Anda di halaman 1dari 50

LECTIILE 59 SI 60

LECTIILE 59 SI 60
Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?
Moto:
Ceea cefacem continuu devine din ce in ce mai usor, nupentru cd se schimbd natura sarcinii, cipentru cdsporeste capacitatea noastrdde a o realiza.

Omul nu se defineste, in primul rand, prin faptul ca este, ci pentru ca se creeaza in mod firesc pe sine. Esenta speciei umane este definita eel mai bine nu de ,,homo faber" (omul care manuieste uneltele), nici de ,,homo sapiens" (omul ganditor), nici de ,,homo ludens" (omul care se joaca), ci de omul care creeaza. Omul - creator al propriului mediu, al propriei lumi - este totodata autor al sinelui. Tinde in mod independent spre teluri nobile, dincolo de tine insutL In aceastd aspiratie vei intalni alti oameni solidari cu tine. Pe aceastd cole iti vei rezolva, chiarfdrdsd-ti dai seama, propriile tale probleme. Psihologia se ocupa atat de scopuri, cat si de modalitatile de realizare a acestora. Poti beneficia de psihologie, considerand-o un domeniu care iti directioneaza viata sau iti ofera instrumente potrivite. Insa nu trebuie sa ramai pasiv ori sa o receptezi fara a actiona, deoarece o uriasa pondere a acestei valori consta tocmai in aplicarea ei creativa, personala. Faptul ca ai invatat o multime de lucruri noi genereaza aspecte pozitive, daca vei dori sa-ti realizezi noul potential in mod creativ.
Creatia inseamnd realizarea propriei perfectiuni, sentimentul cd esti in stare sa fad orice doresti. Creatia este apoteoza vietii, apropriei vieti! Sunt aid! lubesc viata! Ma iubesc pe mine! Pot deveni orice doresc! Pot face totul! Creatia nu inseamnd doar producerea de idei, ci si procesul in sine, actul de incununare a ceva ce este important, ce trebuie sdfie exprimat. Este nu doar exprimarea sferei trairilor si sentimentelor umane, a sentimentului de unicitate a propriei fiinte, ci si un act social, impdrtdsirea cu toti ceilalti a sdrbdtorii, sublinierea cd trdiesti cu toatdputerea. Creatia inseamnd exprimarea spiritului prezent in mainile mele, in ochii mei, in mintea mea, in trupul meu. Creatia este o expresie a divinitdtii fiecdrui om, a depdsirii, in lupta cotidiandpentru supravietuire, a sentimentului apdsdtor al mortii, este o supapd" a temerilor si a nevoii de sdrbdtoare. Creatia inseamnddepdsirea limitelor, afirmarea vietii in urma vietii, a vietii ce trece dincolo de sine, cu sentimentul deplin al integrdrii. Viata insdsi ne impune sd ne punem in valoare natura noastrd specified, sdvalorificdm ceea ce ne face fiinte umane. In sfarsit,
Psihologie

Lectiile 59 si 60

Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

creatia este un act de curaj. Afirmi:,, sunt gata sa rise si sa ma expun ridicolului, dar voiputea sa trdiesc aceastdzi cu sentimentul prospetimii si al noului. " Opersoana care are curajul de a crea, de a-si depasi limitele, nuparticipd doar la o minune, ci ajunge la concluzia ca in existenta proprie este ea tnsasi un miracol. Nu are importantd aid domeniul de activitate. Infiecare domeniu existd acelasi act de celebrare, aceeasi plenitudine a expresiei care justified existenta noastrd. (Zinker)

Lectura ultimului caiet din cursul nostru poate fi surprinzatoare. Vei gasi aici afirmatii ale cursantilor, propriile lor descoperiri, care te vor ajuta probabil si pe tine sa gasesti forme creative pentru a folosi cunostintele de psihologie. In fapt, tu insuti le vei interpreta. Spersareusesti!

Pentru ca omulsdpoatdschimba ceva cu rost, el trebuie sdse orienteze cu privire la ceea ce se intampldin interiorulsi injumlsdu, sdse cunoascdsi sdse inteleagdpe sine si mediulsdu. Psihologia constitute operspectivd a cunoasterii.

Astazi vom incheia activitatea noastra desfasurata impreuna. Este bine sa retii ca o persoana care si-a constientizat propriile atitudini si a inteles motivele dupa care s-a orientat atunci cand a pornit pe drumul aventuros al psihologiei, rezistand in eforturile sale de a cunoaste, a dobandit o serie de trairi personale si de cunostinte, astfel incat le va putea folosi in viata. Insa cunoasterea nu mseamna doar asimilarea pasiva a unor informatii care ajung la noi singure, din afara, si se organizeaza de la sine. Cunoasterea este un tip de activitate umana ce implica numeroase operatii, precum a privi, a asculta, a atinge, a simti, a gandi, a-si aminti, a imagina, a aprecia etc. Tocmai de aceea cursul nostru s-a bazat pe numeroase propuneri de exercitii practice. Unele au constituit pentru tine o provocare, cerandu-ti disponibilitatea de a accepta trairi negative, neplacute. Acestea au putut fi rezolvate printr-un nivel de angajare diferit de la un subiect la altul. Insa nu trebuiau omise. Rezolvarea limitata, dar independents a problemelor succesive ar fi fost o strategic mai adecvata decat renuntarea totala la exercitii. Fiecare exercitiu cere timp, energie, efort. Cu siguranta, poti si ar trebui sa dispui de toate aceste atribute.
Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare_____

Capitol XX

Retine msa ca nu putem inlocui exercitiile doar cu gandul la ele, ci este nevoie de actiuni nemijlocite, de operatii adecvate. Aceste operatii se pot realiza automat, reflex sau se pot desfasura exclusiv dupa scheme stabilite dinainte. Diferite evenimente, diferiti oameni, lumea, propria persoana, cunoscute intr-un asemenea mod, ne lasa impresia de ceva bine cunoscut, firesc, neschimbat. Ceea ce vedem si gandim se constituie in imagini simple, prinse intr-un cadru solid. Astfel, omul devine inchis si prins intr-o imagine despre lume si despre sine pe care si-a format-o si fixat-o la un moment dat. Mai mult, reactiile si manifestarea lui devin, de asemenea, inchistate, neschimbate, schematice. Un om care gandeste astfel nu va mai cauta, nu se va astepta sa vada si sa descopere ceva nou, fiindca are totul de-a gata. Si, chiar daca la un moment dat va constata ca nu are chiar totul, s-a deprins in asa masura sa dispuna de judecati, de opinii si de aprecieri gata pregatite si sigure, meat este inclinat sa obtina cat mai repede o rezolvare de-a gata a problemelor, cum ar fi ce anume ar trebui sa gandeasca la un moment dat, ce anume ar trebui sa faca. In preajma lui se va gasi rapid cineva care sai ofere un raspuns la aceste intrebari. li va oferi un sfat potrivit, o judecata de-a gata, un ,,adevar providential". Asa ca omului nostru nu-i mai ramane decat sa se supuna ori sa se impotriveasca, renuntand la propriul efort de a rezolva problema. Un asemenea mod de cunoastere inchide caile cautarilor si impiedica, face chiar imposibile schimbarile personale. De obicei, in acest fel procedeaza persoanele care nu sunt pregatite sa se confrunte cu riscul schimbarii. Ramane totusi speranta ca va sosi candva momentul potrivit pentru a accepta o asemenea provocare. Nu-i asa? Probabil acest lucru se va petrece atunci cand formele si mijloacele de perceptie, de intelegere si de confruntare cu dificultatile se vor dovedi nesatisfacatoare. S-ar putea sa doresti sa cunosti lumea si oamenii mai profund si mai deschis, daca vei dori sa ajuti pe cineva. Probabil, lucrul acesta este legat de maturitate si de curaj. Cunoasterea deschisa a realitatii in care traim se refera la disponibilitatea de a cauta permanent noi informatii, perceptii si trairi. Ea inseamna, de asemenea, disponibilitatea de a ne desparti de povara inutila a prejudecatilor si a stereotipurilor. Ne cere totodata dorinta de a verifica si de a schimba continutul vechilor conceptii si aprecieri cu privire la oameni si la noi insine, de a privi cu ochi proaspeti, uneori naivi, situatii si oameni vazuti de multe ori inainte, ca si cand nu i-am fi cunoscut. De aceea ti s-au formulat de mai multe ori intrebarile: Ce ai descoperit? Ce ai aflat nou despre tine si despre ceilalti? Ti s-apropus sarecurgi la: amintiri, gandire, observatie, discutii, sentimente, indomenii care iti pot parea cunoscute, bine conturate si ordonate. Ti se pot parea... doar. Cunoasterea deschisa necesita intelegerea si acceptarea faptului ca propriile judecati, perceptii si aprecieri sunt subiective, ceea ce inseamna ca acestea sunt proprii create sau preluate din afara, dar alese dintr-un punct de vedere personal. Nu este limpede pentru oricine ca o judecata subiectiva poate fi adevarata daca ceea ce contine se identifica cu ceea ce exista in realitate.
Psihologie

Lectiile 59 si 60

Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

Asadar, ceea ce este subiectiv poate fi just, cu toate ca, de obicei, doar parerea ta, evident, subiectiva contine sugestia ca ceilalti nu au dreptate. De aceea, adesea, pentru a sublinia justetea propriilor judecati, oamenii se exprima intr-o forma impersonala, deoarece li se pare ca in felul acesta continutul judecatii respective va deveni mai convingator pentru ceilalti. Aceasta face dificila verificarea si schimbarea judecatilor si impiedica sesizarea aspectelor noi, care nu se potrivesc cu judecatile ,,obiective", gata construite. Este mai bine sa ne recunoastem subiectivismul, sa-1 acceptam, fara a recurge la minciuni si manipulari sau fara a crea justificari aparente. Cunoasterea deschisa dobandeste o importanta deosebita pentru de/voltarea personala atunci cand obiectul acestei cunoasteri devine propria persoana. Cand omul se gandeste la sine si se percepe intr-un mod rigid si schematic, el traieste probabil intr-un mod asemanator. In acest caz este potrivita premisa cu privire la vointa cunoasterii, a unei cunoasteri legate de dinamica dezvoltarii noastre personale. Un impediment important in cunoasterea deschisa a sinelui il constituie atenuarea diferentelor dintre: ceea ce exista cu adevarat, ceea ce ar trebui sa fie si ceea ce am dori sa fie. Deseori dorintele si temerile noastre devin atat de puternice, meat se rasfrang asupra imaginii realitatii si ni se pare ca vedem ceea ce dorim sau lucrul de care ne temem. In mod asemanator deformeaza imaginea realitatii cei care se simt raspunzatori pentru ceea ce ar trebui sa fie, nereusind sa accepte ca ceea ce este nu este asa cum ar trebui sa fie. Calea esentiala spre cunoasterea deschisa treceprin extinderea si sporirea flexibilitatii constiintei. Este vorba despre a constientiza ceea ce simtim la un moment dat, ceea ce vedem cu adevarat, ceea ce gandim atunci. Aceasta inregistrare nemijlocita a stimulilor din prezent, a senzatiilor si a gandurilor ajuta la stabilirea unui contact direct cu sine si cu mediul si la detasarea de diferite ,,curse" pe care ni le intind stereotipurile si automatismele proprii. Ai putut atinge aceste scopuri in exercitiile in care sarcina ta era sa incerci sa dai raspunsuri la intrebarile despre sentimente si perceptii din perspectiva lui ,,aici si acum". Exercitiile erau totodata un prilej de a reflecta asupra vaiorilor dupa care te conduci si pe care le recunosc ceilalti. Valorile prezente in cultura nu se manifesta in mod automat in fiecare om. Trebuie sa existe conditii speciale pentru ca anumite valori sa devina valorile proprii ale unei persoane concrete, adica sa fie asimilate de catre aceasta intr-un asemenea mod, incat persoana sa dobandeasca, datorita lor, puterea de a-si influenta felul de a gandi, de a simti si a actiona. Faptul ca cineva reuseste sa mentioneze sau chiar sa defineasca valorile considerate importante nu este echivalent cu asimilarea lor. De multe ori vorbim despre cunoasterea vaiorilor, nu despre acceptarea lor autentica si - lucru foarte important - nu despre transformarea lor in valori personale.

Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Cunoasterea in sine a valorilor poate sa nu lase nici o urma asupra personalitatii omului. Transformarea valorilor generale in valori personale necesita o traire subiectiva, o experienta a realizarii valorii respective de catre tine insuti sau de catre altcineva cu care ai o legatura semnificativa. Nu este vorba neaparat despre o persoana existenta in realitate. Un asemenea exemplu poate fi constituit de influenta eroilor literari sau de film asupra structurarii ierarhiei de valori. In noi apar amintiri, urme ale unor astfel de trairi, care constituie prototipul unor valori personale. De aceea este de dorit sa le descoperim atent si constient.
Adultul nu este condamnat sa reproduce in modpasiv modelele: el poate sa le dezvolteprin cautari, prin asimilarea de valori noi siprin consolidarea celor deja existente.

Nu putem obtine acest rezultat fara efort. Iti propun sa reflectezi asupra posibilitatii de a reveni la continutul cursului, la exercitiile, pe care le-ai ignorat, le-ai abordat superficial sau care ti-au scapat atentiei. Cauta sa iti dezvolti preocuparile cu ajutorul lecturii, al discutiilor, al participarii la miscarea de dezvoltare personala. Dezvoltarea si aprofundarea psihologiei poate send doar scopurilor personale, legate de realizarea scopurilor subiectului. Poti incerca sa gasesti, de asemenea, cunostinte din acest domeniu pentru a participa la rezolvarea problemelor celorlalti, la ameliorarea situatiei unui grup social mai mare, a unei probleme de natura generala, asadar pentru a realiza scopuri extrapersonale. Ambele scopuri pot fi realizate concomitent. In acest caz, un asemenea domeniu ar avea caracter instrumental, utilitar, nu ar constitui o valoare in sine, ar fi ,,un sertar" specific, din care scoatem uneltele, si care ar raspunde la intrebarea: ,,In ce mod?" Psihologia poate raspunde totodata la alte intrebari, despre natura omului, posibilitatile si limitele sale, etapele de dezvoltare, mecanismele sanatatii si ale patologiei. Asadar, dispune de un aparat conceptual, de date empirice si de teorii potrivite, care descriu si explica modul in care ne manifestam. In plus, exista subdomenii ale psihologiei raspunzand in mod particular la chestiunile despre natura umana, mecanismele comportamentale sau formele si limitele cunoasterii. Intelegand aceasta bogatie de ,,oferte", vei intelege ca trebuie sa faci o alegere, sa ordonezi datele, pentru a dobandi o imagine coerenta si unitara. Chiar daca persoana declara doar dorinta de a acumula cunostinte, de a-si extinde sfera cunoasterii, orizontul mai largii va influenta oricum comportamentul asupra luarii deciziilor, ba chiar a modului de gandire sau de reactie, indiferent cat de mult constientizeaza aceste lucruri.

Psihologie

Lectiile 59 si 60

Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

Cand stii mai mult, intelegi mai mult si mai profund, ceea ce inseamna ca: poti sa constientizezi posibilele consecinte ale propriului comportament; reusesti sa prevezi mai rapid efectele unor intamplari concrete la care participi; le poti stabili totodata probabilitatea; reusesti sa percepi mai multe interpretari posibile ale aceluiasi fenomen sau comportament; defmesti adecvat aspiratiile si posibilitatile in privinta dezvoltarii personale; observi mai exact intentiile oamenilor; te intelegi mai eficient, comunici mai bine si astfel ai o satisfactie mai mare; dispui de cunoastere de sine in profunzime; ai posibilitati mai mari de control constient asupra comportamentului propriu; stii sa-i sustii mai bine pe oameni, cand au nevoie de aceasta; constientizezi nevoile tale si stii ce si cum trebuie sa faci pentru a le depasi; percepi mai multe posibilitati de solutionare a situatiilor dificile; iei decizii potrivite si suporti consecintele acestora.

Psihologia iti ofera un set de instrumente de intelegere profunda a lumii si a sinelui, de cunoastere a nevoilor, a motivatiilor, a limitelor si a complexelor umane. Ea iti ofera totodata indicii despre cum sa depasesti problemele de fiecare zi. Este implicata, asadar, in promovarea sanatatii, a profilaxiei si a prevenirii. Acest domeniu al stiintei ofera, de asemenea, posibilitatea de a ameliora calitatea propriilor modalitati prin care acordam ajutor celorlalti. Cu toate acestea, psihologia nu propune retete de-a gata. Ea ne indeamna la comportament si gandire creative sau eel putin la a alege dintre punctele de vedere cunoscute, ceea ce obliga la maturitate si raspundere.
Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare_______ XX

Capitol

Psihologia ofera, de asemenea, o baza larga pentru manipularea grupurilor si a indivizilor. Dimensiunea riscului In transmiterea psihologiei este uriasa. Am putea folosi aici metafora medicamentelor eliberate doar pe baza de prescriptie medicala sau a cerintei de a indeplini anumite conditii, pentru a putea detine o arma de foe, Cursul nostru este expresia disponibilitatii de a suporta un asemenea rise. Materialele prezentate aici au urmarit in primul rand reflectia personala asupra propriei vieti si asupra propriului stil de viata si aprofundarea cunostintelor despre cei din jurul nostru sau despre fenomenele care se produc in jur. Despre manipulare am vorbit suficient, de ajutorul fortat, de asemenea. Nu uita ca o asemenea manipulare nu trebuie sa se produca la scara mare, ci are loc pretutindeni acolo unde forta, dominatia si puterea inlocuiesc iubirea. Dacd incepi sd-l sacrificipe om, nu-l mai ajuti. Ildistrugi, il fad sd devind infirm. Esti brutal, esti criminal. De aceea toti cei care se strdduiesc sd-i schimbe pe oameni sunt niste criminali. Pur si simplu ar trebui sd-i iubim, sd-i ajutdm, sdfim gata de a oferi, fdrd a pune conditii. Acest gdnd nu estepeplacul EGO-ului. EGO-ul doreste sd-i schimbe pe ceilalti dupd asemdnarea ta. Dar cine esti tu pentru a-ti aroga dreptul de a schimba pe cineva? Nu-ti asuma o asemenea responsabilitate. (Singurul lucrupe care ilpoti face este sd-l ajuti sd se schimbe singur si asta numai atunci cand te roagd el sd fad asta). Este primej dios. Infelul acestia se formeazd ,,Hitlerii", care isi iau rdspunderea de a schimba lumea dupdpropriile lor idei. Nu incerca niciodata sa obligi pe cineva, sa-l determini, sa-l impingi, sd-l manipulezi. Acestea sunt modalitdti folosite de EGO. Si din asta este alcdtuitd oricepoliticd. (Bhagwan Shree Rajneesh) Pentru ca domeniul este mult prea vast, in cadrul cursului nu ne-am referit la toate problemele importante ale psihologiei. Am vorbit putin despre dependenta, nu ne-am ocupat suficient de fenomenul mortii si nici de problemele diferitelor etape ale dezvoltarii (indeosebi de batranete), abordandu-le doar in cadrul rolurilor sociale. Am acordat putin loc instinctului sexual, problemelor legate de diferite modalitati de formare si de realizare a acestor cerinte. Nu ne-am ocupat prea mult nici de problemele violentei, manifestate in diferite zone ale vietii noastre individuale si sociale. Psihologia organizarii, a publicitatii, a conducerii au fost abordate, de asemenea, periferic. Aprofundarea psihologiei duce nu o data la reflectii cu privire la problemele generale ale lumii noastre. Despre ce inseamna a-i ajuta pe ceilalti, T. Packer afirma: Ce se intdmpldcu nevoia de a ajuta, de a ne ingriji de ceilalti, despre care am auzit, am citit si am vorbit atdta in viata noastrd defiecare zi? De nevoia de a ajuta la combatereapoludrii, la diminuarea injustitiei sociale, la eliminarea inegalitdtilor rasiale, combaterea infractionalitdtii si a coruptiei... ? Ultima data, cand, intr-un grup mic, s-a discutat despre problema de a ajuta la crearea unei sodetdti mai bune, eliberate de brutalitate si de violentd, cineva a spus: Oareputemjustifica lipsa de actiune numai fiindca stint canu suntem in stare sd actiondm perfect? "
Psihologie 7

Lectiile 59 si 60__________________________Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

lar altcineva a rdspuns: Nu putem astepta pdnd ce toti vorfi luminati pentru a intreprinde ceva ". Sd examindm aceastd idee potrivit cdreia nu putem astepta pdnd ce toti vorfi luminati... Oare nu se sugereazdaid cdarputea fiprea tdrziu dacd vom astepta? Prea tdrziu pentru ce? Oare descompunerea si distrugerea formelor societdtii se afld in fata noastra? Iluminarea este ceva ce se afld in viitor? Saupoate doar mintea noastra ingustd imparte ceea ce este indivizibil si atemporal in trecut, prezent si viitor? In cazulAdevdrului, creatia, descompunerea si distrugerea sepetrec in orice clipd... Nupoate exista nici o lume mai bundcdtdvreme actiondm orbeste, in necunostintd.de cauzdsifdrdsensibilitate, indiferent cdtdenergie vom revdrsa in cele mai bune intentii... Care este atitudinea ta in aceastd privintd? Putem ameliora lumea,fdrda modificapropria noastra structurd? Putem schimba lumea cuforta ",fdrdvointa siparticiparea constientda celorlalti? Fiecare dintre noi rdspunde la aceste intrebdri singur. Ne cream pe noi insine si cream din noi
*

ceea ce cream din ceilalti... Afi mseamnd aficu cineva, cu ceva. Inseamnd a coexista. (G. Marcel)

M. Buber afirma ca EU are nevoie de TU pentru a deveni persoana, fara relatia cu TU nu se poate vorbi de persoana, mai ales ca, spunand TU, spui automat si EU. Apare sentimental unitatii. lubirea apare intre TU si EU. Este un tip de raspundere. In iubirea care umple spatiul dintre TU si EU, partenerii doresc sa raspunda de sine si sa se bucure de relatia de absoluta egalitate. Buber considera ca omenirea se degradeaza indepartandu-se de la dialogul EU-TU, in directia EU-ACESTA.
Intdlnirea unui om cu alt om aduce cu sine o asemeneafortddepersuasiune, incdt este in stare sdschimbe radical atitudinea omului fata de lumea mconjurdtoare, sd remodelezefelul de afi al omului in lume, sd conteste ierarhia de valori existentd pdnd atunci. Intdlnirea il introduce pe om in abisul marilor taine ale existentei, unde apar intrebdrile cuprivire la sensul si nonsensul a toate cdte exista. (J. Tischner) Vocatia esentiald a omului nu este nici aceea de a stdpdni natura, nici de a se delecta cuplenitudineapropriei vieti, ci de a realiza treptat legdturaproximd dintre diferite constiinte, de a ajunge la o tntelegere universald, redprocd. (E. Mounier) Nu este vorba ca oamenii sd o ducd cat mai bine, ci ca intre ei safie cat mai multa iubire. (M. Scheler)

Tu cum ai raspunde la asemenea probleme?

Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare___

Capitol XX

Raspunsuri ale cursantilor la mtrebarile despre cum sa aplicam creativ psihologia


Sa urmarim cum au Jncercat cursantii - cititori si corespondent! ai cursului nostru

- sa raspunda la aceasta intrebare. Daca vei gasi aici o parte din raspunsul tau, te poti mandri, iar daca vor lipsi enunturile care iti apartin, nu inseamna ca au fost mai putin semnificative sau nepotrivite, ci doar ca ne-au parvenit dupa ce aceasta lectie a fost deja elaborata.
Fragmentele din scrisori sunt ilustrari ale progreselor din activitatea legata de dezvoltarea personals si pun in evidenta formele de utilizare creativa a cunostintelor nou acumulate si consolidate. Asadar, vom recapitula, cunoscand pozitia unui grup de cursanti care ii reprezinta pe participantii la curs. Psihologia - stiinta despre om Lectia 1: Cum pot fi folosite cunostintele de psihologie in viata cotidiana? Lectia 2: Cum te pot ajuta psihologii si in ce domenii? Incepi cursul... Probabil incanu stii ce cauti. Iti dai seama vag ce anume te doare, ce ar trebui sa lucrezi. Sau poate ai doar impresia ca psihologia ti-ar putea oferi raspunsuri la toate mtrebarile irnportante? Sa speram ca nu vei cauta instrumente pentru a-i manipula pe oameni... Pur si simplu mie mi-e teamasi de oameni, si de viatd; in cazul oamenilor, ma tern de rasul lor zeflemitor, de ironie si dispret, de cruzime si de lipsa de suflet. Stiu, nu toti oamenii trebuie sdfie asa, dar eu, dinpdcate, am cunoscut asemenea oameni, si asta nu o data. Ampierdut increderea in oamenii buni, sinceri, binevoitori, care sd-ti dea un sfat sau sd-ti vind in ajutor. Nu mai am incredere in mine, mprieteni adevdrati, dar din pdcate cred in al treilea rdzboi mondial si stiu cd rdul poate distruge in oameni tot ceea ce este omenesc... (A. C.) Pornesti in prima ta calatorie. Nu totdeauna este cu tine bunul tau partener de discutie. Nu stiu daca vei reusi, daca vei gasi in tine destula energie si rabdare. Unele propuneri par bizare, altele iti sunt apropiate. Analizezi un desen. Uneori nu esti inca pregatit sa-1 arati altcuiva. Lucrezi cu afirmatii. Stii ca ai probleme cu simtul propriei valori si doresti foarte mult sa schimbi lucrurile. Faci experimente cu vizualizarile: ,,Curcubeul" se dovedeste o tehnica potrivita pentru unii. Altii prefera sa schimbe melodia acordului propriu. Incerci sa te concentrezi asupra ta ,,acum si aici". Iti formulezi asteptarile in fata unui terapeut ideal: te astepti la intelegere, apropiere, acceptare, autoritate, uneori chiar la asumarea raspunderii in locul tau. Rareori acorzi atentie rolului tau activ in calitate de partener. Te apuci ,,sa infrumusetezi monstrii" sau critici un text de popularizare a stiintei. Inca nu stii daca o sa-ti placa.
Psihologie

Lectiile 59 si 60__________________________Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

Despre efortul solicitat de evenimenteie din viata cotidiana Lectia 3: Ce reprezinta stresul pentru om? ____ Lectia 4: Cum ne influenteaza viata situatiile critice? ________

Stresul... Da, este ceva ce li atinge pe toti oamenii. Iti asumi efortul de a discuta despre aspecte dureroase, care determina schimbari in viata noastra. Inveti sa asculti, fara a da sfaturi inutile, pripite si subiective. Te straduiesti sa nu-i califici pe ceilalti, dar cat de greu este - mi in declaratii, ci in practical Iti dai seama ca interpretarea factorilor de stres este subiectiva, ca nu poti stii cine este eel care are dreptul sa sufere mai mult. Intelegi ca stresul cu care ne confruntam in mod optim ne intareste rezistenta. Sesizezi diferenta dintre interpretarea a ceea ce ne imaginam si a ceea ce traim cu adevarat. Apreciezi rolul experientei de viata, al contextului, al personalitati, al sustinerii accesibile. Vezi deosebirile legate de varsta, de sex, de nivelul de pregatire. Uneori recurgi la reflectii cu privire la tine insuti:
Pornind de la ierarhia factorilor de stres, ar trebui sdfiu ofemeie stresatdsi acrd. O, Doamne! Dar nu se intdmpld asa. Insuccesele md mobilizeazd la luptd si la control asupra fortei reactiilor mele. Nufacparte dintrepersoanele care alunecd pe calea depresiei, a resemndrii sau a apatiei. Mi-am creat singurd un mod de bdtdlie interioard. Am ajuns la concluzia cd a nu te descurca este eel mai rdu lucru, cdnu existd situatie fdrd iesire. Am inceput, asadar, sdfac lucruri de care imi era teamd. (...) Mdstrdduiesc sdgdndescpozitiv, iar acest lucru este o mare realizare... (A. S.)

Influenta situatiilor critice asupra vietii afective si asupra activitatii intelectuale Lectia 5: Cum ne manifestam in situatii critice? Lectia 6: Ce putem face pentru a depasi situatiile critice? Te ocupi de situatiile dificile. Incerci sa-ti insusesti clasificarea situatiilor dificile si inveti sa le identifici in jurul tau. Numesti cu notiuni noi ceea ce ai observat de mai mult timp. Cauti exemple de eficienta emotionala si de prioritate, in valorificarea informatiilor, pentru rezolvareaproblemelor dificile din punct de vedere cognitiv. Incerci sa depasesti fixitatea tunctionala. Faci acest lucru excelent, cu degajare si cu fantezie. La ce servesc nasturii? Un nasture poate fi un talisman care aduce noroc, din nasturi putem face o mascota folosind clei sau alt adeziv. Nasturele poate fi munitia pentru prastie, un semn de carte, suportul de sub piciorul mesei care se clatina, strecuratoarea pentru ceai; impreuna cu o fundita, poate fi o jucarioara, greutatea agatata de un pion, matrita unei forme, podoaba pentru pomul de iarna. Poate fi farfurioara pentru papusa, dop, jeton, bijuterie, materie prima pentru costume si peruci. Poate fi folosit in loc de pietris pe aleile din gradina sau in acvariu, poate un fel de material de ars, cand este din lemn, poate inlocui o greutate la cantar...

10

Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare_____

Capitol XX

Cum putem manca supa fara a ne folosi de lingura? Putem muta continutul farfuriei in stomac cu ajutorul magiei sau ii adaugam gelatina, amestecam, o punem in firigider pana ce se intareste, o scoatem si o taiem bucati ca pe piftie, folosim o pipeta, un pai sau tevisoare unite pe principiul vaselor comunicante, folosim un burete, refuzam sa o mancam sau hranim cu ea un pui de gaina pe care il mancam dupa ce... il frigem.

Reactii posibile in situatii critice


Lectia 7: Cum sa ne raportam eficient si rational la stres? Lectia 8: De ce unele forme de aparare impotriva stresului sunt ineficiente? Te gandesti la formele de aparare in fata raului. Iti cercetezi rezistenta. Observi arsenalul de forme si de mijloace, pentru a face fata incordarii. Probabil ,,cineva iti va face ceva..." si tu permiti acest lucru. Oare numai pentru binele stiintei? Iti cercetezi astfel propria toleranta fata de lipsacontrolului subiectiv asupra evenimentelor. Incerci sa construiesti un chestionar referitor la optimism. Procedezi in functie de instructiunile date, uitand adesea de posibilitatea de a largi numarul raspunsurilor alternative la intrebarile cu caracter inchis sau de a stabili gradul de acceptare in cazul afirmatiilor. Uneori crezi insa ceva cu totul nou. Numai un optimist poate gandi si simti astfel.
Accept durerea caparte din viata mea, care imi oferd avantajul deosebit de a nu mat face in viitor greseli asemdndtoare. Stiu cdeu singur hotdrdsc calitatea vietii mele, cd eu insumi urmdresc sd obtin succese in viatd. Indiferent de ce md apuc [.. Jam incredere in mine si asta mdface sd transform totul intr-un succes. Gdndurile mele, imaginea mea despre mine... md determind sd lucres mereu pentru a face ca visurile mele sd devind realitate. lubesc oamenii si stiu cdsi oamenii md iubesc. Stiu sd-i intelegpe ceilalti cdnd este posibil, incerc sd-i ajut. Imi place sd cunosc oameni noi si doresc sd-mi devind prieten celpe care il intdlnescpe cdrdrile vietii mele. Stiu cd ceea ce spun are o influentd nemijlocitd asupra a ceea ce gdndesc, de aceea md strdduiesc intotdeauna si stiu cdfac bine exprimdndu-md obiectiv si rational. Stiu sd accept tot ceea ce nu se poate schimba. Imi place sdrepet noutdtile amuzante. Imi place sd md delectez cu ceea ce mi-a oferit viata, cu succesele si cu insuccesele mele, cu ceea ce md inconjoard. Imi place sd iau totul de la capdt, fiindcd atunci imi dau seama cd ceva se termind si altceva incepe, iar asta md motiveazdpentru a lucra la un lucru pe care incd nu lam studiat, dar care se poate dovedi oprovocare ce meritd atentie. Imi dau seama ce vocabular sdfolosescpentru a avea o atitudine optimistdfatdde lucrul respectiv, si anume: imi place, iubesc, accept, ador, stiu si multe alte cuvinte asemdndtoare.
Psihologie 1 1

Lectiile 59 si 60

Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

Imi dau seama cdatat constiinta, cat si cunoasterea legilor vietii constitute baza unei existence reusite siplacutepeplaneta numitd Pdmdnt. Cred cdva veni vremea cdnd voiputea sdsemnezpropria mea carte si acesta este visul men eel mai mare, spre care voi tindeprin toate mijloacelepozitive. Stiu cdtruda mea nu vafi zadarnicd, fiindcd lucrez mult mai greu decdt trebuie, fiindcd o sd-mi aducd satisfactia cd am reusit si asta dorescfoarte mult; nu doresc averi si bani. (D. M.)

Inveti sa intelegi mecanismele de aparare. Nu le distingi totdeauna ca fenomene ce tin de subconstient sau de manipulareape deplin constienta si controlata. Colectionezi forme interesante de descarcare a reactiilor. Te rog sa nu uiti ca acestea nu trebuie sa fie legate de violenta sub nici o forma si nici nu pot face pe cineva sa devina dependent.

60.

si eoaaa
0 QrCUKUSa. IfO/

date mat

a poate 7 ewti. '

/a ifaeat oaa... saa. oa. defy di

Solicitarea si acordarea sprijinului Lectia 9: De ce omul este considerat fiinta sociala? Lectia 10: Omul actioneaza spre binele sau ori impotriva sa? Te gandesti la ajutorul cu caracter social. Te raportezi la acest fenomen intr-un mod personal, incercand sa-ti definesti atitudinea fata de el.
...Faptul cd, de exemplu, cineva mdalind sau nu este maiputin important, cdnd omul rdmdne singur cu gdndurile sale. Este un lucru bun sd discuti si sdprimesti ajutor, darpropria valoare nupoatefi construitdpe opiniile altora. Este un lucru bunsd accepti unsfatsisd analizezi dacd in situatia data are o sansd reald. Dupd pdrerea mea, o rezolvare ideald este urmdtoarea atitudine fata de problema ajutorului: si asa nimeni nu este in stare sd ma inteleagdpe deplin sau sd cunoascd ceea ce simt. Cuvintele sunt limitate si adesea nu exprimdexact ceea ce intentioneazd sd comunice eel care lepronuntd. Indiferent defelul cum decurge situatia, numai de mine depinde ce anume gandesc in legdturd cu ea: pot sd ,,md blochez" eu singurdsau sdmdmobilizez. Ca urmare,fie voifi necdjitd,fie mdvoi bucura. (B. P.) Sprijinul este eel maifrumos darpe care il pot face cuiva. N-as dori niciodatdsd fiu lipsit de ajutor din parteafamiliei si a cunostintelor. Defapt, asputea trdifdrd ajutor in fiecare zi, dar nu as putea sd ma impac cu gdndul cd, dacd as avea nevoie de el, nu l-as primi. De asemenea, am nevoie sd le ofer altora sprijinul meu... (M. J.)
12 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare_________ XX

Capitol

Iti barfesti cu placere sau cu jena seful si, din fericire, ai puterea sa vezi in el un om care sufera adesea. Iti amintesti ce ai fi facut pentru draga ta invatatoare la scoala. Nu intelegi intotdeauna ca disponibilitatea de a face totul pentru cineva important in copilarie nu este ceva constructiv. Poti accepta aceasta disponibilitate doar ca pe un instrument, ca pe un mijloc specific, pentru a obtine anumite scopuri educative, dar nu ca pe un scop in sine, f i intrebi pe oameni daca si cand anume doresc sa se afle in compania cuiva. Observi tendinta de a se evita exprimarea slabiciunilor si impartasirea succeselor si a fericirii. Te gandesti cat anume oferi tu si cat iei si ce este mai bine. Cauti specialist! care sa ofere ajutor celorlalti. Reflectezi asupra problemei formelor de sprijin nereusit, nepotrivit... Reactia omului fata de sine insusi Lectia 11: De ce ar trebui sa ne placa de noi insine? Lectial2: Cum ne autoapreciem? Iti studiezi identitatea. Te preocupa tema concentrarii asupra sinelui ca fenomen favorabil sau distructiv. Ai adesea probleme in a face distinctia intre egocentrism si egoism - atitudine legata de autoaprecierea neadecvata, supraestimata - si egotism admiratie deosebita fata de sine si subestimarea celorlalti. Incerci sa construiesti cu succes si in mod creativ instrumente pentru a masura nivelul acceptarii de sine. Analizezi atitudinea ta fata de lume si fata de sine - in defmitiv, cine este aici OK? Te uiti in cosuletele tale si in cele ale celorlalti, cautand acolo puf si ghimpi. Observi asemanari si deosebiri intre eel care esti, eel care ai dori sa fii, eel care ai putea fi si eel care ar trebui sa fii, in opinia altora. Se intampla sa doresti sa te schimbi, cu toate ca destul de des alegi o strategic negativa pentru ,,a lupta impotriva defectelor". De asemenea, scrii scrisori despre tine...
Draga mea, Este tdrziu, desi sunt obosit, mcdmai lucrez. In ultima vreme masimtfoarte nelinistit si mi se pare cdnu arfi rdu sd-mi iau concediu. Toatdziua m-am gdndit la tine si-mi inchipuiam cdpot sa te imbrdtisez, sd te incdlzesc si sdfiu aproape de tine. Am nevoiedeprezenta ta, desi cunoscutii afirmd ca sunt absolut independent. Congresul imi impune sd ma concentrez, dar simt din ce in ce mai mult cdnu sunt in stare de asa ceva. Sunt multumit de interventia de ieri, cred cdam reusit sd-i interesezpe cei care aufost defatd. Md bucur mult ca. ne vom vedea vineri. (L. D.) Draga mama, Viatape contpropriu nu este deloc usoard. Sunt harnicd, mdstrdduiesc ca totul sd fie bine facut si la timp, atdt la serviciu, cat si acasd. Din pdcate, nu totdeauna reusesc; de exemplu, sifonierul meu ti-ar starni nemultumirea. Doresc sdfiu o femeie atrdgdtoare siprobabil ca. sunt, dar, cum stii, asta cere timp dupdpatruzeci de ani. Cu atdt mai mult cu cat nepoata ta solicitd sprijin, atentie si conversatie. Stiu ca, dorind sdfiu o mama bund, va trebui sd acord multd atentie copilului. Te sdrut... (O. B.)

Te intrebi pe tine insuti care este deosebirea dintre autoapreciere si acceptarea de sine. Si, probabil, incerci sa te indragesti si mai mult...! Fara asta nu vei realiza nimic.
Psihologie

1 3

Lectiile 59 si 60______________________ psihologie?

Cum sa folosim creativ cutiostintele de

Autonomie si dependenta in existenta omului Lectiile 13 si 14: Cum reactionam c&nd consideram ca nu suntem noi responsabili pentru ceea ce ni se intampla?

Te gandesti unde amime se situeaza locul controlului, in cazul tau, al cunostintelor tale si al cei dragi... Incerci sa afli rolul datei nasterii, al educatiei, al varstei, al sexului, al pregatirii. Reusesti sa sesizezi importanta factorilor care au dus la suportarea de catre copii a consecintelor propriului comportament. Cercetezi rolul primei impresii pe care o ai atunci cand intri in contactul cu cineva si al impresiei pe care o faci asupra celorlalti. Poti fi pe deplin deschis? Impresia capata adesea caracterul unei aprecieri categorice si ne poate inchide calea spre noi informatii despre oameni. Dai exemple de observare adecvata, dar si de schimbari semnificative in perceptiile ulterioare, in raport cu prima impresie.
Am cunoscut-o pe Ana acum doi ani. Am vdzut-o stand singurd pe culoar. Mi s-a pdrut agitatd, ba chiar agresivd. Cdnd am incercat sd intru in vorbd cu ea, am auzit o vocejoasd, matd, respingdtoare. Cred ca imi era teamd de ea. Am observat ca in timp ce vorbeste nu se uitd la fata mea, ceea ce ma deranja foarte mult. Astdzi suntem prieteni buni. Ceea ce luasem dreptfortdsi sigurantd de sine nu era decdt o cole impotriva complexelor. Vocea ei mi se asociazd acum door cu baladele lui Cohen. Atunci nu mdprivise in fata, fiindcd isipusese pentru prima data lentile de contact. (F. R.)

Te ocupi de stereotipurile intalnite printre cunostintele tale. Incerci sa aprofundezi teoria atribuirii.
Comunicarea verbala si nonverbala Lectia 15: Ce stil de comunicare verbala folosim? Lectial6: Ce castigam si ce pierdem folosind ,,jocurile" interpersonale?

Ai comunicat cu lumea intotdeauna, dar, din acest moment, poate ca intr-un mod ceva mai constient. Te gandesti la intentiile oamenilor si doresti sa stabilesti daca receptarea lor este potrivita. fi urmaresti pe cei care folosesc diferite simturi si cauti calea senzoriala dominanta. Cercetezi sau vezi, auzi sau mai curand simti lumea si te simti pe tine. Cunosti toti factorii care fac eficienta comunicarea interpersonala. Ar trebui macar o clipa sa te intorci la expresiile optime, deoarece nu o data ai avut probleme in a distinge intre un mesaj cu privire la apreciere si unul referitor la emotii. Este foarte greu, desi la prima vedere ar parea simplu. Probabil nu este vorba despre intelegere, ci despre folosirea acestor aspecte in practica. Vei cunoaste stilurile comunicarii interumane: eel bazat pe parteneriat si eel concentrat asupra propriilor nevoi sau asupra nevoilor celorlalti.

14

Psihologie

Eu i propria mea dezvoltare

__

Capitol XX

ColegulmeuJ., linistit, tdcut, docil, nustiesdspund,,Nu".Acumcateva sdptdmdni, unei colege i-a venit ideea " sd-i cumpere lui J. un grdtar, de ziua lui, pentru ca el sd organizeze o intdlnire cu rol integrator. J. este un tip singuratic si solitar, nu-i plac oaspetii; iiplace sd citeascd, sd ascultepddurea. J. n-a spus ,,Nu",fiind nefericit din cauza asta. Nu a refuzat rolul care i s-a impus..., dar nici n-a fast de acord. A cedatpresiunii, a mdeplinit asteptdrile colegei agresive, dar era necdjit. Colegele i-au golitfrigiderul, i-au deranjat locuinta, i-au bdtdtorit iarba din grddind. La intrebarea: ,,De cepermite asa ceva? ", a rdspuns: ,,Asa sunt ele. Ce sdfac? Am incercat sd le vorbesc, dar nici n-au vrut sd md asculte ". Colegul J. este un om drdgut si bun, permitdnd sdfiefolosit indeosebi defemei agresive. Ii lipseste, evident, simtul propriei valori in relatiile cufemeile. Am incercat sd vorbesc cu el si stiu ca se teme defemeile de un anumit tip. A fast singur la pdrinti, pdrintii numai trdiesc. S-a cdsdtorit si sotia l-a Idsat. Era prea rapidd, prea exigentd si prea energicdpentru mine ", a afirmat el. Majoritateafemeilor de acest tip se comportd ciudat; pe J. il paralizeazd teama. II cunosc de cdtiva ani buni si stiu cdfatd de bdrbatii si defemeile Hnistite reuseste sdfie asertiv, sd-si exprimepdrerea si opiniile. In schimb, nu reactioneazd si se lasdfolosit defemeile care isi impun vointa. Cred cd simtul scdzut al valorii proprii in ceea cepriveste indeplinirea rolului masculin in relatiile cufemeile are un temei maiprofund si impuneajutorulpsihoterapeutului. (O. B.) Cauti in tine ,,Parintele", ,,Adultul" si ,,Copilul". Comunicarea verbala si nonverbal a Lectia 17: Ce intelegem prin ,,limbajul trupului"? Lectia 18: Cum sa folosesti si cum sa interpretezi adecvat mimica si vocea? ,,Limbajul trupului" este inseparabil legat de fizicul nostra. Vorbesti cu ochii, cu tot trupul, cu mainile, cu degetele, cu vocea..., dar lucrul eel mai important este daca poti sa transmit! ceea ce doresti, daca esti lizibil, daca ru insuti decodifici mesajele nonverbale. Descoperi ca trupul nostru nu minte, in ciuda dorintei noastre, ca ne scapa de sub control multe aspecte. Observi cu atentie pe altii si te observi pe tine. Mduitamladoudpersoaneinascensor.Ambelefemeiisiascundeauprivirea, una chiar transpirase. Am vdzutpicdturi de sudoare deasupra buzei superioare. Nu se uitau la mine; la rdndulmeu, mdstrdduiam door ,,sdtragcu ochiul". Mdsimteam groaznic, ca un intrus, un agresor... Nu doream ca cineva sd md observe. Abia dupd un timp, mi-am dat seama cd ele pot sd mdpriveascd lafel cum lepriveam eu si rn-am simtit unpic mai bine. Mi-am ascultat vocea si am fast surprinsd. Aveam impresia cd ascult ceva strain, artificial. In modfiresc, mi sepdrea cd vocea mea efrumoasd, dar cea depe bandd era una strdind, stridentd, agitatd, de fapt intr-un ritm inegal, agitat... (S.D.)
Psihologie 1

Lectiile 59 si 60

Cum sa folosirn creativ cunostintele de psihologie?

Imi place figura mea. Am ofatdovald,frumoasd, cu ten sdndtos. Cea mai importantd pane sunt ochii, cdprui, cu contur inchis. Oamenilor le atrage atentia gura mea, un pic cam largd, desi as prefera sdfie ceva mai mica. Ochii sunt cei mai viol Zdmbesc usor, un pic sarcastic. Fruntea este rece, obrajii calzi. Fata emand un miros de tonic pe care ilfolosesc. Amfruntea descoperitd, nu-mi place cdndcineva isi acoperdfata cupdrul... imiface impresia cdeste las. (A. H.) Iti asculti vocea, iti faci fizionomia din lut. Iti permiti sa te uiti adanc, in propriii ochi, sa-ti atingi mainile. Laolalta cu altii, construiesti monumente. Descoperi ca ceea ce exprima corpul este mai sincer decat cuvintele si, probabil, tocmai de aceea dorim sa ne controlam. Nu uita ca perceperea oamenilor ca niste ,,obiecte estetice" este superficiala, instrumentala si imatura. O modalitate de a-i observa pe ceilalti este aceea de a ne apropia de ei asa cum am dori noi insine sa fim observati. Vei afla ca esti credibil atunci cand corpul tau spune acelasi lucra ca si gura ta. . .

Despre sentimentul apartenentei Lectia 19: Ce reprezinta grupul la care ma raportez? Lectia 20: Ce influenta are asupra mea apartenenta la diferite grupuri? Te gandesti daca si cui apartii. Cercetezi, verifici ce fire te leaga de ceilalti si cine te trateaza ca pe proprietatea sa. Te ocupi mai indeaproape de grupul tau de refermta. Te gandesti ce obstacole a trebuit sa invingi, pentru a fi acceptat. Inveti sa descrii grupul ca fund mic, mare, formal sau informal, cu un lider, roluri, granite, retea de comunicare, coalitii si cu o istorie intreaga a devenirii. Grupul meu este ca un castel vechi sifrumos, cu ascunzisuri in care tepoti rdtdci; este ca o livadapdrdsitd, cu locuri intime sipublice; este ca o supd de zarzavat: in ciuda diversitdtii legumelor, are un gust excelent, fund foarte hrdnitoare si sdndtoasd... (L. G.) Afli ce anume poti face pentru a contracara sindromul gandirii de grap. fncerci singur sa construiesti un proiect de program educativ sau de interventie, avand ca scop apararea identitatii noastre, a individualitatii, in fata conformismului pe baza caruia suntem acceptati de grup.
16 Psihologie

Eu fi propria mea dezvoltare

Capitol XX

In perioada copildriei timpurii, pdrintii ar trebui sd descopere talentele copiilor lor. Ei trebuie sd-si invete odraslele cd existd gusturi diferite si cd nimdnui nu trebuie sd-i placd acelasi lucru. Copilul care va crede cdeste ceva normal sifiresc cand cineva doreste altceva decdt ceilalti se va descurcafoarte bine la scoald. El trebuie sdfie iubit in mod natural, trebuie sd i se vorbeasca despre acest lucru, fiindcd va invdta infelul acesta sd aibd incredere in sine si sd se bazeze pe sine. Mama sau total pot sd-i arate case respectd, indiferent defaptul cd au gusturi variate. (J. U.) De asemenea, te ocupi de fenomenul delegarii responsabilitatii, uneori de pe pozitia de victima; scrii totodata despre ceea ce te-a retinut sa nu acorzi sprijin altor oameni atunci cand te-ai aflat in prezenta unui grup mare. N-am sd uit cum m-am oprit langd un bdiat care zdcea pe marginea drumului. Stiam cd suntem singuri acolo, cd eu sunt singura persoand din cosmos pe care sarfiputut baza, in general (...). Nupot uita sentimentul de bucurie si de mandrie care a apdrut abia mult mai tdrziu. Cand am plecat spre casd, am simtit o mare usurare. Toatd incordarea aceea ma pdrdsea si chiar imi venea un pic sdpldng (...). lar cea de-a doua intdmplare a fast groaznicd: o multime de oameni, inghesuiald, fiecare il impingeape celdlalt de la spate, iarfemeia aceea, mai intdi se lasase pe vine, apoi zdcea intr-un mod ciudat, de pared ar fi fast moartd. Ingrozitor. Am simtit cdparalizez, nu stiu dacd mai gdndeam, probabil cd da, fiindcd mi se parea cd ea nu mai trdieste. Nu stiu ce gdndeau ceilalti, dar oamenii o ardtau cu degetul, dddeau din cap si mergeau mai departe. Abia ofatdtdndrd, poate cineva dinfamilie, fiica ei probabil (asa imi imaginam), a inceput sd tipe si unii pared sau trezit. Cineva si-a oferit telefonul mobil, altcineva a telefonat, i-a dat apd, oamenii s-au dat la o parte. Dar am asteptat incd mult timp salvarea si cand medicul a intrebat ce si cdnds-a intdmplat, nu era nimeni care sdstie sd rdspundd. Au luat-o la spital, spunand cd starea ei estegravdsi nici pdnd astdzi nu stiu dacd a supravietuit. As dori sdstiu, fiindcd uneori ma made acest lucru. (T. F.) Incerci sa inveti sa deosebesti diferitele tipuri de agresivitate si sa nu le incurci cu asertivitatea. Daca ai timp si esti pregatit, pentru a-ti verifica noile cunostintele, te apuci de un test lung. Ai chef sa verifici ce iti mai amintesti si ce anume ti-a scapat. Nu uita, te rog, ca o importanta deosebita o au descoperirile personale. Modalitati de adaptare la rolurile sociale Lectia21: Cum reactionezi in rolul de COPIL, fata de parintii proprii? Lectia 22: De ce este dificil sa joci rolul de elev sau de student? Incepi un nou capitol, despre rolurile sociale. Citesti materiale despre roluri care reprezinta o consecinta fireasca a varstei, a sexului, precum si despre roluri pe care le alegi singur, asumandu-ti raspunderea. Acum te gandesti la tine in rolul de copil al parintilor tai, la schimbarea calitatii legaturii voastre, care are loc in mod firesc.
Psihologie 1

Lectiile 59 si 60_________________^_____Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

Iti amintesti exact de mama, de tata, de tine, asa cum erati la inceput, in masura in care poti sa constientizezi acest lucru... Vei cunoaste povestea radacinilor. Desenezi un tablou: ,,Familia mea". Poate doresti sa iei camera de filmat si sa faci un film despre tine, dupa un scenariu propriu! Dar, mai intai, vei cunoaste scenariul vechi, plin de interdictii, de imperative si de atributii codificate in copilarie. Vei identifica doua senzatii distructive: simtul vinovatiei si eel al nedreptatii. Sarcina ta este de a le schimba in simtul raspunderii. Toate aceste nu se pot intampla fara a-ti lua ramas bun de la speranta ca vei indeplini un rol in mod ideal. Soseste si momentul pentru a vedea cum stau lucrurile, in cazul tau, in privinta ,,cordonului ombilical"! Daca este in ordine, poti parasi cuibul linistit, bazandu-te pe faptul ca mama si tata iti vor da avant! De fapt, aproape toate infaptuirile si descoperirile din aceasta lectie ti le rezervi, considerandu-le importante si intime. Inveti despre invatare. Te gandesti cand, de ce, cat timp, la ce bun sa facem acest lucru. Iti amintesti de scoala, de clasa in care ai invatat, de profesori. Poate visezi noaptea unele note? Unii isi smulg etichetele de pe frunte abia dupa multi ani. Dar mai bine mai tarziu decatniciodata! Scrii despre cele mai importante persoane, despre cei pe care nu i-ai uitat, al caror rol in viata ta nu poate fi trecut cu vederea. Profesorul S. C. era un om extraordinar. Nu se ridica niciodatd de la locul sdu, atunci cand directorul, pe care toti il stiau de fried, intra in clasa pe neasteptate. Cdnta minunat arii din opere si cdntecepopulare, desi era biolog. lipldceaufoarte mult,fiindsi membru activ in cor. Cdndva i-a aratat directorului, printr-un gest, sd astepteputin pdnd ce termindce are despus. Ne-a dus la muzeesi la expozitii. Cu teamd, dar si cu curiozitate, atingeam exponatele. Multi din clasa noastrd au studiat medicina, biologia, agronomia etc. Ne contaminase cu pasiunea pentru desenul biologic. Ne pictase pe perete istoria evolutiei vietii pe Pdmdnt. Rdspundea la fiecare intrebare. Stia sd ierte si sd-si ceard scuze, ceea ce ne emotiona eel mai tare. Nestima, iarnoi ne simteam parteneri ai lui. Nepropunea sd facem un ierbar, iar noi toti alergam cupasiune in cdutarea celor maifelurite ierburi. Era un om obisnuit, natural, umbla intr-un trend cenusiu, gdurit de substante chimice, purta ochelari cu dioptrii mari. Frizura i se ridica in ritmul pasilor. Era amuzantfaptul cd purta pantofi de sport lafel ca elevii. Ne invdta cum sd invdtdm. Era un om minunat... (I. S.) Modalitati de adaptare la rolurile sociale Lectia 23: Cum sa te manifest! in rolul de PARTENER? Lectia 24: Cum sa te raportezi la rolurile profesionale pentru a obtine satisfactie? Iti cauti perechea ca intr-un tablou... Potrivit reflectiilor mele, pentru a spune despre un cuplu cd este ideal, el si ea ar trebui sd-si dea seama cd numai cunoscdndu-tepe tine poti ajunge la celdlalt si cd, dacd nu facem asta in sentimentele si in relatiile noastre cu ceilalti, vapersista o anumitd dozd de confuzie. Ar fi bine ca perechea sd nu uite cd, dacd ne concentrdm doar asupra ideii de afi iubiti, nu ne vom bucura defericire deplind.
18 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare____

Capitol XX

In acest caz,facem compromisuri, venim in asteptarea celeilaltepersoane. Altfel stau lucrurile cdnd not insine iubim. Faptul cd oferim cuiva dragostea noastrd este pentru noiosursddesatisfactie si nuneface dependenfiatdtde mult desentimentele ___________celeilalte persoane. In primul rand, ar trfhuj sd stim mai multe despre n&L Intr-un cuplu ideal conteazd intelegerea, toleranta, spiritul deschis, rdbdarea (care ne lipseste atdt de des), rezolvarea impreundaproblemelor si sprijinul reciproc, in diferite momente ale vietii noastre. Intr-un asemenea cuplu simtim bucuria sensului existentei, iar regdsirea acestui sens si impdrtdsirea descoperirii noastre cu cineva care se afld in consonantd cu not aduce bucurie sifericire. Multe persoane privesc in mod specific parteneriatul, infunctiedefelulin careau fast educate si de atmosfera in care au crescut. Unit doresc sdfie bogati, admirati, doresc sd aibd putere sifac orice pentru a atrage atentia. Uneori, ajung prea tdrziu la concluzia cdnu aceasta-i calea. (A. R.)

Creezi metafore potrivite.


Perechea - dot copaciputernici, supli, sdndtosi, dar care au si noduri si ramuri inutile. Perechea este ceva stabil, ce se repetd mereu, o legdturd pe care eu, persoanddin afard, mdpot baza si stiu cdexistd. Perechea este ca un ceas cupenduldsi cu doudgreutdti statice. Perechea este un lucru ideal, desi asfi doritsdaibdcdteva scame, pentru afi mai credibil. Cunosc asemeneaperechi chiar infamilia mea. Imi place la ele cddiscutdmult, cdisieducdimpreundcopiiisicd-iascultd. Imi place cd ii leagd linistea si echilibrul. Sunt constienti defaptele lor, realizdndu-si scopurile in tihndsi consecvent. (M. B.)

Iti faci bilantul realizarilor si al pierderilor la un anumit moment. Esti in stare sa faci acest bilant cu privire la propria ta relatie cu partenerul? fi intrebi pe cunoscutii tai despre deosebirile determinate de apartenenta sexuala. Te gandesti la ce anume merita si la ce nu merita sa faci in cuplul tau, pentru a se dezvolta cat mai frumos. Apoi, te ocupi indata de munca ta, pe care o faci, de care esti frustrat, pe care ai abandonat-o, la care visezi. Afli indata cum te-a format aceasta munca, ce anume a schimbat in deprinderile tale, in infatisarea ta, in modul de a fi, de a vedea lucrurile, de a le aprecia etc. Rareori scrii despre munca ta ca despre o pasiune, ca despre calea dezvoltarii tale personale. Amintesti des de somaj, de umilintele si raul care rezulta de aici. Te gandesti adesea ca munca este o sursa de venituri, oferindu-ti siguranta. Din fericire, nu uiti de visurile care iti permit sa speri, pe care se bazeaza energia pozitiva care iti ofera curajul sa le realizezi.
Psihologie 1

Lectiile 59 si 60__________________________Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

Te intrebi pe tine daca lucrezi eficient si in ce consta, de fapt, ceea ce faci.


Simtnevoia dea-mi imbundtdti eficienta? Sigur cdda, celputin mdstrdduiesc (...) $tiu din experienta cd, dacd imifac un plan pentru a doua zi, sunt sigurd cd voi realiza eficient treburile proprii si profesionale, fdrd nici un fel de perturbdri exterioare. Consider cd un instrument de eficienta sdndtoasd este timpul bine organizat, ceea cefaceposibilaobtinerea de rezultate valoroasepe calea spre telul urmdrit. (D. D.)

Vei cunoaste eforturile pe care le presupune munca ta, sesizand uneori simptomele epuizarii profesionale. Scrii despre sentimentul de respingere si despre lipsa de apreciere a competentelor tale, despre experienta profesionala, iti faci grij i cu privire la viitor, ti-e teama de noile provocari. Simti o stare de amaraciune, de dezgust, legata de constientizarea ca esti folosit. Se intampla insa si sa fii mandru ca te dezvolti, ca te realizezi. Modalitati de adaptare la rolurile sociale Lectia 25: Ce sa faci pentru ca rolul de PARINTE sa fie unul benefic pentru tine si pentru copiii tai? Lectia 26: Cum sa raspunzi eficient exigentelor impuse de diferite roluri sociale? Te gandesti la tine ca parinte: in viitor sau prezent. Te gandesti ca a avea copii ar fi un noroc sau un ghinion. Vei cunoaste modelele ipostazei de parinte: modelul bazat pe sarcini, eel interactiv, modelul conceput in termenii afilierii si ai interdependentei. Revii la analiza tranzactionala. Cauti bucurii in copilaria ta, legate de comportamentul dezinvolt, de legaturile apropiate cu ceilalti, de atentia si de timpul care ti se acordau. Ti-ai amintit diferite fapte si intamplari, in primul rand sentimentele care le-au rnsotit. Ai scris despre bunicul tau, pentru care erai o persoana importanta, despre livada cu pomi, despre tavalirea prin iarba, despre bunica ta, care iti oferea intotdeauna ceva delicios, despre timpul care ti se consacra de catre cei din jur. Ai scris despre perechea de pantofiori frumosi, de culoare rosie, cumparati de tata... Citesti si analizezi indicative si recomandarile legate de acest rol important, cu toate ca nu exista retete pentru un fiu sau o fiica ideala si nici o cale de a fugi de responsabilitate. Ajungi la concluzia ca trebuie sa inveti sa alegi rolurile si sa impaci exigentele acestora, ramanand tu insuti. Numeri rolurile care iti revin, de care esti constient si constati ca ai uitat multe. Incerci sa faci o clasificare a rolurilor. Iti amintesti cum se invata rolurile. Discuti cu oamenii despre ceea ce inseamna sa fii perfect.

20

Psihologie

Eu i propria mea dezvoltare

Capitol XX

Despre evolutia personala si despre realizarea de sine Lectia 27: De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?
Lectia 28: In ce consta imbunatatirea parerii despre sine?

Te gandesti la propria dezvoltare. Construiesti imaginea ,,navigatorului" si pe cea a ,,celui ancorat".


... eram tare obosit de bduturdsi doream sd-mi schimb viata depdndatunci. Am nimerit in grupul AA. Am mers la diferite intdlniri, am intdlnit oameni care au schimbat multe lucruri in propria lor viata. Ei au devenitpentru mine un impuls, unfel de motor. Am reusit..., m-am eliberat de acest viciu, iar ceea ce md bucurd eel mai mult estefaptul cd viata mea s-a schimbat in mod radical, m-am schimbat eu insumi. In anul 2001 am participat la un Program de Dezvoltare Personala, cu scopul de apune ordine inproblemelepersonale si astdzi stiu in mod cert cdnu md voi opri aid. Invdtdm toatd viata si orice schimbare ne stdrneste teama, dar ne aduce si satisfactie. (M. G.)

Lucrezi la viziunea asupra idealului.


Un om ideal, dupdcum cred, nu are un rdspuns univoc la aceastd intrebare. Nu existd un model ideal, universal al omului, spre care sd tindd toti. Nupoate fi creat un ideal de om care sd corespundd tuturor. (...) Este bine dacd avem, in general, anumite reprezentdri, tinzdndspre indeplinirea obiectivelor acceptate. Este important sd nu impunem altora reprezentdrile noastre..., sdnu nepierdem undevape drum in goana dupd ideal. (V. P.)

Iti dai seama ca idealul inseamna o viziune, un model, un scop care se exprima in concretizarea valorilor personale in comportamentele de fiecare zi. Nu are sens sa demonstrezi ca nu exists persoane ideale. Constiinta propriului ideal este indispensabila pentru a-ti putea preciza locul tau, pentru a comunica cu partenerul in cadrul cuplului, pe tema scopurilor, pentru a va educa impreuna copiii. Idealul tau este un reper, un instrument de masura, precum si un mod de a te apara. Vei cunoaste cateva conceptii teoretice cu privire la dezvoltare.
Meritd sd lupti pentru locul tau, ca viata sdmeritesdfie trditd, ca fiecare dintre noi sd gdseascd in sine si in ceilalti forta tainicd, irepetabild, care sd ne permitd sd zdmbim razei de soare, in fiecare zi. Trebuie sd transformdm realitatea obisnuitd, cenusie, in ceva neobisnuit si valoros. Aceasta esteproblema vietii mele, la care doresc sd lucrez. (L. N.)

Treptat, te preschimbi din broasca in print sau in printesa. Cauti factorii care iti inlesnesc viata. Razi, plangi, te infurii, fiindca toate aceste lucruri sunt minunate pentru tine. Stabilesti un contact mai profund cu emotiile tale. Analizezi cu interes in ce consta de fapt dezvoltarea intelectuala si spirituals.

Psihologie

21

Lectiile 59 si 60

Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

Iti cauti propriul tau dram.

Rolul autopsihoterapiei si al terapiei profesionale Lectia 29: Ce tehnici de autopsihoterapie poti folosi eficient? Lectia 30: Cand trebuie sa iei decizia de a solicita ajutorul psihologului? Ai senzatia ca innebunesti? Ca iti vine sa ucizi pe cineva? Sa te distrugi pe tine insuti? Orice modalitate ti se pare eel mai simplu leac, un leac genial in fata raului de pe aceasta lume? Inveti sa te relaxezi, sa meditezi, sa te autosugestionezi. Te odihnesti cu ursuletul, te uiti atent la pestisorii de aur. Incerci sa-ti descarci reactiile ca un leu, ca un zmeu, ca un distrugator de hartii sau de prosoape. Iti construiesti perseverent si sistematic imaginea pozitiva despre tine insuti. Te intrebi cand anume merita sa te adresezi profesionistului dupa ajutor si cand poti sa mai astepti. Studiezi diferite metode ale autopsihoterapiei. Pe seard m-am asezatpe covor si, impreund cupartenerul de discutie, incercam sdnestdpdnim rdsul. Dupdojumdtate de or a, am reusitsdnu ne mai hlizim. Cel mai mult m-a convins relaxareapentru copiii mid. Ascultdnd toate acestea, m-am simtit ca un copilas. Imi veneau in minte amintiri din copildrie, tanjeam sdmdia cineva in brate. Ce bine cd am incercat! (...) Imi vine usor sd capdt senzatia de povard, dar mai greu este cu senzatia de cdldurd. Simt mai puternic mdinile si picioarele decdt restul corpului. Mi-a venit greu sd scap de incordarea cefei. Partenera mea de discutie imi spunea cd ceafa mea seamdnd cu o coardd. A incercat sd-mi facd masaj si m-am simtit mult mai bine. Mi-a pldcut seara respectivd... (S.P.) Cdndva eram sigurd cdproblemele mele trebuie sd rdmdnd un secret al meu, iar astdzi mi se pare cd as putea discuta despre ele cu altcineva. As dori doar sdfiu sigurd cdnurdde nimeni de mine si cdsunt respectatd. Defapt, tdnjesc dupd asa ceva. Viata mea este extrem de dureroasd. Eu insdmi nuprea mai stiu ce as putea face. Pdndacum mi-afostrusine pur si simplu. Odatdam incercat sd vorbesc cu medicul, dar elsegrdbea in modvizibilsi nu m-a ascultat... (C. L.)
22 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Rolul autopsihoterapiei si al terapiei prof esionale


Lectia 31: Cum putem sa-i a jut am pe ceilalti? Lectia 32: Cand trebuie sa solicit! ajutor altor specialist!?

Te gandesti cum sa-i ajuti pe ceilalti: pe cei care au nevoie, pe care doresti sa-i ajuti, dar si pe cei care nu ar avea nevoie de ajutor. Te gandesti cum sa starnesti increderea, analizezi inca o data fenomenul empatiei, in contextul ajutorului.
Confruntarea cu problemele proprii imi amplified dorinta de a veni in ajutorul altora. De a deschide usa bundvointei si a compasiunii, folosindu-md de cheia empatiei. Empatia inseamnd identificarea emotionalacu o altdpersoanasi stdrnirea in noi a sentimentului prin care trece persoana respectivd. Inseamnd sd stii sd te pui in locul altuia. Sd simti durerea altuia. Ajutorul imbracd diferite forme, in functie de situatie: dificultdtifinanciare, lipsa unui loc de muncd, imposibilitatea de a se descurca, timiditatea, persecutiile, cdsnicia nereusitd, inima zdrobitd, necazuri cu sdndtatea, suferinte... Seintdmpldinsdca uniisdabuzeze de bundtatea noastrdprin viclesug... Este nevoie de o anumitdorientare... (J. P.) Le propui celorlalti stilul partenerial de comunicare si-i sfdtuiesti sdprocedeze cum doresc: Fa cum crezi de cuviintdsi sdstii cd, orice ai alege, va trebui sdfie intru binele tdu. Intelegi? ". (M. S.)

A FMf G6M DOREST7.


Nu vei uita niciodata aceasta destainuire, mai mult... nu stii de ce a trebuit sa povestesti atunci despre asa ceva...
Mi s-a intdmplat sd ascult multe destdinuiri, dar aceasta era una de exceptie... Noi pdndastdzi nu inteleg de unde atdta mcredere netdrmuritd, fiindcdnu ne-am vdzut niciodata inainte, iar aceasta intdlnire afostsingura din viata noastrd... Am ascultat indelung, apoipared a plesnit ceva in mine... Astdzi nu-mi mai amintesc cum il chema... Sper ca viata lui sdsefi aranjat si sdfiefericit... Astdzi, cdnd mdgdndesc la intdlnirea aceea si la discutia de atunci, nu stiu dacdm-as mai comporta lafel. Imprejurdrile si clipa aceea unicdmi-au deschis calea spre un om strain. Stiu insd cd atunci discutia aceea mi-afost extrem de necesard... (M. N.)

Psihologie

23

Lectiile 59 i 60__________________________Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

Dorescsd-iajutpeoameni,fiindcd... imi face bucurie; binele infdptuitse intoarce cu vdrfsi indesat spre eel care ilface; si eu amfost ajutatd, iar omul pretuieste exact cat face pentru celdlalt om. Simt o asemenea nevoie interioard. Existdmulti oameni mat slabi decdt mine. Asa imi dicteazd constiinta, doresc sd-mi exprim recunostinta pentru ajutorulprimit inainte. Motivatia mea generala: ajutorul este un reflex al omului nobil. (T. M.) Poti obliga pe cineva sa iti permita sa intervii in viata lui? Un adult se comportd uneori ca un copil. Cunostinta mea n-ar maifi trait astdzi dacd nu ne-am fi descurcat atunci. Pur si simplu, cu ajutorul a treipersoane, l-am impins in masindsi ne-am dus la medicul de gardd. (...) Fires te, am avut anumite mustrdri, fiindcdmi sepdrea cd vreau sdfac din el un nebun, dor pond la urmd el se comporta in asafel, meat eraprimejdiospentru sine insusi... Astdzi suntem in continuare in relatii apropiate si, uneori, imi spune cd, desi or dori sa uite acel episod, imi este recunoscdtor. (B. B.) Despre sanatatea proprie si a celorlalti Lectia 33: Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei unei boli somatice? Lectia 34: Care este atitudinea noastra fata de boala si fata de cei bolnavi? Iti observi propriul corp, il concepi ca parte integranta a persoanei tale, la fel de importanta ca si psihicul. Acorzi multa atentie analizei factorilor care due la infarct. Nu mi separe cd din grupa celor care au suferit de infarct nufac parte oameni linistiti si senini. Un asemenea om a fast mdtusa mea. Astdzi nu mai trdieste. Zdmbea, era echilibratd, avea pentru fiecare o vorbd bund. Pe atunci nu mai lucra si avea un mod de viatdsdndtos, ford nici unfel de vicii, cu regim corespunzdtor. Umbla cam putin, dar asta din cauza altor afectiuni. Toatd viata a fast activd, mobild si harnicd. Sunt sigurd cd se consuma din cauza problemelor celor apropiati sise confrunta cu ele,fdrda-i impovdrape altii. Doreaprobabilsd-i multumeascd pe toti sipunea la inimdpdrerea altora. Nu avea nici o dozdde egoism. Stiu cdeste o situatie atipicd, dar asa aratdamintirile mele. (B. G.) Afli cum tehnicile psihologice pot influenta starea corpului. M-au interesat experientele bazatepe bio-feedback, adicdpe cuplarea biologicd reversibild. Este cevafoarte ciudat si as dori sa aflu mai multe lucruri despre aceasta. Amputeafolosi aceste experience cu efect benefic... (Z. S.) Iti reamintesti atitudinea ta initials fata de sanatate si fata de bolile fizice, legata de starea de sanatate a familiei si de anumite beneficii, ascunse sau vadite, decurgand din rolul de a fi bolnav.

24

Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Totdeauna am fast bolndvicioasd. (...) Pdrintii si bunicii mei nu se ocupau mai deloc de fratele men, care plesnea de sdndtate; adesea il Idsau la vecini. Cu mine mergeau la consultatie la policlinicd, eu aveam cinci ani, iar mama a rdmas cu mine in spitalpatru sdptdmdni. Dormea intr-un cdminpentru muncitori si era Idngdmine de dimineatapandseara. Mdsimteam iubitd, dar si unpic altfel decdt toate colegele mele. La spital erau mai degrabdunii ca mine, usor diferiti de cei de la scoaldsau din fata blocului. Defapt, mie imipldcea toatd povestea asta cu boala, desi mdtemeam unpic din cauza durerii, a injectiilorsi a altor interventii. Vedeam ca ei sunt ingrijorati de sdndtatea mea, dar nu era vorba depanicd, fiindcd ei aveau incredere cd o sd mdfac bine. (...) Dupdmulti ani am invdtat sd ma uit la mine insdmi ca la un om sdndtos, dar astdzi mai sunt momente cdnd as dori sd ma intorc la vremurile acelea, indeosebi cdndobosesc. (S. R.) Te ocupi, de asemenea, de atitudinea celorlalti fata de cei bolnavi fizic si psihic. I-am spusfiului men depatru ani aceastd poveste. El nu stia cdeu mai avusesem un bdietel inaintea lui, cd, pur si simplu, arfl avut unfrdtior mai mare, pe care Dumnezeu l-a luat la vdrsta de trei luni. Datoritd povestii, amputut merge cu el pentru prima oard la cimitir, de Sdmbdta mortilor. Sotul s-a miratfoarte mult, fiindcd stia cd acest subiect era pentru mine tabu. Multumesc. (M. T.)

Despre subconstient Lectia 35: Ce trebuie sa stim despre vise? Lectia 36: Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?
Dormi. Visezi... f ti controlezi lungimea visului. Asculti trairile oamenilor care multa vreme au fost private de posibilitatea de a dormi. Tatdl men a lucrat ani de zile in schimbul de noapte. Se obisnuise si el, sifamilia noastrd. Cdndaiesitlapensiesiarevenitlaunmoddeviatdnormal, nuareusitsd se descurce. Se ducea la medic dupd somnifere, pe care le lua noaptea. Adormea la masd, dupd ce mdnca. Odatd, noaptea, l-am vdzut cum umbla prin camera. Asta a durat cam doi ani. Nuputea dormi noaptea, iarziua nu dorea sd opiardd cu somnul. Era singuratic si singurul lucru care il salva era radioul. Abia dupd vacantape care apetrecut-o lapescuit, dormindsub cort, lucrurile s-au normalizat oarecum... (D. P.) Elaborezi un set propriu de mijloace care sa favorizeze adormirea. Pun langdpat unpahar cu lapte cdldut, dau drumul la o muzicd linistitdsi deschid fereastra. Imi place sdaprindlumdndri, darsotulmeu nu lesuportd, asa cdnufac asta inainte de culcare. Am observat cd ma ajutd sd adorm prezenta pisicii mele, carestdlapicioarelepatului. Nu citesc inainte de culcare si nu ma uit la televizor. Prefer sd-mi imaginez cdte ceva, in timp ce ascult muzica, tindnd ochii inchisi... (E. T.)
Psihologie 25

Lectiile 59 si 60

Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

Lucrezi cu visul tau...

Am visat odatd cd trebuie sd operezpe cineva, pentru a supravietui. Am asudat si am tipat. Mi-a fast tare teamd si chiar acum cdnd scriu nu ma simt in apele mele. Nu-miplace sd vdd sange, dar, pe de altdparte, stiam cd omul acela sepoate baza doar pe mine. Era un copil, lafel ca mine in trecut, chiar semdna cu mine. Tare incdlcite sunt lucrurile, dar, cdnd md gdndesc acum, mi se pare cd eu, adultulde acum, sunt singura sperantd pentru mine - eel mic. Inteleg cd mdpot baza doar pe mine, cd trebuie sdfac exact o asemenea operatic. Am discutat despre asta cu partenerul meu de discutie, un om intelept, si mi-a spus cd e ceva adevdrat in povestea asta... (V. T.)

Pe cine am putea hipnotiza?


Pe sotul meu nu l-ar hipnotiza nimeni. El rdde de toate as tea. Poate doar dacd l-ar durea prea tare dintii ? Fiindcd ii este teamd de dentist si cere sd i sefacd totdeauna anestezie. A avut anumiteprobleme demult. (...) In schimb, colega mea arputeafi o pacientd impecabild, fiindcd ea se lasd repede convinsd, isi impune si crede in multe lucruri. Pe ea o poate pdcdli chiar si un copil. Este destul de tdndrd si nesigurd pe ea. Cautd pretutindeni pe cineva care sd-i serveascd de model. In general, te ascultd cu atentie, iar dacd cineva ii spune, de exemplu, cd il doare capul, meet, incet, incepe si ea sdsufere... (D. B.)

Iti amintesti cui si in ce imprejurari i-ai oferit ,,vitamina minunata"?


Sunt un dusman al medicomaniei si de mat multd vreme o tratez pe mama ,,pdcdlind-o ", oarecum. Cdnd sunt la ea, arunc sau iau cu mine o parte dintre medicamentele care sunt adesea expirate. Mi-e teamdsdnu se otrdveascd cu toate porcdriileastea.Iidauvitaminesiiipovestescceminunatesuntacestemedicamente pentru durereade cap si pentru somn. Ealeia si sesimteminunat, dupd care imi mai cere... (Z. R.)

Pe seara, vizualizezi cum, dupa un vis reconfortant, te trezeste desteptatorul la ora potrivita.
26 Psihologie

Eu si propria me a dezvoltare

Capitol XX

Despre sanatate si despre boala Lectia 37: Ce este sanatatea psihica si care sunt mecanismele acesteia? Lectia 38: Ce trebuie sa stim despre patologia vietii psihice? Esti sanatos, normal, bolnav sau anormal? Unprieten al men consider a cd normal mseamnd un compliment Dupaparerea lui, acest cuvdnt mseamnd cdcineva estefain, echilibrat, cdnusecomportdciudat si case poate discuta cu el. Mai mseamnd, de asemenea, cdseamdnd cu el si cd il mtelege. Pe de altdparte, o altdprietend imi spune cd normal mseamnd cineva mediocru, cenusiu, cineva care nu se vede, care, in general, nu se distinge prin nimic, fiind lafel ca toti cei multi. N-ar dori deloc ca cineva sdgandeascd infelul acesta despre ea. Pentru mine, normal este cineva care nu este bolnav, care se poate stdpdni, mtelege ce se intdmpld, chiar dacd este oarecum ciudat. (A. R.) Nu esti de acord cu ,,normalitatea". Injurd, furd, scriu pe ziduri ceea ce doresc, fdrd a intreba pe cineva, aruncd cu pietre in geamuri, beau in fata blocului, dau mitd, mint si depun mdrturii false, apdrdndu-si pielea, isi bat copiii si se bat intre ei, iau droguri si abuzeazdsexual de copii... (...) NU sunt de acord cu o asemenea normalitate ". (S. O.) Te gandesti de unde stii, de fapt, ca este vorba despre un nebun? Cand esti intr-un spital depsihiatrie, nimeni nu se intreabdde unde se stie acest lucru, lafel cum, privind un acvariu, nimeni nuse gdndeste de unde stim cd acolo, induntru, se afldpesti. Este nebun si cu asta basta. larpe straddsau in altdparte, pentru mine, nebun este cineva care nu tine la viata sa si la cea a altora... (C. B.) Citesti despre bolile psihice, dar nu faci lucrul acesta cu prea multa convingere. Stiinta despre bolile psihice este periculoasd. 0 cunostintd de-a mea, o femeie trecutd de cincizeci de ani, ,,si-a descoperit o depresie ". Este adevdrat cd nu se simtea bine, cdera singurdsi nu vedea sensul in viata ei depensionard. Abia cdnd cineva i-a spus despre ce este vorba, iar ea a crezut in ceea ce i s-a spus, a simtit probabil cd acum este oarecum mai importantd sau poate cd are o anumitd justificare... (T. T.) Preocupari si tendinte in psihologia contemporana Lectia 39: Care sunt domeniile de interes ale teoreticianului in psihologie la tnceputul secolului XXI? Lectia 40: In ce aspecte de viata pot interveni psihologii-practicieni? ,,lnghiti opastild" cu toatdistoriapsihologiei:... spre deosebire depsihanalizd, psihologii umanisti considerd cd sarcina lorprincipald este nu numai terapia in cazuri de tulburdrifunctionale, ci si acordarea de ajutor oamenilor sdndtosi, pentru a atinge un nivel superior de sanatate, defericire si de dezvoltare. (Tomaszewski)
Psihologie 2

Lectiile 59 si 60__________________________Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

Adesea am contact cu oameni cdrora le lipseste increderea in sine - si eufacparte dintre ei -, de aceea consider cdsarcina principals a psihoterapeutului este aceea de a-i ardta pacientului propriile sale posibilitdti, de a face posibildpunerea in valoare apropriilorposibilitdti. Nu suport cdndmedicul imi impunepropriul sdu punct de vedere. Dinpdcate, pot doar visa in legdturd cu libertatea de comunicare reciprocd, cu schimbul de idei si de experientd. In spitalul depsihiatriepe care il cunosc eel mai bine nu s-argdsi locpentru o persoand care si-ar exprima deschis revolta, propriile gdnduri. Nu sunt o adversard a spitalului, dar l-as supune reformer... Tomaszewskireproseazdpsihologilor umanisticd, in ciuda criticiijuste, propunerile lor pozitive sunt foarte firave. Dacd este asa, imi pare rdu. Cu unul dintre reprosuri trebuie sd fiu de acord, si anume cu privire la cheltuielile de diminuare a distanteipsihice din interiorul grupului terapeutic, pe seama cresterii distantei fata de alti oameni. lau si am luatparte la diferite genuri de terapie in grup. Acum doi ani am observat cd, fiind foarte apropiatd de membrii grupului, mddistantezde ceilalti oameni... Am inceputsd-mischimb atitudinea. Sespune cd argumentarea stiintificdapsihologilor umanisti este foartefiravd, dupdcum arfi o puternicd exagerare sdse considere tehnicile terapiei de grup ca una dintre cele mai mart inventii. Asa stau lucrurile. Cu toate acestea, orientareapsihologiei care subliniazdrolul omului ca subiect imi rdmdne apropiatd. (M. C.)

Te pronunti in legatura cu nevoia sociala de serviciile psihologilor practicieni.


Multe probleme scolare sunt generate depdrintii insisi, care pun in fata copiilor cerinteprea man. Multi aspirdca odraslele lorsdinvete bine. Cdnd copiiiprimesc noteproaste, ei cred cdsepetrece ceva cu copiii lor. Pdrintii le aratdasta, lespun copiilor, scdzdndu-le in felul acesta aprecierea de sine si lipsindu-i de simtul acceptdrii. Copiii trebuie sdfie indemnati sd invete si sdfie laudati pentru succesele repurtate la scoald. De asemenea, ei au nevoie de alinare, cdnd apar anumite insuccese. Fiecare copil ar trebui sdse dezvolte in acord cupropria sa structurd. Copilul trebuie sdfie ajutat la invdtdturd, dar nu avem voie sd-l obligdm. El trebuie sd gdndeascd independent, sd beneficieze de cunostintele sale, sd-si dezvolte preocuparile, dar toate acestea in acord cu propriile posibilitdti intelectuale. Toti oamenii invatd toatd viata. Uneori nefrigem " cu ceva, dar si asta este necesar, pentru ca a doua oardsdproceddm altfel, mai bine, mai corect. (A. M.) Si iarasi rezolvi un test! 28 Psihologie

Eu i propria mea dezvoltare_______ XX

Capitol

Eii si copiii care imi sunt incredintati Lectia 41: Cum sa ne petrecem timpul impreuna cu copiii?
Lectia 42: Cum sa ne jucam cu copiii?

De fapt, ce anume facl atunci cand te joci cu copiii?


Recunosc cd, in general, nu-mi place sa ma joe cu copiii. Eu nu am copii si nu cred cdvoi avea. In general, lectura acestui caiet o tratez cape ceva ce nu accept pdnd la capdt. (G. P.) li adorpe nepotii mei si imi place sd mdjoc cu ei. Sunt niste copii isteti, deschisi si foarte exigenti. Aldturi de ei mdsimt mai tandrdsi maiplinade energie. Imi place sd-i observ cdndsejoacdsinguri, in curie, de exemplu, si nu stiu cdeu mduit la ei. Este si maipldcut atunci cdnd imi dau voie sa mdjoc si eu cu ei. Ultima oard a trebuitsdfiu munte, dupdce imiporunciserdsdfacpe rechinul. li invidiezpentru copildria lor, dor este doar o invidie bldnddsi lipsitdde rdutate... (S. L.) Cauti in sinea ta ,,Copilul", ,,Adultul" si ,,Parintele". Injocurile cu copiii sunt exclusiv Pdrinte ". Mi-am dat seama de acest lucru, desi il numeau altfel. Niciodatdnu mdjoc cu copiii ca un copii, pdnd la capdt si cu toatd convingerea. Totdeauna rdmdne o oarecare distantd, am grijdsdnu li se intample ceva, le spun ce au si ce nu au voie. Stiu cd-i plictisesc, dar infelul acesta mi-am dat seama cd si pdrintii mei ma tratau lafel. Imi cereau totdeauna sd mdjoc ,,cumintesi sdam grijd",fdrdsdfacmizerie, gdldgie sau sd ma lovesc. (G. C.) Faci propuneri de noi jocuri pe care le descrii excelent. La grddinitdorganizezjocul ,,De-a identificarea reciprocd", dupdatingereafetei, a pdrului si a imbrdcdmintei. Pentru copii este un lucru interesant, iar eu pot sd observ cum se dezvoltd acestia, cum actioneazd memoria si imaginatia lor. Odatd, lonut, un bdietel de trei anisori, nuputea sd-si imaginezepe nimeni in afardde el, cu cdpsorul aproape chel, si era tareamuzant candspunea cdilatinge...pelonut. (B. J.) Te gandesti la un joe potrivit, la rolul contextului socio-cultural, care se concretizeaza in forma si in continutul jocurilor pentru copii. Eu si copiii care imi sunt incredintati Lectiile 43 si 44: Cum poate fi folosita psihoterapia prin exercitii fizice pentru copii? Faci gimnastica? Merg cufiul men la bazin si acolo ne distrdm de minune. Incerc sd-l obisnuiesc cu ideea cdapa nu esteprimejdioasd. Sunt pentru el ca unfrate mai mare, un coleg, dar, in acelasi timp, am grijd sd nu i se intample ceva. La inceput era incordat si se zgribulea ingrozitor, dar acum reuseste sdbage capul in apd, sdimproaste, sddea din picioare si din mdini. Cea mai mare realizare a lui este statul pe spate si incredereape care o are cdn-o sd-i dau drumul. (R. S.)
Psihologie 29

Lectiile 59 si 60__________________________Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

Afli diferite principii si creezi altele noi.


Recunosc cd principiul folosirii vocii in timpuljocurilor de acestfel estepentru minefoarte dificil. Mi separe cdsunt caraghioasdsiprostutd inpropriii ochi... (E. D.)

Traiesti sentimente puternice legate de pipait si de apropierea de cineva.


Marta, de mica, era rdsfdtatdsi mdngdiatd. Recunosc sincer cam afardde ea, de fapt, nu am mai mdngdiat nici un alt copil. Ultima oar a, in pare, langdgroapa cu nisip, mi s-a asezat pe genunchi un bdietel, putin mai mare decdt ea. Mai intdi mam enervat, fiindcd nu stiam ce arfi trebuit sdfac. Misepdrea cdea arfifost geloasdsau cdmama copilului arfi reactionat ciudat. S-a dovedit cd Marta si-a vdzut de treaba ei, gdtind supe in continuare, iar copilul s-a lipit de mine si ne legdnam impreund. Mdsimteam grozav, mdiubea si avea incredere in mine. Eram surescitatd. Apoi m-am linistit si m-am simtit minunat. Aproape cd adormise in bratele mele, in timp ce mama lui citea ziarul. Mi-a spus apoi cd este dddaca lui si cd trebuie sd piece. M-am bucurat cdnd Marta l-a mdngdiat, spundndu-i la revedere... (R. C.)

Si masajul starneste sentimente.


Amfdcut cu copiii mei, cu colegii si colegele lor - in total sase copii - un masaj in comun. Am rds unpic, dar nimdnui nu i-afost rusine, deoarece copiii se cunosc de multdvreme. Puteam observa ce se intdmpld intre ei, dar ceea ce vedeam imi era cunoscut de mai mult timp. M-am mirat de doud ori. Mai intdi, cdnd un bdiat de doisprezece ani, cam dur si destul de agresiv, ii masafoarte delicatpe cei mai mid decdt el, fiindfoarte atent sd nu li se intdmple nimic rdu. Apoi cdnd m-am asezat eu insdmi pe dusumea si, probabil, pentruprima oar din viatd, mi-afost usor teamdsijend inprezenta lor. Era vorba despre oaspeti, nu despre copiii mei, pe care mdpot baza. Dupdun scurt interval, aproape cam-am scufundat in neant; mdsimteam minunat, mdrelaxasem, simteam cdldura degetelor lor si stiam cat de mult doresc sd md odihnesc si sd ma simt bine. (O. L.) Eu si copiii care imi suntincredintati

Lectiile 45 si 46: Cum ii putem ajuta pe copii cand invata?


II ajuti la invatatura pe copilul lasat in grija ta?
Nimeninuainvdtatcumineniciodatdsinumi-ainlesnitnimic.Decealtcinevaar trebui sdaibdparte de asa ceva? Singur trebuie sdajungd la solutiiproprii. Aceasta il va face sd devind independent si sd invete sd se bazeze pe sine. In general, aceasta estesarcina scolii, si nu apdrintilor, a rudelorsau a cunostintelor. (B. J.) Am observat de la inceput cum invata fiul meu. Fdcea lucrul acestafoarte ciudat, altfel decdt mine. Invata ceva abia cdnd intelegea, niciodatdpe de rost. Eu invdtam prin repetarea de mai multe ori, cu voce tare, iar el imi spune cdeste oprostie. Eu si sotia ii spunem sd invete, iar el std culcat, umbld cdtea minute si ne spune cd stie. (S. S.)
30 Psihologie

Eu ii propria mea dezvoltare____

Capitol XX

Mi-aupldcutexercitiilecucreionul.lncercsdlefacimpreundcufiicelefiiceimele. Una estefoarte multumitd, iar cealaltdnuprea reuseste. Important este cdtoti ne distrdm bine. M-am gdndit sd le invdt sd lucreze cu andrelele si cu croseta, astfel incdt exercitiile le vorprinde bine. (A. M.) Cdnd fiul sifiica mea invatd, au cdstipe cap si este intuneric in camera. Mi separe cd ei se prefac cd invatd. Adesea se due la bucdtdrie si mai iau cdte ceva din frigider. Stau la panda sdvadd cine seduce primulla telefonul care sundpe hoi. Sdptdmdna trecutdle-ampropus sd-i ajutsi erau ingroziti. Le-am ardtat ce trebuie sdfacdpentru a doua zi, a treia zi si asa mai departe. Apoi am impdrtit materialul in mai multeparti: partea ,,pe care o invatdsinguri", partea unde li se va sopti" si partea mvatatd". Am stabilit timpulpentruflecareparte. Mi-a venit ideea sd le dau cdte un baton de ciocolatddupdfiecareparte. Imi era mai mare dragulsdvdd cum gdndesc copiii mei si cat de vioi sunt, doar cdsunt unpic dezorganizati. Sper sd-i ajut in acest sens, pentru cdsi ei au observat cd meritd. (G. Z.)

Foloseste principiile stabilite si creezi principii proprii. Eu si copiii care Imi sunt incredintati Lectia 47: Cum sa abordezi perioada adolescentei? Lectia 48: Cum sa traversezi demn perioada adolescentei? Doresti sa treci cu demnitate prin perioada de crestere a copilului aflat in grija ta.
Sora mea m-a Idsat sd md ingrijesc defiul ei aflat la vdrsta adolescentei. Intre noi nu este o mare diferentd de vdrsta. Eu am 22 de ani, iar Pavel, nepotul men, are 16. Ce ciudat! La inceput nu prea stiam dacdeste unfelde camaradsau un copil, dar nu m-am gdndit prea mult la asta. Problema a apdrut cdnd au venit niste colegi si am doritsdbem ceva impreund. Nu stiam cum sd-l tratez, cape un coleg sau cape un copil? M-am cam necdjit. M-am certat cu colegii care nu intelegeau nimic. Abia dupd ce am discutat cu el in toiul noptii, amandoi ne-am simtit mai bine. (RE.) Trdiesc niste momente amuzante, cdnd fiul prietenei mele vine de la scoald si povesteste cupasiune totfelul de tdmpenii. Cdnd il corectez - si ofac cuprietenie micutul se incdpdtdneazd, bdiguie si nu acceptd nimic. Domnul de istorie este comandantul", doamna de romdnd stie mai bine ". Extraordinar! Md gdndesc de unde are scoala atdta autoritate asupra lui. Saupoate cdeste vorba de ceva ce inlocuieste legdtura lui cu tatdl? Fiindcdpe mine nu m-a acceptat intru totul. Stiu cdpe mine mdpretuieste doar in domeniul meu. Cred cd as dori sdfiu o autoritate pentru el, asa, in general. (F. P.)

tncerci sa-i ajuti si pe adolescenti la invatatura.


Fiica mea este tare obositd din cauza invdtdturii. Imi pare tare rdu de ea. Eu n-am invdtat niciodatd atdta cdnd eram de vdrsta ei. Cdnd ii spune sd meargd undeva, sd invite pe cineva acasd, aproape cdpldnge defurie. Totdeauna calculeazd notele, punctele, mediile. Ce lume nebund! As dori sd invete pentru ea, atat catpoate...
Psihologie 3 1

Lectiile 59 si 60__________________________Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

Mi-e teamd ca are deja nevrozd, pentru cdvorbeste in somn si isi wade unghiile. Eu nu-i cer niciodatd atdt de mult. Ea vrea neapdrat sd intre lafacultate, sd aibd succes", asa cum spune. Dar ceeste,,succesul"rdscumpdratcu atdtasacrificiu, de tdndrd? Acum e vremea distractiilor, a iubirii. Oare ea cdnd o sd danseze? Dupd treizeci de am? Spune cd preferd sd nufacd niciodatd copii. Groaznic! Colegele ei se comportd cam lafel, dar sunt si unele cdrora nu lepasd, nu doresc sdrealizeze mare lucru. Nici asa n-arfi bine. Unde sdfle oare calea de mijloc? (G. J.)

Eu si grupul de prieteni Lectia49: Avem oare nevoie de ceilalti? Lectia 50: Cum sa optimizam relatiile cu ceilalti?
Te intrebi daca ai nevoie de ceilalti oameni. Nu asputea trdifdrd cunostinte si fdrd cei dragi. M-as simti ca inpustiu... (N. A.) Asputea trdi in singurdtate. Oamenii mdobosesc, indeosebi colegele mele. (J. L.) Unii sunt pentru mine ca niste puncte de referintd, fdrd de care m-as rdtdci in viatd... (S. Z.) Te gandesti la eficientizarea contactelor cu ceilalti oameni. Te gandesti la ce se intampla cand cineva alege singuratatea. Singurdtate din proprie optiune - aceastd qfirmatie nu este adevdratdpdnd la capdt, fiindcd insuccesele in relatiile cu ceilalti oameni ne indreaptd intr-acolo. Ne e teamd de nedreptate, de durere, de suferintd, de respingere si de aceea rdmdnem singuri, fata in fata cu noi insine. Consider cd, intr-unfel, orice om este singur, trdind impreund cu cineva doar din cdnd in cdnd, pe baza unor legdturi mai apropiate sau mai indepdrtate. Singuratatea din optiune este uneori ceva bun, este alegereapropriului drum in viatd, care nu trebuie sdfie determinatd totdeauna de teamd, ci de indrdgirea altuifel de viatd. Dorind sd trdim infelul nostru, fdrd a rani pe ceilalti, dorind sdfim noi insine, cu adevdrat, alegem izolarea care ne oferdo anumitd satisfactie si, poate, implinire. Oamenii solitari din optiune nu se simt totdeaunafericiti, dupd cum nici unul dintre noi nupluteste totdeauna datoritd excesului de emotii pozitive. Dar, eel putin, ei au doar propriile necazuri. Dacd decizia cuprivire la o astfel de viatd este constientd, poate aduce multdsatisfactie individului, cu toate cd, dinpunctul de vedere al oamenilor care trdiesc in relatii apropiate cu ceilalti, poatefi ceva de neinteles. Observdnd lumea de astdzi, se poate spune cd din ce in ce mai multi oameni se decid pentru viata singuraticd. Ne inchidem in casd, pentru a nu fi expusi ridiculizdrii, pentru a nufi obligati sdoptdm, pentru a nufi rdniti si pentru a nu-i rdnipe ceilalti. Lumea noastrd se limiteazd, intr-unfel, la trdirile interioare ale unui individ care nu doreste sd mai impartd nimic, cu nimeni. S-ar putea ca cei solitari din optiune sd-si dea seama cdnusunt in stare sd ofereprea multe celorlalti si de aceea nu incearcdsdstabileascd legdturi mai apropiate. Mdgdndesc, totusi, cd fiecare viseazd in sinea sa la cineva care sd pdtrundd in lumea sa intimd,
32 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

sd o descopere" si sd o accepte asa cum este. S-ar putea ca retragerea constientd din viata societdtii sdfie un gestpripit si negdnditpdnd la capdt si sd nu mai existe apoi cole de intoarcere. Totusi, dacd cineva doreste sd-si trdiascd viata in acestfel, ar trebui sd-i respectdm vointa si sdnu-i negdm optiunea. Viata este o optiune pentru fiecare om, de aceeafelul cum o petrecepepdmdnt depinde de om. Ceisolitaripotfi o comoard ascunsd a intelectului si a sentimentelor. Sale permitemsd trdiascdpentru sine. (A. C.)

Faci experimente cu mai multe exercitii.


Principiul cd trebuie sdfie important pentru noi ceea ce este important pentru cealaltdpersoand este dificil. Am unprieten depatruzeci de anipentru care cresterea persanelor este tot ce are mai dragpe lume. Este un maniac, cu toate cd, in orice moment in care abandoneazd aceastd temd, poti discuta cu el de minune. Eu ma strdduiesc sd evit aceastd temd, dar el nu vorbeste decdt despre asta. M-a ajutat faptul cdi-am spus cdexistdun asemenea principiu, dar eu as introduce reversul ei. I-amspus, de asemenea, call respect, cd ceea ce face este minimal, dar plictisitor pentru ceilalti. A inteles, dar dacd cineva i-arfi spus cdpisicile siameze sunt mai bune, credcdl-arfijignitdemoarte. (J. C.) Ne-amjucat la intdlnirea grupului nostru ,,De-a analogia". A fast minunat. Am rds mult, dar oricine dorea sd continue pe tema respectivd era sustinut de intreg grupul. Ne-am spus multe lucruri, pe care in alt contextprobabil cdnu ni le-amfi spus. Am convenit sd mai repetdm si altddatdjocul. (B. Z.) Nu-miplac asemenea exercitii. Dacdoamenii se cunosc ca niste cai breji, atunci stiu case pot baza uniipe altii si, in acest caz, exercitiile nu-si mai au rostul, desi, probabil, nici nu stried. Eu prefer, pur si simplu, sddiscut. (R. Z)

GAASPUffl Ff 0 8MM DEWGtWA,

Eu si partenerul meu LectiaSl: Eu si partenerul meu de viata Lectia 52: Ce putem face pentru a imbunatati relatia cu partenerul? Doresti sa fiti mai apropiati, sa fie ceva cu adevarat frumos. Doresti sa traiesti o legatura deschisa cu partenerul.
Psihologie
33

Lectiile 59 si 60_____________________ ___Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?


L

Suntem mai degrabdaldturi decdt impreund. Imipare rdu, dar asa este. Si, probabil, dacdasaveadestulcurajpentruatrdisingurdlavdrstaaceasta,asplecadelael. Aid nu am ce sdmai salvez. Neplictisim. Nici mdcar nu nefacem rdu unul altuia, darfiecare isi duce viata in lumea lui si aproape cdnu ne intdlnim. (J. U.) De mai multdvreme mcerc sd-l convingpe sotul meu sdfacem ceva din exercitiile propuse. Odatda acceptat, daracum ddvinape lipsa de timp. S-a inviorat abia la exercitiul despre intrusi si salvare. Amfdcut Us tele, apoi le-am comparat. Erau lungi, desi lista lui R. era mai lungd decdt a mea. Nimeni nu s-a referit lafamilia partenerului, dar mis-apdrut la inceput cdR. este rdutdcios. De altfel, avea dreptate, fiindcd suntem inconjurati de ofamilie mare, care se amestecd in treburile noastre si ne controleazd. Dinfericire, avem aceeasi pdrere pe aceastd temd. Concluziile aufost simple: avem nevoie de ceva mai multd independentd. Ne vaface bine un concediupetrecut doar in doi. (J. L.)

Identifici miturile care functioneaza in cuplul vostru.


Sofia mea sustine mitul cu privire la posibilitatea de manifestare deplind a sentimentelor si ma bucur cd am putut sa numesc acest lucru si sd-i spun. Ea este de pdrere cdeu trdiesc potrivit mitului rdzbundrii cu aceeasi mdsurd sipoate cd are un pic de dreptate. Lucrul eel mai important este cd am inceput sa discutdm despre asta. (R. D.)

Confruntati-va asteptarile.
... a fast ceva nemaipomenit. A. pldngea, eu, lafel. In acest exercitiu s-a constat cd ne limitdm foarte mult, cd devenim dependenti, cd ea ar dori sd md aibd ca pe o proprietate. Eufug nu de ea, ci de aceastd idee. Am inteles multe lucruri. Suntem pe drumul eel bun, desi s-arputea sdrecurgem la ajutorul unui specialist. Lucrul eel mai important este cd dorim asta amdndoi. Trebuie sd reusim. (S. J.)

Lucrati impreuna cu afirmatii.


Mi-am luat inima in dinti si l-am rugat pe I. sd asculte afirmatiile mele. Mi-era teamd cd o sd adoarmd sau cd o sd rddd de mine. (...) Acum sunt mdndrd cd am fdcut asta. Unpic imi e rusine cd am gdndit atdt de rdu despre el. La inceput, ne-am jenat totusi amdndoi. Este ceva foarte intim, dar care cimenteazd legdtura. (D. R.)

Eu si propria mea dezvoltare Lectia 53: Putem fi creativi? Lectia 54: Cum ne putem dezvolta creativitatea?
Oare pot fi creativ? In ce masura? In ce domeniu? Cat timp? Uneori pictezi, sculptezi, scrii versuri sau povestiri, fotografiezi, proiectezi modele sau interioare. Canti la un instrument, poate compui, te pasioneaza dansul.
Scriu versuri si povestiri si aceasta estepasiunea vietii mele. Nu-mi mai amintesc cdnd anume a inceput. Am nevoie de asta ca de aer. (I. D.)
34 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare____

Capitol XX

Imiplace sapictez in acuareld. Sculptez uneori in lemn. Bdiatul meufotografiazd lucrdrile, iar odatdamfdcut chiar o expozitie in grddind, pentru cunostintele noastre. (P.S.)

Bar oare merita?


Md gdndesc dacd, in general, merita sdfii creativ. Teoretic, da, dar in viata de toate zilele? Asteaptd cineva de la mine asa ceva? Eu insdmi nu am, in general, timp sd ma gdndesc la mine in acest spirit. N-o sdscriu versulete sau sapictez tablouri pentru sertar. Prefer sd merg la cinema. Cdndva imipldcea sd dansez, dar acum esteprea tdrziu. Dansul in fata oglinzii este grotesc pentru mine. Trebuie sdaispectatori... (C. P.)

Faci experimente.
Imiplac temele care solicitd gdndirea creativd. Furculita inpustiupoate servi drept cutit, brici, tepusd, sulitd, scobitoare, tacdm, greutate, cui, poatefi topitd in foe, incdlzitd la soare si va actiona ca unfier de cdlcat... (P. J.) Am exersat reprezentdrile celorpatru elemente. M-am simtit minunat, suntfdcute chiar pentru mine... (L. D.) Pentruprima oardm-am gdndit la mine ca la opersoandcreativd, dar am raportat acest lucru la activitatea mea profesionald. Am educat atdtea clase sipefiecare dintre ele in altfel. Sepoate vorbi de spirit creativ. (V. S.)

Eu si propria mea dezvoltare Lectia 55: Este posibil controlul stresului? Lectia 56: Cum sa diminuam efectele stresului? Reusesti sa-ti controlezi stresul?
... nici mie nu-mi vine sd cred cd ma descurc. De atdtia ani ma confrunt cu stresul. Credcdl-am acceptat, cam-am obisnuit, asa cum te obisnuiesti cu aerulpoluat. (A.H.) Teama mea esteparte din mine. Toatd viata mi-afost teamd. Simt permanent o strdngere in stomac, care doar uneori este ceva mai slabd. Mdgrdbesc mereu, md gdndesc intruna la ce se va intdmpla peste o clipd, la ce trebuie sd mdpregdtesc. Oamenii imi spun cdsunt incordatd, dar nimeni nu vede in mine aceastdspaimd... (J. F.) Mdrelaxez de minune cdndascult muzicd. Ascult piesele prefer ate si imi destind tot corpul. Uit de toate necazurile. Md aflu pared intr-o altd lume. Fdrd muzicd cred cdnuas sti sd trdiesc. (B. N.) Fiul mai mare al colegei mele are in garaj o tobd. Cdnd se simte rdu, este trist sau indispus, se duce acolo si cdntdore in sir. Ea afirmd cd datoritd acestui lucru nu a luat-o razna, dar vecinii sunt depdrere cd, dacdva continua tot asa, atunci ei vor innebuni sau vor chemapolitia... (M. C.)
Psihologie 35

Lectiile 59 si 60

Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

Bunicul mi-apovestit o istorioard despre un cdine care totdeauna cddea inpatru lobe. Nu stiu de ce nu era opisicd, fiindcd ea face mai degrabdacest lucru. Oricum, tin minte cdera vorba despre un cdine - un duldu uratel, darfoarte veselsiprietenos. Cred cd bunicul ndscocea toate acestepovestioare cu totfelul de intdmpldri: despre pddure, mare, munti sipesteri, desert etc. Acest cdine trecea printr-o grdmaddde necazuri, dar niciodata nu-si pierdea speranta. Elfdcea tot ce-i sta inputintd. Nu existau vrdji si nici alt ajutor din afard. El reusea, fiindcd nu-i lipsea increderea si incerca defiecare data. Povestea mi s-a pdrut minunatd si regret cd bunicul nu mai trdieste, fiindcd arfipututsdo povesteascd si fiicei mele. (N. M.)

Eu si propria mea dezvoltare Lectiile 57 si 58: Cum te poti cunoaste mai bine? In cele din urma, ne putem cunoaste mai bine?
...ceea ce am trait atunci a lasat urme asupra mea. M-am schimbatfoarte mult. Pentruprima data in viatdpldceam altora. Atunci am inteles cdsunt in ordine, cd potfi asa cum sunt. Nimeni nu mi-a spus niciodata lucrul acesta. Pepdrinti mi-i amintesc cafiind mereu nemultumiti de mine. (S. E.) Sunt condamnatdsd md accept. As dori sd trdiesc in alt corp, sdndtos si eficient. Corpul meu pared nu arfi al meu, pared or ceva inutil. Stiu cd singurul mod pentru a trdi este sd accept acest lucru, dar imi vine tare greu... (P. O.) ... antrenorul avea incredere in mine, indiferent cdnu aveam conditii pentru a repurta succese. Am trait opt ani intr-o totald ddruirepentru sport si nu mdsimt dezamdgitd. Am o bund conditie fizicd si nu ardt rdu. Am invdtat ce inseamnd disciplina si rdspunderea. Aceste lucruri mdfac sdam o atitudinepozitivdfata.de mine. (R. F.) Am man dificultdti de a-mi imagina, de exemplu, cdam trecutde minune examenul. Tot timpul am ochiiplini de imagini, cdnd vorbesc fdrd rost, md bdlbdi, imi rod unghiile si ardt ca o idioatd. Nu stiu ce inseamnd asta, fiindcd tare as vrea sdmd schimb. (D. C.)

36

Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Mama ne iubea totdeauna, indiferent de situatie. Ne oferea atdta dragoste, meat nici eu, nicifratele men nu ne indoiam de acest lucru. Tata era altfel, mai distant, mai aspru. In cazul lui, trebuia sd meriti cu adevdrat ca sd te imbrdtiseze. La bdtrdnete s-a mai schimbat. Acum lepoate spune copiilor nostri cd ii tubes te. El ne-afdcutsddevenim timizi. Acum am invdtatsdne exprimam sentimentele fata de el. Asta s-a intdmplat dupd moartea mamei. Stim cd acum noi il avem doarpe el si el doarpe noi. (E. L.) Ador sd-mi fac singurd cadouri. Infiecare lund cheltuiesc banipeprostii - nu far a control. Nebunia constd infaptul cd eu nu am nevoie de asa ceva, dar... simt nevoia sdfac asta, meat imi permit asa ceva. (...) Tata m-a invdtat cd trebuie sd imi cunosc nevoile, sd stiu ce anume imi doresc si sd nu md prefac cd md multumesc cu oricefleac. De exemplu, el mergea cu mine uneori la restaurant ca sd mdncdm ceva delicios. Odatd, cdnd aveam opt ani, mi-a spus sd-mi aleg o brosd. Mi-a spus cdsunt minunatdsi cd trebuie sd md respect. Caut unpartener care sd-i semene. (E. G.) Privind peisajul de la indltimea Stdncilor Albastre, cred cam-am ndscutpentru afifericit. Mai cred cdfericirea mea depinde in mare mdsurd de mine insumi. Nu am scris lucrarea, dar o am in cap. Oare ce grup de observatie este mai potrivit ca sederea intr-un sanatoriu? Pe aceastd baza s-ar putea scrie chiar o tezdde doctoral! (A. A.) Cufiecare lectie, capdt tot mai multdsmerenie, respect si simt tot mai multdfascinatie fatdde oameni! (G. S.) Acest curs mi-a oferitfoarte mult, cu toate cd, asa cum cred, ,,pe viu ", profesorul mi-ar deschide si mai mult ochii asupra diferitelorprobleme. Perioada de invdtdturd a trecut rapid, desi cdnd am inceput cursul mi sepdrea cd va dura secole. A fast o perioadd bundpentru mine. Intrucdt imi lipseste timpul pentru a md achita de sarcinile intreprinse, as dori acum sd multumesc... (B. G.)

Mesaj
... trebuie sd ne alegem telurile siprincipiile in spiritul cdrora vom trdi; in caz contrar, vidul se va extinde, iar noi ne vom pierde constiinta de sine si vom trdi ca niste animate care se tardsc, care trdiesc, inprimul rand, pentru a supravietui si a se inmulti. Oamenii care trdiesc la acest nivel nu trdiesc cu adevdrat - ei vietuiesc ". Ei reactioneazd, fiind inconstienti de zestrea lor exceptionald, prezentd in ei si nefolositd.
Zestre care nu poate fi dezvoltatd in grabd. Aid guverneazd legea recoltei; totdeauna vom culege ceea ce am semdnat, nici mai mult, nici maiputin. Legea dreptdtii este invariabild si, cu cat ne apropiem mai mult deprincipiile adecvate, cu atdt ne vom orienta mai bine asupra functiondrii lumii si cu atdt mai precise vor fiparadigmele noastre, hdrtile noastre de teren.

Psihologie

37

Lectiile 59 si 60__________________________Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

Consider cd, dezvoltdndu-ne si ridicdndu-ne pe spirala ascendenta, trebuie sd ardtdm cdne angajam inprocesul reinnoirii, prin instruirea constiintei noastre si prin ascultarea glasului acesteia. Constiinta instruitdla un nivel din ce in ce mai malt ne vapurtape cdrdrile libertdtii personale, ale sigurantei, ale intelepciunii si alefortei.

Deplasarea pe spirala ascendenta ne cere sa invatam, sa ne asumam obligatii si sa actionam la un nivel din ce in ce mai inalt. Daca acceptam ca am atins un nivel suficient, ne inducem in eroare singuri. Pentru a ne mentine in miscarea progresiva, trebuie sa invatam, sa ne angajam si sa actionam si iarasi sa invatam, sa ne angajam si sa actionam." (S. R. Covey, Sapte deprinderi ale actiunii eficiente)

DOMKU Covw spurte* ad ao&astai spinua. ?K w se,

te-^mmS. Ki'o/odata., giae&.

Sa revenim si sa ne mai intrebam in ce masura constiinta sau cunostintele despre conditionarile psihologice ne limiteaza, ne determina. Un rezumat il va constitui enuntul de mai jos, pe tema rolului emotiilor in viata noastra:
Fiintele umane nu sunt supuse orbeste si intru totul mecanismelor emotiilor... Cineva poate cduta prilejul de a declansa in el anumite emotii, in timp ce alte emotii nu-l intereseazd. Cineva poate inlocui de buna voie cu prognoze structura semnificatiei situationale a unei intdmpldri date, de asemenea, poate lua in discutie un beneficiu pe termen lung sauo pierdere, reprezentdnd vocea ratiunii. De bund voie, cineva isi poate controla emotiile si poate inlocui cu o actiune gdnditd un rdspuns emotional impulsiv. (...) Cu toate cd nu ne supunem orbeste legilor emotiei, totusi suntem stdpdniti de ele. Cdnd ne indrdgostim, cdnd ne intristdm din cauza pierderii cuiva drag, cdnd ne chinuieste gelozia, cdnd ii acuzdmpe altii sau soarta pentru nereusitele noastre, cdndspunem ,,niciodatd", avdnd in minte ,,acum", cdnd nu putem sd ne abtinem de la a face acea observatie care va strica toatd sear a- spre toate acesteane impinge mareafortd a mecanismului emotiilor. Are loc aid o contradictie pe care o putem resimti intre legitatea emotiilor si libertatea personald. Sdobservdm mai intdi cdexistdceva linistitor in notiunea de legi ale emotiilor si in participarea cuiva la legile naturii, pe care aceastd notiune o implied. Este linistea pe care o aduce orice recunoastere a unei necesitdti.
38 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare __

Capitol XX

Am amintit de legea receptdrii comparative, emotiile fiind proportionate cu diferenta dintre ceea ce este si ceea ce se consider a ca fiind posibil. Recunoasterea necesitdtii acolo unde ea existd intr-adevdr, unde natura limiteazdputerea cuiva, poate diminua mult incdrcdtura emotionald. Mai mult, nu existd, dupdcum cred, o contradictie realdintre legisi libertate. Libertateapersonald, cum scria Spinoza, constamai cur and in aproceda in acord cu propriile legi, nu cu legile impuse de altcineva. ... Nu existd, de asemenea, o contradictie esentiald intre emotii si ratiune. Se poate sustine cd ratiunea constd in sprijinirea optiunilor pe efectele previzibile ale emotiilor. Ratiunea impune sd nu ne lasdm pradd impulsurilor, deoarece acestea pot aduce in viitor o suferinta mai mare. Ratiunea impune dezarmarea nucleard, deoarece dupdun rdzboi nuclear ne asteptdm mai mult la tristete decdt lapldcere; dacdnupentru noi insine, ne temempentru copiii nostri, a cdror soartd ne umple de emotii. Singura contradictie se produce intre imperativele legii realitdtii percepute nemijlocit, inclinatd sd se refere la ceea ce este aid si acum, si anticipdrile emotiilor de mai tarziu, care nu au aceastd inclinatiesi de aceea le lipsesteforta emotionald. Tocmai in acestpunct se pot intdlni legile emotiei cu ratiunea si atdt notiunea de emotie, cat si cea de ratiune potfi atdt de extinse, incdt se vor suprapune din plin peste legile proprii ale cuiva. A urma ratiunea nu inseamna neapdrat a suprima emotiile prin capacitdti volitionale. Nu inseamna neapdrat a lipsi unele aspecte ale realitdtii deforta lor afectivd. Dimpotrivd, capacitdtile noastre volitionale ne permit sd atragem un spatiu mai mare al realitdtii in sfera emotiei si a legilor acesteia. Ne permit sd transformdm legile realitdtii percepute nemijlocit in legea realitdtii, adicd realitatea completd, laolaltdcu consecintele ei indepdrtate, astfel incdt sd determine emotiile. Datoritd capacitdtilor noastre volitionale, emotiile noastre nu vorfi declansate de ceea ce este in apropiere sau vizibil ori de ceea ce se referd direct la actiunile noastre, ci de ceea ce se referd cu adevdrat la interesele noastre, mai apropiate sau mai indepdrtate, prezente sau viitoare, influentandu-ne viata proprie sau viata celorlalti. Acest lucru se realizeazdprin intermediul imaginatiei si al unei activitdti de un tip maiprofund. Aceastd activitate (gdnduri, acte de vointd, ratiune, imaginatie etc.) poate conferi fortd afectivd stimulilor care nu au asa ceva de la natura. In viitor, poate sd extindd fortele impulsive ale emotiei asupra sferei rdspunderii morale. Legile emotiei pot cuprinde lafel de bine provocdrile ratiunii, cdtsipe cele ale intereselor nemijlocite. (N. H. Frijda) Nu am considerat oportuna introducerea unei teme pentru acasa la finalul acestui caiet, care reprezinta un corolar al tuturor aspectelor prezentate in cadrul cursului. Dar, nu uita, daca vrei sa-mi comunici impresiile tale in legatura cu acest curs, in legatura cu colaborarea pe care am avut-o pana acum sau despre orice alte lucruri pe care simti nevoia sa mi le mai comunici, imi poti scrie si dupa parcurgerea acestui ultim caiet al cursului nostru!
Psihologie 39

Lectiile 59 si 60

Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

Incheiere
Cursul nostru se apropie de sfarsit. Simt usurare, bucurie si tristete totodata. Unii dintre voi au trait pierderea celor dragi, au traversat tragedii de familie, probleme ale cunoscutilor. Mi-ati scris despre suferinta provocata de moarte, despre sentimentul parasirii, al vinovatiei... Altii au pierdut locul de munca, si-au asumat riscul de a-si schimba profesia, au riscat investind in noi directii de viata. V-ati simtit dezamagiti, nedreptatiti, subapreciati. Au existat insa printre voi si multi care au fost avansati, au avut succese, au trecut peste alte obstacole, peste examene, urcand noi trepte in cariera profesionala. Ati impartasit emotii legate de bucurie, de mandrie, ati fost reevaluati. Ati schimbat, de asemenea, partenerii de viata, ati incheiat alte casnicii, v-ati imbogatit relatiile de pana atunci sau ati stabilit altele noi. Vi s-au nascut copii. A fost o experienta frumoasa sa pot sa va insotesc in aceste momente. Ati avut probleme cu sanatatea, v-ati tratat la spital, ati stat in sanatorii. Ati facut calatorii. Ati renuntat la vicii, v-ati schimbat modul de viata. Unii au incercat sa dea jos kilogramele in plus. V-ati imbunatatit conditia fizica, ati tinut regim si ati facut sport. Va felicit pentru tot ceea ce ati reusit sa faceti! In orice clipa ati fost parteneri: exigenti, critici, care au oferit foarte multe informatii. Acest curs a aparut si datorita tie. Esti coautor. Mergi mai departe, inalta-te cat mai sus! O meriti din plin si ma bucur ca tiam fost alaturiin aceasta fascinanta calatorie a descoperirii de sine!

40

Psihologie