (fig. 40) este format\ din: cadrul, aparatul de plantare, br\zdare, ro]i de tasare care sunt [i ro]i motrice pentru aparatul de plantat, dispozitivul de comand\, robinetul pentru udarea solului [i scaunul pentru muncitor. Tot pe cadrul ma[inii mai sunt montate rezervoarele pentru ap\, platformele pentru l\di]ele cu r\sad [i marcatoarele. 3.5.2.1. Procesul de lucru. Prin deplasarea ma[inii de plantat pe parcel\, br\zdarele p\trund `n sol [i deschid rigole, iar ro]ile de tasare prin intermediul transmisiei pun `n mi[care de rota]ie discul vertical al aparatului de plantare. Muncitorii care stau pe scaunul fiec\rei sec]ii, iau r\sadul din l\di]e [i-l a[eaz\ unul cte unul `ntre pl\cu]\ (clem\) [i discul vertical. A[ezarea r\sadului se face `n a[a fel `nct r\d\cina lui s\ r\mn\ `n exteriorul discului `mpreun\ cu cca. 8 cm din tulpin\. Prin rotirea discului, cle[tii (clemele) se `nchid, prind r\sadul [i-l transport\ pn\ la rigola deschis\ de br\zdar. Aici, r\sadul ajuns `n pozi]ie vertical\ [i cu r\d\cina pe fundul rigolei este eliberat de c\tre aparatul de plantare. Simultan robinetul declan[eaz\ cantitatea de ap\ reglat\, la r\d\cina plantei, iar ro]ile de tasare ale sec]iei `nchid rigola, acoperind cu p\mnt r\d\cina r\sadului. Viteza de deplasare `n lucru a ma[inii este cuprins\ `ntre 0,5-1,2 km/or\. 3.5.2.2. Preg\tirea pentru lucru a ma[inilor de plantat r\saduri const\ `n: reglarea distan]ei dintre rnduri prin deplasarea [i fixarea sec]iilor de plantare pe cadrul ma[inii; reglarea distan]ei `ntre plante pe rnd prin stabilirea num\rului [i pozi]iei prinz\toarelor, precum [i prin modificarea raportului de transmisie; reglarea adncimii de plantare prin ridicarea sau coborrea br\zdarului precum [i a ro]ilor de sprijin ale cadrului ma[inii;

52

reglarea cantit\]ii de ap\ necesar\ la fiecare plant\ - prin stabilirea num\rului [i pozi]iei [tifturilor de pe discul care declan[eaz\ clichetul robinetului de udare; reglarea marcatoarelor [e face ca la ma[inile de sem\nat.
1 1 3 30 230 2 Vedere din A 25 4 A

Fig. 41 Schema ma[inii de plantat bulbi

Fig.42 Aparat de distribu]ie cu cupe

3.5.3. Ma[ini de plantat bulbi. Ma[inile de plantat bulbi func]ioneaz\: pe principiul ma[inilor de sem\nat, adic\ realizeaz\ distribu]ia bulbilor (arpagic, usturoi, arahide) `n flux continuu. Aceste ma[ini sunt formate din mai multe sec]ii montate pe un cadru comun (fig. 41). Fiecare sec]ie este format\ din cutia pentru bulbi, aparatul de distribu]ie, tubul de conducere, br\zdarul tip patin\ [i organele de acoperire (aripioare [i roata de tasare). Agitarea materialului din cutie se realizeaz\ prin intermediul unui agitator 1, care prime[te mi[care de oscilare de la arborele aparatului de distribu]ie prin intermediul unei came 2. Aparatul de distribu]ie 3 este format din dou\ discuri cu cupe (fig. 42), fiecare disc fiind prev\zut cu zece cupe. Discurile cu cupe sunt montate pe arbore decalat, astfel `nct cupele unui disc sunt dispuse `ntre cupele celuilalt disc. ~n procesul de lucru cupele antreneaz\ bulbii, fiecare cup\ lund 1-2 bulbi. Ace[tia sunt transporta]i pe partea superioar\ [i desc\rca]i `n tubul de conducere ajungnd `n rigola deschis\ de br\zdar. Datorit\ desc\rc\rii succesive a bulbilor din cupe se realizeaz\ o distribu]ie relativ\ a acestora pe rnd. Reglarea debitului aparatului de distribu]ie se face prin modificare raportului de transmitere `ntre roata ma[inii [i arborele distribuitorului. Reglarea adncimii de plantare se realizeaz\ prin modificarea pozi]iei `n `n\l]ime a br\zdarelor fa]\ de planul de sprijin a ro]ilor de tasare, precum [i prin modificarea tensiunii arcurilor de la fiecare br\zdar. Caracteristicile ma[inilor de plantat folosite `n ]ara noastr\ sunt prezentate `n tabelul 10. Tabelul 10 Caracteristicile ma[inilor de plantat folosite `n ]ara noastr\
Nr. crt. 0 1 Caracteristica 1
Destina]ia

Valoarea (indica]ia) pentru ma[ina: 4SaBP-62,5 SN-4B MPB-8 MPR-5 2 3 4 5

Plantat tuberculi de cartofi pe 4 sau 2 rnduri, la distan]ele de 60; 62,5 [i 70 cm. Administrat `ngr\[\minte chimice solide U-650 U-651 8-100 cnd lucreaz\ cu o sec]ie cu 2 rnduri Semipurtat\ la ridic\torul hidraulic al tractorului. Plantat tuberculi de cartofi pe 4 rnduri, la distan]ele de 60 [i 70 cm. Administrat `ngr\[\minte chimice solide U-650 60 (teren [es) Purtat\ pe ridic\torul hidraulic al tractorului. Plantat bulbi de arpagic [i usturoi Plantat rnduri de legume cu [i f\r\ ghivece nutritive, cartofi pre`ncol]i]i [i buta[i. Administrat concomitent ap\. L-445 U-650 cu reductor 60 (teren [es) Purtat\ pe ridic\torul hidraulic al tractorului.

2 3 4

Tractorul cu care poate lucra Panta pn\ la care se poate lucra (grade) Tipul ma[inii

L-445 U-650 60 (teren [es) Purtat\ pe ridic\torul hidraulic al tractorului.

53

Sistemul de ac]ionare a organelor de lucru

De la ro]ile de sprijin

De la priza de putere a tractorului prin intermediul unei transmisii sincrone sau independente 2,8 Discuri verticale, cu linguri pentru apucarea tuberculilor [i degete de prindere a acestora. Talere orizontale [i discuri verticale de distribu]ie pentru `ngr\[\minte. Ancor\ cu unghi ascu]it [i deflector pentru acoperirea `ngr\[\mintelor Discuri semisferice.

De la ro]ile de sprijin ale ma[inii

De la ro]ile tasatoare ale sec]iilor

6 7

L\]imea de lucru la distan]a maxim\ `ntre rnduri (m) Tipul aparatelor de distribu]ie

2,8 Discuri metalice verticale, cu degete de prindere [i [tifturi de re]inere a cartofilor. Stelu]e cu gheare cu tura]ie variabil\ pentru `ngr\[\minte Combinate, compuse din:cu]it s\geat\,pan\ prelungit\ [i aripi laterale. Rari]\ cu aripi reglabile Discuri semisferice.

3,6 Discuri rotative cu cupe.

2,8 Discuri metalice verticale c\ptu[ite cu poliuretan expandat pentru r\saduri. Discuri orizontale cu conpartimente pentru cartofi. Patin\ cu aripi prelungite

Tipul br\zdarelor

patin\ prev\zut\ cu tij\ [i resort.

Tipul organelor de acoperire

Lame rigide montate `n spatele br\zdarelor..

Ro]i de tasare [i gheare de strngere a p\mntului, pentru r\saduri Discuri semisferice pentru cartofi

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Adncimea maxim\ de lucru (cm) Adncimea de `ngropare a tuberculilor (cm) Num\rul de rnduri Distan]a minim\ `ntre rnduri (cm) Distan]a `ntre tuberculi sau plante pe rnd (cm) Capacitatea bunc\rului (kg) Capacitatea bunc\rului cu ram\ suplimentar\ (kg) For]a necesar\ pentru trac]iune (kgf) Viteza de deplasare: -`n lucru; -`n transport. Capacitatea de lucru (ha/sch) Masa, `n kg: -f\r\ echipament de `ngr\[\minte; -cu echipament de `ngr\[\minte. Indici calitativi: -precizia de plantare ca num\r de tuberculi, `n %; -precizia de plantare ca distan]e `ntre tuberculi (d+0,5d); -v\t\marea, `n %; -r\saduri plantate corect, `n %; -r\saduri bine fixate `n sol, `n %.

12 7-17 2 [i 4 60 21,5-40 `n 5 trepte 180x2 pentru tuberculi 170x2 pentru `ngr\[\minte 250x2 pentru tuberculi 1200

12 6-18 4 60 15-34 `n 16 trepte 180x2 pentru tuberculi 24x2 pentru `ngr\[\minte -

7 4-7 8 30 [ir continuu

15 2-5 30 17-157 `n 18 trepte

20

1100

350-400

450-500 0,3-0,7-r\saduri 0,5-1,2 cartofi max. 10 0,8-1

4-6 max.15 5-7(f\r\ `ngr\[\minte) 4-5(cu `ngr\[\minte) 810

4-6 max. 15 4,5-5

5-6 8-20 5

1020

560

535(cu echipamentul de plantat r\saduri)

980 92-95,5 -

21

60-86

0,5 -

87-98 83-97

54

CAPITOLUL 4 MA{INI DE ADMINISTRAT ~NGR|{|MINTE {I AMENDAMENTE

Solul agricol este un mijloc fizico-chimic complex unde sunt cultivate toate plantele vegetale. Fertilizarea const\ `n `ntre]inerea [i sporirea poten]ialului solului prin aport de `ngr\s\minte [i amendamente.

Ma[inile de administrat `ngr\[\minte [i amendamente sunt utilizate pentru `mpr\[tierea pe suprafa]a solului sau pentru `ncorporarea `n sol `n mod uniform [i `n cantit\]i determinate pe unitatea de suprafa]\ a `ngr\s\mintelor [i amendamentelor. ~n func]ie de felul `ngr\[\mintelor care se administreaz\, ma[inile se clasific\ astfel: - ma[ini pentru administrarea `ngr\s\mintelor organice solide; - ma[ini pentru administrarea `ngr\[\mintelor lichide (chimice sau organice); 4.1.Ma[ini pentru administrarea `ngr\[\mintelor chimice solide [i a amendamentelor. Acestea au urm\toarea componen]\: cutia sau bunc\rul de `ngr\[\minte, agitator, dozatoare, aparat de distribu]ie (organe de `mpr\[tiere sau de introducere `n sol). La ma[inile de `mpr\[tiat `ngr\[\minte sau amendamente, bunc\rele au forme diferite: trunchi de con, trunchi de piramid\ - capacitatea acestora fiind de 0,5-10 m2. La echipamentele de incorporat `ngr\[\minte, cutiile au form\ cilindric\ sau prismatic\ avnd capacitatea de 20-40 dm3. Cutiile, bunc\rele [i benele sunt executate din materiale plastice sau o]el inoxidabil. Agitatoarele au rolul de a `mpiedica formarea boltelor `n masa de `ngr\[\minte din cutii [i bunc\re [i asigurarea scurgerii continue a `ngr\s\mntului spre aparatele de distribu]ie. Ele pot fi rotative, realizate sub forma bunc\r reglajul unor axe cu degete sau vibratoare. de debit Dozatoarele folosite la ma[inile de `mpr\[tiat `ngr\[\minte sau amendamente pot fi cu fante reglabile, cu fante [i vitez\ de trecere reglabil\, cu cilindrii cu pinteni, cu caneluri, cu discuri cu alveole, ro]i stelate, rolul lor fiind acela de a determina cantitatea dorit\ de `ngr\[\mnt pentru unitatea de suprafa]\. Aparatele de distribu]ie au rolul de a agitator realiza o repartizare uniform\ a punct `ngr\[\mintelor. Acestea pot fi centrifugale, de prindere la tractor pneumatice [i mecanice. tub oscilant Aparatele centrifugale pot fi cu tub oscilant (fig. 43) la care `mpr\[tierea este asigurat\ de un tub conic orizontal care are o Fig. 43 Distribuitor de mi[care oscilatorie primit\ de la priza de `ngr\[\mnt cu tub oscilant putere a tractorului prin intermediul unui mecanism cu excentric. Aria de `mpr\[tiere arat\ ca `n figura 44. Ma[ina `n acest caz e format\

Fig. 44 Suprafa]a de `mpr\[tiere a unui distribuitor cu tub oscilant

dintr-o ben\ de form\ prismatic\ care are la partea inferioar\ agitatorul [i dozatorul.
55

palete disc

Dozatorul este de tipul cu fante reglabile [i este constituit din dou\ discuri suprapuse, unul fix [i altul mobil prev\zute cu fante fiecare. prin rotirea discului mobil, cu ajutorul unui levier, se modific\ sec]iunea de trecere a `ngr\[\mntului [i deci debitul. Cantitatea de `ngr\[\mnt la hectar va fi dependent\ de felul `ngr\[\mntului, m\rimea activ\ a fantelor [i viteza de deplasare a agregatelor.

Fig. 45 Distribuitor centrifugal cu dublu disc [i alimentare gravimetric\

La ma[inile modernizate s-a adaptat un dispozitiv de reglare a debitului care s\ nu fie

bunc\r suber gur\ de evacuare `ngr\[\mnt transportor

dependent de viteza de deplasare numit DPA (Debit Propor]ional cu Avansul).

Fig. 46 Distribuitor centrifugal cu dublu disc [i alimentare mecanic\

discuri

Ma[inile de `mpr\[tiat prin centrifugare asigur\ l\]imi mari de lucru 6-30 m [i respectiv capacitate de lucru mare. L\]imea de lucru la aceste ma[ini este influen]ate de starea [i granula]ia `ngr\[\mintelor, ceea ce constituie unul din dezavantajele acestei ma[ini, un alt dezavantaj fiind neuniformitatea de distribu]ie `ntre dou\ treceri al\turate. Discurile sunt prev\zute cu palete, iar la unele discuri pozi]ia [i num\rul paletelor se poate modifica. Aria de `mpr\[tiere la un distribuitor centrifugal cu dou\ discuri este prezentat\ `n figura 48.

Distribu]ia centrifugal\ cu discuri rotative. ~ngr\[\mntul ajunge pe discuri gravimetric cnd sunt montate sub bunc\rul de `ngr\[\mnt (fig. 45) sau a. b. mecanic (fig. 46). Fig. 46 Scheme de ma[ini de `mpr\[tiat Distribuitorul `n acest caz `ngr\[\minte prin centrifugare: poate fi un singur disc (fig. 47) a-cu un singur disc, b-cu tub oscilant. sau dou\ discuri (fig. 46).

Distribu]ia pneumatic\. ~ngr\[\mintele dozate (ro]i stelate) ajung `n tuburi prin care trece aerul cu o vitez\ de 30-35 m/s, refulat de un ventilator( capacitate 2000-5000 m3/or\). Ele sunt antrenate, de aer [i cnd ajung la cap\tul tubului, sunt `mpr\[tiate de un Fig.48 Suprafa]a de `mpr\[tiere deflector (fig. 49). Ma[inile de `mpr\[tiat la un distribuitor cu dou\ discuri `ngr\[\minte chimice solide [i amendamente cu distribu]ie pneumatic\ func]ioneaz\ corespunz\tor realiznd l\]imi de lucru constante [i uniformitate mare de distribu]ie pe l\]imea de lucru, numai `n cazul `ngr\[\mintelor cu umiditate sc\zut\. ~n caz contrar neuniformitatea este relativ mare.

56

a. b. Fig. 49 Ma[in\ de administrat `ngr\[\minte chimice solide [i amendamente cu distribu]ie pneumatic\; a-vedere din spate,b-vedere lateral\. Echipamentele de `ncorporat `ngr\[\minte sunt montate pe ma[inile de sem\nat, plantat [i pe cultivatoare, iar principiul de func]ionare este similar cu cel al ma[inilor de sem\nat `n rnduri. ~n figura 50 se arat\ schema constructivfunc]ional\ a unui echipament de `ncorporat `ngr\[\minte pe un rnd, format din cu]ite, agitator [i aparat de distribu]ie. ~ncorporarea `n sol a `ngr\[\mntului se face prin intermediul unui dozator montat pe un mecanism cu paralelogram deformabil.
Fig.50 Echipament de `ncorporat `ngr\[\minte montat pe cultivator
organe de `mpr\[tiere transportor cu racle]i 4.2. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice solide. Ma[inile de `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice solide sunt destinate pentru `mpr\[tierea pe suprafa]a solului `n special a gunoiului de grajd. transmisia Ele sunt construite din remorci ma[inii cu dou\ sau patru ro]i. Pe fundul benei remorcii este montat un Fig. 51 Ma[in\ de `mpr\[tiat gunoi de transportor cu racle]i, iar `n partea grajd posterioar\ a acesteia sunt prev\zute organe de `mpr\[tiere (fig. 51). Ma[inile de `mpr\[tiat gunoi de grajd, folosite `n prezent, difer\ `ntre ele dup\ capacitatea benei [i tipul organelor de `mpr\[tiere. Capacitatea benelor este de 2,5-20 m3. ~n figura 52 se arat\ diferite tipuri de aparate de `mpr\[tiat gunoi. Astfel, ele pot fi formate din: tob\ de `mpr\[tiere 2, tob\ de nivelare 3 [i melc de `mpr\[tiere 4 (fig. 52a), melc de `mpr\[tiere 5 (fig. 52b) format din palete zim]ate dispuse pe vm 2 vt 4 1 a. vm 5 vm 7 6 3

Fig.52 Scheme de aparate pentru `mpr\[tiat gunoi de grajd

57

elice, melc de `mpr\[tiere 6 cu elice cu pinteni [i cu]ite 7 de m\run]ire [i nivelare (fig. 52c). vm Indiferent de tipul organelor 1 1 de `mpr\[tiere, procesul de 2 lucru este similar. Stratul vt de material de `n\l]ime h este transportat de c\tre Bt transportorul cu racle]i cu vitez\ Fig. 53 Schema ma[inii de `mpr\[tiat gunoi mic\ spre de grajd, cu rotoare dispuse vertical organele de `mpr\[tiere. Acestea antreneaz\ materialul adus `n zona lor de ac]iune [i evacueaz\ din ben\, realiznd m\run]irea [i `mpr\[tierea lui pe sol. Ma[inile construite pe acest principiu realizeaz\ zone de `mpr\[tiere egale cu 1-1,5 l\]imea benei. Pentru a m\ri l\]imea zonei de `mpr\[tiere (3-5 ori l\]imea benei) ct [i pentru a m\ri capacitatea de `nc\rcare se folosesc aparate de `mpr\[tiere a[ezate vertical (fig. 53). Aparatul de `mpr\[tiere `n acest caz este format din patru rotoare a[ezate vertical,fiecare rotor fiind prev\zut cu palete dispuse pe o elice. ~n timpul lucrului, paletele rotoarelor antreneaz\ materialul de `n\l]ime h, adus de transportorul 2, `l fragmenteaz\ [i `l evacueaz\ din ben\. 4.3. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\minte lichide [i semilichide. ~n func]ie de felul `ngr\[\mntului, ma[inile folosite pot fi: - ma[ini pentru administrat `ngr\[\minte chimice lichide cu tensiune de vapori (amoniac anhidru) [i f\r\ tensiune de vapori (ape amoniacale); - ma[ini pentru administrat `ngr\[\minte organice lichide sau semilichide. 4.3.1. Ma[ini pentru `ncorporat `ngr\[\minte chimice lichide. ~ngr\[\mintele chimice lichide (ape amoniacale, amoniaca]i, amoniac anhidru) se administreaz\ `n cantit\]i de 50-200l la hectar prin `ncorporare `n sol la adncimi de 10-15 cm, `nainte de sem\nat sau `n perioada de vegeta]ie. ~n prezent utilizarea acestor `ngr\[\minte a c\p\tat extindere datorit\ avantajelor pe care le prezint\ fa]\ de `ngr\[\mintele chimice solide [i anume sunt mult mai ieftine. Ma[inile de `ncorporat `ngr\[\minte chimice lichide, `n general sunt compuse dintr-un rezervor (cistern\) de `ngr\[\mnt, montat pe un cadru sprijinit pe ro]i, organe pentru circula]ia lichidului, organe de dozare [i organe de `ncorporare a `ngr\[\mntului `n sol. ~n figura 54a se arat\ 1 5 schema de principiu a unei 4 ma[ini de `ncorporat ape 1 amoniacale. Din rezervorul 1 2 lichidul trece prin filtru 2, este aspirat de pompa 3, refulat spre 2 6 4 3 rampa de distribu]ie 4 [i dirijat spre organele de `ncorporat 5. Men]inerea presiunii constante 3 5 `n re]eaua de distribu]ie se realizeaz\ prin intermediul supapei de siguran]\ 6. ~n cazul `ngr\[\mintelor cu tensiune de vapori (amoniac Fig. 54 Scheme de ma[ini de anhidru) circula]ia lichidului din `ncorporat `ngr\[\minte chimice lichide rezervor spre rampa de
58

distribu]ie se realizeaz\ datorit\ presiunii ce se creeaz\ `n rezervor (fig. 54b). Din rezervor amoniacul anhidru este evacuat prin robinetul 1 (cu sec]iune reglabil\), regulatorul de debit 2 [i corpul de distribu]ie 3 spre organele de `ncorporat. Ducnd la temperaturi diferite ale mediului ambiant, presiunea `n rezervorul ma[inii se modific\ putnd atinge valori de 7-13 daN/cm2 [i pentru a asigura debite constante de lichid (indiferent de varia]ia presiunii din rezervor) ma[inile de administrat astfel de `ngr\[\minte se prev\d cu organe de dozare adegvate-regulatoare de debit cu c\dere de presiune constant\, sau pompe volumetrice ac]ionate de la ro]ile ma[inii. Umplerea rezervorului cu lichid se face `n propor]ie de 8,5% prin racordul 4, robinetul de aeresire 5 fiind men]inut deschis `n timpul umplerii. 4.3.2.1. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice lichide. Aceste ma[ini sunt folosite pentru umplerea cisternei prin absorb]ie, transportul [i `mpr\[tierea `ngr\[\mintelor organice lichide (must de grajd, urin\).
7 9

5 10

4 2 1 11 12 13

Fig. 55 Schema de func]ionare a remorcii cistern\ pentru administrat `ngr\[\minte organice lichide

Aceste ma[ini sunt construite ca remorci cistern\, cu dou\ sau patru ro]i, prev\zute cu una sau dou\ pompe pentru distribu]ia [i refularea materialului, conducte, filtre, precum [i dispozitive de `mpr\[tiere. Cisternele sunt de form\ cilindric\ avnd capacitatea de 2-10m3. Ele se prev\d cu un capac de vizitare, vizor pentru indicarea nivelului, manometru [i pomp\ de presiune. ~n figura 55 se arat\ schema func]ional\ a unei remorci cistern\, prev\zut\ cu dou\ pompe. Alimentarea cisternei se face prin absorb]ia aerului din interiorul acesteia prin intermediul pompei de vacuum 1 aerul fiind refulat `n admosfer\ prin conducta 2 (robinetul 3 este deschis iar robinetele 4 [i 5 `nchise). Dat\rit\ creerii depresiunii `n cistern\ (0,85 daN/cm2) lichidul este aspirat din bazinul de colectare prin furtunul armat 6. Umplerea cisternei continu\ pn\ `n momentul cnd plutitorul 7 `nchide comunicarea `ntre interiorul cisternei [i conducta de aspira]ie. ~mpr\[tierea materialului din cistern\ se poate face folosind dispozitivul de `mpr\[tiere `n evantai 8 (pentru materialul grosier) sau aspersorul 9 (pentru must de grajd decantat). ~n primul caz, `n interiorul cisternei se creeaz\ o presiune la cca. 1,5 daN/cm2, pompa de vacuum func]ionnd ca un compresor (vana 10 fiind rotit\ cu 900 pozi]ie punctat\). Robinetul 3 fiind deschis, se realizeaz\ `mpr\[tierea materialului. ~n cel de al doilea caz, pompa centrifugal\ 11 aspit\ materialul din cistern\ (robinetele 3,4,12 sunt deschise) `l trece prin filtrul 13 [i `l refuleaz\ spre aspersor, `n acest caz robinetul de comunicare a interiorului cisternei cu admosfera este deschis.
59

Fig. 56 Schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini de `mpr\[tiat

Pompele sunt ac]ionate de la priza de putere a tractorului prin intermediul unui reductor. 4.3.2.2. Ma[ini pentru `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice semilichide. Aceste ma[ini sunt tot de tipul unor cisterne, dar rezervorul acestora este prev\zut cu o fant\ practicat\ `n lungul rezervorului [i amplasat\ lateral `n partea superioar\ a acestuia (fig. 56). Organul de `mpr\[tiere este de tipul ax pe care sunt montate lan]uri. Rotorul respectiv prime[te mi[care de la priza de putere a tractorului [i prin rotirea lui lan]urile antreneaz\ materialul din cistern\ aruncndu-l `nafar\. Ma[inile de administrat [i `ncorporat `ngr\[\minte folosite `n ]ar\ [i principalele lor caracteristici tehnice sunt prezentate `n tabelele 11 [i 12.

60

Tabelul 11 Caracteristicile tehnice ale echipamentelor de `ncorporat `ngr\[\minte

Valoarea (indica]ia) pentru: Nr. crt. Caracteristica
Echipamentul ptr. aplicat `ngr\[\minte chimice F-6 montat pe sem\n\toareaSPC6 sau cultivatorul CPS-6 Aplicarea `ngr\[\mintelor chimice granulate la culturile pr\[itoare concomitent cu sem\natul sau pr\[itul, prin incorporarea `n sol Sem\natul [i pr\[itul culturilor pr\[itoare de cmp,concomitent cu fertilizarea U-650M purtat\ De la ro]ile de sus]inere a cadrului 30 Echipamentul ptr. aplicat `ngr\[\minte chimiceEF montat pe cultivatorul CL-2,8 Echipamentul ptr. admin. `ngr\[\minte de pe ma[ina de plantat cartofi 4SaBP-62,5 Echipamentul ptr. aplicat erbicide de pe sem\n\toarea SPC-6 (M) Dispozitivul ptr. admin. `ngr\[\minte chimice solide, u[or solubile, `n conductele inst. iriga]iei prin aspersiune Aplicarea `ngr\[\mintelor chimice solide u[or solubile, odat\ cu irigarea prin aspersiune folosind inst. cu conducte transportabile Udarea cu fertilizare la culturile agricole, `n timpul vegeta]iei Echipamentul ptr. aplicat `ngr\[\minte chimice solide `n vie EIV montat pe plugul cultivator [i subsolier Aplicarea `ngr\[\mintelor chimice solide `n vie prin `ncorporare `n sol, sau prin `mpr\[tiere la suprafa]\ Aratul,cultivatul [i afnatul solului `n profunzime,la vi]a de vie concomitent cu fertilizarea SV-445 V-445 numai pe soluri u[oare [i teren [es purtat\ De la priza de putere a tractorului -200-bunc\r normal -350-bunc\r cu ram\ de supra`n\l]are

Destina]ia

Aplicarea `ngr\[\mintelor chimice glanulate la culturile legumicole, concomitent cu pr\[itul prin `ncorporarea `n sol Pr\[itul culturilor legumicole concomitent cu fertilizarea L-445 purtat\ De la ro]ile de sus]inere a cadrului 53

Aplicarea `ngr\[\mintelor chimice granulate la cultura cartofului concomitent cu plantatul, prin incorporarea `n sol Plantatul tuberculilor de cartofi concomitent cu fertilizarea U-650(651) semipurtat\ De la ro]ile de sprijin ale ma[inii 85

Aplicarea ierbicidelor `n stare lichid\ prin pulverizare pe sol, pe rnduri concomitent cu sem\natul Sem\natul plantelor pr\[itoare concomitent cu aplicarea ierbicidelor lichide U-650M purtat\ De la priza de putere a tractorului 300

Domeniul de utilizare

3 4 5 6

Sursa de energie Tipul ma[inii dup\ forma de agregare Sistemul de ac]ionare Capacitatea unei cutii de `ngr\[\minte sau rezervor de erbicide (dm3)

deplasabil\ manual Folosind presiunea apei din conducta de iriga]ie 100

61

Continuare la tabelul 11
7 8 9 10 Num\rul de cutii pe ma[in\ Nr. de aparate de distribu]ie pe o cutie de `ngr\[\minte Tipul organului de distribu]ie Tipul organului de `ncorporare Adncimea de `ncorporare (cm) Distan]a lateral\ a `ngr\[\mintelor fa]\ de rndul de plante (cm) Viteza de lucru (km/h) Normele ce se pot aplica, `n kg/ha: -azotat de amoniu granulat; -uree granulat\; `ngr\[\mnt complex NPK granulat; -superfosfat granulat. Masa echipamentului (kg)
6 2 stelu]\ cu gheare -br\zdar patin\ la sem\n\toare -br\zdar dalt\ la cultivator 4-15 -3 [i 6,5 la sem\nat; -10-15 la pr\[it 4 82 stelu]\ cu gheare br\zdar dalt\ 2 82 stelu]\ cu gheare br\zdar combinat tip lab\ de gsc\ [i pan\ alungit\ 3-5 cm mai adnc dect tuberculii de cartofi 1 pomp\ cu role [i duze de pulverizare 1 robinet cu sec]iune variabil\ 1 1 -ferestre reglabile; -disc centrifugal -corman\ la plugul PCV; -dalt\ de subsolaj la subsolier corespunz\toare ma[inii pe care este montat -la mijlocul intervalului cnd lucreaz\ cu subsolierul; -lng\ rnd cnd lucreaz\ cu plugul 2-8

11

5-15 15-20

12

13 14

4-8,5

4-7

4-6

4-8,5

105-100 98-940 120-1120 120-1110

51-1140 45-980 60-1300 62-1408

76-510 60-518 78-583 85-650

70-885 l/ha

70-600 -

150-400 100-350 200-800 200-800 -160ptr. plug PCV; -150ptr. subsolierul SPV-45M; -186 ma[ina centrifugal\ -640 cu PCV-1,8; -760 cu PCV-2,2; -245 cu SPV-45M

15

-233 f\r\ ro]i -70 ro]ile

205

168 cu br\zdare

100

48

16

Masa total\ a ma[inii, inclusiv echipamentul (kg)

964

500

920

865

62

Tabelul 12 Caracteristicile tehnice ale ma[inilor de administrat `ngr\[\minte

Nr. crt. Valoarea (indica]ia) pentru: Caracteristica MA-3,5 0 1 1
Destina]ia

2
Aplicarea prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului a `ngr\[\mintelor chimice solide sub form\ de pulbere, cristale sau granule [i a amendamentelor m\cinate La culturi de cmp, p\[uni [i fne]e situate pe teren [es (`ncinarea max. 6 grade) U-650M U-651 tractat\ pe patru ro]i `n tandem oscilant -de la priza de putere, prin ax cardanic c\tre dicul de `mpr\[tiere; -de la roata de transport din dreapta spate c\tre lan]ul transportor

Echipament pneumatic ptr. MA-3,5 3

Aplicare prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului a `ngr\[\m. chimice granulate cu umiditatea STAS

MIG-5 4
Aplicarea prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului a gunoiulyui de grajd proasp\t sau fermentat

MIG-2,2 5
Aplicarea prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului, prin rndurile de pomi [i vie a gunoiului de grajd.

MIGV-1 6
Aplicarea prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului `ntre rndurile de vie, plantate la distan]a de 1,7-2,25 m, a gunoiului de grajd fermentat Vii cu distan]a `ntre rnduri de 1,7-2,2 m

MIG-12 7
Aplicarea prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului, a gunoiului de grajd proasp\t [i fermentat

RC-4 8
~nc\rcarea din fosele de la grajduri sau platforme amenajate de gunoi de grajd,a mustului de grajd, transportul [i `mpr\[tierea pe cmp sau desc\rcarea `ntr-un loc colector Culturi furajere, p\[uni [i fne]e situate pe teren [es

2 3 4

Domeniul de utilizare

La culturi de cmp, p\[uni [i fne]e pe teren [es (`ncinarea max. 6 grade) U-650M U-651 tractat\ pe patru ro]i `n tandem oscilant -de la priza de putere prin ax cardanic c\tre ventilator; -de la roata de transport dreapta spate c\tre lan]ul transportor [i axul distribuitor de `ngr\[\m. 4

Culturi de cmp situate pe teren [es (`ncinarea max. 6 grade) U-650M U-651 tractat\ pe patru ro]i `n tandem oscilant de la axul prizei de putere prin ax cardanic

Sursa de energie Tipul ma[inii dup\ forma de agregare Sistemul de ac]ionare

Livezi [i vii cu distan]a `ntre rnduri de min. 3 m situate pe [es [i `n pant\ de pn\ la 10 grade U-445 U-445DT tractat\ pe 2 ro]i de la axul prizei de putere prin ax cardanic

Culturi de cmp situate pe teren [es (`ncinarea max. 6 grade) A-1800A tractat\ pe patru ro]i `n tandem oscilant -e la axul prizei de putere prin ax cardanic c\tre tobele de `mpr\[tiere; -de la priza hidraulic\ prin motor hidraulic c\tre transp cu racle]i 8,5

V-445 SV-445 tractat\ pe 2 ro]i de la axul prizei de putere prin ax cardanic

U-650M U-651 tractat\ pe 2 ro]i de la axul prizei de putere prin ax cardanic

Capacitatea benei sau a rezervorului (m3)

1,9

63

Continuare la tabelul 12
7 8 9 10 Cantitatea de material ce poate fi `nc\rcat (t) Tipul organului de lucru L\]imea de lucru (m) Debitul ventilatorului (m3/h) Cantit\]ile de `ngr\[\mnt ce se pot aplica (kg/ha) Viteza de rota]ie a organelor de `mpr\[tiere (rot/min) Viteza de rota]ie a ventilatorului (rot/min) Viteza max. `n lucru (km/h) Capacitatea de lucru (ha/sch) Ma[a cu toate anexele (kg)
3,5 tone chimice granulate 5 tone amendamente -disc centrifugal cu 6 palete; -transportor cu zale metalice tip omid\. 3,5 tone chimice granulate 5 tone gunoi de grajd fermentat 3 tone gunoi de grajd ferementat 1 tone gunoi de grajd ferementat 12 tone gunoi de grajd ferementat 4 tone urin\ sau must de grajd

-distribuitori stelu]e cu gheare ptr. dozare; -palate deflectoare ptr. `mpr\[tiere; -lan] cu zale metalice omid\ ptr. aliment. distribuitorilor 12 3500 -75-850 `ngr\[\m. granulate

-transportor cu racle]i; -tob\ cu palete zim]ate

-transportor cu racle]i; -3 tobe orizontale pentru nivelare, m\run]ire [i `mpr\[tiere 2,2 -20-60 t/ha

-transportor cu racle]i; -tob\ cu [nec [i cu]ite pe periferie

-transportor cu racle]i; -dispozitiv cu patru tobe verticale cu palete `nclinat c\tre `n fa]\ cu 150 7-9 10-100 t/ha

-ejector `n evantai; -aspersor cu duz\

8-17 -85-3680 `ngr\[\m. pulbere; -45-2280 `ngr\[\m. granulate [i cristalizate; -130-5020 amendam. 675

3,25 -7-100 t/ha

0,6-1,1 8-80 t/ha

-14-15 prin evantai; -23-24 prin aspersor -

11

12

raportul de transmisie `ntre axul ro]ii de antrenare [i axul distribuitor este de 0,043-3,0

285

-348-toba de nivelare; -395 toba de dislocare [i m\run]ire; -625 toba cu palete -

518

300

13 14 15 16

4800

8,5 -26-42 la `ngr\[\m chimice; -4,5-12 la amendam. 950

8,5 -36-41 la `ngr\[\m. chimice granulate 1680

8,5 1,4-2

6,5 1,3

5,6 0,5-0,8

8 3,8

8,5 34-68 t/sch

1400

4230

440

7708

2115

64

CAPITOLUL 5 MA{INI {I APARATE PENTRU COMBATEREA BOLILOR {I D|UN|TORILOR.

~n cadrul ansamblului de m\suri necesare pentru ob]inerea unor produc]ii mari [i de calitate superioar\, lucr\rile de protec]ie a plantelor `mpotriva bolilor , d\un\torilor [i buruienilor, ocup\ un rol important. Dintre metodele de combatere s-a generalizat [i se aplic\ pe scar\ larg\ metoda chimic\. Aceasta const\ `n distribuirea pe plant\, pe sol sau pe semin]e a unor produse chimice care pot fi insecticide, fungicide sau ierbicide, dup\ cum se folosesc pentru combaterea insectelor, bolilor, respectiv a buruienilor. Toat\ gama produselor chimice folosite `n protec]ia plantelor este inclus\ `n denumirea de pesticide.

Pesticidele pot fi lichide, sub form\ de pulbere foart\ fin\ (praf), granulate sau microgranulate. Dup\ starea pesticidelor, deosebim [i tipul de ma[in\ sau aparat folosit respectiv ma[ini [i aparate de stropit, ma[ini [i aparate de pr\fuit [i ma[ini [i utilaje pentru stropit [i pr\fuit. 5.1. Ma[ini de stropit. Ma[inile de stropit difer\ `ntre ele `n special `n func]ie de modul de pulverizare al pesticidelor [i de modul de transport spre plante a pic\turilor rezultate. Cerin]ele care se impun acestor ma[ini [i aparate sunt: - s\ realizeze pic\turi cu diametrul cuprins `ntre 100-1000 microni; - s\ distribuie minim 150 pic\turi pe cm2 de suprafa]\ tratat\; - s\ realizeze norme de lichid cuprinse `ntre 30-2000 litri la hectar; - s\ asigure reparti]ia cu uniformitate de minim 80% a produsului chimic pe ambele fe]e ale frunzelor; - s\ asigure o `n\l]ime de 6 m `n livad\ intensiv\ [i de pn\ la 20 m `n livad\ clasic\; - s\ asigure men]inerea omogenit\]ii lichidului din rezervor pe toat\ durata de func]ionare. Dup\ modul cum se realizeaz\ dispersarea lichidului `n pic\turi fine deosebim: ma[ini de stropit cu pulverizare hidraulic\, pneumatic\, combinat\ hidro-mecanic\ [i mecanic\. 5.1.1. Ma[ini de stropit cu pulverizare hidraulic\ - `n figura 57a se arat\ schema unei ma[ini de stropit cu pulverizare hidraulic\. Lichidul, din rezervorul 1 este aspirat de pompa 2 prin robinetul 3 [i refulat `n corpul distribuitorului 4, prev\zut cu un manometru 5 [i supapa de siguran]\ 6. Din corpul de distribu]ie 13 o parte de lichid, prin conducta 7 este dirijat spre rezervor, fiind folosit pentru agitarea lichidului, iar o alt\ parte este dirijat spre dispozitivul de pulverizare 8 trecnd prin filtrul 9 [i robinetul 10.

Ma[inile care func]ioneaz\ dup\ aceast\ schem\ [i la care pompa are un debit pulsatoriu se prevede [i o camer\ de egalizare a presiunii 11 ce se monteaz\ pe circuitul de refulare.

1 3 2 13 6 5 11 7 9 10

8 12

a. b. Fig.57 Schema func]ional\ a unei ma[ini cu pulverizare hidraulic\: a-cu pulverizare hidraulic\; b-cu pulverizare hidraulic\, cu jet purtat.

50

Pulverizare hidraulic\ a lichidului `n pic\turi este realizat\ prin turbionarea [i scurgerea total\ a lichidului prin orificii calibrate. Pic\turile rezultate sunt proiectate direct pe plante, ma[inile din acest grup fiind ma[ini cu pulverizare hidraulic\ cu jet proiectat. ~n general, ma[inile cu pulverizare hidraulic\ cu jet proiectat func]ioneaz\ la presiuni de 2-5 daN/cm2. Cnd sunt folosite pentru tratamente cu ierbicide [i de 5-50 daN/cm2 cnd sunt folosite pentru tratamente cu insectofungicide. ~n figura 57b se arat\ schema unei ma[ini cu pulverizare hidraulic\ ,cu jet purtat. ~n acest caz `n afara p\r]ilor componente men]ionate `n schema din figura 53a, este prev\zut ventilatorul 12, curentul de aer debitat de acesta avnd rolul de a transporta particulele pulverizate spre rndurile de pomi sau vi]\ de vie.

2 4

a. b. Fig.58 Schema func]ional\ a unei ma[ini de stropit: a-cu pulverizare pneumatic\; b-cu pulverizare hidropneumatic\.

5.1.2. Ma[ini de stropit cu pulverizare pneumatic\ - `n figura 58a se arat\ schema unei ma[ini de stropit cu pulverizare pneumatic\, format\ din rezervorul 1, pompa 2, corpul de distribu]ie 3, ventilatorul 4 [i dispozitivul de pulverizare 5. ~n acest caz pulverizarea pneumatic\ se realizeaz\ prin aducerea lichidului cu presiune mic\ (0,5-1,5 daN/cm2) la dispozitivul de pulverizare unde intr\ sub ac]iunea unui curent de aer cu vitez\ mare (80150 m/s) debitat de un ventilator centrifugal. ca urmare, lichidul este fragmentat `n pic\turi fine [i transportat spre plante. 5.1.3. Ma[ini de stropit cu pulverizare combinat\ (hidro-pneumatic\) - `n acest caz (fig. 58b) `n construc]ia ma[inii sunt incluse toate p\r]ile componente ale ma[inilor cu pulverizare hidraulic\ cu jet proiectat, precum [i un ventilator centrifugal. ~n cazul acestei ma[ini, lichidul este pulverizat pe cale hidraulic\ la presiuni de 5-15 daN/cm2, pic\turile rezultate fiind supuse unui curent de aer, cu viteza de 80-120 m/s, care realizeaz\ o fragmentare suplimentar\ [i le transport\ spre plante.
4 1 3

Fig.59 Schema unei ma[ini de stropit cu pulverizare mecanic\ Dispozitivul de pulverizare rotindu-se cu 10000-15000 rot/min sub ac]iunea for]ei centrifuge. Lichidul este transportat `ntr-o pelicul\ foarte sub]ire care, la p\r\sirea discurilor `n contact cu aerul, se dezintegreaz\ `n pic\turi. Pic\turile rezultate sunt preluate [i transportate de curentul de aer debitat de ventilatorul axial 4. Rezervoarele ma[inilor [i aparatelor de stropit se execut\ din alam\, o]el inoxidabil, duraluminium, poliester armat cu fibr\ de sticl\ [i polietilen\ - materiale ce rezist\ la ac]iunea coroziv\ a pesticidelor. Forma rezervoarelor [i capacitatea acestora este diferit\ `n func]ie de tipul ma[inii sau aparatului de stropit. Ele sunt prev\zute cu o gur\ de alimentare prev\zut\ cu filtru [i un bu[on de golire. Solu]ia din interior este permanent agitat\ pentru a evita sedimentarea suspensiilor [i respectiv pentru a men]ine aceea[i concentra]ie. Agitarea se poate face mecanic (cu ax cu palete), hidraulic\ (prin 51

5.1.4. Ma[ini de stropit cu pulverizare mecanic\ - `n figura 59 se arat\ schema unei ma[ini de stropit cu pulverizare mecanic\ [i jet purtat. Lichidul toxic (solu]ie sau suspensie `n ulei) din rezervorul 1 este dus prin intermediul pompei 2 la dispozitivul de pulverizare 3, format din dou\ discuri suprapuse. Aducerea lichidului la dispozitivul de pulverizare se face cu presiune mic\ (0,20,7 daN/cm2.

introducerea continu\ `n rezervor a unei p\r]i din lichidul refulat de pomp\), pneumatic (prin introducerea aerului sub presiune). Pompele au rolul de a deplasa cantit\]i determinate de lichide toxice de la rezervor spre organele de pulverizare, realiznd presiunea necesar\ att pentru vehiculere ct [i pentru pulverizare. La ma[inile de stropit se folosesc urm\toarele tipuri de pompe: cu un piston (fig. 60a), cu dou\ pistoane plunjere (fig. 60b), cu pistoane [i membrane (fig. 60c), cu membran\ (fig. 60d), cu role (fig. 60e) [i centrifuge (fig. 60f). Alegerea unui anumit tip de pomp\ se face `n func]ie de debitul [i presiunea pe care le poate realiza. Pentru a realiza uniformitatea presiunii, respectiv a debitului de lichid, `n re]eaua de refulare la ma[inile [i aparatele de stropit care au pompe cu piston [i membran\ sunt prev\zute cu camere de uniformizare a presiunii.
membran\ refulare supap\

a.

b.

cilindru pies\ oscilant\

piston excentric c.

evacuare carcas\ d. rotor

e.

aspira]ie f.

Fig.60 Pompe folosite la ma[inile [i aparatele de stropit

De asemenea pe re]eaua de refulare cnd lucreaz\ presiuni mai mari de 5 daN/cm2 se monteaz\ supape de limitare [i reglare a presiunii (regulatoare de presiune) (fig. 61).

retur `n rezervor

spre rampa de stropire manometru

reglajul returului rampa de stropire ajutaj membran\ arc suportul duzei

intrare

distribuitor

duza

Fig.61 Regulator de presiune [i distribuitor cu calibru pe retur

Fig. 62 Schema unui cap de pulverizare cu antipicur\tor

52

Dispozitivele de pulverizare reprezint\ organele prin intermediul c\rora se realizeaz\ pulverizarea solu]iilor [i anume: ele determin\ ie[irea lichidului sub form\ de pelicule sau filoane foarte sub]iri, care prin intrare cu vitez\ mare `n masa de aer fix\ sau prin supunerea acestuia unui curent de aer cu vitez\ mare se transform\ `n pic\turi fine. Fragmentarea peliculelor de lichid se produce `n momentul `n care faloarea for]elor aerodinamice dep\[esc valoarea for]elor de tensiune superficial\. Dispozitivul de pulverizare este constituit dintr-un corp de pulverizare sau mai multe (numite [i duze) montate pe ]evi, conducte sau corpuri de form\ special\. Principalele tipuri de duze sunt prezentate `n figura 63, iar pentru a preveni scurgerea lichidului dup\ ce ma[ina a fost oprit\ din func]ionare se folosesc [i capete de pulverizare cu antipicur\tor (fig. 62).

cu orificiu tip fant\

orificiu circular

orificii multiple

cu deflector

Fig.63 Principalele tipuri de duze Principalele opera]ii pentru preg\tirea ma[inilor de stropit: reglarea pozi]iei dispozitivelor de pulverizare (fa]\ de sol, de plante); reglarea debitului de lichid prin duze (qs) se face fie prin robinete de reglaj sau prin reglarea presiunii de lucru; reglarea cantit\]ii de solu]ie stropit\ pe unitatea de suprafa]\ (norma de stropire Ns). Aceasta se va calcula cu rela]ia Ns=

qs x10 4 l/ha 60 xBm xVm

5.2. Ma[ini [i aparate de pr\fuit. Ma[inile [i aparatele de pr\fuit efectueaz\ dispersarea substan]elor toxice sub form\ de praf fin (diametrul 15-30 m) [i repartizarea acestora `n cantit\]i determinate pe suprafa]a plantelor sau pe sol. Datorit\ antren\rii particulelor de praf de c\tre curen]ii de aer, aderen]\ mic\ a prafului pe plante, ponderea tratamentelor prin pr\fuire a sc\zut mult `n ultimul timp.
4 4 6

7 3

Fig.64 Schema func]ional\ a ma[inii de pr\fuit cu dozare pneumatic\ Aparatele [i ma[inile de pr\fuit au `n general urm\toarea schem\ func]ional\ [i constructiv\ (fig. 64) fiind formate din rezervorul de praf 1, agitatorul 2, dozatorul de praf 7, ventilatorul 3 [i dispozitivele de pr\fuire 6. Rezervorul se `ncarc\ cu praf 80-85% din capacitae [i se `nchide etan[. ~n timpul lucrului o parte din aerul debitat de ventilator p\trunde prin ]eava 2 `n rezervor, str\punge coloana de praf, se `ncarc\ cu particule de praf [i prin ]eava 4 este evacuat `n conducta 5. Sub ac]iunea curentului de aer debitat de ventilator, acest amestec de aer [i praf este dispersat [i transportat spre dispozitivul de pr\fuire 6. 53

Reglarea debitului de praf se face prin modificarea sec]iunii de trecere a aerului spre rezervor, prin intermediul clapetei 7. 5.3. Ma[ini combinate de stropit [i pr\fuit. Aceste ma[ini combin\ avantajele ma[inilor de stropit [i ale ma[inilor de pr\fuit l\rgind domeniul de utilizare ale acestora. Ma[inile combinate de stropit [i pr\fuit sunt formate dintr-un cadru pe care se monteaz\ instala]ia pentru stropit [i cea de pr\fuit. Cu aceste ma[ini se pot executa lucr\ri de stropit, de pr\fuit, de pr\fuire umed\, precum [i tratamente mixte (stropire+pr\fuire). De cele mai multe ori ele sunt universale fiind destinate pentru efectuarea lucr\rilor de stropit [i pr\fuit `n culturi de cmp, de legume, `n vii [i livezi, [i pot fi purtate sau tratate. Principalele tipuri [i caracteristicilor tehnice ale ma[inilor [i aparatelor de stropit [i pr\fuit sunt prezentate `n tabelul 13. 5.4. Ma[ini de tratat semin]e. Ele sunt folosite pentru tratamente de dezinfectare a semin]elor pe cala chimic\ folosind substan]e toxice lichide sau sub form\ de praf. Procesul trat\rii semin]elor 10 const\ `n acoperirea suprafe]ei acestora 5 cu substan]e toxice. ~n func]ie de metoda 2 de tratare folosit\, tratare uscat\, 6 3 7 semiumed\, umed\ sunt [i tipurile de ma[ini. ~n prezent se construie[te [i se folose[te o ma[in\ de tratat combinat\ cu func]ionare continu\ (fig. 65). Ma[ina este format\ dintr-un cadru sus]inut pe patru ro]i 1 pe pneuri, co[ de alimentare 1, elevator 2, rezervor de praf 3 cu capacitatea de 15 dm3, rezervor de lichid 8 cu capacitatea de 50 l, tob\ de amestecare [i motor electric Fig.65 Schema func]ional\ a unei de ac]ionare cu puterea de1 kw. Toba de ma[ini de tratat semin]e amestecare a ma[inii este format\ dintr-o carcas\ cilindric\ cu termina]ie tronconic\, `n interiorul c\reia este prev\zut un arbore cu dou\ discuri 5 [i 7 [i o plnie fix\ 6. Func]ionarea unei astfel de ma[ini se desf\[oar\ `n felul urm\tor: la trecerea semin]elor spre elevator, din rezevorul de praf, sub ac]iunea agitatorului [i dozatorului (cilindru cu palete), se descarc\ cantit\]i determinate de praf, care sunt antrenate `mpreun\ cu semin]ele [i desc\rcate `n toba de amestecare, c\znd pe primul disc. Discul avnd mi[care de rota]ie (n=110 rot/min), semin]ele `mpreun\ cu praful sunt deplasate spre periferie, cad pe plnia 6 [i apoi ajung `n partea central\ a celui de al doilea disc 7, unde procesul se repet\. ~n timpul deplas\rii semin]elor `mpreun\ cu praful `n interiorul tobei, acestea se rostogolesc [i se acoper\ cu un strat fin de praf. Semin]ele tratate sunt evacuate din tob\ prin dou\ guri de evacuare. ~n cazul tratamentului cu substan]e toxice lichide, din rezervorul de lichid 8, `nchis etan[ [i prev\zut cu ]eava 9 de comunicare cu admosfera, lichidul prin robinetul 10 ajunge tot pe primul disc al tobei. ~n procesul de deplasare al semin]elor `n interiorul tobei, acestea sunt acoperite cu un strat sub]ire de lichid toxic. ~n cadrul preg\tirii ma[inii pentru lucru se regleaz\ debitul de semin]e cu ajutorul [uberului, respectiv deschiderea ferestrei de curgere din co[ul de alimentare, se regleaz\ debitul de lichid `n func]ie de norma de lichid prescris\ pentru 100 kg semin]e prin pozi]ia robinetului [i reglarea debitului de praf. Acest reglaj se realizeaz\ folosind mecanismul de reglare a deschiderii orificiului prin care curge praful din bunc\r, [i valorile medii ale debitului de praf variaz\ `ntre 0,028-0,435 kg/min.
8 9

54

Tabelul 13 Principalele tipuri [i caracteristicilor tehnice ale ma[inilor [i aparatelor de stropit [i pr\fuit
Nr. crt. 1 Caracteristic a
Destina]ia

MSVA200
Stropit `n vie

MSPP3x300
Stropit [i pr\fuit cu insecticide [i fungicide `n toate culturile Cereale,leg ume,cartofi, vii cu distan]a `ntre rnduri de 1,8-2,2 m [i livezi cu panta de 10-200. L-445 U-650 V-445 SV-445 U-445DT SM-445 purtat\

MST-900
Stropit `n vie [i livad\

Valoarea (indica]ia) pentru ma[ina: MSVMSL-300 EEP-600 MET700 1200

Stropit `n vie Stropit `n livad\ Adm. erbicide `n culturi nepr\[itoar e tratament total [i `n benzi cu ma[inile ptr. preg. patul germinativ [i cultivatoare L-445 U-650 Adm. erbicide `n culturi nepr\[itoar e tratament total `n culturi de cereale p\ioase

EEV-2
Adm. erbicide `n vie

EEL-2
Adm. erbicide `n livad\

MTS-4
Tratarea chimic\ a semin]elor

Domeniul de utilizare

Distan]e `ntre rnduri de 1,4-1,7 m [i pante pn\ la 200

livezi cu pant\ pn\ la 100 [i vii cu dist. `ntre rnduri de 2,5-3,5m

Distan]e `ntre rnduri de 1,1-1,3 m [i `n\l]. butucilor de 1,4 m

Pante de 200-300, teren accidentat

Distan]e `ntre rnduri de 1,8-3,6 m cu ma[ina MPSP3x300

Distan]e `ntre rnduri de 4-10 m [i pante pn\ la 200 cu ma[ina MPSP3x300 U-445DT

Semin]a de cereale, maz\re, fasole, porumb, soia

Sursa de energie

Motor cu un cilindru, pe benzin\, 6 CP la 3000 rot/min tractat\

U-445DT U-650 V-445

V-445HC

SM-445

L-445 U-445 U-650

V-445 SV-445

motor electric de 1 KW la 930 rot/min deplasabil\ `n incinta unit\]ii prin tractare manual\ cu motor electric 50

Tipul ma[inii dup\ modul de agregare Sistemul de ac]ionare Capacitatea rezervorului de lichid (l) Capacitatea bunc\rului de praf (dm3)

tractat\

purtat\

purtat\

purtat\

purtat\

tractat\

purtat\

5 6 7

motor propriu 200

de la priza de putere Culturi de cmp-900l vie [i livad\ 300l 40

de la priza de putere 900

de la priza de putere 700

de la priza de putere 300

de la priza de putere 600

de la priza de putere 1200

vezi MPSP3x300 300

vezi MPSP3x300 300

15

55

continuare la tabelul 13
8
Tipul capului de pulverizare [i diametrul duzelor (mm) tangen]ial 1,5 de depresiune; -vie-4; -livad\-7 de depresiune; -vie-4; -livad\-7 tangen]ial 1,5 tangen]ial jet reglabil 1,5;2;2,5 -Teejet 11004 -8004 E; -Hardi 1110-30 cu role 100 la 540 rot/min [i 5 at 0,5-5 2,8-12 -Teejet 11004 -8004 E; -Hardi 1110-30; Delevan LF-4 cu role 100la540rot /min [i 5 at 1,5-5 12 -Teejet 11004 -8004 E; -Polijet albastru 0,5-2 1 rnd Polijet albastru sau ro[u -

9 10 11 12 13

Tipul pompei Debitul pompei (l/min) Presiunea de lucru (at) Tipul ventilatorului Debitul ventilatorului (m3/h) L\]imea de lucru (m)

centrifugal\ 150 la 4800 rot/min la 2 at 1-3 axial 8000 la 3000 rot/min 1 rnd

centrifugal\ 150 la 4800 rot/min la 2 at centrifugal 3500 la 4800 rot/min -7 `n culturi de cmp; -1 rnd `n vie; -0,5 rnduri `n livad\. pneumatic pomp\ proprie -22culturi de cmp; -4,5-6 vie; - 6-7 livad\
415

centrifugal\ 150la4800 rot/min [i 2 at centrifugal 6000 la 3650 rot/min 1 rnd

cu 3 pistoane 34 la 300 rot/min [i 20 at 5-20 4 rnduri

cu role 100 la 540 rot/min [i 5 at 4-12 -

0,5-2 -1 rnd ptr. distan]a de 8 [i 10 m;

14 15 16 17
18

Sistemul de pulverizare Sistemul de alimentare cu lichid Capacitatea de lucru (ha/sch)

Masa ma[inii cu toate echipamentele (kg)

mecanic cu jet purtat pomp\ proprie 3-3,5

pneumatic cu pomp\ proprie -10-17 `n livad\; -10-12 `n vie.

660

mecanic cu jet proiectat cu ejector 6-8

mecanic cu jet proiectat prin c\dere sau manual 3-5

mecanic cu jet proiectat cu ejector 8-25

mecanic cu jet proiectat cu ejector 3-5

mecanic cu jet proiectat vezi MPSP3x300 4,5

mecanic cu jet proiectat vezi MPSP3x300 6-8

manual 3-4 tone om

207

260

130

270

510

56

CAPITOLUL 6 MA{INI DE RECOLTAT PLANTE FURAJERE ~n ]ara noastr\ sunt folosite mai multe tehnologii de recoltare [i conservare a furajelor [i anume: recoltarea [i uscarea furajelor pe cmp, pn\ la umiditatea de 20-22% [i conservarea sub form\ de fn uscat, baloturi sau c\pi]e; - recoltarea [i uscarea furajelor pe cmp, pn\ la umiditatea de 35-40%, definitivarea usc\rii pe instala]ii de ventilare activ\ cu aer rece [i conservarea sub form\ de fn uscat; - recoltarea [i uscarea furajelor pe cmp, pn\ la umiditatea de 55-65%, tocarea [i `nsilozarea (semisiloz); - recoltarea [i tocarea furajelor verzi [i `nsilozarea. ~n ceea ce prive[te criteriile de preferin]\ sau selectare a uneia sau alteia din tehnologiile existente, experien]ele efectuate pe plan mondial [i `n ]ara noastr\ au ar\tat c\ nu se poate considera una dau dou\ tehnologii ca fiind cele mai eficiente economic, ci se aplic\ `n mod diferen]iat `n func]ie de: cerin]ele privind calitatea furajului, con]inutul de protein\ [i caroten; posibilit\]ile de conservare [i de distribuire `n hran\ a furajelor; specia sau categoria de animale; posibilit\]ile de mecanizare a lucr\rilor din cadrul tehnologiei; condi]iile climaterice `n perioada recolt\rii. Pentru a mecaniza lucr\rile din cadrul tehnologiilor de mai sus se folosesc urm\toarele ma[ini: cositori, vindrovere, ma[ini de strivit, greble mecanice, ma[ini de adunat [i `nc\rcat, ma[ini de adunat `n c\pi]e, remorci pentru transport furaje, prese de balotat, combine pentru recoltat furaje, cu men]iunea c\ una sau mai multe din aceste ma[ini particip\ la mecanizarea unei tehnologii. 6.1. Cositori Cositorile sunt
9 10

folosite

pentru

recoltarea prin t\iere a plantelor furajere, trifoi, lucern\, borceag, ierburi de pe paji[ti naturale etc. [i a[ezarea plantelor `n brazd\ continu\.

Dup\ tipul aparatului de t\iere cositorile pot fi: cu aparate de t\iere cu mi[care 4 rectilinie alternativ\ a cu]itului, sau a cu]itelor 2 (t\iere prin forfecare) [i cositori cu aparate Fig.66 Cositoare cu aparat de de t\iere rotative (prin lovire). t\iere cu cu]it cu mi[care rectilinie alternativ\ O cositoare este format\ dintr-un cadru pe care se monteaz\ aparatul de t\iere [i mecanismele de ac]ionare, ridicare [i reglare.
carcas\ angrenaj conic articula]ie transmisie prin curele

3 1

8 7 6 5

paravan cu]it tambur triunghi de prindere la tractor Fig.67-Cositoare rotativ\ purtat\ cu tamburi

~n cazul cositorilor prev\zute cu aparate de t\iere cu cu]it cu mi[care rectilinie alternativ\, aparatul de t\iere este montat (fig. 66) articulat de cadrul ma[inii fiind sprijinit `n lucru pe patine. ~n cazul cositorilor prev\zute cu aparate de t\iere rotative, rotoarele cu cu]ite sunt montate pe o carcas\ care reprezint\ cadrul propriuzis al ma[inii [i `n care se g\se[te transmisia pentru ac]ionarea acestora (fig. 67).
57

~n figura 68a se arat\ construc]ia unui aparat de t\iere cu un cu]it cu mi[care rectilinie alternativ\ [i contracu]it (t\iere prin forfecare). Acest tip de aparat este format din bara suport sprijinit\ pe patine de unde se regleaz\ `n\l]imea de lucru (t\iere), degete care despart lanul `n f[ii, pe degete se nituiesc pl\cu]ele contrat\ietoare [i cu]itul format din bara suport pe care sunt nituite pl\cu]ele t\ietoare. ~n func]ie de distan]a dintre dou\ degete al\turate (t), pasul cu]itului (t0) [i cursa cu]itului (s) deosebim: - t\iere normal\ s = t = t0=76,2 mm; - t\iere mijlocie s = t = 3/2t0=76,2 mm unde t0=50,8 mm; - t\iere joas\ s = t = 2t0 = 76,2 mm unde t0=38,1 mm. Ac]ionarea cu]itului se face cu mecanism biel\ manivel\ sau cu mecanism
bara suport a cu]itelor bara suport a mecanismului plac\ de ghidare plac\ de uzur\

cu]it deget

plac\ de ghidare contracu]it aripioar\ bar\ suport a.

cu]it superior plac\ de ghidare b. cu]it inferior

Fig.68 Vedere par]ial\ a unui aparat de t\iere: a-cu]it [i contracu]it; b-cu dou\ cu]ite.

cu [aib\

oscilant\.

~n figura 68b este prezentat un aparat de t\iere cu cu]it dublu care are mi[care rectilinie alternativ\. Aparatul este format dintr-o bar\ suport sus]inut\ pe dou\ patine [i dou\ cu]ite superior [i inferior sus]inute [i ghidate de bra]e montate articulat `n lag\re. Lamele de t\iere a acestor aparate `ndeplinesc pe de o parte rol de elemente t\ietoare, iar pe de alt\ parte rol de elemente contrat\ietoare. ~n acest caz, procesul t\ierii plantelor se realizeaz\ prin prinderea plantelor `ntre dou\ lame ce se deplaseaz\ `n sensuri opuse. Ac]ionarea celor dou\ cu]ite ale aparatului de t\iere se face de la acela[i arbore cotit, coturile manivelelor fiind decalate la 1800. Aparatele de t\iere rotative realizeaz\ t\ierea prin lovire [i sunt de form\ dreptunghiular\ [i montate articulat pe disc sau tambur. Pentru a ca s\ nu existe zone neacoperite (plante net\iate) este necesar ca avansul ma[inii ha s\ fie mai mic dect lungimea activ\ l a t\i[ului cu]itului. Avansul ha este spa]iul parcurs de ma[in\ cu viteza vm `n timpul t cnd discul se rote[te cu unghiul =2/z, z fiind num\rul de cu]ite pe disc.Respectiv ha=vmt=vm

2vm deci condi]ia de mai sus este w zw 2vm lf zw

Aparatele de t\iere rotative func]ioneaz\ la viteze de rota]ie de 3000-3500 rot/min, t\ierea plantelor f\cndu-se la viteze de 45-80 m/s. Pentru cositul plantelor de pe suprafe]e mici sau terenuri cu pant\ peste 15% se folosesc motocositori (fig. 69) prev\zute cu motoare `n 2 sau 4 timpi de 4-10 kw, ro]i mici (ca centrul de greutate s\ fie ct mai jos) [i aparat de t\iere cu l\]ime de 0,9-1,6 m [i ac]ionat central sau pe lateral.
58

La noi `n ]ar\ sunt folosite cositorile pentru recoltarea fnului care au caracteristicile [i indicii de lucru prezenta]i `n tabelul 14.

Tabelul 14 Caracteristicile [i indicii de lucru ale cositorilor folosite `n ]ar\ Nr. crt.
1 2 3 4 5 6 7 8 9

Caracteristicile tehnice [i indicii de lucru

L\]imea de lucru (m) Ac]ionarea Pasul cu]itelor (mm) Num\rul de curse ale cu]itului (curse/mm) Masa ma[inii (kg) Viteza de lucru (km/h) ~n\l]imea de t\iere (mm) L\]imea brazdei cosite (m) Capacitatea de lucru (ha/zi)

Tipuri de cositori folosite

Cositoarea purtat\ CP-40 1,8 U-445 76,2 735 145 3-6 50-60 1,5 8,0 Cositoarea cu dublu cu]it CDC-1,8 1,8 U-445 38,0 1035 156 3-10 40-60 1,5 10.0 Motocositoarea CARPATINA 1,2 motor 6 CP 50,8 820 100 1-2 50-60 0,8 2,3

6.2. Ma[ini de strivit plante. Ma[inile de strivit plante pentru fn efectueaz\ strivirea tulpinelor plantelor, opera]ie ce se execut\ imediat dup\ cosire sau concomitent `n scopul acceler\rii procesului de uscare a plantelor. Prin strivirea tulpinelor, ]esuturile acestora sunt par]ial distruse permi]nd astfel evaporarea apei, ceea ce duce la scurtarea perioadei de uscare cu aproximativ 40-50%, contribuind la reducerea pierderilor de frunze [i de substan]e proteice [i caroten. Organele de lucru ale ma[inilor de strivit plante sunt reprezentate printr-o pereche de val]uri netede sau riflate presate `ntre ele, montate pe un cadru (fig. 70). Strivirea plantelor se poate face imediat dup\ t\ierea lor de c\tre aparatul de t\iere sau cu ma[in\ de sine st\t\toare care lucreaz\ `n agregat cu cositoarea strivind plantele l\sate `n brazd\ de Fig.70-Dispozitiv de strifire a la trecerea anterioar\ a plantelor cu val]uri cositorii. Prin `naintarea ma[inii, val]urile rotindu-se `n sensuri diferite (conform s\ge]ilor) antreneaz\ plantele [i le trec prin spa]iul dintre ele strivindu-le. Plantele strivite cad `n spatele ma[inii. Pentru ca trecerea plantelor prin spa]iul dintre val]uri s\ se fac\ `n straturi sub]iri este necesar ca viteza val]ului inferior s\ fie mai mare dect viteza de `naintare a ma[inii. Viteza periferic\ a val]ului inferior este de 10-13m/s iar cea a val]ului superior de 1,2-3 m/s. Lungimea val]urilor este corelat\ cu l\]imea brazdei supuse strivirii fiind `n general de 1,8 m. Presiunea `ntre val]uri este reglabil\ fiind de 0-15 daN/cm2.
59

6.3. Cositori combinate sau vindrovere. Vindroverele sunt destinate pentru cosirea plantelor [i dispunerea acestora sub forma unor brazde continue de l\]ime mai mic\ dect l\]imea de lucru (de cosire). Concomitent cu opera]ia de cosire, acestea efectueaz\ [i strivirea plantelor. Acestea pot fi tractate, purtate sau autopropulsate. Indiferent de tip sunt compuse din cadru. ro]i de sprijin, aparat de t\iere prin forfecare (cu]it-contracu]it), rabator, transportor de tip melc, val]uri de strivire. L\]imea brazdei l\sat\ de vindrover este de 0.3-0,6 din l\]imea de lucru care poate fi de 3-6 m. Caracteristicile tehnice principale [i indicii de lucru ale vindroverelor folosite `n ]ara noastr\ sunt prezentate `n tabelul 15. Tabelul 15 Caracteristicile tehnice principale [i indicii de lucru ale vindroverelor folosite `n ]ara noastr\
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Caracteristicile tehnice principale [i indicii de lucru Tipul ma[inii L\]imea de lucru (m) Puterea necesar\ (kw) L\]imea dispozitivului de strivire (m) Tura]ia rabatorului (rot/min) Tura]ia transportorului cu melc (rot/min) Viteza periferic\ a val]urilor de strivire (m/s) Diametrul val]ului (mm): -superior; -inferior. ~n\l]imea de t\iere (mm) L\]imea brazdei strivite (m) Capacitatea de lucru (ha/ore) Tipuri de vindrovere folosite VRF-4,2 purtat pe tractor 4,2 47,8 1,4 42 230 9,1 240 200 60-70 1,2 1,2-1,5 VTF-3,6 tractat 3,6 47,8 2,0 71 190 7,9 168 195 50-70 1,3 1,3-1,8 VAF autopropulsat 4,2 47,8 2,0 51 76 190 219 9,2 165 196 50-60 1,3 2,0-2,5 E-301 autopropulsat 4,2 40,4 2,0 8,1 60-70 1,3 1,8-2,0

6.4. Greble. Greblele sunt folosite `n principal pentru strngerea plantelor cosite `n brazd\, preg\tind astfel condi]ii de lucru pentru ma[inile de strns, adunat, `nc\rcat [i presat fn. Dar ele sunt folosite [i pentru `ntoarcerea sau r\v\[irea brazdelor `n vederea acceler\rii usc\rii plantelor `n condi]ii naturale. Greblele difer\ `ntre ele adt dup\ modul de dispunere a organelor de lucru [i forma acestora ct [i dup\ procesul de lucru. Dup\ procesul de lucru deosebim greble cu desc\rcare continu\ [i cu desc\rcare discontinu\ (brazdele l\sate sunt transversale pe direc]ia de `naintare). Acest proces de lucru este `ntlnit numai la greblele cu trac]iune animal\ GA-1,8. Cele folosite `n prezent sunt cu desc\rcare continu\ [i au ca organe de lucru, degete montate pe transportorul cu band\, tamburi, discuri sau rotoare. Degetele folosite `n construc]ia acestor greble sunt executate din vergele de o]el cu diametrul de 5-8 mm [i lungimea de 200-400 mm. ~n figura 71 este prezentat\ o grebl\ cu degete a[ezate pe o tob\ format\ din 4 bare prinse la capete Fig.71 Grebl\ oblic\ la 2 discuri. Toba este montat\ pe un cadru ce se sprijin\ pe dou\ ro]i de la care se regleaz\ `n\l]imea acesteia fa]\ de sol [i care face un unghi cu
60

direc]ia de `naintare. Montarea barelor pe discuri se face prin intermediul unor lag\re. Acest mod de montaj, permite degetelor `n timpul rota]iei tobei s\-[i men]in\ pozi]ia vertical\ tot timpul. Ca urmare degetele intrnd `n masa brazdei de plante, antreneaz\ plantele [i le deplaseaz\ lateral, pe distan]\ egal\ cu l\]imea de lucru. L\]imea de lucru este dependent\ de pozi]ia tobei fa]\ de direc]ia de `naintare iar pentru reglarea ei aceste grebla se prev\d cu mecanisme care asigur\ modificarea pozi]iei barei de trac]iune fa]\ de cadrul greblei.
Fig.72 Ma[ini de adunat [i `nc\rcat fn `n remorc\

Pentru afnarea brazdelor [i pentru r\v\[irea acestora sensul [i viteza de rotire a tobei se modific\, greblele de acest tip fiind prev\zute cu transmisii care permit aceste modific\ri. Unghiul de `nclinare poate fi de 35-650, tura]ia tobei de 50-150 rot/min iar viteza periferic\ a degetelor poate fi de 3-8 m/s. 6.5. Ma[ini de adunat [i `nc\rcat fn. Pentru adunat [i `nc\rcat fn din brazde se folosesc ma[ini de adunat [i `nc\rcat, montate `n fa]a remorcilor. ~n figura 72 se arat\ schema unei ma[ini de adunat [i `nc\rcat furaje, format\ dintr-un cadru sus]inut pe 4 ro]i (dou\ principale [i dou\ de copiere ) pe care se monteaz\ un transportor cu racle]i. Acesta este format din suprafa]a purt\toare fix\ (un jgheab din tabl\ de sec]iune dreptunghiular\) [i dou\ lan]uri pe care sunt fixa]i racle]ii. Pe racle]i sunt montate degetele elastice. Viteza transportorului este de 2,1 m/s. Ac]ionarea arborelui motor al transportorului se face de la priza de putere a tractorului, prin intermediul unei transmisii cardanice, a unui reductor [i a unei transmisii cu lan]. ~nc\rcare fnului se face `ntr-o remorc\ cuplat\ `n spatele ma[inii. Aceste ma[ini se prev\d cu posibilitatea regl\rii distan]ei transportorului fa]\ de sol (de la ro]ile de copiere) [i a `nclina]iei acestuia fa]\ de orizontal\. Viteza transportorului este de 1,8-2,3 m/s. 6.5.1. Remorci auto`nc\rc\toare. Remorcile auto`nc\rc\toare de furaje sunt folosite pentru adunatul, `nc\rcatul [i transportul fnului, a plantelor proasp\t cosite sau cu umiditate sc\zut\. ~n general o remorc\ auto`nc\rc\toare este constituit\ dintr-o ben\ de volum mare 15-25 m2, sus]inut\ pe un cadru prev\zut cu ro]i, dispozitive de adunat [i `nc\rcat [i un transportor cu racle]i, montat pe fundul benei. La unele remorci auto`nc\rc\toare se prev\d [i aparate de tocare care realizeaz\ `n timpul `nc\rc\rii [i fragmentarea plantelor adunate (fig. 73).
ben\ cu]ite

contracu]ite ridic\tor ridic\tor

ben\

Fig.73 Remorc\ auto`nc\rc\toare prev\zut\ [i cu echipament de fragmentare a plantelor

61

Plantele ridicate de degetele ridic\torului sunt preluate de cu]itele a[ezate pe tob\ care realizeaz\ fragmentarea [i aruncate `n interiorul benei. Fragmentarea se produce `ntre cu]ite [i contracu]ite fixe. ~n timpul `nc\rc\rii transportorul cu racle]i de pe fundul benei, deplaseaz\ materialul spre partea posterioar\ a benei, efectundu-se astfel umplerea acesteia. Desc\rcarea benei se face tot cu ajutorul transportorului. 6.6. Ma[ini de adunat [i presat. Aceste ma[ini sunt destinate pentru adunarea (ridicarea) fnului din brazde, a paielor l\sate de combinele de recoltat cereale, a tulpinelor de porumb [i presarea acestora `n baloturi de form\ paralelipipedic\ sau cilindric\. Baloturile pot fi legate sau nelegate. Dup\ tipul organului de lucru care execut\ presarea plantelor, ma[inile de adunat [i presat pot fi: - cu piston; - cu benzi sau rulouri; - cu camer\ de presare cu volum mare. Dup\ gradul de presare realizat, exprimat din masa volumic\ a balotului ob]inut, aceste ma[ini pot fi: de presiune mic\ (densitate 40-60 kg/m3), de presiune mijlocie (100-250 kg/m3) [i de presiune mare (densitate mai mare de 250 kg/m3). ~n general sunt ma[ini tractate. 6.6.1. Prese cu piston. Sunt formate dintr-un cadru sus]inut pe organe de rulare pe care se monteaz\, ridic\torul de plante, organele de alimentare, dispozitivul de presare (format din piston, camer\ [i canal de presare) [i aparatele de legat. Mi[carea la organele ce necesit\ mi[care, este primit\ de la priza de putere a tractorului. ~n
mec.biel\-manivel\ transmisie piston stelu]\ mec. reglare a dimensiunilor balotului

volant

cardan

ridic\tor

melc alimentare

ghiare

ace

Fig.74 Pres\ cu piston pentru balo]i paralelipipedici

partea anterioar\ a

cadrului este prev\zut dispozitivul de trac]iune (fig. 74). Ridic\toarele de plante folosite `n construc]ia preselor, sunt cu degete elastice, montate pe 4-6 bare, dispuse pe un tambur. L\]imea de lucru a ridic\toarelor de plante este de 1,2-1,6 m. ~n timpul func]ion\rii degetele primesc pe lng\ mi[carea de rota]ie a tamburului [i mi[care `n jurul axelor barelor suport. Astfel, `n partea inferioar\ degetele sunt dispuse radial [i antreneaz\ materialul prin ridicarea [i transmiterea acestuia spre organele de alimentare. Odat\ materialul ridicat degetele se deplaseaz\ pe vertical\ datorit\ unei came [i materialul nu mai este antrenat. Organele de alimentare servesc pentru preluarea materialului ridicat de ridic\tor [i introducerea acestuia `n camera de presare. Ele pot fi realizate sub forma unor transportoare cu melc sau furci rotative. Mecanismul de presare este format din camera de presiune, piston ac]ionat de un mecanism biel\ manivel\ [i volant. Camera de presare este reprezentat\
62

printr-un canal de form\ paralelipipedic\ la care prima por]iune este de sec]iune constant\. ~n partea superioar\ a camerei de presare este montat\ o roat\ stelat\ care fiind ac]ionat\ de balot `n mi[carea acestuia comand\ cuplarea mecanismuli de transmitere a mi[c\rii la arborele aparatului de legat. Volantul acumuleaz\ energie transmis\ `n perioadele cnd pistonul
bobin\ stelu]\ clichet mec. de prindere a sforii piston

sfoar\ `ntins\ balot materialul atinge sfoara legarea eliberarea balotului

Fig.75 Formarea balotului [i principiul leg\rii

lucreaz\ `n gol [i o `napoiaz\ cnd pistonul execut\ presarea materialului. Aparatele de legat indiferent de materialul folosit pentru legare este format din urm\toarele p\r]i: mecanismul acelor `nod\toare [i transmisia. Formarea balotului [i principiul leg\rii sunt prezentate `n figura 75. Acele au forma unor bare curbate. ~n corpul acului este prev\zut un canal semicircular pentru ghidarea sforii, la extremitatea acului sunt prev\zute 1-2 role. pozi]ia normal\ a acelor (caz `n care legarea balotului se face `n dou\ planuri) este sub nivelul camereide presare cu 10-30 mm. Rolul lor este acela de a aduce sfoara la nivelul `nod\toarelor. Ridicarea acelor `n vederea leg\rii balotului se face cnd capul pistonului trece de nivelul vrfurilor acelor, mi[carea acestora fiind u[urat\ de existen]a canalelor longitudinale din piston. Mi[carea acelor este deci corelat\ cu mi[carea pistonului. ~n cazul bloc\rii acelor, cnd acestea se g\sesc `n camera de presare pentru a evita deformarea lor sub ac]iunea materialului deplasat de piston este prev\zut cu un dispozitiv de siguran]\ cu clichet care blocheaz\ deplasarea pistonului. ~nod\toarele au ca piese principale prinz\toarele, degete `nod\toare, cu]it, degajor de nod [i camere cu sectoare [i ro]i din]ate care determin\ anumite mi[c\ri ale acestora. Rolul prinz\toarelor este de a efectua prinderea (fixarea) sforii aduse de ace. prinderea sforii se face `nainte de `nceperea form\rii balotului. Prinz\toarele de sfoar\ pot fi cu disc cu canale sau cu discuri cu degaj\ri semicirculare. Degetul `nod\tor folosit la aparatele de legat cu sfoar\ este fotmat dintr-o tij\, prev\zut\ cu o prelungire curbat\, falca inferioar\ [i falca superioar\ care este montat\ articulat de corpul tijei [i prev\zut\ cu o rol\. Prin rotirea cu 3600 a degetului `nod\tor, rola deplasndu-se pe o cam\ fix\ for]eaz\ deschiderea (`ndep\rtarea) sau `nchiderea (apropierea) celor dou\ f\lci ale degetului `nod\tor.

Fig.76 Procesul de formare a nodului

Procesul form\rii nodului la un aparat de legat cu sfoar\ (fig. 76) se desf\[oar\ astfel. Un cap\t de sfoar\ fiind prins `n prinz\tor, acul `nf\[urnd balotul aduce cel\lalt cap\t a sforii [i-l depune `n prinz\tor. Dup\ prinderea sforii
63

`ncepe formarea nodului prin rotirea degetului `nod\tor care antreneaz\ `n aceast\ mi[care capetele sforii. Dup\ ce degetul `nod\tor s-a rotit cu 2700, falca superioar\ se dep\rteaz\ de cea inferioar\, cele dou\ capete ale sforii fiind introduse `ntre cele dou\ f\lci. Prin rotirea `n continuare a degetului rotativ, falca superioar\ se apropie de cea inferioar\ (se `nchide) prinznd cele dou\ capete ale sforii. dup\ prindere, cele dou\ capete ale sforii sunt t\iate cu ajutorul unui cu]it. Definitivarea nodului se face prin smulgerea acestuia de pe degetul `nod\tor datorit\ deplas\rii balotului [i a degajorului de nod. Dup\ formarea nodului, `n prinz\tor r\mne prins un cap\t a sforii. 6.6.2. Prese de balotat cu presare continu\(balo]i cilindrici). ~n cazul acestor prese procesul form\rii balotului este continuu [i este realizat prin `nf\[urarea stratului de material. baloturile realizate de aceste prese au forma cilindric\. Presele de balotat cu presare continu\ pot fi: cu camer\ de presare cu volum constant (fig. 77) [i cu camer\ deformabil\ (fig. 78). Presa cu camer\ constant\ - este format\ din ridic\tor de plante din brazd\ [i camera de presare propriuzis\. Ea este format\ din mai mul]i cilindrii [i comport\ o parte fix\ (cea din fa]\) [i o parte articulat\ (cea din spate) cu posibilitatea de a fi ridicat\ atunci cnd se evacueaz\ balotul pe sol dup\ ce a fost legat. Ridicare p\r]ii posterioare se face prin intermediul unei ac]ion\ri hidraulice. Aceste prese lucreaz\ `n felul urm\tor: -`n primul timp, furajul ridicat [i condus `n camer\ este antrenat `n mi[care neregulat\ pn\ la umplerea camerei moment `n care masa furajului este

Fig.77 Pres\ cu camer\ de presare cu volum constant

antrenat\ `n mi[care de rota]ie [i materialul care este introdus `n camer\ se `nf\[oar\ progresiv presnd spre centru balotul `n formare. Atunci cnd s-a realizat gradul de presare dorit ma[ina se opre[te, sistemul de antrenare continu\ s\ func]ioneze [i se realizeaz\ legarea. -`n al doilea timp partea din spate a camerei se deschide datorit\ unei ac]ion\ri hidraulice comandat\ de conduc\torul atelajului, iar balotul este evacuat pe sol. Presa cu camer\ de presare cu volum variabil la aceasta camera de presare este format\ din curele late [i paralele antrenate printr-o serie de rulouri plasate la periferie. Aceste prese `nf\[oar\ permanent furajul [i cu presiune constant\ pe toat\ durata form\rii balotului. Legarea [i evacuarea balotului se face `n acela[i fel ca la presa cu camer\ cu volum constant. Ele formeaz\ balo]i

Fig.78 Pres\ cu camer\ de presare deformabil\ 64

cilindrici cu `n\l]imea de 0.9-1,8 m, diametrul 1,0-1,8 m [i greutatea de 600 kg pentru fn [i 400 pentru paie. 6.6.3. Ma[ini de adunat [i c\pi]at Sunt destinate pentru adunarea [i presarea tulpinilor de porumb, paielor r\mase `n urma recolt\rii, [i a fnului din brazde [i formarea c\pi]elor. Sunt ma[ini de presat cu camer\ de volum mare. Ma[ina de adunat [i c\pi]at este format\ dintr-un echipament de adunat [i transportat plante `ntr-o remorc\ monoax a c\rei ben\ reprezint\ de fapt camera de presare. Schema constructiv func]ional\ a unei astfel de ma[ini este prezentat\ `n figura 79. Echipamentul de adunat [i transportat plante este format dintr-un rotor 1, cu cu]ite articulate, [i tubulatura 2, prin care plantele ajung `n camera de presare.

2 4 8

12

13 5 9 16

10 11 1 3 6 19 17 18

15

Fig.79 Schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini de adunat [i c\pi]at

Transportul acestora prin tubulatur\ se face pneumatic, rotorul cu cu]ite are [i rolul unui ventilator. Camera de presare 4 e prev\zut\ cu trei pere]i fixi (peretele anterior [i pere]ii laterali), peretele 5 (posterior) fiind mobil. Pe fundul benei este prev\zut transportorul cu racle]i 6 care serve[te pentru evacuarea c\pi]ei format\ `n camera de presare. Organul de presare este reprezentat prin capacul 7. Deplasarea capacului 7 pentru efectuarea pres\rii periodice a materialului adunat `n ben\ se face cu un mecanism ac]ionat prin intermediul a doi cilindrii hidraulici CH1, dispu[i pe cele dou\ p\r]i ale camerei de presare. Mecanismul de ac]ionare este format din bra]ele oscilante 8 [i 9 prev\zute cu sectoarele din]ate 10 [i 11, antrenate `ntre ele [i bra]ele 12 [i 13 ce fac leg\tura cu capacul 7. Peretele mobil 5, la desc\rcarea c\pi]ei formate este deplasat pe vertical\ printr-un mecanism cu paralelogram deformabil ac]ionat prin intermediul a doi cilindrii hidraulici CH2. Pentru deplasarea pe vertical\ a peretelui mobil 5, prin intermediul prghiei 14 [i tijei 15, se dez\vor\sc cele dou\ z\voare 16, prghia 14 rotindu-se `n jurul articula]iei 17 pn\ ce atinge opritorul 18. Dup\ dez\vorre `ncepe deplasarea pe vertical\ a peretelui mobil 5. Pentru desc\rcarea c\pi]ei bena se `nclin\ prin intermediul cilindrului CH3 pn\ se sprijin\ pe patine. Se pune `n func]iune transportorul cu racle]i 6 [i agregatul se deplaseaz\ cu vitez\ mic\ spre `nainte. Avantajele folosirii acestor ma[ini sunt:
65

economie de for]\ de munc\ cu aproximativ 30% fa]\ de folosirea ma[inilor de balotat; economie de sfoar\ [i combustibil. 6.7. Combine de recoltat furaje. Combinele de recoltat plante furajere (combine de siloz) sunt folosite pentru Dup\ destina]ie, acestea pot fi: universale, cnd sunt prev\zute cu echipamente de recoltat direct din lan; de adunat [i ridicat plante din brazd\ [i de recoltat porumb `n vederea `nsiloz\rii; speciale, destinate numai pentru recoltarea anumitor plante (exemplu: combine de recoltat porumb siloz). Dup\ procesul de lucru deosebim: tubulatur\ - combine care taie [i toac\ plantele de refulare cu acela[i echipament; - combine care `nti taie plantele [i transmisia rotor cu apoi le toac\ (echipamente cu]ite diferite), numite [i cositori-toc\tori. Cele din prima grup\ sunt ma[ini simple constructiv, proces de lucru cu consum mic de energie dar gradul de tocare neuniform. Cele din grupa a
contracu]ite cu]ite

recoltarea [i tocarea plantelor masa tocat\ fiind `nc\rcat\ `n remorci. -

Fig.80 Schema constructiv-func]ional\ a unei combine care taie-toac\ [i arunc\

doua sunt mai complexe constructiv, consum de energie mai mare dar grad de tocare uniform.

6.7.1. Combine care taie [i toac\ concomitent. Ma[ina de baz\ este format\ dintr-un cadru sus]inut pe doua ro]i cu pneuri, prev\zut cu triunghi de trac]iune, pe care este montat conducta pentru transportul materialului tocat. Pe aceast\ ma[in\ se pot monta urm\toarele echipamente de lucru: - echipament pentru recoltarea plantelor ierbivore (fig.80); - echipament pentru recoltat porumb pe un rnd sau pe dou\ rnduri. Echipamentul pentru recoltat plante erbivore este format dintr-un cadru, pe care se monteaz\ aparatul de t\iere-tocare. Acesta este format dintr-un arbore pe care sunt montate articulat cu]itele. Dispunerea acestora pe rotor se face pe o elice. Cu]itele au l\]imea de 30-75 mm, fiind sub forma unor palete curbate ascu]ite, ele pe lng\ rolul de t\iere-tocare realizeaz\ [i curentul de aer necesar transportului pneumatic al toc\turii. Aceste combine sunt `n general tractate [i ac]ionate de la priza de putere a tractorului. 6.7.2. Combine cositori-toc\tori. Sunt `n general ma[ini autopropulsate [i sunt echipate cu motoare

Fig.81 Cositoare-toc\toare autopropulsat\. 66

termice cu ardere intern\ cu puteri peste 100 CP. Aceste combine (fig. 81) sunt formate din cadrul sprijinit pe ro]i, transportor pentru transportul plantelor la aparatul de tocare, cilindrii de uniformizare a aliment\rii aparatului de tocare, ventilator [i tubulatur\ pentru transportul toc\turii `n remorc\. ca parte principal\ component\ intr\ [i echipamentul care poate fi: - de t\iere [i conducere a materialului spre transportorul de alimentare de ridicat din brazd\ plantele; - echipament special pentru t\ierea porumbului pentru siloz. Aparatul de tocare este de tipul cu]ite a[ezate pe tob\ [i contracu]it. A[ezarea cu]itelor fa]\ de contracu]it se face sub un unghi de 20-250 pentru a avea o t\iere prin alunecare. lungimea de tocare dorit\ se ob]ine prin modificarea vitezei transportorului de alimentare [i a cilindrilor de uniformizare a aliment\rii cu ajutorul unei cutii de viteze [i prin modificarea num\rului de cu]ite. Caracteristicile tehnice ale acestor combine sunt prezentate `n tabelul 16. Caracteristicile tehnice [i indicii de lucru ale combinelor pentru recoltarea furajelor
Tipurile de combine Nr.c rt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Caracteristica CSU CRF-2,1 tractat\ 47,8 2,1 1,6 2 rnduri 860 750 60 120 80 3-6 CAF autopropulsat\ 132,3 3,6 1,8 2 rnduri 1000 920 60 150 80 2-8 E-280 autopropulsat\ 88,2 4,2 2,2 870 60 60 2-8

Tabelul 16

Tipul ma[inii
Puterea motorului (kw) L\]imea de lucru (m); -ierboase; -adunat din brazd\; -porumb de siloz(0,8m). Tura]ia tobei de tocare (rot/min) Tura]ia ventilatorului (rot/min) !n\l]imea de t\iere (mm); -ierboase; -porumb de siloz. Gradul de tocare (lungimea de 1-20 mm) (%) Viteza de lucru (km/h) Capacitatea de lucru (t/or\); -ierboase; -adunat din brazd\; -porumb de siloz.

tractat\ 47,8 1,5 2 rnduri 1500 70 120 7-40 8-6

6,0 8,0

8,0 10,0

9,0-15,0 8,0-15,0 16,0-20,0

12,0 12,0 -

67

CAPITOLUL 7 COMBINE DE RECOLTAT CEREALE

Procesul de recoltare a cerealelor este un proces complex, care const\ `n realizarea urm\toarelor opera]ii: t\ierea plantelor, treieratul acestora (desprinderea semin]elor [i separarea acestora de p\r]ile plantei), colectarea [i transportul produselor rezultate (boabe, pleav\, resturi de plant\). Recoltarea trebuie efectuat\ `ntr-un timp scurt, corespunz\tor cu etapa optim\ de recoltare a fiec\rei culturi `n parte (6-8 zile), cu pierderi minime de boabe [i f\r\ v\t\marea acestora.

Ma[inile folosite la recoltarea cerealelor se numesc [i combine [i se clasific\ `n func]ie de culturile pe care le recolteaz\, respectiv: combine pentru recoltarea culturilor de cereale p\ioase, combine pentru recoltarea porumbului.

Domeniul de utilizare a combinelor de recoltat cereale p\ioase, treptat a fost extins, acestea prev\zndu-se cu diferite echipamente ce permit utilizarea lor [i la recoltarea altor culturi: porumb, floarea-soarelui, maz\re, soia, semincerilor de ierburi etc, modificndu-se att componen]a organelor de lucru ct [i regimul de func]ionare. 7.1. Combine de recoltat cereale p\ioase Acestea difer\ `ntre ele prin: modul de ac]ionare (tractoare [i autopropulsate), fluxul tehnologic (flux direct [i indirect), metoda de recoltare (direct din lan), o singur\ lucrare sau divizat\, din dou\ lucr\ri.
bunc\r postb\t\tor elevator motor uniformizator

rabator transportor melc

despic\tor aparat b\t\tor ventilator melc de lan de t\iere transportor contrab\t\tor

melc

site

scutur\tori

Fig. 82 Schema constructiv-func]ional\ a unei combine autopropulsat\

Cele mai folosite combine sunt cele autopropulsate, datorit\ avantajelor pe care le prezint\ `n compara]ie cu cele tractate [i ac]ionate de la priza de putere a tractorului, [i anume: manevrabilitatea mai ridicat\, l\]ime de lucru mai mare, vitez\ de lucru mai mare, posibilitatea de a fi adaptate [i pentru recoltarea altor culturi. Combina este format\ din secer\toare (heder), batoz\, colector de semin]e (bunc\r), montate pe un cadru prev\zut cu organe de rulare. O combin\ autopropulsat\ este prev\zut\ cu motor propriu [i include `n componen]\ [i organele specivice unei ma[ini autopropulsate, respectiv: transmisia la organele de rulare, ambreiaj, cutie de viteze, diferen]ial, organe de conducere, mecanism de direc]ie, mecanism de frnare, instala]ie hidraulic\ pentru comand\ [i reglare, instala]ie electric\, cabin\. Combinele de recoltat cereale, indiferent de tipul acestora au o structur\ a construc]iei comun\, dispunerea organelor componente f\cndu-se dup\ o
68

schem\ tehnologic\ determinat\ care asigur\ executarea opera]iilor necesare pentru ob]inerea produsului final-semin]ele. ~n figura 82 este reprezentat\ schema constructiv func]ional\ a unei combine autopropulsate. Succesiunea opera]iilor executate de organele combinei este urm\toarea: - f[ia de plante supus\ recolt\rii este separat\ de c\tre separatoarele de lan, plantele fiind rabatate de c\tre rabator [i t\iate de c\tre aparatul de t\iere; - plantele t\iate, sunt preluate de c\tre transportorul melc, cu degete excamotabile, [i aduse `n partea central\ la transportorul oscilant care le transport\ [i introduce `n aparatul de treier; - prin trecerea plantelor prin spa]iul dintre b\t\tor [i contrab\t\tor se efectueaz\ treieratul propriuzis; - o parte din frac]iunile rezultate (semin]e, pleav\, paie scurte) trec prin gr\tarul contrab\t\torului [i cad pe un plan `nclinat ce determin\ ajungerea acestora pe site. Restul materialului este dirijat prin intermediul uniformizatorului pe scutur\tori; - pe scutur\tori se continu\ separarea de paiele lungi, semin]ele, pleava [i paiele scurte. paiele lungi sunt evacuate din combin\ [i cad pe sol, iar materialul separat la nivelul scutur\torilor este condus tot prin planul `nclinat la sistemul de cur\]ire; - cur\]irea boabelor netreierate, paie scurte [i pleav\ se rializeaz\ pe baz\ de dimensiuni cu ajutorul a dou\ site [i dup\ greutate cu ajutorul curentului de aer debitat de un ventilator; - de la nivelul sistemului de cur\]ire materialul ajuns aici se `mparte `n dou\. Boabele ce trec prin site ajung la un transportor melc [i un transportor elevator cu racle]i care le conduce `n bunc\rul combinei; pleava [i paiele (frac]iunile u[oare) sunt evacuate din combin\ de curentul de aer iar spicele netreierate [i frac]iunile mai grele sunt preluate de un transportor melc [i elevator cu racle]i [i introduse din nou la aparatul de treier; Unele combine se prev\d [i cu un al doilea sistem de cur\]ire (dezaristator, site [i ventilator) realizndu-se `n final un produs mult mai curat. 7.1.1. Construc]ia organelor componente ale combinei Secer\toarea (hederul) combinei (fig. 83) este format\ dintr-un cadru executat sub forma unui schelet metalic c\ptu[it cu tabl\ pe care sunt montate organele componente ale acesteia: separatoare de lan, rabator, aparat de t\iere, transportor melc cu degete escamotabile [i transportor oscilant.
organe de t\iere rabator cilindru hidraulic organe de transport transportor oscilan

arc

ridic\tor de plante patine melc transportor despic\tor de lan aparat de t\iere

cilindru hidraulic

Fig.83 Schema constructiv-func]ional\ a hederului

Dispunerea secer\torii fa]\ de batoza combinei se face frontal sau lateral (mai pu]in folosit\). Indiferent de modul de dispunere a secer\torilor fa]\ de batoza combinei, acestea sunt montate articulat fa]\ de cadrul batozei, fiind prev\zute cu mecanisme pentru modificarea pozi]iei acesteia, asigurndu-se
69

astfel posibilitatea regl\rii `n\l]imii de t\iere [i trecerea secer\torii `n pozi]ie de transport. Separatoarele de lan folosite `n construc]ia secer\torilor pot fi fixe sau rotative. ~n prezent sunt folosite aproape `n exclusivitate separatoare de lan fixe formate dintr-un corp de tabl\ prev\zut `n partea anterioar\ cu un vrf de despicare. Rabatorul este organul de lucru destinat pentru `nclinarea plantelor c\tre aparatul de t\iere [i men]inerea acestora astfel `nclinate `n timpul t\ierii lor, pentru ca ele s\ cad\ pe platforma de t\iere dup\ ce au fost t\iate. Rabatorul este alc\tuit dintr-un arbore, pe care prin intermediul unor rozete sunt fixate palete (rabator simplu) sau axe cu degete elastice sau palete articulate (rabator universal). Acestea din urm\ sunt cele folosite pentru rezultatele bune pe care le ob]in, chiar [i atunci cnd cultura prezint\ plante culcate pentru c\ `n timpul lucrului axele cu degete au o mi[care `n jurul axei lor [i una de rota]ie `n jurul arborelui rabatorului p\strnd aceia[i `nclinare reglat\ a degetelor elastice sau paletelor fa]\ de sol. ~n procesul de lucru se urm\re[te respectarea raportului dintre viteza periferic\ a axelor cu degete sau palete [i viteza de `naintare a combinei care trebuie s\ fie cuprins `ntre 1,5-2,1. O vitez\ periferic\ mai mare duce la fenomenul de scuturare a boabelor din spice, iar o vitez\ mic\ duce la pierderi de plante t\iate ce cad `n fa]a platfornei de t\iere. Acest raport se ob]ine prin reglarea tura]iei rabatorului `n func]ie de viteza de deplasare a ma[inii, reglare ce se poate face `n trepte sau la combinele moderne `n mod continuu. Reglarea pozi]iei rabatorului fa]\ de aparatul de t\iere `n plan orizontal [i vertical (`nainte, `napoi, sus [i jos) se face prin mecanisme hidrostatice `n func]ie de starea culturii: plante culcate, cultur\ `mburuienit\, plante de talie mic\ sau mare etc. Aparate de t\iere. La majoritatea spira melcului combinelor pentru recoltarea cerealelor degete t\ierea plantelor se face prin forfecare excamotabile `ntre cu]it cu mi[care rectilinie alternativ\ [i contracu]it fix. ~n acest caz aparatul de t\iere (fig. 84) este format dintr-o bar\ suport fix\ pe care sunt montate degetele cu contracu]it, o bar\ suport mobil\ pe care sunt nituite segmentele t\ietoare [i un mecanism de ac]ionare. Pentru ca t\ierea plantelor s\ se produc\ cu rezisten]\ minim\ [i f\r\ rupere este necesar ca t\i[ul muchiilor t\ietoare s\ fie bine ascu]it, avnd o grosime de 0.1-0,3 mm, iar jocul `ntre cu]it [i contracu]it s\ fie de 0,3-0,5 mm. Transportorul cu melc cu degete aparat de t\iere excamotabile (fig. 84). Transport\ plantele din extremit\]ile aparatului de Fig.84 Aparatul de t\iere [i t\iere c\tre centrul platformei cu ajutorul transportorul melc spirelor sudate pe tambur. Spira, pe jum\tate din tambur are un sens de `nf\[urare iar pe cealalt\ jum\tate are sens opus astfel `nct materialul cosit este adus spre centru, unde este antrenat de c\tre degetele excamotabile [i predate transportorului oscilant. Transportorul oscilant (fig.83) transport\ plantele la aparatul de t\iere, este un transportor cu racle]i, format de obicei din trei lan]uri pe care se monteaz\ decalat dou\ rnduri de palete zim]ate. transportorul, `n func]ie de masa de material, partea sa anterioar\ poate oscila `n plan vertical (lag\rele arborelui anterior fiind montate pe arcuri), fapt ce face s\ contribuie la uniformizarea materialului pe care `l transport\.
70

Aparatul de treier este destinat pentru a desprinde boabele din spice sau panicule, datorit\ ac]iunii de lovire [i frecare a mesei de plante ce trece for]at printr-un spa]iu cu dimensiuni descresc\toare. Aparatul de treier este format din b\t\tor, contrab\t\tor [i dispozitive de reglare a tura]iei b\t\torului [i a distan]ei dintre b\t\tor [i contrab\t\tor. Aparatele de treier pot fi cu [ine sau cu cuie, cea mai mare r\spndire avnd aparatele de treier cu [ine. Aparatul de treier cu [ine (fig. 85) este format dintr-un b\t\tor cu [ine [i un contrab\t\tor sub forma unui gr\tar. B\t\torul este format dintr-un arbore sus]inut pe dou\ lag\re cu rulmen]i pe care sunt montate discuri iar pe acestea sunt montate [inele. O [in\ este realizat\ dintr-o band\ de o]el pe a c\rei suprafa]\ de lucru sunt prev\zute nervuri. Nervurile pot fi de forme diferite fiind dispuse sub un unghi de 35-450 fa]\ de axa [inei. Rolul nervurilor este de a m\ri capacitatea de lucru printr-o agresivitate mai mare. {inele se monteaz\ pe b\t\tor astfel jgheab contrab\t\torul `nct nervurile a dou\ [ine al\turate s\ fie dispuse `n sensuri diferite, sistem Fig.85 Aparat de treier cu [ine ce evit\ deplasarea axial\ numai `ntrun singur sens a materialului supus treieratului. Contrab\t\torul este alc\tuit din 1-3 sec]ii articulate realizate sub forma unui gr\tar curbat [i cvare `nf\[oar\ b\t\torul sub un unghi de 90-1500. B\t\torul este astfel montat, `nct s\ asigure o descre[tere treptat\ a distan]ei dintre b\t\tor [i contrab\t\tor, distan]a la intrare fiind de 3-4 ori mai mare dect cea de la ie[ire. Este format din [ine paralele cu [inele b\t\torului [i vergele perpendiculare pe [ine realizndu-se un gr\tar cu spa]ii de form\ dreptunghiular\ prin care trec boabele, pleava [i fragmentele mici de plant\. Aparatele de treier se prev\d cu uniformizatoare de alimentare [i cu uniformizatoare de evacuare de forma unor rotoare cu palete. Procesul de lucru se realizeaz\ `n caii felul urm\tor: materialul adus `n zona de arbori coti]i ac]ionare a [inelor este antrenat prin lovire [i introdus for]at `n spa]iul dintre b\t\tor [i contrab\t\tor, fiecare [in\ antreneaz\ cte o parte de material, `n spa]iul dintre b\t\tor [i contrab\t\tor paiele sunt comprimate iar o parte din boabe sunt desprinse din spice. Dup\ trecerea unei [ine, materialul se va destinde fiind supus apoi ac]iunii [inelor urm\toare. La `ntlnirea [inelor b\t\torului cu cele ale contrab\t\torului, materialul este comprimat suplimentar [i destr\mat Fig.86 Scutur\tori cu cai accentundu-se astfel procesul desprinderii boabelor de spice. ~n timpul procesului de treier propriuzis concomitent cu procesul desprinderii are loc [i separarea boabelor prin gr\tarul contrab\t\torului `n procent de 60-90%. Ob]inerea unor indici de calitate ai procesului de treier, este `n strns\ dependen]\ cu propriet\]ile fizico mecanice ale plantelor respectiv umiditate, soi, grad de maturitate etc. rezult\ concluzia c\ fiec\rei culturi `i corespunde un anumit regim optim de treier, respectiv o anumit\ tura]ie a tobei, o anumit\ distan]\ `ntre b\t\tor [i contrab\t\tor la intrare [i la ie[ire. Din aceste motive,
71
b\t\torul

aparatele de treier se prev\d cu mecanisme pentru reglarea tura]iei b\t\torului, variatoare cu ro]i [i fulii reglabile [i cu mecanisme pentru reglarea distan]ei dintre b\t\tor [i contrab\t\tor. Scutur\torii de paie. Ace[tia au rolul de a separa paiele lungi din materialul ce rezult\ de la aparatul de treier [i de a le evacua din combin\, iar boabele, pleava, paiele scurte ce trec prin orificiile practicate `n ace[tia s\ ajung\ la organele de separare [i cur\]ire ale combinei. Construc]ia scutur\torilor este diferit\: cu cai (fig. 86) sau cu tobe (fig. 87). Scutur\torii cu cai sunt forma]i din 4-6 elemen]i de lucru dispu[i pe doi arbori coti]i. Un element de lucru este format din doi pere]i laterali (de tabl\), un gr\tar la partea de sus [i la partea de jos, tabl\.

Fig.87 Scutur\tori cu tobe

Gr\tarul poate avea forme diferite, `nclina]ii diferite [i poate fi dispus `n mai multe trepte. El formeaz\ suprafa]a activ\ de separare.

Elementele de scuturare (caii) primind o mi[care complex\ preiau [i antreneaz\ materialul `n mi[carea lor. Datorit\ ac]iunilor succesive exercitate asupra materialului de c\tre cai, acesta se desprinde de pe suprafa]a lor fiind deplasat `n salturi [i r\v\[it `n acela[i timp. frac]iunile mici (semin]e, paie scurte, pleav\) trec prin gr\tarul scutur\torului `n timp ce frac]iunile mari (paie lungi) sunt transportate spre spatele combinei [i aruncate pe sol. la unele combine acestea sunt tocate [i apoi aruncate pe sol, cu ajutorul unor toc\tori montate `n spatele combinei. Eficacitatea separ\rii frac]iunilor mici, depinde de grosimea stratului de material, de regimul cinematic [i de suprafa]a golurilor de la nivelul gr\tarului.

Scutur\torii cu tobe (fig. 85) sunt caracteriza]i constructiv prin mai mul]i cilindrii rifla]i ce se rotesc iar sub ace[tia exist\ gr\tare. Procesul de separare `n acest caz este mult mai eficace. Unele combine moderne, caracterizate prin productivitate mare, au sistem de batere (treier) [i separare combinat. Acest principiu este aplicat `n dou\ moduri: - cu aparat de treier transversal [i separator longitudinal (fig. 88); - cu aparat de treier [i separator longitudinal (`n lungul combinei)(fig. 89). -

72

Fig.88 Combin\ de cereale p\ioase cu proces de treier [i separare combinat aparat de treier transversal [i separator longitudinal

Fig.89 Combin\ de cereale p\ioase cu proces de treier [i separare combinat aparat de treier [i separator longitudinal

~n primul caz dup\ o prim\ trecere printr-un aparat de treier a[ezat transversal marerialul ajunge pe un transportor ce-l conduce la cap\tul unui rotor a[ezat `n lungul combinei. se continu\ baterea [i separarea materialului, pentru c\ rotorul se rote[te `ntr-un contrab\t\tor prev\zut cu [icane circulare. ~n cel deal doilea caz baterea [i separarea sunt realizate de un rotor longitudinal ce se rote[te `ntr-un cilindru format din bare [i vergele care formeaz\ contrab\t\torul. Organele de cur\]ire. Pentru cur\]irea semin]elor de paie scurte, pleav\. praf, bunc\r semin]e de buruieni etc. se elevator folose[te un grup de organe transp.melc format din site [i ventilator. postb\t\tor scutur\tori b\t\tor Combinele pot fi prev\zute cu unul sau dou\ grupuri de organe, denumite cur\]irea Ia [i cur\]irea a-II-a. plan `nclinat site Schemele tehnologice ale sistemelor de cur\]ire melc folosite la combine sunt oarecum similare. Cur\]irea plan `nclinat melc contrab\t\tor ventilator semin]elor de paie scurte [i pleav\ se face `n general Fig.90 Organe de separare [i cur\]ire la o concomitent prin intermediul combin\ de recoltat cereale a dou\ site (montate pe un batiu comun sau pe batiuri separate) [i a unui ventilator (fig. 90). Materialul supus cur\]irii este adus la organele de cur\]ire cu ajutorul unui plan `nclinat. ~n c\derea materialului de pe planul `nclinat pe site curentul de aer produs de ventilator antreneaz\ particulele u[oare, avnd loc o prim\ separare dup\ greutate. Separarea semin]elor de restul impurit\]ilor se face dup\ dimensiuni cu ajutorul a dou\ site suprapuse. Sita superioar\ este de tipul cu jaluzele reglabile [i care re]ine spicele netreierate, fragmentele de plant\ iar sita inferioar\ de tipul cu orificii circulare sau dreptunghiulare. Ele sunt montate pe un batiu ce prime[te mi[care prin intermediul unui mecanism biel\-manivel\. Sunt `nclinate , de regul\, `nclinat fa]\ de orizontal\, la un unghi de 1-70. Materialul ce r\mne pe prima sit\ cade pe un plan `nclinat cel conduce la un transportor melc [i de aici printr-un elevator cu racle]i este returnat la aparatul de batere. Sita inferioar\ are orificiile (ochiurile) mai mari dect semin]ele rezultate `n urma treierului [i cad pe un transportor melc ce le conduce la elevatorul ce le
melc de desc\rcare melc de umplere [i uniformizare

73

transport\ `n bunc\rul de semin]e sau la unele combine prev\zute [i cu cur\]irea a-II-a, la aceast\ cur\]ire. Dimensiunea orificiilor la site este diferit\ `n func]ie de cultura care se recolteaz\, iar dimensiunile sitelor sunt dependente de capacitatea de lucru a combinei. Ventilatoarele sunt de tip centrifugal, iar debitul de aer, ct [i viteza curentului de aer la nivelul cur\]irii se poate regla prin m\rirea sau mic[orarea tura]iei ventilatorului, respectiv mic[orarea sau m\rirea sec]iunii de refulare a aerului. Transportoarele de material. Planurile `nclinate sunt realizate sub forma unor platforme din tabl\ putnd fi fixe sau mobile. Cele mobile primesc mi[care oscilatorie. Transportoarele elicoidale se folosesc pentru transportul amestecului boabe, spice putnd fi dispuse orizontal (transportorul melc de boabe, de spice) sau `nclinat (transportorul de desc\rcare a boabelor din bunc\r). Indiferent de destina]ie [i modul de dispunere, construc]ia transportorului elicoidal are urm\toarea componen]\: un jgheab sau cilindru din tabl\ `n interiorul c\ruia se rote[te un rotor, format dintr-un ax pe care se `nf\[oar\ tabl\ sub form\ de elice. Jocul `ntre cilindru [i marginile elicei este de 4-7 mm. Alimentarea cu material a transportorului se face la un cap\t (`n cazul cnd suprafa]a purt\toare este cilindrul) sau pe toat\ lungimea (cnd suprafa]a purt\toare este sub form\ de jgheab). Elevatoarele cu racle]i sunt folosite `n construc]ia combinelor pentru transportul semin]elor [i a spicelor. Sunt formate dintr-un corp metalic, prev\zut cu dou\ canale cu sec]iune dreptunghiular\, separate `ntre ele printr-un perete, canale `n care este montat lan]ul cu racle]i. Bunc\rul de semin]e. Acesta e un rezervor de form\ prismatic\, executat din tabl\, avnd capacitatea de 1,5-3 m3 [i este montat `n partea superioar\ a combinei. Transportul semin]elor, dup\ cur\]ire, se face cu un transportor cu racle]i, care pred\ materialul unui transportor melc, amplasat la partea superioar\ a bunc\rului. Pentru uniformizarea umplerii bunc\rului se folose[te deasemenea un transportor elicoidal f\r\ carcas\. Desc\rcarea bunc\rului `n mijloace de transport se face deasemenea cu un transportor melc, care-i format dintr-o por]iune orizontal\, a[ezat la partea inferioar\ a bunc\rului [i o por]iune `nclinat\. Por]iunea `nclinat\ a melcului de desc\rcare este rabatabil\. 7.1.2. Sisteme de propulsie [i sisteme hidraulice de ac]ionare [i comand\.

O parte principal\ a combinelor de recoltat p\ioase o formeaz\ sistemele de ac]ionare [i comand\.

~n construc]ia combinelor autopropulsate se folosesc motoare cu ardere intern\ cu aprindere prin compresie, cu putere cuprins\ `ntre 35 [i 135 KW, `n func]ie de l\]imea de lucru [i capacitatea de lucru a combinei. Transmiterea mi[c\rii de la arborele motor se face pe dou\ c\i: pentru ac]ionarea organelor de rulare [i pentru ac]ionarea organelor de lucru ale secer\torii [i batozei. Transmiterea mi[c\rii la organele de rulare se face prin intermediul ambreiajului, cutiei de viteze, transmisie central\, diferen]ial [i transmisie final\. Ac]ionarea organelor secer\torii, respectiv ale batozei se face prin curele de transmisie (lat\ [i trapezoidal\) [i lan]uri cu zale. ~n construc]ia actual\ a combinelor de recoltat cereale se utilizeaz\ pe scar\ larg\ ac]ion\ri [i comenzi hidraulice. Astfel, se utilizeaz\ sisteme hidrostatice pentru ridicarea [i coborrea hederului, reglarea pozi]iei rabatorului, ac]ionarea diferitelor variatoare de tura]ie, u[urarea conducerii (servodirec]ie). ~n cazul combinelor destinate pe terenurile `n pant\, se utilizeaz\ sisteme hidraulice pentru reglarea orizontalit\]ii batozei. Unele combine sunt prev\zute cu transmisii hidraulice chiar [i pentru ac]ionarea ro]ilor motrice, transmisii care asigur\ [i modificarea continu\ a vitezei de `naintare.
74

Ac]ionarea hidraulic\ a diverselor mecanisme [i organe se face cu cilindri hidraulici cu simpl\ sau dubl\ ac]iune sau cu motoare hidraulice rotative. Tipurile constructive [i principalele caracteristici ale acestora sunt prezentate `n tabelul 17. Condi]iile tehnice care trebuie respectate de organele componente ale combinelor `n vederea ob]inerii de indici calitativi corespunz\tori sunt prezentate `n tabelul 18. Principalele defec]iuni ale organelor active ale combinelor de recoltat cereale p\ioase sunt prezentate `n tabelul 19. Tabelul 17 Tipurile constructive ale combinelor[i principalele caracteristici ale acestora
Nr. crt.
0

Caracteristica
1 L\]imea de lucru (m) ~n\l]imea de t\iere (cm) Nr. degete la aparatul de t\iere (buc) Diametrul melcului de la platform\ (mm) Tura]ia melcului (rot/min) Diametrul rabatorului (mm) Tura]ia rabatorului (rot/min) Nr. de curse simple ale cu]itului (curse/min) L\]imea b\t\torului (mm) Diametrul b\t\torului (mm) Nr. de [ine la b\t\tor (buc) Tura]ia b\t\torului (rot/min)

C-12
2 4,2 4-100 55 550 178 1020 15-54 950 1190 560 8 400-1250

Denumirea ClaasC-15 MEGA

3 5-6-7 6-100 79 550 178 1020 15-54 950 1500 560 8 420-1250 4 3,9-6,6 12-47 1060 1580 450 -f\r\ reductor 6501500 -cu reductor 2801500 4400 7,0 5,65 8,67 199/270 500 5000 9000 6 2,0 99,5 3-4 55-70 7500 11370 -

TC-59 NewHolland
5 5,8 610 135-170 1070 16-50 1100 1320 603 8 425-1150

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Lungimea scutur\torului (mm) Supraf. total\ a scutur\torului (m2) Tura]ia la scutur\tor (rot/min) Suprafa]a de cur\]ire a sitelor (m2) Suprafa]a prelungirii sitelor (m2) Suprafa]a total\ de cur\]ire (m2) Tura]ia ventilatorului (rot/min) Tura]ia melcului de boabe (rot/min) Dimensiuni de gabarit `n lucru (mm): l\]ime lungime `n\l]ime

3500 4,16 180-228 2,33 0,30 2,63+0,95 600-800 330 4650 8000 2900 101 2200 220 1,3-3,3 3,1-8,4 7,9-23,3 2500 6500 5 3 2,5 99 6-8 35-45

3500 5,20 180 2,91 600-800 330 180 2200 300 continu\ `ntre 1,8-25,0

8,53 350-1000 5800 9630 4305 135/100,7 270 2-5 4,5-11,5 10-26 4400 9060 -

Puterea motorului (KW/CP) Tura]ia motorului (rot/min) Capacitatea rezervorului (l)

Viteza
de lucru `n trepte

I II

III (km/h) Capacitatea bunc\rului (l) Masa combinei (kg)

Reglaje `n hidraulice timpul mecanice lucrului (buc) Pierderi totale de boabe (%) Puritatea boabelor (%) Boabe sparte (%) Capacitatea de lucru (t/sch)

Tabelul 18 Condi]iile tehnice care trebuie respectate de organele componente ale combinelor `n vederea ob]inerii de indici calitativi corespunz\tori
Nr.c rt. 0
1

La ce se refer\ reglajul 1
Jocul la aparatul de t\iere Transportorul cu melc al platformei de t\iere

Condi]ia tehnic\ care trebuie respectat\ 2

Pl\cu]ele contrabt\ietoare s\ fie `n acela[i plan; jocul `ntre cu]it [i ghidajul s\u s\ fie de 0,5 mm iar cu]itul s\ alunece u[or; jocul transversal s\ fie de 0,3-0,5 mm. Melcul s\ fie paralel cu aparatul de t\iere, distan]a `ntre carcas\ [i spira melcului 20 mm putnd fi m\rit\ sau

75

3 4 0 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Cuplajul de siguran]\ al transportorului cu melc de la platforma de t\iere Transportorul central

mic[orat\ `n func]ie de cultur\; distan]a `ntre degete [i carcas\ este de 3-5 mm; r\zuitorul s\ fie distan]at de spir\ cu 3-4 mm. S\ permit\ scoaterea din func]iune a transportorului cu melc cnd p\trund corpuri tari `ntre spir\ [i carcas\ sau degete [i carcas\. Lan]urile cu racle]i s\ fie `ntinse moderat; lan]urile s\ fie `ntinse egal; racle]ii nu trebuie s\ ating\ fundul transportorului.

1
Pozi]ia rabatorului fa]\ de aparatul de t\iere Tura]ia rabatorului Tura]ia b\t\torului Distan]a dintre b\t\tor [i contrab\t\tor

2
S\ loveasc\ plantele deasupra centrului de greutate; la culturi culcate se aduce mai `n fa]\. Nu se admit pierderi de boabe datorit\ ac]iunii rabatorului; la viteze mari de `naintare se m\re[te tura]ia, la viteze mici tura]ia se reduce. Boabe `n spice netreerate (sub 0,4%); boabe sparte `n bunc\r (sub 1,5%);paiele rezultate s\ fie sp\rmate ct mai pu]in. Boabe `n spice netreerate (sub 0,4%); paiele s\ fie ct mai pu]in sf\rmate; raportul dintre distan]a la intrare [i la ie[ire este 6/1 pentru condi]ii normale, mai mare pentru cereale uscate [i mai mic pentru culturile care se treier\ greu. Nu se admit semin]e nedezaristate Pierderile de boabe nu trebuie s\ dep\[easc\ 0,3% Pierderile `n pleav\ trebuie s\ fie sub 0,4% Pierderile `n pleav\ trebuie s\ fie sub 0,4%; curentul de aer s\ antreneze numai corpurile mai u[oare dect semin]ele. Curentul de aer trebuie s\ fie suficient de puternic `n spa]iul de deasupra sitei superioare ca s\ antreneze pleava u[oar\ din amestec `nainte ca aceasta s\ cad\ pe sit\; curentul de aer s\ fie uniform repartizat pe suprafa]a sitelor superioar\ [i inferioar\. S\ asigure `ndep\rtarea paleelor de pe semin]ele `mbr\cate [i s\ asigure treerarea spicelor r\mase netreerate; nu se admit sp\rturi la dezghioc\tor mai mari de 0,3%. Nu se admit pierderi `n pleav\; puritatea materialului ob]inut peste 98%; curentul de aer nu trebuie s\ antreneze semin]ele afar\ [i s\ fie uniform repartizat pe suprafa]a sitelor. Pedala de comand\ trebuie s\ aib\ pentru frnarea combinei mai pu]in din jum\tate din curs\. Curelele sunt bine reglate dac\ atunci cnd lucreaz\ pe diametrul maxim spatele lor este sub marginea ro]ilor de cura cu 3-4 mm. Cursa `n gol a pedalei de ac]ionare s\ fie de 20 mm. Cursa manetei de viteze spre volan trebuie s\ asigure mi[carea complet\ a prghiei de comand\ a vitezelor

Montarea de [ine dezaristoare pe contrab\t\tor Tura]ia arborelui cotit al scutur\torilor Sitele cur\]irii I Tura]ia ventilatorului Direc]ia curentului de aer produs de ventilatorul cur\]irii I

Dezghioc\torul Reglarea organelor de la cur\]irea a-IIa Frnele Variatorul de vitez\ Ambreiajul Cutia de viteze

Tabelul 19 Principalele defec]iuni ale organelor active ale combinelor de recoltat cereale p\ioase
Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Multe boabe sparte

Defec]iunea 1
Aparatul de t\iere nu taie plantele R\mn plante net\iate pe miri[te Plantele culcate nu sunt ridicate Despic\toarele de lan se `ncarc\ cu material Alimentarea neuniform\ a aparatului de treier Rabatorul se `nf\[oar\ cu plante Rabatorul nu se rote[te Rabatorul scutur\ boabe multe Transportorul cu melc al platformei nu se rote[te B\t\torul se `nf\[oar\ cu plante

Cauza 2
Corp tare blocheaz\ cu]itul; cuplajul de siguran]\ al cu]itului slab Lipsesc segmente de cu]it sau degete la aparatul de t\iere Lipsesc ridic\toarele de spice; degetele rabatorului nu atac\ corect plantele Se taie plantele prea jos Rabatorul nu este reglat corespunz\tor; melcul platformei nu este reglat corect Pozi]ia rabatorului nu corespunde cu condi]iile de lucru Cureaua de ac]ionare este slab\ Rabatorul se rote[te prea repede Este blocat cu corpuri tari sau `nf\[urat cu plante Tura]ia prea sc\zut\; contrab\t\torul prea `ndep\rtat; curelele de antrenare ale b\t\torului slabe; combina este prea `nc\rcat\ Tura]ia b\t\torului este prea mare; contrab\t\torul este prea aproape de b\t\tor; multe boabe retur

Remedierea 3
Se `ndep\rteaz\ corpul str\in; se strnge cuplajul de siguran]\ Se `nlocuiesc segmen]ii sau degetele lips\ Se monteaz\ ridic\toarele de spice; se regleaz\ corespunz\tor rabatorul Se ridic\ platforma de t\iere mai sus Se regleaz\ rabatorul [i melcul platformei astfel ca transportul materialului la aparatul de treier s\ se fac\ `n mod uniform Se regleaz\ corect rabatorul Se `ntinde cureaua transmisiei de ac]ionare Se reduce tura]ia rabatorului Se opre[te motorul, se rote[te invers transportorul cu melc [i se `nl\tur\ `nfundarea Se m\re[te tura]ia; se apropie contrab\t\torul; se `ntind curelele de antrenare; se reduce viteza de `naintare a combinei Se reduce tura]ia b\t\torului; se dep\rteaz\ contrab\t\torul; se deschide sita superioar\

11

76

12 0 13

Spicele nu sunt complet treierate

Tura]ia b\t\torului este mic\; contrab\t\torul este prea `ndep\rtat; combina este prea `nc\rcat\

Se m\re[te tura]ia b\t\torului; se apropie contrab\t\torul; se reduce viteza de `naintare a combinei

2
Contrab\t\torul este `nfundat; scutur\torul `nfundat; tura]ia axului de antrenare a scutur\torului este necorespunz\toare; [or]urile de deasupra scutur\torului lipsesc
Sitele sunt `nfundate; sita superioar\ este `nchis\; sita inferioar\ are orificii prea mici; curentul de aer este puternic; prea multe paie scurte Curentul de aer slab; deflectorul de schimbarea direc]iei de aer este prea cobort; sita inferioar\ cu orificii prea mici

3
Se cur\t\ contrab\t\torul [i scutur\torul; se verific\ tura]ia axului scutur\torului [i se aduce la tura]ia de regim; se monteaz\ [or]urile de deasupra scutur\torului.
Se desfund\ sitele; se deschide sita superioar\; se schimb\ sita inferioar\; se reduce curentul de aer; se regleaz\ aparatul de treier astfel ca s\ nu f\t\mi]eze paiele Se m\re[te debitul de aer la ventilator; se ridic\ deflectoarele de dirijare a curentului de aer; se schimb\ sita inferioar\ cu alta cu orificii mai mari

Pierderi mari de boabe `n paie

Pierderi mari de boabe `n pleav\

14

15 16 17 18 19 20 21 22

Sitele se `nfund\ frecvent

Mult\ pleav\ [i paie scurte la retur Multe boabe la retur Organele de lucru ale combinei sunt `nfundate ~nfundarea transportorului de boabe ~nfundarea elevatorului de boabe Multe impurit\]i `n materialul colectat `n bunc\r Dezaristarea incomplet\ Dispozitivul de dezaristare se `nfund\

Curentul de aer slab; sita cu jaluzele prea deschis\ Sita cu jaluzele prea `nchis\; sita inferioar\ cu orificii prea mici; sitele sunt `nfundate Lanul `n care ser lucreaz\ este cu multe buruieni Murd\rie depus\ pe melc; nu lucreaz\ la tura]ia de regim Patineaz\ cureaua; nu func]ionaz\ normal; combina prea `nc\rcat\ Alegerea necoresp. a sitelor la cur\]irea II; curentul de aer la cur\]irea II redus Didpozitivul de dezaristare nu este folosit sau nu este reglat corect Material depus pe rotor [i carcas\; mult\ verdea]\ `n boabe; semin]ele au umiditate mare Obturatoarelor orificiilor de alimentare ale melcului nu sunt corect reglate; cureaua de ac]ionare este slab\ Bateria de acumulatoare este desc\rcat\ Dezechilibrarea b\t\torului din cauza depunerii neuniforme a murd\riei; [uruburile de la lag\rele scutur\torilor sau de la alte organe `n mi[care sunt slabe Curelele sunt murdare de ulei sau motorin\; canalele ro]ilor de curea sunt `nfundate; curelele sunt uzate; curelele nu sunt bine `ntinse Patineaz\ cureaua de ac]ionare a pompei; filtrul de ulei este `nfundat; uleiul `n rezervor este sub nivelul indicat Cureaua de ac]ionare a dinamului prea slab\ sau defect\ Filtrul de aer este `nfundat; sistemul de alimentare este murdar [i dereglat

23
Bunc\rul de boabe nu se descarc\ uniform Motorul porne[te greu Mers neuniform al combinei, pere]ii [i organele `n mi[care vibreaz\

24 25 26

Se m\re[te debitul de aer al ventilatorului; se `nchide sita cu jaluzele Se deschide sita cu jaluzele; se schimb\ sita cu alta cu orificii mai mari; se cur\]\ sitele Se monteaz\ ridic\toarele de plante [i se taie cerealele ct mai sus posibil f\r\ pierderi Se cur\]\ transportorul; se `nl\tur\ cauze care fac ca transportorul s\ nu func]ioneze la tura]ia de regim Se regleaz\ cuplajul de siguran]\; se reduce viteza de deplasare a combinei Se monteaz\ sitele corespunz\toare la cur\]irea II; se m\re[te intensitatea curentului de aer Se trece materialul treierat prin dispozitivul de dezaristare [i acesta se regleaz\ corect Se cur\]\ dispozitivul [i `n cazul cnd nu func]ioneaz\ se schimb\ rotorul cu [ine cu cel cu palete, iar carcasa din sit\ de srm\ se schimb\ cu alta oarb\ din tabl\ Se cur\]\ transportorul cu melc de murd\rie [i de semin]e umede; se `ntinde cureaua de ac]ionare se verific\ [i se `ncarc\ bateria de acumulatoare Se `nl\tur\ cauzele dezechilibr\rii b\t\torului; se strng toate [uruburile slabe de la organele `n mi[care Se cur\]\ curelele de ulei sau motorin\; se cur\]\ canalele ro]ilor de curea; se `ntind curelele [i se `nlocuiesc cele uzate Se `ntinde cureaua de ac]ionare; se cur\]\ filtrul de ulei; se completeaz\ uleiul Se `ntinde cureaua sau se `nlocuie[te Se cur\]\ de 2-3 ori pe zi paharul de praf; se schimb\ mai des uleiul de la filtrul de aer; se opre[te motorul [i se love[te u[or filtrul; se verific\ nivelul apei [i uleiului Se cur\]\ filtrul de aer; se cur\]\ filtrele de motorin\; se remediaz\ defec]iunea de la pompa de motorin\

Curelele patineaz\

27
Instala]ia hidraulic\ nu func]ioneaz\ Ampermetrul de bord nu indic\ `nc\rcarea bateriei Temperatura motorului este prea mare

28 29 30

Motorul se opre[te

31

Filtrul de aer este `nfundat; filtrul de motorin\ este `nfundat; pompa de motorin\ este defect\

7.2. Ma[ini pentru recoltarea porumbului.

Recoltarea porumbului se poate face dup\ tehnologii diferite, produsul final ob]inut putnd fi sub form\ de [tiule]i (dep\[una]i sau nedep\nu[a]i) sau sub form\ de semin]e. ~n func]iie de opera]iile tehnologice pe care le execut\ ma[inile de recoltat porumb se pot grupa `n : 77

culeg\toare de [tiule]i, care efectueaz\ numai recoltarea [tiule]ilor, caz `n care tulpinele r\mn nedesprinse de sol, frnte [i rupte ; - combine de recoltat porumb, care efectueaz\ deta[area [tiule]ilor dup\ ce plantele au fost t\iate, iar acestea sunt tocate [i `nc\rcate `n remorc\; - echipamente de recoltat porumb, ce se adapteaz\ pe combinele de recoltat cereale p\ioase, ce efectueaz\ fie recoltatul [tiule]ilor, cu dep\nu[are sau treieratul acestora `n care caz tulpinele r\mn pe sol, fie recoltatul tulpinelor `mpreun\ cu [tiule]ii, cnd se ob]in boabe colectate `n bunc\r iar resturile vegetale `n brazd\. ~n afar\ de ma[inile de recoltat porumb propriuzise, care sunt ma[ini mobile, tractate sau autopropulsate, pentru dep\[unare [i treieratul [tiule]ilor exist\ [i ma[ini sta]ionare: - ma[ini de dep\nu[at [tiule]i numite dep\nu[\toare; - ma[ini de treierat [tiule]i denumite batoze de porumb. ~n figura 91 se arat\ schema constructiv func]ional\ a unui culeg\tor de [tiule]i, prev\zut cu aparat de dep\nu[are. Culeg\toarele de [tiule]i pot fi cu 1-4 sec]ii de recoltare (corespunz\toare num\rului de rnduri recoltate la o trecere), dispozitiv de dep\nu[are, transportare. Aceste ansambluri sunt montate pe un cadru prev\zut cu ro]i [i sunt antrenate prin transmisii cu ro]i din]ate, curele [i lan]uri cu zale de la priza de putere a tractorului (majoritatea culeg\toarelor sunt ma[ini tractate).
dep\nu[\tor transportor cu racle]i elevator

7.2.1. Culeg\toare de [tiule]i.

aparat de deta[are

arbore cardanic val]uri separatori de lan

Sec]iile, sau `n cazul combinei din figura 91, sec]ia, este format\ din separatoare de rnd, lan]uri de alimentare [i aparat de deta[are. Organele pentru dirijarea [i transportul tulpinelor spre val]urile de deta[are pot fi cu lan]uri cu degete sau melci elicoidali. Totodat\ lan]urile [i melcii de dirijare efectueaz\ [i transportul [tiule]ilor deta[a]i spre organele de transport a [tiule]ilor. Aparatele de deta[are (fig. 92) au rolul de a efectua desprinderea [tiule]ilor de pe tulpinele de porumb.

Fig.91 Culeg\tor de [tiule]i, pe un singur rnd, tractat\

Constructiv, aparatul de deta[are este format din dou\ val]uri ce se rotesc `n sensuri opuse, prin spa]iul dintre ele, fiind obligate s\ treac\ tulpinele de porumb. Prin trecerea prin spa]iul dintre val]uri tulpinele de porumb sunt laminate. {tiule]ii avnd diametrul mai mare dect cel al tulpinei sunt deta[a]i prin ruperea peduncului, care `n timpul tragerii tulpinei printre val]uri este solicitat la `ntindere. val]uri Val]urile de deta[are pot fi dispuse sub un unghi fa]\ de orizontal\, `n acest caz, alimentarea val]urilor se face direct din lan, Fig.92 Dispozitiv cu val]uri pentru deta[area [tiule]ilor tulpinele intrnd `ntre val]uri cu partea lor anterioar\ la distan]a h=10-20 cm fa]\ de sol. Pentru ca val]urile de deta[are s\ lucreze normal, f\r\ a se `nfunda, este necesar ca ele s\ aib\ o capacitate de tragere corespunz\toare debitului de
78

racle]i

plante ce intr\ `n ma[in\. Ma[ina lucreaz\ `n condi]ii bune `n cazul `n care `n procesul de deta[are plantele sunt trase printre val]uri pe direc]ie vertical\. {tiule]ii deta[a]i sunt prelua]i de un transportor care `i duce la dispozitivul de dep\nu[are (fig. 93). Dispozitivul de dep\nu[are este format din mai multe perechi de val]uri pe suprafa]a c\rora sunt prev\zute diferite proeminen]e. Val]urile perechi se rotesc `n sensuri inverse, unul avnd suprafa]a de lucru metalic\ iar cel\lalt suprafa]a de lucru din cauciuc. Val]urile se dispun fa]\ de orizontal\ sub un unghi de 10-350 [i val]urile perechi se dispun la `n\l]imi diferite, distan]a dintre ele fiind de 15-30 mm (fig. 94).

val]uri Fig.93 - Dispozitivul

15-30 mm

de
Fig.94 A[ezarea val]urilor de dep\nu[at [tiule]i

dep\nu[are

~n timpul deplas\rii [tiuletelui pe val]uri, concomitent se produce [i rotirea acestuia iar p\nu[ele sunt antrenate de proieminen]ele val]urilor [i trase printre acestea, efectu`ndu-se astfel dep\nu[area. Gradul de dep\nu[are al [tiule]ilor va fi cu att mai mare cu ct [tiule]ii `n deplasarea lor pe val]uri, se vor roti de un num\r de ori mai mare. P\nu[ele fie sunt colectate sau cad pe sol, iar [tiule]ii dep\nu[a]i sunt prelua]i de un elevator [i transporta]i `n remorca ce intr\ `n agregat cu culeg\torul.
elevator transport+ dep\nu[are bunc\r batoz\

heder

cur\]irea semin]elor

Fig.95 Combin\ autopropulsat\ pentru recoltarea porumbului sub form\ de semin]e

7.2.2.Combine de recoltat porumb. Sunt ma[ini autopropulsate [i realizeaz\ t\ierea plantelor, deta[area [tiule]ilor, treieratul lor, cur\]irea semin]elor [i transportul lor `n bunc\r, tocarea tulpinelor [i a resturilor de plant\ rezultate `n urma treierului [i transportul materialului m\run]it `n remorc\. ~n figura 95 este prezentat\ o combin\ autopropulsat\ care realizeaz\ recoltarea porumbului sub form\ de semin]e. Este format\ dintr-un culeg\tor de [tiule]i (cu p\r]ile componente tratate anterior), aparat de treier, dispozitiv de cur\]ire a boabelor, bunc\r de colectare a semin]elor, [asiu, ro]i [i motor care ac]ioneaz\ att ro]ile motrice ct [i organele componente care necesit\ mi[care. Aparatul de t\iere este de tipul cu melc [i realizeaz\ desprinderea boabelor de pe [tiule]ii de porumb. B\t\toarele cu melc sunt realizate sub forma unui melc cu palete montat pe un arbore [i care se rote[te `ntr-un cilindru ce joac\ rolul de contrab\t\tor. Contrab\t\torul este realizat sub form\ de sit\ cu orificii circulare
79

cu diametrul de 14-16 mm, ori sub forma unor vergele dispuse paralel cu arborele b\t\torului. Distan]a `ntre vergele fiind de 9,5-12 mm. Unghiul de `nf\[urare corespunz\tor dispunerii vergelelor este de 2000. Distan]a `ntre b\t\tor [i contrab\t\tor, la majoritatea aparatelor de treier este fix\ fiind `n general de 50-90 mm. Procesul de treierare a [tiule]ilor const\ `n introducerea for]at\ a acestora `n spa]iul dintre b\t\tor [i contrab\t\tor unde sub ac]iunea loviturilor exercitate de elementele active [i frec\rii ce apare `ntre [tiule]i [i p\r]ile metalice ale aparatului se produce desprinderea semin]elor. Acestea sunt separate prin gr\tarul contrab\t\torului fiind transmise organelor de cur\]ire. Cur\]irea semin]elor de fragmente de plant\ se face dup\ dou\ principii, respectiv dup\ dimensiuni cu ajutorul sitelor [i dup\ greutate cu ajutorul curentului de aer produs de un ventilator centrifugal.
Ele func]ioneaz\ ca ma[ini independente care lucreaz\ sta]ionar [i sunt destinate pentru desprinderea semin]elor de pe [tiule]i.

7.3. Batoze de porumb.

~n figura 96 este prezentat\ schema constructiv-func]ional\ a unei batoze de porumb. Este format\ din co[ de alimentare, b\t\tor cu palete a[ezate `n spiral\, contrab\t\torul a c\rei por]iune din partea de jos este sub form\ de sit\ cu orificii mai mari dect semin]ele, transportor de tip melc a c\rui suprafa]\ purt\toare este tot sit\ dar cu orificii mai mici dect semin]ele, arunc\tor de ciocal\i de tipul cu palete, ventilator pentru transportul pneumatic al semin]elor [i care realizeaz\ [i separarea frac]iunilor u[oare, gurile de desc\rcare a semin]elor [i motorul electric care ac]ioneaz\ organele ce necesit\ mi[care. Procesul de lucru decurge `n felul urm\tor: [tiule]ii din co[ul de alimentare sunt antrena]i de rotorul cu palete [i datorit\ loviturilor date de acestea, ct [i datorit\ frec\rii [tiule]ilor de rotor [i contrab\t\tor, boabele se desprind [i cad prin orificiile contrab\t\torului pe transportorul melc. Ciocal\ii ce ies din aparatul de batere, ajung la paletele care-i arunc\ `n exterior. Gradul de batere este dependent de timpul ct [tiule]ii stau `n aparatul de batere de aceia sec]iunea prin care oes ciocal\ii se poate Fig.96 Batoz\ de porumb modifica cu un oblon reglabil. Transportorul melc duce semin]ele la ventilator, iar acesta face [i transportul la gurile de desc\rcare [i separare a impurit\]ilor u[oare. ~n produc]ie se `ntlnesc mai multe tipuri de batoze de b\tut porumb-BP-1,6;6M;12M;40-care au capacitate de lucru `ntre 1,6-40 t/or\. Pierderile de boabe pe cioc\l\i sunt de max. 1%;boabe v\t\mate [i sparte max. 3%; puritatea boabelor 96-97%.
a.

b.

7.4. Ma[ini pentru recoltat floarea-soarelui. Pentru recoltarea culturii de floarea soarelui se folosesc de Fig.97 Echipamente de recoltat regul\ combinele autopropulsate floarea-soarelui pentru recoltarea cerealelor p\ioase cu echipamente specifice acestei culturi.
80

~n figura 97a se arat\ schema unui echipament de recoltat floarea-soarelui (RFS). Acest echipament este format din: rabator cu trei palete, ridic\toare dirijoare de plante, pl\cu]e contrat\ietoare la aparatul de t\iere, despic\toarele de lan, tabla de acoperire a contrab\t\torului [i sitele de dimensiuni corespunz\toare. Procesul de lucru al combinei este urm\torul: plantele de pe fiecare rnd intr\ `ntre ridic\toarele-dirijoare de plante, sunt `nclinate, iar cnd capitulele ating ridic\toarele sunt dirijate cu ajutorul rabatorului spre aparatul de t\iere. Dup\ t\iere capitulele urmeaz\ fluxul tehnologic ca [i `n cazul cerealelor p\ioase. ~n figura 97b se arat\ schema unui alt echipament pentru recoltarea florii soarelui RIFS-6). ~n cazul acestui echipament, plantele sunt preluate de transportoarele cu benzi ondulate [i transmise spre organele de transport ale secer\torii. Reglajele se refer\ la `n\l]imea de t\iere a platformei, reglarea tura]iei rabatorului (15-18 rot/min), a tura]iei b\t\torului (450-700 rot/min), a distan]ei dintre b\t\tor [i contrab\t\tor (la intrare 25-30 mm, la ie[ire 10-18 mm) [i a organelor de separare [i cur\]ire. 7.5. Ma[ini pentru recoltarea orezului. Pentru recoltarea culturii de orez se poate utiliza combina autopropulsat\ pentru recoltarea cerealelor p\ioase dar cu unele organe modificate [i anume: - transportorul cu melc de la bunc\r este prev\zut cu `n\l]ime mic\ a spirei; - puntea ro]ilor din spate este modificat\, pentru a permite utilizarea unor ro]i cu dimensiuni mai mari; - capacele de la reductoarele celor dou\ ro]i motrice sunt modificate [i prev\zute cu garnituri care `mpiedic\ p\trunderea apei; - cai suplimentari la scutur\tori; - tabl\ de dirijare a paielor [i a plevei; - aparat de treier cu b\t\tor [i contrab\t\tor de tipul cu cuie; - sistem cu [enile pentru deplasare, `n locul ro]ilor motoare; - sit\ tip Closz la cur\]irea I-a [i cu orificii evazate la cur\]irea II-a; Pentru a ob]ine o cur\]ire bun\ a materialului se impune s\ se lucreze cu un regim ct mai constant.
Se poate realiza recoltarea semincerilor de ierburi tot cu combina pentru recoltarea cerealelor p\ioase, cu urm\toarelor modific\ri:

7.6. Ma[ini pentru recoltarea semincerilor de ierburi.

montarea `n primele spa]ii dintre barele contrab\t\torului a unor [ine speciale pentru ierburi (lucern\, trifoi, etc.) cu rolul de a intensifica procesul de treier [i pentru a evita trecerea acestora prin spa]iile contrab\t\torului; - montarea la ventilatorul principal a unui obturator pentru a reduce intensitatea curentului de aer sau `n acela[i scop `n unele cazuri se pot demonta dou\ palete opuse; - montarea sitelor corespunz\toare la cur\]irile I [i II `n func]ie de s\mn]\ (dimensiuni, umiditate, produc]ie la hectar); - introducerea `n circuit a decorticatorului; - transportorul cu melc se apropie de fundul platformei (distan]a dintre spira melcului [i platform\ 5-10 mm); - tura]ia b\t\torului 1000-1200 rot/min. 7.7. Ma[ini pentru recoltarea culturii de soia. Pentru recoltarea direct din lan a culturii de soia, se pot folosi ma[inile utilizate la recoltarea cerealelor p\ioase, dar reglate corespunz\tor condi]iilor de lucru. La recoltarea culturii de soia se are `n vedere c\, plantele au p\st\ile `ncepnd de la nivelul solului, iar semin]ele se sparg u[or. Pentru a reduce pierderile [i sp\rturile de boabe se vor efectua urm\toarele reglaje combinei de recoltare a cerealelor p\ioase: - reglarea `n\l]imii de t\iere, se urm\re[te ca aparatul de t\iere s\ fie men]inut `n zona 4-6 cm de la suprafa]a solului; - reglarea rabatorului astfel `nct acesta s\ nu scuture boabele [i s\ ajute la ridicarea plantelor c\zute [i introducerea lor `n combin\ (reglare care se 81

refer\ la tura]ie [i pozi]ia fa]\ de aparatul de t\iere); `n unele cazuri cnd plantele au talie mic\, degetele paletelor se acoper\ cu f[ii de cauciuc; reglarea aparatului de treier; distan]a `ntre b\t\tor [i contrab\t\tor 25-30 mm la intrare [i 12-15 mm la ie[ire; tura]ia b\t\torului este 500-700 rot/min.

7.8 Ma[ini pentru recoltarea culturii de fasole. Recoltarea culturii de fasole se face `n dou\ faze: - `n prima faz\ se taie [i se las\ `n brazd\, opera]ie ce se execut\ cu ma[ini cu cu]ite rotative sau cu cu]ite sub form\ de L; - `n faza a doua se folosesc combinele pentru cereale p\ioase, cu reglaje corespunz\toare [i echipate cu ridic\tor de brazd\. Reglajele combinei C-12 cu echipament pentru recoltat fasole boabe sunt prezentate `n tabelul 20. Tabelul 20 Reglajele combinei C-12 cu echipament pentru recoltat fasole boabe
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Reglajul Distan]a `ntre b\t\tor [i contrab\t\tor la primul aparat de treier Postb\t\tor Reglarea tura]iei b\t\torului de la primul aparat de treier Sita superioar\ de la cur\]irea I Sita inferioar\ de la cur\]irea I Tura]ia ventilatorului de la cur\]irea I Distan]a dintre b\t\tor [i contrab\t\tor la al doilea aparat de treier Tura]ia b\t\torului la al doilea aparat de treier Pozi]ia gr\tarului fa]\ de rotorul separatorului Scutur\torii Viteza de `naintare a combinei Cum se efectueaz\ distan]a la intrare 19-24 mm, la ie[ire 14-15 mm, cnd se lucreaz\ cu scutul de protec]ie al contrab\t\torului; distan]a la intrare 24-30 mm, la ie[ire 14-15 mm, cnd se lucreaz\ f\r\ scut. se vor demonta toate paletele de pe post b\t\tor [i `n cazul `n care se produc `nfund\ri se monteaz\ 3 [ine folosite la porumb se scot sau se adaug\ rondele de reglaj la roata mare a reductorului de tura]ie: tura]ia optim\ este de 200-220 rot/min. se deschide sau mai mult la nevoie cu ajutorul mecanismului de reglare se monteaz\ sita cu orificiile de 14, 16 [i 18 `n func]ie de m\rimea boabelor se regleaz\ c\tre max. `n func]ie de greutatea boabelor cu ajutorul mecanismului de reglare

- se alege 22-24 mm la intrare [i 14-16 mm la ie[ire - se regleaz\ `n func]ie de cultur\ `n limitele 600-700 rot/min prin m\rirea sau mic[orarea diametrului activ al ro]ii de curea pe axul acesteia - se regleaz\ la 40 mm de aripile rotorului prin sl\birea [urubului de fixare - prelungitoarele se introduc `n interior iar tura]ia se alege `n limitele 190-200 rot/min - se alege `n func]ie de m\rimea brazdei astfel ca combina s\ fie alimentat\ la un debit mediu de 2,5 kg/s

82

CAPITOLUL 8 MA{INI DE RECOLTAT CARTOFI

Pentru recoltarea mecanizat\ a cartofilor se folosesc dou\ metode: metoda de recoltare divizat\ [i metoda de recoltare direct\. Metoda de recoltare divizat\ const\ `n dislocarea tuberculilor, separarea par]ial\ a lor de sol [i vreji [i l\sarea acestora `n brazde continue pe sol, urmnd ca strngerea acestora s\ se fac\ ulterior manual. Metoda de recoltare direct\ const\ `n dislocarea cartofilor, separarea acestora de sol [i vreji [i colectarea lor `n bunc\re. Ma[inile respective se numesc combine de recoltat cartofi.
cardan reglarea `n\l]imii de lucru

pct. rotor prindere la tractor

a.

b.

Fig.98 Schema ma[inii de tocat vrejuri a-rotor cu degete prinse articulat; b-rotor cu cu]ite prinse articulat

Men]ion\m c\ [i culturile de ceap\ [i usturoi, folosesc metodele de recoltare men]ionate, iar ma[inile care particip\ la realizarea recolt\rii au acelea[i principii de lucru.
tambur bilon

Fig.99 Principiul de func]ionare a unei ma[ini de scos cartofi

cartofi br\zdar tambur cu]it disc

cu]ite disc

cartofi

bilon

br\zdar

teren recoltat transportor cu vergele

~n cazul `n care cultura ce urmeaz\ a fi recoltat\, prezint\ o vegeta]ie bogat\ (vrejuri, buruieni), pentru ca ma[inile folosite la recoltare s\ nu se `nfunde cu aceast\ vegeta]ie [i pentru o separare mai bun\ a cartofilor de p\mnt, se folosesc mai `nti ma[ini de tocat vrejuri.

83

Acestea sunt alc\tuite de regul\, dintr-un cadru sprijinit pe ro]i pe care este montat un rotor cu ciocane sau cu]ite de lungimi diferite pentru a copia profilul terenului. ~n figura 98 se arat\ schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini tractate [i antrenate de la priza de putere a tractorului pentru tocat vrejuri. Organul de lucru este format din rotor cu cu]ite montate articulat, carcas\, ro]i de sprijin [i mecanisme de reglare a `n\l]imii de lucru. Rotorul cu cu]ite, rotinduse cu viteze mari (viteza periferic\ a cu]itelor fiind de 35-50 m/s), realizeaz\ tocarea vrejurilor [i a buruienilor iar fragmentele rezultate r\mn pe sol. 8.1. Ma[ini de scos cartofi. Acestea pot fi de tipul cu rozet\ [i furci arunc\toare sau cu transportoareseparatoare de tip lan]-gr\tar rulant. Aceste ma[ini efectueaz\ dislocarea stratului de sol `n care sunt dispu[i tuberculii, destr\marea acestui strat [i separarea par]ial\ a cartofilor de sol [i vrejuri. Cartofii [i vrejurile tocate r\mn dispuse pe sol sub forma unei f[ii continue. ~n figura 99 se arat\ schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini de scos cartofi cu transportoare cu vergele. Stratul de sol dislocat de br\zdare este preluat de transportorul separator. ~n timpul de plas\rii stratului de sol dislocat, pe transportor are loc destr\marea acestuia, separarea particulelor de sol care trec prin spa]iile dintre vergele [i desprinderea par]ial\ a tuberculilor de vrejuri. De pe transportor care are [i o mi[care vibratorie, dat\ de ro]i stelate care pe care se sprijin\ lan]urile transportorului, cartofii cad pe sol. Transportorul cu vergele este a[ezat `nclinat fa]\ de sol, desc\rcarea p\mntului r\mas pe acesta [i a cartofilor f\cndu-se la o anumit\ `n\l]ime fa]\ de sol. Adunatul cartofilor se face manual. Ma[inile de scos cartofi de acest tip, se construiesc de obicei pentru recoltarea a dou\ rnduri de cartofi [i sunt ma[ini tractate [i ac]ionate de la priza de putere a tractorului. Ca reglaj principal, este pozi]ia br\zdarului de a[a natur\ `nct s\ p\trund\ `n sol sub nivelul de existen]\ al tuberculilor, acest lucru se poate realiza de la ro]ile de copiere [i dispozitiv de reglare a br\zdarului, sau cu ajutorul unor tamburi ce urm\resc profilul bilonului. 8.2. Ma[ini de scos [i adunat cartofi. Spre deosebire de ma[inile de scos cartofi, ma[inile de scos [i adunat, se prev\d cu organe suplimentare de sf\rmat bulg\rii [i de separat vrejuri. ~n cazul acestor ma[ini, produsul final ob]inut cartofi par]ial separa]i de buruieni este `nc\rcat `ntr-o remorc\ ce se deplaseaz\ paralel cu ma[ina [i sunt transporta]i la o sta]ie fix\ de sortare [i separare, sau sunt l\sa]i pe sol unde sunt sorta]i manual.
transportor-elevator

tambur cu]ite disc br\zdar

arunc\toare

transportoare cu vergele

rulouri

Fig.100 Principiul constructiv-func]ional al unei ma[ini de scos [i adunat cartofi

~n figura 100 se prezint\ schema unei ma[ini de scos [i adunat cartofi. Ma[ina este prev\zut\ cu tambur copiator de bilon, br\zdare, cu]ite rotative pentru t\ierea pere]ilor brazdei, dou\ transportoare cu vergele a[ezate `n cascad\, rulouri de cur\]ire a cartofilor de p\mnt [i vrejuri [i de sf\rmare a
84

bulg\rilor [i un transportor elevator tot din vergele. Datorit\ lungimii drumului parcurs de cartofi `mpreun\ cu p\mntul dislocat, procesul de separare a tuberculilor este mai bun [i depinde foarte mult de tipul solului. Pentru solurile u[oare `n care se planteaz\ cartofi, se poate folosi cu succes aceast\ metod\. Pentru solurile medii [i grele folosirea ma[inii nu este recomandat\. 8.3. Combine de recoltat cartofi. Combinele de recoltat cartofi include `n componen]a lor pe lng\ organele [i mecanismele existente pe ma[ina de scos [i adunat [i o sortare f\cut\ de muncitori (2 sau 4) pe parcursul tuberculilor spre bunc\rul de colectare sau remorca `n care se `ncarc\ cartofii. Ace[tia `ndep\rteaz\ pietrele [i bulg\rii de p\mnt care au forma apropiat\ de cea a cartofilor. ~n figura 101 se arat\ schema constructiv-func]ional\ a unei combine de recoltat cartofi. De obicei combinele lucreaz\ pe 2 sau trei rnduri [i sunt ma[ini tractate [i ac]ionate de la priza de putere a tractorului. ~n partea anterioar\ combina este prev\zut\ cu un copiator de bilon, br\zdar [i transportor cu vergele. Pentru limitarea l\]imii brazdei dislocate de o parte [i cealalt\ a br\zdarului sunt prev\zute cu]ite disc.
bunc\r transportor separare transportor cu degete manual\ de cauciuc

tambur

cu]it disc

br\zdar

transportor-scutur\tor

transportor vreji

Fig.101 Principiul constructiv-func]ional al unei combine de recoltat cartofi

Materialul dislocat preluat de transportor, care face o prim\ separare, ajunge la un transportor sub forma unui tambur cu cupe care ridic\ materialul [i-l descarc\ pe un transportor format din tuburi crenelate (fig. 102). Acesta realizeaz\ pe de o parte separarea cartofilor de p\mnt prin sf\rmarea bulg\rilor [i pe de alt\ parte cur\]area cartofilor de p\mnt prin frecarea acestora cu cilindrii. Spa]iile dintre cilindrii sunt mai mici dect dimensiunile cartofilor.
cilindrii cartofi+bulg\ri+pietre

Fig.103 Transportor-separator degete de cauciuc

cu

Fig.102 Transportor separator-cur\]itor cu rulouri (cilindrii) profila]i

De pe acest transportor materialul cade pe un transportor de separare cu degete din cauciuc (fig. 103). La nivelul acestui transportor a[ezat sub un unghi de c\dere [i care are mi[care invers\ fa]\ de mersul cartofilor,este realizat\ o
85

nou\ separare de pietre [i o nou\ cur\]ire a cartofilor de p\mnt. Cartofii de pe acest transportor cad pe un alt transportor cu vergele care-i conduce spre mijlocul de colectare (bunc\r sau remorc\). Pe o parte [i de alta a acestui transportor se afl\ muncitorii care fac separarea final\, ei elimin\ bulg\rii de p\mnt ajun[i pn\ aici, pietrele [i cartofii bolnavi [i t\ia]i. La nivelul tamburului rotativ care are suprafa]a lateral\ realizat\ din vergele de srm\ c\ptu[ite [i 20-30 compartimente (cupe) se efectueaz\ [i separarea cartofilor de ma[a vegetal\ (vrejuri, buruieni), acestea fiind preluate de un transportor ce le conduce `n afara combinei [i cad pe sol. Combinele de recoltat cartofi construite `n prezent, difer\ `ntre ele `n special prin construc]ia organelor componente [i par]ial prin schema tehnologic\ de dispunere a acestora. Orice combin\ este prev\zut\ cu cele patru grupuri de organe de lucru: de dislocare, de separare, de separare a vrejurilor [i de `nc\rcare.

86

CAPITOLUL 9 MA{INI PENTRU RECOLTAT SFECL| DE ZAH|R Recoltarea sfeclei de zah\r se realizeaz\ prin efectuarea urm\toarelor opera]ii: t\ierea frunzelor [i coletelor (decoletare), dislocarea [i extragerea (scoaterea) r\d\cinilor de sfecl\ din sol, cur\]irea r\d\cinilor scoase [i colectarea separat\ a r\d\cinilor [i a coletelor cu frunze. Decoletarea r\d\cinilor se poate executa `nainte de scoaterea r\d\cinilor din sol sau dup\ dislocarea [i scoaterea acestora. Recoltarea sfeclei de zah\r se poate face folosind diferite ma[ini care efectueaz\ par]ial sau total opera]iile enumerate fie combine. ~n func]ie de opera]iile tehnologice pe care le elecut\ ma[inile folosite pentru recoltarea sfeclei de zah\r se pot clasifica `n: - ma[ini de dislocat sfecl\ (denumite [i deslocatoare de sfecl\) care efectueaz\ numai opera]ia de dislocare, celelalte opera]ii scoaterea sfeclei din sol, decoletarea [i cur\]irea r\d\cinilor f\cndu-se manual; - ma[ini de decoletat sfecl\ care efectueaz\ t\ierea coletelor cu frunze de pe r\d\cinile de sfecl\ cnd acestea se g\sesc `n sol, [i colectarea coletelor `n remorci sau l\sarea lor pe sol; - ma[ini de scos r\d\cinile de sfecl\ [i care efectueaz\ dislocarea, scoaterea acestora din sol, cur\]irea [i colectarea lor `n colectoare sau remorci; - combina de recoltat sfecl\ care execut\ toate opera]iile impuse `n cadrul procesului de recoltare.
6-7 5 3 4 1 2 8 4

Fig.104 Schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini de decoletat sfecl\ de zah\r

~n prezent datorit\ complexit\]ii constructive a unei combine ct [i a condi]iiilor de clim\ [i sol la noi se folose[te tehnologia de recoltare `n dou\ faze: `n prima faz\ se face decoletarea cu o ma[in\ destinat\ pentru aceasta [i `n faza a doua o ma[in\ de dislocat (scos), cur\]at de p\mnt [i `nc\rcat `n bunc\r sau remorc\, respectiv ma[inile MDS-3 [i MRS-3. 9.1. Ma[ina de decoletat sfecl\. Aceast\ ma[in\ include `n componen]a ei aparate de decoletat, transportoare de colete, sisteme de dirijare automat\ pe rnd a ma[inii, cadru, ro]i de sprijin [i de copiere [i o sec]ie de periere (cur\]ire) a r\d\cinilor decoletate (8). ~n figura 104 se arat\ schema unei ma[ini tractate de decoletat, format\ dintr-un cadru sus]inut pe ro]i (dou\ ro]i principale [i dou\ de copiere), aparate de decoletat montate pe cadru, fiecare aceste aparate fiind format din palpatorul 1 [i cu]itul 2, transportor longitudinal 3 [i transportorul transversal 4. De partea posterioar\ a ma[inii este cuplat cadrul de sus]inere a rotorului cu palete elastice 5 care efectueaz\ cur\]irea r\d\cinilor decoletate. La partea superioar\ a transportoarelor 3 [i 4 sunt prev\zute uniformizatoarele 6 [i 7.

87

Fig.105 Aparat de decoletare: a-cu palpator rotativ [i cu]it fix; b-cu palpator tip patin\ [i cu]it fix.

a. b. Aparatele de decoletat (fig. 105) sunt formate din palpator care poate fi patin\ sau disc rotativ [i cu]it care deasemenea poate fi cu]it fix sau cu]it disc cu mi[care for]at\.
rotor cu cu]ite roat\ de copiere reglajul `n\l]imii cu]it de lucru melc transport perie colete

Fig.106 Echipament purtat frontal pe tractor pentru decoletarea sfeclei ~n figura 106 este prezentat\ o ma[in\ de decoletat cu rotor [i cu]ite articulate de acesta purtat\ `n fa]a tractorului. Este format\ din cadrul ce se prinde `n fa]a tractorului prin intermediul unui ridic\tor hidraulic, ro]i de copiere, rotor cu cu]ite, transportor melc care preia frunzele t\iate [i le conduce pe direc]ie transversal\ fa]\ de sensul de mers [i un rotor cu perie care cur\]\ capetele r\d\cinilor. 9.2. Ma[ini de recoltat r\d\cini de sfecl\. Aceste ma[ini efectueaz\ dislocarea r\d\cinilor de sfecl\, scoaterea acestora din sol, cur\]irea de p\mnt [i `nc\rcarea `n remorci sau bunc\re.
A-A 6 7 5 5 2 8 1 3 4 3 A A

Fig.107 Schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini de recoltat sfecl\

88

~n figura 107 se arat\ schema unei ma[ini de recoltat sfecl\. Dislocarea [i scoaterea r\d\cinilor este efectuat\ de discurile de dislocare 1, care le transmit prin intermediul rotorului 2 la transportorul 3, de unde sunt preluate de rozetele de cur\]ire 4 [i transmise la elevatorul cu racle]i 5. ~n partea superioar\ r\d\cinile sunt desc\rcate pe val]urile 6 care realizeaz\ cur\]irea lor de p\mnt [i r\d\cini. De pe val]urile 6, r\d\cinile cur\]ate sunt trimise `n bunc\rul 7. Desc\rcare bunc\rului se face prin intermediul transportorului 8 [i a unui transportor de desc\rcare (nu este reprezentat pe figur\) montat `n partea lateral\ a ma[inii. Aceste ma[ini se construiesc cu l\]imi de lucru diferite, efectund la o trecere recoltarea a 2-6 rnduri (la noi `n ]ar\ se folose[te o astfel de ma[in\ care lucreaz\ pe 3 rnduri, tractat\ de tractor din familiile 60-80 CP). Pentru dirijarea ma[inii de-a lungul rndurilor de r\d\cini, acestea se prev\d cu sisteme automate de dirijare.

Fig.108 Vedere simplificat\ a unei combine autopropulsate de recoltat sfecl\ de zah\r 9.3. Combine de recoltat sfecl\. Se construiesc dup\ diferite scheme tehnologice, efectund recoltarea cu decoletare prealabil\. Combinele includ `n componen]a lor att organe de decoletare ct [i organe de dislocare [i scoatere a r\d\cinilor, organe de cur\]ire [i transportoare pentru frunze [i r\d\cini. ~n figura 108 este prezentat\ o combin\ autopropulsat\ de recoltat sfecl\ de zah\r [i care efectueaz\ toate opera]iile necesare tehnologiei de recoltare.

89

CAPITOLUL 10 MA{INI DE CUR|}AT {I SORTAT SEMIN}E

Semin]ele ob]inute prin recoltare [i treierare, `n scopul asigur\rii unor condi]ii impuse privind puritatea, masa specific\ [i uniformitatea dimensiunilor, se supun unor procese de cur\]ire [i sortare. Cur\]irea ca proces const\ `n separarea din semin]ele culturii principale a tuturor frac]iunilor str\ine: buc\]i de paie, pleav\, bulg\ri, semin]e de buruieni, semin]e ale altor culturi, praf, buc\]i de metal. Prin cur\]ire de cele mai multe ori se realizeaz\ [i separarea semin]elor sparte [i a semin]elor si[tave a culturii principale. Sortarea semin]elor ca proces const\ `n divizarea masei de semin]e cur\]ite pe calit\]i dup\ anumite criterii, dimensiuni, greutate, form\, culoare. Separarea semin]elor pe frac]iuni dup\ dimensiuni (lungime, grosime, l\]ime) cuprinse `n anumite limite poart\ numele de calibrare. Acestui proces se supun semin]ele unor culturi (porumb, sfecl\) ce urmeaz\ a fi sem\nate cu ma[ini de sem\nat prev\zute cu aparate de distribu]ie cu discuri cu alveole. Cur\]irii [i sort\rii sunt supuse att semin]ele pentru consum ct [i cele pentru s\mn]\. La majoritatea ma[inilor destinate acestui scop, cur\]irea [i sortarea se efectueaz\ concomitent de multe ori cele dou\ procese fiind inseparabile. Principiile de lucru care stau la baza proceselor de cur\]ire [i sortare sunt: - dup\ dimensiuni cu ajutorul sitelor; - dup\ greutate cu ajutorul unui curent de aer refulat sau absorbit de un ventilator; - dup\ form\ cu ajutorul cilindrilor triori; - dup\ culoare cu ajutorul camerei de luat vederi; - dup\ propriet\]ile organice cu ajutorul magne]ilor permanen]i sau electromagne]i; - dup\ capacitatea de `nmagazinare a radia]iilor. Clasificarea ma[inilor de cur\]at [i sortat semin]e se face [i dup\ num\rul de opera]ii pe care le execut\ aceste ma[ini [i anume: - ma[ini de cur\]at [i sortat simple care execut\ cur\]irea dup\ 1 sau 2 principii-vntur\tori; - ma[ini de cur\]at [i sortat universale, care execut\ paralel cu cur\]irea [i dou\ trei opera]ii de sortare-selectoare. 10.1. Vntur\tori. Sunt ma[ini de cur\]at [i sortat ale c\ror organe de lucru sunt formate din site [i ventilator. ~n figura 109 se arat\ schema tehnologic\ a unei vntur\tori. Separarea semin]elor de corpuri mai mari se face pe o sit\ 1 (dup\ grosime) [i pe sita 2 (dup\ l\]ime), materialul de baz\ trecnd prin orificiile celor dou\ site. Concomitent cu trecerea materialului prin sitele 1 [i 2 se face separarea materialului de impurit\]ile u[oare (a) sub ac]iunea curentului de aer debitat de ventilatorul 3. Frac]iunile r\mase pe sitele 1 [i 2 sunt evacuate prin gura b. Separarea semin]elor mici [i a impurit\]ilor mai mici dect semin]ele principale se face pe sitele 4 [i 5, dispuse `n prelungire, acestea trecnd prin orificiile sitelor [i sunt evacuate prin gurile de evacuare c [i d. Semin]ele de baz\ alunec\ pe suprafa]a sitelor [i ajung la transportorul 6 putnd fi desc\rcate prin gura 7 sau gura 8. Ca reglaje principale la vntur\toare sunt: - alegerea sitelor cu dimensiuni ale orificiilor `n func]ie de cultur\; - debitul de aer refulat de ventilator; - `nclinarea sitelor. Sitele se monteaz\ pe un batiu care prime[te o mi[care oscilatorie dat\ de un mecanism biel\-manivel\.
90

1 2

7 b a 8 d5 c 4

Fig.109 Schema tehnologic\ a unei vntur\tori

10.2. Selectoare. Selectoarele sunt ma[ini care efectueaz\ separarea semin]elor dup\ dimensiuni cu ajutorul sitelor, dup\ greutate cu ajutorul curentului de aer [i dup\ form\ cu ajutorul cilindrilor triori (cilindrii cu alveole).

1 2 3 7 4 5 a b 6

Fig.110 Schema tehnologic\ a unui selector

c I

II III

~n figura 110 se arat\ schema tehnologic\ a unui selector prev\zut cu ventilatorul 1, sita 2, doi cilindrii cu alveole 3 [i 4 [i o sit\ de sortare 5. ~n interiorul celor doi cilindrii cu alveole este prev\zut jgheabul 6 [i transportorul cu melc 7. Separarea frac]iunilor u[oare (a) din material se face sub ac]iunea curentului de aer debitat de ventilator. Separarea frac]iunilor mari (b) se face pe sit\. ~n primul cilindru cu alveole 3 se face separarea semin]elor de alt\ form\ dect cele de baz\ [i care ies prin orificiile dintre cei doi cilindrii (c). Semin]ele de baz\ `mpreun\ cu cele mici sunt antrenate de alveole [i desc\rcate `n jgheabul 6 iar de aici ajung `n cel de-al doilea cilindru `n care se face separarea de semin]ele mici, care sunt evacuate de melc prin gura a. Semin]ele culturii de baz\ ajung pe sita cilindric\ 5 care face sortarea dup\ grosime pe calit\]i. ~n acest caz principalele reglaje sunt: - alegerea sitelor; - reglarea vitezei curentului de aer; - alegerea cilindrilor cu alveole `n func]ie de dimensiunile [i forma semin]elor de baz\. 10.3. Sortare dup\ culoare. Pentru a fi vndute `n condi]ii bune, numeroase semin]e care sunt destinate alimenta]iei sau pentru s\mn]\ trebuie s\ aib\ aceea[i culoare. Exemplu s\mn]a de maz\re poate avea culoarea galben\ sau verde. Chiar dac\ se seam\n\ soiul a c\rei s\mn]\ are culoarea verde dup\ recoltarea culturii respective `n s\mn]a de baz\ apar [i semin]e de culoare galben\. Ori pentru puritatea culturii este necesar\ o sortare a semin]elor ce se vor sem\na dup\ culoare.
91

d l

Principiul sort\rii dup\ culoare se face cu ajutorul unei camere de luat vederi sau celul\ fotoelectric\ care comand\ un curent de aer la apari]ia `n cmpul ei a altei culori(fig.111). Semin]ele sunt dispuse pe un transportor pe un singur rnd, iar c\derea acestora s\mn]\ cu s\mn]\ se face prin dreptul unei celule fotoelectrice (d) care comand\ un curent de aer debitat prin tubul I care schimb\ traectoria de c\dere a celor care au alt\ culoare.

Fig.111 Ma[in\ de sortat dup\ culoare

10.4. Ma[ini de calibrat. Comercializarea a numeroase fructe [i legume face obiectul unei legisla]ii care devine din ce `n ce mai severe. Vinderea lor este asigurat\ cnd sunt prezentate pe grupe de m\rimi. Cartofi, portocale, tomate, pepeni etc., sunt vndu]i `n prezent sub forma a numeroase grupe determinate de m\rimi. Calibrarea se poate face cu: benzi, cu tuburi [i dup\ greutate. Calibrarea cu benzi dou\ benzi de cauciuc antrenate prin acela[i arbore motor [i `ntinse pe doi tamburi. Benzile nu sunt paralele ci au ecartament progresiv. Fructele cad `ntre cele dou\ benzi. Cnd diametrul fructelor este inferior ecartamentului benzilor, ele trec [i cad `n co[ul corespondent calibrului lor.

Fig.112 Calibrare cu tamburi

Calibrarea cu tamburi (fig. 112). Tamburii sunt prev\zu]i cu orificii de m\rime diferit\ variind de la diametre mici, la primul cilindru, la diametre mari la ultimul cilindru. Ei sunt antrena]i `n mi[care de rota]ie lent\ iar fructele sunt sortate dup\ m\rime `n mai multe grupe (num\rul grupelor este mai mare cu una dect num\rul tamburelor).

92

CAPITOLUL 11 NORME DE PROTEC}IA MUNCII {I P.S.I. LA FOLOSIREA MA{INILOR AGRICOLE

Pentru evitarea accidentelor de munc\ la lucr\rile executate cu ma[inile agricole este necesar s\ se respecte ur\toarele reguli:

`nainte de `nceperea lucrului trebuie s\ se fac\ recunoa[terea terenului pentru a `nsemna [i ocoli zonele periculoase; pe dealuri, unde agregatul se deplaseaz\ `n direc]ia curbelor de nivel, trebuie s\ nu se lucreze cu tractoarele pe ro]i pe pante mai mari de 10-120 iar cu tractoarele pe [enile nu se va dep\[i max. 200; la agregarea ma[inilor bol]urile de cuplare trebuie bine asigurate; nu se admite urcarea persoanelor pe ma[ini `n timpul lucrului, `n timpul expluat\rii acest lucru este admis numai la acele ma[ini care sunt prev\zute cu post normal de conducere sau de supraveghere; `ntoarcerile la cap\tul parcelei trebuie f\cute cu mare aten]ie [i diferen]ialul deblocat din timp; pe terenurile `n pant\ mai mare de 100 pentru tractoarele pe ro]i [i 150 pentru tractoarele pe [enile, `ntoarcerile nu se for face `n bucl\ ci cu manevrarea `nainte [i `napoi cu respectarea p\str\rii tractorului cu fa]a spre vale (cazul agregatelor tractor+ma[in\ agricol\ purtat\); `n timpul sta]ion\rii ma[inile purtate se vor l\sa pe sol; agregatul sau ma[ina autopropulsat\ va fi deservit\ numai de personal calificat; nu este permis\ apropierea de ma[in\ a persoanelor neinstruite; urcarea persoanelor pe pro]ap, cadru sau `n bunc\rul ma[inii este interzis\; toate interven]iile de remediere sau reglaj se fac numai cu ma[ina oprit\ [i ac]ionarea `ntrerupt\; pentru interven]ii mai mari se va opri [i motorul tractorului; deplasarea ma[inilor `n mijloacele de transport trebuie s\ se fac\ numai dup\ ce au fost bine ancorate; deplasarea de la o parcel\ la alta a ma[inilor nu este permis\ dac\ br\zdarele nu sunt ridicate sau alte organe care compun ma[inile agricole; urcarea rampelor `n pant\ cu ma[ini purtate grele care produc cabrarea tractorului este interzis\; viteza `n transport nu trebuie s\ dep\[easc\ limita admis\; muncitorii care lucreaz\ cu ma[inile pentru stropit [i pr\fuit ca [i ma[ina pentru tratat semin]e trebuie s\ fie instrui]i `n prealabil spre a cunoa[te perfect ma[inile, produsele chimice cu care acestea lucreaz\ [i ce m\suri trebuie luate `n cazul de intoxica]ie; `n timpul lucrului muncitorii trebuie s\ poarte echipament de protec]ie special impus de lucr\rile pe care le execut\; fumatul este strict interzis `n timpul recolt\rii culturilor de cereale; `n apropierea parcelei care se recolteaz\ se organizeaz\ un punct pentru stingerea incendiilor conform normelor `n vigoare; se va urm\ri permanent `mbun\t\]irea condi]iilor igienice de munc\; ma[inile ac]ionate electric vor fi legate la p\mnt [i la nulul re]elei; circuitul de alimentare a motorului electric s\ cuprind\ elemente de protec]iesiguran]e fuzibile calibrate corespunz\tor, relee de protec]ie pentru tensiune nul\, pentru suprasarcin\; sec]iunea conductorilor de alimentare cu curent electric s\ fie corespunz\toare prevenind incendiile.

93

BIBLIOGRAFIE
1. Babiciu P. [i colab., 1965 - Considera]ii privind criteriile de stabilire a transmisiei la aparatele de distribu]ie ale ma[inilor de sem\nat. Revista Studii [i cercet\ri de mecanizarea agriculturii, nr.2. 2. Bria N. [i colab., 1976 Mecanizarea lucr\rilor `n cultura sfeclei de zah\r. Edit. Ceres, Bucure[ti. 3. Buzatu I. [i colab., 1971 Ma[ini combinate pentru lucrarea solului [i sem\nat. Edit. Ceres, Bucure[ti. 4. Buzea I. [i colab., 1974 Mecanizarea aplic\rii `ngr\[\mintelor. Edit. Ceres, Bucure[ti. 5. C\proiu {tefan [i colab., 1982 Ma[ini agricole de lucrat solul, sem\nat [i `ntre]inerea culturilor. Edit. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. 6. Cedra Camille, 1991 Lexique illustre du mechanisme et des equipements agricoles. Editura Cemagref-Dicova, France. 7. Costache N., 1972 Instala]ii [i ma[ini pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor din culturile agricole. Edi. Ceres, Bucure[ti. 8. Cuenot Guy, 1971 Serres, machines, outils horticoles. Edit. Bailliere et fils,Paris- France. 9. Nic[ulescu I. [i colab., 1982 Mecanizarea agriculturii (Manual pentru liceele agroindustriale). Edit. Ceres, Bucure[ti. 10. Neagu Traian [i colab., 1982 Tractoare [i ma[ini horticole. Edit. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. 11. Neagu Traian, Cojocariu P., 1998 Ma[ini agricole. Edit. Ion Ionescu De La Brad, Ia[i. 12. Necul\iasa V. - Ma[ini de recoltat. 13. M\ni[or P. 1994 Mecanizarea [i automatizarea lucr\rilor `n zootehnie. Edit.Ceres, Bucure[ti. 14. Ruxandu C. [i colab., 1971 Mecanizarea lucr\rilor `n pomicultur\. Edit. Ceres, Bucure[ti. 15. Scripnic V. [i Babiciu P. 1968 Ma[ini agricole. Edit. Agrosilvic\, Bucure[ti. 16. Scripnic V. [i Babiciu P., 1979 Ma[ini agricole. Edit. Ceres, Bucure[ti. 17. Toma Drago[, 1975 Ma[ini [i instala]ii agricole. Edit. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. 18. Vlcu Victor, 1997 Aparat de distribu]ie mecano-pneumatic pentru sem\n\torile universale. Tez\ de doctorat. 19. x x x - ~ndrum\torul mecanicului agricol. Edit. Ceres, Bucure[ti.1980

94

CUPRINS INTRODUCERE ............................................................................................ 2 CAPITOLUL 1 - CONSIDERA}II GENERALE 1.1. Destina]ia [i clasificarea ma[inilor agricole ....................................... 3 CAPITOLUL 2 - MA{INI PENTRU LUCR|RILE SOPLULUI ...................... 4 2.1. Pluguri................................................................................................ 4 2.1.1. Preg\tirea plugurilor pentru lucru............................................. 4 2.2. Freze agricole ................................................................................... 8 2.3. Grape ................................................................................................ 9 2.3.1. Grape cu col]i .......................................................................... 9 2.3.2. Grape cu discuri ...................................................................... 9 2.3.2.1. Preg\tirea pentru lucru a grapelor cu discuri ................................... 10 2.3.3. Grape stelate, sape rotative [i grape elicoidale ...................... 10 2.3.3.1. Grape stelate .............................................................. 10 2.3.3.2. Sape rotative............................................................... 11 2.3.3.3. Grape elicoidale .......................................................... 11 2.4. T\v\lugi ............................................................................................. 11 2.5. Cultivatoare........................................................................................ 12 2.5.1. Componen]a cultivatoarelor ..................................................... 13 2.6. Combinatoare .................................................................................... 14 2.7. Ma[ini pentru afnarea adnc\ a solului ........................................... 15 CAPITOLUL 3 - MA{INI PENTRU SEM|NAT {I PLANTAT....................... 24 3.1. Sem\n\tori universale ....................................................................... 24 3.1.1. Cutia de alimentare cu semin]e ............................................... 24 3.1.2. Aparatele de distribu]ie ........................................................... 24 3.1.3. Tuburile de conducere a semin]elor ........................................ 27 3.1.4. Br\zdarele................................................................................ 28 3.1.5. Transmisia la ma[inile de sem\nat universale ........................ 29 3.1.6. Marcatoarele de urm\ ............................................................. 29 3.1.7. Scormonitorii de urm\ ............................................................. 29 3.2. Sem\n\tori pentru culturi pr\[itoare ................................................. 30 3.3. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a sem\n\torilor .......................... 31 3.3.1. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a sem\n\torilor universale 31 3.3.2. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a sem\n\torilor pentru culturi pr\[itoare ..................................................................... 33 3.4. Sem\n\tori combinate ....................................................................... 34 3.5. Ma[ini de plantat ............................................................................... 34 3.5.1. Ma[ini de plantat tuberculi ....................................................... 35 3.5.1.1. Procesul de lucru ....................................................... 35 3.5.1.2. Preg\tirea de lucru [i reglajele ma[inii de plantat cartofi 36 3.5.2. Ma[ini pentru plantat r\saduri ................................................. 3.5.2.1. Procesul de lucru ........................................................ 3.5.2.2. Preg\tirea pentru lucru a ma[inii de plantat r\saduri . 3.5.3. Ma[ini de plantat bulbi ............................................................ CAPITOLUL 4 - MA{INI DE ADMINISTRAT ~NGR|{|MINTE {I AMENDAMENTE ................................................................ 4.1. Ma[ini pentru administrat `ngr\[\minte chimice solide [i amendamente .................................................................................... 4.2. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice solide ........................... 4.3. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\minte lichide [i semilichide ................... 4.3.1. Ma[ini pentru `ncorporat `ngr\[\minte chimice lichide ........... 4.3.1.1. Ma[ini de `mpr\[tiat `ncorporat `ngr\[\minte organice lichide ................................................................................ 4.3.1.2. Ma[ini pentru `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice 36 36 37 37 40 40 42 43 43 44
95

semilichide ........................................................................ 45 CAPITOLUL 5 - MA{INI {I APARATE PENTRU COMBATEREA BOLILOR {I D|UN|TORILOR ............................................................... 50 5.1. Ma[ini de stropit ................................................................................ 50 5.1.1. Ma[ini de stropit cu pulverizare hidraulic\ ............................... 50 5.1.2. Ma[ini de stropit cu pulverizare pneumatic\ ........................... 51 5.1.3. Ma[ini de stropit cu pulverizare combinat\ .............................. 51 5.1.4. Ma[ini de stropit cu pulverizare mecanic\................................ 51 5.2. Ma[ini [i aparate de pr\fuit ............................................................... 53 5.3. Ma[ini combinate de stropit [i pr\fuit ................................................. 54 5.4. Ma[ini de tratat semin]e .................................................................... 54 CAPITOLUL 6 - MA{INI DE RECOLTAT PLANTE FURAJERE................. 59 6.1. Cositori ............................................................................................... 59 6.2. Ma[ini de strivit plante ....................................................................... 61 6.3. Cositori combinate sau vindrovere .................................................... 62 6.4. Greble ............................................................................................... 62 6.5. Ma[ini de adunat [i `nc\rcat fn......................................................... 63 6.5.1. Remorci auto`nc\rc\toare ....................................................... 63 6.6. Ma[ini de adunat [i presat ................................................................ 64 6.6.1. Prese cu piston ........................................................................ 64 6.6.2. Prese de balotat cu presare continu\ ...................................... 66 6.6.3. Ma[ini de adunat [i c\pi]at ....................................................... 67 6.7. Combine de recoltat furaje ................................................................ 68 6.7.1. Combine care taie [i toac\ concomitent ................................. 68 6.7.2. Combine cositori toc\tori ...................................................... 69 CAPITOLUL 7 - COMBINE DE RECOLTAT CEREALE.............................. 70 7.1. Combine de recoltat cereale p\ioase ................................................ 70 7.1.1. Construc]ia organelor componente ale combinei ..................... 71 7.1.2. Sisteme de propulsie [i sisteme hidraulice de ac]ionare [i comand\ ............................................................................... 76 7.2. Ma[ini pentru recoltarea porumbului ................................................. 79 7.2.1. Culeg\toare de [tiule]i ............................................................. 80 7.2.2. Combine de recoltat porumb ................................................... 81 7.3. Batoze de porumb ............................................................................. 82 7.4. Ma[ini pentru recoltat floarea-soarelui .............................................. 82 7.5. Ma[ini pentru recoltarea orezului ...................................................... 83 7.6. Ma[ini pentru recoltarea semincerilor de ierburi ............................... 83 7.7. Ma[ini pentru recoltarea culturii de soia............................................. 83 7.8. Ma[ini pentru recoltarea culturii de fasole ......................................... 84 CAPITOLUL 8 - MA{INI DE RECOLTAT CARTOFI.................................... 85 8.1. Ma[ini de scos cartofi ........................................................................ 86 8.2. Ma[ini de scos [i adunat cartofi ........................................................ 86 8.3. Combine de recoltat cartofi ............................................................... 87 CAPITOLUL 9 - MA{INI PENTRU RECOLTAT SFECL| DE ZAH|R ...... 89 9.1. Ma[ina de decoletat sfecl\ ................................................................ 89 9.2. Ma[ini de recoltat r\d\cini de sfecl\ ................................................. 90 9.3. Combine de recoltat sfecl\ ................................................................ 91 CAPITOLUL 10 - MA{INI DE CUR|}AT {I SORTAT SEMIN}E ................ 92 10.1. Vntur\tori ....................................................................................... 92 10.2. Selectoare ....................................................................................... 93 10.3. Sortare dup\ culoare ....................................................................... 93 10.4. Ma[ini de calibrat ............................................................................ 94 CAPITOLUL 11 - NORME DE PROTEC}IA MUNCII {I P.S.I. LA FOLOSIREA MA{INILOR AGRICOLE ............................ 95 BIBLIOGRAFIE ............................................................................................ 96

96