Anda di halaman 1dari 20

CHESTIONAR DE AGRESIVITATE (Aggression Questionaire, AQ, Buss-PerryAQ, Buss, A.H., Perris, M., 1992)

Cadru teoretic

Agresivitatea este un fenomen complex, compus dintr-un număr de alte comportamente specifice. Moyer (1968) prezenta o clasificare a agresivității în șapte categorii, din punct de vedere psihologic, biologic și evoluționist.

  • 1. agresivitatea de prădător: atacul prădătorului

  • 2. agresivitatea inter-masculină: competiția între masculii din aceeași specie pentru accesul la resurse, femele, dominanța, statut etc.

  • 3. agresivitatea indusă de frică: agresivitatea asociată cu încercarea de a fugi din fața unui pericol

  • 4. agresivitatea de iritabilitate: agresivitatea indusă de frustrare și direcționată înspre ținta disponibilă

  • 5. agresivitatea teritorială: apărarea unei anumite zone împotriva intrușilor, în mod tipic co-specifici

  • 6. agresivitatea maternă: agresivitatea femelei cu scopul de protecție a puiului. Există de asemenea și agresivitate paternă

  • 7. agresivitate instrumentală: agresivitatea direcționată înspre obținerea unui scop, considerat a fi un răspuns învățat la o anumită situație.

Există doua zone principale care coordoneaza agresivitatea, respectiv amigdala și hipotalamusul. Agresivitatea este legata si de hormoni, din care cel mai important este testosteronul; multe experimente arată că există o legatură directă între nivelul de testosteron și agresivitate la om. Un alt neurotransmitator implicat în biologia agresivității este serotonina.

Studiile pe animale arată că înclinația spre agresivitate este cel puțin parțial mostenită genetic.

Omul diferă de animal în complexitatea agresivității sale datorită factorilor culturali, morali și sociali. Alcoolul, drogurile, medicamentele, durerea și disconfortul, frustrarea și violența sunt câțiva din factorii care influențează agresivitatea la om. Cultura joacăun rol dominant în agresivitate. Studiile antropologice arată că unele culturi au agresivitate scăzută, iar altele înaltă.De exemplu bărbații americani sunt în medie mai agresivi decât japonezii sau spaniolii.

Agresivitatea poate fi învățată prin urmărirea și imitarea comportamentului altora.Multe dovezi sugerează că urmărirea violenței la televizor crește probabilitatea comportamentului violent la copii. Jocurile video au un efect similar. Totuși, adoptarea unui anumit comportament depinde de înclinațiile individuale. Alcoolul afectează rațiunea și oamenii devin mai puțin prudenți decât în mod obișnuit; de asemenea

alcoolul modifică felul în care este procesată informația.

Cadru teoretic specific. Dezvoltarea AQ

Chestionarul de agresivitate, Buss-Perry AQ reprezintă o prelucrare a Inventarului de ostilitate, un instrument folosit pe scară largă în anii 60, dezvoltat de A.H. Buss.

AQ a fost dezvoltat dintr-un lot de 52 de itemi, dintre care mulți au aparținut Inventarului de ostilitate, cu ajutorul analizei factorului component principal și a factorului de întărire (confirmator). Instrumentul permite să se evalueze nu doar cât de agresiv este cineva, utilizând scorul total, ci și cum se manifestă agresivitatea sa. Aceasta se determină prin scorurile subscalelor.

Eșantionare (masculin)

A fost utilizat pentru etalonare un eșantion de 612 studenți din anii terminali, de gen masculine. Valorile obținute au fost (mediile scorurilor și abaterile standard):

Tabel 1 Mediile și abaterile standard la subscalele AQ (masculin)

Subscale AQ

Media

Abaterea

Interval

 

standard

Scor total

77,8

16,5

6,13-79,4

PA

24,3

7,7

16,6-3,2

VA

15,2

3,9

11,3-19,1

A

17

5,6

11,4-22,6

H

21,2

5,5

15,7-26,7

Eșantionare (feminin)

A fost utilizat pentru etalonare un eșantion de 641 studenți din anii terminali, de gen feminin. Valorile obținute au fost (mediile scorurilor și abaterile standard):

Tabel 1 Mediile și abaterile standard la subscalele AQ (masculin)

Subscale AQ

Media

Abaterea

Interval

 

standard

Scor total

68,2

17

51,2-85,2

PA

17,9

6,6

11,3-24,5

VA

13,5

3,9

9,6-17,4

A

16,7

5,8

10,9-22,5

H

20,2

6,3

13,9-26,5

Date psihometrice

Fidelitatea probei Consistența internă a AQ este foarte înaltă. Coeficientul alpha a avut valori de .85, .72, .83 și .77 pentru scalele PA, VA, A si H. Scorul total a avut o valoare alpha de .89. AQ este un instrument stabil cu o buna fidelitate test-retest; dupa o perioadă de nouă săptămâni, corela ția test-retest a fost .80, . 76, .72 si .72 pentru scalele PA, VA, A și H, și .80 pentru scorul total.

Validitatea probei

Scorurile AQ

au fost corelate cu fiecare în parte. At u n c i c â n d v a ri a ți a î n corelațiile

datorate scorului A a fost fragmentată, corelațiile nu au fost semnificative; aceasta sustine validitatea teoretică a AQ prin faptul că asocierile intre agresivitatea fizica, cea verbală și ostilitate sunt datorate conexiunii lor cu furia. Scorurile au avut si o bună validitate concurentă, fară asocieri semnificative între PA si VA și emoționalitate/afectivitate, dar cu corelatii semnificative între afectivitate și subscalele A si H. Scorurile celor patru scale corelează cu impulsivitatea, competiția și asertivitatea, deși au fost găsite corelații scăzute între asertivitate și scalele PA si H. Validitatea de construct a fost evidențiată prin corelații între AQ și rangurile agresivității, sociabilității și timidității.

Cotare:

Itemii 24 si 29 au scoruri inversate (1=5, 2=4, 3=3, 4=2, 5=1)

Ceilalți itemi se cotează direct, conform instrucției.

Interpretare

Scorurile subscalelor sunt suma scorurilor itemilor pentru acei itemi din subscală. Scorul total este suma tuturor scorurilor itemilor și variază între 29 si 145. Scorurile înalte reflectă mai multă agresivitate.

Instrumentul, cuprinzând 29 de itemi, măsoară patru aspecte ale agresivității:

Agresivitatea fizică (Physical Aggression, PA: 1, 5, 9, 13, 17, 21, 24, 26, 28)

Agresivitatea verbal, (Verbal Aggression, VA: 2, 6, 10, 14, 18)

Furia/mânia (Anger, A: 3, 7, 11, 15, 19, 22, 29)

Ostilitatea (Hostility, H: 4, 8, 12, 16, 20, 23, 25, 27)

Instrucție Vă rugăm să evaluați cât de caracteristică este pentru dvs. fiecare dintre următoarele

afirmații.Înregistrați

răspunsurile

dvs.

folosindurmătoarea scală de evaluare:

în

spațiul

din stânga fiecărei afirmații/item

  • 1 = foarte necaracteristic pentru mine

  • 2 = oarecum necaracteristic pentru mine

  • 3 = puțin caracteristic

  • 4 = oarecum caracteristic pentru mine

  • 5 = foarte caracteristic pentru mine

1.Rareori nu-mi pot controla impulsul de a lovi pe cineva. 2.Le spun deschis prietenilor atunci când nu sunt de acord cu ei. 3.Mă aprind repede dar îmi trece la fel de repede. 4.Uneori gelozia nu-mi dă pace.

  • 5. Dacă sunt provocat, s-ar putea să lovesc vreo persoană.

6.Adesea mă găsesc în situația de a mă contrazice cu lumea.

  • 7. Când sunt frustrat, îmi manifest iritarea.

  • 8. Au fost situații în care nu am putut controla dorința de a lovi altă persoană

Instruc ț ie Vă rugăm să evalua ț i cât de caracteristică este pentru dvs. fiecare

9.Dacă cineva mă lovește, îl lovesc și eu. 10.Dacă oamenii mă enervează, s-ar putea să le spun ceea ce cred despre ei. 11.Uneori mă simt ca un butoi cu pulbere gata să explodeze. 12. Mă aprind repede dar îmi trece la fel de repede. 13.Sar la bătaie mai des decât majoritatea oamenilor. 14.Nu mă pot abține să nu intru in dispută atunci când oamenii mă contrazic. 15.Unii dintre prietenii mei cred că sunt iute la mânie.

16.Mă întreb de ce sunt câteodată atât de înverșunat. 17.Dacă trebuie să recurg la violență pentru a-mi apăra drepturile, o voi face. 18.Prietenii mei spun că sunt cam certăreț. 19.Câteodată îmi ies din sărite fără nici un motiv. 20.Știu că “prietenii” mă vorbesc pe la spate. 21.Sunt oameni care mă provoacă într-atât, încât ajungem la bătaie. 22.Am dificultăți în a-mi controla temperamentul. 23.Sunt suspicios în ceea ce privește străinii prea drăguți/prietenoși. 24.Nu găsesc nici un motiv pentru a lovi o persoană. 25.Câteodată am senzația că oamenii râd de mine pe la spate.

26.Am amenințat persoane cunoscute. 27.Atunci când oamenii sunt drăguți, mă întreb ce vor. 28.Am fost atât de furios, încât am spart lucruri. 29.Sunt o fire calmă/echilibrată.

Bibliografie

Buss, A.H. si Perry, M. (1992). The Agression Questionnaire, Journal of Personality and Social Psychology, 63, 452-459. Instrument reproduced with permission of ArnoldBuss and the Americam Psychological Association.

Eibl-Eibsfeld, I. (2009) Agresivitatea umană, Editura Trei, București

Revista Romana de Psihiatrie- Asociatia

Romana de Psihiatrie si Psihoterapie

Revista Romana de Psihiatrie- Asociatia Romana de Psihiatrie si Psihoterapie ∑ Home ∑ Istoric ∑ Comitet

Home

Istoric

Comitet de Redactie

Consiliul Stiintific

Numarul Curent

Arhiva

Instructiuni pentru Autori

Abonamente

Contact

Agresivitatea la femeile alcoolice in functie de istoria familiala si educatia parentala

Anca CARSTEA*, Radu VRASTI**, Mircea LAZARESCU*

Rezumat

Autorii încearcã sã distingã ponderea educatiei parentale într-un lot de 57 femei cu diagnosticul de alcoolism, lot care a fost împãrtit în douã grupe în functie de prezenta sau absenta istoriei familiale de alcoolism, considerând cã prezenta alcoolismului în familie perturbã calitatea parentingului. Evaluarea educatiei parentale cu ajutorul chestionarului EMBU aratã un scor crescut la factorul rejectie, tendintã care se regãseste si la lotul comparativ de 83 alcoolici de sexul masculin. Rejectia parentalã a fost mai puternicã în lotul cu istorie familialã pozitivã.Agresivitatea a fost mãsuratã cu scala Buss-Perry si nu s-a gãsit nici o diferentã între femeile alcoolice cu istorie familialã pozitivã fatã de cele cu istorie familialã negativã.Factorii de agresivitate prezintã relatii statistice semnificative cu variabilele educatiei parentale numai când sunt corelati în întregul lot. Aceastã corelatie nu este prezentã când este vorba de grupele constituite în functie de istoria familialã, ceea ce subliniazã cã poate fi independentã de prezenta alcoolismului, fiind mai mult tributarã factorilor de personalitate preexistenti.

Cuvinte cheie: alcoolism feminin, agresivitate, istorie familialã.

Abstract

The aim of this study was to distinguish the role of parental rearing using a sample of 57 women with alcoholism, the sample who has been split in two sub-samples according to the family history of alcoholism. Through by EMBU questionnaire has been assessed the parental rearing and it found a high score of the parental rejection factor, like in the 83 alcoholic men sample. The parental rejection was higher in the group with the positive family history. The aggression has been assessed by Buss-Perry

Key words: women alcoholism, aggression, family history.

Violenta interpersonalã a devenit astãzi o problemã majorã si constã într-o varietate de comportamente si consecinte.Cauzele violentei interpersonale sunt complexe si numeroase studii au indicat o asociatie strânsã între consumul de alcool si comportamentul agresiv, precum agresiunile sexuale, abuzul fatã de copii si omuciderile. Însã nu toti oamenii care consumã alcool devin agresivi. Pentru a elucida aceastã relatie cercetãtorii au cãutat ceea ce este particular la indivizii care devin agresivi sub influenta alcoolului.

Astfel, s-a constatat cã existã o variabilitate a amplitudinii exprimãrii agresivitãtii dupã consumul de alcool si aceastã variabilitate este datã printre altele de sex, trãsãturile de personalitate ale individului si de anumite particularitãti neurobiologice. Subiectii cu trãsãturi de personalitate de tip antisocial sunt mai agresivi decât cei fãrã (Moeller si Dougherty, 2001) sau indivizii care prezintã o istorie de comportamente agresive încã din copilãrie sunt predispusi de a fi agresivi dupãconsumul de alcool mai târziu în viata adultã, (Moeller si al., 1997). La fel, cei care au trãsãturi de ostilitate demonstreazã o crestere mai rapidã a agresivitãtii ca rãspuns la provocare dupã ce consumã alcool (Bailey si Taylor, 1991). În ceea ce priveste influenta sexului, diversi autori au gãsit cã atât bãrbatii cât si femeile prezintã o crestere a agresivitãtii dupã consumul de alcool. Având în vedere sensibilitatea mai mare a femeilor la alcool, trãsãturile agresive la femei apar mai repede decât la bãrbati pentru aceleasi cantitãti de alcool consumate. Femeile care au raportat sindrom menstrual sever au fost mai agresive decât cele care nu au prezentat acest sindrom (Dougherty si al. 1998). Atunci când se comparã consecintele agresivitãtii sub influenta alcoolului, bãrbatii genereazã conflicte sau daune mai importante comparativ cu femeile (Shepherd si al., 1989). Bãrbatii aflati sub influenta alcoolului au devenit victime ale violentelor mai frecvent decât femeile aflate în aceeasi situatie (Collins & Messerschmidt, 1993).

Mecanismul prin care alcoolul duce la cresterea agresivitãtii este sustinut de influenta alcoolului asupra acidului gama-aminobutiric (GABA) si serotoninei, principalii neurotransmitãtori care au actiune inhibitorie la nivel cerebral. O altã teorie este cea care explicã agresivitatea ca o consecintã a expectatiilor individului privitor la actiunea acestei substante. Astfel, cei care cred cã alcoolul faciliteazã dezinhibitia comportamentelor vor deveni mai agresivi decât cei care nu se asteaptã la aceasta (George & Norris,

1991).

Indiferent care ar fi mecanismele neurobiologice si psihologice prin care alcoolul duce la exprimarea agresivitãtii, foarte multi autori s-au focalizat pe decelarea acelor factori „mediationali“ care moduleazã aceastã relatie, fãcând ca fiecare individ sã aibã propria identitate în ceea ce priveste agresivitatea sub alcool. Cercetãtorii teoriei developmentale a alcoolismului au subliniat cã evenimentele timpurii din viata subiectului au o pondere importantã în geneza de mai târziu a problemelor generate de consumul de alcool, ele fãcând parte intrinsecã din lantul etiologic al alcoolismului (Zucker, 1991). Astfel, devine evident cã primele experiente ale subiectului sunt cele din familie, petrecute cu persoanele semnificative ale copilãriei între care pãrintii sunt pe primul loc. Este bine cunoscut cã experientele timpurii de socializare din familie determinã structura si functionalitatea relatiilor interpersonale de mai târziu, de exemplu, o educatie parentalã disfunctionalã va fi asociatã cu legãturi sociale negative la vârsta adultã (Parker si al., 1992). Pe de altã parte, experientele din familia de origine vor contribui la construirea expectatiilor de mai târziu privitor la efectele alcoolului, expectante care vor influenta decisiv modul de consum, circumstantele lui si tipul de probleme generate de consum.

Istoric, educatia familialã a fost consideratã a fi un factor foarte important în transmisia intergenerationalã a alcoolismului si a pattern-ului comportamental al alcoolicului. Mãsurând comportamentul parental de educare, Parker, Barnett si Mickie (1992) au constatat cã îngrijirea parentalã este principala dimensiune care influenteazã socializarea, atasamentul, dependenta si relatiile intime. Jacob si Johnson spuneau:

„Parentingul inadecvat, caracterizat prin lipsa de afectivitate si/sau nivel ridicat de criticism si ostilitate, disciplina laxã si inconsistenta si lipsa generalã de implicare furnizeazã fundamentele pentru dezvoltarea unui model comportamental agresiv…“ (Jacob si al., 1997).Multi cercetãtori considerã variabilele familiale ca indicatorii cei mai puternici ai dezvoltãrii alcoolismului.Modelul lui Patterson si colab.(1992) aratã impactul stilului coercitiv al pãrintilor (rejectie parentalã) asupra copilului, stil care duce la imposibilitatea unei reîntãriri a comportamentelor pozitive si la asteptãri comportamentale neclare din partea pãrintilor.Acest stil duce ulterior la comportament antisocial, rejectia colegilor, dificultãti academice si asocierea cu grupuri deviante si la probabilitatea abuzului de alcool si droguri. Într-o cercetare

efectuatã numai pe alcoolici de sex masculin, Vrasti si Eisemann (1994) evidentiazã cã rejectia parentalã este o caracteristicã a pãrintilor alcoolicilor comparativ cu un lot de depresivi si cu un lot de persoane fãrã istorie de tulburãri psihice. Aceastã rejectie parentalã a fost raportatã ca fiind mai mare la

pãrintii alcoolici

fatã

de

pãrintii

nealcoolici.

Lucrarea de fatã cautã sã evalueze modelul educatiei parentale la subiectii cu alcoolism de sex feminin si ponderea pe care o are istoria familialã de alcoolism în calitatea parentingului si ulterior sã facã legãtura

cu

agresivitatea

pe

care

femeile

alcoolice

o experimenteazã.

1.

MATERIAL

SI

METODA

1.1.

Subiecti

Lotul luat în studiu este reprezentat de 57 femei (vârsta medie: 45,35 ± 5,50 ani, cu vârsta cuprinsã între

33 si 55 ani) care s-au aflat într-un program de tratament pentru consum dãunãtor sau sindrom de

dependentã cu sau fãrã fenomene de sevraj în Clinica de Psihiatrie Timisoara si în Spitalul de Psihiatrie

Jebel,

jud.

Timis.

Criteriile de includere au fost existenta criteriilor de diagnostic conform Clasificãrii Internationale a Bolilor OMS, versiunea a 10-a pentru consumul dãunãtor de alcool (cod F 10.1) si pentru sindromul de dependentã la alcool (cod F 10.2x) cu sau fãrã sindrom de sevraj (cod F 10.3x). Diagnosticul clinic a fost pus prin examinarea clinicã traditionalã si prin aplicarea versiunii românesti a instrumentului diagnostic AUDADIS (Alcohol Use Disorders and Associated Disabilities Interview Schedule) (Vrasti si al., 1998).

Acei subiecti care au prezentat afectãri cognitive, trãsãturi psihotice sau au avut comorbiditate cu tulburãri psihiatrice majore (schizofrenie, manie si hipomanie, tulburãri depresive si anxioase severe, etc.) sau au prezentat tulburãri comportamentale severe (de ex. psihopatie antisocialã) au fost exclusi din lot.

Acest lot a fost subdivizat în douã subloturi în functie de prezenta istoriei familiale de alcoolism (FH+).

Astfel,

lotul

cu

FH+

cuprinde

32

subiecti

iar

cel

cu

FH-

este

format

din

25

subiecti.

Rezultatele obtinute de lotul de femei alcoolice au fost comparate cu cele ale unui lot de 83 alcoolici de sex masculin (vârsta medie 39,5 ± 8,8) si cu cele ale unui lot de 129 de subiecti fãrã istorie de tulburãri psihice, recrutati din populatia generalã si cuprinzând indivizi de ambele sexe (vârsta medie 29,2 ± 8,5).

1.2. Evaluarea

istoriei

familiale

de

alcoolism

Prezenta istoriei familiale de alcoolism s-a estimat pe baza informatiilor pe care subiectii luati în studiu le- au oferit. S-a considerat cã istoria familialã de alcoolism este pozitivã atunci când s-a obtinut un scor de peste 5 la scala short-MAST pentru tatã si/sau pentru mamã. Scala Short MAST (Short Michigan Alcoholism Screening Test) versiunea pentru tatã (T) si pentru mamã (M) a fost dezvoltatã de Sher si

Descutner (1986) si folositã adesea pentru evaluarea istoriei parentale de alcoolism (Crews si al., 1992).

Aceste versiuni cuprind 13 întrebãri derivate din scala initialã MAST (Selzer, 1971) prin care subiectul

evalueazã

retrospectiv

modul

de

consum

de

alcool

al

pãrintilor.

1.3.

Evaluarea

educatiei

parentale

Evaluarea educatiei parentale s-a fãcut cu ajutorul chestionarului EMBU. Acest instrument a fost

dezvoltat de cãtre Perris si colab. (1980) si cuprinde 81 întrebãri care exploreazã 14 domenii ale educatiei parentale: abuzul, deprivarea, punitia, generarea rusinii, rejectia, supraprotectia, supraimplicarea, toleranta, afectiunea, orientarea performantei, generarea vinei, stimularea, favorizarea celorlalti frati si surori, favorizarea subiectului. Prin analiza factorialã s-a reusit extragerea a trei factori care s-au arãtat invarianti în diferite culturi: rejectia, cãldura emotionalã si supraprotectia (Arrindell si

colab.,

1983).

1.4.

Evaluarea

agresivitãtii

Agresivitatea subiectilor luati în studiu, respectiv a femeilor alcoolice s-a fãcut cu ajutorul chestionarului lui Buss si Perry (1992). Acest chestionar cuprinde 29 întrebãri care sunt evaluate pe o scala Likert cu 5 puncte (de la „întrutotul“ = 5 la „deloc“ =1). Scala furnizeazã un scor total pentru agresivitate, obtinut prin adunarea scorurilor pentru fiecare item si alte scoruri partiale pentru cele 4 subscale ale chestionarului

obtinute

prin

analiza

factorialã

(agresiune

fizicã,

agresiune

verbalã,

manie

si

ostilitate).

1.5.

Analiza

statisticã

a

datelor

Analiza statisticã a datelor a cuprins analiza valorilor medii ale domeniilor si factorilor instrumentelor aplicate. Relatiile dintre aceste variabile au fost analizate prin „one-way ANOVA“ prin „pairwise analysis“ (Mann-Whitman U-test) si prin corelatia Pearson, toate fãcute cu ajutorul programului SPSS (1993).

2.

PREZENTAREA

REZULTATELOR

Datele demografice, respectiv vârsta, scolarizarea si statutul marital al persoanelor luate în studiu sunt prezentate în tabelul 1. Considerãm cã aceste caracteristici nu sunt de naturã sã introducã o anumitã tendintã care sã perturbe gradul de generalizabilitate a datelor obtinute în aceastã cercetare.

Tabelul 1: Datele demografice ale lotului studiat

Numãr subiecti

57

Sex

feminin

Vârstã

45,35 ± 5,50 între 33 si 55 ani

Ani de scoalã

11,98 ± 2,12 între 6 si 17 ani

Statut marital

:: Singur

9

:: Cãsãtorit

27

:: Concubinaj

3

:: Divortat

10

:: Separat

6

:: Vãduv

2

Cu istorie familialã de alcoolism

32

Fãrã istorie familialã de alcoolism

25

Tabelul 2: Analiza statisticã descriptivã a variabilelor cercetate din loturile luate în studiu

Variabila

Lot alcoolism feminin

 

Lot alcoolism masculin

Lot martor

 

Mann-

Whitney - U test

EMBU

Lot

N

Media ± DS

Valoare

N

Media ± DS

N

Media ± DS

 

(A)

min-

(B)

©

max

1.1. FH- 25 48,96 ± 0,73 48-50 43 48,1 ± 0,52 Cãldura emotionalã - FH+ 32
1.1.
FH-
25
48,96 ± 0,73
48-50
43
48,1 ± 0,52
Cãldura
emotionalã -
FH+
32
48,13 ± 0,55
47-49
40
48,9 ± 1,31
tatã
total
57
48,49 ± 0,76
47-50
83
48,5 ± 1,44
129
50,5 ± 1,95
C > B, A**
1.2.
FH-
25
50,76 ± 0,72
50-52
43
53,0 ± 0,88
A > B**
Cãldura
emotionala -
FH+
32
49,76 ± 0,87
49-52
40
52,1 ± 1,02
A < B**
mama
C > B,A**; A
total
57
50,21 ± 0,94
49-52
83
52,6 ± 1,94
129
54,5 ± 2,23
< B
2.1.
FH-
25
38,32 ± 0,75
36-39
43
36,4 ± 0,79
A > B**
Supraprotectie
tata
FH+
32
37,12 ± 0,75
36-39
40
38,5 ± 0,81
A < B*
total
57
37,65 ± 1,06
36-39
83
37,4 ± 0,90
129
36,3 ± 2,12
A,B < C*
2.2.
FH-
25
40,84 ± 1,40
38-43
43
39,8 ± 0,83
Supraprotectie
mama
FH+
32
39,63 ± 0,94
38-41
40
42,3 ± 0,99
A < B**
total
57
40,16 ± 1,31
38-43
83
41,0 ± 1,85
129
41,5 ± 1,97
3.1.
FH-
25
41,40 ± 1,00
40-43
43
42,8 ± 0,99
A < B*
Rejectie tata
FH+
32
45,53 ± 1,32
43-48
40
46,8 ± 1,39
A < B*
total
57
43,72 ± 2,38
40-48
83
44,7 ± 2,34
129
38,8 ± 2,23
A < B*; A,B
> C**
3.2.
FH-
25
40,44 ± 0,92
39-42
43
42,7 ± 0,86
A < B**
Rejectie mama
FH+
32
44,00 ± 2,53
40-47
40
46,9 ± 1,11
A < B**
total
57
42,44 ± 2,66
39-47
83
44,7 ± 2,69
129
42,0 ± 2,31
A < B**; B >
C**

* p< 0,05; **p < 0,01

În acest tabel se observã cã atât alcoolicii de sex masculin cât si cei de sex feminin au raportat cã au trãit într-o familie disfunctionalã în care a predominat rejectia si lipsa cãldurii emotionale paternale. Spre deosebire de alcoolicii de sex masculin, femeile au evidentiat supraprotectie din partea tatãlui si rejectie mai putinã din partea ambilor pãrinti. Atunci când se analizeazã modelul educatiei parentale la loturile luate în studiu în functie de prezenta istoriei familiale de alcoolism, se constatã cã femeile care au crescut într-o familie cu un pãrinte sau ambii alcoolici raporteazã o cãldurã emotionalã mai micã din partea mamei, protectie mai micã si rejectie semnificativ mai mare din partea ambilor pãrinti. Acest model este similar cu cel al alcoolicilor de sex masculin cu mentiunea cã aici cãldura emotionalã este mai mare din

partea

mamei.

În tabelul 3 se prezintã scorurile medii obtinute la scala de agresivitate Buss-Perry si comparatia acestor scoruri la alcoolicii de sex feminin si masculin. Pentru aceastã variabilã nu avem un lot martor.

Variabila Lot alcoolism Lot Mann- feminin alcoolism Whitney masculin - U test Chestionarul Lot N Media
Variabila
Lot alcoolism
Lot
Mann-
feminin
alcoolism
Whitney
masculin
- U test
Chestionarul
Lot
N
Media
Valoare
N
Media
de
± DS
min-
± DS
agresivitate
(A)
max
(B)
1.
FH-
25 26,24
21-30
43 36,18
A < B**
Agresivitate
± 2,80
± 3,34
fizicã
40 41,22
FH+
32 29,34 ± 2,52 24-34
A < B**
±
5,22
38,83
total
57 27,98 ± 3,05 21-34
83
A < B**
±
7,45
2.
FH-
25 19,08
15-22
43 20,20
Agresivitate
± 2,02
± 2,14
verbalã
40 23,41
FH+
32
A < B**
19,19 ± 1,60 15-21
±
3,11

total

total Sponsori si parteneri Home Istoric Comitet de Redactie Consiliul Stiintific Numarul Curent Arhiva Instructiuni pentru
total Sponsori si parteneri Home Istoric Comitet de Redactie Consiliul Stiintific Numarul Curent Arhiva Instructiuni pentru

Sponsori si parteneri

Home Istoric Comitet de Redactie Consiliul Stiintific Numarul Curent Arhiva Instructiuni pentru Autori Abonamente Contact Powered by:

DotWeb

Using this 5 point scale, indicate how uncharacteristic or characteristic each of the following statements is in describing you.

     

Neither

   

Extremely

Somewhat

uncharac-

Somewhat

Extremely

uncharac-

uncharac-

teristic nor

charac-

charac-

teristic

teristic

charac-

teristic

teristic

teristic

  • 1. Some of my friends

1. Some of my friends
1. Some of my friends
1. Some of my friends
1. Some of my friends
1. Some of my friends

think I am a hothead

  • 2. If I have to resort to

violence to protect my

violence to protect my
violence to protect my
violence to protect my
violence to protect my
violence to protect my

rights, I will.

  • 3. When people are

especially nice to me, I

especially nice to me, I
especially nice to me, I
especially nice to me, I
especially nice to me, I
especially nice to me, I

wonder what they want.

  • 4. I tell my friends openly

when I disagree with them.

when I disagree with them.
when I disagree with them.
when I disagree with them.
when I disagree with them.
when I disagree with them.
  • 5. I have become so mad

5. I have become so mad
5. I have become so mad
5. I have become so mad
5. I have become so mad
5. I have become so mad

that I have broken things.

  • 6. I can't help getting into

arguments when people disagree with me.

arguments when people disagree with me.
arguments when people disagree with me.
arguments when people disagree with me.
arguments when people disagree with me.
arguments when people disagree with me.
  • 7. I wonder why

7. I wonder why
7. I wonder why
7. I wonder why
7. I wonder why
7. I wonder why

sometimes I feel so bitter about things.

  • 8. Once in a while, I can't

control the urge to strike another person.

control the urge to st <a href=rike another person. " id="pdf-obj-17-17" src="pdf-obj-17-17.jpg">
control the urge to st <a href=rike another person. " id="pdf-obj-17-20" src="pdf-obj-17-20.jpg">
control the urge to st <a href=rike another person. " id="pdf-obj-17-23" src="pdf-obj-17-23.jpg">
control the urge to st <a href=rike another person. " id="pdf-obj-17-26" src="pdf-obj-17-26.jpg">
control the urge to st <a href=rike another person. " id="pdf-obj-17-29" src="pdf-obj-17-29.jpg">
  • 9. I am an even-tempered

9. I am an even-tem <a href=pered " id="pdf-obj-17-36" src="pdf-obj-17-36.jpg">
9. I am an even-tem <a href=pered " id="pdf-obj-17-39" src="pdf-obj-17-39.jpg">
9. I am an even-tem <a href=pered " id="pdf-obj-17-42" src="pdf-obj-17-42.jpg">
9. I am an even-tem <a href=pered " id="pdf-obj-17-45" src="pdf-obj-17-45.jpg">
9. I am an even-tem <a href=pered " id="pdf-obj-17-48" src="pdf-obj-17-48.jpg">

person.

  • 10. I am suspicious of

10. I am suspicious of
10. I am suspicious of
10. I am suspicious of
10. I am suspicious of
10. I am suspicious of

overly friendly strangers.

  • 11. I have threatened

11. I have threatene <a href=d " id="pdf-obj-17-79" src="pdf-obj-17-79.jpg">
11. I have threatene <a href=d " id="pdf-obj-17-82" src="pdf-obj-17-82.jpg">
11. I have threatene <a href=d " id="pdf-obj-17-85" src="pdf-obj-17-85.jpg">
11. I have threatene <a href=d " id="pdf-obj-17-88" src="pdf-obj-17-88.jpg">
11. I have threatene <a href=d " id="pdf-obj-17-91" src="pdf-obj-17-91.jpg">

people I know.

  • 12. I flare up quickly but

12. I flare up quickl <a href=y but " id="pdf-obj-17-101" src="pdf-obj-17-101.jpg">
12. I flare up quickl <a href=y but " id="pdf-obj-17-104" src="pdf-obj-17-104.jpg">
12. I flare up quickl <a href=y but " id="pdf-obj-17-107" src="pdf-obj-17-107.jpg">
12. I flare up quickl <a href=y but " id="pdf-obj-17-110" src="pdf-obj-17-110.jpg">
12. I flare up quickl <a href=y but " id="pdf-obj-17-113" src="pdf-obj-17-113.jpg">

get over it quickly.

  • 13. Given enough

provocation, I may hit

provocation, I may hit
provocation, I may hit
provocation, I may hit
provocation, I may hit
provocation, I may hit

another person.

  • 14. When people annoy

me, I may tell them what I think of them.

me, I may tell them what I think of them.
me, I may tell them what I think of them.
me, I may tell them what I think of them.
me, I may tell them what I think of them.
me, I may tell them what I think of them.
  • 15. I am sometimes eaten

15. I am sometimes eaten
15. I am sometimes eaten
15. I am sometimes eaten
15. I am sometimes eaten
15. I am sometimes eaten

up with jealousy.

  • 16. I can think of no good

reason for ever hitting a person.

reason for ever hitting a person.
reason for ever hitting a person.
reason for ever hitting a person.
reason for ever hitting a person.
reason for ever hitting a person.
  • 17. At times I feel I have

gotten a raw deal out of life.

gotten a raw deal out of life.
gotten a raw deal out of life.
gotten a raw deal out of life.
gotten a raw deal out of life.
gotten a raw deal out of life.
  • 18. I have trouble

18. I have trouble
18. I have trouble
18. I have trouble
18. I have trouble
18. I have trouble

controlling my temper.

  • 19. When frustrated, I let

19. When frustrated, I let
19. When frustrated, I let
19. When frustrated, I let
19. When frustrated, I let
19. When frustrated, I let

my irritation show.

  • 20. I sometimes feel that

people are laughing at me behind my back.

people are laughing at me behind my back.
people are laughing at me behind my back.
people are laughing at me behind my back.
people are laughing at me behind my back.
people are laughing at me behind my back.
  • 21. I often find myself

21. I often find myself
21. I often find myself
21. I often find myself
21. I often find myself
21. I often find myself

disagreeing with people.

  • 22. If somebody hits me, I

22. If somebody hits me, I
22. If somebody hits me, I
22. If somebody hits me, I
22. If somebody hits me, I
22. If somebody hits me, I

hit back.

  • 23. I sometimes feel like a

23. I sometimes feel like a
23. I sometimes feel like a
23. I sometimes feel like a
23. I sometimes feel like a
23. I sometimes feel like a

powder keg ready to

explode.

 

24.

Other people always

24. Other people always
24. Other people always
24. Other people always
24. Other people always
24. Other people always

seem to get the breaks.

25.

There are people who

pushed me so far that we came to blows.

pushed me so far that we came to blows.
pushed me so far that we came to blows.
pushed me so far that we came to blows.
pushed me so far that we came to blows.
pushed me so far that we came to blows.

26.

I know that "friends"

talk about me behind my

talk about me behind my
talk about me behind my
talk about me behind my
talk about me behind my
talk about me behind my

back.

27.

My friends say that

I'm somewhat

I'm somewhat
I'm somewhat
I'm somewhat
I'm somewhat
I'm somewhat

argumentative.

 

28.

Sometimes I fly off

the handle for no good

the handle for no good
the handle for no good
the handle for no good
the handle for no good
the handle for no good
 

reason.

29.

I get into fights a little

more than the average

more than the average
more than the average
more than the average
more than the average
more than the average
 

person.

 

Sources

  • 1. Buss & Perry. The Aggression Questionnaire. Journal of Personality and Social Psychology. 1992.