ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PLAGILOR In aria chirugicala procesul de ingrijire al plagii este comple x si impl ica efortul

sustinut al unei intregi echipe , fiecare membru a l ei avand un rol bine deter minat. Asistentele medicare care isi desfasoara act ivitatea in acest domeniu se oc upa direct de ingrijirea plagilo r si in acelasi t imp ofera pacientilor consiliere pentru ca acestia sa inteleaga ce se intampla cu ei pe parcursul vindecarii . Pentru a lua decizi i (de cele mai mu lte ori in condi tiile unui mediu stressa nt), asisten tele med icale trebuie sa detina informatii solide , corecte si actuale legate de practica med icala. Activitatea as istentelor med icale n u trebuie sa se desfasoare sub semnul ru tinei, ci este obliga toriu sa se adapteze co ntinuu realitat ii. Comp lectarea cunostintelor, alaturi de dezvoltarea une i gandir i critice, pot influenta marcant evolutia pacien tilor. Interventiile efectuate de as istenta medicala in legatura c u ingrijirea plag ilor se bazeaza pe intelegerea procesul ui de vindecare a plagi i . Cunoscand evenimentel e care se s ucced la acest nivel , complicatiile care pot apare, asistent ele medica le pot oferi inst ructiun i detailate pacientilor , instructiun i care sa sprijine recupera rea lor. Varietatea vasta de produse de ingrijire a plagilor face ca i ntelegerea p rocesului normal de vindeca re a une i plagi sa fie indispensabila cand se ini tiaza o conduita ter apeutica. Cadre le medicale trebuie sa posede c unostinte temein ice cu privire la vindecarea plagilor pentru a i nfluenta acest proces si a obtine o cicatrice accept abila din punct de vedere este tic, care sa nu limite ze functio narea org anismului. Pe intreaga perioada de ing rijire, asiste nta me dicala trebuie sa acorde atentie urmatoa relor aspecte: Evaluarea Aplicarea p rocedurilor Asigurarea continu itatii i n ingri jire Educatia pacientului Planificarea exter narii Refer irea catre serv iciile de suport 1. Evaluarea . In aceasta etapa se sta bileste un diagnostic precis pe baza datelor anamnestice ale pacientu lui, prin efectuarea unui examen fizic comp let, masura tnd dimensiunile plagii, fotografiind plaga pentru a avea un termen de comparatie in evolutia ulterioara . Pacientii care prezinta plagi t rebuie evaluati holistic . Trebuie acordata importanta fiecarui aspect legat de paci ent: starea sa de sanatate, istoricul plagii, modalitatea in care este ingr ijit, situatia financ iara, locul de munca Toate su nt legate de felul in ca re plaga se va vindeca . 0 ingrijire de calitate implica o evaluare corecta s i minutioasa a plagilor si depinde de abilitatea as istentei medicale de a recunoaste aspectele fiziologice si patologice ale vindecari i plagi i . Observarea directa este cea mai comuna metoda prin ca re plaga este eva luata, fiind o metoda sim pla si usor de utilizat De aceas ta evaluare depinde stabilirea unor ob iective realiste urmar ite in ingrijire . Daca nu es te efectuata cu atentie , pot sa apara i nterventi i ulterioare incorecte care determina intarzi eri in vindecare si deter iorari considerab ile ale plagi i.

2. Dezvoltarea planului de tratament . Acest aspect este dinamic si constituie rezultatul unei munc i de echipa deoarece a re ca obiectiv asigurarea tuturor conditi ilor pentru ca plaga sa se vi ndece. La nivel local se stabilesc prioritatile in functie de t ipul tesu turilor ex istente in plaga. De o importanta deloc de neglijat sunt ingrijiri le complementare de care pacien tul trebuie sa beneficieze si care trebuie aplicate cu const iinciozitate: ment inerea pozitie i, efectuarea unei mobi lizari corecte, asig urarea igienei , asigurarea suportului nutr itional, tratarea bolilor asociate. 3. Aplicarea procedurilor . Se efectuea za la indicatia medicului (tipul de pa nsament, antibioterapie, antia lgice, limite de mobilizare, aplicarea comp resiei, etc.) sau auto nom (mentinerea igienei si aplicarea me todelor de preven ire a escarelo r, asigu rarea suportului nutrit ional, monitorizarea pansame ntului, asigurarea unui med iu sigur, etc .). Dupa stabilirea unui d iagnostic init ial se instituie un tratament care se aplica pentru un in terval stabilit apr iori dupa care se efectueaza o eva luare. Daca plaga nu raspunde la tratament in acest interva l, proces ul de evalua re si stabilirea tratamentului este re luat. Utilizarea diferitelor tipur i de pansame nt se va face numai d upa ce toate c ircumstantele ce ti n de pacient au fost eva luate. Selectarea produse lor neces ita cunostinte temeinice din partea furnizor ilor de servicii de sanatate. As istenta med icala trebu ie sa recunoas ca tipul plagiil solutiile necesare pentru ing rijirea plagii si tipul de pansame nt care este potriv it In acel caz l instructiunile fabricantu lui cu priv ire la me toda de schimba re / aplicare a pansamentului si frecventa cu ca re trebuie facuta . S-a constata t ca pansame ntele care functioneaza pe ba za principiului de asigu rare a mediu lui umed pentru plaga su nt mult mai bune pentru pacient deoarece sca d frecve nta schimba rii l promoveaza vindeca real protejeaz a plaga i mpotriva infectiilor Imbunatatesc s tarea de bine a pacien tului In serviciile ambulatorii, unde numarul de personal e ste insuficient, iar posibilitatea pacien tilor de a se p rezenta ziln ic este red usal utilizarea acestor t ipuri de pansamente este salutara In evolutia ei l plaga poa te fi supusa uneor i si unor tratmente com plexe, cons tamd in terapie prin vacuum, ut ilizarea factorilor de creste re, sti mulare electrica ultrasunete, ultraviolete.

4. Asigurarea continuitatii in ingrijire : Aceasta activitate se bazeaza pe comu nicare ve rbala si sc risa a datelor c ulese i n timpul procesului de ingr ijire. Din pacate, aceasta inregis trare si rapor tare nu este standa rdizata la nivelul furnizorilor de sa natate, acest l ucru creand d ificultat i in transm iterea inf ormatie i. Rolul asiste ntei medicale i n cadrul echipei tera peutice este foar te important cu pri vire la aces t aspect , In speci al in cazul in care pacient ii sunt ingrijiti in servicii ambu latorii sa u la 2

domiciliu. Con tactul aproape z ilnic al acesteia cu pacient ul si faptul ca poate obse rva frecvent plaga i i ofera posib ilitatea sa furnizeze i nformatii utile c are previn complicat iile severe . Aceste date constituie o sumarizare a informatiilor cuprinse in documentatia de evaluare si ingrijire a plagii.

Educatia pacientului . Educatia pacientului are un rol importa nt. Acest lucru implica o evaluare psihologica a pacientului pentru a putea aprecia cunostintele pe care le are si modul in care el intelege problemele pe care starea sa generala de sanatate le presupune. De mu lte ori pacientii nu detin cunostinte suficiente legate de boala, se confrunta cu --stari depresive, !ipsa de motivatie pentru a se implica in procesul de ingrijire, alterarea imaginii de sine, anxietate, dependenta psihologica, lipsa de complianta la tratament . Aceste stari conduc de cele mai multe ori la esecul tratamentului sau creaza pacientului dependenta de personalul medical . Educatie efectuata cu succes motiveaza pacientul sa- s;i asume o serie de responsabilitati legate de propria sanatate. Acesta inseamna ca pacientul trebuie incurajat sa-si schimbe comportamentul intrun mod pozitiv care sa-i promoveze starea de sanatate. Aceasta interventie nu este deloc usoara atunci cand implica strategii consumatoare de timp cum ar fi renuntatul la fumat sau scaderea in greutate. De aceea trebuie creat un mediu propice de invatare pentru pacient care lI va deteremina pe acesta sa doreasca sa-si schimbe comportamentele daunatoare. Trebuie asigurat comfortul pacientilor si in primul rand asigurate orele de somn. Odihna necorespunzatoare declanseaz a in cascada o serie de situatii care influenteaza vindecarea. Somn ul poate fi tulburat de durere si de anxietatea legata de prognostic . In aceste conditii pacientii fumatori cresc numarul de tigari fumate , ceea ce scade nivelul de oxigen din tesuturi si pot apare problem e de vindeca re. Baza unei educat ii eficiente o constituie empatia fa ta de pacient, lucru care individua lizeaza interventiile in fu nctie de nevoile pacientului si stimuleaza comunicarea. Uneor i este necesar sa invatam pac ientul sau familia s a efectueze pansamentul . Demonstratia efectuarii acestui pansame n si reluarea acestei demonstratii constituie un proces efectiv de invatare a procedurii . In cazul ingrijirilor la domiciliu treb uie acordata atentie sporita controlului infectiei . Acest lucru inclu de insusirea corecta a

tehnicii de schimbare a pansamentului precum si eliminarea materialelor contaminate. Este recomandat sa s e ofere pacientului si familiei aceste informatii si sub forma scris a, incluzand pe aceasta lista si semnele si simptomele infectie i si cazurile in care trebuie apelat la as istenta medica la, la medic s au la serviciul de urgenta. Adeseori tratamentul plagii este insot it de antibio te si antialgice. . Educatia pacientului trebuie sa vizeze si aceste aspecte. Alte aspecte vizeaza: Alimentatia Utilizarea echipamentelor medicale Schimbarile in stilul de viata Resurse oferite de comunitate Informa rea c orecta a pacientului inainte si dupa efectuarea unei interventiii chirurgicale imbunatate~te complianta pacientului la trata ment, ii confera confortul psihic si asigura 0 vindecare in condit ii optime. Planificarea externarii. Este un process care incepe din momentul in care pacientul se interneaza si - si exprima dorinta de a fi externat cat mai repede posibil s i a fi tratat in continuare la domiciliu . De fapt, aceasta este o alternativa optima la spitalizarea indelungata, pacientii putand beneficia de o perioada confortabila de recuperare in mediul lor familial . in momentul externarii se revad toate nevoile pacientu lui privind continuarea ingrijirii la domiciliu (materialele necesare, personalul de ingrijire la domiciliu, instructiuni detailate de ingrijire). Daca plaga pacientului necesita o ingrijire mai laborioasa , se alcatuieste un plan de ingrijire detailat care se va comunica medicului de familie (sau altei unitati de ingrijire) prin scrisoare medicala. Este important sa se efectueze o evaluare a conditiei sociale a pacientului cu referire la mediul de viata (accesibilitate, standarde generale de trai, modul de incalzire a locuintei, iluminare), accesu l la asistenta medicala (implicarea personalului care ii va furn iza ingrijirile, relatiile cu acesta), posibilitatea de a-si continua activitatea la locul de munca (in ce masura conditiile de munca afecteaza plaga), starea financiara (daca isi poate permite tratamentu l prescris). Prevenirea si asigurarea starii de sanatate continua chiar s i dupa ce pacientul este vindecat urmarind stilul de viata, utilizarea dispozitivelor de protectie, monitorizarea tegumentelor pentru a observa orice semn de recurenta. Pentru a asigura o ingrij ire holistica, nu trebuie neglijat nici un element care ar putea influen ta vindecarea plagii .

Servicii de suport. Grupu rile de s uport, prin activ itatea de informare pe care desfas oara sunt de un real folos pacientilor si cadrelor medicale. Vindecarea unei plagi este consumatoare de timp, iar pac ientii cu plagi cron ice sau cu o e volutie dific ila necesita o mai mare atent ie deoarece starea lor i i impiedica sa-si desfasoare ac tivitatile zilnice, s ituatie care le produce f rustrari . Dialogu l cu persoane care au depas it aceste s ituatii sau care s-au co nfruntat direct in fam ilie cu plagi de aces t gen si care pot impa rtasi d in exper ienta lor sunt benef ice pentru starea pacientilor. Numarul pacientilor care sunt sup usi unor inteve ntii chirurgicale este i n crestere si se doreste ca ingr ijirea lor postoperator ie sa se desf asoare cu precadere la domicil iu sau in serviciile ambu latorii, aces t lucru diminuand perioada de spital izare. Este de asteptat ca ing rijirile acordate de asis tentele med icale la domic iliu sa cas tige te ren i n viitor. Ele trebuie sa conlucreze cu intreaga ech ipa de i ngrijire, cu medicii , farmacistii, familia . Pansame ntele perfo rmante pot avea la pr ima vede re un cost crescut per a plicatie, in comparatie cu pansamente le tradit ionale. Totus i, in etapa act uala s-a constatat ca sunt mult mai rentabi le, deoa rece intervalul dintre efectua rea pansamente lor se reduce, vindeca rea se prod uce mult mai repede , aria este mult mai bine protejata, pre venind in mod eficient infectiile. Interferenta redusa cu plaga face ca as istentii medical i sa economiseasca timp , sa creasca complianta pacientilor la ac tul medical , sa grabeasca vindeca rea cauzan d cat mai putin deteriorarea tesuturilo r nou formate. Pansamentele interact ive pot sa scada dure rea, sa permita pac ientilo r o recuperere rap ida, facand astfel posibila re lntoarcerea lor la viata de zi cu zi si sa creasc a calitatea vietii. Ingrijirea plagi lor creaza me reu provoca ri. Serviciile aco rdate de institu tiile medicale este necesar sa asigure un rapor t adec vat co st-ef icienta, sa standardizeze ingri jirile, acordand in acelasi timp flexi bilitate plan ului de ingrij ire, in functie de starea pac ientului . Trebuie me reu sa const ientizam ca ingr ijirea plag ilor poate conduce la comp licat ii devas tatoare. Aspectele medico-lega le pot sa se iveasca in spec ial cand pac ientul devine sept ic sau se instaleaza un handicap . Pentru aceasta in treaga ec hipa de ingrij ire tre buie sa urmeze si sa respecte standardele de ingrijire stabilite. 5