Anda di halaman 1dari 6

1.

Ambalarea i etichetarea produselor de panificaie i produselor de cofetrie

Ambalajul este un material (hrtie, carton, mas plastic etc.) n care se mpacheteaz ceva pentru a fi pstrat sau transportat. Totalitatea elementelor destinate proteciei unui produs/lot de produse, n scopul meninerii calitii i integritii pe timpul manipulrii, transportului, depozitarii, desfacerii si consumului si pentru inlesnirea acestor operatiuni. Notiunea de ambalaj corespunde notiunii comerciale de ar. Modul de ambalare a produselor, materialele din care sunt realizate ambalajele, designul etc, influenteaza decisiv succesul comercial al marcii. Ambalajul modern nu se limiteaza doar la protectia fizica a produsului, ci constituie un mijloc important de comunicare intre produs-producator si consumator, in deosebi la vanzarea prin autoservire. Alaturi de o serie de functii tehnice (rol de protectie impotriva umiditatii, prafului, socurilor, contaminarii s.a., de conservare, manipulare, depozitare, distributie fizica), ambalajul indeplineste importante functii comerciale si de marketing, cum sunt: semnalizare (la locul de vanzare), atragerea atentiei clientelei - prin forma, dimensiune, grafica, culoare, miros etc, constituind un veritabil prim suport media (V. promovare prin ambalaj); informarea consumatorului privind mentiunile legale: originea, compozitia, clasa de calitate, modul de utilizare, termenul de valabilitate, pretul unitar (V. eticheta); facilitarea identificarii, precum si diferentierea usoara a tipului de produs pe care il contine fata de produsele concurente s.a. Rezistenta la schimbare este, uneori, puternica (vezi cutiile tetra-pack, folosite cu succes la ambalarea bauturilor racoritoare, a laptelui, care nu s-au impus insa si pentru vinul de masa). Scopul ambalrii: Designul ambalajului i materialele de ambalare trebuie s asigure protecia corespunztoare pentru a minimaliza contaminarea, pentru a preveni deteriorarea i pentru realizarea unei etichetri adecvate. Materialele de ambalare utilizate trebuie s fie netoxice i s nu afecteze n nici un fel sigurana i acceptabilitatea produselor n condiii normale de depozitare i folosire. Unde este necesar, materialul de ambalare refolosit trebuie s fie adecvat pentru refolosire, durabil, uor de curat i dezinfectat la necesitate. Ambalajele se clasific n funcie de mai multe criterii, care sunt utilizate frecvent n practic: o dup modul de folosire: de unic folosin, refolosibile (returnabile) dup materialul folosit n confecionarea ambalajelor: o ambalaje din hrtie i carton; o ambalaje din sticl; o ambalaje din metal; o ambalaje din materiale plastice; o ambalaje din lemn, nlocuitori din lemn i mpletituri; o ambalaje din materiale textile; o ambalaje din materiale complexe. o dup sistemul de confecionare: ambalaje fixe; ambalaje demontabile; ambalaje pliabile. o dup tip: plicuri; pungi; plase; lzi; cutii; flacoane; borcane etc. o dup domeniul de utilizare: ambalaje de transport, ambalaje de desfacere i prezentare. dup specificul produsului ambalat: o ambalaje pentru produse alimentare; o ambalaje pentru produse nealimentare; o ambalaje pentru produse periculoase; o ambalaje individuale; o ambalaje colective. o dup gradul de rigiditate: ambalaje rigide; ambalaje semirigide; ambalaje suple. o dup modul de circulaie al ambalajului: ambalaje refolosibile; ambalaje nerefolosibile tip pierdut. 1

o dup sistemul de circulaie: sistem de restituire a ambalajelor; sistem de vnzare cumprare a ambalajelor. o dup sistemul de confecionare: ambalaje fixe; ambalaje demontabile; ambalaje pliante. o dup cile de transport: ambalaje pentru transport terestru; ambalaje pentru transport fluvialmaritim; ambalaje pentru transport aerian. o dup destinaie: ambalaje pentru piaa extern; ambalaje pentru piaa intern.

Metode de ambalare a marfurilor Metodele de ambalare a marfurilor tin seama de caracteristicile actuale si tendintele de viitor n ceea ce priveste productia si circulatia marfurilor. a) Ambalarea portionata - este procedeul de ambalare n care cantitatea de produs care urmeaza sa fie cuprinsa in ambalaj este stabilita astfel nct sa fie consumata la o singura folosire. Pentru ambalarea portionata pot fi folosite: folii contractibile, folii termosudabile din aluminiu sau hrtii metalizate. b) Ambalarea tip aerosol - Ambalajul tip aerosol este un recipient rezistent la o presiune interioara data, prevazut cu o deschidere n care se monteaza o valva, care asigura etanseitatea si distribuirea produsului continut, sub forma de spuma, pasta, pudra sau n stare lichida. Aceasta metoda de ambalare este utilizata, de exemplu, la produsele cosmetice, farmaceutice, alimentare. c) Ambalarea n folii contractibile - este o metoda de ambalare a produselor n bucati mici, uniforme, prin asezarea lor pe o placa-suport, avnd alveole termoformate, urmata de nchidere prin acoperire cu folie si termosudare. Aceasta metoda este foarte mult utilizata, de exemplu, in cazul produselor alimentare, n special la ambalarea produselor din carne, a produselor lactate. De asemenea, ambalarea n folii contractibile si gaseste o larga utilizare n cazul unor produse de dimensiuni mici. d) Ambalarea aseptica - consta n introducerea unui produs sterilizat, destinat comercializarii, ntr-un recipient sterilizat, n conditii aseptice, urmata de nchiderea recipientului astfel nct sa fie prevenita contaminarea produsului cu microorganisme. Ambalajul aseptic consta ntr-o folie unica, multistratificata, care combina cele mai bune caracteristici ale hrtiei, materialului plastic si aluminiului pentru a alcatui un recipient cu performante superioare. e) Ambalarea n vid - consta n introducerea produsului ntr-un ambalaj impermeabil la gaze si scoaterea aerului, suprimnd astfel oxigenul, principalul agent responsabil de o eventuala alterare a produsului. f) Ambalarea n atmosfera modificata - consta n nchiderea produsului ntr-un ambalaj n care atmosfera din interior este modificata. Aplicarea acestei tehnici permite controlul reactiilor chimice, enzimatice sau microbiene n scopul reducerii sau eliminarii proceselor de degradare a marfurilor. g) Ambalarea colectiva - este o metoda de ambalare care presupune gruparea ntr-o singura unitate de vnzare a mai multor produse. Materialele folosite pentru ambalarea colectiva a marfurilor sunt n principal cartonul, hrtia si foliile contractibile. Aceasta metoda este utilizata pentru ambalarea unor produse alimentare, electrotehnice, a jucariilor pentru copii si a altor produse. Ambalajul ecologic ntr-o societate moderna, ambalajul trebuie sa raspunda att cerintelor esentiale cu privire la produs, ct si unor obiective precise de protejare a mediului nconjurator. Impactul ambalajelor asupra mediului reprezinta de fapt impactul materialelor si tehnologiilor de ambalare asupra mediului. Caracterul ecologic al unui produs depinde de materiile prime utilizate, procesul tehnologic si deseurile rezultate din procesul de productie si consum. Ambalajul ecologic este ambalajul realizat din materiale ecologice, utiliznd tehnologii nepoluante, cu un impact minim admis asupra mediului nconjurator. Reciclarea este operatia de realizare a unui material nou din materiale deja folosite.

Etichetarea
Eticheta reprezinta totalitatea informatiilor care insotesc produsul alimentar respectiv si care sunt de regula inscrise pe ambalaj i care ofera consumatorului detaliile privind caracteristicile produsului cum ar fi data de expirare, lista ingredientelor, numele i adresa producatorului etc. Eticheta este orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conine elemente de identificare a produsului i care nsoete produsul sau este aderent la ambalajul acestuia. Care este scopul etichetarii alimentelor? Scopul etichetarii alimentelor este de a furniza consumatorilor toate informatiile necesare, verificabile si usor de comparat, pentru ca acestia sa poata efectua in cunostinta de cauza o alegere corecta, alegand acel produs care corespunde cel mai bine cu nevoia lor, cu exigenta lor, cu posibilitatea lor financiara, sau cu interesul lor de moment. Informaiile nscrise pe etichet, nu trebuie s induc n eroare consumatorii. De asemenea, eticheta trebuie sa informeze consumatorii asupra riscurilor la care acestia ar putea fi expusi. Ce informatii trebuie sa conin eticheta? n continuare va fi prezentat informatia care trebuie sa fie inclusa pe etichetele alimentelor i vor fi detaliate cateva dintre aceste elemente: Denumirea produsului - se refera la natura, genul, sortul i starea alimentului. Citind denumirea produsului, consumatorul ii face o impresie imediata asupra naturii acestuia. Exemple de denumiri de produse: lapte pasteurizat, cafea macinata, alune prajite ambalate n atmosfera protectoare, biscuii, etc; Termenii "mod", "tip", "gen" nu pot fi folositi alaturi de denumirea specifica. Denumirea rii productoare - pentru produsele fabricate n Republica Moldova se indic Fabricat n Moldova. Denumirea ntreprinderii productoare, adresa, telefon - de menionat ca adesea i telefonul este menionat cu litere mici, intr-un col al ambalajului, producatorii preferand s poziioneze la mare cinste numele comercial sau de pe cel marca al produsului. Marca de produs (dac este nregistrat) - marca reprezinta un semn distinctiv menit sa diferentieze produsele i serviciile prin garania unei caliti superioare i constante, semn susceptibil de a forma, n conditiile legii, obiectul unui drept exclusiv, care aparine categoriei drepturilor de proprietate industriala. Prin urmare: marca este un semn distinctiv, care permite unei persoane fizice sau juridice s disting produsele sau serviciile sale de cele ale concurentilor; marca reprezinta o garantie privind calitatea produselor si serviciilor la care se refera: ea are scopul sa dea ncredere clientului n ceea ce priveste calitatea produselor si serviciilor n cauza. Continutul marcilor - Numele (numele patronimic, pseudonimul, prenumele, numele comercial ) - Denumirile, cuvintele inventate sau luate din limbajul curent pot constitui o marca doar daca sunt arbitrare. - Literele i cifrele. - Forma produsului sau a ambalajului este nregistrat ca marca foarte rar. Ect.. Denumirea documentului normativ; Data ambalrii; Data de expirare - pentru data de expirare se folosesc 2 termeni: a) termenul de valabilitate, pentru alimentele foarte perisabile cum ar fi produsele lactate si cele din carne, si care reprezinta data limita de consum. Dupa aceasta data producatorul nu mai garanteaza sanatatea consumatorului, chiar daca produsul a fost pastrat in conditii corespunzatoare; b) data durabilitatii minimale, pentru produsele mai putin perisabile, cum ar fi produsele de panificatie, conservele, produsele din ciocolata, bauturile racoritoare etc, si care reprezinta data limita de comercializare. Produsele mai pot fi consumate o vreme, neafectand sanatatea, dar nu mai pot fi comercializate, intrucat producatorul nu mai garanteaza calitatile fizico-chimice si pe cele gustative (dioxidul de carbon din bauturile racoritoare se pierde, painea se usuca etc). 3

Termenul de valabilitate se compune din formularea clara a zilei, lunii si anului (in aceasta ordine, folosind sistemul ZZLLAA) si intr-o forma necodificata. Data este precedata de mentiunea clara "Expira la data de". Dupa caz, se poate indica doar ziua si luna sau ziua, luna si anul. Alimentele scutite de indicarea datei durabilitatii minimale: Painea, produsele de panificatie, patiserie si cofetarie care se consuma in 24 ore. Sarea de bucatarie, cu exceptia celei iodate. Zaharul si mierea de albine. Produsele zaharoase alcatuite aproape in totalitate din zahar aromatizat sau colorat. Guma de mestecat. Portiile individuale de inghetata nepreambalata. Bauturi nealcoolice, sucuri de fructe, nectaruri din fructe si bauturi alcoolice in recipiente mai mari de 5 litri, destinate consumului colectiv. Cantitatea neta - nscrierea cantitatii nete se face in unitati de volum, pentru produsele lichide, si in unitati de masa pentru celelalte produse. Se utilizeaza dupa caz litrul, centilitrul, mililitrul si gramul sau kilogramul. Masa net i volumul produsului trebuie s fie exprimate n uniti ale Sistemului Internaional de Uniti. Pentru urmatoarele alimente nu este obligatorie indicarea cantitatii nete: - Alimentele vandute cu bucata, la care numerotarea se poate face cu uurin din exteriorul produsului; n caz contrar, se indica numarul pe eticheta. - Alimentele care pot inregistra pierderi de volum sau de masa. - Alimentele care sunt vndute la numr sau sunt vndute n prezena cumprtorului. - Alimentele a caror cantitate neta este mai mica de 5 grame sau 5 mililitri. Sunt exceptate condimentele si plantele aromatice. Lista ingredientelor - toate ingredientele trebuie sa fie mentionate pe eticheta in ordinea descrescatoare a cantitatii lor. Aditivii alimentari, vitaminele si mineralele adaugate trebuie de asemenea sa fie incluse in lista ingredientelor. La utilizarea substanelor aromatice i gustative, cuvintele ,,aromatizani, ,,aditiv alimentar gustativ trebuie s fie nsoite de adiectivele: ,,natural, ,,identic cu cel natural sau ,,artificial n dependen de natura lui. Aditivii alimentari se inscriu in lista ingredientelor cu denumirea categoriei din care fac parte (coloranti, conservanti, stabilizatori, indulcitori etc) urmata de denumirea chimica sau codul numeric CE. De exemplu: acidifiant: acid citric sau E330. Apa inclus n reeta produsului trebuie indicat n lista ingredientelor, cu excepia cszurilor, cnd apa constituie partea principal a ihngredientelor (siropul, moarea, bulionul ect.). Valoarea nutritiv coninutul de substane nutritive se indic n grame, ca mas a glucidelor, proteinelor, grsimilor i alte componente n 100 g sau 100 ml a prii comestibile a produsului. Valoarea energetic a produsului la 100 g sau 100 ml de produs se indic n kilocalorii (kcal). Date privind identificarea lotului - toate alimentele trebuie sa poarte o indicatie care sa permita identificarea lotului din care fac parte. Alimentele a caror eticheta specifica si ziua in data de durabilitate minimala sau termenul de valabilitate, alaturi de alte cazuri similare, sunt exceptate de la indicarea lotului. Clasa de calitate; Conditiile de depozitare i de folosire (daca este cazul); Locul de origine (daca este cazul); Instructiunile de utilizare; Condiiile de pstrare se indic pentru produsele care au termen de valabilitate i/sau condiii speciale de pstrare (temperatura, umiditatea ect.). Termenul de valabilitate al produselor alimentare se consider de la data fabricrii. Termenul de valabilitate se prezint n modul urmtor: ,,Valabil pn la (data) sau ,,Termen de valabilitate (ore, zile, luni sau ani) de la data fabricrii. Data expirrii termenului de valabilitate se prezint astfel: ,,Ora, ziua i luna pentru produsele perisabile; ,,Ziua i luna dac termenul de valabilitate al produsului nu depete trei luni; ,,Luna i anul dac termenul de valabilitate depete trei luni. Modul de preparare pentru ntrebuinare; 4

Numrul ambalatorului; Codul cu bare, dac este nregistrat - codul este o combinatie de elemente simbolice prin care se reprezinta o informatie. Aceste elemente pot fi cifre (cod numeric) sau litere si cifre (cod alfanumeric). Codificarea reprezinta operatiunea de transpunere n cod a elementelor definitorii ale unor produse, servicii, fenomene. Codul cu bare este o modalitate de reprezentare grafica a caracterelor numerice sau alfanumerice prin alternarea unor bare de culoare ?nchisa cu spatii albe de dimensiuni definite. Tehnologia codului cu bare se bazeaza pe recunoasterea acestor combinatii de bare si spatii, cu ajutorul unor echipamente informatice specializate. Mentiunile suplimentare pe grupe de produse - va informam ca exista mentiuni suplimentare de etichetare pentru diferitele grupe de produse, dintre care vom mentiona urmatoarele pe care le consideram a fi foarte importante la alegerea produsului: - Laptele trebuie sa includa procentul de grasime si procedeul de tratamentul termic - Untul - procentul de grasime si o mentiune speciala in cazul adaosului de sare - Margarina - tipul de margarina dupa procentul de grasime. n cazul in care contine mai mult de 0,5% sare trebuie sa fie specificat pe eticheta sarata. - Pentru cazurile cand uleiurile si grasimile sunt folosite ca ingrediente pentru alte produse trebuie specificata originea acestora (vegetala sau animala), iar pentru cele hidrogenate, mentiunea hidrogenat / hidrogenata, lucru care, din pacate, nu se gaseste pe toate produsele. Este dreptul consumatorului sa cunoasca daca uleiul sau grasimea sunt hidrogenate sau nu. Informatia inscriptionata trebuie sa fie de asa natura mentionata incat sa fie usor de inteles de catre oricine. Mentiunile de etichetare trebuie redactate in limba romana, lizibil si inteligibil, asezate in mod vizibil. Fac exceptie de la prevederea redactarii in limba romana marcile de fabrica sau de comert, denumirile de firme si denumirile arhicunoscute publicului larg, precum: pizza, chips, snacks, croissant, pop-corn etc. n plus, informatiile de pe eticheta nu trebuie sa fie acoperite sau separate prin alte indicatii sau desene. nscrisurile depe eticheta nu trebuie sa prezinte modificari (stersaturi, inlocuiri sau adaugari) care pot induce in eroare consumatorul. Se interzice reetichetarea alimentelor. Suplimentar, elementele de etichetare nu trebuie sa faca referire la proprietati medicale, precum, "ajuta la reducerea riscului de ", "ajuta la intarirea sanatatii", "ajuta la intarirea sistemului circulator ", "este un aliment sanatos" etc. Aceste mentiuni pot fi facute in cazul alimentelor destinate special bolnavilor cu anumite afectiuni, sau in general alimentelor, cu conditia ca sa fie in prealabil testate si avizate ca avand proprietati medicale speciale. Actele normative care reglementeaza normele de etichetare a alimentelor sunt reprezentate, in principal, de H.G. 784/1996 modificata si completata prin H.G. 953/1999. 2. CONDIII PRIVIND CONINUTUL INFORMAIEI PENTRU PRODUSELE DE MORRIT: FIN, CRUPE, FULGI, FIN DE OVZ, TR: denumirea produsului; denumirea i adresa productorului, ambalatorului, exportatorului, importatorului; denumirea rii productoare; marca de produs (dac este nregistrat); masa net; clasa de calitate sau numrul mciniului; ingrediente; pentru fina de gru vitaminizat pentru coacerea pinii de calitate superioar i calitatea inti se scrie cuvntul "VITAMINIZAT" (cu majuscule); valoarea nutritiv, coninutul de vitamine; condiiile de pstrare; data fabricrii i termenul de valabilitate; indicativul documentului normativ n conformitate cu care a fost fabricat i poate fi identificat produsul; codul cu bare (dac este stabilit); informaia privind certificarea. Aceeai informaie se scrie pe etichete, care se fixeaz de saci. 5

CONDIII PRIVIND CONINUTUL INFORMAIEI PENTRU PRODUSELE DE PANIFICAIE denumirea produsului; denumirea i adresa productorului, ambalatorului, exportatorului, importatorului; denumirea rii productoare; marca de produs (dac este nregistrat); masa net; ingrediente; valoarea nutritiv; coninutul de vitamine, celuloz, fibre nutritive i ali componeni pentru produse speciale, lund n consideraie destinaia lor; condiiile de pstrare; data fabricrii i termenul de valabilitate; indicativul documentului normativ n conformitate cu care a fost fabricat i poate fi identificat produsul; codul cu bare (dac este stabilit); informaia privind certificarea.

CONDIII PRIVIND CONINUTUL INFORMAIEI PENTRU PRODUSELE FINOASE AMBALATE denumirea produsului; denumirea i .adresa productorului, ambalatorului, exportatorului, importatorului; denumirea rii productoare;. masa net n condiii normale de umiditate; marca de produs (dac este nregistrat); ingrediente; colorani, aromatizani, aditivi alimentari i altele (dac se utilizeaz); grupa produsului i clasa; valoarea nutritiv; data fabricrii i termenul de valabilitate; modul de preparare; indicativul documentului normativ n conformitate cu care a fost fabricat i poate fi identificat produsul; codul cu bare (dac este stabilit); informaia privind certificarea. Pentru pastele finoase neambalate informaia expus mai sus trebuie s fie prezentat n sala de comer. CONDIII PRIVIND CONINUTUL INFORMAIEI PENTRU PRODUSELE DE COFETRIE Condiii generale privind coninutul informaiei: denumirea produsului; denumirea i adresa productorului, ambalatorului, exportatorului, importatorului; denumirea rii productoare; marca de produs (dac este nregistrat); masa net; ingrediente; valoarea nutritiv, coninutul de vitamine (dac produsul a fost fabricat cu utilizarea vitaminelor); condiiile de pstrare; data fabricrii i termenul de valabilitate; indicaii privind prepararea; indicativul documentului normativ n conformitate cu care a fost fabricat i poate fi identificat produsul; codul cu bare (dac este stabilit); informaia privind certificarea. Condiii suplimentare privind coninutul informaiei: Produse de cofetrie pentru diabetici: coninutul (calculat) n 100g de produs: xilit, sorbit i/ sau ali ndulcitori, zahr total (recalculat n zaharoz); inscripia: "Se consum la indicaia medicului"; norma zilnic de consum a xilitului, sorbitei i/sau a altor ndulcitori - nu mai mult de 30 g; simbolul ce caracterizeaz'- apartenena produsului la grupa produselor pentru diabetici. Produse de cofetrie pentru alimentaia dietetic: doza n decurs de 24 ore (numrul de buci pentru consumul n acelai timp); indicaii privind modul de utilizare. 6