NATO- Russia

Relaia NATO-Rusia a debutat formal n 1991, odat cu sesiunea inaugural a Consiliului Cooperrii Nord-Atlantice (ulterior denumit Consiliul Parteneriatului EuroAtlantic). Pentru a sublinia hotrrea de a imprima parteneriatului NATO-Rusia un nou ritm i o nou substan, pe 27 mai 1997, la Paris, a fost ncheiat Actul Fondator privind relaiile, cooperarea i securitatea reciproce , care a oferit o nou baz politic pentru dezvoltarea relaiilor NATO-Rusia. Consiliul Permanent Comun, forumul de consultare i cooperare creat n 1997 prin Actul Fondator, a fost nlocuit de ctre Consiliul NATORusia, creat la 28 mai 2002, prin Declaraia de la Roma a efilor de state i de guverne ai membrilor NATO i Rusiei i a adus mpreun statele aliate i Rusia ca parteneri egali. Consiliul NATO-Rusia servete ca for de dialog, cooperare i dezvoltare a relaiei dintre NATO i Rusia. Declaraia de la Roma precizeaz c Consiliul NATO-Rusia "va lucra pe baza unui dialog politic continuu ntre membrii si pe subiecte de securitate pentru a identifica din timp probleme emergente, a determina abordrile comune i ntreprinderea de aciuni comune optime, dup caz". De atunci, au fost realizate consultri politice constructive pe subiecte ca Afganistan, Balcani, Darfur, Irak sau regiunea Orientului Mijlociu Extins. Consiliul NATO-Rusia este prezidat de Secretarul general al NATO i se ntrunete periodic la nivel de ambasadori i de reprezentani militari. De asemenea, au loc anual reuniuni la nivel de minitri de externe i ai aprrii i efi ai statelor majore i, ocazional, la nivel de efi de stat i de guivern (ultima reuniune de acest fel a fost n marja Summitului NATO de la Bucureti, la 4 aprilie 2008). Consiliul NATO-Rusia a creat mai multe grupuri de lucru i comitete care se ntlnesc n mod curent pentru a dezvolta cooperarea pe aspecte specifice. Cooperarea practic, direcionat de Consiliul NATO-Rusia i dezvoltat la nivelul grupurilor de lucru, a generat rezultate concrete n anumite domenii importante. Comitetele i grupurile de lucru ale Consiliului NATO-Rusia au ca domenii de activitate cooperarea n lupta mpotriva terorismului, neproliferarea, controlul armamentelor, aprarea antirachet, cooperarea n procesul de stabilizare a Afganistanului, cooperarea militar, cooperarea tiinific i urgenele civile. Un domeniu de cooperare cu rezultate pozitive sub egida Consiliului NATO-Rusia este dezvoltarea Proiectului de pregtire a personalului din Afganistan, stzatele Asiei Centrale i Pakistan n combaterea traficului de droguri. Odat cu aderarea la NATO n 2004, Romnia a devenit i membr a Consiliul NATO-Rusia. Romnia acord o importan deosebit Consiliul NATO-Rusia ca for dedicat dialogului politic deschis i ca structur de promovare a cooperrii practice pe teme de securitate. Romnia susine dezvoltarea relaiei NATO Rusia pe baze pragmatice i cu respectarea, n acelai timp, a obligaiilor asumate n plan internaional. Summit-ul NATO de la Bucureti (aprilie 2008) a ocazionat i prima reuniune la nivel de efi de state ai Consiliului NATO-Rusia desfurat n marja unui Summit aliat. Ca urmare a interveniei ruse din Georgia, n august 2008, NATO a luat decizia suspendrii dialogului i cooperrii sub egida Consiliului NATO Rusia. Reluarea progresiv a acestora a fost decis de minitrii de externe NATO n decembrie 2008, iar la 27 iunie 2009 s-a desfurat, n Corfu, o reuniune a Consiliului NATO-Rusia la nivel

de minitri de externe. Aceasta a decis reluarea cooperrii militare NATO-Rusia, n paralel cu restructurarea structurilor de cooperare de sub egida Consiliului NATO-Rusia, n vederera eficientizrii activitii. O nou reuniune ministerial a Consiliului NATORusia a aveut locn decembrie 2009. La 4 decembrie 2009, reuniunea formal a Consiliului NATO-Rusia, desfsurat la Bruxelles, a decis asupra lansrii proiectului unei evaluri-comune NATO-Rusia asupra provocrilor de securitate ale secolului XXI, pe cinci domenii : Afganistan, combaterea terorismului, combaterea proliferrii armelor de distrugere n mas i a mijloacelor de ducere a acestopra la inte, combaterea pirateriei, rspunsul la dezastre. Evoluii post-Lisabona Rezultatele evalurii comune au fost aprobate de efii de state i de guverne ai Consiliului NATO Rusia reunii la Lisabona, n marja Summit-ului NATO (20 noiembrie 2010). Direciile de cooperare concret identificate pe cele cinci domenii de interes special constituie agenda de cooperare NATO-Rusia pe termen mediu. La Lisabona s-a decis, totodat, realizarea unei analize comune privind posibilitile de cooperare NATORusia n domeniul aprrii antirachet teritoriale. La 4 iulie 2011, cu ocazia ntlnirii desfurat la Soci la invitaia autoritilor ruse, cele 29 de naiuni ale Consiliului NATO-Rusia (NRC) i-au reafirmat angajamentul de continuare a cooperrii n domeniul aprrii antirachet, precum i n alte domenii de securitate de interes comun. NATO si Rusia nu reusesc sa isi reia dialogul intrerupt de la conflictul rusogeorgian din august 2008, preferand sa isi reafirme drepturile, in loc sa procedeze fiecare la concesiile cerute de cealalta. Ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat ca Alianta devine "tot mai imprevizibila" fata de Moscova, in contexul manevrelor militare ale NATO, care au inceput miercuri in Georgia, lipsite, insa, de amploarea dorita de statele participante. Moscova a amanat Consiliul ministerial NATO-Rusia prevazut la sfarsitul lunii mai, criticand exercitiile Aliantei cu fiecare ocazie. "Aceasta organizatie devine tot mai imprevizibila. Alianta nu reuseste sa se comporte in mod adecvat, stabil si decent", a spus Rogozin, intr-un interviu pentru Izvestia, comentand expulzarea a doi diplomati rusi si mentinerea exercitiilor NATO din Georgia Apoi l-a criticat din nou pe presedintele georgian, Mihail Saakasvili, care a acuzat marti Moscova de implicare in revolta de la o baza militara Georgiana, relateaza AFP, potrivit NewsIn. "Daca presedintele georgian sufera de indigestie, asta inseama ca noi l-am otravit. Tot spun acest lucru: trebuie sa trimitem in Georgia infirmiere si nu militari", a spus el, ironic, adaugand ca NATO ar fi trebuit sa fie mai "flexibil" si sa anuleze manevrele din Georgia. Relatiile Rusia-NATO trec printr-o noua criza, in conditiile in care Alianta a anuntat saptamana trecuta expulzarea a doi diplomati rusi. Exercitiile militare NATO din Georgia au nceput. n paralel cu aceste afirmatii, manevrele militare ale NATO, criticate de Rusia, au inceput in Georgia miercuri, la o zi de la revolta in legatura cu care Tbilisi a acuzat Moscova, a anuntat Ministerul georgian al Apararii. "Totul are loc conform calendarului", a spus purtatorul de cuvant al Ministerului Apararii. "Participantii se reunesc astazi pentru o sedinta de planificare", a precizat el.

Aceste manevre, care trebuie sa dureze circa o luna, vor reuni 1.100 militari din circa zece state din NATO si state partenere. NATO diminueaza amploarea exercitiilor din Georgia, din cauza retragerii mai multor tari. De asemenea, trupele NATO vor continua exercitiile in Georgia, in pofida revoltei de la baza militara, insa amploarea operatiunii va fi diminuata, in conditiile in care inca trei state - Elvetia, R. Moldova si Serbia - s-au retras, relateaza Stars and Stripes. Oficiali NATO au declarat ca si alte state s-ar putea retrage. "Exercitiile continua, dar unele planuri s-au schimbat", a spus Stephen Chaston, purtator de cuvant al comandamentului NATO din Napoli. "Impactul nu este major deocamdata, dar situatia sar putea schimba, daca se vor mai retrage tari", a precizat el. Revolta militara s-a incheiat rapid, dupa ce un fost comandant, acuzat ca intentiona sa perturbe exerciiile NATO, a fost arestat. Presedintele Mihail Saakasvili a subliniat ca revolta a fost un caz izolat. Un oficial al NATO a spus ca situatia din Georgia este monitorizata, dar nu exista ingrijorari legate de siguranta militarilor implicati in exercitii, iar purtatoarea de cuvant a Aliantei, Carmen Romero, a spus ca aceste exercitii nu trebuie confundate cu o operatiune legata de tensiunile dintre Rusia si Georgia. Potrivit unui oficial georgian, presupusul complot a fost organizat de Georgi Gvaladze, fost comandant al fortelor speciale, si de un ofiter activ din armata. Exercitiile NATO au provocat indignarea Rusiei, insa oficiali ai Aliantei au subliniat ca aceasta colaborare cu Georgia si alte natiuni partenere era avuta in vedrere cu mult inainte de razboiul ruso-georgian din august 2008. Initial, la exercitii ar fi trebuit sa participe circa 700 de militari din 15 tari. Oficialii NATO au declarat ca operatiunile vizeaza evaluarea capacitatii statelor din NATO si a celor partenere de a lucra impreuna. Exercitii similare au avut loc anul trecut in Armenia. Dupa aceea, Georgia s-a oferit sa gazduiasca exercitiile din 2009. Reluarea relatiilor NATO-Rusia, amanata din nou pe termen nedefinit NATO si Rusia nu reusesc sa isi reia dialogul intrerupt de la conflictul rusogeorgian din august 2008, preferand sa isi reafirme drepturile, in loc sa procedeze fiecare la concesiile cerute de cealalta. Anularea de catre Moscova a Consiliului ministerial NATO-Rusia prevazut la sfarsitul lunii mai, care ar fi parafat reluarea relatiilor intre Alianta si Rusia dupa perioada de puternice tensiuni provocata de conflictul rusogeorgian din august 2008, nu este decat ultimul episod. "Cadrul general nu este prea favorabil unui dialog, ci este propice unei volatilitati a pozitiilor care ar putea fi chiar periculoasa", apreciaza Thomas Gomart, de la Institutul francez de relatii internationale (IFRI). "Problema rusa este pe cale sa devina ceea ce era problema germana dupa 1945: ea divizeaza tarile NATO intre ele", adauga el. De o parte, principalele puteri aliate Statele Unite, Marea Britanie, Germania si Franta - considera ca pericolul strategic pentru Occident este in prezent in Afganistan. Acest lucru a determinat noua adminsitratie a presedintelui american Barack Obama sa faca gesturi de deschidere catre puterea regionala care este Rusia in Asia Centrala. Pe de alta parte, tarile NATO est-europene, care au fost timp de decenii sub influenta Moscovei, continua sa considere Rusia principala amenintare militara. Razboiul cu Georgia din august, apoi criza gazului cu Ucraina din ianuarie le-au dat argumente. Nici la Moscova, nu toata lumea este de aceeasi parere, potrivit lui Gomart. Unii considera ca Rusia trebuie sa raspunda favorabil semnalelor prietenoase trimise de Barack Obama, in special in privinta scutului antiracheta si a dezarmarii nucleare. Altii insa perpetueaza stereotipurile, nedorind acest

lucru. Exercitiile organizate de NATO incepand de miercuri in Georgia, in pofida avertismentelor ruse, au consolidat totusi pozitia clanului antioccidental, ca si faptul ca NATO a expulzat saptamana trecuta doi diplomati rusi din cauza unui scaz de spionaj. In replica, Rusia va expulza si ea doi diplomati NATO. Peste toate, criza economica mondiala i-a slabit la fel de mult pe occidentali si pe rusi si nu ii indeamna la compromis pe cei din urma. Pentru Sabine Fisher, de la Institutul de studii pentru securitate al UE, problema principala din relatia NATO-Rusia este insasi politica Aliantei fata de tarile din "vecinatatea estica", incepand cu promisiunea de aderare facuta Ucrainei si Georgiei. "Relatiile sunt la cel mai scazut nivel intre NATO si Rusia din cauza acestei regiuni si aceasta situatie va dura un oarecare timp", considera Fisher. Pentru ca ele sa se amelioreze, "ar trebui ca tarile din NATO sa isi defineasca o pozitie comuna fata de Rusia, dar inainte de aceasta, ar trebui ca tarile NATO sa se inteleaga intre ele", spune ea. Nu exista deci, nici pe departe, conditiile necesare pentru un dialog senin intre Occident si Moscova. Exista insa o speranta la orizont, potrivit specialistei franceze: ca avansurile facute de Washington Moscovei in ceea ce priveste scutul antiracheta si reducerea arsenalelor nucleare sa conduca, inca de anul acesta, la o ameliorare a relatiei rusoamericane. Iar sugestia facuta in iunie 2008 de presedintele rus Dmitri Medvedev de a discuta despre securitatea euroatlantica sa fie abordata cu seriozitate in OSCE. Dar Jonathan Eyal, de la institutul londonez Rusi, crede ca asemenea sperante sunt nefondate si cere occidetalilor sa ramana fermi in ceea ce priveste Moscova. "Politica occidentala fata de Rusia in ultimele doua decenii a fost un mare succes (...), chiar daca rezultatul a fost un conflict de interese cu Moscova, care era in mare parte inevitabil", scria el intr-un recent raport. n perioad 2-3 aprilie 2008 n Bucureti a avut loc summitul NATO n cadrul cruia s-a desfurat edina Consiliului Rusia-NATO. La aceste lucrri a participat Preedintele Rusiei V.Putin. Preedintele a fost ntmpinat la aeroportul de ctre Ambasador Extraordinar i Plenipoteniar al Rusiei n Romnia, Dl. A.Churilin. Deciziile luate la summit-urile Federaia Rus - UE, de la Rostov-pe-Don i Bruxelles ofer posibiliti pentru adncirea cooperrii n toate direciile. Forumurile internaionale de prestigiu OSCE de la Astana i Consiliului NATO-Rusia de la Lisabona au demonstrat din nou o tendin ascendent n organizarea muncii colective i de nelegere a necesitii de a crea un spaiu comun de securitate n regiunea euroatlantic. n prezent unul din principalele proiecte n cadrul relaiilor dintre Rusia i Uniunea european este Parteneriatul pentru modernizare, modernizarea devenind o tem atotcuprinztoare n relaiile dintre noi inclusiv n politica extern, asigurarea securitii, n problemele legate de respectarea supremaiei dreptului n problemele internaionale. De altfel aici exist un anumit front de lucru - Moscova i Bruxelles discut problema instituirii unui Comitet de Rusia - Uniunea European pe probleme de politic extern i de securitate. Avnd n vedere c Uniunea European este partenerul nostru strategic, credem c este oportun s nceap o dezbatere concret i de fond privind reforma sistemului actual de securitate euro-atlantic. Am dori s scpm de stereotipurile trecutului din relaiile cu NATO. Mai ales ca la summitul NATO de la Lisabona s-a pus problema realizrii unui parteneriat strategic ntre Rusia i Alian.

O importan deosebit pentru relatiile cu NATO capt proiectul european comun antirachet. La summit-ul de la Lisabona, Rusia i NATO au convenit s analizeze posibilitatea crerii sale. Ulterior, preedintele Medvedev a propus viziunea noastr pentru acest proiect. Aprarea mpreun mpotriva ameninrilor comune este cea mai nalt form de cooperare n domeniul securitii. De aceea, capacitatea de a crea un astfel de sistem de aprare anti-rachet care implic Rusia i NATO constituie o testare a sinceritii declaraiilor privind disponibilitatea pentru parteneriat i realizarea n practic a unei comuniti indivizibile de securitate euro-atlantic i euro-asiatic. n perioad 2-3 aprilie 2008 n Bucureti a avut loc summitul NATO n cadrul cruia s-a desfurat edina Consiliului Rusia-NATO. La aceste lucrri a participat Preedintele Rusiei V.Putin. Preedintele a fost ntmpinat la aeroportul de ctre Ambasador Extraordinar i Plenipoteniar al Rusiei n Romnia, Dl. A.Churilin.

Bibliografie:
1. Smith, Julianne, The NATO-Russia relationship, Center for strategic and International studies, 2008. 2. Rose, Franois de, Al treilea rzboi mondial nu a avut loc: NATO i pacea, Bucureti, Nemira, 1998. 3. Pascu, Ioan Mircea, Batalia pentru NATO, Bucureti, Casa Editorial Proiect, 2007. 4. Carte Alba : Romnia - NATO, Institutul National de Aparare, Bucureti, 1996 5. Lorrain, Pierre, Incredibila Rusia - Statele Unite, Bucureti, Editura tiinelor Sociale i Politice, 2002. 6. Fidler, Jir; Mares, Petr, Istoria NATO, Iasi, Institutul European, 2005. 7. Robertson, George lord, Manualul NATO, Brussels,Office of Information and Press, 2001. 8. Brzezinski, Zbigniew, Odom, William E., Geoana, Mircea, o noua viziune, Bucureti, Casa NATO, 2003. 9. Liteanu, Traian Onisor, Constantin Mihalache, Veronica, Nato: securitate integrat, Bucureti, Editura A.N.I., 2006. 10. Buga, Vasile, Chifu, Iulian, Romnia - Rusia: intrarea n normalitate, Bucureti, Casa NATO, 2003. NATO: