GRUP

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVELUL 3

CALIFICAREA: Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii

TEMA: Transmisii mecanice prin roti dintate

INDRUMATOR:

ABSOLVENT:

________________________________________

2010

Argument

Lucrarea pe care am elaborat-o, cuprinde toate punctele cerute de metodologia ntocmirii lucrrii i m-am folosit n acest sens, de bibliografie i documentaia tehnic recomandat de ndrumtorul lucrrii. Proiectul cu tema: Transmisii mecanice prin roti dintate, l consider de o complexitate medie, dar realizndu-l, consider c ma ajutat s cunosc n totalitate toate problemele legate de transmisiile prin roti dintate. Aceast lucrare de specialitate m-a ajutat s-mi consolidez cunotinele de mecanica, bagaj de cunotine, care mi este absolute necesar pentru a practica meseria de technician mecanic pentru intretinere si reparatii.

CUPRINS Argument Capitolul I Transmisii mecanice cu roti dintate Clasificari Capitolul II Angrenaje conice Forma rotilor Forma dintilor Functiunea Caracteristici Domenii de aplicare Tehnologie Avantaje Dezavantaje Capitolul III Forte, tensiuni si forme de distrugere a danturii rotilor dintate Solicitarea de contact Forme de distrugere prin oboseala superficiala Oboseala de contact (pitting) Uzura abraziva Griparea Concluzii Capitolul IV Norme de tehnica a securitatii muncii

 Bibliografie CAPITOLUL I TRANSMISII CU ROTI DINATATE

Transmisiile cu roti dintate au ca scop: - transmiterea miscrii de rotatie sau - transformarea miscrii de rotatie n miscare de translatie i invers. Roata dinata este un organ dinat, destinat a pune n miscare un alt organ dinat, sau a fi pus n miscare de ctre acesta, prin actiunea dinilor aflati succesiv i continuu n contact. Angrenajul este mecanismul elementar format din dou roi (sau sectoare) dinate, mobile n jurul a dou axe avnd pozitie relativ invariabil, una dintre aceste roi antrennd-o pe cealalt prin actiunea dinilor aflati succesiv i continuu n contact.

Legea fundamental a angrenrii angrenarea intre doua roti dintate se realizeaza cand normala comuna a celor doua profiluri trece in permanenta prin polul angrenarii.

CLASIFICARI

a) dup pozitia axelor ntre care are loc transmiterea (fig. 2): - ntre axe paralele, roi dinate cilindrice (fig. 2 a); - ntre axe concurente, roi dinate conice (fig. 2 b); - ntre axe ncrucisate (drepte oarecare n spatiu): roi dinate hiperboloidale (fig. 2 c: elicoidale (fig. 2 d) i ipoide (sau hipoide, pseudoconice, fig. 2 f); angrenaj melc-roat melcat, cu axele perpendiculare n spatiu (fig. 2 e) Obs. Se pot asocia roi cilindrice cu conice sau elicoidale cu conice

b) dup forma dinilor: drepti, inclinati, curbi (arc de cerc, cicloid, evolvent, spiral etc.)

c) dup pozitia relativ a suprafetelor de rostogolire: angrenaje exterioare i angrenaje interioare; d) dup forma suprafetei de rostogolire: cilindrice, conice, hiperboloidale, toroidale; e) dup modul de miscare a axelor geometrice ale arborilor: angrenaje cu axe fixe i cu axe mobile; f) dup forma conturului n sectiune: A) circulare; B) necirculare: - cu ax de simetrie: a) cu contur de baz necircular (a=ct.; i= periodic constant; h=const.; joc ntre dini f=const.) (fig.2g); b) cu contur de baz circular (i=const.; f=const.; h=variabil) (fig.2h); - n focar:

- cu contur de baz necircular (a=ct.; i=var.; h=const.; f=const.) (fig.2i); - cu contur de baz circular (i=const. periodic; f=const.; h=variabil); (fig.2j) g) dup forma profilului dinilor: evolventic; cicloidal; cicloidal aproximativ; arc de cerc; spiral arhimedic; cu bolturi.

CAPITOLUL II ANGRENAJE CONICE Angrenajele conice sunt angrenaje cu axe concurente la care suprafeele de rostogolire au form conic i sunt tangente dup o generatoare comun, iar suprafeele exterioare ale roilor componente au aceeai form ca i suprafaa de rostogolire, adic suprafee conice. ntre axele suprafeelor de rostogolire i generatoarea comun se stabilesc unghiurile 1 i 2, unghiuri a cror sum reprezint unghiul ntre axele de transmitere a micrii, unghi notat . Fig 2.1

n cazul n care unul din aceste unghiuri este de 90o, conul respectiv se transform ntr-o suprafa plan, dantura fiind nscris ntr-un cerc pe aceast suprafa. Angrenajul capt n aceast situaie denumirea de angrenaj conic cu roat plan.

Roata plan n angrenajul conic corespunde cremalierei din angrenajul cilindric, ea fiind intermediar ntre roata conic cu dantura exterioar i cea cu dantura interioar. Din punct de vedere geometric dantura angrenajului conic corespunde unor suprafee conjugate definite conform teoriei angrenrii, dar studiul acestor suprafee pune o serie ntreag de probleme a cror rezolvare nu se face absolut exact din punct de vedere matematic, ci folosind o serie de aproximaii pentru a se stabili o metodologie de calcul mai larg accesibil i, totodat, pentru asigurarea posibilitii de execuie. Din punct de vedere cinematic, problema care se pune este de a determina prin calcul dimensiunile danturii i limitele ntre care exist posibilitatea de generare a suprafeelor conjugate ale dinilor. Acest studiu al angrenajului conic prezint o serie de dificulti, dat fiind faptul c suprafeele de rostogolire (axoidele) sunt suprafee conice i c cele dou cercuri de rostogolire ale bazei axoidelor nu se gsesc n acelai plan (fig. 2.2).

Datorit acestui fapt nu se poate aplica direct teoria angrenrii, dezvoltat pentru angrenarea n plan, n vederea determinrii caracteristicilor danturii. Evident, prin metodele geometriei difereniale este posibil studiul teoretic al acestui tip de angrenare, dar relaiile de calcul sunt complicate, ceea ce nu le confer o utilitate imediat fr programe de calcul foarte bine puse la punct. Fig 2.3

O alt cale de studiu a fost ca, prin analogie cu angrenarea n plan, s se dezvolte o geometrie a angrenrii teoretic exact, plecnd de la ncadrarea suprafeelor conice ntr-o sfer i aplicnd formulele trigonometriei sferice (fig. 2.3), profilul dintelui roilor conice rezultnd dup

Dintele roii plane obinute n acest caz nu are ns profil rectiliniu, ci unul cu punct de inflexiune, ceea ce reprezint complicaii constructive n ceea ce privete realizarea sculelor(fig. 2.4). Fig 2.4

Tolerantele pentru angrenajele conice sunt stabilite prin

STAS 6460-61; ele se aplic la angrenaje conice concurente cu roi dinate metalice prelucrate, cu dini drepi, nclinai sau curbi, avnd diametrul de divizare pn la 2000mm i modulul exterior de la 1 pn la 30mm. Sunt prevzute 12 clase de precizie, fr a prevedea tolerane pentru clasele de precizie 1, 2, 3, 4 i 12. Fiecare clas de precizie este determinat de criteriile de precizie cinematic a roii, de funcionarea lin n angrenare, de contactul dintre dini.

Fiecare criteriu de precizie este caracterizat prin anumite erori i abateri ale elementelor roilor dinate conice i a angrenajelor, denumite indici de precizie.

n alegerea criteriilor de precizie se admite i combinarea lor, avnd tolerane din diferite clase de precizie, respectndu-se unele reguli. Astfel, criteriul de funcionare lin nu poate s difere dect

cu o clas de precizie n sus sau n jos fa de criteriul de precizie cinematic. Criteriul de contact dintre dini nu poate fi de clas mai puin precis dect clasa de precizie a criteriului de funcionare lin a roii n angrenaj.

Forma rotilor

Fig. 325-2(ab)

Fig.325-2(cd) si Fig 325-3(a)

Fig. 325-3(bc) i 325-4(abcd)

n fig. 325-2a este reprezentat o roat conic cu un diametru mic, care nu are inim. n fig. 325-2b este reprezentat o roat conic, tiat dintr-o bucat cu arborele. n fig. 325-2c este reprezentat o roat conic constituit din semifabricate sudate. n fig. 325-2d este reprezentat o roat conic la care coroana dinat este constituit dintr-un alt material, pentru economie de oel aliat. Roile se asambleaz cu arborii prin pene longitudinale, caneluri sau prin presare.

Forma dintilor

Roi plane cu dini ale cror flancuri sunt plane

Roi conice cu dini drepi (cremalier circular cu dini drepi) Roi conice cu dini nclinai (cremalier circular cu dini nclinai) Roi conice cu dini curbi (cremalier circular cu dini curbi) Angrenajul conic cu dantur evolvent se numete angrenaj paloid Angrenajul conic cu dantur epicicloid se numete angrenaj eloid La aceste dou angrenaje, nlimea dintelui este constant, dinii cremalierei circulare fiind mrginii n sens axial de dou plane paralele cu roata plan.

Functiunea
Angrenajul cu roi conice transmite puterea nominal P1n de la un arbore conductor (1) cu turaia n1 la un arbore condus (2) cu turaia n2, axele celor doi arbori fiind concurente (n general, unghiul axelor este de 90o). Contactul perfect i rigid ntre dinii unui angrenaj conic cu dini drepi sau nclinai, al crui cremalier circular are flancurile plane, se face dup o dreapt; ntre dinii curbi, contactul perfect i rigid se face dup o curb. Roata (1) acioneaz asupra roii (2) prin fore normale i tangeniale fa de flancurile dinilor n contact, repartizate de-a lungul contactului. Repartizarea este proporional cu deformaiile elastice ale dinilor n contact, care variaz proporional cu distana pn la vrful comun al conurilor primitive; rezult o repartizare trapezoidal a forelor normale i tangeniale pe lungimea

contactului. Rezultantele Fn i Fn ale acestor fore sunt aplicate ntr-un punct deplasat spre periferia roilor fa de punctul median. Direcia acestor fore variaz de-a lungul arcului de angrenare descris de punctul lor de aplicaie. n calculele obinuite se consider, cu o aproximaie neglijabil, c punctul de aplicaie se gsete n mijlocul liniei de contact i se neglijeaz variaia orientrii.

Caracteristici
Angrenajul cu roi conice este mai scump dect angrenajul cu roi cilindrice. Prelucrarea i montajul trebuie s fie supravegheate mai atent. Din cauza greelilor de montaj, a prelucrrii sau a deformaiei n funcionare, se produce o deplasare a vrfurilor conurilor primitive; contactul rigid devine punctual, cel real (elastic) se produce ntr-o zon n vecintatea punctului de contact rigid; se produc concentrri de sarcini, vibraii i zgomot. Pentru corectarea acestor erori inevitabile, dinii se fac bombai, ca i la angrenajele cilindrice.

Domenii de aplicare
Se folosesc n construcia de maini, unde este nevoie s se transmit micarea ntre doi arbori concureni (cel mai des ntre doi arbori care fac ntre ei un unghi de 90o). Roile conice cu dini drepi se folosesc pentru viteze periferice mici (2...3m/s); la viteze mai mari se folosesc roile cu dini curbi, asigurnd un mers mai linitit. Se folosesc n mod obinuit pentru rapoarte de transmitere pn la i = 6.

Tehnologie

La mainile de danturat roi conice, muchia cuitului de tiat se mic n poziia final, de-a lungul flancului dintelui cremalierei circulare, materializnd astfel acest flanc. Roata conic execut micarea relativ de rostogolire fa de cremaliera circular. Se obine astfel flancul dintelui roii conice ca nfurtoare a flancului dintelui cremalierei. Se pot obine roi conice cu cremaliera circular deplasat fa de poziia normal. Spre deosebire de angrenajele cilindrice, nu se pot obine dect angrenaje conice de zero ( + = 0).
1 2

Avantaje:

transmit sarcini variate; gam de viteze mare (de la 2 m/min. pn la 150m/s); transmit puteri ntr-o gam foarte larg (0,001kW zeci de mii de kW); diametre de la ctiva mm la ctiva metri; gabarit mic, constructie compact; randament ridicat (pn la 99,5%); raport de transmitere precis (roi cilindrice i=1 10; roi conice i=1 7; melc-roat melcat i=10 100); determin ncrcri pe arbori relativ mici; asigur durabilitate mare a sistemului tehnic din care fac parte datorit rezistentei mari la uzur; pot fi folosite n medii diverse de lucru.

Dezavantaje:
executia cu utilaje specializate i de mare precizie; utilizarea unor materiale tratate termic i termochimic; personal nalt calificat; produc zgomot,

 au o capacitate de amortizare a socurilor slab sau medie; au raport de transmitere fix (imposibilitatea reglrii continue a turatiei); pret mare (n special din cauza primelor trei cerinte).

CAPITOLUL III FORTE, TENSIUNI i FORME DE DISTRUGERE A DANTURII Cele mai ntlnite forme de distrugere. Moduri de deteriorare: deteriorarea flancurilor dinilor si ruperea dinilor. Solicitarea variabil de ncovoiere a dintelui are loc dup un ciclu pulsator i = Ft h/ Wz . Rezistenta la oboseala de ncovoiere a materialului este depsit, la baza dinilor, n zona de racordare (concentrarea tensiunilor), apar fisuri de oboseal pe flancul solicitat care se dezvolt treptat, pn cnd sectiunea rmas a dintelui nu mai poate transmite static sarcina i conduc, n final, la ruperea brusc a dintelui, prin oboseala de ncovoiere.

Solicitarea de contact - uzur mare a flancurilor, uzur prin

oboseal superficial (ndeprtare de material de pe flancurile

active ale dinilor, apare atunci cnd ncrcarea real depseste, local sau pe toat ltimea dintelui, rezistenta la contact a materialului.

Forme de uzur prin oboseal superficial

- oboseala de contact (sau uzur de ciupitur, sau pitting) - exfolierea. Oboseala de contact: - principala cauz a scoaterii din functionare a angrenajelor prelucrate foarte ngrijit, n special a celor din materiale cu duritti mici i mijlocii (HB<3500MPa), n conditii de lubrifiere abundent cu ulei. - st la baza calculului de rezistent al roilor dinate la solicitarea de contact. Calculul se bazeaz pe teoria contactului elaborat de Hertz, n 1881. Ipoteze.

Obosela de contact (pitting) se manifest prin

desprinderi de material, pe flancurile active ale dinilor formnduse ciupituri. Datorit presiunii pe flancul dintelui i a fortei de frecare de alunecare dintre flancuri, n stratul superficial pot aprea microfisuri care nainteaz n material n sens contrar sensului fortelor de frecare care lucreaz asupra flancului respectiv (fig. 15). n conditii de lubrifiere abundent, uleiul care ader la suprafata flancurilor dinilor va fi presat n fisurile de pe suprafata piciorului dintelui, dar va fi expulzat din crpturile de pe suprafata capului dintelui. Uleiul presat actioneaz ca o pan, ceea ce determin rupturi de material i deci formarea ciupiturilor (gropitelor). Ciupiturile apar cu preponderent la pinion, care, n acelasi interval de timp, sufer un numr mai mare de cicluri de solicitare.

Uzura abraziv: - ndeprtarea unor particule fine de material de pe suprafata flancului, - - datorit alunecrii, - n conditiile prezentei unor particule abrazive ntre flancurile n contact sau - datorit asperittilor mai dure ale unuia din flancuri, care uzeaz flancul conjugat. - angrenaje care lucreaz la viteze mici, cu duritate mic a flancurilor (HB<3500MPa) - angrenaje la care exist pericolul ptrunderii unor particule abrazive (nisip, praf) n zona de angrenare.

Calculul la uzura abraziv const n determinarea grosimii stratului de material desprins din flancul dintelui. Uzura de aderen (prindere) sau griparea - deteriorarea rapid, prin uzur intensiv de aderent, a flancurilor active ale dinilor. Apare la: - angrenaje intens solicitate i cu viteze de alunecare mari ntre flancuri, - angrenaje cu tratamente termice incorecte - angrenaje cu lubrifiere incorect sau insuficient. Presiuni ridicate de contact i alunecri mari => crestere local a temperaturii (gripare termic), => distrugerea peliculei de lubrifiant => favorizarea aparitiei unor microsuduri locale. - datorit miscrii relative a flancurilor, microsudurile se rup (smulg); - la un nou contact se formeaz din nou microsuduri, brzdnd flancul dintelui cu duritate mai mic, pe directia alunecrilor relative. Griparea: - evolutie extrem de rapid; - se declanseaz mai ales n zonele de ntrare sau iesire din angrenare (unde ntreruperile peliculei de lubrifiant sunt frecvente).

Diminuarea pericolului de gripare prin: - egalizarea alunecrilor (alegndu-se deplasri de profil corespunztoare),

- reducerea rugozittii, - cresterea preciziei de executie, - lubrifierea corect, cu lubrifianti aditivati EP (pentru angrenajele greu ncrcate). CONCLUZII : Uzura flancurilor poate fi o uzur adeziv, unde ungerea este mixt sau o uzur abraziv, din cauza particulelor abrazive care ajung ntre flancuri.

- La viteze periferice mici, portanta angrenajului (forta pe dinte) limitat de uzura abraziv. - La viteze mari portanta angrenajului - limitata de gripare . In domeniul vitezelor uzuale n constructia de masini, principala cauz a deteriorrii danturii este uzura de ciupitur - la angrenaje cu HB<3500MPa si ruperea prin ncovoiere - la angrenaje cu danturi durificate superficia

Forme de distrugere

GRIPAREA :

UZURA ABRAZIVA:

CAPITOLUL IV Norme de tehnica a securitatii muncii

In atelierele de montaj si intretinere se iau o seroe de masuri, in scopul protectiei impotriva accidentarilor si pentru evitarea deteriorarii organelor de masini. Printre aceste masuri, putem enumera : - temperatura din interiorul atelierului trebuie sa fie optima pentru desfasurarea activitatii, (temperatura ridicata micsoreaza atentia si perceptia, iar cea scazuta micsoreaza mobilitatea lucratorilor). - masuri de mecanizare si automatizare, in special a operatiilor grele si cu risc crescut de accidentari ; - curatarea aerului de gaze, praf si aburi, prin ventilatie ; - atelierele de reparatii si intretinere trebuie sa fie bine iluminate, atat ziua , cat si noaptea ; - protejarea instalatiilo electrice impotriva electrocutarii si legarea aparatelor si instalatiilor la reteaua de impamantare ; - verificarea inainte de utilizare a instalatiilor de ridicat (cabluri, lanturi, scripeti) ; - ancorarea masinilor si a instalatiilor in timpul transportului ; - evitarea stationarii muncitorilor in raza de actiune a macaralelor, sau a altor utilaje grele ; - mecanismele de ridicat si transportat sa fie manevrate numai de personalul calificat in acest scop ; - respectarea regurilor prescrise pentru personalul care manevreaza substantele necesare spalarii pieselor (manusi, masti de gaze, interzicerea folosirii flacarii deschise, departarea de locurile sudata) ; - verificarea starii utilajelor si a dispozitivelor folosite ; - indepartarea aschiilor de pe masini ; - respectarea regurilor de depozitare a pieselor. Echipamentul individual de protectie reprezinta totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant in procesul de munca si constituie un element foarte important in protejarea impotriva factorilor de risc.

Echipamentul se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor, precum si altor categorii participante la procesul muncii, in conformitate cu Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, elaborat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si aprobat prin Ordinul nr. 225/1995. Pe baza acestuia, angajatorul este obligat sa intocmeasca lista interna de dotare cu EIP ( echipament individual de protectie) adecvat executarii sarcinilor de munca in conditii de securitate. Alegerea echipamentului individual de protectie se face in functie de riscuri, alegandu-se tipul, aplicandu-se anumite standarde si folosind anumite marcaje. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale se face prin introducerea pe piata si doar prin utilizarea acelor echipamente individuale de protectie care mentin sanatatea si care asigura securitatea altor persoane, animale domestice ori bunuri, atunci cand sunt intretinute adecvat si utilizate conform scopului prevazut. Utilizarea EIP este permisa daca : Este conform reglementarilor tehnice aplicabile ; Este corespunzator riscurilor pe care le previne, fara a induce el insusi un risc suplimentar ; Raspunde conditiilor existente la locul de munca ; Tine seama de cerintele ergonomice si de sanatate ale angajatului ; Este adaptat conformatiei purtatorului. Degradarea sau pierderea lui, inainte de termenul de utilizare prevazut, din vina purtatorului, atrage raspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii (art. 13, Legea nr 90/1996, republicata). BIBLIOGRAFIE

1. Drghici I. .a. - ndrumar de proiectare n construcia de maini, vol.I i II, Editura tehnic, Bucureti, 1982. 2. Filipoiu I.D., A Tudor Transmisii mecanice (ndrumar de proiectare), I.P.B., 1990. 3. Gafianu M .a. - Organe de Maini, vol I, Editura Didactic i Pedagogic, 1981. 4. Gafianu M. .a. - Organe de Maini, vol II, Editura Didactic i Pedagogic, 1983. 5. Gafianu M - Rulmeni, - Proiectare i tehnologie vol I, II Editura Tehnic, 1985. 6. Manea Gh. - Organe de Maini, vol I, Editura Tehnic, 1970. 7. RabinoviciI. .a. - Rulmeni, Editura Tehnic, Bucureti, 1972. 8. Rdulescu Gh. .a.-ndrumar de proiectare n construcia de maini, Editura Tehnic,1986. 9. Rdulescu Gh. - Organe de Maini, vol II, Angrenaje cilindrice, I.P.B., 1978. 10. W.J.Bartz Getriebesthmierung, Expert Verlag, 1989. 11. E.Almoreanu, Gh. Buzduganndrumar de calcul n ingineria mecanic, Editura Tehnic, 1996 12. A.Chiiu Organe de maini, Editura Didactic I Pedagogic, Bucureti, 1981 13. A.Jula, D.Velicu Proiectarea angrenajelor evolventice , Editura Scrisul Romnesc,1989 14. Sauer L. .a. - Angrenaje, vol I i II, Editura Tehnic, Bucureti, 1970.