Poluarea, o formă de degradare a mediului reprezintă o problemă a societăţii
contemporane prin efectele pe care le are asupra calităţii elementelor componente ale mediului, inclusiv asupra omului şi activităţilor acestuia. Municipiul Paşcani se confruntă de mult timp cu problemele cauzate de poluare.
Calitatea aerului din Municipiul Paşcani
Poluarea afectează localnicii, prin depăşirea limitei admise a intensităţii zgomotului, prin creşterea valorii medii a pulberilor sedimentabile, iar calitatea aerului lasă de dorit.
Imaginea de mai sus surprinde ruinele fabricii de zahăr Nectarul, fabrică
dezafectată dat fiind faptul că era principala sursă de poluare a municipiului Paşcani, dar şi a judeţului Iaşi. În urma închiderii, un număr considerabil de locuitori au rămas fără loc de muncă. Aceasta instituţie a fost amplasata la ieşirea din oraş, sensul de circulaţie către Târgu Frumos.
O alta sursa de poluare, de aceasta data fonica, este considerate Gara
Municipiului Paşcani. Înfiinţată in urma cu foarte mulţi ani, aceasta a devenit un nod important de trafic feroviar si este străbătuta zi de zi de zeci de trenuri. Calitatea apelor din Municipiul Paşcani
In municipiul Paşcani, sursele de poluare a apelor de suprafaţa sunt in primul
rând apele pluviale, deoarece au un conţinut ridicat de substanţe poluante, dar si autoepurarea redusă în condiţii de secetă sau a existenţei podurilor de gheaţă. Pe de alta parte, sursa antropică a poluării apelor o reprezintă deversarea apelor uzate provenite din reţeaua de canalizare sau de la unităţile industriale şi agricole. Principala sursă de poluare a râului Siret din Paşcani – D.A.C Paşcani: 26.100 loc. deserviţi, 3.239 mil.m3 ape uzate evacuate anual în râul Siret. Aşadar, calitatea apei afectează in primul rând populaţia, dar si biocenoza acvatica.
Lacul Peştişoru, situat in zona Vale a Municipiului, este considerat de trecători
un container colector de peturi sau ambalaje nedegradabile, lucru deloc îmbucurător pentru localnicii care doresc sa regăsească in aceasta zona o oaza de linişte si relaxare. Promisiuni din partea conducerii locale nu au ezitat sa apară, făcând referire la faptul ca in viitorul apropiat, zona va fi reamenajata si data in folosinţa cetăţenilor. Se pare ca pana in prezent sunt doar promisiuni. De altfel, din pricina faptului ca in municipiu lipsesc coşurile de gunoi, fie sunt deteriorate, alocuri se pot observa diverse ambalaje care modifică aspectul peisajului local. Suprafaţa de pădure din perimetrul administrative al Municipiului este de 253 ha, prezentă mai ales pe latura sudică a teritoriului administrativ. Pădurile şi pajiştile naturale au în cea mai mare parte a teritoriului o stare bună de calitate (cu excepţia a cca. 5 ha afectate de uscare sau de păşunat abuziv).
Calitatea terenurilor din municipiu
Unele terenuri din Municipiul Paşcani au avut de suferit in urma anumitor
factori naturali, cum ar fi alunecări de teren, eroziune torenţială, eroziune la suprafaţa, exces de umiditate si inundaţii sau acumulări de nisip si pietriş. Suprafaţa totala afectata de alunecări de teren este de cca. 230 ha. In urma inundaţiilor care au avut loc in anul 2005, dar si anul trecut, debitul râului Siret a crescut considerabil, ajungând pana la cota de inundaţii. Astfel, Siretul s-a revărsat, distrugând malurile albiei si inundând terenurile agricole. Locuitorii suburbiei Lunca au fost evacuaţi, in aşteptarea unei puternice viituri, dar se pare ca aceasta nu a mai avut loc, datorita faptului ca in zona Lunca s-au îndiguit malurile.
In concluzie, municipiul Paşcani suferă si va suferi in urma poluării intense,
surse ale acesteia fiind cele prezentate. In ultimii ani, numărul autoturismelor a crescut, traficul s-a intensificat, iar atmosfera este din ce in ce mai poluata. Vornicu Vlad Alexandru, clasa a XI-a B Coordonator prof. Buruiana Daniela