Asamblari elastice

Argument : Asamblarile cu elemente elastice servesc la imobilizarea unor piese in pozitia dorita, folosind la montare efectul deformatriilor elastice a materialelor. In urma strangerii datorate deformatiei elastice asupra suprafetelor in contact, se exercita o presiune si prin urmare, forte de strangere. Aceste forte genereaza forte de frecare, care se opun modificarii pozitiei relative a suprafetelor in contact. Metoda este folosita la fixarea coroanelor bandajelor din materiale de calitate, pe discurile rotilot executate din material de calitate inferioara, la fixarea rotoarelor motoarelor electrice pe arbori sau pentru executrea altor organe de masini. Asamblarile prin strangere pot fi: Cu strangere proprie. Cu organe de strangere auziliare. Cele mai folosite organe de masina la asamblarile elastice sunt elemente elastice de tip arcuri (amortizoare). Materiale: OLC55A, OLC60A, OLC65A, OLC75A, OLC 80A, materiale neferoase si oteluri aliate. Avantaje: Aceste materiale utilizate la confectionare arcurilor sunt rezistente la coroziune; Rezistenta la socuri si vibratii; Se utilizeaza cu bune rezultate la suspensiile masinilor; arcurilor, franelor sau ambreajelor.

 Strangerea se produce fara a se folosi elemente auxiliare, ceea ce conduce la economie de material, gabarit si masa redusa Dezavantaje: o Dupa ruperea lor acestea trebuie inlocuite. o Utilizarea unor materiale tratare tero chimic o Personal inalt calificat o Necesita precizie mare de executie a pieselor componente; o Montarea si demontarea necesita mijloace speciale si costisitoare; o In timpul executarii operatiilor de demontare, piesele se deterioreaza adesea

CAPITOLUL I ASAMBLRI ELASTICE (ARCURI) Arcurile sunt organe de maini care realizeaz o legtur elastic ntre anumite piese sau subansamble ale unei maini. Prin forma lor i prin caracteristicile mecanice deosebite ale materialelor din care se confecioneaz, arcurile au capacitatea de a se deforma sub aciunea unei fore exterioare, prelund lucrul mecanic al acesteia i nmagazinndu-l sub form de energie de deformaie. La dispariia sarcinii exterioare, energia nmagazinat este restituit sistemului mecanic din care face parte arcul. In tehnica moderna campul de folosire a arcurilor este foarte larg, ele putand servi unor scopuri multiple: - amortizarea energiei de soc si a vibratiilor

- acumularea unor energii ce trebuie redata treptat sau in scurt timp respectiv readucerea unor piese in pozitia initiala - exercitarea unei forte elastice permanente - masurarea fortelor de reglare - masurarea fortelor si momentelor prin utilizarea dependentei dintre sarcina si deformatia arcurilor - schimbarea fregventelor proprii ale unor organe de masini Criteriile principale de clasificare sunt: a.)In functie de forma constructiva se clasifica in: - arc cu foi; - arc bare de torsiune; - arc elicoidal; - arc spirale plane; - arc inelar; - arc disc; - arc bloc; b.)In functie de solicitarea materialului: La incovoiere arcurile se clasifica in: - arcuri cu foi; - arcuri disc; - arcuri spirale plane; La rasucire arcurile se clasifica in: - arcuri bara de torsiune; - arcuri elicoidale; La tractiune compresiune arcurile se clasifica in: - arc inelar; c.)In functie de materialul din care sunt executate se clasifica in: Arcuri metalice: - feroase; - neferoase;

d.)In functie de modul de actiune a sarcinilor se clasifica in: - arcuri de traciune; - arcuri de incovoiere; - arcuri de rasucire e.)In functie de rigiditate se clasifica in: - Arcuri cu rigiditate constanta; - Arcuri cu rigiditate variabila ( progresiva sau degresiva) Domeniile de folosire ale arcurilor sunt variate, cele mai importante fiind: amortizarea ocurilor i vibraiilor (la suspensiile autovehiculelor, cuplaje elastice, fundaia utilajelor etc.); acumularea de energie (la ceasuri cu arc, arcurile supapelor etc.), care apoi poate fi restituit treptat sau brusc; exercitarea unei fore permanente, elastice (la cuplajele de siguran prin friciune, ambreiaje prin friciune etc.); reglarea sau limitarea forelor (la prese, robinete de reglare etc.); msurarea forelor i momentelor, prin utilizarea dependenei dintre sarcina exterioar i deformaia arcului (la cntare, chei dinamometrice, standuri de ncercare etc.); modificarea frecvenei proprii a unor sisteme mecanice.

MATERIALE I TEHNOLOGIE Materialele utilizate n construcia arcurilor se aleg astfel nct s ndeplineasc o serie de condiii generale, cum sunt: rezisten ridicat la rupere, limit ridicat de elasticitate, rezisten
4

mare la oboseal (uneori i rezisten la temperaturi nalte, rezisten la coroziune, lipsa proprietilor magnetice, dilataie termic redus, comportare elastic independent de temperatur etc.). Materialele feroase dedicate construciei arcurilor sunt oelurile. Acestea pot fi oeluri carbon de calitate (OLC 55A, OLC 65A, OLC 75A, OLC 85A) sau oeluri aliate (cu Si, pentru rezisten i tenacitate; cu Mn sau Cr, pentru clibilitate i rezisten la rupere; cu V, pentru rezisten la oboseal; cu Ni, pentru termorezisten). Oelurilor pentru arcuri li se aplic un tratament termic de clire i revenire medie, obinndu-se n acest mod o elasticitate mrit n toat masa materialului. Mrcile de oeluri pentru arcuri sunt standardizate. Materialele neferoase se folosesc, de regul, la arcuri care lucreaz n cmpuri electrostatice, pentru care se dorete lipsa proprietilor magnetice. Cele mai utilizate materiale neferoase pentru arcuri sunt alama i bronzul, dar i anumite aliaje speciale (Monel, Inconel etc.). Materialele nemetalice utilizate la arcuri sunt cauciucul, pluta etc. Tehnologia de obinere a arcurilor depinde, cu precdere, de forma constructiv a acestora. Semifabricatele pentru arcuri elicoidale se prezint sub form de srme, bare, benzi etc.. Forma elicoidal se obine prin nfurare la rece (la arcuri cu seciune mic) sau prin nfurare la cald (la arcuri cu seciune mai mare). Tratamentul termic se efectueaz, n general, dup nfurare. La arcuri nfurate la rece, puin solicitate, tratamentul termic se poate face nainte de nfurare, urmnd ca dup nfurare s se efectueze doar operaii de revenire.

Calitatea suprafeei arcurilor este determinant pentru rezistena acestora la oboseal. n scopul creterii durabilitii arcurilor supuse la solicitri variabile, msurile care se iau sunt: rectificarea suprafeei arcului (dup tratamentul termic), durificarea stratului superficial (dac nu este posibil rectificarea), acoperirea suprafeei (pentru protecie mpotriva coroziunii), evitarea decarburrii suprafeelor n timpul tratamentului termic etc. CARACTERISTICA ELASTIC Caracteristica elastic a unui arc reprezint dependena dintre sarcina exterioar ( for sau moment de torsiune) care acioneaz asupra sa i deformaia elastic (sgeat sau rotire) pe direcia sarcinii. n funcie de tipul sarcinii exterioare, caracteristica elastic se poate exprima prin una din expresiile F = F() sau Mt = Mt(), n care reprezint deformaia liniar a arcului pe direcia forei F (sgeata), iar deformaia unghiular a arcului pe direcia momentului de torsiune Mt (rotirea). n fig. 5.1 sunt prezentate cele dou tipuri de caracteristici elastice liniare corespunztoare celor dou tipuri de sarcini exterioare. Panta caracteristicii elastice a arcului indic rigiditatea c a arcului, care se detrmin cu una din relaiile (v. fig. 5.1):
c = tg = F ; si c = tg = Mt .

Caracteristica elastic liniar este ntlnit doar la arcuri care lucreaz fr frecare, executate din materiale care respect legea lui Hooke. Aceste arcuri sunt caracterizate de rigiditate constant c = const. O alt mrime care caracterizeaz funcionarea unui arc este energia de deformaie acumulat, egal, n absena frecrilor, cu

lucrul mecanic al forei care a provocat deformaia. n (fig. 1.1), suprafeele haurate reprezint lucrul mecanic de deformaie al arcului ncrcat cu fora F3 (v. fig. 1.1,a), respectiv cu momentul de torsiune Mt3 (v. fig.5.1,b). Expresiile lucrului mecanic de deformaie sunt:
1 1 2 = L= Mt c . 1 1 2 = L= F c , 2 2 2 2 respectiv

Fig 1.1 Dei arcurile cu caracteristic elastic liniar (rigiditate constant) sunt cele mai ntlnite, n practic se utilizeaz i arcuri cu rigiditate variabil, la care caracteristica elastic este neliniar (fig. 1.2). Rigiditatea acestor arcuri se exprim prin una din relaiile:
c = tg = F const. ;

si

c = tg =

M t const.

Fig. 1.2 Fig. 1.3 Caracteristicile cu rigiditate progresiv au panta cresctoare, iar caracteristicile cu rigiditate regresiv au panta descresctoare. Lucrul mecanic de deformaie al arcurilor cu caracteristica elastic neliniar se exprim sub una din formele (v. fig. 5.2):
L = Fd ;
0

L = M t d .
0

Caracteristica elastic la descrcare se suprapune exact peste caracteristica elastic de la ncrcare doar dac nu exist frecri ntre elementele componente. Dac arcurile sunt realizate din mai multe elemente suprapuse (arcuri n foi, arcuri inelare, arcuri disc) sau dac arcul este realizat dintr-un material cu frecri interne considerabile (arcuri din cauciuc), caracteristica elastic (fig. 5.3) prezint o diferen ntre ncrcare i descrcare (aa-numitul histerezis). Lucrul mecanic absorbit de arc n timpul ncrcrii (suprafaa de sub caracteristica de ncrcare) este diferit de lucrul mecanic cedat de arc n timpul descrcrii (suprafaa de sub caracteristica de descrcare). Diferena dintre aceste lucruri mecanice o reprezint lucrul mecanic consumat prin frecare (supraa nchis de bucla histerezisului), care se transform n cldur i nclzete arcul. Datorit acestui fenomen, arcurile care prezint o caracteristic elastic cu histerezis au capacitate mai mare de amortizare a ocurilor i vibraiilor.

CAPITOLUL II ARCURI ELICOIDALE Arcurile elicoidale se obin din srme sau bare de diverse profile, nfurate pe o suprafa directoare. Arcurile elicoidale se clasific dup o serie de criterii, prezentate n continuare. Dup forma seciunii spirei , arcurile elicoidale pot fi cu seciune rotund, cu seciune ptrat sau dreptunghiular, cu seciune profilat; Dup forma suprafeei directoare , arcurile elicoidale se mpart n arcuri cilindrice, arcuri conice, arcuri dublu conice, paraboloidale, hiperboloidale, prismatice etc. Dup modul de acionare a sarcinii , se deosebesc arcuri elicoidale de compresiune, de traciune i de torsiune. Standardele reglementeaz, pentru arcuri elicoidale, clasificarea, terminologia i reprezentarea n desenul tehnic.

Arcuri elicoidale cilindrice de compresiune: n fig. 1.4 sunt prezentate cteva soluii de arcuri elicoidale de compresiune, iar n fig. 1.5 sunt prezentate elementele geometrice ale arcurilor cilindrice elicoidale de compresiune cu seciunea spirei rotund (fig. 1.5, a) i dreptunghiular (fig. 15, b).

Fig 1.4

Fig 1.5 Terminologia utilizat pentru arcurile elicoidale cilindrice de compresiune cu seciunea spirei rotund (aplicabil i la seciune dreptunghiular a spirei) este: d - diametrul spirei; Di - diametrul interior de nfurare; Dm - diametrul mediu de nfurare; D - diametrul exterior de nfurare; t - pasul spirei; H0 - lungimea arcului n stare liber; 0 - unghiul de nclinare al spirei n stare liber.

10

Suprafeele de aezare ale arcurilor elicoidale de compresiune se prelucreaz plan, perpendicular pe axa arcului. Spirele de capt, prelucrate astfel, nu se deformeaz elastic. Numrul total de spire, nt , ale unui arc elicoidal de compresiune se determin cu relaia nt = n + nr , n care n reprezint numrul de spire active (care particip la deformaia elastic a arcului), iar nr este numrul de spire de reazem (de capt), reglementat n standarde n funcie de numrul de spire active: nr = 1,5, dac n 7; nr = 1,5...3,5, dac n > 7. Calculul de rezisten al arcului elicoidal cilindric de compresiune Schema de calcul a arcului elicoidal cilindric de compresiune cu seciunea spirei rotund este prezentat n fig.1.6. Forta F, care actioneaza in axa arcului se descompune in doua componente :

b a

Fig 1.6

Fcos - perpendicular pe planul spirei - determin solicitrile de torsiune (dat de momentul de torsiune M t = ( F cos ) Dm 2 ) i de forfecare (dat de fora tietoare T = Fcos);

11

Fsin - aflat n planul spirei - determin solicitrile de ncovoiere (dat de momentul de ncovoiere M i = ( F sin ) Dm 2 ) i de compresiune (dat de fora normal N=Fcos). Deoarece unghiul de nclinare a spirei are valori mici ( =

69 o), deci cos 1 i sin 0, iar tensiunea de forfecare este neglijabil, n calcule se consider doar solicitarea de torsiune, cu momentul M = F D 2 .
t m

Tensiunea de torsiune care apare n spira arcului considerat de forma unei bare drepte este
D F m Mt 2 = 8FDm . t = = Wp d 3 d3 16 Dm Notnd cu i = d indicele

arcului, relaia tensiunii de torsiune

poate fi scris sub forma

t = 8Fi d 2 .

Deoarece distribuia tensiunii de torsiune nu este uniform pe circumferina spirei, avnd valori mai mari pe partea de la interiorul curburii (fig. 5.6, b), verificarea arcului la solicitarea de torsiune se efectueaz cu una din relaiile :
t max = k t = k 8FDm d
3

at si

t max = k t = k

8Fi d 2

at ,

n care k reprezint coeficientul de form al arcului, dependent de indicele i al arcului i se poate determina cu relaia :
k =1+ 1 ,6 . i

Pentru dimensionarea spirei arcului rezult:

12

d=3

8kFDm at

sau d =

8kFi at

Rezistenele admisibile la torsiune at se aleg [] n funcie de materialul arcului, tratamentul termic aplicat, caracterul sarcinii (static sau oscilant), condiiile de funcionare, importana arcului n cadrul ansamblului din care face parte, lund valori n intervalul at = 500800 MPa. Calculul la deformaii al arcului elicoidal cilindric de compresiune Calculul la deformaii (denumit i calcul de rigiditate) este un calcul specific arcurilor i const in determinarea deformaiei arcului corespunztoare unei anumite ncrcri. Deformaia arcului elicoidal cilindric de compresiune (sgeata) este reprezentat de deplasarea punctului de aplicaie al forei care l ncarc, pe direcia acesteia. Prin desfurarea spirei arcului sub forma unei bare (fig. 1.7). Fig 1.7

de lungime l = Dmn, deformaia este dat de lungimea arcului de cerc de-a lungul cruia se deplaseaz fora F. Rsucirea total a spirei arcului este :

13

M tl = GI p

Dm 2 nDm 16 nFDm 2 = , 4 d4 Gd G 32

iar deformaia arcului este :

3 Dm 8FnDm 8 Fni 3 sau = , = , Gd 2 Gd4

unde: n reprezint numrul de spire active, G modulul de elasticitate transversal i Ip momentul de inerie polar al seciunii spirei arcului. Relaia de determinare a sgeii demonstreaz rolul determinant al indicelui arcului asupra elasticitii acestuia. Arcurile cu indice mare sunt elastice (uor deformabile), iar cele cu indice mic sunt rigide. Caracteristica elastic
14

15

Fig. 5.8

n fig1.8 este prezentat caracteristica elastic a unui arc elicoidal cilindric de compresiune. Notaiile folosite n definirea acesteia sunt:

H 0 lungimea arcului n stare liber; F1 sarcina iniial, de precomprimare (de montaj); 1, H1 sgeata, respectiv lungimea arcului montat, pretensionat cu fora F1; Fmax sarcina maxim de funcionare; max, Hmax sgeata, respectiv lungimea arcului sub aciunea forei Fmax; h cursa de lucru a arcului; Fb sarcina limit de blocare a arcului; b, Hb sgeata, respectiv lungimea arcului blocat (comprimat spir pe spir). Datorit neuniformitii pasului spirelor, la ncrcare, unele spire intr n contact mai repede dect altele i, n consecin, poriunea final a caracteristicii devine progresiv. Pentru evitarea funcionrii pe aceast poriune neliniar a caracteristicii se

16

recomand limitarea sarcinii maxime de funcionare Fmax (0,8 0,9) Fb. Algoritm de proiectare Dimensionarea unui arc elicoidal cilindric de compresiune se efectueaz att prin adoptarea unor parametri geometrici i funcionali ai acestuia, din considerente tehnologice i funcionale, ct i n urma calculelor de rezisten i la deformaii. Datele de intrare generale sunt: forma seciunii spirei, sarcina maxim care ncarc arcul, sgeata maxim sau numrul de spire active sau rigiditatea impus i condiiile de funcionare. Etapele de proiectare ale unui arc elicoidal cilindric de compresiune sunt prezentate n continuare. 1. Se alege materialul arcului n funcie de condiiile de funcionare i se stabilete rezistena admisibil la torsiune. 2. Se efectueaz calculul de rezisten, n urma cruia se determin diametrul d al spirei, care trebuie s corespund unei srme standardizate. 3. Se efectueaz calculul la deformaii alegndu-se sau adoptndu-se numrul de spire active astfel nct arcul s asigure condiiile de rigiditate i de gabarit impuse. 4. Se stabilesc dimensiunile geometrice ale arcului i parametrii corespunztori caracteristicii elastice. 5. Se ntocmete desenul de execuie, n conformitate cu rezultatele etapelor anterioare i cu prescripiile cuprinse n standarde. Arcuri elicoidale cilindrice de traciune

17

Arcul elicoidal de traciune preia o sarcin axial care tinde s l ntind. Sarcina se aplic prin intermediul unor ochiuri de prindere, de forma unor crlige realizate prin deformarea spirelor de capt ale arcului (fig. 1.9 a, b, c i d) sau prin intermediul unor piese separate (fig. 1.9 e i f).

Fig 1.9 Arcuri elicoidale cilindrice de torsiune Arcurile elicoidale cilindrice de torsiune preiau un moment de torsiune aplicat pe direcia axei arcului. Forma acestor arcuri este asemntoare cu a arcurilor elicoidale cilindrice de compresiune, diferena fiind dat de construcia spirelor de capt, ndoite astfel nct s permit fixarea la un capt i aplicarea momentului de torsiune la cellalt capt.

18

Fig 1.10

CAPITOLUL III Norme de tehnica securitatii muncii

In atelierele de montaj si intretinere se iau o seroe de masuri, in scopul protectiei impotriva accidentarilor si pentru evitarea deteriorarii organelor de masini. Printre aceste masuri, putem enumera : - temperatura din interiorul atelierului trebuie sa fie optima pentru desfasurarea activitatii, (temperatura ridicata micsoreaza
19

atentia si perceptia, iar cea scazuta micsoreaza mobilitatea lucratorilor). - masuri de mecanizare si automatizare, in special a operatiilor grele si cu risc crescut de accidentari ; - curatarea aerului de gaze, praf si aburi, prin ventilatie ; - atelierele de reparatii si intretinere trebuie sa fie bine iluminate, atat ziua , cat si noaptea ; - protejarea instalatiilo electrice impotriva electrocutarii si legarea aparatelor si instalatiilor la reteaua de impamantare ; - verificarea inainte de utilizare a instalatiilor de ridicat (cabluri, lanturi, scripeti) ; - ancorarea masinilor si a instalatiilor in timpul transportului ; - evitarea stationarii muncitorilor in raza de actiune a macaralelor, sau a altor utilaje grele ; - mecanismele de ridicat si transportat sa fie manevrate numai de personalul calificat in acest scop ; - respectarea regurilor prescrise pentru personalul care manevreaza substantele necesare spalarii pieselor (manusi, masti de gaze, interzicerea folosirii flacarii deschise, departarea de locurile sudata) ; - verificarea starii utilajelor si a dispozitivelor folosite ; - indepartarea aschiilor de pe masini ; - respectarea regurilor de depozitare a pieselor. Echipamentul individual de protectie reprezinta totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant in procesul de munca si constituie un element foarte important in protejarea impotriva factorilor de risc. Echipamentul se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor, precum si altor categorii participante la procesul muncii, in conformitate cu Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, elaborat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si aprobat prin Ordinul nr. 225/1995. Pe baza acestuia, angajatorul este obligat sa intocmeasca lista interna de dotare cu EIP ( echipament individual
20

de protectie) adecvat executarii sarcinilor de munca in conditii de securitate. Alegerea echipamentului individual de protectie se face in functie de riscuri, alegandu-se tipul, aplicandu-se anumite standarde si folosind anumite marcaje. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale se face prin introducerea pe piata si doar prin utilizarea acelor echipamente individuale de protectie care mentin sanatatea si care asigura securitatea altor persoane, animale domestice ori bunuri, atunci cand sunt intretinute adecvat si utilizate conform scopului prevazut. Utilizarea EIP este permisa daca : Este conform reglementarilor tehnice aplicabile ; Este corespunzator riscurilor pe care le previne, fara a induce el insusi un risc suplimentar ; Raspunde conditiilor existente la locul de munca ; Tine seama de cerintele ergonomice si de sanatate ale angajatului ; Este adaptat conformatiei purtatorului. Degradarea sau pierderea lui, inainte de termenul de utilizare prevazut, din vina purtatorului, atrage raspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii (art. 13, Legea nr 90/1996, republicata).

21