Anda di halaman 1dari 89

AHMHTPIOYK.'KAPT>IOYNH DIMITRIU C.

SKARTSIUNI

PROFETII ANTIHRIST despre

AHMHTPIOYK. >KAPT'IOYNH DIMITRIU C. SKARTSIUNI

Editor: Lucian Borleanu Tehnoredactare: Liviu Pertea Coperta: LiviuPerfea

PROFETII
despreANTIHRIST

,,Dor de nu vd veli pocdi toli veli pieri lafel" (Lc. 13,5)

Cuvf,nt inainte la editia romineasci


t

Cartea ,oProfe{ii despre lntihrist" a fost pusi in circula}ie pentru prima datd in iulie 1990. In mai pulin de doud luni de la tipdrire a fost epuizatI, ceeace a dus la reeditareaei. Cerereade carte a credincioqilor noqtri ne-a obligat s-o traducem gi s-o editdm. Cartea a primit foarte multe aprecieri din parteamultor episcopi, stareli, preofi qi teologi. Am tradus aceastdcarte pentru credinciogii romdni, intrucdt o socotim binevenitd pentru informarea iubililor nogtri cititori despre planurile satanicecare sunt puse in aplicare, de multi vreme, de c6tre masoneriegi sionismul intemafional. In-treagaactivitate ar_ltihdslice, altirrJgtin[ astlzi este rispdnditi in toate mediile, in toate tdrile, prin toate mijloacele, de citre satanica migcare,cunoscutdsub numele de migcarea New Age (Iloua Era). Se incearcbdislrug;erea acesteilumi gi creareaunei lumi noi, a urcri noie-re. Nu prin puterea lui Dumnezeu, c-iprin putereaomului. Cu alte cuvinte, omul stdpdnit de mdndria lui-T rrcifer.cautd sd ia locul lui Dumnezeu. Nnnic din ceeace sepetrecein lume nu esteintdmpldtor. Omenirea cautd sd se sinucidd. Goana dupd inavufire, dupd lux gi destrdbdlare a dus omenirea in pragul dezastrului. Exploatdrile irafionale ale resurselor naturale, poluarea care a atins cote inexprimabile, inarmirile fhri misurd au pus in pericol viafa pe Pdmdnt. Pe de altd parte, desftfu:.lfbr6 margini gi riutatea pe diabolicS, care au pus stdpAnire unii oameni, duc la degradarea firii umane,pdni la indobitocire. Omul a innebunit, omul s-a indrdcit. Existi oorganizalie secreti careconducelumea din umbr6.Aceasta iEi exercit?i influen{aasupralumii prilrnaeeSi f_o-lqsirealulerilor demonice. grrnt sioaiqtii! Evreii care-jn_asallqs pregdtescvenirea lui Antihrist. De sute de ani, prin masonerie,se luptd pentru schimbarea tradiliilor cregtine.AUgpt Biserica qi au fbrAmifat-oin mii qi mii de secte.$i au reugitsd schimbelegile firii, ldsatede Dumnezeu,cu legi omeneqtisau,mai bine zis, diavolegti. Statul gi partidul este o idee. Este un mijloc de subjugarea omului. Statul a devenit in m6na lor un mijloc de asuprire, de inrobire pAndla indobitocire a oamenilor.

Legile dupd care seconduceasocietatea reflectaulegeafirii ldsati de Dumnezeuomului. Dar acum aceasti lege ldsati de Dumnezeu a fost qi esteinlocuiti prin lqgLoJOgag$tlde inspirafle demonicl. Aq niscoqitJqyestea cu ,,drepturile omului,,l, Care drepturi? Drepturile evreilor. Dreptul de a fi privilegiali in toate statele,de a da legi, de a executalegi qi de ajudeca dup[ acestelegi pe cregtini! Iati caresunt drepturile omului. Dreptul de a-i lisa pe ei s6-l instalezepe Antihrist, dreptul de a subjuga lumea intreagd. Dreptul de a avorta, de a te destribila, a fura fhrd scrupulepe semenul tdu, intr-un cuvdnt de a te impofrivi lui Dumnezeu. Cffi_folos_e*sc acestedrepturi? Noud, credincioqilor, in niciun caz. Incredibil, dar adevlrat: Lumea este in mdna evreilor sionigti, pentru c[ fin4nfele lumii sunt in mdinile lor, iar omul are slEbiciune la ban. Cu banii cumpdr[ tot, chiar qi suqIgleoamenilor. C6!i nu sunt aceia care se leapdddde credinfd pentru niEtebunuri materiale sau bani? Unde nu reugesc banul, folosescsant4iul,iar unde nu cu merge nici cu Eantajul,fqlosf.sc-.qima. De aceeamerge lumea din rdu in mai rdu, pentru cd dreptatealui Dumnezeu a dispdrut dintre oameni. Dumnezeu nu a pdrbsit lumea, ci omul L-a pdrdsit pe Dumnezeu, in favoareapldcerilor omeneEti. Noi, cei credinciosi, nu trebuie sd ne descurajdm,ci s[ ne rugim t44-i--mu-l! D.rtrrnezeuca sd ne pdzeascd sd ne intdreasci in acesgi la te vremuri grele de-ispitd. Sd ne apropiem mai mult de Dumnezeuprin post rugdciqnegi priveghere;sd l6sdmpicatele qi sd urmdm virtutea, iar Dumnezeu si ne ocroteascdqi si ne intireascd. Nu trebuie sbne inchipuim cd putem sd q_cbp6m ispite qi de nede dar trebuie sd=ne_ pregSlim pentru a le infrunta qi a le rezis9a4tri, ta. Suntemdatori sdqq i4@, la rdndul nostru, gi pe allii despreplanurile demonice ale slugilor lui Antihrist, pregdtite pentru subjugarealumi i. Nu putem schimba destinelelumii, dar putem sd le control6m pe ale noastre. Chemdm ajutorul Preasfintei Treimi ca gi edilia aceastasd con_ tribuie latrezirea duhovniceasci a ortodoc$ilor, a fralilor nogtri care au nevoie de sprijin in acestezlle pe care le traverseazd omenirea. Adormirea Maicii Domnului Traducdtorul

Cuv0nt inainte
Dumnezeu, care l-a creat pe om din iubire, nu-l lasd in voia soarprin pronia Sa. El S-a descoperitpe Sine in toatei, ci-l cdlduzeqte te evenimentelepe care le va face in viitor qi care privesc mdntuirea sufletului lui. Dumnezeu a descoperitevenimentelece vor veni ca sd indrume pe om prin profeli, prin Iisus Hristos, prin Apostoli, precum qi prin alli sfinfi ai Bisericii. Unele profelii s-auimplinit, altele seimplinesc in zilele noastreqi altele se vor implini in viitor, astfel incdt sd ludm misurile noastre de cregtini ca si nu facem jocul planurilor ateilor, antihriEtilorEi profetilor mincinoEi. Toate.profefiile sunt formulate in Vechiul gi Noul Testamentgi in alte scrieri ale Pirin{ilo' $i scriitorilor Bisericii noastre,in care omul poate descoperi adevdrul, dar remarcim fenomenul trist c[ mulfi dintrenoi recurg pentru a afla adevirul la yrnjitorie, la magie, la ghicitul in cdrfi, la horoscop qi la alte mijloace ale Sataneicare ademepe nescgi ingeald naivi. De asemenea, mulli dintre noi, cu_credintd_slabd, Ei igrurdar ranfi, ry dau ate$ie profeliilor care vorbesc despre evenimentele car'evin, cq sa ig plggAtii sufletegtegi de nezdrunsinat moral in greutdfile care vor urma. Astdzi, incet-incet, interesul cregtinilor, in profefiile -, se limiteazd specialal tinerilor - a$acum ne descoperd laprezent, dupi cum ne aratd,rsemnele vremii" (Mt. 16, 3). Dorim ca cel care studiazdprogresul tehnologiilor moderne sd studieze ,rsemnele vremurilor" gi profefiile Sfintelor Scripturi, pentru evenimentelece vor veni qi pentru venirea amdgitorului Antihrist gi pentru a doua venire a Domnului nostru, ci poate se vor treziin ultimul moment qi-Eivor reveni duhovnicegte. Pocdinta gi revenirea la MAntuitorul llristos, cdt gi rugiciunea Ei privegherea duhovniceascd,trebuie si fie cea dintAi grijd a noastr[, ,,cici ce-i foloseqteomului si cflgtigelumea intreagi, dacl-qi pierde sufletul" (Mc. 8, 36).

invierea Domnului1990 SKARTSIUNIDIMITRIU

CARTEA I
PROF'DTII DESPREAIITIHRIST

l. Darul profefirii
Oamenii, decdt si se consacrememor[rii inutile a numeroaselor cunoEtinlegtiinlifice sau politice, mai bine ar studia, spre ajutorul.Ei folosul lor, Brofefiile Vechiului Ei Noului Testament,precum gi multe din profeliile sfinfilor Bisericii noastre.Profeliile confin adevfratacunoa+tere,deoareceele mdrturisescpe Acelagi Dumnezeu,Care a descoperit cele*rditoarepentru ca s6-i ajute pe oameni, pentru ca s6-i pregdteasci qi sf,.Lapereca si nu fie inEelali prin lucrdrile Sataprofefiile confin, frrI gregeali,voia lui nei qi ale lui Antihrist. AEadar, Dumnezeu, fapt adeverit, deoareceDumnezeu nu minte. Dovadd cd rdstqate-profetiilecu privire la persoanalui Hristos -despre nagtere, tignire, inviere gi multe alte detalii despresfdnta Sa via![ - s-au adeprofeliile Vechiului Testament, pentru oricdtevor verit. De asemenea, avea loc cu poporul iudeu p6ni astdzi,sunt adeveritein intregime. Pentru poporul iudeu gi destinul lor existd profeliile lui Hristos care s-au adeverit,$i altele, de la al{ii, pe care le-a descoperit evolulia evenimentelor. Distrugereatemplului lui Solomon,risipirea evreilor in cele patru vdnturi, pdtimirile lor, crearea noului statin Palestina, venirealui Antihrist, proclamarea sa ca dumnezeu de citre evrei, distrugerea lui Antihrist, precum qi rdzboaiele qi grozdviile care vor urma sunt prgftfite_1g_Y_egliul Noul Testament.Niciun om binecredincios Ei peatg sd nege lucrarea gi adevdrul care adeverescprofeliile desnu_ pre locul na$terii,timpul, lucrarealui Iisus Hristos,rdstignirea, inviqi aminuntele viefii Lui, deoarece erea,indlfarea s-au adeveritconform Scripturii, fiind scriseeu sute de ani inainte. Niciun cititor atent qi cu judecatd nu va refuza profeliile lui Agatanghel, care atrditla anul1279 d. Hr. qi a profelit, cu o exactitatedemnd de admirat, cdderea Constantinopolului, timpul robiei grecilor,timpul eliberdrii,ca gi p6'n6lacel de Al Doilea Rdzboi Mondial gi dupi acesta. evenimente De asemenea, emul seriosnu se tulburd s[ tSgiduiascdinfbptuirea uluitoare a profeliilor Sf. Cosma al Etoliei, ale acestuinou mdrturisitor qi intocmai cu Apostolii. lor Aqadarlucrareaprofelilor qi autoritatea estede nesters, deoaprofeliile niciodati nu au minlit. rece tl

A. PROFETI $I PROFETII
,,$ifiecdruia se dd ardtareaDuhului, spre folos. Cd unuia i se dd, prin Duhul Sftnt, cuvdnt de inlelepciune, unuiafaceri de minuni, iar altuia proorocie" (I Cor 12, 7-10).

Dacd o parte a profefiilor au mers pdnl la adeverireaevenimentelor de astdzi,este logic sd agteptdmsi sd credem Ei in implinirea celorlalte profefii care au rimas, care relateazddespreevenimentele epocii noastreqi ale urmaEilor,cdt si convingerea acestea vor se cd implini. Mulli care trdiescdepartede Dumnezeunu.doresqsd scape de marea tulburare a pdcatelor qi a vielii lor risipite, motiv pentru care gi q1{itdcitirea profetiilor. TotuEi nu hebuie s[ se intAmple aceasta cu noi, care dorim sd ne pocdim gi sd prevenim inqelaiea qi noastrdde slugile lui Antihrist, dar Ei de insuqi Antihrist.

2. Cuv0nt explicativ
La inceput vom relata c6teva dintre numeroaseleprofelii privind venirea lui Hristos qi despresfdnta Sa via!6, care s-a adeverit.Nu credemnecesarsd indicdm toate profeliile despreIsus Hristos, deoareceniciun om drept-credinciosnu seindoiegtede venirea qi dumnezeireaLui. Deoarececele despre Hristos pe cdt ni s-au relatat le avem profefite in amdnunt,pentru ele avem o dubl6 mdrturie, asadar cuvdntul profetic Aiinfelegereaimediatd a implinirii lui, care spulberd orice indoiali despreEl. In continuare vom compara profeliile care sunt raportate la venirea lui Antihrist gi care sunt conlinute at6t in Vechiul, cdt qi in Noul Testament.Profeliile acesteavor fi relatate minulios, deoarece tema a devenit interesantdin zilele noastre,dar qi pentru faptul cI le-suntpecale de a se implini in scurt timp, dupd cum ne arat6,,semnele vremurilor". Vom aminti p-f^o&Iu"le Cosma al EtoliSf. evenimentelecare au avut loc gi desprealtele care aEteapti, e_i-despre sigur, sd se implineascdin zilele noastredupl cum arati qi profeliile paral,ele ale-altorsfinli. Vor fi trecute cu vedereaprofeliile cregtinilor ausnjmi, care din modestie nu qi-au spus numele, agacum au fbcut Tarasie, ale Sf. al1ii, ca de pild6, profeliile lur,t\gatanghel, ale S_f. Metodic, ale lui Leon cel Infelept, precum gi uimitoarea profelie care estegravat6pe piatra de mormdnt a Sf. Constantin cel Mare, gi care a fost interpretatdde patriarhul Ghenadiela anul 1440 d. Hr. De asemenea,sunt comparateprofediilaSlAndrei qi ale lui }lriston Salu gi profefiile altor sfinfi. Nu vom intra inispita de a stabili datareaexact[ a adeveririi profeliilor, fiindcd, prin analogie,nu este cu putinld. Astfel ,rsemnelevremurilor", pdo unnare scll1qede avertizare, sunt limpezi qi cel mai simplu cititor infelege cd evenimentelece au fost profefite sunt apropiate. ,,Cdci ce-i foloseSteomului sd cdstige lumea intreagd, dacd-Sipierde sufletul?" (M" 8, 36),

,,$i-ptSSuu-sJo;tin zilele lui Noe, a;a vafi Si venirea Fiului Omului" (Mt. 24, 37).

t2

l3

1. Profetiiledin VechiulTestament
Vechiul Testament este plin de profefii despre Domnul nostru Iisus Hristos. Toate acesteprofelii s-au implinit dupd cum au'fost lui scrise,in persoana Iisus Hristos.Estedesigurimposibil sdredim aici profeliile tuturor profefilor Vechiului Testament,care s-au implinit in persoana Lui. Vom relataaceleprofelii de la careorice simplu cititor poate conchide cd Iisus Hristos nu S-a frcut om intdmpldMator, ci s-aproorocit ci seva face om, cd seva naqtedin Fecioara ria, cd va fi rdstignit, cd va invia gi cd va veni la noi iarSgila a doua venire ca sdjudece vii qi mo(ii. Aqadar toate amSnuntelevielii lui Iisus Hristos care sunt indispensabilepentru mdntuirea noastri au fost profelite cu multi vreme Astfel Isaia,care a trdit cu 700 de ani inainte ca Hristos sd se nascd. Acestuia din Feiuainte de naqterealui llristos, a profetit naEterea Maria. cioara ,rlati, Fecioara va aveain pflntecegi va nagtetr'iu gi vor chema numele Lui ErEanuel,care se tfllcuieqte: Cu noi esteDumnezeu" (Isaia7-_14). Profelia lui Isaia s-a adeveritcdndArhanghelulGavriil a fost trimis de la Dumnezeuin Nazaretla FecioaraMaria cdreiai-a zis: ,,Bucurl-te ceeace eEtiplini de har, Domnul estecu tine. Binecuvfintati egti tu intre femei... $i iatn vei lua in pAnteceqi vei nagte fiu qi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare gi Fiul Celui Preainalt Se va chema..." (Lc.1,28-32). Altd profelie care adevereEtedespre persoana lui Iisus este profefia lui Ieremia, carea trdit cu 600 de ani inainte de Hristos. ,,Glas din Rama s-a auzit, plflngere gi tAnguire multi, Rahila i;i plAnge copiii ;i nu voie;te si fie mAngAiatl, pentru ci nu sunt" (Ier.3l, l5). s-a Pto.-felia implinit cdnd regele Irod, vdzAnd ci magii nu l-au a mai inEtiinlatdespreHristos, precum promiseserd, trimis si a ucis va 14000 de prunci, cu speranfacd intre aceEtia fi gdsit qi Hristos. Este cunoscut cd Iuda vdzdnd ci lisus inva![ despremoartea Sa, l-a vdndut arhiereilor pe 30 de arginli qi ,,a mers qi s-a spAnzurat", dupd cum spune Sf. Evanghelie.
l5

B. PROFETII DESPREVENIREA LUI HRISTOS


,,$i tu, BetleemeEfrata, de;i e;ti mic tntre miile lui luda, din tine va ie;i Stdpdnitor peste Israel, iar obdrsia lui estedintru inceput, din zilele ve;niciei" (Miheia 5, I).

Cd Hristos va fi trddat pe 30 de arginli afldm de la prof_e*1g-t_ Ieremia $i Zahalia, cu multe sute de ani inainte. IatI profetiile respective: ,,$i a primit 30 de arginfi cAt m-au cinsgi_t_,fiii Israel" lui (Ieremia) ,,,simi-au cintirit simbria mea 30 de arginfio' (Z,zharia). Dar oare Iacob, unul dintre cei trei patriarhi ai lui Israel, nu a profelit Ei el venirea lui Hristos, cd va veni din neamul lui Iuda? de cdnd gi-a chemat fiii pentru a le spune cele viIqgp_b, asemenea, itoare, a profelt qi desprevenirea lui Antihrist, cd va veni din neaqU!_!gt_Dan. Cum avdntt Jacobcrr mii de ani ?naintecd se va naqte Hristos qi, mai mult, cd va fi din neamul lui Iuda? Aqa cum s-a implinit profelia desprevenirea lui Hristos, a$ase va implini gi cea care vorbeEtedesprevenirea lui Antihrist. Vom aminti qi o-alti profe_lie care vorbeEtecu precizie despreintrarealui Iisus in Ierusalim inaintea slrbitorii Paqtelui,ziua Floriilor, unde oamenii l-au intimpinat cu ramuri de palmier qi de mdslin, in timp ce Iisus veneape mAnzul asinei. $i aceastd intdmplare a fost fbcuti cunoscutd de pro@_Zalg1ig cu sute de ani inainte. Respectiva profelie suni in felul urmdtor: ,rBucuri-te foarte, fiica Sionului... iati impdrstul_tiiu vine la tine drept gi biruitor; sffxit pi cilare pe asin, pe mAnzul asinei" (Zahaia9,9). Ajunge cdte am amintit din profelii mici, pentru a convinge pe cititorul bine-credincios sdnu aibi indoieli, ci profeliile s-auimplica nit in persoanalui Hristos. Intreg Vechiul Testamenteste plin de astfel de profelii care vorbescdespreevenimente viafa lui Hristos. din $i, cu toate acestea,existi incd oameni care au indoieli cd Hristos este Mesia, Fiul lui Dumnezeu, adrsa_eyrgii$i npfbricilii care-l a,stgapltpe Antihrist pentru ca si se proclame dumnezeu,dupd cum vom aratamai jos. ,,Eu am venit in numele Tatdlui Meu Si voi nu md primili; @1cd veni qLul in numelesdu,pe aceva la tl veli primi" (In. 5, 43).

C. PROFETII DESPREVENIREA LUI ANTIHRIST


,,$i vor cddea de asculiSulsdbiei, Si vorfi duqi robi la toate neamurile, ;i lerusalimul se vafi cdlcat in picioare, p_dns-p^e vor implini vremurile neamurilor" (Lc. 2l, 24).

t6

1. Iudeii qi Antihrist
Este cunoscutcAEgn+ome$ul in care evreii au rdstignit pe Dumnezeu-OmulIisus, care asteptau Mesia, ilggp" numirbtoareainpe versdpentru venirea lui Antihrist. Mul1i, probabil, nu cunoscmgtiveleieale pentru care evreii l-au rdstignit pe Iisus, Cel fbrd de pdcat. Sigur, ippgligia gi falise_ismul formau o miqcare serioasd.Cu lor toate acestea, rol determinantpentru condamnarea rul nedreaptda lui Iisus, l-au avut ebiaji_dgZemlgffea iudeilor pentru faptul cd lisus nu numai cd lSsa sd se__,!t1eleag6,propovdduia ca sd audd toli cd ci mp I r if i a Vrea QuEG ",Aif t_lglqg3-e 4qi4". (lq. l_E, 6). A gidar, ct 3 ,,i Hristos nu a acceptatsf,joace rolul de impdrat pdmdntesc,dupd cum igi inchipuiau iudeii. Aceastanumai qi era suficientca sd umple inima lor cu urd gi mdinile lor cu unelte ucigitoare. D. atungr iudeii aqteapti pe ,rMesia al lor", aqadarpe un lmplrat e Aqqdigl,garg!$t-Antihdst, ciruia ii pregdtescdrumul, pundndu-giin aplicare planul cupnselqtjlaase li_cu.rrrulE&unitate. Cu toate acesteaaparelogic o intrebare.Pentru ce nu a fost instalat incd Antihrist? Ce se agteapt[?Ce-l impiedicd? Pentru ce a intdrziat atdta vreme? Iubilii nogtri cititori, cdnd ucenicii lui Hristos au admirat frumosul templu al lui Solomon, lsud6ndu-l pentru splendoarea Eristos sa, pfqltetic:,,Adevirat griiesc voui: Nu va rimAne aici pialpra-zts tri pe piatri care si nu fie risipita" (Mt. 24,2), adicdnu va r6mdne piatrd pe piatrl din toatd aceastdstrdlucitd clSdire. De asemenea,cidPil4t qi-a spdlat mdinile sale gi a zis: ,,Neylnofat sunt de sAngeledreptului Acestuia" (}dt. 27,24), iudeii, care au dat pe Cel fbrd de pdcat la moarte pe cruce au rdspuns:,SAUgeI e L u i asgpl g n*q_a gi asuplg-5:gpglof .. l=trll:, _(Mt,_U-, 25) . st_rI gg Astfel iudeii au admis acelj4grozilqlb.leslem, asupra lor gi asupra copiilor lor. Iisus Hristos, iq4j4te de rdstignire, a lSsat s.ialt6 profelie caracteristici cu privire la leruCalirn+r_ iudei. ,,$i yor cidea de ascu(iEul sabiei ti vorlfulu$fuobi la toate neamurile, pini ce se vorimplini vremurile neamurilor" (Lc. 21,24). Aqadar,iudeii vor fi uciqi, vor fi luafi prizonieri, vor fi vdnduti ca robi la neamuri strdine, iar
18

Ierusalimulva fi cilcat de diferite neamuri,,,pAnI ce se vor implini vremurile neamurilor". Credem oportun sd relat[m pe scurt felul in care s-au implinit profeliile de mai sus, deoarece confirmarea acestor profefii este str6nslegatd de problema agteptdrii lui Antihrist, cp-ests4gteptatde potrivit (ocupareaIerusalimului, refacereatempluiudei pe terenul_ lui, predareaintregii lumii sub stdpdnirealui Antihrist etc; dup6 cum vom ardtamai jos). Sd incepem de la profelia lui Iisus despre distrugereatemplului ca sd ardtdm cum qi cdnd s-a implinit, qi cum sst[zi eweii nugnunld sd-l redobdndeascigi si-gi pund in aplicare visul lqlg1gacuri; deoarecei!:qgq!-tglqplu doresc sd-l instalezepe-Antihrist, dupd cum aratdSf. Ap. Pavel.,rPotrivnicul, care se inalli mai presus de tot ce se nume$te Dumnezeu sau se cinsteqtecu inchinare, aEaincit si se aEezeel in templul lui Dumnezeu, df,ndu-se pe sine drept D.umnezeu"(II Tes.2,4). Agadar Antihrist se va ageza templu ca in si se dga pe sine drept dumnezeu,si va urmdri sd dovedeascd, dicu ferileinven{ii, ci estedumnezeu. Nici_nu atrecut mult de la zita rdstignirii lui Iisus qi profeliile Salepentru templu qi pentru soartaiudeilor care L-au rdstignit, au inceput sd se implineascd. tn anut ZOO.FlI. Vespasm, fiind ales impdrat al Romei, a ldsat pe fiul sdu Tit sd continue acliunea de cucerire a Ierusalimului. ChiIstoricul iunurile pe care le-au suportatiudeii sunt de nedescrist. deu, Iosif Flaviu, descriindasediul Ierusalimului,ne relateazdscene ingrozitoare. CgJalea cdzttt,ielrnaaglul carea urmat nu poate fi descris.lylii a au fost inillate pentru rdstignirea iudeilor. Si cei care rdsda-guci tigneau s-au oprit cdnd qu au mai gisit lemn pentru cruci. Sutele de rglj care au fost ucigi confirmd profelia Domnului ,ogivor cldea de ascufi;ul sibiei", iar cci-rnma$iau fost lua{i robi qi vdnduli cu necinste,,rqi vor fi dupi robi la toate neamurile". Cetateaa fost distrusdcomplet,iar templul distrusdin temelii, ,,Einu va rimAne aici piatri pe piatrl". Dupb catastrofa biblic[ pe carea suferit-oIerusalimulpe vremea imparaJilorVespasian Adlian, evreii scdpali s-auimprdgtiat in toaqi te pd(ile. Evreii au incercat recoustruirea templului in anul 363 d. Hr. sub proteclia impifafulut--I-ulia,n Apostatul. Cu toate acestea,voia
l. pu.sqbiU bisericeascl, 5, 6 III, Qe.Cezarcea,Istoria l9

lui Dumnezeu a fost impotriva refacerii templului. Abia au inceput muncitorii, c6.un prim cutremur il distruge.Mulli au incercat si punb temelia, dar in zadar. Niuip_ulardea gi p_ietrele cddeau gi impr[qtiau muncitorii arzdndu-i. U11pg[or ocular al minunii acesteia a fost sc{r*itemlAquniarcs-A4arcalinosqi mulli allii. Aceasta a fost qi ultima incercare de reconstruire a templului p?nd astlzi, cdci vom arlta mai jos cum evlei_i pregdtescdin nou pentru reconstruse irea templului. Precum qtim, evq_gi_i_ ab-tain 1947 au obfinut aprobareadin partea SUA de infiinlare a statului Israelit pe vechiul loc - ,,EiIerusalimul va fi cllcat in picioare de neamuri, pflni ce se vor implini vremurile neamurilor"-, aqadar, dupd 2000 de ani de cdnd au fost risipili in intreaga lume. In afard de templu, de a cdrui construire se pregdtescevreii, vom vedeamai jos unul cdte unul celelalteseulne,,rsemnelevremurilor" care ne prevestesc sosirealui Antihrist, dar qi vestita venire a lui Hristos, sd termine stdpdnirea Antihrist, qi sd judece ,,viii gi lui morfii"'. De asemenea vom analizain amdnunta doua venire a Domnului. dupd ce vom vorbi de venirealui Antihrist.

Antihrist? 2. Cine este


lsi Antihrist este numit cel care nUJegtin-li gi nici nu_vgg Astfel, antihri$ti sunt mulli, dupl cur4 ne dumnezeirealui Hrip-tps. pi".ii"ura Sf.'Sciip-tu?,,,mulfi antihrigti s-au aritat" (f In. 2,18). Acegtiasunt ateii cares-aulepddatde legeadumnezeiascS. noi nu vorbim aici despreace;ti antihriEti,ci Cu toate acestea Antihrist. Antihrigti sunt mul!. Dar Antihrist este unul sindespre gur. Antihriqt! s-au ardtat de cdnd a venit Hristos pe Pdmdnt Ei pdni astdziintre noi. Antihrist insd nu a venit. Aqadar cine va fi Antihrist? Satana,cum cred mul1i, sau om simplu, ,rcare a primit lucrarea Satanei"r ? Antihrist nu va fi diavolul sau Satana, ci ,romrll nelegiuirii, fiql pierzirii, Potrivnicul, care se inalfi mai presus de tot ce se cu numeqteDumnezeu, sau se cinsteEte inchinare, a;a incit si se pe aqezeel in templul lui Dumnezeu, dLndu-s,Q sine drept Dumnezeu" (II Tes.2,3-4), cum zice Sf. Ap. Pavel.Aqadar,Antihrislya !,om ,prin lucrarea lui Satan, insofitl de tot felul de prrferi gi (II qi sgnqqe de minu4i mincinoaseo'. Tes.2,9). Agadarvenirea d_e lui Antihrist va fi insolt6 de totlelul de puteri qi de semneqi de minuni mincinoase fEcute 9u ajUlqru!_$_qtanei. va cduta si demon$i stteze,priulS4te acestelucrdri ci esteDumnezeu. Deci Antihrist va fi ug om care va primi de la Satrnaplieri qi va conduce lumea pentru scurt timp, dupd cum vom ardtain continuare.

l. Simbolulcredinlei.

1. Sf. IoanGur[ deAur Pg 62, 482.

20

2l

3. Pentru ce va veni Antihrist?


O intrebare logicd care apareeste urmdtoarea:pentru ce permite Dumnezeuvenirealui Antihrist? $i pentruce permite ca sd intre Satanain Antihrist? Dumnezeu, Cel atoateEtiutorcunoagtenoua preferinlb a lui Antihrist. Cu toate acestearA5pllzal_orde intrarea lui Antihrist in stdpdnirea lui SatanesteinsugiAntihrist. Fiindcd in timp ce libertatej!este p-U[-e,!ga care putem respinge pe Satan, cu ea, Antihrist va face prin contrariu, _$gJajbluta lui_Satan. Dar gi pentru nspeegi$a lep,dddriide credinld a oamenilor, Dumnezeu t ca sdvind Antihrist. Deoarece Antihrist ,rin cei pierdu(i se intlregte"r, aqadar necredinciogii in nepocdili.Aceqtiaiqp-igtri1i la inimb, fie ci vine, fie ci nu vine Antihrist, nu vor sd creadd in Hristos ca sd se mdntuiasci,fiindcd nu au dragoste. Amigitorul va veni ca s{,qldpqqea-scd sd vddeascl necredinfa gi gggpqg{_lnfacelor careneagdpeHristos. Dar, prin excelenfS, dova mina pe jgdgii care au depdgil in necredinfd toate neamurile. Fizic, pe nu-i cunoaqtem iudeii care nu au primit pe Domnul. Dar aceqtia, care continud sd r[stigneasci pe lisus, pregitesc calea gi tronul lui Antihrist. Cjnrea pe care iudeii o vor da hrr Aqlihdst va constitui ,,plata nerecunogtinfei acestor{'2, dupd cum zice Sf. Ioan Gurd de Aur, -in fiindcd au cinstit minciuna in locul adevdrului, locul luminii, pe_Anlrlftst Ei nu pe Hristos. Domnul a spus profetic despre acestia:,rEu am venit in numele TatIIui Meu, gi voi nu Mi primifi; dacl va veni altul, in numele siu, pe_ge{e il ve{i primi" (I!,.113) AEadarpe lisus care a venit in numele Tatdlui Sdu iudeii nu L-au primit, ci L-au rdstignit,insd talsul Meqia, adicdAntihrist, care igi va consacradreptateacare-i va conveni qi slava in numele sdu,va fi primit. Prin urmare iudeii, la a doua venire, la infricogata Judecatd,iqi vor aduce aminte cd I=-aurdstignit pe Hristos ;i l-au veneratpe amarul gi vicleanul Antihrist. Dumnezeu penn1ld4.d vinS Antihrist va sd
l. Sf. Ioan Gurd de Aur PG 62,487 . 2. Sf. Ioan Guri deAur PG 59.235.

Dar din admiteultimul avdntal r6ut6tii Satanei. rdu!4!ga timpul lui Antihrist va i ig!4_pe_fa.t6, $i$gqetqva veni gol in fala omenirii. qjteafivor rlmdnenepociifi vor fi lipsilide oricescuzd AEadar, Ei vor in vor fi condamnali veci,iar cei vrednici fi cinstili. Agadar,Dumnezeuintl-o ultimi incercarede a ajuta pe cei permite lui venirea Antihrist. pdcdtogi mdntuiasc[, s5-i
,,Dan va judeca pe poporul sdu, ca pe'una din seminliile lui Israel. Dan ttqfrssrpe la drum, vipSry la potecd, invenindnd piciorul calului, ca sd cadd cdldreyul. In ajutorul Tdu ndddjduiesc, o. Doamne!" (Fac. 49, 16-18).

22

23

4. Careesteoriginealui Antihrist?
P_elfiarhul_lpcpb, inainte de moartea sa, a binecuvdntat pe cei 12 fii ai sdi, dupd cum se relateazdin cartea Facelii; gi zice in fiecare profelie cdte se vor petrececu fiecare neam israelit in viitorul indepdrtat, aqadarpdnd in zilele din urm6. ,,Adunafi-vi ca s[ vi spun ce are si fie cu voi i=n_Zilglg.-celgCg_-apoi" EW.-_42,1). Dintre aceste profelii ale lui Ia-ob desp-dfiii-iilu3TrelatJazd despre Hristos gi alta despreAntihrist. Pentru Hristos mdrturiseqteprofefia despre Iuda, care s-a qi implinit la venirea Domnului. Pentru Antihrist mdrturisegteprofelia despreDan, un alt fiu al lui lacob. Profefia despreDan esteurmStoarea: ,rDan va judeca pe poporul siu, ca pe una din seminfiile lui Israel. D1n va fi qarpe la drum, vipera la potecii, inveninAnd piciorul calului, ca si cadi cilireful. In ajutorul Tnu nndljduiesc, o, Doamne!" (Fac.49, 16-18). Prin urmare Antihrist u, va proveni din neamd israelit

5. Caracterullui AntihristSI vedemacumce zice Sf. Scripturl qi Sf. Pirinli pentrucaracAntihrist esteasemriit g-fiar4. cu terul lui Antihrist. in Apocalipsa, este,,omulnelegiuirii" (II Antihrist,dupdcum zice Sf.Ap. Pavel, Tes. 3). 2, V,g neclnstipe Dumnezeu sgJa-hrpta sfinfii, dupdcum ztce cu $i lui Apocalipsa. Caracterul va fi alqql_lfIglg_an va constituifenoEi diavoluluiva menulrdului gi siu$ala unicl a diavolului.Asemenea inaintemergdtorul Antihrist. lui fi profetulcel mincinos, chipulsatanic careva st6cu Antihristnp:Siva manifesta fuqgdiat propovdduitor pdcii, libertilii, pdni. C:Sg:A_eIftaca binefdcdtor, al al sd egalitdlii qi fratemitdtii,c4-pnn_viclgnie ajungi stdpdnitor intregii lumi. \&jrylgp_e_lgli prin , dupdcum il caracca terizeazd Ap. Pavel.Va i fog49_yala!0[tor un pui de ,,vipeSf. ri'6. Antihrist se va infbliEa,rla vremealui", in vremeacarea fost p9 tofi nafixatl. Va veni in chipqlunui om bun,ps@Ejnsele politici mondiaputerea stdpdnirea gi iyii qi pentruca si acapareze popoarele f, in.dpse vqr ld, lucru careii va reuqi.Deoarece lui de cdtreaQesta, vor lepida de Hristosqi sevor aldttra,agadar, se Antihrist. $l_""t_p*0"__tri ,,putereaqi stipflnirea lor" (Apoc. 17, e,vor 13),dupdcumziceinApocalipsd. cale _Statele prin rdzboi,dupdcum c-ele neamuristr6ine: Egiptul, fi distruse trei Libanulqi Etiopia(Dan.l1), Cdndva st6paaiAnlihrist, atunci se va ardtatoatl rdutateagi invidia, ziceSe toanOamascbip. Atunci seva arita toatd,,neomenia qi nedreptatea'6, sevor comporta qi in chiarfrri de omenie, special duritateseva arata evrejicareil vor urma.Dar cel mai mult, acgastd c@1.
,,incdt nimeni sd nu poatd- cumpdra sau.vinde, decdt numqi cel ce are semnul, adicd nurfielefiarei, sau numfiryl numeluifiarei" (Apoc. I 3, I 7):

pe vremea lui Antihrist. Djavolul prin Antihrist va lovi Biserica lui H s, ilr speci4l in vremea lui Antihrist. Dar dupi cum Domnul a inviat asa li Biserica Dqmnului va merge,rspreviafa veqnici.. (Mt.25,46\.Aqa dupd cum p1o_f4ia despre llristos s-a implinit, sd fifi siguri cd i-nprcelagi mod se va implini gi profetia despreAntihrist. ,\ntihrist yafi av-rpuli va avea sldbiciune clffe i. Eylgii il vor primi cu pentru ci aganid[jduiesc cd v-or realizavisul lor de veacuri b_ucurie, desprezuvernareamondiald sub Mesia al lor. Pentru aceastase pregdtescin mod direct pentru refacereatemplului, dupd cum vom ar6ta in capitolul urmitor. ,,Deci cdnd veli vedea urdciunea pustiirii ce s-a zis prin Daniel proorocul, stdnd tn locul cel sfant - cine citeStesd fnleleagd" (Mt. 24, 15) 24

25

6. Lucrarea ;i perg_e_c-ut Bisericii a'r-L


Antihrist v.aincercasd in$elepe oamenigi cu lucrdri neobignuite Venirealui va fi insofiti, ,,de tot felul de puteri $i qgn4qglq?Znjge. gi semne ;i minuniqririncino4-so" Tes.2,9), dlupd (II cum spuneSf. privirile oamenilor, dup[ Ap. Pavel. Pdnd 9i foc din cer va cobori i11 cum zice in Apocalipsd.,,incAt gi foc face si se pogoare din cer, pe PimAnt, imrnlea oamenilor" (Apoc. 13, 13). Va face semn_e magice, qi {kuonii-lui se vor ardta ca ingeri ai lurnrnii, ;i sg vor ar6ta ogtiri ,,firi de numir" (Dan. 7,5), dupd cum zice Sf. Scriptura. Toateacestea vor implini, dupd cum zice Sf. Ap. Pavel,orprinluse crarea Satanei'o(II Tes.2. 9). Agadar lucrdrile lui Antihrist vor fi lucrlrile diavolului, qi toate qu acestea val-f, minuni adevirate, ca minunile lui Hristos, ci lucrdri qi-mineinoase,dupi cum ne invafd Sf. Atanasie. ,. I fgls_e Dar lucrdrile acestea vor fi atdt de iaplgsianante, incdt vor ameninta cu ambgirea pA[aji*Bs,cei_alcai" (Mt. 24, 24). Fiindcd amdgitorul va incerca cu toate aceste_le_hnigi sd se aratepe sine cd ca este dumnezeu, zice Sf. Ap. Pavel, ,d0ndu-sil,g_lile drept Dumnezeu" (II Tes.2, 4). Agadarneruginatulgi de trei ori ticilosul qi vicleanul va,uzurpalocul Eliberatorului gi Mdntuitorului Hristos. Sigur pentru rlrara?po_s_tezte a laua@Llor, Dumnezeu va permite ca s d templul din Iesr$glim, carea fost dirdmat in anul 70 d. Hr., qi de atunci nu s-apermis ca sd se zideasc[, cu toate incercdrile evreilor. Astfel evlgii- urmiresc ca sd zideasc[ templul, care constituie pentru aceEtiavisul de veacuri, gi vor crede ci_:\ntihrist este Mesia cel_1qq[a;!ept4t. Atunci seva implini profelia Sf. Ap. Pavel,,... asa incAt si se asezeel in templul lui Dumnezeu, dAndu-se pe sine drept Dumnezeu" (II Tes.2, 4). Antihrr.st vejrisetcg sg1!!gtrugA-.qllg11gg_lur-H4glo_.s fafa Pdde pe qanfuhi. In timpul luiAntihrist va exista o 46hnire nemaiintdlnitd, zice Sf. Scripturl. ,,CIci va fi atunci strAm-toiaie mare, cum n-a fost de la incenutu! luii@ qi nici nu va mai *, 1Mt.24, 21). O.amenii,r_gpUlundu=qg opun, se vor inchina lui Antihrist. Fiindcd Berseculialui Antihrist contra Bisericii va fi cea mai mare dintre toatepersecufiile.

ne Apocalipsa spunecd Femeia,,,invegmAntaticu soarele" (Apoc. 12,l\, adryqBilgl!ca, a niscut un-copilde parte bir),... biteasci, care avea s[_p.iglqIg4l-cltoate neamurile cu toiag de ca fier. $i-copilulei fu ripit Ia Dumnezeu, si o hrineasci pe ea' qei acolo,o mie doui-quletaizecide zile" (Apoc.12,l-6). AEadar refugiain pu$tu, in munfi qi in pegterigi in cr{pdturile aleEise vor dupl ouospun Sf. Pdrinli. PdmAntului, Dar nici mdcarjnpustiuAntihrist nu va lf,sain liniEtepe creqtini. Dimpotrivi, contrasfintilor carenu vor primi sguld-lul,Antihrist va folosi-toate mijloacelede torturS.Toli c6!i se vor inchinafiarei (despre vom scrieampluin cele aceasta semnul vor purtanegregit ceurmeazd), mina lor ceadreapti saupe frunte" (Apoc.13, ,rpe ecovor in 16),dupdcumspune Apocalipsa. Rgglfll fi izolalisocial, sau nomic,politic qi cci-malmulti carenu vor puteasd cumpere sb prin a mgri. vdndb sfdrqi vor deAntihrist vor fi cei mai mari marcarev Aceia fiindcd sevor lupta zice Sf.-ehiril-allenrsalimului, tori ai Bisgr-icii, a-dtauslului. c"9n1&lr[Aqllbdslsr Nu uitdm,iubilii noEtricititori, cd qeialqi qus-eJgllalg-amdgili Atunci de (I Pt. l, 5). Impdrdlialui Antihrist va fi desfiinlatd Hristos. s-gmoglsf. gi plmAntul vor trece" (Mt.24,35), seva ardta ,rcerul grrlei pe cergi vor vedea pe,,Domnulvenindpe norii cerului, toli va putere;i cu slavi multl" (Mt.24,30). In continuare fi Judecu pdcdtoEii osAndivegnici,iar drep{ii la via{I cata, vor merge ,,la Ei Sf. vegnici" (Mt. 25,46),dupdcum aratd Scripturd.
,,$i voi da puleze celor doi martori ai Mei, Si vor prooroci imbrdcali in sqc, o mie doud sute $aize-ci zile, ace;tia de sunt cei doi mdslini ;i cele doud sfe;nice care stau inaintea Domnului Pdmdmtului" (Apoc.II, 3-4).

27

7. Durata prezenfei Antihrist lui


Vremea tiraniei lui Antihrist va fi micd. in Sf. Scripturd profefiile respective fixeazl t_impulstdpdnirii lui Antihrist la 7 ani. Daci timpul prezenlei lui Antihrist s-ar prelungi, nimeni nu s-ar mai m6ntui pe PimAnt. ,,N-ar mai scipa nici un trup" (ldt. 24,22), zice Sf. ScripturS. Dar DumnezetJ scurtazilele aceleaca sE se mAntuiasva cd cei alegi.,rDar pentru cei alegi se vor scurta acelezile., (Mt.24, 22). Aqadarprezenla lui Antihrist pe PdmAntgi durata guverndrii lui mondialeva fi scurta. Despre cei gapte ani relateazl atdt Apocalipsa, cdt gi profe{ia lui Daniel. Din aceEtiqapteani ai prezenfeilui Antihrist, p{imii_tlei ani si iumdtate va lpeliqada in care Antihrist va intreprind-ehlptE-dpre qullqfg,tii lui Dunqqgzeugcu ceilalli sfinfi, iar spre sfbrgitul acistor trei ani qi jumdtate, ce.lpiprofeli ai lui Dumnezeu, Ilie $i Enoh, se vor lupta cu Antihrist iU_gUvdnt adevlrate, dup6 cum $i.su-mfurgn_i vom arita mai jos. Dupd aceastaAntihrist ucide pe cei doi profeli va qi va stipAni pestetot Pdmdntul, cu o fericire trecitoare. ,,Dar pentru cei aleSi se vor scurta acele zile" (Mt. 24, 22).

8. Mirturia celor doi profefi celei de-a Cei doi profefi, I.lje |-i Enoh, vgr f,-in-ainlQluergalgJii 6 o-qpului. Vor veni pentru-iotfu ircL duhovni-c-easca doua _y-ejuU_aD qi-l vor infrunta pe Antihrist prin propovlduire qi micred,ingia$lor nunl. Vorgrczice cea de-a doua v-enirea Domnului, care va fi aproaPentruvenireaprofelilor pe, qi vor chemalapoc[inld pe credincioEi. Ilie Ei Enoh prezice Dumnezeu prin profetul Maleahi gi,Zahqia, dar gi Apocalipsarelateazlaga:,rgi voi da putere celor doi martori ai mei, gi yor prooroci, imbrlca(i in sac, o mie doui sute gaizecide zile. Ace;tia sunt cei doi mflslini, qi cele doul sfeqnicece stau inaintea Domnului pe Plmflnt" (Apoc.l l, 3-4). \4inUd!%scst0ra vor fi indiscutabil de provenienli dumnezeiascE (fiindcd vor aveaputele-dela Dumnezeu).In Apocalipsa citim c6: ,,aceqtiaau putere sI inchidi cerul, ca ploaia si nu ploul in zilele proorociei lor, Ei putere au peste ape si le schimbe in singe, Ei si b,4{apimflntul cu orice fel de urgie, ori de cflte ori vor voi" pe (Apoc.1l, 6). $i cu putereadumnezeiascb, careo vor aveacei doi profefi, se vor aplra de duqmani,fiindci dacd voiegtecineva s6-i vat[me, foe va ieEi din gura lor qi va mistui pe dugmanii lor (Apoc. ll, lui 5). Suplpvegheqea Antihrist ygj 49rnilgs6, qi mulli oameni se vor pocli. Chiar eweii dupi cum zice profetul Isaia. Apocalipsa ne spune ci ,oatunci cflnd vor isprivi mirturia lor" (Apoc. ll, 7), adici atunci cAnd vor termina mlrturisirea lor, gi propovlduirea despreHristos, Antihrist ii va birui gi-i va omori. Iar trupurile lor vor rimdne Eii-zile neingropate in pia$ din IerusaIn lim qi vor fl v4zute de intreaga lq4ge(prin t9te..y!z!L4e). final se va sdvdrqi o mare minune. Trupurile lol vgdnyia qi spaima mare ii va cuprinde pe cei care ii vor vedea. Dar cei doi profefi inviafi nu vor rdmdnepe Plmdnt, qfF-vor mdla,,la car, in nori" (Apoc.ll, 1ll2), dup[ cum zice Apocalipsa. Eyiggu celor doi profefi Ye.-AEUola v9gr94-D9!CI!ului. ,,Aici este tnlelepciunea,cine are pricepere sd socoteascdnumdrulfiarei, cdci este numdr de om. $i nu" sute SaizeciSiSase (Apoc. 13, I 8). mdrul ei esteSase

28

29

9. Semnul lui Antihrist


Sf. Ioan ne descoperd oricdli se vor aldturalui Antihrist vor cd primi rrsemnul numelui lui" Apoc.74, ll), ,pe mflna lor cea dreapta sau pe frunte" Apoc. 13, l6) qi c5 chinurile celor carevor primi qtampila qi semnul numelui lui Antihrist, a cdrui numdr este 666, vor fi neincetate.Dar care va fi numele lui Antihrist? Care va fi exact semnul? Numdrul vafi 666. Acestea sunt intrebdrile arzdtoare cdroracredinciosulse inflScdreaz\sd le gdseascd pentru rdspuns, ca sd se lf,mureascddeplin gi pentru ca sd-giia mdsurile de prevenire fald de inaintemergdtori,dar qi fald de insu$i Antihrist. Fiindcd astdzi,dupd cum vom ardta amdnunfit in capitolul urmdgi tor, este-comundcenstatA$:a evolUtiil_e evenimentelesunt asec4 r_ndn_6toare, iusa_gsfelula_;ijalcuirile pdrinlilor Bisericii desprevenirea lui Antihrist s.e adevqglg;i se coqflrm[ in mod extraordinar. - Unul dintre evenimentele confirmate este gi nurndnrl 666, care illqepe sd fl-Q consacratintr-un ritm galopant. Profelia din Apocalipsd despre numdrul numelui lui Antihrist (666) aratdcd incepesd se adevereascd zilele noastre. in Dar sd vedem mai intdi ce zic Pbrinlii Bisericii despreaceasta. Q!,lpgli1,-Sf.lp&rue, dar qi A.Ldrgt-el ggzqtpei sunt relinuli gi precauji in ce priveqteprezicereanumelui lui Antihrist. Ei lasb implinirii profeliei despre venirea lui Antisi se inleleagd v-re,pgga hrist cAnd se va cunoaqtenulaeJe,-num[ml qi s_emnul Antihrist? lui Oare care va fi numele lui Antihrist? Care va fi semnul?Ipqlit, printre numele ipotetice ale lui Antihrist enumeraqi cuvdntul,,Tdgdduim - APNOYME - in dialectul atic. a c6ru.isum[ a numerelor care srintaiii6uG'fiterelor acestutia eslej66. (A - l, P - I 00, N - 50, O 70,Y - 400, M - 40,E - 5), adicd 666. Aslj4-ivedem cb se pune in aplicaresistemulpentrupublicareanoilor buletinede identitatecare vor avea imprimatd cifra 666. Pe bancnota de 500 de drahme,in ce priveqteGrecia,existain grup cifra 666. Numdrul666 apare prope pe care noi le consumdm, sub forma sistemului codului de duse-le bare; de asemenea aparein telecomunicalii,in schimbul bancar qi altele. Toate acesteasunt o purd intdmplare? Cunoa;tem, de asemenea,cd ft4_Ageq! buletjn va fi imposibiId,vdnzarea sau cump[rarea. Agadal se implinegte profelia Sf. Ioan,

noi elementela lumin[, care ne vor zgudui. intr-un articol interesant,citim cu uimire ca Dr. H' Eidem4r, specialist gi preEedinteal sectorului de analizd statistica a Pie{ii coun mune, comunica in Bruxelles c5 se pregSteEte sistem electronic inteligent, ce se va ocupa cu problemele care intereseazbintreaga lume... intregulsistemestenumericFiecare om de pe Pdr4dnt va primi q4-nupqft-4!5[u'Nym1rul ! acesialida sistffilui electronicdate desprefiecare individ, tfp" i

nul lui Antihrist se va imPlini' Sd avem r4ldare gi credin!6, Ei s6 dorim sf,nu apuc[m noi wemurile confirmdrii acestorprofelii!
3l

10.Cind va veniAntihrist?
Cdnd ucenicii lui Hristos au cerut Domnului sd le spund care vor fi semnelece vor anunla slivita Sa venire qi a sffirgitului lumii, Iisus,dupi ce enumerdsemnelecare vor precedea doua venire, zice clar ucenicilor: ,,Iar de ziua si de ceasul acela nimeni nu gtieo' (ML24,36). Deci nu cunoagtenimeni tippuLzrua $i ceasul afardde Dumnezeu.Nici sfinlii, nici ingerii. AEadar,pentru Antihrist care va veni cu pulind vreme inaintea celei de a doua veniri, este la fel, adicd nu cunoaqtemtimpul exact cdnd va veni. Ceeace gtim este cd Antihrist va veni cu pulin inainte de venirea Domnului, ,rlnainte de Hristos va veni Antihrist"l, qi dupd cum zice Sf. Ap. Pavel, Antihrist va i_nilqigit de Domnul,,cu strllucirea venirii Sale" (IITes. 2, 8). De asemenea,mai cunoagtemeJgllllgltglg."U_Sg41gde care se v_olardtaqi vqr a,nu4!a sosirealui Antihdst, gi pulin dupd a doua venire a Domnului. Sunt semnelepe care Dumnezeu ni le-a &:,scoperit, prinpro;bfi, prin Domnul qi prinApostoli. Aqadar, aici trebuie si ne indreptim atenfia, lSsdndla o parte lenea si nepdsareacarene caracterizeaz6. Deqi timpul venirii lui Antihrist este necunoscut,Be sunt cunoscute s.e-mnele ne-au fost descoperitecu exactitate,peJtru casi care ,tgpreyentji,pentru a lua n-r[surile ce se cuvin, pentru tr_ezUga-Uqgstf4_duhslmrsgascagi pentru iqtuti{"u c!&iLlui qi nddejdii. "rgdiqlei, Despre semneleacestea vom ocupa pe larg in capitolul urmdtor. ne

11.Pustiirile lui Antihrist


Antihrist va constitui apggeql gl Jpllldelea tuturor &1pel-qffaului care i-au premers,mai ceva dec6tAntioh Epifanes, carea aEezat pU!!i!e statuialui Zeus in templul din Ierusalim. Antihrist va semdna ca nimeni altul pdnd astdzi,dup6 cum ne spun profeliile. $1.$!gigre, Qe aceeaeste qi numit ,ruriciunea pustiirii" (Mt.24, l5). Va oameni de qredug jlyl${i. pustii Pdmintul Ei va lip-qi-pe Dupd cum zice Sf. Efrem-Sjrul, in vremea lui Antihrist, 'l!!!9! seva tulbura Eipiltintul seva usca, gqg.l nu va mai da ploaie gi plantele se vor veqteji"t; cerul nu-gi va mai da rlcoarea sa, norii nu vor mai da ap[, pimintul nu-gi va mai da rodul siu, marea va revirsa un miros insuportabil, rAurile vor seca,pegtii mirii atunci boavor murio oamenii se vor sfflrEi de foame gi de seteo li mare va fi pestetot pimffntul, atunci plf,ngere "2. Sf. Scripturi ne spunecd rndh+ireacare va stdpdnipe oameni va fi nemaiintAlnitd. ,,$i va fi ?tunci strAmtorare mare cum n-a fost de la inceputul lumii pinl acum qi nici nu va mai fi" (Mt. 24,21). Oamenii carevor primi semnul lui Antihrist vor fi subjugali cu desdvdrqireaceluia, Ei vor rdmdnenepocdiJi,dupd cum scrieApocalipsa, pgntru qd vor avea intreagd diavolului. njlleajmruecatfl qi o vor avea,predatd Situalia tristd careva veni vafirezultatul pas&ler gi a celor care au aliostaziatde la Dumnezeu. D-igvolulcunoscdndqd a mai rdmaspulin timp, dupd cum relateaz5Apocalipsa, va purta pJhAntihrist, o,nemaiintAlnitdrqinie asupra mO-hzeu, rispdndind de-zaqtru, credincioqilorst dacdar nr_r-e-SigJsliire. LJgIatea s!_scopull.!i vor fi ca q{-algEgggqed, puteapdnd qipe cei aleqi,adicdpe cei curali. Mulfi sry-or ascundedepartein peqteri qi in crdpdturile pdmdntului, dupd cum zice S,tlfr_c4[Stntl, fiindcd qecuviinte va fi de nesuferit, iar pdsalsle trupeEtivor deveni ceva public. amarul, vicleanul Ei sataniculAntihrist tltcunACu toate acestea, c-eilnpusliu nu va lSsain liniqte pe credincioEi,ci in grab[ ii v-a-4{una_c a_sij-sf-inchine.
EfremSirul 1. CuvdntulSfbntului EfremSirul 2. CuvAntul Sfbntului

1. Sf. IoanGuradeAur, Pg 49, 413

32

JJ

$i cei careyor cedavor fi insemnalicu semnul lui Antihrist, rescum omul nu amai auzit, nici nu ful care ygnega, y.gr_t,g&l-1rata!i s-a mai intdmplat pdndastdzi. Vq.t$f ggg_pg].Iqf-o-,in r-aJtate, iu--Enlzue, mAni e, ur6, v i cI enie qi Nu v? chinui numai pe cgi drepli qi credinciogi,ci Eipe ace,tgUdie. primi gglnmll de la el Ei-l vor crede drept Mesia, zice An. ia care v_or tot Vicleanul va incerca CA-di$rugd ce estepe P6drei din Cezareea. -ff c.,.o rngai-e nemaiintdlnitd.Aceastaeste rrurAciunea p ustiirii" (lldt.24, 15),qi estesigur cd nu s-ar mdntui nimeni, dacdDomnul nu din ar-scurtazilele acelea. dragostefaJ[ de om. Antihrist va indepdrta pe to{i cei care i se vor opt'ne,incdt va stdpdnipesteto!i, chiar gi pesteaceiacareil vor susfine,ftrd ca cinevasd se poatdapdra.

Antihrist 12. Alte profefii despre


Dupd cum ziceamexistdprofefii desprevenirea lui Hristos pe P6mdnt qi profefii despremulte alte amdnunteale viefii Lui (nagteqea, fuga in Egipt, ristignirea, invierea, etc), care s-au confirmat aqacum au fost scrise.Aqa dupd cum s-au confirmat gi profeliile despreddtemplului, tot rdmareaIerusalimului,risipirea evreilor Ei ddrdmarea agaexistdmulte profelii desprevenirealui Antihrist. $i dupd cum profejiile ardtaufariseilor qi saducheilorcd Hristos tot a venit, ei necrezdnd, agagi astdzi,in timp ce semnelearatdcL in epocalui Antihrist, omenirea doarme liniqtita. vom intra curdnd Profeliile pentru venirea lui Antihrist sunt clare gi nu incape nicio indoiald. ,,Cerul 9i pimintul vor trece dar cuolntgle Mel.ent vo.lqgggl(ry!! 2_!J5), qe asigurd Domnul. Aceste profelii ne sunt fbcutede insugiHristos, de Apostoli qi profefi. Incepem de la P_ry&lieluj-Iasob despre Antihrist. Iacob, unul dintre cei trei patriarhi ai lui Israel, pufin inainte de moartea sa, a chematpe fiii sdi la sine qi le-a zis fiecdruiaceeace se va intdmpla cu neamurile lor pdnd in cel mai indepirtat viitor. ,,Aduna{i-vi, ca si vi spun ce are si fie cu voi in zilele cele de apoi" (Fac. 49, l). Din acesteprofelii ale lui Iacob una se refereala Hristos Ei alta la Antihrist. Pentru Domnul nostru Iisus Hristos vorbegteprofelia despre Iuda, cd Hristos va veni din neamul lui Iuda. Pentru Antihrist vorbeqteprofelia citre un alt fiu al lui Iacob, cea cdtre Dan. Profelia despreDan sund aga:,rDan va judeca pe poporul siu, ca pe una din semin{iile lui Israel. Dan va fi garpe la drum, viperl la poteci, inveninAnd piciorul calului, ca si cada cllire{ul. In ajutorul Tiu nldijduiesc, o, Doamne!" Deci Antihrist va fi evreu gi va proveni din neamul lui Dan. Antihrist va fi ca un ga{pe,ca diavolul Ei va lovi cu cdlcdiul B_is,-emAntuireaDomnului, dupi a doua Sa venire. !lgr, 9e aqteaptd precum profefia care relateazd despre Hristos s-a implinit $i acum aproape2000 de ani la intruparea Domnului, tot aqase va implini gi profefia despreAntihrist. Despre aceasta trebuie sd se innu doiascdnimeni.

34

De asemenea despretitania lui Antihrist gi ;iJefgmip profeleEte pustiireape care o va produce pe Pdmdnt.,rDe la Dan se aude... iati vin gi vqluqtii pimflntul;i tot ce estepe el, cetateagi locuitorii ei" (Ier. 8, l6). Dar qi ll4_ta profeleEte despre nimicirea lui Antihrist. Hristos,inainte de rdstignirea,Sa vorbegte despre,,uriciunea pustiirii" (Mt. 24, 15), fEc6ndaluziela Antihrist. Dar Ei cdtre evrei adresdndu-se, Iisus zice'.,rEu am venit in numele Tatilui Meu, qi voi nu m[ primifi; dacl va veni unjllul in numele lui, pe acelail ve{i primi" (In. 5, a3).Apt-altul" inchipuiegte falsul Mesia care pe esteaqteptat evrei, agadar Antihrist. de pe Sf . {p Pav,el amintind desprea douavenire a Domnului, in a doua epistoldcdtreTesalonicieni, zice cd Domnul nu va veni, ordaci mai intii nu va veni lepidarea de credinti gi nu seva da pe fa{i omul nglesiui.fii, fiul pierzirii" (II Tes.2,3), adicd. Antihrist.gi continud profefia despreAntihrist zicdnd:,,Potrivnicul, care se inal(i mai presus de tot ce se nume$teDumnezeu, sau se cinsteptecu inchinare, againcf,t si se ageze in templul lui Dumnezeu, dAndu-se el pg-Qgre drept dumnezeu" (II Tes.2, 4). Antihrist seva inalla pe sine atdt de mult inc6t se va asezain locul lui Dumnezeuin templul lui Dumnezeu Ei va incerca prin semnediaboli,c.e e ca sd se dea pe sine drept Dumnezeu.Aici se subinlelege templul lui Solomon, pg_^c rj S asc6. ar.g__eyre unt gata s6-I reco-lrstrui In continuare,Sf. Ap. Pavel ne descoperd Antihrist va veni, cd cdnd,,cel care o impiedicl acum va fi dat la o parte" (II Tes.2, 7), (prin urmare abia cdnd cel care impiedicd ardtarea fi dat la o parva te). Cjne va fi acesta? Vom ardta in capitolul urmitor. Antihrist va fi nimicit prin sldvita ardtarea Domnului. atuncise va arita cel firi de legeo care Domnul Iisus il va"$i pe ucide, cu suflarea gurii Sale, gi-l va nimici cu strllucirea venirii Sale.. (II Tes. 2, 8). Venirea lui Antihrist se va face prin prltereaSataneicu mincinoase qi ademenitoare,cum ne asigurd Apostolul PaS_effl4e vel. Sf. Ap. Ioan zice despreAntihrist, at6t in epistolelesale,cdt gi in ApocalipsS. ,,Copii, este_C-eagU!!9_p9_utmi, precum afi augi zit ci vine antihrist... " (I In. 2, l8). in Apocalipsi Antihrist este descoperitcA_qjaEAcare va constrdngepe to!i, pe cei mici gi pe cei mari, pe cei bogali qi pe cei sdracigi pe cei slobozi gi pe cei robi ca sd se supundlui, qi le va da lor semnulnegters (acelacare esteanahzat cu raze laser, despre care am scris in capitolul precedent),pe mdna dreaptdSaup_e frrnte. 36

$i nu va putea nimeni ca sd cumperesau sd vdnd5,decdtnumar lui fiarei, sau ng4g[ruI cel care are s_e_mnul Antihrist, adicd UUlLq.lS numelui lui, adicd numirul care indicd sumavalorilor numericeale numeluilui. literelor $i Apocalipsa continud. ,,Cel care are m-f4lg luminati si socoteascl numlrul, care este suma valorici a literelor care compun numele fiarei, gi va descoperi numele lui Antihrist. Cicinu este numirul unei fiinfe supranaturale, ci numlrul unui nunge 4g-q{n.$i numirul acestaestesasesute gaizecisi sase"(Apoc. 13, l8). Este numbrul desprecare noi vorbim. De fapt nu epuizim aici profeliile pentru venirea lui Antihrist. Nimeni n-ar trebui si se indoiascd cAtugide pufin de implinirea profefiilor privind venirealui Antihrist. Elistd Ei alte profelii ascunse,prin unnare neclare,desprecare vorbescSf. Pdrinfi qi pe care le elucideazddupd m6suraputerii lor.

37

13. inaintemergltori ai lui Antihrist


a Q_intruchipar-e lui Antihrist a fost Antioh Epifan, care estenumit ,,rldicina picitoasi" (I Maci, l0). { pricinuit practic pustiire in templul lui Dumnezeu din Ierusalim Ei a urmirit ca sb uneasci toate popoareleintr-unul singur.A dat dispozilie ca sd se renunle la monedelenafionale. profanatsirbStorileqi templul, a anulattdA ierea imprejur qi a poruncit sd fie omordli cei care nu se vor conforma cu ordinele lui. A aqezatunjdol pe jertfelnic qi al-tare jertde fE in orag.Adal!_ordin ca sd se ardd C64ile Legii. A dat ordin ca sb fie omordli-prin torturi cei care susfineauLegea.AEadarlucrdrile lui Antioh trimit cu gdndul la venirea lui Antihrist; pentru cd Si Antihfst va profanatemplul, deoarece va instalain el gi va incercaca se sa 394Jqp19$facd esteDumnezeu.Pe ce! credinciogi ii va supunela _chnurtlemaiintalxite gi se vor confirma cele spusede Scripturd, cd va fi ,,urAciunea pustiirii" (Mt. 24, 15). sunt.ci qiAntioh, tojin-egredin@t c-iogriEi aegia care in numele puterii pun stdpdnire,prin tiranie, pe omeniregi o chinuiesc;fiindcd modeleale lui Antihrist suntgi astdzi, precum sunt ateii qi cei ce se acoperdcu mascademocraliei. Aceqtia amintili sunt cei mai importanfi, pentru cd defin in mdinile lor puterea gi conducdestinelenefericiteale omenirii, pesgculanq_Bjselica Ortodoxd cg-o1icq41jloace, fbcdndu-se astfel instrumenteale Satanei qi i4gi4temergdtogiai lui Antihrist. Dar ca inaintemergitori ai lui Antihrist nu trebuie sd-i socotim numai pe aceqtipioni ai Satanei,ci qi diferitele uezm1-4t$qi1le viclene care provoacd lulbuafe gi organizeazdcentrede depravareqi decddgre omenirii. a Nu ne vom ocupaaici de toateerqziilecaresldbesc Bisericagi au devenit !qg!1" de a rupe cdmagacea necusutda lui Hristos, dar vom relata ceva desprehiliasmul care bintuieqte creqtinismul, care gralie decimeazdliteralQ4gflorpe care-i cheltuiesc Ei e&rtulftggglizat menteturma Bisericii, pe carepdstorii,cu puline excepfii,o lasdpradd dispoziliei ripitoare a slugilor lui Antihrist. fgbir-qAfturisitori ai o !u1!g!ova formeazd. organizalie politicd mondiali, pe ldngd faptul cd este gi o erezie.Cu toate acestea mascaestereligioasi. Cei care

se intituleazd ,rMartorii lui lehova" utilizeazd religiozitatea ca pe o marfb, precum traficanlii de droguri, pentru ca sd prosteascdEi sd pe sldbeascd credincioqiice le cad victime. Scopul lor estede a tulbura ordinea creEtind,degradareaqi schimbareaomenirii intr-o turfdrd raliune qi voinld, care sd le permitd guvemarea md de a-rumalg, mondiald. ..Martorii lui lehova" formeazd astilzi caa mai rasial[, fanaticdqi anticregtindorganizatie,la nivel mondial. ,,Ceea ce duce la deconspirarea lor qi a planului lor-demonic este proclamarea celei de a doua veniri a Domnului, care s-a petrecut in chip nevilzut, qi infierea gi moqtenireaimpirlfiei lui Dumnezeu doar de cei 144.000 de birbafi sfin{i din Apocalipsi, la care au obriznicia si se aliture" (Kinonia 1986).Intr-adevdrorganizatia,,Martodin cga rii lui lehovao'este p4inereligioasd gi vicleani miEcare toate timpurile, dup[ cum o numegteC-o-.nsta-njin \{gr4tidis, care a dovedit, cu_elemenle neclintit, cl aceastSorganizalie,sub--a9ep9lade rq0ntreligios gi creqtin,prin mijloace vicleneg-inecinstite,urmireEte ca s6 transforme omenirea intr-un imens lagdr de sclavi, qi in felul acestasd impuni o foarte hidoasi stdpdnirerasiald, la scardmondia15,cum nu a cunoscut lumea pdni acum. Organizalia rrMartorii lui lehovaooformeazdo uria.gi societatetransnafional[, care exploateazd crunt numeroaselesale victime, care lucreazd volunta4 frrd platd, cu consecinlecare aduc cdEtiguriuriage.Mai absurdl qi monstruoasdse aratdinvremea noastrdpretenlia celor care conduc ,rTirrnul sinde veghe", qsls impun membrilor organizatiei sd-i socoteascd gurii tdlmicitori ai Scripturii Ei unica reprezentarea lui Dumnezeu pe Pdm6n! care alcltuiesc qi conducerealegald, care va transforma guvelllglgg_mondialS; fiindcd tojlt-qe&l4le guverne-Jor fi anulate. gi CoducerearrMartorilor lui lehova" disprequieqte caracterizeazd pe ceilalli oameni ninfe in&rioare.{depfii nu-au_dfepturi,ci numai ob-ljg4!1a a sluji gi ascultape conducdtorii lor. Aceasta esteprima de lor griji, de a-i transformape oameni in sclavi. Cei care conduc ,,secretul nelegiuirii", traficanlii satanici transna{ionali din Brooklyn, care pr9-gd!9sg-llQmrealuiAntihrist, au obriznicia, fErd margini, de a se socoti pe ei inqiqi ca singurii moqtenitori ai lui Dumnezet, c,are *vqr particiia la eu@req-4[9ndleh. Noi recunoaqtemin ei pe inaintemergdtorii lui Antihrist. Cum pot aceEtitraficanlldin Brooklyn sd se socoteascdpe sine asemenea bdrbafilor din Apocalipsi gi mai presusde purtitorii de Hristos, Pdrinti ai Bisericii? ,,Aceptia sunt care nu s-au intinat cu femei, clci sunt feciorelnici..., iar in gura lor nu s-a aflat minciuni, 39

fiindci sunt firi prihanl" (Apoc. 14,4). insd intemeietorulacestei organizalii biltaste, Rggsgl,nu numai cd s-a cdsdtorit in 1879, ci Ei nunta s-a sdvArsitcu vinovdfie gi desigur din catza preacurviei. Dar qi succesorullui, Ruterffort a murit din cauzafolosirii droguriorganiza{iisalor. Ne uimegteplanul moral al intemeietoriloracestei tanice, care se numdrd pe sine intre bdrbalii cei drepli din Apocalipcu s6.Adeplii lor, care aleargdneincetat genlilepline de cdr{i,nu mai au timp ca s5 vadd cdtl batjocurdau adunatin jurul lor intemeietoprostit incAtnu r4ai vdd cd aceasrii sectei? Aqadaratdt de tare.s-au ta organizaliesatanic[, pe care o slujesc,incearcdsi inqEnd il lume un crunt regim rasial cum nu a mai cunoscutlumea, qi sd transforme pe oameni in sclavi?Nu vid, oare, cd st;penii lor sunt in acord cu cele spusein II Tes.2,7 ,l:ucrdndtaina ftridelegii qi cd suntinaintemergdtorii lui Antihrist? Cel mai paradoxal lucru dintre toate este cd aceastdorganizalie temelia statului in ce are mai sfdnt gi mai cinsatanicdsubmineazd qi stit, cregligla-llqnto<1oxia, aceastase intdmplS din cauza concesiilor pe care statul le-a fbcut. Dar acestefavorizdrinu se oprescaici, qi preci privesc gi alte^taine, antidemocratice organizafiiascunse, altg miscdri si p-uteriasexistb cum-qlasaleria. In afard de h-il-ia-sm cunse c.4_%tr@l$C.lelsnul pentru dezgustit orul Antihri st. Ac este organizatli care formeazd squlul pentru vremea noastrd gi igi au r5ddcinilein Erul Mediu s@ria. Masoneria este o organizaliemisticb cu scopuri secrete.Este organizatdpiramidal, pe niveluri, informafiile utcattd spre v6rf. in aceastdstructurd nivelurile inferioare nu au acces la informaliile unui nivel superior. Cum poate un om liber sd adere la o astfel de organizalie care nu-qi descoperd adevdratele planuri Ei cum pot sd existe intr-o Ce democra{ieasemeneaorganizatii secrete? sc-opurisuspectegi antidemocratice servescaceastdorganizatie,cu legdturi internafionale qi mii de loje in toata lumea? Ppnl-rycq in aproapetoate statele.guye-rn-cl g4!_z_4!!!_s ce, antidemocrati ce a!q4i eegdeazt in fb1gacestei o1g qi 4nticonstitufionale? Ma-salii au secretepe care nu le descoperdnu numai altor oameni, pe care ii numesc,,profani", ci nici propriilor lor membri. $i se constatblqnqpnenul-qistc[ se cere oamenilor care acceptdsd fie recrutafi in asemeneaorganizafii sd p[streze secretetoate lucrurile pe care le vor afla! C!1e a ajuns la aceastl cr.uJltLumilire ca sd-gi vdndd conqtiinla in acestmod dezgustbtor?

Ppntru ce masonii sunt obliga{i cu jurdminte aspresd plzeascd qi sd indeplineasc[ordiqele,pe care nu trebuie sd le destlinuie?Nici mdcarunui prizonier nu i se cere a$aceva. In vremea noastrd,intr-o epoci prin excelenti numitf,,,demgcratic5", o organiza\ie secretd le fa!6 de membrii intregii societdli qi-gi leagi care i cu jurdminte ingrozitoare membrii s6i ca sd nu destbinuie secretele sale nu este normal ca si creeze suspiciuni? t-ple_lZdtnlt4lia are adicda elitei italienej. mii de membrii, din r6ndul,,personalit6filor", Dar dincolo de faptul cd este o organizalie secretd;i perfidd, masoneriaestegi antisocial6.Astfel, prin felul cum se manifestd,l_rl4Conii sunt acei care fpvgtjZppZl Ei nggqllernarea dreaptd pe careo cer tofi oamenii. numai qi numai pentru cd estemaPentnr ce sd fie susfinut gtlLeya son gi sd nu fie suslinut oricare altul dupd dreptate?JudggelA$l mason va hotdri dupd dreptate sau dupb ordinele masonice? QfiIcIul qlas_en asculta ordinele lojelor sau chemareapatriei? Nu cumva va seinmullesc in ultimul timp in inloviturile de stat 9i ti6ddri.le,ca_re treagalume, au lgg4luri cu aceqti ofi1eri v6ndufi? Pentru ce ryIa$gin n1i s95fl9gc s{sq-degtlinuie gi si faci qun-oscut mod public sau prin declaralie girlele-Lor? Nu cumva pentru cdp-qp-o,ruI formaare poarnanipuldrii prin aceEtia? toatd aversiunea Cu td deja porului fald de antidemocraticnu se intdmplSnimic. Lojele existd qi domnescca stat in stat.Deci mari sunt acei protectorinevdzuliai acestorintunecate organiza[ii in lara noastr6.Nu cumva;_e_4rc-g4d pentru cd ,,tofi cei ce comit ftrldelegi u.r4sslulsina"? Agadar aceasta este'masoneria, care,in opozilie cu hiliasmul care apeleazdlainin divizi 9u slahi frregitire, apeleazd. general,la oameni influenfi, cu prin inteligenld, cu autoritate, cu bani gi influentd social6. D.-!4vqlul, pe mas_og=erie, f,avorizeazdplanulsdu gi pre_e4lg;te oameni pentru vent:ge!f44!bdst. Fiindcd trebuie si cunoaEtemcd,inafard de acestea,qasoneria estegi religie a Sata:rei.In loje esteadoratMarplgArmulte din ceremoniile creqtine, ui. D_e$l_ggBiaza masonii adordndpe Marele Arhitect al Universului aratdcd nu agregg\pe Dreptul nostru Dumnezeu. Agadar gunoneria, organizalie satanic1,este o ramru[-aSionis4Ului-rutcr,natlonal. Lucreazd gi aceastapentru ca sb se realizeze planurile ascunseale iudeilor, agadarca si instalezepe Mesia cel aEteptatal evreilor ca u!-conducltor mondial, adici pregiteqtevenirea lui Antihrist, a dezgustdtoruluidictator.
4l

Masoneria,hiliasmul, ecumenismul,spiritismul, magia sunt in specialo acliune a hidrei sionismului,care otrdveqte mortal pe oapredbin putereaSatanei. meni Ei-i Cei care au rdstignit pe Hristos, prin urmagii lor, cei care nu se cuminlescnicidecum,nici mbcar nu se pocdiescpentru crimele lor dezgust[toare, lucrdnd cu toate acesteputeri antihristice din culip_lanurilg:lor se pentru a ni-l impune pe Antihrist. Cu toate acestea, au# :fost dezv4luite,prin profetiile care existd, pentru _eja-noi fim sa "-' pryven_i1i, au micgorat camuflarealor; pentru aceeanu trebuie sd gi cddemin capcanalor. de Tiqe[Lva^departe spiritism,magie,masoneriegi hiliasm. Sunt puterile satanice dezgustatoare carene furd ce are mai scumpqi mai drag sufletul nostru. R4pqetul_l_ui clar, um-brahifuitihrist dpesa_a aratd c5 se apropie. Sd ne amintim de Sf. Ap. Petru, care lui zice:,,Fj!!_.!ry[,-p rtyeghse{i. Potrivnicul vostru, diavolul, umbli ricnind ca un leu, clut0nd pg_cinesi inghitl" (I Pt. 5, 8). 56,,ne asigurdm" zice $-@i. Numai cdfi igi vor asigur_a pril-tUg4gqne $i alqntie neincetald fafd de Antihrist, de r.gflgtr!_l_or aliatii si inaintemeredtprii vor scdpadin capcanegi vor moEteni lui fericirea gi viata Vegnicd.Bgstul vor ritici gi vor fi adunali in tabSra lui Antihrist, ca si lupte nenorocilii chiar cu Hristos Ei vor primi semnul lui Antihrist spre pieire gi condamnareveEnicd,dupd cum scrie Sf. Ioan in Apocalipsd

14. Semneinaintemergltoare.

lui Antihrist
a) Apostazia Un semn caracteristic care avertizeazldesprevenirea amdgitorului este apostaziageneralda oamenilor de la credinla in Dumnezeu, nu vi amlgeasci nimeni, dupd curfrn,effii cu nici un chip; cici ziua Domnului nu va veni pAn[ ce mai inlumea tii nu va veni lepidarea de cre4i[fi... * (II Tes.2,3). C6,nd se va lepddade Dumnezeu, ! va veni Antihrist. Se va infbliqa, aEadar, @pacatos in si-ateu.Atunci o,se va da pe fa{I omul nelegiuirii, fiul pierzirii" (II Tes.2,3), zice Sf. Ap. Pavel.Apoi firesc va unna a doua venire a Domnului, care se va p_etrece puJqn la dupd venirea lui Antihrist, cAndva predomi!_imp nd cea mai rea lepddarede credinla, dupd cum a zis Domnul in chip profetic: ,,$i precum a foStin_4lglglui !Loe,tot aEava fi gi in zilele Fiului Omului: mincau, beau, se insurau, se miritau pAni in ziua cflnd a intrat Noe in corabie Ei a venit potopul gi i-a nimicit pe tofi" (Le. 17,26-27). Cu toate acesteapoate se giseEtecineva care sd conteste.Nu cumva Ei in alte epoci a existat apostazie,anarhie, pdcate,desfrdu? Deci pentru ce 4pgqtaziaOruu_lUi-dp as_tizieste unitd cu aqteptarea lui Antihrist? Pentru ce apostazia generald gi nemaivizutd a omenirii este luatb ca semn pregdtitor al apropierii venirii lui Antihrist? Nu cumva de fiecare datd cdnd omul a refuzat inv6!5tura Bisericii a pregdtit sfdrqitul?Biserica a fbcut mult bine. Pentru ci aceasta este misiuneaei, ca s6 mdntuiasci sufletele, si le pregdteascd, sd le ca ca trezeascd, sd se ingrijeascd drept de toate oile, pentru cd vremea ca celei de-a doua veniri este necunoscutd,dupd qum necunoscuteste qi -sfdrgitulvielii no-astre. Agadar pentru aceastatrebuie ca sd se implineasci toate semnele. Cdt priveqte apostaziade astLz| nu existd ceva asemdndtor isin toria neamului omenescEi cu atdt mai mult in perioada creEtind. \gs_te_o-4go-stazieintdmpl{lgare,cirua_gengrdd-organnatdgi nemaiv[2td. Omul inainte cunogteaapostaziaca pe ceva individualffiinilenegat qi depravat af ueacul.ri doudzeii. $i nu spunem 43

42

pentru neamurilesdlbatice, o spunempentru oamenll nu, aceasta civiliza[i, careprimescmulte invSldturicreqtine, careau cunoseut qi adevdrul, cu-toateacestea stin4_iesc greEeald, intuneric, in care i4 i e moralA_c_Aq$tient5, inrdzbol in desfrdu, educalia in fizici gi morali fLr.d. in lui in deru,qine, batjocorirea Dumnezeu, luptacu cele dumnezeieqti. neagi ugor cggg-tiinJa lui Hristossi promoveazdvenirea Antihrist. lui Lepddarea Dumnezeu percepe de mai mult datoritdfaptului se c[ smul se alipeqte luq49_!q4!9liale, dg ge,l-e jos. Cfedinta de -de cregtina numitdjutslerantS, inlocuit[ cu o credin{dautonomS, este frri Dumne zeq ftrd pgruqoi,ftrd conqtiinfb. O-mulaulouom,zboardin cosmosgi se lSuddbatjocoritorEi pe ironic,cd nu poatesd irttdlneascd undeva Dumnezeu, vinde isi congtient sufletul Satanei acele erezli,imoralitili nemaivdzute, cu certuriqi organizaliiantihristice. "A""irt"lg ruqine,pocdinfd,credin[6,sfin]it, biserici sunt consideraJe.-arncronice,gi periculoase dar pentruomul eliberatqi autarhic al vremii noastre. Pic4ful searatdorganizatrggndus metode cu satanjgE-cu mijloacedeffiuenla in mas'a-$ dezastruoase. Satana expunesjaturile-ztlnis'fu9rylqtr"piitprob_abil pentru ne c4 .,toati co,rupliacare se sivArgegte ur[.$[elumina", dupdcum z_ice Scripturi. Sf. Iatd qi u-nexempludeosebit apostaziei gi al nemaivdzute {brdlimitd a omeniriiEia comportirii ei ceaimpotrivalui Dumnezeu. [atd care elocventcaracterul trist qi dec[?aliunile-cruopenilor, acceptd 4gt vrednic de flns. - f@oseruaUtateaeste recunoscutd oficialinAnglia qi in altestate; mai mult, ig-unelestatesunt celebrate c6sltorii de acestgen qi de cbtrepastoriqi preofi.Incd Einudisgtulserdspdndeste printreoameni.De asemenea teatrul,in afarl de puline caQln_ematografia ;i zuri, sunt.pu _igsluib- diavalului qi ale inaintem_e4dtorilor Ans.e lui a" tihrist. Ppg_o.g1afl a qi,presa,aiee-este zatdin luptapentrupremobili dominarea rdului,.p.lgldgfii obiceiurilorEi @orale a individului.As_o_c*ialiile homosexualilor a tuturor genurilor qi
anormale rdsar Deste

a avqffqlui este impotriva poruncilor dumnezeieqtiEi inumanitatea acesteilegalizdri esteprivitd ca retrogradl,necivilizatd, inapoiatd qi ca inaplicabildsocial.Mai mult, in {,ngl!a s-amers pdndacolo incAt un s-eJIe"pUS proiect de lege care sd acordedreptul la legituri incestuoase,intre pirinli qi copii qi intre fraji! ^ lqggstgte,pgrygrsJ1l4lle, anolnaliile, practi-cileoribile, condamnatg de Sf. Scriptprd, aqqZlqg_{gIg41lrgquqosqul_e_prin O-1gULde.!ege. .eW al vremurilor noastrestrigi pe strdzi pentru Tegalizareatuturor practicilor,dovedindreal cdt de orb qi conqtiinciosslujegteSatanei. Un-fenomen ingrozitor care mobilizeazd.pe atei il constituie qi gle organizaliile-patA.n1ge 14ACeq. riei. Este un fenomen rar ca un om din zilele noastre sd nu aparlind acestei organizalli. in zilele noastre, ale abundenlei de democrafie, din nefericire,exist[ eAEgni,presupuqiseriosi,care sd-qivAnddsufl".lUlSatan"i gi care sd se oblige sd slujeascdintr-o organizalie secret5. aptisociald qi antidemocraticd,cLreianu i se cunosc secretele. Alt paradox al zilelor noastre este Sataniqqrul. I=epddarea desdvdrgitda m[gtii. Aqadar exact adorarea SatanBicu taine, ceremonii, lScaquri de inchinare etc. Sataniqtii sunt astLziin numdr de miligane. $i aceqtiass afl-a__iu- ..clv_ilizate". larilg a spsslaziei, care caracterizeazdmase@ile de oameni, astdzi, este acceptat! qi in Grecia. Nu englezul, nici americanul, ci-gtegul-arcdax accepti sd i se spund cd descindedin maimuld, decdt sd creaddcd este fdcut dupd ehipul lui Dumnezeu. Mai mult, aceastdteorie neghioabd este predatd Ei in qcoli copiilor noEtri..Astfelgggul.anl{aEilor este depdrtarea creEtinilor de DumnezeLr, fiindci oamenii Ei daci au cunosiui $e Hristoi, ,rau iubit intunericul mai mult decflt Lumina" (In. 3, l9). P_tgftlt4g*Sggseconfirmdndu-se in zilele noastre, nalJtagpm

.ahrml.@gdinJrn6@gGGase.-va-iilei.',,Iubireamultor-ase va rici* (ML_2-1,ll),zi;ge Seripturd. Sf, Intr-adev[r, astdzi apus UfA


stdpdnirepe omenire. Omul s-a inchis in cochilia sa, nu se mai incredein nimeni, consideri pe vecinul sduduqman, pe cinevacare ca va uzurpa interesul sdu.Dar @ia nu se foloseEte numai in apdrare, ci mai mult in distrugge-aomeniei, semdn6nddezastrugi distrugere cu anne distrugdtoare, nimicire in mas5. de Pentru priria oar6, egtul a-simfit amenin{areaunui dezastrugeneral, fdri ca sd poati sd se opun6. Omul pregdtegtedistrugereasa in cadrul general al apostazieicare se pune in miqcare in vremurile din urmd.
45

Dragostea duhovniceascbs:a-14ctt.$i nu numai a laicilor, ci gi a clericilor, a pastorilor care povifuiesc. $i aceastapentru cd aEazd suflgtr! ior mai presus decdt al oilor, dupd cum zice dumnezeiasca Scripturd. pln qefericire, astdzi g{e sunt ruptg in bucdli de lupi, iar pisau torii nu le vestesc primejdia. $i toqlq 4c.gq!ga fost profefite de Sf,_Bgrylfgf ftselcii, _de Apostoli gi de insuqi llristos. ,,Din cauza comportlrii pistorilor se vor sminti rylg-lli",zice Sf. Scripturd. Pentru aceastaqi Sf. ChiSil al Ierusaljnului scrie: sd nu ne ingrijim de cele care produc slniqteal[, ci de cele prezise de Sf. Scripturd pentru ca sd se_pdze . Caracteristica apostazieide astdziesteg 4esc_lagoarte, q 9 pentru vesnicie. Oamenii viefuiesc numai penqi tru cele m3t_qriale lucreaz5_faptcle_ trupului, ,,Ei ele sunt: adulter, desfrAnare,necurifie, destribilare, inchinare la idoli, fermecitorie, vrajbe, certuri, zavistii, mflnii, gdlcevi, destribiliri, eresuri, pizmuiri, ucideri, be{ii, chefuri Ei cele asemeneaacestora, pe care vi le spun dinainte, precum dinainte v-am spus ci cei ce fac unele ca acesteanu vor mogteni impirifia lui Dumnezeu" (Gal. 5, 19-21),dupb cum ne spuneSf. Ap. Pavel. Biserica Ortodoxb, astLzi, infruntd pe ereticii qi ateii care luptd gi distrug ortodoxia cu mdniq ..$i acestaester4gsemgprevestitor al venirii lui Antihrist: ape.slglqgq9glg.q.r_ggen . Desigur prigoane Ei eresuri au existat intotdeauna, dar au existat luptele antihriEtilor contra madfuilor, sfinfilor, mdrfurisitorilor. A tdzi du$manul este liber ftr6. un adversar puternic. Conducerea Bise-

b) Infiinfarea statului evreu gi ocuparea Ierusalimului de citre evrei Un al doilea semn prevestitor al apropiatei veniri a lgi Antihrist Ei a celei de-a doua venire a Domnului esteinfiinlarea statului evreu in vecheasa matcd. Dar sd ludm lucrurile de la inceput, confruntdnd Ei coreldnd profeliile din Sf. Scripturdcu confinut eshatologic. Iisus Hristos, inainte de patima Sa cea de voie, a prevestit in amdnunt despredistrugereaIerusalimului ce urma sd vin[ qi pentru soarta evreilor, omordtorii Fiului lui Dumnezeu. Relatdm profefia debazd pentru soartaIerusalimului gi a evreilor. ,r$i vor cidea de ascu{igulsabiei, Ei vor fi duqi robi la toate neamurile, qi lerusalimul va fi cilcat in picioare de neamuri, pAni ce se vor implini vremurile neamurilor" (Lc. 21, 24). ucenicilor Sii Ce semnifici aceastiprofelie? Iisus adresdndu-se privire la distrugereatemplului lui Solomon, din Ierusalim, gi cu desprepoporul evreu, care sunt un model al sfhrgitului lumii, nu se limiteazd la profelia aceasta,ci vorbeqte gi de alte selnne, care vor prevesti sldvita Sa venire, dupd cum parabo_la pentru inmugurirea smochinului cdnd primdvara se apropie.{ici se face ahrziela statul evreu, care a inceput s6,,inverzeascd" dupd reintoarcereaevreilor pe PdmAntulpdrintesc, irL-1%8. De asemenea sglqtul care va sprijini apropiereasfbrgitului lumii, a4qintitde Domnul, estepropov64uti Evanghelie a implrifiei in toata lumea, spre mirturie la toate neamurile; $iglungf va veni sfflrqitul" (INdt.24,14). Foartepulini sunt cei care nu cunoscEvanghelia. Cu toate acesteaIisus, continudndu-Eicuvintele Sale profetice, a zis cd sftrlitul se va apropia cdnd ,ut6qiune-a Bustiirii", deci Antihrist, sq raa$ez?in Locul cel Sfhnt, aqadarin templul lui Solomon. Acelaqi lucru il zice qi Sf. Ap. Pavel: ,... a$Nincfft si se aqezeel in templul lui Dumnezeu, dAndu-sepe sine drept Dumnezeu" (II Tes.2, 4). Templul acestaestepregf,tit in mod insistent ca s[ se rezideasci. Toate acesteprofelii au oarecarelegdturi intre ele gi ne ajutd ca sd ddm crezareprofefiei Domnului desprepoporul evreu gi statul lor. ,$i vor pieri de ascufiqul sabiei... "; evreii vor fi injunghiafi, gi vor fi luali prizonieri, Ei vor fi dugi robi la toate neamurile, Ei Ierusalimul va fi cdlcat in picioare de diferite neamuri, ,,pflni ce se vor

fuea-evaueheliei-S ur.fulo4a-@,,

gi sena p.opotidui aceas-

riffiGiiiiffige

corulecumentsmulJ

amenintati de i. Pentru aceasta ne gi intrebdm. Este intdmpldtoare apostazia Va aceasta? reveni omenirearisipitd din nou la Tatdl ceresc? ,, ... pdnd cdnd cel care o impiedicd acum va fi dat la o parte. $i atunci se vq ardta cel fdrd de lege,pe care Domnul lisus il va ucide, cu suflarea gurii Sale, ;i-l va nimici cu strdlucirea venirii Sale" OI Tes. 2,7-8).

odefrffiutui Ei este

46

-,*,---.d

implini vremurile neamurilor'6. Aceastaprofelie a Domnului are multe sensuri,fiindcd s-aimplinit deplin, qi iati cdnd. distrugere a Ierusalimului s-a petrecut Cea mai inspdimdntdtoare in anul ?0 d. Hr., sub imp[ratul roman Tit. Toate s-au petrecut aga Domnul. Ig{.qricul cum prezisese iudeu,losif Flaviu, carea trdit evenimentele,a descris-ofoarte amdnunfit. . O mamd Ei-amdncatcopilul de foame! Templul a fost distrusdin temelii qi nu a mai fost refrcut, dupd cum ne relateazdintr-un alt capitol. ,r... nu va rimine aici piatri pe piatri care sI nu se risipeasci" (Mt.24,2). Evreii eraurdstignili. Erau spintecafide soldalii pe romani,ca sd li sescoatd-aurul carel-au inghifit, evidentpentruca sd se mdntuiascd care l-au omordt pe Fiul lui Dumnezeu.,,SAncei gele Lui qsqpll 4qastril ,si a copiilor nogtrii'-{ML 27,25). Da, p-ecare l-au pronunlat elinqigi a$rpm lor, c6nd au predat la moarte pe Cel fbrd de pdcat. C61a lucurie a fost cdndnu s-amai gdsitalt lemn, dupd cum zice istoricul losif Flaviu, pe caresd fie rdstignili, vAnduliin toatepA4ile lumii, ca sclavi, frrd ceamai micb cinste.,rgivor fi dugi robi la toate neamurile". De atunci Ierusalimul este cdlcat in picioare de diferite neamuri, deci ,,pAni ce sevor implini vremurile neamurilor"? Fraza aceasta a creatEi creeazLmulte dificultSli exegelilor, fiindcd se aratdanevoie de explicat qi neclar6. Astdzi nu trebuie sd ne facem probleme, fiindcd s-aimplinit a$acum a fost prezis6.Cdnd?In !948, cdndevreii s-au intors pe Pbmdntul strdmogesc, dupd ap-r_oape 2 000 de ani Ei, practic,au pus stipdnire pe Ierusalim.Prin urmareIerusalimul apdtimit ca sd fie cdlcat in picioare de neamuri, qi acum a cdntt in mdinile evreilor. .EapIeLe vorbesc! - Astfel c:gerqastatului.eyreuqi ogupareaIerusalimului constituie pl4tr?_dgllglar, lucru care s-a profelit de Domnul pentru o evolufie de seamd. Creareastatuluievreuinseamnd evolufie violentd gi neo maivdzu,td nimeni, liAdgA s_-au de implinit vremurile neamurilor. Oricdt de dificili s-ar prezentapentru exegezdfraza ,,pAn[ ce se vor implini vremurile neamurilor", totuqi ea are un in{eles.Cdci Ot!3qgmentulin careevreii Ei-aucreat statul, $i_onU4g_l-bterna{ional gi-a luat in serios i+itialya qi s guvernareamondialA gi $ popoarelor.A pdtrunspretutind4 a deni. M4qoneria,ic_hovismul, ecumenismul,comunismul Ei toate celelalte organizalii antihristice se lupti cu o mAnie.nimicitoarecontra Bisericii Ei a adevdrului. Strdduindu-sesd propage coruplia in toatd
48

s in societate.$tiin{a este lumea, incearcd sE djstrugd Cele doul superputeri,care pusi in serviciul S-clpgilo-Llofs-etanice. de fapt sunt controlate de qionism, au subjugat intreaga omenire. Popoarelefl6Dar in esen!6duce pdnd la distrugereapopoale,lor. qi in mAnzesc, timp ce aceiafag multe-arme pesteorice mdsuri. Ceea ce cu pufin timp inainte era de negdndit, ast&i.e-slep*lealit-ate cd lumea poate fi distrusd in intregime pftu-aplsare.au4ui singur buAgadar in pufin timp va fi pregdtit terenul pentru primirea lui to_n. qi Antihrist. Omenireaeste superpopulatd de aceease crede st6pdnd pe soartaei. Ce adevdrpoatesd rezistecu putere?Dar Ei dacdreCei zistd nimeni nu poate nega cele ce se a$teaptd. puternici iqi fac dreptatenu dupd Hristos, fiindcd pe Hristos l-au lovit fiecasinguri re cum a vrut. Despre -masqrcga acestui contiDar si vorbim dqsptg__Eytqpa. Sodoputoare.q nent. Despre toatd m.grdlria $i El-dSggdpIgalnorald, Europa dupd ma gi Gomora. Este Europa cregtind?Nu a fost educatd invd{bturaEvangheliei? $i dacdva agteptavegnic ce folos? Din nefericire Europaa alespe Diavol gi a pdrisit pe Hristos. Iqcd q! in Grecia, prin excelenli un stat ortodox, au avut loc schimbbri sociale. Cine va mai in{elege dintre cei mai bAtrani ce d s-au votat legi pentru legalizareapreacurviei, a in dar avqrtur!!g_r,_4-d-fyg4uri_lor, Ei atdtea altele care sunt in proiect? Pdndgi buletinele creqtineintenlioneazds[ le schimbe cu cele ale Satanqi, fu a -4qugtf4rXlg-.llglqgti inj6, in numele pro gresului ! A gadar nu pe ce ne foloseqtecd aEteptdm Domnul? far dacd aceag1lp esteprevestireavremii lui Antihrist, a@r-c-g egte?Cd dacd nu esteprevestire redbbdndireastatului evreu, incercareade a reface templul, sode hidomia, atunci ce sunt?Pppoarele casi-inldJ[tgt dra cea urdtb a Sionismului. Lucrdrile antihriste u.tLA ce a mai rimas inc[ sindtos. pdmdntului strdmogesc Nu incape nici o ittdoiali c5 redobAndirea a Ierusalimului de cdtre evrei inseamndinggpurul celor mai mari ;i nenor-qqifi+qqteomenire. Antihrist este mare inaintea fiarei. {gqlz1 toatese pr6-buqesc, egalizeazS, niveleazd:frontierele,religiile, se se datinile, tradifiile, morala. Cu fiecare mijloc vom cunoa$tetoli numdrul lui Antihrist. $i ce dacd strigd poporul ortodox, iubitii mei? Ce se are in vedere? Cu intensificareaprotestelornu se cunoagte lupta, nici cu mofiuni Eirugdmin{i. Trebuie sacrificii. Trsbuie credinlasincerd. Dar qirLeni nu se hotdrdqteca si sejgrtfeas-cb. Nici m[car dintre arhierei. Nici
49

ca d-tqtfg-U4Slori sd-gi dea sufletul pentru oi. Ce dacd strigd poporul ortodox? Se aprobd sau nu se aprobd proiectul de lege pentru avorturi? S-a votat sau nu legeapentru efectuareastagiului militar de c6pdrinlii tre iehoviqti, care sunt slugile Satanei?Ce dacd avertizeazd se cu car-e inchineamului? S-a votat pro sau contra legli.tasismului,

Altfel il vom l6sa sd serveascd potriva noastrdqi a credinfeinoastre. scopurile Sionismului internalional, pe1tru reducerqa la ,ldmirabil folosesc Ei peqtru tlcere a popoarclor. Niqte-mijloace asemSndtoare a arhig1g-ilor.Sp,gl-c5qqqTd anli de ieEire la penire.ducerealalf,cere 'sie, salariul,etc. (cu recentalege fiscali) cu careii oprescpe arhierei! {men!g[6r!!e prind teren gi impotriva arhiereilor fiindcd astdzi este adorat mamona qi nu Hristos. Iatd pentru ce ne ingrijordm, iatd pentru ce credem cb omenirea merge nepocditd,pe un drum dezastruospe care Ei-l traseazdsingurd - drumut care va intdlni pe Antihrist. Un sfdrqit inspdimdntitor 9i Pentru aceastas.4veqhern, sd ne PregFlim cu credinld qi dezastruos. s6-ns-hot5r0m; Dumnezeu nu se las6 batjocorit. c) Reconstruirea templului lui Solomon uceniciDupi cum relatam in primul capitol, Iisus adresdndu-se lor Sdi, care admirau templul lui Solomon pentru splendoareasa, ii asigur5 cd templul acestava fi distrus complet, ,inainte de trecerea neamului acestuia". Mai mul, le-a precizat gi diferitele semne care vor anunfa distrugerealui. Intre acestesemnes-a numdrat 9i asediulIerusalimului. ,,Iar cAnd ve{i vedea Ierusalimul inconjurat de o;ti, atunci sn qtifi ca s-a apropiat pustiirea lui" (Le. 21, profelie a Domnu20). Practic, iu a$rl-7-0{-Hr. s-a implinit aceastd lui, in timpul domniei lui Tit, in urma asediului. $i dacd au cerut asigurareade la acegticuceritori cI nu vor distruge templul, soldalii romani l-au distrus cu nodnie,l-au incendiat frrd s6-i poatd impiedica cineva. Tempul a fost pur qi simplu distrus din temelii. iryanul 463-d,Hr., pe vremea lui Iulian Apostatul, au incercat iariqi, cu permisiunea aceluia, sd reconstruiascdtemplul. Cu toate acesteaprin voia lui Dumnezeu nu au putut spori nimic' Eldcdri par-adoxaleqi nisipul infierbdntat au impiedicat pe lucrdtori ca sd 50

lucrarea.Pe mulli i-a omordt, dupd cum au mirturisit marsfdrEeascd torii oculari. Intre acegti martori se afla istslsu.Egsebiu, Sf. Chiril al Ierus-4li4qlui, care au verificat in amdnunt zdddrniciaacelora, rcriitorul A-muianusMarcellinos qi mulfi alfii. $i ne intrebim, pentru ce atunci nu s-a ingdduit construireatemplului? $i dacdatunci nu s-a ingdduit construirea,dupd cum nu s-a ingdduit refacereastatului evreu,astizi se va ingddui construireatemplului, dupd cum s-aingdduit gi infiinfarea statului evreu? Dacd s.eincearci refaccrea templului, aceastava fi negreqit un sqmn-puternlcpentru venirea lui Antihrist, fiindc6 acelagi lucru ne spune gi Sf. Ap. Pavel: ,,Aga incAt sf iea$rlze--elin templul lui Dumnezeu, d0ndq:sc+c-rine drept Dumnezeu" (II Tes.2,4), gi o spuneclar pentru Antihrist. Dar sd vedem ce-f-as-4!S!i erlei dupd ocuparea Ierusalimului, dupd impresurarea popoarelor cu inspdimdntdtoareletentacule ale masoneriei,hiliasmului, ecumenismului, comunismului? Ce fac ei cu privire la templu? Stau?Nu, nicidecum. Cici un4 dintre primele lor preocupdri, care este fdcuti publici, esteprcg4ttqa pentru reconstruireatemplului visurilor lor, templul lui Solonon. Mai mult, dupd cum s-a publicat gi in pres6, evreii au comandat in America preqglg pentru rezidirea templului. AEadarse transportd cu multd Brecizie pietrele dintr-o carierd din statul Benford, pentru care sunt reconstruireatemplului. $i s-au adunat m.llialdg-d9.-dgla[i destinali pentru reconstruirea templului. Templul, dupd cum spun rabinii,. y-qjjldlgal cum a fost, pentru Mesia al lor, adici pentru Antihrist, CareGstea$teptatiLyUlg SPiAt.Tofi rabinii de asrdzi ai lui Israel credea l4eda-a!-lgl'adic-{Antihrist, are sd se nasc5, si sunt aproapedoudzeci de veacuri. Aceasta o istorisescrygaReconstruireatemplului va constitui hji veniti de la Locurilp Sfi-nt-e. necredinlei iudeilor. Deoarece, trebuie sd refinem, tqrnplul .cqbqqa constituie pentru evrei centrul (locul de inchinare) al lui Dumnezeu, impreuni cu Vechiul Testament. fafa de Hristos 9i Berntaarcgga la templu inseamnSaversiuoQa lqiAntihrist, a falsului Mesia, pe culmeanecredinlei, cpqlinstalarea careil agteapt6 evreii. Fiindcd reconstruireatemplului va fi un semn votutittesunt &arte mpide 9i vioal ryfedtltEi qi nu al credinfei. B. lente, dupd cum : pregdtirea gqtgqlrli-lqqndiale, pregitirea b--dgtinului unic cu numdrul lui Antihrist, pregdtireapgntru semnul lui Antihrist, pregatirea a tineretului, pentru Pg$!ggic-[ in mod speeial
5l

de-sqqranqp_Udlald a popoarelor, pdmirea lui Antihrist, sgbiggg-eg jareaomenirii, preg!-tirea plaBisericii, rdzboiul neq?*.put asupra pentrurefacerea templului;toatene materialelor nurilor qi aduuarea qi vedereaexplo-z-wd a finaluluievenimentelor, nu credem descoperd omenia caresdau inteleagisemnificatiaapostaziei cdpoatefigi ceas. rii, incdts5seimpotriveascd in al doisprezecelea
,,Cdci va fi atunci strdmtorare mare, cum n-a mai fost de la inceputullumii pdnd acum Si nici nu va mai fi" (ML 24, 21).

d) Invenfiile qi descoperirile din vremea noastrl pumnezeu,,a dat oamenilor qfinJa, ca sd se mdreascd intru lucruminunate"(Iisus Siran :4, 6). in zilele noastre,qtiinla, rile Salecele s-auapropiatde limitele miracolului Eiau cunoagterile, descoperirile depdqit;i ceamai vie fanteziea omului. qtiinlificd a exageNeliniqtitor este faptul cd toatd desdvdrgirea cd din rat in privirea lumii, incdt s-a ajuns s6-qe-sreadi aceasta omul este autonom, independent,atotputernic qi prin urrnare poate ca sb supraviefuiascdqi ftrd Dumnezeu. Pentru aceasta$i Slgul veacului serdndregte qi se comportd atdt de disprefuitor gi batjocod-oulz_eci ritor fald de Fqq4qrql siu. Mai mult, nu va fi nicidecum exageratca qtiin{ific, sd spunem c6,-puterileintunericului in numels progle_s,qlui qrzgg{ggtea_omululqi pregitesc in chip satanicdistrugereaEipieirea lui. pnergia atouicd estepusi in slujba Satanei,care o folosegte potrivit scopurilor sale. S-au fabricat atifiea bombe atomice incAt cu ele se poate distrugeintreagacivilizalie de pe Pdmdnt.$i in chimie gi-a pus mdna sa ceardutdcioasd. S-aufabricatmii de bombebacteriologice ca sd se otrdveascd intreagalume. Mai mult, de curdnds-a fabricat o bomb6, dupd cum a fbcut cunoscutpresa, care poate ucide de la sute de kilometri, prin inoculargacdt de mici a substanfelor pentru nefericitul om al planetoxice pe care le confine.$i aceasta tei noastre. gi ercg1afie,j14glelg-gqla, t_gleviziuqe_q atAteaaltele s-au inventat de Dumnezeuin loc ca sd-l inalle pe pdnd la asem[narea Dumnezeu.Din nefericire om duhovnicegte cu vedem cd acestea sunt prin excelenld cu care puterile an52

complet pe tihristice incearcd ca sd indobitpscascd Ei--94-pIo!!94S94 asci deosebitd,omul om. Astfel AfA-o r""trt"ntg-o&l4St_4qhoyltce t, pe care puterile rititor noast intunericului il aqteapti cu nerdbdare. nostru nu este de a parcurge trista decidglq in Dar aici s-c_opul qtiinfele gi viSla destrdbilacare a ajuns omenirea f'o,lg.1lncligrd=rl ta, depafre de"Iafilrglqcc. In principal dorim sd remarcdm cd formidabilele descopeririqi invenlii ale secolului nostru qi mulfimea prin care suntem avertiza[i desprevenicunoEtinlelorsqqt u rea lui Antihrist qi sfdrgitul lumii. - Cu up.oup"Zf OO m l [. Daniel a profefit ci spresfArgitul a. cuvinteleqi lumii se va inmulti stiinta.,,Iar tu, Daniele,line ascunse pecetluieEtecartea pi'nd la sfdrqitul vremii. \!g$i vor cerceta-o cu de-amdnuntul Ei Vg_gtgqlg_Eltinle'-'. ). Intr-adevdr naveteplatformele spafiale,satelilii, armele spaliale,OZN-urile sp4fiale, puse in migcarepe orbile, bombele neinchipuit de distrugdtoare, altele care se vor mai inventa, in te geostafionare, spaliul cosmic, pentru distrugereaomului ftra dc-tt0inle,sunt un semn al apropierii qi chip prevesteqte Domnul nostrucd inasfdrgituluilumii. In acelaqi inte de sfArgitul lumii sc vor ardta sEptq 99Jq$! lt-fo-q4g!g-!ne><grinoabili,,... $i vor fi_cutremuremari gi, pe alocuri, foaqcle-gi ciumjr gi sp3fne gi semnemari in cer vor fi" (Lc. 2I,ll-). Actuali este qi profelia Sf. Nil Miroyltuf care a trLit prin anii incepe ap$gngg_necd leQO_!g!!_!4u!te. Sf. Nil sc-rie dUpg_1990 u profelegtecd va predomina rald a q{llsairii. De asemenea qi nqr;IraiydzLtt qlUplava face descoperiri extraordinare.Iar in timpul predominirii lui Antihrist, Dumnezeu va scurta zilele ca sd grdbeaspe cd venirea Domnului qi ca sd mdntuiascd cei aleEi,,r... Ei toate acestease vor petrece pentru cn Antilrd$ !g!.gtte si-!:ggrcasse toelfe,;i va face sgmne!i minuni@p4_tn*ipuirb,.dorind si dea inv[fILuri 4!e sirmanului om, de la un capit la altul al pimAntului. Atunci vor zbura prin aer ca pisilile gi vor stribate fundut mirii caagg.fii...". Acgslgaqu fogt profefite inainte c9,400 de exA;adar descoperirile {Lde Sf. Nil. $i mai mult el are dreptate. traordinareale veacului nostru ar trebui si ne facd sd sldvim pe Creatorul nostru qi sdne inarmdm cu credinJain Dumnezeu,inc6t venirea lui Antihrist sdnu ne poatdingela.Sfspul esteacelade a aveavegtile despresemnelevremurilor. Deci s4 rrjgbgm, s4,stdmcontinuu in-pdveghe-qg fiindcd gi dacSnu esteintre noi incd dezgusduha]4ic-easc5, tdtorul qi vicleanul Antihrist, srurtin prezent al9ii, aghi,otantiiqi ina-

intemergitorii nedreptilii, gi Satan nefericiliilui urmdtori. aceqtia $i vor q.e_!4_ng_am59qs.c6, incdt @rdvo_ie devenimuneltelel_qr gi sd primitoriifalsuluiMesiaal evreilor, lui Antihrist. adicd a
,,Cerul ;i pdmdntul vor trece,dar cuvintele Mele nu vor trece" (Mt. 24, 35).

e) Anarhia democrafiei Astdzi lumea trdieqte intr-o perioadd de anarhie a democrafiei. intre popoare se observi g@*{qgp_64_1e-_d-grpd-Ue. Puterea lumii acesteia exercitd, se prezintds qi s-9 I democraliei.Diferitele conceplii despre lume, schimbareatraiului, obiceiurilor, tradifiilor, se macind in moara cuvintelor despre democralia popoarelor. Alianfele,coaliliile politice, uniunile economiceinternafionale, congreseleqi conferinlele,intrunirile mondiale gi vizitele protocolare, schimburile de pireri ;i informalii, dar gi legdturile organizaliilor secreteformeazd cg@gul mondial pe care puterile intunericului le urzegteimpotriva omenirii. Popoarele care nigl nqgen4gsc se prind in capcaneunul pe alcare predomini pe phn mondial, .tul. AEadar qq_ntg4_de_an4lhie, dip.lglgatia.Slplgfeg4Atia, care tind sd defineasci nqgrelede viali ale omenirii, pe -dglgndqpfd economicd gi subjugare, popoarele fbcdndu-seprAddqgoarda puterilor carelucrezzddin umbrd, care pregdtesc,nevdzut, terenul pentru pv,elnarea mondiald. Aici vom cercetaanarhiademocrafiei, casglnr-r care premergelui Antihrist, aqadarca semtr de avertizare,fiindcd din vremea lui Daerte -n_iel profelit, cd anarhiademocra{iei va fi ultima formd a puterii pe planeta noastrd,care premerge lui Antihrist qi care va pune cap6t puterii lui tiranice. Antihrist e4ploat6nd confuzia care va predomifo(apulerea,c@. FiindcS,dupd cum spuneSf. Ap. Pavel:,... $i atunci se va arita cel flri de lege" (II Tes.2, 8), atunci seva arataAntihrist, ,,pinl cAnd g! care o impiedici va fugi, dat la o parte.. (II Tes.2, 7) Cu toate acestea meritd ca si dim dou5 profelii ale proorocului Daniel despre c,hipul si fiarelq care se referd la impdrdliile care vor ple'm,gIge lUlAriiihri-st, in urma cdrora este anarhia democra{iei pe care o parcurgem astdzi.

Pdma profelre estevisul-lui Nabucodonosor,care privea viitorul impdriliei sale,Ei pe care i l-a tdlcuit apoi Daniel. ,,O, rege! Tu priveai qi iatd un chip; acest chip era peste mdsurl de nlare qi strdlucirea lui neobiEnuiti stdteainaintea ta qi inftliEarea lui era grozavd. Acest chip aveacapul de aur curat, pieptul qi bralele de argint, pdntecele qi coapselede aramd,pulpele de fier gi o parte de lut. Tu priveai si iati o piatrd desprinsb,nu de mdn6, a lovit chipul pestepicioarele de fier gi de lut qi le-a sfbrdmat.Atunci au fost sfbrdmatein ac'elaqi timp fieruI, lutul, arama,argintul qi aurul qi au ajuns ca pleava de pe locul lor; arie vara si v6ntul le-a luat cu sine, frrd ca sd se gdseascd piatra carea lovit chipul a crescutmunte mare qi a umplut tot p5iar m6ntul" (Dan. 2, 31-35).Acesta estevisul regelui Nabucodonosor. Dar sd d[m acum qi a doua profefie. ,,$i patru fiare uriageau iegit din mare, una mai deosebitddecdt alta. Cea dintdi semdnacu un leu qi aveaaripi de vultur. M-am uitat la ea pdni ce aripile i-au fost smulse qi a fost ridicati de pe P6mdnt gi pusd pe picioare ca de om. $i iatd o a doua fiard, cu infbliqare de urs, stdnd intr-o rdnd, cu trei coastein gur6, intre dinli, Ei agai s-a poruncit: Scoald-te!Mdndnci multi carunui leone. Apoi m-am uitat din nou gi iati o altd fiar6, asemenea aripi de pasdre; gi fiara avea patru capepard avdnd pe spatep^atru te, gi i s-a dat putere. In urmd am privit in vedeniile mele de noapte qi iatd o.a patra fiara insp[imdntdtoare qi infricog[toare 9i nespusde qQatne, dintre care s-a ridicat tuull mic..., puternic6", car*e) ayffiJ4scg grilia lucruri mari" (Dan. 7,2-8). Tdlcuirea celor doud profelii ,,care de citre Daniel esteurmdtoarea:,,Tu rege al regilor, cdruia Dumnezeul cerului i-a dat regatul, puterea,tiria Ei mlrirea, 9i in mdnile c6ruia a dat pe fiii oamenilor in orice finut ar locui, precum gi fiarele cdmpului qi pdsdrilecerului gi i-a dat stipdnire pestetoate,tu eEticapul de aur. $idupf, tine se va ridica un alt regat mai mic decdt al tdu, apoi un al treilea regat de aramd, care va stdpdnipestetot pdmdntul. $i un al patrulea regat va fi tare ca fierul gi dupd cum fierul sfErdmdEi zdrobegtetotul, agaqi el va sfbrdmaqi va preface totul in pulbere, ca fierul care face totul in buc6{i. Iar picioarele pe care le-ai vizut qi degetele,unele de lut de olar qi altele de fier, inseamni cd va fi un regat impir.tit qi va fi tare ca fieruI, dupi cum ttt aivdntt fier amestecatcu lut. $i degetelepicioarelor, unele de fier qi altele de lut, inseamnl cd regatul va fi parte tare, parte gubred.$i dupi cum ai vdz:utfier amestecat cu lut, asa se va amestecaprin inrudire, dar nu vor avea leg6tura temeinicd intre ele, dupd cum fierul nu se poate amestecala un loc cu lutul. Iar in-ugrlmaacestor regi, Dumnezeul cerului va ridica
55

un regat ve$nic, care nu va fi nimicit niciodatd qi care nu va fi trecut la alt popor; el va sfrr6ma gi va nimici toate acesteregateqi singur el va rdmdnein veci. Dupd cum tu aivdzrtt cb o piatrd a fost desprinsi din munte, nu de mdnd,qi a zdrobit fieru1,arama,lutul, argintul gi aurul, Marele Dumnezeu a dat de qtire regelui ceeace va fi in viitor; visul esteadevdratgi tdlcuirealui neindoielnicS"(Dan.2,37-45). Pentru inlelegereaprofefiei cu fiarele, Daniel zice urmdtoarele: ,,... Pentru aceasta,eu, Daniel, am fost tulburat cu duhul meu ;i vedeniile pe care le-am avut mi inspiimflntau. M-am apropiat atunci de unul din cei de fafi Eil-am rugat si-mi spuni adevirul privitor la toate acestea. el mi-a vorbit qi mi-a flcut cunoscut $i infelesul acestor lucruri. Aceste fiare, patru la numir, inseamni cI patru regi se vor ridich pe Pimflnt, Ei sfiin{ii Celui Preainalt vor primi regatul qi il vor (ine in stipf,nire in veci gi in vecii vecilor. Dupi aceastal-am rugat si-mi spunl adevirul despre fiara apatra, care se deosebeade toate celelalte Ei care era afarl din cale de inspiimAntltoare, cu din{i de fier gi cu gheare de arami si care mf,nca, sfhrf,ma, iar ceea ce rlmAnea cdlca in picioare... El a rispuns astfel: Fia.ra a patra inseamni ci un alt rege va fi pe Pimf,nt, care se va deosebi de toate celelalte regate, care va minca tot plmAntul, il va cilca in picioare gi-l va zdrobi. Qi cele Zececoarne inseamni cn ql acestregat sevor ridica zeceregi, qi qL?!!gI se va scula dupl ei; else va deosebide cei dinaintea lui qi va {obori la pimAnt trei regi. $i va grii cuvinte de deftrimare impotriva Celui Preainalt Ei va asupri pe sfinfii Celui Preainalt, qi igi va pune in gAnd sI schimbe sirbitorile gi legea, qi ei vor fi dafi in m0inile lui o vreme Ei vremuri qi jumitate de vreme. $i judecati se va face Ei i se va lua stipf,nirea, ca si-l nimiceasci;i siJ pribugeasci pentrU totdeauna" (Dan. 7, 15-19;23-26). Deci cele doud profefii, Ei prin urmare qi cea cu chipul fiarelor, relateazd despre fuSpa&Ete_lurnii care vor premerge lui Antihrist. Vedem, agadar,ci perioada din ultima vreme, perioada anarhiei democrajiei, pe care o strdbatemin prezent, este simbolizatd qi caracterizatl, de leglgu l1gpgglbd5 a materialelor din care erau fbcute {qgetelg_ (fier qi lut) qi face cunoscutSnestatorniciagi _chtputui nSig iOini." ou-enii vremurilor noastre,Oupalum taGuieste insuqiDaniel. In a doua profelie remarcamqi trebuie sd facem o imagine despre cele,rzece coarne" (Dan.7 ,7), adicddesprezeceimpdrdfii. De asemenea aceeacd 4irfre cele zece coarne a crescut,oun alt corn mic"
56

(Dan. 7,8), un mic neam,un mic rege, ,,care grlia lucruri mari" pe (Dan. 7,8), care se impotrivea Celui Preainaltqi asuprea sfiinlii indoiald ci aici vorbeqtedesCelui Preainalt.Sigur nu incape nicio pre Antihrist qi sfdrgitul lumii. Cd dacd cei,Zeseregi surit guvernatorii-masoni, implicali in ftr[delegile sdv6rgitede Piafd ComunS, ,,cornul cel mic'o careva creqtede acolo es(pIsrael,de undeva veni AulihrisLlltupul y a dqy-e-di. Problema estecd, sub maqtip democrafiei,in ultimul timp, cu stia mularea gi presiunile satanicei Piefe Comune, chiar $i.G-r,pqia recunoscut preacurvia, avortul, divor,tul, scutirea de stagiu militar a iehoviqtilorqi a votat diferite actelegislative,al cdror efect esteasemeneaunor bombe a;ezatela temelia Greciei ortodoxe.Acum, de curdnd,prin Camera Deputalilor se pregiteEteca noi si primim buletinelelui Antihrist cu 666! Daniel ne informeazd qi prin altd profefie, cd Antihrlst ? mai mare pesteintreagalume ,,cu,putin poinfbti$a$i va fi acceptat p_oflD, ]*zl). In profefia aceastase relateazdcd afltnqi cdnd se va intdmpla aceasta, vor-guve-_rna state.$tatul de lamiazdnoapdoud gi statul delamiazdzi (Dan. 11, 11-15,20-25). Care estestatulcel te pentru venirea lui Antihrist qi mic? Isragl, care pregiteqte drumul pe care il aqteaptdcu neribdare? Oare cele doui state sunt Rusia Ei SUA care conduc destineleomenidi gi formeazdcele doud mdini ale diavolului, pregdtite cu acele arme sataniceca sd semenedezastrugi cd distrugere?Timpul va decide. Daniel ne relateazd.de asemenea, va veni tiropd mahrurii, ,,cum n-a mai fost de cflnd sunt popoarele gi pflnl in vremea de acum" (Dan. 12,l), gicdAntihrist va anula jertfa de fiecarezi. in Prin urmare, Antihrist va veni @m {esay-arsirea lume a anarhiei democra{iei,fiindcd nu va exista qimerd care sd-l poati impiedica. Cdt pentru statelecele mai tari ;i in special Rusia qi SUA, putem spuneci sunlsupuseorganizafiei Siqnjsmului intemafional. Aqadar qlethia,tulburalg3,_apostaziq autoritateasunt predateugor lui Angi +

tihrist,Qrd mari impotriviri, iq_qUmele a democrafiei anarhice, ecudintre menismului,interna{ionalLzdrli, colabordriiinternafionale a popoare. flca_$lBiperigA victima eclmenismului. care ReprezentanJii este supravegheard Cgrsilirl Mp_Udi@dg{qr ag a4*sgqp sl[biir rea ortgdgxlsiEi ca s-o tragdspresincretism, caretoatereligiile in gtlt{_g&l-e. acesteonsilirr internalional g[rturarii qi fariseii sunt I! siguricdvor servipatronilorlor qi nu grecilor, sprijini Sionismul vor
57

internationalEi .nu ortodoxia.Vor pleca genunchii ylcleniilor,occi&4Ale-!ap,ei gi nu lui Hristos. P-fSfetu[la11ielne vorbeqteincd gi despreimpdrdfia lui Dumnezeu, care se va da sfinfilor Celui Preainalt gi care este reprezentatd de piatra din profelie, care se desprindedintr-un munte inalt, nu de mdnd gi care lovind chipul l-a sftrdmat; o aseamdn[ cu un munte inalt care a crescut gi a umplut tot pdmdntul. Agadar la sfdrgit fbrddelegeava dispdrea,va fi distrusdprin slivitd venire a Domnului Ei a impdrdliei Sale,care va fi, dupd cum zice Daniel, vesnici. se va da poporului sfinfilor Celui Preainalt; ,,gi impirifia... impirifia lui esteimpiri{ie vesnicl" (Dan. 7,27). In capitolul de fa{5 relatdm semnele acelea care s-au confirmat sau sunt in curs de desfb.surare care degi sunt relatatein Sf. Scripsi turd, lumea nu este atentd la ele, nr-cr le coreleazl cu venirea lui nu Antihrist qi cu a doua venire a Domnului. Aposlazia generald gi nemaivdzutd a omenirii, mulfimea cunoqtinfelor,anarhiademocrafiei, infiinfarea statului evreu gi apropiatarefacerea templului lui Solomon,suntmai mult decAtevidente Ei ingrijordtoare semneale venirii lui Antihrist. Semnecare au loc in vremeanoastrbEi sunt descrisede profefi Ei de insugi Domnul nostru 'r Iisus Hristos gi de Apostoli, c4_qemng_elg.Jre_mii. fafa cerului .... r-emurilor nu pute{i?.. (Mt. 16, 3). Etifi s-o judecafi, dar s ' Negregit lemnele profefite de Domnul sunt multe, cum ar fi: plSfqIli mincino 9i, tdcirea dragostei,evenimenteleingrozitoare care vor veni gi semnelecereqti, propoviduirea Evangheliei in toat6 lumea gi rdzboaie. ; Vrednic de atenlie esteneobi$nuitul semrrceresc,care a avut loc 9 Iin zi leI e noastre,ia_anul_! 62, aljqi_erea I anetelor. trl SpecialiEtiiin materie,profesori ae astronomlE au zis cd o aliniere a planetelora mai avut loc.ln anul 6 i.Hr., deci i.ngtntg nagterea de lUi Hristos. Mulli qi-au exprimat opinia cd, probabil, 4liniereaplanetelor din zilele noastre este un sem! gerescpentru na$terealui Antihrist, fiindci Pdrinlii Bir-e.i"ii no'o.t." ruslin cd Antihrist va avea multe semne aselndnitoare cu ale lui Hristos. Ast[zi toate senmet; i. Ei le consideri intdmpldtoare, dupb 9i minunile Ficdtorului lumii. "u@ Iar mijloacele de informare in masl gi presairygqg4 sd convingd pe sdrmanulom ci el se trage din maimu!6 qi c[ nu este fbcut de Dumnezeu.Agadar, omul care se inalld pe sine gi care se inqeali amarnic de instrumenteleSatanei,nU rgn1gt-c-a semnelevremilor, nu sein-

roarcela pocdinla. $i in timp ce se lasd robit de Antihrist, vg-liarins qi in capcan6, va cdutamdntuirea,dar nu de la Cel rdstignit qi inviat, careva veni sdjudece vii Ei mor{ii, Domnul nostru Iisus Hristos. f) CeJ opreEtegi cel care-l opregte ci Alt semncareprevestegte Antihrist estein fala uqii esteconfirmareadin zilele noastrea profeliei Sf. Ap. Pavel pentru venirea lui Antihrist. Noi zicem ci timpul exact al venirii lui Antihrist estenecarevor prevestivenirealui, incdt Dar cunoaqtem semnele cunoscut. este aproapecert cd astdzi treim vremea in care Antihrist a aruncat sa clejadezgustdtoarea umbrd pesteomenire,a cdrui venire se aprone Un semncaracteristic esteardtatde pie cu repeziciune. asemenea ne cdtreTesalonicieni spune Ap. Pavel,carein a doua sa epistolS Sf. acum +titi cel-opre+te ca si nu se arate decdt la urmitoarele:,,$i vremea lui. Pentru cn talnagrjdelagii se qi lucryazl, pflni cflnd cel care o impiedic[ acum va fi,.datla o parte" (II Tes.2,6-7). Tdlcuirea acestorlocuri a prezentatdestule dificultdfi. Dar astdzi evenimenteleconfirmd pfqfelia, precum s-a confirmat qi profelia lui Iisus pentru redobdndireaIerusalimului, gi nu trebuie sd rdmdnem pasivi pentru mdntuirea sufletului nostru, amdndnd pocdinfa gi intoarcerea Hristos. la Nu este exabs sd-l vedem in zilele noastrepe Antihrist, oricdt de ni Deci ce-l impiedicd? dezgust[torgi respingdtor s-arpdreaacesta. Cine este ce-l care-l opreqtepentru care tdlcuitorii au scris gi scriu atdteaqi atdtea? Mulli zic ci cel care-l opregtea fost puterearoman6. Allii zic cd ar fi una din diferitele impirdlii sauregimuri, careau asuprit omenirea,gi allii zic cd deja,,ce-l opreqte"a luat diferite forme concreteale puterii pe Pdmdnt, care nu au exisat pdni acum, Ei care i-a permis ca sd rdspdndeascd Pdm6ntanarhiademocratiei.Dar pe sdvedempe Sf. Ap Pavel ce zice despre,,ce-lopreqte"qi ,,celcare-l opreqte". in Deci Sf. Ap. Pavel scrie tesalonicienilor a doua epistold despre Antihrist qi a doua venire, aga:,,Cunoaqtefi ce-l opreEteintrucflt v--amspus-o alti dati. " (Aici Pavel ev1!qsd numeascd ce-l opreste,fi5:pentru ci tesalonicienii il cunogteaudin alte mSrturii ale sale,fie pentru cd nu considera ca nimerit sd numeasci ce-l opreqte, sbnu creezedificultd{i, din parteaputerii romane). Prin urmare, zice Sf. Ap. Pavel, cunoaqte{i ce-l impiedica pe Antihrist, ca sd nu vin[ acum, degi esteinglduitd de Dumnezeu.Putereardului qi a fbr[delegii estegi acumin mai micd mdsuri, qi existdqinevacare-limpiedicd pe cel ftrd de lege ca sd se arate;gi abia seva da la o partecel careo

impiedica gi atunci se va arSta Antihrist. $i continudasigurdnd incd o dat6. ,,$i atunci se va arita cel firl de lege" (II Tes.2, 8). Deci o tdlcuire r;1aip:shabib estecd cel care o impiedicS, care seva da la o parte, qi va permite lui Antihrist ca sd se arate, este retragerearomanilor, pentru vremea lui Pavel, gi pentru vrqmga noastrbrefiage. rgadduilelornearrurri care pdni acum oluB4 pdmdntul strlbun a lui Israel gi Ierusalimul,de aproape2 000 de ani. Era cu neputinld ca si se arateAntihrist inainte de a se retragepupimdntul lui Israel ;i inaintea celui care-l oprea, terea care stdpdnea purtitorul puterii va p5rdsi Ierusalimul.Din 1948 insi evreagadar ii au infiinfat statul Israel, pe Pdmdntul strdbungi cel care stdpdnea a eliberatIerusalimul.Teritoriul esteliber qi nu numai cb esteliber, ci ii careagteaptd neribdarepe Antihrist. cu Ba mai mult au_adunat-&aferialele pentru reconstruirea templului, pe incdt sI ageze cel fbrd de lege in mijlocul lui. g Pentru aceastaqi invingdtorul rdzbqiUlUi{e 6 ztle, arhirabinul arI matei israelite,a declarat:,ram pus stipAnire pe cetatea lui DumI nezeu,pitrundem in.epoca mesianicl pentru poporul evreu". Sigur, cu toate acestea,$_f.4p. Pavel a intdrit zicdnd: taiqp celui exist6, dar Antihrist, care in timpul epocii sale se va__deda orgii!a le-;hrg.dql9gii, aveaputere ca si vind in timpul stdpdnirii romane, nu carepe vremea lui Pavel alcdtuiaputereacare-l oprea.$i nici dupd aceeac6nd Ierusalimula fost cdlcatin picioare de diferite neamuri, dupd cum aprezis Iisus: ,,$i Ierusalimul va fi cIlcat in picioare de neamuri, piA{_ce se vor implini vleuurile_-U9amurilor..(Lc.21, 24). Cdci Antihrist va-fi o pe$qalapahllqE. V-afi om care va guverna pentru scurt timp-ffitd lu-mea, punAndstdpdnirepe putere. Sigur, pentru ca sd se intdmple aceasta trebuie cjnqta care sSlucrezeaspru. Asl44pyrgii pftq SioUi.smulinternafional lucreazd cu rdbdarepentru instalareaungi superguverndmdnt dial, avdnd in mdinile lor capital}lle E Trj Ioace]1{.e_p1,o_4fg!i inc 6t r e alizarea acestui scop i e, sd nu se arate o problemd greu de rezolvat, ci si fie o problemi simpld, de timp. De asemenea, numai astdzieste liber drumul ca sd se arateAntihrist si ca si se confirme exact cuvintele Sf. Ap. Pavel ,r$Latunsi seva arita cel firi de lege" (II Tes.2,8). Cdnd?,,Cdndcel care o impiedici va fi dat la o parte" (II Tes.2,7).De asemenea.g!,atele sunt pregbtite. Antihrist esteinainteausilor.

15.SfArsitullui Antihrist
Antihrist mai estenumit qi ,,fiuI pierzilrli" (II Tes. 2, 3), fiindcd la dupi cum zice Sf. Ilaucurd dp Aur. sfarqit va pierdg $i ac.esta, qihgidgiapd_rdtoriai lui, pp;Q1rul mincinos gi {!zi,11ocel Antrhist nu lul vor fi aruncafi in iezerul cel de foc. Despre aceasta incape nici cd ceamai micd indoial[. Mai mult, Apocalipsacompleteazd ,ounde fiara Ei proorocul mincinos, qi vor fi chinuifi acolo, zi gi este Ei (Apoc. 20, l0). noapte,in vecii vecilor65 Dar aceeagisoartdvor avea $i.4cqracare se vor iqqhiqa lui Antihrist $i vsr primi semnullui. ,,.:.$i nu au odihnl nici ziua nici noaptea c,efce SJi4ctr-inl fiarei ;i chipuhli ei qi oricine p-rimeste se:luul numelui ei" (Apoc. 14,II). lui Despreinfrdngereagi pedeapsa Antihrist vorbescmulli Pirinfi ai Bisericii, afardde profe{i, cum ar fi Daniel EiApostolii. Domnul nostru lisus Hristos, la a doua venire, va distruge moartea,cdndrrmoartenu va mai fi; nici plf,ngere,nici striglt, nici durere nu vor mai fi, cici cele dintfli au trecut6' (Apoc. 21,4), dupd vor cum zice in Apocalipsi. Atunci cei-c,redincioqi sluji lui Dumneii va-rlpiin aer, pentru intdmpinarea Domnului, gi sd fie zev, care ce aproape,foarte aproapein dragostevegnicdduhovniceascd; ,ocele qi la inima omului nu s-a ochiul n-a vflzut gi urechea nu a auzit sui6 pr-acesfoa le-a gitit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El" (I Cbr.2,9), in dragoste, deci, carepe vremeaSf. Ap. Pavel,ochiul nu le-avdntt gi urecheanu le-a auzit gi mintea omului nu gi le poate inchipui, pe care Dumnezqu le-a pregltit celor careJ iubesc. Dar Sf. Ap. Pavel zice cdin timpul celei de a doua veniri, vor exista oameni in viaf6, care ,rvor fi ripifi, impreuna cu ei, in nori, ca sI intimpine pe Domnul in vizduh" (I Tes.4,l7). Sigur de mare cits-te este privilegiul de a fi cregtin gi de a participa cu credinld puternicd inlgElg-pe care o va duce Biserica impotriva stipdnirii lumii acesteia,ludnd e4spplul Pirinlilof Bisericii, gl mirturisitorilor $i alg tuturor celor credinciogidin r,_ale veci, care austa11ft4iftiga impotriva puterilor intunericului. Opiniile in legdturl cu aceea,dacd va mai continua pentru un tipp viala pe Pimdnt, dupd sfhrqitul lui Antihrist sau va-urma ime6L

diat a doua venire a Domnului, sunt impdrlite. Mai intdi apareargufiindcd va mentul cd zilla celei de a doua veniri estenecunoscutb, venire a veni ca un,rfur noaptea" (I Pt. 3, l0). Dacd, agadar, d-oua urmeazdimediat dupd infrdngerealuiAntihrist inseamndci noi vom cunoaqtea doua venire cu 7 ani inainte de a se realiza. Dar va exista o mare problemS, generatdde faptul cd oamenii acelor vremuri vor q lggsi spre cele duhgv4rcqptisi indiferenJipentru acesteprobleme. Qshii lor vor fi orbi gi inima lor impietritd, ne spune Sf. Scripturd: ,.ca o cursi; cici va veni peste to{i cei ce locuiescpe fafa plmAnHristului" (Lx.21,35), a doua venire a Domnului. De asemenea, tos a zis, pro.&tic, cf,oamenii din vremea lui Antihrist qi a celei de-a doua veniri, care va urma negregit,incet sau repede,vol I fbl4_q&6 de Q!4qneze_u, dupd cum oamenii din vremeapotopului, care au v5zut semnelede avertismentgi pe Noe construindu-qi120 de ani cosd rabia gi chemarea sa.lapoc[inl5, aU_qonlnuat trdiascdin desfrdu, qi-l batjocoreau. Ori vor cunoa$tecei nepocdifi wemea sfhrEitului lor, ori nu, tot nepocdili vor rdmdne Iatd ce zice Domnul: ,rCici precum in zilele aceleadinainte de potop, oamenii mincau gi beau, se insurau gi se mlritau, pflnl in ziua cAnd a intrat Noe in corabie, gi n-au gtiut p6ni ce a venit potopul gi i-a luat pe tofi, la fel va fi Ei venirea Fiului Omului" (Mt. 24,37-38). Dupi cum vedem scopul tuturor profefiilor, care relateazdevenimentele de dupi Hristos, se concentreazdastpra persoaneigi venirii dezgustltorului Antihrist, fiindcd inaintgnergitg_t'i lui, instrumentsale Satanei,vql u4glti qi fo(a predareasdrmaneiomeniri in mdinile celui fbrd de lege, care i insemnareacelor necredinciogi cu semnul satanic,imFosihil de $ters.Crestinii eredbpjo_qi se vor nu teme de venirea lui Antihrist, dupd cum nu s-au temut qi nu s-au inspdimdntatde ieaintemerStoriigi uneltele lui atdteasute de mii de mqltiri, sfinli, cuvioEigi mirturisitori. Zilnic sevestegte credinla lor gi fermitateaunitSlii glasului lor, ca a militantului ortodox IqgifV,rienie. ,,Prietene,nu tigidui ortodoxia. N_UqinS evlavia strimogeasci; in aceastateji l:[ssut, in ea triieqti gi in_ea19l_g!or1ni". ,,$i atunci se vq ardta celfdrd de lege,pe care Domnul lisus, tl va ucide, cu suflarea gurii Sale, Si-l va nimici cu strdlucirea venirii Sale" OI Tes.2. &.

16.Opinii succinte
PreabunulDumnezeu, din iubire peutru om, a descoperitcele viitoare ce vor avea loc inainte de venirea lui Antihrist 9i a celei de-a douaveniri.

apgplgzlegnegtrli de la Tatdl ceresc. -Desfrdul, depravarea,materialismul Ei ateismul sunt capcanele .'.^ pe iare le-a pregdtit in diferite feluri meqtequgiteasupra omenirii, instrumenteale Satanei,inaintemergitoare lui Antihrist. S&!e& sunt prinse in capcanddefinitiv, sE0nselaolaltd toate de Hidra Sionismului. cu tentaculele sale hidoase. Ca un rdzboi de lesut care lese tot mai des qi ca un pbianjen veniaparilia lui pentru ca sd atranos, Sionismul esteg4ta-9{pregdJgagcb prinse in capcand. gI la moarte victimele A$adarAntihrist este aproape. Cdte nu sunt care ne cutremurd?t Citte care ingrijoreazd?t Cd\i sunt care se pocdiesc deschis qi se inarmeazd cu cl-edlnti 9i hotir6re s5 reziste fiarei din Apocalipsa? crcdinciosut,evlayios trebuie s6 fie gata totdeauna,ddgj cu cupj mdrturia ortodoxiei, care aqteaptl in orice moment ziua Judecdlii, care va veni precum furul noaptea, aqacum zice Domnul. $i altii cu acei oameni dinainte de potop; mdncau,beau, chefuiau frri judecatd,ftrdca s6le treaci prin minte gdndul de a sepocli, in ciuda semnelor de avertizare.rr$i precum a fost in zilele lui Noe' asa va fi gi venirea Fiului Omului" (I|ldt.24,37). Sigur, arltar ea groaznicda trufaqului Antihrist, va sfdrqiprin fuga lui de Domnul nostru Iisus Hristos, Atotputernicul Dumnezeu.Antihrist, SatanaEi profetul mincinos vor fi condamnali precum Ei tofi cei ce s-auinchinat fiarei. ,r$i diavolul care-i amigise, a fost arun-

62

cat in iezerul de foc gi de pucioasi, unde este fiara pi proorocul mincinos, gi vor fi chinui{i acolo, zi gi noapte in vecii vecilor" (Apoc. 20, l0). Omul devine pdrtag biruinlei asupra pdcatului gi a mo(ii gi mogtenitor al vielii vesnice,pril cledinfa ortodoxd in Hristos si cu q1fu[UlSireaacesteicredinle pdnd la moarte. C-ajidinlfe noi, cei credinciogi, strigaar_S_i_*opqnem rezisten{dcu curaj hidosului Antihrist, dar gi inSrintemergitorilorlui care se laudi. Martorii lui Iehova,masoneria,spiritismul,ecumenismul, materialismul, marxismul, Sionismul sunt cdteva dintre organizaliile qi si-slgmel-e inaiutemergdtorilor lui Antihrist. EIgZr:le,puterile intunericului qi organizaliile sataniceau ca scop sa-q--e_n a, ana: hia si lepddarea omului de Dumnezeu. O,4qen a decdgul-{ ryrg'ialgi s*[a!itdire dqbovqlqggte trebui e neapdrat *f,i6lier"uria."s-rnismut internalionui ut. p,rie la cale capcanele lui, qi cu ele prinde mult vdnat. In cursele acesteaa cdntt, din nefericire qi lara noastrd, fiindcd inaintemergltorii lui Antihrist dispun de cele mai veninoase s[gefi qi mai perfecte arrne contra qgsgnilet din intreaga lume, nu numai din Grecia. Pin nefericire existd mulli greci, dintre ei mulli demnitari cu lega[ui--masonice, care sunt membri in relelele ascunseale acestei organizatli satanice,cqlq q:ax-rupt de Bisericd, de dreptate qi de legile fdrii. Elgrlqglqsc prin aceastacasdcreezedi_n masonerieun stat in stat. Qin nefericire Grecia indeplineqte servil poruncile centrelor asqunse. Tara noastrdtrebuie sd-qi aperecredinla ortodoxd prin orice mijloace. S_lpgile- Antihrist lovesc cdt pot mai mult in Biserici. lui par qlne se opune cu putere acestuiuragan? Dacd qtim cA 1ugllgiuneaestemortald gi dacd vom urmdri poruncile lui Hristos vom alunga de la noi aceasti delf,sare.C19p!4ll nu trebuie sd fie dilematic si nehotdrdt. Din clipain care Fiul lui Dumnezeu S-a intrupat, S-a ristignit,
- . . - + ! '

gi mnrhrrisirea-o--rtodoxdinainte de toate credinla neclintitd in vdrat6, Tatdl, Fiul gi Duqi intreit in Persoane, DumnezeuCel Unul infiin16 ca sd scdpdmde inslaciunile zi)nicd,pentru hul Sffint qi priveherea instrumentelorSataneiqi ale hidosului Antihrist, dgcdva Veni in zifiindcd ,rzilelerele sunt'6(Ef. 5, 16).,,Fericiti esteslulelenoastre, g^ ^cee\ pe care venind stlpf,nulo o va afla flcf,nd aqa" (Mt. 24, 46t.

a murit qi a inviat pentrumdntuirea noastrS, noui ne-apregdtit gi impir[lia Lui ceacereascS, cregtinul tr[ie+teqi semigci pentruFlristos.
Credinciosul cregtin qtie cd, chjal_daea aratd c6 stdpdnesc se puterile intunericului, la sfdrqit vor fi strivite de Domnul nostru Iisus Hristos, aarea zis: ,,Eu am biruit lumea., (In. 16, 33). Avdnd permanentindreptateprivirile noastreqi nddejdile noastre spre ardtareacelei de a doua veniri a Domnului nostru, una estegrija noastrS:lUplq jUhq_v.4lc_qatcd, rugf,ciuneaneinfricatd, pocdinla ade64 65

1. Profetiile Sf. Cosma al Etoliei


provine din pdr{ile Etoliei. A trdit in sinSf. Cosma (1714-1779) qLrrdtate Sf. Munte gi a propovdduit cuv6ntul lui Dumnezeu cu in iimplitate, dar cu cJgdlttAfermd gi cu putereprofeticd. Predicalui aveao enormd influenld asupracreqtinilorgreci, subjugali sub st6generalal creEtinilor turceascd. Astfel a impiedicatdezastrul pAnirea din din Epir qi alte regiuni.Amurit maltiric in satulKaslicontas, parde tcer nord a Epirului la 24 august 1779.Sf. Cosma,in afardde darul predicdriigi al facerii de minuni, aveagi darul profefiei.$i a previitoare, qi a fbcut minuni chiar Ei vizut cu exactitateevenimentele cei cLr necredincioqi. vorbescdespredezrobirea neamuriMulte din profeliile pdstrate altele despreevenimentele viitoare. lor, altele desprepersoane, Multe s-auconfirmat,altele aEteaptd se confirme. sd De asemenea multe din profeliile Sfdntului relateazd despre invenliile gi nemaipomenitele descopeririale vremurilor noastregi din zilele din urm6. Profefie a Sf. Cosma al Etoliei ,,Cdndva cddearamura (adicd postamentulcrucii) va flruultd 16utate.$i cdndva cddeacopaculva fi foartemultd rdutate".Practicin 1940.a cdztt ramura qi crucea in pd(ile Albaniei, unde s-au aEezat italienii, qi in 1947 a cdzut copagul,cdci finutul a fost distruscomplet de rdzboiul civil.

D. PROFETIILE SFINTILOR BISERICII NOASTRE ,,V!_!W vafi binedupsruzbgrykenersL


Se va mdnca cu linguri de argint..." (Sf.Cosma Eloliei). al

67

2. Profefia Sf. Nil Atonitul, despre Antihrist ;i sfArqitullumii


Pela anul 1900,merg6nd jumdtatea spre mileniuluial optulea de la facerea lumii, acesta va schimba se gi_s9 fasgjg_Le_r-gcunoscu!. va ia vremeavenirii lui Antihrist, Se_yE intuneca Qdnds qlntea olqUlgide toatepatimile cqle frqpeqti-4le_qUqaiei, Ei foarte r4qt1qe,v-a Atunci omul va deveni inmulli rrgelgdiu+d4i-erldf[egea. dg nerecunoscut, schimbdndu-sq&lelq-,g-arognrlor, se vor mai gi nu cunoa$te felele-bE$a-tilal-de-ale-femeilor, pentru neruqinata imbrdgi c6minte a p5rului din cap. Oameniidin wemeaaceea s i ca niqtefiare silbatice,fiind inqelagide Antihrist tl11i9f_d49!p9_ct pirinfilor qi celor mai b_4$4-ni, igLlragqg_tea pieri. P_Allqrii va creqtinilor, arhiereiqi preoli v_o-r,fi oamenicu slava afatLde preapufini, cu totul nerecu, c.glgqdlg_dreApta ceadin stdnga. de noscdnd Atuueisevor schimba obiceruri]@dlfiile cregtinilor aleBigi sericii.C-*4lla va pieri de la oameniqi va stdpAni frrddelegea. ![jnci@ vor ajunge-lo mai inalt gradgi va fi vai csl de cei carevor aduna buri. C@b_p.*gr{yg.le, sqdqnlile,hofiile in vremeaaceea, v e. ligmorurile, snv64ireaacestor mari p[cate, oa4qqii vor fi lipsifi de Beutnr1 -fidgU Smntutui-Uun, pg-qar9 l-au primit la Sf. Rotez,precumqi de RU,CdqlIg Dumnezeu fi lipsitedepreofi lui vor flryygt"*q_ggr_St!jsj9i. crydingioq-i evlaviogiqi va ! tai dg_-cre.Slinii se vor afla in qi care lume,cdciiq_i vorpierde cUjq$l_clq{1afa, ney6z!ryllanjmeSilumirciura$fiulei. (mdndstiri schigi Alunpi se\/orducela @e turi), ca sdgdseascl r4jengdi_e_re de sufletrllui multeletulburdriqi ispite pe carele vor intdmpinazilnic; daru-Eurare i, cdcipdste t9t @i. se toateacestea vor facepentrucIAn$i tihrist va rl4pan-1_E!g"tot, do1p4iin toatd lumea,v4 f4c_,e_qgpne v-a qi $i minu4i cu i.qg_el[ciuneva in$elape oamenicu vicleqieoameni, - cq gi +dscoleascl si"vorbeascb gi unul eu altul de la un cap[t al P6celllalt (telefonul,radiotelefonul, televiziunea n.n.). 4q4q$_lUl_!g

pentrua nu vicleanului,ca sdinqelepdq n4luclrepe oameni, Qtiinta Treimeinchinat. Cel mai credein Dumnezeu in Sfhnta pJglzg.nla-lgggrului PreaBunul Dumnezeu Atunci, vilzdnd. -qr4epentrucei pulini caresevor m6ntui;c[ se va 4es[Elcuda-zilele Jlti Rntitrist cu slugilesalesi insele- deva fi cu putinfl -, QLPe 9ei va eleli.Atunci fiE[-dS-yglte veni sabiacu doui tdiEuri9i va omori lui. pe ingeldtorul pe cei ce-islujesc Ei

69

trupeascd v3incuia

de invS!5turadreptei credinle. Cdci se lui Ilie,-qi-1nu:g-p!9g3entru ftrdde-

3. CuvAnt al Sf. Nit pentru venirea lui Antihrist


CAndse va inmulli frrddelegease vor adunatoatepdcateleEi fbrddelegile lumii qi se vor incuiba intr-o necuratdfiicd a desfranarii, care va fi ldcaEal preacurviei,mamd a tuturor lirddelegilor gi a spurcatului Antihrist qi va fi o femeienecuratd preaintinatdin toaqi td viala ei. desfrdnatd fiul pierzd agameni, na in odnteceleei toate fbrddelegile oarn_etilol

-oaryI-edi P6mdnt,-vor Pe

sa qi fioamea.Iar i eqti, iar,eusunl al

;ffiill,l*'.iffiffr
este acesta:,,4-l -91, e,,iar nu de sil-d".y?i

muta acolo, dar, dimFotriwd,vor gdsi mai multi hpsESi vor auzi de la locuitorii locului aceluia,zicdnd:,,Cuma1ivenit in acestloc blesvor inceta oameniide a se mai muta din loc in loc. Ter fier-b_p-4i-loa4tSra-&eu!q! d-e$LQ Pg1qdnt,se va desfiinfa Pdmintul, adicd se y-a-usqa rru-vLrisiri iarba, copacii nu 9i vor odrlsli vlf,stareqi izvoarele apelor vor seca,iAranimalele4r p6ii mdrilor qi a pucioasei. sdrile v-pr-muri tutuor-saneuilor cu insa pu$nd Dumnezeugrija-de pe cei bundvoin!6, vgjfimite atunci pe Pimdnt qi SI4qQ-1-JAuJ,vanghelistul ca sf propovdduiascd,sd intoarcd la dreaptacredinJdqi si,inveJepe cei pufini care vor sb se mdntuiasca' i cu pecetealui Antihrist, vor moqteni C-[ci impirSlia cerurilor, 9i se vor izi i adului- D-ac .flan4-qzf rAbdati, cd Dumnezeu v 6 va bgvr-de-qq-6q-da I tiimite ajutorul Siu 4jltru indlfima Ipr oamenii vor zice: iatd cd cei cE-s-aupecetluit Cupecetealui Antihrist sunt mulfumili' Dar sfinlii pecefii celei le vor zice: ce multulute este aceastala insemnarea fiind, i-a ingelat,n-,e-S-imli!-q-ri cd nu-qi pierzdtoare, cq4oscmAntuirealor? Atunci vEadndAntihrist pe cei trei prooroci propovdduind adev6rul qi ardtdndinqeldciunealui, qgva$enia gi va porunci slugilor sale 71

va ardta bl6nd, ca sd se plece popoarele la sd-l pund imp6rat. De asemenea, se.ya-arata cu ca s[ i se inchine toti, fiindcd hrana lui Antihrist

r4ltzAqslle, U_aldgre _o_41neqLbgt! a.-dg 4, g4ortu l, stri carea fam i I i ei si csle-l-a-tgrcutaft. Toate acesteav-%9]Ellnde intreg Pdmdn4i vor s!A!Att&?lg ol4ielegi satele,pentru ci n}5eJag[si atunci alt om V1q{nic si imp,ElSteascd lumea.

70

L
J

sd-i aducdinaintealui. $i. i are sd-i ademeneascd, zicdnd,:,,pentru ce voi nu vrefi sd vd pecetluili cu pecetea imprr[teascd?"Atunci ei il

4. Alte profefii ale Sf. Nil


s-a 3g-e-c-unogtinld ardtatsi se aratd, gi incd qi mai mare se (Athos) $i in speva drdtadi4 partea din-nuutr_l.p.acesta cial se va ardtaner Pentruaceis-cdtreMaic-a-Dpmnului. ta'zic: i, adicd 100 de ani, de la pdnd la 1875, oare atunci la ce stareo sd ajungdviata mona17.7.5 hiceascd? dupi"aceasta i, $i yeac de lafacerea lumii, atllli.l5O0, oare c-dtdjul*b*u-rare s5 se are facd de la7400 pdnnla 7500? C-erdpiri o sf, se facd?AmeS-tgpAE de vor-q,4S-f,toJi sdnge,adicd se rudeniile intre ele, slricdri de copli, sopreacu-w-u tpelejllte qr6.dpl_egl_pierzit-o4re. o sd gi demi-i* $i e-neincetat,qi,nu o sd g[seascdnici inceputul nici sfdrgitul. ,S-i g[. p9 u-4rraq.rp-- -yin[-,qi sffu $itul-agarenif or (trIrc i lor), toatalumea... Sunt 25 de ani de cdnd s-a intors sfera spre mai riu, adic[ de la anul 1785 incoace pierzarea a stdpdnit. Dar cdnd vor trece al[i 25 de ani, la careticiloasa stare are si inainteze lumea?Adic[ la 183.5, qi dupA aceea,pdn6la anul de la facerea lumii 75-00. -fltoate rfuil4ltleluiAntihdst... Fiindcd a

el qi seva veseliv4-_ysnisabia_cea gudou[ t4iqufi,de_sus, ya s15_ $i-l gima,qispuraafulluLspva fi aruncat veqnica in muncd, undeseva munciimpreunb sufletul necurat lui. cu cel al

n-4q ttup_c4_sd cu_rJeasca4i sd qam_eni. Alunci Antihiist se va bucura foarte mult, c[ gi-a implinit-sgopu_l tut sel rdu Ei {qrr$asa cea ftrd de lege, -teaplo unde se uu 6ili*u

ra cu spuzacea amestecatd cenu$acare r[mdne de la cdrbunii cei cu ta gi a--iubi-mai-mullodihna gi lenevirea, care este pov6!q!tgp1g..gi inv6!5toar9 a tgatd riutatea. DSlq_pAtrtA4ieanq-lalmparali+i p6na la ryrpna-h-i unnas6ra"ci, lrp ne la5[ s6-1n$l-ta-sgr-mai-de."p-e

Vgi, v4_i,9,p-4i.pJ!!or! dupb refacereastirii drnPl6ng pi:fri -v.g1! t6i a acestuimunte. {itnlg 4}pa_t se vql facs

rqq^[]qdi ' 75oo.. 1 Intr-adevdr l3+7 19 cdci 00. 9:1992adicd 7500. 5508+992:75
72

73

tala Romdniei, cireia i-a fost stare! timp de 31 de ani. In prezent, in

5. O mirturie a Sf. Calinic de la Cernica (1787-1868)


d precumse 41a--Comun6 $ti iutr:q urt{alp economicf,Ei+oliti_Q_a penAumari posibilitili sociale tru !6rilerespective. fi, sezice,U[-ingepuldg Va adrrc[toare , qi cu de belqug, ecourieconomice politicein toatalumea. insd,care$tiecd bUn4qterea-matprial[ merge nu tunea srgEltna mdndin mdni cu inabuUata4irCa_vj_EJi.r_SJiq.tuale, ci dimpotrivd, precum spune priveqte scade cealaltS, ApostolulPavel,cdndunacregte, gi cu neincredere ingrijorare anul 1992,cang-cumva atenfie-cresla o acordatd bururilormateriale sd aducE-dtrB[ a Stqeqi o cregtere Laaceasta adaugd faptulc[ @spfejnd-1992circul6in lume qi se prqycstfuLfuhrLe-c-oase preari f ale u-ns1 [afo sfinli, i era"rhL$t-guviq$i, cum: ffhntul Ierarh.Nifon Constantinopolului, al CuviosulNil Atonitul, C-uylq-s-qlCosma gi al Etpliei, Savade la QaU-mno-sal1ii,care aU$4r.!_tn_ cu ani^6i*veaclri. u_r-rnd judecata(vezi cartea In vedeniasa despreinfricogata ,,Un episcop ascet", editatdde ministirea Paracletul), vede pe Dumnez-qlr,4sfoind . Cdnda 4iunsla veaq S.a Lea, spp:p Du.mnezeu, oprit, qla acoperit&f a*gr-mAna i a ":4-"el. cu Agdlqpta!9a-$i cl-r5utatea". Apoi dupdpufin, ajgug4ud_Lq-i$ptateg-eggltui-veac, addtgat:,,4pgs-1e_--e-st-e-plin a picatelor de-Bufoarea

ddm tocmai

sului, cpren.eqo-ntenit-fac*ninuni dau timiduiri de tot felul de boli si sufleteqti trupeEti. Ei Stareful Calinic, fiind om sfhnt, mare nevoitor qi cu alese daruri duhovniceqti,in jurul lui se adunaseri mul{i monahi qi chiliile din insula Sfdntului Nicolae erau neincdpdtoare, fiind trebuinl6 de noi chilii. De aceease gdndeasd facd o m[ndstire mai mare, in cealaltdin: sull a sfbntului Gheorghe.Nu-i mai r[mdnea acum decdt sd inceapd lucrul, iq$ slarcfrl-Caliruc stitea ls in6[si,absiengqajncepufgl. Ce se intdmplase?Un zvon circula intard, ci nu pestemult timp, adic6 in 1848,aveaus[ aibi loc mari evenimente,un sfArgitde lume, un inceput de lume noui. Frd.mdntatdeacestegdnduri,iutru44_df aq-o,pli,ir-rlojgarrdu:s-eja ca chthq de la slujba uheniei ;i agezdndu-se de obicei p::-scaq4pl sdu- cdci aqaobiqnuiaslse odihneasclcuviosul, qezdnd un scape un Ei intins pe nat -, iq_agpl-moment-s-aaflalcu trupul in picioare,_qlevgq_qu vis, in- cealalti i@e, i1r qi de-a stdnga pq_$f. Male avdnd de-a dr.eaptaBeSllerarhf{icolae Mucenic_Gheorghe, c dinaceasfa insula, pentru_ care deja primise bani. Cuprins de frici gi de cutremur, qtaf-glul e-a-l-bica rdspuns: ,,I-ett4lmt* sfinf i lq si-lui Dumnez eu, dar citind w-:rnsle prevestiri despreviitor, am crezut cd la anul 1848 va fi sfhrEitul lumii". Atunci sfin1ii i-au zis: ,,UilSleqxe+5s5rit". $i ridicdnd cuviosul ochii spre rdsdrit, nu se mai vedea cerul, ci numai o mare lumind dumnezeiascd, iar el spdimdntdndu-se,a cdzut la pimdnt zicdndu-i: ,,Priveqte acum la rdsdrit Eivei vedeataina ceamare a Providenfei". $i fiind intirit de darul lui Dumnezeu, , asa -pgg'4g,iar dedesubt,pe un mare pgr$mentlumlngq-eta_ _s_c:i.s-_ cu litere mari ; 75-Q0ani-de .Ia Adam. Atunci sfinlii care il suslineaupe brafe, i-au zis: ,,Yezi cd nu la 1848 va fi sfhrqitul lumii, va fi cdnd se vor implini 7500 ? Aqadar, a@g1fulL e_zrdr

marq

lM. M_-q,_-Gheorgh9".

qai -direc!6.
Sf. Calinic a trdit mai aproapede noi, intre anii_!J_8?-1868, este qi ct@adin oraqului Bucureqti, capiapropierea 74

Aceasta este vp$en@-Sf.Calinic de la Cernica. Precum vedem aici se vqbQglg_Btqgls--dgspfe_ a Adam, care a$a cum amardtat mai sus, cgrespglde cu anul L9.92. Noi, care am trecut anul1992, ne intrebdm: oare profefia sfinlilor nu a fost exact6? Nu, nicidecum. E_ir. este exact6. la nt filewd 75

data unui cataclism planetar, rul6rii unor eveniment-e apropiereasfdrgi Pe vremea Sf. Calinic se zvoneac5 in anul 1848 aveau sd aibS loc mari evenimente,,,un sfdrgitde lume, un inceputde lume noud". Desprece era vorba?CAli gtiu ci anul 1848 reprezintdanul revoluliilor na{ionale?\&tqq-Ugria internatiqnaLdprogramasepentru acel an o loviturd de gra{ie datd incd un pas fbcut de masoneria,condusdde Sio:risrnul mondial, pentru pregdtireavenirii lui Antihrist.

6. Cuvflnt al Sf. Efrem Sirul t

Eu, Efrem cel prea mic gi picdtos gi plin de gregeli, cum voi putea sd spun cele mai presus de putereamea? Dar de vreme ce Mdntuitorul, plin de a Sa milostivire, pe cei neinJelepfii-a invdlat inlelepciuneaqi prin ei pe credincioEiide pretutindenii-a luminat; Ei pe a noastrb limbd cu indestulare o va ldmuri spre folosul qi zidirea mea, a celui ce zic, si a tuturor ascultdtorilor,qi voi grdi intru durere qi voi spuneintru suspinuri pentru sfdrqitul lumii acesteia de acum, gi pentru cel*ftrl de ruginestcumpfilb.alaur (adicd An-

va sdrgui

qi_pC_-ael^alq;i. i, inc6t, de ar putea sd amdgeascd $i se qepqe,c[l4lugl4 de c:11qtrytngqs_4g

inmu-[rlpagA"At4ile oamenilor Ei pretutindeni 9:au, fi indc_d Dumnese lucreazdlot felul deJucruri cumnlite... 4Ata!q4_aA!qg!ilor.De vreme ce a$a Dumnezeu gi a iubi pe vicleanul. g4menii a se depdrta de ya fi fralilorjglre-

cdnd?Avdry!_!4gflggrl sdu semnul Unuia-Ndscut Fiului lui Dumne-

,ru,adicasffi
nu ay-dVd_nd-o $i lq vlqlqgA_Aceea va fi sldbire pe Pdm6nt,gi fugi fiecare sd se asclndl in munli. Unii toatd lumeq lulburati, vot-ulul-de-foame, alij-de-sale se vor topi ca ceara.$i nu11fi cine toate fefele lIcrimdnd qi cu dqs[=i-miluiascnpe.ei.A[m"i vor_vedea rere inlr.ebdnd:Nu cumva se afl6 vreun grai a lui Dumnezeu pe P6mdnt?$i nu vor auzi de nicdieri rdspuns...
76

t;

Cinev_a suferizilele acelea? cineva$bda necazal nesufecel $i rit, cind vqr_vedea or carevor veni dq l-arqprginilepdmdntului, pen Juanului.Mulli sevor inchinaina-

l@ripp-olnralui-Duruezeufi

dinCdci ind,ueygiq-19-plq{44p9-toate...

Tffi

qim$Gftite4$@ mei!CovdrqireaE-arei l-inte, fra1ii

apusvor fugi cu multd fricb. $i iardgicei ce vor fi in pd4ile de apus vor fugi in risdrit cu cutremur... qb&znicul stdpAnirea, E@lqtlqje dracl,jnloatd poviduiasc[ cu indrdzneald, ci.s=a-arltatcu_slavi:

semaiinsemnacu

preasfhnta qi i, nici _cu


a a e

va fi tuturoroamenilor celoriubitori de Hristos.

. $i1a-:fuce

bit ei r44gle-lqJer.e5ctpde. preap6ng6riCb tul e__s-fi.1fp_q Pnm0nlSipe,!0ar9,.sacbtind ca stdpdnq$Le piffrantul.$ipe toli !i va suBu,n--e-si.v-a--socoti qf,sepoalot te_imp*od*v-i_[ui Dumnezeu cer,neS!!!nd din ticglo-sul nepulinla.sa $i carqa elzr$... @apqntru Cu toateacestea vgsllura pdmdntul,yg&ftlgg cu Sgsnele s&'*y&lI9r9!!i-Ej9ti;$i in-vremea-aceea va fi sldbire pe Pdnu m6n!,c1\grym?Lq.tulburare gin99az, moarteqi foamete pestetot pdmdntul. insuqiDomnula zis:,,Cd, Cd undle-ca acestea s-aufbnu cut de la intemeierea lumii". Iar noi pdcitogii,cu ce vom asemdna acelenevoipestemdsurd mari. inia sa-qipun6fiecarein mintea de sacuvintele MAntuitorului, cumci, pentrunevoiagi necazul prea cel mare,va scurtazilele aceleaprin milostivireaSa.

yr6jma$ului;qi se v_orn--binti_put9l-ea s, Le_lne Cd va depdrtade la noi neputinciosul, neav6nd-ce--16_ Ie -fagd. eu, ci fralilor, vi rog pe voi, iubitorilor de Hristos,
ii. Cu toate acestea

Iar $ugi

PAstor,

oile turmeilui Hristos.

pgJanQnt.
78 79

cu S__elq.ggqfe adev[rat

pa diavolul, ci in acestfel Va_rreni c Fiind smerit, !e_pg_tAJi. liniEtit,ur6ndcele nedrepte, spreiudei intorcdndu-se, bun, iubitor de sdraci,pestemdsurdde frumos, cu bund agezare, cdtre to!i, cinlin stind in mod specialpe evrei (cdci ei aqteaptd venirealui). Iar intru toate acestea vor face serngg4g!41$ijufti_cog6ri cu multd stdpdse nire, qi se va me$tefugi cu yigleq iub_{_&_!rruti.$i daruri nu va lua, se acestea, tofiimpreundcu osocoteal5 vor face,Eicu bucuriemareil se vor propovddui pe el impirat, zicdndunii cltre alfii: Au doari se mai

de tArdtoare pds5ri.Aqijdereaincd va pdqi pe deasupra gi addncului, vo-r Eipe:mareEi pe uscatva umbla; insi toateacestea fi 46lqgiri. $i mulli vor crede intru el gi-l vor sl6vi ca pe un Dumnezeutare.

,l
lui lqc[1rnea Acestea toate ftcdndu-le, va inqeia lumea -l ca $iq cd nici mgnlplq_qu s-arioulaJ_djn nici lg_c_U[sdu, ostrovul nu a ieqit din marepe Pdmdnt.$i toateacestea intru numelesau l-ela savdrgi Antihrist gi nU vor fi adevSrate, precum am zis mai sus. Cdci cu farmece va slvdrqi toate mincinoaselelui minuni, fermecdndvederiFdameniplecaa credelui. ler ce se.:,ror acestea fbcdndu-se, popoarele aqa si inchindndu-se lSuddnlui, $i du-l ca pe un Dumnezet, L;rnzLiLZi eru{gi iDi va inlo_arqe Sa de la 91.$idupd aceease vor face cumfula plite semne:foamete neintreruptd,cutremurtaincetat, morfi neconteqite gi temeri infricoqate.Atunci ceryl nu va mai ploua, pdmAntul nu va mai rodi, izrcoarelevor seca,(durile se vor usca, iarba nu va mai rdsdri, vardeala nu va fi, cepagli din rdddcind se vor usca Ei nu vor odrdsli. Peqtii gi chilii mdrii in ea vor muri gi putoare pierzdtoare va trimite marea qi Splrglei4fr_19_ogate, huietul valurilor vor gi de muri oamenii de fric6. A$nci va plAnge qi va suspinacumplit tot sufletql, gi ziua gi noaptease vor chinui. $c4!qri nu vor afla sd se sature de mdncare,cdci se vor pune peste tot conducitori tirani. $i daci c,!p,g_va aduce cu sine pecg!_eg va tiranului insemnatdpe frlnte gi pe r4qqa dreapt6,va cumpdrapuline din cele ce se vor afla. Atuaci vor mrri pruncii la sdnul mamelor, vor muri qi mamele deasuprapruncilor lor. Va gruri tatil cu fiii gi femeia pe drum, qi nu va fi cine sd-i ingroape sau sd-i strdngd in morminte. Putoale rea va fi din cauza mullimii mormintelor, gi a trupurilor ce vor fi aruncatepe strdzi qi pretutindeni,care mult vor necdji pe cei vii. Dimineald tofi vor zice ct suspinuri qi cu durere: cdnd se va face seardca sd dobdndim odihn[? $i venind seari, iarSgi cu lacrimi prea amare vor grli intre ddngii:oare cdnd se va lumina, ca de necazulce ne std deasupra sd scdpdm? AfuDci se va vegteji frumuseteafefei tuturor, Ei vor fi felele l_olc44p_*q.1i, si va fi urdtd frumuselea femeilor. $i toli cei ce s-au plecat cumplit fiarei qi au luat peceteaaceluia,adicd pdgdnesculchip al spurcatului, alergdnd citre el, vor zice cu durere: dd-ne noui si mdncdmqi sd bem, cd tofi murim de foame, Ei goneqtede la noi fiare8l

ea gi ca unul ce-,v-a lt locul +i templ.ul,va ardtatuturor einsti cd are grija de ei. $i cdnd va impdrdfi balaurulpe Pdm6nt,cu mare sdrguinfi, toal-e popoareleii vor veni in ajutor: Edom qi iardqi Moab, inca Erfii-lui Amon, ca adev[fal_ilopdrat i se vor inchina lui cu cu mdnie lui, si-i v se va ardtaca un cucernic, ca unul ftrd de omenie: mAnios, cumplit, nestatornic, infricogat, urA!.rrldcios, sdlbatic, pierzdtor qi pdgdndtd{ii tot neamul omenesc, in 4 qrqnc,a grg_apa a sa nebunie. Rrin inaintea lui gi alte popoare multe, lduddndu-l $i stdnd grulLi-4qqa pe el pentnl$4luprri, vor striga cu glas mare, incdt se vacl6tin_a_lqggl in carepopoarelevor sta inaintea ltri. $-i!e va gr6i cu indrdzneald: Cunoaqteli toatepopoarele putereagi stdpdnirea mea?Iatd dar inaintea voastrda tuturor, poruncescacestuimunte mare ce estede cealaltdparte . $i va zice spurcatul:gi va alerga,adicd muntele insi nicidecum din temeliile lui mutdn-

du-se. Cdcicelece Dumnezeu Preainalt dintruinceputulzidirii le-a in qi le-aindllat,Asuptaacestora spurc,atul Antihrist,st6pdnire "i@_ly-ng",@"qalrrciriwAiitoies:ilgiiardgialtui muntece va stain addncul mirii, ostrovfoartemarefiind, ii va poruncisI seducdpe uscat. ostrovul seva miEca Dar nu nicidecum, ci n4lq-cjre fi. $i iardEi va intindemdinilelui, qi va aduna va igi multime

le celeveninoase. neavdnd rdspunde ce ticdlosul,vazicecu multd $i asprime: d-e_]rnd9-q[yqdau-pu, oamenilor, sdm0ncafiqi si be{i? ca qgrulnu voieqte deapimdntuluiploaie,qipimdntul nicidecum q4" sd n-a dat seceriq road6.$i auzindacestea sau mullimile vor pldngegi sevor tdnguicu totul, neavdnd o mdngdiere. nici Necazpestenecaz va fi lor nemAngdierea, _de cdci bunl voie a.!r crezuttiraUUfqi. $i!icdlosul e, qi cum ar puteasd-imiluiascb pe ei? Ifrtru acelezile vor fi nevoi mari di$ catrza balaurului,de fricd, qi d_e*gg!-emunrl maregi hrrietulmdrii, de foamete, sete cel de qi de muqcdrileiarelor. Toli cei ce vor lua pecetea Antihrist qi se lui vor inchinalui, nu vor aveanici o partede impdrdlialui Hristos,ci dimpreund balaurulsevor arunca iad. cu in Antihrist, vollpAda intreb.4_rile.-lui ,qgngdS+Sin^dluciriva l$i. tat mai inaintede acestea, trimite D-UlWZg;tj li_.Jqq"icu tggaul-+i-$-Eeoh, c&ug+ilartiv ca sd propov5duias'cd indrdnCFt
t"-

preun[, Ei dobileagple cele silbatice cu pasirile cerului.Vor pldngemunlii.s-r Vsldange qi lumindtorii dealurile $ilemnelecAmpului. ce.ruluidimpreundcu stelele 9jcifqlr-sru lui Votplaqggjqqtqbiseripile Hristoscu pldngere prinosuMar dupi 99 qev-o1imi-sfintirsas-i ai stdpdnirii spurcatului drfpg_gq Ei EJ-qLi{qdupdcumziceguraDomnului, in tot pdm6ntul, d,

mare, plini t plini

pe zeulnostru;i impiratul gi Mirele cel fbrdde moarte, nori cu slava neasemdna[i, qi fefeleqi picioarele ascunzdndu-le aripile,strigdnd frici unul cu cu c[tre altul: Sfhnt,Sfdnt,Sfdnt,Domnul Savaot. itA
le gi va atlz,ilainaceaputrezitd,

maregi infricogata acea venirea Mdntuitorului,gi.i


SI

oe i vor fi cei ce, pr.oglgci lqr. IE4egggqlqg_ye $i se va aduce tiranul legat de ingeri cu dracii impreund inaintea divanului. Iar cei ce vor fi luat pecetealui gi toli pdgdnii qi pdcdtogii vor fi'aduqi legali. $i va da impdratul hotdrdreaasupra lor, aceeaa osdndeicelei veqnicein focul cel nestins.Amin. ,,Atunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multd Si cu slavd" (Marcu 13, 26)

lU!,ci _v,o1$1!e Ci a nu va Sa_tallsl4!9lEA-Utlia_s-s6. ldsaneal4glomenesc depropoviduire,ca fbrdde rdspuns fie fbrd sd tofi la JudecatS. c4resevor a-flp atunci drDe_cimrilti-dinS&rfii

i :izberlLide-halaur,Ei.gtmarc-aereiutev4giilp_g,sligJ.atuinmunf
gi qi il pg-q1!94Sl:g-4c,e_lg:91'gssuude.li se va d6rui aceasta la de pumng_z,eq,Q_gl_$-Snt, iqJqgV_lt-hqtirdte qi $eJil.menfri,f,indascun$ine4lqilig1g+tp.i, semne-

199ru.i

ce .l3!4:_n]-vil.-c1g{e,-$Luti[s,.c=p,e;ei

82
tl?; nlt;Jr

83

7. Proorocia Andrei celNebun Sf. pentru Hristos


Odatd liniEtindu-se cuviosul Epifanie cu cuviosul Andrei, l-a intrebat pe acesta,zicdndu-i: ,,Spune-mi,pdrinte, te rog, cum va fi sfdrEitul acestei lumi gi cdnd va fi inceputul durerilor? $i ygr cd esteaproape sfdrqitullumii qi prince semnevor fi ardtdrile?$i cum se va strica acestora$,noul Ierusalim (Constantinopolul), si ce se va intdmpla cu bisericile, sfintelecruci, sfintele icoanegi sfintelemoagte? rog aratS-mi, Te pentrucd te Etiupe tine qi pe cei asemenea tine. Cd a zis Domnul Dumnezeu:voul vi s-adat cu a qti taineleimpdrd{ieicerurilor,qi cu cdt mai mult ale lumii. Iar cuviosul a zis: ,,As durerilor si sfdrgitullumii si celelalte. , se va ridica la impdrd{ie dintre cei siraci qi va impdrdli intru multi dreptate. gi $j:v_orinceta tqat_e*rdzboaiele va imbogdfi pe cei sdraci gi va fi ca in vremea lui Noe, iar nu dupd viclegugurilecelor de atunci, ci_ cu liniqte,qi va imbogdli pe toli oamenii.In zilele acelease vor afla oamenii in multd pace,mdncdndgi bdnd,insurdndu-se mdritdndu-se qi gi ftrd de fricd de rdzboi gi nepdsitori fbcdndu-se cele pdmdntegti. la Si pentru cd nu _vorfi rdzboaie,vor preface sdbiile lor in seceriqi sulilele lor in fiare de plug. $i dupd aceasta va intoarce fala sa iqi sprerdsdrit qi va smeri p..q" pe .turci) pentru cb i-a ur!_1_LU A_gef_(adiqd gisitpe ei e lor fapte.Si se va ridica imppqly4_l_o surpepe ei cu fiii lor cu tot. ii e cu foc, gi cei cdzufiin mdnile romanilor vor fi treculi prin foc. $i se va infiin{a igmlpJia Jliris_Ul_ui, la Salonic p6nd in Albade nia. $i imp5rSliaromanilor va supuneEgiptul, qi iqi va intinde mdna sa cea dreaptdpe mare $i va imblAnzipe neamulcel pldvit si va line imp[rbJia lui 32 de ani. In vremeaacesteiimpdrdlii nu se va lua bir de la nimeni 12 ani,nici daruri, qi se vor zidi sfintelealtareqi se vor innoi bisericileceleruinatesi nu va fi nedreptate, nici nedreptdfitori, nici nedreptdfili, pentru frica lui. Va face pe oameni cucerniciqi binecinstitoride Dumnezeu,Eipe cei {hrdde lege si mari tirani ii va omori. in vremeaacestuiimpdrat tot aurul ascunsin pdmdnt,cu voia lui Dumnezeuse va da lui. Si

atdtva fi de mult incdt il vor risipi cu lopatain oraqullui. $i se vor imbogili cei mari ai lui, qi se vor face sdraciica impdra{ii, qi boierii vor fi foarte rdvnitori $i vqr goni pe loti ey-re.ildin oraqul Domnului qi nu se vor afla. $i va infricoga pe toli orSgenii1ui, s-{11q -s-e ale in oraqul lui cAntdtori euditara, nici-cantatsr_dirlgura Ei alte le din uclga5e-organe, va ud-Oi des*fl,t11!a oragul Domnului. $i va fi atunci mare bucurie Ei veselie, qi toate bundtilile se vor deschide, cele p6mdnteEti cele de la mare, ca in zilele lui Noe, care se'buEi cura in pustiu, pAndce a venit potopul. $i dupd ce va trece aceastd impdrdfie, v anii dure_rilor. qi va impdri{i in Atunci va rbsdri un oareca-r_e, acestorag,;i vg--faqe cele care nu s-au fbcut de la inceputul lumii, nici nu se vor mai face. $i dacd va sta la impdrdfie,va scoate{o-gme qlva-punelegi, ca sd se insoaretatdl cu fiica sa, qi fiul cu mama pe sa, si fratele cu sora sa. $i care,nu-,1:zor-ascuha el, cu moarte silnici vor-muri, si carevor muri astfel,nepriminddogmelelui, in ziua Judecd{iila a doua venire a Domnului Dumnezeugi Mdntuitorului nostru Iisus Hristos, se vor rdndui la un loc cu Sf. Ioan Botezdtorul. Aceastd silnicie t -uQrdglea. acest impdrat va $i gi curvi cu maicd-sa cu fiicd-sa.$i in vremeaaceeateli vor curvi qi vor primi slobozeniede a curvi cu surorile lor. $i se va sul g6riciuu9as4 6 rrr6ciune inaintealui Dumnezeu,qi va privi spretot pamdntul U tunetelor si trdsnetelorsale dintru in[ltime, vor fi- arse de foc, gimu[ioafrici. $i va adu-c,e-mare meni de I acestorinfricogate tunete s.i de spaimd mare vor muri rdu, Ei mulli vor arde de foc. $i vai pimdntului de infricogarea Atotliitorului qi de aceanemdrginitdurgie qi mdnie a lui Dumnezeu, ceatrimisd in toatdlumea,pentru cd seva pierde acestimpdrat,gi se v.ada in focul nestins... Agadar, fiul meu Epifanie, o_1aqul .nostru sg va pierde pentru mqllimpa rautalilBf,lla.&radelegilor, de carefi-am spuscd vor urma in lume, precum Domnul nostru Iisus Hristos a zis cd esteinceputul zis gi -tuturor.neamurilor, carela rdndu-i lor in diferite vremuri au impirSlit, va ridica Dumnezeu ;i sceptru_l zicdnd aqa:Va rial_o!$lsa, pentru c4re a mirturisit p-rsqlg-c-Id*lsqia, pentru plinirea neamuril-gr, care au stdpdnitpe dica Dqgu-re_ze oile celerisipite ale lui Israelprintre neamuri.$i va adunape Israelul
85

cel rdtdcit (adicbpe evreii cei inqela{ide Antihrist) in sfdntacetatea Ierusalimului.$i va fi atunci lsrael ca qi cdnd a ieEitdin Egipt. precum mdrfuriseEte sfdntulAp. Pavel, carezice:,,Cdndsevor impliqi ni vremurileneamurilor, atuncise va mdntuitot Israelul..."Acestea amdndoud mai sus,seunesccu zicerile Sf. Ipolit, carezicedespre de venirealui Antilirist, se vor am6gi. $i Domnul nostru Iisus Hristos mdrturiseqte aceasta, zicdnd:,,Eu am venit intru numele Tatilui Meu gi nu M-a{i primit; I daca ya veni in numele lui, pe 4ce_13 i...* Asadar, n cetatqa_I_e4r_salimului, pe care o va da lor, ca s ar fi voit Dumnezeusd ne miluiasca pe noi, iarf,qilocurile noastreni le-ar fi dat, qi era sd credemin Hristos, si nu era sd-l omordm pe El, cd a iubit mai mult pe neamuridecdt pe noi. $iacum dacdi-aadunat, d Fiindcd i-a adunat $i $r_-g.tll-uat.{.-"lEflt-p' Ei iardEiau r6masintru necredin{d. lor, Aqadar ildatd ce se va arita Antihrist, v_o,r qredc_in_el, dupd cum a zis Domnul. ,,Dacd is-e4tre cuivq, tntre voi, cd este inlelept in veacul acesta, sd se facd nebun, ca sd fie inlelept" (I Cor 3, 18).

8. Profefia Sf. Metodie, arhiepiscopul Patarelor, care a pitimit in anul310 d. Hr.


Pentru cele ce vor fi in zilele cele mai de pe urmd, la veacul'al gaptelea. La qaptemii de ani de la facerealumii, se yor ridica_iqq.raielilii ;i agar_efi adicd cei ce se trag di4Agar gi dinlsmail,care-sunlfi,uci gi vor inconjura zidurile cetdJiiYizantiei (Constantinopolul), qi vor adunatoate-neamurilein cetateade pe qaptem cdnd te va inconjuramulfimeade oameni,Ei te vor s iucru de nimic, gi zidurile cele frumoasevor cddea un smochinputred ca qi va cdlca p_ru4cul asuprata, adicdlsmail. $i va pune asuprata scepjertfelnice? $i trul? $i va pune mdinile lui pe sfintelelui Dumnezeu va dafiilor pigrzdrit.Iar dupd acee qi va batepeprunc4ihainalui cea p_drbteascd imbr6cdndu-o, numcl_elui se va sldvi intru bune vestiri. i intdrind rizboiul, vor da felele lor cdtre apusul soagel,adorrelui. $i vai de tine cetatede pe ;apte mupJi!Va da Earpelg mit moarte cuvioasd, qi va stdpdni asupracetdlii, de pe gaptemunli neamulcel pldvit cincisprezece ani. $i vor da in ea Ei vor mdncadin ea mulli spre izbAndireasfintelor. $i vor stdpdnila rdsdrit trei purtitori de'griji, gi la apusoarecare purtdtori de grij6 (Germanian.n.),gi cu "E-1.*i-mpreund saula_Sap_tq-h4i, fel de silbateci (care sunt sg voq la c-eleqapteputeri). Lupi se infelege, unde esteneamul cel biruitor. Si vor bate gi-i vor goni pAndla colonie, care se infelege qste locul mutdrii. $i yor tq!-a neamurile cele de acolo, care sunt ci ascult[toare credinlei lor, qi-i vor impirli cu grabd qi m6nie. Partea cea dintdi va ierna la Efes, a doua parte la Magulinii, atreiaparte la marginea!6rmului mdrii la Pergam (l6ngd Smirna) qi a patra in Bitinia. $i vor ingira vase multe pe apd, gi vor cdlca hotarele ei. Atunci se-vor fulbura popoarele care Eedln unghiurile Ostrovului, gi se va ridica Filip cu l8limbi (state), ;igg_1qr adunLla Constantinopolgi e-!fm-!U-4-m-4ifosl.vreodati.' vor alergape ulilele $i qi c_et6!ii se va face, iqq..a!*va ca 9u1g9gQngg,lg gi se va tulbura marea pdni in addnc. Pdraicle

86

Atunci boul va striga,mdguraceauscatdva plAnge.$i atuncivor sta caii qi se va auzi glas din cer zicdnd:Stafi, sta1i, pacevoud: destul. AceastdizbAndireseva facepentru cei nesup_uqi neascultdtori. qi $i le va zice: venili cdtre p6(ile din dreaptaoraqului,qi acolo veli afla un om stdnd cu multd mdhnire, rezemdndu-se intre doi stdlpi, qtergdndu-qi sudoarea pe hainelesale,Eiva fi cu barbaalbd,drept, de milostiv qi cu haine simple gi bldnd la fire; la vdrstdde mijloc. $i va aveala piciorul drept un semnin mijlocul lui. $i glas de inger se va propovddui:Luafi-l qi-l incoronali pe acesta impirat. $i ludndu-lpe el patru ingeri purt[tori de viaf5, il vor duce pe el la sfdntasi marea bisericda lui Dumnezeu Sofia, gi-l vor incorola pe el impdrat, gi-i vor da lui in mdna dreaptdo sabie, zicAndu-i: Imbdrbdteazd-tegi te intdregte, biruieEte vrdjmagiitdi. Lu6nd el sabiade la ingeri va qi pe bate pe ismaelili gi pe etiopieni gi pe europeniqi pe tdtari gi pe alte neamuri. Iar pe ismaeliteni in trei ii va imp6(i. Parteaint6i o va trece sub sabie,iar a doua parte o vaboteza, iar a treia parte o va goni cu mare mdnie, pdnd la copacul singur (Mdrul roqu). $i intorcdndu-sede la rdzboi,se vor deqerta comorile pimdntului qi toli se vor imbogdli, nimeni dintre ei nu va fi sdrac. $i pdmdntul igi va da roadd sa insutit. Iar cu armele cele de rdzboi iqi vor face fiare de plug qi seceri,gi va impdrdJiani 15. $i dupd moartealui va impdrili altul I I ani. $i acestava vedea moartea sa mai inainte de vreme mergdnd la lerusalim, unde esteimpdrdlia lui Dumnezeu. $i dupd el vor impdrdli patru feciori ai lui, gi cel dintdi va inrpdrdli la Roma, iar cel de-al doilea va impdrd{i la Alexandria, gi al treilea la Salonic,iar al patrulea la Constantinopol. $i atunci ridicdnd rdzboi intre ddnEii,pe preoli qi pe cdlugdriii vor lua la oaste;qi nici unul dintre ddnqinu se va mdntui, (cd to{i in rdzboi vor pieri). $i nefiind vreun b[rbat vrednic ca sd impdrd{eascd P6mdnt, va impirdfi o femeie spurcatdEi pe fbrd de rugine.$i aceasta spurcasfintelebiserici Eijertfelnicelelui va Dumnezeu.$i stdndin mijlocul Constantinopolului, propov6dui va zicdnd cu mare glas: cine este Dumnezeu afard de mine, qi cine va sta impotriva impdrbliei mele? $i indatd se va cutremura Constantinopolul qi cu totul intru pierzare,gi numai cele ce se cheamdmdguri uscatese vor vedea.$i trecdndprin Constantinopol cordbieriivor zice: Aici a foSt Constantinopolul vestit $i ldcel udat in lume! $i a$ava implr5li altul la Salonic pulind vreme qi se v4.scufunda Ei acela. $i dupi aceeas_e_-ya scufundain_rnaregi Smirqa gi C-ipIUde turrund. lr_OupqagggqJai!0pfueti_Antihrist... qi va face minuni qi semneciudate, incdt pe mulli ii va ritdci de la dreap-

ta credinld qi de va puteapdnd qi pe cei alegi.. . gi va mdri ;i va sl5vi pe evrei Ei va dezrdddcina bisericile Ei le va preface(le va da altd destinalie)Ei va fi foametegi ciumd in toatd lumea. $i apelese vor usca,iar p6raiele;i rdurile vor seca.$i ploaia nu-qi va da roadasape Pdmdnt.$i va stdpdniacestblestemat3 ani qi 6 luni. Dumnez-eu. d.UpejpplinLea acestortrei ani qi jumbtate, yaplgua Iar Dumnezeq c asuprapdmdnfului qi va arde de trsi co{i. $i atunci va striga Pdm-0ntul cdtre Dumnezeg q! ziditorul siu, zicdnd: Curat sunt inaintea Ta Doamne gi intru mine nu estegreEeald. afunqi ce$_i va rUl ca o carJe-se infrgura, iar ingerii vor trdmbi{a, intru ale cdror glasuri vor invia morfii. $i cei drepli vor sta de-a dreaptaimpdratului ceresc,iar cei pdcdtoqide-a stAnga.$i drepfii vor mosteni cere$tile veqnicamuncd a focului nestins,qi viermele bundtili, iar pdcdtoEii cel neadormitcu slujitorii lui Antihrist pe carei-au ingelat.Iar pe noi si ne invredniceascd dobAndim sd vegnicilebundtdli,pe carele-a g5tit Dumnezeucelor ce-l iubescpe El, a cIruia este slava,cinsteagi inchiniciunea.in veci. Amin.

89

9. Profefiade pe piatra de mormflnt


a Sf. Constantin cel Mare
Inscriplia care este scrisdpe piatra de deasupramormdntului Sf. Constantin cel Mare, pdmulimpArat ctesfin, a fost descifratd de din porunca impdratului greclsan Palgologul, iu-anul144gc.u 13 ani mai inainte de a fi cucerit Constantinopolul. Ghenadiea ajuns cel dintdi patriarh, pe vremea lui Mahomed II. ,,La intdiul indiction al impdrdfiei lui Ismail, Mahomed va infrdnge neamul Paleologilor, Eicetateade pe gaptemunli (Constantinopolul) o va lua qi incd va impbrafi. $i va rdsturna multe neamuri, gi insule va pustii p6nd la Pontul Euxin (Marea Neagri) qi pdni in vecinii ei de la Istru (Dundre) va fi hotarul, gi se va opri. $i in al 8-lea indiction va cuceri Peloponezul. Iar in al 9-1eaindiction, asuprapdrlii Crivdfului se va oqti. $i in al 10-lea indiction, pe Dalmafi va supune gi iar[gi se va intoarce dupi un timp la Dalmali cu rdzboi mare; gi pe unii va zdrobi. Mullimea neamurilor cu cei de la miazdnoaptepe mare qi pe uscat, la rdzboi se vor aduna gi pe Ismail vor birui, gi pe un strdnepot al lui va lisa sd impdrdteasci scdzutqi mic. Iard neamul cel plSvit cu celelalteputeri in unire pe Ismail vor zdrobi cu des5vdrgire. Apoi rdzboi mare se va face de citre toate neamurile, cu cruzime pdn[ la al 5-lea ceas,qi glas de sus va striga: stafi, stafi cu fric6; alergafi cu multd sArguintd cdtre parteacea dreapt6a ceti;gii,gi veli afla un bdrbat minunat Ei viteaz,pe acelapunefi-l impdrat,cd iubit imi estemie, qi pe el primindu-l voia mea vefi implini... " In general pmfelia esle in aaard cu-mfuhrdil.eistorice cons'emnate-dqistouglir$elegti qi o.amenlsfinfi deasupra pietrei de mormdnt a Sf. Constantin cel Mare, primul impdrat creEtin,cdnd fiul lui Constantin a mutat r[mdqifele pdmdntegti ale tatdlui s6u de la Nicomidia in Constantinopol, qi pe care le-a ingropat in biserica Sf. Apostoli. Profefia pomene$teuumai evenimentelecare vor avea loc gi a fost descifrati de GhenadieScolasticulin 1440,cu 13 ani inainte de a fi cucerit oragul de cdtre turci. Profe{ia cuprinde eyenimentelegate dqinflorirea tureil,or, cucerirea.-Corrstantinopolului qi sfirqiqfrare-i De la AqJegpJA,SS-UJIAi. anul 339, cdnd a murit Constantin cel Mare gi

pdnd la 1440 cdnds-a descifratprofelia au trecut ll01 ani. Profelia a fost descifratd dupi ce a trecut vremea pentru ca sd vadd creqtinii ce avea sd se intdmple nu pestemult timp, cbci au existat qi inaintea lui Ghenadiemulfi bdrbali inJelepJiqi sfinli care au desioperit evenimentele ce aveausdvin[. 9_o-r-rq1a4!iUpp-sh;lnuln_it,,gapte e_ste mun{i" nu numai in aceast[profelie, ci-qi in multe texte istorice.Vecinii de la Istru sunt popoarelecare se invecineazdcu Istrul (Dundrea). Avem confirmarea extraordinard a profeliei. Cucerirea Constantinopolului de cbtre Mahomed Cuceritorul pe vremea lui Constantin Paleologul:,,Mahomed va infrf,nge neamul Paleologilor gi cetatea de pe gapte mun{i o va lua... (. Intdi esteprezisdinfrdngerea pe care o va suferi impdrdlia otomani la anul 1683 d.Hr. ,,Mulfimea neamurilor cu cei de la miazinoapte pe mare Ei pe uscat, la rilzboi se vor aduna qi pe Ismail vor birui". De asemenea infrdngerea turci,l-el-rle,c4fie gleci, bulgari;i serbi in 1912-1913.StrSnepot este numit noul regim din Turcia condus de Chemal, c.arca anu]at pe sultani qi care va impdrali ,oscizut ;i mic". Rdmdne realizarea profeliilor care au intdrziat, dintre cele care au fost descoperite,dacd compar6mprofelia cu alte paralele. ,,insl neamul cel piivit cu celelalte puteri, in unire pe Ismail vor zdrobi cu desivf,rqire". co_rycrs?ndireclia dis r deeAtre_duSgr_?_4ii '1 aqadar lpr, rojli iq qlianti 931 e!!9g!a!9 se vo-lupta Eulle*$"ajC,9re$tine CbnsI-antinopolul, cg mare tulburarc $i cruzime. Atunci, dlp4 rg sqllo_t&.ce vqf,-opntprinlllel.e_ulie de $gctificii nemaj-vdzrt de mari,
-SID.

9l

10.Profetia unui anonim


t

(10s4 Hr.) d.
1. Un mare rdzboi european. Rusiei qi Austriei. 2. infrdngereaGermaniei,distrugerea 3. infr6ngereaturcilor de cdtregreci. 4. Intirirea turcilor peste popoarele occidentalegi infrdngerea grecilor de cdtreAgar. 5. Mdcelul popoarelorortodoxe. 6. $i mare neliniEtea popoarelorortodoxe. 7. Invazia celor 6 armate strdinein Marea Adriatici. Cele care pregdtesc iadul celor ce locuiescpe Pdm6nt 8. Un semnmare cdtreagareni(turci). 9. Un nou rlzboi european. 10.Unirea popoarelorcregtinecontraGermaniei. galilor de cdtre Germania. 11.InfrAngerea 12. O revolulie a inzilor gi ruperealor de Anglia. 13.Anglia estelimitati la Saxonia. generalda agarenio 14. Inving popoareleortodoxe qi distrugerea lor (turcilor) de cdtreortodocgi. 1 5 .N e l i n i g t ela m i i . u generalS Pbmdnt. pe 16.Deznddejde lT . BFtliiia a gaptestatein Constantinopol. mdcel de trei zile Un gi trei nopfi. BifUi_nla celuimai mare stat contracelor 6 state. 18.Alierea celor 6 statecontra celui de al gaptelea stat; trei zile trei nopli mdcel. Ei 19. Qprirea rf,zboiului de cdtre u0-inlerqi predareaoragului grecilor. 20. Revenirea latinilor (romano-catolicilor) credinlaceadreap14 td, ortodoxd. 21. de la RdsdritpAndla Apus. 22. Frica Ei spaimaacestora provocatdde barbari. 23. DestitujfeapapgiEiproclamarea unui patriarhpestetoatdEuropa.

24. In 55 de ani sfdrqitulnecazurilor.Iar al qaptelea estenenu c[jit, nu este exilat, revenind in bralele mamei celei iubitoare(Biserica). Aqa va fi gi aEase va petrece. Amin. Amin. Amin. lu suntAlfa qi Omega. Inceputul qi sfArqitul. La sfArEitvor fi o turmi qi un pdstor din credinfi ortodoxd. Aceastase va intdmpla. Amin. Amin. Amin. (Robul lui Hristos -Adevdratul Dumnezeu). Profe{iaa fost scrisdde un anonim,agadar cinevacaredin mode destienu a dorit s6-qifacd cunoscut numelesiu. Deja primele 8 semprofefiei s-auimplinit cu mult[ exactitate, ne ale dup6 cum vom relata in continuare. mai rdmas implinirea restului de semne.Deci A descoperimin al 9-lea semn qi in continuareabiruinlei ortodoxe, l-uptadintre ruqi qifurci, $i micelul general al turcilor. Neliliqtea lunii, care urmeazdeste lesne de interpretatfiindcd rdzboiul va fi descoperitin desfbEurare. dupd osupa_Iq,a Iar Cons_tantinopolului, dupd cum vedem;i din profefiile precedente, descurajarea oamenilotse--vageneraliza,gi aici se are in vedere, in mod evident,qtil . Semnul 17 prezicebiruinla rugilor contra statelor din Apus in lupta de la Constantinopol. d alianla celor 6 statedin Apus contra rugilor. Asqst razboi va fi crunt t; rdzboiul va incetaprin intervenliedumnezeiascS. Papaurmeazdsd fie destituit. Semnelecare s-au indeplinit sunt urmdtoarele:l) Unmare rdz(191a).2) Infrdngerea Rusiei boi european GermanieiEi distrugerea (1917) Ei a Austriei ( 1918).4) Intdrireaturcilor pestepopoareleocgrecilor de cdtreAgar (turci) (1922).5) MecidentaleEi infrdngerea celul popoarelorortodoxe(1922).6. Neliniqteacreqtinilordin cauza mbcelului provocatde turci. 7).lnvazia celor qasearmatestrdine in Marea Adriaticb (1938 armata italiand invadeazdEpirul) Ei care pregdtesc iadul celor care locuiescpe Pdmdnt(1938 Al Doilea Rdzboi Mondial care a inghilit milioane de oameni). 8) Un semnmare cdtreagareni(perioadade dupd cel de al doilea rdzboimondial p6nd astdzicdnd Turcia se considerdpe sine putemicd (ocupareaCiprului). 9) U-nruars-ra.zboi european(probabil al lr-eileardzboi qqndial, care va incepe (i4_4onaBosfonrlui qi care se va extinde pdnd in Pa-

li

inldnfuite, lestina.Semnele10, 11, 12, 13,vor constituievenimente dupd cum au qi inceput a se indeplini. Dacd considerdmsemnul l0 cd s-aindeplinit cu aliereaGermanieicu Bulgaria qi Rom6niain timpul celui de-Al Doilea Rizboi Mondial, cd semnul 1l s-a adeverit cu infrAngereaFranlei de cdtre Germania in primdvara lui 1940 qi cb semnele12 Ei l3 reprezint[ pierdereacoloniilor de cdtreAnglia, fapt care s-a intdmplat, atunci ne affim iq-qfuuLsamnulul 14, prin Dacd urm[rim aceastd serie uar.p-i4 3lunul uaJu-rgb.p.-t.mondial. de evenimente,atunci semnul 9 trebuie sd reprezinteAl Doilea Rizboi Mondial. Urmdrirea cu atenliea implinirii semnelorcarene-aufost profelite nu lasd loc de tdgdduire asupraconfirmirii qi celorlalte semnecare urmeazd,oricAt de dureroasedr fi acesteevenimentepentru omenire. Oare cele doud r[zboaie mondiale nu au concenttat cruzimi nemaivdzute de sdrmanaomenire?Oare omul nu-qi ,,va veni in sine" ca sd se pocdiascl gi sd meargdpe calea lui Dumnezeu?Exact contrar se intdrnpl[. Rezistenfamorald a omului a sldbit continu qi pdcatul ia propo(ii, gi ameninld ca sd atragdincd gi pe cei aleqi, pentru ci rdul estecu mai multe capete,iar @ui_s_-e-_ggneraIfuaz\. Nu mai r[mdne decAt pociin{a .noastrf, "curattrqi-ai$ntdrziatd. ea sunt singUglg,a-rnac_ale cr_qtinului cutalg-paalqsa.lup.tq.qasa$*imbehotdrdr-ealuiDumnez-egpentru

11.Profefialui Agatanghel
{ v6tgr, ^tt pe care le-a qi scris. Noi vom relata aici ceea c pliygqlgla{A_lg?strd (Grecian.t.). Grecia va fi luatd de la turci, teatrul jafurilor qi a distrugerilor. Poporul qi cei care conduc se vor g6si in strdmtoare.Dar dupd aceea un popor din Rdsdrit va veni spre pdrlile de nord ale Greciei. Unii revenindu-qi in sine din tulburarea invadatorilor vor iegi cu toatd armata impreund qi vor alunga pe turci nu numai din Grecia, ci gi din turci gdsind refugiu. numai la Mecca.(Mnrul intreaga Europ[. U-"q!i Acelagi lucru il profefeEte qi $l--.Qqsma g[ Ftoliei, precum gi alli bdrbali sfinfi. ,,Constantin a inceput, Constantin va pierde implrifia Bizan{ului". Profefia s-a confirmat. Mai mult, a profefit cu admirabili exactitate qi anul cuceririi la 1453.,,$i se va implini la anul 1452 pinilla1453, cAnd trebuie si cadi cea mai mare impirlfie in mflinile agarenilor... ". grecilel de cdDe asemeneaprezice cu exactitate ti,g-lpul-rq-b-i--ej tre turci. ,,$i vor fi casele distruse gi sfintele biserici profanate Ei credinciogii persecuta{i pffnn lqg-opia-suttr}ot0rit... ". Dupi cum este cunoscut anul 1821 reprezintd anul eliberdrii. Agatanghel, cel cu nume sffint, a profefit cele despre cucerirea Constantinopolului, timpul robiei grecilor, tipqpul El-i-b-g-f-a-r-ii a lor gi cldere, alros-tazia-E:uo.peiOcqideulale. De forr-r-r6-tii"*E-ure-p9i_{rye asemeneaa profefit qi despre activitatea lui Napoleon Ei dezastrul acestuia.

Sf-.Sefitex+qlistoria Bisericii noasheeste plind de exemplerUr.dsDumnezeu,qqg$fgpJl*r*uedciuniletfl_of E:6i_qrgdgrc-ioqi,a s-"chjmba,t le=adiruit m6ntuirea. i este ho16drca-qi fiindci loculE-Asgmneasxemplu, itorilor au schimbat hotlrdrealui Dumnezeu a distruge de Ninive. -S qilorBe-nF-ulvitarea *,m seqi calamitifi, careaxputeaveni,in general cetei,saua a&o-_f.Brkneidii aurezultatul scontat. toateacestea nevoiedepocdinfd Cu este sincerl gi de schimbarea moduluide viali.

rudl@tn.

94

95

1. Distrugerea Turciei. Ciocnirea neamurilor apuseneqi a ruqilor


Pornind de la corelafia gi paralelismul profefiilor precedente,dar gi de la multe alte profelii ale Vechiului gi Noului Testament, care pe nu le putem cuprinde pe toate in aceastdlucrare, apare ftrd for,tare concluzia cd se agteaptd: distrugerea a) Turciei, b) ciocnirile armate intre Rusia qi armatele occidentale pe teritoriul Turciei, in preajma Constantinopolului, c) ciocnire amplSpe teritoriul Palestinei,d) distrugerearuqilor Ei mari distrugeri multor state. Turcia sprijinindu-sepe stateledin Occidentcredecd esteun semnmare,dupzicum prevestesc profefiile. orlJnsemn mare pentru agareni'o(profefia gi unui anonim). Aceasta va provoca cea mai mare neliniEte. c_are existi de sec-ole contra.grecilor, ocupareacu nemaivdnfie grozdvli pentru vremurile noastre, iadlferenla pentru hotdrArile organismelor internalionale, problemala granita .eu.Rusia,aversiuni crgscAnde fala de Grecia. AEadarcAndvava iegi dr-u granilele--ei, cdnd-iq.i.va.dap_elaj6 cruzimile +isilbAticiile care au fost comise pdnd.astdziimpotriva tuhrror popoarclor, dar mai ales impotriya p*O"p--Orului ortodox. grec sja, care iEi va reglementaproblemele interne qi exteme, gllg.-rye iruBgluya-fucilor, dupd cum ne informeazd multe din profefii, Ei-i va gb-ligap9 tu1-qi o retragereprecipitatS.Vezi profetia unui anolp nim, cea de pe morm0nful Sf. Constantincel Mare, a lui Leon cel infelept,Agatanghel,Cosmaal Etoliei. ,,inving popoarele ortodoxe gi d[struge-re4 a fqlp_ln agarenilor (turcilor) de citre ortodocEi" (Profefiaunui anonim).,,Urmeazi distrugerea Turciei gi apoi triumful Bisericii Apostolice" (Profefia lui Agatanghel).,,IarI neamul cel plivit cu celelalteputeri intr-o unire pe Ismael vt zdrobi deslvArqit" (Profefiade pe mormAntulSf. Constantincel Mare). Dupi dislrugerea Turciei de c[Jre ruqi, armatele ruge_gti controldnd marea Egee gi strdmtoareaBosfor qi profelii din Vechiul Testament, ina, dupd cum ne spun alte intdd prin aer qi pe mare. goalilia Oggidentali nrr va rdmdne indiferentd fafd de aceastf, arne-n-tnlar-ea Rusiei. Occidentul va incerca cu ajutorul celor
97

E. CONCLUZII

,,Constantin a tnceput, Constantin va pierde imperiul B izanlului " Agatanghel

gi ca flota ruseascd. $a-se.statesdocupeConstantinopolul si distrugd s-a VoLiDyiWF-n4ii,dupdcum fbrd greqeald profe{itde multeveacuri.,,Bitilia a qaptestatein Constantinopol. Biruinla celuimai mare stat contra celor qase state" (Profelia unui anonimla 1054 d.Hr.). Un timp semtilqseftery-facqre-a +i pregltireaputeriloroccidentaproblema le qi ingercarca a rezolvapaEnic de ocupdriiDardanelelor a Constantinopolului. ,rVor incerca ca cel ce rezolvi cu condeEi iul, dar nu vor putea,de 99 de ori cu rilzboi Eio data cu condeiul" (P-p_fetia_S_l Cosana Etoliei). $i continu6Sf. Cosma:,,Daci al problemaseva rezolvacu rizboi vor pitimi multe distrugeri". Mai mult, dupdcum profeleqte Metodie,vor hotdri pentruproblema oraqului ,rimputernicili", aqadar comisariai marilorputrei trei gi teri. Pentru aceasta Sf. Cosma Etoliei zice'. al vor cidea de ,, acord celetrei puteri nluig_nu v111itimi". Cu toateacestea, , {rlp4 Ce g4paullsau 6luni Constanv_o_r predea duBa tinopolul, a s6-l Sf. eum-profefeqte Me$i, F.uropa punein miqcare qi todie,vor multestatedin OccidentalS vo1 i d. Iar multe armate fi conduse mijlocul terivor in tpn.u-hi se vor ciocni in Consiantinopol. Greciei.i Cgqlygveqrjg_laApusFilip cel Mare cu 18limbi qi sevor bateatdt s6ngele pdraiele apaBosforuqi de mult at qurylit-incat ya-curge ca lui va fi ca sdngele rogie. de se spre undedupdaceea, o_r-ga4$,n-.-l_*qti vor re!-r4gg Palestina, popoarele nizdndu-se dimprejur,va inceperdzboiuldistrugdndu-se unelepe altele;ca si se adevereascd, cum s-ascris,profeliile dupd precumvom ardtain continuare. VechiuluiTestament,

2 Ciocnireampll in Palestina. Distrugerea Rusiei


Suntem datori sd lSmurim ci mati din Paled-inanu este aceeagicu lupta de la Armaghedon, a conflagraliei mondiale de la sfhrqit, cdnd va fi desfiinfat statul lui Antihrist qi va urma triumful credincioqilor. venj din ohotalele,-dela.piezilneapte" (1e2.38, 6), iar cele de la Armaghedon din ,,lumea intreagtr" (Apoc. 16,l4), aqadardin toate pe4ile lumii. ,,gi i-a strins la locul ce se cheaml in evreieqte Armaghedon" (Apoc. 16, 16).Vrednic de insemnatcdArmaghedonul va fi in Palestina,in muntele Carmel qi consund cu a Eaptea plagl din Apocalipsd.

ale Vechiului gi Noului Testament.Astfel,

t_t-UjAq-

delaArmagbg_{q!,fiindtfe4g4gz!91_mondial,precumgi cd astfel vor crede lui Antihrist mult mai usor decdt lui Dumnezeu. Vom relata pr!-tqia lui le--chiel, aici existdndin paralel profeliile luijsaia qi-ale-Apocalipsei.Toate acesteapetrecdnduducrinalea-elffe[ordintoate.p[(ile lur-nrrilJglg!fua. Dupd noscut de la anul 70 d. Hr. abia in 1948 s-a constituit statul evreu in Palestina.,rAqa zice Domnul: Iati, Eu sunt impotriva ta, God, prinful lui Ros... gi vei veni in fara izbiviti de sabie, ai cirei locuitori au fost adunafi dintr-o mul{ime de popoare, in munfii Iui Israel" (Ie2.38,8). Profefiavorbegteclar pentru repatriereaevreilor in pdmdntul strlmoEesc.$i profefia continud. (Evenimentele acesteaau fost scrise amdnunfit la Iezechiel capitolele 31 gi 39). ,,$i tu te vei ridica cum se ridicl furtuna, Ei te vei duce ca norul, ca si acoperi {ara, tu gi toatl oastea ta Ei multe popoare impreuni cu tine... $i vei pleca de la locul tiu, din hotarele de la miazinoapte, tu gi multe popoare impreuni cu tine, 99

98

te toli cillri pe cai, tabirl mare Ei oqtire nenumlrati, gi^ vei im-pgtrivi Aoporului Meu, impotriva-lui rsrael, ca un nor care acoDescrieredeste amdnunJitl,o perl plmflntul" (Iez. 38, 9, 15-16). armatdfoarte puternicd, arme rapide ca norii, in mod evident avioanele gi rachetele,iar provenienfa din armatade la miazdnoapte.,rgi in ziua aceea cind God va veni impotriva firii lui Israel, zice Domnul Dumnezeu, mffnia Mea se va aprinde pe fafa Mea... in ziua aceea "{41afui,!qyle!.4!g-ttgi vor Aqadar .. " (Ie2.38, 18-20). tremura in pe.S.tii pisirilp -cerululanimalele 9i toate marilor, tdr6toarels,,gi , ig$Onc;le-se vor d6r-dmas-r--Lo,4l9-ga$eJe,: se-vor+rihryi-mun{it,,-st0ncile se vor dirAma Ei toate zidurile vor cldea la pimflnt". (Eventual occidentalii vor atacape ruqi cu gseJ,e,$uahare care vor pieri qi aceia evident.) ,,$i voi chema imin potriva lui , zice Domnul; sabia fieclrui om va fi impotriva fratelui siu. $i-l voi pedepsi cu moarte qi virsare de sflnge; voi v[rsa asupra lui gi taberelor lui qi asupra multor popoare care sunt cu el, ploaie potopitoare;i grindini de piatrl, foc qi pucioasi... " (lez. 38, 21-22). le cd-rQl-a vor produce &Usii vor infrunJa acolo-mul1e.p-o,pparq mult5. fric6. PAndla urmd va"fi-distnr.si de q Bloaie de foc qi de grindiuspre Ocdin6 de piatrd. Agadar bgg&elsrual@re care yor v,,e-ni qi{ent sau alte feluri de a.rme.Mai mult, papitolul39de la Iezechiel descrie ;i cgalirca+An034"E{gi Jalgltr4gi de nenumdratele cadavre ale ru$ilor qi a celor dimpreundcu ei. In rezumat(Ie2.39, 1l-16) avem: Inzila aceeavoi da lui Gog loc de mormdnt, in Israel, in valea trecdtorilor (Abarim), la rdsdrit de Marea Moart6, acolo voi inSopape-Gog gi toati tzbilra lui $i voinumilocul-ac-ela.ovalea tabeii .rei lui Gogo'.$epJe.-lUpj va ingropa Israel ca sd curefe !ara, tot poporul ii va ingropa... Aceastaestein acord cu plofefi4 p.qntrysffirqitut ruqilor $i a-ltrei:

premerg[toarelui Antihrist. 3. Evenimentele $aptepecefigi;apte trimbife.


Apcalipsa este prin excelenli carlea care ne descrie aminunlit atdt evenimentele cosmice care vor premerge, cdt qi evenimentele care vor urma ardtdrii lui Antihrist. Evenimentele acesteanu sunt alegorice,ci reale. pedagogice prin care DumneDeci cele opt peceli sunt pedepse zeu intdreqtepropovdduireaEvangheliei pdnd la sfdrEitulveacurilor. Astfel prima pecete reprezintd intreaga predicb a Evangheliei pAnd la sfdrgitul lumii, a doua pecete toate rdzboaiele,a treia pecete foametele(vezi Apoc. 6,l-17). Conlinutul pece{ii a gaptea este alcdtuit dintr-un gir de qapte trdmbile, din care qasereprezintd venirea pldgilor, mult mai grele gi peceli. in mai groazrice decAtcele descrise cele gase Aqadar sunt expuse ca o mdsurd pedagogicd cdtre omenirea necredincioas[, mai drastice decdt primele, pentru ca sd indrepte pe omul abdtut spre pocdinld gi mdntuire. Pe scurt confinutul celor gaptetrdmbile, care sunt descriseadmirabil in Apocalipsa in cap. 8, esteurmitorul: La prima trAmbill este descrisdardereaa o treime din pdmdnt, a o treime din copaci, qi iarba verde a ars-o de tot. ,r$i a ars din pimAnta treia parteoqi a ars din copaci a treia parte, iar iarba verde a ars-o de tot6'(Apoc.8, 7). Confinutul profetic gi de avertisment al primei trdmbile se implineqte exact cu incendierea catastrofald a lumii, a pddurilor ;i indeosebi in[ara noastrd (Grecia). $i astfel gi profelia Sf. Cosma al Etoliei estein deplin acord cu Apocalipsa, dar gi confirmatd. Oamenii vor sirdci fiindc6 nu vor avea dragostede natur6. Intr-adevdr,nu fErd verdeald? ne simlim mai sdraciin oragelesuperaglomerate La a doua trAmbi{i este descrisd contaminareaa o treime din mdri, a o treime din peqti gi a o treime din cordbiile de pe mare (Apoc. 8, 8-9). Dupi cum ne este cunoscut,evenimentele descrise corespundrealitdfilor de astlzi, precum esterecunoscutl contaminanavelor, urmare rea m[rilor, distrugereapeEtilor qi descompunerea a crizei navale mondiale. Dezastrul, aici ca qi la prima trdmbi1d,nu esteintegral, fiindcd are un caractercuratpedagogic. t0t

lejrrizb-aluleslial c Ame4i_qt{ugaloarg_te_l_ople t4ri,!9-lgmii: fiindcd ig*agg-r4 alte profelii ,,graqelevor cu -Esropa, 4.q9,__RUs,ia, qi al ajurtgepustiil!{prole1ia.Sf,,Cosma Et-a,liei) profelia lui Isaia. O_ampn_ii fugi "i!-munlrundemai uqorsevor puteamdntui. vor
,,$i a ars din pdmdnt Si a ars din c9p.gcjaJreig"pmte, iar iarbaverde a-qrs-f,et-ot" (Apoc.8,7) 100

La a treia trAmbi(l estedescrisd contaminarea o treime din rda uri qi ape, de steauaAbsintos, gi moartea multor oameni ca unnare a acesteicontaminiri. Tofi suferim zbuciumul, dar gi contaminarea pestemdsurdde la Cernobdl,carein ucraineand Absintos. inseamnd Aqadar,contaminarea radioactivdde la Cernobdlestecontinutul celei de a treia trdmbife. ,$i a treia parte din ape s-a ficut ca pelinul" (Apoc.8, 1l). La a patra trflmbifl estedescrisd micqorarea luminii soarelui,a lunii gi a stelelorcu o treime.In ajunul acestuifenomenne afldm noi astdzi. a Chiar dacdse va provoca pa\ial.. . dar eclipsaaceasta soarelui gi a lunii nu putem s-o prognoz[m. Un neobiEnuit incendiu,un lulcan, o explozienuclear[,timpul va decide.La sfdrEitulcelei de a patratrdmbile avem trei vai-uri de atentionare, careprevestesc mari (Apoc. 8, 12-13). dezastre La a cincea tr0mbifi ne este descrisdincordareasuferinJeiqi suferinlaunui infricoEdtor rdzboi (sigur cel de-al treileardzboi mondial), cdnd oamenii vor chema moartea.O insuportabildtristete si pornire cdtre sinuciderea ateilor, care au crezutin predicaprefrcut pacificatoare inaintemergdtorilor Antihrist. Duhul nimicirii (al a lui pustiirii) va stdpdnicinci luni pe Pdmdnt(Apoc. 9,l-12). La a gaseatrdmbifl estedescrisdezastrulsi catastrofa r[zboiului. Doud sutede mii de ostaqivor lua parte la aceastd acliune.Vor fi omorAlio treime din oameni.Acesteasevor petrece timpul rdzboin iului celui marecareva dura 5 luni. Sigur sevor folosi armelenucleare.,,Deaceste trei pligi: de focul gi de fumul Eide pucioasl, care iesedin gura lor, a fost ucisi a treia parte din oameni" (Apoc. 9, 18). Va urma predica celor doi profeli timp de 42 de luni, moartea acestora, cutremur,spaimd,pocdinlamultora (Apoc. l-14). un Va urma a ;aptea tr0mbifi, care prevesteste calamitSfi,tunete, cutremure,grindind nemaivdzutd. Fenomene asemdndtoare acescu tea s-au arbtatin muntele Sinai cu ardtarea Dumnezeu.Antihrist lui vine. Se va prezentaca Dumnezeu.Va stdpdnitoate statele.Ruqii vor fi birui1i de restul statelorin al treilea rdzboi mondial la sfArEit. Rdzboiul estea ;aseatrdmbild.Antihrist se va indl{a in Ierusalimqi va impa(i oamenilor,timp de trei ani qi jumdtate bunuri materiale in America. Rdzboiul acesta afectacel mai mult stateleeuropene va qi in principal Rusia.Oamenii se vor qtampilape frunte saupe mdna dreaptdpentruca sd-giprocurecele necesare traiului. ,,incAt nimeni s[ nu poati cumpira sau vinde, decAtnumai cel ce are semnul, adici numele fiareio' (Apoc. 13, 17). Dupi aceastd perioaddAntihrist iEi va ardtainumanasa fa!d.

4. Evenimentelecare urmeazil . venirii lui Antihrist


Cele gaptecupe. Cele gaptecupe sunt qaptepldgi, aqadar ultimele qaptepedepse ale lui Dumnezeuimpotriva omenirii care.cu pu!ine excep!ii(cei carenu vor primi semnul),va fi subjugatd Antihrist de Pldgileacestea vor lovi o treime,ci intreagaomenire.Oamenii nu in loc sd se pocdiascd hulescsi se intdrescin hule qi mai mult Prima cupi: ,rgio bubi rea Ei ucigltoare s-a ivit pe oamenii care aveau semnul fiarei;i care se inchinau chipului fiarei... " (Apoc. 16,2). Dupd cum au anunlatspecialiqtii careau pregdtitFiara de la Bruxelles,qtampilava fi fEcutdprin arderecurazelaser,producdtoarede cancer;gi vor fi implantali mici emildtori in gura noastrd (pe mdna dreapti sau pe frunte). pestetoatemdrile. A doua cupi: O molimd generald (In mod evidentradioactivitatea substanle sau chimice foarteputernice). A treia cupi: O molim[ generalS apelor,rdurilor si izvoarelor. a Dovadainsetdrii a inceput.Apa nu se poatebea. A patra cupi: O arderenesuferitdva arde complet pe oameni. Oamenii vor huli pe Dumnezeuqi nu se vor pocdi. ,r$i oamenii au fost dOgorfffi cu mare arEi{i" (Apoc. l6) A cincea cupi: Cupa mdniei lui Dumnezeuse goleqte,rpe scaunul fiarei". Scaunul lui Antihrist scd(6ie. $i toli oamenii qi-au mugcatlimbile de dureredin pricina durerilor gi a bubelorlo1 dar nu s-aupocbit, ci au hulit pe Dumnezeu. A Easea cupl: Rdul Eufrat a secat.O secetbnemaivdzutda ndvdlit ,,gi apele lui au secat,ca si fie gititn calea impirafilor de la Risiritul Soarelui" (Apoc. 16, 12). Eufratul va deveni bulevard,pe unde u$or vor traversaarmatele statullui Antihrist. Deci din Risdrit (Japoniagi China?),ameninldnd spreArmaghedon Antihrist esteameninlatqi incepesd se organizeze pentru confruntareafinald, care va insemna qi sfdrqitul lui (Apoc. 16, 12-16).$i a chemat toate statele,care intr-un fel sau altul l-au astoli pe muntele Cdrmei la Armaghedon,pentru cultat, qi s-au strAns

r02

r03

respingereainvadatorilor. ,r$i i-au strins la locul ce se cheami in Armaghedon" (Apoc. 16, 16). evreieqte A qaptea cupl: Tunete, vuiet, cutremur mare, agacum nu a mai fost pe Pdmdnt. Cetatea,centrul lui Antihrist, s-a rupt in trei pdrli gi cetdlile neamurilor s-au prdbugit. ,,$i toate insulele pierirl gi munfii iru se mai aflaril" (Apoc. 16,20). Au dispdrut insulele qi mun{ii. Antihrist va fi infrdnt. Aici se relateazddesprerdzboiul mondial p6rjolitor.

5. CAndva inceperlzboiul cel mare?


Cea mai fierbinte qi interesantdintrebarepentru mulfi este,sigur, cdnd va incepe rlzboiul cel mare, cel pe care noi il aqteptim, al treileardzboi mondial. Deqi in Sf. Scripturd nu este fixatd data, existd profefii ale Sf. Pirinli carene pun in ispita de arelata qi a corela elementeleexistente Ei ,,semnele"vremii, pentru ca sd facem cel pulin un calcul, care nu reduce cu nimic incertitudinea cititorului. Este inutil sd spunem c6, oricdte calcule s-au ftcut, rdmdne esenlia16datareade la profetul Daniel. Nu putem condamnape niciunul din cei care au incercat sd faci acestecalcule, dar este preferabil ca si se asculte avertismentul: ,,pocdi!i-vd, cd s-a apropiat impdrSlia lui Dumnezeu"; chiar qi cu o cronologie gregit6,decdt s5 nu ascultam nimic gi s[ fim indiferenli fafd de evenimentelece vor veni. Important de relinut este cd evenimenteleacestea,in sine, nu se schimbS.Ele vor veni negregit. Toate profefiile se vor implini la vremea 1or. ExistS o profefie a cuviosului Nil, care a sihistrit in muntele Athos inainte de anul 600. Cuviosul Nil profefeEteci ,,pe la anul 1900 mergflnd spre jumitatea mileniului al optulea de la facerea lumiio acestase va schimba qi se va face de nerecunoscut...oo De abemenea existdprofe{iacuviosuluiNil, care zice cd rrdupi 1913 trecind 79 de ani se vor sivflrqi cele mai mari rele, inaintea venirii lui Antihrist, ani de la facerea lumii 7500..." $i in vedenia Sf. Nifon se relateazdcd Dumnezeu rdsfoind cartea veacurilor omenirii, S-a oprit qi qi-a acoperit fa[a cl mdna Ei a zis cu mdhnire:,rVoi curma la mijloc veacul acesta", adic6veacul cel care este plin de pdcate qi semnificdnd 7500. Existl multe astfel de mdrturii. Sf. Cosma al Etoliei relateazddesprerdzboiul cel mare: ,,Va inceta veacul al optulea cAnd vor fi acestea", adici la jum[tatea dintre 7000 qi 8000. El a zis cd rlzboiul va veni cdnd vor coincide doud sdrbdtoriimpreund. Bunei vestiri, Intr-adev[r in 1912Paqtelea coincis cu sdrbdtoarea iar Epirul a fost eliberat.
105

104

Existd Ei altd profefie a sfhntului, care relateazL evident despre rdzboiul general pentru care sunt consacratemulte profelii. ,rCflnd vor coincide doui veri qi doui sirbitori impreuni". AEadar, cdnd dupi o perioadi de seceti va urrna sdrbdtoarea Paqtelui qi a Buneivestiri. Astfel sdrbdtorirea impreunba coincis in 1991. Dacd, agadar, presupunemcd datele puteau mijloci, greqim, indiferent cAt de pufin, pentru mijlocul acestorveacuri; atunci estejustificatd relinerea cuiva, fa!6 de datarealizilrii evenimentelor care s-au profelit. Dacd cunoaEtemci anul 5508 este data nagterii lui Iisus, atunci 1992 va fi anul pe care-l c6utdm. Fiindcd 5508 (de la facerea lumii pdnd la nagterea Iisus) + 1992: 7500. lui Este inutil sd subliniem ci'anului 1992 i se face reclaml, dintr-o purd intdmplare, stranie (?), ca fiind inggp,tglUlelg9l_e_re. Noi strigdm ca sd nu ne pregitim pentru unificarea lumii, aga cum era inainte de turnul Babel. Unificarea acestei lumi este o unificare sub aspectul p6cii, dar o 9 ea pregdteEte inrobire permanentd,o dictaturd mondiala_npmaivizutS,fiindci va incerca ca s4_niveleze_drep_Q1 nafional al fiqgdfui polor, qi incet popoarele vor fi asimilate in creuzetul internafionalismului sub conducerea dezgustdtorului Antihrist. Ce nu a izbutit Hitler prin arme. inaintemersltorii lui Antihrist reuqesc cu alte arqre: b anii, diplomaii a*-frA o-itaj ul, inrob ire a spiri tual6. Iati ineeputul ingrozirilor. Aqadar,sus{inemc5 rlzboaiele inevitabile din wemea noastrdsu_n-to noud fa{d a r5rrlui ce duce la subjugarea qi inrobirea noastrdin ghearelelui Antihrist in 1992.Acesta este infelesul mai addnc al unificdrii popoarelor din zilele noastre. Este un rdzhoieuropean frrd vdrsare de s6nge.$i dupe cum cei infrdnli intr-un rdzboicapituleazd fbrd condilii in fafa invingdtorului, astfel gi ncisernnlnin alb impotriva autonomiei noastre spirituale. Ldsdnd la o parte problema numerelor, sd incercdm o apropiere a evenimentelor care ne avertizeazd,;iau mai rSmasde implinit. in acestdchestiune avem conducdtortotdeaunapro_f_eliile Pdrinli qi Sf. ce_l,e Sf. Scripturd. Cd toate profefiile sunt de acord cd ne afl5m din - mondial. i{r-girqtul unui nau razboi!ryan $i astfel, dupd cum am descris, in general, qi evenimentelerelatate in Apocalipsd aratl cd sunt in acord cu aceastdviziune; cd ne afldmin-ajunul celei de a PeEa.E4mbtle,care anunld un rdzboi infricoqbtor.

6. A doua venire a Domnului Ultimul evenimental evoluliei omenirii vafi a douavenire aDomnului nostru Iisus Hristos, dupi cum ne asigura El insuqi. ,rAturlci vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multi Ei cu (Mc. 13,26). $i va urma Judecata. sevor aduna inaintea slavioo ,,$i Lui toate neamurile ,si-iva despirfi pe unii de alfiio precum desparte pastorul oile de capre" (Mt.25,32), qi pdcdtoqiivor urma tatilui lor diavolul, la os6ndd vesnicS, dreplii laviald"vegnicd vor iar gi primi bundtilile paradisului, care, dupd cum ne spune Sf. Ap. Pavel, suntde nedescris, ,,celece ochiul n-a vlzut si urechea n-a auzit, Ei la inima omului nu s-a suit, pe acesteale-a gitit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El" (I Cor. 2, 9). Ziua celei de a doua veniri rdmdne necunoscut[, fiindci, dupd cum zice Domnul nostru Iisus Hristos ,rdespre ziua tceea gi despre ceasul acela nimeni nu qtie, nici ingerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatll" (Mc. 13,32). Si, in timp ce nu cunoaqtem exactvremeacelei de a doua veniri, Dumnezeune dS rrsemne66 ne avertizeazdcdnds-a implinit vrecare mea. $i dupd cum de la frunzele smochinului cunoastemcd primdvara s-a apropiat, astfel qi din diferitele semne cei credinciogi sunt avertizali pentru evenimentelecare vor veni, zice Domnul. Nu vor relata aici semnele care ne avertizeazd., care vor premerge celei de a doua veniri a Domnului, pentru cd le-am dezbdtutpe larg in capitolele anterioare.Aici dorim si notdm, cd creqtinul nu trebuie si fie absolut sigur pentru ziua implinirii unei profefii, Ei cu atdt mai mult pentru ziua celei de a doua veniri a Domnului, careva veni ,,ca un fur noaptea" (l Tes. 5, 2). implinirea profe{iilorseamdnd ziua cu mo(ii noastre. In timp ce moartea fiecdruia este un lucru cert, ziua morlii rdmdne neqtiutd pdnd cdnd se implinegte. Aceasta trebuie sd re{inem cd nu cunoaqtemdinainte, cu exactitate,toate evenimentele care se vor petrece.Ceva analog rdspundeIisus ucenicilor Sii, care doreau sd Etie cdnd va fi restauratdimpirdlia lui Israel. ,,Nu este al vostru a gti anii sau vremile pe care Tatil le-a pus in stipflnirea Sa" (Fapt.1,7). t07

r06

pe AEadar, cre$tinul credincios nu trebuie s[-l interesezeatdtzilua exactda implinirii evenimentelorcare vor veni, cdt insdqi evenimentele in sine. Iar aceste evenimente viitoare au fost profefite, dupl cum zice clar Domnul. ,rDar voi luafi seama.IatI dinainte v-am spus voul toate" (Mc. 13, 23). Astfel la a doua venire a Domnului se vor int6mpla urmdtoareleevenimenteimportante: universului(II Pt. 5-7; 10-13). 1) prefacerea 2) inviereamorlilor (In. 6, 39,40,44,54). celor in viaJd(I Cor. 15,51-52). 3) prefacerea 4) rdpirea credinciogilor in cer pentru int6mpinareaDomnului (I T e s . 4 .1 5 - 1 7 ) . 5) Judecatade obqte Ei rdsplitirea fiecdruia dupd faptele lui (Mt. 23,3t-46). in De asemenea, timpul celei de a doua veniri, inaintea ardtdrii Domnului, se va arita pe cer semnul Fiului Omului. ,,Atunci se va arita pe cer semnul Fiului Omului gi vor plflnge toate neamurile pimAntului gi vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere qi cu slavi multi'6 (Mt.24,30), Aqadar soareleqi luna se vor intuneca, stelelevor pieri de pe cer, universul se va desfaceqi se va inftliga un cer nou gi un p[mdnt nou. invierea tuturor din mor{i, trupurile fiind nemuritoare.Cu toate aceszice tea, in timpul celei de a doua veniri vor existaEi vii. $i acegtia, Sf. Ap. Pavel, iqi vor schimba trupurile, care vor deveni nemuritoare. Astfel toli cei credincioqi dintre cei vii cu cei credinciogi care au inviat vor fi rapili pentru a intdmpina pe Domnul in vizduh. Se va ardta semnul crucii, dupd cum spun Sf. Pdrinli qi va urma Judecata oamenilorqi rdnduirealor la osdndl vegnic[ sau la fericire veEnicd, dupd faptele pe care le-a fbcut fiecare cdt a trdit. A doua venire a Domnului pentru creqtinul credincios este ziua bucuriei, a fericirii gi a veseliei, pentru cd zilua aceastainseamnd sfhrqitul mdhnirilor, viala veqnic6,fericire, dreptate. risplaAtunci credinciosul creEtinva primi cununa slavei, aqadar pentru lupta dreaptdpe care a dus-o aici pe P[m0nt, dupi ta veqnicd cum ziceApostolul neamurilor,Pavel.,,Lupta cea buni m-am luptat, cilitoria am slvArqit, credin{a am pizit. De acum ni s-a gitit cununa dreptifii, pe care Domnul imi va da-o in ziuz aceea, Efl, Dreptul Judecitor, qi nu numai mie, ci Ei tuturor celor ce au iubit aritarea Lui" (II Tim. 4,7-8).

Epilog la carteaI
Dupd cum constatim, iubili cititori, nu avem nici o scuzd ca sd umbldm orbi. Dumnezeu, prin sfinli gi prin Domnul nostru Iisus Hristos, ne-a descoperit toate greutdfile gi rdzboaiele, urmlrile nepocdinleinoastre,precum si curselecare ne agteaptd. mod In sigur milioane de creqtini dinaintea noastrd au crezut in cuvintele profelilor cd s-au mdntuit. Noi privim la confirmarea lor pdni astdzi, cdci speranleletuturor acestoranu au fost zadarnice.Purtitorii de Dumnezeu,profefii au ardtatgi au fixat drumul pe care trebuie sd mearg6,de fapt, creqtinul. $i dup6 cum qoferul inlelept nu este indiferent fa!6 de semnelede circulalie pe care le intdlneqtein drumul sdu, care au fost aqezate pentru siguranfa sa, tot aga qi noi, credrncioEii creqtini,nu trebuieca s[ trecemnepdsitori pe ldngdprofefiile ce s-au dat pentru mdntuirea noastr[. Dupd cum se vede clar, toate profeliile afirmi laolaltd cd intr[m intr-o perioadd de rdzboaieEi de geutdli care prevestescvenirea lui Antihrist. Toate acestea trebuie ca sd ne deznlddjduiascd,ci, dimnu potriv6, si ne inarmeze crr curaj gi combativitate, fiindci ne spune Sf. Ap. Pavel, ,rpitimirile vremurilor de acum nu sunt vrednice de mirirea care ni se va descoperi" (Rom. 8, l8). $i, dacd incd au loc in zilele noastre toate acestea,nu suspindm inaintea lui Dumnezeu ci suntem nedreptilifi. Nu cdutim sd urmim milioanelor de creqtini martiizali pentru credin!6. $i astfel de multe ori creqtinul fbri durere qi fbrd primejdii nu vrea si se indrepte spre mdntuire. Suntem datori sd mirturisim cd traversdmo perioad[ de deldsareqi neplsare religioasS.Un singur lucru ne mai rdmdnepociinfa sinceri gi incredereain Dumnezeu. Fiindcd, dupd cum ne asigurdinsuqiDomnul, ,rcerul gi pimAntul vor trece, dar cuvinte(Mt.24,35). le Mele nu vor trece'6

108

109

CARTEA all-a
NU VA LEPADATI DE HRISTOS;

NUvA insnuNATIcu 666

Cuvflnt inainte
Vremea instaurdrii guvernimdntului mondial gi a instalSrii lui Antihrist s-a apropiat. Cregtini! luafi aminte sd nu vd amdgeascdcareva cu profelii gi false minuni gi sd primili semnul diavolului 666, care inseamni lepidarea de Hristos gi de botez gi unirea cu Satan.Iar unul din semnele purtdtoareale numdrului fiarei 666 este qi sistemul de codificare prin linii care astdzi se pbate vedeape mai toate produselece vin din Occident. Noi ne facem datoria de creqtini dezvdluind qi credincioEilorromdni rin me.

Prolog
Vremea greutdfilor a instaldriilui Antihrist estepe calede a se qi implini. Sistemulde guverndmdnt satanic666 este gata s6 se impun6. Noi, grecii,fiind un poporortodox,avemobligalias[ luptdmimpotriva lui, ;i sdne informim conafionalii noqtri,pentruca sdnu selnsemneze 666,canu cumvainsemndndu-se atragi asupra urcu s6 lor gia lui Dumnezeu, Cares6-iarunce focul cel vegnic. in

Marias I. Antonopoulus

oi.

Lt2

113

Sosireaevenimentelor
Pdmdntul acesta,operi gi capodoperda Marelui Creator - Dumnezeu-) va fi distrus. Cici s-a apropiat vremea sfdrqitului Ei va trebui sd se distrugd aceastdlume, in care se petrec atdteafapte groaznice - rdzboaie,vdrslri de sdnge,foamete, cutremure-, qi s6 se creezeun pimdnt nou gi un cer nou (II Pt. 3, 10-13). Doud sunt faptele cutremurdtoarecare vor veni in lume: l. Rizboiul elino-turcesC(creqtino-arab)cel care va pune capbt conflagraliei mondiale; 2. A doua venire a Domnului. Rdzboiul acestadistrugdtor, cum nu a mai fost vreodatd, va preceda sfhrEitulveacurilor. Sfinfii Pdrinli gi profefi ai Bisericii, cum ar fi Sf. Metodie, Cosma al Etoliei, Agatanghel qi alfii vorbesc despre acestr[zboi. Dup6 aceastava fi pace. Se va recunoa$tesediul Ortodoxiei in Constantinopol gi multe popoare plgdne care trliesc astSzideparte de Dumnezeu se vor intoarce spre adevdratulDumnezeu gi vor adera la Ortodoxie, care literalmente va strdluci; gi o vor cinsti, qi se vor botezamilioane de oameni dinAsia, Rusia, Africa qi alte neamuri. Toateacestease vor ariltaca s[ mdntuiasc[ milostivul Dumnezeu pe oameni qi s6-i aducd pe calea dumnezeiascI, sd-i apere de Antihrist care foarte curdnd, impotriva acestora,va instaura dictatura sa mondial6.

A douavenirea Domnului
Al doilea eveniment semnificativ din lume va fi a doua venire a Domnului nostru Iisus Hristos. Despre data cdnd anume se va intdmpla a doua venire a Domnului nostru lisus Hristos, Sf. Ap. Petru zice: ,rltr ziua Domnului va veni ca un fur, cind cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzf,nd, se vor desfaceqi pimf,ntul gi lucrurile de pe el se vor mistui" (II Pt. 3, l0). Va veni, zice Petru,ca un fur noapteaqi cerurilese vor desfaceqi lucrurile de pe el vor pieri. Cdnd a fost intrebat Domnul de ucenicii Lui cdnd vafi a doua venire a Sa, a rdspuns:,rVenirea Mea va fi cunoscuti dupi semne": A. Cdnd mlidila smochinului se face fragedi qi odrdsleqtefrunze, cunoa$te[i cd,varaesteaproape(Mt.24,32). La fel nu va trece generalia acesta qi vefi infelege reinfiinfarea statului Israel, care la anul 70 d.Hr. a fost distrus de romani, odati cu distrugereatemplului. Catastrofaaceastaa lui Israel a fost proorocitd de profefii Miheia (3, 12) qi Iezechiel. Profetul Amos mirturisegte pentru ridicarea vechiului stat a lui David. Vedefi, evreii din intreaga diasporS,din America, Rusia gi alte state, s-au adunat in Israel gi pe 14 mai 1948 au infiin(at statul Israel.' De atunci nu inceteaz[ intinderea politicd la periferia Libanului, Palestinei,Siriei, prin consolidareaqi intinderea statului lor, care v-a ddinui agapini la a doua venire a Domnului nostru Iisus Hristos. $i astfel s-a implinit unul din semne. B. Decdderea clerului: Sf. Gosma al Etoliei scrie: ,,clericii vremurilor de pe urmi vor fi rli gi necredincioqi". Sf. Chiril zice: ,,se vor certa episcopii intre ei qi preofii intre ei". Ura gi deciderea clericilor va fi atdt de mare, incdt numai foarte pulini dintre preoli vor pistra neveqtejiti credinfa lor; iar credincioqii vor fugi kilometri ca sd int6lneasc[ un preot bun. Cei mai mulli vor cidea sau cu trupul sau din cauzabanilor gi atunci se vor certa mulli unii cu allii. Fiind dezlegat, Lucifer va lupta cu uri impotriva conduc[torilor Bisericilor; va semlna discordia necredincioqilor conha acestora,qi 115

114

astfel Lucifer se va interesanumai pentru afirmareacelor lumeqti, a ldcomiei celor iubitori de avere, a luxului gi a disputelor neincetate. Acesteatoate nu trebuie sd-i dezn[ddjduiascipe creqtini,ci s6-i qi intbreascd sd-giasumeobligalia iffirmdrii tuturor oamenilor din jurul lor pentru ca s6-i fereascda se insemnacu semnul lui Antihrist. Sf. Cosmaal Etoliei scrie: ,,in zilele cele din urmi avflnd nevoie de apostoli, apostoli vor fi tofi". dupd fapte qi dupd cunoqtinJele Adevdrafii apostoli sevor cunoaEte prea pulinii clerici rdmaqi va putea cu lor, pentru cb cel sfttuit de greu sdnu seinsemneze,fiindcd cei mai mulli dintre aceqtiavor adera la Antihrist qi vor lupta cu puterea Sataneiqi cu mdnie impotriva creEtinilorcare nu sevor insemna,mulli vor trida Ei se vor lepddade credinla dreapt6.Agadar,creqtini, cdnd veli a:uzipepreoli cd mdrturisesc cu indiferen{d despre 666, sd qtili cd aceqtiavor porni cu Antihrist Ei v[ vor prigoni cu multd mAnie.Atunci s6 nu primegti sfat de la un astfel de diacon, preot sau arhiereu care ili va zice sd primeqti semnul cu 666. Unii ca aceqtiate vor indruma spre osdndaveEnic6, qi nu vor mai lucra in numele lui Dumnezeu, ci vor fi reprezentanli ai Satanei. Cea mai mare qi omordtoarede suflet lucrare pentru creqtini va fi insemnareacu semnul lui Antihrist 666 saucu sistemul de codificare prin linii. Dupi insemnarenu va mai fi mdntuire pentru creqtin. Sdfii altei perrecunosc[tor prietenului tdu sau vecinului tdu sau cLld'uzd fiindcd cel careface soanecireia tu sd-i zici ca s[ nu se insemneze, aceastanu va fi un om simplu, ci apostol Ei mbrturisitor al Domnului nostruIisus Hristos. Hristos are grijd de mdntuirea qi informarea cregtinilor prin mobilizatorii Bisericii Lui, dotali cu vocalie de sus.Mobilizatorii Bisericii lui Hristos sunt cei aleEiprin credinfd qi infelepciune, care vor ajuta spre informarea gi protejareacreqtinilor, de a nu se insemna cu semnuldiavolului 666. Anegacd acestsemnexistdinseamndanega existenla diavolului gi a planurilor sale. A refuza primirea semnupresupului 666 inseamnda-!i p[stra credin]a qi botezul tlu; aceasta ne mdrturisirea lui Hristos, care a zis: ,,Oricine va mdrturisi pentru Mine inaintea oamenilor,mdrfurisi-voi EiEu pentru el inaintea Tatllui Meu care estein ceruri" (Mt. lO, 32). Refuzul insemndriicu 666 constituie ceamai mare mbrturisire qi deschidelarg porlile raiului. Se vaface, aEadar, sfdnt Ei mogtenitor al impdrdliei cerurilor, iar dac[ se lasd convins Ei-l va primi, se va osdndiimpreund cu diavolul in munca vegnic6.Prin refuzul semnului diavolului 666 omul se des116

parte de Satanagi se uneqtecu Hristos, qi-L mdrturisegtepe Acesta, fbcdndu-sefiu Ei moqtenitor al lui Dumnezeu. C. Vor cunoa$tebinele tofi cei ce fac rdul: in vremurile de apoi DumnezeuCel multmilostiv qi drept va lumina pe tofi (Ioil 3, 1-5): ,,Dar dupi aceea,virsa-voi Duhul Meu pestetot trupul, qi fiii pi fiicele voastre vor profe{i, bitrAnii voqtri visuri vor visa, iar tinerii vogtri vedenii vor vedea". Va deschideminlile noastreqi le va lumina, multmilostivul Dumnezeu, cu puterea de deosebirea serhnelor, astfel incAt sd nu greqim, ca nu cumva sa ne insemndm cu semnul lui Antihrist 666. Atunci cei care au rimas statornici in credinJdvor fi mobilizatorii Bisericii lui Hristos. $i se va propovdduiaceastl Evangheliea impdrSliei in toati lumea spre mlrturie la toate neamurile qi atunci ,,vaveni sf6rqitul",zice Hristos (Mt.24, l4). Toate acesteaalcituiesc semnele venirii Domnului nostru Iisus Hristos qi sunt descoperitepentru mdntuirea credinciogilor Lui; ele ii lumineazd pentru ca si fie pregStili duhovniceqtepentru apai\ia dictaturii mondiale a lui 666. D. Apostazia omului. In zilele cele de pe urmd omul va ajunge la culmea nedreptSlii qi striciciunii. Furia, invidia, clevetirea,nebunia,nerecunoqtinla, trufia gi mdndria, cruzimea,nedreptatea inqeldtoriavor fi fbri precedent. gi Ateismul, blasfemia, abrogareardnduielilor creqtine vor fi trdsdtura vremurilor celor de pe urm6. Curvia, preacurvia, traficul de carne vie, jaful, intrigile, asasinatele, drogarea,otrdvirea, magia neagrd vor triumfa zllnic. Familiile neincetat se vor dezbinaqi viafa va deveni insuportabil5'.Aqadar in zilele cele de pe urmd lumea va ajunge in decddereaaceea care ajunseserd in oamenii pe vremea lui Noe. AEacum atunci erau indiferenli pentru credinla cea cdtre Dumnezeu, tot a;a ;i astdzi oamenii nu cred Si iau tn rds Biserica;i pe Hristos. Dup[ cum atunci potopul a venit pe neasteptateEi ftrd de veste gi i-a inecat, tot aSape neaqteptate fbrb de veste va fi gi a doua veniqi re a Domnului. Sf. Ap. Pavel zice cd'. ,rZiua Domnului nu va sosi pflni ce mai inainte nu va veni lepldarea de credinli qi nu se va da pe fafi omul nelegiuirii, fiul pierzirii". $i in continuare: ,,pentru ci taina flridelegii se Ei lucreazl, pAni cel care o impiedicl acum va fi dat la o parte. $i atunci se va arita cel firl de lege pe care Domnul Iisus il va ucide cu suflarea gurii Sale, qi-l va nimici cu strllucirea venirii Sale" (II Tes.2,3-8). Aqadarapostazia fi un va tt7

semn al venirii Domnului nostru, cdnd atAteaau atins culmea in zilele noastre. p. $tiinla gi turismul in zilele noastre cunoaqtereaa ajuns la culmea infloririi et.

ale vie{ii materiale. Dezvoltarea infricogdtoarelor tehnologii au ajuns in situalia de a inlocui puterile omului cu calculatoarele,astfel incdt sd scoati din uz mintea omeneascda Turismul, de asemenea, ajuns la culmea infloririi. Oamenii de pe toate continentele gi de toate vdrstele cdldtorescde la un capAtla altul al Pimdntului. Avioanele au apropiat continenteleprin reducerea timpului de cildtorie. Dumnezetzice lui Daniel: ,rlar tu Daniele, fine ascunsecuvintele qi pecetluieqtecartea pAni la sfArqitul vremii. Multi vor cerceta-ocu de-aminuntul qi va cregtegtiinfa" (Daniel 12,4). AEadar Etiinfa Ei turismul sunt semneale vremurilor celor de pe urm6. F. Alte semneale venirii lui Hristos vor fi cutremurelegi foametea Se vor intdmpla cutremure numeroase qi puternice la intervale mici mai inainte de sfdrgitul lumii, care vor constitui inceputul chinurilor. Aceea zice Domnul Atotliitorul ci ,ro singuri datl am mAntuit cerul Ei pimAntul gi uscatul Ei impreunl toate neamurile" qi au ajuns alese toate neamurile gi au umplut locuinfa slavei Vezi gi aceasta: acesteia. ,rMunfii se cutremurl inaintea Lui, 9i colinele se fac una cu pimintul; pimAntul sezbuciumlin fafa Lui' lumea qi tofi cei ce locuiescin ea" (Naum 1, 5). Dupi toate acesteava predomina in lume o continud incertitudine, tulburare, clocotire qi o continud Ei zilnici chinuire. Universul va ardtaca un vas incendiat pregitit sd fie distrus. va De asemenea veni in lume foamete mare. ,,Foametemare va fi in toatd lumea". Yezi astilzi [a popoarelesubdezvoltatedin Africa, Etiopia g.a.care at cdztttcumplit sub spectrul foamei. S-a constatat in mod oficial cd mor de foame qi de diferite boli contagioase- holerd, tifos, ciumd g.a.- anual circa 5 milioane de oameni.Cele mai multe state de pe P6mAnt sir[cesc ai foametea in zilele cele de pe urm[ va spori neincetat.
ll8

BOLILE. in zilele cele de pe urmd vor spori inbolndvirile. Cancerul care biciuieqte omenirea gi literalmente decimeaz[ neamul omenescva spori in vremea aaeea. Cei care au fost atacali de radioactivitate (CernobAl)in aprilie 1986 vor muri negregitde cancer. De remarcat c[ Rusia, Franfa gi altele, au spuscd Cernobdl a constituit a treia trdmbifddin Apocalipsi. ,,$i a trimbifat al treilea inger gi a cizut din cer o stea uriagi arzind ca o flclie, qi a cizut peste a treia parte din rAuri qi peste izvoarele apelor qi numele stelei se va chema Absintos. $i a treia parte din ape s-a flcut ca pelinul gi mulfi dintre oameni au murit din pricina apelor, gi pentru ci se ficuse amari" (Apoc. 8, l0-ll). Absintosinseamnd amar qi Cernobdl inseamndrand,amard- a treia trdmbifi. / Boala SIDA. Sindromul imuno deficitar dobdndit va fi noul bici al omenirii. Are o inspdimdntitoare transmisibilitate Ei Consiliul Mondial al Sdndtdliizice cd in 5 ani se vorimbolnbvi qi muri 100 000 000 de oameni.Boala aceasta parc a fi calul galben-vdndt. ,,$i cdnd s-a desftcut peceteaapatra, am auzit glasul fiinlei a patra, zicffnd: Vino qi vezi. $i m-am uitat gi iati un cal galben-vffnit Ei cel care gedeape el era Moartea; gi iadul se finea dupi el; gi li s-a dat lor putere peste a patra parte a pimAntului ca si ucidi cu sabie qi cu foamete, si cu moarte gi cu fiarele de pe Ptrmint" (Apoc. 6,7-9). Culoarea galben-vdndt este culoarea imbolndvirii de moarte gi ea se observdla cei bolnavi de SIDA. in zilele cele de pe urmd bolile contagioase se vor inmulli, de asemeneamorlile neaqteptate, afecliunile cardiace, accidentele de circulalie Ei intr-un cuvdnt populafia va fi decimatd continuu. Decimarea populafiei nu va trebui si ne uimeascdgi si ne afectezepe noi cregtinii. Va fi purtareade gnjd a lui Dumnezeu,Care ingrijeqte de sufletul omului ca sd nu piar5. Vor fi omordli cei care refuzd sI se insemnezec\Jsemnul lui Antihrist, ingrijindu-se de cele ale lui Dumnezeu pentru sufletul lor ffiindcd dupi insemnarenu existd mil6 nici mdntuire -, evitdnd astfel condamnareaveqnic5. G. Persecutarea crestinilor incl un semn al u.tri.ii lui Antihrist va fi persecutarea creqtinilor. Vor fi votate legi anticregtine de cei care guverneazl; conduc[torii gi alte persoaneinfluente ale politicii vor conduce prin activitl1i anticreqtine qi antibisericeqti. Lepldarea de Dumnezeu, anarhia, necredinta, apostazia,vor conduce sistemelesociale qi vor indruma cu meqtegug creqtini in mizerie qi distrugere.Vezi existenfaacespe
ll9

tor legi cum ar fi: legalizareaavorturilor, libertatea prozelitismului pentru iehovigti,violenla Ei pericolul instaldriimasonilorgi a numetiroaselorloje masonice,anulareaarhivelor creqtine,debusolarea neretului, libertatea drogurilor, care deEi aparent sunt persecutate, procesele cu sunt cumpdrate bani gi astfel suntscoqi cu toateacestea curali cei care sunt de fapt vinovali. ,r$i atunci, zice Domnul, vI vor da pe voi spre asuprire qi vi vor ucide qi vefi fi urf,fi de toate neamurile pentru numele Meu" (Mt.24,9). H. Semnedistincteale lui 666 in zilele noastre:Sf. Efrem Sirul profeleqte cd in vremurile cele de pe urmi toli vor Jine semnul lui 666. $i profelia s-a implinit. Toli linem in mdinile noastrevederea prefbcutda permiselorOAS carepoartdsemnullui Antihrist 666. De purtdm in mdinle noastremirfuri qi produse insemnatecu asemenea sistemul liniar de codificare. Toli purtbm asupranoastrdbancnotede 5 000 de drahme cu semnul lui Antihrist 666 ascuns.Nu intdmplitor bisericaSf. Apostoli din Calamos,care chiar sub 666 estereprodusd a fost distrusd din temelii de recentul cutremur din septembrie 1986 impreund cu multe altele. Totuqi pentru noi apogeul il reprezint6 buletinele de identitate. Noul buletin de identitate,care poartd numdrul qi sistemul liniat al lui Antihrist, va avea pe el fotografia gi semndturanoastr6. AEadar aici va fi dilema,fiindcd primirea constituie acceptarea Si recunoasterealui Antihrist frrd cuvinte. Buletinul va fi indispensabil, fiindcd cu el vom putea cumpdra sau vinde in piald. Punereape acestaa numirului diavolului va fi p[gubitoare qi omordtoare a sufletului creqtinului; ea conline o ofensd la adresapersonalitdlii, precum Ei reducerealibertdtii individuale. Refuzarealui va fi necesar[, imitand pe cregtinii europeni - francezi, portughezi, suedezi, germani -, care au refuzat gi nu au primit buletinele cu semnul lui Antihrist. (Aceasti grijd hebuie s-o avem gi noi romdnli falL de un astfel de buletin ce ni se pregltegtedeja - n.t.) Sf. Efrem, Ipolit, Nil qi allii zic c[ primirea semnului666 inseamnd negarea Domnului nostru lisus Hristos, qi constituie indepdrtarea de Dumnezeu.Constituie,de aSemenea, nimicirea personalitdfii qi distrugerea neamului prin cei care coordoneazd activitatea internalionald Ei satanicda sioniEtilor. Agadar,noi grecii, unde Dumnezerne-a aqezat si indeplinim ca onorific rolul de promotor al ortodoxiei pe parcursul a aproape2 000 de ani gi unde statul nostru a inviat credinla in Hristos, prin credinld

gi sfin{enie, trebuie sd ne ardtdm deschizdtori de drumuri ai trederii lui Antihrist 666. Vrednicul de ur[ qi satanicescul buletin cu sistemulliniat de codificare estedublu gi codificd datele de identitate ale fieciruia, incapentru ca drdndu-le cu numirul 666; de fapt codul liniat se foloseEte si se poati permite citirea datelor cu ajutorul unui calculator, precum qi memorarealor, aEaincdt sd se poatd verifica tot timpul orice persoand.Codul matricol unic de pe mdni sau frunte va fi luminat ctt o razd laser de unde datele vor fi transmisecu un dispozitiv optoelectronic spre calculator, dupi cum se intdmpld in America pe milioane de oameni.Astfel se va generaliza circ:'ila[iacdrfilor de credit electronicegi a buletinelor cu sistemulliniat in toatd lumea.Ast[zi vezi circuldnd cu semnul lui Antihrist creditele gi c64ile de credit electronice.Vor fi insemnatecu 666 edificiile, imbrdcimintea, bursele,reclamele,ordinele bancare,vaselede rdzboi, jocurile de noroc, paEapoartele, aparateleqi, mai trist, oamenii. In refeaua telefonicd internalionald numdrul fiecIrui abonat va incepe cu 666. De asemeneaEi Fondul Monetar Internafional va aveaca semn 666. Toate bdncile vor fi organizatein acelaqi sistem de calcul in serviciile de contabilitate. Toatdvaluta va fi pusdintr-un sistem monetar internalional (Proiectul Special al Drepturilor 666), iar operareaconturilor se va face electronic cu ajutorul sistemului liniat de codificare. Vezi, aEadar, noi descoperim cu greu lucririle ascunseale lui cd Antihrist. I. Refacereatemplului lui Solomon. Templul carea fost construit in timpul domniei lui Solomon, gi in care a intrat Mdntuitorul nostru Iisus Hristos, va fi refEcut. Templul acestaa fost distrus in timpul domniei lui Tit, la anul 70 d.Hr. Domnul nostru Iisus Hristos a profelit despre templul acesta, zicdnd:rradevirat zic voui nu va rim0ne piatri pe piatri care si nu fie risipiti" (Mt.24,2). Templul va fi refdcutiardEipentru ca si se instalezein el Antihrist, care va ingelape tofi ddndu-sedrept Mesia. Pe ruinile templului lui Solomon a fost construitd moscheia lui Omar, care adeseaa fost bombardatd, dar nu ddrdmatl, fiindci nu venise plinirea vremii. Cdnd aceastava fi dirdmatd atunci trebuie sd ne agteptim Ei la venirea lui Antihrist. Israel a fost preocupatde templu, cdci s-a dispus si se adunemii de tone de pietre glefuiteqi celelalte materiale necesare pentru construc{ialui, in care va fi instalat Antihrist curdnd. Evreii din America au adunat sute de mii de dolari

r20

12r

pentru constnrirea templului lui Solomon, ca sd incoroneze in el pe Mesia allor 666. Vezi, privirile tuturor creEtinilor trebuie sI fie asupra moscheii lui Omar, fiindci distrugereaei gi intemeiereatemplului, constituie semnul neindoielnic al impunerii lui Antihrist. J. Inaintemergdtori Ei promotori ai lui Antihrist. a) iehoviqtii formeazd marele flagel al cregtindtSlii qi preg[tesc drumul lui Antihrist. IehoviEtii neagd tainele Bisericii noastre, ale sfinJilor qi inaintea tuturor dumnezeirealui Hristos. Reprezentanlii iehoviqtilor cred cd a doua venire a Domnului nostru Iisus Hristos s-a pus in migcare ca un sistem interna{ional de guvernare 666, inlelegdnd cu certitudine ca Mesia pe Antihrist, prin guvernareac6ruia vor domni pe PdmAnt in impdrdlia de 1000 de ani cu sediul in Ierusalim. Dupd adeplii'iehoviqti cei pecetlui[i cu 666 pe durata stdpdnirii mondiale a lui Antihrist, ca Mesia al lor, se vor bucuEi ra de privilegii materiale qi bunistare pdmdnteascd. se mai nu1000de ani. inmesc;i hiliaqti.de la credinlalor in impardliade tre hiliagti se numiri gi spiritiqtii care sunt organizali in comunitili puternice qi care au legSturi cu masoneria,sediul c[rora a fost descoperit in Brooklyn, in SUA. Este o organiza\ieeconomicSputernic[, condusd de citre evreii sioniqti. Aceqtia au qansasd cdstigein lume mari privilegii, chiar qi inlaru noastr6,cu scopul de subjugare. (Nici Romdnia nu a scdpatde acesteslugi ale lui Antihrist. Actualmente funcfiile importante din guvern, de la Televiziune Ei din pres[ sunt ocupate de sionigti Ei masoni, ostili intru totul Bisericii lui Hristos- n.t.) IehoviEtii au in mod discret elementul caracteristic al lui Antihrist 666: Numele: Hiliasti X:600 Semnul: Trezvia @:60 PeriodicTurnulde veghe>T:6 b) Masoneria. Masoneria a apdrutin secolul XVm Q7l7) in Anglia, de unde s-a rdspdndit apoi in toatl lumea prin crearea de noi loje; se prezintd ca organiza[ii filantropice (vezi mdrturia masonului Alexandru Paleologul in ziarul ,,ExpresMagazin", anul II, nr. 37 (60) din 18-24 septembrie l99l), deqi sunt purtltoarele mdrturiei Satanice(vezi carteaProtocoalele inleleplilor Sionului). Masoneria lupti sd cuprindd toati lumea, sd fie o religie de mistere, inrudit[ cu vechile culte idolatre, guvernatl, aparent,de principii de iubire qi respect fald de natur6, degi in realitate, lupti impotriva tuturor celorlalte culte religioase. Propovdduieqtetoleranla religioasd toct22

mai pentru a slSbi credinla din cei evlavioqi, prin eliminarea convingerilor interioare, care sd-i ducd la o aclionare asemeneacelor necredincioqi. Masoneria tdgiduiegte intru totul dumnezeirealui Hristos. Masoneria urmdregte si introducd in sdnul omenirii influenfa asupra minfii, autoritateabanilor qi a comunitililor influente, pentru ca si se impund la toate neamurile. Igi intiresc efoffurile pentru indepirtarea oamenilor de la religia tradilionald creqtini, cu teoriile lor anarhiste. Prin lojele masonice se incearcb indepdrtareaguvernelor care au labazl credinla in Dumnezeu printr-o organizatietainicd mondial[ cu intindere intemalionald, opusd creqtinismului. In spatelemasoneriei se ascunde miqcareasionisti, miqcarenalionald,politici gi economicd a evreilor 666, carepregdtescprin mijloace Satanicevenirea lui Mesia al lor, adicb a lui Antihrist. Planul evreilor sioniqti a fost deconspiratcdnd arhirabinul Printman s-a botezat cregtin,ddnd deplin textul celor 63 de cirli ale eweilor talmudiEti, care confin cele mai mari hule la adresaMdntuitorului qi a invdldturii Lui. Numai marii talmudigti au putut sd scrie Protocoalele inleleplilor Sionului pline de urd nemdrginitd fa15de cregtini. Talmudul este format din 63 de cdrfi, qi este carteaSatanei. Masonii talmudiqti recunoscnumai pe Satana,gi pregdtescinvocarea marelui Arhitect al universului, pe Lucifer. Lucifer, in Protocoalele tnleleplilor Sionului, zice: ,,Vom creea gi vom inmulli lojele masonicein fiecare loc din lume. Vom atragein acestea tofi cei pe influenli ca sd cunoasc[ superioritatea agenlilor noqtri. Lojele vor forma cele mai importante oficii de informalii pentru noi, qi vor avea cele mai mari resursede dezinformare. Vom concentratoate aceste dateale lojelor intr-un singur comandamentspecial al nostru, alcbtuit din infeleplii noqtri. Lojele vor avea delegatul lor care va ascunde comandamentulevreilor, qi vor da dispozilii prin delega{i. Ci masoneriaesteo organizalieSatanici reztiltd gi din insemnele de recunoagtere care se folosesc Ei se afld inlduntrul lojelor: 1. Evitareasemnuluicrucii qi a Celui ce S-a rdstignitpe ea. 2. Semnelelor sunt: - mdna purtdnd o torld; - triunghiul sau asociereain triunghi; - idolatrizareacrucii egiptene; - crucear6sturnati prinsd intr-un triunghi; - crucea dezonoratl inconjuratd cu roqu sau purtdnd semnul cabalei: 123

- stelele 5, 6, 7, ll, 13 raze; cu - capul de tap sau de taur, sau coarne,cranii, lanfuri rdsucite, sau alte semnemagice. Lojele locale ale masonilorjertfesc ca tdm6ie,smoal6,sulf, plante aromate qi droguri, iar acolo cheami duhurile necurate sau ale mo(ilor prin invociri cdntatesaualte lucruri satanice.Pentru acegtia Hristos nu este Mdntuitorul lumii qi Fiul lui Dumnezeu, ci Marele mistic. Afirmd cd Dumnezeunu existi gi cd qtiinla inlocuieEte religia. Deci masonii urmeazd indemnurile satanicepentru impunerea dictaturii mondiale a lui 666. intre masoni se disting: - teosofii gi - constructorii. Masoneria se distinge in francmasoneriegi miqcarealiber cugetdtorilor. c) Magia esteun fenomentrist al decdderiiomului in jugul Satanei. Vechimea qi duritatea flagelului are jugul intunecat al diavolului, gi are drept scop sd cercetezeputerile sataniceascunseale naturii, Ei pe viclenele spirite slujitoare, instrumente ale omului. Astdzi c6nd toate aparca operdprin excelenfda diavolului, infloregteghicitul in cafea, descdnteculetc. prin care oameniilucreazd furioEi, prin invocareademonilor, pentru realizareascopurilor lor, cum ar fi: destrilmareafamiliilor, ruinareaaltora qi realizarealor financiarl sau social6 etc. Deja exista 12 000 de vrdjitori inAtena qi in mod egal in provincii. Prin orageexistd felurite practici magice:necromanfia,sdngele omului sau al animalelor, oase de om, prin fotografii pe morminte, bucSli de vegminte, unghii etc. qi nu estenumdr al felurilor qi metodelor pe care le folosescvrdjitorii pentru invocareademonilor. Ei lucreazlpentru distrugereaomului, provocdnd crime oribile, accidente de circulafie, morfi neasteptate etc., acestea mod cert unde desin coperd o depirtare de la viafa creEtind. Mulli zic cd doar oamenii simpli cred in magie, ca intr-o superstilie,dar unii ca acestiase inEeal6. mod obiqnuit masonii in qi sataniEtii cd nu existdmagie, qi in multe pdrli nici nu estecuzic noscut[. Dar ei fac agatocmai ca s[-qi ascunddpracticile magice. CEci cei ce tdgdduiesc magia, tigdduiesc qi pe Satana,tiglduiesc qi invifdtura cre$tina oftodoxd. Marii Pirinfi ai Bisericii noastre au luptat cu tdrie impotriva lucrdrii diavolilor, afirmdndu-le existenfa. t24

Printre exorcigti se numlri Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigorie, Sf. Ioan Gurd de Aur qi Sf. Ciprian. Sf. Ciprian, mare filosof qi mag, prin Sf. Iustin a cunoscut pe Hristos. $i dupd ce s-a pocdit a aruncatpe foc cirlile de magie qi s-a ariltatmirrurisitor al lui Hristos qi a devenit izgonitor qi exorcist impotriva diavolului. El a l6sat o minunat[ rugdciune in legdturi cu dezlegdrile de magie, care ar trebui sd se citeascd zilnic de creqtini dupl rugdciuneade sear6.Sf. Ciprian prin harul lui Dumnezeufilcea zilnic minuni qi vindeca de lucrarea magiei pe cregtini. Este vrednic de notat cd magia nu se rezolvd prin descdntece, deoareceSatana nu scoatepe Satana;aceastase va face numai in vremea lui Anputerilor, qi pentru tihrist, unde Satanava cedapentru demonstrarea subjugareasufletelor oamenilor. Dar magia este dezlegati atdt prin Sf. Taine qi viafa creEtind, mirturisire qi dumnezeiasca impirtiqanie, cdt qi prin exorcismeleSf. Vasile cel Mare, Grigorie, Ciprian gi prin preot, fiindcd preotul este un exorcist, chiar daci nu este vrednic s[ poarte harul Sf. Duh; cdci precum leava ruginitd duce apa, tot aEa prin preot lucreazdharul lui Dumnezeu. Satanolatriaeste amplu rdspdnditdin toatd lumea prin celebrarea de ceremonii inchinate Satanei gi prin aducereade jertfe omeneqti Una dintre acestea fost Sarlot Teil in Los Angeles, SUA, asasinatd a intrucdt era necesarfbtul unei gravide in luna a opta pentru satanolatrie. Astfel de vdrsdri de sdngepentru satanolatrii au avut loc in Rusia, Sicilia, America Ei in alte locuri, in mod obiqnuit omordndu-se tineri creqtini - bdieli gi fete -, amestecdndsdngelelor pentru induplecareaqi serbareademonilor. Astdzi, de asemenea, intre diferitele praciici de invocare a demonilor face parte gi 666. Pe viitor vrdjitorii sunt promotorii instaur[rii lui Antihrist 666 gi a slugilor lui. d) Spiritigtii: Prin spiritism omul comunici cu spiritele rele gi sunt pe deplin lucrarea diavolilor. Comunicarea cu demonii se face prin moduri neobiqnuite,cum ar fi miEcdri de lucruri prin lovituri, prin mijlocirea cuvintelor scrise de spirite, Ei prin intrareain legSturd a unei persoanecu lucrarea diavoleascd,pundndu-sela dispozilia diavolului ca instrument mecanic. Spiritismul estein staresi dobdndeascdpersoanamoartS, prin invocarea demoniloq deoareceSatana se poate substitui qi infbliqa cu vocea persoanei iubite care este moartl, inqeldnd astfel pe oameni. Agadar diavolul simuleaz[ admirabil pe omul mort, fdcdnd si se creaddcd vorbegtechiar omul mort; dar nu este sufletul mortului, ci diavolul simuldndu-l pe acela. Satanacunoagtetoate din trecut gi din

r25

prezent,insd cartea viitorului este inchisd pentru el. Spiritiqtii ghicesc sub stdpdnireadiavolului. Sufletele lor sunt subjugate Satanei qi in mod consecventsunt cei care pregdtesccaleaimpdrdliei diavolului -Antihrist -, 666. e) Ateismul: Premergdtor Ei tovardq de drum lui Antihrist este, conqtiinfareligioasda se ateismul.Prin acesta sldbegte de asemenea, oamenilor, fbcAndu-irobi bunurilor materiale, fbcdnd propaganddqi interesdndu-icu fericirea individuali, anuldndorice morald qi dreaptd evlavie indepdrtdnd-ode la om, iat pe om de la cregtinism.Ateii, precum slujesc materia, vor inlesni mult instaurareastipdnirii mondiale a lui Antihrist.

Antihrist
Demonii gi eweomasonii, cei care au pe buletinul de identitate imaginea lui 666, vor proclama implrifia lui Antihrist gi, probabil, ca Mesia al lor in templul lui Solomon. Iisus Hristos zice: ,rEu am venit in numele Tatilui Meu gi nu Mi primifi; dacl altul va veni in numele Lui pe acela il vefi primi" (In. 5, 43). Eweii, intrucdt nu au crezut in El, L-alu actzat ca pe un om simplu, defbimdnd pe Cel ce S-ajertfit pe cruce. Pdni acum, lui de 2000 de ani, se luptb in aqteptarea Mesia al lor, Antihrist 666, prin lucrarea Satanei,s6-l instalezein templu. Aga cum Iipe care, sus S-a ndscutdin FecioaraMaria, tot aqaqi Antihrist va fi de origine evreiasci niscut insi dintr-o evreicl desfrAnati,din seminfia lui Dan, pentru ca sd se creaddcd s-a ndscut dintr-o fecioard. (Facere49, l7) Antihrist va fi un om, intrucdt esteimposibili intruparea diavolului. Va fi deci om care va lucra sub acfiunea Satanei;,,om avdnd pe Satanain el", adicd purtdtor al Satanei. Acesta va primi toate puterile diavolului qi va face toate fbridelegile lucrdnd impotriva lui Dumnezeu gi a Bisericii Ortodoxe. Acesta va fi neplScutinaintea lui Dumnezeu qi cu viclequg impotriva oamenilor; va fi ca o fiari, dupi cum se exprimd Sf. Ioan Teologul: ,,$i am vlzut ridicAndu-se din mare o fiari, care avea zece coarne qi qapte'capete pe coarnele ei zececununi impiriteEti qi pe capeqi tele ei nume de hull" (Apoc. 13, 1). Dup[ Sf. Metodie gi lpolit, fiara Antihrist va proveni dintr-o viald tulbure gi desfrdnatil,va fi expresia qi culmea urdciunii, faptelor omeneqti,ale apostaziei qi ruEinei. Va fi putregai qi amdrdciune, rodul picatului apostazieiomeneqti. Adam a m6ncat, Iuda a trddat, Antihdst va s[vArgi frrddelegea blestemdndpe Dumnezeu,pe lisus, pe sfin{i, va ridica rizboi inaintea sfinlilor gi va ademenilumea; nedreptatea fbridelegea aceasta gi va veni in dauna oamenilor. ,rCici ziua Domnului nu va sosi pf,nl ce mai intAi nu va veni lepidarea de credinfi Ei nu se va da pe fafl omul nelegiuirii, fiul pierzirii, Potrivnicul, care se inalli mai presus de tot ce se numegteDumnezeu sau se cinstegtecu inchinare, againcit s[ se

r26

r27

a$ezeel in templul lui Dumnezeu, dAndu-sepe sine drept dumnezeu.Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui Satan, insolitl de tot felul de puteri gi de semne Ei de minuni mincinoase qi de pentru fiii pierzirii" (II Tes.2,3-4,9). amigiri nelegiuiteo Antihrist va face minuni prin magie. Imbrdcdndu-sela inceput cu fa!6 smerit6, se va ardtala inceput drept, rdbditor gi fbcitor de minuni. Va curSli pe leproqi, va invia morti, va scoate demoni, va muta munlii (aparent),va merge pe mare, va face ziua intuneric qi intunericul zi, va intoarce soarele unde va dori. Igi va demonstraputerea prin inchipuire Ei va amdgi nu numai pe cei neinfelepli, ci Ei pe cei alegi. Cea mai mare incercare a rdticitorului este sd intunece mintea oamenilor qi prin tot felul de ndluciri vabdga,,frica gi groazain oameni". Va face in lume semne mincinoase, va face pe demoni sd aparl ca ingeri luminoqi, vaprezenta armate false qi se va ardtd pe sine inaintea oamenilor cd se inall[ la cer in sunetde trdmbife qi strigdte lamentabile. Uneori se va inil{a la cer, alteori se va pogori din cer, cu inchipuire, qi va porunci demonilor ca sd facd voia lui, pricinuind fricd Ei spaimi mare, qi-i va trimite pdnd la marginile pdmdntului pentru ca s5-l arate ca impdrat gi Mesia al lor. Cu toate acestea nu va face minuni adevdrate,ci mincinoase, dar toate vor fi n6Antihrist va fi desluciri fbcute cu puterea Satanei.Cu toate acestea coperit de doi martori sfinfi, prooroci ai lui Dumnezeu, Ilie gi Enoh; Antihrist va amdgi ochii oamenilor qi va face minuni false pentru ca sd creadi oamenii c[ mortii inviazd qi leproqii se curifesc. Deqi false, semnelemagice vor impresionaatdt de mult pe oameni incdt vor scoatedin minli tineretul qi dacd va fi cu putinfd gi pe cei aleqi. Va cduta s5 inqele, va depdrtape oameni de Dumnezeu gi-i va amdgi pe credinciogii simpli, incercdnd sd-i indepirteze de credinfa ortodoxd mirturisitd prin adevlr. Antihrist va face toate acestelucr[ri magice ca si fie adorat de oameni ca un dumnezeu,ingeldtorul va urmiri agadarca sd imite in toate pe Domnul nostru Iisus Hristos pentru ca si fie ctezut a$acum a fost crezut Hristos. Personalitatea fost Hristos, personalitateva fi gi Antihrist; impSAntihrist. S-a aritat Hristos rat al cerului Hristos, imperat pdmantesc ca mdntuitor, ca miel, n[scut din Fecioard,la fel va face gi Antihrist; se va naqtedintr-o desfrdnatdcare va fi socotiti fecioarS.Din Galileea a venit Hristos, de acolo va veni gi Antihrist. Hristos a trimis pe Apostolii S[i la neamuri ca si propovlduiascd invi(itura Sa, in nut28

mele Sf. Treimi; qi Antihrist va trimite pe pseudo-apostolii care sii, vor lupta in numele lui qi pentru diavol. AqadarAntihrist va imita pe Hristos, numai cd nu va purta crucea. Dupd instalareasa in templul lui Solomon, Satana inha in el deplin; aqadar va nelegiutul cu totul iqi va atribui numele de m6ntuitor, socotindu-sepe sine eliberator gi dumnezeu.Se va instalape tron in templul lui Dumnezeu,de unde va exercita o conduceretiranica pestetoata lumea, ca impirat. Antihdst dupd ce se va instala gi va amdgi poporul, va chema pe demoni qi i se vor inchina, apoi iqi va lua complici pe conduc6torii de state.Cu toate acesteaoamenii acolo unde nu vor accepta impdrdlia lui Antihrist vor fi ur6!i qi vor fi omordfi de slugile lui, picate cutremurdtoarepe Pdmdnt. sdvdrqindu-se Se va aqezain mijlocul fblarnicilor qi-gi va ardta ftrddelegea cu toatd sila qi indecenla.Se vor face toate cu servitute in dezordine, ;i vor fi ingrozitoare,dezgustdtoare, urdte,violente, scdrboase, sdlcu bdticie gi mdnie, inspiimdntitoare. Ca un ingdmfat qi viclean,Antihrist va lupta in orice fel ca sd arunce in prdpastia pierzdrri qi dezastrului neamul omenesc. Atunci va zice oamenilor:cine poate sb se lupte cu mine? Care stdpdnesteatdtde puternicasemenea mie? CareDumnezeuestemai mare decdtmine? ,r$i fiara pe care am vizut-o era asemenea leopardului, picioarele ei erau ca ale ursului, iar gura ei ca o guri de leu qi balaurul i-a dat ei puterea lui ;i neamul lui qi stipinire mare... $i s-au inchinat balaurului, fiindci i-a dat fiarei stipAnirea; Ei s-au inchinat fiarei zicAnd: cine este asemeneafiarei gi cine poate si se lupte cu ea? $i i s-a dat ei guri ca si grliasci sem6lii ;i hule, ;i i s-a dat putere sI lucreze timp de patruzeci gi doui de luni. $i gi-a deschisgura sa spre hule asupra lui Dumnezeu,ca si huleasci numele Lui Ei pe cei ce locuiescin cer. $i i s-a dat si faci rizboi cu sfinfii Ei sI-i biruiasci, Ei i s-a dat stipinire peste toatl seminfia gi poporul Ei limba qi neamul. $i i se vor inchina ei to{i cei ce locuiescpe plmOnt, ale ciror nume nu sunt scrise. de la intemeierea lumii. in cartea vietii Mielului celui injunghiat." s

129

Semnul
CAndva veni vremea instaldrii lui Antihrist pe tronul lui, qi dupd ce i se vor inchina cei mari qi cei mici, va cere s5 fie pus semnul lui pe mdna dreapt[ sau pe frunte. Sf. Ioan in Apocalipsdspune:o,$i-iva sili pe tofi, pe cei mici qi pe cei mari, pe cei bogafi;i pe cei siraci, gi pe cei slobozi ;i pe cei slabi, ca si-;i puni semnul pe mflna lor cea dreapti sau pe frunte, incAt nimeni s[ nu poati cumpira sau vinde decflt numai cine are semnul, adici numele fiarei sau numlrul numelui fiarei, cici este numir de om. $i numirul ei este qasesute gaizeci qi Ease" (Apoc.13, 16-18). AEadar,intdi, dupd instalarealui Antihrist va urma anulareabanilor qi nimeni nu va putea sd cumpere sau sd vdnd6 ceva daci nu va avea semnul fiarei pe mdna dreaptb saupe frunte. Deci prin Sistemul de Guverndmdntmondial, dupd cum estenumit, evreomasonii qi comitetul 666 au drept scop anulareavalutei, schimbdnd-ocu contabilitateaelectronicd.Cu Sistemul de Guvem6mAntMondial vor controlaEi se vor informa despreorice cont. Din sistemul acestaface parte qi sistemul de codificare prin linii care se aplicd pe produse, dar gi pe oameni, care esteo invenfie a evreomasonilor ca sd controleze pia\a. Sistemul liniat a fost pus in aplicare in America, unde sunt insemnafi cu acest semn qi oamenii. Aqadar fiecare va primi un buletin de identitate cu sistemul de codificare prin linii al lui Antihrist. ATENTIE! Nu te amdgi zic6'ndcd sistemul de codificare prin linii nu estenimic. Acesta estesemnul qi buletinul de identitate al diavolului, EidacS-lprimeEtiurmezi pe diavol. Insemnareape mAndsau pe frunte se va face cu o razd laser. m6ndcu lichid siliconic,prin In Orleans,Florida, se graveazdpe injectare, care areproprietateade a intiri pielea, ca sd fie tare qi durabil5, protejdnd cifra pe care cade energiaelectromagneticd;aceasta seva face prin ardere.Semnul va fi citit cu un aparatspecialde citire, fiindci va fi invizibil cu ochiul liber. 130

Toate, aEadar,mirturisesc cd sfdrEitul timpului a sosit, Ei vremea insemnirii se apropie, Ei in fara noastr6. (Dar nici Romdnia nu-i departe,dacdnu se vor lua misuri de inqtiinfare a credincioqilor creqtini. N.T.). Deci insemnareaestein fala noastri. In SUA au fost insemnali cca. 25 000 000 americani, iar fiara a pregitit recent 5 miliarde de inregistrdri. Agadar c6t va fi populalia pe PdmAntpeste l0 ani (1997). Fiara aceastase va uni cu fiara din Europa qi cu alli conducdtori, qi fieeare individ va putea sd fie insemnat,printr-un procedeu foarte rapid, prin care va cdpdtanum[ru] siu fizic impreund cu 666. Sf. Ipolit zice: ,,$i tofi vor veni cltre el pentru ca si i seinchine gi si i se dea semnul fiarei, pe mAna dreapti sau pe frunte. Incf,t si nu poatl nimeni ca sI-qi mai facl semnul crucii nici ca sigi mai insemnezecineva membrele trupului siu, ci-l va adora pe Antihrist gi pocflin{i nu va avea,pentru ci seva impietri sufletul siu gi va fi ademenit la planul lui cu pu{ine alimente: gi prin semnul 666 se va tigldui botezul pe care l-am primit, se va tlgidui credin{a noastri Ei se va aduce inchinare diavolului."

l3l

Ilie ;i Enoh
inaintemergdtorul celei de a doua veniri a Domnului, in vremea toate".Misiunea lui Antihrist, va fi Ilie. ,,Ilie va veni intdi gi va aEeza acestuisfAntva fi enormi qi prelioasd. Pentru ca s6-qiindeplineascd misiunea el va fi investit de cdtre Dumnezeu cu autoritate asupraintregii lumii. Marele profet al lui Israel, care a fost rdpit la cer intr-o c5ru{6 de foc, va veni pe Pdmdnt ca sd pregdteasci a doua venire a Domnului, dupd cum a frcut Ioan Inaintemergdtorul.Lucrarea acestui sfdnt va fi aceeade a se osteni, incercdnd sd impund lumii autoritatea duhovniceascda lui Hristos. ,,Iati Eu trimit pe Ilie Tesviteanul qi mai inainte de a veni ziua cea mare va intoarce inima pirinfilor citre fii qi inima omului citre curlfie" (Maleahi). Sf. Ioan Teologul scrie: ,r$i voi da putere celor doi martori ai Mei ;i vor prooroci, imbrlcafi in sac, o mie doul sute gaizecide zile. Aceqtia sunt cei doi mislini gi cele doui sfegnicecare stau inaintea Domnului a tot plmAntul" (Apoc.| 1,3-4). Toli Sf. Pirinfi sunt de acord cd profelii Ilie EiEnoh vor da m[rtupe Acegtiavor veni s6-i intdreascd cei slabi in credin!6 rie pe PdmAnt. gi vor fi luptdtori de frunte qi biruitori cu cei ce mdrturisescbiruinla lui Hristos. Vor fi ca doi mdslini folositori gi vor fi doi lumindtori; vor lumina omenirea 1260 de zlle. Cd aceqtidoi sfinfi mutali la cer vor veni pe Pdmdmt ca sd lumineze pe creqtini, ca sd se lupte cu Antihrist, ca sd guste moartea,reiesedin spuseleMdntuitorului: orNueste om care s[ triiasci qi si nu vadi moartea". Aceqti doi mari sfinli prooroci vor fi ca doi lumindtori care vor conduce lupta duhovniceascdpe Pdmdmt impotriva celor care luptd cu Biserica lui Hristos qi ei vor infrunta pe Antihrist in persoand. Sfinlii vor aveaputeri mari. ,,$i daci voieqte cineva si-i vatime, acela trebuie str fie ucis. AceEtia au putere s[ inchidi cerul, ca si nu ploaie in timpul proorociei lor, gi putere au peste ape sI le preschimbe in sAngegi si bati plmAntul cu orice fel de urgie, ori de cAte ori vor vrea". Pentru cd puterea lor va fi de la Dumnezeu, acegtidoi profefi vor face minuni Ei semneinfricoqate, care vor

fi fbcute impotriva lui Antihrist, care va amigi lumea cu magia qi inchipuirea. Acegti doi sfinfi vor fi foarte de temut pe P[mdmt, ca sd cunoascdtoli propovdduirealor. Vor lupta cu Antihrist cu rdbdareEi vitejie, Ei vor da pe fald am[girea qi nelegiuirea satanicda lui Antihrist. Prin putereacuvdntului aspru,prin secetl qi prin transformarea stihiilor vor aduce la credinfa cea drepta in Dumnezeu mullime de oameni qi mullime de evrei. Iar pentru cei nepociifi, pentru cei care vor avea semnul fiarei 666 pregdtitd estepedeapsafocului veqnic de la Dumnezeu. Din mdre{ia luptei sfinJilor vor credenumai cei bine intenfionafi, oameni simpli, laici qi clerici. Totuqi nu se vor indrepta toli dupd mustrdrilesfinfilor. Conducdtoriipolitici qi bisericeqtise vor indepdrta de la adevdratacredinld in Dumnezeu.Atunci sfinlii vor aduce in armata Bisericii lui Hristos foarte mulli mireni cu combativitate fierbinte Ei profundd credinlI aldturi de pufinii clerici ce vor fi rdmascredincioqi.Infrligareanemiloasba sfinlilor Ei verificareaviolentda politicienilor gi conducdtorilor bisericegti provocaimpova trivirea vehementd a acestoraasupra sfinlilor, care ii vor considera m6nioEi",gi vor primi mandat,,desus" ca sd-i prindd qi ,,zgomotoqi, sa-i ucidi prin uneltirea lui Antihrist. Deci cdnd cei doi vor sfdrgi mirhrisirea lor, Antihrist va face cu ei rdzboi gi-i va birui. Aqa va omori Antihrist ,,cu voia lui Dumnezeu"pe cei doi sfinfi, pentru ca el sd bdrfeascdin continuare. ,r$i dupi celetrei zile gi jumltate, duh de via{i de la Dumnezeu a intrat in ei, gi s-au ridicat pe picioarele lor, gi fricl mare a cizut pestecei ce se uitau la ei" (Apoc. 11, 11). Cdci ura lui Antihrist qi a celor pecetluifi de el va fi atdt de mare incdt trupurile sfinlilor vor fi l[sate neingropatein piafa din Ierusalim si vor fi vizute de cdtretoli aqacum s-aprofefit; aceasta ajucu torul televiziunii. VlzdndAntihrist Ei cei pecetluili trupurile sfin{ilor neingropatevor sdrbdtori cu mare bucurie diavoleascdcd au invins pe sfinli qi-qi vor trimite daruri unii altora. Mdhnire gi durere ins6 va cuprinde pe creqtini pierzdnd pe povdfuitorii lor duhovniceqti. Bucuria lui Antihrist qi a adepfilor lui nu va dura mult, deoarece, agacum am amintit, dupd trei zile qi jumitate vor invia. ,,$i din cer au auzit glas puternic, zicAnduJe: Sui{i-vi aici! $i s-au suit la cer,in nori, gi au privit la ei duqmanii lor'6 (Apoc. ll,l2). Dupb invierea celor doi sfinti qi suirea lor la cer,Antihrist mdnios gi furios va prigoni pe creqtini. Restul de trei ani qi jumdtate va st6Pdni cu mare gi asprdpersecufie.

r32

r33

Cei aleqinu vor greEi


Odatd cu venirea lui Hristos se vor adunatoli oamenii de pe P5numai cei Cu mdnt la mareaCind a impirarului Ceresc. toateacestea aleqivor fi primili, adic6,cei evlavioqi,cei curaJiqi iubitori de Hristos. ,,C[ci mulfi chema{i dar pu{ini aleEi" (Mt.22,l4). Dupd venirea lui Antihist oamenii nepreg[tili vor fi inqelali, iar pentru cei alegiinqeldciuneava fi fbrb putere; cu toate cd provocarea, violenla gi pdcatul vor fi'mari totuqi ajutorul lui Dumnezeu va fi qi el mare, fiindcd Dreptul Dumnezeu va purta de grija omului ddndu-i puterepe mdsuraispitei.Aqa inc6t cei alegivor birui pe Antihrist. Mulfi vor fi aleqi.AceEtia vor fi cei care vor mbrfurisi pe Hristos cu credinla gi curaj, refuzdnd cu bdrbdlie gi eroism s[ se insemneze cu semnul666. Sf. Pirinfi, Ioan Gur[ de Aur, Vasile cel Mare, Grigorie g.a.zic cd cei alegi vor fi aceia care nu se vor insemna gi vor refuza semnul lui Antihrist; unii ca aceqtiasunt numiJi sfinli qi unili cu Hristos. Sf. Ioan Teologul zice: ,,Fericit este cel ce citeqte gi cel ce asculti cuvintele proorociei gi plstreazl cele scrise in aceasta!" ( A p o c .1 , 3 ) . Scripturileqi nu cei Aqadarcei aleqivor fi aceiacarevor respecta care le calcd, aEacum fac iehoviqtii, papistagiiqi ecumeniqtiicare schimbd Scripturile. Aqadar cei aleqi vor fi fiii qi mogtenitorii impdrdliei veqnice a lui Hristos, adicd ai p4radisului, iar cei care s-au insemnat vor fi moEtenitoriai iadului: ,,$i mi-a zis: Scrie: Fericifi cei chema{i la cina nun{ii Mielului! $i mi-a zis: Acesteasunt adeviratele cuvinte ale lui Dumnezeu" (Apoc. 19,9). Raiul gi iadul Deci vor exista qi raiul Ei iadul. MulJi zic cI raiul qi iadul sunt aici pe Pdmdnt,dar se amdgesc. Viala de pe Pimdnt nu este nimic altceva dec6t pregitirea vielii veqnice; viala virtuoasd pregdteqteraiul, iar viafa plind de pdcate preg6tegteiadul. Raiul qi iadul sunt pregdtite de Marele Fdcdtor,de la intemeierealumii. t34

Cdnd Lucifer, ingerul cel mai apropiat de Dumnezeu, s-a gdndit s6-Eipuni scaunul sdu mai presusde al lui Dumnezeu a fost aruncat din Cer pe Plmdnt. Atunci arhanghelul Mihail a stat in fa!6 qi a strifidele lui Dumnezeu: gat celorlalte cete ingereqti, care rdmdseserd stim bine si stlm cu fric['.. Au rdmasin cer nouScete,iar cea,,Si ta lui Lucifer a fost aruncati pe P[mdnt. De atunci se luptd s5-i depdrtezepe oameni de Dumnezeu. Iisus a zis: ,rAm vilzut pe Satana cizind ca un fulger din cer" (Luca 10, 18). Ceata aceastacdzutdva fi inlocuitd dupd a doua venire cu monahi gi cu cei care nu s-au intinat cu femei nici n-au p5c[tuit. in Sf. Evanghelie adeseori se relateazddespre iad. Astfel zice, cdnd s-a apropiat vremea patimilor, Hristos s-a dus cu ucenicii in Ghetsimaniqi acolo le-a zis: ,,Privegheafi gi vn ruga{i, ca si nu cidefi in ispitl" (ML26,4'l). ,,Duce{i-v[ de la Mine, blestema{ilor,in focul cel vegnic,care estegltit diavolului;iingerilor luio'(Mt25, 41). ,oAcoloesteplAngerea Ei scrAgnireadinfilor" (Mt. 25, 30). Viermele neadormit, gleena focului, focul veqnic sunt numiri pe careIisus le-a dat iadului. InApocalipsa Sf. Ioan iadul estenumit iezerul de foc, foc qi pucioasd: ,r$i fumul chinurilor lor se suia in vecii vecilor. $i nu au odihnl nici ziua nici noaptea" (Apoc. 14, l l). Zice dumnezeiescul Ioan: ,,Va bea gi el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat neamestecat,in potirul mflniei Sale, gi se va chinui in foc Eiin pucioasa" (Apoc. 14, l0). ,,Afaril cAinii Ei vrijitorii Ei desfrAna{ii qi ucigaqii gi inchinitorii la idoli gi tofi cei ce lucreazi ;i iubescminciuna!" (Apoc. 22,15). o,Eusunt Alfa gi Omega, inceputul qi sfflrgitul. Celui ce inseteazilii voi da si bea,in dar, din izvorul apei viefii" (Apoc. 21,6). orOricepom care nu face roadi buni se taie qi se arunci in foc" (Mt. 7,l9). $i nu se poateca Hristos sd mint6. gi De asemenea Iisus vorbegteadesea desprerai Ei impSrdliacerurilor. ,,Ferici{i cei siraci cu duhul ci a lor esteimpiri{ia cerurilor" (Mt. 5, 3). ,,Fericifi cei prigonifi pentru dreptate, ci a lor este impirilia cerurilor" (Mt. 5, 10). TAlharul care era pe cruce rdstignit impreund cu Hristos adresAndu-seLui ii zice:,rPomeneEte-ml,DoamneocAnd vei veni intru impirl(ia Ta" (Luca 23, 42). $i Iisus ii rlspunde: ,,Amin zic [ie, astizi vei fi cu Mine in rai".
135

,,$i vor vedeape Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere gi cu slavi multi* (Mt. 24,30) si va zice: ,,Veni{i, binecuvf,ntafii Tatilui Meu, moqteni{i implrlfia cea pregititi voui de la intemeierea lumii" (}l{t. 25, 34). Sf. Ap. Pavel, care a fost r[pit pdnd in al treilea cet, zice: rrCele ce ochiul n-z vilzut qi urechea n-a auzit qi la inima omului nu s-a (I suit, pe acesteate-a gltit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El66 fericidesprenespusa cuvinte el mdrturiseqte Cor.2,9). Prin aceste re si liniste a raiului. Pedepsirea celor insemnafi Deci dupaceAntihrist igi va intdri domniaqi va terminade insemnat pe oameni, furia lui Diimnezeu va veni asupra lor. ,rCine se inchinl fiarei Ei chipului ei EiprimeEte semnul ei pe fruntea lui, sau pe mflna lui, va bea qi el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turin nat neamestecat, potirul mAniei Sale,9i seva chinui in foc qi in pucioasl, inaintea sfinfilor ingeri gi inaintea Mielului. $i fumul chinurilor lor se suiein vecii vecilor. $i nu au odihnl nici ziua nici noaptea cei ce se inchini fiarei Ei chipului ei Ei oricine primegte semnul numelui ei. Aici este ribdarea sfinfilor' care pizesc poruncile lui Dumnezeu gi credinla lui Iisus" (Apoc. 14,9-12). Sf. Ipolit scrie: ,,Cdndva deveni Antihrist impdrat atunci mdnia lui Dumnezeuva c6deade sus pestetot PdmAmtul.Cerul se va inchide gi nu va ploua, qi pdmdntulnu va mai rodi. Marea se va schimba in groapdde gunoi, pegtiivor muri gi r6urile vor seca,iar oamenii vor muri de seteqi de foame. Tatdl iEi va imbriliEa flul Ei mama fiica Ei vor cddea la pdmdnt morli, dar nu se va afla cine s6-i ingroape Ei aerul se va umple de pasdri rdpitoare gi de miros grelos de la mullimea trupurilor celor mo4i. In zilele aceleafoametease va a$ternepeste tot pdmentul, pldngerenemdngdiatdqi strigare farb misurd qi gemetenecontenite. Atunci oamenii vor ferici pe cei morfi zicdnd: Iegili voi mo(ilor;i ldsali-nepe noi cei vii sd intr6m, cdci nu mai indurdm urgia Ei m6Fericili gi bucurogisuntelicdn-a{i apuniaAtotliitorului Dumnezeu. cat zllele acestea.Fericili suntefi cd nu ali apucat viafa aceastadunici aceastdnenorocire nemdngdiatd, reroas6,nici foameteaaceasta, pe careo trdim". $i zice in continuare:,,Dupdce ii va pecetluipe ai lui, pe urm[ dupS ce vor flimdnzi qi vor inseta, vor merge la ei, zi' cdnd: Iatd noi ne-am inchinat lie gi ne-am pecetluit; acum dar d6-ne sd mdncdm gi sd bem precum te-ai ftgdduit, cdiatdpierim de foame;
136

prea si intoarce putoareamirii intru buni mireasmd,cd iati de secetd rnare au pierit toate vieluitoarele din mare, au impu{it tot vlzduhul si ne ies sufletele de multi putoare. Porunceqtefdnt6nilor sd izvocerului s[ ploui qi pdmdntul sb dea roada sa! rascl ap6! PorunceEte de Goneqtede la noi fiarele cele mAncAtoare trupuri care au iegit din culcuqurile lor qi din mare la uscat qi neavdndce mdnca qi ce bea, au n[vdlit asupranoastrdca si ne mindnce! Ci noi tofi intru tine ne-am pus nddejdea a ne mdntui. de Atunci le va r[spunde cu multd mdnie, zicdnd: De unde si v6 dau dacdcerul nu vrea si deaploaie Eiplmdntul nu vrea eu voud acestea, sd dea roada sa?De unde si vd dau eu hrand?Dafi-mi qi voi mie! Atunci nenorocilii aceia, auzind acestecuvinte ale lui, vor cunoaqte ci el este Antihrist. $i vor pldnge cu amar bdtdndu-qipiepturile cu pumnii qi zicdnd:O nenorocirea noastri ceamare! O reaneguldtorie! Vai cdt de rdu am greqit! Cum ne-am inqelat de amigitorul acesta? Vai nou6! Cum ne-a prins tiranul in lanful siu? Cum am cdzutin cursanecuratului! O cum n-am vrut noi sd ascultdmSf. Scripturi Ei cum nu voiam sd auzim cele poruncite din c64ile sfintelor biserici?Cdt de mult ne-am orbit! cd de multe ori auzind invS{dturile Sf. Evanghelii, nu luam aminte, qi iatd acum ingelAndu-ne desdvdrEit pieam fiindcd vor fi rit" Insd atunci nu va exista nimeni care s5 mdntuiascS. conduqi impreund cu Antihrist in iad. prin cetdli $i cei ce sevor pocdi,bine le va fi, iar carevor rdmAne qi sate,mari necazuri vor suferi. Clci cei de la rdsdrit vor merge la iar apus,ndd6jduindcI vor gdsi acolo pujind uqurare; allii de la apus neEtiindcd in tot locul sunt aceste ticdloEii,nevor veni cdtrerdsdrit, qi chinuri carenu s-au fbcut din veac. De asemenea cazuti dureri vor avea tofi oamenii; Ei venind noapteavor agteptacu neribdare sd se facdzilu6,iar venind ziua vor agteptas5 se facd noapte,zicdnd: cdnd se va face zitd ca sa scdpim de fiarele ce ndpddescasupranoastrl? AEa nemdngdiatvor pldnge ziua Ei noaptea.Cu oamenii va pl6nge atunci toati fbptura; plmdntul greu va suspina,cerul cu amar se va tdngui, soarele, luna qi steleleimpreundcu jalnicd mdhnirevor fi acoperite,numai pe jumdtate d6nd lumina si aceeainegritS.Fiarele cele sdlbaticeqi toatedobitoacelecele domestice, asemenea de cu jalnicd strigarese vor tdngui qi neobignuitvor fipa. Munfii, pidurile, cdmpiile, pietrele gi toatl suflareaomeneascd, toate vor pldnge cu amar tdnguindu-sepentru inqeldciuneace au pdtimit, inchindndu-se nelegiuitului Antihrist gi mai ales pentru cl au primit peceteaacelui necurat gi viclean, gi s-au lep[dat de preacinstita Ei de viald,frt37

citoarea cruce a lui Hristos". Atunci necazurile se vor inmulfi. Oamenii vor arunca in drumuri qi in piele aurul gi argintul, iar pietrele scumpevor ajunge ca cele de pe drumuri cIlcate. Fiindcd sevor 916bi in zilele acelea.care mai de care sd se ascunddde la fala fermecdtorului Antihrist; gi nici un loc nu-i va putea tdinui de el, deoarece pecetluiJi fiind vor fi cunoscufi de toatd lumea. Nimeni nu va putea ca sd qteargdde pe fruntea lor sau de pe mAnI peceteaiadului. Sf. Ioan Teologulin Apocalipsdscrie: ,,$i cdnd Mielul a deschis peceteaa qaptea,s-a ftcut tdcerein cer, ca la o jumdtate de ceas. $i am vdzut pe cei qapteingeri, care stau inaintea lui Dumnezeu, qi li s-au dat lor gaptetrdmbife. $i a venit un alt inger qi a stat la altar, avdnd cddelnild de aur, gi i s-a dat lui timdie multd, ca s-o aduci impreund cu rugdciunile tuturor sfinlilor pe altarul de aur dinaintea tronului. $i fumul tdm6iei s-a suit, din mdna ingerului, inaintea lui Dumnezeu, impreunS cu rugdciunile sfinlilor. $i ingerul a luat cddelniJaEi a umplut-o din focul altarului gi a aruncat pe Pdmdnt; qi s-au pornit tunete qi glasuri Ei fulgere Ei cutremur. Iar cei gapteingeri care aveau cele gaptetr6mbile, s-au gdtit ca sd trdmbileze. $i a trdmbifat intdiul inger, qi s-a pornit grindind gi foc amestecatcu sdnge, qi au cdzutpe Pdmdnt; qi a ars din pdmdnt atteia parte, qi a ars din copaci a treia parte, iar iarba verde a ars-o de tot. A trdmbifat apoi al doilea inger, qi ca un munte mare arzdndin flicdri s-a prdbuqit in mare, gi a treia parte din mare s-a prefbcut in sAnge;$i a pierit a treia parte din fbpturile cu viald in ele, care sunt in mare, qi a treia parte din cordbii s-a sfrrdmat. ar$i a trdmbilat al treilea inger, Ei a cdzut din cer o stea uriaES, zind ca o ftclie, qi a cdztttpestea treia parte din r6uri qi peste izvoaAbsintos. $i a treia parte din rele apelor.$i numele stelei se cheamS pelinul, qi mulli dintre oameni au murit din pricina ape s-a ftcut ca apelor,pentru ci se fbcuserdamare. $i a trdmbilat al patruleainger Ei a fost lovitS atreiaparte din soare gi a treia parte din lund qi a treia parte din stele, ca sd fie intunecatda treia parte a lor qi ziua s6-qipiardd din lumini a treia parte qi noaptea aqa"(Apoc. 8, i-12). tot ,,$i a trdmbilat al cincilea inger, qi am vdzut o steacdzutd din cer pe PdmAnt,qi i s-a dat cheia fdntdnii addncului. $i a deschisfdntdna ca adAncului,qi fum s-a ridicat din fdntAnS, fumul unui cuptor mare, gi soarele qi vSzduhul s-au intunecat de fumul fdntdnii. $i din fum au ieEit ldcuste pe PdmAnt,qi li s-a dat lor putere, precum au putere scorpiile pdmdntului. $i li s-a poruncit sd nu vat[me iarba pdmAntu138

lui qi nici o verdeatdqi nici un copac, ftrd numai pe oamenii care nu au pecetealui Dumnezeupe frunfile lor. $i nu li s-a dat ca s[-i omoare, ci ca sd fie chinuili cinci luni; qi chinul lor este la fel cu chinul scorpiei, cdnd a in{epat pe om. $i in zilele aceleavor c6uta oamenii moarteagi nu o vor afla, Eivor dori samoar[; moarteainsi va fugi de unor cai pregdtifi de rdzei. Iar infrliqarea l[custelor era asemenea boi. Pe capeteaveau cununi ca de aur, qi felele lor erau ca niqte fefe de oameni. $i aveau pdr ca pirul de femei, dinlii lor erau ca dinfii leilor. $i aveau platoqeca platoEelede fier, iar vuietul aripilor era la fel cu vuietul unei mullimi de care qi de cai, care aleargl la luptd. $i scorpiilor; gi puterealor e in coziaveaucozi qi bolduri asemenea le 1or,ca s5 vatdme pe oameni cinci luni. $i au ca impdrat al lor pe ingerul addncului, al c6rui nume, in evreieqteeste Abaddon, iar in elineqteare numele Apollion. IntAiul ,,val" a trecut; iatd vine incd un ,,val" gi incd unul, dupd aceea"(Apoc., 9,1-12). Prigonirea creqtinilor in timpul lui Antihrist pe Antihrist fbrd de mdsurdin61ldndu-se sine Ei fErSde sfiald ing6mf6ndu-sese va intoarce impotriva cregtinilor, dar incd Ei impotriva Bisericii lui Dumnezeu.Perseculiacontra creEtinilorqi a Bisericii lui Hristos va fi puternicd qi cumpliti cum nu a mai cunoscut niciodatd omenirea.Va incepe lupta plin de mdnie dup[ moartea lui Ilie Ei a lui Enoh gi va domni trei ani qi jumitate. Sf. Ipolit spune ci: ,,Mari tulburdri gi mdhnire se va face in intreagd lume. Pretutindeni credincioqii vor fi prigonili gi uciEi, vor fi pringi prin cetSli qi pe ogoare qi vor fi omorAli. Va vSrsasdngeledreplilor qi mulli vor fi aruricali la fiare silbatice, iar copiii vor fi omordfi. Oamenii vor 16mdne neingropali qi vor fi sfdEialide c6ini. Femeile Ei fecioarelevor fi necinstite infala lumii, qi vor fi luate cu for,taaverile credincioqilor qi cimitirele sfinlilor vor fi profanate, iar moagtelelor vor fi aruncate Ei risipite. Demonii vor batjocori Ei vor insemna pe oameni, iar cinstirea lui Dumnezeu in cetdfi va fi tulburat[, deoarecesfin{ii vor fi persecutafi. Tulburare vafi atdtpe cale cdt gi in pustiu, deoareceoamenii vor fugi pentru ca sd se ascundS. Tulburare va fi gi pe mare, fiindcd oamenii vor fi silili ca s[ fugEpe mare gi s[ serefugieze pe insule, ca s[ scape,dar Ei acolo credinciogii vor fi urmdrili gi vor fi ucigi. Atunci pdmdntul va fi neroditor qi oraEele pustii qi intreaga lume va fi pustie. Unii vor muri de foame, unii de sete,iar alfii de frici, de groazd,gi de zbucium. Unde sd se ascunddomul? in cine s5 se increadd copiii

r39

alinare suflesi unde s6 se mute cei ce trSiescpentru ca s6 g6seasc6 pruncii, pdrinlii se vor tdngui, fralii qi ruieasc6?Atunci vor pldnge deniile se vor intrista negtiind pe cine sdJ pldngd mai intdi. Acestea Ei chiar mai multe se vor face cu creqtinii, de cltre Antihrist qi de cei insemnalicu 666. ,,Cdcimai presusde martiri vor fi atunci mdrturisitorii",zice Sf. Chiril. Intrucdt sfinlii care au fost s-au luptat cu oamenii, dar in timpurile acelea sfinlii se vor lupta de-a dreptul cu diavolul fal6 cdtre fa!6. Aqadar in vremea aceea,cel care va rdbda Ei nu se va insemna cu 666, va fi mai presusdecdt toli martirii gi mdrturisitorii lui Hristos din trecut. Prigonirea Bisericii fiind Diavolii fiind aruncali din slava gi strdlucirea cereascS, inrdzboi, continui, acum, prigoana impotrivd Bidobordli qi biruili de lor sericii.Ciderea gi infrdngerea i-au fbcut sd sepregdteasc[ luptd cu sdlbdticie. ,,Iar cffnd a vilzut balaurul ci a fost aruncat pe Pimint, a prigonit pe femeia care nlscuse prunc. $i femeii i s-au dat cele doul aripi ale vulturului ca si zboarein pustier la locul ei, unde e hrlnitl acolo o vreme Eivremi gi jumitate de vreme departe de fa{a qarpelui" (Apoc. 12,13-14). prigonireaBisericii. Prigonireafemeii inseamnd cu Desigur femeia inveqmdntatS soarelenu esteBiserica triumfbtoare din cer, ci aceeade pe Pdmdnt care va fugi in pustiu ca sd scape de mdnia balaurului, primind putere dumnezeiascd,cdci Hristos ocrotegteBiserica cu nemdrginita Sa putere. Sf. Ipolit zice cd: ,,Yor pldnge atunci toate Bisericile lui Dumnezeu, cu amard tdnguire; cd atunci va lipsi cu totul din ele Sf. Liturghie gi alte sfinte slujbe, Ei toate vor fi pdrdsiteca niqte urdciuni. Sf6ntul gi cinstitul Trup 9i Sdnge al lui Hristos nu se va mai vedeain zilele acelea,incetdndcu totul slujbele cele sfinte. Vor inceta atunci toate cdntdrile bisericeqti; citirea Sf. Scripturi nu se va mai a:uziEi inv6!6tura Sf' Evanghelii de tot va tdcea". Sf. Efrem zice: ,,Mul1i dintre sfinli qi credincioEivor fugi in pustiu gi se vor ascundein munli gi pegteri rugdndu-se Domnului cu umilin{[ ca s[-i conduci in locuri sigure, pentru ca sd refuze pe Antihrist gi sd nu vadd semnelecumplite qi insplimdntltoare ale lui Antihrist".
140

Cu toate acesteaAntihrist va trimite demoni in munli Ei pegten si in tot locul ca s6-i prindd. Dar Dumnezeu Cel a toate iubitor neincetat ii va ocroti. Iar celor pe care Antihrist ii va prinde le va cere sd i se inchine Ei s6 primeascdsemnul 666. Cei care vor refuza semnul vor fi batjocorili, pedepsili Ei chinuili amarnic cum nu se poate spune. Dar pedeapsalui Dumnezeu asupra celor insemnali va fi foarte mare, pe cAt de mare va fi ajutorul pentru cei care vor rbm6ne credincioqi. ,,S[ nu ave{i nici o mili Ei ochiul vostru si fie necrufltor! Ucidefi Ei nimici{i pe bitrflni, tineri, fecioare,copii, femei, dar si nu vi atingefi de nici un om care are pe frunte semnul crucii!" (Iezechiel 5-6). 9, Aqadar ingerii vor crula pe toli cei care vor purta pe frunte semApostol Ioan scrie: .$i am aunul crucii, qi de ei Dumnezeiescul zit un glas din cer zicAnd: Iegi{i din ea, poporul meu, ca si nu vi face{i plrtaqi la plcatele ei qi sI nu fili lovifi de pedepselesorlii e i o ' ( A p o c1 8 , 4 ) . .

Biruirea lui Antihrist


Antihrist dupd ce va domina lumea se va numi pe sine ,,impdrata tot pbmdntul in veci", Ei se va semeli cd impreunb cu demonii gi cei insemnafi vor putea rezistain zhta infricoEati a venirii lui Hristos. Fiul pierzdrii se va ridica cu vicleEug impotriva Fiului lui Dumnezeu. Diavolul, cu mAniemultb va incerca impreund cu cei insemnali sdreziste in rdzboiul cel mare al Armaghedonului, unde se va declara potrivnic Mdntuitorului Hristos. Cu toate acesteaIisus Hristos va veni ca un Biruitor Ei-l va birui. Iatd ce scrie Sf. Ioan Evanghelistul: ,,$i fiara a fost ripusi gi, cu ea, proorocul mincinos, cel ce ficea inaintea ei semnelecu care amlgea pe cei ce au purtat semnul fiarei gi pe cei ce s-au inchinat chipului ei. AmAndoi au fost arunca(i de vii in iezerul de foc, unde arde pucioasi. $i diavolul, care-i amigise, a fost aruncat in iezerul cel de foc gi pucioasi, unde esteqi fiara Ei proorocul mincinos qi vor fi chinui{i acolo, zi qi noapte, in vecii vecilor" (Apoc. \9,19-20;20,0). l AgadarAntihrist qi proorocul mincinos vor fi aruncali dupd dreptatein iezerul cel de foc, careestemoarteaceade-adoua (Apoc. 20, 14). Iar ceilalli au fost uciqi cu sabia din porunca celui Atotputernic, care iese din gura lui Hristos, a rrCelui ce gade pe cal" (Apoc. 19,21\.
141

infricoqdtoare va fi distrugerea lui Antihrist qi a puterilor lui de citre Hristos. Armata trufagului Antihrist se va prefaceintr-un cimitir, unde nenumiratele trupuri ale celor uciEi vor fi ,jertfa cea mare" pentru tot felul de pdsdriqi fiare silbatice. (Iezechiel39, 16-17) Zdrobireaputerilor lui Antihrist va fi nu numai un eveniment local, ci va cuprinde atdt lumea vdztttd, cdt qi cea nevdnfiL. Cici in lupta aceeaa Armaghedonului, armata demonilor, a blasfemitorilor' a hulitorilor de Dumnezeu, a celor insemna{i, a inchindtorilor lui Antihrist, a cdpeteniilor,a bancherilor Ei a tuturor celor potrivnici lui Dumnezeu,vor fi nimicili. Toli aceia care au divinizat fiara gi s-au supusei vor fi zdrobili ca vaseleolarului. (Ps.2, 9) lupta aceastasfdrgitul a toatd stricdciuneaPdmdnVa fi, aEadar, tului.

A doua venire a Domnului


Agadar fiara antihristd, sistemul de comunicalii ateu, sectele gi insuEiAntihrist vor fi zdrobili cu ardtarealui Hristos: ,,Si am vilzut cerul deschis,gi iati un cal alb, gi cel ce qedeape el se numeqte Credincios Ei Adevirat gi judeci gi se rlzboiegte intru dreptate. Iar ochii lui sunt ca para focului, ;i pe capul Lui sunt cununi multe, gi are nume scris, pe care nimeni nuJ in{elege, decf,t numai El. $i esteimbricat in veEmflnt stropit cu s0nge,Ei numele lui se cheami: Cuvintul lui Dumnezeu" (Apoc. 19, 11-13). qi Hristos va fi insolit de oqtirile ingereEti va veni cu multd slavd. Astfel va veni ca un biruitor precum vine un impbrat incununat cu biruinfd. El va fi Dreptul Judecdtorfiindcb cu dreptate va judeca pe to!i. Fldcdri va scoateprivirea Atotputernicului Hristos, carepe cei ii necredinciogi va arde,iar pe sfinli ii va lumina. Pirinli afirmd cd numele pe care-l va purta este numele Lui: Sf. ,,Fiul qi Cuv6ntul lui Dumnezeu". Veqmdntul cu care este imbrdcat este haina purtitorului de biruinfl stropitd cu sdngelejertfei de pe Cruce.El va fi insolit de oqtirile cereqtiimbrdcatein ,,visonalb, curat" , iaf din gura Lui va iegi adevirul, gi cuvdntul Lui atotputernicva fi ca o sabie cu doud tiiquri, care sb loveascdcu putereadumnezeirii Lui toate neamurile.$i El va pdstori popoarelecu toiag de fier (Ps. 2, 9). ,,$i pe haina Lui Eipe coapsaLui are nume scris: ,rlmpiratul implrafilor qi Domnul domnilor". Dupd a doua venire va avealoc inviereamorlilor (Apoc. 20,l3). Sf. Ap. Pavel zice: ,,Nu vom lui inaintea celor adormifi, pentru c[ insuqi Domnul, intru porunci, la glasul arhanghelului ;i intru trf,mbifa lui Dumnezeu, se va pogori din cer gi cei mor{i intru Hristos vor invia intfli. Dup[ aceea,noi cei vii, care vom fi rimas, vom fi ripi{i, impreuni cu ei, in nori, ca sI int0mpinim pe Domnul in vizduh" (I Tes.4, 16-18).$i continudaga:,,Iati taini vi spun voul: nu tofi vom muri, dar tofi ne vom schimba deodatI, intr-o clipeali de ochi, la trflmbi{a cea de apoi. Ci trAmbifa va suna qi mor(ii vorinvia nestriciciogi, iar noi ne vom schimba" (I Cor. 15,51-52). Deci aceiacare vor apucaa doua venire a Domt43

142

nului nu vor muri, ci vor lua intr-o clipealSde ochi un trup nestricdcelui cu vdrstade 33 de ani. ca a lui Hristos. cios asemenea Sf. Chiril zice cd:,,Domnul nostru Iisus Hristos va porunci arhanghelului din cer, care va cobori pe Pdmdnt ca sd zicd: Pregitilivenivd sd intAmpinali pe Domnul, fiindcd este inspdimdntdtoare rea Lui pe Pbmdnt".David zice clar cd Dumnezeulnostruva veni ;i rdu de foc va curge de la tronul Lui; foc care va cerceta faptele oamenilor. Faptele cdruia vor fi ca aurul vor strdluci nespusiar a cdrora vor fi ca paiele vor arde de tot. Domnul zice cd:,,Se va ardtape cer semnul Fiului Omului gi vor pldnge toate neamurilepdmdntului qi vor vedeape Fiul Omului venind pe norii cerului cu puteregi cu slavd mult6"(Mt. 25r,33) qi va zice: Venili, binecuvdntaliiTatdlului Meu, mo$tenifiimp[rdlia ceapregdtiti voud de la intemeierea profelii Mei, venili patriarhii Mei, venili Apostolii qi ucemii. Venili nicii Mei, veni{i martirii Mei, veni{i ierarhii Mei, venifi iubifii Mei care afi trdit in munli, in pegteriqi in crdpdturilepbmAntuluipentru Mea, venili tineri careafi preferatmai mult martiriul de la dragostea mai marii lumii, veniji voi cei care ali pdzit dogmeleinvet6turii BiMea, venili voi toli ca s5 sericii Mele, alergdndmereu in apdrarea mogteni{itoate cele gltite in impbrd{iaMea. In alt loc Domnul zice: ,,Eu sunt invierea Ei via{a, cel ce crede in Mine, chiar daci va muri, va trii. $i oricine triieEte Ei crede in Mine nu va muri in v e a c " ( I n .l l , 2 5 - 2 6 ) . De asemenea citim: ,,lat6, vin curAnd,gi plata Mea este cu noi Mine, ca sd dau fiecdruiacum estefapta lui" (Apoc. 22,12). Mn, zice Domnul, repedesi am cu Mine plata pentru ca sd rdspldtescfiecdruiadupd credinlaqi virtulile lui. Agadar dupd a doua venire Domnul nostru Iisus Hristos se va tronul slavei Sale,qi sevor adunainainteaLui toateneamuasezape rile Ei toli fiii pdmdntului(Mt. 25,32). $i se vor adunatofi oamenii ii de la Adam pdnd la sfdrqitulveacurilor.Pe toli acegtia va despdrli Domnul precum despartepdstorul oile de capre.Ya aseza,agadar, oile de-a dreaptaEi caprelede-a stdngaLui gi va spunecelor de-a dreapta: ,,Veni1i,binecuvAntaliiTatdlui Meu, moEtenili impdrdlia cea pregdtitdvoud de la intemeierealumii. Cdci fl[mdnd am fost gi Mi-afi dat sd mdndnc;insetat am fost Ei Mi-ali dat sd beau; strdin am fost gi M-a!i primit; gol am fost qi M-a!i imbrdcat; bolnav am fost qi M-a!i cercetat;in temnild am fost gi ali venit la Mine. Atunci dreplii ii vor rispunde, zic6nd: Doamne, cdnd Te-am v6zut flAmdnd si Te-am hrdnit? Sau insetat si Ti-am dat sI bei? Sau
t44

cdnd Te-am vdzut strdin qi Te-am primit, sau gol Ei Te-am imbrdcat? SaucdndTe-amvdzut bolnav sauin temnilI qi am venit la Tine? Iar irnpdratul, rispunzAnd, va zice citre ei: Adevdrat zic vo116, intrucdt fra{i ai Mei, prea mici, Mie Mi-a{i fbcut. a{i fbcut unuia dintr-aceqti Atunci va zice celor de-a stdnga: Ducefi-vd de la Mine, in blestemafilor, focul cel vesnic,careestegdtit diavolului gi ingerilor lui. Cici fldmAndam fost qi nu Mi-afi dat sd mbndnc;insetatam fost qi nu Mi-ali dat sd beau;striin am fost gi nu M-a1iprimit; gol qi nu M-a!i imbrdcat;bolnav gi in temnild qi nu M-a!i cercetat. Atunci vor rdspundegi ei, zicdnd:Doamne,cdnd Te-am v6zutfl6rnAnd,sau insetat,sau strdin, sau gol, sau bolnav, sau in temnild si nu fi-am slujit? El insd le va rdspunde,zicdnd:Adevdrat zic voud: intrucAt nu ali ftcut unuia dintre acesti prea mici, nici Mie nu Mia{i fbcut. $i vor mergeaceqtiala osdnddvegnic6,iar dreplii la via{d veEnic6"(Mt. 25, 34-46).

t45

Rugiciunea Sfffntului Ciprian


Domnului si ne ruglm StdpdneDoamne Iisuse Hristoase,Dumnezeul nostru, Creatorule Chivernisitorule a toate, Sfrnt gi sldvit egti; impdratul impdralilor Ei EiDomnul domnilor, slavdJie. Tu Cel ce locuiegtiin lumina ceanepdtrunsd gi neapropiatd,pentru rugdciunea mea a smeritului qi nevrednicului robului T[u, depdrteazi demonii gi stinge viclenia lor de la robii Tdi; revarsdploaie la bund vreme pestetot pdmdntul qi pdmdntul sd-gidea roadelelui; copacii qi viile s5-gi dea deplin rodul lor; femeile sd fie dezlegate qi eliberate de nerodirea pdntecelui; acesteagi toatb lumea mai intdi fiind dezlegate, dezleagdgi toatd zidirea de toate legdturile diavoleqti. $i dezleagd pe robul Tdu (numele) impreund cu toate ale casei lui de toate legdturile Satanei, ale magiei, ale farmecelor gi ale puterilor potrivnice. Impiedici Tu, Doamne Dumnezeul pdrinfilor noEtri toatd lucrarea Satanei,Tu Cel ce dai dezlegarede magie, de farmece de vrdji gi de toate lucrdrile sataniceqtigi de toate legdturile lui qi distruge toati lucrarea vicleand prin pomenirea Prea Sfhntului Tlu nume. Aqa, Doamne, Stipdne a toate a.uzi-mdpemine, nevrednicul slujitorul Tdu gi dezleagd robul Tdu (numele) de toate legdturile Sape tanei Ei dacd este legat in cer, sau pe Pdmdnt sau cu piele de animale necuvdntitoare sau cu fier sau cu piatrd sau cu lemn sau cu scriere sau cu sdngede om sau cu al pdsirilor sau cu al pegtilor sau prin necurdfie sau in alt chip s-au abitut asupralui, sau dacd din altd parte au venit, din mare, din fhntdni, din morminte sau din orice alt loc sau dac6 a venit prin unghii de om, de animal, sau ghearede pasdre, sau prin gerpi (vii sau morfi), sau prin pdmdntul morfilor sau dacd a venit prin strdpungerede ace, dezleagd-le pentru totdeauna,in ceasul acesta, Doamne,cu putereaTa ceamare. Tu Doamne, Dumnezeul nostru, Care cunogti qi qtii toate, dezleag[, sfrrdmd qi distruge, acum, lucrdrile magiei, iar pe robul Tdl (numele) pdzeqte-lcu toli ai casei lui de toate uneltirile diavolegti. Zdrobeqtecu insemnareacinstitei gi de via!6 fEcdtoareiCruci toate puterile potrivnicilor. PustieEte, distruge qi depdrteazlpentru totr46

deaunatoate lucrdrile magiei, vrajitoriei gi fermecdtorieide la robul Tdu (numele). AEa, Doamne, attzi-md, mine pdcdtosulslujitorul Tiu qi pe rope bul Tdu cu toli ai casei lui gi dezleagd-i de demonul de amiazd,de toatd boala qi de tot blestemul,de toatl m6nia, nenorocirea, clevetirea, invidia, farmecele,nemilostivirea,lenea, ldcomia, neputinla, prostia, neinfelepciunea, mdndria, cruzimea,nedreptatea, truha pi de toaterdt[ciri gi gregalele, gtiutesi neqtiute, pentru sf6ntnumeleTdu, ca binecuvdntat in veci. e$ti Amin.

147

CARTEA alll-a
NEW ACE (NOUA ERA)
migcare ocultd indreptatd impotriva religiei cregtine

Vindecareapentru lume?
New Age, un termen care a dat naEterela multe comentarii in ziare,reviste,programede televiziune;i conferinfe.O noua erd?Da, iatd ce doreqteomenirea acum cdnd lipsurile erei prezente sunt din ce in ce mai evidente. in decembrie 1986, circula o broguri cu titlul World Healing Meditation (Meditalia care vindecd lumea). Vindecarea pentru lumea noastrd bolnavd este exact ceea ce doreEtefiecare. Desigur, creqtini fiind, qtim cd vindecareavine de la Dumnezeu aarea creat lumea gi a mdntuit-o prin Fiul Sdu, Iisus Hristos. Meditalia pare sd inceapdintr-o manierd biblic6: ,,La inceput a fost Dtimnezeu: La inceput Dumnezeu a creat cerul gi plmdntul. Dumnezeu a spus: si fie lumini qi a fost lumin6". Apoi continud: ,,Acum estetimpul pentru un nou inceput... Fie ca omenireasd se intoarcdla Dumnezeire...Vindecareaa avut loc, lumea s-a reftAcesta esteinceputul Pdcii pe Pdmdnt qi a bunei incut; e sdndtoasd. voiri intre toli oamenii. Dragostea se revarsi din fiecare inimi, iertarea domneqtein fiecare suflet Ei toate inimile qi minfile sunt intr-o perfecti infelegere. S-a infEptuit qi aqaceva este". Intr-o scrisoare care insoleqte aceast[ meditalie s-au fbcut afirmalii de genul: ,,Ce oportunitili uriaqe ni se deschid! Ce minunat e sd fim unili cu tofii, s[ transmitem lumind, dragostegi gdnduri de pace in toatd lumea - unuia qi tuturor, la tot ce existd in Dumnezeu". Coment6ndacesteafirma{ii, expeditorul a addugat:,,Ruga!i-vd cu noi ca spiritul lui Iisus Hristos sd vind cu putere". Oare acestaeste acel ceva prin care ,,spiritul lui Iisus Hristos va veni cu putere"? Parte a unui eveniment cunoscut ca Ziua de vindecare a lumii sau Clipa de cooperarea lumii, meditalia a fost suslinutd simultan de grupuri qi centreNew Age, la amiazazilei de 31 decembrie 1986 in toate colEurilelumii, pentru a intiri ,,cAmpulde for,t6".Printre alte lucruri meditatorul declar6: ,,Eu sunt impreun[ creator cu Dumnezeu gi va veni un cer nou pe mdsurdce Voia Buni a lui Dumnezeu esteexperimentatdprin mine. in adevdreu sunt Hristosul lui Dumnezeu.Dumnezeu estetotul qi totul esteDumnezeu... Eu sunt Lumina lumii, Singura PrezenldEi Puplaneteiin fafa ochilor tere din Univers rdspunde...Eu vdd salvarea mei in timp ce credinfele false qi obiceiurile eronatesunt anihilate". 150

Acestepufine exemplede scriereNew Age demonstreazd clar gnostico-panteiste careadepliimigc[rii opereazd,, concepfiile cu in unuiinveliq ciuda creEtin.

O privire atentl asupraMiqclrii NewAge


Spectrul Migc[rii New Age este at6t de larg incdt in lucrarea de fali nu sunt analizate decdt doar cdteva puncte esenfiale. O bunb sursd de informalii despre cadrul gi primejdiile Miqcdrii New Age estecarteascrisdde ContanceCumbey, The Hidden Dangers of the Rainbow (Primejdiile ascunseale curcubeului),la care md voi referi in primul rdnd. In rom6neEtese poate consulta carteascrisd de Bruno Wiirtz, NewAge.

Natura M$cirii New Age


MiEcareaNew Age se extinde cu repeziciune. in Germania are deja aproximativ 500.000 de membrii si nenumirafi simpatizanli. Ruppert aproximeazd numdrul organizaliilor \ew Age, in SUA gi Canada,la peste 10.000.Zece mii de organizafii care se considerd parte componentd a acestei miqcdri mondiale influenfeazi opinia publicd cu demonstralii, manifestiri retorice gi publicafii. Retea mondialS de mii de organizalii care coopereazd intre ele, New Age are ca prim scop formarea unei ,,Noi Ordini Mondiale" marcatd de congtiinfd de grup Ei sinergie (acfiuni combinate).Acesta este secretul din spatele,,unitdtii diversitate". in Labaza sistemului New Age este credinfa intr-o ,,guvernareinterni" a planetei noastre de cdtre o ierarhie de spirite, ,,stdpdni ai inlelepciunii" care in realitate sunt nigte fiinfe demonice. Miqcarea New Age este o sintez6a religiilor orientale gi a vechilor ,,invifdturi ale Misterelor", o combinafie de gnosticismgi spiritismbazatLpe tehnici esotericetransmiseprin entit5ti demonice.Astfel se explicd varietatea formelor de ocultism cum ar fi ghicirea, astrologia, hipnoza, fenomenul O.Z.N., practicile yoga, mitologia, panteismul, credinla in reincarnare qi vrdjitoria. Urmarea acestui fapt este cd mult dorita,,Noud Ordine Mondiald" nu are loc pentru Dumnezeul creqtinilor ci in locul lui este intronat Lucifer. De fapt, fo4a conducf,toaredin spatele acestei MiEciri New Age nu este altceva decdt dorin{a lui Lucifer de a lua slava lui Dumnezeu.
151

Aspecte istorice ale MiEc5rii New Age


TeoNew Age iqi are rddbcinilemodemein Societatea MiEcarea soficdfondati in 1875,in New York, de cdtre Helene PetrovaBlavatsky,de origine rus6. Una dintre invdlaturile debazd ale acestei organizalii estecd toate religiile lumii au ,,adevdruricomune care transcenddiferenlele caresuntfie spiposibile". Membrii ei credin existenla,,maeqtrilor" rite, fie oameni mai evoluafi decdt,,oameniide rdnd"r - cu alte cuiluminate in mod special. vinte persoane Una dintre figurile centrale care s-au evidenfiat in Societatea emigratdin TeosoficdesteAlice Bailey (1880-1949),englezoaicd, drept America. Ea a pus bazeleMiqcirii NewAge qi esteconsideratd Ca marealor preoteasd. qi medium spiritist,ea a primit mesajede la aqa numitul maestru al infelepciunii, tibetanul Djwal Khul. Aceste fiin!6 demomesajepe care ea le-a scris fiindu-i dictate de aceastd nic6, au fost publicate in numeroasecdrfi. Aceste inv6!5turi secrete care pAndin zita de astdzisunt urmate cu minuliozitate in cercurile New Age, constituiePlanul MiEcdrii.

Ieqirea la luminl
in conforrnitate cu niqte instrucfiuni secrete, Miqcarea trebuie finutd departede ochii publicului pdnd in 1975 cdndputea sd iasd la luminS ;i s6-qi anunte chiar planul pentru NOUA ORDINE A LUMII. Incepdnddin acestmoment toate mijloacele massmedia urmau sd fie folosite pentru rispdndirea invdtbturilor MiEcdrii New Age gi aqteptbriiHristosului Noii Ere. Acest lucru s-a gi int6mplat. de Una dintre tacticile iniliale a fost cdqtigarea mulli simpatizanli prin activitili pacifiste, antimilitare. Urmdtorul pas a fost promovarea unei ,,critici scepticegi destructive fafd de religie care suslin nemurirea omului"2. Programele New Age Ei-au croit drum in lumea afacerilor Ei-n toate aspectelesocietSfii,incluzdnd comunitateacre$tine.In spatele qi unor teme neprimejdioasecum ar fi alimentafia sdndtoasd linuta fipractici carenu suntaltceva zici, sunt de obicei incluseurmdtoarele
I ConstanceE. Cumbey, The Hidden Dangers ofThe Rainbow The NewAge Movement and Our Coming Age of Barbarism (Shreveport, Luisiana; Huntington House,inc, 1983),p. aa. 2 H. G. Wells, The Open Conspiracy - Blueprints for a ll'orld Revolution, as quotedby Cumbey,op. cit., p. 123

decetdiferitele tehnici oculte orientale:meditalia,practici yoga, terapii de relaxare,hipnoz6,vindecarepsihicd,vedenii qi gdndirepozitivd, Ultimele doui au labazdpresupunerea prin sugestiimintea cd poate crea gi realiza tot ce-gi propune.Gdndirea pozitivd este adeseafolositd in combinaliecu versetebiblice ;i esteconsideratd drept credin!6,in ciuda premizei nebiblice c5 ,,fo(a primard" din fiecare persoand estebund. Pe ldngi aceastivarietatede oferte,MigcareaNew Age seinspird de ;i din alte surse.In educafiegi counseling, exemplu,metodeleiEi au origineamai alesin antroposofia Rudolf Steiner. lui MiEcareaNew Age popularizeazd succes,iar apoi folosegte cu domeniu dupd domeniu, infiltrdndu-seastfel sistematicin societateanoastr6. Asa este cantl, de pildd, cu educalia holisticd, cu meditaliile qi instruirile psihice de toate nuan{ele,cu medicina holistici, cu alimentalia naturald, cu ecologia, incluzdnd protejareamediului Ei a drepturilor animalelor, cu campaniile de dezarmare,cu cursurile de management pentru liderii din industrie si comer,t,cu proiectele pentru curmareafoametei gi cu multe alte domenii. Cartea lui Marilyn Ferguson, The Aquarian Conspiracy (Conspiralia Vdndtorului), a contribuit in maremdsurdla cunoagterea invdldturii Miqcdrii New Age de cdtre public. Ea poate fi considerati carteade cult a Migcdrii New Age. Ldsdnd lara promisd a noii ere gi bucuriile ,,stdrilor de conEtiinf[", modificate, carteapropagd Planul MiEcirii New Age in intreaga lume. Gdndirea New Age este exprimatd Ei in lucririle fizicianului de origine austriacl, Fritjof Capra care acum trdiegte in America, in specialin cartealui The Tlrrning Point (Punctul de intoarcere),publicatdin 1982. Copiii qi adolescenliiau fost influenfali de ideile Miqcirii New Age printr-o avalanEdde jocuri, filme, video, casete audio, cdr,ti distractive, literaturd, jocuri de societate qi jucdrii. $apte din cele mai cunoscute zecefilme sunt clasatedrept ficfiune. in fruntea listei se situeazdE.T., urmat apoi de Star Wars (Rdzboiutstelelor). si in $aptezeci cinci la sutd din succesele vdnziri la caselede bilete au fost pentru filmele cu teme de ficliune. C64ile de ficfiune se v6nd ca p6inea caldd, editorii devenind milionari. Sute de titluri sunt deja pe piald cuprinzdnd aproapeintotdeauna forme de ocultism (cum ar fi comunicarea cu morlii, implorarea spiritelor, ghicirea, teiepatia, levitalia unor obiecte cu ajutorul puterii de cotrc"nttut"), vrdjitorii qi
153

L52

concilierea tuturor lucrurilor opuse: qtiinfa gi ocultismul sunt considerate egale.Toatevalorile etice se nlruiesc; binele qi rdul nu mai existb. Totul esteuna. Acest fapt explicd dorinla de a face o sintezl tuturor religiilor. Pentru membrii Miqcdrii New Age cel mai inalt obiectiv al omului trebuie sd fie g[sirea propriei lui fericiri. Performanla gi impactul au fost in general consideratecriterii de viald, acum accentulprincipal cade pe succesqi satisfaclia personali. Teama de evenimentdle apocalipticecare au s5vinb estecanalizatdspre o evadareintr-o ,,societate utopicd in care nu existd tensiuni". numArul admiratorilor ei cregtevertiginos' Semnificative sunt si relatiile Migcarii New Age cu organizalii internalionale proeminente, cum ar fi cNU, LTNESCO Consiliul Mondial al Biiericilor, Clubul de la Roma, Fundafia Rockfellet

Planurile qi obiectivele Mi;c5rii New Age


Planurile dictate printr-un medium lui Alice Bailey constau in stabilirea ,,unei noi ordini mondiale", a unui Guvern al Lumii Noi qi a unei Religii a Lumii Noi. Scopul politic de bazd al Miqcdrii New Age este controlul global. ,,Dizolvarea gi distrugerea statelor na{ionalein interesulpdcii qi conservirii", sunt idei suslinutein mod deschisr. Degi scopul final este dominalia asupra lumii, sunt numeroase scopuri intermediare de naturd politicd, sociald Ei economicd incluzdnd: - un sistem de credit card universal; - o autoritate mondialE care si controlezeproviziile de hrani ale lumii: - ir taxd universali; - incorporarea la nivel mondial, in ciuda ideilor pacifiste ale Migcdrii!2 Dupi ce Miqcarea a devenit publicd in 1975, au apirut qi alte detalii: - stabilirea unui sistem economic mondial; - inlocuireaproprietdlii private de credit, ffansport qi produclie in serie cu proprietateaunui dictat mondial; - recunoaqterea controalelor biologice pe scard a populaliei Ei a bolilor pe scardmondiald; - un standardminim de libertate qi bundstarein intreaga lume;
I Cumbey, cit.,p. 63. op. 2 Cf Cumbey, cit., p. 20. op. 155

Filosofia Miqclrii New Age


MiqcareaNew Age aspird cdtre o lume noud 9i perfecti, dar pentru ca acestobiectiv s5 poat6 fi indeplinit, trebuie s6 aib[ loc o ,,mo-

tregului,,. Toate lucrurile sunt interdependenteqi prin urmare trebuie tiatate holistic. Fiecare individ se simte parte din natura Ei din intregul cosmos,un microcosmosin macrocosmos.Gdndirearafionala .ut" op"t"uzd analitic gi care a stat la baza metodei gtiinlifice trebuie si facd loc gAndirii sintetice Ei cunoagterii intuitive bazate pe experienla neralionald. Filosofia Migc[rii New Age are ca scop reI de. Skambras.ulich.ubersinnliches, Die Fantcisie-welle und ihre Hintergrun-

t54

- o datorie din a subordonaviala personali unui dictat universalr. Propovdduind pacea qi dragostea,Migcarea a reugit sd orbeascb pe mulli dintre aderenli gi sd-i facd si le suslini idealurile: - arianismul, adicd supremafiarasei Vestului; ca in cazul lui Hitler, acestaestelegat de antisemitism; - iniliere in mas6,numitd gi ,,iniliere Luciferic6", adicd un act de consacrarelui Lucifer; - o actiune de purificare, adic[ de exterminare a celor ce nu sunt de acord cu obiectiveleMi;cdrii; - avortul gi insdmdnlareaartificialS; - limitarea numdrului copiilor intr-o familie; - controlul genetic; - controlul morlii, deqi existd un cult al morfii, aceastafiind privitd ca o experien{deuforicd gi o tranzifie cdtre noi cicluri ale vie{ii2.

ReligiaMigcirii NewAge
Migcarea New Age nu numai c6 urmdregtescopuri politice, economice gi religioase,ea este o religie in sine cu prop_riile Scriei eri Sfinte, rugiciuni qi incantafii (mantra). Ea are centre spirituale proprii, cum sunt Comunitatea din Findhorn in Scotia (fondata in 1962) qi Institutul Esalen din california, sUA. intre timp astfel de centre se infiinfeazd peste tot. Experienfe de nagteri din nou numite ,,Renagteri"(complet diferite de experienlacregtinl a convertirif, legi gi porunci spirituale fac parte din religia Miqclrii New Age. in cadrul migcdrii gisim preofi $i guru, un ,,Mesia proclamat.,,piofefi gi oameni cu puteri supranaturalecare le d[ capacitateade i face ,,mari semneqi minuni". MigcareaNew Age proclaml omul ca fiind dumnezeuqi ci ,,omul l-a creeatpe Dumnezeu dupd chipul sdu',.Fideli conceptiei cd ,,totul esteuna", ei consider[ omul ca fbcdnd parte din Dumnezeu-Capul (,,Conqtiinfacosmici" sau,,Forfa"). Tot ce are de fdcut omul este si se descopereqi s[-gi dezvolte divinitatea, extinzdnd congtiinfa lui prin meditafie, yoga gi cu alte metode.De fapt omul este,,pedrumul indumnezeirii". Se afirmd ci omul poate intra pe deplin in spiritul lui Dumnezeu Fo4a".r Crezdnd,ci Dumnezeu este o fo4a neutri care poate fi manipulatd atdt spre bine, cdt qi spre riu, ocultigtii Migcirii New Age zunt interesa{iin mare mdsurd si invefe metodele prin care se pot realiza acestelucrwi. in contrast cu Biblia care ne spune in Epistola citre Ewei cap. 9,27:,,$i dupi cum oamenilor le esterdnduit si moard o singurd dat6, iar dupd aceeavine judecata", moartea este negatii in finalitatea ei. In locul ei, MiEcareaNew Age propoviduieqte reincarnarea, concept izvordt din hinduism qi budism. ln confomritate cu aceasta invifdturi, omul in realitate nu moare, ci renaqtela nesfhrgitin arte cicluri de via{5. Forma reincarndrii depinde de modul in care fi-ai trdit viala anterioarr. Aceasta lege a karmei rdmdnein vigoare pdni cdnd persoanase autoperfec[ioneazd suficient ca si intre in ,Nirvana", . Mi$carea New Age afirmd clar cI omul se poate salva prin g[sirea,,Eului sdu superior" prin expansiuneaconqtiinfei. Cu atte iuvinte, in centrul spirituahtalii Migcdrii NewAge este credinla in om
1 E. Dowling, in introducere la The Aquarian Gospel of Jesus the Christ, crtati de Cumbey op. cit, p. 83.

EpocaVirsitorului
Aceste obiective ale Miqcdrii New Age vor fi atinse in aqanumita epoci a Vlrsdtorului pe care membrii Miqcirii vor s-o grdbeascd. a ,,Clipade cooperare lumii" din 31 decembrie1986esteconsideratd drept inceputul cooperdrii. Termenul de epocd a Vdrsdtorului a fost luati din astrologie. Simpla trecere astronomicd a echinocfiului de prim6vard, care la aproximativ fiecare 2000 de ani trece intr-o nou6 constelafiedin zodiac estein mod superstifiosinterpretatdde astronomi ca afectdnd destinul planetei noastre,Pdmdnt. La sfirgitul secolului, echinocfiul de primdvard va trece din constelafiaPegtilor in constelafialui Acvariu (a V[rsdtorului). trecerea awt deja loc in 1962.Peqtele, Unii socotesc aceastd ci semnul care reprezinti credinfa in Hristos, a fost adeseafolosit de primii creqtini ca mod de identificare. Membrii MiEcirii New Age suslin ci trarzilia de la semnul peqtilor din zodiac inseamndde fapt .sffirqitulepocii lui Hristos. $i ei gr[besc sffirqitul.

I Cf Cumbey, cit,p. 124 op. 2 Cf Cumbey, cit,p. 56. op. I56

r57

sau qi in energia atotpdtrunzdtoare in for,tade via!6 din intregul cos3, mos. CAndun om vrea si fie ,,caDumnezeu"(Facerea 5) el ii deschide de fapt poartalui Lucifer careesteindllat gi joaci un rol cheie in religia pe careMigcareaNew Age vrea s-o stabileascS. un David Spangler, lider proeminental MiEc6riiNewAge qi timp de trei ani director adjunct al Fundaliei Findhorn din Scofia,a scris salecd(i in 1978^: in una din numeroasele ,,Lucifetltcreazdin fiecare din noi pentru a ne duce la plindtate. Indreptdndu-nespre o noud er6, era implinirii omului, fiecare din noi ajunge in punctul pe care eu il numesc iniliere (un act de consacrarelui Lucifer), uqa speciald prin care trebuie s5 treacdfiecare individ dacd vrea sd ajungd la adevdrataplindtate gi in prezenla luminii lui".r Spangler,avdnd contacte frecvente cu lumea demonilor, a explicat in mod public cE adevdrata lumini de la Findhorn a fost lumina lui Lucifer care va trebui sd lumineze lumea. in centrul religiei pldnuite de New Age std inilierea (un act de consacrare),numit in mod deschis ,,luciferic" nu numai de cdtre David Spangler,ci Ei de Helena Blavatsky EiAlice Bailey in scrierile lor anterioare.Mai mulfi lideri ai Miqcdrii au incercat sd-l zeifice pe Lucifer. Dupd Alice Bailey, Lucifer, este ,,Conducitorul omenirii". El este lumina cilduzitoare a MiEcdrii New Age de astizi, in orice eveniment. in plus, maegtrii infelepciunii, spiritele ancestraleEi spiritele naturii sunt resurse spirituale ale religiei New Age. Au fost reinviali mul1i zei Ei zeile pdgdne.Sunt new age-iEticare se inchind lui Pan, Buda sau Siva. S-au creat mulfi zei noi. Vrdjitoria estede osemenea un stdlp al Miscdrii New Age.In aceast[religie sunt atrasetoate sursele posibile ale invdfdturii oculte. Citind in Deuteronom18. 10-12observdmcd Dumnezeuinterzice acestepractici: ,,$i nu fie la tine nimeni care s6-Eitreacdfiul sau fiica lui prin foc, nimeni care sd aibd megtegugulde ghicitor, de cinititor in stele, de vestitor al viitorului, de vrdjitor, de descdntdtor, meni care s6 intrebe pe cei ce cheamdduhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care si intrebe pe mo(i. Cici oricine face acestelucruri este o urdciune inaintea lui Domnului; gi din pricina acestor lucruri va izgoni Domnul, Dumnezeul T6u, pe acesteneamuri dinaintea ta". In aceste condilii, Noua Ordine ;i Guvernare a lumii doritd de membrii New Age este tn mod evident anticreStind.S-au emis chiar planuri de abolire a legilor qi simbolurilor creqtine gi de inlocuire a
I D. Spangler,Reflections on Christ citate de Cumbey, op. cit., p. 139. 158

sdrbdtorilorreligioasecu sdrbdtoripigdne. Un element esenlial al religiei New Age estefolosireadiverselortehnici psihologice.Dupd cum am menlionat deja, programele New Age includ urmdtoarele practici: meditalia,yoga,hipnoza,psihologiatransperscinaldt gdngi direapozitiv[. In unele institufii oficiale din StateleUnite, Migcarea New Age a reugit si-qi implantezeprogrameleei. Constance Cumbey afirmd cd intr-un stat cei care au indrdznit sd se opund unor astfel de metode au fost transferali sau concediati2. Drogurile sunt gi ele un mijloc folosit pentru a deschide interesul oamenilor falb de invl![turile Miqcdrii New Age. Drogurile mai slabe cum ar fi LSD au fost propuse de avangardaMigcdrii in Statele Unite. Pdnd in zi:uade azi drogurile sunt considerate,,unelte de transformare", deqi nu se incurajeazi folosirea lor permanentd.Ele sunt niqtemijloace simple careajutd la deschiderea minlii oamenilor,un prim pas inspre iniliere qi iluminare pentru cd ,,puterile de sus sau cele de jos" pot fi atinseprin incantalii (mantra), dorinla intensi sau meditafie transcedentalS. Centrul ocult de planificare a Migcdrii NewAge esteLucis Trust. Fondat la inceput ca Lucifer Publishing Company, Lucis Trust are multe mijloace la dispozilie pentru a construi Noua Lume. Doud din filiale sunt World Goodwill qi Arcane School. Ultima fine cursuri prin corespondenld pentru ucenicii gi liderii Miqcdrii New Age. Sfudenlilor li se cere s6-gi1in[ apartenenta secret6. Amploarea miEcdrii feministe are gi ea legSturi strdnse cu spiritualitateaMigcdrii New Age, dupd cum reiese,de exemplu, din canipania impotriva accentuirii principiului masculin. Din campanie face parte qi abolirea gdndirii ralionale Ei analitice qi eliminarea inegalitSlilor dintre sexe.Scopul final estedominafia spiritului feminin care corespundespiritului epocii Vdrsitorului. Feminismul igi aratd adevirata fald prin respingereaDumnezeului Bibliei, a ordinei Lui creatoare, mai ales in ce priveqtecisdtoria, via{a de familie Ei relaliile dintre sexe. In timp ce teologia feminist[ incearcd sd-l reprezinte pe Dumnezeul Bibliei ca fiind atdt masculin,cdt qi feminin, sauin exclusivitaI Psihologia transpersonalS pretinde experienle dincglo de limitele individu. lui, adicl dincolo de limitele personalitilii gi conqtiinfei. In timpul unor astfel de experienfe individul iqi sacrificd independenfa personalitilii lui qi accepti si fie condus gi manipulat de psihiatru pentru ,,a fi purtat in viefi anterioare" sau ,,in alte tumi". 2 Cumbey,op. cit, p. 127.

159

radicalda miqcdrii feministeNew Age deja a te feminin, avangarda cerut inlocuirea credinlei cre;tine cu mitul zeilei Gaia, ,,Mama P6mAntului", al cbrei cult a fost reinviat Ei practicat din nou. Adoptdnd practicile antice in care femeia era egald cu ,,natura",adeplii New Age s-auintors in mod deliberatla religiile pigAne trecute,cu zeitdllle lor, cum ar fi lris, Astartea, Demeter 9i Hera. Numitorul comun al membrilor diferitelor grupuri new age-iste esteo falsd experienldreligioasd,contactulcu demonii prin droguri, meditalie,tehnici psihologice,cdlduzirede cdtre entitati demonice, din care iqi trage orimaegtriai infelepciunii din ierarhiaplanetard, gineaPlanul MiEcdriiNew Age. Membrii New Age cred in OZN-uri de gi fiinle extraterestre la care primesc mesaje.In cadrul Migcdrii New Age sunt grupuri care suslin c6 Adolf Hitler a fost unul dintre idease ei, deoarece inspirl din aceleaqisurse,impirtdgea aceleaqi metode. luri si foloseaaceleaqi NewAge sunt demnede luat in Simbolurile folosite de MiEcarea Se considerare. foloseqtezvastica,de exemplu, semnul ocult indoerropean al norocului, adoptat Ei de Hitler. Apoi este numdrul 666 (veziApocalipsa cap. 13, I8) care, s-o citdm pe Alice Bailey,posedd ,,calitdyi sacre" Si care dupd tnvdldtura New Age trebuiefolosit cdt mai desposibil pentru a accelera procesul civilizdrii Si venirii Noii Ere.IJnul dintre cele mai folosite semneeste curcubeul care simbolizeazdpuntea dintre om si ,,supra-sufletul"sau,,Marea Minte Universald", in ultimd instanfd pe Lucifer. Este interesant de observat cdt de frecvent este folosit semnul curcubeului, de exemplu, pe cadouri, articole de papetdrie,tricouri gijucdrii.

Un Hristos fals
O figurd centrald a Guvernului gi religiei Noii Lumi este Maitreya.In aprilie 1982MigcareaNew Age gi-aanunlatvenireain multe ldri prin reclame pe o pagini intreagd de ziar'.,,Hristos esteacum calea de ieqire din crizaprezente.- El nu vine ca aici... ardtdndu-ne sd ne judece, ci ca sd ne inspire gi s5 ne ajute... invdldtorul lumii, Domnul Maiterya, cunoscutde cregtini cu numele de Hristos. cea DupI cum creEtiniiaqteaptd de-adoua venire, evreii aEteaptd pe Mesia, budiEtiipe cel de-al cincilea Buda, musulmanii pe Imam Mahdi, iar hinduqii pe Krisna. Acesteasunt toate nume dateunei singtrre persoane.Prezenla lui garanteazdcd nu va mai fi un al treilea rdzboi... cu ajutorul Lui vom construi o noud lume".
160

Se preconizeazil ca la venirea lui, Maitreya sI preia controlul asupra lumii, el fiind numit de Lucifer ca s[ conducl lumea conform instrucfiunilor acestuia. Se va stabili un sistem de control universal pentru ci numai cine controleazi distribuirea proviziilor poateionduce lumea. in perioada Noii Ere, permisiirnea de a face comerf gi de a incheia afaceri va fi acordatl numai celor ce vor jura loialitate lui Maitreya, mai precis lui Lucifer. Fiecirui ceti{ean al lumii i se va da un numir care va trebui folosit in torte tranzacliile - incluzAnd qi afaceri mlrunte - o carteli de credit universali. Banii in numerar vor fi eliminafi. Benjamin Creme, unul dinhe membri de frunte a miqcdrii britanice New Age, este un premergdtor qi purtdtor de cuvdnt a lui Maitreya. Dupd cum spune el, Maitreya trdieStedeja tn lume. Se spune c[ Maitreya posedtrputeri spirituale extraordinare qi citffnd reclame de ziar din aprilie 1982,el trebuia si-qi anunfe identitatea in urmitoarele doui luni gi trebuia si comunice cu toati omenirea prin radio qi televiziune. Acest lucru nu a avut loc, probabil din cauza faptului ci implementareaPlanului nu a fost suficient de avansati. Dupi cum anunfa mai inainte Alice Bailey, trebuie ca publicul sd fie in aqamdsurafamlliaizat cu ideea unei ierarhii planetare de maegtri, incdt o mare parte din populalie sd fie gata si-l acceptepe acest,,Mesia" al lor. El trebuie prezentatca o persoan[ deosebitd,care a realizatun mare progres pe scaraevoluliei ,,conqtiinlei hristice" si de aceea,ca unul care poate fi in capul ierarhiei, ca director al impdrifiei lui Dumnezetrpe Pdmdnt. Maitreya, ,,Hristos reintors", va fi adus prin marea invocatier, o ,,invocafiepentru putere gi lumin6", declaratdvalidd pentru toate religiile. Publicatd pentru prima datd in 1945, aceastainvocafie a fost distribuitd in toata lumea. Asemlnitoare ,,Meditaliei care vindecd Lumea" citati anterior, aceast[ invocalie conline pasajeinqeldtoare despreinima lui Dumnezeu ca sursda dragostei qi desprelumind gi dragoste,dar in realitate e preocupatdnumai de indeplinirea Planului NewAge. Supranumit ,,Hristosul" ca sI deruteze omenirea, Maitreya este de fapt o figurl antihristici. in mesajele lui, el a pretins ci este capul unei ierarhii de dumnezeisaumaeqtrii qi cd estesuperior lui lisus caresepresupunea fi fost unul dintre ucenicii cdlduzili de el. In timp
I 200 Pentru textul complet din The Greal Invocation, vezi Cumbey, op. cit, p.

161

Matce lui lisus i se acorddlocul cel mai dejos pe ,,listamaeEtrilor", gradul qapte,cel mai inalt n^ivel. treya este socotit a fi un iniliat de Noua era, Era Varsdtorului, trebuie s6 fie inauguratain mod oficial .,pe despdrlirii" ii aqteaptd tofi cei carerede cdtreMaitreya. ,,Sabia pe fuzd s[-l aEtepte Maitreya,Hristosul".Maitreya va cdutasaimpuNew Age ameninfacu violenla n5 religia New Age. Astfel MiEcarea evreilor ;i cre;tinilor care nu vor sd coope;i chiar cu exterminarea 'reze cu Maitreya Ei cu religia New Age.In ciuda frecventelordiscursuri desprenevoia unei ,,libertdlireligioase",membrii MiEcirii New in trebuies6inceteze religioasf, cu Age sus,tin tSrieideeacd libertatea creqtinismului. restructurarea Noua Erd. ,,Noul Hristos" planuieEte biblic ii va negadreptul de a exista. Cu alte cuvinte,cregtinismului MiqcareaNew Age respinge cu tdrie tradilia religioasi iudeoevreii qi creqtinii cred intr-un singur Dumnezeu. deoarece creqtinS, Se afirmd c6 astfel de credin!6 este demodata,provocdnd dezbinare, qi din aceastdcatzd lumea trebuie sd fie eliberatd de ,,acestetipare creqtinismului negativede gdndire".Singurasolulie estedistrugerea lui. cu toateraddcinile Ne amintim cuvintele din ,rMedita{ia care vindeci Lumea" din 31 decembrie1986: ,J6d in fafa ochilor mei mdntuireaplanetei, in timp ce toate credinlelefalse... sunt distruse".Este vorba de credinfa UlUtca. Aga va ar6ta lumea perfecti din ,,nouaEr[". Cdnd o insd cregtinii se roagd ,,vind impdrd\iaTa", ei aEteaptd cu totul altlume. fel de

Noua Eri (New Age) - mi;care oculta indreptati impotriva religiei ortodoxe
in ultima vreme, o serie de publicalii centrale sau teritoriale

troposofia,frenologia,dianeticaetc.):MiqcareaNew Age. Vdlul de mister in care este invdluitd aceastd,,spiritualitate", in pe plind expansiune plan mondial, esteridicat, in bund parte,de lucrareaNew Age a lui Bruno Wiirtz.

A. Istoric, surse, scopuri ale Migclrii New Age, simboluri a) Prima revelalie (1875) cu privire la,,noua er6" apartineHELENEI PETROWNA BLAVATSKI intemeietoarea,,Societitii Teosofice". ALICE BAILEY (1880-1949),a treia preEedintd Societdliieste a cea mai importantbprecursoare ceeace se cheamdspiritualitatea a New Age. Ea a publicatpeste20 de lucrdri,in caresunt oferite detalii cu privire la ,,nouaer5" Ei ,,nouaordine mondiald". La 100 de ani dupd intemeierea,,SocietefiiTeosofice",in anul 1975,MARILYN FERGUSON intemeiazd revistade largd audien{5 simare tiraj ,,BRAIN MIND BULLETlN", av6ndca scoprdspAndirea ideologiei New Age. Conform cotidianului ,,Adev5rul" din 29.06.1992 care a preluat un articol apdrut in revista germand,,Stern", Marilyn Fergusoneste papesf," Bisericii Universaleqi Triumfttoare,cu sediulla fera ,,mare ma,,Royal TetonRanch" din California,bisericdin caremai activeazd,,mareapapesd" LynnAndrews Ei,,guru-ma"Elisabeth Prophet. C. Anul 1975 a coincis cu inceputul propovdduirii, la dimensiuni mondiale,a noii evangheliidespre,,nouaerd", momenful cdnd esotericaideologiepdtrundein librdrii, in mediile de informarein masd, in instituliile de culturd qi inv6{6mdntoccidentale. b) Prinlre surseleNew Age-ismului, citdndu-i pe Klaus Berger, TheodoreRoszakgi Reinhold Ruthe,Bruno Wtirtz indicd urmdtoarele: - neo-penticostalismul sectelorharismaticesi a comunelor ,,Iisus"; ' filosofia hindusS, budistS, taoistd (zen, yoga, subud, sufism, Baha'i), cu propovdduitori (,,guil") ca: Bhaktivedata (Congtiinla Krisna), Maharishi Mahesh Yogi (Meditalia transcedentald),Mahadrishi Mi ssion Yochibhij an (or ganizatia (,,Yoga To,,Healthy-HappyHolly: 3 HO"), Satchidananda toh"), Meher Baba,Yoga AnandaMarga etc.; - gnosticismul,Eamanismul, ocultismul; - ,,terapia constiintei" gi ,,terapia reincarndrii"; - medicina qi modul de viatb holistic, curentele paramedicale; - practicile magice,astrologia,spiritismul,vegetarismul; - antroposofia, teosofia; La propagarea spiritualitdfi New Age, sunt amintite qi miEcarea hippy, psihedelismul consumului de droguri (mescalind, LSD), acestea fiind valorizate,ca gi psihotehnicile, generarea in experienlei transpersonale lSrgirii de conEtiinfi. a

162

r63

c) obiectivele acesteimiqcari tentacularear fi urmdtoarele: -inlocuirea erei Pegtilor (creqtin6)cu cea a vdrsatorului (in care dispar religiile dualiste); -r"ilirur"u unei religii unice gi universale, care ar fi de fapt ,,depiEirea" qi ,, implinirea" religiei; - schimbareacursului istoriei umane; o noud viziune desPrerealitate; transformar"u orn rlrri prin revolulie spirituala 9i restabilirea unitd1ii,,om-cosmos"; - reanimareapracticilor esoterice(inifiatic6, meditalie, ascez' ritualuri), promovareamisticii ; - spiritualiiate gi gdndire in categorii Ei conexiuni cosmice' 'simboturile iol,ositepentru individualizarea migcdrii NewAge a; sunt:

proprii tuturor fenomenelor naturale; - iriunghiul, semicercul, sectorul de 90", cercul cu un punct in centru, cercurile concentricein jurul unui punct formeaz6 un limbaj imagistic axat pe ideea de centralitate qi unitate; - zvastica, preluatd de la SocietateaTeosoficd;

intinse; - Yin piYang, polii care statueazalimitelepentru ciclurile schimbirilor; - culoarea verde constituie un simbol pentru omenirea globald, simbolul ultimei speranfe;,poua er6". B. Denumiri ale unor curente, grupuri, Biserici incluse in Migcarea ,,Noii Ere" itevista ,,SemneleTimpului" nominalizeazbca ftcdnd parte din miEcareaNew Age urmatoarele curente Ei Biserici pseudocreqtine aferente:
164

a) Curentul spiritist, din care fac parte: - ALIANTA SPIRITUALA INTERNAIIONALA; - BISERICA SPIRITUALA EPISCOPALA; - BISERICAMAMA A $TIINTEI SPIRITUALE; - BISERICA LTNIVERSALAA MAESTRULUI; - BISERICILE METROPOLITANE SPIRITUALE ALE LUI HRISTOS. Cotidianul ,,Timiqoara" relateazddespreo anumitl localnici AN pretinzdndcd primegte (,,luminb"),careposed[ puteri paranormale, iminenfa declangirii unui mesaje din ,rlumea spiritelor". VesteEte conflict mondial. Solu{ia pe care o oferi ,,pentru evitarea dezastrumigcdrii,,delumilLl gi iubire", pe carea iniliat-o. lui": propagarea b) Din miqcarea TEOSOFICA (cu subramurileei antroposofia gi migcarea,,Eusunt"): - BISERICA GNOZEI sau CRE$TINISMUL PRE-NICEAN; - BISERICA DIN ANTIOHIA; - BISERICA ARIO-CRE$TINA A SF. GHEORGHE DIN CAPADOCIA; - BISERICA CATOLICA LIBERA; - ECLISIA CATHOLICA CUnfSTIANA, fondatdde un catolic convertit la spiritism gi care combind doctrina teosofic[, spiritist6, cu ritualul, qi structuraromano-catolicd.In timpul slujbeliturghia, se vorbeqtedesprereincarnare,teolor, se celebreazd yoga, parapsihologie. Biserica are o ierarhiepreoleascd, sofie, pontifgi preotese care slujesc. un Semnaldmfaptul cd presa braqoveanda relevat prezen\ain jude! (localitatea Cincu, zond unde existd obiective militare strategice)a cetSfeanuluigennan DOSI DEMIDOF - ,,pater DON" - fost preot al Bisericii romano-catolice,care a aderatla un cult catolic independent ce-Ei are sediul central in SUA, (probabil E.C.C., menfionatd anterior) gi care duce o intensd activitate de prozelitism in rdndul ortodocqilor din zond. c) Gruparea Bisericilor metafizice,,rGAndireaNoua", de care ar aparline: $COALA DE-UNIRE A CRE$TINISMULUI; - LIGAADEVARULUI DESPRE HRISTOS; - BISERICAADEVARULUI; - BISERICA MISIONARA A CAVALERULUI; - BISERICATRINITATII CU PREOTIE INVIZBILA; - CHRISTIAN SCIENCE - BISERICA NOULUI IERUSALIM.
165

C. Principalele culte, secte,miqciri religioasenominalizate ca apar{inind migcirii New Age prezente in Romflnia. a) Martorii lui lehova Iehoviqtii formeazdmareleflagel al creEtinitdlii qi pregdtescdrumul lui Antihrist. ,,Martorii lui lehova" este o organiza\iepolitica mondialdpe l6ng5 faptul cd este qi o etezie.Masca cu care se acoestereligioasd.Scopul lor estede a tulbuperd aceasti organizalie ia ordinea cre$tini qi a transforma omenirea intr-o turmd de animamonle, lipsite de voin!6 qi raliune, care sd le permitd guvernarea lui lehova formeazd astizi organiza[ia cea mai radiald. Martorii Aceasta formeazdo uria9a societate siald, fanaticd gi anticregtina. crunt pe numeroqiisdi adepli, care transnalionall, careexploateazd care aduc cdqtiguri fabuloase. ltcreazdvoluntar, cu consecinte Reprezentanliiei cred cd a doua venire a Domnului s-a pus in miqcareca un sisteminterna{ionalde guvernare666, inlelegdndcd Mesia e Antihrist. Oganizalia desfbgoardo activitate colosald, fiind finanJatd de cei mai mari bancheri din lume. Tipdreqtereviste in peste 100 de limbi, avAndtipografii in 36 de !Iri. Activitatea ei este condusbde un Colegiu Central, dintre care 7 alcdtuiesccomitetul de directori ai Societdlii Watch Tower. AceEtia conduc activitateamondiald a ..martorilor". de imensdactivitateestecondusd o mdni de Aqadar,toatdaceastd oameni,careqtiu ce au de fbcut, anumesd distrugdBisericalui Hrisprin rlstdlmdcire. $apte oameni care tos qi credinla ceaadevdratd, determinddestinelea milioane de oameni.Dar nu oricum, ci conde form planurilor secrete impunerea Noii Ere. Marea masda,,martorilor" nu arenici o influenli asupraconstituirii conducerii.In sAnul cu Critica estesanc{ionatb conduceriidomind dictatul preqedintelui. excluderea. Exact in aceeaqi Cdnd a apdrutaceastinoud miqcarereligioasS? teosoficea Helenei Elavatsky qi a reliperioaddcu apariliamigcdrii de giei Baha'i intemeiatb Baha'u'llah (m.1892).In 1897 are loc la 24 Basel Congresulmasonilor sioniqti cdnd se redacteazd de protoevreii sioniEti. coalece conJinplanurile de cucerirea lumii de cdtre Citili-le Ei vd veli convinge! Martorii lui Iehova suslin aceleaEi precepteale ideologieiNoii Ere (New Age), gi anume: - omenirease afla in pragul unei noi ere:Regatul; - toate religiile vor dispare gi va rdmdne numai cea a ,,martorilor" ;
t66

- toate guvemelevor fi anihilate se va institui un guvernmonEi dial, condusde Mesia al lor, adicdde Antihrist; - paceuniversald; - numdrul 666 estesemnulnoului Mesia. Antihrist. b) Baha'i Apartenenlaacestei religii (carea cunoscuto penetrare deosebitd in Rom6niapostrevolulionard) miscarea la Noii Ere (New Age) este demonstratd urmdtoarele de punctecomunecu aceasta. Iniliatd de Baha'u'llah (adeptal miEcdriiBab), a apdrutin aceeagi perioadd cu miEcareaHelenei Blavatsky. Dogma ei cuprinde gi suslineaceleagi mari precepteca ale ideologieiNew Age si anume: - umanitatea se afl6, in mod iminent, in pragul unei ere de totale schimbdri in mediile de viafd; - speciauman6,in toatddiversitatea poateinvSla sdtrdiascd ei, si sd lucreze ca un singur popor, intr-o patrie comun6, mondiali; - gtiinfagi religia sd coexistein mod armonios; - toateprejudecdfile trebuie eliminate; - previzioneazd.formarea unei federafii in care sd domneascf, armonia gi colaborarea; - paceauniversalS; - solutionarea spiritualSa problemeloreconomiceqi sociale; - limbi mondialSgi scriereunic6; - instituirea unui tribunal internalional. Baha'i-ul nu estealtcevadecdto miqcaresincretisti, carese considerdo sumd a tuturor religiilor. Baha'u'llah s-a adresatin nenumlrate rdnduri puternicilor vremii, conducdtorilor de religii gi multor savanli gi scriitori tndemn6ndu-i sdprimeasci religia Baha'i gi sa o popularizeze, insistepentru inchidereabisericilor cregtineqi a sd mdndstirilor, sd suprime clerul qi pe monahl. Baha'u'llah a ajunspdnl acolo incdt sd sedeclaredreptnoul Mesla care a venit s5 mdntuiascd lumea. Cititorul desprinde ugurin!6cd aceastd cu religie nu-qi recunoagte vocalia in reglementarea primordiald a raporturilor dintre om ;i Dumnezeu,in practicareaunei sfinte soteriologii, in mdntuireaomului pentru eternitate, intAi de toate in reorganizarea lumii, in inci stituirea unei noi ordini mondiale. a unei Noi Ere. OrganizareaCongresului Internalional BAHA'I la Bucureqti 2426 noiembrie 1992 se inscrie in ansamblulacliunilor circumscrise ideologiei ,,New Age", pentru sud-estulEuropei gi Balcani, in special.
t67

c) SocietateaTeosoficl A fost infiinfata in 1875 de Helene Blavatsky. In programul societilii se afl6 urm[toarele leluri: - constituirea unui nucleu al infrdlirii generalea omenirii indiferent de rasd,religie, sex, cast6,culoare; - stimularea studierii comparate a religiilor, a filosofiilor, a qtiinlelor naturii; - cercetarea precumqi prounor legi ale naturii incd neexplicate, movarea forfelor ascunse,lduntrice omului. Aceste trei puncte programatice pot fi intdlnite in intregime in Noii Ere. miEcarea Teointratdin 1915in Societatea Alice Ann Bailey (1880-1949), in careva avea loc ardtarca soficd,vesteainceputul erei Vdrsdtorului ,,Hristosului", cdpetenia Ierarhiei Spiritelor, in vederea instauririi guvemdrii mondiale.Hristosul baileyannu esteidentic cu intemeieEl torul creqtinismului. esteAntihristul. Doctrina teosofici std la baza spiritualitelii new age-iste. a Helena Iwanowna Rocrich (1879-1955),este intemeietoarea Teoceeace se cheamd,,Agni Yoga". Intre Agni Yoga qi Societatea sub aspectdoctrinar. soficdnu e nici o deosebire d) Satanism - Luciferism Dogma divinitdlii lui Lucifer a fost formulatd de ALBERT PIKE, la 4 iunie 1989,in celebrele,,Instrucfiuni":,,Lucifer,Zeul Luminii, luptd impotriva lui Adonai, zeul Bibliei; da, Lucifer e dumnezeu", ,,fiind de fapt, o inversare a doctrinei cregtine,avAnd in centru pe diavol ca Domn Suprem. Morala satanist[ consti din obligafia de a cilca cele zeceporunci biblice qi in a fiptui cele gaptepicate de moarte" stabilitede Biserica creqtinS. Satanismul a apirut in cadrul magiei negre europenegi sub formd travestitd, el estecuprins in antroposofie, in teosofie, sub pretext cd Lucifer (sau Satan,Belzebut; Kali, Mamona etc), ingerul luminii nu ar fi identic cu Satan,cdpeteniaingerilor invingi. sunt inscrisein ,,Biblia satanicd"publicat[ in Principiile satanice 1969 in SUA, de Anton Szandorla Vey, intemeietorulprimei biseoficiale: ,,FIRST CHURCH OF SATAN" - San Franrici sataniste cisco. Dintre acesteprincipii, atrag atenlia in mod deosebit cele referitoarela: - propoviduirea violenlei instinctuale gi bestiale, a intoleranfei; - ritualul dominat de magie, sexism, pomografie qi ,,liturghia neagr6".
168

Publicafia,,deculturd spirituald" ,,Semnele timpului" (editatdin Bucureqti,Str. Plantelor,nr. 12, sect.2) nominalizeazd principalele (nedorite)care-Ei biserici sataniste desftgoari activitateade prozelitism internafional. Acesteasunt: - DOAMNA NOASTRA DIN ENDOR. Adepfii ei se numescqi sau,,CULTUS SATANUS; ,,ofi1i"(adoratoriai Earpelui) - BISEzuCA FRATIEI SATANICE; - BISERICA ORTODOXA SETRNICA OP NTT NETHILUN; - ORDI TEMPLI SATANAS; - FRATIA BERBECULUI; - ORDINUL BERBECULUI NEGRU. Membrii freliilor sataniste sunt adesea ocultigti disconectali, care folosesc pretextul ador[rii diavolului pentru acoperirea unor jefuiri de morminactivitAli criminale: violuri, perversiunisexuale, te, manifestdri psihopatice,trafic de droguri, rdpiri, asasinate. Un loc aparte in miEcarea NEW AGE l-ar deline ORDINUL ILUMINATILOR (de formalie masonicd), a c6rui religie este ritul PALLADIN, adicd inchinarea la Lucifer, Ei care propovdduieEte iminenta celui de-al treilea rdzboi mondial. Satanismul se rdspAndeqte actualmentein diferite forme ale culturii qi artei, in special in rAndul tineretilui, prin intermediul muzicii rock. Printre formafiile gi interprelii care promoveazd, din convingere sau din motive financiare, acest curent satanic amintim pe KING DIAMOND (adept al lui La Vey), SLAYER, METAIICA (o formalie cu acestnume fiind gi in !arI), IRONMAIDEN, sau ceeace se numeqtestilul DEATH METAL. 'Presa a semnalatapetenlaunei pi(i a tineretului din lara noastrd pentru aceastdmiqcare materializat[ prin constituirea unor grupdri autointitulate,,satanice" orasele in TURDA, DEVA, (SATANIC WERMACHT CD), GALATI, SIBIU, TARGU JIU Ei prin abordarea unor insemne specifice curenfului. Relevim gi intenlia formaliei ungare THE BEDLAM (nebunii, lunatecii) de a fi intreprins un turneu prin Transilvania, in perioada 2l septembrie I octombrie 1993.

Ecumenism- Francmasonerie- New Age


Privitddintr-oanumitd perspectivd, ideea unit[1ii ecumenice este un lSstar francmasoneriei. al Dupi ce s-areuqitscindarea Bisericilor particulare intolerante, qi prin deformarea unei pdrfi a ei gi pulveri169

zareap64llorreformatein zeci Ei sutede secte,urmeazdsd se edifiadimai deschisd, mai democratica, ce o noud unitate,mai tolerantd, mormonii, martorii lui Iehoci mai ecumenicl. ,,$tiinla creqtinS", va, antroposoflisunt creaturiale lojelor masonice,intreg protestandin actual,descompuse punct de vedere tismul qi neoprotestantismul eclesial,se afld in mrejelemasoneriei.Mai mult, se suslinecd incepdnd cu Conciliul VaticanII, chiar papii ar fi masoni. Aderarea Bisericii la masoneriea inceput o datd cu Reforma. Luther a fost rosicrucian.Profund penetratde ideile masoniceeste Ei cultul metodist. Miscarea ecumenicdnu priveEte numai confesiunile crestine; tendinle ecumeniceexistd la toate marile religii, cdt qi la nivel interreligios. Templul umanist al francmasoniloreste ,,sinagogalui Satan", este reuniunea ecumenici a creaturilor impotriva Creatorului sub stindardulingelatoral fraternit[1ii,al toleranfei,al umanismuluicelui fhra de Dumnezeu. Orice stat democratic este un produs al masoneriei.In fiecare stat funclioneazd,inmaretain6, un Consiliu Supremde cel mult 33 membri.Acesta estecel mai inalt for masonicin statulrespectiv. A. MiEcarea ecumenici moderni, adicd aceeacare a apdrut, cregtinedin Occident,s-a in concomitent, toate sfereleconfesionale impus odatdcu ideile de ,,erl noui" gi,runitate mondiali". cdnds-acreato forcu B. incepdnd Conciliul Vatican II ( 1965), md organizatdcomunb intre Biserica Catolicd a Romei Ei Consiliul Mondial al Bisericilor (Geneva),to{i papii gi un numlr mare de cardinali au aparfinut sau aparfin francmasoneriei. Esterelevant faptul cd numele cardinalului Marcinkus Paul (nominalizat de Bruno Wtirtz), apare legat, tot mai insistent,in media internafionali, lnsrttutul de activitatea lojei P2 din Italia. Paul Marcinkusconduce pentru Lucrdri Retigioase de la Vatican. Din acestpunct de vedere, ofensivacatolicismului(ideeade dominare,de impunerea unei singure religii) apareintr-o noud lumin6. C. Thomas Chalmers,fondatorul,,Alian{ei Evanghelice"(cu al prezen[6activd Ei in Romdnia), a fost vicepreEedinte organizaliei ROYAL SOCIETY din EDIMBOURGH qi, confrancmasonice comitent, membru al lojei francmasonenr. I din Forfarshire.De de tendinfa confesiunilor ,,neoprotestante" a constitui asemenea, qi internalionale (tinzdnd diverse ,,uniuni" qi ,,alian!e" nalionale spre principiul new age-ist de indepbrtarea barierelor Ei unire),
t70

este tendinla ocultd de forle masonice.Evidenfiem, in acest sens, infiintarea,la BucureEti,a Societi{ii Biblice RomAne,din care fac parte personalitdfiapa(indnd confesiunilorpenticostalf,,adventist5, Cultul Cregtindup[ Evanghelie,Bisericii EvangheliceRom6ne, Bisericii ReformateEi OasteiDomnului. PreEedintele onoareeste de reverendul americanRichard Wurmbrand. D. Preqedintele Federafiei Mondiale Baptiste,dr. DUC McCAL, estefrancmason din CLUBUL ROTARY. Potrivit lui Norbert Homuth, intregul ,,pluralism"actualal Bisericii Baptisteesteun rezultat al reeducdriiin spirit francmason.El afirmd cd intreg tineretul baptist din SUA poate fi considerat,,tineretfrancmason",deoarece membrii acesteidenominafiunidepun un jurdm6nt de p[strare a secrefului, trec printr-un ritual iniliatic si lucreazdin cinci ,,grade". Judecdnd acest punctde vedere, din considerim mai mult decAt o simpll coinciden{i faptul ci pastorului bisericii baptiste,,BETEL* din Timigoara, Petru Dugulescu,pregedintele Asociatiei SPERANTA ROMANIEI", i-a fost decernati anul aces,,IISUS ta Diploma de Onoare gi Medalia ,,PaulHarris Felow.,,din partea FUNDATIEI ROTARY. Precizdmcd aceastd distinclie a mai fost acordatd doar MARGARETEI THATCHER, lui RONALD REGAN, Maicii Terezaqi prinfeseiAnne a Angliei. E. Sistemul ecumenic al asistenfei publice, ale cdrui componente ,,ROTESKREUZ", ,,CARITAS", ,,DIAKONISCHESWERK", au in ultimii trei ani, o activitatedeosebit intensdin Romdnia,fac de parte din ,,ARCA OI KUMENEI", care aparepretutindenimarcatd de simbolurilehexagramS, mistrie si compas. puritatealor simboIn licd, arca qi mistria reprezintl.salvareaEi zidirea unit5tii panumane pe o cu totul altd cale(principiuqi scopal miqc[rii New Agel). Presasibianda semnalatfaptul cd, la prima intdlnire a tinerilor din,,FederaliaInternafionald Crucii Rogii" (deslZquratd Langea la lois, Austria),au participatqi trei romdni.Ca tematicipropuseau fost cele referitoarela problemele de mediu ;i ale minoritifilor (etnice, religioase, sexuale, sociale, culturale). Solu{iilepropusede organizatorisuntin cel mai pur spirit al new age-ismului:in{elegerea simldmintelorcelorlalti,bl6ndefea, la renun{area idei preconcepute. R Pe a patra treapta a ,,piramidei dolarului", care inftgiseazd structura francmasoneriei, alSturi de organizalia ocultd ROTARY CLUB figureazd gi organizaliile LIONS CLUB qi YMCA (Yoqng Men's Christian Association), cu sediul la Geneva. In legdturd cu acestea,presa a relevat urmdtoareleaspecte:

- prezen];a Timigoara, a reprezentantuluiROTARY CLUB INla TERNATIONAL, JackYCathala; -in perioada 27-31 mai 1992, la ERNSTSILLEM HOEVE (Olinda), a avut loc Adunarea Generalda Alianfei Europene YMCA. Printre cei 114 participanli,d\n24 de firi, s-au numdrat Ei delega{ii ASOCIATIEI CRE$TINE A TINERILOR DIN ROMANIA. Tema intrunirii s-a intitulat: ,,DAndaproas-a IJna dintre problemeleabordate repelui meu o infEliEare". ferit la mobilizareaorganizaliilorAMCA pentru cooperarecu MiqcareaInterna{ionald.

Cuprins
l r .[ C u v d n itn a i n t ea e d i t i a o m d n e a s c . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 ...................7 itn a i n t e Cuvdn Cartea I. Profefii despreAntihrist A. Profe{i qi profefii D a r u lp r o f e l i r i i ...........11 .......13 Cuvdntexplicativ B. Profe{ii despre venirea lui Hristos 1. P r o f e { i i l d i n V e c h i uT e s t a m e n.t. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. . . . . . . . e l . C. Profefii despre venirea lui Antihrist IudeiiqiAntihrist ........ 18 A ......................21 C i n ee s t e n t i h r i s t ? Pentruce va veni Antihrist? .........22 lui .......24 Careesteoriginea Antihrist?.............. C a r a c t e r uu i A n t i h r i s t . . . . . . . . . . . . . . . . ll ...................25 gi Lucrarea persecutarea .....26 Bisericii............. Durataprezenlei Antihrist................ lui .........28 Mdrturiacelordoi profefi .............29 .....30 S e m n ullu i A n t i h r i s t . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .a.a. . . . . r L C 0 n dv a v e n i A n t i h r i s t ? . . . . . . . . . . . . P u s t i i r i l eu i A n t i h r i s t . . . . . . . . . . . . . . . . l ...............aa....JJ .. .....35 Alte profelii despre Antihrist... ........38 inaintemergdtori lui Antihrist............ ai inainte mergdtoare Antihrist............... lui ............ 43 Semne ......................61 Sfdrqitul iAntihrist................ lu ...........63 Opinii succinte D. Profefiile sfinfilor Bisericii noastre .....................67 Profe{iile Cosma Etoliei... Sf. al Profefia Sf. Nil Atonitul, despreAntihrist qisfdrqitulumii......... 1 ...................68 pentruvenirealui Antihrist ..................70 Cuv6ntal Sf. Nil Alte profeliiale Sf. Ni1............ .....73
t73

Concluzii
este de Scopulurmdrit de ,,evanghelizatoril" tipul celor prezentali bine definit: incercareade a schimba,prin orice mijloace, credinla ortodoxdcu oricare alta carepoateu$uracredinciosuluiromdn desin prindereade neam,de nume,de datini, de obiceiuri. Sedoreqte ulIn creEtinismului. viziunea diferitelor fo4e instanlddistrugerea iimd oculte, schimbareacredin{ei este primul pas ce se face in atentatul pus la cale,pe mai multe planuri, asupranaliei. MiEcarei New Age se poate constitui in una din cele mai primejdioase conspiralii antinalionale, qi anticreEtine,deoareceea careurmdreqte: pregdtegte terenul gdndirii francmasonice, I abandonarea culturilor nafionale,care sunt ,,potenlial"Eovine; - realizareaunei culturi universale unice, a intregii omeniri ,,reintegratein naturi qi in cosmos"; - desfiinlarea Sareligiilor dualistegi inlocuirea lor cu adorarea tanel; - instituireaunei guverndrimondialeunice.

172

(1787-1868) .........74 a O mf,rturie Sf. Calinicde la Cernica ...................'..17 C u v A na l S f . E f r e m$ i r u I . . . . . . . . . t pentruHristos................84 Sf. Proorocia Andreicel Nebun 87 .................. Patarelor arhiepiscopul Sf. Profe{ia Metodie, Profelia de pe piatra de mormAnta .......90 S f . C o n s t a n t ic e l M a r e . . . . . . . . . n ................92 unui anonim(1054d. Hr.) Profefia .....95 l P r o f e f i au i A g a t a n g h e l . . . . . . . . . . . . E. Concluzii Turciei. Ciocnireaneamurilor Distrugerea .....97 qi apusene a rugilor ...........99 Rusiei... Distrugerea in amplS Palestina. Ciocnire premergdtoare Antihrist. lui Evenimentele ...101 peceliEi Eapte trdmbile. $apte I 03 venirii lui Antihrist............ care:urmeazd Evenimentele .............105 mare?.. rdzboiul cel CAndva incepe ...........107 a A d o u av e n i r e D o m n u l u i .. . . . . . . . . . . . . . .........109 a E p i l o gl a c a r t e I . . . . . . . . . . . . . . . Cartea a II-a. Nu vi lepidafi de Hristos ..........112 Cuvdninainte t .....113 Prolog ...114 e Sosireavenimentelor............. . . . . . . . .1.1 5 . . a A d o u av e n i r e D o m n u l u.i. . . . . . . . . . . . . . . .................127 Antihrist... . . . . . . . . . . . .1.3 0. . .. Semnul..... .......132 q iE n o h . . . . . . . . Ilie ........I34 C e i a l e ; in u v o r g r e g i . . . . . . . . . . ...........143 a i A d o u av e n i r e D o m n u l u . . . . . . . . . . . . . . . . ....146 Rugdciunea SfdntuluiCiprian - migcareoculti Cartea a III-a. New Age (Noua Eri) ....150 pentru1ume.......... Vindecarea ...151 asupraMiqcirii New Age O privire atentd .........151 N a t u r a i g c d r iN e w A g e . . M i
t74

A s p e c t es t o r i c e l eM i q c d r iN e w A g e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.5.2 i a i . . Iegirea lumind la .......152 Filosofia MigcariiNew Age .......154 Planurile obiectivele qi MiqcariiNew Age..................... I 55 Epoca drsdtoruIui................ V .....156 R e l i g i a i q c d r iN e w A g e M i ..........157 U n H r i s t o sa 1 s . . . . . . . . . . . . f ................160 Noua Erd (New Age) - miscareocultd indreptatd impotrivareligieiortodoxe... ......162 E c u m e n i s m F r a n c m a s o n e r i N e w A g e . . . . . . . . . . . . . . .1 .6 9. e . .. Concluzii ..................172

t75