Anda di halaman 1dari 152

8 Pilde creştin-ortodoxe

Sfatul avvei Aminna

A întrebat odată ucenicul pe avva Aminna:


- Avva, dă-mi sfat pentru mântuire.
Atunci avva Aminna i-a răspuns:
- Precum melcul, după ce a trecut pe o frunză,
lasă o urmă strălucitoare în urma lui, aşa şi
creştinul - faptele bune şi de sfinţenie a vieţii lui să
rămână după el.
Gânduri spre trezirea sufletului

Adeseori avva Isidor era îngândurat. Cugeta


mereu la cele sfinte, rugându-se la Dumnezeu
pentru toţi oamenii. Un grup de tineri l-a rugat pe
avva Isidor să le vorbească despre mântuirea
sufletului.
Atunci avva Isidor le-a zis acest cuvânt:
- Noi, oamenii, ne temem de moarte, dar nu ne
temem de păcate şi de patimi.
10 Pilde creştin-ortodoxe

Treptele urcuşului spiritual

A fost întrebat avva Arsenie de un tânăr:


- Avva, care trebuie să fie calea înaintării
noastre spre Dumnezeu?
Atunci avva Arsenie i-a răspuns:
- Un creştin adevărat trebuie să urce anumite
trepte duhovniceşti, pentru a fi plăcut lui
Demnezeu. Aceste trepte să le păstrezi şi tu şi să
le urmezi:
- cercetarea conştiinţei
- smerenia şi asceza
- rugăciunea şi postul
Înţelepciune şi har

La avva Moise Înţeleptul a venit o femeie


temătoare de Dumnezeu şi-i spune:
- Avva, cum să-mi aleg oameni credincioşi în
jurul meu?
Atunci avva Moise a zis:
- Omul credincios cu adevărat este cel care din
teamă sau din iubire Îl ascultă pe Dumnezeu.
Valoarea unui om este dată de cât a înţeles şi cât
respectă el poruncile dumnezeieşti.
12 Pilde creştin-ortodoxe

Sfat pentru binecuvântare

Se spune despre avva Arsenie că era cel mai


înţelept şi mai liniştit monah din mănăstire.
A fost vizitat de-o femeie care deseori se certa
cu toată lumea din jur:
- Avva, ce să fac pentru a ajunge la
înţelepciune şi linişte cu cei din jurul meu?
Atunci avva Arsenie a zis:
- Gândeşte-te mereu la ce a spus Domnul
Hristos „Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui
Dumnezeu se vor chema”, dar să te gândeşti şi la
ce spunea avva Atanasie:
„Binecuvântat este cel ce aduce pace şi iubire
în sufletele oamenilor”.
Sfinţenie sau păcate

A fost întrebat avva Moise de un ucenic:


- Avva Moise, cum pot ajunge la sfinţenie?
Atunci avva i-a zis:
- Felul în care omul luptă pentru calea pe care
vrea să meargă este respectat de Dumnezeu.
Calea sfinţeniei este calea renunţării la plăceri
păcătoase şi toate gândurile, cuvintele şi faptele
trebuie modelate după învăţătura Domnului
Hristos.
14 Pilde creştin-ortodoxe

Sfat pentru viaţă

L-a întrebat odată o femeie pe avva Aminna:


- Avva Aminna, de fiecare dată când ajut pe
cineva care nu se teme de Dumnezeu, mi se
răspunde la binefacerea mea cu răutate şi dispreţ.
Eu îmi doresc să-mi deschid sufletul spre toţi
oamenii, dar ei mi se pare că nu înţeleg dorinţa din
sufletul meu. Ce pot face ca cei din jurul meu să
înţeleagă dragostea mea?
Atunci avva Aminna i-a zis:
- Să fii cu bunătate faţă de oameni, dar şi cu
înţelepciune. Acestea sunt două aripi ale
creştinului în lumea în care trăieşe.
Gândul răstignirii

Deseori avva Paisie era îngândurat, vărsând


lacrimi de durere. Văzându-l, ucenicii l-au întrebat:
- Avva, de ce porţi în sufletul tău atâta suferinţă
şi tristeţe?
Atunci avva Paisie a zis:
- Omenirea nu se mai gândeşte la răstignirea
Domnului Iisus. Ne aducem aminte în Postul Mare,
în Vinerea Patimilor, dar apoi uităm. Ar fi mai multă
pace şi iubire în lume şi în sufletul oamenilor, dacă
gândul la răstignirea Domnului, la patimile Sale de
bunăvoie pentru noi, le-am purta fiecare în minte
şi-n inimă.
De accea, vă îndemn la gândul răstignirii, gând
care să rodească în noi pacea sufletelor şi bucuria
inimii.
16 Pilde creştin-ortodoxe

Despre desăvârşire

L-a întrebat pe avva Isaac Sirul un ucenic:


- Avva, ce este desăvârşirea?
Atunci avva Isaac Sirul a răspuns:
- Desăvârşirea este un adânc de smerenie.
Sfântul Serafim de Sarov şi generalul

A venit la Sfânta mănăstire de la Sarov un


general-locotenet, mai mult să privească
mănăstirea, să vadă felul de construcţie. Avea
multe decoraţii pe piept şi era plin de mândrie în
sufletul lui.
La plecare, un moşier (pe nume Predkin) l-a
îndemnat să se întoarcă şi să stea de vorbă cu
părintele sihastru Serafim.
Fiind de mai multe ori rugat, generalul s-a învoit
şi a mers la chilia părintelui Serafim. Când a intrat,
părintele Serafim s-a plecat cu smerenie în faţa lui,
apoi l-a îmbrăţişat. Au rămas de vorbă cam o
jumătate de oră. În timpul discuţiilor, de pe pieptul
generalului au căzut câteva decoraţii. Părintele
Serafim i-a zis:
- Aceste decoraţii le-aţi luat pe nedrept.
18 Pilde creştin-ortodoxe

Atunci generalul a zis:


- Aşa este.
Ieşind apoi din chilie, generalul plângea ca un
copil, lăsând în chilia sărăcăcioasă a sihastrului
mândria şi decoraţiile.
Părintele Serafim i-a zis:
- Fiecare lacrimă să-ţi fie un gând şi un îndemn
la pocăinţă în faţa lui Dumnezeu.
Despre umilinţă

I-au cerut ucenicii sfat lui avva Macarie despre


viaţa duhovnicească.
Atunci avva Macarie le-a răspuns:
- Viaţa duhovnicească începe cu smerenia.
Vârful tuturor virtuţilor îl reprezintă umilinţa în harul
lui Dumnezeu.
20 Pilde creştin-ortodoxe

Despre păcat

La avva Arsenie a venit o femeie temătoare de


Dumnezeu şi l-a întrebat:
- Avva, ce este păcatul?
Atunci avva Arsenie i-a zis:
- Păcatul este o conspiraţie a minţii omului cu
diavolul împotriva Legii Sfinte a lui Dumnezeu.
Sfatul lui avva Macarie

A întrebat o femeie credincioasă pe avva


Macarie:
- Ce să fac, avva, ca să fiu plăcută lui
Dumnezeu şi oamenilor?
Atunci avva Macarie i-a răspuns:
- Dacă vrei să fii plăcută lui Dumnezeu şi să te
respecte oamenii ca pe o femeie credincioasă,
atunci să-ţi fie gândul ca şi fapta, fapta ca şi chipul,
chipul ca şi viaţa.
22 Pilde creştin-ortodoxe

Despre mântuire

Se spune despre avva Ioan că era mereu trist şi


îngândurat.
Odată ucenicii i-au spus:
- Avva, de ce eşti mereu trist şi îngândurat? Eşti
bolnav sau ai păţit un necaz?
Atunci avva Ioan le-a zis:
- Mă gândesc la cuvintele Domnului Iisus
Hristos şi văd că nici un om nu respectă porunca
iubirii: „Iubeşte-l pe aproapele tău ca pe tine
însuţi”.
Smerenia călugărului

Se povesteşte că în Muntele Sfânt a venit odată


diavolul la avva Ioachim şi i-a zis:
- Eu sunt Satana şi îmi plac oamenii mândri şi
ei sunt ai mei. Tu eşti mândru şi aşa te voi lua cu
mine.
Atunci avva Ioachim i-a răspuns:
- Bine ai venit, căci eu sunt cel mai rău dintre
toţi.
Atunci, auzind diavolul aceste cuvinte, s-a făcut
nevăzut, datorită smereniei călugărului.
24 Pilde creştin-ortodoxe

Pocăinţa şi iertarea

O femeie cu frică de Dumnezeu şi credinţă în


mila şi iertarea Lui, a fost la preotul duhovnic din
satul ei pentru a se spovedi şi a se împărtăşi. Din
cauza unor greşeli din tinereţea ei, preotul, după
Sfânta Taină a Spovedaniei, i-a dat doar sfânta
Aghiasmă (apă sfinţită). Femeia s-a tulburat în
sufletul şi-n inima ei, dar s-a rugat din nou la
Dumnezeu şi Maica Domnului. Peste câteva zile, a
murit. Ajungând sufletul ei în faţa porţii raiului, un
înger a întrebat-o:
- Te-ai spovedit, te-ai împărtăşit? Aici nu poţi
intra fără Sfânta Spovedanie şi fără Sfânta
Împărtăşanie.
Atunci femeia credincioasă a zis:
- Da, m-am spovedit în frica lui Dumnezeu, dar
am fost oprită de la Sfânta Împărtăşanie şi mă
găsesc sub canonul preotului duhovnic.

- Bine, atunci intră în rai, deoarece tot cel ce


moare sub canonul lui Dumnezeu dat prin preot,
moare în ascultare faţă de El şi este mântuit.
26 Pilde creştin-ortodoxe

Despre mântuire şi rugăciune

A întrebat un ucenic pe avva Macarie:


- Ce să fac, avva, pentru a mă mântui?
Atunci avva Macarie i-a zis:
- Respectă poruncile lui Dumnezeu şi spune
mereu “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui
Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, pîăcătosul!” şi
“Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-
mă pe mine, păcătosul!” şi aşa te vei mântui.
Trei ceasuri în iad

Un om era de mulţi ani bolnav şi stătea în pat


fără să se poată mişca. Se ruga la Dumnezeu să-i
uşureze suferinţa, căci nu mai rezista.
Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea şi i-a trimis
un înger care i-a spus:
- Dumnezeu ţi-a ascultat rugăciunea şi, a zis:
28 Pilde creştin-ortodoxe

-Te mai las zece ani pe pământ în această


suferinţă pentru a-ţi spăla păcatele tale sau trei
ceasuri în iad?
Omul se gândeşte: Zece ani pe pământ este
foarte mult. Mai bine trei ceasuri în iad.
Îi răspunde îngerului:
- Vreau mai bine trei ceasuri în iad.
Atunci îngerul îl ia şi îl duce în iad. Omul se
chinuia în iad şi i se părea că trece o veşnicie şi
este uitat acolo.
Deodată, apare îngerul. Atunci omul, supărat,
spune:
- Nu ştiam că şi îngerii lui Dumnezeu pot minţi.
Mi-ai spus trei ore şi m-ai lăsat zeci de ani.
Îngerul i-a răspuns:
- Nu am minţit, ai stat doar o oră, mai ai două
ore.
Atunci omul îi spune:
- Te rog, mai bine stau pe pământ zeci de ani,
numai să ies de aici.
Despre pocăinţă

A fost întrebat avva Arsenie de un ucenic:


Avva, ce reprezintă pocăinţa adevărată pentru un
creştin?
Atunci avva Arsenie a zis:
- Adevărata pocăinţă reprezintă calea spre
Împărăţia lui Dumnezeu, calea spre înviere. Doar
30 Pilde creştin-ortodoxe

pocăinţa ne rupe din ghearele morţii şi face să


coboare mila lui Dumnezeu în sufletele noastre.

Sfat pentru căsătorie

A fost întrebat avva Ioan despre căsătorie de


un creştin
- Avva, mă ispiteşte gândul desfânării şi mereu
diavolul îmi aduce în faţă multe femei frumoase.
Ce pot face, cum să resping ispita?
Atunci avva Ioan i-a zis:
- Trebuie să te gândeşti la patru lucruri:
1) să te gândeşti că femeia ta este mai frumoasă;
2) să te gândeşti că femeia ta este cea mai curată;
3) să te gândeşti că femeia ta este cea mai
credincioasă;
4) să te gândeşti că femeia ta este calea lăsată de
Dumnezeu ca să te mântuieşti.

Întoarcerea la Biserică

Se spune despre avva Isidor că zicea mereu:


- Aştept să mă întorc la Biserică.
Odată ucenicii i-au zis:
32 Pilde creştin-ortodoxe

- De ce tot spui avva că aştepţi să te întorci la


Biserică? Mereu eşti în rugăciune şi mergi la cele 7
Laude din Sfânta Biserică.
Atunci avva le-a zis:
- Întoacerea la Biserică reprezintă primirea
Harului Sfântului Duh prin lepădare de păcate,
smerenie şi rugăciune făcută de omul care are o
inimă curată dăruită lui Dumnezeu şi Maicii
Domnului.

Smerenia pustnicilor

Se spune despre pustnici că au avut o


smerenie foarte mare în faţa lui Dumnezeu şi a
oamenilor. Ei se considerau cei mai păcătoşi şi cei
mai nevrednici.
Mulţi au fost cunoscuţi ca sfinţi încă în timpul
vieţii lor, săvârşind fapte minunate prin puterea şi
voinţa lui Dumnezeu. Se spune că în momentul în
care un om descoperă într-un pustnic o virtute, de
atunci pustnicul îşi ascunde şi mai mult fapta sa
considerând-o ca un păcat, deoarece prin laudele
oamenilor era posibil să cadă în păcatul mândriei.

Nerecunoştinţa
34 Pilde creştin-ortodoxe

Deseori avva Macarie era îngândurat şi abătut.


Se ruga la Dumnezeu pentru toţi oamenii, totuşi
sufletul lui era neliniştit.
Odată un creştin l-a întrebat:
- Avva Macarie, de ce eşti mereu îngândurat şi
neliniştit? Aş vrea să te pot ajuta.
Avva Macarie i-a spus:
- Mă gândesc mereu la noi, oamenii, la
necazurile şi întristările vieţii. Noi cerem cu ochii în
lacrimi ajutorul lui Dumnezeu într-o situaţie dificilă
a vieţii, iar după ce am trecut cu bine de aceasta,
nu mai spunem nici “Mulţumesc, Doamne!”, nu
facem o rugăciune sau o sfântă cruce.

Gânduri de teamă
Multe gânduri şi frământări erau în avva
Arsenie. Cugeta la sfârşitul lui şi la sfârşitul lumii.
Deşi avea o viaţă de sfinţenie, în post şi rugăciune,
era adeseori străbătut de războiul gândurilor. Fiind
întrebat de un creştin despre sfâşitul lumii şi
despre viaţa veşnică, avva Arsenie a zis:
- Teama fundamentală care ne chinuie este
conştiinţa unui risc, acela al absenţei lui
Dumnezeu, acela al iadului. Căci Dumnezeu S-a
întrupat ca să ne caute până şi în iad, în iubirea
Lui faţă de noi, dorind salvarea „Coroanei creaţiei”
Sale cu orice preţ.

Despre iubire, despre ură


36 Pilde creştin-ortodoxe

A zis o femeie lui avva Antonie:


- Avva, spune-mi cuvânt de învăţătură despre
iubire şi despre ură.
Atunci avva Antonie i-a răspuns:
- Ţine minte: iubirea şi ura merg mână-n mână,
le desparte doar un pas.

Să nu uiţi
A venit la avva Aminna un tânăr şi i-a zis:
- Avva, dă-mi sfat despre viaţă.
Atunci avva Aminna i-a răspuns:
a) Să nu uiţi niciodată să zici DA chemării
dragostei lui Dumnezeu;
b) Să nu uiţi niciodată să spui NU la războiul cel
cu patimile şi cu păcatele;
c) Să nu uiţi niciodată să rosteşti PREZENT
chemării la răstignire cu Domnul Iisus Hristos.
d) Să nu uiţi niciodată să mărturiseşti
ADEVĂRUL cinstirii Sfintei Treimi, a Maicii
Domnului, a Crucii şi a sfinţilor.
38 Pilde creştin-ortodoxe

Timpul mântuirii

A fost întrebat avva Macarie de o femeie


credincioasă:
- Avva, care este timpul mântuirii pentru un om?
Atunci avva i-a zis:
- Timpul mântuirii unui om reprezintă timpul
păzirii poruncilor divine.
Rolul cuvintelor pentru mântuire

Doi creştini s-au certat şi, supăraţi unul pe


celălalt, au plecat acasă. Unul dintre ei a început
să spună despre celălalt tot felul de lucruri urâte.
S-au întâlnit după aceea la o răscruce de drum. Şi-
au dat seama că au greşit certându-se, apoi s-au
iertat şi s-au împăcat. Cel ce vorbise de rău s-a
rugat fie iertat.
Atunci creştinul i-a raspuns:
- Te iert şi te-am iertat de atunci, dar vorba rea
este ca şi cum ai lua o pernă cu fulgi şi ai risipi
fulgi în bătaia vântului.
Aşa şi cu clevetirea ta faţă de mine. Cuvintele
tale nu vor mai putea fi oprite. Deci, vezi, cuvintele
au un rol foarte mare pentru mântuirea sau osânda
noastră.

Cuvintele şi rolul lor


40 Pilde creştin-ortodoxe

A fost întrebat avva Arsenie de un tânăr:


- Avva, ce rol au cuvintele?
Atunci avva Arsenie i-a răspuns:
- Cuvintele spuse de noi reprezintă:
a) parte din gândurile şi din dorinţele noastre
b) parte din inima noastră
c) parte din sufletul nostru
d) parte esenţială din viaţa noastră, care te poate
mântui (salva) sau osândi (pierde).

Despre viaţa veşnică


Odată, într-un cimitir, un tânăr s-a oprit în faţa
unei cruci de la un mormânt citind ce era scris pe
cruce: „Călătorule, stai şi te gândeşte la viaţă.
Ceea ce eu am fost ieri eşti tu azi, ceea ce sunt eu
azi, tu vei fi mâine, deci lucrează-ţi mânturiea în
fiecare clipă a vieţii pământeşti”.
42 Pilde creştin-ortodoxe

Despre blândeţe şi stăpânire de sine

La avva David a venit un grup de credincioşi şi


i-a zis:
- Avva, prin ce poate fi învins diavolul?
Atunci avva David a răspuns:
- De nimic nu se întristează mai mult diavolul
decât când îl văd pe om cu blândeţe şi cu
stăpânire de sine. Blândeţea ucide diavoli şi
coboară harul lui Dumnezeu asupra celui smerit.
Despre judecata lui Dumnezeu

Multe gânduri ne frământă pe noi, oamenii,


când gândim la judecata lui Dumnezeu. Odată, la
avva Teofil a ajuns o femeie credincioasă şi i-a zis:
- Avva, Dumnezeu ne-a creat pe noi, oamenii,
din iubire, după cum mărturiseşte şi Sfântul Ioan
Evanghelistul (“Dumnezeu este iubire”), de ce
trebuie să ne judece la sfârşitul vieţii, nu ne poate
mântui fără judecată?
Atunci avva Teofil i-a răspuns:
- Aici este marea taină a lui Dumnezeu. Ne-a
creat din iubire şi cu siguranţă iubeşte pe toţi
oamenii, dar ne-a lăsat şi libertatea voinţei, gândirii
şi a raţiunii. Fără libertate, omul nu ar fi putea fi
judecat, dar, prin libertate, Dumnezeu ne arată că
ne respectă ca persoane.
Să ai încredere că Dumnezeu este un Tată bun
şi iubitor, Care vrea fericirea tuturor fiilor Săi, dar
contează ca şi omul să conlucreze cu El pentru
mântuirea lui.
44 Pilde creştin-ortodoxe

Speranţa şi nădejdea noastră, a creştinilor, în


iertarea lui Dumnezeu devine calea spre înviere.
Adevăratele lacrimi

S-au spus multe despre lacrimi, despre


străpungerea inimii, pentru greşelile săvârşite.
Sfântul Ioan Gură de Aur îi învăţa pe oameni:
- Lacrimile izvorâte dintr-o patimă seacă foarte
repede, dar atunci când lacrimile se nasc din frica
de Dumnezeu, ele nu se usucă niciodată.
46 Pilde creştin-ortodoxe

Dorinţă sfântă

Deseori avva Ioan citea din Pateric şi alte cărţi


sfinte, faptele minunate de credinţă ale înaintaşilor
săi. Se gândea la curajul, răbdarea şi perseverenţa
lor în lupta duhovnicească. În sufletul său apăruse
o dorinţă pe care o mărturisea mereu lui
Dumnezeu:
- O, Doamne, dă-mi răbdarea şi curajul
înnaintaşilor mei ca să pot răbda focul ispitelor. De
am greşit, iartă-mă, de sunt nepăsător, trezeşte-
mă şi să-mi aduci aminte mereu de chinurile
iadului, pentru ca să nu Te mai pierd din sufletul
meu şi din inima mea niciodată.
Despre judecată

Se spune în Vieţile Sfinţilor că avva Ioan


mereu spunea următoarele cuvinte:
- Şi ce va fi atunci, vai mie, şi ce va fi atunci?
S-a oprit odată un ucenic şi i-a zis:
- La ce te gândeşti, avva?
Atunci el a răspuns:
- La ziua în care Dumnezeu mă va judeca şi mă
va întreba de cele săvârşite de mine în această
viaţă.
48 Pilde creştin-ortodoxe

Despre monahii din Sfântul Munte Athos

Se spune că în pustia Sfântului Munte Athos


trăia monahul Antonie. El a fost întrebat odată de
un ucenic:
- Cum erau părinţii din trecut?
Atunci monahul Antonie a zis:
- Ei nu erau ipocriţi, prefăcuţi la vorbă, la mers,
la înfăţişare, erau smeriţi şi respectuoşi. Ei nu
vorbeau prea mult, nici nu râdeau tare. Nu erau
batjocoritori, nici nu doreau să fie observaţi. Supuşi
şi tăcuţi, cu discernământ, sinceri şi simpli, smeriţi,
tăcuţi, iubitori. Aveau un mod de a fi binecuvântat,
echilibrat şi ordonat. Nu judecau pe nimeni, erau
plini de rugăciune interioară, bucurie şi fericire
chiar şi în somn îl vedeau pe Dumnezeu şi Maica
Domnului.
În fiecare din ei se vedea o transparenţă a
harului Duhului Sfânt.
Rolul dragostei duhovniceşti

O femeie credincioasă l-a întrebat pe avva


Ilarion:
- Care este importanţa dragostei duhovniceşti.
Atunci avva Ilarion i-a răspuns:
- Noi suferim pentru că nu avem dragoste
curată şi sinceră faţă de Hristos Domnul, de Maica
Preacurată, de sfinţi şi de oameni. Cel care nu
iubeşte cu adevărat rugăciunea, tăcerea şi
smerenia întru Hristos Domnul nu are pace, chiar
dacă îl aşezi în Rai.
50 Pilde creştin-ortodoxe

Sfatul Sfântului Siluan Athonitul

A zis Sfântul Siluan din Muntele Sfânt Athos: „A


te ruga pentru lume este ca şi când ţi-ai vărsa
sângele pentru aproapele tău. De aceea fratele
nostru este viaţa noastră”.
Două aripi ale creştinului adevărat

A fost întrebat avva Arsenie de un creştin:


- Avva Arsenie, care sunt virtuţile plăcute lui
Dumnezeu, prin care ne putem salva şi îl biruim pe
diavol?
Atunci avva Arsenie a zis:
- Creştinul adevărat se poate înălţa la cer prin
cele două aripi duhovniceşti, care sunt şi virtuţile
plăcute lui Dumnezeu, ce înving pe orice diavol:
a) dorinţa sinceră şi curată de a ne întoarce de la
păcat la Dumnezeu;
b) smerenia, prin care noi recunoaştem că fără
Dumnezeu nu putem face şi nu putem dobândi
nimic.
52 Pilde creştin-ortodoxe

Lupta duhovnicească

Se spune despre avva Ioan că era mereu


îngândurat şi tăcut. Medita ore întregi la cele sfinte
şi se ruga la Dumnezeu, să dăruiască vreme de
pocăinţă pentru toţi creştinii. Cei care îi cereau
sfatul despre lupta duhovnicească din această
viaţă el le spunea:
- În zile de acum, noi încercăm să obţinem
sfinţirea cu foarte puţin efort, uitând că pe măsură
ce trudim mai mult şi mai greu, primim harul
Duhului Sfânt.
Ceea ce obţinem uşor, uşor vom şi pierde, uşor
şi risipim, dar ceea ce obţinem prin eforturi
ascetice îndelungate (priveghere; rugăciune;
smerenie; post; abţinere de la păcate), acelea vor
însoţi sufletul spre Împărăţia Cerurilor şi vor
rămâne îbn veşnicie.
Sfat pentru faptele noastre

Un creştin i-a zis lui avva Teofil:


- Avva, cum trebuie să fie faptele mele?
Atunci avva i-a răspuns:
- Dacă faptele tale sunt bune numai pentru tine,
atunci nu ai rezolvat nimic, dacă nu poţi să ieşi din
egoismul tău şi să te dăruieşti prin Dumnezeu
celoralţi oameni, atunci eşti mai de plâns decât
păgânii (deoarece tu ai legea lui Hristos şi trebuie
să lucrezi după ea).
54 Pilde creştin-ortodoxe

Gândurile

La avva Macarie a venit o femeie credincioasă


şi l-a rugat:
- Avva, vorbeşte-mi despre gânduri.
Atunci avva Macarie i-a spus:
- Rădăcina gândurilor îşi trage seva din viaţa
noastră de zi cu zi, de ceas cu ceas. Gândurile
bune vin la cei care luptă pe calea duhovnicească,
cei care au ochii şi inima curată. Gândurile rele
stăpânesc pe cei pătimaşi, pe cei cu privirea
întunecată de păcate.
Aşadar războiul gândurilor este în legătură
strânsă cu viaţa duhovniceacă sau viaţa păcătoasă
a omului.
Rugăciunea smerită a unui pustnic

Despre avva Damaschin se spune că


rugăciunile sale erau de-o căldură sufletească
rară, dragoste şi simpatie pentru lumea întreagă,
iar dragostea lui ardea ca o lumânare.
El se ruga astfel:
- Dumnezeule, te rog fă ca toţi ateii, idolatri,
necredincioşii şi ereticii să se pocăiască, să înveţe
adevărul şi să creadă în Tine, să devină „o turmă
şi-un păstor” şi să Te slăvească pe Tine,
Adevăratul Dumnezeu Cel în Treime – Tatăl, Fiul şi
Duhul Sfânt –, astfel ca niciunul să nu fie lăsat
afară din Rai, Dumnezeul meu”.
Deseori el ajungea la extaz şi avea descoperiri
mari de la Dumnezeu pentru dragostea lui faţă de
toţi oamenii.
56 Pilde creştin-ortodoxe

Cele trei gânduri

A fost întrebat avva Antonie de un tânăr:


- Avva, cu ce să încep Postul Răstignirii?
Atunci avva Antonie i-a spus:
- Postul să-l începi cu cele trei gânduri:
a) gândul simplităţii (îţi aduce aminte de
smerenia Domnului).
b) gândul iertării (îţi aduce aminte că şi tu
greşeşti).
c) gândul iubirii (îţi aduce aminte că, dacă iubeşti
pe cel de lângă tine, iubeşti pe Dumnezeu).
Gândurile acestea transformate în fapte, te duc
la calea mântuirii.
Despre răstignire

O femeie temătoare de Dumnezeu l-a rugat pe


avva Antonie să-i vorbească despre răstignirea
omului.
Atunci avva Antonie i-a spus:
- Există mulţi creştini adevăraţi care şi-au
asumat crucea răstignirii lor pentru această viaţă,
lepădându-se de toată întinăciunea sufletească şi
trupească, dar există şi oameni care răstignesc pe
alţi oameni, pentru plăcerile lor materiale şi binele
lor personal.
58 Pilde creştin-ortodoxe

Despre mântuire

Mulţi călugări din Sfântul Munte Athos au spus:


„Nu locul te mântuieşte, ci felul de vieţuire al
omului”.
Despre păcate

Un creştin a venit la avva Teofil şi i-a spus:


- Avva, mă tem foarte tare de pedeapsa lui
Dumnezeu, deoarece mă văd plin de tot felul de
păcate.
Atunci avva Teofil i-a spus:
- Ia o piatră şi o aruncă în mare.
Creştinul a luat piatra şi a aruncat-o.
- Unde este piatra? O mai vezi? zise avva
Teofil.
Creştinul a spus:
- Nu.
Avva Teofil i-a răspuns:
- Piatra reprezintă păcatele omului, marea
reprezintă dragostea nemăsurată a lui Dumnezeu
60 Pilde creştin-ortodoxe

faţă de noi. În momentul în care omul face


pocăinţă faţă de păcatele sale, Dumnezeu îl iartă
şi-i acoperă păcatele precum marea a acoperit
piatra aruncată de tine.
Creştinul adevărat trebuie să trăiască în
pocăinţă. Pocăinţa deschide porţile iubirii lui
Dumnezeu.
Cel mai bogat, cel mai sărac

Deseori era văzut avva Ioan că citea din Vieţile


Sfinţilor şi apoi cugeta la cele citite cu multă luare-
aminte.
Odată i-a zis un frate:
- Avva, să-mi spui un cuvânt din Vieţile
Sfinţilor.
Atunci avva Ioan i-a răspuns:
- Mă gândesc la cel mai sărac şi la cel mai
bogat.
- Cum adică, avva? a spus fratele.
Avva i-a zis:
- Cel mai sărac este diavolul, deoarece nu
poate iubi, iar cel mai bogat este Dumnezeu, Care
este un ocean de iubire. Noi, oamenii, ne putem
62 Pilde creştin-ortodoxe

asemăna sau cu unul sau cu altul, depinde, în


libertatea noastră, ce cale alegem.

Sfatul lui avva Teofil

Mulţi oameni alergau la sfânta mănăstire cu


hramul Adormirea Maicii Domnului, pentru a-l
asculta şi a-i cere sfaturi părintelui Teofil.
Odată un tânăr, întristat şi îngândurat din cauza
ispitelor şi greutăţilor din viaţă i-a cerut lui avva
Teofil sfat pentru a învinge (prin puterea lui
Dumnezeu şi a Maicii Domnului) ispitele.
Atunci avva Teofil i-a spus:
- Nu este bine pentru un creştin să se întristeze
din cauza ispitelor vieţii. Te-ai gândit, măcar o dată
în viaţă, că Dumnezeu ne zâmbeşte nouă,
creştinilor, că doreşte ca omul (coroana creaţiei
Sale) să fie cu chipul senin şi blând.
Dumnezeu zâmbeşte tuturor celor care Îl caută
pe El, care fac Voia Lui. În Vieţile Sfinţilor o
sfântă pe nume Tereza este numită „Zâmbetul lui
Dumnezeu”.

De aceea, dragul meu, alungă tristeţea din


inima şi sufletul tău, gândindu-te să-I zâmbeşti şi
tu lui Dumnezeu, deoarece El doreşte să-i
mântuiască pe toţi, adică toţi să fim fericiţi.
64 Pilde creştin-ortodoxe

Paza sufletului

Mulţi oameni îl căutau pe avva Paisie pentru a


cere sfat de la el.
Odată a ajuns la sfânta mănăstire, un grup de
tineri care l-au rugat să le vorbească despre
liniştea sufletească şi paza simţurilor şi a inimii.
Atunci avva Paisie a zis:
- Pentru a ajunge la o pace a sufletului şi o
pază a lui atunci să respecţi aceste cinci sfaturi:
a) să nu asculţi tot ce ţi se spune
b) să nu dai tot ce ai
c) să nu spui tot ce ştii
d) să nu faci tot ce poţi
e) să nu fii nepăsător faţă de mântuirea ta şi a
celor din jur

Despre dreapta socotinţă

Au venit fraţii duhovniceşti la avva Antonie şi


i-au zis:
- Avva Antonie, să ne spui cuvânt de
înţelepciune.
Atunci avva Antonie a răspuns:
- Sunt unii care şi-au topit trupurile lor cu
nevoinţa şi pentru că nu au avut ei dreapta
socotinţă, smerenie şi ascultarea de duhovnic,
departe de Dumnezeu s-au făcut ei.
66 Pilde creştin-ortodoxe

Sfatul lui avva Pimen

Ucenicul l-a întrebat pe avva Pimen:


- Care este, avva Pimen, lucrarea cea mai
mare, pe care o poate face omul în lume?
Atunci avva Pimen a zis:
- Aceasta este lucrarea cea mai mare a omului
- ca greşeala sa să o pună asupra lui înaintea
Domnului şi să aştepte ispita până la răsuflarea
cea mai de pe urmă.
Ispitele din viaţa omului

A fost întrebat avva Antonie de un ucenic.


- Avva cum pot învinge ispitele vieţii?
Atunci avva Antonie i-a răspuns:
- Ispitele vin asupra omului precum vântul.
Omul care rabdă necazurile cu inimă bună şi cu
mulţumită va lua cununa nestricăciunii, virtutea şi
mântuirea. Iar stăpânirea mâniei, limbii, pântecelui
şi a plăcerilor pătimaşe este de cel mai mare ajutor
sufletului.
68 Pilde creştin-ortodoxe

Avva Antonie şi filosofii

Au venit la avva Antonie mai mulţi filosofi,


gândindu-se că-l iau în râs, că nu învăţase carte.
Avva Antonie a zis către ei:
- Ce credeţi, ce a fost mai întâi, mintea sau
cartea? Şi care dintre ele este pricina celeilalte,
mintea pentru carte sau cartea pentru minte?
Atunci filosofii au răspuns:
- Întâi este mintea, deoarece mintea a născocit
cartea.
Atunci avva Antonie a zis:
- Deci cel cu mintea sănătoasă n-are nevoie de
carte.

Urma creştinului în viaţă

A întrebat odată ucenicul pe avva Ioan.


- Avva, cum ar trebui să fie creştinul în viaţa
aceasta?
Atunci avva Ioan i-a zis:
- Creştinul trebuie să se predea cu totul lui
Dumnezeu, să răstignească în el gândurile,
cuvintele şi faptele pătimaşe.
Precum melcul după ce a trecut pe o frunză sau
pe o piatră lasă o urmă argintie, tot aşa şi creştinul
să lase în urma sa:
70 Pilde creştin-ortodoxe

Smerenia, modestia şi bunătatea, care duc la


mântuirea sufletului.

Gândul la mântuire

Un ucenic i-a spus lui avva Arsenie:


- Avva ce să fac pentru a avea mereu gândul la
mântuire?
Atunci avva Arsenie i-a răspuns:
- Să faci fiecare faptă a ta ca şi cum ar fi făcută
în faţa lui Dumnezeu, ca şi cum, după această
faptă, te aşteaptă judecata lui Dumnezeu.
Gândul pentru paza sufletului şi pentru
curăţarea conştiinţei izvorăşte doar dintr-o
rugăciune smerită şi sinceră, care are puterea să
coboare mila lui Dumnezeu peste noi.

Despre blândeţe, despre mânie

A zis un ucenic lui avva Pimen:


- Avva, care este vitutea de care se teme
diavolul cel mai mult?
Atunci avva Pimen i-a răspuns:
- De nici o virtute nu se teme mai mult diavolul
decât de blândeţe, dar cu nimic nu poţi să-i produci
mai mare bucurie decât dacă te vede plin de
mânie şi de răutate.
72 Pilde creştin-ortodoxe

Credinţa şi păcatele

O femeie i-a spus lui avva Teofil:


- Avva, te rog să-mi vorbeşti despre credinţă şi
păcate.
Atunci avva Teofil i-a zis:
- Tot cel ce se naşte este mic dar hrănit creşte.
La fel credinţa sau păcatele. Ele se nasc în
sufletele noastre: cedinţa se dezvoltă în sufletul
nostru prin smerenie, ascultare şi dragoste curată,
pe când păcatele pun stăpânire pe suflet prin
lăcomie, mândrie şi ură faţă de semeni.

Despre pocăinţă şi înviere

A zis odată ucenicul lui avva Siluan:


- Avva, te rog vorbeşte-mi despre pocăinţă şi
despre înviere.
Atunci avva Siloan a răspuns:
- Precum un metal preţios este acoperit de un
strat de rugină şi până nu este curăţat nu i se vede
strălucirea, aşa şi cu omul până nu se curăţă de
74 Pilde creştin-ortodoxe

păcatele vieţii sale şi nu pune început de pocăinţă


în sufletul său, nu poate ajunge să se bucure
deplin de înviere.
Fără starea noastră de jertfă, nu putem striga
din tot sufletul şi din toată inima „Hristos a înviat!”.

Despre iubirea lui Dumnezeu

A zis odată avva Pimen către ucenici:


- În Duh, Dumnezeu devine suflarea noastră, în
Hristos Domnul El se face fratele nostru,
revelându-ne astfel tandreţea lui paternă. În Duhul,
prin Fiul către Tatăl, suntem conduşi spre
Împărăţia Cerurilor. Dar această mişcare de iubire
nu ne absoarbe, ea ne redă apropierea, ne permite
să vieţuim (într-o oarecare măsură) în dragostea
lui Dumnezeu.

Rugăciunea – paza şi puterea creştinilor

A spus avva Efrem Sirul:


- Rugăciunea este păstrarea întregii înţelegeri,
a mâniei pedepsire, a îngâmfării oprire, a pomenirii
de rău curăţire, a invidiei surpare, a păgânătăţii
îndreptare. Rugăciunea este virtutea trupurilor,
cârmuirea casei, biruinţă în războaie şi
76 Pilde creştin-ortodoxe

întemeierea păcii. Rugăciunea este pecetea


fecioriei, credinţă a nunţii, armă a călătorului,
păzitoare a celor ce dorm, a celor ce priveghează,
a lucrătorilor şi celor din necazuri izbăvire.
Rugăciunea este mângâierea celor ce plâng,
bucurie celor întristaţi, iubire celor părăsiţi. Aşadar
fraţilor: Nu este altă avere mai cinstită decât
rugăciunea pentru viaţa creştinului.

Sfat înţelept

O femeie credincioasă a zis lui avva Isidor:


- Avva, cum pot să îmblânzesc mânia lui
Dumnezeu, ce roade ale pocăinţei să aduc jertfă
pentru păcatele mele cele multe şi grele?
Atunci avva Isidor i-a răspuns:
- De nimic nu se bucură mai mult Dumnezeu
decât când vede în sufletul omului o pocăinţă
sinceră şi curată, blândeţe în cuvinte şi în fapte,
înţelepciune în purtare, milostenie şi iertare faţă de
toţi oamenii.

Despre desăvârşire

A fost întrebat avva Marcu de un tânăr:


- Avva, ce reprezuntă desăvârşirea şi cum
ajung la ea?
Atunci avva Marcu i-a răspuns:
78 Pilde creştin-ortodoxe

- Desăvârşirea este treapta ce mai înaltă de


sfinţenie spre care tind creştinii. Desăvârşirea este
o pregustare a bunurilor viitoare. Desăvârşirea
este ascunsă în crucea răstignirii. Nu se poate
niciodată desăvârşire fără crucea Domnului
nostrum Iisus Hristos.

Să gândim frumos

La preotul din sat a venit o femeie şi i-a spus:


- Părinte, mereu sunt tulburată şi ispitită de tot
felul de gânduri. Mereu mă influenţează gândurile
negative şi produc în sufletul şi-n inima mea atâta
nelinişte…
Gândurile acestea negative parcă persistă tot
mai mult în viaţa mea şi nu pot scăpa de ele. Te
rog să-mi dai un sfat duhovnicesc ca să scap de
ele.
Atunci preotul i-a răspuns:
- Gândurile rele vin de la ispititorul dar cu
îngăduinţa lui Dumnezeu. Dumnezeu nu vrea să
ne îndepărteze de dragostea Lui prin ele, ci vrea
să ne întoarcă în ascultarea faţă de El.
Transformă gândurile rele în gânduri senine.
Încearcă în orice moment al vieţii să gândeşti
frumos, spre slava lui Dumnezeu şi a oamenilor.
Gândurile rele aduc în tine tulburare, dar
gândurile senine dăruiesc sufletului tău pace şi
linişte.
Deci ţine minte: Să gândim frumos.
80 Pilde creştin-ortodoxe

Sfânta Ecaterina de Genua şi


învăţătura despre iubire.

Vorbind despre iubirea lui Dumnezeu faţă de


oameni şi despre iubirea noastră faţă de Creator,
Sfânta Ecaterina a spus:
- Iubirea are puterea să schimbe pe cei mai
păcătoşi oameni în oameni cu frică de Dumnezeu,
pe oameni poate să-i schimbe în îngeri, pe îngeri
în dumnezei.

Sfântul Antonie cel Mare

Odată i-a spus un ucenic lui avva Antonie.


Avva, dă-mi sfat pentru mântuire.
Atunci avva Antonie cel Mare a răspuns:
82 Pilde creştin-ortodoxe

- Începutul şi sfârşitul mântuirii este dragostea


faţă de Dumnezeu şi de toată creaţia Sa.

Măsura iubirii

A zis un ucenic către avva Macarie:


- Avva, care este măsura iubirii?
Atunci avva Macarie i-a răspuns:
- Există o singură măsură a iubirii - aceea de a
iubi fără măsură.

Sfântul Nil Ascetul – despre lupta


duhovnicească
84 Pilde creştin-ortodoxe

Sfântul Nil Ascetul îi învăţa pe creştini despre


lupta duhovnicească, pe care fiecare om o are de
dus cu diavolul.
- Creştinul în viaţă trebuie să fie asemenea unui
gladiator în arenă. Gladiatorul trebuie să-şi ungă
tot trupul cu ulei ca să alunece când îl prinde
duşmanul. La fel, şi creştinul trebuie să se ungă cu
untdelemnul faptelor bune, al smereniei, al
dragostei şi al ascultării pentru a scăpa din cursele
întinse de diavoli.

Mântuirea omului

A fost întrebat avva Arsenie de o credincioasă:


- Avva Arsenie, mă tem pentru mântuirea mea
când văd câte ispite îmi trimite diavolul. Mă simt
aşa de înspăimântată pentru sufletul meu.
Atunci avva Arsenie i-a spus:
- Dumnezeu se îngrijeşte mai mult de
mântuirea noastră decât diavolul de pierzarea
noastră, pentru că Dumnezeu cu mult mai tare ne
iubeşte decât ne urăşte diavolul.Deci nut e teme,
căci „cu noi este Dumnezeu”.

Sfântul Ieronim şi înţelepciunea sa


86 Pilde creştin-ortodoxe

Se spune despre sfântul Ieronim că era foarte


înţelept.
Odată un om temător de Dumnezeu i-a spus:
- Te rog să-mi vorbeşti despre judecata lui
Dumnezeu.
Atunci Sfântul Ieronim i-a răspuns:
- Sunt două părţi mari după care vom fi
judecaţi:
a) prima parte → Evanghelia sau Sfânta
Scriptură
b) a doua parte → conştiinţa omului.

Filosofii şi creştinii
Într-o discuţie la care luau parte mai mulţi
oameni, s-a pus întrebarea despre viaţă şi despre
moarte.
Un filosof a zis:
- Noi, filosofii, nu ne temem de moarte, ci de
veşnicia ei. Este ceva care nu se sfârşeşte şi
stăpâneşte pe toţi oamenii.
Un creştin a spus:
- Pentru creştini, moartea a fost învinsă de
Înviere. Hristos a înviat, cu moartea pe moarte
călcând şi tuturor celor care cred în El viaţă
veşnică le-a dăruit.
88 Pilde creştin-ortodoxe

Rugăciunea

Sfântul Ioan Scărarul a spus:


- Rugăciunea este unirea omului cu Dumnezeu,
întărirea păcii, mama lacrimilor, pod care trece
peste ispite, scăpare de întristare, ruperea
războaielor, lucrarea îngerilor, veselia viitoare,
izvorul virtuţilor, cauza darurilor, propăşire tainică,
dovada nădejdii, luminarea minţii, secere pentru
deznădejde, comoara celor ce iubesc tăcerea,
slăbirea furiei, hrana sufletului, pecetea slavei.
Sfântul Ioan Iacob Hozevitul (Românul) şi
păsările

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul (Românul) a fost


călugăr şi preot în mănăstirea Neamţ şi în Ţara
Sfântă. A fost sihastru în pustia Hozeva. A fost un
mare râvnitor pentru cele sfinte. Avea o mare
dragoster faţă de păsări, pe care le hrănea din
bucăţelele de pâine uscată (pesmeţi), care erau şi
hrana lui.
La trecerea sfântului la cele veşnice, în
împărăţia lui Dumnezeu, la slujba prohodului şi a
înmormântării, nenumărate păsărele au venit la
Sfântul ocrotitor al lor. Păsărelele băteau din aripi
deasupra trupului sfântului părinte Ioan Iacob, se
aşezau şi pe el, pe cap, pe piept, pe picioare, pe
binefăcătorul lor pe care îl pierduseră. Numai după
ce Sfântul Ioan Iacob Hozevitul a fost coborât în
mormânt, păsările s-au împrăştiat.
90 Pilde creştin-ortodoxe

După 20 de ani de la înmormântarea sa, după


ce se arată în vis ucenicului său a fost dezgropat.
Trupul Sfântului părinte Ioan Iacob Hozevitul şi
hainele erau întregi şi nevătămate şi răspândeau o
mireasmă cerească de sfinţenie.
Rugăciunea curată

Ucenicii lui avva Siluan Athonitul aveau mare


evlavie la duhovnicul şi stareţul lor.
Discutând despre folosul rugăciunii curate, un
ucenic îi spune:
- Avva Siluan, cum ajungem la rugăciunea
curată?
Atunci avva Siluan i-a răspuns:
- Rugăciunea curată este atunci cea făcută în
duh de străpungere, adică atunci când inima şi
mintea trăiesc împreună cuvintele rugăciunii şi
aceasta nu este întreruptă nici de atenţia
îndreptată spre lucrurile exterioare, nici de orice alt
lucru străin de rugăciune. Rugăciunea curată îl
învăluie pe om, îl străbate cu o iubire de nedescris,
încât nu-şi mai aduce aminte de nimeni şi de nimic.
92 Pilde creştin-ortodoxe

Avva Antonie şi ucenicii

A fost întrebat avva Antonie de ucenici:


- Avva, care este cea mai mare dintre vituţi prin
care îl învingem pe diavol?
Avva Antonie le-a spus:
- Voi ce credeţi, care ar fi acea virtute?
Ucenicii au spus:
- Să fie oare postul unit cu privegherea care îl
fac pe monah pregătit de lupta cu ispitele…?
Alţii au spus:
- Să fie sărăcia şi lepădarea de bunuri, căci prin
acestea scăpăm de lăcomie şi trufie…?
Alţii au spus:
- Virtutea milosteniei este cea mai mare,
deoarece şi Domnul Iisus Hristos a spus: „Fericiţi
cei milostivi, că aceia se vor milui”.
Avva Antonie le-a spus:
- Toate acestea sunt de folos sufletului şi-i ajută
în lupta cu ispitele diavolului, dar au fost mulţi
monahi care deoarece nu au avut dreapta
socotinţă, au căzut în mari păcate.
Aşadar cea mai importantă este:
Dreapta socotinţă şi discernământul îl fac pe
omul credincios să meargă pe o cale de mijloc,
care este calea mântuirii.
94 Pilde creştin-ortodoxe

Sfatul lui avva Arsenie

L-au întrebat ucenicii pe avva Arsenie:


- Ce să facem, avva, pentru a ne mântui?
Atunci avva Arsenie le-a spus:
- De vreţi să ă mântuiţi să aveţi în mintea
voastră aceste trei gânduri:
1) gândul la smerenia Domnului Iisus Hristos care
să ne conducă la smerenia noastră în orice
moment al vieţii noastre.
2) gândul la moartea pe Cruce să ne aducă
aminte că şi noi suntem muritori şi că ne
aşteaptă judecata lui Dumnezeu.
3) gândul la Învierea Domnului, care să aducă în
sufletele noastre speranţă, încredere, bucurie
că şi noi, cei puţin credincioşi, vom învia spre o
viaţă veşnică.
Grija de sine

A zis avva Antonie:


- Iubirea de sine este un mare păcat, dar grija
de sine este o mare virtute. Poţi să mântuieşti o
lume întreagă, dar dacă sufletul tău îl vei pierde
nimic nu ai rezolvat.
Aşadar grija de sine este foarte importantă
pentru un creştin.
96 Pilde creştin-ortodoxe

Despre postul sufletesc şi trupesc

O femeie credincioasă i-a spus lui avva


Arsenie:
- Avva Arsenie, te rog să-mi vorbeşti despre
post.
Atunci avva Arsenie i-a răspuns:
- Noi oamenii ne-am îmbolnăvit prin păcat, să
ne vindecăm dar prin pocăinţă. Iar pocăinţa fără
post este neputincioasă.
Postul cel adevărat este înstrăinarea de păcat,
înfrânarea limbii, oprirea mâniei, îndepărtarea de
pofte, de bârfeli, de minciună, de jurământul
strâmb. Lipsa acestora este post adevărat. În ele
stă postul cel bun.
Despre ispite

A zis avva Antonie despre ispite:


- Suntem ispitiţi în două chipuri:
1. prin necazurile care încearcă inimile noastre ca
pe aur în cuptor, vădind, prin răbdarea în
suferinţe, tăria inimilor noastre;
2. sau, adeseori, prin bunăstarea materială, care
pentru mulţi este o astfel de încercare a tăriei
inimilor lor.
98 Pilde creştin-ortodoxe

Înţelepciunea, cale spre desăvârşire

Era recunoscut de mulţi avva Moise ca fiind


foarte înţelept şi cu o viaţă de sfinţenie.
Odată, un ucenic l-a rugat să-i vorbească
despre înţelepciune.
Atunci avva l-a sfătuit:
- Înţelepciunea trebuie să fie în fruntea tuturor
faptelor, pentru că, dacă se face la timp nepotrivit
şi fără măsură,fără înţelepciune, orice, chiar şi
ceea ce pare bun, se schimbă în răutate.
Inima – locaş al sfinţeniei sau al plăcerii

A zis o femeie credincioasă lui avva Arsenie:


- Avva Arsenie, te rog să-mi vorbeşti despre
inimă, despre rolul ei în timpul rugăciunii.
Atunci avva Arsenie i-a spus:
- Inima omului credincios în timpul rugăciunii se
face ca o poartă deschisă pentru a pătrunde în ea
puterea Sfântului Duh. Simţim în timpul rugăciunii
în inimă o vibraţie, o înălţare spre cele cereşti. În
inima iubitoare de plăceri, în vremea ieşirii i se face
sufletului închisoare şi laţ, iar inima iubitoare de
osteneală este cale de urcuş al sufletului spre
Împărăţia Cerurilor.
100 Pilde creştin-ortodoxe

Bândeţea – cale spre sfinţenie

Un creştin l-a întrebat odată pe preotul


duhovnic:
- Părinte, ce rol are blândeţea în viaţă?
Atunci părintele i-a răspuns:
- Omului blând îi foloseşte credincioşia, căci îl
face să nu ispitească îndelunga răbdare a lui
Dumnezeu şi să nu se rănească prin neascultare
deasă.
Blândeţea aduce cu sine mila, mila aduce
iertarea păcatelor, iertarea păcatelor ne conduce
spre sfinţenie şi mântuire.
Judecata lui Dumnezeu

A spus Sfântul Marcu Ascetul:


- Dumnezeu judecă faptele după intenţiile lor.
Căci zice: Să-ţi dea ţie Domnul după inima ta
(Psalm XIX,5).”
Aşadar, să fim foarte atenţi când dorim să
săvârşim o faptă a noastră.
102 Pilde creştin-ortodoxe

Despre curăţia sufletului

A zis lui avva Aminna un ucenic:


- Avva, cum să ajung la curăţia sufletului?
Atunci avva Aminna i-a răspuns:
- Înfrânarea de la iubirea de arginţi călăuzeşte
sufletul spre curăţie şi aceasta înseamnă nu numai
lipsa banilor, ci şi lipsa poftei de a-i avea.
Reţinerea de la mânie, de la întristare, de la
slava deşartă, de la mândrie, de la a judeca
înfăptuieşte curăţia întreagă a sufletului.
Spre o viaţă curată

A zis avva Moise unui grup de tineri:


- Dragii mei, dacă vreţi să aveţi o viaţă curată
plăcută lui Dumnezeu, atunci să păziţi din tot
sufletul următoarele sfaturi:
a) să aveţi ochii nepătaţi (de păcate)
b) să aveţi inima înclinată spre iubire sfântă şi
curată
c) să aveţi gânduri senine şi frumoase
d) să aveţi cuvintele voastre, aducătoare de
balsam şi pace sufletească
e) să aveţi întreaga fiinţă ca un altar al jertfei lui
Hristos Domnul.
104 Pilde creştin-ortodoxe

Înţelepciunea lui avva Ioil

Avva ioil era recunoscut de fraţii din mănăstire


şi de mulţi creştini ca având un mare dar de la
Dumnezeu, şi anume înţelepciunea.
Odată i-au spus fraţii (duhovniceşti):
- Avva, să ne dăruieşti un cuvânt de înţelepciune
şi de mângâiere duhovnicească.
Atunci avva Ioil le-a răspuns:
- Precum pâinea este hrana trupului şi virtutea
hrana sufletului, aşa şi rugăciunea duhovnicească
este hrana minţii.
În rugăciunea ta, închideţi mintea, ochii, buzele
şi toată fiinţa ta pentru lumea aceasta şi predă-te
cu toată simţirea ta lui Dumnezeu.
Postul şi finalitatea lui

A zis avva Ioan despre post:


- Postul aduce omul în starea de a trăi în
propria sa fiinţă, foamea profundă de întreaga
creaţie, foamea pe care numai Duhul Sfânt o poate
potoli. Căci Duhul este cel care dă mereu forţă şi
finalitate postului şi rugăciunii, El Care le
împlineşte cu prisosinţă pe toate, dincolo de orice
nevoie şi de orice dorinţă.
Postul este cel care disciplinează şi restabileşte
armonia relaţiilor noastre cu natura exterioară.
Aşadar, să postim pentru a ne putea împărtăşi
cu Pâinea Vieţii, Hristos Domnul.
106 Pilde creştin-ortodoxe

Frica de Dumnezeu

O femeie i-a spus lui avva Arsenie:


- Avva Arsenie, cum să înaintez spre o viaţă
plăcută lui Dumnezeu?
Atunci avva Arsenie i-a răspuns:
- Să ai frică de Dumnezeu, să nu-L superi prin
păcate, deoarece:
• frica de Domnul este izvor de viaţă.
• frica de Domnul este cetate tare a sufletului.
• frica de Domnul este lumină, strajă şi
ocrotitoare sufletului.
Frica de domnul luminează mintea, topeşte
răutatea, micşorează patimile şi sporeşte virtuţile.
Frica de Domnul creşte dragostea, usucă toată
pofta cea rea, taie dezmierdarea.
Frica de Domnul dăruieşte pacea, linişea şi
bucuria.

Cea mai grea boală spirituală

A fost întrebat avva Antonie de un creştin:


- Avva care este cea mai grea boală spirituală?
Atunci avva Antonie i-a zis:
- Există multe boli generate de păcatele
noastre, boli care duc la despărţirea omului de
harul Divin.
Dar cea mai grea boală spirituală este
ignorarea celor sfinte. Ea poate fi învinsă de
perseverenţa în rugăciune şi de cumpătare faţă de
tot ceea ce ne înconjoară.
108 Pilde creştin-ortodoxe

Despre ispitirea creştinului

Au zis ucenicii lui avva Aminna:


- Cum ispiteşte diavolul pe om?
Atunci avva Aminna le-a răspuns:
- Diavolii care se împotrivesc lucrării noastre
duhovniceşti, aduc în mintea omului credincios
următoarele ispite:
a) tulburarea gândurilor cu imagini necurate,
necuviincioase
b) pofte care să ne îndemne la lăcomia
pântecelui
c) aduc în inima omului dorinţa iubirii de arginţi
d) momesc pe om cu slava deşartă.

Drum spre nepătimire

L-a întrebat o femeie credincioasă pe avva


Macarie:
- Avva Macarie, cum putem ajunge la
nepătimire?
Atunci avva Macarie i-a zis:
- Mâncarea uscată şi vieţuirea aspră,
împreunate cu dragostea, duc pe creştin mai
repede la limanul nepătimirii.
110 Pilde creştin-ortodoxe

Sfaturi pentru desăvârşire

A zis avva Evagrie Ponticul:


- Mintea care hoinăreşte o statorniceşte citirea,
privegherea şi rugăciunea. Pofta aprinsă o stinge
foamea, osteneala şi singurătatea.
Mânia o domoleşte desăvârşit citirea de psalmi,
îndelunga răbdare şi mila. Căci cele fără măsură şi
fără vreme sunt trecătoare şi mai mult strică decât
folosesc.
Mărturisirea unui copil

Mai mulţi oameni au început să discute despre


credinţa în Dumnezeu şi despre înstrăinarea
omului prin păcate de ajutorul lui Dumnezeu.
Unii spuneau că viaţa alături de Dumnezeu dă
sens existenţei, îl face să trăiască cu un ţel, să
lupte pentru mântuirea sufletească. Alţi oameni au
afirmat că mai bine trăieşti o viaţă bucurându-te de
plăcerile lumeşti, căci o singură viaţă ai pe pământ.
112 Pilde creştin-ortodoxe

Apropiindu-se de ei un copil şi auzind discuţia


lor a fost întrebat şi el despre credinţa în
Dumnezeu, iar copilul a zis:
- Eu fără Dumnezeu nu pot trăi, nu pot exista,
nu pot iubi, de aceea îmi doresc ca fiecare
moment al vieţii mele să-l petrec alături de Bunul
Dumnezeu şi de Maica Domnului.

Rugăciunea mântuitoare

A zis un ucenic lui avva Macarie:


- Avva, dă-mi sfat de mântuire.
Atunci avva Macarie i-a spus:
- Rugăciunea este scara omului spre cer.
Foloseşte mai ales rugăciunea minţii şi a inimii
„Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
miluieşte-mă pe mine, păcătosul!” şi astfel
smerindu-te şi recunoscând atotputernicia lui
Dumnezeu, vei face ca dragostea şi mila
Creatorului faţă de om să se reverse şi asupra ta.

Rugăciunea pustnicului Ioan

Se vorbeşte în Vieţile Sfinţilor de pustnicul Ioan


care mereu era în convorbire cu Dumnezeu.
În rugăciunea lui spunea:
- Doamne trec clipele acestei vieţi şi pe mine
mă văd tot mai păcătos şi mai netrebnic de mila
Ta. Anii zboară ca şi păsările şi eu mă acopăr cu
ticăloşiile mele.
114 Pilde creştin-ortodoxe

Sădeşte-mi Te rog, în minte, în inimă şi-n suflet,


gândul morţii (al plecării din această viaţă), precum
şi al vieţii veşnice, ca prin aceste gânduri
transformându-le în fapte, să fac cu adevărat fapte
de pocăinţă, pocăinţă care să mă facă vrednic de
mila Ta la judecată.

Exemplul tău

A întrebat o femeie credincioasă pe avva Moise


Înţeleptul:
- Avva, ce să fac pentru mântuirea sufletului?
Atunci avva Moise i-a răspuns:
- Să fii ca o flacără vie în credinţa ta. Omul
credincios trebuie să fie un model de urmat pentru
ceilalţi oameni. E bine în viaţă să zideşti o biserică,
să faci o casă, să scrii o carte, să înalţi rugăciuni
pentru cei bolnavi şi necăjiţi, sau dacă nu poţi face
măcar o parte din acestea, atunci să fii blând şi
bun cu Dumnezeu şi cu toţi oamenii.

Eternitatea

O femeie a venit la avva Aminna şi i-a zis:


- Avva Aminna, mă tem de ce va urma după
viaţa aceasta. Va urma o eternitate, în care eu mă
voi despărţi cu totul de cele materiale. Mă simt atât
de neliniştită… te rog spune-mi un cuvânt de
mângâiere.
116 Pilde creştin-ortodoxe

Avva Aminna i-a răspuns:


- Nu te teme, să respecţi poruncile lui
Dumnezeu. Pentru creştini eternitatea a fost
învinsă de Învierea Domnului Iisus Hristos, El
dăruindu-ne şansa de a ajunge în împărăţia
cerurilor.

Ateul, creştinul şi preotul

O femeie credincioasă l-a întrebat pe avva


Ioan:
- Avva, de ce se teme cel mai mult omul fără
Dumnezeu, ateul?
Avva Ioan i-a spus:
- Ateul sau omul fără credinţă în Dumnezeu se
teme de moarte, deoarece ea îl smulge din
plăcerile vieţii.
- Avva, de ce se teme cel mai mult omul
credincios?
Avva Ioan îi zice:
- Omul credincios trebuie să se teamă cel mai
mult de judecata lui Dumnezeu şi de pedeapsa
Lui, dar trebuie să şi nădăjduiască în mila Sa.
Omul credincios trebuie să se străduiască să
lucreze tot mai mult poruncile divine.
- Avva, dar preotul, slujitorul lui Dumnezeu, are
vreo teamă?
Atunci avva Ioan i-a zis:
- Preotul trebuie să se teamă cel mai mult de
pierderea sufletelor date spre îngrijire, de exemplul
negativ dat oamenilor şi de răspunsul greu de la
judecata Domnului.
Dar, peste toate acestea, milostenia, iubirea
străinilor şi rugăciunea pentru toţi oamenii îl vor
face pe Dumnezeu să reverse asupra noastră
118 Pilde creştin-ortodoxe

dragostea Sa, dacă ele au fost săvârşite cu


sinceritate şi iubire curată.

Înţelepciunea lui avva Ioan

A zis un ucenic lui avva Ioan:


- Avva, te rog să-mi spui un cuvânt de zidire
sufletească.
Atunci avva Ioan i-a zis:
- Nu vom fi acuzaţi la judecata lui Dumnezeu
pentru că n-am făcut minuni, nici pentru că n-am
fost mari teologi, că n-am avut vedenii, sau că n-
am făcut lucruri mai presus de fire, dar va trebui să
dăm socoteală lui Dumnezeu pentru că nu ne-am
plâns păcatele vieţii.

Blândeţea şi smerenia

Ucenicii i-au spus lui avva Arsenie:


- Avva Arsenie, te rog să ne vorbeşti despre
blândeţe.
120 Pilde creştin-ortodoxe

Atunci avva Arsenie a răspuns:


- Nu poate fi despărţită blândeţea de smerenie.
Precum lumina zorilor premerge soarele, aşa
blândeţea este înainte-mergătoare a smereniei.
Blândeţea este atât de importantă pentru un
creştin… Blândeţea este ca o stâncă neclintită în
faţa mării înverşunate a mâniei .

Despre cugetare

A fost întrebat Avva Macarie de o femeie


credincioasă despre folosul cugetării omului la cele
sfinte.
Avva Macarie i-a spus:
- Cugetând la cele sfinte omul se vede în faţa
judecăţii lui Dumnezeu şi astfel devine mai smerit
şi mai blând.
Amintirea de Dumnezeu îndepărtează din
sufletele noastre spaimele morţii.
Cugetarea la cele sfinte este ca un izvor de
apă, care hrăneşte grădina sufletului cu puterea
harului Duhului Sfânt.

Creştinul – vieţuirea în Hristos Domnul

A spus avva Aminna:


122 Pilde creştin-ortodoxe

- Creştinul trebuie să fie precum o torţă vie.


Creştinul este acela care îndrăzneşte să creadă în
iubire şi în atotputernicia ei dumnezeiască.
Iubirea sinceră şi adevărată naşte iertarea,
iertarea conduce la smerenie, smerenia este egală
cu desăvârşirea.
Iubirea lui Dumnezeu ne angajează la iubire.

Pustnicul Onufrie înţeleptul


A trăit, în Sfântul Munte Athos, Onufrie, un
pustnic smerit şi cu multă credinţă şi frică de
Dumnezeu. Acest pustnic era recunoscut pentru
înţelepciunea sa.
El îi învăţa pe oameni zicând:
- Postul, trezvia şi rugăciunea; cel care face
aceste lucruri va reuşi în orice problemă a vieţii.
Oamenii ar trebui să trăiască o viaţă simplă.
Vedeţi, chilia mea este goală. În orice casă sau
gospodărie, ar trebui să fie numai lucrurile
necesare. Prea multe lucruri sunt oprelişte pentru
viaţa duhovnicească.
124 Pilde creştin-ortodoxe

Despre deznădejde

O călugăriţă cuprinsă de deznădejde repeta


mereu în gândul ei:
- Mă tem că n-am să mă mântuiesc niciodată.
Păcatele înnegresc sufletul meu depărtându-mă
de harul lui Dumnezeu.
Mergând la avva Ioan, îi spune aceste gânduri.
Atunci avva Ioan i-a răspuns cu blândeţe:
- Cine ar putea fi salvat, dacă nici monahii nu
se pot mântui? Pentru cine a creat Dumnezeu raiul
?
Vom fi iertaţi de Dumnezeu, vom fi mântuiţi.
Trebuie să ne bucurăm. Trebuie să recunoaştem
că suntem păcătoşi, dar, de asemenea, să
preamărim pe Dumnezeu.
Încrederea în Dumnezeu este ca o rugăciune
continuă. Nu gândi nimic rău. Gândurile de hulă
sunt ca avioanele: zboară deasupra, ne tulbură
liniştea şi apoi se duc. Eu trebuie să spun că
sunt păcătos, nu atunci când diavolul vrea să
gândesc aşa. Aşadar, să nădăjduim în mila lui
Dumnezeu şi, respectând legile divine, ne vom
mântui.
126 Pilde creştin-ortodoxe

Să ne curăţim mintea şi inima

A fost întrebat pustnicul Zosima despre cum


poate omul să-şi cureţe mintea şi inima (de patimi
şi păcate),
Atunci pustnicul Zosima a răspuns:
- Mintea şi inima omului nu pot fi curăţate atâta
timp cât ele sunt îndreptate spre mândrie, slavăd
eşartă, desfrânare şi bogăţie. Ruperea acestora
din mintea şi inima omului face posibilă prezenţa
Duhului Sfânt în om.
Despre sfinţi

A fost întrebat avva Siluan de un ucenic:


- Avva, cum au trăit sfinţii?
Atunci avva Siluan i-a zis:
- Sfinţii au trăit în mare smerenie şi profundă
rugăciune către Dumnezeu. Se considerau cei din
urmă dintre oameni şi nevrednici de mila cea
bogată a lui Dumnezeu. Se ascundeau mereu de
privirile oamenilor, căutând să fie într-o stare
permanentă de meditaţie la cele duhovniceşti.
În încercarea lor de a ascunde virtuţile
împrăştiau razele Duhului Sfânt, Care sălăşluia în
inimile lor.
128 Pilde creştin-ortodoxe

Smerenia lui avva Dorotei

Se spune despre avva Dorotei că mereu cugeta


la moarte şi la judecata lui Dumnezeu.
Mereu spunea:
- Doamne, voi muri: Doamne, te rog să ai milă
de mine păcătosul şi nevrednicul. Doamne,
revarsă-Ţi mila Ta, peste ticălosul meu suflet şi
pătrunde cu pacea ta în toată fiinţa mea”.
Şi, spunând acestea, avva Dorotei vărsa râuri
de lacrimi.
Despre tăcere, despre vorbirea deşartă

A zis un ucenic lui avva Pimen:


- Avva, te rog dă-mi sfat în legătură cu tăcerea.
Atunci avva Pimen i-a zis:
- De vei tăcea, vei avea odihnă în tot locul în
care vei locui, iar de vei vorbi deşărtăciuni,
tulburarea va cuprinde tot sufletul tău.
130 Pilde creştin-ortodoxe

Despre Dumnezeu, despre diavol

A zis avva Isidor:


- Toate lucrurile normale şi toate cele fireşti
sunt născute din Dumnezeu, pe când toate cele
anormale şi care sunt împotriva firii vin de la diavol.
Toată frumuseţea, simplitatea şi bunătatea vin
de la Dumnezeu Creatorul, pe când toată
tulburarea, cearta şi desfrânarea vin de la diavol.
Deci, să ne concentrăm spre cele simple şi
smerite şi vom avea pe Dumnezeu în sufletele
noastre.
Fiecare virtute, fiecare păcat

Au zis ucenicii lui avva Macarie:


- Avva, te rog să ne vorbeşti despre virtute şi
despre păcat:
Atunci avva Macarie a răspuns:
- Orice virtute evanghelică este pentru suflet un
mic rai, pe când orice păcat este un mic iad.
132 Pilde creştin-ortodoxe

Taina lui avva Aminna

Avva Aminna era mereu în cugetare la cele


duhovniceşti. Avea o taină ascunsă în sufletul său,
taină care îi aduce atâta linişte şi pace.
Unul din ucenicii săi a îndrăznit odată să-l
întrebe:
- Avva Aminna, care este această taină a
sufletului tău ?
- Taina cea mare a sufletului meu este tăcerea,
a spus avva Aminna.
Nimic nu aduce mai multă pace sufletului ca
tăcerea.
În tăcere şi singurătate, omul se întâlneşte cu
Dumnezeu, cu Maica Domnului şi cu toţi sfinţii, îşi
limpezeşte sufletul şi îşi hrăneşte mintea cu cele
duhovniceşti.
Despre sfârşitul vieţii

Mulţi creştini erau îngrijoraţi de sfârşitul lumii:


Se gândeau ce va fi în ceasul şi în clipa aceea.
Unii dintre ei au mers la avva Antonie şi i-au
spus:
- Avva Antonie, când va veni sfârşitul lumii?
Atunci avva Antonie le-a răspuns:
- Sfârşitul lumii doar Dumnezeu Tatăl îl ştie. Dar
pe noi oamenii trebuie să ne preocupe viaţa
duhovnicească şi moartea noastră.
Ţine-ţi minte, pentru fiecare om sfârşitul vieţii lui
pământeşti reprezintă sfârşitul lumii.
134 Pilde creştin-ortodoxe

Avva Sisoe

A fost întrebat avva Sisoe:


- Avva, tot aşa ispitea diavolul şi pe părinţii cei
din vechime?
Atunci avva Sisoe a răspuns:
- În zilele noastre diavolul ispiteşte şi mai mult
deoarece îşi simte sfârşitul aproape şi sunt ultimele
lui zvârcoliri.
Mântuirea omului

A zis o femeie lui avva Aminna:


- Avva, te rog să-mi vorbeşti despre mântuire.
Atunci avva Aminna i-a spus:
- Mântuirea omului se lucrează în fiecare clipă.
Precum este o viaţă de om: naştere; tinereţe,
bătrâneţe, aşa şi cu fiecare zi a vieţii noastre care
este formată din: dimineaţă, amiază şi seară.
De aceea, să ne gândim mereu seara înainte
de odihna trupului, că ne aşteaptă sfârşitul vieţii
(adică moartea trupului) şi că avem nevoie de
pocăinţă pentru faptele noastre.
136 Pilde creştin-ortodoxe

Fapta rea şi pocăinţa

A zis un tânăr lui avva Ieremia:


- Avva, chiar dacă omul săvârşeşte o faptă rea
se pocăieşte şi Dumnezeu îl iartă.
Atunci avva Ieremia i-a răspuns:
- Nu este chiar aşa de uşor cu pocăinţa. Mai
bine să nu săvârşim fapte rele. Ţine minte: Orice
faptă rea lasă în inimă o întipărire de neşters care
se va arăta în ziua Judecăţii.
Smerenie şi mândrie

Multă lume vorbea despre avva Ioan că este


pentru oameni de un real folos duhovnicesc.
Un tânăr, venind la avva Ioan, i-a zis:
- Avva, te rog să-mi dai un sfat duhovnicesc
pentru mântuire.
Atunci avva Ioan i-a zis:
- De nu vom păzi cele ce vestim oamenilor spre
iad vom merge. Vai de omul acela al cărui nume
este mai mare decât fapta.
138 Pilde creştin-ortodoxe

Nu judeca

S-a zis despre avva Siluan că era de o


smerenie şi blândeţe care impresionau pe mulţi
oameni. El niciodată nu judeca pe nimeni şi, în
momentul în care vedea pe un om săvârşind o
faptă rea, zicea:
- Acesta astăzi, iar eu mâine. Ajută-mă Doamne
să-mi văd păcatele mele şi să nu osândesc pe
nimeni.
Ispitele

Un frate l-a întrebat pe avva Pimen:


- Ce voi face ispitelor acestora care mă tulbură?
Atunci avva Pimen i-a zis:
- Să plângem înaintea bunătăţii lui Dumnezeu
cu toată osteneala noastră, până ce va face cu noi
mila Sa.
140 Pilde creştin-ortodoxe

Sfat pentru trezvia sufletului

A zis un frate lui avva Moise:


- Avva, dă-mi sfat pentru sufletul meu.
Atunci avva i-a zis:
- Adu-ţi aminte totdeauna de ieşirea ta din
această viaţă şi nu uita de judecata cea veşnică şi
nu va fi greşeală în sufletul tău.
Despre folosul citirii psalmilor

A zis avva Arsenie ucenicilor:


- Când suntem apăsaţi de multă întristare şi
sufletul nostru este în mare tristeţe trebuie să
facem cântarea rugăciunii psalmilor cu glas puţin
mai tare, lovind sufletul cu sunete în nădejdea
bucuriei până ce norul acela greu va fi împrăştiat
de valurile melodiei.
142 Pilde creştin-ortodoxe

Părintele Dometie de la mănăstirea Râmeţ

Într-una din predicile Prea Cuvioşiei sale,


părintele Dometie de la sfânta Mănăstire Râmeţ, îi
învăţa pe oameni calea spre desăvârşire spunând:
- Ca să ajungi să trăieşti ca îngerii din cer
trebuie, zi de zi, ceas de ceas şi clipă de clipă să
te lupţi, ca, prin tot felul de nevoinţe şi de renunţări,
să subţiezi acest trup şi să-ţi transfigurezi întreaga
viaţă, încât să simţi pe fiecare zi ce trece că un
nou om a luat fiinţă în tine. Când transfigurarea va
fi desăvârşită, atunci vei putea zice ca Sfântul
Apostol Pavel: „De acum simt că nu mai trăiesc eu,
ci Hristos Domnul este Cel Ce trăieşte în
mine”(Galateni 2, 20). De abia atunci se va
produce comuniunea ta cu cerul şi unirea mistică
cu Mirele Hristos.

Sfatul părintelui Dometie de la Râmeţ

Prea Cuviosul părinte Dometie prin viaţa lui de


asceză, rugăciune şi priveghere către Dumnezeu,
îi învăţa pe oameni calea spre îndumnezeire în
Hristos Domnul, el fiind un exemplu viu de urmat
pentru monahi şi monahii şi pentru orice creştin
dornic să cunoască cele sfinte.
El spunea oamenilor:
- Domnul ne îndeamnă să priveghem şi să ne
rugăm, să nu cădem în ispită, căci cine intră în
ispită e greu să se salveze, iar celui care a
alunecat şi a căzut îi este greu să se ridice.
144 Pilde creştin-ortodoxe

Domnul ne vrea să fim întregi la minte şi la trup.


Aşadar, fiecare dintre noi să luptăm, pentru
transfigurarea întregii noastre vieţi, într-o viaţă
nouă de trăire totală cu Domnul Iisus Hristos.

Părintele Dometie – chip de smerenie şi


blândeţe

Părintele Dometie, prin întreaga lui slujire, a


fost cu adevărat un „atlet a lui Hristos Domnul”,
aducând alinare şi binecuvântare de la Dumnezeu,
asupra tuturor celor care l-au ascultat şi i-au urmat
exemplu.
A fost şi va rămâne ca o torţă vie pentru
Ortodoxie şi mai ales pentru sfânta mănăstire
Râmeţ, dăruind lumină din lumina lui Hristos
Dumnezeu tuturor celor însetaţi de adevărui
dumnezeiesc.
Prin chipul Prea Cuvioşiei sale, blând şi smerit,
vrea să ne adune pe toţi într-o comuniune a
dragostei şi a iertării, comuniune în care noi să ne
putem împărtăşi de darurile Sfântului Duh.

Cuvântul şi fapta

A fost întrebat părintele Dometie de la


Mănăstirea Râmeţ de o maică:
- Părinte Dometie, te rog să-mi dai un îndemn
pentru trezvia sufletului.
Atunci părintele Dometie a zis:
146 Pilde creştin-ortodoxe

- Să ţii minte în viaţă: Procedează astfel încât


fapta să ţie locul cuvântului şi vorbeşte astfel încât
cuvântul să ţină locul faptei.
Făcând aşa, te vei afla cu siguranţă pe calea
mântuirii.

Dragostea faţă de oameni a părintelui Dometie

Maica Lavrentia spune despre părintele


Dometie:
- La uşa părintelui Dometie întotdeauna era
mult popor, poate chiar de ordinul miilor. El îi
spovedea, îi învăţa, le dădea de mâncare. Pe
săraci îi miluia, pe urmă îi odihnea. Multe daruri
primea şi pe toate le împărţea”.
Tot maicii Lavrentia îi spunea părintele
Dometie:
- Maică, am în partea dreaptă: Buzunarul
săracului.

Păcatele omului

A zis un creştin lui avva Onufrie:


- Avva, vorbeşte-mi despre păcatele omului şi
despre ispite.
Atunci avva Onufire a zis:
148 Pilde creştin-ortodoxe

- La toată ispita, nu învinui pe niciun om, doar


pe tine singur, şi să spui: “Pentru păcatele şi
neascultarea mea mi se întâmplă acestea”.

Două iubiri – două cetăţi

Fericitul Augustin a spus:


- Două iubiri au zidit două cetăţi.
Iubirea de sine până la dispreţul de Dumnezeu,
Cetatea pământească.
Iubirea de Dumnezeu până la dispreţul de sine,
Cetatea cerească.

Sfânta Liturghie

A zis avva Teodor:


150 Pilde creştin-ortodoxe

- Sfânta Liturghie este cea mai înălţătoare, cea


mai frumoasă, cea mai desăvârşită slujbă, în care
se revarsă har peste har pentru cei prezenţi la ea.
Sfânta Liturghie este Simfonia glasului
dumnezeirii, prin care noi, oamenii credincioşi,
suntem atraşi irezistibil spre slăvile cereşti.

Dragostea lui Dumnezeu faţă de om

A zis un frate lui avva Teofil:


- Avva, te rog să-mi vorbeşti de dragostea lui
Dumnezeu faţă de noi.
Atunci avva Teofil i-a răspuns:
- Toate le face Dumnezeu din dragoste faţă de
om, omul toate trebuie să le primească şi să le
perceapă pentru marea iubire a lui Dumnezeu şi
toate acestea sunt făcute în dragostea lui
Dumnezeu pentru mântuirea noastră.

Rugăciunea
152 Pilde creştin-ortodoxe

A spus Sfântul Macarie cel Mare despre


rugăciune:
- Rugăciunea este împreunarea minţii cu
Dumnezeu prin îndreptarea ei cu negrăită dragoste
către Dumnezeu. Ea este şi cheia visteriei darurilor
dumnezeieşti şi cununa tuturor virtuţilor.

Puterea rugăciunii
Sfântul Grigorie Sinaitul a spus despre puterea
rugăciunii:
- Rugăciunea este lucrarea credinţei, arătarea
celor nădăjduite, iubire realizată, mişcare
îngerească, puterea celor fără de trupuri,
descoperirea inimii, nădejdea mântuirii, semnul
sfinţeniei, formarea sfinţeniei, cunoaşterea lui
Dumnezeu, logodirea Duhului Sfânt, bucuria
Domnului Iisus Hristos, veselia sufletului, mila lui
Dumnezeu, semnul împăcării, pecetea lui Hristos
Dumnezeu, raza soarelui gândurilor, steaua de
dimineaţă a inimii, înţelepciunea dumnezeiască,
arătarea lui Dumnezeu, izvorul tăcerii, pecetea
locaşului îngeresc.

Roadele iubirii
154 Pilde creştin-ortodoxe

Sfântul Maxim Mărturisitorul spune despre


iubire şi roadele ei.
- Roadele iubirii sunt dărnicia, îndelunga
răbdare, îngăduinţa şi dreapta judecată. Dacă
facem acestea, atunci vom fi asemenea Celui care
ne-a creat. Unde este iubire, acolo este
Dumnezeu, dragostea fiind un urcuş al omului spre
cele veşnice.

Judecata omului
A zis un ucenic lui avva Teofil:
- Cum va fi avva la judecata lui Dumnezeu?
Atunci avva Teofil a răspuns:
- Nu ştiu cum va fi la judecata lui Dumnezeu,
dar cu siguranţă vom da răspuns de cele două
cărţi date de Dumnezeu pentru noi:
1. Evanghelia lui Hristos Dumnezeu
2. Conştiinţa omului.
156 Pilde creştin-ortodoxe

Părintele Dometie – sfat la spovedanie

Părintele Dometie de la sfânta Mănăstire


Râmeţ era cu adevărat chip al blândeţii,
înţelepciunii şi al smereniei, căutând să salveze şi
să încurajeze pe toţi oamenii credincioşi care îi
cereau ajutorul. Întrebat Sfiinţia Sa ce canon ar
trebui omul să primească la spovedanie, părintele
zicea:
- Acesta este canonul care vi-l dau: Să aveţi
dragoste între voi, să faceţi ascultare din dragoste
şi să răbdaţi ispitele vieţii cu gândul la dragostea
lui Dumnezeu faţă de voi.
158 Pilde creştin-ortodoxe