JEAN PIAGET CONSTRUIREA REALULUI LA COPIL Traducere de DAN RAUTU e EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCUREST!, 1976JEAN PIAGET LA CONSTRUCTION DU REEL CHEZ L'ENFANT Cinguiéme éaition © DELACHA r CHAUX ET NIESTLE S.A, NBUCHATEL (SWITZERLAND) 1967, 1971, 1073 i lupa_cum descoperin: ca“ eveni- porali. Or, ace Pom vedea, in masura in care “danse si s¢ Situeazs_astiel.¢ “ment intre event Buda I percept se sdvirgeste deci print cau cea pe care am descr e, ‘ie la haos 1a cosmos, pe care o vom rer raprezentarea lumii in cursul prim!lor doi ani, epninare @ egocentristmulu: comparabit io. pe planul gindirii reflexive st a logic’ opilului. Scum ins vom cauta oA sesizam acest proc cretinoasterii sub forma sa elermentardé st primordial dstfel prin ce anume depinde el de mecanismul insugi al intelectuale. es constitutiv ‘vom intelege asimailaritDEZVOLTAREA NOTIUNI DE OBIECT Pentru a infelege felul in care inteligenta care se naste constru- ieste lumea exterioaré, prima problema ce se cuvine sa ne-o punem gste de a sti daca in cursul primelor luni eopilul concepe si percene + Juerurile aga cum facem noi, sub forma de obiecte substantiale, per- manente $1 de-dimensiuni constante. Dac lucrurile nu sta actfel, va trebui sa explicdm cum se constituie notiunea de obiect. Probleme este strins legatd de cea a spatiulul. O lume fara objecte nu ar putea avea un caracter de omogenitate spatial gi de coerenta in deplastirt care defineste universul nostra, Invers, absenja unor agrapiets ta sehimba 2 chivala cu Tatum Ie chi = cu_transl aint | respect a oriearul object ri de" stare, cu absent: ~betmiangit_AF Wrebur GeetTm acest print Capital. 34 ‘ocupam=s i multan de substan{a si spatiu gi daca ne von limita In notiunea de obiect 0 facem prin abstractie. > + © lume compusa din obiecte permanente constitule nu numai un “« univers spatial, ci si o lume ce asculté de cauzalitate, sub ferma de relatit intre lucruri ca atare, si care este ordonata in timp, fard ani. hilari si reinvieri continue. Este vorba deci de ~~ “r‘vers in acelasi timp stabil si exterior, relativ distinct de lumea im, sara st in care subiectul se situeazé ca un teypen particular in ansemblul celor- lalfi termeni. Dimpotriva, un unfVers fra obiecte este o lume al eatel Spatiu nu conatituie, un’ medi cit de cit solid, ci se limiteass eh structureze actele insesi ale subiectnlui : este o lume de tablouri, fiecare putind fi mai mult sau mai pufin cunoscut si analizat, dar cave dispar si reapar intr-un mod capricios. Din punctul de vedere | este.o lume ¢ wenea natura cd legaturile_dintre | waseate prin ile dintre_actiune si rezultatele ela activitatea sublectului este deci coneepita ca / te primul-$iaproape_unicul_ motor. In sfirgif ince priveste limitele! “ Gintre et si lumea exterioars, un univers HM pbleste cote tar eee s_in care eul, lipsindu-i cunoasterea de siiie, seal fablourilé exter ‘a, tablourile se 'centreazd o | Intr-adevar, aceasti problema le conditioneazs pe toate celelaite, | | | | Capitotul I 7