Introducere

Ca toate celelalte fiinte, omul interactioneaza cu lumea in care traieste. El poate supravietui doar atunci cand mediul exterior are anumite caracteristici fizice si chimice, si, totodata, cand prezinta o serie de dimensiuni socio-culturale corespunzatoare. Cea mai importanta reflectie care apare pe tema interdependentei dintre om si mediu este constatarea ca suntem singurele fiinte - cunoscute pana acum in Univers - care pot sa isi influenteze activ propriul destin, atat lanivelul specii. Sesizand creatie, in esenta nelimitate, pentru o clipa sa ne oprim asupra unei posibilitatile noastre de individului, cat si al intregii

reflectii serioase. Sa observam spre ce tinde creatia noastra. De asemenea, sa avem

competenta de a distinge pertinent intre aspectele asupra carora avem influenta si cele a caror schimbare nu sta in puterea noastra. Elementele care pot fi schimbate ar trebui sa-ti declanseze energia si motivatia de participant constient si responsabillaexistentaproprie, iar cele care nu pot fi schimbate, disponibilitatea de a le accepta si de a le folosi cat mai bine. Pentru a colabora cat mai productiv cu tine, ma voi prezenta acum mai detaliat. Sunt psiholog si incepand de astazi voi incerca sa te insotesc in noua ta calatorie, al carei scop il constiruie cunoasterea si imbogatirea sinelui. Pentru buna noastra comunicare, merita sa explicam insa de la inceput ceva important. Daca vrei sa stii mai multe, acest curs iti va permite sa faci primii pasi in procesul de cunoastere, ramanand ca tu sa aprofundezi ce te intereseaza mai mult. Daca vrei sa intelegi totul, cursul iti va propune doar directiile dupa care sa te orientezi. Totusi, eu am ales aceasta modalitate de organizare si prezentare a cursului. Cum pot justifica alegerea mea? De ce cred ca tu vei fi multumit? Pur si simplu, din

convingerea ca ai dreptul sa cauti, sa pui intrebari, sa doresti sa afli mai mult si sa intelegi mai mult. De asemenea, ai dreptul sa cauti ajutor in situatiile dificile. Iti apreciez curiozitatea fata de ceilalti si fata de propria ta persoana. Te invit deci la lectura, la experiente noi si profunde, precum si la reflectii cu care nu te intalnesti la fiecare pas. Reflecteaza acum daca acest moment este prielnic pentru lectura primelor lectii ale cursului. Asaza-te confortabil si concentreaza-te! Succes! Profesorul tau

in ce mod a fost organizat materialul cursului de Psihologiel Psihologie

Materialul cursului se compune din 30 de module (60 de lectii),

prezentate sub forma unor fascicule; ele vor fi rndosariate intr-o mapa specials, pe care EUROCOR ti-o pune la dispozitie.

Dorim sa-ti atragem atentia asupra caracterului special al materialelor lectiilor, menit a-ti inlesni munca: fiecare modul are o anumitS structure didactics, care se va pastra pe intreg parcursul acestui curs; un element important in cadrul acestei structuri il reprezinta numeroasele exemple, precum si exercitiile practice, cu ajutorul carora vei putea sa valorifici in mod curent cunostintele dobandite; fiecare modul se incheie cu o temS pentru acasa, ce reprezinta o modalitate eficientS de autocunoastere si de verificare a cunostintelor dobandite in urma parcurgerii caietului respectiv;

indicative referitoare la rezolvarea temelor pentru acasa si la colaborarea cu profesorul tau sunt prezentate la sfarsitul caietului; cursurile noastre prin corespondents se disting printr-un stil direct al expunerii. Am hotarat sa ne adresam studentilor nostri in mod direct, folosind formula ,,tu", si nu ,,dumneavoastra", intrucat consideram ca textele devin astfel mai clare si mai plScute la lecturS. Aceste aspecte joaca un rol deosebit de important in cazul cursurilor prin corespondents. folosim reprezentari grafice pentru inlesnirea insusirii

cunostintelor. Fiecare cursant EUROCOR are un profesor personal. Temele propuse in fiecare modul vor fi expediate pe adresa Institutului EUROCOR, urmand ca profesorul personal sa aprecieze

corectitudinea raspunsurilor si sa transmits comentariile sale pe marginea acestora. Iti recomandam sa rezolvi tema doar dupS parcurgerea integrals si atenta a materialului prezentat.

Pentru ca studiul individual sa fie cat mai usor si eficient, pe marginea lectiilor au fost introduse diferite simboluri: semnaleaza notiunile, definitiile si ipotezele noi

semnaleaza exercitiile practice pe care trebuie sa le rezolvi C 3 (21} ^ indicS faptul ca tema respectiva a mai fost abordata intr-o lectie anterioarS (in acest ^^ caz, tema a mai fost abordata in lectia 3, la pagina 21).

Psihologie

Programa cursului de PSIHOLOGIE Cursul a fost structurat pe capitole si lectii. Temele lectiilor sunt prezentate sub forma unor intrebari succesive. Vei gasi raspunsurile la aceste intrebari doar dupa incheierea lecturii materialelor noastre, dupa efectuarea tuturor exercitiilor si dupa analiza propriilor reflectii, care apar pe parcursul aprofundarii aspectelor abordate. I) PSIHOLOGIA - STIINTA DESPRE OM - Cum pot fl folosite cunostintele de psihologie in viata

Lectia 1

cotidiand? Lectia 2 - Cum te pot ajuta psihologii si in ce domenii? H) DESPRE EFORTUL SOLICITAT DE EVENIMENTELE DIN VIATA COTIDIANA Lectia 3 - Ce reprezintd stresul pentru om? Lectia 4 - Cum ne influenteazd viata situatiile critice?

HI)

INFLUENTA SITUATIILOR CRITICE ASUPRA VIETII AFECTIVE SI ASUPRA ACTIVITATII INTELECTUALE

Lectia 5 - Cum ne manifestdm in situatii critice? Lectia 6 - Ce putem face pentru a depdsi situatiile critice? IV) REACTII POSIBILE IN SITUATII CRITICE

Lectia 7 - Cum sd ne raportdm eficient si rational la stres? Lectia 8 - De ce unele forme de apdrare impotriva stresului sunt ineficiente? V) SOLICITAREA SI ACORDAREA SPRIJINULUI

Lectia 9 - De ce omul este considerat fiintd sociald? Lectia 10 - Omul actioneazd spre binele sdu sau impotriva sa? VI) REACTIA OMULUI FATA DE SINE INSUSI

Lectia 11 - De ce ar trebui sd ne placd de not insine? Lectia 12 - Cum ne autoapreciem?

VII) AUTONOMIE SI DEPENDENTA IN EXISTENTA OMULUI Lectia 13 - Cum reactionam cdnd considerdm cd nu suntem noi responsabili pentru ceea ce ni se intdmpld? Lectia 14 - Cum reactionam cdnd considerdm cd noi suntem responsabili pentru ceea ce ni se intdmpld? VIII) COMUNICAREA VERBALA SI NONVERBALA Lectia 15 - Ce stil de comunicare verbald folosim? Lectia 16 - Ce cistigdm si ce pierdem folosind ,,jocurile" interpersonale? Lectia 17 - Ce intelegem prin ,,limbajul trupului"? Lectia 18 - Cum sd folosesti si cum sd interpretezi adecvat mimica si vocea? I)) DESPRE SENTIMENTUL APARTENENTEI

Lectia 19 - Ce reprezintd grupul la care md raportez?

Lectia 20 - Ce influentd are asupra mea apartenenta la diferite grupuri? )) MODALITATI DE ADAPTARE LA ROLURILE

SOCIALE Lectia 21 - Cum reactionezi in rolul de COPIL, fata de pdrintii proprii? Lectia 22 - De ce este dificil sd joci rolul de elev sau de student? Psihologie 3

Lectia 23 - Cum sd te manifesti in rolul de PARTENER? Lectia 24 - Cum sd te raportezi la rolurile profesionale pentru a obtine satisfactie? Lectia 25 - Ce sd fad pentru ca rolul de PARINTE sd fie unul benefic pentru tine si pentru copiii tdi? Lectia 26 - Cum sd rdspunzi efident exigentelor impuse de diferite roluri sociale? XI) DESPRE EVOLUTIA PERSONALA SI DESPRE REALIZAREA DE SINE Lectia 27 - De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu? Lectia 28 - In ce constd imbundtdtirea pdrerii despre sine? XII) ROLUL AUTOPSIHOTERAPIEI SI AL TERAPIEI PROFESIONALE Lectia 29 - Ce tehnid de autopsihoterapie poti folosi efident? Lectia 30 - Cdnd trebuie sd iei decizia de a solicita ajutor psihologului?

Lectia 31 - Cum putem sd-i ajutdm pe ceilalti? Lectia 32 - Cdnd trebuie sd soliciti ajutor altor specialists? XIII) DESPRE SANATATEA PROPRIE SI A CELORLALTI ^

Lectia 33 - Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei unei boli somatice? Lectia 34 - Care este atitudinea noastrd fata de boald si fata de cei bolnavi? XIV) DESPRE SUBCONSTIENT Lectia 35 - Ce trebuie sd stim despre vise? Lectia 36 - Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie? XV) DESPRE SANATATE SI DESPRE BOALA

Lectia 37 - Ce este sdndtatea psihicd si care sunt mecanismele acesteia? Lectia 38 - Ce trebuie sd stim despre patologia vietii psihice? XVI) PREOCUPARI SI TENDINTE IN PSIHOLOGIA

CONTEMPORANA Lectia 39 - Care sunt domeniile de interes ale teoreticianului in psihologie la inceputul secolului XXI? Lectia 40 - In ce aspecte de viatd pot interveni psihologii-practicieni? , XVII) EU SI COPIII CARE IMI SUNT fNCREDINTATI Lectiile 41 si 42 - Cum sd ne petrecem timpul impreund cu copiii? Lectiile 43 si 44 - Cum poate fi folositdpsihoterapia prin exercitiifizice pentru copii? ' Lectiile 45 si 46 - Cum ii putem ajuta pe copii cdnd invatd? Lectiile 47 si 48 - Cum sd abordezi perioada adolescentei? XVIII) EU SI GRUPUL DE PRIETENI Lectiile 49 si 50 - Cum sd optimizdm relatiile cu ceilalti? XIX) EU SI PARTENERUL MEU Lectiile 51 si 52 - Ce putem face pentru a imbundtdti relatia cu -

partenerul? XX) EU SI PROPRIA MEA DEZVOLTARE Lectiile 53 si 54 - Putem fi creativi? Lectiile 55 si 56 - Este posibil controlul stresului? Lectiile 57 si 58 - Cum te poti cunoaste mai bine? Lectiile 59 si 60 - Cum sd folosim creativ cunostintele de psihologie? """""*" Psihologie

LECTIA1

Cum pot fi folosite cunostintele de psihologie in viata cotidiana? Bine ai venit! Sa facem cunostinta! Nu stiu cine esti. Cu siguranta esti de acord cu mine ca a cunoaste A

o persoana noua este o situatie de rise. Riscul ne rezerva atat surprize placute, cat si neplacute, cu acelasi grad de probabilitate. Sper ca legatura noastra sa fie cu adevarat interesanta si importanta. Cu alte cuvinte, sa fie o surpriza placuta pentru tine. Exercitiul 1: Ce poate ascunde ofoaie obisnuita de hartie? De cate ori nu ne-am intrebat ce poate ascunde o foaie obisnuita de hartie?! Iti propun un joe in care ai posibilitatea sa te privesti in timp ce eu, desi nu pot sa particip nemijlocit la jocul respectiv, construind exercitiul, voi incerca sa-mi

imaginez emotiile pe care le traiesti. Pregateste o coala de hartie. la niste creioane colorate. Incearca sa desenezi ce iti place. Iti garantez ca nimeni nu va judeca desenul tau. Tema, forma si calitatea lucrarii vor ramane un secret. Ar fi bine sa nu afectezi muncii tale mai mult de un sfert de ora. Te asigur cu toata convingerea ca nu e pierdere de vreme. Desenand, nu te gandi la ce anume ar spune cei care te-ar vedea acum. Fii deschis, participa la experiment. Presupun ca ai terminat de desenat. la foaia in mana. Uita-te la aceasta bucata de hartie ca la ceva important, ca la un rod al mainii, al mintii si al imaginatiei tale. Lasa deoparte aprecierile scolare care ti-au blocat uneori expresia ta fireasca. Potrivit teoriei hologramei, tot ceea ce facem exprima ceva despre felul nostru de a fi. Cu alte cuvinte, orice fragment dintr-o structura mai mare, care in cazul de fata este personalitatea ta, cuprinde informatii complete despre ansamblul structurii respective. Dificultatea consta in faptul ca nu reusim sa le descifram. Voi incerca sa te ajut.

Ar fi bine ca acum sa raspunzi - de preferinta in scris - la intrebarile urmatoare: Ce vezi pe aceasta bucata de hartie? Nu te multumi cu raspunsuri simple, firesti. Cauta. Vorbeste despre culoare, forme,

despre valorificarea spatiului. In timp ce privesti, poti misca hartia, o poti rasuci, pentru a o vedea din diferite unghiuri, indiferent daca desenul are un continut abstract sau concret.

Psihologie

Lectia 1 cotidiana?

Cum pot fi folosite cunostintele de psihologie in viaja

Ce simti in legatura cu ceea ce vezi? Noteaza ceea ce simti - sentimente, emotii, stari de spirit. Nu te limita doar la observarea sentimentelor pozitive sau negative, ci incearca sa-ti surprinzi starea mult mai atent. Observa care elemente ale desenului sunt placute, apropiate, calde, si care iti starnesc teama, ostilitatea, agresivitatea. S-ar putea ca in legatura cu unele elemente ale desenului sa simti un fel de rusine sau de jena... Toate trairile tale sunt importante, indiferent de semnificatia si de intensitatea acestora. Ce crezi despre autorul desenului?

Incearca sa-ti imaginezi ca habar nu ai cine este autorul desenului. Fireste, este un joe, dar unul important si creativ! Imagineaza-ti ca ai

gasit aceasta bucata de hartie pe trotuar, in ascensor sau in oricare alt loc public. Ai ridicat-o... si o privesti cu atentie si interes. Te rog sa te

gandesti o clipa ce om ar fi putut desena asa ceva? Unul tanar, in

varsta, un copil? De ce sex crezi ca este autorul? Este o persoana energica, plina de viata sau mai curand pasiva si dependents de ceilalti? Da libertate '\^,-imaginatiei si noteaza-ti observatiile. Sper ca ai descoperit ceva nou despre tine si ca acest mod de a-ti petrece timpul te ajuta. Exercitiul a avut ca scop prezentarea ta. Daca doresti, anexeaza observatiile tale la tema pentru acasa si le putem discuta. Nu uita sa te autoapreciezi pentru clipa de sinceritate fata de tine insuti, pentru timpul si energia consacrate propriului EU. Si inca ceva important: nu uita ca poti folosi in mai multe feluri acest exercitiu! Poti schimba impresii pe baza lucrarilor cu cineva apropiat, in care ai incredere. Aminteste-ti totusi ca nu sunteti profesionisti si ca observatiile voastre nu reprezinta o diagnoza autentica. Ele trebuie sa fie exprimate deschis, binevoitor si sincer. Scopul impartasirii lor este acela de va apropia. Daca

partenerul tau potential in acest exercitiu iti genereaza sentimentul amenintarii, retrage-te si renunta la aceasta idee. Nu uita ca persoanele fata de care ne deschidem mai profund trebuie sa fie potrivite pentru aceasta. Deschiderea excesiva ii caracterizeaza pe oamenii mai putin chibzuiti, usor infantili. Fii, asadar, chibzuit in luarea deciziei! Sa revenim insa la tema primei lectii, care se focalizeazape utilitatea cunostintelor in cazul de fata, a celor de viata de fiecare zi. Vom specializate psihologie - in incerca sa

cunoastem acele fenomene psihice care ne intriga sau ne starnesc emotii si controverse si ale caror zone de actiune sunt apropiate de noi. Sa incercam sa privim impreuna conturul variatelor domenii ale psihologiei. Literatura de specialitate in care cautam

raspunsuri la intrebarile noastre este mai putin accesibila, din punctul de vedere al limbajului, complicata teoretic, contradictorie uneori fata de planul concret. Chiar si o disciplina atat de riguroasa cum este fizica ne raspunde la intrebarea cu privire la natura lumii, 6 Psihologie

Psihologia - Stiinja despre om

V

Capitol I

~"

prezentand-o cand ca o unda, cand ca o multime de particule...

Dar psihologia? Este dificila, organizata pe nivele, echivoca. Uneori, ne pare ca ar exista ,,psihologii" variate. Chiar asa este, daca abordam acest domeniu cu atentie. Fiecare orientare distincta deriva parca din alte premise in privinta existentei omului si a metodelor de cunoastere a acestuia. Cu alte cuvinte, citind literatura psihologica sau alegand o anumita orientare a ei, trebuie mai intai sa raspundem la intrebari strict legate de principiile la care se raporteaza autorii. Aceste principii coexista in sisteme conceptuale. Abia dupa o asemenea prelucrare teoretica putem descrie si cerceta ,,obiectul" complicat care este OMUL. Sa incercam sa urmarim acest proces pornind de la exemple. Orientarile dominante in psihologia secolului XX au fost psihanaliza si behaviorismul. In fiecare dintre acestea,

personalitatea umana este abordata altfel. In psihanaliza, omul este determinat de propria sa natura biologica. In behaviorism, este complet dependent de stimuli exteriori, provenind din mediul inconjurator. In pofida divergentelor ^ esentiale, reprezentantii ambelor orientari se caracterizeaza printr-o

atitudine similara fata de om. II lipsesc de subiectivitatea activa, de posibilitatea de a-si decide propria soarta, cu alte cuvinte, de vointa libera. In ambele orientari, omul este o fiinta simplificata in mod esential. Dupa sustinatorii acestor orientari teoretice, cunoscand factorii care il determina pe om, pot fi cunoscute si modalitatile de actiune pentru a obtine personalitatea dorita. Ei considera ca actiunile umane pot fi prevazute cu o mare probabilitate, corectate, iar structura personalitatii poate fi major influen^ata. impotriva unei asemenea viziuni asupra omului se pot formula contraargumente, iar unul dintre exponentii principal! ai unor

conceptii opuse cu privire la natura umana este Rollo May, pe care il citam aici: Ai petrecut toatd viata pentru a-i convinge pe toti cd muntii cei mari sunt niste musuroaie de cdrtitdconstdvina ta. Cand omul era tragic, trivial, cand era canalie, l-ai numit mediocru. Cand se supunea pasiv durerii, il defineai drept pozeur gratios, iar cand a cdpdtat suficient curaj pentru a actiona, l-ai numit stimul si reactie (...) Ai modelat omul dupa chipul uneijucdrii de copii sau al cuiva care sa corespundd maximelor obligatorii in scoala de duminicd. Si intr-un caz si in celdlalt, a iesit un mic monstru. l-aifdcut iatdm ce

Nimic mai simplificat! Se spulbera iluzia ca stiinta despre om poate fi dobandita doar cu ajutorul metodelor obiective folosite fara o conceptie antropologica acceptata anterior si fara o filozofie a cunoasterii, chiar si in domeniul cercetarilor psihologiei experimentale. Sa examinam acum psihologia alternativa in abordarea umanista. Potrivit psihologilor umanisti, omul nu reprezinta o suma de elemente constitutive. El este personalitate, nu organism. Cunoasterea functionarii elementelor este importanta si , " despre om, ci o \~. Psihologie 7 i se atribuie valoare stiintifica. Dar nici aceasta nu este o stiinta

Lectia 1 cotidiana?

Cum pot fi folosite cunostintele de psihologie in viaja

multime de informatii sistematizate despre functionarea unei parti a intregului pe care il reprezinta personalitatea, despre organism. J. Bugental scrie: Scopul final al psihologiei umaniste il constitute descrierea completd a ceea ce inseamnd sd trdiesti in chip uman. Este o descriere aposibilitdtii umane de a simti, de a gdndi si a actiona; o descriere a maturizdrii umane, a maturitdtii si afelului de a muri; o descriere a interactiunilor umane in diferite medii si conditii, precum si o descriere a importantei depline a locului omului in Univers. Bine, dar ce pot avea in comun toate aceste consideratii dificile si incurcate cu raspunsul nemijlocit la nevoile tale individuale? Probabil doresti sa stii mai multe lucruri, doresti sa intelegi, sa-ti extinzi posibilitatea de optiune... Doresti sa nu te mai simti rau sau nesigur...

si cred ca ai dreptul sa obtii un raspuns riguros la intrebarile tale. lata raspunsul psihologiei umaniste. Aceasta orientare teoretica sustine ca procesul descrierii experientei noastre poate sa schimbe aceasta experienta. Daca descrierea este completa, detaliata, poate deveni o baza a schimbarilor in experienta descrisa. Ce inseamna aceasta explicatie pentru noi? Pur si simplu, posibilitatea de a efectua schimbari, de a ne perfectiona, de a depasi propriile greseli pe baza autocunoasterii. Putem actiona asupra propriei vieti! Adeptii acestei orientari resping obiectivitatea stiintifica, considerand ca orice stiinta este relativa si schimbatoare. Din fericire, nu neaga acumularile inregistrate de celelalte orientari din psihologie, dar se straduiesc sa le completeze, indeosebi cu aceasta dimensiune specific umana, si sa le incadreze in contextul unei conceptii mai largi despre experienta umana. In culturile primitive, un antidot pentru teama si incertitudinea din viata

cotidiana era invatatura persoanelor varstnice si cu experienta, bazata pe traditie. Astazi cautam raspunsuri la indoielile noastre in familie, in cercul de prieteni, in lecturi, in biserica. Dar lumea noastra contemporana iti cere energie si competenta - pur si simplu, perfectiune. Este o lume sigura pentru cei puternici, tineri si fhimosi. Constituie o .'.< provocare pentru persoanele nesigure pe ele, traversand diferite crize si incordari. Pentru persoanele carora le vine greu sa gandeasca despre ele cu mandrie, prietenie si respect. Din aceasta categoric face parte majoritatea populatiei noastre. Din pacate, putini dintre noi au sentimentul ca ,,s-au nascut pentru succes"! Grijile noastre obisnuite se acumuleaza, se suprapun, se amana rezolvarea lor ,,pentru mai tarziu". Uneori, acestea sunt prea multe, alteori prea dificile. Se intampla totodata ca aproape nimic sa nu ne perrurbe confortul psihic. Cu toate acestea, dorim sa perfectionam ceva in noi, in conduita noastra, in relatiile cu ceilalti. Dorim sa evoluam, sa mergem ,,inainte", sa descoperim noi posibilitati.

Cred ca acum a sosit momentul pentru a incerca, daca doresti, sa-ti raspunzi la intrebarea: care este motivatia ta personala de a participa la acest curs de psihologie? Priveste descrierile urmatoare. Stabileste in ce masura ele redau propriile tale predispozitii.

Psihologie

Psihologia - tiinta despre om Capitol I ^ Exemple (A):

' .

> Ai necazuri. In unele aspecte ale vietii suferi esecuri. Nu te

simti bine. Se intampla ceva rau in jurul tau. Doresti sa-ti faci ordine in viata. Poate ca pana la urma, te ajuta cineva! > Te plictisesti. Traversezi o stare de insatisfactie. De fapt, o analiza superficiala ar arata ca totul este in ordine, dar... esti ,,dornic de senzatii". Viata personala si existenta celor din jur ti se par cenusii. Poate ceva le va imprima accente mai vii, mai ,,colorate"! > Te simti excelent! Ai multa energie, toata lumea e a ta. Prietenii tai sunt niste optimisti. Tu insuti ai dori sa vezi mai multe lucruri, sa cunosti mai mult, sa intelegi mai mult. Poate ca merita sa-ti cunosti in profunzime viata si sa-ti extinzi modul de a vedea lumea?

Fireste, motivatiile se pot combina si intrepatrunde. Dar cu toate acestea, merita sa fie constientizate. De ce? Ceea ce asteptam de la o situatie noua influenteaza enorm modul nostru de a o intelege. De asemenea, determina modalitatea de a o valorifica. Daca vei constientiza ce anume te-a determinat cand ai luat decizia de a urma acest curs, vei dispune de oportunitatea ca asteptarile tale sa se implineasca. Sa analizam acest proces pe baza unor exemple. Imagineaza-ti ca te afli la o degustare de mancaruri exotice. Sa presupunem ca nu ai mancat niciodata asa ceva si ca nu cunosti parerea celorlalte persoane despre mancarea respectiva. Exemple (B): ^ Gandesti: Vafi groaznic. Mi se face rdu doar de la miros! Ce caut eu aid!? > Gandesti: O sd tncerc. Rise. O sdfie pentru mine o

experientd cu totul noudsi incd nu stiu cum am s-o calific. Chiar dacd n-o sd-miplacdgustul, s-arputea ca aspectul, mirosul sau compozitia sd-mi convind. Celputin cunosc ceva nou si-mi fac opdrere! > Gandesti: Revelatie! Totul va fi perfect. Oamenii, serviciul, muzica. In ultima vreme tocmai asta visam. Trebuie sdfie grozav. Doar mdgdndesc si incep sd salivez. O sd am ce sdpovestesc! Ce se intampla in continuare? Incepand degustarea, cautam involuntar confirmarea primei conceptii. Nu ne plac situatiile in care atitudinea noastra se dovedeste lipsita de justete. Daca realitatea nu se potriveste cu reprezentarile noastre, o ,,elaboram" in

subconstient, modeland-o dupa convingerile

proprii. Acest lucru nu se intampla insa fara participarea ratiunii! Ni se pare tot timpul ca suntem pe deplin rationali si ca cei din jur sunt de aceeasi parere. V__ ______________ Psihologie __

Lec^ia 1 cotidiana?

Cum pot fi folosite cunostinjele de psihologie in viata

Din pacate, crede-ma, iti va placea mai mult atunci cand esti predispus sa mananci cevadelicios! Sa revenim acum la problema atitudinii si a asteptarilor fata de curs. Te indemn sa te manifesti deschis in raport cu noile experience, fara sa supraestimezi posibilitatile psihologiei. Incearca, risca, apoi apreciaza. Cauta ce este potrivit si important pentru tine. Nu fi lipsit de simt critic, straduindu-te sa amani aprecierile pentru mai tarziu. Vezi, chiar in felul acesta poate fi folosita psihologia in fiecare zi! Analiza concreta a propriilor asteptari si a altora este un excelent antrenament, permitand mentinerea controlului ratiunii si confortul emotional. lar acum sa trecem la elemente concrete, luate din experienta noastra. f

ti sugerez sa depui efort si perseverenta in stimularea imaginatiei si in elaborarea exemplelor din viata personala. Exemple (C): > Te trezesti de dimineata cu convingerea profunda ca astazi no sa-ti reuseasca nimic. Pastrezi amintirea neclara a unor vise care te-au chinuit in timpul noptii. Resimti dureri somatice care te supara. Nici oglinda nu este ,,generoasa" - nu pari suficient de asemanator cu persoanele de pe copertele unor reviste. Astazi ti se poate intampla oare ceva important? Plictis, rutina, graba. ^ In tramvai te simti strain. Langa tine observi multimea anonima, ru insuti esti extrem de singur. Oamenii ti se par ostili, agresivi. Simti aversiune, teama, poate chiar repulsie. Vrei sa pleci de aici cat mai repede. ^ Putem imagina un alt scenariu. Te intalnesti pe strada cu un

prieten pe care nu 1-ai vazut de mult. Ti se pare ca, pe parcursul conversatiei, el este deosebit de nepoliticos. Manifesta tot timpul o atitudine de superioritate, iti povesteste despre succese spectaculoase. In general, nu te asculta, ignorand incercarile tale de a stabili o buna comunicare. Cand, in final, pleaca, te simti mai mic, mai prost, mai urat si mai neajutorat... Ce poti face in fiecare caz? Pur si simplu, totul! Fii atent. Intelegand, cunoscand mai multe lucruri, vazand problema in ansamblu, ai mai multe posibilitati de optiune. Responsabilitatea ta in fata vietii, cu dificultatile si bucuriile ei, devine mai profunda. Cu alte cuvinte, tu insuti admiti existenta unor greutati sau cauti calea de a te elibera de ele. A fi responsabil pentru calitatea vietii poate parea impovarator. Aceasta impovarare consta in resimtirea sentimentului de vinovatie atunci cand, in pofida cresterii constiintei si a nivelului de cunostinte, continuam sa facem greseli. Te asigur insa ca acestea sunt greseli de alta natura, iar caracteristica umana de a gresi si de a nu fi perfecti

trebuie inteleasa de la inceput, pentru a nu aluneca intr-o megalomanie nociva.

10

Psihologie

Psihologia - tiinta despre om

v

Capitol I

~"

Asadar, cum putem beneficia de cunostintele de psihologie in

situatiile prezentate in exemplele anterioare? Cred ca este greu sa efectuam o clasificare sau sa elaboram anumite ierarhii in folosirea acestor cunostinte. Le voi prezenta pe acelea care imi par deosebit de utile. In situatiile expuse anterior iti poti imbunatati confortul psihic. Cand cunosti legitatile care ne guverneaza emotiile, modalitatile de identificare a acestora, de comunicare, precum si strategiile de dobandire a autocontrolului, ca si mecanismele de reactie, iti va fi mai usor sa te dirijezi in mod constient si sa construiesti o situatie pentru a obtine o stare afectiva optima. Aici iti pot fi de folos unele tehnici de autopsihoterapie, elemente de psihogimnastica, exercitii ale corpului, precum si tehnici de comunicare. Cu ajutorul psihologiei poti invata sa te intelegi mai bine pe tine

si pe ceilalti. Cunoscand mecanismele motivationale, ca si teoriile dezvoltarii personalitatii, vei putea raspunde mai bine la intrebarea ,,De ce?". De ce procedezi astfel, de ce receptezi lumea emotional tocmai in acest fel? De ce ceilalti iti apreciaza viata astfel? De ce fac oamenii asemenea optiuni? Etc. Raspunsurile pot constitui rezultatul incercarilor de a analiza comportamentul uman la un nivel general si, fireste, pe baza anumitor teorii, despre care am vorbit mai inainte. Iti poti corecta, de asemenea, atitudinea fata de propria persoana. Intelegand necesitatea autoacceptarii, vei putea incerca sa accepti si sa apreciezi propriul mod de a fi. Folosind, de exemplu, tehnicile autoafirmarii, analizandu-ti vocatia,

cunoscand analiza tranzactionala, iti va fi mai usor sa te accepti asa cum esti, pastrandu-ti judecata sanatoasa, realismul si independent in autoapreciere.

l\i poti corecta propriile reactii fata de ceilalti oameni. Reflectiile mai profunde asupra a ceea ce se intampla in realitate intre persoane, in diferite situatii, reflectii \^ pe care ti le detaliaza teoria comunicarii interpersonale, iti vor

permite sa optimizezi contactele tale cotidiene si sa te pregatesti pentru discutii de importanta cruciala in viata ta. Iti vor permite totodata si iti vor inlesni considerabil adoptarea unor decizii intelepte de intrerupere a unor legaturi cu anumiti oameni si de cultivare a altora. Rezumand, cunostintele de psihologie permit: cunoasterea;

ameliorarea a ceea ce este nefavorabil pentru individ; atenuarea lipsurilor; dezvoltarea si promovarea a ceea ce este benefic din punctul de vedere al individului; prevenirea aparitiei tulburarilor.

Astfel, pot fi dobandite sansele de a exercita o influenta mai mare asupra vietii proprii. \_Psihologie 11

Lectia 1 viaja cotidiana?

Cum pot fi folosite cunostffl{ele de psihologie in

Aceste actiuni sunt numite in limbaj specific: diagnoza, terapie, ameliorare si stimulare a dezvoltarii, profilaxie. Psihologia se centreaza asupra omului in mediul sau inconjurator, asupra omului ca personalitate. Ne analizeaza pe noi, oamenii, la nivel individual, la scara personala. Se intereseaza de fenomene tipice si de exceptie. Se concentreaza asupra unor probleme dependente de natura si de cultura. Pe noi, psihologii, ne fascineaza evolutia umana in timp, la nivelul individului si al speciei.

Psihologia contemporana ne trateazacafiinte deosebite, irepetabile, unice fnfelul lor.

Cercetatorul si persoana cercetata sunt oameni care beneficiaza de aceleasi

drepturi, doar aparent aceasta relatie pare ca nu are la baza parteneriatul dintre ei. Gandeste-te cat de greu este sa fii obiectul analizei efectuate de tine insuti. Cat de greu este sa raspunzi complet si sincer la intrebari privind propriile atitudini si la noi modalitati de lucru asupra propriei persoane. Te rog sa iti analizezi conduita cu modestie. Este indicata o atitudine rationala si echilibrata cand incerci sa raspunzi onest la intrebarea cu privire la scopurile tale. Cui servesc cunostintele si abilitatile tale? Nicidecum intentiei de manipulare, care este expresia existentei unor complexe profunde, si nici realizarii aspiratiei bolnavicioase de a dobandi puterea, in locul cultivarii legaturilor bazate pe deschidere, pe incredere si pe iubire. A sosit momentul pentru exercitii practice. Ne straduim sa observam cum actionam asupra noastra insine, fara a nedreptati pe cineva. Iti amintesti prima situatie prezentata? Se referea la o zi care incepea prost, la dimineata care anunta ca nu ne va fi bine toata ziua. Daca nu iti mai amintesti, intoarce-te la exemplul respectiv. Ce strategic ofera psihologia intr-o asemenea situatie? Intmcat persoana umana este considerata o entitate psihofizica, putem spune ca

este totodata trup, nu doar un ,,locatar" pasiv al unui anumit corp. O asemenea viziune asupra omului implica afirmatia ca dispozitia, starile sau afectiunile trupului sunt strans legate intre ele. Cercetarile asupra fiziologiei organismului nostru indica existenta unor interconexiuni intre soma si psyche. Cunoscand toate acestea, vei putea sa treci dincolo de cercul absurd, care alearga pe propria orbita, si sa sesizezi in jur ceva optimist, constructiv. Starea ta de spirit se va schimba in bine, daca vei reusi sa te ingrijesti in mod adecvat de propriul trup. Iti propun acum un exercitiu. Sper ca il vei incerca cu prima ocazie, il vei retine si il vei folosi cu succes.

12

Psihologie

Psihologia - Stiinja despre om

Capitol I

Exercitiul 2: Schimbarea stariide spirit

Daca te domina proasta dispozitie, surescitarea sau somnolenta, iar tu nu ai

timp, chef, energie sau cunostinte pentru a analiza cauzele acestei stari, poti incerca intr-un mod simplu sa obtii macar o schimbare in bine, de moment, o ameliorare. Te rog sa te ridici si sa deschizi larg fereastra. Stand cu picioarele departate, respira adanc. Nu uita sa inspiri pe nas si sa expiri incet, pe gura. Straduieste-te sa prelungesti faza expiratiei. Asculta-ti ritmul natural al propriului corp, fii atent la ritmul si la profunzimea respiratiei. Incearca sa numeri de la unu la zece inspiratiile si expiratiile. Dupa un timp, misca usor talpile si palmele. Gandeste-te o clipa la forta, frumusetea si agilitatea lor. Iar acum freaca-ti in mod hotarat, destul de puternic

si de cateva ori fata, ca si cand te-ai sterge cu un prosop dupa spalat. Fii delicat, dar miscarile tale trebuie sa fie ferme, pentru a resimti caldura. Daca mainile sunt reci, ar trebui mai intai sa le incalzesti, frecandu-ti energie palmele. Acum atinge-ti cu varful degetelor pielea capului. O poti fireca si masa, imitand miscarea pe care o faci cand iti speli parul. Ar fi posibil ca acum sa mcerci o anumita schimbare. Daca insa iti place exercitiul si te simti bine, continua, urmarind instructiunile. Ridica-te. Freaca-ti energie cu palmele intregul corp. Incepe de la cap si incheie cu talpile. Cand actionezi in felul acesta, te rog sa gandesti cu caldura, cu respect si simpatie la intreaga ta structura Daca vrei, executa 10-15 sarituri accelereaza ritmul si executa sarituri fizica, spirituala si psihica. rapide. Daca iti place,

mici, dar energice. Aterizeaza

si ridica-te cat mai elastic. Un terapeut cu experienta spunea adesea ca nimeni nu se inalta deasupra suprafetei pamantului cu aceeasi expresie a fetei cu care coboara dupa o clipa. Daca nu vrei sa sari, incearca sa te apleci sau sa-ti rotesti de cateva

ori trunchiul. In toate etapele miscarii iti poti folosi vocea: poti fredona sau canta. Este important ca tot ceea ce faci sa ti se para natural. Fa doar ceea ce doresti, acceptand in totalitate propriile retineri. Termina exercitiul asezandu-te cu spatele pe podea. Sprijina-ti talpile de podea si indoaie genunchii. Atinge-ti fruntea cu mainile, apoi cutia toracica, abdomenul. Nu-i asa ca te simti mai bine decat la inceputul exercitiului? Noteaza observatiile tale. Poate doresti sa le impartasesti cuiva in care ai incredere sau sa revii la ele ulterior.

Psihologie

13

Lectia 1 cotidiana?

Cum pot fi folosite cunotin{ele de psihologie in viata

Sa urmarim acum posibilitatile si strategiile pe care le ofera psihologia in cealalta problema discutata. De exemplu, daca vei afla cate ceva despre vise, fie si superficial, vei putea sa devii constient de continuturile din subconstientul tau. Merita sa descoperi pentru binele tau propriile dorinte, complexe, nevoi, chiar pe cele mai accesibile dintre multe altele, mai profunde. Neindoielnic, ele intervin in directionarea activitatii noastre cotidiene si indeosebi in luarea deciziilor. Iti propun urmatorul exercitiu, insotit de relaxare si vizualizare. Simplificand, vizualizarea insearnna invocarea unor impresii senzoriale specifice mai multor analizatori. Cu alte cuvinte, iti propun sa incerci sa te relaxezi mai mult si sa-ti activezi cat mai intens reprezentarile vizuale, auditive, gustative, olfactive, tactile. Straduieste-te sa-ti imbogatesti lumea reprezentarilor, sa-ti inviorezi si sa iti ,,colorezi"

visele, pentru a deveni mai limpezi, mai profunde si mai interesante. Fii deschis trairilor tale. Exercitiul3: Curcubeul

In scopul unei relaxari mai profunde, iti propun sa-ti repr culorilecurcubeului. Fiecare culoare te relaxare Nu are

proiecteaza intr-o stare de din ce in ce mai profunda.

importanta daca iti este greu sa vezi culorile. Este suficient sa le numesti, pentru ca in acelasi moment sa patrunzi mai adanc in starea de relaxare. Acest exercitiu face parte din ansamblul propus de F. J. Paul-Cavallier si presupune o lectura foarte atenta a textului. CMRCMBEML.

Sa incepem cu culoarea rosie.// Este un rosu minunat.// Rosul fruct, al unei flori.// Culoarea rosie iti va umple tot campu

vizual.// Rosul. Culoarea oranj.// Radioasa, dinamica.// Daca simti ca atentia disperseaza,indreapt-o fara efort spre culoarea oranj.// Oranjul.

Galbenul.// Galbenul luminos.// Galben ca soarele.// Simti ca soareluiin plexul tau solar.

Plexul tau solar este cald, o caldura placuta.// Este o fantana ca

Permite ca aceasta caldura sa-ti invadeze trupul.// Indeosebi a

parti ale corpuluitau care au nevoie de dragoste si de atent Galbenul. Verdele.// Verdele este o lunca uriasa in soare.// Verdele. Albastral.//Albastrul intens, minunatul albastru.//Albastrul. La sfarsit:

Violetul.// Violetul armonios.// Odata cu culoarea violet patru cea maiprofunda stare de relaxare.// Violetul. 14 Psihologie

Psihologia - tiin{a despre om

Capitol I

Ramai o clipa cu toate aceste senzatii placute, care se afla acum in corpul tau, simte-le si apreciaza-le. Cand vei deschide ochii, mintea ta va fi mai clara, mai odihnita, mai relaxata, iar tu vei fi gata sa faci fata problemelor din ziua respectiva. Poti fi multumit de tine. Te poti bucura ca ai aflat iarasi ceva mai mult despre activitatea ta interioara. Apreciaza-te pentru efortul si pentru atentia acordata propriilor imagini senzoriale. Asemenea trairi iti pot imbogati imaginafia. Este importanta totodata reflectia generala asupra senzatiilor care apar. Nu uita de posibilitatea de a-ti impartasi propriile trairi cu o persoana apropiata, in care sa ai incredere, si de necesitatea de a-ti asigura confortul si sentimentul de securitate. Cum poti sa te mai raportezi la situatiile descrise in exemplele anterioare?

Iti amintesti de situatia din tramvai sau de sentimentele fata de prietenul pe care nu 1-ai vazut de mult timp? Cand vei cunoaste legitatile care ne guverneaza la nivel interpersonal, teoriile psihologiei sociale, importanta structurarii spatiului in care au loc relatiile interumane, a distantei fizice dintre oameni, a privirii, gesticulatiei sau a sunetelor, cand vei cunoaste si vei analiza tematica acestui domeniu, iti va fi mult mai usor sa actionezi in mod constructiv. Situatia din tramvai va fi controlata, vei avea sentimentul ca o influentezi, dar si o imagine mai ampla asupra originii simtirilor tale. Exercitiile din domeniul comunicarii nonverbale le gasesti in caietul destinat sa raspunda la intrebarea cum anume comunicam, fara a utiliza mijloacele verbale. Vom amana pentru mai tarziu experimented in acest domeniu. Acum iti propun, in schimb, un exercitiu care contribuie la intelegerea si schimbarea atitudinii fata de cineva care te-a ranit. Este bine sa accepti ca nu ne este deosebit de util sa avem o atitudine negativa fata

de o persoana care ne-a nedreptatit, ne-a jignit grav, fata de care sentimentele noastre negative sunt foarte puternic fixate. Exercitiul 4: Infrumusetarea monstrului Pregateste un carnetel. Intr-un interval de 5-7 zile incearca sa faci zilnic un fel de insemnari, care nu-ti vor lua mai mult de 3 minute, numite insemnari de acceptare. Mai intai trebuie sa alegi obiectul - o persoana de care iti este greu sa te apropii in ultima vreme, cineva care te-a dezamagit

oarecum, care te-a enervat. Pur si simplu te irita faptul ca nu poti

reveni la bunele relatii de dinainte. Te rog sa nu incerci sa discuti

atunci cand esti convins ca nu are rost, ca de fapt poti sa te descurci si fara aceasta relatie. Sa nu incepi pana cand nu ,,il vei infrumuseta pe monstru". In insemnarile tale trece - o data pe zi sau

chiar mai des - ceea ce observi pozitiv la eel care reprezinta

obiectul sentimentelor tale negative. La inceput, aceasta sarcina ti se va parea artificiala. Straduieste-te

Psihologie

15

Lectia 1 cotidiana?

Cum pot fi folosite cunostintele de psihologie in viata

asadar, sub o anumita constrangere interioara, sa notezi, de exemplu, ca persoana X te enerveaza astazi un pic mai putin decat ieri. Acorda atentie amanuntelor: vestimentatia, vocea, privirea, gesturile. Cu timpul, munca va deveni mai putin apasatoare, capatand un caracter firesc. S-ar putea ca surprinderea elementelor pozitive sa-ti formeze o atitudine mai prietenoasa fata de un numar mai mare de persoane. Conditia succesului este motivatia autentica de re venire la bunele relatii anterioare cu persoana X. Notarea acceptarii ajuta si atunci cand, din considerente familiale sau profesionale, trebuie sa ne obisnuim cu starile negative, de intensitate moderata, fata de persoanele aflate in anturajul nostru apropiat. Poti ,,infrumuseta monstrul" cu succes - o colega de birou, un elev nastrusnic, un vecin sau chiar... soacra!

Dupa ce faci acest exercitiu, sentimentele si observatiile. poti ^

analizeaza-ti Ca de obicei, le

impartasi cu o persoana de Fiecaruia dintre noi ii este util sa stie ca poate invata sa gandeasca pozitiv despre sine, sa

incredere. '

""

observe ca propriul sau comportament este deschis si optimist. Din exemplele date la inceputul caietului trebuie sa invatam sa ne confruntam cu noi insine, cu emotiile noastre, cu aprecierile si cu intuitiile fata de propria persoana. Cum putem sa facem fata situatiilor, folosind cunostintele de psihologie? Te asigur ca avem la dispozitie o gama larga de posibilitati. Iti voi impartasi doua propuneri, ambele poraind de la cu totul alte

premise teoretice si avand ca scop modificarea cauzelor atitudinii tale negative fata de propria persoana. Exercitiul 5: Aid si acum Aceasta este o tehnica Gestalt (Ib. germana - ,,forma"), adesea folosita in psihologie. Scopul ei este de a comunica limpede cu propria persoana, de a intra in contact cu trairile curente, de a constientiza profund starile emotionale autentice, irepetabile. Te invit sa incerci. Asaza-te comod. Straduieste-te sa identifici, sa filtrezi ceea ce se intampla cu tine acum. Exact in clipa respectiva. Ce simti acum? Ce percepi la nivelul corpului? Iti este cald sau frig? Simti o oarecare incordare sau esti relaxat? Ce semnale iti trimite corpul? Esti flamand sau satul? Identifica si noteaza toate semnalele ce apar in zona corpului tau. Nu

le clasifica si nici nu le aprecia. Observa si noteaza. Este important. Stii ca nu este vorba doar de a avea un corp, ci tu insuti esti un corp cu care te identifici. Acum ocupa-te de tot ce inregistreaza simturile tale. Organele senzoriale iti vor raspunde la intrebari referitoare la ceea ce vezi, ce auzi, ce gust simti, ce 16 Psihologie

Psihologia - Stiinta despre om

Capitol I

mirosuri te inconjoara, ce senzatii tactile percepe pielea ta. Observa realitatea cu toate simturile cu care esti inzestrat. Nu

neglija senzatiile transmise. Toate sunt importante si aduc multe

impulsuri care iti imbogatesc personalitatea. Noteaza, te rog, toate observatiile tale. Sa trecem acum la emotii. Identified in mod firesc starile care apar. Esti multumit, bucuros, vesel, speriat, iritat, rusinat? Vocabularul nostru contine o gama larga de cuvinte care servesc la denumirea emotiilor. Noi folosim un numar limitat. Adesea, descrierea emotiilor se asociaza doar cu literatura si, din pacate, cu exaltarea. Aceasta nu exprima doar saracia limbajului nostru de fiecare zi, ci si absenta constientizarii propriilor trairi. Ni se pare ca emotiile nu servesc la nimic, ca sunt mai putin valoroase decat ideile, aprecierile, judecatile. Nimic mai eronat! Noteaza, te rog, tot ceea ce simti, ce reusesti sa constientizezi si sa

numesti. Confrunta-te cu acest exercitiu cateva minute. Ca de obicei, apreciaza ca ai alocat putin timp pentru tine. Apreciaza efortul depus. In felul acestaiti dezvolti constiinta de sine, constientizandu-ti senzatiile, emotiile, intuindu-ti propriul corp. Acumulezi informatii indispensabile pentru a te intelege pe tine rnsuti. Acestea, mereu cunoscute si receptate, nu pot fi ignorate. Ele reprezinta un continut autentic, ,,o minifotografie a apei curgatoare", un fragment al unor trairi si perceptii perpetue, de a caror existenta adesea nu tinem seama. In fiecare zi ignoram aceste procese. Tocmai ele contin datele indispensabile pentru a intelege si a ne accepta propria persoana. In momente dificile, nu ceda! Mobilizeaza-te! Incearca sa simti aid si acum. Sa trecem la un alt exercitiu, cu scopul de a-ti schimba atitudinea fata de tine insuti. Acesta este un exercitiu al afirmarii. Pe scurt, afirmarea reprezinta procesul de alegere constienta a unei

idei, pentru a o inocula intelectului, in scopul de a obtine rezultatul dorit. Din pacate, omul este ,,alcatuit" din totalitatea ideilor sale. Ideile noastre anterioare influenteaza in continviare realitatea, chiar daca nu ne mai preocupa. In mod constient, alegem alte modalitati de reprezentare a realitatii, dar in subconstient folosim strategii si solutii vechi. Daca ai parcurge sistematic tehnicile de afirmare, ai observa influenta considerabila a acestora asupra gandirii, perceperii si conduitei tale. Aici iti propun doar un mic antrenament. Daca asteptarile tale legate de eficienta enunturilor afirmative sunt mari, accepta cateva indicatii care iti sugereaza cum sa obtii cele mai bune efecte, folosind tehnica afirmarii. Trebuie sa remarc faptul ca aceasta tehnica se bazeaza in totalitate pe autosugestie. Exercitiul trebuie sa fie efectuat in fiecare zi. Cel mai bine e sa-1 faci inainte de culcare, inainte de a incepe activitatile cotidiene matinale si mai ales atunci cand ne simtim prost, cand ne invaluie tristetea sau suntem

nervosi. Poti exersa, transcriind afirmatiile de 10-20 de ori sau intr-un alt mod, despre care iti voi vorbi in continuare. Pronunta sau scrie enunturile, folosind exprimarea proprie persoanei intai, a doua si a treia, numarul singular. Psihologie 17

Lecjia 1 cotidiana?

Cum pot fi folosite cunostintele de psihologie in viaja

Nu uita ca vei folosi aceste indicatii atunci cand vei dori sa valorifici afirmarea pentru o activitate mai complexa. Sa trecem la activitati practice! Exercitiul 6: Afirmareapropriei valori Aseaza-te comod si relaxeaza-te o clipa. la ceva de scris si transcrie textul urmator. Nu face aprecieri pripite si nu analiza in amanunt. In fiecare loc punctat pune numele tau, in forma pe care o folosesti eel mai des, pe care o accepti, cu care te identifici pozitiv. Eu,..................... sunt un om valoros, demn de respect si de dragoste. Eu,............................. m-am nascut cu o nelimitata putere de a trai

bucuria si placerile. Eu,............................. sunt sigur ca munca mea se va dovedi eficienta, iar efortul meu va fi rasplatit. Eu,............................ sunt gata sa depasesc barierele ignorantei mele, ale temerilor si rautatilor, pentru a ma accepta pe mine cu toate punctele tari si cu toate lipsurile mele. Satisfactia produsa de trairea senzatiilor care provin din activitatea mea in lume reprezinta elementul de baza al sanatatii mele. Mie,........................ imi place foarte mult de mine. Eu,......................... pe zi ce trece, ma indragesc din ce in ce mai mult. Eu,......................... apreciez felul meu distinct de a fi. Mie,........................ imi place de mine, cand sunt cu oamenii. Mie,........................ imi place de mine chiar in absenta oamenilor.

Eu,......................... imi recunosc si imi accept nevoile mele specifice. Eu,........................, pot avea incredere nemarginita in mine. Eu,......................... ma straduiesc sa fm bun cu mine. Eu,......................... nu sunt ghinionist, ci un norocos de exceptie. Spiritul meu creator transforma automat orice idee negativa in trei idei pozitive. Nu uita sa rncerci sa formulezi enunturile in trei moduri, asa cum este prezentat in continuare: Eu,.................................. sunt un om valoros, demn de respect si de iubire. Tu................................... esti un om valoros, demn de respect si de iubire. El................................... esteun om valoros, demn de respect si de

iubire. Fireste, de fiecare data, scrii numele tau in spatiile libere.

18

Psihologie

Psihologia - Stiinta despre om ^

Capitol I

In afara de transcrierea propozitiilor afirmative, poti folosi si alte

modalitati. Le poti inregistra pe o caseta, daca ai aceasta posibilitate. Le poti asculta in timp ce mergi cu automobilul, in pat, inainte de culcare, in timp ce faci baie, in timpul unor activitati plictisitoare, in casa sau in gradina. Caseta poate functiona si in timp ce dormi. Exerseaza, de asemenea, privitul in oglinda si rostirea afirmatiilor cu voce tare. Repeta-le pana cand observi ca expresia fetei tale este una fericita si relaxata, pana cand vor disparea de pe figura ta incordarea si orice grimasa de neliniste. O alta metoda indicata impune participarea unei alte persoane. Tine minte toate recomandarile pe care le-am facut in legarura cu aceasta problema. Cultiva-ti autoprotectia in acest sens. Nu uita ca trebuie sa lucrezi doar cu o persoana in care ai incredere,

pentru care ceea ce faci nu este un lucru ridicol, ci unul important, intim si benefic pentru dezvoltare. la loc in fata partenerului, pe un scaun cu spatar obisnuit, atingandu-i genunchii si sprijina-ti mainile pe coapse. Spune-i partenerului enunturile pana cand incepi sa te simti bine si detasat. Trebuie sa acorzi atentie comunicarii nonverbale. Poti trece la urmatoarele enunturi afirmative doar atunci cand le vei rosti pe cele anterioare liber si fara incordare. Partenerul poate rosti, de asemenea, aceste enunturi in fata ta, in forma gramaticala corespunzatoare persoanei a doua (Tu,................. esti un om valoros... etc.). Daca nu-ti poti gasi locul, te foiesti, vorbesti neclar, partenerul nu trebuie sa ,,te treaca" la proba respectiva. Trebuie sa ajungi sa rostesti enunturile foarte clar, fara reactii contradictorii ale corpului si fara irascibilitate. Totul este mai dificil decat ti se pare. Vorbeste cu tine insuti, scrie,

asculta.

Incearca

sa

te

distrezi,

dezvaluind

secretele

subconstientului tau, atunci cand asculti ganduri si afirmatii ramase in opozitie cu continurul afirmatiei. Toate consideratiile noastre de pana acum au reprezentat idei referitoare la ^-idei nu provin din aceeasi abordare teoretica. Diversitatea lor de forma si de continut este intentionata. Scopul acestei ,,dezordini" este de a-ti transmite un material pentru reflectii mai profunde, cu privire la complexitatea problemei formulate in tema lectiei. Nu te lasa convins de faptul ca psihologia iti va permite sa capeti un control deplin asupra vietii tale. Dar nu incape indoiala ca ea este folositoare in foarte multe situatii. Trebuie totodata sa ne dam seama ca studiile universitare de psihologie, absorbind valorificarea cunostintelor de psihologie in viata cotidiana. Aceste

.;.,.. mult timp si energie, constituie doar un preambul pentru dificila si responsabila - insusire a profesiei de diagnostician sau de terapeut. Cursul nostru reprezinta, asadar, o oportunitate de a extinde cunostinte si experience raportate la tine insuti si la cei din jur.

Psihologia nu indreapta drumurile noastre si nu inlatura obstacolele. Uneori, ne poate inarma cu capacitatea de a valorifica

mai bine ceea ce exista in noi. Ne ajuta sa ne punem in miscare posibilitatile, indeosebi in situatii dificile si in cele de rise. ^fc_^ Psihologie 19

Lecjia 1 Cum pot fi folosite cunostintele de psihologie in viata cotidiana?

Dupa parcurgerea acestui curs, vei dispune de un anumit volum de cunostinte de psihologie. S-ar putea ca pe baza lor sa doresti sa interpretezi intamplari, sa clasifici comportamente umane. Orice interpretare insa, bazata pe observatie, sufera eel putin doua deformari semnificative. Ele pot schimba aproape integral imaginea fmala. Doi observatori ai acelorasi fenomene nu cad de acord de multe ori asupra aprecierilor, cu toate ca pot dispune de acelasi cuantum de cunostinte profesionale. Primul factor ce deformeaza de la inceput, este insusi perceptiv. Ce inseamna acest lucru? Mecanismele noastre senzoriale nu sunt perfecte si ceea ce vedem, auzim si simtim nu este nicidecum obiectiv. Mai mult, este Estiixtazoi0JiK acfu judecatile noastre, chiar aparatul nostru

important sa intelegem ca nu are observarii unor persoane - sau a

A u f i C Orost . ca in cazul o p o i < t e propriei persoane - sa

introducem aparatura si echipament care ar putea obiectiviza perceptiile noastre. !ti voi da un exemplu concret. Imagineaza-ti ca doua invatatoare observa acelasi

copil. Copilul se comporta galagios si se misca rapid. Una dintre ele, de exemplu proaspat odihnita, percepe vocea si miscarile copilului ca moderate, iar cealalta, plictisita, le percepe ca deosebit de galagioase si foarte agitate. Ceea ce inregistreaza simturile sufera modificarea contextului in care se afla obiecrul.

Cel mai mult deformam informatiile din mediul inconjurator atunci cand le atribuim un sens. Suferim numeroase iluzii, ne aflam sub influenta experientelor

anterioare. In aceasta problema ne pot fi de folos aparatele de masura, folosite in fiecare zi doar in laboratoarele de specialitate. Cu siguranta ai observat in mai multe randuri ca cineva gras pare mai ,,dolofan" cand sta alaturi de o persoana supla. Sunetele par mai puternice atunci cand sunt

emise in liniste. Un contur neclar capata forma la care ne asteptam intr-un loc anume etc.

AI doilea factor esential care deformeaza judecatile noastre si interpretarile psihologice il constituie categoria variabilelor personalitatii. Avem diferite nevoi, diferite ierarhii ale valorilor de baza, ne deosebim prin sensibilitate, temperament etc. si tocmai de aceea, de exemplu, bunica Ileana il numeste pe nepotelul Mihai un strengar dulce, in timp ce bunica loana, un copil neastamparat. Cand esti insa constient de existenta tuturor acestor dificultati si limite, cand

dispui de cunostinte suficiente si temeinice referitoare la legitatile psihologice

esentiale, cand esti inclinat spre reflectie, aceste cunostinte iti vor folosi. Nu-ti

propun strategii simple

20

Psihologie

Psihologia - tiin{a despre om

Capitol I

si comune. Am incredere ca vei face fata. Se spune ca door solutiile dificile sunt oneste. Este interesant impactul pe care il va avea asupra vietii tale parcurgerea acestui curs. Foarte multe lucruri depind de tine, de pesonalitatea ta si de primele tale asteptari. Am vorbit despre acest lucru in introducere. Pare evident ca experienta si cunostintele de specialitate au, in general, o influenta importanta asupra vietii noastre. Ele se manifests, de exemplu, in atitudinile noastre, in preocupari, in modul de a petrece timpul liber sau in limbajul nostru. Putem sesiza aceasta influenta in realizarea cotidiana, de rutina, a diferitelor activitati sau atunci cand luam decizii personale si de familie importante, cand ne planificam viata. Fireste, nu totdeauna o constientizam.

O frizerita calatorind cu autobuzul observa involuntar amanunte asupra carora prietena ei, florareasa, nu se concentreaza, in general. Ea vede, de exemplu, parul tuns inegal al pasagerului care sta alaturi, vopseaua potrivita pentru tipul de par sau de ten etc. Dar daca aceasta fata este foarte flamanda, indragostita sau necajita, cu siguranta se vor afla alte elemente in atentia ei. Pentru noi toti este benefica priceperea de a detasa ceea ce se refera la activitatea profesionala de hobby sau de viata personals. O persoana care discuta doar pe teme profesionale este plictisitoare pentru cei din jur si va fi, in consecinta, izolata. Un individ care ne bombardeaza cu amanunte privind cresterea salamandrelor devine agasant. Este usor de gasit exemple din mediul apropiat. Un cere de informaticieni la o masa nu este prea simpatic pentru persoanele care nu folosesc computerul. Pescarii in timpul sezonului constituie, de asemenea, un grup ermetic. Dar cum stau lucrurile cu psihologii? Pentru receptorul de rand,

prezenta psihologului - care actioneaza de unul singur - reprezinta daca nu o amenintare, eel putin un fel de provocare. Ne imaginam ca orice psiholog, chiar in timpul pranzului, vede mai mult, intelege mai profund, ,,ne descifreaza" pe toti cat ai clipi din ochi, fund totodata extrem de critic. Nu este adevarat! Totusi, fascinatia fata de psihologie ramane, compensand anumite visuri ale noastre, legate de rolul controlului, al judecatii, al hipercompetentei... Multe persoane afirma ca le e teama sa se expuna, sa se deschida, sasi dezvaluie propriile taine si lipsuri in prezenta unor psihologi, psihiatri, terapeuti. Se constata ca psihologii si psihiatrii se remarca prin observarea oamenilor pornind de la o premisa inexacta, ei percepand exact si clar patologicul, concentrandu-se asupra descoperirii perturbarilor,

intelegerii naturii acestora, genezei, transformarilor si prognozei. tncercand sa prevada evolutia problemelor, sa le influenteze intensitatea si manifestarile, sa le minimalizeze, ei sesizeaza cu mai putina acuratete

simptomele comportamentului normal, tipic. Dar pe noi nu ne paste nici un pericol! Oare nu este placut sa simti avantajele unui amator asupra unui profesionist? Psihologie 21

Lecjia 1 cotidiana?

Cum pot fi folosite cunostintele de psihologie in viata

Este cunoscuta vorba despre cizmarul care umbla fara cizme. Oare profesia de psiholog nu ne apara de necazurile care apar in viata noastra cotidiana? Ce ne ofera pana la urma noua, amatorilor, cunostintele de psihologie? Acestea nu ne apara, ci ne mzestreaza suplimentar cu un sistem de mijloace care ne sustin in efortul de a reusi in viata. Psihologia nu creeaza seturi de sfaturi univoce, de solutii unice cu scopul de a asigura succesul in viata, dar tocmai in aceasta consta frumusetea ei fascinanta.

22

Psihologie

LECTIA 2

Cum te pot ajuta psihologii si in ce domenii? Ma bucur ca ne intalnim din nou! Sper ca starea ta de spirit sa fie favorabila invatarii si efectuarii exercitiilor practice. Rolul nostru in momentul de fata este de a reflecta asupra ajutorului pe care il pot oferi psihologii profesionisti. Ne intereseaza cum anume se produce acest proces complicat, ce posibilitati si ce limite presupune. Sa incepem cu expunerea unui aspect dintr-o cercetare empirica. J. Pennebaker a studiat efectul care apare cand ascultam si ne exprimam compasiunea fata de persoanele care au avut traumatisme puternice si socuri psihice. S-a constatat ca persoanele inconjurate de o asemenea atentie se aflau intr-o forma psihofizica mai buna decat cele obligate sa se descurce

singure. In urma relatarii unor intamplari importante din viata noastra, ne recapatam echilibrul necesar sanatatii proprii. Iti voi relata acum o anecdota. Redarea ei in acest loc este foarte importanta. La psiholog vine o babuta si spune: Md simt atdt de singurd, de instrdinatd, ca si cdnd n-as exista. Medicul reactioneaza spunand: Altul la rand, vdrog. Psihologul infatisat aici intr-un mod caricatural, preluat parca dintr-un cosmar, releva pregnant faptul ca nu diploma si cabinetul celui care ne ajuta determina calitatea ajutorului acordat. S-au spus multe lucruri rele si multe lucruri bune despre asa-zisii ,,specialisti in acordarea de ajutor". S-au scris numeroase lucrari pe tema acordarii ajutorului. Acest proces ramane totusi, intr-o mare masura - chiar si pentru participant^ insisi la contactul terapeutic - o taina din care vom incerca sa dezvaluim cate putin. Se vorbeste mult despre probleme simple si totodata rar manifestate

in lumea contemporana - despre respect, ascultare atenta, reactie la lacrimi, despre absenta unei aprecieri aspre si incontestabile in relatia cu psihologul. In majoritatea cazurilor suntem obisnuiti cu o astfel de apreciere, iar lipsa ei provoaca la inceput o anumita teama sau timiditate, iar in final, o mai mare deschidere si motivatie pentru a ne preocupa de propria persoana. Vedem in jurul nostru numeroase probleme. Adesea sesizam cu o mai mare acuitate problemele celorlalti decat pe ale noastre. Ni se pare nu o data ca stim cum ar trebui sa le venim in ajutor. . .

Psihologie

23

Lecjia 2 Cum te pot ajuta psihologii si in ce domenii?

De ce asadar multimea de psihologi nu porneste pe teren si nu vindeca lumeaplina de necazuri si de greutati?

Acum, eel mai important lucru este acela de a intelege pe deplin si de a accepta faptul ca ajutorul psihologului poate fi acordat si folosit eficient NUMAI CU ACORDUL PERSOANEI CARE BENEFICIAZA DE AJUTOR. O persoana care creste un copil mic, de exemplu, va alege alte forme de interventie decat una care il mentine in viata pe un om bolnav, in stare de

inconstienta. Uneori actionam impotriva propriei vointe, alteori, la rugamintea familiei, in numele binelui, al binelui celor in serviciul carora ne desfasuram activitatea. Pastrand respectul fata de individul uman, intr-un anumit sens il lipsim de independents. Acesta nu poate sa ia decizii in mod constient si responsabil. Aceasta este o situatie ,,acceptabila" doar pe termen scurt, intr-o anumita etapa de dezvoltare, in care independent deplina este contraindicata. De ce? Fiindca persoana respectiva nu poate beneficia de independent sa in mod constient si rational, tinzand spre atingerea binelui propriu. Oare ce se intampla daca vom discuta cine anume si in ce limite are dreptul de a stabili ceea ce este bine, benefic si necesar pentru alt om, fara a ne consulta cu acesta? Gandeste-te un moment la acest lucru si exprima-ti pe scurt parerea in acest sens, sub forma unor notite concise. Iti propun sa discuti pe aceasta tema cu cineva important pentru tine. S-ar putea sa fii nevoit sa accepti deosebirea dintre parerile voastre. Pregateste-te sa accepti ideea ca parerile pe aceasta tema sunt impartite. Sper ca veti fi in stare sa duceti discutia spre o concluzie constructive, acceptata de ambele parti. Succes!

In teoria si practica ajutorului psihologic se subliniaza importanta uriasa a participarii constiintei, a colaborarii active, a energiei si a motivatiei pozitive din partea persoanei pe care o ajutam. In alte cazuri, se atrage atentia si asuprariscului aparitiei manipularii. Nu poti ajuta cu adevarat pe cineva fara ca acesta sa isi exprime dorinta in acest sens.

24

Psihologie

Psihologia - Stiinja despre om

Capitol I

Chiar daca se folosesc tehnicile de manipulare in scopuri benefice dupa opinia celui care ajuta - pentru persoana ajutata, efectele acestui tip de actiune ar fi superficiale si lipsite de durabilitate. Cred ca celelalte activitati, care franeaza dezvoltarea unei persoane, care o fac sa devina dependenta, nu au fost si nu vor fi numite forme de ajutor psihologic. Cunostintele depsihologie in sine nu sunt nici bune, nici rele, ci creeaza dileme morale care starnesc reflectia cuprivire lafolosirea lor. Asa se mtampla, probabil, cu orice domeniu stiintific. Ce crezi despre problemele geneticii contemporane, ale fizicii nucleare, despre transplant si despre euthanasie? Psihologii nu depun juramantul lui Hipocrat, dar se supun unui riguros cod profesional si unui control social restrictiv.

Primum non nocere (Ib. lat. - ,,in primul rand a nu dauna") - iata un principiu obligatoriu atat pentru medici, cat si pentru pedagogi, asistenti recuperatori, terapeuti, adica pentru specialist^ care actioneaza asupra naturii umane. Pentru a putea actiona eficient in directia corectarii si a stimularii dezvoltarii individuate a omului, ei ar trebui sa cunoasca in primul rand asteptarile, dorintele si dezideratele persoanei care solicita ajutorul. Iti marturisesc ca acest lucru nu este deloc simplu. Se mtampla adesea sa se manifeste o mare nepotrivire intre relatarile unei persoane si ceea ce este ascuns, inconstient sau constient tainuit. Pentru a intelege mai bine aceasta problematical iti propun sa urmaresti exemplele urmatoare. Exemple (A): > Un tanar solicita ajutorul spitalului de psihiatrie. El afirma ca in timpul noptii traieste stari de spaima si ca a inceput sa

urineze pe el. Motivatia ascunsa aici este dorinta de a avea o justificare pentru a fi scutit de satisfacerea serviciului militar. > La clinica se prezinta o mama dupa ajutor, intr-o chestiune de abuz sexual din partea sotului asupra fiicei minore. In realitate, o asemenea problema nu exista, iar femeia - la indemnul unei prietene - doreste sa obtina in felul acesta dovezi pe care sa le foloseasca impotriva sotului, in timpul actiunii de divort. > Un om dependent de medicamente prezinta un numar urias de simptome, declansand astfel procesul de diagnosticare care sa faca posibila vindecarea cauzelor. El doreste sa obtina...o reteta. > Un batranel se prezinta la psiholog, declarand ca a venit dupa numarul de telefon al unei clinici. Sta rn cabinet destul de mult timp, povesteste despre problemele sale de familie, despre durerile somatice, despre nelinistile sale cu privire la viitor. In realitate, el asteapta un sprijin afectiv. Psihologie 25

Lectia 2 domenii?

Cum te pot ajuta psihologii i in ce

Acum sa verificam cum rezolvi practic problema referitoare la exprimarea clara a propriilor asteptari si la precizarea asteptarilor

altora fata de tine. Sper sa le rezolvi pe amandoua in mod constructiv si creator. Exercitiul 1: Recomtruirea asteptarilor In rezolvarea exercitiului, raporteaza-te la situatii sociale firesti, la care participi in decursul prezentei saptamani. Opreste-te cu precadere asupra acelora care nu sunt de rutina si care nu se repeta. Intreaba de la inceput, pe oricine te viziteaza, ce anume ai putea sa faci pentru el, cu ce problema vine, la ce se asteapta, cat timp are la dispozitie. Nu-ti recomand nicidecum sa fii agresiv sau lipsit de politete. Exerseaza cu acest prilej deprinderea de a comunica. Alege acele

moduri de formulare a intrebarilor care pot fi acceptate in relatia dintre voi. Incearca sa retii exact raspunsurile oaspetilor tai. Dupa incheierea vizitei, noteaza in ce masura declarative de la inceputul discutiei concorda cu cele aparute pe parcursul acesteia. Verifica toate aceste aspecte in contextul scopului declarat de interlocutor, al continutului si al duratei vizitelor. Este amuzant, nu? Nu de putine ori se intampla sa vina cineva dupa un obiect pentru cinci minute si sa iasa dupa trei ore, fara sa ia acel obiect. Alteori, cineva care te viziteaza in timpul convalescentei, in ideea de a te relaxa sau de a-ti fi de ajutor, se plange de viata sa grea si, dupa ce obtine ameliorarea propriei stari, pleaca! lar acum, sa supunem propriile asteptari unui experiment. Iti propun un joe cu trei intrebari. Inainte de a intra intr-o casa pe care intentionezi sa o vizitezi, intreaba-te in ce scop vii aici, ce vrei sa

obtii si cu ce anume vrei sa pleci. Pune-ti aceleasi intrebari in timpul vizitei si dupa incheierea acesteia. Incearca sa faci acest lucru, punandu-ti de trei ori aceeasi intrebare. Observa daca raspunsurile se schimba. Ai reusit sa descoperi ceva nou in mecanismul acestora? Ca de obicei, iti propun sa-ti notezi observatiile si sa le discuti cu o persoana apropiata, de incredere.

ca. a sosit timpul sa d

26

Psihologie

Psihologia - $tiin|a despre om

Capitol I

R evenind la problem a de baza - am stabilit ca, la inceputu

psihologului, acesta trebuie sa se concentreze asupra precizarii a persoanei care solicita ajutorul. Cunoscand acest lucru, ce facem mai departe? Mai departe, lucrurile arata diferit, in functie de orientarea teoretica aleasa de psiholog, care trebuie sa fie in concordanta cu ierarhia de valori a acestuia. Deoarece nu putem nici macar superficial sa epuizam aici problematica, analizand variate posibilitati, iti voi semnala ca, in raport cu un client persoana care solicita ajutorul - vor proceda diferit un terapeut psihanalist, un psiholog umanist, un behaviorist sau un terapeut din domeniul analizei tranzactionale. Aceste diferente se manifesta in modul de desfasurare a discutiei, in modul de a actiona al terapeutului, in durata si frecventa contactului cu acesta, in strategiile si metodele folosite.

In primul rand, psihologli de orientari diferite abordeazd diferit natura

M f

umana, manifestarea tulburarilor si, prin urmare, isi

stabilesc diferit scopurile terapeutice si strategiile de realizare a acestora. Dincolo de practica in cadrul unei scoli terapeutice, psihologii se deosebesc intre ei prin stilul de munca specific .Acest stil nu se circumscrie totdeauna strict orientarii teoretice respective. Cred ca este util sa discutam doua stiluri esentiale intalnite in psihoterapie, folosindu-ne de exemple. ExempIe(B): > PsihologulXconsideracaesteabsolutjustificataafirmatiapotrivitc areia clientul sau este de acord cu ceea ce-i va propune, deoarece a venit si a ales cabinetul lui fara a fi obligat. Nu-i ofera celui pe care il consiliazanici macar ocazia de a-si exprima dezacordul. El

este specialistul, deci este raspunzator de desfasurarea si de consecintele procedurii initiate. Nu va afecta pe nimeni, va actiona in acord cu regula de a indica noi recomandari si, in realitate, aproape niciodata nu se confrunta cu lipsa totala de subordonare din partea clientului. Este sigur pe el si plin de energie. Subliniaza fara rezerve competenta sa de nivel inalt. Transmite ca stie ce si cum trebuie facut si ca va reusi pe drumul initiat. Dirijeaza contactul, lasandu-i clientului sau putine sanse de interventie. Prin asociere, persoana descrisa aici poate fi un director competent si eficient din punct de vedere organizatoric sau un profesor experimental si exigent. > Psihologul Y este un om care mai intai asculta. El nu vorbeste prea mult. Creeaza impresia ca tocmai pe noi ne-a asteptat, ca legatura cu noi este importanta pentru el, este instructiva. Ne indeamna la creativitate, la spirit activ si la experimentare. In prezenta lui ne simtim pusi in valoare. Gandim mult, simtim,

vorbim. Ajungem singuri la anumite concluzii sau solutii.

Psihologie

27

Lectia 2 domenii? ;:'- fata de el

Cum te pot ajuta psihologii si in ce

Terapeutul il insoteste permanent pe clientul sau. Nu pare a avea

nici un plan fix. Poate fi comparat cu un ghid. Cu participarea clientului, el face estimarea conditiilor si a mijloacelor care fac posibil ca acesta sa ajunga la scopul pe care si 1-a propus. Cand mcepe expeditia, ghidul propune traseele posibile. Uneori, numarul lor este mare, alteori nu. Terapeutul cunoaste terenul. El trebuie sa stie totodata sa citeasca harta. Turistul decide incotro vrea sa se indrepte. In definitiv, el este acela care va investi energia necesara pentru a atinge scopul stabilit. Acest psiholog este adeptul principiului ca nu poate face nimic in locul clientului, dar poate si trebuie sa-1 insoteasca pe acesta in parcurgerea drumului. O metafora suplimentara pentru munca psihologului poate fi aici cea de prieten, cu mai multa

experienta de viata, sau cea de frate mai mare, care a rezolvat constructiv multe probleme. Primul - psihologul X - foloseste stilul de lucru bazat pe directive, in timp ce psihologul Y exclude directivele din stilul sau de munca. Care stil iti este mai apropiat? Acest lucru depinde in mare masura de nevoile clientului, care sunt antrenate in interactiunea cu terapeutul. Masura in care stilul de munca dobandeste aprobarea noastra sau este de neacceptat pentru noi depinde totodata de experienta noastra anterioara in acest domeniu. Trebuie sa subliniem, de asemenea, importanta personalitatii. Persoanele pasive si dependente afectiv, cu un nivel scazut de vitalitate, cauta pe cineva caruia sa-i incredinteze problemele, care sa preia raspunderea pentru derularea evenimentelor. Asemenea persoane se vor supune mai curand terapiei in stil directiv. In acest caz, intervine si teama resimtita de client. Persoanele care resimt intr-o mai mica masura amenintarea, ce tin la

propria lor independent^, vor fi inclinate sa lucreze cu un terapeut care nu adopta stilul directiv.

Exercitiul2: Terapeutul meu ideal !ti propun un joe prin care sa reflectezi asupra trasaturilor de comportament si asupra strategiilor terapeutice care par ca sunt adecvate structurii tale psihice. Cu alte cuvinte, cum ti-1 imaginezi pe psihologul ideal. Nu-ti cer insa sa raspunzi direct la aceasta intrebare. Pentru o asemenea reflectie vei gasi timp, daca doresti, in timp ce vorbesti cu cineva apropiat.

Adesea, apelez in acest curs la ajutorul unei alte persoane. Pornesc de la ideea

ca te vei stradui si vei colabora in exercitiile si discutiile tale cu o persoana care

poate parcurge si ea o anumita etapa in dezvoltare si pe care ru o poti sustine. Acest ajutor si contactul reciproc pot contribui la aprofundarea si la

constientizarea cunostintelor si rrairilor voastre. Retine insa ca procesul insusi de

parcurgere a exercitiilor este intim, particular. N-ar fi bine pentru tine si nici

pentru colaboratorul tau sa studiati toate materialele cursului impreuna.

28

Psihologie

Psihologia - tiinta despre om ^

Capitol I

Crezi ca ai putea sa mcredintezi toate amanuntele, toate

emotiile, fiecare notita partenerului? Consider ca ar fi o strategic nepotrivita. Fiecare dintre voi trebuie sa parcurga propriul sau drum, iar caile se vor intretaia atunci cand veti considera ca acest lucru este necesar pentru rezolvarea exercitiilor. Ar fi bine ca fiecare dintre voi sa dispuna de propriile materiale. Este vorba despre asigurarea confortului propriu, a studiului eficient! Din acest moment, voi numi persoana cu care te sfatuiesti pe parcursul exercitiilor si care isi studiaza totodata propriile materiale partener de discutie. Sarcina ta va consta acum in a scrie in continuare sapte metafore cu care poate fi comparata persoana careia te-ai adresa cu placere pentru ajutor.

Metafora poate avea forma unei perechi de cuvinte formate dintr-un substantiv si un adjectiv. De exemplu: mare involburata, ceas dereglat, peisaj rnsorit etc. Pot fi si enunturi mai lungi, de exemplu: vreme senina dupa o furtuna de vara, mazurca vesela de Chopin ascultata in sala de concert etc. Incearca asadar sa completezi enunturile care urmeaza: Psihologul meu ideal este ca: 1. ....................................................................................... 3. . 4. .. 5. . 6. . ..................................................................................... ..................................................................................... ..................................................................................... .....................................................................................

7. ..

.....................................................................................

Nu uita sa elaborezi eel putin sapte metafore. Daca iti vine in minte un numar mai mare, este minunat. Formuland si scriind metaforele, incearca sa nu le analizezi critic, pentru a nu-ti afecta creativitatea. Straduieste-te sa fii spontan. In felul acesta apar idei care nu s-ar ivi nicicand prin interventia stricta a criticului rational. Amuza-te de toata aceastapoveste! Abia dupa ce ai formulat metaforele, incearca sa iti analizezi ideile, dupa urmatorul plan: In dreptul fiecarei metafore trece eel putin un argument pentru exactitatea ei. Despre ce este vorba? Raspunde la intrebarea: ce au in comun psihologul ideal si obiectul/fenomenul cu care il compari? Cu alte cuvinte: ce insusire, ce proprietate ai dorit sa evidentiezi si sa subliniezi cu ajutorul metaforelor?

Iti voi da drept rezolvare un exemplu concret. Psihologul meu ideal este ca apa rece, curata. De ce? Consider ca si apa, si el, imi satisfac dorintele si-mi pot alina si atenua starile negative.

Psihologie

29

Lectia 2 domenii?

Cum te pot ajuta psihologii si in ce

Incepe aceasta prelucrare a materialului abia dupa ce ai epuizat toata gama de idei pentru metafore. Altfel, acest mecanism te va inhiba, iar materialul obtinut va fi sarac si artificial. Vei incheia lucrul la acest exercitiu cu o discutie pe aceasta tema cu partenerul tau de discutie. Explicarea metaforelor:

1. ............................................................ 2............................................................. 3. ............................................................ 4............................................................. 5............................................................. 6............................................................

7 . ............................................................ 0 a tr i Ne vom gandi in aceasta parte a cursului cum anume te pot ajuta psihologii de profesie si la ce anume se refera interventia acestora. In viata noastra cotidiana putem intalni mai multe categorii de sprijin psihologie, care poate fi organizat pe niveluri. Este dificil sa le clasificam. Autorii propun clasificari variate. Pornind de la cerintele noastre, voi oferi aici urmatoarea structura: popularizarea cunostintelor de psihologie; stimularea dezvoltarii personate; consilierea general a si de specialitate; interventia, medierea, terapia pe termen scurt; psihoterapia individual^ si de grup; educatia/pregatirea de specialitate teoretica si practica. In continuare, voi analiza pe scurt nivelurile enumerate, pentru a-ti oferi posibilitatea de a te orienta cat mai bine in sfera acestei probleme.

Mai intai sa stabilim ca orice tip de consiliere, desfasurata la oricare dintre niveluri, constituie un fel de tranzactie interumana, un schimb de informatii, de stimuli si de energie. Popularizarea cunostintelor de psihologie Procesul de popularizare a cunostintelor de psihologie se constituie din elaborarea, transmiterea si receptarea continuturilor cartilor, articolelor si comentariilor de specialitate. La acestea se adauga interviurile, discutiile, intalnirile cu mass-media. Din aceasta gama de activitati fac parte, de asemenea, prelegerile, referatele, intalnirile tematice deschise, cursurile, seminariile etc. 30 Psihologie

Capitol I Psihologia - tiinta despre om

In aceasta activitate este foarte important echilibrul formei, respectiv folosirea unui limbaj potrivit, definirea notiunilor astfel incat acestea sa fie intelese de catre receptor. Discursul amplu trebuie sa fie oriental in functie de caracteristicile receptorului.

Trebuie sa inveti sa vorbesti simplu, folosind limbajul obisnuit. Ar trebui evitate expresiile complicate si terminologia de specialitate, fara a simplifica tema, deoarece aceasta este o sarcina responsabila. Nu trebuie sa inveti, nici sa obligi

pe nimeni. Nu este permis sa lansezi ideea ca ,,esti detinatorul adevarului", ca

psihologia sau alt domeniu de cunoastere reprezinta un panaceu pentru toate imperfectiunile din home. De asemenea, nu are sens sa transmitem ideea ca suntem absolut neputinciosi, ca stiinta noastra nu raspunde limpede la nici una dintre intrebarile puse. Un astfel de stil al discursului constituie baza unui mesaj

absurd si eronat pentru receptor, si anume acela ca pe drumul nostru in viata nu intalnim nici un fel de repere. Un bun popularizator al cunostintelor este o persoana plina de optimism si de entuziasm, cu numeroase cunostinte, nu un fanatic sau un pesimist. Sintetizand, prin transmiterea de informatii, un psiholog profesionist iti poate extinde orizontul, aprofunda reflectiile generale si imbogati cunostintele curente cu date provenind din cele mai noi cercetari empirice. Poti beneficia apoi in mod practic de toate aceste avantaje. Iti propun urmatorul exercitiu, extrem de ambitios. Poti demonstra o mare inventivitate. Te rog sa faci rapid cateva incercari si sa nu te multumesti de la inceput cu prima solutie. Exercitiul 3: Un redactor exigent Citeste un articol din presa ce reprezinta o forma de popularizare a cunostintelor de orice specialitate. Citeste-1 de eel putin doua ori. Incearca sa te joci de-a

redactorul exigent, incercand sa surprinzi cat mai multe lipsuri ale autorului,

cat mai multe neajunsuri ale articolului. Acorda calificative pe urmatoarea scala, de la nivelul eel mai scazut la care regasesti caracteristica respectiva (1) pana la nivelul eel mai ridicat (10): ACCESIBILITATEA LIMBAJUL INOVATIA BOGATIA CONTINUTULUI STILUL ENUNTULUI EXEMPLELE ILUSTRATIA GRAFICA BOGATIA SURSELOR UTILITATEA* PERSUASIVITATEA* Psihologie 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 31

Lectia 2 Cum te pot ajuta psihologii si in ce domenii?

Calificativul acordat calitatii articolului, al carui scop este popularizarea cunostintelor dintr-un domeniu stiintific arbitrar cele mai adecvate fund articolele despre medicina, cosmetica, ecologie, criminalistica etc. - va fi stabilit prin incercuirea cifrei corespunzatoare din grila, unde 1 semnifica nota minima, iar 10 nota maxima. Vom explica ce se mtelege prin ultimele doua caracteristici, care au fost notate cu steluta. * Utilitatea semnifica aici nevoia de a aborda o asemenea tema in coloanele presei si posibilitatea de a folosi continutul transmis. Apreciezi in ce masura toate acestea pot fi utile. * Persuasivitatea se refera la capacitatea autorului textului de a-i convinge pe oameni, atat in ceea ce priveste sensul abordarii unor

asemenea teme, cat si al atitudinii autorului insusi fata de importanta problemei. Acum te asteapta cea mai dificila parte a acestui exercitiu. Ar fi bine daca in acest caz nu ai beneficia de indicatii si nici de alta forma de ajutor din partea partenerului tau de discutie. Corecteaza textul, straduindu-te sa intervii asupra formei, in masura in care nu dispui de surse pe tema continutului abordat in articol. Dupa ce ai terminal, fa noi aprecieri asupra articolului, folosind aceeasi grila. Foloseste o culoare pentru calificativul initial si alta pentru textul corectat. Apoi, compara cele doua calificative! Cum te-ai simtit in rolul de redactor exigent, comparativ cu eel de coredactor al textului? Care dintre aceste roluri ti-a oferit mai multa satisfactie? Adesea, ne este mai usor sa vedem neajunsurile din munca celorlalti, decat propriile cusururi. Tu ce stii sa faci mai bine? Sa critici sau sa

gasesti un mod de corectare a greselilor? Impartaseste-ti refiectiile partenerului de discutie.

32

Psihologie

Psihologia - Stiinta despre om ^ Stimularea dezvoltarii personale

Capitol I

Stimularea dezvoltarii personale constituie urmatorul nivel in realizarea consilierii de catre psiholog. Acest tip de actiune satisface nevoile si asteptarile persoanelor sanatoase, care cauta continuu cai noi in viata, noi solutii. Multe persoane doresc sa cunoasca si sa traiasca experience de orice fel. Asemenea oameni nu fac experimente cu condimente, alcool sau stupefiante, avand profimda constiinta a efectelor lor daunatoare. Ei nu doresc sa-si limiteze libertatea, devenind dependenti de ceva concret. Acestia sunt oameni maturi din punct de vedere afectiv. Nu sunt, desigur, perfecti, dar motivatia lor principals o constituie dezvoltarea personala, depasirea limitelor si a slabiciunilor umane, valorificarea propriului potential individual. In practica

psihologica, intalnim forme de organizare specifice pentru realizarea acestor scopuri: intalniri de grup, ateliere, grupuri de

sustinere a dezvoltarii. Consilierea generala si de specialitate Urmatorul nivel in acordarea sprijinului psihologic il reprezinta consilierea clasificata in: consilierea generala, nespecifica, adaptata cerintelor previzibile ale omului obisnuit; consilierea de specialitate, destinata anumitor grupuri, avand trasaturi specifice. Consilierea sau orientarea de specialitate se desfasoara in diferite institutii, in cadrul practicii ,,de cabinet". Psihologii lucreaza aici, de exemplu, cu unul sau cateva grupuri de persoane, care au probleme similare. Este vorba de consilierea parintilor cu copii avand sindromul Down, epilepsie, persoanelor surde, celor cu autism, membrilor din familii cu probleme alcoolice,

nevazatorilor, persoanelor cu dificultati in viata sexuala,

persoanelor de varsta a treia, familiilor care se dezmembreaza, victimelor violentei si abuzurilor sexuale etc. W In policlinicile si cabinetele ce ofera atat consiliere generala, cat si de specialitate, aproape niciodata nu are loc un proces de sustinere izolat in mod artificial de popularizarea de cunostinte. Este bine insa de inteles rolul de consilier al psihologului. In mod obisnuit, el este identificat tocmai cu un astfel de rol. lata, asadar, ca profesionistul iti poate da si sfaturi, adica iti poate orienta activitatea. Cat timp aceste sfaturi sunt strans legate de transmiterea de informatii, extinzand alternativa optiunilor tale, ele nu starnesc probabil nici un fel de indoiala. Este benefica obtinerea de informatii despre ceea ce trebuie facut, de exemplu, atunci cand copilul nostru inca mai urineaza in pat, unde si cand gasim un specialist ;" in acest domeniu, cine conduce intalnirile

grupurilor Alcoolicilor anonimi, ce posibilitati de obtinere a ajutorului existain cazul unei crize matrimoniale, ce institutie organizeaza vacanta pentru persoanele cu handicap sau ce scoala asigura ingrijirea unui copil cu epilepsie.

Psihologie

33

Lecjia 2 domenii?

Cum te pot ajuta psihologii i in ce

intrebarile anterioare, ca si raspunsurile, sunt clare, sunt absolut firesti. Mai mult, aceste sfaturi sunt autorizate, adica exprima pozitia, pregatirea, experienta si atitudinea persoanei care ne sfatuieste si care este mandatata sa o faca. Stim ca exista si alte posibilitati, ca sfatul acordat in aceeasi chestiune de un alt specialist ar putea fi formulat cu totul altfel. In cele din urma, doar noi insine luam hotararea de a beneficia de acest sfat sau de a respinge o asemenea oferta. Sa nu uitam ca un psiholog profesionist nu isi obliga niciodata clientul la anumite decizii sau la un anumit comportament, nu foloseste forme de presiune pentru ca acesta sa apeleze in practica la sfaturile lui. Actionand spre binele sau, din alta perspective decat ar face-o el insusi, el poate folosi persuasiunea. Presiunea si formele de represiune

le exercita cu totul alti profesionisti, daca, din nefericire, ai intrat in conflict cu legea! Interventia, medierea, terapia pe termen scurt Interventia cuprinde actiuni pe termen scurt si, de aceea, ele sunt arbitrare. Interventia poate capata forma unei psihoterapii operative intreprinse in situatia unei crize puternice, precum: decesul unei persoane apropiate, implicarea directa intr-o situatie de viol, incercarea de sinucidere. Trebuie intervenit imediat. De obicei, nu mai este timp pentru selectarea psihologului celui mai potrivit. Clientul nu mai are de ales. Accepta ceea ce i se ofera. Aceasta este o forma dificila de acordare a sprijinului psihologic, care solicita abilitati formate, sensibilitate si forta. Desigur, ulterior - daca mai este necesar - poate fi recomandata psihoterapia sistematica. Acesta este asa-numitul prim ajutor in cazuri de urgenta. Stii tu insuti ca, dupa o

interventie nereusita, putine persoane mai solicita serviciile psihologului. Medierea reprezinta o forma de ajutor acordat intr-un conflict puternic. Poate fi vorba de un conflict de familie, cu vecinii, institutional etc. Medierea conduce la cresterea probabilitatii de a se ajunge la o intelegere, cand cei aflati in conflict nu pot ajunge singuri la o solutie satisfacatoare. Psihologul nu este considerat ,,parte" in conflict. Nu este nici purtator de cuvant al unei persoane, ci se preocupa in primul rand de latura formala a desfasurarii comunicarii. Are grija ca fiecare sa poata sa-si exprime parerea, sa asculte, sa fie folosite regulile unei comunicari interpersonale eficiente. In timpul medierii, psihologul trebuie sa orienteze partile angajate in conflict, astfel incat acestea sa ajunga la un consens si sa stabileasca o intelegere cu privire la functionarea ulterioara in asa-zisul perimetru conflictual. Nu uita ca nu totdeauna reusim sa rezolvam un conflict de natura

matrimoniala, de exemplu, dar putem eel putin sa-i ajutam pe oameni sa se desparta ,,elegant", fara prejudicii suplimentare. Uneori, singura solutie pentru a depasi criza este intreruperea contactului. 34 Psihologie

Psihologia Stiin^a despre om

v

Capitol I

-"

Terapia pe termen scurt este o forma de prelungire a interventiei

prin aplicarea unor tehnici ce asigura confortul psihic pentru o perioada relativ scurta de timp, pregatind terenul propice pentru aplicarea ulterioara a psihoterapiei cu efecte de durata. Psihoterapia individuals si de grup Psihoterapia individual^ si de grup reprezinta forme de psihoterapie care isi au specificul lor, decurgand strict din diferite orientari teoretice. La randul lor, asa cum am afirmat anterior, acestea pornesc de la valori morale acceptate si recunoscute de catre terapeut. Trebuie, asadar, sa incercam sa punem intrebari si sa formulam pentru propriul nostru beneficiu aceste valori. Aceasta ne foloseste indeosebi atunci cand uncle tehnici terapeutice ne starnesc nelinistea sau impotrivirea. Intotdeauna cand te simti amenintat,

manipulat sau ai rndoieli in privinta intentiilor persoanei care iti acorda ajutor, intreaba de valorile in care acesta crede. i Dincolo de ierarhia de valori si de orientarile teoretice din

psihologie, stilurile de comportament ale terapeutilor depind totodata de trasaturile personalitatii acestora. O puternica influenta asupra a ceea ce se rntampla in timpul psihoterapiei o exercita, printre altele, varsta, sexul, gradul de experienta in specialitate, viata personala si starea emotionala de moment a terapeutului. Ne vom concentra acum asupra prezentarii sumare a principalelor directii in psihoterapie: psihodinamica; behaviorista; existentialista; umanista. Psihoterapia ca abordare psihodinamica

^ Aceasta incepe cu psihanaliza, al carei initiator este Sigmund Freud. Freud se concentra asupra cercetarii motivatiei inconstiente a manifestarilor pacientului. O mare atentie se pune aici pe conflictul si pe respingerea care au aparut ca urmare a unor traumatisme din perioada timpurie a copilariei acestuia. Scopul terapiei este constientizarea amintirilor respinse. Acesta este procesul de redobandire a orientarii. Tehnicile prin care se atinge acest scop sunt: asocierile libere, analiza viselor, analiza impotrivirii si a transferului. Impotrivirea inseamna incapacitatea sau, mai curand, lipsa dorintei de a comunica anumite ganduri, dorinte sau senzatii. Transferul se refera la identificarea terapeutului de catre pacient cu propriii parinti sau parteneri sexuali. Continuatorii gandirii teoretice a lui Freud au fost Adler si Jung. Aceasta conceptie a avut la baza indeosebi practica clinica. Teoria

psihanalitica nu este omogena. Simptomele patologice la pacienti se considera consecinte ale unor complexe ^ _________________________ Psihologie _________________________ 35

Lectia 2 domenii?

Cum te pot ajuta psihologii i in ce

localizate la nivelul subconstientului, precum si dovezi ale manifestarii respingerii acestora. Orice simptom este determinat de mecanismele de aparare ale individului. Terapia tulburarilor se concentreaza asupra istoricului aparitiei acestora. Nu se trateaza simptomul, ci se actioneaza asupra dinamicii inconstiente care il determina, intrucat eliminarea simptomului respectiv poate produce declansarea altora. Subliniind importanta instinctelor, conceptia psihodinamica face din individul uman o victima a unor forte interioare necontrolate. Oamenii care nu reusesc sa depaseasca aceste tendinte innascute nu-si pot alege liber soarta. Exista insa o alta pozitie (proprie continuatorilor lui Freud), potrivit careia natura umana ne impinge spre realizarea potentialului nostru uman.

Persoana doreste sa atinga starea propriei integralitati, a propriei unitati. Comportamentul nostru se manifesta uneori irational, fiindca am fost supusi unui proces de invatare inadecvata sau am ignorat orientarile noastre interioare. Aceste indicii ne arata drumul satisfacerii instinctelor biologice si ne conduc totodata spre impliniri de natura spirituala. De fapt, in spiritul acestei conceptii, necazurile noastre omenesti, obisnuite, sunt considerate a face parte din categoria tulburarilor, fund tratate drept mecanisme patologice. Psihoterapia ca abordare behaviorista Adeptii teoriei behavioriste se concentreaza asupra comportamentului observabil. Intreaga noastra patologie umana este o patologie comportamentala, care poate fi schimbata, depistand si modificand conditiile stimulative care determina si mentin Comportamentul nedorit.

Sarcina esentiala a omului in aceasta teorie este invatarea, care permite adaptarea la mediu. Pe parcursul terapiei, ajutam persoana sa invete comportamentele dezirabile, de adaptare, pe care nu si le-a insusit singura, si o putem totodata dezvata de comportamentele nedorite. In aceasta abordare, este important faptul ca trebuie sa facem ceva, nu doar sa vorbim. Mai importanta decat intelegerea in sine a cauzelor comportamentului inadecvat este dezvatarea de acesta si invatarea celui favorabil. Comportamentul unei persoane date a fost determinat de istoria invatarii acestui individ si de mediul in care s-a dezvoltat aceasta. In terapia lor, behavioristii folosesc: proceduri de conditionare, in timpul carora, cu ajutorul unor stimulente -recompense si pedepse speciale - obtin stingerea deprinderilor nedorite; desensibilizarea sau atenuarea temerilor;

36

terapia imploziva, prin iruperea spaimei; Psihologie

Psihologia - tiin{a despre om -

Capitol I

terapia aversiva sau stingerea deprinderii indezirabile, prin pedepse foarte neplacute;

consolidari pozitive; modelarea prin imitarea comportamentala.

Behavioristii considera ca se obtine vindecarea prin tratarea simptomului insusi. Orice terapie cuprinde doar deprinderile manifestate in prezent. Invatand si dezvatand o persoana anumite comportamente, nu se fac interpretari. Asemenea interpreted sunt tratate aici ca o expresie a subiectivismului, a muncii intelectuale, care nu are nici un fel de importanta. Relatiile personate ale clientului nu sunt nici ele indispensabile in vindecarea tulburarii. Aceasta abordare in terapie se caracterizeaza printr-o mare doza de optimism ce decurge din increderea in puterea principiilor invatarii. Inovatorii acestei conceptii sunt adepti ai teoriei invatarii sociale. Ei

considera ca orice comportament poate fi supus controlului mediului. In terapie, persoana tinde spre controlarea mediului sau. Prin aceasta, obtine sentimentul competentei si al eficientei. Nu mai este neputincioasa si poate duce o viata mai fericita si mai productiva. Psihoterapia ca abordare existentiala Psihoterapia existentiala se concentreaza asupra problemelor omului contemporan: sentimentul alienarii, pierderea sentimentului de identitate si de apartenenta. Una dintre scoli este logoterapia, concentrata asupra necesitatii de a sesiza sensul propriei vieti. In timpul terapiei, clientul isi dezvolta verbal in primul rand valorile spiriruale si etice. Se folosesc aici tehnici terapeutice unice in felul lor, cum ar fi intentia paradoxala, respectiv indemnarea pacientului la a vorbi si a face tocmai acele lucruri de care se teme eel mai mult. Creatorul acestei scoli de terapie este V. Frankl . Principala

responsabilitate in aceasta terapie revine pacientului. Nu este o abordare universala. Tehnicile de acest gen pot aduce efecte de durata doar atunci cand individul respectiv se angajeaza in realizarea unor scopuri personale importante, pe termen lung. Psihoterapia ca abordare umanista In cadrul acestei orientari se distinge cu adevarat psihoterapia concentrata asupra pacientului, al carei creator este C. Rogers. Terapeutul are un rol care nu se bazeaza pe directive. Se considera aici ca o persoana corespunzator motivata reuseste singura sa-si rezolve problemele. Conditia succesului in aceasta munca o constiruie eliberarea de teama si de automistificare. Abia atunci pacientul are sansa de a intelege protund esenta problemei sale.

Psihologie

37

Lectia 2 Cum te pot ajuta psihologii i in ce domenii?

In timpul terapiei, persoana comunica liber ceea ce gandeste si simte. Terapeutul asculta fara a lauda sau critica. Uneori, ajuta la formularea ideilor, reformuleaza mai clar cate ceva sau atrage atentia asupra emotiilor si reactiilor interne. Pacientul vorbeste despre sine intr-o atmosferapermisiva, lipsitade elementul critic. Terapia este conceputa ca un proces de dezvoltare. Pacientul isi foloseste posibilitatile pentru a ajunge la o mai buna adaptare, printr-un proces de maturizare emotionala. Rolul terapeutului consta in reflectarea sentimentelor, prin interesul si acceptarea lor de catre acesta, ceea ce ajuta la dezvoltarea sigurantei de sine si la o mai buna confruntare cu problemele care decurg din necesitatea de adaptare a individului. In psihoterapia umanista, putem observa un proces tipic de schimbare a

sentimentelor exprimate in terapie de catre pacient, de la cele negative spre cele pozitive. A fost dificila lectura acestui fragment de text, nu-i asa? Dupa parerea mea, chiar obositoare. Sper ca am traversal aceasta expunere teoretica cu succes. Descrierea anterioara a premiselor principalelor orientari din teoria terapeutica nu este exhaustiva. Daca doresti ceea ce m-ar bucura foarte mult - iti recomand lectura unor texte mai ample. Este greu sa prezinti si la fel de greu este sa-ti insusesti, de exemplu, psihanaliza sub forma unei ,,minicapsule informative".

Am vorbit pana acum de ajutor ca extindere a cunostintelor, imbogatire a informatiilor care pot fi folosite si in urma carora poti

actiona mai intelept si cu mai multa raspundere. Am analizat, de asemenea, fenomenul acordarii si al folosirii sfaturilor. Am reflectat asupra problemei interventiei si a medierii. Ne-am gandit totodata ce anume poate oferi psihologia oamenilor care doresc sa se dezvolte. Am consacrat multa energie studiilor referitoare la orientarile teoretice din psihoterapie. Educatia/pregatirea de specialitate teoretica si practica Ajutorul prin educatia de specialitate are importanta doar pentru profesionisti. Aceasta forma de ajutor cuprinde organizarea si realizarea studiilor de specialitate universitare si postuniversitare. Pregatirea teoretica a psihologilor, precum si instruirea de acelasi tip, intr-un grad ceva mai limitat, a cadrelor didactice, a medicilor, a educatorilor etc., reprezinta o sarcina de mare raspundere.

38

Psihologie

Psihologia - Stiinja despre om

Capitol I

La fel de importanta este practicarea profesiei de psiholog in diferite institutii. In cadrul diferitelor stagii si practici, dobandim calificarea profesionala corespunzatoare. Dupa o pregatire minima, incepe procesul permanent de perfectionare profesionala, prin ateliere de specialitate, seminarii, grupuri de instruire. Adeseori, terapeutii isi gasesc ,,maestrul", persoana care reprezinta modelul, profesorul, mentorul. De asemenea, functioneaza bine grupurile de profesionisti care, dincolo de ajutorul propriu-zis, transmit cunostinte si sfaturi. Exercitarea controlului asupra desfasurarii corecte a terapiilor promovate se poate face prin supervizare sau monitorizare. Dincolo de aceste consideratii si analize, ar trebui sa intelegem ca, indiferent de nivelul la care se acorda sprij inul psihologic si de orientarea teoretica, elemental cu cea mai mare valoare curativa este elemental de contact.

Sa ne gandim ce anume face ca vizita la psiholog sa poata deveni un element de insanatosire. Calitatea relatiei dintre o persoana care are nevoie de ajutor si cea care i-1 acorda este determinate de mai multi factori. Despre unii dintre acestia vom vorbi in caietul , cum consacrat procesului de comunicare. Este important, de exemplu, priveste,

cum sta, cum gesticuleaza, ce voce si ce mimica are omul care acorda ajutor. Exista, in plus, factori mai putin vizibili, referitori la energia individuals, la incarcatura emotionala a persoanei respective, care pot fi observati prin modul de a respira sau

de a se misca al acesteia. Intr-o asemenea relatie este important chiar si mirosul.

Am mai spus ca esential este sentimentul omului ca cineva il asculta cu atentie si cu interes, ca problemele sale sunt cu adevarat importante si ca enunturile sale simt demne de prezentat, iar necazurile pe care le are nu sunt minore sau ridicole. Informatiile importante apar in contactul terapeutic atunci cand omul are incredere in psiholog. Cuvintele cheie in terapie sunt formulate doar in situatia de incredere ca ele ,,nu vor iesi" niciodata dincolo de cabinet, terapeutul neputand abuza in nici un fel de increderea pacientului. Rusinea si sentimentul vinovatiei sunt sentimente foarte puternice, care blocheaza sinceritatea pacientilor. Ele determina comportamente care mascheaza problemele esentiale. Oricine prefera sa vorbeasca despre cu torul altceva, in loc ,,sa-si atinga propriile rani". In acest caz, in cadrul contactului nu vor aparea chestiunile esentiale. Un terapeut cu adevarat concentrat asupra ta, dornic sa te cunoasca si sa-ti respecte personalitatea este cu adevarat o prezenta valoroasa. El

nu este critic, nici nu pune calificative, ci doar asculta si accepta. Cand face aprecieri, are in vedere comportamentele, nu oamenii. Uneori, in timpul sedintelor, terapeutii isi permit nu doar sa traiasca, dar si sa-si exprime propriile sentimente. Rezultatul este benefic atat pentru ei, cat si pentru pacienti. Asa-zisa ,,preocupare indiferenta" este inferioara exprimarii autentice a emotiilor de catre terapeut. Terapeutul trebuie sa aiba capacitatea de a empatiza. Vom discuta mai pe larg acest fenomen in alt caiet.

Psihologie

39

Lectia 2 Cum te pot ajuta psihologii si in ce domenii?

Acum incearca sa retii doar ca empatia inseamna posibilitatea de a percepe, a intelege si a simti starile emotionale ale celorlalti oameni. Psihologul nu ar putea actiona eficient in profesia sa fara capacitatea de a simti si a intelege sentimentele, dar capacitatea de a trai aceleasi sentimente pe care le traiesc pacientii sai este discutabila. Aceasta capacitate poate perturba contactul daca este prea mica sau, dimpotriva, prea mare. Orice psiholog trebuie sa fie pe deplin constient de felul in care decurge procesul contactului curativ. El trebuie sa fie capabil sa examineze de la distanta, pornind de la propriul sau comportament si de la ceea ce se intampla cu pacientul. In primul rand, trebuie sa detina abilitatea de a analiza ceea ce se intampla intre el si clientul sau. Pentru aceasta, el are nevoie de antrenament. De retinut este ca niciodata nu poate fi considerata o situatie ideala aceea in

care psihologul este lipsit de emotii in relatia terapeutica. Baza pentru procesul de acordare si de primire a sprijinului psihologic este contractul. Contractul constituie o intelegere exacta, acceptata de ambele parti - atat de psiholog, cat si de persoana care i se adreseaza pentru ajutor. Orice contract adecvat trebuie sa cuprinda scopul pe care dorim sa-1 atingem, spre care tindem in procesul de acordare a consilierii. Se stabileste aici si volumul de efort pe care trebuie sa-1 depuna ambele parti. Un contract bun din punct de vedere formal determina in mare masura succesul intregului demers. Prin introducerea contractului se diminueaza riscul de a continua sedintele terapeutice care au devenit inutile. Poate surveni esecul atunci cand persoana care solicita ajutor devine dependenta de terapeut - desi se poate intampla si invers - si se instaureaza, in consecinta, o legatura care depaseste granitele relatiei psiholog-client. Indiferent de initiatorul mentinerii legaturii, aceasta nu mai este benefica daca

scopul stabilit prin contract a fost atins si daca nu ne propunem un nou contract.

Contractul trebuie sa prevada totodata intreruperea relatiilor al caior scop este de a demonstra ca problema pacientului nu este rezolvabila. 40 Important este, de asemenea, sa se inteleaga ca scopul contractului nu poate fi o schimbare prin care pacientul sa poata interveni in personalitatea, comportamentul sau atitudinea unor terte persoane. Psihologie

Psihologia - tiinta despre om

Capitol I

Ajutorul eficient din partea psihologului nu inseamna insa ca, pe tot parcursul sedintelor, contactul va fi unul agreabil, simpatic, cald si recompensator. In terapia individuals si de grup, in grupurile de dezvoltare personals, se manifests adeseori emotiile negative. Trebuie sa intelegi doar ca oamenii traverseaza stari neplacute (teama, manie, tristete, rusine), iar aceste stari le perturba confortul. Aceste stari le provoaca durere, ii irita, sunt incomode, greu de suportat. Adeseori, trairea lor este necesara, pentru a ne putea apropia de obiectivul ajutorului propus. Ele reprezinta investitiile de efort in problema proprie sau ,,taxa" pentru dezvoltarea personala. Nimeni nu ne poate insa obliga sa le traversam. Ele sunt un sacrificiu constient pe care il acceptam prin contract. Se poate face aici analogia cu situatia in care ne exprimam acordul pentru o interventie chirurgicala dureroasa, dar indispensabila pentru sanatatea noastra. Apare totodata problema manifestarii unei atitudini adecvate, de

adaptare si de complementaritate in ceea ce priveste limbajul, cunostintele, felul de a fi, comportamentul, care sunt folosite si acceptate de doua persoane complet diferite -de psiholog si de pacientul acestuia. Psihologul trebuie sa fie flexibil, sa se miste intr-un spatiu de acceptare reciproca. El trebuie sa asculte atent, sa se exprime clar si sa accepte scopurile interventiei incadrate in ierarhia sa de valori. Scopul interventiei trebuie sa fie negociat atunci cand clientul propune atingerea unor scopuri care, din punctul de vedere al cunostintelor si experientei psihologului, sunt nefavorabile in functionarea si dezvoltarea personala a acestuia. Gandeste-te ce trebuie sa faci cand un pacient propune atingerea unor scopuri nefavorabile pentru cei din jur! Este minunat cand psihologul si pacientul actioneaza pe baza normelor de viata sociala unanim acceptate. Psihologul insusi intervine, cu preocupare si intelegere sporita, ceea ce permite

aprofundarea reflectiilor si obtinerea sentimentului aprecierii. Ce se intampla in acest caz cu pacientul? Acesta poate intelege geneza si mecanismul problemelor si necazurilor sale, poate hotari anumite schimbari, poate gasi si incerca un comportament nou, isi poate exprima emotiile negative sau isi poate schimba interpretarea unor fenomene si crea noi convingeri si atitudini. De fapt, psihologul foloseste persoanei pentru a se ajuta singura. Aceasta este o afirmatie care iti este destinata in mod special ! Retine-o! Nu uita ca poate fi receptata si apreciata ca pesimista sau, dimpotriva, ca expresie a unui optimism solid. Pe mine ma entuziasmeaza versiunea optimista a interpretarii. Pentru justificareapozitiei mele, il voi cita pe inteleptul oriental Lao-Tse, care afirma: A ne amesteca in viataflintelor inseamna sale aducem prejudicii lor si noud. Cel care se impune posedd o putere mica, vizibild; eel

care nu se impune define o putere mare, tainicd. Omul perfect nu se amestecain viataflintelor, nu le impune nimic, ci le ajuta sa obtina libertatea. Psihologie 41

5 deruleaza frecvent in cateva etape clar delimitate, cum ar fi: a terapiei individuale, a terapiei de grup, iar in final, etapa

darea consilierii delimitam din ce in ce mai rar faza de diagnoza ;. Aceste

proceduri se intalnesc mai ales in consultatiile de loza se realizeaza pe parcursul terapiei. care acorda ajutor - chiar si profesionistul - este in primul rand