Anda di halaman 1dari 286

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Ellen G. White

Copyright 2012 Ellen G. White Estate, Inc.

Informaii despre aceast carte t a


Prezentare general a Aceast publicaie ePub este oferit de c tre Ellen G. White a t a a Estate. Ea face parte dintr-o colecie mai larg . Va rug m s vizitai t a a a t Ellen G. White Estate website pentru o list complet a publicaiilor a a t disponibile. Despre autor Ellen G. White (1827-1915) este considerat ca ind autorul a american cu cele mai raspndite traduceri, lucr rile ei ind publicate a n mai mult de 160 de limbi. Ea a scris mai mult de 100.000 de pagini, ntr-o varietate larg de subiecte spirituale si practice. Cal uzit de a a a Duhul Sfnt, ea l-a n lat pe Isus si a ar tat c tre Biblie ca temelie a at a a credinei sale. t Mai multe link-uri O scurt bibliograe a lui Ellen G. White a Despre Ellen G. White Estate Sfritul acordului licenei de utilizator s t Vizualizarea, imprimarea sau desc rcarea acestei c ri, va acorda a at doar o licena limitat , neexclusiv si netransferabil pentru utilizat a a a rea personal . Aceast licena nu permite republicarea, distribuia, a a t t transferul, sublicena, vnzarea, preg tirea unor lucr ri derivate, sau t a a folosirea n alte scopuri. Orice utilizare neautorizat a acestei c ri a at se va sfri prin anularea licenei acordate prin prezenta. s t Mai multe informaii t Pentru informaii suplimentare despre autor, editori, sau modul t n care putei sprijini acest serviciu, v rugam s contactai Ellen G. t a a t i

White Estate: mail@whiteestate.org. Suntem recunosc tori pentru a interesul si impresiile dumneavoastr si v dorim binecuvntarea lui a a Dumnezeu n timp ce vei citi. t

ii

iii

Cuvnt nainte
Avem o deosebit pl cere s putem edita aceast carte. Ea cona a a a ine meditaii ale Spiritului Profetic despre cartea Apocalipsei. Am t t ordonat declaraiile potrivit nelegerii noastre. Totui, ea nu este un t t s comentariu. Cartea nu prezint att de mult istoria ca mplinire a a profeiei, ci se refer la criza care se a chiar n faa noastr . t a a t a O atenie deosebit este acordat capitolelor 13 si 14 din cartea t a a Apocalipsei. Sunt amintite diferite subiecte care aparin acestor t capitole. Nu este omis cronologiacoloana vertebral a istoriei. a a Fie ca Domnul s binecuvnteze aceast carte, s e dedicat a a a a tuturor celor ce au o credina a c rei int este adev rul si care t a t a a v d n Hristos un caracter plin de adev run sistem des vrit al a a a s adev rului, plin de har-... un plan pentru a salva omul dec zut. a a Observaie asupra textului: toate notele scrise cu litere ngroate t s ne aparin si nu trebuie privite ca autoritate. t Domnul s v binecuvnteze n studiul Adev rului si s v umple a a a a a cu mesajul S u. a Wim Wiggers Noiembrie, 1991 [3]

iv

Cuprins
Informaii despre aceast carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i t a Cuvnt nainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . iv Capitolul 1 Apocalipsa 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Importana studiului Apocalipsei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 t Cartea Apocalipsei a fost dat n Sabat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 a Capitolul 2 Apocalipsa 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Efes - Am ceva mpotriva ta: i-ai p r sit dragostea dinti. . . 20 t aa nvaturile Nicolaiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 at t Smirna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 Pergam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 nvaturile pentru Biserica de azi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 at Tiatira . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Capitolul 3 Apocalipsa 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Sardes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Cel ce va birui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Filadela . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Laodicea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Adev rata sl biciune a Laodiceei este auto-nelarea. . . . . . . . 34 a a s Judecata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 Capitolul 4 Apocalipsa 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 Cele patru f pturi vii si Tronul lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . 39 a Curcubeul din jurul Tronului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Capitolul 5 Apocalipsa 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Hristos, Cuvntul, a deschis cartea, si El era Singurul care a putut s o deschid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 a a Cartea instruciunilor divine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 t Mielul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Capitolul 6 Apocalipsa 6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 Cine poate sta naintea mniei Mielului?Apoc.6:16,17. . . . 48 Capitolul 7 Apocalipsa 7 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 Patru ngeri care st teau n cele patru coluri ale p mntului, a t a innd cele patru vnturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 t Cnd sunt dezlegate vnturile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 v

vi

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Lucrarea altor ngeri, care strig cu voce tare c tre cei patru a a ngeri, este un simbol al lucr rii noastre de acum. . . . . . . a Capitolul 8 Sigilarea si cei 144.000 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cei 144.000 si speculaiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t Sigiliul ploii timpurii si sigiliul ploii trzii . . . . . . . . . . . . . . . . Sigiliul ploii timpurii (convertirea sau naterea din nou) n s Spiritul Profeiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t Sigiliul ploii trzii:este legat de legea duminical . . . . . . . . . . a Sigiliul celor 144.000 este strns legat de des vrirea a s caracterului si plin tatea Spiritului (ploaia trzie). . . . . . a Sigiliul si semnul arei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Copilul ascult tor primete sigiliul p rinilor lui conform a s a t principiului din 1 Cor.7:14. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sigiliul, un scut mpotriva pl gilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Grupul din Apocalipsa 7:9-11 reprezint ultima generaie a a t snilor. Ei vor transformai dintre cei vii si nu vor t t experimenta niciodat moartea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Capitolul 9 Apocalipsa 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Apoc.8:1 S-a f cut n cer o t cere de aproape o jum tate de a a a ceas. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C delnia de aur si rug ciunile snilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . a t a t Capitolul 10 Apocalipsa 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Apocalipsa 9:15 n Spiritul Profetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 11 Apocalipsa 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Experiena mic rii advente n perioada 1840-1844 . . . . . . . . t s a Capitolul 12 Apocalipsa 11 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Apocalipsa 11:1 este cheia pentru ncheierea lucr rii. . . . . . . a Fiara ce se ridic din adnc este ateismul. . . . . . . . . . . . . . . . . a Revoluia francez ne arat l murit ce nseamn s -L dai t a a a a a deoparte pe Dumnezeu si Legea Sa. . . . . . . . . . . . . . . . . . Apocalipsa 11:18, o schia a Zilei Domnului: . . . . . . . . . . . . . t Capitolul 13 Apocalipsa 12 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . R zboi n cer si pe p mnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a Motivele pentru care r zboiul din cer arunc lumin asupra a a a r zboiului de pe p mnt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a Apocalipsa 12:17, r zboi mpotriva celor ce in poruncile lui a t Dumnezeu si m rturia lui Isus (m rturia lui Isus este a a Spiritul Profeiei). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t

51 53 53 54 55 55 56 58 60 60

61 62 62 63 65 65 66 66 68 68 68 69 69 71 71 72

72

Cuprins

vii

Biserica n pustie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Din generaie n generaie, Spiritul Sfnt a fost puterea t t bisericii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Cea de-a doua venire a lui Hristos a fost ntotdeauna sperana Bisericii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 t Capitolul 14 Apocalipsa 13 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 Cele trei mari puteri persecutoare ale erei cretine . . . . . . . . . 75 s Capitolul 15 Decretul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 n timpul marii strig ri, banii nu vor mai avea nici un rol n a efortul misionar.Iacov 5:1-3 va mplinit literal. . . . . . . 77 Decretul de a cump ra si a vinde si sindicatele muncitoreti . 78 a s Capitolul 16 Decretul de moarte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Decretul de moarte din Apocalipsa 13:15 este ultimul act al dramei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 R bdarea divin pe sfrite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 a a s Astfel va veni un decret . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Bazele unui astfel de decret . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Decretul va ng dui un anumit timp naintea execuiei. . . . . . 81 a t Cu ce decret istoric se aseam n acesta? . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 a a Acest decret ncepe timpul strmtor rii lui Iacov. . . . . . . . . . . 81 a Decretul de moarte se d dup ncheierea timpului de prob . 81 a a a Capitolul 17 Chipul arei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 Primul pas c tre chipul arei: apostazia . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 a Al doilea pas c tre chipul arei: unirea bisericilor protestante.84 a Chipul arei are trei caracteristici: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 n realitate, legea duminical este chipul arei. . . . . . . . . . . . . 85 a Civa pai ce conduc la chipul arei: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 t s Capitolul 18 Semnul arei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 Cei ce primesc semnul arei sunt n opoziie cu cei ce in t t poruncile lui Dumnezeu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 Duminica este semnul autoritii papale. . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 at Schimbarea poruncilor lui Dumnezeu este semnul special al arei si totodat al chipului arei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 a Semnul arei este primit dup promulgarea decretului a duminical. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 nc n-a sosit timpul ncerc rii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92 a a Cu toate c nc n-a sosit timpul ncerc rii, din 1844 a a a Sabatul este un test. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

viii

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Prin respingerea Sabatului, oamenii resping Legea si lumea se preg tete pentru propria ei distrugere nal . . . . . . . . 94 a s a Capitolul 19 Spiritism I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 Diavolul vine cu teorii false si stiinice. . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 t Adev rul cerului amestecat cu erori diavoleti . . . . . . . . . . . . . 95 a s Snire modern si spiritism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 t a Credina are ca int adev rul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 t t a a Este necesar o nelegere detaliat a naturii omului si a a t a st rii lui n moarte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 a Vocea Adev ratului P stor si a Spiritului Sfnt, n contrast a a cu falsul p stor si falsul Spirit Sfnt . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 a Din 1844, ancora suetului este sigur si statornic numai a a n a doua nc pere a Sanctuarului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 a Chiar naintea rev rs rii adev ratului Spirit Sfnt va o a a a ploaie trzie fals care este nr d cinat n trezirea a a a a evanghelic de la mijlocul secolului al XlX-lea. a Apoc.l3:13-14. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 Satana nu va imita doar adev rata ploaie trzie ci, de a asemenea, si cea de-a doua venire a lui Hristos. . . . . . . 102 Credincioii adev rai vor ntlni personal aceast ina si s a t a t cuvntul m rturiei lor i va salva. Apoc.l2:11. . . . . . . . . 102 a Am girea si distrugerea Satanei ating punctul culminant n a timpul necazului cel mare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 A face o lege religioas nseamn a-l pune pe Satana n a a drepturi legale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 Capitolul 20 Spiritism II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 Un dragon cu mii de capete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 Pericolul doctrinelor spiritiste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 Satana face adev rate minuni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 a Cel care se ocup cu spiritismul doar din curiozitate este a luat captiv chiar mpotriva voinei lui. . . . . . . . . . . . . . . 108 t Spiritismul nu trebuie tolerat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 Niciodat nu lua parte la sedine de spiritism. . . . . . . . . . . . . 110 a t Dac trebuie s mergi, niciodat s nu mergi singur. . . . . . . . 110 a a a a De fapt, agenii satanici sunt canalele curenilor s i electrici. 110 t t a Orice lucru care vine din spiritism este interzis si aparine t focului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 Fii atent la formele moderne de spiritism. . . . . . . . . . . . . . . . 112

Cuprins

ix

Hipnoza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O minte st pna alteia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Spiritismul este mult mai periculos dect pl gile Egiptului. . a Nu oricine vindec este drept. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Capitolul 21 Biserica si statul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O biseric care accept subzistena de la stat este c zut a a t a a din har . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Problemele bisericii-stat pot folosite ca mijloace evanghelistice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Biserica si Statul n America . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Acceptarea principiilor greite n ceea ce privete biserica s s si statul este cauza ultimei mari persecuii . . . . . . . . . . . t Una dintre principalele cauze ale Revoluiei Franceze a t fost c biserica cerea taxe oamenilor. . . . . . . . . . . . . . . . a Noi n-ar trebui niciodat s ne unim cu lumea pentru a a a ctiga bani. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s Unirea bisericii cu statul ofer Satanei putere. Satana se a sf tuiete cu ngerii lui r i: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a s a O unire a bisericii cu statul este dezastruoas . . . . . . . . . . . . . a Biserica si statul i vor uni puterile pentru a obliga pe toi s t s primeasc semnul arei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a Satana a ctigat supremaie ca legiuitor. . . . . . . . . . . . . . . . . s t Crestinii si politica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cretinismul, statul si principiile de r zboi n timpul s a r zboiului de secesiune din secolul al XlX-lea. . . . . . . . a n toate circumstanele, prezint adev rul si nu pune mna t a a pe armele de r zboi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Capitolul 22 Biserica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Apoc.13 nu va pe deplin neles pn cnd nu avem o t a corect nelegere a limitelor autoritii bisericii. . . . . . a t at Marele principiu al libertii religioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . at C l uza noast trebuie s e Duhul sfnt. . . . . . . . . . . . . . . . aa a a Cei din poziiile de r spundere nu trebuie s lege poporul t a a lui Dumnezeu de ei nii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ss mputernicirea unui slujitor al Evangheliei are la baz a dou aspecte: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Capitolul 23 Apocalipsa 14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Importana ntreitei solii ngereti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t s

113 113 115 115 117 117 117 119 119 120 120 120 121 122 122 123 124 125 127 127 128 128 131 132 133 133

Gnduri despre cartea Apocalipsei

n 1904, solia din Apocalipsa 14 nu era neleas pe deplin. t a Semnul arei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .................................................. Ellen White a rezumat aceast lucrare astfel: . . . . . . . . . . . . . a Apocalipsa 14:12; Legea si Evanghelia . . . . . . . . . . . . . . . . . Sabatul nu are putere desp rit de solia celui de-al treilea at nger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 24 Cronologie & Apocalipsa 14 . . . . . . . . . . . . . . Apocalipsa 14 n ordine cronologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Punctul de vedere prin care putem studia cronologia zilelor nale este Sanctuarul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1844 si soliile celor trei ngeri A. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Primul nger si Daniel 8:14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . B. Al doilea nger si Daniel 8:14. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Solia ngerului al doileac derea Babilonuluia fost a predicat cu putere dup ce a str lucit mai mult a a a a lumin din Daniel 8:14. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a C. Al treilea nger si Daniel 8:14. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . D. Sanctuarul si primul nger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E. Sanctuarul si al doilea nger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . F. Sanctuarul si al treilea nger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dup 1844, nu mai exist nici o solie bazat pe un timp a a a anumit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Legea duminical si soliile celor trei ngeri . . . . . . . . . . . . . . a Legea duminical si primul nger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Legea duminical si al doilea nger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Apocalipsa 18 indic spre timpul cnd solia celui de-al a doilea nger va repetat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a P catele Babilonului vor ajunge pn la cer prin Legea a a duminical . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Modul n care Spiritul Profetic leag Apocalipsa 13:11-18; a 17:14 si 18:1-5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Legea duminical , al doilea nger si strigarea: Iat , Mirele a a vine! Ieii-I n ntmpinare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . st n 1844 solia sosirii judecii si a c derii Babilonului a at a coincis cu strigarea: Iat , Mirele vine! n parabola a celor zece fecioare, cinci sunt reprezentate ca n . . . . . . Ultima strigare si fecioarele nelepte si nenelepte. . . . . . . . t t

133 133 134 134 135 136 137 137 138 138 138 140

140 142 144 144 145 148 149 150 154 155 155 156 157

158 159

Cuprins

xi

Legea duminical si cel de-al treilea nger. - Semnul arei. . a 2. Sigiliul lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nchiderea timpului de prob . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 1, nchiderea general a timpului de prob . . . . . . . . . . . . . . . a a 2. nchiderea individual a timpului de prob . . . . . . . . . . . . a a n timp ce ua este nchis pentru cei ce au refuzat s intre, s a a ea r mne totui deschis pentru cei ce nu au avut a s a nc ocazia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a nchiderea individual a timpului de proba este a determinat de rezistena continu faa de lucrarea a t a t Duhului Sfnt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Rezultatele judecii celor vii vor v zute clar. . . . . . . . . . . at a 3. Momentul nchiderii generale a timpului de prob . . . . . . . a Capitolul 25 Evenimentele ultimelor zile si leg tura dintre a ele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Legea duminical , zguduirea si ploaia trzie . . . . . . . . . . . . . a Zguduirea si judecarea celor vii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Judecata celor vii si stergerea p catului . . . . . . . . . . . . . . . . . a Stergerea p catului si ploaia trzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Judecata celor vii hot r ste sau sigiliul lui Dumnezeu sau a a semnul arei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ploaia trzie si sigilarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 26 Apocalipsa 14 ilustrat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 1. Iosua si ngerul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Calea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Isaia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. Mardoheu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 27 Reforma sanitar si solia din Apocalipsa 14 . . a Puterea de a ine sub control apetitul si ispitele Satanei . . . . t Inuena reformei sanitare asupra caracterului . . . . . . . . . . . t Vieuirea s n toas si roadele eforturilor noastre t a a a misionare, n conformitate cu principiul din Proverbe 26:6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Reforma sanitar si procesul de testare . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Capitolul 28 Babilonul si Biserica r m siei . . . . . . . . . . . . . a a t Pietrele de hotar ale Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea . . Pietrele de hotar ale Babilonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pietrele de hotar ale bisericii r m siei luate una cte una . . a a t

160 161 161 161 162

164

164 164 165 166 166 166 167 167 168 168 170 170 176 179 181 185 185 186

187 188 189 189 189 190

xii

Gnduri despre cartea Apocalipsei

1. Curirea Sanctuarului, care se ndeplinete n ceruri, at s are o leg tur hot rtoare cu poporul lui Dumnezeu a a a de pe p mnt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190 a A. Ploaia timpurie a Duhului Sfnt a fost un indiciu al nceperii preoiei lui Hristos. Dup n lare, t a at ntronarea Sa a fost marcat de rev rsarea Duhului a a Sfnt. (COL 120). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190 B. Ploaia trzie si sentina judeciiultima lucrare a lui t at Hristos ca Mijlocitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190 2. Prima, a doua si a treia solie ngereasc pietre de hotar . 191 a 3. Sanctuarul si Sabatul ca pietre de hotar . . . . . . . . . . . . . . . 193 Sabatul este baza ntregii nchin ri adev rate. . . . . . . . . . . . . 194 a a 4. Moartea celui p c tosca piatr de hotar . . . . . . . . . . . . . 195 a a a Pietrele de hotar ale doctrinei Babilonului luate una cte una195 1. Doctrina nemuririi suetuluibaza spiritismului . . . . . . . 196 Ea este chiar piatra unghiular a ntregului p gnism. . . . . . 196 a a 2. O alt piatr de hotar babilonian este respingerea a a a divinitii Domnului Hristos sau a preexistentei Sale at si alte doctrine nrudite, pe scurtliberalism. . . . . . . . . 197 3.Duminica-piatr de hotar a Babilonului . . . . . . . . . . . . . . . . 197 a Capitolul 29 Apocalipsa 15 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200 Numai Tu eti sfnt. Apoc.l5:4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200 s nelepciunea propriea fost argumentul lui Satana. . . . . . . 200 t Capabil de autoguvernare- argumentul n snirea modern . 201 t a Mijlocitorul si virtuile noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203 t Lecia din s rb toarea Sanctuarului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203 t a a Ce se ntmpl cnd darul pentru p cat din Sanctuarul a a ceresc nu mai face isp sire. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204 a Ellen White spune despre vremea n care nu va mai Mijlocitor: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205 Mijlocitorul si viaa spiritual - Isus, ca jertf pentru p cat, t a a a mijlocete pentru noi n Sanctuar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205 s A tr i f r Mijlocitor nseamn a tr i f r p cat. . . . . . . . . . . 206 a aa a a aa a Capitolul 30 Apocalipsa 16 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207 Primele patru pl gi nu sunt universale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207 a Plaga a cincea, ntunericul care acoper mp ria arei, a a at are loc n momentul n care ar trebui executat a pedeapsa de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208

Cuprins

xiii

Plaga a sasea din Apocalipsa 16:13-14. Strngerea mp railor p mntului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a t a Strngerea poporului lui Dumnezeu prin ploaia trzie . . . . . B t lia din ziua cea mare a Dumnezeului cel Atotputernic aa este ultima b t lie dintre bine si r u. Apoc.16:14. . . . . . aa a Victoria poporului lui Dumnezeu este total . . . . . . . . . . . . . . a Capitolul 31 Apocalipsa 17 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Roma este Babilonul iar icele ei sunt diferitele biserici protestante. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cele zece coarne si Protestantismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Toi au acelai gnd. Toate popoarele vor implicate. . . . t s Capitolul 32 Apocalipsa 18 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vremea coborrii ngerului din Apocalipsa 18:1-6. . . . . . . . Lumina ngerului nu a fost v zut n 1890. . . . . . . . . . . . . . . a a Prin decretul duminical, p catele ajung pn la cer. . . . . . . . a a ngerul din Apocalipsa 18:1-4 reprezint marea strigare al a celui de-al treilea ngerploaia trzie a Duhului Sfnt. Conlucrarea cu Dumnezeu preg tete calea. . . . . . . . . . . . . . a s Ploaia trzie preg tete biserica pentru venirea Fiului a s omului si des vrete lucrarea harului lui Dumnezeu a s s n inim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Cteva texte despre ploaia trzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. Apocalipsa 18:1-4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Fapte 3:19. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Amos 9:13. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. Ioel 2:18-32. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. Iacov 5:7 si Marcu 4:28-29. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6. Ieremia 3:3 si 5:21-29. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7. Osea 6:3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 33 ntruparea Fiului lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . A.Pe p mnt Isus a fost Dumnezeu si om. . . . . . . . . . . . . . . . a 1. Isus ca Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cnd Hristos a venit pe p mnt, El nu a schimbat a divinitatea cu umanitatea, ci a unit natura uman cu a natura Sa divina. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cele dou naturi au fost una, strnse si inseparabile, dei a s ecare are o individualitate distinct . . . . . . . . . . . . . . . . a

209 211 211 212 214 214 216 216 219 219 219 219 220 221

221 226 226 227 227 228 229 229 231 234 234 234

234 235

xiv

Gnduri despre cartea Apocalipsei

R mnerea n leg mntul cu clauza de la Mine nsumi nu a a pot face nimic, a fost cea mai sever disciplin . . . . . . 236 a a 2. Isus ca om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236 Ascultarea lui Hristos nu a fost dinspre Dumnezeu spre Dumnezeu, ci dinspre omul Isus spre Dumnezeu. . . . . . 239 Minunile lui Hristos au fost lucrarea ngerilor sni, t realizate prin Duhul Sfnt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240 B. Cteva principii fundamentale ale planului de mntuire . 241 Dou voine n om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242 a t Carnea ns si nu poate p c tui, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242 a a a Curirea contiinei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243 at s t Natura omeneasc a lui Hristos si legile ereditii . . . . . . . . . 243 a at Isus a fost ispitit prin sl biciunile naturii omeneti. . . . . . . . 244 a s C.Pe p mnt Isus a luat natura si condiia omului . . . . . . . . . 245 a t Isus, vorbind despre aceasta: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246 Satana, vorbind despre aceasta: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246 Umilina lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247 t Isus a unit natura noastr ofensatoare cu natura Sa f r p cat.247 a aa a D. Caracterul Iui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 248 n privina caracterului S u omenesc, Hristos a fost f r p cat.248 t a aa a E. Duhul Sfnt si omul Isus Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251 Duhul Sfnt a fost secretul sneniei, curiei, caracterului t at si vieii f r pat a lui Isus. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251 t aa a Isus a fost umplut cu Duhul Sfnt n acelai fel cum putem s si noi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251 Duhul Sfnt I-a fost dat lui Isus permanent, n provizii noi. . 253 Preg tit pentru lupt prin locuirea Duhului Sfnt . . . . . . . . . 254 a a Duhul Sfnt a modelat mintea lui Hristos. . . . . . . . . . . . . . . . 255 Duhul Sfnt a pus n Isus atributele divinitii, caracterul si at modul S u de realizare a lucrurilor; la fel o va face si a cu noi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255 F. Biruind cum a biruit El (Apoc.3:21) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255 1. Supunerea voinei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255 t 2. Rug ciunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 256 a 3. Cuvntul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 256 4. Credina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 256 t G. Duhul Sfnt si credinciosul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257 Duhul Sfnt ne face p rtai de natura divin (caracter). . . . . 257 a s a

Cuprins

xv

Duhul Sfnt scoate din caracter nclinaiile p c toase. . . . . . 257 t a a Numai Duhul Sfnt poate birui p catul. . . . . . . . . . . . . . . . . . 258 a Puterea care a creat Universul si care L-a nviat pe Isus din mori este puterea care ne poate recrea dup chipul lui t a Dumnezeu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 258 Omul f r Duhul Sfnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260 aa Capitolul 34 Apocalipsa 19 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261 1. Mireasa si nunta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261 Parabola celor zece fecioare si Mireleo realitate mereu prezent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261 a Biserica este mireasa. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262 C s toria este unirea omenirii cu divinitatea n cel credincios.262 aa Ce nseamn a una cu Dumnezeu, aa cum Hristos este a s una cu Tat l? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262 a C s toria are loc n timp ce Isus lucreaz n locul prea aa a sfnt, n timpul judecii de cercetare. . . . . . . . . . . . . . . 264 at Mireasa primete numele mirelui, a Tat lui mirelui si s a numele noului ei c min. Cu alte cuvinte, c s toria si a aa sigilarea sunt identice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265 2. Victoria Mielului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265 Biserica n ultimul ei mar triumfal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265 s Haina alb a victoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266 a R zboiul nal mpotriva Mielului si cei chemai, alei si a t s credincioi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266 s Apocalipsa 19:11-16 este Armaghedonul. . . . . . . . . . . . . . . . 267 Capitolul 35 Apocalipsa 20 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268 Mileniul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268 Tapul isp sitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271 a ngerul care l leag pe Satana este antitipul omului ales s a a duc apul n pustie (Lev. 16:21). . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271 at n timpul pl gilor, poporul lui Dumnezeu se a pentru a a totdeauna n sigurana faa de nel ciunile ispititorului.271 t t s a Tapul isp sitor n-are nimic de-a face cu partea Satanei n a p catele credincioilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272 a s Nu exist nici un motiv pentru existena p catului. . . . . . . . . 273 a t a Orice p cat este pedepsit de dou ori. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274 a a

xvi

Gnduri despre cartea Apocalipsei

P catele celor neprih nii vor pedepsite n Satana a a t deoarece aceste p cate au fost cauza morii Fiului lui a t Dumnezeu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274 Esena celor dou armaii amintite mai sus se g sete n t a t a s urm toarele citate: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275 a Aceasta este o isp sire pentru moartea Fiului lui Dumnezeu. 275 a Capitolul 36 Apocalipsa 21 & 22 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 276 Voina si mntuirea (Apocalips 22:17). . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277 t Voina este factorul decisiv. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277 t Dumnezeu dorete s aib voina noastr si nimic altceva, s a a t a pentru c f r aceasta, nici chiar Duhul Sfnt nu a aa poate face nimic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278 Renunarea la voina noastr si supunerea faa de voina lui t t a t t Dumnezeu aduce pace si odihn pentru toat venicia. 279 a a s Dnd voina noastr lui Hristos, chiar si gndurile si t a emoiile noastre vor aezate sub st pnirea Lui. . . . . 280 t s a

Capitolul 1 Apocalipsa 1
Importana studiului Apocalipsei. t Descoperirea lui Isus Hristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu, ca s arate robilor S i lucrurile care au s se ntmple n curnd. Si le-a a a a facut-o cunoscut, trimind prin ngerul S u la robul S u Ioan, care t a a a m rturisit despre Cuvntul lui Dumnezeu si despre m rturia lui a a Isus Hristos, si a spus tot de a v zut. Ferice de cine citete, si de cei a s ce ascult cuvintele acestei proorocii, si p zesc lucrurile scrise n a a ea! C ci vremea este aproape!Apoc. 1:1-3. a Muli au cultivat ideea c Apocalipsa este o carte sigilat si de t a a aceea nu-i vor lua timp pentru a studia tainele ei. Ei spun c trebuie s a s -i concentreze atenia asupra splendorilor mntuirii si c tainele as t a descoperite lui Ioan pe insula Patmos nu merit tot atta consideraie a t ca acestea. ns Dumnezeu nu privete Cartea Apocalipsei n felul acesta. a s El declar : M rturisesc oricui aude cuvintele proorociei din cara a tea aceasta c , dac va ad uga cineva ceva la ele, Dumnezeu i va a a a ad uga urgiile scrise n cartea aceasta. Si dac scoate cineva ceva a a din cuvintele c rii acestei proorocii, i va scoate Dumnezeu partea at lui dela pomul vieii si din cetatea sfnt , scrise n cartea aceasta. t a Apoc.22:18-19. Cartea Apocalipsa descoper omenirii ce a fost, ce este si ce a urmeaz s se petreac ; ea e destinat pentru informarea noastr a a a a a asupra c rora vine sfritul acestei lumi. Ea ar trebui studiat cu a s a team sfnt . Suntem privilegiai s cunoatem lucrurile care sunt a a t a s pentru nvatura noastr . Trat m noi ns Cuvntul lui Dumnezeu at a a a cu respectul care I se cuvine si cu recunotina pe care I-ar pl cea s s t a a o vad ? Toat Scriptura este insuata de Dumnezeu si de folos ca a a s nvee, s mustre, s ndrepte, s dea nelepciune n neprih nire, a t a a a t a pentru ca omul lui Dumnezeu s e des vrit si cu totul destoinic a a s pentru orice lucrare bun . 2 Tim.3:16-17. a nsui Domnul a descoperit servului S u Ioan tainele din cartea [5] s a 17

18

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Apocalipsei si a pl nuit ca ele s e deschise tuturor pentru studiu, n a a ea sunt nfiate scene, dintre care unele aparin deja trecutului, iar at s t altele, de importana venic , au loc chiar n timpul nostru; celelalte t s a profeii nu-i vor g si mplinirea lor complet pn la ncheierea timt s a a a pului, cnd va avea loc ultima mare lupt ntre puterile ntunericului a si ale Prinului cerului. t Lupta nal se va da ntre cei ce p zesc poruncile lui Dumnezeu a a si credina lui Isus si puterea apostat care va nela pe toi cei ce t a s t locuiesc pe suprafaa p mntului. S vrea semne mari, pn acolo t a a s a c f cea chiar s se pogoare foc din cer pe p mnt, n faa oamenilor. a a a a t Si am gea pe locuitorii p mntului prin semnele, pe care i se d duse a a a s le fac n faa arei. Ea a zis locuitorilor p mntului s fac o a a t a a a icoan arei, care avea rana de sabie si tr ia. I s-a dat putere s dea a a a suare icoanei arei, ca icoana arei s vorbeasc , si s fac s e a a a a a omori toi cei ce nu se vor nchina icoanei arei. Si a f cut ca toi: t t a t mici si mari, bogai si s raci, slobozi si robi, s primeasc un semn t a a a pe mna dreapt sau pe frunte, si nimeni s nu poat cump ra sau a a a a vinde, f r s aib semnul acesta, adic numele arei, sau num rul aa a a a a numelui ei. Apoc. 13:13-17. Noi ne a m pe pragul celor mai m ree si solemne evenimente. a a t Multe dintre profeii sunt pe cale s se mplineasc ntr-o succesiune t a a rapid . Va folosit orice f rm de putere. Istoria din trecut se va a a a a repeta. Controverse vechi vor reactualizate si pericolul va asedia poporul lui Dumnezeu din toate p rile. ncordarea a pus st pnire at a pe familia omeneasc . Ea se r spndete pretutindeni pe p mnt. De a a s a ce? Glume, jocuri, distracii; oamenii alearg , se ngr m desc si se t a a a lupt pentru putere. Lucruri obinuite si pieritoare absorb atenia lor a s t n aa m sur nct lucrurilor de importana venic abia li se ofer s a a t s a a atenie. Fiine umane nzestrate cu energie, zel si perseverena vor t t t folosi toate puterile d ruite lor de Dumnezeu pentru a coopera cu a despotismul Diavolului n anularea Legii lui Dumnezeu. Sarlatani de toate felurile vor pretinde c sunt credincioi si sinceri si vor a s n late lucruri vulgare si necurate mpotriva adev rului si sneniei. at a t [6] Astfel falsitatea este acceptat si adev ratul standard al neprih nirii a a a este lep dat, aa cum Cuvntul lui Dumnezeu a fost lep dat de Adam a s a si Eva pentru minciuna lui Satana. (RH,Aug.31,1897; 7 BC 954).

Apocalipsa 1

19

Cartea Apocalipsei a fost dat n Sabat a Sabatul, pe care Dumnezeu l-a instituit n Eden, a fost tot att de preios lui Ioan pe insula singuratic ca si atunci cnd era cu prietenii t a s i n orae. El a repetat si a cerut pentru el nsui promisiunile a s s preioase pe care Isus le-a dat n leg tur cu aceast zi. Acesta era t a a a un semn c Dumnezeu era al lui... ntr-o zi de Sabat Mntuitorul cel a nviat si-a t cut cunoscut prezena Sa lui Ioan. In ziua Domnului a a t eram n Duhul. Si am auzit napoia mea un glas puternic, ca sunetul unei trmbie, care zicea: -Eu sunt Alfa si Omega, Cel dinti si Cel de t pe urm . Ce vezi, scrie ntr-o carte, si trimite-o celor sapte biserici: a la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadela si Laodicea- M am ntors s v d glasul care-mi vorbea. Si cnd m-am ntors, am a a v zut sapte sfenice de aur. Si n mijlocul celor sapte sfenice pe a s s cineva, care sem na cu Fiul omului, mbr cat cu o hain lung pn a a a a a la picioare si ncins la piept cu un bru de aur. Cnd L-am v zut, am a c zut la picioarele Lui ca mort. El Si-a pus mna dreapt peste mine a a si a zis: -Nu te teme! Eu sunt Cel dinti si Cel de pe urm , Cel viu. a Am fost mort, si iat c sunt viu n vecii vecilor. Eu in cheile morii a a t t si ale Locuinei morilor. Apoc. 1:10-13,17,18. t t Persecuia lui Ioan a devenit un mijloc al harului. Insula Patmos t a devenit str lucitoare datorit prezenei Mntuitorului nviat. Ioan a a t L-a v zut pe Hristos n trup omenesc, cu semnele cuielor n minile a si picioarele Lui, care vor pentru totdeauna slava Sa. I s-a permis acum s -L contemple din nou pe Domnul s u nviat, mbr cat cu att a a a de mult slav ct poate privi o ina omeneasc si s r mn n viaa. a a t a a a a t Ce Sabat a fost acesta pentru singuraticul prizonier, ntotdeauna preios n ochii lui Hristos, mai privilegiat acum dect oricnd! t Niciodat nu a nv at el att de mult despre Isus. Niciodat nu a a at a [7] auzit Ioan un adev r att de glorios. (7 BC 955). a

Capitolul 2 Apocalipsa 2
Efes - Am ceva mpotriva ta: i-ai p r sit dragostea dinti. t a a ngerului Bisericii din Efes scrie-i: Iat ce zice Cel ce ine a t cele sapte stele n mna dreapt si Cel ce umbl prin mijlocul celor a a sapte sfenice de aur, Stiu faptele tale, osteneala ta si r bdarea ta, s a si c nu poi suferi pe cei r i; c ai pus la ncercare pe cei ce zic c a t a a a sunt apostoli si nu sunt, si i-ai g sit mincinoi. Stiu c ai r bdare, a s a a c ai suferit din pricina Numelui Meu si c n-ai obosit. Dar ce am a a mpotriva ta, este c i-ai p r sit dragostea dinti. Adu-i dar aminte at aa t de unde ai c zut; poc iete-te, si ntoarce-te la faptele tale dinti. a a s Altfel, voi veni la tine, si-i voi lua sfenicul din locul lui, dac nu t s a te poc ieti. Apoc.2:1-5. n aceste versete sunt rezumate condiiile a s t mp c rii cu Dumnezeu. Prima experiena a Bisericii din Efes a a a t condus-o la fapte bune. Dumnezeu se bucura de faptul c Biserica a Sa reecta lumina cereasc dezv luind spiritul lui Hristos prin iubire a a si mil . Dragostea care se aa n inima lui Hristos, dragostea care a L-a determinat s se dea pe Sine nsui ca jertfa pentru omenire a s si s sufere cu r bdare nvinuirile oamenilor, pn acolo nct s a a a a e numit demon, dragostea care L-a ndemnat s fac vindec ri a a a nemaipomenite n timpul lucr rii Saleaceasta a fost dragostea care a trebuia s se descopere n vieile urmailor Lui. a t s Dar ei au neglijat s mp rt seasc mila si blndeea lui Hristos. a a a a t Eu-l, aa cum se manifest n tr s turile de caracter nn scute, a s a aa a stricat principiile m reiei, faptelor bune, care i identica pe mema t brii Bisericii din Efes ca si cretini. Domnul Isus trebuia s le arate s a c si-au pierdut ceea ce a fost totul pentru ci. Dragostea care L-a a determinat pe Mntuitorul s moar pentru noi n-a fost descoperit a a a n plin tatea ei n vieile lor. Din acest motiv, ei nu erau n stare s a t a aduc cinste numelui Mntuitorului. Si, pierznd dragostea dinti, a [8] ei au naintat n cunoaterea unor teorii ce i au originea n tat l s s a minciunilor. (MS 11,1906).

20

Apocalipsa 2

21

Tinnd seama de multele p ri bune amintite, ct de izbitoare at este acuzaia adus Bisericii din Efes: Cu toate acestea, Eu am t a ceva mpotriva ta, pentru c i-ai p r sit dragostea dinti. Aceast at aa a Biseric fusese mult favorizat . Ea a fost ninat de apostolul Pavel. a a t a n Efes se aa Templul Dianei, care, n ceea ce privete grandoarea, s a fost una dintre minunile lumii. Biserica din Efes a ntlnit o mare opoziie si unii dintre primii cretini au suferit persecuie; totui, t s t s chiar unii dintre ei s-au ntors de la adev rurile care i-au unit cu a urmaii Iui Hristos si au adoptat, n locul lor, nvaturi false, oferite s at de Satana. Aceast schimbare este reprezentat ca o apostazie spiritual . a a a Adu-i dar aminte de unde ai c zut, poc iete-te si ntoarce-te la t a a s faptele dintise rezum n versetele precedente. Ei nu stiau c a a a avut loc o schimbare n inimile lor si c ar trebui s se poc iasc a a a a pentru c au p r sit faptele dinti. ns Domnul, n mila Sa, i-a a aa a chemat la poc ina, la ntoarcerea la prima lor dragoste, la faptele a t care sunt ntotdeauna rezultatul unei iubiri adev rate, asemenea lui a Hristos. (7 BC 956-957). nv aturile Nicolaiilor at t Legea si Evanghelia nu pot separate. n Hristos, mila si drep tatea se ntlnesc; dreptatea si pacea se s rut . Evanghelia este nici a a mai mult nici mai puin dect Legea dezv luit . Ea nu ofer mai t a a a mult libertate p catului dect o face Legea. Legea arat spre Hristos; a a a Hristos arat spre Lege. Evanghelia i cheam pe oameni la poc ina. a a a t Poc ina pentru p cat. Si ce este p catul?este nc lcarea Legii. a t a a a De aceea Evanghelia i cheam pe oameni, din p catele lor, napoi a a la ascultarea de Legea lui Dumnezeu. Isus, prin viaa si moartea t Sa, ne-a nvat ascultarea des vrit . El a murit, Cel drept pentru at a s a cel nedrept, Nevinovatul pentru vinovat, pentru ca onoarea Legii lui Dumnezeu s poat p strat , si totui omul s nu e complet a a a a s a distrus. Lucrarea mntuirii, att n dispensaiunea Vechiului ct si [9] t a Noului Testament, este aceeai. Hristos a fost temelia ntregului s sistem evreisc. Ceremoniile si umbrele sub care se nchinau evreii, toate indicau c tre Mntuitorul lumii. nchinarea se f cea prin crea a dina ntr-un Mntuitor ce va veni si-i va salva pe p c toi. Ast zi, t a a s a prin credina n Hristos, ci sunt ndreptii. t at t

22

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Oferind pe Fiul S u, Dumnezeu s-a dat pe Sine nsui, pentru a s ca omul s poat avea nc o ocazie de prob . Dac Dumnezeu ar a a a a a putut s schimbe Legea Sa pentru a ntlni pe om n condiia sa a t c zut , n-ar f cut El aceasta si s i p streze pe singurul Fiu n a a a a s a cer?Cu sigurana c da. Dar din cauz c Legea Sa era la fel de t a a a neschimb toare ca si caracterul S u, El a dat pe preaiubitul S u a a a Fiu, care e mai presus de Lege si una cu El nsui, pentru a primi s pedeapsa care o pretindea dreptatea Sa. Moartea Fiului preaiubit al lui Dumnezeu pe cruce ne arat a imuabilitatea Legii lui Dumnezeu. Moartea Sa pream rete Legea si a s o face sl vit , oferind omului dovada caracterului ei de neschimbat. a a De pe buzele Lui divine s-au auzit cuvintele: S nu credei c a t a am venit s stric Legea sau Proorocii; am venit nu s stric ci s a a a mplinesc, Moartea lui Hristos a mplinit cerinele Legii. t Dar doctrina ce se nvaa acum arat c Evanghelia lui Hristos t a a a f cut Legea Iui Dumnezeu f r efect; c prin credina noi suna aa a t tem scutii de cerina de a mplinitori ai Cuvntului. Aceasta este t t doctrina Nicolaiilor, pe care Hristos a condamnat-o att de vehet ment. El spune Bisericii din Efes: Stiu faptele tale, osteneala ta si r bdarea ta, si c nu poi suferi pe cei r i; c ai pus la ncercare pe a a t a a cei ce zic c sunt apostoli si nu sunt, si i-ai g sit mincinoi. Stiu c a a s a ai r bdare, c ai suferit din pricina Numelui Meu si c n-ai obosit. a a a Dar ce am mpotriva ta, este c i-ai p r sit dragostea dinti. Adu-i at aa t dar aminte de unde ai c zut; poc iete-te, si ntoarce-te la faptele a a s tale dinti. Altfel, voi veni la tine, si-i voi lua sfenicul din locul t s lui, dac nu te poc ieti. Ai ns lucrul acesta bun: c ur sti faptele a a s a a a Nicolaiilor, pe care si Eu le ur sc. Apoc.2:2-6. t a Cei ce nvaa ast zi aceast doctrin au multe de spus n leg tur t a a a a a [10] cu credina si neprih nirea lui Hristos, dar ei pervertesc adev rul si t a a l fac servul erorii. Ei susin c noi trebuie doar s credem n Isus t a a Hristos si c credina este atotsucient , c neprih nirea lui Hristos a t a a a trebuie s e scrisoarea de acreditare a p c tosului, c aceast nea a a a a prih nire imaculat mplinete legea pentru noi si c noi nu suntem a a s a obligai s ascult m de Legea lui Dumnezeu. Acest grup pretinde t a a c Hristos a venit s salveze pe p c toi si c El i-a mntuit. Sunt a a a a s a mntuit, vor repeta ei mereu si mereu. Dar sunt ei mntuii ct t timp calc Legea lui Iehova?Nu. Pentru c haina neprih nirii lui a a a Hristos nu e o mantie pentru nelegiuire. O asemenea nvatur este at a

Apocalipsa 2

23

o eroare evident si Hristos devine pentru aceste persoane o piatr a a de poticnire aa cum a fost pentru evrei; pentru evrei din cauz c s a a nu L-au primit pe El ca Mntuitor personal, pentru aceti pretini s s credincioi n Hristos, din cauz c ei l despart pe Isus de Lege s a a si privesc credina ca pe un nlocuitor al ascult rii. Ei l despart pe t a Tat l de Fiul, Mntuitorul lumii. ntr-adev r, ei susin prin nvatur a a t at a si exemplu c Hristos, prin moartea Sa, i salveaz pe oameni n a a nelegiuirile lor. (ST, Feb.25, 1897). Smirna Mesajul lui Hristos c tre Biserica timpurie era Fii credina cios. Oriunde au c utat refugiu, urmaii lui Hristos au fost vnai ca a s t si arele de prad . Ei erau forai s caute ad post n locuri pustii si a t t a a singuratice. Lipsii de toate, prigonii, muncii, ei, de care lumea t t t nu era vrednic au r t cit prin pustiuri, prin muni, prin peteri a aa t s si prin cr p turile p mntului. Evrei 11:37,38. Catacombele au a a a oferit ad post pentru mii dintre ei. n adncurile dealurilor din afara a oraului Roma fuseser s pate galerii lungi prin p mnt si stnc ; s a a a a reeaua ntunecoas si complicat de tunele se ntindea pe kilometri t a a ntregi dincolo de zidurile cet ii. n aceste ad posturi subterane at a urmaii lui Hristos si-au ngropat morii lor. Si tot aici, atunci cnd s t erau suspectai si proscrii, i g seau un ad post. Cnd Cel ce d [11] t s s a a a viaa va trezi pe cei ce au luptat lupta cea bun , muli martiri pentru t a t cauza lui Hristos vor iei din aceste catacombe ntunecoase. s Sub cea mai s lbatic prigoan , aceti martori pentru Isus sia a a s au p strat credina nentinat . Dei au fost lipsii de orice comfort, a t a s t ascuni de lumina soarelui, iacndu-i casa n snul ntunecos dar s s prietenos al p mntului, ei nu s-au plns. Prin cuvinte de credina, a t de r bdare si sperana, ci s-au ncurajat unul pe altul s reziste n a t a faa lipsei si mizeriei. Pierderea tuturor bogiilor p mnteti nu i-a t at a s putut determina s renune la credina lor n Hristos. ncerc rile si a t t a persecuiile erau doar trepte care i aduceau mai aproape de odihna t si r splata lor. a La fel ca servii lui Dumnezeu din vechime, muli erau torturai, t t si n-au vrut s primeasc izb virea; ei doreau s dobndeasc o a a a a a nviere mai bun . vers.35. Ei si-au amintit cuvintele nvatorului a at

24

Gnduri despre cartea Apocalipsei

lor, c atunci cnd sunt persecutai pentru Numele Lui, s se bucure a t a si s e plini de veselie pentru c mare va r spl tirea lor n ceruri; a a a a deoarece, la fel fuseser persecutai profeii dinaintea lor. Ei s-au a t t bucurat c au fost socotii demni s sufere pentru adev r si cntece a t a a triumfale s-au n lat din mijlocul c rilor. Privind prin credina, at a a t ei au v zut pe Hristos si pe ngeri aplecndu-se peste marginile a cerului si aprobnd statornicia lor. O voce de la tronul lui Dumnezeu ajungea pn la ei Fii credincios pn la moarte, si-i voi da cununa a a t vieii Apoc.2:10 (GC 40-41). t Pergam nv atura lui Balaam, care l-a nv at pe Balac s pun o at at a a piatr de poticnire naintea copiilor lui Israel, ca s m nnce a a a din lucrurile jertte idolilor si s se dedea la curvie, si aplicaiile a t ei pentru zilele noastre. Balaam a stiut c prosperitatea lui Israel depindea de ascultarea a lor de Dumnezeu si c nu exista alt mod de a-i nimici dect prin a-i a [12] conduce n p cat. (PP 451). a Am fost dus nainte pe timpul n care p gnii idolatri i pera a secutau si ucideau pe cretini. Sngele curgea n torente. Nobili, s nvai si oameni de rnd erau ucii f r mil . Familiile bogate erau at t s aa a aduse la s r cie pentru c nu vroiau s -i p r seasc credina. Cu aa a as aa a t toate prigonirile si suferinele la care aceti cretini erau supui, ei t s s s nu vroiau s coboare standardul. Ei si-au p strat credina curat . Am a a t a v zut c Satana tresalt de bucurie si triumfa n faa suferinele lor. a a a t t Dar Dumnezeu privea cu deplin aprobare la martirii S i credincioi. a a s Cretinii care au tr it n vremea aceea de groaz au fost nespus s a a de preioi pentru El, deoarece erau gata s sufere de dragul Lui. t s a Fiecare suferina ndurat le sporea r splata n ceruri, t a a Dei Satana se bucura de suferinele snilor, el tot nu era muls t t umit. El dorea s st pneasc mintea tot aa cum st pnea trupul. t a a a s a Suferinele ndurate de ei au avut ca efect doar apropierea lor de t Domnul conducndu-i s se iubeasc unul pe altul si determinndu-i a a s se team mai mult ca oricnd s nu-L ntristeze. Satana dorea s -i a a a a fac s -L nemulumeasc pe Dumnezeu; n felul acesta ci si-ar a a t a pierdut puterea, fora si fermitatea. Dei erau ucii cu miile, n locul t s s celor c zui ap reau alii. Satana vedea c -i pierde supuii; c ci, cu a t a t as s a

Apocalipsa 2

25

toate c sufereau prigoniri si moarte, ci erau protejai de Isus Hristos a t pentru a supui ai mp riei Lui. Din acest motiv Satana si-a f cut s a at a n aa fel planurile nct s lupte mai cu succes mpotriva guvern s a a rii lui Dumnezeu si s nfrng Biserica. El i-a condus pe p gnii a a a idolatri s mbrieze o parte din credina cretin . Ei susineau c a at s t s a t a cred n r stignirea si nvierea Domnului Hristos, si au propus s se a a uneasc cu urmaii lui Isus, f r ns s -i schimbe inima. Oh, ce a s aa a as primejdie grozav pentru Biseric ! Era un timp de chin psihic. Unii a a gndeau c dac se vor cobor si se vor uni cu idolatrii care primiser a a a o parte din credina cretin , acesta ar fost mijlocul pentru deplina t s a lor convertire. Satana c uta s corup nvaturile Scripturii. a a a at Am v zut n cele din urm c standardele au fost coborte, si a a a c p gnii se uneau cu cretinii. Cu toate c aceti nchin tori la a a s a s a idoli pretindeau c sunt convertii, ci au adus idolatria n Biseric , [13] a t a schimbnd doar obiectele c rora li se nchinau cu chipurile snilor si a t chiar cu al Domnului Hristos si al mamei Sale, Maria. Pe m sur ce a a urmaii lui Hristos s-au unit cu ei, religia cretin a devenit corupt s s a a iar Biserica si-a pierdut cur ia si puterea. Unii au refuzat s se at a uneasc cu ei. Astfel si-au p strat cur ia si s-au nchinat doar lui a a at Dumnezeu. Ei nu s-au plecat naintea vreunui chip al celor ce sunt n ceruri sau n apele mai de jos dect p mntul. a Satana tresalt de bucurie v znd ct de muli au dec zut; si a a t a apoi el a determinat Biserica dec zut s constrng pe cei ce vroiau a a a a s -i p streze curia credinei lor, sau s accepte ceremoniile lor si as a at t a nchinarea la chipuri cioplite sau s e omori. Focul persecuiei s-a a t t aprins din nou mpotriva adev ratei Biserici a lui Hristos si milioane a de oameni au fost ucii f r mil . (EW 210-211). s aa a Convertirea cu numele a lui Constantin n prima parte a secolului al IV-lea a produs o mare bucurie, iar lumea, mbr cat cu o form a a a a neprih nirii, a p truns n Biseric . Acum lucrarea de corupie a a a a t progresat repede. P gnismul, dei p rea c fusese nvins, a devenit a s a a biruitor. Spiritul lui st pnea Biserica. nv aturile, ceremoniile si a at superstiiile lui au fost introduse n credina si nchinarea pretinilor t t s urmai ai lui Hristos. s Acest compromis ntre cretinism si p gnism a dezv luit omul s a a f r delegii prezis n profeie ca unul care se mpotrivete si se nala aa t s t pe sine mai presus de Dumnezeu. Acest sistem uria de religie fals s a

26

Gnduri despre cartea Apocalipsei

este o capodoper a puterii Diavoluluiun monumental eforturilor a lui de a se aeza pe tron pentru a conduce p mntul dup propriul s a a plac. (GC 50). nv aturile pentru Biserica de azi at Prietenia necredincioilor este mult mai periculoas dect dus a s m nia lor. Noi nu putem s m n tov r sie cu dumanii Domnului a a a a s din jurul nostru, f r a pune n pericol propriile noastre suete si aa suetele celor pe care Dumnezeu i-a ncredinat grijii noastre. (ST, t [14] June 2, 1881). Poporul evreu a ajuns o prad chiar pentru popoarele a c ror a a obiceiuri au ales s le urmeze. (RH, Dec.28, 1905). a Ei s-au amestecat cu cei idolatri, s-au unit cu ei n afaceri, pl ceri si chiar n nchinare, pn cnd se p rea c au devenit una a a a a cu ei, n spirit si interes. Dup aceea, cei ce se pretindeau prietenii a lui Israel au devenit cei mai mari dumani ai lor si au c utat orice s a mijloace s -i nimiceasc cu des vrire. (ST, Sept.15, 1881). a a a s Tiatira Iat ce am mpotriva ta: tu lai ca Izabela, femeia aceea, care se a s zice proorocit , s am geasc pe robii Mei s se dedea la curvie, si a a a a a s m nnce din lucrurile jertte idolilor. Apoc.2:20. a a Acum, n timpul acestor crize nsp imnt toare, n prezena a a t preoilor idolatri si a mp ratului apostat, ei au r mas deoparte. Dac t a a a Dumnezeu detest un p cat mai presus dect altul, de care poporul a a S u este vinovat, acesta este s nu faci nimic n caz de pericol.. a a Indiferena si neutralitatea ntr-o criz religioas sunt privite de t a a Dumnezeu ca o crim dureroas , egal cu cea mai mare ostilitate a a a mpotriva lui Dumnezeu. (3T 281). A devenit ascultarea ta de oameni r zvr tire mpotriva lui Duma a nezeu? (Sp. Tes. Ser. B2, 17). Cnd n poporul lui Dumnezeu sunt unii care s-au dep rtat de a c rarea ascult rii n umilina, care nala eul personal, care s-au unit a a t t cu Satana n acuzarea si n condamnarea acelora pe care Dumnezeu i-a ales s e lucr tori pentru salvarea oamenilor, putem noi oare a a s t cem de team s nu r nim sentimentele lor? Cnd exist n a a a a a a

Apocalipsa 2

27

Biseric oameni care iubesc mai mult bogiile dect neprih nirea, a at a care sunt preg tii s prote de semenii lor prin afaceri necinstite, s a t a a nu protest m? Si cnd oameni care stau n postura de conduc tori si a a nvatori lucreaz sub inuena ideilor spiritiste si pervertite, vom at a t p stra noi t cere de teama de a nu v t ma inuena lor, n timp ce a a aa t suetele sunt nelate?... s A crede c r ul nu trebuie condamnat deoarece aceasta ar con- [15] a a damna pe cei ce fptuiesc r ul, nseamn a oferi ajutor minciunii... a a Ar trebui s nelegem bine acum c noi nu-i ajut m n realitate a t a a pe cei ce sunt hot ri s fac r ul, n timp ce noi le ar t m respect a t a a a aa si ne oprim cuvintele de repro pentru cei care nu pot s sufere s a mustrarea. S-a f cut si se face om are greal n aceast privina. a s a a t Pot nvinuii servii lui Iehova, n a c ror inim El a pus dum nie t a a s a mpotriva oric rei fapte p c toase, de incorectitudine atunci cnd a a a spun r ului r u si binelui bine? Cei ce se simt aa de linitii n a a s s t ceea ce privete faptele oamenilor care stric credina poporului Iui s a t Dumnezeu, sunt condui de un sentiment nel tor. (Sp Tes. Ser. s s a B2,9-ll). Mesajul meu pentru voi este: nu accepta s asculi mai departe a t f r s protestezi mpotriva pervertirii adev rului. Demasc preteniaa a a a t ile false care, dac sunt primite, vor conduce pe p stori, pe medici a a si pe lucr torii din lucrarea misionar medical s ignore adev rul. a a a a a Fiecare trebuie s stea acum de veghe. Dumnezeu cere b rbailor si a a t femeilor s ia poziii sub steagul nsngerat al Prinului Emanuel. a t t Eu am fost instruit s avertizez poporul nostru; pentru c muli sunt a a a t n pericolul de a primi teorii si sosme care submineaz stlpii de a [16] temelie ai credinei. (Sp. Tes. Ser. B2,15) t

Capitolul 3 Apocalipsa 3
Sardes Adu-i aminte dar cum ai primit si auzit! Apoc.3:3. t Este dat un avertisment pentru timpul n care erorile urmau s vin ca un ho pentru a fura credina poporului lui Dumnezeu, a a t t timp n care poporul trebuia s vegheze cu srguina si s se apere a t a mpotriva am girilor vr smailor. a a s n Sardes, muli fuseser convertii prin predicarea apostolilor. t a t Adev rul fusese primit ca o lumin str lucitoare. Dar unii au uitat a a a modul minunat n care au primit adev rul, si Isus a considerat c a a este necesar s -i mustre. a Standardele iniiale au c zut unele dup altele, iar unii au devenit t a a plictisii de adev rurile mereu repetate. Ei doreau un nou stadiu t a al doctrinei, mult mai pl cut pentru minile lor. Ei socoteau c au a t a nevoie de o schimbare extraordinar , si n orbirea lor spiritual nu a a si-au dat seama c sosmele lor urmau s anuleze toate experienele a a t din trecut. ns Domnul Isus putea s vad sfritul de la nceput. Prin Ioan, a a a s El le-a trimis avertizarea: Adu-i aminte dar cum ai primit si auzit! t Tine si poc iete-te! Dac nu veghezi, voi veni ca un ho. Apoc. a s a t 3:3 (7 BC 958). Cel ce va birui Totui ai n Sardes cteva nume, care nu si-au mnjit hainele. s Ei vor umbla mpreun cu Mine, mbr cai n alb, indc sunt vreda a t a nici. Cel ce va birui, va mbr cat astfel n haine albe. Nu-i voi a sterge nicidecum numele din cartea vieii, si voi m rturisi numele lui t a naintea Tat lui Meu si naintea ngerilor Lui. Apoc.3:4.5. Aceasta a este r splata ce se d celor ce au obinut un caracter curat si nep tat, a a t a [17] celor care au inut credina curat naintea lumii. Isus Hristos va t t a m rturisi numele lor naintea Tat lui si naintea ngerilor Lui. Ei au a a 28

Apocalipsa 3

29

fost drepi, loiali si credincioi. Au tr it si au nvat adev rul si cnd t s a at a au fost vorbii de bine si cnd au fost vorbii de r u. (7 BC 960). t t a Dumnezeu cere acestei biserici s fac o schimbare. Cretinilor a a s le mergea numele c tr iesc, dar faptele lor erau lipsite de dragostea a a lui lsus. Oh, ct de muli au c zut pentru c s-au ncrezut n m rtut a a a risirea lor de credina, pentru mntuire! Ct de muli sunt pierdui t t t prin eforturile lor de a avea un renume. Dac cineva are reputaia a t de a ft un evanghelist plin de suceces, un predicator dotat, un om al rug ciunii, un om al credinei, un om al unei consacr ri speciale, a t a exist un pericol real s -i piard credina atunci cnd vin asupra lui a as a t cele mai mici ncerc ri permise de Dumnezeu. Adeseori, eforturile a cele mai mari vor f cute pentru a-i p stra reputaia. a s a t Cel ce tr iete cu teama c ceilali nu apreciaz valorea lui, a s a t a pierde din vedere pe Singurul care ne face demni pentru slava lui Dumnezeu. S m ispravnici credincioi asupra noastr nine. S a s a s a nu privim la noi ci la Hristos. Atunci nu va mai nici o ngrijorare. Toate faptele, orict de valoroase pot s par , sunt f r valoare dac a a aa a nu sunt f cute n dragostea lui Isus. Cineva poate mplini toate a activitile religioase si totui, dac Hristos nu este prezent n tot ce at s a face si spune, el va lucra pentru propria Iui slav . (7 BC 958). a Putei s manifestai un zel mare n eforturile misionare, si t a t totui, deoarece este corupt prin egoism si printr-un accent al eului, s este un eec n ochii lui Dumnezeu; pentru c acesta este un dar s a stricat, necurat. Dac ua inimii nu este deschis pentru Isus, dac El a s a a nu ocup templul suetului, dac inima nu este umplut cu atributele a a a Sale divine, atunci faptele omului, cnd sunt m surate n cntarele a cerului, vor g site prea uoare.Dragostea lui Hristos te poate a s mbogi; dar muli nu neleg valoarea dragostei Sale. Muli nu-i at t t t s dau seama c spiritul pe care ei l ndr gesc este lipsit de blndeea a a t si umilina lui Hristos, lipsit de dragostea care i-ar face canale ale t [18] luminii. (7 BC 961). Filadela Iat i-am pus nainte o ua deschis Apoc.3:8. at s a Imaginai-v ua deschis pe care Hristos a aezat-o naintea t a s a s voastr , pe care nici un om nu o poate nchide. Dumnezeu va nchide a ua pentru orice r u dac i vei oferi ocazia. Cnd va n v li vr ss a a t a a a

30

Gnduri despre cartea Apocalipsei

maul ca un ru, Duhul Domnului l va pune pe fug . Isaia 59:19 s a (RH, Apr. 16, 1889). Hristos a murit pentru ei ca ei s poat avea viaa. El a deschis a a t naintea lor calea prin care s poat p zi poruncile lui Dumnezeu, a a a prin meritele Sale. Hristos spune: Stiu faptele tale: iat i-am pus at nainte o ua deschis , pe care nimeni n-o poate nchide. Ct de s a mult se str duiesc oamenii s nchid aceast ua; dar ei nu sunt a a a a s n stare. M rturia lui Ioan este, Si Templul lui Dumnezeu, care a este n cer, a fost deschis: si s-a v zut chivotul leg mntului S u, a a a n Templul S u. Sub capacul isp sirii, n chivot, erau dou table a a a de piatr ce conineau Legea lui Iehova. Cei credincioi Domnului a t s au v zut lumina din Lege care a fost dat lumii, si care str lucea a a a naintea lor. Aciunile Satanei urm resc s nchid aceast ua de t a a a a s lumin ; dar Isus spune c nici un om nu o poate nchide. Oamenii a a vor ntoarce spatele luminii, o vor denuna, o vor dispreui, dar ea va t t lumina n raze clare si distincte pentru amb rb ta si binecuvnta pe a a cei ce o vor vedea. (RH, Aug.25, 1885) Isus ateapt s fac o mare lucrare pentru noi si ntreg ces a a a rul este interesat n salvarea noastr . a Mntuitorul nostru spune: Iat , i-am pus nainte o ua desa t s chis , si nici un om nu o poate nchide. Prin aceast ua deschis a a s a n Templul lui Dumnezeu noi vedem Legea divin aezat n chia s a votul leg mntului. Prin aceast ua deschis , str lucete lumina a a s a a s din Legea cea bun , sfnt si dreapt , ar tndu-i omului adev ratul a a a a a standard al neprih nirii, pentru ca el s nu fac nici o greeal . n a a a s a [19] formarea caracterului, care va cercetat de Dumnezeu. P catul este a condamnat de aceast Lege; trebuie s -1 p r sim. Mndria si egoisa a aa mul pot s -i g seasc loc n caracter doar dac l respingem pe El, as a a a care a fost blnd si umil cu inima. O ua deschis a fost aezat naintea noastr , si adversarii s a s a a notri condui de Satana, cel mai mare duman al celor neprih nii, s s s a t nu pot nchide aceast ua. Tat l nostru ceresc a deschis-o si nimeni a s a nu o poate nchide. Atunci, de ce s umbl m n nesigurana, lipsii a a t t de lumin ? De ce s ne plngem de nori si ntuneric, cnd exist a a a o ua deschis a harului, si Isus este angajat ntr-o lucrare special s a a n numele nostru, f cnd isp sire pentru noi, prezentnd numele a a noastre naintea Tat lui? El dorete s ne binecuvnteze. Tat l, zice a s a a El, Eu stau la ua si bat. Dac aude cineva glasul Meu si deschide s a

Apocalipsa 3

31

ua, Eu voi intra la el, voi cina cu el si el cu Mine. Apoi urmeaz s a asigurarea minunat : Celui ce va birui i voi da s sad pe scaunul a a a Meu de domnie, aa dup cum Eu am biruit si stau cu Tat l Meu pe s a a scaunul Lui de domnie. Apoc.3,21 (RH, Nov.24, 1885). Nou nu ni se cere s ne nchin m si s -i servim lui Dumnezeu a a a a folosind c ile pe care le-am urmat cu ani nainte. Dumnezeu cere un a serviciu mai mare acum dect oricnd nainte. El cere mbun tirea a at darurilor cereti. El ne-a adus ntr-o situaie n care avem nevoie de s t lucruri mult mai valoroase si mai nalte dect a fost nevoie oricnd nainte. Biserica adormit trebuie s se ridice, s se trezeasc din a a a a letargia ei spiritual , pentru a realiza importanta datorie care a r mas a a nef cut . Poporul nu a intrat n Locul Sfnt, unde a intrat Isus ca s a a a fac isp sire pentru copiii S i. Noi avem nevoie de Spiritul Sfnt a a a pentru a nelege adev rurile prezente; dar exist o secet spiritual t a a a a n biserici, si noi ne-am obinuit s m uor satisf cui cu starea s a s a t noastr naintea luiDumnezeu. Noi spunem c suntem bogai si nea a t am mbog it, si c nu avem nevoie de nimic, n timp ce suntem at a s raci, nenorocii, murdari, orbi si goi. (RH, Febr.25, 1890). a t Este privilegiul vostru s experimentai des vrirea mntua t a s irii prin Hristos. Doar Isus este sperana voastr . Voi putei avea t a t [20] neprih nirea prin sngele lui Isus. (RH, Mai 15, 1892). a Laodicea Primirea soliei c tre Laodicea va avea ca rezultat o nou a a Cinzecime. ntr-o zi la amiaz , scriam despre lucrarea ce s-ar putut face la a ultima Conferina General , dac oamenii din locurile de r spundere t a a a ar urmat voia si calea lui Dumnezeu. Cei ce au avut o mare lumin , a n-au umblat n lumin . Adunarea s-a ncheiat si sp rtura nu a fost a a reparat . Oamenii nu s-au smerit naintea Domnului, aa cum ar a s trebuit s-o fac , si Spiritul Sfnt nu a fost rev rsat. a a Am scris pn cnd mi-am pierdut cunotina, si mi se p rea c a s t a a asist la o scen n Battle Creek. a Eram adunai n auditoriul tabernacolului. S-a n lat o rug t at a ciune, s-a cntat un imn si din nou s-a n lat o rug ciune. Se adresa at a lui Dumnezeu cea mai serioas implorare. Adunarea era marcat de a a

32

Gnduri despre cartea Apocalipsei

prezena Duhului Sfnt. Lucrarea devenea tot mai serioas , si unii t a din cei prezeni plngeau n hohote. t Cineva s-a ridicat din locul unde st tea ngenuncheat si a m ra a turisit c n trecut el nu era n bun nelegere cu anumite persoane a a t si c nu a simit iubire pentru ele, dar c acum se vede n adev rata a t a a lumin . Cu mult solemnitate el repet solia c tre Laodicea: Pena a a a tru c spui, sunt bogat, m-am mbogit, si nu duc lips de nimic. a at a n ngmfarea mea m simeam chiar aa, a zis el. Si nu stii c a t s a eti tic los, nenorocit, s rac, orb si gol. Acum v d c aceasta este s a a a a adev rata mea stare. Ochii mei s-au deschis. Spiritul meu fusese a nedrept, m-am crezut neprih nit, dar acum, inima mea e zdrobit a a si cu simt nevoia dup sfatul Celui ce m-a cercetat pn n adncul a a meu. Oh, ct de ndur toare si pline de mil sunt cuvintele acestea: a a te sf tuiesc s cumperi de la Mine aur cur it prin foc, ca s te a a at a mbog eti; haine albe, ca s te mbraci cu ele si s nu i se vad at s a a t a ruinea goliciunii tale; si doftorie pentru ochi pentru ca s -i ungi s at [21] ochii si s vezi. Apoc.3:17,18. a Cel ce vorbea s-a ntors c tre cei care se rugaser , si a spus: a a Noi avem ceva de f cut. Trebuie s ne m rturisim p catele, si s a a a a a ne umilim inimile naintea lui Dumnezeu. El a f cut m rturisiri a a din toat inima si apoi s-a ndreptat c tre anumii frai, si ec ruia a a t t a i-a ntins mna cerndu-i iertare. Cei c rora le vorbea se ridicau a n picioare, m rturisind si cernd iertare, si c deau unul pe um a a a rul celuilalt plngnd. Spiritul m rturisirii s-a ntins peste ntreaga a adunare. Era un moment al Cincizecimii. Ei cntau si l udau pe a Dumnezeu si pn noaptea trziu, aproape pn dimineaa, s-a con a a t tinuat aceast lucrare. a Cu o distincie clar , erau repetate adesea urm toarele cuvinte: t a a Eu mustru si pedepsesc pe cei pe care i iubesc. Fii plin de rvn dar a si poc iete-te. Iat , Eu stau la ua si bat. Dac aude cineva glasul a s a s a Meu si deschide ua, voi intra la el, voi cina cu el si el cu Mine. s Apoc.3:19,20. Niciunul nu p rea prea mndru pentru a face m rturisiri cu o a a inim zdrobit , iar cei ce conduceau aceast lucrare erau cei cu a a a inuena, dar care nu avuseser nainte curajul s -i m rturiseasc t a as a a p catele. a Era aa o bucurie cum niciodat nainte nu fusese simit n s a t a tabernacol.

Apocalipsa 3

33

Apoi m-am trezit din starea mea de incontiena, si pentru un s t timp nu mi-am dat seama unde m aam. Aveam nc n mn a a a creionul. Mi-au fost spuse cuvintele: Aceasta ar putut s aib loc. a a Toate acesteale atepta Domnul din partea poporului S u. Tot cerul s a a ateptat s -i reverse ndurarea. M-am ntrebat: unde am ajuns s as dac la ultima Conferina General s-ar f cut aceast lucrare? Si a a t a a a venit asupra mea o groaznic dezam gire cnd mi-am dat seama c a a a ceea ce am v zut nu avusese loc n realitate. (8T 104-106). a Solia Martorului Credincios este adus mai aproape de noi a prin m rturiile Spiritului Profetic. a n ultima mea viziune mi s-a ar tat c nici chiar aceast solie [22] a a a a Martorului Credincios nu si-a mplinit scopul ei rnduit de Dum nezeu. Poporul doarme nc n p catele lui. Credincioii continu a a s a s declare c sunt bogai si nu au nevoie de nimic. Muli ntreab : a a t t a Pentru ce sunt date toate aceste mustr ri? Pentru ce ne acuz mereu a a M rturiile de apostazie si de p cate grave? Noi iubim adev rul; noi a a a prosper m; noi nu avem nevoie de aceste m rturii de mustrare si a a avertizare. L sai ns ca aceti murmur tori s -i vad propriile lor a t a s a as a inimi si s compare viaa lor cu nvaturile practice ale Bibliei, s -i a t at as umileasc suetele naintea lui Dumnezeu si harul Lui s lumineze a a ntunericul lor spiritual si atunci solzii vor c dea de pe ochii lor si a vor nelege adev rata lor s r cie si nenorocire spiritual . Vor simi t a aa a t necesitatea de a cump ra aurul, care reprezint credina si dragosa a t tea; vemintele albe care reprezint un caracter nep tat, curit prin s a a at sngele scumpului Mntuitor; si alia pentru ochi care este harul lui Dumnezeu, ce va da un discern mnt spiritual clar, pentru a descoa peri p catul. Aceste daruri sunt mult mai preioase dect aurul din a t Or. Mi s-a ar tat c principala cauz pentru care poporul lui Dumnea a a zeu se a acum n aceast stare de orbire spiritual este pentru c ei a a a a nu vor s primeasc mustrarea. Muli au dispreuit avertismentele si a a t t mustr rile ce le-au fost date. Martorul Credincios condamn starea a a de ncropire a poporului lui Dumnezeu, care ofer Satanei o mare a putere n acest timp de ateptare si veghere. s (3T 254-255)

34

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Adev rata sl biciune a Laodiceei este auto-nelarea. a a s Mesajul c tre Biserica din Laodicea este o prezicere cutremua r toare si se aplic poporului lui Dumnezeu din timpul nostru. a a ngerului Bisericii din Laodicea scrie-i, Iat ce zice Cel ce este a Amin, Martorul credincios si adev rat, nceputul zidirii lui Dumne a zeu: Stiu faptele tale: c nu eti nici rece, nici n clocot. O, dac a s a [23] ai rece sau n clocot! Dar, indc eti c ldicel, nici rece, nici n a s a clocot, am s te v rs din gura Mea. Pentru c zici, Sunt bogat, m-am a a a mbogit, si nu duc lips de nimic, si nu stii c eti tic los, nenorocit, at a a s a s rac, orb si gol. Apoc.3:14-17. a Domnul ne arat c solia, care trebuie vestit poporului de a a a slujitorii S i pe care El i-a trimis s -1 avertizeze, nu este o solie de a a pace si de sigurana. Ea nu este numai teoretic , ci si practic n t a a orice am nunt. n solia c tre Laodicea, poporul lui Dumnezeu ne a a este nf iat ntr-o stare de sigurana trupeasc . Ei sunt comozi si at s t a se cred ntr-o stare de nalt prosperitate spiritual . Pentru c zici: a a a Sunt bogat, m-am mbogit si nu duc lips de nimic; si nu stii c at a a eti tic los, nenorocit, s rac, orb si gol. s a a Ce alt am gire mai mare poate veni peste suetele omeneti a a s dect convingerea c stau bine, n timp ce ele sunt n totul greite! a s Solia Martorului Credincios g sete poporul lui Dumnezeu ntr-o a s regretabil am gire, chiar dac sunt sinceri n aceast am gire. Ei a a a a a nu stiu c starea lor este vrednic de plns n ochii lui Dumnezeu. n a a timp ce suetele c rora li se adreseaz solia se m gulesc c ar ntra a a a o stare spiritual excelent , solia Martorului Credincios zdrobete a a s sigurana lor prin demascarea st rii lor adev rate de orbire spiritual , t a a a de s r cie si tic loie. M rturia aceasta att de t ioas si de aspr nu aa a s a a a a poate o greal , deoarece vorbete Martorul Credincios si m rturia s a s a Sa trebuie s e corect . a a Pentru cei ce se simt siguri n realiz rile lor si care se cred bogai a t n cunotine spirituale, este greu s primeasc solia care declar c s t a a a a sunt am gii si c le lipsete orice dar spiritual. Inima nesnit este a t a s t a nespus de nel toare si dezn d jduit de rea. Mi-a fost ar tat c s a a a a a muli se m gulesc pe ei nii c ar buni cretini, dar nu au nici t a ss a s o raz de lumin de la Isus. Ei nu au nici o experiena personal n a a t a viaa de credina. Ei au nevoie de o lucrare adnc si temeinic de t t a a umilire naintea lui Dumnezeu, nainte ca ei s poat simi adev rata a a t a

Apocalipsa 3

35

lor nevoie de eforturi serioase si st ruitoare, pentru a-i asigura a s [24] darurile preioase ale Spiritului. (3T 252-253). t Judecata Judecata celor vii este ultimul mijloc al lui Dumnezeu pentru a distruge autonelarea noastr . Dar cei ce nu vor corecs a tai prin Cuvntul lui Dumnezeu si m rturia Spiritului S u vor t a a nimicii ca o povar a p mntului. t a a S ne preg tim pentru judecat si s ascult m Cuvntul S u a a a a a a si m rturiile Sale. Aceast m rturie poate comparat cu m r a a a a a turia despre zguduire din Scrieri timpurii. Este cutremur a tor faptul c Domnul este obligat s ne scuture si s ne fac a a a a palizi. n dimineaa zilei de 23 octombrie 1879, pe la ora dou , Spiritul t a Domnului a venit asupra mea si am v zut scenele judecii viitoare. a at Nu am cuvinte ca s dau o descriere exact a lucrurilor care au a a trecut prin faa privirii mele si despre efectul pe care l-au avut asupra t suetului meu. Marea zi ajudec ii lui Dumnezeu p rea c sosise. Mii de mii at a a de zeci de mii erau adunai naintea unui tron mare, pe care sedea o t Persoan cu o nfiare maiestuoas . Cteva c ri erau naintea Sa, a at s a at si pe coperta ec reia din ele era scris cu litere de aur, care p reau ca a a focul arz tor, Registrul Cerului. Una din aceste c ri, ce coninea a at t numele acelora care pretind a crede adev rul, a fost deschis . Am a a pierdut imediat din vedere milioanele din jurul tronului si atenia t mea a fost ndreptat numai asupra acelora care m rturisesc a copii a a ai luminii si ai adev rului. Cnd aceste persoane au fost strigate pe a nume, una cte una, si faptele lor bune au fost amintite, feele lor t erau luminate de o bucurie sfnt ce se reecta n toate direciile. a t Dar nu aceasta m-a impresionat n mod deosebit. O alt carte a fost deschis , n care erau nregistrate p catele celor a a a ce m rturisesc adev rul. Orice p cat avea ca titlu general egoismul. a a a Existau de asemenea, titluri deasupra ec rei coloane si sub acestea, a n dreptul ec rui nume erau nregistrate, n coloanele respective, [25] a p catele mai mici. a Sub l comie urma minciuna, hoia, jefuirea, frauda, iubirea de a t bani; sub ambiie erau scrise mndria si extravagana; gelozia sta n t t

36

Gnduri despre cartea Apocalipsei

fruntea r utii, invidiei si urii; necump tarca era n fruntea unei liste a at a lungi de crime grozave, cum sunt desfrnarea, adulterul, satisfacerea patimilor animalice etc. Cnd am v zut toate acestea m-a cuprins o a groaz nespus si am exclamat: Cine va putea mntuit? Cine va a a sta neprih nit naintea lui Dumnezeu? Ale cui haine sunt nep tate? a a Cine este f r greal n ochii unui Dumnezeu curat si sfnt? n timp aa s a ce Cel Prea sfnt sedea pe tronul cel nalt si ntorcea foile registrului, iar ochii S i se opreau pentru o clip asupra unor persoane, privirea a a Sa p rea a p trunde ca o sabie de foc n suetele lor, si n aceeai a a s clip , orice cuvnt si fapt din viaa le trecea prin minte tot att a a t de l murit ca si cnd ar fost scrise cu litere de foc. Au nceput a s tremure si feele li s-au ng lbenit. nf iarea lor iniial , cnd a t a at s t a erau adunai n jurul tronului, p rea a de o indiferena nep s toare. t a t aa Dar ct de schimbat era nf iarea lor acum! Sentimentul lor de a at s sigurana disp ruse, si n locul acestuia ap ruse o groaz nespus . t a a a a Fiecare suet era cuprins de spaim , ca nu cumva s e printre cei a a g sii prea uori. Orice ochi era ndreptat c tre faa Celui ce sedea a t s a t pe tron; si ochii S i solemni si cercet tori erau ndreptai asupra a a t acestei grupe ale c ror inimi erau cuprinse de cutremur, pentru c se a a osndeau pe ei nii, f r s se rosteasc vreun cuvnt. Cu suetul ss aa a a nsp imntat, ecare i m rturisete propria sa vinovie, si vede cu a s a s at o claritate cutremur toare c , prin p c tuire, el a respins preiosul a a a a t dar al vieii venice. t s O grup de oameni era nregistrat ca ocupnd locul pe p mnt a a a degeaba. Cnd ochii p trunz tori ai Judec torului s-au oprit asupra a a a acestora, li s-au descoperit p catele f cute din neglijena. Cu buze a a t palide si tremurnde, ei au recunoscut c fuseser tr d tori ai res a a a a ponsabilitii lor snte. Ei au primit avertismente si privilegii, dar nu at le-au dat atenie si nu le-au folosit. Ei puteau acum s vad c s-au t a a a [26] ncrezut prea mult n mila lui Dumnezeu. ntr-adev r, ei nu aveau de a f cut o m rturisire ca a celor josnici si stricai; dar, asemenea smoa a t chinului, ei au fost blestemai din cauz c nu au adus rod, deoarece t a a n-au folosit talanii ncredinai lor. t t t Aceast grup a f cut din eul personal inta suprem n viaa, a a a t a t lucrnd doar pentru interese egoiste. Ei nu erau bogai n Dumnezeu, t nu au r spuns la cerinele Sale adresate lor. Dei m rturiseau c sunt a t s a a slujitori ai lui Hristos, ei nu aduceau suetele la El. Dac lucrarea lui a Dumnezeu ar depins de str duinele lor, atunci ar lncezit; c ci ei a t a

Apocalipsa 3

37

nu numai c au reinut mijloacele mprumutate lor de Dumnezeu, ci a t s-au reinut si pe ei nii. Dar acetia puteau acum vedea si nelege t ss s t c tratnd cu iresponsabilitate lucrarea si cauza lui Dumnezeu, au a trecut de partea cea rea. Ei au avut ocazia, dar nu au vrut s fac a a lucrarea pe care ar putut si-ar trebuit s-o fac . a Au fost menionate numele tuturor acelora care m rturisesc adet a v rul. Unii erau mustrai pentru necredina lor, alii pentru c au fost a t t t a slujitori lenei. Ei au l sat pe alii s fac lucrarea n via St pnului s a t a a a si s poarte cele mai grele r spunderi, n timp ce ei se ocupau n mod a a egoist cu interesele lor vremelnice. Dac ei ar cultivat talentele a date lor de Dumnezeu, atunci ar fost nite purt tori de sarcini de s a ncredere si ar lucrat pentru interesele St pnului lor. Judec torul a a a zis: Fiecare va ndrept it prin credina si va judecat dup at t a faptele sale. Ct de clar ap reau acum neglijenele lor si ct de a t neleapt fusese rnduiala lui Dumnezeu, c a dat ec rui om o t a a a lucrare de f cut pentru a prop si cauza si mntuirea semenilor s i. a a a Fiecare trebuie s demonstreze o credina vie n familia sa si na t tre vecinii s i, ar tnd bun tate faa de s raci, simpatiznd cu cei a a a t a suferinzi, lund parte la lucrarea misionar si sprijinind cauza lui a Dumnezeu cu mijloacele sale. Dar ca si asupra Merozei, blestemul lui Dumnezeu a planat asupra lor din cauza a ceea ce nu au f cut. a Ei au iubit acea lucrare care le aducea cel mai mare ctig n viaa s t aceasta; si n dreptul numelui lor, n registrul cerului, unde trebuiau s e trecute faptele lor bune, era un loc liber vrednic de plns. a Cuvintele rostite c tre ecare dintre acetia au fost deosebit de [27] a s solemne: Ai fost cnt rit si g sit prea uor. Ai neglijat r spunderile a a s a spirituale pentru c ai fost prea ocupat cu problemele p mnteti, n a a s timp ce chiar poziia ta de ncredere f cea necesar ca tu s ai mai t a a mult dect o nelepciune omeneasc si mai mult dect o judecat t a a m rginit . Aveai nevoie de acestea chiar si pentru a ndeplini partea a a material a muncii tale; si atunci cnd tu L-ai ndep rtat pe Dumnea a zeu si slava Sa de ocupaia ta, ai fugit de binecuvntarea Sa. Apoi t s-a pus ntrebarea: De ce nu v-ai sp lat hainele caracterului si de t a ce nu le-ai albit n sngele Mielului? Dumnezeu a trimis pe Fiul t S u n lume nu pentru a osndi lumea, ci pentru ca lumea s e a a mntuit prin El. Dragostea Mea pentru voi a fost mai jerttoare a dect dragostea unei mame. Pentru a sterge raportul ntunecat al nelegiuirii voastre si a duce la buzele voastre cupa mntuirii, am

38

Gnduri despre cartea Apocalipsei

suferit Eu moartea pe cruce si am purtat povara si blestemul vino v iei voastre. Am suferit spaimele morii si ororile ntunericului at t mormntului, pentru ca s biruiesc pe acela care are puterea morii, a t s descui nchisorile morii si s deschid porile vieii. M-am supus a t a t t oc rii si agonici morii pentru c te-am iubit cu o iubire nem rgia t a a nit , si pentru ca s aduc oile Mele r t cite napoi la Paradisul lui a a aa Dumnezeu, la pomul vieii. Acea viaa de binecuvntare pe care t t Eu am r scump rat-o pentru voi pe un pre att de mare, voi ai a a t t nesocolit-o. Ruinea, ocara si mravia pe care Maestrul vostru le-a s s suferit pentru mntuirea voastr , voi le-ai ocolit. Privilegiile pentru a t care El a murit, ca s vi le pun la ndemn , voi nu le-ai preuit. a a a t t Voi nu ai vrut s i p rtai la suferinele Sale si de aceea nu vei t a t a s t t putea acum p rtai cu El la slava Sa. Apoi au fost rostite aceste a s cuvinte solemne: Cine este nedrept, s e nedrept si mai departe; a cine este f r prihan , s tr iasc si mai departe f r prihan . Si cine aa a a a a aa a este sfnt s se sneasc si mai departe. Apoi cartea s-a nchis, si a t a mantia a c zut de pe Persoana ce sedea pe tron, descoperind gloria a nfricoat a Fiului lui Dumnezeu. s a Scena a trecut si cu mi-am dat seama c sunt nc pe p mnt, a a a plin de recunotina c ziua lui Dumnezeu nu a venit nc si c ni a s t a a a se mai acord nc un timp preios n care s ne preg tim pentru a a t a a [28] venicie (4T 384-386). s

Capitolul 4 Apocalipsa 4
Cele patru f pturi vii si Tronul lui Dumnezeu a Apoc.4:6-11 ne prezint mari asem n ri cu cele patru a a a ine din Ezechiel capitolele 1 si 10. Cnd compar m Ezechiel t a 1:13,19-21 si capitolul 2:10-15 cu unele m rturii ale Ellenei a White se pare c cele patru f pturi vii sunt un simbol al Bia a sericii lui Dumnezeu de pe p mnt. Cu alte cuvinte, Dumnezeu a dorete s aeze onoarea Tronului S u pe o Biseric de biruitori s a s a a (Israel) care i aduce laud . (Ps.22:4). a L snd deoparte toate speculaiile, versetele ne arat ceva a t a despre organizarea bisericii. Biserica trebuie s e plin cu Spia a rit Sfnt n adev ratul sens al cuvntului. C ci duhul f pturia a a lor vii era n roate. Ezechiel 1:20-21. Nu exist alt cale. Ora a ganizarea Bisericii (roile) poate orict de perfect , ns fact a a torul decisiv este Spiritul f pturilor.Si aceasta n orice situaie. a t Singura cale de a ncheia lucrarea este dezvoltarea spiritului inelor si nu perfecionarea roilor. Cu alte cuvinte, Spiritul t t t Sfnt trebuie s umple creaturile iar roile le vor urma. a t Micarea unei roi n mijlocul altei roi (ceea ce noi numim s t t aspect de sfer ) este un simbol al modului n care ngerii din a ceruri (roata din interior) lucreaz mpreun cu Biserica de pe a a p mnt (roata din afar ). a a Ne a m pe pragul unor evenimente mari si solemne. Profeia a t se mplinete repede. Domnul este la ua. Curnd se va desf sura s s a naintea noastr un timp de interes covritor pentru toi cei ce sunt a s t n viaa. Luptele din trecut vor renvia; vor ap rea noi controverse. t a Nici n vis nu ne imagin m scenele care se vor petrece n lumea a noastr . Satana este la lucru si lucreaz prin unelte omeneti. Cei a a s ce fac eforturi ca s modice Constituia si s impun prin lege a t a a [29] respectarea duminicii, nici nu-i dau seama care va rezultatul. s Chiar naintea noastr se a o criz . a a a

39

40

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Dar slujitorii lui Dumnezeu nu trebuie s se ncread n ci nii a a ss n acest timp de marc strmtorare. n viziunile date lui Isaia, Ezechiel si Ioan vedem ct de strns legat este cerul de evenimentele care au loc acum pe p mnt si ct de mare este grija lui Dumnezeu a pentru aceia care sunt credincioi Lui. Lumea nu este f r crmus aa itor. Programul evenimentelor viitoare este n minile Domnului. Maiestatea cerului arc n minile Sale att soarta naiunilor, ct si t interesele bisericii Sale. Noi ne ng duim s simim prea mult grij si tulburare si s a a t a a a ne pierdem cump tul n lucrarea Domnului. Povara r spunderii nu a a este l sat pe scama oamenilor. Noi trebuie doar s ne ncredem n a a a Dumnezeu, s credem n El si s mergem nainte. Vigilena solilor a a t cereti si activitatea lor nencetat n strns leg tur cu inele s a a a a t p mnteti ne arat cum mna Iui Dumnezeu conduce roata n roat . a s a a nv atorul i spune ec rui participant la lucrarea Sa, cum i-a zis at a si lui Cir n vechime: Eu te-am ncins, dei tu nu M-ai cunoscut. s Isaia 45:5. n viziunea lui Ezechiel, mna lui Dumnezeu era sub aripa heruvimilor. Aceasta trebuie s nvee pe slujitorii S i c puterea duma t a a nezeiasc este aceea care le d succes. El va lucra mpreun cu ei a a a dac vor ndep rta nelegiuirea si i vor cur i inima si viaa. (5T a a s at t 753-754). Lucrarea lui Dumnezeu pe p mnt va ncheiat cu rapidia a tatea fulgerului, la fel ca n viziunea lui Ezechiel. Lumina str lucitoare, care mergea printre f pturile vii ca un a a fulger, reprezint repeziciunea cu care aceast lucrare va adus la a a a ndeplinire pn la ncheierea sa nal . Acela care nu dormiteaz , a a a care este nencetat la lucru pentru a-i aduce la ndeplinire planurile s Sale, poate duce nainte marea Sa lucrare n mod armonios. Ceea ce pentru minile muritorilor pare a complicat si ncurcat, mna lui t [30] Dumnezeu poate conduce ntr-o ordine des vrit . El poate g si c i a s a a a si mijloace spre a z d rnici scopurile oamenilor r i si El va ncurca a a a sfaturile acelora care comploteaz nenorocirea mpotriva poporului a S u. (5T 754). a Singurul mod n care lucrarea lui Dumnezeu se poate efectua n armonie este ca ecare roat s e condus de mna lui a a a Dumnezeu.

Apocalipsa 4

41

Pentru profet, roat n roat , chipul unor rapturi vii n leg tur a a a a cu ele, totul p rea complicat si inexplicabil. Dar mna nelepciunii a t Nem rginite este prezent printre roi si rezultatul lucr rii ci este a a t a o ordine des vrit . Fiecare roat dirijat de mna lui Dumnezeu a s a a a lucreaz n perfect armonie cu oricare alt roat . Mi s-a ar tat a a a a a c uneltele omeneti sunt nclinate s caute prea mult putere si a s a a s ncerce s st pneasc ele nsele lucrarea. Ele las pe Domnul a a a a a Dumnezeu, Atotputernicul Lucr tor, prea mult afar din metodele si a a planurile lor si nu-I ncredineaz Lui totul cu privire la naintarea t a lucr rii. Nimeni n-ar trebui nici pentru o clip m car s -i nchipuie a a a as c este n stare s conduc lucrurile care aparin marelui EU SUNT. a a a t Dumnezeu n providena Sa preg tete o cale aa nct lucrarea s t a s s a poat f cut de ine omeneti. Fie ca ecare om s stea la postul a a a t s a datoriei lui, s -i fac partea pentru acest timp si s stie c Dumnezeu as a a a este Instructorul s u. (9T 259-260). a Cineva a naintat ideea c f pturile vii si roile din Ezea a t chiel cap.l si 10 mpreun formeaz Tronul viu al lui Dumne a a zeu. Dac este aa, r mne ntrebarea: ce leg tur are tronul a s a a a lui Dumnezeu cu aciunile Bisericii? t Profeiile se mplinesc si evenimente violente stau naintea t noastr . Controverse vechi, care au fost aparent n buite de mult a a s timp, vor renvia si vor r s ri noi controverse; cele noi si cele vechi aa se vor amesteca si aceasta va avea loc n curnd. ngerii in cele t patru vnturi ca ele s nu poat sua pn cnd lucrarea special de [31] a a a a avertizare este dat lumii; dar furtuna se strnge, norii se ncarc , a a gata s izbucneasc deasupra p mntului, si pentru muli aceasta va a a a t veni ca un hol n noapte. Muli au zmbit si nu au crezut cnd le spuneam, cu dou zeci t a sau treizeci de ani n urm , c duminica urma s e impus lumii si a a a a o lege va face obligatorie p zirea ci. Noi o vedem mplinindu-se. Tot a ceea ce Dumnezeu a spus despre viitor se va ntmpla ntocmai; nici un lucru nu va c dea din ceea ce a spus El. Protestantismul ntinde a acum minile peste pr pastie pentru a le mpreuna cu Papalitatea a si se formeaz o confederaie ce calc n picioare p zirea Sabatului a t a a poruncii a IV-a; si omul f r delegii, care, la instigarea Satanei a aa instituit Sabatul fals, acest copil al Papalit ii, va n lat n locul at at lui Dumnezeu.

42

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Mi-a fost ar tat cum tot cerul urm rete desf surarea evenimena a s a telor. Urmeaz s apar o criz n marea si lunga controvers a a a a a a guvern rii lui Dumnezeu pe p mnt. Ceva m re si hot rtor trebuie a a a t a s aib loc si aceasta foarte curnd. Pentru orice amnare, caracterul a a lui Dumnezeu si tronul S u vor compromise. Depozitul cerului a este deschis; ntregul Univers al lui Dumnezeu si arm turile Lui a sunt preg tite. Doar un cuvnt hot rtor s se spun si vor avea Ioc a a a a scene nsp imnt toare ale mniei lui Dumnezeu asupra p mntului. a a a Vor glasuri, tunete, cutremure de p mnt si o pustiire universal . a a Fiecare micare a universului ceresc are ca scop preg tirea lumii s a pentru marea criz . (RH, Iun.21, 1892). a Curcubeul din jurul Tronului n curcubeul din jurul Tronului este o f g duina venic : Att a a t s a de mult a iubit Dumnezeu lumea, nct a dat pe singurul S u Fiu a pentru ca oricine crede n El s nu piar ... Oricnd este prezentat a a a Legea naintea oamenilor, e ca nvatorul adev rului s arate spre at a a Tronul nconjurat de curcubeul leg mntului, ce reprezint neprih a a a nirea lui Hristos. Slava Legii este Hristos; El a venit s pream reasc a a a [32] Legea si s-o fac sl vit . Facei s apar n mod clar faptul c harul si a a a t a a a pacea se ntlnesc n Hristos iar neprih nirea si adev rul se s rut ... a a a a Dup cum curcubeul din nori se formeaz prin unirea razelor a a de lumin si ploaie, tot aa, curcubeul din jurul Tronului reprezint a s a mbinarea puterii iert rii si dreptii. Nu trebuie s e prezentat doar a at a a dreptatea; pentru c aceasta ar eclipsa slava curcubeului f g duinei a a a t de deasupra Tronului; omul ar putea s vad doar pedeapsa Legii. a a Unde nu exist dreptate, nu exist pedeaps si nu ar exista stabilitate a a a n guvernarea lui Dumnezeu. Dreptatea amestecat cu mila este ceea a ce face mntuirea des vrit . Combinarea celor dou ne conduce a s a a s exclam m, atunci cnd vedem pe Mntuitorul lumii si Legea lui a a Iehova, Bun tatea Ta m nt rete! (RH, Dec. 13, 1892; 5 BC a a a s [33] 1133).

Capitolul 5 Apocalipsa 5
Hristos, Cuvntul, a deschis cartea, si El era Singurul care a putut s o deschid . a a Venind s locuiasc cu noi, Isus avea s descopere pe Dumnezeu a a a att oamenilor ct si ngerilor. El era Cuvntul lui Dumnezeu, gndul lui Dumnezeu f cut auzibil. n rug ciunea Sa pentru ucenici a a El zice: Le-am f cut cunoscut Numele T u - plin de ndurare si a a milostiv, ndelung r bd tor, plin de bun tate si adev rca iubirea a a a a cu care M-ai iubit Tu s e n ei si Eu n ei. Dar descoperirea a aceasta a fost dat nu numai copiilor S i de pe p mnt. Mica noastr a a a a lume este cartea de studiu a Universului. Scopul minunat al harului lui Dumnezeu, misterul iubirii r scump r toare este subiectul pe a aa care ngerii doresc s -1 cunoasc si care va studiul lor de-a lungul a a veacurilor nesfrite. Att cei r scump rai ct si inele nec zute s a a t t a vor descoperi n crucea lui Hristos stiina si cntecul lor. Se va vedea t c slava ce str lucete pe faa lui Isus este slava iubirii ce se jertfete a a s t s pe sine. n lumina de la Calvar se va vedea c legea iubirii ce renuna a t la sine este legea vieii pentru p mnt si cer; c iubirea care nu t a a caut folosul s u i are izvorul n inima lui Dumnezeu; si c n a a s a Cel blnd si smerit se manifest caracterul Aceluia care locuiete n a s lumina de care nici un om nu se poate apropia... P mntul s-a ntunecat din cauza nelegerii greite a caracterului a t s lui Dumnezeu. Pentru ca umbrele ntunecoase s poat luminate, a a pentru ca lumea s poat adus napoi la Dumnezeu, trebuia s a a a a e sf rmat puterea nel toare a lui Satana. Acest lucru nu putea a a s a f cut prin fora. Exercitarea forei este contrar principiilor de a t t a guvernare ale lui Dumnezeu; El dorete numai serviciu din iubire, si s iubirea nu poate comandat ; ea nu poate ctigat prin fora sau a s a t autoritate. Numai prin iubire se trezete iubirea. A-L cunoate pe s s Dumnezeu nseamn a-L iubi; caracterul S u trebuie s e descoperit [34] a a a n contrast cu caracterul lui Satana. Aceast lucrare o putea face a numai o singur Fiina din ntreg Universul. Numai Acela care a t 43

44

Gnduri despre cartea Apocalipsei

cunotea n limea si adncimea iubirii lui Dumnezeu putea s-o fac s at a cunoscut . Peste noaptea ntunecat a lumii trebuia s r sar Soarele a a a a a Neprih nirii, cu t m duirea sub aripile Lui. Mal.4:2. (DA 19-22). a a a Cartea instruciunilor divine t Scris pe din untru si pe dinafar . Apoc.5:l. Tablele a a a erau scrise pe amndou p rile, pe o parte si pe alta. Exod a a t 32:15. ns Leul din seminia lui Iuda a nvins. El a rupt sigiliul si a a t deschis cartea nvaturilor divine. Lumii i s-a permis s priveasc at a a adev rul curat, nentinat. Adev rul nsui acobort s dea la o parte a a s a ntunericul si s se opun erorii. Un nvator a fost trimis din cer cu a a at lumina care avea s lumineze pe orice om venit n lume. Au existat a b rbai si femei care au c utat cu srguina nvatura, cuvntul sigur a t a t at al profeiei, si cnd acesta a venit, a fost asemenea unei lumini ce t str lucete ntr-un loc ntunecos. (Spaulding-Magan Ms. Tes. 58). a s Cnd li s-a cerut s aleag ntre Hristos si Baraba, ei au strigat: a a Slobozete-ne pe Baraba! Luca 23:3 8. Si cnd Pilat a ntrebat: s Dar ce s fac cu Isus, care se numete Hristos?. S e r stiga s a a nit, i-au r spuns cu toii. Mat.27:22. S r stignesc pe mp ratul a t a a a vostru? le-a zis Pilat, si preoii cei mai de scam au r spuns: Noi t a a n-avem alt mp rat dect pe Cezarul. Ioan 19:15. Cnd Pilat si-a a sp lat minile zicnd: Eu sunt nevinovat de sngele neprih nitului a a acestuia, preoii s-au unit cu gloata celor ignorani pentru a declara t t cu pasiune: Sngele Lui s e asupra noastr si asupra copiilor a a notri. Mat27:24.25. s n felul acesta conduc torii evrei au f cut propria lor alegere. a a [35] Hot rrea lor a fost nregistrat n cartea pe care Ioan a v zut-o n a a a mna Celui ce sedea pe Tron, carte pe care nici un om nu o putea deschide. Aceast hot rre, plin de sete de r zbunare, va ap rea a a a a a naintea lor n ziua n care cartea va desigilat de Leul din seminia a t lui Iuda. (COL 294). Mielul n mijloc, am v zut stnd n picioare un Miel, care p rea a a junghiat.

Apocalipsa 5

45

Am ceva de spus tuturor acelora care presupun c sunt n sigua rana cnd i fac studiile la Baltic Creek. Domnul a nimicit dou t s a din cele mai mari instituii ale noastre care fuseser ninate n t a t Battle Creek, si a dat avertizare dup avertizare, la fel cum Hristos a a avertizat Betsaida si Capernaum. Este nevoie s acord m o atenie a a t deosebit ec rui cuvnt care iese din gura lui Dumnezeu. Nu poate a a exista o abatere nep c toas de la cuvintele lui Hristos. Mntuitorul a a a ndeamn pe cei greii s se poc iasc . Cei care i smeresc inima a st a a a s si i m rturisesc p catele vor iertai. Nelegiuirea lor va iertat . s a a t a Dar omul care gndete c dac si-ar m rturisi p catele ar da dovad s a a a a a de sl biciune, nu va aa iertare, nu-L va vedea pe Hristos ca Mntua itor al s u, ci va merge mai departe si tot mai departe n nelegiuire, a f cnd greeal dup greeal si ad ugnd p cat dup p cat. Ce va a s a a s a a a a a face unul ca acesta n ziua n care se deschid c rile si ecare om at este judecat dup cele scrise n c ri? a at Este nevoie ca Apocalipsa capitolul 5 s e studiat cu atenie. El a t este de o marc nsemn tate pentru aceia care vor lua parte la lucrarea a Iui Dumnezeu n aceste zile de pe urm . Unii sunt nelai. Ei nu-i a s t s dau seama ce se petrece pe p mnt. Aceia care au ng duit ca mintea a a s li se ntunece cu privire la ceea ce este p cat, sunt ngrozitor de a a nelai. Dac nu fac o schimbare hot rt , vor g sii cu lips cnd s t a a a a t a Dumnezeu va rosti judecata asupra ilor oamenilor. Ei au c lcat a Legea si au rupt leg mntul cel venic, si vor r spl tii potrivit cu a s a a t [36] faptele lor. (9T 266-267). Cei ce se gndesc la rezultatul urgent rii sau mpiedic rii Evana a ghelici, o fac n leg tur cu ci nii si cu lumea. Puini se gndesc a a ss t la ea n leg tura ei cu Dumnezeu. Puini au n vedere suferina pe a t t care p catul a pricinuit-o asupra Creatorului nostru, ntreg cerul a a suferit n timpul agoniei lui Hristos; dar aceast suferina nici nu a a t nceput si nici nu s-a sfrit odat cu ntruparea Sa. Crucea este o s a descoperire pentru insensibilitatea noastr la durerea care, de lanaa s terea lui, p catul a adus-o inimii Iui Dumnezeu. Orice abatere de a la ceea ce este drept, orice fapt crud , orice eec al omenirii de a a a s atinge idealul S u, i aduce mhnire. (Ed. 263). a Am visat c v d un templu, n care venea mult lume. Numai a a a cei refugiai n acest templu vor salvai la ncheierea timpului. t t Toi cei r mai afar vor pierdui pentru totdeauna. Mulimile de t a s a t t afar , care mergeau n diferitele lor c i, rdeau si ridiculizau pe cei a a

46

Gnduri despre cartea Apocalipsei

care intrau n templu si le spuneau c acest plan de salvare era o a am gire ndr zneaa, c ci, de fapt, nu exista vreo primejdie care a a t a trebuie evitat . Ei chiar puseser mna pe civa, mpiedicndu-i s a a t a ajung nl untrul zidurilor. a a Temndu-m c voi luat n rs si ridiculizat , am crezut c e a a a a a mai bine s atept pn ce mulimea se va mpr stia sau pn ce voi a s a t a a putea intra neobservat . ns num rul lor sporea n loc s scad si a a a a a temndu-m s nu ajung prea trziu, mi-am p r sit de grab casa si a a aa a m-am nghesuit prin mulime. n grija mea de a ajunge la templu, eu t nu m mai uitam nici nu m mai ngrijoram de mulimea din jurul a a t meu. Intrnd n cl dire, am v zut c marele templu era susinut de a a a t un stlp imens, de care era legat un Miel njunghiat si nsngerat. Cei ce eram prezeni, stiam c Mielul acesta fusese njunghiat si t a omort n locul nostru. Toi cei care intrau n templu, trebuiau s t a vin naintea Lui si s -i m rturiseasc p catele. a as a a a Chiar naintea Mielului erau ridicate scaune pe care sedea o grup de oameni ce ar tau foarte fericii. Lumina cerului p rea c a a t a a str lucete pe faa lor, iar ei pream reau pe Dumnezeu si cntau cna s t a t ri pline de mulumire, ce p reau asemenea unei muzici ngereti. a t a s [37] Acetia erau cei care veniser naintea Mielului, i m rturisiser s a s a a p catele, fuseser iertai, iar acum se aau ntr-o ateptare fericit a a a t s a unui eveniment plin de bucurie. Chiar dup ce am intrat n cl dire, a venit asupra mea o team a a a si un simamnt de ruine pentru c trebuia s m umilesc de faa t s a a a t cu aceti oameni. Dar eram silit s m mic nainte si, ncet, mi s a a a s f ceam drum spre stlp ca s ajung n faa Mielului, cnd o trmbia a a a t t sunat, templul s-a zguduit, strig te de triumf au izbucnit din mijlocul a snilor adunai si o str lucire uimitoare a luminat cl direa; apoi t t a a totul se cufund n ntuneric dens. Oamenii cei fericii au disp rut a t a odat cu str lucirea, iar cu am fost l sat singur n groaza t cut a a a a a a a a nopii. t M-am deteptat n agonie sueteasc si abia m-am putut cons a vinge c totul fusese doar un vis. Mi se p rea c ntunecimea se a a a aezase denitiv peste mine si c Spiritul Domnului m-a p r sit s a aa pentru a nu se mai ntoarce niciodat . Descurajarea mea a crescut si a mai mult. (EW 78-79). Harul Domnului Isus Hristos a fost f g duit tuturor celor ce a a vin la El prin credina. Tu poate spui: eu mi-am m rturisit p catele, t a a

Apocalipsa 5

47

dar nu m simt deloc mai bine. Ce au dc-a face sentimentele cu a aceasta? Dac tu i-ai m rturisit p catele, dac i-ai aezat picioarele a t a a at s pe un teren sigur, dac regrei p catele talc, n aa m sur nct s a t a s a a a nu le mai repei, vei primi iertare. Adu-i aminte c atunci cnd t t a p c tuieti, r neti din nou pe Cel ce si-a dat viaa Sa preioas a a s a s t t a pentru tine, aeznd ocar asupra Lui. Lumea privete si spune: s a s Oh, acetia sunt cei care pretind c Domnul le-a iertat p catele; dar s a a vedei ng duina, necinstea si p c toenia lor? Hristos este umilit t a t a a s n persoana snilor S i. S nu lu m aceast poziie. S consider m t a a a a t a a c este un lucru nobil s ne m rturisim greelile si s le p r sim. a a a s a aa (RH, May 18, 1905). Caracterul ofensiv al p catului se vede n preul pl tit de Fiul a t a lui Dumnezeu prin umilina, suferina si moarte. ntregul Univers t t a v zut n El o m rturie vie despre ororile p catului, pentru c a a a a n natura Sa divin El a purtat nsemnele blestemului. El este n a mijlocul Tronului ca un Miel care a fost junghiat. Cei mntuii vor [38] t pentru totdeauna puternic impresionai de caracterul detestabil al t p catului, n timp ce vor privi spre Cel ce a murit pentru f r delegile a aa lor. Valoarea Jertfei va mai bine neleas pe m sur ce se nelege t a a a t mai limpede valoarea sngelui isp sitor, prin care Dumnezeu a f cut a a o cale nou si vie pentru mntuirea omului, prin unirea umanit ii a at cu divinitatea n Hristos. (ST, Dec.30, 1889). El vedea mintea reasc , n adev r, n dum nie cu caracterul a a s a S u, interpretnd zilnic din nou si din nou scenele de pe Calvar, a chiar pn la ncheierea istoriei p mnteti. (ST, June 13, 1900). a a s Moartea lui Hristos... va descoperi (printre altele) natura si urm rile p catului (PP 69). a a Prin ecare p cat Isus este r nit din nou. (DA 300). a a Asupra tuturor planeaz vinovia crucic rii Fiului lui Duma at a nezeu. (DA 745). La fel cum n Vechiul Testament doar ucigaii se gr beau s a spre cet ile de sc pare, tot aa n Noul Testament doar cel ce at a s vede c p catul s u la crucicat pe Fiul lui Dumnezeu se gr a a a a bete s e n Hristos. s a ... La ecare apropiere de cruce, inima sa se nduioeaz si n s a c ina strig : - P catul meu 1-a ucis pe Fiul lui Dumnezeu. (ST, a t a a [39] Iun.5, 1893).

Capitolul 6 Apocalipsa 6
Cine poate sta naintea mniei Mielului?Apoc.6:16,17. Aceia care vor tr i pe p mnt, atunci cnd va nceta mijlocia a rea lui Hristos n Sanctuarul de sus, vor trebui s stea n faa unui a t Dumnezeu Sfnt f r mijlocitor. Hainele lor trebuie s e f r pat , aa a aa a caracterele lor trebuie s e curite de p cat prin sngele stropirii. a at a Prin harul lui Dumnezeu si prin eforturile lor st ruitoare, ci trebuie a s e biruitori n lupta cu cel r u. n timp ce judecata de cercetare a a se continu n cer, n timp ce p catele credincioilor poc ii sunt a a s at ndep rtate din Sanctuar, n mijlocul poporului lui Dumnezeu trea buie s se produc o lucrare deosebit de cur ire, de ndep rtare a a a at a a p catelor. Aceast lucrare este mai clar prezentat n soliile din a a a Apoc. 14. Cnd ca va mplinit , urmaii lui Hristos vor gata a s pentru revenirea Sa. (GC 425). Sngele celor ucii din pricina Cuvntului lui Dumnezeu si s m rturiei lui Isus Hristos strig cu glas tare atunci cnd apar a a din nou persecuiile. t Cnd a fost rupt cea de-a V-a pecete, vizionarul Ioan a v zut a a sub altar grupul care a fost ucis din pricina Cuvntului lui Dumnezeu si m rtu riei lui Isus Hristos. Dup aceasta, urmeaz scenele descrise a a a n capitolul 18 din Apocalipsa, cnd cei credincioi si sinceri sunt s chemai afar din Babilon. (7 BC 968). t a Protestanii vor determina pe conduc torii arii s fac legi t a t a a pentru a susine ascensiunea pierdut a omului f r delegii, care st t a aa a n templul lui Dumnezeu, dndu-se drept Dumnezeu. Principiile romano-catolice vor luate sub grija si protecia statului. Aceast t a apostazie naional va urmat repede de o ruin naional . Protest a a a t a tul adev rului biblic nu va mai tolerat de c tre cei ce nu au t cut a a a din Legea lui Dumnezeu regula lor de vieuire. Atunci va auzit t a [40] vocea din mormintele martirilor, reprezentai de suetele pe care t Ioan le-a v zut ucise pentru Cuvntul lui Dumnezeu si m rturia lui a a Isus; atunci orice copil adev rat al lui Dumnezeu va n la rug ciua at a 48

Apocalipsa 6

49

nea:Este vremea ca s lucrezi Tu Doamne, c ci ei calc Legea Ta. a a a [41] Ps. 119:126. (RH, Iun. 15, 1897).

Capitolul 7 Apocalipsa 7
Patru ngeri care st teau n cele patru coluri ale p mntului, a t a t innd cele patru vnturi Ne d m noi seama ct de mare este num rul celor ce urm resc a a a mic rile noastre? Din toate p rile, de unde ne atept m cel mai s a at s a puin, se ridic voci care ne ndeamn n lucrarea de a da lumii t a a ultimul mesaj al harului. Lucr tori si laici, trezii-v ! Fii grabnici n a t a t a recunoate si a folosi orice ocazie favorabil oferit spre care v s a a a ndreapt Providena. Dumnezeu, Hristos si ngerii cereti lucreaz a t s a intens pentru a ine sub control mnia violent a Satanei, pentru t a ca planurile lui Dumnezeu s nu poat mpiedicate. Dumnezeu a a tr iete si domnete. El conduce problemele Universului. L sai ca a s s a t ostaii S i s nainteze spre victorie. S existe o unire perfect n s a a a a rndurile lor. S mping lupta spre bariere. Domnul va lupta pentru a a ei, ca un Biruitor puternic. Facei ca mesajul Evangheliei s r sune n Bisericile noastre, t a a convocndu-le la o aciune universal . Facei ca membrii Bisericii t a t s creasc n credina, primind zel de la aliaii lor nev zui, cereti, a a t t a t s dintr-o cunoatere a resurselor lor inepuizabile, din m reia planului s a t n care ei sunt implicai si din puterea Conduc torului lor. Cei ce t a se aaz sub controlul lui Dumnezeu, pentru a condui si c l us a s aa zii de El, vor nelege cursul evenimentelor care au fost hot rte t t a de El s aib loc. nsueii de Spiritul Celui ce si-a dat viaa Sa a a tt t pentru salvarea lumii, ei nu vor r mne mai departe n neputina, a t ar tnd spre ceea ce nu pot s fac . mbr cnd armura cerului, ei a a a a vor merge nainte n lupt , dorind si ndr znind s lucreze pentru a a a Dumnezeu, stiind c Atotputernicia Sa va mplini nevoile lor. (RH, a Oct. 20,1904). Cnd sunt dezlegate vnturile [42] Cnd ngerii lui Dumnezeu nu vor mai ine vnturile violente ale t pasiunilor umane, toate elementele conictuale vor l sate libere. a 50

Apocalipsa 7

51

ntregul p mnt va trt ntr-o ruin mult mai teribil dect aceea a a a care a venit asupra Ierusalimului din vechime. (GC 614). Dumnezeu a trecut cu vederea vremurile de ignorana, dar acum, t cnd lumina str lucitoare a adev rului lumineaz peste tot n-jurul a a a nostru, cu avertismente, cu mustr ri, cu lumina crescnd pe care a a o putem vedea dac dorim s ne deschidem ochii, nu exist scuz a a a a pentru nici unul, nici chiar pentru cel mai slab copil al lui Dumnezeu, c nu ar putea s duc lumii aceast lumin . Cei patru ngeri in a a a a a t cele patru vnturi pentru ca o lucrare special s poat ndeplinit : a a a a snii lui Dumnezeu trebuie s e sigilai pe frunile lor. Frailor, t a t t t cnd vei gata pentru sigiliul lui Dumnezeu? Fiecare pas pe care t voi l facei pe calea interzis de Dumnezeu, pentru propria voastr t a a pl cere, si n p cat, este un pas f cut spre distrugerea voastr . Orice a a a a fapt de neascultare faa de Cuvntul Domnului v expune unei a t a pierderi irecuperabile. Orice moment de lenevie, ng duina de sine a t si sentiment de sigurana cnd nu luai n seam avertiz rile divine t t a a si chemarea la datorie n lucrarea serioas pentru Maestrul vostru, a v aaz sub puterea si controlul prinului ntunericului. Sfenicul a s a t s vostru poate s e luat din locul lui n orice moment. a Patru ngeri puternici mai in nc cele patru vnturi ale p mntut a a lui. Este oprit distrugerea total . Se nmulesc continuu accidentele a a t pe uscat si pe mare, pierderile de viei prin furtuni, uragane, acci t dente rutiere, prin r zboaie, inundaii teribile si cutremure de p mnt; a t a vnturile vor strnite de naiuni spre o b t lie nimicitoare, n timp t aa ce ngerii in cele patru vnturi, oprind exercitarea puterii teribile a t Satanei n toat furia ei, pn cnd servii lui Dumnezeu sunt sigilai a a t pe frunile lor. Fii gata, i gata, v implor, i gata nainte ca s e t t t a t a pentru totdeauna prea trziu! Slujitorii r zbun rii vor aduce toate a a judec ile teribile asupra poporului lui Dumnezeu, p r sit de toi. at aa t Singura cale a vieii este calea ascult rii. Domnul poate s v ajute t a a a s vedei aceasta si s deschid urechile voastre ca s putei auzi ce a t a a a t [43] zice Bisericilor Duhul. (RH,Jun.7, 1887) Lucrarea altor ngeri, care strig cu voce tare c tre cei patru a a ngeri, este un simbol al lucr rii noastre de acum. a Noi am privit muli ani spre legiferarea unui decret duminical n t ara noastr si acum, cnd aceast micare este chiar n faa noastr , t a a s t a

52

Gnduri despre cartea Apocalipsei

ntreb m: ce are de gnd s fac poporul nostru? V dai seama c a a a a t a vine curnd noaptea, cnd nici un om nu mai poate lucra? Avei voi t acel zel puternic, acea evlavie si devoiune, care v pot face n stare t a s rezistai cnd vei avea de ntmpinat opoziia? Dac Domnul a t t t a a vorbit vreodat prin mine, atunci vine timpul cnd vom dui a s naintea conciliilor si va serios testat ecare poziie a adev rului a t a pe care l credem. Timpul pe care ne permitem s -1 irosim acum a artrcbuidedicatsarcinii pe care ne-a dat-o Dumnezeu, de ane preg ti a pentru criza ce se apropie. Mult timp ar trebui petrecut n rug ciune a pentru ca hainele caracterului nostru s poal sp late si albite n a a a sngele Mielului. Noi ar trebui s -L c ut m n mod special pe Dumnezeu pentru a a a ca El s dea acum har si putere poporului S u. Dumnezeu tr iete; a a a s si noi nu credem c a venit timpul cnd EI va ng dui restrngerea a a libertilor noastre. Profetul a v zut: patru ngeri stnd n cele patru at a coluri ale p mntului, innd cele patru vnturi ale p mntului, ca t a t a ele s nu sue pe p mnt, nici pe mare, nici peste vreun copac. Un a a alt nger se suia dinspre r s ritul soarelui, si-le-a strigat: Nu v t aa aa mai p mntul, nici marca, nici copacii, pn nu vom pune pecetea t a a pe fruntea slujitorilor Dumnezeului nostru. Aceasta indic lucrarea a pe care trebuie s o facem noi acum, de a striga la Dumnezeu pentru a ca ngerii s in cele patru vnturi pn cnd misionarii vor trimii at a a s n toate p rile lumii si vor vesti avertizarea mpotriva neascult rii at a Legii lui Iehova. ns orice arm pe care inamicul o poate concepe a a va folosit mpotriva poporului lui Dumnezeu, ca s -i mpiedice a a n lucrarea lor. Domnul, pe de alt parte, i invit pe toi s e treji a a t a si s vegheze; pentru c n timp ce oamenii dormeau, vr smaul a a a a s [44] sem nat neghina. (RH, Dec.11, 1888). a

Capitolul 8 Sigilarea si cei 144.000


Exist dou m rturii n leg tur cu cei 144.000 care ofer a a a a a a o linie de demarcaie. Prima este cronologic si i plaseaz pe t a a cei 144.000 dup legea duminical din Apoc. 13:11-18; a doua a a este n leg tur cu caracterul personal al celor ce sunt sigilai a a t si-i situeaz dup ce a avut loc stergerea p catelor. a a a Chipul arei...este testul pe care trebuie s -1 dea poporul lui a Dumnezeu nainte ca ei s e sigilai. (7 BC 976). a t Nici unul dintre noi nu va primi sigiliul lui Dumnezeu atta timp ct caracterele noastre au o pat mic pe ele. (5 T 214). a a M rturiile se g sesc mpreun n urm toarele cuvinte: a a a a Cnd va dat legea duminical si va pus sigiliul, caracterul a a lor va r mne sfnt si f r pat pentru venicie. (5 T 216). a aa a s D.T. Bordeau a descris n urm toarele cuvinte concepia a t general cu privire la sigilare: nainte ca s putem spune c a a a suntem sigilai, trebuie s m g sii p zind poruncile lui Dumt a a t a nezeu att n spirit ct si n liter ; trebuie s avem toate p a a a catele sterse si s primim pecetea special a Duhului Sfnt, a a asigurndu-ne pentru totdeauna ca proprietate a lui Dumnezeu. (RH Apr.23,1889). Cei 144.000 si speculaiile t Hristos spune c vor exista n biseric unii care vor prezenta a a fabule si presupuneri, n timp ce Dumnezeu a dat adev ruri m ree, a a t n latoare si nnobilatoare, care ar trebui inute pentm totdeauna n a t t casa comorilor minii. Cnd oamenii i nsuesc teorii ntmpl toare, t s s a cnd ei sunt curioi s cunoasc ceva ce nu este important pentru ei s a a s stie, nu sunt condui de Dumnezeu. Nu este planul S u ca poporul a s a Lui s prezinte nvaturi pe care le presupun, dar nu sunt nvate [45] a at at de Cuvntul S u. El nu dorete ca ei s intre n controverse asupra a s a unor chestiuni care nu le ofer nici un ajutor spiritual, cum ar : cine a urmeaz s alc tuiasc grupa celor 144.000? Aceasta o vor sti n a a a a 53

54

Gnduri despre cartea Apocalipsei

scurt timp, iar nici o ntrebare, cei ce sunt alei de Dumnezeu. (7 a s BC 971; 1 SM 174). ntrebarea: ctde muli vor sigilai? esteontrebareneneleapt t t t a si ridicol , care ar trebui evitat . (2Tim. 2:23). a a Exist cteva lucruri de care ar trebui s ne p zim. Vor veni a a a scrisori cu ntreb ri despre sigilarea poporului lui Dumnezeu, cine a va sigilat, ci, si alte ntreb ri puse din curiozitate. Eu cred c t a a trebuie s le spunem s citeasc si s vorbeasc despre lucrurile a a a a a care sunt pe deplin revelate. Noi suntem ncurajai n Cuvntul lui t Dumnezeu s umbl m umili cu El, ca s primim nvatur . Simpla a a a at a curiozitate ns nu trebuie ncurajat . a a Capitolul al doilea din a doua epistol c tre Timotei l putem a a aplica celor ce sunt dornici de lucruri noi, originale si ciudate, care sunt produsul imaginaiei omeneti si care sunt tot att de inferioare t s m reelor si nobilelor simaminte ale C rii Snte, dup cum este a t t at a vulgarul faa de sacru. Noi putem r spunde ntreb rilor nenelepte, t a a t spunnd: ateapt , si noi toi vom cunoate ce este esenial pentru s a t s t noi s cunoatem. Mntuirea noastr nu depinde de unele aspecte a s a laterale ale problemelor. (7 BC 918). Sigiliul ploii timpurii si sigiliul ploii trzii Biblia prezint dou feluri de sigilii pentru credincioi. a a s Primul: sigiliul pe care l primete cineva atunci cnd crede s adev rul Evangheliei (Efes. 1:13; 4:30; 2Cor. 1:22). Acest sigiliu a se g sete de asemenea n Apoc. 9:4. a s Al doilea: n Apoc.7 si 14 g sim sigiliul celor 144.000. a n scrierile Ellenei White g sim dou categorii de sigili ri: a a a Primul: cnd cineva aude si crede adev rul despre ntreita a [46] solie ngereasc . Acesta este sigilat cu sigiliul din Efes. 1:13-14, a dar nu cu sigiliul din Apoc.7 sau Apoc.l4:l-5. Al doilea: cnd caracterul este f cut des vrit, p catele a a s a sunt sterse si sigiliul ploii trzii l face pe credincios unul din cei 144.000.Ellen White neag vehement c cineva ar putea a a sigilat cu sigiliul celor 144.000 nainte de a format chipul arei (adic nainte de legea duminical din Apoc.l3:ll-18) a a

Sigilarea si cei 144.000

55

Sigiliul ploii timpurii (convertirea sau naterea din nou) n s Spiritul Profeiei t Sunt pe p mnt oameni care au trecut vrsta de optzeci de ani. a Rezultatele naturale ale vrstei lor naintate se v d n sl biciunile a a lor.ns ei se ncred n Dumnezeu si El i iubete.Sigiliul lui Dumnea s zeu este asupra lor si ei vor ntre cei despre care Domnul a spus: binecuvntai sunt cei ce mor n Domnul. Ei pot s spun mpret a a un cu Pavel: M-am luptat lupta cea bun , mi-am ispr vit alergarea, a a a am p zit credina. De-acum m ateapt cununa neprih nirii pe care a t a s a a mi-o va da n ziua aceea, Domnul, Judec torul cel drept. Si nu numai a mie, ci si tuturor celor ce vor iubit venirea Lui. 2 Tim.4:7,8. Sunt muli al c ror p r c runt este onorat de Dumnezeu c ci ei au luptat t a a a a lupta cea bun si au p zit credina. (7 BC 982). a a t Sigiliul ploii trzii:este legat de legea duminical . a Domnul mi-a ar tat n mod limpede c chipul arei va format a a nainte de ncercarea nal , pentru c acesta va marele test pentru a a poporul lui Dumnezeu, prin care va decis destinul lor venic. s Apoi am v zut ridicndu-se din p mnt o alt ar , care avea dou a a a a a coarne ca ale unui miel, si vorbea ca un balaur. Ea lucra cu toat a puterea arei dinti naintea ei; si f cea ca p mntul si locuitorii lui a a s se nchine arei dinti, a c rei ran de moarte fusese vindecat . a a a a S vrea semne mari, pn acolo c f cea chiar s se pogoare foc din a s a a a a cer pe p mnt n faa oamenilor. Si am gea pe locuitorii p mntului a t a a [47] prin semnele pe care i se d duse s le fac n faa arei. a a a t Ea a zis locuitorilor p mntului s fac o icoan arei care avea a a a a rana de sabie si tr ia. I s-a dat putere s dea suare icoanei arei, a a ca icoana arei s vorbeasc si s fac s e omori toi cei ce nu a a a a a t t se vor nchina icoanei arei. S i a f cut ca toi: mici si mari, bogai a t t si s raci, slobozi si robi, s primeasc un semn pe mna dreapt a a a a sau pe frunte, si nimeni s nu poat cump ra sau vinde, f r s aib a a a aa a a semnul acesta, adic numele arei, sau num rul numelui ei Apoc. a a 13:11-17. Acesta este testul pe care poporul lui Dumnezeu trebuie s -1 dea a nainte ca ei s e sigilai. Toi cei ce dovedesc loialitatea lor faa a t t t de Dumnezeu prin p zirea Legii Sale si refuza s accepte un sabat a a

56

Gnduri despre cartea Apocalipsei

fals, se vor strnge sub drapelul Domnului Dumnezeu Iehova si vor primi sigiliul viului Dumnezeu. (7 BC 976). Sigiliul celor 144.000 este strns legat de des vrirea a s caracterului si plin tatea Spiritului (ploaia trzie). a Noi putem s vorbim despre binecuvnt rile Spiritului Sfnt, a a ns de ce folos ne sunt faptele dac nu ne preg tim pentru primirea a a a Lui? Ne lupt m noi cu toat puterea noastr pentru a ajunge la a a a statura de b rbai si femei n Hristos? C ut m noi plin tatea Sa, a t a a a intind mereu spre idealul aezat naintea noastr des vrirea t s a a s caracterului S u? Cnd poporul lui Dumnezeu va atinge aceast a a int , atunci credincioii vor sigilai pe frunile lor. Plini de Spirit, t a s t t ei vor des vrii n Hristos, si ngerul raportor va declara: S-a a st sfrit. (RH,Iun.l0, 1902; 6 BC 1118). s Ce facei voi frailor n marea lucrare de preg tire? Cei ce se t t a unesc cu lumea primesc pecetea lumii si se preg tesc pentru semnul a arei. Cei care nu se ncred n ei nii, care se umilesc naintea lui ss Dumnezeu si-i cura suetele prin ascultarea de adev racetia s at a s primesc pecetea cereasc si se preg tesc pentru sigiliul lui Duma a nezeu pe frunile lor. Cnd se va da decretul si se va pune pecetea, t caracterele lor vor r mne curate si nep tate pentru venicie. a a s Acum este timpul de preg tire. Sigiliul lui Dumnezeu nu va a [48] ni- ciodat pus pe frunile femeilor si b rbailor ntinai. Nu va pus a t a t t niciodat pe frunile femeilor si b rbailor ambiioi, iubitori de lume. a t a t t s Niciodat nu va aezat pe frunile b rbailor sau femeilor cu limbi a s t a t mincinoase sau inimi nel toare. Toi acei care primesc sigiliul s a t trebuie s e f r pat naintea lui Dumnezeu,candidai pentru a aa a t cer. Mergei nainte, frailor si surorilor! Despre aceste aspecte,cu t t nu v pot scrie dect pe scurt n acest timp, atr gndu-v atenia a a a t la necesitatea preg tirii. Cercetai Scripturile pentru voi niv , ca a t s a s putei nelege solemnitatea nfricoat a timpului prezent. (5T a t t s a 216). Cnd va veni Hristos, trupurile noastre degenerate vor schimbate si f cute asemenea trupului S u glorios; dar caracterele stricate a a nu vor f cute snte atunci. Schimbarea caracterelor trebuie s aib a a a loc nainte de venirea Sa. Caracterele noastre trebuie s e curate si a snte; noi trebuie s avem gndul lui Hristos ca El s poat vedea a a a

Sigilarea si cei 144.000

57

cu pl cere Chipul S u reectat n suetele noastre. Niciunul dintre a a noi nu suntem aa cum vrea Dumnezeu s m, si ce putem s m, si s a a ce ne cerc Cuvntul s m. Necredina noastr este cea care ne ine a t a t departe de Dumnezeu. Iosif si-a p strat integritatea atunci cnd a a fost nconjurat de p gni n Egipt, n mijlocul p catului, a blasfemiei a a si a inuenelor corupte. Cnd a fost ispitit s p r seasc drumul t a aa a virtuii, r spunsul s u a fost: Cum a putea s fac cu un r u att t a a s a a de mare si s p c tuiesc mpotriva lui Dumnezeu? Enoh, Iosif si a a a Daniel au depins de o putere nem rginit . Aceasta este singura calc a a sigur care poate urmat de cretini, n zilele noastre. Cei ce l a a s m rturisesc pe Hristos sunt prea lenei n viaa lor de credina pentru a s t t a nvinge obstacolele si pentru a r bd tori, blnzi si cump tai. a a a t Vieile acestor oameni deosebii au fost ascunse cu Hristos n t t Dumnezeu. Ei au fost loiali lui Dumnezeu n mijlocul indelit ii, at curai n mijlocul deprav rii, devotai si zeloi cnd au fost adui n t a t s s contact cu ateismul si idolatria. Prin credina ci au strns doar acele t proprieti care sunt importante pentru a dezvolta caractere curate si at snte. La fel putem face si noi. Indiferent de poziia noastr , orict [49] t a de resping toare sau fascinante sunt cele ce ne nconjur , credina a a t poate s treac dincolo de toate acestea si s g seasc Spiritul Sfnt. a a a a a (OHC 278; RH, Sept.l, 1885). Noi nu trebuie s p str m nici o nclinaie spre p cat... (Efes. a a a t a 2:1 -6)... Cnd ne mp rt sim de natura divin , tendinele spre r u a a a t a creditare sau cultivatesunt ndep rtate din caracter, si noi devenim a o putere vie spre bine. (RH, Apr.24, 1900; 7 BC 943). nsui Domnul Hristos a declarat: Vine st pnitorul lumii s a acesteia; el n-are nimic n Mine. Ioan 14:30. Satana n-a g sit nimic a n Fiul lui Dumnezeu care s -i permit s ctige victoria. El a inut a a a s t poruncile Tat lui S u si n El n-a fost nici un p cat pe care Satana s a a a a 1 poat folosi n avantajul s u. Aceasta este condiia n care trebuie a a t g sii aceia ce vor sta n timpul strmtor rii. (GC 623). a t a Hristos n-a p c tuit c ci n El n-a existat p cat. (Spec. a a a a Tes.2,16) Atunci cnd poporul lui Dumnezeu va sigilatacesta nu va un sigiliu sau un semn care s poat v zut, ci o nt rire n adev r, a a a a a att intelectual ct si spiritual, aa nct ci s nu poat clintii s a a t -cnd ei vor sigilai si gata pentru zguduire, ca va veni, ntr-adev r, t a

58

Gnduri despre cartea Apocalipsei

anceput deja; judecile lui Dumnezeu sunt acum asupra p mntului at a pentru a ne avertiza, ca noi s stim ce va urma. (4 BC 1161). a Cei pe care Mielul i va conduce la izvoare de ap vie, si din a a c ror ochi va sterge orice lacrim , sunt cei care primesc acum cua a notina si nelegerea descoperite n Biblie,Cuvntul lui Dumnezeu. s t t Noi nu trebuie s copiem vreo ina uman . Nu exist o ina a t a a t uman sucient deneleapt pentru a modelul nostru. Noi trebuie a t a s privim la Omul Isus Hristos, care este des vrit n neprih nire a a s a si snenie. El este autorul si des vritorul credinei noastre. El t a s t este modelul omului. Experiena Lui este m sura experienei pe care t a t trebuie s-o ctig m noi. Caracterul S u este modelul nostru. S s a a a l s m deci la o parte nedumeririle si dicultile acestei viei si s ne aa at t a ndrept m suetele spre El, pentru ca privind s putem schimbai a a t asemenea Lui. Putem privi la Hristos pentru scopuri bune. Suntem n sigurana cnd privim spre El, pentru c este Atottiutor. Cnd t a s [50] privim si ne gndim la El, suntem transformai asemenea Lui n t n dejdea slavei. S ne lupt m cu toat puterea pe care ne-a dat-o a a a a Dumnezeu pentru a printre cei 144.000. (RH, March 9, 1905; 7 BC 970). Sigiliul si semnul arei Mesajul ce conine acest avertisment (solia ngerului al treilea), t este ultimul ce trebuie proclamat naintea venirii Fiului Omului. Semnele pe care El nsui le-a dat declar c venirea Sa este foarte s a a aproape. Solia celui de-al treilea nger a fost vestit aproape 40 de a ani. n nalul marei lupte vor descoperite dou grupe, cei ce se a nchin arei si chipului ei si primesc semnul ei, si cei ce primesc a sigiliul viului Dumnezeu, care au numele Tat lui scris pe frunile a t lor. Acesta nu este un semn vizibil. Va veni timpul cnd toi cei ce t sunt interesai n mntuirea suetului lor vor cerceta n mod serios t si solemn: ce este sigiliul lui Dumnezeu? Si ce este semnul arei? Cum putem evita primirea lui? Sigiliul lui Dumnezeu, semnul sau distincia autoritii Sale, se t at g sete n porunca a patra. Aceasta este singura porunc a decalogua s a lui care indic spre Dumnezeu ca Creator al cerului si al p mntului a a si l distinge n mod clar pe adev ratul Dumnezeu de toi dumnezeii a t

Sigilarea si cei 144.000

59

fali. n toat Scriptura, puterea creatoare a lui Dumnezeu este citat s a a ca o dovad c El este deasupra tuturor zeitilor... a a at Sabatul poruncii a patra este sigiliul viului Dumnezeu. Aceasta arat spre Dumnezeu, ca si Creator, si este semnul autoritii Sale lea at gitime peste inele pe care le-a f cut El. Ce este semnul arei, dac t a a nu sabatul fals pe care lumea 1-a acceptat n locul celui adev rat? a Declaraia profetic cum c Papalitatea urma s se nale pe ea ns si t a a a t a mai presus de tot ceea ce se numete Dumnezeu, sau este vrednic de s nchinare, a fost pe deplin mplinit n schimbarea Sabatului din a a saptea n prima zi a s pt mnii. Oriunde sabatul papal este preferat a a n locul Sabatului lui Dumnezeu, acolo omul f r delegii este n lat aa at deasupra Creatorului cerului si p mntului... a Romano-catolicii recunosc c schimbarea Sabatului a fost f cut [51] a a a de c tre biserica lor si ci citeaz aceast schimbare ca o dovad a a a a a autorit ii supreme a acestei biserici. Ei declar c prin p zirca at a a a primei zile a s pt mnii ca Sabat, protestanii recunosc puterea ci de a a t legiferare n ce privete lucrurile divine. Biserica romano-catolic nu s a a renunat la pretenia ci de infailibilitate, si cnd lumea si bisericile t t protestante accept Sabatul fals creat de ea, ele recunosc de fapt prea tenia ei. Ele pot cita autoritatea apostolilor si p rinilor n ap rarea t a t a acestei schimb ri, dar falsitatea raionamentului lor se observ uor. a t a s Papa este sucient de siret s vad c protestanii se nal singuri a a a t s a cnd nchid de bun voie ochii n faa acestei situaii. Deoarece instia t t tuirea duminicii ctig sprijinul general, el se bucur , simindu-se s a a t sigur c n cele din urm va aduce ntreaga lume protestant sub a a a drapelul Romei... Cea mai solemn avertizare si cea mai ngrozitoare ameninare a t adresat vreodat muritorilor este coninut n solia ngerului al a a t a treilea. P catul care face s coboare din cer mnia lui Dumnezeu a a neamestecal cu mil trebuie s e cel mai odios dintre p cate. Va a a a a l sat lumea n ntuneric cu privire la natura acestui p cat? Cu a a a sigurana c nu. Dumnezeu nu trateaz n felul acesta creaturile t a a Sale. Mnia Sa nu se abale niciodat asupra p catelor din netiina. a a s t nainte ca judecile Lui s e rev rsate asupra p mntului, lumina at a a a cu privire la acest p cat trebuie s e prezentat lumii, ca omul s a a a a poat sti de ce vin aceste judeci si s aib ocazia s le evite. (ST, a at a a a Nov. 1, 1899).

60

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Copilul ascult tor primete sigiliul p rinilor lui conform a s a t principiului din 1 Cor.7:14. n curnd ngerul nimicitor va intra din nou n aciune, nu pentru t a nmiici doar pe ntiul n scut,ci s nimiceasc cu des vrire b trn a a a a s a si tn r, att b rbai, femei ct si copii care nu au semnul. P rini, a a t a t dac dorii s v salvai copiii, desp rii-i de lume, ine-i-i departe a t a a t att t t de compania copiilor r i; pentru c dac le ng duii s se uneasc a a a a t a a [52] cu copiii necredincioi, nu mai putei s -i mpiedicai s ia parte s t a t a la r ut ile lor, si s e corupi. Este datoria voastr solemn s a at a t a a a vegheai asupra copiilor votri si s alegei n permanena societatea t s a t t lor. nvai-v copiii s asculte de voi, pentru c atunci vor putea s at t a a a a asculte mai uor poruncile lui Dumnezeu si s se supun cerinelor s a a t Lui. S nu ne permitem s neglij m rug ciunea cu si pentru copiii a a a a notri. Cel care a zis: L sai copilaii s vin la Mine, si nu-i oprii, s a t s a a t va asculta rug ciunile voastre n late pentru ci si semnul sau sigiliul a at p rinilor credincioi i va feri pe copiii lor, dac ci i-au instruit n a t s a nvaturai mustrarea Domnului. RH, Sept. 19,1854 at s Sigiliul, un scut mpotriva pl gilor a Ce este sigiliul viului Dumnezeu, care este pus pe frunile cret dincioilor S i? Este semnul pe care ngerii l pot vedea, nu ns s a a si ochii omeneti: pentru c ngerul nimicitor trebuie s vad acest s a a a semn al r scump r rii. (4 BC 1161). a aa ngerul cu pecetea trebuie s pun un semn pe frunile tuturor a a t celor care s-au desp rit de p cat si p c toi, si n urma lui vine at a a a s ngerul nimicitor. n nerea ilor si icelor lui Dumnezeu, inele nec zute au t a v zut semnul crucii de pe Calvar. P catul c lc rii Legii Iui Dumnea a a a zeu a fost ndep rtat. Ei au fost mbr cai cu haine de nunt si sunt a a t a credincioi si ascult tori de toate poruncile lui Dumnezeu. (7 BC s a 968).

Sigilarea si cei 144.000

61

Grupul din Apocalipsa 7:9-11 reprezint ultima generaie a a t snilor. Ei vor transformai dintre cei vii si nu vor t t experimenta niciodat moartea. a Pe marea de cristal dinaintea tronului, acea mare ca de sticl a amestecat cu focatt de mult str lucind de slava lui Dumnezeu a a este adunat mulimea care a ctigat biruina asupra arei, a chia t s t pului ci, a semnului ci si a num rului numelui ei. mpreun cu a a Mielul, pe muntele Sionului, cu harpele lui Dumnezeu n mn , stau a cei 144.000 care au fost r scump rai dintre oameni; si se aude ca [53] a a t sunetul multor ape si ca sunetul unui tunet puternic glasul cnt re a ilor care cntau din harpele lor. Ei cntau o cntare nou , naintea t a tronului, o cntare pe care nici un om nu o poate cnta afar de a cei 144.000. Este cntarea lui Moise si a Mielului - cntarea eli ber rii -. Nimeni n afar de cei 144.000 nu poate nv a cntarea a a at aceasta; c ci este cntarea experienei loro experiena pe care a t t nici o alt generaie nu a avut-o pn atunci. Acetia urmeaz pe a t a s a Miel oriunde merge El. Fiind n lai de pe p mnt, dintre cei vii, at t a sunt socotii ca primele roade pentru Dumnezeu si pentru Miel. t (Apoc. 15:2,3; 14:1-5). Acetia sunt cei care vin din necazul cel s mare; au trecut printr-un timp de strmtorare cum nu a mai fost niciodat de cnd sunt popoare pe p mnt; ei au rezistat groazei a a din timpul strmtor rii lui Iacov; ei au stat f r Mijlocitor n timpul a aa ultimei rev rs ri a judec ilor lui Dumnezeu. Dar au fost eliberai a a at t c ci i-au sp lat hainele si le-au albit n sngele Mielului. n gura a s a lor nu s-a g sit minciun , c ci sunt f r pat naintea lui Dumnezeu, a a a aa a de aceea stau ei naintea Tronului lui Dumnezeu si-i slujesc Lui zi si noapte; si Cel care sade pe Tron va locui n mijlocul lor.Ei au v zut a p mntul devastat de foamete si de boli, soarele avnd puterea s a a dogoreasc peste oameni cu o aria mare si ei nii au suportat a s t ss suferina, foametea si setea. Dar nu vor mai mnzi,nici nu le va t a mai sete; nici nu-i va mai dogori soarele, nici vre-o alt aria. a s t C ci Mielul, care este n mijlocul Tronului, i va hr ni si-i va duce a a la izvoare de ap vie; si Dumnezeu va sterge orice lacrim din ochii a a [54] lor. Apoc.7;14-17 (G.C. 648-649).

Capitolul 9 Apocalipsa 8
Apoc.8:1 S-a f cut n cer o t cere de aproape o jum tate de a a a ceas. G sim n Spiritul Profetic dou citate n care ultimele cua a vinte ce se refer la sigiliul al saselea sunt n leg tur cu un a a a moment de t cere solemn . Este momentul cnd snii n staa a t rea lor muritoare stau faa n faa cu slava divin a Fiului lui t t a Dumnezeu. Vor suporta ei testul cur iei sueteti? at s ndat ochii notri au fost atrai spre r s rit, deoarece s-a ar tat a s s aa a un nor mic negru, de aproape o jum late de lat de mn , despre care a a noi stiam c este semnul Fiului Omului. n t cere solemn , cu toii a a a t priveam cum se apropia norul si se f cea tot mai luminos, din ce n a ce mai str lucitor, pn cnd a devenit un nor marc si alb. Partea de a a jos era ca focul; un curcubeu era deasupra norului si n jurul lui erau mii de ngeri cntnd o melodie deosebit de pl cut ; pe nor st tea a a a Fiul Omului. P rul Lui era alb si buclat, rev rsat pe umerii S i, iar a a a pe capul S u erau multe coroane. Picioarele Sale ar tau ca focul; a a n mna dreapt inea o secer ascuit iar n stnga, o trmbia de at a t a t argint. Ochii S i erau ca para focului si cercetau pe copiii Lui. a Atunci, toate feele au p lit, iar cei ce lep daser pe Dumnezeu t a a a au fost cuprini de ntuneric. Noi am strigat: Cine va putea sta n s picioare? Este haina mea nep tat ? ngerii au ncetat s mai cnte, a a a si a fost un timp de t cere solemn , cnd Isus a spus: Vor n stare a a s stea cei care au minile curate si inimile snite; harul Meu este a t de ajuns. Atunci, feele noastre s-au luminat si bucuria ne-a umplut t inima. ngerii au intonat un cntec ntr-o nou armonie n timp ce a norul se apropia si mai mult de p mnt. (EW 16; 1T 60) a ndat , se ar t la r s rit un nor mic si negru, cam ct o jum tate a aa a a a [55] de palm . Este norul care-1 nconjur pe Mntuitorul, si care din a a dep rtare parc cuprins de ntuneric. Poporul lui Dumnezeu stie c a a acesta este semnul Fiului Omului. ntr-o t cere solemn , l privesc a a cum se apropie devenind din ce n ce mai luminos si mai str lucitor, a 62

Apocalipsa 8

63

pn ce ajunge un nor marc si alb, avnd la temelie o slav asem n a a a a toare cu un foc mistuitor, iar deasupra curcubeul leg mntului, Isus a apare ca un cuceritor puternic. Acum nu mai este Omul durerilor care s bea paharul amar al ruinii si al durerii. El vine biruitor n cer a s si pe p mnt, s judece vii si morii. Cel Credincios si Adev rat. a a t a n dreptate va judeca si va face r zboi. Si otile din ceruri l a s vor urma (Apoc. 19:11-14). Odat cu acordurile melodici cereti. a s ngerii sni l nsoesc pe drumul S u, ntr-o mulime nenum rat . t t a t a a Firmamentul parc plin de forme str lucitoarezeci de mii de ori a zece mii si mii de mii. Nici o pan omeneasc nu poate descrie a a scena; nici o minte muritoare nu este n stare s -i neleag splena t a doarea. M reia Lui acoper cerurile si slava Lui umple p mntul. a t a a Str lucirea Lui este ca lumina. (Hab. 3:3,4). Cnd norul cel viu se a apropie mai mult, orice ochi l contempl pe Prinul vieii. Nici o a t t coroan de spini nu mai r nete capul acela sfnt; ci o diadem de a a s a slav se odihnete pe fruntea Sa cea sfnt . Faa Sa str lucete de a s a t a s lumina orbitoare a soarelui de amiaz . Pe hain si pe coaps avea a a a scris numele acesta: mp ratul mp railor si Domnul Domnilor. a a t Apoc. 19:16. n faa prezenei Sale toate feele ng lbenesc; peste cei care t t t a au lep dat mila lui Dumnezeu cade groaza disper rii venice. Inima a a s i e mhnit . i tremur genunchii, si toate feele au ng lbenit. l a a t a Cr.3():6; Naum 2:10, Cei drepi strig tremurnd: Cine poate sta t a n picioare? Cntarea ngerilor se oprete si urmeaz un timp de s a t cere nsp imnt toare. Apoi glasul lui Isus se aude zicnd: Harul a a a Meu v este de ajuns! Feele celor drepi se lumineaz si bucuria a t t a umple toate inimile. Iar ngerii, dnd tonuri mai nalte, cnt iar si a a [56] pe m sur ce se apropie de p mnt. (GC 640-641). a a a C delnia de aur si rug ciunile snilor a t a t Domnul a spus c lucrarea Sa urma s se fac nu prin putere, a a a nici prin t rie, ci prin Duhul Meu. Lucrarea lui Dumnezeu trebuie s a a se realizeze pe deplin prin cooperarea agenilor umani cu cei divini. t Cei care se ncred n ei nii pot aparent activi n lucrarea lui ss Dumnezeu; dar dac nu au experiena rug ciunii, activitatea lor nu a t a este de nici un folos. Dac ei ar putea s vad n c delnia ngerului a a a a t care st pe altarul de aur dinaintea tronului nconjurat de curcubeu, ar a

64

Gnduri despre cartea Apocalipsei

vedea c meritele lui Isus trebuie s e combinate cu rug ciunile si a a a eforturile noastre, altfel ele sunt f r nici o valoare, la fel ca jertfa lui aa Cain. Dac am putea vedea toat activitatea instrumentelor omeneti, a a s aa cum o vede Dumnezeu, am vedea c numai lucrarea nsoit de s a t a multe rug ciuni, care este snit prin meritele lui Hristos, va trece a t a testul judecii. Atunci cndva avea loc marea cercetare, se va vedea at deosebirea dintre cel ce l servete pe Dumnezeu si cel care nu-L s [57] servete. (RH, Iul.4, 1893). s

Capitolul 10 Apocalipsa 9
Apocalipsa 9:15 n Spiritul Profetic n anul 1840, o alt mplinire remarcabil a profeiei a produs a a t un interes larg. Cu doi ani mai nainte, Josiah Litch, unul dintre pastorii conduc tori ai predic rii celei de a doua veniri, a publicat o a a expunere cu privire la Apocalipsa cap. 9, prezicnd c derea Imperiua lui Otoman. Dup calculele sale, aceast putere urma s e zdrobit a a a a n anul 1840, ntr-o zi din luna august*5, si cu numai cteva zile nainte de mplinire, el scria: Punnd deoparte prima perioad de a 150 de anii care s-au mplinit exact nainte ca Deacozes s se urce a pe tron cu ng duina turcilor, si innd seama c cei 391 de ani si a t t a 15 zile au nceput Ia ncheierea acelei perioade, ea se va termina la 11 august 1840, cnd se poate atepta c derea puterii otomane din s a Constantinopol. Si lucrul acesta cred c se va produce ntocmai. a - Josiah Litch, in Signs of the Times, and Expositor of Prophecy, Aug.l, 1840. Chiar la data xat Turcia, prin ambasadorii ei, a acceptat proa tecia puterilor aliate ale Europei, aezndu-se n felul acesta sub t s controlul popoarelor cretine. Evenimentul a mplinit prezicerea cu s exactitate. Cnd acesta a devenit cunoscut, mulimile s-au convins t de corectitudinea principiilor de interpretare profetic adoptate de a Miller si colaboratorii s i si un impuls deosebit a fost dat mic rii a s a advente. B rbai de cultur si poziie social s-au unit cu Miller, att a t a t a n predicarea, ct si n publicarea concluziilor sale, astfel c , de la a [58] 1840 la 1844, lucrarea s-a ntins cu repeziciune. (GC 334-335).

65

Capitolul 11 Apocalipsa 10
Experiena mic rii advente n perioada 1840-1844 t s a ngerul puternic care 1-a instruit pe Ioan n-a fost altcineva dect Isus Hristos. Punndu-i piciorul S u drept pe mare si cel stng s a pe uscat, El a ar tat partea pe care o ndeplinete n scenele nale a s ale marei controverse cu Satana. Aceast poziie denot puterea si a t a autoritatea Sa asupra ntregului p mnt. Controversa a crescut din a ce n ce mai mult, de la un veac la altul, si va continua s o fac pn a a a la scenele nale, cnd capodopera lucr rii puterilor ntunericului va a atinge punctul ei culminant. Satana, n unire cu oamenii r zvr tii, va a a t nela ntreaga lume precum si bisericile care nu au primit dragostea s de adev r. ngerul puternic pretinde atenie. El strig cu o voce tare. a t a Trebuie s -i arate puterea si autoritatea vocii Sale celor ce s-au unit as cu Satana pentru a se opune adev rului. a Dup ce cele sapte tunete s-au f cut auzite, porunca ce i s-a dat lui a a Ioan, asemenea lui Daniel n leg tur cu c rticica, a fost: Sigileaz a a a a aceste lucruri pe care le-au rostit cele sapte tunete. Acestea ar tau a spre evenimente viitoare care vor descoperite n succesiunea lor. Daniel va sta n mormntul s u pn la sfritul zilelor. Ioan a v zut a a s a c rticica desigilat . Astfel profeiile lui Daniel au avut locul lor a a t potrivit n primul, al doilea si al treilea mesaj ngeresc pentru a date lumii. Desigilarea c rii era un mesaj n leg tur cu timpul. at a a C rile Daniel si Apocalipsa sunt una. Una este o profeie, ceaat t lalt o descoperire; una o carte sigilat , cealalt o carte deschis . a a a a Ioan a auzit tainele rostite de tunete, dar i s-a poruncit s nu le scrie. a Lumina special dat lui Ioan, care era exprimat n cele sapte a a a tunete, coninea o descriere a evenimentelor ce s-au desf surat sub t a prima si a doua solie ngereasc . Nu era ns spre binele poporului a a [59] s cunoasc aceste evenimente, pentru c credina lor trebuia s e a a a t a testat . n planul lui Dumnezeu trebuiau s e proclamate adev ruri a a a cu mult mai minunate si p trunz toare. Urmau s e proclamate a a a soliile primului si celui de-al doilea nger si nu avea s se dea alt a a 66

Apocalipsa 10

67

lumin nainte ca aceste mesaje s -i mplineasc lucrarea lor specia as a c . Ea este reprezentat de ngerul care st cu un picior pe mare, a a a proclamnd cu o solemnitate deosebit c nu va mai timp. a a Acest timp, la care se refer ngerul n jur mntul lui solemn, nu a a este timpul sfritului istoriei acestui p mnt, nici a timpului de har, s a ci a timpului profetic, care trebuie s precead venirea Domnului a a nostru. Aceasta nseamn c poporul nu va mai primi o alt solie care a a a s se refere la o perioad denit de timp. Dup aceast perioad , ce a a a a a a se ntinde de la 1842 pn la 1844, nu mai exist un timp profetic a a denit. Cea mai lung perioad profetic se ntinde pn n toamna a a a a anului 1844. Poziia ngerului, cu un picior pe mare si altul pe uscat, simbolit zeaz vastitatea proclam rii mesajului. Ea va str bate oceanele si va a a a vestit n alte ari, chiar pn la marginile p mntului. nelegerea a t a a t adev rului, bucuria primirii mesajului, este simbolizat prin mncaa a rea c ruliei. Adev rul cu privire la timpul venirii Domnului nostru at a [60] a fost un mesaj preios pentru suetele noastre. (7 BC 971). t

Capitolul 12 Apocalipsa 11
Apocalipsa 11:1 este cheia pentru ncheierea lucr rii. a Marele plan al mntuirii, aa cum este descoperit n lucrarea s de ncheiere pentru aceste zile de pe urm , trebuie s e supus unui a a examen minuios. Scenele care sunt n leg tur cu Sanctuarul ceresc t a a trebuie s fac o astfel de impresie asupra minilor si inimilor tuturor, a a t nct ei s e n stare s impresioneze pe alii. Toi au nevoie s a a t t a devin mai pricepui n ceea ce privete lucrarea de isp sire care a t s a se ndeplinete n Sanctuarul de sus. Cnd acest marc adev r va s a v zut si neles, cei ce l dein vor lucra n armonic cu Hristos ca s a t t a preg teasc un popor care s reziste n ziua m reaa a lui Dumnea a a a t zeu, si eforturile lor vor pline de succes. Prin studiu, meditaie si t rug ciune, poporul lui Dumnezeu va n lat mai presus de cele a at p mnteti si reti, si va adus n armonie cu Hristos si cu marca a s s Sa lucrare de curire a Sanctuarului ceresc de p catele lor. Credina at a t lor va intra odat cu El n Sanctuar si nchin torii de pe p mnt vor a a a plini de grij revizuind vieile lor si comparnd caracterele lor cu a t m reul standard al neprih nirii. Ei i vor vedea propriile defecte; a t a s de asemenea ei vor vedea c trebuie s aib sprijinul Duhului Sfnt a a a dac doresc s devin destoinici pentru m reaa si solemna lucrare a a a a t din acest timp, care este ncredinat trimiilor Domnului. (5T 575). t a s Cnd ochii notri vor privi prin credina n Sanctuar vor s t transpune n realitate importana si snenia lucr rii ce se face acolo, t t a vom detesta tot ceea ce este de natur egoist . P catul va ap rea a a a a aa cum este elc lcarea legii snte a lui Dumnezeu. Isp sirea va s a a neleas mai bine iar prin viaa si credina activ vom vedea c t a t t a a orice virtute pe care o are omenirea exist doar prin Isus Hristos, a [61] Mntuitorul lumii. (RH, Nov.22, 1896; 4 BC 1141). Fiara ce se ridic din adnc este ateismul. a Fiara care se ridic din adnc va face r zboi cu ei, i va birui a a si-i va omor... Puterea ateist , care a condus Frana n timpul a t 68

Apocalipsa 11

69

revoluiei si domniei Teroarei, a purtat un aa r zboi mpotriva lui t s a Dumnezeu si a Cuvntului S u sfnt, cum omenirea nu a mai v zut a a niciodat . (GC 273). a Revoluia francez ne arat l murit ce nseamn s -L dai t a a a a a deoparte pe Dumnezeu si Legea Sa. Ateii, necredincioii si cei apostaziai se mpotrivesc si denuna s t t Legea lui Dumnezeu; dar urm rile inuenei lor dovedesc c buna a t a stare a omului este legat de ascultarea din partea lui de principiile a divine. Aceia care nu vor s citeasc lecia n Cartea lui Dumnezeu a a t sunt ndemnai s o citeasc n istoria popoarelor... n timpul revot a a luiei, Legea lui Dumnezeu a fost lep dat n mod deschis de c tre t a a a Consiliul Naional. Iar n timpul Domniei Teroarei care a urmat, t s-a putut vedea de c tre toi aciunea cauzei si a efectului (GC a t t 285-286). Apocalipsa 11:18, o schia a Zilei Domnului: t 1. Mnia popoarelorn timpul ploii trzii. 2. A venit mnia Tan timpul celor sapte pl gi. a 3. Judecata morilor nelegiuiin timpul celor o mie de ani. t t 4. Nimicirea celor ce distrug p mntuldup cei o mie de a a ani. Am v zut c mnia naiunilor, mnia lui Dumnezeu si timpul a a t pentru judecarea celor mori sunt evenimente separate si distincte, t urmnd unul dup altul, c Mihail nu S-a sculat nc , iar timpul a a a strmtor rii, cum n-a mai fost pe p mnt, nu a nceput nc . Naiunile a a a t se mnie acum, dar cnd Marele nostru Preot va ncheia lucrarea Sa n Sanctuar, se va ridica, va mbr ca vemintele r zbun rii, iar apoi [62] a s a a vor turnate cele sapte pl gi (EW 36) a Viziunea aceasta a fost dat n 1847, cnd erau doar civa frai a t t adventiti ce p zeau Sabatul, iar din acetia doar puini nelegeau s a s t t c inerea Sabatului era de o aa importana, nct trasa o linie de at s t desp rire ntre credincioi si necredincioi. Acum ncepe s se at s s a vad mplinirea acelei viziuni. nceputul timpului strmtor rii a a menionat aici nu se refer la timpul cnd vor ncepe pl gile ci la t a a o perioad de timp chiar nainte ca ele s nceap , perioad n care a a a a

70

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Hristos este n Sanctuar. n acest timp, cnd lucrarea de Salvare se ncheie pe p mnt vor nenorociri, naiunile vor mniate totui a t s inute n fru ca s nu mpiedice lucrarea celui de-al treilea nger. n t a acel timp va veni ploaia trzie, sau nviorarea de la faa Domnului t s dea putere strig tului celui de-al treilea nger, si s -i preg teasc a a a a a pe sni s reziste n perioada cnd vor v rsare cele sapte pl gi. t a a a [63] (EW 85-86).

Capitolul 13 Apocalipsa 12
R zboi n cer si pe p mnt a a Dumnezeu a dat porunc omului ca niciodat s nu-i pia a a s ard inocena: Departe de mine gndul s v dau dreptate! a t a a Pn la cea din urm suare mi voi ap ra nevinov ia. Tin s a a a at a mi scot dreptatea, si nu voi sl bi; inima nu m mustr pentru a a a nici una din zilele mele. Vr jmaul meu s e ca cel r u, si poa s a a trivnicul meu ca cel nelegiuit. (Iov 27:5-7). Aceste cuvinte ale Scripturii se aplic celor ce sunt jignii f r a t aa motiv: Dac este posibil, att ct depinde de voi, tr ii n pace cu a at toi oamenii. Eecurile lor de a tr i n pace cu toi oamenii nu t s a t sunt urmarea atitudinii pe care au avut-o ci, ci se datoreaz invidiei, a geloziei si preocup rilor rele ale celor ce sunt de partea cea rea. a S-a produs o separare. Cum se poate vindeca aceasta? Poate chemat omul mpotriva c ruia s-a p c tuit, care a fostjudecat greit a a a s si calomniat s dea socoteal ? S caute el s se umileasc singur? S a a a a a a recunoasc el c este greit doar de dragul p cii? Nu. Dac a ncercat a a s a a s -i fac datoria si a ndurat r bd tor sub abuzuri, nu trebuie s se as a a a a umileasc pe sine pentru a recunoate c este vinovat. El face celor ce a s a l-au ofensat un mare r u dac ia vinovia asupra sa, recunoscnd c a a at a el le-a dat ocazia pentru o asemenea purtare. Aceasta este o pl cere a pentru cei ce fac lucrarea celui r u; dar n c rile din cer faptele sunt a at nregistrate exact aa cum sunt. Concesiile care nu sunt adev rate, s a din partea celui ce a fost tratat cu r utate, satisfac inima reasc . Cei a a ce fac r ul interpreteaz atitudinea lor ca zei pentru Dumnezeu, cnd a a de fapt este zel de a face lucrarea dumanului suetelor. Ei nu smulg s din inimile lor r d cinile am r ciunii, ci las l starii s r sar atunci a a aa a a a a a [64] cnd Satana i incit din nou s acioneze. (RH,Jan. 16, 1900). a a t

71

72

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Motivele pentru care r zboiul din cer arunc lumin asupra a a a r zboiului de pe p mnt. a a ngerii credincioi s-au gr bit s ajung la Fiul lui Dumnezeu s a a a si s -L informeze despre ceea ce are loc ntre ngeri. Ei au g sit pe a a Tat l sfatuindu-Se cu Prea iubitul S u Fiu pentru a stabili calea prin a a care, pentru binele suprem al ngerilor loiali, s nimiciasc pentru a a totdeauna autoritatea pretins a Satanei. Dumnezeu ar putut s -1 a a arunce imediat din cer pe acest nel tor; dar nu acesta a fost scopul s a S u. El a dorit s ofere o sans egal r zvr tiilor ca s -i m soare a a a a a a t as a puterea si nelepciunea cu propriul S u Fiu si ngerii loiali Lui. t a n aceast b t lie, ecare nger urma s -i deneasc poziia si s-o a aa as a t fac cunoscut tuturor. Nici unul din cei ce s-au unit cu Satana n a a r zvr tirea lui nu mai putea l sat s r mn n ceruri. Ei nv aa a a a a a at ser lecia adev ratei r zvr tiri mpotriva Legii neschimb toare a a t a a a a lui Dumnezeu; si aceasta este incurabil . Dac Dumnezeu Si-ar a a exercitat puterea pentru a nimici pe conduc torul r zvr tirii, ngerii a a a cei nemulumii nu s-ar manifestat; din acest motiv Dumnezeu a t t luat o alt hot rre; deoarece El urma s arate l murit ntregii otiri a a a a s cereti dreptatea si judecata Sa. (l SP 21) s Apocalipsa 12:17, r zboi mpotriva celor ce in poruncile lui a t Dumnezeu si m rturia lui Isus (m rturia lui Isus este Spiritul a a Profeiei). t Ultima mare nel ciune a Satanei va s fac f r efect m rs a a a aa a turia Spiritului lui Dumnezeu. Unde nu este nici o descoperire dumnezeiasc , poporul este f r fru. (Prov.29:18). Satana va lucra a aa ingenios, n moduri diferite si prin ageni diferii, pentru a zdruncina t t ncrederea poporului r m siei lui Dumnezeu n m rturia adev rat . a a t a a a Pentru a am gi, el va aduce viziuni false si va amesteca adev rul a a cu minciuna ca s -i dezguste n aa fel pe oameni, nct s ia drept a s a fanatism tot ceea ce poart numele de viziuni; dar suetele sincere a [65] vor n stare s disting ntre ele datorit contrastului dintre fals si a a a adev r... (2SM 78) a Un lucru este sigur: acei adventiti de ziua a saptea care vor lua s loc sub drapelul Satanei vor lep da n primul rnd credina lor n a t

Apocalipsa 12

73

avertiz rile si mustr rile cuprinse n m rturiile Spiritului lui Dumnea a a zeu. (Spalding- Magan Coll. of unpubished Test.305). Biserica n pustie Adev rata biseric a lui Dumnezeu de-a lungul veacurilor a a si-a primit credina de la biserica Apostolic . t a Credina, care timp de veacuri a fost inut si nvat de c tre t t a at a a cretinii valdenzi, era n contrast evident cu nv aturile r t cite s at aa impuse de Roma. Credina lor religioas era ntemeiat pe Cuvntul t a a scris al lui Dumnezeu, adev ratul sistem al cretinismului. Dar aranii a s t aceia umili, n ascunz torile lor netiute, alungai de lume si legai de a s t t truda zilnic n mijlocul turmelor si viilor lor, n-au ajuns prin ei nii a ss s cunoasc adev rul, n opoziie cu dogmele si r t cirile bisericii a a a t aa apostaziate. Credina lor nu era primit de curnd. Ea era o motenire t a s de la p rini. Ei se luptau pentru credina Bisericii apostolice a t t credina care a fost dat snilor o dat pentru totdeauna Iuda 3. t a t a Biserica din pustie si nu ierarhia mndr , ntronat n capitala cea a a mare a lumii, era Biserica cea adev rat a lui Hristos, p str toarea a a a a comorilor adev rului, pe care Dumnezeu l ncredinase poporului a t S u pentru a dat lumii. (GC 64). a Din generaie n generaie, Spiritul Sfnt a fost puterea t t bisericii. Cu Duhul S u cel Sfnt, Dumnezeu a lucrat de la nceput prin a unelte omeneti, n vederea mplinirii planului S u n favoarea neas a mului omenesc c zut. Lucrul acesta s-a manifestat n viaa patriarhia t lor. De asemenea, pentru biserica din pustie, n vremea lui Moise, Dumnezeu a dat Duhul S u cel bun ca s -i nvee (Neemia 9:20). [66] a a t Si n zilele apostolilor,El a lucrat cu putere pentru biserica Sa, prin mijlocirea Duhului Sfnt. Aceeai putere care i-a susinut pe s t patriarhi, care a dat lui Caleb si lui Iosua credina si curaj si care t a f cut rodnic lucrarea bisericii apostolice, i-a susinut pe copiii a a t credincioi ai lui Dumnezeu din toate veacurile urm toare. Prin pus a terea Duhului Sfnt, n evul mediu, cretinii valdenzi au fost ajutai s t s preg teasc drumul c tre Reformaiune. Aceeai putere a f cut a a a a t s a s aib succes eforturile nobililor b rbai si femei care au nceput a a a t

74

Gnduri despre cartea Apocalipsei

lucrarea de pionierat pe calea ninarii misiunilor moderne, cum si t pentru traducerea Bibliei n limbile si dialectele tuturor neamurilor si popoarelor. (AA 53). Cea de-a doua venire a lui Hristos a fost ntotdeauna sperana t Bisericii. Gndul revenirii Domnului, spunea Baxter, mi este att de drag si plin de bucurie (Richard Baxter, Works, vol. 17, p.555). A iubi revenirea Sa si a atepta aceast fericit n dejde este lucrarea s a a a credinei si caracterul snilor Lui... Dac moartea este ultimul vr st t a a ma care va distrus la nviere, ne putem da seama ct de st ruitor s a trebuie s se roage si s doreasc credincioii a doua venire a lui a a a s Hristos cnd va f cut aceast cucerire deplin si nal -idem vol. a a a a a 17, p.500. Aceasta este ziua pe care toi credincioii trebuie s o t s a doreasc , s o n d jduiasc si s o atepte, pentru c este mplinirea a a a a a a s a ntregii lucr ri a mntuirii, a dorinelor si str duinelor suetului a t a t lor... Gr bete, O. Doamne, aceast zi binecuvntat -idem vol. 17, a s a a p. 182-183. Aceasta a fost n dejdea bisericii apostolice, a bisericii a din pustie, si a reformatorilor. (GC 303-304). Conform Proverbe 6:20, noi nu putem s respingem nv a a t aturile mamei noastre, biserica. Noi putem nv a din leciile at t si experienele predecesorilor notri n credina primit de la t s t a [67] Dumnezeu. Istoria copiilor lui Israel este scris pentru avertizarea a noastr si preg tirea celor asupra c rora va veni sfaritui lumii. Cei a a a s care vor sta fermi n credina n aceste zile din urm si vor ctiga t a s n nal dreptul de a intra n Canaanul ceresc, trebuie s asculte cua vintele de avertizare spuse de Isus Hristos israeliilor. Aceste lecii t t au fost date bisericii n pustie pentru a studiate si nsuite de c tre s a poporul S u n toate generaiile. Experiena poporului lui Dumnezeu a t t din pustie va experiena poporului S u din acest veac. Adev rul t a a este 6 pav z n orice vreme pentru cei ce p zesc credina dat a a a t a odat snilor.(Manuscript 110, Aug.6, 1899, The Unfaithful a t [68] Husbandman) (UL232).

Capitolul 14 Apocalipsa 13
Cele trei mari puteri persecutoare ale erei cretine s n simbolurile unui mare dragon rou, unui leopard ca o ar s a si a unei are cu coarne ca de miel, puterile p mnteti care se vor a s implica n mod deosebit n c lcarea in picioare a Legii lui Dumnezeu a si n persecutarea poporului S u. Lupta continu pn la sfritul a a a s timpului. Poporul lui Dumnezeu, simbolizat printr-o femeie curat si a copiii ei, a fost reprezentat in permanent minoritate. n ultimele zile, a r mne doar o r m sia. Ioan vorbete despre ei ca despre cei care a a a t s in poruncile lui Dumnezeu si au m rturia lui Isus Hristos. Prin t a p gnism, iar apoi prin Papalitate, Satana si-a manifestat puterea a de-a lungul veacurilor ntr-un efort de a sterge de pe faa p mntului t a martorii credincioi ai lui Dumnezeu. P gnii si papistaii au fost s a s condui de spiritul aceluiai dragon. Ei s-au deosebit doar n faptul s s c Papalitatea, avnd pretenia c slujete pe Dumnezeu, a fost un a t a s duman mult mai periculos si mai crud. Prin agenii romanismului, s t Satana aluat captiv ntreaga lume. Pretinsa biseric a lui Dumnezeu a a a fost nelat n felul acesta, si mai mult de o mie de ani poporul s a lui Dumnezeu a suferit sub mnia dragonului. Dup ce Papalitatea, a jefuit de puterea ei, a fost obligat s nceteze persecuia, Ioan a a a a t v zut ndicndu-se, ca un ecou al vocii dragonului o noua putere care a continu acea lucrare crud si blasfemiatoare Puterea aceasta, ultima a a care va porni r zboi mpotriva bisericii lui Dumnezeu si a Legii a Sale, a fost simbolizat printr-o ar cu coarne ca de miel. Fiarele a a precedente s-au ridicat din mare, dar ea a ieit din p mnt, repres a zentnd apariia panic a naiunii pe care o simbolizeaz . Cele t s a t a dou coarne ca ale unui miel reprezint del caracterul Guvernului a a Statelor Unite, ce este exprimat n dou principii fundamentale: rea publicanism si protestantism. Aceste principii sunt secretul puterii si prosperitii ei, ca naiune. Cei care au g sit, la nceput, un refugiu [69] at t a pe t rmul Americii s-au bucurat c au ajuns ntr-o ar liber de a a t a a preteniile arogante ale Papalitii si de tirania regilor. Ei au hot rt t at a 75

76

Gnduri despre cartea Apocalipsei

s stabileasc un guvern mnt care s aib la baz fundamentul larg a a a a a a al libertii civile si religioase. at Dar urm rind cu atenie pana profetic , descoperim o schimbare a t a n aceast scen plin de pace. Fiara cu coarne ca de miel vorbete a a a s cu vocea unui balaur, si lucra cu toat puterea arei dinti naintea a ei. Profeia declar c aceasta va cerc celor ce locuiesc pe p mnt t a a a s fac un chip arei dinti, si c a f cut ca toi: mari si mici, bogai a a a a t t si s raci, slobozi si robi, s primeasc un semn pe mna dreapt a a a a sau pe frunte si nimeni s nu poat cump ra sau vinde f r s aib a a a aa a a semnul acesta, adic numele arei, sau num rul numelui ei. Astfel, a a protestantismul calc pe urmele Papalitii. a at Acesta este timpul n care cel de-al treilea nger este v zut zbua rnd prin mijlocul cerului, strignd: Dac se nchin cineva arei si a a icoanei ei, si primete semnul ei pe mn sau pe frunte, va bea si el s a din vinul mniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat n paharul mniei Lui. Aici sunt cei ce p zesc Poruncile lui Dumnezeu si credina a t lui Isus. n contrast evident cu lumea st mica grup a celor ce nu a a doresc s se abat de la credincioia faa de Dumnezeu. Acetia sunt a a s t s cei despre care Isaia spune c repar sp rturile care au fost f cute n a a a a legea lui Dumnezeu, cei ce cl desc pe vechile d rm turi, ridicnd a a a temelia pentru multe generaii. t Avertizarea cea mai solemn si cea mai grozav ameninare adrea a t sat vreodat muritorilor, se cuprinde n mesajul celui de-al treilea a a nger. P catul care atrage mnia lui Dumnezeu neamestecat cu mil a a a trebuie s e cel mai ngrozitor. Va l sat lumea n ntuneric cu a a a privire la natura acestui p cat?cu sigurana c nu. Dumnezeu nu a t a se comport astfel cu creaturile Sale. Mnia Lui nu este niciodat a a rev rsat asupra p catelor f cute din netiina. nainte ca judecile a a a a s t at Lui s e rev rsate asupra p mntului, lumina cu privire la acest a a a p cat trebuie s e prezentat lumii, ca omul s poat cunoate de a a a a a s ce trebuie s vin aceste judeci si s aib ocazia s le evite. (ST, a a at a a a [70] Nov. 1, 1899).

Capitolul 15 Decretul
Noi trebuie s m gata, n ateptarea poruncilor lui Dumnezeu. a s Popoarele vor tulburate chiar n snul lor. Se va retrage protecia t de la toi cei ce susin standardul neprih nirii lui Dumnezeu, singurul t t a test corect al caracterului. Toi cei ce nu se vor supune decretului t conciliului naional si nu vor asculta legile naionale de a n la t t at sabatul instituit de omul f r delegii, ca s dispreuiasc ziua sfnt a aa a t a a lui Dumnezeu, vor simi nu doar puterea opresiv a Papalitii ci si a t a at lumii protestante-chipul arei. Satana va face miracole pentru a nela; el i va ntrona pros s pria putere ca ind absolut . Biserica poate p rea gata s cad , dar a a a a ea nu va c dea. Ea r mne, n timp ce p c toii din Sion vor a a a a s cernuipleava va separat de grul preios. Aceasta este o ncert a t care teribil , ns cu toate acestea, ea trebuie s aib loc. Doar cei a a a a ce au devenit biruitori prin sngele Mielului si cuvntul m rturiei a lor, vor g sii loiali si credincioi, iar pat sau vreo ntinare a a t s a a p catului, f r viclenie n gurile lor. Noi ar f trebuit s renunat a aa a t deja la autondreptirea noastr si s ne mbr cat n neprih nirca at a a a a lui Hristos. (2 SM 380). n timpul marii strig ri, banii nu vor mai avea nici un rol n a efortul misionar.Iacov 5:1-3 va mplinit literal. Ascultai acum voi, bogailor! Plngei si tnguii-v din pricina t t t t a nenorocirilor, care au s vin peste voi. Bogiile voastre au putrezit, a a at si hainele voastre sunt roase de molii. Aurul si argintul vostru au ruginit; si rugina lor va o dovad mpotriva voastr : ca focul are s a a a v m nnce carnea! V-ai strns comori n zilele din urm !1 Iacob a a t a 5:1-3. Am v zut c aceste cuvinte nfricoatoare se aplic n mod deo- [71] a a s a sebit la bogaii care m rturisesc a crede adev rul prezent... t a a Lucrarea este pe sfrite; si curnd mijloacele celor ce si-au s p strat bog iile, fermele lor mari, turmele lor etc, nu vor mai a at 77

78

Gnduri despre cartea Apocalipsei

de folos. Am v zut pe Domnul ntorcndu-se c tre unii ca acetia, a a s plin de mnie si furie, repetnd aceste cuvinte: Ducei-v acum, t a voi bogailor! El a strigat, dar voi n-ai ascultat. Iubirea de lume t t a n buit glasul S u. Acum, El nu mai are nevoie de voi si v a s a a las s v ducei, poruncindu-v : Ducei-v acum, voi bogailor! a a a t a t a t Oh, am v zut c era un lucru nfricoator s i p r sit astfel de a a s a aa Dumnezeuun lucru nfricoator s ii la nite avuii trec toare aici, s at s t a cnd El a zis c dac vindem ca s d m milostenii, ne putem aduna a a a a o comoar n cer. Mi-a fost ar tat c , dup ce lucrarea va ajunge la a a a a ncheiere si adev rul va vestit cu putere, aceti bogai i vor aduce a s t s mijloacele lor si le vor pune la picioarele servilor lui Dumnezeu, implorndu-i s le primeasc . R spunsul lor va : Ducei-v acum, a a a t a voi bogailor! Mijloacele voastre nu mai sunt necesare. Voi le-ai t t reinut cnd puteai face fapte bune cu ele, ajutnd la naintarea t t cauzei lui Dumnezeu. Cei lipsii au suferit; ei n -au fost binecuvntai t t cu mijloacele voastre. Dumnezeu nu mai primete acum bog iile s at voastre. Ducei-v acum, voi bogailor! Apoi mi s-a atras atenia la t a t t aceste cuvinte: Iat c plata lucr torilor care v-au secerat cmpiile si a a a pe care le-ai oprit-o prin nel ciune strig , si strig tele secer torilor t s a a a a au ajuns la urechile Domnului otirilor. (1T 174-175). s n ultima b t lie a marii controverse cu Satana, aceia care vor aa r mne credincioi lui Dumnezeu vor vedea cum li se ia orice sprijin a s p mntesc. Deoarece refuz s calce Legea Sa pentru a da ascultare a a a puterilor p mnteti, li se va interzice s cumpere si s vnd . n a s a a a cele din urm , se va da un decret ca toi s e omori. [(Vezi Apoc. a t a t 13:11-17)]. Dar celui ce ascult de Dumnezeu i se d urm toarea a a a f g duina: Acela va locui n locuri nalte; stnci nt rite vor a a t a locul lui de sc pare; i se va da pine si apa nu-i va lipsi Isaia 33:16. a [72] Copiii lui Dumnezeu vor tr i prin aceast f g duina. (DA 121-122) a a a a t Decretul de a cump ra si a vinde si sindicatele muncitoreti a s Se apropie timpul n care puterile care conduc sindicatele muncitoreti vor foarte opresive. Domnul m-a avertizat mereu si mereu s c poporul nostru trebuie s -i scoat familiile din orae, la ar , a as a s t a unde pot s -i cultive propriile lor culturi pentru provizii; pentru c as a n viitor problema cump r rii si vnz rii va foarte serioas . Noi ar aa a a trebui s d m atenie sfaturilor ce ne-au fost date mereu: Ieii din a a t st

Decretul

79

orae n zonele mai puin populate, unde casele nu sunt att de apros t piate una de alta, si unde vei scutii de amestecul dumanilor. t t s (2 SM 141). Sindicatele muncitoreti vor unul dintre mijloacele care vor s aduce asupra acestui p mnt un aa timp de necaz cum n-a mai a s existat de la ntemeierea lumii. (2 SM 142). Lucrarea poporului lui Dumnezeu este s se preg teasc pentru a a a evenimentele viitoare, care vor veni curnd asupra lor cu o fora ieit t s a din comun. Pe p mnt vor formate monopoluri gigantice. Oamenii a se vor asocia n uniuni care i vor aduna de partea vr jmaului. a s Civa oameni se vor asocia pentru a ncerca s pun st pnire pe t a a a toate mijloacele ce sunt folosite n anumite domenii de afaceri. Vor formate sindicate muncitoreti si cei ce refuz s se uneasc cu s a a a aceste sindicate vor oameni nsemnai. (2 SM 142). t Aceste uniuni sunt unul dintre semnele zilelor din urm . Oamea nii sunt legai n leg turi gata s e aprinse. Ei pot s e membrii t a a a bisericii, dar ct timp aparin acestor uniuni, nu au posibilitatea s p t a a zeasc poruncile lui Dumnezeu; pentru c a aparine acestor uniuni a a t nseamn adesconsidera ntregul Decalog.S iubeti pe Domnul a a s Dumnezeul t u, cu toat inima ta, cu tot suetul t u, cu toat puterea a a a a ta si cu tot cugetul t u; si pe aproapele t u ca pe tine nsui. Luca a a t 10:27. Aceste cuvinte arat ntreaga datorie a omului. Ele presupun a consacrarea n slujba lui Dumnezeu a ntregii ine, trup, suet si t spirit. Cum pot oamenii s asculte aceste cuvinte si n acelai timp a s s e angaj ai n a susine ceea ce priveaz pe vecinii lor de libertate [73] a t t a de aciune? Cum pot oamenii asculta aceste cuvinte, si s fonneze t a asociaii care jefuiesc clasele s race de drepturile care le aparin t a t pe bun dreptate, permindu-le s cumpere si s vnd , doar cu a t a a a anumite condiii? (2 SM 143). t Cei care pretind a copii ai lui Dumnezeu, n nici un caz nu trebuie s se uneasc cu uniunile muncitoreti care sunt formate sau a a s care se vor forma, Domnul interzice aceasta. Nu pot cei ce studiaz a profeiile s vad si s neleag ce se a naintea noastr ? (2 SM t a a a t a a a [74] 144).

Capitolul 16 Decretul de moarte


Decretul de moarte din Apocalipsa 13:15 este ultimul act al dramei. Acest p mnt a ajuns aproape de situaia n care Dumnezeu va a t permite nimicitorului s -i ndeplineasc lucrarea lui asupra p mnas a a tului. nlocuirea Legii lui Dumnezeu prin legi omeneti, n larea s at doar prin autoritate omeneasc a duminicii n locul Sabatului bia blic, este ultimul act n drama p mntului. Cnd aceast substituire a a devine universal , atunci se va ar ta Dumnezeu. (7T 141). a a R bdarea divin pe sfrite a a s Dumnezeu ine o evidena a tuturor popoarelor... Cnd sumele t t adunate din registrele de evidena ale cerului vor ajunge la m sura t a maxim a nelegiuirii, va veni mnia, neamestecat cu mil , si atunci a a a se va vedea ce lucru nfricoator este s abuzezi de r bdarea lui Dums a a nezeu. Aceasta i va ajunge limita maxim atunci cnd popoarele s a se vor uni ca s desineze Legea lui Dumnezeu. (5T 524). a t Apoi Satana i va mpinge pe locuitorii p mntului ntr-un mare a si ultim necaz... ntreaga lume va cuprins ntr-o distrugere mult a mai teribil dect cea care a venit asupra Ierusalimului din vechime. a (GC 614). Va o scen de conict pe care nu o poate descrie nici o pan a a omeneasc . (Ed. 180). a ... Focul pasiunilor si f r delegilor, odat sc pat de sub control, aa a a [75] va umple p mntul cu suferina si pustiire. (PP 102). a t Astfel va veni un decret Puterile p mnteti vor decreta ca toi, mici si mari, s raci si a s t a bogai, liberi si robi, s se supun ... Se va declara n nal c ei sunt t a a a vrednici de moarte. (GC 604). 80

Decretul de moarte

81

n cele din urm , un decret universal i va condamna pe acetia a s ca meritnd moartea. (PK 512). Bazele unui astfel de decret Se va susine c cei ce stau n opoziie faa de instituia bisericii t a t t t si legea stalului nu trebuie s e tolerai; c este mai bine s sufere ei a t a dect s e aruncat o ntreag naiune n confuzie si haos. (GC615) a a a t Decretul va ng dui un anumit timp naintea execuiei. a t Acest, argument va p rea conving tor; si n cele din urm va a a a publicat un decret... dnd libertate oamenilor, ca dup un anumit a timp s -i ucid . (GC 615). a a Am v zut o hrtie scris ... dnd ordine c dac snii nu se las a a a a t a de credina lor ciudat , dac nu se las de Sabat si nu in ziua nti t a a a t a s pt mnii, oamenii sunt liberi dup un anumit timp s -i ucid . a a a a a (EW 282-283). Cu ce decret istoric se aseam n acesta? a a Decretul care va dat mpotriva poporului lui Dumnezeu va foarte asem n tor cu decretul dat de Ahavero mpotriva iudeilor a a s s de pe vremea Esterei. (5T 450). Acest decret ncepe timpul strmtor rii lui Iacov. a Decretul de a-i ucide pe sni i face pe acetia s strige zi t s a si-noapte dup salvare.Acesta este timpul strmtor rii lui Iacov. a a [76] (EW 36-37). Decretul de moarte se d dup ncheierea timpului de prob . a a a Am v zut c patru ngeri vor ine cele patru vnturi pn cnd a a t a se termin lucrarea lui Isus n Sanctuar, si atunci vor veni cele sapte a pl gi nale. Aceste pl gi i strnesc pe nelegiuii mpotriva celor a a t neprih nii; ei cred c noi am adus urgiile lui Dumnezeu asupra lor, a t a si c , dac ne vor sterge de pe faa p mntului, atunci pl gile se vor a a t a a opri. Se d astfel decretul de ucidere a snilor. (EW 36). a t

82

Gnduri despre cartea Apocalipsei

n cele din urm , se hot r ste ca ntr-o singur noapte s aib loc a a a a a a masacrul universal al Sfntului Bartolomeu. Cnd protecia legilor omeneti va retras de la cei ce onot s a reaz Legea lui Dumnezeu, va o micare simultan , n diferite a s a regiuni, pentru nimicirea lor. Cnd se apropie timpul indicat prin decret, oamenii vor conspira ca s nimiceasc cu des vrire aceast a a a s a sect pe care o ur sc. Se va hot r s i se dea o lovitur decisiv ntr-o a a a a a a singur noapte, care s aduc la t cere vocea opoziiei si mustr rii. a a a a t a [77] (GC 635).

Capitolul 17 Chipul arei


Primul pas c tre chipul arei: apostazia a Dar ce este chipul arei? Si cum va realizat? Chipul este f cut de ara cu dou coarne si este un chip f cut arei, care se nua a a mete, de asemenea, chipul arei. Pentru a vedea cu ce se aseam n s a a chipul si cum va format, trebuie s studiem caracteristicile arei a ns si, papalitatea. a Atunci cnd prima biseric adec zut dep rtndu-se de simplitaa a a tea Evangheliei si a primit riturile si obiceiurile p gne, a pierdut a Spiritul si puterea lui Dumnezeu. Dar pentru a st pni totui con a s stiinele oamenilor, a c utat sprijinul puterii p mnteti. Astfel a t a a s rezultat papalitatea, o biseric care a controlat chiar si puterea staa tului si a folosit-o pentru realizarea planurilor ei, ndeosebi pentru pedepsirea ereziei. Pentru ca Statele Unite s fac un chip arei, a a puterea religioas trebuie s st pneasc asupra guvernului civil, a a a a astfel nct ns si autoritatea statului s e folosit de biseric pentru a a a a a-i atinge scopurile ei. s Apostazia a fost aceea care a condus biserica primar s caa a ute ajutor la conducerea civil si aceasta a preg tit calea pentru a a dezvoltarea papalit iia arei. Pavel spunea:Va veni lep darea at a de credina si se va descoperi omul f r delegii 2 Tes.2:3. n felul t aa acesta apostazia n biseric va preg ti calea pentru chipul arei. a a Biblia spune c nainte de venirea Domnului va exista o stare a de dec dere religioas asem n toare cu aceea din primele veacuri. a a a a S stii c n zilele din urm vor vremuri grele. C ci oamenii a a a a vor iubitori de sine, iubitori de bani, l ud roi, trufai, hulitori, a a s s neascult tori de p rini, nemulumitori, f r evlavie, f r dragoste a a t t aa aa reasc , nenduplecai, clevetitori, nenfrnai, nemblnzii, neiua t t t bitori de bine, vnz tori, obraznici, ngmfai; iubitori mai mult de a t pl ceri dect iubitori de Dumnezeu; avnd doar o form de evlavie a a dar t g duindu-i puterea. 2 Tim.3:l-5. Dar Duhul spune l murit [78] a a a c n vremurile din urm unii se vor lep da de credina, ca s se a a a t a 83

84

Gnduri despre cartea Apocalipsei

alipeasc de duhuri nel toare si de nvaturile dracilor. 1Tim 4:1. a s a at Satana va lucra: cu tot felul de minuni, de semne si puteri minci noase, cu toate am girile nelegiuirii; si toi aceia care n-au primit a t dragostea adev rului ca s e mntuii, vor l sai s primeasc o a a t a t a a lucrare de r t cire, ca s cread o minciun . 2 Tes. 2:9-11. (GC aa a a a 443) Al doilea pas c tre chipul arei: unirea bisericilor protestante. a Charles Beecher, ntr-o predic n anul 1846,a armat c : Lua a crarea denominaiunilor evanghelice protestante s-a dezvoltat pe tot t parcursul sub presiunea grozav a fricii omeneti; ei tr iesc, se mic a s a s a si respir ntr-o stare de lucruri radical corupt , f cnd apel la orice a a a element josnic al rii lor pentru a aduce la t cere adev rul si pentru a a a-i pleca genunchiul naintea apostaziei. Nu s-au ntmplat lucrurile s astfel cu Roma? Nu tr im noi viaa ei din nou? Si ce vedem chiar n a t faa noastr ? Un alt conciliu general! O adunare mondial , o aliana t a a t evanghelic si un crez universal!Predica The Bible a Sucient a Creed prezentat la Fort Wayne, Indiana, Febr.22, 1846. Cnd va a realizat acest lucru, atunci, n efortul de a asigura o uniformitate total , va mai doar un pas pn la recurgerea la fora. (GC 444). a a t Chipul arei are trei caracteristici: 1. Unirea bisericilor protestante. 2. Susinerea instituiilor bisericii (prin taxe impuse) t t 3. Impunerea doctrinelor prin legi date de stat. Toate acestea vor conduce la persecuie. t Cnd bisericile principale din Statele Unite, unite n acele puncte de doctrin care le sunt comune, vor inuena statul pena t tru a impune decretele lor si a susine instituiile lor, atunci America t t [79] protestant va face un chip ierarhiei Romane, iar aplicarea de pea depse civile asupra dizidenilor va rezultatul inevitabil al acestor t aciuni. t Fiara cu dou coarne Va face (va porunci) ca toi, mici si mari, a t bogai si s raci, liberi si robi, s primeasc un semn pe mna dreapt t a a a a sau pe frunte: si nimeni s nu poat cump ra sau vinde dac nu a a a a

Chipul arei

85

are semnul sau numele arei, sau num rul numelui ei. Apoc. 13: a 16.17. (GC 445). Cnd bisericile protestante se vor uni cu puterile civile pentru a susine o religie fals , din cauza c reia str moii lor au suferit t a a a s persecuii crude; cnd statul va folosi puterea lui pentru a impune t hot rrile bisericii si a susine instituiile eiatunci America protesa t t tant va forma un chip papalitii,i va o apostazie naional care a at s t a va duce la ruin naional . (ST, Mar.22,1910;7BC 976) a t a n realitate, legea duminical este chipul arei. a Noi ne apropiem cu pai repezi de aceast perioad . Cnd s a a bisericile protestante se vor uni cu puterea civil n susinerea unei a t religii false, din cauza c reia str moii lor au ndurat persecuii crude, a a s t atunci sabatul papal va impus prin unirea autorit ii bisericii si at a statului. Va o apostazie naional ce se va srari printr-o ruin t a s a naional . (ST, Nov.8, 1899). t a Istoria se va repeta. Religia fals va n lat . Prima zi a s pa at a a t mnii, o zi obinuit de lucru, neavnd nimic sfnt, va pream rit a s a a a aa cum a fost chipul n Babilon. Tuturor naiunilor, limbilor si pos t poarelor li se va porunci s se nchine acestui sabat fals. Acesta este a planul Satanei de a face f r valoare ziua instituit de Dumnezeu si aa a dat lumii ca o amintire a creaiunii. (ST, Mai 6, 1877). a t Romanitii declar c : P zirea duminicii de c tre protestani s a a a a t este un omagiu pe care ei l aduc f r voia lor autorit ii Biseriaa at cii CatoliceMgr. Segur, Plain Talk About The Protestantism of Today, pag. 213. Impunerea p zirii duminicii din partea bisericilor a protestante este o impunere a nchin rii la papalitate, la ar . Aceia a a care, nelegnd cerinele poruncii a patra, aleg s p zeasc sabatul [80] t t a a a cel fals n locul celui adev rat, aduc prin aceasta nchinare acelei a puteri prin care a fost poruncit . ns chiar prin actul impunerii unei a a datorii religioase de c tre puterea civil , bisericile vor face un chip a a arei; de aceea impunerea p zirii duminicii n Statele Unite va o a impunere a nchin rii la ar si la chipul ei. (GC 448-449). a a Cnd statul va impune decretul si va susine instituiile bisericii, t t atunci America protestant va forma un chip papalit ii. Atunci a at Biserica adev rat va asaltat de persecuie aa cum a fost poporul a a a t s lui Dumnezeu n timpurile antice. Aproape orice secol ne ofer a

86

Gnduri despre cartea Apocalipsei

exemple a ceea ce pot s fac inimile omeneti conduse de furie si a a s r utate sub pretextul unui serviciu adus lui Dumnezeu, sub protecia a t bisericii si statului. Bisericile protestante care au p sit pe urmele a Romei, prin a forma aliane cu puterile seculare, au manifestat o t dorina similar de a restrnge libertatea de contiina. Ct de muli t a s t t lucr tori nonconformiti au suferit sub puterea Bisericii Anglicane! a s Persecuia urmeaz ntotdeauna unei restrngeri a libertii religioase t a at din partea guvern rilor civile. (ST, Nov.8, 1899). a Civa pai ce conduc la chipul arei: t s l.O ntreit unire ntre protestantism, catolicism si spiritism. a Prin decretul care va impune instituia papalit ii n c lcarea t at a Legii lui Dumnezeu, naiunea american se va dep rta cu totul de t a a dreptate. Cnd protestantismul va ntinde mna peste pr pastie ca a s prind mna puterii romane, cnd o va ntinde peste abis ca s a a a dea mna cu spiritismul, cnd, sub inuena acestei ntreite aliane, t t America va lep da orice principiu al Constituiei de stat protestant a t si republican si va susine r spndirea minciunilor si am girilor t a a papalitii, atunci vom putea sti c sfritul este aproape. at a s Dup cum apropierea otirilor romane a fost pentru ucenici un a s semn al iminentei distrugeri a Ierusalimului, tot astfel si aceast a [81] apostazie poate un semn pentru noi c ndelunga r bdare a lui a a Dumnezeu a ajuns la sfrit si c naiunea american si-a umplut s a t a m sura nelegiuirii ei, iar ngerul harului se preg tete s -i ia zborul a a s as spre a nu se mai ntoarce niciodat . Atunci poporul lui Dumnezeu va a aruncat n acele scene de strmtorare si necaz pe care profeii le-au t descris ca timpul de strmtorare al lui Iacov. Strig tul credincioilor a s persecutai se urc la cer. Si dup cum sngele lui Abel a strigat t a a din p mnt, tot astfel exist voci care strig c tre Dumnezeu din a a a a mormintele martirilor, adncul m rii, peterile munilor si celulele a s t nchisorilor: Pn cnd St pne, Tu, care eti sfnt si adev rat, a a s a z boveti s judeci si s r zbuni sngele nostru asupra locuitorilor a s a a a p mntului? (5T 451; GC 588-589). a 2. Cretinizarea spiritismului va distruge zidurile de desp rs a t ire. Deoarece spiritismul imit din ce n ce mai mult cretinismul a s cu numele, el are o putere mai mare s am geasc si s ncurce. a a a a

Chipul arei

87

Dup concepia actual , chiar si Satana s-a convertit. El va apare a t a sub forma unui nger de lumin . Prin mijlocirea spiritismului, se a vor face minuni, bolnavii vor vindecai si vor avea loc miracole t incontestabile. Si, deoarece duhurile m rturisesc credina n Biblie a t si dau pe faa respect pentru instituiile bisericii, lucrarea lor va t t acceptat ca o manifestare a puterii divine. a Linia de deosebire ntre cretinii cu numele si cei nelegiuii, s t abia se mai distinge ast zi. Membrii bisericii iubesc ce iubete a s lumea si sunt gata s se uneasc cu ea, iar Satana s-a hot rt s -i a a a a uneasc ntr-o singur organizaie si n felul acesta s -i nt reasc a a t as a a puterea aruncndu-i n braele spiritismului. Papistaii, care se laud t s a cu minunile, pretinznd c sunt un semn sigur al bisericii celei a adev rate, vor am gii cu uurina de aceast putere f c toare a a t s t a a a de minuni; iar protestanii, care au lep dat scutul adev rului, vor t a a am gii si ei. Papistaii, protestanii si cei lumeti vor primi n a t s t s egal m sur o form de evlavie, f r putere, si vor vedea n aceast a a a a aa a uniune o mare micare pentru poc ina lumii ntregi si inaugurarea s a t [82] mileniului mult ateptat. (GC 588-589). s 3. Prin calamit i naturale, Satana i va conduce pe oameni at la snirea falsului sabat. t Satana lucreaz si prin elementele naturii pentru a-i strnge a s seceriul de suete nepreg tite. El a studiat secretele laboratoarelor s a naturii si i folosete toat puterea pentru a dirija aceste elemente s s a att ct i ng duie Dumnezeu. Cnd i s-a ng duit s -1 chinuiasc a a a a pe Iov, ct de repede au fost distaise turmele, cirezile, robii, casele si copiii, necazurile venind unul dup altul ca ntr-o singur clip . a a a Dumnezeu este acela care ocrotete f pturile Sale si le nconjur s a a pentru a le feri de puterea distrug torului. Dar lumea cretin a a s a dovedit dispre faa de Legea lui Iehova; Domnul ns va face exact t t a ce a spusi va retrage binecuvnt rile de pe p mnt si-Si va s a a ndep rta grija Sa ocrotitoare de la aceia care se r scoal mpotriva a a a Legii Sale nv nd si oblignd si pe alii s fac la fel. Satana are at t a a st pnire peste toi aceia pe care nu-i protejeaz Dumnezeu n mod a t a deosebit. El va favoriza si va face pe unii s prospere pentru a-i a aduce la ndeplinire planurile, si va aduce necazuri peste alii f cnd t a pe oameni s cread c Dumnezeu este Acela care-i chinuiete. a a a s n timp ce va ap rea naintea copiilor oamenilor ca un mare a medic care le poate vindeca bolile, el va aduce boala si dezastrul,

88

Gnduri despre cartea Apocalipsei

pn acolo nct oraele populate vor aduse n stare de ruin si a s a p r sire. Chiar acum el este la lucru. Satana i exercit puterea Sa aa s a n accidente si calamiti pe mare si pe uscat, n marile conagraii, at t n furtuni grozave si uragane pustiitoare, inundaii, cicloane, valuri t uriae si n cutremure, n toate locurile si n mii de forme. El distruge s recolta gata de recoltat si, ca urmare, vine foametea si suferina. El t face ca aerul s e poluat de moarte si mii de oameni pier din cauza a polu rii. Aceste calamiti vor deveni din ce n ce mai frecvente si a at mai dezastruoase. Distrugerea va veni att asupra oamenilor ct si a animalelor.Tara este trist , sleit de puteri; locuitorii sunt mhnii a a t [83] si tnjesc; p mntul afost spurcat de locuitorii lui, ei c lcau legile, a a nu ineau poruncile si rupeau leg mntul cel venic! Is.24:4,5. t a s Si atunci am gitorul cel mare va convinge pe oameni c aceia a a care slujesc lui Dumnezeu provoac toate aceste rele. Clasa de oaa meni care a provocat dizgraia cerului va pune toate necazurile lor t asupra acelora a c ror ascultare de Legea lui Dumnezeu este o musa trare continu pentru cei ce o calc . Se va spune c oamenii insult a a a a pe Dumnezeu prin c lcarea sabatului duminical; c acest p cat a a a a adus calamitile care nu vor nceta pn nu se va impune cu strictee at a t p zirea duminicii; si c aceia care susin cerinele poruncii a patra, a a t t distrugnd respectul pentru duminic , sunt tulbur torii poporului, a a mpiedicnd revenirea lor n graia divin si n prosperitate material . t a a n felul acesta, acuzaia ridicat n vechime mpotriva slujitorului lui t a Dumnezeu, se va repeta pe motive la fel de bine stabilite: Abia a z rit Ahab pe Ilie si i-a zis: -Tu eti acela care nenoroceti pe Israel?a s s Ilie a r spuns: -Nu eu nenorocesc pe Israel; ci tu, si casa tat lui t u, a a a indc ai p r sit poruncile Domnului si te-ai dus dup Baali.- 1 a t aa a Regi 18:17,18. Cnd mnia oamenilor va provocat prin acuzaii a t neadev rate, ei vor lua faa de trimiii lui Dumnezeu o atitudine a t s foarte asem n toare cu aceea pe care Israelul apostaziat a luat-o faa a a t de Ilie. (GC 589-590). 4. Pasul urm tor va fatal. a Demnitarii bisericii si ai statului se vor uni pentru a corupe, a convinge, a constrnge toate clasele de oameni s cinsteasc dumia a nica. Lipsa autoritii divine va nlocuit cu decretele prigonitoare. at a Corupia politic distruge iubirea de dreptate si respectul pentru ade t a v r;chiar si n America cea liber , conduc torii si legiuitorii, pentru a a a a-i asigura favoarea public , se vor supune cererii populare de a da s a

Chipul arei

89

o lege care s impun p zirea duminicii. Libertatea de contiina, a a a s t care a costat o jertfa att de mare, nu va mai respectat . n lupta a care se apropie cu pai repezi, vom vedea exemplicate cuvintele s profetului: Si balaurul, mniat pe femeie, s-a dus s fac r zboi a a a cu r m sia seminei ei, care p zesc poruncile lui Dumnezeu, si in a a t t a t [84] m rturia lui Isus Hristos.Apoc. 12:17. (GC.592) a

Capitolul 18 Semnul arei


Cei ce primesc semnul arei sunt n opoziie cu cei ce in t t poruncile lui Dumnezeu. Dup avertizarea mpotriva nchin rii la ar si la chipul ei, a a a profeia spune: Aici sunt cei care p zesc poruncile lui Dumnezeu t a si credina lui Isus. Deoarece aceia care p zesc poruncile lui Dum t a nezeu sunt pui n felul acesta n contrast cu aceia care se nchin s a arei, chipului ei, si primesc semnul ei, nelegem c p zirea Legii t a a lui Dumnezeu, pe de o parte, si c lcarea ei, pe de alt parte, va face a a deosebirea ntre nchin torii lui Dumnezeu si nchin torii arei. a a (GC 445-446). Duminica este semnul autorit ii papale. at Ca semn al autoritii Bisericii Catolice, scriitorii papistai ciat s teaz :Chiar actul schimb rii Sabatului n Duminic pe care protesa a a tanii l admit... deoarece prin p zirea duminicii ei recunosc puterea t a bisericii de a rndui s rb tori si de a impune p zirea lor.Henry a a a Tuberville, An Abridgement of the Cristian Doctrine, pag. 5 8. Ce este deci schimbarea Sabatului dect semnulsau dovada autoritii at Bisericii Romanesemnul arei? Biserica Romano-Catolic nu a renunat la pretenia ei de suprea t t maie; si cnd lumea si bisericile protestante accept un sabat creat t a de ea, n timp ce leap d Sabatul biblic, ei admit, n realitate, aceast a a a ncumetare. Ei i pot ntemeia schimbarea pe autoritatea tradiiei s t si pe aceea a snilor p rini; dar, f cnd lucrul acesta, ei trec cu t a t a vederea nsui principiul care i desparte de Roma -Biblia si numai s Biblia este religia protestanilor. Catolicii pot vedea c protestanii t a t se am gesc singuri atunci cnd nchid ochii cu bun stiina la faptele a a t n cauz . Pe m sur ce micarea pentru impunerea duminicii cap t a a a s aa [85] simpatie, ei se bucur , ind siguri c aceasta va aduce n curnd a a ntreaga lume protestant sub steagul Romei. (GC 448). a 90

Semnul arei

91

Schimbarea poruncilor lui Dumnezeu este semnul special al arei si totodat al chipului arei. a Caracteristica deosebit a arei precum si a chipului ei este a schimbarea poruncilor lui Dumnezeu. Daniel spune despre cornul cel mic, papalitatea: Se va ncumeta s schimbe vremile si legea a Dan.7:25. Pavel numea aceeai putere omul f r delegii, care urma s aa s se nale pe sine mai presus de Dumnezeu. O profeie este coma t t pletat de alta. Numai prin schimbarea Legii lui Dumnezeu putea a papalitatea s se nale mai presus de Dumnezeu; oricine va p stra cu a t a bun stiina legea aa cum a fost ca schimbat va da cinste suprem a t s a a acelei puteri prin care s-a f cut schimbarea. Un asemenea act de a ascultare de legile papale va un semn de supunere faa de papa, n t locul supunerii faa de Dumnezeu. (GC 446). t Semnul arei este primit dup promulgarea decretului a duminical. Cretinii din generaiile trecute au p zit duminica, creznd c s t a a f cnd astfel ei p zesc Sabatul biblic; si ast zi mai exist cretini a a a a s adev rai n ecare biseric , inclusiv n cea romano-catolic , care a t a a cred cu sinceritate c duminica este Sabatul rnduit de Dumnezeu. a Dumnezeu primete sinceritatea si integritatea lor faa de El. Dar s t atunci cnd p zirea duminicii va impus prin lege, iar lumea va a a edicat cu privire la obligaia p zirii adev ratului Sabat, atunci a t a a toi aceia care vor c lca porunca lui Dumnezeu, pentru a asculta de t a o hot rre care nu are o autoritate mai nalt dect cea a Romei, vor a a onora prin aceasta papalitatea mai presus de Dumnezeu. Ei aduc cinste Romei si puterii care impune instituia rnduit de Roma, t a nchinndu-se arei si chipului ei. Cnd oamenii leap d instituia a a t pe care Dumnezeu a declarat-o semnul autoritii Sale si cinstesc n at locul ei ceea ce Roma a ales ca semn al supremaiei ei, prin aceasta [86] t accept semnul supunerii faa de Romasemnul arei. Lucrul a t acesta nu se va produce pn cnd situaia nu va prezentat clar a t a naintea poporului, iar oamenii vor pui s aleag ntre poruncile s a a lui Dumnezeu si poruncile omeneti; cei care continu n nelegiuire s a vor primi semnul arei. (GC 449).

92

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Se vor constitui dou grupe: cei ce primesc semnul arei si a cei ce primesc sigiliul lui Dumnezeu. Neghina si grul nu vor mai r mne amestecate. a n nalul controversei, ntreaga cretin tate va divizat n s a a dou clase maricei ce p zesc poruncile lui Dumnezeu si credina a a t n Isus si cei ce se nchin arei si chipului ei, si primesc semnul a ei. Dei biserica si statul i vor uni puterea pentru a-i constrnge s s pe toi, mici si mari, bogai si s raci, slobozi si robi (Apoc.l3:16), t t a s primeasc semnul arei, totui poporul lui Dumnezeu nu-1 a a s va primi. Profetul de pe Patmos i-a v zut pe cei care au obinut a t biruina asupra arei si asupra chipului ei, asupra semnului ei si t asupra num rului numelui ei, stnd pe o mare de sticl , avnd hara a fele lui Dumnezeu si cntnd cntarea lui Moise si a Mielului. Apoc.l5:2.3. nc n-a sosit timpul ncerc rii. a a Schimbarea Sabatului este semnul sau pecetea autoritii Biseat ricii Romano-Catolice. Cei ce, nelegnd cerinele poruncii a patra, t t aleg s p zeasc sabatul fals n locul celui adev rat, aduc n felul a a a a acesta omagiu puterii care 1-a instituit. Semnul arei este sabatul papal, care continu s e acceptat de lume n locul zilei desemnate a a de Dumnezeu. Nimeni n-a primit nc semnul arei. nc n-a sosit timpul ncera a c rii. n ecare biseric exist cretini adev rai, inclusiv n Biserica a a a s a t Romano-Catolic . Nimeni nu este condamnat nainte de a avea lua [87] mina si a nelege cerinele poruncii a patra. Dar cnd decretul va t t impune sabatul contraf cut, si puternicul strig t al celui de-al treilea a a nger va avertiza oamenii mpotriva nchin rii la ar si la chipul a a ei, se va trasa o linie clar ntre adev r si minciun . Atunci cei care a a a continu n nelegiuire, vor primi semnul arei. a Noi ne apropiem cu pai repezi de aceast perioad . Cnd bis a a sericile protestante se vor uni cu puterea civil n susinerea unei a t religii false, din cauza c reia str moii lor au suferit persecuii crude, a a s t atunci sabatul papal va impus prin unirea autoritii bisericii cu a at statului. Va urma o apostazie naional care se va sfri doar printr-o t a s ruin naional . (Ev. 234-235). a t a

Semnul arei

93

Cu toate c nc n-a sosit timpul ncerc rii, din 1844 Sabatul a a a este un test. Am v zut c Isus a nchis ua n Sfnta si c nimeni nu o a a s a poate deschide; si c El a deschis ua n Sfnta Sntelor si nimeni a s nu o poate nchide. Apoc.3:7,8; si de cnd Isus a deschis ua n s Sfnta Sntelor, care conine chivotul, de atunci poruncile au fost t descoperite poporului lui Dumnezeu, si ei sunt testai n privina t t Sabatului. Am v zut c testul prezent cu privire la Sabat nu putea veni pn a a a cnd nu se termina mijlocirea lui Isus n Sfnta si pn ce El nu a avea s treac dincolo de a doua perdea; de aceea cretini i care a a s adormiser nainte de a se deschis ua n Sfnta Sntelor, cnd s-a a s terminat strig tul de la miezul nopii, n luna a saptea a anului 1844, a t si care nu au inut adev ratul Sabat, acum se odihnesc n sperana; t a t pentru c ci nu aveau lumina si deci nici testul cu privire la Sabat a pe care-1 avem noi acum, de cnd ua a fost deschis . Am v zut s a a c Satana ispitea n acest punct pe unii din poporul lui Dumnezeu. a Deoarece att de muli buni cretini au adormit n triumful credinei t s t f r s p zit adev ratul Sabat, ci se ndoiesc c acesta ar un test aa a a a a acum pentru noi. Dumanii adev rului prezent au ncercat s deschid ua n s a a a s Sfnta pe care a nchis-o Isus si s nchid ua n Sfnta Snte a a s lor, pe care El a deschis-o n 1844, unde este chivotul ce conine cele [88] t dou table de piatr pe care sunt scrise cele zece porunci cu degetul a a lui Iehova. Satana folosete acum, n acest timp al sigil rii, orice viclenie ca s a s abat cugetele poporului lui Dumnezeu de la adev rul prezent si a a a s -1 fac s ezite. Am v zut un acoper mnt pe care Dumnezeu l a a a a a ntinsese deasupra poporului S u ca s -1 apere n timpul strmtor rii, a a a si ecare suet, care era hot rt pentru adev r si avea o inim curat , a a a a urma s e acoperit cu acoper mntul celui Atotputernic. (EW a a 42-43; 6T 16-19).

94

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Prin respingerea Sabatului, oamenii resping Legea si lumea se preg tete pentru propria ei distrugere nal . a s a Dar unde trebuie g sit cauza necredinei larg r spndite, a a a t a lep d rii Legii lui Dumnezeu si a stric ciunii care este legat de a a a a acestea, n str lucirea deplin a luminii Evangheliei, ntr-un veac a a al libert ii religioase? Acum, pentru c Satana nu mai poate ine at a t lumea sub st pnirea lui prin interzicerea Scripturilor, el recurge Ia a alte mijloace pentru a-i atinge acelai scop. Distrugerea credinei n s s t Biblic slujete scopului s u tot att de bine ca si distrugerea Bibliei s a ns si. Prin introducerea convingerii c Legea lui Dumnezeu nu este a a obligatorie, el conduce, n realitate, pe oameni s o calce ca si cnd a ar cu totul necunosc tori ai cerinelor ei. Si acum, ca si n veaa t curile trecute, el a lucrat prin biseric pentru a-i realiza planurile. a s Organizaiile religioase din zilele noastre au refuzat s asculte adet a v rurile nepopulare descoperite clar n Scripturi si comb tndu-le, a a au adoptat interpret ri si au luat poziii care au sem nat pe o scar a t a a larg seminele scepticismului. Acceptnd r t cirea papal despre a t aa a nemurirea natural a suetului si contienta omului n moarte, eiau a s lep dat singura ap rare mpotriva am girilor spiritismului. Doctrina a a a cu privire la chinurile venice a condus pe muli s nu mai cread s t a a n Biblie. Si cnd preteniile poruncii a patra sunt susinute naintea t t oamenilor, se descoper c este poruncit p zirea Sabatului zilei a a a a [89] a saptea; si ca singura cale de a se elibera de o datorie pe care nu sunt gata s o ndeplineasc , muli nv atori populari declar c a a t at a a Legea lui Dumnezeu nu mai este obligatorie. n felul acesta ci leap d Legea si odat cu ca si Sabatul. Cnd lucrarea pentru reforma a a a Sabatului se extinde, aceast lep dare a Legii divine, pentru a evita a a cerinele poruncii a patra, va deveni aproape general . nvaturile t a at conduc torilor religioi au deschis ua c tre necredina, spiritism si a s s a t dispreuirea Legii snte a lui Dumnezeu; asupra acestor conduc tori t a st o r spundere grozav pentru nelegiuirea care exist n lumea a a a a [90] cretin . (GC 586-587). s a

Capitolul 19 Spiritism I
Diavolul vine cu teorii false si stiinice. t Teorii stiinice false vin ca un ho n noapte, furnd semnele t t de hotar si subminnd stlpii credinei noastre. Dumnezeu mi-a t ar tat c studenii n medicin nu trebuie s e educai n astfel de a a t a a t teorii, deoarece El nu le vaaproba. Acestea spiritualizeaz doctrinele a adev rului prezent pn cnd nu se mai face nici o distincie ntre a a t materie si spirit. Voi stii c Satana va veni s nele, dac este posibil chiar pe t a a s a cei alei. El pretinde c este Hristos si vine, dndu-se drept cel mai s a de seam medic misionar. El va face s coboare foc din cer, n v zul a a a oamenilor, pentru a dovedi c el este Dumnezeu. Noi trebuie s st m a a a la ad postul adev rurilor Bibliei. Acoper mntul adev rului este a a a a singurul sub care putem sta n sigurana. (RH,Apr.l4,1903;MM) t Adev rul cerului amestecat cu erori diavoleti a s Acum Satana deine avantaj n multe lucruri. El se poate referi t la acele splendori pe care le-a avut n Sanctuarul ceresc, de parc a ele i aparin, si o va face. El lucreaz asupra minilor omeneti si va t a t s aduce toate am girile de care e n stare si le va amesteca cu cteva a din nvaturile lui deosebite precum si cu activiti pe care le avea n at at curile cereti. Cu sigurana, lumea va crede c este nemaipomenit. t s t a Noi dorim toat acea str lucire si putere, dar noi vom avea lumina a a adev rului care trebuie s lumineze. ns Satana va prezenta acea a a a lumin pe care o avea n curile cereti, si muli vor crede c acesta a t s t a trebuie s e adev rul, c ci sunt b rbai inteligeni si femei de a a a a t t calitate; astfel el i conduce direct la pierzare venic . (LLM 540). [91] s a Snire modern si spiritism t a Cei care atac Legea lui Dumnezeu lupt mpotriva lui Duma a nezeu nsui; si cei care sunt plini de cea mai mare nverunare s s 95

96

Gnduri despre cartea Apocalipsei

mpotriva poporului p zitoral poruncilor Iui Dumnezeu se laud cel a a mai mult cu vieile lor snte, f r de p cat. Acest lucru poate t aa a explicat numai ntr-un singur mod: ei nu au nici o oglind n care s a a se uile pentru a-i descoperi propriile deformit i ale caracterului. s at Nici Iosif, nici Daniel sau vreunul dintre apostoli nu au pretins c a sunt f r p cat. Oamenii care au tr it cel mai aproape de Dumnezeu, aa a a oameni care mai degrab si-ar sacricat viaa dect s p c tuiasc a t a a a a intenionat mpotriva Lui, oameni pe care Dumnezeu i-a onorat cu lut min si putere divin , s-au recunoscut pe ei nii p c toi, nedemni a a ss a a s de marea Sa bun voina. Ei si-au simit sl biciunea si, ndurerai din a t t a t cauza propriilor p cate, au ncercat s copieze modelul: Isus Hristos. a a Pe p mnt, exist doar dou clase, copiii ascult tori ai lui Duma a a a nezeu si cei neascult tori. Cu o anumit ocazie, Hristos a prezentat a a ascult torilor S i lucrarea de judecat n cuvintele: Cnd va veni a a a Fiul omului n slava Sa, cu toi snii ngeri, va sedea pe scaunul de t t domnie al slavei Sale. Toate neamurile vor adunate naintea Lui. El i va desp ri pe unii de alii cum desparte p storul oile de capre; at t a si va pune oile la dreapta, iar caprele la stnga Lui. Atunci mp ratul a va zice celor de la dreapta Lui: -Venii binecuvntaii Tat lui Meu de t t a motenii mp ria, care v-a fost preg tit de la ntemeierea lumii. s t a at a a C ci am fost mnd, si Mi-ai dat de mncat: Mi-a fost sete, si a a t Mi-ai dat de b ut; am fost str in, si M-ai primit; am fost gol, si t a a t M-ai mbr cat; am fost bolnav, si ai venit s M vedei; am fost t a t a a t n temnia, si ai venit pe Ia Mine-. Atunci cei neprih nii i vor t t a t r spunde: Doamne, cndTe-am v zut noi mnd, si Ti-am dat a a a s m nnci? Sau indu-Ti sete, si Ti-am dat de b ut? Cnd Te-am a a a v zut noi str in, si Te-am primit? Sau gol, si Te-am mbr cat? Cnd a a a Te-am v zut noi bolnav sau n temnia, si am venit pe la Tine? a t [92] Drept r spuns, mp ratul le va zice: Adev rat v spun c , ori de a a a a a cte ori ai f cut aceste lucruri unuia din aceti foarte nensemnai t a s t frai ai Mei, Mie mi le-ai f cut. Matei 25:31-40. t t a n felul acesta Hristos identic interesele Sale cu acelea ale a umanitii suferinde. Orice atenie acordat copiilor S i, El consider at t a a a c I-a fost acordat Lui personal. Cei care pretind snire modern a a t a vor veni cu ndr zneal l ud roas , zicnd: a a a a a Doamne, Doamne, nu ne cunoti? Nu am proorocit noi n Nus mele T u? Si n-am scos noi draci n Numele T u? Si nu am f cut noi a a a minuni n Numele T u Oamenii descrii aici, care au aceste pretena s

Spiritism I

97

ii, unii aparent cu Isus n toate faptele lor, sunt bine reprezentai de t t t cei care pretind snire modern , dar care sunt n r zboi cu Legea t a a lui Dumnezeu. Hristos i numete lucr tori ai f r delegii, deoarece s a aa ei sunt nel tori, purtnd hainele neprih nirii ca s ascund r utatea s a a a a a sueteasc a inimilor lor nesnite. Satana s-a cobort n aceste zile a t din urm pentru a lucra cu toat nel ciunea f r delegii n cei care a a s a aa pier. M reia Iui satanic face minuni n v zul profeilor fali, n a t a a t s v zul oamenilor, pretinznd c el este, ntr-adev r, nsui Hristos. a a a s Satana d puterea lui celor ce l ajut n nel ciunile lui; de aceea cei a a s a care pretind c au marea putere a lui Dumnezeu, pot descoperii a t numai cu marele detector, Legea Iui Dumnezeu. Domnul ne spune c , dac ar posibil, ei ar nela chiar si pe cei alei. Haina de oaie a a s s pare att de real , att de veritabil , nct lupul nu poate descoperit a a dect dac apel m la marele standard moral al lui Dumnezeu si acolo a a g sim c ei sunt c lc tori ai Legii lui Iehova. a a a a Dac a fost vreodat un timp cnd am avut nevoie de credina a a t si iluminare spiritual , acesta este acum. Cei care vegheaz cu ru a a g ciune si cerceteaz zilnic Scripturile cu o dorina serioas de a a a t a cunoate si a face voia lui Dumnezeu, nu vor dui n r t cire de nici s s aa una dintre nel ciunile Satanei. Numai ei vor discerne pretextul pe s a care-1 adopt oamenii vicleni ca s nele si s ncurce. Att de mult a a s a timp si atta atenie este acordat lumii, mbr c minii, mnc rii si t a a a t a b uturii, c nu mai r mne nici un timp pentru rug ciune si studiul a a a a Scripturii. Noi avem nevoie de adev r n toate privinele si trebuie s -l [93] a t a c ut m aa cum c ut m comorile ascunse. Din toate p rile ne sunt a a s a a at prezentate tot felul de minciuni si oamenii aleg s cread minciuna a a mai degrab dect adev rul, deoarece acceptarea adev rului implic a a a a o cruce. Eul trebuie s e t g duit; eul trebuie s e r stignit. De a a a a a aceea, Satana le prezint o cale mai uoar prin anularea Legii lui a s a Dumnezeu. Cnd Domnul l las pe om s -i urmeze propria lui cale, a as urmeaz cea mai ntunecat or a vieii lui. a a a t ns Domnul va ajuta pe cei care stau n ap rarea adev rului a a a S u. Muli din cei care v d lumina n-o vor accepta, temndu-se s a t a a se ncread n Domnul. a Este un lucru deosebit de nsp imnt tor acela de a nva teorii a a at false si a conduce suetele departe de adev rul care snete inima. a t s

98

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Noi avem nevoie de adev r n orice domeniu. Noi avem nevoie a de el neamestecat cu erori, ncpoluat prin reguli de conduit , obiceiuri a si p reri lumeti. Noi dorim adev rul cu toate inconvenientele lui. a s a Acceptarea adev rului ntotdeauna implic o cruce. (RH, Aug.25, a a 1885). Credina are ca int adev rul. t t a a Sunt dintre aceia care spun: D -mi-L pe Hristos, dar n-am a nevoie de Lege! Ei vorbesc de harul lui Hristos, dar nu stiu nimic despre nsemn tatea harului; pentru c Dumnezeu nu folosete harul a a s S u pentru a anula Legea. Satana a adus confuzie n minile lor, a t conducndu-i s priveasc la Lege ca la un jug al sclaviei, ca la o a a piedic a spiritualit ii. Ei vorbesc despre credina, dar nu cunosc a at t nelesul cuvntului; pentru c credina nu este niciodat desp rit t a t a at a de adev r. (ST, July 31, 1901). a Credina este mijlocul prin care adev rul sau r t cirea i g t a aa s a sete un loc n minte. Prin acelai act al minii este primit adev rul s s t a sau r t cirea, dar exist o diferena categoric ntre a primi Cuvntul aa a t a lui Dumnezeu sau spusele oamenilor. Cnd Hristos s-a descoperit lui [94] Pavel si el s-a convins c persecuta pe Isus n persoana snilor S i, a t a el a acceptat adev rul aa cum este el n Isus. O putere transformaa s toare a fost manifestat asupra minii si caracterului s u si a devenit a t a un om nou n Hristos Isus. El a primit adev rul att de deplin, nct a nici p mntul, nici iadul n-au putut clinti credina lui. (1 SM346). a t Este necesar o nelegere detaliat a naturii omului si a st rii a t a a lui n moarte. Am v zut c snii trebuie s ajung la o nelegere complet a a a t a a t a adev rului prezent, pe care vor obligai s -1 prezinte din Scripturi. a t a Ei trebuie s neleag starea omului n moarte; pentru c spiritele a t a a demonilor li se vor ar ta, pretinznd c sunt prietenii si rudele iubite, a a si le vor declara c Sabatul a fost schimbat si multe alte doctrine a nescripturistice. Vor face tot ce le st n putina pentru a trezi simpatie a t si vor face minuni naintea lor pentru a-i demonstra declaraiile. s t Poporul lui Dumnezeu trebuie s e preg tit pentru a rezista acestor a a spirite, cu adev rul Bibliei, c morii nu stiu nimic si cei ce apar a a t

Spiritism I

99

naintea lor sunt spirite demonice. Minile noastre nu trebuie s e t a ocupate cu lucrurile din jurul nostru, ci trebuie s e ocupate cu a adev rul prezent si cu preg tirea de a da m rturie pentru credina a a a t noastr cu blndee si fric . Noi trebuie s cerem nelepciune de sus a t a a t pentru a putea sta n aceast zi a r t cirii si nel ciunii. (1T300). a aa s a Vocea Adev ratului P stor si a Spiritului Sfnt, n contrast cu a a falsul p stor si falsul Spirit Sfnt a Noi trebuie s m ancorai n Hristos, nr d cinai si xai n a t a a t t credina. Satana lucreaz prin agenii lui. El i alege pe cei ce nu au t a t b ut din apele vieii, a c ror suete sunt dornice dup ceva nou si a t a a neobinuit si care sunt ntotdeauna gata s bea din orice fntn ce s a a li se ofer . Vor auzite voci spunnd: Iat , Hristosul este acolo a a sau Iat -L dincolo, dar noi nu trebuie s le credem. Urmndu-L, a a noi avem dovezi evidente ale vocii Sale. El spune: Eu am p zit [95] a poruncile Tat lui Meu. El i conduce oile pe calea ascult rii umile a s a de Legea lui Dumnezeu, ns niciodat nu le ncurajeaz n c lcaa a a a rea acestei Legi. Vocea unui str in, este vocea cuiva care nici nu a respect , nici nu ascult de Legea sfnt , dreapt si bun a lui Duma a a a a nezeu. Muli fac marc caz de snenie si se mndresc cu minunile pe t t care le s vresc prin vindecarea bolnavilor, dar ei nu respect acest a s a mare standard al neprih nirii. Prin a cui puteri sunt nf ptuite aceste a a vindec ri? Sunt ochii vreunui grup deschii la nc lc rile lor faa a s a a t de Lege? Si iau ei acea poziie de copii ascult tori si umili, gata s t a a asculte toate cerinele lui Dumnezeu? Ioan m rturisete despre cei ce t a s pretind c sunt copiii lui Dumnezeu: Cel ce spune, cu l cunosc, si a nu p zete poruncile Lui este un mincinos si adev rul nu este n el. a s a Nimeni nu trebuie s e nelat. Legea lui Dumnezeu este tot att a s de sfnt ca si tronul S u si prin ca va judecat orice om care vine a a n lume. Nu exist un alt standard pentru a testa caracterul.Dac ei a a nu vorbesc n armonie cu acest cuvnt, nseamn c nu este lumin a a a n ei. Acum, va cazul decis conform cu Cuvntul lui Dumnezeu sau vor crezute preteniile omului? Hristos spune: Dup roadele t a lor i vei cunoate. Dac aceia prin care sunt realizate vindec ri t s a a sunt dispui, pe baza acestor manifest ri, s scuze neglijena lor faa s a a t t de Legea lui Dumnezeu si continu n neascultare, chiar dac au o a a putere orict de mare, aceasta nu nseamn c au marea putere a lui a a

100

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Dumnezeu. Din contr ! Aceasta este puterea f c toare de minuni a a a a marelui nel tor. El este un c lc tor al Legii morale si folosete s a a a s orice procedeu pe care-l poate realiza pentru a orbi oamenii n ceea ce privete adev ratul s u caracter. Noi suntem avertizai c n zis a a t a lele din urm el va lucra cu semne si minuni mincinoase. Si el va a continua aceste minuni pn la ncheierea timpului de prob , pentru a a a le putea prezenta ca dovezi c el este un nger al luminii si nu al a ntunericului. Frailor, noi trebuie s ne ferim de pretinsa snenie care ng t a t a duie c lcarea Legii lui Dumnezeu. Nu pot snii cei ce calc a tt a [96] Legea n picioare si se judec ei nii dup un standard n scocit de a ss a a ei. Un nvator al legii i-a pus lui Isus o ntrebare hot rtoare: nat a vatorule, ce trebuie s fac ca s motenesc viaa venic ? Isus i-a at a a s t s a r spuns: Cum scrie n Lege? Cum citeti n ea? Si el i-a r spuns, a s a zicnd: S iubeti pe Domnul Dumnezeul t u cu toat inima, cu tot a s a a suetul si cu toat puterea ta; si pe semenul t u ca pe tine nsui... a a t Si El i-a r spuns: Bine ai r spuns. F aa si vei avea viaa. Aici, a a a s t deci, este declarat n mod clar c viaa venic depinde de ascultarea a t s a de toate poruncile Legii lui Dumnezeu. (RH,Nov.l7, 1885). Din 1844, ancora suetului este sigur si statornic numai n a a a doua nc pere a Sanctuarului. a Aceasta este o or deosebit de important pentru noi. Satana a a s-a cobort cu putere mare si noi trebuie s ne lupt m din greu ca a a s naint m pe calea noastr c tre mp rie. Noi avem de luptat cu a a a a a at un duman puternic; dar avem un Prieten Atotputernic care s ne s a protejeze si s ne nt reasc n lupt . Dac noi suntem xai cu t rie a a a a a t a n adev rul prezent si avem sperana noastr ca o ancor a suetului a t a a aamcat dincolo de a doua perdea a Sanctuarului, diferitele curente a ale doctrinelor false si r t cirii nu ne pot clinti. Tulbur rile si falsele aa a reformaiuni ale acestor zile nu ne vor clinti pentru c noi stim c t a a St pnul casei s-a ridicat n 1844 si a nchis ua primei nc peri a a s a Sanctuarului ceresc; si acum ne atept m ca ei s ias cu turmele s a a a lor s caute pe Domnul. Dar nu-L vor g si: El s-a retras (n cea a a de a doua nc pere). Domnul mi-a ar tat c puterea care este cu a a a ci este doar o inuena omeneasc si nu puterea lui Dumnezeu. t a (Present Truth, Aug. 1850; RH, voi. 1, p. 11).

Spiritism I

101

Acolo L-am v zut pe Isus, un minunat Mare Preot, stnd naa intea Tat lui. La tivul vemntului S u era un clopoel si o rodie, a s a t un clopoel si o rodie. Cei ce au nviat cu Isus i n lau credina t s at t c tre El n Sfnta Sntelor si se rugau: Tat , d -ne Spiritul T u! a a a a Atunci Isus a suat peste ei Spiritul Sfnt. n acea suare era lumin , a putere si mult dragoste, bucurie si pace. M-am ntors s privesc [97] a a grupa celor ce erau n continuare ngenunchiai naintea tronului; ci t nu stiau c Isus i p r sise. Satana p rea s e lng tron, ncercnd a aa a a a s conduc lucrarea Iui Dumnezeu. I-am v zut privind c tre tron si a a a a rugndu-se: Tat , d -ne Spiritul T u! Satana a suat atunci peste a a a ei o inuena nesfant ; n ea era lumin si mult putere, dar nici un t a a a pic de iubire, bucurie si pace. Tinta Satanei era s -i in pe acetia a t a s n am gire si s abat si s am geasc pe copiii lui Dumnezeu. Am a a a a a a v zul cum unul dup altul p r sesc grupul celor care se rugau la a a aa Isus n Sfnta Sntelor si se al tur acelor oameni dinaintea tronului a a primind ntr-o clip inuena nesfnt a Satanei. (EW 55-56). a t a Chiar naintea rev rs rii adev ratului Spirit Sfnt va o a a a ploaie trzie fals care este nr d cinat n trezirea a a a a evanghelic de la mijlocul secolului al XlX-lea. Apoc.l3:13-14. a Cu toat dec derea larg r spndit a credinei si evlaviei, n a a a a t aceste biserici sunt si urmai adev rai ai lui Hristos. nainte de s a t rev rsarea nal a judec ilor lui Dumnezeu asupra p mntului, a a at a n mijlocul poporului lui Dumnezeu se va da pe faa o astfel de t renviorare a evlaviei cum nu s-a mai v zut din timpurile apostolice. a Spiritul si puterea lui Dumnezeu vor rev rsate asupra copiilor a Lui. Atunci muli se vor desp ri de aceste biserici n care dragostea t at pentru lume a luat locul iubirii faa de Dumnezeu si Cuvntul S u. t a Muli, att pastori ct si laici, vor accepta cu bucurie acele adev ruri t a m ree pe care Dumnezeu le-a rnduit s e proclamate n vremea a t a aceasta, ca s preg teasc un popor pentru a doua venire a Domnului. a a a Vr jmaul suetelor dorete s mpiedice aceast lucrare; si, nainte a s s a a ca s vin timpul pentru o asemenea micare, el va ncerca s o a a s a mpiedice printr-o contrafacere. n bisericile pe care va reui s le s a aduc sub puterea lui am gitoare, va face s par c s-a rev rsat o a a a a a a binecuvntare deosebit a lui Dumnezeu; se va da pe faa ceea ce a t este socotit a un mare interes religios. Mulimile se vor bucura c t a

102

Gnduri despre cartea Apocalipsei

[98] Dumnezeu lucreaz n mod minunat pentru ei, cnd de fapt aceasta a va lucrarea altui spirit. Sub o aparena religioas , Satana va c uta t a a s -i ntind inuena peste lumea cretin . as a t s a n multe din redetept rile care au avut loc n ultima jum tate s a a de secol au fost la lucru aceleai inuene, ntr-o m sur mai mare s t a a sau mai mic , care se vor manifesta n mic rile mult mai ample ale a s a viitorului. (GC 464). Satana nu va imita doar adev rata ploaie trzie ci, de a asemenea, si cea de-a doua venire a lui Hristos. Prin desf surarea puterii sale supranaturale, f cnd din sarpe a a mediumul s u, Satana a provocat c derea lui Adam si a Evei n Eden. a a nainte de ncheierea timpului el va s vri minuni si mai mari. El va a s s vri minuni reale, att ct i permite puterea sa. Scriptura spune a s c : el... am gea pe locuitorii p mntului prin semnele pe care i a a a se d duse s le fac , nu numai prin cele care pretinde c le face. a a a a n acest pasaj se vorbete despre ceva mai mult dect de simple s nel ciuni. Exist ns o limit peste care Satana nu poate s treac , s a a a a a a si aici, el folosete am girea n ajutorul s u si contraface lucrarea pe s a a care nu arc puterea s o realizeze n realitate, n zilele din urm el se a a va nfia n aa fel naintea oamenilor, nct s -i fac s cread c el at s s a a a a a este Hristosul venit a doua oar n lume. El se va preface ntr-adev r a a ntr-un nger de lumin . Cu toate c Satana va nf ia pe Hristos a a at s aproape n orice am nunt, att ct i permit aparenele, totui el nu a t s va am gi pe nimeni dect pe cei ce, asemenea lui Faraon, caut s a a a se mpotriveasc adev rului. (5T 698). a a Credincioii adev rai vor ntlni personal aceast ina si s a t a t cuvntul m rturiei lor i va salva. Apoc.l2:11. a Satana a venit ca un nger de lumin n pustia ispitei pentru a a nela pe Hristos; si el nu vine la om ntr-o form urt , aa cum este s a a s uneori reprezentat, ci ca un nger de lumin . El va veni personicna [99] du-L pe Isus Hristos, f cnd miracole deosebite; si oamenii vor a c dea naintea lui si i se vor nchina ca lui Isus Hristos. Ni se va a porunci s ne nchin m acestei ine pe care lumea o va sl vi ca a a t a Hristos. Ce vom face? -spunei-le c Hristos ne-a avertizat mpotriva t a

Spiritism I

103

unui astfel de duman, care este cel mai r u vr jma al omului, care s a a s pretinde totui c este Dumnezeu; c atunci cnd Hristos i va face s a a s apariia, aceasta va cu o mare putere si glorie, nsoit de mii de t t mii de ori zece mii de ngeri si mii de mii; si c atunci cnd va veni a Hristos noi vom cunoate vocea lui. s (RH,Dec.l8, 1888; 6 BC 1105-1106). ngerii c zui pe p mnt formeaz aliane cu oamenii nelegiuii. a t a a t t n acest veac, antihrist va ap rea ca adev ratul Hristos, si atunci a a Legea lui Dumnezeu va complet anulat n cadrul naiunilor lumii a t noastre. R zvr tirea mpotriva Legii snte a lui Dumnezeu va a a repede preg tit . Dar adev ratul conduc tor al acestei r zvr tiri a a a a a a este Satana mbr cat ca un nger de lumin . Oamenii vor nelai a a s t si-1 vor n la pe el n locul lui Dumnezeu, zeicndu-1. Dar Cel at Atotputernic va interveni si va rostit sentina mpotriva bisericilor a t apostate care sunt unite n pream rirea diavolului. Tocmai pentru a aceea, ntr-o singur zi vor veni urgiile ei: moartea, tnguirea si a foametea. Si va ars de lot n foc, pentru c Domnul Dumnezeu a a care a judecat-o este tare. (TM 62). Am girea si distrugerea Satanei ating punctul culminant n a timpul necazului cel mare. Apostolul Ioan a auzit n viziune un glas tare din cer, exclamnd: Vai de voi p mnt si mare! C ci diavolul s-a pogort la voi, cua a prins de o mnie mare, indc stie c are puin vreme Apoc.l2:12. a a t a Teribile sunt scenele care provoac aceast exclamaie din partea glaa a t sului ceresc. Mnia Satanei crete pe m sur ce timpul i se scurteaz , s a a a iar lucrarea lui de am gire si de distrugere i va atinge apogeul n a s timpul strmtor rii. a Semne ngrozitoare, cu un caracter supranatural, se vor descoperi n curnd n ceruri, ca dovad a puterii f c toare de minuni a [100] a a a demonilor. Duhuri de demoni vor merge la mp raii p mntului si a t a n lumea ntreag pentru a-i lega n am gire si pentru a-i ndemna s a a a se uneasc cu Satana n ultima lui lupt mpotriva conducerii cerua a lui. Prin aceste mijloace, vor am gii deopotriv conduc torii si a t a a supuii. Se vor ridica persoane care vor susine c sunt nsui Hristos s t a s si vor pretinde titlul si nchinarea care aparin R scump r torului t a aa

104

Gnduri despre cartea Apocalipsei

lumii. Ei vor face minuni uimitoare de vindecare si vor declara c a au descoperiri din cer, contrazicnd m rturia Scripturilor. a Ca o ncoronare a marii lucr ri de am gire, nsui Satana va a a s lua chipul lui Hristos. Biserica a m rturisit timp ndelungat c aa a s teapt venirea Mntuitorului, ca o mplinire a n dejdii ei. Acum, a a am gitorul cel mare va face s par c Hristos ar venit. n difea a a a ritele p ri ale p mntului. Satana se va prezenta ntre oameni ca at a o ina maiestuoas , de o str lucire orbitoare, care se aseam n cu t a a a a descrierea Fiului lui Dumnezeu dat de Ioan n Apocalipsa 1:13.15. a Slava carc-1 nconjur nu este ntrecut de nimic din ceea ce ochii a a omeneti au v zut vreodat . n v zduh r sun strig tul de biruina: s a a a a a a t A venit Hristos! A venit Hristos! Oamenii se arunc la p mnt a a n adorare naintea lui, n timp ce el i ridic minile si pronuna s a t asupra lor o binecuvntare, aa cum Hristos binecuvnta pe ucenicii s S i cnd era pe p mnt. Glasul lui este pl cut, mieros si melodios. a a a ntr-un ton amabil si plin de simpatie, el prezint unele din adev ru a a rile cereti pline de har pe care Mntuitorul le-a rostit; vindec bolile s a din popor, si, apoi, imitndu-L pe Hristos, pretinde c a schimbat a Sabatul n duminic si poruncete tuturor s sneasc ziua pe care a s a t a el a binecuvntat-o. El declar c aceia care st ruiesc s sneasc a a a a t a ziua a saptea hulesc numele lui, refuznd s asculte de ngerii trimii a s la ei cu lumin si adev r. Aceasta este am girea cea mai puternic , a a a a aproape copleitoare. Ca si samaritenii care au fost am gii de Simon s a t Magul, mulimile, de la cel mai mic pn la cel mai mare, vor da t a atenie acestor vr jitorii, zicnd: Aceasta este puterea cea mare a t a lui Dumnezeu. Fapte 8:10. [101] Dar poporul lui Dumnezeu nu va indus n eroare, nvaturile at acestui Hristos fals nu sunt n armonie cu Scripturile. Binecuvntarea lui este pronunat asupra nchin torilor arei si ai chipului ei, chiar t a a asupra acelei categorii de oameni peste care se va rev rsa mnia a neamestecat a lui Dumnezeu, aa cum declar Biblia. a s a Si, ce este mai important, lui Satana nu-i este ng duit s contra a a fac felul venirii lui Hristos. Mntuitorul a avertizat pe poporul S u a a mpotriva am girii n acest punct si a prezis cu claritate modul celei a de a doua Sa veniri. Se vor scula Hristoi mincinoi si prooroci s s mincinoi; vor face semne mari si minuni, pn acolo nct s nele, s a a s dac va cu putina, chiar si pe cei alei. Deci, dac v vor zice: a t s a a -Iat -L n pustie-, s nu v ducei acolo! -Iat -L n od ie ascunse-, a a a t a at

Spiritism I

105

s nu credei. C ci cum iese fulgerul de la r s rit si se vede pn la a t a aa a apus, aa va si venirea Fiului omului. Matei 24:24-27,31; 25:31; s Apoc. 1:7; 1 Tcs.4:16.17. Nu este posibil contrafacerea acestei a veniri. Ea va universal cunoscut si v zut de toat lumea. (GC a a a a 623-625). A face o lege religioas nseamn a-l pune pe Satana n a a drepturi legale. Vr jmaul stie c dac biserica poate controlat prin decrete a s a a a politice si dac poate condus s se uneasc cu lumea, atunci, n a a a a mod real, ea l recunoate drept conduc toral ei. Atunci, autoritatea s a poruncilor f cute de om va lucra n opoziie cu rnduiala guvern rii a t a cereti. Sub conducerea lui Satana, oamenii se vor lipsi de Legile s drepte si snte ale lui Dumnezeu cu privire la Sabat, a c rui p zire a a trebuie s e pentru totdeauna un semn ntre Dumnezeu si poporul a [102] S u. (ST, Nov.22, 1899). a

Capitolul 20 Spiritism II
Un dragon cu mii de capete Pericolul doctrinelor spiritiste Deja se introduc n mijlocul poporului nostru nvaturi spiritiste at care vor submina credina acelora care le dau crezare. Teoria c t a Dumnezeu este o esena care str bate prin toat natura este una t a a dintre cele mai subtile nel ciuni ale Satanei. Ea nfieaz greit s a at s a s pe Dumnezeu si este o ocar la adresa puterii si m ririi Sale... a a Prin p cat, starea noastr a devenit anormal si puterea care a a a ne reface trebuie s e supranatural , altfel ea nu arc nici o vaa a loare. Exist o singur putere care poate distruge inuena r ului a a t a din inimile oamenilor si aceasta este puterea lui Dumnezeu prin Isus Hristos. Numai prin sngele Celui crucicat exist curire de a at p cat. Numai harul S u ne poate face n stare s rezist m si s supua a a a a nem tendinele naturii noastre dec zute. Teoriile spiritiste cu privire t a la Dumnezeu fac f r efect aceast putere. Dac Dumnezeu este aa a a o esena care str bate prin toat natura, atunci El locuiete n toi t a a s t oamenii; si pentru a obine snenia, omul trebuie doar s dezvolte t t a puterea care este nl untrul s u... a a Experiena din trecut va repetat . n viitor, superstiiile lui t a t Satana vor mbr ca forme noi. R t cirile vor prezentate ntr-o a aa manier pl cut si linguitoare. Teorii false, mbr cate cu hainele a a a s a luminii, vor prezentate poporului lui Dumnezeu. Astfel, Satana va ncerca s nele, dac este posibil, chiar si pe cei alei. Vor a s a s exercitate inuenele cele mai seduc toare. Minile vor hipnotizate. t a t Corupii de tot felul, similare cu cele existente printre antedelut vieni, vor introduse pentru a captiva minile. Prosl virea naturii, t a ca si cum ar Dumnezeu, ng duina f r fru a voinei umane, a t aa t sfatul celor nelegiuii, toate acestea Satana le folosete ca mijloace t s [103] pentru a ndeplini anumite scopuri. El va folosi puterea unei mini t asupra altei mini pentru a-i ndeplini planurile sale. Gndul cel t s mai nsp imnt tor dintre toate este c sub inuenta lui am gitoare, a a a a 106

Spiritism II

107

oamenii vor avea o form de evlavie, f r s aib o leg tur real a aa a a a a a cu Dumnezeu. La fel ca Adam si Eva, care au mncat fructul din pomul cunotinei binelui si r ului, muli se hr nesc chiar acum cu s t a t a bucatele am gitoare ale r t cirii. a aa Agenii satanici mbrac teoriile false ntr-o mbr c minte atract a a a tiv , aa cum Satana n gr dina Edenului si-a ascuns identitatea a s a faa de primii notri p rini, vorbin-du-le prin sarpe. Aceti ageni t s a t s t insu minilor omeneti ceea ce n realitate este r t cire de moarte. a t s aa Inuena hipnotic a Satanei va r mne asupra celor ce se abat de la t a a cuvntul l murit al lui Dumnezeu c tre istorisiri pl cute. a a a Satana caut asiduu s prind n curs pe cei care au primit cea a a a a mai mare lumin . El stie c , dac i poate nela, atunci, sub controlul a a a s s u, vor mbr ca p catul cu hainele neprih nirii si vor conduce pe a a a a muli n r t cire... t aa mi ndrept avertizarea mpotriva acestui spirit si mpotriva reli giei false a sentimentalismului, care este tot att de periculoas . Fii a t treji frailor si surorilor! Cine este conduc torul vostru? Hristos sau t a ngerul care a c zut din cer? Cercetai-v pe voi niv si vedei dac a t a s a t a suntei tari n credina. (8T 291,293-294,299). t t Satana face adev rate minuni. a Aceste persoane trec cu vederea m rturia Scripturilor cu privire a la minunile lucrate de Satana si de agenii lui. Cu ajutorul Satanei t au fost n stare vr jitorii lui Faraon s contrafac lucrarea lui Duma a a nezeu. Pavel m rturisete c nainte de a doua venire a lui Hristos a s a vor avea loc manifest ri similare ale puterii satanice. Venirea Doma nului urmeaz s e precedat de lucrarea Satanei cu toat puterea, a a a a cu tot felul de minuni, de semne si puteri mincinoase, si cu toate am girile nelegiuirii1 2 Tes.2:9,10. Iar apostolul Ioan, descriind a puterea f c toare de minuni care se va da pe faa n zilele de pe a a t urm , declar : S vrea semne mari, pn acolo c f cea chiar s [104] a a a s a a a a se pogoare foc din cer pe p mnt, n faa oamenilor. Si am gea pe a t a locuitorii p mntului prin semnele pe care i se d duse s le fac . a a a a Apoc.l3:13,14. Aici nu sunt prezise doar nel torii. Oamenii sunt s a am gii de minunile pe care agenii Satanei au puterea s le fac si a t t a a nu pe care pretind c le fac. (GC 553). a

108

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Cel care se ocup cu spiritismul doar din curiozitate este luat a captiv chiar mpotriva voinei lui. t Puini sunt aceia care au o concepie real cu privire la puterea t t a am gitoare a spiritismului si la primejdia de a intra sub inuena a t lui. Muli se intereseaz de el doar pentru a-i mulumi curiozitatea. t a s t Ei nu au o credina adev rat n el si ar plini de groaz la gndul t a a a supunerii sub st pnirea duhurilor. Dar se aventureaz pe teren oprit, a a iar vr smaul cel puternic i exercit puterea asupra lor mpotriva a s s a voinei lor. Numai o singur dat s -i aeze minile sub controlul t a a as s t s u si el i va ine robi. Este imposibil, prin propria lor putere, s a t a fug de vraja am gitoare, ispititoare. Doar puterea lui Dumnezeu a a poate elibera aceste suete prinse n curs , ca r spuns la rug ciunea a a a st ruitoare a credinei. (GC 558). a t Satana, transformat ntr-un nger de lumin , lucreaz cu toat a a a am girea nelegiuirii. Cel care a avut puterea s ia pe Fiul lui Duma a nezeu, care a fost f cut cu puin mai prejos dect ngerii, si L-a pus a t pe aripa Templului si apoi L-a dus pe un munte nalt ca s prezinte a naintea Lui mp r iile lumii, poate s -i exercite puterea asupra a at as familiilor omeneti care sunt mult inferioare n putere si neleps t ciune Fiului lui Dumnezeu, chiar dup ce El luase asupra Sa natura a omeneasc . a n aceast generaie degenerat , Satana ine sub control pe cei ce a t a t se despart de adev r si se aventureaz pe terenul s u. El i exercit a a a s a puterea asupra unora ca acetia, ntr-un mod alarmant. Mi s-a atras s atenia la acest cuvinte: Amestecndu-se n lucruri pe care nu le-a t v zut, umat de o mndrie deart , prin gndurile rii p mnteti. a s a a s [105] Mi s-aar tat c unii, dorind s -i satisfac curiozitatea, se ating de a a as a diavol. Ei nu au o credina real n spiritism si s-ar da napoi cu t a oroare la ideea de a medii spiritiste. Totui ei se aventureaz si s a se aaz singuri ntr-o poziie n care Satana poate s -i exercite s a t as puterea asupra lor. Unii nu au de gnd s se implice prea mult a n aceast lucrare, dar ei nu-i dau seama de ceea ce fac. Ei se a s aventureaz pe terenul diavolului si l ispitesc s -i ia n st pnire. a a a Acest nimicitor puternic i consider prada care i se cuvine lui si a i exercit puterea asupra lor, chiar mpotriva voinei lor. Cnd ei s a t doresc s se autocontroleze, nu mai sunt n stare. Ei si-au oferit a minile lor Satanei si el nu-i elibereaz , ci i ine captivi. Nici o alt t a t a

Spiritism II

109

putere nu poate elibera suetul captiv dect puterea lui Dumnezeu, ca r spuns la rug ciunea st ruitoare a urmailor Lui credincioi. a a a s s Unica sigurana acum este de a c uta adev rul descoperit n Cut a a vntul lui Dumnezeu aa cum se caut comorile ascunse. Subiectul s a Sabatului, natura omului si m rturia lui Isus, sunt adev ruri m ree a a a t si importante care trebuie nelese; acestea vor ca o ancor care va t a susine poporul lui Dumnezeu n aceste vremuri primejdioase. (1T t 299-300). Spiritismul nu trebuie tolerat. Vracii din vremurile p gne i au corespondentul lor n mediua s murile spiritiste, clarv z torii si ghicitorii de azi. Glasurile mistea a rioase care au vorbit la Endor si la Efes nc mai r t cesc si acum a aa pe ii oamenilor, prin cuvintele lor mincinoase. Dac ar putea a dat la o parte v lul dinaintea ochilor notri, am vedea cum ngerii a s cei r i folosesc toat dib cia lor spre a am gi si nimici. Oriunde a a a a este la lucru o inuena care caut s -i fac pe oameni s -L uite pe t a a a a Dumnezeu, acolo Satana i exercit puterea sa vr jitoreasc . Cnd s a a a oamenii se supun inuenei sale, mai nainte ca s -i dat seama, t as mintea le este dus n r t cire si suetul le este mnjit. Mustrarea a aa adresat de apostol bisericii din Efes trebuie s e luat n seam si a a a a de poporul lui Dumnezeu de ast zi: Nu luai parte deloc la lucr a t a rile neroditoare ale ntunericului, ba nc mai de grab osndii-le. [106] a a t Ef.5:ll. (AA 290). Este adev ratc acumspiritismulischimb forma si, acoperind a a s a unele din tr s turile cele mai condamnabile, i nsuete o nfiare aa s s s at s cretin . Dar declaraiile lui au fost aduse naintea publicului timp s a t de muli ani, de la tribun si prin pres , si n acestea este descoperit t a a adev ratul lui caracter. Aceste nvaturi nu pot negate sau ascunse. a at Chiar n forma lui prezent , spiritismul este mai departe acum a de a merita tolerana dect alt dat si e, n realitate, mai periculos t a a deoarece se prezint ca o am gire subtil . Dac la nceput a denunat a a a a t pe Hristos si Biblia, acum declar c le accept pe amndou . Dar a a a a Biblia este interpretat ntr-un mod care place inimii neren scute, n a a timp ce adev rurile ci solemne si vitale sunt t cute f r efect. Draa a aa gostea este n lat ca atributul cel mai de seam al lui Dumnezeu, at a a dar este mnjit de un sentimentalism ieftin, care face o distincie a t

110

Gnduri despre cartea Apocalipsei

supercial ntre bine si r u. Dreptatea lui Dumnezeu, acuzaiile a a t Sale contra p catului, cerinele Legii Sale snte, toate acestea sunt a t trecute cu vederea. Oamenii sunt nvai s priveasc Decalogul ca at t a a pe o liter moart . Fabule pl cute si am gitoare pun st pnire pe a a a a a minile oamenilor si-i conduc s lepede Biblia ca temelie a credinei t a t lor. Hristos este comb tut ca si mai nainte, dar Satana a orbit att a de mult ochii oamenilor, nct am girea nu este sesizat . (GC 558) a a Niciodat nu lua parte la sedine de spiritism. a t Spiritismul este un stadiu periculos al necredinei si noi nu t trebuie s mergem la ntrunirile spiritiste ndemnai de curiozitate. a t F cnd aa, ne plas m singuri pe terenul Satanei si nu putem s a s a a atept m ajutor de la Dumnezeu, afar de cazul c El ne cere s s a a a a facem lucrarea de a duce vreun mesaj celor ce sunt netiutori si s [107] nelai, iar apoi imediat s p r sim adunarea. (ST, Sept. 3, 1894), s t a aa Dac trebuie s mergi, niciodat s nu mergi singur. a a a a n discuiile cu spirititii, tu nu ai de-a face doar cu un om si t s argumentele lui, ci cu Satana si ngerii lui. Niciodat vreun om n-ar a trebui s e trimis singur ca s combat pe un spiritist. n cazul a a a n care cauza lui Dumnezeu necesit n mod real confruntarea cu a Satana si otirile lui reprezentai de-un medium spiritist, dac miza s t a este sucient pentru a necesita o astfel de discuie, atunci ar trebui a t s se adune mai muli laolalt si, prin rug ciune si credina, ostile a t a a t ntunericului s poat gonite iar vorbitorul s e ocrotit de ngeri a a a care exceleaz n putere. (1T 428). a De fapt, agenii satanici sunt canalele curenilor s i electrici. t t a Agenii s i pretind c vindec bolile. Ei atribuie puterea lor t a a a electricitii, magnetismului sau aa-numitelor remedii simpatice. at s De fapt, ei nu sunt dect canale pentru curenii electrici ai Iui Satana. t Prin acest mijloc el i ntinde vraja asupra trupurilor si suetelor s oamenilor. (5T 193).

Spiritism II

111

Orice lucru care vine din spiritism este interzis si aparine t focului. Faptele care fuseser inute ascunse erau acum date la iveal . at a Dei au primit cretinismul, unii dintre credincioi nu au renunat pe s s s t deplin la superstiiile lor. ntr-o oarecare m sur , ci au continuat s t a a a practice vr jitoria. Acum, convini ind de r t cirea lor, muli din a s aa t cei ce crezuser veneau s m rturiseasc si s spun ce f cuser . a a a a a a a a Chiar si asupra unor vr jitori se extinsese aceast lucrare bun : a a a i unii din cei ce t cuser vr jitorii si-au adus c rile si le-au ars s a a a at naintea tuturor; preul lor s-a socotit la cincizeci de mii de argini. t t Cu atta putere se r spndea si se nt rea Cuvntul Domnului. a a Arzndu-i c rile de vr jitorie, convertiii efeseni au ar tat c s at a t a a lucrurile n care g siser cndva pl cere le priveau acum cu scrb . [108] a a a a n si prin vr jitorie, ei jigniser n mod deosebit pe Dumnezeu a a si i primejduiser suetele; si acum ei si-au ar tat indignarea s a a pentru aceast practic . n felul acesta, ei au dat pe faa adev rata a a t a lor convertire. Aceste c ri de magie cuprindeau reguli si forme de comunicare at cu spiritele rele. Ele cuprindeau rnduieli ale cultului Satanei ndrum ri pentru a cere ajutorul s u si pentru aobine informaii din a a t t partea lui. Reinnd aceste c ri, noii convertii s-ar expus ispitei; t at t vnzndu-le, ei ar aezat ispita n calea altora. Ei renunaser la s t a mp ria ntunericului si, sprea-i nimici puterea, nu s-au dat napoi a at de la nici un sacriciu. n felul acesta, adev rul a triumfat asupra a prejudecilor oamenilor, ct si asupra iubirii lor de bani. at Prin aceast manifestare a puterii lui Hristos s-a ctigat o putera s nic biruina pentru cretinism n chiar cetuia superstiiei.Inuena a t s at t t faptelor care avuseser loc a fost mult mai ntins dect si-a dat a a seama chiar Pavel. Din Efes, vetile s-au r spndit pretutindeni si un s a puternic avnt a fost dat lucr rii lui Hristos. Mult vreme, dup ce a a a apostolul nsui i terminase alergarea, scenele acestea au r mas vii s s a n amintirea oamenilor si au fost mijloacele de a ctiga convertii s t pentru Evanghelie. (AA 288-289).

112

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Fii atent la formele moderne de spiritism. Spiritul de idolatrie este r spndit n lumea de ast zi, cu toate a a c , sub inuena stiinei si a educaiei, a c p tat forme mai ranate a t t t a a si mai atr g toare dect n zilele n care Ahazia l c uta pe zeul a a a Ecronului. Fiecare zi adaug dovezi dureroase ale pierderii credinei a t n cuvntul sigur al poorociei si n locul ei, superstiia si vr jitoria t a satanic pun st pnire pe minile multora. a a t Ast zi misterele nchin rii p gne sunt nlocuite de asociaii si a a a t sedine secrete, taine si minuni ale mediilor spiritiste. Prezicerile t acestor medii sunt primite cu uurina de mii care refuz s primeasc s t a a a lumina din Cuvntul lui Dumnezeu prin Duhul S u. Cei ce cred n a [109] spiritism pot vorbi cu dispre despre vr jitorii din vechime. t a dar am gitorul cel mare rde triumf tor cnd ei se supun siretea a niilor lui, prezentate ntr-o form diferit . a a Sunt muli care se dau napoi cu groaz de la gndul consult rii t a a mediilor spiritiste, dar care sunt atrai de forme mai pl cute ale spis a ritismului. Alii sunt dui n r t cire de nvaturile Stiinei Cretine t s aa at t s si de misticismul tcosoei si al altor religii orientale. Apostolii celor mai multe forme de spiritism pretind c au pua terea de a vindeca. Ei atribuie aceast putere electricit ii, maga at netismului, aa-numitelor remedii simpatice sau forelor latente s t dinl untrul minii omului. Si nu sunt puini aceia care chiar si n a t t acest veac cretin merg la asemenea vindec tori, n loc s se ncread s a a a n puterea viului Dumnezeu si n priceperea medicilor bine preg tii. a t Mama, care vegheaz la patul de boal al copilului, exclam : Nu a a a pot face mai mult! Nu este nici un medic care s aib putere s -mi a a a vindece copilul? Cineva i spune despre vindec rile miraculoase a s vrite de un vr jitor sau vindec tor prin magnetism si ca i ncrea s a a dineaz pe micuul ei aezndu-1 de-a dreptul n mna lui Satana, ca t a t s si cnd el ar de partea ei. n multe cazuri, viaa viitoare a copilului t este controlat de o putere satanic de care parc cu neputina s a a t a scape. Dumnezeu avea motive s e mniat din cauza nelegiuirii lui a Ahazia. Ce nu f cuse El ca s ctige inima poporului Israel si s a a s a i inspire ncredere n El? Timp de veacuri d duse poporului S u a a dovezi nemai ntlnite de bun tate si dragoste. De la nceput, El a dovedise c -Si g sea pl cerea n ii oamenilor Prov.8:31. El a a a

Spiritism II

113

fusese un ajutor totdeauna prezent pentru aceia care-L c utaser cu a a sinceritate. Cu toate acestea, acum, mp ratul lui Israel, ntorcnd a spatele lui Dumnezeu ca s cear ajutor celui mai aprig vr jma al a a a s poporului lui, f cea cunoscut p gnilor c avea mai mult ncredere a a a a n idolii lor dect n Dumnezeul cerului. n acelai fel l dezonoreaz s a oamenii atunci cnd p r sesc Izvorul puterii si nelepciunii lor ca aa t s cear ajutor sau sfat de la puterile ntunericului. Dac mnia lui a a a Dumnezeu s-a aprins din cauza faptei lui Ahazia, atunci cum privete s El pe aceia care, avnd mai mult lumin , aleg s urmeze o cale [110] a a a asem n toare? a a Aceia care se predau vr jitoriei lui Satana s-ar putea l uda cu a a marile ctiguri obinute, dar dovedete aceasta c drumul lor este s t s a nelept sau sigur? Ce folos ar dac viaa este prelungit ? La ce t a t a ajut obinerea unui ctig vremelnic? Merit , n cele din urm , s a t s a a a dispreuieti voia lui Dumnezeu? Toate aceste ctiguri aparente se t s s vor dovedi, pn la urm , o pierdere irecuperabil . Nu putem da la o a a a parte o singur barier pe care Dumnezeu o nala pentru a-Si ap ra a a t a poporul de puterea lui Satana, f r s r mnem nepedepsii. (PK aa a a t 210-212). Hipnoza O minte st pna alteia a Cu toate acestea, exist o form de vindecare a minii, care este a a t una dintre cele mai ecace mijloace ale diavolului. Prin aceast a aa-numit stiina, o minte este adus sub controlul alteia, astfel s a t a c , individualitatea bolnavului este contopit cu aceea a minii mai a a t puternice. Acea persoan mplinete voina alteia. Astfel sepretinde a s t c sensul gndurilor poate schimbat, c pot mp rt site impulsuri a a a a d t toare de viaa si pacienii pot f cui n stare s reziste si s aa t t a t a a biruiasc boala. a Aceast metod de vindecare a fost folosit de persoane care nu a a a cunosc adev rata ei natur si rezultatele ei; care au crezut c este o a a a metod n beneciul bolnavului. Dar aa- numita stiina este bazat a s t a pe principii false. Ea este str in de natura si spiritul lui Hristos. Ea a a nu conduce la El, Cel care este viaa si salvarea. Acela care atrage t suetele la el nsui, le conduce departe de adev rata surs a puterii. s a a

114

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Nu este intenia lui Dumnezeu ca vreo ina uman s cedeze t t a a mintea si voinla ci sub controlul alteia, devenind un instrument pasiv n minile sale. Nimeni nu trebuie s -i contopeasc individualitatea as a sa cu a altuia. El nu trebuie s priveasc la vreo ina uman ca surs a a t a a [111] de vindecare. Trebuie s depind de Dumnezeu. n demnitatea d rua a a it de Dumnezeu omenirii, el trebuie s e supus doar lui Dumnezeu a a nsui, nu vreunei alte inteligene umane. s t Dumnezeu dorete s aduc oamenii ntr-o relaie direct cu El. s a a t a In toate procedeele Sale cu inele umane, El recunoate princit s piul responsabilit ii personale. El caut s ncurajeze un sim al at a a t dependenei personale si s imprime nevoia de c l uzire personal . t a aa a El dorete s aduc umanul n asociere cu divinul, ca oamenii s s a a a poat transformai dup chipul divin. Satana lucreaz s mpiedice a t a a a aceast int . El caut s ncurajeze dependena faa de oameni. Cnd at a a a t t minile sunt ndep rtate de Dumnezeu, ispititorul poate s -i aduc t a a a sub st pnirea sa. El poate controla umanitatea. a Teoria st pnirii unei mini asupra alteia i are originea n Saa t s lana, cu scopul de a se introduce pe el nsui ca st pn si s pun s a a a losoa omeneasc acolo unde ar trebui s e losoa divin . Dina a a tre toate r t cirile care sunt acceptate printre oamenii ce se pretind aa a cretini, nici una nu este mai periculoas , nici una nu separ s a a cu mai mare eciena pe om de Dumnezeu dect aceasta. Dei ca t s poate s par nevinovat , exercitat asupra pacienilor, va conduce la a a a a t distrugerea nu la ns n toirea lor. Ea deschide ua prin care Satana a a s s va intra ca s ia n st pnire att mintea care se ofer pentru a a a a controlat , ct si mintea care o controleaz . a a Puterea dat astfel b rbailor si femeilor r u- intenionai este a a t a t t nsp imnt toare. Ce ocazie favorabil li se ofer celor ce tr iesc a a a a a prin a nela pe cei neputincioi sau nes buii! Ct de muli, prin s s a t t st pnirea minilor slabe si bolnave, vor g si o metod de satisfacere a t a a a poftelor senzuale sau a l comiei dup ctig! a a s Exist ceva mai bun care s ne atrag dect st pnirea omenirii a a a a de c tre omenire. Medicul ar trebui s -i educe pe oameni s pria a a veasc de la uman la divin. n loc s nvee pe bolnav s depind de a a t a a inele umane pentru vindecarea suetului si trupului, el ar trebui t s -i ndrepte c tre Cel ce poate salva pe toi cei ce vin la El. Acela a a t care a f cut mintea omeneasc cunoate care-i sunt nevoile. Duma a s

Spiritism II

115

nezeu este singurul care poate vindeca. Cei a c ror mini si trupuri a t [112] sunt bolnave trebuie s priveasc la Isus Vindec torul. a a a Pentru c Eu tr iesc, si voi vei tr i Ioan 14:19. Aceasta este a a t a viaa pe care noi trebuie s-o prezent m bolnavilor, spunndu-le c t a a dac au credina n Hristos ca vindec tor, dac coopereaz cu El, a t a a a ascutnd legile s n tii, si se str duiesc s ating snenia n temere a a at a a a t de El, le va acorda viaa Sa. Cnd noi l prezent m pe Hristos n acest t a mod, facem cunoscut o putere, o fora, care este de marc valoare, a t pentru c ea vine de sus. Aceasta este adev rata stiina a vindec rii a a t a trupului si suetului. (MH 242-244). Spiritismul este mult mai periculos dect pl gile Egiptului. a Exist o altfel de literatur , mult mai murdar dect lepra, mult a a a mai fatal dect pl gile Egiptului, mpotriva c rora casele noastre a a a de editur trebuie s se fereasc nencetat. S se p zeasc ca s a a a a a a a nu admit n instituiile noastre subiecte ce prezint chiar stiinele a t a t lui Satana. S nu ng duie lucr ri ce prezint teoriile care distrug a a a a suetul, teorii ale hipnotismului, spiritismului, romanismului sau s -i g seasc un loc n casele noastre de editur alte taine ale as a a a nelegiuirii. (7T 166). Nu oricine vindec este drept. a Prezic torii p gni i au corespondentul lor n mediumurile a a s spiritiste, clarv z torii si ghicitorii de azi. Vocile misterioase care au a a vorbit la Ecron si Endor nal nc pe ii oamenilor prin cuvintele s a a lor mincinoase. Prinul ntunericului apare ns sub o masc nou . t a a a Misterele nchin rii p gne sunt nlocuite cu asociaii si sedine a a t t spiritiste secrete, cu obscurit ile si minunile vr jitorilor timpului at a nostru. Prezicerile lor sunt primite cu interes de c tre miile ce refuz a a s accepte lumina din Cuvntul lui Dumnezeu sau de la Spiritul a Sfnt. n timp ce ei vorbesc cu dispre despre vr jitorii din vechime, t a marele am gitor rde triumf tor cnd ei iau parte la vr jitoriile lui, a a a prezentate ntr-o form diferit . a a Agenii lui pretind c vindec bolile. Ei atribuie puterea lor elec- [113] t a a tricitii, magnetismului sau aa numitelor remedii simpatice. De at s fapt, ei sunt doar canale pentai curenii electrici ai Satanei. Prin t

116

Gnduri despre cartea Apocalipsei

aceste metode, el i ntinde vraja peste trupurile si suetele oamenis lor. Din cnd n cnd, eu am primit scrisori att de la pastori ct si de la membri laici ai Bisericii, care m ntrebau dac cred c este o a a a greeal s consulte medici spirititi sau clarv z tori. Din lips de s a a s a a a timp, cu nu am r spuns acestor scrisori. Dar chiar acum, subiectul a este din nou adus n atenia mea. Att de numeroi devin aceti t s s ageni ai Satanei, si este att de obinuit practica de a cere sfatul t s a lor, nct pare absolut necesar a spune cuvinte de avertizare. Dumnezeu ne-a oferit posibilitatea de a cunoate legile s n tii. s a a at EI ne-a dat datoria de a p stra puterile zice n cele mai bune condia ii posibile, pentru a-I putea aduce un serviciu acceptabil. Cei care t refuz s -i mbogeasc lumina si cunotina care le-a fost pus cu a as at a s t a atta mil la ndemn , resping unul dintre mijloacele pe care Duma a nezeu 1-a ncredinat pentru dezvoltarea att a vieii spirituale, ct si t t zice. Ei se aaz singuri n locul n care vor expui am girilor lui s a s a [114] Satana. (5T 193).

Capitolul 21 Biserica si statul


O biseric care accept subzistena de la stat este c zut din a a t a a har Cnd oamenii tolereaz acest spirit de acuzare, ei nu sunt saa tisf cui s arate doar ceea ce presupun a un defect n fratele lor. a t a Dac ng duina nseamn eecul de a-1 determina s fac ceea ce a a t a s a a ei cred c ar trebui f cut, vor recurge la constrngere. Att ct va sta a a n puterea lor, ei vor fora oamenii s se supun ideilor lor despre t a a dreptate. Aceasta este ceea ce au f cut evreii n zilele lui Hristos si a ceea ce Biserica a f cut de atunci ncoace ori de cte ori a p r sit a aa harul lui Isus. Lipsit de puterea dragostei, ea a ntins mna c tre a a braul puternic al statului pentru a impune dogmele ei si a executa t hot rrile ci. Aici este secretul tuturor legilor religioase care au fost a legiferate vreodat si al persecuiilor, din zilele lui Abel pn n a t a vremurile noastre. Hristos nu foreaz , ci atrage oamenii la El. Singuraconstrngere t a pe care o folosete este constrngerea dragostei. Cnd Biserica s ncepe s caute suportul puterii civile, este evident c este lipsit de a a a puterea lui Hristos,constrngerea dragostei divine. (MB 126-127). Problemele bisericii-stat pot folosite ca mijloace evanghelistice. n propria noastr ar este mult de facut. Exist multe orae ce at a a s trebuie vizitate si avertizate. Evanghelitii ar trebui s -i fac drum s as a n toate locurile unde minile oamenilor sunt preocupate de problema t legislaiei duminjpii si de nvarea religiei n scolile publice. Este t at ne-glijena adventitilor de ziua a saptea c nu folosesc aceste ocazii t s a favorabile provideniale, ntrziind astfel avansarea cauzei. (9T 51). t Cnd oamenii p r sesc devotamentul faa de Dumnezeu si [115] a a t pream resc puterea omeneasc n locul Lui, Satana este f cut a a a conduc torul lumii prin legi politice. a 117

118

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Vr jmaul a lucrat n lumea religioas pentru a-i nela pe a s a s oameni prin credina c Legea Iui Dumnezeu poate dat la o parte. t a a El are muli ani de experiena n aceast lucrare, pentru c a nceput t t a a cu primii notri p rini, folosind puterile lui pentru a-i determina s a t s nu se ncread n Dumnezeu. El stia c va avea succes,dac s-ar a a a a putea interpune ntre suetele lor si Dumnezeu. Perspectiva de a deveni dumnezei, cunoscnd binele si r ul, i-a pl cut Iui Adam si a a Evei si ei au cedat ispitei. Primind o cunoatere a binelui si r ului, s a oamenii simt c se dezvolt mult; dar nu neleg scopul Satanei. Ei a a t nu neleg c sunt prini n capcana lui atunci cnd ncalc Legea t a s a lui Dumnezeu. Vr jmaul stie c dac Biserica poate controlat a s a a a prin legi politice, dac poate determinat s se uneasc cu lumea, a a a a de fapt l recunoate pe el drept conduc tor al ci. Atunci autoritatea s a poruncilor f cute de om se va opune legii guvern rii cereti. Sub a a s conducerea lui Satana, oamenii se vor lipsi de prevederile drepte si snte ale Iui Dumnezeu cu privire la Sabat, a c rui p zire trebuie s a a a e un semn venic ntre Dumnezeu si poporul S u. s a Planul lui Satana a fost realizat deja cu lumea religioas . Prin a desinarea Legii lui Dumnezeu, el a creat o ordine care-i aparine n t t ntregime. Prin lucrarea lui nel toare, a ctigat aa-numita lume s a s s cretin , aa cum a c utat s ctige si n cerprin abrogarea legilor s a s a a s lui Iehova. Folosindu-se de puterea roman , el a schimbat memoriaa lul lui Dumnezeu si si-a ridicat un memorial propriu, pentru a separa pe Dumnezeu de poporul S u. Ast zi, lumea protestant este nstr ia a a a nat de Dumnezeu prin acceptarea falsului sabat. Ei nu pot g si nici a a o iot de autoritate sfnt pentru a face aceasta; totui, plini de zel, a a s ei declar c memorialul Domnului, dat la creaiune, trebuie ignorat, a a t dispreuit, c lcat n picioare si c prima zi a s pt mnii i ia locul. t a a a a Nici o alt jignire mai profund nu poate adus lui Dumnezeu a a a [116] dect a ignora ziua Sa sfnt si a pune n locul ei un sabat fals, care a nu poart nici un semn al snirii. Dumnezeu a dat lumii Sabatul a t ca s e pus deoparte pentru slava Numelui S u. El spune; C ci a a a acesta va ntre Mine si voi, si urmaii votri, un semn dup care se s s a va cunoate c Eu sunt Domnul, care v snesc... Exod 31:13. s a a t Israel trebuia s in Sabatul, s -1 p zeasc de-a lungul tuturor at a a a a generaiilor ca pe un leg mnt venic. Si cine este Israel? Duhul t a s Sfnt, prin apostolul Pavel, declar : Dac suntei n Hristos, suntei a a t t s mna lui Abraam. Pentru toi cei ce prin Hristos devin o parte din a t t

Biserica si statul

119

adev ratul Israel, p zirea Sabatului este o pl cere. Cei care nu iau n a a a seam un simplu aa spune Domnul p r sesc credincioia lor faa a s aa s t de Dumnezeu si nala puterea omeneasc n locul Lui. Ae-zndu t a s se singuri n opoziie cu Dumnezeul cerului, oamenii nu pot primi t semnul sau sigiliul prin care popoarele lumii trebuie s cunoasc pe a a adev raii servi ai lui Dumnezeu. Nu exist nici o scuz pentru cei a t a a care, avnd lumina, i nchid ochii si urechile n faa unui simplu s t aa spune Domnul. Ei si-au ridicat armele de r zboi mpotriva lui s a Dumnezeu si vina lor este evident . (ST, Nov. 22,1899). a Biserica si Statul n America Prin mic rile ce sunt acum n dezvoltare n Statele Unite, spre s a a obine favoarea statului pentru instituiile si practicile bisericii, t t protestanii calc pe urmele papalitii. Ba mai mult, ei deschid ua t a at s papalitii pentru a-i rectiga n America protestant supremaia pe at s s a t care a pierdut-o n Lumea Veche. Si ceea ce d o mai mare nsemn a a tate acestei mic ri este faptul c principala int care se urm rete s a a t a a s este impunerea p zirii duminiciio practic ce-i arc originea n a a s Roma si pe care ea o pretinde ca semn al autoritii sale. Acesta este at spiritul papalit iispiritul de conformare la obiceiurile lumeti, at s de venerare a tradiiilor omeneti mai presus de poruncile lui Dumt s nezeu, care p trunde n bisericile protestante si le conduce s fac a a a aceeai lucrare de n lare a duminicii, lucrare pe care papalitatea a s at f cut-o naintea lor. (GC 573). a Acceptarea principiilor greite n ceea ce privete biserica si s s statul este cauza ultimei mari persecuii t Odat ntronat n Statele Unite, principiul c biserica poate s na a a trebuineze si s controleze puterea statului, c rnduielilereligioase t a a pot impuse prin legi civile, pe scurt, c autoritatea bisericii si a a statului trebuie s st pneasc contiina, triumful Romei n aceast a a a s t a ar va asigurat. (GC 581). t a

[117]

120

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Una dintre principalele cauze ale Revoluiei Franceze a fost c t a biserica cerea taxe oamenilor. n multe provincii, propriet ile erau ale nobilimii iar clasele at muncitoare lucrau p mntul n arend ; acestea erau la discreia a a t st pnilor lor si erau obligate s se supun preteniilor lor exagerate. a a a t Povara susinerii att a statului ct si a bisericii c dea asupra claselor t a mijlocii si de jos, care erau mereu taxate de c tre autoritile civile si a at de c tre cler. Bunul plac al nobililor era considerat ca lege suprem ; a a fermierii si aranii puteau muri de foame, c ci asupritorilor nu le p sa t a a de acest lucru... Poporul era silit, ca la orice micare, s in seama s at a de interesul exclusiv al st pnilor... Dar deznod mntul tuturor a a acestora a fost cu totul deosebit de ceea ce pl nuise Roma. n loc a s tin masele n supunere oarb faa de dogmele ei, lucrarea ei a a a a t avut ca efect transformarea lor n necredincioi si revoluionari. Ei s t au dispreuit romanismul precum si amestecul clerului n treburile t laicilor. Considerau clerul p rta la ap sarea lor. Singurul dumnezeu a s a pe care-1 recunoscuser era zeul Romei, iar nvatura ei era singura a at lor religie. Ei priveau l comia si cruzimea ei ca rodul natural al a Bibliei si, ca atare, nu doreau s aib parte de ea. (GC 279-281). a a Noi n-ar trebui niciodat s ne unim cu lumea pentru a ctiga a a s bani. Dumnezeu ne-a dat instruciuni clare cu privire la lucrare noast tr . Noi trebuie s prezent m adev rul cu privire la Sabatul Domnua a a a [118] lui, pentru a reface sp rtura care a fost f cut n Legea Sa. Trea a a buie s facem tot ceea ce putem pentru a deschide ochii celor care a tr iesc n ignorana. Dar nu trebuie s ne unim niciodat cu oamenii a t a a din lume cu scopul de a primi sprijin nanciar. (RH, Apr.20,1911) Unirea bisericii cu statul ofer Satanei putere. Satana se a sf tuiete cu ngerii lui r i: a s a Dar principala noastr preocupare este aceea de a aduce la a t cere aceast sect a p zitorilor Sabatului. Trebuie s provoc m a a a a a a indignare mpotriva lor. Vom atrage de partea noastr oamenii de a seam si nelepii acestei lumi, si-i vom ndemna pe cei cu autoritate a t t s ndeplineasc hot rrile noastre. Atunci sabatul pe care l-am xat a a a

Biserica si statul

121

eu va impus prin legile cele mai severe si exigente. Cei ce nu se supun vor alungai din orae si sate, si f cui s sufere foame si t s a t a lipsuri. Odat ce noi avem puterea, vom ar ta ce putem face cu cei ce a a nu vor renuna la devotamentul lor faa de Dumnezeu. Vom conduce t t biserica roman s condamne la ntemniare, tortur si moarte pe a a t a cei ce refuz s se supun decretelor ei, si acum, c noi am adus a a a a bisericile protestante si lumea n armonie cu acest bra del puterii t noastre, vom avea n cele din urm o lege pentru a nimici pe toi a t cei ce nu se vor supune autorit ii noastre. Cnd pedeapsa pentru at violarea sabatului nostru va moartea, atunci muli care sunt acum n t rnduri cu p zitorii poruncii vor trece de partea noastr . (SP,vol.4, a a pag.338). O unire a bisericii cu statul este dezastruoas . a Rnduiala adoptat de primii coloniti, de a ng dui numai a s a membrilor bisericii s voteze sau s dein o slujb n guvernarea a a t a a civil , a dus la urm rile cele mai dezastruoase. Aceast m sur fua a a a a sese acceptat ca mijloc pentru a p stra curia statului, dar ea a avut a a at ca urmare corupia n biseric . M rturisirea religiei ind condiia t a a t votului si a deinerii unei slujbe, muli, mnai numai de motive de t t t politic lumeasc , s-au unit cu biserica f r s -i schimbe inima. n [119] a a aa as felul acesta bisericile au ajuns s e formate, ntr-o mare m sur , a a a din persoane nepoc ite; si chiar printre slujitorii bisericii erau unii a care nu numai c susineau nvaturi r t cite, dar nu cunoteau nici a t at aa s puterea nnoitoare a Duhului Sfnt. Din nou s-au demonstrat consecinele nefaste, prea adesea v zute n istoria bisericii din zilele lui t a Constantin si pn n prezent, ale ncerc rii de a cl di cu ajutorul a a a statului, de a face apel la puterea civil pentru sprijinirea Evangheliei a Aceluia care declarase: mp ria Mea nu este din lumea aceasta. a at Ioan 18:36. Unirea bisericii cu statul, n orict de slab m sur , chiar a a a dac pare c aduce lumea mai aproape de biseric , n realitate, aduce a a a biserica mai aproape de lume. (GC 297)

122

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Biserica si statul i vor uni puterile pentru a obliga pe toi s s t a primeasc semnul arei. a nchin torii lui Dumnezeu se remarc n mod special prin resa a pectul lor pentru cea de-a patra porunc deoarece aceasta este a semnul puterii Sale creatoare si dovada preteniei Sale asupra res t pectului si omagiului omului. Cei r i se vor distinge prin eforturile a lor de a desina memorialul creaiunii, pentru a n la instituia t t at t Romei. n problema acestei controverse, ntreaga cretin tate va s a mp rit n dou grupe maricei ce p zesc poruncile lui Dumneat a a a zeu si credina lui Isus, si cei ce se nchin arei si chipului ei si t a primesc semnul ei. Cu toate c biserica si statul i vor uni puterea a s lor pentru a obliga pe toi, mici si mari, bogai si s raci, slobozi si t t a robi (Apoc. 13:16), s -l primeasc , profetul de pe Patmos a v zut a a a biruitorii arei, a icoanei ei, si ai num rului numelui ei, stnd pe o a mare de sticl , amestecat cu foc, avnd al utele lui Dumnezeu n a a a mn (Apoc. 15:2), si cntnd cntarea lui Moise si a Mielului.. a (2 SM 55). Satana a ctigat supremaie ca legiuitor. s t [120] Lumea ce se pretinde cretin este sub conducerea Satanei. s a Hristos l numeste pe printul acestei mparatii Satana, Beelzebul, un mincinos, un ucigas de la nceput, cel rau si diavol, cel ce lucreaza permanent prin nelegiuire si neascultare, pentru a calca n picioare legile lui Iehova. Satana a cstigat suprematia ca legislator prin culpa, pentru a obliga prin decret calcarea Legii lui Dumnezeu, si lumea ce se pretinde crestina a venit sub drapelul sau alegnd sa-i serveasca pe deplin si sa faca lucrarile dusmanului decazut. Conducatorul razvratitilor se autoproclama ca avnd autoritatea de a stabili legi cu totul contrare Legilor lui Dumnezeu, singurul Dumnezeu viu si adevarat. Conducatorul suprem n ceruri si pe pamnt. Cnd aceasta putere nselatoare este acceptata n locul luminii clare date n Cuvntul lui Dumnezeu, Satana devine conducatorul lor. Agentii umani i acorda ndraznetului conducator al razvratirii superioritate fata de Dumnezeu si printul ntunericului este recunoscut ca autoritatea lor suprema. Noi nu putem presupune numarul ngerilor lui, dar ogorul sau este lumea si el se raspndeste prin agentii sai pe

Biserica si statul

123

ntregul ogor, colabornd cu preotimea si provocndu-i neobosit sa e lucratorii lui ecienti n a face fara efect Legea lui Dumnezeu, n a desinta memorialul Sau, distinctia onoarei si suprematiei Sale. Nu e lipsa de agenti satanici. (1888 Mat, 1199-1200). Crestinii si politica Lui Hristos i s-a cerut mereu sa decida n problemele juridice si politice. Dar El a refuzat sa se amestece n lucrurile vremelnice. El stia ca n lumea politica exista procedee nedrepte si o mare tiranie. Proclamarea adevarului Bibliei a fost singurul Sau mijloc de a le demasca. El a prezentat marii multimi, care se nghesuia la picioarele Sale, principiile curate si snte ale Legii lui Dumnezeu si a vorbit despre binecuvntarea ce se gaseste n ascultarea acestor principii. Cu autoritate de sus,El a accentuat importanta dreptatii si milei si a refuzat sa se amestece n disputele personale. (9T 218) Domnul doreste ca poporul Sau sa se retraga din problemele [121] politice. Aici t cerea este elocvena. Hrislos cere urmailor S i s se a t s a a uneasc nprincipiile curate ale Evangheliei, care sunt descoperite a clar n Cuvntul lui Dumnezeu. Noi nu putem s m siguri cnd a vot m partidele politice; pentru c nu stim cui ne d m votul. Nu a a a putem lua parte n sigurana la planurile politice. Nu putem aciona t t pentru a-i mulumi pe oamenii care vor folosi inuena lor pentru a t t reprima libertatea religioas si care vor lua m suri opresive pentru a a a determina sau obliga pe semenii lor s in ca Sabat, duminica. at a Prima zi a s pt mnii nu este o zi ce trebuie respectat . Ea este un a a a sabat fals si membrii familiei Domnului nu pot avea ceva n comun cu oamenii care nala aceast zi si profaneaz Legea lui Dumnezeu, t a a c lcnd n picioare Sabatul S u. Poporul lui Dumnezeu nu trebuie a a s voteze pentru a aeza pe astfel de oameni n conducere; pentru a s c atunci cnd fac aceasta, sunt p rtai cu ci la p catele pe care le a a s a comit n timpul mandatului... Atunci ce trebuie s facem? L sai n pace problemele politice. a a t Nu v njugai la un jug nepotrivit cu cei necredincioi. C ci ce a t s a leg tur este ntre neprih nire si f r delege? Sau cum poate sta ma a a aa preun lumina cu ntunericul? Ce nelegere poate ntre Hristos si a t Belial? Sau ce leg tur are cel credincios cu cel necredincios? Ce a a putem avea n comun cu aceste partide? Nu poate nici tov r sie, a a

124

Gnduri despre cartea Apocalipsei

nici leg tur . Tov r sia cu lumea nseamn participare, asociere. a a a a a Domnul folosete cele mai puternice expresii pentru a ar ta c n-ar s a a trebui s existe unire ntre partidele lumeti si cei ce caut neprih nia s a a rea lui Hristos. Ce leg tur poate ntre lumin si ntuneric, adev r a a a a si nelegiuire? Nici una. Lumina reprezint neprih nirea, ntuneri a a cul reprezint r t cirea, p catul si nelegiuirea. Cretinii au ieit din a aa a s s ntuneric la lumin . Ei s-au mbr cat cu Hristos si poart nsemnul a a a adev rului si ascult rii. Sunt condui de principiile cele mai nalte si a a s snte pe care Hristos le-a exemplicat n viaa Sa. Ins lumea este t a guvernat de principiile nel ciunii si nedreptii... a s a at Acei profesori din biseric sau din scoal care se remarc prin a a a zelul lor n politic , ar trebui nlocuii f r ntrziere n lucrarea si a t aa [122] responsabilitile lor; pentru c Domnul nu va coopera cu ei. at a Zecimea n-ar trebui folosit pentru a pl ti pe cineva s in disa a at a cursuri pe teme politice. Orice nvator, lucr tor sau conduc tor din at a a rndurile noastre, care este p truns de dorina de a vehicula opiniile a t sale politice, ar trebui s se converteasc prin credina n adev r, a a t a sau s renune la lucrare. Inuena sa trebuie s e ca aceea a unui a t t a mpreun lucr tor cu Dumnezeu n ctigarea suetelor pentru Hrisa a s tos, sau acredit rile sale trebuie s -i e luate. Dac nu se schimb , a a a a va face r u si numai r u, n Numele Domnului, eu doresc s spun a a a nvatorilor din scolile noastre:Facei lucrarea pentru care ai fost at t t chemai. Voi nu suntei chemai de Dumnezeu pentru a v angaja n t t t a politic . (FE 475-476). a Cretinismul, statul si principiile de r zboi n timpul s a r zboiului de secesiune din secolul al XlX-lea. a Mi s-a ar tat c poporul lui Dumnezeu, care este comoara Sa a a deosebit , nu se poate angajan acest r zboi confuz pentru c el este a a a contrar oric rui principiu al credinei lor. n armat , ci nu pot asculta a t a de adev r si, n acelai timp, s asculte cerinele oerilor. Ar o a s a t t violare continu a contiinei. Oamenii lumeti sunt guvernai de a s t s t principii lumeti. Ei nu pot aprecia alte principii. Politica lumeasc s a si opinia public conin principiul de aciune care-i guverneaz pe ci a t t a si-i conduce s practice forma dreptii. Dar poporul lui Dumnezeu a at nu poate guvernat de aceste motive. Cuvintele si poruncile lui Dumnezeu, scrise n suet, sunt duh si viaa si n ele exist putere t a

Biserica si statul

125

pentru a duce la supunere si ascultare. Cele zece Porunci ale lui lehova sunt baza tuturor legilor drepte si bune. Cei ce iubesc po runcile lui Dumnezeu se vor supune la orice lege bun a arii. Dar a t dac cerinele conduc torilor sunt n conict cu legile lui Dumnezeu, a t a singura ntrebare ce poate pus este: -Vom asculta de Dumnezeu a [123] sau de om?- (1T 361-362). n toate circumstanele, prezint adev rul si nu pune mna pe t a a armele de r zboi. a Planul lui Dumnezeu este ca mai nti s ajung la inim . Prea a a zentai adev rul si l sai-L pe EI s duc mai departe cauza si puterea t a a t a a reformatoare. Nu facei nici o referire la ceea ce spun opozanii, ci t t prezentai doar adev rul. El poate t ia n carne vie. Des-f surai t a a a t l murit Cuvntul n toat solemnitatea lui. Cnd ncerc rile ne vor a a a asalta, se va vedea att desp rire ct si unire n rndurile noas tre. at Unii, care sunt acum gata s pun mna pe armele de r zboi, vor a a a dovedi n timp de adev rat primejdie c n-au cl dit pe stnca cea a a a a solid ; ci vor ceda ispitei. Aceia care au avut lumin marc si privilea a gii preioase, dar care nu le-au folosit, sub im pretext sau altul, vor t pleca dintre noi. Pentru c n-au primit dragostea de adev r, ei vor a a dui n r t cirile vr jmaului; vor da atenie spiritelor am gitoare si s aa a s t a nvaturilor demonilor si se vor dep rta de credina. Dar pe de alt at a t a parte, cnd furtuna prigonirii va izbucni cu adev rat asupra noastr , a a adev ratele oi vor auzi glasul adev ratului P stor. Se vor depune a a a eforturi pline de sacriciu pentru salvarea celor pierdui, si muli t t care s-au ndep rtat de turm vor veni napoi ca s urmeze marelui a a a P stor. Poporul lui Dumnezeu i va strnge rndurile si va opune a s vr jmaului un front unit. La apariia pericolului comun, lup ta pena s t tru supremaie va nceta; nu va mai nici o disput , precum: cine t a s e socotit cel mai mare. Nici unul dintre adev raii credincioi a a t s nu vor zice: Eu sunt al lui Pavel, si eu sunt al lui Apolo, si eu sunt al lui Chifa. M rturia unuia si a tuturor va : Eu m alipesc de a a Hristos; si m bucur n EI ca Mntuitor al meu personal. a n felul acesta, adev rul va adus n viaa practic si astfel se a t a va r spunde la rug ciunea lui Hristos, pe care El a rostit-o n ajunul a a umilirii si a morii Sale:M rog ca toi s e una, cum Tu, Tat , eti t a t a a s n Mine si Eu n Tine; ca si ei s e una cu noi, pentru ca lumea s a a

126

Gnduri despre cartea Apocalipsei

cread c Tu M-ai trimis1 Ioan 17:21. Iubirea faa de Hristos, faa a a t t de frai, va dovedi lumii c noi am fost cu Isus si am nvat de la El. t a at Atunci, solia ngerului al treilea se va dezvolta ntr-o mare strigare [124] si tot p mntul va luminat de slava Domnului. (6T 400-401). a

Capitolul 22 Biserica
Apoc.13 nu va pe deplin neles pn cnd nu avem o corect t a a nelegere a limitelor autorit ii bisericii. t at Principiile cuprinse n acest Protest celebru... constituie ns si a esena protestantismului. Acest Protest se mpotrivete celor dou t s a mari abuzuri ale omului n materie de credina; primul este amestecul t justiiei omeneti iar al doilea este autoritatea arbitrar a bisericii. t s a n locul acestor abuzuri, protestantismul aaz puterea contiinei s a s t mai presus de autoritatea lumeasc , iar autoritatea Cuvntului lui a Dumnezeu mai presus de biserica vizibil . Mai nti, el respinge a puterea civil n lucrurile snte si spune ca si profeii si apostolii: a t Trebuie s ascult m mai mult de Dumnezeu dect de oameni... a a Protestatarii i armau astfel nc o dat dreptul de a-i exprima s a a s liber convingerile despre adev r. Ei nu doreau numai s cread si a a a s asculte ci s si predice ceea ce Cuvntul lui Dumnezeu prezint a a a si negau dreptul preoilor si magistrailor de a se amesteca. Astfel, t t protestul din Spcier a fost o m rturie solemn mpotriva intoleranei a a t religioase si o susinere a dreptului tuturor oamenilor de a se nchina t lui Dumnezeu dup cum le dicteaz contiina... a a s t Dac Reformaiunea, dup ce obinuse oarecare succes, ar fost a t a t de acord s ncetineasc lucrarea pentru a ctiga favoarea lumii, a a s ar fost nesincer faa de Dumnezeu si faa de ea ns si si ar a t t a pricinuit, n felul acesta, propria-i distrugere. Experiena acestor t nobili reformatori conine o lecie pentru toate veacurile viitoare. t t Felul Satanei de a lucra mpotriva lui Dumnezeu si a Cuvntului S u nu s-a schimbat; el se mpotrivete si ast zi tot att de mult ca a s a Scripturile s e c l uza vieii, ca si n secolul al XVI-lea. n vremea a aa t noastr , se vede o mare ndep rtare de la nvaturile si preceptele a a at lor si este nevoie de o rentoarcere la marele principiu protestant -Biblia si numai Biblia ca regul a credinei si datoriei. Satana lu a t creaz pe orice cale pe care o poate inventa ca s distrug libertatea [125] a a a religioas . Puterea antihrist , pe care au respins-o protestatarii din a a 127

128

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Speier, lucreaz cu o putere nou , c utnd s rectige supremaia a a a a s t pierdut . Acelai ataament neclintit faa de Cuvntul lui Dumnea s s t zeu, ca cel manifestat n crizele Reformaiunii, este singura n dejde t a pentru reforma din zilele noastre. (GC 203-205). Marele principiu al libert ii religioase at Totui, aa cinstii si tem tori de Dumnezeu cum erau, peregrinii s s t a nu nelegeau nc marcleprincipiu al libertii religioase. Libertatea, t a at pentru asigurarea c reia jertser att de mult, n-au mai fost dispui a a s s o mai acorde si altora. Foarte puini, chiar si dintre gnditorii a t de frunte si moralitii sec. al XVII-Iea, aveau o concepie just cu s t a privire la acest important principiu, produs al Noului Testament, care recunoate pe Dumnezeu ca singurul judec tor al credinei s a t omeneti.D.Neal, History of The Puritance, vol.5, pag.297. ns v atura c Dumnezeu a ncredinat bisericii dreptul de a st pni at a t a contiina, de a deni si a pedepsi erezia, este una dintre r t cirile s t aa papalit ii cel mai adnc nr d cinate. n timp ce reformatorii au at a a lep dat crezul Romei, ei n-au fost cu totul eliberai de spiritul ci de a t intolerana. ntunericul dens, n care nv luise papalitatea ntreaga t a cretin tate de-a lungul veacurilor de st pnire, nu fusese nc risipit s a a a cu totul. Unul dintre pastorii care conduceau colonia din Massachusetts Bay, spunea:Tolerana a fost aceea care a f cut o lume t a anticretin ; iar Biserica niciodat n-a fost p gubit de pedepsirea s a a a a ereticilor.Idem, vol.5, pag.335. Colonitii au adoptat o regles mentare prin care numai membrii bisericii puteau avea un cuvnt n guvernarea civil . S-a format un fel de biseric de stat, tuturor a a oamenilor ccrndu-li-se s contribuie la ntreinerea clerului, iar maa t gistraii au fost autorizai s suprime erezia. n felul acesta, puterea t t a p mnteasc era n minile bisericii. Astfel, n-a trecut mult timp a a pn cnd aceste m suri au dus la rezultatul inevitabil -persecuia. a a t [126] (GC 292-293). C l uza noast trebuie s e Duhul sfnt. aa a a Dumnezeu n-a numit nici un om s e c l uz , nici n-a f cut a aa a a vreun om contiina pentru altul; de aceea minile omeneti s se s t s a abin de a mpiedica servii Lui, care simt chemarea, s intre n via t a a

Biserica

129

Sa pentru a lucra. L sai ca Dumnezeu s lucreze cu propriii Lui a t a servi, alei prin Spiritul S u Sfnt. Nici o ina uman nu trebuie s s a t a a stea cajudec tor al fratelui S u. Nimeni nu trebuie s considere c a a a a se poate purta aspru cu perlele preioase pentru care Hristos si-a dat t viaa Sa. Perla, preioasa perl uman , a fost g sit de Hristos. Facei t t a a a a t ca omul s e ntiinat, dar avei grij cum v purtai cu comoara a s t t a a t deosebit a Domnului. Orice lips de respect, orice durere, orice a a nep sare, pe care aceste suete le sufer din minile voastre, sunt a a o acuzaie mpotriva voastr , ca si cnd i-ar fost f cute lui Isus t a a Hristos. Ele nu trebuie s e tratate ntr-un mod arogant, poruncia tor. Legile si regulile care sunt f cute n centrele lucr rii vor n a a curnd sfarmate n atomi. Oamenii nu trebuie s se impun . Cei din a a conducere s nu foloseasc puterile lor pentru a susine pe unii, n a a t timp ce alii sunt dobori, ignorai, p r sii si l sai s piar . Datoria t t t aa t a t a a conduc torilor este ns aceea de a acorda o mn de ajutor celor a a a ce sunt n nevoie. L sai ca ecare s lucreze n domeniul pe care a t a Dumnezeu i-1 poate indica prin Spiritul S u Sfnt. Suetul este a r spunz tor doar naintea lui Dumnezeu. Cine poate spune ct de a a multe c i de lumin au fost nchise prin planuri pe care Domnul nu a a le-a recomandat si nici nu le-a stabilit? Domnul nu cere permisiunea celor din poziii de r spundere cnd dorete s foloseasc pe unii ca t a s a a slujitori ai S i, pentru a r spndi adev rul. El va folosi pe cei pe care a a a vrea s -i foloseasc . El va trece pe lng oamenii care se simt abili a a a si capabili s lucreze n propria lor nelepciune si va folosi pe alii, a t t care sunt considerai de aceti presupui nelepi, cu totul incompet s s t t teni. Muli care au un oarecare talent cred c ei sunt necesari cauzei t t a lui Dumnezeu. S se fereasc s nu-i dep seasc atribuiile si s -i a a a s a a t a p r seasc Domnul n propriile lor fapte. Ei nu trebuie s -i exeraa a as cite autoritatea omeneasc pentru a constrnge minile si suetele [127] a t colegilor. Nu trebuie s n scoceasc si s pun n practic metode si a a a a a a planuri pentru a aduce orice individ sub jurisdicia lor. t Cei care cunosc adev rul trebuie s e condui de Spiritul Sfan a a s t si s nu ncerce s conduc ei nii Spiritul. Dac se ntind prea mult a a a ss a corzile, dac regulile sunt f cute prea rigide, dac oamenii continu a a a a s lege pe colaboratorii lor tot mai strns prin porunci omeneti, a s muli vor micai de Spiritul lui Dumnezeu s rup orice restricii t s t a a t si s i apere libertatea lor n Isus Hristos. Dac oamenii s-ar purta a s a cu colaboratorii lor ca si cu cei pe care i iubete Hristos, dac ar s a

130

Gnduri despre cartea Apocalipsei

asculta porunca: Iubete pe semenul t u ca pe tine nsui, ar o s a t armonic dulce ntre frai. Ct de bine ar , dac cei care pretind c t a a sunt cretini, s-ar comporta ca nite cretini. Ct de bine ar , dac s s s a ci n-ar mai vorbi despre propriile lor c i si fapte, compl cndu-se n a a apreciere de sine; dac s-ar reine de a mai amenina cu degetul, de a t t a-i imagina r ul si de a folosi inuena lor pentru a sl bi, oprima s a t a si distruge. Dac oamenii nu se vor supune regulilor f cute de cei a a din conducere, acetia nu-i vor trata corect pe colaboratori, nep sns a du-le de rezultatele nedrept ii lor. Pentru ei este sau regul sau at a ruin . Dumnezeu nu a ales nici un om s fac o astfel de lucrare. Si a a a nici unei ine umane nu i se va permite s -mi prescrie propria mea t a libertate sau s primejduiasc libertatea deplin a frailor mei, f r a a a t aa ca vocea mea s se ridice n semn de protest. a Dumnezeu va lucra asupra oamenilor cu poziie umil n sot a cietate, oameni care n-au devenit insensibili la razele str lucitoare a de lumin printr-o aa de ndelung contemplare a adev rului, dar a s a a refuznd s fac vreun progres sau mbun tire. Astfel, muli vor a a a at t v zui gr bindu-se pe ici pe colo, constrni de Duhul Sfnt s duc a t a s a a altora lumina. Adev rul, Cuvntul lui Dumnezeu, este ca un foc n a oasele lor, facndu-i s simt o dorina arz toare de a lumina pe a a t a cei ce stau n ntuneric. Muli, chiar dintre cei needucai, proclam t t a acum cuvintele Domnului. Copiii sunt nsueii de Spiritul Sfnt s tt a vesteasc mesajul ceresc. Duhul Sfnt este rev rsat asupra tuturor a a [128] celor ce se supun ndemnurilor Sale, si, dnd la o parte toate aran jamentele omeneti, regulile lor strmte si metodele prudente, vor s declara adev rul cu puterea Spiritului. Mulimile vor primi credina a t t si se vor al tura otirii Domnului. a s n prezent muli din cei ce se pretind urmai ai Domnului nu se t s supun conducerii Duhului Sfnt, ci ncearc s -L foloseasc si s -L a a a a conduc n c ile lor Toi acetia trebuie s abandoneze mulumirea a a t s a t de sine si s se predea f r rezerve Domnului, ca El s poat lucra a aa a a dup buna Lui pl cere n si prin ei. a a Cele sapte pl gi sunt gata s coboare asupra celor neascult tori. a a a Muli n-au acordat atenie invitaiei Evangheliei; ci erau testai si t t t t ncercai, dar muni de obstacole p reau c se ridic naintea lor, t t a a a blocndu-le calea. Prin credina, perseverena si curaj, muli vor t t t nvinge aceste obstacole si vor umbla ntr-o lumin glorioas . Bariere a a imaginare se ridicau n calea strmt si ngust ; pietre de poticnire a a

Biserica

131

erau plasate pe aceast calc; toate acestea vor date ns la o parte. a a Paznicii pe care p storii fali i-au aezat n jurul turmelor lor, vor a s s deveni neputincioi; mii vor p si n lumin si vor r spndi lumina. s a a a Inteligenele cereti vor conlucra cu uneltele omeneti. ncurajat n t s s a acest fel, biserica se va ridica si va lumina, folosind toate energiile ei snite n lupt ; astfel, scopul lui Dumnezeu este mplinit pe t a deplin; perlele pierdute sunt recuperate. Profeii au z rit aceast t a a marc lucrare din dep rtare, au neles importana acestui moment si a t t au f cut descrieri minunate a evenimentelor ce urmau s aib loc... a a a Acum este timpul pentru lupt serioas cu Dumnezeu. Vocile a a noastre ar trebui s se uneasc cu cea a Mntuitorului n minunata a a rug ciune: Vie mp ria Ta, fac -se voia Ta, precum n cer aa si a a at a s pe p mnt. Facei ca ntregul p mnt s e umplut de slava Sa. a t a a Muli pot ntrcba:Cine este preg tit pentru aceste lucruri? Respont a sabilitatea este aezat asupra ec rui individ. Nu credem c noi s a a a am mulumii cu noi nine, ci des vrirea noastr este Domnul. t t s a s a Planul mntuirii nu trebuie s e mplinit prin legi omeneti. Nu a s trebuie xate reguli; lucrarea noastr este o lucrare progresiv si a a trebuie s existe posibilitatea ca metodele s poat mbun tite. [129] a a a a at Unitatea trebuie si va p strat sub c l uzirea Duhului Sfnt. (RH, a a aa Iul. 23, 1895). Cum s cercet m Scripturile pentru a nelege ce ne nvaa ele? a a t t Ar trebui s ncepem studiul Cuvntului lui Dumnezeu cu o inim a a poc it , cu un spirit n stare s nvee, plin de rug ciune. S nu a a a t a a credem, cum au lacul iudeii, c propriile noastre idei si opinii sunt a infailibile; nici capapistaii, c doar anumii oameni sunt dein torii s a t t a adev rului si cunotinei, c oamenii nu au dreptul s cerceteze a s t a a Scripturile pentru ci nii, ci trebuie s accepte explicaiile date de ss a t p rinii bisericii. Noi n-ar trebui s studiem Biblia cu scopul de a a t a susine opiniile noastre preconcepute, ci cu singura int de a nva t t a at ce a spus Domnul. (TM 105). Cei din poziiile de r spundere nu trebuie s lege poporul lui t a a Dumnezeu de ei nii. ss Eu am scris astfel, deoarece mi s-a ar tat c lucr torii si poa a a porul sunt mereu ispitii s se ncread pentru nelepciune n omul t a a t m rginii, si s fac din om sprijinul lor. Preedinilor de Conferine a a a s t t

132

Gnduri despre cartea Apocalipsei

si oamenilor din locurile de r spundere, eu le dau acest mesaj: rupei a t leg turile si c tuele care au fost puse asupra poporului lui Dumnea a s zeu. C tre voi Cuvntul vorbete Sf rmai orice jug. Dac voi nu a s a t a ncetai de a mai face pe om supus al omului, dac nu devenii umili t a t cu inima, si nu nvai voi niv calea Domnului ca nite copilai. at t s a s s Domnul v va desp ri de lucrarea Sa. Voi trebuie s v tratai unul a at a a t pe altul ca frai, ca mpreun lucr tori, ca b rbai si femei ce caut t a a a t a lumina si nelegerea voinei Domnului, si care sunt srguincioi t t s [130] pentru slava Sa. (TM 480-481). mputernicirea unui slujitor al Evangheliei are la baz dou a a aspecte: 1. Mesajul S upredicarea c Hristos este Domnul a a 2. Organizaia Bisericiieu nsumi ca serv al vostru, de drat gul lui Hristos. n ns rcinarea pe care a dat-o ucenicilor S i, Hristos nu nua a mai c a schiat lucrarea lor, dar le-a dat si o Solie. nv ai pe a t at t oameni, a zis El, s p zeasc ce v-am poruncit. Ucenicii trea a a buiau s vesteasc ceea ce i nv ase Hristos. Se cuprinde aici nu a a at numai ce vorbise El n persoan , dar si prin toi profeii si nv aa t t at torii Vechiului Testament. nv atura omeneasc este exclus . Nu at a a e loc pontai tradiie, pentru teorii si concluzii omeneti, sau pentru t s legislaie bisericeasc . n ns rcinarea aceasta nu sunt cuprinse let a a gile rnduite de autoritatea eclesiastic . Servii lui Hristos nu trebuie a s predeanimic din toate acestea. Legea si profeii, mpreun cu a t a tot ce ne e raportat din cuvintele si faptele Lui, formeaz comoara a ncredinat ucenicilor pentru a dat lumii. Numele lui Hristos t a a este deviza lor, semnul lor distinctiv, leg turalor de unire, autoritatea a pentru comportamentul lor si izvorul succesului lor. mp ria Lui a at [131] nu va recunoate nimic ce nu poart inscripia Sa. (DA 826). s a t

Capitolul 23 Apocalipsa 14
Importana ntreitei solii ngereti t s ntreita solie ngereasc r sun , ca este sigur . (4T 595). a a a a ntreita solie ngereasc este adev r, luminai putere. (GC426) a a s Adventitilor de ziua a saptea li s-a dat o lucrare de cea mai ma s re solemnitate-proclamarea primei, celei de-a doua si a treia solii ngereti. Nu exist o alt lucrare de o asemenea importana. (9T s a a t 19) Mesajele solemne care au fost date n succesiunea lor n Apocalipsa trebuie s ocupe primul loc n minile celor din poporul lui a t Dumnezeu. Nu trebuie s permitem ca altceva s ne atrag atenia. a a a t (8T 302). Lucrarea deosebit a celui de-al treilea nger n-a fost v zut n a a a importana ei. Dumnezeu a intenionat ca poporul S u s e cu mult t t a a mai avansat faa de poziia pe care o ocup azi....Nu toi lucr torii t t a t a notri care prezint mesajul celui de-al treilea nger neleg n mod s a t real ce conine acest mesaj. (5T 714-715) t Dac solia ngerului al treilea ar prezentat n toate aspectele a a ei unora din cei ce sunt educatori, ea n-ar neleas . (6T 165). t a n 1904, solia din Apocalipsa 14 nu era neleas pe deplin. t a Capitolul al paisprezecelea din Apocalipsa este de cel mai mare interes. Aceast capitol va curnd neles pe deplin si mesajele date t lui Ioan vor prezentate cu claritate. (RH,Oct. 13, 1904; 7BC 978) Semnul arei Lumina pe care am primit-o n leg tur cu solia celui de-al a a treilea nger este adev rata lumin . Semnul arei este exact ceea ce a a

133

134

Gnduri despre cartea Apocalipsei

[132] s-a proclamat c este. nc nu se nelege totul n aceast privina, si a a t a t nici nu se va nelege naintea desf sur rii evenimentelor; dar trebuie t a a s se ndeplineasc o lucrare deosebit n lumea noastr . (6T 17). a a a a Maleahi 3:1-3 si judecata de cercetare descriu acelai eveni s ment. Aceasta nseamn c judecata de cercetare este o expea a riena de cur ire pentru copiii lui Dumnezeu. t at Deodat va intra n Templul S u Domnul pe care-L c utai: a a a t Solul leg mntului, pe care-1 dorii; iat c vinezice Domnul a t a a otirilor. Cine va putea s sufere ns ziua venirii Lui? Cine va s a a r mnea ns n picioare cnd se va ar ta El? C ci El va ca focul a a a a topitorului, si ca leia n lbitorului. Maleahi 3:1-3. Venirea lui s a Hristos amintit aici nu este a doua Sa venire pe p mnt, ci venirea a a Sa n Locul prea sfnt din Sanctuarul ceresc, pentru judecata de cercetare. De aceea mesajul este n special pentru noi, cei care tr im a n timpul judecii de cercetare. at El va sedea, va topi si va cur i argintul; va curai pe ii lui at t Levi, i va l muri cum se l murete aurul si argintul, si vor aduce a a s Domnului daruri neprih nite. Maleahi 3:3. Un dar neprih nit este a a oferirea unor mijloace care au fost dobndite pe drept. Este un dar de la unul care a pus n practic iertarea si chibzuina, si n nici un a t caz n-a nedrept it pe vecinii lui. Este un dar pornit din dragoste, at care este nmiresmat naintea lui Dumnezeu. (RH, May 9,1893). Lucrarea lui Hristos n Sanctuarul ceresc a fost rezumat de a S.N. Haskell n urm toarele cuvinte: n primul rnd noi am na v at c exist un timp cnd Hristos va intra n Templul ceresc; at a a apoi, c acest timp este judecata de cercetare; si, n al treilea a rnd, c lucrarea din acel timp va des vrirea caracterului a a s (GCB7-4-1901.p.l00) Ellen White a rezumat aceast lucrare astfel: a [133] Venirea lui Hristos ca Marele nostru Preot n Locul prea sfnt, pentru curirea Sanctuarului, este prezentat n Daniel 8:14; veniat a rea Fiului lui Dumnezeu naintea Celui mb trnit de Zile, cum se a prezint n Daniel 7:13, si intrarea Domnului n Templul S u, ar tat a a a a n Maleahi, sunt descrieri ale aceluiai eveniment; aceasta este de s

Apocalipsa 14

135

asemenea descris prin venirea Mirelui la nunt , reprezentat de a a a Hristos n parabola celor zece fecioare, n Matei, capitolul 25. (GC 426). Apocalipsa 14:12; Legea si Evanghelia Legea este Evanghelia lui Hristos acoperit , Evanghelia lui Isus a nu este nici mai mult nici mai puin dect Legea descoperit , ar tnd t a a principiile ei atotcuprinz toare. (RH, May 21, 1890). a Nici un om nu poate prezenta corect Legea lui Dumnezeu f r Evanghelic, sau Evanghelia f r Lege. Legea este Evanghelia aa aa ntrupat , iar Evanghelia este Legea dezv luit . Legea este r d cina, a a a a a iar Evanghelia este oarea parfumat si fructul crescut din ea. (COL a 128). Evanghelia este Hristos descoperit si Hristos este Evanghelia ntrupat . Noi nu trebuie s ne nchin m Evangheliei, ci lui Hristos, a a a Domnul Evanghelici. Evanghelia este glorioas pentru c este f cut a a a a din neprih nirea lui Hristos. Mntuitorul nostru este o reprezentare a perfect a lui Dumnezeu, pe de-o parte, si o reprezentare perfect a a a omului, pe de alt parte. Astfel, El mbin umanitatea si divinitatea. a a (ST, Nov.24, 1898). Unora li se pare ciudat c mntuirea ar pretinde ntreaga noastr a a supunere faa de Legea lui Dumnezeu. Dar Domnul n-ar putea face t un lucru mai crud dect acela de a salva pe om n r zvr tirea sa. a a Nici un om nu poate salvat pn cnd nu se supune lui Hristos. a Mntuirea nseamn o predare complet a suetului, trupului si a a spiritului nostru. Din cauza elementelor nesupuse din natura noastr , a pasiunile ctig adesea supremaia. Singura sperana a p c tosului s a t t a a este de a p r si p catul. Atunci el va n armonie cu voia lui Hristos. aa a [134] Suetul s u este adus n leg tur cu Dumnezeu. Cei a a a care se nroleaz n otirea lui Hristos trebuie s se supun n totul a s a a autorit ii Sale si s in seama de voina Sa. Ascultarea absolut at at a t a este condiia mntuirii. Legea lui Dumnezeu trebuie ascultat n t a orice am nunt. Este spre salvarea noastr s facem din Legea Sa a a a conduita, din viaa Sa exemplul si din slava Sa inta noastr suprem . t t a a A ne p stra pe noi nine n dragostea lui Dumnezeu, a gata s a s a ascult m cerinele Sale, aceasta nseamn libertatea n Hristos. a t a

136

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Gr bindu-i de la o ispit la alta, Satana nu las timp oamenilor s a a a a aprecieze aceste lucruri. Ei pot s resping vr jmaul ntr-un punct a a a s si se cred n sigurana, n timp ce vicleanul preg tete degrab o alt t a s a a ispit . El ne urm rete la ecare pas, folosind orice circumstana a a a s t vieii pentru a ne determina s -1 primim cu bun voina; pentru c el t a a t a joac partida vieii pentru suet. (ST, Nov. 15, 1899). a t Aici este r bdarea snilor, care p zesc poruncile lui a t a Dumnezeu si credina lui Isus, nu este doar un mesaj, ci tot t odat o declaraie nal c a fost g sit un popor care ine crea t a a a t dina si poruncile lui Dumnezeu. t Iar n Univers se vor auzi cuvintele: Acetia sunt din orice s neam, seminie, limb si norod. Vor unii care vor r spunde cu t a a bucurie mesajului: Temei-v de Dumnezeu si dai-I slav , c ci a t a t a a venit ceasul judecii Lui. Ei se vor ntoarce de la orice idol care i-a at orbit pe p mnt si se vor nchina Celui ce a f cut cerul, p mntul, a a a marea si apele mai de jos dect p mntul. Ei se vor elibera din orice a situaie dicil si vor sta naintea lumii ca monumente ale milei lui t a Dumnezeu. Ascult tori de cerinele divine, vor recunoscui de c tre a t t a ngeri si oameni, drept cei care au inut poruncile lui Dumnezeu, si t credina lui Isus. Apoc. 14:6-7,12. (PK 299-300) t Sabatul nu are putere desp rit de solia celui de-al treilea nger a t Desp rii Sabatul de solii, si i va pierde puterea; dar cnd este att s legat de mesajul celui de-al treilea nger, e nsoit de o putere care t i convinge pe necredincioi si nencrez tori si i conduce cu t rie s a a [135] pentru a sta, a tr i, a crete si a nori n Domnul. (1T 337). a s

Capitolul 24 Cronologie & Apocalipsa 14


Apocalipsa 14 n ordine cronologic a Evenimentele, n ordinea lor cronologic , si modul de a ne a preg ti pentru ele sunt descoperite cu claritate, dar majoritatea a oamenilor care ar putea sa Ie cunoasc pe deplin nu stiu nimic a despre ele si sunt complet nepreg tii. a t Astfel, n profeii, viitorul este deschis ucenicilor prin cuvintele t lui Hristos. Sunt prezentate n mod clar evenimentele care au leg tur a a cu ncheierea timpului de prob si lucrarea de preg tire pentru acest a a timp. Dar mulimile nu au mai mult nelegere a acestor adev ruri t a t a importante dect dac ele n-ar fost niciodat descoperite. Satana a a vegheaz pentru a fura orice impresie care i-ar putea face nelepi a t t spre mntuire, si timpul ncerc rii i va g si nepreg tii. (GC 594). a a a t Dumnezeu arc un popor pe p mnt care n credina si sperana a t t sfnt , urm rete mplinirea rapid a profeiei si caut s -i cur a a s a t a as a easc suetele prin ascultarea de adev r, pentru a nu g sii f r t a a a t aa haine de nunt atunci cnd va veni Hristos. (4T 307). a Am v zut..c evenimentele se desf soar n ordine (EW41) a a a a Noi trebuie s vedem n istorie mplinirea profeiei, pentru a t a studia lucr rile providenei n marile mic ri de reformaiune a t s a t si a nelege desf surarea evenimentelor care conduc naiunile n t a t conictul nal al marii lupte. (MH 442). Istoria, comparat cu evenimentele prezente, arat clar ce se a a va ntmpla n curnd. Dac n-o putem noi citi, Roma poate! Este a uimitoare Biserica Romei n viclenia si siretenia ei. Ea poate nelege t ce va urma. Ea i ateapt vremea... (GC 580). s s a n timp ce ne apropiem de ncheierea istoriei acestui p mnt, a profeiile care descriu zilele nale necesit n mod special atenia t a t [136] noastr . (COL 133). a

137

138

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Punctul de vedere prin care putem studia cronologia zilelor nale este Sanctuarul. Lumina din Sanctuar a luminat trecutul, prezentul si viitorul. (GC 423). Muli din poporul nostru nu neleg ct de trainic a fost aezat t t s a temelia credinei noastre. Soul meu, prezbitcrul Joseph Bates, p rint t a tele Piercc, prezbiterul Edson si alii, care erau p trunz tori, nobili t a a si cinstii, au fost printre cei care, dup trecerea timpului n 1844, au t a c utat dup adev r ca dup comori ascunse. Eu m-am ntlnit cu ei, a a a a am studiat si ne-am rugat cu seriozitate. Adesea am r mas mpreun a a pn noaptea trziu si, uneori, ntreaga noapte, rugndu-ne pentru a lumin si studiind Cuvntul. Mereu si mereu aceti frai s-au adunat a s t pentru a studia Biblia, cu scopul de a-i putea cunoate nelesul si a s t preg tii s -1 predice cu putere. Cnd ajungeau n studiul lor n a t a punctul n care ziceau: Nu putem face nimic mai mult!. Duhul Domnului venea asupra mea, eram luat n viziune si mi se d dea o a a explicaie clar a pasajelor pe care le studiam, mpreun cu sfaturi t a a despre cum s lucr m si s predic m ecient. Astfel a fost dat lua a a a a mina, care ne-a ajutat s nelegem Scripturile n leg tur cu Hristos, a t a a misiunea si preoia Sa. Mi s-a dezv luit o linie a adev rului, ce se t a a ntinde din acest timp pn n momentul n care vom intra n cetatea a lui Dumnezeu, si cu am dat altora instruc iunile pe care Domnul mi t le-a dat. (Special Test. Ser. B2, p.56-57) 1844 si soliile celor trei ngeri A. Primul nger si Daniel 8:14 n profeia primei solii ngereti din Apocalipsa 14 este prezis t s a o mare redeteptare religioas , ca urmare a vestirii apropiatei veniri s a a lui Hristos... M rturia profeiilor care ar tau c tre venirea lui Hristos n pria t a a m vara anului 1844 apus st pnire deplin pe minile oamenilor. Pe a a a t [137] m sur ce solia mergea de la un stat la altul, trezea un interes larg a a r spndit. Muli erau convini c dovezile din perioadele profetice a t s a erau corecte, si sacricndu-i mndria, p reri le personale, primeau s a cu bucurie adev rul... a

Cronologie & Apocalipsa 14

139

Muli c utau pe Domnul cu poc ina si umilina. Simamintele, t a a t t t care se prinseser att de mult vreme de lucrurile p mnteti, erau a a a s acum ndreptate c tre cer. Duhul lui Dumnezeu st ruia asupra lor si, a a cu inimi umilite si supuse, se uneau s nale strig tul: Temei-v a t a t a de Dumnezeu si dai-I slav ; c ci a venit ceasul judecii Lui. (GC t a a at 355, 368-369). ... Astfel Miller si tovar sii lui au predicat solia bazndu-se pe a Daniel 8:14 si Apocalipsa 14:7... (GC 353). Dumnezeu a pl nuit s -i ncerce poporul. Mna Lui a acoperit a as o greeal n calcularea perioadei profetice... s a Timpul de ateptare a trecut, dar Hristos nu S-a ar tat pentru s a eliberarea poporului S u. Aceia care cu credina si iubire sincer au a t a ateptat pe Mntuitorul au avut parte de o dezam gire amarnic . s a a (GC 373-374). Prima solie ngereasc din Apocalipsa 14, care anuna ceasul a t judec ii lui Dumnezeu, chemnd pe oameni s se team si s se at a a a nchine Lui, a avut scopul de a desp ri pe aceia care purtau numele at de popor al lui Dumnezeu de inuentele stric cioase ale lumii si a-i a trezi pentru a vedea adev rata lor stare de dec dere si iubire pentru a a lume. n aceast solie, Dumnezeu a trimis bisericii o avertizare, care, a dac ar fost primit , ar ndreptat relele care o ndep rtau de El. a a a Dac ar primit solia din cer, smerindu-i inimile naintea Domnului a s si c utnd cu sinceritate s se preg teasc pentru a sta n prezena a a a a t Sa, Duhul si puterea lui Dumnezeu s-ar manifestat n mijlocul lor. Biserica ar ajuns iar si la acea stare binecuvntat de unire, a a credina si iubire, care se vedea n zilele apos tolice, cnd credincioii t s erau o inim si un suet si vesteau Cuvn tul Domnului cu a ndr zneal , cnd Domnul ad uga n ecare zi la Biseric , pe cei a a a a care trebuiau s e mntuii. Fapte 4:32.31; 2:47. a t Dac aceia care pretind c sunt poporul lui Dumnezeu ar primi a a lumina care str lucete asupra lor din Cuvntul S u, ar ajunge la acea a s a unitate pentru care S-a rugat Hristos si pe care apostolul a descris-o [138] ca unirea Duhului prin leg tura p cii. Este, spune el, un singur a a trup si un singur Duh, dup cum si voi ai fost chemai la o singur a t t a n dejde a chem rii voastre. Este un singur Domn, o singur credina, a a a t un singur botez, Efes.4:3-5. Acestea erau rezultatele binecuvntate, experimentate de aceia care au primit solia advent . (GC 379). a

140

Gnduri despre cartea Apocalipsei

B. Al doilea nger si Daniel 8:14. Refuznd avertizarea primului nger, ei au respins mijloacele pe care cerul le prev zuse pentru ndreptarea lor. Au dispreuit solul a t harului care le-ar corectat greelile ce-i desp reau de Dumnezeu s at si, cu o nverunare mai mare s-au ntors s caute prietenia lumii. s a Aceasta era cauza acelei st ri ngrozitoare de iubire pentru lume, a apostazie si moarte spiritual care exista n bisericile anului 1844. a n Apocalipsa 14, primul nger este urmat de al doilea, care vestete solia: A c zut, a c zut Babilonul, cetatea cea mare care a s a a ad pat toate neamurile din vinul mniei desfrn rii ei. Apoc. 14:8 a a (GC 380-381). Solia ngerului al doileac derea Babilonuluia fost a predicat cu putere dup ce a str lucit mai mult lumin din a a a a a Daniel 8:14. n vara anului 1844, adic la mijlocul timpului dintre data xat a a prima dat pentru sfritul celor 23 00 zile si toamna aceluiai an, a s s timp hot rt ulterior ca mplinire a perioadei, solia a fost vestit chiar a a cu cuvintele Scripturii: Iat , mirele vine! a Faptul care a dus la aceast micare a fost descoperirea c decrea s a tul lui Artaxerxe pentru rezidirea Ierusalimului, care forma punctul de plecare pentru perioada de 2300 de zile, a intrat n vigoare n toamna anului 457 . Hr. si nu la nceputul anului, aa cum se cre s zuse prima dat . ncepnd din toamna anului 457, cei 2300 de ani se a [139] ncheiau n toamna anului 1844. Argumentele scoase din tipurile Vechiului Testament ar tau si ele a spre toamn , ca timp cnd trebuia s aib loc evenimentul reprezentat a a a prin curirea sanctuarului. Acest lucru a devenit foarte clar atunci at cnd atenia a fost ndreptat asupra modului n care simbolurile care t a avuseser leg tur cu prima venire a lui Hristos, se mpliniser ... a a a a Aceste simboluri s-au mplinit nu numai n ceea ce privete s evenimentul, ci si n ceea ce privete timpul... s Astfel, ziua a zecea a lunii a saptea, Ziua cea mare a Isp sirii, a timpul curirii sanctuarului, care n anul 1844 c dea la 22 octombrie, at a a fost xat ca timp al venirii Domnului. Acest lucru era n armonic a

Cronologie & Apocalipsa 14

141

cu dovezile prezentate mai nainte c cele 2300 de zile urmau s se a a ncheie n toamn , iar concluzia p rea bine fondat ... a a a Dintre marile mic ri religioase, ncepnd din zilele apostolilor, s a nici una n-a fost mai liber de nedes vrirea omeneasc si de a a s a cursele lui Satana, aa cum a fost aceea din toamna anului 1844. s Chiar si acum, dup trecerea multor ani, toi cei care au luat parte la a t micarea aceea si care au stat hot ri pe platforma adev rului simt s a t a nc inuena sfnt a acelei lucr ri binecuvntate si dau m rturie a t a a a c a fost de la Dumnezeu. a La strig tul: Iat , Mirele vine, ieii-I n ntmpinare!, aceia a a st care ateptau s-au ridicat si si-au aprins candelele; ei au studiat s Cuvntul lui Dumnezeu cu un interes extrem de intens, necunoscut mai nainte. ngeri din cer au fost trimii s trezeasc pe aceia care s a a se descurajaser si s -i preg teasc pentru a primi solia. Lucrarea a a a a nu s-a ntemeiat pe nelepciunea si pe preg tirea oamenilor, ci pe t a puterea lui Dumnezeu. Nu cei mai talentai, ci cei mai umili si t devotai au fost printre primii care au auzit si au ascultat chemarea. t Fermierii si-au l sat recoltele pe cmp, meseriaii si-au l sat sculele a s a si, cu lacrimi de bucurie, au ieit s vesteasc avertizarea. Aceia s a a care mai nainte fuseser n fruntea lucr rii, au fost printre cei din a a urm care s-au al turat lor. Bisericile n general si-au nchis uile a a s faa de aceast solie, si o mare grup dintre aceia care o primiser t a a a au rupt leg turile lor cu ele. n providena lui Dumnezeu aceast [140] a t a proclamaie s-a unit cu cea de a doua solie ngereasc , si a dat putere t a acelei lucr ri... a n timpul acela se vedea o credina care aducea r spuns la t a rug ciunecredina care atepta r spl tirea. Asemenea ploii care a t s a a cade peste p mntul nsetat, Duhul harului cobora peste cercet toa a rii sinceri. Aceia care ateptau ca n curnd s stea faa n faa cu s a t t R scump r torul lor, simeau o bucurie solemn , care nu se putea a aa t a descrie. Puterea nnobilatoare, conving toare, a Duhului Sfnt, mica a s inimile, atunci cnd binecuvnt rile Sale erau rev rsate n m sur a a a a bogat peste cei credincioi. a s Cu grij si solemnitate, aceia care primiser solia au ajuns la a a timpul n care sperau s se ntlneasc cu Domnul lor. n ecare a a dimineaa simeau c prima lor datorie era s -i asigure dovada c t t a as a sunt primii de Dumnezeu. Inimile lor erau strns unite si se rugau t mult unul cu altul si unul pentru altul. Adesea se adunau n locuri

142

Gnduri despre cartea Apocalipsei

izolate pentru a n comuniune cu Dumnezeu si glasul rug ciunii a se n la spre cer de pe cmpii si din crnguri. Asigurarea aprob rii at a Mntuitorului le era mai necesar dect hrana zilnic ; iar dac vreun a a a nor le ntuneca mintea, nu se odihneau pn ce nu-1 ndep rtau. Si a a atunci cnd simeau dovada harului iert tor, doreau s -L vad pe t a a a Acela pe care-L iubea suetul lor. Dar aveau s cad din nou prad descuraj rii. Timpul de ateptare a a a a s a trecut si Mntuitorul lor nu S-a ar tat. (GC 398-403). a Isus a ns rcinat ali ngeri s zboare repede si s nvioreze si a t a a s nt reasc credina sl bit a poporului S u si s -1 preg teasc s a a a t a a a a a a a neleag solia celui de al doilea nger si micarea nsemnat ce urma t a s a s aib loc n curnd n cer. Am v zut cum aceti ngeri primesc a a a s putere si lumin mare de la Isus si zboar repede c tre p mnt pentru a a a a a-i ndeplini ns rcinarea si pentru a ajuta pe ngerul al doilea n s a lu-crarealui. O lumin marestr luceaasuprapoporului lui Dumnezeu, a a cnd ngerii strigau:Iat , Mirele vine, ieii-In ntmpinare!Am a st v zut atunci pe cei dezam gii ridicndu-se si, n armonie cu ngerul a a t al doilea, vestind: Iat , Mirele vine, ieii-I n ntmpinare! Lua st mina, pornit de la ngeri, str b tea pretutindeni ntunericul. (EW a a a [141] 248). C. Al treilea nger si Daniel 8:14. Textul din Scriptur care, mai presus de toate celelalte, a fost a att temelia ct si pivotul central al credinei advente, a fost acesta: t Pn vor trece 2300 de seri si diminei, apoi sfntul Loca va a t s cur it*. Dan. 8:14. Acestea fuseser cuvintele cunoscute de toi at a t credincioii apropiatei reveniri a Domnului. Pe buzele a mii de oas meni era repetat aceast profeie ca un cuvnt de ordine al credinei a a t t lor. Toi simeau c de evenimentele prezise aici depindeau cele mai t t a str lucite atept ri si cele mai scumpe n dejdi. S-a ar tat c aceste a s a a a a zile profetice se vor ncheia n toamna anului 1844. La fel cu restul lumii cretine, adventitii susineau atunci c p mntul sau o parte s s t a a din el era sanctuarul. Astfel, ci nelegeau c cur irea sanctuarut a at lui nsemna cur irea p mntului prin focul zilei de pe urm si c at a a a aceasta urma s aib loc la a doua venire. De aici s-a tras concluzia a a c Hristos urma s vin pe p mnt n anul 1844. a a a a Dar timpul stabilit trecuse si Domnul nu Se ar tase... a

Cronologie & Apocalipsa 14

143

Cu toate c muli renunaser la calculul de mai nainte al peria t t a oadelor profetice si negau concepia corect a mic rii ntemeiat t a s a a pe ea, alii nu erau dispui s renune la punctele de credina si la t s a t t o experiena care erau susinute de Scripturi si de m rturiile Dut t a hului lui Dumnezeu. Acetia erau convini c au adoptat principii s s a s n toase de interpretare n studiul lor asupra profeiilor si c era de a a t a datoria lor s in la aceste adev ruri deja descoperite, continund at a a acelai drum de cercetare biblic . Cu rug ciuni st ruitoare, ei au s a a a revizuit poziia lor si au studiat Scripturile s descopere greeala t a s f cut . Si pentru c n-au v zut nici o greeal n calculul lor cu a a a a s a privire la perioadele profetice, au fost condui s examineze mai s a atent subiectul sanctuarului. n cercetarea lor, au descoperit c nu exist nici o dovad n a a a Scripturi care s susin concepia popular c p mntul este sanca t a t a a a tuarul; dar au g sit n Biblic o explicaie a subiectului sanctuarului, a t despre natura lui, despre locul aez rii sale si serviciile din el. M rs a a turia scriitorilor sni era att de clar si complet , nct nelegerea t a a t [142] problemei era mai presus de orice ndoial ... a La ntrebarea: Ce este sanctuarul?, s-a r spuns l murit din a a Scripturi. Termenul sanctuar, aa cum este ntrebuinat n Biblic, s t se refer mai nti la cortul construit de Moise, ca o prenchipuire a a lucrurilor cereti; iar n al doilea rnd, la adev ratul cort din s a ceruri, c tre care ar ta sanctuarul p mntesc. La moartea lui Hristos, a a a serviciul slujbelor simbolice a luat sfrit. Adev ratul cort din cer s a este sanctuarul noului leg mnt. Si, deoarece profeia din Daniel a t 8:14 s-a mplinit n aceast dispensaiune, sanctuarul la care se refer a t a el trebuie s e Sanctuarul noului leg mnt. La ncheierea celor 2300 a a de zile, n anul 1844, pe p mnt nu se mai g sea nici un sanctuar de a a multe veacuri. n felul acesta, profeia: Pn vor trece 2300 de zile, t a si atunci sanctuarul va curit, ar ta, indiscutabil, c tre Sanctuarul at a a din ceruri. Dar mai r mnea s se dea r spuns la cea mai important na a a a trebare: Ce este curirea sanctuarului? Faptul c exist o astfel de at a a slujb n leg tur cu sanctuarul p mntesc este ar tat n Scripturile a a a a a Vechiului Testament. Dar, poate ceva n cer care trebuie cur it? at n Evrei 9, att cur irea sanctuarului p mntesc ct si a celui ceat a resc este prezentat clar: Si, dup lege, aproape totul este cur it a a at cu snge; si f r v rsare de snge, nu este iertare. Dar, deoarece aa a

144

Gnduri despre cartea Apocalipsei

chipurile lucrurilor care sunt n ceruri, au trebuit cur ite n felul at acesta (cu snge de animale), trebuia ca nsei lucrurile cereti s e s s a curite cu jertfe mai bune dect acestea (Evrei 9:22.23), chiar cu at sngele preios al lui Hristos... t n felul acesta, cei care au urmat lumina cuvntului profetic au v zut c , n loc s vin atunci pe p mnt, la ncheierea celor 2300 de a a a a a zile, n anul 1844, Hristos a intrat n Locul prea sfnt din Sanctuarul ceresc pentru a ndeplini lucrarea de ncheiere a isp sirii, ca preg tire a a pentru revenirea Sa. (GC 409-422). D. Sanctuarul si primul nger Att profeia din Daniel 8:14: Pn vor trece 2300 de seri si t a [143] diminei si sfntul loca va curit, ct si prima solie ngereasc : t s at a Temei-v de Dumnezeu si dai-I slav ; c ci a venit ceasul judecii t a t a a at Lui, ar tau c tre lucrarea lui Hristos din Locul prea sfnt, c tre a a a judecata de cercetare si nu c tre venirea lui Hristos pentru r scum a a p rarea poporului S u si pentru distrugerea celor nelegiuii. (GC a a t 424). E. Sanctuarul si al doilea nger Strig tul celui de-al doilea nger este nsoit de strig tul, a t a vine Mirele, ieii-I n ntmpinare! st n vara si toamna anului 1844, a fost proclamat solia: Iat , a a Mirele vine,.. Venirea Mirelui, ar tat aici, are loc nainte de nunt . Nunta a a a reprezint primirea de c tre Hristos a mp riei Sale. Sfnta cetate. a a a at Noul Ierusalim, care este capitala si reprezentanta mp r iei, este a at numit mireasa, soia Mielului. ngerul a spus lui Ioan: Vino a t aici, si-i voi ar ta mireasa, soa Mielului. El m-a dus n Duhul, t a zice profetul, i mi-a ar tat cetatea cea mare, Ierusalimul cel Sfnt, s a cobornd din cer de la Dumnezeu. Apoc.21:9.10. Este clar deci c mireasa reprezint Cetatea cea sfnt , iar fecioarele care merg n a a a ntmpinarea Mirelui sunt simbolul bisericii... Vestirea Iat , Mirele vine, din vara anului 1844, a f cut ca a a multe mii s atepte venirea imediat a Domnului. La timpul cuvenit, a s a Mirele a venit, dar nu pe p mnt, cum ateptau oamenii, ci la Cel a s

Cronologie & Apocalipsa 14

145

mb trnit de zile, n ceruri, la nunt , s -Si primeasc mp r ia. a a a a a at Cele care erau gata, au intrat cu El la nunt si s-a ncuiat ua. Ei a s nu puteau prezeni n persoan la nunt , deoarece ca are loc n t a a ceruri n timp ce ci sunt pe p mnt. Urmaii lui Hristos trebuie s a s a atepte pe Domnul cnd Se va ntoarce de la nunt . Luca 12:36. s a ns trebuie s neleag lucrarea Lui si s -L urmeze prin credina, a a t a a t atunci cnd intr naintea lui Dumnezeu. n sensul acesta, se spune a c ei merg la nunt . a a n parabol , au intrat la nunt aceia care aveau ulei n candele. a a Aceia care, odat cu cunoaterea adev rului din Scripturi au avut a s a si Duhul si harul lui Dumnezeu si care, n noaptea celei mai amare [144] ncerc ri au ateptat cu r bdare, cercetnd Biblia dup o lumin a s a a a mai clar au neles adev rul cu privire la Sanctuarul din ceruri, a t a ct si noua slujire a Mntuitorului, iar prin credina L-au urmat n t lucrarea Sa din Sanctuarul de sus. Toi aceia care, prin m rturia t a Scripturilor, primesc aceleai adev ruri, urmeaz pe Hristos prin cres a a dina, cnd intr naintea lui Dumnezeu pentru a aduce la ndeplinire t a ultima lucrare de mijlocirela a c rei ncheiere s -Si primeasc a a a mp riatoi acetia sunt reprezentai ca unii care intr la nunt . a at t s t a a (GC 426-428). F. Sanctuarul si al treilea nger O alt categorie susinea cu t rie c Domnul i condusese n a t a a experiena lor de pn atunci; si pentru c au ateptat, au vegheat si st a a s au rugat s cunoasc voia lui Dumnezeu, au v zut c marele lor Mare a a a a Preot intrase n alt lucrare de slujire, si, urmndu-L prin credina, au a t fost condui s neleag si lucrarea de ncheiere a bisericii. Ei aveau s a t a o nelegere mai clar a primei si a celei de a doua solii ngereti, t a s si erau preg tii s primeasc si s dea lumii solemna avertizare a a t a a a ngerului al treilea din Apocalipsa 14... Si Templul lui Dumnezeu, care este n cer, a fost deschis: si s-a v zut chivotul leg mntului S u, n Templul S u. Apoc. 11:19. Chia a a a votul leg mntului lui Dumnezeu se a n Sfnta Sntelor, a doua a a desp ritur a Sanctuarului. n serviciul sanctuarului p mntesc, care at a a slujea ca o prenchipuire si o umbr a lucrurilor cereti, aceast a s a desp ritur era deschis numai n Ziua cea Mare a Isp sirii pentru at a a a curirea Sanctuarului. De aceea, anunul c Templul lui Dumnezeu at t a

146

Gnduri despre cartea Apocalipsei

a fost deschis n ceruri si a fost v zut chivotul leg mntului, arat a a a c tre deschiderea Locului prea sfnt din Sanctuarul ceresc, n anul a 1844, cnd Hristos a intrat acolo pentru a aduce la ndeplinire lucrarea de ncheiere a isp sirii. Aceia care, prin credina, au urmat pe a t Marele lor Preot, cnd Si-a nceput lucrarea n Locul prea sfnt, au v zut chivotul leg mntului S u. Cnd au studiat subiectul sanctuaa a a rului, au ajuns s neleag schimbarea locului slujirii Mntuitorului a t a [145] si au v zut c El mijlocea acum naintea chivotului lui Dumnezeu, a a mijlocind cu sngele S u n favoarea p c toilor. a a a s Chivotul din sanctuarul de pe p mnt coninea cele dou table de a t a piatr , pe care erau nscrise preceptele Legii iui Dumnezeu. Chivotul a era doar un loca pentru tablele Legii, dar prezena acestor precepte s t divine i d dea valoare si snenie. Cnd Templul lui Dumnezeu a a t fost deschis n cer, s-a v zut chivotul leg mntului S u. n Sfnta a a a Sntelor din Sanctuarul din cer, Legea divin este nconjurat de a a snenieLegea care a fost vestit de nsui Dumnezeu n mijlocul t a s tunetelor de pe Sinai si scris cu degetul S u pe table de piatr , a a a Legea lui Dumnezeu din Sanctuarul din ceruri este marele original, dup care poruncile nscrise pe tablele de piatr si raportate a a de Moise n c rile sale erau o transcriere f r gre. Aceia care au at aa s ajuns la nelegerea acestui punct important, au fost condui astfel s t s a vad caracterul sfnt, neschimb tor al Legii divine. Ei au neles, ca a a t niciodat mai nainte, puterea cuvintelor Mntuitorului.Ct vreme a a nu va trece cerul si p mntul, nu va trece o iot sau o frntur de a a a slov din Lege.Matei 5; 18.Legea lui Dumnezeu,ind o descoperire a a voinei Sale, o transcriere a caracterului S u, trebuie s d inuiasc t a a a a venic, ca un martor credincios n ceruri. Nici o porunc n-a fost s a anulat , nici o iot sau titlu n-a fost schimbat. Psalmistul zice: Cua a vntul T u, Doamne, d inuiete n veci n ceruri; toate poruncile Lui a a s sunt adev rate, nt rite pentru venicie.Ps.119:89;111:7 a a s Chiar n centrul Decalogului se g sete porunca a patra, aa cum a s s a fost pentru prima dat proclamat : Adu-i aminte de ziua de a a t odihn , ca s-o sneti... Aceia care au primit lumina cu privire a t s la mijlocirea lui Hristos si la perpetuitatea Legii lui Dumnezeu, au descoperit c aceste adev ruri le erau prezentate n Apocalipsa 14... a a Iar rezultatul primirii acestor solii este ar tat prin cuvintele:Aici a sunt cei care p zesc poruncile lui Dumnezeu si credina lui Isus. a t

Cronologie & Apocalipsa 14

147

n Apocalipsa 14, oamenii sunt chemai s se nchine Creatorului t a iar profeia scoate n evidena o categorie care, ca urmare a ntreitei [146] t t solii, p zesc poruncile lui Dumnezeu... a Cu privire la Sabat, Domnul spune mai departe c este un semn a ca s stii c Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. Ezech.20;20. a t a Iar motivul dat este:c ci n sase zile a f cut Domnul cerurile si a a p mntul, iar n ziua a saptea S-a odihnit si a r suat. Exod 31:17. a a Importana Sabatului, ca monument al Creaiunii, este c el t t a p streaz totdeauna prezent motivul adev rat pentru care nchinarea a a a se cuvine lui Dumnezeupentru c El este Creatorul, iar noi suna tem f pturile Sale. De aceea Sabatul st chiar la temelia nchin rii a a a divine, c ci el ne nvaa acest marc adev r n modul cel mai imprea t a sionant si nici o alt instituie nu face lucrul acesta. Adev ratul temei a t a al nchin rii divine, nu numai acela din ziua a saptea, ci al ntregii a nchin ri, se g sete n deosebirea dintre Creator si creaturile Sale, a a s Acest fapt important nu se poate nvechi niciodat si nu trebuie uitat a niciodat . J.N.Andrews, History of the Sabbath, cap.27... a Dup avertizarea mpotriva nchin rii la ar si la chipul ei, proa a a feia spune: Aici sunt cei care p zesc poruncile lui Dumnezeu si t a credina lui Isus. Deoarece aceia care p zesc poruncile lui Dumt a nezeu sunt pui n felul acesta n contrast cu aceia care se nchin s a arei si chipului ei si primesc semnul ei, urmeaz c p zirea Legii a a a lui Dumnezeu, pe de o parte, si c lcarea ei, pe de alt parte, va face a a deosebirea dintre nchin torii lui Dumnezeu si nchin torii arei. a a Caracteristica deosebit a arei precum si a chipului ei este a c lcarea poruncilor lui Dumnezeu. Daniel zice despre cornul cel mic, a papalitatea:se va ncumeta s schimbe vremile si legea. Dan.7:25. a Iar Pavel numea aceeai putere omul f r delegii, care urma s se s aa a nale pe sine mai presus de Dumnezeu. O profeie este completat de t t a alta. Numai prin schimbarea Legii lui Dumnezeu putea papalitatea s se nalte mai presus de Dumnezeu; oricine va p stra cu bun a a a stiina Legea, aa cum a fost ea schimbat , va da cinste suprem t s a a acelei puteri prin care s-a f cut schimbarea. Un asemenea act de a ascultare de legile papale va un semn de supunere faa de papa, n t locul supunerii faa de Dumnezeu. t Cea mai nfricoat ameninare adresat vreodat muritorilor s a t a a e- ste cuprins n a treia solie ngereasc . Trebuie s e un p cat [147] a a a a

148

Gnduri despre cartea Apocalipsei

groaznic acela care atrage mnia lui Dumnezeu neamestecat cu a mil ... a n problema aceastei controverse, toat cretin tatea se va mp ri a s a at n dou claseaceia care p zesc poruncile lui Dumnezeu si credina a a t lui Isus, si aceia care se nchin arei si chipului ei si primesc semnul a ei. Cu toate c biserica si statul i vor uni puterea pentru a constrnge a s pe toi, mici si mari, bogai si s raci, liberi si robi (Apoc.I3:160) t t a s primeasc semnul ilarei, poporul lui Dumnezeu nu-1 va primi. a a Profetul de pe Patmos i vede cum au ctigat biruina asupra s t arei si asupra chipului ci, asupra semnului ei si asupra num rului a numelui ei, stnd pe marea de sticl , cu al utele lui Dumnezeu n a a mn , cntnd cntarea lui Moise si a Mielului. Apoc. 15,2-3. a (GC 433-450). Dup 1844, nu mai exist nici o solie bazat pe un timp anumit. a a a Aceasta este reprezentat printr-un nger stnd cu un picior pe a mare, proclamnd, sub jur mnt solemn, c nu va mai timp. a a Acest timp, pe care ngerul l declar cu jur mnt solemn, nu a a este sfritul istoriei acestui p mnt, nici timpul ncerc rii, ci timpul s a a profetic care precede venirea Domnului nostru. Aceasta nseamn c a a oamenii nu vor mai avea un alt timp stabilit. Dup aceast perioad a a a de timp, ce se ntinde din 1842 p n n 1844, nu se mai poate g si a a vreun alt timp profetic. Cel mai lung calcul profetic ne conduce pn a n toamna anului 1844. (7BC 971). Dumnezeu nu ne-a descoperit vremea cnd acest mesaj se va ncheia, sau cnd se va sfri ncercarea. Noi vom primi acele lucruri s care sunt descoperite, pentru noi nine si pentru copiii notri; dar s s s a nu c ut m s cunoatem ceea ce a fost inut ascuns n sfatul Celui a a a s t Atotputernic. (7BC 989). Mereu si mereu am fost avertizat n leg tur cu xarea de date. a a a Nu va mai niciodat un alt mesaj pentru poporul lui Dumnezeu, a [148] care s se bazeze pe timp. Noi nu trebuie s stim timpul rev rs rii a a a a Duhului Siant sau al venirii lui Hristos... Ast zi, voi trebuie s v dai pe voi niv lui Dumnezeu pentru a a a t s a ca El s v poal face vasele lui de cinste, si s i de folos n slujba a a a a t Lui. Ast zi, trebuie s v dai pe voi niv lui Dumnezeu ca s a a a t s a a putei golii de egoism, invidie, gelozie, r utate, b nuial , ceart , t t a a a a

Cronologie & Apocalipsa 14

149

orice lucru care ar putea dezonora pe Dumnezeu. Ast zi, voi trebuie a s avei vasul vostru cur at ca s e gata pentru rou cereasc , a t at a a a gata pentru rev rsarea ploii trzii; deoarece ploaia trzie va veni si a binecuvntarea lui Dumnezeu va umple orice suet care este curat at de png rire. Este lucrarea noastr prezent de a permite propria a a a nviorare de la faa Domnuluipreg tii pentru botezul Spiritului t a t Sfnt. (RH, March 22, 1892; 1SM 188, 191). Legea duminical si soliile celor trei ngeri a Aceeai criz va veni asupra poporului nostru n toate p rs a a t ile lumii. Evenimente uimitoare se vor deschide curnd naintea lumii. Sfritul tuturor lucrurilor este aproape. Timpul necazului este gata s s vin asupra poporului lui Dumnezeu. Atunci, acest decret va a a impus, interzicnd celor ce in Sabatul Domnului s cumpere sau t a s vnd , ameninndu-i cu pedepse si chiar cu moartea, dac nu a a t a p zesc prima zi a s pt mnii, ca Sabat. a a a ndemnul profetului este: Strngei-v laolalt , da, strngei-v t a a t a laolalt , o naiune nedorit ; nainte ca s se dea porunca, nainte a t a a ca ziua s se scurg ca pleava, nainte ca mnia Domnului s vin a a a a asupra voastr . C utai pe Domnul, toi cei umili de pe p mnt, a a t t a care ai mplinit hot rrea Sa; c utai neprih nirea, c utai umilina; t a a t a a t t aceasta poate c v va ap ra n ziua mniei Domnului. Avnd n a a a vedere ceea ce va veni curnd asupra p mntului, eu v rog erbinte, a a frai si surori, s umblai naintea lui Dumnezeu cu toat blndeea t a t a t si umilina suetului, amintindu-v de grija pe care Isus o are pentru t a voi. Toi cei umili de pe p mnt sunt ndemnai s -L caute. Cei care t a t a [149] au mplinit hot rrile Lui trebuie s -L caute. a a Facei ca egoismul s se sfarme n buc i naintea Domnului. t a at Este greu s faci aceasta; dar noi suntem avertizai s c dem pe a t a a stnc si s m zdrobii altfel ea va c dea peste noi si ne va preface a a t a n pulbere. Isus spune inimilor umile c braele Lui venice le vor a t s nconjura si El nu va ng dui ca ele s piar de minile celor r i. Ce a a a a nseamn s i cretin?-S i ca Hristos. (RH, Nov. 19, 1908) a a s a O criz mare ateapt pe poporul lui Dumnezeu. O criz vine a s a a asupra lumii. Cea mai impresionant lupt a tuturor veacurilor se a a a chiar n faa noastr . Evenimentele pe care noi le-am vestit a t a

150

Gnduri despre cartea Apocalipsei

timp de mai bine de patruzeci de ani, pe baza autoritii cuvntului at profetic, se desf soar acum n faa ochilor notri. Deja problema a a t s unei modic ri a Constituiei pentru restrngerea libertii de contia t at s ina a fost adus naintea legiuitorilor naiunii. Problema impunerii t a t p zirii duminicii a devenit de interes si importana naional . Noi a t t a stim foarte bine care va rezultatul acestei mic ri. Dar suntem noi s a preg tii pentru aceasta? Ne-am f cut noi cu credincioie datoria a t a s pe care Dumnezeu ne-a ncredinat-o, s avertiz m poporul despre t a a primejdia ce st naintea lui? (5T 711) a Cnd America, ara libertii religioase, se va uni cu papalitatea t at ca s constrng contiina si s sileasc pe oameni s onoreze a a s t a a a sabatul fals, oameni din toate arile de pe glob vor condui s t s a urmeze exemplul ei. Poporul nostru nu este trezit nici pe jum tate a pentru a face tot ce i st n putere, cu posibilit ile ce i stau la a at ndemn , pentru a r spndi solia de avertizare. (6T 18). a a Cu ct aducem mai puine nvinuiri directe autoritilor si st t at a pnirilor, cu att vom n stare s aducem la ndeplinire o lucrare a mai mare, att n America ct si n arile str ine. Celelalte popoare t a vor urma exemplul Statelor Unite. Dei ea va da tonul aceeai criz s s a va veni asupra poporului nostru n toate p rile lumii. (6T395) at Legea duminical si primul nger a Judecata de cercetare si cronologia ei: 1. Att judecata de cercetare ct si stergerea p catului ncep a [150] n 1844. La timpul rnduit pentru judecat ncheierea celor 2300 de a zile n anul 1844a nceput lucrarea de cercetare si stergere a p catelor. (GC 486). a 2. Cercetarea si stergerea p catului trebuie terminate nain a tea celei de a doua veniri. Lucrarea judec ii de cercetare si stergere a p catului trebuie at a ndeplinit nainte de a doua venire a Domnului. (GC 485). a 3. P catele trebuie s e cercetate nainte ca s e sterse. Din a a a moment ce sunt sterse, ele nu mai exist , si ceea ce nu mai exist a a nu poate cercetat.

Cronologie & Apocalipsa 14

151

Deoarece morii trebuie judecai dup lucrurile scrise n c ri, t t a at este cu neputina ca p catele oamenilor s e sterse nainte de judet a a cata la care sunt cercetate cazurile lor. (GC 485). Cnd p catul a fost regretat, m rturisit si p r sit, atunci n drepa a aa tul numelui p c tosului este scris iertare; dar p catele lui nu sunt a a a sterse nainte de judecata de cercetare. (ST, May 16, 1895). 4. Conform cu Petru, n Fapte 3:19, p catele celor vii sunt a sterse n timpul ploii trzii [(vezi Apoc.18, pentru un studiu aprofundat al ploii trzii)]. Dar apostolul Petru a declarat categoric c p catele credincioia a s lor vor sterse cnd vor veni de la Domnul vremurile de nviorare; si El va trimite pe Isus Hristos. Fapte 3:19.20. Cnd se ncheie judecata de cercetare, va veni Hristos, si r splata Sa va cu El ca s a a dea ec rui om dup faptele sale. (GC 485). a a Poziia noastr adev rat si singura n care exist sigurana este t a a a a t aceea a poc inei si m rturisirii p catelor naintea lui Dumnezeu. a t a a Simind c suntem p c toi, noi vom avea credina n Domnul Isus t a a a s t Hristos, singurul care este n stare s ierte f r delegea si s ne atria aa a buie neprih nirea. Cnd vor veni vremurile de nviorare de la faa a t Domnului, p catele suetului poc it, care a primit harul lui Hristos si a a a devenit biruitor prin sngele Mielului, vor ndep rtate din c rile a at cerului si vor aezate asupra Satanei, apul isp sitor, iniiatorul [151] s t a t p catului, si suetul nu va mai acuzat de ele niciodat . P catele a a a biruitorilor vor sterse din c rile de aducere aminte dar, numele at lor vor p strate n cartea vieii. Martorul adev rat spune: Cel ce a t a va birui va astfel mbr cat n haine albe si nu-i voi sterge numele a din cartea vieii ci voi m rturisi numele lui naintea Tat lui Meu si t a a naintea ngerilor S i. (ST, May 16, 1895). a 5. Destinul nostru venic este decis prin testul legii duminis cale. Domnul mi-a ar tat n mod clar c chipul arei va format a a naintea nchiderii harului, pentru c aceasta va cea mai marc a ncercare pentru poporul lui Dumnezeu, prin care i se va decide destinul venic. Apoi am v zut ridicndu-se din p mnt o alt ar , s a a a a care avea dou coarne ca ale unui mici. si vorbea ca un balaur. Ea a lucra cu toat puterea arei dinti naintea ei; si f cea ca p mntul a a a si locuitorii lui s se nchine arei dinti, a c rei ran de moarte a a a fusese vindecat . S vrea semne mari, pn acolo c f cea chiar s a a s a a a a

152

Gnduri despre cartea Apocalipsei

se pogoare foc din cer pe p mnt, n faa oamenilor. Si am gea pe a t a locuitorii p mntului prin semnele, pe care i se d duse s le fac n a a a a faa arei. Ea a zis locuitorilor p mntului s fac o icoan arei, t a a a a care avea rana de sabie si tr ia. 1 s-a dat putere s dea suare icoanei a a arei, ca icoana arei s vorbeasc , si s fac s e omori toi a a a a a t t cei ce nu se vor nchina icoanei arei. Si a f cut ca toi: mici si a t mari, bogai si s raci, slobozi si robi, s primeasc un semn pe mna t a a a dreapt sau pe frunte, si nimeni s nu poat cump ra sau vinde, f r a a a a aa s aib semnul acesta, adic numele arei, sau num rul numelui ci. a a a a Apoc. 13:11-17. Acesta este examenul pe care poporul lui Dumnezeu trebuie s -1 a treac nainte de a sigilat.Toi care demonstreaz loialitatea lor a t a faa de Dumnezeu prin p zirea Legii Sale si refuz s accepte un t a a a sabat fals, se vor strnge sub drapelul Domnului Dumnezeu Iehova primind sigiliul viului Dumnezeu.Cei care renuna la adev rul ceresc t a si accept sabatul duminical vor primi semnul arei. (7BC976) a [152] 6. Legea duminical ne va duce n punctul n care St pnul a a va zice: D -i socoteal de ispr vnicia ta!. Aceasta nseamn at a a a c legea Duminical este punctul de nceput al judec ii celor a a at vii. Muli din poporul nostru sunt nregistrai n c rile cereti ca t t at s servi lenei. Ei au ngropat talanii lor de bogie si aptitudini n lume, s t at si lucrarea pe care ar putut s-o fac a r mas nef cut . Unii dintre a a a a cei c rora Domnul le-a ncredinat mijloace iubesc comoditatea si a t nu-i mplinesc datoria lor n temere si dragoste faa de Dumnezeu. s t Muli au p r sit bisericile mici pentru a se uni cu cele mari unde t aa nu poart nici o povar de responsabilitate si sunt doar spectatori. a a Astfel si-au pierdut puterea spiritual deoarece ei n-au f cut nimic a a pentru adev r. Ce socoteal vor da acetia St pnului atunci cnd va a a s a zice: D socoteal de ispr vnicia ta? a a a Noi nu suntem gata pentru marele deznod mnt spre care ne va a conduce impunerea legii Duminicale. (RH, Jan. 1, 1889). 7. Judecata celor vii si Legea duminical a n timpul ncerc rii si necazului, scutul Celui Atotputernic va a ntins asupra acelora pe care Dumnezeu i-a f cut depozitarii Legii a Sale. Cnd legiuitorii vor lep da principiile protestantismului, ca s a a favorizeze si s dea mna cu puterea romanismului, atunci Dumne a

Cronologie & Apocalipsa 14

153

zeu va interveni n mod deosebit pentru onoarea Sa proprie si pentru salvarea poporului S u. a Principiile, pe care tinerii notri trebuie s le cultive, trebuie puse s a mereu n faa lor, n educaia lor zilnic , pentru ca atunci cnd va t t a dat decretul, care va cere de la toi s se nchine arei si chipului ei, t a s poat lua hot rrea dreapt si s aib destul t rie s -i declare a a a a a a a a as f r sov ire ncrederea lor n poruncile lui Dumnezeu si credina aa a t lui Isus, chiar n timpul cnd Legea lui Dumnezeu va lep dat de a a lumea religioas . Aceia care sov iesc acum si care sunt ispitii s a a t a mearg pe drumul celor apostaziati, care s-au ab tut de la credina si a a t au plecat urechea la spirite am gitoare si la nvaturile demonilor, a at vor g sii, cu sigurana, de partea celor ce desineaz Legea lui a t t t a Dumnezeu, dac nu se poc iesc si nu-i pun cu t rie picioarele pe a a s a [153] temelia credinei, dat snilor odat pentru totdeauna. t a t a Dac tr im n mijlocul primejdiilor grozave descrise n Cuvntul a a lui Dumnezeu, s nu ne trezim oare si s ne d m seama de adev rata a a a a stare n care ne g sim? De ce suntem aa t cui? De ce d m att a s a t a de puin importana lucrurilor care sunt de cel mai mare interes t a t pentru ecare dintre noi? Biblia trebuie s e comoara noastr cea a a mai scump , si trebuie s-o cercet m cu seriozitate si s -i nv am a a a at cu rvn si pe alii. Cum poate r mne aceast indiferena ciudat a t a a t a asupra celor care au lumin si cunotina? a s t Profeia si istoria ar trebui s formeze o parte din studiile scolilor t a noastre, si toi cei ce accept postura de educatori ar trebui s pre t a a uiasc tot mai mult voia descoperit a lui Dumnezeu. Ei ar trebui t a a s -i nvee pe elevi n simplitate. S le dezv luie Scripturile si s le a t a a a arate prin propria lor viaa si caracter religia preioas a Bibliei si t t a frumuseea sneniei; dar niciodat , nici m car un moment s nu t t a a a lase impresia faa de vreunul dintre ei c ar n interesul lui s -i t a as ascund credina si nvaturile de cei necredincioi, temndu-se c a t at s a nu va mai tot att de onorat dac principiile lui devin cunoscute. a Nu este timp s ne ruin m de credina noastr . Noi suntem a s a t a o privelite pentru lume, pentru ngeri si pentru oameni. ntregul s Univers privete cu interes nespus s vad lucrarea nal a marii s a a a lupte dintre Hristos si Satana, ntr-un timp ca acesta, tocmai cnd marca lucrare de judecat a celor vii trebuie s nceap , s mai a a a a ng duim oare vreunei ambiii nesnte s pun st pnire pe inima a t a a a noastr ? Ce poate de mai mare importana pentru noi acum dect a t

154

Gnduri despre cartea Apocalipsei

s m g sii credincioi si sinceri faa de Dumnezeul cerului? Ce a a t s t mai poate avea vreo valoare real n aceast lume cnd ne a m a a a chiar pe pragul lumii venice? Ce educaie putem da elevilor din s t scolile noastre care s e la fel de necesar ca si a cunoate ce zice a a s Scriptura? (5T 525,526). Legea duminical si al doilea nger a [154] A doua solie ngereasc din Apocalipsa 14 a fost predicat mai a a nti n vara anului 1844 si a avut o aplicaie mai direct la bisericile t a din Statele Unite, unde avertizarea cu privire la judecat fusese vesa tit mai mult, dar lep dat n general, si unde dec derea n biserici a a a a fusese mai rapid . Dar solia celui de-al doilea nger nu si-a atins a mplinirea total n anul 1844. Bisericile au experimentat atunci a o dec dere moral , ca urmare a respingerii luminii soliei advente: a a dar aceasta nu era total . Atunci cnd ele au continuat s lepede a a adev rurile deosebite pentru vremea aceea, au dec zut din ce n ce a a mai mult. Totui, nc nu se putea spune a c zut Babilonul... pentru s a a c el a f cut ca toate popoarele s bea din vinul mniei curviei ei. a a a El nc nu reuise s fac lucrul acesta cu toate popoarele. Spiritul a s a a asem n rii cu lumea si al indiferenei faa de adev rurile pentru tima a t t a pul nostru exist si a ctigat teren n bisericile protestante din toate a s arile cretin t ii; si aceste biserici sunt cuprinse n proclamarea t s a at solemn si teribil a celui de-al doilea nger. Dar lucrarea apostaziei a a nc nu a atins punctul culminant. a Biblia declar c nainte de venirea Domnului, Satana va lucra a a cu toat puterea, cu semne si minuni mincinoase si cu toat am a a a girea nelegiuirii; iar aceia care n-au primit dragostea adev rului a ca s e mntuii, vor l sai s primeasc o lucrare de r t cire a t a t a a aa ca s cread o minciun . 2 Tes.2:9-11. Pn cnd nu va atins a a a a a aceast stare, iar unirea bisericii cu lumea nu va realizat deplin n a a toat cretin tatea, c derea Babilonului nu va total . Schimbarea a s a a a este progresiv , iar mplinirea des vrit a profeiei din Apoc. 14:8 a a s a t este nc n viitor. (GC 389-390). a

Cronologie & Apocalipsa 14

155

Apocalipsa 18 indic spre timpul cnd solia celui de-al doilea a nger va repetat . a Apocalipsa 18 arat spre vremea cnd, ca urmare a lep d rii a a a ntreitei avertiz ri din Apoc. 14:6-12, biserica va ajunge n starea a prev zut de ngerul al doilea, dar poporul lui Dumnezeu care este a a nc n Babilon va chemat s rup leg tura cu el. Aceast solie a a a a a este ultima care va mai dat lumii si ea i va ndeplini lucrarea. a s [155] Cnd aceia care n-au crezut adev rul, ci au avut pl cere n nelegiuire, a a 2 Tes. 2:12, vor l sai s primeasc o lucrare de r t cire si s cread a t a a aa a a o minciun , atunci lumina adev rului va str luci asupra acelora ale a a a c ror inimi sunt deschise s -1 primeasc si toi copiii lui Dumnezeu a a a t care se a n Babilon vor r spunde chem rii: Ieii din el, poporul a a a st Meu! Apoc. 18:4. (GC 390). P catele Babilonului vor ajunge pn la cer prin Legea a a duminical . a Taina nelegiuirii, care a nceput s lucreze deja din vremea a lui Pavel, i va continua lucrarea pn cnd va nimicit de cea s a a de-a doua venire a Domnului Hristos. Punctul culminant al lucr rii a nelegiuirii va atins n curnd. Cnd ara pe care Domnul a dat-o t ca un refugiu pentru poporul S u, pentru ca ei s I se poat nchina a a a n conformitate cu ndemnurile contiinei lor, ara asupra c reia s t t a pentru muli ani s-a ntins scutul Celui Atotputernic, ara pe care t t Dumnezeu a favorizat-o facnd-o depozitara religiei curate a lui Hristos, cnd aceast ar se va lep da de principiile protestantismuat a a lui prin legiuitorii ei si va susine apostazia Romei n schimbarea t Legii lui Dumnezeu, atunci va descoperit lucrarea nal a omului a a f r delegii. Protestanii vor aduce ntreaga lor inuena si putere de aa t t partea papalitii; printr-un act naional de impunere a falsului sabat, at t ei vor da viaa si vigoare credinei corupte a Romei, renviin-du-i t t tirania si asuprirea contiinei. Atunci va veni vremea ca Dumnezeu s t s lucreze cu putere deosebit pentru a reabilita adev rul S u. a a a a Profetul spune: Am v zut pogorndu-se din cer un alt nger, care a avea o mare putere; si p mntul s-a luminat de slava lui. El a strigat a cu glas tare si a zis:A c zut, a c zut Babilonul cel mare... a a

156

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: Ieii din mijlocul st ei, poporul Meu, ca s nu i p rtai la p catele ei si s nu i lovii a t a s a a t t cu urgiile ei! Pentru c p catele ei s-au ngr m dit si au ajuns pn a a a a a n cer; si Dumnezeu Si-a adus aminte de nelegiuirile ei. Cnd ajung pn la cer p catele ei? Cnd n cele din urm Legea lui a a a [156] Dumnezeu este anulat prin legislaie. Atunci disperarea poporului a t lui Dumnezeu este ocazia Sa de a ar ta cine este Guvernatorul a cerului si al p mntului. Cnd o putere satanic va strni elementele a a de jos, Dumnezeu va trimite lumin si putere poporului S u, pentru a a ca mesajul adev rului s poat proclamat ntregii lumi. (ST, Jun. a a a 12,1893). Poporul Statelor Unite a fost un popor favorizat; dar cnd el restrnge libertatea religioas , abandoneaz protestantismul si ofer a a a sprijin papalit ii, m sura vinov iei lui va deplin , si, n c rile at a at a at din ceruri se va nregistra apostazie naional . Rezultatul acestei t a apostazii va ruina naional . (RH, May 2, 1893). t a Modul n care Spiritul Profetic leag Apocalipsa 13:11-18; a 17:14 si 18:1-5. Lucrarea Spiritului Sfnt este incomparabil de important . Din a aceast surs primesc putere si eciena slujitorii lui Dumnezeu; a a t si Spiritul Sfnt este Mngietorul, ca o prezena personal a lui t a Hristos pentru suet. Cel care privete la Hristos cu credina simpl , s t a copil reasc , este f cut p rta naturii divine prin lucrarea Spiritului a a a a s Sfnt. Cnd este condus de Spiritul lui Dumnezeu, cretinul poate s sti c este f cut des vrit n El, care este Capul tuturor lucrurilor. a a a s Aa cum Hristos a fost gloricat n ziua Cincizecimii, tot aa va s s gloricat si la ncheierea lucr rii de evanghelizare, cnd El va preg ti a a un popor pentru a rezista ncerc rii nale, la sfritul marii lupte. a s Profetul descrieplanul de lupt al vr jmaului, spunnd:Apoi am a a s v zut ridicndu-se din p mnt o alt ar , care avea dou coarne a a a a a ca ale unui miel, si vorbea ca un balaur. Ea lucra cu toat puterea a arei dinti naintea ei; si f cea ca p mntul si locuitorii lui s a a a se nchine arei dinti, a c rei ran de moarte fusese vindecat . a a a S vrea semne mari, pn acolo c f cea chiar s se pogoare foc din a s a a a a cer pe p mnt, n faa oamenilor. Si am gea pe locuitorii p mntului a t a a prin semnele pe care i se d duse s le fac n faa arei. Ea a zis a a a t

Cronologie & Apocalipsa 14

157

locuitorilor p mntului s fac o icoan arei, care avea rana de a a a a sabie si tr ia. I s-a dat putere s dea suare icoanei arei, ca icoana a a arei s vorbeasc , si s fac s e omori toi cei ce nu se vor [157] a a a a a t t nchina icoanei arei. Ei se vor r zboi cu Mielul; dar Mielul i va a birui, pentru c EI este Domnul domnilor si mp ratul mp railor. a a a t Si cei chemai, alei si credincioi, care sunt cu El, de asemenea t s s i vor birui. Dup aceea, am v zut pogorndu-se din cer un alt a a nger, care avea o mare putere; si p mntul s-a luminat de slava a lui. EI a strigat cu glas tare, si a zis: -A c zut, a c zut, Babilonul a a cel mare! A ajuns un loca al dracilor, o nchisoare a oric rui duh s a necurat, o nchisoare a oric rei p s ri necurate si urte; pentru c a aa a toate neamurile au b ut din vinul mniei curviei ei, si mp raii a a t p mntului au curvit cu ea, si negustorii p mntului s-au mbogit a a at prin risipa desf t rii ei.Apoi am auzit din cer un alt glas, care aa zicea:-Ieii din mijlocul ei, poponil Meu, ca s nu i p rtai la st a t a s p catele ci, si s nu i lovii cu urgiile ei! Pentru c p catele ei s-au a a t t a a ngr m dit si au ajuns pn n cer; si Dumnezeu Si-a adus aminte de a a a nelegiuirile ei. Poporul lui Dumnezeu trebuie s e chemat afar a a din asocierile lor cu cei lumeti si r uf c tori, pentru a sta de partea s a a a Domnului n lupta mpotriva puteri lor ntunericului. Cnd p mntul a va luminat cu slava lui Dumnezeu, vom vedea o lucrare similar cu a aceea care a fost nf ptuit atunci cnd ucenicii, umplui cu Spiritul a a t Sfnt, au proclamat puterea unui Mntuitor n lat... at Descoperirea lui Hristos prin Spiritul Sfnt i-a condus la o adev rat nelegere a puterii si maiest ii Sale si si-au ntins minile a a t at c tre El prin credina, spunnd: Eu cred. Aa a fost n timpul a t s ploii timpurii; dar ploaia trzie va mult mai abundent . Mntuia torul oamenilor va gloricat si p mntul va luminat cu lumina a str lucitoare a razelor neprih nirii Lui. (RH, Nov.29, 1892). a a Legea duminical , al doilea nger si strigarea: Iat , Mirele a a vine! Ieii-I n ntmpinare. st Exist o lume care zace n r utate, minciun si am gire, n chiar a a a a umbra moriicare doarme, doarme. Cine simte durere n suet, t ca s-o trezeasc ? Care voce poate ajunge pn la ei? Mintea mea a a a fost dus n viitor, cnd va dat semnalul: Iat , Mirele vine! Ieii- [158] a a st I n ntmpinare. Dar unii vor ntrzia s obin ulei pentru a-i a t a s

158

Gnduri despre cartea Apocalipsei

umple din nou l mpile si prea trziu ci vor descoperi c uleiul, care a a reprezint caracterul lor, este netransferabil. (RH, Febr. 11,1896). a Cnd ntreita solie ngereasc este predicat aa cum trebuie, a a s proclamarea ei este nsoit de putere si ea devine o inuena trait a t nic . Predicarea trebuie s e nsoit de o putere divin , altfel nu a a t a a va realiza nimic. Adesea, eu m-am referit la parabola celor zece fecioare, dintre care cinci erau nelepte si cinci nenelepte, Aceast t t a parabol a fost si va mplinit ntocmai pentru c are o aplicare a a a special pentru acest timp, si, la fel ca si ntreita solie ngereasc , a a a fost mplinit si va continua s e adev rul prezent pn la ncheierea a a a a timpului. (RH, Aug. 19, 1890) Acum trebuie s ajung la noi, cu seriozitate constrng toare, a a a cuvintele: Poc ii-v dar si ntoarcei-v la Dumnezeu, pentru ca s at a t a a vi se stearg p catele, ca s vin de la Domnul vremile de nviorare. a a a a Fapte 3:19. Sunt muli printre noi care sunt cu lipsuri n ce privete t s spiritualitatea, si care, dac nu sunt pe deplin convertii, cu sigurana a t t c vor pierdui. V putei ng dui s v asumai acest risc? a t a t a a a t Mndria si sl biciunea credinei lipsesc pe muli de binecuvnt a t t a rile lui Dumnezeu. Sunt muli aceia care, dac nu-i smeresc inimile t a s naintea Domnului, vor surprini si dezam gii cnd se va auzi s a t strigarea: Iat , Mirele vine! Mat. 25:6. Ei au teoria adev rului, dar a a nu au ulei n vasele lor, n candelele lor. Credina noastr n timpul de t a faa nu trebuie s se m rgineasc numai la a de acord, a consimi t a a a t s crezi sau la o credina n teoria soliei ngerului al -treilea. Noi a t trebuie s avem uleiul harului lui Hristos care va alimenta candela si a va face ca lumina vieii s str luceasc , ar tnd calea celor care sunt t a a a a n ntuneric. (9T 155). n 1844 solia sosirii judec ii si a c derii Babilonului a coincis at a cu strigarea: Iat , Mirele vine! n parabola celor zece a fecioare, cinci sunt reprezentate ca n elepte si cinci ca nenelepte. Numele de fecioare nenelepte t t t reprezint caracterul celor ce nu au n inim o adev rat lucrare a a a a a Spiritului Sfnt. Venirea lui Hristos nu transform fecioarele nena elepte n fecioare nelepte. Cnd vine Hristos, cntarul cerului va t t cnt ri caracterul si va decide dac este curat, sfnt si neprih nit a a a sau dac este necurat si nepotrivit pentru mp ria cerului. Cei care a a at

[159]

Cronologie & Apocalipsa 14

159

au dispreuit harul divin, care este la dispoziia lor si ar putea s -i t t a calice ca locuitori ai cerului, vor fecioare nenelepte. Ei au avut t toat lumina, toat cunotina, dar au euat s obin uleiul harului a a s t s a t a si nu au primit adev rul n puterea lui transformatoare. (RH,Aug. a 19,1890) Ultima strigare si fecioarele nelepte si nenelepte. t t n procarnarea primului si celui de al doilea nger din Apoca lipsa 14 se d o solie special lumii noastre... a a Prima si a doua solie ngereasc sunt unite si f cute des vrite a a a s n cea de-a treia... Sub proclamarea acestor mesaje s-a dat strigarea: Iat , Mirele a vine!. Cei ce au crezut n aceste mesaje au fost constrni s ias s a a din biserici deoarece ei predicau a doua venire a lui Hristos pe norii cerului. ntreaga lume trebuia s aud solia. Iat , Mirele vine! a a a Ieii-I n ntmpinare. Muli dintre cei care au auzit soliile credeau st t c vor tr i s -L vad pe Hristos venind; dar a avut loc o amnare a a a a n venirea Mirelui, cu scopul ca toi s poat avea ocazia de a auzi t a a ultima solie a harului c tre o lume dec zut . a a a Dac cei ce au pretins a crede adev rul si-ar f cut partea lor ca a a a fecioare nelepte, mesajul ar fost mai demult dat ec rui neam, t a seminii, limbi si oric rui norod. Dar cinci erau nenelepte. Adev rul t a t a ar putut proclamat de zece fecioare, dar doar cinci si-au f cut a proviziile necesare pentru a se al tura celor ce umbl n lumina dat a a a lor. Soliile celor trei ngeri trebuie repetate. Urmeaz s se dea biseria a cii chemarea: A c zut, a c zut Babilonul, cetatea cea mare! A ajuns a a un loca al dracilor, o nchisoare a oric rui duh necurat, o nchisoare s a a oric rei p s ri necurate si urte; pentru c toate neamurile au b ut [160] a aa a a din vinul mniei curviei ei, si mp raii p mntului au curvit cu ea, si a t a negustorii p mntului s-au mbogit prin risipa desf t rii ei... Ieii a at aa st din mijlocul ei, poporul Meu, ca s nu i p rtai la p catele ei, si s a t a s a a nu i lovii cu urgiile ci! Pentru c p catele ei s-au ngr m dit, si au t t a a a a ajuns pn n cer; si Dumnezeu Si-a adus aminte de nelegiuirile ei. a Muli din cei ce s-au ridicat s ntmpine Mirele, sub mesajele t a primului si celui de-al doilea nger, I-au refuzat pe al treilea, ultimul

160

Gnduri despre cartea Apocalipsei

mesaj de prob , care este dat lumii, si o poziie similar va luat a t a a atunci cnd va f cut ultima chemare, (RH, Oct. 31, 1899). a a Legea duminical si cel de-al treilea nger. - Semnul arei. a P zirea duminicii nu este nc semnul arei, si nu va pn a a a cnd legea nu impune oamenilor nchinarea la acest sabat-idol. Va veni timpul cnd aceast zi va un test, dar acest timp nu a sosit a deocamdat . (7 BC 977). a Dac lumina adev rului i-a fost prezentat descoperind Sabatul a a t a poruncii a patra si ar tnd c nu exist vreo baz n Cuvntul lui a a a a Dumnezeu pentru p zirea duminicii si totui te prinzi de sabatul fals, a s refuznd s ii slantul Sabat pe care Dumnezeu l numete ziua Mea at s sfnt , tu primeti semnul arei. Cnd are loc aceasta? Cnd asculi a s t porunca ce i cere s renuni s lucrezi duminica si s te nchini t a t a a lui Dumnezeu, cnd stii c nu exist vreun cuvnt n Biblic care s a a a arate c duminica ar altceva dect o zi oarecare de lucru, tu eti a s de acord s primeti semnul arei si refuzi sigiliul lui Dumnezeu. a s (RH, Jul. 13, 1897). Dumnezeu a dat Sabatul oamenilor ca un semn ntre El si ei, ca un test al loialit ii lor. Cei care, dup ce au primit lumina cu at a privire la Legea lui Dumnezeu, refuz s asculte si pream resc legile a a a omeneti mai presus de Legea lui Dumnezeu, vor primi semnul arei s [161] n marea criz dinaintea noastr . (EV 235). a a Schimbarea Sabatului este un semn sau o caracteristic a aua toritii Bisericii Romei. Cei care neleg cerinele poruncii a patra at t t si aleg s p zeasc sabatul fals n locul celui adev rat, aduc n felul a a a a acesta omagiu acelei puteri care l-a poruncit. Semnul arei este sabatul papal, care a fost acceptat de lume, n locul zilei stabilite de Dumnezeu. Exist cretini adev rai n ecare biseric , chiar si n Biserica a s a t a Romano-Catolic . Nimeni nu este condamnat nainte de a avea a lumina si a vedea cerina poruncii a patra. Dar cnd va dat decretul t impunnd sabatul contraf cut si strig tul tare al celui dc-al treilea a a nger va avertiza pe oameni mpotriva nchin rii la ar si la chipul a a ei, va trasat o linie de demarcaie clar ntre adev r si minciun . a t a a a Atunci, cei care vor continua n nelegiuire vor primi semnul arei. (ST, Nov. 8, 1899).

Cronologie & Apocalipsa 14

161

2. Sigiliul lui Dumnezeu Domnul mi-a ar tat c chipul arei va format [(decretul dumia a nical este semnul arei, vezi Apoc. 13)] naintea ncheierii timpului de prob ; pentru c acesta va cel mai mare examen pentru poporul a a lui Dumnezeu, prin care va decis destinul lor venic. Apoi, am s v zut ridicndu-se din p mnt o alt ar , care avea dou coarne a a a a a ca ale unui miel, si vorbea ca un balaur. Ea lucra cu toat puterea a arei dinti naintea ei; si f cea ca p mntul si locuitorii lui s se a a a nchine arei dinti, a c rei ran de moarte fusese vindecat . S vra a a a sea semne mari, pn acolo c f cea chiar s se pogoare foc din cer a a a a pe p mnt, n faa oamenilor. Si am gea pe locuitorii p mntului a t a a prin semnele, pe care i se d duse s le fac n faa arei. Ea a zis a a a t locuitorilor p mntului s fac o icoan arei, care avea rana de a a a a sabie si tr ia. I s-a dat putere s dea suare icoanei arei, ca icoana a a arei s vorbeasc , si s fac s e omori toi cei ce nu se vor a a a a a t t nchina icoanei arei. Si a f cut ca toi; mici si mari, bogai si s raci, a t t a slobozi si robi, s primeasc un semn pe mna dreapt sau pe frunte, a a a si nimeni s nu poat cump ra sau vinde, f r s aib semnul acesta, a a a aa a a [162] adic numele arei, sau num rul numelui ei. Apoc. 13:11-17. a a Acesta este testul prin care trebuie s treac poporul luiDumnea a zeu nainte s e sigilat. (7BC 976). a nchiderea timpului de prob a nchiderea timpului de prob este urm torul mare evenia a ment cronologic. El coincide cu ncheierea lucr rii lui Hristos a n Sanctuarul ceresc. 1, nchiderea general a timpului de prob a a Cnd se ncheie solia ngerului al treilea, harul nu mai mijlocete pentru locuitorii vinovai ai p mntului. Oamenii lui Dumnes t a zeu si-au ndeplinit lucrarea. Ei au primit ploaia trzie, nviorarea de la faa Domnului si sunt preg tii pentru ceasul ncerc rii care le t a t a st nainte. ngerii se gr besc ncoace si ncolo n ceruri. Un nger, a a care vine de pe p mnt, anuna c si-a terminat lucrarea; ncercarea a t a nal a fost adus asupra lumii si toi aceia care s-au dovedit credina a t cioi faa de preceptele divine au primit sigiliul viului Dumnezeu. s t

162

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Atunci Isus i nceteaz mijlocirea n Sanctuarul de sus. El i ridic s a s a minile si cu un glas puternic spune: S-a sfrit, si toat oastea s a ngereasc i scoate coroanele cnd El face acest anun solemn: a s t Cine este nedrept, s e nedrept si mai departe; cine este ntinat, a s se ntineze si mai departe; cine este f r prihan s tr iasc si a aa a a a a mai departe f r prihan . Si cine este sfnt, s se sneasc si mai aa a a t a departe! Apoc.22; 11. Fiecare caz a fost hot rt pentru viaa sau a t pentru moarte. Hristos a f cut isp sire pentru poporul S u si le-a a a a sters p catele. Num rul supuilor S i este hot rt: mp ria, st a a s a a a at a pnirea, m reia si domnia de sub cerul ntreg, este gata s e dat a t a a motenitorilor mntuirii, iar Isus va domni ca mp rat al mp railor s a a t si Domn al domnilor. (GC 613-614) Fiecare caz a fost hot rt pentru viaa sau pentru moarte. n a t [163] timp ce Domnul Isus slujea n Sanctuar, avea loc judecata pentru drepii care muriser si apoi pentru drepii care erau n viaa. Domt a t t nul Hristos a primit mp r ia lacnd isp sire si stergnd p catele a at a a poporului S u. Au fost alei supuii mp riei. C s toria Mielului a a s s a at aa avut loc. Iar mp ria si slava mp riei de sub cer s-a dat lui Isus a at a at si motenitorilor mntuirii si Isus urmeaz s domneasc ca mp rat s a a a a al mp railor si Domn al domnilor. (EW 280). a t 2. nchiderea individual a timpului de prob a a nchiderea individual a timpului de prob coincide cu jua a decata celor vii. O grup primete seninul separ rii venice de a s a s Dumnezeu (semnul arei); o alt grup primete sigiliul viului a a s Dumnezeu. Domnul vine cu putere si slav . Atunci i va face lucrarea Sa a s de separare total ntre neprih nii si p c toi. Dar uleiul nu mai a a t a a s poate transferat n vasele celor ce nu l au. Atunci se vor mplini cuvintele lui Hristos: Din doi b rbai care vor la cmp, unul va a t luat, altul va l sat. Din dou femei care vor m cina la moar , a a a a una va luat si alta va l sat . Cei neprih nii si cei r i trebuie s a a a a t a a e asociai n viaa de zi cu zi. Dar Domnul citete caracterul; El i t t s cunoate pe copiii ascult tori, care respect si iubesc poruncile Lui. s a a Un privitor oarecare poate nu observ nici o diferena; dar este a t Unul care spune c neghina nu trebuie smuls de mini omeneti, a a s ca nu cumva grul s e smuls n acelai timp. L sai-le s creasc a s a t a a

Cronologie & Apocalipsa 14

163

mpreun pn la seceri. Atunci Domnul i va trimite secer torii a a s s a Lui s strng neghina n leg turi pentru a ars , n timp ce grul a a a a va strns n hambarul cerului. Timpul judec ii este o perioad at a deosebit de solemn , cnd Domnul strnge pe ai S i dintre rele a a de neghin . Cei ce sunt membri ai aceleai familii, vor desp rii. a s att Asupra celor neprih nii este pus un semn. Ei vor ai Mei, zice a t Domnul otirilor, mi vor o comoar deosebit , n ziua pe care s a a o preg tesc Eu. Voi avea mil de ei, cum are mil un om de ul a a a s u, care-i slujete. Cei care au fost ascult tori deporuncile lui a s a Dumnezeu se vor uni cu grupa snilor n lumin ; ei vor intra pe t a pori n cetate, si vor avea drept la pomul vieii. Unul va luat. [164] t t Numele lui va sta n cartea vieii, n timp ce alii, n mijlocul c rora t t a a tr it, vor primi semnul desp ririi venice de Dumnezeu. a at s Grul si neghina sunt acum amestecate, dar atunci singura mn a care le poate desp ri va da ec ruia locul ce i se cuvine. Cei care at a au avut lumina adev rului, au auzit solia de avertizare si au primit a invitaia la nunt fermier, comerciant, avocat, p stori fali care t a a s au linitit convingerile oamenilor, paznici necredincioi, care nu au s s sunat avertizarea sau nu au cunoscut timpul din noaptetoi care t au refuzat s asculte de legile mp riei lui Dumnezeu, nu vor avea a a at dreptul s intre acolo. Cei ce au c utat o scuz pentru a evita crucea a a a desp ririi de lume, vor prini n capcan mpreun cu lumea. at s a a Ei au ales s se amestece cu neghina. S-au bucurat n nelegiuire. a Aceas ta este o unire nfricoatoare. Oamenii aleg s se uneasc cu s a a primul r zvr t care a ispitit pe Adam si Eva n Eden s nu asculte de a a a Dumnezeu. Neghina se nmulete, pentru c ci seam n neghin si t s a a a a i au partea lor mpreun cu r d cina tuturor p catelorDiavolul. s a a a a Asupra celor ce in poruncile lui Dumnezeu este rostit binecut a vntarea: Binecuvntai sunt cei ce mplinesc poruncile Lui, ca s t a aib drept la pomul vieii, si s intre pe pori n cetate. Ei sunt o a t a t seminie aleas , o preoie mp r teasc , un neam sfnt, un popor pe t a t aa a care Dumnezeu si 1-a ctigat ca s e al Lui, ca s vestii puterile s a a t minunate ale Celui ce v-a chemat din ntuneric la lumina Sa minunat /Cel ascult tor este numit drept. Ei sunt atrai c tre magnet, Isus a a s a Hristos; snenia atrage snenia. Cel care este nedrept va nedrept t t si mai departe. Caracterul nu mai poate schimbat sau transformat atunci. (TM 234-235).

164

Gnduri despre cartea Apocalipsei

n timp ce ua este nchis pentru cei ce au refuzat s intre, ea s a a r mne totui deschis pentru cei ce nu au avut nc ocazia. a s a a O, de-ar sti oamenii timpul cercet rii lor! Sunt muli cei care nu a t au auzit adev rul pentru acest timp. Sunt muli cu care Spiritul lui a t [165] Dumnezeu se lupt . Timpul judecilor nimicitoare ale lui Dumnezeu a at este timpul harului pentru cei care nu au avut prilej s ae care este a adev rul. Domnul va privi cu duioie asupra lor. Inima Lui este a s micat : mna lui este nc ntins pentru a mntui, n timp ce ua s a a a s este nchis pentru cei care au refuzat s intre. (9T 97) a a nchiderea individual a timpului de proba este determinat a a de rezistena continu faa de lucrarea Duhului Sfnt. t a t Cnd El p r sete Sanctuarul, ntunericul acoper pe locuitorii aa s a p mntului. In acest timp grozav cel drept trebuie s tr iasc naintea a a a a unui Dumnezeu Sfnt, f r mijlocitor. Frul care a fost pus celor aa nelegiuii este ndep rtat si Satana are st pnire deplin peste cel care t a a a a r mas pn la urm nepoc it. ndelunga r bdare a lui Dumnezeu sa a a a a a sfrit. Lumea a lep dat harul S u, a dispreuit iubirea Sa si a c lcat s a a t a n picioare Legea Sa. Nelegiuiii au trecut hotarul milci;Duhul lui t Dumnezeu, c ruia i-au rezistat cu nc pnare, a fost pn la urm a a at a a retras. Ncocrotii de harul divin, ei nu au nici o ap rare de cel r u. t a a Satana va arunca atunci pe locuitorii p mntului ntr-o strmtorare a mare, cea din urm . Cnd ngerii lui Dumnezeu nceteaz s mai a a a in n fru vnturile s lbatice ale patimii omeneti, toate clementele t a a s de lupt vor l sate libere. P mntul ntreg va adus ntr-o ruin a a a a mai grozav dect aceea care a venit peste Ierusalimul din vechime. a (GC 614). Rezultatele judec ii celor vii vor v zute clar. at a n timpul necazului, poziia poporului lui Dumnezeu va sit milar cu poziia lui Iosua. Ei vor cunoate lucrarea care se face a t s n ceruri n numele lor. Vor sti c p catul este nregistrat n dreptul a a numelui lor, dar vor sti de asemenea c p catele tuturor celor ce a a se poc iesc si se ncred n meritele lui Hristos vor sterse. Isus a spune: Cel ce va birui va mbr cat astfel n haine albe. Nu-i voi a sterge nicidecum numele din cartea vieii, si voi m rturisi numele lui t a

Cronologie & Apocalipsa 14

165

naintea Tat lui Meu si naintea ngerilor Lui. Judecata celor mori a t continu si curnd va ncepe judecata celor vii, cnd se va decide [166] a ecare caz. Se vor cunoate numele celor ce sunt scrii n cartea s s vieii si acelor ce sunt steri. (ST, Jun.2, 1890). t s 3. Momentul nchiderii generale a timpului de prob . a Momentul n care Isus nceteaz mijlocirea Sa nu va cua noscut, dar pl gile vor ar ta c acesta a avut loc. a a a Tot astfel, locuitorii p mntului nu vor sti atunci cnd hot rrea a a irevocabil a Sanctuarului a fost pronunat si soarta lumii a fost a t a stabilit pentru totdeauna. Formele religiei vor continuate de c tre a a un popor de la care a fost retras, n cele din urm , Duhul lui Duma nezeu; iar zelul satanic, cu care prinul r ului i va inspira pentru t a mplinirea planurilor lui r ut cioase, va purta asem narea cu zelul a a a pentru Dumnezeu. (GC 615). Singurul mod de a preg tit s tr ieti n timpul strmtor a a a s a rii lui Iacov, cnd nu exist Mijlocitorn Sanctuarul de sus, este a s i umplut cu Duhul Sfnt n timpul ploii trzii. a Aceast viziune mi-a fost dat n 1847, cnd erau doar civa a a t frai adventiti care ineau Sabatul si dintre acetia doar puini pret s t s t supuneau c inerea lui era att de important , nct s constituie at a a o linie de desp rire ntre poporul lui Dumnezeu si necredincioi. at s Acum a nceput s se vad mplinirea acelei viziuni. nceputul a a acelui timp de strmtorare, menionat aici, nu se refer la timpul t a cnd vor rev rsate pl gile, ci la o scurt perioad chiar naintea a a a a rev rs rii lor, timp n care Domnul Hristos este n Sanctuar. Atunci, a a cnd lucrarea mntuirii este terminat , asupra p mntului vor veni a a necazuri si popoarele vor mniate; totui ele vor inute n fru s t ca s nu mpiedice lucrarea celui de-al treilea nger. Tot atunci va a veni ploaia trzie sau nviorarea de la faa Domnului, s dea putere t a strig tului celui de-al treilea nger si s -i preg teasc pe sni s a a a a t a r mn n picioare n perioada n care cele sapte pl gi vor rev rsate a a a a [167] pe p mnt. (EW 85-86). a

Capitolul 25 Evenimentele ultimelor zile si leg tura dintre ele a


Legea duminical , zguduirea si ploaia trzie a Popoarele vor agitate chiar n inima lor. Se va retrage protecia t de la cei care proclam numai standardul Domnului de neprih nire, a a singurul test corect al caracterului. Si toi cei ce nu se vor supune t decretului consiliului naional si nu vor asculta de legile naionale ca t t s cinsteasc sabatul instituit de omul f r delegii si s desconsidere a a aa a ziua sfnt a Iui Dumnezeu, vor simi nu doar puterea opresiv a a t a papalitii, ci si a lumii protestante, chipul arei. at Satana va face minuni pentru a nela; el i va prezenta puterea s s ca si cum ar suprem . Biserica va p rea nfrnt , dar nu va c dea. a a a a Ea r mne, n timp ce p c toii din Sion vor cernuipleava va a a a s t separat de preiosul gru. Aceasta este o ncercare teribil , dar a t a care trebuie s aib loc. Doar cei ce au devenit biruitori prin sngele a a Mielului si cuvntul m rturisirii lor vor g sii loiali si sinceri, a a t f r pat sau mnjitur a p catului, f r minciun n gurile lor. Noi aa a a a aa a trebuie s renunam la ndrept irea de sine si s ne mbr c m cu a t at a a a neprih nirea lui Hristos... a Decretul (legea duminical ) care se apropie, va ndep rta pe cei a a nechemai de Dumnezeu si El va avea un popor curat, devotat, snit t t si preg tit pentru ploaia trzie. (Scrisoarea B-55, 1886). a Zguduirea si judecarea celor vii Pentru un observator obinuit poate nu exist nici o diferena; s a t dar exist Unul care spune c neghina nu trebuie s e smuls de a a a a mini omeneti, ca nu cumva s e scos si grul. L sai-le s creasc s a a t a a mpreun pn la seceri. Atunci Domnul va trimite sccer lorii lui s a a s a a strng neghina si s o ard , n timp ce grul este strns n grnarul a a a [168] cerului. Timpul judecii este deosebit de solemn, cnd Domnul i at strnge pe ai S i dintre rele de neghin . Cei ce au devenit membri a a ai aceleiai familii sunt desp rii. Un semn este pus asupra celui s att 166

Evenimentele ultimelor zile si leg tura dintre ele a

167

neprih nit. Ei vor ai Mei, zice Domnul otirilor, mi vor o a s comoar deosebit n ziua pe care o preg tesc Eu. Voi avea mil a a a a de ei cum are mil un om de ul s u, care-i slujete. Mal. 3:17. a a s Cei care au fost ascult tori de poruncile lui Dumnezeu se vor uni a cu grupul celor sni n lumin ; ei vor intra pe pori n cetate, si vor t a t avea drept la pomul vieii. Unul va luat. Numele lui va scris t n cartea vieii, n timp ce aceia n mijlocul c rora a tr it vor avea t a a semnul desp ririi venice de Dumnezeu... at s Cei ce au c utat o scuz s evite crucea desp ririi de lume vor a a a at prini n curs mpreun cu lumea. Ei au ales s se amestece s a a a cu neghina. S-au compl cut n nelegiuire. Aceasta este o unire a nfricoatoare. Oamenii aleg s stea al turi de primul r zvr tit, care s a a a a i-a ispitit pe Adam si Eva n Eden s nu asculte de Dumnezeu. a Neghina se nmulete deoarece ci seam n neghina, si i au propria t s a a s lor parte mpreun cu r d cina tuturor p catelorDiavolul. (TM a a a a 234-235) Judecata celor vii si stergerea p catului a Cnd p catul a fost regretat, m rturisit si p r sit, atunci este a a aa scris iertare n dreptul numelui p c tosului; dar p catele Iui nu a a a sunt sterse nainte de judecata de cercetare. (ST, May 16, 1895). Stergerea p catului si ploaia trzie a Cnd timpul de renviorare (ploaia trzie) va veni de la faa t Domnului, p catele suetului poc it, care a primit harul lui Hristos a a si a devenit biruitor prin sngele Mielului, vor luate din c rile at cerului si aezate asupra Satanei, apul isp sitor, iniiatorul p catului, s t a t a si nu va mai niciodat nvinovit de ele. (ST, May 16, 1895). a at Dac ne m rturisim p catele, El este credincios si drept, ca s a a a a ne ierte p catele si s ne cureasc de orice nelegiuire. 1 Ioan 1:9. a a at a El noteaz poc ina suetului nostru; si p catele vor merge nainte a a t a la judecat ; si cnd va veni vremea nvior rii ele vor cur ite de [169] a a at sngele Mielului si numele noastre vor p strate n cartea vieii a t Mielului. (RH, May 7, 1889).

168

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Judecata celor vii hot r ste sau sigiliul lui Dumnezeu sau a a semnul arei. Acum, cnd marea lucrare a judec rii celor vii este gata s a a nceap , vom permite ambiiei nesnte s st pneasc inima si s ne a t a a a a fac s neglij m educaia necesar pentru a face faa nevoilor acestui a a a t a t timp primejdios? n ecare caz trebuie luat marea decizievom primi semnul a arei sau sigiliul viului Dumnezeu. Si acum, cnd ne a m pe pragul a lumii venice, ce poate de o mai mare valoare pentru noi dect a s g sii sinceri si credincioi faa de Dumnezeul cerului? Ce ar trebui a t s t s preuim noi mai mult dect adev rul si Legea Sa? (6T 130) a t a Ploaia trzie si sigilarea Noi putem s vorbim de binecuvnt rile Duhului Sfnt, dar a a pn cnd nu ne preg tim pentru primirea Lui, la ce ne folosete? a a s Ne lupt m noi cu toat puterea noastr pentru a ajunge la statura de a a a b rbat si femeie n Hristos? C ut m noi plin tatea Sa, ndreptn-dua a a a ne c tre elul aezat naintea noastr perfeciunea caracterului S u? a t s a t a Cnd poporul lui Dumnezeu va atinge aceast int , ei vor sigilai at a t pe frunile lor. Umplui cu Duhul, ei vor des vrii n Hristos si t t a st ngerul raportor va declara: S-a sfrit! (6BC 1118). s Cei ce ateapt s constate o schimbare magic n caracterele s a a a lor, f r un efort hot rt din partea lor, vor dezam gii. Cu puterile aa a a t noastre limitate, noi trebuie s m sni n sfera noastr dup cum a t a a Dumnezeu este sfnt n sfera Sa. Pentru dezvoltarea capacit ii at or noastre, noi trebuie s manifest m adev rul si dragostea precum a a a si des vrirea caracterului divin si de aceea noi trebuie s bem a s a din izvorul vieii. Aa cum parana primete forma sigiliului, aa t s s s suetul trebuie s -i nsueasc impresiile Spiritului lui Dumnezeu as s a si s p streze chipul moral al lui Hristos. Noi trebuie s devenim a a a p rtai ai naturii divine, realiznd n experiena noastr puterea si a s t a [170] des vrirea vieii spirituale. (RH, Nov.l, 1892). a s t Isus este n templul S u sfnt si va primi acum jertfele, rua g ciunile si m rturisirile greelilor si p catelor noastre si va ierta a a s a toate nelegiuirile lui Israel, ca ele s poat sterse nainte ca El s a a a p r seasc Sanctuarul. Cnd Isus p r sete Sanctuarul, atunci cei ce aa a aa s

Evenimentele ultimelor zile si leg tura dintre ele a

169

sunt sni si drepi vor r mne aa si mai departe; pentru c toate t t a s a p catele lor vor sterse si vor sigilai cu sigiliul viului Dumnezeu. a t Dar cei ce sunt nedrepi si mnjii vor r mne aa si mai departe; c ci t t a s a atunci nu va mai exista Preot n Sanctuar pentru a primi jertfele, m rturisirile si rug ciunile lor naintea tronului Tat lui. De aceea, a a a ceea ce se face pentru salvarea suetelor de mnia care st s vin , a a a trebuie s se fac nainte ca Isus s p r seasc locul prea sfnt din a a a aa a Sanctuarul ceresc. (EW 48). n mod special, n ncheierea lucr rii pentru biseric , n vremea a a sigil rii celor 144.000, care trebuie s stea f r vin naintea tronului a a aa a lui Dumnezeu, vor simite cel mai profund nedreptile pretinsut at lui popor al lui Dumnezeu. Aceasta este prezentat cu putere prin a ilustraia profetului care prezint sase oameni avnd ecare o arm t a a de m cel n mna sa. Unul dintre ei este mbr cat cu o hain de in a a a si are o c limar la bru. Domnul i-a zis: Treci prin mijlocul cet a a a ii, prin mijlocul Ierusalimului, si f un semn pe fruntea oamenilor t a care suspin si gem din pricina tuturor urciunilor care se s vresc a a s acolo. Ezechiel 9:4... Obsearv lucrul acesta: Cei ce primesc amprenta curat a adev a a a rului, lucrat n ei prin puterea Duhului Sfnt, reprezentat printr-un a a semn f cut de omul cu c limara, sunt cei care suspin si gem din a a a pricina urciunilor care se s vresc n biseric . Aceasta este draa s a gostea lor pentru snenia, onoarea si gloria lui Dumnezeu si ci au o t privelite clar a vinoviei teribile a p catului, nct sunt reprezens a at a tai n agonie, chiar oftnd si plngnd. Citete capitolul nou din t s a Ezechiel. (1T 266-267). Nici unul dintre noi nu va primi pecetea lui Dumnezeu, ct timp caracterele noastre au nc o pat sau o mnjitur asupra lor. a a a Lucrarea de andep rta defectele din caracterele noastre, de a curi a at templul suetului de orice murd rie, ni s-a dat nou . Atunci ploaia a a trzie va c dea asupra noastr aa cum a c zut ploaia timpurie asupra a a s a [171] ucenicilor n ziua de Rusalii. (5T 214).

Capitolul 26 Apocalipsa 14 ilustrat a


1. Iosua si ngerul * Iosua si ngerul este o ilustraie a experienei poporului t t lui Dumnezeu dup promulgarea legii duminicale. [(vezi RH, a Jun.2,1890)] * Este o ilustraie a poporului lui Dumnezeu din timpul jut dec ii celor vii. at * Hainele murdare din aceast aplicaie particular reprea t a zint p catele care sunt biruite, dar nu sunt nc sterse. [ (vezi a a a scrisoarea 51, 1886)] * Schimbarea hainei si frumoasa mitr reprezint stergerea a a p catului si sigilarea cu sigiliul viului Dumnezeu. Dup aceast a a a lucrare vom privii ca si cum n-am p c tuit niciodat . t a a a Cnd Domnul i termin lucrarea Sa de preot, poporul S u s a a este preg tit s stea naintea lui Dumnezeu f r o jertf isp sia a a a a a toare. Urm toarele texte pot s clarice acest lucru: a a Care Dumnezeu este ca Tine, care ieri nelegiuirea, si treci t cu vederea p catele r m siei motenirii Tale? El nu-Si ine ma a a t s t nia pe vecie, ci i place ndurarea! El va avea iar si mil de noi, a a va c lca n picioare nelegiuirile noastre, si vei arunca n fundul a m rii toate p catele lor. Mica 7:18-19. a a Nici unul nu va mai nv a pe aproapele, sau pe fratele at s u, zicnd: Cunoate pe Domnul! ci toi M vor cunoate, a s t a s de la cel mai mic pn la cel mai mare, zice Domnul; c ci le voi a a ierta nelegiuirea si nu-Mi voi mai aduce aminte de p catul lor. a Ier.31:34. Pentru c le voi ierta nelegiuirile si nu-Mi voi mai aduce a aminte de p catele si nelegiuirile lor. Evrei 8:12. Eu, Eu i a t sterg f r delegile, pentru Mine, si nu-Mi voi mai aduce aminte a a de p catele tale. Isaia 43:25. a n zilele acelea, n vremea aceea,zice Domnulse va c a uta nelegiuirea lui Israel, si nu v mai , si p catul lui Iuda, si a a 170

Apocalipsa 14 ilustrat a

171

nu se va mai g si; c ci voi ierta r m sia pe care o voi l sa. [172] a a a a t a Ier.50:20. Cnd se vor mplini aceste declaraii profetice, nu vom mai t avea nevoie de un Avocat, Mijlocitor sau Mare Preot. P catele a noastre nu vor mai exista nici chiar n c rile din Sanctuarul a t ceresc. Neprih nirea noastr pierdut va redobndit atunci, a a a a iar noi vom la fel ca ngerii lui Dumnezeu, care umbl n nea prih nirea lor iniial . (J.Andrews, Judecata, p.23-24). a t a Interesul cel mai profund manifestat printre oameni faa de t hot rrile tribunalelor p mnteti reprezint foarte slab interesul a a s a din curile cereti atunci cnd numele scrise n cartea vieii vin la t s t cercetare naintea judec torului a tot p mntul. Mijlocitorul divin a a se roag ca toi aceia care au biruit prin credina n sngele S u a t t a s e iertai de nelegiuirile lor, s e readui n c minul lor din a t a s a Paradis si s e ncoronai ca mpreun motenitori cu El la Vechea a t a s st pnire. Mica 4:8. n str duinele lui de a am gi si a ispiti neamul a a t a omenesc, Satana a pl nuit s z d rniceasc planul lui Dumnezeu a a a a a f cut la crearea omului; dar Hristos cere ca acest plan s e adus a a la ndeplinire ca si cum omul n-ar c zut niciodat . El cere pentru a a poporul S u nu numai iertare si ndreptire deplin si des vrit , a at a a s a ci si o mp rt sire de slava Sa si un loc pe tronul S u. a a a n timp ce Isus mijlocete pentru supuii harului S u, Satana i s s a acuz naintea lui Dumnezeu de c lcarea Legii. Am gitorul cel mare a a a a c utat s -i aduc la necredina, s -i fac s piard ncrederea n a a a t a a a a Dumnezeu, s -i despart de dragostea Sa si s calce Legea. Acum, a a a el arat c tre raportul vieii lor, la defectele de caracter, ia lipsa de a a t asem nare cu Hristos, care a dezonorat pe R scump r torul lor, la a a aa toate p catele pe care el i-a ispitit s le s vreasc , si din cauza a a a s a aceasta el i pretinde ca supui ai lui. s Isus nu le scuz p catele, dar arat c tre poc ina lor, c tre crea a a a a t a dina lor si cernd iertare n favoarea lor, i nala minile r nite t s t a naintea Tat lui si a ngerilor sni, spunnd: Ii cunosc pe nume, a t i-am s pat pe palmele Mele, Jertfele pl cute lui Dumnezeu sunt a a un duh zdrobit; Dumnezeule, Tu nu dispreuieti o inim zdrobit si [173] t s a a mhnit . Ps. 51:17. Iar prului poporului S u i spune: Domnul a s a s te mustre, Satano! Domnul s te mustre, El care a ales Ierusalia a mul! Nu este el, Iosua, un t ciune scos din foc? Zah.3:2. Hristos a va mbr ca pe cei credincioi cu propria Sa neprih nire, pentru a a s a

172

Gnduri despre cartea Apocalipsei

putea prezenta naintea Tat lui o biseric sl vit , f r pat , f r a a a a aa a aa zbrcitur sau altceva de felul acesta Efes.5:27. Numele lor sunt a scrise n cartea vieii si despre ei st scris: Ei vor umbla cu Mine, t a mbr cai n alb, c ci sunt vrednici. Apoc.3:4. a t a n felul acesta se va mplini deplin f g duina leg mntului cel a a t a nou, care zice: Le voi ierta nelegiuirea, si nu-Mi voi mai aduce aminte de p catul lor. n zilele acelea, n vremea aceeazice a Domnulse va c uta nelegiuirea lui Israel, si nu va mai , si a p catul lui Iuda si nu se va mai g si. Ier.31:34; 50:20. n vremea a a aceea odrasla Domnului va plin de m reie si slav , si rodul arii a a t a t va plin de str lucire si frumusee pentru cei mntuii ai lui Israel. a t t Si cel r mas n Sion, cel l sat n Ierusalim, se va numi-sfnt-, oricine a a va scris printre cei vii, la Ierusalim. Is.4:2-3. Lucrarea judec ii de cercetare si stergere a p catelor trebuie at a ndeplinit nainte de a doua venire a Domnului. Deoarece morii a t trebuie judecai dup lucrurile scrise n c ri, este cu neputina ca t a at t p catele oamenilor s e sterse nainte de judecata Ia care sunt cera a cetate cazurile lor. Dar apostolul Petru spune l murit c p catele a a a credincioilor vor sterse atunci cnd vor veni vremurile de res nviorare de la faa Domnului si va trimite pe Isus Hristos. Fapte t 3:19,20 Cnd se va ncheia judecata de cercetare, Hristos va veni si r splata va cu El ca s dea ec ruia dup faptele sale. (GC a a a a 483-485.) Viziunea lui Zaharia despre Iosua si ngerul se aplic cu o fora a t deosebit la experienele poporului lui Dumnezeu n timpul ncheiea t rii marii zile de isp sire. R m sia bisericii va adus ntr-o mare a a a t a strmtorare si ntr-un mare necaz. Cei ce p zesc poruncile lui Dum a nezeu si credina lui Isus vor simi mnia balaurului si a otilor lui. t t s Satana num r lumea printre supuii lui; el a pus st pnire asupra aa s a [174] bisericilor apostaziate; dar exist o mic ceat care se mpotrivete a a a s supremaiei lui. Dac el ar putea s -i stearg de pe faa p mntului, t a a a t a triumful lui ar des vrit. Dup cum el a inuenat naiunile p a s a t t a gne s nimiceasc pe Israel, tot astfel si n viitorul apropiat, el va a a provoac st pnirile nelegiuite ale p mntului ca s nimiceasc pe a a a a a poporul lui Dumnezeu. De la ecare se va cere s dea ascultare edica telor omeneti si s calce Legea dumnezeiasc . Aceia care vor dori s a a s r mn credincioi lui Dumnezeu si datoriei lor vor ameninai, a a a s t t

Apocalipsa 14 ilustrat a

173

denunai si proscrii. Ei vor tr dai de p rinii si de fraii lor, de t t s a t a t t rudele si de amicii lor. Luca 21:16. Unica lor sperana se a n minile lui Dumnezeu; unicul lor t a refugiu va rug ciunea. Dup cum Iosua mijlocea naintea ngerua a lui, tot astfel si comunitatea r m siei, cu inimile zdrobite si cu o a a t credina serioas , se vor ruga pentru iertarea si izb virea prin Isus, t a a Ap r torul lor. Ei sunt n totul contieni de p c toenia vieii lor, aa s t a a s t i v d sl biciunile si nevrednicia si cnd privesc la ei nii, sunt s a a ss aproape disperai. Ispititorul st lng ei ca s -i prasc , dup cum t a a a a a sta si lng Iosua ca s i se mpotriveasc . El arat c tre hainele a a a a a lor murdare si c tre caracterele lor defectuoase. Le nfieaz sl a at s a a biciunile si nebuniile, lipsa lor de recunotina si neasem narea cu s t a Hristos, prin care au dezonorat pe Mntuitorul lor. El se str duiete a s s nsp imnte suetul cu gndul c starea lor ar lipsit de orice a a a a sperana si c petele si murd riile lor nu vor sp late niciodat . t a a a a N d jduiete s le distrug astfel credina, s -i fac s cedeze ispitea a s a a t a a a lor sale, s se abat de la ascultarea de Dumnezeu si s primeasc a a a a semnul arei. Satana st ruie cu nvinuirile sale mpotriva lor naintea lui Duma nezeu, declarnd c prin p catele lor ei si-au pierdut dreptul la ocroa a tirea divin si pretinde dreptul de a-i nimici ca pe nite c lc tori de a s a a lege. Declar c ei ar merita s e exclui ca si el de la favoarea a a a s Iui Dumnezeu. El zice: Sunt acetia oamenii care vor locul meu n s cer si locul ngerilor care s-au unit cu mine? Dei ei m rturisesc c s a a ascult de Legea lui Dumnezeu, au inut oare preceptele ei? Nu s-au a t iubit mai mult pe ei nii dect pe Dumnezeu? N-au pus ei interesele ss lor personale mai presus de slujirea Sa? N-au iubit ei lucrurile din [175] lume? Privete la p catele care au caracterizat viaa lor. Privete la s a t s egoismul lor, la r utatea si la ura dintre ei. a Poporul lui Dumnezeu a fost n multe privine foarte vinovat. t Satana cunoate de aproape p catele pe care ei le-au s vrit prin s a a s ademenirile lui si el le nf ieaz n lumina cea mai exagerat , at s a a declarnd: Vrea Dumnezeu s m izgoneasc pe mine si pe ngerii a a a mei din faa Sa si totui s r spl teasc pe aceia care sunt vinovai de t s a a a a t aceleai p cate? Tu nu poi face aceasta, n dreptatea Ta, 0, Doamne. s a t Atunci tronul T u nu va putea sta n dreptate si judecat . Dreptatea a a cere ca osnda s e pronunat mpotriva lor. a t a

174

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Dar, dei urmaii lui Hristos au p c tuit, totui ci nu s-au pres s a a s dat puterii r ului. Ei au p r sit p catele lor si au c utat pe Domnul a aa a a cu umilina si remuc ri, iar Ap r torul Divin mijlocete pentru t s a aa s ei. Acela care a suferit cel mai mult din pricina lipsei lor de recunotina, care cunoate p catele lor, dar si poc ina lor, declar : s t s a a t a Dezbr ca-i-i de vemintele lor murdare, si se rostesc cuvintele a t s de ncurajare: Iat c ndep rtez de la tine nelegiuirea si te mbrac a a a cu haina de s rb toare. Haina nep tat a drept ii Iui Hristos va a a a a at mbr ca pe copiii lui Dumnezeu ncercai, ispitii si totui credina t t s cioi. R m sia dispreuit este mbr cat n veminte pline de slav , s a a t t a a a s a care nu vor mai mnjite niciodat de corupiile lumii. Numele lor a t sunt p strate n cartea vieii Mielului si nscrise printre credincioii a t s tuturor timpurilor. Ei au rezistat mpotriva planurilor viclene ale am gitorului; n-au fost ab tui de la credincioia lor de r cnetele a a t s a balaurului. Acum ci sunt n sigurana pentru toat eternitatea si nu t a mai sunt expui la am girile viclene ale ispititorului. P catele lor s a a sunt transferate asupra autorului p catului. Iar cei r mai nu numai a a s c sunt iertai si primii, dar si onorai. O mitr curat este pus pe a t t t a a a capul ec ruia. Ei vor mp rai si preoi ai lui Dumnezeu. n timp a a t t ce Satana st ruia cu nvinuirile lui si c uta s nimiceasc aceast a a a a a ceat , ngerii cei sni, n mod nev zut, treceau ncoace si ncolo, a t a punnd sigiliul viului Dumnezeu pe frunile lor. Acetia sunt cei care t s vor sta mpreun cu Mielul pe muntele Sionului, avnd numele Tat a a [176] lui scris pe frunile lor. Ei cnt o cntare nou naintea tronului; t a a acea cntare pe care nimeni nu poate s-o nvee afar de cei 144.000, t a r scump rai de pe p mnt. Acetia sunt cei ce urmeaz pe Miel a a t a s a oriunde merge El. Au fost r scump rai dintre oameni, ca cel dinti a a t rod pentru Dumnezeu si pentru Miel. Si n gura lor nu s-a g sit a minciun , c ci sunt f r vin naintea scaunului de domnie al lui a a aa a Dumnezeu. (5T 472-476). n urm toarea m rturie observ m c doar cei care au na a a a cetat s mai p c tuiasc , au regretat si au c utat iertare pena a a a a tru nelegiuirile lor, fac parte din acest grup. P catele care nu a sunt nc sterse, ea le identic cu hainele murdare. Dar Isus a a schimb nf iarea lor. a at s El (ngerul) mi-a ar tat pe marele preot Iosua, stnd n picioare a naintea ngerului Domnului, si pe Satana stnd la dreapta lui, ca s -l prasc . Domnul a zis Satanei: -Domnul s te mustre, Satano! a a a

Apocalipsa 14 ilustrat a

175

Domnul s te mustre, El care a ales Ierusalimul! Nu este el, losua, un a t ciune scos din foc?- Dar Iosua era mbr cat cu haine murdare, si a a totui st tea n picioare naintea ngerului. Zaharia 3:l-3. Aici. Iosua s a reprezint pe cei ce fac parte din poporul lui Dumnezeu; Satana arat a a c tre hainele lor murdare pretinzndu-i proprietatea sa, asupra c reia a a are dreptul s -i exercite puterea plin de cruzime. Dar acetia au as a s folosit orele de ncercare pentru a-i m rturisi p catele cu deplin s a a a poc ina si le-au p r sit, iar Isus a scris n dreptul ec ruia iertare. a t aa a Cei care nu au ncetat s p c tuiasc , nu s-au poc it si nu si-au a a a a a cerut iertare pentru nelegiuirile lor, nu sunt reprezentai n aceast t a grup ; pentru c acetia si-au mhnit suetele faa de corupia si a a s t t nelegiuirea din jurul lor, si Dumnezeu i va recunoate pe cei care s plng si gem din cauza mraviilor s vrite n ar . Ei nu sunt s a s t a implicai n aceste nelegiuiri. Ei nu si-au corupt c ile lor naintea t a Domnului, ci si-au sp lat hainele caracterului lor si le-au albit n a sngele Mielului. Satana arat c tre p catele care nu sunt nc sterse a a a a si pe care el i-a ispitit s le fac , iar apoi i def imeaz pentru c sunt [177] a a a a a p c toi mbr cai cu haine murdare. Dar Isus schimb nfiarea a a s a t a at s lor. El spune: Dezbr cai-l de hainele murdare. Iat c ndep rtez a t a a a de la tine nelegiuirea si te mbrac cu haine de s rb toare Eu am zis: a a S i se pun pe cap o mitr curat Si i-au pus o mitr curat pe a a a a a a cap. si l-au mbr cat n haine, n timp ce ngerul Domnului st tea a a acolo. (Scrisoarea 51, 1886). n urm toarea m rturie este evident, la fel ca n cea prea a cedent , c poporul lui Dumnezeu n aceast vreme deosebit a a a a este cur tit prin atribuirea neprih nirii lui Hristos si nceteaz a a a de a mai p c tui, dar nc sunt mbr cai cu hainele lor mura a a a t dare. Schimbarea hainelor i face att de nevinovai, att de t perfeci, ca si cum n-ar p c tuit niciodat . t a a a Satana a prezentat poporul ales si credincios a lui Dumnezeu drept corupt si plin de p cate. El ar putea prezenta am nunit p catele a a t a de care s-au f cut vinovai. Nu a pus el nsui ntreaga confederaie a t s t a r ului ca s -i conduc , prin viclenie, n chiar aceste p cate? Dar ei a a a a s-au poc it, au acceptat neprih nirea lui Hristos. De aceea ei st teau a a a naintea lui Dumnezeu mbr cai cu hainele neprih nirii lui Hristos, a t a si El a zis celor ce st teau naintea Lui: Dezbr ca-i-l de hainele a a t lui murdare! Apoi a zis: Iat c ndep rtez dela tine nelegiuirea a a a si te mbrac cu haine de s rb toare! Orice p cat de care s-au f cut a a a a

176

Gnduri despre cartea Apocalipsei

vinovai a fost uitat, si ei stau naintea lui Dumnezeu ca alei si t s drepi, nevinovai, des vrii, ca si cum niciodat n-ar p c tuit. t t a st a a a (TM 40). 2. Calea *Calea se sfrete ntr-o pr pastie mare. s s a * Sentimentele celor ce ajung la pr pastia cea mare sunt acea leai ca ale celor care sunt prezeni la Judecata celor vii. [(Vezi s t Schie din Viaa, p.242 si 4T. 384-387; vezi si p. 30-33)] t t * Sentimentele celor ce trec peste pr pastie sunt aceleai ca a s ale celor ce primesc ploaia trzie. [178] * Cu alte cuvinte, ea este paralel cu zguduirea. * Calea sna t irii simbolizat printr-o c l torie pe o c rare ngust . a aa a a Pe cnd eram n Battle Creek, n august 1868, am visat c eram a mpreun cu o mare mulime de popor. O parte din aceast adunare a t a se preg tea pentru c l torie. Noi aveam nite c rue nc rcate cu a aa s a t a bagaje. Pe cnd c l toream, calea p rea c ncepe s urce. De o parte aa a a a a acestui drum era o pr pastie adnc , iar de cealalt parte era un a a a perete nalt, neted si alb, la fel cu nisajul camerelor tencuite. Pe cnd c l toream, drumul s-a ngustat si a devenit mai pr p saa a a tios. n unele locuri, drumul p rea a att de ngust, nct am v zut a a c nu puteam c l tori mai departe cu c ruele nc rcate. Atunci am a aa a t a scos hamurile cailor, am luat o parte din bagajele din c rue, le-am a t pus pe cai si am mers mai departe c l ri. aa Mergnd mai departe, drumul continua s se ngusteze mereu. a Eram silii s ne strngem pe lng perete ca s nu c dem de pe t a a a a c rarea ngust n pr pastia adnc . Dar f cnd astfel, bagajele de a a a a a pe cai ap sau n zid si ne f ceau s alunec m spre pr pastie. Ne a a a a a temeam c vom c dea si ne vom sf rma n buc i, lovindu-ne de a a a at stnci. Atunci am t iat leg turile bagajelor de pe cai si le-am dat a a dmmul n pr pastie. Am continuat s urc m mai departe c lare, iar a a a a cnd ajungeam la locuri unde drumul era prea ngust, ne temeam s a nu ne pierdem echilibrul si s c dem. n astfel de situaii se p rea c a a t a a o mn apuc friele si ne conduce peste locurile primejdioase. a a Cnd drumul s-a ngustat si mai mult am hot rt c nu putem a a merge mai departe c lare n sigurana, am p r sit si caii si am pornit a t aa nainte pe jos, niruindu-ne unul dup altul, c lcnd unul pe urmele s a a

Apocalipsa 14 ilustrat a

177

altuia. n acest punct nite funii subiri au fost l sate n jos de sus de s t a pe coama zidului curat si alb; noi ne-am prins n grab de ele, c ci a a ne ajutau s ne p str m echilibrul pe c rare. C l torind mai departe, a a a a aa funiile mergeau mpreun cu noi. C rarea a devenit, n cele din urm , a a a att de ngust , nct am constatat c nu puteam c l tori mai departe a a aa n sigurana dect f r nc laminte; astfel le-am scos din picioare t a a a t si le-am aruncat, mergnd o bun bucat f r ele. Curnd s-a f cut a a aa a constatarea c am putea c l tori mai sigur f r ciorapi: i-am aruncat [179] a aa aa si pe acetia si am c l torit mai departe desculi. s aa t Ne gndeam atunci la aceia care nu erau obinuii s sufere s t a lipsuri si greuti. Unde erau acetia acum? Ei nu mai erau n aceast at s a ceat - La ecare schimbare, unii erau l sai n urm si numai aceia a a t a r mneau pe cale care se obinuiser s suporte greuti. Lipsurile a s a a at de pe cale i f ceau pe acetia s nainteze si mai hot ri pn la a s a a t a cap t. a Primejdia de a c dea de pe c rare cretea mereu. Ne strngeam a a s lng peretele alb, dar nu mai aveam destul loc s punem piciorul a a pe c rare, pentru c era prea ngust . Atunci ne l sam aproape cu a a a a toat greutatea ag ai de funii, exclamnd: Sprijinul nostru vine a at t de sus! Sprijinul nostru vine de sus! Aceleai cuvinte erau rostite s de toat ceata niruit pe c rare. Cnd auzeam strig te de chefuri si a s a a a veselie, care p reau c vin din abisul de jos, ne cutremuram. Auzeam a a jur minte profane, chiote vulgare si cntece josnice si desfrnate. a Auzeam cntece de r zboi si cntece de joc. Auzeam sunete de a instrumente muzicale si rsete cu glas tare, amestecate cu blesteme si jale amarnic si eram mai ngrijorai ca niciodat s nu c dem de a t a a a pe c rarea cea ngust si plin de greut i. De cele mai multe ori a a a at eram silii s ne sprijinim toat greutatea de funii, care creteau n t a a s grosime pe m sur ce naintam. a a Am observat apoi c peretele alb si frumos era stropit cu snge. a Am avut un sentiment de regret v znd zidul mnjit n felul acesta. a Dar acest sentiment n-a durat dect o clip , pn cnd mi-am dat a a scama c lotul era aa cum trebuia s e. Cei care vor urma vor a s a cunoate prin aceasta c si alii au trecut naintea lor pe aceast s a t a c rare ngust si plin de greut i si vor nelege c dac alii au a a a at t a a t fost n stare s urce pe aceast c rare, vor putea s urce si ei. Iar a a a a cnd sngele avea s curg din picioarele lor ndurerate, ei nu se vor a a

178

Gnduri despre cartea Apocalipsei

descuraja; ci v znd sngele stropit pe perete, vor cunoate c si alii a s a t au suportat aceleai dureri. s n cele din urm , am ajuns la o mare pr pastie, n care se tera a [180] mina c rarea noastr . Nu mai era nimic care s conduc picioarele a a a a noastre.Nimic pe care s se sprijine. ntregul nostru sprijin trebuia a s c acum n funii, care crescuser n grosime pn ce deveniser a a a a ct trupurile noastre. Aici noi eram, pentru un timp, c zui n mare a t nedumerire si strmtorare. Plini de team , ne ntrebam n soapt : a a De ce sunt prinse funiile? Soul meu era chiar n faa mea. Pic turi t t a mari de sudoare c deau de pe fruntea lui; venele gtului si tmplelor a sale se dublase faa de m rimea lor normal si gemete n buite si t a a a s pline de durere ieeau de pe buzele lui. Sudoarea c dea si de pe faa s a t mea si simeam o spaim cum nu mai simisem niciodat . O lupt t a t a a sueteasc grozav se aa n faa noastr . S eu m aici, s e oare a a t a a s a a n zadar toate greutile suportate n timpul c l toriei? at aa naintea noastr , dincolo de pr pastie, era un cmp plin de iarb a a a verde, nalt de sase palme. Soarele nu-1 puteam vedea, dar raze a de lumin str lucitoare, care sem nau cu aurul si argintul cel n, a a a inundau acest cmp. N-am v zut pe p mnt nimic cu care s-ar pua a tea asem na frumuseea si str lucirea acestui cmp. Dar vom putea a t a reui s ajungem acolo?aceasta era ntrebarea noastr plin de s a a a ngrijorare. Dac s-ar rupe funiile, am pieri. nc odat se auzir n a a a a soapt cuvintele ngrijor toare: De ce sunt prinse funiile? Pen a a tru o clip , noi ezitam s ne avnt m. Apoi am exclamat: Unica a a a noastr n dejde este s ne ncredem cu totul n funii. Ele au fost a a a sprijinul nostru n toate greutile c l toriei, si nici acum nu ne vor at aa p r si. Noi sov iam nc si ne ntristam. Atunci am auzit cuvintele: aa a a Dumnezeu ine funiile. Nu trebuie s ne temem. Aceste cuvinte t a au fost repetate apoi si de cei din urma noastr , completndu-le. El a nu ne va p r si acum. El ne-a adus pn acum n sigurana. aa a t Soul meu si-a luat avnt si a s rit peste abisul nfricoat n t a s cmpul cel frumos de dincolo. Eu i-am urmat imediat. Si ah, ce sentiment de uurare si recunotina c tre Dumnezeu simeam acum! s s t a t Auzeam glasuri ridicndu-se n laud triumfal c tre Dumnezeu. a a a Eram fericit , pe deplin fericit . a a Apoi m-am trezit si am descoperit, c din pricina groazei prin a care trecusem n timpul dicilei c l torii, ecare nerv din trupul meu aa [181] p rea a tremura. Acest vis n-are nevoie de comentarii. El a a

Apocalipsa 14 ilustrat a

179

f cut o impresie att de adnc asupra spiritului meu, nct proa a babil ecare p rticic din el va r mne viu n mintea mea, ct timp a a a mi voi p stra memoria. (2T 594-597; LS 190-193). a 3. Isaia El privete n Sanctuar: aceasta este experiena pe care ar s t trebui s-o aib poporul lui Dumnezeu. a n anul morii mp ratului Ozia, am v zut pe Domnul seznd t a a pe un scaun de domnie foarte nalt, si poalele mantiei Lui umpleau Templul. Seramii st teau deasupra Lui si ecare avea sase aripi: a cu dou i acopereau faa, cu dou i acopereau picioarele si cu a s t a s dou zburau. Strigau unul la altul si ziceau: Sfnt, sfnt, sfnt este a Domnul otirilor! Tot p mntul este plin de m rirea Lui! Si se s a a zguduiau uiorii uii de glasul care r suna, si casa s-a umplut de s s a fum. Isaia 6:1-4. Cnd profetul Isaia a v zut slava Domnului, el a a fost uimit si, copleit de un simamnt al propriei lui nevrednicii, a s t strigat: Vai de mine! Sunt pierdut, c ci sunt un om cu buze necurate, a locuiesc n mijlocul unui popor cu buze necurate si am v zut cu ochii a mei pe mp ratul, Domnul otirilor! Isaia 6:5. a s Isaia a denunat p catul altora; acum ns el se vede pe sine t a a nsui expus aceleiai condamn ri pe care a pronunat-o asupra lor. s s a t El era satisf cut cu nchinarea sa rece, lipsit de viaa. Nu cunotea a a t s situaia sa pn cnd i s-a dat o viziune din partea Domnului. Ct de t a mici p reau acum calitile si nelepciunea sa, cnd vedea snenia a at t t si slava Sanctuarului! Ct de nedemn era el! Ce nepotrivit pentru un serviciu sfnt! Imaginea lui de sine poate exprimat n cuvintele a lui Pavel: O, nenorocitul de mine! Cine m va izb vi de acest trup a a de moarte? Rom.7:24. n durerea sa sueteasc , Isaia a fost mngiat. El spune, Dar a unul din serami a zburat spre mine cu un c rbune aprins n mn , a a pe care-1 luase cu cletele de pe altar. Mi-a atins gura cu el si a zis: s Iat , atingndu-se c rbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta a a [182] este ndep rtat si p catul t u este isp sit! Isaia 6:6,7. a a a a a Cnd ochii notri vor privi prin credina n Sanctuar si vor ves t dea cu adev rat importana si snenia lucr rii ce se face acolo, a t t a vom dispreui natura noastr egoist . P catul va ap rea aa cum t a a a a s estec lcarea Legii snte a lui Dumnezeu. Isp sirea va mai bine a a

180

Gnduri despre cartea Apocalipsei

neleas ; iar prin credina vie si activ vom vedea c orice virtute t a t a a pe care o posed omenirea exist doar prin Isus Hristos, Mntuitorul a a lumii. Seramii dinaintea tronului sunt aa de p truni de o team s a s a sfnt n contemplarea slavei lui Dumnezeu, nct ei nu privesc a asupra lor cu mulumire de sine, nici m car pentru un moment, si t a nici nu se privesc cu admiraie unul pe altul. Lauda si slava lor sunt t pentni Domnul otirilor, care este puternic si m re, iar gloria Sa s a t umple ntregul Templu. Privind spre timpul n care ntregul p mnt a va umplut cu slava Sa, un cntec de laud triumf tor este preluat a a de la unul la altul, ntr-o melodie armonioas : Sfnt, sfnt, sfnt a este Domnul otirilor. Ei sunt pe deplin satisf cui s -L sl veasc s a t a a a pe Dumnezeu; si n prezena Sa, sub aprobarea zmbetului S u, ci t a tui-i doresc nimic mai mult. Cea mai nalt dorina a lor este pe s a t deplin mplinit , nchinndu-se si servindu-L pe El. a Viziunea dat lui Isaia reprezint condiia poporului lui Duma a t nezeu din zilele din urm . Ei sunt privilegiai s vad prin credina a t a a t lucrarea ce se ndeplinete n Sanctuarul ceresc. Si Templul lui s Dumnezeu, care este n cer, a fost deschis: si s-a v zut chivotul le a g mntului S u. Cnd ei privesc prin credina n Sfnta Sntelor a a t si v d lucrarea lui Hristos din Sanctuarul ceresc, neleg c sunt un a t a popor cu buze necurateun popor ale c ror buze au rostit adesea a deert ciuni si ale c ror talente nu au fost snite si folosite pentru s a a t slava lui Dumnezeu. Ei pot dispera cnd pun n contrast propria lor sl biciune si nevrednicie cu dragostea si curia caracterului sl vit al a at a lui Hristos. Dar dac , asemenea lui Isaia, vor primi impresia pe care a Domnul o face asupra inimii, dac i vor umili suetele naintea lui a s Dumnezeu, atunci exist sperana pentru ei. Curcubeul f g duinei a t a a t este deasupra tronului, si lucrarea f cut pentru Isaia va realizat a a a si pentru ei. Dumnezeu va r spunde cererilor venite dintr-o inim a a [183] poc it . a a Tinta acestei lucr ri m ree si solemne a lui Dumnezeu este de a a a t strnge snopi pentru grnarul cerului; pentru c p mntul trebuie s a a a e plin de slava Domnului. Nimeni deci s nu e ngrozit dac va a a vedea r ul predominnd si va auzi vorbe de ocar venind de pe buze a a necurate. Cnd puterile ntunericului se vor aeza n linie de b taie s a mpotriva poporului lui Dumnezeu, cnd Satana va conduce forele t sale pentru ultima marc ncletare si puterea sa pare aproape irezistis

Apocalipsa 14 ilustrat a

181

bil , privelitea clar a marelui tron boltit cu curcubeul f g duinei a s a a a t si a slavei divine va da ncredere, sigurana si pace. (RH, Dec.22, t 1896). 4. Mardoheu n timpul lui Mardoheu poporul lui Dumnezeu a fost ameninat cu nimicirea (un decret de moarte). t 1. A fost vestit ziua persecuiei. a t 2. Poporul lui Dumnezeu a venit prin credina, prin Estera, t n nc perea din untru a mp ratului unde, n mod normal, a a a nimeni nu putea s intre neinvitat si astfel au fost salvai. a t 3. Tot aa, acum, cei ce prin credina intr mpreun cu s t a a Hristos n nc perea din untru a Sanctuarului ceresc, vor sala a vai. t Si balaurul, mniat pe femeie, s-a dus s fac r zboi cu r m a a a a a sia seminiei ei, care p zesc poruncile lui Dumnezeu, si in m rturia t t a t a lui Isus. Apoc. 12:17. n viitorul apropiat, noi vom vedea aceste cuvinte mplinindu-se, cnd bisericile protestante se vor uni cu lumea si cu puterea papal mpotriva celor ce p zesc poruncile. Acelai spirit, a a s care a condus n secolele trecute pe papiti, pe vremea papismului, s va face si pe Protestani s mearg pe o cale asem n toare, mpotriva t a a a a acelora care vor s -i p streze credina faa de Dumnezeu. as a t t Biserica si statul fac acum preg tiri pentru lupta viitoare. Protes a tanii lucreaz n ascuns ca s impun duminica, dup cum au f cut t a a a a a si romanitii. Pretutindeni n ar , papalitatea i ridic instituiile [184] s t a s a t sale m ree si masive, n ale c ror nc peri ascunse se vor repeta a t a a persecuiile de alt dat . Si calea este preg tit pentru manifestarea, t a a a a pe o scar ntins , a acelor minuni mincinoase prin care Satana va a a c uta s am geasc , de va cu putina, chiar si pe cei alei. a a a a t s Decretul care va dat mpotriva poporului lui Dumnezeu va foarte asem n tor cu decretul dat de Ahavero mpotriva iudeilor de a a s s pe vremea Esterei. Edictul persan a provenit din r utatea lui Haman a mpotriva lui Mardoheu. Nu c Mardoheu i f cuse vreun r u, dar a a a refuzase s se nchine naintea lui ca naintea lui Dumnezeu. Decizia a mp ratului mpotriva iudeilor a fost dat din motive mincinoase, a a printr-o prezentare fals a acestui popor ciudat. Satana insuase a acest plan cu scopul de a cur a p mntul de aceia care p strau at a a

182

Gnduri despre cartea Apocalipsei

cunotina despre Dumnezeul cel adev rat. Dar complotul s u a fost s t a a z d rnicit de o contra putere, care domnete ntre ii oamenilor. a a s ngeri care exceleaz n putere au fost ns rcinai s ocroteasc pe a a t a a poporul lui Dumnezeu, iar complotul vr jmailor lor s-a ntors asupra a s capului lor. Lumea protestant de ast zi vede n mica ceat , care a a a p zete Sabatul, pe un Mardoheu la poart . Caracterul si purtarea sa, a s a care exprim veneraie pentru Legea lui Dumnezeu, sunt o mustrare a t continu pentru aceia care au lep dat temerea de Domnul si care a a calc n picioare Sabatul S u; acest intrus trebuie dat la o parte din a a cale, prin vreun mijloc oarecare. Acelai spirit genial, care a complotat mpotriva credincioilor s s din secolele trecute, caut si acum s curee p mntul de aceia care a a t a se tem de Dumnezeu si ascult de Legea Sa. Satana provoac mpo a a triva minoritii umile care refuz cu contiinciozitate s primeasc at a s a a obiceiurile si datinile populare. B rbai cu poziie si reputaie se vor a t t t uni cu cei f r delege si josnici si vor ine sfat mpotriva poporului aa t lui Dumnezeu. Bogia, geniul, educaia, se vor uni mpreun ca s at t a a arunce defaime asupra lor. Conduc torii prigonitori, predicatorii si a membrii bisericii vor conspira mpreun mpotriva lor. Cu limba si a cu scrisul, prin laude, prin ameninari si derderi, ei vor c uta s le t a a [185] d rme credina. Prin nf iari false si prin somaii mnioase, ei a t at s t vor aa patimile poporului. Neavnd un aa zice Scriptura ca t t s s aduc mpotriva ap r torilor Sabatului biblic, ei vor recurge la a a aa decrete de prigonire, ca s umple golul. Pentru a-i asigura popua s laritatea si simpatizanii, legiuitorii vor ceda cerinelor dup o lege t t a duminical . Acei care se tem de Dumnezeu nu pot primi o ntoca mire care violeaz unul din principiile decalogului. Pe acest cmp a de lupt se va da ultima mare b t lie a conictului dintre adev r a aa a si r t cire. Dar noi nu suntem l sai n necunotint cu privire la aa a t s a rezultatul acestei lupte. Ca pe vremea lui Mardoheu, Domnul va ap ra si acum adev rul si poporul S u. a a a Prin decretul care va impune cu fora instituia papalit ii si t t at c lcarea Legii lui Dumnezeu, naiunea noastr (american ) se va a t a a lep da cu totul de dreptate. Cnd Protestantismul va ntinde mna a peste pr pastie ca s apuce mna puterii romane, cnd o va ntinde a a peste abis ca s dea mna cu spiritismul, cnd sub inuena acestei a t aliane ntreite ara noastr (America) va lep da orice principiu al t t a a Constituiei ei ca stat protestant si republican si va lua m suri pentru t a

Apocalipsa 14 ilustrat a

183

propagarea minciunilor si am girilor papale, atunci vom putea sti c a a sfritul este aproape. s Dup cum apropierea otilor romane era pentru ucenici un semn a s al distrugerii iminente a Ierusalimului, tot astfel aceast apostazie a va pentru noi un semn c ndelunga r bdare a lui Dumnezeu a a a ajuns la limit , c naiunea noastr (american ) si-a umplut m sura a a t a a a nelegiuirii ei si c ngerul harului sepreg tete s -i ia zborul, pentru a a s as a nu se mai ntoarce niciodat . Atunci, poporul lui Dumnezeu va a aruncat n acele scene de strmtorare si necaz pe care profeii t le-au descris ca timpul de strmtorare al lui Iacov. Strig tul celor a credincioi si persecutai se urc la cer. Si, dup cum sngele lui s t a a Abel striga din p mnt, tot astfel si acum, sunt glasuri care strig a a c tre Dumnezeu din mormintele martirilor, din adncurile m rii, din a a peterile munilor si din celulele subterane ale m n stirilor: Pn s t a a a cnd, St pne, Tu, care eti sfnt si adev rat, z boveti s judeci si s a s a a s a a r zbuni sngele nostru asupra locuitorilor p mntului? Apoc.6:10. [186] a a Domnul i face lucrarea Sa. Tot cerul este n micare. Judec s s a torul a tot p mntul se va scula n curnd ca s -Si apere autoritatea a a Sa insultat . Semnul eliber rii va pus pe frunile oamenilor care a a t p zesc poruncile lui Dumnezeu, care respect Legea Sa si refuz a a a semnul arei si a chipului ei. (5T 449-452). Vocea adev ratului str jer trebuie s se aud acum de-a lungul a a a a frontului. Vine dimineaa, si este tot noapte. Is.21:12. Trmbia t t trebuie s dea un sunet clar pentru c suntem n marea zi a preg tirii a a a Domnului. Toate eforturile de a transmite apelurile noastre naltelor autoriti din ara noast , orict de serioase, puternice si elocvente at t a ar concluziile n favoarea noastr , nu vor ndeplini ceea ce dorim a noi, dac Domnul nu lucreaz prin Duhul S u n inimile celor ce a a a pretind a crede adev rul. Noi putem s lupt m ca un om puternic ce a a a noat mpotriva curentului din Niagara, dar vom suferi eec dac a s a Domnul nu mijlocete n numele nostru. Dumnezeu va pream rit s a prin poporul S u. Ei trebuie s e curai, s renune la egoism, dar a a t a t s e fermi, hot ri si harnici n lucrarea Domnului. El va n la a a t at suetul umil care se ncrede n El. Domnul va uni puterea Sa cu efortul omenesc, dac omul l va onora la fel cum a f cut-o Daniel. a a Dar ca popor, noi avem nevoie de frumuseea neprih nirii, sneniei t a t si adev rului. Nici cea mai armonioas teorie nu ne va putea salva. a a

184

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Dumnezeul care a domnit n Babilon este acelai Dumnezeu care s domnete ast zi. (Scrisoarea B-55). s a ntr-o viziune dat n 1880, am ntrebat: Unde este salvarea a pentru poporul lui Dumnezeu n aceste zile de primejdie? R sa punsul a fost: Isus mijlocete pentru poporul S u, dei Satana st s a s a la dreapta Sa ca s i se mpotriveasc Domnul a zis Satanei: a a Domnul s te mustre, Satano! Domnul s te mustre, El care a ales a a Ierusalimul! Nu este el, Iosua, un t ciune scos din foc?- Zah.3:2. a Ca Mijlocitor si Avocat al omului, Isus va conduce pe cei care se las condui, zicnd: Urmai-M pas cu pas, tot mai sus, acolo unde a s t a [187] str lucete lumina clar a Soarelui Neprih nirii. (TM 465). a s a a

Capitolul 27 Reforma sanitar si solia din a Apocalipsa 14


La 10 decembrie 1871, mi-a fost ar tat iar si c reforma sanitar a a a a este o ramur a marii lucr ri care trebuie s preg teasc un popor a a a a a pentru venirea Domnului. Ea este att de strns legat de solia a ngerului al treilea ca si mna de trup. Legea celor zece porunci a fosl tratat cu uurina de c tre oameni; dar Domnul nu vine a s t a s pedepseasc pe c lc torii acestei legi pn nu le trimite mai a a a a a nti o solie de avertizare. ngerul al treilea vestete aceast solie. s a Dac oamenii ar ascultat ntotdeauna de Legea celor zece porunci, a punnd n practic n viaa lor principiile ci, atunci blestemul bolii a t care inund ast zi lumea, n-ar exista. B rbaii si femeile nu pot a a a t viola legea naturii, prin satisfacerea unui apetit stricat si a unor pofte necontrolate, f r s violeze si Legea Moral a lui Dumnezeu. De aa a a aceea a l sat El lumina reformei sanitare s str luceasc asupra a a a a noastr , pentru a ne vedea p catul viol rii legilor pe care le-a stabilit a a a n ina noastr ... A explica legea naturii si a nva respectarea ei, t a at este lucrarea care nsoete soliangerului al treilea, pentru a preg ti t s a un popor pentru venirea Domnului. (3T 161). Reforma sanitar este strns legat de lucrarea celei dc-a treia a a solii ngereti, dar nu este solia ns si. Predicatorii notri ar trebui s s a s a vesteasc reforma sanitar , ns n-ar trebui s fac din aceasta tema a a a a a lor principal n cadrul soliei. Locul ei este printre subiectele care a preg tesc terenul pentru prezentarea evenimentelor aduse n atenie a t de solie; ntre acestea ea este proeminent . (1T 559). a Puterea de a ine sub control apetitul si ispitele Satanei t Puterea st p nitoare a apetitului va aduce ruina a mii de suete, a a pe cnd, dac ar biruit n acest punct, ar avut puterea moral a a s ctige biruina asupra oric rei alte ispite a lui Satana. Dar aceia a s t a care sunt sclavi ai apetitului nu vor putea s -i des vreasc un [188] as a s a caracter cretin. P c tuirea continu a omului timp de sase mii de s a a a 185

186

Gnduri despre cartea Apocalipsei

ani a adus boal , durere si moarte, ca roade ale sale. Si, pe m sur a a a ce ne apropiem de ncheierea timpului, ispitirea lui Satana pentru satisfacerea apetitului va tot mai puternic si tot mai greu de a biruit . (3T 491-492) a Inuena reformei sanitare asupra caracterului t Gndurile si sentimentele formeaz caracterul moral. (5T310) a S n tatea trupului trebuie socotit esenial pentru creterea a a a t a s n har si obinerea unui temperament echilibrat. Dac stomacul nu t a e ngrijit cum trebuie, formarea unui caracter drept, moral, va stnjenit . Creierul si nervii suntn simpatic cu stomacul. Mncarea a si b utura necorespunz toare conduc la o gndire si aciune greite. a a t s Toi sunt acum pui la ncercare si probai. Am fost botezai n t s t t Hristos, si dac ne vom face partea ce ne revine, desp rindu-ne de a at tot ce ne-ar atrage n jos si ne-ar face ceea ce nu ar trebui s m, ni a se va da t rie pentru a crete n Hristos, care e capul nostru cel viu, si a s vom vedea mntuirea lui Dumnezeu. Numai cnd suntem receptivi la principiile vieuirii s n toase vom pe deplin trezii spre a vedea t a a t relele care rezult dintr-o dict necorespunz toare. (9T 160). a a a Pn acum sunt puini cei care s-au trezit sucient ca s nea t a t leag ct de mult sunt legate obiceiurile lor alimentare de s n tatea, a a a caracterele, eciena lor n aceast lume si soarta lor venic . (1T t a s a 488-489). Si aceasta este permanent o surs a necazurilor din biseric . De a a aceea, pentru ca poporul lui Dumnezeu s e ntr-o stare aprobat de a a El, prin care S -L poat sl vi n corpurile si spiritele lor, care sunt a a a ale Lui, trebuie s renune cu hot rre si perseverena la satisfacerea a t a t apetitului si s e cump tat n toate lucrurile. Astfel pot nelege a a t adev rul n frumuseea si claritatea lui, l pot aplica n vieile lor, si a t t printr-o comportare chibzuit , neleapt si sincer , s nu ofere nici o a t a a a ocazie vr smailor credinei noastre de a aduce ruine cauzei adev a s t s a rului. Dumnezeu cere tuturor celor care cred adev rul s fac eforturi a a a [189] speciale, perseverente, de a avea cea mai bun condiie posibil a a t a s n tii trupului, pentru c naintea noastr st o lucrare solemn si a a at a a a a important . Pentru aceast lucrare este necesar s n tatea trupului a a a a a si a minii; ea este tot att de esenial pentru o experiena religioas t t a t a s n toas , pentru a progresa n viaa cretin si pentru atingerea a a a t s a

Reforma sanitar si solia din Apocalipsa 14 a

187

sneniei, cum este mna sau piciorul pentru corpul omenesc. Dumt nezeu cere poporului S u s se cureasc de toate ntin rile c rnii a a at a a a si spiritului, realizndsfmenian temere de Domnul. Toi cei care t t se sustrag de la aceast lucrare, ateptnd ca Domnul s fac pentru a s a a ei ceea ce El le cere lor s mplineasc , vor g sii nepreg tii n a a a t a t timp ce cei umili de pe p mnt, care au mplinit cerinele Sale, vor a t ocrotii n ziua mniei Domnului. t Mi s-a ar tat c dac cei din poporul lui Dumnezeu nu fac efora a a turi, ci ateapt ca renviorarea s vin asupra lor, s le ndep rteze s a a a a a greelile si s le corecteze abaterile, dac depind de aceasta pentru a s a a cur ai de ntin ciunile c rnii si spiritului si a gata s ia parte at t a a a la marea strigare a celui de al treilea nger, ci vor g sii nepreg a t a tii. Renviorarea sau puterea lui Dumnezeu vine doar asupra acelor t care s-au preg tit pentru aceasta, f cnd lucrarea pe care Dumnezeu a a le-a ncredinat-o, anume cur irea lor de orice ntin ciune a c rt at a a nii si a spiritului, realiznd snenia n temere de Dumnezeu. (1T t 618-619). Domnul mi-a ar tat c muli, foarte muli, vor salvai de la a a t t t dec dere zic , mintal si moral prin inuenapractic a reformei a a a a t a sanitare. (6T 378). Subiectul reformei sanitare a fost prezentat n comuniti; dar at lumina n-a fost primit din inim . Poftele egoiste si distrug toare de a a a s n tate ale oamenilor au z d rnicit inuena soliei care trebuie s a a a a t a preg teasc un popor pentru ziua cea mare a lui Dumnezeu. Dac a a a comunit ile ateapt putere, trebuie s tr iasc adev rul pe care at s a a a a a l-au primit de la Dumnezeu. Dac membrii comunit ii nesocoa at tesc lumina asupra acestui subiect, ei vor recolta ca rezultat sigur, degenerarea spiritual si zic . (6T 370-371). a a Vieuirea s n toas si roadele eforturilor noastre misionare, n t a a a conformitate cu principiul din Proverbe 26:6. Dac comunitatea ar da pe faa un interes mai mare n reformele a t pe care Dumnezeu nsui le-a dat ca s -i preg teasc pentru venirea s a a a Sa, atunci inuena lor ar de zece ori mai mare dect este acum. t (3T 171) Subiectul reformei sanitare a fost prezentat n comunit i... at Dac membrii comunitii nesocotesc lumina asupra acestui subiect, a at

[190]

188

Gnduri despre cartea Apocalipsei

ei vor recolta ca rezultat sigur, degenerarea spiritual si zic . Iar a a inuena acestor membri vechi ai comunitii va molipsi pe cei venii t at t de curnd la credina. Domnul nu lucreaz acum s aduc multe t a a a suete la adev r din pricina membrilor comunitilor care n-au fost a at poc ii niciodat si a acelora care, dei au fost odat convertii, apoi at a s a t au apostaziat. Ce inuent ar avea aceti membri nesni asupra a s t celor convertii de curnd? Nu ar face ei f r efect solia dat de t aa a Dumnezeu poporului ca s-o vesteasc ? (6T 370-371). a Reforma sanitar si procesul de testare a Dumnezeu conduce poporul S u pas cu pas. i aduce n diferite a situaii rnduite de El pentru a da pe faa ce se a n inima lor. Unii t t a biruiesc ntr-un punct, dar cad n altul. Cu ecare punct de naintare, inima este tot mai sever ncercat . Dac pretinsul popor al lui Duma a nezeu i va g si inimile n opoziie cu aceast lucrare dreapt , atunci s a t a a acest lucru trebuie s -i conving c ei au de f cut o lucrare pentru a a a a a birui, dac doresc s nu e v rsai din gura Domnului. ngerul a zis: a a a t Dumnezeu va supune lucrarea Sa la o ncercare tot mai grea pentru a testa pe ecare din copiii S i. Unii sunt dispui s primeasc un a s a a punct; dar cnd Dumnezeu i aduce la un alt punct de ncercare, ei dau napoi nsp imntai, pentru c descoper c acesta lovete a t a a a s direct n unii dintre idolii lor iubii. Aici ns ei au ocazia s vad ce t a a a este n inimile lor, care exclude pe Isus din ele. Ei preuiesc ceva mai t presus de adev r si inimile lor nu sunt preg tite s -L primeasc pe a a a a [191] Isus. Ei sunt ncercai si pui la prob individual un timp ndelungat, t s a pentru a se vedea dac vreau s -i jertfeasc idolii si s asculte de a as a a sfatul Martorului Credincios. Dac cineva nu vrea s e curit prin a a at ascultare de adev r si nu biruie egoismul, mndria si patimile lui a rele, atunci ngerii lui Dumnezeu dau sentina: Ei sunt una cu idolii t lor, l sai-i n pace!, si merg mai departe la lucrarea lor, p r sind a t aa aceste suete cu tr s turile lor p c toase nebiruite si l sndu-le n aa a a a st pnirea ngerilor r i. Aceia care urc n orice punct, rezist la a a a a orice ncercare si biruiesc, coste aceasta orict ar costa, au urmat sfatul Martorului Credincios, vor primi ploaia trzie si n felul acesta [192] vor gata pentru n lare. (1T 187). at

Capitolul 28 Babilonul si Biserica r m siei a a t


Pietrele de hotar ale Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea La MinneapoIis Dumnezeu a dat poporului S u comori preia t oase ale adev rului. Aceast lumin din cer a fost respins de unii cu a a a a ndrjirea pe care au manifestat-o iudeii cnd l-au lep dat pe Isus, si a s-a vorbit mult despre r mnerea la vechile pietre de hotar. ns era a a evident c ei nu stiau ce sunt vechile pietre de hotar. Existau motive a si dovezi din Scripturi care se recomandau singure contiinei; dar s t minile oamenilor erau sigilate n fala luminii deoarece hot rser t a a c dep rtarea de la Vechile pietre de hotar, este periculoas , cnd, a a a de fapt, nu s-a micat nici un singur aru al vechilor semne; ns s t s a ci aveau idei denaturate despre ceea ce nseamn vechile pietre de a hotar. Timpul care a trecut din 1844 a fost o perioad a marilor evenia mente, descoperind ochilor notri uimii curairea Sanctuarului, care s t t are loc n ceruri, avnd o leg tur hot rtoare cu poporul lui Duma a a nezeu de pe p mnt de asemenea prima, a doua si apoi a treia solie a ngereasc si n larea steagului pe care este scris Poruncile lui a at Dumnezeu si credina lui Isus. Una dintre pietrele de hotar, potrivit t cu acest mesaj, era Templul lui Dumnezeu, care a fost v zut n ceruri a de poporul S u iubitor de adev r, n care se aa chivotul leg mna a a tului ce coninea Legea lui Dumnezeu. Lumina Sabatului celei de t a patra porunci a r spndit razele ei puternice n calea c lc torilor a a a Legii lui Dumnezeu. Moartea celui p c tos este o alt veche piatr a a a a de hotar. Eu nu-mi amintesc alt subiect care s poat aezat ntre a a s vechile pietre de hotar. Toate aceste vocifer ri despre schimbarea a [193] vechilor pietre de hotar sunt imaginare. (CW 30-31). Pietrele de hotar ale Babilonului Este datoria noastr personal de a umbla umili cu Dumnezeu. a a Noi nu trebuie s c ut m vreo solie nou , neobinuit . Nu trebuie a a a a s a s gndim c cei alei ai lui Dumnezeu, care se str duiesc s umble a a s a a 189

190

Gnduri despre cartea Apocalipsei

n lumin , formeaz Babilonul. Bisericile dec zute formeaz Baa a a a bilonul. Babilonul susine cu st ruina doctrinele otr vitoare, vinul t a t a r t cirii. Acest vin al r t cirii este compus din doctrine false, cum ar aa aa : nemurirea natural a suetului, chinul venic al celor r i, negarea a s a preexistentei lui Hristos nainte de naterea Sa n Betleem si n larea s at primei zile a s pt mnii mai presus de ziua sfnt a Iui Dumnezeu. a a a Aceste erori si altele asem n toare sunt prezentate lumii de diferite a a biserici si astfel se mplinesc Scripturile, care spun: toate neamurile au b ut din vinul mniei curviei ei. Mnia aceasta este formal din a a doctrine false, iar cnd regii si preedinii beau vinul mniei curviei s t ei, sunt aai la mnie mpotriva celor ce nu vor s intre n armonie t t t a cu ereziile false si satanice prin care se nala sabatul fals si prin care t oamenii sunt determinai s calce n picioare ziua memorial a Iui t a a Dumnezeu. (TM 61). Pietrele de hotar ale bisericii r m siei luate una cte una a a t 1. Cur irea Sanctuarului, care se ndeplinete n ceruri, are o at s leg tur hot rtoare cu poporul lui Dumnezeu de pe p mnt. a a a a A. Ploaia timpurie a Duhului Sfnt a fost un indiciu al nceperii preoiei lui Hristos. Dup n lare, ntronarea Sa a t a at fost marcat de rev rsarea Duhului Sfnt. (COL 120). a a Cnd Hristos a intrat pe porile cereti, a fost condus cu urale de t s c tre ngeri pn la tronul Tat lui. Dup terminarea acestei s rb tori. a a a a a a Spiritul Sfnt s-a cobort asupra ucenicilor n torente bogate; iar Hristos a fost pream rit, ntr-adev r, cu m rirea pe care o avusese la a a a Tat l din venicii. Rev rsarea Duhului n Ziua Cincizecimii era solia a s a [194] lui Dumnezeu c lucrarea Mntuitorului fusese ndeplinit . Conform a a f g duinelor Sale, El trimisese urmailor S i Spiritul Sfnt din cer, a a t s a ca semn c a primit toat puterea n cer si pe p mnt ca Preot si a a a mp rat, si c El era Unsul pentru poporul S u. (AA 38-39). a a a B. Ploaia trzie si sentina judec iiultima lucrare a lui t at Hristos ca Mijlocitor Timpul este pe sfrite. Cum vor ap rea la judecat cazurile s a a noastre? Care este starea noastr prezent naintea lui Dumnezeu? a a

Babilonul si Biserica r m siei a a t

191

Ne examin m noi inimile cu atenie? Ne trimitem noi p catele a t a nainte la judecat prin poc ina si m rturisire (1 Tim. 5; 24), pentru a a t a ca ele s poat sterse cnd vor veni vremurile de renviorare? a a (RH, Aug.28, 1883). 2. Prima, a doua si a treia solie ngereasc pietre de hotar a Credina noastr n leg tur cu prima, a doua si a treia solie t a a a ngereasc a fost corect . Stlpii care marcheaz drumul nostru din a a a trecut sunt de neclintit... Aceti stlpi ai adev rului sunt trainici ca s a munii neclintii... (Ev.223). t t Am v zut o ceat care priveghea cu mult b gare de seam si a a a a a neclintit f r a lua seama la aceia care c utau s r stoarne credina aa a a a t ntemeiat a corpului credincioilor. Dumnezeu privea la ei cu aproa s bare. Mi-au fost ar tate trei trepteprima, a doua si a treia solie a ngereasc . ngerul care m nsoea a zis: Vai de acela care va mica a a t s din loc o stnc , sau va cl tina un r din aceste solii. nelegerea a a t adev rat a acestor solii este de o nsemn tate vital . Soarta suetea a a a lor depinde de felul n care sunt primite. Din nou am fost ndrumat a spre aceste solii si am v zut ct de scump si-a ctigat poporul lui a s Dumnezeu experiena. Ea a fost ctigat cu mult suferina si lupt t s a a t a grea. Dumnezeu i-a c l uzit pas cu pas, pn cnd i-a pus pe o plataa a form tare si neclintit . Am v zut cum venea cte unul si-i cerceta a a a temelia. Unii, cu bucurie, ndat se urcau pe ea. Alii ncepeau s g - [195] a t a a seasc cusururi la temelie. Ei doreau s se fac mbun tiri, zicnd a a a a at c atunci platforma ar mai des vrit , iar oamenii mai fericii. a a s a t Unii au cobort de pe platform pentru a o examina si au declarat c a a este aejat greit. Dar eu am v zut c aproape toi st teau hot ri s a s a a t a a t pe platform si-i ndemnau si pe cei care au cobort s nceteze cu a a plngerile lor; pentru c Dumnezeu era Constructorul si ei se lupt a a mpotriva Lui. Ei vorbeau despre lucrarea minunat a lui Dumnezeu, a prin care i-a condus pe platform si, n unire, au ridicat ochii c tre a a ceruri si l udau pe Dumnezeu cu voce tare. Lucrul acesta a afectat a pe unii dintre cei care au fost nemulumii si au p r sit platforma, si, t t aa cu umilina, s-au ntors pe ea. t Mi-a fost ar tat proclamarea primei veniri a Domnului Hristos. a a Ioan a fost trimis n spiritul si puterea lui Ilie pentru a preg ti calea a lui Isus. Cei care au respins m rturia lui Ioan nu au beneciat de a

192

Gnduri despre cartea Apocalipsei

nvaturile lui Isus. Opoziia lor faa de solia care prezicea venirea at t t Lui, i-a f cut s nu e preg tii pentru a primi dovezile puternice a a a t ale mesianitii. Satana i-a condus pe acetia, care n-au primit solia at s lui Ioan, chiar mai departe, pn la a respinge si a crucica pe Isus. a F cnd aa, ei s-au aezat singuri n locul n care nu puteau primi a s s binecuvntarea zilei Cincizecimii, care le-ar ar tat calea spre Sanca tuarul ceresc. Sfierea perdelei din Templu ar ta c sacriciile si s a a rnduielile iudaice nu mai erau primite. Jertfa cea mare a fost adus a si a fost primit , iar Duhul Sfnt, care a cobort n ziua Cincizecimii, a a condus suetele ucenicilor de la sanctuarul p mntesc la cel ceresc, a unde Isus a intrat cu sngele S u pentru a rev rsa asupra ucenicilor a a S i binecuvnt rile isp sirii. Dar iudeii au fost p r sii n ntuneric a a a aa t deplin. Ei au pierdut toat lumina pe care ar putut s o aib asupra a a a planului de mntuire, si totui se mai ncredeau n jertfele si darurile s lor zadarnice. Sanctuarul ceresc a luat locul celui p mntesc, chiar a dac ei nu aveau cunotina de aceast schimbare. De aceea ei nu a s t a puteau s benecieze de mijlocirea lui Hristos n Sfnta. a [196] Muli privesc cu groaz la purtarea iudeilor, cnd au lep dat si t a a au r stignit pe Domnul Hristos; si cnd citesc istoria chinurilor Lui a njositoare, ei cred c l iubesc si c nu L-ar t g duit ca Petru a a a a si nici nu L-ar r stignit ca iudeii. Dar Dumnezeu, care citete n a s inima tuturor, a pus la ncercare iubirea aceea pentru Isus pe care ci pretindeau c o au. ntreg cerul a urm rit cu cel mai mare interes felul a a n care va primit ntia solie ngereasc . Dar muli dintre aceia a a t care pretindeau c -L iubesc pe Isus si care v rsau lacrimi atunci cnd a a citeau raportul suferinelor pe cruce au luat n rs vestea cea bun a t a venirii Lui. n loc s primeasc solia cu voie bun , au spus despre ea a a a c este o r t cire. I-au urt pe aceia care ateptau cu bucurie venirea a aa s Lui, si i-au exclus din biserici. Aceia care au lep dat ntia solie nu a puteau s benecieze de a doua; si nu au avut vreun folos nici din a strig tul de la miezul nopii, care trebuia s -i preg teasc s intre cu a t a a a a Isus, prin credina, n Sfnta Sntelor din Sanctuarul ceresc. Si prin t lep darea celor dou de mai nainte, ci i ntunecaser mintea att a a s a de mult, nct nu puteau s vad lumin n a treia solie ngereasc , a a a a care arat calea n Sfnta Sntelor. Am v zut c , dup cum iudeii a a a a au r stignit pe Isus, aa si bisericile cu numele au r stignit soliile a s a acestea si, prin urmare, ei nu au cunotina de calea care duce la s t Sfnta Sntelor, si nu pot benecia de mijlocirea pe care Domnul

Babilonul si Biserica r m siei a a t

193

Isus o face acolo. Ca si iudeii, care aduceau jertfele lor zadarnice, ei aduc rug ciunile lor zadarnice n desp ritura pe care Isus a p r sita at aa o; si Satana, mulumit de nel ciune, ia o nf iare religioas si t s a at s a atrage la sine mintea acestor presupui cretini, lucrnd cu puterea s s sa, semnele si minunile Iui mincinoase, pentru a-i prinde n cursele lui. Pe unii i nal ntr-un fel, pe alii n alt fel. El a preg tit diferite s a t a nel ciuni, ca s se potriveasc diferitelor mini. Unii privesc cu s a a a t groaz la un anumit fel de nel ciune, n timp ce sunt foarte gr bii a s a a t ca s primeasc un altul. Satana nal pe unii prin spiritism. El mai a a s a vine si n chip de nger de lumin si i ntinde inuena prin ar , a s t t a prin intermediul unor mic ri mincinoase de reform . Bisericile sunt s a a ncntate si cred c Dumnezeu lucreaz minuni pentru ele, cnd de a a fapt, acestea sunt lucrarea unui alt spirit, n c rarea piere si las a a a [197] lumea si biserica ntr-o stare mai rea dect nainte. Am v zut c Dumnezeu are copii sinceri printre cei ce-i zic a a s adventiti si n bisericile c zute, si nainte de a se rev rsa pl gile, s a a a predicatori si laici vor chemai afar din bisericile acestea si vor t a primi adev rul cu bucurie. Satana stie lucrul acesta si, nainte de a se a rosti strigarea cea mare a ngerului al treilea, el trezete o n c rare s a a n aceste grup ri religioase pentru ca aceia care au lep dat adev rul a a a s cread c Dumnezeu este cu ei. El sper s nele pe cei sinceri si a a a a a s s -i fac s cread c Dumnezeu nc mai lucreaz pentru biserici. a a a a a a a Dar lumina va str luci si toi cei sinceri vor p r si bisericile dec zute a t aa a si vor lua poziie mpreun cu r m sia. (EW 258-261). t a a a t 3. Sanctuarul si Sabatul ca pietre de hotar Si mi s-a ar tat c dac Dumnezeu ar schimbat Sabatul din a a a ziua a saptea n ziua nti, atunci El ar schimbat si textul poruncii Sabatului de pe tablele care sunt n chivotul din Sfnta Sntelor din templul ceresc, n felul acesta: Ziua nti este Sabatul Domnului Dumnezeului t u. Dar am v zut c acolo scria la fel cum scrisese a a a pe tablele de piatr degetul lui Dumnezeu, cnd le-a dat lui Moise a pe Sinai: Dar ziua a saptea este Sabatul Domnului Dumnezeului t u. Am v zut c sfntul Sabat este si va zidul de desp rire ntre a a a at adev ratul Israel al lui Dumnezeu si necredincioi si c Sabatul este a s a marele subiect ce unete inimile snilor atept tori ai lui Dumnezeu. s t s a

194

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Am v zut c Dumnezeu are copii, care acum nu cunosc si nu a a p zesc Sabatul. Ei nu au respins lumina privitoare la Sabat. Si c a a la nceputul timpului strmtor rii noi vom umplui cu Spiritul a t Sfnt, vom iei si vom vesti Sabatul pe deplin. Aceasta va nfuria s bisericile si pe adventitii cu numele, pentru c nu pot combate s a adev rul despre Sabat. n timpul acesta, toi aleii lui Dumnezeu vor a t s vedea clar c noi avem adev rul si vor iei din lume si vor suferi a a s persecuia mpreun cu noi. Am v zut sabie, foamete, molime si t a a [198] mari tulbur ri si stric ciuni pe p mnt. Nelegiuiii credeau c noi a a a t a am adus aceste judec i asupra lor si s-au ridicat sfatuidu-se s ne at a stearg de pe p mnt, creznd c astfel se vor opri suferinele. (EW a a a t 33-34). Sabatul este baza ntregii nchin ri adev rate. a a Importana Sabatului, ca monument al Creaiunii, este c el t t a p streaz totdeauna prezent adev ratul motiv pentru care nchinarea a a a se cuvine lui Dumnezeupentru c El este Creatorul, iar noi suntem a f pturile Sale. De aceea, Sabatul st chiar la temelia nchin rii divine, a a a c ci el ne nvaa acest mare adev r n modul cel mai impresionant a t a si nici o alt instituie nu face lucrul acesta. Adev ratul temei al a t a nchin rii divine, nu numai acela din ziua a saptea, ci al ntregii a nchin ri, se g sete n deosebirea dintre Creator si creaturile Sale. a a s Acest fapt mare nu se poale nvechi niciodat si nu trebuie uitat a niciodat . (J.N.Andrews, History of the Sabbath, cap.27). a Acest adev r trebuia p strat permanen n mintea oamenilor, c a a a Dumnezeu a instituit Sabatul n Eden; si atta timp ct faptul c El a este Creatorul nostru continu s e motivul pentru a ne nchina Lui, a a atta timp Sabatul va continua s e un semn si memorial al S u. a a Dac Sabatul ar fost p strat pretutindeni, gndurile si afeciunile a a t omului ar fost ndreptate c tre Creator, ca obiect al ador rii si al a a nchin rii si niciodat n-ar fost vreun nchin tor la idoli, vreun a a a ateu sau vreun necredincios. P zirea Sabatului este un semn al a credincioiei faa de adev ratul Dumnezeu, Acela care a f cut cerul s t a a si p mntul, marca si izvoarele apelor. Aceasta nseamn c solia a a a care poruncete oamenilor s se nchine Iui Dumnezeu si s p zeasc s a a a a poruncile Sale le cere n mod deosebit s p zeasc porunca a patra. a a a (GC 437-438).

Babilonul si Biserica r m siei a a t

195

4. Moartea celui p c tosca piatr de hotar a a a Neascultarea cerinelor lui Dumnezeu i-a alungat pe Adam si t pe Eva din gr dina Edenului. n apropierea pomului vieii a fost [199] a t aezat o sabie de foc pentru ca nici un om s nu poat ntinde mna s a a a si s ia din el, imortaliznd p catul. Ascultarea de toate poruncile a a lui Dumnezeu a fost condiia pentru amnca din pomul vieii. Adam t t a c zut prin neascultare, pierznd prin p cat orice drept de a folosi a a fructul d t tor de viaa al pomului din mijlocul gr dinii, sau frunzele aa t a lui, care folosesc la vindecarea popoarelor. Ascultarea prin Isus Hristos ofer omului des vrire de caracter a a s si dreptul la pomul vieii. Condiiile pentru a mnca din nou din t t fructul pomului sunt stabilite n mod clar n m rturia dat de Isus a a Hristos lui Ioan; Ferice de cei ce i spal hainele, ca s aib drept s a a a la pomul vieii, si s intre pe pori n cetate. Apoc.22:14. (1BC t a t 1086). Atunci am v zut frumuseea si m reia lui Isus. Haina Sa era a t a t mai alb dect albul cel mai pur. Nici o limb nu poate descrie slava a a si frumuseea Sa. Toi, toi cei ce p zesc poruncile lui Dumnezeu vor t t t a intra pe pori n cetate, vor avea drept la pomul vieii si vor pentru t t totdeauna n prezena minunatului Isus, a c rui nfiare lumineaz t a at s a mai puternic dect soarele ziua n amiaza mare. Dup aceea mi-au fost ar tai Adam si Eva n Eden. Ei au mncat a a t din pomul oprit si atunci a fost pus o sabie de foc n junii pomului a vieii, iar ei au fost scoi din gr din ca nu cumva s ia din pomul t s a a a vieii si s devin p c toi nemuritori. (Gen.3:22-24). Pomul vieii t a a a a s t urma s perpetueze nemurirea. Eu am auzit un nger ntrebnd: a Cine din familia lui Adam a trecut dincolo de sabia de foc si a avut parte de pomul vieii? Un alt nger a r spuns: Nici unul din familia t a lui Adam nu a trecut de sabia de foc si nu a avut parte de acest pom; de aceea nu exist nici un p c tos nemuritor. Suetul care a p c tuit a a a a a va muri cu o moarte venic (Ezec. 18:4,20), si nu va mai pentru s a el sperana unei nvieri; atunci se va potoli mnia lui Dumnezeu. t [200] (Prezent Truth vol. 1, 1850). Pietrele de hotar ale doctrinei Babilonului luate una cte una

196

Gnduri despre cartea Apocalipsei

1. Doctrina nemuririi suetuluibaza spiritismului Predicatorii populari nu pot rezista cu succes spiritismului. Ei nu au nimic cu ce s ocroteasc turmele lor faa de inuena funest a a t t a a acestuia. Multe din rezultatele triste ale spiritismului se vor datora predicatorilor acestui secol, pentru c au c lcat n picioare adev rul a a a si au preferat fabulele n locul lui. Cuvntarea pe care Satana a inut t o Evei despre nemurirea suetuluiHot rt c nu vei muriei a a t au repetat-o de pe amvon; iar poporul o primete ca pur adev r biblic. s a Aceasta este chiar temelia spiritismului. Cuvntul lui Dumnezeu nu nvaa nic ieri c suetul omului este nemuritor. Nemurirea este t a a o calitate care aparine numai lui Dumnezeu. Singurul care are t nemurirea, care locuiete ntr-o lumin de care nu poi s te apropii, s a t a pe care nici un om nu L-a v zut, nici nu-L poate vedea, si care are a cinstea si puterea venic . Amin. 1 Tim.6; 16. s a Cuvntul lui Dumnezeu, dac este neles si aplicat cum trebuie, a t este un scut mpotriva spiritismului. Predicnd de la amvon iadul ca un foc venic si nf indu-1 poporului, ei fac o nedreptate s at s caracterului binef c tor al lui Dumnezeu. Astfel l nfieaz ca pe a a at s a cel mai mare tiran din univers. Aceast dogm , larg r spndit , a a a a a condus pe muli la universalism, necredincioie si ateism. (1T 344) t s Ea este chiar piatra unghiular a ntregului p gnism. a a Aproape toate formele antice de magie si vr jitorie se ntemeiau a pe credina n posibilitatea comunic rii cu cei mori. Aceia care pract a t ticau necromantia pretindeau c au leg tur cu duhurile celor plecai a a a t din lumea accasta si c obin prin ei cunoaterea evenimentelor vii a t s toare. Obiceiul acesta de a ntreba pe mori este amintit n profeia t t lui Isaia: Dac vi se zice ns : -ntrebai pe cei ce cheam morii a a t a t si pe cei ce spun viitorul, care soptesc si bolborosesc-, r spundei: a t [201] -Nu va ntreba oare un popor pe Dumnezeul s u? Va ntreba el pe a cei mori pentru cei vii? Is. 8:19. t Aceeai credina n comunicarea cu cei mori forma piatra uns t t ghiular a idolatriei p gne. Se credea c zeii p gnilor erau duhurile a a a a zeicate ale eroilor mori. n consecina, religia p gnilor era un cult t t a al morilor. Lucrul acesta este evident n Scripturi. t (PP 684).

Babilonul si Biserica r m siei a a t

197

2. O alt piatr de hotar babilonian este respingerea a a a divinit ii Domnului Hristos sau a preexistentei Sale si alte at doctrine nrudite, pe scurtliberalism. Aceasta este religia pe care protestanii ncep s o priveasc cu t a a att de mult bun voina, si care, n cele din urm , se va uni cu proa a t a testantismul. Cu toate acestea, unirea nu va realiza vreo schimbare n catolicism, pentru c Roma nu se schimb niciodat . Ea prea a a tinde infailibilitatea. Protestantismul este acela care se va schimba. Adoptarea ideilor liberale l va duce pe poziia din care va putea t da mna cu catolicismul. Biblia, Biblia este fundamentul credinei t noastre, a fost strig tul protestanilor din vremea lui Luther, n timp a t ce catolicii strigau: P rinii bisericii, obiceiurile, tradiia. Acum a t t muli protestani descoper c este dicil s susin doctrinele lor t t a a a t a din Biblie si totui nu au curajul moral de a accepta adev rul care s a implic o cruce; de aceea ei ajung repede pe terenul catolicismului a si, folosind cele mai bune argumente, evit adev rul, citnd m rturia a a a p rinilor bisericii, obiceiurile si legile omeneti. Da, protestanii a t s t secolului al XIX-lea se apropie repede de catolicism n indelitatea lor faa de Scripturi. Dar exist o pr pastie la fel de mare ntre Roma t a a si protestantismul lui Luther, Cranmer, Ridley, Hooper si nobila otire a martirilor, aa cum a fost atunci cnd aceti oameni au f cut s s s a protestul care le-a dat numele de protestani. (RH, Jun. 1, 1886). t Astfel, stiina fals din zilele noastre, care submineaz credina t a a t n Biblie, se va dovedi tot att de plin de succes n preg tirea a a accept rii papalitii cu formele ei pl cute, cum a fost interzicerea [202] a at a cunotinei n evul mediu, care a permis n larea ei. (GC573) s t at 3.Duminica-piatr de hotar a Babilonului a Cei care au religia adev rat a Bibliei vor renuna la dorinele a a t t lor n faa voinei lui Dumnezeu, care este suprem , si se vor nchina t t a Lui prin ascultare de legile Sale drepte. Ei se vor aeza sub drapelul s nsngerat al Prinului Emanuel si vor recunoate c sunt sub controt s a lul St pnului att a inteligenelor p mnteti ct si a otirilor cereti. a t a s s s Poate omul s alc tuiasc o constituie pentru guvernarea lumii, care a a a t s e mai potrivit scopului, dect aceea pe care a elaborat-o Duma a nezeu? Ce lipsete acestui cod moral distinct? Poate mbun tit de s a at

198

Gnduri despre cartea Apocalipsei

oamenii m rginii? Dac da, atunci omul poate s se nale n locul a t a a t lui Dumnezeu. i poate permite familia omeneasc s se lipseasc s a a a de vreuna din poruncile date de Dumnezeu? Citete cu atenie cele s t zece porunci si vezi care dintre ele poate omis . Omul f r delegii a aa se crede n stare s schimbe vremile si legile lui Dumnezeu, iar a lumea protestant a acceptat autoritatea puterii papale si, f cnd a a aa, s-a lep dat de Dumnezeu. Toate popoarele au fost f cute s bea s a a a din vinul Babilonului, prin acceptarea lucr rii ndr znee a omului a a t f r delegii, care s-a atins de Legea lui Dumnezeu si s-a gndit s aa a schimbe Poruncile lui Iehova... Pot oamenii s -i ng duie a crede c poate g sit o cale mai as a a a a bun dect aceea pe care Iehova a trasat-o pentru ei? Ascultarea de a poruncile lui Dumnezeu aaz picioarele omului pe calea regeasc s a a ce conduce la snenie si la cer. Pavel se ntreba: Cine v-a fermecat t pe voi, ca s nu mai ascultai adev rul?Aceast ntrebare poate a t a a pus foarte bine celor ce au inteligena s caute motivele pentru care a t a oamenii s-au dep rtat de Dumnezeu. Satana nu poate prezenta nici a un motiv pentru care el a dorit s schimbe sau s anuleze legea lui a a Dumnezeu. El i declar doar convingerea c ngerii ar tr i mult s a a a [203] mai bine f r lege, dar nu poate s spun n ce fel vor avantajai. aa a a t A dorit s se nale pe sine nsui mai presus de Dumnezeu a t s si s conving otile cereti c nelepciunea sa este superioar a a s s a t a Celui Atotputernic. Familia omeneasc a fost mb tat cu vinul a a a Babilonului, si oamenii b ui nu pot raiona. Ei si-au nsuit planurile a t t s denaturate ale Diavolului si sunt hot ri s nu vad nes buina a t a a a t accept rii altui standard, n timp ce arunc Legea Domnului otirilor. a a s Adev rata snire se g sete n supunerea voinei faa de voina a t a s t t t lui Dumnezeu, n ascultarea de Poruncile Lui si luarea standardu lui neprih nirii Sale ca int a vieii noastre. Dac oamenii ar de a t a t a acord s urmeze cu totul pe Domnul, dac ei nu ar ameii de vinul a a tt Babilonului, ar vedea c schimbarea standardului lui Dumnezeu si a abaterea de la Poruncile Lui sunt cele mai rele c i de r zvr tire. a a a Acest lucru este bine reprezentat prin vinul mniei urciunii Babilonului, cupa pe care el a oferit-o tuturor naiunilor s o bea. Dac n-ar t a a acesta, mii, da, milioane ar g sii umblnd pe calea mntuirii a t Domnului. ns voia lui Dumnezeu, exprimat n Legea Sa, pe care a a a dat-o s -1 c l uzeasc pe om n calea cerului, este plin de autoritate a aa a a si divin . Noi avem mai mult dect un drum regesc c tre ceruri, a a

Babilonul si Biserica r m siei a a t

199

avem o cale divin pe care s umbl m. P rerile oamenilor nu trebuie a a a a s e acceptate ca amendamente la Legea lui Dumnezeu, deoarece a Legea este expresia voinei si gndirii lui Dumnezeu, a Celui ce este t de neschimbat n hot rri. Preceptele Legii n-au fost date familiei a omeneti ca propuneri pentru a criticate. Ele sunt declaraii si s t decizii ale unui Judec tor infailibil si ele vor r mne de-a lungul a a veacurilor nesfrite. Ele sunt chiar Legile care vor testa caracterul, s prin care vom judecai cu toii pentru faptele s vrite n trup. t t a s Cine v-a fermecat pe voi, care suntei m rginii, plini de p cate si t a t a greeli, s v permitei s schimbai Legea lui Dumnezeu n felul n s a a t a t care o facei? Cum putei s v luai libertatea de a anula hot rrile t t a a t a lui Iehova, de a schimba vechile pietre de hotar si a pune n locul adev railor arui de orientare, semne false, care i vor conduce pe a t t s oameni s urmeze calea primului mare apostat, n loc s -L urmeze a a [204] pe Isus Hristos? (ST, Nov. 14, 1895).

Capitolul 29 Apocalipsa 15
Numai Tu eti sfnt. Apoc.l5:4. s n aceste cteva cuvinte este descoperit una dintre doca trinele de baz ale cretinismului. P catul i are originea n a s a s toi aceia care neag c numai Dumnezeu este sfnt. n Spirit a a tul Profetic se vorbete despre originea p catului, snirea mos a t dern si spiritism. Isus, singurul care a tr it pe acest p mnt a a a o viaa sfnt , f r de p cat, a zis: Nimeni nu este bun, det a a a a ct Unul singur: Dumnezeu. Marcu 10:18 (compar cu Matei a 19:17; Luca 18:20). Singura cale de a bun si sfnt este s i a n leg tur cu Cel Bun si Sfnt. Doar Unul singur este bun si a a sfntDumnezeu. Dac un om dorete s fac fapte bune, el a s a a trebuie s e legat de Dumnezeu. Pavel ofer soluia n Romani a a t 7:1-4: o femeie si un b rbat sunt legai n c s torie prin lege. a t aa Aa este si cu noi si Hristos, prin lege noi suntem legai de El si s t t inem poruncile Lui prin credina, r mnnd n felul acesta n t a dragostea Sa. (Ioan 15:1-10). nelepciunea propriea fost argumentul lui Satana. t P r sind locul s u din prezena nemijlocit a Tat lui, Lucifer a aa a t a a plecat s mpr stie spiritul nemulumirii printre ngeri. El a lucrat n a a t mare tain si pentru un timp a reuit s ascund scopul s u real, sub a s a a a un aparent respect faa de Dumnezeu. A nceput s semene ndoieli t a cu privire la legile ce guvernau inele cereti, spunnd c n timp t s a ce ele puteau necesare pentru locuitorii lumilor, ngerii, ine mai t n late, nu au nevoie de asemenea restricii, pentru c nelepciunea at t a t lor constituia un ghid sucient pentru ci.Nu erau ine care s poat t a a aduce dezonoare lui Dumnezeu; toate gndurile lor erau snte; nu era mai posibil pentru ei s greeasc dect era pentru Dumnezeu a s a [205] nsui. (PP 37). s P r sindu-i locul din prezena imediat a lui Dumnezeu, Luciaa s t a fer anccput s -i r spndeasc spiritul de nemulumire printre ngeri. as a a t 200

Apocalipsa 15

201

Lucrnd n mare tain si pentru o vreme ascunzndu-i scopul cel a s adev rat sub o aparena de respect faa de Dumnezeu, a ncercat s a t t a trezeasc nemulumire faa de legile care guvernau inele cereti, a t t t s l snd s se neleag c ele impuneau restricii care nu erau nea a t a a t cesare. Din moment ce erau sni, el susinea c ngerii trebuiau t t a s asculte de ndemnul propriei lor contiine. C uta s trezeasc a s t a a a simpatie pentru el, ar tnd c Dumnezeu procedase nedrept cu el a a dnd onoarea suprem lui Hristos. El pretindea c , aspirnd la o a a putere si onoare mai mare, nu urm rea n larea de sine, ci c uta s a at a a asigure libertatea pentru toi locuitorii cerului, pe calea aceasta ei t putnd ajunge la o stare mai nalt de existena. (GC 495). a t Pn la ncheierea luptei din ceruri, marele uzurpator a contia nuat s se ndrepteasc . Cnd i s-a adus la cunotina c mpreun a at a s t a a cu toi simpatizanii lui trebuiau s e alungai din locuinele str t t a t t a lucite, atunci, conduc torul r sculat, si-a manifestat cu ndr zneal a a a a nemulumirea faa de legea Creatorului. El si-a rearmat convinget t rea c ngerii nu trebuiau s e controlai, c ei trebuiau l sai s -i a a t a a t as urmeze propria lor voina, care avea s -i conduc n mod corect. El t a a a denunat rnduielile divine ca pe o restrngere a libertii lor si a t at declarat c scopul lui era s asigure desinarea legii; c , eliberai a a t a t de aceast restricie, otile cereti puteau s intre ntr-o stare de a t s s a existena mai nalt si mai sl vit . (GC 499). t a a a Capabil de autoguvernare- argumentul n snirea modern . t a nainte ca Lucifer s e alungat din ceruri, el a ncercat s a a desineze legea lui Dumnezeu. El a pretins c inele nec zute din t a t a cer nu aveau nevoie de lege, ci erau capabile s se autoguverneze si a s -i p streze integritatea nep tat ... as a a a Schimbarea de la caracterul perfect la p cat si nedes vrire a a a s avut loc chiar n cer. Inima lui Lucifer s-a n lat din cauza frumu- [206] at seii sale iar nelepciunea lui s-a corupt din cauza str lucirii sale. t t a n larea de sine este secretul r zvr tirii -lui si aceasta declaneaz at a a s a ideea modern de snire. Satana a declarat c el n-ar avea nevoie a t a de restriciile Legii, c el ar sfnt, f r de p cat si incapabil s fac t a aa a a a r u; si cei care se mndresc cu snenia si cu starea lor nep tat , n a t a a timp ce nesocotesc Legea lui Dumnezeu si calc n picioare Sabatul a Domnului, s-au aliat primului mare r zvr tit. Dac ngerii sni au a a a t

202

Gnduri despre cartea Apocalipsei

devenit nesni prin neascultarea de Legea lui Dumnezeu, iar locul t lor nu s-a mai g sit n ceruri, credei c aceti oameni, r scump rai a t a s a a t prin sngele Mielului, care stric poruncile Legii pe care Hristos a a venit s-o pream reasc si s-o sl veasc prin moartea Sa pe cruce, vor a a a a primii n slav ? Adam si Eva erau n posesia Edenului dar ei au t a c zut din starea lor nalt si sfnt prin c lcarea Legii lui Dumnezeu a a a a si au pierdut dreptul la pomul vieii si la bucuriile Edenului... t Satana si cei ce i s-au al turat au fost izgonii din cer ca urmare a a t r zvr tirii, dar spiritul celui r u lucreaz acum n copiii neascult rii; a a a a a Satana conduce r zvr tirea mpotriva lui Dumnezeu, n aceast lume. a a a El ncearc s -i corup pe toi, ns mijloacele cele mai favorabile a a a t a realiz rii scopului s u de ruinare a suetelor sunt oamenii care au a a avut o mare lumin si binecuvntare de la Dumnezeu, pentru c ei a a pot s nf ptuiasc mai mult r u prin anularea Legii lui Dumnezeu a a a a dect o pot face cei care au fost mai puin favorizai de cer. Ei t t folosesc aceleai sosterii false pe care le-a folosit Satana n cer si s n Eden; ei vorbesc despre Lege ca despre un jug al robiei si prezint a libertatea celui ce nu ine cont de cerinele ei ca o stare de snenie t t t si se laud c nu pot p c tui, cu toate c tocmai atunci tr iesc n a a a a a a nelegiuire, nc lcnd Legea; ei sunt n aceeai situaie cu ngerii a s t care au p c tuit n cer. Ei fac mare caz de favoarea cerului, avnd a a pretenia c posed cunotine deosebite ale lucrurilor spirituale, n t a a s t timp ce nesocotesc Cuvntul lui Dumnezeu. Satana nal si corupe lumea si-i face pe oameni s cread c s a a a a sunt f r p cat si sni, n timp ce p c tuiesc mpotriva lui Dumneaa a t a a [207] zeu, dar, f cnd aa, el continu , de fapt, lucrarea sa iniial . a s a t a El nu a adus argumente noi, nici n-a creat o nou mp rie a ntua a at nericului, din care s aduc ajutoare pentru naintarea nef ciunilor a a s a lui. (ST, April.28, 1890). Lipsa de armonie cu natura lui Dumnezeu, nesupunerea faa de t cerinele Legii Sale n-au adus dect distrugere rasei umane. Deot arece Legea divin este de neschimbat, la fel ca si caracterul S u, a a nu poate exista sperana pentru om n afara modalit ii care a fost t at pl nuit , prin care nelegiuirea lui poate iertat , natura sa ref cut a a a a a si spiritul restaurat s reecte chipul lui Dumnezeu. Dragostea di a vin a conceput un astfel de plan. Datorit prezent rii eronate a a a a caracterului lui Dumnezeu de c tre diavol, omul a fost ispitit s se a a ndoiasc de realitatea dragostei Lui si s priveasc la Dumnezeu a a a

Apocalipsa 15

203

ca la dumanul s u. Aa cum a f cut Satana n cer, tot aa a f cut si s a s a s a pe p mnt -a declarat c guvernarea lui Dumnezeu este nedreapt , a a a restriciile Legii Sale nu sunt necesare, si a propus omului, la fel ca t si ngerilor, s lepede jugul si s ng duie pornirilor proprii s e a a a a c l uza si legea lui. (ST, Febr.13, 1893). aa Neprih nirea devine o parte a unei ine n acelai fel cum a t s i primete o oare culoarea. Culoarea nu se a n oare, ci n s s a lumina care lumineaz asupra ei. n acelai fel, neprih nirea nu va a s a deveni niciodat o parte a naturii omeneti. Ea vine prin Duhul Sfnt. a s Gal.5;5, Aa cum raza de soare descoper culorile variate si delicate ale s a orilor, tot aa Dumnezeu ofer suetului frumuseea caracterului s a t S u. (DA 313). a Hristos arat c f r puterea st pnitoarc a Duhului lui Dumnea a aa a zeu, umanitatea este o putere teribil spre r u. (5BC 1122). Perfeca a iunea ngereasc a c zut n cer. Perfeciunea omeneasc a c zut n t a a t a a Eden, paradisul fericirii. Toi cei care caut sigurana pe p mnt sau t a t a n cer trebuie s priveasc la Mielul lui Dumnezeu. (5BC 1132). a a Noi vom vedea c orice virtute pe care o posed omenirea exist a a a doar n Isus Hristos, R scump r torul lumii. (RH, Dec.22, 1896; a aa [208] 4BC 1141). Mijlocitorul si virtuile noastre t n mijlocirea Sa ca Avocat al nostru, Hristos nu are nevoie de virtuile omului, nici de intervenia lui. Hristos este singurul purt tor t t a al p catului, singura jertfa pentru p cat. (7BC 913). a a Lecia din s rb toarea Sanctuarului t a a Rurile de snge care curgeau cu ocazia darurilor de mulumire t la seceri, cnd erau oferite sacricii ntr-un num r att de mare, s a au fost desemnate s ne nvee un mare adev r. Pentru toate roaa t a dele p mntului si binecuvnt rile oferite pentru susinerea omului, a a t suntem ndatorai jertfei lui Hristos de pe crucea Calvarului. Dumt nezeu ne nvaa c tot ceea ce primim de la El este darul iubirii t a mntuitoare, (RH,Nov.l0, 1896; 1BC 1107).

204

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Domnul nostru a zis: Dac nu mncai trupul Fiului omului si a t dac nu bei sngele Lui, n-avei viaa n voi niv ... C ci trupul Meu a t t t s a a este cu adev rat o hran si sngele Meu este cu adev rat o b utur a a a a a Ioan 6:53-55. Lucrul acesta este adev rat despre viaa noastr zic . a t a a Dator m chiar si viaa aceasta p mnteasc morii lui Hristos. Pinea a t a a t pe care o mnc m este r scump rat prin trupul Lui frnt. Apa pe a a a a care o bem este cump rat prin sngele Lui v rsat. Nimeni, sf nt sau a a a a p c tos, nu m nnc hrana sa zilnic f r s se hr neasc cu trupul a a a a a aa a a a si sngele lui Hristos. Crucea de pe Calvar este pus ca o pecete pe a ecare pine. Se oglindete n ecare izvor de ap . Toate acestea le-a s a spus Isus cnd a rnduit simbolurile jertfei Sale celei mari. Lumina care str lucete de la serviciul de mp rt sire din camera de sus a s a a snete hrana pentru viaa noastr zilnic . Masa familiei ajunge ca t s t a a masa Domnului si ecare mas un sacrament. (DA 660). a Ce se ntmpl cnd darul pentru p cat din Sanctuarul ceresc a a nu mai face isp sire. a [209] n timp ce nelegiuiii vor muri de foame si de boli, ngerii vor t ocroti pe cei drepi si le vor mplini nevoile. Pentru cei care umbl n t a neprih nire exist f g duina: I se va da pine, si apa nu-i va lipsi. a a a a t Cei nenorocii si cei lipsii caut ap , si nu este; li se usuc limba t t a a a de sete. Eu, Domnul, i voi asculta; Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi p r si. Is.33:15-16; 41:17. aa C ci chiar dac smochinul nu va nori, via nu va da nici un a a t rod, rodul m slinului va lipsi si cmpiile nu vor da hran , oile vor a a pieri din staule, si nu vor mai boi n grajduri, eu tot m voi bucura a n Domnul, m voi bucura n Dumnezeul mntuirii mele! Hab. a 3:17-18. (GC 629). Profeii au descris astfel starea p mntului n acest timp nsp t a a imnt tor: P mntul este ntristat, c ci bucatele de pe cmp sunt a a a pierdute. Toi pomii de pe cmp s-au uscat... si s-a dus bucuria de la t copiii oamenilor! S-au uscat seminele sub bulg ri, grnarele stau t a goale! Cum gem vitele! Cirezile de boi sunt buimace, c ci nu mai au a p sune; c ci au secat praiele, si au mncat focul.islazurile pustiei. a a n ziua aceea, cntecele Templului se vor preface n gemete, zice Domnul Dumnezeu, pretutindeni vor arunca n t cere o mulime de a t trupuri moarte. Ioel 1:17-20; 10-12; Amos 8:3. (GC 628).

Apocalipsa 15

205

Ellen White spune despre vremea n care nu va mai Mijlocitor: Ei au v zut p mntul pustiit de foamete si cium , soarele avnd a a a puterea de a dogori oamenii cu o mare c ldur , si ei nii au ndurat a a ss suferina, foame si sete. (GC 649). t Mijlocitorul si viaa spiritual - Isus, ca jertf pentru p cat, t a a a mijlocete pentru noi n Sanctuar. s Serviciile tipice ale Sanctuarului evreiesc nu mai au nici o nsemn tate. Nu mai trebuie f cut isp sirea simbolic zilnic sau [210] a a a a a a anual , ns sacriciul isp sitor printr-un mijlocitor este esenial a a a t din cauza p c tuirii permanente. Isus mijlocete n prezena lui a a s t Dumnezeu, oferindu-Si sngele v rsat, aa cum era oferit sngele a s mielului. Isus prezint jertfa oferit pentru orice ofens si orice a a a defect al p c tosului. a a Hristos, Mijlocitorul nostru, si Duhul Sfnt mijlocesc permanent n numele omului, ns Duhul nu pledeaz pentru noi aa cum o face a a s Hristos, care prezint sngele S u v rsat de la ntemeierea lumii; a a a Duhul lucreaz asupra inimii noastre, conducnd la rug ciune si a a poc ina, laud si mulumire. Mulumirea, care iese de pe buzele a t a t t noastre, este rezultatul atingerii Duhului Sfnt de coardele suetului, trezind muzica inimii. Serviciile religioase, rug ciunile, lauda, m rturisirea p catului a a a urc de la adev raii credincioi ca t mia spre Sanctuarul ceresc, a a t s a dar trecnd prin canale omeneti corupte, ele sunt att de murdare, s nct f r curirea prin snge, niciodat nu ar avea valoare naintea aa at a lui Dumnezeu. Ele nu urc ntr-o cur ie des vrit si, pn cnd a at a s a a Mijlocitorul, care este la dreapta lui Dumnezeu, nu cur a si nu at prezint totul prin neprih nirea Sa, nu sunt acceptate de Dumnezeu. a a Toat t mia din sanctuarele p mnteti trebuie s e stropit cu a a a s a a pic turile cur itoare ale sngelui lui Hristos. El aduce naintea a at lui Dumnezeu c delnia meritelor Sale, n care nu exist ntinare a t a p mnteasc . El adun , n aceast c delnia, rug ciunile, lauda si a a a a a t a m rturisirile poporului S u si, lng acestea, aaz neprih nirea Sa a a a s a a des vrit . Apoi, parfumat cu meritele jertfei lui Hristos, t mia a s a a a

206

Gnduri despre cartea Apocalipsei

se ridic naintea lui Dumnezeu pe deplin acceptat . Atunci pot a a trimise r spunsuri pline de binecuvnt ri. a a O, e ca toi s vedem c orice lucru n ascultare, poc ina, t a a a t laud si mulumire, trebuie aezat deasupra focului str lucitor al a t s a neprih nirii lui Hristos. Mireasma acestei neprih niri se nala ca un a a t [211] nor n jurul scaunului de har. (1SM 344). A tr i f r Mijlocitor nseamn a tr i f r p cat. a a a a a a a a n acest timp de ncercare orice suet trebuie s stea pentru sine a naintea lui Dumnezeu. Chiar dac ar n mijlocul ci Noe, Daniel a si Iov, pe viaa meazice Domnul, Dumnezeuc n-ar sc pa nici t a a i, nici ice, ci numai ei si-ar mntui suetul prin neprih nirea lor. a Ezech. 14:20. Acum, cnd Marele nostru Preot face isp sire pentru noi, trebuie a s c ut m s devenim des vrii n Hristos. Nici m car printr-un a a a a a st a gnd Mntuitorul nostru n-a putut f cut s Se supun puterii ispitei. a a a Satana g sete n inimile omeneti un loc undc-i poate ctiga un a s s s s punct de sprijin: o dorina p c toas este nutrit , prin care ispitele t a a a a lui i dau pe faa puterea. Dar Hristos a declarat despre Sine: Vine s t st pnitorul lumii acesteia. El n-are nimic n Mine, Ioan 14:30. a Satana n-a putut g si nimic n Fiul lui Dumnezeu care s i li oferit a a posibilitatea biruinei. El p zise poruncile Tat lui S u si n El nu t a a a era nici un p cat pe care Satana s -1 poat exploata spre folosul lui. a a a Aceasta este starea n care trebuie s e g sii aceia care vor sta n a a t timpul strmtor rii. (GC 622-623). a Am v zut, de asemenea, c muli nu-i dau seama ce trebuie s a a t s a e ei pentru a putea sta naintea lui Dumnezeu f r un mare preot aa n Sanctuar, n timpul strmtor rii. Cei care primesc sigiliul viului a Dumnezeu si care vor ap rai n timpul strmtor rii trebuie s a t a a [212] reecte pe deplin chipul lui Isus. (EW 71).

Capitolul 30 Apocalipsa 16
Primele patru pl gi nu sunt universale. a Cnd Hristos i nceteaz mijlocirea n Sanctuar, mnia Sa s a neamestecat va dezl nuit mpotriva tuturor acelora care se a a t a nchin arei si icoanei ei si primesc semnul ei. (Apoc. 14:9,10). a Pl gile, care au c zut asupra Egiptului atunci cnd Dumnezeu era a a pe punctul de a elibera pe Israel, au fost asem n toare n caracter cu a a acele judeci mai teribile si mai ntinse care urmeaz s cad peste at a a a lume chiar nainte de eliberarea nal a poporului lui Dumnezeu. a Descriind aceste lovituri ngrozitoare, scriitorul Apocalipsei spune: O ran rea si dureroas a lovit pe oamenii, care aveau semnul arei a a si care se nchinau icoanei ei. Marea s-a f cut snge, ca sngele unui a om mort. Si a murit orice f ptur vie, chiar si tot ce era n mare. a a Apele s-au f cut snge. Drept eti Tu, Doamne,... pentru c ai a s a judecat n felul acesta. Fiindc acetia au v rsat sngele snilor si al a s a t proorocilor, le-ai dat si Tu s bea snge. Si sunt vrednici. Apoc.l6:2 a 6. Condamnnd pe poporul lui Dumnezeu la moarte, ei si-au atras vinovia sngelui lor, ca si cnd ar fost v rsat de propria lor mn . at a a n acelai fel Hristos a declarat pe iudeii din vremea Sa vinovai de s t tot sngele snilor care fusese v rsat din zilele lui Abel; c ci ei erau t a a mnai de acelai duh si c utau s fac aceeai lucrare ca aceea a t s a a a s ucigailor proorocilor. s n plaga care urmeaz este dat soarelui puterea s dogoreasc a a a a pe oameni cu focul lui. Si oamenii au fost dogori de o aria t s t mare. vers.8,9. Profeii au descris astfel starea p mntului n acest t a timp nsp imnt tor: P mntul este ntristat, c ci bucatele de pe a a a a cmp sunt pierdute. Toi pomii de pe cmp s-au uscat... si s-a dus t bucuria de la copiii oamenilor! S-au uscat seminele sub bulg ri, t a grnarele stau goale! Cum gem vitele! Cirezile de boi sunt buimace, c ci nu mai au p sune; c ci au secat praiele, si au mncat focul a a a islazurile pustiei. n ziua aceea, cntecele Templului se vor preface [213]

207

208

Gnduri despre cartea Apocalipsei

n gemete, zice Domnul Dumnezeu, pretutindeni vor arunca n t cere a o mulime de trupuri moarte. Ioel 1:17-20; 1:10-12; Amos 8:3. t Aceste pl gi nu sunt generale, c ci locuitorii p mntului ar a a a nimicii cu totul. Totui vor cele mai ngrozitoare calamiti care t s at au fost cunoscute vreodat de muritori. Toate judecile care au venit a at peste oameni pn la ncheierea timpului de har fuseser amestecate a a cu mil . Sngele mijlocitor al lui Hristos ferise pe cel p c tos s a a a a primeasc m sura deplin pentru vinovia lui; dar n judecata nal a a a at a mnia este rev rsat neamestecat cu mil . (GC 627-628). a a a a Plaga a cincea, ntunericul care acoper mp r ia arei, are a a at loc n momentul n care ar trebui executat pedeapsa de a moarte. Se va cere ca cei puini, care stau n opoziie cu o instituie t t t a bisericii si cu legea statului, s nu mai e ng duii; c este mai a a t a bine s sufere ci dect naiuni ntregi s e aruncate n confuzie si a t a nelegiuire. Acelai argument a fost adus acum 18 veacuri mpotriva s lui Hristos, de c tre conduc torii poporului. Oare nu v gndii a a a t c este n folosul nostru, spunea Caiafa cel nelegiuit, s moar a a a un singur om pentru norod, si s nu piar tot neamul? Ioan 11:50. a a Acest argument va p rea conving tor; si, n cele din urm , se va da a a a un decret mpotriva acelora care snesc Sabatul poruncii a patra, t acuzndu-i c merit pedeapsa cea mai aspr si dnd poporului a a a libertatea ca, dup un anumit timp, s -i omoare. a a Cu toate c decretul general a stabilit data cnd p zitorii poruncii a a vor dai la moarte, vr jmaii lor vor anticipa, n unele cazuri, t a s decretul, si, nainte de timpul stabilit, vor ncerca s le ia viaa. Dar a t nimeni nu poate trece peste p zitorii cei puternici, care stau aproape a de ecare suet credincios. Unii sunt atacai n fuga lor din orae si t s sate; dar s biile ridicate mpotriva lor se frng si cad f r putere ca a aa [214] un pai. Alii sunt ap rai de ngeri sub form de lupt tori... t a t a a Deoarece timpul stabilit n decret se apropie, oamenii vor complota s smulg din r d cini aceast sect urt . Se va hot r ca ntr-o a a a a a a a a noapte s se dea lovitura decisiv , care s aduc la t cere glasul de a a a a a discordie si de mustrare. Poporul lui Dumnezeu, unii n celulele nchisorilor, alii ascuni t s n locuri singuratice n p duri si munise roag nc pentru ocrotire a t a a

Apocalipsa 16

209

divin , n timp ce n toate p rile, legiuni de oameni narmai, mnai a at t t de ostile de ngeri r i, se preg tesc pentru lucrarea de ucidere. Acum a a este ceasul crizei extreme, cnd Dumnezeul lui Israel va interveni pentru eliberarea celor alei ai S i. Aa zice Domnul: Voi ns vei s a s a t cnta ca n noaptea cnd se pr znuiete s rb toarea, vei cu inima a s a a t vesel , ca cel ce merge, ca s se duc la muntele Domnului, spre a a a Stnca lui Israel. Si Domnul va face s r sune glasul Lui m re. i a a a t s va ar ta braul gata s loveasc n mnia Lui aprins , n mijlocul a t a a a c rii unui foc mistuitor, n mijlocul necului, furtunii si pietrelor a a de grindin . Is.30:39,30. a Cu strig te de biruina, cu batjocuri si blesteme, mulimile de oaa t t meni r i sunt gata s se arunce asupra pr zii, cnd, iat , un ntuneric a a a a des, mai adnc dect ntunericul nopii, cade peste p mnt. Apoi, un t a curcubeu, str lucind de slav , de la tronul lui Dumnezeu, se arat pe a a a cer si pare s nconjure ecare grup de rug tori. Mulimile nfuriate a a a t se opresc deodat . Strig tele lor batjocoritoare se sting. Obiectele a a urii lor criminale sunt uitate. Cu presimiri groaznice, privesc la t simbolul leg mntului lui Dumnezeu si tnjesc s e ocrotii de a a t str lucirea lui orbitoare. (GC 615-616, 631,635-636). a Plaga a sasea din Apocalipsa 16:13-14. Strngerea mp railor a t p mntului a Satana s-a preg tit ndelung pentru efortul s u nal de a am gi a a a lumea. Temelia acestei lucr ri a fost pus odat cu asigurarea dat a a a a Evei n Eden: Hot rt, c nu vei muri. n ziua cnd vei mnca a a t t din el vi se vor deschide ochii, si vei ca Dumnezeu, cunoscnd [215] t binele si r ul. Gen. 3:4,5. Puin cte puin a preg tit calea pentru a t t a capodopera am girii n dezvoltarea spiritismului. El nu si-a atins a nc deplina mplinire a planurilor, dar o va atinge n timpul care a a mai r mas. Profetul spune: Am v zut trei duhuri necurate, care a a sem nau cu nite broate; acestea sunt duhuri de draci care fac a s s semne nemaipomenite, si care se duc la mp raii p mntului ntreg, a t a ca s -i strng pentru r zboiul zilei celei mari a Dumnezeului Celui a a a Atotputernic. Apoc. 16:13-14. n afar de aceia care sunt p zii a a t de puterea lui Dumnezeu, prin credina n Cuvntul S u, ntreaga t a lume va atras de partea acestei am giri. Oamenii sunt leg nai a a a t

210

Gnduri despre cartea Apocalipsei

ntr-o sigurana fatal numai pentru a se trezi la rev rsarea mniei t a a lui Dumnezeu. (GC 561-562). Semne ngrozitoare, cu un caracter supranatural,se vor descoperi n curnd n ceruri, ca dovad a puterii f c toare de minuni a a a a demonilor. Duhurile de demoni vor merge la mp raii p mntului a t a si n lumea ntreag pentru a-i lega n am gire si a-i provoca s se a a a uneasc cu Satana, n ultima lui lupt mpotriva conducerii cerului. a a Prin aceste mijloace, vor am gii deopotriv conduc torii si sua t a a puii. Se vor ridica persoane care vor pretinde c sunt chiar Hristos s a si vor cere titlul si nchinarea care aparin R scump r torului lu t a aa mii. Ei vor face minuni uimitoare de vindecare si vor declara c au a descoperiri din cer, care vor contrazice m rturia Scripturilor. a Ca o ncoronare a m rci drame de am gire, nsui Satana va lua a a s chipul lui Hristos. Biserica a m rturisit timp ndelungat c ateapt a a s a venirea Mntuitorului, ca mplinire a n dejdii ei. Acum am gitorul a a cel marc va face s par c Hristos ar venit. n diferitele p ri ale a a a at p mntului, Satana se va prezenta ntre oameni ca o ina maiestua t oas , de o str lucire orbitoare, care se aseam n cu descrierea Fiului a a a a lui Dumnezeu, dat de Ioan n Apocalipsa. (Apoc. 1:13.15). Slava a care-1 nconjur nu este ntrecut cu nimic de ceea ce ochii omeneti a a s au v zut vreodat . n v zduh r sun strig tul de biruina: A venit a a a a a a t Hristos! A venit Hristos! Oamenii se arunc la p mnt n adorare a a [216] naintea lui, n timp ce el i ridic minile si pronuna asupra lor s a t o binecuvntare, aa cum Hristos binecuvnta pe ucenicii S i cnd s a era pe p mnt. Glasul lui este pl cut, mieros si melodios. Pe un ton a a amabil si plin de simpatie, el prezint unele din adev rurile cereti a a s pline de har pe care Mntuitorul le-a rostit; vindec bolile din popor a si apoi, n asem narea cu Hristos pe care si-a asumat-o, pretinde c a a a schimbat Sabatul n duminic si poruncete tuturor s sneasc a s a t a ziua pe care a binecuvntat-o. El declar c aceia care st ruiesc s a a a a sneasc ziua a saptea hulesc numele lui, refuznd s asculte de t a a ngerii trimii la ei cu lumin si adev r. Aceasta este am girea cea s a a a mai puternic , aproape copleitoare. Ca si samaritenii care au fost a s am gii de Simon Magul, mulimile, de la cel mai mic pn la cel a t t a mai mare, vor da atenie acestor vr jitorii, zicnd: Aceasta este t a puterea cea mare a lui Dumnezeu. Fapte 8:10. Dar poporul lui Dumnezeu nu va indus n eroare. nvaturile at acestui Hristos fals nu sunt n armonie cu Scripturile. Binecuvntarea

Apocalipsa 16

211

lui este pronunat asupra nchin torilor arei si ai chipuluiei, chiar t a a asupra acelei categorii de oameni peste care se va rev rsa mnia a neamestecat a lui Dumnezeu, aa cum declar Biblia. (GC 624a s a 625). Strngerea poporului lui Dumnezeu prin ploaia trzie Noi trebuie s studiem rev rsarea celei de a saptea pl gi. Putea a a rile r ului nu vor renuna la conict f r nici o lupt . ns Providena a t aa a a t are de ndeplinit o lucrare n b t lia Armaghedonului. Atunci cnd aa p mntul va luminat cu slava ngerului din Apocalipsa 18, oa s tile religioase, bune si rele, se vor trezi din somn, iar oastea Viului Dumnezeu va ncepe lupta. (7BC 983). Ei se mic ntr-o ordine perfect , ca o armat de soldai... s a a a t Am ntrebat ce a determinat aceast mare schimbare. Un nger mi-a a r spuns:Aceasta este ploaia trzie, renviorarea de la faa Domnului, a t [217] strig tul puternic al ngerului al treilea. (EW 271). a B t lia din ziua cea mare a Dumnezeului cel Atotputernic este aa ultima b t lie dintre bine si r u. Apoc.16:14. aa a naintea noastr este un conict teribil. Ne a m aproape de a a b t lia marii zile a Dumnezeului cel atotputernic. Ceea ce era inut n aa t control, urmeaz s e l sat liber.ngerul harului i coboar aripile a a a s a preg tindu-se s coboare de la tron si s lase lumea sub controlul a a a lui Satana. Puterile si conduc torii p mntului sunt ntr-o revolt a a a nverunat mpotriva Dumnezeului cerului. Ei sunt plini de ur s a a mpotriva celor ce-L servesc, si curnd, foarte curnd, se va disputa ultima mare b t lie ntre bine si r u. P mntul va cmpul de lupt aa a a a scena luptei nale si a victoriei nale. Aici, unde un timp att de ndelungat Satana i-a condus pe oameni mpotriva lui Dumnezeu, urmeaz ca revolta s fe pentru totdeauna nimicit . (RH, May 15, a a a 1902). R zboiul de la Armaghedon va avea loc n curnd. Acela, pe ale a c rui veminte este scris numele mp ratul mp railor si Domnul a s a a t domnilor, va iei curnd n fruntea otirilor cerului. Servii Domnului s s nu mai pot spune acum ca Daniel profetul:Nite vremuri ndep rs a

212

Gnduri despre cartea Apocalipsei

tate. Dan. 10:1. Nu mai este dect un timp scurt pn ce martorii a lui Dumnezeu i vor termina lucrarea de a preg ti calea Domnului... s a Este adev rat c att acum, ct si atunci cnd Domnul Hristos a a era pe p mnt, orice incursiune f cut de Evanghelie n teritoriul lui a a a Satana era ntmpinat cu cea mai nverunat mpotrivire din partea a s a uriaelor lui otiri. Lupta care ne st n faa va cea mai grozav s s a t a din cte s-au raportat vreodat . Dar, dei Satana este nf iat ca a s at s un osta puternic, narmat, totui nfrngerea lui va deplin si, s s a oricine se unete cu el si alege apostazia n locul credincioiei, va s s pieri mpreun cu el. (6T 406-407). a Victoria poporului lui Dumnezeu este total . a Temeliile p mntului se cutremur ; cl dirile se clatin si se a a a a pr buesc cu un zgomot asurzitor. Marea clocotete ca o oal si tot a s s a p mntul este ntr-o nv lm seal grozav . Cei drepi sunt eliberai, a a a a a t t iar ei soptesc unul c tre altul, cu un glas dulce si solemn:Suntem a salvai. Acesta este glasul lui Dumnezeu.Cu o solemnitate nfricot sat , ei ascult cuvintele vocii lui Dumnezeu. Cei nelegiuii, dei a a t s aud, totui nu neleg cuvintele. Ei sunt cuprini de spaim si cus t s a tremur, n timp ce snii se bucur . Satana, ngerii lui si oamenii t a nelegiuii, care triumfaser creznd c poporul lui Dumnezeu este n t a a puterea lor si c i vor sterge de pe faa p mntului, v d str lucirea a t a a a care planeaz asupra acelora care au onorat Legea cea sfnt a lui a a Dumnezeu. Ei priveau la feele lor pline de lumin , care reectau t a chipul lui Isus. Cei care fuseser att de zeloi s distrug pe sni a s a a t nu puteau suporta str lucirea care plana asupra mntuiilor, ci c a t a deau la p mnt ca mori. Satana si ngerii cei r i fugeau din faa a t a t snilor preschimbai n str lucire. Puterea lor de a persecuta pe t t a sni disp ruse acum pentru totdeauna. (1T 354). t a Curnd am auzit glasul lui Dumnezeu care a f cut s se cutrea a mure cerul si p mntul. A avut loc un mare cutremur de p mnt. a a Cl dirile se cutremurau si se pr bueau pretutindeni. Am auzit un a a s strig t tare de biruina triumfal , care r suna limpede ca o muzic . a t a a a Am privit asupra acestei grupe care, cu puin timp mai nainte, erau t n mare suferina si robie. Ei au fost eliberai. O lumin str lucitoare t t a a lumina asupra lor. Ce privire frumoas aveau ei acum! Tot necazul a si ngrijorarea lor trecuser ; pe orice faa se vedea s n tate si fru a t a a

[218]

Apocalipsa 16

213

musee. Vr jmaii lor, p gnii din jurul lor, c deau ca nite mori. t a s a a s t Ei nu puteau suporta lumina care str lucea asupra snilor eliberai. a t t Aceast lumin si str lucire r mase asupra lor pn cnd Isus a a a a a a fost v zut pe norii cerului, iar grupa credincioas si cercat a fost a a a schimbat ntr-un moment, de la m rire, la m rire. Mormintele au a a a fost deschise, iar snii au ieit din morminte, mbr cai n nemurire, t s a t strignd:Biruina asupra morii si a mormntului! si mpreun t t a cu snii care erau n viaa au fost r pii n nor pentru a ntmpina t t a t pe Domnul lor n v zduh, n timp ce multe cnt ri melodioase, de [219] a a prosl vire si biruina, porneau de pe orice buze nemuritoare. (1T a t 184). Poporul a neles c acesta este glasul lui Moise; c , dei este t a a s preschimbat si gloricat, lotui este Moise. I-au spus c nu-i pot privi s a faa pentru c lumina care radiaz de pe faa sa este peste m sur t a a t a a de chinuitoare pentru ci. Faa sa str lucea ca soarele; ei nu o pot t a privi. Cnd Moise a observat lucrul acesta, si-a acoperit faa cu un t v l. El nu a c utat s -i conving c lumina si str lucirea de pe faa a a a a a a t sa este oglindirea m ririi lui Dumnezeu, pe care El a pus-o asupra a lui si c poporul trebuie s-o suporte, ci si-a acoperit str lucirea. a a P c toenia poporului f cea ca vederea feei sale str lucite s e a a s a t a a chinuitoare pentru ei. Tot aa va si atunci cnd snii lui Dumnezeu s t vor prosl vii, chiar nainte de a doua venire a Domnului nostru. a t Nelegiuiii se vor ndep rta si se vor retrage la vederea snilor, t a t pentru c str lucirea de pe feele lor va un chin pentru ei. Dar a a t toat aceast str lucire de pe faa lui Moise, toat aceast pecete a a a a t a a lui Dumnezeu, pus pe servul S u umil, este uitat . (3T 354-355). [220] a a a

Capitolul 31 Apocalipsa 17
Roma este Babilonul iar icele ei sunt diferitele biserici protestante. n Apocalipsa 14, primul nger este urmat de al doilea care vestete solia: A c zut, a c zut Babilonul, cetatea cea marc care a s a a ad pat toate neamurile din vinul desfrn rii ei. Apoc. 14:8. Termea a nul Babilon este derivat de la Babel si nseamn confuzie. Este a ntrebuinat n Scriptur pentru a desemna diferite forme ale relit a giei false sau apostate. n Apocalipsa 17, Babilonul este reprezentat printr-o femeieo metafor care este folosit n Biblie ca simbol a a al bisericii, o femeie virtuoas reprezentnd o biseric curat , iar o a a a femeie stricat reprezentnd o biseric dec zut . a a a a n Biblie, caracterul sfnt si durabil al leg turii care exist ntre a a Hristos si biserica Sa este reprezentat prin leg mntul c s toriei. a aa Domnul S-a unit pe Sine cu poporul S u printr-un leg mnt solemn. a a El f g duind s e Dumnezeul lor iar ei legndu-se s e ai Lui si a a a a numai ai Lui... Femeia (Babilonul) din Apocalipsa 17 este descris ca ind ma podobit n purpur si stacojiu, si g tit cu aur si cu pietre preioase a a a a t si diamante, avnd n mn o cup de aur plin cu stric ciuni si necu a a a a rii... iar pe frunte avea scris un nume: Tain , Babilonul cel mare, at a mama desfrnatelor. Profetul spune:Am v zut pe femeia aceasta, a mb tat de sngele snilor si de sngele ucenicilor lui Isus. Mai a a t departe, Babilonul este descris ca cetatea cea mare careare st pnire a peste mp raii p mntului. Apoc. 17:4-6,18. Puterea aceasta, care a t a timp de multe secole a exercitat o autoritate despotic asupra monara hilor cretin tii, este Roma. Purpura si stacojiul, aurul, diamantele s a at si pietrele preioase, descriu n mod viu m reia si pompamai mult t a t dect mp r teasc desf surat de scaunul trufa al Romei. Si despre aa a a a s nici o alt putere nu s-a putut spune aa de categoric c a fost mb a s a a [221] tat de sngele snilor, ca despre aceast biseric , ce a persecutat a t a a cu atta cruzime pe urmaii lui Hristos. Babilonul mai este nc rcat s a 214

Apocalipsa 17

215

si cu p catul leg turii nelegiuite cu mp raii p mntului. Biserica a a a t a iudaic devenise deja o desfrnat , ca urmare a dep rt rii de Doma a a a nul si a alianei cu p gnii; iar Roma, care a dec zut n acelai fel, t a a s c utnd sprijin la puterile p mnteti, primete aceeai condamnare. a a s s s Despre Babilon se spune c este mama desfrnatelor. Prin a icele ei sunt simbolizate bisericile care in nvatura si tradiiile ei t at t si urmeaz exemplul ei de jertre a adev rului si a conducerii divine, a a pentru a stabili o aliana nelegiuit cu lumea. Solia din Apocalipsa t a 14, care anuna c derea Babilonului, trebuie s se aplice grup rilor t a a a religioase care odinioar au fost curate, dar care s-au stricat. Si na truct aceast solie urmeaz dup avertizarea, cu privire la judecat , a a a a trebuie s e vestit n zilele din urm , de aceea ea nu se poate rea a a feri numai la biserica Romei, deoarece aceast biseric a fost ntr-o a a stare de dec dere timp de multe veacuri. Mai mult dect att, n a cap. 18 din Apocalipsa, poporul lui Dumnezeu este chemat s ias a a din Babilon. Conform acestui text, muli din poporul lui Dumnezeu t se g sesc nc n Babilon. Dar n care grup ri religioase se g sete a a a a s acum cea mai mare parte a urmailor lui Hristos? F r ndoial , s aa a n diferitele biserici care m rturisesc credina protestant . La data a t a apariiei lor, aceste biserici au luat o poziie nobil pentru Dumnet t a zeu si pentru adev r, iar binecuvntarea Lui a fost cu ele. Chiar si a lumea necredincioas a fost constrns s recunoasc rezultatele a a a a binef c toare care au urmat primirii principiilor Evangheliei. n cua a vintele proorocului c tre Israel, se spune:Ti s-a dus vestea printre a neamuri pentru frumuseea ta; c ci erai des vrit de tot datorit t a a s a a str lucirii cu care te mpodobisem, zice Domnul Dumnezeu. Dar a ele au dec zut din cauza aceleiai dorine care a constituit blestemul a s t si ruina lui Israeldorina de a imita practicile si a c uta prietenia t a celor necredincioi. Te-ai ncrezut n frumuseea ta si ai curvit la s t ad postul numelui t u cel mare. Ezech.l6;14,15. a a Multe dintre bisericile protestante urmeaz exemplul Romei, [222] a avnd leg turi nelegiuite cu mp raii p mntului, ca biserici a a t a de stat, prin leg turile lor cu conducerile p mnteti. La fel fac a a s si alte denominaiuni care caut favoarea lumii. Deci termenul de t a Babilonconfuzie -, se poate aplica pe drept si acestor grup ri, a care susin c i iau nvaturile din Biblie si totui sunt divizate n t a s at s secte aproape f r num r, cu crezuri si teorii contradictorii. aa a

216

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Pe lng unirea vinovat cu lumea, bisericile care s-au desp rit a a at de Roma mai prezint si alte caracteristici ale ei. (GC 381-383) a Cele zece coarne si Protestantismul n capitolul al saptesprezecelea din Apocalipsa este relatat a distrugerea tuturor bisericilor care s-au corupt prin delitatea lor idolatr pentru servirea papalitii, distrugerea tuturor acelora care a at au b ut din vinul mniei curviei ei.. Apoi unul din cei sapte ngeri, a care ineau cele sapte potire, a venit de a vorbit cu mine, si mi-a zis: t -Vino s -i ar t judecata curvei celei mari, care sade pe ape mari. at a Cu ea au curvit mp raii p mntului; si locuitorii p mntului s-au a t a a mb tat de vinul curviei ei!- Si m-a dus, n Duhul, ntr-o pustie. Si a am v zut o femeie seznd pe o ar de culoare stacojie, plin cu a a a nume de hul , si avea sapte capete si zece coarne. Femeia aceasta a era mbr cat cu purpur si stacojiu; era mpodobit cu aur, cu pietre a a a a scumpe si cu m rg ritare. Tinea n mn un potir de aur, plin de a a a spurc ciuni si de necuriile curviei ei. Apoc.l7:l-4. a at Astfel este reprezentat puterea papal , care nal toate naiunile a a s a t cu toat nel ciunea nelegiuirii, prin atracia exterioar si parada ei a s a t a str lucitoare, promind, aa cum a racut-o si Satana primilor notri a t s s p rini, tot binele celor ce primesc semnul ei si tot r ul celor ce se a t a opun ereziilor ei. Puterea care este cea mai corupt n interiorul a ei va face cea mai mare parad si se va mbr ca cu cele mai dea a osebite distincii ale autorit ii. Biblia declar l murit c aceasta t at a a a acoper o r utate corupt si nel toare. Pe frunte purta scris un a a a s a nume,o tain :-Bbabilonul cel mare, mama curvelor si spurc ciunilor a a [223] p mntului. a Cine d acestei puteri mp r ia ei? Protestantismul, o putere a a at care, n timp ce m rturisete a avea caracterul si spiritul unui miel si a s a aliatul cerului, vorbete cu vocea unui balaur. El este condus de s o putere din Adnc. (7BC 983). Toi au acelai gnd. Toate popoarele vor implicate. t s Aa-numita lume cretin urmeaz s e teatrul unor aciuni s s a a a t mari si decisive. Oameni cu autoritate vor legifera legi ce contro leaz contiina, dup exemplul papalitii. Babilonul va face toate a s t a at

Apocalipsa 17

217

popoarele s bea din vinul mniei curviei ei. Toate popoarele vor a implicate. Apostolul Ioan declar despre vremea aceasta: a ...Si negustorii p mntului s-au mbogit prin risipa desf t rii a at aa ei. Apoi am auzit din cer un alt glas care zicea: -Ieii din mijlocul st ei, poporul Meu, ca s nu i p rtai la p catele ci, si s nu i lovii a t a s a a t t cu urgiile ei! Pentru c p catele ei s-au ngr m dit si au ajuns pn a a a a a n cer; si Dumnezeu Si-a adus aminte de nelegiuirile ei. R spl tii-i a a t cum v-a r spl tit ea, si ntoarcei-i de dou ori ct faptele ei. Turnaia a t a t i ndoit n potirul n care a amestecat ea! Pe ct s-a sl vit pe sine a ns si, si s-a desf tat n risip , pe att dai-i chin si tnguire! Pentru a a a t c zice n inima ei: -Sed ca mp r teas , nu sunt v duv , si nu voi a aa a a a sti ce este tnguirea. Apoc.18:3-7. Toi au acelai gnd, si dau arei puterea si st pnirea lor. Ei se t s a vor r zboi cu Mielul; dar Mielul i va birui, pentru c El este Domnul a a domnilor si mp ratul mp railor. Si cei chemai, alei si credincioi, a a t t s s care sunt cu El, de asemenea vor birui. Apoc. 17:13,14. Toi au acelai gnd. Va o convenie de unire universal , o mare t s t a armonie, o confederaie a puterilor Satanei. Si dau arei puterea t si st pnirea lor. Astfel este manifestat aceeai putere arbitrar , a a s a opresiv , mpotriva libertii religioase si libertii de contiina, cum a at at s t a fost manifestat de papalitate n trecut, cnd a persecutat pe cei ce a au ndr znit s refuze s se conformeze ritualurilor si ceremoniilor a a a religiei romane, n conictul ce va avea loc n zilele nale, se vor uni mpotriva [224] poporului lui Dumnezeu toate puterile corupte, care au apostaziat de la devotamentul faa de Legea lui Iehova. n acest r zboi, Sabatul t a poruncii a patra va punctul central al conictului, deoarece n porunca Sabatului Marele Legiuitor se identic pe Sine ca Creatorul a cerului si al p mntului... a n Apocalipsa citim n leg tur cu Satana: S vrea semne mari, a a a s pn acolo c f cea chiar s se pogoare foc din cer pe p mnt, n faa a a a a a t oamenilor. Si am gea pe locuitorii p mntului prin semnele pe care a a i se d duse s le fac n faa arei. Ea a zis locuitorilor p mntului a a a t a s fac o icoan arei, care avea rana de sabie si tr ia. I s-a dat a a a a putere s dea suare icoanei arei, ca icoana arei s vorbeasc si a a a s fac s e omori toi cei ce nu se vor nchina icoanei arei. a a a t t Si a f cut ca toi: mici si mari, bogai si s raci, slobozi si robi, s a t t a a primeasc un semn pe mna dreapt sau pe frunte, si nimeni s nu a a a

218

Gnduri despre cartea Apocalipsei

poat cump ra sau vinde f r s aib semnul acesta, adic numele a a aa a a a arei sau num rul numelui ei. Apoc. 13:13-17. a Apoi am v zut ieind din gura balaurului si din gura arei si a s din gura proorocului mincinos trei duhuri necurate, care sem nau a cu nite broate. Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nes s maipomenite, si care se duc la mp raii p mntului ntreg ca s -i a t a a strng pentru r zboiul zilei celei mari a Dumnezeului Celui Atoa a tputernic. -Iat , Eu vin ca un ho. Ferice de cel ce vegheaz si i a t a s p zete hainele, ca s nu umble gol si s i se vad ruinea! Apoc. a s a a a s 16:13-15. Toate lucrurile din natur si din ntreaga lume sunt pline de a violena. Satana n cooperare cu ngerii lui si oamenii r i vor p rea t a a biruitori. ns , din acest conict, vor iei triumf toare adev rul si a s a a neprih nirea. Cei ce au crezut o minciun vor nimicii pentru c a a t a [225] se vor ncheia zilele de apostazie. (3SM 392-393).

Capitolul 32 Apocalipsa 18
Vremea coborrii ngerului din Apocalipsa 18:1-6. Lumina ngerului nu a fost v zut n 1890. a a Unii mi-au scris ntrebndu-m dac mesajul ndreptirii prin a a at credina este solia celui de-al treilea nger, si eu le-am r spuns: t a Acesta este chiar mesajul celui de-al treilea nger. Profetul declar : a Dup aceia am v zut pogorndu-se din cer un alt nger, care avea o a a mare putere; si p mntul s-a luminat de slava lui. Apoc.18:l. Solia a celui de-al treilea nger este nsoit de str lucire, slav si putere t a a a si oriunde este predicat n puterea Duhului Sfnt, rezultatul va a convertirea. Cum vor sti fraii notri cnd va veni aceast lumin t s a a asupra poporului lui Dumnezeu? Cu sigurana c noi nu am v zut t a a pn acum lumina care s corespund acestei descrieri. Dumnezeu a a a a dai lumin poporului s u si toi cei ce o vor accepta vor vedea a a t nelegiuirea r mnerii ntr-o stare c ldicic ; ei vor ine cont de sfatul a a a t Martorului Credincios: Fii plin de rvn dar si poc iete-te! Iat a a s a Eu stau la ua si bat. Dac aude cineva glasul Meu si deschide ua, s a s voi intra la el, voi cina cu el, si el cu Mine. Apoc.3:20. Biserica este reprezentat ntr-o stare de mulumire de sine, satisa t facie, mndrie, independena si ignorana faa de s r cia si tic loia t t t t aa a s ei. Ea spune prin atitudinea ei; Sunt bogat , m-am mbogit si nu a at duc lips de nimic. Apoc.3:17. (RH, Apr. 1, 1890). a Prin decretul duminical, p catele ajung pn la cer. a a Dup aceea am v zut pogorndu-se din cer un alt nger care a a avea o mare putere, si p mntul s-a luminat de slava lui. El a strigat a cu glas tare, si a zis: A c zut, a c zut Babilonul cel mare! a a ... Apoi am auzit din cer un alt glas care zicea: Ieii din mijlocul st ei poporul Meu, ca s nu i p rtai la p catele ei, si s nu i lovii [226] a t a s a a t t cu urgiile ei! Pentru c p catele ei s-au ngr m dit si au ajuns pn n a a a a a cer; si Dumnezeu si-a adus aminte de nelegiuirile ei. - Apoc. 18:1 219

220

Gnduri despre cartea Apocalipsei

5. Cnd ajung p catele ei pn la cer? Cnd Legea Lui Dumnezeu a a este n cele din urm anulat prin legislaie. (ST, Jun. 12, 1893). a a t P catele lumii vor ajunge pn la cer atunci cnd Legea lui a a Dumnezeu este anulat , cnd Sabatul Domnului este c lcat n pia a cioare si oamenii sunt constrni s accepte n locul lui o instituie s a t a papalit ii, prin mna puternic a legii p mnteti. n n larea at a a s at unei instituii care n-a fost stabilit de Dumnezeu, ei arat dispre t a a t pentru marele Legiuitor si refuz semnul sau sigiliul Lui. ntrebarea a de cea mai mare importana n acest timp este: Cine este de partea t Domnului? Cine se va uni cu ngerul pentru a da mesajul adev rului a lumii? Cine va primi lumina care va umple ntregul p mnt cu slava a ei? Cei care urmeaz cu bucurie lumina pe care o au, vor primi si a mai mult . Lumina crescnd va str luci asupra suetelor care caut a a a a harul alin tor si linititor al lui Hristos, si cei care iubesc lumina vor a s sc pai de nel ciunile Satanei. El se va str dui, cu o deosebit a t s a a a energie, s realizeze prin puterea lui f c toare de minuni, semne si a a a minuni care vor p rea c eclipseaz lucrarea pe care Dumnezeu o a a a va face pe p mnt. Si toi vor nelai, cu excepia celor ale c ror a t s t t a nume sunt scrise n cartea vieii Mielului. Noi avem acum nevoie de t lumin la ecare pas, ca nu cumva s m nelai de nel ciunile a a s t s a celui r u. (RH,Nov.S, 1889). a ngerul din Apocalipsa 18:1-4 reprezint marea strigare al a celui de-al treilea ngerploaia trzie a Duhului Sfnt. Cnd Isus a nceput lucrarea Sa public , El a curit templul de a at profan rile sacramentale. Printre ultimele acte ale lucr rii Sale a fost a a cea de-a doua curire a templului. Tot aa, n ultima lucrare pentru at s avertizarea lumii, vor f cute dou chem ri distincte c tre biserici. a a a a Cea de-a doua solie ngereasc este: A c zut, a c zut Babilonul, a a a cetatea cea mare, care a ad pat toate neamurile din vinul mniei a [227] curviei ei. Apoc. 14:8. Si n marea strigare a celei de-a treia solii ngereti se aude o voce din cer care zice: Ieii din mijlocul ei s st poporul Meu, ca s nu i p rtai la p catele ei, si s nu i lovii cu a t a s a a t t urgiile ci! Pentru c p catele ei s-au ngr m dit si au ajuns pn n a a a a a cer; si Dumnezeu si-a adus aminte de nelegiuirile ei. Apoc. 18:4. (RH, Dec.6, 1892).

Apocalipsa 18

221

Conlucrarea cu Dumnezeu preg tete calea. a s Cnd noi ne vom consacra cu totul si din toat inima n serviciul a lui Hristos, Dumnezeu va recunoate aceasta printr-o rev rsare f r s a aa m sur a Duhului Sfnt; dar aceasta nu va avea loc atta timp ct cea a a mai mare parte a bisericii nu sunt mpreun lucr tori cu Dumnezeu. a a (RH,JuI.21, 1896). Am v zut raze de lumin str lucind din orae si sate, din locurile a a a s de sus si cele de jos ale p mntului. Cuvntul lui Dumnezeu fusese a ascultat si, ca urmare, exist n ecare ora si sat cunoaterea de a s s Dumnezeu. Adev rul Lui era proclamat pretutindeni n lume. (9T a 28-29). Sute si mii erau v zui vizitnd familii si explicndu-le Cuvntul a t lui Dumnezeu. Inimile erau convinse, prin puterea Duhului Sfnt, si un spirit de adev rat convertire se da pe faa. n toate p rile, uile a a t at s erau larg deschise pentru proclamarea adev rului. Lumea p rea s a a a e luminat de inuena cereasc . (9T 126). a t a Ploaia trzie preg tete biserica pentru venirea Fiului omului a s si des vrete lucrarea harului lui Dumnezeu n inim . a s s a Cnd voina este supus ... orile si roadele unei viei cretine t a t s vor nori si se vor maturiza c tre des vrire. (ST, Oct.29,1894). a a s Cerei de la Domnul ploaie, ploaia de prim var ! Domnul t a a scoate fulgerele, si v trimite o ploaie mbelugat pentru toat a s a a verdeaa de pe cmp. Zah. 10:1. El v va da ploaie la vreme, t a v va trimite ploaie timpurie si trzie ca odinioar . Ioel 2:23. n a a Orient, ploaia timpurie cade n timpul sem natului. Ea este necesar a a pentru ca s mna s poat ncoli. Sub inuena ploilor abundente [228] a t a a t t r sare vl starul ginga. Ploaia trzie, ce cade aproape de sfritul a a s s sezonului, coace grnele si le preg tete pentru seceri. Domnul a s s folosete aceste ilustraii din natur pentru a reprezenta lucrarea s t a Duhului Sfnt. Dup cum rou si ploaia sunt date ca s provoace a a a germinarea seminei si apoi pentru a coace grnele, tot aa Duhul t s Sfnt este dat pentru a dezvolta de la un stadiu la altul procesul creterii spirituale. Coacerea grnelor reprezint lucrarea des vrit s a a s a a harului lui Dumnezeu n inim . Prin puterea Duhului Sfnt este a

222

Gnduri despre cartea Apocalipsei

realizat chipul moral al lui Dumnezeu n caracter. Noi trebuie s m a pe deplin transformai dup chipul lui Hristos. t a Ploaia trzie, coacerea grnelor p mntului, reprezint harul spia a ritual care preg tete biserica pentru venirea Fiului omului. Dar dac a s a ploaia timpurie nu si-a t cut lucrarea, nu va exista viaa; rul verde a t nu va apare. Dac torentele ploii timpurii nu si-au f cut lucrarea, a a ploaia trzie nu poate s aduc s mna la des vrire. a a a t a s Trebuie prima dat s e un r verde, apoi spic, dup aceea a a a gru deplin n spic. Marcu 4:28. Trebuie s existe o dezvoltare a permanent a virtuii cretine, o avansare permanent n experiena a t s a t cretin , pe care ar trebui s-o c ut m cu o dorina strnitoare pentru s a a a t a putea nfrumusea nvatura lui Hristos, Mntuitorul nostru. t at Muli au dat gre ntr-o mare m sur s primeasc ploaia timt s a a a a purie.. Ei nu au obinut toate avantajele pe care Dumnezeu le-a pus t astfel la ndemna lor. Ei ateapt ca lipsa lor s e nlocuit prin s a a a ploaia trzie. Cnd se va rev rsa binecuvntarea mbelugat a harua s a lui, ei intenioneaz s -i deschid inimile pentru a o primi. ns fac t a as a a o mare greeal . Lucrarea pe care Dumnezeu a nceput-o n inima s a omului, dndu-i lumina si cunotina Sa, trebuie s e dezvoltat s t a a continuu. Fiecare, n mod individual, trebuie s -i dea seama de as propriile lui nevoi. Inima trebuie s e golit de orice pervertire si a a curit pentru locuirea Duhului Sfnt. Prin m rturisirea si p r sirea at a a aa p catului, prin rug ciune serioas si consacrare personal faa de a a a a t Dumnezeu s-au preg tit primii ucenici pentru rev rsarea Duhului a a [229] Sfnt n Ziua Cincizecimii. Aceeai lucrare, ns ntr-o m sur mai s a a a mare, trebuie s aib loc acum. Apoi, omul trebuie s cear doar a a a a binecuvntarea si s atepte ca Domnul s -Si realizeze partea Lui a s a de lucrare. Dumnezeu este cel care a nceput lucrarea si El o va termina facndu-1 pe om des vrit n Isus Hristos. ns nu trebuie a s a s existe nici o neglij ena n ceea ce privete darul reprezentat prin a t s ploaia timpurie. Numai cei ce tr iesc lumina pe care au primit-o vor a primi o lumin mai mare. Dac nu avans m zilnic n exemplicarea a a a virtuilor cretine, nu vom recunoate manifest rile Duhului Sfnt n t s s a ploaia trzie. Aceasta poate c dea n inimile din jurul nostru si noi a s n-o recunoatem si nici s-o primim. a s n nici un moment al experienei noastre nu ne putem lipsi de t acel ajutor care ne-a f cut n stare s facem primii pai. Binecuvna a s t rile primite n timpul ploii timpurii ne sunt necesare pn la sfrit. a a s

Apocalipsa 18

223

Totui, singure, acestea nu ne vor suciente. n timp ce p str m s a a binecuvntarea ploii timpurii, noi nu trebuie, pe de alt parte, s piera a dem din vedere c f r ploaia trzie, pentru a da n spic si a coace a aa grul, lanul nu va gata pentru seceri si lucrarea sem n torului va s a a n zadar. Harul divan este necesar la nceput, la ecare pas nainte, si doar el poate s termine lucrarea. Nu este loc pentru a sta ntr-o a atitudine nep s toare. Nu trebuie s uit m niciodat avertiz rile lui aa a a a a Hristos: Vegheai si rugai-v Vegheai... si rugai-v nencetat. t t a t t a Este esenial pentru progresul nostru o leg tur permanent cu put a a a a terea di vin . Noi poate am avut o m sur a Duhului lui Dumnezeu, a a a dar prin rug ciune si credina trebuie s c ut m permanent o mai a t a a a mare m sur a Duhului. Aceasta va face ca eforturile noastre s a a a nu nceteze niciodat . Dac nu progres m si nu ne aez m ntr-o a a a s a atitudine corespunz toare pentru a primi att ploaia timpurie ct si a ploaia trzie, ne vom pierde suetele si vina va a noastr . a Cerei de la Domnul ploaie, ploaie de prim var . Zah. 10:l. Nu t a a v bazai pe faptul c n cursul normal al anotimpurilor ploaia va c a t a a dea. Cerei-o. Creterea si coacerea seminei nu depind de gospodar. t s t Doar Dumnezeu poate coace lanul. ns este necesar colaborarea a a omului. Lucrarea lui Dumnezeu pentru noi cere implicarea minii si t exercitarea credinei. Noi trebuie s cerem din toat inima darurile [230] t a a Lui, dac dorim s le primim. Ar trebui s folosim orice ocazie a a a pentru a ne aeza n calea binecuvnt rii. Hristos a spus: Oriunde s a sunt adunai doi sau trei n Numele Meu, sunt si Eu n mijlocul lor. t ntrunirile bisericii, att n corturi ct si n adun rile din familie si a n toate ocaziile unde exist o lucrare personal pentru suete, sunt a a ocaziile stabilite de Dumnezeu pentru rev rsarea ploii timpurii si a trzii. Dar s nu credem c prin participarea la aceste ntlniri, datoria a a noastr este ndeplinit . Numai prezena la toate ntlnirile care se a a t in, nu va aduce prin ea ns si o binecuvntare suetului. Nu este o t a lege de neschimbat aceea c toi care iau parte la ntlnirile generale a t sau locale vor primi mari binecuvnt ri cereti. Circumstanele pot a s t s par favorabile pentru o bogat rev rsare a binecuvnt rilor spiria a a a a tuale. Dar nsui Dumnezeu trebuie s comande c derea ploii. De s a a aceea noi nu ar trebui s m neglijeni n rug ciune. Noi nu trebuie a t a s ne ncredem n lucrarea obinuit a providenei. Trebuie s ne a s a t a rug m si Dumnezeu va deschide fntna apei vieii. Si noi nine a t s

224

Gnduri despre cartea Apocalipsei

trebuie s primim apa vieii. Cu inimile zdrobite si rug ciuni mult a t a mai serioase dect pn acum, facei ca binecuvnt rile spirituale a t a din timpul ploii trzii s poat veni asupra noastr . La ecare na a a tlnire la care particip m ar trebui s n lam rug ciunile noastre, a a a t a deoarece chiar n aceast vreme Dumnezeu ne va oferi entuziasm si a prospeime pentru suet. Cnd cerem de la Dumnezeu Duhul Sfnt, t aceasta va lucra n noi blndeea si smerenia suetului, o depent dena contient de Dumnezeu pentru rev rsarea ploii trzii. Dac t s a a a ne rug m cu credina pentru binecuvntare o vom primi, aa cum a a t s promis Dumnezeu. Leg tura continu a Duhului Sfnt cu biserica este reprezentat a a a de profetul Zaharia printr-o alt ilustraie, care conine o lecie mia t t t nunat si ncurajatoare pentru noi. Profetul spune: ngerul, care a vorbea cu mine, s-a ntors si m-a trezit ca pe un om pe care-1 trezeti s din somnul lui. El m-a ntrebat: -Ce vezi?- Eu am r spuns: -M-am a uitat si iat c este un sfenic cu totul de aur si deasupra lui un vas a a s cu untdelemn si pe el sapte candele cu sapte evi pentru canalele t [231] care sunt n vrful sfenicului. Si lng el sunt doi m slini, unul la s a a dreapta vasului si altul la stnga lui.- Si, lund iar si cuvntul, am zis a ngerului care vorbea cu mine:-Ce nseamn lucrurile acestea, doma nul meu?-... Atunci el a luat din nou cuvntul si mi-a zis: -Acesta este cuvntul Domnului c tre Zorobabel si sun astfel: Lucrul acesta a a nu se va face nici prin putere, nici prin t rie, ci prin Duhul Meu, zice a Domnul otirilor!-... Eu am luat cuvntul si am zis: -Ce nseamn s a aceti doi m slini la dreapta sfenicului si la stnga lui?-... El mi-a s a s r spuns: -Acetia sunt cei doi uni, care stau naintea Domnului a s s ntregului p mnt.- Zah.4:1-14. a Din cei doi m slini, untdelemnul trecea prin intermediul evilor a t n vasul candelei si, de acolo, n l mpile de aur care luminau sanc a tuarul. Astfel, de la unii care stau naintea Domnului, Duhul Sfnt s este oferit uneltelor omeneti, care sunt consacrate n serviciul S u. s a Misiunea celor doi uni este de a oferi lumin si putere poporului s a Iui Dumnezeu. Ei stau n prezena Iui Dumnezeu pentru ca noi s t a primim binecuvntare. Dup cum uleiul m slinilor se scurge prin a a evile de aur, tot aa mesagerii cereti caut s transmit tot ceea ce t s s a a a ei primesc de la Dumnezeu. Toat comoara cerului ateapt s e a s a a cerut si primit de noi, si, pe m sur ce primim binecuvntarea, la a a a a

Apocalipsa 18

225

rndul nostru, trebuie s-o mp rtim. Astfel sunt alimentate l mpile a a snte si astfel devine biserica purt toare de lumin n lume. a a Aceasta este lucrarea pe care Domnul ar vrea ca orice suet s o a fac n aceast vreme cnd cei patru ngeri in cele patru vnturi, ca a a t ele s nu sue pe p mnt pn cnd servii lui Dumnezeu vor sigilai a a a t pe frunte. Nu este timp acum pentru mulumire de sine. L mpile t a suetului trebuie s e n stare bun . Ele trebuie aprovizionate a a cu uleiul harului. Trebuie luat orice precauie pentru a preveni a t degradarea spiritual , ca nu cumva marea zi a Domnului s vin a a a asupra noastr ca un ho n noapte. Orice martor pentru Dumnezeu a t s lucreze acum cu nelepciune, n conformitate cu cerinele pe care a t t le-a stabilit Dumnezeu. Noi ar trebui s avem zilnic o experiena a t profund si vie n lucrarea de formare a unui caracter cretin. Ar [232] a s trebui s primim zilnic uleiul sfnt, pentru a-l putea mp ri si altora. a at Dac doresc, toi pot s devin purt tori de lumin n lume. Privind a t a a a a la Isus noi trebuie s renunam la eul personal. Trebuie s primim a t a cuvntul Domnului din sfaturi si ndemnuri si s le comunic m cu a a pl cere. Acum este nevoie de mai mult rug ciune. Hristos spune: a a a Rugai-v nencetat; aceasta nseamn s v inei mintea n lat t a a a at t at a c tre Dumnezeu, sursa ntregii puteri si priceperi. a Noi poate am urmat mult pe c rarea ngust , dar nu suntem a a n sigurana dac consider m aceasta o dovad sigur c o vom t a a a a a urma pn la sfrit. Dac am umblat cu Dumnezeu n p rt sie cu a s a a a Duhul Sfnt, aceasta se datoreaz faptului c L-am c utat zilnic prin a a a credina. Din cei doi m slini, uleiul auriu curgea prin evile de aur t a t ajungnd pn la noi. Dar cei ce nu au cultivat spiritul si obiceiul a rug ciunii nu se pot atepta s primeasc uleiul auriu al bun t ii, a s a a a at r bd rii. ndelungci r bd ri, blndeii si al dragostei. a a a a t Fiecare trebuie s se p streze separat de lume, care este plin de a a a nelegiuire. Noi nu trebuie s umbl m cu Dumnezeu pentru o vreme a a si apoi s ne dep rt m de prezena Sa si s umbl m n l ud roia a a a t a a a a s propriilor noastre ri. Trebuie s e o continuitate hot rt , o persea a a verena n faptele credinei. Noi trebuie s -L l ud m pe Dumnezeu, t t a a a s prezent m slava Sa printr-un caracter neprih nit. Nici unul dina a a tre noi nu va obine victoria f r perseverena, eforturi susinute, t aa t t proporionale cu valoarea intei pe care vrem s-o atingemviaa t t t venic . s a

226

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Dispensaiunea n care noi tr im trebuie s e, pentru cei care o t a a cer, dispensaiunea Duhului Sfnt. Cerei binecuvntarea Sa. Este t t timpul s m mult mai hot ri n consacrarea noastr . Nou ni s-a a a t a a ncredinat lucrarea dicil , ns fericit si plin de slav , a descot a a a a a peririi lui Hristos celor ce sunt n ntuneric. Noi am fost chemai t s proclam m adev ruri speciale pentru aceast vreme. Rev rsarea a a a a a Duhului Sfnt este esenial pentru toi. Ar trebui s ne rug m pentru t a t a a ea. Domnul ateapt s i-o cerem. n aceast privina, nu am lucrat s a a a t nc cu toat inima. a a [233] Ce pot spune eu frailor mei n numele Domnului? Ce proporie t t a eforturilor noastre a fost f cut , n comparaie cu lumina pe care a a t Domnul era gata s o dea? Noi nu putem depinde de forme sau a slujbe exterioare. Ceea ce avem nevoie este inuena nsueitoare t t a Duhului Sfnt al lui Dumnezeu. Nu prin putere, nici prin t rie, a ci prin Duhul Meuspune Domnul otirilor. Rugai-v nencetat s t a si vegheai, lucrnd n conformitate cu rug ciunile voastre. Cnd t a v rugai, credei, ncredei-v n Dumnezeu. Este vremea ploii tra t t t a zii, cnd Domnul va da din abundena Spiritul S u. Fii zeloi n t a t s rug ciune si vegheai n Duhul. (TM 506-512; RH, March 2, 1897). a t Cteva texte despre ploaia trzie 1. Apocalipsa 18:1-4. Cu o dorina erbinte privesc nainte la timpul cnd eveniment tele din Ziua Cincizecimii se vor repeta cu o putere mult mai mare dect n acea ocazie. Ioan spune: Am v zut pogorndu-sc din cer a un alt nger, care avea o mare putere; si p mntul s-a luminat de a slava lui. Apoc. 18; 1. Atunci, la fel ca n vremea Cincizecimii, poporul va auzi adev rul vestindu-li-se, ec rui om n propria lui a a limb . a Dumnezeu poate s insue o nou viaa n ecare suet care a a t dorete s -I serveasc n mod sincer, si poate atinge buzele cu un s a a c rbune aprins de la altar ca s -1 fac s devin elocvent pentru a a a a a slava Sa. Mii de voci vor p strunse de puterea de a vorbi despre a adev rurile minunate ale Cuvntului lui Dumnezeu. Limba blbit a a se va dezlega si cel timid va nt rit pentru a da m rturie curajoas a a a despre adev r. Domnul poate s -Si ajute poporul s curee templul a a a t

Apocalipsa 18

227

suetului de orice pervertire si s menin o aa de strns leg tur a t a s a a a cu El, nct s poat primi ploaia trzie, cnd aceasta va rev rsat . a a a a (RH, Jul.20, 1886; 6BC 1055). naintea noastr se a ultimul mare conict; ns toi cei cea a a t L iubesc pe Dumnezeu si ascult de Legea Sa vor primi ajutor, si a p mntul, ntregul p mnt va luminat de slava lui Dumnezeu. Un [234] a a alt nger trebuie s coboare din ceruri. Acest nger reprezint marea a a strigare, care trebuie s vin prin toi cei care se preg tesc s strige a a t a a cu putere, cu voce tare: A c zut, a c zut Babilonul cel mare! A a a ajuns un loca al dracilor, o nchisoare a oric rui duh necurat, o s a nchisoare a oric rei p s ri necurate si urte.Apoc. 18:2. (RH, a aa Apr. 19, 1906) 2. Fapte 3:19. Mi s-a ar tat c dac poporul lui Dumnezeu nu face eforturi, ci a a a ateapt ca renviorarea s vin asupra lor, s le ndep rteze greelile s a a a a a s si s le corecteze erorile, dac depind de aceasta ca s -i curee de a a a t ntin ciunea c rnii si a spiritului si s -i preg teasc pentru a se angaja a a a a a n marea strigare a celui de-al treilea nger, vor g sii nepreg tii. a t a t nviorarea sau puterea lui Dumnezeu vine numai peste cei care s-au preg tit ei nii pentru ea, f cnd lucrarea pe care Dumnezeu le-a a ss a cerut-o, si anume, curirea lor de ntin ciunea c rnii si a spiritului, at a a des vrind snenia n temere de Dumnezeu. (1T 619). a s t 3. Amos 9:13. Cu ct ne apropiem de vremea n care guvernele si puterile spirituale imorale din locurile de r spundere vor aduse n r zboi a a mpotriva adev rului, cnd puterea nel toare a Satanei va att a s a de mare nct, dac este posibil s nele chiar si pe cei alei, noi a a s s trebuie s avem discern mntul ascuit prin iluminare divin , pentru a a t a a nu netiutori faa de nel ciunile lui. Efortul omenesc trebuie s t s a combinat cu puterea divin , ca s m n stare s ndeplinim lucrarea a a a de ncheiere din aceast vreme. a Hristos folosete vntul, ca un simbol al Duhului lui Dumnezeu. s Aa cum vntul su unde dorete si noi nu putem s spunem de s a s a

228

Gnduri despre cartea Apocalipsei

unde vine si unde merge, la fel este cu Duhul lui Dumnezeu. Noi nu [235] putem s stim prin cine se va manifesta. a ns eu nu rostesc propriile mele cuvinte atunci cnd spun c a a Duhul lui Dumnezeu va trece pe lng cei ce au avut ziua lor de a ncercare si ocazie, ns nu au distins vocea lui Dumnezeu si nu au a apreciat ndemnurile Duhului S u. Atunci, n cel de-al unsprezecelea a ceas, mii de oameni vor vedea si vor recunoate adev rul. s a Iat , vin zile, zice Domnul, cnd plugarul va ajunge pe secer tor, a a si cel ce calc strugurii pe cel ce mpr stie s mna. Amos.9:13. a a a t Aceste convertiri la adev r vor f cute cu o rapiditate care va a a surprinde biserica, si doar Numele lui Dumnezeu va gloricat. (2SM 15-16). 4. Ioel 2:18-32. Este adev rat c n timpul sfritului, cnd lucrarea lui Dumnea a s zeu de pe p mnt se va ncheia sforarile serioase ale credincioilor a t s consacrai, care stau sub conducerea Spiritului Sfnt, vor nsoite t t de semnele deosebite ale graiei divine. Prin simbolul ploii timpurii t si ploii trzii, care n arile orientale cad n vremea sem natului si t a seceriului, profeii evrei au prezis rev rsarea darului spiritual asus t a pra bisericii lui Dumnezeu, ntr-o m sur extraordinar . Rev rsarea a a a a Spiritului n zilele apostolilor a fost nceputul ploii timpurii si ct de glorios a fost efectul. Pn la sfritul timpului, a s Spiritul Sfnt va r mne n adev rata biseric . a a a Totui, noi avem f g duina c cu puin nainte de sfritul seces a a t a t s riului lumii, rev rsarea darurilor spirituale va avea loc ntr-o m sur s a a a deosebit pentru a preg ti comunitatea pentru venirea Fiului Omua a lui. Rev rsarea Spiritului este comparat cu c derea ploii trzii, si a a a pentru aceast putere abundent cretinii trebuie s roage pe Domnul a a s a seceriului n timpul ploii trzii. Ca r spuns la aceasta,Domnul s a scoate fulgerele si va trimite o ploaie mbelugat (Zah.l0:l), El s a v va da ploaie la timp; v va trimite ploaie timpurie si trzie ca a a odinioar . Ioel 2:23. (AA 54-55). a Rev rsarea Duhului n zilele apostolice a fost ploaia timpua [236] rie si rezultatul a fost glorios. ns ploaia trzie va mult mai a abundent . (RH, Nov. 19, 1908). a

Apocalipsa 18

229

5. Iacov 5:7 si Marcu 4:28-29. Prin conict, viaa spiritual este nt rit . ncerc rile trecute t a a a a cu bine vor forma stabilitate de caracter si daruri spirituale prei t oase. Rodul des vrit al credinei, blndeea si dragostea, adesea se a s t t maturizeaz cel mai bine printre nori, furtun si ntuneric. a a Plugarul ateapt road scump a p mntului, si o ateapt cu s a a a a s a r bdare, pn primete ploaia timpurie si trzie. Iacov 5:7. Tot aa, a a s s cretinul trebuie s atepte pentru rodirea Cuvntului lui Dumnes a s zeu n viaa sa. Adesea, cnd ne rug m pentru darurile Duhului, t a Dumnezeu lucreaz ,ca r spuns la rug ciunile noastre, aezndu-ne a a a s n anumite circumstane pentru a dezvolta aceste roade; dar noi nu t nelegem scopul S u si suntem uimii si dezam gii. Totui, niciunul t a t a t s nu poate dezvolta aceste daruri dect printr-un proces al naterii si s creterii. Partea noastr este de a primi Cuvntul lui Dumnezeu si s a a-1 p stra, supunndu-ne pe deplin st pnirii lui, si scopul lui cu noi a a va astfel realizat. (COL 61). Cnd roada este coapt , pune ndat secera n ea, pentru c a a a a venit seceriul. Hristos ateapt cu o dorina arz toare reectarea s s a t a Lui n biserica Sa. Cnd caracterul lui Hristos va reprodus n mod des vrit n poporul S u, atunci El va veni pentru a-i cere ca a s a proprietate a Sa. (COL 69). 6. Ieremia 3:3 si 5:21-29. Domnul a ninat printre noi instituii de mare importana si ele t t t nu trebuie conduse la fel ca cele lumeti, ci conform sfaturilor Lui. s Ele trebuie conduse, cu un efort constant pentru slava Sa, astfel ca prin toate mijloacele s poat salvate suetele pieritoare. M rturiile a a a Duhului au venit la poporul lui Dumnezeu si totui muli nu au dat s t atenie mustr rilor, avertismentelor si sfaturilor. t a Ascultai lucrul acesta, popor f r minte si f r inim , care are [237] t aa aa a ochi si nu vede, urechi si n-aude! Nu voii s v temei de Mine, t a a t zice Domnul, nu voii s tremurai naintea Mea? Eu am pus m rii t a t a ca hotar nisipul, hotar venic, pe care nu trebuie s -1 treac . Si s a a chiar dac valurile ei se nfurie, totui sunt neputincioase; url , dar a s a nu-l trec. Poporul acesta ns are o inim drz si r zvr tit ; se a a a a a a r scoal , si pleac , si nu zic n inima lor: -S ne temem de Domnul, a a a a

230

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Dumnezeul nostru, care d ploaie la vreme, ploaie timpurie si trzie, a si ne p streaz s pt mnile hot rte pentru seceri- Din pricina a a a a a s nelegiuirilor voastre n-au loc aceste ornduiri, p catele voastre v a a lipsesc de aceste bun t i... ntrec orice m sur n r u, nu ap r a at a a a aa pricina, pricina orfanului, ca s le mearg bine, nu fac dreptate celor a a lipsii. S nu pedepsesc Eu aceste lucruri, zice Domnul, s nu-Mi t a a r zbun Eu pe un asemenea popor? Ier.5;21-29. a Va Domnul obligat s spun : Tu ns nu mijloci pentru popoa a a rul acesta, nu n la nici cereri, nici rug ciuni pentru ci. si nu st rui at a a pe lng Mine; c ci nu Te voi asculta. Ier. 7:16. De aceea ploile a a au fost oprite, si ploaia de prim var a lipsit... Acum, nu-i aa? strigi a a s la Mine: -Tat ! Tu ai fost prietenul tinereii mele? a t Nu vor lua n considerare cei care au primit comorile adev rului a avantajele superioare ale luminii si privilegiul care a fost ctigat s pentru noi prin sacriciul Fiului lui Dumnezeu pe crucea Golgotei? Noi trebuie s m judecai de lumina care ne-a fost dat si nu putem a t a g si nici un motiv prin care s ne scuz m conduita. Calea, Adev rul a a a a si Viaa au fost aezate naintea noastr . Muli caut s se scuze, t s a t a a spunnd: Nu trebuie s m judeci pentru anumite tr s turi slabe de a a aa caracter, ci trebuie s ici n considerare caracterul meu ca un ntreg. a Adesea ne simim profund ndurerai suetete cnd p c tosul caut t t s a a a s -i scuze p catul si s continue s -1 fac , si nu realizeaz pericoas a a a a a lul p str rii unei tr s turi de caracter necretineti. Trebuie s ne a a aa s s a aez m voina de partea voinei Domnului si s hot rm ferm c , s a t t a a a prin harul S u, vom eliberai de p cat. P catul este c lcarea legii a t a a a si nu m rimea faptei s vrite n nelegiuire este aceea care l face s a a s a [238] e p cat. Adam si Eva au fost oprii s m nnce din pomul binelui a t a a si r ului. Testul a fost uor, dar actul neascult rii de Dumnezeu a a s a constituit o nc lcare a Legii Sale. a P catele mici, despre care oamenii cred c au un caracter att a a de nensemnat, nct, dup socoteala lor, ele nu vor condamnate, a sunt foarte nepl cute n ochii lui Dumnezeu. Cineva a spus: Tu eti a s prea sever ; unui om trebuie s i se ng duie aceste mici defecte a a a de caracter. S ascult m cuvintele lui Hristos. El spune: C ci a a a cine p zete toat Legea, si greete ntr-o singur porunc , se face a s a s s a a vinovat de toate. Iacov 2:10. Oamenii i permit s comit p cate s a a a care sunt grave n ochii lui Dumnezeu, si cred c ei nu trebuie s a a e chemai s dea socoteal pentru ele, deoarece ele se datoreaz t a a a

Apocalipsa 18

231

nervozit ii, temperamentului personal; dar aceasta este o simpl at a linitire a contiinei, este strig tul: Pace, pace, cnd nu este pace s s t a Ier.6:14. P catul este p cat, si a-1 privi ntr-o lumin binevoitoare ca a a a si cum nu ar ceva grav, este o nel ciune a Satanei. s a Noi ne putem ata c suntem liberi de multe lucruri de care alii a t se fac vinovai; dar dac avem cteva tr s turi puternice de caracter t a aa si doar un singur punct slab, exist totui o leg tur ntre p cat si a s a a a suet. Inima este mp rit si spune: Ceva pentru mine si ceva at a pentru tine. Copilul lui Dumnezeu trebuie s descopere p catul a a favorit, cu care este indulgent si s -i permit lui Dumnezeu s -1 a a a scoat din inima lui. Trebuie s biruiasc acest p cat, pentru c el a a a a a nu este un lucru nensemnat naintea lui Dumnezeu. Cineva spune: Eu nu sunt deloc gelos, dar cnd sunt provocat spun cuvinte jignitoare, dei mi pare r u ntotdeauna c am dat fru s a a liber temperamentului. Altul spune: Eu am greeala aceasta sau s cealalt , ns eu dispreuiesc cutare sau cutare greeal pe care o face a a t s a una dintre cunotinele mele. Domnul nu ne-a dat o list a m rimii s t a a p catelor, aanct s le putem socoti pe unele cu consecine mici si a s a t s spunem c ele produc o v t mare uoar , n timp ce altele sunt de a a aa s a o amploare mai mare si aduc mult v t mare. Un lan nu este mai a aa t puternic dect cea mai slab verig a sa. Noi putem s consider m a a a a c lanul este bun n ntregime, dar dac o verig este slab , lanul nu a t a a a t poate rezistent. Lucrareade biruina trebuie s e studiul ec rui [239] t a a suet care intr n mp ria lui Dumnezeu. Acel cuvnt ner bd tor, a a at a a care se a pe buzele tale, trebuie s r mn nerostit. Trebuie s a a a a a ndep rtezi gndul c nu este bine apreciat caracterul t u, deoarece a a a acesta sl bete inuena ta si are ca efect sigur o slab apreciere din a s t a partea altora. Tu ar trebui s biruieti ideea c eti un martir si s a s a s a ceri mplinirea f g duinei lui Hristos, care spune: Harul Meu i a a t t este de ajuns. 2 Cor. 12:9. (RH, Aug.l, 1893). 7. Osea 6:3. Corpurile noastre sunt formate din ceea ce mnc m, si prin a folosirea mnc rii hr nitoare, noi avem snge bun, muchi tari si s a a s a n tate viguroas . Tot aa n natura noastr spiritual , suntem formai a a s a a t din ceea ce gndim. Dac primim leciile pe care ni le-a dat Hrisa t tos si le practic m punnd n viaa aceste instruciuni, noi mnc m a t t a

232

Gnduri despre cartea Apocalipsei

atunci carnea si bem sngele Mntuitorului nostru si devenim tot mai mult asemenea Lui n viaa si caracter. n modul acesta ajungem t s cunoatem c creterea este preg tit la fel ca dimineaa. Cum a s a s a a t anume? Cnd ncepe ziua, lumina crete si sporete, pn cnd ras s a zele ei ajung la plin tatea zilei. Acesta este modul n care trebuie s a a creasc lumina cretinului. Noi trebuie s cunoatem ast zi mai mult a s a s a despre Hristos dect am cunoscut ieri; trebuie s cretem n harul si a s cunotina Domnului si Mntuitorului nostru; trebuie s ne ncredem s t a mai mult n El, n ncerc ri si diculti, privind la El, ca autorul si a at des vritorul credinei noastre. n suferina si ispit , trebuie s ne a s t t a a d m seama c El privete cu nelegere la sl biciunile noastre; c a a s t a a El a fost un om al durerii si obinuit cu suferina, c a fost pedepsit s t a pentru nelegiuirile noastre si prin r nile Lui suntem t m duii. a a a t Hristos a promis c : Cel ce vine la Mine nu va izgonit. El a va auzi si va r spunde rug ciunilor noastre, si credina i nsuete a a t s s s bogatele promisiuni ale lui Dumnezeu, creznd c ele sunt pentru a [240] noi. Cnd accept m promisiunile Iui Dumnezeu, cretem mai mult a s n credina si descoperim Cuvntul lui Dumnezeu mplinindu-se t aa cum a spus El. Putem simi sl biciunea si nevrednicia noastr s t a a si astfel s realiz m dependena de Dumnezeu. Fiecare dintre noi a a t poate avea o bogat experiena n lucrurile lui Dumnezeu, dac vom a t a p r si denitiv p catul si ne vom preda pe noi nine lui Dumnezeu. aa a s O, cum putem s p str m necur ia n suet cnd Hristos a murit a a a at pentru ca noi s putem deveni p rtai ai naturii divine si s sc p m a a s a a a de corupia care este n lume prin poft ? Trebuie s m snii prin t a a tt adev r si aceast snire nu este o lucrare de moment, ci lucrarea a a t unei viei ntregi. Noi toi trebuie s nv am s ne sprijinim pe t t a at a Isus, pentru c va veni timpul cnd vom mpr stiai si nu ne vom a a t putea sprijini unul pe altul. Hristos este gata s ne dea ajutorul de a care avem nevoie. Biblia este plin de comori preioase, ns noi a t a trebuie s s p m dup ele, aa cum a f cut omul care a cump rat a a a a s a a arina cu comoara ascuns . n felul acesta vom nva ce nseamn t a at a s ai credina vie. Muli i sl besc mintea prin citirea povetilor a t t s a s si romanelor, si-i pierd gustul pentru Cuvntul lui Dumnezeu. Ei s devin mb tai mental si nu vor n stare s priveasc la problemele a t a a importante ale vieii ntr-o lumin corect , pn cnd nu renuna t a a a t la acest obicei. Cercetai Scripturile, si cunoatei ce este adev rul. t s t a Sprijinii-v pe Dumnezeu, experimentai ce nseamn credina vie t a t a t

Apocalipsa 18

233

si tr ii prin ecare cuvnt care iese din gura Domnului. (RH, Apr. at [241] 14, 1891).

Capitolul 33 ntruparea Fiului lui Dumnezeu


A.Pe p mnt Isus a fost Dumnezeu si om. a 1. Isus ca Dumnezeu Una dintre clauzele leg mntului dintre Tat l si Fiul n privina a a t ntrup rii, a fost nu pot face nimic de la Mine nsumi Ioan 5:30. a Dac Hristos ar i fost nelat prin ispitele diavolului si Si-ar a s exercitat puterea supranatural pentru a iei din dicultate, El ar a s rupt leg mntul f cut cu Tat l, de a un reprezentant al omenirii. a a a A fost o misiune dicil pentru Prinul vieii s aduc la ndeplia t t a a nire planul f cut pentru salvarea omului, prin mbr carca divinitii a a at Sale n omenesc. El primise slav n curile cereti si era familiarizat a t s cu puterea absolut . Era tot att de dicil pentru El s p streze nivea a a lul umanit ii cum este dicil pentru oameni s se ridice deasupra at a nivelului sc zut al naturii lor dec zute si s e p rtai ai naturii dia a a a s vine. Hristos a fost supus la ncerc rile cele mai grele, avnd nevoie a de t ria tuturor facultilor Sale, pentru a rezista nclinaiei de a-Si a at t folosi puterea n timpul primejdiei, pentru a Se salva singur si a triumfa asupra puterilor prinului ntunericului. Satana a demonstrat t c el cunoate punctele slabe ale inimii omeneti si si-a folosit toat a s s a puterea pentru a prota de sl biciunea umanitii pe care Hristos a a at luat-o asupra Sa, cu scopul de a birui ispitele n locul omului. (RH, April. 1, 1875). Cnd Hristos a venit pe p mnt, El nu a schimbat divinitatea a cu umanitatea, ci a unit natura uman cu natura Sa divina. a Hristos a avut dou naturi: natura omului si natura lui Dumnea [242] zeu. n El, divinitatea si umanitatea au fost mbinatei, prin p s s a trarea ec rei naturi distincte, El a oferit lumii o reprezentare a a caracterului lui Dumnezeu si a caracterului unui om perfect. (GC Bul. Dec. 30,1899). 234

ntruparea Fiului lui Dumnezeu

235

n Hristos au fost unite divinul si umanul, Creatorul si creatura. Natura lui Dumnezeu, a c rei lege a fost c lcat , si natura lui Adam a a a c lc torul ei, s-au ntlnit n Isus, Fiul lui Dumnezeu si Fiul omului. a a Si, pl tind preul r scump r rii cu propriul S u snge, ntmpinnd si a t a aa a biruind ispitele n numele omului, lund asupra Sa ruinea, vinovia s at si povara p catului, El, Cel f r de p cat, a devenit Avocatul si a aa a Mijlocitorul omului. Ce asigurare este aceasta pentru suetul ispitit si ncercat, ce asigurare pentru universul martor, c Hristos va un a Mare Preot milostiv si credincios. (7BC, 926). Cele dou naturi au fost una, strnse si inseparabile, dei a s ecare are o individualitate distinct . a Dar, dei slava divin a lui Hristos a fost acoperit pentru un s a a timp si eclipsat prin acceptarea umanit ii, totui El nu a ncetat a at s s e Dumnezeu, atunci cnd a devenit om. Umanitatea nu a luat a locul divinitii si nici divinitatea locul umanitii. Aceasta este taina at at evlaviei. Umanitatea si divinitatea au fost n Hristos una, strnse si inseparabile si totui, ele au o individualitate distinct . Dei Hristos s a s s-a umilit pe Sine pentru a deveni om, dumnezeirea era totui pros prietatea Sa. Divinitatea Sa nu putea pierdut atta timp ct El a a r mas credincios si drept loialitii Sale... a at Au existat ocazii cnd Isus a stat ca Fiu al lui Dumnezeu, n timp ce purta trupul omenesc. Divinitatea a str b tut prin umanitate si a a a fost v zut de preoii batjocoritori si de conduc tori. A fost ea a a t a recunoscut ? Unii au recunoscut c El era Hristosul, dar cea mai a a mare parte a celor care, n aceste ocazii speciale au fost obligai s -L t a vad ca Fiu al lui Dumnezeu, au refuzat s -L primeasc . Orbirea lor a a a [243] corespundea cu hot rrea de a rezista convingerii. a Cnd s-a dat pe faa slava care locuia n Hrislos, aceasta era prea t puternic ca s -I poat ascunde pe deplin puritatea si perfeciunea. a a a t C rturarii si fariseii nu L-au recunoscut, dar dum nia si ura lor a s a a fost dejucat de maiestatea Sa descoperit . Adev rul, aa cum a a a s era ascuns de v lul umilinei, vorbea ec rei inimi cu dovezi de a t a net g duit. Aceasta a condus la cuvintele lui Hristos: Stii cine a a t sunt Eu. Oamenii si demonii erau constrni s m rturiseasc , s a a a datorit manifest rii slavei Sale, c . Adev rat, acesta este Fiul lui a a a a

236

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Dumnezeu. Astfel, Dumnezeu a fost descoperii; astfel Hristos a fost gloricat. (5BC. 1129). A fost schimbat natura omeneasc a Fiului Mariei n natura a a divin a Fiului Iui Dumnezeu? Nu; cele dou naturi au fost amestea a cate tainic ntr-o singur Persoan , Omul Isus Hristos, n El locuiete a a s trupete toat plin tatea dumnezeirii. Cnd Hristos a fost crucicat, s a a a murit natura Sa uman . Divinitatea nu puica c dea si muri; aceasta a a era imposibil. Hristos, Cel f r de p cat, va salva ecare u si ic aa a a a lui Adam, care accept mntuirea ce li se ofer , consimind s a a t a devin copii ai lui Dumnezeu. Mntuitorul a r scump rat neamul a a a c zut cu propriul S u snge. a a Aceasta este marca tain , o tain care nu va neleas pe deplin, a a t a n toate am nuntele ei, pn va avea Ioc prosl virea celor mntuii. a a a t Atunci va neleas puterea, m reia si eciena darului lui Dumt a a t t nezeu pentru om. Dar vr jmaul este hot rt s compromit aa de a s a a a s mult acest dar nct el s devin f r valoare. (5BC 1113). a a aa R mnerea n leg mntul cu clauza de la Mine nsumi nu pot a a face nimic, a fost cea mai sever disciplin . a a S in slava Sa acoperit , ca u al neamului dec zut, a fost cea at a a a mai sever disciplin la care s-a putut supune pe Sine Prinul vieii. a a t t Astfel, El Si-a m surat puterea cu Satana. Cel care a fost izgonit din a cer s-a luptat cu disperare pentru biruina asupra Aceluia pe care t era invidios nc din curile cereti. Ce b t lie a fost aceasta! Nici o a t s aa [244] limb nu este capabil s o descrie. Dar n viitor ea va neleas de a a a t a cei care au biruit prin sngele Mielului si cuvntul m rturisirii lor. a (5BC, 1081-1082). 2. Isus ca om Apostolul ne ndreapt atenia de la noi nine la Autorul mna t s tuirii noastre. El prezint naintea noastr cele dou naturi ale Sale, a a a divin si uman . Iat descrierea celei divine:El, m car c avea a a a a a chipul lui Dumnezeu, totui n-a crezul ca un lucru de apucat s e s a deopotriv cu Dumnezeu. (Filipeni 2:6). El, care este oglindirea a slavei Lui si ntip rirea Fiinei Lui... (Evrei 1:3). a t

ntruparea Fiului lui Dumnezeu

237

Acum, a celei umane: La nf iare a fost g sit ca un om, Sat s a a smerit si S-a f cut ascult tor pn la moarte, si nc moarte de a a a a cruce. (Filipeni 2:8). De bun voie si-a asumat natura omeneasc . a a A fost propria Lui voina si propriul Lui consimamnt. El a mbr cat t t a divinitatea Sa cu umanitatea. A fost tot timpul Dumnezeu, dar nu s-a manifestat ca Dumnezeu. El a acoperit manifest rile divinitii a at care avea la dispoziia Sa omagiul si provoca admiraia universului t t lui Dumnezeu. El era Dumnezeu, ct timp a fost pe p mnt, dar s-a a dezbr cat pe Sine nsui de chipul lui Dumnezeu, si, n locul lui, a s a luat chipul si nf iarea unui om. El a umblat pe p mnt ca un at s a om. De dragul nostru, a devenit s rac, pentru ca noi, prin s r cia a aa Sa, s putem deveni bogai. El a pus deoparte slava si maiestatea a t Sa. El era Dumnezeu, dar a refuzat pentru un timp slava chipului lui Dumnezeu. Dei a umblat printre oameni n s r cie, mp rind s aa at binecuvnt rile Sale oriunde mergea, la cuvntul S u legiuni de a a ngeri ar nconjurat pe conduc torul lor si I-ar adus omagiu. Dar a El a umblat pe p mnt necunoscut si nem rturisit de creaturile Sale, a a cu cteva excepii doar. Atmosfera era poluat de p cat si blestem n t a a locul imnurilor de mulumire, iar partea Sa, s r cia si umilina. Cnd t aa t El a trecut ncoace si ncolo, n misiunea Sa plin de mil pentru a a a uura pe bolnavi, pentru a ncuraja pe cei ab tui, cteodat , o voce s a t a solitar l numea binecuvntat, ns cea mai marc dintre naiuni a a a t [245] trecut pe lng El cu desconsiderare. a Punei aceasta n contrast cu bogiile slavei, cu abundenta laudei t at ieit de pe buzele nemuritoare, cu milioanele de voci puternice din s a universul lui Dumnezeu, n cntece de adorare. Dar El s-a umilit pe Sine si-a luat natura muritoare a omului asupra Sa. Ca membru al familiei omeneti, a fost muritor, dar ca Dumnezeu, El era izvorul s vieii pentru lume. El ar putut, n persoana Sa divin , s se opun t a a a oricnd morii si s refuze s se aeze sub st pnirea ei; dar El, n t a a s a mod voluntar, Si-a dat viaa, pentru ca astfel s poat da viaa si t a a t s aduc la lumin nemurirea. A purtat p catele lumii si a ndurat a a a a pedeapsa care ap sa ca un munte asupra suetului s u divin. Si-a dat a a viaa ca jertfa pentru ca omul s aib sansa de a nu muri venic. El a t a a s murit, nu pentru c a fost obligat s moara, ci din propria Sa alegere. a a Aceasta a fost umilina. Toat bog ia cerului a fost rev rsat n t a at a a acest unic dar, pentru salvarea omului dec zut. El a adus n natura a

238

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Sa omeneasc toate energiile d t toare de viaa, de care inele a aa t t omeneti au nevoie si trebuie s le primeasc . s a a Minunat mbinare a omului cu Dumnezeu! El ar putut s i a a s ajute natura Sa omeneasc , pentru a se mpotrivi sl biciunilor prin a a rev rsarea vitalitii si vigorii nepieritoare din natura Sa divin . Dar a at a El S-a umilit pe Sine n natura omeneasc . A f cut aceasta ca s se a a a mplineasc Scriptura si planul a fost acceptat de Fiul lui Dumnezeu, a care cunotea toi paii pe care trebuie s -i fac n umilirea Sa, care s t s a a stia c trebuie s coboare ca s fac isp sire pentru p catele unei a a a a a a lumi condamnate, disperate. Ce umilina a fost aceasta! ngerii erau t uimii. Limba nu o poate descrie niciodat ; imaginaia nu o poate t a t cuprinde. Cuvntul venic a consimit s devin carne! Dumnezeu s t a a a devenit om! A fost o umilina minunat . Dar El a p sit chiar mai t a a jos... Lund aceasta n considerare, pot oamenii s aib o inm n la a a a are de sine? Cnd ei urm resc viaa, suferinele si umilina lui t a t t t Hristos, pot s -i ridice frunile mndre, ca si cum n-ar avut de as t purtat nici o durere, nici o ruine si nici o umilina? Eu spun urmais t s [246] lor lui Hristos: privii spre Calvar si roii din cauza ideilor voastre, t st care vi se par importante. Toat aceast umilina a Majestii cerului a a t at a fost pentru omul vinovat si condamnat. El S-a cobort tot mai jos si mai jos n umilina Sa pn cnd n-au r mas adncimi mai t a a mari pe care El s le poat atinge, cu scopul de a ridica pe om din a a pervertirea sa moral . Toate acestea au fost pentru voi, care facei a t eforturi pentru supremaie, luptnd pentru lauda omeneasc , pentru t a n larea omeneasc ; voi care v temei c nu vei primi toat cinstea, at a a t a t a acel respect din partea oamenilor, care credei c vi se cuvine. Este t a aceasta asemenea lui Hristos? Facei ca n voi s e gndul care a fost si n Isus Hristos. El a t a murit pentru a face o isp sire si a deveni un exemplu pentru oricine a dorete s e urmaul S u. Va intra egoismul n inimile voastre? Si s a s a pot cei care nu L-au aezat pe Isus naintea lor ca exemplu s preas a m reasc meritele voastre? Nu avei nimic, dac nu vine prin Isus a a t a Hristos. Poate s e n lat mndria dup ce ai v zut divinitatea a at a a t a desbr cndu-se pe Sine si apoi, ca om, umilindu-se ntr-att nct a n-a mai existat nici o adncime la care El s poat cobor? Uimii-v a a t a ceruri si minunai-v voi locuitori ai p mntului de o aa r splat t a a s a a dat Domnului nostru. Ce dispre! Ce r utate! Ce formalitate! Ce a t a

ntruparea Fiului lui Dumnezeu

239

mndrie! Ce eforturi f cute pentru a n la omul si a glorica eul, n a at timp ce Domnul slavei S-a umilit pe Sine, a suferit si a murit de o moarte ruinoas , pe cruce, n locul nostru. s a (RH, May 5, 1887; 5BC 1126-1128). Doar Hristos a fost n stare s reprezinte Dumnezeirea. El, care a se aa n prezena Tat lui de la nceput, care era imaginea exact a t a a Dumnezeului invizibil, era singurul n stare s ndeplineasc aceast a a a lucrare. Nici o descriere verbal nu-L putea descoperi pe Dumnezeu a lumii. Printr-o viaa de snenie, o viaa de ncredere des vrit si t t t a s a supunere faa de voina lui Dumnezeu, o aa viaa de umilina de la t t s t t care cel mai nalt seram din ceruri ar dat napoi, Dumnezeu nsui s trebuia descoperit omenirii. Cu scopul de a face aceasta. Mntuitorul nostru ambr cat divinitatea Sa cu omenescul. El a folosit facultile a at omeneti pentru c doar prin adoptarea acestora S-a putut face neles s a t de omenire. A dezv luit caracterul lui Dumnezeu n trupul omenesc, [247] a pe care Dumnezeu L-a preg tit pentru El. A binecuvntat lumea, a tr ind viaa lui Dumnezeu n trup omenesc, ar tnd astfel c avea a t a a puterea s uneasc umanitatea cu divinitatea. (7BC 924). a a Ascultarea lui Hristos nu a fost dinspre Dumnezeu spre Dumnezeu, ci dinspre omul Isus spre Dumnezeu. Biruina si ascultarea lui Hristos este aceea a unei adev rate t a ine omeneti. n concluziile noastre, noi facem multe greeli din t s s cauza vederilor noastre eronate despre natura omeneasc a Domnului a nostru. Cnd noi atribuim naturii Sale omeneti o putere care nu este s disponibil omului, n conictele lui cu Satana, distrugem deplina a Sa umanitate. Harul si puterea.Sa o d tuturor celor ce-L primesc pe a El prin credina. t Ascultarea lui Hristos faa de Tat l S u a fost aceeai ascultare t a a s care este cerut omului. Omul nu poate birui ispitele Satanei f r a aa puterea divin , combinat cu mijloacele sale. Tot aa, Isus nu a venit a a s n lumea noastr pentru a da ascultarea unui Dumnezeu mai mic a faa de unul mai mare, ci, ca un om pentru a asculta Legea sfnt a t a lui Dumnezeu, si, n felul acesta. El este exemplul nostru. Domnul Isus a venit n lumea noastr nu pentru a descoperi ce poate face un a Dumnezeu, ci pentru a descoperi ce poate face un om prin credina t n puterea lui Dumnezeu de a ajuta n orice mprejurare. Omul, prin

240

Gnduri despre cartea Apocalipsei

credina, trebuie s e p rta al naturii divine, si s biruiasc orice t a a s a a ispit cu care este asediat. a Domnul cere acum ca orice u si ic a lui Adam, prin credina a t n Isus Hristos, s -I serveasc n natura omeneasc , pe care o avem a a a n prezent. Domnul Isus a f cut o punte peste pr pastia f cut de a a a a p cat. El a legat p mntul cu cerul si omul nit cu Dumnezeul innit. a a Isus, Mntuitorul lumii, a putut s in poruncile lui Dumnezeu doar at a n acelai mod n care le poate p zi omenirea. (7BC 929). s a [248] Noi nu trebuie s consider m ascultarea lui Hristos prin ea a a ns si ca ceva pentru care a fost adaptat special datorit naturii Sale a a divine; pentru c El a stat naintea lui Dumnezeu, ca reprezentant a al omului si a fost ispitit, ca substituentul si garania omului. Dac t a Hristos ar avut o putere care nu este si privilegiul omului, Satana ar protat din plin de acest lucru. Dar lucrarea lui Hristos a fost aceea de a lua de la Satana controlul asupra omului, si el aputut face aceasta doar ntr-un mod direct. El a venit ca un om, pentru a ispitit ca un om, dovedind ascultarea unui om. Hristos a dat ascultare lui Dumnezeu si a biruit, dup cum si omenirea trebuie s biruiasc . a a a Noi suntem condui la concluzii greite, din cauza vederilor eronate s s despre natura Domnului nostru. A atribui naturii Sale o putere pe care omul nu are posibilitatea de a o avea, n conictele lui cu Satana, nseamn distrugerea umanitii Lui. Ascultarea lui Hristos de Tat l a at a S u a fost aceeai ascultare care se cere omului. Omul nu poate birui a s ispitele Satanei dect dac puterea divin lucreaz prin omenesc. a a a Domnul Isus a venit n lumea noastr nu pentru a descoperi ce poate a face Dumnezeu n propria Sa Persoan divin , ci a descoperi ce a a poate face El prin omenesc. Prin credina, omul trebuie s e un t a p rta al naturii divine si s biruie orice ispit cu care este asaltat. a s a a Maiestatea cerului este Cel care a devenit om, care S-a umilit pe Sine n natura noastr omeneasc ; El a fost Cel ispitit n pustie si a a Cel care a ndurat opoziia p c toilor mpotriva Sa. (ST, April 10, t a a s 1893). Minunile lui Hristos au fost lucrarea ngerilor sni, realizate t prin Duhul Sfnt. ngerii lui Dumnezeu se deplaseaz continuu de la p mnt la a a cer si de la cer spre p mnt. Minunile lui Hristos pentru nenorocii a t

ntruparea Fiului lui Dumnezeu

241

si suferinzi au fost lucrate de puterea lui Dumnezeu prin intermediul ngerilor. Si prin Hristos, prin intermediul mesagerilor S i cereti, a s vine orice binecuvntare de la Dumnezeu pentru noi. Lund asupra Sa natura uman , Mntuitorul nostru a unit interesele Sale cu acelea a ale icelor si ilor c zui ai lui Adam, n timp ce, prin divinitatea Sa, [249] a t a apucat tronul lui Dumnezeu. Astfel, Hristos este mijlocul de comunicare dintre oameni si Dumnezeu si dintre Dumnezeu si oameni. (DA 143). Pn acum am v zut c : a a a 1. Isus a unit pe Dumnezeu si om n El nsui. s 2. Pe p mnt El a fost tot timpul Dumnezeu, dar nu S-a maa nifestat ca Dumnezeu. 3.Dei divinitatea Sa si natura omeneasc au fost strns s a unite, ecare avea o individualitate distinct . a 4. n Isus s-au ntlnit natura lui Dumnezeu, a c rui lege a a fost c lcat , si natura lui Adam, c lc torul ei. (7BC 926). a a a a 5. Isus a fost sub leg mntul de a tr i natura omeneasc . a a a Dac Hristos era nelat prin ispitele Satanei si Si-ar exera s citat puterile Sale pentru a sc pa din ncercare. El ar rupt lea g mntul f cut cu Tat l, acela de a un nlocuitor n numele a a a rasei umane. (RH. April 1, 1875). 6. Desigur c puterea Sa de a tr i o viaa sfnt , f r de p a a t a a a a cat, nu a fost n natura noastr sau n natura lui Adam dup c a a a dere, deoarece acest lucru ar fost imposibil. Scriptura spune c orice cauz determin efecte specice. Aceasta este una dina a a tre primele legi descoperite n Scriptur (Genesa 1). a B. Cteva principii fundamentale ale planului de mntuire Legea eredit ii at Ce este n scut din carne, este carne, si ce este n scut din a a Duh, este duh. Ioan 3:6. n naterea din nou, Duhul Sfnt nu realizeaz o natur s a a f r de p cat, dintr-o natur p c toas . Aceasta este imposia a a a a a a bil. Carnea nate carne. Carnea p c toas nate carne p c s a a a s a a toas .Dar un om n scut din nou prin Duhul Sfnt condamn a a a carnea p c toas si o face prin Spirit: carnea r mne carne, a a a a [250] spiritul r mne spirit. (Romani 8:3-4.13). a

242

Gnduri despre cartea Apocalipsei

C aceste legi ale eredit ii au de-a face cu ispitele lui Hrisa at tos, este prezentat clar de Luca si Matei: 1. Isus este botezat. 2. Arborele genealogic al lui Isus prin MariaIsus este a 77-a generaie (Luca 3:21-4:13). t 3. Arborele genealogic al lui Isus prin Iosif arat c Isus, a a prin motenire, are drept Ia tronul lui David (Matei 1). s Arborele genealogic din Luca are o relaie direct cu scena t a ispitirii lui Isus, altfel niruirea nu are rost. Aceasta este ceea s ce arat Ellen G.White. a Ca orice copil al lui Adam, El a acceptat rezultatele lucr rii a marii legi a eredit ii. Rezultatele acesteia sunt ar tate n istoria at a str moilor lui p mnteti. El a venit cu o astfel de ereditate pentru a s a s a p rta la durerile si ispitele noastre si pentru a ne da exemplul a s unei viei f r de p cat. (DA 49). t aa a Dou voine n om a t Apostolul Pavel ne spune c exist dou voine n om: voa a a t ina c rnii si voina gndurilor. Termenul grec este mult mai t a t expresivvoinele (plural) c rnii si voinele gndurilor. Efeseni t a t 2:3. Carnea ns si nu poate p c tui, a a a Carnea ns si nu poate p c tui mpotriva lui Dumnezeu. (HP a a a 198). Un om poate ispitit prin pofta sa trupeasc , dar dac pofta a a [251] c rnii nu este impregnat de voina gndurilor, nu este p cat. a a t a (Iacov 1:13-15). Exist un dualism n om. Carnea poftete mpoa s triva spiritului, si spiritul mpotriva c rnii. Galateni 5:17. Isus a a avut un trup degenerat de p cat, totui, ca persoan uman a s a a El era cu des vrire f r p cat. Apostolul spune: Orice p a s a a a a cat pe care-l face omul este un p cat s vrit afar din trup. 1 a a s a Cor.6:18. P catul este o problem a minii. Legea este spiritua a t al . (Rom.7:14). a

ntruparea Fiului lui Dumnezeu

243

Cur irea contiinei at s t Scopul preoiei lui Hristos este cur irea contiinei de p cat t at s t a (faptele moarte, Evrei 9:13-14),n aa fel nct, n cele din urm , s a omul s nu mai aib contiena p catului (Evrei 10:2); sau n a a s t a cuvintele spiritului profeiei, a restaura mintea originar , f r t a a a de p cat. a Isus a devenit om ca s poat mijloci ntre om si Dumnezeu. a a El a mbr cat divinitatea Sa n omenesc, s-a asociat cu rasa uman a a pentru ca braul S u omenesc s poat cuprinde omenirea si braul t a a a t s u divin tronul dumnezeiesc. Si aceasta, pentru a putea restabili a n om mintea originar , pe care el a pierdut-o n Eden prin ispita a ademenitoare a Satanei, pentru ca omul s poat realiza c este a a a spre binele lui prezent si venic s asculte cerinele lui Dumnezeu. s a t Neascultarea nu este n concordana cu natura pe care Dumnezeu a t dat-o omului n Eden. (7BC 926; ST, Oct. 14, 1897). Natura omeneasc a lui Hristos si legile eredit ii a at Pentru Fiul lui Dumnezeu ar fost o umilina aproape f r t aa margini ca s ia natura omului, chiar si atunci cnd Adam se aa a inocent n Eden. Dar Isus a luat corp omenesc, atunci cnd rasa uman fusese sl bit de patru mii de ani de p cat. Ca oricare copil a a a a al lui Adam, El a primit urm rile lucr rii marii legi a eredit ii. a a at Care erau urm rile acestea, se poate vedea n istoria str moilor S i a a s a p mnteti. El a venit cu o ereditate ca aceasta ca s mpart cu noi [252] a s a a grijile si ispitele si s ne dea pilda unei viei lipsite de p cat. a t a n cer, Satana urse pe Hristos pentru poziia Sa la tronul lui t Dumnezeu. L-a urt si mai mult atunci cnd el nsui a fost nl turat. s a A urt pe Acela care Se legase s r scumpere pe p c toi. Cu toate a a a a s acestea, n lumea n care Satana pretindea st pnirea, Dumnezeu a a ng duit Fiului S u s vin ca un prunc slab, supus sl biciunii a a a a a omeneti. El I-a ng duit s dea piept cu primejdiile vieii, la fel ca s a a t oricare suet omenesc, s duc lupta vieii, aa cum trebuie s o a a t s a duc oricare vl star omenesc, cu riscul de a da gre si a pierde viaa a a s t venic . s a Inima tat lui p mntesc vegheaz asupra ului s u. El privete a a a a s la faa copilaului si tremur la gndul primejdiei vieii. El dorete t s a t s

244

Gnduri despre cartea Apocalipsei

din toat inima s fereasc scumpa lui odrasl de puterea lui Satana, a a a a s -1 in departe de ispit si lupt . Pentru a nfrunta o lupt si mai a t a a a a nverunat si un risc mult mai nfricoator, Dumnezeu a dat pe s a s singurul S u Fiu n scut, ca n felul acesta c rarea vieii s poat a a a t a a sigur pentru copilaii notri. Aici este iubirea! Minuneaz -te cerule a s s a si r mi ncremenit p mntule! (DA 49). a a Adam a fost avantajat faa de Hristos prin faptul c nici unul t a din efectele p catului nu erau asupra lui, atunci cnd a fost asaltat a de ispititor. El a stat n puterea b rb iei lui des vrite, posednd a at a s vigoarea deplin a trupului si a minii. El era nconjurat de slava a t Edenului si era ntr-o comuniune zilnic cu inele cereti. Nu tot a t s aa era cu Isus atunci cnd a intrat n pustie pentru a se lupta cu s Satana. Timp de patru mii de ani, omenirea a pierdut din puterea psihic , din t ria mental si din valoarea moral ; si Hristos a luat a a a a asupra Lui inrmitile si degenerarea omenirii. Numai aa a putut at s El s -1 salveze pe om din cele mai mari adncimi ale degrad rii. a a (ST,Dec.3, 1902). Isus a fost ispitit prin sl biciunile naturii omeneti. a s Isus a venit n lume ca ina omeneasc , pentru a se familiariza t a [253] cu inele omeneti si a se apropia de ele n nevoile lor. El a fost t s n scut ca un copila n Betleem. A crescut la fel cum cresc ali a s t copii. Si de la tineree c tre maturitate, n timpul ntregii Sale viei t a t p mnteti, El a fost asaltat de ispitele cele mai crude ale Satanei. a s Adam a fost ispitit de vr jma si a c zut. N-a fost un p cat mic a s a a cel ce i-a pricinuit c derea deoarece Dumnezeu 1-a f cut sfnt si a a neprih nit dup Chipul S u. El era la fel de nevinovat ca ngerii a a a dinaintea tronului. n el nu exista nici un principiu corupt, nici o tendina spre r u. Dar cnd Hristos a venit s ntmpine ispitele t a a Satanei, El a purtat un trup degenerat de p cat. n pustie, sl bit a a zic, dup un post de patruzeci de zile, El Si-a ntlnit adversarul. a Demnitatea Sa a fost pus la ncercare, autoritatea Sa discutat si a a devotamentul faa de Tat l S u atacat de dumanul dec zut. (ST, t a a s a Oct. 7, 1900). n propria noastr putere este cu neputina s aducem la t cere a t a a preteniile rii noastre dec zute. Pe calea aceasta, Satana va aduce t a ispitele asupra noastr . Hristos stie c vr jmaul va veni la orice a a a s

ntruparea Fiului lui Dumnezeu

245

ina omeneasc , c utnd s prote de sl biciunile motenite si s t a a a a s a ademeneasc prin minciunile si viclenia lui pe toi aceia care nu sia t au pus ncrederea n Dumnezeu. Mergnd pe drumul pe care trebuie s mearg omul, Domnul a preg tit calea ca s biruim. Nu este voia a a a a Lui ca noi s m dezavantajai n lupta cu Satana. El nu vrea s m a t a intimidai sau descurajai de atacurile sarpelui, ndr znii, zice El, t t a t Eu am biruit lumea. Ioan 16:33. Acela care se lupt mpotriva puterii apetitului, s priveasc la a a a Mntuitorul n pustia ispitei. S -L vad n agonie pe cruce, cnd a a a strigat: Mi-e sete. El a suportat tot ce am putea avea noi de suportat. Biruina Lui este biruina noastr . (DA 122-123). t t a C.Pe p mnt Isus a luat natura si condiia omului a t Dei El nu avea nici o pat de p cat n caracterul S u, totui a s a a a s consimit s lege natura noastr omeneasc dec zut cu divinitatea t a a a a a Sa. Prin luarea umanit ii, El a onorat-o. Lund natura noastr deat a c zut , a ar tat ce poate deveni aceasta prin acceptarea m surilor [254] a a a a ample pe care le-a luat pentru ea si prin p rt sie cu natura divin . a a a (7BC 453; QD 657). n Hristos au fost unite umanul cu divinul. Misiunea Sa a fost de a mp ca pe Dumnezeu cu omul si pe om cu Dumnezeu. Lucrarea a Sa a fost de a uni nitul cu Innitul. Acesta a fost singurul mod prin care omul dec zut putea n lat, prin meritele sngelui lui a at Hristos, pentru a p rtai de natur divin . Lund natura omeneasc , a s a a a Hristos a fost preg tit s neleag natura problemelor omeneti si a a t a s toate ispitele cu care el este asaltat. ngerii, care erau ne familiarizai t cu p catul, nu puteau s simpatizeze cu omul, n ncerc rile lui a a a personale. nainte ca Hristos s p r seasc cerul si s vin n lume pentru a a aa a a a muri, a fost mai nalt dect oricare dintre ngeri. El era maiestuos si ncnt tor. Dar cnd Si-a nceput lucrarea, a fost doar cu puin mai a t nalt dect n limea medie a oamenilor care tr iau atunci pe p mnt. at a a Dac ar venit printre oameni cu nobleea Sa, condiia Sa cereasc , a t t a nfiarea Lui exterioar ar atras suetele oamenilor spre El si ar at s a fost primit f r exercitarea credinei. aa t Era n planul lui Dumnezeu ca Hristos s poat lua asupra Sa a a condiia si natura omului dec zut, ca s poat des vrit prin t a a a a s

246

Gnduri despre cartea Apocalipsei

suferina si El nsui s ndure ispitele puternice si crude ale lui t s a Satana, pentru a putea cunoate cum s ajute celor ce vor ispitii. s a t Credina oamenilor n Hristos ca Mesia nu a stat n dovezile vizibile t si n-au crezut n El datorit atraciilor Sale personale, ci datorit a t a tr s turilor de caracter descoperite n El, care niciodat n-au putut aa a g site n altcineva si nici nu vor . (2SP 39). a Ce iubire! Ce consimire uimitoare! mp ratul slavei a consimt a it s se umileasc pe Sine pentru omenirea dec zut ! A p sit pe t a a a a a urmele lui Adam. El avea s ia natura uman dec zut si s lupte cu a a a a a puternicul duman, care a triumfat asupra lui Adam. El urma s -l s a biruiasc pe Satana, si f cnd aa, avea s deschid calea pentru a a s a a mntuirea din blestemul c derii lui Adam a tuturor celor ce aveau s a a [255] cread n El. (RH 24-2-1874; 1BC 1085). a Isus, vorbind despre aceasta: ngerii s-au nchinat pn la p mnt naintea Domnului. Ei si-au a a oferit viaa lor. Isus le-a spus c prin moartea Sa El va salva pe muli, t a t dar c viaa unui nger nu putea pl ti datoria. Numai viaa Sa putea a t a t primit de Tat l ca pre de r scump rare pentru om. Domnul Isus a a t a a le-a spus de asemenea c vor avea si ei o parte de f cut, s e cu El a a a n diferite momente si s -L nt reasc . C El avea s mbrace rea a a a a a omeneasc dec zut si puterea Sa nu va atunci nici m car egal cu a a a a a a lor. C ei vor martori la umilirea Sa si la marile Sale suferine. a t Si c , atunci cnd vor vedea suferinele Lui si ura oamenilor contra a t Sa, ei vor micai de cea mai adnc emoie si, din iubire pentru s t a t El, vor dori s -L elibereze din mna ucigailor Lui, dar c nu trebuie a s a s intervin pentru a mpiedica ceva din cele ce vor vedea; c vor a a a avea partea lor la nvierea Sa; c planul mntuirii a fost ntocmit, iar a Tat l 1-a acceptat. (EW 150-151). a Satana, vorbind despre aceasta: Satana se bucura cu ngerii s i c a fost n stare, prin determia a narea c derii omului, s dea jos pe Fiul lui Dumnezeu din nalta Sa a a poziie. El spuse ngerilor s i c , atunci cnd Domnul Isus va lua t a a rea omului c zut, va putea s -L biruiasc si s mpiedice ndeplinirea a a a a planului de mntuire. (EW 152).

ntruparea Fiului lui Dumnezeu

247

Umilina lui Hristos t nvemntat n vemintele omenirii, Fiul lui Dumnezeu a cos s bort la nivelul celor pe care a dorit s -i salveze. n El nu se aa a viclenie sau vinov ie; El era sfnt si curat, din venicie; totui, a at s s luat asupra Sa natura noastr p c toas . mbr cnd divinitatea Sa cu a a a a a omenescul, pentru a se putea asocia cu omenirea c zut , El a c utat a a a s rectige pentru om ceea ce a pierdut Adam prin neascultare, a s pentru el nsui si pentru lume. n propriul S u caracter a dezv luit s a a [256] lumii caracterul lui Dumnezeu. (QD 656-657; 7ABC 452-453). Hristos spune: oile Mele aud vocea mea si M urmeaz departe a a de c ile ascunse ale p catului. Voi trebuie s lucrai la fel cum a a a a t lucrat Hristos. C utai ca n bun tate si iubire, s -r conducei pe a t a a t cei greii pe drumul cel bun. Aceasta va necesita mult r bdare, st a a tolerana si manifestarea constant a iubirii iert toare a lui Hristos. t a a Mila Mntuitorului trebuie s e manifestat zilnic. Trebuie s e a a a urmat exemplul l sat de El, El, care a luat asupra naturii Sale f r a aa de p cat natura noastr dec zut pentru a putea sti cum s -i ajute pe a a a a a cei care sunt ispitii. (MM 181) t Gndii-v la umilina lui Hristos. El a luat asupra Sa natura t a t omeneasc c zut , suferind , degradat si corupt prin p cat. El a a a a a a a a luat necazurile noastre, purtnd durerea si ruinea noastr . El a s a ndurat toate ispitele cu care este asaltat omul. El a unit omenirea cu divinitatea: un spirit divin a locuit ntr-un templu de carne. El s-a unit pe Sine nsui cu templul. Cuvntul s-a f cut trup si a locuit s a printre noi deoarece, f cnd aa, El S-a putut asocia cu ii si icele a s p c toase si ndurerate ale lui Adam. a a (YI, Dec.20,1900;4BC 1157). Isus a unit natura noastr ofensatoare cu natura Sa f r p cat. a a a a Dragostea pe care a manifestat-o Hristos nu poate neleas de t a omul muritor. Ea este un mister prea adnc pentru mintea omeneasc . a Hristos a unit, ntr-adev r, natura jignitoare a omului cu propria Sa a natur f r p cat, deoarece prin acest act de umilina El a putut n a aa a t stare s -Si reverse binecuvnt rile n folosul neamului pierdut. n a a felul acesta ne-a oferit posibilitatea s devenim p rtai ai naturii Sale. a a s F cndu-Se pe Sine o jertf pentru p cat, El a deschis o cale prin a a a

248

Gnduri despre cartea Apocalipsei

care inele omeneti pot f cute una cu El. S-a aezat n poziia t s a s t omului, devenind capabil s sufere. ntreaga Sa viaa p mnteasc a a t a a fost o preg tire pentru altar. a (RH, 17-7-1900). [257] n Hristos au fost unite divinitatea si umanitatea, Creatorul si creatura. Natura lui Dumnezeu, a c rui Lege a fost c lcat , si natura a a a lui Adam, c lc torul ei, se ntlnesc n Isus, Fiul lui Dumnezeu si a a Fiul omului. (7BC 926). D. Caracterul Iui Hristos n privina caracterului S u omenesc, Hristos a fost f r p cat. t a a a a Lund asupra Sa natura omului n codiia ei dec zut , Hristos nu t a a a participai nici n cea mai mic m sur la p catele ei. El a fost inta a a a a t inrmitilor si sl biciunilor cu care este impregnat omul, pentru a at a se mplini cuvintele spuse prin proorocul Isaia: El a luat asupra Lui neputinele noastre si a purtat boalele noastre. (Matei 8:17). El t a fost atins de sentimentul inrmit ilor noastre si a fost ispitit n at toate lucrurile, aa cum suntem noi. Totui, El nu a cunoscut p catul. s s a El era Mielul f r cusur si f r prihan (1 Petru 1:19). Dac Satana aa aa a a L-ar f cut pe Hristos s p c tuiasc n cel mai mic am nunt, el ar a a a a a a strivit capul Mntuitorului. Dar el n-a putut dect s -i striveasc a a c lciul. Dac ar fost strivit capul lui Hristos, ar pierit sperana a a t neamului omenesc. Mnia divin ar venit asupra Lui, aa cum a a s venit asupra lui Adam. Hristos si biserica ar r mas f r sperana. a aa t Noi nu ar trebui s avem nici un fel de ndoieli cu privire la a deplina des vrire a naturii omeneti a lui Hristos. Credina noastr a s s t a trebuie s e o credina inteligent , privind la Isus cu o ncredere a t a total , cu o credina deplin n Sacriciul S u isp sitor. Aceasta este a t a a a esenial pentru ca suetul s nu poat nv luit n ntuneric. Acest t a a a nlocuitor sfnt este n stare s mntuiasc n mod des vrit, pentru a a a s c El a prezentat universului uimit umilina perfect si complet din a t a a caracterul S u omenesc si ascultarea des vrit de toate cerinele a a s a t lui Dumnezeu. Puterea divin este aezat asupra omului pentru ca a s a el s poat deveni un p rta al naturii divine, sc pnd de corupia a a a s a t [258] care este n lume prin poft . a

ntruparea Fiului lui Dumnezeu

249

Acesta este motivul pentru care omul poc it si credincios poate a f cut neprih nirea lui Dumnezeu n Hristos. (1.SM 256). a a n mijlocul necuriei, Hristos Si-a p strat puritatea Sa. Satana at a n-a putut s o p teze sau s o corup . Caracterul S u a descoperit o a a a a a total vr jm sie faa de p cat. Snenia Lui era aceea care strnea a a a t a t mpotriva Sa toat mnia lumii; deoarece prin viaa Sa des vrit El a t a s a a aruncat asupra lumii un repro continuu si a f cut vizibil contrastul s a dintre nelegiuire si curieneprih nirea f r pat a Unuia care n-a at a aa a cunoscut nici un p cat. (5BC 1142). a Cu braul S u omenesc, Hristos a cuprins neamul omenesc, n t a timp ce, cu braul S u divin, a prins tronul Celui f r de sfrit, unind t a aa s pe omul m rginit cu Dumnezeul nem rginit. El a f cut pod peste a a a pr pastia f cut de p cat si a legat p mntul cu cerul. n natura Sa a a a a a omeneasc , El a p strat puritatea caracterului S u divin. a a a Isus Hristos este exemplul nostru n toate lucrurile. El a nceput viaa, a trecut prin experienele ei si a ncheiat-o cu o voina omet t t neasc snit . A fost ispitit n toate lucrurile cum suntem si noi, si a t a totui, deoarece voina Sa era supus si snit , El n-a fost niciodat s t a t a a nclinat, nici n cea mai mic m sur , c tre s vrirea r ului, sau a a a a a s a spre manifestarea r zvr tirii mpotriva lui Dumnezeu. (ST. Oct. 29. a a 1894). Isus, venind s locuiasc printre oameni, n-a primit nici o pna a g rire. (DA 266). a Fii atent, deosebit de atent, la felul n care studiezi natura omeneasc a lui Hristos. S nu-L prezini naintea oamenilor ca un om a a t cu nclinaii spre p cat. El este cel de-al doilea Adam. Primul Adam t a a fost creat o ina curat , f r de p cat, f r vreo mnjitur a p cat a aa a aa a a tului asupra lui; el a fost creat dup chipul lui Dumnezeu. El putea a s cad , si a c zut prin neascultare. Datorit p catului, urmaii lui au a a a a a s fost n scui cu nclinaii inerente spre neascultare. Dar Isus Hristos a a t t fost singurul Fiu n scut al lui Dumnezeu. El a luat asupra Sa natura a omeneasc si a fost ispitit n toate lucrurile, cum este ispitit natura a a omeneasc . El ar putut p c tui; putea s cad , dar nici m car pena a a a a a tru un moment nu s-a g sit n El o nclinaie p c toas . A fost asaltat [259] a t a a a cu ispitele din pustie, aa cum Adam a fost asaltat cu ispitele din s Eden. Evit orice aspect n leg tur cu umanitatea lui Hristos, care a a a poate neles greit. Adev rul st aproape de calea presupunerii, t s a a

250

Gnduri despre cartea Apocalipsei

n tratarea umanit ii lui Hristos, trebuie s verici energic orice at a armaie, ca nu cumva s se neleag mai mult dect implic cut a t a a vintele tale, si astfel, tu s pierzi sau s umbreti nelegerea clar a a a s t a umanitii Sale, combinat cu divinitatea. Naterea Sa a fost o miat a s nune a lui Dumnezeu, pentru c ngerul a spus: Iat c vei r mnea a a a a ns rcinat , si vei nate un u, c ruia i vei pune numele ISUS. El va a a s a mare, si va chemat Fiul Celui Prea nalt; si Domnul Dumnezeu i va da scaunul de domnie al tat lui S u David. Va mp rai peste a a a t casa lui Iacov n veci, si mp ria lui nu va avea sfrit. Maria a zis a at s ngerului: Cum se va face lucrul acesta, indc eu nu stiu de b rbat? a a ngerul i-a r spuns: Duhul Sfnt se va pogor peste tine, si puterea a Celui Prea nalt te va umbri. De aceea Sfntul care Se va nate din s tine, va chemat Fiul lui Dumnezeu. (Luca 1:31-35). Aceste cuvinte nu se refer la vreo alt ina omeneasc , cu a a t a excepia Fiului Dumnezeului Celui nesfrit. Niciodat , n nici un t s a fel, s nu lai nici cea mai mic impresie asupra minilor omeneti a s a t s c vreun p cat, vreo nclinaie spre el sau spre corupie a fost asupra a a t t lui Hristos, sau c El ar cedat n vreun fel corupiei. El a fost a t ispitit n toate lucrurile, aa cum este ispitit un om, totui, El este s s numit sfnt. Este un mister care r mne de neexplicat pentru cei a muritori, cum a putut Hristos s e ispitit n toate lucrurile, aa cum a s suntem si noi, si totui s e f r p cat. ntruparea lui Hristos a fost s a aa a dintotdeauna si va r mne pentru totdeauna un mister. Ceea ce este a descoperit, este pentru noi si pentru copiii notri, dar s avertiz m s a a orice ina omeneasc s nu-L numeasc pe Hristos om deplin, aa t a a a s cum suntem noi nine; pentru c acest lucru nu este posibil. Nu este s a necesar pentru noi s stim exact momentul cnd omenescul s-a unit a cu divinul. Noi trebuie s ne inem picioarele pe Stnca Isus Hristos, a t [260] ca Dumnezeu descoperit n omenire. Eu mi dau seama c este periculoas abordarea subiectelor care a a se ocup cu umanitatea Fiului lui Dumnezeu Cel nem rginit. El S-a a a umilit pe Sine atunci cnd a luat chipul unui om, pentru a putea nelege fora ispitelor cu care este asaltat omul. t t Primul Adam a c zut; al doilea Adam a r mas devotat lui Duma a nezeu si Cuvntului S u, n cele mai grele circumstane, si credina a t t Sa n bun tatea, mila si iubirea Tat lui S u nu a sov it nici un moa a a a ment. St scris a fost arma rezistenei Sale si aceasta este sabia a t Duhului, pe care trebuie s o foloseasc orice ina omeneasc . Nu a a t a

ntruparea Fiului lui Dumnezeu

251

voi mai vorbi mult cu voi; c ci vine st pnitorul lumii acesteia. El na a are nimic n Mine, nimic care s r spund ispitelor. n nici o ocazie a a a nu a existat vreun r spuns la diferitele lui ispite. Niciodat Hristos a a nu a p sit pe terenul Satanei, ca s -i dea vreun avantaj. Satana n-a a a g sit nimic n El pentru a ncuraja propunerile lui. (Letter8, 1895; a 5BC 1128-1129). E. Duhul Sfnt si omul Isus Hristos Duhul Sfnt a fost secretul sneniei, cur iei, caracterului si t at vieii f r pat a lui Isus. t a a a Despre Hristos se spune: A ajuns ntr-un chin ca de moarte, si a nceput s Se roage si mai erbinte; si sudoarea I se f cuse ca a a nite pic turi mari de snge, care c deau pe p mnt. Noi trebuie s a a a s nelegem adev rul despre natura lui Hristos pentru a aprecia a t a adev rul cuvintelor de mai sus. Hristos nu a luat asupra Sa o natur a a omeneasc simulat . El a luat natura omeneasc si a tr it-o. Hristos a a a a nu a f cut minuni pentru folosul S u personal. El era nconjurat cu a a inrmiti, dar natura Sa divin stia ce se a n om. Nu avea nevoie at a a ca cineva s -i fac m rturisiri despre aceasta. Duhul i fusese dat a a a f r m sur , pentru c misiunea Sa pe p mnt necesita aceasta. aa a a a a Viaa lui Hristos reprezint o natur uman perfect . Exact ceea t a a a a ce putei voi, a fost El n natura omeneasc . El a purtat sl biciunile. t a a Nu a fost f cut doar din trup de carne, ci a fost f cut asemenea [261] a a trupului p c tos. Atributele Sale divine au fost oprite s uureze a a a s suferina suetului S u sau durerile trupului S u. (Letter 106, 1896; t a a 5BC 1124). Isus a fost umplut cu Duhul Sfnt n acelai fel cum putem si s noi. Subiectele mntuirii sunt subiecte importante si numai aceia care sunt preg tii spiritual pot discerne adncimea si semnicaia a t t lor. Este sigurana si bucuria noastr s medit m la adev rurile t a a a a planului de mntuire. Credina si rug ciunea sunt necesare pentru a t a putea vedea adncimea lucrurilor lui Dumnezeu. Minile noastre sunt att de legate de idei nguste, nct prindem t doar vederi limitate ale experienei pe care am avea privilegiul s t a

252

Gnduri despre cartea Apocalipsei

o avem. Ct de puin cuprindem noi din ceea ce se nelege prin t t cuvintele apostolului Pavel: Iat de ce zic, mi plec genunchii a naintea Tat lui Domnului nostru Isus Hristos...i-L rog ca, potrivit a s cu bogia slavei Sale, s v fac s v nt rii n putere, prin Duhul at a a a a a a t Lui, n omul din l untru. Care este motivul pentru care aa de muli a s t din cei ce m rturisesc c au credina n Hristos nu au putere s stea a a t a mpotriva ispitelor vr jmaului? Din cauz c ei nu s-au nt rit prin a s a a a Duhul n omul din untru. Apostolul se roag ca ei, ind nr d cinai a a a a t si ntemeiai n dragoste, s poat n stare s neleag mpreun cu t a a a t a a toi snii care este l rgimea, lungimea, adncimea si n limea; si t t a at s cunoatei dragostea lui Hristos, care ntrece orice cunotina, ca a s t s t s ajungei plini de toat plin tatea lui Dumnezeu. Dac am avea a t a a a aceast experiena, am cunoate ceva din crucea Golgotei. Am sti a t s ce nseamn a p rtai cu Hristos n suferinele Sale. Dragostea a a s t lui Hristos ne-ar constrnge si, cu toate c nu am putea explica a cum dragostea Lui ne nc lzete inimile, am manifesta dragostea n a s devoiune n c rat pentru cauza Sa. t a a a Pavel deschide naintea bisericii din Efes, n limbajul cel mai cuprinz tor, minunata putere si cunotina pe care o pot deine ei ca a s t t [262] i si ice ale Celui Prea nalt. Era privilegiul lor de a nt rii, cu a t toat puterea, prin Duhul S u, n omul din l untru, de a nr d cia a a a a nai si ntemeiai n dragoste, pentru a pricepe cu toi snii, care t t t t este l rgimea, lungimea, adncimea si n limea; si s cunoatei a at a s t dragostea lui Hristos care ntrece orice cunotina. Dar rug ciunea s t a apostolului atinge punctul culminant cnd se roag ca ei s poat a a a umplui cu toat plin tatea lui Dumnezeu. t a a Aici sunt descoperite n limile cunotinelor pe care le putem at s t atinge prin credina n f g duinele Tat lui nostru ceresc, cnd mplit a a t a nim cerinele Lui. Prin meritele lui Hristos noi avem acces la tronul t puterii innite. El, care na cruat nici pe propriul Lui Fiu, ci L-a t dat pentru noi toi, cum nu ne va da mpreun cu El, f r plat , toate t a aa a lucrurile? Tat l a dat Duhul S u, f r m sur , Fiului, si noi putem a a aa a a de asemenea p rtai ai plin tii Lui. Isus spune: Dac voi care a s a at a suntei r i, stii s dai daruri bune copiilor votri, cu ct mai mult t a t a t s Tat l vostru care este n ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer? a Domnul s-a ar tat n vechime lui Avraam si i-a zis: Eu sunt a scutul t u, si r splata ta va imens . Aceasta este r splata tuturor a a a a celor ce urmeaz pe Hristos. Iehova Emanuel, n care sunt ascunse a

ntruparea Fiului lui Dumnezeu

253

toate comorile nelepciunii si cunotinei, trebuie s e adus n t s t a leg tur cu el, s -l aib pe el, aa nct inima lui s se deschid tot a a a a s a a mai mult si mai mult pentru a primi atributele Sale; s cunoasc a a iubirea si puterea Sa, s posede bogiile nenchipuite ale lui Hristos, a at spre a nelege tot mai mult care este l imea, lungimea, adncit at mea si n limea; si s cunoasc dragostea lui Hristos, care ntrece at a a orice cunotina pentru ca voi s putei umplui cu toat plin tas t a t t a a tea lui Dumnezeu. Aceasta este motenirea servilor Domnului si s neprih nirea lor sunt Eu, zice Domnul. a Inima care a gustat odat dragostea lui Hristos cere continuu o a nelegere mai profund ; si, pe m sur ce tu o mp ri, o vei primi t a a a at ntr-o m sur mai bogat . Orice descoperire a lui Dumnezeu pentru a a a suet sporete capacitatea de a cunoate si a iubi. Strig tul continuu s s a al inimii este mai mult din Tine iar r spunsul Duhului este mereu a mult mai mult, pentru c Dumnezeului nostru i place s fac [263] a a a innit mai mult dect putem cere sau gndi. Lui Isus, care s-a golit pe Sine pentru salvarea omenirii pierdute, Duhul Sfnt I-a fost dat f r m sur . La fel i va dat ec rui urma al lui Hristos, cnd aa a a a s ntreaga inim este predat pentru ca El s locuiasc n ea. nsui a a a a s Domnul nostru a dat porunca Luai Duh Sfnt, iar porunca Sa este t totodat o f g duina a mplinirii ei. (RH, Nov.5, 1908). a a a t Duhul Sfnt I-a fost dat lui Isus permanent, n provizii noi. Noi trebuie s nvam s nu ne ncredem n eu si s ne baz m cu a at a a a totul pe Dumnezeu pentru c l uzire si susinere, pentru cunoaterea aa t s voiei Sale si pentru puterea de a o mplini. Trebuie s m mult n a comuniune cu Dumnezeu. Rug ciune n tain , rug ciune n timp ce a a a minile sunt angajate n munc , rug ciune n timp ce umbl m pe a a a drum, rug ciune n timpul nopii, dorinele inimii ndreptate mereu a t t spre Dumnezeu, aceasta este singura noastr sigurana. n felul acesta a t a umblat Enoh cu Dumnezeu. n felul acesta a obinut Exemplul t nostru puterea de a nainta pe calea spinoas de la Nazaret pn la a a Golgota. Hristos, singurul f r p cat, c ruia Duhul Sfnt I-a fost dat f r aa a a aa m sur , a recunoscut permanent dependena Sa de Dumnezeu si a a a t cerut provizii noi de la Sursa puterii si nelepciunii. Cu ct mai t mult ar trebui s simt nevoia sa dup ajutorul lui Dumnezeu omul a a a

254

Gnduri despre cartea Apocalipsei

m rginit si supus greelii, n ecare or si n ecare moment. Cu a s a ct grij ar trebui s urmeze el Mna c l uzitoare; cu ct atenie a a a aa a t ar trebui s p streze orice cuvnt care a fost dat pentru c l uzire si a a aa instruire! Aa cum ochii slujitorilor privesc la mna st pnului lor s a si cum ochii fetei de cas privesc la mna st pnei, tot aa ar trebui a a s s e aintii ochii notri spre Domnul Dumnezeu. Poruncile Sale ar a t t s trebui primite cu ncredere total si ascultate cu exactitate deplin . a a (RH,Nov.8, 1887). Preg tit pentru lupt prin locuirea Duhului Sfnt a a [264] Vine st pnitorul lumii acesteia, a spus Isus. El n-are nimic a n Mine. Ioan 14:30. n El nu se g sea nimic, care s r spund a a a a la am girile lui Satana. El nu S-a l sat ademenit de p cat. Nici a a a chiar printr-un gnd nu S-a supus ispitei. Aa poate s e si cu noi. s a F ptura omeneasc a lui Hristos era unit cu cea dumnezeiasc ; El a a a a era preg tit de lupt prin locuirea l untric a Duhului Sfnt. Iar El a a a a a venit s ne fac p rtai de natura Sa dumnezeiasc . Ct vreme a a a s a a suntem legai cu El prin credina, p catul nu mai are putere asupra t t a noastr . Dumnezeu apuc mna credinei noastre si o ajut s in a a t a at a bine dumnezeirea lui Hristos, ca noi s putem ajunge la des vrire a a s de caracter. Cum se ajunge la aceasta, ne-a ar tat Hristos. Prin ce mijloc a a biruit El n lupta cu Satana? Prin Cuvntul lui Dumnezeu. El n-a putut s Se mpotriveasc ispitei dect prin Cuvnt. St scris, a a a a spus El. Nou ne-au fost date f g duine nespus de mari si scumpe, a a a t ca prin ele s v facei p rtai rii dumnezeieti, dup ce ai fugit a a t a s s a t de stric ciunea care este n lume prin pofte. 2 Petru 1:4. Fiecare a f g duina din cuvntul lui Dumnezeu este a noastr ca s tr im a a t a a a prin orice cuvnt care iese din gura lui Dumnezeu. Cnd suntei t atacai de ispite, nu privii la mprejur ri sau la sl biciuni personale, t t a a ci la puterea Cuvntului. Toat puterea vi se d vou . Strng Cua a a vntul T u n inima mea, zicea psalmistul, ca s nu p c tuiesc a a a a mpotriva Ta. Dup Cuvntul buzelor Tale, m feresc de calea a a celor asupritori. Ps. 119:11; 17:4. (DA 123).

ntruparea Fiului lui Dumnezeu

255

Duhul Sfnt a modelat mintea lui Hristos. Despre Isus este scris: Tar Pruncul cretea si se nt rea; era s a plin de nelepciune, si harul lui Dumnezeu era peste El... Si Isus t cretea n nelepciune, n statur , si era tot mai pl cut naintea lui s t a a Dumnezeu si naintea oamenilor. Cunoaterea de Dumnezeu va s constitui un fel de cunoatere care va dura ct dureaz venicia. A s a s nv a si a face faptele lui Hristos nseamn a obine o adev rat at a t a a educaie. Dei Duhul Sfnt a modelat mintea lui Hristos, aa nct t s s El a putut s spun p rinilor Lui: de ce M-ai c utat? N-ai stiut c a a a t t a t a trebuie s u n cele ale Tat lui Meu?, totui El a lucrat n meseria [265] a a s de tmplar ca un u ascult tor. (FE 392). a Duhul Sfnt a pus n Isus atributele divinit ii, caracterul si at modul S u de realizare a lucrurilor; la fel o va face si cu noi, a Va cineva dintre noi att de nerecunosc tor cum au fost evreii a sau vom privi la Hristos ca la un exemplar perfect al umanit ii at noastre f cut des vrit , unind n sine atributele divinit ii cu a a a s a at natura noastr omeneasc ? Singur Fiul lui Dumnezeu ne-a ar tat a a a clar ce poate deveni omenirea. n natura Sa omeneasc snit , El a t a a descoperit ce poate omul. Prin El, mila a f cut faa dreptii n a t at pedepsirea c lc torului de lege si dreptatea a fost n stare s ierte a a a f r pierderea demnitii sau curiei ei. La cruce, mila si dreptatea aa at at se mbr ieaz una pe alta, neprih nirea si pacea se s rut . O, ce at s a a a a plan minunat a fost f cut pentru om! Cum de nu apreciem noi darul a ceresc? Prin calea pe care noi, individual o urm m, m rturisim la ce a a valoare preuim noi privilegiile de aur care ne sunt acordate. (ST, t June 18, 1896). F. Biruind cum a biruit El (Apoc.3:21) 1. Supunerea voinei t Adev rat, adev rat v spun, a continuat Hristos, c , cine a a a a crede n Mine, va face si el lucr rile pe care le fac Eu. Mntuitorul a dorea foarte mult ca ucenicii S i s neleag n ce scop natura Lui a a t a dumnezeiasc era unit cu natura omeneasc . El a venit n lume a a a pentru a desf sura slava lui Dumnezeu, ca omul s e n lat prin a a at

256

Gnduri despre cartea Apocalipsei

puterea ei recreatoare. Dumnezeu Se descoperea n El, pentru ca El s Se descopere n ei. Isus n-a dat pe faa nsuiri si nu s-a folosit a t s de puteri pe care omul n-ar putea s le aib prin credina n El. Toi a a t t urmaii Lui pot s aib natura Lui omeneasc des vrit , dac se s a a a a s a a [266] vor supune lui Dumnezeu ca si El. Va face lucr ri si mai mari dect acestea; pentru c Eu m duc a a a la Tat l. Hristos nu vrea s spun prin aceasta c lucrarea ucenicilor a a a a S i va avea un caracter mai nalt dect a Sa, doar c va mai ntins . a a a El nu S-a referit numai la s vrirea de minuni, ci la tot ce urma s a s a aib loc prin lucrarea Duhului Sfnt. (DA 664). a 2. Rug ciunea a n Hristos, strig tul omenirii ajunge la P rintele milei nem rgia a a nite. Ca om, f cea cereri la tronul lui Dumnezeu pn cnd natura Sa a a omeneasc era nc rcat de un curent ceresc, care trebuia s lege naa a a a tura omeneasc de cea dumnezeiasc . Prin continua comuniune, El a a a primit viaa de la Dumnezeu, ca s poat da viaa lumii. Experiena t a a t t Lui trebuie s ajung experiena noastr . a a t a (DA 363). 3. Cuvntul Prin ce mijloace a biruit El n conictul cu Satana? Prin Cuvntul lui Dumnezeu. (DA 123). 4. Credina t Deodat ntunericul s-a ridicat de la cruce, si, n tonuri clare, a asemenea unei trmbie ce p rea s r sune prin toat creaiunea, t a a a a t Domnul Isus a strigat: S-a sfrit. Tat , n minile Tale mi s a ncredinez duhul! Luca 23:46. O lumin a nconjurat crucea, si t a faa Mntuitorului str lucea ca lumina soarelui. Apoi El si-a plecat t a capul pe piept si a murit. n mijlocul ntunericului nsp imnt tor, n aparena uitat de a a t Dumnezeu, Domnul Hristos a b ut ultimele drojdii din cupa durerii a omeneti. n ceasurile acelea ngrozitoare, El S-a sprijinit pe dovezile s accept rii Sale de c tre Tat l, care I-au fost date mai nainte. El a a a [267] cunotea caracterul Tat lui S u; El nelegea dreptatea, mila si marca s a a t

ntruparea Fiului lui Dumnezeu

257

Sa iubire. Prin credina. El se baza pe Acela pe care ntotdeauna t L-a ascultat cu bucurie. Si, n supunere, El S-a ncredinat pe Sine t lui Dumnezeu, iar simamntul pierderii accept rii Tat lui S u L-a t a a a p r sit. Prin credina, Domnul Hristos a fost biruitor. (DA 756). aa t G. Duhul Sfnt si credinciosul Duhul Sfnt ne face p rtai de natura divin (caracter). a s a Eu sunt Via, voi suntei ml diele, a zis Hristos c tre ucenici. t t a t a Cu toate c avea s e luat dintre ei, unirea spiritual cu El r ma a a a nea neschimbat . Leg tura care este ntre ml dia si via, a zis El, a a a t t reprezint leg turile voastre cu Mine. Altoiul este npt n via cea a a t vie si apoi crete n tulpin legndu-se br cu br si ml dia cu s a a a a t ml dia. Viaa viei devine viaa ml diei. Tot aa si suetul care era a t t t t a t s mort n nelegiuiri si p cate, primete viaa prin leg tura cu Hristos. a s t a Leg tura cu El se face prin credina n El ca Mntuitor personal. a t P c tosul i unete sl biciunea cu t ria lui Hristos, goliciunea sa a a s s a a cu plin tatea lui Hristos, nimicnicia sa cu puterea d inuitoare a lui a a Hristos. El are gndul lui Hristos. Natura dumnezeiasc a lui Hristos a a atins natura noastr omeneasc si natura noastr omeneasc a atins a a a a divinitatea Sa. n felul acesta, prin conlucrarea Duhului Sfnt, omul ajunge p rta de natur dumnezeiasc . El este primit n Cel Prea a s a a Iubit. (DA 675). Duhul Sfnt scoate din caracter nclinaiile p c toase. t a a Noi trebuie s nvam despre Hristos. Noi trebuie s cunoatem a at a s ce este El pentru cei pe care i-a r scump rat. Trebuie s realiz m a a a a c prin credina n El este privilegiul nostru de a p rtai ai naturii a t a s divine si de a sc pa de corupia care este n lume prin pofte. Atunci a t suntem curii de orice p cat si de toate defectele de caracter. Noi at t a nu trebuie s p str m nici o nclinaie spre p cat.(Efeseni 2:1-6) [268] a a a t a Cnd suntem p rtai ai naturii divine, tendinele spre r u, ereditare si a s t a cultivate, sunt ndep rtate din caracter, iar noi suntem f cui o putere a a t vie spre bine. nvnd mereu de la nvatorul divin, mp rt sindu-ne at at a a zilnic de natura Sa, noi cooper m cu Dumnezeu n biruirea ispitelor a lui Satana. Dumnezeu lucreaz si omul lucreaz , pentru ca omul s a a a poat una cu Hristos dup cum Hristos este una cu Dumnezeu. a a

258

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Atunci, noi st m mpreun cu Hristos n locurile cereti. n Isus, a a s mintea se odihnete n pace si sigurana. (RH, April 24, 1900; 7BC s t 943). Numai Duhul Sfnt poate birui p catul. a Descriind ucenicilor lucrarea Duhului Sfnt, Hristos a c utat a s le insue aceeai bucurie si n dejde care se aa n inima Sa. El a s a Se bucura c putea s dea bisericii Sale un ajutor att de mbelugat. a a s Duhul Sfnt era cel mai de seam dar pe care-L putea cere de la a Tat l pentru n larea poporului S u. Duhul avea s e dat ca agent a at a a regenerant, si f r acesta, jertfa lui Hristos n-ar folosit la nimic. In aa decursul veacurilor puterea r ului se nt rise, iar supunerea oamenia a lor faa de aceast putere satanic era ngrozitoare. P catul nu putea t a a a s e oprit si nfrnt dect prin mijlocirea celei de a treia persoane a a Dumnezeirii, care nu avea s vin cu o alt putere ci cu plin tatea a a a a puterii dumnezeieti. Duhul face s aib efect cele s vrite de Mns a a a s tuitorul lumii. Prin Duhul ajunge inima curat . Prin Duhul ajunge a credinciosul p rta de natura dumnezeiasc . Hristos a dat Duhul S u a s a a care este o putere divin pentru a birui toate nclinaiile spre r u a t a motenite si cultivate si pentru a ntip ri propriul S u caracter n s a a biseric . (DA 671). a Puterea care a creat Universul si care L-a nviat pe Isus din mori este puterea care ne poate recrea dup chipul lui t a Dumnezeu. [269] Sntele Scripturi nu nvaa c p c tosul trebuie s se poc iasc t a a a a a a nainte de a auzi invitaia lui Hristos: Venii la Mine toi cei trudii t t t t si mpov rai si Eu v voi da odihn . Oamenii trebuie s vin a t a a a a la Hristos deoarece ei l recunosc ca Mntuitor al lor, singurul lor ajutor, ca ei s poat n stare s se poc iasc ; pentru c , dac ei a a a a a a a s-ar putut poc i f r venirea la Hristos, ar putut, de asemenea, a aa s e mntuii f r Hristos. Bun tatea care vine de la Hristos este a t aa a aceea care conduce la o poc ina autentic . Petru face clar aceast a t a a a problem , n declaraia sa c tre israelii, cnd spune: Pe El L-a a t a t n lat Dumnezeu cu dreapta Sa s e Domn si Mntuitor, si s dea at a a poc ina si iertarea p catelor lui Israel. Poc ina este tot att de a t a a t

ntruparea Fiului lui Dumnezeu

259

mult darul lui Hristos, dup cum este si iertarea, si ea nu poate a g sit n inima n care nu a lucrat Isus. Noi nu ne putem poc i f r ca a a a aa Duhul lui Hristos s trezeasc contiina, aa cum nu putem iertai a a s t s t f r Hristos. Hristos l atrage pe p c tos, prin expunerea dragostei aa a a Sale, la cruce si aceasta mblnzete inima, impresioneaz mintea si s a trezete remucarea si poc ina n suet. s s a t (RH April 1, 1890). Celor care sunt ncntai de aceast religie la mod nu le place t a a ideea distrugerii omului vechi cu faptele lui si aducerea n supunere faa de Hristos a oric ror gnduri de r zvr tire. Ei nu doresc s se t a a a a supun controlului Duhului lui Dumnezeu, care lucreaz n inima a a omeneasc pentru a strpi orice corupie si a stabili principiile via t tale ale virtuii, temperanei, bun tii, amabilitii freti si iubirii t t a at at at s cretine. Totui cei care primesc spiritul lui Dumnezeu, cu toate c s s a erau mori n p cate si nelegiuiri, vor experimenta lucrarea activ t a a a acelei puteri care L-a nviat pe Isus din moarte. Puterea vital a a Duhului Sfnt va nvia pe cei care i recunosc starea lor neajutorat s a si care vin la Isus m rturisindu-i p catele si creznd n El. Toate ca a s a pacitile trebuie s e aduse sub controlul Duhului Sfnt. Omenirea at a neajutorat poate s lupte cu toate puterile ei, poate exercita raiunea, a a t elocvena si losoa, c utnd s repare ruinele lumii c zute si dezort a a a ganizate; oamenii pot asculta teoriile omeneti, dar ntrebarea este; s care sunt rezultatele? Isus r spunde: Desp rii de Mine nu putei a att t face nimic. Cnd toat nelepciunea scolilor, toate cunotinele [270] a t s t abilitii omeneti sunt aezate asupra celor ce sunt mori n nelegiuat s s t iri si p cate, ele nu pot face nimic pentru schimbarea caracterului. a Egoismul omenesc r mne n toat depravarea lui. Doar Duhul lui a a Dumnezeu poate face si p stra pe om curat. Lucrarea Lui asupra a suetului este prezentat ca dnd viaa celui mort si elibernd suea t tul din robia p catului care l-a adus sub condamnarea Legii, unde a mnia si nenorocirea au c zut asupra ec rui r uf c tor. Doar mila a a a a a lui Hristos este aceea care aduce mntuire ec ruia care o primete. a s Cei ce sunt transformai experimenteaz pacea si sigurana pentru t a t totdeauna. (ST,Nov.5, 1894). Isus i nroleaz pe oameni n serviciul S u. El direcioneaz a a t a puterile lor pervertite n aa fel nct, prin harul S u, ei pot deveni s a ageni pentru a face bine oric rui alt om si ecare devine fratele t a lui p zitor n dragoste dezinteresat iar astfel lumea este readus la a a a

260

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Dumnezeu. Prin credina n Isus Hristos, lanul dependenei mutuale t t t este legat de tronul lui Dumnezeu si, prin mijlocirea omului, uma nitatea este ntoars la Dumnezeu. Dumnezeu a promis Duhul S u, a a cea mai mare putere din univers, s e ntrupat n oameni ca, prin a credina n Isus Hristos, omenirea s poat n lat . O inuena t a a at a t radiind de la Dumnezeu strnge si concentreaz puterea universului a ca un neam pierdut si r zvr tit s poat remp cat si ntors la a a a a a Dumnezeu. (ST, Sept.4, 1893). Omul f r Duhul Sfnt a a Hristos arat c f r puterea Duhului Sfnt, omenirea este o a a aa [271] putere teribil spre r u. (5BC 1122). a a

Capitolul 34 Apocalipsa 19
1. Mireasa si nunta Parabola celor zece fecioare si Mireleo realitate mereu prezent a Aceast parabol nu este o prezentare a p c toilor declarai, ci a a a a s t a celor care-L m rturisesc pe Hristos. Mireasa este biserica atepa s t toare a celei de a doua veniri a Domnului si Mntuitorului nostru a Isus Hristos. Prin proclamarea primului si celui de-al doilea nger din Apocalipsa 14, n lumea noastr a venit un mesaj special... Primul si a al doilea mesaj ngeresc sunt unite si des vrite n al treilea... a s Sub proclamarea acestor mesaje a fost mplinit strig tul: Iat , a a vine Mirele! Cei ce au crezut n aceste mesaje au fost constrni s s plece din biserici deoarece au predicat cea de-a doua venire a lui a Hristos pe norii cerului. ntreaga lume trebuia s aud mesajul: Iat , a a a vine Mirele; ieii-I n ntmpinare! Muli dintre cei ce au auzit st t aceste mesaje au crezut c vor tr i s vad venirea lui Hristos; ns a a a a a a fost o ntrziere n venirea Mirelui, cu scopul ca toi s poat avea t a a ocazia de a auzi ultimul mesaj al harului pentru o lume dec zut . a a Dac cei ce au pretins c cred adev rul si-ar f cut partea lor a a a a ca fecioare nelepte, solia ar fost dus pn acum oric rui neam, t a a a oric rei seminii, oric rei limbi si oric rui norod. Dar cinci au fost a t a a nenelepte. Adev rul ar putut proclamat de zece fecioare, ns t a a doar cinci si-au f cut provizia necesar pentru a nsoi grupa care a a t umbla n lumina dat lor. a Prima, a doua si a treia solie ngereasc trebuie s e repetate. a a Trebuie s e rostit c tre biseric strigarea: A c zut, a c zut Babia a a a a a lonul, cetatea cea mare! A ajuns un loca al dracilor, o nchisoare [272] s a oric rui duh necurat, o nchisoare a oric rei p s ri necurate si a a aa urte; pentru c toate neamurile au b ut din vinul mniei curviei a a ei si mp raii p mntului au curvit cu ea, si negustorii p mntului a t a a s-au mbogit prin risipa desf t rii ei... Ieii din mijlocul ei poporul at aa st Meu, ca s nu i p rtai la p catele ei, si s nu i lovii cu urgiile a t a s a a t t 261

262

Gnduri despre cartea Apocalipsei

ei! Pentru c p catele ei s-au ngr m dit si au ajuns pn n cer; si a a a a a Dumnezeu Si-a adus aminte de nelegiuirile ei. Muli dintre cei care t s-au ridicat s ntmpine Mirele, sub mesajele primului si celui de-al a doilea nger, l-au refuzat pe al treileaultimul mesaj de prob ce a trebuia dat lumiii o poziie similar va luat atunci cnd va s t a a f cut ultima strigare. a a (RH, Oct.31, 1899). Biserica este mireasa. Dumnezeu este soul bisericii Sale. Biserica este mireasa, soia t t Mielului. Fiecare credincios adev rat este o parte a trupului n Hrisa tos. Hristos privete necrcdincioia manifestat de poporul S u faa s s a a t de El, ca necredincioia unei soii faa de soul s u. Noi trebuie s s t t t a a ne amintim c suntem membri ai trupului lui Hristos. a (Lefter 39, 1902; 7BC 985-986). Biserica este mireasa, soia Mielului. Ea ar trebui s se menin t a t a curat , consacrat si sfnt . Niciodat n-ar trebui s -i permit vreo a a a a as a nes buina pentru c ea este mireasa unui mp rat. Totui ea nu-i d a t a a s s a seama de poziia ei n lat . Dac ar nelege aceasta, ar glorioas t at a a t a n ntregime. (Lefter 177, 1901; 7BC 986). Biserica este mireasa lui Hristos si membrii ei trebuie s se a uneasc cu Conduc torul ci. Dumnezeu ne avertizeaz s nu ne a a a a mnjim hainele. (Lefter 123 1/2, 1898; 7BC 986). C s toria este unirea omenirii cu divinitatea n cel credincios. aa Parabola hainei de nunt pune n faa noastr o lecie cu cele a t a t [273] mai importante consecine. Prin c s torie, este reprezentat unirea t aa a omenirii cu divinitatea. Haina de nunt reprezint caracterul pe care a a trebuie s -1 aib toi cei ce vor socotii potrivii pentru a oaspei a a t t t t la nunt . (COL 307). a Ce nseamn a una cu Dumnezeu, aa cum Hristos este una a s cu Tat l? a Hristos a devenit una cu noi n trup, pentru ca noi s putem a deveni una cu El n Spirit. (DA 388).

Apocalipsa 19

263

Noi trebuie s prezent m adev rul aa cum este el n Isus. a a a s Hristos a venit n lume pentru a salva pe p c toi. Timp de treizeci a a s de ani a tr it ca exemplu al nostru. El a suportat insult , ruine, a a s respingere si moarte; totui. El tr iete. Este un Mntuitor viu. S s a s a n lat la cer pentru a face mijlocire pentru noi. Chiar naintea at crucic rii Lui, S-a rugat ca ucenicii S i s poat una cu El, aa a a a a s cum El este una cu Tat l. Este aceasta, ntr-adev r, o posibilitate prin a a care omul p c tos si c zut s poat adus ntr-o astfel de relaie a a a a a t n latoare cu Hristos? O aa unire cu Hristos va aduce lumin , pace a t s a si mngiere suetelor noastre. (ST, Jun 24, 1889). El s-a rugat ca ucenicii S i s poat una cu El, dup cum El a a a a a fost una cu Tat l. Oamenii au declarat c aceast unire cu Hristos a a a este o imposibilitate, dar Hristos a iacut-o posibil , aducndu-ne n a armonic cu El nsui, prin meritele vieii si ale sacriciului S u. De s t a ce am suspecta noi dragostea si puterea lui Dumnezeu? De ce s nu a ne aez m de partea credinei n aceast privina? Ai contemplat s a t a t t voi farmecul si atractivitatea lui Isus? Atunci c utai s c lcai pe a t a a t urmele pailor Lui. El a venit pentru a descoperi lumii pe Tat l si s a ne-a ncredinat lucrarea de reprezentare adragostei Sale, a curiei, t at bun tii si simpatiei delicate pentru ii oamenilor... a at S ne ridic m ochii notri c tre uile deschise ale Sanctuarului a a s a s ceresc, unde lumina si slava lui Dumnezeu str lucete pe faa lui a s t Isus Hristos, care este n stare s -i salveze pe deplin pe cei care vin a la Dumnezeu prin El. De ce nu vorbii despre Planul de mntuire? t De ce nu s pai n minele adev rului pentru comorile nelepciunii, [274] a t a t ca s putei aprecia f g duinele lui Dumnezeu? De ce nu cercetai a t a a t t dragostea lui Hristos si nu vorbii despre Planul de mntuire? (ST, t April. 15, 1889). Cnd Filip a cerut nvatorului s i-L arate pe Tat l, Isus a privit at a a cu durere la el si a spus: De atta vreme sunt cu voi, si nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a v zut pe Mine, a v zut pe Tat l. Cum a a a zici tu dar: Arat -ne pe Tat l? Nu crezi c Eu sunt n Tat l si Tat l a a a a a este n Mine? Cuvintele, pe care vi le spun Eu, nu le spun de la Mine; ci Tat l, care locuiete n Mine, El face aceste lucr ri ale lui. a s a Vieile noastre pot legate n aa fel de Dumnezeu, nct noi putem t s s avem aceast unire cu Hristos. Gndurile, nclinaiile, dorinele si a a t t gusturile noastre, toate pot de partea Domnului. Atunci noi nu vom avea nimic separat si distinct de Hristos. Va o armonie perfect a

264

Gnduri despre cartea Apocalipsei

ntre inimile noastre si a Lui, aa c noi vom una cu El dup cum s a a El este una cu Tat l. Si acum este timpul de a intra n aceast unire a a cu Hristos. Noi avem doar ziua de azi pentru noi nine; ziua de s mine nu ne aparine. Ast zi s ne hot rm c nu vom mai continua t a a a a s -L dezonor m pe Dumnezeu prin necredina noastr , c nu vom a a t a a sta departe de nv atorul, cnd El spune: Venii la Mine toi cei at t t trudii si mpov rai si Eu v voi da odihn . t a t a a Masa a fost ntins si Hristos te invit la petrecere. Vom r mne a a a noi departe refuznd d rnicia Sa si declarnd: El nu intenioneaz a t a s -mi dea mie toate acestea. Noi obinuim s cnt m un imn care a s a a descrie o s rb toare a unei case strnse pentru a servi o mas bogat a a a a la invitaia tat lui. n timp ce copiii s-au strns la mas fericii, n t a a t prag a ap rut un copil ceretor, mnd. A fost invitat s intre; dar a s a a el s-a ndep rtat cu tristee, exclamnd: Eu nu am lat aici. Vei a t a t lua voi aceast atitudine cnd Isus v invit n untru? Oh! Dac ai a a a a a un Tat n curile de sus, te implor s ar i aceasta. El dorete s a t a at s a te fac p rta al mesei si binecuvnt rilor Lui bogate. Toi cei ce a a s a t vin cu dragostea ncrez toare a unui copil, vor g si un Tat acolo. a a a Cum ar putea Domnul s -Si exprime dragostea Sa pentru noi ntr-o a limb mai duioas dect aceea n care a exprimat-o n preiosul S u a a t a [275] Cuvnt? El ne spune exact ce trebuie s facem ca s m salvai. Ct a a t de mult doresc ca toi s putem crede f g duinele lui Dumnet a a a t zeu. (ST, March 25, 1889). C s toria are loc n timp ce Isus lucreaz n locul prea sfnt, n aa a timpul judec ii de cercetare. at Am v zut ngeri care se gr beau n cer, ncoace si-ncolo. Un a a nger cu o c limar la coaps s-a rentors de pe p mnt si a raportat a a a a Domnului Isus c lucrarea lui a fost ndeplinit si c snii fuseser a a a t a num rai si sigilai. Apoi L-am v zut pe Domnul Isus, care slujise a t t a n faa chivotului, ce cuprindea cele zece porunci, cum las s -I t a a cad c delnia. El Si-a ridicat braele si a zis cu glas tare: S-a a a t t sfrit! Toat oastea ngereasc si-a scos coroanele cnd Domnul s a a Isus a f cut declaraia solemn : Cine este nedrept s e nedrept a t a a si mai departe; cine este ntinat s se ntineze si mai departe; cine a este f r prihan s tr iasc si mai departe f r prihan . Si cine aa a a a a aa a este sfnt, s se sneasc si mai departe! Fiecare caz a fost decis a t a

Apocalipsa 19

265

pentru viaa sau pentru moarte. n timp ce Domnul Isus a slujit t n Sanctuar, a avut loc judecata pentru drepii cei mori si apoi t t pentru drepii cei vii. Domnul Hristos a primit mp ria, deoarece t a at a f cut isp sire pentru poporul S u si 1-a sp lat de p cate. Au fost a a a a a nscrii supuii mp riei. A avut loc c s toria Mielului. mp ria s s a at aa a at si m reia mp r iei din tot cerul s-a dat lui Isus si motenitorilor a t a at s mntuirii, iar Isus urma s domneasc ca mp rat al mp railor si a a a a t Domn al domnilor. (EW 279-280). Mireasa primete numele mirelui, a Tat lui mirelui si numele s a noului ei c min. Cu alte cuvinte, c s toria si sigilarea sunt a aa identice. Toi cei 144.000 au fost sigilai si erau perfect unii. Pe frunile t t t t lor era scris: Dumnezeu, Noul Ierusalim si o stea str lucitoare cu a numele cel nou al lui Isus. La vederea st rii noastre fericite si snte, [276] a p c toii s-au nfuriat si s-au repezit cu violena s pun minile pe a a s t a a noi si s ne arunce n nchisoare; dar noi am ntins mna n numele a Domnului si ei au c zut neputincioi la p mnt. Atunci sinagoga a s a Satanei nelese c Dumnezeu ne-a iubit pe noi, care ne-am sp lat t a a picioarele unii altora si am salutat pe frai cu o s rutare sfnt si ei t a a s-au nchinat la picioarele noastre. (EW 15). 2. Victoria Mielului Biserica n ultimul ei mar triumfal s n timp ce judecata de cercetare se continu n cer, n timp a ce p catele credincioilor poc ii sunt ndep rtate din Sanctuar, n a s at a mijlocul poporului lui Dumnezeu trebuie s se produc o lucrare a a deosebit de cur ire, de ndep rtare a p catelor. Aceast lucrare a at a a a este prezentat mai clar n soliile din Apocalipsa 14. a Cnd aceast lucrare va mplinit , urmaii lui Hristos vor a a s gata pentru venirea Sa. Atunci darul lui Iuda si al Ierusalimului va pl cut Domnului, ca n zilele cele vechi, ca n anii de odinioar . a a Mal. 3:4. Atunci biserica, pe care Domnul, la venirea Sa, o va lua la Sine, va o biseric sl vit , f r pat sau zbrcitur , sau altceva de a a a aa a a felul acesta. Efes.5:27. Atunci ca va ar ta ca zorile, frumoas ca a a

266

Gnduri despre cartea Apocalipsei

luna, curat ca soarele si cumplit ca nite oti sub steagurile lor. a a s s Cnt.Cnt.6:10. (GC 425). ngerul a zis: Privete! Atenia mea a fost atunci atras c tre s t a a ceata pe care o v zusem si care era puternic zguduit . Mi-au fost a a ar tai aceia pe care i v zusem mai nainte, plngnd si rugndu-se a t a cu suetul chinuit de moarte. Ceata ngerilor p zitori fusese dublat , a a iar ei erau mbr cai cu arm tur de la cap pn la picioare. naintau a t a a a n ordine des vrit ca o companie de soldai... a s a t Am auzit pe aceia care erau mbr cai cu arm tura rostind adea t a v rul cu mare putere... a Am ntrebat ce a determinat aceast mare schimbare. Un nger a [277] ar spuns: Ploaia trzie... Curnd am auzit glasul lui Dumnezeu a care zguduia cerul si p mntul... a Vr jmaii lor, p gnii din jurul lor, c deau camori; ei nu puteau a s a a t s sufere lumina care str lucea asupra celor sni si mntuii. Lumina a a t t si slava aceasta au r mas asupra lor pn cnd Domnul Isus a fost a a v zut pe norii cerului... (EW 271-273). a Haina alb a victoriei a Este bine s iubeti si s doreti frumosul; dar Dumnezeu prea s a s tinde de la noi s iubim mai nti frumuseea cea mai nalt si s a t a a tindem dup frumuseea care nu piere niciodat . Nici o podoab a t a a exterioar nu se poate compara n valoare si frumusee cu acel spirit a t blnd si linitit, inul cel alb si curat (Apoc. 19:14), pe care l vor s purta toi snii de pe p mnt. Acest vemnt i va face frumoi si t t a s s pl cui aici, iar n lumea viitoare, el va pentru ei paaportul de a t s liber trecere la palatul mp ratului. F g duina Sa este: Ei vor a a a a t umbla cu Mine n veminte albe, c ci sunt vrednici. Apoc,3:4. s a (AA 523-524). R zboiul nal mpotriva Mielului si cei chemai, alei si a t s credincioi s Aa cum Hristos a fost gloricat n ziua Cincizccimii, la fel va s gloricat la ncheierea lucr rii Evangheliei, cnd El va preg ti un a a popor pentru a rezista testului nal n cel din urm conict al marii a controverse. Profetul descrie planul de b taie al vr smaului, zicnd: a a s

Apocalipsa 19

267

Ei se vor r zboi cu Mielul; dar Mielul i va birui, pentru c El este a a Domnul domnilor si mp ratul mp railor. Si cei chemai, alei si a a t t s credincioi, care sunt cu El, de asemenea i vor birui. (RH Dec. s 29). mbr cat n armura neprih nirii lui Hristos, biserica va intra n a a a lupta ei nal . Frumoas ca luna, curat ca soarele, si cumplit ca a a a a o otire sub steagurile ei. (Cntarea cnt rilor 6: 10), ea trebuie s s a a [278] mearg n toat lumea, biruitoare si ca s biruiasc . (PK 725). a a a a Apocalipsa 19:11-16 este Armaghedonul. Noi trebuie s studiem rev rsarea pl gii a saptea. Puterile r ului a a a a nu vor renuna la conict f r lupt . Dar Providena are o parte de t aa a t ndeplinit n b t lia Armaghedonului. Cnd p mntul este luminat aa a de slava ngerului din Apocalipsa 18, elementele religioase, bune si rele, se vor trezi din somn si armatele viului Dumnezeu vor purta lupta. (MS 175, 1889; 7BC 983). Exist numai dou tabere n lumea noastr , cei ce sunt loiali lui a a a Dumnezeu si cei ce stau sub drapelul prinului ntunericului. Satana t si ngerii lui vor veni cu putere, semne si minuni mincinoase pentru a nela pe cei ce locuiesc pe p mnt si, dac este posibil, chiar si pe s a a cei alei. Crizele sunt chiar naintea noastr . Va paraliza aceasta pe s a cei ce cunosc adev rul? Este inuena puterilor nel toare att de a t s a dominant nct va birui inuena adev rului? a t a B t lia Armaghedonului se va disputa curnd. Cel pe a c rui aa a haine st scris numele mp ratul mp railor si Domnul domnilor a a a t conduce armatele cerului pe cai albi, mbr cat n pnz de in, curat a a a si alb . (MS 172, 1899; 7BC 982). a n ultima mare lupt se descoper dou mari puteri. Pe dea a a o parte st Creatorul cerului si al p mntului. Toi cei ce sunt de a a t partea Sa poart semnul S u. Ei sunt ascult tori de poruncile Lui. a a a De cealalt parte st prinul ntunericului, cu cei ce au ales apostazia a a t [279] si r zvr tirea. (RH, May 7, 1901; 7BC 982-983). a a

Capitolul 35 Apocalipsa 20
Mileniul Acum are loc evenimentul pregurat n ultimul serviciu solemn al zilei isp sirii. Cnd lucrarea din sfnta sntelor se ncheia iar a p catele lui Israel erau ndep rtate din sanctuar n virtutea sngelui a a jertfei pentru p cat, atunci era adus naintea Domnului apul cel a t viu; si n faa adun rii, marele preot m rturisea pe capul lui toate t a a nelegiuirile copiilor lui Israel, si toate c lc rile lor de lege cu care au a a p c tuit ei; s le pun pe capul apului. Lev. 16:21. Tot astfel, cnd a a a a t lucrarea de isp sire din Sanctuarul ceresc se va ncheia, n prezena a t lui Dumnezeu, a ngerilor cereti si a otilor celor r scump rai, s s a a t p catele poporului lui Dumnezeu vor puse asupra Satanei; el va a declarat vinovat de toate relele pe care i-a provocat s le f ptuiasc . a a a Si dup cum apul era trimis departe ntr-un inut nelocuit, tot aa a t t s si Satana va alungat pe p mntul pustiit, o pustietate nelocuit si a a stearp . a Apocalipsul prezice alungarea Satanei precum si starea de haos si pustiire la care va adus p mntul, si declar c aceast stare va a a a a d inui timp de o mie de ani. Dup ce prezint scenele celei dea doua a a a veniri a Domnului si distrugerea celor nelegiuii, profeia continu : t t a Apoi am v zut pogorndu-se din cer un nger, care inea n mn a t a cheia Adncului si un lan mare. El a pus mna pe balaur, pe sarpele t cel vechi care este Diavolul si Satana, si 1-a legat pentru o mie de ani. L-a aruncat n Adnc, 1-a nchis acolo si a pecetluit intrarea deasupra lui, ca s nu mai nele neamurile pn se vor mplini cei o a s a mie de ani. Dup aceea, trebuie s e dezlegat pentru puin vreme. a a t a Apoc.20:1-3. Faptul c expresia fntna adncului reprezint p mntul ntra a a o stare de confuzie si de ntunecime, se poate vedea si din alte texte biblice. Cu privire la starea p mntului la nceput, raportul Biblici a [280] spune c era pustiu si gol; si ntunericul era peste faa adncului. a t Gen. 1:2. Profeia ne arat c va readus, parial, aproape la aceeai t a a t s 268

Apocalipsa 20

269

stare. Privind nainte la ziua cea mare a lui Dumnezeu, profetul Ieremia declar : M uit la p mnt, si iat c este pustiu si gol; m a a a a a a uit la ceruri si lumina lor a pierit! M uit la muni, si iat c sunt a t a a zguduii; si toate dealurile se clatin ! M uit, si iat c nu este nici un t a a a a om; si toate p s rile cerurilor au fugit! M uit, si iat , locul roditor aa a a este un pustiu; si toate cetile sale sunt nimicite. Ier.4:23-26. at Aici trebuie s e locuina Satanei si a ngerilor r i timp de o a t a mie de ani. M rginit la p mnt, el nu va mai avea intrare n alte a a lumi pentru a ispiti si a sup ra pe aceia care n-au c zut niciodat . a a a n acest sens este el legat; n-a mai r mas nimeni asupra c ruia s -i a a as poat exercita puterea. Este oprit cu totul de la lucrarea de am gire a a si distrugere, care timp de attea secole a fost singura lui desf tare. a Profetul Isaia, privind n viitor la vremea distrugerii Satanei, exclam : Cum ai c zut din cer, Luceaf r str lucitor, u al zorilor! a a a a Cum ai fost dobort la p mnt, tu, biruitorul neamurilor! Tu ziceai a n inima ta: -M voi sui n cer, mi voi ridica scaunul de domnie a mai presus de stelele lui Dumnezeu, voi ca Cel Prea nalt-. Dar ai fost aruncat n locuina morilor, n adncimile mormntului! Cei ce t t te v d se uit int mirai la tine, te privesc cu luare aminte si zic: a at a t Acesta este omul care f cea s se cutremure p mntul si zguduia a a a mp r iile, care pref cea lumea n pustie, nimicea cet ile si nu a at a at d dea drumul prinilor s i de r zboi? Is. 14:12-17. a s a a Timp de sase mii de ani lucrarea de r zvr tire a Satanei a f cut a a a p mntul s tremure. El a f cut lumea ca un pustiu si a nimicit a a a cet ile de pe el si n-a deschis nchisoarea captivilor. Timp de at sase mii de ani temnia lui a primit pe poporul lui Dumnezeu, si l-ar t inut pentru totdeauna n robie, dar Hristos a sf rmat lanurile si t a t a eliberat pe prizonieri. Chiar si cei nelegiuii sunt acum n afara puterii Satanei; iar el, t singur, nconjurat doar de ngerii s i, r mne s -i dea seama de efeca a as tele blestemului pe care l-a adus p catul.Toi mp raii neamurilor, a t a t [281] da, toi se odihnesc cu cinste, ecare n mormntul lui. t Dar tu ai fost aruncat departe de mormntul t u, ca o ramur a a dispreuit . Tu nu eti unit cu ei n mormnt, c ci i-ai nimicit ara, t a s a t t si i-ai pr p dit poporul. Is. 14:18-20. t a a Timp de o mie de ani, Satana va r t ci ncoace si ncolo pe aa p mntul pustiit, pentru a vedea urm rile r zvr tirii lui mpotriva a a a a Legii lui Dumnezeu. n aceast vreme suferinele lui vor profunde. a t

270

Gnduri despre cartea Apocalipsei

De la c dere, activitatea nencetat nu i-a dat timp s reecteze; dar a a a acum este lipsit de putere si l sat s contemple partea pe care a avut a a o de cnd s-a r zvr tit pentru prima oar mpotriva guvern rii divine, a a a a s priveasc nainte tremurnd cu groaz spre viitorul nfricoator, a a a s cnd va trebui s sufere pentru tot r ul pe care 1-a f cut si s e a a a a pedepsit pentru p catele pe care le-a determinat. a Captivitatea Satanei va aduce poporului lui Dumnezeu bucurie si veselie. Profetul spune: Iar cnd i va da Domnul odihn dup t a a ostenelile si fr mnt rile tale, si dup aspra robie care a fost pus a a a a peste tine, atunci vei cnta cntarea aceasta asupra mp ratului Babia lonului, (reprezentnd aici pe Satana), si vei zice: -Iat , asupritorul a nu mai este, asuprirea a ncetat, Domnul a frnt toiagul celor r i, a nuiaua st pnitorilor. Cel ce n urgia lui, lovea popoarele, cu lovituri a f r r gaz, cel ce, n mnia lui, supunea neamurile, este prigonit f r aa a aa cruare.- Is. 14:3-6. t n timpul celor o mie de ani, ntre prima si a doua nviere, are loc judecata nelegiuiilor. Apostolul Pavel arat c tre aceast judecat t a a a a ca spre un eveniment care urmeaz celei de a doua veniri. De aceea a s nu judecai nimic nainte de vreme, pn va veni Domnul, care a t a va scoate la lumin lucrurile ascunse n ntuneric, si va descoperi a gndurile inimilor. 1 Cor. 4:5. Daniel declar c atunci cnd a venit a a Cel mb trnit de zile judecata a fost dat snilor Celui Prea nalt. a a t Dan.7:22. La data aceasta cei neprih nii domnesc ca regi si preoi a t t pentru Dumnezeu. Ioan, n Apocalipsa, spune: Si am v zut nite a s scaune de domnie; si celor ce au sezut pe ele, li s-a dat judecata; ei vor preoi ai lui Dumnezeu si ai lui Hristos, si vor mp rai cu El o t a t mie de ani. Apoc. 20:4-6. Acum este timpul cnd, aa cum a prezis s [282] apostolul Pavel, snii vor judeca lumea. 1 Cor.6;2. t mpreun cu Hristos ei judec pe cei nelegiuii, comparnd fapa a t tele lor cu cartea statutar . Biblia, hot rnd ecare caz dup faptele a a a f cute n trup. Apoi, partea pe care cei nelegiuii trebuie s o suporte a t a este m surat dup faptele lor si este scris n dreptul numelui lor n a a a a cartea morii. t Si Satana si ngerii lui suntjudecai de Hristos si de poporul S u. t a Pavei spune: Nu stii c noi vom judeca pe ngeri? (l Cor.6:3),iar t a Iuda declar c : El a p strat pentru judecata zilei celei mari, pui n a a a s lanuri venice, n ntuneric, pe ngerii care nu si-au p strat vrednicia, t s a ci si-au p r sit locuina. Iuda 6. aa t

Apocalipsa 20

271

La ncheierea celor o mie de ani, va avea loc a doua nviere. Atunci cei nelegiuii vor nvia din mori si se vor prezenta naintea t t lui Dumnezeu pentru a duce la ndeplinire judecata scris . Astfel, a Apocalipsa, dup ce descrie nvierea celor drepi, spune: Ceilali a t t mori n-au nviat pn nu s-au sfrit cei o mie de ani. Apoc.20:5. t a s Iar Isaia declar cu privire la cei nelegiuii: Acetia vor strni ca a t s s prini de r zboi si pui ntr-o temnia, vor nchii n gherle, si, dup s a s t s a un mare num r de zile, vor pedepsii. Is.24:22. (GC 658-661) a t Tapul isp sitor a ngerul care l leag pe Satana este antitipul omului ales s a a duc apul n pustie (Lev. 16:21). at Apoi am v zut c lucrarea lui Isus din Sanctuar se va ncheia n a a curnd. Si dup ce se va ncheia lucrarea Lui, va veni la ua primei a s nc peri si va m rturisi p catele lui Israel pe capul apului isp sitor. a a a t a Apoi i va pune hainele r zbun rii. Atunci vor veni pl gile asupra s a a a celor r i; ele nu vor veni atta vreme ct Isus nu-i pune aceast a s a hain si nu i ia locul S u pe m reul nor alb. Atunci, n timp ce cad a s a a t pl gile, apul isp sitor este dus departe. El va duce o lupt ndrjit a t a a a s scape, dar este inut cu t rie de mna care l conduce. Dac el a t a a ar reui s scape, poporul Israel si-ar pierde viaa. Eu am v zut c [283] s a t a a ndep rtarea apului isp sitor n pustie va necesita timp, dup ce a t a a p catele au fost puse pe capul lui. (Spalding-Magan Collection, a p.2) n timpul pl gilor, poporul lui Dumnezeu se a pentru a a totdeauna n sigurana faa de nel ciunile ispititorului. t t s a Cnd copiii lui Dumnezeu i umilesc suetele naintea Sa, s rugndu-se pentru cur ia inimii, se d porunca: Dezbr cai-i de at a a t vemintele lor murdare, si se rostesc cuvintele de ncurajare: Iat , s a c ndep rtez de la tine nelegiuirea, si te mbrac cu haina de s rb a a a a toare. Haina nep tat a dreptii lui Hristos este aezat pe copiii lui a a at s a Dumnezeu cercai, ispitii si lotui credincioi. R m sia dispreuit t t s s a a t t a este mbr cat n veminte pline de slav , care nu vor mai mna a s a jite niciodat de corupiile lumii. Numele lor sunt p strate n cartea a t a vieii Mielului si nscrise printre credincioii tuturor timpurilor. Ei t s

272

Gnduri despre cartea Apocalipsei

au rezistat mpotriva planurilor viclene ale am gitorului; nu s-au a ab tut de la credincioia lor, la r cnetele balaurului. Acum ei sunt n a s a sigurana pentru toat eternitatea si nu mai sunt expui la planurile t a s viclene ale ispititorului. P catele lor sunt transmise asupra autorului a p catului, iar cei r mai nu numai c sunt iertai si primii, dar si a a s a t t onorai. Pe capul ec ruia este pus o mitr curat . Ei vor ca t a a a a mp rai si preoi ai lui Dumnezeu. n timp ce Satana st ruia cu a t t a nvinuirile lui si c uta s nimiceasc aceast ceat , ngerii cei sni, a a a a a t n mod nev zut, treceau ncoace si ncolo, punnd sigiliul viului a Dumnezeu pe frunile lor. Acetia sunt cei care vor sta mpreun cu t s a Mielul pe muntele Sion, avnd numele Tat lui scris pe frunile lor. a t (5T 475). Acum, cnd Marele nostru Preot face isp sire pentru noi, trebuie a s c ut m s devenim des vrii n Hristos. Nici m car printr-un a a a a a st a gnd Mntuitorul nostru n-a putut adus s Se supun puterii ispitei. a a Satana g sete n inimile omeneti unele locuri un-de-i poate ctiga a s s s s un punct de sprijin; sunt nutrite unele dorine p c toase prin care t a a [284] ispitele lui i manifest puterea. Dar Hristos a declarat despre Sine: s a Vine st pnitorul lumii acesteia. El n-are nimic n Mine.. Ioan a 14:30. Satana n-a putut g si nimic n Fiul lui Dumnezeu care s -i a a oferit posibilitatea biruinei. El p zise poruncile Tat lui S u si n El t a a a nu era nici un p cat pe care Satana s -t poat exploata spre folosul a a a lui. Aceasta este starea n care trebuie s e g sii aceia care vor sta a a t n timpul strmtor rii. (GC 623) a Tapul isp sitor n-are nimic de-a face cu partea Satanei n a p catele credincioilor. a s nclinaia de a scuza defectele noastre morale este aceea care t ne conduce la cultivarea p catului. N-ar trebui s uit m niciodat c a a a a a Dumnezeu atribuie p catul celui ce p c tuiete; el nu este nregistrat a a a s mpotriva lui Satana, ci mpotriva p c tosului. Dumnezeu nu accept a a a niciodat aciunea lui Satana ca o scuz pentru comiterea unui p cat. a t a a Cnd exist cea mai mic scuz pentru o fapt rea evident , aceasta a a a a a nu este p cat. Satana se bucur cnd i aude pe pretinii urmai ai lui a a s s Hristos oferind scuze pentru defectele lor de caracter. P catul nec it, a a nem rturisit, nu poate niciodat sters din c rile lui Dumnezeu. a a at Prin credina, prin m rturisirea p catului, inima este cur it de t a a at a

Apocalipsa 20

273

impurit ile ei morale. Trebuie s aib loc o p r sire a p catelor at a a aa a condamnate de Domnul nainte ca suetul s poat sta nevinovat a a naintea lui Dumnezeu, umilit si poc it, recunoscnd c el a servit a a lui Satana, multumindu-1 si gloricn-du-1 pe el si dezonornd pe Domnul s u. (ST. Dec. 13. 1899) a Nu exist nici un motiv pentru existena p catului. a t a ngerii au fost creai plini de bun tate si iubire. Ei se iubeau t a imparial unul pe altul si pe Dumnezeu n mod suprem si erau gata, t prin aceast dragoste, s fac voia Sa. Legea lui Dumnezeu nu era a a a ca un jug chinuitor pentru ci, ci desf tarea lor era aceea de a mplini a poruncile Lui, de a se supune vocii cuvntului S u. ns n aceast [285] a a a stare de pace si curie p catul a nceput cu cel care era des vrit at a a s n toate c ile lui. Profetul scrie despe el: Ti s-a ngmfat inima a din pricina frumuseii tale, i-ai stricat nelepciunea cu str lucirea t t t a ta. P catul este un lucru misterios, inexplicabil, Nu a fost nici un a motiv pentru existena lui; a c uta s -1 explici nseamn a ncerca s t a a a a g seti un motiv existenei lui, si aceasta ar nsemna a-1 ndrepti. a s t at P catul a ap rut ntr-un univers perfect, un lucru care s-a dovedit a a a nescuzabil si extrem de p c tos. Motivul nceputului s u sau a a a a dezvolt rii lui nu a fost si nici nu va explicat vreodat ,nici a a chiar n ziua cea mare, cnd va avea loc judecata si c rile vor at deschise, cnd orice om va judecat conform faptelor s vrite n a s trup, cnd p catele poporului poc it si snit al lui Dumnezeu vor a a t aezate pe capul apului isp sitor, iniiatorul p catului. n acea s t a t a zi va evident pentru toi c n-a existat si niciodat nu va exista t a a vreun motiv pentru p cat. n condamnarea nal a lui Satana, a a a ngerilor lui si a oamenilor care n cele din urm s-au identicat pe a ei nii cu el drept c lc tori ai legii lui Dumnezeu, ecare gur va ss a a a nchis . Cnd ostile r zvr tirii, de la primul mare rebel pn la a a a a ultimul nelegiuit, vor ntrebai din ce motiv au stricat Legea lui t Dumnezeu, ei vor r mne f r cuvinte. Nu va nici un r spuns de a aa a dat, nici un mijloc pentru a susine cea mai nensemnat motivaie. t a t (ST, April.28, 1890).

274

Gnduri despre cartea Apocalipsei

Orice p cat este pedepsit de dou ori. a a P catele celui necredincios au fost pedepsite n Isus pe cruce a si vor pedepsite n cei r i, care au respins dragostea Sa si a neag c p catele lor sunt isp site de Isus prin sacriciul S u. a a a a a Valoarea omului si m sura r spunderii sale poate cunoscut a a a doar prin crucea de la Golgota. Cel care S-a prezentat pe Sine p c a a toilor ca Unul capabil de a mntui, Se va dovedi pe Sine n stare s s a execute mnia si judecata asupra ec rui u al lui Adam nepoc it. a a [286] Cel care ine lumile pe orbite, care cnt rete munii si dealurile n t a s t balana, care consider insulele ca un lucru m runt, se va dovedi t a a capabil s r zbune harul S u neapreciat si iubirea Lui respins . Cei a a a a care se ateaz cu gndul c Dumnezeu este prea milos pentru a a a pedepsi p c tosul,trebuie doar s priveasc la Golgota pentru a a a a a siguri c r zbunarea se va abate asupra ec rui c lc tor al Legii Sale a a a a a drepte. Pedeapsa pentru c lcarea Legii lui Dumnezeu este proporional a t a cu preul pl tit pentru salvarea c lc torilor ei. Ce bucurie inexprit a a a mabil este preg tit pentru cei care vor salvai prin Hristos, si ce a a a t adncimi de blestem pentru cei care au desconsiderat si au respins marea Sa mntuire! Orice lucru considerat valoros de un om lumesc se scufund n neimportant cnd este privit n aceast lumin , si ct a a a a de mare apare obligaia noastr de a folosi n serviciul lui Dumnezeu t a toate talentele pe care El ni le-a ncredinat pentru p strare. t a P catele celor neprih nii vor pedepsite n Satana deoarece a a t aceste p cate au fost cauza morii Fiului lui Dumnezeu. a t ntruct Satana este iniiatorul p catului, instigatorul responsabil t a pentru f ptuirea tuturor p catelor care au adus moartea Fiului lui a a Dumnezeu, dreptatea cere ca el s sufere pedeapsa nal . Lucrarea a a Domnului Hristos pentru mntuirea oamenilor si curirea Universu at lui de p cat va ncheiat prin ndep rtarea p catului din Sanctuarul a a a a ceresc si aezarea acestor p cate asupra lui Satana, care va suporta s a pedeapsa nal . Totastfel, sirul serviciului prenchipuitor anual se a ncheia cu lucrarea de cur ire a sanctuarului si m rturisirea sau at a punerea p catelor pe capul apului de trimis. (PP 358). a t

Apocalipsa 20

275

Esena celor dou armaii amintite mai sus se g sete n t a t a s urm toarele citate: a Dumnezeu va chema mai mult ca sigur lumea la judecat pentru a a r zbuna moartea Singurului S u Fiu n scut, a Celui care a stat la a a a bara judecii lui Pilat si Irod. (TM 139). at Un Dumnezeu drept trebuie s r zbune moartea Fiului S u. a a a (TM 131; RH, Jan.23; Jan.30, 1900). Aceasta este o isp sire pentru moartea Fiului lui Dumnezeu. a [(vezi Leveticul 16:10)] [287]

Capitolul 36 Apocalipsa 21 & 22


Viziunea lumii care vine este aceea care echilibreaz mintea, a aa ca lucrurile care sunt v zute s nu obin controlul asupra sentis a a t a mentelor, care au fost cump rate cu un pre innit de Mntuitorul a t lumii. Prin lucrarea Duhului Sfnt lucrurile nev zute si venice sunt a s aduse naintea suetului si avantajele comorilor venice si nepieri s toare sunt t cute s apar naintea ochilor sueteti n frumuseea lor a a a s t atr g toare. n acest mod noi nvam s privim la cele nev zute si a a at a a venice si s apreciem mustr rile lui Hristos la o valoare mai mare s a a dect comorile lumii. (ST, June 26, 1893). Hristos, prin sacriciul S u, pl tind plata p catului, nu doar l-a a a a mntuit pe om, ci a rectigat st pnirea pe care omul a pierdut-o. s a Tot ceea ce a fost pierdut de primul Adam va restaurat de Cel de-al doilea. Profetul spune: O, turn al turmei, fort reaa a icei Sionului, a t c tre tine vine aceasta, chiar prima proprietate si apostolul Pavel a arat c tre r scump rarea posesiunilor. Dumnezeu a creat p mntul a a a a a s e locuina inelor snte si fericite. Aceast int va pe deplin a t t at a mplinit atunci cnd, rennoit prin puterea lui Dumnezeu si eliberat a de p cat si suferina, el va deveni o cas etern pentru cei mntuii. a t a a t Teama de a face motenirea viitoare s par prea material a s a a a condus pe muli s spiritualizeze chiar adev rurile care ne conduc t a a s o privim ca si cas a noastr . Hristos si-a asigurat ucenicii c a a a a El se duce s preg teasc locauri pentru ci n casa Tat lui S u. a a a s a a Aceia care accept nvaturile Cuvntului lui Dumnezeu nu vor a at cu totul ignorani cu privire la c minul ceresc. Si ceea ce ochiul t a n-a v zut, urechea n-a auzit si la inima omului nu s-a suit, aa sunt a s lucrurile pe care Dumnezeu le-a preg tit pentru cei ce l iubesc. a Limba omeneasc nu este n stare s descrie r splata neprih niilor. a a a a t Aceasta va cunoscut numai de cei ce o privesc. Nici o minte a [288] m rginit nu poate cuprinde slava paradisului lui Dumnezeu. a a n Biblie, motenirea celor salvai este numit o ar . Exist un s t a t a a P stor ceresc care-Si conduce turma la fntni de ap vie. Pomul a a vieii i d fructele n ecare lun si frunzele copacului sunt pentru t s a a 276

Apocalipsa 21 & 22

277

vindecarea neamurilor. Exist cteva ape curg toare limpezi ca crisa a talul si lng ele se unduiesc copaci ce arunc umbrele lor asupra a a c r rilor preg tite pentru mntuiii Domnului. Acolo, cmpiile naa a t tinse se a ntre dealuri si muni, iar munii tui Dumnezeu i ridic a t t s a vrfurile lor semee. Pe aceste plaiuri linitite, lng aceste ape de t s a viaa, poporul lui Dumnezeu va g si o cas la fel ca peregrinii si t a a pribegii. (RH, Oct.22, 1908). Voina si mntuirea (Apocalips 22:17). t Voina este factorul decisiv. t Dac privirea noastr spiritual ar deschis , am putea vedea a a a a ceea ce niciodat nu ar putea sters din memoria noastr , ct am tr i. a a a Noi am putea vedea suetele doborte sub opresiune, mpov rate cu a griji si ap sate la fel ca o c rua sub greutatea snopilor, gata s moar a a t a a n descurajare. Noi am putea vedea ngeri zburnd repede pentru a ajuta celor ispitii, care stau ca pe o margine de pr pastie. Aceste t a suete ispitite nu sunt n stare s se ajute singure si s evite ruina a a care le amenina; ns ngerii lui Dumnezeu mping pe ngerii r i, t a a conducnd suetele departe de locurile primejdioase pentru a aeza s picioarele lor pe un loc sigur. Am putea vedea b t lia ce se d ntre aa a dou armate, tot att de real ca acele lupte care opun forele inamice a a t pe p mnt. Cnd este sf rmat puterea Satanei asupra suetelor, a a a noi vedem oameni legnd voina lor de cruce si crucicnd carnea t cu nclinaiile si poftele ei trupeti. Este, ntr-adev r, o crucicare t s a a eului; pentru c voina este predat lui Hristos. Voina omului nu a t a t este niciodat aa de puternic , ca atunci cnd este snit si pus a s a t a a de partea lui Hristos. Voina este o putere si, cnd trebuie s e t a ctigate multe izbnzi n r zboiul spiritual, trebuie f cute multe s a a progrese n c l toria spiritual si trebuie nvate multe lecii de la [289] aa a at t Hristos, Marele nv ator, este necesar ca voina s e snit . n at t a t a supunerea voinei, este atins r d cina problemei. Cnd voina este t a a a t supus , izvoarele care curg din fntn nu vor amare, ci voina va a a t la fel de curat ca si cristalul. Florile si fructele vieii cretine vor a t s nori si se vor maturiza spre des vrire. a s S nu mulumim mai departe inamicul plngndu-ne de puterea a t voinei noastre rele; pentru c f cnd aa noi aez m si ncuraj m t a a s s a a

278

Gnduri despre cartea Apocalipsei

dorinele noastre mpotriva lui Dumnezeu si facem pl cere celui r u. t a a S ne amintim c noi suntem copiii lui Dumnezeu, legai pentru a a t a mp rt si o voina sfnt , care vine la noi de la Dumnezeu. Dar a a t a tuturor celor ce L-au primit, adic celor ce cred n Numele Lui, le-a a dat dreptul s se fac copii ai lui Dumnezeu; n scui nu din snge, a a a t nici din voia rii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu. (ST, Oct.29, 1894). Dumnezeu dorete s aib voina noastr si nimic altceva, s a a t a pentru c f r aceasta, nici chiar Duhul Sfnt nu poate face a a a nimic. Cel care se hot r ste s intre n mp ria spiritual va g si c a a a a at a a a mpotriva lui sunt angajate toate puterile si pasiunile unei naturi neren scute, n spatele c reia stau forele mp r iei ntunericului. a a t a at Egoismul si mndria se vor opune oric rui lucru care le va descoperi a c sunt p c toase. Noi nu putem, prin noi nine, s nvingem dorina a a s a ele rele si obiceiurile care se lupt pentru st pnire. Noi nu putem t a a s biruim fora vr jmaului care ne ine n robia sa. Doar Dumnezeu a t a s t ne poate da victoria. El dorete ca noi s avem st pnire asupra s a a noastr , a voinei si a c ilor noastre. Dar El nu poate lucra n noi f r a t a aa consimamntul si cooperarea noastr . Duhul divin lucreaz prin t a a facult ile si puterile date omului. Energiile noastre sunt necesare at pentru cooperarea cu Dumnezeu. Victoria nu este ctigat f r mult rug ciune, f r umilina s a aa a a aa t eului la ecare pas. Voina noastr nu trebuie s e forat n coopet a a t a [290] rarea cu agenii divini, ci ea trebuie s e supus de bun voie. t a a a Chiar dac s-ar lucra cu o intensitate nsutit a Duhului lui Duma a nezeu asupra ta, aceasta nu te-ar face un cretin, un supus bun pentru s ceruri. Bastionul Satanei nu ar distrus. Voina trebuie s e aezat t a s a de partea voinei lui Dumnezeu. Tu nu eti n stare prin tine nsui t s t s aduci hot rrile, dorinele si nclinaiile tale n supunere faa de a a t t t voina lui Dumnezeu; dar dac eti dispus s faci aceasta voluntar, t a s a Dumnezeu va ndeplini lucrarea pentru tine, chiar si ndep rtarea a imaginaiei si a ec rui lucru important care se nala pe sine mpot a t triva cunotinei lui Dumnezeu si va aduce la supunere si ascultare s t de Hristos orice gnd. (2 Cor. 10:5). Dup aceea tu vei lucra propria a ta mntuire, cu team si cutremur. C ci Dumnezeu este Acela care a a

Apocalipsa 21 & 22

279

lucreaz n voi, si v d , dup pl cerea Lui, si voina si nf ptuirea. a a a a a t a Filipeni 2:13. Dar muli sunt atrai de frumuseea lui Hristos si de slava cet s t reasc si totui dau napoi n faa condiiilor prin care acestea pot a s t t deveni proprietatea lor. (MB 141-142). Renunarea la voina noastr si supunerea faa de voina lui t t a t t Dumnezeu aduce pace si odihn pentru toat venicia. a a s Noi trebuie s purt m jugul lui Hristos ca s putem adui ntra a a s o unitate des vrit cu EI. Luai jugul Meu asupra voastr , spune a s a t a El. Ascultai cerinele Mele. Dar aceste cerine pot n opoziie dit t t t rect cu voina si scopurile agentului omenesc. Ce e de f cut atunci? a t a Ascultai ce spune Dumnezeu: Dac cineva vrea s vin dup Mine, t a a a a s se lepede de sine, s -i ia zilnic crucea si s M urmeze. Jugul si a as a a crucea sunt simboluri ce reprezint acelai lucruoferirea voinei a s t lui Dumnezeu. Purtarea jugului unete omul m rginit n tov r sie s a a a cu Preaiubitul Fiu al lui Dumnezeu. n larea crucii ndep rteaz at a a eul de suet si l aaz pe om n poziia n care el nvaa cum s s a t t a poarte sarcinile lui Hristos. Noi nu putem s -i urm m lui Hristos a a f r purtarea crucii Sale, f r n larea crucii si purtarea ci pe urmele aa aa at Sale. Dac voina noastr nu este n concordana cu cerinele divine, a t a t t noi trebuie s t g duim nclinaiile noastre, s lep d m dorinele [291] a a a t a a a t noastre ndr gite si s c lc m pe urmele pailor lui Hristos... a a a a s Oamenii i formeaz propriile lor juguri care par uoare si pl s a s a cute de purtat, dar, n cele din urm , acestea i duc n extrem . Hristos a a vede aceasta si spune: Luai jugul Meu asupra voastr . Jugul pe t a care voi l-ai aezat asupra voastr , creznd c este unul potrivit, nu t s a a va deloc potrivit. Luai jugul Meu asupra voastr si nvai de la t a at t Mine leciile eseniale pentru voi; deoarece Eu sunt blnd si smerit t t cu inima si voi vei g si odihn pentru suetele voastre. Jugul Meu t a a este uor, si sarcina Mea este uoar . Domnul niciodat nu face o s s a a estimare fals a motenirii Sale; El m soar pe oameni dup cum lua s a a a creaz . Cnd ci se vor supune jugului S u, cnd vor renuna la lupta a a t care nu le-a adus nici un folos nici lor nici cauzei lui Dumnezeu, atunci vor g si pace si odihn . Cnd vor deveni sensibili la propriile a a lor sl biciuni si lipsuri, vor ncntai s fac voia lui Dumnezeu; a t a a se vor supune jugului lui Hristos. Apoi, Dumnezeu poate lucra n ei

280

Gnduri despre cartea Apocalipsei

si voina si nf ptuirea, dup buna Lui pl cere, care este adesea cu t a a a totul contrar planurilor omeneti. Cnd primim ungerea cereasc , a s a noi nvam lecia bun tii si iubirii, care ntotdeauna aduce odihn at t a at a suetului. (5 BC 1090-1091; RH, Oct.23, 1900) Dnd voina noastr lui Hristos, chiar si gndurile si emoiile t a t noastre vor aezate sub st pnirea Lui. s a Religia curat are de-a face cu voina. Voina este puterea de a t t guvernare n rea omului, aducnd la supunere toate celelalte facult i. Voina nu este gustul sau nclinaia, ci este puterea de decizie at t t care lucreaz n ii oamenilor, spre ascultare sau spre neascultare de a Dumnezeu, Tu eti un tn r inteligent; doreti s -i faci viaa n aa fel ca s a s at t s la sfrit s i preg tit pentru cer. Eti descurajat adesea, cnd te s a a s simi slab n putere moral , n sclavia ndoielii si sub st pnirea t a a [292] deprinderilor si obiceiurilor vechii tale viei n p cat. Tu descoperi t a c natura ta sentimental nu-i este credincioas nici ie, nici celor a a t a t mai bune hot rri ale tale si nici celor mai solemne voturi ale tale. a Nimic nu pare a real. Nestatornicia ta te face s pui la ndoial a a sinceritatea acelora care doresc s -i fac bine. Cu ct te zbai mai at a t mult n ndoielile tale, cu att mai nereal li se pare orice lucru, pn i se pare c nu mai este nic ieri vreo baz sigur pentru tine. at a a a a F g duinele tale sunt ca nite funii de nisip, si tu priveti cuvintele a a t s s si faptele acelora n care ar trebui s te ncrezi, n aceeai lumin a s a nereal . a Tu vei mereu n primejdie pn cnd vei nelege adev rata a t a putere a voinei. Poi crede si f g dui orice lucru, dar f g duielile t t a a a a sau credina ta nu au nici o valoare pn cnd nu vei pune voina ta t a t de partea credinei si a faptelor. Dac vrei s duci lupta credinei cu t a a t toat puterea voinei tale, vei birui. Simurile, impresiile si emoiile a t t t tale nu sunt o baz n care s te ncrezi, c ci n-au nici o stabilitate, a a a mai ales ideile tale pervertite; iar cunotina despre f g duinele tale s t a a t c lcate si despre voturile tale nemplinite i sl besc ncrederea n a t a tine nsui si ncrederea altora n tine. t Nu trebuie s -i pierzi ns n dejdea. Tu trebuie s te hot r sti s at a a a a a a crezi, dei pentru tine, nu pare a exista nimic adev rat sau real. Nu e s a nevoie s -i spun c singur ai ajuns n aceast poziie de neinvidiat. at a a t

Apocalipsa 21 & 22

281

Tu trebuie s -i rectigi ncrederea n Dumnezeu si n fraii t i. Tu at s t a singur trebuie s i supui voina voinei lui Isus Hristos; si ndat ce a t t t a vei face aceasta, Dumnezeu va pune st pnire pe tine si va lucra n a tine si voina si nf ptuirea, dup buna Sa pl cere, ntreaga ta re va t a a a adus sub controlul Spiritului lui Hristos; si chiar gndurile tale a vor supuse Lui. Tu nu-i poi st pni pornirile, emoiile si dorinele t t a t t tale, dar tu poi s -i st pneti voina si s faci o schimbare total t at a s t a a n viaa. Supunnd voina ta lui Hristos, viaa ta va ascuns cu t t t a Hristos n Dumnezeu si va unit cu puterea care este mai presus a de orice st pnire si putere. Tu vei avea de la Dumnezeu acea t rie a a care te va ine n strns leg tur cu puterea Sa; si o nou viaa, t a a a a t chiar viaa credinei vii, va deveni posibil pentru tine. Dar voina t t a t ta trebuie s conlucreze cu voina lui Dumnezeu, nu cu alte voine [293] a t t prin care Satana lucreaz nencetat s te prind n lanurile lui si s a a a t a te piard . a Nu vrei s intri f r ntrziere ntr-o relaie dreapt cu Dumnea aa t a zeu? Nu vrei s zici: Vreau s -mi predau voina mea lui Isus si a a t vreau s fac aceasta acum1, si din aceast clip s i n totul de a a a a partea Domnului? Nu te mai uita ia obicei si la cerinele puternice t ale poftei si ale patimii. Nu-i mai da lui Satana nici o ocazie s a spun : Tu eti un farnic nenorocit. nchide ua, aa nct Satana a s at s s s nu te mai nvinuiasc si sa te descurajeze, si spune: Vreau s a a a cred si cred c Dumnezeu este ajutorul meu, si atunci vei g si c a a a eti biruitor n Dumnezeu. Prin p strarea cu statornicie a voinei s a t de partea Domnului, ecare pornire va Ci adus captiv voinei lui a a t Isus. Atunci vei descoperi c picioarele tale sunt pe o stnc solid . a a a Uneori se va cere s predai orice p rticic a puterii de voina pe care a a a t o posezi; dar Dumnezeu este acela care lucreaz pentru tine si din a acest proces de prelucrare, vei iei un vas de cinste. s Vorbete despre credina. Tine-te de partea lui Dumnezeu. Nu-i s t t pune picioarele de partea vr jmaului si Domnul va ajutorul t u. a s a El va face pentru line ceea ce tu nu poi face singur. Atunci rezultatul t va c vei deveni un Cedru din Liban. Viaa ta va nobil , iar a t a faptele tale vor s vrite n Dumnezeu. Atunci va n tine o putere, a s o seriozitate si o simplitate care te va face un instrument slefuit n minile lui Dumnezeu. Tu trebuie s bei zilnic din fntna adev rului ca s poi nelege a a a t t secretul pl cerii si bucuriei n Domnul. Dar trebuie s -i aminteti c a at s a

282

Gnduri despre cartea Apocalipsei

voina ta este fora care pune n micare toate faptele tale. Aceast t t s a voina, care formeaz un factor att de important n caracterul omut a lui, a fost dat prin c derea n p cat sub st pnirea lui Satana; si din a a a a acel moment el lucreaz mereu n om s doreasc si s f ptuiasc a a a a a a dup buna sa pl cere, spre ruina si mizeria total a omului. Dar a a a jertfa nem rginit a lui Dumnezeu, prin predarea lui Isus, iubitul a a S u Fiu, pentru a deveni o jertfa pentru p cat, i-a dat posibilitatea a a s spun , f r s calce vreun principiu al guvern rii Sale: Pred -te a a aa a a a [294] Mie n totul; d -mi Mie aceast voina; smulge-o de sub st pnirea a a t a lui Satana si Eu voi pune st pnire asupra ei; si atunci voi putea a lucra n tine s doreti si s mplineti buna Mea pl cere. Cnd El a s a s a i d gndul lui Hristos, voina ta devine ca voina Sa, iar caracterul t a t t t u este transformat ca s e asemenea caracterului lui Hristos. Este a a inta ta s faci voia lui Dumnezeu? Doreti s asculi de Sntele t a s a t Scripturi? Dac cineva voiete s -Mi urmeze, s se lepede de sine, a s a a s -i ia crucea sa si s M urmeze. as a a Nu poate vorba s -L urmezi pe Hristos pn nu refuzi s -i a a at satisfaci nclinaiile tale si pn nu te hot r sti s asculi de Dumt a a a a t nezeu. Nu sentimentele sau emoiile tale sunt cele care te fac s t a i un copil al lui Dumnezeu, ci mplinirea voinei lui Dumnezeu. t O viaa folositoare se a naintea ta, dac voina lui Dumnezeu t a a t devine voina ta. Atunci poi s stai n t ria dat de Dumnezeu, ca t t a a a un exemplu al faptelor bune. Atunci vei ajuta la meninerea regulilor t disciplinei, n loc s ajui la stricarea lor. Vei ajuta la meninerea a t t ordinii, nu la dispreuirea ei si la provocarea dezordinii n viaa prin t t umblarea si faptele tale. i spun, n temere de Dumnezeu: eu stiu t ce-ai putea deveni dac voina ta ar trece de partea lui Dumnezeu. a t Noi suntem mpreun lucr tori cu Dumnezeu. Ti-ai putea face lua a crarea, pentru prezent si venicie, n aa fel nct ea s poat rezista s s a a cercet rii judec ii. Vrei s ncerci? Doreti schimbarea? Tu eti a at a s s obiectul dragostei si mijlocirii lui Hristos. Vrei s te predai acum a lui Dumnezeu si s ajui acelora care sunt pui ca santinele pen a t s tru ap rarea intereselor lucr rii Sale, n loc s le produci durere si a a a [295] descurajare? (5T 513-515). [296]