Caracteristicile mediului de securitate la inceputul mileniului III Mediul de securitate actualeste deosebit de dynamic si in continua schimbare.

In present are loc o reconfigurare a diagramei relatiilor de putere: de la un system global bipolar, in care SUA si URSS indeplineau rolul de superputeri, iar puterile regionale aveau o importanta redusa, ele neavand nici capacitatea, nici dorinta si nici posibilitatea de a-si crea o zona de influienta si de a adduce opolitica internationala independenta,ne indreptam spre un alt tip de system global unipolar sau multipolar. In prima varianta de evolutie posibila a sistemului global de securitate o singura putere, adica SUA trebuie sa raspunda provocarilor pe care le adreseaza puterile regionale in ascensiune, cea de-a 2-a tendinta de evolutie a mediului global de securitate este dependent de dezvoltarea capacitatilor si intereselor unor puteri regionale. In categoria puterilor regionale intra acele tari capabile sa utilizeze cu eficacitate si eficienta toate instrumentele de putere nationala spre a determina alte state si organizatii internationale sa adopte decizii in concordanta cu dorinta respectivei puteri regionale. Evolutia de la bipolaritatea lumii la multipolaritate coincide cu trecerea de la era nucleara la cea informationala, specifica societatii post-industriale. In afara de superputeri, de puteri regionale se afirma in present si puterile de ni. Acestea sunt state si entitati sau actori non-state care si-au dezvoltat o capacitate mare inntrun domeniu relative ingust si limitat dar care le da posibilitatea de a influienta, uneori in mod determinant dar pe termen scurt evolutia mediului international( Irak si Pakistan). Intre puterile de ni sunt incluse din ce in ce mai numeroase entitati non-state in primul rand organizatii teroriste. Caracteristicile mediului de securitate actual si mostenirile Razboiului Rece Contextul international actual, securitatea statelor europene nu mai este amenintata de un conflict military de proportii desi se mentin inca focare de tensiune sicriza (Kosovo, Bosnia-Hertegivina siTransnistria) este mentinuta posibilitatea declansarii unor conflictre locale de mica intensitate a caror durata se poate prelungi in timp mult peste asteptarile tuturor partilor implicate (ex. Conflictul din Bosnia-Hertegovina declansat in 1992 nu si-a gasit nici pana in present rezolvare politica). Atentatele teroriste la adresa SUA de la 9/11 au determinat o reactie energica a tuturor guvernelor tarilor europei, dovedind ca in situatia unei amenintari majore la adresa securitatii internationale, natiunile europene sunt unite si pot depasi, cel putin pentru moment, motivele de disputa in relatiile dintre ele. Sistemul international la scara completa pare sa se fragmentize din punct de vedere politic si al vechilor aliante dar caderea comunismului a favorizat procesul de globalizare a productiei economice a pietelor financiare si a comertului. Analistii politici ai sfarsitului mileniului II au identificat 4 obstacole sau mosteniri ale razboiului rece, care ingreuneaza restabilirea rapida a ordinii mondiale: procesul de dezintegrare al URSS, dispatiria confruntarii ideologice est-vest care determina fenomene de regionalizare, ignorarea lectiilor Razboiului din Golf si aparitia unor noi centre de putere la nivel regional: Iran, Turcia, Ucraina, India, Pakistan, etc. Mediul de securitate are urmatoarele caracteristici: -este in continua schimbare, fiind deosebit de dynamic si uneori cu evolutii impredictibile; -edificarea unei economii mondiale constituita pe 3 piloni: America de Nord, Japonia-China si zona economica a UE. Dezvoltarea acestei triade determina o accentuare a cel putin 2
1

dimensiuni importante ale securitatii internationale( nord-sud si centru-periferie in sistemul economico-social); -largirea accesului la tehnologie materiale si resurse cu un potential de risc foarte ridicat a determinat intensificarea eforturilor de cooperare internationala in directia dezvoltarii unui system de control destinat stapanirii unor fenomene de proliferare si diseminare( accesul la materiale si tehnologie nucleara a dus la aparitia unor noi puteri nucleare India si Pakistan); -disparitia distinctiei clare dintre problemele interne si problemele interne; -redefinirea conceptului de putere, pornindu-se la o identificare a unor noi surse: controlul transfrontalier, capacitatea si accesul la inalta tehnologie, surse simbolice de putere cum ar fi: etnicitatea sau valorile individuale; -disolutia bipolaritatii si intrarea intr-o noua faza a ordinii mondiale( SUA e considerate singura superputere, deci vorbim de unipolaritate, cu toate acestea, dezvoltarea economica si militara rapida a Chinei si pozitia Rusiei fata de ordinea internationala sugereaza ca structura multipolara e caracteristica cea mai importanta a noului system de securitate international); -aparitia si proliferarea actorilor non-statali(acest nou tip de actori au ca principale trasaturi lipsa unei caracteristici teritoriale, alte tipuri de interese decat cele nationale sau alte surse de putere); -noi tendinte de dezvoltare in cadrul institutiilor si organizatiilor internationale de securitate; -trecerea de la functia de aparare colectiva la cea de securitate colectiva( cazul NATO ce si-a dezvoltat nu numai strategia de integrare si cooperare ci si pe aceea de consultare cu URSS si Ucraina); -aparitia tendintelor de regionalizare mai ales ca urmare a faptului ca ONU sau OSCE incurajeaza preluarea de mandate pentru indeplinirea unor misiuni internationale de catre coalitii sau organizatii regionale. Conditiile economice precare ale unei importante parti din locuitorii Terrei sunt cele mai importante cause pe termen lung pt conflictele armate inter si intra statale. In perioadele de tranzitie, statele cu regimuri politice oppressive au tendinta de a cauza conflicte armate, epuizarea unor resurse vitale poate duce la conflicte violente, dar nu in asemenea masura precum conditiile economice sau politice. Disparitia bipolarismului a fost momentul in care sa demonstrate ca identitatile entice sau religioase manipulate politic pot deveni o cauza importanta a conflictelor armate. Analiza conflictelor si a crizelor scoate in evidenta o serie de riscuri la adresa securitatii internationale care au marcat ultimul deceniu: -instabilitatea politica a unor state sau a unor intregi regiuni create de lupte politice si frecventele incalcari ale drepturilor omului; -instabilitatea economica determinate, in special de problemele tranzitiei, nivelul datoriilor externe; -terorismul sau activitatile legate de terrorism( propaganda, racolare de aderenti, strangere de informatii sau fonduri, manipularea unor personalitati, influientarea unor partide sau chiar regimuri politice: -producerea,transportul,vanzarea si consumul de droguri; -coruptia si crima organizata interna si internationala;
2