Anda di halaman 1dari 44

Analiza procesului tehnologic de mecanizare

Destinatia lucrarilor de constructii: Drumurile sunt cai de comunicatie terestre destinate circulatiei vehiculelor si autovehiculelor rutiere. Alcatuirea obiectului de constructii: La un drum se pot diferentia doua parti structurale distincte : infrastructura si suprastructura. Infrastructura reprezinta totalitatea lucrarilor care au rolul de a sustine partea carosabila si de a transmite eforturile date de structura terenului de fundatie, de a asigura continuitatea caii la trecerile peste cursurile de apa, vai, etc. Suprastructura reprezinta lucrarile ce constituie partea amenajata, consolidata, calea pe care se circula, constituind elemental intermediar intre vehicul si terenul natural si are rolul de a prelua sarcinile date de vehicule si a le transmite la teren prin intermediul infrastructurii. Partea consolidata, calea drumului este alcatuita din mai multe straturi formand sistemul rutier. Acesta este format din: imbracaminte, stratul de baza, fundatie si substrat.

In functie de natura materialelor care intra in structura straturilor, sistemele rutiere se impart in: - sistem rutier rigid, care are in alcatuirea lui un strat de beton din ciment sau macadam de ciment; - sistem rutier nerigid, care are in alcatuirea lui celelalte tipuri de straturi. Caracteristicile tronsonului de drum la care trebuie sa intocmim procesul tehnologic de executie sunt date in Tabelul 1, de mai jos.

Tabel 1
CARACTERISTICA SIMBOL U.M. VARIANTA Tipul sistemului rutier Nerigid Clasa de trafic Foarte greu Natura agregatelor minerale Piatra sparta Lungime tronson de drum Km 16 Latime carosabil m 14 Panta transversala % 5% Grosime strat vegetal cm 25 Distanta medie de transport Km 4 a materialelor 9 Distanta de transport a stratului Km 1,5 vegetal 10 Termen de executie a lucrarii luni 4,5 11 Categoria terenului la obiect III Procesul tehnologic de executie mecanizata a lucrarilor de costructie la suprastructura unui tronson de drum, consta din mai multe etape principale: 1.Transportul utilajelor pe santier Prima etapa o reprezinta transportul utilajelor necesare executarii lucrarilor pe santier. Utilajele care nu se pot deplasa pe drumurile rutiere datorita gabaritului depasit sunt aduse pe santier cu ajutorul trailerelor . (fig.1 , fig. 2) Fig.1 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8

Fig.2 OBSERVATII : Terenul pe care urmeaza a fi construit tronsonul de drum se afla in zona de campie, este acoperit cu strat vegetal, prezinta denivelari si nu contine copaci, arbori sau alte plante pentru care ar trebui sa realizam defrisarea acestora. Stratul vegetal se considera de categoria I si prin urmare nu este necesara o scarificare in prealabil. 2. Decopertare a stratului vegetal Dupa activitatea 1, se indeparteaza stratul vegetal, prima etapa fiind saparea acestuia pe o adancime de 25 cm indicata prin proiect. Avem in vedere urmatoarea situatie tehnologica: saparea stratului vegetal, incarcarea si transportul acestuia in afara amplasamentului la distanta de 1,5 km. Dimensiunile frontului de lucru sunt : lungime = 16 km, latime = 14 m. Pentru executarea mecanizata a acestor lucrari se pot folosi solutiile tehnologice prezentate in fig. 3, de mai jos. Operatia de decopertare are rolul de a indeparta stratul vegetal de pe suprafata de teren care urmeaza a fi ocupata de lucrari de constructii sau de pe suprafata gropilor de imprumut in

vederea amplasarii constructiilor sau pt evitarea amestecarii materialelor extrase din cariere si balastiere cu materialele vegetale. Dupa terminarea lucrarilor, poate fi folosita la umplerea gropilor de imprumut sau la imbracarea taluzurilor. Indepartarea stratului vegetal se executa cu buldozere, gredere, autogredere, screpere. Fig.3

Conform figurii 3 se executa activititatile 3 si 4 ce constau in incarcarea stratului vegetal si transportarea stratului vegetal. 3. Incarcarea stratului vegetal se face cu autoincarcatorul sau excavatorul ( fig. 4).

5. Saparea stratului vegetal Executarea mecanizata a lucrarilor de terasamente propriu-zise si anume : saparea pana la cota finala din proiect ( 51,5 cm), transportul materialului, nivelarea patului drumului, udarea pamantului pentru obtinerea umiditatii optime de compactare, compactarea pamantului, pot fi executate in diferite variante tehnologice in functie de conditiile specifice de lucru, dotarea tehnica, sau a posibilitatiilor de dotare si organizare tehnologica a lucrarii. Corespunzator dimensiunilor platformei de lucru, ne situam in cazul lucrarilor de terasamente in spatii largi ( atunci cand dimensiunile sunt de 10 ori mai mari decat lungimea utilajului sau convoiului de utilaje, > 20 m). Pentru fiecare tip de lucrari se folosesc utilaje, chipamente si scheme tehnologice specific conform figurii 5 : Fig. 5

Saparea mecanica a pamantului realizata cu excavatorul (cupa inversa, dreapta sau draglina) se executa prin deplasarea utilajului pe distante scurte (de regula prin rotire) si descarcarea in mijloace de transport sau in depozite. Locul de lucru, de unde excavatorul executa operatiunea de sapare, se numeste front de lucru sau abataj. ( Fig. 6 )

Fig. 6 Tipuri de abataje

Saparea pamantului se poate realiza si cu screpere si autoscrepere. ( Fig. 8 ).Screperele inlocuiesc unele sisteme de masini si anume: exacvator autobasculanta buldozer sau buldozer incarcator autobasculanta buldozer. Pentru asigurarea conditiilor de eficienta, la utilizarea screperelor, este necesar sa se stabileasca prin calcule distanta optima de transport. Pentru o buna desfasurare a lucrului cu screperele este necesar sa se respecte anumite conditii: terenul sa aiba categoria I sau II ( pentru categorii mai mari fiind necesara scarificarea prealabila), grosimea stratului de pamant sapat sa fie de 150 300 mm, iar stratul descarcat de 200 300mm, viteza de sapare sa fie de 2 4 Km/h, iar la descarcare de 5-8 km/h, etc. In functie de dimensiunile frontului de lucru, volumul de lucrari, distanta de transport si conditiile locale, se pot adopta diferite fluxuri de deplasare a screperelor, conform fig.8. Corespunzator situatiilor intalnite se deosebesc doua metode tehnologice de sapare si indepartare a stratului vegetal, si anume: - saparea stratului vegetal cu deplasarea lui si formarea de depozite provizorii (gramezi) in apropierea amplasamentului; procesul tehnologic se realizeaza cu buldozere pe senile ( cu transportul pe distante de pana la 50 m) sau buldozere pe pneuri (100 m); screpere tractate (200..500m), sau autoscrepere (1500m), autogredere (30m).

- saparea stratului vegetal si strangerea lui in depozite provizorii (gramezi) formate pe amplsament sau langa amplasament, de unde se incarca in mijloace de transport rutier si se transporta in zone unde se utilizeaza.

Fig. 7

Scheme tehnologice de sapare a stratului vegetal cu buldozerul: a) cu depozitare langa amplasament; b) cu transport la distanta.

Fig. 8 - Scheme de deplasare a screperului

Fig 8.

In cazul cand buldozerul este folosit pentru saparea mecanica a pamantului este considerat utilaj principal si poate executa aceasta lucrare in urmatoarele conditii de organizare tehnologica: saparea pamantului si impingerea lui pana la un depozit amplasat la maximum 100 m, inclusiv formarea depozitului; saparea pamantului si impingerea lui pana la un depozit provizoriu amplasat la maximum 20 m, urmand sa fie incarcat cu alte utilaje in mijloace de transport pentru transportul la distante mari; saparea pamantului in profile mixte cu impingerea pana la zona de umplutura in vederea compensarilor (nu mai mult de 100 m); saparea pamantului din gropi de imprumut lateral si executarea unor ramblee, diferentele de nivel fiind mai mici de 1,5 m. Saparea pamantului cu buldozerul se face prin impingerea lamei infipte in pamant pe fasii egale cu latimea de lucru si in grosimi functie de categoria de teren cuprinse intre 10 si 30 de cm.

Buldozerul se utilizeaza in terenuri de categorii I- IV, fiind necesar ca in categoriile III si IV, sa se faca scarificarea prealabila.

Principalele scheme tehnologice de executare a lucrarilor de sapaturi cu buldozerul sunt prezentate in fig.9 de mai jos.

Fig. 9

Executarea lucrarilor de sapatura se poate realiza si cu autogrederele ( Fig.10 ). Datorita constructiei specifice autogrederul este deosebit de utilizat in cadrul lucrarilor de constructii pentru cai de comunicatii in special pentru lucrari de finisare. La saparea pamantului este folosit in cazul volumelor mici de lucrari in terenuri de categoria I si II, dispuse instraturi mici pe suprafete intinse sau pentru executarea de santuri cu adancimea de 0,70 0,90 m, prin circularea pe o singura parte sau pe ambele parti.

10

Fig. 10 - Schema de executare a santurilor cu autogredere

In functie de utilajul care executa saparea pamantului, acesta trebuie incarcat in mijloace de transport (autobasculanta, autodumper, tractor cu remorca). Daca pamantul este sapat cu excavatorul, atunci incarcarea acestuia in mijloacele de transport (in unele cazuri si banda transportoare) este realizata tot de catre excavator. Daca saparea se realizeaza cu buldozer sau autogreder, pentru incarcarea pamantului si a altor materiale in vrac se folosesc incarcatoarele ( Fig. 11 ) dintre care, cele mai raspandite fiind incarcatoarele cu o cupa (cu mecanism de deplasare pe pneuri sau pe senile). Cu acestea se pot executa o gama larga de lucrari in executia mecanizata a terasamentelor si anume: incarcarea pamantului si a altor materiale in mijloace de transport, transportul

11

materialelor pe distante de pana la 150 m, executarea rambleelor si debleelor asemanator mediului de lucru al excavatoarelor cu cupa dreapta, nivelari, stivuiri de materiale, etc.

Fig. 11

12

Fig. 11*

6. Transportul pamantului In cele mai multe cazuri pamantul rezultat in urma sapaturilor mecanice trebuie sa fie transportat pe distante mai mari decat limitele tehnologice de eficienta a transportului cu utilajele de sapat si transportat (in cordoane pe acostamente). In aceste conditii este necesar sa se organizeze corespunzator procesul simplu de transport a pamantului si alegerea corecta a tipurilor si capacitatilor mijloacelor de transport in functie de: distanta de transport, tipul utilajului cu care se executa saparea si/sau incarcarea, dimensiunile frontului de lucru, natura si configuratia cailor de transport, dotarea tehnica sau posibilitatile de dotare de care se dispune, etc.

13

Transportul pamantului se poate face cu mijloace auto sau pe banda rulanta. Alegerea justa a mijlocului de transport este in functie de distanta, de cantitate si felul materialului, ca si de calea pe care se poate circula. Transportul auto este cel mai des folosit la lucrarile de terasamente pentru drumuri, deoarece deplasarea autocamioanelor cu sau fara remorci si a tractoarelor cu remorci se poate face pe drumuri usor amenajate, iar tractoarele pe senile pot circula pe orice fel de teren. Transportul cu autobasculante este cel mai raspandit datorita capacitatii lor de transport variate, vitezei mari de deplasare, accesibilitatii in aproape orice punct de lucru, exploatarii si intretinerii usoare. P entru pamanturi se folosesc in special autocamioanele cu bena basculanta, completand astfel modul de mecanizare prin descarcarea mecanizata a pamantului. Dumperele sunt tractoare pe pneuri echipate cu cutii basculante putand efectua transportul materialului in locuri strampte, unde posibilitatea de intoarcere a altor vehicule este anevoioasa sau inexistenta. Ele se pot deplasa cu aceeasi viteza inainte si inapoi fara a se intoarce la capatul sectorului de lucru. Transportul pamantului cu tractoare cu remorci este eficace in conditii deficile de teren si cand distanta de transport nu depaseste 2 km. Transportul pamantului cu banda transportoare se caracterizeaza printr-o functionare continua, unitara si de mare productivitate, cu un consum relativ mic de energie. Principalele procedee tehnico-tehnologice de transport a pamantului folosite in executarea lucrarilor de terasamente sunt: transportul rutier folosind autobasculante, autodumpere, remorci sau semiremorci, transportul pe benzi transportoare cu covor de cauciuc si transportul cu vagoneti pe sine cu ecartament ingust sau normal. Alegerea capacitatii mijlocului de transport se face in functie de capacitatea mijloacelor de incarcare si tinand cont de particularitatile tehnico-constructive ale lor. Acest lucru este facut pe baza raportului normal intre capacitatea mijlocului de transport si capacitatea utilajului de incarcare.

14

Tabel 2

Fig..12

15

7.Dupa ce pamantul sapat este transportat, patul drumului trebuie nivelat. Principalele activitati care se efectueaza dupa executarea lucrarilor de sapatura sau de umplutura in vederea finisarii platformelor si a taluzelor, sunt nivelarea si taluzarea. Aceste activitati au rolul de a asigura profilarea definitiva a suprafetelor. Prin nivelare se asigura o suprafata plana definitiva a terenului si platformelor, care au denivelari pana la 20 cm precum si corectarea pantelor transversale sau longitudinale ale acestora. Nivelarea consta in taierea damburilor si impingerea in goluri a pamantului sapat folosind in acest scop buldozere sau autogredere. Nivelarea cu buldozere si autogredere se realizeaza prin deplasarea acestora dupa o schema in zigzag sau circulara, cu cutitul asezat la nivelul suprafetei de reazem a pneurilor sau senilelor. ( fig 13 si fig 14 ) Pentru asigurarea unei suprafete perfect plane este recomandat ca in cazul buldozerelor ultima trecere sa se faca prin deplasarea inapoi, iar in cazul autogrederelor cu lama scoasa in lateral fata de utilaj. Fig.13

16

Fig. 14

8.Dupa nivelarea patului de drum urmatorul proces tehnologic este udarea mecanica a straturilor in vederea compactarii. Pentru realizarea compactarii, cu un consum mimin de energie, este necesar ca stratul sa aiba o anumita umiditate, denumita umiditate de compactare. Udarea pamantului in spatii largi se executa mecanizat, prin stropire din mers, cu autocisterna de 5000 l sau de 8000 l, precum si cu cisterna tractata prevazuta cu dispozitive de stropire.(fig 15 ) Dupa ce se obtine umiditatea optima de compactare, patul drumului poate fi compactat. Udarea pamantului in spatii inghuste se executa manual cu un furtun sau o stropitoare. Fig. 15

17

9.Compactarea pamanturilor este procesul prin care se obtine o crestere a procentului fazei solide in unitatea de volum a materialului. Prin activitatea de compactare se realizeaza simultan urmatoarele efecte: eliminarea sau reducerea accentuata a tasarilor ulterioare a pamantului, sporirea masei volumetrice, ridicarea capacitatii portante a terenului, reducerea permeabilitatii si a sensibilitatii la umezire, etc. Rezultatul compactarii se exprima prin greutati volumice in stare uscata si depinde de natura si de importanta constructiei, de natura si durata incarcarilor, de posibilitatile de inlaturare ulterioara a unor degradari ce pot aparea. Pentru determinarea gradului de compacatare se utilizeaza mai multe metode, cum sunt: metoda greutatii volumice relative (sau a densitatii relative), metoda golurilor de aer (dupa porozitate), metoda coeficientilor de permeabilitate, etc. Dupa modul de executie mecanizata a proceselor de lucru, se deosebesc doua grupe principale de tehnologii de lucru: compactarea prin rulare (cilindrare) care, in principal, poate fi prin presiune statica sau cu actiune vibratorie, si compactarea prin batere (lovire). ( Fig 16 ).Pentru a se realiza un grad de compactare cat mai mare, compactarea fiecarui strat elementar se face in mai multe treceri ale utilajului. Numarul de treceri se stabileste in functie de natura materialului, grosimea stratului si parametrii tehnologici ai utilajului. Fig.16- Actiunea utilajelor de compactare asupra pamantului

18

Fig.17- Scheme de mecanizare aplicate la compactare

19

Dupa finalizarea lucrarilor de terasamente propriu-zise, poate incepe executarea straturilor rutiere (stratul de fundatie, stratul de baza, imbracamintea) in functie de sistemul rutier dat prin tema de proiect ( sistem rutier nerigid). ( Figura 18 de mai sus si figura 19 de mai jos )

20

10. Transportul si descarcarea balastului pe locul de munca Prima activitate din cadrul executarii straturilor rutiere o reprezinta transportul materialului (fig 20 ) din care este formata fundatia - balastul. Transportul materialului se poate face cu diferite mijloace de transport in functie de distanta de transport, dimensiunile frontului de lucru, natura si configuratia cailor de transport, dotarea tehnica sau posibilitatile de dotare de care se dispune, etc. Materialul este incarcat de la balastiera aflata la o distanta de 4 km , drept urmare va fi transportat cu o autobasculanta si descarcat in gramezi pe patul drumului din 100 in 100 m. (fig. 21 ) Fig.20

Fig 21

21

11.Dupa aducerea materialului, acesta trebuie repartizat pe intreaga suprafata a patului de drum in straturi de grosime uniforma. Repartizarea/ imprastierea balastului se poate realiza cu ajutorul buldozerului sau a autogrederului. Schemele de mecanizare sunt conform fig .13 si fig. 14 din cadrul activitatii de nivelare a patului de drum. 12.Odata repartizat si nivelat materialul, acesta urmeaza a fi compactat; in prealabil materialul a fost udat pentru a se obtine umiditatea optima de compactare. Pentru aceste doua activitati raman valabile specificatiile si schemele de mecanizare din cadrul lucrarilor de pregatire a terasamentului (fig. 11* si fig. 22) . Fig . 22

13. Urmeaza apoi transportul pe santier al pietrei sparte cu autobasculanta (fig 23 , fig 24) repartizarea acestuia intr-un strat uniform cu buldozerul sau autogrederul ( 14. ) si compactarea acestuia cu compactorul static sau vibrator ( 15. ) (fig. 25 )

Fig .23

Fig. 24

22

Fig. 25

16.Dupa executarea stratului de fundatie se executa straturile asfaltice. Straturile asfaltice sunt alcatuite din strat de legatura si imbracaminte. Stratul de legatura se executa din mixtura bituminoasa pe o grosime de 15 cm, iar imbracamintea din beton asfaltic de 4 cm. Mixtura bituminoasa este transportata cu autobasculanta de la o distanta de 4 km. Atat stratul de legatura cat si imbracamintea sistemului rutier se executa la cald.

17. Procesul tehnologic de executare a lucrarii incepe cu imprastierea pe suprafata de baza a unei emulsii bituminoase, pentru a asigura o mai buna aderenta intre vechiul strat si noua imbracaminte care se toarna. In urma masinii de imprastiat bitum se deplaseaza autobasculanta, care descarca amestecul asfaltic proaspat in buncarul de primire al repartizorului-finisor. De regula, autobasculanta este impinsa in timpul descarcarii benei chiar de catre rapartizor, cu ajutorul unor role tampon, care actioneaza asupra rotilor posterioare ale acesteia. Din buncarul de primire, mixtura asfaltica este deplasata spre partea posterioara cu ajutorul transportorului cu

23

racleti, imprastiata pe intreaga latime a benzii, precompactata si nivelata cu echipamentul special prevazut la partea superioara a repartizorului. (Fig 26)

Fig. 26

18.In continuare, urmeaza compactarea definitiva a noului strat cu ajutorul unor cilindrii compactori metalici, netezi statici, vibratori sau cu roti cu pneuri. Compactarea asfalturilor are ca efect cresterea densitatii straturilor, deci ameliorarea rezistentei si, in consecinta, cresterea longevitatii sistemului rutier in ansamblul sau si a rezistentei la uzura in cazul straturilor de suprafata ale imbracamintilor asfaltice. ( Fig 27 , Fig 28 )

24

Fig. 27

Fig. 28 Alcatuirea mixturilor asflatice si rolul acestora in cadrul sistemelor rutiere

Caracteristicile de compactare ale materialelor asfaltice sunt determinate, in principal, de urmatorii factori: proprietatile agregatelor minerale, calitatea si vascozitatea liantilor, compozitia mixturilor si de gradul de compactare.

25

Procesul de compactare a straturilor asfaltice prezinta particularitati tehnologice specifice, diferite de cele pentru compactarea pamanturilor. Din analiza cataloagelor de produse ale unor firme recunoscute pe plan mondial se poate face o grupare a acestor tipuri de utilaje dupa diverse criterii. In fig. 29, de mai jos, sunt prezentate criteriile de clasificare a echipamentelor tehnologice pentru compactarea asfalturilor. In figura 30 e reprezentata executia mecanizata a straturilor asfaltice

Fig. 29

26

Fig. 30- Executia mecanizata a straturilor asfaltice

19. Transportul binderului pe santier se face cu autobasculanta, urmand apoi repartizarea acestuia ( 20. ) in strat uniform cu repartizorul asfaltic si apoi compactarea acestuia cu compactorul static ( 21. ).

22. Urmatoarele activitati constau in transportul betonului asfaltic cu autobasculanta, repartizarea betonului asfaltic cu cu repatizorul de mixturi asfaltice ( 23. ) si respectiv compactarea lui cu compactorul ( 24. ).

27

25. Transportul utilajelor pe santier si a miniutilajelor necesare executarii santurilor se face cu ajutorul trailerelor. (Fig 1 , Fig 2 )

26.Urmatoarea activitate o reprezinta saparea santurilor longitudinale pe distanta de 21 de km pe ambele parti ale drumului. Acest proces tehnologic se poate realiza cu excavatorul dotat cu cupa lata sau cu profil trapezoidal, cu buldozerul sau cu autogrederul.

27.Incarcarea pamantului se face cu incarcator frontal .( fig 31 )

Fig 31

28.Transportul pamantului se face cu autobasculanta .

28

29.Compactarea suprafetei de pamant a santului se executa cu placi vibratoare, mini cilindri compactori sau maiuri . ( Fig . 32 )

30.Dupa terminarea saparii, se transporta pe santier placile prefabricate din beton cu ajutorul trailerelor sau autobasculante, care urmeaza a fi aplicate in golurile de sant.

31.Asezarea elementelor prefabricate din beton se face manual .( fig. 33) Fig 33

29

32. Trasarea marcajelor rutiere se realizeaza cu utilaje specializate. (Fig 34) Fig 34

Fig. 35

30

MASURI DE PROTECTIA MUNCII , PSI SI PROTECTIE A MEDIULUI INCONJURATOR

MASURI PENTRU PROTECTIA MUNCII Dispoziii generale Art.1.(1) Normele generale de protecie a muncii cuprind principii generale de prevenire a accidentelor de munc i bolilor profesionale precum i direciile generale de aplicare a acestora. Acestea au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare i/sau mbolnvire profesional existeni n sistemul de munc, proprii fiecrei componenete a acestuia (executant sarcin de munc mijloace de producie mediu de munc), informarea, consultarea i participarea angajailor i a reprezentanilor acestora. (2) Prevederile Normelor generale de protecia muncii, att cele referitoare la securitatea n munc, ct i cele referitoare la sntatea n munc, constituie cadrul general pentru elaborarea normelor specifice i a instruciunilor proprii de securitatea a muncii. Art. 2. (1) Prezentele norme se aplic n toate sectoarele de activitate de pe teritoriul Romniei, att publice ct i private (industriale, agricole, comerciale, administrative, de servicii, educaionale, culturale, de recreere etc.). (2) Normele generale de protecie a muncii se aplic tuturor persoanelor fizice sau juridice, romne sau strine, ce desfoar activiti pe teritoriul Romniei, n condiiile prevzute de lege att n calitate de angajator, ct i n calitate de angajat, precum i ucenicilor, elevilor i studenilor n perioada efecturii practicii profesionale, cu excepia celor care au drept obiect activiti casnice. Art. 3. Pentru activitile care folosesc surse de radiaii nucleare, precum i pentru activiti specifice de prevenire i stingere a incendiilor, vor fi respectate Normele de radioprotecie i, respectiv Normele generale de prevenire i stingere a incendiilor. Art. 4. Normele generale de protecie a muncii se revizuiesc periodic i se modific de cte ori este necesar, ca urmare a modificrilor de natur legislativ i datorate progresului tehnic.

31

Art. 5 (1) Prevederile prezentelor norme se detaliaz pe activiti sau grupe de activiti distincte, n cadrul normelor specifice de securitate a muncii i al instruciunilor proprii de securitate a muncii. (2) Normele specifice de securitate a muncii se emit de ctre MinisterulMuncii i Solidaritii Sociale i au aplicabilitate naional. (3) Elaboratorul, coninutul cadru, termenele i metodologia de elaborare a normelor specifice de securitate a muncii se stabilesc de ctre Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale. (4) Angajatorul are obligaia a de a elabora instruciuni proprii de securitate a muncii, care au ca scop detalierea i particularizarea prevederilor din normele generale, specifice standardelor i a a altor reglementri n domeniu, n funcie de particularitile proceselor de munc. (5) Standardele de securitate a muncii se elaboreaza n Comitetele Tehnice de Standardizare, a cror activitate este coordonata de Asociaia de Standardizare din Romnia. Art. 6. Normele specifice i standardele de securitate a muncii, ca i instruciunile proprii de securitate a muncii se revizuiesc periodic, n funcie cu modificrile de natura legislativ i progresului tehnic etc. survenite la nivel naional, la nivelul angajatorilor sau la nivelul proceselor de munc.

Obligaii generale ale proiectantului, executantului, beneficiarului Art. 190. Prevederile prezentului capitol stabilesc obligaiile generale ale proiectantului, executantului i beneficiarului, att pentru realizarea unor construcii, ct i pentru realizarea lucrrilor de reparaie sau modernizare a unor construcii. Art. 191. Proiectantul rspunde de elaborarea documentaiilor tehnice de execuie ale lucrrilor de construcii.Acestea trebuie s fie astfel ntocmite, nct s permit executarea i utilizarea lucrrilor respective n condiii n care, la o exploatare normal a instalaiilor tehnologice, s se previn accidentele de munc, precum i mbolnvirile profesionale. n acest scop poriectantul este obligat: a) s aplice, la elaborarea proiectelor, normele de securitate a muncii, precum i prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea

32

b)

c)

d) e) f)

g)

h)

i)

j)

k)

lucrrilor de construcii care se refer la msuri de securitate a muncii; s prevad n documentaiile tehnice de execuie utilizarea pentru execuia lucrrilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punct de vedere al securitii muncii; s prevad n documentaiile tehnice de execuie, mijloacele financiare care s asigure respectarea la realizarea lucrrilor de construcii, a prevederilor, normelor i actelor normative specificate la pct. a.; s garanteze prin proiect eficiena msurilor de securitate a muncii corespunztoare normelor i legislaiei de securitate a muncii; s stabileasc dispozitivele, aparatele i instalaiile de securitate a muncii, necesare n perioada de execuie a lucrrilor de construcie; s asigure completarea documentaiei cu msurile impuse cu ocazia controalelor de protecia muncii efectuate de ctre organele abilitate; s prevad n documentaia proiectelor prin care se promoveaz tehnologii noi de execuie: - instruciuni preliminare de securitate a muncii; - lista cuprinznd propuneri de echipament individual de protecie pentru personalul care execut lucrrile respective; s ia msuri ca documentaiile tehnico-economice s evidenieze factorii de risc pe faze de execuie i s prevad trimiteri la normele i actele normative de securitate a muncii corespunztoare factorilor respectivi; s nominalizeze n cadrul documentaiei tehnico -economice, n cazul lucrrilor speciale i ale lucrrilor noi de execuie, pentru care nu exist normative sau detalii tip, msurile de securitate a muncii specifice lucrrilor respective; s acorde asisten tehnica executantului i beneficiarului n vederea rezolvrii problemelor de securitate a muncii, aprute n realizarea lucrrilor de construcii; cu ocazia recepiei lucrrilor de construcii, ca membrul n comisia de recepie sau ca invitat n comisia de recepie, n calitate de specialist, s controleze realizarea msurilor de protecia muncii prevzute n documentaia tehnic.

Art. 192. Executantul rspunde de realizarea lucrrilor de construcii n condiii care s asigure evitarea accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale. n acest scop este obligat:

33

a) s analizeze documentaia tehnic de execuie din punct de vedere al securitii muncii i dac este cazul s fac obieciuni, solicitnd proiectantului modificrile necesare conform prevederilor legale; b) s aplice prevederile cuprinse n legislaia i normele de securitate a muncii, precum i prescripiile din documentaiile tehnice privind executarea lucrrilor de baz, de serviciu i auxiliare necesare realizrii construciilor; c) s execute toate lucrrile prevzute n documentaia tehnic n scopul realizrii unei exploatri ulterioare a lucrrilor de construcii-montaj n condiii de securitatea muncii i s sesizeze beneficiarul i proiectantul cnd constat c msurile propuse sunt insufuciente sau necorespunztoare, s fac propuneri de soluionare i s solicite acestora aprobrile necesare; d) s cear beneficiarului ca proiectantul s acorde asistena tehnic n vederea rezolvrii problemelor de securitate a muncii n cazurile deosebite, aprute n executarea lucrrilor de construcii; e) s remedieze toate deficienele constatate cu ocazia efecturii probelor, precum i cele constatate la recepia lucrrilor de construcii. Art. 193. Beneficiarul rspunde de preluarea i exploatarea lucrrilor de construcii-montaj n condiii care s asigure securitatea muncii. n acest scop are obligaia: a) s analizeze proiectul din punctul de vedere al msurilor de securitate a muncii i, n cazul cnd constat deficiene, lipsuri sau neconcordane fa de prevederile legislaiei n vigoare, s cear proiectantului remedierea deficienelor constatate, completarea documentaiei tehnice sau punerea n concordan a prevederilor din proiect cu cele din legislaie; b) s colaboreze cu proiectantul lucrrii la definitivarea instruciunilor de securitate a muncii; c) s colaboreze cu proiectantul i executantul, dup caz, n scopul rezolvrii anumitor probleme de securitate a muncii; d) pentru lucrrile de construcii ce se execut n paralel cu desfurarea procesului de producie, s ncheie cu executantul un protocol anexa la contract, n care se va delimita suprafaa pe care se execut lucrrile, pentru care rspunderea privind asigurarea msurilor de protecie a muncii revine executantului, s specifice conditiile necesar a fi respectate de executant, astfel nct desfurarea procesului de producie n condiii de securitate s nu

34

fie afectat de lucrrile de construcii executate concomitent cu acesta; e) s controleze, cu ocazia recepiei lucrrilor de construcii-montaj, realizarea de ctre executant a tuturor msurilor de securitate a muncii prevzute n documentaia tehnic, refuznd recepia lucrrilor de construcii care nu corespund din punctul de vedere al securitii muncii; f) s nu semneze recepia definitiv a lucrrilor de construcii atunci cnd determinrile privind microclimatul, zgomotul i vibraiile, iluminatul, efectuate n timpul probelor tehnologice, nu corespund documentaiei tehnice.

Loc de munc

Art. 222. Prevederile prezentului capitol stabilesc cerine de securitate i sntate pentru locul de munc. Art. 223. Prezentele prevederi nu se aplic la : a. mijloace de transport din afara ntreprinderii sau locurile de munc din interiorul mijloacelor de transport; b. antiere temporare i mobile pentru care se aplic prevederile din seciunea 5 a acestui capitol; c. industriille extractive prin foraj sau extracie pentru care se aplic prevederile normelor specifice de securitate a munciii aferente; d. cmpuri, suprafee (luciuri) ap, pduri i alte teritorii ce aprin unei ntreprinderi agricole sau forestiere, dar sunt situate departe de cldirile ntreprinderii. Art. 224. Locurile de munc folosite pentru prima dat dup data intrrii n vigoare a prezentelor norme trebuie s ndeplineasc cerinele de securitate i sntate a muncii cuprinse n anexa nr. 16.

35

Art. 225. Locurile de munc aflate n folosin nainte de data intrrii n vigoare a prezentelor norme trebuie s satisfac cerinele de securitate i sntate prevzute n anexa nr.17, pna cel mai trziu la 31 decembrie 2003.

Art. 226. Atunci cnd locurile de munc sufer modificri, extinderi /sau transformri dup data intrrii nvigoare a prezentelor norme, angajatorul va lua toate msurile necesare pentru a se asigura c acestea sunt n concordan cu prevederile din anexa nr. 16.

Art. 227. n scopul meninerii securitii i sntii la locul de munc, angajatorul trebuie s ia toate msurile necesare pentru a asigura: a. pstrarea permanent liber a ieirilor de urgen i a ieirilor propriu-zise; b. ntreinerea tehnic a locului de munc, n special a instalaiilor i dispozitivelor la care se face referire n anexele nr. 16 i 17, ntr -o astfel de stare nct s nu prezinte riscuri pentru securitatea i sntatea angajailor; orice defectare periculoas trebuie s fie imediat remediat n cel mai scurt timp posibil; c. curirea cu regularitate la nivelul adecvat de igien a locului de munc, a echipamentelor i dispozitivelor, n mod deosebit a instalaiilor de ventilare; d. ntreinerea i verificarea periodic a echipamentelor i dispozitivelor de protecie concepute pentru a preveni sau elimina riscurile, n special cele menionate n anexele nr. 16 i 17. Semnalizarea de securitate i/sau sntate la locurile de munc Art. 238. Semnalizarea de securitate i/sau sntate la locul de munc trebuie s fie n conformitate cu Prescripiile minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sntate la locul de munc. Acestea cuprind reguli i msuri obligatorii privind modurile de semnalizare i caracteristicile lor principale, interschimbabilitatea i complementaritatea semnalizrilor, condiiile de utilizare i de meninere a eficacitii acestora.

36

Art. 239. (1) Angajatorul are obligaia s prevad i s verifice existena semnalizrii de securitate i/sau sntate adecvate la locul de munc, n conformitate cu dispoziiile art.238, ori de cte ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protecie colectiv sau prin msuri, metode sau procedee de organizare a muncii. (2)n acest scop angajatorul are obligaia s ia n consideraie orice evaluare a riscurilor realizat n conformitate cu art. 11 din prezentele norme. (1) Respectarea prescripiilor alin. (1) nu trebuie s afecteze respectarea obligaiilor legale, prevzute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare i ajutor, material i echipament de lupt contra incendiilor, substane sau preparate periculoase ca i alte materiale specifice. (2) Dac este cazul, n interiorul ntreprinderilor sau cldirilor trebuie prevzut, conform normelor n vigoare, semnalizarea rspunztoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim i aerian, dac nu este afectat semnalizarea prevzut prin prezentele norme. Art. 240. Semnalizarea de securitate i/sau sntate poate fi de interzicere , de avertizare, de obligare, de salvare sau de prim ajutor i se realizeaz dup caz, n mod permanent sau ocazional.

Art. 241. Semnalizarea permanent trebuie s se realizeze astfel: a. prin panouri (indicatoare, plci) i/sau culori de securitate cnd se refer la o interdicie sau avertisemnt, o obligaie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor i la riscurile de lovire de obstacole i de cdere a persoanelor; b. prin etichet (pictogram sau simbol pe culoare de fond) sau panouri ce preiau aceast pictogram, n cazul recipienilor i conductelor aparente care conin substane periculoase; aceste mijloace trebuie plasate pe prile vizibile , sub form rigid, autocolant sau pictat i ntr-un numr suficient de mare pentru a asigura securitatea zonei;

37

c. prin panouri de avertizare sau etichete ca cele de la pct. b. n cazul suprafeelor, slilor sau incintelor utilizate pentru ncrcarea, descrcarea i depozitarea substanelor periculoase n cantiti mari; mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafaa de depozitare sau pe ua de acces n hal; d. prin culori de securitate la marcarea cilor de circulaie. Art. 242. Semnalizarea ocazional trebuie s se realizeze astfel: a. prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbal n caz de atenionare asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor cu aciune specific sau evacuare de urgen; b. prin gest-semnal sau comunicare verbal, n caz de ghidare a persoanelor care efectueaz manevre ce presupun un risc sau pericol. Art. 243. (1) Angajaii i/sau reprezentanii acestora vor fi informai privind toate msurile ce trebuie luate n consideraie n scopul asigurrii semnalizrii de securitate i/sau sntate la locul de munc; (2) Angajatorii au obligaia s asigure angajailor instruirea adecvat, n special n instruciuni precise, n ceea ce privete semnalizarea de securitate i/sau sntate utilizat;Instruirea se va axa n special de semnificaia semnalizrii mai ales cnd aceasta presupune utilizarea cuvintelor, precum i pe comportamentul general i specific care trebuie adoptat. Aceast instruire trebuie s fie repetat periodic, ori de cte ori se consider necesar remprosptarea cunotinelor salariailor, ca urmare a unor verificri. Art. 244. Consultarea i participarea angajailor i/sau a reprezentanilor acestora privesc prevederile din prezenta seciune i din Prescripiile minime pentru semnalizarea i/sau sntatea la locul de munc. Locuri de munc n antiere temporare i mobile Art. 251. Executantul lucrrii desemneaz din cadrul efilor de compartimente de protecia muncii sau al delegailor responsabili cu protecia

38

muncii unul sau mai muli coordonatori n materie de securitate i de sntate pentru un antier pe care sunt prezentate mai multe ntreprinderi de construcii. Art. 252. Coordonatorul sau coordonatorii n materie de securitate i sntate pe durata lucrrii: a. stabilesc sau cer s se stabileasc un plan de securitate i sntate, preciznd regulile aplicabile antierului respectiv, innd cont, dac este necesar, de activitile de exploatare desfurate pe antier; b. pregtesc un dosar adaptat caracteristicilor lucrrii, coninnd elementele utile n materie de securitate i sntate de care s se in seama n cursul eventualelor lucrri ulterioare. Art. 253. Desemnarea coordonatorilor n materie de securitate i sntate nu exonereaz de rspundere angajatorul pentru domeniul securitii i sntii n munc. Art. 254. Odat cu nceperea lucrrii, trebuie s se asigure urmtoarele: a. ntreinerea antierului n ordine i intr-o stare de curenie satisfctoare; b. alegerea amplasamentului posturilor de lucru, innd seama de condiiile de acces la aceste posturi, determinarea cilor de acces sau de circulaie. Art. 255. n vederea meninerii securitii i sntii pe antier, lucrtorii independeni trebuie s respecte prevederile privind obligaiile angajatorilor, angajailor precum i prevederile privind echipamentul tehnic, ehipamentul individual de protecie din prezentele norme, s ia n considerare indicaiile coordonatorului sau coordonatorilor n materie de securitate i sntate n munc. Art. 256. n vederea meninerii securitii i sntii pe antier, angajatorii, atunci cnd ei nii execut o activitate profesional pe antier, trebuie s respecte prevederile privind obligaiile patronilor, angajailor precum i prevederile privind echipamentul tehnic, ehipamentul individual de protecie din prezentele norme, s ia n considerare indicaiile coordonatorului sau coordonatorilor n materie de securitate i sntate n munc. Art. 257. Angajaii i/sau reprezentanii lor trebuie s fie informai asupra tuturor msurilor luate cu privire la securitatea i snatea lor pe antier. Informaiile trebuie s fie pe nelesul angajailor vizai.

39

MASURI P.S.I Dispozitii generale

Art. 1. - Apararea mpotriva incendiilor, apararea vietii oamenilor si a bunurilor constituie o problema de interes public, la care trebuie sa participe, n conditiile legii, autoritatile administratiei publice centrale si locale, persoanele juridice si fizice romne, precum si celelalte persoane juridice sau fizice care desfasoara activitati ori se afla n tranzit, dupa caz, pe teritoriul Romniei.

Art. 2. - Apararea mpotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de masuri tehnice si organizatorice, precum si de activitati specifice, planificate si realizate potrivit prezentei ordonante, n scopul de a asigura identificarea, evaluarea, controlul si combaterea riscurilor de incendiu, informarea cetatenilor asupra acestora, precum si interventia operativa pentru salvarea si acordarea ajutorului pentru persoanele aflate n pericol, stingerea incendiilor si limitarea efectelor acestora. Art. 3. - Persoanele juridice si cele fizice raspund, potrivit legii, de toate efectele nocive ale incendiilor, care decurg din: existenta sau utilizarea constructiilor, echipamentelor, mijloacelor, utilajelor si instalatiilor tehnologice pe care le detin sau administreaza; de activitatea desfasurata sau n legatura cu aceasta; de produsele pe care le - folosesc, le prelucreaza, le furnizeaza, le transporta, le stocheaza sau le comercializeaza. Art. 4. - Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura integrarea masurilor privind dezvoltarea si perfectionarea activitatii de aparare mpotriva incendiilor, n programele de dezvoltare economico-sociala ce se ntocmesc la nivel national si local. Art. 5. - Situatia de pericol existenta, din momentul observarii, semnalizarii sau anuntarii unui incendiu, pna la terminarea operatiunilor de interventie, constituie o urgenta publica de incendiu.

40

Obligatiile proiectantilor si executantilor Art. 24. - Proiectantii de constructii si amenajari, de echipamente, utilaje si instalatii tehnologice sunt obligati: a) sa cuprinda n documentatiile pe care le ntocmesc masurile de aparare mpotriva incendiilor, specifice naturii riscurilor pe care le contin obiectele proiectate; b) sa prevada n documentatiile tehnice de proiectare, potrivit reglementarilor specifice, autospeciale, instalatii, dispozitive, echipamente, substante, accesorii si alte mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, care ndeplinesc conditiile de calitate, potrivit legii; c) sa ntocmeasca si sa predea beneficiarilor schemele si instructiunile de functionare, la parametrii proiectati, ale dispozitivelor si instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor, pe care le-au prevazut n documentatii, precum si regulile necesare de verificare si ntretinere n exploatare a acestora. Art. 25. - Executantii lucrarilor de constructii si de montaj de echipamente si instalatii sunt obligati: a) sa realizeze, integral si la timp, masurile de aparare mpotriva incendiilor cuprinse n proiecte, cu respectarea conditiilor de calitate prevazute de lege; b) sa asigure luarea masurilor de aparare mpotriva incendiilor necesare pe timpul efectuarii probelor si rodajelor mecanice; c) sa puna n stare de functiune instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor, prevazute n documentatiile de executie, pna la data receptiei constructiilor, amenajarilor sau instalatiilor tehnologice pe care le-au realizat. Art. 26. - Proiectantilor si executantilor le sunt aplicabile, dupa caz, si dispozitiile prevazute la art. 19-22 din prezenta ordonanta. La lucrarile de amenajari a constructiilor existente, n cazul n care, n mod justificat, nu pot fi ndeplinite unele prevederi ale reglementarilor n vigoare, referitoare la siguranta la foc, se vor lua masuri compensatorii de aparare mpotriva incendiilor.

41

Controlul riscului de incendiu Art. 27. - (1) n toate fazele de cercetare, proiectare, executie si pe ntreaga lor durata de existenta, constructiile de orice tip, dispozitivele, echipamentele si instalatiile tehnologice se supun unei examinari sistematice si calificate pentru identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, n conditiile prevazute de reglementarile specifice. (2) Obligatia executarii activitatilor prevazute la alin. (1) revine persoanelor care concura la proiectarea, realizarea, exploatarea, ntretinerea, repararea, postutilizarea si dezafectarea constructiilor, echipamentelor si a instalatiilor tehnologice, potrivit obligatiilor si raspunderilor prevazute de lege. Art. 28. - (1) nceperea lucrarilor de executie la constructii si la instalatii tehnologice noi, dezvoltarea, modernizarea sau schimbarea destinatiei celor existente, precum si punerea n functiune a acestora se supun, potrivit legii, avizarii si autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor. (2) Obligatia obtinerii avizelor si/sau autorizatiilor prevazute la alin. (1) revine persoanei fizice sau juridice care finanteaza si realizeaza investitii noi sau interventii la constructiile existente ori, dupa caz, beneficiarului investitiei. (3) Avizele si autorizatiile prevazute la alin. (2) se elibereaza de catre brigazile si grupurile de pompieri militari. (4) Categoriile de constructii, instalatii tehnologice si alte amenajari, care se supun avizarii si/sau autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor, se aproba prin hotarre a Guvernului. (5) Normele metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor se elaboreaza de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, se aproba de ministrul de interne si se publica n Monitorul Oficial al Romniei.

42

BIBLIOGRAFIE

1. Zafiu Gheorghe Petre

Tehnologia si mecanizarea lucrarilor de constructii (aplicatii pentru cai de comunicatii), ICB, 1986. Tehnologia si mecanizarea lucrarilor de constructii, cursul predat. Tehnologii si utilaje pentru executarea intretinerea si reabilitarea suprastructurilor de drumuri,vol 2, Ed. Impuls, Bucuresti, 2005. Planuri tehnologice de mecanizare a lucrarilor de cai de comunicatii, ICB, 1991.

2. Zafiu Gheorghe Petre

3. Mihailescu S.,Bratu P.Zafiu Gh. P., Gaidos A.

4. Zafiu Gheorghe Petre

5. Zafiu Gheorghe Petre, Gaidos Aurelian

Ingineria si managementul resurselor tehnologice in constructii, Ed. MATRIX, 2001. Normativ privind asigurarea cerintelor de calitate a constructiilor printr-o mentenanta eficienta a masinilor si utilajelor de constructii, indicative NE-003/1997. Normativ privind asigurarea resurselor in activitatea de mecanizare si transport tehnologic

6.***

7.***

43

in constructii, indicative NE4/1997. Catalogul privind duratele normale de funtionare si clasificare a mijloacelor fixe, 1994. Indicator de norme de deviz pentru lucrari de reparatii de drumuri RpD. Indicator de norme de deviz pentru lucrari de drumuri D 1981..

8.***

9.***

10.***

44

Anda mungkin juga menyukai