Anda di halaman 1dari 79

Cristian $erban

PARINTELE ARSENIE BOCA


lTl

- Sfdntainsolire intru purtarea crucii si vederea luminii de pe Tabor Daniil Stoenescu Text indreptat de P.S. Episcoploctiitor al romAnilor ortodocsidin Episcopia Ortodoxd Romdni a Daciei Felix din VArgej(Serbia)

Ialna Lasatorlel

-'l\t

tr/

&

,<
l-'{

F (v.

,,PdrinteleArsenieBoca esteunEoercst al neamului romhnesc" P.S. Daniil Stoenescul PreasfinlitePiirinte, l-ati cunoscutpersonalpe PdrinteleArsenieBoca,i-ati fost unul dintre cei mai de ucenigi, scrisgi editatcelemaifrumoase ali cdrli in 2eamd Ilydturlcu Sfinin Sa.in aceastii calitate, neputeli spune ce despre Pdrintele? Rostifi-ne, rugdm,un cuahnt'de ad folos! Md gAndearnca astdzi sd vd fntAmpin cu un cuv6nt al PirinteluiArsenie Boca,din predicile Sfinfiei Sale, pe care le-am publicat in cartea Cuainte'aii. Pdrintele spunea:,,Omul igi are riddcinile in adAncul cerului". Niciun teolog cregtinortodox nu a mai rostit un asemenea cuvAnt,atAt de frumos, de antropologie cregtind,cum a zis gi a scris Pdrintele Arsenie Boca. MergAnd pe firuI teologiei patristice, in mod deosebit a SfAntului Maxim Mdrturisitorul, pdrintele spune ci: ,,ln fiecare om, Dumnezeu a sddit si a rAnduit o intenlie divind". Dumnezeu este serisul, rostul si menirea viefii noastre9i prin acordul dintre vointa noastrd 9i harul lui Dumnezeu suntem datori ca aceasti intenfie divind, gand divirU sdmAnld dumnezeiascdsiditi tr addncul fieciruia dintre noi, sd ajungd la desivdrgire, la implinire,la rodire pentru viafd vegnicd. PreaSfinlitePdrinte,in ultima oreme apdrut tot au de cdrli despre PdrinteleArsenieBoca.Ce ne puteli felul spune acest pe subiect?

Pe l6ngd faphrl ci se scrie mult 9i foarte mult despre Pdrintele Arsenie 9i apar cdr,tiin avalangd".in vreau sd vd spun ci nu tot ce se scrie despre cascadd, Pdrintele Arsenie bucurd pe Pdrintele, bucurd duhul sdu. Sunt oameni care scriu cu competentn, dar 9i oameni care scriu dintr-un arivism, ca sd spun aga. Sunt cdteva cdr,ti care .u fi fost mai bine sd nu fi fost scrise, iar unele sunt chiar de pus pe foc, vorbesc in specialdespre cele din categoria,,convorbiri astrale". PdrinteleArsenie mi-a spus la un moment dat: ,,Tu va trebui sd md aperi de oameni!".Dar nu prea reugesc, fiindcd apar 9i filme 9i cirji, unele bune, dar 9i unele cu gregelimari. PdrinteleArsenie Bocaesteun Everestal neamului romAnesc spre Everestprivegti cu drag cu 9i respect, cu simpatie, dar Everestul trebuie sd rimAni Everest. Daci tu cobori acestvArf in musuroaielelumii ale societdfi contemporane nu este bine. Trebuie 9i si contemplem Everestul de pe muguroiul nostru. Sfatul meu estesi citifi cdr,tileautenticeale Pdrintelui 9i cele mai bune cirfi scrisedespre Pdrintele Arsenie Boca.Trebuie sd ne ferim de devieri, de absolutisme, de exa$erdri.Nu trebuie sd amestecdmapa de ploaie cu agheasma. Pdrintele trebuie sd rdmdni in chivotul neamului rom6nesc, ln icoani, pe Tabo4 la inilfimea pe carel-a ridicat harul 9i darul lui Dumnezeu. Ali fost ?n preajmaPdrintelui Arsenie Bocamai mulli ani; ce spunea acestadespresoarta noastrd, a romfrnilor, despre aremurile acum? de Eu l-am auzit pe Pdrintele vorbind despre unitatea Europei, spunAnd asa:,,PAni la urmd, vor fi una". L-am auzit pe Pdrintele vorbind despre fara 9i
9

poporul nostru si a spuscd,,poporul nostru estecam neascultdtorde Dumnezeu".Iat despretara noastri a spus asa:,,DumnezeuiubegteRomAniasi vrea sd o spelede pdcatemai intAi". Ne spuneapdrintele la Prislop asa: ,,Lumea se clatind!". Iar noi, cregtinii, ar trebui sd ne bucurdm cd lumea se clatind, pentru cd sunt pe lume semneleapropierii celei de-a Doua

din limba greacdin romAnd si PdrinteleArsenie scria de mdni. La MdndstireaSAmbdtain biblioteca de la cu etaj,sunt cAtevacasete cAtevamii de pagini scrise de mAna Pirintelui Arsenie Boca, dupd dictarea si traducerea Pdrintelui Stdniloae. Despre Pdrintele Stiniloae, PdrinteleArsenie Boca spunea asa:,,Prin teologia asceticd9i misticd a Pdrintelui Stdniloae, noi, romAnii, am dat tot ce am avut mai bun". Boca legionar? Afost Pdrintele Arsenie

picate ale omenirii, din care se coboard grindind 9i catastrofe. ne spunea sd nu mai punem greseli si fi pdcate,cd e destul cAtesunt in acestnor. Iar pdcatele se stiu: avorturi, belli, injurdturi, desfrdndri, droguri si alte blestemdtii de pe lumea aceasta. Sfintia Sa Tot spuneaasa:,,Eu fac muncd de pompier, salvezce se mai poate salva". Plechnd de la unele controaerse apdrute pe internet, z,rea am sdintrebdm: saunu o legdturd Este intre Pdrintele Arsenie Boca Pdrintele si Dumitru Stdniloae? Pdrintele Stdniloae a scris despre pdrintele ArsenieBocain prefejelela primele patru volume ale Filocalieifoarte frumos, numindu-l,,ctitor de frunte al Filocaliei romAnesti". Pdrintele Arsenie Boca a adusdin Greciadoudvolumemari, masive,cutextele Filocalieiin limba greacd,a stdruit si l-a convins pe Pdrintele Stdniloae sd le traducd 9i sd grdbeascd traducerea. Parcd simtea Pdrintele regimul care urma sd se instaureze.PdrinteleStdniloaetraducea

Pdrintelea fost contemporancu legionarii,dar a fost legionar 9i nici filolegionar.La SAmbita le nu spuneatinerilor legionari:,,Nu putefi purta pistolul intr-o mAndsi cruceain alta". O parte din legionarii si partizanii din munji sunt eroi ai neamului... Existdinsd in Ortodoxie o granild foarte sublire intre erou si sfAnt...lntr-o disculie pe care am avut-o cu Pdrintele atunci cAnd am avut un drum mai lung de fdcut impreund, cu masina,a venit vorba de Horia, Clogca9i Crigan.Pdrintelea spus simplu: ,,Sunteroi ai neamului". Atdt a spus! Cine poate sd inleleagd acestcuvAnt,sd-l infeleagd... Doreamsd intrebdm,Prea Sfinlite Pdrinte, cum trebuiesd reactiondm de multitudineade mdrturii fald apdrute acumdespre Pdrintele Arsenie Boca? Eu vreau sdprecizezcd,nu considercdgtiu sau cd monopolizez tot ce se cunoagtedespre Pdrintele ArsenieBoca.Eu l-am cunoscutintr-un fragment de timp, ultimii zeceani ai Sfinliei Sale, avut fericirea am
11

sd fiu preot la Prislop, iar prin 1985,Pdrintele venea la Prislop cAte doud sdptdmAni, discret. Securitatea din Sinaia gtia cAnd pleacd din Sinaia si Securitatea din Haleg (Deva)gtia cAndsosegte Prislop. la Pdrintele mi-a zis un cuvAnt care pe mine m-a ajutat foarte mult: ,,Dacd. nu veneai preot aici, eu tu pe aici nu mai aveam ce cduta!". Mai inainte de a muri, cu putin timp, Pdrintele Arsenie i-a spus Maicii Zamfira ca la inmormAntare sd vorbeascdPdrintele Savian Bunescu 9i eu. Atunci, la inmormAntare, am spus cd de la Sf6ntul Apostol Andrei, cel intAi chemat si vesteascd Evanghelia lui Hristos pe pdmAnt romdnesc,nu cred ci a mai fost la noi o personalitate de talia Pdrintelui Arsenie Boca. Acest cuvdnt si aceasti idee le mentin ca episcop, pAnd la moarte. Estegregitsd spunemcd Pdrintele ArsenieBoca esteun sfhntgrabnicajutdtor in probleme familie? de Nu este gregit, este corect! Eu cred cd este grabnic ajutdtor in probleme de familie 9i in toate problemele omului. Vi indemn sd vd rugafi, sd spuneti asa: ,,Sfinte, PreacuvioasePdrinte Arsenie, roagd-te lui Dumnezeu pentru mine, pdcdtosul (pdcdtoasa)',inproblema pe careo ai. Ce sdfacemnoi, romdnii, ca sd auemun trai mai

Sd avefi duhovnic 9i si vd ferili de picat 9i de vicii cum ar fi alcoolul sau tutunul! Trdifi cu tolii cAt mai cregtinegte! ar Boca trebuisd ale Cecuuinte PdrinteluiArsenie mai refinem? ,,Dumnezeu locuiegte ilrtr-un suflet senin", spunea Pdrintele Arsenie Boca. Sd relinefi cd orice cregtin autentic supdri sau deranjeazd,penecrestini saupe cei mai pulin cregtini.Sunt probleme 9i in casd, 9i in familie, 9i la serviciu. Mdcar sd relinem acest cuvdnt:,,Omul igi are rdddcinilein addncul cerului". Hd,tdgel,L4 iulie 2012 P.S.Daniil Stoenescu,

Pirintele Pantelimon 9i obgteaMlnistirii Simbita de Sus,in 1.953

de la

bun?

Se ne rugdm! Se ne rugdm 9i pentru conducitorii fdrii...Credeli in Dumnezeri, rugafivi lui Dumnezeu, cititi CuvAntul lui Dumnezerr, frecventati casa lui DumnezetJ, care este Biserica.
L2

Pdrintele Pantelimory fost ucenic al Pdrintelui Arsenie'Boca si fost preot duhovnic la Mindstirea Ghighiu (Prahova) duce acum2, la cdsufa sa din incinta Mindstirii Turnu (Prahova), o viali care aminteste de Pdrinlii Patericului. La vdrsta de 87 de ani, cu fala luminoasi, cu barba albd ingrijitd, slab si cu un chip serafic, inarmat intotdeauna cu un zAmbetbinevoito4, mai mereu cu epitrahilul de gA! dar si cu mAinile bdtitorite de atAta muncd la stupi, Pdrintele Pantelimon aratd exact cum ar trebui sd arate un om care a cipitat invdldturi si putere de a sluji Bisericii si neamului de la Pdrintele Arsenie Boca. Pdrintele Pantelimon este o cronici vie, una

care mdrturiseste despre credinta care poate sd mute munfii din loc, la propriu. Cuviosul Pdrinte a suferit ani grei de inchisoare,bdtdi si umilinle, doar pentru faptul cd nu a vrut sd se lepede de haina monahald in anul 1959,dupd ce conducereade atunci a ldrii a impus monahilor sd pdrdseascd mdndstirile, in urma nefericituluiDecret410. Umilinfele, incercdrile de tot felul, anii grei de firchisoare,semiexilul in care trdiegteactualmentenu i-au alteratin niciun fel Pdrintelui Pantelimoncredinla. E ceva ce te fascineazdla Pdrintele,e ceva ce nu poli explica in cuvinte. CAnd intri in chilia sa, simti cd nu vrei sd mai iesi vreodatd. La intAlnirea cu Pdrintele simfi prezentalui Dumnezerr,plutirea Duhului Sfant 9i chiar prezentaPdrinteluiArsenie Boca,carepriveste din pozele de lAngdicoane,cu focul sdu duhovnicesc din ochi, spre toli cei care vin cu diverse probleme la Pdrintele. Povestirile Pdrintelui Pantelimon sunt aur curaf iegit din topitoare. Nu este vreme, poate ar trebui ani de convorbiri, pentru a iegi la iveald multe lucruri de folos credinciosilor din RomAnia si nu numai3. Cel mai important lucru esteci ceeace spune Pirintele Pantelimon- carela vArstasaare o luciditate de invidiat - este adevdr incontestabil, este adevdr mdntuitor. In chilia sa"cAnddeschidegura,nu vorbeste niciodatd despre sine, desi i s-a cerut in repetate rAnduri lucrul acesta. il laudd pe Dumnezeu; din El doui in doud vorbe aminteste de Mdntuitorul si de viata Sapilduitoare si evocdcu emotie,dar 9i cu vorbe c6ntdriteindelung, pe Pdrintelesdu drag,pe pdrintele ArsenieBoca. Din modestie, Pdrintele Pantelimon nu evocd

anii de la SAmbdtade Sus, cAnd, mai intAi ca frate, apoi ca monah, a pus cdrdmizi multe la ,,Lucrarea de la Sembeta", pe care a elogiat-o cel mai mare teolog al secolului al XX-lea Pdrintele Dumitru Pdrintele Pantelimon a slujit acesteicauze Stdniloaea. dumnezeiegti,acesteilucriri binecuvAntate9i aldturi de Pdrintele Arsenie Boca, inainte de a fi mutat la Prislop, dar mai ales la incepuful anilor ,50, cAnd de fapt a primit gi tunderea fir monahism, odatd cu in PdrinteleTeofil PArAianu, data de 15 august 1953. mai multe insistenfe, am aflat cd Dupd truditori, a sdpat Pdrintele Pantelimon, aldturi de a19i patru metri in vadul unei ape, pentru a aduce curent electricin mdndstire.Personala luat legdtura cu nigte ingineri, a montat un dinam 9i a ficut trecereade la ldmpile cugazcare erau folosite atunci cAnda venit in mindstire, la iluminatul electric. Cercet6nd istoricul Mdnistirii Brdncoveanu, de la SAmbita de Sus, cu scopul de a da consistenldacesteicdrfi, am descoperit cu multd bucurie cdtruda Pdrintelui Pantelimona fost consemnatd o personalitatea vremii, un apropiat al de Mitropblitului Nicolae Bdlan.Acesta face o descriere cu valoare de document a mdnistirii, agactrm arita ea la inceputul anilor,5O dar gi o scurti descriere celor a pe carei-a intAlnit aici. Din acest istoric: ,,Pentru a reda ckt mai unei aici scrisoarea fidel atmosferaepocii, reproducem personalitdli a aizitat mkndstireain de calitate pelerin, care scrisoare care am descoperit-o arhiaa personald a in pe MitropolituluiNicolaeBdlandin Sibiu:Silmbdta Sus de 1953.V111.27 Astdzi,miercuri25.Vil1,am ajunsh Milndstirea Sdmbdta Sus.Dela Sibiuam cdldtoritintotsdrdgial.P.S. de

Mitropolit, intr-un Packard elegant, carene-aadusintr-o Pe luuuri interesante. ordgijumdtate. drum,am discutat 1.P. S.S.e un pooestitor minunat;aresi cesdpoaesteascd. Viala sa s-a impletit cu cei 30 de ani de oiald politicd a loial al lui lonel ldrii gi a Bisericii,a fost colaborator Brdtianu si prietenapropiatal lui Al. Constantinescu. Lingd dhnsul,timpul s-a scurspe nesimfite. Ajuns in vatraMdndstirii, ochiulnu stie undesdseopreascd;atht e de mdre!,degrandiostabloulcesedeschide ochilor.Dacd n-a, aaea affitea defdcutacasd, m-asmai clinti deaici, nu luni gi ani. La intrare,intklnegtio pdduretfrndrd brad de gi fag, si in mijlocul ei, o Bisericuldmicd, ca o bijuterie bizantind, impodobitdcu decoraliunice amintescde ctitoriiledomnesti aeacul din XVil-Iea si cu o clopotnild sprijinitdpezidurifrumostncheiate. E Mdndstirea- aechea ctitorie a lui Brincoaeanu . Cfrndsetermindpddurea, deschide grddinddepomi se o inzestrate bdnciartistic cu fructiferi, cu alei bine trasate, Un pilrfriap zgomotos hotarulei cu curtea. Aici, fdcute. face intr-o parte, se ridicd o clddire preadzutdcu cerdacuri undee locuintaI.P.S.S. gospoddria personald. sa Aici gi sepregdtegte hranapentru cei20 decdlugdriceseraesc si Mkndstirea.ln cealaltd parte, e o altd clddire,mult mai mtre, undee locuinlapersonalului monahal. nicdieri Ca insd, acestpersonale format din oameniluminali, care au ?nudlat seminarul Teologia caresunt selectionali si si de l.P.S.In parteadin fund a curlii, ochiulse pierdein contemplarea munfilor, care aruncdtncascadd unpdrducu apelimpezi,care alimenteazd doudlacurimari,care ispitesc pe aizitatori gi-i imbie sdfacd bnie,in zilele cdlduroase. Aici seadundaizitatoricare, oragului, fugind dezgomotul cautdlinigtegi odihndsi o gdsesc plin, M-nm asezat din pe o bancd cu fdcutd din pietremari gi agezate mdiestrie. r6

brizalinigtitoare, Am saauratun amurgdeseard, pe aaleaapei ce aine de la poaleleNegoirtlui. ce cobori tot carete apropie mai in Aici sufletulsepierde meditafii, certorbesc argumente cdci mult deDumnezeu, sunt atAfua despremdrelia naturii gi care nu-9i gdsesc sufletului Lui. decktin inlelepciunea bundtatea Numai gi explicarea aici sd-siaseze un cuib El a putut inspirapeBrhncorteanu Nicolae deodihndgi tot numai El a indrumatpe LP.S.S' si sd deaaiatd unui trecut affit de indepdrtat sd creeze in munlilor o aiald affit defrumoasd.Camera Ia poalele cu e am care fost asezat mobilatd gustsi aretot cee necesar si pentrucelceareasdciteascd sdscrie. bogatd, tot felul de cu nici Nu lipsegte o bibliotecd licentiat Aici cdrti interesante. am gdsit,lafrateleSerafim, tipdritd der Beziehungen Fruhchristlicher", in teologie, ,,Die am Obosit, dormitcaun copil,dupdcemi s-a IaMilnchen. Mi-au cu cupdstrdai, oin, bere cafea. gi regald, seraito masd priairea defilatgi tn ais toate frumuselilecemi-audesfdtat ce puternice s-autntipdrit impresiile si nu aoiuita niciodatd asade adfrnc suflet. m-amsculattfrrziu.(...) Am in loi inceput cercetez amdnuntime curtea, apoi,Biserica, cu sd grddina, cdlugdrilor...gi la urmd mi-am gospoddria, aiala datseama pe tot intinsul ldrii nu segdsegteinstitulie o cd monahald, sdfie Aici, ordine siinfelegere. seraiciul unde atAtu bisericesclimitat la doudoredimineafa; intre 6-8 si seara e intre 6-8.Noaptea ldsatd toatdlumea seculce.Restul sd e ca timpuluie consacrat munciorganizate mai phndincele unei micidetalii. et perfect maxima: Aici, seimbind ,,ora labora" - roagd-te munceste. ordinea conceplii, Datoritd acestei si gi frumuselea grddini de rdsarin fiecareco$: aici gdse1ti pomiselecfionali, grddini deflori, alee,stupi de albinein cd2ule din lucrate gustsi artd,bdnciclddite lemngi din cu ptatrd,aseznte mdiestrie; canaluri de apd, ce curg pe cu
I7

de studiate; giruri nesfarsite un pat pietruit si cu cascade gdsnc apei. malurile Acestea toateigi ce sthnjinei, strdiuiesc ,o*.plrtart intr-o instalalie proprie de lumind electricd, de si de construitd cdlugdri alimentatd apd,undelratele cu Pantelimonslucreazd schimbul dd lumind la toate 9i gi aleileBisericii curlii ei. E o minunea la camerele, toate ordinei!Dacdnumaiaffit ar faceun om in aiatalui, ar fi ' de ca destul sdfie arednic recunostinla si a Bisericii"6 ldrii Noi marturii ale Plrintelui Pantelimon despre Pirintele Arsenie Boca7 De ce uedeli cd in ultima aremeau apdrut o dar Boca, Arsenie Pdrintele de sumedenie mdrturii despre Sa? de legate Sfinlia controaerse au apdrutsi ceaa Tot ce se spune despre Pdrintele Arsenie Boca trebuie sd fie nici un cuvdnt mai mult decAt Evanghelia. Asta nu inlelege lumea! Cd Pdrintele a vrut si lucreze numai dupd Evanghelie,recapitulAnd in cei aproape 80 de ani cAt a trdit, lucrarea 9i wiala Mdntuiiorului, dar nu prin cuvinte, ci prin fapte' Pirintele voia sd pregdteasci tot neamul romdnesc pentru mAntuire, pentru A Doua Venire, dar nu humai neamul romAnesc.Pdrintele Arsenie este un Pdrinte al tuturor oamenilor. El nu fdcea lucrare si chemare la mAntuire pentru un om, el lucra pentru tofi, pentru lumea intreagd. Dovadi cd mulli cregtini din America i9i doresc 9i cautd cdrli cu Pdrintele Arsenie. Pdrintele a fost precum Ioan Evanghelistul, uitali-vd ce scrie acolo lJEvanghelie 9i veli infelege' CAtprivegte controversele,ele au fost dintru inceput' Pirintele ne sPuneaun cuvAnt,cAnderam la SAmbdta
18

gi apoi md punea sd merg printre ei, sd vdd ce spun aceia. Si de la bisericd pAni la poartd, schimbau cuvAntul, rdstdlmdceau.Pentru o pdrere gresitd, nu se schimbdsfinteniaPdrintelui. in mai multe rfrnduri ali afirmat cd Pdrintele puneamai presus familia. La ce areasd se refereaceastd afirmatie? Ludm exemplul MAntuitorului, cdci El mai intAi in familie Si-a ardtat dragosteasi puterea. La nunta din Cana,pentru prima oard., MAntuitorul fi-a ardtat puterea.Era in familie 9i de aici I s-adus vestea, de aici a plecat. Familia este totul, este capul terii. Tot din familie a plecat 9i Pdrintele Arsenie. Acum, de exemplu, sunt tot felul de discufii, cine conduce famili4 bdrbatul sau femeia? Pdrintele i-ar fi trimis pe toji sd citeasci la Facere, cum a asezatDumnezeu familia in Rai. Pdrintele nu dddea rdspunsuri de la el, ci numai dupd Scripturi. Sdstudiemun pic si si citim cd Dumnezeu a fdcut o rAnduialdincd de cAndomul era in Rai. Dupd cddere 9i dupd ce popoarele s-au fdcut neascultdtoare,Dumnezev a trimis cAteun om ales.Ioan Botezdtorul a fost lnaintemergdtorul. Aga a fost pentru noi PdrinteleArsenie. a venit sd facdpe El cei din familie sd ascultede Dumnezeu, dacdde algii din vechime nu au ascultat. Dumnezeu s-a ardtat romAnilo4cu Vladimirestiul, cu Petrache Lupu8.Dar trebuie sd intelegem cd Pdrintele Arsenie Boca a fost pus cu o altd putere. El a fost trimis sd ridice omul 9i familia. Mai marii din Romdnia, conducdtorii nu sunt capabili sd inteleagd o aga mare taind. Cum nu intelegeaunici cei care au fost contemporani cu
19

MAntuitorul. Pdrintele a ribdat batjocurile, arestdrile, exilul; s-a comportat intotdeauna ca un romAn adevirat 9i mai alesca un cregtinadevdrat' sd ca De cecredelicd a fost neaoie Dumnezeu ne cu trimitd un om cu o asamareputereprofeticd' un ara cuoilntdefoc? Pdrintele, dupd cum spuneam, a fost trimis pentru toatd lumea, dtir 9i pentru noi, romdnii' Fdrit t"l" Arsenie a fost pregdtit incd din pAntecele

Credeli cd e bine cd au apdrut atdteacdrli si cd , lumeaareasdaflecilt mai multedespre Pdrintele?in ordinea firii, trebuie ca omul sd fie declarat intAi sfAnt 9i apoi sd se scrie si sd se publice toate. Uite, de exemplu, cAndl-au canonizatpe SfAntulIoan Iacob Hozevitule, atunci au apdrut multe scrieri cu faptele lui, la noi, in Grecia,Cipru sau in fara Sfdntd. Dacd se publicau toate in timpul vielii s-ar fi trezit lumea, s-ar fi rdsculat. Asa si cu Pdrintele Arsenie Boca,lumea vrea sd afle cdt niai multe despre Sfintia Sa dar nu s-au spus si nu s-au scris toate. Mai sunt c;re vor iesi la iveala... Mai spunefi-ne ceoainlegdturd Pdrintele, cu ceua in legdturdcu harul sdu minunat! Euvdspuncdsuntmulte,multe.Darvor apirea dupd ce va fi canonizat.O tAndrdcarese mdrturiseste la mine a fost insofitd de un tAndr necredinciospa'na la Prislop, cd era si el curios ce e pe acolo.Si fata s-a intdlnit cu niste colegi, au cumpdrat cdrli despre Pdrintele, le-au impdrlit intre ei, s-au inchinat aceia la mormdnt si s-au rugat. Si dupd asta,i-a spus fata prietenului cu carevenise:,,Hai sd te inchini si tu!,,. La care t6ndrul a rdspuns nervos ci el nu e nebun sd se inchine la cruci si la morminte. Si au plecat cu magina.Au mers vreo trei ore si jumdtate si cum s-au invArtit cum au fdcut, cd tot in curtea mdndstirii au ajuns. Apoi fata, avdnd 9i ea carnet de gofeq,a luat volanul. S-aumai invArtit incd o ord si jumdtategi tot in curtea mdndstirii au ajuns. Atunci bdiatul acelas-a dat jos din masind,, dus, s-ainchinat gi dupi aceea s-a
21

a lui antihrist. Dacd vreli sd aflali ce s-a intAmplat exact, mai ales dupd 1948,cAnd a venit in RomAnia plaga comunismului, cititi Psalmul48. Acolo scrie: -aldturatu-s-a dobitoacelor celor fdrd de minte si s-a asemdnat1or", scopul celor care au condus fiind sd se imbogifeascd. Vedeli 9i dacd puteli sd inlelegeli legdtura dintre Psalmul48 qi anul 1948!...Psalmul arati ce s-a intAmplat la noi dupd acest an' cd oamenii s-au lepidat unul de altul, s-au pArAtca sd oamenii s-au omorat...E adevdrat, se imbogdfeascd, Pdrintele a fost trimis si aibd grijn de rom6ni, dar trebuie sd refinem cd, plecAnd de la noi, el are grijd de Europa 9i de toatd lumea, nu numai de un suflet doud. Aitfei nu ar fi spus cAnd gtia cd trebuie sd plece la Domnul:,,De acolode unde mi duc, am sd vd ajut mai mult".

20

au mers ca vantul pAndla Bucuregti.E intAmplare de m-a sunat fata aproapede miezul nopfii, anul acesta, ca sd-mi spund ce au Pefit. Nu e nevoiesd caut prea mult ca sd vd vorbesc a de puterea fdrd de asemdnare Pdrintelui Arsenie. Sd vd mai spun o intAmplare de la Sdmbdtade Sus,cu o femeie,cu o femeie gravidd. Ea a stat la slujbe 9i voia sd vorbeascdcu Pdrintele,dupd ce slujba s-a incheiat. Pdrintele a vdzut-o si a zofit-o: ,,Marie, pleacd acum cd scapitrenul!". Femeihnu a voit sd plece,s-aindoit, mai sd-i rdspundd Pdrintelui cd ea are trenuri destule. Pdrintele i-a mai zis o datd: ,,Marie, du-te acasdcd scapi trenul!". $i femeia a ascultat 9i imediat cum a a ajuns acasd, ndscut. Mai alespe internetau apdrutrecenttot felul de mu$i care. Existdfoarte Arsenie' Pdrintelui tema disculiipe Sfinliei pe il iubiesc Pdrintele seexprimd frumosla adresa Vi il dar Sale, gi cilliaacare denigreazd. Sd nu vd indoili cd Pdrintele va fi canonizat' Pdrintele nu a cdutat niciodatd mdrire 9i tocmai din asta putem sd inlelegem 9i de ce a fost 9i este sfAnt. El a muncit mult, a muncit cu mAinile. Era simplu sd acceptesd fie episcop, dar gtia ci munca cu mAinile aduce mult, este binecuvAntatd de Dumnezeu. Au fost oameni cares-au legat de Sfinlia Sade la inceput' Unii, careerau invidiogi pe puterea9i harul Pdrintelui, spuneau cd acestahipnotizeazd oamenii' Aduceii-vd aminte cd 9i MAntuitorul a primit tot felul de acuze false.Rdul gi-a bdgat coada 9i incd o sd-girnai bage' Aud cdsunt articoledefdimdtoarela adresaPdrintelui, nu ne vom mira dacdor sd apard9i cd\i impotriva sa'
22

OricAtes-ar spune desprePdrintele,oricdtes-ar rdstdlmdci,noi trebuie si rimAnem cu asta:Nimeni nu a fost ca Sfinfia Sa.Pdrintele a fdcut toate dupd pilda vielii M6ntuitorului. Nimeni nu puteasdte cunoascd asa cum te cunosteael. De te apropiai de Pdrintele,in tine seincdlzeaceva.fi acum trimit fiii mei duhovnicegtila mormAntul Pdrintelui,la Prislop si ii intreb:,,Cesimfli voi acolo?".La careei rispund: ,,Simtcdnu mai sunt pe pim6nt!". Pe cel careseintAlneacu Pdrinteleil pdsteao bucurie, caresimteai cd te poatelnsoji toatd viafa. Sunt mdrturiicu sutele, Pdrintele cd aoea cuodnt un cadefoc! Nu vorbea Pdrintele multe, dar vorbea cu firteles. Cand vorbea mai multe, c6nd predica la SAmbdt4nu irtelegea toatd lumea. Dar se vede acum, dupd mai bine de saizecide ani 9i poate fi verificat fir scrierilesale,cum a intrat cu invdldturile salein familie, in medicini, in monahism gi in Bisericanoastri. Toate au decursasacum le-a spusPdrintele.N-am intAlnit pe nimeni sd cunoasci atAt de bine 9i Vechiul Testament 9i Noul Testament dar 9i scrierile Sfinflor Pdrinfi. L-a firtrebat cineva pe Pdrintele odatd, de ce picteazd dripurile sfinfilor diferi! ci nu ar fi cumva canonic.Iar Pdrintelea rdspunscd i-a pictat: ,,Asa cum i-am vdzut acolounde sunt". Cesfat o-a dat Pdrintele Arseniechndali fost scos din mdndstire forla, odatd nedreptul cu cu Decret 1gS9? din Eu nu am vrut sd md lepdd de haina monahald, orice ar fi. Dar s-a vdzut 9i aici puterea gi harul
23

Pirintelui. El ne-a sfituit pe cei care mai doream cilugdria aga,,Md, ce ne cere?Ne ceresd renunidm la hainl". Chiar atunci trebuia sd ne judece 9i Pdrintele

cauzaavorhrrilor.Nicio tard nu are atdteaavorturi. El a incercatsd pretrtAmpinenecazul9i greutdfileSufletele copiilor avortafi lipd intr-una la Dumnezeu dupd dreptate. fi ce citili dumneavoastrdla Apocalipsd,sd gtifi cd seva intAmpla.Or sd vind pedepsemari, de vor rdcni oamenii. Este aindin ceicare numesc Pdrintele o il pe Arsenie Ardealului".Nu este Pdrintele sffrntal tuturor un ,,Sfhntul romilnilor? Nu trebuie neapdratsd gdsim aici o vind in cei ceil numescaga.Pirintele de acoloa plecat 9i Ardealul semdndregte are asaun om de seam5, sfAnt.Este cd un adevdrat cd Pdrintele este un sfdnt al futuro4, dar nu e o greseali sd-lnumim Sfand Ardealului. MAntuitorul, de pildd, a plecatdin Nazaret.Poatecinevasd zicd cd e gregiti expresia,,Iisus Nazarineanul" ? Ce spuneaPdrintele cknd la el aeneao femeie credincioasd, eracdsdtoritd un bdrbat care cu necredincios? Pdrintele intotdeauna cdnd mustra, o ficea cu bldndele,spreindreptareaomului. $i pentru necredinta soplui gdseao vind 9i la sofie. Pdrintele le spunea acelora:,,Md, dacdmd htrebai mai intdi, stiam ce sd-!i spun!". A9a 9i cu oameniibolnavi, toji il cdutaudupd ce cdpdtauboala,nu inainte, cd. fi gtiut Pdrintelece si le ar spuni, sd preintAmpine... Cum ii ajuta Pdrintele ceicaretrdiauin lipsuri, pe in sdrdcie?
25

9i mergefiinainte!". puterea aya cd Dececredeli ne'aine greusdinlelegem si harulPdrintelui? Pentru cd putere a9a, de la DumnezerL ca a Pdrintelui,nu s-amai vizut. Era un om la SAmbitacare tot tiia lemne din pddure 9i nu Prea se Punea cineva cu el, ci era handicapat mintal. fi a venit omul dsta sd taie lemne din pidurea de la Sdmbdta cale era a

,,Lasi-mi Pdrinte,lasi-mi!". doar priaind la o Se cunoaste faptul cd Pdrintele, cd afdcut aaortsaunu. Dececredeli aceasta gtia femeie, dacd aaorturilor? a Pdrintele fost un asamoreluptdtorimpotriaa Pdi,avortul e celmai marepdca! e pruncucidere. Pdrintele gtia cd vor veni ani grei peste romAni, din
24

Pdrintele era darnic, ii ajuta intotdeauna Pe sdraci. Mai mult de asta, le spunea ce rugdciuni sd faci gi se trezeau aceia cu un ajutor neagteptat. Pe de altd parte, Pdrintele le spunea si de ce au aceste necazuri.Le zicea:,,Lipsurilesunt pdcatelevoastre. Uite ai fdcut aga 9i aga..." . $i omul se ldmurea pe dati ce se intAmpld cu el. Pe cei care pldngeau si se viitau pentru acestelipsuri, Pdrintele ii indemna si nu mai planga le spuneacd nu vor gdsi spor in nimic din ce fac, de ce pldng,de aceeavor da inapoi. La Pdrintele a venit odatd un om care a rimas fdrd cai 9i cirujn. Pdrintele i-a spus gi cine estehopl, 9i in ce sat sd se ducd, gi la ce ord, pentru a-9i recupera cdrula 9i caii. a EstePdrinteleArsenieBocao taind nedescifratd PreotulLucian rominesti,asacum il numeste Ortodoxie Drdgdnescu? Petcu,parohla Biserica Putem spune cd este o taini nedescifratd, fiindcd prin Pdrintele Arsenie a lucrat 9i a vorbit Dumnezeu cu noi. De aici vine toati greutatea in a inlelege cine a fost 9i este Pdrintele Arsenie 9i ce a fdcut si face pentru noi. al in calitatedeucenic Pdrintelui,ceinadldturdali pdstrat casfkntodor? asa Pdrintele ne invdla sd fim corecfi. Si sd ne respectdmcuvAntul. Ce este da sd fie da. Ne invdla cd daci nu scoatemun cuvdnt din suflet, el nu poate intra in inima nimdnui. Pdrintele avea o putere cd dacd numai se uita la tine, te pdtrundea 9i pe tine

aceastd putere.O astfelde putere nu poli si o explici. Nu pot vorbi de o anumitd invdldturd pg care o pdstrez,fiindcd de la Pdrintele am invdjat multe, dar pot vorbi de paceacare intra in mine, ori de cAteori vorbeam cu Sfinfia Sa. Era o pace care md ridica de pe pdmAnt. $i sd gtifi cd sunt incd multe lucruri care nu se stiu despre Pdrintele, as vrea sd vd mai spury ca sd le punem intr-o carte. Sunt lucruri despre care nimeni nu stie.Si toate acestea negtiutelin de lucrarea pe care a fdcut-o Pdrintele Arsenie dupd Evanghelie, dupd viala MAntuitorului Iisus Hristos.

27

Relafia duhovniceasci dintre Pirintele Dumitru Stiniloae si Pirintele Arsenie Boca10 ArsenieBocae unfenomenunic in istoria ,,Pdrintele monahismului romAnesc" Pr. Dumitru Stdniloae (1903-1993)11. impreuni Filocaliei truditori in redactarea qi traducerea

Relafia dintre Pdrintele Stdniloae si Pirintele Arsenie Bocaimplicd o delicatd abordar". ln decursul primei sale studenlii (1929-1933), tAn5rul Ziart Boca il va fi cunoscut bine pe Dumitru Stdniloae, pe atunci .profesor suplinitor la catedra de istorie [bisericeascd]a Lrstitutului Teologic din Sibiu"l2. Dupd absolvirea Academiei de Arte Frumoase din Bucuregti (1938)13, ZianBoca intreprinde unicul sdu pelerinaj la Athos (martie-mai 1939). De acolo se va intoarce cu un,,caiet de texte ascetico-mistice"1a, pe care Stdniloaeil va folosi la redactareaprimei traduceri din Filocaliels.Acest lucru e recunoscut in prefala volumului din 1947;,,... la unele scrieri am folosit 9i copii de pe manuscriseromAnestimai vechi de la Athos, adusede P.C.Sa [SerafimPopescu]9i de PdrinteleArsenie"16. Aportul Pdrintelui Arsenie la realizarea Filocaliei nu se opreste aici. Prefala ediliei din 1947 menlioneazd:,,Un cald cuvAnt de multumire trebuie sd aduc P.C. Pdrinte Ieromonach Arsenie, de la Mdndstirea BrAncoveanu,bunul meu student de odinioard,caremi-a rdmasmereuaproape. P.C. Sa a

considerabilca sd pot duce la capdt o muncd atAt de

Arsenie Boca impreuni cu miscarea religioasd din jurul MAndstirii Br6ncoveanu sunt ctitorii -Filocaliei romfrnesti"2o. sfdrgi! prefafa volumului IV afirmi ln cd ,,P.C.Pdr. IeromonachArsenie ... a continuat sd dea acelasi sprijin hotirdtor [a tipirirea Filocaliei] prin abonamentelefdcute"2l. Dupi evenimentele din 1989, Pdrintele Stdniloae gi-a dat acordul pentru retipirirea volumelor I-IV din Filocalie, in acestscop intocmind o noud prefal#. ln mod surprinzdto4, nicio menliune la contribufia - atAt de apreciatd altddatd - a Pdrintelui Arsenie, nu apare in text. Ne-am putea intreba: Care sunt raliunile acestei omisiuni? Cu noblefea 9i discrelia ce-l caradterizau,Pdrintele Stdniloae nu s-a grdbit sd clarifice chestiunea: ,,Nu vi mai pot spune nimic despre el", declara, intr-un remarcabil interviu luat de Crina 9i Florian Palas,in luna aprilie a anului L99323. cdteva fraze inainte, Cu asociasepersonalitatea Pdrintelui Arsenie cu cea a lui Zelea Codreanu: ,,Arsenie Boca mi-a fost foarte apropiat ca student la Sibiu. Veneala mine 9i stitea luni de zile uneori. (...) Era o taind in el, era un om care spunea cu hotdrAre, nu spunea cu ezitdri, cum spun alti oameni 9i cum si eu imi dau seama cd nu pot defini lucrurile. Dar nu gtiu de ce n-a mai venit la mine"2a. Pirintele Arsenie Bocain amintirile Lidiei Stiniloae

procurat P.C. Sa am putut face fald unor greutdli i" r" ridicau ca munlii in calea tipdririi acestui volum. P.C.Sa poate fi numit pe drept cuvdnt ctitor Dupd imboldul ce mi romAnestl. defrunte al Filocaliei l-a dat necontenit la traducerea acesteiopere, acum susfine cu putere nesldbitd lucrarea de tipdrire' Dacd Dumnezeu va ajuta sd apari intreaga operd in romAnegte,acest act va rimAne legat intr;o mare mdsurd de numele P.C.Sale9i de migcareareligioasd

Pdrinte Ieromonah Arsenie a reinviat cu viala 9i cu propovdduirea duhut Filocaliei in viala religioasd u pbpotnlui nostru"7s.Sau: ,,PreacuviosulPdrinte
30

$i totugi! Rdsfoind amintirile Lidiei Ionescu (prima edigie: Stdniloae Humanitas,2000)25, putem ne face o idee despre ,sdceala" survenitd intre profesor
31

9i fostul sdu student. Considerafiile fiicei marelui teolog trebuie insd ,,flltrate" de subiectivismul inerent oricdrei evocdri 9i confruntate - cAnd gansa ne-o permite - cu alte referinfe documentare. Lidia ne-aldsat,indiscutabil,ceamai emolionanti Stdniloae mdrturie despre omul Dumitru Stdniloae.Amintirile prin naturalele9i prin acelparfum al unei te cuceresc lumi dispdruteparcdpentru totdeaunasub,,teroarea istoriei". Din pdcate, nu lipsesc inexactitilile 9i unele afirmafii discutabile, lucru observat de cdtre Despre biografia Pdrintelui Arsenie, comentatori25. autoarea afirmd, de pildd, cd ,,lZian Boca] fusese student la picturd la Bucuregti,vreme de un an. Apoi s-a hotdrAt pentru teologie"27.Ori, din documente reiese cd Pdrintele studiase intAi teologia la Sibiu (1929-1933), pentru ca apoi si frecventeze timp de cinci ani (!) cursurile Academiei de Arte Frumoase .. pe din Bucuregti, careo va absolvi(cubrio) in 1.93828. Existd in lucrareaLidiei Stdniloaeo insinuare la adresa Pirintelui Arsenie Boca, una care se leagi de ,,slava degartd". Astfel, in formularea autoarei, Pdrintele Arsenie ar fi cdzut pradd unor ,,atitudini extravagante, cAtugi de pufin in spiritul dreptei credinle"ze, care l-au condus la ,,spectaculozitdti ieftine gi exaltdri discutabile"3O.Legdturile cu Stdniloae au incetat (potrivit Lidiei Stdniloae) ca urmtue a deciziei Pdrintelui Arsenie de a transforma Mdndstirea Prislop intr-o mdnistire de maici3l (Se pare cd Pr. Stdniloaeconsidera mai oportund o obgte de cdlugdri). De atunci, afirmd autoarea, ,,Pdrintele Arsenie n-a mai revenit niciodatd la noi"32.Fdrd a minimaliza gravitatea acesteineinlelegeri, ni se pare
32

(totugi) greu de crezut ci ea ar fi putut submina o prietenie atAt de frumoasd. Din nefericirq,.in lipsa unei mdrturii concludente,taina acestei,,rupturi" va rdmAnepentru totdeaunanedezlegatd... Lidia Stdniloae: ,,Vreau sd accenfuez incd o dat5, cu toati rdspunderea, una caream fost de fafd ca la acesteimprejurdri, cd tata a linut mult la Pdrintele Arsenie, atAtavreme cAtacesta mentinut in limitele s-a indatoririlor de mai sus ["de via]i aspri, asceticd, riguroasi> - L.S.l,incadrAndu-se strict in conceptiilesi prescripfiile Sfintilor Pdrinji gi ale ftaditiei monahale. Si a agteptat de la el realizareaunei innoiri, a unei invioriri a religiozitdlii populare, in acestcadru bine conturat.Da4 de la un anumit momenl cAndPdrintele Arsenie a adoptat alt mod de a vedealucrurile, relafiile dintre ei s-au rdcit, tata nu i-a mai aprobat felul de vlald, iar PdrinteleArsenien-a vrut sd accepte critica si observatiiletatei. Si sentimentelelui Stdniloaein urma acestei indepdrtdri se pot descrie printr-un singur cuvAnt: dezamdgire profundd"33.Din acest pasaj nu rezultd carea fost motivul real al divergenfei dintre cei doi. Acel ,,altmod de a vedealucrurile" e putin probabil legat de transformarea Prislopului intr-o mdndstire de maici, lucru care,in concepfialui Stdniloae(?), ar fi condus la un stil de viatd ,,contrar prescriptiilor Sfintilor Pdrinti". Dimpotrivd, dupd cum reiese din HotdrArea Sinodului Mitropolitan (9 noiembrie 1998)prezidat de ipS Nicolae Corneanu,prin care se desfiinta actul de inldturare a Pdrintelui Arsenie de la Mdndstirea Prislop,,...viaja insdgia mdndstirii[a fostl tuibutard rAnduielilorpe care(...) obgtea incropitd in 1949si transformatdin mdndstirede maici in luna

aprilie 1950,le-a respectatcu sfinfenie. (.") Obgtea via]a [irislopului] nu s-a instrdinat niciun moment de BisericiiOrtodoxeRomAne"s. Revenind la insinuarea de slavi desartd,e un fapt cd PirinteleArsenie nu era nici pe departetArriruf nelxperimentat pe care ni-l descriu memoriile Lidiei la Stdniioae,ci un om al cirui discernimAnt ajunsese maturitate. Ne-o dovedesc,printre altele,firsemndrile Pdrintelui din acea perioadd: ,,Ispita sfinleniei e cea

cititorilor de scrierispirituale":r(!). (Cao circumstanid atenuanti, amintim cd abia in anii din urmd au iegit d,esub tipa1, in condilii grafice de exceplie, cele mai reprezentltive texte ale Pdrintelui Arsenieao') de E adevdratcd popularitatea cares-abucurat (9i apoi la Prislop) a fost Arseniela SAmbdta Pdrintele uriagd. Dar trebuie addugat cd Pdrintele nu a cdutat u."ri ltr.*, ci ,,mullimile il imbulzeaL\ ca sd asculte cuvAntullui Dumnezeu" (Luca5,L):,,Dupd cAtivaani

de la cdlugdrireamea si intrarea mea in preofie,mi s-a intAmplat un lucru pe care nu l-am urmdrit: o mare influenld in popo4 o faimi de predicator gi-de preot. Datoritd cunogtinlelor ce le adunasem in vremea studiilor gi pe care le aplicam unde se putea face aceast4poporul sdreamarginile aprecieriijuste gi md credeaexcepfionalde inzestrat.De nenumdrateori am fitcercat,9i mai incerc, a le mai stinge capriciile unei credinle necontrolate,cea de domeniul fanteziei - cd aceasta mAntuiegte si abia am izbutit s5-i scadla o nu iubire [pe] caremi-o pdstreazd fird sdmd mai intrebe"47. Intr-o pagind autobiograficd, Pdrintele Arsenie i9i reafirma,,hotdrdreade a stdvili din pastoratianoastrd, tot inutilul magic dupd care umbld poporul"a. De altfel, inclusiv Securitatea la cunogtinjd,prin agenli lua infiltrali, de faptul cd,,lumeai-a fdcut o iaGareclimi, a exageratanumite lucruri gi din aceastdcauzda avut de suferit"s. Dosarul informativ al Pdrintelui Arsenie ne permite sd completdm acest tablou. Astfel, afldm cd, incepAnd din 1946, Pdrintele era ,,cunoscut de domnul ministru Gheorghiu-Dej 9i [de] Teohari Georgescu(...) care [voiau] sdJ promoveze intr-un post de episcop"e (Singuraexplicafiepentru ,;atarea" acestei oportunitdjr,nu poatefi decAt...fugude slavd degartd!). Mai mult, conform mdrturiei IPSBartolomeu Anania, dupd 1948, insusi Patriarhul Justinianpldnuia sdl ridice pe PdrinteleArseniela rangul de arhiereu: ,,Stiu cu siguranld cd Patriarhul se gAndeasd-l cheme la treapta arhieriei, da1,precum se cunoaste,Arsenie a fost arestat,dus in lagdre de muncd forlatd si apoi, practic, obligat sd rdmAnd inactiv"s. Mai stim, de asemenea,cd in acea vreme, Pdrintele Arsenie se
35

afla in bune relalii cu Petru Groza6.Prin urmare/ nu i-ar fi fost deloc greu sd profite de pe urma acestor ,,simpatii"!De cea preferatin locul puterii - arestdrile, in locul confortului - urmdririle, in locul recunoagterii - marginahzarea, la indemAna oricui si rdspundd!.. e Pentru a incheia acest capitol, menfiondm cd Lidia Stiniloae avea sd recunoasci, peste ani, in Pdrintele Arsenie - cu care se intAlnise intdmpldtor pe stradd - ,,o persoand anonimd, un trecdtor pe asumat anonimat Acest strdzileBucuregtiului9i atAt"a7. in constituie, opinia mea, Iatura cea mai fascinantda bio afiei Pdrintelui Ar senieBoca, Acceptareacondiliei gr de ,,marginal", gi incd pAnd la moarte, nu putea veni decAt dintr-o deplind congtiinli a lepdddrii de sine: ,,Trebuie sd fim dezbrdcali de orice 9i numai pe Dumnezeu sd-l avem ir suflet"s. In ce privegte atitudinea fali de profesorul sdu de altddatd,ni separe elocventd insemnarea Pdrintelui de pe spatele unei cdrli de vizitd,,primiti cu ani tr urmd de la Stdniloae. E vorba despre faimosul paragraf.13,7 din Epistola cdtre Evrei: ,,Aducefi-vd aminte de mai marii vostri, care v-au grdit voud cuvAntul lui Dumnezeu; ptiviJi cu luare-aminte cum 9i-au fircheiat viala 9i le urmali Este, poate, cel mai inspirat ,,epilog" la credinfa"ae. o prietenie care 9i-a pus amprenta pe destinul a doi oameniexcepfionali... Lucrarea de la ,,SAmbita", evocatl de Pirintele Dumitru Stiniloae Misiunea propoviduirii, inceputi de Pdrintele de Arsenie la SAmbdta Sus,in urmd cu mai bine de o

jumitate deveac, continudsdaducdroade,la mormdntul pentru-aurmdri de la MdndstireaPrislop al Sfinjiei Sale. efectele pe termen lung ale acestei propoviduiri, trebuie insd sd inlelegem miza ei reali. Nimeni n-a sesizatmai acut (9i mai just) acestlucru decAtpdrintele Stdniloae:,,De mult ne simteam datori si scriem in aceastd foaie despre lucrarea duhovniceascdce se sdvdrseste de zi la Mindstirea Brdncoveanu, largi zi cu addnci efectein viala poporului nostru. intr-o foaie 9i ca a noastrd,nu se dau numai indemnuri despreceea ce ar trebui si se faci in scopul intdririi credintei,ci se incresteazd faptelecareilustreazdmodul in caretrebuie sdselucrezeinzilele noastresi carepot influenfa astfel asupra altor4 preofi si credinciogi.(...) Mdndstirea de la SAmbita de Sus nu e loc pitoresc de excursii gi de distraclii inrdmate in chenare arhaice, ci mediu d'e zguduiri sufletegtifirnoitoare,de intAlniri serioaseale sufletelor cu vocea lui Dumnezetr, carele obligd la o viatd scoasd din mocirla inconqtienlei 9i plicerilor ugoare.Pe pajigtile mdnistirii 9i frin i".dp"iif" ," "i, pe afli zilnic 200-300 fiinle omenegtifirgenuncheate de s-ubstreaginileei ln rugiciune si scrutAndu-9i trecutul de pdcatea cdror povard nu o mai pot suporta.(...) Cine ii urmdregte dimineafa, in timpul predicilor Pdrintelui Arsenie, trecdnd r6nd pe r6nd din stalea de incdntare pentru frumusetile duhovnicegti care le sunt dezvdluite,la hohotelede pl6ns pentru pdcatele nu loq, mai poatefi in mod continuu omul carea fost. (...) in ceconstdtaina acestorimpresionanteefecteale lucrdrii Pdrintelui Arsenie si caresunt elementele programului siu de lucru? Fird indoiald cd mijlocul prin care lucreazi Dumnezeu tr suflete este cuv6ntul pe care il rostim in numele Lui. Dar cuvdntul are o efiiacitate
37

deplini numai c6nd are acoperireaaurului care este Atunci e un cuvAnt ce se rupe viafa celui ce-l rostegte. dintr-o fiinld care a devenit rug al credinlei 9i muti focul la auzitori. Despreviala Pirintelui Arsenie nu e neces.usd vorbim, cdci asprimeaei e cunoscutd9i nu vrem sd-l supdrdmliudAndul. CuvAntul siu pomegte din neclintirea de stAncda celui ce nu se tdrguiegte9i nu se clatind ca trestia betutd de vdnt, ci e intreg a9a cum ii estevorba: curat, opus oricdreipatimi 9i oricdrui Prin Pdrintelui Arsenie? gand de mdndrie. P,rogramul ceeace a fdcut din sine gi prin ceeace propoviduieste, La a esteo uie restaurare celui mai autenticduh ortodox. cu tradilia rdsdritean5" duhul ei noi credeaumulli cd de infrAnare,e prin definilie cevapasiv,lipsit de forii. Cine vrea sd vadd gdlgAitul vieiii celei mai cuceritoare n-are decdt sd meargdla 9i forja ceamai coplegitoare, Sdmbita de Sus.Predicade la Sdmbdtade Sus are ca obiect principal combaterea pdcatului prin trezitea gAndului la prezenja vie a lui Hristos. De aceea" treapta in care culmineazdpregdtireapelerinului este mdrturisirea. Te minuneazd acuta sensibilitate fald de povara insuportabild a pdcatului ce se trezegtein PdrinteleArsenie aratdcdt de mult oamenila SAmbdta. se poate infldcdraprin trdire tot tezaurul dogmaticei9i al disciplinei rdsdritene.Hristos lucreazd numai prin SfinteleTaine9i in Bisericd.Fiecarecredinciose obligat sd rdmAnd intre semenii sdi, rugAndu-se pentru ei, crezAndpentru ei, fiind rdspunzdtor pentru ei. Orice individualism saumAndriedomicd de afigaj,de nuanfd sectard,este lovit in cap. Smerenia9i puritatea vielii sunt condijiile sau mai bine zis condiiia neapdratda mAntuirii. Ne esteimposibil sdreddm mdcarschematic toate laturile propovdduirii de la SAmbdtade Sus.
38

importanla nafionaldpe linem doar sd mai accentudm careo are lucrareade acolo"s. Cuvintele Pdrintelui Stdniloae,firci atAtde vii, ne reveleazi dimensiunilerealeale propovdduirii cregtine a Pdrintelui Arsenie Boca. Mesajul sdu citre neamul rom6nescnu poate fi altul. Trezireacongtiinlelor spne o viajd autenticinduhovniciti - misiunea dintotdeauna a profetului-e condifonatd de recunoasterea asumarea si acesteimogteniri spirituale coplegitoare. Zecile de mii de pelerini careajungin fiecareanla Prislopcunoscdeja acest lucru. Insd mostenirea Pdrintelui Arsenie Boca trebuie injeleasdin contextul unei intregi generafii,al cdreisimbol-testament zugrdvit in absidaaltarului de e la Sf.Elefterie.Pirintele fustin P6rvu,unul dintre ultimii supraviefuitori ai indrisorilor comuniste, ne avertiza trist ,,Vai de neamul care nu igi cinstegtemartirii!" Astfel, renasterea noastrd ." .r"i* e condifionati de constientizarea deplind a jertfei,,generatieirdstignite". Aceastdrecunoastere aceastd si asumarepot gi trebuie si inceapdcu PdrinteleArsenieBoca. Alexandru Valentin CRACILIN

Consiileralii pe seama teologiei Pdintelui Profesor Dumitru Stdniloae Tbologul Q903-799J)gi n Prcacuztiosului PdrinteArsenieBoca AgL0- lgSg) Iati cd de doud milenii incoace,adicd de la intemeierea credintei crestine,suntem capabili sd ne cinstim si si ne omagiem eroii istoriei sau martirii credintei, precum 9i personalitdtile marcante,
39

universale 9i najionale, care au amPrentat istoria, veacurile si locurile cu activitatea, cu viafa 9i cu Anul invdldturile ori scrierile lor mult folositoaret... - 2012, nasterea a prdznuimimplinirea L09ani dela acesta si, aremelnicd mai cu senmd, pdmilnteascd, in viala cea a in L9 ani de la nagterea aiala ceaaeVnicd Impdrdliei al al secolului ortodox Cerurilora celui mai mareteolog gi XX - lea, marecunoscdtor mdrturisitor al inodldturii cea a patristice dogmaticeOrtodoxiei mult gi scripturistice, - Pdrintele Profesor Dumitru Stdniloae, sldaitoare dupd ce gi-a purtat cu toatd demnitatea 9i increderea in Dumnezeu cruceavielii si a suferinjei, de-a lungul timpului sdu, pe acestpdmAnt!... De aceea,pentru noi, din anul 1993, aceastdzi a nasterii sale celei vegnice,ne va duce intotdeauna cu gAndul, mintea, cugetul 9i simlirea la ,,Pdrintele Dumitru Teologul", fdrd a sugera prin aceastain mod exPreso tentativd de canonizare, cdciacestlucru se va decide in timp, atunci cAnd se vor inmdnunchia toate criteriile doveditoare ale sfinfeniei viefii lui. insd, apelatiaul a intru totul, deoarecefost i de ,,Teologul" se potriaegte ci Dumnezeu, despre omul care,nu numai cd a aorbit inseamnd a intrat in cd mai alesa aorbit cu EI. Aceasta cu comuniune El, trdind prin El gi cu El. pi cum niciun nu stipuleazd.cilttimp trebuie sd treacdpentru canon a canoniza pe cineva, ajungem la concluzia cd trdirea Pdrintelui cu Domnul Iisus Hristos gi in Hristos s-a consumat deja in aceastdistorie. L02 seimplinesc ani dela nasterea Tot anul acesta, Boca, dintrecele una Arsenie mdrturisitor Prencuaiosului apropiat RominegtL ale maimari personalitdli Ortodoxiei in anii cfrnd a in al PdrinteluiDumitru Stdniloae, special fost tradusdgi tipdritd Filocaliala noi; ctitor demfrndstiri,
40

pictoraI dumnezeiestilor cuainte un teolog un cuahnt si cu dens, mdntuitor, ,,de ca foc". Desi au trecut 23.deani de la trecerea sa la Domnul, Preacuviosul mdrfurisitor Arsenie Boca nu a fost o clipd uitat de credinciogii romAni 9i iatd cd rAuri de oameni curg citre Prislop, acolo unde Pdrintele isi are mormAntul, dorind parcd o intoarcere la matcd, la lzvod de viafi care este Iisus Hristos, o intoarcere de la necredinfd la Via!5. Pdrintele Arsenie Boca nu a dezvoltat o pasiune deosebitd pentru scrisul fir sine, pentru a elabora opere teologice de amploare, Sfinjia Sa a dus o viald care sd-l fereascdde slava degartd,dupd deviza ora et labora.Astfel ci intreaga sa lucrare in Domnul poartd amprenta viefii si personalitijii sale, care ani lungi s-a legat de cuvintele smerenie, discretie si semianonimat asumat. mai addugdm cd teologia Sd Pdrintelui Arsenie Boca este mai pulin cunoscuti si din cauza faptului cd lucrdrile sale autentice au fost publicate relativ recen! dar 9i pentru cd existd inci o sumedenie de manuscriseincd nepublicate. Pe principiul ora et labora,Pdrintele se ruga permanent cu o rugdciune de foc, dar gi lucra tot timpul ,,cu mAinite", asacum mirturiseste ucenicul sdu, Pantelimory ajuns acum la vArsta de 87 de ani. Pdrintele a zidit, a sdpa! a sddit, a picta! a ridicat ldcasuri bisericesti, dar in ceasurile de rdgaz nota in caietelesalecuvinte sifraze insuflate de Duhul SfAnt, carealcdtuiesco teologie din careputem intelege fdrd doar si poate cd Dumnezeu, prin Pdrintele Arsenie, a voit sd ne vorbeascdnou5, romdnilo4,sd ne comunice ceva ce tine de intoarcereala credinJd,, intoarcerea de la omul esenfial.
4T

Teologie cu ridiicini filocalice Teologia Pdrintelui Dumitru Stiniloae este o teologie filocalicd. Este frumoasd prin insdgi natura ei, dar conduce 9i la o infrumusefare duhovniceascd a celor ce se apleacdsd o studieze. Oricine citegteo scriere a Pdrintelui poate sd-9i dea foarte repede seamaci are de-a face cu altceva,cu ceva care nu se consistenld_ intensitate, intr-o asemenea mai gdsegte 9i la alli teologi. Iar acest ceva este duhul Pdrinfilor Filocalici in carePdrinteleStiniloae a scris 9i a trdit. $i teologia Pirintelui Arsenie Boca este una filocalici. in afari de faptul cd frumuselea scrisului sduprovine din frumuseleavielii lui Hristos, Pdrintele Arsenie Boca are o meticulozitate aparte in a alegeprin insuflare de la Duhul SfAnt- celemai frumoase9i incbrcatede duh cuvinte, astfelca mesajulsdu filocalic si pdtrundd in inimi 9i sd redestepte congtiinle. Bocaa fost9iunpictorinzestratcu un PdrinteleArsenie astfelcd tot ce a scrisestefilocalic; ai har dumnezeiesc, impresia parcurgdnd lucrdrile sale cd acestapicceazd cuvinte, nu le scrie. Cdpdtdm astfel indrdzneala si-l numim pe Pdrintele Arsenie Boca - avdnd exemplul viu al picturii exceplionalede la BisericaDrdgdnescu - ,,pictor dumnezeiegtilor cuainte". al intre misiunea propoviduitoare gi harul profetic Pdrintele ProfesorDumitru Stiniloae - ,,celmni de aenerat mu$i al influent teolog contemporaneitdfii.',, - apare astdzica un pirinte ca un pdrintespiritual" 9i spiritual ce ne aduce,prin opera sa, la comuniune si, Esteo realitateparadoxaldsdvezi deci,la comunitate.
42

cum teologii protestanfi9iromano-catoliciimpdrtdgesc aceleasiidei cu teologii ortodocsi, atunci cAnd este vorba de teologia Pdrintelui Dumitru Stdniloae. gi apare,in mod iirevitabil, urmitoarea intrebare: Care este cauza acesteiapropieri? Cred cd este important sd gdsim rdspunsul la aceastd intrebare,deoarece el in se ascunde si misiunea ce ne revine nou5, teologilor de astdzi. hisa acestrdspuns nu poate fi dat pdr,:tr-o prelegere, studiu sauo carte,ci trebuie urmiritprin un intreaga noastri activitate teologicd ulterioari. De fapt ceeace cdutdm noi nu esteun simplu rdspuns,ci reprezintd esenlagdndirii Pdrintelui Stdniloae, carene adund spre a ne hrdni cu darurile teologiei sale.Chiar Sfinlia Saspunea, un testament ca ldsatteologilor azi,cd de teologia saisi aa?mplini rostulnumaiin mdsuraincare aa pldmddisi cultioa,in minteacelorcareo studiazd, puterea iubirii spredezaoltarea ideilorla careel a ajuns. Preacuviosul Pdrinte Arsenie Boca este unic in istoria Ortodoxiei rom6nesti prin aceeacd a ndscut un val uriag de simpatie 9i dragoste din partea credinciosiloq, mult inainte de a fi canoniza! lucru cu fdrd precedent (la o aga mare scari). ]inAnd cont cd mii 9i mii de oameni se fac pelerini spre Prislop an de an, intr-o proporjie din ce in ce mai mare, nu cred cd exagerdm dacd vom afirma cd intr-un anumit moment intreaga tard isi va indrepta pagii 9i atenlia spre Pdrintele Arsenie Boca; vorbim de momenful in care potrivit profejiei Sfinliei Sale: ,,Ia Tara foc din Prislop". Remarcim cd prin harul sdu profetic, Pirintele Arsenie Boca a stiut ce vremuri urmeazd pentru romAni si pentru lume in general, astfel cd in lucririle sale teologice,planul eshatologiceste foarte

vremurilor de pe urmd sunt bine dezvoltat,iar semnele sd poate Pdrintelui scrierile cu Cinecitegte atentie distincte. celdin urmd. sau dacd deosebeascd suntem nu in aeacul O teologie niscuti din iubire Observdmcd dragostea9i iubirea ce au stat la baza studiului Pirintelui Dumitru Stdniloae9i pe care le-a inserat cu prisosinli in crealia sa, ne cheami sd le cultivim in viafa noastrd 9i a semenilor nogtri, din putem sPune perspectivS, intreaga lume. Din aceastd cd opera Pdrintelui StdniloaeesteizvorAtoarede iubire iubiri 2i comuniuni supremei 9i comuniune,iar structura Din iubirea Sfintei Treimi, revdrsati Treime. esteSfknta peste lume sub forma darurilor creatiei gi din iubirea jertfelnicd a Mdntuitorului nostru Iisus Hristos, isi extragesi i9i adund Pirintele Stdniloaeforla scrisului siu. El nu face teologie dupd modelul matematic,tn care rezultaful aparein urma unei analize,ci teologia nu lui are la bazd,modelulAgapi. PdrinteleStdniloae lui Ia teologicd descoperirea cautdsd ajungdprin analiza experienla sd el ci, Dumnezeu, dimpotriad, doregte descrie pentru ca gi allii sd cu iubirii si comuniunii Dumnezeu, el pe pdtrundd drumulpecare seafld.Credem ci intreaga sa operd poate fi vdzut6,ca un rdspuns dat iubirii lui c4 Dumnezeu. El se strdduiegte9i chiar reugegte prin scrisullui, sdne aratecAtde mult ne iubegteDumnezeu putem 9i cAtde mult trebuiesd-l iubim 9i noi. De aceea, spune ci teologia Pdrintelui Stiniloae se adreseazd'nu Aceastaface numai minfii, ci 9i inimii 9i voinfei noastre. citim o pagind din sd ne ddm seamade ce atunci cAnd lucrdrile sale suntem transpugi intr-o stare de liniste, meditatie si reculegere.
44

Teologia Pirintelui Arsenie Boca este de asemenea cane ndscutdin iubire si revarsdiubire una s-a peste credinciosi, in suvoaie mAntuitoare. Capitolele intregi dedicate iubirii din lucrdrile sale mdrturisesc despre iubirea lui Dumnezeu Tatdl Creatorul, Carea adustotul la aialdgia pusin crealie sdmbure iubiremereu de roditor,despre|ertfa plind de iubire a lui Hristos, Care S-asuit peCruce, ardthnd oamenilor trebuie urcdm cum sd la Cer,despreiubirea de Legegi de cuvAntulEvangheliei, care inseamnd fapt cunoasterea adeadrul,despre de gi iubirea de Dumnezeu si de oameni, carepoate strilbate aeacurile sd-l rdpundpe ,,tatdl rdutdfii" ori de ckteori gi acesta unelteste ceaa, despreiubirea cu care Dumnezeu ne-a dat poruncile, ajuthndu-ne prin minunatasdld1luire in oameni le respectdm, sd despreiubirea ca de foc care aprinde lumea, ca un phrjol careardeputerilerdului gi strdluceste luminddumnezeiascd smeritiiurmdtoriai cu pe Iui Hristos, despreiubirea cu CareDumnezeune-aiubit Cel dintdi, caretrebuiesdfie gi modelul iubirii noastre de Dumnezeu de oameru, si despre iubirea jertfelrucd., care inseamnd urmdmexemplul sd Mhfiuitorului gi caoameni sd nefacem2i noijertfd sfilnfi tnaintea Dumnezeu, lui despre iubirea noastrd plind de credinjd gi nddejde,careeste asemenea cdrdrispreImpdrdfie. unei Doui coordonate:hristocentrism si autenticitate Mai trebuie retinut faptul cd opera Pdrintelui Stdniloae se remarcd prin continutul sdu autentic. in acest sens, teologiasa este una hristologicdsi hristocentricd. pleacd de la Iisus Hristos, gi prin Ea intermediul lui Iisus Hristos, duce tot la Iisus Hristos - Domnul gi MAntuitorul. De la HristosCel mdrturisit

lui lisusHristos. Drept unnare, scrierile Pirintelui Dumitru Stiniloae sunt impregnate de prezenla MAntuitorului Iisus Hristos. Aici, Domnul Hristos este prezent in mdrelia slavei Sale, flar 9i in smerenia Sa slujitoare. Nu este un Hristos conceptualizat, ci Hristos Cel Om, prin cue unic 9i adevirat, Dumnezeul de la moarte la viafd. De aceea, din suntem treculi 9i acest punct de vedere, oPera Pdrintelui Stdniloae trebuie consideratd un punct de reper. Ea nu ne mhntuirii, ci ne reintoarce in lasd sd orbecdim cdutarea - Ilnicul Rdscumpdrdtor Mhntuitor. si Ia lisus Hristos la Cer, agacum sPunePdrintele Dumitru in indllarea omullti", nrt lucrarea sa ,,list'tsHristossau Restaurarea de lui H_ristos umanitatea reprezintd o indepdrtare a istoricd. Prin Indllare Iisus Hristos nu pirdsegte lumea, ci isi transpune umanitatea asumatdin planul atotprezenlei duhovnicesti, pnevmatice, pentru ca toli si ne putem uni cu El. Teologia Pdrintelui Arsenie Boca este scrisd de asemenea intr-un registru de o autenticitate incontestabild. Cunoastereain profunzime a Sfintei Scripturi 9i a Scrierilor Sfinlilor Pdrinli a contribuit la un demers auctorial,in care PreacuviosulPdrinte nu faceexcesde citate,ci dimpotrivd, vine cu un text ofertant, ugor de citit, dar in acelasitimp extrem de dens si plin de semnificajii. La fel cum il cheamdpe
46

Hristos in cunoscuta rugdciune alcdtuiti de Sfinlia Sa: ,,Vino 9i Te sdligluiegte intru noi impleuni cu Tatdl 9i cu Duhul",la fel - 9i de aici reieseintregul fundament hristologic al scrierilor sale- el il cheamd pe Hristos ca martor al cuvintelor pe careni le-a ldsat mogtenire. Antropologia Pdrintelui Arsenie Boca de asemenea este una de o autenticitate rard. Preacuviosul Pdrinte cunosteafoarte bine constitulia omului, fiindu-i familiare toate aspectelecare tin de trup 9i suflet, de fiziologie 9i de spiritualitate. Prin celescrise,prin testamentul sduliterat, Pdrintelearatd cd poate fi un foarte bun medic de trupuri; principala sa preocupare a fost insi sd vindece rini sufletegti, astfel cd, Ortodoxiaa cAgtigat prin el un medicdesuflete neintrecut. invdldturile despre om ale Pdrintelui reprezintd o antropologie valabild 9i in zilele noastre, sunt invdldturi despre omul vechi si nou, valabile pentru ambii deopotrivd. Pdrintele Arsenie Boca a putut intrezdri cu duhul ce vremuri vor urma; a cunoscut de altfel schimbarea omului in dire$ia rdcirii credinlei 9i a instaldrii ,,urdciunii pustiiri" (Matei 24,15), care provine din pustiirea firii omenesti. Preacuviosul nu criticd oamenii pentru pdcatelelo4, doar incearcd sd-i trezeascd,amintindu-le la fiecare pasaj scris de Sfinjia Sa de MAntuitorul si lucrarea Sa minunatd, de iubirea Sa negrditi pentru om. Iisus este Cel care a reficut si reface firea omeneasci, oricAt de cdzutd ar fi, este Cel care locuieste in fiecare om prin Sfintele Taine, este Cel care ne indeamnd in a fi ,,om nou, chip 9i asemdnarea lui Dumnezeu", este Cel care se aratd omului la implinirea poruncii gi a Taineloq, este

Cel care,,Sesildsluiegtein om in adAnculunde nici congtiinfanu ajunge"sl. Scrieri teologice cu mare putere innoitoare lncd un aspect foarte important in opera Pdrintelui Stdniloae este puterea eliberatoaregi contextul acestuia?n opera o innoitoare care reprezintd Pe actual. Aceastd operd inldturd toate atacurile pe care impersonalis{nul, dualismul, existenfialismul, gnosticiimul, evolufionismul, precum 9i celelalte ionceplii ale modernitdlii le-atl adus impotriva persoanei umane. Omul nu este ldsat si fie distrus de aceste concepfii, ci este rePus in adevdrata sa accentueazd demnitate. PdrinteleStdniloae foarte mult interpersonald,' si de ideea persoand pe ceade comuniune SfAnta Treime este Comuniune de persoane: Tatdl, Fiul 9i Sfdntul Duh, dar 9i omul este o persoand creati dupd chipul lui Dumnezeu 9i care tinde la omul este menit sd asemdnareacu El. Ca persoand, si cu gi intre in comunicare comuniune ceilali semeni unei comunitdli cu Dumnezeu, fapt ce ducela nasterea Astfel, eliberat mhntuitoare. adicd gi ziditoare sfinlitoare, fiind de falsele concepiii antropologice,omului i se prin Hristos9i in innoirii gi desdaArgirii oferdperspectiaa ifristos. Sub aceastdformd, conceptia antropologicd a Pirintelui Profesor Dumitru Stdniloae constituie de un izvor nesecat idei carepot formula un rdspuns consistent9i substanlial inaintat provocdrilor actuale' Dragosteasa fald de Adevdrul - Iisus Hristos l-a fdcut pe PdrinteleDumitru Stdniloaesd nu fie de acord cu concepliile eronate ale vremii, ci sd se ridice A9a se facecd el a avut impotriva lor 9i sd le demagte.
48

mult de suferit de pe urma regimului comunist. in acest se poatespunecd teologia estegijertfelnicd, sa fel, dar gi eshatologicd. De aici deducem cd, privind eshatologic, teologul trebuie sd se jertfeascdmereu, pentru a putea lucra la transfigurarealumii, asacum a fdcut Pdrintele Profesor Dumitru Stdniloae. Teologia Pdrintelui Arsenie Boca este de asemenea innoitoare 9i de o tulburdtoare actualitate, estepartea tradiliei dinamice Sfinta noastrd din Bisericd. Mesajul Pdrintelui este scris intr-un registru lexical aparentmai sdracdecdtal multor teologi, dar aceasta se explicd prin faptul cd Pdrintele este, la nivel de limbaj, patristic prin excelentd, paterical, tributar tradigiei apoftegmelor. O citire atentd a textului arseniary o exegezd mai riguroasd ne indreaptd insd spre o inlelegere mai adecvatd,care ar insemna a?ezarea fireascda lucrdrilor sale in rdndul scrierilor teologilor contemporani. Duhul scrierilor Pirintelui Arsenie este cu adevdrat paterical, lexicul este usor arhaic, dar scrierea in sine cu mesajul ei cu tot, se inscrie pe o linie neopatristicd gi innoitoare de necontestat.Abord6nd problematici complexe legate de antropologie,hristologie, eclesiologie, eshatologie, Pdrintele Arsenie Boca scrie in stilul Pdrinjilor din vechime,dar frumuseleatextului, confinutul 9i esenta ne indreaptd cu gAndul spre un O. Clement, spre alli teologi contemporani ca N. Berdiaev P. Evdokimov sauAl. Schemamann. Pdrintele Arsenie Boca a suferit inchisoare, prigoniri,umilinfe gianimulli deexil,acestea punAndu9i amprenta 9i asupra lucrdrilor sale, care desi sunt strdbdtutede un fior de dragosteanimat permanent

de Iisus Hristos, au o noti de sobrietateaparte.Vorbim de o abordare extrem de punctuali 9i meticuloasd, impregnatd cu o usoardnuanld apocalipticd.Pe scurt, teoiogia Pdrintelui este scrisd intr-un registru so!rutestamentar,ai impresia Permanentci mAine trebuie sd te pregitegti ca om pentru altceva,nu pentru o-zi obignuitd, ci pentru ziua Celei de-a Doua Veniri a lui Iisus Hristos. De f.apt, ptegdtirea sufletului omului pentru primirea Mirelui Hristos esteo temd centralda ieologiei 9i gAndirii acestuimareindrumdtor de suflete din secolultrecut. Cuvinte cheie in teologia celor doi Alte doud elemente ale gAndirii Pdrintelui Dumitru Stdniloae, Pe care le considerdm foarte importante, sunt darul gi dorul. Pdrintele se folosegte foarte mult de acestedoud noliuni. El aratdcdintreaga ce ctt crealieesteun dar al lui Dumnezeu, tot ceea ea cecuptinde un iar cuprinde, hrilndul sdu,si omuleste dar Ca si dupd Dumnezeu nemurire. teologie insd gi dorul a darului 9i a dorului, opera Pdrintelui Dumitru Stdniloae trebuie vdzutd. atdt ca o mulfumire, cu alte o pe cuainteca o euhnristie, careel personal aducelui prin Dumnezeuil cdt Dumnezeu, gi caun darpecare face, Depinde de fiecarecum fl noi,ortodocgii,lumiiintregi. cum il valorifici 9i onoreazdacestdar. c-hiverniseste, PirinteleArsenie Bocaa dezvoltat de asemenea un intreg sistem teologic in jurul unor cuvinte cum ar fi adhncqi foc. Din lucrdrile sale, refinem indemnul pentru fiecare crestin de a ,,mAna mai in adAnc", laica de a trdi 9i lucra dupd glasul Evangheliei 9i
50

imitAnd viala lui Hristos, plecdnd gi de la realitatea cd,,rddicinile omului sunt fir addncul cerului"s2. Pe de altd parte, ,,focul" la care face referire Pdrintele este de mai multe feluri: estefoc de dragoste pentru Dumnezeu oameni, gi duhovnicesc", este ,,pdr1ol focul incercdrilorsi ispitelor, care dupd ,,ldmurire", scoate la iveald darurile Duhului SfAnt, estefocul aruncat de lisus pe pdmilnt,care il face puternic pe crestin in mijlocul tuturor tulburdrilor, este de focul careconduce doudmii deani neamul crestinesc pustiaacestei prin lumi, este carearde permanentla Prislop, deocamdatd focul mocnit la mormAntul Sfinjiei Sale. CAtevaconcluzii ziditoare Toli discipolii care s-au apropiat de opera Pdrintelui Profesor Dumitru Stdniloae, nu s-au infruptat doar dintr-o comoard spirituald, ci au aflat pe cel cea ddruit aceastd comoard, pe un inadldtor gi un ca pdrinte cdruia i s-au atasat cu credinld si cu dragoste. Apoi vedem cum opera marelui teolog nu se incheie c6nd inceteazd.sd mai scrie, datoritd plecdrii sale din viata cea vremelnicd, eveniment petrecut cu cincisprezece in urmi, ci se continud prin ucenicii ani sdi. Prin urmare, Pdrintele Dumitru Stdniloaea reusit sd adune sub aripa ocrotitoare a dragostei sale, cu competentd gi cdldurd inegalabild, teologi nu numai din ortodoxie, ci si din celelalte confesiuni crestine, dobilndindcu tolii acelasiglassi deci,o cale unich spre Dumnezeu,prin cultiaareagi aalorificareateologicda opereisale,in careau aflat mierecuratd si sfhntd,si au odzutstrdlucind autenticitatea adeadrului m1ntuitor. Recunoastemcu tofii adevdrul 9i realitatea cd
51

Pirintele Profesor Dumitru Stdniloae avea un chip frumos 9i pagnic, asemeni crinului Bunei Vestiri. In fala lui senind9idiafani intrezdreaicu ugufinld',,chipul nemuritotal lui Dumnezeu Iubire", iar din vorba lui omului in uesnic filocalicdsimleai savoarea ,,persoanei Gestttrilelui calme 9i niciodatd dialogcu Dumnezeu". de prisos concordau cu gdndirea lui sistematicd, Hpsita de orice ambiguitate. Scrisul sdu pdrea (9i de fapt chiar este) un urcug nemijlocit cdtre inviere 9i prezenta, cu certitudine, trdirea sa in Dumnezeu a 9i cu Dumnezeu. Din oriceexpresie Pdrintelui, scrisd profilul teologuluigi afilozofului ori aorbitd,sedistingea Afost teologul carea mers de ortodox netdgddulf. cregtin la izvoarele ditdtoare de binecuvAntare 9i energie necreatd, de unde s-a addpat 9i a devenit el insugi izvorul, cdci viala lui s-a desfdgurat ca pe o scend Tot ce deschisd. ceea eI a aaut cadar- talanlii gi talentul oferit lui de Dumnezeu le-a ardtat tuturor, fdcknd din poate sa al unbun comun, tuturor.Opera teologicd acestea oricui,insdnu 9i interpretarea laindemhna fi cititd si este este misticd si duhoaniceascd ei, fiindcd o experientd celui careincearcdsd pdtrundd gi sd inleleagd necesard lui teologia atkt deaariatdsi deprofundd. 'despre Sfinlia Sa cd este ,,cel S-a tot spus XX". $i a9a este! mai mareteologortodoxal secolului Pdrintele Dumitru Stdniloae este autorul unei teologii mdrturisitoare si al unei teologii filocalice, unice. Asemeni marelui SfAnt Apostol Pavel, avea permanent congtiinta prezenlei proniatoare a lui Dumnezeu. De aceea,nu a scris o teologie teoreticd, scolasticd,ci o teologie triitd, experiati in propria-i cu viafd. Lucrdrilesalesunt mai curdnd o conaorbire CAnd despreDumnezeu. citim decht oaorbire Dumnezeu,

din dogmatica sa, parcd il simjim pe Dumnezen, Care suferd datoritd neputinjei noastre de qiubi. A fi cum el a fost, acelasi pentru toti laolnltd totodatd gi diferit pentrufiecarein parte,aceastdcalitate nu a aparlinut decdt marilor Pdrinfi filocalici ce au realizatin chipul lor asemdnarea Dumnezeu.Pentru Pdrinteleprofesor cu Dumitu Stdniloae fiecare eraunicsiniciodati nu fdcea om o ierarhiea persoanelor care-icatcaripragul. ir .*.tu sa de lucru, asemenea unei chilii de cilugd+ pdgeaicu multd sfiala dar o paceifi inunda intreagafiinle imediat ceintrai in spafiul acelasacru,venerabil,de imortalitate. I" frtu lui luminatd, in ochii sdi mereu intredesdrigi, in vorba lui dulcedar fermd,gdseai imediat dripul marelui teolog, ori a pdrintelui duhovnicescce exercita acea paternitate duhovniceascd, asemenea marilor Pdrinti ai ' Bisericiidin trecut. Avemprivilegiul cadecAflvaaniincoace, special fir prin strddania PS Daniil Stoenescu,sd avem tiplrite in Romdnia mai multe scrieri autentice ale Pdrintelui Arsenie Boca. Putem remarca astfel, cd intAlnirea cu opera Pdrintelui Arsenie Bocaesteuna transfiguratoare, una care te poarti spre infinit, spre transcendent.Uiti cu totul de materie9i de celealeiumii. Un lucru to#e important esteacelaci teologiaPdrinteluiArsenieBoca nu trdeamni omul doarin a-sidesdride,,baierele mintii,,, ci esteo teologiepracticS, adevdrat manualde viefuiresi supravietuirelreiti*. Cel care citesteopera p#ittet,ii Arsenie Bocaare parte automat de o schimbarein forul interio4,de un seismal congtiintei, revelatiaregisirii de lui Dumnezeu. Pdrintele Arsenie Boca demonstrcazdci este un foarte bun cunoscitor al textelor de antropologie
53

este ortodoxd dar patristice, si cdantropologia a antropologiei a spiritu"ald crestereadesdailrVirea asigura care singura poate 9i cu prin unirea Hristos. omului, PdrinteleArseniene-a ldsato teologiesolidd,de mare autenticitategi de o profurzime greu de egalat' hristologice,eclesiologice, Textelesale sunt teocentrice, foarte mdrturisitoare 9i eshatologice, filocalice, sale Reflec,tiile practicd. important- cu mareaplicabilitate gdndire propriu, personalenu sunt rod al unui sistemde Pdrit t"le vorbegteir maxime 9i sentinle evanghelice, Problematica hristologic. fundamentulfiind eminamente a o ilrtoarcere omului la esenfd, este de abordatd Pdrintele la omul vdzutpatristic,estede o fulburdtoareactualitate gi permite 9i ad6ncireagdndirii cregtinein viito4, este timpul 9i spafiul, igadar o problematicdcare shdeazd permanentlucrdtoare fecundd. 9i practicda scrierilor de PlecAnd la aplicabilitatea Pdrintelui in viafa de zi st zi a cregtinului,am putea Pdrinte Arsenie, rosti: ,,iti mulgumim tie, Preacuvioase cd ai fdcut sd pldngd toate metaforele,comparafiile9i pusevreodatdpe hArtie,fiindcd l-ai mutat, teologhiselile la SfintePdrinte,pe Dumnezeudin cdr,ti, noi in case!" Profesor vom sPunedoar cd Pdrintele in incheiere, au Boca PdrinteArsenie si Dumitru Stdniloae Preacuuiosul timp, 79 trdit 90 de ani, respectia deani, insdtn tot acest au fdcut totul pentrua$ii, pentru ei s-au uitat pe sinesi au pe Biserica cflre sluiit-0,pentrulara lor,pentruOrtodoxia a$ii, o spun si S-a si uniausald. maispus decdtre romhneascd
54

si eu, cd a-I numi pe Pdrintele Profesor Dumitru Stdniloae melt"sau,,Pdrintele ori ,,Pdrintele+piritual tdu" ,,Pdrintele al unuigrupdeteologi entuziasti" fi ondeadratd ar nedreptate. El este pentrutotdeaunn nostru"- ,,Pdrintele Bisericii ,,Pdrintele Uniaersale". De asemene4intr-un scurt cuvdnt de irvitifurd, P.S. Daniil Stoenescu atrigea atenfia cd, Pdrintele Arsenie Boca mnimult decht este Ardealului", ,,Sfhntul fiindcda iubit si a ?ndrumnt uedinciosii pe intregcuprinsul de ldrii, fiind preocupat mhntuirea de intregului neamromhnesc. Astfel cd 9i PdrinteleArsenie Bocanu estedoar,,Pdrintelul", de ,,Pruncutullui Dumnezeu",,,Sfantul le Prislop",ci un Pdrinte sfdnt al intrcgii noastreOrtodoxii. Mai remarcdm inrudireaspirituald,dialogurile cd in duh dintre Pdrintele Dumitru Stdniloaesi Pdrintele ArsenieBocanu pot fi fir vreun fel contestate. Teologia celordoi esteinspiratdde acelagi Duh Sfdntgi aremarca unei originalitdF incontestabile. Plecdnd de la aceste coordonates-a fdcut in aceastd lucrare, in aceastd carte, si o aldturare a invdfdturilor celordoi cu privire la viata de familie. incheiem, niddjduind cdvom gti,pe mai departe, sdne cinstiminaintasiiasacum secuvines,degiin aceste vremuri, prepim mai mult pe alfii de oriunde si de aiurea"cdci ni se par a fi mai exotici,mai spectaculosi, mai senzationali!... totugi,suntemconvinside faptul ci fi ceeste nobilrdmAne, ceeste inr ieftin,apune!... Dumnezeu iertegi sd-i oilihneascd! sd-i Vegnicd lefie amintirea si pomenirea! sd Amin! Drd. StelianGombos,Cristian$erban
55

Despre singurdtate, comuniune cunoastere si Plrintele Dumitru Stiniloae: ,,RenuntAnd la comuniunea cu Dumnezeu si cu semenii, omul a restrAns cunoagterea sa la cunoasterea lumii ca obiect"sa. Pirintele Arsenie Boca: ,,Toatdcdrareade la porunci la cunoastere,de la asceticd misticd, nici un pasnu o facemsinguri"ss. la

DE rrr.INVATATURI roros iN
I

VIATADE FAMILIE ALE PARINTILOR DUMITRU


vl

Reflecfii pe seama acestor cuvinte in baza inviflturilor patristice si neopatristice: Fdri cunoastere, omul nu este om 9i f.drd a te insoli pe drumul cunoasterii cu celdlalt,nu ai nici Cale, nici Adevdl nici Viald. Iisus Hristos este numit si recunoscut ca fiind Cuv6nful, pentru cd El este Lumina care lumineazd, toate treptele cunoasterii accesibile omului. lnt6lnirea ,'rourtrd cu cuvdntul estein general rampa spre cunoagtere. Dar intdlnirea noastrd cu Cuv6ntul nu este doar cunoastere, ci cunoastereadeplind a vietii, cunoastereaadevdrului nealterat. Cunoastereamateriei, a obiectului, a celor ce cad sub simturi nu reprezintd un drum spre mAntuire.Esteastfelimperios necesard cunosterea lui Dumnezeu care presupune nu numai o familiaritate cu cel de lAngdtine, urcugul spre un communio ideal ce inseamndo intAlnireintre un eu siuntu, capersoane, ci 9i o doritd relationare cu Dumne zeu, Cire este si El Persoand. Faptul cd Dumnezeu estePersoand este

BocA 3t srANrLoAE ansENIE ,

o garanlie ci aldturdnd un eu si un tu, modul de organizare al viejii, al societdfii, al familiei, poate fi trinitar. Omul poartd in el libertatea ca dar divin, fald de Creator aceastaimplicAnd 9i responsabilitatea intreaga 9i celecreate,omul fiind cel carerecapituleazd cum mdrturisesc crealie9i estecongtiinlda ei, asadupi Sfinfii Pdrinfi. Libertatea 9i responsabilitateasunt interdependente, precum la f.el, comuniunea 9i cunoagtereasunt in legdturd 9i se condifioneazd reciproc. SA mai rejinem cd cine poarti in sine responsabilitateafafd de Dumnezeu, are 9i fald de fiindci omul este semeni automat o responsabilitate, creafiea lui Dumneze!. Nu poli iubi pe cineva,dacdnu iubegti 9i lucrdrile 9i faptele sale,astfel ci in dragostea de de Dumnezeuestecuprinsdsi dragostea aproapele. ilustrului teolog ln;elegem din cuvintele Dumitru Stdniloae,cd sunt oameni care deliberat fug de comuniune.Conform judecdlii celor caresedezicde comuniune,daci lumea e obiect,atunci 9i omul trebuie gAndit material, agadar9i omul este obiect 9i astfel il depirtim de constituliasateologicd,desprecarevorbea PanayotisNellas. Dezbrdcdndconstitulia omului de tot ce estespiritual in el, rezultatul esteapropiereade animalul irational, de,,dobitoace",agacumspun Sfinlii din vechime. De asemenea, omul caresedezicede comuniune incapacitatea a inlelege rolul 9i scopul de dobAndegte creafiei lui Dumnezeu 9i se lovegtede neputinla de a inlelegeiubirea lui Dumnezelr,,caddruitor continuu al ei"s. Totodatd,el se afld in imposibilitateade a-9ilega viafa de alt om, printr-un dialog care sd aibllabazd iubirea.

A te lipsi de comuniunea cu Dumnezeu gi semenii inseamnd 9i evitarea intdlnirii inci din aceasti viald cu adevirul. N. Berdiaev obdervd cd: ,,Existdtrepte ale cunoagteriiadevdrului, caredepind de gradele comunitdfii oamenilor 9i ale unitdfii lor cu intregul univers"sT. Aavea comuniunecu Dumnezeugicu celdlalt, cu aproapele nostru inseamni deschiderea tufuror usilor care se inchid in calea puterilor suflefului omului, trecereapestebarierele impuse de ideologii, filosofii, sistemesociale9i chiar de sistemereligioase. SfAnta Taind a Cununiei - fiind aceea care ne deschide inlelegerea multor taine care se afld in Dumnezeu gi in iubirea Lui de oameni, dar 9i comuniunea in iubire cu celdlalt, dupd modelul Sfintei Treimi - este o pArghie teandricd care astAmpdrd setea de cunoastere a omului, care este nativd, parte din constitutia omului, vorbim de setea de a te impdrtdgi din frumuselea gi marile taine care existd in Dumnezeu. Ca si inlelegi mai bine taina in care se afld Dumnezeu, trebuie tu insuli sd pdtrunzi intr-o Taind. La prefigurarea impdreliei ceregtipofi ajunge ftr trei, vorbim de un eu si un tu - in SfAntaTaind a Cununiei vorbim de legimdntul dintre so! 9i solie amAndoi intAlnindu-ne in iubire, pe tdrAmul iubirii desdvArsiteal Celui de-al treilea, Care de fapt este Primul. Dumnezeu, ca Fdcdtor a toate si Diruitorul tuturor bundtdfilo4, intervine tainic in relafia de iubire dintre doi oameni, oferindu-le posibilitatea de a cunoastedesdvArgirea, implinirea vielii, calea spre sfinlire, dragosteafdrd sfArgit. Sd mai remarcdm cd cei care alcdtuiau prima

comunitate cregtine, in care toate bunurile erau de obgte,senumeautfinli, de aici putem trage concluzia cd starea de sfinjenie se atinge numai atunci cAnd ai comuniune cu Biserica, cu sfinlii Bisericii 9i cu semenii tdi. Comuniunea asadar trebuie sd aibd o bazd hristologicd 9i un cadru ecleziologic.Doar in Bisericd cunoagtem rostul comuniunii, rosful unei vieti care mdrturisegtepe Hristos. Sfinlii Pdrinli indeamnd omul sd iasd de sub tentalia egoismului, acesta fiind primul pas spre comuniune, spre iubirea deplind, spre o viald spirituald intreagd. Omul este aproape intreg cAnd are viatd de comuniune cu alt om si este om intreg cAnd are comuniune si cu Dumnezeu si cu semenii lui. Ceinseamnd binesi la rdu" ,,la Pirintele Dumitru Stiniloae: ,,Bineleesterdspunsul celuilalt la necesitatea ta de iubire si rdspunsul tiu la necesitatea aceluia. E un bine si fii cu altul gi la bine si Ia rdu. Binele nu mai estebine cdnd il impui celuilalt, dar nu-l iubegti pe acela, cAnd te lii departe de comuniunea cu el. Celdlalt are lipsd propriu-zis de iubirea t4 gi tu de iubirea lui. Binele constdin a iubi pe altul ca pe tine insuli"s8. Pirintele Arsenie Boca: ,,Omul nu se poate odihni in fericirea contemplaliei pdnd nu a biruit in sine contradictiile,

tendintele rele, pAnd nu si-a unificat si consolidat fiinfa ca si iubeascd numai binele"se. Reflectii: Cine infdptuiegte binele infdptuiegte voia lui Dumnezeu. Binele 9i Dumnezeu nu numai cd sunt in relatie, ci la nivel etimologic putem vorbi chiar de o surprinzdtoare contopire. Binele din Dumnezeu este fiinfial, iar Dumnezeu reprezintd, Binele prin definifie. Astfel cd, in mai multe limbi germanice formele pentru Dumnezeu engl. God, ger. Gott, sue. Gud- sunt apropiate in mod izbitor de formele pentru bine- engl. good,ger. gut, sue.god. Mai mult de atAt, in Lexiconul grecesc al Noului Testament binele apare sub formele kalos, aghatos chrestos, si acestdin urmd termen desemndnd bundtatea, oirtutea, blkndelea, bunduoinfa,mdrinimia gi, de ce nu, Persoana Mdntuitorului: Chrestos: Hristos. Paul Evdokimov intdregte cele afirmate aici cu cuvintele: ,,Binele nu este iubit decAt atunci cAnd egtePersoandvie, Dumnezeu"50. Facerea bine este de agadar f.aptavie 9i mdntuitoare, care il mdrturiseste pe Dumnezeu cel viu. Este imposibil si te gAndegti la bine ca la ceva abstract.Binele este incd motorul acesteilumi, cdci nu trdim intr-o lume pdrdsitd de Dumnezetr, degi mulli vdd semnele vremurilor de pe urmd. Cand va predomina rdul, se va apropia si lumea de sfArgitulsdu, de eshaton6l. o disculie insd despre Cu eshatologie,am iegi din cadrul acesteicirti, astfel cd ne intoarcem la consideraliile despre bine si rdu, observAnd cd in Vechiul Testamentexistd o corelatie

intre bine si termenul de comportament adecvat al oameniloq, respectare Legii, de dreptate.Pede altd de a parte, in Noul Testament, binele aparemult mai des in legdturd cu iubirea cregtind,in legdturd cu virtutea, fericireagi frumosul. Binele este de cele mai multe ori asociat cu calitdlile morale ale partenerului de viafd, existdnd o realitate, cd orice om doregte un celdlalfhdruit de Dumnezeu, doregte pe cineva aldturi cu care sd se insojeascd drum,,spreun bine, la dacd poate se perpetuu. El mai doregte la celdlalt multe dintre calitdfile pe care el insugi crede cd nu le are. Neasemdnarea dintre oameni ne conduce spre realitatea existentei unor discordii, lipsa aceastade armonie insemnAnd gi prezenla nesuferitd in viafa de cuplu a rdului, iar de aici, se iveste necesitatea cei care se iubesc si se ca cisdtoresc fie impreund ,,labine 9i la rdu". sd c ,,La bine si Ia rdu" inseamnd d dupdo ziflr soare se agternein mod firesc si intunericul. in cdsnicie,in viata de familie, pot apdreasi sincope. altfel, in mod De paradoxal, pot apereain cdminul conjugal momente de bucurie in mijlocul unei perioade de tulburdri 9i incerciri, cum tot din senin, pot apdreamomente de intristare si necaz in mijlocul unei perioade aparent linigtite.Acesteoscilalii9i sincope sunt apanajulrdului. Rdul este insd, dupd cum afirmd majoritatea teologiloq, doar absenla luminii, doar absenla dragostei de DumnezerLa dragostei din noi 9i dintre noi. Pentru rdul pe careil suferim in viaja de familie nu este vinovat Dumnezeu.Absenla lui Dumnezeu din viafa noastrdpermite grijiloa suferintelor,tulburdrilo4, infidelitdlilo4, certurilol, temeriloq, neinfrAndrilor sdisi facdloc in viata de familie.

Agadaq, oriceacliunein careomul vrea sdfacd in un riu, dupd cum afirmd PdrinteleDumitruSliniloae, lipsegte cu desivArgire dragostea.CAnd dragosteata lipsegte, rdspunsul celuilalt la acliunile tale nu are cum sd fie dragoste, chiar dacd, sd zicem, acestanu rdspunde la rdu sau suportd rdul cu stoicism. Iubirea lui Hristos a infrAnt riul gi chiar moartea.La conflictul dintre Sfdntul Apostol Petru 9i soldalii romani, in vremea arestdrii Sale in gridina Ghetsimani, Iisus ii spune SfAntuluiPetru, Ucenicului Siu:,,lntoarce sabia la locul ei, ci toli cei ce scot sabi4 de sabievor pieri" (Matei 26,52). Pomul cAnd este sddit, trebuie udat bine la rddicind. Si punem agadarbinele la riddcina familiei noastre, atunci cdnd aceastase afld la primii pagi 9i vom scdpade mare parte din ceeaceinseamnd,,gregeli de conviepire" si ,,ttecazuri", aga cum le numeste PreacuviosulPdrinteArsenie Boca. Cineconduce cdsnicia, sotulsausolia? ' Plrintele Dumitru Stiniloae:

daci eu mi orientez ,,Dupd,invdfdturacregtin5" numai dupd ratiunea mea in a decide ce e bine pentru celilalt 9i pentru mine, fac un uz orgolios 9i egoist de rafiunea mea 9i ies din adevdr 9i din birte"62. Pirintele Arsenie Boca: ,,CAnd nu vd infeleg sotii vostri, vorbili mai pulin cu ei despre Dumnezeu, dar vorbili mai mult cu Dumnezeu despresolii vostri"53.

Reflecfii: la or Termenul cdsdt ie,caredesemneaz6, romAni uniunea legald a bdrbatului cu femeia, uniune bazatl, pe dragoste reciproci 9i pe ddruire, provine din latinescul casa(casd).Subliniazd Marius Ghica intr-un studiu publicat in ConaorbiriLiterare,cd acest termen std in legdturd cu locul destinat tinerilor care se hotdrdsc sd-gi uneascd destinele. Este evident se ci termenul cdsdtorie leagd de ceea ce doregte sd intemeieze noua familie, cu binecuvAntarea lui Dumnezeu; casalor. De remarcat cd, din punct de depdgegte vedere crestin 9i biblic, termenul cdsdtorie contract social incheiat intre un bdrbat 9i cadrul unui o femeie, cdsdtoriafiind ,,o institulie divind, o Taind Cdsdtoriaeste,dupd cum rAnduitd de Dumneze1r"64. ne spune Pdrintele Dumitru Stdniloae: ,,legdtura naturald pe viajd intre un bdrbat 9i o femeie, care se intemeiazd,pe faptul cd bdrbatul gi femeia numai impreuni alcdtuiescumanitatea completd"5s. Cum Biserica are un sens larg, generic, desemnAnd comunitatea tuturor credinciogilor botezafi,dar 9i un sensmai restrdns,caredesemneazd ldcagulde cult, la fel 9i in cdsnicieavem casade locuit, dar gi casd,cu sens mai larg, cu sensul de cdsnicie. De fapt 9i in Scripturd se face o distinclie intre familie casafiind un termen care desemneazd, gi casd, familia extinsd,subtribul in Vechiul Testamentqi bisericadin care faci parte in Noul Testament.Aceastd casdse cdsnicie dorestecAt mai trainicd 9i de aici vine si de urareatraditionald la romAni: Casd piatrd! Atunci cAnd omul atinge sfinfenia, putem vorbi de unpunct culminant al intdlnirii, al apropierii

intre Dumnezeu si om. La fel, c6nd omul doregte comuniunea in iubire, prin SfAntaTaind a Cis.dtoriei, se atinge un punct culminant al intAlnirii dintre un bdrbat 9i o femeie, un punct de intimitate maximd. In studiul aparlinAnd lui Marius Ghica intitulat ,,Despre iubire", se aratd intr-un registru liric de mare efect, cd: ,,Noua casd devine, pentru cei care se cdsdtoresc, centrul lumii, licaqul sfintei lor iubiri, leagdnul lor gi cel al copiilor pe care ii vor zdmisli ca rod al iubirii lor". Pdrintele Dumitru Stdniloaeare de asemenea definifie a cisdtoriei datd intr-un registru o liric: ,,Cdsdtoria e in acelagitimp dragoste 9i ajutoa bucurie de celdlalt gi rdbdare alrJi"6, una carene face sd infelegem c.re este scopul cdsdtoriei si care este locul soplui sau soliei ln aceastd unirebinecuvAntatd si cu caracterde mare Taind. Cregtinismul are misiunea sdrispundi si unor ao-tzaJii false legate de misoginism, mai cu seamdcd prin cregtinism s-a reabilitat locul femeii in societate. Acuzajiile de misoginism puse pe seama Bisericii sunt de fapt, doar subiect de roman antihristic, cum ar.fi Codul lui Da Vinci. Femeiaa fost pusd la locul ei, adicd reabilitatd, odatd cu aparifia cregtinismului, prin atitudinea M6ntuitorului fald de femei, dar 9i prin mdrturiile SfAntului Apostol Pavel, consemnate in Epistolelepnuline. Sfantul Apostol Pavel a venit chiar cu idei ce socau la vremea aceeapdgAndtate4 fiindci a indrdznit sd puni egalitate intre femeie 9i bdrbat, pe principiile iubirii aproapelui. Din sclavd 9i obiect sexual, aga cum era consideratd intre popoarele care se inchinau zeilor, femeia a devenit egal5 cu bdrbatul, a cdpdtat un stafut bine demarcat in societate,in familie 9i in cadrul Bisericii. Femeia,

in cregtinismul primaq, lua adeseori cuvAntul in adundrile din Bisericd, a avut chiar grade clericale, iar panoplia atAt de bogatd a sfintelo{, cuvioaselor din secolul 9i mucenilelor cinstite de Biserici incd i, reprezinti o dovadd in plus cd' acuzaiiile de misoginism sunt doar vorbe in vdnt. Astfel, se poate concluziona lesne cd Cel Care conduce o cdsnicie trebuie sd fie Dumnezeu. Iar dacd ne gAndim la o presupusd intAietate, trebuie si ne amintim cd.,IisusHristos, intr-o disputd intre Ucenicii Sdi cei dragi, fiii lui Zevedeu, a intervenit, spunAnd: ,,Care intre voi va vrea sd fie mare, si fie slujitorul vostru" (Matei 20,26\.Este o realitate cd in Slujba Cununiei se face referire la faptul ci femeia trebuie sd sesupund 9i sd ascultede bdrbat. TAlcuirile patristice ne ldmuresc cd femeia trebuie iubitd cum a iubit Hristos Biserica, astfel cd $i-a dat viala pentru ea. Bdrbatul este asadar cap femeii, tot astfel Supunereala care CapaI Bisericii. este precum Hristos se face referire este conlucrarea intru cele ce sunt specificemAntuirii, nu un indemn la supunereaintru pdcate.De fapt, multora ne scapi un amdnunt extrem de important 9i anume cd acelagitext paulin care se citegte la SfAntaCununie cuprinde si acest indemn: ,,Supuneli-vd unul altuia intru frica lui Hristos" (Efeseni 5,21). Foarte importantd pentru ce se intdmpld in Biserica Rdsdriteand este mdrturia teologului Paul Evdokimov: ,,ln Apus, vechea Liturghie romand caresublinia imaginea comportaituladlului - aelatio, feminitdfii, al smereniei si al paulind a semnului supunerii. in Rdsdrit, femeile cisdtorite aveau in

foarte puternic, sofie gi egald celdinfatasa,amdndoi cu constifuind chipul unic al lui Dumnezeu',67. Da95sofulnu estecapabil de suferinfd in locul soliei 9i de sacrificiu in numele iubirii dintre soti, atunci el nu are vreun drept in a aminti mdcar de cuvintele Evangheliei care se citesc la Cununie sau de cuvAntul supunere. Egoismul, dupd cum afirmd pdrintele Stdniloae,te scoatedin cercul trinitar al iubirii si te faceslujitor al minciunii 9i al rdului. Tot de la iluJtrul teolog afl5m si inlelesul cel adevdrat al termenului

Suferintele boala gi Pirintele Dumitru Stiniloae:

Fiecare poate sd ilustreze prin cazuri asemdndtoare puterea de innobilare pe careau exercitat-oasupra sa suferintele gtele"58.

Pirintele Arsenie Boca:

9i nu-i cunosc pe sfinfi"5e. Reflecfii:

dezbrdcalide haina deiformd. Suferinfa a venit ca o consecinli fireascda iegirii cuplului primordial de sub ascultare,de sub starea haricd, specific paradisiacd, atunci cdnd,din mAndrie9i poftd,la indemnul garpelui, Ad.am gi Eva au gustat din pomul cel din mijlocul Raiului. Chiar dacd in Vechiul Testament existd un

primit osAndade a nagtefii in dureri mari - dureri pe carele acuzdastdziorice femeie care nagte- 9i in cele din urmd, Dumnezeu i s-a adresatlui Adam: ,,Pentru ci ai ascultatvorba femeii tale 9i ai mdncat din pomul din care!i-am poruncit: Sdnu mdninci,blestematva fi pdmAntul pentru tine! Cu ostenealdsi te hrdnegti din 3,17-18). el in toatezilele vielii tale!" (Facere versete biblice, care invocd Toate aceste un anumit ,,blestem" adresat cuplului primordial

sunt intrerupte la un moment dat de o promisiune mesianicd, una de o foarte mare importa4fe. Ceci se spune asa:,,Dusminie voi pune intre tine si intre femeie, intre sim6nla ta 9i sdmAnfaei; aceastaiji va zdrobi capul, iar tu ii vei infepa cdlcAiul" (Facere 3,15).Avem fir versetul de aici, dupd cum spun Sfinlii Pdrinfi, o Protoevanghelie,prima promisiune cdseaa zdrobicapulgarpelui cd aomanea tolii un lzbdaitor. si cu Sfinfii Pdrinti au vdzut in acest loc din Evanghelie, prima vestire a venirii MAntuitorului, Cel ceva zdrobi capul ispititorului 9i Care va fi ,,sdmdnfda femeii,,, niscdndu-se din Fecioard. Aceasta inseamni cd Dumnezeu pedepseste, dar nu ca cinevaplin de rdutate,ci ca un Tatdbun care doregtesd-giaducd fiii si fiicele pe drumul cel bun. Si ii reintroducem pe Adam 9i Eva din nou in Rai este visul, ndzuinta si responsabilitatea futuror oamenilor. PromilAnd zdrobirea capului garpelui, Dumnezeu ne dd nddejdea ci vom putea face aceastasi foarte interesantestecd aceastd razd de soareestetrimisd de Dumnezeu,,in mijlocul unei furfuni' (Iov 38,L,40,6). . Pdrintele Iustin Popovici afirmd cd niciun om nu poate scipa de suferinfd, pentru simplul fapt ci nu existdom fdrd de picat: ,,lugulviefii estechinuitor si povara vietii este grea, deoareceo impovdreazd lanturile de plumb ale pdcatului si morfii. C6nd insd cu puterea Domnului cel inviat legiturile de plumb ale pdcatului si morfii sunt inldturate din fiinla viejii gi a existentei,atunci jugul vietii devine bun 9i povara vsoard"To. Cdnd cineva din familie suferi sau este bolnav, trebuie sd urmdrim rolul pedagogical bolii 9i modul in care de obicei omul se cuminteste, devine
69

mai atent la ce se intAmpli cu viala sa' De multe ori el se inlelepiegte, devine mai cald, mai uman, devine astfel mai mult decdt mai credincios.-Boala pedagogie,devine rampd spresfinienie.De asemenea' nu treUuiesd punem suferinlele noastrepe seamalui Dumnezeu, fiindcd devine astfel posibil sd rimdnem

si coroana de spini, pentru cd suferinla intregului neam omenesc trebuia inldfuratd printr:o suferinli mai mare si cu adevdrat mAnfuitoare. Iisus S-a fdcut pentru noi jertfd, pentru cd l_a durut durerea noastrd. Iisus S-a dat pe-Sine, pentru cd S-a amirAt pentru amdrdciuneanoastrd. IiJus S_a

Pdrintele Dumitru Stdniloae,ca N. Berdiaev, 9i nu p.u1e_suferinfaneapdrat pe seama pdcdtoseniei omului. Berdiaev afirmd chiar cd: ,,nu existd nicio

un pdlinte pentru necazurile copilului sdu, pentru ca Et suferd ca un Creator care i9i vede creatura in suferinld. Ce 9i Dumnezeu suferd nu este o figurd de stil, cel mai elocvent exemplu pentru preluarea durerilor si a suferinjelor oamenilor este fertfa lui Iisus Hristos pe Cruce. Poate cineva sd afirme cd a suferit mai multe in viala sa decAta suferit Domnul Iisus in vremea"SfintelorPatimi? Iisus Hristos nu a pansat doar rini sufletegti,

Sfintei Taine care a fost instituitd de Dumnezeu, dar si ca pe o crucede purtat, reproducem aici o povestire din tezaurul ortodox:

lumii, purtAnd in spinare Povara Crucii. A suferit biciuiri, hule, scuipdri, imbrdnceli, cdzdturi,umilinle

a in l_a ^Inq-onoapte, vdzut vis cdI_aluatunfuger, dus pe o cdmpie mare,Si acoloa vdzutrdsdrina ,ii"*'rpirrt*
7T

'!e -i";;,A;*;ii, crucide diferitefotme ;i mdrimi, le Ia mic! Ia lnari;.crq9i gele' Ii zice d"-ti"r, deIa iele utoarcIa cele ingerul: craci! - Nege-! singur unadinae aceste micd' foarteugoafi' o a El, dupdce s-auitatla toate, ales cruce - Pe asta weau! zice. o

bucuria ascultdrii de Tatdl, a implinirii rostului cu care venise tdvdlug peste prejudecdtile 9i gardurile omenesti, acestea erau pentru Iisus o adevdratd odihnd, carestingeacu adevdrattAnguireaneputintei, numiti foame. Cand te saturi sufleteste, capdtd 9i trupul puteri de supravietuire. Si aceastane invatd Iisus"75. Refleclii: ,,Nu numai cu pAine va trdi omul, ci cu tot cuvAnful care iese din gura lui Dumnezeu" (Matei 4,4).Plecdnd de la acestcuvdnt al Sfintei Evanghelii, putem inlelege cd nu ne poate opri nimeni sd fim infometafi de cuvintele credinfei sau insetali de dorinla de a bea din Izvorul de sfinlenie 9i virtuti, Care este Iisus Hristos. Putem fi de asemenea neobosifi in a pdstra Calea, neinfricali in a mdrturisi dreapta credin!5, plini de nddejde 9i de iubire. AvAnd acesteatoate, incercdrile vielii devin jug ,,ugo{' qi cdpdtim puterea de a vedea dincolo de necesitatea imediatd, dincolo de poftd 9i mAnie 9i mai cu seamd devenim capabili, aga cum se exprimd Pdrintele Dumitru Stdniloae,sd ddrAmdm zidurile egoismului. lntre voia lui Dumnezeu si voia omului trebuie si se creezeo simfonie, altfel foamea se transformd usor in ldcomie, seteain neinfrAnare,obosealain akedia77, iar frica de moarte in deznddejde. ln mai multe graiuri, foame, din latinescul fames,are ca sinonim cuvAntul poftd.Dupd cum spun Pdrinfii din vechime, pofta este cea care netezeste drumul spre patimi. Eva a poftit mai intdi fructul gi pe urmd a gustat dinpomul caremarcacentrul Edenului.

pt-tiii[i" 'sunt

chiar cntceata; crucea - Ei, ii rdspunde ingeruJ,astaeste arunci

ceriPiet aici aceastd 1ie

carc toate dinae mai i auii.se6fr cde cea u;oard

Hristos. oboseala, demoarte setea, Foamea, frica Pirintele Dumitru Stiniloae:

pdtimire in locul nostru in 9i cu Dumnezeu. Aceastd iata lui Dumnezeu este restaurarea unitdlii cu noi , piirr.r-unitatea Lui, spre buna pldcere aTatdltti"Ts' Pirintele Atsenie Boca: ,,Iisus le spune cd alta-i mAncarea care-I astAmpdrd Lui folmea: Bucuria misiunii reugite,
72

De la Sfantul Maxim Mbrturisitorul firvilim cd,,in om' la totul reducAndu-se lucrareasimfirii sau punAndu-se in slujba ei, omul se unilateralizeazd',devenind ilrtreg ,rrr-ui simfire, pof,ti 9i mAnie sau numai patimd 9i irationalitate"T8.

gi sd caute ceeace il hrinegte 9i il cheami la viaid cu adevirat.

de aproapelenealterati, trebuie sd gisim un aliat' Iar feti doar 9i poate, Cel care a pdtimit in Acesta "it" locul omului, lisdndu-Se rdstignit pe lemnul Crucii' Dacd Iisus a cdrat o datd povara intregii omeniri'
74

ugurAndu-oprin sacrificiul si moartea Sa, oare El nu estecapabil si acum sd poarte durerile 9i neajunsurile fiecdrui om frr parte pane h sfdrgitul veacurilor? ln Domnul nostru Iisus Hristos gdsim astAmpirarea foamei 9i setei,odihna ceaadeviratd 9i remediul ideal impotriva fricii de moarte. Pirintele Dumitru Stiniloae arati cd iubirea lui Dumnezeu pentru oameni nu este una care se sfArgegteodatd cu fertfa pe Cruce a M6ntuitorului, ea este iubire p6nd la moarte, iubire fdri sfArgit.,ln mdsura in careHristos ca Om fdceaefortul de a ribda cele ale sldbiciunii omenegti din iubirea de oameni, comunica 9i ca Dumnezeu firii Saleomenestiputerea de a fi mediu al lucririi dumnezeiesti, prin care invingea acele sufeinje', explici strdlucitul teolog. Si dd exemplu acesta:cd Iisus Hristos avea putere sd inmulgeascd pAinile ca Dumnezeu, dar ca Om a suferit gi foamea. Iisus a fdcut vindecdri minunate, dar a ardtat cd suferd si oboseala. Aceastainseamndde fapt o garanfie cd Iisus Hristos este Cel care cunoagtecel mai bine lipsurile 9i suferinjele noastre, ca Unul care S-a.ficut p;rtag la ele, prin misiunea pe care a avut-o de la Intrupare pAni la |ertfa pe Cruce. In operele sale teologice, Pdrintele Arsenie Bocavorbeste de foame gi de odihnd intr-un context hristologic bazat peiubirea de oamenia M6ntuitorului, ardtdnd cd, in mod firesc, cine are liniste 9i pace interioari nu mai resimte lipsa hranei. Iisus Hristos esteCel careexplicdnu prin vorbe, ci prin faptele Sale, in ce constd hrana adevdratd si in ce ne putem gdsi odihna. Bucuria ascultdrii de'D.rmnezeu-Tatil este pentru Iisus Hristos, dar 9i pentru intreaga omenire, adevdrata mAncare,una care depigegte ca notiune
75

.prejudecdfle 9i gardurile omenegti", dgd cum le numegtePreacuviosulPirinte. E de la sine firleles ci prejudecili 9i garduri lumegti ori de sdrind pesteaceste cdteori facemvoia lui Dumnezeu,reugim si ne nutrim sufletegte.La fel, dorind sd ne sdturdm sufletegte, uitdnd de foame si de cele lumegti, putem da puteri nebinuite gi trupului. gi intre libertate plafonare Credinfa, Pirintele Dumitru Stiniloae: ,,Dumnezeu este Izvorul puterii si al luminii, care ne atrage mereu mai sus in cunoagtere, in viefii. El nu esteplafon care si opreascd desdvArsirea trillarea noastrd.El esteSupremuf dar supremul fdrd de sf6rgit 9i inepuizabil in atracfia Pe car o exercitd asupra ttoasttd"Te. Pirintele Arsenie Boca: ,,Credinfae un risc al rafiunii; dar nicidecum o anulare, ci dimpotrivi o iluminare a ei. E o absorbire in a suflefului intr-un dincolo al lumii acesteia, modul dezmdrginire, divin al existenfei.Congtient de aceastd' in lume, experiezi, triiegti la fdrd sd fii mort deloc 9i intensitili nebdnuitesentimentultibertelii spiritului"m. Reflecfii: Convietuirea oamenilor credinciogi in cadrul familiei inseamnd libertate nu plafonare. A asculta glasul Evangheliei, a line credin!+ a participa la
76

sfintele slujbe, a te ruga, a sluii aproapelui, a f.ace un bine, nu sunt obligalii, ci mai degrabi privilegii. Acestea sunt semne ale omului infelep! ale -omului care poate vedea dincolo de trup 9i de necesitlfile imediate. Prin urmare, credinta nu sufocd viaga de familie, aga cum se crede in unele cercuri, ci, dimpotrivi, ii cheamd pe toli membri sdi la cunoastere,libertate, pace 9i mulfumire. Alexander Schmemmanafirmd acestea: ,,Dacd, am pdtrunde cu auzul duhovnicesg dacd am vedea cu ochi duhovnicegti trdirea bisericeascda raiului, dupi cum o mdrfuriseste CuvAnful lui Dumnezeu,

CredinlA din latinescul credentia, este actul benevol prin care omul isi leagd viata sa de Dumnezeu, in temeiul religiJi de iare aparfine. Acest religare- legareade o putere mai mare, de care

precum si statornicie imbinati cu libertate. Totodatd credinta este si inuedinlare; asta insemnAnd cd toatd viala omului esteldsatdin MAna ceapdrinteasci a lui Dumnezeu. De fapt, nu se poate da credinlei o definilie completd 9i mulgumitoare,fiindcd ea este semn al iubirii si de asemenea iubirea nu poate fi prinsi intrun cadru rece,scur! scolastical unei definifii. Estede
77

preferat sd nu stim exact cum sd explicdm credin!+ dar sd o trdim intens 9i liber. Plecdnd de la cuvintele de sorginte filocalicd ale SfAntului Maxim Mdrturisitorul, inlelegem cd dacd am fi in stare sd explicdm ce este credinla, at insemna ci am fi in stare sd explicim si cum este Dumnezeu. Ori Dumnezeu este in acelagi timp 9i inlelesul 9i Neinlelesul. Sf6ntul Maxim Mdrturisitorul explicd acestea: ,,Dumnezeu estenumit Neinjelesul, pentru cd e crezut numai cd existd, pe baza celor care pot fi infelese. De aceea,nimic din cele ce pot fi injelese nu se compard cu El, in niciun chip. $i de nici credinja nu e chip sd o compari cu o trdire aceea, sau cu alta. Credinla este o cunogtinld adevdratd, intemeiatd pe principii ce nu pot fi demonstrate, ca una ce este temelia lucrurilor mai presus de minte 9i de rajiune"82. Nu trebuie sd rdsfoim tomuri intregi, sd cdutdm pe toate meridianele 9i in toate cdrlile lumii pentru a afla ce dar mare este credinla 9i in ce fel ne leagd aceastaprin iubire 9i nddejde de Dumnezeu. E suficient, de exemplu, sd privim cu ochii sufletegti la MAntuitorul 9i sd observdm cd a vindecat orbul din Ierihon cu un simplu cuvdnts, spunAndu-i doar: A ,,Credinta ta te-a mantuit!" (Luca 18,42). seobserva cd MAntuitorul, dupd vindecareaminunatd a acestui fiindcd de acum egtisdndtos!". orb, nu spune:,,D'tJ-te, Domnul nostru ii dd acestui om vestea cea bund a nu mdntuirii si veste mai bund decdt aceasta putea primi. Credinla, dupd invdldtura Pdrintelui Dumitru Stdniloae,nu estelimitare, plafonare, ci posibilitatea omului de a se ridica prin puterile sufletului pdnd

la frumuselea dumnezeiascda sfinteniei. fi dacd in unele momente ale vielii nu ne simlim capabili de o astfel de infrumusetare a viejii noastre,nu trebuie sd cidem in deznidejde. Dumnezert, fiind Izvor nesecat de bucurie si Viajd, ne va trage El spre cunoastere gi deslvArgirea vietii, prin inepuizabila lucrare 9i atracfie npc?rEo exercitd continuu asupra noastrd". Dupd ilustrul teolog: ,,Credinfa cregtecu vremea la o evidentd atotluminoasd, dar cregte pe mdsurd ce implinim poruncile gi dobAndim virtutile"e. Prin credin!5, aducem lumind in viafa noastri 9i niciodatd aceastd iluminare nu va insemna mdrginire, ci ,dezmdrginite", dupd cum ne spune Preacuviosul Pdrinte Arsenie Boca. PlecAnd de la acestrationament, putem spune ci de fapt credinta nu inseamndo anulare a rafiunii omului, ci posibilitatea de a-!i ldsa sufletul in Mdna lui Dumnezetr, pAni la absorbire.Afi credinciosnu inseamndcd umbli ca un mort prin lume, ci dimpotrivd umbli si te manifesti ca cel mai viu, cel mai iubitoq, cel mai plin de nddejde dintre oameni. Rugdciunea Pirintele Dumitru Stiniloae: ,,Rugdciunea este taina unirii omului cu Dumnezeu. E o taind care se infdptuiegte de cAte ori se roagd omul cu concentrare.C-elce ajunge la o rugdciune neincetati trdiegteneincetat aceastdtaind. Prin rugdciune strdbate omul, ca un scafandru, in addncimile nesfArsite ale lui DumnezelJ., care ca Persoandiubitoare rimAne totusi distinct de cel ce

se roage 9i il menline 9i pe acestadistinct. De aceea, prin rugdciune ii vin omului puteri nenumdrate si nesfArgite"s. Pirintele Arsenie Boca: ,,Deci, daci la ceasul de rdzboi, mai binezis in clipa de luptd, lovim momeala cu numele lui Dumnezeu, depanAnd rugdciunea, vom vedea lucru minunat: pentru ostasluptAndu-se Impdratul"86. Refleclii: Rugiciunea este semnul omului credincios. Cine se insolegte cu rugdciunea se insolegte crr Dumnezeu, cu sfinjii Sei 9i cu toatd infelepciunea de sub soare. Credinla este strdns legatd de rugdciune, altfel suntem ca doi oameni care depun jurdmdnt in fala Altarului la SfAntaTaind a Cununiei, dar apoi nu vorbesc deloc intre ei - nici sotul, nici sofia - despre cum trebuie linute acestefdgiduinfe. Rugdciuneaeste cea care are putere si spargi bariere, sd despice lumi 9i ceruri, sd strdpungd adAncuri, dar gi-inalturi, sd ne aducd in proximitatea unei minuni. Omul care nu se roagd e trup gi umbrd. Omul care seroagd estesuflet ugor 9i trup cu aripi cu care poate sd urce intr-o clipitd Pane la Cer. Rugiciune, din latinescul rogare, este actul liber 9i congtient prin care noi, oamenii, comunicdm cu Dumnereu. ln rugdciune trebuie Puse ca ingrediente credinla neclintitd, atenfia, concentratea, sinceritatea, pocdin!+ lacrimile, fiindcd acesteane asiguri saltul de la simpla vorbire cu Dumnezeu,la
80

convorbirea cu Dumnezeu. Rugdciunea adevdratd este rampa spre o transfigurareaomului, eaeste expedigia doritdpe careo facemdincolo, accesAnd trdiri 9i puteri nebdnuite,este vehiculul nostru transcendental.Acesteputeri ceresti transcendente ne ajutd sd trecem peste necazurile acesteiviefi 9i marcheazdpregdtirea noastrd pentru viaJa vesnicd. Rugdciunea este agadar nu numai ajutdtoare,ea estesi mAntuitoare. Rugdciunease face de multe ori spre folosul individual, ea estemijlocul de comunicare spirituald cu Dumnezeu, dar totodatd ea este si legitura de credinld intre membri aceleasi comunitdti. Rugdciunea leagd intre ei pe fralii din aceeasi , ^ credintd. , In mai multe graiuri ale pdmAntului, rugdciune provine din lat. orationem, care se traduce prin cuailntare,discurs.De aici se explicd multimea icoanelor care poartd numele de Maica Domnului Orantd. Starea Maicii Domnului este una de rugdciune continuS, asa cd in icoane este imposibil si o surprinzi intr-o altfel de ipostaz5, decAt cea de Orantd. Rugdciuneaesteceeaceputem numi o legiturd strAnsdintre Dumnezeu gi om,bazati pe comuniune si convorbire, una care se reflectd 9i in diverse forme de relalii intre oameni (so!-sotie, prietenie, stdpAnservitoq, pdrinte-copil). Pentru armonie, liniste 9i pace in cdminul conjugal este nevoie de comuniune plind de dragoste, de convorbiri cu Dumnezeu si intre parteneri, dialogul fiind obligatoriu pentru o bund inlelegere a partenerului 9i a viejii general. Convorbire inseamnd cunoastere, de aceea e important sd ne rugdm, fiindcd doar a9a il putem
81

cunoagte pe Dumnezeu. Cine nu se roagd, dar se declard credincios,fl transformd pe Dumnezeu intr-o simpli notiune, in ceva abstract. Dumnezeu estePersoani 9i se afld permanent in cdutarea unei legdturi personale cu omul, lucru dovedit prin rispunsul pe care El il dd rugdciunilor noastre. Un Creator care i9i abandoneazdcreafia nu poate fi numit creator in niciun chip. Existd astfel b t"rpot tabilitate in viala omului de a nu uita de Dumnezeu, dar putem vorbi in acelagitimp 9i de o responsabilitatea Creatorului de a rdspunde la cereri n1 9i muljumiri. Sunt 9i cazuri fir care !um1eze11 idspunde rugiciunilor. Majoritatea teologilor afirmi cd ie intAmpld aceastaintrucdt rugiciunea nu a fost fdcutd in numele lui Iisus Hristos sau nu concordd ceeace cerem cu voia lui Dumnezeu. Nu poate nimeni afirma ci duce o viald duhovniceascd, dacd nu se roagd si nu postegte' Rugdciunea,postul 9i milostenia incununeazd viala omului 9i viala de familie; cu astfel de cununi nu ne mai temem nici de cele ale vielii acesteia9i nici de judecata lui Dumnezeu. Rugdciunea ugureazd sufletul 9iproblemele omului de orice fel. Rugdciunea este ,,puterea care migcd toate strddaniile omenegti, . ale intregii vieli duhovnic e9tt87" pirugdciunea pe careo faceomulgi rdspunsul pe care il dd Dumnezeu sunt semne ale dragostei, de aceeaVladimir Lossky afirmi: ,,Roadarugiciunii este dumnezeiascaiubire, care nu este nimic altceva decAt harul dobAndit induntrul fiiniei sufletului"88. Sfinlii Pdrinli ne indeamnd si coborAm mintea in inimd atunci cAnd ne rugdm, asta pentru cd puterile sufletului acolosdldgluiesc.
82

Rugdciunea din Gradina Ghetsimani a MAntuitorului (Matei 26,96-46)este modelul de rugdciune pentru crestini. Este vorba de un strigdt prelung, de o iegire din Sine, de o smerire care inseamni sudori ce se transformd in picdturi de sdnge(Luca 22,M). Filiafia divind, eshatonul,modul il poli cunoagtepe Dumnezetl dogma Sfintei i:".: Treimi, veridicitatea Sfintei Scripturi, necesitatea Jertfei, rostul misiunii Sale pe pimdnt sunt ldmurite 9i mdrturisite in aceastdrugdciune a MAntuitorului, cu valoare de Testament. Agu trebuie sd fie qi rugdciunea noastrd, ca 9i cum'ar fi ultima inaintJa trecerii dincolo. Fird aceastdcurgere a fiinlei noastre spre Dumttezerr,fdrd aceastdtransfigurare, nu avem rugdciune pe de-a-ntregul. Dumnezeu si omul se intAlnesc tainic doar prin intermediul acestei conaersatio, care este rugdciunea. Acest rationament il desprindem din teologia Pdrintelui Dumitru Stdniloae, care pune accentul ,p t"ina unirii dintre Dumneze, ,i o-, prin intermediul rugiciunii,,8e.lntotdeauna rruii .",ou tainic in convorbirea cu Dumnezeu, pentru cd El este Singurul care poate sd ne despice ,trfl"tule cu sabia Duhului SfAnt,pentru a vedea ce se afld cu adevdrat acolo-Rugdciuneamai estetainicd si pentru cd nu se face fnld cdtre fald potrivit cuvdntultii ,,pe Dumnezeu nimeni nu L-a vdzut vreo datd,,(Iloan4,12). ExersAnd rugdciunea 9i lucrAnd la despdtimire, devine posibil sd-L vezi pe Dumnezeu cu ochii duhovnicegtijdar in ce mod omul I se adreseazd Lui 9i cum din negrdita Sa dragoste El rdspunde rugaciu'nii, rdmAne o taind negrditd. Atat Pdrintele Dumitru Stdniloae, cAt 9i
83

Pirintele Arsenie Boca afi atunci cdnd este corelatd ct te lepezi de voia ta. Aceasl aminte cd nu suntem cu a( peste fiinla noastrd, nici peste aproapele nostru' nici pamant. Rugiciunea fdcuti a9a cum trebuie ne la staria ideali de smerenie, stare nesuferitd il;." rdu' intregii armate careslujegteintunericului 9i celui ar fi Pdrintele Arsenie Boci tp"t" cd',,Dacd'omul ar tt*{ .ir," t" crede,ar da ord'in icestei naturi 9i ea ei' sd-l asculte.Dar ea n-asculti decdt de Fdcdtorul De aceeanoi, cunoscAndu-L pe El stipAnul el' 1o1 *ga- 9i, degi nevrednici,bumnezeu ne ascultd "" rugdciunea"eo. FricadeDumnezeu Plrintele Dumitru Stiniloae: congtiinla ,,infticade Dumnezeu semanifestd despre nimicirea cu care ne ameninld lumea; .orrgtiir'rgucd lumea contravine destinului nostru J" trdirea prin intimitatea proprie' ln ;;,;G"*, frica de Dumnezeu ni se reveleazd constiinla unei autoritdli constituite de o realitateasuperioard noud' nu inferioard, cum e lumea"el' Plrintele Arsenie Boca: voud ,,De cei ce nu se tem de Dumnezeu' nici sd nu vd fie teami. Toatd teama sd fie de pdcat, cdci pe aceastaau avut-o 9i sfiniri"e2'

Reflecfii: Frica de Dumnezeu trebuie sd fie una ca de un Tatd iubitoq, frica aceastanu trebuie sd striveascd fiinla omului. Aceasta trebuie doar sd-l ghideze pe

Augustin spune: ,,Bun este Acela Care m-a fdcut si El insugi este bun,rl meu 9i Lui ii aduc laude pentru toatebundtdtile"e3. Cine se insofeste cu frica lui Dumnezeu, se insofegte si cu inlelepciunea. Afldm acestea de la

lipsit lor adevdrata intelepciune, care este frica lui Durnnezeu, departe s-au ficut de Dumnezeu gi in ' mocirla tuturoirelelor au ajuns"ea. in sensul general, lumesc, frica are sens de fobie, spaimd,groazd,dar in termeni teologici, frica este semn al veneratiei noastre, pe care o indreptdm ontologic 9i liber cdtre Dumnezeu.,sensul dominant fiind respectul plin de adoratie fajd de Tatdl ceresc. De remarcat ci temerea sau frica de Dumnezeu se afld intre cele sapte mari daruri ale Duhului SfAnt, asacum le descrieProorocul Isaia(11,2). Frica se poate nagtesi atunci cdnd omul asisti la o teofanie sau la o minune a lui Dumnezeu. De

Ioan tsotezitorul Zahafia, exemplu, Zahafia, tatdl SfAntului loan Botezdtorul s-a temut cAnd l-a vdzut pe lngerul Domnului, dar mai apoi, cAnd a primit vestea cea buni ci i se va nagte un fiu, a inleles ci aceastdaparijie minunati este semnul dragostei fdrd margini a lui Dumnezeu. CAndcontempl5m Cine esteDumnezeu 9i Care sunt lucrdrile Lui, atunci frica de Dumnezeu aPare de la sine, fiindcd este imposibil sd nu te cutremuri, sd nu te infricogezi descoperind taine atAt de mari. A avea fricd de Dumnezeu nu inseamnd a cddea in deznddejde gi boli psihice, ci inseamnd a fi congtient ci Dumnezeu cere de la noi ascultare de glasul Evangheliei, supunere in numele dragostei, slujirea Lui 9i a semenilor. Pe scurt, frica de Dumnezeu este sd faci voia Domnului. Mai esteun fel de fricd, o teamd care lucreazd activ in indepdrtarea pdcatelor. Este vorba de frica de judecatd. Mdntuitorul, in vremea misiunii Salepe pdm6nt, S-alovit 9i de incdpdjAnare,de necredinle 9i reavoinld, in mai multe cetdfi cuv6ntul Apostolilor Sii nefiind primit. Iisus nu mustrd un om sau doi, ci vorbeste despre soarta cetdjilor neprimitoare la judecatd, spun6nd astfel: ,,$i in orice cetate veli intra si nu vi vor primi, iegind in pielele ei, ziceli:$i praful care s-a lipit de picioarele noastre din cetatea noastrd vi-l scuturdm voud. Dar aceastasi gtili, cd s-a apropiat impdrdlia lui Dumnezet. Zic voud: Cd mai usor va fi Sodomei in ziua aceea,decAt cetdlii Vai aceleia. !ie, Horazine! Vai !ie, Betsaido!Cici dacd in Tir 9i in Sidon s-ar fi fdcut minunile care s-au fdcut la voi, de mult s-ar fi pocdi! stdnd in sac9i in cenugd. Dar Tirului 9i Sidonului mai ugor le va fi la judecatd, decdtvoud" (Luca L0, L0-14).

spre indreptare, certareaLui fiind tot un act al iubirii ** de pildd, un pdrinte isi mustri copilul). 9?" CAt mai existd o sansdde ridicare pentru un om sau pentru o cetate, orice mustrare este bund. Spune Paul Evdokimov, intr-un cuvAnt de o frumusete rard: ,,Cu cAt infernul fir care se gisesc oamenii eJte mai adAnc, cu atAt mai aprofundatd va fi asteptarealui Hristos"e5. Cand suntem ai lumii acesteia, avem o permanentdsenzaliede,,micime,',de aceea pdrintele

culturale, istorice si uneori chiar religioase.Aceastd ,,micime" contravine destinului etern al omului, de

net superioarS,reprezentatdde Dumnezeu, una care incdlzeste si intiregte congtiinfa. Lipsa acestei frici esteracordareaomului la o realitatenet inferioard, cea reprez,entatd lume. una care pervertesteconstiinta de o cheamd incet, dar siguq, spre moarte. ,,Lumea 9i
87

este fdcutd pentru a fi umanizatd, nu omul pentru a fi asimilat lumii, naturii. Lumea e pentru om, nu omul pentru lume", afirmd Pdrintele D. StdniloFrica de Dumnezeu este pomenitd de Pdrintele Arsenie Bocaintr-un context in care se amintestede cuvAntul Taind a Cununiei: Apostolului, caresecitestela SfAnta sd ,,Femeia se teamdde bdrbat". Femeiatrebuie sd se teamdde bdrbat,,cAndHristos estecapul bdrbatului, dar cdnd capul lui este pdcatul 9i dumnezeul lui este stomacul,nu are cdsfat de mAntuire sd ia de la ddnsul' Fdrd Hristos este mort, iar sfatul morlilor duce la

tensiuneadupd mai bine. Prin ea,cdlcAndomul peste sine insugi 9i judecdndu-se in numele pretenfiilor absoluteale lui Dumnezeu,se ridicd tot mai sus"e. Pirintele Arsenie Boca: ,,Deci cdtd vreme mai sunt oameni ce cautd Pocdinta si SfAnta lmpdrtdsanie, Satana n-are putere.'fl 6pregteDumnezeu. Da, cAnd oamenii se vor intuneca la minte agade tare, incAt vor impiedica Sf6nta Liturghie, cu toatd voia lor vrAnd necredinfd, in zilele aceleava inceta 9i Jertfa ceade-a pururi gi va incepeurAciuneapustiirii"loo. Reflectii:

au Toatdteama sd fie de pdcat, cdci pe aceasta avut-o si sfintii"es.Pdrintelele indeamnd pe femei si nu le fie fricd de om, ci de Dumnezeu si sd se opund cu toatd tdria pdcatului, chiar dacd asta ar insemna mucenicie neintreruptd. Pocdinla Pirintele Dumitru Stiniloae: ,,Cdinjaesteceamai inaltd dintre virtufi, pentru cd nu e ea insdgi o virtute infdptuitoare in rAnd cu celelalte,ci pentru cd, rdmdndnd mereu nemultumitd de ceea ce realizeazd.acelea,le impinge mereu mai sus. Fdrd si fie o virtute infdptuitoare aparte, ea este un motor al tuturor virtufilor. Daci nu ar fi cdinla' nu ar fi tendinla de depdgire in om. Cdinfa este o ardere necontenitdin lduntrul omului, care intreline

ln anul in care scriem aceastdcarte, avem tot mai multe semnealesf6rgitului lumii in caretrdim, asa cum ni le-au descrisSfinlii Pdrinti. Unul dintre semne ar fi rdcirea credintei 9i, implicit, lipsa dragostei atAt fafi de Dumnezeu, cAt gi fald de membrii familiei. Asa se face, dupd cum constata Pr. Serafim Rose,cd viala de familie a devenit din ce in ce mai agitatd. In lipsa unor relalii normale in familii, ,,crima apare in cele mai diverse locuri si ne indreptim spre o societate plind de oameni insensibili9i reci"101. Nu gtiu nici ingerii din cer cdnd va veni sfArgitullumii, daromul trebuiesdfie pregdtit,familia trebuie si fie pregdtiti. Dacd lumea se indreaptd din cein ce mai repede spre naufragiu, ne gAndim cd este nevoie si de o barcd de salvare a omului, a familiei, iar aceastd barcdestepocdinta. Pocdinlaeste un termen complex de trdiri gi
89

sentimente, ea poate constitui de asemeneaun mod de viafd, o componentd a viefii de familie. Poate fi echivalentd cu a te cdi, a face penitenfd,A aaeapdreri (in de rdu, dar 9i cu a te spoaedi cadrul Sfintei Taine a Pocdinfei, cum mai este numitd). Mirturisirii sau a Pentru cd acestcomplex de triiri presupune ca omul si aibd obligatoriu credinfa, nddejdea 9i dragostea putem spune cdpocdinla esteo virtute inglobAnd mai mod vidit o acfiune multe virtuji, careaccelereazd,in a lui Dumnezeu asupra fiinfei noastre; vorbim de rdspunsul rapid al lui Dumnezeu la doleanfele, cererile 9i rugdciunile noastre. A se remarca fapful cd in Noul Testament, termenul cheie pentru a desemna pocdinja este metanoia.Ot metanoianu desemneazd,doar starea de peniten!5, de pdrere de rdu pentru pdcatele sdvArgite,ci este o stare mult doritd ce presupune o schimbare de atitudine radicali, o reorientare a viefii cdtre Dumnezeu, o schimbare a viziunii unui om fald de el, de semeni si de naturd, o mult doritd transfigurare. Metanoia este agadar un nou drum fii care promitem sd-L iubim pe Dumnezeu gi sd il iubim pe celdlalt, la fel cum ne iubim pe noi ingine. Prin metanoiacdutdm o cale sd fim mai iubitori 9i fafd de cele ce ne inconjoard,,f.ald, toatd creatia lui de Dumnezeu. Interesant este cd,metanolapresupune chiar 9i o transformare a aspectului fizic, prin iluminarea venitd de la Hristos, ca o consecinld a trdirii acesteistdri, prin transfigurare. Trupul omului se ascute 9i chipul capitd o lumind perceptibild, dar greu de descris, fiindcd este lumind din Lumind. Metanoiainseamndo intoarcere a minlii noastrecdtre Dumnezeu, o convertire la Mintea originard, dupd

cum spune Cuviosul Nichita Stithatul. V. Lossky vede in metanoialiteralmente ,,o , slhimbale *g"t, prefacerea minfii, o a doua nagtere {9 deruite de Dumnezeu dupd Botez, o posibilitate de intoarcere la Tatdl, lepddarea neincetatd de sine, o virtute care realizeazdschimbareafirii noastre,,r02. ln mai multe limbi ale pdmAntului, termenul de pocdinld(metanoia) este unul complef fiindcd nu derivd in special din penitenfd, penitenta fiind o componentd a pocdintei, vezi: eng. repentance,fr. repentir,it. pentimento.Cuvdnbul romAnescpocdinld, observaPdrinteleGaleriq estede origine slav! si pune accenful pe pdrere de rdu, pe remuscare,pe regret, pe durerea pentru gregeala9i picateie sdv6rgite.Cel provenit din limba latini - penitenld - derivat din paenitentia,, accenfueazd mai mult aspectul juridic, congtiinja purtirii de vind, frica de pedeapsd. Dacd virtulile ar putea fi comparate cu treptele unei scdri care urcd la Ceq, pociinya ca." adund_ virtufile una cAte una, poate fi scara insiqi. Evanghelia Domnului nostru Iiius Hristos pleaci 6e la indemnul mAnfuitor:,,Pocdiji-vd, cdcis-a apropiat impdrefia cerurilor". Misiunea lui Iisus pleaci agadar de la acest: ,,Pocditlvi, cdci s-a apropiat impirefa cerurilor"(Matei 4,17), care tnseamnd sd ne cdim de pdcatepur gi simplu, agacum ne invatd Mdntuitorul, f,n sensul pocdinfei gi al stdrii de metanoia de care am vorbit mai sus. DeschidereaUqii pocdinleil03 se faceprin cdinfdgi lacrimi. Tertullian spunea:,,Cerbul rdnit cunoagte iarba care poate sd-i vindece rana. RAndunica cunoaste plant4 ca sd redea vederea p-uilororbifi in cuib. Tu, picitosule, avAndcunostinta cd numai prin taina pocdintei pofi sd te vindeci,'de ce
91

nu intrebuinlezi aceastd taind?" . Pociinfi nu firseamnda adera la o grupare de aga-zigi ,,poceitl", cdci cine se rupe de Biserici serupe de Hristos, ci inseamni a alegepldnsul pentru pdcate, implinirea porunciloq, lepddarea de ,,omul vechi". Pocdinjd inseamni zdrobirea inimii, spovedania, implinirea canonului,dezlegarea pdcatului careseface cu Darul SfAntuluiDuh, prin preotul duhovnicle . Cont6nd pe ajutorul lui Dumnezeuin tot acest viejii noastre,putem procescaretnseamndschimbarea spune cd pocdinla unui om nu se faceexclusiv pentru schimbareavielii lui; el poate schimba in bine viala unei intregi familii. De remarcat cd pociinla unei familii nu se face exclusiv in folosul acelei familii, ci poate schimba in bine viafa unei intregi comunitdfi, iar pocdinfaunei comunitdli (vezi pocdinla locuitorilor cetdlii Ninivel0s)poate schimba in bine soarta lumii intregi. PdrinteleDumitru Stdniloaeafirmd cd pociinfa este cadrul general in care se manifestd 9i coexistd virtufile omului. Cdinla estemereunemultumiti de ce realizeazdvirtufile, fiecarefir parte 9i le impinge tot mai sus, ca motor al lor. Pocdinlaesteun cadru generalgi virtujile lin de aspectulparticulal, irtregul ob;in6nduse prin unificarea generalului cu particularul. Ciinfa ii aratd omului ce esteel de fapt 9i ii dezvdluie sensul vielii lui, ardtAndu-i pe de altd parte cd in viata duhovniceascdnu existd o limitd, cregtereapoate sd fie continud, sfintenia fiind accesibildtuturor. Cdinla se hrdneste din focul cel vesnic aprins al iubirii lui Dumnezeupentru oameni,de aceea PdrinteleStdniloae vorbeste de o,,ardere necontenitdinlduntrul omului, careintrefine tensiuneadupi mai bine".

lnvifdturile Pdrintelui Arsenie Boca despre pociinjd ne conduc spre intrebarea: ,,Dac6 pentru pociinfa unui singur om se face mare bucurie in ceq, oarebucuria nu esteinfinit mai mare,cAndsepocdieste o familie intreagi?". ln familia orientatd teocentric se regdsescacestea: Pocdinfa - despre care Pdrintele Arsenie Boca vorbegte intr-un context mai larg care cuprinde 9i TainaSpovedaniei 9i SfAnta lmpdrtdsanie. Dacd acestea nu se afld in centrul preocupdrilor membrilor familiei, atunci nu putem vorbi cu adevdrat de o viald de familie implinitd. Mai spunePreacuviosul Pdrinteci atunci cdnd omul va uita de pociinld 9i c6nd va impiedica sdvdrsireaSfintei Liturghii, atunci se va ageza tron satanacare va avea putere multd. fertfa pe v-a fircetasi seva instalain lume,,urAciuneapustiirii,,, adicd un semn al sfdrsitului lumii. Egoismul Pirintele Dumitru Stlniloae: . ,,Cdcipiedica ceamai mare 9i continud in calea inaintdrii spre dragosteesteegoismul. Pdni nu omori deplin egoismul, nu pofi avea dragoste adevdratd,

Plrintele Arsenie Boca: , ,,Obisnuit, concepfia cregtind nu prea e dusd nici chiar de credinciogi9i nici chiar de cei ceo cunosc
93

destul de bine, pAnd la finalitatea sa - mai teologic pdstrAnd 9i pentru egoismo bund Parte de ,,viatd". Cu alte cuvinte sunt putine exemplarele omenegti pentru careisi ,,riscd"toatdaiatalor pentruDumnezeu, numai in lui cauza Dumnezeu lume.Aceastadovedegte omului - prin boala egoismului - nicidecum sldbirea sldbireacregtinismuluiin sine,ca valoaresau lumind avielii"1o7. Reflecfii:, Ca sd se bucure de toate darurile lui Dumnezeu, familia nu pune un membru al ei in centru, ci se organizeazd teocentric. in viafa de familie nu trebuie fdcut loc egoismului unuia dintre membri, fiindcd asta ar insemna ci se ir:rcurajeazi iubirea de sine, o iubire in carenu incap nici semenii, nici Dumnezeu. Egoismul pune unul dintre membri familiei in centru, eliminAndu-L astfel din viala ei pe Dumnezeu ca Ficdtor al nostru 9i Proniator. Egoismul estedovada certd a existenleimAndriei in om, egoismul estecu atAtmai rdu cu cAtesteapanajul rdului, esteluciferic. CAnd Lucifer a fost preschimbat din inger de lumini in inger al intunericului, dobordt fiind de Dumnezeu din ce{,a tras dupd el a treia parte Zgomotul acestei gigantice din stele(Apocalipsel2,4). dar prefacericosmice, 9i intens spirituale, a fost atdt de puternic, incdt ecoul - trebuie sd recunoagtem semai aude 9i astdzi.Ecoul acestui,,lipdt al mAndriei" poate fi auzit si astdzi,lamii de ani distanfd;el poatefi acum 9i o goaptdabia perceptibild a necuratului, aproapecd nu conteazd.Rezultatul este acelasi;omul egoist se pune in centrul lumii, doregtesi conducdlumea, sd se
94

substituie lui Dumnezeu. Egoismulestede fapt convingerea potrivit cdreia comportamentul uman trebuie reglat in funcfie de interesul propriu. ln viala de familie, interesulpropriu nu este tofuna cu interesul familiei, astfel creAndu-se premisa existenteiunor relafii de subordonare,cercul familial estescoscu totul in afaranoliunii de dragoste. Iubirea excesivi de sine indepirteazil cu mult semenii gi reprezintd un refuz categoric in a primi darurile, binecuvdntdrile9i iubirea lui Dumnezeu. Se mai remarcd un lucru: egoismul sugrumd fiinfa omului, o ingrddegte, marginalizeazd.. o Pdrintele Alexander Schmemannafirmd pe bund dreptate cd religia 9i ideologia pot crea sclavi, dar credinta nu dd gregniciodatd,, estesinguraeliberatoare: ea ,,Credinfa vorbeste despre supunere insd numai in credintd existd libertate; supunerea fald de Dumnezeu este singura libertate in aceastd lume si singurul izvor de libertate"1o8. Sfinlii Apostoli L-au avut pe Iisus Hristos printre ei si au avut Model de viald 9i purtare in societate. Faptele gi lucrdrile Domnului fiind incd proaspetein memoria loq,imediat dupd ]ertfa Lui pe Cruce, au indemnat pe cei care au constifuit Biserica primard sd facdparte din societatea ideald, o societate numitd a ,,sfintilot", in care toate bunurile erau la comun. Este o imitare posibild a viefii de comuniune din impdrdlia din cer si un semn clar cd acolo unde estecredintd, egoismul mai incape, cele doud fiind nu intr-un pronuntat antagonism. Altruismul este cu adevdrat dumnezeiesc.Mdntuitorul a iegit din Sine, S-adegertatprin chenozd(Filipeni 2,7), S-afdcut Om, coborAndu-Seastfel pAni Ia cel mai pdcdtos dintre

sldbirea crestinismului, legitura se face mai degrabd cu sldbirea omului. Este evident atunci cd egoismul din om nu poate face din credinfa cea dreaptd" din Ortodoxie, o lumind a viefii mai pufin vie"l@. Cel dintAi" (I Ioan 4,10) 9i sd acliondm hristocentric cAt atAt in societate, 9i in viala de familie. Nu intAmpldtor, Pdrintele Dumitru Stiniloae sd egoismulur";aicidoreste arate vorbestede,,oceanul ci maiales furvremurile noastre,din ce in cemai mulli oameni au meteahntude a gdndi totul antropocentric, de a se considerape sine centrul lumii, de a fi egoigti' Acestora nu numai cd nu le pasd de egoismul lol ci Gija cea lumeascd Pirintele Dumitru Stiniloae: ,,E o grijd care ne migcd in cercul inchis al intereselornoastre.E grija cealumeascd" grija egoistd, care este consideratdde cregtinismun pdcat,intrucAt angajeazd. toatd atenliu gi nu ne mai putem gAndi la infinitul adevdratal transcendentului.Dar e 9i o grijd de a scdpade egoism,o grije nu de menfinerein viala aceasta inchisi, prin moarte, ci a m6ntuirii pe planul vesniciei.E o grijd in favoareaegoismului 9i o altd grijd de a topi in noi egoismul"l1o. Pirintele Arsenie Boca: ,,Ptecum cAnd merg la oaste, oamenii lumii lasd toati grija de acasd, ca sd nu-i incdlceascdin vremea ostdgiei,a9a9i nevoitorii mAntuirii lasi toatd grija lumii, pentru impdratul cerurilor"lll. Refleclii: Grija cea lumeascd, mai precis indepdrtarea ei este avuti in vedere atunci cAnd in cadrul Sfintei Lifurghii se cAntd Heruaicul, cAntareaingereasci de slavd.Omul prins in celelumesti, in grijile mundane, nu se poate ridica la starea care ii face pe ingeri sd '

adecvatintrebdrilor legate de om, de viaid, de scopul crealieilui Dumnezeu,de scopulvielii omului. Egoistul niciodatd cu adevdratnici lume4 nici nu va cunoagte via|a,nici fericirea,iar cdilelui spreindumnezeiresunt foarte inguste. Pdrintele Arsenie Boca merge 9i mai departe decAtPdrinteleStdniloae,el intrevede mai mult decAt un ,,oceande egoism". Egoismul este prezent intr-o dozd mai mare saumai micd in fiecaredintre noi, adicd esteal miliardelor de oameni.Oricdt de credinciogine-

ne spune Preacuviosul Pdrinte. Aceste sldbiciuni, aceste,,licdririale egoismului in om nu sunt totuna cu

aducd permanent slavd lui Dumnezeu. E greu sd fim asemeneaheruvimilor 9i sd cAntdm melodii in perfectd armonie 9i intr-un registru cu mii de glasuri, ar dacd am putea faceaceasta insemna cd am eliminat cu totul grija din viala noastri. Grija lumeasci prinde omul in laj 9i greu se

de care amintea Sfand Maxim Mdrturisitorul, care zadarnic se avdntd sPre ce!, fiindcd sfoara o line legatd 9i se va intoarce pe pdmdnt. _ Dumnezeu este Cel care hrdnegte pisirile cerului 9i toate viepitoarele, Cel care face sd rdsard floarea in mijlocul stAncilor, iar de crinii cAmpului tot El are grijd ca acestia sd creascd,,fetd' osteneald 9i fird a toarce"(Matei 6,28). Cine stie, recunoagte 9i mdrturisegte cd Dumnezelr are griji de toatd fdptur4 nu simte nici lips4 nici grija 9i pentru toate Lui. ii mulpmeste Lui, asemdnAndu-se Grija exageratdnu e un sentiment cregtin.Ea poate chiar sd se transforme 9i in boald. Ea vine de multe ori firdsd o invoci, fdrd.sd se faci anunfatd, fdrd, zdbovire. Vine 9i se cuibdregte ca viermele in inima noastrd.Cum mdr; mdrul fiind de data aceasta estecariul pentru lemn, asaestesi grija pentru suflet. Ea macind fiinla omului 9i o pipernicegte,sldbind puterile duhovnicegti ale omului. Cuvdntul grijd estevenit in limba romAnd pe familie dinbulgdresculgriza.ln aceeagi filierd slavond, lexicali gdsim cuvAntul griianie, care nu inseamni Dacd altcevadecAtCuminecdturd,Impdrtdganie. am fi

permanent cu gAndul la Sf6ntaimpdrtiganie, la cum sd ne apropiem de Trupul si SAngeleDom4ului cu vrednicie, atunci am putea spune cd in viafa noastrd avem 9i o grijd sf6ntd, care estegrijania. Prin urmare, grija de a nu pdcdtui si de a face voia Domnului este grijd sfAntS,binecuvAntatd"pentru simplul fapt cd se opune grijii celei lumegti. De aceea"Pdrintele Stiniloae spune cd sunt doud tipuri de griji, una in interiorul cdreiase dezvoltd egoismul si o alta carese opune egoismului. Dacd cineva din familia noastrd poartd dupd sine, ca pe o povafi,, gtijacea lumeascd,acelatrebuie sd gtie cd se afli la un pas mic de fricd patologicd, de anxietate si depresie. Filosofii existentialigti au tendinta de a minimaliza efectelegrijii sau anxietdjii asuprapsihicului omului, spunAndcdesteun rdspuns normal emotional la responsabilitatea covArsitoare generatdde libertatea umand. Rdspunsul este doar

sau frica. Paul Evdokimov aratd cd,,Dumnezeu nu esteun stdpAnde sclavi gi cd omul nu esteun sclav.

frdmAntare a fiintei, asemdndtoarecu mersul in gol al unei mori - ucide rugdciunea,comunicarea noastrd cu Puterile ceresti. Pe fondul ingrijordrii, gAnduri strdine de rugdciune invadeazd mintea omului, nedAnd vreo sansi simlirilor duhovnicesti sd se
99

cuibdreascdin suflet. Grija duce la deznddejde, iar deznddejdeae primul pas spre o boald psihicd' A ne goli mintea de celeale lumii esteun indemn dat noud de MAntuitorul, atunci cAnd spune: ,,Nu vd ingrijili de ziuade mdine, cdci ziua de mAine se va ingriji de

un prezent continuu. Grija cealumeascdestecea care ne pdstreazd in cele ale lumii care cade sub simpri, ea este cea carene face sd nu vedem aceldincolo,atdt de familiar omului care acceptdhristificarea vielii sale.Infinitul, mirefia 9i dragostea lui Dumnezeu sunt nofiuni strdine pentru cel luptat de grija cea lumeascd' Transcendentulnu poate fi inleles sub niciun chip de cel caretrdiegtesub imboldul grijii, carede obicei este un tArAm al instinctivitdlii omului. Pe mulli oameni ii ingrijoreazd.in special lipsa hranei sau a apei, a banilor sau hainelor; lucruri de altfel necesare.Este grija exagerati pentru trup, de aceeatrebuie sd ddm curs indemnului Domnului Iisus Hristos, care poate fi infeles a9a: ,,Nu vd ingrijorali peste mdsurd de toate acestelucruri, de altfel necesare;acesteasd nu

ln viala cregtinului existd un rizboi nevdzut care nu poate fi ocolit. Astfel, trebuie sd fim pregetili permanent de lupt5, si ne imbrdcdm cu toate armele duhovnicesti, de care vorbeste pe larg Sfdntul Apostol Pavel (Efeseni L0-1.8).Asta si nu ceddm 6, ca ori si murim in luptd imediat ce s-a dat semnalul cd aceastaa inceput. La luptd ldsdm cele ale caseispre a ne concentrala cele ce sunt ale rdzboiului. Viata ne invafe astfel. ln lupta 9i in vAltoareaviefii, trebuie sd ldsdm grija deoparte si sd chemdmnddejdea,plind de dragoste, care sdldgluieste credinfd. in infrAnarea Pirintele Dumitru Stlniloae: ,,lnfranarea,exercitati liber deomul credincios, nu e infrdnare din urcusul spre Dumttezeu, ci din depdrtarea de rele, avAnd rostul sd-l fereascdpe om de scufundareatotald in lume'113. . Pirintele Arsenie Boca: ,,Prin infrdnare sdltdm sensul firii mai presus
de fitet,rr4.

Reflecfii: Omul se poate ridica deasupra instincteloq, exercitiul infrAndrii sau cumpitdrii fiind de fapt o parte dintr-un proces important, care inseamnd hristificarea lui. ln autobiografia sd, pirintele Arsenie Boca mdrturisegte cd a reusit prin credinta 10r

felul". in primul rdnd, si ne ingrijim a-I pldcea lui Dumnezeu.Ane ingriji sd plicem lui Dumnezeu este grija binecuvdntatd. r00

in Dumnezeu sd se ridice cu aiutorul voinlei 9i a controlului congtiinjei deasupra instinctelor si simfiriloq, care vin in special din sfera biologicd. forli de infrdnare, Fiecareom are constitutiv aceastd altfel la demnitatea de a fi creat una care il ridicd de lui dupd chipul 9i asemdnarea Dumnezeu. Mulii nu lucreazd insd cu voinja proprie 9i nici nu acfioneazi conform congtiinfei 9i prin urrnare se depirteazd, de Arhetip, de Modelul sau de natura lor. Ei ajung astfel la opusul finfrAndrii,care inseamnd neinfrAnarea.Iar de la neinfrdnare la desfrAnareeste un singur pas, dupd cum ne spun dumnezeiegtii Pdrinfi. Evagrie Monahul spune cd: ,,din mintea cea neinfrAnatd se face inima insdgetatd cu sdgeatavrdjmasului, spre fapta cea de desfrAu1ls".Desfr6narea, care poate imbrdca o mullime de forme, nu intunecd numai fiinla unui om, unui pdcitos, ea poate pune stigmat asupra familiei, asupra intregii comunitdli, poate DesfrAnarea aduce pedepsepeste o cetateintreagd116. om, esteun rdu comun. nu esteun rdu al unui singur Sd relinem cd nu orice tip de infrAnare estein se acord cu voia lui Dumnezeu, dacdaceasta facedupd voia omului, ea s-ar putea sd nu fie binecuvAntatd. Mai mulli gAnditori din sfera cregtinismului sunt de acord cd esteposibil sd faci o faptd buni cu scop rdu, cum o faptd aparent rea poate sd aibd un scop binecuvAntat. Nu orice infrAnare este bund, ci doar aceeainchinatd lui Dumnezeu si implinitd cu frici de Dumnezeu, credinld 9i infelepciune. Ea mai trebuie sd fie conformd cu legeaiubirii dati noud de Domnul Iisus Hristos, infrdnarea trebuie exersatd9i aplicatd in viala noastrd in spiritul dreptdlii acestei legi a iubirii. Infrdnarea pune cdrimizi la edificiul
r02

desiv6rgirii noastre morale. Al. Schmemman ne spune cI,,pdcatul este respingereaorientdlii divine a viefii, el este, de la originile sale, deviafa iubirii noastre de la lelul sdu final"rrT.in,telegem astfel cd infrAnarea care deviazd de la coordonatele date de legea iubirii se poate transforma ugor in pdcat sau patimd. Infrilrnre esteun cuv6nt carecu greu i9i gisegte corespondent fir alte limbi ale pim6ntului, tocmai pentru cd acesta sti in legdfurd cu un complex de sentimente9i trdiri, ceinseamni de fapt despdtimirea omului, iar patimile omului pot fi multiple. Aproape cd nu gdsim corespondent pentru cuvAntul infrhnare in alte limbi. El este tradus prin sinonime precum: ab stinentd,abyinere, renuntare, temperanfd, cump dtare. Chiar gi in SfAnta Scripturi cuvAntul apare foarte rar 9i intr-un context care nu are legdturd cu sexualitatea, ci mai degrabd cu iegirea omului de sub porunca lui Dumhezeu. Conceptul biblic de infrdnarese leagd asadar in special de ascultare, de Legeamorald a lui Dumnezeu.ln Vechiul Testament, desfr6nare inseamnd cdlcarea porunciloq, aspectele voluntare ale infrAndrii oferind oportunitatea poporului lui Dumnezeu, poporului ales, sd-9i demonstreze angajamentul in a respecta Legea. Votul nazireilor, de pilda era unul care insemna retinerea de la tdierea pdrului, de la a bea vin sau bduturi tari. Nazireii fdgdduiau mai alessi trdiascdin curdfie pentru Domnul. Noul Testament,chiar daci vine cu Legea iubirii, nu desfiinJeazd, fdgdduinlele ce lin de abginere,de retinere, de abstinentdlls.La o interpretare biblicd atentd, se poate observa cd infrdnarea trebuie sd fie o alegere care are ca temei
103

dragostea de Dumnezeu 9i desdvdrgirea,mai pulin indeplinirea mecanicd a unui indemn sau precept evanghelic. Cu cAt mai mult te scufunzi in cele ale acestei lumi, cu atAt mai mult te depdrtezi de lelul cel mai nobil al omului, care este urcugul cdtre Dumnezeu. A9a mdrturisegte Pirintele Dumitru Stdniloae, care mai afirmd cd in legiturd cu implinirea vielii omului, cu dorinla de sfinlire nu existd de fapt infrdnare. Nimeni nu-l poate impiedica Pe om sd creasci, sd doreascddesdvdrgireaviefii lui, dupd modelul vielii lui Iisus Hristos. Referitor la linerea in frAu a patimilol, existd o opinie falsd, conform cdreia infrAnarea este o virtute practicatd in special in monahism 9i cd, in familie aceastanu se justificd. Eminenful profesor ldmuregte acest aspect spundnd: ,,Cregtinii i lule nu pot practica o infrAnare radicali ca monahii, dar pot practica 9i ei o anumitd cumpitare care sporind, cu ,rremea, poate ajunge la infrAnarea monahali. Dacd infrAnareaesteo virtute mai mult a monahilor, rdbdareaestemai mult o virtute a mireniloq, degi nici unii, nici allii nu trebuie si uite cu totul de virtutea celorlalli"lle. Remarcdm 9i prin cuvintele ,,Prin infrdnare sdltdm sensul firii mai Presus de fire", cd teologia Pdrintelui Arsenie Boca in legdturd cu omul se inscrie pe linia asceticd 9i misticd deschisd de Sf. Maxim Mdrturisitorul 9i explicati, chiar completatd pe alocuri, de cel mai mare teolog al Rdsdritului din secolul al XX-lea, Profesorul Dumitru Stiniloae. Sfdntul Maxim Mdrturisitorul spune: ,,Cel ce i9i trdiegteviaja in Hristos s-a ridicat deasupra dreptdfii
104

legii 9i a firii"; un cuvAntdin caretrfelegem foarte ugor cAt de apropiate sunt gAndirea 9i teologia PdUnlilor Dumitru Stdniloae si Arsenie Boca, de gAndirea gi teologia maximianal hdemnul este sd ne ridicdm deasupra firii, adicd deasupra lumii materiale, cdtre cele inteligibile, citre cele de deasupra firii vdzute. SfAntul Maxim explicd faptul ci existd doud firi, cea sensibild si cea intetigiUile. lar ,,firea inteligibild a celor netrupegti ne aratd teologia atotinjeleapti"tzo. In legdturd cu aspectele vielii conjugale, care in mod evident din cauza instinctelot, a firii omului de dupd cddere 9i simprilor, implicd 9i o laturd ce line de sexualitate, Pdrintele Arsenie Boca a dat sfaturi de o competenld care il pune pe picior de egalitate cu cei mai strdlucili teologi ortodocgi din toate timpurile: ,,Scrierile Pdrintelui Arsenie cu privire la viafa conjugald pot fi puse aldturi de scrierile celor mai mari Pdrinli ai Bisericii. Cred cd nu mai gdsim nicdieri in literatura patristicd sfaturi atdt de clare 9i de competente,in legdturd cu viala de familie, nagtereapruncilor 9i educalia copiilor ca in scrierile Pdrintelui Arsenie. $i aceastapentru cd ele sunt fundamentate nu numai biblic 9i patristic, ci gi pe vastelesalecunogtinfede medicini"l2l. Rostulpostului Pirintele Dumitru Sttrniloae: ,,Nepdtimirea poate ajunge la indllimi amefitoare. Prinbiruinfd asuprapatimilol, ca migcdri exageratesi contrare firii ale afectelor,se poate indlla cineva chiar si deasupra afectelor 9i trebuinlelor
105

nahrrale,mecar in mod intermitent, anticipAnd starea de dupd lnviere, cAnd trupul nu va mai avea nevoie de nimic, c6nd vom trii numai bucurii spirifuale ca minfi pure, cAnd nu va mai fi intristare 9i durere. E viala sfinliloa care se pot tipsi multd vreme driar 9i de hrana strict trebuincioasd 9i Pe care nu-i vatdmi nici mugcitura vipeteir"ln. Pirintele Arsenie Boca: ,,lntAi e sufletul 9i Dumnezeu 9i apoi trupul. Cand poarti omul grijd de suflet, iese din pofta trupeascd, o stinge chiag, ca sd poatd primi SfAnta lmpdrtdganie - m6ncareasufletului 9i de care trebuie sd se apropie tot cregtinul, mdcar de patru ori pe an. Postul e rAnduit tocmai spre stingerea poftelor trupului. CAtd vreme omul nu iese din poftd, nu se poate apropia de Dumnezeu. Copiii chemaii in sdrbdtori si posturi, tofi poarti in ei pdcatul pirintesc. de Aga cum pirinlii n-au linut seamd ziuaDomnului, aganici copiii nu vor line seamade voia Domnului 9i de sfatul pirinfilor"rts. Reflecfii: Omul are, potrivit invdliturilor patristice, trei principale calitdli care provin din constitufia sa teologicd,din demnitateasade a fi chip al Cuvdntului. stdpAn (kyriarchos) Omul este creator (demiourgos), (eleutheros)12a. Omul este creator cAnd are 9i liber sinergie, adici impreund lucrare cu Dumnezeu, este stdpdncAnd conduce intreaga creatie spre Creatorul ei, inchinAnd-o Lui, este liber cAnd din dragoste 9i
106

dupd voia proprie slujegte lui Dumnezeu. Omul este coroand a creatiei lui Dumnezeu 9i asta se vede 9i cAnd postegte, postul conducAnd la virtufi care intdresc calitigile sale de creato4,stdpAn 9i slujitor plin de iubire. Unele animale au daruri cu totul speciale, care intrec cu mult abilitdtile omului. Dar oricdt de uimitoare ar fi aceste daruri, care sunt evident tot de la Dumnezeu, animalele nu au aceasti posibilitate, de a-9i modela virtutea" de a se desdvdrgi pane h sfinfenie. Pe scurt, fiindcd animalele au in ele cele proprii naturii irationale, ele nu pot posti cu adevdratl2s. Din toatd creafia de ziua a cincea si a gasea, omului exclusiv i-a fost dat postul, ca un dar al lui Dumnezeu, nu ca o povard, tocmai pentru cd postirea aratd cd el are capacitatea incontestabili de a-gi struni pofta trupului, de a se ridica deasupra pldcerilor efemere,patimilo4 ispiteloq,gusturilor 9i mirosurilor pldcute. Darul acesta inseamnd a face pace intre trup 9i suflet, intre pdmAnt 9i Cer. Ldcomia, curvia, nefirfrAnarea fac din tot ce ne inconjoard obiect 9i din. oameni biete trupuri. Postul ne ajutd si gisim in noi 9i in celdlalt mai mult decAt trupul, sd gdsim frumusetea si harul cu care ne-a inzestrat Dumnezeu pe to!i, atunci cdnd Acesta a pus in om,,suflare de viajd" din suflarea Sa (Facere2,7). Postul nu este poruncd a preotului, a9a cum se spune popular si cum afirmd necredinciogii, ci este inci o dovadd cd Dumnezeu, dorind sd fim cu adevdrat oameni, dupd chip 9i dupi asemdnare,rte-a dat 9i darurile 9i harurile care ne poartd spre aceastd lumind a asemdndrii. Postul nu este poruncd din Decalog, esteprima porunci datd oamenilor prin dar
107

De din...", esteporunci ecleziald' acel ,,Sdnu mdnilnci la indtfimea acesteigriji a lui Dumnezeu manifestate taye deAdam 9i Eva, trebuie sd infelegem postul ca fiind dar divin, privilegiu, mijloc sPre a infia lumina care iradiazd' din Hristos. Cine citegte cu atenfie Scriptura poate sd descopere9i si in;ele agdcd,,lmpdrdfialui Dumnezeu n,-t este mdncare 9i bluturi, ci pace 9i bucurie in "l'4,L7').Postul inlesnegte Duhul SfAnt" (Romani accesulla noi 9i noi virtufi in om, exersarealor fiind urcug duhovnicesc spre Dumnezeu 9i spre sfinlirea viejii sale. Sd relinem insd cd postul care nu este legat cu cumpdtarea 9i ascultarea de duhovnig postul care intrece mdsura, acela nu mai este post. Al ' ,,Este mai bine 9i mai Schmemmanspune acestea: sigur sd incepem de la un minimum - doar cu pulin peste posibilitdlile noastre firegti - 9i sd cregtem efortul nostru pulin cdte pufin, decAt sd incercdm sd sdrim foarte sus la inceput 9i si ne rupem cAteva oasecAndrevenim pe pdmAnt.Pe scurt: de la un post simbolic 9i nominal - postul ca obligalie 9i obicei trebuie sd ne reintoarcem la adeviratul post. Sd fii limitat 9i smerit, dar consecvelt 9i serios.Si cAntdrim onest capacitateanoastrd duhovniceascd si fizicd 9i si acliondm ca atare - amintindu-ne, totusi, cd nu existd post fdrd stArnirea acestei capacitdli, fdtd' a introduce in viala noastrd o dovadd dumnezeiascd, cum cd cele ce sunt cu neputinld la oameni sunt cu putinjd la Dumnezenr26. Post (postire)provine din slavonesculpostu, postiti 9i in limbajul uneori sec al diciionarelor inseamnd a rdbda de foame,a nu mhnca.Interesant

este cd postitor, in sl. postiniku, este un cuvAnt care inseamnd 9i pustnic. $i prin aceasti legdturd lexicalS, nu numai prin realitatea omului cbnstituit teologic, posful inseamnd ascezd., viald privatd de o pldcerile care desfatd trupul, precum si asemdnarea postitorului cu pustnicii cei vestili care au pldcut lui Dumnezeu. Modelul ideal al postitorului il gdsim la Cel care a purtat chipul Chipului lui Dumnezeu. Dumnezeul adevdrat Iisus Hristos a putut inmulli mAncarea: pegtii si pAinile - dar, ce minune! - Omul adevdrat Iisus Hristos a mdncat aldturi de Ucenici, dar a 9i fldmAnzit (Matei 21,,1,8). esteevident cd Mai dacd MAntuitorul S-a intrupat pentru noi oamenii si pentru a noastrd mdnfuire, atunci postul pe care l-a linut in vremea misiunii salegi in pustiul Carantaniei a fost unul de folos intregii umanitdfi. Hristos nu avea nevoie sd se sfinteascdpentru cd Sf6nt a venit pe pdmdnt, agacd toati asceza a fost spre folosul Sa lumii, spre indreptarea ei, spre mAntuirea ei. Postul este agadar o urmare a modelului nostru Iisus Hpistos,,,Care,fdrd a avea nevoie sd SeinfrAneze de la pdcate- El fiind fird pdcat - a postit totugi si Si-a chinuit trupul, de voie127" . Potrivit Pdrintelui Dumitru Stdniloae, postul contribuie la restabilirea firii din starea ei de boali la care au coborAt-opatimile, apoi la ridicarea ei mai presusde fire. Iatd cum aceastd expresie, ,,mai presus de fire", de provenientd maximiani, poate fi intAlnitd 9i la Pdrintele Dumitru Steniloae,dar si la Pdrintele Arsenie Boca,ca semn al unei teologii pur filocalice. Omul care ignori postul este omul care nu vrea sd aduci lumind, frumusete si adevdr in viafa lui. Postul
109

imbracd omul prin sublierea poftelor cu lumina lui Hristos. Postul face oamenii mai frumogi, fiindcd cel ce pune lacdt patimilor are posibilitatea sd iubeascd adevdrului care mai sincer 9i mai mult. Cunoagterea se leagd de revelalia divind nu ii este accesibildcelui ce intunecd fiinla sa cu pdcate, astfel postul este si adevdrul, cale spre cunoagterealui Dumnezeu si a tainelor acesteilumi. Cel care nu postegtese opune curgerii firegti a intregii crealii spte Ziua Domnului, slujind astfelstipdnitorilor intunericului acestuiveac. Referitorla post - vdzut fir specialca o ferire de pdcate,nu de bucate- PdrinteleArsenie Bocarostegte in adevdrgreu de contrazis.in familiile carenu-9iIi. i^ frAu patimile, seivescmereuproblemesi mai rdu aceste patimi setransmit ereditar9i urmagilor.De obicei,cAnd un copil suferd intr-o familie, pdriniii simt nevoia sd adresezelui Dumnezeu o intrebare (poate legitimd): ,,De ce suferdcopilul meu?". Rdspunsulinsd nu seafli la Dumnezeu,ci chiar tr addncul fiinlei pdrintelui care a acceptatc6ndvapdcatul 9i acolo unde el nu privegte decdtrareori sau afunci cdnd se ivesteun necaz.Cum frumos spunea PdrinteleArsenie: ,,Omul se roagd de Dumnezeu sdJ scape de necazuri si Dumnezeu se roagdde om sd-gischimbepurtdrile. Socotiliacum,care de cine sd ascultemai intAi?"128 Mai remarcdmfaptul cd PdrinteleArsenie Boca teme are o intreagdteologie dezvoltatdin jurul acestei ,,a ad6ncului". Sfintia Sa spune:,,Cdin toatd strddania noastri bun6, sd mindm mai adknc.Necazul, piedicile sau incercdrilesunt puse ca sd le trecem,iar nu ca sd ne oprim sau sd ne itrtoarcempdgubagi.incercirile de tot felul sunt binecuvAntatede Dumnezeu si trimise oamenilol, cu rostul ca din prilejul lor sd ne intAlnim
110

cu El, cici de la El primim puterea neobignuiti, care firtoarcenecazulin bucurie". ln aceste cuvinte gdsim gi rdspunsurila intrebirile legatede incercdrile,ispitele9i necazurileprin caretrecefamilia in carenu sepostegte. Postinseamnda te dezbdrade patimi gi a pune in locul lor dragosteade Dumnezeu. in cdsnicie existd subordonare? Pirintele Dumitru Stiniloae: ,,lmi esti necesrmie, nu pentru ca sd te fac subordonatul 9i slujitorul meu, nu pentru cd as simti necesitatea unui astfelde subordonat9i slujitorul meu, ci pentru a-mi fii tu mie centrul meu de preocuparesi de slujire. imi egti necesarca subiect autonom, nu ca un obiect subordonat.lmi egti necesar pentru a inlocui grija de mine cu grija de tine, pentru a te pune in locul eului meu.AtAt de intim imi devii, atdt de una cu mine, atAt de mult te atrag in centrul existenlei mele, incAt imi substitui eul meu. Tu lii locul eului meu, lii in mine locul persoanei prime"l2e. Pirintele Arsenie Boca: ,,in opera recreatiunii omului in Hristos, cele doud pdrfi trebuiesdsesimtd cdsunt chemate cinstea la (I Corinteni 3,9), care de colaboratoriai lui Dumnezeu urmdreste printr-in9ii o intenfie divinS,imbricatd in pui de om. O cdsdtorie o asasocoteald binecuvinteazd cu o Dumnezeu cAndridicd nunta de la instinct la rostul ei spiritual, la cinsteade Taind.E singura garanlie a unei cdsdtoriidurabile si pldcute lui Dumneze1r."73D.

Refleclii: ,,supunereafemeii" la carefacereferire SfAntul Apostol Pavel, expresie care se poate face auzitd si SfAnta Taind a Cununiei, atunci cAnd se sdvArgegte este de fapt supunerea fald de poruncile Domnului, este aceasta nu fald de poftelebdrbatului. Supunerea ascultarein credinld, conlucrarein infdptuirea binelui, este intdrire a cdminului coniugal pe temeiul vielilor sfinfilor care au fost cdsdtorili, este sfAnta smerenie de care vorbegte Sfdntul Isaac Sirul ca fiind cea care inainteahadui. pdgegte Legdm asadar termenul supunere mai ales in de ascultarc, obedienld, niciun caz de subordonare, inrobire. Femeia mai pulin credincioasd subjugare, trebuiesdinvetesi sdascultedebdrbatulbinecredincios, dupd cum si bdrbatul mai pufin credincios trebuie sd Cdnd nu invele sd ascultede femeiabinecredincioasd. inlelegem caresunt termenii ascultirii sau supunerii cu care suntem datori in special fald de Dumnezeu, atunci trebuie sd mergem spre exemplul suprem al lui Iisus Hristos. Este exemplul suprem, fiindcd in ascultare fali de Tatdl ceresc,S-a dat pe Sine lumii, intr-un sacrificiu unic, plin de iubire 9i irepetabil, pentru ispdgirea pdcatului intregii lumi. Pentru ca omul sd aibd o adevdrati sfinlenie interioard, trebuie sd acceptein ascultarede Dumnezeusi toate acfiunile lui, exterioare de aici vine nevoia de ascultare. Sd mai rejinem cd Duhul Sfdnt este oferit tuturor celor carecred in Iisus 9i igi inchind viala Lui. Lucrarea 9i prezenla Duhului SfAnt, in tofi oamenii dreptcredinciosi, rugdciunea pe care Acesta o face in noi cu suspinelesalenegrdite,sunt puncte importante
T12

de sprijin pentru oamenii care cautd adevirata existentd o viald spiritualddeplind.Oameniipottrdi gi fdcAndvoia lui Dumnezeu, iar in ascultaredbplini fatd de El, acegtiaconstientizeazdelementul deiform din constitulia lor. Ascultareaesteprin urmare virtute aleasi care ii cheamdpe toli oamenii la comuniunea incd din aceastdviat6,cu sfinjii. Ascultarea este cea ,,care elibereazdlibertatea si condamni la moarte idolatria de sine", spune intr-un cuvAnt al sdu Olivier Clement. PdrinteleDumitru Stdniloaeare pe tema iubirii dintre soti, a coordondrii si conlucrdrii dintre cei doi, cuvinte care pot constitui fondul unor binecuvAntate fdgdduinje care se pot face in fala SfAntului Altar al bisericiloq, chiar in momentul in care se sdvArseste SfAnta Taind a Cununiei. Cuvinte mai clare 9i mai frumoase desprecum trebuie sd fie relafia dintre sofi, nu credem cd existd in literafura universald: ,,Dacd tu mi te ddruiesti liber si fdrd a inceta sd fii suverary nesubordonat mie ca obiect, iar eu md ddruiesc lie la fel, inseamnd cd nici eu, nici tu nu devenim proprietatea exclusivd a unuia, ci eu sunt al tdu fdrd a inceta sd fiu si al meu, 9i tu egti al meu fdrd a-!i pierde libertatea,fdrd a incetasd fii 9i al tdu/'131. Atunci cdnd te supui altcuiva din dragoste, cAndasculgide altcineva in numele iubirii, nu trebuie si te transformi in obiec! pentru cd egti si tu chip 9i asemdnaredupi Dumnezeu. Ascultarea ta respectd libertatea cu care te-a inzestrat Dumnezert, respectd dreptatea, adevdrul, iubirea adevdratd si se inspird din viata SfAntda MAntuitorului, din,,activitatea sa iubitoare de oameni si din minunile Salemai presus
de fire,'132. 113

Fructul iubirii dintre soli este copilul, care nu reprezintd altceva decAt o ,,intentie divind", aga cum spune PdrinteleArsenie Boca.Solii nu sunt doar in colaboratorl ceeace intreprind in cdsdtorie,ei sunt ei cel de si parteneri dialogcu Dumnezeu personal, sunt colaboratorii lui Dumnezeu Pepimdnt, infdptuitori ai scopului pentru care Dumnezeu a instituit cdsdtoria. Pentru cd este o Taind a Bisericii, cdsdtoriatrebuie pdstratdtot timpul la indliimea acestuirafl$rne sPune Pdrintele.Prin toate TaineleBisericii sunt,,asumate de Bisericd9i sfinlite toate funcliile vielii omului"l33, a aga cd., trdi in ,,rostul spiritual al Nunlii" este un lucru la indemAna tuturor oamenilor cdsdtorili dupd rdnduiala ecleziald.Ascultarea de Dumnezeu face cdsniciadurabild 9i pldcutd lui Dumnezeu. (lubirea) Dragostea Pirintele Dumitru Stiniloae: ,,Dragostea adevdratd fald de semen/ dragosteacare nu cade niciodatd, nu se poate nagte purificatoare de patimi. fdrd rugdciune si fdrd,ascezd producAnd Iubirea esteun uriag plus de cunoagtere, viald in cel iubit 9i in in acelasitimp"un urias plus de cel ce iubegte,dezvoltAnd la maximum fiinla lui 9i a
mea"7M.

primul rAnd n-am fi agade mdrginifi intr-o multime de privinte"135. Refleclii: Ca sd putem inlelege cd iubirea este mai mult decAteros(gr. eros),trebuie sd mergem spre o traducere mai nimeritd a cuvAntului, spre grecescul agapi.Agapi este nu numai dragostea care cuprinde in ea pe Dumnezeu si pe semeni, este o continud prdznuire, este starea din ziua a opta, cAnd vom trdi dupd chipul innoit al lumii, cAnd vom umple cu aceastdstare pdmAntul si cerul nou. Erosulinseamnd mai mult dorinfS, este iubirea care provine din instincte, este ceea ce am cdpdtat odatd cu hainele de piele (Facere3,21.) care le-au imbrdcat Adam si pe Eva dupd cddere. Erosul line de uman, agapi (agapb) fine de ceeace este dumnezeiescin iubirea noastrd. Agapi este iubirea care izvordste din Dumnezeu 9i se revarsd in om, pentru ca omul sd hrdneascd din aceastdrevdrsare alt om, in temeiul iubirii fdrd margini pe care a primit-o de la Tatdl ceresc. Erosul detine si el un rol major in viafa de familie, in viafa omului, de aceea nu trebuie ignorat el sau blamat excesiv.Pur 9i simplu erosul trebuie

Pirintele Arsenie Boca: ,,Iubirea n-are marginile omului, nici spafiul, nici timpul; nu piere niciodatd, e puternicd, inc6t strdbate dincolo de mormdnt 9i ajunge pe cel iubi!
LL4

infeles si convertit in sens cregtin. Paul Evdokimov explicd acestea:,,Dacd ar exista numai agape,s-ar suprima orice rdspuns la dragoste prin dragoste, orice intAlnire intre doui persoane. Pentru Sfinfii Pdrinti, agape erossunt doud expresii corelative ale si iubirii divine. Erosexprimd aspectulirational, extatic al iubirii agape.Pentru SfAntulMaxim Mdrturisitorul, Hristos esteerosul restignit"135. Iubireaeste careanimdcelemaiimportante cea fapte din viata omului. De exemplu, in numele iubirii se incheie cdsdtoriaintre femeie 9i bdrbat sau se procreeazd,.Iubkea cu atAtmai mare cu cdt ea este este vehiculul care ne transportd spre Cer, este cea care ne propulseazd,real, nu imagina{, spre fericire, pregdtind terenul pentru viata si fericirea vesnicd. Sd mai remarcdm cd, etimologic, iubire (dragoste) este legat si de slavonescul dragostu,care inseamni minune.Iubirea este cu adevdrat minunea care dd sensvietii omului; iubirea estecea care naste iubiri; iubirea esteminunea prin carerupi pdrli din sufletul si viala ta, ca sd-i viezi pe alfii; iubirea esteminunea de a fi si a rdmAnepermanent ?nceleale dragostei,de aici vine si termenulindrdgostit. Iubirea este ndzuinta omului spre tot ce este bun si frumos sau vrednic de dorit. Aceastdndzuintd este sdditd de insusi Dumnezeu in firea omului, in ziua a gasea creatiei,iubirea esteasadarontologicd. a Iubirea pleacd intotdeauna de la Dumnezeu spre om, asa cum razele de soare incdlzesc pdmdntul. BucurAndu-se de aceste raze, pdmAntul rodeste si astfel se intoarce iubirea omului cdtre Dumnezeu. Sd nu uitdm cd soarelelumineazd si pestepiatrd sau locuri aride 9i aici trebuie si inlelegemcd Dumnezeu

iubegte toli oamenii fdri deosebire.Aici gdsim de fapt modelul si indemnul in a-i iubi noi pe semeni, 9i cu o iubire careo imitd pe ceadumnezeiascd.-SfAntul Igantie Briancianinov indeamnd asa: ,,Iubite frate! Cautd sd sporegti in tine iubirea duhovniceascd de aproapele: intrAnd in ea, vei intra in iubirea de lumngzeq_pe portile lnvierii, pe porlile impiraliei Cerurilor"137. Iubirea imbogdleste 9i innobileazd, deschide omului drumul citre infierea harului divin si {iregje cd aceastdinfiere este posibili si in viaga de familie. SfAntul Ioan Gurd de Aur ara[d cd,,iubirea dumnezeiascdslujitoare a Domnului gi a Duhului SfAnt,pe cele risipite le adund, iar pe ceie instrdinate Iubirea fald de Dumnezeu este 9i le face prietene"l38. cea care ne face sd pdzim poruncile, este cea care, asa cum aratd SfAntul Maxim Mdrturisitorul, ne dd injelesul lucrurilor si ne deschidemintea spre o viald de contemplare. Intre Dumnezeu si om, existd ceva comun, o punte nevdzutd care face posibild apropierea de Dumnezeu. Omul poartd demnitatea de a fi creat in dsemdnarea Dumnezeu si,,dupi chip,,. El e o cu fiintd spirituald, orientatd in chip natural si existential spreDumnezeu.Prin urmare 9i iubirea esteorientatd natural 9i existential spre Dumnezeu. Iubind pe Dumnezeu, iubesti liber si firesc toate cele create 9i de El si pe oameni,,,pe aproapele',,pe soyulsau pe sotia ta. Cine nu-si iubesteaproapeleestecdlcdto,de poruncd 9i nu-L iubegtecu adevdratpe Dumnezeu. Referitor la dragosteacu care suntem datori fald de aproapele,Pdrintele Dumitru Stdniloaespune asa:,,4-i ardta cuiva direct iubirea ta e o bucurie
L17

pentru acela.Dar a-i comunica si participareaaltuia ia iubirea sa e o bucurie 9i mai mare pentru acela"r3e. esteagadaro comunicarea cdtreaproapele Dragostea iubirii pe careo ardfi cuiva, prin darul de la Dumnezeu. Dragosteanu esteo chestiunecareprivegte exclusiv doud persoane, este intercomunicare a darului 9i Iubirea harului lui Dumnezeu careinsufld dragostea. intreagd este atunci cAnd nu numai persoanele se ddruiesc 9i se acceptdreciproc,ci 9i atunci cAnd se suslin 9i se afirmd reciproc si personal, se pun in valoareprin ddruire si Primire. Iisus Hristos a adus intre oameni, a adus din Cer pe pdmAnt, nu numai ideea de iubire a aproapelui nostru; Domnul nostru a venit cu pilda dumnezeiascda unei vieli de iubire, bundtate, iertare 9i curdfie sufleteascS,la care fiecare om trebuie sa ndzuiascd,spre desdvdrgireasa. Putem sd Punem un semn de egalitate intre iubire si aiald, mai ales gAndind la faptul ci Iisus Hristos S-a jertfit pe SfAntaCruce din marea Sa iubire de oameni. fi prin dovadd de dragoste,El ne-a adus la Viald. In aceastd mareaSadragostepentru om, Iisus Hristos ni-L face accesibilpe Dumnezeu, descoperindu-neinsugiri ale fiinlei divine.Iisus Hristos estetaina carecircumscrie toate veacurile, dar gi ,,Cel care a dezvdluit, dacd e ingdduit sd spunem aga, insugi adAncul cel mai dinlduntru al bundtdlii pdrintegti 9i a ardtat in Sine sfArgitul pentru care au primit fdpturile inceputul existenjei"l4. Agadar modelul iubirii de Dumnezeu gi de aproapele este Iisus Hristos, cdci Domnul moarte nostru iubind cu iubirea ceadeplind,,Qi-aluat pentru toti oameni. pe Cruce de bundvoie Stdniloae este un Pdrintele Dumitru
118

veritabil teologal iubirii, aga cum a fost 9i Sfdntul Maxim Mdrturisitorul. Spre deosebire de teologia maximiand, la Pdrintele Stdniloaegdsim si rin lirism aparte, un demers auctorial intru totul original, din care intelegem ci dragostea trebuie mai degrabd trditd decAt gdnditd. Iubirea fald, de Dumnezeu 9i aproapele este la Pdrintele Stdniloae bucurie extaticd,rod al convorbirii cu DumnezelJ,incursiune in transcendent: ,,Dacd. ne cuprinde cAteodatd o asemenea bucurie faldde semenfdrd sd ne fi pregdtit printr-o iubire specialdfald de el, aceasta datoreste se faptului cd sufletul nostru s-a pregdtit in general prin iubire, prin rugdciunea ca drum iubitor spre Dumnezeu 9i prin consecintace a urmat de aici, de a iubi orice om. Da1, in orice caz, clipa de bucurie extatici trditd de un om, neurmAnd unei pregdtiri speciale de ldrgire a inimii prin pdrdsirea tuturor imaginilot conceptelor si intereselor limitate, nu poate dura decdt cu mult mai putin decdt betialal dragosteide DumnezetJ"rQ. PdrinteleArsenie Boca leagd iubirea de actul creafiei; din dragoste, Dumnezeu a creat lumea vdzutd,si nevdzutd, iar aceastdiubire dumnezeiascd ,,strdbate" timpul, spajiul 9i toatd fdptura care 1l cunoaste si recunoaste pe Dumnezeu ca Tatd 9i Proniator. Legdfura dintre doi oameni, cdsdtoria rezistd gi devine de nezdruncinat dacd se hrdneste din aceastd dragoste inepuizabild; iubirea avAnd puterea de a depdgi limitele spatiului cunoscut si ale timpului concret. Pdrintele Arsenie mai scoate in evidentd puterea purificatoare 9i unificatoare a iubirii care vine odatd cu Hristos coborAnd in mijlocul nostru, chiar si pentru iubirea a doi-trei
119

oameni care il cheamd:,,Llnireaputerilor sufletului iubirea, cdci numai pe pdmdntul inimii, insemneazd ea uneste cele invrdjbite. Iar iubirea cerAndceva de la Dumnezeu,Tatdlrdspundecelor doi sau trei de pe pdmAnt, ddruindu-le iubirea Sa din ceruri, care este Fiul Sdu,9i a9ane afldm avAndpe Dumnezeu, catele esteiubire, in mijlocul nostru"1a3. Ddruirea Pirintele Dumitru Stiniloae: ,,Omul nu se extinde doar luAnd, ci si d6nd. Cu cdt dd mai mult, cu atAt se deschide mai mult pentru a primi, si cu atdt i sedeschid mai mult ceilalti, pentru a-i da din parteaIo{'7e. Pirintele Arsenie Boca: de ,,Crucea intdrire (jertfd),prin carene ddruim aproapelui, prin care trdim 9i chiar murim pentru aproapele.Aceastae cruceacregtinului.Numai cine iubegtepe aproapeleeste cregtin adevdrat (Ioan 1,3, 351"t+s. Refleclii: A ddrui, a te ddrui, line de sacrificiu si este interesant de observat cd sacrificiu are rdddcina in latinescul sacrum, ddruirea consemnAnd un act de sfinlire a viejii omului. A dirui este asadar un semn al sfinleniei spre caretrebuie sd tindd omul prin insdgi natura lui. Sacrificiul pe care un om il face pentru
L20

celdlalt reprezintd o actiune de intoarcere la esenfa omului, o imitare a JertfeiMAntuitorului nostru. Ddruirea este semn al neiubirii de sine, este modul prin care, constienli fiind de darurile nenumdrate si negrdite pe care le-am primit de la Dumnezeu, impdrlim si celorlalti din inzestrdrile noastre.Ddruirea esteun act ce line de milostivire si pietate,iar sdracilorli se oferd posibilitateade a face daruri sufletesti, care adeseori sunt mai apreciate. Nu ddruim ca sd primim ceva inapoi, nici nu ne rdscumpdrdm pdcatele dacd vom duce la Altarul bisericilor toatd avereanoastrd.Ddruirea trebuie sd vind din suflet, ca act natural, nu fortat si trebuie sd incdlzeascdinima celui care primeste, pAnd acolo incAtsdnu uite sdmultumeascd Dumnezeupentru lui aceastd binefacere. in vechime, evreii au fost instruili sd-9i ducd zeciuialala,,casavisteriei", careera templul, - centrul lor religios - de fapt centrul vielii intregului neam. Israeluleraun popor teocratsizeciuialaconsiderau o ca pe o poruncd.Observdmcd,dacdin Vechiul Testament se.poate vorbi de o obligativitate in a da din avutul tdu, din rodul pimAntului tdu, in Noul Testament lucrurile se schimbd considerabil. Darurile trebuie fdcute in ascuns/potrivit invdfdturilor pe care le dd Domnul, ele poarti amprenta sufletului celui careddruieste,iar motivul pentru carefaci daruri seschimbd,acesta fiind legat de dragoste, de poruncd.Viala spirituald,asa nu cum ne-a fost noud predatd de Iisus Hristos,,nu e o viald de legi 9i dispozifii, ci o viald de impdrtdgire, de iubire, de dragoste, de amestec si contopire cu Dumnezeu"l6. Cu frumusetea suflefului nu te lauzi pe ulige lipilnd, ci in taind intru Domnul lucrAnd.
L2T

lntr-un frumos cuvAntcareline de antropologia de crestind,V. Lossky explicd:,,Numai lepddAndu-se propriul sdu confinut, numai ddruindu-l in chip liber, numai incetAnd sd existe pentru sine se exprimi din plin persoana in aceeasifire a tuturor. LepddAnduse de binele sdu individual, ea sporestela nesfArgit si se imbogdlegtecu tot ce aparfine tuturor. Persoana a devine icoanadesdvdrgitd luiDumrlezerl, dobAndind firii care asemdnarea estedesdvArsirea comunetuturor este chip al lui Dumnezeu, iar Omul oamenilor//147. Dumnezeu S-a ddruit mai intAi oameniloq,inlelegem astfel gi in ce mdsurdtrebuie sd ddruim, sd ne ddruim. CAnd omul tine ce are numai pentru el, atunci se face neascultdtoq,mAndru, lacom, luciferic. Pe c6nd ddruirea inseamnd extinderea de care vorbegte Pr. Dumitru Stdniloae, o extindere spre a inlelege lumea si scopul ei, spre a inlelege rosful comuniunii cu Dumnezeu si cu semenii. De fapt, comunitatea se intdregte prin darurile pe care oamenii 9i le fac unii altora. Fie cd sunt materiale sau spirituale, darurile intdresc comunitatea 9i vorbesc despre frumusejea unei comunitdli. Comunitateaseindreaptd nu numai spre o viald spirituald cregtindideald, ci spre o ,,viaj6. a Duhului"1a8. PdrinteleArsenie Bocavede darul ca jertf5, ca pe o crucede purtat de cdtrefiecarecregtin.Cel Care a aprins in noi mai intAi dorinja de ddruire 9i jertfd este MAntuitorul Iisus Hristos. Primirea ]ertfei pe Cruce, a ca expresiea dragosteidesdvArgite lui Iisus fafi de Dumnezeu - Tatdl si oameni, esteun act de ascultare 9i de ddruire supremd. MAntuitorul S-a dat pe Sine morfii, ca sd ne ddruiascdnoud viald 9i de aici trebuie sd inlelegem puterea sfintitoare a darului care este
L22

fdcut duph cuvAntul lui Dumnezes. Dacd darul nu esteimbinat cu iubirea de aproapele,el devine un act mecanic,unul care aratd cd cel ce ddruieste riu crede intr-un Dumnezeu viu si iubitof, ci mai degrabd in Dumnezeu ca idee, ca notiune abstractd.Iubirea este cea care insufld pe cei care ddruiesc, dupd cum este si motor al credinlei. Interesanteste ci si la Pdrintele Stdniloae intAlnimideeade uucein cdsnicie:,,Nasterea de 9i cregterea prunci, slujirea Bisericii si a societdtii, ca infrAnare a egoismului in doi, inseamnd o cruce. De aceease cAntdla Sluiba Cununiei un imn inchinat mucenicilorlae. Despre pldcere fericire si Pirintele Dumitru Stiniloae: poate iradia viata si deci ,,Numai persou:la poate da altuia fericirea.Numai persoanapoate primi altd persoandca viajd inepuizabild si neconfundatdcu sine. Nu din lucruri 9i din valori spirituale abstracte trdite in izolare se hrdnesteviata plenard sau fericirea omului, ci din alti persoand. Dar numai intr-o supremd Persoand poate iradia toatd viatasau fericirea fiinjelor umane, care au fost createca persoanepentru a putea fi in continuare cu Dumnezeu cel personal gi intre
ele"150.

Pirintele Arsenie Boca: ,,Cdsdtoria-i pentru mAntuire si prunci, nu pentru pldceri si desfrAnare"rsl.

Reflecfii: Comuniunea este izvor de viafd, iar fericirea cregtinului - mai ales in viala de familie - este o experienld care nu line de autonomie, ci tine de comuniunea plini de iubire cu Dumnezeu si cu semenii. Pldcereacrestinului este sd facd voia lui Dumnezeu, misiune care devine 9i mai grea cAnd se intAlnesc doi oameni, doud persoane, doud eu-ri inzestrate fiecare cu voinld libera raliune, personalitate liber arbitru. Cregtinismulesterealist, 9i ne spune Pdrintele D. Stdniloae:,,Nu se avdntd in promisiuni de fericire neumbritd de greutdfi, cdci via\ae imbinatd din amAndoudlaturile. Dar fericirea numai fericire are totugi cAgtigulfinal. Cine agteaptd numai pldceri, nu o va suporta lung de la cdsdtorie, timP"rsz. Bundstare 9i fericire, binecuvdntare de la Dumnezeu gi prunci ascultdtori nu poli avea fdrd luptd. Ne spune P. Evdokimov cd ,,vdzut de sus, un sfAntestelesut in intregime din lumind, dar vdzut de Pe jos el nu inceteazl,vreodatd si lupte/1s3. de altd parte, Al Schemamannafirmd despre fericirea celor care petrec cu Dumnezeu incd din aceastd vrall' acestea:,,Nuestevorba despreo fericire superficiald si zgomotoasd,ce vine si trece de doudzeci de ori intr-o zi si careeste aga de fragild 9i trecitoare; este o fericire adAncdcare nu vine dintr-o pricind unicd si personald,ci din aceeacd sufletul nostru - citAnd cuvintelelui Dostoievski- a atins,,altdlume". Si ceea ce acestaa atins este pldsmuit din lumind, pace si bucurie, dintr-o incredinjareinexprimabildly". este un cuvAnt Fericire,din latinesculfelicitas

caredesemneazlmai mult o stare,insd din punct de vedereteologic,fericireaestemai mult decdto stare, eareprezintd viata insdgi.ii numim Preaferieiti,pe mai marii Bisericii fiindcd ei pregustd fericirea perpetud de care se bucurd sfinlii din Biserica triumfdtoare. Fericirea e viata insdsi, nu o sumd a pldcerilor. Oamenii tind sd alerge dupd un tip de fericire, care este dat de pldceri, de odihna de confort, de bani sau implinirea unor instincte. Gisim aici o ,,fericire" efemeri; fericireasedizolvd,seconsumdinimplinirea unei simple si banale pliceri. Sd primim Fericirile aga cum ni le-a predat MAntuitorul in Predicade pe Munte. Aceastareprezinti singura cale de la efemer la fericireastatornicd.Spreaceastd fericire trebuie sd seindrepte omul incd din primele zlle aLe vielii lui. O viald inchinatdDomnului esteo viati fericitd,o viatd inchinatd omului (lumii) esteo viali neimplinitd. Realizarea plenard a omului nu segdsegte nici in lucruri gi nici in valori spirituale, dacd nu existd comuniune cu o persoand cdtre care sd indrepli iubirea ta, cdtre care sd iradiezi viafd. in familie, fericireata trebuie sd devind un,,al nostru", reiesind clar cd un membru al familiei nu poate fi ferici! daci celdlaltestenefericit.Esteceeace infelegemstudiind cuvintelePdrinteluiD. Stdniloae, carene atrageatentia cd in acest,,al nostru" trebuie sd il avem in primul rAnd pe Dumnezeu personal ca sursd a fericirii, ca liant intre fericireamea 9i a ta. in comuniune,deci 9i in cdsdtorie,fiecare,,isi dd seamacd fericirea sa nu depinde numai de el. De aceea,trebuie sd existe o realitatepersonal5capabild de atAtaiubire, de atAta ddruire, incdt sd dea fericirea deplind si vesnicd tuturor. Fdrd Dumnezeu cel personal, omul nu poate
r25

gdsi fericireadeplind dupd careinseteazd"Tss. Din scrierilePdrinteluiArsenieBocaintelegem cd pldcerea in niciurl caz nu este un drum spre fericire. Cdsdtoriaeste vdzutd ca o cruce, dar nu ca un jug. Cruceapoate fi 9i luminoasd,si semn al unei vieli implinite; suferinta, nepdtimirea, colaborarea cu Dumnezeu fiind elemente care imping omul spre fericirea mult doritd, adici spre mAntuire. Aceastatrebuie sd fie fericireacrestinului:sd trdiascd cu celdlalt in armonie 9i iubire, ascultAnd glasul Evangheliei,totodatd pregdtind, asacum se cuvine, cu fricd gi cu cutremut, dar gi cu nddejde9i dragoste, clipa intAlnirii cu Hristos in Lumina ceaneinseratd. il t Cdsdtoria ese indisolub d

in sensul ingdduirii care a dat-o Moise, cu carte de Dar Iisus,careerala zidireaomului, le-aspus despdrjire. rostul de la inceputulzidirii, in carenu mergedespdrfire, fiindcd amAndoi alcdtuiesc o singuri fdpturd. Iisus reintdregte cisdtoria la rostul ei de la inceputul zidirii. lui Iisus nu putea pogori raf,unile crealiei din motiaele Moise. De aceeaIisus a ridicat cdsdtoriala rangul de Taind.Deci cdsdtoria dacdar fi trditd de soli la valoarea 9i cuviinla ei de Taind,ar dasi roadevrednicede Tainele a de lui Dumnezes. Dumnezeu ridicat omul la cinstea colaborator Sduin lume (I Corinteni 3,9; ll Corinteni al 6,L,4). Cdsdtoriasusfinutdla rangul la carea instituit-o in Dumnezeuar trebui sd,realizeze progresie geometricd posibilitateaacestei colabordri"lsT. Reflecfii:

Pirintele Dumitru Stiniloae: ,,Pentru a fi o unire desiv6rgit4 cdsitoria ea De comportdo iubire desdv6rgitd. aceea trebuiesdfie la inceputatributele aveade indisolubild.Astfel cdsdtoria unitdlii 9i indisolubitdjii. Bdrbatulavea,in mod deplin, cu in unirea desdvArgitd o femeie, tot ce-l completa la fel. Unirea deplind intre un bdrbat esenflal;9i femeia este unei iubiri desdvArsite, si o femeie,corespunzAnd netrecdtoare"Ts6. Plrintele Arsenie Boca: ,,Chiar 9i dupd Legea Vedriului Testament cdsdtoriae de nedezlegat.$tiind aceastafariseii s-au apropiat de Iisus, ispitindu-L: Secuaineoareca bdrbatul ? lase sd-si femeia Iisus ii provoacdla Lege. Ei rdspund
L26

Cdsdtoria este indisolubild nu pentru cd reprezintd un contract social, ci pentru cd cei doi - sojul 9i sojia s-au fdgdduit unul altuia in fala Domnului. Legdtura dintre so! gi sotie, fdgdduinja, estefdcutd dupd aseminarealegdturii dintre Hristos si Bisericd. fdgiduintd incilcatd estepdcatimpotriva O CuvAntului - Hristos, impotriva lui Dumnezeu care a instituit aceastdTaind incd din Rai. Iisus Hristos este Cel care a ridicat Cisdtoria la rangul de Taind, odatd cu nunta din Cana, dar gi Cel care aduce harul divin peste cei ce pdsescin fala Altarului. Harul acestaeste harul divin lucrdto4,care ii ajutd pe cei in doi sd convietuiascd pace,sd fie mereu uniji prin moral. dragostegi si se desdvArseascd Pr. Prof. Dr. Ioan Zdgrean atrage atenfia in legdturd cu Cdsdtoria:,,Tocmaifiindcd prin aceastd
L27

Taind cei doi soti trebuie si constituie o unitate in doi, legdtura lor fiind indisolubild, cei ce voiesc sd se cdsdtoreascdtrebuie sd se gdndeascd foarte serios la importanja actului spre care se indreaptd, de aceeaei trebuie sa aibd toatd grija la alegerea numai la tovardsului de viafd, hotdrAndu-se aceasta spirituale 9i morale ale calitililor dupd cunoasterea acestuia9i dupd o maturi chibzuinfd.Viitorii sofi nu lisAndu-se atragi unul spre trebuie sd se amdgeascd, celalalt numai de porniri senzuale,ori de interese momentane carear putea fi satisfdcuteprin cdsdtorie, cea sufleteascd ci sd caute unul la celalaltftumusetea care netrecdtoare constd in insugiri sufletegti 9i calitdli morale alese, cdci numai pe asemeneatemelii o cdsnicieva fi durabile/'.158 RidicAndNunta la demnitateade Taind,Iisus Hristos i-a da un caracter unic, sacru 9i etem, de aceeacdsdtoriaesteindisolubild. Legdmdntul iubirii dintre cei doi nu are valoare temporari, fdgdduinla inseamnd un drum impreund spre sfinfire, care ii recomanddpe cei doi ca cetdfeniai Cerului, camembri mai estede nedezlegat ai impdrnjiei de Sus.Cdsdtoria 9i pentru cd cei doi se unesc nu numai intre ei, ci 9i cu Hristos prin Euharistie.Dacd cineva rupe aceastd alianld, pdcdtuiegteprin lipsa de fidelitate nu numai fa!5 de sollsolie, ci 9i fald de Dumnezeu.IisusHristos a interzis divorful (Luca 16,18),deoareceimpinge la adulter, iar SfAntul Apostolul Pavel vorbegtedespre cinstea cdsdtoriei,despre cinstea acesteiSfinte Taine (Evrei 73, 4). Si mai relinem cd: ,,Divorful este in contradictie cu indisolubitatea cisitoriei. Bisericanu permite recisdtorirea.Totusi, ea a admis divorlul ca o Tot concesie. prin iconomie, Bisericapoate sd accepte,

prin pocdinle gi mdrturisirea pdcatelor, a doua 9i a treia cdsdtorie, niciodatd a patra. Recisdtorireaare dar totdeaunaun caracterpenitenfial (dupn Sfaid Vasile cel Mare, canonul 5, cei recdsdtoriti nu sunt exclusi de la Cuminecaturd,dar trebuie sd se ablina in semn de pocdin!5,doi ani). Bisericarecomandi vdduvelor sd rdmAni necdsdtorite,cdci moartea nu rupe unirea dintre soti//lse. in legiturd cu indisolubitatea cdsdtoriei, remarcdm faptul cd Pdrintele Dumitru Stdniloae ageazd, dogmatic episodul biblic in care MAntuitorul estechestionatpe seatnapricinii pentru careo femeie ar putea fi pdrdsitd:,,Iisus considerdca adulter pe cel ce-9ilasdfemeiasa9i ia pe alta saupe cel ceo ia pe cea pdrdsiti, deoarecesocotegte legdtura cdsdtorieinu ci s-a desfiinfat intre cel ce 9i-a ldsat sofia sa,prin faptul ci a pirdsit-o. Aceastao spune Hristos 9i direct si mai inainte, rdspunzAnd la intrebarea dacd este permis cuiva si-si lase femeia sa, pentru orice pricinS, in afaraaduiterului. ln acestrespuns,El afirmd unitatea celor cdsitorifi, bazat pe faptul cd Dumnezeu a ficut p.eom ca bdrbat si ca femeie 9i deci cel ce se unegte cu o femeie se completeazd in mod total cu ea inc6t alcdtuiesc unitate"15o. o PdrinteleArsenie Bocavine cu o exegezd,lafel de reugitd a acestuiepisod biblic, in care MAntuitorul este chestionat de farisei, addugdnd faptul cd SfAnta Taind a Cununiei ne ridicd pdnd la rangul de ,,colaboratori in lume" ai lui Dumnezeu. Aici se reitereazd, ideea ci Dumnezeu este Cel care intdregte alianla 9i figdduinta dintre so!i. El este ddruitorul Binelui, el revarsd peste cuplul abia format darul de a avea copii, binecuvAntdnd nastereade fii si fiice.
L29

Dumnezeu este Cel care se milostivegte asupra caset carese umple de copii frumogi 9i de cele care sunt de trebuinfd. tot El, Care di hrand tuturor pdsdrilor 9i hrdnegte, facefloarea si rdsari in mijlocul stAncilor151, cregte9i pdzegtedeopotrivd pe toli membri familiei' Dumnezeu are un rol major in bunul mers al oricdrei cdsnicii 9i de aici putem inlelege mai bine de ce esteindisolubild. cdsdtoria Copiii Plrintele Dumitru Stiniloae: ,,Copiii sporesc in mod esenfial comuniunea dintre soli, prin responsabilitateacomund, in care ei se .rnesc, deci addncescesenla cdsdtoriei, care fdri copii se sdrdcestede substanla spirituald interioard' Solii devin in acest caz, de cele mai multe ori, o unitate egoistdin doi'152. Plrintele Arsenie Boca: estechip ,,Nunta estemai mult decAtaceasta, al unirii sufletului cu Dumnezeu. De aceea,numai cdnd cei doi soli sunt unili cu sufletul in Dumnezeu, ddinuieste9i unirea ceatrupeascd9i aduceroade dupd Dumnezeu: copii curali 9i trigdtori spre E1"163' Reflecfii: Copilul este o minune palpabild, este fructul de aur al iubirii dintre soii, este oglinda vie in care omul igi vede frumuselea lui creatoare, este
130

trimisul lui Dumnezeu pe pimAnt, pentru a aduce binecuvAntare familiei din care face parte. Pe bund dreptate,Pdrintele Stiniloae vorbestede un egoism al iubirii h doi afunci cAnd cei carese cdsdtoresc refuzd, zdmislirea de copii. Este de fapt refuzul de a trdi dupd modelul iubirii dintre Dumnezeu - Tatdl, Iisus - Fiul Duhul SfAnt - MAngAietorul. Dragostea din 9i sdnul familiei imitd cu adevdrat modelul dragostei din sdnul Sfintei Treimi abia cdnd apare copilul; aparifia lui fiind mai mult decdt binecuvAntare, fiind implinire a viejii de familie gi conlucrare cu Dumnezeu. De multe ori uitim cd cei mici nu sunt doar copiii familiei, ci sunt gi copiii lui Dumnezeu. Copiii aduc soarele acolo unde e no{, ploaia acolo unde e secetd, zAmbet acolo unde apare necaz, bogdfieacolo unde sunt lipsuri. Paul Evdokimov limureste in cuvinte memorabile ce inseamnd a avea un copil, ce firseamni maternitatea: ,,Maternitatea este o formd particulard a chenozei feminine. Mama se ddruiegte copilului sdu, moare parlial pentru el, urm6nd iubirii lui Dumnezeu care se smereste9i pogoard, repetdnd intr-un fel cuvAntul SfAntului Ioan Botezdtorul: Acela trebuiesd ueascdiar eu sd md micsorezle.Sacrificiul mamei indurd sabia de care vorbeste Simeon. ln aceastdjertfire, fiecare mamd se apleacd asupra lui Hristos rdstignit"l6s. In mai multe graiuri ale pdmAntului, copil este sinonim cufiu, fiicd si aici putem sd facem o legdturi intre copiii nostri gi Copilul Iisus, FiuI lui Dumnezeu. Acesta,CopilulIisus, FiuI lui Dumnezeu ardtat de si-a mic dragostea pentru Dumnezeu si oameni, trdind sub acoperigulSfintei Familii 9i indicAndu-nein mod
131

clar cum se trdiegte dupd Legea lui Dumnezeu 9i de ascultAnd glasul Lui. Dumnezeuapus bazeleunei prime familii, iar Iisus Hristos a ridicat Cdsdtoria la rangul de Taini, astfel funclia familiei s-a extins, aceastd celuld a societdtiia cipdtat o misiune nobild. Cdsdtoria a devenit astfel o sfAntd insolire intru purtarea crucii pe drumul cdtre lumina de pe Tabor. Odatd ce funcfiile familiei au fost extinse de insugi Dumnezeu, nu mai punem accenful in mod deosebit pe perpetuarea speciei, pe nasterea de prunci (cdci acestrol ar fi putut veni de la sine, din constitutia omului), ci pe menlinerea in cadrul familiei a unei atmosfere de credinld, inlelegere si cdldurd, care sd ne apropie de frumuselea relaliei AscultAnd dintre Adam si Eva,de dinainte de cddere. de Dumnezeu, familiile au tot ce le trebuie pentru a asigura9i perpetuarea,dar mai alespentru a menline o atmosferdde cdldurd 9i de stabilitate emolionald necesardpentru desivArsireatufuror membrilor ei. Armonia aceasta,ruptd din armonia divind, este necesard pentru a da stabilitatenu numai familiei, ci intregii societdti. Pdrintele Dumitru Stdniloae vede in copii, fructe ale iubirii dintre soli 9i sojie, continuatori ai vorbim de o iubire care iubirii deDumnezeusi semeni; nu trebuie sd moard niciodatd.Copiii intdresccasele si pun substanld spirituald acolo unde ea lipseste, ne spune ilustrul teolog. Este o realitate cd cei mici, copiii, ne apropie de Dumnezeu chiar 9i atunci cAnd nu vrem noi. Fiindcd in ei vezi frumuseleanealteratd a chipului lui Dumnezelr,copiii mdrturisescpe Tatdl lor cerescprin sinceritate,curdtie si nerdutate,prin iubire necondigionatd.
r32

unic in literatura religioasd din toate timpurile. Vom infelege, citind cele scrisede pdrintele pe tema ereditdgii,de ce actualmente in familii sunt din ce in ce mai mulfi copii sufefinzi. pdrintele indicd faptul cd cel mic, copilul este ,,o persoandin care trdiesc mai multe generafii si un numdr mare de insi//l5d. Citind cu atenlie toate acestea, vom intelege exact de ce Biserica, observAnd degeneririle ce-trebuie

vorbea cu infeleptii Templului si intru ale Salevenea sd le plineascdsi in zona aceasta inferioard a lumii

prin voia oarbd a instinctelo4, sd vind cu perdeaua ca


133

groasAa pdcatului pe ochii mintii, ci ochii Lui aveau 167 nealteratd strdvedereaabsolutd a lurrr7l" O familie sdndtoasd Pirintele Dumitru Stiniloae: ,,O familie sdndtoasd e celula sdndtoasd a edificiului Bisericii si a societdiiT"rca. Pirintele Arsenie Boca: ,,De multe ori haosul il anunld prima celuld a mediului: familia necregtind"l5e. Reflecfii: Familia estevdzutd 9i recunoscutd ca celuld vie a societdjii, chiar si de oamenii necredinciogi. O celuld nesdndtoasd din organismul unui om poate afecta intregul organism;la fel, o familie nesdndtoasdpoate

organism viu, 9i functionarea ideald a acestui reprezentat de familie. Se pare cd nicdieri nu putem gdsi constituitd o societate mai puternicd decAt in grupurile primare ale evreilor; familia se aduna sub bayit, termen care desemna cuvAntul casd sau beta ab, termen care desemneazd,familia extinsd, care std sub puterea
L34

tatdlui. Familia este ,,centrul vietii" membrilor lo4, nucleul a ceea ce constituie in societatea israelitd subtribul. Organizarea tribald a vietii de familie la evrei a permis ca legdmAntul dintre Dumnezeu si poporul Sdu sd fie 9i un legdmdnt al Sdu cu fiecare familie in parte. ln vechile familii ale lui Israel se punea accentul pe conducereaafacerilor familiei, pe sprijinul pdrintilor la bdtrAnele si pe transmiterea numelui familiei sau subtribului. Conducerea familiilor era datd in vechime persoanei de sex masculin cu vArsta cea mai inaintatd. Remarcdm insd cd soliile aveau un rol important in familie, o putere mai mare decAt cea cu care de obicei sunt creditate.A9a se face ci din Vechiul Testamentafldm despre femei care au avut puterea prin credinfa lor sd schimbe soarta unui intreg popot precum Sara, Debora sau Suzana. Funcfiile familiei extinse au fost incd din vechime acelea de a asigura perpetuarea ei, prin nastereade prunci, dar si de a mentine o atmosferd de cdldurd 9i stabilitate emotionald pentru cresterea copiilor. In consecinfd,in legislalia rnozaicdexistd o seriede dispozijii menite sd asigureaceastd armonie 9i sdelimine rivalitdtile carear pune in pericol familia si ar putea duce la destrdmareaei. Un exemplu in acestsens poate fi vdzut in porunca: ,,Cinstegte pe tatdl tdu si pe mamata, ca sd-ti fie bine si sd trdiesti ani multi pe pimAntul pe care Domnul Dumnezeul tdu !i-l va da tie" (Iesire 20,L2),dar 9i in pedeapsa cu moartea prescrisdpentru oricine nu ascultd de pdrinlii sii sau ii vatdmd (Iesire2L,'1,5, Deuteronom 21,18-2t). in Noul Testament,termenii care desemneazd
135

familia sunt patria, reprezentAndun grup similar cu subtribul, pe care il intAlnim la israeli;i si oikos,cate Ne gospoddrie. aducem termenul de casd, desemneazd membri ai Bisericii din Ierusalim aminte cd primii se intAlneau in case particulare. Putem lega astfel de de termenul defamilieextinsd, casele rugdciunein care se pr actica fringerea pfrinii. Se remarcdm faptul cd Noul Testament absoarbe invildtura despre familie a Vechiului Testament,dar scrierile (referirile) despre familie ca unitate sociologicd sunt mai rare, asta si pentru cd structura social5nu mai este a unui singur PoPor. Noul Testament nu neagi valoarea legdturilor puternice inteme, dintr-o familie de evrei tradigionald (Luca 1,17),insi Domnul Iisus permite ca astfel de legdturi sd poatd sd fie rupte atunci cAnd cineva Mai remarcim doregtesd-Lurmeze (Matei 10,35-36). cd Noul TestamentPune accentpe legdturile strAnse dintre so! 9i solie, prin urmare, Pe unitatea familiei, o unitate care are in centru iubirea, nu neapdrat dispoziJiasau porunca. Unele femei din societatea cregtind primard (Priscila, Lidia) sunt puse inaintea solilor datoritd faptelor lot, dar asta nu inseamnd cd au fost puse de Apostolii Domnului sd inlocuiascd soiii, pe capii familiei. fi ca sd injelegem incd o datd care este rolul capului familiei, mergem tot spre cuvdntul Evangheliei. Soful trebuie sdfie iubitor, iar iubirea lui trebuie sd fie jertfelnicd(Efeseni5,25, Coloseni3,19)Solul trebuie sd fie preocupat de ingrijirea sofiei 9i Cel 6,4, copiilor (Efeseni Coloseni3,27). mai importat lucru in legiturd cu familia, agacum este vdzutd in Noul Testamenteste acela cd se accentueazdnatura

familiald a lmpdrdliei lui Dumnezeu. De aici poate furfelegem mai bine termenul de,,biserici familiald" folosit de teologul ortodox Paul Evdokimov in scrierilesale. Paul Evdokimov, pornind de la acestconcept, de bisericd familiald, afirmd cd Biserica este pentru fiecare cregtin familia extinsd. Teologul rus spune: ,,Iubindu-se unul pe celdlalt, sojii il iubesc pe Dumnezeu. Fiecare moment al vielii lor izbucneste intr-o doxologie impdriteascd, slujirea lor in cAntare liturgicd neincetatd.SfAntul Ioan Gurd de Aur aduce aceastd minunatd concluzie: Cdsdtoriaeste icoand 17r. tainicda Bisericii" Teologia Pdrintelui Stdniloaepe tema familiei este in ton cu cea noutestamentard9i cu cea a lui P. Evdokimov, in sensul in care ilustrul teolog leagd familia crestind de impdrdlia lui Dumnezeu. Chiar slujba de unire a unui bdrbat si a unei femei in SfAnta Taind a Cununiei cuprinde aceastd promisiune cd cei doi vor deveni dupd sdvdrsireatainei, noi membri ai impirdfiei lui Dumnezeu. Pdrintele Stdniloaespune astfel: ,,Sunt aceleasiimne care se cAntdsi la Botez gi Ia Hirotonie pentru aceleagimotive: pentru nasterea de noi -"rr,bri ai impdrd, ei lui Dumnezeu, pentru cresterealor viitoare, care nu e lipsitd de eforfurile infr6ndrii, ale ribdbrii 9i ale stridaniilor"lT2. Pdrintele Arsenie Boca vede familia ca celuli nu numai a societdtii, ci a mediului intreg. Dezechilibrul acesteicelule poate aduce dezechilibrul intregului mediu si de aici se instaleazd haosul, adicd stdpAnirea celui rdu. Scopul cdsdtoriei este, dupd cum explicd Pdrintele in repetate rAnduri, prosldvirea lui Dumnezeu. Pdrintele Arsenie Boca

dd sfaturi membrilor familie legate de despitimirq, care amintesc de irdemnurilor sfinplor din,,secolul de aur al crestindtdtii". PdrinteleArsenie Bocascriefir duh patristic, dar firdemnurile sale evanghelicesunt valabile pentru vremurile noastre. Potrivit inviliturilor Preacuviosului Pdrinte, dacd bdrbatul este capul familiei, atunci el estecapul careestepus spre conducereairfeleaptd a familiei. El trebuiesdfie asemeni Hristos,,,bdrbatuldesivArsit". lui fi bdrbatul 9i femeia sunt creali de Dumnezeu dupd lui chipul si asemdnarea Dumnezeu.Unirea dintre cei doi este unabazatd pe iubire reciprocd, ei fiind egal indreptdlifi la mdntuire ca ,,impreund mogtenitori ai harului viefii" (I Petru 3,7). Plecdnd de la aceastd demnitate 9i egalitate, Pdrintele Arsenie Boca ne spune: ,,In definitiv aceasta estefinalitatea omului: 9i cresterea sa tn dimensiunile spirituale conferite de jertfa injeleasd - deci acceptatd- ale bdrbatului desivdrgit Iisus Hristos. Deci desdvdrsirea este finalitatea noastrd - cu.porunci - dacd este cine si priceapd si sd se angajeze"r73. Agadar iubirea care ii face pe doi oameni sd trdiascd impreund, care ii indeamnd pe cei doi sd se cdsdtoreascd, fircununeazd cu iubirea agapi,astfel se nu ,,f.ar'jlia care se creeazd, este o realitate simplu biologicd, o institufie sociald, o unire existenflald psihologicd sau eroticd ci, infinit mai mult, o celuld a Bisericii, adicd mddulare cu adevdrat gi realmentevii 9i sfinte ale Preasf6ntuluiTrup al lui Hristos"l7a.

ry.VERSURI INCHINATE
PARINTELUI ARSENIE BOCA

138

Rugi citre Pirintele Arsenie Boca


Md lasd, Pdrinte, acuma/ sd pun Genunchii mei reci lAngd-al tiu SfAntmormdnt! Duc patimi in trup, ispite in gdnd; Ingiduie-mi, Sfinte, durerea s-o spun! Dd-mi lacrimi sd-mi plAng pdcatelegrele Cdci tare-am mAhnit pe Tatdl Ceresc Cu vorbe, cu fapte, cu patimi ce cresc ln sufletu-mi trist 9i plin cu durere. Md iartd, Pdrinte, cdci mult am gregit! Mi-e inima greaca o stAnci de munte $i cum pot eu, Sfinte, s-o fac si asculte CuvAntul Iubirii de tine rostit? Spdla-voi altarul credinlei din suflet De patimi, de griji, de nevoi, de-ntristdri, Sdpiard degrabd-ndoieli, intrebdri $i-n loc sd agternrugdciuni ca-ntr-un cAntec. O rugd fierbinte spre cer sd se-nalfe, Pdrinte, Tu poart-o spre Tatdl Ceresc; Cdci fdrd de-al tdu ajutor ingeresc Mi-e teamd ca fumul jertfelnic se-ntoarce. Md-ndrumd, Pdrinte, pe caleaceadreaptd! Cdci viala mea-i scurtd 9i Tatdl va vrea Ca-n ziua dreptdlii sd-i pot 9i eu da Mdcar lacrima de pe-obraz ne-ntinatd. (Lucian Popescu)
140

Omagiu Pirintelui drag


Noi, cei ce l-am cunoscut, $i Pdrinte drag l-am avut, Simfim astdziadAncddurere, Dar 9i mare mdngAiere. Cdci noi gtim cd si acum, Nu va inceta nici cum, Viu sd fie-n amintiri, Chipul sfintei lui iubiri. fi cu toli ndddjduim, Cu Pdrintele sd fim, De vom implini curat Sfaturile ce ne-a dat. Iar acum la despdltire, Cu smerenie9i iubire, De la cel plecat inzare, Cerembinecuv6ntare... Cu nemdrginitd recunogtinfd, Teodosia- Zorica Lalcu, impreund cu toli credinciogii, copii ai Pdrintelui. Bragov, 3-4.XII.1989

741

NOTE BIBLIOGRAFICE
Episcoplocfiitor al romdnilor ortodocgi 1 PSDaniil Stoenescu, din Episcopia Ortodoxd Romdnd a Daciei Felix din VArgef (Serbia) a avut bundtatea ca, ln luna iulie 2012,sd primeascd nu departe de locuinla sa din satul Heldgel la micd distanfd de Prislop, un grup de pelerini ortodocgi, intr-o poiand minunatd de pe malul pdrdului care strdbate localitatea 9i sd le dea un scurt cuvAnt de lnvdfdturd, prin care sd evoce uriaga personalitate a Pdrintelui Arsenie Boca.Afldndumd in r6ndul celor o sutd de pelerini, cu incuviinlarea PS Daniil, am inregistrat acest dialog, spre a folosi 9i acelora care nu au avut privilegiul sdl intAlneascl sau sd-l cunoascdpe Prea Sfinfitul sau nu au putut ajunge vreodhtd la Prislop, loc care mirturisegte de la sine despre Pdrintele, supranumit ,,SfAntulArdealului". Se va observa ci vorbele Prea Sfin$tului Daniil sunt dense,pline de substanjdsi vin de la un inalt slujitor al Domnului, in a cdrui inimd arde cu flicdri aproape vizibile dragostea pentru Hristos 9i pentru Pdrintele Arsenie Boca, dragostea de mAntuire pentru tot neamul si pentru !ard, dragostea pentru pdstrareacredinjei ortodoxe bimilenare si, nu in ultimul rAnd, dragosteapentru noi toS credinciogii ortodocgi (n.ed.) 2 Vorbim desprevara anului 2012(n.ed.) 3 Pdrintele Pantelimon are 9i fii duhovnicegti care trtriesc in strdindtate,in SUA in principal (n.ed.) 4 Vezi tot in aceastd carte articolul,,Relafiaduhoaniceascd dintre Pdrintele Dumitru Stdniloae Pdrintele . si ArsenieBoca" 5 Se remarcd faptul cd, in aceastd scrisoare, Pdrintele Pantelimon este numit ,,fratele Pantelimon", de unde s-ar putea vorbi de o anumitd inadvertenld. Din declarafa Pdrintelui Pantelimon Munteanu 9i din alte documente, reiese cd acesta a fost tuns fir monahism la SAmbdtade Sus, pe 15 august 1953, in aceeagizi cu Pdrintele Teofil PArAianu.Scrisoarea din 27 august 1953, publicatd in istoricul Mdndstirii BrAncoveanu, atestd prezenla ,,fratelui Pantelimon"; realitatea, insd, este ce acesta depdgise stadiul de ,,fraIe", fiind numit cdlugdr cu doar cdteva zile inainte. Referitor la autenticitatea documentului, Pdrintele Pantelimon este cu sigurantd cel la care se face referire in aceasti scrisoare - document, pentru cd a confirmat intr-un interviu recent tot ce a insemnat procesul de electrificarea Mdndstirii BrAncoveanu anii '50, tot ce a insemnatacea in ,,minune a ordinei", la care se face referire in scrisoare.Mai addugdm cd numele de botez al Pdrintelui Pantelimon esteConstantin.Daci acea personalitate,apropiat al Mitropolifului Nicolae Bilan, l-ar fi cunoscut in calitate de frate, ar fi trebuit si pomeneascd de,,fratele Constantin". Dar pentru cd Pdrintele Pantelimon primise cdlugdria cu doar cdteva zile in urmd, cdpdtase numele_decdlugdrie,,Pantelimon".Sd mai 9i 742

remarcdmci Pirintele Pantelimon nu vrea str-9ifacd un titlul de glorie din faptul ci a contribuit decisiv la aducereailuminatului electric la Mdnistirea Br6ncoveanu,mai alespentm cd,duptr ce a fost implicat in acestproiect - minune a tehnicii in aceavreme, au incepu! citdm aici pe Pirintele: ,,anumite invidii din partea unora din mediul eclezialsi presiuni; apoi am fost luat la ochi de Securitate, carem-a urmdrit pAntr in1989'(n.ed.). 5 Istoricul poate fi citit la adresa: hnp: / /n,ww. manasti reabrancorreanu.ro 1istoric.plrp 7 Interviu realizat cu Pdrintele Pantelimon Munteanu pe L4 august 2012,la MdndstireaTumu Prahova (n.ed.) 8 Este vorba de teofaniile care se leagtr de numele Maicii Veronica de la Vladimiregti (vorbim de a9a numiful ,,Fenomenul Vladimiregti") 9i de PehacheLupu (,,FenomenulMaglavit). 9 Chiar inainte de a fi procedat la canonizare, adici la trecerea lui in rAndul sfinfloa chipul siu a fost zugrdvit in icoane, precum 9i in catedralaSfAntuluiGheorghedin Hama, in Siria;un cdlugdr- imnograf din cadrul Patriarhiei ecumenicei-a alcdtuit o slujbd, iar credinciogii careajungeauin fata moagtelorsale,il cinsteauca pe un adevdratsfdnt. Sursa:http: / / ro.orthodoxwiki.org / Ioan_Iacob_Hozevitul 10 Fragment din articolul ,,Pdrintele ArsenieBocagi locul sdu in spiritualitatea romhneascll. smeritlireconsiilerure", O preluat cu acordul autorului de la futtp-l/algXit!.drJli_alentincraciun.rr:er_dgesffpm/ LL Cuvinte refnute de Pr. Petru Boldoq, apud *"* Pdrintele ArsenieBoca. Mareindrumdtordesuflete secolul din XX. O sintezd gindirii a PfuinteluiArseniein 800decapete,Edifira Teognost Cluj-Napoc4 200| p.22. 12 Arhim. Ioanichie BALAN (editor), Omagiu memoriei PdrinteluiDumitru Stdniloae, Editura Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, raii,1994,p. 148. 13 Pentru o idee generaldasupra activitdpi Pdrintelui Arsenie in Bucuregti vezi articolul ,,Priaireaztegniciei. Pictura PdrinteluiArsenie Boca",in revista Lumea credinfer) septembrie2007,pp.9-13gi disponibil on line pe blogul http;l-lalexandrs_v,al-entin"e,radu-n-_!tr:0_{dp.fftj:i:i."qe-ml *** 14Arhim. Teofil Pirdian, apud. Pdrintele ArsenieBocd. ., op. . cit., p. t99. PS Daniil STOENESCU,editorul unor texte inedite ale Pdrintelui Arsenie, descrie acest manuscis: ,,Filocalinde la sf,hntul Munte, [a fostl scrisd... dupd originalul stareplui Antipa Dinescu, de la schitul romAnescProdromul. ... AvAnd aproximativ dimensiunile viitoarei edilii a Filocaliei romAnesti,tipdrite in traducereapdrintelui Stdniloae,Filoulia de la sfhntul Munte a Pdrintelui Arsenie . . . numird 382 de pagini impodobite de scrisul cura! mirunt 9i inconfundabil al sfingiei Sale. ... Manuscrisul poartd, la inceput 9i la sfdrsi! doud peceti in limba greacd ale conducerii sfdntului Munte, fdrd de care,

143

acestmanuscris n-ar fi putut ajunge ln !ard, Precum 9i trei gtampile ale Arsenie: sfintei Mdndstiri de la Sdmbdtade Sus", invoL Pdrintele "OmuI p' deaur>,Sinaia,2008, 88' imbficatinhainddeinr gi "Ingerulcu cddelnild Boca..., cit., p. 16. op. Arsenie 15 Cf. *** Pdrintele din 16 ,,Filocalia sau culegere s*ierile sfnlilor Pdrinli cati aratd volumul I edifa If cum se poate omul curdfi, lumina gi desdadrgi", de tradusd din grecegte Prot. stavr.Dr. Dumitru STANILOAE, Profesor la Academia teologicd,,Andreiani", Sibiu, 1947,prefala, Xl. lT lbidem,XI-XIL din 18 ,,Filocalia sau culegere scrierilesfinlilor Pdtinli cari atatd cum se poate omul curdli, lumina si desdodrsl",volumul II, Maxim teologice, Dragoste, Capete despre Mdrturisitorul: Cuodntascetic,Capete intrebdri, nedumeririgi rdspunsuri,ThlcuireIa Tatdl nostru; traducere, introducere si note de Pr. prof. Dumitru STANILOAE, profesor la Academia teologicd,,Andreiand", Tipografia Arhidiecezand,Sibiu, apud APOLOGETICU\4,edifie electronicd,2005,(format PDF) p. 1.947, la 6, linkr,'lr'r't'.ailg{:lji cqr$ le,cflml-$.p.i1ge2-l accesat 29 septembrie2010. 19 ,,Filocaliasau culegeredin suierile sfinlilor Pdrinli cari aratd cum se poate omul curdfi, lumina 9i desdadrgi",volumul IIL Maxim Mdrturisitorul, Rdspunsuri cdtre Talasie,Edijia I, Tipografia Impdrdfiei, Editura Arhidiecezand,Sibiu, 1948,dedicafie apud Cdrarea Sfintei Episcopii Ortodoxe Romdne a Aradului, 2003, ed. a IV-a, ingrijitd de Monahia Zamfira Constantinescu9i de Pr. Simon Todoran, o. 335. 20Apudibidem. din 21,,,Filocalia sau culegere s*ierile sfinlilor Pdrinli cari aratd cum se poate omul curdfi, lumina gi desfudrVi",volumul IV, tradusd din grecegtede Prot. stavr. Dr. Dumitru STANILOAE, profesor la Facultateade Teologiedin Bucuregti,Tipografia Arhidiecezand,Sibiu, 1948, prefald,p. VII. 22 Yezi Prefalatraducdtoruluila edilia a II-a a primelor patru volume din Filocalie,Editura Harisma, Bucuresti, 1994, reprodusd de APOLOGETICUM, Filocalia,volumul III, edijie electronicd,2005, (formatPDF).op.3-5.link lt'ri rn."an*elfite.cornlspare2lr:arti la accesat 29 septembrie 2010. 23 Interviu apdrut (fragmentar) in Reaista Veghea, ^edltatd. de Asociafia Cristiana, anul I, nr. I-IL Brasov, 2008, p. 3. In mod surprinzdto4, lipsesc referirile la Pr. Arsenie Boca, existente doar on Iine oe blosul revistei lrih-::irvlad-mihni.bhrE*p1;t1...rtr',;2U10,'{.i31 la inLqr:duril*:::eghpe:tqt*jnedtielJ:a-L accesat 28 septembrie2010. 24lbidem. 25 ,,Lumina faptei din lumina cuaAntului":impreundcu tatdl meu, Dumitru Stdniloae, edifia a doua, revdzutd, Editura Humanitas, Bucuresti, 2005,M3 p.

26 Yezi de ex. Cristian VASILE, Biserica Ortodoxd Romdni..., op. cit., p. 1,2:,,Eviden! uneori memorialistica recurge la exagerdri sau afirmatii discutabile 9i nici lucrarea doamnei Lidia Ionescu Stdniloae nu este scutiti de acest <<pdcat>>,'. asemenea, De articolul lui GeorgeENACHE, ,,Arestarea condamnarea si pdrintelui Dumitru Stdniloae", in vol. Ortodoxie si putere politicd in Romilnia contemporand, Editura Nemir4 Col. Biblioteca de Istorie, Bucureqti, 2005,p.5, n. 1.:,,Frumusetea, fo$a cdrfi dar si limitele ei, provin din faptul cd Lidia Ionescu Stdniloae recurge exclusiv la amintirile personale, construind un Dumitru Stdniloaeasa cum l-a cunoscut si perceput famili4 de care teologul a fost extrem de legat. Mai putin confurate sunt unele aspecteale activitdfii sale, la care familia nu a avut accessau a fost mai pufin interesatd,9i unde documentele sunt celechematesd implineascd tabloul". 27 Ct. Lidia lonescu STANILO AE,Lum faptei.. ., op.cit.,p. 141. ina 28 ln articolulPriofuea ae1niciei..., g-lg, sunt informaFi cu pp. privire la activitatea lui Zian Boca la Academia de Arte Frumoasedin Bucuresti. 29 L\dia Stdniloae,op. cit., p. 234. 30lbidem. 3l lbidem, p.233. 32lbidem. 33lbidem. 34 Apud Cdrarea impdrdtiei,op. cit.,p.347. 35 Apud *** Pdrintele Arsenie Boca..., cit.,p. 114. op. 36Apud ibidem, p.155. 37Apud ibidem,p.1l5. 38Apud ibidem,p.11,4. 39 Cf. Lidia STANILOAE, cit.,p.45. op. ' 40 Cf . ,,Cdrarea impdrdfiei" op. cit; ,,CuainteVii", Deva, 200G , (predici scriseintre 1946-1950), p.; ,,Manuscrise 354 ineditealepdrintelui Arsenie"editate de PSDaniil STOENESCU, sub titlul: pdrinteleArsenie: in "Omul imbrdcat haindile inr..., op. cit., 508 p. Vezi de asemenea, albumul editat 9i comentat de PS Daniil STOENESCU:,,Biserica la ile Drdgdnescu Capeln Sixtinda Ortodoxiei romdneqti',Deva, 2005,212p. , 41 Declaratie datd de Pdrintele Arsenie Boca la 14 iunie 1948, Dosar informativ 263711, pp. 308-313,apud yasile MANEA (editor),Pdrintele Arsenie Boca..., cit.,p.72. op. 42 Apud VasileMANEA (editor) op. cit.,p. 7. 43 6 februarie 7965, Notd informativd a sursei ,,Floricd,', despre viafa cdlugdreascd Pdrintelui Arsenie Boca, ACNSAS, fond a Informativ dosar 2637lt, f. '1,43-144, apud GeorgeENACHE, Adrian NicolaePETCU,Pdrintele Arsenie Bocainatenlia..., cit., p. 108. op. 44 Apud Adrian Nicolae PETCU, pdrintele Arsenie Bocain

r44

145

. percep . ., in v ol. Athioele. ., op. cit.,p. 223. lin. . ArsenieBoca.., op' cit', p' 30' 45 Apud ""* Pdrintele op' 46 Cf.Cdtareaimpdrdfiei, cit. p.332' 47 Lidia STANILOAE , oP.cit', P. 234. 48 ACNSAS,fond Informativ dosar 2770,f'9-9v, apudGeorge ENACHE, Adrian Nicolae PETCU, Pfuintele Arsenie Bocain atenlu polilieipoliticedinRomdnia,Editura Partene{,Col. Bisericaortodoxd ln DosareleSecuritdpi (4), Galali, 2009' p l'l'0'STOENESCU, Pdrintele Arsenie: ,,Omul 49 Cf. iS paniit in imbrdcat haini dein" . . ., op. cit.,p. 488. 50 ,,Lucrarea de ia Mdndstirea BrAncoveartt;",in Telegraful *** Pdrintele Arsenie Romhn, 8 august 1943, Slbi:u, Pp- 1-2, apud

fiind cunoscut faptul cd in 14 septembrie 1949, la Prislop, de Ziua indlldrii Sfintei Cruci, Vlddica Andrei l-a hirotesit pe Pdrintele starej din adaugd cd la scoaterea Arsenie, protosinghel. PSDaniil Stoenescu Boca,in mai 1959,i s-a cerut si crucea monahism a Pdrintelui Arsenie de protosinghel si ldsAnd-ope SfAntaMasd a fost luatd 9i dusd la Arad de ie care veniserd cu actul de alungare a Sfinfei sale din mdndstire (n.ed.) 54 Dumitru Stdniloae, Trdirea lui Dumnezeu in Ortodoxei, Editura Dacia Cluj-Napoca, 2000,p.39. Mare inilrumdtor ArsenieBoca. 55 Apud Ioan Gdnscd,Pdrintele ' sicolul XX, Editura Teognos! Cluj-Napoc4 2002,p ' 139 desufletedin oP. 56 Dumitru Steniloae, cit.,P.38. 57 Nikolai Berdiaev impdrdlia lui Dumnezeu 9i impdrdlia p'9. Editura Humanitas, Bucuregti,2001" cezarului, 58 Dumitru Stdniloae,op.cit.,pp.47-42. ' . Bou.Mnreindrumitor' ', p'87 Atsenie Pdrintele 59Apud IoanG dnscd, in Tainaiubirii. Sfinleniaunitii coniugale 60 Paul Evdokimov Editura Christiana Bucuregti,1994,p. L8. lumina tradiliei ortodoxe, 61 Eshatologia este invdldtura despre realitdlile ultime ale mAntuirii, adicd despreinstaurareaimpirdfei lui Dumnezeu sau viala 146

veacului ce va sd vind, ca lncoronare a operei rdscumpdrdtoarea lui Hristos-lmpdratul, care se manifestd la sfdrsitul istoriei, plin de slavd, sd judece viii si morfii (Efeseni1,20-23; I Tesaloniceni_S, 1-11) 62 Dumitru Stdniloae, op.cit., p.43. 53 Apud Ioan Gdnscd,O sintezda gLndirii Pdrintelui Arsenie in 800 de capete,sursa: htfp,//***.scribd.com/doc169973327 I ArsenieBoca 54 Pr. Dr. Ioan Mircea, Diclionar aI Noului Testament, E.I.M.B.O.&Bucuregtr, t995,p.86 65 Pr. Prof. Dumitru Stdniloae Teologia DogmaticdOrtodoxd, vol. III, E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti,2003, 186. p. 65 lbidem, p.189. 67 Paul Evdokimov op.cit.,p.133. 58 Dumitru Stdniloae,Trdirea Dumnezeu. p. 54. lui .., 69 PdrinteleArsenie Boca,Cuointeaii, ed.ciL.,p 15. 70 Arhimandritul Iustin Popovici, Omul si Dumnezeul Om, Editura Deisis, 51biu,1997, 45. p. 7! La vederea suferintei ce s-a niscut ln urma morfii prietenului Sdu Lazdq, Iisus a ldcrimat (Ioan 11,35) 72 Profe!1a Isaia despre Mdntuitorul Iisus aratd cd acesta lui S-aadus ca un Miel spre junghiere (Isaia53,7) 73 Pr.Dn Ioan Mircea,op.cit., p.501. 74 N. Berdiaev, op.cit., p.29. 75 Dumitru Steniloae,op.cit,p.70. 76 Pdrintele ArsenieBoca,op.cit., p.3'J,5. 77 Termencaredesemneazd lenevireaspirituald (n.ed.) 78 SfAntul Maxim Mdrturisitorul, FilocaliaSfintelorNeaoinle aledesdadrsiril, If Ed. Humanitas, Bucuresti,2005, p. 111. vol. 79 Dumitru Stdniloae,op.cit.,p.M. ' 80 PdrinteleArsenie Boca,Cd)area Impdrdliei, ed.cit., p.147. 81 Al.Schmemann,Euharistia. TainaImpdrdfiei,Ed. Anastasia, Bucuresti, 1993,p. 779. 82 Sf. Maxim Mdrturisitorul, op.cit.,p.120. 83 Vedeli, fratii mei, credinfa statomicd si fdrd de indoiald? Acest fericit orb care cu ochii trupului nu vedea, dar cu mintea si cu inima lui credea cd Hristos poate sd-i vindece lumina ochilo{, nu lua aminte la cei careil certau si ii ziceau sd tacd.El credeacu toatd inima, cd negregitMAnfuitorul il va vindeca si ii va lumina ochii. De aceeacu toatd oprirea de restul mulfimii, el mai tare striga;,,Fiule al lui David, miluieste-md!" El auzise de la mulf oameni despre minunile ce le fdcea MAntuitorul in toatd Palestina; auzisecd Iisus este din neamul lui David si de aceea"nestiind mai mult, striga fdrd de indoiald la Iisus. Pentru credinla lui statornicd,orbul a fost auzit de Preainduratul nostru Mdntuitof, Care i-a zis: Credinta ta te-a mAntuit! $i indatd a

r47

Ia vdzut (Predicd Duminicaa 31 - a dupd Rusaliia PdrinteluiIIie Cleopa). 84 Dumitru Stdniloae,op.cit.p.115. p.111. 85lbidem, p.177. ArsenieBoca,op.cit., 86 Pdrintele 87 Vladimir Lossky, Teologiamisticd a Bisericii de Rdsdrit, Editura Bonifaciu, L998,p. 137. 88lbidem. p.110. op.cit., 89 Dumitru Stdniloae, 90 PdrinteleArsenie Boca,Cuvinte vii.., p. 108. op. 91 Dumitru Steniloae, cit., p.118. la cdsdtoriei ind$imeade 92 Pdrintele Arsenie Boca, Ridicarea 2002,p 23 Taind,EdrturaAgaton, Fdgdrag, p.23 Editura Humanttas,1998, 93 FericitulAugustin, Confesiuni, 94 Apud Arhimandrit Cleopa IIie Ne oolbertePdrintele vol. 1, MtrndstireaSihdstria,1995,p. 3 Cleopa, 95 Paul Evdokimov lubireanebuni a lui Dumnezeu,Editura 1993, p.35. Anastasia, p. Dogmaticd..., 1'4' 96 Pr. Prof. Dumitru Stdniloae,Teologin p.23. ArsenieBoca,op.cit., 97 Pdrintele 98 lbidem . lui 99 ldem, Trdirea Dumnezeu.., p. 125. lmpdrdfiei...,p.124. 100PdrinteleArsenie Boca,Cdrarea sfhrgituluilumii, Ed. Egumenila, 101Pr. Serafim Rose,Semnele Galafi, 2004,p.111 p. 102Vladimir Lossky,op.cit., 78. 103Hristos esteUga (loan 10,9) 104 Protos. Nicodim Mdndiid, CaleaPocdinfet,Ed' Agapis, t999,p.47. Bucuregti, 105 120.000de oameni au postit in cetatea numitd Ninive, astfelcd Dumnezeus-amilostivit 9i nu a mai pedepsitlocuitorii ei:,,$i a petruns Iona in cetate,zicAnd: Patruzeci de zile mai sun! si Ninive va fi distrusd!Atunci Ninivitenii au crezut in Dumnezeu/ au linut post (Iona 9i s-au imbrdcat cu sac,de Ia cei mai mari 9i pdnd Ia cei mai mici 3,4-5). op. 105Dumitru Stdniloae, cit, p.127. 107PtrrinteleArsenie Boca,op.cit.,p-149. 108 A. Schmemann., Biografiaunui destin misionnt.lurnalul Editura Reintregirea,Alba Iulia, 2004, Schmemann, PdrinteluiAlexander p.205. p.149. 109Pirintele ArsenieBoca,op.cit., 110Dumitru Stdniloae,op.cit., p. 128. p. 111Pdrintele ArsenieBoca,op.cit., I97. iubirii...,p. 41.. 112Paul Evdokimov Tainn p.131,. op.cit., 113Dumitru Stdniloae, 148

114Pdrintele ArsenieBoca,op.cit.,p.261. 175ln Proloa ge,sursa: http: / / www.ortodoxism.ro / proloagele/ noiembrie/ Proloage04Nov.shtrnl 115 Referire la pedepsirea de ctrtre Dumnezeu a cettrfilor Sodomasi Gomora(n.ed.) 117A1. Schememanry PosfzIcelmare,Ed.tJnivers Enciclopedic, Bucuresti, 1995,p.70. 118VeziLuca 1,15 119Dumitru Steniloaq op.cit., p.133. 120SfAntulMaxim Mdrturisitorul,op.cit.,p.167. 121IPSSerafi Joantd apud ***Pdrintele Ar senie oca.Mdr tur ia m B PdrinteluiPantelimon, Editura Cristimpuri, 2010,p. 8. 122Dumitru Stdniloae, op.cit., p.I38. 123Pdrintele ArsenieBoca,Ridicarea...., p.25. L24Clasificareficutd de PanayotisNellas. 125 Este adevdrat cd unele animale au aparenta unui posf pinguinul imperial se poate abf,ne de la mdncare o perioadd lungi de timp, le fel unele insecte si pdsdri. Posful dat omului are si un sens spiritual in sensul acelei maxime rostite odinioari de Sf. Antim Ivireanul ,,Nu e postul de bucate,cum e postul de picate,, (n.ed.) 126 Al. Schememann, op.cit.,p. 1lZ. I27 Pr.Ioan Mircea, op.cit.,p. 412. 128PdrinteleArsenie Boca,Cdrarea lmpdrdliei,p.90. L29Dumitru Steniloae, op.cit., p.140. 130Apud Ioan Gdnsci,Pdrintele Arsenie Boca...., GS. p. 131Dumitru Stiniloae,op.ci! p.140. 132Pannayotis Nellas,Omul - animalindumnezeit, Deisis, Ed. Sibiu,2003, 131 p. . 133lbidem,p.l2l. 134Dumitru Stdniloae,op. cit, p. 176. 135Pdrintele ArsenieBoca,op.cit., p.314. 136P.Evdokimov,Taina iubirii...,p.71.. I37 Ignatie Briancianinov, Despreiubireade aproapele,sursa.. http: / / logos.md I 2008 09I 17I despre-iubirea-de-aproapele I / 138 Sf. Ioan Guri de Aur, Sf. Ioan Guri de Aur, predici la sdrbdtori impdrdtegti Cuointede lauddla Sfinli, trad. pr. prof. Dumitru si Fecioru, EIBMBO& Bucuregti,p. 129. 139Pr. Prof.Dumitru Stdniloae, Teologia dogmaticd...,p.57. 140SfAntulMaxim Mdrturisitorul, op. cit, p .287. 141Aici cuvdnful befie nu are sensulclasic al cuvAntului. Pirintele Stdniloaeexplicd ci vorbim de,,sentimentul de plenitudine, de debordare,pe careil trdim la capdtul rugdciunii curate" (Dumitru Steniloae,Trdirea..., p.748) l42Ibidem, p 149. 149

p'L59' ArsenieBoca,op'cit., 143Pdrintele op. Dumitru Stdniloae, cit,p.l45' 144 145 Pdrintele Arsenie Boca, O sintezi a gAndirii Pdrintelui I in 800 de capete, httP: http://www.scribd'coml doc|59973327 ArsenieBoca 146P.Nellas,oP.cit.,P'133op.cit.,P- 49. 147V. Lossky, L48 Expresie folositd adesea de P' Nellas: ,,OricAt de a dezvoltatd ar fi, lumea sufleteascd omului, atunci cand functioneazd autonom, nu poate sd ajungd la realitatealui Dumnezeu 9i sd trdiascd viala Duhulul"(op.cit., 133). P. ' dogmaticd"',p'202' Pr. 1.49 Prof. Dumitru Stdniloae,Teologia p.189. 150ldem, T(irealui Dumnezeu, 151 Apud Ioan Gdnscd, Pdrintele Arsenie Boca' Mare p.65. indrumdtor..., dogmaticd' p' 210' ", 152Pr.Prof. Dumitru Stdniloae,Teologin 153 Paul Evdokimov Virstele aielii spirituale,Ed' Christiana, Bucuregti, 1993,p. 213. Postulcelmate...'p- 213' 154A. Schmemanry p'189' lui 155Dumitru StdniloaeTrdirea Dumnezeu..', p' Dogmaticd, 214. L56Idem, Teologia 157PdrinteleArsenie Boca,Cuainteoii, p.115' 158 Arhid. Prof. Dr. Ioan Zdgteatv Morala qertind' MarunI Bucuresti, 1985,PP. 183-185' teologice, pentru seminariile nr' 159Pr.Prof.Ion Bri4,,Studiiteologice", 34l1997,pag'22-23" 150Pr. Prof. Dumitru Steniloae,op.cit.,p.211. Yezi,,RugdciuneaPdrinfilor Pentru fiii lor"' L5'1, 162Pr. Prof. Dumitru Stiniloae, op.cit.,p - 201. . 163 PdrinteleArsenie Boca,Riilicarca. ., P. 25. 164Ioan 3,30 165Paul Evdokimov Tainalubirii...lP.10S. p'224. Impdrdfiei, 166PdrinteleArsenie Boca,Cdrarca p.L48. 167lbidem, gia ", 158Pr. Prof. Dumitru Steniloae,Teolo Dogmaticd. p' 195 p.260. ArsenieBoca,op.cit., 159Pirintele 170 Cf. Luca 5,4 171 P aul Evdokimov, oP.cit',P. 105. 172Pr. Prof. Dumitru Stdniloae, oP.cit.,p.209' 173 Pdrintele Arsenie Boca, Cdrareaimpdrdfiei, p. 147' lT4Pannayotis Nellas, op.cit.,p. 119.

BIBLIOGRAFIE IZVOARE
Biblia sau SfAntaScripturS,Tipdritd cu binecuvAntareaPrea Fericitului Pirinte Tebctist,EEMBOR, Bucuregti,1991.

*** FilocaliaSfintelorNeaoin[e desdadrgirii, ale vol.II, Ed. Humanitag Bucuregti,2005. Fericitul AUGUSTIN, Confesiuni, Editura Humanitas, 1998 SfAntul IOAN Gurd de Aur, Predicila sdrbdtori impdrdtegti gi Cuaintedelauddla Sfinli, trad. Pr. Prof. Dumitru Fecioru, EIBMBO& Bucuregti, 2003 Sfand IGNATIE Briancianinov,FdrhmiturileOspd[ului,ed. Episcopiei, Alba Iulia, 1996. Qfantulls{eC Sirul , Cuainte cdtresinguratici,EdituraDeisis, Sibiu, 2003 LUCRARI DE SPECIALITATE

BALAN, Arhim. Ioanichie(editor), Omagiumemoriei Pdrintelui Dumitru Stdniloae, Editura Mitropoliei Moldovei gi Bucovinei, [aqi,1994. BERDIAEf/,Nikolai,fmpdrdlialui Dumnezeu impdrdlia gi cezarului, Editura Humanitas,Bucuregti, 2001. BOCA, IeromonahArsenie,Cdrarea impdrdliei, Editura Sfintei EpiscopiiOrtodoxeRomdnea Aradului, ed. a IV-a ineriiitd de Monaliia ZamhraConstantinescu de Pr. Simon fod6rdn, ZOOa gi BOCA, PdrinteleArsenie,Cuainte Deva, 2006. aii, BOCA, PdrinteleArsenie,Ridicarea cdsdtoriei laindllimeadeTaind, Editura Agaton, Figirag, 2002.

150

151

Editura a nebund lui Dumnezeu, EVDOKIMOV Paul,lubirea 1993. Anastasia, unirii coniugalein iubirii.Sfinlenia Paul,Taina EVDOKIMOV, Editura Christiana,Bucuregti,1994. luminatradilieiortodoxe, Ed. aielii spiritunle, Christiana EVDOKIMOV,Paul, Vdrstele 1993. Bucuregti, de Mareindrumdtor Boca. Arsenie GANSCA, Pr. Ioan, Pdrintele in Arsenie 800 a din XX. suflete secolul O sintezd ghndiriiPdrintelui Cluj et di cap e,Editura Teognost, -Napoca,2002. de Editura a misticd Bisericii Rdsdrit, LOSSKYVladimit, Tgologia Bonifaciu,1998 Ed. Agapis, P VAXOIIA, Protos.Nicodim, Calea ocdinfei, 1999 Bucuregti, E.I.M.B.O.& al MIRCEA,Pr.Dr. IoNr, Diclionar NouluiTestament, Bucuregti,1995. Ed. Omul - animalindumnezelf, Deisis, NELLAS, Pannayotis, Sibiu,2003. POPOVICI,Arhimandritul Iustiru OmuIgi Dumnezeul Om, Editura Deisis,Sibiu,1997. lumii, Ed. Egumenila, sfdrgitului ROSE, Serafim,Semnele Pr. Galati, 2004. misionar.lurnalul unuidestin SCHMEMANN,A. , Biografia Alba lulia, Editura Reintregirea, PdrinteluiAlexander Schrhemann, 2004. impdrdfiei, Ed.Anastasia, Taina SCHMEMANN, Al., Euharistia. 1993. Bucuregti, Univers Enciclopedic, SCHMEMANN, Al., Postulcelmare,Ed. Bucuregti,1995. ": STANILOAE. Lidia. ..Lumina teidin luminacuadntului fap edilia a dou4 revdzutd, impreund tatdlmeu,Dumitr'uStdnilooe, cu 2005. Editura Humanitas,Bucuregti, vol. Dogmaticd Ortodoxd, STANILOAE,Pr. Prof. Dumitru, Teologia Bucuregti, 2003 III, E.I.B.M.B.O.R., 152

STANILOAE, Dumitru, Trdirea Dumnezeu Ortodoxie. lui in Editura Daci4 Cluj-Napoca, 2000. STOENESCU, Daniil, ,,Biserica la Drdgdnescu tapelaSixtind PS de a Ortodoxiei romfrnegti", Dev4 2005. STOENFSCU, Daniil, Pdrintele PS Arsenie: in ,,Omulimbrdcat haind dein gi lngerulcu cddelni[d nur,Sinaia,2008. de ZAGREAN,4rhid.Prof. Dr. loaryMoralacregtind. Manualpentru seminariile teologice, Bucuregti,1985.

STUDII9I ARTICOLE
Sfintele Taine, ,,Studiiteologice" in , nr. PRIA,_!1Prof. Iory Despre 3-411997. ENACHE, Ceorge,Arestarea condamnarea gi pdrintelui DumitruStdniloae, vol. Ortodoxie putere'politicd Romfinia gi in in contemporand, Editura Nemira, Col.-Biblioteiade Istorie, Bucuregti, 2005. ENACHE, GeorgeENACHE, Adrian NicolaePETCU,Pdrintele Arsenie Boca atenliapolilieipolitice Romdnia, in din Editura Parteneq, Biserica Col. Ortodoxd in Dosarele Securitdfii(4),Galati, 2009. STANILOAE,Dumitru, ,,Lucrarea la Mdndstirea de BrAncoveanu" Romkn,8 august1943, Sibiu. , inTelegraful

153

Mdndstirea 816ncoveanu la 56mbdta Sus, anii,50 de de in

Mindstirea Prislop

cea ,,F6ntina de frumoasS" [a 56mbita

Pictura [a Drdgdnescu de

757

CUPRINS: r .M ARTUR r r ............... ..,..:.:................7


romhnesc"...8 .. Arsenie Boca un Eaerest neamului este al ,,Pdrintele Pdrintele Pantelimon gi obgteaMdndstirii de la Sdmbdtade Sus, in 1953....... .......................13 Noi marturii ale Pdrintelui Pantelimon desprePdrinteleArsenie Boca........... .......................18 II. PARINTELE DUMITRU STANILOAE SI PARINTELE ARSENIE .....................2S Relatia duhovniceascd dintre Pdrintele Dumitru Stdniloae gi Pdrintele Arsenie Boca.......... ...........29 Consideragii pe seama teologiei Pdrintelui Profesor Dumitru Stdniloae - Teologul (1903-1993)gi a Preacuviosului Pdrinte Arsenie Boca(1910 1989)....... ........39 II[. INVATATURI DE Folos iN VIATA DE FAMILIE ALE PARTNTTLORDUMTTRU STANILOAE $IARSENIEBOCA....56 Despresingurdtate, comuniunegi cunoagtere... ... ........ .. .........57 Ce firseamni,,labine gi la rdu".... .........................60 Cine conduce cdsnicia, sogul sau solia?........... .......63 gi Suferintele boala...... ........................67 Foame4setea, frica de moarte... ............72 oboseala, gi Credinta, intrelibertate pIafonare.............. ...........................76 Rugdciunea .......................79 Frica Dumnezeu........ .....................84 de Pocdinta..... .....................88 Egoismul... ......................93 ..........................97 9rija cealumeascd.... Infr6narea.. ....................101 Rostulpostului..... ........105 In cdsnicie existdsubordonare?....... .......................111 (Iubirea)..... Dragostea ......................114 Ddruirea.... ....................120 gi Despre pldcere fericire.... .............123 Cdsdtoriaesteindisolubild................ ...................126 Copiii........ ...................130 O familiesdndtoasd... .........................134 IV.VERSURI INCTTINANE PARINTELUIARSENIE BOCA...139 RugdcdtrePdrinteleArsenieBoca.......... ............140 drag.......... OmagiuPdrintelui .......141 Notebibliogra-fice......... 159 ................1,42