in 1944,Teohgia La momentul aparigiei, misticd a BisericiideRisdrit a adevS.

rului ortodox adresati cu precidere se voia o mlrturie a dogmelorfunintelectualuluioccidentalcregtin,o transpunere damentale ale Bisericii de Risirit in limbajul analitic-riguros deceniicartede cipitAi a gAndirii propriuApusului. Devenit peste teologului gi un instrument de lucru indispensabil neopatristice neutru al unui insi statutul ortodox, eseullui Losskytranscende in linia tradigiei de la careserevendici: si seagazi discursiv expozeu dogmi gi triire. Teologia, indisolubile dintre legiturii a aceea stiingi a dogmelor ca oglindiri ale Adevirului revelat,;i mistica, apofatici spre tri.ireainsiqi, seunescintr-un efort comun pe calea la taina Sfintei umane indumnezeire participarea persoanei Theimi, culme a Revelaliei,adevir care se refuzl'mingii, dar se dezviluie fiingeiprin Duhul SfAnt. de fagi esteo Esentiali pentru operalui Vladimir Lossky, cartea concizie9i prin al cuvAntului: sens adeviratul in clasici lucrare profan celui claritate,comunici deopotrivi cititorului inigiat gi traditiei ortodoxe,neakeratsi viu de la Pirintii Bisericii specificul si oAni astlzl

v t-i
p,

{ a 4
J,

F
F

4 (

n
2
U D
t
fr

ts

D F rf

Pecopertii icoani BuneiVestiridin Ustiug (detaliu) GaleriaTietiakov, Moscova

tft
U

rYl

,<

(a
VJ

-.1
rrr

'E c4 E rr.l ^l
v ;:

.- I t+i

v)

o.

O L

Madimir Lossky(1903-1958)a fost unul dinrre martorii cei mai insemnatiai intilnirii dintre Occident 9i Orient in secolul)O( Fiu al s-astabilit la Parisin 1924,devenind mareluifilozof rus Nikolai Lossky, discipolullui EtienneGilson gi bun cunoscitoral Evului Mediu occidomeniu in acest Lucririle sale in general. dentalgi al gindirii occidentde Meister au fost incununatede o tezi de doctoratmonumentalidespre Mahre Echhart, deDieu chez Eckhart (Thlologienlgatiueet connaissance 1930 dintre studiilor perioada inci din gi Simultan, 9i 1936despre 1960). si traduci este Pentru Occident' in Dionisie fueopagitul, PreocuPat de unei ortofundamentale certitudinile limbajul rigurosal acestuia, excedeopotrivi se opune Lossky sa. de universalitatea doxii constiente Occidentului. ruse si ,,ereziilor" ale filozofieireligioase selorgnostice in el maestrulneopatristicii,ceoDincolo de polemist, descoperim gi al sfantului Duh. Mirturia sa cauti si al Persoanei logul apofazei, penrrucain Hristos si semanimariledihotomii occidenrale, depi.;easci si poati trii ,,dupi chipul umanitatea unde Duh, Sftntului Biserica fesie de l'Eglised'Orient (1944), mlsti(Pe h thtologie Esai sur Trinititii". o sintezi dejaclasici, (1962), reprezinti Dieu de completatide vision sobri gi clari a marii tradigiiortodoxe.

VLADIMIR LOSSKY TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

Prefagide preot prof. dr. DUMITRU STANILOA-E din francezide Studiu introductivgi traducere VASILE RADUCA Preot

SCURTAPREFATA

a scrierii teologului rus Vladimir Aparigia in romAnegte Lossky este un eveniment de o deosebiti importanli, care trebuie semnalat ca atare. Ecoul gi efectul remarcabil pe care le-a avut textul ei francezin lumea largi, sperim ci le va avea gi la publicul romAnesc ;i mai alesintre cititorii iubitori ai noastrestrimosesti. credingei autenEsteo carte scrisi cu multi cilduri si cu o ingelegere dci a credinEeiortodoxe. Cuprinsul ei ne face evident faptul ortodocgici invigiturile Bisericiinoastre, rriit de credinciogii rimasi fideli Evangheliei si scrierilor SfingilorPiringi, nu se pot separa de triirea lor duhovniceascisau mistici, asacum sesepariin catolicism,unde misticaesteun pur sentimentalism, iar invititurile de credingi o exclusivi. teologie teortici de definigii abstracte. Faptul acesta propriu Ortodoxiei se vede din insusi titlul cirgii gi din titlurile capitolelor ei, care, exprimind temele diferite ale invititurilor teologice aleOrtodoxiei, au un con;inut careajuti pe cititor sI descopere gi si triiasci puterealor mAntuitoare sausi simti iradiind din elecildura iubirii lucritoare a lui Dumnezeusi a sufletelor. Aceasta ne face si salutim cu deosebiti bucurie aparigia acestei scrieriin limba romA.neasc5.. Preot prof. dr. Dumitru Stiniloae

STUDIU INTRODUCTIV

Dim astizi in limba rom6.nio cartecarede mult ar fi trebuit si fie cunoscuti de publicul cititor, nu numai de teologi. A fost una dintre cirgile prohibite de regimul de tristi amintire nu numai din cauzaconginutului, ci gi din cauzatitlului ei: Tbologiamisticd a Bisericii de Rdsdrit. $tim cu togii ci teologiasi Biserica,in ultimii 40 de ani, lor, au constituit un spa;iu unde pe lAngi suferin;elegi sci.derile s-agAndit altfel decAtin universitigilerominqti sau chiar in Academie. Si aceasta, tocmai pentru ci nucleulvieEiireligioase mai gi al discursului teologicestemistic. $i nu poate fi adversar de temut al ateismuluiideologicdecAttriirea mistici, pentru ci aceasta estelibertate- libertate,inainte de toare,in gAndire. Or,.ateismulideologicde stat practicatpAni nu demult la noi a cultivat o gindire neliberi. Pentru o societate dominati de atare ideologie, o era un nume cu careputeai si fii ,,teologia" stigmatizatsi marginalizat.,,Mistic" a fost un alt nume care, '50 nu pentru pufini, a constituit in anii in tricap de acuzare bunalelecomuniste,aducAndu-le ani grei de temnigi. Pentru tovarisii potentali ai acelorzile, ,,mistic" eraechivalentcu ,,subversiv" sau,,dusmanal poporului". Am tradus carte marelui teolog al emigragiei ruse,Madimir Lossky, gi nu am schimbattitlul, pentru ca cititorii si priceapi ci termenii teohglteologie, misticlmisticdnu tin nici de

DE RASARIT TEOLOGIAMISTICAA BISERICII

STUDIU INTRODUCTIV

nivelul prelogic al gAndirii umane, nu sunt nici peiorativi, ;i sauconotagipolitic. cu atAtmai pugin subversivi Titlul Teohgiamisticda Bisericii dz Riudrit semnifici', deci, in cele de mai jos, vom preciza ceva anume. Pentru aceasta, lor. conginurulcelor doui nogiuni si relagia greaci, fiind compus origine este de I. Cuvintul ,,teologie" din 0eoq- Theos(Dumnezeu) gi l.oyta - loghia, care vine de l" Ioyoq - logos (cuvint, ratiune, argument). de un ,,logos" in Antichitate, texteletragediilor erauprecedate in care autorul explica, rezuma, argumenta conginutul propriu-zis al operelor.Esteceeace s-apistrat pinlastizi in practica de a sealcitui ci4ilor un prolog sauo prefagi.O cartecuprinde o intreagi increngituri de idei ;i de fapte. Ea are universul 9i viagaei redateprin cuvinte-simboluri (semneincircate cu sens) careinviluie saudezviluie intengiile gi semnificagiilecelor care vorbescsauscriu. Cuvintele inviluie universul cirEii celor care nu o citesc sau o citesc riu, ele dezvlluie acestunivers celor care o citesc bine. Redind sensuluniversului ci4ii, cuvAntul acestuiunivers.Logosul este'agadar, existenEei redi gi ragiunea universului cirgii, ragiuneade ragiuneacarejustifici existenga (artistici, a fi a ci4ii. in acela;ifel sepoatevorbi de orice creagie sociali), de orice realitate.Tot ata sePoatevorbi despre stiingific5., om, despreuniversul siu, despresP4iul restransin caresemigci, sale.Logosul realizirile gi experiengele despreideile, relagiile, spus,toate justificarea Altfel acestora. motivagiagi esteragiunea, igi gisescjustificarea;i motivagiadaci au un logos,o acestea afadar,nu numai cuvAntul de a fi. Logosuldesemneazi, ragiune profundi a celor ce sunt (Dumnezeu) obignuit, ci gi ragiunea in 9i a celor ce existi (lumea cu tot ceeace existi gi secreeazi. intelectuall un anumit ea),ceeace aduni intr-o semnificagie

dat. Aceasta este semnificatia antici a Logosului, Pe ca6au adoptat-o ;i Sfingii Pirinti ai Bisericii. in cregtinismLogosul aresi alte conotalii. El nu estenqnsi dg o categorie metafrzicLabstracti cu careoperim in proceeil ci gAndire,ci inainte de toate esteo fiingi personali, dumn Nu esteun demiurg gi o zeitatede a doua nini qi creatoare. (cala Filon), nici nu seconfundi cu lumea (cala stoici). sul lui Dumnezeu (npog tov esre o persoani,Jangi" si,,in faqa" El este Dumnezeu (rcri Oedqr'iv 6 A6yoq - hai Theosw ho - Ioan 1, 1). Logosul,la plinirea vremii, ia fiingi unreni, Logos in persoaqg2 cuprinde in Sine natura umani, o desivArgegte intr-un mod concret- istoric ;i de negriit -, o transfi azi gi o proslivegte,dind posibilitateatuturor celor careinui in comuniune cu aceastinaturi umani. indumnezeiti 9i prodiy11l si devini fii ai lui Dumnezeu prin har, nu prin naturi., ss6 esteLogosul. Sfiin;ii Piringi si intreaga gindire cregtini utilizeazi mtiuneade ,,logos"atAtcu sensulde cuvAnt,ragitrne,argument dit sau griit) cAt gi cu sensul cregtin, cum este si firesc. Durrnezeu-CuvAntulesteatotputernic. Dumnezeu creeazl. lume prin Cuvint (Genezal, 3), iar Cuvintul descoperi persoaqlui Dumnezeu-Tatil (Ioan 14,9-10) -i trimite in lume perhana Duhului SfAnt (Ioan 15,26). El insusi S-a ftcut cunoscutl[1pii prin unirea cu natura umani. Iisus Hristos, CuvAntul in at al lui Dumnezeu, prin acte,cuvinte gi imagini ne-ainvipt ce estedesivArgirea 9i modul in careajungem la ea.Cuvintulgriit lumii, propovlduit de Apostoli, consemnarin Sfrnta Scnpturl estetriit gi mirturisit de Biserici. Cuv{ntul 9i Sflnta Thadigie, ca persoanl (Iisus Hristos) estemijlocitorul intre Du u (nu oameni pentru ci. ar aveacevadin natura umani $ceva 9i din natura divini, ci pentru ci, fiind deodati Dumnezeuep,

10

TEOLOGIA MISTICAA BISERICIIDE RASARIT

STUDIU INTRODUCTIV

11

mintuirea noastri). cuvantul-nogiuneestemijlocul mijlocegte de comunicare intre persoane'prin urmare, 9i mijlocul de comunicareintre Dumnezeu 9i om. Dumnezeu Se adreseazi oamenilor prin cuvint. Omul, la rindul siu, comunici' rispunde gi seadres.azilui Dumnezeuprin cuvint, dind mirturie iumii despreDumnezeu tot prin cuvAnt.In aceasticomunicare .r D'.r-rr.reu 9i despreDumnezeu prin cuvint se realizeazi gtiinta despreDumnezeu' cunoafterea, teologia (cuvA,ntarea, dar totdeauna cu Dumnezeu). Nu poEi vorbi 9i nu PoF da Lui' frri mirturie despreDumnezeu stiLndin afaraexperiengei si ai privilegiul de a comunica cu El' Teologia nu estesimpli ,rorbir., simpli gtiingi sau informare despreDumnezeu' nici lui Duma Revelagiei intelectual-conceptuali simpli cunoa,gtere ci teologie), ln ,,specialigti" nezeu(ispiti in carecad aga-zigii diruirea cu toati fiinta ..rr" *.rli mai profund: esteaderarea, cu El. A face teointimi lui Dumnezeu, apropierea9i unirea pe margineatextelorsftnte,ci a trii logie nu inseamni a specula tn Duhul lui Dumnezeu Cel adevirat. Teologia nu este nici al triirii de birou saude biblioteci, ci rodul experiengei, producgie nici De aceea Dumnezeu. a lui intime profunde gi prezengei necredinciosul(ateul), nici riu-credinciosul (ereticul) nu Pot Ace teologie.Cel mult pot line discursuridespretexteleScripturii. Nu pot insi teologhisi,pentru ci,,nimic nu estemai sirac decit cugetarea care, stand afari de Dumnezeu, ftlozofeazl, despre Dumnezeu".tk Ca sistem de gindire, teologia se fundamenteazl pe expe' ei nu sereduce ExperienEa riengi, pe o experienli sui generis.
"" Filocalia sau Culegere din stierile sfnyilor Pdrinyi carearatd cum de pr. prof. trad. din grecegte tepoate omul curdyi,lumina;i dzsdud.r;i, Institutuldefute Grafice dr. Dumitru Stiniloae, ,,DaciaTiaiana"',1947, p.34I.

la limitele relativului. Desigur,eaare ln vedereexperienga imediati, dar nu se opregre la ea, ci o depigegte. Spre exemplu, intruparea Logosului, minunile, moartea,invierea lui Hristos, roates-auimplinit in spaEiu 9i timp, creAndo adevirati. istorie, fiind bazaunei cunoagteri obiectiv-gtiintifice. Nu cunoaqtem insi fiingaacesror evenimente istorice,tocmai pentru ci motivagialor estesupraistorici. De aceeateologia nu se oprette numai la studierea lor din puncr de vedereobiectiv-istoric, ci cauti sI pitrundi dincolo de acest nivel. Dionisie Pseudo-fueopagitul exprimi acestadevi.rprin sintagma: ,,Dumnezeu este cunoscutatAt prin cunoastere, cit gi prin necunoastere."tl' Privind lucrurile in aceasti. perspectiv5., teologi pot fi nu neapirat cei carefac dovadaunei profunde gtiingede carte, ci togi cei caretriiesc in mod real si autentictainelelui Dumnezeu, de care s-au incredingatprin Revelatie9i prin propoviduirea Bisericiisi de cares-auimpirtisit prin lucrarea Duhului Sfhnt in Biserici. Experien,ta teologului nu estetotdeaunaobiectivati, nu estestatici.,ci personaligi dinamici. Ea lncepeprin simgirea comuniunii cu Dumnezeu, caredepigegte orice necazgi strAmtoare,culminAndcu vederea negriiti a tainelorlui Dumnezeu. Consemnirile acestei experiente nu sunt obiectiviri, ci marciri alediverselorgradede cunoasrere. Oprirea din acestproces de cunoagtere dinamici inseamni. oprire din teologhisire.lqa seexplici de ce unii specialisti intr-ale teologieiajung si nu mai spuni nimic, si nu mai comunice nimic, ,,teologhisirea" lor fiind vorbi godi. E o suferingi caresemanifesti uneori gi prin agresiune, prin diversiune,prin frtirnicie, prin fanatismsi crize de autoritate, prin zel necontrolat gi in multe alte feluri care
x Desprenurnelediuine, 7, 3; Patrohgiae CursusCompletus,Series Graeca, ed. J. P Migne 3, 872 A.

L2

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

STUDIU INTRODUCTIV

13

de fapt gin de psiho-patologia religioasi. E o suferingi a lor 9i a Bisericii. religioase9i ai Purtitorii cei mai importanEi ai experiengei adeviratei teologhisiri sunt sfingii oameni careprin smerenie gi iubire au renunlat la sinealor sprea se regisi in Hristos 9i in aproapele. RezumAndcelespusemai sus,precizim ci teologia sefundamenteazi pe experien;aefectivi a prezen;eilui Dumnezeu in Biserici 9i in viaga fiecirei Persoane'pe gindire logici 9i dincolo de logici, pe un simgdincolo de simguri,Peo cugetare ingriditi de tiparele gAndirii sau gtiin;ei dincolo de cugetarea pe libertate,pe libertatea obignuite.Teologia sefu ndamenteezi. negtirbiti, nelimitati de egoism,de vreo patimi' E o cunoagtere c:re nu estelimitati de nimic, nici micar de propriul nostru ce seimplinestein continua depigirede sine, eu, o cunoastere esteo cunoastere prin pitrunderea cu discernimint (de aceea logici) in libertateacomuniunii cu Duhul lui Dumnezeu 9i libere comunimirturia prin cuvA.nt, ;i nu numai, a acestei uni. GAndireacregtini.a adoptat termenul ,,teologie"in secolul al III-lea. Gindirea totalitari, atee,nu suporti teologiaPentru ci nu poate gi nu vrea si acceptelibertatea,izvorul gi garantul oricirui adevir - Cuvintul lui Dumnezeu. II. Cit privqte ceade-adoua nogiunedin titlul lucririi lui Losslqy, ceade ,,mistici.",tinem si precizim ci in toate limbile, nu numai intr-a noastr5., ea estedestulde confuzd.Nogiunea, czr atare,estefolositi atet in limbajul sacru,cA.t si in cel profan. Pentru un profan, spreexemplu, ,,mistic" ar fi echivalentullui ,,obscur",,,irational",cevace tine de manifestiri psiho-somatice bizere, chiar patologice.Dupi cum am spus mai sus, uneori acestei notiuni i s-au impus chiar sensuripolitice. Toate aceste sensuriprofane ale cuvAntului ,,mistic" sunt improprii.

Cum estede agteptat, notiuneade,,mistici."vine din limba greaci. la origine sti verbul ytm (myo),a inchide ochii, a strAnge gura, a astupaurechile;a initia intr-un cult secret. Substantivul puonlg (my*es) indici pe cel inigiat in misrere, iar notiunea de prrtrlprov (rnysterion) indici o ceremoniereligioasi la care nu participi orice nepriceput sau orice profan, ci numai cei instruigi, inigiagi de un mistagog.Adjectivul prrcrrog (mysticos),apLrut relativ tArziu in limba gread,,inseamni. ,,secret", ,,tainic", relativ la mistere.Acest adjectiv articulat la plurd (td puoorcd) indici ceremoniile misterelor. in Grecia andci existau la Eleusis misterele mari (ceremonii religioase) in cinstea Demetrei, zei,ta ferdlidtii, gi misterelemici, in cinsteafiicei Demetrei,zeiga Persefona, soEia lui Pluton, zeul infernului. primele aveauloc toamna, celelalte,primS.vara. Daci ,,mistic" inseamni.cevaascuns,secret,caresegisegte in afaraexperiengei obignuite, fenomenul ca araresereferi.,pe de o parte,la migcarea de autodepisirea stirii obisnuite a omului, sprea seorienradin punct de vedereinterior citre un obiect saufiinti situatedincolo de limitele experientei obignuite;pe de alti parte, se referi la perceperea efectivi a obiectului saua fiintei sprecarese tinde. Cunoasterea, perceperea acelui obiect sauacelei fiin,teimplici un efort, o experiengi. Aceasta esreexperiengamistici sau pur si simplu mistica.A;adar, mistica este legati de mister. Inigial notiunea de ,,mister"a fost utilizati. numai in sensreligios.Ulterior, utilizareaei a fost mai generdi, de aceease vorbegtede atitea mistici cAtemistere gi triiri ale lor seafirmi. Sevorbeste de mistici profane(in muzici, in poezie etc.) si chiar de o mistici atee (cazul a;a-ziselorreligii ateeale fuiei 9i de modernititii). ,,Misticaatee"ln sineesteun nonsens. Estevorba de triirea simtimAntului religiospervertit in funcgionalitateasi finditatea lui. Seafirmi despreideologii comunisti ci. triiau ca pe o religie_utopi+aelidzeriaffiimului. in fii

14

DE RASARIT TEOLOGIAMISTICAA BISERICII

STUDIU INTRODUCTIV

15

lor, ei nu puteau fi atei,ci postulauutopia ca Peun Dumnezeu' Dumnezeullor eralipsade Dumnezeu'Or, aici estenonsensul celor afirmate de ei: gineaula nimic ca 9i cum ar fi fost ceva' Lupta lor impotriva lui Dumnezeus-adovedit absurdi de vreme ceDumnezeu,,nuexista".Ce om slnitos poatelupta cu nimeni? ateii n-au putut 9i nu Pot facevreodati abstracgie in realitate, de simgimAntul religios.Acestaesteun dat al fiingei umane' in cel mai rfuucaz, el poate fi mutilat 9i pervertit, negat insi nu. altfel n-am mai fi,oameni.SimqimAntulreligiosnu Poate profundi a sufletului uman' Peel il afirmi fi negatin realitatea (spreexemplu'sociefanatici de utopiile ,,obiectivate" ","9*" rateacomunisti), de idei, de pasiuni saupatimi' Afirmarea aceasta unei stiri risturnate' ginede patologic9i di naqtere prin negare numiti impropriu mistici, nocivi atit pentru cel "rrorrn"I., ce triiegte, cAt gi pentru cei din jur; ceeace nu seintAmpli in mistica autentici. religie,avAndtainele misticareligioasi,fiecare CAt privegte in caretriiegte taina modul ei, are gi mistica ei, in func;ie de (misterul)obiectului saufiingeiPecareil sauo adori. Mistica in toate religiile.Nu religiaginede fenomenul nu estaceeagi religietermenul mistic, ci misticaginede religie.Chiar in aceea;i de referingial misticului estepercePut 9i trlit nuanlat' in functie (de incermisterul pornegte, justificarea la care lui doctrinari de in triirile saleindicAndsi o aprofundeze 9i si o depigeasci sociali ;i chiar de viduale) sau de tradigiacultural-religioasi, particularitigilefiecirui triitor. unei s-avorbit de existenga Jinind cont de toate acestea, mistici naturale(in cultelenaturistegi in budismul tantric, care, de fapt, esteo ,,religie"naturisti). Aici termenul de referingi nu esteo fiingi sauo persoani,ci cosmosul,natura. Misticul tinde si iasi din sine, depigind condigiasa sPalio-temporali

ca si simti in sineelementele lumii, si sepiardi in indefinitul lor material si impersonal.Existi o mistici gamanisti., specifici culturilor in caresecredeci lumea esteplini de spirite Ei forte tainice.$amanul(omul alespentru a inrra in legituri cu acestea), printr-o anumiti ascezi. si o seriede inigierisuccesive, cadein transi. Seafirmi ci. atunci el intri in legituri cu spiritele de la careprimegte puteri paranormale si mesaje pentru comunitate. Este asa-zisa mistici a practicilor magice. Un alt gen de experienglmistici s-argisi in religiile moniste (in curentelegenerare de Mandukya Upanisad, Samlcya Upanigad9i budismul Zrn). Ncieul esteabsolutizat, pe cand lumea fenomenali esteconsideratiiluzie (m"y"). Tilirea mistici consti intr-o concentrare extremi gi in interiorizarea eului. Mistica incearci si dunge completamenteactiviti,tile sale.in felul acesta, in fiingamisticului secreeaziun gol in careeul sesimte eliberat de orice constrAngere si limitare si integrat intr-o triire redi a unitigii primordiale. Sufletul uman consideri ci a devenit una cu Spiritul universal(Brahman), singurarealitate.,,Scopul acestei viegi mistice nu esreunirea cu celllalt, ci dezintegrarea in Unul, prin pierderea oricS.rei identitigi individuale."'r' Aici se lncadreazd.gi mistica neoplatonici a lui plotin (sec. al IIIJea), ideologul acesteia, careplaseaziin centrul sistemului siu Thiadaierarhizati gi impersonali formati din: Unul (Binele suprem)careemani Nousul (gAndirea intuitivi uniti" totdeauna cu obiectul siu), care,la rAndul lui, emani Sufletullumii (acesta segisegteinlintuit in materie,domeniul riului). intregul efort al misticului urmiregte unirea cu Binele suprem, cu Unul (monada).Aceasta va fi posibili prin renungarea la lume, la realititile materialesi retragerea in sine. Retragerea va fi progresivi.
" Hilda Graef,Hhtoire de k my*ique, Ed. du Seuil, 1972, p. 14.

16

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

STUDIU INTRODUCTIV

17

inalt Limita ei va fi ekstazul,in care omul vede pe Cel prea

alteritigii si seuneasciprin iubire.Aici misticul arecongtiinga ontologiceintre el si termenul activea Celuilalt, a diferenEei diferenp ontologici va fi depaiti cu toateacestea, siu de relagie; vie' Dumprin iubire, intre cei doi sepoatevorbi de o relagie ca si fie oferi nezeu nu numai ci' Se face Prezent' dar Se 9i doui cunoscutintr-o manieri noui - prin iubireacareunegte care iubire iubire reciproci, nu unilaterali, realitigipersonale, omul triieqte ekstaestegi'.,rrro"g,.r.. Urmind cii specifice, zd. frebuie si precizim ci in cregtinismekstazulnu estescopul drept triirilor mistice.unii mistici consideri stirile ekstatice il mistice viegii semneale slibiciunilor omenegti.obiectivul personali ultimi, eacomuniunii cu realitatea constituie r eafizar comuniune in carestirile ekstaticepot si 9i lipseasci'Viap Stirile nu esteo goani dupi stiri ekstatice. mistici in cregtinism un produci ekstaticepot fi realizategi prin proceduri care si dezechilibrustructuralprin ruptura intre trup 9i psihic, intre intre centrul gi periferiafiingei, si celeinferioare, paqile superioare
t'JesusLopez-Gay, ,,Mystique",in Mystlreet myilque, Beauchesne' p,p . 7 0 - 7 1 . Paris,1983

aducind cu sine o seriede urm5.ri,considerate ,,stiri ekstatice". nu seconfundi insi cu experien;elerealmenteniiStice Acestea si cu elstazul religioscare in cregtinismesteechivalentcu o culme a luciditigii. De altfel, misticii cregtiniconsideri ekstazul mistice, d ca una dintre formele incipiente ale experiengelor a comugi intensificarea continui ciror scopestepeffnanentizarea comuniuni sunt evidente niunii cu Dumnezeu.Efecteleacestei in sufletul misticului. El esteiluminat, posibiliti.gilelui de ingelumea ins{i esteperceputi a realitigilor din jur semi.resc, legere noi. cu simguriinnoite 9i capiti semnificagii Mistica teistLestedeodati ekstatici 9i instatici: misticul se diruiegte in iubire, dar se9i interiorizeezi, seconcentreazi,se continuu, se aduni in sine din risipirile diverse,se curigegte elibereazicontinuu, nu de realitigilemateriale,ci de patimi, mai intii in spirit, matecongtientci oricepatimi seconsumS. teisteunirea mistici nu duce rializAndu-se ulterior. in sistemele la ataraxie, ci la o supremi luciditate. aici performan;ele mistice depind de modul in careeste $i conceputi alteritateapersonali cu careseintri in contact, preil oferi celor ce tind spre cum gi de ajutorul pe care aceasta persondi fiind unireacu e". in cazulmisticii crestine, alteritatea egoismul, Dumnezeu-Tleimede persoane egale, sunt excluse filavtia gi autolatria. Pini acum am folosit termenul de mistici in sensullui mai general, intelegAnd prin aceastaformele diverse de triire in marile sistemereligioase,firi si considerS.m ci diverselepractici religioasear duce la aceea;ireaJizese sauci o triire mistici poate fi inlocuiti cu alta gi ci, in ultimi, instangi,s-arajungela acela;i efect, cum cred unii. Nimic mai neadevirat. Nu estemistici orice halucina;ie psihici sauorice act anormal. Diverselepracdci religioasesau cvasireligioase au fost numite ,,mistici" de

18

MISTICA A BISERICII TEOLOGIA DE RASARIT

STUDIU INTRODUCTIV

19

cercetarea moderni. Nogiunea de ,,mistici" igi are originea exclusiv in lumea cregdni'l'. in Vechiul Testamenr se intilnegte cuvAntul ,,misrici" in cirgile deutero-canonice si la profetul Daniel. in Noul Tbstament este intAlnit de 28 de ori, in timp ce in literatura elenistici esteaproape necunoscut. Atunci cind apare,nu se referl la triirea religioasi tainici, ci la formele exterioare, la rituri. Plotin, cu toate ci. a dezvoltar un sisrem mistic, n-a folosit nogiunea de ,,mistic" decit in treaci.t. Ea a fost insugiti de ucenicii sii in disputele cu crestinismul.:''-:iin limbaj crestin, cuvA.ntul,,mistic" (tainic, ascuns) se referi la ,,taina iubirii lui Dumnezeu fagi de noi, care s-a aritat in Hristos gi care ni-L face accesibil((?r?"';k. Contemplarea mistici nu intilneste experienta omeneascS. obiectivati (cum se intAmpli in sistemele wasireligioase unde termenul de referinti nu esteo realitate personali), ci Revelagiaobiectivi a lui Dumnezeu in Iisus Hristos. Contemplarea mistici inseamni. vederea tainelor lui Dumnezeu. Taina cea mare este Hristos insusi, descoperirea gi misterul lucririi mAntuitoare a lui Dumnezeu, Care cuprinde taina Vechiului gi Noului Testarnent gi Care esteviu gi activ in Biserici

Mistica practicati in crestialti religiesausistemcvasireligios. nism nu seconfundi.cu nici o alti mistici..Si aceasta, pentru mai multe motive, dintre careredim cAteva: 1) Condigia fundamentali care faceca o misticS. si nu se confunde cu alta o constituieobiectul ei, sau termenul de la' carepornestesi sprecareseindreapti. Obiectul misticii cre$tine nu estecevaconfuz si vag, nu-l constituie experiengele individualealeanumitor maestri, ci Revelatia lui Dumnezeu(fiingi personali)impliniti inTaina lui Hristosla un anumit moment precisin istorie,nu illo tempore. PecAndla Roma domneaimparatul OctavianAugust, iar in Ierusalim,Irod cel Mare, Fiul lui Dumnezeu ia fiinti omeneasci(748 ab U. ..). in anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu, pe cAnd PongiuPilat eraguvernator al Iudeii, Ioan Prooroculrecunoaste in Iisusdin Nazaretpe Fiul lui Dumnezeu si-L descoperilumii. Acum Iisus incepelucrareade revelare a tainei ceadin veacascunsi. a Lui Dumnezeu.Din moment ce Fiul lui DumnezeuS-afhcut Om, materiadevinemediul prin caregi in careDumnezeu Sedescoperi..Ba mai mult, prin pAinesi vin, materiaparricipi la opera de sfingirea omului. Nu mai poate fi considerati. iluzie (cala (ca indieni) sauo realitaterea la greci).Misticul cregtinporneste de la aceastirealitate(areconcursulei) si de la realitatea descoperirii obiectivea lui Dumnezeu.El nu dispretuiegre mareria, nu fugede ea,ci cauti la rAndulsiu si o umple cu prezenra sa transfigurati prin Dumnezeu. Mistica estelegati"de misterul, de taina lui Dumnezeu,cum (I Cnr. 2. I ), odinioari ascunsi, spuneSfrntul Pavel aritati acum in Hristos. in Hristos si prin Hristos,DumnezeuSedescoperi ca Tleime de persoane, lumea si omul sunt sfintite, d6.ndu-se tuturor posibilitateas5. se sfinteascisi fiind togi invigagicum si se sfinteasciin Hristos - Taina ceamare a lui Dumnezeu.

prin Duhul Sfhnt. Daci fenomenulmistic estespecificuman si cvasiuniversa-I, crestinismulil preia, il asumi (aga cum a fXcutcu elementele speRevelatiei naturaleprezenre gi in alte religii) gi-i di valenge cificecare-ldisting de oricarealti mistici practicati in oricare
in Grundeines'Wortes", " Cf L. Bouyer,,,Mystic-ZurGeschichte Mystic, Christlicher Stutrgart, 1987, pp. 57-73. fragen 'r-'r' Mainz, Sudbrack, Mystih, Matthias-Griinewald-Verl., Jeseph 1 9 8 8p , .31. :"';"-'1Ed. de I'Oeil, L. Bouye\ Mlsterion. Du myst?re d ln mystique' P a r i s1 , 986, 1 9 5 . pp.77.

20

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

STUDIU INTRODUCTIV

2I

Descoperirea acesteitaine a lui Dumnezeu estepunctul de pornire al itinerarului misticului cregtin,iar termenul spreque tinde esteDumnezeu Cel in Theimedescoperit si inchinat. 2) Omul rlspunde descopeririilui Dumnezeuprin credingi. Credinta esteo alti. caracteristicia misticii cregtine.Ea este un act de adevirati libertate, interioari gi exterioarS.. CredinEa nu estenumai o aderare intelectuali la un cuantum de principii doctrinare,ci si fidelitatefagi de exigengele acestor principii ca expresiiale vointei lui Dumnezeu descoperitin istorie. Totodati, ea estecdea prin careomul selasi pitruns de adevirul prezenteipersonale a lui Dumnezeu in Revelatia Sa,prin lucrarea Sfintului Duh. 3) Performantelemistice fac parte, de obicei, din experientele persondeintime. Misticii cregtininu au pretengia ci implinirile lor sunt exclusivnumai alelor, ci au congtiintaapartenen,tei la Biserici. Aceasta estealti particularitatea misticii cregtine. in crestinism trS.irea mistici nu se implinegte decit in Biserici institugiedivino-umani -, in careSfrntul Duh comunici viala lui Hristos tuturor midularelor. in Bisericl - Tirp tainic al lui Hristos - secomunici harul lui Dumnezeu si rodescharismele (darurile Duhului Sfrnt in omul care rispunde solicitirilor lui Dumnezeu gi conlucreazi cu harul). Tiiirile mistice sunt nigte harismepe crre le-arputeaavea togimembrii Bisericii,elenefiind limiate la o eliti- ,,Marii mistici ai Bisericiiau respins ideealimitirii triirilor misticela un cercresrrins,insistAnd si afirme ci elcsunt deschise in cel mai inalt grad tuturor cregtinilor"'?,bineinteles, acegda trebuind si depuni eforturi in acesr sens.
" DouglasV. Steere, ,,Mysticism" in Handboohof Christian Theohgy,The W'orldPublishingCompany,Cleveland 9i NewYork, 1969, p. 237.

4) O altl particularitate a misticii cregtineo consrituie celilalt termen de referingial omului. Misticul nu sereferi.la un obiect, nici numai la o singuri persoani (cala evrei9i sufigi) insingurati in unitatea ei, ci la un Dumnezeu-Tieime de persoane, un Dumnezeu-Iubire,Carecoboarl si sevreadescoperit,. sevreacunoscut; un Dumnezeu Care esteactiv El insusi in nevoingelemisticului. El conlucreazS. cu acestagi are chiar iniliativa, El seoferl, ,,performantele" misticenefiind citugi de pugin rezultatul cauzal saucompensatoriuaI eforturilor ascetice. Performantele mistice sunr momente de gragie divini, nu risplati a unor merite. La acestecaracteristiciale misticii crestine (am enumerat numai citeva) se adaugi doctrina care favorizeazi misticului o anumitl viziune desprelume, o anumiti intelegerea faptului mistic. Datoriti doctrinei,misticul cregtinareo in;elegere aparre privind universul si locul lui in el, privind crea;ia, Revelagia, intrup"tea, Riscumpirarea ;i impirt{irea Duhului Sfrnt, Cel Care, de fapt, creeazi. spatiul sacru in care fenomenul mistic areloc. in crestinism, mistica nu sefundamenteazi. pe imaginatie,pe fantezie, pe evadare din real,pe simple,naivesausinuoaseexperienge subiective,nici pe axiome sau ipoteze,ci pe concretul Revelagiei 9i pe echilibrul psihic, pe fapte concrere verificabiledin punct de vedereistoric, cultural si existential. Ea esteo experientS. triiti si pargialcomunicabili, prin cuvint sau prin prezengi.Este tri.ire si discurs,viati gi teologhisire. De aceea nu se poareface o separagie intre teologie (discurs) gi mistici (triire), ci seafirmi, agacum faceVladimir Lossky, o teologiemistici. i.r ce.a ce ne priveste, nu ne-ampropus si dim o definitie exhaustivimisticii. Intentia noastrl a fost si aducemuneleclarificiri notiunii ftri si impunem o definiEie. in sensmeriti. ".est

22

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

STUDIU INTRODUCTIV

23

faptul ci primul scriitor aI Bisericii carea intrebuin;at preciza;t termenul de ,,mistic" a fost Sf Ipolit Romanul (sec.al IIIJea), vorbind despreceremoniilereligioase pi$ne. Marcel de Ancira (sec. d IV-lea) vorbegte de o teologieinefabili gi mistici. Primul carene-alisat insi un tratat de teologiemistici a fost Dionisie Pseudo-Areopagitul(sec.al V-lea), intelegAndprin aceasta cunoasterea prin experienEi a tainelor divine careseaflI dincolo de actele,cuvintele si imaginile folosite de Dumnezeu in Revelatia Sa.Ca si in,telegem si mai,bine cI mistica estealtcevadecit ceea ceau crezutprofanii 9i necredinciogii despre ea,vom preciza ceeace nu esteea,folosindu-ne de remarcilefilozofului francez Claude Tiesmontanti". a) Mistica nu esre,agadar, irationali sau prelogicS., ci o cunoastereprecedati sau in care esteimplicati tri.irea a ceeace estesau,,experienta prezenEei realitiEii ultime((?"-:k. b) Mistica nu se limiteazLla afectivitate;nu esteprodusul afectivititii, ci intreagapersonalitate,inrreagafiinEi a omului, esteconcentrati.in ceeace misticii numesc,,nivelulei duhovnicesc"sau inimi; prin inimi neingelegAndu-se organul anatomic, ci nivelul cel mai profund si caredi specificitatefiintei umane. c) Mistica nu esteo specialitate rezarveti unor excentrici ai vietii monahale, unor aga-zisi alesi.La cunoasterea lui Dumnezeu sunt chemagitogi cregtinii: ,yA.ceasta esteviagade veci: si.Te cunoasci peTine singurul Dumnezeu adevirat si pe Iisus Hristos, pe Care l-ai trimis." (Ioan 17,3) Or, cunoagterea despre carevorbegte MAntuitorul aici nu esre;tiinga lucrurilor firii, ci o cunoa$terespecifici religiei, in careRevelagia lui Dumnezeu 4lterneazi cu tainele Sale,cu meditagia gi asceza omului, cu r' La mystique Paris, chrltienne etI auenir del'hom*t,Ed. du Seuil, 1977. i'i' Ibidem, p.236.

triirile inefabileale tainelor dumnezeiegti. Fiecare cregrinare viaga sa mistici in mi.sura in care el realizeazi. modul siu personalde urmare a lui Hristos si in misura in caretriiegte viagain Hristos. d) Mistica (viaga mistici) nu;ine de ireal,nu esteprodusul imaginagiei, al fantezieisaual autosugestiei, din contri, misticii recomandi renuntareala orice imagini si inchipuiri. Ea gine de fiin,taomului, capersoani.Mistica esteceamai adAnci cunoagterepe careo putem aveadespre Fiintl. ,,Misticul", consideri ClaudeThesmontant, un maestruin metafizici.", iar ,,teo,,este logia mistici estecunoasterea Cauzei creatiei,a Principiului acesteia, a Ragiunii salede a fi, a Sensuluisi.u, a finalitigii sale: estecunoasterea lui Alfa;i Omega." (Op. cit., pp. 13-14) Cunoasterea mistici nu se reducela nici un alt mod de cunoastere; eaesteintuitivl (fari. a sereducela intuitie) gi unitivi. in cadrul acestei cunoa;teri Dumnezeuareinigiativa,omul rispundeprin credingi- caprimire a prezengei activea lui Dumnezeu9i angqare-, prin rugiciune, prin meditatie,prin viati asceticl (un fel de probi a crucii pentru fiecaretrlitor al adevirurilor revelate), prin diruirea de sinesi stridania pentru unire. Toate acestea concurl la curi;irea de patimi, la realizarea virtugilor (frri a impune un catalogal lor saua li sefaceinventarul), la iluminarea si la unirea efectivi cu Cel iubit. Misticul triiegte, pitimeste lucrarea lui Dumnezeuin el, deosebindu-se de misticii religiilor naturistecarepar mai ,,activi"tocmai pentru ci obiectul unirii lor nu esteo fiingl vie gi iubitoare, o realirate personali carele aparyinein intregime. Ea le esteperformanri, gi nu dar. in cazul misticii cregtine,Dumnezeu esteactiv frri. si.anulezepersonalitatea omului pe caleaunirii. Unirea mistici esteunirea a doui vieti, nu contopirealor. Adevirata iubire nu tinde la contopireacu celilalt, la asimilarea, la absorbirea

24

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

STUDIU INTRODUCTIV

2'

ffi

lui, ci la afirmareaceluilalt, altfel, la un moment dat, n-ai mai ce iubi; iubirea n-ar mai fi iubire, ci patimi. De aceea, avee lungul intregului progresal cunoa;terii mistice,Dumnezeu de-a activeaziceeace constituie chipul Siu in om, ii dinamiznazl puterile gi le conducepe caleaunirii. Cum si te unetti cu cineva A;a-zisa daci nu te cheami.,daci nu gtii diregia in caresiJ caugi? nu inactivitate, este ci nevo,pasivitate" a misticului cre$tin ingi, efort iluminat gi condusde Dumnezeuinsugiintr-un act sacru-profan de unire prin har unde antinomia creat-necreat, dintre Dumestedepi.giti in triirea paradoxului iubirii personale nezeu-Tieimegi omul creatdupi chipul Siu gi lnfiat prin Iisus Hristos. Nu orice orbeciiali, orice dibuire (ca acolo unde nu obiectivi) este;i mistici. Unirea se poate vorbi de Revelagie de mistici in cregtinismare o direcgieprecisi. Ea se realizeaz\. vorbire obiceiin rugiciune, pentru ci rugiciunea esterealmente ce concu Dumnezeu.in rugiciune serealizeazipe deplin ceea stituie esengialultriirii mistice: recunoaftereamisterului, pe caracterul rapomrl viu gi mintuitor cu El, precum gi insistenga Si.utranscendent gi imanent in bunivoinga SamAntuitoarefagi spunea Sftntul Diodoh al Foticeii:,,Teolog de creaturi. De aceea estecel ce se roagi gi cel ce se roagi esteteolog."r' Vladimir misticd tocmai pentru Lossky a intitulat lucrarea lui Teologie faptul ci teologia nu poate fi separati de mistici, de triire. III. Cititoml romAnnu trebuiesi vadi in cartealui Madimir Losl<y Essai sur k thiologiemlstiquedz lEgllse d'OrUnt un tratat care n arati cum si ajungem la ekstaz sau la unirea cu Dumnezeu.Esteo c:trtecu confinut mai degrabi teoretic dec6.t practic. Constituie un compendiu de teologieortodoxi absolut ""Filocalia volumulI, trad.din grealedzsdu,i:r;iii, Sfntelorneuoinye
ceste,introduceri si note de pr. prof. dr. Dumitru Stiniloae, Humanitas, Bucure;ti, 2010 (n. red.).

necesar atAtspeciali;tilor, cit gi celor carevor si. cunoasci realmente doctrina Bisericii ortodoxe. Din momentul apariEiei lui Vl. Lo*ky sale,in 1944,,,eseul" a marcnt un moment aparte in teologie. in ciuda faptului ci autorul o intituleazi cu modestie,,eseu", lucrarealui Vl. Lossky are un conlinut bogat, metodic elaborat gi bine fundamentat pe izvoarele invititurii cregtine. Ea a marcat un moment aparte in teologie pentru ci de atunci incoacenici un teolog ortodox nu o poateocoli in carieralui gi nici un teolog neortodoxnu o poate trece cu vedereadaci ar fi interesatsi cunoasci teologia Bisericii Ortodoxe. Pede dti parte, cafteaaceasra a constituir si o surprizi, atit pentru occidentali, cAt gi pentru orientali. De multi llreme occidentdii fbceauo distincgieneti intre teologiegi mistici. Prima se voia academici ;i 9tiin9ifici, socotind-o pe cealalti drept domeniul mai pulin clar, neabordabil din punct de vedere teologic, domeniu propriu viegii monahalesauvietii religioase a fiecirui cregtin, dusi sub indrumarea directorului de constiingi, care uneori deveneamai degrabi guru decit pirinte duhovnicesc.Din atari considera;ii s-a ajuns in Occident ca lucriri de spiritualitate si nu fie considerateteologice. Sub influengi occidentdi s-a ajuns ca gi in scolile de teologieortodoxi si se lini cursuri de mistici prin carese scindau de fapt doctrina si spirituditatea Bisericii. in cartealui, M. Losskydemonstreazici teologia nu poate fi despirgiti. de mistici. Teologia este reprezentarea ragionali a experienteimistice,a triirii intime a adevirului si a misterului dumnezeiesc.Deci mistica gi teologia nu se exclud, ci una o presupunepe cealalti. Pe de alti parre, aurorul acesteicirEi se distanteazide tendingele gAndirii rusecare,printr-o seriede teologi - incepAndcu secolul al XD(lea gi terminAnd cu Serghei

26

DE RASARIT TEOLOGIA MISTICAA BISERICII

STUDIU INTRODUCTIV

27

,rl
:i

Bulgakov-, incercase si dezvolteo teologie,,ortodoxi" cu un accentuatspecificrusesc, cu toate ci puternic influenEati de idealismul german al secoluluitrecut. Pentru Vl. Lossky,a fi ortodox nu inseamni a exacerba traditia unei bisericiortodoxelocale,ci a-ti fundamentaviata, credintagi invigitura pe experienga SfingilorPiringi ai Bisericii. Avind ca temei o foarte buni cunoagtere a scrierilor Sfingilor Pirin;i, Vl. Losskyp rezint|doctrina Bisericiicafiind deopotrivi prin triire persoteologie gi mistici. Mistica esteevaluarea nali a continutului credingdi comunea Bisericii,teologiafiind - triiti gi elaborati ragionalpentru folosul tuturora expresia a ceeace poate fi triit din datul revelat in.ambianga ecleziali. unde este prczenti.lucrareaDuhului Sfint. inci din perioadainterbelici asistim in Occident la cresterea interesului teologiei pentru patristici si liturgici. Vl. Lossky vine in intArnpinarea acestortendin;e, aritAnd Occidentului ci Ortodoxia nu reprezinti. o comunitate exotici formati. din biserici locale, inghetate in schemerigide, ci o BisericS. ce se hrineste dintr-o teologievie (nu una de biblioteci), neintrerupti, verificati gi incercati de-a lungul istoriei. ,,Eseul"lui Lossky este, agadar, ;i o mirturie in Occident a identitiqii 9i specificului Bisericii Ortodoxe. in ceeace privegteconginutul propriu-zis al cirgii lui M. Losskg pe caream tradus'o cu titlul Teologia misticda Bisericii dz Risdrit, el esteidentic cu cel al unui manual de teologiedogmatici in careautorul, printr-un scrupulosstudiu al literaturii cresdne, expune capitolelemajore aledogmaticii onodoxe (teologia, s61sli6logia, cu ecleziologia, pneumatologia,eshatologia) doctrinaredintre gi diferengele Pertintntl, uneori prezentAnd Biseri4q Ortodoxi gi BisericaRomano-Catolici. M. Losskya insistatasupratermenilor prin careteologiaincearci si.exprime

taina realititilor sacre,utilizindu-i cu preciziepentru a reda cu claritatesubtilitigile datului revelat. Maniera in careVl. Losskya prezentatdoctrina Bisericiia ftcut si fie consideratcel mai creatorteolog al tinerei generatii a emigratieiruse.Originalitateagi creativitatea lui nu constau in dezvoltiri individude, in opinii personalemai mult saumai putin depirtate de gAndirea 9i practicatraditionali a Bisericii, ci in prezentareaechilibrati, actualizind gi evaluind in mod obiectiv gi atent contribugia Sfingilor PIrinEi in acesrsens. Pasiunea lui Vl. Losskypentru preciziatermenilor si claritatea expunerii nu inseamnl ci el ar fi fost (in teologiaortodoxi) adeptul ideii ci am putea exprima fiinta credinEei crestineprin categoriilelogicii formale si cuvAnt. Cunoscind posibilitlgile, dar gi limitele cuvAntului, Losskynu estenici adeptul incoerentei saual iragionalismului.Operelelui exceleazi. prin coerengi., dar el vedecoerenga supremi. a credintei in ceaa rispunsului pozitiv pe careil di omul solicitirii tainicea lui Dumnezeu,in fidelitateafagi de Dumnezeu, dovediti de-alungul istoriei in cadrul comunitiEii ecleziale. in traducereanoastri am utilizat termenii asa cum s-au consacrat ei in limbajul teologic,chiar daci nu corespundintotdeaunatermenilor uzuali. Spre exemplu, am folosit nogiunea ipostasuri",si nu ,,ipostazi,ipostaze", ,,ipostas, cum ar fi de agteptat. Variantafeminini in limbajul curent nu desemneazi. conginutul gi specificitatea unei realirigi, ci chipul, inftg\area srarea momentani a unei realitigii'. Or, aceasta ar favorizao intelegeremodalisti a lui Dumnezeu.Modalismul a fost o erezie(sec. III-IV) conform cireia Dumnezeu esteo realitate care s-a ari.tat de-a lungul istoriei in diversechipuri, moduri sau ipostaze(dupi

28

TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT SCURTA NOTA BIOBIBLIOGRAIICA

limbajul curent), caTarl.,caFiu, ca Duh Sfint, de fapt fiind persoani.. una gi aceeagi Ereziaaceasra a fost combituti 9i condamnati de sinoadele ecumenice. in limbaj teologic,ipostasul desemneazi. o realitatecu un confinut specific,prin caresedeosebegte natur5.. estesinonim cu de altele de aceeagi ,,Ipostas" nogiunilede ,,individ" si ,,persoan5.". Ipostasulnu seschimbi in natura lui in funcgiede imprejuriri, cum se intAmpli cu vorbim de Ipostasul Tatalui, nogiunea De aceea de ,,ipostazi.". Duhului Sfhnt,;i nu de iposFiului si de Ipostasul de Ipostasul tazaTatalui etc.lqadar, in limba romAni, ,,ipostazi"gi ,,ipostas" nu sunt sinonime. am transliteratcuvintul greDin considerente semantice cescekstasis cu ,,ekstaz",si nu ,,extaz", spre a nu confunda religioscu alte forme psihicede euforiesaupatologie, ekstazul numite ,,extaz".Departe de a fi o starehalucinatorie,necontrolabili de subiectul uman, ekstazulesteo starea personditigii de maximi luciditate,c:re seafli dincolo de limitele naturalului. si prepozigia stare, ,,El$taz"esteo noliune compusi (din stasis, eh,in afarl de), a cirei formi originali a fost pistrati in limba estefolositi din ce in ce mai frecgermani 9i careactualmente vent in studiile de specialitate din alte limbi. Acestea fiind spuse,dorim cititorului o lecturi plicuti gi atenti a clrgii marelui teologMadimir Lossky. Preot Vasile Riduci

Vladimir Lossky s-aniscut pe 8 iunie, 1903,adouazi dupi Cincizecime,ca fiu al filozofului rus Nikolai Lossky, la Gciningen,unde tatil si.usegiseacu familia din ragiuni universitare(srudiapsihologiaexpe_ rimenrali ;i-si pregitea rezade magisrru in fflozofie). Copiliria si adolescenta le perrece la SanktPetersburg. in 1920incepestudiile universitarein acelasi orag, undeeste impresionat de istoriculqi filozofirlKarsavin, care ii arrageatentia t6.ni.ruluistudenr in ceeace privesre utilirarea studiuluisfingilorPiringi gi eroarea dogmaricioccidentalia adaosului lui Filioque.N. Losslcy esteobligat de autorititile bo\evice si emigreze, ceea ce el refuzi. in noiembrie 1922 condtcerea sovietici ii expulzeazi pe filozof ;i familia lui. Acesra primegre un posrla universitatea rusi din Praga(1923-1928). Pini in 19 octombrie r924'vladimir rtcreazd. cu bizantinologulN.P Kondakov.in octombrie 1924 inirulvladimir pleaci Ia Paris,unde intre 1924 gi 1927 studiazi.la Sorbona,luindu_Ei licentain isroriaEvului Mediu. Esreatrasde cursurile lui EtienneGilson, sub conducerea ciruia isi va lua mai tArziudoctorarulin filozofie. in timpul studengiei intri in ,,FrigiaSf6.ntul Fotie,.,unde isi va descoperi vocariade mirturisitor al ortodoxiei in occident. Din 1927 \4. Lossky incepe si adune materiale in vedereaelabori.rii tezei de doctorar, referitoarela Meisrer Eckhart. la 4 iunie 1928Vladimir losslcysecisitoreste cu MadeleineShapiro, cisitorie din careva aveapatru copii. Degi in exil, Madimir Lossky nu intrerupelegiturile cu Patriarhia Rusi. publici mai multe studii in reviste de limbi rusi 9i de limbi franceza., participi la rezistentafrancezi., iar in 1944 publici lucrareaEssaisur k thiologiemystiquede t'Egtise d'Orient.

30

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

SCURTA NOTABIO.BIBLIOGRAFICA

31

impreuni cu Eugraph Kovalevsky,in 1945,M. Lossky pune bazele Institutului Saint Denis, unitate de invitiminr teologicortodox desrinata de preogi pentru Ortodoxia francezi.. Este decanul acestui institut, unde predi teologia dogmatici si istoria Bisericii. Face parte din comiterul de lecturi al revistei Dieu uiuant, unde va publica mai formirii multe studii. in anul universitar 1945-1946 Madimir Lossky va tine o serie de cursuri la Ecole des Hautes Etudes cu tema,,Cunoa;terea lui Dumnezeu". Aceste cursuri vor fi publicate Post-mortem' sub tidul Vision de Dieu. Va pirisi Institutul Saint Denis in 1953, dati de la care va activa ca profesor de dogmatici in cadrul cursurilor pastorale organizate de Patriarhia Moscovei. Va publica mai multe studii valoroasein revistele teologice occidentale 9i va participa la mai multe intruniri teologice internagionale. Madimir Losslcymoare subit, in pline puteri creatoare,in ziua de 7 februarie 1958. in timpul viegii, M. Lossky a publicat puEinelucriri in volum seParat. Cele mai multe lucriri au fost publicate in diverse periodice sau au rimas in manuscris, vizi.nd postum lumina tiparului. Redim mai jos citeva dintre lucririle cele mai importante ale acestui mare teolog. Sofa), Paris, 1936,incare autorul dzspre l. Spor o Sofi (Controuersd combate teoria sofiologici a lui Serghei Bulgakov' 2. Essai sur h thiologie lnlstitlue de l'Eglise d'Orient, Aubier, Paris,

7. Coursd'histoiredu Dogme (Curs dc istoria Dogmez), manuscris nepublicat. (Teologie 8. Thlologiedogmatique dogmaticd). Esteun curs de dogmatici reprodus dupi conferinEe orale,transcrise gi pregitite penrru ripar de O. Cl6ment.Publicarea originali a fostflcuti. in Messager dt l'fuarchat du Patriarche Russe enEuropeOccidzntale, numerele4647, aprilie-septembrie 1964; 48, octombrie-decembrie, 1964; 49, ianuarie-martie 1965;50, aprilie-iunie 1965.in volum separat, aceastilucrareapare mai intii in traducereenglez6. cu ridul ,,Onhodox Theology:An Inrroduction", St.Madimirt Seminary Press, Cresrwood, NY, 1978.Ea este reluati.integralin La uiespiituelle, nr. 677, noiembrie-decembrie 1987. in afari de volumelemai susmentionare, Madimir Losslcy a publicat studii gi articolede teologieortodoxi.,teologiecomparari ;i teologie patristici in diverserevistede specialitate occidentale. Dintre acesrea le amintim pe urmitoarele: - ,,Teologie negativiin doctrinalui DionisieAreopagitul"(in lb. rusi), in Seminarium Kondahouianum,3; 1929. - ,,La notion des nAnalogies,chez Denys le Pseudo-Ar6opagite" (,,Nogiunea de oAnalogiio la Dionisie Pseudo-Areopagitul"), in Archiues d'histoiredoctrinalcet liniraire du MoyenAge,5, 1931. - ,,LaTh6ologien6garive dansla doctrine de Denysl'Ar6opagite" (,,Teologia negativi in doctrina lui Dionisie Areopagitul"), in Reuue des sciences p hihsophiques et thlohgiques,28, 1939. - ,,Lesl6ments de nthdologie n6gativeo dansla pense de Saint Augustin" (,,Elemente de nteologie negativb in gandirea Sfrntului Augustin"), in Augustinus Magister I, Paris,1954,575-581. - ,,lr dogmede I'uimmaculiconceptiono uimaet lourdes" (,,Dogma culatei conceptii, si Lourdes"),in Messager de l'Exarchatdu Patriarche Russe en EuropeOccidentale,20,1954. -,,Ecueils eccl6siologiques" (,,DificultiEiecleziologice"), in Messager dz I Exarchat du Patriarche Russe enEurEe Occidtntale, 1, 1950.Ultimele studii sunt reluatein rcvista La uiespirituelle,nr. 677, nov.-dec. 1967. - ,,Leprobldmede la nVisionfacei faceo er la rradirion patristique (,,Problema nVederiifati cirre fagi, si traditia patristici din de Byzance"

1944. cu Uspensky, in colaborare lcoanez), 3.Der Sinn der lhonen (Sensul Bern und Olten, Urs Graf-Yerlag,\952. dz Dieu chezMeisterEchhart 4. Thiologienigatiueei connaissance (Teohgianegatiad lui Dumnezeuh MeisterEckhart),J. Vrin' fi canoafterea Paris,1960. et Niestld6' Ed. Delachaux lui Dumnezeu), dz Dieu (Wdzrea 5. Vision 1962. de Dieu (Dupd chipul;i asemdnarea 6. A I'imageet d h ressembhnce de studii 1967'Esteo colectie Paris, Aubier-Montaine, lui Dumnezeu), titlul cu de mai editate de teologiedogmatici publicarein periodice, susde Olivier Clment.

32 Bizang '),

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

in Studia Patrbtica, ed. Kun Aland EiF.L. Cross, Akademie Verlag, Berlin, 1957, 2, Band, 64. - ,,Foi et Th6ologie" (,,Credinti si teologie"), in Contacts,33,1961. Toate acestelucriri, ca de alfel intreaga operi, exceleazi prin rigoare gtiinlifici;i echilibru doctrinar, fbri ca autorul si-si permiti comoditigi gi sacrificii doctrinare din cauza unor amabiliti.gi ecumenice. V. R.

CAPITOLUL 1 Introducere:

Teologie ;i misticS. in traditia Bisericii de Rd"sirit

in aceastilucrarene propunem si analizim citeva aspecte la temelefundamentale de spiritualititii risiritene referitoare ale tradigieidogmaticeortodoxe.in cazulde fagi, termenulde mistici" nu desemneazi, a;adar,nimic altceva decAt ,,teologie o spiritualitatecareexprimi o atitudine doctrinari. intr-t..,nanume sens,orice teologie,intrucAt faceariltarea tainei dumnezeiegti, deci a datelorrevelagiei, esteo teologie mistici. Pe de alti parte, adesea teologiaesteopusi misticii, fiind socotiti cunoagaceasta din urmi un domeniu inaccesibil terii, o taini negriiti, cevaascunscarepoate fi mai degrabi triit decAt cunoscut ;i care nu se dezviluie atAt prin vreo 'putere de percepere a simturilor saua priceperiinoastre, cAt de facultigile printr-o experien;i anume, careestemai presus noastrede ingelegere. Daci ne-am insusi intru totul aceasti ultimi pi.rere,opunind in mod hotirlt mistica teologiei,am ajungein celedin urmi larcza lui Bergson, care,in Celedou,i surse ale moralei religiei, deosebegte ,,religiastatici" a Biseri/ - de ,,religiadinamici." cilor religiesociali si conservatoare a misticilor, religiepersonali gi innoitoare. in .. misuri avea Este greu de dreptateBergsoncind afirma o atareopozigie? dezlegat o asdelde intrebare,cu atat mai mult cu cit Ia Bergson cei doi termenipe careii pune in opozitiein domeniul religios

34

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASAR]I-

DERASARTT TEOLOGIE iN rRaorln BrSERrCrr 35 $rMTSTTCA personalia flri cealalti: dacl triirea mistici estevalorificarea spre confinutului credintei comune, teologiaesteo expresie, in afara fi incercatde fiecare. folosinEa tuturor, aceeecepoate peradevirului pistrat de Biserici.in totalitateaei, experienga obiectivitate; dr fi lipsiti de orice sigurantS., de orice sonali ar fi un amestec de adevir ;i minciuni, de realitategi iluzie, ar fi ,,misticism"in intelesulpeiorativ al cuvAntului. Pe de alti parte, invititura Bisericii nu ar aveanici o influenti asupra sufletelordaci nu ar exprimao triire oarecumliuntrici a adelqadar, virului dat inu-o misurS.diferiti fiecirui credincios. nu existi mistici cregtini fhri teologie,dar, mai ales,nu existi teologiefrri mistici. Nu din intimplare tradigiaBisericii de Risirit a rezeryatdenumirea de ,,teologul" numai pentru trei scriitori sfingi, dintre care primul esteSfintul Ioan, cel mai al doilea,Sfrntul Grigorie ,,mistic" dintre cei patru evangheligti, al treilea,Sfintul de Nazianz,autor de poemecontemplative, Teolog", care prosliveste unireacu Simeon,supranumit,,Noul socotiti drept desivirsireasau Dumnezeu. Mistica este,agadar, piscul intregii teologii, drept teologiaprin excelengi. in sineconde gnosticism2, in c:uecunoafterea Spredeosebire stituie scopul gnosticului, teologiacregtini, in ultiml instangi, estedintotdeaunaun mijloc, un ansamblude cunogtinteca.e de oricecunoaftrebuiesi serveasci un scopc:re estemai presus qinti Dumnezeu, indumultimi esteunirea cu tere.AceastS nezeirea,06oo4, cum ii spun Piringii greci.Ajungem astfella cregtini o concluziecarepoatepirea paradoxali:contemplagia cu atat mai mult ar aveaun intelesmai alespractic,gi aceasta mai de-adreptul citre cu cAtestemai mistici gi cu cAtgintegte inalt al cu Dumnezeu. intteaga desft;urarea dispuscopul unirii de Biserici de-alungul veacurilortelor dogmaticesusginute - ne apare dominati pur duhovnicesc priviti din punct de vedere

se intemeiazi pe cei doi poli ai viziunii salefilozofice despre univers:natura si elanulvital. Dar, independenr de atitudinea bergsoniani,adesea seexprimi.pirereaconform cireia mistica ar fi un domeniu rezfrvatunora,o excepgie de la regulacomuni, un privilegiu acordatc6.torva sufletece s-arbucura de triirea adevi.rului, pe cAti vremecelelalte ar trebui si semultumeasci doar cu o supunere mai mult saumai putin oarbi fagi de dogmi, cares-ar impune din afari, ca o autoritarecoercitivi. AdAncind aceastiopozirie,semergeprea departe,mai alesdaci se constrd.nge putin realitatea istorici.;seajungeastfella un conflict intre mistici si teologi, intre duhovnici si prelagi,intre sfinti si Biserici.EstesuficientsLne amintim de numeroasele pasaje din Harnack, de ViayaSfdntului Francisca lui Paul Sabatier, precum gi de alte lucriri, scrise cel mai adesea de citre istorici protestanti. in traditia rS.siriteaninu s-afrcut niciodati o distinctie neti intre mistici.si teologie, intre triirea personalia tainelordumnezeiesti si dogma afirmati. de Biserici. Cuvintele rostite acum un veacde c5.tre un mareteolog ortodox, Mitropolitul Filaret al Moscovei,exprimS. exactaceasr;. atitudine: ,,Nici una dintre tainele intelepciunii celei mai ascunsea lui Dumnezeu nu trebuiesi.ne pari striini saucu totul mai presus de noi (transcendenti), ci secadesi ne potrivim mintea cu roati.smerenia sprecontemplarea celordumnezeiesti."lAltfel spus,dogma care exprimi un adevir revelar, carene aparecao taini de nepi.truns, trebuie si fie triiti de noi ca o lucrare in decursulci.reia,in loc si adapti.mtaina modului nostru de ingelegere, va trebui, dimpotrivi, ca noi si veghempentru ca si sepetreacio schimbareadAnci,o prefacere liuntrici a duhului nostru,sprea ajunge capabilide triire mistici. Departede a fi opuse, teologiagi mistica sesprijini si se intregesc este lJna cu neputinti reciproc.

36

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

TEOLOGIE$I MISTICAiN TRADITIA BISERICII DE RASARIT 37

de grija sratornici. pe carea avut-o Biserica de a pistra penrru cresrini,in fiecaremomenr al istoriei sale,posibilitateade a atinge deplinitatea unirii mistice. intr-adevir, Bisericalupti impotriva gnosticilorsprea apira insiqi ideeade indumnezeire ca scopuniversal: S-aflcut om pentru ca oamenii ,,Dumnezeu si poati devenidumnszi."Ea afirmi, impotriva arienilor,dogma Tieimii celeide o fiinti, deoarece Cuvintul, Logosul,esteCel ce ne deschidecaleaspre unirea cu dumnezeirea si, in cazul in care CuvAntul intrupat'nu ar fi de o fiinti cuTatil, daci nu ar fi Dumnezeuadevi.rat, atunci indumnezeirea noastri nu ar fi cu putinti. Biserica osindegte nestorianismul, sprea inlitura zidul prin careacesra voia si despartiin Hristos insusipe om de Dumnezeu.Ea seridici impotriva apolinarismuluigi a monofizitismului, spre a dovedi ci., adevi.ratafire omeneasci fiind asumati in toati deplinitatea ei de ci.rreCuvint, intreaga noastri fire poatesi.intre in unireacu Dumnezeu.Ea selupti cu monotelitii, pentru ci, frlE de unirea celor doui voinre, a celeidumnezeiesti 9i a celeiomenesti,nu s-arputea ajungela indumnezeire: pe om numai prin voinga ,,Dumnezeul-acreat Sa, dar nu-l poate mAnrui f).ri concursulvointei omenesti.,, Biserica iese biruitoaredin lupta pentru icoane, afirmAndposibilitateade a exprimarealititile dumnezeiesti in materie,simbol si garangie a sfintirii noasrre.in celelalte probleme care apar rind pe rAnd cu privire la Sfintul Duh, cu privire la har, cu privire la Biserica insisi - problemi dogmatici a epocii in care triim - preocuparea centrdi, pregulluptei, rimAn tot posibilitatea, felul sau mijloacelede unire cu Dumnezeu. intr."g" istoriea dogmei crestine sedesflsoari. in jurul aceluiasi nucleu mistic, mereu api.ratcu arme felurite impotriva numeroEilor potrivnici de-alungul vremurilor ce s-auscurs.

in cadrul acestor-lupte pot Doctrinele teologiceelaborate fi tratatein legitura lor ceamai nemijlociti cu scopulvital pe care urmau si-l atingi: unirea cu Dumnezeu.Ele vor apirea Estetocmai ceea ceingedeci ca temeliea spiritudititii crestine. legemcAndvrem si vorbim de ,,teologia mistic!.".Nu-i vorba persondealediferitilor dascili de misticapropriu-zisi: experien,te ne rimAn ai vietii duhovnicegti. De altminteri, aceste experiente imbraci cel mai adesea inaccesibile, chiar atunci cind o expresie verbali. intr-adevi.r, ceeace se poare spune despreexperienga mistici a Sfrntului Pavel:,,Cunoscun om in Hristos, careacum ani - fie in trup, nu gtiu; fie in afari de trup, nu paisprezece pani la al treilea gtiu, Dumnezeugtie- a fost ripit unul ca acesta cer. $i-l gtiu pe un astfelde om - fie in trup, fie in afari de a fost ripit in rai gi a auzit trup, nu gtiu, Dumnezeugtie- c5. cuvinte de nespus, pe carenu secuvineomului sI le griiasci!" (II Cor. 12, 24) Ca si indrizneasci cineva si emiti vreo apreciere cu privire la natura acestei experientear trebui si gtie mai mult decAtSfrntul Pavel, careisi mirturisegtenestiinta:,,Eu nu stiu, Dumnezeu gtie." in mod voit lisim la o parte orice chestiune de psihologiemistici. De altminteri, nu avemde gAnd ci doar elemensi infhgigimaici doctrineleteologiceca atare, telede teologieftri de carenu sepoatepricepeo spiritualitate, adici dogmelecarestaula temeliaunei mistici. Iati prima definitie si limitare a subiectuluinostru, careesteteologiamistici a Bisericii de Risirit. A doua precizase a subiectuluinostru renlJti din delimitarea lui in spagiu: Risiritul crestinsau,mai precis,Biserica Ortodoxi din Risirit va fi campul de cercetare al studiilor noastrede teologie mistici. Tiebuie si. recunoastem ci aceastidelimitare estepulin intrucit ruptura dintre Risiritul giApusul anificiali. intr-adevar,

38

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

TEOLOGTE iN rnaOrln BrSERrCrr DERASARTT 39 $rMISTICA Ni seva obiecta,poate,ci dezacordul dogmatic dintre Risirit gi Apus nu a fost decAtintimplitor, ci el nu a jucat un rol hot5.ri.tor,ci. eravorba mai degrabi de doui lumi istorice deosebite,care,mai curAnd saumai tdrziu, trebuiau si sedesparti sprea-giurma fiecaredrumul siu propriu; in sff.rsit,ci disputa dogmatici nu a fost decAtun motiv sprea rupe definitiv unitatea bisericeascS., care,de fapt, nu mai existade multi yreme. Asemeneaafirmatii carese fec atzite foarte adesea atat in Risirit, cit 9i in Apus rezultl dintr-o mentalitatecu totul laici gi dintr-o deprindere generali de a aprecia istoria Bisericii dupi nigte metode carefacabstracgie de natura religioasia Bisericii.Pentru ,,un istoric al Bisericii",factorul religiosdispare,fiind inlocuit de algii,cum ar fi jocul intereselor politice sausociale, rolul condigiilor etniceori culturde, socotitedrept forgedeterminante pentru viata Bisericii.Oamenii acegtia se socotesc mai istegi, mai moderni cAnd iau acqti factori drept adeviratele ratiuni conduci.toare ale istoriei bisericegti. importanga Degi recunoaste acestor condigii,un istoric crestinnu va puteasi le socoteascS. altfel decit ca fiind exterioareinsegifiinEei Bisericii; el nu va putea renungala a vedeain Bisericl un trup de sine stltitor, supus altei legi decit celei a determinismului lumii acesteia. Daci luim in considerare problema dogmatici privind purcedereaSfrntului Duh, care a despirgit Apusul de Risirit, nu o putem trata ca pe un fenomenintimplitor in istoria Bisericii, prezentati.ca atare.Din punct de vederereligios, aceasta este singura raliune carear importangi in inlintuirea faptelor care au dus la separare. Desi conditionatS. poatede mai mulgi factori, aceastideterminare dogmatici a fost pentru unii, ca si pentru algii, un angajamentduhovnicesc,o luare de pozigiecongtienti in materie de credinti..

cregtinnu dateazi decAtde la jumitatea celui de-alXl-lea veac, tot ceeace esteanterior acestei date constituieun tezaurcomun ce nu poare fi separatde cele doui pir;i dezbinate.Biserica Ortodoxi nu ar fi ceeace estedaci nu i-ar aveape Sfbntul Ciprian, pe Fericitul Augustin, pe Sfhntul Grigorie cel Mare, dupi cum, la rAndul ei, Biserica Romano-Catolici nu s-arpurea lipsi de Sfrntul Atanasie,de Sfrntul Vasilecel Mare, de Sfrntul Chiril d Alexandriei.Deci, cAndvrem si.vorbim despre teologia mistici a Risiritului si a {pusului, ne a;ezi_m pe fhgasuluneia dintre celedoui traditii ca. , pAnI la un anumir moment, rimAn doui tradigii locale ale uneia 9i aceleiagi Biserici, mirturisind un singur adevir cregrin,dar careapoi sedespartgi dau nagtere la doui atitudini dogmaticedeosebite, carenu sepor impica in privinta mai multor probleme.Esteoarecu neputinti si se evalueze cele doui traditii plasindu-ne pe un teren neutru, deopotrivi striin uneia ca si celeilalte? Ar insemnasi judecim crestinismul ca necregtinii, adici ar insemna si refuzim de la inceput si intelegem ceva cu privire la obiectul pe care ne propunem si-l studiem. Cici obiectivitateanu consri. nicidecum in a te aseza in afari de obiect, ci, dimpotrivi., in a lua in consideratieobiectul in el insusi si prin el insqi. Sunt domenii in careceeace senumegtede obicei obiectivitatenu estealtcevadecit nepisaregi in carenepisareainseamni nepricepere.in rt"t actuali de opozigiedogmatici dintre Risirit " gi Apus, daci cinevavreasi cerceteze teologiamistici a Bisericii de Risirit trebuie deci si aleagi intre doui atitudini posibile: ori si seageze pe tirAmul dogmatic apusean si sl cerceteze tradiEiarisiriteani prin prisma celeiaApusului, adici criticAnd-o, ori si inftgigeze aceasritradiEiein lumina dogmatici a Bisericii de Rlsirit. Pentrunoi, aceasti. atitudine din urmi estesingura cu putingi.

40

TEOLOGIAMISTICAA BISERIC]I DE RASARIT

TEOLOGIE$I MISTICAiN TRADITIA BISERICII DE RASARIT 4I

Daci suntemadesea inclinati si diminuim importanga faptului dogmatic carea determinat intreagadezvoltarede mai tirziu a celor doui. tradigii,aceasta sedatoreaziunei anumite insensibilitigifagi de dogmi, considerati ca un fapt exrerior si abstract.Spiritualitateaesteceea ce conteazi., sespune,deosebireadogmatici nu schimbi nimic. Too4i, spiritualitate 9i dogmi, mistici gi teologiesunt inseparabil legatein viata Bisericii.in ceeace privesteBisericade Risirit, asacum am spus,ea nu faceo deosebire neti intre geologie si mistici, intre domeniul credinteicomunegi cel al triirii personale. lqadar, daci dorim si vorbim despre teologiamistici a traditiei ri.s5.ritene, arunci nu vom putea trara acestsubiectaltfel decit in limitele dogmaticii Bisericii Ortodoxe. inainte si tratim subiectulnostru, socorimci estenevoie si spunemc6.teva cuvintedespre Biserica Ortodoxi, putin cunoscuti pAni astizi in Apus. Carteapirintelui Congar Chritiens disunisde altfel remarcabili din mai multe puncte de vedere, in paginileinchinate Ortodoxiei, in ciuda tuturor preocupirilor de nepirtinire, nu ri.mine mai putin tributari anumitor pireri preconcepute in privinta BisericiiOrtodoxe.,;A.colo undeApusul" - spuneel - ,,petemeiul totodati lirgit gi restrAns al ideologiei augustiniene, va revendicapentru Biserici autonomia unei vieti si a unei organizl,ri proprii gi va fixa in acesrsens trisiturile dominante ale unei ecleziologiipozitive, Risiritul va admite in chip practic si uneori chiar teoretic,pentru realitatea sociali si omeneascla Bisericii, un principiu de unitate politici nereligios, partial,dar nu cu adeviratuniversal."3 Pentru pirintele Congar,ca de altfel pentru cei mai multi autori catolici sauprotesranticares-auexprimat in aceastiprivinti, Ortodoxia seprezinti sub inl)gigarea unei federatiide biserici

nationale,avAndca bazi un principiu politic Bisericaunui Stat. Pentru a faceastfelde generaliziritrebuiesi ignori atat temeiurile canonice, cit si istoria Bisericiide Risirit. Curentul care vreasi intemeieze unitateaunei Bisericilocalepe un principiu etnic ori politic, cultural estesocotit de citre BisericaOrtodoxi o ereziecarepoarti denumireaspeciali de f.letisma.in realitate, teritoriul bisericesc, tinutul consfingitde traditia mai mult saumai putin strivechea cregtinismului, constituiebaza unei provincii mitropolitane, administratede un arhiepiscop ori mitropolit, cu episcopipentru fiecareeparhie,careseaduni din cind in cind in sinod. Daci provinciile mitropolitane se intrunescin grupuri si alcituiescbisericilocalesub jurisdicqia unui episcopcarepoart5. adesea titlul de patriarh, comunitarea de tradigielocali gi de destinistoric,precumsi usurintade a convoca un sinod al mai multor provincii sunt facrorii care prezideazila formarea acestor cercurij urisdictionale, al ciror teritoriu nu corespunde neapi.rat limitelor politice ale unui stat.5Patriarhul de la Constantinopolsebucuri de o anumiti intiietate de onoare,ajungAnd uneori arbitru in neintelegeri, frri a exercita o jurisdictieasupra intregii Bisericiecumenice. Bisericile locale din Risirit aveaumai mult saumai pugin aceeagi atitudine fagi de patriarhul apostolical Romei, cel dintii scaundin Biserici inainte de separare, simbol al unitigii sale.Ortodoxia nu cunoagteun cap vizut al Bisericii.Unitatea Bisericiiseexprimi prin comuniunea capilorbisericilor locale, prin acordulrururor bisericilorin privinta unui sinod local,carerocmaiprin aceasta dobAndeste o valoareuniversali; in sfhrsit,in cazurileexceplionale,ea sepoatemanifesta printr-un sinod general6. SobornicitateaBisericii,departede a fi privilegiul unui scaunsaucentru determinat,seimplinestemai degrabi in boglgiasi multimea tradigiilor localecaremirturisesc in mod unanim un Adevir

42

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DERASARIT

TEoLOGTE iN TRADTTTA BrsERrcrr oe RAsAnrr 43 $rMrsrrcA aceste forme sunt diferite, dar credintaesteuna. Ea a opus _nu niciodati diverselorculturi nationaleo culturi caresi treaci in exclusivitate drept ortodoxi. Iati de ce activitateamisionari.s-a putut dezvoltain chip atAt de uimitor: cre$tinarea Rusiei in veacurile al X-leasi al Xllea si, mai tArziu,predicarea Evangheliei de-a lungul intregii Asii. Citre sflrsitul veaculuial XVIII-lea, misiuneaortodoxi atinge InsuleleAleutine si Alaska,treceapoi in America de Nord, infiintlnd eparhii noi ale Bisericii ruse din afaraRusiei,rispindindu-se in China si in Japonia. Varietitile antropologice si culturaledin Greciapinr la extremiti.rile Asiei, din Egipt gi pAni la Oceanulinghetat nu distrug caracterul omogen al acestei familii spirituale,foarte deosebiti de ceaa Apusului creqtin. Viagaduhovniceasci in Ortodoxie cunoaste o marebogitie de forme,dintre caremonahismulri_mAne ceaclasici.Totusi,spre deosebire de monahismul apusean, cel din Risi.rit nu cuprinde atAt de multe ordine deosebite. Aceasta se explici prin insisi conceptiavietii mAnistiresti,d cirei scopnu poarefi dtul decAt unireacu Dumnezeu,prin lepidareatotdl de viata acestei lumi. in timp ce clerul de mir (preogiigi diaconii cisi.toriri), ca si frngiilede mireni, pot si seocupecu activiti.ti sociale sausi se dedicealtor activititi din afari, cu totul a_ltfel estepentru calugiri. Ei secilugi.rescsprea veghea inainte de toate la rugiciune, la lucrareali.untrici., in cadrul unei md.nistiri sauintr-un schit. intte o mAnistire cu viati obsteasci. gi sihistria unui pustnic carecontinui traditiaPirintilor pustiuluisunt mai multe tipuri intermediare de aseziminte mAni.stiresti. in general, s-arpurea spuneci monahismul risiritean estenumai contemplativ,daci distinctia dintre celedoui ci.i, contemplativi gi activi, ar avea in Risirit acelasi intelesca in Apus. in realitate,celedoui cii nu se por delimita penrru cei ce tri.iescviata duhovniceasci.

unic, anume ceeace estetotdeaunapistrat, pretutindeni gi de fiecare fiind soborniceascS. citre togi.Biserica in toatepinile sale, nu numai clerul, ci gi fiecarelaic dintre midularele sale estechemat si mirturiseasci deopotrivi si si apereadevlrul pini si episcopilor, tradigiei,opunAndu-se daci.cumva ace;tia Primind harul Sfintului Duh in tainamirungerii, cadin erezie. un cregtinnu poate fi inconstient de credinta sa; el rimine in fagaBisericii.De aici caracterulfritot timpul responsabil in Bizang, in Rusia, tulbure al viegiibisericegti mAntatgi adesea este giri ale lumii ortodoxe.Dar acesta precum ;i in celelalte vieEii pregulplitit pentru vitalitateareligioasi,penuu intensitatea carepitrunde in poporul credincios,unit prin duhovnicegti, congtiinga ci,formeaziun singur trup cu ierarhiaBisericii.De putere de neinvins care a aceastS. aici rezulti, de asemenea, incercirile, cataclismele prin toate ingiduit Ortodoxiei si treaci si bulversirile, adaptindu-semereu noii realitigi istorice,dovePersecutiile condigiileexterioare. dindu-semai puternici decAt impotriva credin;eiin Rusia,a ciror furie metodici n-a putut aceasti si distrugi Biserica, sunt ceamai buni mirturie despre putere carenu estedin lumea aceasta. BisericaOrtodoxi., degiin mod obignuit numiti ,,Biserica mai putin Biserici ecumenicS.. de Risirit", nu se socotegte Lucrul acesta esteadevirat in sensulci ea nu estelimitati de unei civilizadi, un tip de culturi determinati, de mogtenirea De ori alta, saude forme culturalestrict rS,slritene. elenistice inseamni prea multe lucruri deodati: altminteri, ,,r5.si.ritean" Risiritul estemai puEinomogen din punct de vederecultural Apusul. Spreexemplu,ce au in comun elenismulsi culdecAt tura rusi, in ciuda originilor bizantine ale crestinismuluiin Rusia? Ortodoxia a fost aluatul prea multor culturi deosebite risS.ritean: sprea fi socotiti drept forma culturali a cresdnismului

44

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

TEOLOGTE iN rnaorln BrsERrcrr DERASARTT $rMrsTrcA 45 monahismul nu a fost singura formi de viagi duherqniceasci pe careBisericaa pus-o la dispozitia credinciogilor.Caleaunirii cu Dumnezeu poate ff urmati gi in afaramAnistirilor, in roate stirile vietii omenesti.Formeleenerioare sepot schimba,mAnistirile pot dispirea, agacum au dispirut astlzi in Rusiae,dat viata duhovniceasci. continui. cu aceeagi tirie, gisind moduri noi de exprimare. Hagiografia risiriteani, de o bogigie extraordinari, infrgiseazi alituri de sfinti cilugiri mai multe exemplede desivArgireduhovniceascS. atinsi in lume de simplii laici 9i chiar de citre persoane cisitorite. Ea cunoagte, de asemenea, gi cii de sfintire ciudate si neobisnuite,cum sunt celeale ,,nebunilor" pentru Hristos, caresivArgeau acte nefiresti pentru a-si ascundedarurile duhovnicegtide ochii celor din jur, sub inftgisarea respingitoare a nebuniei,sau,mai degrabi, sprea sedesprindede legiturile lumii acesteia in expresia lor ceamai intimi qi mai stinienitoare pentru duh, aceea a ,,eului" nostru sociall0.Unirea cu Dumnezeusearati adesea prin daruri harismatice,crun ar fi de exemplu cel al indrumlrii duhovnicegti er<ercitare de saregiori,,bftrani". Acestia sunt, cel mai adesea, cilugiri care gi-au petrecut mai mulgi ani din viati in rugiciune, feri,ti de orice atingerecu lumea gi care,citre sftrgitul vietii, deschidlarg ugilechiliei pentru toti. Ei au darul de a pitrunde in adincurile de nepitruns ale constiintelor, de a scoate la iveali plcatele si poverileliuntrice care, cel mai adesea, ne rimAn necunoscute, de a intiri sufletele impovi.rate, de a indruma pe oameni, nu numai pe caleaduhovniceasci., dar si in toate intAmplirile vietii lor obignuite.ll Experien;a individuali a marilor mistici ai Bisericii Ortodoxe ne rimAne cel mai adesea necunoscuri. in afara c6.torva cazuri rare, literatura duhovniceascl a Risiritului cregtin nu

risiriteani: una nu se poate exercita firi cealdti, deoarece ascetici,scoala rugiciunii liuntrice primescnumele mi.iestria de lucrare duhovniceasci. Daci monahii indeplinesc uneori munci ftzice,ei o fac tot in scop ascetic,spre a reugi mai bine si supuni fnea rlzvrltiti., precum si spre a sci.pade lenevirea Sprea ajungela unireacu Dumnevrijma;iviegii duhovnicegti. zeu, in misura in care acest lucru se poate implini aici, pe pimint, estenevoie de un efort necontenit sau,mai precis,de o vegheneincetati, a;a incit integritateaomului liuntric, ,,unirea asceticiiortodoxe), si mintii cu inima" (ca si folosim expresia tuturor pornirilor poati ginepiept tuturor atacurilor dusrmanului, seschimbe, pitimage ale firii cizute. Fireaomeneascitrebuie s5. ea trebuie si fie transfigurati din ce in ce mai mult prin har pe caleasfingirii, carenu are numai o insemnitate duhovniceasci, cosmici. Nevoingaduhovniceasci ci;i trupeascigi,prin aceasta, a unui cenobitTsaua unui pustnic, chiar daci rimAne nebigati in seami de citre cei mai mulgi, tonrgi igi pistreazi vdoareapentru intreagacreagie. Iati de cea;ezi.mintelemAnistirqti s-aubucurat intotdeaunade o marecinstein toate{irile din lumea ortodoxS.. Rolul marilor centrede spiritualitate a fost considerabil,nu numai in viaEa dar gi in domeniul culural;i politic. bisericearci, MAnistirile de la Muntele Sinai,de la Studion, de lingi. Constantinopol, ,,republicamonahdi" de la Muntele Athos, unde seafli cilugiri din toate nagiunile(indusiv monahi latini, inainte de separare), alte centre mari din afara Imperiului, ca mAnlstirile de la TArnovo din Bulgaria gi mari lavre din Rusia Pecerska de la Kiev, SfrntaTheimede lAngi Moscova-, au fost citadele ale Ortodoxiei, gcoli de viagi duhovniceasci.a ciror influengi religioasi gi morali a fost de primi importanti in formarea cregtini a noilor popoare8.Dar, cu toate c5.idealul monahismului are o atAt de mare influent5.asuprasufletelor,

46

DE RASARIT TEOLOGIAMISTICAA BISERICII

TEoLoGTE iN tRaorlra BrsERrcrr oe RAsArur 47 $rMrsrrcA dintotdeaunaintre dogma mS.rturisiri. de Biserici gi roadele duhovnicestipe careea le produce,cici experienga li.untrici a unui crestinseimplinestein cercultrasatde invititura Bisericii, in limitele dogmeicareii modeleazS. Daci pinl persoana. gi doctrina politici mi.rturisiti. de membrii unui partid poate si modeleze mentalitigile, intr-atAtincAtsi produci nistetipuri de oameni caresedeosebesc de al;ii prin anumite semnemorale si psihice,cu atat mai mult dogmareligioasiizbuteste si transforme chiar duhul celor careo mi.rturisesc: aceqtia sunt oameni diferigide cei careau fost formati de o alti concepgie dogmatici. Nu vom puteaingelege niciodati o spiritualitatedaci nu vom tine seamade dogma careii sti la temelie.Thebuies5. acceptlm lucrurile asacum sunt si si. nu cS.utima explica deosebirea dintre spiritualitatea Apusului si ceaa Risiritului prin cauze de ordin etnic saucultural, atatavremecXtestein joc o cauzi. majori., si anume o cauzl.dogmatici. De asemenea, nu trebuie si spunem ci problema purcederii Sfhntului Duh sau aceea referitoare la naturaharului nu au o insemni.tate marein ansarnblul invititurii crestine, carerimAne mai mult sau mai pugin identici la romano-catolicisi la ortodocsi.in dogme atit de fundamentale,tocmai acest,,mai mult sau mai pugin" este important, cici el di un accenrdeosebitintregii doctrine, o infttiseazi in dti lumini., adici di nasterela o viagi duhovniceascideosebiti. Nu voim si facem,,teologie comparati(' si inci mai putin si reinnoim polemicileconfesionale. Ne limitim si.constatS.m aici realitatea unei deosebiridogmaticeintre Risiritul si Apusul crestin,inainte de a trecein revisti c6.teva elemente de teologie carese aflilabazaspiritualitigii risi.ritene.Rimine ca citirorii nostri si aprecieze in ce misuri aceste aspecte teologiceale

privind viata liuntrici, cunoastedeloc scrieri autobiografice cum ar fi celealeSfinteiAngelade Foligno,ale lui Henri Suso unui sufletaSfintei TerezadinLisietx. Caleaunirii sau Pouestea mistice estede obicei o taini a lui Dumnezeu ;i a sufletului care nu se dezviluie decit duhovnicului sau cAtorvaucenici' unirii: intelepciunea, ce searati in afari sunt doar roadele Ceea intr-o invaexprimate sunt dumnezeiqti tainelor cunoa$terea gituri teologici sau morali, in sfaturi menite si-i intireasca pe fraEi.itt .e." ce privegtelatura intimi ;i personali a exPeascunsituturor privitorilor. Tiebuie mistice,earS.mAne rienEei ci individualismul mistic aparein Iiteratura si recunoastem apuseani destul de tirziu, citre veacul al XIII-lea. Sfhntul sapersonali decit direct despreexperienga Bernardnu vorbeEte foarte rar, o singuri dati in Cuufrnt,iri la ChntareaChnt,irilor, si atunci cu un fel de sfiali, in felul Sfintului Pavel.A fost perintre experienla si seajungi la o anumiti sciziune necesar larg,intre viagaindividuali ortodoxi in sens sonali qi credinEa gi dogma, mistica 9i gi via;a Bisericii,Pentru ca spiritualitatea teologiasi devini doui domenii deosebite, Pentruca sufletele, nemaigisind destuli hrani in sumeleteologice,si inceapi si mistice caute cu licomie povestiri referitoarela experiengele de duhovindividuale,pentru a sereimprospitaintr-o atmosfer5' vielii duhovnicegti striin rimas nicie.Individuaiismulmistic a a Bisericiide Risirit. Pirintele Congar aredreptatecind spune: Dumnezeu, dar ne ajuns si fim diferigi. Avem acelagi ,yA.m felul in carestim inaintea Lui 9i nu Putem si cidem deosebeqte Dar pentru a ajunge cu E1."12 legiturii noastre de acordasupra duhovnicestiar tredeosebiri la aceste cu privire la o apreciere saledesivirsite,adici' in tipubui s-o examini.min expresiile rile diferite de sfingi din Apus 9i din Risirit, dupi separare' legituri careexisti Am putea astfelsi ne dim seamade strXnsa

48

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

unei misticii ortodoxepot si fie folositoare pentru ingelegerea spiritualitigi striine crestinititii apusene. Daci am puteaajunge unii pe algii,rimanAnd fideli atitudinilor noastre si ne cunoagtem ar dogmatice,mai cu seami in ceeace ne deosebim,aceasta carear fi cu sigurangi o cale spre unire mai siguri decAtaceea Cici, asacum spuneKarl Barth, ,,unipe lingi deosebiri. rrece rea Bisericilornu seface,ci se descoperi"l3.

CAPITOLUL2
?r!

lntuneflcul dumnezelesc

Problemacunoagteriilui Dumnezeu a fost pusi in mod radicd intr-un mic tratat, al cirui titlu esteintr-adevir semnificativ: flepi pootrxfrg Oeol,oyiaq(Despre teologia misticd). AceastS. scrierecu totul deosebiti, a cirei insemnS.tate pentru intreaga dezvoltarea gAndirii crstinen-ar putea fi exagerati", apargineautorului necunoscutal scrierilor numite ,,areopagitice", persoani in care opinia comuni. a rrrut si vadi foarte multi. vreme un ucenic al Sfintului Pavel, anume Dionisie Areopagitul. Dar apiritorii acesteipireri au trebuit si gini seama de un fapt tulburi"tor: o ricere absoluti inviluie ,,operele areopagitice"timp de aproapecinci veacuri;ele nu sunt citate, nici pomenite de vreun scriitor bisericesc mai inainte de veacul - monofizigii - au fost al M-lea, si tocmai niste heterodocgi aceiacarele-au frcut cunoscurepentru prima oari., ci"utAndsi. se sprijine pe autoritatealor. Sfrntul Maxim Mi.rturisitorul, in yeacul urmitor, smulge aceast;. armi din miinile ereticilor, aritind in comentariilesau ,,scoliile"14 salesensulortodox al scrierilordionisienel5. incepAnddin acelmoment, Areopagiticelesevor bucurade o autoritatenetigiduitl, atdt in traditia teologici. a Risiritului, cit 9i in ceaa Apusului. Criticii moderni, departede a cidea de acordasuprapersoanei lui Pseudo-Dionisie gi asupradatei alcituirii operelorsale, sepierd in ipotezele celemai feluritel6.Nesigurantacercetirilor critice intre veacurile III 9i IV arati cXtde pugin limurigi suntem

50

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

INTUNERICULDUMNEZEIESC

5I

pdnlastdziin ceea cepriveste originile acestei lucriri cu conlinut mistic. Oricare ar putea fi rezultatele acestor cerceciri,ele nu vor scidea cu nimic valoareateologicl a Areopagiticelor. Din acest punct de vedere, intereseazi preapugin cine a fost autorul, principdi estejudecataBisericii cu privire la conginutul operei, precum si intrebuintareape c:rreBisericai-o acordi. Nu spune oareSftntul Pavel,cind citeazi.unpsalm al lui David: ,,Cineva a ftcut undevaurmitoareami.rturisire ..." (Evrei 11, 6), dovedind astfelci problemaatribuirii estesecundaricind e vorba de un text insuflat de Sfrntul Duh. Ceeace esteadevirat pentru SfAntaScripturi esreadevi.ratsi pentru traditia teologici a Bisericii. Dionisie distingedoui cii teologice cu putinti: una procedeaziprin afirmatii (teologiecatafaticisaupozirivi), iar cealalti, prin nega,tii(teologieapofatici saunegativi). Cea dintAi ne duce la o anumiti. cunoastere a lui Dumnezeu- eaesteo calenedesivArgiti; ceade-a doua facesI ajungemla necunoagterea totaliaceasta estecaleadesivArgiti, singura caresepotriveste cind e vorbadespreDumnezeu,carein naturaSanu poatefi cunoscut. intr-adevi.r,toatecunottinteleau drept obiectceea ce este; ori Dumnezeu estedincolo de ceeace existi..Spre a ne apropia de El ar trebui negat tor ceeace este mai prejos de El, adici tot ceea ce este.Daci vizindu-L pe Dumnezeucunoastemceea cevedem,nu L-am viiut pe Dumnezeuin sine,ci cevainteligibil, cevacareesremai prejosde El. Tocmai prin necunoastere (oyvrooic) ajungem si. cunoagtempe Acela care e mai presus de toateobiectele cunogtintelorposibile.ProcedAnd prin negatii, ne ridicim de la treptelecelemai de jos de fiin,tei pani la culmile sale,indepirtAnd in mod progresiv tot ceeace poate fi cunoscut, sprea ne putea apropia de Cel Necunoscut in intunericul necunoasteriiabsolute. Cici, dupi cum lumina - gi mai ales

- facenerrizutintunericul, tot a,sa o lumini prisositoare cunoaf-;i mai alesprisosulde cunoa;tere desfiingeazi tereafipturilor necunoasterea, care estesinguracalesprea ajungela Dumnezeu in SinerT. Daci transpunempe planul dialecticii distincgiastabilitd de Dionisie intre teologia afirmativi 9i cea negativL, ne vom afla in faEa unei antinomii. Vom ciuta atunci o rezolvare, vom facem incercasi o sintezi.a celor doui cii opuse,reducAndu-le la o singuri metodi de cunoafterea lui Dumnezeu. Astfel, bunioari, Sfintul Toma d'Aquino reducela una singuri celedoui cii ale lui Dionisie, ftcAnd din teologia negativi o corectarea teologieiafirmative.Atribuind lui DumnezeudeslvArgirile pe carele intAlnim in fiintele cre,te, trebuie si negirn, dupi Sfrntul Toma, modul in careintelegem aceste limitate, dar desi.vArsiri putem si le afirmim faga de Dumnezeu,intr-un mod mai sublim, moda sublimiori. lstfel, negagiiles-ar raporta la rnodussignificandi, la un mijloc de exprimaremererl nepotrivit, iar afirmagiile, la z. signifcata, I desivarsire- pe care voim si o exprimi.m, ciue seafll in Dumnezeu inrr-un chip deosebitdecAt seafli in ftpturi.l8 Ne putem intreba in ce misuri. corespunde gindirii lui Dionisie o descoperire filozofici atAtde ingenr,asi. Daci pentru autorul Areopaghicelorexisti,o antinomie intre celedoui ,,teologii",pe c^rs o distinge,admite el oaresinteza celor doui cii? $i, ir general vorbind, le putem opune tratanduJe la acela;inivel, punAnduJepe acela;iplan?Oare Dionisie nu spunede mai multe ori ci teologiaapofatici estemai presus de cea catafatici? Analiza tratatului despre teologia misticl, inchinat ciii negative, ne va arita ce inseamni la Dionisie acestl metodi. Totodati, eane va ingidui si apreciemnatura adevirati intregii traa apofatismului, careconstituie trisS"turadebazd,a digii teologice a Bisericii de Rlsirit.

52

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

iNTUNEFJCUL DUMNEZEIESC

53

Dionisie isi incepetratatulle printr-o rugiciune citre Sfrnta teime, pe care o roagi. si-l indrepte ,,chiar pini dincolo de necunoastere, sprev6.rfi;Icel mai inalt al Scrierilormistice,acolo unde tainele simple, absolute si nestrici.cioase ale teologiei se aratL in intunericul mai mult decAtluminos al Ticerii". El il indeamni pe Timotei, ciruia ii estededicattratatul, la contemplatii tainice (puotrrd Oedpara): trebuiesi renunEi la simEuri, precum si la orice lucrarea mingii, la orice obiect simgit ori gAndit,la tot ceea ce este,precum gi la tot ceea ce nu este,spre a puteaajungein necunoasterea absoluti la unirea cu Acelacare estemai presusde orice fiingi gi de orice gtiinti. Sevededeja ci nu estevorba doar de un procedeu dialectic, ci de cu totul altceva.E necesarl o curigire (rd0cpoq): trebuie si pirisesti tot ceeace estenecurat, ba chiar gi pe cele curate; trebuie si treci apoi de toate inilgimile sublime ale sfingeniei si si lagiin urmL toate luminile dumnezeiesti, toate sunetele si toatecuvintele ceresti.Numai atunci se pirrunde in intunericul in care locuiesteAcela care estein afari de toate lucrurile.20 Aceasti calede inil,tare in carete desprinzi treptat de legitura cu tot ceeace poate fi cunoscut esteasemuiti de Dionisie cu urcu;ul lui Moise pe Muntele Sinai, spreintAlnireacu Dumnezeu.Moise incepeprin a securigi; apoi sedesparte de cei necuragi;si numai atunci ,,aude trA.mbigele cu sunetenenumirate, vede multime de focuii ale ciror razr Fari. de numi.r iradiazi o strilucire vie; gi numai atunci, despirgitde mulEime,el ajunge cu cei mai desi dintre preogipe pisculsuigurilordumnezeiegti. Totugi, pe treapta aceasra, el nu esteinci in legituri cu Dumnezeu,el nu-L contempli pe Dumnezeu,cici Dumnezeu nu estevizibil, ci doar locul unde sdligluiegte, ceeace inseamni, cred eu, ci in ordineavdzutl,,precum si in ordinea inteligiqi celemai inalte obiectenu sunr bilului, celemai dumnezeieEti

adedecAtragiunileipotetice ale atributelor caresepotrives_c.cu virat Aceluia careestecu totul ffanscendent,ra;iuni caredescoperi prezenfaAceluia care este mai presusde orice putere a mingii, mai presusde culmile gindite ale celor de ingelegere mai sfinte locuri ale Sale.$i numai atunci, dupi ce a trecut' rcri dincolo de lumea in carevezi gi esti vizut (rdw 6pcop6vov rdv optirwrov), Moise pitrunde in intunericul cu adevirat tainic al necunoa;terii; doar acolo el face si inceteze orice gtiingi pozitivl, scapi in intregime de orice leglturi gi de orice vederi, cici apa4ine in inuegime Aceluia c:re estemai presusde toate, cici nu-;i mai apaqinelui insugi,nici nu mai ginede cevastrlin, unit prin ce estemai bun in el cu Acelacarescapi oricirei cunoasteri, renungind la oricegtiinEipozitivi gi, tocmai datoriti acestei necunoasteri,cunoastemai presusde orice pricepere" (rai cQr pe6dvTrvriurcerv, &rdp vo0v ytvdlorcolv)2l. Acum se poate spune limpede desprecalea apofatici sau teologiamistici (cici acesta estetitlul tratatului inchinat metodei nega;iilo$ ci aredrept obiect pe Dumnezeuca fiind in mod absolut necunoscut.Ar fi inexact sI se spuni ci. ea are drept obiect pe Dumnezeu: partea finali a textului pe care tocmai l-am citat ne arat5. cI, odati ce am ajuns la vArful cel mai inalt aceeace poate fi cunoscut, trebuie si ne eliberim de cel care vede,ca gi de ceea cepoate fivizut, altfel spus,atAtde subiectul, cit gi de obiectul percepgiei. Dumnezeu nu se mai infrgigeazi ca obiect, intrucA.tnu mai estevorba de cunoa;tere,ci de unire. Teologia negativi estedeci o calespreunirea tainici cu Dumnezeu,a cirui fire rimAne pentru noi necunoscuti. Cel de-al doilea capitol al Teolngiei mistice opune caleaafirmativl, cea a poziEiilor (Oeoerg), care este o pogorAre de pe treptelesuperioare ale fiingei citre trepteleinferioare,ciii negative, cea a ,,abstracgiilor"sau a ,,desprinderilor" (o<parp6oerg)

54

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

lNtuNtRtcul

DUMNEZEIESC

i5

succesive, caleacareseprezint;" ca un suigcitre necunoscutul dumnezeiesc. in capitolul al III-lea, Dionisie igi enumeri lucrlrile teologice,clasAndu-le in ordinea,,prolixititii", carecreste pe risuri ce coborim de la teofaniile superioarela cele inferioare.Tiatatul despreTbologia misticdestecel mai scurt dintre toate, deoarece estvorba de metoda negativi careduce la linistea unirii cu Dumnezeu.in capitoleleal lV-lea gi al VJea, Dionisie trece in revisti. o intreagi serie de atribute imprumutate din lumea sensibili 9i din ceainteligibili, refuzind si le raporteze la firea dumnezeiasci.El igi incheie rratatul afirmAnd despre Cauzauniversdi.ci scapi oricirei afirmiri, ca gi oriclrei negiri: ,,Daci.facem cumva anumite afirmagii careseaplici unor realitlti ce sunt mai preJos de ea, despreea noi nu afirmim, nici nu negfu' nimic, deoarece orice afirmatie rlmAne mai prejos de Cauzaunicl gi desivArgitla tuturor lucrurilor si, la fel, orice negafierimAne mai prejosde transcendentaAceluiacarein mod simplu estegolit de orice si care prin agezare este mai presus de toate."22 Unii au voit sLfaci din Dionisie un neoplatonic.intr-adevir, comparAndelstazul dionisian cu cel pe careil gisim descris de Plodn la sfrrsitul celeide aYI-a Enneade , ajungemsLconsratim aseminiri izbitoare.Pentru a te apropiade Unul (v),se cade,dupi Plotin, ,,si.re intorci pe tine insugide la obiectele vizute c:re sunt celemai din urmi dintre toate,pAni.la primele obiecte;trebuie si fii liber de orice viciu, deoarece te indrepti c5.treBine; trebuie sI te lntorci spre principiul care isi este lluntric gi si devii o singuri fiinti in loc de mai multe, daci trebuie sL contempli principiul gi Unul"23. Este cea dintAi treapti a suigului pe carete afli eliberat de lumea vizuti, adundndu-tein minte. insl trebuiesi ueci dincolo de minte, fiindci trebuie sI atingi o realitatecareii estesuperioari. ,,intr-adevir,

mintea estecevasi eaesteo fiingl; dar termenul acesta nu este ceva,fiindci estemai inainte de orice;nu estenicidecum fiingi, fiingaareo formi crre esteaceeaafiintei;dar termenul deoarece acestaestelipsit de orice form5.,chiar ginditi. Cici, datoriti faptului ci firea Unului esteceadin care totul se naste,ea nu estenimic din ceea ce naste."24 Aceasti fire primegteuneledefinigii negative care amintesc de cele din Teologia misticd alui Dionisie. ,,Eanu esteun lucru; nu arenici calitate,nici cantitate; nu estenici inteligengi,nici suflet;nu estenici in miscare, nici in repaus;nu estenici in spaliu, nici in timp; ea estein sine, esengidespirtiti de toate celeldte sau,mai bine zis, eaestef}.ri de esengi,fiindci estemai inainte de orice esengi,mai inainte de m\care si mai inainte de repaus;cdciproprietdpiledcestea se aJLd in fiinyd ;i ofac pe aceast(t muhipk."25 Intervine aici o idee pe carenu o gisim deloc la Dionisie gi caretrageo linie de demarcagie intre misticacregtini 9i mistica filozofici a neoplatonicilor.Daci Plotin, ciutAnd si atingi dumnezeirea, indepirteazi insusirileproprii ff in,tei,lucrul acesta nu este,ca la Dionisie, datorat neputintei absolutede a-L cunoagtepe Dumnezeu, care esteumbrit de tot ceeace poate fi cunoscutin fiinge,ci tocmai pentru ci domeniul fiintei, chiar in ceeace areeamai indt, estein mod necesar multiplu, neavAnd simplitatea absoluti a,,lJnului". Dumnezeullui Plotin nu este prin fire de necunoscut:daci nu putem pricepeUnul nici prin gtiinli, nici prin intui;ie intelectuali esrepentru ci. sufletul, atunci cind cuprinde un obiect prin stiingi, se indeplrteazi de unitate si nu estein mod absolut unul.26Thebuiedeci si recurgemla caleaekstatici, la unire, in careegti intru totul d obiectului, esti una cu el, in careorice multiplicitate piere 9i in caresubiectul nu se mai deosebeste de obiectul siu. ,,Cind se intAlnesc,ei devin una qi nu sunt doi decAtatunci cAnd se

'6

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

INTUNERICUL DUMNEZEIESC

57

'j

despart.Oare cum si spunem ci el esteo realitatedeosebitl de noi insine, de vreme ce nu il vedem deosebit,ci unit cu noi, atunci cAndil contemplim?"27 Ceeaceseinlituri in calea negativi a lui Plotin este multiplul gi se ajunge la unitatea absoluti care estedincolo de fiingi, fiindci fiinga estelegat5. de multiplicitate, fi ind posterioari,,lJnului". Pentru Dionisie, ekstazulesteo iesiredin fiinga ca at^re; pentru Plotin, ekstazulestemai degrabi o reducerea fiingei la simplitatea ei absoluti. Iati de ce Plotin numegte ekstazul printr-un cuvAntcu totul caracteristic, anume acelade ,,simplificare" (rinLrooLg). Este o cale de reducere la simplitatea obiectului contemplagiei, carepoatefi definiti in mod pozitiv ca Unul - Ev- 9i care,in aceasti calitate, nu se deosebegte de subiectul carecontempli. in ciuda tuturor asemi.nirilor exterioare,datorate,mai ales, vocabularuluicomun, suntem departe de teologianegativi a Areop agitice lor. Dumneznul lui Dionisie, de necunoscut prin fire, Dumnezeul Psdmilor, caresi-aficut (Psalmi 17,13), nu esteDumneacoperimAnt" ,,intunericul zeul-unitateprimordiali al neoplatonicilor.Daci El estede necunoscut, aceasta nu sedatoreazisimplitigii Sale,c:uenu s-ar putea potrivi cu multiplul de careesteintinari. orice cunoa;rere referitoarela fiinge;estevorba de o necunoastere, ca si.spunem asa,mai temeinici.,absolutl. intr-adevir, dacLaraveaca temei simplitateaUnului, ca la Plotin, Dumnezeu nu ar mai fi de necunoscutprin fire. Or, singura definigiecare se potriveste lui Dumnezeu, dupi Dionisie, esteaceea ci El nu poate fi cunoscut,daci putem si vorbim aici de definigiipotrivite. Refuzind si atribuie lui Dumnezeu insugirile care fac obiectul teologieiafirmative, Dionisie arein vedereindeosebidefinigiile neoplatonice (oo6d6v, oo6d 6votnq)- ,,El nu este nici Unul, nici Unitatea", spune Dionisie28.in tratatul Desprenumele

diuine, examinind numele de Unul, carepoate fi dat-lui Dumnezeu,el ii arati neajunsulgi ii opune un alt nume, ,,celmai sublim", cel de Theime,carene invagi ci Dumnezeu nu este nici unul, nici multiplul, ci c5. El depigegte aceastiantinomie, fiind de necunoscutin ceeace esteE1.29 Daci Dumnezeul Revelaliei nu este cel al filozofilor, elementul caretraseazilimita intre celedoui concepgiiesteconincognoscibilitigiiLui profunde.Tot ce s-aputut spune stiinEa platonismul Piringilor, gi indeosebi despre despre dependenga autorului Areopagiticelor de filozofii neoplatonici, sereducela aseminiri din afari, carenu merg pini in adincul invigiturii 9i nu gin decit de un vocabular comun acelei epoci. Pentru de un filozof de tradi;ie platonici, chiar atunci cind vorbegte unirea ekstatici drept caleaunici sprea ajungela Dumnezeu, firea dumnezeiascl. este un obiect, ceeace se poate defini in chip pozitiv - esteEv-ul -, o fire a cirei necunoastere sedatoreazi.maialesslibiciunii priceperii noastrelegatede multiplu. Aceasti unire ekstatici va fi, dupi cum am spusdeja,mai degrabi o reducere la simplitate decAtun langde ragionamente inspirate din domeniul fiingelorcreate, ca la Dionisie. CIci in afari de nu se cunoagtedeosebirea Revelagie dintre creat gi necreat,se ignori creagia ex nihih, pripastia caretrebuie depigiti dintre creaturl si Creator. invititurile eretice de care era invinuit Origen isi aveauridicina intr-o anumiti lipsi de sensibilitate a acestui mare gi.nditor crestin fagi de neputinfa cunoagterii lui Dumnezeu;o atitudine carenu erafundamentalapofatici a fhcut din mareleci.rturar alexandrin mai degrabi un filozof religiosdecAtun teologmistic, in sensul propriu traditiei risiritene. intr-adevir, pentru Origen, Dumnezeueste,,o naturi. intelectuali simpli carenu admite nici o complexitate;El este Monada (povdg)si Unitatea (vdg),Duhul, izvorul si originea

'8

TEOLOGIAMISTICA A BISERICII DE RASARIT

INTUNERICUL DUMNEZEIESC

59

orici.reifiri inteligibile9i duhovnicesti"30. Estecuriosde notat ci Origen era insensibilgi la facerea lumii ex nihilo; un Dumnezeucare nu esteDeusabsconditus al Scripturii nu concordi cu adevirul Revelatiei. Prin Origen se incearci introducerea elenismuluiin Biserici, o conceptievenind din afari, avAndu-gi originea in firea omeneasci., in felul de a gindi propriu oamenilor, ,,elinilor 9i iudeilor"; nu e tradigiain careDumnezeuse descoperigi vorbegteBisericii. Iati de ce Bisericava aveade luptat impotriva origenismului, agacum va lupta mereu impotriva invigiturilor care,atentend h imposibilitatea cunoa;terii lui Dumnezeu, inlocuiescexperienga adAncurilornepltrunse ale lui Dumnezeu prin conceptefilozofice. Tocmai acest adAnc apofatical oricirei teologii autenticeeste ceea ce ,,marii Capadocieni"apirauin disputalor cu Eunomius. Acestasusginea posibilitatea de a exprimafiingadumnezeiasci in concepteinniscute, prin careeasedescoperiragiunii.Pentru Sfrntul Vasilecel Mare nu numai fiinga dumnezeiar,ci., dar nici m5.car fiintele createnu ar putea fi exprimateprin concepte. Contemplind obiectele, noi analizim lnsugirilelor, ceea ce ne ingiduie formarea conceptelor.Totugi, aceasti anafizl,nu va putea niciodati si epuizeze continutul obiectelor percepgiei noastre,va rimAne mereu un ,,restiragiond" care ii va sci.pa gi carenu lra putea fi exprimat in concepte;acesta esteadincul de necunoscut al lucrurilor, ceea ceconstituieadeviratalor fiinti carenu poate fi definiti. in ceeace privegte numele pe carele dim lui Dumnezeu,elene dezviluie energiileSde ce sepogoari sprenoi, dar carenu ne apropiede fiingaSainaccesibili3l. Pentru Sfhntul Grigorie de Nyssa,orice conceptprivitor la Dumnezeu esteun simulacru,un chip amigitor, un idol. Conceptelepe care le formim dupi judecata gi pirerea care ne sunt firegti, intemeindu-nepe o reprezntare inteligibili, creeazl.idoli despre

Dumnezeu,ln loc si ne descopere pe Dumnezeuinsusi.32 Nu existi decit un singur nume pentru a exprimanatura dumnezeiasci:estetocmai uimirea ce cuprinde sufletul cind segAndqte la Dumnezeu.33 SfAntulGrigorie de Nazianz,citAndu-l (,,unuldintre teologii elini"), corecpe Platon firi siJ numeasci. in felul teaz| urmitor textul din Timaios referitor la dificultateacunosteriilui Dumnezeusi la neputinga de a-L exprima: cu neputinti si exprimi natura lui Dumnezeu,dar este ,,Este gi mai pu;in posibil sI o cunogti."l4Aceasti revizuirea maximei lui Platon de citre un autor creqtincareesteadesea socotit a fi un platonizant ne aratl, ea singuri, cAt de diferiti estegAndirea Pirintilor fagi de cea a filozofilor. Ca atitudine religioasiprivind imposibilitateade a-L cunoaste pe Dumnezeu, apofatismul nu este caracteristica exclusivi a Areopagiticehr. il la cei mai mulgi dintre Piringi. Clement "fl1Alexandrinul, buni.oari, declari in Stromateci noi il putem atinge pe Dumnezeu nu in ceeace este,ci in ceeace El nu este.35 insigi congtiintainaccesibilitiEii,,Dumnezeului necunoscut" nu ar putea fi dobinditi, dupi el, altfel decit prin har, pe careo diruieste Dumnezeu si care ,,prin aceastiingelepciune eqte puterea Tatilui"36.Aceasticonstiinti.a incognoscibilitigii echivaleazi deci cu o experienti,cu o intilnire cu Dumnezeul personal al Revela;iei.Datoriti acestuihar, Moise Ei Sftntul Pavelau incercatneputinta de a-L cunoastepe Dumnezeu; cel dintAi, cAnd a pitruns in intunericul neapropierii,cel de-al doilea, cind a auzit cuvintele ce exprimau negriitul dumnezeiesc.37 Tema referitoarela Moise, cares-a apropiat de Dumnezeuin intunericul de pe Sinai, temi pe caream intAlnit-o la Dionisie 9i care a fost adoptati. pentru prima oari de citre FilonAlexandrinul ca imaginea ekstazului, va devenifigura preferati a Pirintilor sprea exprima experientaincognoscibilitigii

60

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

INTUNERICULDUMNEZEIESC

6I

firii dumnezeiesti. Sfrntul Grigorie de Nyssaconsacri un tratat specid Vieyiilui Moise3s,incare pe Muntele Sinaicitre urcarea conintunericul incognoscibilititii estereprezentatidrept calea templirii, preferabiliceleidintAi intXlniri a lui Moise cu Dumnezeu,ci.nd i S-aaritat in rugul aprins.Atunci Moise L-avdzut pe Dumnezeu in luminS"; acum el intri in intuneric, lisAnd in urma lui tot ceea ce putea fi vizut ori cunoscut;nu-i rimAne decit ceeace estenevlzut si necunoscut,dar ceeace estein acestintuneric esteDumnezeu.39 Cici Dumnezeu se gisegte nostru acolo unde cunogtinlelenoastre nu pot ajunge.Progresul nu facealtceva duhovnicesc decit si ne arateintr-un mod din ce in ce mai evident imposibilitateaabsoluti de cunoastere a firii dumnezeiegti. Dorind-o din ce in ce mai mult, sufletul nu inceteazisi creasci,iesedin sine insusi,se intrecepe sine gi, intrecAndu-se, dorestemai mult; in felul acesta, progresul devinefui de sfrrgit,iar doringa,nepotoliti. EsteiubireaMiresei din CAntarea Cintirilor; eaintinde md.na sprezivor, cauti pe Cel ce nu poatefi prins, cheami.pe Acelape carenu-L poate atinge... Ea il atinge in recunoasterea ci unirea va fi frri de sfrrgit 9i ci inilgareavafi Faride capit.aO Sfhntul Grigorie de Nazianzreia aceleagi imagini si indeosebipe ceaa lui Moise: ,,inaintam,spuneel, sprea-L cunoagte pe Dumnezeu.Iati de ce m-am despirgitde materiegi de tot ceea ce estetrupesc;m-am adunatin mine insumi, atit cAtam putut, si am urcat sprevArful muntelui. Dar cAndam deschis ochii, abia am putut si-L vid din spategi inci fiind acoperit in piatri.,adici in omenescul CuvAntuluiintrupat pentru m5.ntuireanoastri. Nu am putut contemplafireaceadintAi si preacurat5.,care nu poate fi cunoscuti decit de ea ins5,si, adici de Tieimea ceasfi.nti, Cici nu pot si privescceeace seafli ascuns in dosul primului v5,1, tiinuit de heruvimi, ci doar ceeace

pogoari spre noi - mireEia dumnezeiascice se face vizuti,in fhpturi."4l CAt despre fiinta dumnezeiasci in sine,eaesre ,,Sfrnra SfintelorcarerimAne tiinuiti chiar serafimilor"42. Fireadumnezeiasci. esteca un noian de fiingi, nedererminatigi nesflrsiti, careseintinde mai presus de orice notiune de timp si de naturi.. Daci mintea incearcisi formezeo imaginesuperficialldespre Dumnezeu, considerindu-L nu in El insusi, ci in ceeace il inconjoari, aceastiimagine piere mai inainte de a incercasi o prindi, iluminAndu-i facultitile superioare ca un fulger care orbesteochii.a3 Sflntul Ioan Damaschinseexprimi in acelasi sens: esteinfiniti si de necuprinscu mintea, si ,,Dumnezetrea singurul lucru pe careil purem intelegeestefaptul ci. ea este nemirginiti si cu neputingi de inteles.Tot ceeace spunemin termeni pozitivi despre Dumnezeunu indici firea,ci celecare se gisescin leglturl cu firea Sa. Dumnezeu nu e nimic din felul fiintelor, gi aceasta nu penrru ci El nu ar fi fiin1i, ci ci El estemai presus de toate fiingele,mai presuschiar de fiingi. intr-adevir, a fi gi a fi cunoscursunr de acelagi ordin. Ceeace e mai presusde orice cunoastere este,de asemenea, in chip absolut mai presusde orice fiinti; si invers,ceeace estemai ptesus de fiinti este, de asemenea, mai presus de cunoastere."44 Ar putea fi datela nesfrrsitexemplede apofatismin teologia traditiei risi,ritene.Ne vom multumi si citim un pasajdintr-un mare teolog bizantin din veaculaI XIV-lea, Sfrntul Grigorie Palama: ceamai presus de fiinti a lui Dumnezeunu poare ,,Firea fi nici griiti, nici cugetati, nici vizutd.- cici ea estedeparte de toatelucrurile si mai mult decAtde necunoscur, fiind purtati -, cu de puterile de neintelescu mintea ale duhurilor cere$ti neputinti de cunoscutgi cu neputinti de grlit, de nimeni si niciodati. Nici in veaculacesta si nici in cel viitor nu estevreun nume sprea fi dat firii dumnezeiesti, nici cuvint al sufletului

62

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

INTUNERICUL DUMNEZEIESC

63

si exprimat de limbi, nici atingeresimgiti ori ginditi, nici imagine spre a da o anumiti limurire in privinga ei, afarl.doar de faptul ci eaesteincognoscibilitatea desivirgiti pe careo mi.rturisim, tigiduind tot ceeace estesi poatefi numit. Nimeni nu o poatenumi fiinti saunaturS. ln mod propriu, daci,vaciuta, intr-adevi.r, adevirul care estemai presusde orice adevir."45 ,,Daci Dumnezeu estefire, toate celelaltenu sunt fire; daci ceeace nu-i Dumnezeu estefire, atunci Dumnezeu nu estefire, si El nici nu este,daci,celelalte existente sunt."46 Ne putem intreba daci acestapofatism radical, propriu tradigieiteologicea Risiritului, corespunde unei atitudini elstatice, daci areloc o ciutare a ekstazuluide fiecaredati cAndeste vorba de cunoa;terealui Dumnezeu pe caleanegatiilor. Tbohgia negatiudesteoare in mod necesaro teologie a ekstazului,sau poateaveaun sensmai general? Am vizut, examinind Tbologia misticd a lui Dionisie cu privire la caleaapofarici, ci aceasta nu consti numai intr-o lucrareintelectuali, cE eaeste mai mult decAtun joc al minEii.Ca gi la ekstaticiiplatonici, ca gi la Plotin, estevorba de rdOcpo'rg, de o curlgire liuntrici, cu deosebirea ci purificarea platonici estemai mult de naturl intelectuali, avAndca scop eliberarea mingii de multiplul corelativfiingei, in timp ce pentru Dionisie ea esteun refuzde a accepta fiinta ca atare,in mlsura in care aceasta ascundenefiinga dumnezeiascl., o renuntare Ia domeniul creat pentru a ajunge la cel necreat, o eliberare, ca s5. spunema;a, mai oristengidi, angajand fiinta intreagi a celui carevrea si-l cunoasci pe Dumnezeu. in amindoui cazurilee vorba de o unire. Dar unirea cu Ev-ul lui Plotin poate si insemnefoarte bine 9i o constientizare a unitigii primordiale,ontologice,a omului cu Dumnezeu;unirea tainici la Dionisie esreo starenoui carepresupuneun suig, un gir de schimbiri, trecerea de la creatsprenecreat, dobindirea

a ceva pe care nu-l avea mai inainte subiectul prin- firea sa. intr-adevir, nu numai ci acestaiese din el insugi (ceeace se petrecegi la Plotin), dar aparginerotal Celui ce nu poate fi cunoscut, primind in aceastiunire cu necreatulstareaindumnezeirii; unirea inseamni aici indumnezr,fue. in acelagitimpr degiesteunit in mod stri.nscu Dumnezeu,el nu il cunoaste altfel decit ca pe Cel-care-nu-poate-fi-cunoscut, deci nesArsit de indepirtat prin natura Sa,riminind chiar in aceastS. unire inaccesibil in ceeace El este prin natura Sa. Daci Dionisie vorbestede ekstaz si de unire, daci.teologiasanegativi.,departe de a fi o operatie pur intelectuali, are in vedereo experienEi tainici., o inilgare ci.tre Dumnezeu, el tine totugi si. arate ci, degiin felul acesta am ajunge pAni la virfurile cele mai inalte carepot fi atinsede citre fiinEelecreate,singura notiune ragionali pe caream putea-o aveadespreDumnezeu va fi tot aceea ci El estenecunoscut.,\adar, teologia trebuie si fie mai putin o ciutare de cunogtintepozitive cu privire la fiinta dumnezeiasci., cAt mai degrabi o experientS. a ceeace estemai presus de orice ingelegere. ,,A vorbi despreDumnezeu esteun lucru mare, dar este un lucru 9i mai mare a te curigi pentru Dumnezeu", spuneaSfrntul Grigorie de Nazianz.aT Apofatismul nu estein mod necesar o teologiea ekstazului. Este inainte de toate o dispozitie a min;ii care refuzi si-gi formezeconceptecu privire la Dumnezeu.Acestlucru exclude cu desivArgire orice teologie abstracti si pur intelectuali, care ar voi si. adaptezrla limitele cugetfuii omenesritainele ingelepciunii lui Dumnezeu. Aceastaesteatitudinea existentialS. care il angapaz| pe om in intregime: nu existi teologie in afari de tri.ire; trebuie si te schimbi, si devii un om nou. Spre a-L cunoaste pe Dumnezeutrebuiesi te apropii de El; nu egtiteolog daci nu urmezi caleaunirii cu Dumnezeu.Caleacunoaqterii

64

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

INTUNERICUL DUMNEZEIESC

65

lui Dumnezeu esteneapi.rat eceea a indumnezeirii. Cel care, chiar urmAnd aceasti. cale, isi inchipuie la un moment dat ci L-a cunoscut pe Dumnezeu, acelaare mintea stricati, dupi Sfrntul Grigorie de Nazianz.as A;adaa apofatismul esteun criteriu, un semnsigural unei dispozitii a mingii in conformitate cu adevirul. in acestsens,orice teologieadevirati estein mod absolut o teologie apofatici,. Firegte, ne vom intreba c:treesterolul teologieinumite ,,catafatici" sauafirmativi, a teologiei,,numelordivine", caresearati in flpturi? Spredeose6ire de cdea negativd,careesteun suig spre unire, aceasta esteo cale care coboari spre noi, o scari a sau a aritirilor lui Dumnezeu in creaEie. Sepoate ,,teofaniilor" spunechiar ci esteo singuri caleurmati in doui direcgiiopuse: Dumnezeu pogoari sprenoi in ,,energiile"careil fac cunoscut, iar noi ne iniltim spreEl in ,,unirile" in careEl rimAne necunoscut prin fire. ,,Teofania ceamai inalti", aritarea desivirgiti a lui Dumnezeu in lume prin in-omenireaae Cuvintului, igi pistreazi pentru noi caracterulapofatic: ,,in firea umani a lui Hristos - spuneDionisie - Cel mai presus de fiingi S-aaritat in firea omeneascifhri a inceta si. fie ascunsdupi aceastiaritare, sau, ca si mi. exprim intr-un chip mai dumnezeiesc,in chiar aceastS. ar5.tare."5o ,*Afirmagiileal clror obiect estesft.nta fire omeneascia lui Iisus Hristos au toati strllucirea gi valoarea celor mai formale negaEii."5lCu atit mai mult, teofaniile pa4iale de pe trepteleinferioareil ascundpe Dumnezeu in ceea ce esteEl, aritAndu-L totodati in ceea ce El nu esteprin natura Sa. Scarateologiei catafttice, care ne dezviluie numele dumnezeiegti scoase indeosebi din SfinteleScripturi, cuprinde o serie de trepte care trebuie si serveascidrept sprijin contemplirii. Noi nu formuli.m cunogtinle rafionale, niste conceptecaresi oferefacultitilor noastrede in;elegereo gtiinli pozitivi asupra

naturii dumnezeiegti,ci mai degrabi imagini ori idei in stare si ne indrume, si ne modelezefacultigile in vedereacontemMai des pe treptele plirii Celui ce intrece orice inEelegere.52 imagini sunt formate pornind de la obiectele inferioare,aceste materialecel mai puginpouivite si duci la riticire mingilepugin experimentatein contemplare. intr-adevlr, estemai greu a-L confunda pe Dumnezeu cu piatra gi cu focul, decAt de a fi inclinat si-L identifici cu inteligenta,cu unitatea,cu fiingaori cu binele.53 Ceeace pirea evident la incepunrl urcu;ului (,,Dumnezeunu estepiatra,El nu estefocul") devinedin ce in ce mai puEinevident, pe misuri ce ajungem pe culmile contemplirii, impingi de acela;i elan apofatic care acum ne indeamni si. nu estefiinga,El nu estebinele." Pefiecare spunem:,,Dumnezeu treapti a acestui urcug, ajungAnd la imagini sau la idei mai inalte, trebuie si ne ferim si facemdin acestea un concept,,,un idol despre Dumnezeu"; atunci rrom contempla insisi frumusegea dumnezeiasci,pe Dumnezeu, care se face vizut in creafle. incet, incet, speculagiacedeezilocul contemplagiei, cunoasterearagionali se gtergedin ce in ce mai mult in faga experiengei, cici indepi.rtind conceptele careinlintuie mintea, apofatismul deschide,pe fiecare treapti a teologiei pozitive, orizonturi nelimitate de contemplare..,\adar,in teologieexisti diferite trepte, potrivite capacitigilor inegale ale min;ii omenesti, careduc la tainelelui Dumnezeu. Sfrntul Grigorie de Nazianz, in ceade-a doua cuvAntareteologici, reia in aceasti privingi imaginealui Moise de pe Muntele Sinai:,,Dumnezeu imi poruncqte si pitrund in nor spre a vorbi cu El. A'g fi dorit ca vreun Aaron si fie lAngi mine si. mi insogeasciin aceasticilitorie, chiar de nu ar fi indriznit si intre in nor... Preogiirimin mai jos... Iar poporul, carenu estevrednic de acestsuig, nici in stare de o vedere atet de inalti, rimine la

66

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

INTUNERICUL DUMNEZEIESC

67

poalele muntelui, fui si seapropie,fiindci este necuratgi profan; ar risca si se piardi. Daci s-a nevoit cumva sI se curileasci, atunci va putea auzi de departesunetul trAmbigelor si glasul, adici o tA.lcuire simpli a tainelor... Daci seafli vreun animal riuticios si crud, vreau si spun niste oameni neputinciosi pentru speculagie gi teologie,sLnu cumva sI atacecu furie dogmele..., ci si.seindepirtezede munte cAtmai mult, altminteri vor fi ucisi cu pietre..."54Nu-i vorba aici de ezoterismulunei invitituri desivArsite,ascunse celor profani, nici de o despirgiregnostici intre cei duhovnicegti, psihici gi trupesti, ci de o scoali de contemplare in care fiecareigi primeste partea sa de experientS. a tainei crestinetriite de Biserici. Aceasti contemplarea comorilor ascunse aleingelepciunii dumnezeiegti sepoate exercitain mod diferit, cu o intensitatemai mici saumai mare; fie cI pltrundem in tainelelui Dumnezeuprintr-o inil;are a sufletului spre Dumnezeu pornind de la creaturile carelasi si transpari miregia Sa,fie printr-o meditareasupraSfintei Scripturi, in careDumnezeuinsugist5. ascuns, ca dupi un zid, sub expresia (Grigorie de Nyssa);fie prin dogverball a Revelagiei mele Bisericii sauprin viagaliturgici, fie, in sfhrsit,prin ekstaz, prin carepitrundem in taina divini, aceastitri.ire a lui Dumnezeuva fi totdeauna rodul atitudinii apohtice pe care ne-o recomandi. Dionisie in a sa Teologie misticd. Tot ceeace am spus despreapofatism poate fi rezumar in citeva cuvinte. Teologianegativi nu estedoar o teorie a ekstazului propriu-zis, ci esteexpresia aceleiatitudini fundamentde carefacedin teologiein generalo contemplarea tainelor Revelatiei. Nu esteo ramurl a teologiei,un capitol, o introducere inevitabilSdespreincognoscibilitatea lui Dumnezeu,dupi care trecemlinigtigi mai departela expunerea in termeni obisnuigi a invigiturii, adici ln termeni proprii ratiunii omeneEtiori

filozofiei obignuite.Apofatismul ne invagi si vedemin-dogmele negativ, opreligte pusi gAndirii Bisericii,inainte de toate,un sens noastrede a-siurma ciile salenaturale9i de a forma concepte cregtinismul caresi inlocuiasci realitiEile duhovnicqti, deoarece nu esteo ;coall filozofici. teoretizendpe margineaconceptelor ci, inainte de toate,esteo impina;ire din Dumnezeul abstracte, Cel viu. Iati de ce,in ciuda culturii lor filozoficegi a inclinirilor firqti citre speculafle,Piringii tradigiei risiritene, credinciogi principiului apofatical teologiei,au ttiut si mengini gAndirea la limita misterului gi nu L-au inlocuit pe Dumnezeu prin idoli despreDumnezeu.Iati de ce nu existi o filozofie ,,mai mult" sau ,,mai pugin" cregtini - Platon nu este mai cregtin decit Aristotel. in Risirit nu s-apus niciodati problema raporturilor dintre teologiesi filozofie: atitudinea apofatici le didea Piringilor Bisericiiaceastilibertategi o generozitate cu careei foloseau gregitsau termenii filozofici flri a fi in primejdie si fie inEelegi CAnd teologiasetranssi cadi intr-o ,,teologie a conceptelor". forma intr-o filozofie religioasi, cum a fost cazul lui Origen, aceasta era o urmare a lepidirii apofatismului, careesteadevirata lucrare a intregii tradigii a Bisericii de Risirit. ' Imposibilitateacunoagteriiragionale a lui Dumnezeu nu inseamni agnosticismsaurefuz de a-L cunoattepe Dumnezeu. Totugi, aceasti cunoagterese va sivirgi totdeauna pe caleaal ragionali, ci unirea, cirei capit adevirat nu este cunoasterea vorba nicicind de o teologie Nu va fi asadar deci indumnezeirea. abstracti, operAndcu concepte,ci de o teologiecontemplativi, de ingelegerea inilgind mingile citre realitigi ce sunt mai presus raliunii ragionali.Iati de cedogmeleBisericii seprezinti adesea omenegti subforma unor antinomii, cu atAtmai greude dezlegat cu cAt taina pe care o exprimi estemai inalti. Nu estevorba antinomiei pentru a adapta dogmaputerii noastre de desfiingarea

68

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

de ingelegere, ci de a ne primeni spiritul sprea putea ajungela contemplarearealitigii careni sedezviluie, ridicAndu-nela Dumnezeu,unindu-ne cu El intr-o mi.suri mai mare saumai mici. Culme a Revelagiei, dogma Sfintei Ti'eimi este prin excelengi antinomici. Sprea ajungesi contempli.m in deplinitatea saaceastirealitateprimordidi, trebuie si atingem limita care ne estefixati., trebuie si ajungem la stareaindumnezeiti, cici, dupi cuvintul Sftntului Grigorie de Nazianz, ,,vor fi mo$tenitori ai luminii desivAr;ite 9i ai contemplirii Tieimii celei preasfinte gi atotputernlce...aceiacaresevor uni in intregime cu Duhul totd; 9i aceasta va fi, cred eu, impirigia cereasci."55 Cdea apofatici nu duce la un gol, la un vid absolut,clci Dumnezeulde necunoscutal cregtinilor nu esteDumnezeul impersond al filozofilor. Sfintei Treimi, ,,Celeicare esremai presus de fiingi, mai mult decit dumnezr,iasci. gi mai mult decit buni"56, i se incredinteazi autorul Teologiei rnistice,angajAndu-sepe caleacaretrebuie sil duci spreo prezengigi o deplinitate absolute.

CAPITOLUL3

Dumnezeu-Theime

Apofatismul propriu gAndirii teologicea Bisericii de Risirit nu esteun fel de misticism impersonal,nici experien;aunei dumumani, nezeiri-neantabsolut in caresI sepiardi atat persoana cit gi Dumnezeu-persoani. Punctul la care ajunge teologia apofatici (daci s-ar putea vorbi de punct 9i de capit acolo unde estevorba de un suigspre infinit...), acestcapit nesfirgit, nu esteo fire ori o esengigi timp, estemai presus nu esteo persoani, ci cevacare,in acelagi de orice no;iune de fire 9i de persoani: esteTheimea. estenumit,,cAntiSfrntul Grigorie de Nazianz, careadesea regulSfinteiTieimi", spunein poemelesaleteologice ,,incepAnd spre din ziua in care m-am lepidat de lucrurile lumii acesteia cind a-mi inchina sufletul contemplagiilorluminoasegi ceregti, iriteligengasupremi m-a ripit de aici, de jos, spre a mi. a;eza departede tot ceeace estetrupsc,sprea mi inchide in tainita ochii mei mi-au fost corillui ceresc,incepind din ziua aceea orbi$ de luminaTi'eimii, a cirei strilucire intrecetot ce gAndirea putea si-mi prezinte sufletului; cici, din licagul ei preaindt, Tieimea revarsi. pestetot strilucirea Sanegriiti comuni Celor Thei. Ea esteprincipiul a tot ceeace se afli aici jos, despirgit de celede susprin timp... incepind din acrazi,am murit pentru Citre sfrrgitul lumea aceasta si lumea a murit pentru mine."57 Tfeimeamea9i strilucirea viegii,el doregte si fie ,,acolounde este

70

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

DUMNEZEU.TREIME

7I

impreunati a slaveiSale...,Theimea, in carepAnI 9i umbrele neli.muritem-au umplut de emotie"58. Daci principiul insugi aI fiingei create este schimbarea, trecereade la nefiingi la fiinti, in cazul in care creatura este contingenti prin natura sa,Theimea estestatornicieabsoluti. Am puteaspune,necesimte absoluti a fiintei desivArgite, 9i totugi ideeade necesirare nu i seporriveste, deoarece Tieimea estedincolo de antinomia necesarului gi a contingentului: in intregime personallsi in intregimefire, in Ea libertatea si necesitatea nu sunt deci.t una sau, mai bine zis, acestea nu pot avealoc in Dumnezeu. Nu poate fi vorba de vreo dependenti a Tieimii fagi de fiinta creati, nu existi. nici o determinare a ceeace se numefte ,,purcedere vesnici a persoanelordumnezeiesti"prin actul faceriilumii. S-arputea ca fipturile si.nu existegi totugi -Tati, Fiu Duh Sftnt -, cici crea;ia Dumnezeuar fi Theime 9i este un act de voingi", iar purcedereapersoaneloreste un act ,,dupi fire" (rard rpriow)59. Nu-i vorba de vreun procesliuntric in Dumnezeu,de vreo ,,dialecdcl" a celor trei persoane, de vreo devenire,de vreo ,,tragedie in Absolut" cztre ar aveanevoie,spre a fi dep{iti saudezlegati,de dezvoltarea treimicl a fiingeidumnezeiegti. Acesreconcepgiiproprii tradigiilor romantice ale filozofiei germanedin veacul rrecur sunt cu desivirgire srriine dogmei Theimii. Daci se vorbeste de purcederi, de acte sau determiniri li.untrice, astfelde expresii,carecuprind ideeade timp, de deveniregi de nizuingl., anti,numai cAtsunt de sirace gi de neconvingi.toarelimbajul si cugetarea noastrl in fata tainei primordiale a Revelatiei. Din nou ne vedemoblig,ti si ne indreptim spre teologia apofaticl.,pentru a ne elibera de conceptele proprii gandirii, preftcAndu-le in temeiuri de la care si ne ridicim la contemplareaunei reditlti pe careinteligenga creati nu o poate cuprinde.

in sensulacesta seexprima gi Sfrntul Grigorie de-Nazianz in cuvintul siu cu privire la Botez: ,,Nici nu am inceput si cuget la Unitate si Theimeami si scaldi in slava Sa. Nici nu am inceput bine si cugetlaTfeime 9i Unitatea mi;i cuprinde din nou. CAnd unul dintre Cei Theimi seinfttiseazi., lmi vine si cred ci este totul, intr-atit ochiul mi se umple si intr-atit ceeace estemai presusde ochi imi scapi; cici in mintea mea prea mirginiti spre a pricepe mi.car pe unul singur nu mai rimine loc pentru ceeace estemai presus.Cind aduni pe Cei Tiei in aceea;icugetare, vid o singuri.fladrd., ftri a putea impa4i sauanalizalumina unificati."60GAndirea trebuiesi.fie mereu in migcaregi si alergeneincetat cAnd la unul, cind la Cei Thei sprea reveni apoi la unitate; ea trebuie si seimparti neincetat intre cei doi termeni ai antinomiei spre a ajunge la vederea licagului Celui Preainalt al acesteimonade in trei. Oare cum vom putea sI prindem intr-un singur chip antinomia unitigii 9i a trinitigii? Oare cum vom putea prinde aceastitaini., daci. nu avem decAtajutorul unei idei nepotrivite,aceea a migcirii sau a desflguririi? $i acelagi autor imprumuti cu buni gtiintl limbajul lui Plotin, lucru care nu poate insela decAt mintile lngustecarenu sunt in staresi seridice mai presusde concepte ragionde, mingi de critici si de istorici preocupatesi caute in Piringilor,,platonism"ori,,aristotelism". gAndirea Sfrntul Grigorie vorbegtefilozofilor ca filozof; sprea-i intoarce pe filozofi la contemplareaTieimii:,,Monadaestepusi in migcare in virtuteabogigiei sale;diadaestedep{iti, deoarece este dumnezeirea mai presusde materie qi de formi; triada se inchide in desivAtgire,deoarece eaesteceadintAi caretrecedincolo de alcituirea diadei. in felul acesta dumnezeireanu rimAne limitati gi nici nu se risipegtela nesfrr;it. Una ar fi filrl. de cinste, cedalti ar fi contrari rAnduielii;primul aspect pur iudaic, ar fi numai cerra

72

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

DUMNEZEU-TREIME

73

celilalt aspedar fi cevaelin si politeist."6rSeintrevedeaici raina numirului trei: dumnezeirea nu estenici una, nici multipli; desi.v6.rsirea Sa depiseste multiplicitatea a cirei ridicini este dualitatea(si ne amintim diadeleinterminabilealegnosticilor saudualismulplatonicienilor)si seexprimi.in Theime. Verbul ,,seexprimi" estenepotrivit, ci.ci dumnezeirea nu are nevoie si.-Si aratedesivirqirea nici Ei insesi, nici altora.Ea este Tfeime 9i acestfapt nu ar purea fi scosdin nici un principiu si nici explicatprin vreo ra[iune suficienti.,ci.ci nu existi principii, nici ratiuni anrerioare Tieimii. Tpia6: ,yA.cest cuvlnt unefre pe cele unite prin fire si nu ingiduie si serisipeasci. celece sunr cu neputinti de despirgit printr-un numi.r caresi desparri."62, spune Sfhntul Grigorie de Nazianz.Doi estenumi.rul caredesparte, trei, numi.rul care trecedincolo de separare: unul si multiplul seafli adunatesi cuprinsein teime. ,yA.tunci ci.nd numescpe Dumnezeu,eu numescpeTatil, pe Fiul gi pe Duhul SAnt. Aceasta nu inseamni. ci aspresupune o dumnezeire risipiti ar fi ca si cum asaduce tulburare falsilor dumnezei;nu inseamni ci-mi imaginezdumnezeirea redusi la unu - asraar insemnasi o siri.cim foarte mult. Or, nu vreau si gAndesc in felul iudeilor din pricina monarhiei divine, nici in felul elinilor din cauzabelgugului dumnezeiesc."63 Sfrntul Grigoriede Nazianznu caur;.si apere treimeapersoanelor inaintea ragiunii omenesti;el arati doar in mod simplu ci oricarealt numir in afaride trei nu este multumitor. Dar ne putem intreba daci ideeade numi.r se poare aplica lui Dumnezeu, daci. nu cumva supunem dumnezeireaunei determiniri din afari, unei forme adecvate priceperii noastre, aceea a numirului trei. Sftntul Vasilecel Mare rispunde acestei obiecgii: ,,Noi nu numirim adunAnd(persoanele Sfintei Theimi),pornind de la unitate spre pluralitare prin cresrere,

pentru ci nu zicem: unu, doi, trei, nici primul, al doilea, al treilea.uCici Eu sunt Cel dintAi si Cel de pe urmi. si nu existi alt dumnszeuafri de Mine., (lsaia44,6) Niciodati pAni astizi nu s-aspusal doileaDumnezeu,dar, adorind pe Dumnezeul din Dumnezeu, mirturisind individualitatea ipostasurilorfhri a impirti fireain mai multe pirgi, rimAnem la credintaintr-un singur Dumnezan"&. Cu alte cuvinte, nu estevorba aici de num5.rul material careserveste la calculesi care nu-i deloc aplicabil pe tfuamu.lduhovnicesc, in carenu existi.spor cantitativ.indeovorba de ipostasurile sebicind este dumnezeiesti unite in chip nedespirtit gi al ciror ansamblu(,,sumi", ca s5. ne exprimi"m in mod impropriu) di intotdeaunaunitatea, 3=1, numirul trei nu esteo cantitatecum intelegemin mod obisnuit: el videgte ordineaceanegriiti din dumnezeire. Contemplareaacestei desivArgiri absolute,a acestei plinitigi dumnezeiesti careeste Tieimea Dumnezeupersonal, carenu esteo persoaniinchisi in sine-, gindul chiar,pini si ,,umbra de depaneaTieimii" inalti sufletulomenesc mai presus de fiinta schimbitoaresi tulbure, diruindu-i in mijlocul patimilor acea - careesteinceputul statorniciesi aceaseninitate - andOera indumnezeirii. Cici creatura,schimbitoareprin fire, trebuie si atingi starea de statornicievesnicS. prin har, si pardcipela viatainfiniti in luminaTieimii. Tocmaipentru aceasta Biserica a apirat cu tirie taina SfinteiTheimiimpotriva pornirilor firesri ale ratiunii omenesti,caresestriduiau si o suprime reducAnd teimea la unitate, fbcAnddin Ea o esenli a filozofilor, cu trei (modalismul lui Sabelie), chipuri de manifestare sau impirgind-o in trei fiingedeosebite, cum fhceafuie. Biserica a exprimat prin opoorioroq consubstantialitatea Celor Tiei, identitatea tainici a monadeisi a triadei;identitate in acelasi timp a firii una 9i a celor trei ipostasuri. 9i deosebire

74

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

DUMNEZEU.TREIME

75

Este curios de notat faptul ci. expresiatd opoor5orov e(vcnse intAlneste la Plotin65. Tiiada plotiniani cuprinde trei ipostasuri consubstantiale: Unul, Inteligentagi Sufletul lumii. Consubstantialitatealor nu se ridicl pAni la antinomia treimici a dogmei crestine: ea se infbtiseazi ca o ierarhie care descregte ;i se implinegtedatoriti scurgeriifhri incetarea ipostasurilor caretrec unul in altul gi seoglindescunul pe altul. Lucrul acesta ne arati inci o dati cAt de falsi estemetoda istoricilor carevor sL exprime gAndireaPiringilor Bisericii tilcuind termenii de careee se serveste in'bensul filozofiei eleniste.Revelagia sapi o pripastie intre Adevirul pe careil vestegte si adevi.rurilecare pot fi aflateprin speculatia filozofici. Daci gindirea omeneascl indrumati de instinctul adevirului, care este credinga inci tulbure si nestatornicl,ar putea si ajungl 9i in afari de cregtinism, si-;i formeze bijbAind cAteva idei caresi o apropie de Tleime, taina Dumnezeului-Treime i-ar rimAne de nepltruns. Era nevoie de ,,o schimbarea mintii", pTdvorcr,, care mai inseamni si ,,pociingi", ca poci.inEa lui Iov cAnd s-a aflat fagi in fagi cu Dumnezeu: ,,Din spusele unora gi altora auzisemdespre Tine: dar acum ochiul meu Te-avizut. Pentruaceea mi. urgisesc eu pe mine insumi gi mi pociiescin praf si cenugi.. (Iov 42,54) Taina Theimii nu devine accesibili decit acelei necunoagteri c:re seridici mai presusde ceeace poate fi cuprins in conceptele filozofilor. Totusi, aceastS. necunoa$tere, nu numai docti, dar si iubitoare, coboari. apoi din nou asupraconceptelor spre a Ie modela si sprea transformaexpresiile intelepciunii omenesti in unelte ale intelepciunii lui Dumnezeu, care estenebunie pentru elini. A fost nevoiede stridaniile supraomenesti ale unui Atanasie al Alexandriei, ale unui Vasile cel Mare, ale unui Grigorie de Nazianz si ale altora inci, pentru a purifica conceptelegAndirii

eleniste,spre a spargezidurile lor ferecate,introducind in ele apofatismul cregtin,carea transformat speculatiarationali intr-o contemplare a tainei Theimii. Era nevoie si sefaci o distincgie intre termenii carear exprima unitateagi diferengierea dumnezeirii, flri si seacordeintiietate unuia saualtuia, astfelincAt' gAndirea si nu alunecein unitarismul sabeliangi nici in triteismul pigin. Piringii secolului al IVlea, prin excelenEi,,secoltreimic", s-aufolosit mai alesde termenii orioic gi{rr6otco'q sprea indruma mingilespretainaTieimii. Termenul otoic estedesintrebuintat de citre Aristotel, care il definesteastfel in Categorii,cap. V: ,,Numim o0oicr in mod principal, cu precldere si in mod propriu ceeace nu sespunedesprenici un subiectsi carenu seafli in nici un subiect;spreexemplu,omul acesta ori calul acesta. Numim oousiisecundo (8erhepar otoiar) speciilein care existi.<primeleousii, impreuni cu genurilecorespunzitoare; astfel,<omul acesta, estein mod specificom gi,in general vorbind, animal. Numim deci nousiisecundeo omul gi animalul."66 Altfel spus,,,primeleousii" sunt subzistentele individuale,individul subzistent,iar ,,ousii secunde"desemneazi,,esentele" in intelesulrealistal acestuitermen. Yrdotaoq, ftri s5. aibi valoarea uriui termen filozofic, arati.in vorbireacurenti. ceeace subzisti in mod real, deci subzistenta(de la verbul txpiorapcrr,a subzista). Sfrntul Ioan Damaschin, in Dialectica, di. urmi.toarea definitie valorii conceptuale a celor doi termeni: ,,olioio este lucrul careexisti.prin sine insqi ;i carenu are nevoiede un altul pentru stabilitatea sa.Sau,mai precis,otoia estetot ceea cesubzistd prin sineinsugigi c:re nu arefiingain altul. Estedeci ceea cenu este pentru un altul, c:re nu areexistenta intr-un altul, c:trenu arenevoiede un altul pentru stabilitatea sa,dar careeste in sinegi deci in careaccidentulareei<istenla." (Cap. 39) ,,CuvAntul nipostas, aredoui ingelesuri. lJneori,el inseamnipur gi simplu

76

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

DUMNEZEU-TREIME

77

existengi. Urmind aceasti. orioicrgi ipostassunt semnificagie, acela;ilucru. Iati pentru ce unii SfingiPiringi au zis:firile (natudesemneazl rile) sau ipostasurile.Alteori, termenul <ipostas> Potrivit ceea ce existi prin sineinsusisi in propria saconsistengi. acestei semnificagii,termenul desemneazi. individul diferit din punct de vederenumeric, diferit de oricarealtul, cum ar fi Petru, Pavel, acest cal." (Cap.4Z1ez *' doi termeni sunt deci mai mult sau mai pugin sinonimi, otoia insemnAndo substangiindivifiinga duali, fiind susceptibili in acelagitimp si desemneze existenga comuni a mai multoi indivizi, ipostasul desemnAnd in general, dar putAndin egali misuri si seaplicegi substangelor individuale. Dupi mirturia lui Teodoretal Cyrului, "pentru intre odoicrgi ipostas. filozofia profani nu estenici o deosebire ce subzisti. Cici orloia inseamni ceea ce este,iar ipostasul,ceea Dar, dupi doctrina PirinEilor, intre otoicr,si ipostasesteaceeagi deosebire ca intre comun gi particular."68 Geniul Piringilor s-a folosit de doui sinonime sprea deosebi in Dumnezeuceea ce si ceeace estepartiestecomun otoic: substangiori fiinti cular: ipostassau persoanS.. Ultima nogiune,ceade persoani.(rpooronov), czue s-aimpus in specialin Occident, a inceput prin a stirni vii impotriviri din partea risiritenilor. intr-adevir, acestcuvAnt, departe de e eveeintelesul modern de ,,persoani" (personalitateumani, spre exemplu), arati mai degrabi infrtisarea exterioari a individului, 9i anume faga,figura, mascaori rolul unui personaj de teatru. Sfintul Vasile cel Mare avizut in acesttermen aplicat doctrinei treimice o tendingi proprie cugetirii apusene, ficind din Tatil, careseexprimasedeja o dati in sabelianism, din Fiul gi din Sfbntul Duh trei modaliti;i ale unei substange unice. La rAndul lor, apuseniivedeauin termenul ,,ipostas", pe care il traduceau prin substantia,o expresie a triteismului

s-aajuns si seinliture si chiar a arianismului. Cu toate acestea, termenul ,,ipostas" a pitruns in Apus, orice neingelegere: atribuind nofiunii de persoani sensulsiu concret; iar termenul sau np6oronov a fost primit la rAndul lui in Orient ,,persoani." s-a manifestat soborgi ingelesin mod adecvat.in felul acesta lor naturale nicitatea Bisericii, eliberAndmingile din granigele datorate diferengelordintre mentalidli gi culturi. Faptul ci latinii au exprimat tainaTieimii pornind de la fiinta,,una" spre a ajunge la trei persoane,iar grecii au preferat ca punct de plecareconcretul, adici cele trei ipostasuri si au vizut in ele o singuri naturi., exprima intotdeauna aceeagi dogmi aTheimii, mi,rturisiti de toati cregtinitatea inainte de separare. Sfintul Grigorie de Nazianzintrunegteceledoui feluri de a vedea lucrurile, spunAnd:,Atunci cind vorbesc despre Dumnezuar trebui si vi simgiti scildagide o singuri lumini si in trei lumini. Spun trei, cu sensul de lnsugiri proprii sau ipostasuri sau persoane (si nu contestim cuvintele, de vreme ce silabelene dau acelagi sens). Spun una in ceeace privqte orloicr, adici dumnezeirea. Cici aici este vorba de o impirgire neimpirgitl, de o imbinare (unire) cu distincgie.Una singuri in Tiei, aceasta este dumnezeirea.Cele Thei, Una singuri; inEelegpe cele trei care este dumnezeireasau, ca si mi exprim mai exact, care sunt dumnezeirea."69 Iar in alti cuvArrtare insuel rezumi, deosebind girileipostatice,,Nena;terea, nasterea, purcederea czracteriznazi. pe Tatil, pe Fiul si pe Acela pe careil numim Sfrntul Duh, pentru ca in chipul acesta ipostasurilor si pistrim distincEia in firea unici gi in slavadumnezeirii. Cici Fiul nu esteTatal, de vreme ce nu are decit un singur Tati,, dar El este ceeace Tatil este.Sfrntul Duh, cu toate ci purcededin Dumnezeu (Tatil), nu esteFiul, de vreme ce Tatil nu are decAtun singur Fiu, dar El esteceea ceesteFiul. Una sunt Cei Tfei in dumnezeire,

78

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

DUMNEZEU.TREIME

79

noi inliturim gi Unul estein Theipersonalitigi.in felul acesta unitatea lui Sabeliesi triplicitatea odioaseierezii de acum" (arianismul).70 Eliberatl de conotatiasaarisrotelici,nogiunea teologici de ipostasin gindirea Piringilor risiriteni inseamni mai pugin in ingelesul individul, ci.t persoana, modern al acestuicuvint. intr-adevir, ideeape careo avemdesprepersonalitatea umani, despreacestcevapersonal care facedin fiecare individ uman o fiingi unici in lume,'absolutneasemuitisi cu neputingi de redusla alte individualititi, ideeaaceasta de persoanivine din teologiacregtini. FilozofiaAntichitigii nu cunogtea decit indivizi umani. Persoana umani nu poatefi exprimati in concepte. Ea scapi orici.rei definigii ragionale, chiar orici.rei descrieri,cici insugirile prin voi toate care am si o caracterizS.m pot si se regiseascigi la algiindivizi. Persoana poate fi prinsi numai in viati prin intuitie directi sau poate fi tradusi printr-o operi de arti. CAnd spunem ,,este din Mozart" ori ,,este un Rembrandt", ne aflim de fiecaredati. intr-un univers personalcare nu-gi glsegteniciieri echivalentul.Si totusi ,,persoanele sau ipostasurile umanesunt izolate dupi cum spuneIoan Damaschin gi nu unele in altele"; in timp ce ,,in Sfinta Tieime, dimpotrivi... ipostasurilesunt unele in altele"7l. Lucririle persoanelor celeale persoanelor umane sunt deosebite; dumnezeiegti nu sunt, deoarece CeiThei, avAnddoar o singuri fire, nu au decAto singuri vointi, decit o singuri putere, decit o singuri lucrare.,,Persoanele", spuneacelagi SfAntIoan Damaschin, ,,sunt unite nu spre a se amestecl,ci spre a se contine una pe alta; gi intre ele existi o intrepitrundere (qv iv riil,l,ilrtr neprldpqorv 6Xooor)ftri amestec,ftri confuzie, in virtutea cireia ele nu sunt nici despirEite,nici impirgite in substangi,

contrar erezieilui Arie. intr-adevir, mai pe scurr, du_mnezeirea este neimpir;itl in indivizi, agacum trei sori amestecati unul intr-altul ar aveao singuri lumini printr-o strAnsi. intrepitrundere."T2 dintre persoane congineunitateaprin ,,Fiecare . relagia sacu celelalte, 9i nu mai pugin prin relatia safaEIde sine insisi."73intr-adevir, fiecaredintre celetrei ipostasuricontine unitatea, firea ceauna, intr-un mod careii estepropriu gi care, deosebind-ode celelaltedoui persoane, aminrestein acelasi timp de legitura inseparabili careunestepe CeleTLei.,,Nenasterea,nasterea gi purcederea...sunr singureleinsugiri ipostatice prin caresedeosebesc celetrei ipostasurisfinte impi4ite in chip neimpirtit nu prin substangi., ci prin caracteristica propriului lor ipostas",spune Ioan DamaschinTa.,,Taril, Fiul gi Sfrntul Duh sunt una in toate privintele in afari de nenagtere, nastere gi purcedere."75 Singura caracteristici a ipostasurilor pe care arn putea-o formula ca fiind proprie in mod exclusiv fieciruia si care nu s-ar afla deloc in celelalte,din cauza consubstangialitigiilor, ar fi deci relagiade origine. Totqi, aceastirelagie trebuie si fie ingeleasiintr-un sensapofatic: ea estemai aleso negagie care ne aratl ciTatil nu esre Fiul, nici Sfrntul Duh; cI Fiul nu este Tatil, nici Duhul; ci Sfintul Duh nu estenici Tatil, nici Fiul. A inftgiga altfel lucrurile ar insemna si, supunemTreimeaunei categorii a logicii aristotelice,ceaa relatiei. ingeleasiapofatic, relagia de origine ne arati deosebirea, dar nu ne aratl gi modul in care se petrec purcederile dumnezeiegti.,,Felul na;terii, ca sunt cu nepurinfi de inteles...",spuneSftn9i celal purcederii, nrl Ioan Damaschin.,$m invlgat ci estedeosebire inrre nastere 9i purcedere, dar fXrI si gtim deloc care este genul acestei deosebiri."76 Sfrntul Grigorie de Nazianza trebuir deja si inliture incercirile ftcute sprea defini felul purcederilor dumnezeiegti.

80

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

DUMNEZEU-TREIME

81

,,Mi intrebi, spuneel, ce esre purcederea Sfrntului Duh? Spune-mi mai intii ce este nenasterea Tatilui; atunci, la rindul meu, voi treta ca un fiziolog nenasterea Fiului gi purcederea Duhului. in mod, amAndoi vom fi lovigi je nebunie "cest pentru ca am voit si. privim in chip viclean tainelelui DumnezetJ."77 ,,Pricepitu ci estenastere? Nu ciuta in chip ispititor cum. Pricepi ci Duhul purcededin Tatil? Nu te obosi si caugi cum."78 intr-adevir, daci relagiile de origine- nenasrere, nasrere, purcedere- pe al ci.ror temei distingem cele trei ipostasuri ne duc cu gindul spre izvorul unic al Fiului al Sfrntului Duh, 9i adici.la Tatil -Iwor aldumnezeiriiTe, 9i anume la nqyaia 0e6r4g, ele nu stabilesc o legituri aparte intre Fiul gi Sftntul Duh. Aceste doui. persoanese deosebesc prin modul deosebital originii lor: Fiul esteni.scut,iar Sfrntul DuhpurcededinTatil. Aceasta ajungepentru a le deosebi. Reacgia Sfrntului Grigorie de Nazianz aratl ci speculagia cu privire la Sfrnta Tieime care nu semultumegte cu formula purcederiiSfrntului Duh 6rd oioi, ,,prin Fiul,. sau,,in raport cu Fiul" - expresie careseintilneste Ia piringi gi inseamni cel mai adesea misiuneain lume a Sfrntului Duh prin mijlocirea Fiului -, incearci si stabileasci o legituri intre Fiul 9i Sfhntul Duh in privinta originii lor ipostatice.Aceasti legituri intre celedoui persoanecareigi au originea in Tatil a fost stabiriti de invigitura apuseani. a purcederii Sfrntului Duh ab uffoqlue, adici din doui. persoane deodati.,din Tatil si din Fiul. Filiiaue a fost singuraratiunedogmaticl, motivul primordial.l r.p".erii dintre Risirit si Apus, celelaltenepotriviri doctrinare nefiind dec6.tconsecinteale acesteia. Pentru a ingelegeceeace voiau saapererisiritenii cind seimpotriveau formulei apusene, este suffcient si seconfrunte celedoui. conceptii treimice, asacum se giseau ele pe la mijlocul secolului al IX-lea.

lga cum am spusdeja, in expunerea dogmei treimi-cs,gindirea apuseanS. pornea cel mai adesea de la firea unicl spre a privi mai apoi celeffei persoane, in timp ce grecii urmau calea opusi, de la celeffei persoane ci.tre firea ceauna. Sfhntul Vasile cel Mare prefera aceasti din urmi cale, av6.ndca punct de plecareconcretul, potrivit Sfrntei Scripturi gi formulei de la botezcarenumegtepe Tatil, pe Fiul ;i pe Duhul Sfrnt; cugetarea nu era in primejdie de a se ri.tici, trecind de la cele trei persoane la firea comuni.. Totugi, celedoui cli erau deopotrivl de legitime, atita timp cit nu presupuneau,in primul caz, intAietatea fiin,tei,iar in al doilea, intAietatea celor trei persoane asuprafirii comune. intr-adevir, agacum amvdzut, Piringii au folosit doui sinonime (orioia gi ipostas)pentru a stabili deosebirea dintre fire gi persoani,ftri a pune accentulpe una saupe cealdti. Atunci cind iei in considerare (sau persoanele persoana), iei in considerare in acela;itimp firea si invers,firea estecu neputingi de conceput in afari de persoane sauca fiind anterioarLcelor trei persoane, fie chiar in ordinea logici. Daci facemsi incline intr-o parte saudta echilibrul acestei antinomii intre fire si persoani., absolutidentice9i totodatl absolutdiferite, ajungem la unitarismul lui Sabelie(Dumnezeul-esengi al fflozofilor) sau la triteism. Grecii au vi.zut in formula privind purcedereaDuhului Sfrnt de la Tatil si de la Fiul o tendingi de a accentuaunitateafirii in detrimentul distincgieirealea persoanelor: relatiilede origine carenu duc imediat pe Fiul gi pe Sfrntul Duh la izvorul unic, adici la Tatil - pe Unul ca niscut, iar pe Celilalt capurcezdnd-, devin un sistemde legituri in fiinp una, @vaczue din puncr de vedere logic esteposterior fiingei. intr-adevlr, dupi concepgia apuseani,Tatll gi Fiul fac si purceadi pe Duhul Sftnt, intrucit Ei reprezinti.firea una; la rindul siu, Duhul Sfi.nt, care pentru teologii apuseni este

82

TEOLOGIAMISTICA A BISERICII DE RASARIT

DUMNEZEU.TREIME

83

,,legituraTatilui gi a Fiului", semnifici aceastiunitate naturali intre primeledoui persoane. (paternitatea, insusirileipostatice nasterea, purcederea) sunt mai mult sau mai pugin resorbite in naturl saufiingi, caredevineprincipiul de unitate inTreime, diferentiat prin relagii,referindu-sela Fiul caTati,si la Sfrntul Duh ca Tati gi ca Fiu. in loc de a fi insusiri ale ipostasurilor, relatiile se identifici cu acestea; Sfrntul Toma va spune mai tirziu: ,,CuvAntulpersoanS. inseamni relatie"8O, raport lluntric al fiingei careo diversifici. Nu sepoaretigidui deosebirea care existi.intre aceasticdnceptiecu privire la Sftnta Tieime si aceea a unui Grigorie de Nazianz cu ale sale,,Tiei Sfintenii adunate intr-o stipinire si dumnezeire unici."81. Pirintele Rdgnonface justi: ,,Filozofialatini, spuneel, infttiseazi firea in o observatie eainsisj si continui pani la fundamenq filozofia greaci inftgigeazi mai intAi temeliasi pltrunde apoi in easprea da de fire. latinul privegtepersonaliateac:run mod al firii, in timp cegreculprivegte firea ca pe un continut al persoanei."82 Pirintii greciau afirmat intotdeaunaci principiul unitiEii in Theime estepersoanaTatilui. Principiu al celorlalte doui persoane, Tatil esteprin aceasta chiar termenul relagiilordin care ipostasurileprimescinsusirile lor distincte: fhcAndsi purceadi persoanele, El rinduiqte relagiilelor de origine - nagtere gi - in raport cu principiul unic al dumnezeirii.Iati purcedere de ce Risiritul s-a opus formulei Filioque, care pirea si slibeasci monarhia Tatilui: ori trebuia si se distrugi. uniratea, recunosci.ndu-se doul principii aledumnezeirii,ori trebuiasi seintemeiezeunitatea indeosebipe natura comuni caretrecea asdelpe primul plan, ficAnd din persoanerelagiiin interiorul fiintei unice. Pentru apuseni, relagiilediversifici unitatea primordiali; penrru risi.riteni, ele inseamni deodad deosebire si

ele seraporteazl.laTatbJ,careesteatAt prinunitate, deoarece cipiul, cAt gi recapitularea(ovyregalciooq) Tleimii.-in acest gi Sfrntul Atanasiesentinfalui Dionisie Alexanmod ingelege drinul: ,,Noi extindem unitateain Theimeflri si o impirgim 9i apoi recapitakm Theimeain unitate frri si o micsorim."83. in alti parte, el spune: ,,Existi un singur principiu al dumnezeirii gi, prin urmare, existi monarhie in chipul cel mai singur Dumnezeu,pentru ci-i un singurTati", absolut."84 ,,I-Jn gi firea sunt dupi completareaPiringilor greci. Persoanele timp, fbri ca, in mod logic, gindite, ca si spunema;a, in acelagi - rqyaicr 0e6tnq,, Tatll si fie inaintea celorlalte. izvor aI una oriclrei dumnezeiri ln Theime- produce pe Fiul ;i pe SfAntul Duh, dindule firea Sa care rimine una ;i neimpirtiti, cu ea insigi in Cei Thei. A mirturisi unitatea firii asemenea inseamni.,dupi Piringii greci,a recunoaftepe Tatil drept izvor unic al persoanelor,care primesc chiar de la El aceasti fire. ,,Dupi judecatamea,spuneSfrntul Grigorie de Nazianz,pistrim un singur Dumnezeu rapoftend pe Fiul gi pe Duhul la un singur Principiu frri a-I compune, nici a-I amesteca 9i afirmind identitatea de fiingi 9i ceeace noi numim unica 9i aceeagi miscare si voingi a dumnezeirii."SS ,,Pentrunoi esteun singurDumnezeu,pentru ci esteo singuri.dumnezriresi pentru ci cei carepurced seraporteazi la Unul din carepurced, fiind totu;i trei dupl credingi... Deci, atunci cind avem in vedere dumnezeirea,carrzaprimi, monarhia, ne apareUnul; gi atunci cind avem in vederepe aceia in care este dumnezeireagi pe vegnicie aceiacare purced din Principiul cel dintAi in aceeagi gi slavi, cinstim pe Cei Trei.'86 Sfbntul Grigorie de Nazianz apropie aici intr-atit dumnezeireasi persoana Tatilui, incit ai putea credec5.le amesteci.in alti parte, el igi nuangeazS. gdndireaspunind: ,,Firea una ln Cei Tlei esteDumnezeu;cAtdespre

84

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

DUMNEZEU-TREIME

85

unitate (Euooq),Tatil esteCel din carepurced ceilalgigi citre care ei se indreapti flri si se amestece, dar existAndodati cu El, ftri si fie despirgigi prin timp, prin vointi. sau putere."87 Sfintul Ioan Damaschin exprimi aceea;iidee cu precizarea doctrinari careii esteproprie: ,,Taril are fiinga prin El insusi, gi El nu detine de la altul nimic din ceeace El are.Dimpotrivl, El esteizvorul gi principiul naturii gi al felului de a fi, penrru togi... Deci, tot ceeace au Duhul si Fiul, pAni gi fiinta lor, deginde la Tatil. De nu ar fi Tatll, nu ar fi nici Fiul, nici Duhul. Daci Tatll nu ar avi:aceva, nici Fiul nu ar avea,nici Duhul. Datoriri Tatilui, Fiul gi Duhul au tor ceeace au, pentru ci Tatal are roate acestea... Atunci cAnd privim in Dumnezeu cauzapriml, monarhia..., vedem unitatea.Dar atunci cind luim in considerare pe cele in careestedumnezeireasau, mai precis,pe celec:re sunt dumnezireainsigi, adici persoanele care purced din cauzaprimi..., adici ipostasurileFiului gi Duhului, atunci noi ne inchinim celorTLei."88 Tatil esteCel caredistinge iposasurile,,intr-o vegnici miscare de dragoste" (riporcg rcri ayarrlcrr<6g), dupi cuvAntul SfAntului Maxim.8eEl di firea Sauna deopotrivi Fiului si Sfrntului Duh, in careea ri.mAneuna si nedespirgiti, neimpirtiti, fiind totqi dati in chip deosebit,cici purcederea Sfrntului Duh din Tatil nu esteidentici cu nafrereaFiului din acelagi Tati. Aritat prin Fiul si cu Fiul, Sfrntul Duh subzisti.ca persoani dumnezeiasci. purcezAnd dinTatil, cum spuneatit de limpede Sftntul Vasile cel Mare: ,,Din Tatil purcede Fiul prin care sunt toare gi cu careSfantul Duh esteln chip nedesplrtit cunoscut,fiindci nu sepoatesi ne gandim la Fiul fui si fim iluminagi de Duhul. Astfel, pe de o parte, Sfrntul Duh, izvor al tuturor bunurilor implnite flpturilor, esteunit cu Fiul cu careestegAndit in chip nedesplrgit; pe de alti parte, fiinga Sa Einede Tatil din care

purcede.lgadar, nogiuneacaracteristici a insugirii Salepersonale estede a fi aritat dupi Fiul gi cu El gi de a subzistapurcezAnd din Tatil. CAt despreFiul, care arati prin Sine insusi gi cu Sine insugi pe Duhul, care purcede numai din Tatil, El esteinsu- . strilucegtedin lumina neniscuti ca Fiu unic; aceasta de Tatil gi de Sfrntul Duh gi gireaproprie care il deosebegte care il pecetluie$tein chip personal. CAt despre Dumnezeul suprem, insugireacea mai inalti a ipostasului Siu estede a fi singurTati 9i de a nu purcededin nici un principiu; prin aceasti insugire El s-a ftcut cunoscut ca persoani."9OSfrntul Ioan Damaschin se exprimi nu cu mai pugini precizie,deosebind persoanele Sfintei Tireimifhri si le supuni categorieide relagie: si ,,Tiebuie se gtie - spune el - ci noi nu facem pe Tatil si purceadi din nimeni, ci il numimTatil Fiului; cit despreFiul, noi nu il numim nici Cauzi (cr(ttov),nici Tati, ci spunem ci El provine din Tatil ;i ci El esteFiul Tatalui; spunem, de asemenea,ci Sfrntul Duh purcede din Tatil si il numim Duhul Tatilui, dar nu spunemci El purcededin Fiul, ci ci. esteDuhul Fiului (6r toO Yiro06Ctb flrn0pa or) Myopev, flrn0pc 5BYioO 6vopd(opev)."e1 . CuvAntul gi Duhul, doud.razeale aceluiagisoarsau ,,mai degnbi doi sori noi"e2,sunt nedespi4igiin lucrarealor de revelare a Tatilui ;i totugi deosebigi in chip negrlit, ca doui persoane purcezAnd Tati. Daci, potrivit formulei latinegti,s-ar din acelagi introduce aici o noui relagiede origine, ftcAndu-se ca Duhul Sfrnt si.purceadi din Tatil gi din Fiul, atunci monarhiaTatilui, acestraport personal care creeazi, unitatea odati cu Theimea, ar faceloc unei alte concepgii,aceleiaa substangei una, in care relaEiile ar interveni sprea intemeia deosebirea persoanelor, in careipostasulDuhului Sfrnt nu ar fi decAto legituri reciproci intre Tatil gi Fiul. Daci vom in;elege accentul diferit d celor

86

TEOLOGIAMISTICA A BISERICII DE RASARIT

DUMNEZEU.TREIME

87

doui doctrine trinitare, atunci vom pricepe,desigur,pentru ce risiritenii au apirat dintotdeaunacaracterul inefabil,apofatic al purcederiiSftntului Duh din Tatill,iwor unic al persoanelor, impotriva invigiturii mai rationale, care, ftcind din Tatil gi din Fiul un principiu comun al Duhului Sfrnt, puneaceea ce estecomun mai presusde ceeace estepersond, invitituri care tindea si desfiintezeipostasurile,amestecAnd persoanele Tatilui si Fiului in actul firesc al purcederii, ftcAnd din persoana Sfintului Duh o rela;ie intre celelaltedoui. Stiruind asupra monarhieiTatilui, izvor unic aI dumnezeirii si principiu al uniti,tii CelorThei, rlsiritenii apirau o conceptie despreTieime pe careo socoreau mai concreti.,mai personali. Totugi, ne putem intreba daci aceasti triadologie nu cade in picatul opus celui pe caregrecii il reprogaulatinilor, si anume daci nu face si treaci persoanele inaintea fiingei. Aceastas-ar fi petrecut,spreexemplu,dacl fiingaar fi primit caracterulunei revela;ii comune a persoanelor,cum este cazul in sofiologia pirintelui Bulgakov93, un teolog rus modern, a ci.rui doctrini, ca gi ceaa lui Origen, dezvlluie primejdiile gAndirii risi.ritene sau,mai degrabi, pericoleleproprii gindirii rusesti.in realitate, traditia ortodoxi estetot atit de departede acestexces risiritean pe cit este gi entitezesa apuseani. intr-adevir, agacum am vizut, dacd.existi pErsoanele, aceasta estepentru ci eleau fiinga; insisi purcederealor consri. in a primi fiinta Tatllui. O alti obiectiepoatepi.reamai intemeiat5.: aceastimonarhie aTatilui nu ar fi o expresie a subordinagianismului? Tati.l, izvor unic, nu primegteEl in aceasticoncepgie insusirea de persoani dumnezeiasci prin excelengi? Sfrntul Grigorie de Nazianzprevizuse aceasti. dificultate: ,,Mi-ar fi pllcut, spune el, sI-L preami.resc pe Tatil ca pe Cel mai mare, pe El, din care cei egali isi trag

odati cu fiinga lor... mi tem, totu;i, sI nu fac din egalitatea Principiu un principiu al celor inferioaregi si-L jignescastfel, degi ag voi si-L preamiresc, cici slavaPrincipiului nu sti in carepurceddin El."9a,,Dumnezeire...flri, miqorarea acelora treapti superioaricaresi inalgesauflri treapti inferioari.care' aga si coboare,egali in orice privingi, in orice privingl aceeasi, gi mire$a nu sunt decAtuna. Aceasta precum in cer frumusegea Fiecare luat estenesfir;ita conaturalitatea celor trei nesfArgituri. in sine esteDumnezeu, esteFiul ca ;i Tatil, la fel Duhul Sfrnt ca ;i Fiul, totugi fiecarepistrAndu-gi insugireapersonali; Cei Theiluagiimpreuni sunt Dumnezeu.Fiecare esteDumnezeu din cauzaconsubstantialititii: Cei Tiei sunt Dumnezeu din cauzamonarhiei."95 Astfel, gindirea apofaticl a Piringilor, formulind dogma Tleimii, a gtiut si plstrezein deosebirea dintre fiingi si ipostasuri lor tainici: Dumnezeu este,,inchip identic monadi echivalenga Acestaestecapitul gi triadi.", dupi cuvAntulSfrntului Maxime6. nu clii care aresftr;it, estecapitul sui;ului celui flri. de limiti: Cel ce nu poate fi cunoscut searati tocmai prin faptul ci este Sasti cu neputinli de cunoscut,pentru ci. incognoscibilitatea in faptul ci Dumnezeunu estenumai naturi, ci giTiei persoane, pentru ci fiinga ceacu neputinli de cunoscutesteastfel,intrucAt e fiinEi a Tatilui, a Fiului gi a Sfrntului Duh. Dumnezeu stecu neputingi de cunoscutpentru ci. esteTieime, dar care Segi descopericaTieime. Iati punctul culminant al apofatismului: revelagia Sfintei Theimi ca fapt inigid, realitateabsoluti, dat primordial ce nu poate fi dedus,explicat ori aflat pornind de la alt adevlr, pentru ci nu existl nimic caresi fie mai inainte de El. Gindirea apofatici ce renungi la orice reazemafli un temei in Dumnezeu,a cirui incognoscibilitateaparecaTieime. Aici igi afli cugetareao statornicie de nezdruncinat, teologia

88

TEoLocrA MrsrrcAA BIsERrcrr DERASARIT

DUMNEZEU.TREIME

89

isi gisestetemeiul, iar nepriceperea devine cunogtinEi. Pentru Biserica de Risirit, daci vorbim despre Dumnezeu, vorbim intotdeauna desprecevaconcret: ,,Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaacgi al lui Iacov, Dumnezeul lui Iisus Hristos", adici mereu de Theime- Tatil, Fiul gi Sfhntul Duh. Dimpotrivi, atunci cAndfireacomuni trecepe primul plan in sensul dogmei trinitare, esteinevitabil ca realitateareligioasi a Dumnezeului-Tleime si se ;teargi intr-o misuri. oarecare,dind nagtere unei anumite filozofii a fiinteie7. Pini 9i ideea de fericire va primi in Apus un Cccenroarecum intelectual, infhtisAndu-se ca o viziune a fiin,teilui Dumnezeu.Legitura personali a omului cu Dumnezeul Cel viu nu se va mai adresaTheimii, ci va aveamai curAnddrept obiect persoana lui Hristos, carene dezviluie fiingadumnezeiasci. Cugetarea si viaga crestini.vordeveni hristocentricee8, sprijinindu-seindeosebipe ffrea umani a CuvAnnrlui intrupat, gi sepoatespuneci aceasta va fi ultima lor resursi. intr-adevlr, in contextul doctrinar al Apusului, orice speculagie in exclusivitateteocenrrici ar riscasi. se orientezemai degrabi sprefiinti decit sprepersoane, si devini deci o mistici a ,,prlpastiei divine" (vezi nogiuneede Goxheil la Meister Eckhart), un apofatism impersonalal dumnezeirii-neanr,mai inainte de Theime.Printr-un ocol paradoxal,am reveni astfel prin crefrinism la mistica neoplatonici. in tradigiaBisericiide Risirit, nu existi loc pentru o teologie gi, cu atAt mai putin, penrru o mistici a fiingei dumnezeiegti. Pentruaceastispiritualitate,rermenulultim, fericireaimpirigiei Cerurilor, nu estevederea fiintei, ci inainte de toate esteparticipareala via,ta dumnezeiascla Sfintei Tleimi, starea de lndumnezeire a,,mostenitorilorfi rii dumnezeiesti", dumnezeicreagi dupi Dumnezeul Cel Necreat si avAnd prin har tot ceeace Sfrnta Theimeare prin fiingi.

estetemeiul de-nezdrunPentru BisericaOrtodoxi, Tireimea al oricirei evlavii, al oriclrei cinat al intregii cugetiri religioase, viegiduhovnicqti, d oricirei triiri. PeEa o ciutim atunci cAnd il ciutim pe Dumnezeu, atunci cind clutim deplinitatea Revelalieprimordiali si izvor fiin;ei, sensulgi scopulexistengei. al oricirei revelagii,ca 9i aI oricirei fiin;e, Sfinta Treime se secadesi o primim ca noastrereligioase: impune cunoagterii pe un fapt ale cirui evidengi gi necesitatenu se Pot intemeia teolog decAtpe sineinsugi.Dupi pirerea pirintelui Florensllyee, rus contemporan, pentru gAndireauman5.nu va putea exista alti solugie in vedereagisirii unei stabilitiEi absolute decit admitereaantinomiei Sfintei Theimi: daci inliturim Tieimea, ca unicul temei al oricirei realitigi, al oricirei gindiri, atunci intrim pe un ftgagflri iqire, ajungemla o aporie,la nebunie, fiin;ei, la moartea duhovniceasci. Nu avem dti la sfArgirea esteo Prosauiadul! intr-adevir, aceasta alegere decit Theimea dogma treimici blemi crucidi in sensulliterd al acestuicuvALnt esteo cruce a gAndirii omenegti. Suigul apofatic esteo urcare filozofici nu s-a Putut pe Golgota. Iati de ce nici o speculaEie ridica vreodati pini la taina Tieimii Celei Sfinte. Iati de ce nici mingile omenegtinu au putut si primeasci aceasti dezvi' ldire prea plini a dumnezeirii decAtdupi crucealui Hristos, carea biruit moarteagi priplstia iadului. Iati de ce,in sfrrgit, revelaEiaTieimii serisfrAngein Biserici intocmai ca un dat pur religios 9i ca adevirul universal prin excelengi.

ENERGIILENECREATE

9I

CAPITOLUL4

Energiilenecreare

Revelatialui Dumnezeu-Tieime,Tatll, Fiul 9i Sfrntul Duh, sti la temeliaintregii teologii cresrine; esteteologiainslsi, potrivit sensuluipe c:uePiiingii greci il dideau cuvAnnrlui ,,reologie", crre pentru ei insemna, cel mai adesea, taina Theimii revelati Bisericii. Nu estenumai temelia, dar gi scopul cel mai indt al teologiei, cici, dupi cugetarea lui EvagriePonticul dezvoltati de Sfrntul Maxim, a cunoafte taina Tleimii in plinitatea Sa inseamni a intra ln unire desivArgiti cu Dumnezeu, a atinge starea de indumnezeirea fiingei omenegti,adrcd.aintrain viaga dumnezeiasci,in chiar viagaSfintei Tieimi, a deveni ,,pirtasi ai -, dupi Sftnnrl petru. ftrii dumnezeiesti"-0eic6 rorurnol <p6oecog (tI l, 4) Teologiatrinitari esre, a;adar,o teologiea unirii, o teologie mistici careimplici triirea, carepresupuneo calede schimbiri progresive ale naturii creare, o lmpirtigire din ce in ce mai intimi a persoaneiomenesticu Dumnezeu-Ti:eime. Cuvintul Sfinrului Petru este formal: diuinae consortes nnturne,,,pi.rtagi ai firii dumnezeiegti". El nu ingiduie nici o indoiali asupra unirii reale cu Dumnezeu, unire care ne este ftgiduiti si vestiti drept scopul ultim, ca fericire a veaculuiviitor. Ar fi ceva copiliresc - si lipsit de evlavie- si nu vedem aici decit o expresie emfatici., o metafori.. intr-adevir, ar insemna si urmi.m o metodi de exegezi prea ugoari daci am incerca si inliturim astfelgreutigile, golind de ingelesullor cuvintele Revelatiei susceptibile si ne contrazici gindirea ;i si fie in

cu ceeace ne pareci s-arpotrivi lui Dumnezeu. neconcordangi firescsi ciutim a defini sensulunei expresii cu totul este Totugi, careparesi fie in conradiqie cu atateaalte mirturii ale Sfintei Scripturi gi aleTiadiliei cu privire la necomunicabilitateaabsoluti a fiinEeidumnezeiqti. Din Scripturi gi din scrierileSfingilor Piringi ar reiegidoui serii de texte contradictorii, unele mirturisind faptul ci firea dumnezeiasciesteinaccesibili,iar celelalte afirmAndci DumnezeuSecomunici, Seoferi experieriiprin ffiire, poatefi realmenteatins in unire (cu El). Sfrntul Macarie Egipteanul - sau Pseudo-Macarie(mareavaloare a scrierilor sub acest nume nu seschimbi cu nimic) -, misticecunoscute sufletulcareintri. in unire cu Dumnezeu,stiruie vorbind despre asupradeosebirii absolutedintre celedoui firi chiar in aceasti unire: ,,El esteDumnezeu,el (sufletul)nu esteDumnezeu;El esteDomn, el (sufletul)esteslujitor; El esteCreator,el (sufletul) creaturi... gi nu estenimic comun intre firile lor."l00insi, este sufleautor vorbegtedespre,,prefacerea pe de alti parte, acelagi tului in fire dumnezei"..1<(l0l.lgadaaDumnezeu ar fi cu totul de neatinsgi totodati s-arimpirtigi in chip realfiingelor create, flri si putem desfiingasau reducein vreo mi.suri vreunul din terrnenii acesteiantinomii. intr-adevir, daci mistica cregtini nu se poate impica cu un Dumnezeu transcendent,apoi cu atAt mai puEin s-ar putea impica cu un Dumnezeu imanent gi accesibilfipturilor. Etienne Gilson exprimi foarte bine acest principiu fundamentalal viegiiduhovnicqti: ,,inclinagi- sPune el -, fie doar pentru o clipi gi dintr-o parte, stavilaPe careo fiingei gi vegilipsi ridici lntre om si Dumnezeu contingenga pe misticul cregtinde Dumnezeul siu, il vegilipsi de mistica sa:el se poate lipsi de orice Dumnezeu carenu esteinaccesibil, singurul de carenu sepoate lipsi esteDumnezeul careprin natura Sa esteinaccesibil."lo2

92

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

ENERGIILENECREATE

93

Unirea reali cu Dumnezeusi, in general, triirea mistici pun teologia crestini in fap unei probleme anrinomice, anume aceea a accesibilitigii la natura inaccesibili.Oare cum poareDumnezeul-Tieime si ffe obiectul unirii gi, in general, obiectul experienteimistice?Aceasti problemi a dat nagterela dispute teologicefoarte animate in Risirit pe la jumiratea secolului al XIVlea;i la hotiriri sinodaleprin cares-aformulat in mod clar traditia Bisericii Ortodoxe in aceasti privinEi. Sfrntul Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului, purtitorul de cuvint al sinoadelor'acestei mari epoci a teologiei bizantine, a consacratun dialog intitulat Thiophanlsproblemei dumneznirii carenu se poate impirtigi gi care rotusi se impirtigeste. ExaminAnd sensulcuvintelor Sftntului Petru despre,,pirta;ii firii dumnezeiesti",Sftntul Grigorie d Tesdonicului afirml ci aceastiexpresie are un caracterantinomic careo inrudegtecu dogma Sfintei Theimi. Dupi cum Dumnezeu estedeodati Unul 9i Ti"ei,tot aga,,naruradumnezeiascitrebuie si fie numiti in acela;itimp neparricipabih gi, intr-un anurne sens,parricipabili; ajungem la unirea cu natura lui Dumnezeu si totusi ea rimAne cu tonrl inaccesibili.Tiebuie si le afirmim pe amAndoul deodati 9i si pistrim antinomia lor ca pe un criteriu al slavei"lo3. in ceprivingi putem noi si intrim in unire cu SfAntaTieime? Daci la un moment dat am putea sI ne aflim uniEi chiar cu fiinta lui Dumnezu, si participim la ea, fie gi intr-o foarte micl misuri., atunci, in acel moment, nu am mai fi ceeace suntem, am ff Dumnezeu prin fire. Atunci Dumnezeu nu ar mai fi Tieime, ci un Dumnezeu popor6otarog, cu mii gi mii de ipostasuri,cici El er evearoratareaipostasuricAtepersoane s-ar impirti;i din firea Sa. Deci, Dumnezeu ne ri.mi.ne inac_ cesibil in ceeace privesrefiinta Lui. putem si spunem oare ci intrim in unire cu una dintre celetrei persoane dumnezeiepti?

futa ar insemnaunire iposatici, proprie numai Fiului lui Dumcare Se face om ftri si incetezesi fie a doua persoani nezerr, nauri omeneasci, primind aTi'eimii. imbrlcandu-ne cu aceea;i in Hristos numele de fii ai lui Dumnezeu,nu devenim,cu toate prin faptul intrupirii, ipostasuldumnezeiesc al Fiului. acestea, Deci, noi nu putem si participim nici la firea, nici la ipostasurile Theimii. $i totugi, fbgiduinEa dumnezeiascinu poate sI fie o iluzie: suntem chemagisi participim la ffrea dumnezeiasci. negriiti, Tlebuie a;adarsi mlrturisim ln Dumnezeuo distincgie persoani, o cea existenti lntre ffingi gi distincgie dupi dta decit careEl ar fi deodati totalmente inaccesibilgi accesibilin anumite privinge.Este distincgiadintre fiinga lui Dumnezeu sau natura Sapropriu-zisi, inaccesibili, incognoscibili, necomunicabili, gi energiilesaulucririle dumnezeiqti, adici aceleputeri naturde gi inseparabilede fiingi, in care Dumnezeu purcede in afari, Se arati, Se comunici, Se diruiegte. ,,Iluminarea gi harul dumnezeiesc gi indumnezeitornu estefiin;a, ci energia lui Dumnezeu(104, o,,putere gi o lucrarecomuniThei-ii<(105. lgadar, dupi Sfrntul Grigorie Palama, ,,spunind ci putem participa la natura dumnezeiasci,nu in Sine, ci in energiile Salg,rimAnem in limitele evlaviei"l06. Dupi cum am vizut, necesitatea de a stabili o bazl. dogmatici a unirii cu Dumnezeu esteceeace a determinat Biserica Risiritului si formuleze invigitura privind distincgia reali Cu toate acestea, existentS. intre fiingagi energiiledumnezeiegti. nu Sflntul Grigorie Palamaa fost autorul acesteiinvigituri. Cu mai pulinl claritate dogmatici, aflim aceastidistincEiela cei mai mulgi dintre Piringii greci, urci.nd in timp pini la primele secoleale Bisericii. Aceastaestetradigia insigi a Bisericii de Risirit, strAnslegati de dogma treimici.

94

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

ENERGIILENECREATE

95

GAndirea PirinEilor vedeain teologia propriu-zisi inv5,$turile privitoare la fiinga dumnezeiasci, in sine, prin urmare, la SfrntaTieime, in timp ce manifestirile din afari alelui Dumnezeu,deci Tieimea cunoscuti.ln raporturile Sde cu fiinga creati.,intrau in domeniul iconomiei.107 Scriitorii bisericesti din primele secole, anteriori dogmei de la Niceea,amestecau adesea aceste doui planuri cAndvorbeaudesprepersoana CuvAntului ca despreAcryog rpupoproq, ctre aratl dumngzeireaTatilui. in aceasti ordine de idei, in sensul iconomiei dumnezeiegti, ei numescuneori Cu*hntul ,putere", ,,ti.rie" (Srirro,pdaTatilui sau mai degrabi,,lucrarea" Sa (d#gyeu). Atenagora il numea in crea;ie.lo8 Textul ,,ideegi lucrare" dumnezeiascicaresearat5. Sftntului Pavel(Romani 1, 20) despreinsusirile nevizute ale Lui, putereaLui vegnici gi dumnezeirea Lui (ii te crl6tog crriro0 8rivcprg rcri 0er6tqq),care se vld limurit de la facerealumii, va fi tilcuit cAndcu sensulde Cuvint-Putere ;i intelepciune care arati. pe Tatal, cind, mai precis, cu sensul de ,,energii", lucriri comune ale Sfintei teimi caresearati tn ftpturi, ,,ceea ce sepoate cunoafte despreDumnezeu" (td ywootdv toO @eoO), dupi acela;iteft al Sftntului Pavel(Romani, l9). in setrs ".est vorbqte Sfrntul Vasilecel Mare desprerolul revelatoral energiilor caresedeosebesc de fiinEacarerimAne necunoscuti: ,;{firmAnd,spuneel, ci il cunoastempe Dumnezeul nostru in energiile Sale,noi nu flgiduim deloc ci ne putem apropiade El chiar in fiinta Sa.Cici dacl energiileSalecoboari pAni la noi, fiinga Sa rimine de neatins."l0g in creagie, Theimea cea de o fiintl Se face cunoscutS. prin energiile Salefiregti. Autonrl OperebrareEagiticefacedeosebire in Dumnezeuinue (r,rintq) gi,,distinqii" (6wrgiou$.,,lJnirile" sunr,,loca,,uniri" gurile tainice carenu searati deloc", firea suprafiin;iali in care Dumnezeu rimine ca intr-un repausabsolut,fui a purcedein afri in nici o aritare. ,,Distinqiile" sunr,dimpotrivi, purcederi

(rTpo66or) ale lui Dumnezeu in afari, manifestirile Sale (dxgavoeiq),pe care Dionisie le numegtede asemenea virtugi (6uvdperq), puteri de care se lmpirtigegte tot ceea ce existi, sau frcAndu-L cunoscutpe Dumnezeuprin creaturi.ll0 Distinctia lui Dumnezeu, anume inrre intre celedoul cii in cunoagterea teologianegativl gi teologia pozitivi, seintemeiazi, dupi Dioinefabili, dar reali intre fiinga incognisie,pe aceastldeosebire caredescoperidumnezeirea, intre ,,uniri" noscibili;i energiile gi ,,distincgii".Sfinta Scripturi ni-L descoperipe Dumnezeu dupi numele divine ale energiilor in care Dumnezeu Se comunici.; riminAnd inaccesibilin ceeace privegtefiinta Sa, Se distinge fiind simplu, Se inmul,tegteftri a-gi pirisi unitatea, cici in El ,,unirile sunt mai presusde distincgii"lll. Aceasta inseamnl ci distincgiilenu sunt impi4iri sausepariri in fiinta dumneziasci.Aovdper4ori energiile in careDumnezeu purcede in afari. sunt chiar Dumnezeu, dar nu dupi fiinEi. Sfhntul Maxim Mlrturisitorul exprimi aceea;iidee spunAnd:,,Dumnezupoate participa in ceeace El ne comunici, dar rimine neimpirt{ibil in fiinga Sa,carenu Secomunici."tt2 Sfrntul Ioan Damaschin reia gAndireaSftntului Grigorie de Nazianz: ,,Tot ceeace spunem despreDumnezeu in termeni pozitivi nu face cunoscuti firea, ci ceea ceinconjoari ftno 5r< I 13 $i el desemneazi energiiledumnezeiqti prin imagini expresive precum,,miscare" (rivnorA) sau ,,inigiativa lui Dumnezu" (E(crlpcr @eo0)114. impreuni cu Dionisie Pseudo-Areopagitul,Piringii numesc energiile ,,rezeele dumnezeirii" care pitrund universul creat. Sfantul Grigorie Palama le va spunepe scurt ,,dumnezeiri",,,lumini. necreati."sau ,,har". Prezenga lui Dumnezeu in energiile Saletrebuie si fie ingeleasi in sensrealist.Nu estevorba de o prezenli operatiyi acanzri in efectele sale:energiilenu sunt efecteale Cavz,ei dumnezeiegti

96

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

ENERGIILENECREATE

97

asacum sunt fbpurile; ele nu sunt create, produsealeneantului, ci sescurgvesnicdin fiinEauna, a Theimii. Sunt revi.rsi.rile firii dumnezeiesti,carenu sepoate limita, careestemai mult decit fiinga.Se poate spuneci energiilearati un mod de fiintare a Tieimii in afari de fiinta Sa, care nu poare fi atinsi. lgadar, Dumnezeuar existatotodati in fiinEaSa,dar;i in afarafiingei Sale. Referindu-se la Sftntul Chiril al Alexandriei, Sftntul Grigorie Palamaspune:,,Este propriu energieisi creeze, iar firii 15 ii estepropriu si nasci."l Tlglduind deosebirea reali dintre fiingi gi energie,nu srar putea pune o limiti prea neti intre purcedereapersoanelordumnezeiegtisi facerealumii; si una, 9i alta ar fi deopotrivi acteale firii.r16Fiinta 9i lucrarealui Dumnezeus-ar prezentaatunci ca identice gi avand acelasi caracter de necesitate, dupi SfAntulMarcu al Efesului(sec. al XVJea)r17. Tiebuie, agadar, si deosebimin Dumnezeu o singuri fire, cele trei ipostasuri si energianecreati.carepurcede din fire, ftri a sedespirti de ea in aceastlpurcederecareo face cunoscuti.. Daci noi participim la Dumnezeu in energiile Sale, pe mi.suraputerii noastre,aceasta nu inseamni ci Dumnezeu nu Searati in mod deplin in purcedereaSa ad exna. Dumnezeu nu estemicsorarin energiileSale:El estepe deplin prezenrin fiecare razi,a dumnezeirii Sde. Tiebuie si. ne ferim de doui pireri gregite,pe careni le-am putea forma cu privire la ener_ giile divine: l. Energia nu esreo functiune divini fagi de creaturi, cu toate ci Dumnezeu creeazigiactiveazlprin energiileSale,care pitrund tot ceeace existi.. Creaturile ar putea si. nu existe, Dumnezeu S-ararita totugi in afua fiintei SaIe, aga cum soarele striluceste in razelesalein afaradiscului solar,fie cr existi sau nu fiingelecapabilesi primeasci lumina Sa.Desigur, expresiile ,,a se arita" si ,,in afari" sunt nepoffivite aici, pentru cI ceea ce estein afari nu incepe si existe decit odati cu creatia, si

,,eriltarea"nu poate fi conceputi decit intr-un mediu striin cuvinte gresite, aceste de Cel careSearati. intrebuingind aceste semnalim caracterul absolut si nerelativ imagini neadecvate, d unei puteri naturale de propagare,proprie lui Dumnezeu din vegnicie. 2.Dar lumea creati nu devinefui de sfugit gi vesnici alituri de Dumnezeu pentru faptul ci purcederiledin fiingi sauenersunt altfel. Energiilenu presupunnecesitatea giile dumnezeiesti creagiei, careesteun act liber sivArgitde energiadumnezeiasci, dar determinat de o hotirire a voingeicomune celor Trei PerEsteun act al voinlei lui Dumnezeu stabilind un subiect soane. exnihilo.,,Mediul" arltirii nou in afari de fiingadumnezniasci,, in ceeace privqte insi;i aritarea Saleva incepe in felul acesta. vegnicl: este ea este slavalui Dumnezeu. Sa, aceasta Filaret d Moscoveiexprimi aceastiinviEituri, proprie Bisericii Risiritului, in predica sa de Criciun, vorbind despre cintarea ingereasci ,,Slavl intru cei de sus lui Dumnezeu": ,,Dumnezeu- spuneel - sebucura din veci de inilgimea slavei vegmintul desireflectarea, Sale... Slavaesterevelagia, ariltarea, virgirii liuntrice. Dumnezeu Sedezviluie fagi de El insugi din veci prin nasterea vegnici a Fiului Celui de o fiingi si prin purcedereavegnici a Duhului Sfrnt, 9i astfel unitatea Sa, in Tleimea Sfrnti, strilucegtede slavafiingiali, nepieritoaregi neTatll slavei(Efesenil, I7); schimbitoare.Dumnezeu-Tatil este Fiul lui Dumnezeu estestralucirea slavei(Evrei 1, 3) gi El insugi a ayut slavala Tat5l mai inainte de a fi lumea (Ioan 77, 5); la fel, Duhul lui DumnezeuesteDuhul slavei(I Petru4,14).in aceasti. slavi proprie,prin sine,Dumnezeutriiegteintr-o fericire desivAr;iti mai presusde orice slavi, ffari si aibl nevoie de vreun martor, flri a putea admite vreo impirgire. Dar cum in mila 9i dragosteaSa frri de sArgit El doregtesi transmiti fericirea Sa,si-gi faci pina;i caresi fie ferici;i de slavaSa,El igi ectivezi

98

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

ENERGIILENECREATE

99

desivArgirile-Inesflrgite9i acestea sedezviluie in ftpturile Sale; slavaSasearati.in puterile ceregti, seoglindqte in om, imbraci miretia lumii vizute; El o di, cei pe careii facepirta;i acesreia o primesc, ea se reintoarce la El si in acestciclu perpetuu, ca si spunem afa, al slaveidumnezeiesti,sti via;a binecuvXntatl, 8 fericirea fIpturilor. " I 1 Energiile infinite 9i vegniceale lui Dumnezeu rimAn in ftpturi, fiinte createdin neanr prin voingalui Dumnezeu,mlrginite gi schimbitoare, fbcAndsi. striluceasci in toate miretia lui Dumnezeu, aritlndu-se de asemenea dincolo de toate ca lumini dumnezeiascipe carelumea creati.nu o poate cuprinde. Estelumina ceaneapropiati in carelocuiegreDumnezeu, cum spuneSfAntul Pavel(I Timotei 6, 16): qui... Iuceminbabitat inaccessibilem: quem nullus hominum uidit, sednecuidere potest. Esteslavaln careseari.taDumnezeu dreptilor din Vechiul Testament, este lumina eterni care pitrunde firea umani a lui Hristos si care,la Schimbareala Fagaa dovedit Apostolilor dumnezeirea Sa;esteharul cel necrearsi indumnezeitor, impirtisit sfintilor Bisericiicaretri.iescln unire cu Dumnezeu;in sfirsit, este impiritia lui Dumnezeu in care drepgii vor stri.luci la rAndul lor ca soarele. (Matei 13,43) SfhntaScripturi esteplini de texte care, dupi tradigia Bisericii Ri.si.ritene, se ,eferi la

raze vii din mAna Lui pornesc!... Acolo sti tainic ascunsi putereaLui.'' Sein;elegeci dogma referiroarela energii nu e$e o conceptie abstracti.,o puri distincgie intelectudi: aici estevorba de o foarte concretl realitatede ordin religios, cu roate ci estegreu

Iati de ce aceastiinvititr*:i seexprimi antj4omic: de ingeles. o dmsebire negriprin modul lor de purcedere,energiileanunEa iti - ele nu sunt Dumnezeu in fiinga Sa - gi, totodati, fiind nedespi4ite de fiingi, ele mlrturisesc despre unitatea fiingei celei simple a lui Dumnezeu. Adversarii Sfintului Grigorie Palama,teologi risiriteni caresuferiseri o puternicl influengl Varlaaln, careigi ftcuse tomisti (estevorba de calugarul calabrez d lucririi studiile in Itdia, gi Achindin, traducitorul in greceste reali. dintre fiinEi gi vedeauin deosebirea Summa theologtca), energii olezareadusi simplitigii lui Dumnezeu gi il invinuiau pe Palamade diteism gi politeism. instriinAndu-se de duhul apofatic 9i antinomic al teologiei risiritene, ei apirau impotriva acesteia o concep;iedespreDumnezeu carefaceadin El, inainte de toate, o esenfi simpli ln carepini gi ipostasurile Filozofia careil concepe primeau caracterulde relagiiale esengei. pe Dumnezeu drept act pur nu poate admite ca ceva si fie Dumnezeu fhri si fie fiinta insigi a lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, Dumnezeu ar fi mirginit d. iinEa Sa.Ceeace nu este nu esteDumnezeu. esenli nu aparfine fiingei dumnezeiegti, lns\i Deci, dupi Varlaam9iAchindin, energiilear fi sauesenga 'elor exterioare aleesenin calitatede act pur, sauproduseale . gei,adici niqte efectecreateavAndesenga dreptcewi,, alf,el spus, Palama,exista Grigorie niste frpturi. Pentru adversariiSftntului esenta existauefectele salecreate,dar nu existau dumnezeiascS., (energiile). lucririle dumnezeiegti Rispunzind criticilor acesTesalonicului i-a pus pe tomigtii rlsiriteni tora, arhiepiscopul dintre fiingi in fagaurmitoarei dileme: ori admiteaudeosebirea lor filozofice cu privire ;i lucriri, dar atunci, potrivit concepgiei la fiinti, trebuiau si treaci in rindul creaturilor slavalui Dumnezeu, lumina Schimbirii la FaEi gi harul; ori negau aceasti deosebire,ceeace, iari;i, i-ar fi obligat si identifice incognoscibilul cu ceea ceea ce nu sepoateimpirtisi cesepoatecunoa.tte,

IOO

TEoLoGIA MISTICA A BISERICIIon RASARIT

ENERGIILE NECREATE

IOI

cu ceea ce seimpirtlseste, adici fiingacu harul.lle in amindoui cazurile indumnezeirea reali era imposibili. futfel, aceasti api.rarea simplitigii dumnezeiestipornind de la un concepr filozofic ca acela al fiingeiduceala concluzii inadmisibilepenuu credingi, potrivnice tradigiei Bisericii Risiritului. Pentru Sfrntul Grigorie Palama- ca si pentru toati teologia risiriteani, profund apofatici - simplitatea dumnezeiascinu se poate intemeia pe conceptul de esengisimpli. Punctul de plecareal gAndirii saleteologiceesteTieimea, ceacu totul simpli, in ciuda deosebirii,dintrefiingi gi persoane gi a distinctiilor dintre persoane. Aceasti simplitate esteantinomicd., ca,dealdel, orice enunE doctrinar referitor la Dumnezeu: ea nu exclude distincgia, dar nu admite nici separarea si nici divizarea in ffinga dumnezeiasci. Sfrnrul Grigorie de Nyssaputea si affrme cu tirie ci inteligengaomeneascirimAne simpll in ciuda diversititii facultigilor sale;intr-adevir, ea se diversifici atunci cAnd purcede inspre obiectele pe care le cunoaste,rimAnind insi neimpirtiti gi fui ca prin fiinta sasi. treaci in alte subzistenge. Totugi, inteligenEa omeneascinu esre,,maipresusde nume", ca cele trei persoanecare posedi in energiile lor comune tor ceea ce ar pureafi atribuit naturii lui Dumnezeu.l20 Simpliratea nu inseamni uniformitate sau indistinctie; dtfel, cregtinismul nu ar fi religia Sfintei Tieimi. in general,ffebuie spusci uitim prea des ci ideeade simplitate dumnezeiasci- cel puEin aga cum se prezinti ea in manualele de teologie - gine mai mult de filozoffaomeneasci decAtde rwelagia dumnezeiasci.l2l RecunoscAnddificultatea cu c:re gAndireafilozofici admite in Dumnezeuun mod de a fiinga deosebitde acelaal esen,tei, dificultatea de a impica deosebirilecu simplitatea, Sffntul Marcu al Efesului schigeazi un tablou ln carearati iconomia plini de ingelepciune a Bisericii,carese adaprcaziposibilitlgiloroamenilor de a primi adevirul, dupl timpul in care aceqtiatri.iesc: ,,Nu trebuie si.

ne mirim - spune el - ci nu intAlnim la cei vechi deosebirea limpede gi neti intre fiinga lui Dumnezeu gi lucrareaSa.Daci, in vremeanoastri, dupi intirirea solemni a adevlrului gi recupanizanii gtiingei a monarhiei dumnezeiegti, noaftereauniversalS. profane au creat Bisericii atitea greutigi cu privire la aceasti problemi gi au lnvinuit-o de politeism, oare ce nu ar fi ficut altidati aceiacare se mAndreaucu zadarnicalor ingelepciune gi nu ciutau decAtsi le giseascicusururi dascililor nogtri?Iati simplitilii lui Dumde ce teologii au insistat mai mult asuPra in El. Celor c5'rora se afli care distincEiilor asupra nezeudecAt le era greu si admiti distincgiadintre ipostasuri nu trebuia si li seimpuni distinqia lucririlor' invigiturile dumnezeiqti au ingeleapti, de-a lungul timpului, fost clarificate cu o discregie ingelepciuneadumnezeiasci utilizAnd pentru aceastatocmai 122 atacurile neingelepteafe ereziei." Deosebind in Dumnezeu celetrei ipostasuri,fiinga ceauna gi energiile firqti, teologia ortodoxi nu admite in El nici un energiilenu sunt elementeale fiingei Ca gi persoanele, amestec. dumnezeiegticare ar Putea fi socotite in mod seParatfagi de comuni sunt' ca o vegnici iradiere. Theimea a cirei manifestare Ele'nu sunt accidente(oqftpryoi) ale naturii, in calitatealor de energii pure, neimplicAnd nici un fel de pasivitatein DumEle nu sunt nici fiinge ipostatice, in felul celor trei nezeu.123 in chip Nici nu sePoateatribui o energieoarecare persoane.124 ci toate cu exclusiv numai unuia dintre ipostasurile divine, sau PutereaTatalui" este atunci cAnd se spune ,,ingelepciunea vorba despreFiul. intrebuin;ind un termn uzual, am Putea spuneci energiilesunt atribute alelui Dumnzu;tonrti' aceste airibute dinamice gi concrete nu au nimic comun cu atributele-conceptepuse Pe seamalui Dumnezeu de citre teologia abstractigi sterili a manudelor. Dupi invigitura lui Dionisie

102

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

ENERGIILE NECREATE

103

Pseudo-Areopagitul, energiile dezviluie nenumrrarele numiri alelui Dumnezeu:ingelepciune, Viati, putere,Dreptate,Dra_ goste,Fiinti, Dumnezeu,gi o infinitate de alte numiri carene rimAn necunoscute, cici lumea nu poate sI cuprindi deplini_ tateamanifestirii dumnezeiegti caresedescoperiin energii, tot ata cum nu ar putea cuprinde cirtile daci. s_arfi scris despre tot ceeace a fhcur Iisus, dupi cuvAntul Sfrntului Ioan (Ioan 21,25). Numele divine fiind, ca si energiile,firi de numir, natura pe careeleo dezviluie rimine anonimi., incognoscibili: intuneric ascuns de belgugulde lumini. Pentru gindirea ortodoxi., energiile fac cunoscuti ari.tarea exterioari a Theimii, care nu poate fi interiorizati. sau, altfel

Sale; toate determinirile ii sunt inferioare si, logic vorbind, posterioare fiin,teiSalegindite in Sine.Cind spunemci. Dum_

niciodarr relatiile dintre persoanelesfintei Treimi cu numele

sitorul refuz|si admiti in Theimecalificiri de ordin psihologic

privind voinga; el vedea in ele ceeace este posterior firii lui manifestirile Dumnezeu,adici determinirile Saleexterioare, Spunind,,Dumnezeuesteiubire" si ,,persoanele Sale.125 dumsunt unite prin dragostemutuali", avem in vedereo nezeiegti comuni, iubirea-energie pe careo au celetrei ipostasuri, ariltare cici unirea Celor Thei este mai presuschiar gi decit iubirea. Sfrntul Grigorie Palamaaplici uneori energiilor- atribute reale - numele alelui Dumnezeu,intrucit elesunt posterioareTieimii de jos" (txpeqvqft6u6), qpredeosebire de,,dumnezeire de fiingi, (tnepeqrevd, sus" de ceea ce i-a scandalizat mult ,,dumnezeirea sli. Totusi, aceastiexpresie pe adversarii estelegitimi, eareferindu-sela aritare, carein mod logic esteposterioari Celui careSe aratl, ,,cilci Dumnezeu desemneazipe Cel care lucreazd,, iar (in ingeles dumnezeirea de energie)desemneazi lucrareaSa<126. Dupi cum am spus, Sfinta Theimepoate fi priviti in ea insa;i: aceasta esteteologia propriu-zisi, dupi terminologia Pirintilor; eainsi poatefi priviti gi in raporturile Salecu creagia gi acesta estedomeniul ,,iconomir'"t27, al.lucririi saud diruirii dumnezeiegti.Purcederea vesnici a persoaneloreste obiectul teologieiintelesein acestsensrestrAns, in timp ce manifestirile lor in lucrareacrea;ieisaua proniei, menireatemporali a Fiului este 9i a.Sfintului Duh gin de domeniul iconomiei; aceasta iconomic5,", inexacti a dupi expresia de unor destul ,,Tteimea teologi moderni. Potrivit acestei impi4iri a materieidoctrinare, energiilear ocupa un loc de mijloc: pe de o parte, ele apargin teologiei,ca nigte puteri vegnicegi cu neputingi de despirgit de Theime,existind independent de actul creirii lumii; pe de alti parte, ele;in, de asemenea, de domeniul iconomiei, fiindci Dumnezeu se arati fbpturilor in energiile Sale ,,carepogoari pAni la noi", dupi cuvintul Sfhntului Vasile cel Mare. in ordineamanifestlrii iconomicea Theimiiin lume, orice energieprovine de laTatil, comunicindu-se prin Fiul in Duhul

Io4

TEoLOGIA MISTICA A BISERICII oe MSAnIT

ENERGIILENECREATE

IO'

Sflnt - dr ntr@ 6ra oio0, dv cryfurmadpoc. Seva spune asrfel ci Tatil creeazd. totul prin Fiul in Duhul Sftnt. Acest lucru esteexprimat cu multl purerede citre Sftntul Chiril al Alexandriei: ,,Lucrareasubstan,tei necreate- spune el - estecevade ordin comun, degi ea se porrivegte,la drept vorbind, fiecirei persoane, in a4a fel incit, datoriti celor trei ipostasuri,lucrarea sepotrivegteftecireiaca proprietarea unei persoane desivArsite. Deci, Tatil lucreazi, dar prin FiuI in Sftntul Duh. Fiul lucrazA, de asemenea, dar capurere a Tatilui, intrucit estedin El ;i in El, urmAnd propriul Siu ipostas. Duhul hcreazi, gi El, cici El este Duhul Tatilui 9i al Fiului, Duh Atotputernic."l2s in dlruirea energiilor revelatoare, Tatil va apirea ca Stipinitor al atributului ari.tar, Fiul ca descoperire a Tatilui, iar Sfrntul Duh ca Acela caredescoperi. futfel, penrru Sfrntul Grigorie de Nazianz, Tatil este Cel Adevirat, Fiul esteAdevirul, iar Sfintul Duh esteDuhul Adevirului: 'Al,n0w6g, rai -Al,ri0ero, -Al,geiaAl2e. rci nveOpcr cflq Dupi Sfrntul Grigorie de Nyssa, puterii esteTatS[ PutereaTatilui este Fiul, Duhul ,,izvorul Puterii esteDuhul S{hnr(r3o. Iati pentru ce atributul ingelepciunii, comunTieimii, va desemna pe Fiul in ordineaiconomiei dumnezeiegti; vom spuneci,,Fiul esteingelepciunea ipostatici -, atribuit Fiului, a Tatilui". Chiar numele de CuvAnnrl - Acryog estede asemenea o denumire mai ales,,iconomici.", potriviti. Celui de-al doilea iposras, intrucit El facecunoscuti ftreaTatilui. Aceastaesreceeace lasi si se lnteleagi Sfrntul Grigorie de NazianzcAndspune:,,Mi separeci Fiul estenumit Logos nu numai pentru ci esteniscut ftri de patimi, ci pentru ci El 9i rimAne legat de Tatil si il reveleazi. S-ar mai purea spune: pentru cI El estefagi de Tatil a.ga cum estedefinitia faEa de subiecnrl definit. Ci.ci ,,logos"inseamni.gi definigie,gi <Celqrre cunoarte pe Fiul cunoafte peTatil.u (Ioan 14, 7) Fiul estedeci o mirturisire succinti si clarl a firii Tatilui; cici orice fiinEi niscuti

esteo definigie ticuti a celui carel-a niscut. in sftrsit, daci prin cuvintul ,,logos" in,telegemra;iunea fiinqiali a fiecirui lucru, nu ne vom ingela daci vom atribui acestnume Fiului. Cici poate,oare,si existecevacaresi nu sesprijine pe Logos?"131 Nu sepoate exprima mai limpede caracteruliconomic al numelui ,,l,ogos",aritareain afri a naturii Tatilui prin Fiul. Sfrntul Irineu seexprima in aceea;iordine de idei, tipici mai alespenuu gindirea creftini a primelor veacuri: ,,Nevizutul Fiului este Tatil gi vizutul Tatilui este Fiul."132Fiul, care arati in chip vizut natura ceaascunsia Tatilui, esteaproapeidentificat aici cu energiile revelatoare.le fel, Sfrnnrl Vasile cel Mare spunAnd: ,,Fiul arati in Sine pe Tatil ln intregime tA;nind in toati slava (,,slavi", energetic Saprin strilucirecl33pune accennrlpe caractenrl Fiul. ,,strilucire") al aritirii Tatilui prin Cuvinnrlui gi Duhuinvi;itura Pirin;ilor despreprsoanele ale lui Dumnezeu, chipuri desivAr;ite lui, consideratedrept sens,adici in planul cel nu poate ff explicati decAtin acelagi lume prin energii. Dezvolln Tieimii, aritindu-se afari al din ghriae tAnd ideeacon;inuti in textul Sftntului Pavel(splendnr Evrei 1, 3), Sfrntul Ioan Damaschin ejusetfgura substantiae, va spune:,,Fiul estechipul Tatilui gi Duhul, chipul Fiului.'(l34 Or, chipul (eirdov)estepentru Ioan Damaschin o aritare ;i o mirturisire a ceeace rimAne ascuns.l35 $i el i9i va precizaastfel a celor doui persoane concepgia cu privire la lucrarearevelatoare ce purced din Tatil: ,,Fiul estechipul Tatilui, chip firesc, lntreg, lntru totul asemeneaTatilui, mai pugin nenagterea9i paternitatea. Cici Tatil este niscitor, iar nu niscut, in timp ce Fiul esteniscut;i nu esteTati...", ,,SfrntulDuh estechipul Fiului. Cici nimeni nu poatezice:Doamne Iisuse,decAtprin Duhul Sfrnt. (I Corinteni 12, 3) A;adar, prin Sfintul Duh il cunoaftem pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu gi Dumnezeu, gi in Fiului gi Duhului Fiul tl vedempe Tatil."136Deci, persoanele

106

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

ENERGIILENECREATE

IO7

fiind de o fiin;i, lucrAnd in lume, nu se arati pe ele inselecici ele nu activeazi. in virtutea unei vointe proprii -, ci Fiul il face cunoscut pe Tatil, iar Sfrntul Duh il mirturisegte pe Fiul. Si retinem o trisituri importanti: persoana Sftntului Duh ri.m6.ne nearitatS., ea nu-9i are chipul in alta. Vom reveni mai tArziu asupraacestei chestiuni,atunci cind vom trata problema Sfhntului Duh 9i a harului. Deocamdati, sLfacem urmiroarea precizare: Bisericade Risirit a obiectat teologiei apuseneci a amestecatplanul exterior aI lucririlor revelatoare in lume, in careSftntul Duh descoperipe Fiul in calitatede persoani consubstangiali, trimisi de Tatal gi de Fiul, cu planul liuntric al Ti'eimii in Ea insisi, unde persoana desivArsiti. a Sfrntului Duh purcede numai din Tatil, ftri sI aibi vreo legituri de origine cu Fiul. Deosebirea intre celedoui planuri esteconstituiti de voinga care, dupi. tradigia rlsi.riteani, nu intervine niciodati in legi.turile liuntrice ale Tieimii, ci determini lucririle din aful ale persoanelordumnezeiestiin rapon cu creatura.Aceasti voingi estecomunS. celor trei persoane; iatl de ce, in misiunea Fiului si a Sfrntului Duh, fiecare dintre cele trei persoaneva acgionaimpreuni cu celelalte doui: Fiul Se intrupeazi., dar trimis deTatil 9i luand ffup cu asistenga Sftntului Duh; Duhul SfAnt Se pogoari., dar trimis de Tatil prin Fiul. in acestplan al iconomiei dumnezeiegti, iubirea Sfintei Tieimi, caresearari in taina crucii, va fi expiimati de citre Filaretd Moscoveiasdel: ,,IubireaTatilui careristigneste,iubirea Fiului rlstignit, iubirea Sfrntului Duh biruind cu putereade neinvinsa crucii."l37 TeologiaBisericiide Risirit distingedeci in Dumnezeu:cele trei ipostasuri- purcederipersonde;narura sau fiinta; energiile - purcederifiregti.Energiilesunr cu neputinti de despiryit de fiinti; fiinta este cu neputinti de despi4it de cele trei

Lucrul acesta areo mareinsemnitate in tradigiaf;.isipersoane. ritului pentru viagamistici: in chip negriit de f. invigitura despreenergiiledeosebite fiingi estetemeliadogmatici a caracteruluirealal oricirei triiri mistice.Dumnezeu, cu neputingi de atins in fiinta Sa,estepreintr-o oglindi", riminAnd nevizut in zenrin energiileSale,,ca curn chipul nostru sepoatevedeain oglindi, ce esteEl; ,a,ga ceea rimAnind totugi nevizut pentru noi insine", dupi comparagia intru totul cu neputinti de cunosSfrntului Grigorie Palamal38. deci in chip total in cut in fiinta Sa, Dumnezeu Se reveleazi. energiileSde, care nu impart fiinga in doui pirgi - cognoscibili gi incognoscibili -, ci arati doui moduri distincte ale in fiingi si in afari de fiingi. dumnezeiegti existengei cum poate si 2. Aceasti invigituri ne ajuti si ingelegem in fiingaSa,ce nu poatefi comunicati, gi, in fiin;ezeTheimea acelagi timp, si vini sI-locuiasci printre noi, dupi ftgiduinga aga cum lui Hristos. (Ioan 14, 23) Nu esteo prezengicauza)i., in creagie; nu estenici micar esteomniprezengadumnezeiasci prezenta dupi fiinga insigi, care, prin definigie,nu se poate impirtigi; ci esteun mod dupi careTleimea rimine in noi, in chip real,prin ceea cesepoateimpirtigi din Ea, prin energiile comune celor trei ipostasuri,adici prin har, cLciagasenumesc energiileindumnezeitoarepe careni le comunici Sfrntul Duh. Cel careare Duhul, careacordi. darul, il are in acelagitimp gi pe Fiul, prin a cirui mijlocire ni se transmite tot darul; il are de asemenea si pe Tatil, de la care vine tot darul desivirgit. Primind darul, adici energiile indumnezeitoare, primim in acelagi timp gi pe SfrntaTieime, carenu poate fi despirgiti de energiile Salefiregti gi careesteprezenti in ele ln alt chip, dar deopotrivi de real ca gi in fiinga Sa. dintre fiingi gi energie- fundamentali pentru 3. Deosebirea invS.ti.turaortodoxi cu privire la har - ingiduie si pistrim

108

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

ENERGIILENECREATE

109

sensulreal al expresiei Sfrntului Perru:,,pi.nasila dumneziasca fire". lJnirea la care suntem chemaginu este nici ipostatici, dupi cum estepentru firea umanl a lui Hristos, nici fiingiali, cum estelntre celetrei persoane dumnezeietti;esteunireacu Dumnezeu in energiile Salesau unirea prin har, care ne face sI participim la firea dumnezeiasca, fefi. ca prin aceasta ftrea noastri.si devin5, fire a lui Dumnezeu. in indumnezeireavem prin har, adici prin energiiledivine, tor ceeace Dumnezeu are prin fire, in afuI de identitatea de fiin,ti (ft'lprg cfig rar'o'$o,urv taurocrpu),dupl invigltura SfAntuluiMaxim Mimrrisitoru|3e. RimAnem creaturi.,devenindinsl dumnezeuprin har, asacum Hristos a ri.masDumnezeu,devenindom prin intrupare. Distinctiile pe Grre teologia Bisericii de Rislrit le admite in Dumnezeu nu conrrazicatitudinea saapofatici fagi de realitigile revelate. Dimpotrivi, acesre distincgiianrinomicesunt dictate de grija religioasi de a pizi taina, exprimand in acela;i timp in dogmi dateleRwelagiei.Asfel, a.ta cum am vizut penrru dogmaTheimii,deosebirea dintre persoane 9i fiingl dezviluie tendinta de a reprezenra pe Dumnezeuca monadl gi triadi in acelasitimp, ftri ca uniratea fiingei si fie mai presusde treimeaipostasurilor,fui ca taina inigiali a acestei identitigi-diversititi si fie indepirtati. ori micsorati. in acelagi timp, distinctia dintre fiin;i 9i energiiestedatorati antinomiei dintre incognoscibil gi cognoscibil,dintre necomunicabilqi comunicabil, de care se lovesteatAt gAndireareligioasi, cit si experiereacelor dumneziesti. Acestedistincgiirealenu introduc ideeade structuri in fiinga dumnezeiasci., ci arati taina lui Dumnezeu, absolut unul in ceea ce privegtefiinta, absolutintreit in ceeace privegte persoanele. Tieime atotputernici. si inaccesibili, fiingAnd in belsugulslaveicareesteLumina ceanecreati., impiritia Savegnici in carevor intra toEiaceiacarevor moqteni stareaindumnezeitl. a veacului viitor.

Teologiaapuseani,carechiar in dogmaTieimii pune accentul pe fiinta una, admite cu atat mai pugin o deosebirereali intre fiingi 9i energii.Dimpotrivi, ea stabilegte alte distincgii, striine teologieiri.siritene:intre lumina slavei, creati, lumina harului, deopotrivi creat, precum si intre alte elemente de ,,ordin supranatural",cum ar fi darurile, virtutile infuze, harul risiriteani nu cunoa$reo orAnhabitud si cel actual.Thadigia duire supranaturali intre Dumnezeu 9i lumea creati, cares-ar din urmi ca o noul creafie.in acestpunct, adiuga la aceasta ea nu cunoatte o alti deosebire sau,mai bine zis, o alti impirdintre creat;i necreat.Pentru eanu existl tire, in afari de aceea ,,supranaturalulcreat". Ceeace teologia apuseani denumegte cu termenul de sultranaturalinseamni pentru Risirit necrettul, energiiledumnezeiegtideosebitein chip negriit de fiinga lui Dumnezeu. Deosebirea consti in urmitorul fapt: concepgia apuseanidesprehar presupuneideeade cauzalitate, harul prezentindu-se ca un efectal Cauzei divine, ca gi in actul creagiei, in timp ce pentru teologiarisiriteani el esteo purcederefireasci., esteuna cu energiile, iradiereavesnici.a fiingei dumnezeiegti. Numai in actul crealiei Dumnezeu lucreazi in calitate de catzi, producind un nou subiectchemat si participe la deplinitatea durnnezeiasci,pistrAndu-I, mintui n du-I, aco rdlndu- i harul, indrumAndu-l citre scopul siu ultim. in energii, El este,El existi, El se arati vegnic.Este un mod dumnezeiesc de a fi la careavem acces primind harul. De asemenea, in lumea creati gi pieritoare,prezanla Luminii necreate omniprezen;a gi vegnice, reali a lui Dumnezeu in toate lucrurile estemai mult decAtprezenEa Sa cavali:,,Lumina lumineazi in intuneric gi intunericul (Ioan 1, 5) nu a cuprins-o." Energiile dumnezeiegti sunt in toate gi in afari de toate. Tiebuie si ne ridicim mai presusde fiinga creati, si pirisim orice contact cu ftpturile, sprea ajungela unirea cu,,razadumnezniii",

IIO

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

dupi cuvAntullui Dionisie Pseudo-fueopagitul. Si totu;i, aceste raze dumnezeiegti pitrund universul creat, sunt catua existentei sale. ,,Luminain lume eragi lumeaprin eas-afrcut, dar lumea nu o cunostea."(Ioan 1, l0) Dumnezeu e creat totul prin energiile Sale.Actul crealiei stabilegteo legituri a energiilor dumnezeiegti cu ceeace nu esteDumnezeu.Este o limitare, o determinare (rpoopropoq) a iradierii nesfrrgite;i vegnice a lui Dumnezeu, care devine cauza fiingei mirginite gi treci.toare. Cici energiile nu produc lumea creati prin simplul fapt ci ele existi, ci sunt purcederile firesd ale fiingei. Aftminreri, sau lumea ar fi ftri de sftrgit si vesnici ca Dumnezeu, sauenergiile nu ar fi decit manifestiri mirginite gi vremelnice ale lui Dumnezeu.A;adar, energiiledumnezeiesti, in ele insele,nu sunt raporturi intre Dumnezeu si natura creati, ci ele intri in legituri cu ceeace nu esteDumnezeu, ele trag lumea la existentl prin vointa lui Dumnezeu. Or, dupi Sfrntul Maxim Mirturisitorul, vointa estemereuo relagie activi citre un altul, ci.trecevaexterior subiectului activ.Aceasti voingi a creartoml prin energii pentru ca natura creati.si ajungi in mod liber la unirea cu Dumnezet in aceleagi energii. CIci, spune Sfrntul Maxim, ,,Dumnezeune-a ft.cut penuu ca noi si ajungem pirtai ai firii dumnezeiegti,s5. intri.m in vegnicie,si. ne ari.tim asemlnitori Lui, fiind indumnezeitide harul careproduceroate fiintele existentegi ctreami la existengitot ceeace nu existi."l40.

CAPITOLUL 5 FiinEa creati

CAnd incercim si trecem de la deplinitatea fiingei dumnezeiegtisprecei caresunt chemati si dobAndeasci aceastideplinitate, adici spre noi lngine, spre universul creat, cire este nedeplinitate gi, in el insu;i, nefiingi, suntem sili;i si constati.m ia, dad.afost greu si ne ridicim spreingeleggrea lui Dumnezeu, daci.a trebuit si ne impunem suigul apofadc spre a primi pe cit estecu putinli Revelagia Theimii, nu estemai pugin diftcil si trecem de la nogiunea de fiingi dumnezeiasci la aceeade fiingi creati. Cici, daci existi o taini a lui Dumnezeu, existi si o taini a ftpturii. in acestpunct, estenevoie de asemenea de un efort al credin,tei pentru a admite ci in afaralui Dumnezeu, ali.turi de Dumnezeu, existi altcevadecAtEl, un subiect absolut nou. $i ne trebuie un fel de apofatism invers spre a ajunge la adevirul revelat al creagieiex niltilo, din neant. 'Creagialumii - faptul se uiti prea des- nu esteun adevir de ordin filozoftc, ci un articol de credingi. Filozofia antici nu cunoattecreatialn ingelesul absolut al acestuicuvint. Demiurgul lui Platon nu esteun Dumnezeu crearor,ci mai degrabi un orAnduitor al universului, un mefrer, un fiuritor al cosmosului (r6opog),carelnseamni.orinduire, podoabi. ,,Fiingi", in spiritul gindirii grecegti, lnseamnS. a fi in chip ordonar, aevea o fiingi. Demiurgul creeazd. substanEe dAnd formi materiei amorfe careexisti vegnicin afari de el, ca un mediu haotic gi ftrI denumire, gata si primeasci toate formele gi insugirile cu o puri posibilitate PutinII. In sine,materiaestedeci nefiingi,,

112

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

FIINTA CREATA

113

de a fi, de a deveni ceya; ea este pi1 6v-ul, care insi nu este neantul absolut, orir dv-ul. Ideea crealiei ex nihilo r9i giseste ceadintXi expresie in Biblie (II Macabei7, 2g),cAndo mami indemnindu-si copilul si rabde mucenicia penrru credingi spune:,,lacer si la pimAnt clutAnd;i vizAnd tl"t. .el. .. ,u.r, intr-insele, si cunogti ci din ce n-am fost le_aftcut pe ele Dumnezeu" (6cr oox d( 6wov droi.rpev cmtd 6 @e.og, tralucere dupi Septuaginta). ,,Fipturile sunt afezatepe CuvAntul cel de viati flcitor al lui Dumnezeu ca pe un pod de diamant, sub pripastia infi_ nitului dumnezeiesc, deasupra pripastiei propriului ior neant,., spuneFilaret al Moscoveil4l.Neantur creaturilorestetot atit de tainic gi cu neputin;I de ingeles cu mintea ca gi neantul dum_ nezeiesc al teologiei negative.Ideea insigi a neanturui absorut estecontradictorie gi absurdi: a spune despreneant ca existi. ar insemna si. te contrazici; a spune ci nu existi. ar insemna si emigi un pleonasm,ft.ri. numai daci am voi cumya si expri_ mim prin aceasta, intr-o manieri stAngace, ideeacI nu eristi nimic in afari de Dumnezeu, ci insigi notiunea de ,,in afari,, nu existi. Or, creagiaex nihih dovedegte tocmai un act prin careseproduce cevain afari de Dumnezeu, producerea unui subiectabsolut nou, neavandbazlnici in firea dumne zeiasci, nici intr-o marerie sau posibilitare oarecare de a fi in afari de Dumnezeu.Putem spuneci prin creatiaex nihiloDumnezeu di. nasterela cevain afari de El insusi, ci El agazi chiar acest ,,din afari" sauneantul alituri de depiinitatea s'a.El di nastere unui subiect care estein mod absolut altul, indepartat de EI in mod infinit, ,,nu prin loc, ci prin fire., (ou t&uo, crl,lrr g6oer), dupi cuvintul Sfrntului Ioan Damaschin.r42 Facerea lumii nu esteo desflgurare,o risipire ftri de sfrrsit a lui Dumnezeu,o comunicare spontani a energiilor."r. prt_ duc fiingele in virtutea unei necesitigi a firii dumrr.r.i.rti.

,,Binelecare se propagi de la sine" al neoplatonicilor nu este Dumnezeul Sftntului Pavel,,,carecheami la fiingi celece iirci esteo lucrarea vointei, si nu sunt." (Romani 4, 17) Creagia nu a firii. in acestsensopune Sfrntul loan Damaschin facerea - spuneel - esre lumii nagteriiCuvi.ntului: ,,Fiindci nasterea o lucrarea firii gi purcededin insigi firea lui Dumnezeu,trebuie in mod necesarca ea si fie ftri inceput si vegnici.,altfel Cel qtre na,gte ar suferi o schimbare,ar existaun Dumnezeu anterior gi un Dumnezeu posterior;ar mai apirea un Dumnezeu.CAt desprecrea;ie,eaestelucrareavoingei,deci ea nu estedin eternitate cu Dumnezeu. Cici nu este cu putingi ca ceeece este adusla existengidin neant si fie co-etern cu ceeace existi fhrl de origine gi dintotdeauna.(I43Este o lucrare care a inceput; or, inceputul presupuneo schimbare,trecerea de la nefiingi la va fi chiar fiingi fiin;i. Deci, in virtutea originii sale,creaEia schimbitoare, in sraresi treaci dintr-o starein alta. Ea nu are fundament nici in eainsi;i, fiind creati din neant,nici in fiinga dumnezeiasci, pentru ci Dumnezeunu a fost impins de vreo necesitate intr-adevir, nu existi nimic in fiinga dumsLcreeze. nezeiascicaresi fie cauzanecesaria ftpturilor: creaturaar putea Creasi nu existe. Dumnezeuputeatot atAtde bine si nu creeze. tia esteun act liber aI voin;ei Salegi eaestesingurul fundament al fiingelor. insl;i intengia voingei divine, atunci cind Dumnezeuvrea,devineo lucraresi voingaSaseimplinegte,devine de indati. o fire prin puterea Celui Atotputernic, care atunci cind, in inlelepciunea gi in tiria Sacreatoare, doregteceva,nu lasi neimpliniti voinga Sa. Dupi Sfrntul Grigorie de Nyssa, aceast5. Creatura infhptuire a voin;ei divine estefirea creeti..r44 contingentS. in insigi originea sa a inceput si existe,dar ea va existapentru totdeauna.Moartea si distrugereanu vor fi o intoarcerein neapqffi@{ne in veac

(I Petru1. 25) sil"3i;i;i",i Oo'intre"tfir'ts$tti'U

II4

TEoLoGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

FIINTA CREATA

I15

Creagia,care esteun act liber al vointei, si nu o revi.rsare naturali.,ca iradiereaenergiilordivine, esre lucrareaunui Dumnezeupersond, aTi:eimii, careareo voingl comuni. ce apargine fiingei9i htcreazl.potrivit decizieigAndirii sale. Aceasta esre ceea ce Sfrntul Ioan Damaschin numegte,,Sfatulcel vegnicgi cu neputinEi de schimbatal lui Dumnezal."l45 CarteaFaceriini-L arati.pe DumnezeuspunAnd: ,,Si facemom dupi chipul gi dupl (1,26), aseminareanoastr5." ca gi cum Tieimea s-ar sfltui mai inainte sL creeze. Acest ,,sfat" inseamni un act liber si gAndit: ,,Dumnezeu creeazl.princugetaregi cugetarea devine lucrare", dupi acelagi Sfrnt Ioan Damaschin.146 ,,Dumnezeu- spune el vedeatoate mai inainte ca ele sI existe,inchipuinduJe in cugetarea Sasi fiecare fiinri igi primesteintr-un anume moment existenta,dupi a Savesnici.cugetare-voingi(rocd fllv Oel"narnv crttoO dlrovov Eworcrv), careesteo predeterminare(npoopropiq), un chip (eirrirv)si un model (mgi6erypo)."147Gr-enul0elnarn 6worcr,pe care l-am tradus ,,cugetare-vointi."(poate ci ar fi mai exact si sespuni ,,cugetare volitivi"), estefoarte semnificativ. El exprimi in mod desivArsit invigitura risi.riteanl cu privire la ideile divine, locul pe careteologiaBisericii de Risirit il fixeazi ideilor lucrurilor crearein Dumnezeu. Dupi aceasti conceptie, ideile nu sunt rariuni vegniceale flpturilor, conlinute chiar in fiinta lui Dumnezeu, determiniri ale fiingei la carelucrurile createserbferi cala catzalor exemplari, potrivit cu gindirea Sfrntului Augustin, carea devenit mai apoi invigitura comuni a intregii tradi,tiiapusene - invlgituri formulati pirintilor greci in mod limpede deToma d'Aquino. in gAndirea ideile divine au un caractermai dinamic, intengional.Ele nu-gi au locul in fiingi, ci in ,,ceea. ceestedupi fiingi", in energiiledivine, cici ideile seidentifici cu vointa saucu vointele (0e2rripara), care determini modurile felurite dupi carefiingelecreateparticipi

c*acreriznaz.LDionisie in felul acesta !seula energiilecrearoare. care sunt,,ratiunile care modelele", sau do-Areopagitul,,ideile mai Cel Dumnezeu dau fiinEi. lucrurilor. ..", ,,cLciprin ele Daci ideile divine de fiinEi a determinat9i creattoil1"148. presus nu sunt insfui fiinga lui Dumnezeu, daci, dtfel spus, ele sunt despirgitede fiingi prin voingi, atunci nu numai actul crea;iei, dar nici gindirea Fiului lui Dumnszu nu esteo decizie necesari a firii, con$nutul inteligibil al fiingei dumnezeiqti. Atunci universul creat nu va mai apitea ca in gAndirea platonizanti sub infhgi;areapalidi 9i superficiali a unei replici imperfecte a lui Dumnezeu, civaapLreaca o fiingi absolut noui, drept creagia carea iegit innoiti din miinile Dumnezului Facerii,carea vizut era buni.", un univers creat voit de Dumnezeu 9i ci ,,aceasta carea fost bucuria ingelepciunii Sale,,,o orAnduire muzicali", ,,un imn alcituit in chip minunat de citre forgaceaatotPuternici", dupi cuvintul Sfrntului Grigorie de Nyssa.lae Daci vrem ca ideile si intre in fiin;a liuntrici a lui Dumnezeu,ajungemsi dim fiingeidivine un con;inut ided, a;ez6nd in ea lumea inteligibili, KooFoqvoqroqa lui Platon' Potrivit accentului pe careil punem pe aceastilume ideali careseafli in Dumnezeu, ajungem la urmitoarea alternativi: ori lumea creati igi va pierde din valoare,lipsiti fiind de caracterul unei ori crsanrrava pitrunde lucriri originale a ingelepciuniicreatoare, in viaEaliuntrici a lui Dumnezeu, ridicinile saleontologice afundindu-se in Theimeainsigi, ca in doctrinele sofiologice' in primul cez (celal Sfintului Augustin), ideile divine rimin ,,"ii.. - perfecgiuninemigcateale lui Dumnezeu; in cel de-al doilea (cel al sofianismului rlsiritean), fiin;a insigi a lui Dumdevinedinamici. Esteinteresantde observatci Ioan nezlu,cvSoic, ciudat Scous Eriugena,al cirui sistemteologicesteun arnestec a inviEiturilor o transPunere de elementerisiritene gi apusene,

I16

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIOE RASANTT

FIINTA CREATA

II7

Piringilor grecipe fondul gandirii augustinienelso, igi reprezinti ideile divine ca pe nigtecreaturi,ca fiind primele principii create prin care Dumnezeu creeazi. universul (natura creatacreans). Ca gi rislritenii, el agazi ideile in afara fiingei dumnezeiegti, dar in acela;i timp vrea si. pistreze, ca gi Sfrntul Augustin, caracterullor substangial; ele devin astfelprimele esenge creare. Ioan Scotus Eriugena nu a ingelesdeosebirea dintre fiingi gi energii; asupraacestuipunct el a rlmas fidel augustinismului gi de aceea nu a ajuns si identifice ideile cu voingelecreatoare de lui Dumnezeu. Ideile-vointe,pe c:rreDionisie le numegte,,modele"(lrapa 6eiypcrta),,,predeterminiri" (npooptopoi)sau,,providenre" (npovoicn)151, nu sunt identice cu existengele create.Cu toate ci sunt baza tuturor celor stabilite de citre vointa divini in strilucirile simple sau energii, raporturi de lui Dumnezeu cu fiintele pe careEl le creeazi,ideile rimin totusi despinite de creaturi, afa cum voin;a artisnrlui rimAne despi4iti de lucrarea in careeasearati..Ideile prestabilesc moduri felurite de impirtfuire din energii, trepte inegalepntru diferite categoriide ftinge, migcatede iubirea divini gi rispunz6nd fiecareacestei iubiri dupi misura firii sale.Creagiaapare astfel ca o ierarhie de analogii rede, in care,dupl cuvAntullui Dionisie, ,,fiecare ceati a ori.nduirii ierarhice se inalti conform propriei saleaseminiri spre conlucrareacu Dumnezeu, implinind prin har si prin virtutea dati de Dumnezeu ceea ce Dumnezeu areprin fire gi din abundenti((152. Toate creaturile strnt deci chematela unireadesivar;iti cu Dumnezeu, care se implinegte in ,,sinergie", in conlucrarea voingelorcreatecu voin;ele-idei divine. Nogiuneade creatiela Dionisie seafli atAt de aproapede ceade indumnezeire, incit ne estegreu si deosebiminrre stareaprimordiali a ftpturilor

gi scopul final, cel al unirii lor cu Dumnezeu.Totugi, fiind.i, acordul dupi Dionisie, aceastiunire presupune,,conlucraree", iniflali vedea ln starea a lumii voin;elor, deci libertatea,putem deplininestatornici in careinsi nu seatinsese o desavargire crate tatea unirii gi in careffin,telecreatetrebuiau si mai sporeasciin iubire sprea implini pe deplin ideea-voin;i a lui Dumnezeu. Acest mod de gAndireestedezvoltat de Sftnnrl Maxim Mirturisitorul, pentru care ftpturile se definescinainte de toate ca fiinge limitate, ceeace inseamni ci ele igi au scopul in afari de ele insele,ci ele tind citre ceva,ci sunt in neincetati migcare. Acolo unde estediversitategi multiplicitate este;i migcare.in lumea creati toate sunt in migcare,celeg6ndite ca gi celevizute. Aceasti limitare gi aceasti migcarefac loc formelor spa;iului gi timpului. Numai Dumnezeu rimine in linigte absoluti 9i stareaLui de stabilitate desivArqiti ll aSazi'inafari de timp 9i spaEiu.Daci I se atribuie migcarea,atunci cAnd se vorbegte inseamni despreEl in raporturile Salecu firea creati' aceasta citre si tindi face le iubirea care create in fiin;ele ci El produce El, ci El le atrage,,voindca si fie voit 9i iubind ca si fie iubit"r53. Pentru noi, voinga Sa esteo taini, cici voin;a esteo rela;ie cu ex nimic: cteagia altcineva,or, in afari de Dumnezeu nu existS' cunoa$nu nihih estepentrunoi cu neputin;i de priceput. Noi tem voinEalui DumnezeudecAtin mdsuraln careeaesteraPortul SIu cu lumea deja creati. Ea estepunctul de contact lntre infinit gi finit gi, in acestsens,voingeledivine sunt ideile creatoarealelucrurilor, lngoi,,,axintdd'. it aud" id*titlgii de termeni, aceste,,cuvinte" au Prea Pulin comun cu X6ryotoreppaoroi, seminale"ale stoicilor. Sunt mai degrabi,,cuvintele" ,,ragiunile facerii gi ale providengeipe carele intAlnim in Genezi 9i in Psalmi (Ps.147). Orice creaturi igi are punctul de contact cu dumneesteideea,ragiuneasa, logosul siu, care estein aceasta zeirea:

I 18

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

FTTNTA CREATA

119

acelagi timp ginta c5.tre caretinde. Ideile lucrurilor individuale sunt conginute in idei mai inalte si mai generale,precum sunr speciilein genuri.Totul esteconginutin Logos,ceade-adoua persoani" a fleimii, careesteprimul principiu ;i ginta ultimi a tuturor celor create. Logosul, Dumnezeu-CuvAntul,primegte aici accentul iconomic, propriu teologiei dinainte de Niceea: El estedescoperirea voingei divine, cici prin El Tatil a creat toate lucrurile in Sfrntul Duh. CercetAndfirea celor creat, ciutAnd si pitrundem ra;iunea lor de a fi, ajungem in celedin urmi la cunoasrerea Logosului, principiu cauzalgi, in acelasi timp, tinti a tuturor fiintelor. Totul a fost creatde acestLogos, c,are seprezinti ca un centru divin, focar din carepornescrazele creatoare, Ingoi paniculari ai ftpturilor, centru sprecaretind la rAndul lor fiingelecreare, ca spretinta lor ultiml. Cici ftpturile, inci din starea lor primordiall, eraudespi.rtite de Dumnezeu, indumnezeirea,unirea cu Dumnezeu fiind scopul, implinirea lor finali. Asadar, fericirea cea dintAi nu era o stare indumnezniti,ci o anumit5,orAnduire,o desivArsire a ftpturii rAnduite si tinzind citre o !int1t5< Aritindu-se prin ideile-vointe crearoare, Dumnezeu poate fi cunoscur in fhpturi, prin mijlocirea fipturilor, dar El poate fi cunoscut,de asemenea, intr-un mod nemijlocit in.o.r,.-plarea tainici., in energiile sale necreate,.,.,e sunt strirucirea fegeiSde. Asa a apirut Hristos Apostolilor pe Muntele Taborului, in dumnezeirea Sa; agaS-a fhcut El cunoscut sfingilor .'ue sedesprind de toate ftpturile, renuntand h orice cunoasrere a celor finite spre a ajunge la unirea cu Dumnezeu. Iati de ce, dupi ce au pirrsit totul, sfintii primesccunoasterea desrvarsiti a celor createl55, cici, ridicAndu-se la vederea lui Dumnezeu, ei cunosc in acela;i timp intreg domeniul fiingei in ratiunile sde primordiale, care sunt ideile-voinge ale lui Dumnezeu,

ne facesi ne gindim conginutein energiileSalesimple.Aceasta la elstazul Cuviosului Benedict al Nursiei, carea vizut intregul universca adunat intr-o razi de lumini dumnezeiasci..156 Toate au fost create prin Cuvintul. Sfrntul Ioan spune: omniaper ipsurnfactasunt (1,3) si noi repetim aceasta in Crez: per quernornniafacn sunt. Acela;isimbol al credin,teide la Niceea ne inva;i insi ci Tatil esteCel care a ftcut cerul gi pimAntul si toate cele vi.zute si nevizute iar, mai departe, Duhul Sfint estenumit ,,deviagi fl.c5.torul",(roonor6v. ,,Tatil a fhcut toate prin Fiul 9i in Duhul Sfhnt" - spuneSfrntul Atanasie- ,,cLci acolo unde esteCuvintul este Duhul gi ceeace faceTatil igi primegteexistenga prin CuvAntul in Duhul Sfrnt; intr-adevir, Psalmul 32 zice: Wrbo Domini coelifrmati sunt et spiritu oris eiusornnisuirtus eorum.cl57 f,51saritareaiconomicS. aTheimii. Pentru aceasta, Sfrntul Irineu numestepe Fiul gi Duhul ,,cele doui mAini alelui DumneTu(l58. Creagia estelucrareacomuni. aTheimii, dar celetrei persoane sunt cruza fiintei createin mod diferit, degiunitar. Sftnnrl Vasile cel Mare, vorbind desprefacereaingerilor, expunein felul urmitor aritareacelor trei persoane in lu.crarea creatoare:,,in creatie, zice el, ave;i in vederecauza (u1v ceadintAi nporatapnrlv aittcw) a tot ce a fost creat, care esteTatil; cauzalucritoare (ri1v 8eprougytrrfv), care esteFiul; cauzecare duce la desivirgire (mtvtef^eumrrnv),careesteDuhul; astfel,prin voingaTatalui duhurile ceregti sunt, prin lucrarea Fiului ajung la existen;i, prin prezen;a Duhului sunt desivirgite."l59 Aceasti lucrare comunl a Tieimii, care se prezinti ca o dubli iconomie, a CuvAntului gi a Duhului - carelucreazi -, diruiegte flpturilor nu numai fiinga, ci gi care desivArgegte gi ,,fiingabuni" - to e0 lrut -, insusirea de a fi potrivit binelui, adici desivirsirea.

I2O

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

FTTNTA CREMA

r2t

Thadi;ia rlsiriteani nu cunoafte ,,firea curari.,, cireia s-ar adiuga harul ca un dar supranaturd. Nu existi penrru ea o stare fireasci.,,,normali.", harul fiind cuprins in insusi actul creator.Determinirile vegnice ale,,sfatuluidumnezeiesc,,, ideile dumnezeiegri,nu corespund deloc firii lucrurilor, afa cum se prezinti ele pentru speculagia zisi naturali a unui Aristotel sau a oricS.ruialt fflozof carenu cunoa.tte decdtf*eacdzrti,.,,Firea curati." ar fi deci, pentru teologia risiriteani, o ffcgiune ftlozofrci,carenu corespunde nici stirii ini,tide a creagiei, nici stirii sde actude, care este ,,'iontra ffre", nici stlrii indumnezeite proprie veaculuiviitor. Creati pentru a fi indumnezeitl,lumea estedinamici, tinzAnd citre scopul siu ultim, de mai inainte hotirAt in ideile-vointe. Acestea din urmi lgi au centrul ln Cuv6.ntul, inEelepciune ipostatici a Tatilui, care se manifestl in toate gi careaducetoate, in Duhul Sftnt, la unirea cu Dum_ nezeu. Cici nu existi. ,,fericire naturali" pentru ftptura care nu poate aveaalt scop decit indumnezeirea.Toaredeosebirile pe carene striduim si le stabilim intre stareacarele era datorati ftpturilor primare dupi firea lor si srareape care le-o dlruia participareamereu crescandila energiiledumnezeiestinu sunt decatinchipuiri. intr-adevir, acestea tind si desparti in momenre distincte o realitateindivizibili ..*e apile in acelagi timp: fiingele createlnzestratecu facultateade a se asemina cu Dumnezeu pentru ci aceasta estedestinatia lor. Facerea spune ci cenrl gi pimAnnrl, tot universul, a fost creat

Sa searati deodati gi in afari de timp". Dar cu lumea_incepe timpul. Dupi Sfintul Maxim, miscarea,schimbareaproprie ftpturii, a cirei origine a fost chiar o schimbare,esteceacare a dat na;tere timpului, formi a fiingei sensibile(d aic0ntri). Timpul estecel careincepe,dureazi gi va aveasfArgit.in afari de timp, mai esteo alti formi de existengicreari, proprie fiingei inteligibile (td voqni): veacul- ai6v. ,,Veacul",spune SfAntul Maxim, ,,este timpul mipito6 pe cind.i-pul esteveaculmisurat prin migcarg."t6t Lumea inteligibill nu esrevegnici: ea igi are inceputul ,,ln veac" - v si6vr -, trecind de la nefiinti la fiingi, dar rimAne ftri schimbare,supusi unui fel de existengi in afari de timp. Veacul este in afara timpului, dar, avAnd un inceput ca gi timpul, semisoari impreuni cu el. Numai vesnicia dumnezeiasci. nu poate fi misuratl gi aceasta atit in raport cu timpul, cit gi cu veacul. Dupi Sftnnrl Vasilecel Mare, Dumnezeu a crcat lumea ingerilor in aceasticonditie din afui de timp.l62 De aceea, ingerii nu pot si mai cadi ln pdcat: adeziunea lor neschimbitoare la Dumnezeu saudugminia lorvegnici impotriva Lui s-aprodus intr-o clipi, chiar in momennrl creaEiei lor, pentru vecii vecilor. PenqruSfrntul Grigorie de Nyssa,ca gi pentru Sftntul Maxim, firea ingerilor poatetotugi si creascilferi,incetare in dobAndirea bunurilor vegnice, intr-o migcareneconteniti proprie creaturii, dar care exclude orice succesiunetemporali. Dupi invi;itura Sfrntului Grigorie de Nyssa,preluati de SfAntul Maxim Mirturisitorul, natura materiei ar fi rezultatul unirii unor insugiri simple, inteligibile in ele lnsele,dar a ci.ror sumi, conlucrare, inchegareproduce substratul celor vizute, lumea materiali. ,,Nimic din trup - nici forma, nici dimensiunea,nici volumul, nici greutatea, nici culoarea,nici celelalte insugiri luate in ele insele nu sunt trupul, ci numai realitiEi

122

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

FIINTA CREATA

n3

gindite. Cu toate acesrea, srrucrurarealor (oov6popri)devine trL F."163 Aceasti teoriedinamici cu privire la materieva ingidui si intelegemtrepteledeosebite de materialitate,corpuri mai mult sau mai putin materiale;ea va face,de asemenea, mai ugor de intelesschimbarea surveniti.dupi pLcatin natura primordiali, ca si inyiereatrupurilor. Elementelematerialetrec dintr-un trup in dtul, incAt universul nu estedecit un singur trup. Toateexisti unelein altele- spuneSfrnrul Grigorie de Nyssa - toate lucrurile 9i semendn unele pe dtele in mod tacit, cici o putere de prefacere, intr-un fel de rotagie,facesI treaci necontenit elementele pimAntesti unele in altelepentru a le aducedin nou citre punctul de plecare. in aceastirevolu,tie nimic nu semicsoreazi., ,"Astfel, nici nu se milegte, ci lntregul rimAne in limitele sale de la inceprt1."164 Cu toate acestea, fiecareelemental trupului estepizit -att't65 de putereacugetitoarea suflenrlui, care-linsem,,cade o s neazi.cupecerea sa,ci.ci sufletul i9i cunoa;te trupul chiar cind elementele lui sunt risipite in lume. Astfel, in stareamuritoare, dupl picat, natura duhovniceascia suflenrlui va pisua o oareqre legituri cu elementeledespirtite ale trupului, pe qrre ea va sri si le giseascila inviere,ca si fie preftcute ln ,,trup duhovnicesc,., care este adeviratul trup, deosebit de corporalitatea noastri. grosieri., de piele", pe careDumnezeule-a ftcut dupi ,,vesminte picat pentru Adam gi Eva. Cosmologia Pirintilor greci reproduce in mod inevitabil imagineauniversului potrivit stiintei din epocalor. Aceastanu depreciazideloc fondul propriu-zis teologicaI comentariilor cu privire la istorisirea biblici a creagiei. TeologiaBisericiiortodoxe, totdeauna soteriologici, n-a intrat niciodati la invoiali cu filozofia in vreo incercare de sintezi doctrinari. Cu toati bogaEia sa, gi.ndirea religioasi a Risiritului n-a avur scolasticl. Daci

ea are elemente de gnozi. cregtini., ca la Sfhntul Grigorie de Nyssa, SfAntul Maxim sau in Capitolele fzice gi teologiii ale Sfrntului Grigorie Pdama,aceastispeculatie rimAne rotdeauna de unire cu Dumnezeusi nu ia trlsiturile supusi ideii centraie unui sistem.NeavAndnici o preferinti filozofici., Bisericase va sluji totdeauna cu multl libertate de filozoffe gi de eciinge intr-un scopapologetic, dar eanu va aplra niciodati aceste adevlruri relative si schimbitoare, asacum aplri. adevirul neschimbitor d dogmelor sale.De aceea, invi.tlturile cosmologice vechi si moderne nu vor afectadeloc adevirul fundamental descoperit Bisericii.,,Veracitatea Sfintei Scripturi seintinde mai departe limitele decAt in;elegeriinoastre",spuneFilaret al Moscovei.166 Daci. concepgiadespreunivers proprie omenirii din epoca Renasteriiincoace prezintl PimAntul c:r pe un atom pierdut in spagiulnesfrrsit,in mijlocul altor nenumirate lumi, teologia nu va aveanimic de schimbatdin istorisirea Genezei dupi cum, cu atit mai mult, nu seva preocupade problema mAntuirii locuitorilor de pe Marte. Pentru ea,Revelatiavari.mAneprin excelenti geocentrici.,pentru ci seadreseazi oamenilor, dindu-le adevirul careprivestemintuirea lor ln conditiile proprii realitigii viegii pimAntesti. GAndireapatristici a vrut s5. vadi in pilda Bunului Plstor, carecoboari pentru a ciuta oaiariticiti., Hsandin mungi o turml de 99 de oi, o aluziela micimealumii cizute, in comparagiecu intregul cosmosului,indeosebicu eonii ingere9ti.l67 Bisericane descoperi taina mAntuirii noastre,gi nu tainele intregului univers, carepoate nu are trebuingi si fie mintuit. De aceea, cosmologia Revelagiei va fi in mod necesar geocentrici. Tot pentru aceasta cosmografia coperniciani,din punct de vedere psihologicsaumai curAnddin punct de vedere duhovnicesc, va corespunde unei stiri de impri.stiere, unei anumite dezaxiri religioase,unei slibiri a atitudinii soteriologice, cala

124

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

FIINTA CREATA

n5

gnosdci si in doctrinele oculte. Spiritul nesigios de ;tiingi., spiritul nelinistit d lui Faust indreptAndu-sespre cosmos,va sftrAmasferele ceregti preaingustepentru a seavAntain spaEiile nesfrrgite, unde seva pierdein ci.utarea unei cunoasterisintetice a universului; cunoasterea saexterioari, mlrginiti la domeniul devenirii, nu va intelegecosmosuldecit sub inftgigareadezagregirii, care corespundestirii naturii noastre de dupi cidere. Dimporivi, un mistic cregtinva intra in el insusi, seva inchide in chilia liuntrici a inimii sale,pentru ca sL aici, mai adAncdecAtpicatul168, iiiceputul unui suigi ul ci.ruia universul ii va apirea din ce in ce mai unit, dlin ce in ce mai coerent, pitruns de puteri duhovnicegti gi neformAnd altceva decAtun tot ginut in m6.na lui Dumnezeu. Din simpli curiozitate,putem cita incercarea unui mareteologrus modern, pirintele Pavel Florensky, cete a fost in acela;i tirnp si un mare matematician,de a reveni la o cosmologiegeocentrici.pebaza teoriilor stiintifice ale epocii noasrre.Estede prisos si. spunem ci aceastisintezi indrizneaEi gi poate demni de apirat din punct de vedere gtiintific nu arenici o valoarepentru teologiacregtini", ciue seimpaci foarte bine cu orice teorie stiintifrci. despreunivers,cu condigiac:raceasta din urmi si. nu-si depigeasci limitele gi si nu incerces5" negecu obriznicie ceeace esrein afaracAmpului slu vizual. Nu vom vorbi desprecosmologie- saumai degrabi despre cosmologiilePirintilor- decntpentru a desprindedin elecAteva idei teologice careigi au locul in ceea cepriveste unirea cu Dumnezeu. Lucrarea celor gase zile se prezinti. - la Sfrntul Vasile cel Mare din Hexaerneron, precum si la Sfrntrul Grigorie de Nyssa,carea completat tratatul SfAntului Vasile cel Mare - ca o distinctie succesivi. a elementelorcreatein mod simultan in

prima zi. Sftntul Vasile cel Mare infbgiseaziaceastlprimi zi, ,,inceputul",primul moment al fiingei create,ca gi cum ar fi ,,inafara celor saptez7le",cesi pe ceade ,,aopta zi", pecare noi o sirbitorim duminica si careva fi inceputul vegniciei,ziua invierii.l6e in cele cinci zile cere urmrcazl crelrii elementelor inteligibile si sensibile,cerului si pimAntului, lumea vi"zuti"se organizeazi. in chip progresiv,dar aceastiorinduire succesivi., dupi Sftntul Grigorie de Nyssa,nu existi decAtpentru creaturi. Acestea din urmi sunt stipinite de o ,putereluminoasi" pe care Dumnezeu a introdus-o in materie si care esteCuvAntul Siu (,,cuvintele-voinge" ale Sftntului Maxim), poruncile date celor createde carevorbesteGenezerTo. Cici CuvAntul lui Dumnezeu, dupi cum spuneFilaretal Moscovei, ,,nu esteasemenea cuvintelor omenegti,careodati ce iesde pe buzesesfiryescsi serisipesc in aer"171. in Dumnezeu nu-i nimic caresi inceteze, nimic care si ia sfrrgit. CuvAntul Siu purcede, dar nu trece. El n-a crear pentru un timp oarecare, ci pentru totdeauna;El a adusftptura la existengiprin CuvAntul Siu creator.,,Penrruci a intirit lumea carenu seva clinti." (Psalmi92,21t22 Sfrntul Isaac Sirul observl ci existi o oarecaredeosebire tainici.in creagie, feluri deosebite alelucririi dumnezeiegti: daci, dupi cea creatcerul gi pimannrl, Dumnezeu di pe rAnd porunci materiei si produci fiinte felurite,El creeazi.inschimb lumea " 173 duhurilor ingeresti,,in ti.cere . Ia. fel,creaFaomului nu este efectul unei porunci date pimAntului ca pentru restul fiingelor vii; Dumnezeu nu poruncegte, ci isi zicein sfatul Siu celvesnic: facem om dupi chipul ,,Si. gi dupi aseminarea noastri.."(Facere l, 26) Prin poruncile Sale,Dumnezeu imparte lumea gi ii organizeazl.pirgile; dar nici ingerii, nici omul nu sunt, la drept vorbind, pi4i, fiind fiinEepersonale. O persoani. nu esreparrea unui tot, ci eacongineintr-insa totul. in aceastiordine de idei,

126

TEoLoGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

FIINTA CREATA

n7

fiinta omeneasciestemai completi, mai bogati, conline mai mufte posibiliti;i decit duhurile ingerqti. A;ezati,la hotarul dintre lumea inteligibili si cea sensibili, ea reune$re in sine aceste dou5.lumi gi participi, in general, lumii la toate sferele create.,,Cici tot ceeace a fost creat de Dumnezeu in diversele naturi sereuneste in u^..ca intr-un cteuzet, pentru a forma in el o desivirsire fhri pereche, ca o armonie compusi din diverse sunete."174 Dupi Sfintul Maxim MirturisitorulrT5, procesulcreaiei cuprinde cinci diviziuni"carefac loc sferelorconcentriceale fiingei,in centrul cirora seglsegteomul, carein mod virtual le cuprinde in sine pe toare.inainte de toate,trebuie si distingem fiinta necreati si firea creati, pe Dumnezeu 9i totalitateafrpturilor. Natura creati.seimparte apoi in lumea inteligibili gi lumea sensibili (vorltd rcri aio0ntd). in universul sensibil, cerul esre despirgit de pimAnt (oopcrvog rcri yfr). Din suprafaga pimAn(oiroopevl ului estedesprinsraiul roi rcpcrietooq),locul siligluirii omului. in sfrrgit, omul se lmparte in doui genuri, masculingi feminin, impi4ire caresevaactuafizadefinitivdupi picat, in firea cizuti. Aceasti impirgire a fost ftcuti de Dumnezetr,care a previ.zut picatul, dupi Sfintul Maxim, care in aceastiprivingi repeti gindirea Sfrntului Grigorie de Nyssa. carea inceput printr-o schimbare, ziceacesta din urmi., ,,Fiinga, pistreazi afinitateapentru schimbare.De aceea, Cel care,dupi cuvAntulScripturii, vedetoate lucrurile inainte de nasterea lor, scrutind cu privirea saumai curind vizAnd,demai inainte prin forta cunoasterii Sale premergi.toarede ce parr va inclina migcarea alegerii libere gi nearernatea omului, din clipa cind avizut ce seva intAmpla, adaugi chipului impirtirea in birbat gi femeie, impi4ire care nu are nici o legituri cu Arhetipul dumnezeiesc,dar care, cum s-a spus, se inrudegte cu natura

Aici, insi., orice gandireteologici devineconfuzi iragionali."176 si nu mai poate fi limpede exprimati; sesuprapundoui.planuri - cel aI creagieisi cel al ciderii - si nuJ purem concepe in chipurile proprii celui de-aldoilea,adici pe primul altfeldecAt prin sexuditate, ata cum aceastas-a realizat in naura cizutd,. Adevlratul sensal acestei ultime impar,uri ainice va putea fi intrevizut acolo unde sexulva fi depa;it intr-o noui plinitate - in mariologie, ecleziologie,ca gi in Sfrnta Taini a cS.sitorieisau in ,,calea ingereascS." a monahismului. Ca gi aceasta din urml, si celelalteimpirtiri ale cosmosului au dobAndit, ca urmare a picatului, un caracterde limitare, de separare, de divizare. Primul om era chemat, dupi Sfrntul Maxim, si adune in sinetoati fiinja creati; el trebuia in acelagi timp si atingl unirea desivirgiti cu Dumnezeu gi asdelsi confereintregii creagiistarea indumnezeiti. Tirebuia, mai intAi, si desfiingeze in propria lui naturi impi4irea in doui sexe,prinrr-o viagi fui de patimi dusi dup5.modelul Arhetipului dumnezeiesc. Apoi, trebuia sI reuneasci. raiul cu restul pimantului, adici punind totdeauna in el insqi raiul, intr-o comuniune statornici cu Dumnezeu, trebuia si transforme tot pimintul in rai. Dupi aceea, uebuia si desfiintezecondigiile spaliale nu numai pentru mintea, ci si pentru trupul si.u,adunAndpimintul gi cerul, toati.lumea vizuti. Deplgind marginile lumii sensibile, trebuia si pitrundi in lumea inteligibili prinu-o cunoastere egali cu ceaa duhurilor ingeregti,ca si reuneasciin el insusi lumea inteligibili 9i lumea sensibili. in sfrrgit, neavind in afaralui decAtnumai pe Dumnezeu,n-ar mai fi rlmas omului decAtsi sediruiasci in intregime Lui, intr-un elan de dragoste,redindu-i universul intreg unit in fiinga omeneasci.Atunci Dumnezeu insusi s-ar fi diruit la rAndul Siu omului, care ar fi avut in virtutea acestuidar, adici

128

TEoLoGIA uTsTTcA A BISERICIIDE RASARIT

FIINTA CREATA

129

prin har, tot ceeace Dumnezeu posedi prin firea Sa.177 in felul acesta, s-arfi indeplinit indumnezrireaomului gi a intregii lumi create.Aceasti sarcini. prescrisi.omului nefiind impliniti de Adam, o putem intrezfuiprin lucrarealui Hristos, al doileaAdam. Aceastaesteinvigitura Sfhntului Maxim Mirturisitorul cu privire la implr,tirile fiingei create,invigituri carea fost imprumutati, in pane, de Ioan Scotus Eriugenain lucrarea s, De diuisione naturae.La SfAntul Maxim aceste impi.rtiri exprimi caracterul mirginit al ftpturii, mirginire care esreinsisi condigia ei. Ele sunt in acelagitimp probleme de rezolvat, piedici ce trebuie depigitepe caleaunirii cu Dumnezeu. Omul nu esreo fiinti izolatl, de restul creagiei;prin insisi firea sa, el este legat de ansamblullumii, gi Sfhntul Pavelmi.rturisegtecS.toati.fbptura a;teapti slavaviitoare caretrebuie si sedescopere in fiii lui Dumnezeu.(Romani 8, 18-22) Sensulcosmic nu a fost niciodati striin de spiritualitatearisiriteani. El seexprimi si in teologie, ca gi in poezialiturgici, in iconografie si poare, mai ales,in scrierile ascetice de dascililor de viagi duhovniceasciai Bisericii Ortodoxe. ,,Ceesteinima iubitoare?"- seintreabi SfAntuIIsaac Sirul. ,,Esreo inimi care se inflLcilreazl de dragoste pentru intreagaftpturi, pentru oameni,pentru piriti, penffu animale, pentru draci, pentru toate frpturile. Cel careare aceastiinimi nu va putea si-si aminteasci. sausi vadi o fbpturi., flri ca ochii si nu i se umple de lacrimi din pricina milei nesfrrgitecareii cuprindeinima. $i inima seinmoaie si nu mai poatesi rabde, dacl vedesauaude de la algii de vreo suferingl, fie chiar o mici. durerefbcuti unei fhpturi. De aceea, un asemenea om nu inceteazi si seroagesi pentru dobitoace, pentru dugmanii Adevirului, pentru cei careii fac riu, ca ei si fie pistrati si curititi. El seroagi chiar gi pentru tAriroare, migcatde o mili nesfrrEiti

in inima celor careseaseamini cu Dumnezeu."l78 c:trestrezegte in caleasade unire cu Dumnezeu, omul nu respingeftpturile, ci aduni in dragosteasa cosmosul dezbinat prin picat, ca in cele din urmi si fie transfigurat prin har. Omul a fost creatcel din urm5.ca si fie introdus in univers ca un regein palatul siu, spuneauPiringii greci. ,,Ca un profet si ca un prec'", va adiuga Filaretal Moscoveil79, dAndun accent ecleziologic cosmologieiBibliei. Pentru acest mareteologal veacului trecut, creagia estedeja o pregitire a Bisericii,careigi va aveainceputul cu primii oameni, in raiul pimAntesc. Cirgile sunt pentru el o istorie sftnti a lumii, incepAndprin Revelagiei crearea cerului 9i a pimantului, sfrrgind prin cerul nou si pimAntul nou al Apocalipsei.Istoria lumii esteo istorie a Bisericii, careestetemelia mistici a lumii. Teologiaortodoxi a ultimelor veacuriestein esenfi ecleziologici.Dogma despreBiserici este motivul ascuns ce determini gAndirea;i viagareligioasi a Ortodoxiei. Ansamblul tradi,tieicrqtine, flri a fi modificat saumodernizat, se prczintiastizi sub aceastinoui inft;\are a ecluziologiei, cici tradiEia nu esteun depozit neschimbltor si inert, ci via;a inslsi Nu-i de mirare deci a Duhului Adevirului, careinvagi Biserica. nu si primeascio noti ecleziologici,cares5. caastizicosmologia seopunl deloc, ci, dimpotrivi, si ofere o noui valoarecosmologiei hristologicea Sfrntului Maxim Mirturisitorul. Chiar gi in ciile salecare se indepirteazi cel mai mult de tradigie,chiar gi in riticirile sale,gAndireaRisiritului cregtin a ultimelor veacuri- si mai alesgi.ndireareligioasirusi - oglindqte nizuinga de a infttisa cosmosulcreat sub aspect ecleziologic. Sepot gisi aceste motive in filozofia religioasi a lui Soloviov, in caremistica cosmici a lui Jakob Bohme, a lui Paracelsus 9i

r30

TEoLocrAursucA A BrsERrcrr DERASARIT

FIINTA CREATA

B1

a Cabdei se amesteci. cu ideile sociologice ale lui Fourrier gi Auguste Comte, in utopismul eshatological lui Fedorov, in aspiraEiile hiliaste ale cregtinismului socid, in sftrgit, in sofianismul pirintelui Bulgakov,qlre esreo ecleziologienereu;iti. La acqti gAnditori, ideeade Biserici seconfundd cu ideeade cosmos,gi ideea, de cosmosse descregtin Dar gi riticirile eazd,. dau cAteodatimi.rturie despre Adevir, cu toate ci o facintr-un mod ocolit gi negativ.Daci ideeade Biserici - mediu in care se sivArgegte unirea cu Dllmnezeu - estedeja cuprinsi in cea de cosmos,aceasta nu inieamni ci cosmosulesteBiserica.Nu poate fi pus pe seamainceputurilor ceeace aparginevocagiei, desivirgirii, scopului ultim. Lumeaa fost frcutl din nimic numai prin vointa lui Dumnezeu:aceasta esteoriginea ei. Lumea a fost creati.pentru a participa la plinitatea vietii dumnezeiegti:aceasta estevocalia sa.Ea estechemati si sivArqeasci in libertate aceasti unire, in acordul liber al vointei createcu voingalui Dumnezeu: aceasta estetaina Bisericiinedespi4itede creagie. Dincolo de toatesuferin;ele careau urmat ciderii omenirii in picat 9i distrugerii primei Biserici, Biserica paradiziaci,, flptura va pistra ideeachemirii sale;i, in acelagi timp, ideeade Biserici ce se va infbptui, in sfirsit pe deplin, dupi Golgota, dupi Cincizecime,ca Biserici. propriu-zisi, Bisericalui Hristos, cu neputinti de distrus. De aici inainte universul ireat gi mirginit va purra un trup nou avAndo plinitate necreate.;inemirginiti pe care lumea nu o poatecuprinde. Acestrrup nou esteBiserica;pliniratea pe care o contine esteharul, abundenga energiilordumnezeiegti prin caregi pentru carea fost creati lumea. in afari de Biserici, ele activeazi.ca nigte cauzedeterminante din afari, ca niqte voinge dumnezeiegti,creatoaresi pistritoare ale fiingei. Numai in Biserici, in unitateatrupului lui Hristos, ele sunt oferite oamenilor

prin Sfrntul Duh; in Biserici apar energiileca har in carefiinEele createsunt chematesi seuneasci. cu Dumnezeu.Universulinueg estechemat si intre in Biserici, si devini Biserici a lui Hristos pentru a fi preftcut, dupl sfArgitulveacurilor,in vesnici.impi:rigie e lui Dumnezeu. Creati din nimic, lumea i9i gisegtelmplinirea in Biserici, unde flptura dobindegte un temei de neclintit, implinindu-gi vocagia.

CHIP $rASEMANARE CAPITOLUL6 Chip gi aseminare

r33

Daci omul contine in el toate elementele din careestealcituit universul, totusi nu in aceasticalitate consti adevirata sa desivArgire, titlul siu de glorie. ,,Nu estenimic remarcabil" spune Sftntul Grigorie de Nyssa- ,,in a vrea si faci din om chipul si asemi.narea universului; cici pimAntul rrece,cerul se schimbi, si continutul lor estela fel de treci.torca 9i forma care le contine..." ,Se spunea:omul este un microcosmos... si, crezindcl preami.resc natura umani prin acest nume pompos, nu s-aobservatcI omului i seconfereauin acelasi timp calitigi p.r1'vXrgirea omului nu proprii gintarilor si soarecilor.((180 constS. in faptul ci el esteaseminLtor cu totalitatea creaturilor, ci in ceeace il deosebegte de cosmosgi-l faceasemd.nitorCreatorului. Revelatiane invagi ci omul a fost creat dupi chipul lui Dumnezeu. 9i aseminarealsl TogiPiringii Bisericii,atAtcei din Risirit, cAtsi cei din Apus, sunt de acord si. vadi in actul creagieiomului dupi chipul ;i asemi.narea lui Dumnezeu o oarecareorA.nduire,un acord rrimordial intre fiinta omeneasci.;ifiin;a dumnezeiasci. Totqi, punereain vdoare teologici a acestuiadevir revelatva ff deseori diferiti in tradigiilerisiriteani;i apuseani,dqi deloc contradictorie. Gindirea Sfhntului Augustin, plecAndde la chipul lui Dumngzeu din noi, va ci.uta si formezo notiune despreDumnezeuincercAndsI descopere in El ceeace segisqte in sufletul ftcut dupi chipul Siu. Va fi o metodi de analogii psihologice

aplicati cunoagteriilui Dumnezeu, teologiei. Sftntul Grigorie de Nyssa, dimpotrivi, va alege cir punct de plecare c6ace n spune despreDumnezeu, pentru a regisi in om RevelaEia Aceasa va ff o metodi ceezl ce corespundechipului dumnezeiesc. teologici aplicati cunoagteriiomului, antropologiei.Prima cale va ci.uta si cunoasci pe Dumnezeu pornind de la omul ficut dupi chipul Siu; a doua cale va vrea si defineasci adevirata fire a omului pornind de la nogiunea de Dumnezeu, dupi chipul cS.ruia a fost creat. CAnd wem si gisim in scrierile Pirin$lor o defini;ie limpede a ceeace corespundein noi chipului dumnezeiesc, risci.m si ne pierdem printre afirmagii diverse,care,fari a ff potrivnice unele altora, nu pot reducechipul la o oarecare parte a fiingei umane. intr-adevir, uneori seatribuie caractenrlde chip al lui Dumnezeu demnitiEii impiritesti a omului, superioritigii sale in lumea sensibili, alteori se vrea inchipuit in firea sa duhovniceasci, in a fiinEei sufletsauin parteaprincipali, conducitoare (rryepovu<6v) (vo0g), inteligenga, in minte ln facultiflle superioare ca sale, ragiunea(fovog) sauin libenatea proprie omului, facultateade a se determina din interior - cue(orrta -, in virtutea cireia omul esteadeviratul principiu al actelorsale.CAteodati chipul lui Dumnezeu esteasimilat cu vreo calitatea sufletului, cu simplitatea lui, cu nemurirea lui saucu facultateade a-L cunoafte pe Dumnezeu,de a trii in legituri cu El, cu posibilitateade participare la Dumnezeu, cu sili;luirea Duhului Sfrnt in suflet. in alte cazuri, ca in Omiliile duhounice;ti atribuite Sfrntului Macarie Egipteanul, chipul lui Dumnezeu se prezinti sub un dublu aspecceste,mai intAi, libenateaformali a omului, liberul arbitru sau facultateade a dege, carenu poate fi distrusi prin picat; pe de alti parte, este,,chipul ceresc", confinurul pozitiv al chipului, stre este@muniuneacu Dumnezeu,in vimrtea cireia

134

TEoLocrAMrsrrcAA BrsERrcrr DERAsARrr

cHrPgrASEMANARE

r35

natuta omeneasci. inainte de picat era imbrlcati in CuvAntul gi in Duhul Sftnt.182 in sfhrsit, ca la Sftntul Irineu, 9i la Sftntul Grigorie de Nyssagi Sfrntul Grigorie Palama,nu numai suflenrl, dar gi trupul omenescar ff pirtag la calitateade chip, ar fi creat dupi chipul lui Dumnezeu. ,,Numele de om, zice Sfrntul Grigorie Palama, nu estedat sufletului sautrupului luate in mod separat,ci amindurora impreuni, cici impreuni ele au fost create dupi chipul lui Dumnezeu."l83 Omul, dupi Pdama, este ,,dupi chipul lui Dumnezeu" mai mult decit ingerii, penrru ci sufletul siu unit cu trupul'dqine o energiedititoare de viaEi prin careinsufle,tegte si stipAnegte trupul, purerede careingerii, duhuri flra de trup, sunt lipsigi,degisunt mai aproapede Dumnezeudatoriri simplitigii firii lor duhovnicesti.ls4 Multimea si varietateaacestordefinigii ne arati. ci gindirea Piringilor nu vreasi limiteze la o parte oarecare din fiinta omeneasci.ceeace este dupi chipul lui Dumnezeu. intr-adevi.r, istorisirea biblici nu di nici o precizaredesprecaracterul de chip al lui Dumnezeu, dar prezinti insigi crealiaomului ca pe un fapt deosebit, altul decit craEiacelorlalte fiin,te.Ca si ingerii, care au fost creati ,,ln ri.cere", dupi expresiaSftntului Isaac Sirull85,omul n-a fost creat printr-o porunci dumnezeiasci. adresatipimintului. Dumnezeu insugil-a plismuit din ,tirAna pimantului cu insesimAinileSale,adici prin CuvAntul9i Duhul Siu, dupi cum spuneaSfrnrul Irineu186, gi El (Dumnezeu-Tatil) i-a insuflat suflareade viagi. Sftntul Grigorie de Nazianz interpreteaziin felul urmitor texnrl Facerii:,,Cuvinnrl lui Dumnezeu, luAnd o bucati din pimAntul de curind creat,a modelat cu mAinile Sale nemuritoare chipul nostru si i-a dat viaqi: cici duhul pe carei l-a insuflat esteo revirsaredin dumnezeirea cea nevizuti. futfel, din girini si din suflare,omul a fost creatchip d Celui nemuritor, cici atAtintr-unul [uupul], cAtsi in celilalt

lsufletul] stipAnegtefirea cea duhovniceasci. Tocmai pentru in calitateamea de pimAnt, eu sunt legat de viagade aceasta, aici, dar, fiind gi pinicici dumnezeiasci,port in mine dorul omilie consacratS. dupi via;a viitoare."l87in aceeagi sufletului, el spune: ,,Sufled esteo suflare a lui Dumnezeu qi, cu roate selasi amestecat cu pimAntul. El esteo lumini cI esteceresc, inchisi intr-o pegteri.,dar carenu estemai putin lumini dumnezeiasci gi de nestins.(I88 Luand aceste cuvinte dupi litera lor, separe cI ar trebui si deducem din celedoui texte de mai sus caracterulnecreatal sufleului gi si vedem ln om un Dumnezeu ingreunat de fi.reatrupeasci.sau, mai ri.u, o alcituire de Dumnezeu gi animal. Tllmiciti astfel,creagia dupi chipul lui Dumnezeuar fi in contradiqie cu invigitura cregtini, carevede in om o fhpturi chemati sd. ajungd la unirea cu Dumnezeu, si, deuind dumnezeu prin har, dar nicidecum un Dumnezeu prin insigi originea Sa. Firi si mai vorbim de alte consecinEe monsrruoase, in aceste condigii problema riului ar fi de neconceput: sauAdam n-ar putea si picituiasci, fiind prin sufletul siu Dumnezeu pirticici din Dumnezeu, sau picatul originar ar cidea asuprafirii dumneziegti- Dumnezeu insugi ar picitui in Adam. Sfrntul Grigorie de Nazianz nu putea suslineun asemeneapunct de vedere.in omilia sacu privire la firea omeneasci, el se adreseazisufletului siu zicAnd: ,,Daci egti cu adevirat aga cum socotegti, suflarea lui Dumnszeu gi destin dumnezeiesc, atunci arunci toati nedreptatea, ca si te pot crede... Cum se face ci, tu egti asade mult tulburat de ispitirile vrijmagului, Daci tu, in ciuda unui cu toate ci egti unit cu Duhul ceresc? asemenea ajutor, inclini totugi sprepimAnt, vai cAtde puternic trebuie si fie picatul ligr'(l8eAmestecat(",pwp6"d cu ,,Duhul ceresc", sufletul estedeci ajutat de cevamai mare ca el. Tocmai prezenla acesteifor;e dumnezeiegtiin el este ceac re i-a dat

136

TEOLoGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

cHrPgrASEMANARE

137

numele de ,,pinicici din dumnezeire",cici sufletul igi areinceputul odati cu ,,rev5.rsarea de dumnezeire" insuflati, care este harul. ,,Suflareadumnezeiasci" arati., a;adar,un mod de creagie in vinutea ciruia duhul omenesc legatde har, produs estestrAns cum migcarea de har, a$a aerului esteprodusi de suflare,duhul cuprinzind aceasti suflare 9i neputind si fie despirgit de ea. Esteo impirtigire din energiadumnezeiasclproprie sufletului, descrisi prin expresia,,pirticici din dumnezeire".intr-adevir, Sftntul Grigorie de Nazianzvorintr-una dintre omiliile sal.,g, trei lumini", dinbegtede participarecAnd pomeneste,,cele neapropiati, tre srre prima esteDumnezeu, Lumini suprem5., rtq) negriiti; a doua, ingerii, ,,o anumiti rvlrsare" (rinoppoir impdrta;ire (lnr.anoto) din prima Lumini; a treia, omul, sa:rnumit gi el lumini din pricina duhului siu iluminat de ,,Luminadupi chipul gi asemic:ueesteDumnezeu.Crearea 2rhetip"190, narealui Dumnezeu presupunedeci ideeaunei participi.ri Ia fiinga dumnezeiasci,ideea unei comuniuni cu Dumnezeu. Adici presupuneharul. Dupi SfAntulGrigorie de Nyssa,chipul lui Dumnezeu in cu neputin[i om, intrucit estedesivirqit, estein mod necesar fuhetipului, el trebuie de a fi cunoscut, cici oglindind plinS.tatea si deEinide asemenea gi caracterulincognoscibilal fiintei dumnezeiqti. De aceeanu se poate defini in ce consti chipul lui dtfel decit prin Dumnezeudin om. Noi nu-L putem concepe mijlocirea ideii de participare la bunurile nesfhrgiteale lui Dumnezeu. ,,Prin natura sa", spune Sfrntul Grigorie de Nyssa, estebunitate, sau,mai degrabi, El estedincolo de ,,Dumnezeu bunitatea carepoate fi conceputi gi ingeleasi.El nu creeazi deci viata omeneasci din alt motiv decAtci estebun. Fiind astfel si creAnddin acestmotiv firea omeneasci, El nu a vrut si.-si

aratepe jumitate putereabunitigii Sale,dind omului numai o parte din bunurile Sde, refuzindu-i din gelozieimpirtigirea bunitigii Saleconsti in aceea din celelalte.Ci desivArsirea ci. faceca omul si iasi din nefiingi la fiingi, si nu fie lipsit de vreun bine. Or, girul acestorbunitigi esteagade lung, incit toate sunt con;inute esteimposibil si le enumerim. De aceea, pe scurt in expresiaci omul estechipul lui Dumnezeu. Cici estecum s-a spus, anume ci Dumnezeu a ftcut natura omeneascipirta;i la tot binele... Dar daci chipul ar fi fost intru totul aseminltor frumusegiiPrototipului siu, nu ar mai fi fost chipul Siu, ci s-ar fi confundat cu El. Deci, ce diferengi existi intre dumnezeiregi cel careestedupi chipul Siu? Esteaceasta: unul estenecreat [Dumnezeu], celilalt [omul] primgte ei<isprin tenga prin creatie."lelEstedar ci Sfand Grigorie de Nyssa, ,,chipul lui Dumnezeu" ln;elegeaici desivirgirea finali., starea indumnezeiti a omului ceseimpinfuqte din deplinitatea dumnezeiasci, din deplinitatea bunitigilor Sde. Iati de ce,vorbind desprechipul limitat la impin{irea din anumite bunuri, despre specifici a omului chipul in devenire,el va vedeacaracteristica Dumnezeu gi, mai des, fost chipul lui in faptul ci a creatdupl gi nu estesupus nici in aceea ci ,,esteliber de orice necesitate fizice,dar areo voingi independenti.Mrtutea unei constrAngeri Acesta este,intr-adevir, cevaindependent9i stipAn p sing"l92. este,ca si spunem asa,chipul ,,formal", condi$e necesariin vedereaajungerii la aseminareacu Dumnez,eu.Creat dupi chipul lui Dumnezu,omul seinfr;igeazi deci ca o fiinp Persondi, ca o persoanicarenu trebuie si fie determinati de naturi, dar care poate determina natura si se asimilezeArhetipului dumnezeiesc. Persoana umani nu esteo parte din fiinEaomeneasci,asa nu sunt pa4i din Dumnezu.De aceea, cum persoaneleTi:eimii

138

TEoLoctA MISTICA or nAsArur A BIsERICIT

CHIP $I ASEMANARE

N9

calitateade chip al lui Dumnezeu nu serezuml doar la un element oarecare intreagafire a al compusului uman, ci privegte omului. Primul om caredeginea in sine toati firea omeneasci era,de asemenea, persoani. unici. ,,Fiindci numele de Adam spune Sfbntul Grigorie de Nyssa- nu-i dat acum obiectului creat,c:l in istorisirile ce urmeazi. Ci omul creat nu are un nune deosebit,el esteomul universal.lgadar, prin aceasti numire universali a firii, suntem chemagisi in;elegemci Pronia si Putereadumnezeiasci imbrigigeaz| tot neamul omenescdin prima creafie... Deoarece chipul nu esteintr-o parte a firii, nici harul intr-un ins ci aceastivirtute se intinde asupra intregului neam. Nici o deosebire nu existi din acestpunct de vedereintre omul plismuit la prima creaEie a lumii gi cel ce va veni la sfrrgitul lumii: ei poarti deopotrivi in ei insigi chipul dumnezeiesc..." ,,Deci, omul creat dupi chipul lui Dumnezeu estefirea inEeleasi ca un tot. Aceasta poarti aseminareacu Dumnezeu."l93 propriu persoanei Chipul dumnezeiesc luiAdam serefereala intreagaomenire, la omul universal.Pentru in neamul lui Adam, lnmulgirea persoanelor, aceasta, din care fiecare este dupi chipul lui Dumnezeu s-ar putea spune, inmultirea chipului dumnezeiesc in pluralitatea ipostasurilor -, omenegti nu va contrazicedeloc unitatea ontologici a firii comune tuturor oamenilor.Dimpouivi, o persoaniomeneasci nu va putea reaJizadeplinitateala careestechemati, nu poate si devini chip deslvArsit al lui Dumnezeu, daci igi insugegte o parte din fire socotind-o ca bunul siu privat. Cici chipul ajunge la desivArgireatunci cAnd firea omeneasci. sefaceaseminitoare celei a lui Dumnezeu,cAnd dobAndegte impirtisirea totali din bunurile necreate. Or, nu existi decAto singuri fire comuni pentru togi oamenii, degini seinfrgigeazidivizati prin picat, impirtitl intre mai mulgi insi. Aceasti unitate dintru

inceput a firii umane, sratorniciti din nou in Biserici.,se va prezentaSfrntului Pavelsub o infttisare atit de deosebifi, incir el o va desemnaprin numele de mtp al lui Hristos. A;adar, oamenii au o fire comuni., o singuri fire in mai multe persoane. Aceasti. distinctie intre fire si persoani, in om este tot asade greu de inteles ca gi distincgia analoagi dintre fiinta una si celetrei Persoane in Dumnezeu.Ti-ebuie si ne dim seama inainte de orice ci noi nu cunoaftem persoana, ipostasul uman in adevi.rata saexpresie, curat de orice amestec. Ceeace noi numim in mod obisnuit,persoane",,,personal" arati mai degrabi insii, individualul. Noi suntemobignuigis5. vedemintre cei doi termeni - persoani. gi individ - aproapenigte sinonime; ne slujim fui deosebire de un termen saudtul pentru a exprima acela;ilucru. intr-un anumit sensinsi., individ 9i persoani au un inteles conrrar, individul exprimAnd un oarecareamestec al persoaneicu elementecare fln de firea obgteasci,persoana insemnind, dimpotrivl, ceeace sedeosebeste de fire. in starea noastri. de acum noi nu cunoastempersoanele decAt prin indivizi, ca ingi izolati. CAnd vrem si definim, si caracterizi.m o persoani, noi ingrimldim insusiri individuale, ,,trlsituri de caracter" ce se intAlnesctotusi in altl parte, la algi ingi gi deci nu sunt niciodati absolut,,personde", ca unelece tin de fire. Ne dim seamapini la urmi ci. ceeace ne estecel mai scump intr-o fiinti, ceea ce o facesi fie ,,eainsi.gi"rimA.nenedefinit, cici nu-i nimic in firea sa caresi. revini in chip propriu persoanei,totdeaunaunici si incomparabill, ,,Hri,de asemi.nare". Omul determinat, actionAndprin firea sain virtutea insugirilor salefiresti, prin ,,caracterul" slu, estecel mai puEinpersonal. El seafirmi ca individ, proprietar d unei firi pe careo opune firii altora ca pe ,,eul"si.u,confirzieintre persoanigi fire.Aceasti confuzie,caracteristicifirii cizute, estedesemnati ln literatura

r40

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

- aut6tqq' asceticia Bisericiide Risirit printr-un rermenspecial -, al cirui sensadevirat nu poate grl"cr,otia sau in rusi,samost fi redat prin cuvAntul ,,egoism";ar trebui mai degrabi si ni.scocimun barbarismlatin gi si-l traducemprin ,,ipseitate"' intimpinim o oarecare dificultate atunci cind dogma hristologici vrea si vadi in voingi o funcgiea firii; ne estemai carevrea, careseafirmi, carese ugor si"ne imaginim persoana impune prin voingasa.Totu;i, ideeade persoaniimplici liberesteliberi de firea sa,nu estedetertateafagi de fire; persoana decit minati de ea. Ipostasulomenescnu poate si se realizeze la vointa proprie, la ceeace ne determini si ne in renungarea unei necesitigi naturale. Individualul, afirmarea de aservegte sine in care persoanase confundi cu firea gi i9i pierde adevirata libertate, trebuie sfirimat. Acestaesteprincipiul de bazi liberi la voia proprie, la simulacrul o renun,tare al ascetismului: de libertate individuali, pentru a intra in posesiaadevi,ratei careestechipul lui Dumnezeupropriu libertigi, ceaa persoanei, dupi Sfbntul Nil Sinaitul, un cilugir desifieciruia. De aceea, vi.rgit,,vacinsti dupi Dumnezeupe toli oamenii ca pe DumPersoana dtuia va apireacachip al lui Dumnezeu insu;i"194. nezeu pentru cel care va gti si se rupi de limitarea sa individuali chiar propentru a regisi firea comund,gia realizaprin aceasta pria sa persoani. Ceeace corespundein noi chipului lui Dumnezeu nu este carecuprinde in ea deci o parte din firea noastri, ci persoana, firea.Leon;iu de Bizant, un teolog din veaculal Mlea, numegte de6vrm6orotov, fireacuprinsi inu-o persoaniprin termenulspecial ceeace se glsegteintr-un ipostassau persoani. ,,enipostatic", Orice fire se gisegteintr-un ipostas,ea estefirea unui iposDar pe treptas gi nu poate existaaltfel, afirmi Leongiu.les tele inferioare ale fiingei, ipostasurileinseamni indivizi, fiinEa

individuali; .,.

estevorba desprefiinte duhovnicegti,precum oamenii, ingerii, (9i nu individ), ipostasul Dumnezeu.Ca persoani. nu imparte firea, fhcAndloc mai multor firi deosebite. Theimea nu esrerrei dumnezei, ci un singur Dumnezeu. Daci inmulgirea persoanelor omenestiftrAmi,teazifirea, impi4ind-o in mai multi ingi, estepentru ci noi nu cunoa,gtem alti. na;teredecAtpe aceea c:ue are loc dupl picat in firea omeneascice a pierdut asemi"narea cu fiinta dumnezeiasci.Am vizut ci.,penrru Sfhntul Grigorie de Nyssa ;i SfAntul Maxim Mirturisitorul, creareaEvei se infigiga deja ca un fapt sivirgit de Dumnezeu cu prevederea picatului si a urmirilor salepentru omenire.Totugi,luati din firea lui Adam, os din oaselesalegi trup din trupul si.u, Eva, o noui. persoani umani., intregea firea lui Adam, era aceeasi fire, ,,acelasi trup". Numai ca urmare a picatului acestedoui prime persoane umaneau devenit doui naturi despirtite, doul fiinge individuale, avAndintre ele legituri exterioare,doringele femeii indreptindu-se sprebirbatul ei si stipAnireabirbatului exercitAndu-se asupra femeii, dupi cuvAntuldin Genez|(3,16). Dupi pi,catul originar, firea umani. devine impiniti, imbucitigiti, tiiati in mai mulgi indivizi. Omul se prezinti sub o indoiti infrgigare: ca fire individuali, el devineo parte dintr-un tot, unul dintre elementeleconstitutive ale universului; dar ca persoaniel nu estedeloco parte:el congine in sinetotul. Firea estecontinutul persoanei,persoanaesteexistenga firii. O persoani.care se afirmi ca individ, inchizAndu-sein limitele firii saleparticulare, nu sepoate desivArgicu adevirat, din contri, ea seimpu;ineazl., sS.ricegte. Numai lepidindu-se de propriul siu conginut,numai diruindul in chip liber, numai incetAnd s5. existepentru sine se exprimi din plin persoana in aceeagi fire a tuturor. kpidandu-se de binelesiu individual, easpore;te

"' 0,,:::.:J

d.'-ane decat ","".,;:

142

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

CHIP $I ASEMANARE

143

la nesfrrsitgi seimbogitestecu tot ce apargine tuturor. Persoana devine icoana desivirsiti a lui Dumnezeu, dobindind aseminarea,care este desivirgirea firii comune tuturor oamenilor. Distinctia dintre persoane in omenireordinea 9i fire reproduce de viagi dumnezeiasciexprimati prin dogma treimici. Este temeliaintregii antropologii cregtine, a intregii morale evanghelice,cici cregtinismuleste,,o imitare a firii dumnezeiesti"196, dupi cuvAntul Sfrntului Grigorie de Nyssa. Ca chip al lui Dumnezeu,omul esteo fiinti personali,aflati in fagaunui Dumnezeupersond. Dumnezeu Seadreseazi.lui gi omul ii rispunde ca o persoani.Omul, spuca unei persoane neaSfrntul Vasilecel Mare, esteo fbpturi carea primit porunca porunci adresatilibertigii Dar aceasti si ajungi dumnezeu.leT Fiingi personali,omul, poate o constrAngere. omului nu este si primeascisausi respingivoingalui Dumnezeu.El va rimine oricit de mult s-ar indepirta de Dumnezeu deveo persoanS., ceinseamni ci chipul nind prin firea saneaseminltor Lui, ceea lui Dumnezeu nu poate fi distrus in om. El va rimAne de asemenea o fiingi persondi indeplinind vointa lui Dumnezeu, realizAndaseminareadesivArgiti cu El in firea sa, cici, dupi Sfrntul Grigorie de Nazianz, ,,Dumnezeu a cinstit pe om dindu-i libertatea,pentru ca binele si apa4ini in mod propriu celui careil alegenu mai pugin decAtAceluia carea a;ezetpirga (inceputul) binelui in fire((le8. Astfel, fie ci alegebinele sauriul, omul igi va stipAni sauneaseminarea, fieci,realiznazi,aseminarea firea in chip liber, pentru ci esteo persoani flcuti dupi chipul lui Dumnezeu.Totu;i, persoana neputand fi despir;iti de firea in ea, orice nedesivArgire, orice neaseminarea firii careexisti va mirgini persoana,va intuneca ,,chipul lui Dumnezeu". intr-adevir, daci libertatea ne aparline, dat fiind ci suntem

persoane, voin,taprin careactionim esteo facultatea firii. Dupi Sfrntul Maxim, voin;a esre,,o purere fireasci ce se indreapti ci.tre ceeace esteconform firii, putere careimbritiseazl toate insugirilefiregti ale 6rii'(1ee. Sfrntul Maxim Mirturisitorul deosebegte aceastivoinli fireasci (e6fnpc <porr6v), c:re estedorinta de implinire a binelui sprecaretinde orice narurS. ragionali., de voingacarealege(06l,npaywrptr6v), proprie persoanei.2OO Firea vrea gi activeeu;d, persoanaalege;persoanaprimeste sau respinge ceea ce vreafirea.Totugi, dupi Sfrntul Maxim, aceasti. libertate dz alegere este deja o nedesivirsire, o mirginire a adeviratei libertiti. O fire desivArsiti n-are nevoie si aleagi, pentru ci. ea cunoastein chip firescbinele; libertateasa esteintemeiati. pe aceasticunoa.ttere. Liberul nostru arbitru (yv<ofrrfl dovedegte nedes5.vdrsirea firii omenegti clzute, pierdereaasemi.nirii cu Dumnezeu. Aceasri fire fiind intunecatS.prin p5.cat,nemaicunosc6ndadeviratul bine, tinzind de celemai multe ori citre ceea ce este,,potrivnic firii", persoanaumani. seglsegtetotdeauna inainteanecesitigiide a alege; eava inainta dibuind. Noi numim aceastlnehotirire in urcugulsprebine ,,liberul-arbitru". Persoana chemati la unireacu Dumnezeu,la aseminarea desivArgiti a.firii sale cu firea dumnezeiasci.prin har, este uniti" cu firea trunchiati, deformati de picat, sfA;iati de dorin,tepotrivnice. CunoscAndgi voind prin firea nedesivirgiti, ea esrepracric oarbi gi neputincioasi.,nu mai gtie si binele gi cedeazi "1."g" preaadesea pornirilor firii devenitesclava picatului. Astfel, ceea ce estein noi dupl chipul lui Dumnezeu esterararin pripastie, riminind totugi liber si aleagi, si se inroarci din nou spre Dumnezeu. Omul a fost creatdeslvirgit. Aceastanu inseamni ci starea sa primordidi coincidea cu scopul ultim, ci a fost unit cu Dumnezeu inci din clipa creagiei. inainte de picat, Adam nu

r44

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

eranici ,,firecurat5"", nici om indumnezeit. Cum am spusdeja, cosmologia gi antropologiaBisericiide Risirit au un caracter dinamic careexcludeorice simpli juxtapunereintre noEiunile de fire gi har: acestea se intrepitrund, una existi in cealalti' SfAntul Ioan Damaschin vede o taini. de nepitruns in faptul ci omul a fost creat,,casi seindumnezeiasci",tinzAndla unirea cu Dumnezeu.2ol DesivArsirea firii dintAi se exprima inainte de toate in aceasti facultate de a comunica cu Dumnezeu, de a se uni din ce in ce mai sffans cu deplinitatea dumnezeirii, c3rtr ;uia si pitrundi;i si. transfigureze natura creati. Sfrntul Grigorie de Nazianz se gindea la aceasti facultate supremi a sufletuluiomenesc atunci cind vorbeadespre Dumnezeu,Cel careinsufli cu suflareaSa,,partea dumnezeirii Sale",harul prezent de la inceput in sufletul vrednic si primeasci in el 9i si-gi improprieze aceasti energieindumnezeitoare. Cici persoana umani. erachemati, dupi Sfrnn:l Maxim, ,,si uneasciprin iubire firea creati cu firea necreati, flcAndu-le si se arate in unitate gi identitate prin dobAndirea harului"2o2. llnitatea gi identitatea seraporteazi aici la persoani, la ipostasuluman. Omul trebuia deci si uneasciprin har doui firi in ipostasul creat,si ajungi un ,,dumnezeu creat", un ,,dumnezuprin har", spredeosebire de Hristos, persoani divini carea asumatfirea umani. Conlucrareecelor doui voingeera necesari. pentru a ajunge la acest scop:pe de o pane, voingadumnezeiasci indumnezeitoare dAnd harul prin Duhul Sfrnt prezent in persoanaumani.; pe de alti pane, voingaomeneasci,caresesupunevoingeilui Dumnezeu primind harul, dobAndindu-I, lisAndul si-i pltrundi in intregime firea. Fiind o putere lucritoare a firii ragionale, voinEava aqiona prin har in misura in carefirea va participa la har 9i va ajunge la aseminareprin ,,focul schimbirii"zo3.

uneori." n, ": compus din trei pirgi: minte, suflet, trup (vo06,Vor((, o6lpa),
dteori ca pe o unire a sufletului cu trupul. Deosebireadintre adepgiitrihotomismului gi ai dihotomismului se reduce,in definitiv, la o chestiunede terminologie: dihotomigtii vid in voOq o facultate superioari a sufletului ra;ional, facultate prin careomul intri in legituri cu Dumnezeu. Persoana sau ipostasuluman cuprinde pi4ile acesnricompusnatural, easeo<primi in totalitatea fiingei umane care existi in ea 9i prin ea. Chip al lui Dumnezatr, e esteprincipiul statornic al firii dinamice si schimbitoare, totdeauna atrasi.de voingi spre un scop din afari. Sepoate spuneci chipul esteo pecere dumnezeias ci, care marcheazi. firea punAnd-o intr-o legituri personali cu Dumnezeu, legituri absolut unicd. pentru fiecare fiingi. Aceasti legituri seva sivirgi, seva realizaprin voinga care rAnduiegte firea in ansamblulei spreDumnezeu, in careomul trebuie si-si giseascideplinltatea fiingei sale.,,Sufletulomenesc",spune Sfhntul Tihon din Zadonsk, episcop al Voronejului (veacul al XVIII-lea), ,,fiind un duh ftcut de Dumnezeu, nu-gi poate gasimulfumirea, linistea,pacea, mAngAierea, nici bucuria in nimic decAt.inDumnezeu, carel-a creat dupl chipul si aseminareaSa. Odati separatde El, sufletul incearci si-gi giseasciplicerea in - hrani pentru flpturi gi sehrlneste din patimi ca din rogcoye -, porci dar negisind adevirata liniste, nici adevirata multumire, moare pAni la urmi de foame. Cici sufletului i sepotrivegteo hrani duhovniceasci."2M Mintea trebuia si-gi aflehrana in Dumnezeu, si uiiasci in Dumnezeu; trebuia casuflenrl si sehrlneasci din minte; trebuia ca trupul si triiasci din suflet - iati care era rAnduida dintru inceput a firii nemuritoare.intorc6ndu-se de la Dumnezeu, mintea, in loc si. comunice hrana sasufletului, incepesi triiasci pe socotedasufletului,hrinindu-se din

pirintii

,,.., ,"ft;;';l;::.::asci

146

TEOLoGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

substanga sa (esteceeace numim de obicei ,,valorispirituale"). Sufletul, la rindul si.u, incepe si triiasci din viagatrupului aceasta esteob6-qia patimilor; in sfrrgit,trupul, fiind silit si-gi caute hrana in afari, in materianeinsuflegiti,afll panala urmi moaftea. Compusul omenescsedestrami.. Riul a intrat in lume prin voingl. El nu esteo fire (griorq), ci o stare (E(tg). ,,Fireabinelui estemai puternici decit obisnuinta r!.ului" - ziceDiadoh al Foticeii - ,,cilcibinele este,pe cand riul nu estesau,mai bine zis, nu existi decit in momentul in careestesi.vArgit.('205 Picatul esteo boali a vointei carese ingali luind drept bine o inchipuire a binelui, dupi Sflntul chiar numai doringa de a gusta Grigorie de Nyssa. De aceea, din rodul cunoagterii binelui gi riului era deja un picat, cici, dupl Sfrntul Grigorie de Nyssa,cunoa-tterea presupuno anumiti inclinare citre obiectul pe carevrem si-l cunoagtem;or, riul, neexistAnd in sine,nu rebuia s5. fie cunoscuP06. Riul devine realitatenumai prin voingi, crre estesinguralui subzistengi; ea esteaceea careii di riului o oarecare fiingi. Daci omul a putut si tindi prin voingasa citre un bine carenu existi, citre un scop amigitor - el, careera in chip firesc inclinat si. cunoasci nu sepoateexplicaaltfel 9i si iubeascipe Dumnezeu -, aceasta decit printr-o inriurire din afarl, prin convingerea unei voinge stri.inela carear fi consimtit voingaomeneasc5..2o7 inainte de a intra prin voingalui Adam in lumea pimAnteani, riul a apirut in lumea duhurilor. Voingaduhurilor ingeresti,vesnicdeterminati in vrijmisia cu Dumnezeu, a fosr ceadintii carea dat nastereri.ului, careesteo atraclie a voingeicitre neant, o tlgiduire a fiin,tei,a crea{iei, a lui Dumnezeu,mai aleso uri furioasi lmpotriva harului, ciruia voinga rizvrititd. i se impotriveste cu invergunare.Odati ajunseduhuri ale intunericului, ingerii

cdzusirimin ,","u, o,j..:;]i#nezeu

r,o,u,a,." r'jl ei

potrivnic5. voinEeidumnezeiesti ajungesi fie o obsesie disperati dupi neant, pe care ei nu il vor gisi niciodati. Clderea lor vesnici in nefiinti nu va aveasfrrgit. Sfhntul Serafim de Sarov, un mare mistic rus al veaculuitrecut, spuneavorbind despre diavoli: ,,Suntdezgustitori; impotrivirea lor congtienri fagi de harul dumnezeiesc i-a preftcut in soli ai intunericului ;i ai groziviilor de neinchipuit. Creaturi ingeresti, ei au o putereuriasi. Cel mai mic dintre ei ar putea sL nimiceascipimintul daci harul dumnezeiescn-ar face neputincioasl ura lor impotriva creagiei lui Dumnezeu. Ei incearci deci si distrugi fhptura din interior, inclinAnd libertatea omeneasci. spre riu."208 Acelagi Sfhnt Serafim,referindu-se la o scriere asceticiatribuiti Sfrntului Antonie2o9, distinge trei voingedeosebite carelucreazi in om: cea dintAi a lui Dumnezeu, voingi desivArgiti 9i mAntuitoare;a doua, ceaa omului, care,flri si fie neapirat vitimitoare, nu estenici mAntuitoarein ea ins5.si; in fine, a treia vointi, cea diabolici, ce cauti pierzareanoastri. Asceticaortodoxi are rermeni specialipentru a arita feluritele lucriri sivArgitede duhurile riului in suflet. AoTropoi sunt gAndurilesau plismuirile din pirgile inferioareale sufletului, din ,,subconstient"2l0.Ilpoopol,ri (provocare) n-ar putea fi tilmiciti prin ,,ispiti."; este mai degrabi prezentaunui gAnd striin, venit din afari, introdus de o vointi vrljmasi in cugetul nostru; ,,eanu esteun picat - zice Sfintul Marcu Ascetul -, ci o dovadi a liberti;ii noasrre"2ll.Picatul incepeacolo unde existl o otvyrcard0eoq2l2, adicl.invoirea minlii la un gAndsau la o imagine intrusi. sau,mai bine zis,acolounde existi un oarecareinteres,o atentiecarearati deja inceputul consimtirii cu voingavrijmagi. Cici riul presupunetotdeaunalibertate,altfel n-ar fi decit o silnicie, o posedaredin afari.

148

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

CHIP SI ASEMANARE

t49

picatul originar? Omul a picituit in mod liber.in cea constat Piringii vor deosebimai multe momente in aceastihotirire a libereivoingecarea despi4it pe om de Dumnezeu.Momenrul moral si, ca atare,personalar consta dupi togi in neascultare, in cilcarea poruncii dumnezeiesti.Daci omul ar fi primit aceasta porunci in spiritul iubirii filiale, el ar fi rispuns voingeidumnezeiegti printr-o jertft totali; el s-ar fi abtinut de bunlvoie nu numai de la fructul oprit, ci de la orice obiect din afari, ca si nu triiasci decAtdin Dumnezeu,ca si ni.zuiascinumai arati voinEei gi numai la unirea cu El. Poruncadumnezeiasci omenegticaleade urmat Pentru a atinge indumnezeirea,o cale ce nu estDumnezeu.Voingaomede tot ceea de desprindere de Dumnezeu,eas-a opusi: despirgindu-se neascia alescalea supustiraniei diavolului. SfAntulGrigorie de Nyssa9i Sfintul Maxim Mirturisitorul dau atenfie mai aleslaturii fizice apice' tului: in loc si urmezeinclinareasa sPreDumnezeu, mintea omului s-aintors citre lume; in loc si induhovniceascitrupul, intri el insugi in curentul viegii animale gi senzitive,supunAndu-se condigiilor materiale.Sfintul SimeonNoul Teolog2l3 vede o dezvoltareprogresivi a picatului in faptul ci omul, in loc si se pociiasci, incearci.si se dezvinovigeasciinaintea lui asupra Evei Dumnezeu: Adam arunci orice resposabilitate -, ,,femeiape caremi-ai dat-o Tu" ftcAnd astfeldin Dumnezeu cauzadintii a ciderii sale.Eva invinuiegte garpele.Refuzind obirgia riului in vointa lor liberi, oamenii renunli si recunoasci la putingade a seeliberade riu, supunind libertatealor necesitigii din afari. Voinga se impietregte9i se inchide fa;i de harului dumneziesc", Dumnezeu.,,Omul a oprit in el curgerea Moscovei2la. Filaret al va spune Lipsa harului a fost, oare,pricina ciderii firii? Nogiuneade carea fost pus pestefirea umani pentru har supraadiugat2l5

a o indrepta spre Dumnezeuestestriini Bisericii de Risirit. Ca chip al lui Dumnezeu, persoanaumani era orientiti citre Arhetipul siu; firea satindea de la sine citre Dumnezeuprin voingi, careesteo putereduhovniceascisi rationali. ,,Dreptatea primordiali" tinea de faptul cI omul, fiind creatde Dumnezeu, nu putea fi decit o fire buni, indreptati sprebine, adici spre comuniuneacu Dumnezeu,spredobAndirea harului necreat. Daci aceastinaturi buni a intrat in dezacordcu Creatorul lucru nu a fost posibil decit in virtutea insusiriisale siu, acest de a se hotiri din interior, ca urmare a autodeterminirii sale (arite(orricr), care confereaomului putinta si actionezegi si voiascl nu numai potrivit cu inclinirile salefiregti, dar si impotriva firii sale,pe careo putea strica,o putea face,,contra-fire". Ciderea firii esteurmareanemijlociti a liberei hotirAri a omului, care s-a voit asa,incAt a rimas in aceasti stare, in mod deliberat.O starepotrivnici firii trebuia si duci la destrimarea fiingei omenesti,care piere pAni la urmi in moarte, ultimi separare a firii denaturate, despirgitede Dumnezeu.Nu mai esteloc pentru harul necreatin firea stricati in care,dupi SfAntul Grigorie de Nyssa,mintea, ca o oglindi risturnati, in loc si oglindeascipe Dumnezeu,primestein ea chipul materiei lariform*t6, unde patimile ristoarni ierarhiaceadintii a fiin,tei omenesti. Lipsaharului nu estecauza, ci mai degrabi urmarea ciderii firii. Omul a obturat in sineputingade a comunicacu Dumnezeu,a inchis caleapentru harul careprin el trebuia si curgi pestetoati frptura. Aceasti conceptie ,,frzic|" cu privire la plcat gi la urmirile lui nu exclude,in invi.ti.tura Bisericiide Risirit, un alt moment c:uesefaceintotdeaunasimgit,anumeaspectul moral, personal, cel al gregeliisi al pedepsei.Cele doui aspectesunt legatein chip nedespirgit,omul fiind nu numai o fire, dar gi o persoanl

150

TEoLocrA MISTTcA oE RAsAntt A BrsERrctI

aflatl in fata unui Dumnezeu personal,in legituri personali cu El. Daci firea omeneascisedestrami ca urmare a picatului, nu se daci picatul aduce moarteain universul creat,aceasta intimpli numai pentru ci libertatea omeneasciacreato noui (E(4), stare un nou mod de a fi in riu, ci gi pentru ci Dumnezeua pus un hotar picatului, ingiduind ca el si ajungi la moarte.Stipendiaenimpeccati,mors... vlistarealeunui neamintunecat",spunea Sfintul ,,Suntem Macarie Egipteanul2tT. Totusi, in natura creati' nimic - nici chiar dracii - nu esteriu. Dar pi.catul,acest parazital naturii inridicinat in voingi, ajunge un fel de anti-har carepitrunde frptura, trliegte in ea,o faceroabi a diavolului, el insugi rob d voinEei lui impietrite in riu pentru totdeauna.Un pol nou, potrivnic chipului lui Dumnezeu, secreeaziin lume, amigitor in sine,dar real prin voin;i (paradoxulde a-si aveaexistenga chiar in non-existengi, dupi Sfintul Grigorie de Nyssa).Prin voin;a omului, riul devine o putere care molipsegte crealia (,,pimintul esteblestemat din pricina omului", spuneGeneza). Cosmosul,careoglindegte dintotdeaunamiregiadumnezeiasci, dobAndeste ln acelagi timp trisituri intunecate, de ,,inft;igarea noapte a ftpturilor", dupi expresiaunui teolog si filozof rus, pringul E. Tiubetkoi2r8.Picatul a pitruns acolo unde trebuia si stipineasci harul si, in locul deplinitigii dumnezeiesti,se cascio pripastie a nefiingeideschisiin creagia lui Dumnezeu: porlile iadului sunt deschise prin voia liberi a omului. Adam nu 9i-aimplinit chemarea. El n-a stiut si atingi unirea cu Dumnezeu gi indumnueirea lumii create. Crea ce nu a siv\it pe cAndseslujeadin plin de libertateasa i-a devenitcu neputin;i din clipa in care s-a robit de bunivoie puterii din afari. De la cidere pini in ziuaCincizecimii, energiadumnezeiasci,

harut necrea, t"d"i::;i,u,

neasci gi nu va lucra asupraei decit din afari, produ.and in suflet efectecreate.Profegiigi drepgiiVechiului Tesramentvor fi unelte ale harului. Harul va lucra prin ei, dar nu va fi insusit de oameni ca o forgi personali a lor. indum nezeitea,unirea cu Dumnezeu prin har va fi pesteputinti. Dar planul dumnezeiesc nu va fi desfiingat prin greseala omului: vocagia primului Adam va fi impliniti de Hristos, Adam cel nou. Dumnezeu seva faceom, ca omul si poati deveniDumnezeu,dupi cuvintelelui Irineu gi Atanasie,repetare de Piringii gi teologii tuturor veacurilorzle.Totusi, aceastilucrare, sivirgiti de CuvAntul lui Dumnezeu frcut om, seva arita inainte de toate omenirii decizute sub inftgigareasaceamai nemijlociti, ca lucrare a mAntuirii, a riscumpi.ririi lumii robite de picat gi de moarte. Fascinagi defelix culpa, uitilm adesea ci,, distrugAnd stipinirea picatului, Mintuitorul ne deschidea din nou calea indumnezeirii,care estescopulfinal al omului. Lucrarealui Hristos cheami lucrarea SfAntuluiDuh (Luca 12,49).

o. 0,."o;:l "" #"e striin

ICONOMIA FIULUI

t53

CAPITOLUL7 Iconomia Fiului

drept bazi ExaminAnd elementelede teologie ciue servesc pentru dogma unirii cu Dumnezeu in tradigiaBisericii de Risirit, fiinga necreati ale invigiturii despre am trasatliniile generale gi firea creatl, despreDumnezeu si fipturi, cei doi termeni ai acestei uniri. Am ajunspini la limitele celedin urmi ale firii pAni la tirAmurile celemai indepirtate de Dumnezeu, create, ci gi prin de El nu numai prin fire, ca fiingl creat5", despirgite picatului. a fi, cel al nagtere nou chip de care di unui voinga Cici, dupi Sfhntul Grigorie de Nyssa,picatul esteo niscocire Depirtarea fiarnde sfrrgit dintre creatgi necreat, a voinEei create. aceastidespirgirefireasci intre om 9i Dumnezeu, caresecidea totugi si fie depigiti prin indumnezeire,ajungepripastie de netrecutpentru om dupi. ce s-a hotirAt pentru o noui. stare, vecini cu nefiinta, starea picatului gi a mo4ii. Pentru a ajunge la unireacu Dumnezeu,unire la careestechemati ftptura, va trebui acum si trecemo intreiti stavili: a morgii, a picatului gi a firii. careestepropusi primului om, Caleacitre indumnezeire, nu va fi deci cu putin;i inainte ca firea omeneascisi biruie calea unirii seva picatul gi moartea.De acum inainte, aceasti m,Lntuirii.Acesttermen sub infhgigarea prezentaomeniriicdzute din negativarati.inliturarea unei piedici: egtimantuit (salvat) ceva,din moarte, din picat, careesteridicina sa.Planul dumnezeiesc n-a fost indeplinit deAdam; in locul liniei drepte,a suisului

ci.tre Dumnezeu, vointa primului om a trasato calepotrivnici firii, ajungAndla moarte.Numai Dumnezeupoate da o"-.nilor putingaindumnezeirii,slobozindu-iin acelagi timp din moarte si din robia picatului. Ceeace omul trebuia si atingi ridicindu-se ci.tre D umn ezeur ealizeazS, Dumnezeu coborAnd spreom. Iati de ce intreita stavili ce ne desparte de Dumne-, zeu moarte, picat, fire cu neputingi de ffecut pentru oameni, va fi stribituti de Dumnezeuin ordineainversi, incepAndprin unirea firilor despirtite, sfrrsind prin biruinta asupramortii. Nicolae Cabasila,teolog bizantin din veaculal XIVlea, spune in aceastiprivinti: ,,Oamenilordespirgigi de Dumnezeuprintr-o intreiti stavili firea, picatul gi moartea - Domnul le-a dat si-L aibi din plin gi si. se uneascinumaidecit cu El, prin faptul ci El a inliturat una ci.te una fiecarepiedici.: pe cea a firii, prin intrupareaSa;pe ceaa pi.catului,prin moarteaSa; pe a morgii, prin invierea Sa." Iati pentru ce scria Sflntul Pavel:,,Vrijma;ul cel din urmi careva fi nimicit estemoarrea." (I Corinteni 15,26)220 Pentru Sfintul Maxim Mlrturisitorul, intruparea (oaprortg) gi indumnezeirea(0eooq) corespunduna alteia,seimplici una pe d.ta.Dumnezeucoboari in lume, sefaceom 9i omul seridicl spredeplinitatea dumnezeiasci,sefacedumnezu,fiindci aceasti unire a celor doul firi, dumnezeiascigi omeneasci,a fost hotiritl in Sfatul cel vesnic al lui Dumnezeu, fiindc5. unirea este scopulultim pentru carelumea a fost frcuti din neant.221 Am puteapresupune, impreuni cu cAtivacritici moderni, ci Sfintul Maxim mS.rturisea o invigituri asemi.nS.toare a lui Duns aceleia Scot:daci picatul originar nu ar fi avurloc, Hristos S-arfi intrupat totugi pentru a reuni in El fiinta creati $i fireadumnezeiasci. Totugi, dupi cum am vlzut cAndam examinatinvS.gitura Sfrntului Maxim Mirturisitorul desprecrealie,lui Adam222 i s-a

154

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

ICONOMIA FIULUI

t55

feluritede cosmoatribuit sarcina de a adunain fireasasferele sului, pentru a le dirui indumnezeirea, ajungAndla unireacu caredepiDumnezeu.Daci aceste uniri sau,,sinteze" succesive, Hristos, de firegti, la urmi sunt realizate pini ;escdespirgirile chemirii sale.Hristos estepentru ci Adam nu a dat ascultare una dupi alta, potrivit rAnduielii care a fost dati le realizeazd, primului Adam. NiscAndu-Sedin Fecioari, El desfiingeaz|prin na;tereaSa pe Cruce firii umanein birbagi si femei. El reunegte separarea raiul, lica;ul primilor oameni inainte de picat, cu realitatea pimAnteasci unde locuiescurmagii cizugi ai primului Adam; intr-adevir, El spune tilharului celui bun: ,,Chiar astizi vei fi cu Mine in rai", gi totugi El nu inceteazisi vorbeascicu ucenicii in vremeagederiiSalepe pimint dupi inviere. La inilEare,El cerul vizut; ceregti, din nou mai intAi pimintul si sferele unegte ingerqti gi reunegte ierarhiile stribate in empireu, pitrunde apoi sensibili. in lumea inteligibili cu lur-nea cerul duhovnicesc, reunit in El, totalitatea universului sfirgit, El prezinti Tatilui in acexti' ca un nou Adam cosmic,unind creatul cu necreatul.223 ingelegere a lui Hristos, Adam cel nou, unificator gi sfingitor ca unul dintre se infhtigeazd. al fiingei create, ri.scumpS.rarea momentelelucririi Sale,moment condigionatde picat 9i de realitateaistorici a lumij cizrtte, in carea avut loc intruparea. intrebarea scotisti, daci Logosular fi trebuit si Se CAt despre intrupeze independent defelix culpa, Sfintul Maxim nici nu Mai pulin soteriologicca ridici micar aceastiproblemi.22a Piringi, cu toate acestea teolog,mai metafizicpoatedecit ceilalgi el nu seindepirteazi de orientarearealisti si practici a gAndirii lor; cazurile ireale nu existi. pentru el. Dumnezeu prevS"zuse ciderealui Adam gi Fiul lui Dumnezeu a fost ,,Mielul jertfit nu inainte de veci", in voingapreexistentia Tleimii. De aceea

se poate intelege ceeace ar fi in afarl de Crucea lui Hristos. ,,Tainaintrupirii CuvAntului- spuneSfrntul Maxim - cuprinde in sine sensultuturor simbolurilor 9i enigmelorScripturii, ca gi sensulascunsal intregii creagiisensibile ;i inteligibile. Dar si ratiucel carecunoatte taina Crucii ;i a MormAntului cunoa.gte nile fiingiale ale tuturor lucrurilor. in sfrrgit, cel carepitrunde inci gi mai departe9i esteinigiatin taina invierii invati scopul e creattoate la inceput."225 pentru careDumnezetJ lui Hristos esteo ,,iconomiea tainei celeidin veci Lucrarea in Dumnezeu" (Efeseni3, 9), cum spuneSfAntulPavel, ascunse o ,,hoti.riredin veci cares-aimplinit in IisusHristos". Totusi, naturali in intrupare*'u qi patima Sa. nu existi necesitate lucrare a firii, ci un fel de bunivoinqi iconu esteo ,,.{.ceasta lucrareavointei, nomici", dupi Sfhntul Ioan Damaschin227, (cap. V) ci ,,detertaina iubirii dumnezeiegti.Noi am vlzut minirile", ,,ideile"pentru Piringii greci nu aparfin fiintei, ci intrupareaFiului, care voingeicomune aTieimii. Pentru aceasta a iubit lumea,incAt esteo manifestare a iubirii (,,Dumnezeuaga pe Fiul Siu Cel Unul-NiscutL-adat",loan3,16), nu aduce nici o schimbare, nici o realiate noui. in fiingainterioarl aTieimii. Dac5.,,CuvAntul trup S-a fhcut" - o Aoyog odfr dy6veto-, aceasti ,,deyenire"nu gtirbqte cu nimic firea dumnezeiascl' nu era", dupi ,,Cuvintul, riminind ceeace era,se faceceeace cuvintul Sfrntului Teofil al Bulgariei (veacul al XII-lea)228. Dionisie Pseudo-Areopagitul di intrupirii 9i chiar firii umane (iubire de oameni), denua Fiului numele de grLav0pron6.22e (np6voru). Or, providenga mire ce evidengiazi ,,providenta" in raport cu liberhotiririle voingeidumnezeiegti desemneazi actelor libere tatea umani, hotirAri intemeiate pe prevederea stie si creeze Este o vointi mAntuitoare care ale fiintei create.

I'6

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

ICONOMIA FIULUI

157

un mai marefolos pentru oameni in toatevicisitudinile riticirii lor, cu condigiaca omul si stiesi recunoasci voingalui Dumnezeu.Sepoatespunecu o oarecare scuzabili lipsi de exactitate ci. Dumnezeu facein providengaSa un act de bunivoingi fagi de libertateaoamenilor,ci El acgioneazi"in funcgiede aceasti libertate, coordoneazS. acgiunileSalecu actelefiintelor create, pentru ca, indeplinindu-gi voinga,si conduci universul cizut ftri si constrAngi libenatea fhpturilor. A;adaa taina ascunsi inainte de togi vecii in Dqmnezeu gi aritati ingerilor prin Biserici (Efeseni3, 9-10), aceastipredestinare imuabili gi vegnici a intrupirii, are, in acela;i timp, un anumit caracter de contingengi; aproapes-arputea spuneci eaesteocazionali, daci aceasti expresien-ar implica ideeade neprevizut. Dumnezeu,,coboariin lume" neincetatprin acteleprovidengei Sale,prin iconomia Sa,careinseamni, literar vorbind, sau,,administrare a unei case". la,,plinirea vremii", ,,construire" ingelepciunealui Dumnezeu, ce lucreazi.in lume ca putere, energie, providengi,va intra in mersulistoriei ca persoani.ingelepciunea ipostatici a Tatalui ,,i;i va zidi casl": firea uman5. asumati din trupul PreaSfintei Fecioare Maria.lga tilmicegte Sfrntul Filotei d Constantinopolului (veaculal XIVJea) textul Pildelor (9, t): Sapientia aedif.cauit sibi dnmum.230 ,,Numele de Maici a lui Dumnezeu (@eot6rog) cuprinde toati istoria iconomiei dumnezeiegti in lume", dupi Sfintul Ioan Damaschin23l.,,Ne putem inrreba" - spune Sflntul Dimitrie al Rostovului (veacul al XVII-lea) - ,pentru ce CuvAntul lui DumnezeuintArziesi coboarepe pimint 9i si Se intrupeze pentru mAntuireaomenirii cizute. Dar, inainte de jumitatea celui de-al Mlea mileniu de la picatul lui Adam, nu s-a gisit pe pimint o fecioari curati.nu numai cu trupul, dar;i cu sufletul. Nu a fost decit o singuri asemenea frpturi, unici prin curigenia

ei duhovniceasci 9i trupeascS., caree fost vrednici si se faci Biserici giTemplu al Duhului Sftnt."232 Toati perioadaVechiu- alegerealui Noe, lui Testament, cu alegerilesale succesive alegerea neamului lui Avraam, alegerea poponrlui Israel,alegerea semingieilui Iuda, alegerea caseilui David -, legeacareapiri curigia poporului lui Dumnezeu, binecuvAntirile urma;ilor alegi,toati aceastiistorie sfrnti epere ca,un procesprovidengial si mesianic,ca o pregitire a trupului lui Hristos, a Bisericii, mediul unirii cu Dumnezeusi, inainte de toate,ca o pregitire a Celei caretrebuia si dea cu imprumut firea umani ca si se poati sivir;i taina intrupirii. Dogma Imaculatei Concepgii233 estestriini tradigiei risiritene, care nu vrea sI desparti pe Sfrnta Fecioari de urma;ii lui Adam, asupracirora apasi gregeala protopiringilor. Cu toate acestea, picatul ca foryi lucri.toare in naturi, picatul ca necuritie nu putea si aibi loc in aceasta. Sftntul Grigorie Palama, in omilia sa la Intrarea in Biserici, explici aceaste sfingeniea Fecioarei prin curigirile succesive ce au ayut loc in firea stri.mosilor sii, ca gi in propria sa fire incepAnddin clipa zimislirii sele234. Ea era sfrnti nt datoriti unui privilegiu, unei scutiri de la soartacomuni a intregii omeniri, ci pentru ci a fost pdzitd, curati de orice intinare cu picanrl, ceea cenu inlitura libertatea sa.Dimpotrivi, eravorba mai alesde aceastilibenate, de rispunsul orlenesc dat vointei lui Dumnezu. Nicolae Cabasilaexprimi aceasti idee in omilia sa la Buna Vestire: ,,intrupare", spune el, a fost nu numai lucrareaTatilui, a Puterii Sale9i a Duhului Siu, ci 9i lucrareavoingei,^ia credintei Fecioarei.Firi conplan simgimantul celeineprihinite, ffari ajutorul credingei, acest ar fi fost tot atat de nerealizabil flri intervengia Celor trei persoane dumnezeiegd. Numai dupi ce a invigat-o si a convins-o, Dumnezeu o ia ca Mami;i-i ia cu imprumut trupul

158

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

ICONOMIA FIULU]

t59

pe care Ea binevoiegte si i-L imprumute. Dupi cum El Se intrupa in mod liber, tot asavoia ca si Maica Sasi-L nasci in mod liber si de bunivoir.<Q35 in pe.ro"rr" Fecioarei omenirea si-adat consimtimAntul ca Logosulsi Sefaci trup gi si locuiasci printre oameni,cici, potrivit maximei patristice,,,dacivoinga lui Dumnezeu a fost singuri la crearea omului, ea nu-l poate mi.ntui firL conlucrarea voingeiomenesti".Thagedia libertigii se dezleagi prin cuvintele Ecceancilk Domini. Dupi Sfrntul Ioan Damaschin, care rezumL invititurile Pirintilor, intrupareas-asivArsitprin lucrarea Sfrntului Duh, carea fhcut-o pe Fecioari vrednici sI primeasci dumnezeirea Cuvintului, dupi cum si Cuvintul insugia luat din trupul feciorescpArgafirii Saleumane.236 Astfel, intr-unul si acelasi act, Cuvintul isi asumi firea omeneasci.,ii di fiinti, o indumnezeieste. Firea umani asumati, insusiti de persoana Fiului, primegtefiingasain iposrasul dumnezeiesc; ea n-aexistatinainte ca fire distincti, n-a intrat in unire cu Dumnezeu,ci de la inceput apare ca.fireomeneascia CuvAntului.Aceasti, fire umanl, dupi Sfrntul Maxim, avea calitatea de a fi nemuritoare si nestricicioasl precum erafirealui Adam inainte de picat, dar Hristos a supus-ode bunivoie la conditia firii noastrecizute.237 Nu numai firea omeneasci,ci gi ceea ce era potrivnic firii, urmirile picatului, au fost luate asupraSade Hristos, carerimAne totusi in afarapicatului originar, datoriti nasterii Saiedin Fecioari. El a imbrigigat deci intreaga realitate omeneasci. asacum era ea dupi. cidere, in afari de picat: o fire individuali ce poate trece prin suferinti si moarte. Cuvintul a coborir astfel pAnI la ultimele limite ale firii stricate de picat, pAni in moarre si in iad. Dumnezeu desivirEit, El S-af!.cut nu numai ,,om desi"v6.rsir",dar a luat asupraLui si toate lipsurile, toate limitirile ce vin din picat. ,,Ne mirLm", zice Sft.ntul Maxim, ,,vizind

cum mi.rginitul 9i nemirginitul - realitlti ce se resping una - se gisescunite in El gi se pe cealalti si nu se pot amesteca aratl in mod reciproc una intr-alta. Cici nemirginitul se mlrginegte intr-un mod de negr5.it, in timp ce mlrginitul se extinde pAni la misura nemirginitului."23s Gindirea elenisti nu puteaingidui unireaa doui principii desivirgite (611o tel,era 6v yelroOcnou 6rlvcrrat),,,doui realitigi desivXrsite nu pot si fie una". Lupta pentru dogma hristologici a finut aproapepatru veacuriinainte ca ,,nebuniacrestinS"" si triumfe asupra ingelepciunii grecqti. Ca;i in dogma treimici., gi aici estevorba despredeosebirea dintre fire (<prloLq) si ipostas. Dar in Tieime esteo singuri fire in trei ipostasuri, in Hristos, intr-un singur ipostas. doui firi deosebite Ipostasulcuprinde o fire, si pe cealalti; rimine gi el una, devenind totugi cealalti: nu s-a ficut ome,,Cuv6.ntuls-afbcut trup", dar dumnezeirea nire, nici omenireanu s-a transformatin dumnezeire. Acesta esteintelesuldogmei hristologice,formulati. de Sinodul din Calcedon: ,,Potrivit tradiglei PS.rintilor,proclamim cu togii ci trebuiesi mirturisim un singur gi acelagi Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos, desivirgit in fiinga divini 9i desivirgit in firea umani., Dumnezeu adevirat si om adevirat, alcituit dintr-un suflet ragional 9i dintr-un trup, acelagifiind de aceeagi fiingi cu Tatil dupi dumnezeiregi de aceea;i fiinti cu noi dupi omenire, intru toate asemenea noui afari de picat, niscut din Tatil mai inainte de togi vecii dupi dumnezeire, iar dupi omenire niscut in aceasti. din urmi rrremedin FecioaraMaria. Maica lui Dumnezeu,pentru noi gi pentru mAntuireanoastri. Unul Hristos, Fiu, Domn, Unul-Niscut careSefacecunos9i acelagi cut in doui firi frri amestecre,fui schimbare, in chip neimpi4it celor 9i nedespi4it, in a;afel incAt unireanu distrugedeosebirea

r60

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

ICONOMIA FIULUI

doui firi, ci, dimpotrivi, insusirilefiecirei firi nu rimAn din aceasti pricini decit mai statornice cAndsegisescunite intr-o singuri persoani sau ipostas,care nu se desparte, nici nu se imparte in doui persoane, fiind aceeasi si singuraPersoania Fiului, Unul-Niscut, Dumnezeu gi CuvAntul, Domnul Iisus Hristos."239 Ceeace surpr: -le in aceastiformuli estecaracterul siu apofatic; intr-adevi.r,unirea celor doui firi esteexprimati prin patru adverbenegative:oouy1rirog (neamestecat), iirpnroq (neschimbat), aptcipecoq (neimpirtit), alioprotoq (nedespirgit). Noi cunoastemrealitatea unirii celor doui firi intr-o singuri persoani, dar ,,cum"-ul acesteiuniri rimine pentru noi o taini. intemeiati pe distinctia-identitatede neingeles a firii si a persoanei. Hristos, persoani dumnezeiasci, va aveain El, asadar, doui principii deosebite si unite in acela;i timp. Se va putea spune ci Fiul lui Dumnezeu a pitimit, a murit pe cruce,dar cu ceeace putea pitimi si muri, adici cu fireaSaumani. DeopotrivS., vom puteaspuneci niscAndu-Se ca un prunc in ieslea din Bethleem,fiind spAnzurat pe cruce sauodihnindu-Sein groapi, El n-a incetatsi domneasciprin atotputerniciaSa pestelumea creati, in virtutea dumnezeirii Sale,carenu suferS. nici o schimbare. Dupi cum am spusde mai multe ori, desiv6.rsirea persoanei sti. in renuntare.Dat fiind ci estedltincti de fire, ci este ei de a fi ea insigi, persoana seexprimS. ,,ne-fiinti" in calitatea in renuntareala existentapentru sine.Aceasta inseamni.desertareapersoaneiFiului: r6vorq (kenoza)dumnezeiasci.. ,,Toati taina iconomiei" - ziceSfhntul Chiril al Alexandriei - ,,sti in si micsorarea Fiului lui Dumnezett.*z4o degertarea Esterenungarea la vointa proprie pentru a indeplini voin;aTatilui, fiindu-I ascultitor pAni la moarte, pAni la cruce. De altfel, aceasti lepidarea voingeiproprii nu esreo determinare, un act, ci, ca

neavAnd fiingainsigi a persoanelorTheimii decit si spunema9a, o singuri voingi proprie firii comune.Vointa dumnezeiasci voingacomuni. a celor trei: vointaTatalui in Hristos era,a;adar, - izvor de voingi, voingaFiului - ascultare, voingaSfrntului Duh - implinire. ,,Cici Fiul" - spuneSfrntul Chiril al Alexandriei - ,,nu poatefacecevace nu poateface9iTatil. intr-adevir, fiingi cu El, estelegat,ca si spunem aga,prin avind aceeagi voingi gi aceeagi putere. anumite legi fizice, sI posedeaceeagi El insugi, Fiului ceea ce face nu preDe altminteri, Tatil arati pe table,nu invigAndu-Lceea zentindu-I lucririle Salescrise (Fiul ce El nu gtie $tietoateintruci.t esteDumnezeu),ci oglindindu-Se pe Sine intreg in firea Celui niscut 9i aritind in Acestatot ceeace-I estepropriu si firesc,in agafel incit Fiul si.cunoasci dupi ceeace esteEl insusi tot ceeace esteCel care De aceea, L-a ni.scut."24l ,,celce a vizut pe Fiul a v5.zutpe Tatll". Kenoza estemodul de a fi al persoaneidumnezeiegti voin;a comuni trimise in lume, persoaniin careseindeplinegte a Tfeimii, d cirei izvor esteTatil. Cuvintele lui Hristos: ,,Tatil a acesteirenunliri estemai mare decAtMine" sunt o expresie kenoticela vointa Sa proprie. Acestecuvinte vor si spuni ci lucrareasivArgiti pe pimAnt de Fiul intrupat estelucrareaSfintei Tieimi, de carenu poate fi despirgitHristos, careare aceeasi fiingi, aceea;i voin;i cu Tatal gi cu SfAntulDuh. futfel, degertarea insiqi nu va face decit si arate mai mult dumnezeirea miregia in miqoFiului tuturor celor caregtiu si recunoasci Cici trebuiesi avem in ascultare. rare,bogigiain lipsi, libertatea nu numai persoana pentru a recunoaste persoana, ochii credin,tei dumnezeiasci,ci orice persoani omeneascifhcutl dupi chipul lui Dumnezeu. neamesCele doui firi ale lui Hristos vor rimAne deosebite, tecateuna cu alta. Totugi, unite in mod ipostatic,firl si se

TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT

ICONOMIA FIULUI

t63

transformeuna in cedalti, elevor inra intr-o oarecare intrepitrundere (neprx6p1oqeiq cl,l,rifag), dupi Sfrntul Maxim, care reproduceaici, in cadrul dogmei hristologice,concepliarisiriteani referitoarela energii, purcederi din fiinga IuiDumnezruz42. AceastS. perihorezi este,dupi Sfhntul Ioan Damaschin,mai degrabi unilaterali: ea vine din partea dumnezeirii 9i nu din parteafirii umane.2a3 Totugi,dumnezeirea, odati pitrunzlnd firea uman5. asumat5., ii di acesteia o negriiti putere de pitrunderein dumnezeire. pe impiratul si Dumnezeul meu, ,,Cinstind cinstesc in acelasi timp purpura trupului Siu" - zice Damaschin - ,,nu ca pe un vesmint sau ca pe o e pa:ra persoani, ci ca pe un trup unit cu Dumnezeu ce rimi.ne fhri schimbare, ca gi dumnezr,ireacare L-a uns. Cici firea trupeasci n-a devenit dumnezeire,ci, asacum CuvAntul nu S-a schimbat gi a rlmas ceeace era ftcAndu-Se trup, rot agatrupul s-a ft.cut CuvAnt ftri a fi pierdut ceeace avea,ftci.ndu-se una cu Logosul dupi ipostas."244 Fireaomeneasci. a lui Hristos esteo fire indumnezeiti, pitrunsl de energiile dumnezeiegtiinci din clipa intrupirii. Sftntul Maxim aplici aici comparagia cu fierul pS.truns de foc, fbcAndu-se foc, ri.m6.ne totusi fier prin fire, exemplu prin care Piringii greci exprimau de obicei srarea unei firi indumnezrite. in fiecareact al lui Hristos sepor vedeadoui lucriri distincte, cici Hristos lucreazi.potrivit celor doui firi ale Sale,prin cele doui firi, agacum sabiainrogiti de foc taie 9i arde in acelasi timp: ,,Taiein cditate de ffer 9i ardein calitatede foc."2a5 Fiecarefire lucreazi.potrivit proprietigilor sale:mina omeneasci ridici pe tAni.ra fati, dumnezeirea o invie; picioarele omenegti merg pe deasupra apelorpentru ci le intiregte dumnezeirea. ,,Nu firea omeneasciil invie peLazfur, nu putereadumnezeiasci. varsi lacrimi inaintea mormAntului siu", spuneSfhntul Ioan Damaschin246.

iar Cele doui voingeproprii celor doui firi sunt deosebite, El potrivit fiecireia voiqte dintre unul, degi voiegte este care Cel obiectul voingei,cici celedoui firi. Unul este,de asemenea, fiind supusi in voinga omeneasci celedoui voinle sunt unite, mod liber voingeidumnezeiqti. Totusi, aceastilibertate nu este liberul nostru arbitru (yrxopti),facultateade alegerece revine a Cuvintului dumnezeiasci intr-adevir, persoana persoanei. nu ayeanevoie si aleagi, si. se hotirasci chibzuind. Alegerea esteo mirginire proprie libertigii noastreslibite: daci firea umani. a lui Hristos ar putea voi ca om, persoanaSa dumnu ar alege,ea nu ar exercitaca persoaneleumane nezeiascS. liberul-arbitrt2a7.YoinEadumnezeiasci,dupi Sfintul Ioan Damaschin,ingiduia voingeiomene;ti si voiasci,si aratedin Ea mergeade fiecare plin ceeace-i era propriu firii umane.za8 dati inainteavoingeiomenesti,incAtfireaumani a lui Hristos voia,,dumnezeiegte"(0etr6q), in acord cu dumnezeireacareo foameagi setea, trupul Siu simgea lisa si infloreasci.De aceea sufletul Siu iubea, seintrista (la moartealui Lazir), seindigna, Duhul Siu derga la rugiciune, care estehrana oricirui duh creat.Cele doui voingefirqti nu Puteauintra in conflict ln persoanaDumnezeului-Om. Rugiciunea din gidina Ghetsimani a spaimeiin fagamortii, reaclieproprie oricirei a fost o expresie firi omenqti, mai alespentru o fire carenu cunogteaciderea, c:rrenu trebuia si suferemoartea,pentru qrre moarteanu Putea de bunivoie, potrivnici firii. ,,in timp ce si fie dec6to sfAgiere voingaSaomeneascl" -zice Sfintul Ioan Damaschin- ,;efuza cL facealoc acestei si primeasci moarteagi voinga dumnezeias manifestiri a naturii umane, Domnul, potrivit firii Saleomede moane. netti, erain lupti;i teami, serugaPentrua fi crugat doreaca voingaSaomeDar fiindci voingaSa dumnezeiasci firea umani a lui Hristos moartea, neasclsi primeasci Pentru

lb4

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

ICONOMIA FIULUI

r65

suferinga a fost de buni.voie."24e De aceea, ultimul strigit de groazi de moarte al lui Hristos de pe cruce era o manifestare a adeviratei Sale firi umane, care sufereade bunivoie moarteaca pe o ultimi renuntare, ca pe un rezultatal kenozei dumnezeiegti. Micsorarea dumneziasci, kenoza,pentru Sftntul Maxim250, nu erao siricire a dumnezeirii,ci o coborl.rede negriit a Fiului careS-asmerit pAni la ,,chipulunui rob", flri a fi incetat,din aceasti catzil, si fie pe deplin Dumnezeu. in virtutea acestei micsoriri, Hristos,noul Adam, nestrici.cios gi nemuritor dupi - fire care, mai mult, era si indumnezeitl firea Sa omeneascS. prin unireaipostatici -, s-asupusde bunlvoie la toate urmirile pi.catului,frcAndu-Se ,,om al durerilor", dupi cum prorocise (53, Isaia 3). futfel, El a introdus in persoana dumnezeiasci toati deciderea firii omenesti rivi.site de plcat, fhcAndu-Se asemenea redititii istorice in care intruparea a trebuit si aibi loc. De aceea, vointa p5.mAnteasci a lui Hristos a fost o neintrerupti mic;orare: voin,taSaomeneascirenunta ft.ri. incetare la ceeace ii era propriu prin fire si primea ceeace era contrar firii umane nestricicioase gi indumnezeite:foamea,setea, oboseda,durerea,suferintelegi, la sftrgit, moarreape cruce.Astfel, sepoate spune ci persoana lui Hristos, inainte de lucrareari.scumpS.ritoare, inainte de inviere, aveain natura Saumani doi poli deosebigi: nestriciciuneanaturali si lipsa naturali de suferingi, proprii unei firi desivirsite si indumnezeite;i, in acelasi timp, posibilitatea alteririi gi a suferinteiasumate de bunivoie, condigii cirora persoana Sakenotici a supusftri. incetarefirea Sa uman5"liberi de picat. Pentru aceasta Sfrntul Maxim distinge doui moduri de asumare a firii umanede citre Cuvintul: asumareafireasci si asumarearelativi sau iconomici25t. Cea dinti.i este,ca sLspunem asa,ascunside a doua. Ea nu searati.

decit o singuri dati inainte de Patimi, cAndHristos s-aaritat celor trei Apostoli a;a cum erain firea Saumani indumnezeiti, strilucind de lumina dumnezeirii Sale.Condacul praznicului ale firii Schimbirii la Fa;i exprimi limpede celedoui asPecte fireasci Sa starea lui Dumnezeu: urnane asunate de Fiul 9i starea Sa de supunerede bunivoie la condigiilefirii umane cizute: la fagi in munte, HristoaseDumnezeule,[...] ,,schimbatu-Te-ai Tii au vizut slavaTaPentru ca,atunci ucenicii au putut pe cAt 9i candTe vor vedearistignit, si ingeleagiPatimaTa ceade bunivoie gi lumii si propoviduiasci ci Tir egti cu adevilrat raza Tatilui."252 Praznicul Schimbirii la Fagi, foarte respecat de Biserica firii umane Onodoxi, poatesluji drept cheiePentru in,telegerea niciodati nu privegte Aceasta rislriteani. in tradigia a lui Hristos Sa, firea umani a lui Hristos pierzind din vederedumnezeirea (Coloseni2,9). indumin El a cirei plinitate locuia truPegte firea umani a Cuvintului nu nezritlde energiiledumnezeiegti, poate si le apari fiilor Bisericii dupi inviere gi Rusalii altfel sliviti, carerimAnea ascunsiochilor decAtin aceastiinfhgigare omene$tiinainte de venireaharului. Aceasti fire umanl facesi estestrilucirea comuni celor Tiei Perapari dumn ezeireacare soane.Firea umani a lui Hristos va servidrept prilej de aritare a Sfintei Tieimi. Tocmai Penffu acestmotiY' Epifania (sirbitoareaBotezului lui Hristos, dupi tradigialiturgici a Risfuirului) la Fagivor fi priznuite a;a de solemn:seva serba gi Schimbarea cici glasulTatilui s-aftcut auzit 9i Duhul descoperireaTieimii, Sfrnt a fost de fagi, prima oari sub infhtisareaunui porumbel, a acoPeritpe Apostoli. canor luminos cztre a doua oard. Aceasti infrgigareimpiriteasci a lui Hristos - ,,Unul din Sfrnta Treime" -, venit ln lume Pentru a birui moartea9i a

166

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

ICONOMIA FIULUI

T67

slobozipe cei inchisi, estespecifici spiritualitiEiiortodoxedin toate epocilegi din toate ti.rile. Chiar patima, chiar moarrea pe cruce;i punerea in mormAntvor imbri.cao formi triumfali in caremiregiadumnezeiasci a lui Hristos,implinind taina mi.ntuirii noasue,sevavedeain aspecnrl de decidere9i de abandonare. smuls vesmintele ,,Mi-au si cu purpuri. M-au imbricat. Mi-au pus pe cap coroani de spini si trestiein m6.ni, ca si-i sfarm ca pe nisteyasede lut." Hristos, imbri.catin haina batjocurii, aparedeodati"ci.tre sfirsitul acestuiimn ca impirat carevine si judecelumea, Hristosul eshatologic, Cel al Judecigiide Apoi. ce se imbraci cu lumina ca gi cu o haini stitu gol inaintea ,,Cel judecitorilor si primi loviri pesteobrazdin mAnacelui pe care l-a creat.Pe Domnul slavei,oamenii fhridelegii L-au gintuit pe cruce.Atunci catapeteasma templului s-a rupt, soarele s-a intunecat, neputand suferi si vadi pe Dumnezeu chinuit, pe Cel de caretremuri toati. ft.ptura."Aici Hristosul de pe cruce aparein calitatede Creatoral lumii in mijlocul creatieicuprinse de groazi,, in fatatainei morgii SaIe. Aceea;iideeesteexprimati" intr-un alt imn din VinereaMare: ,*AstiziS-aspinzurat pe lemn Cel ce a spAnzurat pimAntul pe ape. Cu cununi" de spini S-a incununat impiratul ingerilor. Cu porfiri neadevirati. S-a imbricat Cel ce a impodobit cerul cu nori. Loviri pesteobraz a luat Cel ce a slobozit pe Adam in Iordan. Cu piroane S-a pironit Mirele Bisericii.'Cu sulita S-a impuns Fiul Fecioarei. Slavi Patimilor Tale, Hristoase!Slavi Patimilor TaIe,Hristoase! Arati-ne noui si sliviti inviereaTa." Printre motivele pitimirii, se face simtiti din ce in ce mai mult agteptarea pastilor. ,,Iati. ci Morm6.ntul inchide pe Cel ce tine cu mAnaSatoatl flptura. O piatri acoperi. pe Domnul, Cel ce a acoperitcu frumusegea Lui cerurile... Viagadoarmesi iadul tremuri de groazi,.Adam s-a slobozit din legituri. Slavi purtirii Tale de griji, prin care

Dumnezeule,Prea ai creat odihna vegnici, descoperindu-ne, Sftnti inviereaTa!"in sftrgit,odihna in mormAnt,ultirnrizultat ne introduce deodati in odihna tainici. al kenozeidumnezeiegti, a Creatorului: lucrarea riscumpiririi se face una cu lucrarea creagiei. ,,MareleMoise a profegittainic aceastizi spunAnd:gi Aceasta-isimbita bineDumnezeu binecuvinti ziua a gaptea. esteziua odihnei. Cici in aceastizi Fiul unic cuvintati, aceasta al lui Dumnezeu seva odihni de toate lucririle Sale."Prin acest inainimn sfrnt cintat in Vinerea Mare, Bisericaintredeschide tea noastri ,,taina ascunsi in Dumnezeu mai inainte de togi vecii". Si ne amintim cuvinteleSfintului Maxim Mirturisitorul, pe carele-am citat la inceputul acestuicapitol: ,,Cel carea cunoscut taina Crucii 9i a Mormintului cunoagtegi ragiunile Dar Duhul ri.mine mut inafiingialeale tuturor lucrurilor."253 cuvinte pentru teologici nu gisegte intea acestei aine 9i gAndirea a o exprima. Atitudinea apofatici, proprie teologieirisiritene, capiti grai in mulgimea de imagini pe care Piringii greci le pun inaintea mingii noastrepentru a o ridica la contemplarealucririi implinite de Hristos, lucrarecu neputinfi de ingeles Pentru ingeri, dupi SfAntul Pavel.Aceasti.lucrare estenumiti, cel mai adesea,riscumpi.rare, ceeace implici ideeaunei datorii de plitit, a unei riscumpiriri a celor inchigi, imagineimprumutati din practicajuridici. Imaginea,reluati de togi Piringii, estea Sfrntului Pavel,ca gi o alta din ordinea juridici, cea de ,,Mijlocitor", careimpaci pe oameni cu Dumnezeuprin Cruceape careEl desfiin;eazi dugminia. Alte imagini au mai curind un caracterrizboinic: lupta, cucerirea,distrugereaputerilor potrivnice. Sfrntul Grigorie de Nyssava reprezentaiconomiamlnpentru a intoarceviclenia tuirii ca pe un pretextdumnezeiesc

168

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

ICONOMIA

FIULUI

169

duhului celui riu gi a sloboziomenirea.Existi, de asemenea, imagini foarte obisnuite din domeniul ftzic,ca ceaa focului care distruge necurltiile firii, ale nestriciciunii, care face sl piari striciciunea,a medicului carevindeci firea bolnavi etc. imagini expresia Daci vrem si facemdin vreunadintre aceste riscim si inlocuim ,,tainaascunsiin tainei mintuirii noastre, Dumnezeu inainte de togi vecii" prin conceptepur omenegti si adune toate aceste si nepotrivite. Sfrntul Maxim reuseste concludenti imagini ale lucrlrii mAntuitoareintr-o expresie gi plini de tilc: ,,Moartealui Hristos pe cruceesteo judecati a judecilgii."2,a Sfhntul Grigorie de Nazianzaplici teologieiriscumpiririi metodaapofatici. AlungAnd,nu ftri ironie, una dupi dta imaginile nepotrivite prin care se dore;te in mod obisnuit si. se exprime lucrareamAntuirii noastreindepliniti de Hristos, el desprindeastfeltaina de nepitruns a biruingeiasupramorfii. gi dogma,adesea si examinim", spuneel, ,,problema ,,Tiebuie trecutesub ticere, dar carepenuu mine, din acestmotiv, nu cermai puginun studiu aprofundat.Singelevirsat pentru noi, al singelede mult preggi slivit al lui Dumnezeu,acestsAnge pentru a fost virsat cui s-a oferit? gi al ce gi Jertfitorului Jerfei, Noi eram sub stipAnireadiavolului, vindugi picatului, dupi ce am dobAnditstriciciuneaprin dorinta de pliceri. Daci prelul ri.scumplririi noastreesteplitit celui carene ginesub puterea sa,eu mi intreb: cui gi pentru caremotiv estedat un asemenea preg? Daci estedat diavolului, ceocari!Thlharul primqte pregul riscumpirS.rii.Nu numai ci il primestede la Dumnezeu, ci primegtepe Dumnezeu insusi. Pentru silnicia sa, el pretinde de neinchipuit, incit ar fi fost mai drept si ne ierte un pret aga de plati. Dar daci acestpret esteoferit Tatilui, ne intrebi.m inainte de toate pentru caremotiv? Nu Tatil ne-atinut in robie.

singurului Siu Fiu si fi fost plicut in sfhrgit,pentru ce sAngele Tatalui, caren-a voit si. primeasci pe Isaacoferit de Avraam ca arderede tot, ci a inlocuit aceastijertfi omeneasciprin ceaa Esteevident ci Tatil nu primegtejertfa pentru ci unui berbec? I secuvenea saupentru cd,aveatrebuingi de ea,ci din iconomie: trebuia ca omul si fie sfingit de firea umanl a lui Dumnezeu, biruind tiranul prin propria trebuiaca El insusisi ne slobozeasci. Sa putere, ca El si ne cheme spre El prin Fiul S5.u,care este Mijlocitorul careindeplinestetoate, cinstind pe Tatil, ciruia ii intru toateascultltor.. . Restulsi fie cinstit prin tlcere.. ."255 este caDumnezusi Sefaci om si si.moari, ca noi si putem ,,Tiebuia trii din nou.(256 ,,Nimic nu sepoateasemuiminunii mAntuirii reconstituietot universul."257 Mele: clteva picituri de sAnge Aceasti biruinti asupramortii searati inainte de toate in inviereaDomnului: ,,in aceasti zi Hristos a fost chematdintre mor,tiicirora li sealiturase.in aceastizi El a frAnt boldul mo4ii, a sftr6-mat ponile intunecoase aletristuiui iad, slobozindsufletele. in aceastizi, ieginddin mormAnt, S-aaritat oamenilor,pentru careS-a niscut, a murit si a inviat din morti."258 Hristos a luat asupra Safireanoastri, El S-asupusde bunivoie tuturor urmirilor picatului, El a luat asupraSarispunderea pentru vina noastri.,rimAnind totugi striin de picat, pentru libertigii umane,pentru a deplgi ruptura dintre adezlegatragedia Sale, Dumnezeugi oameni,aducind ruptura in sAnulpersoanei nu loc nici nici o o sfr;iere,pentru contradicgie unde este pentru interioari.. Dupi Sfhntul Maxim, Hristos vindeci tot ceeace apartineoamenilor gi, inainte de toate, voingacarea fost izvorul pi.catului. in kenozaSa de negriit, Dumnezeu-Omul Se integreazi in realitateastrici.cioasi istovind-o, golind-o diniuntru, prin vointa Sanestricicioasi.Aceasti integrarede bunivoie in condigiaomenirii cizute trebuiasi duci la moartea

170

TEOLOGIA MISTICAA BISERICIIDE RASARIT

ICONOMIA FIULUI

I7I

firii Sain iad. futfel, toati realitatea Sape cruce , la coborArea cizute- dimpreuni cu moartea-, toate condigiile existenEide care erau rezultatul picatului gi, ca atare, aveaucaracterul de chin, de pedeapsi,de blestem,au fost preficute, prin crucea lui Hristos, in condigii Pentru mAntuire. ,,Locul pitimirii se fhcu rai." Crucea, care trebuia si marchezeultima decidere, devine o temelie de nezdruncinat a universului: ,,Cruceadititoare de viagi, putere a impiragilor, tirie a drepgilor,miregie inilgirii Crucii) a preogilor."(CAntarea Dupi Sfintul Maxim Mirturisitorul, lucrareamintuirii pe rind cuprinde trei trepte Pe careHristos le restatorniceqte in fire: fiinga,fiingaconformi binelui (erietvat), fiinta vesnici (s:i etr,u|. Prima treapti esteatinsi.prin intrupare, a doua prin piminteasci, ce ducela cruce, incoruptibilitateavoingeiin viaga 259 a treiaprin nestriciciuneafirii ce se descoperiin inviere. Si revenim la textul din Sfrntul Maxim, unde el spune:',Cel care pitrunde mai departe decit Crucea gi decit Mormintul Eiseafli inigiat in taina invierii afli scopul Pentru careDumlucruri."26o nezeua creat toate aceste Piringii czreau ulit in perioadahristologici, formulind dogma despreHristos Dumnezeu-Om, n-au pierdut niciodati din vedere problema unirii noastre cu Dumnezeu. Argumentele obignuite pe careei le invoci impotriva invigiturilor striine a indumdeplinitateaunirii noastre, Ortodoxiei vizeazimai ales cele doui despi4im daci caredevineimposibill nezeiriinoastre, firi ale lui Hristos ca Nestorie, daci admitem in El, ca monodaci tiiem ca Apolinarie o fizigii, numai firea dumnezeiasci, parte din firea Saomeneasci,daci vrem si vedem in El numai ce nu esteasurnat voingagi lucrareadivini, ca monoteli;ii. ,,Ceea carerevine patristic it"261 nu poatefi indumneze ,iati.argttmentul ftri incetare.

Ceeace esteindumneznitin Hristos estefirea Saome-neasci, preluati in deplinitatea Sa de persoanadumnezeiasci. Ceea ce trebuie indumnezeit in noi estefirea noastri intreagi.,aparnoastre, tinAnd persoanei caretrebuie si intre in unire cu Dumnezeu, si devini o persoani creatl in doui firi: firea umani indumnezeiti si firea sau, mai degrabi, energiadumnezeiasci indumnezeitoare. Lucrarea lui Hristos se sivirgegte asupra firii care nu mai estedespirEiti de Dumnezeu prin picat. Este o noui. fire, o frpturi innoiti careintri. in lume, un nou trup, curat de orice atingerecu picatul, slobod de orice necesitate din afari, izbivit de nedreptateanoastri., de orice voin;I strlini., prin singele scump al lui Hristos.Aceasti flpturi, acest trup, esteBiserica, mediu curat gi nestricS.cios, in careseatinge unirea cu Dumnezeu;estechiar firea noastri.,ca parre din trupul Bisericii, ca parte a trupului lui Hristos, ci.ruia I seintegreazi prin botez. Dar daci prin firea noastri noi suntem mi.dulare,pirgi ale firii umane a lui Hristos, noi ca persoane n-am ajuns inci si ne unim cu dumnezeirea Sa.Rlscumpirarea,curigireafirii nu oferi inci toate condigiile necesare in vedereaindumnezeirii. Biserica estedejatupul lui Hristos, dar nu esteinci.,,plinirea Celui ce plinegtetoate intru toti" (Efeseni| , 23). Lucrarealui Hristos s-asivArsit;acum poatesi seimplineasci lucrareaSfhntului Duh.262

ICONOMIA SFANTULUI DUH

173

CAPITOLUL8 lconomia Sfintului Duh

intruparea CuvAntului esteo taini. mai mare, mai adinci decit ceaa facerii lumii; tolugi, lucrarealui Hristos sesivirgegte dumnezeiasci ce estecontingent, ca o acgiune in raport cu ceea realizat| ca urmare a picatului lui Adam. Consecingi preexistenti, voingi dumnezeiascide mintuire ce precedi voinEa omeneascia clderii, aceastl,,taini ascunsi mai inainte de togi vecii in Dumnezeu",caresedescoperiin istorieca taini a Crucii lui Hristos, nu este,la drept vorbind, intimplitoare, in misura in carelibertatea omeneasciera implicati in ideeade creagie. nu a putut si distrugi universul Iati de ce libertateaaceasta intocmit de Dumnezeu:ea s-agisit cuprinsi intr-un dt plan de existengi,mai larg, deschisde Cruce ;i inviere. O noui realitate intri in lume, un trup mai desivirgit decit lumea:Biserica, lucrarealui intemeiati pe o indoiti iconomie dumnezeiasci: Sfintei Hristos gi lucrareaSfrntului Duh, doui dintre persoanele Tieimi, care au fost trimise in lume. Cele doui lucriri stau la ca noi si putem ajunge temelia Bisericii, amandoui sunt necesare Ia unirea cu Dumnezeu. Daci Hristos este,,capal Bisericii,care estetrupul Lui", 1,23). Sfrntul Duh este,,Celceplinegtetoatein togi" (Efeseni futfel, celedoui definigii pe carele di Sfhntul PavelBisericii dumarati doi poli diferiti, corespunzind celor doui persoane Bisericaestetrup, intrucit Hristos esteCapul siu; nezeiegti.

ea esteplinitate, intrucit Sfhntul Duh o insufletegte, o umple de dumnezeire,clci dumnezeirealocuiegtein ea trupeste,precum locuia in firea umani indumnezeiti a lui Hristos. A;adar, putem spunecu Sfrntul Irineu: ,,lJnde esteBiserica,acolo este Duhul lui Dumnezeu,unde esteDuhul, acolo este3ir.ti.".((263 Cu toate acesrea, Duhul ,,cerea griit prin prooroci" nu a fost niciodati striin de iconomia dumnezeiasci in lumeain care semanifestavoingacomuni a Sfintei Ti:eimi.El eraprezentatAt in lucrareacreafiei,cit 9i in cea a riscumpiririi. Sfhntul Duh esteCel careplinestetoate,dupi Sftnnrl Vasilecel Mare: ,,Venirea lui Hristos: Duhul o ia inainte. inttup"rear Duhul esteacolo. Lucriri minunate, haruri si vindeciri: prin Sfhntul Duh. Dracii alungagi:prin Duhul lui Dumnezeu. Diavolul inlinEuit: fiind Duhul de fagi-Lisareapicatelor: in haml Sffntului Duh. . . Unirea cu Dumnezeu:prin Duhul. inviereamortilor: prin putereaDuhului.(264$i totugi, Cuvintul Evanghelieiesteexplicit: ,,inci. nu era dat Duhul, penrru ci Iisus inci nu fusese preaslivit." (Ioan7,39) lgadar, lucrarea Sfrntului Duh in lume inainte de Biserici si in afari de Biserici nu esteaceeagi cu prezentaSain Biserici dupl Cincizecime. A;a cum CuvAntul,pe r quemomnia sunt, intelepciunea descoperea l.ri Dumnezeu in crearie facla mai inainte ca El si fi fost trimis in lume gi si fi intrat in istoria ei ca persoanidumnezeiasci intrupati, tot aga Duhul Sfhnt,in carevoinga dumnezeiascl- creatoare9i atotgiitoarea universului - se implinea inci din clipa creagiei, a fost trimis la un moment dat in lume pentru a fi prezentacolo nu numai prin lucrareaSa,comuni intregii Tieimi, ci gi ca persoanl. Teologiiau insisat intotdeaunaasupra dintre deosebiriiradicale purcederea vegnici a persoanelo!careeste,,lucrarea firii", dupi Sftntul loan Damaschin - fiinta insisi a Sfintei Tieimi -, si

174

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

DUH ICoNoMTA SFANTULUI

175

misiuneain timp a Fiului gi a Sfintului Duh in lume, lucrare Duhul cepriveste a voingeicomunea celortrei ipostasuri. in ceea pentru Sfrnt, PirinEii grecifolosesc de obiceiverbulernopetopcn npoirlpt, verbele a arita purcedereaSa vesnici.,in timp ce npol6opcrt arati de celemai multe ori misiuneaSain lume' in Fiului gi Duhului purcedde laTatil, planul vesnic,persoanele in planul misiunii in timp, lucrare al dumnezeirii". unic ,,izvorul a voingeicare gine de fiingaTleimii, Fiul estetrimis de citre Tatil gi Se intrupeazl. prln Sflntul Duh; se poate spune,de ci Fiul estetrimis de El insugiintrucAt implinegte asemenea, voinla de a fi trimis, neavAnd ,,vointi proprie". AcelasiIucru esteadevirat si cu privire la misiuneaSfintului Duh in lume: vointa comuni a Celor Thei,fiind rimis de Tatil El implinegte gi transmisde Fiul. Dupi Sfbntul SimeonNoul Teolog,,SPUnu inseamni nem ci Sfrntul Duh estetrimis saudat, dar aceasta intr-adevir, voinga misiunii Sale. de delocci EI rimine striin SfinteiTheimi,implinegte Sfintul Duh, una dintre persoanele ar fi vointa Tatal, ca gi cum aceasta prin Fiul ceeace doregte Sa,cici SfAntaTieime esteneimpir;iti in ceeace privestefirea, substanga 9i voinga5^<265. Astfel, dupi cum Fiul Sepogoari pe pimint 9i implinegte Sfrntului Duh vine lucrareaSa prin Duhul, tot agapersoana pe Care Eu il Fiul: trimisi in lume fiind de ,,MAngAietorul, voi trimite voui de laTatal, Duhul Adevirului, Care de laTatil Mine." (Ioan 15, 26) StrXns purcede, Acelava mirturisi despre pe pimAnt, Fiul gi Sfrntul Duh in lucrareaLor comunS. legagi ri.min totusi, chiar in aceasti lucrare, doui persoane una de alta in ceea ce privestefiingalor ipostatici. independente venireapersonalia Sfhntului Duh nu va aveacaracDe aceea terul unei lucriri ce s-arfacedin porunci, depinzAndintr-un fel de aceea a Fiului. Cincizecimeanu esteo ,,continuare"a

consecinga acesteia: intrupirii, eaesteurmareaacesteia, creatia a devenitapti si primeasciSfAntulDuh;i El pogoari in lume, umple de prezentaSa Bisericariscumpirati, spilati., curigiti lui Hristos. prin sAngele cI lucrarea Sepoatespune,intr-un anumesens, lui Hristos a SfAntului Duh: ,,Focam venit si. arunc o pregitea pe aceea pe pimint gi cAt agvrea si fie acum aprins!" (Luca 12, 49) Cincizecimeaapirea deci ca gelul,scopul final al iconomiei pe pimint. Hristos Se intoarcela Tatil pentru dumnezeiegti ca Duhul si Se pogoare:,,Vi. estede folos ca si Mi duc Eu. Cici daci nu Mi voi duce, MdngAietorulr',1 va veni la voi, iar daci Mi voi duce,il voi trimite la voi." (Ioa^r16, 7) Totu$i, in venireaSapersonali,Sfrntul Duh nu-9i arati delocpersoana. Fl nu vine in numele Siu, ci in numele Fiului, pentru a mirturisi pe Fiul - asacum Fiul a ver,it in numele Tatilui penru a-L facecunoscu.pe Tatil. ,,Nu ne gindim la Tatil firi -, nu-L gAndimpe Fiul Fiul - spuneSfhntulGrigoriede Nyssa flri Sflntul Duh. Cici estecu neputingi si ajungi la Tatil firi si fi fost inalEatde Fiul si cu neputingi si-L numesti pe Iisus dumnezeiesti Domn fhri numai in Sfrntul I)uh.(266Persoanele nu seafirmi. deloc prin ele insele,ci un.' mi.rturiseste pe cealalti. Aceasta estepricina pentru careSfrntul Ioan Damaschin spunea ci ,,Fiulestechipul Tatilui 9i Duhul, chipul Fiului"267. Aceasta inseamni ci al treilea ipostasal Treimii estesingurul carenu-si arechipul intr-o alti persoani.Sfrntul Duh rimAne nearitat ca persoani, tainic, ascunzAndu-Se chiar in aritarea motiv Sa.Tocmai penuu acest Sfintul Simeon Noul Teolog, iubirii dumnezeiesti, il va cAntaprin in imnurile consacrar3 trisiturile apofaticeale unei persoane tainice carenu poatefi cunoscuti:,,Vino,Lumini adevirati; vino, viagi vegnici;vino, taini ascunsi;vino, vistierie firl nume; vino, lucru negriit;

176

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

ICONOMIA SFANTULUI DUH

177

vino, persoani. cu neputingi de cunoscut;vino, bucurie neincetati! Mno, lumini neinserati.; vino, nidejde carevrei si mAntuiegti pe togi. Vino, inviere a mortilor; vino, Puternice,care implinegti,prefaci;i schimbi tonrl prin voingaTa;vino, Nevizutule, cu totul de neatinssi de nepipiit. Vino, Cel carerlmAi purureanemigcat si care,in tot ceasul, Te migti ;i vii citre noi, in iad. Tu egti mai presus ceice zLcem de ceruri. Numele Tiu, atir de dorit gi mereuinvocat, nimeni n-ar putea spunece este. Nimeni nu poate gti cum egti TiJ, de ce neam sau in ce fel, cici aceasta estecu neputinEi.Vno, coroani niciodati vqtejiti. Vino, Cel pe carebietul meu sufletL-a iubit 9i-L iubegte!Vino singur la cel rimas singur. Vino, Tir carem-ai despir;it de togi gi m-ai ft.cut si fiu singuratic in aceastilume ;i careTir insugi Te-ai frcut doringi in mine, careai voit si Te voiesc,Tu, Cel cu totul neapropiat. Vino, suflareagi viagamea, mAngAierea smeriteimele inimi."268 ins{i invigitura despre Sfrntul Duh are caracterul unei spredeosebire de tradi;ii mai tainice,mai puEin descoperite, aritareastri.lucitoarea Fiului, vestiti de Biserici pAni la marginile lumii. Sfrntul Grigorie de Nazianz pune in eviden;i o iconomie ascunsiin cunoa;terea adevirurilor privind persoana Sfhntului Duh. ,,VechiulTestament" - spune el - ,,a aritat in chip limpede peTatil, neclarpe Fiul. Noul Testamenta descoDuhului. futizi, Duhul perit pe Fiul gi a strecuratdumnezeirea trliegte printre noi gi sefacecunoscut mai limpede. Cici ar fi fost primejdios, c6,nd dumnezeireaTataluinu era recunoscuti., si se predice in chip deschisFiul gi, cAti vreme dumnezeirea Fiului nu era admisl, si se impuni, daci indriznesc si spun Sflntul Duh. .. Secuvenea mai degrabi ca,prin 4a, ca un adaos, adiugiri parFale si, cum spune David, prin suisuri din slavi in slavi, miretia Theimii si striluceasci in mod progresiv...

Privigi cum ne vine lumina: pulin cite pugin. Privigi ordinea in care ne estedescoperitDumnezeu:ordine pe care-trebuie si.o respectim la rAndul nostru, nedezviluind totul ftri. vreme 9i ftri dreapti socotedi gi totugi ftri si ginem nimic ascuns pAni la sffu;it. Cici una ar fi fost nechibzuiti, gi cealalti neevlavioasi. lJna ar fi riscat si rineasci. pe cei din jur, iar cealdti si indepirteze de noi pe propriii nogtri fra;i... MAntuitorul cuno$teaanumite lucruri desprecare socoteaci ucenicii Sii inci, degiei eraudejaplini de nu ar fi putut si gi le insugeasci o invi;ituri imbelgugati... $i El le repetaci Duhul, la venirea ci numlrul acestorlucruri Sa,ii va inviga tonrl. Gandesc,agadar, Sfhntului Duh: ea trebuia si fie vestiti erainsi;i dumnezeirea atunci cind, dupi biruinga Mintuimai limpede dupi aceea, propriei Saledumnezeiri va fi intiritd.."26e torului, cunoa$terea DumnezeireaFiului esteintiriti de Biserici gi predicati in dumnezeireaSftndui intreagalume; mirturisim, de asemenea, Duh, comuni cu ceaa Tatilui gi a Fiului, mirturisim Sfinta Theime. Dar persoana insigi a Sfhntului Duh, care ne adeviruri, pe care ni le facevizibile liuntric, descoperi aceste aritate ca ;i cum le-am atinge, ri.mine totugi nedescoperiti, pe careeane-o descoperi,prin tainici, ascunside dumnezeirea darul pe care ni-l impirt{egte. persoanaSfrntului Teologia Bisericii de Risirit deosebegte Duh de darurile pe careea le impirtigegte oamenilor. Aceasti deosebire seintemeiazi pe cuvintele lui Hristos: ,,AcelaMi va mS.rturisi,pentru ci din d Meu va lua gi vi va vesti.Toate cate am zis ci din al Meu are Tatil ale Mele sunt; pentru aceasta (Ioan ia." 16, 14-15) Ceeace estecomun Tatilui gi Fiului este dumnezeireape careSfrntul Duh o impirtigegte oamenilor in Biserici, fhcindu-i ,,pirtagi ai dumnezeiegtiifiri", dind focul dumnezeirii, hanrl necreat,celor caresefac midulare ale trupului

178

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

rcoNoMrASFANTULUI DUH

179

lui Hristos. itrtr-utr antifon de la utrenia Bisericii Ortodoxe se cinti: ,,Prin S6nill Duh tot suflenrl iazi,, qiprin curigie seinalgi lumineazi-seintru unireaTieimii cu sfintenie deTdnd."z7o Adesea, darurile Sfrntului Duh sunt desemnate prin numele celor sapteduhuri carese gisesclntr-un rext din Isaia: duhul ingelepciunii,duhul intelegerii,duhul shtului, duhul tiriei, duhul cunogtingei, duhul bunei-credin,te, duhul temerii de Dumnezeu(Isaia ll,2-3). Cu toate acestea, teologiaortodoxi nu faceo distincgiespecidi intre aceste daruri si harul indumnezeitor. in general, pentru tradigia Bisericii de Risirit, harul inseamni toati bogi.giafirii dumnezeiegti,in misura in care se impirtigegte oamenilor; estedumnezeireacare purcede in ahra fiin;ei Salegi sediruiegte, firea dumnezriasci.la careparticipim in energii. Sfintul Duh, izvorul acestordaruri necreategi nesfrrgite, riminAnd nenumit gi nedescoperit,primeste toati mullimea numelor ctre pot fi date harului. ,,Sunt cuprins de spaimi" spune Sftntul Grigorie de Nazianz - ,,cAndcuget la bogiEia numirilor: Duhul lui Dumnezeu, Duhul lui Hristos, ingelepciunealui Hristos, Duhul infierii. El ne creeazidin nou in botezgi in inviere. El sufli unde voiegte .Intor al luminii gi al vie,tii,El facedin mine o Biserici, mi indumnezeiegte, mi desivArgegte, o ia inaintea botezului gi esteciutat dupi botez. Tot ceeace faceDumnezeu El implineste. El seinmul,tegte in limbi de foc gi inmulgegtedarurile, El creazi.propoviduitori, aposroli, proroci, pistori, dascili... El esteun alt MingAietor... ca gi cum ar fi un alt Dumnezeu."27lDuplsfintul Vasilecel Mare, nu existi dar acordat ftpturii in care si nu fie prezent Duhul Sfintz72.El este ,,Duhul Adevirului, darul infierii, figiduingabunS.tigilor ce vor si fie, inceputul fericirii celei vegnice, putereaceaftcitoare de viagi, izvorul sfingeniei"273. SfAnnrlIoan

Damaschin il numeste ,,Duhul Adevirului, StipAn, lzvor al inEelepciunii, al vie;ii;i al sfin;irii, Plinitate, Cel carecuprinde toate,implinind toate,Atotputernic, Puterenesfrrgiti, intinzindu-gi stipAnirea asupraintregii ftpturi, ftrl a fi supusvreunei sfingindfar|afiEl insu.gi slrnti{'274 etc. Dupi stipAniri oarecare, crun arn spus,toati aceastlnesfrr;iti mulgime de numiri sereferi mai alesla har, la bogiEiafireasci a lui Dumnezeu,pe c:re Sfrnrul Duh o impirtfuegte tuturor celor in care esteprezent. Or, El esteprezentcu dumnezeirea Sa,pe qrre o facecunoscuti, rLmAnind totugi necunoscutsi neari.tat:ipostasnedescoperit ce nu isi are chipul intr-o alti persoani dumnezeiasci. Sflntul Duh a fost trimis in lume sau,mai degrabi, in Biserici., in numele Fiului (,,MAngAietorul, Duhul Sfrnt pe care Tatil il va trimite in numele Meu" Ioan 14,26). Tiebuie deci si po4i numele Fiului, si fii un midular al trupului S5.u, pentru a primi Sfhntul Duh. Hristos a recapitulatin Sine omenirea, preferati a Sfintului Irineu. El a devenit Capul, dupi expresia principiul, ipostasulfirii omenegtiinnoite, czue estetrupul Siu; pentru aceasta, acelagi Sfrnt Irineu di Bisericii numele de ,,Fiu al lui Dumnezqv"T5.E unitatea,,omului nou", la c:ueseajunge ,,imbricAndu-L pe Hristos", devenindmidular alThupului Siu prin botez.Aceasti fire esteuna gi nedespirgiti,,,omul unic". Sfhntul Clement al Alexandriei vede in Biserici pe Hristos in intregime, Hristosul toal, carenu seimparte: ,,El nu estenici barbar,nici evreu,nici elin, nici birbat, nici femeie,ci esteOmul cel nou, transformat in intregime prin Duhul."276,,Birbagi, femei,copii", spuneSftntul Maxim Mirturisitorul, ,,adAnc despa4iti in privin;a rasei,a neamului, a limbii, a felului de viagi, ii crmzi. a muncii, a gtiingei, a wedniciei, a averii.. . Peto,trBiserica din nou in Duhul Sfhnt. Tirturor, deopotrivi, eale intipiregte

180

TEOLOGIAMISTICA A BISERICIT DE RASARIT

ICONOMIA SFANTULUIDUH

181

o formi dumnezeiascl. To;i primescde la eao fire unici, imposibil de sfirimat, o fire care nu mai ingiduie si se gini seama de multele si profundeledeosebiricareii caracterizeazi. in felul acesta, togi sunt crescutigi unigi intr-un mod cu adevirat universal.in Biserici nimeni nu estecitusi de pugin despirtit de comunitate,toti secontopesc, pentru a spuneaga, unii in algii, prin putereasimpli gi de nedespi4it a credintei... De asemenea, Hristos estetotul intru togi,El, carecuprindetoate in Sinedupi putereaunici, nesfirsiti si atotinteleaptl" a bunitigii Sale- ca -, un centru spreczreseaduni liniile penrru ca frpturile Dumnezeului unic s5. nu rimini striine sauvrijmase unele fagi de altele,neavAnd un loc comun unde si-gi arateprieteniesjpacn"2T7 in fagaacesteiunitigi a firii in Biserici, Sfrntul Ioan Guri de Aur se intreabi.: ,,Ce inseamni.aceasta? Aceastainseamni cL si din unii, gi din alEiiHristos face un singur trup. Astfel, cel ce locuies,te la Roma privegte pe indieni cape propriile salemidulare. Existi vreo unire asemenea acesteia? Hristos esteCapul tuturor."278 Acestaesteinsusi sensul,,recapituli.rii" universului,a intregii firi in omul-Adarn, c:rretrebuia si uneascicu Dumnezeu lumeacreati. Hristos,cel de-aldoileaAdam,implinesteacum aceasti recapitulare.Cap al trupului Siu, El devine ipostasul acestuitrup adunat de la marginile universului. in El, fiii Bisericii sunt midularele Sale si, ca atere, se gi.sesccuprinsi in ipostasul Siu. Dar acest,,om unic" in Hristos,cu toateci rimAne unul prin firea Sainnoiti., esterotusi multiplu in persoane: el existl in mai multe persoane. Daci firea umani segisegte uniti in ipostasullui Hristos, daci ea esteo fire ,,enipostaziati" -, persoanele existi.intr-un ipostas omenesti,ipostasurile acestei firi unificate, nu sunt nimicite. Ele nu seconfundi cu persoana dumnezeiasci a lui Hristos, nu seunesccu ea.Cici un ipostas nu poate intra in unire cu alt ipostasflri a inceta si"mai existe

ar insemna nimicirea persoanelor ca fiingi personali; aceasta omenegtiin Hristosul unic, o indumnezeireimpersonali, o feriacest cire in carenu ar fi fericigi.Fiind o fire in Hristos, Biserica, omeffup nou d omenirii, cuprinde totugi mai multe ipostasuri negti.Esteceeace spuneSfhntul Chiril al Alexandriei: ,,impirgi,tioarecumin personalitigi distincte, prin carecutareestePetru, sau Ioan, sau Toma, sau Matei, noi suntem ca topigi intr-un singur trup in Hristos, hrinindu-ne dintr-un singur trtp."27e Lucrarealui Hristos cuprinde firea umani, pe careo recapituleaz|in ipostasulSiu. LucrareaSflntului Duh, dimpotrivi, fiecireia dintre ele. Sfbntul adresAndu-se cuprinde persoanele, Duh impirti.gegteipostasuriloromenegtidin Biserici plinitatea dumnezeiriiintr-un chip unic, ,,persond",insu;iti de fiecare sade persoanicreati dupi chipul lui Dumneom, in calitatea zeu.Sfrntul Vasilecel Mare spuneci Sftntul Duh este,,izvorul sfingirii",carenu,,seacidin pricina mul;imii celorceseimpirtigescdin e1"280. ,,El estein intregime prezentin fiecare9i peste tot. impirti.gindu-Se,El nu suferi impirgire. CAnd ne impirtfuim din El, El nu inceteaz|si. rimAni intreg, la fel ca o razd. de soare... careoferi desfhtiri tuturor, in agafel incAt fiecare in dmp ce aceasti credeci estesingurul careprofiti de aceasta, lumini lumineazi pimintul gi mareagi pitrunde aerul. La fel, Duhul se afli prezent in fiecare dintre cei care il primesc, ca ;i cum ar fi fost impirtigit numai unuia gi, cu toate acestea, El revarsi asupra tuturor harul intreg, de care se bucuri togi cei ce se impirti.sesc din El dupi misura propriilor lor capacitlgi, cici nu existi misuri pentru putereaduhului."28l Hristos devinechip unic potrivit firii comune a omenirii; create dupi chipul lui DumSfrntul Duh di fiecirei persoane nezeu putinga de a realizaaseminareain firea comuni: unul

182

DE MSARIT TEOLOGIAMISTICAA BISERICII

ICONOMIA SFANTULUIDUH

183

imprumuti firii ipostasulSiu, celalalt di dumnezeireaSaperSfintului lucrarea Astfel,lucrarea lui Hristos unegte, soanelor. Duh diversifici. Totugi, una estecu nePutinli ftri cedalti: ele unitatea firii se realizeaziin persoane;cit desprepersoane, perdeplin nu pot si devini pe nu-gi pot atinge desivArgirea, soanedecit in unitateafirii, incetAndsi fie ,,indivizi", triind fireagi voingalor proprie,,,individuali". pentru ei iryigi, avAnd Lucrarea lui Hristos ;i lucrarea Sfrntului Duh sunt deci de trupului Siu mistic prin nedespirgit:,,Hristos creeazd'unitatea omeSfAntulDuh, Sfrntul Duh Se impirtigegte Persoanelor comuniciri doui se disdnge negtiprin Hristos. intr-adevir, Pot ale Sfrntului Duh citre Biserici: una s-aficut prin suflarealui Hristos, care Se arateAPostolilor in searainvierii (Ioan 20, 19-23), cealalti in venireapersonali a Sfbntului Duh in ziua Cincizecimii." (Fapte2, l-5) Cea dintii comunicarea Sfrntului Duh s-a ficut intregii Biserici,Bisericiiin calitatede trup sau,mai degrabi, Duhul a fost dat soborului Apostolilor, cilroraHristos le-a diruit in Aceasta este de a legagi dezlega. timp putereapreogeasci acelagi mai degrabi funca Sfrntului Duh nu personali, ci o prezengi: gionali in raport cu Hristos, careii di Bisericiilegitura unitigii, Aici Duhul dupi interp retareasfrntului Grigorie de Nyssa282. SfAntestedat tuturor impreuni, ca legituri gi ca putere preogeasci;El va r5-mine striin persoanelorsi nu le va impirt{i pe persondi. Aceastaesteultima desivArgire nici o sfingenie Nicolae pimintul. inainte a pirisi Bisericii de di careHristos o omului ;i reconstio analogieintre creagia Cabasilastabilegte igi care creeaz|Biserica: Hristos, de citre firii noastre tuirea materie din care ,,El ne recreeazd" spune el ,,din aceeagi ne-a creatintru inceput: atunci El S-afolosit de girina pimAnde propriul Siu trup. El innoiqte in tului, acum se slujegte noi viaganu reformAnd un principiu vital Pecarel-ar mengine

in inima celor ce in ordinea fireasci, ci rispAndindu-;i sAngele face sL incolgeasciacolo inslsi viaga se impi.rtigesc pentru a Lui. Odinioari, El a dat suflarede viagl, acum ne impirtiseste Aceastaestelucrarealui Hristos carese insugi Duhul 1ui.<(283 firii, Bisericii, intrucit ea estetrupul Lui. adreseazl, Cu totul alta estecomunicareaSfAntului Duh in venirea Sapersondi, in careEl apareca o persoaniaTieimii, neatArnati. de Fiul in ceeace privegteoriginea Sa ipostatici, dqi trimisi in lume ,,in numele Fiului". El a apirut sub formi de,,limbi de foc" despirgiteunele de altele,careseagazipe fiecaredintre cei de fagi, pe fiecaremidular al trupului lui Hristos. Aceasta nu mai esteo comunicare a Duhului citre Biserici in calitate de trup. Aceasti comunicare este departe de a fi o funcgie a unitigii. Sfrntul Duh Se impirt{egte persoanehr,insemnind pe fiecaremembru al Bisericii cu o pecete a rapoftului persond gi unic cuTieimea, devenind prczontin fiecarepersoani. Cum? AceastarimAne o taini, taina pogoririi, taina kenozei Sfrntului Duh, carevine in lume. Daci in kenozaFiului, Persoana ne-aapirut in timp ce dumnezeirearimAnea ascunsisub ,,chipul de rob", Sfrntul Duh, in venirea Sa,arati firea comuni aTieimii, dar ascunde persoana Sa sub dumnezeire. El rimine ndescoperit, ascuns, ca si spunem asa,de citre dar, pentru ca acestdar pe care El il impirti;egte si fie pe deplin al nostru, insusitde citre persoanele noastre. Sftntul SimeonNoulTeolog, intr-unul dintre imnurile sde, shvegtepe Sftntul Duh, careSe une$tein chip tainic cu noi, diruindu-ne plini,tatea dumnezeirii: ,,iti mulgumescpentru ci Tu, fiingi dumnezeiascimai presusde toate fiintele, Te-ai ftcut un singur duh cu mine firi. amestecare, Fari.schimbare-, gi Te-ai ficut pentru mine totul in togi: hrani negriiti, impirgiti in dar, careserevarsi. de pe buzein sufletulmeu, carecurgedin belgugdin izvorul inimii mele;vegmintul strilucitor qlre mi acoperi;i mi aplri 9i care

184

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

IcoNoMIA

SFANTULUI DUH

185

ii arde pe draci; curigirea caremi. spali de toati spurciciunea prin acestesfinte gi necurmate lacrimi pe care prezen;aTa le ca ci mi Te-aidescoperit, di celor la careintri. igi mulgumesc cel neapus,o, Tu, carenu ai loc ziua ceaneinserati,ca soarele unde si Te ascunzi;cici niciodati nu Te-ai ascuns:niciodati nu ai dispreguitpe nimeni, ci, dimpotrivi, noi ne ascundem nevoind si venim citre Tine."284 Venirea personali a Sfrntului Duh ,,cu desivArsireliberi", n-ar puteafi dupi cuvAntulunui troPar de la Cincizecime28s, conceputi ca o plinitate' ca o nesfugiti bogi;ie caresedeschide daci Bisericade Rlsirit dintr-odati iniuntrul fiecirei Persoane, ipostasului Sfrntului Duh fagi nu ar mirturisi independenga Savegnici. Daclar fi altfel, originea privegte de Fiul, in ceeace Cincizecimea,inceputul procesuluide sfingire,nu s-ar deosebi de suflareape care Hristos a impirtigit-o Apostolilor, in care Sftntul Duh ar lucra ca un auxiliar la lucrarealui Hristos, creAnd unitateatrupului Siu mistic. Daci Duhul Sfhnt, ca persoani ar fi socotit ca fiind dependentde Fiul, atunci dumnezeiascS., S-ar prezenta,chiar in venireaSa personali, ca o legituri care ca o cale ne unegtecu Fiul. Viagamistici s-ar desft;ura, agadar, citre unireasuflenrluicu Hristos prin mijlocireaSfrntului Duh. omenegtiin unire: la problema persoanelor ne readuce Aceasta lui Hristos, sauPersoana saus-arnimici unindu-secu Persoana itt ac.st din urmi caz, din afari. lui Hristos ni s-ar impune haml ar fi conceputcaexteriorfagi de liberate, in loc si ffe dezvoltareaei liuntrici. Or, tocmai in aceastllibertate mirturisim dumnezeireaFiului aritati mingii noastrprin Sftntul Duh, care sili;luiegte ln noi. Pentru tradigia mistici a cregtinismului rlsiritean, CinciSfhntului Duh, omentti Prezenla di persoanelor zecimeacare inceputul procesului de sfinEire,constituie flnta, scopul final

si, in acelagitimp, reprezinti inceputul vietii duhovnicegti. Pogorind pesteucenici sub forma limbilor de foc, Sftntul Ouh coboari in chip nevizut asupra noilor botezati prin taina Sfrntului Mir. in BisericaOrtodoxi, ungereacu Sfintul Mir urmeazl.imediat dupi botez. Sfhntul Duh lucreazi in amAndoui tainele: El creeazidin nou firea curiEind-o, unind-o cu trupul lui Hristos, El impirtigegte, de asemenea, persoanei uman dumnezeirea,energiacomuni. a Sfintei Tieimi, adici harul. Irgitura strAnsi. a acestor doul taine- botezulsi ungerea cu Sfhntul Mir - este cauzapenrru care darul cel necreatsi indumnezeitor pe care il di pogorAreaSfrntului Duh membrilor Bisericii esteadesea numit ,,harul de la botez". futfel, Sfintul Serafim de Sarov spunea despreharul Cincizecimii: ,,.{cestinflicirat suflu al harului pe carenoi to,ti, cregtinii credinciogi, il primim in taina Sftntului Botez este pecetluit prin sfintele pecegiale Sfrntului Mir, pusepe pirtile principale ale trupului nostru, dupi prescriptiile Bisericii; cici trupul nostru devinedin aceasticlipi un trup al harului pentru vesnicie... Acest har de la botez esteatat de mare, acestizvor de viagi este atit de necesar omului, incAt el nu esteretrasnici mi.car unui eretic pAni in ceasulmo4ii sde, pAni la sorocul pe carePronia i l-a pus omului pentru a-l incerca in timpul vietii salepe pimint. Cici Dumnezeu incearci pe oameni, insemnAndu-le vremealn caretrebuie si-gi implineasci lucrarea,ftcAnd si lucreze tiria harului, care le-a fost 61tyir1.<'286 Harul de la botez, prezenlaSfrntului Duh in noi inalienabili si personali pentru fiecare, este temelia intregii viegi crestine; este impiri;ia lui Dumnezeu pe careSfintul Duh o pregitesteiniuntrul nosrru, dupi acela;i Sfrnt Serafim287. Sfintul Duh, venind si Se si,lisluiascl in noi, face din fiinga noastri licag al Sfintei Treimi, cici Tatil gi Fiul sunt de

186

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

ICONOMIA SFANTULUI DUH

187

Duhului. ,,Noi primim focul curat nedespirgitde dumnezeirea al dumnezeirii" spuneSfintul SimeonNoul Teolog- ,,focul Domnul: nFocam venit si arunc pe plmint'o desprectre sPunea (Luca 12, 49) Ce altcevaesteacestfoc daci nu Sfhntul Duh, de o fiinqi cu Tatil prin dumnezeireaSa,Sfintul Duh cu care Prin venirea Tatil gi Fiul intri in noi gi pot fi contempla!?"288 Sfrntului Duh, Tieimeasilfuluiegtein noi gi ne indumnezeiegte, ne di energiile Sale necreate,slava Sa, dumnezeireaSa, care dupi lumini la caretrebuiesi participi-m.De aceea, vegnica este ascuns rimAne nu SfAntul Simeon Noul Teolog, harul Poate in noi, sil{luirea SfinteiTieimi nu poaterimine nedescoperiti. ,,Daci cineva pretinde ci toEi credinciogiiau primit 9i degin lui, el huleqte sauexperienga Sfrntul Duh fhri si aibi congtiinga ci Duhul carezice lui Hristos, ginAnddrept minciuni cuvintul este (un izvor de api curgitoare sPreviagi vegnicd, (Ioan 4, 14) gi iar{i: nCel ce credein Mine, [...] rAuri de api vie vor in izvorul 9i9ne9te lui.> (Ioan 7,38) DacS' curgedin pAntecele vizut de noi, riul careiesedin el trebuie si fie in mod necesar citre cei care au ochi de vizut. Dar daci totul se petrecein noi ftri ca noi si avem vreo experienli sau cunogtinli despre aceasta,atunci este sigur ci nu vom simgi nicidecum viaga vegnici ce rezulti de aici, ci nu vom vedealumina SfAntului Duh, ci vom rim6.nemor,ti, orbi, nesimEitoriin viagavegnici, de acum. Nidejdea noastri va fi deci cum suntem in viaga aga degarti si viaganoastri nefolositoare,daci riminem mereu in moarte, daci riminem mor;i dupi Duh, lipsigi de experienga viegii vegnice.Dar nu esteaga,intr-adevlr nu estea;a. Ceea ce am spusde multe ori voi mai sPune9i nu voi inceta si o Tatil, lumini esteFiul, lumini esteDuhul repet:lumini este Sfrnt. Cei trei sunt o singuri Lumini atemporali,indivizibili, frri confuzie,vegnici, necreati, nesecati,frri misuri, de nevizut - pentru ci estein afari gi mai presusde toate -, lumini.

pe cerenimeni nu a putut si o vadi vreodati inainte si se fi curigit, nici si o primeasciinainte si o fi vizut. Pentru ci tresi o primim buie mai intAi si o fi vizut, pentru ca dupi aceea cu multe osteneligi multe stridanii."289 Dupi cum am spusdeja, teologiaBisericii de Risirit deosebegtepersoanaSfrntului Duh, dititoare a harului, de harul necreatpe careni-l diruiegte. Harul estenecrat,dumnezeiesc ftrii una, dumnezeirea prin firea Sa.Esteenergiasaupurcederea (ee6"nd,ca deosebindu-se in mod negriit de fiingi gi impirtiNu mai este qindu-sefiingelor createca si le indumnezeiasci.. deci, ca in Vechiul Testament, un efect produs in suflet prin voingadumnezeiasci,activAndca o cauzl, exterioari persoanei ; noi sedeschidein in Sftntul acum esteviagadumnez.eixcd.ce omenesti, Duh. Cici El seidentifici in chip tainic cu persoanele rimi.nind totqi de neimpirtigit; El se substituie,oarecum, noui ingine, cici El esteCel carestrigi in inimile noastre,,ava, Plrinte", dupi cuvAntulSfrntului Pavel. Ar trebui mai degrabi in fa,ta si sespuni cI Sfrntul Duh sefterge,ca Persoani., persoaharul. in El vointa nelor create,pe c:uele ajuti si-gi insugeasci lui Dumnezeunu ne mai esteexterioari.: ea ne diruiegteharul noastri, atataweme pe diniuntru, aritAndu-sechiar in persoana cit voinganoastri omeneascirimAne in acord cu voingadumnezeiasci. gi conlucreazi cu ea dobAndind harul, fbc6,ndul al nostru. Aceasta estecaleaindumnezeirii ajungAndla impirigia lui Dumnezeu,adusi in inimi de citre Sfrntul Duh inci din aceasti. viagi. Cici Sfrntul Duh este ,,ungereaimpiriteasci" a;vati.peste Hristos;i pestetogi cregtiniichemagi si domneasci impreuni cu El in veacul ce va si. fie. Atunci aceastipersoani dumnezeiasci necunoscuti, care nu-gi are chipul intr-un alt ipostas, indumnezeite: cici mulgimea seva arita ln persoanele sfingilorvor fi chipul SIu.

CELEDOUA ASPECTE ALE BISERICII

189

CA?ITOLUL 9 Cele doui aspecte ale Bisericii

dumnezeiegti trimise in lume nu Rolul celordoui. persoane aceea;i esteacela;i,degiFiuI gi Sfrntul Duh implinescpe pS.mAnt Dumva face unirea cu creeazl. Biseiica, in care se lucrare: ei timp trupul nezeu.lqa cum am spus,Bisericaestein acelagi lui Hristos si plinitatea Sftntului Duh, ,,implinind totul pentru togi". Unitatea trupului se referi la firea careapareca ,,omul la unic" in Hristos; plinitatea Duhului se referi la persoane, reprezinti mulgimeaipostasuriloromenesti,dintre caretoate un intreg, si nu numai o parte.Asdel, omul va fi in acela;itimp o parte, un midular al trupului lui Hristos prin firea sa, dar el va fi, de asemenea, ca persoani, o fiingi carecuprinde in ea totul. Sfrntul Duh careSeagazica o ungereimpiriteasci peste firea umani a Fiului, Capul Bisericii,Seimpirtigegte fiecirui midular al acestuitrup, creeazi,ca si spunemastfel,mai mulgi pe calede inhristogi,mai multi ungi ai Domnului: persoane Bisericafiind lucradumnezeirealituri de Persoana dumnezeiasci. are obazi.dubli: realui Hristos gi a Sftntului Duh, ecleziologia eaesteinridicinati in hristologiegi totodati in pneumatologie. Pirintele Congar, in cartea sa intitulati Chritiens disunis, spuneci ecleziologicirisiriteani, inci de la inceput, "gindirea in taina Bisericiiceea privegte ce aceasta invaluiedin realitigile mai degrabidecAt dumnezeiegti, aspectul siu pi.mAntesc;iimpliomenegti, realitatea cagiile liuntrici a unitilii in credingiqi in

dragoste,mai degrabi decAtceringele concreteale comuniunii -,,dezvoltarea S-a observat" spune el relafivslabi ecleziale. Piringilor greci;adevirul estec5. ei au rlmas intr-o a ecleziologiei mai mare misuri la hristologie9i mai mult inci la pneumatologie, vizAnd Bisericain Hristos si in Sfhntul Duh, mai ca etere."290 intr-un anurne degrabi declt in fiinta sabisericeasci pirintele Congar are dreptate: teologia risiriteani nu gAnsens, niciodatl Biserica in afaralui Hristos gi a Sfrntului Duh. degte Totugi, aceasta nu ginedelocde o slabi dezvoltare a ecleziologiei; inseamni.mai degrabi ci ecleziologiarisiriteanS.,,,fiinta bisericeasci caatare",esteextrem de complexi: eanu estedin aceaste lume, cu toate ci, luati din miilocul acestei lumi, existl in lume si pentru lume. Biserica nu poatefi redusi deci,pur si simplu, Ia ,,aspectul siu pimAntesc"9i la ,,implicatiileomenesti",fl.ri si-si plriseascS. adevS.rata fire, care o deosebegte de orice alti societate omeneasci. Pirintele Congar cauti zadarnicin traditia dogmatici a Risiritului o sociologiea Bisericii si lasi.deoparte, firi si observe, bogigia covirgitoarea tradigieicanonicea Bisericii Ortodoxe: culegerilede canoaneatit de felurite, opera minunati a unor tAlcuitori bizantini ca Aristen, Balsamon, Zonara, literatura canonici moderni. Canoanele care reglementeazi viagaBisericii in ,,aspectul siu pimintesc" sunt de nedespirtitde dogmelecrettine.La drept vorbind, elenu sunt nigtestatutejuridice, ci apliciri ale dogmelorBisericii,aletraditiei salerevelate, in toatedomeniile vietii practicealesocietitii crettine. in lumina canoanelor, aceasti societateapare ca o totalitari.", in care,,dreptulindivizilor" nu existi; ,,colectivitate dar, in acela;i timp, fiecarepersoani in acesttrup estescopul siu gi nu poate fi priviti ca un mijloc. Este singurasocietate in care acordul intereselorindivizilor cu cele ale colectivititii nu reprezintl o problemi de nedezlegat, cici nizuin;ele ultime

190

DE RASARIT TEOLOGIAMISTICAA BISERICII

CELEDoUAASPECTEALEBISERICII

191

alefieciruia seacordi cu scopulcel mai inalt al tuturor 9i acesta din urr'ri nu poate fi realizatin dauna interesului cuiva. in realitate,aici nu estevorba de indivizi 9i de colectivitate, umane care nu-si Pot atinge desivAr;ireadecit ci de persoans in unitatea de naturi. innuparea este temelia acesteiunitigi este afirmarea mulgimii persoanelor de naturi; Cincizecimea in Biserici. ne gisim iarigi in fagadeosebirii Pe tirdmul ecleziologiei deosebiretainici Pe care am intuit-o dintre fire gi persoane, pentru prima dati examinAnddogmaTheimii in tradigiarisirinu trebuiesi ne mire, Pentruci, dupi cum spune teani. Aceasta Sfrntul Grigorie de Nyssa, ,,crestinismul este imitarea firii Biserica esteun chip al SfinteiTieimi. Piringii dumnezeiegti"2el. nu contenescsi o repete,canoaneleo afirmi, de pildi, Yestitul care statornicegteadmiaPostolice, canon 34 al,,A;ezdmintelor sinodali a provinciilor mitropolitane' ,,PentrucaTatil, nistraqia Fiul ;i Sfrntul Duh si fie sliviEiin chiar ordineavie;ii bisericqti"' ceamai minunati insugirea Bisericii Tocmai pentru aceasta (sobornicitigii)- in lumina dogmei Sfintei aceeaacatolicitigii (cu adevirat crettiTheimi sedescoperiin adeviratul ei ingeles nesc),carenu poatefi tradusprin termenul abstractde ,,universalitate".Cici sensulfoarte concret al cuvAntului ,,catolicitate" cuprinde nu numai unitatea,ci gi multiplicitatea; el semnaleazi un acord intre amAndoui sau,mai degrabi, o anumiti identitate a uniti;ii cu multiplicitatea carefacecaBisericasi fie soborniceasciatat in intregul ei, cit gi in fiecaredintre pi4ile ei. Deplini.tateaintregului nu esteo sumi de pirgi, fiecareavind aceea;i deplinitate ca si intregul.Minunea sobornicitigiidescoperiin insigi viagaBisericiiordineade viagi proprie a Sfintei Theimi. estemodelul, prin excelengi, DogmaTleimii,,,soborniceasci" Bisericii,temeiulintregii iconomii ,,canonul"tuturor canoanelor de ordin canonic,cu bisericqti.Vom lisa deopartechestiunile

tot interesul pe carel-ar putea aveaun studiu asupralegiturii stri.nse dinre dogmatreimicl si structuraadministrativi a Bisericii Ortodoxe.Aceasta ne-arindepirta de subiectulnostru, care se referi la elementele de teologie careprivescproblema unirii cu Dumnezeu. Numai din acestpunct de vederene propunem si oramini.m ecleziologia risiriteani: Bisericain calitatede mediu in caresesivArseste unireapersoanelor omenegticu Dumnezeu. Dup5. Sfrntul Chiril aI Alexandriei, Biserica este ,,cetatea sfrnti, care nu a fost sfin;iti pizind Legea- <cici Legean-a desivArsitnimio (Evrei7,19) -, ci frcAndu-se asemenea cu Hristos si participAnd la firea dumnezeiasciprin incredintarea Sfrntului Duh, care ne-a insemnar cu peceteaSa in ziua eliberirii noastre, cAnd am fost spilagi de toati intini.ciunea si eliberatide toati nedreptatea"2e2 . Dup|Sfrntul Irineu, in trupul lui Hristos (Biserica) avem acces la izvorul Sfrntului Duh2e3. Thebuie deci si fim unigi cu trupul lui Hristos penrru a primi harul Sfintului Duh. Totugi,si una, gi alta- unireacu Hristos 9i diruirea harului - se flc prin acelagiDuh. SfAntul Maxim Mirturisitorul distinge moduri diferite ale prezenteiSflntului Duh in lume: ,,Sfrntul Duh, spune el, este prezent in togi oarheniifiri deosebire, ca pistrltor al tuturor lucrurilor si de viagl ftcitor al semingelor firegti;dar El estecu deosebire prezent in togi aceiacareau legea, aritind incilcareaporuncilor 9i dAnd mirturie despre persoana lui Hristos; cit despre crqtini, Sfrntul Duh esteprezentin fiecaredintre ei, frcindu-i fii ai lui Dumnezeu;dar ca Dititor al intelepciunii, El nu estedeloc prezent in toti, ci numai in cei rationali. adici in cei careprin luptele gi stridaniile spreDumnezau avdevenit vrednici de siligluirea indumnezeitoarea Sfrntului Duh. CIci toti cei carenu implinesc voingalui Dumnezeunu au inima rationili.Qe4k{el, conform chemirii de a seuni cu Dumnezeu,universulesteintocmit

192

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

ALE BISERICII CELE DOUA ASPECTE

193

in mijlocul cirotase afli Biserica, dupi nigtecercuriconcentrice ai cirei membri devin fii ai lui Dumnezeu;totugi, aceastiinffere nu estescopul ultim, cici existi un cerc9i mai strAmtiniuntrul -, Bisericii,acelaal sfingilor(al ,,celorragionali"- ttiv ourn6wtov dupi textul citat) careintri in unirea cu Dumnezeu. Bisericaesteinima universului,centrul in caresehotirisc si intre in Biserici, pentru ci, lui. Togi sunt chemagi destinele esteun macro-anthroBiserica daci omul esteun microcosmos, gi secompune in istorie, pos, dupi,sfrntul Maxim.2etEa cregte pe cei alegi.Lumea cu Dumnezeu aducind la sinul siu, uiiind imbitrAnqte gi cade in gi,rbovire, in timp ce Bisericaestein mod constant reintineriti gi innoiti de Sflntul Duh, careeste izvorul vieEiisale.La un moment dat, cind Bisericava ajunge la deplinitatea cregteriisale,hotiriti de voingalui Dumnezeu, vitale;cit despre lumea din afriva muri, isprivindu-gi resursele Biserici, ea se va arita in vegnicasa slavi, ca impiriEie a lui temelie a Dumnezeu. Ea se va descoperiatunci ca adevLrata ftpturilor carevor invia in nestriciciune,Pentru a fi unite cu Dumnezeu,devenit totul in toate. Dar unii vor fi unigi prin dupi tlv 26dptv), har (rcrtd Xdprv),algii in afaraharului (nCIpd pe energiile prin Sfrntul Maxim.2e6Unii vor fi indumnezeiEi carele-au dobAndit iniuntrul fiingei lor; dgii vor rimAne in afari, gi pentru ei focul indumnezeitor al Duhului Sfhnt va fi o flaciri din afari, insuportabili pentru cei a ciror voingi se impotrivegte lui Dumnezeu. Bisericaestedeci modul in care se inflptuieste in viagade acum unirea cu Dumnezeu, unire careva fi impliniti in veaculceva si fie, dupi inviereamor;ilor. in vedereaajungerii la unirea cu Toate condiEiile necesare Piringii greci o in Biserici. De aceea Dumnezeu se regisesc raiului pimintesc in care cei dintAi oameni aseamini. adesea trebuiau si ajungi la stareade indumnezeire. Desigur, firea

de la inceput, nu mai arenemurireagi nestriciciunea omeneasci viaga ceavegcalea spre gi striciciunea au devenit moartea dar nici, pentru ci Hristos ,,aluat asupri-gitot ce a fost pitruns gi a zdrobit chiar moafteaprin moarteaSa.Dupi de moarte"297 vegnici seintri prin botez Sfintul Grigorie de Nyssa,in viaEa si inviere. Botezul,chipul mo4ii lui Hristos, estedejainceputul Thupul lui din labirintul mortii"2e8. invierii noastre,,,iegirea Hristos, cu czres-auunit crqtinii prin botez,devine,dupi Sftntul Atanasie, ,,ridicina invierii gi a mAntuirii noastre"299. Biserica este ceva mai mult decit raiul plmantesc; starea cregtinilorestemai buni decAtconditia celor dintii oameni. Nu existi riscul pierderii iremediabile a comuniunii cu Dumnezeu,fiind cupringi intr-un singur trup in carecurge singele lui Hristos, care,,necurigi de tot picatul, de toati intini.ciunea. CuvAntul a luat trup pentru ca noi si putem primi Duhul Aceasti prezrngi,a Sfrntului Duh in noi, condigie Sfant(300. nu poatefi pierduti. Nogiuneade stare a indumnezeirii noastre, de har de carear putea fi lipsigi membrii Bisericii, ca gi deosebireadintre picatele de moarte 9i picatele careseiarti sunt striine de tradigia Rlsiritului. Orice picat, chiar gi cel mai mic - 9i starealiuntrici a inimii, ca gi fapta exterioari -, poate si intu,r.i. fir." gi si o aduci in aceastare in care harul si nu mai poati pitrunde in ea.Harul va rimAne nelucritor, degimereu prezant,unit cu persoana carea primit SAnd Duh. Viagasacramentali.,,,via;ain Hristos"3ol,seva prezentaca o necurmati lupti pentru dobAndireaharului care trebuie si transfigureze firea, lupti in care inilgirile gi ciderile vor alterna, fard.ca vreodati si i seretragi omului condigiileobiectiveale mintuirii. in spiritualitatea risiriteani, stareade har nu are un sensabsolut 9i static.Esteo realitatedinamici gi nuangati, carevariaz|dupi schimbirile voin,teislibite a omului. ToEimembrii Bisericiicare

194

DE RASARIT TEOLOGIAMISTICAA BISERICII

ALE BISERICII CELEDoUA ASPECTE

I95

nizuiescla unireacu Dumnezeusunt mai mult saumai pugin in har si, in acelagi timp, togi sunt mai mult saumai puginlipcelorcaresepociiesc, sigide har... ,,ToatiBiserica esteBiserica Sfrntul sPunea toati BisericaesteBisericacelor carepier"302, Efrem Sirul. Ca si te eliberezide orice intinare a picatului si si cregti firi incetarein har, trebuie si te inridicinezi din ce in ce mai pe Hristos insugi.Prin mult in unitateafirii careareca ipostas Taina trupului gi a sAngelui(Sfhnta Euharistie) se realizeaz| unitateafirii noastrecu Hristos gi, in acela;itimp, cu togi memTaine" - sPunea brii Bisericii... ,,Si invigim minunea acestei pe instituirii sale,efectele Sflntul Ioan Guri de Aur - ,,scopul care le produce. Devenim un singur uup, dupi Scripturi, ce Sale.Esteceea midulare ale trupului Siu si oasedin oasele realizeaz|hranape carene-o di: El seamesteci cu noi, ca noi toli si devenim una, ca un truP unit cu Capul."3ol $i Sfrntul Ioan Damaschinprecizeazd:. ,,Dacltaina Euharistieiesteunire timp unire a unora cu algii,ea ne mijcu Hristos gi in acelagi locegteoricum unitatea cu cei careo primesc ca gi noi."304in Euharisde, Biserica eparec^ o singuri fire uniti cu Hristos. ,,Mi-ai hirizit, Doamne,ce aceastiBiserici stricicioasi - trupul meu omenesc- si seuneasci cu Sftntul Tiu Tlup, ca singele meu si seuneascicu S6ngeleTIu;gi de acum eu sunt midularul Tiu striveziu gi luminos... Sunt ripit in afaramea,mi vid cum am devenit.TemAndu-mi gi totodati rugio, minune - aga nAndu-mi de mine, Te slivescgi mi tem de Tine gi nu gtiu midulare noi, aceste unde si mi ascund,sprece scopsi folosesc futfel slivegteSfrntul Simeon de temut gi indumnezei,..((305 Noul Teolog intr-unul dintre imnurile saleunirea euharistici careinfiptuiegte calitateanoastri de midulare ale lui Hristos. Ea introduce pAni.in adAnculfiin,tei noastre,,focul dumnezririi",

de trupul gi singelelui Hristos: ,,Cu focul carenu sedesparte mi impirtisesc, iarbi uscatl ffind eu, 9i - striini minune! m5.ricoresc nears,ca rugul de demult, care, aprins fiind, nu se mistuia."3o6 in Biserici, prin SfinteleTaine, firea noastri.intrl in unire . in ipostasul Fiului, Cap al trupului mistic. cu fireadumnezeiasci Fireanoastri. umanL devine de o fiingi cu firea umani indumlui Hristos, dar persoana noastri.nu nezeitd., uniti. cu persoana de unde goviialaSfintului Simeon gi-aatinsinci desivArsirea, Noul Teolog, care se simte plin de teami si de rugine in fata lui insugi,nestiind ce si faci cu midularele sale,,,detemut gi indumnezeite".Fireanoastri esteuniti cu Hristos in Biserici. careestetrupul Siu, gi aceastiunire seslvir;eqte in viata sacramentdi, dar fiecarepersoani a acestei firi una trebuie si. realizrzn aseminarea cu Hristos, lprotoedrfq; trebuie ca ipostasurile omene;ti si devini si ele ,,cu doui. firi", reunind in ele firea pe care creati cu plinitatea harului necreat,cu dumnezeirea o di Sfrntul Duh, impropriati de fiecaremidular al Tiupului lui Hristos. DeoareceBisericanu estenumai firea una in ipostasul lui Hristos, ea este,de asemenea, ipostasurile felurite in harul Sfhntului Duh. Dar aceastimulEimede persoane nu sepoate implini decit in unitate.ViagacregtinS., viata in Hristos,esteo calecareconduce de la multitudinea formelor de striciciune - ceaa individualitigilor care flrimigeazi. firea umani - la unitatea unei firi curate,in careapareo noui mulgime, aceea a persoanelor unite cu Dumnezeuin Sfhntul Duh. Ceeace eraimpirgit prin starea de jos, in firea frrdmigati intre mai multe individualitigi, trebuieunit lntr-o singuri temelie, in Hristos,pentru a seimpini in starea de sus,in persoanele sftngilorcaregi-auinsugit flicirile indumnezeitoare ale Sfrntului Duh.

196

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

ALE BISERICII CELE DOUA ASPECTE

197

ce estepersonal,cici desivirNu secuvine si cercetlm ceea gireapersoaneise implinegte in pirisirea totali, in lepidarea de sine. Orice persoani carecauti. si seafirme nu ajungedecAt la frrimigarea firii, la fiinga particulari, individuali, implinind o lucrarepotrivnici celeia lui Hristos: ,,Cinenu aduni cu Mine risipegte."(Matei 12, 30) Or, trebuie si risipegticu Hristos, si-gi pirisegti propria fire, care estein reditate firea comuni, penuu a aduna, pentru a dobAndi harul caretrebuie insufit de ce este fiecarepersoani, pentru a devenial siu. ,,$i daci in ceea vostru?" aI ce este ceea vi va da cine fost credinciogi, striin nu agi (Luca 16, 12) Fireanoastri estea altuia- a dobindit-o Hristos harul necreatesteal nostru - el prin preascumpulSiu sAnge; ne estediruit de Sfintul Duh. Aceastaestetaina de nepitruns a Bisericii,lucrarea lui Hristos gi a Sfrnnrlui Duh, una in Hristos, multipli prin Duhul; o singuri fire omeneasciin ipostasullui Hristos, mai multe ipostasuriomenegtiin harul Sfantului Duh. e una pentru ci esteun singur truP, o singuri Totugi, Biserica lui Hristos, cici unirea noasfire uniti cu Dumnezeu in persoana cu tri personali, unirea desiv6.rgiti Dumnezeu in persoanele noastre, nu se va implini decit in veacul ce va si fie. Unirile prin SfinteleTaine pe careni le pune inainte Biserica- si chiar ceamai desivirgiti dintre ele, unirea euharistici - se referi la lui Hristos. firea noastri, intrucAt ea esteprimiti in persoana noastre,SfinteleTaine sunt mijloace, in raport cu persoariele realitigi caretrebuieimplinite, dobindite, Pentru a devenipe deplin ale noastrein cursul luptelor statornicein carevoin;a noastri.seva conformavoingeilui Dumnezeuin Duhul Sfrnt ne fac Tainelebisericegti prezentin noi. Diruite firii noastre, duhovniceasciin careseimplinegteunirea vrednici pentru viaga noastrecu Dumnezeu.Fireanoastri primestein persoanelor Biserici toate condigiile obiective ale acesteiuniri. Condigiile subiectivenu depind decAtde noi.

y'ga cum am spusin mai multe rinduri, Bisericaar-e.doui aspecte,aritate de Sfrntul Pavelin Epistola citre Efeseni,epissau,mai toli prin excelengiecleziologici.Acestedoui aspecte Bisericii sunt ale insusiri fundamentale aceste doui degrabi, atAt de strAnslegateintre ele, incit Sfrntul Pavelle cuprinde ni | , 23). Bisericaestereprezentati intr-un singur verset(Efese 17-23) ca implinirea iconomiei treimice' ca o aici (versetele aTatilui in lucrareaFiului gi a Sfrntului Duh. Tatil descoperire (rwOpn duhul in,telepciunii9i al revelagiei di credinciogilor slavei pentru ca ei si-gi recunoasci cherai anorcsl,6Ve,og), oo<piag (rl,(o6), careesteunirea personali pentru fiecare,bogigia marea slaveimogtenirii Sale(rX,rpovopic)careva apilreein sfingi, in persoanelor omenefti; acela;iDuh unirea realizat|de mulEimea lucrareadumnezeiascipe carea sivirne facesi recunoagtem git-oTatil in Hristos: estemirturia dati dumnezeiriilui Hristos. Aspectul hristologic al Bisericii ne estedescoperit astfel prin aspectulsiu pneumatologic: Duhul arati tuturor pe Hristos, pe care Tatil L-a inviat din morli gi L-a fbcut si ;adi de-a decit toati domnia, decit toati Puterea, dreaptaSa,mai presus decAttoate numele cu care poate fi numit in veacul acestagi in celviitor, supunAndtotul sub picioareleLui, a;ezindu-L Cap al Bisericii. IJrmeazl.apoidefinigiaBisericii (versetul23), unde celedoui principii - hristologicgi pneumaceledoui aspecte, tologic - sunt redatedeodati, aproapecontopite intr-o sintezi supremi.: Biserica, ,,sre este Tiupul Lui, plinirea Celui ce plineste toate intru to;i" (ficq 6ocw tb odpcr cruro0,td rl.{1popa toO td no.v:ua dv n0orv nl,rpor4r6voo).Bisericaestefirea noastri recapitulati de Hristos, cuprinsi ln ipostasulSiu; esteun organism teandric, divino-uman; totugi, daci firea noastri se afli incnrstati in trupul lui Hristos, persoanele omenegtinu sunt nicidecum atrasede procesulfizic gi incongtient al unei indumnezeiri

198

DE RASARIT TEOLOGIAMISTICAA BISERICII

CELE DOUA ASPECTE ALE BISERICII

199

Odati ar inlitura libertatea, czue carear nimici insqi persoanele' eliberagi de determinismulpicatului, nu cidem sub un deterHarul nu distrugelibertatea,cici el nu minism dumnezeiesc. esteo putere unificatoarecarepurcedede la Fiul, Capul ipostatic al firii noastre;el are un alt principiu ipostatic, un alt izvor, independent de Fiul: Duhul Sfint care purcede de la Tatil. timp un caracterorganic 9i perAstfel, Bisericaare in acelagi sonal, un accent de necesitate9i libertate, de obiectiv 9i de subiectiv,ea esto realitatestatornici gi hotiriti, dar totodati ea Uniti cu Hristos, ,,enipostaziatl", gi o realitatein devenire. esteo fiingi teandrici, cu doui firi, cu doui voin,teunite in mod - unireafrpturii cu Dumnezeu,redizati in persoana nedespirgit umanq caresunt lui Hristos. Pe de alti parte, in persoanele multiple ale firii sale,Bisericanu-gi atinge decit ipostasurile Sfhntul Duh S-a lmpirtigit fiecirei pervirtual desivArqirea. soane. El deschidefiecirui midular al Thupului lui Hristos umane, dar persoanele deplinitatea mogtenirii dumnezeiegti, daci firi" pot dobandi nu Bisericii, create ale ,,doui ipostasurile nu seinalgi in chip liber citre unirea desivirgiti cu Dumnezeu, unire in ele prin Sfrntul Duh 9i voin,ta daci nu realizeazi.aceasti al Fiului a coborit citre noi, a reunit lor. Ipostasuldumnezeiesc pentru a ingidui ipostasurilor in el firea creati cu firea necreati., omenegti si se inalgecitre Dumnezeu, si reuneasci in ele, la rAndul lor, harul necreatcu natura creati in Duhul Sfint. Suntem chemati si implinim, si ne construim Persoana noastri in harul Sfintului Duh. Dar noi creim, dupi Sfintul Pavel,pe o temeliedeja pusi, pe o piatri de neclintit careeste Hristos (I Corinteni 2,ll). intemeiagipe Hristos, carecuprinde se cadesi dobAnSa dumnezeiasci, firea noastri in persoana create,si ajunnoastre in persoanele cu Dumnezeu unirea dim cu doui firi, adici, dupi gem, dupi chipul lui Hristos, persoane

cuvAntulindrizne; al Sflntului Maxim Mirturisitorul, trebuie ca noi si reunim ,,prin iubire firea creati.gi firea necreati,frcendule si apari in unitate 9i identitate,in dobAndirea harului"3o7. Unirea care s-a realizatin persoanalui Hristos trebuie si fie gi in persoanele noastre,prin Sfrntul Duh gi libertarealizatd. ale Bisericii: aspectulreafizat teanoastri. De aici, doui aspecte si aspectuldevenirii. Cel din urmi seintemeiazi.pe cel dintii, careestecondigiasa obiectivi. Sub aspect hristologic, Biserica apare ca un organism cu doui firi, cu doui lucri.ri, cu doui voinge.in istoria dogmei crestine, toate ereziile hristologice vor invia din nou, se vor repetacu privire la Biserici.Astfel,vom vedea apirAnd un nestorianism ecleziologic,riticirea celor ce vor si desparti Biserica in doui fiinge deosebite:Biserica cereasci,nevS.zutl,singura adevirati si absoluti, si Biserica(saumai degrabi bisericile) piminteasci, nedesivirgiti 9i relativi, riticind in intuneric, societigi omenegticare cauti si se apropie, pe mS.sura puterilor lor, de desivArgirea transcendenti.Dimpotrivi, monofizitismul ecleziologic seva traduceprin doringade a vedeain Biserici o fiinti dumnezeiasciprin excelengl,ln carefiecareami.nunt estesfrnt, in caretotul seimpune cu un caracterde necesitate dumnezeiasci, in carenimic nu poatefi schimbatsaumodificat, cici libertateaomeneasci,,,sinergia", conlucrarea oamenilor cu Dumnezeunu areloc in acest organismsfrnt careexcludelatura omeneasci.: aceasta esteo magie a mAntuirii careseexerciti in tainele9i in riturile implinite cu fidelitate.Acestedoui erezii ecleziologicede tendingi opusi au api.rut aproape in acelagi timp in cursul veaculuial XVIIlea; ceadintii s-aivit pe teritoriul PatriarhieiConstantinopolului (protestantismulrisiritean al lui Chiril Lucaris), a doua s-adezvoltat in Rusia, sub forma schismei(rashol) zisi.,,apartizanilor vechiului rit". Cele doui.

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

CELE DOUA ASPECTE ALE BISERICII

2OI

de la Ieruau fost zdrobite de marile soboare riticiri ecleziologice se va salim gi de la Moscova.Monotelismul in ecleziologie exprima mai alesprintr-o tigiduire a iconomiei Bisericii fagi de lumea din afari, Pentru mAntuirea cilreiaa fost intemeiati Biserica.Riticirea opusi (carenu gi-a putut aveaprecedentul consti' in ereziilehristologice,afari doar de seminestorianism) intr-o atitudine de compromisgatasi jertfeasciadevirul Pentru unele obiectiveale iconomiei bisericestifagi de lume: esterelaal migcirilor a;a-zis,,ecumenice" tivismul ecleziologic 9i al altora omemintea t5'giduia aseminitoa re. Ereziaapolinaristi, care neasci in firea umani a lui Hristos, se traduce in domeniul omeecleziologicprin refuzul de a admite deplina cunoastere neasci, de pildi in slujirea doctrinari' a Bisericii: adevirul s-ar descoperisinoadelor caun deusex machina,neatArnind de cei de fagi. futfel, tot ceeace Poate fi afirmat sau tigiduit cu privire soarti cu privire la Biserici, intrucit aceea;i la Hristos poateavea eaesteun organism teandric sau,mai exact'o fire creati, uniti in mod nedespirtit cu Dumnezeuin ipostasulFiului, o fiingi avAndca gi EI doui firi, doui. voinge,doui lucriri de nedespi4it timp. Aceasti structuri hristologici deterin acela.gi gi deosebite a Sfrntului Duh in Biserici, mini o lucrarestatornici gi necesari lucrare funcgionali in conformitate cu Hristos, carea diruit Duhul soborului Apostolilor suflAndspreei. Aceasti unire impercondigionali a ierarhiei sonali cu Duhul Sfhnt,aceastisfingenie di un caracterobiectiv, independentde persoane bisericegti, 9i sivArgite sacramentale lucrlrilor toate inainte de de inten$i, mai de membrii clerului.Tainelegi riturile sfinte sivirqite in Biserici vor presupunedeci doui voinge,doui lucriri, implinindu-se pAinea9i deodati: preotul invoci Sflntul Duh binecuvAntAnd vinul pe dtar, gi Duhul lucreazl'taina euharistici; duhovnicul

cuvintele de dezlegare, rostegte gi picatele sunt iertateprin voia lui Dumnezeu;episcopulpune mAinile pe cel ce sehirotonqte, etc.Acelasiacordal celor doui si Sfrntul Duh di harul preotesc voingeareloc in exercigiul puterii episcopale, ins5. cu o anumiti. nuangi. Actele pornind de la putereaepiscopali au un caracter' obligatoriu, cici episcopullucreazi prin putereadumnezeiascl; supunindu-te vointei sale, te supui voingei lui Dumnezeu. Totusi, un elementpersonalesteaici de neinlituratr episcopul, daci nu a dobindit personal harul, daci nu are intelegerea luminati de Sfhntul Duh, poatelucra dupi scopuriomenesti; el poate riti.ci in exercigiulputerii dumnezeiesti care ii este diruiti. Desigur, va rS.spundede actele sale in faga lui Dumnezeu,dar elevor ayeatotusi un caracter obiectivgi obligatoriu, afari de cazurile in care episcopul lucreezl.impotriva canoanelor, adici in dezacord cu voinra obgteasci a Bisericii; el devine atunci vinovat de schismi si seasaziin afaraunitigii bisericesti. HotlrArile sinoadelorexprimi, de asemenea, acordul celordoui voingein Biserici; pentru aceasta primul sinod, cel aI Apostolilor, model al tuturor sinoadelorBisericii,a pus in fa,ta hotlrArilor sale formula: ,,Piruru-s-a Duhului Sftnt 9i noui." (Fapte 15, 28) Cu toate acestea, daci sinoadelemirturisesc tradigiaprin hotirArile lor obligatorii si obiective,Adevirul insusi pe careele il afirmi nu estesupusformelor canonice. intr-adevir, traditia are un caracrerpneumatologic: esteviafa Bisericii in Sfrntul Duh. Adevlrul nu poate aveacriteriu exterior, acestaari.t6.ndu-se prin el insusi cu o eviden;I li.untrici, dati intr-o mi.surLmai maresaumai mic5. tuturor membrilor Bisericii, cici toti sunt chemagisi. cunoasci", s5, plzeasci 9i si apereadevirurile de credinti. Aici aspectulhristologic concordi. cu aspectulpneumatologic in caracterulsobornicescal Bisericii:prin putereape careo detine de la Hristos, Biserica

2O2

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

CELE DOUA ASPECTE ALE BISERICII

203

Dar facultateade a defini, de afrmd ceeace Duhul dzscoper,i. a exprima,de a faceca tainelede nepS,truns Pntru mintea omeaspectuluihristoneascisi fie ginutein dogme preciseapargine 'logic al Bisericii,intemeiat pe intrupareaCuvintului. Acela;i principiu sti la temeliacultului sfintelor icoane,care exprimi cele nevizute gi le face realmentePrezente'vizute gi lucritoare. O icoani, o cruce nu sunt numai chipuri Pentru a cililtzi imaginagianoastri in timpul rugiciunii; sunt centre putere o dumnezeiasci materialein caresiligluie;te o energie, care se unegtecu arta omeneasci. semnul crucii, cuvinteleScripturii citite La fel, aghiasma, in timpul slujbei, cintarea sfrnti, obiectelecultului, podoabele timiia, lumina lumAnirilor sunt simboluri in sensul bisericegti, lumii realist al acestui cuvint, semne materiale ale prezengei rePrezentare mult decit o este mai ritual spirituale.Simbolismul careseadreseazisimgurilor pentru a ne reaminti realitigile de ordin duhovnicesc.Cuvintul ,,anemnezl" (crvapvrpq) nu inseamni numai reamintire. El arati mai degrabi o inigiere in in Biserici. unei realitigi mereu Prezente taine, descoperirea in sens,Sftntul Maxim Mirturisitorul vorbegtedespre "cest simbolurile liturgice. Slujba Euharistiei reprezinti pentru el purtareade griji mAntuitoarea lui Dumnezeu in intregul ei. IntrareaSfAntuluiSobor reprezinti prima venire a Mintuitorului. Urcareaarhiereului sprealtar gi sprescaunulsiu estechipul simbolizeaziintrareaneamurilor inilgirii. Intrareacredinciogilor in Biserici. Ienareapicatelor: judecatalui Dumnezeu caredgzviluie fieciruia in parte voinga dumnezeiascl cu privire la persoanaLui. Sfintele cintiri exprimi bucuria care cuprinde picii amininimile curateclre seinilgl spreDumnezeu.Invocarea tegte de viaEapasnici a contemplirii care urmeazi luptelor arhiereului Citirea Evangheliei,coborArea cumplite ale ascezei.

de pe scaun,scoaterea catehumenilor si a penitengiloq inchidereau;ilor Bisericii 5ip!6lizeezi acteleJudecigii de Apoi: a doua venire a Domnului, desplrgirea alesilorde cei osAnditi,pierderea lumii vizute. Apoi, intrarea cu Sfintele Daruri (Vohodul Mare) inchipuie descoperirea de dincolo; sirutul picii: unirea tuturor sufletelorin Dumnezeu, caresesivArsegte in mod progresiv.Mirturisirea credintei estemarealucrare de mulgumire a celor alegi.Imnul ,,Sftnt, Sftnt, Sfrnt, Domnul Savaot.. lnchipuie inilgareasufletelorci.trecorul ingerilor,care,in nemigcarea vesnicei misciri in jurul lui Dumnezeu,binecuvAnteazi gi c6nti TheimeacealJna. ,,Tati.l nosrru" inchipuie infierea noastrl in Hristos, si cAntarea de la sfirgit,,llnul Sfrnt, Unul Domn.. ne facesi ne gindim la inrrareasupremi a ftpturii in ad6ncul unirii dumnezeiegti3os. Sirbltorile bisericegtine fac si luim parte la intAmplirile viegii pimAntesti a lui Hristos intr-un plan mai adAncdecAtacelaaI unor simple fapte istorice, cici in Biserici noi nu mai suntem nigteprivitori din afri, ci martori luminati de Duhul Sfint. Am examinataspecnrl hristologic al Bisericii, conditiile a;a_zis obiectivesi imuabile, intemeiatepe faptul ci Hristos esteCapul trupului SIu mistic, ci firea noastri estecuprinsi in ipostasul Lui, ceea cefacedin Biserici un organismcu doui firi. Dar, cum am spus, Bisericaesteincompleti dacl selasi deoparte un alt aspect, mai liuntric, mai putin aparent,dar cu atit mai insemnat cu cAtsereferi chiar la scopulBisericii:unireacu Dumnezeu caretrebuie si seinftptuiasci in fiecarepersoani umani. Este aspecnrl pneumatologic, careareca principiu taina Cincizecimii. Deosebirea dintre celedour aspecte ale Bisericii ni seva rereva compar6nd chipul prezen,rei harului in SfinteleTaine, in slujbele de sfintire, ierarhie,putere bisericeascl, cult, simboluri sdrrte,

2O4

DERASARIT TEOLOGIA A BISERICII MISTICA

CELE DoUA ASPECTE ALE BISERICII

2o5

mai dinainte are un anumit Glracterde necesitate cnnd acesta cu hotirAti, cu o alti ordine a harului in Biserici, o prezengi nu numai exterioari gi funcgionali, ci uniti liuntrici a acestuia, cu fiinEalnsigi careil poarti: harul devenitpropriu persoanei, dobindit in mod persond. Daci, in primul caz,prez-engehartci ne-ar plicea si lui are un caracterde obiectivitate, aProaPe spunem ci al doilea cazestesubiectiv,daci acestcuvAnt nu ar aveaun senspeiorativ, sensulde cevanesigur.Vom spune mai degrabi ci prima prerengi are caracterulunei predeterminiri, sunt lucriAcestea in timp ce a doua esteintemeiati pe o alegere. in locurile sfin;ite de aparigiileFecioarei rile harului in moagte, sauprin rugiciunile sfinEilor,in izvoareleftcitoare de minuni, in darurileharismatice,lnminuni; in chipurile taumaturgice, omenegti care, in cele din urmi, l-au in persoanele in sfArs,it, dobAndit. Harul estecel carclvcreazi in persoane9i prin persoane,c:r putere proprie, puteri dumnezeiqti 9i necreate,insugia createln careseinftptuiegte unirea cu Dumnezeu. de persoanele Cici Sftntul Duh diruiegte dumnezeireapersoanelorumane inliuntrul lor unirea indumnezeitoarerealizeze chemate s5. taini. careseva descoperiin veaculviitor, dar ale cirei premise se arati inci de aici in cei care se aseamini cu Dumnezeu. hristologic, Bisericase Astfel, putem spune ci sub asPect prezinti ca o statornicie desivirgiti, ca o temelie de neclintit, desprecarevorbegteSfhntul Pavelcind sPune:,,Zidigi fiind pe temeliaapostolilorgi a proorocilor, piatra ceadin capul unghiului fiind insugiIisus Hristos. intru El, orice zidire bine alcituiti crqte ca si ajungaun lica; sfrnt in Domnul, in Caregi voi impreuni suntegizidigi spre a fi licag al lui Dumnezeu in Duh." (Efeseni2,20-22) in aspectulsiu pneumatologic,cel al iconoomenegti (pomenit de miei Sfhntului Duh fa;i de persoanele are un caracter Biserica SfAntul Pavella sfhrgitultextului citat),

dinamic, ea tinde citre scopul siu ultim, ci.tre unirea fiecirei persoane umane cu Dumnezeu. Sub cel dintii aspect,Biserica se prezinti drept trupul lui Hristos; sub cel de-al doilea, ca o flacfui.avAndo singuri ridicini si mai multe vArfuri separate. Celedoui fatetesunt de nedespl4it gi, totugi,in ceadintAi Biserici existi in ipostasullui Hristos, pe cAndin ceade-adoua putem intrevedeafiinta ei proprie, deosebitl de ceaa Capului Siu. intr-adevir, daci reluim imagineaunirii lui Hristos cu Biserica la Sfintul Pavel - imaginea unirii sotilor -, trebuie si constatdm ci Hristos esteCapul trupului Siu, Capul Bisericii, in acelagisensln care sotul este capul trupului unic al celor doi in ci.sitorie - duo in carne una, oi 6oo eig odprc picrv (Efeseni5,31). in aceasti unire tainici (cd prrclprov to0to p6ya dottv, spune Sftntul PaveD,trupul unic, firea comuni a celor doi primesc ipostasul Mirelui: Bisericaeste ,,Biserica lui Hristos". Dar eanu e mai putin cealalti persoania unirii, supusi Mirelui, deosebiti de El, ca Mireasi..Ca in CAntarea CAntlrilor, ca in alte teictede Vechiului Gstamenr czreexprimi, dupi Piringi, unirealui Hristos cu Bisericasub imagineaunirii trupesti, Mireasa esrereprezentati in mod necesarca avind trisituri personale: esteo persoani iubiti de Mire, care,la rAndul ei, il iubestepe acesra. Neapirat trebuie si. ne intrebim: cine esteaceasti. dti persoani.,Biserica,deosebiti de persoana Capului ei? Cine esteMireasain aceastiunire ,,intr-un singur trup", e( odprcr picv? Care esteipostasul propriu al Bisericii? Cu sigurangicI nu esteipostasul Sfrntului Duh. Agacum am vizut mai sus,Sfhntul Duh, in venireaSapersonali, spredeosebirede Fiul, nu impirtigegte Bisericii ipostasulSiu, care rimAne ascuns, nedescoperit. El seascunde, seidentiffci, aga-zicind, cu persoanele omenesd,cS.rora le impropriazi a doua ffre: dumnezeirea,energiileindumnezeitoare.El devine principiul

206

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

CELE DOUAASPECTEALE BISERICIT

207

indumnezeirii personale,izvorul bogi,giilor necreatein fiecare om; El diruiegte fiecirei persoanesuPremasa desivirgire, dar El nu devine persodnaBisericii. intr-adevir, Sfrntul Duh nu conginein El ipostasurileomenegti,agacum Hristos congine Biserica,in firea, ci Se di in mod deosebitfiecirei Persoane. ca o muldeci apare fiinga ei proprie, ca Mireasi a lui Hristos, sau,mai degrabi, persoanele gimede ipostasuricreate.Persoana firii una a Bisericii.Pentru aceasta' omenestisunt ipostasurile in tAlcuirile lor la Cintarea Cintirilor, Pirintii vor vedeain Mireasi deopotrivi Bisericagi fiecarepersoani care se uneqte cu Dumnezeu. Dar si spunem cu Sfrntul Pavel:td puotiiprov mare este".Ea apargineveato0ro p6ya iodv - ,,taina aceasta sain Duhul va ajungela desivArgirea cului viitor, in careBiserica vor reuni in elefirea lor creati omenes,ti Sfrnt, in carepersoanele cu plinitatea necreati gi vor deveni ipostasuri umane indumintrupat. nezeite,in jurul lui Hristos, Ipostasul dumnezeiesc De aici ar reiegici, inainte de sfirgitul veacurilor, inaintea invierii morgilor gi a Judecigii de Apoi, Bisericanu va avea ipostasul siu propriu, ipostascreat,nici una dintre persoanele omenegtinefiind inci ajunsi la unirea desivir;iti cu Dumar insemnasi nu cunoagtem nezeu.$i totugi, a sPuneaceasta inima insigi a Bisericii,una dintre tainelesalecelemai ascunse, sadeja impliniti intr-o persoani inima samistici, desivArgirea umani pe deplin uniti cu Dumnezeu, care se afli dincolo de inviere ;i de Judecati. Aceasti persoani esteMaria, Maica lui Dumnezu. Cea carea dat firea umani CuvAntului gi carea adus pe lume pe Dumnezeufhcut om s-afrcut de bunivoie un mijloc in firea Sacurigiti prin Sfrntul Duh. Dar al intrupirii realizate in ziua Sfintul Duh S-a pogorAtinci o dati asupraFecioarei nu pentru a se sluji de firea ei Cincizecimii - de data aceasta ei, pentru a ca de un mijloc, ci pentru a Se dirui persoanei

devenimijlocul indumnezeiriiei. $i fireapreacuraticarea purtat in eape CuvAntula intrat in unire desivArgiticu dumnizeirea Maicii lui Dumnezeu.Daci eaa rimas inci in lume, in persoana daci S-a supus condigiilor viegii omenegtipAnI la a primi moartea, acestlucru a fost posibil datoriti voingei Saledesiin careMaria reproduceakenozacea de bunivoie a Fiului vArgite, Siu. Dar moarteanu mai aveaputere asupraei: ca 9i Fiul siu, ea a inviat gi s-a inalgatla cer - primul ipostasomenesccarea reaJizatin sinercpul final pentru carea fost creati lumea. Biserica si intregul universau deci incl de acum implinirea lor, culmea caleaindumnezeirii intregii creafii. lor personali, caredeschide in omiliile salemaride, vreasi vadi Sfrntul Grigorie Palama, creati careintrunegtein sine in Maica lui Dumnezuo persoani. toate desivArgirilecreatesi necreate,realizarea absoluti a fruchip al frumusegii musegii creagiei. si creeze, spune el, un ,,Voind desivirgite si si aratelimpede ingerilor ;i oamenilor puterea miiestriei Sale,Dumnez.eueftcut cu adevlratpe Maria atotfrumoasi. El a intrunit in ea frumusegileparliale pe care le-a impirlit celorlalteftpturi si a fturit o podoabi comunS. tuturor fiintelor vlufie si nevi.zute;sau, mai degrabl, a ficut din ea un. fel de amestecdin toate desivirgirile dumnezeiegti,ingeresti si omenesti, o frumusegesublimi care infrumusegeazi ambelelumi, inllEAndu-se de la pimint pAni la cer 9i chiar intrecAndul pe acesta din urmi."309Maica lui Dumnezeu,dupi acelasi Ea Sfrnt Pirinte, este,,limita dintre creatgi necreat"3l0. a trecut hotarul carene desparte liberi de veaculviitor. De aceea, de conditiile temporale,Maria estecauzaa ceeace a fost inainte de ea;eaocArmuieste in acela;itimp ceea ce a venit dupi dAnsa. Ea mijlocestebunurile vegnice. Prin eaprimescharul oamenii gi ingerii. Nici un dar nu esteprimit in Biserici ftri ajutorul Maicii lui Dumnezeu,incepitoarea Bisericiislivite3l1. Or, este

208

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

ca, atingand hotarul devenirii, ea si ocirmuiasci desnecesar tinele Bisericii gi ale universului caresedesfl;oari inci in timp' Un imn marial al Bisericii din Risirit proslivegtepe Maica lui Dumnezeu ca Pe o persoani umani ce a adns plinitatea Slavalumii, fiingei dumnezeiegti: ,,Si cArntim,credincioqilor, omenesc neamului a Maria, Floare PoartaCerului, pe Fecioara Biserica 9i Niscitoare de Dumnezeu, Pe ceacareesteCerul 9i picatului, hotarele dumnezeirii,pe ceacarea risturnat Pecea care esteintirirea credingeinoastre. Domnul care S-a niscut dintr-insa lupti pentru noi. Fii plin de indrizneali, o' PoPor al lui Dumnezeu, cilci El a biruit pe vrijmagi, El, Cel ce este Atotputernic."3l2 Taina Bisericii esteinscrisi in celedoui persoanedesivArgite: omeneascia Maicii divini a lui Hristos gi persoana persoana lui Dumnezeu.

CAPITOLUL IO

Caleaunirii

indumnezeirea(06cooLq) creaturilor seva realizain deplinirateasain veaculviitor, dupi invierea moqilor. Totugi, aceasti unire indumnezeitoaretrebuie si se infiptuiasci treptat inci de aici, schimbind firea suicicioasi gi stricati., adaptAnd-ola viagaceavegnici. DacI Dumnezeu ne-a dat in Biserici toate condigiileobiective,toate mijloacelepentru a atinge acestscop, trebuie ca noi si realizim, din parteanoastri, condigiilesubiecpentru ci unirea sedesivArgqtein,,sinergie", intr-o tive necesare, conlucrare a omului cu Dumnezeu. Aceasti laturi subiectivi viaEacrqtini. a trnirii cu Dumnezeuconstituiecalea unirii careeste La inceputul veacului trecut, Sftntul Serafim de Sarov a voit si defineasci,in cursul unei convorbiri, scopul viegii cregtine. Aceasti definigiecare,la prima vedere,poate si pari prea simpli, rezumi toati ffadifia duhovniceasci a Bisericii Ortodoxe.,,Rugi.ciunea, posnrl, privegherilesi toate celelaltenevointe crestine spuneel -, degifoarte bune in ele insele,numai ele nu reprezinti nicidecumscopulvietii noastrecregtine; ele nu sunt decit mijloace indispensabilepentru a atinge acestscop. Cici adeviratul scopal viegii cregtineestedobAndireaDuhului SfAnt.CAt desprepostiri, privegheri,rugiciuni, milostenii si celelaltefapte bune sivirgite in numele lui Hristos, ele sunt mijloacein vederea dobandirii Sftntului Duh. Bagagi de seami: numai faptelebune sivirgite in numele lui Hristos ne aduc roadele SfAntului Duh. Alte fapte, daci nu sunt sivirgite in

2IO

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

CALEA UNIRII

211

numele lui Hristos, desisunt bune, nu vor Puteasi ne aduci risplata in viagaveacului ce va si. fie, nici si ne dea harul lui Domnul Iisus Hristos Dumnezeuin viaga de acum. De aceea, (Matei 12, a spus:nCel ce nu aduni cu Mine risipester."3i3 30) Cu alte cuvinte, binele autonom nu trebuie si existePentru unirii un cregtin:o fapti estebuni in mi.surain careslujegte harul. mlsura in si dobindim in care ne ajuti cu Dumnezeu, Virtugile nu sunt scopul, ci mijlocul saumai degrabi semnele, viegii crestine, singurul scop fiind manifestirile exterioare,de dobindirea harului. estestriini tradigieirisiritene. Acest Noqiuneade merit314 cuvint seintAlnegterar in literatura duhovniceasci a Bisericii ca in Apus. Motivul trebuie de Risirit gi nu are acela;i ingeles risiritene fagi de har a teologiei ciutat in atitudinea generall si de liberul arbitru. Aceasti chestiunen-a avut niciodati ln Risirit aceeagi acuitatepe qre a primit-o in Apus dupi Sftntul doui niciodati aceste Augustin.Tiadigiarislriteani nu desparte momente: pentru ea,harul gi libertateaumani searati deodati si nu pot fi concepute una ftri cealalti. Sfrntul Grigorie de Nyssa exprimi foarte clar aceasti legituri reciproci care face din har 9i din liberul arbitru doi poli ai uneia9i aceleiEirealitigi: ,,Dupi cum harul lui Dumnezeu,spuneel, nu poatelocui in sufletelecarefug de mAntuirealor, tot a;a numai virtutea omesufletele neasci nu estede ajuns pentru a inilga la desivArgire striine de har... Dreptateafaptelor si harul Duhului Sfrnt, unindu-selaolaltl, umplu de fericiresufletulin careseintilnesc" (4oel,OoCroar ei6 tc6cov)315. A;adar, harul nu esteo recompensi pentru meritelevointei umane,a.ta cum ar fi voit pelagianismul; meritorii" aleliberului dar el nu estenicidecumcauza,,faptelor nostru arbitru. Cici nu estevorba de merite, ci de o conlucrare, de o sinergiea doui voinge,ceadumnezriasiesi ceaomeneasci,

ln careharul sporegte din ce ln ce mai mult, el este conlucrare de persoana umani. Harul esteopreimpropriat, ,,dobAndit" zenli a lui Dumnezeu in noi careceredin parteanoastrl stristriduinte nu determini cAtugi duin;e statornice.Totugi, aceste de pugin harul, nici harul nu influen;eazi libertateanoastri ca o putere ce i-ar fi striinl. Aceasti inviEituri, fideli spiritului apofatical tradi;iei risiritene, infrtiseazi taina intAlnirii dintre har 9i libertateanoastri in faptelecelebune, ferindu-sede termenii pozitivi si rationali. fundamentdi a lui Pelagiusa fost aceea de a fi transpus Gregeala taina harului pe tirAm ra;ional, unde realitigilede ordin duhovnicesc,harul gi libertatea,au devenit doui conceptejuxtapuse caretrebuiau sI sepuni de acord ca doui obiecte striine unul de altul. Sfbntul Augustin, in disputa impotriva pelagianismului, a urmat pilda potrivnicului siu, agezAndu-se pe acelagi teren raEional, unde chestiunea nu putea fi dezlegati.Un reprezentant al tradigiei ri.siritene, Sfintul Ioan Casian, carea participat la aceastidisputi, atAt impotriva pelagienilor,cit 9i impotriva SftntuluiAugustin, nu mai putea,in asdelde imprejuriri, si fie ingeles corect.Atitudinea sa,,maipresus de fununi" a fost ristilmiciti pe tirAmul ragional,ca un semipelagianism, gi osinditi in Apus. Dimpotrivi, BisericaRisiritului l-a socotit totdeaunaca pe un mirturisitor al tradi;iei316. Ca dascil al ascezei cregtine,Sfrntul Casian din Marsilia a fost pirintele monahismului apusean inaintea Sfrntului Benedictal Nursiei, carese \azeaz|in mare parte pe scrierilesale;Sfhntul Bernard gi toati gcoala cistercianiii sunt foarte indatoragi.Seva contura insi un decalaj din ce in ce mai mare intre spirituditatea de inspiratie risiriteani al cirei pirinte a fost Sfrntul Ioan Casian gi invititura augustiniani cu privire la raportul dintre har 9i liberul-arbitru, carese va dezvolta gi seva generalizain Apus

2T2

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

CALEA UNIRII

2t3

pe misuri ce acestava pierde legitura vie cu tradigia risiriteani. Aceasta a susginut intotdeaunasimultaneitatea in sinergia dintre harul dumnezeiescgi libertatea umani. Astfel, Sfrniul Macarie Egipteanul spunea: ,,Voingaomeneasci.esre, ca si. spunem a;a, o condigie esengiall;daci aceastd voinEi nu esre de fagi, Dumnezeu nu facenimic de unul singur.*317 inveacul d XIXJea, episcopulreofanzLvoritul, un marescriitor ascetic rus, arlta ci,,Sftnnrl Duh, lucrAndin noi, implinesteimpreuni cu noi mAntuireaqoastri", dar spuneain acelasi timp ci,,omul implinegtelucrarea mlntuirii salede fagi fiind harul"318. Harul, care,dupl cuvAntul Sfrnnrlui Macarie, cregte in persoana umani precum aluatul carefacesi. creasci. frimAntitura, ,,devineceva propriu firii gi de nedespirtit de ea, ca gi cum ar fi fost de o fiingi cu omul(3le.Esteceea ce Sftntul Serafimde Sarovnumea ,,dobindirea harului", latura subiectivi a unirii cu Dumnezeu. inceputul vietii duhovnicegti esteconverrirea(dnopoqrfl , o atitudine a vointei careseintoarce la Dumnezeu, renuntAnd la lume. ,,Lumea"areaici valoarea unui termen ascetic. ,,pentru cugetareaduhovniceasci, lumea este un nume comun care cuprinde tot ceeace estenumit patimi.,,,spuneSfrntul Isaac Sirul320. Pentru acestmare ascetsi mistic, sunt ele"patimile mente c:re sesuccedi. in curgereaneincetati.a lumii. Acolo unde contenesc patimiie, ,. opr.gi.lumea din cursul siu. Acolo unde cursul patimilor seopreste,lumea 6ss1s<(321. Lumea semnifici aici o risipire, o riti.cire a sufletului in afari, o tridare a firii sale.cici sufletul in el insusi estenepitimitor, dar pirisindu-gi spiritualitatea liuntrici, exteriorizAndu-se, ajunge r.rpu, p"rimilor. Renunlareala lume estedeci o reinrrarea sufletului in sine lnsugi,o concentrare,o relntregirea ffingei duhovniegti care seintoarcela Dumnezeu.Aceasti convertiresefacein ribertate.

liberi intocmai ca 9i picatul, care,la rindul lui, esteo despir,tire de Dumnezeu. Converdreava fi deci o stridanie statornici a voingei intoarse citre Dumnezeu. Monahismul constituie cea stiri. Sfrntul Ioan Scirarul (veacul mai inalti treapti a aceste intr-o defini;ie lapidari: ,,Ciluglrul, al Ml-lea) exprimi aceasta spune el, esteo neincetati constringere flcuti firii gi o veghe cilugirul credincios statornici asuprasimgirilor."322,,Careeste Cel caregi-apistrat pini la capit rivna, cel carenu gi inEelept? incetazi.si adaugepAni la sfugitul viegii salefoc pestefoc, rAvni pesterAvni, striduinEi pestestriduinfi, doringi pestedorinti."323 Totugi, daci inima trebuie si fie intotdeauna arziltoate, mintea trebuie si rimAni rece,cici mintea estecacarevegheazi asuprainimii. Or, pentru tradigiaasceticia Risiritului cregtin, estecentrul fiingei umane, ridicina facultiinima (i Kap8icr) gilor active,a intelecnrlului gi avoinEei,punctul de unde provine 9i citre carese intoarce intreaga viagi duhovniceasci. Izvor al tuturor migcirilor sufletegtigi duhovnicegti, inima, dupi Sflntul Macarie Egipteanul, este ,,locul unde se lucreazi dreptateagi carecuprinde toate patimile, un rras nelegiuirea"324.Inimaeste dar in acelagitimp in el se gisesc,,Dumnezeu, ingerii, viaga, impiri,tia, lumina, apostolii,comorile harului"325. ,,CAndharul toatepirgile ia in stipAnirepasiunileinimii, el domnegte Peste firii, pestetoate gindurile. Cici Duhul;i toate gAndurilesufleharul trece prin inimi in tului se afli in ini6i.'(326 De aceea, (vo0q, nrn0pct),partea superioari toati. firea omului. Mintea a fiintei omenegti,estefacultateacontemplativi prin careomul tinde spreDumnezeu.Pafteaceamai persondi a omului, principiu al congtiinteigi al libertagiisale,mintea (wtq) tn firea umani putem spune ci ea este corespunde cel mai mult persoanei; congineln sine firea, care uman sediul persoanei, al ipostasului Pirintii ereci in totalitatea ei: minte' suflet si truo. De aceea.

214

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

CALEA UNIRII

215

sunt adesea gata si identifice vo0q-ul cu chipul lui Dumnezeu inom.327Omul trebuie si triiasci dupi Duh; intregul compus uman trebuiesi devini,,duhovnicesc"(rnnupcrtrroq), sI dobindeasci,,asemi.narea". intr-adevir, mintea esteceacareintri in unire cu harul de la botez 9i tot ea introduce harul in inimi, centrul fiintei umane,czretrebuie indumnezeit.,,IJnireamingii cu inima", ,,coborireamingii in inimi", ,,pazainimii prin minte" sunt cuvinte care neincetat revin in literatura ascetici a Bisericii de Risirit. Firi inimi, careestecentrul tuturor activitigilor, mintea esteneputincioasi. Fi.r5. minte, inima rimine oarbi, lipsiti de direcgie. Thebuie gisiti deci o legituri armonioasi intre minte gi inimi pentru a intocmi, pentru a crea persoana in har,deoarece caleaunirii nu esteun procesinconEa gtient. presupuneo veghe neincetati a mingii, o stri.danie statornici a voingei. ,,Lumea aceasta este un cAmp 9i vremea viegii noastreesteo vreme de lupti", spuneaSfrntul IsaacSirul. Pentru a birui in aceastS. lupti trebuie si fii neincetat orientar spreDumnezeu:,,C5.ci Domnul, spuneacelagi autor, estemai puternic, mai tare decAttogi; El biruiegtetotdeaunain trupul cel muritor, cAndlupti lmpreuni cu atlegiicregtini.$i, daci acegtia din urmi sunt birui;i, estelimpede... c5. s-audespuiat de Dumnezeu prin voingalor nesocotiti.'(328 Cand rAvnascade, hotirirea slibeste,harul rimine nelucritor. Sfatul evanghelic de a priveghea,de a nu te lisa toropit de somn esreun laitmotiv al ascetismului ri.siritean, care cere deplina trezvie a omului pe toate trepteleinilgirii salespreunirea desivArgiti. Aceasti.iniigare cuprinde doui etapesau, mai precis, ea se reaJizrazideodatipe doui planuri distincte,dar strAns legateunul de altul: cel al actiunii (npCI(q);i cel al contemplagiei (eeropic). AmAndoui sunt de nedespinjt in cunoasterea cregtini.,cire este personali gi constienti a realititilor duhovnicesti experienga

gnoze (fr yvOoq)32e.Dupi Sfrntul Maxim Mirturisitorul, ftri lucrare,teoria carenu estesprijinitl pe praccontemplarea cu nimic de inchipuire, de fantezialari tici, nu se deosebegte subzistengireali awnooratog tpavraoia; tot agalucrarea,daci nu este insufletiti de teorie, este stearpi 9i ingepeniti ca o satuie.33O ,,intrucit chiar viagamintii estelucrareainimii, dupi spunea Shntul IsaacSirul, tocmai curigia inimii estecea cum Viaga activi va consta deci caredi calitate contemplagiei.<33r inimii gi aceasti lucrare va fi congtienti, fiind conin curiEirea facultate contempladvl careva intra in dusi de minte (voOg), se va cu inima, adunind, concentrAnd fiingaomeinimi, uni neasci in har. Prin fapti (np(q), dupi EvagriePonticul (veaculal IVJea), omul trebuie si ajungi in celedin urmi la o starede nepitimire (crrd0ew), la independenEa firii sale,care nu mai estesupusi patimilor, care nu mai esteafectati de nimic.332Nepitimirea (dnrieera)nu esteo starepasivi. Peplanul viegii duhovnicegti, unde se reafizrazi,, opozigiadintre activ fi pasiv nu mai areloc: aceste doul stiri opuseuna alteia gin de domeniul firii corupte, robite de picat. Mintea care igi recapiti integritatea nu mai esteafectati. de nimic, eanu mai ,,pitimegte";dar eanu mai este deloc ,,activi.", in ingelesulobignuit al acestuicuvAnt.Tiadigia asceticisi mistici a Bisericii de Risirit nu faceo distincgiebine delimitati intre stirile activegi celepasivein sferelesuperioare ale viegii duhovnicegti. Mintea umani, in stareaei normali, nu estenici activi, nici pasivi: eavegheazi,. ,,Trezvia"(unV.g), atenlia inimii (i ropbwri rpooo26rf), putereade discernimint gi de judecati a celor duhovnicegti(8rcn<proq) catacterizmzi.fiinEa umani in stareaei de integritate. Stirile active gi pasivearati, dimpotrivi, o destrimare li.untrici., sunt stiri datorate picatului. A le folosi in domeniul teologiei mistice ar insemna si falsificim perspectivele viefli duhovnicesti sausi crei.m confirzii.

216

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

CALEA UNIRII

217

Sfrntul IsaacSirul distinge trei stadii in caleaunirii: pociinEa, voingei,eliberarea curi.girea gi desivirgirea,adici schimbarea careestedeplinitatea de patimi gi dobindirea iubirii desivArgite, cii, ,,u;a haruharului. Daci pociinla esteinceputul acestei nu inseamn| cL ea ar fi o clipi trecitoare,un lui('333, aceasta stadiuce trebuiedep{it. la drept vorbind, eanu esteun stadiu, ci o starecare trebuie si dureze,o atitudine statornici a celor ce nizuiesc cu adevirat la unirea cu Dumnezeu.CuvAntul ,,poacestei ciingi" nu este potfiyit pentru a reda semnificagia oricirui sufletcregtincareseintoarce atitudini, absolutnecesare la Dumnezeu. Cuvintul ,,ciinti" ar fi poatemai putin inexact, degiestemirginit la o noEiunepur negativi. CuvAntul grecesc perd,vorcr inseamni literalmente ,,schimbarede cuget", ,,preesteo ,,a doua na;tere" diruiti de facerea mintii", gi aceasta Dumnezeu dupi botez, o posibilitate de intoarcere la Tatil, lepidarea neincetatl de sine, o vinurc carerealizrazi.schimbarea Esteo starede sufletpotrivnici suficiengei, firii noastre. ,,imburghezirii duhovnicegti" a unui fariseu, a unui ,,drept" c:tre se socotefte,,in starede har" pentru ci nu secunoattepe sine.Ca gi caleainilgirii spreDumnezeu, ciinga nu are sfh4it. ,,Ciinla" totdeaunagi tuturor, spuneSfrntul Isaac Sirul -,,se potriveste cauti mintuirea. Pentru picitogilor, ca ;i celor drepti care-gi desivirgire nu existi margini; a;a ci desivirsirea, chiar a celor Pentru aceasta, mai desivirsiti, nu estedecAto nedesi.vArsire. pAni in clipa morgii, ciinEa nu se va putea incheia, nici in Acestsens al ciingei corespunde durati, nici in lucririle sale.<334 fagi de Dumnezeu:cu cAtne unim cu Dumatitudinii apofatice nezeu,cu atet ne cunoastem imposibilitateade a-L cunoagte; cu cAt devenim mai desivirsigi, cu atit ne cunoagtempropria nedesivirgire.

Suflenrl czrenu estemigcatde ciinga estestriin de har:-aceasta esteo intrerupere a suigului pe caleainiltirii, ,,nesimtireaunei inimi impietrite", semnal morgii duhovnicegti. Ci.inga,dupi Sfrntul Ioan Scirarul, esteo reinnoire a botezului, ,,darizvorul lacrimilor dupi botez estceva mai mult decit botezul<335. Aceasti judecati poate sI pari paradoxali, poate chiar si.scandaci uitim ci pociinEaestefructul harului de la botez, dalizeze, dobAndit, insugitde o persoani., devenitinliuntrul ei ,,darul insi lacrimilor", semnsigur ci inima a fost topiri in iubirea dumnezeiascl336. ,,Nu vom fi invinuigi" - spune acela;i autor - ,,ci. nu arn Hcut minuni, ci. nu am fost teologi, ci nu am avut vedenii; darva trebui, cu sigurantl,si dim rispuns lui Dumnczeupentm faptul ci nu am plins ftri lncetaredin pricina pi.catelornoas- implinirea ciin;ei - sunt tre.4337 Acestelacrimi harismatice in acela;itimp inceputul unei nesfugitebucurii (antinomia fericirilor vestite in Evanghelie: beati qui nuncfztis, quA ridzbit;). Lacrimile curigesc firea,cici ciinga nu estedoar stridania noastrl, nevointelenoastre, ci gi darul luminos al Sftntului Duh, care pitrunde gi ne transformi inima. Esteintoarcerea la Dumnezeu, vindecareafirii schiloade,dupi Sfintul Ioan Damaschin, care di-urmitoarea definigie clingei: ,,Poc5.inga esteintoarcereade la ceeace estepotrivnic firii citre ceeace estepropriu firii, intoarcerea de la robia diavolului la Dumnezeu,sivArsindu-se prin osteneli9i trudl."a:a Acesteostenelivor fi necesare in toate stadiileinilgirii, cici, dupi Sfhntul IsaacSirul, trebuie pAni la sfrrsit si ne indoim de libenatea noastri33e. Rugiciunea vamegului: ,,Doamne,miluiegte-mi pe mine, picitosul" va insogi pe cei drepgipAni la poarta impirigiei, cici pe caleamintuirii crestinultrebuiesi segiseascineincetat,,intreteami si ni.dejde", cum spuneSfrntul Ambrozie de la Ministirea Optina, unul dintre marii duhovnici (stareti)din veacultrecut. Sfrntul Isaac

218

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

CALEA UNIRII

219

Sirul a exprimat acest gind printr-un cuvint cuprinzitor: ,,Ciinga" spuneael - ,,este cutremurul sufletului inaintea Poftilor raiului."34o Daci omul nu seintoarcela Dumnezeude bunivoie gi cu in rugiciune cu intreaga toati dorin;a sa,daci nu I seadreseazi. credingl,el nu poatefi vindecat.3at Rugiciuneaincepeprin plinnu trebuie ca mijloc impotriva patimilor setegi ciinge, dar acest si ajungi el insugio patimi., cum spuneSfrntul Nil Sinaitul.3a2 Existi rugiciunea activi, cea a cuvintelor; ea ajunge la nepiDe aici timire, careestelimita ruglciunii (itpoqtflq dndOerc4). inainte incepe rugiciunea contemplativL, filrLcuvinte, in care inima sedeschide in ti.cereinaintealui Dumnezeu.Rugiciunea esteputereacaremigci toate stridaniile omenegti,de intregii viegi duhovnicegti.Este ,,convorbirea cu Dumnezeu careare loc in taini", este, la Dumnezeu, de asemenea, cugetare ,,orice orice meditare la celeduhovnicegti", spuneSfrntul IsaacSirul, dAnd un ingeles foarte larg cuvintului ,,rugi.ciune"343. Unirea cu Dumnezeunu sepoatesivArgiin afararugiciunii, cici ruglciunea estelegitura personali a omului cu Dumnezeu. Or, unirea trebuie si se infiptuiasci in persoaneleomenefti, ea trebuie si fie personali, deci constienti.si liberi. ,,Puterea rugiciunii implinegtetaina unirii noastrecu Dumnezeu" - spune Sfintul Grigorie Pdama - ,,ci.cirugiciunea estelegitura frpturilor cuvi.ntitoare cu Creatorullor."3aqEa estemai desivArgiti virtutilor, fiind,,conducitoareacorului virtu,tilor" decit lucrarea (xopupatoqng to0 lopo0 r6v dperdrv)345. Totalitateavirtugilor trebuie si slujeasci, desivArsirii in rugiciune; pe de alti. parte, virtugile nu pot fi statornicedaci mintea nu esteindreptati in mod statornic sprerugiciune. Dar ceamai mare dintre virtuti, mila, dragostea citre Dumnezeu in carese implinegteunirea

mistici, estefructul rugiciunii - ,,iubireaestedin rugiciune (fl dydnq dr cflg etlig)", spune Sfrntul IsaacSirul3a6. Cici in rugiciune omul se intilnqte cu Dumnezeu in chip personal, il cunoagtegi il iubegte.Cunoagterea (.gnoza") gi iubirea sunt strins legateln practica ascerici a Bisericii de Risirit. Rugiciunea incepeprin cereri. Dupi Sfrntul IsaacSirul, esterugiciunea de cerere",plini de griji, incircati de preo,,ea cupiri ;i de temeri347.Aceasta nu esteinsi decAt o pregitire spreadevlrata rugS.ciune, spre ,,rugiciunea duhovniceasci.",o inilgareffeptati citre Dumnezeu,stri.dania, ci.utarea. Dar incet, incet sufletul se concentteazi,se aduni, cererilepersonale se risipesc, par nefolositoare, ci.ci Dumnezeu rispunde rugiciunii aritindu-si pronia Sa, care cuprinde toate. incetim de a mai cere, ci.ci ne incredinglmcu totul voingeilui Dumnezeu.Aceasti staresenumegte,,rugiciunea curati." (npoo.euXir rcclOspri). Aceasta estelimita nevoingei(npO(q), cAndnimic din ceeace estestriin rugiciunii nu mai intri in constiinti, nu mai abate voinga indreptati spre Dumnezeu, uniti cu voinra dumnezeiasci.. Sinergia, acordul celor doui voinge care actiyeazi impreuni., esteprezenri.in toate stadiile iniltirii citre Dumnezeu. Dar pe.o anumiti. treapti, cAndsepirisegte sferasufleteasci. in care mintea estein miscare,orice migcareinceteazi,gi atunci rugiciunea inceteazi gi ea. Aceasta este desivArsirearuglciunii: rugiciunea mintall sau contemplatia. ,,'Ior ce este rugi.ciune inceteazd.si sufletul seroagi in afararuglciunii."348 Estepacea desivArsiti,repausul, linigtea(touXia).,,Miscirile sufletului,,, spune Sfrntul IsaacSirul, ,,dobAndinddesivArgita curi.gie, se impirtlgesc din energiileSfrntului Duh... Firearimine frri migcare,ftri lucrare,frrI amintirea celor pimAntesti.((34e Esre ,,ticerea mingii", care e mai presusde rugiciune. Este starea veaculuiceva si fie, ,,in caresfintii, avindu-gi mintea cufundati

220

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

CALEA UNIRII

227

in Duhul lui Dumnezeu, nu mai sunt in rugiciune, ci seroagi' in afari de orice rugiciune; sau,mai degrabi, sea;azi cu totul ni seintimpli uimigi in slavacareii umple de bucurie.Aceasta cAndi s-adat mingii si aibi bucuria veaculuiceva si fie; atunci ea se uiti cu totul pe sine, lisind tot ceeace estedin aceasti citre ceva..."350 lume, nemaiavind in ea nici o migcare in sure de ,,ticere" a mingii Aceasti,,mirare", ,,r5.pire" ,,uimi.re", sau de ,,liniste" (ioDr(irr) este uneori numiti elsuz (6roaoq), veac cici omul iesedin fiinga sagi nu mai gtiedaci estein acst ci lui Dumnezeu, vegnici;el nu-gi mai apa4inesiegi, sauin viaga el nu semai conduce,ci estecondus de Duhul Sftnt; libenatea Totugi, stirile ekstatice ii esteripiti, dupi Sfrntul IsaacSirul351. cu acestcaracterde pasivitate,de pierderea libertigii gi a congtiingeide sine sunt tipice mai alesla inceputul viegiimistice. gi ripirile nu se Dupi Sfrntul SimeonNoul Teolog,ekstazurile celor a ciror fire nu potrivescdecit incepitorilor, neiscusigilor, Sfintul Simeonaseamini. a dobindit inci triirea necreatului. ekstazulcu stareain cares-argdsiun om niscut intr-o inchisoare intunecati, slab luminati de un opai;, un prizonier ctre n-ar aveanici o ideedesprelumina soarelui,nici desprefrumusegea lumii din afari gi care dintr-odati ar vedeaaceasti lumini gi o priveligte scildati de soareprintr-o cripituri in zidul temni,tei sale.Acest om ar fi cuprins de ripire, ar fi ,,ln elstaz". Totusi, pugin cite pu;in, simgurilesales-arobignui cu lumina soarelui, s-ar adaptala noua experiengi.Tot Ea, sufletul careavanseazi nu mai cunoafteekstazul, ci o experien;i in viaga duhovniceasci (o trlire) statornici a realitigii dumnezeiegti, in caretriiqte352. mistici, nedespirEiti de caleaspre unire, nu Experienga poate fi dobinditi decit in rugiciune, prin cerere.in sensul cel mai generalal cuvAntului,orice prezengia omului in faga

lui Dumnezeu esteo rugiciune. Dar trebuiect aceastiprezengi tresi devini o atitudine statornici, mereu treazl; rugS.ciunea ca suflarea,ca bitaia buie si devini permanenti, neincetatS. Aceasta cere o deosebiti miiestrie, o tehnici a rugiciuinimii. nii, o intreagi gtiinEi duhovniceasci,cireia cilugirii i seconsacri in intregime.Metoda rugiciunii lluntrice saua mingii, cunosginede tradiEia asceticia Bisericii cuti sub numele de ,,isihasm", de Risirit gi dateazi, ftri indoiali, din celemai vechi timpuri. de la dascil la ucenic pe caleorali, prin pildi Thansmigindu-se si indrumare duhovniceasci, aceasti invigituri a rugiciunii liuntrice nu a fost fixati in scris decAtla inceputul veacului al Xllea, intr-un tratat atribuit Sftntului SimeonNoul Teolog. Mai tArziu,eaa fost tema unor scrierideosebite ale lui Nichifor Monahul (veaculal XIII-lea) gi mai alesale Sfrntului Grigorie Sinaitul, c:re a statornicit aceasti. lucrare p la inceputul veacului al XIVlea la Muntele Athos. Sub o formi mai pu;in expliciti, la aceea;iuadi,tie ascetici la Sftntul Ioan Scirarul gisim referinge (veacul al MIJea), la Sfrntul Isihie Sinaitul (veacul al MIIJea) gi la al$ dascili ai vieEiiduhovnicqti din Oriennrl crqtin353.Isihasmul estecunoscutin Apus mai alesdatoriti lucririlor pirin;ilor Jugiegi Hausherr,autori foarte erudigi,dar care,din nefericire, dau dovadi de o ciudati rivni in a deflima obiectul studiilor lor. Oprindu-semai ales la tehnicaexterioaria rugiciunii min;ii, acesticritici moderni se stri.duiescin scrierile lor si ia in rAs o practici a viegii duhovnicegti care le estestriini. Ei ii aratl pe isiha;ti ca pe nigte ciluglri nestiutori gi in chip grosolan materidisti, inchipuindu-gi ci suflenrl sti in buric gi ci rlsuflarea noastri cuprinde Duhul lui Dumnezeu; ar fi vorba deci si ne ginemrisuflarea9i si ne fixim privirea asupraburicului, rosdnd neincetataceleagi cuvinte, pentru acideaintr-o stareekstatici. Acestaar fi, pAni la urmi, un procedeupur mecanic,folosit

222

'I-E,OLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

CALEA UNIRII

223

cu scoPul de a pricinui o anumiti starede spirit' in realitate, cum se prezinti'in tradigiaascetici a Risirugiciunea mintii, aga ritului, nu arenimic comun cu aceasticaricaturi. Ea comporti, caresereferi esteadevirat, o laturi trupeasci,anumite procedee la pozigiatrupului in timpul ruglciunii, la stipAnirearespira;iei, la ritmul rugiciunii, dar aceastidisciplini exterioari nu are Tiebuie decit un singur scop:acelade a uguraconcentrareal5a. concentrati toati atengiaasuPracuvintelor scurtei rugiciuni: ,,DoamnelisuseHristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluiegte-mi pe mine, picitosul!" Aceastl rugiciune, rostiti fhri incetarecu devine,ca si zicema;a,a doua fire a unui ."ltg-. ftecasesuflare, Departe de a mecanizaviagaliuntrici, dimpotrivi, ea serveste inliturind in ei sprecontemplare, la intoarcerea la eliberarea, a picatului, orice chip statornicdin tirAmul inimii oriceatingere prin putereasfhngand sau chip carevine din afari, gi aceasta al viegiiduhovdascil Teofan, ului nume d lui Iisus.Episcopul din veacultrecut, seexprimaastfel nicqti si marescriitor ascetic asuprascopului rugiciunii mingii: ,,Secauti, sPuneel, focul a lui DumscAnteie harului carecadein inimi... CAndaceasti nezeu(harul) seafli in inimi:, rugiciunealui Iisuso reinsuflegegte ;i o preschimbi in flaciri. Totugi,ea nu produceaceasti scinteie, ci di numai putinla de a o primi adunAndgindurile, Domnului. Principaluleste indreptind sufletulinainteaFegei si stai in fagalui Dumnezeu strigAnd citre El din adincurile trebuie si faci togi cei ce cauti focul harului; cit inimii. .Aqa desprecuvintele saupozigiiletrupului in timpul rugiciunii, ele nu au decAt o insemnitate secundari. Dumnezeu privegte Vedem astfelci, in ciuda a ceeace s-aPutut spune ini^ ."355 ea,practiql rugiciunii minqii, proprie Risiritului cregtin, despre consti in a lisa loc arderii inimii de citre har, veghind totodati in mod statornic la curitia sa liuntrici.

Departe de a ciuta ekstazulsaustarea de entuziasm,mintea in rugiciune trebuie sI se fereasci si dea dumnezeirii vreun - spuneSAnrul chip oarecare. ,,Voindsi vezifagaTatilui ceresc" Nil Sinaitul - ,,ru te stridui sI discerniin timpul rugiciunii tale vreun chip sau vreo fagi. Fugi de doringa de a vedeasub o formi sensibili ingerii, puterile saupe Hristos; altfel rigti si caziin nebunie, si iei lupul drept pistor gi si slivegti dracii in locul lui Dumnezeu... inceputul riticirii estein voingamin;ii intr-un chip sauo fatd.."356 careincearci.si prindi dumnezeirea de orice reprezentare a lui DumneDimpotrivi, eliberAndu-se zeu,,,minteaprimegtein sine trisiturile unui chip dumnezeisc, negriiti a aseminirii cu Domnul", seimbraci in frumuseEea Diadoh al Foticeiivedeacest chip dupi SfAntulMarcuAscenrl3sT. in numele lui lisus, intipirit in inima noastri printr-o amintire neincetati, prin rugiciune neincetati. ,,,{cestslivit gi preadorit nume" - spune el -, ,,zibovind multi vreme in rivna inimii, pisrat de amintire, nagtein noi deprindereade a iubi pe Dumnezeu in mod desivArgitgi ftri piedici. Acestaestemirgiritarul de mult pre! pe careil putem dobindi vAnzAnd tot ce avem ca si.primim prin aceasta o negriiti si neincetati bucurie."358 Roadarugiciunii estedumnezeiasca iubire, czrenu estenimic altcevadecAtharul dobindit iniuntrul fiingei sufletului. Cici iubirea, dupi Sfhntul Diadoh, nu estenumai o migcarea sufletului, ci si un dar necreat- ,,o energiedivini" - care,,inflici.reazi. sufletul firi incetare 9i il unegtecu Dumnezeu prin putereaDuhului Sfbnt(35e. Iubirea nu estedin lumea aceasta, fiind numele lui Dumnezeuinsugi.Din aceasticartzl,eaeste negri.iti, dupi Sfrntul Ioan Scirarul: ,,Cuvintele iubire despre sunt cunoscute de ingeri" - spuneel -,,gi ei le cunoscpe misura iluminirii 10r.'360 ,,Mi-ai ri.nit sufletul,o, iubire, gi inima mea

224

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

CALEA UNIRII

225

nu poatesuferiflicirile tale.Eu inaintezcAntAndu-te."J61 ,O, sflnti iubire" spune Sfintul Simeon Noul Teolog ,,celce facerilorTale de bine, nu Te cunoa;te n-a putut gustadulceaga pe carenumai experientatriiti ne-o descoperi.Dar cel ceTe-a cunoscutsaucarea fost cunoscutde Tine n-ar mai puteagindi la vreo indoiali. Cici Tir egtiimplinirea legii,Tir, caremi umpli, mi incilzegti, Tir, careinflicirezi, careaprinzi inima mea de o nemlsurati mili. Tir qti dascilul Profegilor,urma;ul Apostolilor, Piringilor gi a Dascililor, desiputereaMucenicilor,inspiragia vir;irea ruturor Sfintilor. $i Tu mI pregitegti pe mine insumi, Iubire, spreadevirataslujire a lui Dumnezeu."362 Cum am vizut mai sus,teologia rlsiriteani face distincgie intre dar gi Dititor, intre harul necreatgi persoanaSfintului ci Am mai semnalat, de asemenea, Duh, careil impirti.gegte. nu esteniciodati socotiti drept a treia Persoanidumnezeiasci iubirea reciproci dintre Tatil gi Fiul, ca nexusamoris, unind primele doui persoane ale SfinteiTleimi. Acestlucru esteevident pentru ci tradigiadoctrinari a Bisericii de Risirit vedein Tatil singurul izvor ipostaticaI Sfrntului Duh.lqadar, numele de iubire (aydnq), cind estedat SAntului Duh de citre misticii risi.riteni, nu arati caracterulSiu ipostatic,legiturile SaletreiSade Dititor al iubirii, mice, ci inseamni totdeaunainsugirea de Izvor al iubirii in noi, insugireaCelui care ne face si ne impirtisim din aceasti desivArgiresupremi a firii comune a viagafirii dumnezeieqti", SfinteiTieimi. Cici iubirea este,,insi.gi dupi Sfrntul Grigorie de Nyssa363. invititura lui Petru Lombardul, dupi care ,,noi il iubim pe Dumnezeuprin iubirealui Dumnezeu",adici prin Sfintul Duh, carepentru teologii apuseniesteiubireareciproci dintre Tatil gi Fiul, nu poatefi acceptati de teologiarisiriteani, dupi careiubirea tine de firea comuni aTieimii, in careSfrntul Duh

ca persoanL. Dar tezatomisti careseimpotrivegte sedeosebegte radical celei a lui Petru Lombardul nu ar putea nici ea-si fie primiti de teologia mistici a Bisericii de Rislrit. intr-adevir, puterea iubirii impirtisite sufletului de Sfrntul Duh, desi al Duhului, nu esteun efect distincti de ipostasuldumnezeiesc intimplitoare a cirei existengi ar atarnade firea creat,o insugire noastri creati, ci un dat necreat, o energiedumnezeiasci gi indumnezeitoare in care noi ne implrtigim in chip real din nd diainaeconsortes firea Sfintei Theimi, deveni naturae.Iubirea estede la Dumnezeu (i cyrfurnir to0 @o0 iorw), spuneSfhnnrl Ioan (I 4,7).Dar aceastiiubire-dardumnezeiesc presupune, dupi Sfrntul Vasilecel Mare, o dispozitieproprie firii create, o simdngi sau putere a iubirii (f1cryanrlnrd Sriwprg) in fiinta omeneascl,chemati si atingi desivirgireain iubire36a. Iubirea-dardumnezeiesc desivArgegte fi reaomeneascipAni ce ,,o facesi apari in unitate si identitatecu firea dumnezeiasci prin har", dupi expresia Sfhntului Maxim Mirturisitorul365. iubirea faEi de aproapele va fi semnul dobindirii adeviratei iubiri fagi de Dumnezeu. Dupi Sfrntul IsaacSirul, ,,singurul semndupi carepot fi recunoscugi cei careau ajuns la aceasti desivirsire esteurmitorul: daci ar fi dagiflicirilor de zeceori pe zi pentru mila lor fa;i de aproapele,aceasta nu li s-ar pirea de ajuns"366. un om ziceSfAntulSimeonNoul Teo,,Cunosc log - ,,caredorea ati.t de fierbinte mintuirea fragilor sii, incit cerea adesea lui Dumnezeu cu lacrimi fierbinqi,din toati inima sasi cu o rAvni.vrednici de Moise, cafragiisii sausi fie mAntuigi cu el, sau si fie 9i el osAndit impreuni cu ei. Cici el se legase cu ei intru Duhul Sft.nt,cu o asemenea legituri de iubire, incit nu ar fi voit nici chiar si intre in impirigia Cerurilor daci ar fi trebuit pentru aceasta si sedesparti de ei."367 in iubirea pentru Dumnezeu fiecarepersoani umani isi gisegtedesivirgirea; or,

226

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

CALEA UNIRII

227

persoanele nu pot ajungela desivArgirea lor daci nu serealizeazi unitateafirii umane.Iubireade Dumnezeuva fi legati deci in mod necesar de iubirea fagi de aproapele. Aceasti iubire desivArgiti il va facepe om aseminitor lui Hristos, cici va ff unit prin firea sacreati cu intreagaomeniresi el va reuni in persoana saceea ce estecreatcu ceea ce estenecreat, comptrsulomenesc indumnezeitor. gi harul Alegii, unigi cu Dumnezeu, ajung la stareabirbatului desivArgit,la misura v6.rstei deplinitlgii, dupi cuvintul Sfrntului Pavel(Efeseni4, 13).Totugi, daci aceastiaseminarecu Hristos estestareafindi la careseajunge, caleacareduce acolo, cum arn putut vedea,nu esteceaa imitirii lui Hristos. intr-adevir, calea lui Hristos, persoani dumnezeiasci,era o coborArespre fiinga cteati, o asumare a firii noastre;caleapersoanelor createuebuie si fie, in schimb, o inaltare,o ridicare citre firea divini, unirea cu harul necreat impina;it prin Duhul Sftnt. Mistica imitirii lui Hristos pe que o putem gisi in Occident estestriini spiritualitigii risiritene, c:re se definegtemai degrabi cz o uiagdtn Hristos.Aceasti viagi in unitateaTfupului lui Hristos oferi persoanelor umanetoatecondiEiile necesare pentm dobandireahanrlui Sftntului Duh, adici pentru a seimpinigi din ins{i viagaSftntei Ti:eimi,din ceamai inalti desivirgire,careesteiubirea. Iubireaesteinseparabilide cunoasrere, de ,,gnozi". Esteun semnde trezyiepersonali ftri de carecaleaciue unire ar fi oarbi, fui un scopprecis,,,oanezAiluzorie" (tf;oKrlor rpou,olrfvd, dupi Sfrntul Macarie Egipteanul36s. Maga ascetici ,,in afari de gnozi" (orirc dv rn yvd)o, nu arenici un pret, dupi Sfrntul Dorotei36e; numai o viagl duhovniceascimereu congriente(dv yvdret), o viagi in necurmat;.impirtisire de Dumnezeu,poatesi schimbe firea noastri, fbcAnd-oasemi.ni.toare dumnezeiqtii firi, ftcAnd-o si se impirtiseasci din lumina necreati a harului, din pilda

naturii umane a lui Hristos, careS-aaritat ucenicilor pe Muntele Tabor imbricat in slava necreati. ,,Gnoze", cunoafterea intrAnd in unire pe misuri ce fireasepreface personali,sporegte din cein ce mai strAnslcu harul indumnezeitot i.ttt-o persoani. desivArgitinu va mai rimAne loc pentru ,,inconstient",pentru ceeaclesteinstinctiv sauinvoluntar; totul va fi pitruns de lumina dumnezeiasciinsugiti de persoanaumani, deveniti Putere proprie prin darul Sfrntului Duh. Cici ,,ceidrepgivor striluci in impirigia lui Dumnezeu (Matei 13,43). ca soarele" pentru a atinge acestultim scop Toate condigiilenecesare sunt oferite cre$tinilorin Biserici. Dar unirea cu Dumnezeu nu esterodul unui procesorganic9i incongtient;el seimplinegte in persoaneprin Sfrntul Duh 9i prin libertatea noastri. Cind Sfrntul Serafimde Sarova fost intrebat daci le lipsea si dea cregtinilordin vremealui vreo condigiepentru ca acegtia c:re erauatat de abundentein trecut, roadede sfingenie acelea;i el a rispuns: nu lipsegtedecit o singuri condiEie- hotirirea!

LUMINA DUMNEZEIASCA

229

CAPITOLUL II

Lumina dumnezeiasci

Unirea cu Dumnezeu esteo taini careseimplinegte in persoanele omenesti. O fiingi umani, pe caleaunirii nu esteniciodatS. micsoratl in calitatea ei de persoani, de;i renungi.la voin;a proprie, la inclinirile salefiresti. Renungi.ndliber la tot ceeace ii este propriu prin fire, persoanaumani se reafizeazi, pe deplin in har. Ceeace nu esteliber, ceeace nu estecongtient nu arevaloare persondi. Lipsurile, suferintelenu pot devenio calecitre unire daci nu sunt acceprate in mod liber. O persoani. desivArsitieste pe deplin constienti.in toate hotiririle: ea esreliberi de orice constrA.ngere, de orice necesitatefireasci. O persoani, cu cit inainteazi.mai mult pe caleaunirii, cu atAtestemai congtienti. Aceasti luciditate in viata duhovniceasci la autorii ascetici (yviroq). Ea searati.pe deplin risiriteni senumestecunoastere pe treptelesuperioare ale ciii mistice,ca fiind cunoasterea desivir;iti aTleimii. De aceea, EvagriePonticul identifici impirigia lui Dumnezeu cu cunoasterea Sfintei Tireimi - congtiinla (dlvour), la limita obiectului unirii. Dimpotrivi, necunoasrerea ei extremi., nu ar fi nimic altcevadecAtiadul, cea mai de pe - sporireaperurmi cidere a persoanei37O. ViaEa duhovniceasci soaneiumanein har estetotdeaunaconstienti.,necunoasterea fiind un semn al plcatului, ,,somnulsufletului".Thebuie deci si fim mereu in starede veghe,si ne purtim ca fii ai luminii utflii lucis ambukre (Efeseni5, 8), dupi cuvAntul SAntului

Pavel:,,Degteapti-tecel ce dormi gi te scoali din morgi-gite va lumina Hristos." (Efeseni 5,14) Sfrnta Scripturi abundi in expresiireferitoarela lumini, la iluminarea dumnezeiasci, la Dumnezeu, care este numit Lumini. Pentru teologia mistici a Bisericii de Risirit acestea nu sunt metafore,figuri retorice, ci cuvinte exprimAnd un aspect Daci. Dumnezeu estenumit Lumina, aceasta realal dumnezgi:ij.i. noastre. sefacepentru ci El nu poate rimAne strlin experiengei dumnezeirii la nivelul ei cel mai indt, ,,Gnoze", cunoa$terea esteo forgi a luminii necreate,aceasti experiengi insfui fiind lumen- ,,in Lumina Ta vom lumini: In lumine tuo uidebirnus lumini" (Psalmi35, 10). Estetocmai ceeace percepem vedea realitatea prin carepercepemtri.irea mistici. Pentru SfAntul si luminii, careesteviata duhovSimeonNouI Teolog,experierea niceasci congtientS. sau ,,gnoza", descoperi prezenlaharului dobAndit de persoanaumani.. ,,Noi nu vorbim desprelucruri pe carenu le;tim, spuneel, ci dim mS"rturie despreceeace ne estecunoscut. Cici lumina strilucegtedeja in intuneric, in noaptegi in zi, in inimile si in mintile noastre. Aceastilumini ftr5" apus, flri schimbare,nestricicioasi, care nu se intuneci niciodati, ne lumineazi; ea vorbegte, activeazl., ea estevie si dititoare de viagl, ea preschimbi in lumini pe cei pe care ii Iumineazi. Dumnezeu esteLumini 9i cei pe careii invrednicegte si-L vadi il vld ca Lumini; cei careL-au primit L-au primit ca Lumini. CIci lumina slaveiSalepremergefegeiSalesi este cu neputinEi si Searateddel decit in lumini. Cei ce n-au vizut aceastiLumini nu L-au vizut pe Dumnezeu, cici Dumnezeu esteLumini. Cei ce n-au primit aceastiLumini nu au primit inci harul, cici primind harul, seprimegte lumina dumnezeiasci Dumnezeu... Cei care nu au primit-o inci, cei ce nu s-au 9i impirtigit inci din Lumini segisescmereusub jugul legii, pe

230

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

LUMINA DUMNEZEIASCA

231

tirAmul umbrei si al inchipuirilor, sunt inci prunci ai roabei. Regi saupatriarhi, episcopisaupreoli, printi sauslugi,mireni saumonahi, ei vor fi deopotrivi in intuneric 9i cilitoresc in bezni, daci.nu vor s5. sepociiasci asacum ar trebui. Cici pociinqa este u$acareduce de la tirAmul intunericului la cel al Luminii. Deci, cei ce nu sunt incl in lumini nu au trecut cum secuvine prin ugapociintei... Robii picatului urLsclumina, tem6.ndu-se s5. nu le dea la iveali faptelelor ascunse.K371 Dac|viata in plcat esteuneori in mod voit incongtienti (inchidem ochii ca si nu-l vedem pe Dumnezeu),viata in har esteun progresneincetat al constiintei,o tri.ire cresc6.ndi" a luminii dumnezeiesti. Dupi Sfintul Macarie Egipteanul, focul harului aprins de Sflntul Duh in inimile crestinilor ii face pe acestias5" striluceasciin fata Fiului lui Dumnezeu ca niste flclii. Acest foc dumnezeiesc, potrivit voin;ei omenesti,se aprinde uneori cu o lumini mai mare,alteori scade gi nu mai strilucegtein inimile tulburate de patimi. ,,Foculnematerid si dumnezeiesc lumineazi si incearci sufletele.Focul acesta S-apogorit pesteApostoli in chip de limbi de foc. Focul acesta i-a strilucit lui Pavel,i-a vorbit, i-a luminat mintea 9i, in acelasi timp, i-a orbit ochii, cici ceea ce estetrup nu poateindura stralucirea acestei lumini. Moise avdzut acestfoc in rugul aprins.Acestfoc l-a ripit pe Ilie de pe pimint, sub forma carului in flIciri... ingerii gi duhurile slujitoarelui Dumnezeuseimpirtisesc de strilucirea acestui foc... Acest foc alungi dracii si zdrobestepicatele. El este putereainvierii, sivArsirea vietii vesnice, luminareasufletelor sfinte,statorniciaputerilor ceresti."372 Acestea sunt energiiledumnezeiesti, dumnezeirii" desprecarevorbesteDionisie ,,razele Pseudo-Areopagitul, puterile creatoare carepltrund universul gi se fac cunoscutein afara ftpturilor, ca lumina neapropiati in caresilisluieste Tfeimea.Diruite creqtinilor de citre Duhul

Sfrnt, energiile nu mai apar ca nigte cauzedin afari.,ci ca har, calumini lS.untrici cepreschimbi.firea indumnezeind-o. ,,Dumestenumit Lumini nu dupi fiingi, ci dupi lucrarea Sa", nezeu Sfrntul Grigorie Pd,ama373. Ca Dumnezeu, El se arati, spune seimpirtisegte, poatefi cunoscut,El esteLumini. Daci Dumnu sefacenumai prin analogie nezeuestenumit Lumini, aceasta cu lumina materiali. Lumina dumnezeiasci.nu are un sens gi abstracceaesteun dat al experientei mistice.,*{ceastl alegoric experiengi dumnezeiasci este dati fieclruia dupi misura lui si poatefi mai mult saumai putin insemnati, dupi vrednicia Vederea celorcareo simt."374 desivArgitia dumnezeiriidevenite perceptibill in lumina Sa necreati. este,,tainazilei a opta"; ea veaculuiviitor. Totugi, cei ce sunt vrednici ajung si. apargine vadi ,,impirigia lui Dumnezeuvenind cu putere" (Marcu 9, 1) inci din viata aceasta, precum au vi.zut-o cei trei Apostoli pe Muntele Tabor. Disputeleteologicecu privire la naturaluminii lui Hristos de la SchimbarealaFati, dispute carei-au pus fagi in fati,, citre mijlocul veacului al XIVJea, pe apiritorii tradigieidoctrinare a Bisericii de Risirit gi pe tomigtii apuseni,vizau in fond o problemi religioasi de cea mai mare insemnitate. Era vorba de realitateaexperiengei mistice, de posibilitatea comunici.rii constientecu Dumnezeu,de natura necreati saucreati a haruIui. Erau in joc problemalrocaliei ultime a oamenilor,ideea de fericire,de indumnezrire. Afost o lupti intre teologiamistici gi filozofia religioasi sau,mai degrabi, o teologiea conceptelor carenu voia si incuviingeze ceeace i sepirea a fi o nesocotinti, o ,,nebunie".Dumnezeul revelagiei religioase gi al experiengei erapus fagi in fagi cu Dumnezeul filozofilor gi al oamenilor de gtiingi,pe tfuamul misticii gi,inci. o dati, nebuniadumnezeiasci

232

TEOLOGIAMISTICAA BISERICII DE RASARIT

LUMINA DUMNEZEIASCA

233

a biruit ingelepciunea omeneasci.Fiind siligi si-gi defineasci pozigia,si formulezeconcepteprivind realitlgi caredeplsesc orice filozoficl, filozofii au trebuit pAni la urmi. si emiti speculagie o judecati care,la rAndul ei, a pi.rut o ,,nebunie"pentru traditia risiriteani: ei au susginutfirea creati a harului indumnezeitor. Nu vom reveni asupraacesteiprobleme pe caream tratat-o in capitolul IV unde eravorba despre deosebirea dintre fiinta si energiilelui Dumnezeu.Apropiindu-ne de sfhrgitulstudiului nostru, trebuie si inflg\im energiile dumnezeiestisub un alt asped: acelad luminii necreatein careSedescoperi Dumnezeu 9i Se impirtigegte celor careintri in unire cu El. Aceasti lumini (qfq) sau iluminare (dXl,clpy4) poate fi definiti drept caracterulvi.zut al dumnezeirii, al energiilor sau al harului in care Dumnezeu se face cunoscut. Ea nu estede ordin intelectual, cum esteuneori luminarea in;elegerii luati in sensalegoricgi abstract.Ea nu estenici o realitatede ordin sensibil. Totusi, aceastilumini umple in acela;itimp intelegerea simgurile, descoperindu-se omului intreg gi nu numai uneia ;i dintre facultigilesale.Lumina dumnezeiasci, fiind un dat al experiengei mistice,depigegte in acela;itimp sim;urile gi ingelegerea. Ea esteimateriali gi nu arenimic sensibil, de aceea Sftntul Simeon Noul Teolog o numefte in poeziile sale,,foc nevizut", afirmAnd totodati vizibilitatea sa: -Eott rOp td 0etov 6wcoq -Arnotdv aopcrt6vye 'Avapldv rai a0l,ov "6...37s Ea nu esteinsi nicidecumo lumini inteligibili. Tbrnul aghioritic, o apologiealcituiti de cilugirii din Muntele Athos dupi disputeleteologiceasupraluminii de la Schimbarea la Fagi,distinge lumina vizuti.,lumina inteligengei si lumina necreari,c:re

doui. ,,Lumina inteligendeopotrivl pe celelalte le depigeste monahii spun atonigi deosebitl de ceacareeste rei" ,,este perceputi prin simgtui. intr-adevir, lumina vizuti ne arati obiectele caresepotrivescsimgurilor noastre,in timp ce lumina necreat|areti. adevirul czre se afli in gAnduri. A;adar, vedereagi lumini, ci fiecireia dintre aceste nu deginuna gi aceea;i in,telegerea facultigi ii este propriu si. activeze dupi natura ei gi in limitele doui primescharul proprii. Totugi, cind cei cesunt vrednici de aceasta si puterea duhovniceasci si supranaturali, ei percep atAt prin crcea.caeste mai presus de oricesimg simguri,cit gi prin ingelegere a.ga cum estecunoscutnumai de Dumsi de orice ingelegere... nezeusi de cei careau avut parte de triirea harului Siu.'376 SchimCei mai multi dintre Piringii careau vorbit despre a luminii bareala Fagiconfirm5.natura necreati,dumnezeiasci, cares-aaritatApostolilor. Sfintul Grigorie de Nazianz,Sfrntul Chiril d Alexandriei, Sftntul Maxim Mirturisitorul, Sfhntul Andrei Criteanul, SfAntul Ioan Damaschin,Sfrntul Simeon Noul Teolog, Eftimie Zigaben se exprimi. in acestsenssi ar fi foarte imprudent si seinterpretezaceste texte c:r fiind o emfazi. retorici.. Sfrntul Grigorie Palamadezvolti aceasti invitituri in.raport cu problematriirii mistice.Lumina pe careau vizut-o Apostolii pe Muntele Tabor esteproprie lui Dumnezeu prin fire. Vegnici, nesfrrgiti, existAndin afari de timp si spatiu, ea api.reain teofaniile Vechiului Testamentca slavi a lui Dumnezeu:aparigie inspiimAntitoare gi de nesuportatpentru creaturi, fiind exterioari,striini firii omenegtiinainte de Hristos, in afara Bisericii.Pentru aceasta, dupi Sfhntul Simeon Noul Teolog, Pavel pe drumul Damascului,neavA'nd in Hristos, inci credinga a fost orbit gi trintit la pimAnt de aparitia luminii dumnezeiesti.377 Dimpotrivi, Maria Magddena, dupi SfAntul Grigorie Palama,a putut vedealumina invierii careumplea mormAntul

234

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

LUMINA DUMNEZEIASCA

%5

9i ftcea si sevadi tot ce seaflI in el, cu tot intunericul nopgii, ,,ziuavLzutl" neluminind inci pimintul; tot aceasti lumini in clipa intrua ftcut-o si vadi ingerii gi si vorbeascicu ei378. s-aconcentrat,ca si spunemaga, pirii, lumina dumnezeiasci in Hristos, Dumnezeu-Omul, in caresiligluia trupette pliniinseamni ci firea umani. asumati tatea dumnezeirii.Aceasta de Hristos era indumnezeiti prin unirea ipostatici cu firea divini; ci Hristos, in timpul viegiiSalepimAntegti,a strilucit rimasi. nevizuti Pentru cea totdeauna lumina durnnezeiasci., la FagI nu a fost un mai mare parte dintre oameni. Schimbarea in acelmoment, Pentru fenomen circumscrisin timp 9i spagiu: Hristos, chiar in fireaSaumani, nu s-aprodusnici o schimbare, Apostolilor, care,pentru s-aprodus in congtiinga ci schimbarea de un anumit timp, au primit puterea a vedeape invigitorul lor agacum era El, strilucind de lumina ceavegnici a dumneera o iegiredin istorie, zeirii Sale37e. Pentru Apostoli, aceasta incunogtiingaredesprerealiti;ile celevegnice.SfAntul Grigorie la Fa;i: ,,Lumina Palamaspunein cuvintul siu la Schimbarea Schimbirii la Fagia Domnului nu a inceputgi nu a luat sfrrgit; eaa rimas necircumscrisi(in timp gi spaiu) 9i imperceptibili simEurilor,cu toate ci a fost vilntti. cu ochii trupegti..., dar printr-o tftlnsmutare a simgurilor lor, ucenicii Domnului uecuri de la trup la Duh."38o cu ochii trupegti,aga Pentru a vedealumina dumnezeiasci cum au vlzut-o ucenicii Domnului pe Muntele Tabor, trebuie si ne impirta;im din aceastilumini, si fim preschimbatide ea intr-o misuri mai mici sau mai mare. Experien;a mistici prin presupunedeci o schimbarea firii noastre,preschimbarea har. Sfrntul Grigorie Palamaspune in chip limurit: ,,Cel care participi la energiadumnezeiasci...ajungeel insugi,intr-un fel, lumini; el esteunit cu Lumina qi, odati cu Lumina, el vede

cu o deplinl constiinti de sineror ceea ce rimAne ascuns celor ce nu au acest har; el depfuesteasdel nu numai simlurile cepoatefi cunoscur(prin inteligenF)[...], ffupetti, ci gi tot ceea cei curagi cu inima il vid pe Dumnezeu [...] care,fiind cici Lumini., silisluiegtein ei gi li sedescoperi. celor careil iubesc, I Lui.(38 preaiubigilor Tiupul nu trebuie si fie o piedici in triirea mistici. Dispretuirea maniheici a naturii materialeestestriini. ascezei ortodoxe. nu dim numele numai de om sufletului saunumai rrupu,,Noi lui, ci amAnduroraimpreuni, ci.ci omul intreg a fost creatdupi chipul lui Dumnezeu",spuneSftnrul GrigoriePalama.3s2Tirrpul trebuie si fie induhovnicir, si ajungi un ,,trup duhovnicesc", dupi cuvAntul Sftntului Pavel.Scopul nostru ultim nu este numai o contemplareintelectuall a lui Dumnezeu;daci ar fi asa,invierea morfilor ar fi de prisos. Cei fericiti vor vedeape Dumnezeu fagi citre fagi in deplinltatea firii lor create. De aceea Tomulaghioritic atribuie incl din aceastilume firii trupegticurigite anumite,,dispozitiiduhovnicegti":,,DacL trupul trebuiesi ia parte impreuni cu suflerulla negriitele bunitigi ale veacului viitor, estesigur ci el trebuie si se implrtigeasci dintr.-insele, in mi.surain care se poate, incl de pe acum... Cici si trupul are experientacelor dumnezeiegti, cind puterile pitimitoare ale sufletului sunr nu date mo4ii, ci preschimbate 9i sfintite."383 Ca lumini - principiu al manifestirii -, harul nu poate ri.rr'Ane in noi imperceptibil. Noi nu purem si nu-L simgim pe Dumnezeudaci ftreanoastrl esteln starede sinitate duhovniceascl. Nesimtirea in viagaliuntrici esteo stare anormdi. Thebuiesi stii sI iti recunosti propriile stiri gi si judeci fenomenelevieEiimistice. Pentru aceasra, Sftntul Serafimde Sarov

236

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

LUMINA DUMNEZEIASCA

237

igi incepecu acste cuvinte invigiturile duhovnicegti:,,Dumnezeuesteun foc careincdlzeste 9i aprindeinimile. Daci simgim in inimile noastrefrigul ce vine de la diavol - cici diavolul este rece-, si-L chemim pe Domnul gi El va veni gi va incilzi inima Si in faga El gi fagi de aproapele. noastri prin dragosteafaEi.de cildurii fegeiSaleva fi alungat frigul vrijmagului."38411"tu1 seva facecunoscutca bucurie, pace,cilduri liuntrici, lumini. de ,,noaptemistici." in spirituditatea BiseStirile de usci.ciune, ricii de Risirit nu au acelagi sensca in Apus. O persoani care intrl in unire din ce in ce mai strAnsicu Dumnezeunu poate rimine in afaraluminii. Daci ea seafli afundati in intuneric, aceasta sedatoreazifaptului ci firea saesteintunecati de vreun pentru a-i miri 9i mai picat saupentru ci Dumnezeuo incearci. mult rivna. Acestestiri trebuie dep{ite prin ascultare9i smerenie,la careDumnezeurispunde aritindu-Se din nou in suflet, impirtfuind Lumina Sa fiin,tei omenqti pirisite pentru o vreme. Usciciunea sufletului esteo starebolnivicioasi carenu poatedura; autorii de lucriri de asceticisi mistici apartinAnd vreodati usciciuneasufletului tradigieiorientalen-au considerat necesari gi normali pe caleaunirii cu Dumnezeu. drept o etapi Ea esteun accident foarte frecvent pe aceasticale,dar totdeauna primejdios. Estefoarte apropiati de drn6ia - tristegea sauplictiseala,ricirea inimii, careproduce indiferengi.Esteo incercare careduce fiin;a umani la hotarelemorlii duhovnicegti,pentru lupta pentru lumina dumnezeiasci ci urcugulspresfingenie, nu esteftri primejdie. Cei ce cauti lumina, viata congtienti in Dumnezeu,trec printr-o mare primejdie duhovniceasci,dar Dumnezeu nu-i Iasi si. r5"ti.ceasc5. in intuneric. vedeam Lumina" spune Sfintul Simeon Noul ,yA.desea Teolog- ,,uneoriea imi apS.rea inliuntrul meu, cind sufletul meu aveapace9i liniste, sau nu apirea decAtdepartegi chiar

cu totul. in..t."- atunci o imensi mihnire, creseascundea niciodati. Dar, de indati ce reincepeam zAndci.nuo voi revedea si virs lacrimi, indati ce mirturiseam o deplini lepidare de asemenea tot, o deplini umilingi gi asculhre,Lumina reapi.rea, norilor care alungi gi care se arati puEin cite grosimea soarelui puin aducand bucuria. Astfel, Tu, Cel Negriit, Nevizut, Neapropiat,caremigti toate, prezentin toate lucrurile si totin fiecare deauna,umplAnd toate, aritAndu-Te;i ascunznndu-Te Tu dispireai ;i mi Te aritai ziua si noaptea.incet, incet, ceas, ai Tu risipit intunericul careerain mine, ai alungatnorul care mi-ai deschis auzul duhovnicesc, ai curigit lumina mi acoperea, ochilor mingii mele.in sfhrgit,flcAndu-mi asacum voiai Tu, G-ai descoperit sufletului meu strilucitor, venind la mine, inci nevlzut. $i deodati, Tu ai apirut ca un alt soare,o negriiti Acesttext ne ar^tL ci.usci.ciunea bunivoingi dumnezeiascd."385 sufletului esteo staretrecitoareciue nu poatedevenistatornici. intr-adevir, atitudinea eroici a marilor sfingi ai crettinitigii apusene, pradi C,rreriidatede despi4ireatragici de Dumnezeu, noapteamistici drept cale,drept necesitate duhovniceasci, sunt necunoscute spiritualitigii Bisericiide Risirit. Celedoui tradigii s-au.despi4itdin cauzaunui punct tainic din cadrul doctrinei, anune cel privind Sfrnflil Duh, izvonrl sfin,teniei. Doui concepgii dogmaticediferite corespundcelor doui experiente, celor doui cii de sfindre, carenu seasearnini.deloc. Dupi schismi, ciile care duc la sfin;enie nu sunt aceleagi pentru Apus gi pentru Risirif86 Unii igi dovedesc in Hristos in singuri.tatea credinga gi pirisirea din noapteagridinii Ghetsimani;ceilalgidobAndesc siguranga unirii cu Dumnezeu in lumina Schimbirii la FagI. Un pasaj scosdin fuuekyiile SfAntului Serafim de Sarov, scrise mai la inceputul veaculuial XIXlea, ne facesi in,telegem

238

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

LUMINA DUMNEZEIASCA

N9

bine decAttoateexpunerileteologice aceastisiguin ce const5. rant5., aceasti.,,gnoz|" a unirii cu Dumnezeu. sau cunoagtere in cursul unei convorbiri pe careo aveacu Sfrntul Serafim la marginea unei piduri, intr-o dimineali de iarni, un ucenic al Sfrntului Serafim, autorul textului pe care il citim, a spus invigitorului siu: totugi cum putem aveasiguranga ci ne aflim ,- \u ingeleg in Duhul lui Dumnezeu. Cum agputea s5. recunoscintr-un mod sigur,in mine insumi, aritareaLui? - Ji-am mai spus- zicePirintele Serafim- ci estefoarte simplu. Ti-* vorbit multi. vremedespre starea in cire segisesc cei caresunt in Duhul lui Dumnezeu;gi-amlimurit, de asemenea,cum trebuierecunoscute prezen\a Lui in noi... Ce-ti mai trebuie,prietene?! - Tlebuie s5. pricep mai bine tot ce mi-ai spus. - p1is1sns, amAndoi sunrem in aceasticlipi in Duhul lui Dumnezeu... De ce nu vrei si mi privegti? - Nu te pot privi, P5.rinte,ri.spunsei,ochii tii arunci flicLri' fa,tataa devenit mai orbitoaredecit soarele gi mi dor ochii privindu-te. - Nu te teme de nimic - spuseel - in aceasti, clipi ai devenitla fel de luminos ca gi mine. Si tu estiacum in plinitatea Duhului lui Dumnezeu; altfel, nu m-ai putea vedeaasacum md.vezi. $i, aplecatspremine, imi spuseincet la ureche: - lgadar, dI slavi Domnului Dumnezeu penrru nesfhrsita Sa bunitate pe care o are fagi de noi. lqa cum ai vlzut, nici n-am ficut m5"car semnul crucii; a fost de ajuns si rog numai pe Dumnezeuin gAnd,in inima mea,spunAndliuntric Doamne, invredniceste-l si vadi limpede cu ochii sli trupegti aceasri

pogordrea Duhului T5.u,cu careinvrednicestipe slujitorii Tii, cAndbinevoiestisi li Te arigi in mirita lumini a slaveiTale. Si, cum vezi, prietene,Domnul a implinit pe dati aceastS" cerere a smeritului Serafim... Cit de recunoscitoritrebuiesi fim lui Dumnezeu peqtru acestnegriit dar acordatamindurora! Nici chiar Piringii pustiului n-au avut totdeauna asemenea semne ale bunitigii Sale.Aceastainseamnl cl harul lui Dumnezeu ca o maici plinl de duiogiefagi de copiii ei - a binevoit ca prin mijlocirea Maicii lui Dumnezeu si-gi mAngiie inima intristati.... A;adar, de ce nu vrei, prietene,si mi privesti drept in fagi?Privegtefhri teaml, deschis!Domnul esrecu noi. incurajat de aceste cuvinte, arn privit si am fost cuprins de o evlavioasi. spaimi. Imagineazl-gifaEa omului care-gi vorbegte in mijlocul soareluiin strilucirea razelorsaleorbitoare de la mijlocul zilei.Yezi miscarea buzelor sale,expresia schimbitoare a ochilor lui, ii auzi vocea,simti mAinilelui carete tin de umeri, dar nu vezi nici aceste mAini, nici trupul interlocutorului t5.u, nimic, decAtlumina strilucitoare careserispindegte departe, Ia cAgiva stAnjeniin jur, luminAnd prin strilucirea sa pajigtea acoperiti cu zilpadi. gi fulgi albi carenu contenesc si cadi... ' Ce simli?..., rni intrebi Pirintele Serafim. - - O bunistare nesfrrsiti., ri.spunsei. - Dar ce fel de buni.stare? in ce anume? - Simt, r5.spunsei, o asemenea liniste,o asemenea pacein sufletul meu, ci nu gi.sesc cuvinte si o spun. - Aceasta, prietene,estepaceadespre carevorbeaDomnul, cAndspuneaucenicilor Sii: <Pacea Mea o dau voui; nu precum di lumea vi dau Euo paceacare covArsegte roari mintea. Ce mai simti inci? - O nesfrrsiti bucurie in inimi. $i Plrintele Serafim urmI.:

240

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

LUMINA DUMNEZEIASCA

241

Cind Duhul lui Dumnezeucoboari in om si il inviluie in plinitatea prezentei Sale,atunci sufletul este covArgitde o negriiti bucurie, cici Duhul SfAntumple de bucurie toate cele pe care le atinge... Daci pirga bucuriei viitoare umple deja sufletul nostru de o asemenea de o asemenea bucurie, blAndege, vom in ce spunedespre bucuria carea;teapti impiri;ia cereasci pe toli cei ce plAng aici pe pimAnt? Si tu, prietene,ai pli.ns destul in cursul viegii tale pimAntqti, dar vezi bucuria pe Grre gi-o trimite Domnul ca si te mAngAie chiar in lumea aceasta. Acum trebuie si te nevoiegti, si faci necontenitestridanii, si dobAndegtiputeri din ce in ce mai mari pentru a ajunge k mdsuradzsdui.r;itda statarii lui Hristos... Aceasti bucurie pe careo simgim in aceasti. clipi, in parte gi scurri, atunci seva ar5tain toati. strilucirea ei, covArsindfiinta noastri cu negriite desfhtiri pe care nimeni nu ni le va putea rilpi."387 Istorisireaacestei experienge cuprinde in simplitateaei toate invigiturile Piringilor risiriteni despre ,,grroz|",tri.ire a harului careatinge gradul cel mai inalt in contemplarealuminii dumnezeiegti.Aceastl lumini umple persoanaajunsi la unirea cu Dumnezu.Aceasta nu esteun ek$az,sure treci.toare carer5.peste, caresmulgefiinta omeneasci din experienga obisnuiti, ci o via;i congtienti in lumini, in neincetatacomuniune cu Dumnezeu. intr-adevlr, am citat mai susun loc din Sfhntul Simeon Noul Teolog, dupi care stirile ekstaticear fi caracteristice mai ales persoanelor a ciror fire nu a fost inci schimbati, adaptati viegii dumnezeiegti. Thansfigurarea firii create incepind inci din aceastilume esteo ftgiduingi a noului cer, a noului pimint, intrareafrpturii in via;a vegnici inainte de moarte gi de inviere. Pugine persoane, chiarprintre cei mai mari sfinEi, ajung la aceasti starein viata piminteasci. Pilda Sfrntului Serafimestecu aret

mai izbitoare, cu cat el face si triiasci, intr-o epoci destul de ca apropiati, sfin;eniaPiringilor pustiului, careapareapr<iape pentru credintanoastri.ragionalistisi slabi, Pentru o poveste mintea noastri deveniti ,,kantiani" prin cidere, mereu gatasi tot credingei", aruncein domeniul numenal,cel al ,,obiectelor firii mai obiceiurile cizute. legile sau, degrabi, ce dep{egte ceea mfuginite,inchise Apirareafilozofici a ,,autonomiei"firii noastre harului, esteo afirmarecon$tienti a incongtiengei experiengei de Sftnd Duh, noastre,antignozi, anti-lumini, impotrivire faEa carefacesi apari in oameni congtiingaci sunt in comuniune convorbire duhovniceascipe caream cu Dumnezeu.in aceea;i citat-o mai sus,Sfhntul Serafim ii spune interlocutorului siu: grad de slibire a ,,in zilele noastre, am ajuns la un asemenea aproape in Domnul nostru IisusHristos,c.ueeste sfinteicredinge generali,incit putem si spunem,intr-adevir, ci ne-am indepirtat aproapetotalmente de adevirata via;i crqtini. Astizi, uneletextedin Sftnta Scripturi ne par stranii... Unii oameni sePoate,oare,admite ci spun: aceste texte sunt de neingeles; oamenii ar puteasi vadi pe Dumnezeu in mod atit de concret? rezulti. din Dar aici nu estenimic de nein;eles.Neingelegerea fap.tul ci noi ne-am indepinat de nevinovigiacare caracteriza in primele veacuri cunoattereacrestini. Sub pretextul inviEiintuneric turii, al niluminismuluio, am intrat intr-un asemenea ce pentru al nestiin,tei, tot ceea incit astizi glsim de neconceput crestinii primelor veacuri avaun sensdestul de limpede ca sI poati vorbi intre ei desprearitirile lui Dumnezeu oamenilor ca desprelucruri cunoscutede to;i si deloc stranii."3S8 acolounde gnoza Regisim,,nwinovitia cunoEterii crestine", tainici, ascunsi ochilor sunt una, in experienga 9i dragostea lumii, in viagacelor carese unesccu lumina vegnici a Sfintei Tieimi, dar aceastitriire rimine de negriit. ,,Realitigileveacului

242

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

LUMINA DUMNEZEIASCA

243

viitor", spuneSflntul Isaac Sirul, ,,nu au nume propriu;i direct. Despreele nu sepoateaveadecAto anumiti. cunoafteresimpli, mai presusde orice cuvAnt,de orice element,de orice chip, culoare,infltigare sau nume alcituit in vreun anume ft1.(389 estenecunoasterea ,yA,ceasta caredeplseste orice cunoa;1g1.s."390 Ne gisim, din nou, in domeniul apofaticului, in caream inceput studiile noastreprivind traditia orientali. Dar in locul intunericului dumnezeiesc estelumina, in locul uitirii de sineeste constiingapersonali cares-a iluminat pe deplin in experienta harului. Aceasta inseamni ci., actualmente,estevorba de desivA.rsirea dobAnditi, de firea rransformari prin unirea cu harul, de o fire careajungegi ealuminl. Cum ar pureaingelege aceasti. experienti.cei caren-au avur-o?Ceeaceincearcl si spuni Sftntul Simeon Noul Teolog ne lasi si intrevedem, in rermeni paradoxdi, tot ceea ce rS.mineinci inchis pentru cuged nostru neiluminac ,,Candajungemla desivirgire" - spuneel -,,Dumnezeu nu mai vine la noi ca mai inainre, firi chip gi ftri infrtisare.. . El vine totusi, intr-un anume fel, in chip de DumnszEu: cici Dumnezeu nu searati niciodatl intr-o fagi sauurmi oarecare, ci sefacevi.zut in simplitatea Sa, format de Lumina ftri formi, de neinEeles, de negriit. Nu pot spune nimic mai mult. Cu toate acestea, El se facevLzut limpede, El poate fi pe deplin recunoscur, El vorbestegi asculti intr-un mod pe care nu-l putem exprima. Cel care esreDumnezeu prin fire vorbestecu cei pe care i-a flcut dumnezei prin har, asacum un prieten vorbegte cu prietenii sli, faEicltre fati. El isi iubegte fiii ca un tati; esteiubit de ei mai presusde orice; El devine in ei o cunoasrere minunati, un auzde temut. Ei nu pot vorbi despre El cum ar trebui, dar nu pot nici si pistrezeti.cerea... Sfrntul Duh devinein ei tot ceea ce spun Scripturilecu privire la impiritia lui Dumnezeu: mirgiritar, greurrte de mu;rar,

aluat, api, foc, pAine, epe ceavie,pat, cimari de nunti, mire, de prieten, frate gi tati. Dar ce voi spune despre ceeece-este negriit? Ceea ce ochiul n-avlzut, ceeace urechean-a auzit, ce la inima omului nu s-asuit, cum ar puteafi rostit prin ceea iniun-. cuvinte?Desi am dobAndit gi am primit toate acestea trul nostru, printr-un dar al lui Dumnezeu,nu putem cAtusi de pugin si le misurim cu mintea si si le griim in cuv6nt."391 DupI apiritorii luminii necreate,aceastitriire a reditigii veacului viitor nu ar putea fi definiti din punct de vedere dogmatic.futfel, Vechiul Testament,pe lAngi dogmele9i prescripgiilekgii, aveagi viziunile profeticeale reditlgilor cares-au descoperit9i au devenit dogmi in Biserici. Tot aga,in timpul evanghelicin care triim, alituri de dogme sau, mai degrabi, ca o taini caresereferi chiar in dogme sesizim un fond ascuns Putem spune la veaculviitor, la impirigia lui Dumnezeu3e2. deopotrivi ci Vechiul Testamenttriia prin credingi si tindea triiegte in nidejde 9i tinde sprenidejde; ci timpul evanghelic nu spreiubire; ci iubireaesteo taini carenu seva descoperi, seva implini pe deplin decit in veacul ce va si fie. Pentru cel caredobAndegte iubirea, ,,intunericul seduce si lumina ceaadevi.rati. incepe si risari.", spune Sfrntul Ioan (I 2, 8). Lumina dumnezeiasci apareaici, in lume, in timp. Ea se descoperlin istorie,dar nu estedin aceastl lume; eaeste vegnici, ea inseamni iegiredin existen;aistorici: ,,taina zilei a opta", taina adevirateicunoagteri, desivirgireagnozni,a cirei deplinitate nu poate fi cuprinsl de aceastilume inainte de sftrgitul ei. Estetocmai inceputul parusieiin sufletele sfinte,inceputul descoperirilorde la sfirgit, cind Dumnezru seva arita tuturor in Lumina Saceaneapropiati. Din aceasticanzi,, dupi Sfrntul Simeon Noul Teolog, rpotru cei care s-au fhcut fiii luminii

244

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

LUMINA DUMNEZEIASCA

245

si fiii zilei ce va s5. fie, pentru cei ce merg mereu in lumini, ziua Domnului nu va veni niciodati, cici ei sunt totdeauna cu Dumnezeugi in Dumnezeu.Asadar, ziua Domnului nu va apfueacelor careinci de acum sunt luminagide lumina dumnezeiasci., ci ea se va descoperidintr-odati celor care rimAn in intunericul patimilor, legagide bunurile pieritoare.Acestora ziua aceea le va ap5.rea dintr-odati, neasteptati., si eava fi pentru ei grozavS. ca focul pe care nu-l putem indura.(3e3 Lumina dumnezeiascidevine principiul trezvieinoastre:in ea il cunoagtem pe Dumnezeusi ne cunoastem pe noi insine. Ea cerceteazi adincimile fiingei iare intri in unire cu Dumnejudecati a lui Dumnezeu inainteaJudecilii zu,easefaceacesteia de Apoi. Cici, dupi Sfrntul SimeonNoul Teolog,sunt dou5. judecigi: una areloc aici jos - estejudecatain vederea mAntuirii; cealalti,dupi sfrrsitul lumii, estejudecataosindirii. ,,in viaga de acum, cAndprin pociingi intrim in mod liber si chiar cu voia noastri.in lumina dumnezeiasci, ne vedem acuzatigi judecagi;totusi, prin mila si indurareadumnezeiasci, aceastiacuzrrc si aceasti,judecati se fac in taini, in adincimile sufletului nostru, pentru curigirea noastri si pentru iertareaplcatelor noastre. Numai Dumnezeugi noi inginesuntem cei care,aici, vedemadincurile ascunse de inimilor noasrre. Cei carein viala judecati aceasta au parte de o asemenea nu se vor mai teme de o nou5.cercetare. Dar celor carenu vor si intre inc5" de acum in lumini pentru afiacuzati 9i judecagi, celor careurisc lumina, a doua venire a lui Hristos le va descoperilumina careri"mAne ascunsi deocamdatS. gi careva vidi rot ceeace a rimas tiinuit. Tot ceea ce ascundem astlzi, nevoind deloc sl descoperim adAnculinimilor noastrein pociinti., seva deschideatunci la luminl, inainteaFegei lui Dumnezeu,inainteaintregii lumi gi seva vidi in vizul tuturor ceeace sunrem noi in realitate."394

Congtiingadeplini seva realizain toti in lumina dgmnecind Hristos va veni a doua oari. Dar nu va mai fi zeiascl., in mod liber harului, in acord cu carese deschide congtiinga va fi o congtiingivenind, oarecum,din voin;a dumnezeiasci; in om impotriva vointei lui, o lumini afari, deschizAndu-se cu fiingelepe dinafari, adici ,,in afaraharului", carese unegte dupl Sfhntul Maxim Mirturisitorul3e5.Iubireadivini va deveni un chin insuportabilpentru cei caren-au primit-o inliuntrul lor. Dupi Sfintul IsaacSirul, ,,cei care se vor afla in gheena ci focului vor fi biciuigi cu biciul iubirii. Cici cei careingeleg au picituit impotriva iubirii incearci o suferingimai maredecit ceaniscuti din chinurile celemai infrico;itoare. Durerea care cuprinde inima vinovati fagi de iubire estemai ascugiti decit orice alt chin. Nu estedrept si sespuni ci picitogii in iad sunt lipsigide iubirealui Dumnezeu... Dar iubirealucreazi.indoui easefacesuferingiin cei osindigi 9i bucurie chipuri deosebite:
a.f...(.?C)(

ln cel terlcltl. "'"

invierea insigi va fi o aritare a stirii liuntrice a fiingelor, cici trupurile vor lisa si seintrevadi tainelesufletelor.in viziuneasaeshatologici, Sflntul Macarie Egipteanul arati acestgAnd: al dumnezeirii pe carecregtinii il primescaici, ,,Foculceresc foc, cand in acest acest veac,inS.untrulinimilor in carelucreazl., trupul va fi risipit, va lucra in afri; el va adunaiar{i midularele Atunci, tot ceea despirtite si va invia trupurile risipite...4397 ce stri"nsese sufletul in comoarasaliuntrici seva arita in afari, in trup. Totul seva facelumini, totul va fi pitruns de lumina necreati.Tlupurile sfingilorsevor facela fel ca trupul preamirit al Domnului, a;a cum s-aaritatApostolilor inzi:ua Schimbirii la Fagi.Dumnezeuvafi totul in to;i gi harul dumnezeiesc,lumina SfinteiTheimi,va striluci in mulgimeaipostasurilor omenesti, in toti cei care au dobindit-o ;i care se vor face ca nigte noi

246

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

Fiului, transformagide sori in impiriEia Tatalui, asemenea Sfrntul Duh, Dititorul Luminii. ,,Harul Preasflntului Siu ca o stea Duh, spuneSfrntul SimeonNoul Teolog,va strS.luci neapropestecei drepgigi in mijlocul lor vei straluciTir, o, Soare piat! Atunci toli vor fi luminagi pe misura credingeilor gi a faptelorlor, pe misura nidejdii gi a milei lor, pe misura curi;irii gi a luminirii de citre Duhul Tiu, o, DumnezeuleUnic, Tir ai o nesfhrgitiblindete!"3e8 in parusiasi impliriirea eshatologicia istoriei, intreagalume creati va intra in desivArgitiunire cu Dumnezeu.AceastS. unire seva sivAr;i sau,mai degrabi, seva arita in mod diferit in fiecaredintre persoanele omene$ticareau dobAndit harul Sfhntului Duh in Bisericl. Dar limitele Bisericii dincolo de moarte gi posibilitigile mAntuirii pentru cei carenu au cunoscutlumina in aceasti via,ti rimAn pentru noi taina milostivirii dumnezeiegti, pe carenu indriznim si ne bizuim, dar pe carenu putem deloc si o limitim dupi misura limitelor noastreomenepti.

CAPITOLUL 12

Concluzie: OspigulImpi.rS.tiei

indisoin primul capitol am stiruit asupralegiturii stri.nse, lubile dintre teologiesi mistici.,dintre tradi;ia doctrinari gi spiritualitate. Nu putem explica spiritualitateaaltfel declt sub o singura ei din afar5., formi dogmatici, dogmele fiind expresia mirturie nepirtinitoare a unei triiri afirmate de citre Biserici. personde;i experienga comuni a Bisericii sunt Experien;ele identice, in virtutea sobornicitigii tradigieicregtine.Or, tradigianu estedoar totalitateadogmelor,a institugiilor sfinte si a riturilor pistrate de Biserici, ci, inainte de toate, ceeace se exprimi in aceste determiniri exterioare,o tradigievie, revelareaneintrerupti a Sfrntului Duh in Biserici, via$ la carefiecare dintre membrii sii poate participa potrivit misurii sale.A fi in traditie inseamni aaveaparteaproprie din experienga tainelor. descoperiteBisericii. Tiadigia doctrinari semne asezate de Bisericl pe caleacunoa;terii lui Dumnezeu- gi radigia mis- nu pot tici- experienta mistici dobanditi din tainelecredin,tei fi despirtite sau opuse: dogmele nu pot fi ingelesein afara experientei(in afaratriirii) si nu avemdeplinitatea experiengei in afara adeviratei invitituri. De aceea,in acestepagini, am vrut si. prezentim tradi;ia Bisericii de Risirit ca pe o teologie mistici - invigituri gi experienEicareseconditioneazi una pe cealalti. Am analizat pe rind elementelefundamentale ale teologiei ortodoxe, flri a pierde vreodati. din vederescopul final, care

248

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

coNCLUZTE: OSPATUL iVlArAllrr

249

esteunirea cu Dumnezeu.Orientati sPreacestscoP,totdeauna in intengiasa,aceastitradigiedoctrinari ne-aapirut soteriologic sale,in ciuda ca foarte omogeni, in ciuda bogigiei experiengelor diversitigii culturilor 9i epocilor pe carele imbritigeazi. Este o singuri familie duhovniceascl in carese recunoastecu uguunul de altul ringi inrudirea, degimembrii sii sunt despirgigi spiritualitate, Pentru a mirturisi aceeagi in timp gi in spagiu. ne-arn referit in cursul acestorstudii la un Dionisie Pseudo-fueopagitul 9i la un Grigorie Palama,la un MacarieEgipteanulgi la un Serafim de Sarov,la Grigorie de Nyssa gi la Filaret al la Maxim Mirturisitorul gi la teologii rugi moderni, Moscovei, frri a fi alrut impresiaci schimbim climatul duhovnicesctrecAndde la o epoci la alta.Acestlucru a fost posibil pentru ci in chemarea, omenegtii;i realizeazi. Biserica,in carepersoanele careseimplinegteunirea lor cu Dumnezeu,estemereu aceeagi, de;i ,,iconomia"safagl de lumea din afri trebuie si seschimbe igi implinegtemenirea. dupi vremurilegi mediile in careBiserica Piringii ;i Dascilii Bisericii,careau trebuit si aperegi si formulezediferite dogmede-alungul istoriei, nu numai ci apargin expeunei singure tradigii, dar ei sunt mirturisitorii aceleiagi rienge. Aceasti tradigierimAne comuni. Risiritului gi Apusului atatavreme cAt Bisericadi strilucita ei mirturie despreadevirurile referitoarela intruparea Logosului. Dar dogmelemai li.untrice, ca si. zicem asa, mai tainice, cele care se referi la Cincizecime, invigiturile despre Sfhntul Duh, despre har, despreBiserici nu mai sunt comune Bisericii Romei si Bisese opun una celeiricilor din Risirit. Doui tradigii separate lalte. Chiar ceeace le-a fost comun pini la o anumiti vreme, primegteun accentdeosebit,apareazi sub privit retrospectiv, ginAnd de o alti lumini, sub forma unor realitigiduhovnicegti cel Mare deosebite. De acum inainte, un Vasile doui experiente

sau un Augustin vor fi interpretali in mod diferit, dupi_cum sunt privigi de tradigia romano-catolici sau ortodoxi. Aceasti atitudine estede neinli.turat,pentru ci nu sepoateadmite auroritatea unui autor bisericescdecAt in duhul tradigiei de care in evidengi apa4ii. in.rpunerea noastri, am incercatsi scoatem proprii tradigieiBisericiiOrtodoxe,intemeindu-ne caracterele numai pe mirturiile Pirin,tilor rlsiriteni, pentru a inlitura orice posibili. confuziesau neinEelegere A trebuit si constatim de mai multe ori in cursul studiilor noastreprivind teologiamistici a Bisericii risiritene atitudinea Dupi cum am vizut, apoftici proprie acestei gAndiri religioase. negaliilecaresemnaleazi. imposibilitatea cunoa;teriilui Dumnezeunu sunt piedici pe calea cunoagterii; departede a fi o limitare, apofatismul ne face si depigim toate conceptele, orice domeniu al speculagiei filozofice. Apofatismul esteo tendingi spredeplinitatea tot mai desivArsiti,schimbi.ndcunoagterea in necunoa;tere, teologiaconceptelorin contemplare,dogmele in triire a tainelor inefabile.Apofatismul este,de asemenea, o teologieexistentiali cereango:1eazi intreagafiinti, punind-o pe caleaunirii, silind-o si-gi schimbe,si-gi transformefirea pentru a ajunge la adevirata ,,gnoz|", care estecontemplareaSfintei Tieimi. Or, ,,schimbarea mintii", petdr,ora,inseamni pociingi. Calea apofatici a teologiei risiritene estepocS.inta persoanei umane in fagaDumnezeului Celui viu. Estenecurmataschimbarea fiin,tei tirz6nd sprepliniatea sa,spreunirea cu Dumnezeu, careseinftptuieste prin harul dumnezeiesc si libenateaumani.. Dar plinitatea dumnezeirii,implinirea ultimi spre caretind persoanele create,se deschide in Sfrntul Duh. El esteMistagogul ciii apofatice,ale cirei negalii semnaleazS. prezentaCelui cenu poatefi numit, Celui Nemlrginit, a desivArgitei Plinititi.

25O

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

coNCLUZTE: OSPATUL iVpAnATrsr

25r

Estetradigiatainici in tradigia aritat| tuturor' propoviduiti de Estetaina careri.mine ascunsiin invigiturile Bisepe acoperiguri. clracterul de cenitudine, evidenga ricii, dAndule totodati acestora cildura, lumina proprie adevirului cregtin.Firi liuntrici, viaEa, impuse autoriti.ti exterioare El dogmelear fi adeviruri abstracte, din afari unei credingeoarbe, raliuni potrivnice ratiunii, prigi adaptateapoi felului nostru de ingelegere, mite din ascultare principii aleunei cunoagterinoi desin loc si fie taine descoperite, chizindu-se in noi gi ddaptandapoi firea noastri contemplirii orice inplegere omeneasci'Atitudinea realitigilor caredepi.gesc apofatici, in care se poate vedeacaracteruloriginal al intregii gandiri teologicea tradigieirisiritene, esteo neincetati mirturie dati Sfrntului Duh, careimplinette toate neajunsurile,carcface toate mirginirile, caredi cunoa;terii Crlui Necusi sedepa.geasci caretransformi intunericul dumnoscutplinitatea experienEei, in lumini, in carene impirta;im cu Dumnezeu. nezeiesc Daci Dumnueul incognoscibilsedescopericaTieime Sftnti, daci neputinga de a-L cunoa;te ne aPareca taina celor trei gi a firii una, acestlucru esteposibil tocmai Pentru persoane plinitatea fiingei ci SfAntulDuh descopericontemplirii noastre ziua Cincirisiriteani, in tradigia aceasta, Pentru dumnezeiegti. zecimii estenumiti ziua Tbeimii.Ea estestatorniciaabsoluti, timp, limita oricirei contempliri, a intregii inilgiri;i, in acelagi principiul oricirei teologii, adevir primordial, datul inigialde la carepornind igi ia inceputul oricegind, orice fiingi. Sfrntul Grigorie de Nazianz,EvagriePonticul, Sfrntul Maxim MirturidesivArgitiateimii sitorul gi algiPiringi identificau cunoa.tterea ultimi la caresunt cu impirigia lui Dumnezeu,desi.virgirea Teologiamistici a Bisericii de Risirit se chematefiingelecreate. va afirma totdeaunasr triadocentrici. Cunoa;terealui Dumnezeu

va fi pentru eao cunoastere aTheimii,unireamisticl, o-unitate de viagi cu Cele trei persoane dumnezeiesti. Antinomia dogmei trinitare, identitateatainici a Monadei-Tliadi.,va fi cuzrl p.n"r-rt| in duhul apofatismului ri"siritean, care se va opune formulei apusenea purcederii ab utroque, pentru a nu pune accentul pe unitatea de naturi. in dauna plinitigii personale a ,,celortrei Sfingeniic:re seunescintr-o singuri Stipanire gi Dumnezeire"399. Monarhia Tatilui va fi totdeauna afirmati, izvor unic al persoanelor,in care existi bogigia nesfrrgiti a firii una. o deplinitate mai insemnati, si depifinAnd si conceapi. geascitoate mirginirile conceptualecarear detemina in mod rationd fiinta dumnezeiesci,teologia ri"siriteani. nu ingiduie si se atribuie firii dumnezeie;ti caracterul unei fiinEe inchise in sine.Dumnezeu,fiinti una in trei persoane, estemai mult decit o fiinti: El isi revarsi fiinta Sa, Se arati. in afara ei, se impirtlsegte fiind neimpirtigibil prin fire. Acestepurcederiale dumnezeirii in afarafiinrei, aceste prisosiri ale plinitlgii dumnezeiesti sunt energiile,fel de a fi propriu lui Dumnezeu, intrucAt revarsi plinitatea dumnezeirii Sale prin Duhul Sfhnt asupra tuturor celor ce sunt vrednici si o primeasci..Pentru aceasta cAntarea Cincizecimii il numegtepe SfAntuIDuh ,,rAuldumnezeirii curgAndde la Tatil prin Fiul". Aceeagi aspiratiespredeplinitare searar;" in invigiturile care sereferi la facerealumii.Daci. existenga lumii createnu arecaracter de necesitate,daci. facerealumii estecontingentS., tocmai in aceastilibertate deplini a voingeidumnezeiestiisi afli desivArsirealumea creat[,.Cici Dumnezeu a ftcut din neant un subiectcu totul nou, un cosmoscarenu estecopie nedesivArgitl a lui Dumnezeu,ci o lucrarevoiti., ,,cugetati"de ,,dumnezeiescul

2'2

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

OSPATUL iUPAnAlreI GoNCLUZTE:

253

sfat". intr-adevLr,in teologiarisi.riteani, ideile dumnezeieqti, dinamici de dupi cum am vizut, se prezinti sub infLgigarea fiin;ele create EIedefinesc de cuvintecreatoare. puteri, de voinge, drept cauze exterioarelor, dar, in acelaqitimp, le cheami la desivirgire, la eri elwt, adici la statutul de ,,fiinEi desivArgiti", in unire cu Dumnezeu.Astfel, lumea creati.aPareca o realitate tinzAnd citre o deplinitate viitoare, mereu prezenti dinamicS., pentru Dumnezeu.Temeliade nezdruncinata lumii createdin neant consti in implinirea sa, care estelimita devenirii sale. Or, Cel careimplineste,caredi deplinitatea oricirei fiinge,este Sfhntul Duh. Priviti in sine, fiinta creati va fi totdeauna o nedeplinitate; priviti in Sfhntul Duh, ea va apirea ca deplinitate a frpturii indumnezeite.De-a lungul istoriei sale,lumea doui hotare flri si sePoati: concePe creati.va fi pusi intre aceste vreodati,,firea curati" ;i harul ca doui reditigi juxtapusecare Bisericiide Rlsirit recunoafte Thadigia s-aradiuga una celeilalte. in mod condepigindu-se fiptura caretinde la indumnezeire, fiptura cLzutl, care de asemenea, tinuu in har; ea recunoagte, intr-un nou plan intra a se despartede Dumnezeu Pentru cel al picatului gi al mo4ii; dar easeva feri si atribuie existengial, o desivirgire statici firii create,privite in eainsigi. intr-adevir, ar insemna si atribuie o deplinitate mirginiti, o sufiaceasta cienli naturdi fiin,telor care au fost f).cute ca si-gi giseasci deplinitatea in unirea cu Dumnezeu. in antropologia si asceticace decurg din aceasti tradigie, limita caretrebuie depi;iti esteceaa individului, fiingi particuintre persoanigi fire. Deplinitatea lari, rezultatal unui amestec firii cereunitateadesivArgitia omenirii, un ffuP unic carese reafizeaziin Biserici; deplinitatea virtuali a persoanelorse exprimi in libertatea lor fagi.de orice calificare naturali, fagi

individual, libertate cateface din fiecare{iqtre de orice caracter eleo fiin;i unici gi ftri de egal,o mulgimede ipostasuriomenefti avand o singuri fire. in unitatea firii comune, persoanele implinirea desigisegte nu sunt pirgi, ci fiecareesteun tot czrre chip indestructibil in unireacu Dumnezu.Persoana, vAr;irii sale mereu spre aceasti deplinitate, degi al lui Dumnezeu, tinde doregte cauti uneori gi in afaralui Dumnezeu,cici eacunoagte, si lucreazLprin firea pe carea intunecat-o picatul, fire carenu mai degineaseminareacu Dumnezeu. lqadar, misterul fiingei distincgia dintre fireauna;i persoani,esteinscris divine, careeste participe la viagaSfintei teimi. Cei firea chemati si in umani., doi poli ai fiin;ei omenesti, firea gi persoana,igi glsescdeplinitatea unul in unitatea, celilalt in diversitateaabsoluti, cici fiecarepersoani seunegtecu Dumnezeu in modul careii este potrivit numai ei. Unitateafirii purificateva fi necreati si ,,recapitulatS""de Hristos; mulgimea persoanelorva fi intiriti de Duhul Sfint careseva comunica fieclrui midular al trupului lui Hristos. Noua deplinitate, noul plan existen;ialintrodus in lume dupi Golgota, dupi inviere ;i dupi Cincizecime,se va numi Biserici. Numai in Biserici., prin ochii Bisericii,va vedeaspiritualitatearisiriteani pe Hristos. Altfel spus,ea il va cunoagte in Sftntul Duh. Hristos i seva arita totdeaunain plinitatea dumnezeiriiSale,in slavi gi biruitor, chiar in patima Sa, chiar in mormAnt. Kenoza va fi impliniti de strilucirea dumnezeirii. Mort gi odihnindu-Sein mormAnt, El coboari in iad ca un biruitor gi ftri.mi penru totdeaunaputereavrijmagului. inviat gi iniltat la ceruri, El nu poate fi cunoscut de Biserici sub alti infttisare decAtaceea a unei persoanedin SfhntaTheime, gezand de-adreaptaTatilui dupi ce a zdrobit moartea.Hristosul

254

DE RASARIT TEOLOGIAMISTICA A BISERICII

GoNCLUZTE: ospATUL IMPARATTET

255

,,istoric",,,Iisusdin Nazaret",a{acum apireain ochii martorilor depi;it in deplinitatea striini, Hristosuldin afaraBisericii,este date adeviragilor martori, fiilor Bisericiiluminagi descoperirii de Sfhntul Duh. Cultul firii umane a lui Hristos estestrS"in tradigieirisiritene sau,mai degrabl, aceastifire umani indumformi sliviti pe care ucenicii au nezeiti imbraci aici aceeagi vizut-o pe Muntele Taborului, firea omeneascia Fiului care comuni cu Tatil 9i cu Duhul Sftnt. facesi sevadi dumnezeirea Caleaimitirii lui Hristos nu a fost niciodati aplicati in viaga are duhovniceasci a Bisericii de Risirit. S-ar pirea ci aceasta aici un anumit caracterde nedeplinitate,ci esteo atitudine exterioari fagi de Hristos. Pentru spiritualitatearisiriteani, lui Hristos esteceaa dobinsinguracalecarene faceasemenea dirii harului dat prin Sfhntul Duh. SfingiiBisericiide Risirit nu au avut niciodati stigmate, amprent exterioarecare i-au ficut pe cigiva mari sfinti si mistici ai Apusului aseminitori de multe de acestia, lui Hristos Cel suferind. Spre deosebire de lumina liuntrici a ori sfingiirisiriteni au fost transfiguragi harului necreatgi au devenit strilucitori ca Hristos in timpul Schimbirii Salela Fagi. Izvorul acesteideplinitigi care facesi se depigeasci orice si viagaBisericii, limitare ingepeniti in doctrini, experienga libertigi esteSfrntul Duh. bogigii 9i d acestei izvorul acestei El nu esteniciodati socotit in fiinta Sa Pe deplin persoanS., ipostatici drept ,,leglturade iubire" dintre Tatil gi Fiul, ca o funcgiede unitate in Theime,unde nu esteloc pentru deterMirturisind purcederea SfAntuluiDuh din miniri funcgionaie. Saipostatici, fagi de Fiul, tradigiaBisericii Tatil, independenga de Risirit afirmi deplinitatea personali a lucririi Paracletului venit in lume. Duhul Sflnt nu esteo putere unificatoareprin

careFiul s-arimpune midularelor trupului Siu tainic, Biserica. Daci di mlrturie despreFiul, face aceasra in calitatedSa de independenti de Fiul, persoanidumpersoanidumnezeiasci ce impirtigegte fiecirui ipostasomenesc,fiecirui nezeiasci. midular al Bisericii, o noui. deplinitate, in carepersoanele create in mod liber, de la sine, dumnezeirea crescsi mi.rturisesc lui Hristos manifestati in Duhul. ,,Unde esteDuhul lui Dumacolo estelibertatea",adeviratalibertatea persoanelor nezeu, carenu sunt midulare oarbein unitateatrupului lui Hristos,care in unire, ci dobAndesc nu seanuleazi. deplinitatealor personali; fiecaresefaceun tot in Biserici, deoarece Sfrntul Duh sepogoari fiecareipostas peste omenesc in parte.Daci Fiul atribuie ipostasul Siu firii umane innoite, daci El Se face Cap unui trup nou, Duhul Sftnt venit in numeleFiului di dumnezeire fiecirui mldular al acestuitrup, fieci.rei persoaneumane. in r<6vcoorg Fiului coborit pe pimAnt, persoana, sear5.ra limpede, dar firea rimAneaascunsisub ,,chipulde rob". in venireaSfrntului Duh, dumnezeirea sedescoperica un Dar, in timp ce persoana Dititorului ri.m6.ne nearitatS.. Nimicindu-Se, aga-zicAnd, ascunzXndu-Se ca persoani,Sfrntul Duh impropriazl persoanelor urnaneharul necreat.Omul seunestecu Dumnezeu, adaptA'ndu-sedeplinitiEii fiingei caresedeschidechiar in strifundurile persoanei sale.in eforturile neincetate pe calea inaltirii, a conlucri.rii cu voingadumnezeiasci., firea creati.va fi transformati din ce in ce mai mult prin har, pAni la indumnezeireafinal5"care seva descoperipe deplin in impiriEia lui Dumnezeu. Aceeagi plinitate a Sfrntului Duh, acelagi avAntcitre implinirea finali caredepigegre ror ceeace stagneazi9i semirginegte sepot intAlni in ecleziologia rlsiriteani. Biserica istorici, concreti, bine delimitati in timp si spatiu, une$tein ea cerul gi

256

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

coNCLUZTE: OSPATUL IMPARATTET

257

pimintul, oameniisi ingerii, pe ceivii 9i pe cei morgi,pe picitogi 9i pe sfingi, creatul ;i necreaul. Cum si recunogtisub saleistoricepe defectele gi infirmitigile exterioareale existengei nu areintiniciune sauzbArslivita Mireasi a lui Hristos, ,,care (Efeseni cituri saualtceva de acest fel" 5,27)? Cum am putea scipa de ispiti, de indoiali, daci Sfrntul Duh nu ar acoperi necontenitslibiciunile omenefti, daci limitirile istoricenu ar fi totdeauna depigite, nedeplinitatea totdeauna prefhcuti in deplinitate, agacum apa a fost prefrcuti in vin la nunta din Cana Galileii?Cite persoane nu trec pe lingi Biserici frri sI recunoasci.razeleslavei celei vegnicesub infigigarea de smereniegi supunere? Dar cAgi L-au recunoscut pe Fiul lui Dumnezeu in ,,omul durerilor"?Tiebuie si ai ochi pentru a vedea;i in Sfintul Duh pentru a recunoaste simguldeschis deplinitatea acolo unde ochiul cel din fari nu vededecit limitiri si lipsuri. Nu avem nevoiede,,mari epoci" pentru a putea afirma aceasti deplinitate a vietii dumnezeiesti prezentemereu in Bisericl. in vremeaApostolilor,in vremeapersecugiilor, in veacurilemarilor ri.mas sinoadeau existat,,minti mirenegti" careau oarbeinainteaevidengei manifestirilor Duhului lui Dumnezeu in Biserici. Putem oferi un exemplumai recent.Bisericarusi a produsin urml cu nici douizrci de ani - milioane de martiri gi mirturisitori carenu sunt cu nimic mai prejosde cei din primele secole. Revirsirile din abundengialeharului, minunile celemai impresionanteau avut loc oriunde credinga a fost pusi la incercare; icoanele sereinnoiauin faga ochilor spectatorilor uimigi, cupolele bisericilorstriluceaude o lumini carenu era din aceasti lume. $i, minunea ceamai mare dintre toate, Bisericaa $tiut si triumfe asupratuturor dificultigilor, si iasi din aceastiincercarereficutl si intiriti. Totugi, aceste aspecte abia daci au fost Latura glorioasi a ceeace s-a petrecutin Rusiava remarcate.

rimAne aproapelipsiti de importangi pentru cei mai mulgi: impotriva persecugiilor, unii gi-auexjrrimat s-aprotestatadesea rusi n-a ca o putere ci Biserica gtiut si se comporte regretul sli.biciune". tempordi gi politici; i s-aienat aceasti,,omeneasci judecat altminteri Hristos Cel rlstignit si ingropat nu poate fi de citre cei cesearati orbi fagi de lumina lui Dumnezeu.Pentru infrAngerii,puterea a gti si recunofti biruingasub lnfbEigarea implinegte in adevirata BiseDumnezeu care se slibiciune, lui rici in realitatea saistorici, trebuiesI primegti,dupi cuvAntul lumi, ci Duhul Celdin DumSffntului Pavel, ,,nu duhul acestei nezou",ca si gtim cele ce sunt diruite de la Dumnezeu prin harul Siu (I Corinteni 2,l2). Apoftismul caracteristic teologieimisticea Bisericiide Risirit ne apare in final ca o mirturie adusi plinitigii Sfhntului Duh, persoani carerimine necunoscutl, degiEa umple toate, ftcindule si tindi spre implinirea lor ultimi. Totul devine plinitate in Sfrntul Duh: lumea carea fost creati pentru a fi indumnezeiti, persoanele omenegtichematela unirea cu Dumnezeu,Bisericain caresesivirgqte aceastiu,^.rr; in fine, Dumnezeu Sefacecunoscutprin Sfhntul Duh in deplinitateafiingeiSale, care este SfAntaTieime. Credinga, care este un sensapofatic al acestei deplinitigi, nu poate rimine oarbi in persoanele care vin la unirea cu Dumnezeu.Duhul Sfrnt Sefacein ele principiul insugi al conqtiingeilor, caresedeschidedin ce in ce mai mult realititilor dumnezeiegti. Viagaduhovniceasci,dupi autorii ascetici risiriteni, nu esteniciodati incongtienti, cum am vizut in ultimele doul capitole.Aceastl congtiinli a harului lui Dumnezeuprezentin noi senume$tede obicei ,,gnozi" s:rucunoa$tere duhovniceasci (fv6o'rg mtopcctrrf , pe careSfintul IsaacSirul o definegte reditiEilor drept ,,simgul viegiivegnice" sau,,simgul

258

DERASARIT TEOLOGIA A BISERICII MISTICA

itr,llAnAltu OSPATUL GoNCLUZIE:

259

tainice"400. Gnozainlituri orice mirginire a constiintei,orice ignorangi (dyvota),a cirei ultimi expresie esteiadul cel intunecat.implinirea gnozeiestecontemplarea luminii dumnezeiegti a Sfintei Tfeimi, cunoasterea deplini careesteparusia,judecatagi intrareain viata ceavegnici implinindu-se, dupi Sfrntul Simeon Noul Teolog, inci de aici, inainte de moarte gi de inviere,in sfingiicaretriiesc intr-o neconteniti participarela Dumnezeu. Congtiinta plinititii Sfhntului Duh dati fiecirui membru aI Bisericii, dupi misura inilgirii personalea fieciruia, facesi se risipeasciintunericul mortii, teama de judecati, adincul iadului, indreptAnd privirile numai citre Domnul, care vine in slavaSa.Aceasti bucurie a invierii 9i a viegii vegnicefacedin noaptea de Pagti un ,,ospig al credingei", unde fiecare participi, fie chiar intr-o misuri foarte redusi si pentru cAteva clipe, la plinitatea ,,zilei a opta", care nu ya aveasfhrgit. O omilie atribuitl Sfrntului Ioan Guri de Aura0l,cititi in fiecarean in timpul utreniei de Pagti,redi. in mod desivArsitsensulacestei deplinitigi eshatologicela care nizuiegte cregtinitatea risiriteani. Nu am putea afla alte cuvinte mai griitoare pentru a sfugi studiile noastreasuprateologiei mistice a Bisericii de Risirit: ,,De estecinevacregtinbun gi iubitor de Dumnezeu,si se indulceasci de acestpraznic bun gi luminat. De estecinevaslugi.inteleapti, si intre intru bucuria Domnului siu. De s-a ostenit cinevapostind, si-si ia acum dinarul. Daci a lucrat cinevadin ceasuldintAi, si-gi ia acum plati dreapti; de a venit cinevadupi ceasulal treilea,mulpmind si priznuiasci; de a ajunscinevanumai dupi ceasul al gaselea,

de nimic si nu seindoiasci, pentru ci de nimic nu seva pigubi; de a lipsit cinevapAni la ceasulal nouilea, si se apropie,de al unsprenimic indoindu-se;de a ajunscinevanumai in ceasul zibovit. ci a si nu se teami zecelea, Ci, milostiv fiind Stipinul, primegtepe cel din urmi ca ceasca 9i pe pe cel dintAi; odihnqte pe cel din aI unsprezecelea cel ce a lucrat din ceasulintAi; pe cel de pe urmi il miluiegte diruiegte; aceluiaplitegte 9i acestuia gi pe cel dintii il mAngAie; El osteneala, cuprinde; cinstegte voinga o le primegte, faptele laudl buna odihni. intragitoli intru bucuria Domnului vostru: Pentruaceasta, si cei dintAi, ca gi cei din urmi luagi plati; bogagiigi siracii impreuni dinguigi; cei cev-aEiinfrAnat gi cei lenegicinstigiziua; cei ce agipostit gi cei ce n-agipostit, veseligi-viastlzi... Masaesteplini, ospitagi-vi togi!Vigelulestemare,nimeni si nu iasi flimind. togi si luagibogitia Togi si vi indulciEi de ospigul credingei; bunitigii! Nimeni si nu plingi pentru siri,cie, ci s-aaritat impirigia tuturor. Nimeni si nu se tAnguiasci pentru pilcate, ci iertarea a strilucit din mormint. Nimeni si nu seteami de moarte, cI ne-a slobozitpe noi moarteaMAntuitorului. Stinsu-o-ape ea Cel ce a fost tintuit de ea. Pridat-a iadul Cel ce S-a pogorAtla iad. AmirAtul-a pe el Cel carel-afrcut si gustedin Tiupul Siu. Isaiaa strigat:,,Iaduls-a mai inainte cunoscAnd, $i aceasta tinguit, intimpinAndu-Te pe Tine jos. Iadul s-atAnguit Pentru ci a fost batjocorit; batjocoritu-s-aci s-asurpat;batjocoritu-s-a ci a fost inlinpuit.

260

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

Luat-a un trup gi s-a vizut in fagalui Dumnezeu; luat-a pimAnt si s-a intAlnit cu cerul; luat-a ceeace estevizut pi a cizut in ceeace estenevizut. Unde-gieste,moarte, boldul? Unde-gieste,iadule, biruinga? Hristos gi tu ai fost biruit. Sculatu-S-a Hristos si au cizut dracii. Sculatu-S-a inviat-a Hristos 9i se bucuri ingerii. inviat-a Hristos si viagasalti de bucurie. inviat-a Hristos;i nici un mort nu estein groapi. Ci Hristos inviind din mor;i S-aftcut incepunrl invierii celor adormid. Aceluia esteslavasi cinsteain vecii vecilor.Amin."

Note

fu MSr. Phikrlte, Moscova,1844 (lb. rusi)' l. Sermons et discours parteaa II-a, p. 87. 2. Cf aricolul lui H. Ch. Puech: ,,Oi en est le probltme du dz l'Uniaersitl dz Bn*elhs, 1934, nr.2 ;i 3. gnosticisme?" , Reaue d un,,oecumiPrincipes 3. Y. M.-J.Congar,O.P, Chritiensdzsunis, du Cerf, 1937,p. 15. nisme" catholique,Ed. 1872, din august-sePtembrie 4. Actelesinoduluidin Constantinopol in Mansi, Col.Concil.,vol.45, col.417-546. ff gi articolulIuiZyzyfune, ,,tiEgliseorthodoxe et la nation", Irlnihin, 1936, pp. 265-277. 5. futfel, PatriarhiaMoscoveicuprinde eparhiileAmericii de Nord de Consantinopol,AlexandinTokyo. Gritoriile Patriarhiilor gi pe aceea de vederepolitic, de din punct gi Ierusalim apargin, Antiohia dria, autoritigi diferite. atribuit in Risirit primelor gapte ecumenice, 6. Numele de sinoade sinoade generale,rispunde unei realitiEi de ordin pur istoric: sunt acelaal Imperiului Bizantin, carese sinoadele teritoriului ,,ecumenic", indndea (cel pugin teoretic) pesteintregul univers cregtin.in epocile care,firi si ulterioare,BisericaOrtodoxi a cunoscutsinoadegenerale nici nu eraunici mai putin numeroase, poartetitlul de ,,ecumenice", mai pugininsemnate. 7. Cilugir caretriieste intr-o ministire cu viagi de obgte(z.rr). 8. Cu privire la monahismul risiritean sevor gisi informagii folositoare in cirticica lui N.F. Robinson, Monasticismin tbe Orthodox F.\(1Hasluck, (londra, 1916).Despre MunteleAthosa sevedea Churches (Londra, 1924) gi Franz Spunda,Der heilige Athosand itsMond.steries BergAth os (le.ipzig, Insel-Verlag,I 928). Desprevia;a cilugireasci in zum Klosterwesen studiilelui Igor Smolici,,,Studien Rusiasi seconsulte in l{yrios,1937, nr.2, pp. 95-l 12,9i 1939,nr. l, pp. 29-38; Russlands",

262

DE RASARIT TEOLOGIA MISTICA A BISERICII

NOTE

263

Monchtum" (11-16 a sevedea mai ales, de acelaoi auto! ,,Das altrusische (Wiirzburg in Das iistliche 1940), ChrisGestdrer und Gestalten , Jhr.), tentum,XL. rinduri si cind 9. Estevorba de anul 1944, cindlossky scriaaceste Rusiaseafla in plin comunism(a.tr.). 10. A se vedeacu privire la aceastiproblemi, E. Benz,,,Heilige nfous Narrheit",in l{1'rios, 1938,nr. l-2, pp. 1-1 5; E. Behr-Sigel, ,,Les laique,dansI'ancienne Russie", Irinihin, pour le Christ, et la usaintetd )oI, 1939, pp.554-565; Gamayoun, surla spiritualitpopulaire ,,Etudes russe: I. Lesnfouspour le,Chris1"",inRussie et chritientl,1938-1939, pP. 57-77. 11. I. Smolici,Lebenund Lehreder Starzen, Viena, 1936. 12.Y. M.-J. Congar, op.cit.,p.47. 13. ,,LEglise et les6glises", CEcumenica,lIl, nr.2, iulie 1936. 14. Scoliaesteun scurt comentariuftcut pe margineaunor texte greude inEeles uneori (z.rr). I 5. Scoliilesaucomentariilela Corpus Dionysiacum, cunoscute sub numeleSfrntului Maxim, sunt datorate in ceamai marepartelui Ioan din Skytopolis (cca530-540), alecirui note au fost contopite cu acelea ale lui Maxim de citre copigtii bizantini. Textul scoliilor prezinti o gesituri in careesteaproape cu neputinli si distingemparteace revine Sfrntului Maxim. Vezicu privire la aceasta cercetirilelui S. Epifanovici, Materiale pennu studiul uie,tii;i operelorSftntului Maxim Mdrturisitorul (Kiev, 1917, in lb. rusi) si articolul pi.rintelui Von Balthasar, ,,Das Scholienwerk von Scythopolis",Schohstih, desJohannes XV, 1940, pp. 16-38. [Tiad. rom.: Sfhntul Dionisie Areopagitul, Operecomplete ;i Scoliile Sftnalui Maxim Mdrturisitorul,trad., inrrod. si note de pr. prof dr. Dumitru Stiniloae,edigie ingrijiti de Constanga Costea, Ed. Paideia, Bucurepti, 1996 (n. red.).) 16. Pentru H. Koch, Areopagiticele ar fi opera unui falsificatorde la sfrrgitul veacului aI VJea: ,,Pseudo-Dionysius fueopagita in seinen zum Neoplatonismus Beziehungen in Forsch. und Mysterienwesen", z. christl.Liner. u Dogmengeschichte,vol86, Bd. 1, Hefte I gi 2, Mayence, 1900.Aceeagi dati esteaccepraride Bardenhewer, LesPlresde I'Eglise, trad. fr., Paris,1905.PirinteleJ. Sdglmayrl-a identificatpe Pseudo-Dionisiecu Sever din Altiohia, monofizit din veaculal Mlea: ,,Dersogennante

von Antiochien" , in Schokstih, I[, DionysiusAreopagitaund Severus plaseazi alcituiiea scrie1928.Criticand aceastitezi, Robert Devreesse Iui 410:,,Denys I'Ardopagite et rilor dionisienela o dati anterioari. 'histoire in Archiaes littlraire du Moyen d'Antio che", d dnctrinali et Sdvdre agiti cele sfirgitului veacului Age,IY, I 930. H. - Ch. Puechatribuie Areop al V-lea: ,,Liberatusde Carthageet la date de I'apparidon des dcrits ,4nnulire dEl'Ecoledes HautesEtudes, Sectiondessciences dionysiens", 1930-1931.PentruPS.Athenagoras, Dionisie Pseudo-Ateoreligieuses, pagitul ar fi un ucenical lui Clement din Alexandria;el il identifici cu Alexandriei(mijloculveaculuial III-lea): Dionisiecel Mare, episcopul (in lb. greaci), atribuitc lui DionisieAreopagrwl Adtudmtul aunr al scrierilnr Atena, 1932; Dionisie celMare, episcopul Alexandriei,autorul scrierilor (in lb. greaci),Alexandria, 1934;in sfhrgit,pirintele Ceslas areopagitice Pera, in ardcolul siu ,,Denysle Mystique et la 0eopa1irr" dzssciences , Retrue philosophiques et thlologiques,ffI, 1936, descoperiin scrieriledionisiene influen;a gandirii capadociene gi incearcisi le atribuieunui ucenic necunoscutal Sfrntului Vasilecel Mare. 17. Epist.I, PG., vol. 3, col. 1065. 18. Quaestiones disputatae, intr. VII, a. 5. 19. Teohgia misticd este publicati in Migne, PG., vol. 3, col. (foarteinexacti) de Monsenior Darboy, 997-1048. Tiaducerefrancezi. Paris,1845,reedirariin 1938.il .itl- pe Dionisie in traducerea recenri a lui M. de Gandillac, CEuures com?htes du pseudn-Denys I Ariopagite, in colectia,,Bibliothdque philosophique", Aubier, I943. 20. Teol.mist.,1,3, PG., vol. 3, col. 1000. 21.Ibiden, col. l00G-l 00 l. Tiad. lui M. de Gandillac,pp. 179-180. 22. Ibidem,col. 1048 B. Aceea;itraducere, p. 184. 23.Enn. VI,IX,3, colectia,,Guillaume Bud6", W,2, pp. 174-175. I, II, vad. din greaci veche,studiu introd., [Tiad. rom.: Plodn, Opere aparatcritic gi note de Andrei Cornea,Humanitas,Bucurqti, 2003, resp.2006 (n. red.).) 24. Ibidem, p.175. 25. Ibidzm, subliniereaii apanine lui Lossky. 26. Enn. VI,IX,4, p. 176. 2 7 . E n n .V I , l X , l 0 , p . 1 8 6 . 28. Teol. mist.,Y,PG., vol.3, col. 1048A.

264

DE RASARIT A BISERICII MISTICA TEOLOGIA

NOTE

265

col. 981A. 29.N. D., KII,3, ibidem, l. I, c. I, par. 6, PG., vol. ll, col. 125 A. 30. rlepi crpld)v, 1. I, c. 6, PG., vol. 29, col. 5214; l.ll, Eunomiurn, 31.Aduersus Epist.234,PG., c. 4, 577-580; l. II, c. 32, col. 648;Ad. Amphilochiurn, C. Eunom.,X,Pc.,vol.45, vol.32, col. 869 AC. Cf Grigoriede Nyssa, col. 828. [Trad.rom.: Sf. Vasilecel Mare, impotriualui Eunomie,Ed. 2007; Grigoriede Nysa, impotiua lui Eunomie, Crigarux,PiatraNeamg, ediEie studiuintrod. de Mihail Neamgu, trad.qi notede Ovidiu Sferlea, ingrijiti de Adrian Muraru, Polirom,Ia;i, 2010 (n. red.).1 PG:,vol. 44, col.377B (trad.Daniilou, p. ll2); 32. De uitaMoysh, PG.,vol.45, col.604B-D; XIl, ibid., col.944 Eunomium,lll, Contra C. [Tiad. rom.: Sf. Grigorie de Nyssa,Scrieri,parteaI, trad. de pr. D. Stiniloae, pr. Ioan Buga, note de pr. prof. dr. D. Stiniloae, indice de pr. Ioan Buga,Ed. Institutului Biblic gi de Misiune al BisericiiOnodoxe 1982 (n. red.).) Romine, Bucuregti, 33. In CanticaCanticorum,omil. XII, PG, vol. 44, 1028 D. II),4, PG., vol. 36, col.29-32. 34. Oratio XXI/TI (tbeologica vol. II, PG., 9, col. 109 A. [Trad' rom.: Clement 35. Strornates, V Alexandrinul,Sffieri ll,trad., cuvAntinainte,notegiindici de pr. D. Fecioru, Ed. Institutului Biblic 9i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romine, 1982 (n. red.).1 Bucureqti, 36. Ibidem,V 13, col. 124 8-125 A. 37. Ibidzm,Y,12, col LI6-124. S.J., colecgia 38.PG.,vol.44, col.297430; trad.fr. deJ. Dani6lou, l, Paris,1942. chr6tiennes", ,,Sources Puech,,,La tdnibre mystique 39.Yezi articolul lui Henri-Charles la l'Aropagiteet dans tradition patristique" , Endes chezle pseudo-Denys octombrie,1938, pp. 33-53. Carmllitaines, k Chntarea Clntdrihr, PG.,vol.44, col.755-1120. 40. Comentariu II),1, nC., vol. 36, col. 29 AB. 4I. Or. WWII (theologica In Theophaniam, pa:. 8, ibid., col.320 BC. Cf 42. Or. WWil, Pncha, par.4, ibid., col. 628 D-629 A. Or. V, In sanctum 43. Or. Wl/lil, 7, ibid., col.3l7 BC; or.XLV,3, col..625-628A. I, 4, PG., vol. 94, col. 800 AB. 44. Defde orthodoxa,

45. Thiophanls,PG., vol. 150, col.937 A. [Tiad. rom.: Eihcalia Sfntelor neuoinpe ale desdulryirii,vol. 7 , trad. din grecesre, introduceri si note de pr. prof. dr. Dumitru Stiniloae, Humanitas, 2009 (n. red.).) 46. Capita 150phyica, theohgica, moraliaetpractica,cap.78,PG., v o l . 1 5 0 ,c o l . 1 1 7 6 B . 47. Oratio)frXII,12, PG., vol. 36, col. 188 C. 48. Carmina moralia,X: Ilepi dprnq, PG., vol. 37, col.748. 49. Folosimtermenul,,inomenire" si nu,,inrrupare" penrruci Fiul lui DumnezeuS-aficut om, nu a luat un simplu trup. Termenulde lasi posibilitatea ingelegerii ,,intrupare" iconomieiCuvAntuluiin sens nestorian. Pentruaceasra SfingiiPiringi ai Bisericii(inci din sec. al IVJea) au inceputsi foloseasci in locul lui ,,ensarkosis" gi ,,enanthropi sis"(n.tr). 50. Epist.III, PG., vol. 3, col. 1069 B. 51. Epist.M ibid., col.10728. 52. Grigoriede Nyssa, C. Eunom.,Y'Il, PG.,vol. 45, col.939-941. 53. De coel. hier.,ll,3-5, ibid., col. 140-145. 54. Oratio )XWII (theologica fD, 2, PG., vol. 36, col. 28 AC. 55. Or. XW, 9, PG., vol. 35, col.945 C. . ist.I,l,PG.,vol.3, col.997. 5 6 . T h e o lm 57. Podmatad.eseipso, I: Ilepi t6v ra0'6qut6v, PG., vol.37, col. 984-985. dz seipso, 58. PoCmata XI: Ilepi tdv quto0 Floy,PG., vol. 37, col.

rr65-r166.

59. Sfintul Atanasieal Alexandriei,ContraArianos,on I, lB, PG., vol.26, col.49. Sfrntul Ioan Damaschin, Defdz orthodoxa, 1,8, pG., vol.94, col. 812-813. [Tiad.rom.: Sf Atanasie celMare,Scrieri,partea I, trad.,introd. gi note de pr. prof dr. Dumitru Stiniloae,Ed. Insritutului Biblic si de Misiuneal BisericiiOrtodoxeRomine, Bucuregd, 1987 (n. red.).) 60. In sanctum baprisma, on XL,4l, PG.,voI.36, col.4l7 BC. Th. de R6gnon, Erudzs dz thiologie positiuesur k Sainte Tiiniti, seria I, pp. 107-108. 61. Or.WIII (De Pace III),8, PG., vol. 35, col. 1160 CD; Th. de Rdgnon,op.cit., l, 105. 62. Or. WIII, 10, ibidzm,col. I 16l C.

266

DE RASARIT A BISERICII MISTICA TEOLOGIA

NOTE

267

or. XLV, 4, PG., vol. 36, col. 628 C; Th' 63. In sanctumPascha, d e R 6 g n o no , p .c i t . , I , 1 0 4 . par.45, PG., vol' 32, col. 149 B; Th. 64. Liber dc SpirituSancto, op.cit.,1,98. de R6gnon, Bud6", IV, p. 131, a IV-a,4, 28 (colecgia 65. Eneada ,,Guillaume naturi. aceeagi avAnd sufletului pasiunile despre I. 56). Estevorba ll-19. 1,2, Berlin, Academiei din [Tiad.rom.: 66. Categorii,Ved. note' coment. inainte, cuv. intefPretare,vad., Aristotel, Categoii.DesPre (nred).1 2005 Bucurgti, Noica,Humanitas, de Constantin gi interpretare vol. PG., 94' cap.39 Si42, cunoapterii), 67. nryi1 piooetra (Izuo,rul col. 605 9i 612. PG., vol.83, col. 33 AB. I, Immutabilis, 68. Dialogus lumina,or.XXXIX,I, PG., vol. 36, col.345 CD; Th. 69.In sancta op.cit.,I,402. de Rdgnon, (theologica V), 9, PG., vol. 36, col. 744 A; Th. de 70. Or. WI op.cit.,1,77. Rdgnon, 8, PG., vol. 94, col. 828-829. De 71. fde orthodoxa,I, 1,417' Th. de R6gnon, 829; Ibidzm, col. 72. C. col. 828 73.Ibidtm, 74. Ibidem, col. 821-824. 75.Ibidzm,col. 828 D. col. 820 A,824 A. 76. Ibidem. V), 8, PG., vol' 36, col. 141 B. 77. Or. WI (theologica l' 12+126. C. Th. deR6gnon, 78. Or W,ll, Pc.,vol. 35, col.1077 D.N.,11,7,PG.,vol.3, col.645 B. este a lui Dionisie, 79. Expresia a, intr. 29, a 4' [Tiad.rom.:Toma din Aquino, theohgica,I 80.Summa (coord.),PoliSummaThnlogica,vol.I, trad. de AlexanderBaumgarten rom, Iagi, 2009 (n. red.).1 or.WXWil,8, PG., vol. 36, col. 320 BC. 81. In theophaniam, 82. Etudzsde thlohgiepositiaesur k SainteTiinitl,l,433. Dionysii, par. 17, PG., vol. 25, col. 505 A' 83. De sententia or.M,I, PG.,vol.26, col.468 B. ContraArianos, 84. PG., vol. 35, col. 1073. 85. Or.XX,7, (theo logicaV), par. L4, P G., vol. 36, col. 148 D-l 49 86. Or. WI I, 393. A. Th. de Rgnon, 87. On XLII, PG., vol. 36, col.476 B.

88.Defdt orthodaxa,l, S, PG.,vol.94, col.821 C-824 B, 829 B. 89.Scholia in tib. dz Diuinis nominibw,Il, 3, tr,tiner6td xai 8rangioeq, PG.,vol. 4, col.22l A. WWI,4, 90.Epist. PG.,vol.32, col.329C-332 LTh. de Rdgnon, III, I, pp. 29-30. 9L. Defidc orthodoxa,I, 8, PG., vol. 94, col. 832 AB. 92. Sf. Grigorie de Nazianz, Or. XWI, par.32, PG., vol. 36, col.

r69B.
93. Pirintele Bulgakov il concepe pe Dumnezeu cr pe o ,,persoani cu trei ipostasuri"carese reveleaziin o0oicr- ingelepciun e; veziAgnus Dei, cap.l, par.2 gi 3. Ti.ad.fr. a acestei c6tti,DuWrbe incarni,Aubier, 1943, cap.II, ,,liEspritde Dieu", pp. 13-20. 94. In sancturn baptisma, or XL, 43, PG., voI. 36, coI. 419 B. 95. Ibidem,par. 41, col.417 B. Th. de Rdgnonl, 107. 96. Capitatheologica et oeconomica200, Centuria II,I, PG.,vol. 90, c o l . 1 1 2 5A . 97. ,,Separe ci in vremeanoastri dogma unitigii dumnezeiesti a absorbitoarecumdogmaTleimii, desprecarenu sevorbegte decir din amintire" (Th. de Rgnon,Etudzsdz thiol. pos.sur Ia Sainte Tiinitl, seria

r, p. 365).
98. Thebuie semnalat torusi,ca si. nu pi.cituim printr-un exces de generalizare, ci misticacisrerciani, de pildi, ri-mine treimici in inspira;ia ei. Acestlucru esteadeviratmai alespentru Guillaumede Saint-Thierry a cirui invitituri esreputernic influentati de Pirin;ii greci. EvoluAnd pe fhgatulteologiei risirirene,gandirea lui Guillaumetindeasi tempereze filioquismul.A sevedea O.S.B.,Guilkume dc SaintJ.-M. D6chaner, (Bibliothdque Thierry, Ihommeetsonoeuure mididvale,Spirituels priscoIastiques, I), Bruges,1942, pp. 103-110. 99. Cf. capitolul inchinat Tireimii in Stdlpul;i temeliaadzudrului, Moscova,l9ll (in lb. rusi). 100.Hom.49,4, PG.,vol.34,col.816 B. [Tiad.rom.:Sf.Macarie Egipteanul,Omilii d.uhounice;ti, tad. de pr. C. Cornirescu,Ed. Institutului Biblic gi de Misiune al BisericiiOrtodoxeRomine, Bucureqti, 1992 (n. red.).) l0l. Hom. 44,8, ibid"em, col.784 C. 102. La thlohgie rnystique de Saint Bemard, pp. 143-144.

268

DE RASARIT TEOLOGIA MISTICA A BISERICII

NOTE

269

103.PG., vol. 150, col.932 D. moraliaet theologica, 104. Sflnrul Grigorie Palama,Capitaphysica, (68 9i 69), PG.,vol. 150,col. 1169. practica 105. Thiophanls, ibidem,col.94l C. 106.Ibidem,col.937 D. literal,zidireasauadministrarea inseamni,in sens 107.oixovopicr impirtire. aranjare, uneicase, par. 10, PG.,vol.6, col. 908 B. 108.Ilpeoftia nepilptonavdrv, PG., vol. 32, col. 869 AB' 109. Epistok234 (adAmphilochium), vol. 29, col. 648. 11,.32, P G., Eunomium, Cf Aduersus ll0. De diuin.nomin.,ll, 4, PG., vol. 3, col. 640. 1| l. Ibidcm, col.649-652. 6d oritoO,clp60ertoq, I 12. Me0ext\ pdv o @e\ Kcttd rdq peta66oerg esteimpirdDriq rig oriotagatto0 (,,Dumnezeu xcto td pq6dvpet;gov sale,esteinsi neimpirtigibil in ceeace priveste tfuibil dupi energiile a lui Eftimie natura Sa").Autoritatealui Maxim in Panopliadogmatica Zigaben, tituluslll, PG., vol. 130, col. 132 A. or. XXXWII,7, PG., 113. Grigoriede Nazianz,In Theophaniam, PG.,vol. Defde orthodaxa,l,4, vol.36, col.317B; IoanDamaschin, 94, col.800BC. I, 14, PG., vol. 94, col. 860 B. ll4. Defde orthodoxa, (143),PG., vol. 150, col. 1220 D. physica etc. ll5. Capha (96), col. I 189 B. 116.Ibidem Ephes. 117.S.Marci Eugenici Capimsylhgistica,irW. Gas, Die Mystih 11,p. 217. 1849,append. N. Cabasilzs, Greiswald, des et discours, trad. fr. de 118.i.PS. Mitrop. Filaret,Choixdz sermons Paris, I866, l, pp.3-4. A. Serpinet, 119. Thiophanis, PG., vol. 150,col. 929 BC. 120. Ibidem, col. 949 AC. Textul din Grigorie de Nyssala carese referi Palamaesteflri indoiali aceladin De hominisopifcio, cap.XI, PG., vol. 44, col. 153-156. mai exasperant I 2l . Nimic nu esre decit o notiunesimplisti despre Zr dumnezeiasci. Guichardan, simplitatea Carteapirintelui S6bastian la simpliciti aux XM' et W' probleme de diuineen Orient et en Occident Palamas, Duns Scot,Georges 1933, este siicles: Grdgoire Scholnrios,Lyon,

un exempluizbitor al acesrei insensibilitigi reologice in faEa tainelor fundamentale alecredinrei. 122. Acestpasajnu aparein'W. Gass,op. cit.; segisestein Canon. Oxoniensis, 49, citar de M. Jugie in articolul ,,Palamas", Dict. de thiol. cathol., XI, col. 17599i urm. I 23. SfAntulGrigorie Palama, Capha psyhicaetc.(127 si 128),P G., vol. 150, col.1209 C-1212 A. 124. Thiophanis,ibidem, col.929 A. 125.De ambiguis, PG.,vol.91, col. 126l-1264. 126. Sinodul din l34l , Synopsis Mli, Mansi, Col. Concil.,vol. 25, col.1149. 127.,,Iconomie" este un rermenconsacrat in limbajul reologic. Exprimi ordinealucririi lui Dumnezeuin raport cu lumea.A nu seconfunda (n.tr.). deci cu ,,economie" 128. De SanctaTiinitate, dial. W, P G., vol. 7 5, col. I 056 A. 129. OratioWIII (De Pace III), par.ll, PG., vol.35, col. 1164A. 130. De Spiitu Sancto, aduersus Macedonianos, par. 13, pG., vol. 45, col.1317A. l3l. OratioXW (theologica IW, par. 20, PG., vol. 36, col. 129A. 132. ContraHaereses, 1, IV, par. 6, PG., vol. 7, col. 9S9 C. 133.Aduersus Eunomium, ll, 17,PG.,vol.29, col. 605 B. 1 3 4 .D e f d e o r t h . , I , 1 3 ,P G . , v o l . 9 4 ,c o l .8 5 6 B . 135.De imaginibus,Ill, 17,PG.,vol.94, col. 1337B. 136.Ibidzm,III, 18,col. 1340AB. 137.i.PS. Mitrop. Fllarer, Oraisonsfunlbres, homilies et discours, rad.. de A. de Stourdza, Paris,1849,p. 154. 138. Cuu,Lnt la Intrareain Bisericd a Sfntei Fecioare, Ed. Sophocles, Atena,1861,pp. 176-177. 139.De ambiguis, PG.,vol.9l, col. 1308B. 140.Epist. 4j,Ad. Joannem cubicukium,PG.,vol.91, col.640 BC. 141. Citat de A. Florovski, Cdile teologiei ruse,paris, 1937, p. lg0 (in lb. rusi). 1 4 2 .D e f d e o r t h o d o x a , l , 1 3 P,G . , v o l . 9 4 ,c o l .8 5 3 C . 143.Ibidem,I, 8, col. 813 A. 144.In Hexaemeron, PG.,vol.44, col.69A. [Tiad. rom.: Sf.Vasile cel Mare, Scrieri, parrea I, trad., introd., noresi indici de pr. Dumitru

270

DE RASARIT TEOLOGIA MISTICA A BISERICII

NOTE

271

Fecioru,Ed. Institutului Biblic gi de Misiune al BisericiiOrtodoxe 1986 (n. red..).) Romi.ne,Bucuregti, 145.De imaginibus,l,20 PG.,vol.94, col. 1240-1241. 146.Defdz orth.,Il, 2, PG., vol. 94, col. 865 A. 147. Ibidzm, col. 837 A. 148.De diu.nomin.,V,8,PG., vol. 3, col. 824 C. inscriptiones, PG.,vol. 44, col.441B. Cf Oratio 149.In Psalmorum rrlagna, c. 6, PG., vol. 45, col.25 C. catechetica lui Scot Erigena formarea sistemului 150.Astfel estereprezentati rdsdde citre A. Brilliantov, in lucrareasa capitali: Influenleleteologiei Eriugena, St. Pelui loan Scotus apuse:ne in operele riteneasupra glndirii (in lb. rusi). tersburg, 1898 l5l. De diu.nomin.,V,2,8, PG., vol.3, col.817 ;i 824. 152.De coel. Hier.,lII,3, PG., vol. 3, col. 168. PG., vol.9l, col. 1260 C. 153.De ambiguis, Maxim Mirturisitorul asutextealeSfhntului l54.Yeziprincipalele Kosmiche Liturgie, la Hans Urs von Balthasar, pra ontologieiffingeicreate 1941, rrr.ai Freiburgim Breisgau, alesin capitolul ,,Die Kosmologischen pp. 108-160. Synthesen", 155.De ambiguis, PG., vol.91, col. ll52 C-1156 B, | 160AD. DiabgorumliberII, cap. 156. Sfrnul GrigoriecelMare (Dialogul), 35, P L . . v o l . 6 6 .c o l . 1 9 8 - 2 0 0 . 157.Epistola III ad Serapionem, pat.5, PG., vol. 25, coI.632 BC. praefatio, PG., vol. 7 , col. 975 B. 758. ContraHaereses,IY, XVI, 38, PG.,vol.32, col.l36 AB. 159.Liberde SpirituSancto, 160.In Hexaemeron, omiliaI,6, PG.,vol.29, col. 16 C. PG.,vol.91, col. l164BC. 161.De ambtguis, omilia I, 5, PG., vol. 29, col. 13; Aduersus 162. In HexAemeron, IV, 2, ibid., col. 680 B. Eunomium, 163. De anima et resurrectione, PG., vol. 46, col. I24 C. 164. In Hexaemeron, PG., voI. 44, col. 104 BC; De anima et rePG., vol. 46, col. 28 A. surrectione, 165. De anirna et resurrectione, ibidtm, col.76-77. 166.YeziG. Florovski, op.cit., p. 178. 167.Sfrntul Chiril al Ierusalimului, Catech.,W, 24, PG., vol. 33, PG.,vol.673; col.904;Sfintul Chiril al Alexandriei, Orat.pasch.,Xfl,2,

SfhntulIoan Guri de Aur, Contraanom.,ll,3, PG., vol. 48, col.714. [Tiad. rom.: Sf Ioan Guri de Aur, Cuulntdri impotriuaanomeiior. C,itre iudti, trad. din greaci vechegi note de pr. prof. Dumitru Fecioru,Ed. Institutului Biblic 9ide Misiune al BisericiiOnodoxeRomine, Bucureqti, 2007 (n. red.).1 'W'ensinck, 168. Cuvintul esteal SfhntuluiIsaac Sirul, veziA.J. p. 8. 169. Sfintul Vasilecel Mare, In Hexaemeron, omilia II, B, PG.,vol. 29, col.49-52. 170. Sfintul Grigoriede Nyssa, In Hexaemeron, PG., vol. 44, col. 72-73. 171. Idee luati din Mareh cuudntcatehetic, cap.I, al Sfintului (z.rr). Grigorie de Nyssa 172.i.P.S. Mitrop. Filaret,Predici gi cuudntdri, Moscova,1877(in lb. rusi). 'Wensinck, 173. A.J. Mystic Tieaties by Isaacof Mnneh, Tianskted Bedjanls SyriacText. Verhandelingen der koninklijke Akademievon fom 'Wetenschappen re Amsterdam,Afdeeling letterkunde Nieuwe reeks, )OilII, I, Amsterdarn, 1923,p. 127.lTrad. rom.:Filncalia Sfntebr nnoinye aledcs,iudrlirii, vol. 10, trad. din greceste, introducere si note de pr. prof. dr. Dumitru Sti.niloae, Humanitas,Bucuresti,2008 (n. red.).) 174.Sfintul Maxim Mirturisitorul, texrcitat de L. Karsavi ne,SfnTii Pdrinyi;i Dasc,iliai Bisericii(in Ib. rusi), Paris,1926 (?),p.238. Nu am putut gisi acestpasajin textele lui Maxim. Totusi, aceeasi idee este exprimatiin mai multelocuri,de exemplu in De ambiguis, PG.,vol.91, col. 1305AB. 175.De ambiguis, PG.,vol.9l, col. 1305. 176.De hominis opifcio,X/I, PG.,vol.44, col. l8l-185. 177.SfrntulMaxim, De ambiguis, PG.,vol.9l, col. 1308. 178. Ed. A.J.'W'ensinck, MysticTVeatises..., p. 341. 179. G. Florovsky, op.cit., p. 779. 180.De hominisopifcio,WT, PG., vol. 44, col. 177 D-180 A. 181. Aici Losskynu precizrazl. suficientdistinctiadintre chip (datul (modul de fiintarea chipuluisi finalitatea ontologic)si aseminare existenlei umane)(z.ar). 182.Hom. spiriti,XII, PG., vol. 34, col. 557-561. 183.Prosopopeiaa P G., vol. I 50, coi. 1361C. Operi atribuiti.lui Palama.

272

DE RASARIT TEOLOGIA MISTICA A BISERICII

NOTE

273

physica, theohgica 184.Capha etc.(38 9i 39), ibidzm,col. 1145-1148. 185.Vezi mai susnota 173. 186. ContraHaereses,lY, praefatio,par.4, PG., vol.7, col. 975 B. ; I, 3 (1t23);Y,5,1(1134-5);Y,6, V,, 2 0 , l ( 1 0 3 2 )V D e a s e m e n eIa | (1136-7);Y, 28, 3 (1200). sp resuflet), vv.70-7 5, i matada gmati ca,VII I, nepi yoyfiq (D e 187. Po PG., vol. 37, col.452. rry.l-3, col.446447. 188.Ibid"em, 189.Poimata moralia,XlV nepi cflqarpanivqggrioec4(Desprefrea umand), w. 76-84, ibidem,col. 7 6l-7 62. baptisma, or XL, 5, PG., vol. 36, col. 364 BC. 190.In sAnctum opifcio,X/l, PG.,vol.44,col. 184AC; P de Lubac, 791.De hominis op.cit. p ,. 2 9 5 . l92.Ibidem,col. 184 B. 193. Ibidzm, col. 185-204. (Despre c. 123,PG., vol.79, col. rugd.ciune), 194.nepi npooeulrlq 1193 C. PG., vol.86, col. 1277 CD. et Eutychium, 195. ContraNestorium idei sunt dezvoltate de Sfintul Maxim (PG., vol.9l, col. Aceleagi Def.de orthodoxa,I, IX, 53. 557-560)9i de Sfintul Ioan Damaschln, christiana, PG., vol. 46, col. 244 C. 196. De professione de Sfintul Grigorie de 197. Cuvinte ale SfantuluiVasilerelatate Nazianzin In hudem Basilii Magni, on XLIII, par. 48, PG., voI. 36, MAntuicol. 560 A. [Trad.rom.: Sf. GrigorieTeologi, Cuulnt k rnsterea (cuudnt dz laudi) torului lisus Hristos; Cuudntla Sfntele Pa;ti; Panegiric la SftntulVasilecelMare,Ed. Institutului Biblic 9i de Misiune al Bisericii Bucuresti, 2009 (n. red.).1 OrtodoxeRomAne, Pascha, or.XLV,8, PG., vol. 36, coI.632 C. 198.In sanctum theologica AdMarinum, PG.,vol.91, col. 199.Opuscuk etpolemica, 45 D48 A. col. 48 A49 A, col. 192 BC. La SfAntul Ioan Da200. Ibid"em, IlI, 14, PG., voI. 94, col. 1036-1037; maschin, De fde orthodnxa, 1044-1045. 201. Defd"e orthodoxa,ll,12, PG., vol. 94, col. 924 A. 202.De ambiguis, PG.,vol.9l, col. 1308.

203. Expresia rig ril,frr1flg" ii apargine lui Diadoh al Foticeii, "7rdp Cuudntascetic, cap. LXUI, ed. K. Popov,Kiev, 1903 (text grecesc gi trad. in lb. rusi), vol. l, p. 363. [Trad. rom.: FilocaliaSfntehr neuoinTe aledesdulr;iril,vol. I, trad. din greceste, introduceri 9i note de pr. prof 2010 (n. red.).) dr. Dumitru Stiniloae,Humanitas,Bucuregti, 204. SfrntulTihon din Zadonsk,Opere, vol. ll, p. 192 (in lb. rusi). 205. Cuudntascetic, cap.3, ed. Popov,1, 24-25. La Migne, o traducerelatini intitulati Capitadeperfectione spirituali, PG., vol. 65, col. 11 6 8 . 206.De hominisoprfcio,W, Pc.,vol.44, col. 197-200;De oratione dominica,lY,ibidem,col. ll61 D-1164 A. 207. Ibidem.col. 200 C. 208.Descoperiilz SfAntului 1932(in lb. rusi). Serafmdt Sarou,Paris, 209. Textul despre celetrei vointe seafli in Scrisoarea W, publicari in Galland,Wt. PatrumBibl.,Yenegia, 1788,[Y,696 gi urm. 210. Pentruanaliza aminungiti a acestor termeni,vezilucrarea lui Zarine, Bazele asceticii ortodoxe, St. Petersburg , 1902, careigi pistreazi mereuvaloarea. Din nefericire, aceasticarteatat de folositoare nu a fost tradusa niciodati din rusi. 2ll. De baptismo, PG., vol. 65, col. 1020A. 212. Sfinul Marcu Ascetul,Ilepi vopoonreupcrrtro0(Despre legea duhmmireasc,i), O(LII, PG.,vol.65,a].921-924. [Tiad.rom.: Sf Marcu fucetul, Despre legea duhouniceasca, Despre ceice-siinchipuie c,i seindrEilys; dinfa?te,Ed. Institutului Biblic si de Misiuneal BisericiiOrtodoxe Bucureqti, RomAne, 2010 (n. red.).1 213. Omilia 45, ed.drn Smyrnasi trad. rusi; Omilia 33 a trad. larine in Migne,PG.,vol. 120,col. 499 AB. publicate 214. Cuulntdri/ predici,trad. fr., I, 5. 215.Teologia occidentaliconsiderici, in starea primordiali, peste naturaomului Dumnezeupusese un har, un dar supraadi.ugat, carc,ca (n.tr.). un frAu de aur,ii opreape protopirinti si cadi in pdcar 216. De hominis optf.cio,XII,PG., vol. 44, col. 164. 217. Despre puterea intunericuluicare nivilestepeste neamulome(PG., vol. 34, veziHomil. Spirit.,WIY, 2;XLlll,7-9 etpassim nesc, col.664;776-777).

274

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

NOTE

275

218. Mort in Rusiala inceputulrevolugiei, autorul Sensului uieyii (Moscova,19I 7) estenecunoscut in Apus. PringulE. Tiube;koi este singurul ,,sofianist" a cirui gandireteologici a rimas perfectortodoxi. 219. Sfintul hineu,Adu.Haereses,Y, praef, PG., vol.7, col. ll20; Sf.Atanasie, De incarn. Wrbi, cap.54, PG., vol.25, col. 192 B. Sfrntul Grigoriede Nazianz, Piiem. dog.,X,5-9, PG.,vol.37, col.465;SfAntul Grigoriede Nyssa, Oratiocatechetica, )O(V ?G., vol.45, col. 65 D. [Tiad. rom.: Sf Grigorie deNysn, Marelzcuulnt catehetic, trad.din greaciveche de Grigorie Teodorescu, Ed. Sophia,Bucuregti,1998 (n. red.).1 220. Despre uiayain Hristos,IlI, PG., vol. 150, trad. fr. in lrinihon, IX, 1932, pp. 89-90. [Tiad. rom.: Nicolae Cabasila,Despreuiayain Hristos,trad. din greaci gi note de pr. prof. Teodor Bodogae, Ed. Institutului Biblic gi de Misiune al BisericiiOrtodoxeRomine, Bucuresti, 2009 (n. red.).) (60), PG.,vol.90, col. 621 AB. 221. Quaationes ad.Thalasium 222. De ambiguis, PG.,vol.91, col. 1308. 223.Ibidzm, col. 1309. 224. H. U. von Bdthasar,Kosmische Liturgie, pp. 267-268. 225. Centuriilegnostice, l, 66, PG., vol. 90, col. I 108 AB. 226.A;acum am precizat mai sus, no$unea de ,,intrupare" nu exprimi intreagaiconomie a Fiului. Este un rermencares-a incetigenit,din nefericire,in limbajul de speciditate.il folosim gi noi, cu precizarea c6. Fiul lui Dumnezeunu a asumarnumai trupul, ci omul intreg - trup si suflet-, dtfel teologia ortodoxi ar fi, gi ea,suspecti de nestorianism. Prin,,intrupare"ingelegem,,inomenire", faptul ci Fiul lui Dumnezeu S-aficut ;i om adevirat(n.n). 227. ContraJacobitas, 52, PG., vol. 94, col. 1464 A. 228. Enarratioin Euangelium loannis,l, 14, PG., vol. 123, col. I 1 5 6C . 229.De d.iu. nomin.,II,3, 10;Epist.,lYetpassim, (PG.,vol.3, col. 640 C;648 D; 10728). 230. Ti,eicuulntdri dtspreinyetzpciune c,ineepiscopul lgnatie (ms. 431 al Bibl. Sinodale din Moscova), publicatede P S. Arsenie, text grecsi trad. in rusi, Novgorod,1898. 231. Defde orthodoxa,lIl, 12,PG., vol. 94, col. 1029si 1032.

232. SfXntulDimitrie al Rostovului,Opere,vol. 3, p. 101;Lecturi cre;tine, 1842,lV, 295 (in lb. rusi). 233.Dogm5.romano-catolici, potrivit ci.reia Maica Domnului a fost zimisliti fbri de picat, neacceptati de Biserica Ortodoxi.,pentru ci, astfel, MaicaDomnului ar fi excluside la opera de riscumpirareimpliniti pentru toati naturaumani (din caregi Maica Domnului ficea parre) in 9i prin Fiul lui Dumnezeu(z.z). 234. Omilie la Intrarea in Bisericda Sfntei Fecioare, in culegerea de predici a Sfintului Grigorie PalamaEd. Sophocles, Atena, 1861, p.216. 235. M. Jugie,,,Hom6lies mariales byzantines", in Patrologia orientalis,XIX, fasc.3, Paris,1925,p. 463. 236. Def.deorthodoxd,lII,2, PG.,vol.94, col. 985 BC-988 A. (21), P G., vol. 90, col. 3 12-316. 237. Quaestiones ad ThaLassium 238. Epis.WI, PG., vol. 91, col. 604 BC. 239. Mansi, Col. concil.,MI, col, 116; Denzinger,Enchiridion, 'Wiirzburg, 1865,n. 134,pp.4446. 240. Principalele pasaje ,,kenotice"ale Sfhntului Chiril sum: Quod unussit Christus, PG.,vol.75, col. 1308,1332;Apologetians contra oientales, vol.76, col.340-341; Apohget.contraTheodoretum, col.417,440 gi urm.; Aduersus Nestorium, III,4, col. 152;i urm.; Derectafdz, ad reginas,II,19, col. 1357-1359;Homil. pasch,.Xl/Il, vol.77, col.773 si urm.,passim. 24l.In loannem, Il,vol.73, col. 361 D. ' 242. Disputatio cumPyrrho, PG.,vol.91, col. 334,335 D-348 A. Ioan De llI, 3, PG., vol. 94, Sfintul Damaschin, ff fde orthodaxa, col.994-996. 243. Defdz orthodoxa,Ill, S, PG., vol.94, col. 1013B. 244. Ibidem, col. 1013C-1016 A; IV 3, col. 1105AB. 245. Disputatiocum Pynho,PG.,vol.9l, col. 337 C-340 A; De ambiguis, ibidcn, col. 1060A. Qf Sfintul Ioan Damaschin, Defde orthodoxa,lll, 15,PG., vol.94, col. 1053D-I056 A. 246. Defdz orthodoxa,III,15, col. 1057A. Ad Marinum, 247. Sfi,n:ll Maxim, Opuscuktheologica etpolemica, PG.,vol.9l, col. 48 A49 A. Cf loan Damaschin, Defdc orthodaxa, lll, 14, col. 1036-1037,1044-1045.

276

TEOLOGIA MISTICA DE RASARIT A BISERICII

277

248. Defdt orthodoxa,III,15, col. 1060 BC. 249.Ibidtm,III, 18, col. 1073BC. 250.De ambiguis, PG.,vol.9l, col. 1044B'C,1048 C. 251. Opusculz theohgica et polemica, PG., voI.9l, col. 156-157; De ambiguis, ibidzm,col. 1040, 1049 D-1052,l3l7 D-1321. 252. Acesttropar, ca si celelaltetexteliturgice pe carele citim mai jos, trebuie ciutate in Minei gi in Ti,iodulPostuluiMare. 253.Yezimai susnota226. (43),PG.,vol.90, col. 408 D; (61) 254. Quaestiones adThalassium col.633 D; (63) col.684 A-685 B. 255. In sanctum Pascha; or.XLV, pan22,PG.,vol.36, col.653,\8. 256. Ibidzm, par.28, col. 661 C. 257. Ibifum, par.29, col.664 A. 258.Poimaa dzseipso,Wlll, Hymnus ad Christumpost sihntium in Paschate, PG., vol. 37, col. 1328, vv. 3944. 259. De ambiguis, PG., vol.9l, col. 1392. 260.Yezi mai susnota226. 26l.Yezi, de exemplu, la Sfrntul Grigoriede Nazianz, Epist.101, P G . , v o l . 3 7 ,c o l . l 8 l . 262. SfhntulGrigoriede Nazianz, In Pentecosten, or.XLI, par.5,PG., vol. 36, col.436437. 263. ContraHdereses,III, 24, par.I, PG., vol. 7, col. 966 C. 264. De SpirituSancto,Xfx,49,PG.,vol.32, col. 157 AB. Cf. Grigoriede Nazianz, or.Wl,29, PG., vol. 36, col. 165 B. 265. Omilia 62. Operele SfhntuluiSimeonNoul Teologau fostpublicarela Smyrna in 1886. Aceasti edide fiind de negisit, Krumbacher mirrurisesteci nu a intAlnit-o niciodari (Geschichte dzr byzantinischen Litteratur,ed. 2, Miinchen, 1897,p. 194).il citim pe Simeondupi o traducereruseasciftcuti de episcopulTeofan,ed. a II-a, la mAni.stirea rusi a S6ntului Pantelimon de la MunteleArhos,Moscova,1892.Pasajul carene intereseazi seafli la p. 105 din vol. I. Migne a publicat o parre din operele Sfd.ntului Simeonintr-o traducere larini ficutl in 1603de (PG.,vol. 120,col. 321494). CAreva Pontanus imnuri au fost publicate in Viespirituellz,M/11,2 9i 3; )O(VIII, I (1931,mai-iulie), in trad. d-nei Lot-Borodine. [Tiad. rom.: S[, SimeonNoul Teolog,Discursuri teologice Scrieri II; Imne, Epistole;i Capitolt. / etice.Srieri I; Cateheze.

Stieri IIL studiu introd. si trad. de diac.Ioan L Ici jr., Ed. Deisis,Sibiu, 2001, resp.2003 (n. red.).) 266. ContraMacedoniun, par. 12, PG., vol. 44, col. 1316. 267. Defdz orthodoxa,I,13, PG., voI. 94, col. 856. 268. PG., vol. 120, col.507-509 (trad. ladni). 269. Or.WI (Theo Ingica V, pu. 2G27 . P G., vol. 36, cnl. | 6l -1 64. Thd. fr.: P Henri de Lubac,Chatholicisme, Paris,1938,append.347-348. 270. Anifon al glasului4 al slujbei de duminici. 271. Or.WI (TheologicaW,p^r.29, PG.,vo\.36, col. 159 BC. 272. Liber dc Spiin Sancto, c. XVI, par.37, PG., vol. 32, crl,. 133 C. 273.Liturghia Sfintului Vasile,rugiciunea cititi in taini. 274. Defide orthodoxa, I, 8, PG., vol.94, col. 821 BC. 275.Adu.Haereses,lV,33,14, PG., vol. 7, col. 1082. 276. Protreptic,XI, PG., vol. 8, col. 229 B.Trad. fr.: P Mond6sert, in colecEia chrdtiennes", 2, Paris,1942, p. 173. [Tiad. rom.: ,,Sources Protrepticul, trad. din greaci veche,stud. inrrod., sinopsi, note, glosar, bibliogr. gi anexi de Bogdan Minci 9i Citilin Partenie,Humanitas, Bucureqti,2005 (n. red.).) 277.Misagogia,l,PG.,vol.9l, col. 665468; P H. de Lubac,op.cit., p.27. Ase vedea in special cap.al Il-lea al acestei lucriri, in careautorul dezvolti ideeaunitigii firii umane in Biserici, bazindu-sein principal pe scrierile Pirindlor greci. 278. Omilia 61, par.l, PG., vol. 59, col.36l-362. 279. In loannem, XI, I l, PG., vol.74, col. 560. ' 280. Lib. dz SpirituSancto,lX,22, PG., vol. 32, col. 108 BC. 281. Ibidcrn,col. 108-109. 282. In Canticum hom.W, PG., vol. 44, col. 1116-1117. 283. De uita in Christo, IV, PG., vol. 150, col.617 jrB; 284. Introducere h imnurile dumnezeiestii iubiri, PG.,vol. 120,col. spiituelh,)O(Ul, 2, I mai 193l, p. 202. 509 (trad.latini): trad.fr.:Vie 285. Expresie imprumurari di n predtca In Pmkcosten eshnillujcrigoriede Nazianz(Or. XLI, par.9, P G., vol. 36, col. 441),carea slujir ca materialpentrucelemai fnrmoase ter<te linugicede prazniculuiCincizecimii. 286. Descoperirile Sf,AntuluiSeraf.mdz Sarou,in traducere francezi., au fost publicate in parte in Le Semeur, martie-aprilie, 1927. Tiaducereade fagi ii apargine lui V lossky.

278

TEOLOGIA MISTICA A BISER]CII DE RASARIT

NOTE

279

287. Ibid.em. 2 8 8 .H o m . ,4 5 , 9 . 289.Hom., 57, 4. 290.Y. M.-J. Congaa Chritiensdrsunis,p. 14. 291. De professione christiana,PG., vol. 46, coI. 244 C. 292.In Isaiam, V I , c. 52, par.l, PG., vol. 70, col. ll44 C D. 293.Adu. Haereses,Y,24, par. l, PG., vol. 7, col. 966 gi urm. 294. Capitatheologica et oeconomica, SutaI, 73, PG., vol. 90, col. 1209 A. 295.Mistagogia, cap.II-IV, PG., vol.9l, col. 668-672. 296. Quaestiones ad Thaliasium,LlX, PG., vol. 90, col. 609 BC; Capita theol.et oeconornica, Suta IV 20, ibidcm, col. l3l2 C. 297. Sf. Grigorie de Nazianz,on 30 (a 4-a teologici, a 2-a asupra Fiului), PG., voI. 34, col. 132 8. 298. Oratiocatechetica magnd, cap.35,PG., vol. 45, col.88 gi urm. 299. OratioIII contra Arianor,pa:' 13,PG.,vol.25, col.393-396. 300. Atr\ Coo @e\ oaprup6po6 rai rlpeiq dr0pconor nveopcrtogopor (Acesta esteDumnezeupurtiror de trup, iar noi, oameniipurtirori de Duh), Sfintul Atanasie,De incarnatione et contra Aianos, par.8, PG., vol. 26, col. 996 C. intitulat trataruldespre 301. Astfeleste Sfintele Taineal lui Nicolae Cabasila. 302.T*t citat de pirintele G. Florovski, Pdnnpiirdsdriteni ai ueacului al lV-lea (in lb. rusi), Paris,1931, p.232. Cf, Paraenetica )OO(UII, ed.Assemani, rextsiroJadn,vol. III, 493 gi urm.; Tesam., text greco-latin, vol. III, 241; Depoenitentid, texrgreco-lat., vol. III, 167-158,175;Th. Syrihymniet sermonel Mechliniae,1882,I, 358. J.Lamy, S. Ephraemi 303. In loannem,homil. XLYI, PG., vol. 59, col. 260. 304.Def.dc orthodaxa,lV, PG.,vol.94, col. 1153B. 305. Sfintul Simeon Noul Teolog, trad. fr., Viespirituelle, )O(UI, 3 iunie 1931,pp. 309-310. 306.Ibid., p.304. PG.,vol.9l, col. 1308B. 307.De arnbiguis, 308. Mystagogia, cap.8-21, PG., vol.9l, col. 688-697. H. von Balthasar, Kosnische Liturgie, pp. 326-327. 309. In Dorrnitionen, PG., vol. I 5l , col. 463 AB.

310. Ibidcm. col. 472 B. 3 1l. Ibidem, col.472 D47 3 A; In praesentationem, Ed. Sophocles, ll, t58-159,162. 312. DogmaticaglasuluiI (octoih). 313. Conuorbinab Sftntului Serafm cupiuire h scopul uiepiicre;tine, in trad. noastri citati mai sus,nota 286. romano-catolici, 3l4.in teologia oricefapti buni sivirsiti in viaga aceasta aduce o serie de meritepentru care, in viaga de dincolo,primim - mai multe plati in mod compensatoriu. Sfintii au meriteprisositoare decit ar aveanevoiesi semAntuiasci.Acestea intri. in tezaurulsacrual - celorcare Bisericii, din carePapa poatelua gi dirui - prin indulgenge nu au merite suficientepentru mintuire (n. tr), PG., vol. 46, col. 289 C. 315. De instituto christiano, 3 16. De altfel,el a fost cinstit muhi vremecasftnt gi in Apus;Sftntul Grigorie cel Mare vorbe;tedespre el, iar papaUrban al VJea il numegte inci din veaculaIXIVlea,,S6ntul Ioan Casian"inrr-una din bulelesale. )OO(UI, 10, PG., voI. 34, col.757 A. 317. Omilii duhoanice;ti, 318. PS. Teofan,Scrisori d.espre uiapa duhouniceascA, ed.de la MunteleAthos, pp. 19, 65,67,83 (in rusi). [Tiad. rom.: Sftnrul Gofan ZLvordrul, Viapaduhouniceascd Si cuTno putem dobdndl (Scrisori), rrad. din rusi de David Maria, Ed. Egumeniga,Galagi,2007(n. red.).) 319. Omilii duhouniceSti, VIII, 2, PG.,vol.34, col.528 D-529 A. p. 13.Textul siriacal operelorSftntului Isaac 320. Wensinck,op.cit., a fost publicat penrru prima oari de P Bedjan,Mar Isaacus Nineuita, (Paris,1909); rrad. englezi frcuti dupi aceasri De perfectione rehgiosa edi;ie de A.J. \Tensinck,MysticTi'eatises by Isaacof Nineueh(vezi nora 173); rext grec(trad. din veaculal IXJea, singuracunoscuti inainte de edi;ia Bedjan),ed. N. Thdotoki (Leipzig,1770).Noi ne referimmai alesla'Wensinck qi uneorila ediEia Thotoki. op.cit., p. L3. 321. Wensinck, 322. ScakParadisi, gradusl,PG., vol. 88, col.634 C. [Thad. rom.: Ioan Scirarul,Scara Raialul,edi;iaa 3-a,rraducere din greacide i.nS. NicolaeCorneanu,EdituraAmarcord,Timiqoara,2000 (n.red..).) 323. Ibidzm, col.644 A. 324. Omilii duhou.,Y/, 32, PG., vol. 34, col. 597 B. 325. Ibidzm,XLIII, 7, col.776 D.

280

DE RASARIT TEOLOGIA MISTICA A BISERICII

NOTE

281

XV, 20, col. 589 B. 326.Ibidcm, 327. Cf. mai suscapitolul ,,Chip gi aseminare". orn.LWIII, p.340 gi om.WW, p. 187; ed. 328.Ed..\Tensinck, Th6otoki,om. Lgi LIV;trad. rusi, ed. a III-a, 1911,pp. 2049i331. termen,desemnindconstiinta 329.Estede prisossi spunemci acest umani o capiti prin Sfrntul Duh, nu are divinului pe carepersoana nimic in comun cu speculatia gnostici. et oeconomicA, SutaIV cap.88, PG., vol.90, 330. Capitatheologica col.134l-1344. 'Wensinck, XL, p.202. Cf 331. Ed. Thdotoki,XVII, pag.87-88. i b i d t m , l ,p . 2 0 . 332. Capitapracticll, L)Oil, 2G., vol. 40, col. 1244 AB. Cf. ibid., col. 1221D. [Tiad. rom.: Evagrie Ponticul,Tiautpractic.Gnosticul,trad., introd., dosargicomentariide CristianBidiligi, CuneaVeche, Bucurqti, 2003 (n.red..).) p. 210. 333. \W'ensinck, 334. Ed.Thiotoki, LY, p.325. Paradisi, gr.Vll, PG., vol.88, col. 804 AB. 335. Scala art. d-nei Lot-Borodine, 336.Asupradarului lacrimilor,a sevedea du don deslarmesdansI'Orient chr6tien",\n Viespirinelle, ,,Lemystdre XLVIII, nr. 3 (1 sept.1936),Etudeset documents, pp. 65=110. 3 3 7 . I b i d z mc ,ol.8l6 D. 338. Defde orthodoxa,l,30, PG., vol.94, col.976 A. p. 338. 339.'Wensinck, 340.Ibitum, p. 310. Cf, p.2rt. Hom.spir.,)OoflIl, PG.,vol.34, 341. Sfrntul MacarieEgipteanul, col.74l Eiurm.. PG, c. 8,vol.79, col. I169 AB. 342.De oratione, Wensinck, pp.294-295; ed.Th6otolt, om.WV. 343. (Despre rugaciune), PG.,vol. 150,col. 1117B. 344.nepi rpooeullq De institutocbistiano,PG.,vol.46, 345. Sfintul Grigorie de Nyssa, col.30lD. 346. Ed.Thotoki, )OO(V,p. 229; IXIX p. 402; \Tensinck,pp. 3l 8 urm. $l p. I13. 347. Wensinck,

348.Sfand Isaac SiruI,ed.Theotoki,)OOOI,pp.206-207;\f-ensinck, l p. l8. 349.Ed. Th6otoki,DOO(V., p. 511;'Wensinck, p.174. 'Wensinck, 350. Ed. Thdotoki,)OOilI, p. 202; p. I15. 351. Ibidzm,urmarea textului citat. 352. EA.de Smirna,1886,om.XLV l0; ed.rusi din MunteleAthos, t.414-4t6. 353. Sfinrul Ioan Scirarul, Sc. Par, gr.)OVII-)O(Ull, Pc.,vol. 88, col. 1096-1 ll7; 1129-1140. Cele doui centurii ascerice ale SfAntului IsihieSinaitulsunrpublicate in Migne, PG.,vol.93, col. 1479-1544, printre operelelui Isihie din Ierusalim. [Tiad. rom.: Fihcalia Sfntehr neuointe aledcsdudr;iii,vol. IV trad. din grecefre, introducerisi note de pr. prof dr. Dumiuu Stiniloae,Humaniras,Bucuresti,2007 (n. red.).1 354. Yezi art. dr. G. Wunderle, ,,La technique psychologique de I'herychasme byzantin",Etudzs Carmilitaines, ocr.193S,pp. 6l-67 . Cf si un izvor isihastimportent, Centaie dz Callistos et lgnatios,publicat in trad. germani de P Ammann, Wiirzburg, 1938.Aceste doui articole marcheaziinceputul srudiilor mai aprofundate gi nepirtinitoare despre isihasm,din picate neapreciate nici pini astizi in Occidenr. 355. EpiscopulTeofan Zlvoritul, Srieri,vol. V n. 911 (in lb. rusi). 356.De oratione, cap.114-116,PG.,vol.79, coI. 1192-1193.Cf ibidtm,col. I l8l-1184, passim. 357. Ad Mcokum praecepta, PG., vol. 65, col. 1040 C. Cuutnt ascetic, cap.59, .358. ed.Popov, vol. I, pp. 300, 303. 359.Ibidzm,cap. 16, vol. I, p. 43. cf., pp. 111,479. 360. ScahParadisi, gr. )OO( PG., vol.88, col. I 156 A. 361. Ibidem,col. I160 B. 362. Omilia LIII,2, ed. rusi din MunreleAthos, II, 7; r:rad. fr., Vie spirituelle,)O(Ull, 1, I iulie 1931,p.75. 363. De anima et resalrectione, PG., vol. 46, col.96 C. 364. Reguhefusius trdctatde, PG.,vol.3l, col.908 CD. 365.De ambiguis, PG.,vol.9l, col. 1308. 366. \Tensinck, p.342. 367. Carteadumnezeiegtii iubiri, om. LM t, in ed. rusi de la MunteleAthos, II, p. 1l; trad. IadnL,PG., vol. 120, col.425. 368. Homil. spir.,XI, PG., vol. 34, col.761.

282

DE RASARIT TEOLOGIA MISTICA A BISERICII

NOTE

283

369. Doctina, XIV, 3, P G., vol. 88, col. l77 6-17 80. practicd, )OO(II, 25, PG., vol. 40, col. 1268A. 370. Capita 371.OmiliaLWX,2, ed.rusi din MunteleAthos,II, pp. 318-319. 8, PG., vol. 32, col. 513 B; XII, 14, 372. Omilil duhouniceSti,V, col.565AB; )O(V,9,10, col.673. PG., vol. 150, col. 823. 373. Conta Ahyndinum, PG., h Fapd, Palama, Omilia la Scbimbarea Grigorie Sflntul 374. vol. I 5 1, col. 448 B. Vezi excelentulstudiu al pirintelui Vasile(Krivoet thiologique cheine),ciJugir la MunteleAthos, ,,Ladoctrineasc6tique Iy'Ill, Praga, Kondahouianum, de saint GrgoirePalamas",.Seminariurn 1936, pp.99-l54.Traducere germani de pr. Hugolin Landvogt,in Dai VIII, I 939. iistliche Christentum, a II-a, p. 1. ed.Smirna,1886,partea Sfnntului Simeon, 375. Operele 376.PG., vol. 150,col. 1833D. 377. SfAntulSimeon,OrniliaLWI, l, ed. rusi, MunteleAthos,II, p. 36; Sfinul Grigorie Pdama, Capitaphysica(c. 67), PG., vol. 150, c o l . 1 1 6 9A . 378. Predici,W., PG., vol. l5l, col. 268 AB. PG., vol. 150, col. 7232 C. 379. %mul aghioritic, 380.PG., vol. 151, col.433B. Ed. Sophocle, a Sfntei Fecioare, 381. Omilia k Intrareain Bisericd Atena,I 861, pp. 175-177 . Citar 22 omili de Sffntului GrigoriePalama, Kond.,YIl, p. 138. in articolulcilugirului Yasile, Sem. sufletului cu nupul, PG., vol. 150, col. 136l C. 382. Conuorbirea S-apusla indoiali autenticitatea acestei scrieriatribuiteSfrnnrlui Grigorie familii duhovnicegti. Palama; in orice caz,ea apar1,ine aceleiagi 383.PG., vol. 150,col. 1233BD. uiaya;i faptele P,iintelui Serafm de Sarou, ed.. 384. Istoisire despre 1851,p. 63 (in lb. rusi). III, Moscova, 385. Omilia XC, ed. rusi de la Muntele Athos, II, 487488; rrad. fr., Viespirituelh, )O(VIII, 1, I iulie 1931,p. 76-77. ciile de sffngire proprii Apusului gi Risi385. Punind in opozigie Aceastimaterie, prea rirului, nu vrem si afirmim nimic in chip absolut. Astfel, ln delicati gi nuangati,scapi oricirei incerciri de schematizare. nopgii nu stedeloc caracteristici, Apus, experienla de pildi pentru Sftntul Bernard.Pede alti parte,spiritualitatearisiriteani ne oferi cel

puginun cazde,,noapte mistici", desul de caracteristici.: celal Sflnrului Tihon din Zadonsk,veaculal XVIII-lea. 387. Entretien de S. Siraphim sur le but de k uie chritienne (rradu_ cerea autorului). 388.Iden. 389. Ed.'Wensinck, Ornilia II, pp.8-9. Cf om.MII, p. tt4. 390. Ibidzm, Omilia WII, p. I 18 (ed. Th6otoki, om. WII). 391. Ornilia XC, ed. rusi de la Muntele Athos, parteaa II-a, pp. 488489. 392. Tomulaghioitic, PG., vol. 150, col.1225-1227. 393. Omilia LWI, 2, ed. rusi de la Athos,parreaa ll-a, p. 37. 394.Ibidtm. 395.Yezi mai sus nota296. 396. Ed.Th6otoki,DOOflV pp. 480-48 l; Vensinck,)O(VII , p. t36. 397. Ornilii duh.,XI, l, PG., vol. 34, col. 540. 398.DiscoursWll; trad. fr., Viespirinelb,)O(Ul, 3, I iunie 1931, p.309. 399. SfAntulGrigorie de Nazianz,In Theophaniam, On WWL9, PG., vol. 36, col. 320 BC. 400. Ed. Th6otoki,XLIII 9i IXIX; lVensinck,Orn.IXII, p.259 gi Om.IXVII, pp. 316 9i urm. 40 l. Omilia deSf nte le Pa;ti a SfdntuluiIoan Gurd deAur, p G., vol. 59, col. 721-724.

CUPRINS

Scurtd prefapd Studiuintroductiu... Scurti not,i biobibliografcd 1. Introducere: Teologie si mistici in tradi;ia Bisericiide Risirit 2. intunericul dumnezeiesc 3. Dumnezeu-Tieime 4. Energiilenecreate 5.Fiintacreati. 6. Chip si aseminare 7. IconomiaFiului . 8. IconomiaSflntului Duh . 9 . . C e ld eo u i a s p e c t e a l e B i s e r i c i i l0.Caleaunirii. ll.Luminadumnezeiasci 12.Concluzie:Ospigulimpirigiei Note.. ......

5 7 29

33 49 69 90 lll

. . 132 . .. 152 . . 172 .....188 ......209 .....228 .....247 ..261