Cifra de afaceri analiza factoriala modelul A Q CA CA = N S * f * NS Qf

NS

CA

Qf NS
CA Qf

Mf Ns

M 'f Mf

Qf NS

M f * M ' f* Q f = Ns M M 'f f

Qf M 'f

NR CR T 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Indicatori CA mii lei

Ns

Prevazut (0) 140.250 275 137.500 11.000 6.600 500 40 0,60 20,8333 1,02

Realizat (1) 135.800 250 140.000 12.500 7.750 560 50 0,62 18,0645 0,97

Grad de realizare
P *100 (%) R

96,8 90,9 101,8 113,6 117,4 112 125 103,3 86,7 95,1

Qf mii lei
M f mii

lei

M ' f mii
lei
Qf / NS

Mf / Ns

M 'f / M f Qf / M 'f
CA / Q f

Metodologia de analiza factoriala si cuantificare a actiunii factorilor se prezinta astfel: CA = CA1 CA0 = 135.800 140.250 = - 4.450 mii lei Ns 1. influenta modificarii asupra CA Q CA 0 N s = ( N s1 N s 0 ) * f 0 * = (250 275)*500*1,02 = - 12.750 mii lei N s0 Q f 0 Qf 2. influenta modificarii asupra CA NS Q CA 0 Q Q f = N S1 ( f 1 f 0 ) * = 250*(560 500)*1,02 = + 15.300 mii lei NS N S1 N S0 Qf 0 din care datorita: Qf Mf 2.1 influenta modificarii asupra NS NS

M M' Q CA 0 Mf M = N S1 * [( f 1 f 0 ) * f 0 * f' 0 ] * NS N S1 N S0 M f 0 M f 0 Q f 0 = 250*[(50 40)*0,60*20,8333]*1,02 = + 31.875 mii lei Qf M 'f 2.2 influenta modificarii asupra NS Mf M' Q CA 0 M f' M M' = N S1 * [ f 1 * ( f 1 f 0 ) * f' 0 ] * Mf N S1 M f 1 M f 0 M f 0 Q f 0 = 250*[50*(0,62 0,60)*20,8333]*1,02 = + 5.312 mii lei Qf Qf 2.3 influenta modificarii asupra ' NS Mf CA 0 Qf M f 1 M f' 1 Q f 1 Q f 0 = N * [ * * ( )] * S 1 N S1 M f 1 M f' 1 M f' 0 Qf 0 M f' = 250*[50*0,62*(18,0645 20,8333)]*1,02 = - 21.887 mii lei
CA asupra CA Qf

3. influenta modificarii

Q CA 1 CA 0 CA = N S1 * f 1 * ( ) = 250*560*(0,97 1,02) = - 7.000 mii lei Qf N S1 Qf1 Qf 0

Verificare: 2 = 2.1 + 2.2 + 2.3 = 31.875 + 5.312 21.887 = + 15.300 mii lei CA = 1 + 2 + 3 = 12.750 + 15.300 7.000 = - 4.450 mii lei Interpretare: Se constata scaderea cifrei de afaceri cu 4.450 mii lei, situatie nefavorabila pentru intreprindere intrucat se inregistreaza o scadere a profitului brut, profitului net, precum si a destinatiilor profitului net, scaderea valorilor indicatorilor de eficienta constituiti in functie de cifra de afaceri, etc. Analizand influenta factorilor directi rezulta: a) scaderea numarului mediu de angajati fata de predeveri cu 25 persoane, a determinat in conditiile date om diminuare a cifrei de afaceri cu 12.750 mii lei. Situatia se apreciaza ca justificata din punct de vedere economic intrucat eliberarea de personals-a datorat masurilor luate de intreprindere pentru sporirea productivitatii muncii. b) productivitatea medie anuala a muncii a crescut cu 60 miii lei, respectiv cu 12% si a avut ca efect cresterea cifrei de afaceri cu 15.300 mii lei, din care: * sporirea gradului de inzestrare a fortei de munca cu 25% fata de prevederi a determinat majoararea vanzarilor cu 31.875 mii lei. * cresterea ponderii valorii productivitatii medii anuale a mijloacelor fixe direct productive cu 2 puncte procentuale a reprezentat o premisa pentru cresterea productiei obtinute cu un impact pozitiv asupra cifrei de afaceri (cresterea cu 5.321 mii lei). Situatia se explica prin axarea efortului investitional catre productivitatii medii anuale a mijloacelor fixe direct productive. * randamentul mijloacelor fixe direct productive s-a redus cu 13,3% si a condus la scaderea cifrei de afaceri cu 21.887 mii lei. Cauza principala este reprezentata de folosira incompleta a capacitatii de productie. c) scaderea gradului de valorificare a productiei de marfa fabricata a condus la scaderea cifrei de afaceri cu 7.000 mii lei. Aceasta situatie este determinata de cresterea stocurilor de produse finite la sfarsitul perioadei fata de prevederi.

Valoarea adaugata analiza factoriala modelul A Qa = Qe ( 1 M ) = Qe * v a Qe

Ns

T Qe Qa
va t

w he

gi vai

M = va Qe Qe = T * w he

1-

T = t * Ns Qa = Qe M g * va i va = i 100 NR CR T 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Indicatori Qe mii lei M mii lei Qa mii lei

Ns

Prevazut (0) 157.920 63.168 94.752 280 526.400 1.880 0,300 0,60 -----

Realizat (1) 199.800 77.922 121.878 300 555.000 1.850 0,360 0,61 0,595

Grad de realizare
P *100 (%) R

126,5 123,4 128,6 107,1 105,4 98,4 120 101,7 -------

T om/ore
t

om/ore w he mii lei v a lei

r

v a lei

Metodologia de analiza factoriala si cuantificare a actiunii factorilor se prezinta astfel: Qa = Qa1 Qa0 = 121.878 94.752 = + 27.126 mii lei 1. influenta modificarii Qe asupra Qa Q e = (Q e1 Q e 0 ) * Va 0 = (199.800 157.920)*0,60 = + 25.128 mii lei din care datorita: 1.1 influenta modificarii T asupra Qe T = (T1 T0 ) * w he 0 * Va 0 = (555.000 526.400)*0,300*0,60 = + 5.148 mii lei din care:

1.1.1 influenta modificarii N s asupra T N S = ( N S1 N S0 ) * t 0 * w he 0 * Va 0 = (300-280)*1.880*0,300*0,60 = + 6.768 mii lei 1.1.2 influenta modificarii t asupra T t = N S1 * ( t 1 t 0 ) * w he 0 * Va 0 = 300*(1.850 1.880)*0,300*0,60 = 1.620 mii lei 1.2 influenta modificarii w he asupra Qe w he = T1 * ( w he1 w he 0 ) * Va 0 = 555.000*(0,360 0,300)*0,60 = + 19.980 mii lei 2. influenta modificarii v a asupra Qa Va = Q e1 * ( Va1 Va 0 ) = 199.800*(0,61 0,60) = + 1.998 mii lei din care datorita: 2.1 influenta gi asupra v a g i1 * va i 0 g i 0 * va i 0 ) = Q *( r V V ) g i = Q e1 * ( e1 a a0 100 100 = 199.800*(0,595 0,60) = - 999 mii lei 2.2. influenta vai asupra v a g i1 * va i1 g i1 * va i 0 ) = Q * (V r V ) va i = Q e1 * ( e1 a1 a 100 100 = 199.800*(0,61 0,595) = + 2.997 mii lei Verificare: 1.1 = 1.1.1 + 1.1.2 = 6.768 1.620 = + 5.148 mii lei 1 = 1.1 + 1.2 = 5.148 + 19.980 = + 25.128 mii lei 2 = 2.1 + 2.2 = -999 + 2.997 = + 1.998 mii lei Qa = 1 + 2 = 25.128 + 1.998 = + 27.126 mii lei Interpretare: Se constata cresterea valorii adaugate cu 28,6% fata de prevederi, situatie favorabila care mareste remunerarea actionarilor, statului, personalului. Analiza factorilor directi constata contributia diferita a acestora la modoficarea valorii adaugate. Astfel din modificarea totala a valorii adaugate 92,6% modificarii productiei exercitiului, iar 7,4% sporirii valorii adaugate medii la un leu productie a exercitiului. a) productia exercitiului a crescut cu 41.880 mii lei si a determinat in conditiile date sporirea valorii adaugate cu 25.280 mii lei. Aprofundand aceasta influenta constatam ca a fost determinate in proportie de 79,5% de sporirea productivitatii medii orare, diferenta de 20,5% fiind obtinuta pe seama cresterii timpului total de munca la nivelul intreprinderii. * productivitatea medie orara a crescut cu 20% iar impactul asupra valorii adaugate a fost de 19.880 mii lei. * timpul total de munca a crescut cu 28.600 ore, ceea ce a condus la o sporire a valorii adaugate cu 5.148 mii lei. Aprofundand aceasta influenta constatam ca rezultatul favorabil s-a obtinut in totalitate pe seama cresterii numarului mediu de angajati ca urmare a dezvoltarii activitatii. Se remarca neutilizarea complete a timpului de munca a unui angajat cu o pierdere medie de 30 ore/angajat care are ca efect scadera valorii adaugate cu 1.620 mii lei.

b) valoarea adaugata medie la un leu productie a exercitiului a crescut cu 0,01 lei si a avut ca efect sporirea valorii adaugate totale cu 1.998 mii lei. Aprofundand aceasta influenta rezulta urmatoarele: * modificarea structurii productiei a condus la scaderea valorii adaugate cu 999 mii lei, aceasta situatie se explica prin cresterea ponderilor produselor cu un nivel programat al valorii adaugate la un leu productie mai mic ca nivelul mediu prevazut pe intreprindere si din scaderea ponderii sortimentelor cu un nivel prevazut al valorii adaugate la un leu productie mai mare decat nivelul mediu programat pe intreprindere. Influenta modificarii structurii se apreciaza ca justificata din punct de vedere economic in cazul in care a fost determinata de schimbarile intervenite in structura cererii. Influenta modificarii structurii se apreciaza ca nefavorabila atunci cand este determinata de disfunctionalitatea din activitatea intreprinderii. * valoarea adaugata la un leu productie a exercitiului pe produse sau tipuri de activitati a inregistrat cresteri la majoritatea sortimentelor si a avut ca efect cresterea valorii adaugate totale cu 2.997 mii lei. Aceasta situatie se poate explica prin imbunatatirea calitatii produselor, reducerea consumurilor specifice de resurse materiale, utilitati procurate de la terti, prin gestionarea corespunzatoare a preturilor de aprovizionare si a preturilor de vanzare (prin eliminarea intermediarilor) etc.

Analiza coeficientului mediu generalizat al calitatii

KG =

g k
i

100

sau K = g i k ei G 100

KG

gi ki (kei)

g k g k 1. g i = i1 i 0 i 0 i 0 = r K G K G 0 100 100 g k g k 2. k i = i1 i1 i1 i 0 = K G1 r K G 100 100 Exemple: 1) K G 0 = 1,5

K G1 = 1,8

g i = -0,2
K G = +0,3

k i = +0,5

*** Se foloseste procedeul A Se inrautateste calitatea produselor din firmaK deoarece se G indeparteaza de 1. Modificarea structurii a dus la imbunatatirea calitatii produselor. Interpretare: * S-a inregistrat o crestere a ponderilor sortimentelor cu un coeficient mediu programat de calitate mai mic decat coeficientul mediu generalizat programat pe intreprindere si o diminuare a ponderii produselor cu un coeficient mediu prevazut de calitate mai mare decat nivelul mediu programat pe intreprindere. * Inrautatirea calitatii la nivelul principalelor sortimente.
2) K G 0 = 0,7 K G1 = 0,8

g i = -0,2
K G = +0,1

k i = +0,3

*** Se foloseste procedeul B K Se imbunatateste calitatea produselor din firma deoarece se apropie G de 1. Modificarea structurii a dus la inrautatirea calitatii produselor. Interpretare: * S-a inregistrat o crestere a ponderilor sortimentelor cu un coeficient mediu programat de calitate mai mic decat coeficientul mediu generalizat programat pe intreprindere si o diminuare a ponderii produselor cu un coeficient mediu prevazut de calitate mai mare decat nivelul mediu programat pe intreprindere. * Imbunatatirea calitatii la nivelul principalelor sortimente.

C1000

Cheltuieli la 1000 lei CA analiza factoriala modelul 1 q vi * c i *1000 = q vi * p i gi inflatie

C(1000)

pi alti factori ci

In categoria altor factori care influenteaza prezul vanzarii includem: - Raportul cerere / oferta - evolutia cursului de scimb - calitatea produselor NR CR T 1 2 3 4 CA mii lei q vi * p i Ch(CA) mii lei q vi * c i Volumul efectiv al productiei vandute evaluate pe baza preturilor prevazute q vi1 * p i 0 Volumul efectiv al productiei vandute evaluate pe baza costurilor prevazute q vi1 * c i 0 Prevaz ut (0) 200.00 0 170.00 0 850 Realiz at (1) 220.0 00 185.2 40 217.2 77 184.3 60 842

Indicatori

5 Cheltuieli la 1000 lei CA (lei) Ri in perioada analizata a fost de 5% Ip = 100 + Ri = 100 + 5 = 105%

Metodologia de analiza factoriala si cuantificare a actiunii factorilor se prezinta astfel: C1000 = C1 1000 C0 1000 = 842 850 = - 8 lei 1. influenta modificarii gi asupra C1000
g i =

q q
=

vi1 vi1

c i0 p i0

*1000

q q

vi 0 vi 0

ci0 p i0

*1000 =

q q

vi1 vi1

c i0 p i0

*1000 C1000 0

2. influenta modificarii pi asupra C1000

p i =

184.360 *1000 850 = 848,5 850 = - 1,5 lei 217.277

q q

vi1 vi1

ci0 p i1

*1000

q q

vi1 vi1

c i0 p i0

*1000 =

184.360 184.360 *1000 *1000 220.000 217.277

= 838 848,5 = - 10,5 lei din care datorita: 2.1 influenta inflatiei asupra pi
inf =

= 808,1 848,5 = - 40,4 lei 2.2 influenta altor factori asupra pi

altif =

q c ( q p ) * I
vi1 i0 vi1 i0

*1000
P

q q

vi1 vi1

ci0 p i0

*1000 =

184.360 184.360 *1000 *1000 217.277 *105% 217.277

= 838 808,1 = + 29,9 lei 3. influenta modificarii ci asupra C1000

g i =

q q

vi1 vi1

ci0 p i1

*1000

q c ( q p ) * I
vi1 i0 vi1 i0

*1000 =
P

184.360 184.360 *1000 *1000 220.000 217.277 *105%

q q

vi1 vi1

c i1 p i1

*1000

q q

vi1 vi1

c i0 p i1

*1000 = C1000 1

q q

vi1 vi1

c i0 p i1

*1000

= 842

184.360 *1000 = 842 838 = + 4 lei 220.000

Verificare: 2 = 2.1 + 2.2 = -40,4 + 29,9 = - 10,5 lei C1000 = 1 + 2 + 3 = - 1,5 - 10,5 + 4 = - 8 lei Interpretare: Reducerea cheltuielilor la 1000 lei CA este o situatie favorabila pentru firma intrucat se inregistreaza cresterea profitului brut aferent vanzarilor, a profitului net si destinatiilor acestuia. Analizand influentele factorilor se constata urmatoarele: 1) modificarea structurii productiei vandute a condus la scaderea cu 1,5 lei a C1000. Situatia se explica prin cresterea ponderii produselor cu un nivel programat al C1000 mai mic decat nivelul mediu prevazut de firma si prin scaderea ponderii sortimentelor cu o C 1000 mai mare decat nivelul mediu prevazut pe firma. 2) preturile de vanzare au inregistrat o crestere la majoritatea sortimentelor si au condus la cresterea CA cu 2723 mii lei (220.000 217.277) si la diminuarea cu 10,5 lei a nivelului C 1000. Intre evolutia preturilor si evolutia cheltuielilor la 1000 lei CA se inregistreaza mereu o relatie de inversa proportionalitate. Aprofundand, constatam ca masirea lor s-a datorat inflatiei, ceilalti factori influentand preturile in sensul diminuarii lor. 3) costurile unitare au avut o tendinta de crestere la principalele tipuri de produse efectul fiind majorarea cu 4 lei a nivelului cheltuielilor la 1000 lei CA. Aceasta influenta poate fi aprofundata pe elemente de cheltuieli si in functie de factorii specifici acestora. Influenta costurilor unitare cu semnificatii pozitive asupra lui C1000 se poate aprecia ca justificata daca consumul suplimentar de resurse este urmat de cresterea mai mare a pretului de vanzare pe seama calitatii produselor.

Cheltuieli la 1000 lei CA analiza factoriala modelul 2

C1000 =
C(1000)

* c i(1000 )
gi Ci(1000) pi

100

ci

Metodologia de analiza factoriala si cuantificare a actiunii factorilor se prezinta astfel: 1. influenta modificarii gi asupra C1000
g i

g =

i1

C1000 i0

100

i0

C1000 i0

100

= r C1000 C1000 0

2. influenta modificarii Ci1000 asupra C1000

C
1000 i

g =

i1

C1000 i1

100

i1

C1000 i0

100

= C1000 r C1000 1

din care datorita: 2.1 influenta modificarii pi asupra Ci1000 c c g i1 pi 0 *1000 g i1 pi 0 *1000 i0 i1 p i = 100 100 2.2 influenta modificarii ci asupra Ci1000 c c g i1 pi1 *1000 g i1 pi0 *1000 i1 i1 c i = 100 100

Cheltuieli variabile la 1000 lei CA analiza factoriala q vi * cv i *1000 Cv (1000) = q vi * p i gi Cv(1000) pi ci NR CR T 1 2 3 4 5 6 7 CA mii lei q vi * p i Ch(CA) mii lei q vi * c i Ch fixe chf Volumul efectiv al productiei vandute evaluate pe baza preturilor prevazute q vi1 * p i 0 Volumul efectiv al productiei vandute evaluate pe baza costurilor prevazute q vi1 * c i 0 Cheltuieli variabile la 1000 lei CA (lei) Cv(1000) Cheltuieli fixe la 1000 lei CA (lei) Cf(1000) Prevaz ut (0) 15.000 9.000 3.750 600 250 Realiz at (1) 18.00 0 10.89 0 4.200 18.11 9 10.92 6 605 233,3 3

Indicatori

Metodologia de analiza factoriala si cuantificare a actiunii factorilor se prezinta astfel: Cv(1000) = Cv1 1000 Cv0 1000 = 605 600 = + 5 lei 1. influenta modificarii gi asupra Cv1000
g i =

q q
=

vi1 vi1

c i0 p i0

*1000

10.926 *1000 600 = 603 600 = + 3 lei 18.119

q q

vi 0 vi 0

ci0 p i0

*1000 =

q q

vi1 vi1

c i0 p i0

*1000 C1000 0

2. influenta modificarii pi asupra Cv1000

p i =

q q

vi1 vi1

ci0 p i1

*1000

q q

vi1 vi1

c i0 p i0

*1000 =

10.926 10.926 *1000 *1000 18.000 18.119

= 607 603 = + 4 lei 3. influenta modificarii ci asupra Cv1000

c i =

q q

vi1 vi1

c i1 p i1

*1000

= 605

10.926 *1000 = 605 607 = - 2 lei 18.000

q q

vi1 vi1

c i0 p i1

*1000 = C1000 1

q q

vi1 vi1

ci0 p i1

*1000

Verificare: Cv1000 = 1 + 2 + 3 = 3 + 4 - 2 = + 5 lei Interpretare: S-a inregistrat cresterea ponderii produselor cu un nivel prevazut al cheltuielilor variabile la 1.000 lei CA mai mare decat nivelul mediu programat pe total intreprindere si prin reducerea ponderii produselor cu o cheltuiala variabila programata la 1.000 lei CA mai mica decat nivelul mediu prevazut pe intreprindere. Analizand influentele factorilor se constata urmatoarele: 1) influenta modificarii structurii vanzarilor de + 3 lei asupra cheltuielilor la 1.000 lei CA se poate aprecia ca justificata din punct de vedere economic, in cazul in care a fost determinate de piata, in orice alta situatie apreciata este negativa. 2) preturile de vanzare au inregistrat o tendinta de scadere la principalele tipuri de produse, efectul fiind diminuarea CA cu 119.000 lei si cresterea cu 4 lei a nivelului cheltuielilor variabile la 1.000 lei CA. 3) costurile variabile unitare au inregistrat reduceri fata de prevederi la produsele care detin ponderea majoritara in CA, efectul fiind reducerea cu 2 lei a nivelului cheltuielilor variabile la 1.000 lei CA. Aceasta situatie favorabila se poate explica prin reducerea consumurilor specific de materii prime si material, sporirea productivitatii muncii , aprovizionarea la preturi mai avantajoase, etc.

Cheltuieli fixe la 1000 lei CA analiza factoriala

Cf (1000 ) = Chf *1000 q vi * p i
CA Cf(1000) Chf

qvi Pi Chf(1)

Chf(n)

NR CR T 1 2 3 4 5 6 7
I CA =

Indicatori CA mii lei q vi * p i Ch(CA) mii lei q vi * c i Ch fixe chf Volumul efectiv al productiei vandute evaluate pe baza preturilor prevazute q vi1 * p i 0 Volumul efectiv al productiei vandute evaluate pe baza costurilor prevazute q vi1 * c i 0 Cheltuieli variabile la 1000 lei CA (lei) Cv(1000) Cheltuieli fixe la 1000 lei CA (lei) Cf(1000)

Prevaz ut (0) 15.000 9.000 3.750 600 250

Realiz at (1) 18.00 0 10.89 0 4.200 18.11 9 10.92 6 605 233,3 3

q q q q

vi1

p i1 pi0

*100 =

vi 0

18.000 *100 = 120% 15.000 18.119 *100 = 120,79% 15.000

I qv =

vi1 vi 0

pi0 pi0

*100 =

Metodologia de analiza factoriala si cuantificare a actiunii factorilor se prezinta astfel: Cf(1000) = Cf1 1000 Cf0 1000 = 233,33 250 = - 16,67 lei 1. influenta modificarii gi asupra Cf1000 Chf 0 Chf 0 Cf 0(1000) 250 250 = 208,33 - 250 = - 41,67 lei CA = *1000 *1000 = Cf 0(1000) = 1,2 CA1 CA 0 I CA din care datorita: 1.1 influenta modificarii qvi asupra CA

Chf 0 Chf 0 Cf (1000 ) 250 *1000 *1000 = 0 Cf 0(1000) = 250 = -43,03lei I qv 1,2079 q vi1 * p i 0 q vi0 * p i 0 1.2 influenta modificarii pi asupra CA Chf 0 Chf 0 Cf (1000 ) Cf 0(1000 ) 250 250 p i = *1000 *1000 = 0 = = 208,33 206,97 = 1,36lei I CA I qv 1,2 1,2079 q vi1 * p i1 q vi1 * p i 0 q vi =
2. influenta modificarii Chf asupra Cf1000 Chf 0 Cf 0(1000 ) Chf 1 (1000 ) Chf = *1000 *1000 = Cf 1 = CA 1 CA1 I CA
233,33 250 = 233,33 - 208,33 = + 25 lei 1,2

din care datorita:

(1) 2.1. Chf =

Chf (1)1 Chf (1) 0 *1000 CA1 Chf ( n )1 Chf ( n ) 0 *1000 CA1

.............................................................
(n) 2.n. Chf =

Verificare: 1 = 1.1 + 1.2 = -43,03 + 1,36 = - 41,67 lei Cf1000 = 1 + 2 = - 41,67 + 25 = - 16,67 lei Interpretare: Scaderea cheltuielilor la 1000 lei CA este o situatie favorabila pentru firma, aceasta situarie se materializeaza in reducerea cu 16,67 lei a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei CA. Analizand influentele factorilor se constata urmatoarele: 1) cresterea CA cu 20% in cazul mentinerii cheltuielilor fixe la nivelul prevazut are ca effect scaderea cu 41,67 lei a nivelului ch fixe la 1.000 lei CA. Cresterea CA a fost obtinuta in excusivitate pe baza cantitatii vandute, preturile de vanzare inregistrand o scadere fata de prevederi, aprofundand remarca urmatoarele: * volumul produselor vandute a crescut cu 20,79 % fata de nivelul bugetar si adeterminat diminuarea cu 43,03 lei a nivelului cheltuielilor fixe la 1.000 lei CA. * preturile de vanzare s-au redus la principalele produse pe baza cauzelor enuntate anterior efectul fiind marirea cu 1,36 lei a nivelului cheltuuelilor fixe la 1.000 lei CA. 2) suma cheltuielilor fixe pe total intreprindere a inregistrat o crestere fata de prevederi cu 450.000 lei si a determinat majorarea cu 25 lei a nivelului cheltuielilor fixe la 1.000 lei CA. Aceasta situatie se poate aprofunda pe elemente de cheltuieli fixe si in functie de factorii specifici acestora.

1000 ) C (m =

produs

q q

Cheltuieli cu materialele analiza factoriala

* c mi * pi *1000

vi vi

, cmi - cheltuieli cu materiale pe unitatea de csj consumul specific din resursa j consumata pj pretul pe unitatea de produs din resursa j

pe unitatea de produs i gi Cm(1000) pi csj cmi pj NR CR T 1 2 Prevazut (0) 12.500.0 00 8.250.00 0 Realizat (1) 13.750.0 00 9.020.00 0 13.594.1 04 8.992.50 0 8.951.25 0 656

c mi = c sj * p j

Indicatori Volumul fizic al productiei vandute, exprimat in preturi medii de vanzare unitare - q vi * p i Volumul fizic al productiei vandute, exprimat in costuri cu materialele pe unitatea de produs q vi * c mi

5 6

Volumul fizic efectiv al productiei vandute, exprimat in preturi medii de vanzare unitare programate - q vi1 * p i 0 Volumul fizic efectiv al productiei vandute, exprimat in costuri cu materialele unitare programate - q vi1 * c mi 0 Suma cheltuielilor cu materialele recalculata in functie de volumul efectiv al productiei vandute, consumurile specific effective si preturile de aprovizionare programare Cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri (lei)

660

Metodologia de analiza factoriala si cuantificare a actiunii factorilor se prezinta astfel: Cm(1000) = Cm1 1000 Cm0 1000 = 660 656 = - 4 lei

1. influenta modificarii gi asupra Cm1000 q vi1 c mi0 *1000 q vi0 c mi0 *1000 = q vi1 c mi0 *1000 C1000 g i = m0 q vi1 p i 0 q vi0 p i 0 q vi1 p i 0 =
8.992.500 *1000 660 = 661,5 660 = + 1,5 lei 13.594.104

2. influenta modificarii pi asupra Cm1000 q vi1 c mi0 *1000 q vi1 c mi0 *1000 = 8.992.500 *1000 8.992.500 *1000 p i = 13.750.000 13.594.104 q vi1 p i1 q vi1 p i 0 = 654 661,5 = - 7,5 lei 3. influenta modificarii cmi asupra Cm1000 q vi1 c mi1 *1000 q vi1 c mi0 *1000 = C1000 q vi1 c mi0 *1000 c mi = m1 q vi1 p i1 q vi1 p i1 q vi1 p i1 = 656
8.992.500 *1000 = 656 654 = + 2 lei 13.750.000

din care datorita: 3.1 influenta modificarii csj asupra cmi q vi1 c sj1 * p j0 *1000 q vi1 c sj0 * p j0 *1000 = q vi1 *r c mi q vi0 * c mi0 *1000 c sj = q vi1 * p i1 q vi1 * p i1 q vi1 * p i1
= 8.951.250 8.992.500 41.250 *1000 = *1000 = 3lei 13.750.000 13.750.000

3.2 influenta modificarii pj asupra CA q vi1 c sj1 * p j1 q vi1 c sj1 * p j0 q vi1 * c mi1 q vi1 *r c mi p j = *1000 *1000 = *1000 q vi1 * p i1 q vi1 * p i1 q vi1 * p i1
= 9.020.000 8.951.250 68.750 *1000 = *1000 = +5lei 13.750.000 13.750.000

Verificare: 3 = 3.1 + 3.2 = - 3 + 5 = + 2 lei Cm1000 = 1 + 2 + 3 = 1,5 - 7,5 +2 = - 4 lei Interpretare: Se constat c la nivel de ntreprindere s-a nregistrat o reducere cu 4 lei 1000 a Cm . Aceast situaie se apreciaz ca fiind pozitiv, deoarece contribuie, pe de o parte, la creterea ratei medii de eficien a cheltuielilor totale, iar pe de alt parte, creaz premisele mbuntirii rezultatului exploatrii. Din punct de vedere al influenelor factorilor care acioneaz asupra nivelului Cm1000, se remarc urmtoarele: 1) modificarea structurii produciei vndute pe produse a influenat nefavorabil, deoarece a determinat depirea cu 1,5 lei a cheltuielilor cu materialele la 1.000 lei cifr de afaceri, ca urmare a creterii ponderii acelor produse care au cheltuieli cu materialele la 1.000 lei cifr de afaceri pe produs mai mari dect media programat la nivel de ntreprindere. 2) preurile de vnzare (exclusiv TVA) au fost mai mari dect cele prevzute pe principalele categorii de produse, ceea ce a contribuit la reducerea cu 7,5 lei a nivelului cheltuielilor cu materialele la 1.000 lei CA pe total ntreprindere.

3) costurile cu materialele pe produse au influenat n sensul creterii cu 2 lei a nivelului Cm1000, ca urmare a depirilor constatate la sortimentele care dein ponderea hotrtoare n totalul vnzrilor. Aprofundnd influena acestui factor, constatm c depirea nregistrat s-a datorat n exclusivitate modificrii preurilor de aprovizionare. *consumurile specifice s-au redus pe principalele sortimente i au contribuit la reducerea Cm1000 cu 3 lei. Aceast situaie se apreciaz ca fiind pozitiv, cu condiia s nu fie afectat calitatea produselor. Reducerea consumurilor specifice se poate obine n cea mai mare parte prin reproiectarea produselor i, ntr-o mai mic msur, n faza de execuie a produselor. * preurile de aprovizionare pe categorii de materii prime i materiale sunt influenate de preul de facturare, precum i de cheltuielile de transport, aprovizionare i de stocare aferente acestora. La rndul lor, preurile de facturare sunt rezultatul negocierilor dintre ntreprindere cu furnizorii de materii prime i materiale, n funcie de cantitatea i calitatea acestora, iar cheltuielile de transport-aprovizionare depind de mijloacele de transport folosite, de gradul de ncrcare a mijloacelor de transport, de distanele fa de furnizori etc. Cheltuieli cu amortizarea analiza factoriala
1000 ) C( = a

Am *1000 CA

Am = la Mf existente 100

M f * Ca

, Am - cheltuieli cu amortizarea Ca - cota medie de amortizare Vi valoarea de intrare in patrimoniu a inceputul anului valoarea medie anuala a intrarilor de Mf I E - valoarea medie anuala a iesirilor de Mf gi structura Mf pe categorii de produse cai cota de amortizare pe categorii de Mf qvi CA pi Vi

M f = Vi + I E

Ca =

* c ai

100

(1000) a

Mf

I E

Am
Ca

gi cai

Metodologia de analiza factoriala si cuantificare a actiunii factorilor se prezinta astfel: Ca(1000) = Ca1 1000 Ca0 1000 = 660 656 = - 4 lei 1. influenta modificarii CA asupra Ca1000
Am 0 Am 0 *1000 *1000 CA1 CA 0 din care datorita: 1.1. influenta modificarii qvi asupra CA CA =

Am 0 Am 0 *1000 *1000 q * p q * p vi1 io vi1 i0 1.2. influenta modificarii pi asupra CA Am 0 Am 0 p i = *1000 *1000 q vi1 * p i1 q vi1 * p i 0 q vi =
2. influenta modificarii Am asupra Ca1000
Am = Am1 Am 0 *1000 *1000 CA1 CA1
M

din care datorita:

f 2.1. influenta modificarii

asupra Am

( M f 1 M f 0 ) * Ca 0 100 M f = *1000 CA1

din care datorita:

2.1.1. influenta modificarii Vi asupra (Vi1 Vi 0 ) * Ca 0 100 Vi = *1000 CA1

I Mf 2.1.2. influenta modificarii asupra ( I1 I 0 ) * Ca 0 100 I = *1000 CA1
f 2.1.3. influenta modificarii asupra ( E1 E 0 ) * C a 0 100 E = *1000 CA 1
a 2.2. influenta modificarii asupra Am M f 1 * ( Ca1 C a 0 ) 100 M f = *1000 CA1 din care datorita: Ca 2.2.1. influenta modificarii gi asupra r M f 1 *( Ca Ca 0 ) 100 g i = *1000 CA1 Ca 2.2.2. influenta modificarii cai asupra r M f 1 * ( C a1 C a ) 100 g i = *1000 CA 1

Mf

Interpretare: n ceea ce privete interpretarea influenei factorilor care acioneaz asupra nivelului cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare, prin intermediul sumei amortizrii, trebuie manifestat mult pruden. Aprecierea sensului influenei cu semnul + al acestor factori, trebuie s in cont, pe de o parte, de obiectul analizei, iar pe de alt parte, de coninutul economic al modului cum influeneaz factorii n cauz, astfel: 1) creterea valorii medii anuale a mijloacelor fixe este rezultatul modificrii elementelor componente: valoarea iniial (de inventar) a mijloacelor fixe poate s creasc ca urmare a reevalurii mijloacelor fixe, dup cum i materializarea mai rapid a programului de investiii poate conduce la creterea numrului de luni de funcionare a mijloacelor fixe (tot aa, ieirea din funciune a mijloacelor fixe mai trziu dect a fost prevzut). n aceste condiii, dei valoarea medie anual a mijloacelor fixe conduce la depirea nivelului cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare, influena n cauz poate fi justificat din punct de vedere economic, deoarece creterea valorii medii anuale a mijloacelor fixe, ca urmare a modificrilor care au loc n structura elementelor componente, creeaz suportul tehnic al desfurrii activitii i implicit al obinerii rezultatelor economico-financiare; 2) cota medie de amortizare a mijloacelor fixe, poate s creasc ca urmare a creterii ponderii acelor categorii de mijloace fixe care au o cot de amortizare mai mare dect cota medie programat la nivel de ntreprindere, sau poate fi efectul modificrii sistemului de amortizare practicat. Cheltuieli cu salariile analiza factoriala
CS = N S * CA C s * N S CA

CA Cs = wa =s, NS CA
w a = t * Coh

s=

* si
NS

100

t
Coh

CS

wa

gi

si NR CR T 1 2 3 4 Prevazut (0) 5.200 1.040 130 239.200 Realizat (1) 5.005 1.050 125 227.500

Indicatori Cifra de afaceri (mii lei) CA Suma cheltuielilor salariale (mii lei) CS Numar mediu de personal - N s Timpul total de munca (ore) - T

5 6 7 8 9 10

Cheltuieli salariale recalculate la 1 leu CA (lei) Productivitatea medie anuala (mii lei) - w a

40 8.000 1.840 0,02174 0,200

0,202 40,04 8.400 1.820 0,02200 0,210

Cheltuieli salariale anuale pe o persoana (lei) - sa Timpul mediu pe o persoana (ore) - t Productivitatea medie orara (lei) - Coh Cheltuieli salariale medii la 1 leu CA (lei) - s

Metodologia de analiza factoriala si cuantificare a actiunii factorilor se prezinta astfel: CS = CS1 CS0 = 1.050 1.040 = + 10 mii lei Ns 1. influenta modificarii asupra CS N s = ( N s1 N s 0 ) * w a 0 * s 0 = (125 130)*40*0,200 = - 40 mii lei 2. influenta modificarii w a asupra CS w a = N s1 * ( w a1 w a 0 ) * s 0 = 125*(40,04 40)*0,200 = + 1 mii lei din care datorita: 2.1 influenta modificarii t asupra w a t = N s1 * ( t 1 t 0 ) * Coh 0 * s 0 = 125*(1.820 1.840)*0,02174*0,200 = 10,9 mii lei 2.2 influenta modificarii Coh asupra w a
Coh = N s1 * t 1 * ( Coh1 Coh 0 ) * s 0

= 125*1.820*(0,02200 0,02174)*0,200 = + 11,9 mii lei 3. influenta modificarii s asupra CS s = N s1 * w a1 * ( s1 s 0 ) = 125*40,04*(0,210 0,200) = + 50,05 mii lei din care datorita: 3.1 influenta modificarii gi asupra s g i = N s1 * w a1 *( r s s 0 ) = 125*40,04*(0,202 0,200) = + 10,01 mii lei 3.2 influenta modificarii si asupra s s i = N s1 * w a1 * ( s1 r s ) = 125*40,04*(0,210 0,202) = + 40,04 mii lei Verificare: 2 = 2.1 + 2.2 = - 10,9 + 11,9 = + 1 mii lei 3 = 3.1 + 3.2 = + 10,01 + 40,04 = + 50,05 mii lei CS = 1 + 2 + 3 = - 40 + 1 + 50,05 = + 10 mii lei Interpretare: 1) reducerea cu 5 angajati a numarului mediu de personal a determinat diminuarea cheltuielilor salariale cu 40 mii lei. 2) influenta productivitatii medii anuale arata cu cat se justifica majorarea cheltuielilor cu personalul in cazul sporirii productivitatii muncii. Productivitatea a crescut cu 0,1% si justifica o marire a cheltuielilor salariale cu 1 mii lei. Aprofundand influenta factorilor avem: * scaderea timpului mediu lucrat de 1 angajat cu 20 ore conduce la scaderea cheltuielilor cu salariile a 10,9 mii lei.

* productivitatea medie orara a crescut cu 1,2 si justifica o majorare a cheltuielilor salariale cu 11,9 mii lei. 3) eficienta medie a cheltuielilor salariale (in mod normal trebuie sa scada). Aprofundand influentele avem: *20% din modificare s-a datorat variatiei structurii cifrei de afaceri * 80% cresterii cheltuielilor salariale la 1 leu cifra de afaceri pe tipuri de produs. Situatie nefavorabila si care ne arata ca la majoritatea produselor dinamica salariului mediu a devansat dinamica productivitatii muncii.

Cheltuieli cu dobanzile analiza factoriala modelul 1

1000 ) C( =( d

AC C r Chd * * ) *1000 CA AC C r

Chd = pd = Cr

ki

* p di

100
AC CA Cr AC

Cd(1000)

gki
Chd Cr

pdi

NR CR T 1 2 3 4 5 Cifra de afaceri CA

Indicatori

Prevazut (0) 15.000 101,25 3.750 1.125 30

Realizat (1) 18.000 138,6 4.950 1.732,5 35

Suma cheltuielilor cu dobanzile Chd Soldul mediu al activelor circulante AC Soldul mediu al creditelor C r Cota medie de participare a creditelor la finantarea

activelor circulante (%) 6 7 8 9

AC CA

Cr *100 AC

Viteza de rotatie a activelor circulante (nr ani) 0,25 9

r

0,275 8 10,5 7,70

Rata medie a dobanzii (%) - p d Rata medie recalculate a dobanzii

pd

6,75

Cheltuieli cu dobanzile la 1000 lei CA (lei) - Cd(1000)

Metodologia de analiza factoriala si cuantificare a actiunii factorilor se prezinta astfel: Cd(1000) = Cd(1000)1 Cd(1000)0 = 7,70 6,75 = + 0,95 lei 1. influenta modificarii

AC CA

asupra Cd(1000)

AC1 AC 0 C r0 Chd 0 AC = [( )* * ] *1000 = (0,275 0,25)*0,3*0,09*1000 = CA CA1 CA 0 AC 0 C r0

+ 0,67 lei

2. influenta modificarii

Cr asupra Cd(1000) AC

AC1 C r0 Chd 0 Cr C r1 =[ *( )* ] *1000 = 0,275*(0,35 0,3)*0,09*1000 = AC CA1 AC1 AC 0 C r0

+ 1,24 lei 3. influenta modificarii

Chd asupra Cd(1000) Cr AC1 C r1 Chd 1 Chd 0 Chd =[ * *( )] *1000 = 0,275*0,35*(0,08 0,09)*1000 = Cr CA 1 AC1 C r1 C r0

- 0,96 lei din care datorita: 3.1 influenta modificarii gki asupra
g ki = [
Chd Cr
r pd pd 0 AC1 C r1 * *( )] *1000 = 0,275*0,35*(10,5 9)/100 = + CA 1 AC1 100

1,44 lei 3.2 influenta modificarii pdi asupra

p di = [
Chd Cr

AC1 C r1 pd1 r pd * *( )] *1000 = 0,275*0,35*(8 10,5)/100 = CA1 AC1 100

2,40 lei Verificare: 3 = 3.1 + 3.2 = + 1,44 - 2,40 = - 0,96 lei Cd1000 = 1 + 2 + 3 = 0,67 + 1,24 0,96 = 0,95 lei Interpretare:

Cresterea mai rapida a cheltuielilor cu dobanzile comparative cu cresterea inregistrata de cifra de afaceri a condus la majorarea cu 0,95 lei a cheltuielilor cu dobanzile la 1000 lei cifra de afaceri. Situatia este nefavorabila pentru firma pentru ca se reduce rezultatul curent al exercitiului si implicit rezultatul brut, rezultatul net, etc. 1) incetinirea vitezei de rotatie a activelor circulante, respective marirea duratei unei rotatii cu 0,025 ani (9 zile) contribuie la majorarea cu 0,67 lei a lui Cd(1000). Situatia se explica prin cresterea mai rapida a soldului mediu a activelor circulante comparative cu cifra de afaceri. 2) cota de participare a creditelor la finantarea activelor circulante a crescut cu 5 puncte procentuale si a avut ca efect majorarea lui Cd(1000) cu 1,24 lei. Aceasta situatie se poate explica prin reducerea cotei de autofinantare a activelor circulante ca urmare a diminuarii profitului firmei. 3) rata medie a dobanzii s-a redus cu 1 punct procentual si a avut ca effect diminuarea cu 0,96 lei a lui Cd(1000). Aprofundand aceasta influenta remarcam urmatoarele: * modificarea structurii creditelor a condus la majorarea cu 1,44 lei a lui Cd(1000). Situatia se explica prin cresterea ponderii categoriilor de credite cu o rata progresiva a dobanzii mai mare decat rata medie programata pe intreprindere. Influenta negativa a structurii creditelor se poate datora unor cause interne si externe intreprinderii. In categoria cauzelor interne se pot mentiona: neritmicitatea productiei, livrarilor si incasarilor, calitatea necorespunzatoare a produselor, etc. in categoria cauzelor externe intreprinderii putem mentiona: plata cu intarziere sau incapacitatea de plata constatat la nivelul clientilor. * rata dobanzii pe categorii de credite a avut tendinta de diminuare, efectul fiind reducerea cu 2,4 lei a lui Cd(1000). Aceasta influenta poate sa fie determinate de factorii macroeconomici care conduc la reducerea dobanzii pe piata de capital si de puterea de negociere a firmei cu bancile finantatoare. Cheltuieli cu dobanzile analiza factoriala modelul 2
AC * K * pd 100 2 = *1000 CA
CA
1000 ) C( d

1000 ) C( d

qv p
AC

Chd

K
pd

Metodologia de analiza factoriala si cuantificare a actiunii factorilor se prezinta astfel: Cd(1000) = Cd(1000)1 Cd(1000)0 1. influenta modificarii CA asupra Cd(1000) Chd 0 Chd 0 CA = *1000 *1000 CA 1 CA 0 din care datorita: 1.1 influenta modificarii qv asupra CA

q v =

Chd 0 Chd 0 *1000 *1000 q * p q * p vi1 i 0 vi0 i0

1.2 influenta modificarii p asupra CA Chd 0 Chd 0 q v = *1000 *1000 q vi1 * p i1 q vi1 * p i 0 2. influenta modificarii Chd asupra Cd(1000) Chd 0 Chd 1 Chd = *1000 *1000 CA1 CA1 din care datorita: 2.1 influenta modificarii AC asupra Chd ( AC1 AC 0 ) * K 0 * p d 0 100 2 AC = *1000 CA 1 2.2 influenta modificarii K asupra Chd AC1 * ( K 1 K 0 ) * p d 0 100 2 K = * 1000 CA 1 2.3 influenta modificarii p d asupra Chd AC1 * K 1 * ( p d1 p d 0 ) 100 2 p d = * 1000 CA 1 din care datorita: 2.3.1 influenta modificarii gki asupra p d AC1 * K 1 *( r p d p d 0 ) 100 2 g ki = * 1000 CA 1 2.3.2 influenta modificarii pi asupra p d AC1 * K 1 *( r p d p d 0 ) 100 2 g ki = * 1000 CA 1

Costul mediu pe unitatea de produs analiza factoriala

c = ch m + ch s + ch i
ch m = cs j * p j
ch s = t * Csh

ch i =

chi q

ch m t ch s
Csh

csj pj

ch i

q chi

Iw =

t0 * 100 t1

Iq =

q1 * 100 q0

Metodologia de analiza factoriala si cuantificare a actiunii factorilor se prezinta astfel: C = C1 C0 1. influenta modificarii ch m asupra C din care datorita:
ch m = ch m1 ch m 0

1.1 influenta modificarii csj asupra ch m

cs j = (cs j1 cs j0 ) * p j0

1.2 influenta modificarii pj asupra ch m

p j = cs j1 * ( p j1 p j0 )

2. influenta modificarii ch s asupra C din care datorita: 2.1 influenta modificarii t asupra ch s
t = ( t 1 t 0 ) * Csh 0 = Csh 0 Csh 0 Iw Csh 0 Iw ch s = ch s1 ch s 0

2.2 influenta modificarii Csh asupra ch s

Csh = t 1 * ( Csh1 Csh 0 ) = Csh1

3. influenta modificarii
chi = ch i1 ch i 0

chi

asupra C

din care datorita: 3.1 influenta modificarii q asupra

q = ch i 0 ch i 0 ch i 0 = ch i 0 q1 q0 Iq

chi

3.2 influenta modificarii chi asupra

ch i = ch i1 ch i 0 ch i 0 = ch i1 q1 q1 Iq

chi