CopertaI; lcoana ficltoare de minuni a Sf.

Ioan Botez5torul de la Prodromu Coperta IV: Icoana filctrtoarede minuni a Maicii Domnului Prodromita

ARHIM. ANTIPA DINESCU IEROM. PETRONIU TANASE

FffiffiffiRffi&J
SchitulromAnesc din Sf. Munte Athos gi icoanele sale ficitoare de minuni
Edi{ie ingrijitd de Rizvan Codrescu

CUIIKE}jS
CuvAnt editorial - pag.7 s { l t , t t ' ; -i r l l t q a u . \ | r } R . PF.3i.f Ri"ttll.;.,Rt,'{ lt H{}x}.{\l cir lcrrtnt. i'*sr*miu f ilun.rr" Muntele Athos - l7 Schitul Prodromu Sfinte moagtegi icoane de la Prodromu l) IcoanaMaicii Domnului nefbcutb de mdnd 2) lcoanaMaicii Domnului Apdrdtoarede foc 3) IcoanaSffintului loan Botezdtorul 4) IcoanaSfinfilor Trei lerarhi 5) Icoana Sfdntului Munte Biblioteca de la Prodromu incheiere ll I &it-::\| L l.. ll{,t I C X I lX.}}t \ U I .I-r | ..PR() r} R O}l l'l'4 " $I ALf- AIl'$t{ I('()A\I.. rAC.rftl.,tt{.n D[ MINt.ij\t I}I..l.;t $I;AX t A 11()fi.\S'l"tl{1. PR()DROilIti de ;\rhim. Anlipa l)irrescu Prefafl Rugiciune foarte folositoare a Sfilntului Toma citre Niscltoarea de Dumnezeu Icoana Maicii Domnului "Prodromi{a" Alte Sfinte Icoane flcitoare de minuni l) Icoana Maicii Domnului Apdrdtoare de foc 2)lcoana Maicii Domnului Inainte Vestitoare

Harta Sf6ntului Munte

3) IcoanaMaicii DomnuluiCtitorifa 4) Icoana SfinteiTreimi 5) Icoana Sfdntului Ioan Botezdtorul"Prodromu"

CUVANT EDITORIAL
. i \ l;.'{i)
.5]ijirir'ii t'nii^r;,', i.ir'Jr.r.\"' { {}f?lt"i{tx{ii i'i;;jd'iiJrf.lfii r'/ s1't','1"1r1 ilt't::".i.t?!{tfi.: j){ftrlf'J{".jr.ifd.tEJJfrrt::iiiJi,ii''.fc..i'

Schitul vremurilor de pe urmI... in Istoria Mdndstirilor Athonite, alcdtuitd in l0 tomuri de lrinarh schimonahul(1845-1920) gi pdstratdcu evlavie printre cele 200 de manuscrise gi 5000 de volume tipdrite din biblioteca Schitului rominesc Prodromu din Sf. Munte Athos, citim gi aceasti minunatdistorisire:"Pe la anul 1337, cuviosul Marcu, ucenicul Sfhntului Grigorie Sinaitul, avindu-gi locuinfa deasupraMdndstirii Lavra, pe dealul ce se numegte Palama,iatd, cd intr-o noapte,iegind din chilie gi st6nd la rugdciune, vdzu in partea dinspre rdsdrit,la locul ce se numeqteVigla, o doamndgezdnd pe un tron precum cele impdriteqti, inconjuratd de ingeri gi sfinli care tdmAiau imprejur, cdntAnd gi inchindndu-se impdrtesei a toate.$i intrebdndcuviosul Marcu pe Sfhntul Grigorie, starelulsiu, ce va fi insemndnd oareaceasta, i s-a tdlcuit cd Maica Domnului voieqte ca in timpurile mai depe urmd sd se ridice in acelepdrfi un locagdumnezeiesc,spre slava Sfinliei sale" (subl. n.). Este tocmai locul pe care avea sd se ridice mai tlrziu Schitul romdnesc Prodromu,in a cdrui parte dinspre apus, l6ngd clopotnila de 23 de metri, se afl5 un paraclis inchinat Adormirii Maicii Domnului, carevegheazd astfel intrareaprincipall in schitul sfinlenieirom6negti.

Anexa L' Contribulia romdnilor Si Bisericii Ortodoxe Romdne la sus(inereaSfdntului Munte Athos Anexa II: Sf. Munte Athos - "Grddina Maicii Domnului". Scurtd p r ezentare p enlr u fo losu I vizitato rilo r

Un paradox al istoriei? Dacd nu un paradox,estein orice caz o curiozitate danii cdtre faptul cd tocmai romAnii - ale cdror generoase incepdndde de mii de documente, Sf. Munte sunt atestate din pAnd voievozi gi la ultimii la primii Basarabi urmdnd secolul al 19-lea- nu au avut aici nici un lScagpropriu pAndacum un veac gi jumdtate. Din cele 20 de mari m6una una ruseascd, nastiri (lavre) athonite,17 sunt grecegti, gi una bulgdreascd... sdrbeascd Nu de nevredniciepoatefi vorba, cdci romAnii,dincolo de daniile frcute de-a lungul timpului tuturor celor 20 de mdndstiri (pe unele chiar rezidindu-le in intregiconstantdqi adeseoriexemplard me)', au fost o prezen!6 in "Grddina Maicii Domnului". Este atestatincd din secolul al 9-lea cd,vlahii ajungeaucu tutmele lor pAnd pe coasteleAthosului, iar MdndstireaCutlumug, rectitoritd de voievodul Nicolae Alexandru Basarab catre 1360 gi numirdnd nu pulini monahi de origine romAnd, a fost supranumitdmultd vreme "Marea Lavrd, a Jdrii Romdnegti". Trebuie sd fie vorba, mai degrabd,sau de vitregia veacuripe romdni sd se istoriei (care i-a impiedicat aftttea intr-un singur stat puternic gi intr-o singurl Biseuneascd ricd autonomd),sau de o anumemdsurd(discre{ie)a manifestdrilor noastrein lume (care, de pildd, pe plan religios, ne-a frcut sd nu avem in calendar,p6n[ in secolul XX, sfinti canonizafide noi ingine,degitoatd istoria noasI din volumulde fat6. A se vedeagi prima anexf, U

trd este presdrat[ cu mari trditori gi martiri invederafi ai drepteicredin!e). O explicalie plauzibild este gi cea datd de Pdrintele IeromonahPetroniu Tdnase,actualul stare!de la Prodromu: "Sihaqtrii din Carpa{imergeaula Athos, fiindca gaseauacolo condilii de viafa sihdstreascd mai deplin6.De gi-au nu intemeiat aceea o m[ndsire a lor, ci, cdnd s-a intdmplat sd se stabileasclin chinovii [mdndstiride obgte], au tr[it impreundcu ceilalli frafi: la Cutlumug,la Zografu, la Esfigmenu; dar, in general,au trdit viala sihape tot cuprinsul Athosului. streascd, in chilii rdspAndite Abia in secolul al XIX-lea, cdnd apar statelenalionale,sau gdndit gi monahii romdni aghiorili sd aibd un ldcagal lor, gi au intemeiatSchitul Prodromu".Este de altfel grditor, pentru chemareasihistreasc5a induhovnici{ilor romdni, cd primii 3 starefide la Prodromu- Nifon, Damian qi Ghedeon- s-auretrasdin stdrelieqi gi-auincheiatzilele ca sihagtri, in peqteri sau chilii din apropiere,iar cel dintdi a refuzat cinstea de arhimandrit, rdmdndndpdnd la capit simplu ieroschimonahgi lasdnd o diatd (un testament) in care cheamdcu precddere la nevoin![, pocain!6 $l smerenle-. Rom6nii in inima Ortodoxiei Dinaintea altarului bisericii mari de la Prodromu (ridicataintre 1857 qi 1866,cu hramul Botezului Domnului) arde necontenito candel5ce aduce aminte cd acolo
2 Vezi mai jos, p. 28.

odihnescosemintelecuviosului Nifon (m. 1899),intemeietorul gi cel dintAi stare! al Schitului Prodromu, ,,acest sffint locagrom6nesc... cu viafd chinovitic6...fondat ca azil al tuturor romdnilor, fdrd deosebirealor" (cum citim in pisania de deasupraintrdrii in biseric5, neostentativincadratii de tricolorul romdnesc). inainte de actualul schit, pe locul respectiv se inalfa doar paraclisul Sfdntului Ioan Botezdtorul (care ddinuiegte gi azi, de mai multe ori refrcut), atestatabia la 1754, c6nd,,a fost reinnoit de monahullosif Hiotul" (cum aflIm dintr-o inscripfie de pe peretele sudic), dar probabil datdnd incd din secolul anterior. De aici se trage Ei numele schitului (in grecegte: prodromos,,,inaintemergltor"),iar icoana fdcdtoarede minuni a Botezitorului, care cu privirea sa incruntatd i-a izgonit pe turci la 18213,estecea mai veche dintre icoaneleocrotitoareale obgtii. Pe la inceputul secolului 19 se osteneau pe l6ngd acestparaclis 3 sihaqtriromdni (duhovniculIustin, cu ucenicii sdi Patapiegi Grigorie), care cei dintdi au pus de gdnd sd ridice acolo un schit, ,,ca sd aibd gi Romdnii sfAnt locag in Grddina Maicii Domnului, in care sd slujeascd in frumoasalimbd romdneascd",cerAndpentru aceastabinecuvdntareaMarii Lavre, care n-a intirziat sa vind (1820). Din pdcate,proiectul nu s-a putut implini atunci,ci numai cdtevadecenii mai tdrziu, cdnd iniliativa a fost reluatd de monahii moldoveni Nifon gi Nectarie, cdrora Marea Lavrd le-a reinnoit aprobarea (1851) gi care in 1856 au cdpdtatgi inalta binecuvdntare a Patriarhieide la Constantinopol(Patriar'Vezi ultima parte din expunerea Arhimandritului Antipa Dinescu. l0

hul Kiril). Domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, a sprijinit inceperea lucrdrilor cu 3000 de galbehigi a dat incuviinlare sd se strdngS ajutoarede la norodul binecredincios. Aga s-a intemeiat,supus Marii Lavre, schitul care astdzi, restaurat in intregime,cu bisericamare,cu celetrei paraclise(al Adormirii, al Bundvestirii gi al Botezdtorului), cu icoanelesalefbcdtoarede minuni (dintre carecea mai vestitd este Maica Domnului ,,Prodromi1a", despre care se scrie pe larg in cele ce urmeazd), cu numeroasele lui sfinte moagte,cu impundtoarea clopotnild, cu stf,refia, cu biblioteca, cu atelierele,cu sinodiconul(sala de reuniuni), cu arhondaricul(casade oaspefi),cu bolnila (spitalul), cu chiliile, cu marea cisternd subterand, cu trapeza (sala de mese),cu anexelegospoddregti gi cu celelalteacareturi,alcdtuiegte o lume in sine, dupd sfhntardnduiald athonitd, mdrfurisind exemplar,,prezentamonahismului gi spiritualitalii romdnegtiin Centrul Ortodoxiei" (dupd cuvdntul starelului Petroniu). . Dacd trdim de-acum,.in timpurile mai de pe urmd", atunci Prodromu este, in marea oqtire athonitd, o cdpit6nie romdneascd de toatd nddejdea, pregdtitdin fiecareclipd pentru Armaghedon gi pentru Judecatadin urmd a neamurilor. Limuriri asupra cIr{ii de fafi

Acest mic volum reune$te intre copertelesaledoud broquri athonite romdnegtiapdrutela distanld de aproalt

pe un secol una de cealaltdgi alcdtuitede doi vestili starefi ai Schitului romdnescProdromu,Arhim. Antipa Dinescu (stareful de la riscrucea secolelor XIX-XX) qi secolelor Ierom. PetroniuTdnase(starelulde la rdscrucea XX-XXI): - Minunile Maicei Domnului ,,Prodromila" sau Minunea ce s-a Jdcut cu zugrdvirea Sfintei lcoane a Maicei Domnului de la Monastirearomdnd ,,Prodromul" din S-tu Munte Athos Si alte multe minuni ce s-aufdcut dupe zugrdvire. Istorisirea minunilor Si altor Sfinte Icoane ce se afld tn Sfanta Monastire, adunate Si lucrate de Arhimandritul Antipa Dinescu, superiorul Sfintei Monastiri, Stabilimentul de Arte Grafice ,,Universala", Bucuregti, 1906(47 de pagini) qi - Scurt indrumdtorpentru pelerinii romdni, Schitul Prodromu, Sf. Munte Athos, Grecia, 1998 (32 Romdnesc de pagini, cu ilustrafii color)4. Am rAnduit textele in cronologieinvers6,d6nd cititorului posibilitatea unei mai bune orientdri gi agezariin contexta istoriei fiecdrei icoane:textul brogurii din 1998 (din care am dislocat anexa intitulatd ,,Contribufia romdSfdntunilor gi a Bisericii OrtodoxeRomdnela susfinerea la sfdrgitul volumului, ca pe lui Munte Athos", aqezdnd-o un fel de postfafd) devine, prin urmare, un fel de introducere generalSactuald la textul mai pufin sistematizat gi mai circumscris tematic al modesteibroguri din 1906 (cda Semnitura Pdrintetui Petroniu apare numai in interior (p. 27), la sfdrgitul "incheierii" gi inaintea sintezei documentareextrase din Ortodoxia (2/1953), reprodusd9i in Anexele volumului de fa15.

reia ne-am ingdduit s6-i simplificdm pufin, in economia -gi sd o volumului, lungile titluri qi subtitluri de epocd5 diortosim discret, aducdnd-oceva mai aproapede limba de azi gi de registrultextelorinsofitoare). Am reproduscolor, pe copertaI gi copertaIV, cele mai faimoase doud icoane fdcdtoarede minuni prezentate in carte: icoana patronului spiritual al schitului, Sf. Ioan Botezdtorul, gi icoana Maicii Domnului ,,prodromila',, cea ,,neftcutd de mdnd" p6nd la capdt. Rdmdnem indatorafi fratelui Alexandru Mihail Nif6 (strdmutatrecentde la Prodromu la Colciu) pentru fotografiile furnizate. Mullumim gi pe aceastd cale,cu frascdplecdciune gi smeritd dragosteintru Hristos, Pdrintelui Ieromonahpetroniu Tdnase,pentru pirinteasca ingdduinfd dat6 editArii acestuivolum, pus acum la indemdnadreptcredinciogilor din fard,spreintdrireaevlaviei lor gi a bunelornddejdiduhovnicegtip6rguitein GrddinaMaicii Domnului. Rdzvan Codrescu

Pentrucei curiogi sau exigenli, am indicat totugi, in note de subsol, ori de cite ori a fost cazul, titlurile sau subtitlurile originale. De asemenea,ori de cdte ori indicagiile istorice (nume, date) sau construcfia frazelor ni s-au pdrut ambigue, am inclus in text preciziri rdmuritoare intre parantezedrepte.

;R'r' $cr. isnnulta'ron

P*:NI'RU PF:LlrRtX It no;r.t,.iUt
rlc Icrom. Iletroniu T:inase

PdrinteleIeromonahPetroniuTdnase, Prodromu StaretulSchitului romAnesc

Muntele Athos Loc ales,Grddinda Maicii Domnului, martor milenar gi moqtenitor direct al strdlucitei culturi bizantine, Sfhntul Munte Athos este tezaurul cel mai de pre! al Sfintei Ortodoxii, tdria, lauda gi mdndriaei. AlSturi de Jara Sfdnt6, Athosul este Muntele cel Sfdnt, alcdtuind impreund cu Sinaiul gi cu Taborul triada munlilor descoperirilordumnezeiegti. Pe Sinaiul din mijlocul pustiului, Dumnezeu Tatdl a dat poporului ales Legea Vechiului Testament; pe Taborul Galileii, Dumnezeu Fiul le-a ardtat ucenicilor Sdi, ,,pe c6t se putea", strdlucireaSlavei Sale;iar pe Athos, munteledin mijlocul mdrii - icoanda Bisericii, mereu bdtute de valuri pe marea viefii gi de-a pururi necldtitd, - Duhul Sfdnt, in chip tainic, prin energiileSalesfinfitoare,Se descoperd pe chipurile induhovnicite ale monahilor athonili. Triadd a munfilor sfinli: Sinaiul Vechiului Agezdm6nt,Taborul Agezdmdntuluicel Nou qi Athosul - arvund a Veacului ce va sd vie. Nu intAmpldtor pe Athos s-a definit invdldtura dogmaticd a Bisericii Ortodoxe despre Energiile necreate gi nu intdmpldtor in Sffintul Munte s-a fdurit Filocalia rugdciunii neincetate. Datorit6 aqezdrii geografice a Athosului, de izolare qi climat aspru,monahismula gdsit aici, incd din secolul al IV-lea, loc prielnic, ddinuind neintrerupt pdnd in zilele t7

Schitul romdnescProdromu (intrareaPrinciPal6)

de la inceput gi pdnd in noastre.Sub formd sihdstreascd secolulal X-lea, cdnd cuviosul AtanasieTrapezuntul,stabilindu-sepe Athos, la anul 963, a intemeiatprima mdndstire chinoviali athonitd: Marea Lavr6. firinfdpe Dupd modelul Lavrei, r6nd pe r6nd, Athos alte mdndstirichinoviale,in care vin gi se inchinodin toate fdrile ortoviazd doritorii de via!6 pustniceascd doxe: greci, tu$i, ivrili, romdni etc. in decursultimpului, numdrul acestormandsfiri a variat mult, pentru a se stabilizala numdrul de 20, a;a cum este astdzi. Dupd provenienfa majoritard a monahilor din ele, 17 dintre aceste una ruseasc69i una mdndstiri sunt grecesti,una sdrbeascd, bulgdreascS. Astfel, pe Athos s-au intAlnit, prin reprezentanfiilor spirituali, mai toate fdrile ortodoxe, care gi-au dat concursul pentru ddinuirea mdndstirilor athonite, incdt Muntele Athos esteopera intregii Ortodoxii. Romdnii, chiar dacd nu au avut o mdndstirenumai a lor pdnd in a doua jumdtate a secolului al XIX-lea, nu puteau lipsi din aceastdpanortodoxd "imp[rd{ie a monahilor". Nu avem date precise cu privire la timpul cdnd monahii romAni igi fac prezen[ain Athos, dar se ptie cd pe Cutlumug,ctitoritd de domnila anii 1360,in Mdrtdstirea torul Ungro-Vlahiei, Alexandru Basarab, se aflau mulfi monahi romdni, incAt aceastdmdndstire a purtat multd vremenumele de ,,MareaLavrda farii Romdnegti". Sunt insd mdrturii istorice cd prezen[a monahilor romdni in Athos este mai veche. incd din secolul al IXpomenesc de vlahii din nord, care ajunlea, documentele
t8

geau cu turmele lor pdnd la Athos. Nu-i de crezutcd si_ hagtrii din pa4ile romdnegti,unde monahismul a ddinuit sub formd sihdstreascd timp de o mie de ani, sd nu fi ajuns qi la Athos. Sihagtrii din Carpafi mergeaula Athos, fiindca gdseauacolo condilii de viald sihdstreascd mai deplina.De aceeanu gi-au intemeiat o mdndstirea lor, ci, c6nd s_au stabilit in chinovii, au tr[it impreuni cu ceilalli frati: la Cutlumuq,la Zografu,la Esfigmenu,dar in generalau trd_ it viatd sihdstreascd, in chilii rdsp6ndite pe tot cuprinsul Athosului. Abia in secolul al XIX-lea, cdnd apar statele nafionale,s-au gdndit gi monahii romdni aghiorili sa aib6 o mdndstirea lor, gi au intemeiat Schitu prodromu.

Pr odromos - inaintemersdtorul

Schitul Prodromu Schitul Prodromu se afl[ la capdtul rdsdriteanal peninsulei athonite numit Vigla, intr-un linut pustiu, pietros in chip firesc a fost gi bdntuit de teribile furtuni. De aceea, pussubpatronajulmareluipustnicsfdntulloanBotezdiorul, de unde qi-a luat 9i numele de Prodromu, care in inaintemergdtor' limba greacdinseamnd Loc sdlbatic Ai cu minunate frumusefi naturale' prielnic isihiei qi inaltelor contemplalii duhovnicegti, la care insdgi atmosferainconjurdtoare te indeamnd' Spre rdsdrit se intinde Marea Egee, nesfdrqitd 9i aproape tot timpul anului agitatade valuri; spre apus' se inalld mare, p6n6 la 2033 m, muntele al cdrui vdrf de marmor[ sau inalbit de sub razele soarelui, cu mult inainte de zdpezi scdnteiazd rdsdritul lui, ca un nou Tabor in lumina Schimbarii la Fa!6 a Domnului, iar soarele'rdsdrind din mare, se urcd mereu in cursul zilei, pentru a apunein dosul culmii athonite' de unde cu ultimele raze ale inserarii ne cheam6: ',Veni1i sd ne suim in Muntele Domnului", la inalfimile cele duhovnicegti. De aceea,locul a fost din vechime indrSgit de pustc6nd Petru nici, doritori de inalta viefuire duhovniceascd. gi-a ales sdAthonitul a venit la Athos, prin acestepdrfi lsgluirea,iarmaiapoicuviosulAtanasie,intemeietorul

Lavrei, tot aici gi-a gdsit pegtera,carepAnd astdzistd mdrprdpdstios al Viglei. turie, in peretele Cdlugdrii romdni, venind la Athos pentru inalta viain chip firesc au ajuns gi la Vigla. Astduhovniceascd, !d fel, pe la anii 1750,cdliva monahi romAni,sub povdluirea duhovniceascda unui ieromonah Macarie, pustniceau la paraclisul Sflntului Ioan Botezdtorul, de la care mai apoi gi schitul gi-a luat numele. De cine a fost zidit acestparaclis- incd nu am gdsit vreo insemnare.Dar pe peretelesudic, in afar5, se afld inscripfia: ,,Retnnoit de ieromonahullosif Hiotul, 1754". Ceea ce inseamndcd paraclisul estemai vechi, precum o aratdgi frumoaseleicoane din catapeteasmi. Pe la anii 1800, la chilia Sfdntul Ioan Botezitorul din Vigla, se nevoiau trei sihagtrirom6ni: duhovnicul Iustin cu doi ucenici ai sii, Patapiegi Grigore. Ne-au rdmas mSrturii despre duhovnicul Iustin c[ era monah imbundtdfit qi sporit mult in cele duhovnicegti,precum se vede gi din intdmplareade mai jos. in acel timp s-a abdtut asupra Mdndstirii Lavra un nor de ldcuste, care distrugeaugrddinile gi livezile mbndstirii. Parinlii lavriofi au fbcut rugdciuni gi litanie cu Sfintele Moagte, capul Sfrntului Mihail al Sinoadelor, care are dar deosebit pentru alungarealdcustelor, dar de data aceastaldcustele nu au voit sd plece. Atunci unii pdrinfi lavrioli s-au gdndit sd cheme pe Iustin Valahul, gtiindu-l cd are har deosebit de la Dumnezeu.Duhovnicul Iustin a gi, cdnd a inceput sd cdnmers la Lavra, a ftcut agheasmd

2l

Doamne, poporul Tdu"'" qi sd stropeaste: ,,MAntuieqte, cd, norul de ldcustes-aridicat 9i a plecatindatS' Adundndu-segi alli monahi romdni in jurul duhovnicului Iustin, acestagi ucenicii sdi s-augdndit sd faci din mare qi sd o prefacdin monahiceascd chilia lor o agezare Manastirii Lawa in acestscop,aceasschit. Adresandu-se iar ei' cu ta a primit cererealor 9i le-a dat binecuvdntare, qi cheltuiald,au adus pe uluce apa de la multd osteneald Kir Isaiap6n6la chilia Prodromu,vigla fiind cu totul lipsitd de apd. intre timp, la anul 1816, duhovnicul Iustin moare' iar urmagii sdi cer de la MareaLavtd un act scris pentru intemeiereaschitului. Marea LatTd,la anul 1820, dd un condiliile act de intdrire in 13 articole,in care se stabilesc este deschitul de funclionare a noului schit, gi anume cd pendentde Marea Lavr6, cd va duce o viafd chinoviald, va gi peceteproprie 9i va respectatoate indatouu"u "g.t-en Marea Lavr6, asemeneacu toate celelalte ririle fald de schituri athonite. in anul urm[tor, 1821,incep ins6 tulburdrile qi greutddle adusede revolulia greceasc[,iar dorinfa de a pune temelie Schitului Prodromu nu se poateinftptui' Monahii Patapie 9i Grigore au plecat in Romdnia, luand cu ei qi actelede intemeierea schitului, pe care leau depusla MdndstireaNeamlu din Moldova, unde s-au stabilit gi ei. Greutalile gi tulburdrile revoluliei s-au prelungit mai mulli ani, cei doi monahi au murit' iar dorinla lor de intemeierea schitului o vor duce la indeplinire alli doi monahi, Nifon gi Nectarie, din MdndstireaHoraila

Moldova, Rom6nia.Acegtia merg la Athos, stau un timp la Schitu SfhntaAna, apoi se stabilesc la Kerasia,nu departe de Prodromu. AflAnd ei de aprobareadin 1820 pentru infiinlarea schitului, gdsescacesteacte la Mdndstirea Neam! gi, ludndu-le, merg la Marea Lavrd, cu aprobarea cdreia,la anul 1851,rdscumpdrd cu sumade 7000 lei chilia Prodromu, care intre timp fusese datd unor cdlugari greci. Marea Lavrd intdregtedin nou actul din 1820, cdruia ii mai adaugdtrei articole, potrivit cu noua situafie, iar monahii Nifon gi Nectarie pomesc la stringerea de fonduri pentru construireaschitului. Nifon merge in Moldova, ia legdturacu Mitropolitul Sofronie gi cu Domnitorul Moldovei, Grigore Ghica, care acordd insemnata sumd de 3.000 de galbeni gi aprobare pentru strdngerea de ajutoarede la popor. Se face interven{ie la Patriarhia de la Constantinopol, iar PatriarhulKiril emite sigiliul patriarhaldin 1856, prin care aprobainfiinlarea gi funcfionareaSchitului MoldovenescProdromu, cu indemnul dat monahilor din schit sd ducd viafd chinoviald, sd se roage pentru ctitori gi sd pdstrezecu grijd bunurile agezdmAntului. Cu ajutoareleprimite s-au frcut lucrdri pregdtitoare, s-a adus apdla schit, s-a construit o cisternd de apd, drum la mare gi arsana pentru pdstrareamaterialelor. In anul urmdtor, in martie 1857, s-a pus temelia bisericii mari, lucrarecare se va termina in anul 1866.Sfintirea bisericii are loc in ziua de sdmbdtd2I mai - sdrbdtoarea Sfinfilor imparafi Constantin gi Elena gi s-a sdvArgit de c[tre arhiereulIsaia Vicol, egumenulMdndstirii Golia din Iagi,

ZJ

care a mers la Athos insolit de unele personalitdli de seamdde la Mitropolia Moldovei 9i de un mare numdr de inchindtori din Romdnia, de f-afdfiind o mare mullime de monahi din tot Athosul gi de credincioqidin toate ldrile lumii ortodoxe.Tot acum s-a sfin1it 9i paraclisul cu hramul Adormirea Maicii Domnului, de deasupraintrlrii principale in schit. in acesttimp, obqteamonahilor prodromili se ridica la aproapeo sutdde suflete. Noua bisericd cu'hramul Botezul Domnului este o de mari proporfii: lungime de 30 m cl5dire impunbtoare, gi l[lime de 8, 50 m, avAndtrei turle masive,indliate pe baze pdtrate.Pronaosul este desparlit de naos printr-o arcaturd centrald sprijinita de doud coloane, iar pridvorul esteinchis cu glasvanduri. Deasupra uqii de intrare in bisericd, incadratd de doud benzi verticale tricolore (tricolorul romdnesc),se afld urmltoareapisanie: cu patronul Botezul ,,... Acestsfdnt ldcas romdnesc, Domnului Si Mdntuitorului nostru lisus Hristos, cu via{d chinoviticd, estefondat ca azil al tuturor romdnilor, /drd deosebirea lor. Piatra fundamentald s-a pus la anul 1857, luna lui Martie, cu voia Mdndstirii Lavra; s-a ilor r omdni edificat cu contribulia tuturor dr eptcredincioS de pesteDundre, s-a sfinlit la anul 1866,Mai 21. Aceastd inscripliune s-o agezat de toatd comunitatea monahilor locoS". romdni a acestuidumnezeesc Bisericaestepictat5in intregimeintre anii 1862-1863, de cdtre pictori venili din Romdnia, ?n stilul secolului al Meritd sd fie menfioXIX-lea, de inspiralierenascentistd.
.A Z1

natd pictura de pe peretelesudic al pridvorului, o reprezentarea Muntelui Athos cu mdndstirile gi sfinfii care au trdit in ele, intre care gi un numdr de 14 sfin{i romdni, avdnd inscripfia: ,,AceStisfinli s-au sfinlit in pdmdntul ldrii MoldoveneSti". Tot in acest timp s-au construit $i chiliile dinspie nord gi dinsprerdsdrit.Corpul dinsprenord, partergi doud etaje, cu chilii pentru monahi gi capdtul dinspre rdsdrit, paraclisul cu hramul Bunavestire, iar la parter: cheldria, spdldtoria, pivnila gi diferite magazri. Corpul dinspre apus, parter gi etaj, este strdjuit de clopotnila inaltd de 23 m, cu paraclisul Adormirea Maicii Domnului, care se inalld deasupraintrdrii principale in schit, av6nd in dreapta arhondariculpentru inchindtori, in st6nga,la parter, trapeza qi bucdtdria obgtii, iar la etaj, atelierul de picturd qi chilii. Dupd o stdrefieatdt de rodnicd gi vdzAndu-gidorinfa implinitd, stareful Nifon fiind om smerit gi mult nevoitor, in anul 1870 se retragedin stdreliegi, cu cAliva ucenici mai apropiali, se sdldgluiegte intr-o chilie aproapede pbgteraSfhntul Atanasie din Vigla, unde vieluiegtepAnd la moarte, care s-a produs in anul 1899, fiind pildd de cuviogeniegi viafd duhovniceascd. A fost ingropat in pegtera unde s-a nevoit, iar mai apoi pdrinfii de la prodromu i-au dus osemintelegi le-au aSezat in locul anumepregitit sub altarul Bisericii mari, inaintea cdruia o candeld este neintrerupt aprinsd. A urmat la stdrefie ieromonahul Damian, originar din Bucuregti,care a continuat cu wednicie buna gospo25

fEcut multe darire a schitului. in timpul stdreliei lui s-au s-a ldrgit paraimbunatdliri in obqteaschitului, intre care: arsanauade la clisul vechi al Sfhntului loan, s-a construit afla bibliomare, corpul de chilii dinspre rdsdrit, unde se parter 9i trei teca, qi corpul mare de chilii dinspre sud' pentru bolnavi 9i etaje, unde se gdsesc:la parter, spitalul (cancelafarmacia; la primul etaj, sectorul administrativ monahi' iar rie, casierie,arhivd), la etajul II, chilii pentru sala mare la etajul III, camereleoficiale pentru oaspefi 9i pentru de receplie, toate inzestrate cu inventarul necesar a acestui corp bund folosinld' Deasupraintrfii principale de chilii se afld urmdtoareainscriplie: Regelui Rom6,,Acest edificiu s-a fondat tn zilele Patriarh S' S' Ioaniei Carol I, fiind tn Constantinopole conchim al 3-lea, prin concursul Romdnilor Monahi Si superiotribuliile Naliunei Romdnesub administra{iunea I 882"' rului Damian, IeroshimonahulBucureStianu' timp' Schimbdrilepolitice care au avut loc' in acest Schitului in Jdrile Romdne, au avut urmdri 9i in viafa Prodromu. La infiinfare, schitul se numea Schitul moldovenesc venili din Prodromu, fiind populat mai mult de monahi toate proMoldova. Mai apoi s-au adunat cdlugdri din cele doui vinciile locuite de romAni, iar la anul 1859' sinprincipate, Moldova 9i Muntenia, unindu-seintr-un numele gur Siat, Romdnia, 9i Schitul Prodromu ;i-a luat Prodromu' de Schitul romdnesc un in Ca urmare, anul 1889, Marea Lavtd incheie Patriarnou act cu Schitul Prodromu,intdrit 9i de sigiliul

in 16 articole, care hului Dionisie al Constantinopolului, din 1820 gi 1852, stamodificd in parte acteleanterioare, bilindu-semodul de vieluire al schitului potrivit cu noua starede lucruri. intre altele, se spune cd Schitul Prodromu poartd supranumele de romdnesc,cd are viald chinoviald Si este supus Marii Lavra, cd Biserica mare are hramul Botezul Domnului Si cd numdrul vie[uitorilor din obste se stabileStela 60 de monahi Si I0 frayi. in anul 1890, ieromonahul Damian se retrage din stdreliegi ii urmeazdieromonahul Ghedeon,originar din judeful Prahova.in timpul stirefiei lui se construiegtecisterna cea mare subterand din incinta schitului (lucrare monumentald, folositd gi in prezent), clddirea mare de la metocul din Insula Tasu gi Schitul Bucium de la Iagi. StaregulGhedeon era un om simplu, smerit qi evlavios, slujeazilnic SfhntaLiturghie. Retrdgdndu-se din stdrelie, a trdit singur, retras intr-o chiliuld, pdnd la sf6rqitul viefii. Urmagul sdu la stdreliaProdromului,ieromonahul Aritipa Dinescu, originar din Sldnic-Prahova,organizeazd o serieintreagdde atelierepentru viefuitorii din obgte, precum: atelier de pictur6, de sculpturd in lemn, os qi marmur6, extraclii de uleiuri vegetale gi un muzeu de obiecte antice, gi de faund gi flord maritimd. in timpul stdreliei lui are loc cutremurul cel mare din t904, care a pricinuit mari stricf,ciuni bisericii gi tuturor clddirilor schitului, gi indeosebiparaclisului Adormirii Maicii Domnului, de la clopotnila. Se fac lucrdri urgente de repara{ii
27

gi se reface complet paraclisul Adormirii Maicii Domnului, din marmurd, cum se vede gi in prezent. in timpul acestor patru starefi - Nifon, Damian, Ghedeon gi Antipa - schitul a ajuns la o deplini dezvoltare duhovniceascd.Aldturi de imbundtSlirile gospoddera infloriregti pomenite mai sus, gi viafa duhovniceascd toare. Numdrul monahilor din obgtetreceade o sutd, intre care se gdseau gi pdrinfi ajungi la inaltd viafS duhovniceascd.in primul r6nd, a fost starelul Nifon, om duhovnicesc ai pildd de smereniegi sfinfenie pentru obgte. A dus o viali in post gi rugdciune.Cu prilejul sfinfirii bisericii mari, la anul 1866, c0nd arhiereulIsaia Vicol a voit s6-i acorde cinstea de arhimandrit, staretul Nifon s-a impotrivit cu hotdr6re,trf,ind in smerenieca simplu ieroschimonah, pdnd la sfdrgitul viefii. Diata - Testamentul pe care cuviosul Nifon l-a l5sat fiilor sdi duhovnicegtieste un adevdratindreptar duhovnicesc: ,,Fiilor, sd aveli grijd de sufletele voastre, Stiind cd aicea este vremeo nevoinlelor, iar dincolo a pld\ilor Si a cununilor, Si cd, dupd trecereo acestei vieli, nu mai foloseStenimic pocdin[a. Sd aveli dragoste tntre voi, sdfiti smerisi, buni Si ascultdtori Si lesne iertdtori unii altora. Silili-vd din toate puterile sd pdziSipacea dintre voi, ior asuprd patimilor Si gdndurilor celor spurcate, sd ne tntrarmdm cu postul, cu priveghierea Si mai mult decdt toate cu aducerea aminte de moarte, gdndindu-ne in tot ceasul la ieSirea din viala aceasta Si spre tntdmpinarea Domnului Hristos..."-

Un ostenitor gi apropiat al starefuluiNifon a fost ie_ romonahul Antipa de la Calapodegti_Birlad, duhovnic imbundtdfit gi murt cdutat de credinciogi.Fiind trimis de mai multe ori in Rusia pentru strdngereade ajutoare, in cele din urmd a rdmas acolo gi s-a stabilit la Mdndstirea Varlaam, unde a dus o viald de aspr6 nevoinfd gi sfin_ fenie. Dupd moarte,osemintelesales-auaflat binemirositoare, iar Biserica Rusd r-a trecut in rAndul Sfinfilor, fapt recunoscutapoi gi de patriarhia Rom6nd,cu prilejul cano_ nizdrii Sfinfilor romdni. in luna mai 199g, stareful actual al Mdnistirii Varlaam, arhimandritul pangratie, frcdnd un pelerinaj la Sfrntul Munte Athos, a venit gi la prodromu gi ne-a adus doudpdrticeledin moagtele cuviosului Antipa, binecuvAntare pentru obgteade unde a iegit acesta. Un alt pdrinte imbundtdfit din obgteaprodromului gi apropiat al starefului Nifon a fost monahul Nectarie psaitul, om smerit gi cu inaltd viafa duhovniceascd.Vestit prin talentulgi megtequgul sdu muzical,eranumit.,al doi_ lea Cucuzel, Privighetoarea Sfrntului Munte,,. Era che_ mat anume la marile praznice gi hramuri ale mdndstirilor athbnite gi lumea din depdrtdri venea ca sd_l asculte. A tradus din greacd gi a alcdtuit o mullime de cdntdri bisericegti,in romdnd gi greacd,care se c6ntd gi astdzi in BisericaOrtodoxA. Au fost apoi in obgtea prodromu monahi binecunoscdtori ai limbii grecegti, care au tradus in limba romdnd pi au alcdtuit cdrfi de zidire sufleteascd:Hristoitia, Mdntuirea pdcdtosilor gi multe alcdtuiri proprii in limba

28

29

romand, care s-au rdspdndit in lard qi aveaumare cdutare in rdndul credinciogilor. Pentru bunul mers al viefii obgtegti,schitul a dob6ndit o seriede proprietdliin !ard: Schitul Bucium - Iagi, Schitul Icoana - Bucuregti, ca gi diferite case in Bucuregti, Constan\a,Galafi, sau terenuri agricole gi vii. in Grecia, in Insula Taso, la Potamia, un metoc bine gospoddrit. Veniturile aduse de aceste proprietdfi asigurau cele necesarepentru intrelinerea personalului monahal, pentru buna desf5$urare a Sfintelor Slujbe, pentru primigi rea inchindtorilor buna intrefinerea clddirilor. Secolul XX a inceput cu cutremurul catastrofal din 1904,care,precumam amintit mai sus,a provocatagade mari stricdciuni tuturor clddirilor schitului, gi indeosebi la sd o ddrdme bisericii mari, incdt prodromilii se gAndeau pentru ao zidi din nou. Schimbareacalendarulul din 1924 a adus gi ea multd tulburare in obgteaSchitului Prodromu.Apoi rdzboaiele balcanice gi cele doud rdzboaiemondiale, cu urmiri asupratuturor fdrilor europene,au adus mari dezastruoase prefacerigi in viala Athosului, care,eliberatde stdpdnirea otomand, a fost pus sub tutela statului gtec. Acesta, in o serie de metocuri ale mdndstirilor 1923, na[ionalizeazd, athonite, intre care qi metocul Prodromului din Taso, iar ftrd nici o regimul comunist din Romdnia nalionalizeazd, toate proprietS{ilepe care schitul le avea in compensafie, Romdnia, astfel incdt schitul se vede lipsit complet de mijloacele sale economice de intrefinere. Addug6nd la imposibilitateaaproviziondrii din tard, din cauza aceasta

ingreundriicirculafiei,precum gi intdrziereasosirii de noi monahi din fard,obqteamonahilor din prodromu s-a micgorat simfitor, iar clddirile, nemaiavdndcine sd le intrelind cum se cuvine, au inceput sd se degradeze, schitul fiind ameninfat chiar cu desfiinfarea. Abia dupd serbarea mileniului Sfhntului Munte, din 1963,cdnd s-au intdlnit pe Athos intAistdtdtoriituturor Bisericilor Ortodoxe, starea de lucruri a inceput sd se mai imbundtdfeascd. Prodromu a inceput sd primeascdajutoare materiale din fard gi s-a ingdduit venirea de noi monahi. Primii sosigi,in 1976,au gdsit la prodromu weo zece cdlugdri batreni gi aproapetoli bolnavi. intre timp au venit 9i alfi pdrinfi, dar cu totul lipsili de mijloace financiare. Pdrinlii nou sosili au pornit cu bralele proprii la reparatiile clddirilor, care se impuneau de urgenfd, lucrdri care s-au continuat neintrerupt din anul 1980 gi p6nd in prezent[998]. S-au frcut apeluri pentru ajutor in Grecia, in far6, in strdindtate,s-au primit insemnate ajutoare de la statul romdn gi statul grec; schitul gi-a organizat atelierede t6m_ pldrie qi mecanic Ai, rdnd pe rdnd, s-au ftcut urmdtoarele lucrdri: s-a restaurat in exterior bisericamare, sala bibliotecii cu intregul mobilier, brutdria,salade recepfii- Sinodiconul, interior gi acoperig,corpul de chilii sud - fa[ada de incintd, corpurile de chilii la nord, in intregime, gi cel de apus cu clopotnifa - arhondaric,bucdtdriegi trapezd,gi toate clSdirile gospoddregti din afara incintei: atelierul mecanic cu garajul, atelierul de tdmpldrie, clddirea de la fosta moard, gi s-a imbunatdlit sistemul de aprovizionare
-tl

cu ap6 a schitului cu conductemetalice gi construireaa doudcisternede apdin pddure: 400 m3. incepdnd cu anul 1998, s-a trecut la ultima gi cea mai insemnatd lucrare: restaurareapicturii din biserica mare, la terminarea cdreia, schitul, in linii mari, este restauratin intregime. Pentru a se putea infbptui acestprogram de lucru, a fost nevoie sd se deschidddrum carosabilintre schit gi Marea Lavrd qi de aprovizionareacu magini, unelte gi mapentru construclie. terialele necesare Astfel, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, al Maicii Preacurate,care a binevoit sd inzestrezeschitul cu icoana sa cea neftcutd de mdnd gi cu rugdciunile Marelui inaintemergdtorloan; cu contribulia credinciogilor gi cu munca asidu6, depusdtimp de doud decenii, a monahilor romdni din obqte, schitul se vede imbrdcat in haind noud, potrivitd pentru lucrareaduhovniceascdce se cuvine sd o desfbgoare prezen[a Bisericii Ortodoxe Romdne in GrSdina Maicii Domnului gi AcropoleaOrtodoxiei. in istoricul schitului, scris de monahul Irinarh, se rclateazd urmdtoareaintdmpl are: ,,Pe Ia anul 1337, cuviosul Marcu, ucenicul S/6ntului Grigorie Sinaitul, avdndu-Silocuinla deasupra Marii Lavre, pe dealul ce se numestePalama, iatd cd tntr-o noopte, ieqind din chilie Si stdnd la rugdciune, vdzu tn partea dinspre rdsdrit, Ia locul ce se numeSte Vigla, o pe un tron ca o tmpdrdteasd,inconjuratd doamnd Sezdnd de ingeri Si sfin;i, care tdmdiau tmprejur, cdntdnd Si tnchindndu-se impdrdtesei a toste. $i tntrebdnd cuviosul
)z

Marcu pe Sfantul Grigorie, stare[ul sdu, ce va fi insemndnd oare aceasta,i s-a tdlcuit cd Maica Domnului voieSte ca in timpurile mai de pe urmd sd ridice tn acele pdrli un locaq dumnezeiesc, spre slava Sfinliei sole".

Schitul romAnescProdromu (vedere din interior)

nnpActnA 1)rcoANA DoMNULr.ir neuAnA MArcn Este zestrea cea mai de pref a schitului gi binecuv0ntarea Maicii Domnului, pentru cd icoane nefbcute de mdnd sunt pufine in toatd lumea ortodoxd. Istoricul acestei icoane,pe scurt, esteurmdtorul. in anul 1861,ctitorul schitului, ieroschimonahulNifon, dorind sd aibd in ctitoria lor o icoand frumoasd,cum au toate mindstirile din Sffintul Munte Athos, a gdsit un pictor priceput gi evlavios din oraqul Iaqi, pe nume lordacheNicolau, cdruia i-a cerut sd picteze o icoand a Maica icoanasd fie pictatdpotricii Domnului, cu in{elegerea vit rdnduielilor Sfintei Biserici Ortodoxe, ,,cu rugdciune gi post", adicd in timpul lucrului si citeascdzilnic Acatistul Maicii Domnului, iar masa sd o serveascd dupd incepictorul starea lucrului din aceazi. Cu aceastd rAnduialS, a apucat de lucru sdu cu bun rezultat, dar cdnd a ajuns sf, picteze Sfintele Fefe ale Domnului Hristos gi ale Maicii Domnului, nu izbuteadeloc sd le picteze cum se cuvine. Mahnit, pictorul a intrerupt lucrul, a acoperit cu o pdnzl icoana, a incuiat atelierul gi s-a retras in odaia sa, unde a cdzut cu fierbinte rugdciune la Maica Domnului, ca s6-l ajute sd sdv6rgeascd Sfdnta Icoand. A doua zi dupd aceasta, voind s5 inceapd din nou lucrul, pictorul a intrat in atelier, a aprins candela la Maica Domnului, fdcdnd metanii dinaintea icoanei, a dat la o parte pdnza $i - o, minunile Tale, Doamne! - icoana era terminatd gi frumos pictatd, a;a cum se vede gi astdzi. in urma acesteiminuni, icoana a fost dusd cu multd cinste la Sfrntul Munte, iar in
35

gi icoane Sfintemoagte Deqi nu are mare vechime,Schitul Prodromunu zestre, careconstituielauda estelipsit de duhovniceasci mdnlstirilor athonite, adicdde SfinteleMoagtegi Sfintele Icoane.in bisericaProdromuluisunt mai multe cutii cu pdrticele mai mici sau mai mari din Sfintele Moagte, ddruitede diferili credinciogi din [ard,intre care:o cutie cu moagte de la SfhntulTrifon; o cutie cu pirticele de la Smntul Arhidiacon $tefan, Sfhntul EvanghelistMatei gi pdrticelede la SfZinta Mucenild Varvara;gi o cutie cu $ase Sfintii Ioan Hrisostom, GrigoreTeologul,Modestal Ierusalimului,SfbntulMucenicHaralambie, Sfinfii Doctorifrgi Damian qi SffintulMucenicTrifon. rd dearginfiCosma De asemenea, Schitul Prodromuare astdzi*un numdr de icoaneale sfinfilor de pestean, care se pun spre inchinarepe iconostas, la pomenirea sffinfului respectiv, trei icoanemari fbcdtoare de minuni**,precumgi alte dopomenim ud despre maijor***. care
Pentrusitua{iade acumo sutii de ani, a se vedea,in continuare, a douasecfiune a volumuluide fa{d.(Notaed.) " A Maicii DomnuluiProdromi{a (neficutl de mdnl), a Maicii Domnului Apf,rdtoare de foc gi a Sfantuluiloan Botezf,torul, despre care gi Arhim. AntipaDinescu. (Notaed.) pe larg, la 1906, scria mai '.' Icoana SfinfilorTrei lerarhi(descoperitorii loculuide sdpat fhntdni) gi icoanaSfrntuluiMunte(undesuntpictafi,pe registrele laterale, gi 16sfin1i romdni), care, degidestul de vechigi ele,nu seregtrsesc in brogura din 1906.(Notaed.) 34 '

timpul cdlitoriei a ftcut mai multe minuni. Ajunsa la Prominuni - gi este fbcSdromu, a continuat sE sdvdrgeascd toare de minuni p6nd in ziua de astdzi. Despre aceastd icoan6,un inchindtor scria: ,,La Prodromu, m-am inchinat care m-a cucerit aqa de mult la Icoana-neftcut6-de-mdnd, cd nu md mai puteam desprindede fafa ei"; iar un credincios din Athena, cdruia i-am trimis o fotografie a acestei icoane, scrie: ,,De c6nd ne-a intrat Panaghia [Atotsfhnta] in casd,s-a schimbat complet viala familiei noastre".
.lpARAroaRE DEFoc 2) rcoANA MAtcn DoMNULUI

3) rcolxn srAnrulurroANBorozAronul in paraclisul vechi al schitului se afl6 o veche icoand a Sfintului Ioan Botezdtorul qi inaintemergdtorul Prodromu, de la care gi schitul gi-a luat numele, aSezatdin rdndul icoanelor impbrdtegti.A fost imbrdcatd in argint de cdtre Domnitorul Moldovei Grigore Ghica, la anul 1853, cdnd se zidea schitul. Despre aceastdicoanf, se istorisesc urmltoarele. La anul 1821, in timpul revoluliei greceqti, cdnd armatele turceqti au intrat in Sffintul Munte gi au jefuit mdndstirile, o unitate militara turceascda ajuns gi la Prodromu. Intrdnd in paraclis, pentru jaf, au dat de icoana Sfhntului loan, care are o privire severdgi, inspdimdntdndu-se, au prins a trage cu pistoalele asupra icoanei, dar gloanfele, in loc sd o vatdme, se intorceau inapoi qi ii loveau pe ei! Acegtia s-au infricogat gi au dat bir cu fugilii, ldsdnd icoana nev[tdmatd. in timpul construirii schitului, aceastdicoand a fbcut multe minuni, iar Sf6ntul Pustnic esteocrotitorul tare gi neintrerupt al obgtii Prodromului.
. 4) IcoANA SFINTILORTREI IERARHI

Aceastd icoand a aparlinut unei familii de credinciogi din BArlad. intr-o zi s-aintdmplat cd a ars desdvdrqit casade lemn in care se afla aceasti SfentdIcoanS.Dupd ce s-a potolit focul, au inceput sd caute printre tdciunii rdmagi,doar vor mai gdsi ceva din vasele de argint gi aramd, gi astfel, in locul celor cdutate,au gdsit fbrd nidejde lcoana Maicii Domnului in mijlocul cdrbunilor gi cenugii, neatinsd c6t de pufin de mistuitoarea flacdrd.,ci numai afumatd gi innegritS. Plini de spaimd gi de mirare, au scos icoana din jdratec, au spdlat-o gi au vdzut cd nici zugrdqi o veala nu era deloc stricatd,ci numai fumul p6trunsese gi a fost imbricatd in argint innegrise. Mai apoi, icoana dlruitd schitului nostru, pe care de mai multe ori l-a apdrat de foc gi de grindind. intr-o vreme, cdnd pidurile din Vigla au fost mistuite de foc, monahii prodromili au fbcut litanie in jurul schitului cu aceastdicoand gi focul nu s-a apropiat de schit.

Aceastii Sfenfii Icoandse afld, de asemenea, in Paminuneaurmdtoare. raclisulvechi gi de ea se leagd Cu un veacmai inaintede intemeierea schitului,sihagtriidin zona Vigla sufereaumult de sete,pentru cd aceastiiparte a munteluiestecu totul lipsit5 de apd.Cu toatestiiruinfele gi rugdciunilelor, multd vremenu au putut gdsiapadorit6. Prin anii 1720, Sfintii Trei Ierarhi s-au ardtatunui
37

pustnic romen imbundtdfit, cdruia i-au zis: ,,Sapd acolo ldngd mdslini Si vei gdsi apd!". Ceeace s-a gi intAmplat. Au gdsit apd la 8 m addncime gi au ftcut fdnt6na care se vede gi astdzi gi de unde pdrinlii luau apd pentru Sfbnta Proscomidie.Ca mullumire gi in cinsteacelor Trei Sfinli Ierarhi, pdrinlii au pictat icoana lor, cinstitd cu evlavie pdndazi in ParaclisulSf. Ioan Botezdtorul. MUNTE 5) rcoan,rsnArvruLut in Paraclisul Adormirii Maicii Domnului, de sub clopotnild, se afld o icoandunicd in felul ei: o reprezentare a Athosului cu toate mdndstirile gi cu sfinfii care au tr6it in ele, iar pe cele doud laturi ale icoanei,in medalioane, icoand socot cd s-a pictat 16 sfinli romAni.Dupd aceastd aceeagiscend- dar de dimensiuni mai mari - pe peretele sudic din pridvorul bisericii mari, de care s-a pomenit. in parteade jos a icoanei sunt scriseurmdtoarelestihuri: Am tnsemnat ldngdSfdntulMunte, Nu cu multecuvinte, ieS ti, cereSt i mdrgdr itari, Dumneze cei nu mari. Rodili in pdmdntulMoldoromdniei aufost, Oameni aceStia Si Nu precumeu infapte prost. Iisuse,Mdntuitorul meu, Cu mijlocirile lor, iartd pe robul Tdu. 1859. Prin grija cuvioSiei sale Moldovanu, [numeleStersJ din Sc hitul Cutlumu$iu.
38

Dacdinsd citim literelecu careincepefiecaredin stihurilede mai sus,ddm de numeleANDRONIC, care, desigur,estenumelecuviosuluicares-a ingrijit de pictaicoane. Icoana esteunic6in tot Munfrumoase reaacestei tele Athos gi a fost dus[ gi expus6in cadrul expoziliei in 1997-1998. athonite din Thessalonik,

IcoanaSfinfilor Trei lerarhi gi icoanaSfhntului Munte

Biblioteca Biblioteca schitului numdrl peste 5000 de volume, majoritatea cdrfi de slujbd bisericeascd- Ceasloave,Minee, Psaltiri etc. - gi carfi de literaturd duhovniceascdaduse de monahi din !ard, pentru trebuinfele lor sufletegti. Existd, de asemenea, un mare numdr de carli de muzicd bisericeasc5,c5r{i liturgice grecegti gi de literaturd profan5. intre acestease afl6 pi exemplarede cdrli din literatura veche a secolului al XVII-lea, precum: Cazania lui Varlaam (1642), Cele 7 Taine (Iagi, 16...), Noul Testament de Bdlgrad [Alba Iulia] al lui Simion $tefan (1648), Pravila de la Govora (1652), Biblia de la BucureSti a lui $erban Cantacuzino (1688), Evangheliarzl Sffintului Antim Ivireanul(1697). Pe ldngd carteatipdritS, biblioteca conline gi un numdr de circa 200 de manuscrise,unele provenind din fard gi din biblioteci mdndstireqti, altele scrise sau copiatede monahii de la Prodromu. intre acestea, un loc deosebitil ocupdIstoria Mdndstirilor Athonite, scrisd de schimonahul Irinarh Sigman (1845-1920),alcdtuitddin 10 volume (dintre care 2 sunt astdzipierdute), cuprinzdnd o istorie a Athosului qi a tuturor Mdndstirilor Athonite, impodobitd cu frumoasechenare gi icoane, care fac din aceastdlucrare o adevdratdgi inestimabilS operd de artd. Lucrarea prezintd un interes

deosebit pentru faptul cd autorul se ocupd gi de aqezdmintele romdneqtidin cuprinsul fiecdrei mandstiri gi consemneazdfapte mai de seamdpetrecutein wemea sa, atdt in Sfhntul MunteAthos, cdt gi in lumea larg6.

Starefgi inv6[5cel in biblioteca de la Prodromu

incheiere Schitul Prodromu s-a intemeiat, aqadar, prin str6duinfa unor monahi romdni de a ridica in Sfbntul Munte o ctitorie romdneascd,spre a fi 9i noi in rdnd cu celelalte popoare ortodoxe: ,,Sd aibd Si romdnii - ziceau ei - un SJ6nt locos tn Grddina Maicii Domnului, tn care sd se slujeascd in frumoasa limbd romdneascd". Documentele pdstratesunt mdrturii gr6itoare,care pun in lumind gAndul gi fapta acestormonahi, implinite departede hotarele f6rii lor, la indemnul congtiinfei lor ortodoxe gi totodate la indemnul congtiin{ei lor romineqti. Sfinfii rom6ni pictali deasupraugii de intrare in biserica mare, precum 9i pe peretelesudic al pridvorului bisericii gi in icoana minua Sfantului Munte, de care s-a scris deja in paginile natd, anterioare,ca gi tricolorul romdnesc,folosit ca element decorativ in pictura bisericii, m[rturisesc cd viefuitorii Prodromului se afld necontenit in legdturi cu patria lor, cu Biserica Ortodoxd Rom6nd.Astfel, Schitul Prodromu, pe ldng6 prezen[6a monahismului gi spiritualitalii rom6negti in Centrul Ortodoxiei, care esteAthosul, reprezintd prin care se urmdreqte totodatd gi o infbptuire romdneascd un nume gi un loc de cinsteNeamului Rominesc Ai Bisericii OrtodoxeRomdne.
b'$IH{;$ [L$| ro'$A[(]$$ E]{},\t5i{!.{ [ "-&r,&t{}t}F{.(}}..{il {",\" ' \ E , f ' : , \ { . ' t ' t } e e { ( ' t } \\i Xr \ q , \ ! ' t l , r t l l r .i l [ : . ] ' ! * l v ' L i i \ i l $l g!l.jg,A Si[i,qH'l'.E .\'l{}}i.\S'i'{Xt['. f-ROi]Hf.]&tu
ql* .:\rtriln" ,\ntiglir *)inrscu

Titlul original complet: Minunile Maicei Domnului ,,prodromila" sau Minunea ce s-aficut cu zugrdvireaSfintei lcoane a Maicei Domnului de la Monastirearomdnd ,,Prodromul" din S-tu Munte AthosSi alte multe minuni ce s-au fdcut dupe zugrdvire. Istorisirea minunilor Si a altor Sfinte lcoane ce se afld in Sftinta Monastire, adunate Si lucrate de Arhimandritul Antipa Dinescu, superiorul Sfintei Monastiri.

4Z

; {

\ -

d . , :

Prefa{i Pentru inlesnirea onorabililor cititori, iubitori de cele duhovnicegti, am extras din cartea slujbei Sfintei lcoane a Maicii Domnului ,,Prodromifa"numai istorisirea minunatei ztgrdviri gi a minunilor pe care le-a sdvdrgit Prea Sfdnta Ndscdtoare de Dumnezeu prin Sfrnta sa Icoand; mai indreptdnd frazele gi expresiile, qi pdzind cu luare-amintesinceritatea istorisirii. Am mai ad6ugat istorisirea gi despre alte Sfinte Icoane ftcdtoare de minuni aflate in Sfdnta Monastire RomdneascdProdromu gi care pdn6 acum n-au fost date la lumin6. Acesteale-am publicat intru slava lui Dumnezeuqi cinstea Maicii Domnului, mullumind pe onorabilii cititori. Arhimandritul Antipa Dinescu, Superiorul SJinteiMonastiri

Schitul rominesc Prodromu (tabloude epocd)

45

Ruglciune foarte folositoare a SfAntului Toma [in original: Thoma] ciltre Nlsciitoarea de Dumnezeu Ndscdtoare de Dumnezeu Fecioard. bucurdie ceea ce eSti cu bun dar ddruitd, Marie, cd ai zdmislit cu trup pre Fiul lui Dumnezeu. Bucurd-te cd pre El tn pdntecele tdu L-ai purtat; Bucurd-te cd pre El L-ai ndscut; Bucurdle cd pre El cu lapte L-ai nutrit; Bucurdle cd Lui/ilosofii I s-au inchinat; Bucurd-te cd pre Hristos tn bisericd dupd trei zile L-ai aflat; Bucurd-te cd Hristos a inviat din morli Si S-a indllat la cer; Bucurd-te cd Si tu singurd la cer luatd egti; Bucurdle cd tu cufecioria pre ingeri Si cu mdrirea pre toli Sfinlii i-ai intrecut; Bucurd-te cd tu pre pdmdnt faci pace; Bucurd-te cd lie vieluitorii cereStitli sunt toli ascultdtori; Bucurd-te cd tu poli cere ce voieSti de la Fiul tdu, Hristos, Dumnezeulnostru; Bucurd-te cd te-ai tnvrednicit a Sedeaaproape de Prea SJhntaTreime;

StaretulNifon, al SchituluiProdromu intemeietor

47

Bucurd-te cd tu eStiMaica oamenilor necdji{i, care aleargd la tine cu credinld; Bucurd-te cd a ta bucurie tn veci nu se sfdrSeSte; Bucurd-te ceea ce eSti cu bun dar ddruitd, Marie' Domnul estecu tine.

Icoana Maicii Domnului t'Prodromila"* intre anii 1852 9i 1866,s-a intemeiatdin nou Sfinta Monastire RomdneascdProdromu, in Sfrntul Munte Athos, unde s-au fbcut multe cheltuieli, cu iniliativa primului Stare!,a Prea Cuviogiei Sale Pdrintelui Nifon leroschimonahul, insofit de primii s5i ucenici, Nectarie Ieroschimonahul gi ceilalli ostenitori, vrednici de toatd pomenirea gi lauda,gi cu ajutorul cheltuielilorprincipalilor fondatori, Mdria Sa Grigorie Ghica Voievod, Domnitorul Moldovei, gi al Mdriei Sale Alexandru Ghic4 Caimacamul Munteniei, qi al Mitropolililor Sofronieal Moldovei 9i Nifon al Munteniei, precum gi cu concursulintregii nafiuni romdne, dupd cum se vede ldmurit in istoricul acesteiSfinte Monastiri, intitulat Istoria Sfintei Monastiri RomdneProdromu din SfantulMunte Athos. in cursul zidirii acestui Sfinte Chinovii, Pdrintele StarefNifon, plin de rAvndduhovniceascd gi dragoste c5tre Maica Domnului, intotdeauna se g6ndeain ce chip ar putea dobdndi o sfbntd icoand a Maicii Domnului ficdtoare de minuni, care sd fie spre m6ngdiereconfrdlimii gi
in edilia originald:Luna lulie, ,,, ,2 zile' t.torisirepentru minunata zugrdvire a Sfintei Fdcdtoare de minuni ne a Prea Sfintei, Prea Curatei, binecuvdntatei,sldvitei Stdpanei noastre, de Dumnezeu Ndscdtoarei Si pururea Fecioarei Maria, care s-a sdvdrqit cu dumnezeiascd minune, pronumitd ,,Prodromi\a". Se afld in Sfdnta Monqstire RomdneascdProdromul din Sfdntul Munte Athos. 49 '

(detaliu) Prodromita

a vizitatorilor, gi totodatd protectoaregi de grijd purtdtoare acestei sfinte noi monastiri, precum se afl[ gi la celelalte sfinte mari locaquridin Sfdntul Munte. $i frindcd alt mijloc nu era, ca sd poatddin alt6 parte a-gi satisfacedorinla, a alergat cu fierbinli lacrimi citre insSgiMaica Domnului gi prea iubitul ei Fiu, dulceleIisus Hristos, adevdratulDumnezeul nostru, cerdndmila gi ajutorul Sdu, ca zugrdvind o icoand noud a Maicii Domnului, cu faceri'deminuni. sd o prosldveascd Aga arzdnd cu inima, nelinigtit zi gi noapte, impins fiind de o putere nevdztrtd,, igi fbcea feluri de idei, cum ar putea pune in lucrare o a$a sffintd hot5r6re. in cele din urmd, vorbind cu mai mulfi zugravi [pictori de icoane] din cei de la Sfhntul Munte, le propuse sd zugrlveasc6 pe sc0ndurdde chiparos icoana Maicii Domnului cu Pruncul in brafe pe stdnga,pundndu-le gi oarecarecondilii, sd le pdzeascdintimpul c0t vor lucra la zugrdvireaicoanei; dar fiindcd nu prea erau nici megteri buni, deoarecein timpurile aceleanu se gdseauzugravi iscusili in Sfhntul Munte, gi pdr6ndu-li-se cd nu o sd poatd pdzi condiliile propuse, nu se invoi cu nici unul, gi astfel rdmaseiar in nelinigte. necesitSli ale Sfinin anul 1863,pentru neapdratele tei Monastiri, mergdndin Romdnia PdrinteleNifon, inso1it de PdrinteleNectarie Ieroschimonahul,tovardgulsdu gi impreunS-ostenitorla noua fundafie, qi ajung6nd in Iagi, unde a stat mai mult timp, nu incetd cercetdndvreun bun zrrgrav, care ar fi primit sd zugrdveascdicoana Maicii Domnului, in condiliile ce-qi inchipuise a-l obliga sd le pdzeascd. in timpul zugrdvirii.

ca In sfbrgit,din Pronia lui Dumnezeu,Care hotdr6se sfdntul nou locaqromAnescsd fie inzestratcu un nepreluit odor sfdnt, cu aceastdsfAntS,preastrdlucitd qi neasemdnatd icoand a Maicii Domnului, fbcdtoare de minuni, plind de dar gi de toatd frumusefea,Protectoareaqi de grija purtdtoareanoastrd, iconomisi a afla de un b[tran gi bun zsglav romdn, anumeIordacheNicolau, proprietar in oraqul Iagi, cu care intrd in vorbd pentru zugrdvirea icoanei Maicii Domnului, ardtdndu-i gi condiliile urmdtoare:sd zugrdveascdIcoana Maicii Domnului, cu Domnul Iisus Hristos prunc in brafe pe stdnga,cdt va putea mai bine qi mai frumos, in mdrime de I m gi 10 cm, pe scdndurdde lemn de tei; gi in tot timpul c6t va lucr4 sd facd rugdciune cdtre Maica Domnului, citind Acatistul sau Paraclisul in toate zilele, gi sd nu mdndnce, nici sd beamai inainte de lucru, iar dupd mAncaresd nu mai lucreze, gi sd se pdzeascd pdna la terminare,sd fie mdrturisit la in curdlenietrupeascd duhovnic Ai sd nu aibd ceartdgi urdciunecu nimeni. Evlaviosul ^rgrav primi cu bucurie zisele condilii, dar se umilea, zicdnd cd-i tremurd mdinile de bdtrAnelegi cd nu mai poate ntgrdvi aga bine gi curat ca altddatL; Pdrinfii il incurajauinsd sd aibd credinta$i sd se sileascd, ci-i va ajuta Maica Domnului. $i aga,bunul gi cucernicul bdtrdn zugrav a inceput cu multd evlavie a lucra frumos gi cu bund sporire, astfel cd in c6tva timp a terminat vegmintele qi celelalte pdrli ale icoanei, ldsdndca Sfintele Fe{e sI le facd pe urmd, dupd cum este sistemul artei zugrdvirii. Dupd ce a terminat de zugrivit, cum s-a priceput mai bine, veqmintelegi cdmpul, a inceput a lucra la Sfintele Fefe,
5l

a Maicii Domnului gi a lui Dumnezeu Pruncul, Domnul Iisus Hristos, silindu-se cu toatd punereaca sd le facd pe dupd multd ostecdt va putea mai bine; insd in ziua aceea, neal6, il apucd searafrrd vreun rezultat, qi astfel ldsd lucrul cam mdhnit. A doua zi, plin de zel, se apucdde dimineafd a lucra cu toatS silinfa, cd doar ar putea reugi sd indrepte Sfintele Fele gi sd le termine; cdci ardea cu sufletul de dragostea pe care avea si vadd Sfdnta Icoand fEcutd duhovniceascd a$aprecum doreau gi Pbrinfii. Cu toatd punerea lui gi cu tot zelul ce avea, lucrul iegeadin contra; cd nu numai cd n-a putut si le indrepte, ci gi mai rdu le-a schimonosit, incAt au rdmas cu totul fErd de chip, strdmbe gi ur6te, iegite din cuviincioasele mdsuri, avdnd o infEfigare intru totul nepldcutd. YFtzdndbietul zrrgrav cE dupd atdta osteneald,trecAndu-i mai toatd ziua, nu putu face nimic, se mdhni din ce sd mai facd, incetd addncul inimii qi, nepricepdndu-se de a mai lucra, vdit6ndu-se in sine gi zicAnd: ,,Pdcat de ostenealamea gi de postul pe care l-am suferit atdteazlle, in zadarlucrdnd fbrd nici un folos duhovnicescla aceastd icoan5! Dumnezeu sd md ierte, nu gtiu, poate nu este vope care cu inla Maicii Domnului sd fac eu icoana aceasta, atAtaevlavie o cere PdrinteleNifon; nu qtiu ce sd zic! Cd eu cu rugdciuni qi post, cu toatd punereagi dragostea,de atdtatimp md muncescgi nu pot face nimic! De atdta vreme md ostenescsd indrept Sfintele Fefe, gi parc6 mi-am ieqit din minte, cdci mai rdu le-am mdzgillit; ori cd mi-am uitatmeqtequgul..."
52

Pe de alti, parte, PdrinteleNifon, arzind cu dorul sd imprevadd Sf6ntaIcoandterminatd,se duseinziua aceea, und cu Pdrintele Nectarie, sd vadd cum lucreazd zugravul la icoan6, dacd o face bine qi frumoasd,qi gdsi pe zugtav m0hnit, cd nu putea isprdvi nimic; gi vdz6nd icoana,rdmaserdintristafi gi in mirare, socotindin sine, ca nigte oameni, cd nu este voia lui Dumnezeu gi a Maicii Domnului ca Sfend nou Locaq RomAnescProdromu sd se intdreascd prin aceastA Sfanti lcoand qi sd aibd un dar gi mdngdiere duhovniceascd gi ocrotire pentru cei ce cu frica lui Dumnezeugi cu dragostese vor nevoi intr-insul, precum gi ajutor gi rdspldtire binefrcdtorilor qi miluitorilor Sfintei Monastiri. insl nu fu dupd mica lor pdrere, ci Maica Domnului pregdteaun mai mare dar gi mdngdiere decdt socoteauei; cdci cereacu umilinfd mila lui Dumnezeu. Apoi le povesti $i bAtrenulzugravce a suferit gi cdt6 gi-a dat, ca sd poatd face o lucrare bund qi pldostenealS gi cut6, cum n-a putut reugi intru nimic. Parinfii il mai incurajar6 insd cu cuvinte duhormicegti,ca sd nu-gi piardd evlavia, ci sd mai incerce o datd a indrepta gi sdvdrgiSfintele Fefe; gi de nu va putea face nimic, sd o lase a$aprecum va iegi, cd noi, zice, i1i vom pldti ostenealagi o vom ca s6-[i ajute lua; mai roagS-teqi dumneatacu fierbinteald., Maica Domnului sd isprdvegtibine gi frumos. Se intAmplasesd vind acolo gi Pdrintele Grigorie Ieromonahul,ucenicul Prea Sfinfitului Arhiereu Nil Pentapoleos din Sftntul Munte, gi vdzdndicoanain aqastare,zise: ,,Pdcatde ostenealagi cheltuiala ce facefi cu aceastdicoan6. Ce, voili sI o ducefi la Sfrntul Munte? Dar nu gdsifi
53

acolo zugravi mai buni, sd face{i o icoand frumoasd, cum se cuvinegi dupacum dorili?!". Parinlii ii rdspunserd cd nu pot ldsape zugrav in pagubf,, ci cd, platindu-i acestuiace se infeleseserd, o vor ddrui la vreo bisericdsdracd din Iagi. Dupd aceea,Parinlii au plecat la Metoc, iar zugravul a acoperiticoanacu o p6nzdcuratdgi, incuind cu cheia uga camerei unde lucra, s-a retras foarte scdrbit, nemdncdndnimic in ziua aceea,ci tot inchindndu-sesd-i lumineze Dumnezeu mintea gi rugAndu-sesd-i ajute a termina frumos FefeleSfintei Icoane. A doua zi, sculdndu-se mai de dimineald $i luand cheia,a deschisugacamereiunde lucra Sfrnta Icoandgi a inceput a gdti cele trebuincioase pentru zugrdvit, avAnd multd dorinld gi rAvnd sd se apuce de lucru; gi, ftcdnd cdteva metanii, se inchind gi se rugd Maicii Domnului s5-i precurnieri. ajute ca sd nu pdtimeascd lucrul, a ridicat pdnzade aga, mergAnd sd inceapd $i pe SfhntaIcoan6; $i o, minunile Maicii lui Dumnezeu!vdzu, inspdimdntat,cd Sfintele Fefe sunt cu desdvdrgire ingi dreptate bine incuviinfate, pline de dumnezeieschar gi veselie, dupf, cum se vede gi pdna acum la aceastdSffinta Icoanda PreaCuratei Maici a lui Dumnezev,carenu altfel, minune sunt sdvdrgite! ci in adevdrcu dumnezeiascd preasldvitd minune vdzilnd-o bdtrdnul zuAceastd grav gi ucenicii sdi, foarte se minturard gi prosldvird pe Maica Domnului, cd Sfinfia sa singurd cu minune dumnezeiascd qi-a proslivit Sfenta sa Icoand, in Prea Curata gi SfEntasa Fald 9i a PreaIubitului sduFiu.

Aceastdminune, spre mai bund incredintare, a intdrit-o [zugravul] prin act sigilat gi iscdlit cu propria sa mdn6, pe care l-a dat Pdrinlilor gi care se pdstreazlin arhiva Monastirii Prodromu din Sfdntul Munte, unde se afl[ gi SfhntaIcoand; iar cuprinsul lui esteacesta: am zu,,Eu, IordacheNicolau, zugravdin orasul IaSi, grdvit aceastdSfdntdlcoand q Maicii lui Dumnezeu, cu tnsdsi mdna meo, la care a urmat o minunepreasldvitd, in dupd meSmodul urmdtor: dupd ce am isprdvit veSmintele, teSugul zugrdvirei mele, m-am apucat sd lucrez Felele Maicii Domnului Si a Domnului nostru lisus Christos; dupd ce am dat mdna tntdia Si a doua, de noapte apucdndumd ca sd o zugrdvesc desdvdrSit,privind eu la chipuri, cu totul a eSitdimpotrivd,pentru carefoarte mult m-am mdhnit, socotind cd mi-am uitat meSteSugul; Si aSa, /iind seard, m-am culcat scdrbit, nemdncdndnimic tn ziua aceea,socotind cd a doua zi, sculdndu-md, sd md apuc mai cu dinadinsul. Dupd ce m-am sculat a doua zi, mai tntdi amJdcut trei metanii Maicii lui Dumnezeu, rugdndu-md ca sd-mi lumineze mintea, sd pot isprdvi Sfdnta ei lcoand, Si cdnd m-am dus sd md apuc de lucru - o, preasldvite minunile Maicii lui Dumnezeu!- s-au aflat chipurile dresedesdvdrprecum se vede;Si eu vdzdndaceastdminune,n-am mai Sit adaos a-mi mai pune condeiul,/drd numai am dat lustrul cuviincios, deSi cu greSeald am Jdcut aceosto,ca sd dau povestirea acesminune.Aceastaeste lustru la o asemenea tei Sfintelcoane. Iordache Nicolau, 1863, Iunie 29, IaSi"
55

l.

Minunea aceastas-a intdmplat noaptea,spre 28 Iunie; iarb pomenirea minunatei zugrdvii a acestei Sfinte Icoanes-a pus la 12 lulie, fiindcd la 13 avem SoborulArhanghelului Gawiil, care,ca unul ce intotdeaunaesteslujitor de aproapeal Maicii Domnului, credemcd tot prin el sa sdvdrgitgi aceastd minune. Pe l6ngd aceast4 era cu greu sd se pund doud praznice cu privegheri de toatd noaptea unul dupd altul, adicd la 28 gi 29 Iunie, c6nd se prdznuiesc gi Sfinlii Apostoli Petru gi Pavel. $i s-a agezat sd se facd pranic mare, cu privegheri de toatd noapte4 care se numegte gi cel de-al doilea praznic al Monastirii Romdne Prodromu, adicd al Sfintei Icoane a Maicii Domnului ,,Prodromi1a". Minunea aceasta, dupd cum am zis, vdzdnd-oz:ogt:avul, s-a minunat gi, cu spaimdprivind, nu se pricepeacum s-a frcut aceasta. Asemeneaqi ucenicii lui, vdzdnd,i-a cuprins mirarea gi au inceput a chema prietenii gi vecinii de prin preajmd ca sd vadd,gi indatd s-a umplut casazugravului de lume mult6, care se minuna de prosldvirea Sfintei Icoane,gi toli se inchinau, apinzdnd lumAndri,indulcinduse duhovnicegtede privirea Sfintelor Fe!e, aga de bine incuviinfate gi minunate, pline de har qi o frumusele neasemdnat5, care deodata impune evlavie gi respect oricdrui privitor. Parinlii Nifon gi Nectarie cu ceilalli, fiind la Metocul Monastirii din oragul lagi, ingrijorali gi intristafi, neqtiind nimic de aceastdminune, ftrE de veste vdd cd vine trnul din ucenicii zugravului foarte repede,zicdndin gura mare: ,,Sd trimiteli curdnd sd ia Sfhnta Icoand,fiindcd in noaptea

aceasta singurds-a zugrdvit, gi s-a adunatlume multd, incdt nu mai incape, privind la minunea Sfintei lcoane!". DeocamdatdParinfii nu credeaucele zise de vestitor, qi cu g6ndul acestaau trimis pe Pdrintele Dositei Schimonahul,ingrijitorul Metocului, gi ajungAndei la casazugrawlui, nu puteau intra sd vadd Sffinta Icoand de imbulzeala poporului; deci indatd,ludnd o trdsurdgi invelind SfhntaIcoand cu o pdnzd curatd,au adus-o la Metoc, urmAndqi poporul. Iar in Metoc venind, au inchis porfile curtii gi n-au mai ldsatpe nimeni sd intre, pAndse vor sfrtui ce estede ftcut. Apoi grabnic au ftcut cunoscut Sfintei Mitropolii de aceastdminune; gi venind insugi Prea Sfinlitul Mitropolit Calinic Miclescu, cu cdliva clerici, fiind aproapeMetocul de SfentaMitropolie, auvdzut cu tofii SfbntaIcoand gi, crezdnd,s-auinchinat cu toatd evlavi4 minunAndu-se gi zicdnd: ,,Cu adevdrat mare dar ne-a dAruit Maica Domnului prin aceastdminunatd gi proslSviti Icoand a Sa!". Apoi fMitropolitul] a dat binecuv6ntareca sd se sfinteascd apa; gi indatd a ndvdlit lume multi la Metoc, spre inchinarea Sfintei Icoane, cerdnd a se citi acatisteqi a se face gi bdnd cu credin!6gi evlavie. aghesmuire, stropindu-se $i indatd a inceput darul Maicii lui Dumnezeu a lucra prin Sfhnta Icoand gi a face minuni pe care, din cele multe, puline le vom spuneaici, cdte s-au putut line minte cu de-amdnuntul,spre slava lui Dumnezeu gi a Prea Curatei Maicii Sale,qi pentru ca s5 nu m6niem pe Dumnezeu, t6c6nd adevdrul; cd pe unele le-au vdzut cu ochii lor Pdrinlii Nifon gi Nectarie, impreund cu alli frali ai nogtri, cAt timp au stat cu Sffinta lcoand in {ara iar altele s-au vdzut
JI

de tofi P[rinfii, cdnd s-a dus Sfhnta Icoandla Monastire, in Sfdntul Munte, gi s-apus in biserica mare. Un om avea albeafdpe amAndoi ochii, incdt se vedeauluminile ochilor lui ca laptelede albe; gi aducdndu-l, s-a inchinat la Sfdnta lcoan6; gi stropindu-l gi spdldndu-i i-au dat de a gi bdut, ludnd gi acasdca ochii cu agheasmd, gi mai sd bea sd se spele, spun6ndu-i sd aibd credinld la Maica Domnului; gi aga fbc6nd, peste trei zlle a venit ca sd mulfumeascd Maicii lui Dumnezeu, ardtdndu-giochii cd s-au curdlit qi vedeauluminat. Un alt om avea leprd peste tot trupul, incdt era numai bube; gi inchindndu-secu credinfS,bdnd gi stropinduse cu agheasmd,a cdnfi lepra de pe trupul sdu ca nigte solzi gi s-a curdfit. Un boier a venit gi a spus cd fiul s6u, acum de trei zile, numai pentru cE suflE se mai cunoagtecum cd este viu, gi zace in pat cu totul mort. Deci rug6ndu-seMaicii Domnului la Sfinta Icoan6, cu credinfd, cu lacrimi gi cu gi, stropind copilul, ddndu-i gi in evlavie, a luat agheasmd gurd pufind ca sd bea, indat[ s-a degteptatqi s-a sculat cu totul sdndtos.Apoi, de bucurie, l-a adus tatdl sdu de s-a inchinat la Sfdnta Icoand qi a mullumit Maicii lui Dumnezeu cu lacrimi qi cu daruri. Acestea gi altele multe: bolnavi de friguri, surzi, cu dureri de cap qi de mdsele,de ochi, de vdtdmdturi, indrSci1i, care suferd de boala copiilor qi alte multe feluri de boli s-au tdmdduit prin aceastaSfdntd Icoan6,pe care minuni Pdrinfii de la Metoc nu le-au mai insemnat, fiind prea ocupafi qi obosili de imbulzeala popodui, care ce-

gi agheasme, incdt rea neincetatale citi paraclise,acatiste gi mai anu puteausd !in[ cont de cine cu ce se foloseqte, les cd erau ameninlali de ordgenia le opri Icoana acolo, zicdnd cd lor li se cuvine, fiindcd in Iagi s-a fEcut minunea cu zugrdvirea Dumnezeiegtilor Fefe. Acestea infelegdnd Pdrinlii Nifon gi Nectarie,gi vbzdndcd se inmulleqte poporul, venind neincetat, s-au temut sb nu se facd prea mare zvon, sd se interesezeautoritdlile qi sd le opreascd SfAntalcoand, astfel cd, ludnd-o cu grdbire, au plecat spre Sfhntul Munte. Plec6nd din Iagi, au venit cu Sfhnta Icoand in oragul Hugi. Dar gi acolo, mare minune! Cum a simlit poporul? CSci searatdrziu au sosit la Episcopie, qi a doua zi, cAnd s-a luminat, tot oragula prins de veste,ca gi cum le-ar fi vestit cineva, gi indatd s-a umplut Episcopia de popor. insd Pdrinlii gi de aci indatd au plecat, temdndu-se ca nu cumva s6-i urmdreascd de la Mitropolie, cd acum se ingtiinfase gi Domnitorul Ioan Cuza gi zicea:,,Sd se opreascd Sfdnta Icoan6,fiindcd s-a fbcut minuneain far6!". De acolo au mers in oraqul Bdrlad, qi au dus SfAnta Icoand in casa Doamnei Ecaterina $ufu, care cu multd dragoste gi cucernicie a primit-o. Aci, afldnd Protoiereul, a poftit pre Pdrinli sd aducd Sffinta Icoand in catedrala oraqului, ca sd se inchine lumea mai cu inlesnire. Merg6nd cu SfhntaIcoandin bisericd, gi incepdnda se inchina mulfimea din acel orag, iardgi a sdvArgitgi acolo multe minuni, dintre carevom spunepe una mai insemnatd. Era in ora$ un invdfdtor gi infelept bine pregdtit in gtiinlele profane, care avea la gcoalalui pe fiii celor mai

j
il

insemnate persoane de acolo, gi spuneau despre d6nsul bdrlSdenii cd este foarte de treabd gi cinstit, insd nu are evlavie la cele sfinte, gi la bisericd nu merge, frrd numai la Sfintele Pagti.Acela, auzindde venireaSfintei Icoane, a trimis tr[sura sa, rugAnd pe Pdrin]i sd facd ostenealdsd meargd cu Sfdnta Icoand la casa lui; dar Pdrin{ii nu au voit, trimildndu-i r6spunscd mai cuviincios este sd vie el la Sf6nta Icoan6. Astfel, a trimis trdsurain trei rdnduri, ca sd meargdpdrinfii cu Icoana la el; gi mai rugdndu-i pe P6rinli gi alte persoane de vazd, s-au indemnat acegtia a merge cu Icoana la ddnsul, pentru folosul sufletului lui. Deci, cdnd au voit sd ia Pdrinlii Sf,dnta Icoand qi sd o pund grea in trdsur6,agade s-a fbcut incdt abia patru oameni cu mare greutateau dus-o pdn6 la trdsurS,iar cdnd au voit sd o pund in tr6surd, a trosnit aga de tare tocul in care era Sfrnta Icoan6 incdt toli s-au spdimdntat,gi caii de la trdsurl au tresdrit, iar tocul Icoanei s-a desfEcutdin toate incheieturile lui. Atunci au cunoscuttofi cE nu voiegte Maica lui Dumnezeu sd meargd acolo unde nu era evlavie gi credinfS,ci numai o iscodire gi deftimare; iard inapoi intorcdnd-o,doi oameni au adus-oprea ugor. Asemene4 o cucoan6evlavioas6greu bolnavl, fiind afardla mogie, auzind de Sffinta Icoan6 gi de minunile pe care le face, voia sd meargdin oragca sd i se inchine gi sd ceardsdndtate la Maica Domnului, dar se temea sd se suie in trdsurS,ca sd nu moard pe drum, pdnd in oraq. I s-a ardtatMaica Domnului in chipul acesteiSfinte Icoane in vis, poruncindu-i sd se scoale curdnd gi sd vie la Bdrlad, ca sd se inchine Maicii Domnului gi sd se binecuvdnteze

de la Sfbnta Icoand; gi cum s-a suit in trdsurd, indatd s-a simlit sdnltoasd,qi venind la Pdrinli, a mdrturisil, zicdnd'. ,,Cu adevdrat,pe aceastdSfentd Icoand o am v6zut ast6noaptein vis, caremi-a zis sd viu cdt mai degrabdla Bdrlad, sd apuc inchinarea ei, qi acum iat6-m5 cAt sunt de sdndtoasS!". $i ea didu slavdMaicii Domnului. De acolo au venit Pdrinfii cu Sffinta Icoand la Galali qi au pus-o in Biserica Sfinlilor impdrafi. La aceastdbisericd,un zugrav lucra megtegugul sdu gi, vdzdnd el imbulzeala poporului care se inchina gi admira Sf6nta Icoand, i s-a pdrut ceva strdin gi a inceput a-i ocdri pe oameni,frcdndoardnu du-i ingelafi gi progti, care nu cunoscnimic. ,,,A,u credefi voi basmelorcdlugdregti!Nu vd amlgifi, cd gregili; un bun pictor poate sEzugrdveascd o icoand mult mai frumoasi ca aceasta" gi altele mai multe zicea. Acestea bArfind, insugi se uita cu obrdmicie la fala Sfintei Icoane, ocdrdnd poporul in gura mare. $i iatd cd, deodat6,Maica lui Dumnezeu, prin schimbareafelei sale atdtl-a ingrozit, incdt s-a infricogat cu totul, gi apoi el singur s-a ftcut propov6duitorpoporului, zicdndu-lesEcreadd cd intr-adevdr cE Sfenb Icoand cu minune dumnezeiascd este zugrdvitd, cA face semnemai presusde fire gi estefrcdtoarede minuni. Dupd plecareaSfintei Icoane din Iagi, in urmd a urmat o preasldvitd minune, de mare mirare in acel finut. Un evreu cu solia gi copiii tinea un han la drum; acel eweu, ducdndu-sedupd negoful sdu, a l6sat in han pe sofia sa cu copiii gi o slugd.S-a intdmplat insd gi a murit eweul acolo unde s-a dus, gi un alt prieten al lui, aseme6l

fl

nea eweu, ingropdndu-I,a luat marfa gi banii rdmagi,aducdndu-le evreicei, sofiei mortului, spundndu-i de intdmplareamorlii bdrbatului ei. Iard dupd ce s-a dus acel evreu striin, vrdjmagul a pus in mintea slugii ca sd omoare pe evreicdgi, ludndu-i averea,sd se ducd de acolo. Deci pAndind o noapte cdnd evreica era singurd numai cu copiii, a intrat la d6nsape cdnd dormea gi a inceput a o ameninfacd o va omori de nu-i va da banii pe care-i are; ea,vdzdndprimejdia, gi dupd toate rugdminfile nefolosindnimica, a scos tot ce avea gi i-a dat, numai sd-gi scapeviala. Ludnd sluga aceeabanii gi lucrurile date, a intrat in altd grijd, socotind cd evreica are sd spund oricui va veni in han, gi va fr v5dit. Deci, ca sd fie fbrd de gijd., a socotit in gdndul sdu si o eweica se ruga spdnzure;qi, gdtind acela spAnzurdtoarea, cdtreddnsulca sd o lase cu viaf6; el insl igi cdutade planul gi-a adusaminte eweica de aceastdSfAnsdu.intre acestea qi minunile ei, precum auzise de pe la treti Icoand de cdtori, fiindcd strdbdtuseaceastdveste pretutindeni, gi la acea nevoie a inceput cu lacrimi a se ruga ca o creqtind, zicdnd:,,Maica Domnului, dacd Chipul Tdu cu adevdratsminune, precum am auzit, gi tu a zlugrdvitcu dumnezeiascd egti adevdratdNdscdtoare de Dumnezeu, izbdvegte-mdde primejdie, gi atunci voi crede gi mI voi boteza cu aceastd toatd casamea!". Acestea qi alte mai multe zicdndu-le femeia, cu mare pldngere,sluga s-a apropiat de ea, gata sd-i pund laful de gAt, dar, socotind el cd esteprea sus gi nu o va putea ridica, l-a ldsat pulin mai jos gi apoi, suindu-se pe scaun,a pus laful in gdtul sdu, s5 vadi de este potrivit; qi, cu slobozirea lui Dumnezerr,a cdlcat strdmb pe scaun
62

gi indatd a sdrit [scaunul] de sub picioarele lui, rdmdndnd singur spAnzurat. VAzendevreica aceastd minune, a rdmas incremenitd de fricd gi, socotind minunea, a crezutcu toatd casaei qi s-a botezat dupd cum fbgdduise. La plecarea Pdrinfilor Nifon gi Nectarie din Galali cu Sfdnta Icoand, aproape de pornire fiind, s-a fbcut chipul Sfintei Icoane ,,ca ghermesit", adicb valuri de-a curmezigul obrazului, ca asudatS;apoi, intrdnd intr-un vapor austriac, ,,Loid", se mirau tofi cei de acolo de chipul cel minunat al Maicii Domnului, nu numai pasagerii cregtini ortodocai,dar gi matrozii, cinstindu-l gi inchindndu-i-se. Ajungend Pdrinfii cu Sffinta Icoand in Sfhntul Munte, la schela Monastirii romdnegti, au trimis veste sus, la Monastire, ca sd se pogoare preofii imbrdcafi in sfintele vegminte,cu cAntdri gi tdmdieri, spre intdmpinarea Sfintei Icoane; $i a$a,ducdnd-o cu mare pompEin sunetul clopotelor, au aqezat-oin Sfhnta Bisericd Catedral6, unde se vede p6nd azi qi toli cdfi intr6 i se inchind cu multl evlavie gi o s5rut6.Dupd aceasta,cu sfatul de obgte, s-a fdcut rdnduiald gi s-a intocmit slujb6, ca sd i se facd pomenire iri fiecare an cu multi pompd gi milostenii, la tofi cdli se vor adunadin toate pdrfile. Se afla pe atunci in Monastire un monah topit de boald, cu numele Inochentie, care numai prin suflare se cunogteacd este viu, de tiei sdpt6m6ni nemdncat, qi nu mai putea vorbi nicidecum; cum a intrat Sfdnta Icoand in Monastire, ca dintr-un somn s-a trezit gi a cunoscut cd a venit Icoana Maicii Domnului, cu ca.reimpreund darul gi indurdrile sale. Deci a cerut ca sd-l duc6 in bisericd si.

a grdit cdtre Sfdnta Icoand: ,,Maica inchindndu-se,acestea lui Dumnezeu,de-mi estede folos sd mai trdiesc,insdnbtogegte-m6, cdci cred cd po!i, iar de nu, fie voia ta; cum voiegti, Stdpdnamea, gi cum cunoqti, aqa fr cu mine!". Acesteazicdndu-le,s-a intors la chilia sa, vesel 9i plin de bucurie; insd nu a spus nimic, ci indati a duhovniceascd cerut cdmagdcuratd, ca sd se schimbe, apoi a cerut sd se cd era schimnic, imbrace in toatd rAnduialamonahiceascd, CupreacurateleTaine. Dupd aceea, gi s5 se impdrtdqeascd trec6nd ca un ceasde cdnd se inchinase la Sfhnta IcoanS, qi-a dat duhul gi s-a dus si stea inaintea infricoqatului Judecdtor, avAnd drept protectoarepe insaqi Mama^lui Hristos Dumnezeu,sprea-i mijloci fericirea veqnicei Impdrdlii Ceregti. Un alt monah din Monastire, anume Serghie, crez0ndu-giminlii sale gi bizuindu-se in sineqi, a ieqit din Monastire, nespun6ndnimdnui, 9i a intrat intr-o peqteri pustie, cu socoteal[ ca sd se apuce de o nevoinfd cdlugdreascd mai mare. Odatd, rugdndu-se el dup6 obicei, s-a pogor6t deasupracapului sdu un luceafbr; 9i sta aqain vederea ochilor lui, insd el igi fdcea canonul sdu, incurajdndu-se; apoi acel luceafdr atdt de tare a trdsnit incdt monahul, plin de spaimd,a cdzttt la pdmdnt ca un mort; 9i toc9i mai dupd trei zile s-a degteptat,insd surd cu desdvdrqire a mdrMonastire venit la putut, gi a de tot sl6bit; cum a 9i nicidenu a\zea dar ispitei drdceqti, int6mplarea turisit cum, ci numai prin scrisoarese infelegea cu ceilalli. Vdmild de el, l-au dus in bizdndu-l pdrinlii gi fbc6ndu-li-se sericS,la Sfdnta Icoand a Maicii Domnului, 9i inil{And cu

dinadinsul rugdciuni de umilinlS pentru el, l-a vindecat Maica lui Dumnezeu,red6ndu-i auzul ca gi dint6i. Altddatd, [pe] un megterdintre cei ce lucrau in Mojudecafile lui Dumnezeu,l-a anastire,dupd neincercate pucat un duh necurat, care foarte rdu il muncea; qi adu- . cdndu-l fralii dinaintea Sfintei Icoane, citindu-i Acatistul gi Paraclisul, grabnic s-a izbdvit omul de acea bdntuiald drdceasc6. in Moldova s-au ftcut multe minuni de la Maica Domnului prin aceastdSfant[ Icoand, [pe] care, precum am zis mai sus, Pdrinfii nu s-au gAndit sd le insernnezecu de-amdnuntul, fiind cupringi de mare bucurie gi indestulali cd au cdgtigat un asemeneanepreluit gi scump odor pentru Sfrnta Monastire din nou intemeiatd,care nu avea cu ce sd se prosldveascd; iar cele spusesunt numai care sauvdzut cu ochii de Pdrinlii nogtri gi le-aulinut minte, iar altele ni le-au spuscei care s-au folosit de la aceasti Sfhntd Icoand. Am dat scrierii acestepufine, intru slava Maicii lui Dumnezeu gi spre folosul celor care nu cunosc minunea ngrdviri.i acesteiSfinte Icoane,implinind din parte datoria pe cdt am putut. $i mdrturisim gi credemcu toati inima cd Maica lui Dumnezeu,pentru bundtateasa, spre folosul celor ce cred gi o cinstesccu credinfd gi cu dragoste,pururea a sdvdrgitgi sdv6rgegte minuni, p6ni la sfrrgitul veacului. intr-un an, la l0 Iulie, cdlugdrii Monastirii rdnduili a pescui pentru a intdmpina pe musafirii ce vin in ziua de 12 lulie, la serbareaSfintei Icoane a Maicii Domnului, sau pogor6t la mare, unde au schela (arsanaua), ca sd pund

au 30 oca de peqte! $i vdzdnd aceasta,s-au bucurat 9i slSvit pe Maica Domnului, cer6ndu-9iiertare de indoiala qi incercarealor. Mdrimea acesteiSfinte lcoane este de I m 9i l0 cm in lunginF, iar lSlimea dupS proporfie' Nu este fbcut6 du-

pd asemdnarea vreuneiadintre icoaneleftcdtoare de minuni, ci dupd un nou model al zugravului,precum l-a inspirat Dumnezeu.Fala Maicii Domnului gi [cea] a Domnului sunt in culoareagrdului, nasul, gura gi blrbia sunt foarte potrivite la mdsuri, iar ochii atdta dar au, ca [gi] cdutdtura cum ar sorbi inima privitorilor; cu toate acestea, este cu stdpdnire. Privind cu in{elepciune gi cu luareaminte la aceastl Sfhnta lcoan6, se va vedea caracterimpirdtesc de mare neam, amestecat cu stdpdnire gi cu bldndefe, de unde se aratd cd este inchipuita prea dupd Maica lui Dumnezeu. gi plind de dar dumneasemdnare zeiesc, la care nimeni nu poate privi fbrd sd simtd in inima sa dulceafdduhovniceascd, bucurie gi umilintd, fdrd numai de nu va fi vreun om prea impietrit la inimd gi intunecat la minte, ca sd nu simtd nimica dintru acestea; cd numai din privirea ei se incredinfeazd, frecare cum cd precum m[rturisesc nu este sdvdrgitdde mAndomeneascd, gi strdinii care vin de o vdd. $i nu std numai intr-un chip Sfhnta ei Fa!d, ci uneori se cam smolegte,iar alteori se cam ingdlbenegte,lumindnd; iar la sdrbdtorile cele impar[tegti, cdnd se face priveghere de toatd noaptea, gi mai ales la serbareaSfintei lcoane, atAt este de veseld gi strdlucit6incAt privitorilor nu li se pare cd vdd chip, ci ca [qi] cum ar privi pe insdgi adevdrataMaica lui Dumnezeu. Este aqezatd in strani mare, bine gi impodobit lucratd, pusd ldng6 sfegniculimpdrdtescdin partea stAngd, bine gi frumos gdtitd, cu salbd de galbeni mari gi alte monede, cruci gi ace de aur cu diamantegi mdrgdritare,gi alte multe feluri de podoabe, date de evlaviogi gi de bunii cregtini,
67

de la Maica Domnului mare dar 9i platd, atdt care a$teaptd in lumea aceast4 cdt gi in cea viitoare. Std maiestuos9i veseld privirilor tuturor, atrdgindu-i cu nesa{,precum odinioard a vdnfi-o Sfantul Dionisie Areopagitul in Sfhntul gi aci, in Sfhntul Munte, avdzttt-o, deqtept Sion; asemenea Marcu, Itreaz] fiind, in dumnezeiascdvedenie, cuviosul ca o gezdnd pe scaun ucenicul Sfantului Grigorie Sinaitul, impdrdteasd,inconjuratd de ingeri gi de arhangheli qi de tofi cuviogii Sfdnttilui Munte, sldvind-o qi inchindndu-ise, care avea palate de aur inalte, cdtre partea ce se zice Vigla, in care loc acum, cu ajutorul sdu, s-a ftcut Sfdnta Monastire Romineascd din temelie, intru slava Fiului Sdu, pentru mAntuireamonahilor romdni 9i a tuturor credinciogilor ortodocgicregtini ce viefuiesc intr-insa cu frica lui Dumnezeu gi dragostecregtineascS. BinecuvAntaficregtini, fii ai Sfintei Biserici a Rds6ritului, de voili a vd incredinfa despreneisprdvitelede mdnd omeneascdchipuri ale Maicii Domnului nostru Iisus Hristos, v5 vefi incredinfa din insegi adeveririle 9i vrednicele de credinld dovezi deslugite9i intdrite de cele mai insernnategi de bun neam persoaneale locului. Nu este cu putinfd de a mdrgini pe Cel nemdrginit 9i a cuprinde pe Cel ce toate le cuprinde; noi numai aceastaputem cunoaqtegi infelege, cd dreaptaDomnului nu inceteazdde a revdrsadarurile Sale cele dumnezeieqtiqi prefioaseasupra noastrS,a romdnilor, spre adeverireagi intlrirea credinfei. SE vind infeleplii lumii, care cu agerimea cea ascutitd a minlii lor au descoperit addncurile firii. Sd vind teologii
68

Bisericii, care, cu povlfuirea Duhului Sfhnt, urmdresc addncimile dumnezeiegtilor Scripturi.Venifi tofi impotriva grditorilor de rdu qi vedefi c6, pe c6te sunt razelesoarelui, pe atOteasunt gi nenumdrateledovezi ce adeveresccum cd aceastdSfentd qi de minuni frcdtoare Icoand este cu adevdrat neisprdvitd de mdnd omeneascd;qi oricum ar fi ftcut Dumnezeu aceastdminune, sau ori in ce scop, nu esteomului sloboda ispiti, ca nu cumva sd se mdniepe el Domnul gi s[ piard din calea cea dreaptd. De este intru acest chip, sau intr-un alt chip minunea aceasta, este a lui Dumnezeu faptd. ,,DreaptaDomnului a frcut putere." Nu vd minunafi, iubili ascult5tori,cd dovezile,pe c6t incape mintea omului, se infrfiqeazd celor ce voili a lua o mici deslugire;iar dacd cineva va fi mai mult iscoditor, acelasd ia aminte ce se zice prin gura proorocului: ,,A Mea este izbAnd4 zice Domnul". Credefi gi nu ispitifi, cd Dumnezeu e Cel ce a frcut de a infrunzit toiagul lui Aaron; Cel ce a ftcut de a izvordt apa rdcoroasd din piatra seacd in pustie, gi a fbcut de s-au aflat scrise ftrd mdnl de om tablele Legii; tot Acela a isprdvit gi chipul prea Curatei Maicii Lui gi al Sdu. Chiar insugi preaiscusitul ntgrav nu se putea dumiri, cd ar fi avut oarecareprevestire, cd aceasti sfinlitd Icoand are a se sdvdrginevdzut de dumnezeiascd putere, iar nu de stricdcioaselemdini ale omului muritor. $i dacd prin umbrele Apostolilor se ftceau multe minuni in popotre, mai presusde firea omeneasc5, cu at6t mai mult se cuvine a crede ci Icoanele Prea Curatei Fecioare.Maica lui Dumnezeu, fac Ai mai presus de fire minunate minuni. C6

de multe ori mir indestulatizvordqtedin ele, iar uneori lacrimi curg din ochii lor, 9i de multe ori pe mfi cdlStoresc, dupd cum gi Sffintul Munte Athos are nu puline Sfinte Icoane de astfel de minuni fbcdtoare,nu numai a Prea Curatei Maici a lui Dumnezeu,ci qi ale pldculilor lui Dumnezeu Sfin{i, ce stau ca nigte turnuri gi slSvitemonumente' acestuide Dumnezeupdzit loc' $i cine poaspreapdrarea minuni ale sfintelor Icoane in toate spune nenumdratele 'la creqtini, ci 9i chiar la pdgdni? tb lumea, nu numai Acestea n-au incetat a da sd infeleagd cd Biserica Rds6ritului invald drept cuvAntul adevdrului. $i precum nenumarateleminuni ale Sfintelor Icoane sunt scrise,aqijderea inmiite sunt cele care n-au fost insemnatede condeiul omenesc.cd precum soarelenu poate impra$tia razelesalein tot nici omul nu poate aqalesnea afla delocul, de asemenea spre toate minunile fbcute de Dumnezeu pe pdm6nt' Numai Sfincu citirea 9i cercetarea cei ce cunoscai seindelenricesc parte' Scripturile pot afla din tei gi Dumnezeiegtii Citim c6-n zilele dreptsldvitorilorimpdrali greci [bizantrnlf Leon [Vl] inleleptul 9i Alexandru' fratele lui, fiii impdratului Machedon [Vasile Macedoneanul],era o asemenea Sfanta lcoana la una dintre monastirile constantinopolului. in vremea domniei Iaroslavului, in zilele lui Petru Movil6, Mitropolitul Kievului [sec.XMI], s-a aflat o asemenea Sfhnti Icoand la Volga, iar pdnd astdzi se vede la Tolga, in vecheacatedrald. cd gapteicoanecu aseVedem, in Lavra Pecerska, meneadar gi nevdzutdmdnd s-au zugrlvit, pe care vdzdn-

du-le egumenul cE pentru rugdciunile Sfdntului Alipie (zugravul din a lor monastire) s-au fEcut, a dat lauda lui Dumnezeu, inchindndu-setofi acelor Sfinte lcoane nefrcute de mdn6, a Domnului gi a Prea Curatei Maicii Lui, gi ale Sfinfilor din vechime; iar dintre aceste gapte Sfinte Icoane, pe aceea a Prea Curatei Maici a lui Dumnezeu a luat-o Voievodul Vladimir gi o a trimis la Rostov, gi std acolo pdnd astdzi. La acelagi Sffint Alipie vedem cd a venit ingerul Domnului, intru a sa casi, gi a zugrdvit icoana Adormirii Maicii lui Dumnezeu; gi intrebdnd ingerul pe Sfrntul Alipie de mai lipsegteceva icoanei, el i-a r6spunscd estedesdvdrgitd,ca una ce s-a fbcut cu minune dumnezeiascd. De asemenea, gi cuv6ntdtorul de Dumnezeu loan a zugrdvit o icoanda sa, invdfdnd pe un copil, anumeGusar, care zugrdveain palatul implrltesc din Constantinopol,gi s-amirat imp5ratul gi tofi ai sdi de megtegugul cel iscusit. in Lida, satul ce este ca la 18 mile de Ierusalim.au fbcut o bisericdApostolii lui Hristos Petru gi Ioan; acolo s-a aflat o icoand a Prea Curatei Fecioare findnd in brafe pe'Iisus, fbcutd din darul Sfrntului Duh, in viatd fiind Prea Sfhnta Stdpdnd,gi pe care vdzind-o aceasta, a binecuvdntat-o, ca sd fie darul Fiului sdu cu acea Sffintd Icoand, care, pdnd in zilele lui Iulian Paravatul[Apostatul?- sec. IV], a frcut nenumdrate minuni. Iardgi la Lida, in biserica fbcutd de Eneia gi de cei gaptezeci de apostoli,cares-a ridicat in numeleNSscitoarei de Dumnezeu, incd in viafd fiind Stdp6na,gi pe care, din pizmd, evreii voiau sd o risipeascd, iar impreundcu ei
7l

gi inchindtorii de idoli. Dar, dupi porunca stdpdnitorului zile cetdfii aceleia,s-a pecetluit uga bisericii; 9i dupd trei mdnd deschizdnd-o,au aflat zttgrdvita dar nefdcuti de haina aicoana Maicii lui Dumnezeu, de trei co{i inaltS, porfird; vdnd-o albastr6,iar deasupraacelei haine, alta de Imfiind scrise deasupraei acestevorbe: ,,Maria, Maica spdratului Hristos din Nazaret"' $i nenumdrateminuni de aceast[ Sfdntd Icoan6' au sdvArgit in zilele imparatului Tiberie gi ale Patriarhului Serlui glrie [sec. VII], s-a zugrdvit nevdzut pe pfu:zdchipul iisus Hristos, in casa unei vdduve, Maria din Meletin' undeginenumdrateminunis-aufbcutdelaaceastiSfanta Icoan6. in zilele viequirii Sale pe pdmdnt,impdratul impdrain Muntele rug6ndu-Se lilor, Domnul nostru Iisus Hristos, de o Mdslinilor, a asudatcinstitd Fala Lui; 9i ludnd basma indatd nevdzut la unul dintre ucenicii SAi pi qtergdndu-Se, poate s-a intipdrit cinstitd Fala Lui pe aceabasma; 9i cine chip spune cu amdnuntul minunile cdte le-a sdvdrqitacel dumnezeiesc? am adus mdrturii cu $i ca sd nu vd ingreunez, nu mai de-am6nuntul; dar vdzdnd cd" fald de cele pomenite auzit sus, mulli stau nedumerindu-se9i zic c[ nu s-a mai am de icoane nezugrdvite de mdini omeneqti' de aceea fost silit s6 mai aduc o mic6 incredinfare; iar voind cineva mai mult a cerceta,gata sunt mii de dovezi despre Sfinni se tele Icoane, 9i lesne a le aduce inainte' insd noud fie cuvine a zice,cu Sfdnta lui Hristos Biserica: "MutE sd gurapaginilor,carenuSeinchinScinstiteilcoaneiTale,
72

celei zugrdvite gi s6vdrgite cu darul Duhului Sftnt, dat PreaCuratei Fecioare,Maicii lui Dumnezeu!". Sd se minuneze tot auzul omenirii, gi glasuri de bucurie gi de mulldmire cu dorire sd se inalfe preadulcelui nostru Ziditor, Care ne-a ddruit astfel de mijlocitori gi veqnice monumentepe pdmdnt. Pentru aceeagi noi toli impreund, popoare, seminfii gi limbi, lauda impdrdteseiCerului s6-i aducem,in ziua aceastapreavestitd a praznicului nostru; cd astdzi puterile cele nevdzute ale cerurilor din cer au cdutat gi cu noi nevdzut prdznuiesc.Astdzi s-a implinit proorocialui David, carezice:,,Sdse veseleascd cerurile gi pdmdnful sd se bucure", cdiatd, pe amdndoui lea primit cea cu dar ddruit6, gi spre cdntareaacesteiSfinte Icoane poftesc astdzi ochii evlaviosului vostru cuget, o, preaiubitoarede serbareadunare. Agadar, indrdznesc a vd ruga, in numele Celui pe Care-L vedem pe aceasti SfentA Icoan6, findndu-Se de Prea Curata Sa Maicd in sfintele ei brafe, ca sd rdspundd oricui se bizuiegte a zice ceva impotriva dumnezeiegtilor minuni!... Dumnezeu, pentru indurdrile milei Sale, ne-a ddruit luminare noud, celor ce eram intru intunericul pu!inei credinfe, sau, mai bine-zis, ne-a ddruit mdntuire noud, celor pdcdtogi, chiar dinainteaochilor nogtri. Venili dar gi vd apropiali, iubifilor binecredinciogi, gi mai ales voi, care suntefi de fafd in aceast6Sfhntd Bisericd; gi vd rog, luafi bine seamala aceastd Smntd Icoand qi vedeti c6t este de plind de daruri! $i toli vefi zice cd este chip de Dumnezeu lucrat, al frumuselii cerului, gi aleasd sdvdrgirea atotfiitoarei m6ini a lui Dumnezeu. Au nu se
73

pare cA ceml a inchis in fafa ei tot seninul 9i toat6 frumuseteastelelor?$i cine poatetdlcui insuqirileacesteiSfinte Fete, c6nd a vdzut pe al ei binevestitor Arhanghel hotdrdnd-o a fi plina de daruri? $i ce nu are acest fecioresc chip, care sd nu fie plin de curdfenie,de respect 9i sfinfenie? Se pare cd in aceastaSfintd gi de minuni frcdtoare o minunatd aduIcoan6, a fbcut Pronia cea dumnezeiascd nare a tuturor harurilor gi o insuflefita alcdtuire a tuturor frumusefilor ceregti9i pdmAntegti. Fiindc6, dupd cum mdrturisesc Sfinfii Pdrinfi 9i wednicii de credinfd istoriografi, Epifanie qi Nichifor, despre chipul cel trupesc al Prea Curatei Fecioare Maria' Maica lui Dumnezeu, eraPreaSfhntdincd de cdnd viefuia pe pdmdnt, intru acest fel: era vedereafefei ei ca vederea grduntelui de grdu, pdrul galben, ochii ascutiti la vedere, intru care luminile erau asemenearodului de mdslin; ei erau plecate gi ales de negre, nasul potrivit, sprdncenele buzele ca floarea trandafirului, fala nu rotundd, nici scurt5, ci pulin alungitd,m6inile 9i degetelelungi, hainelepe care le purta erau simple 9i pulin mai lungi decdt mdsura corpului, cu trupul gingag, avAnd pirul bine 9i cu multd cuviin!5legat. Asemeneagi preadulceleei Fiu, Domnul Iisus, avea celei ce L-a nSscut. cu trAsdturile unele asemdndri Acum, preaiubili ascultdtori ai Maicii lui Dumnezeu, vedeti implinirea trdsdturilor chipului ei in Sfdntd Icoana sa. Duhul Sfbnt a incununat-o pe Prea Curata Fecioard cu multimea darurilor,precum Solomon o veste$te
AA

in cdntarea cdntdrilor, numind-o Mireasd gi aga zicdndu-i*: ,,Iatd, frumoasdegti, iubita mea. p6rul tdu ca tur_ mele caprelorcares-ausuit din Galaad.Capul tdu precum carmilul; cosilelecapuruitf,u ca mohordtulimpdrdiesc legat in cdldtorii [7, 5; in versiuneaAnania: ..seme! precum Carmelul fi-estecapul; cosilele,pe el, ca o porfirdpdzind in ea un rege-nldnfuit"l;ochii tdi ca nigte batli ale rdului Esevon;buzeletale ca o funie rogie.Miere gi lapte am vd_ zut sub limba ta- Dinlii tdi ca nigte turme din ceretunse, gdtlejul tdu ca nigte vin bun, obrazul tau ca al unei turturele frumoase,grumajii tai gi umerii tdi ca nigte gherda_ nuri, sdnul tdu mult mai frumos dec6t gr6ul gi vinul, ca doi iezi de cdprioardgemeni,carepasc in crini; pdntecele tdu stog de grdu ingrddit cu crini,,. Acesteatoate sunt semneale dumnezeiegtilor ddru_ iri gi cunogtinledate de cdtre Duhul SfAntFecioarei Ma_ ria. $i Acelagi SfhntDuh a incununatcu o mullime de da_ ruri gi Sfdnta Icoand a prea curatei Maici a rui Dumnezeu. $i vd rog, cregtinilordreptsldvitori,credefinumai ce_ ea ce vedeli gi vd veli mdntui, cd greu estea lovi cu picio_ rul'impotriva boldurilor! $i cu bucurie privind, sd ne in_ chindm Sfintei Icoanea Maicii lui Dumnezeugi a Fiului ei, celei cu dumnezeiascd minune sdvdrgite, careare felele veseleca nigte labirinturi intru carerdtdcegte toatdcugeta_ rea omeneascd, de care gi Duhul Sfhnt se minuneazd, vd_ zdnd mdririle Fecioarei,gi zice: ,,Tu, iubita mea, frumoa_
" Cele ce urmeazdnu reprezintdun citat continuu,ci un colaj de ver_ s.eJe, intr-o traduceregreoaie. pentru locul cel mai obscur, im iden_ tificat gi redat textul in versiuneaAnania, pundndu-l intre paranteze drepte(7, 5). (Nota ed.)

75

piesa mea, porumbila mea, care eqti intru acoperdmdntul cd dulce trei, aratd-mi fafa ta gi md fb s5 aud glasul tdu;

cea iubitoare de oameni! Mare dar gi de multd insemndtateqi ad6ncdcugetare

celor ceste de aici, iar in cele viitoare rdspl[tirea faptelor bune, cu vegnicafericire intru impdrdlia Cerwilor'

Pentru multa dragoste gi datornicul respect pe care se cuvine a le avea gi a le da Prea Sfrntei Niscdtoare de Dumnezeu,mijlocirea gi nddejdeamdntuirii noastre,gi ca sd nu rdmdnd in uitare gi in nebdgarede seamd aceastd Smntd Icoand cu minune zugrdvitd, gi fEcdtoarede minuni, a Maicii Domnului, Prea Cuviogia Sa, Pdrintele Nifon, superiorul [stareful], in infelegere cu Pdrinfii din Sfhnta Chinovie, a hotdr6t ca in toli anii, in ziua de 12 lulie, sd se facd serbaremare cu priveghere de toatd noaptea, in cinstea gi amintirea minunatei zugdvit'r a Sfintelor Fe!e, a Maicii lui Dumnezeu gi a Domnului nostru Iisus Hristos, cele inchipuite in aceastdSfdntd Icoand, impodobind serbareacu cdntdri gi laude, cu mullumiri qi cereri cltre Prea Sfhnta Ndscdtoare de Dumnezeu, intimpinAnd cu dragostepe toli cdfi se vor adunadin toatepdrfile, ospdt6ndu-i gi impa4ind milostenie la cei sdraci. Mulfumitd dar, frafilor, sd ddm lui Dumnezeu, pentru aceastdpreasldvitd gi noud minune, ci la Dumnezeu toate sunt cu putinld, precum vedem prin Sfintele Scripturi; drept aceea,noi toli cdfi ne-am adunat la aceastd sfenta gi veselitoare serbare a Maicii lui Dumne zeu, cdzdnd inaintea acestei Sfinte Icoane a ei, ce-gi are inchipuite felele cu minune, sd strigdm credinciogi: Prea Sfdntd Stdpdna de Dumnezeu Ndscdtoare Si pururea Fecioard Marie, protectoarea Si apdrdtoarea noastrd, cerem a ta nebiruitd apdrare; impdrdteasa Cerului Si a pdmdntului, ceea ce ai cu dreptate numele de Prodromila, adicd inaintemergdtoare, intdreSte-neintru lucrarea faptelor bune Si ne du de mdnd tntru tmpdrdlia

:.=_

pe toli clreptcredincioSii cea cereascd; povd;uieSte-ne de mdrirea creStini,spre a vedea Si veSnica ne tndulci binecuvdntatdSi Fiului Tdu Si Dumnezeuluinostru' cd preasldvitdeStitn vecii vecilor' Amin'

Alte SfinteIcoanellcltoare de minuni Se mai afl6 in aceastil SfrntI Monastiregi alte Sfinte Icoaneftcdtoare de minuni, ddruite din fara Rom6neascd de oarecari binecredinciogi cregtiniromini de bun neam,al c6roristoricil vom povestiin parte.
l) rcoANA MArcn DoMNULUI npAnAronnn DE Foc in oragul Bdrlad este o familie veche, Greceanu,din care se trdgea gi d-l Nicolae Greceanu,avdnd sofie pe d-na Elena Greceanu.Nu am putut afla cum aceastdfamilie a dobindit o Sfrnti Icoand foarte veche a Maicii Domnului; numai atita ni s-a povestit, cd fiind la o altd familie, s-a intdmplat si le ardd casa din temelii, fiind toatd de lemn, iar in acea casd era gi aceasti Sfentd lcoan[. Dupd ce s-a potolit focul, au inceput a cduta printre tdciuni, dom-doar vor mai glsi ceva din vaselede aramd gi argint; insd, in loc de ceea ce cdutau, gdsird in chip nesperat Sfdnta Icoan6 a Maicii Domnului in mijlocul cdrbunilor gi cenugii, neatinsdcdtugi de pufin de mistuitoarca flacdrd a focului, ci numai afumatd gi innegritd! Le tres6ri inima de spaiml gi mirare cdnd ridicard Sfrnta lcoand din foc, cdci o crezuserdcu totul mistuitd de fldc6ri; apoi, spdldnd-obine cu ap6, vdzurd cd nici zugrdvealanu se stricasecdtugi de pufin, ci numai fumul o

de foc IcoanaMaicii Domnului Ap6rdtoare

r-,-Lfi

pdtrunsese,de unde i-a rdmas fafa innegritd, dar nicidecum desfiguratd, iar aceastanumai ca semn spre amintirea gi adeverireaacelei minuni a scdpdrii din foc' De la acegtia,nu se gtie cum a trecut Sfhnta Icoand in familia Greceanu,unde, cdt timp au avut-o, intotdeauna fbcea felurite semne;mai ales pe la sdrbdtori mari qi c6nd era sd li se intAmple pagube,morli 9i alte cazuri de intristare, tr6sneasau alt semn se ftcea la Sfdnta Icoand. Acatiste 9i alte ruIar cdnd cu umilinlb citeau Paraclise, gdciuni dinaintea Sfintei lcoane, intotdeauna erau siguri cd li se implineau cererile, spre marea lor bucurie 9i mulfumire. D-na Elena Greceanu a avut ca moqtenire in casd aceastdSfantd Icoan6, fala de care nutrea multd evlavie 9i dinaintea cdreia ardea nestinsd candela, pentru minunile pe care le fbcea, mai ales avdnd qi darul apdr6rii de foc, mai presusde orice alte daruri' Dupd moartea d-lui Nicolae Greceanu, rdm6n0nd vdduvd d-na Elena, gi adeseaardtdnd semne Sfhnta Icoan[, s-a ingrijorat foarte, socotind cd poate nu este cuviincios a line in casd o astfel de icoand ftcdtoare de minuni, ci mai de cinste este a o da la o Sfdntd Monastire' Astfel gAndind gi hotdrdndu-sesE o dea, cunoscdndpe Pdrintele Isaia Schimonahul, unul din cei dint6i ostenitori qi fondatori ai acestei Sfinte Monastiri, care se intdmplase a fi de milostenie, l-a chemat atunci prin BArlad cu strdngerea gi, povestindu-i toate de Sfhnta Icoand, i-a dat-o s-o ia cu el. Iar acesta,ludnd-o cu mare 9i nespusi bucurie, a dus-o la metoc in Bucuregti, unde, cu ajutorul mai multor evla-

viogi patriofi, a imbrdcat-ocu argint, a$acum se vede a_ cum, cdci mai inainte nu avuseseimbrdcdmint-e. Dup6 aceea, cur6nd,a dus-o la Monastire [la prodromu], pe la 1865. impreund cu aceastdSfhntd Icoand a venit gi daruf Maicii Domnului, ca sd apereacestSffint Locag de orice rele qi pagube,mai ales de mistuitoarelefldcdri ale focului, ca gi de grindind.$i, intr-adev[r, tofi cei ce cunoscde aproape acest Sfrnt Locag pot sd mdrturiseascdde cAte primejdii de foc, de grindind qi de alte rele intdmpldri a fost el apdratprin darul acesteiSfinte Icoane gi prin harur Prea Sfintei Ndscdtoare de Dumnezeu. Aceastd SfdntdIcoand este zugrdvita pe scdndurdde tei, in mdrime de 70 cm, chipul Maicii Domnului p6nd la brdu, cu Domnul nostru lisus Hristos in brafe p. .tengu. Scanduraicoanei e pufin despicatdin dreptul felei Ma;ii Domnului, nu se gtiede cdnd (poatede cdnd au scos_o din foc). Acum este agezatddeasuprastranei arhieregti,d6n_ du-i-setotdeauna respectulgi cinsteacuviincioasd. ' Iar in tofi anii, pdrintele Egumen, insolit de tofi confrafii Sffintului Locag, face sfinfirea apei gi litanie ma_ re, intr-una dintre cele mai frumoase zire areSdptdmdnii Luminate' inconjurdnd cu aceasta sfenta Icoand tot cuprinsul Sfintei Monastiri, cu rugdciuni gi cereri spre cele de folos, pentru Monastire, pentru patrie gi pentru ctitorii, epitropii, miluitorii qi bineftcdtorii Sffintului Locag,citind cele 11 Evanghelii ale invierii. Tot cu aceastdsffintd Icoand selac ai alte procesiuni in cursul anului, in timp de
8l

epidemii, grindind,fbc qi alte incercdrice vin asuseceta, izb6pr6-ne, pentru plcatele noastre,de care grabnic se ale u.r., p.in sfintele rugdciuni 9i puternicelemijlociri Prea Sfintei Stapdneinoastre,de DumnezeuNdscdtoarei ne qi pururea FecioareiMaria, pentru care 9i noi toli sd invrednicim imparaliei Cerurilor' Amin'
2) tco'tNn MAICII DoMNULUI innlNro vESTIToARE

Asemenease mai afla [la Prodromu] SfdntaIcoand in a Maicii Domnului, zugravitd pe scdndurdde stejar' de mf,rime de 90 cm, 9i este foarte veche, de peste200 9i stilul picturii' ani, dupd cum mdrturiseqte Aceastd Sfdnta Icoand a fost in casa d-nei Elena pdrinlii Veropolu din Bucureqti,avind-o mo$tenirede la cusdi. Dupd moarteaei, a l6sat-ofiului sdu,Temistocle' Pdnoscut de aproapeSfintei noastreMonastiri 9i tuturor Bucudin rinlilor petrecitori la metocul Schitul Icoanei regti, care, ca un evlavios 9i pios creqtin, multe odoare bisericegtidevaloareadiruit,atdtinmonastirecdtqiin metoc, intru eterna pomenire a pdrinlilor 9i a neamului s[u.PelAng6toateacestea,adSruitSfinteiMonastirigi aceastSsfdntalcoandaMaiciiDomnului,fbcdtoarede cu minuni, dupd ce cu propria sa cheltuialda imbrdcat-o argint, a$aPrecumse vede astdz| A trimis-o aci, la Sfrntul Munte, ct ocazia venirii in afacere [cu treburi] a Parintelui Nectarie Mironescu Ieromonahul,iconomulmetoculuiSchitullcoanei,inanul 1905,luna Iunie.
82

SfAntaIcoandestedespdrlitdin dou6 prin curmeziq. in parteade sus, este zugrdvitd icoanaMaicii Domnului Iviri!a. Deasuprachipului Maicii Domnului este zugrdvitd Sfrnta Treime, iar de o parte gi de alta SfingiiArhangheli Mihail gi Gavriil, ca [gi] cum ar fine coroanaMaicii Domnului pe cap. In dreaptaMaicii Domnului, Sfinfii Apostoli petru gi Pavel; iar la stAnga,Sfdntul Ioan Botezdtorul gi Sffintul Nicolae. Sub chipul Maicii Domnului estetrasdo linie, de la o margine p6na la cealaltda icoanei,iar sub aceastd linie sunt zugrdvili, la mijloc, Sfinfii impdrali Constantin gi Elena; in dreapta lor, Sfin1ii [Trei] Ierarhi Vasile [cel Marel, Ioan [Gur[ de Aur] 9i Grigorie [Teologul], iar la stdnga,Sfinfii Atanasiecel Mare, Spiridon gi Haralambie. Sub acegti sfinli este trasd iar o linie gi sunt zugrdvili, incepdndde la margineadin dreapta:Sfin{ii Doctori [frrd de arginli] Cosmagi Damian, Cuviosul Antonie cel Mare gi Martirii Gheorghe, Dimitrie, Evstatiegi Trifon. Toli aceqtisfinfi sunt zugrdvili stdndin picioare, gi toli din cei mari sfinli fbcdtori de minuni, avAndin mijloc pe Sffinta Treime, Dumnezeire Una, gi pe FecioaraMaria, de DumnezeuNdscdtoarea, lindnd pe Domnul Iisus Hristos in brafe,plind de veselie qi cdutdndcu dragostecdtre privitori, ardtdndu-se gata a implini nevoile celor ce cu credinld, prin sfintele gi puternicele sale rugdciuni, cer mild gi ajutor de la Dumnezeu.

83

Aceastd SfAntd lcoan[ are darul prevestirii, frcdnd un semn sfin1itin auzul celor ce se roagd'Astfel de semne de multe ori s-au auzit, atdt in casafamiliei d-lui Veropolu, cdt qi in bisericd,in timpul rugdciunilor' Acum este aqezatdin biserica mare, vis-)r-vis de dostrana arhiereascd,inchindndu-i-se to!i' qi fiecare igi bindegte cererea dupd credinfa sa, cdci darurile Maicii cu Domnului qi mila ei sunt nemdrginite,qi spre tofi cautd qi drain scdrbelelor; a cdteiamil[ indurare gi ii mAngAie gostefie gi cu noi to!i. Amin.
3) ICOANA MAICII DOMNULUI CTITORITA

intaiul superior qi iniliatorul fonddrii acestei Sfinte Monastiri, Prea cuvioqia Sa PdrinteleNifon Ieroschimonahul, a avut o iconild a Maicii Domnului foarte veche' in mf,rimede 25 cm' Nu se gtie de unde anume a moqtenit-o,insd a avuto din inceputul cdlugdriei sale, qi intotdeaunai-a fost ajutdtoare; cdci orice cerea la Maica Domnului, rug6ndu-se SfhntSIcoan6,ii implinea' cu credin!6la aceastd Asemenea 9i c6nd a venit in Sfdntul Munte 9i s-a hotarat s6 inceapa un act de a$ainsemndtate,atat religios cit gi pafriotic, adici fondarea Sfintei Monastiri Romdne Prodromu, intdi s-a rugat cu fierbinfeald Maicii Domnului la aceasti sfenta Icoand gi a cerut ca, de este voinla lui Dumnezeu, sa se zideascdacest Sfdnt Loca$, s6-i ajute 9i toate, spre a se face cu uqurinfd qi cu bus6-i inlesneascd nSvointa tuturor persoanelormari celor in drept. $i intr-

adevdr cd a urmat minunea minunilor: cd nu numai prea Cuviogiei Sale i-a dat incurajaregi rdvnd, dar qi celor ce le propunea despre aceastdsfhntd faptd,,precum i. p. S. Sofronie,Mitropolitul Moldovei, qi mulli boieri mari de la Divan, asemeneagi fericitul intru pomenire Domnitor Al. Ghica, fondatorul de cdpetenieal acestui SfAnt Locag, gi tofi ceilalfi au primit multd bundvoinldgi rdvn6, iar actul de fundafie dat de SfAntaMonastire Lawa,la 1g20,sa gdsit ca prin minune qi cu mare ugurintd in Sfhnta MonastireNeamfu, unde nu gtia nimeni de aceasta. - gi multe altele - se poate ve_ Pentru toate acestea deain istoricul fonddrii Sfintei Monastiri. Aceastd Sfbntd Icoand se pronumegte Ctitorila sau Fondatoarea,ca una ce-a fost luatd ca ajut5toare la inte_ meierea SfAntului Locag, cdci pdrintele Nifon o purta cu sine oriunde mergea in afacerile casei, gi ii ajuta la toate de minune, apdrdndu-l gi de multe primejdii, cu al cdreia dar gi ajutor sd ne m6ntuiascd Maica Domnului gi pe noi tofi. Amin.
4) IcoANA SFINTEI TREIMI

lntre primii ostenitori qi ctitori ai Sfintei Monastiri Prodromu a fost gi Pdrintele Marcu Schimonahul, care mult s-a ostenit cu adunatulmilosteniei de la piogi creg_ tini din toatdlara, aducdnd lazidireabisericii gi a intregii monastiri sume insemnatede bani gi odoare sfinte bisericegti: Evanghelii, candele,cddelnile, toate de argint, gi al, te multe obiecte.
85

cdtoarede Dumnezeuq;iale Slinfilor Mari Generali[Arhistrategil ai ogtirilor ingereqti,Mihail gi Gavriil; cu ale cdrora sfinte qi puternice rugdciuni sd ne mAntuim noi togi.Amin.
5) lconna spAxrulut Ioar eorEZAroRt-iL..eRoDROMU"

zls mal ascultareasa cu mult spor $i folos, precum am toate nu numai singur inainte, dupd cum despre acestea ce s-au mSrturiseacdnd era in viafd, dar inseqi lucrurile pe carele-a adusadeveresc' frcut gi obiectele Aceast[sf6nt6Icoand,dupdmoarteaPdrintelui

in Paraclisulcel vechi al Cinstitului inaintemerg[gi tor Botezdtorloan, adicd "Prodromu", esteSfinta Icoanf, fEcitoarede minuni a Sfdntului loan, in mdrirnede 85 cm, imbrdcatdcu argint qi fbarte veche,poatede cdnd este rezidit paraclisul pentrua doua oard,la 1660,de Filoftei Duhovnicul. Este agezatd in tAmpld.in rAndul Icoanelor impdrdtegti,la stdnga Mdntuitorului. A imbrdcat-o cu argint Domnitorul Moldovei, Grigorie Al. Ghica Voievod, la 1853,cdndse zideagi SfrntaMonastire. Din predanie,avem de inregistratmulte minuni pe care le-a fdcut Sfdntul Ioan prin aceastaSfAnti Icoand; insd cea mai importantd,qi de multi dintre cei bdtrdnicunoscutd.esteurmdtoarea. ' La 1821, c0nd a fost zavera cea mare intre turci, greci gi romdni,atunci venind mullime de ogtireturceascd in Sffintul Munte, ca sd torturezeqi sd smereascd [sd supuna] pe cei rdsculafi,lud stdpdnirepestetoate monastirile, jefuindu-le gi torturdndpe monahi. Venind s[ jefuiascd qi Chilia Prodromuluide la Vigla sau lanicopole,nu gdsird ceva de mare pret, fiindcd monahii romdni ce locuiau in acestschit fugiserdunii in Romdnia, iar algii se retrdseserd in monastire si in alte
87

86

pd(i ale Sfdntului Munte, iar odoarele qi obiectele de valoare, unele le luard cu ei impreund, iar altele, mai greu in Marea Lavrd, spre pdstrare'PAni de purtat, le depuserd la tiecerea tulburdrii gi reintoarcerealor la chilie. Intr6nd soldafii turci in paraclis, sperdnd cd vor g6si ceva argint6rii, indatd ii cuprinse o fric6 qi cutremur' pdrdndu-li-se ci vid ceva; qi astfel, de fric6, traserdcu pistoalele asupra Sfintei Icoane a Sfhntului loan; iar gloanlele, in loc sd o v6t5me, se intorceau inapoi $i-i loveau tot pe ei! Acestea vdzdndu-le, gi mai mult s-au infricoqat 9i au fugit, iar Sfdnta Icoand a rdmas neatinsd de nici un glon!, precum se poateobserva. Multe alte minuni 9i ardtlri a f6cut Sfdntul Ioan prin aceast5Sfanta Icoan6, in timpul zidirii bisericii qi a corpurilor de casedimprejur. Cd odatd a cdntt un meqterdin st eaginabisericii, [de la] indlfimea de 8 m, 9i c6nd cddea' avdzutpe Sfdntul Ioan findndu-l de mdnd, astfel cd nu s-a vdt[mat nimic din cidere, ci indatd s-a suit iar sus, la locul siu. Altddatd s-a rupt o scheldcu mulfime de piatrd ridicata pentru ziditlao in6lfime de 12 m, astfel c6 toat6 doi monahi: Calinic Ieromonahul, caruia piatra a cdz;trtpe i s-au jupuit numai ,turloaiele,9i Lazdt Monahul, pe care bolovanii; 9i, dup6 ce i-au scos de l-au acoperit desdvdrgit sub pietre, socotindu-i morfi, i-au gdsit vii 9i intregi, spundnd cd au chemat pe Sfhntul Ioan intr-ajutor, cdnd s-a pornit schela gi bolovanii cu ea, 9i indatd au simlit cd-i acoperdcineva, spre a nu-i lovi 9i strivi pietrele' Asemenea9i in timpul cdldtoriilor Parinlilor monastirii, cu caicele 9i cu bdrcile pe mare, in cazuri de pri-

mejdie gi furtuni mari, indatd il cheaml pe Sfrntul Ioan intr-ajutor, citind gi acatistul Sf6ntului, care grabnic le vi_ ne in ajutor; precum de multe ori au simfit cd st6 SfAntul la c6rmd, conducdndcaicul sau barca, gi de aci luau mare curaj gi nddejde. $i intr-adevdr cd face mari minuni in felul acesta,cEci s-a observat cu luare-amintec6, de cdnci este monastireagi p6nd acum, cu toate cd nu prea cunosc toti marina, iar monastirea se afld la cea mai sdlbatecd pozilie de mare gi loc periculos, Sfrntul Ioan pretutindeni gi totdeaunaii pdzegtegi-i iconomisegte, atAtpe mare c6t gi pe uscat;numai un lucru cere de la monahi, ca sd_gi pd_ zeascd, datoriile lor cdlugdregti,pravila gi canonul, s6 aib6 dragoste intre ei, sd fie smerili gi postitori, qi cu multd bundvoinfd gi nddejde sd fac6 ascurtareunde sunt orandui1i, p5zind dreptatea, adevirul gi curdfenia, ca nigte adevdrafi ucenici ai Sfhntului al cdrui nume _ acela de ,,Prodromi1i" - il gi poartd; iar pentru cele trebuincioase, are Sfinfia sa grijd, cd doar cu putind ostenealdli se ico_ nomisesctoate. Cu ale cdruia rugdciuni, gi ale prea Sfintei Nds_ cdtoare de Dumnezeu gi punrea Fecioarei Maria, sd ne ajute [Dumnezeu] a petrece aceastdviafd in fapte bune, mai ales in dragosteduhovniceascd,ascultare,post ru$i gdciune, gi adeseori in Sfhntd impdrtdgire, demni a ne numi ucenici ai SIi gi pdrtagi impdrdliei Cerurilor gi fe_ ricirii Sfintilor in veci. Amin.

:{',\j:"Vdi "ffirrt*J 3{ u ttIr:,l t/r*s.' ii ut n ilin eS{ i n ntri fttrtr * "5i'larfiiprrr. efi trt r t p{tt frtt {b{*su| ri zifx to rif sr

Schitul romdnescProdromu (vedere aeriand)

Anexa I Contribufia rominilor gi a Bisericii Ortodoxe Romine la susfinereaSffintului Munte Athos" De la jumdtateaveacului XIV gi pAndin veaculXfX, nenum[rate documentegrecegti,slavone gi romdnegtidovedescin chip neindoielnic cd, dintre toate m5ndstirilesuverane azi in Sfhntul Munte Athos, nu este nici una pentru a cdrei refacere, intrelinere gi inzestrare sd nu fi contribuit voievozii fdrilor Rom6ne sau credincioqii Bisericii Ortodoxe Rom6ne. Astfel, cu ajutorul romdnescs-au zidit din temelie ori s-au renovat multe mdndstiri athonite, s-au zugrdvit biserici, paraclise gi trapeze, s-au fdcut ziduri de apdrarc, ffint6ni de apd gi tumuri de veghe, s-au ddruit cdrfi de slujbd qi odoare de pre[, icoane ferecatetn aur gi argint, odijdii, epitafe gi dvere cusute in fir de aur gi impodobite cu pietre scumpe qi mdrgEritare, care, toate laolalt6, alcdtuiescazi tezaurul de mare pre! gi comorile de drIA ale Athosului. De acee4 toate dipticile mdndstirilor athonite sunt pline de nume de romdni trecufi in rdndul marilor ctitori. intr-adever, inscripfiile pdstrate piln6,azi pe
In partea frnald brogurii Scurt tndrumdtor pentru pelerinii romdni (1998), acest extras esteprecedat@.27) de urmf,toarea,,insemnare": Pentru o mai deplind documentare a pelerinilor romdni care viziteazd mdndstirile Sfdntului Munte, ddm in continuare un extras din revista Patriarhiei Romdne Ortodoxia, nr. 2/1953, privind ,,Contribu(ia romdnilor Si a Bisericii Ortodoxe Romdne la suslinerea Sfiintului Munte - Athos".

Schitul rominesc Lacu

93

zidurile sfintelor locaguri, mullimea de hrisoave 9i manuscrise vechi, pdstrate in bibliotecile tuturor manastirilor athonite, dovedesccu prisosinld marele sprijin dat de poporul romdn pentru acest linut de sfinlitd alezare c[lugdreascd.in fala atator mbrturii netlgdduite, atAt istoriogtafra greacdprecum gi cea slavd recunoscindeobqtecd ,,nici un alt popor ortodox n-a /dcut jertfe mai mari Si n-a suslinut cu mai multd ddrnicie mdndstirile din Sfdntul Munte' ca Romdnia". Bizanfului sub turci [1453]' De altfel, dupd cdderea singurul scut de ocrotire pentru cilugSrii athonili au rd-u, do* voievozii romdni care,pentru marea lor milostivire gi indurare, sunt asemlnafi de cdluglrii athonili cu imparalii Justinian gi constantin cel Mare, sau cd istoria n-a cunoscut un impdrat mai darnic' cum s-a spus despre ConstantinVodd Brdncoveanu(l 688-17 I 4)' incepdnd cu primii Basarabi din veacul al XIVJea qi sfdrgind cu ultimii voievozi qi domni din veacul al XIX-lea, mdndstirile atonite au primit nu numai autoare in bani, ci gi numeroasealte venituri, ddruindu-li-se mdndstiri gi metocuri bogate, sate9i mogii intinse, piduri, !arini gi podgorii, bdlfi 9i heleqteecu pe$te,vdmi, vaduri de mori. Agadar, Biserica Ortodoxd RomAnd are in plus, pentru apdrweaautonomieiathonite,9i titlul de principald de pe Sfrntul Munte, ctitord a celor mai multe aqezdminte titlu ce constituie un izvor de drepturi pe cafe Ortodoxia fiindcd p6nd azi de pretutindeni trebuie sd i le recunoascd, n-au fost abolite principiile dreptului ctitoricesc, drept rd-

mas in vigoare, at6t in viafa intemd cdt gi in relafiile interortodoxe. Astfel, biserica de la Protathon, cu toate dependinsale, a fost reinnoitd in intregime, la anul 1508, de lele BogdanVoievodul Moldovei, gi tot cu ajutor romdnesc ga zugrdvit,la 1520,paraclisulSf6ntului Ioan Botezltorul. tntre daniile fbcute la Protathon de voievozii rom6ni, trebuie amintite bogatele mindstiri Sfinlii Trei Ierarhi din Iagi gi Cotroceni din Bucureqti, ale cdror venituri insemnate au constituit cel mai prelios sprijin pentru Chinotita athonitd timp de aproapedoud veacuri. Marea Lavrd, a fost recldditd aproape in intregime, la inceputul veacului al XVI-lea, de voievodul Neagoe Basarab, care i-a ddruit gi un ajutor de 90000 de taleri. La 1643,Matei Vodd Basarabzidegteaici, din temelie,biserica cu hramul Sfdntul Mihail Mdrturisitorul, unde se afld zugrdvit ca ctitor. Mdndstirea Vatoped este reclddita in parte, dup6 1526, de voievodul Jdrii RomdnestiRadu de la Afumafi, care a zidit aici gi biserica cu hramul Maicii Domnului. inipreund cu turnul, vindria gi hambarele.Voievodul Moldovei, Alexandru Ldpuqneanul,i-a ddruit, in anul 1560, un metoh la Salonic, cumpdrat cu 65000 de aspri, gi i-a acordat un ajutor anual de 300 de galbeni. in anul 1660, biserica acesteimdndstiri a fost reftcutd de Vasile Lupu gi hul sdu $tefbnifd Vodd, iar la sfhrgitul secolului al XV[lea, Constantin Vodd Brdncoveanui-a ddruit un ajutor de 21000 de aspri. Vatopedul a avut inchinate in Moldova un numdr de gasemdndstiri gi numai mogiile mdndstirii

Golia erauin intinderede peste100000ha' Iviron a primit, in anul 1605,de la voieMdndstirea de vodul Radu $erban al Jdrii RomAneqti, un ajutor pen15000de aspri,iar urmaqul sdu la domnie a cheltuit' apei in mdndstire'peste60000 de aspri' tru aducerea LavraHilandarului s-a bucurat de ajutorul romdnesc inc6delasfdrqitulveaculuialXVJea,iarmindstireaDio. de nisiu a fost reziditd din temelie, intre anii 1512-1515' aici 9i o evlaviosul voievod Neagoe Basarab, carea zidit arbiseric6 noud cu hramul Sfentul Nifon' in anul 1534' z6nd bisericamdndstirii, s-a reclSdit9i zugrdvit de voievodul Moldovei, PetruRareq. Man5stireaCutlumuqafostreziditdgiintemeiata din nou de egumenul Hariton, viitorul Mitropolit al UngroVlahiei (1372-1381), cu ajutorul bdnescdat de voievozii munteni Nicolae Alexandru Basarab9i frii sdi vlaicu vod6 gi Radu Vodd, cu indatorirea ca sd fie socotitd "Lavtd' a latiino*6negti"gisdaibdaddpostintr-insaqicdlug5ri romdni. Dupd ce primeqte, in tot cursul veacului al XVlea, mai multe danii de moqii 9i ajutoarein bani, la inceputul veacului al XVI-lea Man[stirea cutlumug este refEcutd in intregime de voievozii Radu cel Mare 9i Neagoe Basarab,care au zidit biserica cu hramul Sfhntul Nicolae, clSdindapoichilii,ttapez6,bolnd[,arhondaricqialtele' Milosteniile gi ajutoarele romdnilor pentru Cutlumuq au urmataproapefbrSintreruperepdn6lasfdrgitulveacului trecut, cdnd, intdmplandu-sein 1893 sd ard6 toate chiliile din partea de R6s5rit, s-au fbcut altele noi cu dania unor credincioqi din Bucureqti.

Chiliile Mdndstirii Pantocrator gi frntdna din fala bisericii au fost zidite in anii 1536-1537de logofttul f6rii Moldovei, Gavriil Trotuqeanu. MdndstireaXiropotamu poseddazi in arhiva sa peste o mie de documenteromdnegti, care pot dovedi marea. ddrnicie de care s-a bucurat ea, in decursde patru veacuri, din partea voievozilor munteni gi moldoveni. Addugdm cI biserica a fost renovatd de Doamna Ruxandra, sotia lui Alexandru Ldpuqneanul,care a refbcut cu cheltuiala sa qi ztgrdveala. in a doua jumdtate a veacului al XVIII-lea, ca sd poatd scdpa mdndstirea de datoriile in care era inglodatd, cdlugdrul athonit Chesarie Daponte a colindat dupd milostenie satele gi oraqeleMoldovei gi Munteniei, strdngdnd, in curs de opt ani, in folosul acesteimdndstiri, peste 7500000de piagtri. Mdndstirea Zografu a fost at6t de mult ajutatd qi de bogat inzestratdde cdtre voievozii Moldovei, incep6nd cu Alexandru cel Bun (1400-1432)9i $tefancel Mare (14571504),incdt era socotitddrept ctitorie romdneascd. Mdndstirea Dochiaru a fost reziditd,din temelie gi zagiavitd cu cheltuiala voievodului Moldovei Alexandru (1552-1568)qi prin purtareade grijd a MiLdpuqneanul tropolitului Sucevei, Teofan, care, retrdgdndu-sedin scaun, s-a inchinoviat aici, unde a gi murit in anul 1598,fiind ingropat chiar in nartica bisericii. Mdndstirea Caracalu a fost gi ea reziditd din temelie, in anul 1535,de voievodul Moldovei Petru Rareg. Tot cu ajutor romdnesc s-a reclddit in intregime qi MdndstireaSimonpetrain urma focului nimicitor din anul
97

1580. Aici se afld zugrdvit,in calitate de ctitor, Domnul carei-a inMihai Viteazul (1593-1601), Jirii Romdneqti Nicolae, Sfdntul chinat, in anul 1599, bogata Mdndstire zidit6,de el in Bucureqti gi inzestratdcu mogii atdt de mari incdt din veniturile lor s-a putut reface u$or Mdndstirea distrusddin nou de foc in anul 1625. Simonpetra, La nici o mdndstiredin Sfdntul Munte nu se cunosc atdteahrisoave de danii provenite de la voievozii munteni qi moldoveni, ca la Xenofont. Ele incep din veacul al XVlea gi continud pdnd la jumdtatea veacului al XIX-lea, gi in toate se aratii cd aceastl mlndstire a fost ,,ziditd gi infrumusefatd" de binecredinciogi domni romdni. Astfel, in 1545, biserica mdndstirii a fost zugrdvithde Constantin Vornicul gi fratele sdu,Radu.in 1564,boierul Nil Coman a rezidit din temelie Biserica Sfhntul Gheorghe, iar in (1632-1654)a rezidit din temeliebi1637,Matei Basarab serica mare gi trapeza unde se afld zugrfvit in calitate de ctitor. Mdndstirea Grigoriu a fost reziditd in secolul al XV-lea de domnitorul Moldovei $tefan cel Mare, care i-a ddruit apoi gi vecheamdndstireSfhntul Trifon din Karyes, cumpdrat6 cu 24000 de aspri, gi unde fiul sdu, Bogdan Vodd (1504-1517),a zidit o biseric6.Turnul clopotnilei pdnd astdzi inscriptia din aM[ndstirii Grigoriu pdstreazd nul 1502, care aratl cd s-a clidit de voievodul moldovean. Spre a ilustra veniturile pe care le-a avut aceasti mdndstire de pe proprietdlile inchinate in Jara Moldovei, estedestul sd spunemcd egumenul Visarion, de neam din Peloponez,in timp de 10 ani (1842-1852)cdt a admini98

strat Mdndstirea Yizantea din Moldova, a adunat o avere at6t de mare incdt, la moartea sa, a ldsat prin testament Mdndstirii Grigoriu, Chinotitei athonite gi unui spital din Athena o averede peste20 de milioane de lei. Din secolulal XV-lea gi pAnAla inceputul secolului. al XIX-lea, MdndstireaSfdntul Pantelimon - Rusikon - a primit nenumdrateajutoare in bani gi mogii, iar intre anii 1812-1819, bisericafiind ruinatd,s-a rezidit din ternelie de ScarlatCallimah,domnul Moldovei. Aceleagi danii in bani gi mogii s-au ftcut gi celorlalte mdndstiri athonite: Filoteu, Sfhntul Pavel, Stavronikita gi Esfigmenu, unele datdndchiar din secolul al XV-lea. Atestdrile ddrniciei rom6negti la Muntele Athos se aflE consemnatein cele cdteva mii de documentecare se pdstreazd,cea mai mare parte, in arhivele mdndstirilor athonite, iar altele in Arhivele Statului Romdn, din Iagi sau Bucuregti, sau in Biblioteca Academiei Romine. O specificare a lor, chiar in rezumat, nu este posibil6 in cadrul restrdns al unui articol. Cit6m doar cdteva dintre colecfiile de documente,la care trimitem pe cei care vor sd se lImureascd asupradirniciei romdnegti fafd de Muntele Athos: Porfirie Uspenski, Catalogul documentelor din Sfantul Munte Athos, Petersburg,1847; I. Brezoianu,Mdndstirile inchinate,Bucuregti,l86l; V. Langlois,Le Mont Athos et ses monastires, Paris, 1867 P. Florinski, Documenteathonite, Petersburg, 1880; revista Bu(ovnvd p6vtrcc tom. X, Pete,rsbr.rg (1903); XII (1906); XItr (1907); XVII (1911); >o( (1913);Calinic Delicani,flarpragpni qrypoqo,vol. I-[I, Constantinopol,1902-1905;G. Millet - J.

Pargoire- L. Petit, Recueil des inscriptions chrdtiennede l'Athos, Paris, 1904;N. Iorga - Hurmuzachi,Documente cu privire la Istoria Romdnilor, vol. XIV, 1-3, Bucuregti, slavonedin mdndstiDocumente 1915-1937; Gr. NandriS, rile Sfdntului Munte, Bucuregti, 1936; Academia R.P.R., Documente privitoare la istoria Romdnilor, sec. XVIXVII, Bucuregti, I 95 | -1952. in fala at6tor mdrturii documentare, chiar istoricii aghiorili Gherasim Smimakis, Kosma Vlahos, Arhim. Hristofor Ktena gi Ierom. Kiril Lavriotul recunosc, in pentru Sfdntul Munte, mod unanim, ddrnicia romdneascd ardtdnd,in studiile gi lucrdrile pe care le-au publicat fiecare,cd ,,./drd ajutorul dat de voievozii munteni Si moldoveni tn decursul veacurilor, unele mdndstiri athonite ar fi fncetat demult sd mai existe sau sd-qi continue viala lor de obste" .

Anexa II Sf6ntul Munte Athos - rrGrldina Maicii Domnului'o Sfdntul Munte Athos este supranumit ,,Grddina Maicii Domnului". Se spune cd Ndscdtoarea de Dumnezeu,tnsolitd de Sf. Apostol Si Evanghelist loan, a plecat intr-o cdldtorie spre insula Cipru, pentru aJ vizita pe Sf. Lazdr. Corabia a fost tnsd surprinsd de o furtund care a impins-ope ldrmurile Athosului,acolo undeastdzise afld Mdndstirea lviron. Copleqitd defrumuseSealocului, Maica Domnului s-a rugat Fiului sdu sd ti ddruiascd acest munte. O voce i-a rdspuns din ceruri: ,,Fie aceostagrddina ta Si loc de nevoirepentru cei ce cautd mdntuirea!". $i dragostea ocrotitoare a Maicii Domnului pentru acest Ioc binecuvdntatseface simlitd pdnd tn zilele noastre... Istorie Si legendd Athosul este o peninsuld situatd la Marea Egee, in partea nordicd a Greciei. Lungd de aprox..60 qi latd de aprox. l0 de kilometri, ea este dominatl de o culme maiestuoasd, de peste2000 de metri. Numele de Athos este al unui gigant desprecare legendele precregtine spun cd s-ar fi bdtut prin partea locului cu Poseidon [zeul mdrilor], arunc6ndasupraacestuia stAncauriagd care-i poartd astdzinumele. O altd versiune ne vorbegte de victoria zeului Poseidon, care, pen'

Manuscrisathonitin lirnba romini

r01

tru a-l pedepsi pe Athos, l-ar fi ingropat sub imensa st6ncdrie. Strabo qi Plutarh ne relateazdcd Deinokrate, arhitectul lui Alexandru Macedon, voia sd transforme masivul Athonului intr-o imensi statuie a marelui impdrat, care urna sd find intr-una din mdini un intreg orag. Alexandru cel Mare nu a agreat insd acest proiect ciclopic, ldsdndmuntele a$acum era. primele Nu se gtie cu exactitate de cdnd dateaz6, aSezdrimonastice de aici, insd impdratul bizantin Constantin Monomahul, inff-un act din 1046, vorbea deja de ,,Sf6ntul Munte". Dacd acestaigi trage rdddcinile istorice din marele imperiu ortodox al Bizanfului, rdddcinile sale spirituale vin tocmai din secolul al 4-lea, din degerturile fierbinfi ale Egiptului, acolo unde marii sihagtri Antonie gi Pahomiepuneaubazelemonahismului rdsdritean. Organizarea Sfdntului Munte: mdndstiri gi schitari Unul dintre cele mai mari centremonasticecregtine, SfAntul Munte a fost gi va rdmdne un far cdlduzitor pentru intreaga lume ortodoxd. Refugiu spiritual situat parcd in afara timpului, Smntul Munte este un stat monastic independent, av0nd o constitufie ratificat6 prin tratate intemafionale. Cu toate cI are cele mai strdnselegdturi cu Grecia gi oricui locuieqte aici i se acordd cetEfeniaelen6, el se doregteun centru panortodox, aici viefuind laolalt6 monahi greci, ruqi, romdni, sdrbi, bulgari, ciprioli, dar gi monahi ortodocAiprovenili din fdri occidentale. r02

intreg teritoriul peninsulei athonite este impdrfit intre cele 20 de mdndstiri istorice. Aldturi de acesteafiinleazd o serie de schituri gi chilii care sunt sub ascultarea mdnEstiriipe al cdrei teren se afld amplasate. in ordinea lor ierarhicd, cele 20 de mdndstiri istorice de la Athos sunt: MareaLavr6, Vatoped, Iviron, Hilandar, Dionisiu, Cutlumuq, Pantocrator,Xiropotamu, Zografu, Dochiariu, Caracalu, Filoteu, Simonos Petra, Sf. Pavel, Stavronikita, Xenofont, Grigoriu, Esfigmenu, Sf. Pantelimon, Costamonitu. Toate au fost infiinfate cu permisiunea impdrafilor bizantini gi confirmate de cdtre Patriarhii Constantinopolului. Acesta e motivul pentru care numdrul lor a rdmas frx gi nu poate fi schimbat. Romffnii au aici doul schituri, Prodromu gi Lacu: primul sub ascultarea Marii Lavre, iar cel de-al doilea {inind de Miinlstirea Sf. Pavel. Statul athonit este condus de delegafi ai celor 20 de mdnistiri istorice. O datd pe an, ei se adundpentru a alege Epistasia:4 cdlugdri, dintre care unul esteprotos-ul (cel dintdi). Pe perioada mandatului, fiecare primegte cdte un sfert din marele sigiliu athonit cu care se ratificd toate deciziile. Acest sistem de organizareindreptifegte definirea Athosului ca,,republicdmonahald". Viagaathonitd Cuvdntul ,,monah" vine de la grecescul monos, ,,singur". Cdlugdrii sunt singuri cu Dumnezeu. Ei nu au

103

nimic al lor, bunurile aparfindndcomunitdlii. Toate mdndstirile din Sfdntul Munte sunt cu viatd de obgte. Aproape toate slujbele au loc in linigtea nopfii. Astfel, spre sear6,dupl vecernie, urmeaz[ masa, apoi slujba pavecernilei. Pe la ora 2 dimineafa, incepe utrenia, cu ceasurile gi Sf. Liturghie. in fiecare zi, dupdSf. Liturghie urmeazf masa, apoi fiecare se indreaptl spre ascultarea sa, in timp ce vizitatorii pomesc spre altd mdndstire. Monahul nu se roagdnumai dimineafa gi seara,saunumai de gapteori in zi, ci, dupd cuvdntul Sf. Apostol Pavel, netncetat:,,Doamne IisuseHristoase, miluiegte-md". incd de la inceputuri, femeilor nu le-a fost permis accesulin Sfdntul Munte. Explicafia estesimpl6: dacdun om a ales celibatul,ii este mai ugor sd nu intAlneascd femei. Dar in Athos nu numai femeile sunt excluse, dar gi animalele de parte femeiascd (cu excepfia pisicilor). in tradilia ortodoxd, cdlugarii se ocupd in primul rdnd cu grddindritul. in Sfdntul Munte nu se mdndncddeloc carne, ci numai pegtegi fructe de mare. Ospitalitatea a fost dintotdeauna o caracteristicda viefii monahale. Oaspeteletrebuie primit precum Hristos insugi. Primirea oaspefilornu este o tulburare, ci un privilegiu. Unul dintre cele mai de pre! lucruri ale Athosului il reprezintd, insd linigtea. Dacd dorili sa vd bucurali cu adevdrat de cele cdteva zile petrecute in Sfintul Munte, respectafi intru totul regulile de viefuire qi programul mdndstirilor unde suntefi gdzduifi, inclusiv prin participareala toateSfintele Slujbe.

Mdndstirile primesc cu bucurie pelerinii. Confralii monahi qi pelerinii autentici au puline restricfii. Turigtii sunt insd minufios verificafi. Totugi, oricine doregtesd viziteze Sfrntul Munte o poate face in baza unui permis special, numit diamonitirion, care ii da drept de gedere gratuita pentru 4 zile*. Silviu-Andrei Vldddreanu

Acest text - ca gi micul indrumar de pe pagina urmdtoare- este reprodus din numirul pe luna august 2003 al revistei bucureqteneZamea credinlei, pp. 4l-43.

'

104

t-.r'. tnf,.3'l llt.; {.;$.1 RX.}}{f:.5{ $,{ \'$;{l'l'$.;E: St",tNl'{;} &'${.i\'fl'flrl :\ $ ${{}$ Permisul de intrare se obtine de pe o zi pe alta, in baza pagaportului gi a unei cereri depuse personal la Biroul Executiv al Sfintului Munte Athos (Holy Executive of the Holy Mount Athos) situat in Salonic, B-dul Egnatia 109. Programul biroului este de luni pAnI vineri intre orele 9.00-13.30, iar s0mbita intre orele 10.00-12.00. Pentru informafii suplimentare vI putefi adresa la telefon 02310252575sau 252578. AvAnd in vedere fluxul mare de turigti, mai ales in perioada verii, este bine ca, inainte de a vd planifica o excursie in Sf. Munte, si ave{i o confirmare telefonici a rezervilrii dumneavoastri. Rezerwarea o pute{i face prin fax, la numirul 02310-222424,precnind perioada doritl (max. 4 zile), numele gi prenumele, seria pagaportului, ocupa{ia gi apartenen{a religioasi. Permisul de intrare se ridici a doua zi din portul Ouranopolis (locul de imbarcare spre Sf. Munte), in schimbul unei taxe de 18 euro (elevii gi studenlii plitesc numai 8 euro). Cei de alte confesiuni decit cea ortodoxi achitl 35 euro. Vaporul zilnic,la ora 9.45. Filmatul estecu deslvirgire interzis. Se pot face fotografii, insi numai in exterior, iar pirinfilor - numai cu acordul lor. in Sf. Munte nu se consumi carne. Nu se cuvine sI mincati in afara meselor rAnduite. Este de la sine infeles cI se cere o finuti vestimentari decenti gi, ca o consecinfi, plaja sau inotul sunt strict interzise. t06

it*

':! sF.