Anda di halaman 1dari 262

LA OM

EXPRf:SlA FMOIIILOR

DESPRE INSTINCT

5l

ANIMALE

cLASrCrr $ltrIlr TEr


YII

UN

rvErisALrl

EXPRESIA EMOTIILOR LA OM $r ANTMALE


*

DESPRE INSTINCT
DE

Charles DarToin

EDITIIRA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE BoMAxTa


1967

Tradusr din limba englczir (lltlGEN I'IARGULILIS) ;i confrunLatti ctt tlaclucerile din linrba rusl (NICOLT\IJ BOTNARIUC), limbii gelrnanir (ION 'l'. TARNAVSCHI), tirnba francezl (VASILE D. I,IARZA) ;i cLr texttrl original (ION E. trUHN). Ilcdactor responsabil : acad. \',\SILIi D. IIARZA

D-\TE ASUPR,\ HXPRE SIEI E lt)'l'I IL0 It LA 0 lI tS1 A]{ I lt 'LLE


Erpresia emoli,i,lor la ort,,sri anintalel constituie a nouzl, oper[ darwinistd, trtrdusd, pentm prima datd,, in mod integral, in limba romA,n5,. Aceastd, traducere s-a fd,cut de asemenea sub auspiciile Acarlemiei Republicii Socialiste RomA,nia qi este tipflrit5, de Eclitura, Acad,emiei noastre in colecfia ,,Clasicii ;tiinfei universale" 2. L.,ucrarea in englezeqte replezintd, ecLi,tia oficialii tipiritfl cle c51.re Editura John I\{urray (care a tipd,rit qi celelalte opere ale lui Darwin). Ltlcrilretr ne-tr fost procuratd, tle clr'. Pierle Ionesco, ca ;i multe d.in celelalte opere d.arrviniste ; ii rnulf,umim $i pe aceastd, cale pentru spriiinul sus!,inut, acord.at. 'Ir ircluceretr E:t'presiei emo{d,'ilot' . . . s-a efectu:t,t cle ir,cel:r;i colectiv cil, ili celelrlll e opele. trd,cindu-se traducere:.l mai intii din limba englezd, ltr limller, romA,nf,, s-tt, conflttntilt a,poi cu textul englez qi concomitent cu traducerile in linrbu lusil t, in limba germand, a qi irr limba francezd 5. Sec!,ia rytiinlelor biologice, Prezidiul Academiei ;i itr speciir,l pre;edinlele Acaclemiei noir,stre, ilcademician Miron Nicolescu, au ar[tat o larg[ in!,elegere fa(i, cle aceastS, lucrale. I-,e mullumim cu recunogtinfd,. Itrclitura Academiei Reputrlicii Socialiste Romffnitl a depus eforturi sus{,inute pentm cit a,ceAstd, exceplional de valoroasfl lucrare sd, apar5, in concli!,ii cit mai bune.
E:rpres,ia e,utoliilo'r la ont p'i, a'n,im,ale a, fost tip5,ritil in 1872. Arytr (ium s-it, ilr'[lilt itr introductiv la, f)escenden{a o'nl,ul,ui ,yi sel,cr:t'ia sc;ilt'ald,, la inceput in inten{,iile lui Dar'win stnrliul a fost, ca, ErTtresia emo!,iilor... s[ constit'uie nn capitol al l)escencl,enlei, om.ltl,rli ... Dtllrvin :r inceput sfr, arlulte spoladic ma,terial pentrtr acerrstd, lucla"t'e inc5 tlin 1838, clupii cltm tlriltil irt Ant,ittti,ri... Au,tobiograJ'ie ;i in introtlucelea lil Enpresiu entoliibr... Pentru atlunilrctr uta,terialului a apelat, ca de obicei, la colalloratoli voluntari, cd,rora le-tl trirnis scrisori ryi chiar un chestionar'. AceSti cola,boratori eran solicitzlti perntm a-i cotnuttica tlato asttl)l'lL
1 ,fi.rprc.s.siort of llrc Emotious irt Jlurt und lidit. ,1. llttrral', Lontlra, 1872. 'lrlltntL/.s, 2 Cclelalte opcl'e ale lui Ch. Darrvin tradusc;i pLtblicate in lldituril r\ca(lcrllliei sint : Origittt:tL slttt:iilor, 1-ari-

cirnve

u!iilL:ttttittrlelor;ipIatieIorsultittfuen!arIomeslicirii.Efectelefeutnddriiincrttci;tttc;iaIeuu|o[ectttttl(triin
ucgetuI,I)iferiteletlis1lozitiuetuajutoruIctiroruorhttleeIesinIfecundutedectilreinsecIe,Diferiteformedeforidepe
tle uceeusi sltecie, Plantele insectiuore, I)escentlenla omrtltti ;i scleclict serrtcrld (l,oalc' in colec{ia ,,Clasicii ;tiinlci univcLsale", publicate inLrc anii 1958 ;i 1967) gi Anrinfiri despre rlezuoltarect gindtrii si caracterului rneu. Atrtobiografre (1!)62).

3 Tratluct'r'e publicati in 1953 in Operele lui Ch. Darrvin, vol. V, lldittrra Acaclemiei Lr. R. S. S. a $tiinle a Tladucere efectuatir tle' \'. Cirt'us. 5 'l'rarltrcere fircrrtti rlc S. Pozzi ;i

clc

Il. Bcnoit, lnrblicattI in ]'ltlit.

(1. ]leinrvaltl, [)aris, 1lJ7 L

Vt

CUVINT I}.ITIiODUCTIV

l)opoarelor coloniale din Asia, fndia, China, Ceylon, Peninsula lVlalacca 6, Australia, Filipinc si Nona Zeelandd, T, Africa (Egipt, Abisinia, Africa de sud)8, America de Sud.e ,si despre trillurile de indieni din America de Nortl 10. A adunat date despre comportarea emotivd, rl irlienatilor 11, a animalelor domestice (mai mult) qi sS,lbatice (mai pulin qi in special a celor tliu parcurile zoologice, cum este cel din I-iondra) 12; a examinat qi comandat fotografii 1s ; rl notat reacliile emotive ale propriilor sd,i copii, de la naqtere qi ciliva ani dupd, aceea la. Materialul adunat fiind. foarte bogat, Darwin s-a decis sd, scrie o broqurd, separat[ asupra expresiei emofiilor, broqurd, care a apd,rut Ia un an d.up5, Descenilen{a omului,. . . Descenden{a omttlui ;i selecli,a seruald, qi Enpresi,a entolii,lor la om ;i, an6male constitlie utr tot organic, avind. multe tr5,s5,turi comune, dar qi multe trd,sd,turi speciale. Yom expune aici, cit mai succint posibil, numai unele din trd,sf,,turile qi direcliile tle dezvoltare la om cuprinzind- cele d.ou5, opere darwiniste. in Enpresi,a emolii,lor. . ., Darwin ad"uce dovezi foarte conving5,toare c5, exprima,rea std,rilor afective prezintd, o evolulie filogenetic5, clovedit5, prin grupe de mugchi qi prin organe similare, care sint folosite la animalele superioare (mamifere, maimule gi om) pentru exprimarea aceloraqi st5,ri afective. I)arwin constatS, cd' la animalele domestice ciine, pisic5,, cai precum qi la maimule - folosifi in qi alte animale majoritatea muqchilor care slnt exprimarea std,rilor emotiye sint tlcumula,fi sub pielea capului (ochi, gurd,, nas, frunte qi urechi) 15. Ira aceste animale qi la copilul nou-n5,scut existi o unitate ln privinfa grupelor de muqchi ryi a, expresiei mai simple a unor stH,ri afective similare. Formarea cle organe cle expresie sirnilare, situate in aceleaqi regiuni ale capului, crtb ryi d"e expresii analoge ale a,celoraqi std,ri afective, la toli indivizii aceleiaryi specii qi la, tnulfi lepl'ezcntan,ti ai clasei tnamiferelor, nu este pentru l)arwin o lntimplare. Aceast,L
6 NrlLIm dintre colcsllondenlii ltri Darrvitr din accasLii rcginuc a globului trosllu pc rajalul lJr'1;g1c <lirr I't'rtittsttltt }lulacc:t, ing. Ir. Gcach gi dl. Srvinhoe din China, cll. Gcnch din n{alaczia, dl. Ersliine, 1'opli1 ;i J. Scott tlirr fnclia, Rcv. S. Glenie din Ceylon E. a. ? Dr. Aclolph n{cyer din F'ilipine, cll. \Vilson, Dyson Lacl', ll. Brotrgh SrniLIt clin clifcrrilc staLe dip Auslralia, Rer'. J. NL Stack din Noua Zcclandi g. a. 8 D-nii Windwood Reacle, Asa Gra-v (ultimul in timpul unei cltirtorii cu solia sa in Egipt), cirp. Spcctl tlitt,\bisinia, d-na Barkcr, dl. Gailia;i Nlansucl Whcale din regiunilc locuitc tle cafi'i;. a.
10

e Catchistul Bridges din f,ara de fioc, trr. ]Iiiller clin Blazilia $. a. Dr. Rothrock qi mai alcs meclicul militar \V. nfathcrvs, ca ;i Cravtz, i-au culcs date lui Dar.rvin dcsprc triburile dc indieni din Nordul Americii. 11 Dr. Crighton Browne, in[r-o mare misurl, gi dr. Nicol Pathrick, rnai putin, i-au transmis informalii dcspt'c comportarea afectivl a aliena{ilor', iar Blair despre orbii din nagtere. 1? In aceasti privin!5, Lnl ntare ajutor a primit clc la BartleLt, tlirectorul Parculuilzoologic din Londra, gi de la alIii. ]Iarlcr il criLicl pe Darrvin pentru cii a cxaminat comportamentul afcctiv la prea puline animale silbaticc. 13 A oblinut fotografii tle Ia Rcjlancler qi Kindermann, cligee dc la Ducheune, a cerut descnc de Ia 1'. \\roocl ;i de la pictoml Riviere etc. 1r ,\ mai avut schimb dc plreri in privinla st.lrilor cmo[ive cu Sil J. Paget, I,Iichcl Foster, Tcgetmeier, .lcrrrrer' \\'eir, SuLtorr, prof. Dondels, d-na Wedgwood, Giinther q. a. 1i In capitolul al V-lea al Erpresiei emoliilor . , Darwin arati ci rumegitoarele prczinti o garnii tttai retlusi. tle cxpresii emotive decit felinelc domestice. Ele folosesc de predileclie muqchii urechilor. In privinla ttrairrrulelor, in Descendenla omului Darrvin aduce un element nou de sistematicd, gi anume rnodalitdlilc lor.tle exprimare, pe de o parte, ;i similitudinea organelor cu care este exprimati fiecare categorie emotivd, pe de alti parte. Dup[ el, aceste punct.e de asem5.nare dintre om Ei cvadrumane nu sint de obicei luate in consideratie. I)arrvirl indica pozilia rclativ acceaqi a tr[sirtnrilor felei. Ernoliile similare se rnanifestir c1 ajltorpl mi;cirrilor acelorali gl'upc tle mtt;chi, inserali sub pielea fetei, mai ales ln jurul sprincenelor, nasului;i al gurii. L|reclca extcrnir, folositi prin mu;chii sli la cxprimarea unor emotii la unele rqamifere (cle exemplq la cal), este curios rle asemiini.-

lol alcirtuitii la toate

ntamif erele.

CUVINT INTRODUCTIV

similitudine d"enotd, ryi sub raport de exprimare afectivd, o filialie a acestor animale d.in strd,moqi comuni, precum qi o filialie a omului din animale inferioare lui. fdeea unitd,fii raselor umane demonstratd, pe larg de Darwin prin alte argumente in Descendettlaomului,... - estereluatd, EiinEnpresi,a emo{,i,'ilor..., ln ultima el d.emonstrind c5, un rnale numi,r de st5,ri emotive sint exprimate ln acelaqi fel la toate rasele umane 16. I)arwin aduce in sprijinul icleii unitd,fii expresiei afecti'r.e la om qi animale un impresionant d.e mare numd,r d.e clovezi, propunindu-qi, pe d.e alt5 parte, s5, infirme qi teoriile crea,tioniste, care circulau acum nou5, decenii in d.omeniul exprimd,rii emofiilor, cum au fost qi cele exprimate d.e C. Rell in importanta sa lucrare Anatomi,& efrpresi,i,lor, d.es citatS, qi folositS, d.e Darwin. Deci pentru l)arwin caracterele comune anatomice, ca qi expresiile afective similare, d.or-ed.esc descend.en,ta animalelor din strS,moqi comuni, qi nu creafia fiecd,rei specii. Azi nimeni nu rnai contestd, aceast5, tez\,. Darwin ad,uce multe dovezi in sprijinul teoriei c5, omul adult prezintd, un comportament afectiv mult mai complex qi mai variat declt antropoidele qi decit copilul nou-nd,scut. Acesta din urmd, se apropie mult de antropoid.e d.in acest punct d"e ved.ere ; numd,rul expresiilor emotive ale copilului este mai mic decit la ad,ult. Omul aclult exprim5, st5,ri afective mai multe, mai variate qi mai complexe decit copilul, cum slnt : indoiala, dispreful, dezgustul, ironia, inroqirea de rugine sau emotie tt, aparilia acestor sti,ri afective fiind. determinati, d.e gradul d.e dezvoltare cu virsta a altor funclii ts. Existf deci qi o dezvoltare stad,iald, ontogeneticfi, a expresiei emotive la om. Acelagi lucru se poate spune d.espre semnalele reflexe ale unor animale le. Datele qi faptele foarte numeroase, anali znte d.eosebit de minufios, ca qi generalizd,rile fl,cute de Darwin pe aceastd, bazd,, d.emonst,reuzd, cd,, dupd, Darwin, qi ,,afectivitatea se supune legilor evolufiei'r zo. $6i nu putem concepe aceastd, facultate separat d.e celelalte facultd,,ti psihice, aga lnclt putem qi azi sus!,ine aceasti, tez6, a lui Darwin, care lntre timp a fost doveditd, prin datele peclotogiei, psihologiei virstelor, neurologiei, psihiatriei qi prin d.ezvoltarea a,ltor ramuri ale acestor qtiinfe. Toate acestea conchicl c5, specia umani, trece printr-o clezvol16 Cap.
17 18

Cap.

XIV. XIII.
multc cxemplc in
accst. sens,

Cap. XIV.
Se cunosc

din car'o vour cila numai utrul. Rcflexclc sc poL tnodifica itl crtrsttl tlczvoltlrii aceluiagi inrlivid. O serie de datc noi de neurofiziologie vin in sprijinul acestci iclei. Aqa, de cxempltt, S. N. Haintin, elev al lui Anohin, demonslteazta ci la puii de graur clupl ecloziune conrportarea lor fa![ de hrana adus[ de piirin{i este ln funclie de reacliile de senuralizarrr, aucli[ive, taclile Ei lutninoasc. Ele sint caractcristice primei zile dlpit ecloziune. Dar reaclia animalului la senrnale se schitnbir plin aparilia din a tloua zi dupi ecloziune a inhibiliei (reflexc) de diferenliere. Semnalele auditivc sint sesizate puternic atita timp cit ochii puilor nu siul incl cleschigi. Dupi deschiderea ochilor, senrnalele auditive .si tactile sinl inlocuitc cu semna]e vizualc. Dezvoltarea funcliei vizuale nrodificd la graur comportarea sa reflexi (S. N. Haiutin, Znacenie signalni.h fcLctorou u formirouanii pi;ccuogo pouerleniea ptenlou muholoul:i-pestru;ki, ll.Iuscicapa hgpoleuca, Biul. ecsper. Biologhii i nlcdi{ini, 1963, vol. 10' 11. 14-7i). A. I. Ililiaghin dernonstreaz[ in plus c[ la puii de glaur abia eclozali excitanlii auditivi siut conrplcc';i. Ifi igi ilsumeaz; acliunile lor, iar suma excitanlilor aclioncazl rtrai putcrtric tleciL excitanlii izola\i (A. I. lVliliaghitt, Znacenie kompleksnlh razdrajenii u rtttsledsluennth raukliah jiuotrtogo orgunisrna,'Irudi Smolenskogo Gosudarsl"vetrnogo )Ieclinstituta, 1961, vol. XII, p.18-24). 20 S. G. Gellerstcin scrie un remarcabil stucliu critic cu ocazia prczentirii traclucerii in limba rusi a Stu{i1l sc intituleazia Clnrles Darwin. Viraienie cmolii u celouekQ i jiuotnth (CIt. 7)arwin. Erpresiei emoliilor Erpresiu emoliilrtr Iu om ;i tmimale) (Ch. I)arlvin, Opere, t. V, Edit.. Acaclctnici tle $tiinlc a Lr. R. S' S., \Ioscova, 1963, p. 659- 6f30). In acest sLudiu, Gellerstein arAt.i'r, printre altele, ci Dgrrvin demotrstrc4zit ci afQctivitatea se supune legilot' evoluliei (p. 665),

le

CI]VINT

INTRODIJC'I]I\,

tule ontogenetic5 nu nrirnai in plivinfa funcliilor qi structurilor somatice, ci qi in privinla


f111s!,iilor psihice. I)arx.in a demonstrat pe baza obserr-afiilor fd,cute d.e cdtre colaboratorii sd,i voluntari din casele de s[niitate din Anglia, cd, st5rile afective complexe manifestate se simplificd intr-o nri-rsur[ la, alienaf,i, apropiindu-se ca nivel de cele prezentate de copii (atit prin ceea ce numinr azi lipsa, inhibi{iei, cit qi prin slaba ei funcfionare). in l)esce'tttlen{a ourtthti, gi selec!,ia seru,ald,, Darwin sesizeazd, caracteru} unitar al rrornlrortamentului afectiv general in caclrul speciei, ca si aspectul reflex, instinctiv, al semnalelor, in special al comportamentului animalelor in perioada imperecherii. in Enptres'ia ernoliilor. . . nu este discutatd, problema selecfiei sexuale qi nici cea a semnalelor pe care qi le trimit unimalele in acest caz. Comportamentul afectiv in cazvl expresiei emofiilor, contr:lc,tia aceloraqi grupe musculare sau intrarea in acfiune a acelorasi organe viscerale la, toate rasele ulnane, ca ryi la toate animalele din aceeaqi grupd,, toate aceste manifestd,ri :ru de asemenea un caracter net reflex, ereditar, instinctiv. Darwin ad"uce argumente puternice in sprijinul tezei, potrivit cdreia expresia multor stilri afective este reflex5,. Vom alege numai citeva clintre argumentele lui Darw-in, qi anume acelea dup5, care expresia emofiilor lil ornnl normal este complet superpozabild, cu expresiile std,rilor afective similare prezentate de orl-ri si surzi. Darn in a :r,les pe acei orbi ;i surzi din naqtere care au invd,fat sd, cit,eascd, si si, se exprirne dar'la care expresia emof,iilor nll a fost influenfatd, d.e imitarea vizualS, sau sonorri a altol oameni. Jtleel r'5, instinclcle sint four'le puternit'e irr r-iafa noastrd, psihic6, ryi in cradrnl ei in sfela irfcctivii, esto clenronstral.i cle l)arwin plin argumentul cd, unele migcd,ri expresive tu,le fe{,ei, tltrsi sin1, excculate t'n ajutorul muqchilor stria!,i voluntari, pot scd,pa de sub infltrcrrtta, r'oinf,ei, der..enind reflexe. in acezlstd, categolie, I)arwin pune unele migcd,r'i reflexe

involuntarer efcctu:lte cn arjutorul muqchilor piramidali

ai nasului, ai ochilor qi ai gurii,

secre{ia lacrimald, [.?.t. in multe din operele sale,lJarwin acordd,omare aten,tie instinctelor, de care s-a ocupat tlirr timlrrrl lrregd,tirii materia,lului pentru Origi,nea spec'ii,lor (in capitolul al VIf I-lea al Origini,i, speciilor discuti problema formirii ryi modificd,rii instinctelor, comb5tind teza imuabilitd,fii lor). Druu'in nu a intercalzrt in Ori,qi,n,ea speci,,ilor tot materialul adunat asupra instinctelor ;i nici in IN;rpres'ia emo{ii,l.or... sau in Descendenla omu,Iui... Deoarece problema instinctelor trece ca, lln fir rostr prin cele c1ou5, lucrd,rir &ffi considerat util pentm completarea informafiei publicrrlui qtiintific rolnA,ntrsc ctl,', la, sfirryitnl traducerii noAstre, sd, adf,ugd,m qi articolul posttrtrt rrl lrri I)nrlin rrsrlpl'a instinr,telor, tipd,rit de t;. I. Romanes ryi reprezentind materialul nepufrliczr,l, prcg51i1 penlr'rr Oriqi,nca spcr:i'i,[or. itr acest:rrt,icol, I)a,rrvin atu,cd, problema na;terii instintrt;elor din interferenfa dintle fonrlul inst,inct,ir. r-echi si obiceiuri intimpl[to:r,r'e, citincl citer-a exernple deosebit de valoroa,.qe in sprijinul acest,ei pd,reri. Tot in aceastd, lucra,re asupra instinctelor, Darwin reia o tezd, din Ori,ginea speciilor; el tlemonstreazd, cd cele mai multe instincte sint puternic adaptate la condi{,iile cle viaf,i,, dar cd, uneori instinctele nu sint perfect adaptate la scop. Aceastd, afirmalie scoate in er-iden!5, o altd, latur5, a inst,inctelor, bine observatd, de Darwin, qi anume cd, ele pot funcfiona perfect in condifiile care le-au generat, qi, cind aceste condi!,ii se modificfl, elementul adecr.at din ele scade uneori catastrofal. Darwin citeazil exemplul tigrilor din Java uciqi d"e emanaliile otrd,vitoare din unele pd,rfi ale insulei (tigrii ryi alte animale din aceste regiuni nu sint adaptafi sd, sesizeze elementul toxic din aer) qi pe cel al gd,inii sd,lbatice clin fnilia care, prin cotcodd,citul sd,u dup5, ce a ouat, at'rage animalele de pradd' sau vin5,torii sple locnl rrntle se ascunde,

CUVINT INTRODL]C'TIV

I)arwin sesizeaz[ de asemenea c[ instincteler in cuch'ul evolu!,iei speciilor, prezintil


un fond comnn qi un element adaptiv I cle exemplu, animalele derivind clin strd,mogi comuni, chiar dacd, ajung sd, trd,iasc5, in areale foarte cliferite qi indepflrtate unele de altele, pot prezenta caractere modificate ale instinctelor, arlecvate arealului nou cle via{i, clar cd, intotdeauna aceste instincte pistreaz[ incf, multe elemente comune. Aceastd, constlltzrle intireryte teoria lui Darx'in dup5, cale ryi instinctele pot evolua in carlrnl descenden{,ei modifica,te a slteciilor. Darwin ajunge astfel la concluziu cil instinctele fac parte dintr-o legitate mai generalil, care dirijeazd, progresnl tuturor organismelor, c[ nu au fost create aga cum le r-ed.em astilzi, ci cd, ele s-au format in procesul evoluliei speciilor. Aceast5, p5.rere, foalte temerarS, pentru vremea cind a fost formulatd,, a fost reluat5, qi puternic dezr.oltata de fiziologii materialirsti din lumea intreagd,, creindu-se o ramurd, noud, a fiziologiei, neurofiziologia. lra clezvoltarea neurofiziologiei au aclus contribu{,ii deosebit de valoro:lse teoretice qi practice, I. }t. Secenov, Bechterer r, I. P. Pavlov, Gh. Marinescu qi continuatorii lor, Sherrington si scoala sa. Problerna meeanismelor de deelansare a stririlore afectir'. in Erpresiu ento{i'ilor... mai mult, decit in l)escenden[a omului,. . . Darwin a reuqit s5, aplice metoda sa de generalizd,ri legice, ajungind la elabor&rea a trei principii ) care, dupi, Darrvin, au apd,rut qi ele in procesul evoluliei speciilor. Primul principiu, al ,,:lsocizrf,iilor folositoare", a fost cel rnai arnplu tlezvoltat de I)arwin. Materialul documentar arlus d.e l)arrvin in demonstralea a,cestui pl'incilriu esl,e tle-a dreptul uluitor ca varietate, cantitate qi finele c1e :rnali za. in exprirnalea tlnot' emo{,ii, Dtr,r'rvin a obseryat, cra frecvent t.rle loc a,socierea unol' structuri rnusculare ale glilndelor ltrclimale (uneori), mai d.es a apara,tului respilator, corclului, vaselor mici, secrefiilor cutanute, a contrac!,iilor peristaltice ale tubului digestiv etc. Toate acestea demonstretr,zd, c:d, sferrtu afectiv5 s-a d,ezvoltat la animal qi la om prin asocia!,ii noi clin rlomeniul nu numzri al orgrlnelor inervate d.e nervii fe.tei, ci qi al celor viscerali. Aceste asocia{,ii se intilnesc de mull,e ori nu numai la om I ele nu sint, apanajul speciei umane, ci le gd,sim ;i la ir,nimale. Se poate afirma cd, principiul :lsociafiilor folositoare a fost moqtenit de om de la strd,mo;ii sfli qi ad, a fost dezr-oltat in condiliile speciale prin care a trecut evolu{ia speciei noastre. Azi qtint cd, tabloul asociafiilor in st5,rile emotiye este mai complex qi c5, la cele schi.tate mzr,i sus se adaugd, qi mediatorii chimici, secreliile hormonale, metabolitii q.a. l]rimul principiu a,l lui I)arwin a fost cel mai bine acceptat de partizanii teoriei sale, dar qi golit de conlinut (iar nrreori parafrazat) d.e cd,tre unii d"intre adversarii concep{iei daru.iniste 2I. Principiul al doilea, al ,,a,ntitezei", :l fost nrult mai pu{,in bine clefinit Ei clocunrent,a,t de cd,tre I)arwin, nefiind lua,t, ln considela!,ie mult timp. Abia in zilele noastre, dttpd, nriri bine rle o jumd,tate cle secol de uitare, rr fost reluat5, problema principiului antitezei. Arr inceput sd, se ad.une clate care dernonstreztzd net, in cir,drul selecliei sexuale qi in afara ci, fondul realist al principiului antitezei 22. Reconsiderarea, actuald, este cu atit meri irnportantii cu cit, dupd, publicarea Erpres'iei erno{ii,lot'. . ., cel cle-al doilezr, principiu al lui l):lrrvin tr fost obiectul unor luflri de pozifii foarte defavorabile pentru el 23. Al ti'eilea plincipiu, a,l ,,acfiunilor directct)2a ale sistemului ner\ros, se apropie mult cle teoria parabiozei, adicd, a reacliilor paradoxale, dezvoltatd, de \rved,sn,ski. Acest
'1 A$a cllnr aratir in dt'talin (irllerstcin, in interesantul siiu slucliu critic, vot'bind dcsple tt'oliilc lui Ribaucl, \\'nndzt q. n. (S. G. Gellerstein, o7r. cit., p.670-671). 2z P. \Iarlet', I)er,te.lopmerttc irt the StutlLy of Animal communiccrlion, in Darutirt's Biological ll'or'1r. Sonu: 'lspects recortsirLererl, sub red. lui P. R. Bell, Science Edition, J. Wiley antl Son, Nerv York, 1959, p. 150 - 20fi. 23 S. G. (iellerstcin, ort. cil., p. 666. 2t Il t:presia entoliilor cap. III- IV

CUVINT INTRODI-ICTIV

principiu tle asemenea a fost foarte mult cliscutat. Yvedenski explici, r.eacfiile paradoxale ale celulelor nervoase la animale qi la om in condi,tiile de aplicare a unor excitanli supraliminari. La omul cu psihicul bolnar., regimul de lucru al celulei nerr-oase se recluce uneori ln rnod" simfitor. In acest c,az, chiar excitanfi d"e intensitate slab5, pot procluce efecte parzld.oxale
25.

in Erpresia emo!'ii,lor...r I)aru-in dd, exemple cte asociere a d.oud, sau chiar a celor trei principii in exprim5rile emotir-e complexe, cum se observd, citeodatd, in reaclii de

", deinroqire a felei sub influenla unor std,ri emotive 28 qi altele in care principiul antitezei qi uneori qi al ac,tiunilor directe ale sistemului ner1;os ar putea fi asociate cu primul principiu. Cele trei principii formulate de Darwin dau o mare pondere teoretic5, Enpresi,ei emo{i,'ilor. . . $i, cu toate disculiile aprinse qi contrad.ictorii cale s-au purtat in jurul lor, cele trei principii se confirm5, tlin ce in ce mai mult; ele continud, sL capete un conlinut nou o d.atd, cu aplicarea d.e metode noi, moclerne, in stud,iul analitic al fenomenelor reflexe ale sferei afective. Trebuie sd, atragem d.e asemenea atenfia asupra unui alt element. Darwin iqi susfine concluziile sale teoretice privitoare la miqcd,rile emotive pornind cle la ipoteza cd, miqcdrile reacfionale, odatd, d.obindite, se transmit ereditar 2e, atit sub aspectul tlezvolt5,rii structurilor musculare, cit qi al legd,turilor funcfionale, asocialiilor etc. Fondul acestei iclei it gd,sim in toatd, qcoala neurofiziologicd, sovieticd, actuald,. in neurofiziologia din lara noastrd, qi din alte !5,ri. Asemenea aprecieri se pot aplica qi reacf,iilor emotive clescrise cle Darwin, care nu pot deveni reflexe f6rd, sprijinul ereditd,fii. Ad.versarii actuali ai teoriei moqtenirii caracterelor dobindite (de exemplu A. S. Barnett) deseori privesc cu scepticism sau chiar trec sub t[cere concep.tii care lltt se acordd cu p[rerile ]or. I)er multe oli, qi operele lui Darrvin sint astfel tlatato.
apd,rare'u, cle d.ispref sau de dezgust

*
Ecoul pe care l-a avut Enpresia emolii,lor. . . printre contemporanii luiDarwin a fost marc qi d.e multe ori pl,rerile au fost d"iametral opuse. Lucrarea a impresionat insd, prin excep,tional de bogata sa d,ocumentare, prin finelea qi aclincimea obsen'afiilor. Dacd, ar fi ri,mas numai la domeniul d.ocumentd,rii, d.up5, Gellerstein qi al!,ii, Erpresia emolii,lor. . . ar fi fost totuqi o carte unicd, in felul ei qi neintrecutd,; dar teoretizilrile rlin ea au constituit o baz6, de plecare qi de d.iscufie qi pentru alte domenii. Putem afirma cil Erpres'ia emolii,lor. . . a fost prima operd, din secolul trecut cure a contribuit intr-o foarte mare md,surd, s5, fund,amenteze materialist qi evolutiv domeniul psihologiei qi al psihiatriei, domeniu ln care speculaliile lui H. Spencer qi ale altora n-au reuqit s5, se impun5,. Gellerstein, in studiul s5,u, dezErpresia emoliilor . S. A. Barnett, in articolul siu The Expressiort of tlte Emotion (publicat irr A Centurq of Darwin, d. a 2-a, Edit. Heirlelnann, Londra-Melbourne-Toronto, 1959, p. 206- 230), citeazra din lucrarea lui Nlasscrrnan (1946) un alt aspect al cclui dc-al trcilea principiu. El redl doul cazuri de lnlocuire de comportament (,,Displaccment-behaviour") in cazul a doui rcaclii paradoxale, indeplinite intr-un ntoment nepotrivit. Dupd autor, parc si existe o paraleli evidentl intrc conflictele interne ]a om qi folosirca in acest caz a conportamentului ,,de lnlocuire", curn a ciutat si aratc Barnett in 1955. Psihanaligtii, dupl Barnclt (p.226), se ocupd mult de astfel de fenomene. Aceasti carte Ei Darwin's Biological lYork... mi-au fost trimisc de dl. Joseph Needham, F.R.S., din Carnbridgc, ciruia ti mullumim cirlduros pe aceasLii cale). tu C"p. III- IV. e? Ca1l. \I. " Cap. XIII- XI\r.
25
2e

Cap. XIV.

CUVINI' I}JTRODUCTIV

-\I

voltd, crtr competenfd, influerr!,a Enpresi,ei emo!'i'ilot'... asuprn dezr.oltXrii psihologiei qi psihiatriei contemporane. Din domeniul uman s-a trecut ryi in domeniul animalelor. Comportamentul reflex tul unor nevertebra,te, instinctele cu caracterul lor net adecvat, puteinic adaptat la mediu au f5,cut, pe unii zoologi sd, r'orbeasc5 d.espre ,,inteligenfat' animalelor. Ei au acordat cle rnulte ori acestei noliuni un conlinut antropomorf sau au alunecat in interpretd,ri nematerialiste. Adapt:rrea animalelor la mediul de viafd, cu ajutorul reflexelor a fost incadrat5, de I'avlov qi d.e continuatorii sd,i in comportamentul aclecvat primului sistem d.e semnalizare, care cuprinde toate sferele lor de activitate, inclusiv sfera afectir'f,. \'ia!a sociald, imbogd,feqte lnult conlinutul comportamentului instinctelor sociale - mai ales Ia r-ertebratele homeoterme. Numilrul semnalelor cle comunicare intre indivizi la speciile cu viafd, sociald, creqte uneori foarte mult $i, o datd, cu ele, creqte ln complexitate qi creierul lor 30. Teoria reflexd, a activitd,fii creierului, elaborzr,til de f. M. Secenor', qi teoria semnalelor, elaboratd, de l)arwin pentru demonstrarea existenfei selecliei sexuale, dup[, p[rerea noastril, au fost imbinate gi dezvoltate in mod esenlial de cd,tre Pavlov. Ilustrul darwinist sovietic, continuator aI lui Secenor-, ln studiul acestei probleme, a pornit de la primul sistem de semnalizare. El a d.emonstrat cra la om, ln procesul d.ezvolt5,rii sale, pe seama primului sistem d.e semnalizare, se formeazd, cel d.e-al doilea sistem, acela al vorbirii. Intre aceste clou5, sisteme d.e semnalizare existd, relalii reciproce foarte complexe. Cuvintul, ,,semnalalsemrralclcr", are, d.up5, Pavlov, legi d"intre care unele nu se depd,rteazd, de cele ale primului sistem cle semnalizare, din care d"erivd. Creierul ryi baza sa funcfionald,, activitatea nervoasf superioard, nman5,, s-au d,ezvoltat, arya cum a ard,tat foarte clar F. Engels, din faptul cd, ln evolufia omului, ca specie, la factorii biologici existenli la strS,moqi s-a add,ugat factorul social al tnnncii. Acest ultim factor a crescut treptat in importan![u, pe m5,surd, ce omul a d.ezvoltat tot mai mult forfele de procluclie sociald,, care, toate, au dus la evolu,tia inteligenlei qi a limbajului articulat. Omul se depd,rta tot mai mult de strlmoqul sd,u d.in lumea maimulelor vechi. Elementul social, in evolulia std,rilor afective ale speciei umane, n-a fost luat in t,onsicleralie c1e c5,tre l)arwin, ceea ce, considerd,m noi, este cea mai insemnatl, qi mai grav5, Iips5, a celor doud, opere ale lui Darwin asupra omului, Enpresia emo{iil,or.. qi Descerzden{a omului. . . Erpresi,a emolii,lor la om si, an'imale are insd, numeroase pd,rfi pozitive, care compenseazd,lacuna semnalatd, mai sus. Prin conlinutul sd,u, prin metod,ologia folositd, d,e Darwin in demonstrarea unitd,fii raselor, prin descoperirea unora din legile evoluliei afectivit5,fii, c^ qi prin latura filozoficf,, materialist[ qi anticrealionistfl,, lucrarea rdmine o capodoperd, a biologiei materialiste, inscriindu- se glorios in tezaurul qtiinlei universale.
:\cau. V. D. I'tAttZ't

a0 A$a cum a arltaL aculn ciLeva dccenii, printre primii, Constantin Ionescu in teza sa de docLorat, efectuatri snb conducerea lni Il. Haeckel. N,Iai aproape de noi, P. n{arler (op. cit.) consacrd o ampld revist[ generalir senuralclor crnise tlc animale. trl clcscric sernnalcle chinricc la pe;ti, la albinc, la;opirlc tlc apir elc. Sint descrisc sentualc vizrrale lit inscctc, pirianjcni, ca Ei la pirsr'rri. P. llarlet' atatir, tle cxcttrplu clupir Schenkt'1, cr-r la lupi, care trliesc in grrlpe sulrerior organizate, existi ccl pnlin 21 de sernnale de contunicare. din calc 15 sint I'izuale. Dup[ Uarler, viu!a socirllii dezvoltir mult sennalele de compoltamenL,

f, (r_L*

-x*-|n,.-

SUMAR
_Ee. Introrlucere

Ortpitolnl
:rsociaIic crr anurnite

Iinun!area cclol trci plincipii tlc bazir -- I'rimul principirt - Ac[innile folosiloal'c devin obilnrrile ilt stiri llsihice fi sint. crccrrtatc fiinrl sau nrr utilt' in fiecarc caz p'lr[icular -- Putclca obi;nuin(ci'- llrt,rlitatc - Ili;cirli asociate obi;ntritc l:t onr -,\c(iuui t'eflt'se --'lranzitia clc ]n <llriccirtri la ac!iuni reflcxc - lli;cr'rri asociatc ollisntritc la aninrllclc inferioare Obscrva{ii finale

11)

(l

zrpitolul

al II-lea

(:()ntrtl'c

Principiul untitczei -- Iixenr;ilt'la c'iinc si pisicr'i - Oligirtea prirtcipiulrri -* Senrtre cout'en(ionale -l'}r'inci;liul lrntitczt'i rrrr :r lrraI rrrltert: rlin lrt'!irrui cotrtrare t'rccr.rtatc conltienI sttlr irtl'ltten!a uttor iltrpttlsttri
;i
I

('it1)it olrrl rl

II I-lciu

Plincipiul ar'Iiurtii rlirectt'a sistcnrrrlrri ncrvos e-xcitat asupra corpului, indepenclenl. de voin!i ;i partial rlc obi;nuinIr'r -. Schiurbaleu t'rrlorii piu'ulrri -_ 'l'reurtrralul rrrrr;cltilor -- Secre{ii nrodificate - Tlanspiratia - l'ixpresia drrlelii cxttemr I)t'nrinic, rnaLe bucr-rrir si spaiuri - (lotttrasl. intrt'ento!iile carc provoaci satt llu pl'ovoaci nri;ciu'i exprcsir-c Stirri psihice cxcitlrnte ;i depritnautc - Rezumat

|1

Clapitolul

al IY-lett

}II.1I,O,\(:I.] DT.: E\I)TtIiSIE I,,\ ANIIIAI,I]

rttItti.pt'ttt,|trrc[t..strllitt|.|ttt'tr[llt'rrro[ii|ot'rlctrrirricsis1laittrit_Trail.ct'ea Irrlrlir si t'll t'rprr,sic ir nrirrit.i (lirrlilt'lr rrlcclrilor si t'irlicrtlca caprrlui itt strrrrt

Iilrritcrt,n tlr, srrnt,tr. Srrrrctc vocale'- Sunetc altfcl produse - Ilirlicarr,:r rpcndicilor rltrrnali ni pir<lc

lttt'n(icr

.1 1

Capitolul
afccl itt nr'.

al Y-lea
1i

II\.PRIISTI SPF](]I.\I,Ii I,.\ .\NI\[,\I.E Difcrite mi;cirri csplesivc la ciiui, llisici, cai, r'rrnregr'rloarc, rn:rimuIe - Iixpresin lot' dc ltucttrie

rlt' rlurclc, tlr. rriinic, dc uirnire li dc spairnli

{i7

Citpilolul

aI \iI-lerr

Jipntul ;i plinsul sug:rcilor - Aspecl"nl trrisirturilor fe [ci -- \-irsta la care irtcellt' plinstrl - I']frctele retinerii obisnuite a pliusrrlrri --Pliusrrl in hohote - (llruza cont.ructici nrugchilor din irrnrl ochilor in tiurpul lif irtului * (1",'r,r secleliei luclirnilol

u3

{ t'\1,\

1i

C:rpitolul

iil YII-1en
Pag.
_

Ilfecttrl gcneral al nrihnirii asupra sisLernului - l'ozi[ia oblici a sprinccnelor sub influen!a suferinlei Drspre cauza pozitici oblice a sprincent'lor' - Dcspre coltorilcrr colIurilor gurii

99

Oapitolul aI VIII-1ea
B1'Ct'R ll.l,

RI'NA DISPOZTTITi, DRA(iOSTE,

SEN'f

I\tI]NTE AtrECTt.rOASE, DI]VOTAIIENT

\atura

Risttl, in pritntrl ritttl expt'esia bucut'iei suneLului produs -- Secrelia lacrirnalir

strris tlt'licaL

trlsitturilor felei in timpul risului --- IIi;carea in tirnpul risului zgomotos - Gradalia de la lis zgomotos la - Buna dispozi(it'- Ilxpresia <llagostci - Sentitnente afectuoase - Devotament
tdei lidicole

111

[)apitolul

al IX-leir
12lt

ITEITI-IJCT,\RII, ]II.]DI]',\RE, IRASCIRII,I'I'ATIi, iTIEIIFN,{ITTi, TJO'I'ARiRII

incrunlirt'ii - llcflcctat'ca cu c('orI satt cu pcrceperea il ccva rlificil saru <lczagrc'abil - ]lerlitart' '\ctul rtlrsll'rrclir Illrsr:ibilitrrlc' I)osornorirt'- irrcripitirtarc -.inrbtrl'trat'e lr trrguicl't'l llrrzelor -- I:[otirrirt sitrl tlt'tt't'rrtiturlt' irrt'lrirlt'r'r'rt strirtsir lr gtrrii

(l

rrlritoirrl

?ll X-le:r,

trR'\ $l \llNIlt ['rir -- ]rrrric. cfectt'le t,i :rsupra sistemrrlui Dczvelirca rl irrtilor - lruria la aliena!ii nriulali -- \linir. ;i indigttalt'- \[orlul in calt.sittI t'x1lt'itnatc la <lil'critt't'ase llnlant' -- Sitrclsnt ii sfirlal't, - Dt.zvr.lirt,a clrnintrltri p,,,,,,,i <lin priltilc fcrlt,i . .

l3,ir

Capitolul

al XI-lea

\tixnnl,l li1'c., \l.lA.lt;'l'oR,\Rli. R.\BI),\Illi, .\IrlIt\lATII.l s I NII(i,\JIII Suris batjocoritor - Gestttri exprittrintl disprc! Disple!, rlesconsirlerillc;i zt'l'lrnrca, tl ifcriL exprimate '_. incirpri(itrat'c -.. IliI)t'zgrrst YinuvirIie, viclt'nie, rrrin<llie etc. -- Ncajulorale -sau neptrtin!ti - Rirbrlirre <licarca tlin trrrrcri corrrrrrrir nrr.ioli tli{ii raselol'unranc -- Scrturc <le afirma!ie;i neg'aIie
DISI'tyi'1" I)t.ts60\stDuIt,\Rl.t, DLZ(;t's'f, \'lNo\riJ'IE,

1t5

Capitolul
l)ilirtart'lr llrtllilr'lrlt'

ai XII-1ea
I {i I

SI'RPRI\DI'ItIi, }IIR,\RIi, I.'III(I.\, GRO.\2.\ Sur'llrintlcrc, rrrilllt' -, Ilirlicarca sprirrcerrclor - Dt'.sclrirlt't'cu gurii -- ]uguiet'ca bttzelot' - Geslttt'i
(

iroltzir

(lottt'lttzic.

trl XIII-len \'t'1,.\'l'ili lrnnt,lt)'I'.\'l'.\,\SI-'l)11,\ t'llol,ltll.:I PI,:RSo;\Nfi, Ittl$lNli, 'l'lll II) l't.'\'fli. lloDI:lS'l'll.l : iNltoslltlt
NaLura iurosit'ii ,- I.llt:<litate - l):ir'(ile corpulrri cclt'urai influcn[atc tlc int'opirt'la tliferite rasc un'lanc Gcstrtri inso!itoalc alt' inlo;ilii - (loni'uzic rnintali -- Cauzclt'inrolirii -.. Aten!ie asupra proprici persoane' -- Rulinc ca urnrarc a incirlcirrii legilor tnoLale ;i a regtrlilor t'lt rnrrntul frrnrlarrrt,ntal al irtro;irii -'I'imitliLatrr 'ft'oriir Rccapitulare
r'orrvcntionale -- -\lotlt'stic

('rr llilttlrrl

irrro;irii -

779

Llapitolul
OIJ

al XIY-1e4,

SEttYAtII IrIr-,\LFl 5 I REZtIll'\T

(lt'le trci principii contlucaLoar'(' cale rrn cletrrtrninal mi;cirrile princiltale irlt' t'xpresiei - Ercditatea f)csltrc lolrrl jucal. rlt'r'oin!ri $i intcrrtie la dobindirea diferitelor t'sltrt.sii -'Ilecttttoa;tert'a institrcLivi a t,xpresici - Lcgiitultr rlintle subit'ctrrl rrostru si unitatea specificri a t'asclor ulnatle -- Despt'e <lobinclirca sllccesivti a ctiferitelol cxltlt'sii de cat le sILanrosii rrnrului -- ImportanIrt t'r1tt't'si,'i -- 1)crtttllttzit'

lor

199

rNDttx

211

LISTA ILUSTRATIILOR

ji,ir 10. Pisici, in state psihicii afectnousi"t 11. Tepi prorluciltori de sunete, din coada unui lx)r'c spincs ,:16 12. G5,ind, alungintl un ciine de Li puii ei ;B 13. Leb5,c15 alungind un intrns ;E (is 1,1. Cap d"e ciine miriind 15. Pisicd, speriati de un ciine ;iJ 16. Cynopi,thecus niger in stare lini;titti, ii 17. Acelaqi [clin fig. 161, mulf,umit d.e a fi mlngiiat . i7 18. Cimpanzeu clezam5git qi imbufnat Tg 19. Din fotografia lrn)i femei demente, pentm a illi,l,it st:rreir, pd,rului ei i ?0 20. Groazd, LTZ 21. Groazd, qi spaimil L76

1. Schema murychilor fetei, d,upii, Sir C. Bell 2. Sctrema muschilor fefei, r1up5 ffenle 3. Schema muschilor fe{,ei, r1up5, }Ienle 4. Cdlel pinclintl o pisici po o rnasil it. C)iine apropiintlu-se der un r11 ciinc r:u inten!,ii ostilt'. fi. Atrela;i eiine ftlin fig. 5l intr-o stitrc psilricii urnili, qi afeirtuo:ts[ 7. Colcitur[ tle ciine ciollincso in ir(r(rtaiii st'ur.cr (,a cel rlirr figrrrtt, 5 8. Acela;i ciine fdin fie. 7l rningiinrlrr-ryi sliilririrrl 9. Pisici, infuliutii, pregtilit:i rlc lupt,ii

iry.
:l
T

lT

li
:S
jtJ

i]l
:j:j

iir :il

Plrrn;:ll I'litnsr,Jf I)lrtns:r | [I. I'lutlgil lV

St PIun$tuV lOt Planga\rI I 1.1, Irln,nrya VIT I ll


t

lli l;J
lT)

N. B. IIai multe dintle figurile tlin aceste qapte planqe ln heliogravurd, au fost reprocluse de pe fotografii, ln loc d.e a fi reproduse de pe negativele originale; de aceea ele sint intrucitva neclare. Ele sint totuqi copii fidele qi slnt mult superioare, pentru scopul meu, oricd,rui clesen, oricit d.e ingrijit executat.

- c.

:J0,1

I N T R O nU

(t n ri

r,)

S-au scris multe lucrlri despre erpresie, ins[, ryi mai multe despre fizionomie, adicir, despre recunoasterea caracterului prin studiul formei permanente a trirs[,turilor felei. ln lucrarca d.e ta!6, nu ne rrom ocupa d.e acest din urmd, subiect. Tratatele mai vechi t pe care le-am consultat nu rni-au fost decit de pulin folos sau chiar cle nici unul. Renumitele Conlerences . .. 2 ale pictorului Le Brun, publicate in 1667, constituie eea mai cunoscuti, lucrare veche ryi contin unele observalii bune. O altri lucrarer, cerra mai veche, anume D'iseours..., rostite in 1774-1782 d.e c5,tre binecunoscutul anatomist oland.ez Oamper 3, cu greu poate fi consideratii, ea reprezentind vreun progres pozitiv in acest subiect. Lucr[,rile de rnai jos mc.rit[, clin contra,

consideralia cea mai deplinfl. Sir Charles Bell, atit de reputat pentru clescoperirile sale in fiziologie, a publicat in 1806 prima edilie ryi in 1844 a t,reia edilie a lucrtlrii sale Anatomtl an,il ?hi,losophy of EnTtressi,ona. Se poate spune, pe drept cuvint, nu numai c5, el a pus bazele acestui subiect ca o ramurd, a ;tiinlei, ci ci, a construit qi un ini,lli,tor edificiu. in toate privinlele, lucrarea sa este extrem de interesantd,, conlinind. prezerttd,ri grafice ale diferitelor emofii, qi este ad.mirabil ilustratl. Se admite ln general cd, meritul sd,u const5 mai ales in faptul ci, a ard,tat raportul intim care existil intre mipc[,rile de expresie qi eele d.e respiralie. I)nul clin punctele cele mai imporlante, neinsemnat dup5, cum ar putea pfrea la prima vedere, este cir, mu;chii din iurul cchilor se contractir, ln mod involuntar in timpul eforturilor violente cle t'rpirare, cu scopul de a proteja aceste organe clelicate de presiunea sanguinir . Act'st fapt, care a fost pe tleplin cercetat pentru mine, cu cea mai mare amabilitatc, rlt'cl,tre profe-sorul Donders din l]trecht, aruncil, rlupfl cum vom vcclea mai ios, un val cle lumini, asupra mai multora dintre cele mai importiinte erprrrsii alc
r
,1. Parsons,

in lucrarea sa din

aclenda

la

plrical 'l'rarrsactions" pentrn 7746, p, 41, di o listri dtt 41 tlc arrtot'i cale au scris despre expresie. r Oottfdrences srlr I'Erpression des diffdrents Caractbres des .Passiol.ts, Paris, in-cuarlo, 7667, Citez intotdeauna

,,Philoso-

3 Discours par Piene Cantper snr le nrclJen tle reprisenter les diuerses pcssions ctc.,1792. a Atn citat intotdt'anna din edilia a 3-a, 18tr.1, publi-

catl clupii moartea lui Sir C. Bell, care conlinc ultirnele sale corecturi. Prima edi{ie din 1806 este rnult infcrioarii ca valoare, ea necon!inind nnele din pirerilc salc rurai irrtpoltante.

. , edi[ia lui Lavater reeditatir de lloreau, apirruti in 1820, dupti cunl se aratir in \.o1. I\, p, 2it7.
rlin
Confirences

INTRODUCERIi

lizionomiei omului. lleritele lucrririi lui Sir C. Bell au fost subevaluate sau complet igrrorate c1e c[tre rnai rnulli autori strd,ini, insd, au fost pe d.eplin ac]mise de unii t cdt c1e exernplu, cle c1l. Lemoine 5, cAre, pe bun5, dreptate, spune : ,,T,te livre cle C. Bell iler-rait 6tre rn6tlite par quiconque essaye cle faire parler le visage c1e l'homme, prir les philosophes aussi bien que par les artistes, car, solls une apparence plus legdre et sous le pr6texte de 1'esth6tique, c'est un des plus beaux monuments *. cle la science des rapports clu physique et du moral " Din motive care vor fi inclicate inclatii, Sir C. Bell nu a incercat s5 urmii,reasc[, pin[ la sfir,;it vcderile sale in rn[sura in care ar fi putut s-o faci,. El nu incearc[, sti explice de ce diferilii mugchi sint pu$i in acliune sub impulsul diferitelor emolii; rle cr de exemplu, capetele interioare ale sprincenelor sint ridicate, iar eollurile gurii sint l[sate in jos la o persoanfl, mihniti sau nelini;titfi. in 1807, cll. Iloreau a publicat o edif,ie a lucriirii lui Lavater asupra ftziorromiei 6, in cAre a inglobzrt mai multe d.intre propriile sale lucr5,ri, conlinintl tlescrieri excelente ale nri;cirrilor murychilor faciali, insolite cle multe observatii valoroase. Ill arunci, totu;i foarte pu!in5, lumin[ asupra aspctului filozofic al subiectrrlui. J)e eremplu, vorbincl despre actul incrunt5,rii, adJci, al contracliei mu,;ch.iului, rlr'nnrnit clc autorii francezi ,,sonrciliert' (corrul1atot" supercili,i), cll. Moreau observt-t, pe buni, clrepta,te : ,,Cette action d.es sourciliers est un cles ,symptdmes les plus tranch6s tle I'expression des affections p6nibles ou concentr6es"**. El adaugi, apoi cil, prin leg5,tura ;i pozi\ra lor, acegti rnuqclri sint adaptali ,,il resserrer, i, coucentrer les principaux traits c1e la face, comme il convient dans toutes ccs passions vraiment oppressives ou profond.es, dans ces affections clont le sentiment semble porter ltorganisation i, rt,venir sur elle-m6me, i, se contracter et i, stamointlrir, c()ntme pour offrir moins de prise et d.e surface ir des impressions red"outables ou irnportunes *.*. Cel care crede cri observa{ii cle acest fel arunci, weo luminti aslrpra
5 I)e la Physiotrorttie et de lu I)nrole, cle AlbcrL Lcmoine, 1861, p. 101. " ..Oricine incearcl sir facri sir vorbeascir obrazul omului, atit filozofii ciL si ar[istii, ar Lrebui sir mcditeze asu1805 Ei

altul clin 5 ianuarie 1806, in afarit tle cel tlin 1ll aprilie 1806, citat ntai sus. Ca urnrare a faptultri ci ttttcle din acestc pasaje au fost compuse in 1805, tlr. I)ttchenntl

si rrtot'al " (l-. lrud.). li L',lrt de cttrtrtttilre. Ies Ilonuncs ctc., rle (i. [.avatct', I'r'irrrir ediIie u:rct'stt'i luct'iri, apirt'ulli in 10 voltttrrt', lrr car'(' so lt'fcrri iu prefa!a crlilici din 1820, con!ittitttl obscrvr!iile cl-lui }lolcau, I)ilrc sI fi fost publicatii itt 1807 ; gi ntt rtrir intloiesc cit a;a esLe, cleoart'ce I,iotice sur Lauater', ltr inceputul volumului I, at'e clata tle 13 aprilie 1806. 1'otu;i, in unele luclirri bibliografice se dir clata de 1805 1809 ; parc insl irnposibil ca data de 1805 sri fie cot'ecti. Dt'. Drrchenne observd. (Xldcanisme de la Phgsionomie llunruine, in-octauo, cdilia 1862, p. 5, qi Archioes (]indrales de XId,decine, ianuarie gi febrttarie 1862) cir dl. lloreau ,,a conrpos6 pour son ouvrage ull article irnportant" (,,a conrpus ull articol irnporlant penLlu lucrarea sa") etc. itr anul 1805, iar iu volttnlul I al
l'izic

pra cirr!ii lrri (1. Rell, cleoalecc sub o aparenti m:li neinscmnalir si sull prrtcxtrri estclicii, el esle trnul tlitt ccle nllri fnlrnorrs(] rrronrrntt'nttr ale $tiirr!ci rlpor'trrt'ilot'tlintt't'

atribuic dlui lloreau prioritate asupra lui Sir C. Bcll a cinri lucrare, clupi cum am vi.zttt, a fost publicati in 1806. Acesta este un tnocl foarte neobignuil de a clctcrr-

lucririlor ;tiinfifice; asenlcltca cltcstiuni sint lnsir de o itnpot'tau!t-t cxtrcm tle lttit'it itt conrparaJie cn merilele lor rtlativc. Pasajelc tlin Ilortatt ;i Le I3nrn, cit:rtc lttAi sus, sittt luaLe in aces[. caz, ca;i in allele, clin cdilia din 1820 a lui Lavatcr, t,ol. lV, 1r. 228, qi vol. IX, p. 2i9. ** ,,Aceas[i acliune a mu;chilor corugatori (corruqator supercilli) este ttuul c.lintre sinpt.omcle ccle ntai evinrirra llrioritatea
clente ale expresiei sentimcntc'lor

penibile san concentra-

tri" (N. trad.). ***,,S[ stringd, si

conceuLreze principalele tris[turi ale felei, dnp5. cum cer toate aceste pasiuni cu aclevlrat apdsltoare sau profunde, aceste stdri afective al ciiror sentiment pare sii determine ca organizalia sri-qi revin:"t, sii se contracte qi si. se mic,soreze ca pentru a fi mai

cdiliei clin 1820

girsesc pasrrjc

cu data dc 12 deccrnbrie

pulin influenlati ;i a oferi mai pulinir suprafali impresiilor dc tcrnut sau suplritoal'e" (t\'. lrad.).

INTRODUCERI']

irlrportanlei sau originii diferitelor expresii arc' o alti p[rere despre acest subiect declt rnine. in pasajul de rnai sus nu e'xisti, cleeit un foalte mic progr(.s, clzre[, existil vre unul in tratarea filo zoficd" a acestui subiect, fa,ti cle cel atins rle pictorul Le Brun, cilre, ln 1667, descriind" expresia de spaim5,, spune : ,,Le sourcil, eui est abaiss6 d'un c6t6 et 6lev6 de I'autre, fait voir qrre la partie 6lev6e semble le vouloir joindre au cerveau pour le garantir du mal que l'6,me apercoit, et le c0t6 qui e,qt abaiss6 et qui parait enfl6, nous fait trouver dans cet 6tat par les esprits qui viennent du cerveau en zrbond"ance, comme pour couvrir l'6,rne e't la d6fendre du rnal qu'elle craint; la bouche fort ouverte fait voir le szrisissernent du cmur, par lesangqui seretireverslui,ce qui l'cblige, r'oulant respirer, i,faire un effort qui est cause que la bouche s'ouvrer extr6mement, et eui, lorsqu'il passe par les organes de la voix, forme un son qui ntest point articul6 ; que si les muscles et les vcines paraissent enfl6s, ce n'est que par les esprits que le cerveau envoie en ces partieslA,"*. Am considerat cd, frazele premerg5,toare meritd, citate ca exemple ale absurclit[lilor surprinzhtoare care au fost scrise asupra aeestui subiect. I'he Phy si,ology ot" tr[echani,sm of Blushinq (Ii,zi,olo11i,a se'u, mecan,isnt ul 6nrogi,ri,i, frJei,) d.e dr. Burgess a aplrut in 1839 ; in czrpitolul al Xlff-lea mii, voi rt'feri frecvent la aceast5, lucrare. in 1862, dr. I)uchenne a publicat douil edilii, in-folio si in-cctayo, ale lucri,rii srrle JI icanisme de la Ph,ys'ionorn'ie Humai,n,e, in caro alralizt',azh, cu a,jutorul ck,ctricit,ilfii, ryi ilust'reazir,, cru fotogra,fii admirabilr', nri;crXrile rnurychikrr faciali. lll rni-a, pt'rrnis in rnod genoros sir r:opit'z oricltc dort's(, tlitr fotografiilt' salt'. Jrrlcl't"r,r'iltr sak: au fost apreciate cra fiind rle mic[, importarrfir sau au fost, cornplet ignorattr tlo cii,tre unii rlintre compatrio!,ii si,i. Este posibil ca dr'. I)nchenne sii, fi exa,ger:At irnportanla contracliei unor rnu;ehi izola\r in redarca expresiei, intrucit, datoritil rnodului intim in care mu;chii sint conexa!,i, clupfi, cum se poate vedea din clesenelc anatomice ale lui llenle 7 cele mai bune, cred", care au fost publicate vre0datd, -, este greu de crezut cd, acliunea lor este separati. Este toturyi evid.ent ci dr. Duchenne a sesizat aceasta in mod clar, precum ryi alte surse de erori, $i, deoArece' se rytie cL el areuryit in mod. perfect s[, elucideze fiziologia mu;chilor miinii cu ajutorul electricitl,tii, este probabil ci in general are clreptate in ceea ce prive;te mu;chii faciali. DupL p5,rerea mea, tlr. Duchenne a realizat progresre eonsid"erabile in acest subicct prin faptul ci, l-a tratat. Nirneni nu a studiat mai cu grijir, cctrtrac!,ia, fit'ctirui mu;chi separat ;i ridurile care rezult[ pe pielc. ]trI a, alirtat clcr Asemell('a, (.,(,ezl ce constituio un serviciu foarter important, care rnuqchi sint cel mai pu{,in sub controlul urric al voinfe'i. I)r:. I)uchenne rru irrtrit tlecit foartc pul,in ilr consi'

',,S1lrinct'illrt carc cstc aplt'catti dc o parte' ;i lidicatir dc cealaltir aratL cii paltt'a lidicall parc sir vrca sri o uncascir ctr creierul pcntm a-l lrroteju de r'[ul pe calt sufleLul il intrcvcdc, iat'partca aplecaLi;i calc palc unrflali, nc facc sir ne gisim in aceasti stare prin ginclurile calc r,in abundent din cleier ca pentm a acoperi sufletul ;i a-l apirra de rirul tlc care se tcmc: gula larg tlcschisir arltir emoIia putcluicri a inimii, plin singelc carc se lctlagc sl)re cll, ceea cc, trroirttl sir t'cs1lilc, o obligli si

l'ircii rrtr cfor'I t'alt'facc ca qtrra sir str tlcsc]riclli Ia ttraxirnunl, si caLc, :rtunei cintl [.recc pt'in ot'grttteler vocii, tlli
nasterc rrnrri sunet cal'c nu cste att'ticrtlat ;ci daci ttttt;chii ;i vinclc par untflaLc ntt estc' clccit tlin cauza sltit'itclor'(scnzaliilor) pe) cale ct'eiet'trl Ic triniLe in accltl

p[r{ii" (}'.
schen,

lrad.).
JIe.n-

? Ilnrttlbrtclt der sgstemtdischen 'lrtatomie r/c.s vol, I, pirrtca a i3-ir, 18;'18.

INTRODUCERE

cleralii teoretice qi rareori incearc5, sf,, explice cle ce anurnili mu;chi, ;i nu alfii, se contract5, sub influenla anumitor emofii. IIn distins anatomist francezo Pierre Gratiolet, a ,tinut la Sorbona o serie de prc-'legeri despre expresie, Di notele sale au fost publicate (1865) dup5 moartea sa sub titlul De Ia Physionom'i,e et des Mou,uements d'Erpress'ion. Aceasta este o lucrare foarte interesantd,, plind, de observalii valoroase. Teoria sa este oarecum complex[, si, in mlsura in care poate fi redati, intr-o singur5, frazd, (p. 65), ea este urmftoarea : ,,Il r6sulte, d.e tous les faits que jtai rappel6s, que les sens, l'imagination et la pens6e elle-m6me, si 6lev6e, si abstraite quton la suppose, ne peuvent s'exercer sans 6r'eiller un sentiment corr6latif, et que ce sentiment se traduit directement, sympathiquement, symboliquement ou m6taphoriqriement, dans toutes les sphdres d.es organes ext6rieurs, qui le racontent tous, suivant leur mod.e d.taction propre, comme si chacun d.'eux avait 6tA directement affect6"*. Gratiolet pare s5, fi trecut cu ved.erea obiceiul mo;tenit qi chiar, intr-o anurnit5, md,sur[, obiceiul la individ ; cle aceea el nu reugeqte, dup5, p5rerea mea, s[, clea explicalia justf qi cb.iar nici o explicalie multor gesturi qi expresii. Ca o explicaf,ie a ceea ce el numeqte m.iqcd,ri simbolice, voi cita observaliile sale (p. 37), luate de la dl. Cheweul, asupra unui om jucind biliard. ,,Si une bille d6vie l6gdrement de la direction que le jouerir pr6tend lui imprimer, ne l'avez-vous vu cent fois la pousser clu regard, d"e la tOte et rn6me des 6paules, comme si ces mouyements, purement symboliques, pouvaient rectifier son trajet ? Des mouvments non moins significatifs se produisent quand. la bille manque d.'une impulsion suffisante. Et, chez les joueurs novices, ils sont quelquefois accus6s au point d'6veiller le sourire sur les ldwes d.es spectateurs"**. Dup5, mine, asemenea miqc[,ri pot fi atribuite pur pi simplu obiqnuinlei. Ori de cite ori cineva a dorit sL miqte un obiect intr-o anumit[ parte, el l-a impins intotdeauna in acea parte : dacd, a vrut s5,-l d"eplaseze inainte, l-a impins inainte, qi dac5, a vrut s[,-l opreasei, l-a tras inapoi. De aceea, cind. cineva vede bila sa d"ucindu-se intr-o directie greqitl, ;i doreqte intens sL meargd, intr-alt5, direcfie, nu poate evita, din obiqnuin!5, indelungatd,, s5, execute in mocl inconqtient miqc5,ri care in alte cazrrrr le-a constatat, ca eficace. Ca un exemplu d"e miqc5ri simpatice, Gratiolet (p. 2I2) ctteaz[, cazul urmi,tor: ,,Ifn jeune chien il oreilles droites, auquel son maltre pr6sente de loin quelque viand.e app6tissante, fixe avec ardeur ses yeux sur cet objet dont il suit tous les mouvements, et pendant que les yeux regardent, les cleux oreilles se portent en avant comme si cet obiet pouvait Otre entendu))***. Aici, in loc de a vorbi desimpatia dintre ochi rsi urechi,inri pare mai lesne d.e crezut c5,, uitind.u-se atenli
' ,,Din [oatc faptg]c pe calc lc-anr anrintiL rezultir cir sirn{urile, irnagina!ia ;i insti;i ginclilca, oricit dc iualtir ;i abstlacLir am presupune-o, nu pot funcliona firll a da na;tcre la un scnlinrent corelativ, si cd accst senlinrcnt se traduce dilect, prin simpatie, in mod sirnbolic
satr metaforic,

prtlca sir-i t'cctifice nrc'rsul? Iligciiri nu rnai pulin scurnificative sc produc atunci cincl impulsul clat bilei estc prea slab. Iar la jucitot'ii novici acestc rniEc[ri sint uncoli intrut-it de pronunlatc lncit provoac:i surisnl spcc(a-

in toaLe sferele organelor exterioare, care, dultzi nrodul lor propriu dc acliune, il tracluc toate ca ;i cind fiecare ar fi fost direct afectat" (N. lrad.). ** ,,Dac[ o biki deviazd uqol de la direclia pe care juc[tonrl vrea sii i-o imprirnc, nu l-a!i vlzuL de o suti tle ori inrpingincl-o cn plivirca, cu capul ;i chiar cu untet'ii, cA ;i cind accsIc rui;cirri pur sirnbolice ar

tolilor"' (N. lrad.). *** ,,UIl cdIel cu urcchile drcpIe, cfu'uiu stiipinul ii arati de la distanli o bucatl de carnc apetisanti, i;i fixeazir ochii asupra acestui obiect, urmlre;tc toate mi;cdrile acestuia, gi in vreme ce ochii privesc, amindoul urcchile se indreapti sprc fa[i, ca ;i cind aces[ obiec[ ar puLea fi anziL" (N. lrad.),

INTNODUCEIiE

la un obiect oarecare, ciinii si-au ciulit urechile pentru a peroe-'pe Yre'ull sunet ;i invers, s-au uitat atent in clirec,tia unui sunet pe care poate c[, l-a,u aiztt',iar dupi multe generalii, miqc[rile acestor organe au devenit puternic asociate prin obi;nuin!L indelung continuath. Dr. Piderit a publicat in 1859 o luclare d.espre erprc'sie, pe care am vrazut-rt, irr.sil prin (rrlror clupi, cum afirm[ el, a anticipert pe Gratiolet in multe din vederile .lrlt'issczr,sr:huftlicltes Systetrt tler Mi,mik und sale. in 186?, el a publicat luerarezr Physi,oonontik. Este aproape imposibil tle a recla in citeva fraze o sintezi justf a conceptiilor sale. Urmd,toarele pasaje vor putea exprima eventual tot ce se poate spune pe scurt: ,,Iliqc5,rile musculare d.e expresie sint in parte legate de obiecttl imaginare ryi in parte de impresii senzoriale imaginare. in aeeast5, propozrlrerezidd' cheia inlelegerii tuturor mi;cd,rilor musculare expresive" (p. 25). Apoi, ,,fli;clrile expresive se manifest[, mai ales prin muqchii rtumeroryi mobili ai fetei, par,tial clin cauzil ch nervii prin care ei sint purii in mirycare isi au ;i originea in cea mai apropiat5, vecin6tate a organului mintii, insl de asemenea parDac5, lial pentru cL aceqti murychi servesc s5, sus!in5, organele de sim!" (p. 26). dr. Piderit ar fi studiat lucrarea lui Sir C. Bell, probabil ci nu ar fi spus (p. 101) c[, risul violent provoacl, o incruntare din cau zd, cd, tine t1e natura durerii sau cL la sugaci (p. 103) lacrimile irit[, ochii qi astfel provoaci contractia mu;chilor inconjrrrl,tori. Multe observafii bune sint pres[rate prin tot acest volum, la care mti voi referi ulterrior. Disculii scurte d"espre expresie pot fi g5,site ln tliferite lucr5,ri care nu atl rrevoie s[, fie tratate am5nunfit aici. Toturyi, dl. Bain a abordat in douzi din lucr[,rile sale acest subiect cu oarecare amlnunfime. Itl spune 8 : ,,Consid.er c[ expresia lnsl,ryi este o parte integrantl, a sim!,irii. Crecl c5, o lege generall, a minlii este_ cii,, impreun[, cu faptul simlului interior sau al col$tiintei,_existl o acliune difuzabili sau d.e excitare asupra membrelor corpuluitt. Tntr-alt 1oc el adaug5,: ,,IJn num[,r consid.erabil d.e fapte pot fi aduse sub principiul urm[,tor : anume cd, std,rile cle pl[cere sint legate d.e o sporire, iar st[rile de suferin!5, d.e o reducere a unora sau a tuturor funcliilor vitale". ins[ legea de mai sus a acliunii c1e difuziune a sentimentelor pare prea generall pentru a arunca mult[, lumin5, asupra expresiilor speciale. Tratind d.espre sentimente ln hicrarea sa Pri,nci'ples o'f Psrlch,ologlt (1855)t dl. Ilerbert Spencer face urm5,toarele observalii: ,,Atunci cind. este puternic[, frica se exprima, prin lipete, prin eforturi dc' a se ascunde sau d.e a sc5,pa, prin palpitalii ;i tremurare, iar acestea sint tocmai manifestlrile care ar insoli suportarea ins5,ryi a r5ului temut. Pasiunile distrugltoare sint arS,tate printr-o tensiune gencral5, a sistemului muscular, prin scri;prin dilatarea ochilor ryi a nflrilor, prin mirii^t; netul dinlilor ;i scoaterea ghearelor,'a^cl,iunilor care insolesc uciderea, pt'hzrr". irl acestea silt formele mai s-iabe ate aceasta constfi,, d.up5, curn cred, aclev[rata teorie a unui ruare numi,r cle expresii, insd, interesul principal qi dificultatea subiectului rezidfl, in urmd,rirea rezultatelor minulat de complexe. I)ed.uc cir cineva (nu am fost ins[, in mi,suri sii stabilestr cine anume este) a exprimat cindva, o pi,rere aproape sim.ilari,, intrucit Sir C. Bell
2,38.

8 'l'ltt: Selt.srrs rrtrtl llu' IttlcIltL:1, e rl . rr 2-it. I li(i l, 1i. 1)(i ;t I'rcfa{a la pt'irrr:r e tli!it' lt act'sI t'i lrrcl'irl'i ;ttittt'I ii da Ia

tlc irrrric 1fi55. \'czi tlc ttse lllt'tte ir t'tli!ilt lt 2-it a ltrct'itt'ii tl-lrri IJrrin tlt'sprtr 'J'he I')tttolirttts und the 1l'ill.

INTFODUCERE

e[ a;a-numitele serune exterioare ale pasiunii nu slnt d.ecit coilcomiteutele acelor miryc[ri voluntare pe care structura le face necesaret'. Dl. Spencer a, publicat rlc asemenea 10 o lucrare valoroasi asupra fiziologiei risului, in care insist,I" asupra,,legii generalc c[, sentimentul, trecind" de o anumit5, intensitate, se descarcir prin actiune corporal[" ;i cri ,,o re\'Srsare de forfzi nervoasti, neclirijati, de nici un motiv, 'r'a lua evident mai intii d,rumurile cele mai obi;nuite ; ryi clac:i acestezr nu vol fi suficiente, se va rev5,rsa apoi in cele mai pulin obirynuite". Cred ci, aceastd, lege este de cea rnai mare importan,tzi pentru elucidarea subiectului nostru 11. Tofi autorii care au scris de,qpre expresie, cu excep,tia d.-lui Spencer, marele exponent al principiului evolulieio par sd, fi fost ferm convinsi c[, speciile inclusiv, natural, omul '- au apS,rut in starea lor actuald,. Fiind astfel convins, Sir C. Bell sus,tine cd, mulfi dintre muqehii noqtri faciali ,,serr,'esc numai pentru expresiett sau c5, sint ,,un tlispozitiv special" in acest singur scop 12. ins5, d.in simplul fapt cd, maimulele antropoicle au aceiaryi murych.i faciali ea ryi noi 13 reiese ca foarte pulin prcbabil ci, in cazal nostru aceryti muqchi servesc exclusiv pentru expresie, deoarece nimcni, presupun eu, nu ar fi dispus sd, aclmiti, c[, maimu,tele au fost inzestrate cu mufchi specriali numai pentru a-ryi expune strimb5turile lor hidoase. Se pot de fapt atribui pentru aproape to!,i murychii faciali intrebuin!5,ri distincte, independ.ent de exprcsie. Evident c[ Sir Cl. I]ell a vrut si, facir, o tlistirrctit', t'it mai largir posibil, intrt'oln si anirnalt'le infericalr'ryi. in consecilrlri, el uf irntii cli ,,1a, fiintcle itferioanr nlr t'xisti t'xprt.sir', ataril tlt' cc:t la eu'(' st' potrto ref(ili tnai mult satr lnai pu{in trltu'r t,a ac-rtelc Itu' rle voin{,ii srru insl,inc;ttr lr('o('sarett. I-Nl sus!]no nrai tlepa,rte cti faf a lor ,,p?ll'r) cirpilbilir s[ exprinur rnai ales furic ;i fricrl"la. fns[' otnul insuryi rnr ili poato explirna dragostea;i urnilin{:r, atit do clar prin scfrtl}e exterioare ca un ciine atunei cincl, cu urechile pleo;tite, cu buzerle atir'nind"r cr eorpul unduitor' ;i dirrcl din coad5,, i;i intlmpinS, stlpinul iubit. $i aceste miqc[ri la cline nici nu pot fi explicate ca fiind acte cle voin,td, sau instincte necesare mai mult d,ecit privirea radica,"5, ryi obrazul surizd,tor al unui om care i;i intilneqte un vechi prieten. Dacil Sir C. Bell ar fi fo,qt intrebat in leg5,tur[, cu expresia afec,tiunii la ciine, el ar fi r5,spuns, fiir:i incloiald,, ci accst animal a fost creat cu instincte speciale, ad,aptinclu-se pentru a,socierea sa cu olnul, $i ci oricc altir' eercetare in legiturf cu acest subicct este rle pris:os.
spnne n t,,S-a sustinut
\t
[). l2l.
'ltr(tlrttt'ry ntrcI ?hilosoplrtl ol'li.r'1trcsslort,

t'tl it

ll-1,

o pur'tc a volrrrttrrltri tlc fa!ir: pritttclc Ittclc tttttc lllallrts-

clisc rlr:sprc

10,,Ir,ssar-s St'icrrtilic, I)olititrul uttd Spcculativt"', seliu a 2-a,1ti63, p. 111. In prinra scrie de cseuli estc tt disculie despre rls care imi parc de valoare foarle nticit. 11 De la publicarea eseului la care tocntai ne-am refcrit, rll. Spcncer a sclis un altul dcspt'c JIoraIs and XIo' rcrl Sentintetis, ,,IiorLinghtlv Revierv", 1 aprilie 78i1, p. 426. El a publicat de asemenea concluziile sale finalc iir volumul al Il-lea al ediliei a 2-a a lucrdrii Principles of Psgchologtl, 7872, p. 539. PoL afit'rna, pentm a nu fi acuztrL cir incalc <lonrt'niul rl-l ui Spcncer, ci anr anun-tzrt, irr lrrr:l'irrt'r nrt'ir 'l-he Drsccttt of Man, c;i scrisesem atunci

strlrit'ct rrl cxllt'esiei lloartir clata dc 1838. 7) Attrrtotng arttl l'hilctsolthlJ oI lirprt:sslon, ctl. a 3-a,

p.98,121 9i 131. 13 Prof. Owen afirmir in mod exprcs (,,Proc. Zoo7. Soc.", 1830, p.28) cri a;a este la orangrttan ;i indici precis toli rnu;chii nrai inrportan!i carc sint bine cunoscu!i ca servind la om pcntt'tt cxpt'imarea sentitnentelor salc.
Yczi, de asenrenca, dcscriet'ea tttai multor mugchi faciali

la cimpanzeu, de cdtre prof. NIacalister, ,,Annals and N{agazine of Natural l{ist.ory", mai 7877, vol. VII, p. 342. ta AnrttomrT and I'hilosophg of Erpre.ssiotl, p. 121 ;i 138.

IN'IRODUCERE

tl

Cu toate ei, Gratiolet neagi, in mod. categoric 15 c5, weun muqchi s-ar fi tlt'zvoltat numai ctt scopul expresiei, e'l nu pare si, fi reflectat vreodatri asupr.il principiului evolu!,iei. El pare si considere fiecare spccie c2 o creatie separatii. La fel- este pi cu ceilalf,i autori care au scris despre expresie. De exempli, clupl ce vorbeqte despre mi;ci,rilc membrelor, dr. Duehenne se ref6'r5, la celetur" dal erpresie_fe,tei ;i ob'qervi,tu, r,Lc'cr6ateur nta donc pas u h, se pr6occuper ici des besoins de la m6canique ; il a pdr selon sa sagesse, ou que I'on rne par,t1;mie cette - en. manidre de parler par une d.ivine fantaisie, mettre action tel o1 tel muscle, - rnuscles i; la fois, lorsqu'il un seul ou plusieurs a voulu que les signes caract6risliqueq 4.f passions, _m6me les plus fugaces, fussent 6criti passugdrement sur la face de l'homme.Ce langage. de la physionomie une fois cr66l il llli a suffi, pour 1r rendre universel et immuable, de clonrrer i, tout 6tre humain la facult6 instlnctive d"texprimer toujours ses sentiments par la contraction cles m6mes muscles,t". Mglli autori considerd, intregul subiect al DnTtresi,e,i ...ca inexplicabil. Astfel, renumitul fiziolog i\Iiiller spune 17: ,,Expresia complet diferit[ a tris[turilor fef,ei la pasiuni diferite arat6, cil, dup5, felul ,qentimentulii excitat, i;e ac,tioneazit asupra unor grupe total diferite de fibre ale nervului facial. Asupra cauzei acestui fapt sintem in complet5 ignorantd.,,. Fd,rd, ind_oiald, c[, atita timp cit omul ;i alte animalt' sint considcrattr clrept crealii independente, se pune o frin5, efectivd, clorintt'i noastrc naturale de a c('r.ceta pe eit posibil cauzele expresiei. Dup5, aceast[, doctrinl, orice si totll poatc fi tot ntit cle bine e'xplicat ; tlcctt'inA s-a dovedit tot atit cle pcrnicio:rs[, in frrivinl2, tlxpresitri Ca, ryi a, oricS,rei altt'ranruri a isl,orit'i traturalt'. I-la ollt, l1n('lt, t'xlir.r,sii, r,a zbirlirc:t, pi"trrtlui sub irtflut trta nnei spil,itnc extremrl Fatr rlt,zr,-t'1ir.e1 rlirri,ilsr s11lr itttperiul urtci furii teribile, cu greu pot fi in!,clefie nunlai po ltuza crt,4intei'ci16mrrl. tl cxigflt cinclva intr-o st,are mult iirferioa"ri, as,.rr5n[,toart, ardrnalt'lor. Dxistent,l aceloraryi expresii lzt, specii distincte, deqi innrclite, cum sint rni;cirrile acelorarsi rmrrychi faciali in timpul risului la om qi la diferite maimule, rlevine oarecum mai inteligibil6, dae5, credem ln descenclenta lor dintr-1n strlmoq comun. Cel care admite, din motive generale, cd strucLura ryi obiceiurile tuturor animalelor s-au dezvoltat t_reptat va privi intregul subie ct alexpresiei intr-o lpminri loud, si interesant[. Studiul expresiei e"ste dificil clatorit5, faptului ci mirycdrile "sint adesea irnperceptibile, treeittoare. O deoscbire poate fi elar perceputir, ;i toturyi pozrte fi imposibil de a afirma, cel pu,tirr dupfl cum anr constatat, in ce'constii. Atunci cinrl asisti,m la vreo ernolie puternir,l, simpatia noastr5, este atit cle profuncl stinnlatir, iucit observarea atentd este uitatir sau clevine aproape imposibil5, fapt pentru car(, am avut multe dovezi curiozlse. fmagina,tia noastrd, este o altei sursir r1e erori, ryi ineti tsi mtri serioasi, intrucit, daci, d"in natura condif,iilor ne aryteptlrn sii vecterrr () allulnitir, expresie, cu ulurinln, ne imagin5m prezenlaei. fnciucla bogatei sale expet5
16

p.

l)e la Phgsiortontie ., p. 12 ;i 73. Llit'ruttsme de Ia Phgsionomie lluntaine, etl. a

8-a,

31.

t7 Elemerrts of Pltgsiologg, trad. cngl., vol. II, p. g131. ' ,,Creatorul nu a avut nevoie si se pleocrupe de cerin!ele mccanicii; cl a prrttrt, dupi inlclepciunea s?, sfrrr - sI ni sc icrte nrorlul acesta ale a \:ol'bi - ditrtr'-o farrIezic (livini, sl'i Iuni in lrr,lirrnt, crrt:rIt' slrlr r:lrialc nrusclri,

unrrl sau tnai mulli mugchi ln acelaqi t.imp, atuuci clnrl a vrut ca semnele caractelisticc ale pasiunilor, chiar ale cclor mai fugitivc, si fie trccritor inscrisc pe fala onnrlui. :\ccst limbaj al fizionomiei odatd creat, crcatorului i-a fost suficient, pentru a-l face universal qi irnuabil, sii dea olicirrei fiin!e orncnegti facultatca instinctivii dc a-ii exprinra lntottleauna sentimcntele ltrin contractia acr,-

lolali nru;chi" (N.

fu'ad.).

t2

INTRODUCEIiI]

rienfe, dr. Duchenne ;i-a inchipuit timp indelurrgat, dup[ cunr zlfirrnl el, cir rnai rrrulfi murychi se contractra la anumite emolii; in cele din urm[, el s-A convins ci, miqcarea errl limitat[ la un singur murychi. Pentru a obline o cit mai buni, bazra si a cletennina, indepenclent cler opinia curerrtti, in ce nti,qurd, anurnite migclri ale trlsS,turilor felei si gest,uri erprimir, realurente anumite stfi,ri de spirit, am g[sit urmii,toarele mijloace ca fiind cele mai utile. in primul rincl, am observat sugacii, d.eoarece, clup[, cum constati, Sil C. Bell, ei rnanifestl multe emolii,,cu o forld, extraordinarl", p cin.cl mai tirziu in r.iatii, unele dintre emoliile ncastre,,nu mai au sursa pur[,;i simplii, clin cale iau na;tere in fragcdi, copilirie"18. ln al doilea rind, mi-a venit in rninte ci, ar trebui studiali clemenlii, intrucit ei sint predispu;i pasiunilor celor mai puternice qi le clau clrumul f[,ra control. Eu personal nu am arrut ocazre si, o fac, arya incit m-am ad.resat dr. Ilaud.sley, de la care am prirnit o recornanclalie c5,tre dr. J. Clrichton Browne, care conduce un imens azll itr apropiere de Wakefielcl ;i care, dupri curn am constatat, se ;i ocupase de acest subiect. Acest excelent observator mi-a trimis, cll o amabilitate neobositi,, numeroase note ;i d,escrieri cu valoroase sugestii asupra multor probleme I nu pot aprecia indeaiuns valoarea ajutorului siu. Sint cle asemenea inclatorat amabilit6,tii d-lui Patrick Nicol, de la azilal cle neburri din Sussex, pentru relat[rile interesante^ asupra a doul sau trei chestiuni. In al treilea rtncl, clupd, cum am vilzut rnai l;us, dr. Ducherule a supus curelrtului galvanic anumili mu;chi cle pe fafa unui batrin, a crirui piele era pulin sensibil[, ;i a proclus astfel diverse expresii care au fost fotografiate la scarl mure. Din fericire, m-a,nr gindit sX ar[t mai multe din cele mai bune cliryee, far[, nici o explicalie,la mai mult cle dou5,zeci d.e persoane crulte, de d,iferite virste ;i de ambelc, sexe, intrebindu-le in fiecare caz ce emo!,ie sau sentimenter presupun ci, l-ar fi animat pe bS,trin I am notat r5,spunsurile lor intoctnai. }Iai multe dintre expresii au fost imecliat recunoscute d,e aproape toate persoanele, cu toate c5, nu le-au descris in exact aceia;i termeni; qi cred cd, ne putem bizui pe ele ca fiincl juste pi vor fi ulterior descrise ami,nunfit. Pe de alti, parte, aprecieri extraordinar d-e diferite au fost exprimate in legd,turd, cu citeva dintre ele. Aceasti, prezentare a fost folositoare intr-urr alt fel, convingind.u-mi, clt cle uryor putem fi inryela,ti de irnaginalia noastrzi deoarece, atunci cind" m-am uitat pentru prima d.atir, la fotografiile r1r. Duchenne, citind in acelarsi timp textul ,si aflincl astfel ce intentionau s[, reprezinte, am fost cuprins de arlmiralie talir, de veracitatea tuturor fotografiilor, cu numai clteva exceplii. Totu;i, dacd le-a; fi examinat fdrit nici o explicalie, ary fi fost frirai ilrd.oiali, tot atit cle nedumerit intr-unele caz:urr cum au fost rsi alte persoane. in al patrulea rind., speram sL ob,tin mult ajutor de la marii maeqtrii ai picturii si sculpturii, care sint observatori atit de minulio;i. Am primit in consocin!5, fotografii ;i gravuri ale multor opere binecunoscute ; insd,, in afarir, c-le citevu, exceplii, nu am profitat cu nimic din aceasta. Motivul este, f5,r[ ind"oial5, cL in operele d.e artii frunrrrsefea este obiectul principal, iar murychii faciali pdternic contractali d,istrug frumuse!,ea le. in general, istoria compozitit'i t'stc t'xprimatir, cu o for!5, ryi un ad"evlr minunat prin accesorii iscusit redate.
ts,{ttulLtttttl ntrd ltltilrtsolthy o[ ]itTtressloll, ctl. a p.
1

3-a,

1e

98.

1radusii dtr

\:t'zi ol-rselvatii irt acesL se ns in \\'. Iloss. 1ftli6, p. 11).

Lctrtr:tnn u

lui I,cssing,

INTRODUCERE

innziscute sau instinctive. Expresiile sau gesturile convenfionaie, dobintlite de inclivid in perioada timpurie a viefii, s-ar fi deosebit prcbabil Ia cliferitele rase, intocmai_ q" si limbile pe care le vorbesc. in consecinfd, am pus in circulalie, la

in al cincilea rind, mi-a p5rut ertrem d.e important s5 stabilesc daci, acelc'zr;i expresii si gesturi predomin5,, dupd, cum s-a afirmat adesea, f5,ri, dovezi suficiente, la toate rasele umane, mai ales la cele care nu au fost dccit pu,tin in contact cu europenii. Ori de cite ori aceleaqi mi;ciri ale trds6turilor obrazului sau ale corpului exprimir aceleagi emolii la mai multe rase umane distincte, putem ded.uce cu rnult5, probabilitate c[ asemenea expresii sint cele adevirate, ryi anume c[ sint
inceputul lui 1867, anumite intrebd,ri tipd,rite cu rug5,mintea, care a fost pe deplin respectat5,, ca sd, se acorde incredere numai obseriatiilor reale, ryi nu tir.*o^ti.i. Aceste intrebflri au fost scrise dupi, un interval de timp indelung^t,ln care atenlia, mi-a fost indreptatf in alte direcfii, ryi acum imi dau seama cd, ele ar fi putut fi consiclerabil imbunritd,lite. La unele din copiile mai tirzit am ad5,ugat, in manuscris, citeva observalii suplimentare :

1. Mirarea se exprimS, prin ochii ryi gura larg deschisd, qi prin spr,incenele ridicate ? 2. Rg$inea provoacS, inioqirea obrazului atunci cind culoarea pielii- perrnite s5, fie yizihila ? $i in special cit de jos pe corp se intinde inroqirea ?_ Atunci ll. cind un om este indignat sau sfiddtor se incrunt5,, i$i indreaptil corpul ryi capul, iqi inalfd, umerii qi iqi stringe pumnii ? 4. Atunci cind" reflecteazd, profund asupra vreunui subiect sau incearci, s5, infeleagd, vreo problemd, grea, se incr:unti, sau i se increleqte pielea sub pleoapele inferioare'l 5. Atunci cind este in dispozilie proast5,, ii sint collurile gurii lXsate in jos qi collul interior al sprincenelor ridicat de muqchiul pe care francezii il denumescr ,,muqchiul suferinfei" ? in aceastS, stare, sprinceana devine ugor obticd, qi pulin umflatf,, la capd,tul interior, iar fruntea este lncrefitd, transversal la rnijloc, nu insd, pe toatl li,fimea ei, ca atunci cind sprlncenele sint ridicate in semn de mirare. 6. Oind este in bund, dispozifie, ii strS,lucesc ochii, cu pielea pulin incre!,iti in jurul ryi d,edesubtul lor qi cu collurile gurii pulin trase inapoi ? 7. Cind un om ia in batjocuril p" cineva, i se ridicd, collul buzei superioare deasupra carrinului d,inspre omul cd,ruia i se adreseazd,o! 8. S-ar putea recunoagte o expresie de indirjire sau d"e incd,p5,finare, care se manifestd, mai ales prin gura strins inchisd,, sprinceana coborit5, gi o uqoard, incruntare ? 9. Se exprimd, dispreful printr-o uqoard, ieqire ln afard, a buzelor, prin rid"icarea na,sului, cu o uqoard, expira,fie ? 10. I)ezgustul se manifestd, prin ld,sarea in jos a buzei inferioare, cea superioard, fiind. ugor ridicatd, qi printr-o expirare bruscd,, oarecum asemd,nd,toare unei vomit5ri incipiente sau ca atunci cind" scuipi'? 11. tr'rica extremS, se exprimd, in general la sS,lbatici in acelaqi mod ca qi la europeni? 12. Risul este dus vreodatd, lel o asemenea extremitate incit sd, aducd, lacrimi in ochi? 13. r\tunci cind cineva doreqte sd arate c5, nu poate impiedica ceva d.e a fi fd,cut, sarl cd el insuqi nu poate face ceva, nu ridicd, el d"in umeri, nu iryi intoarce el coatele spre interior, nu iqi lntinde miinile spre exterior qi iqi deschid,e palmele avind, sprincenele

1{. Cind copiii sint imbufnafi, iqi $uguiaz5, qi li se proemrneazd, considerabil buzele ? 15. Pot fi recunoscute expresii de vinovd,fie, de viclenie sau de gelozie, cu toate c5, IItt rytiu curn pot fi definite acestea? 16. Se dd, vertical din cap Ia afirmalie gi lateral la negalie ? Obselr.afii i'rsrU)r'a indigenilol care au avut puline leg5,turi cu europenii ar fi mult. Observa.tii g'enerale asupra expresiei sint rle micd, valoare, iar memoria este atit
d.esigur foarte r-irloroase, eu toate cd, cele asupra oric5,ror indigeni m-ar interesa foarte

ridicate

IN'I'nODUCI!riI;

tle irtqeliitoin'e, incit log in nlod jnsistt'nt s[ nu i se ucolrlc incretlt'r'e. O rtrest,riele pr'oc'isir rt fizionomiei Itt oljce er]lot,ie sau stalci cle spirit, crl o r:xpullerc:r con(lif,iilor in ca,r'c ll tt,r'tt1 LLt'" ttl fi tlg ntitlc r-ttlttitlt.

LrI ?tcest('intrt'birli unt lrrinrit trcizeci;i fasr('rkr rirspuusuli (1('liu rliferiti obset'vatori, rnai multi clintre (,i fiirrd rnisionari sau pnrter,tori tri brr;tinasilor, czirora le sint prcfund indatorat pentru mareA ostencalir, pc care ;i-au tlat-o ;i pentru valolosul ajutcr pe cAre l-am primit in ac('st fe'I. \-oi indica nuntele lor spre sfirsitul acestui capitol, pentru a nn intrerupe obsr'vafiile de falti. Rlspunsurile siut in legitur5, cn nrai multe clintre oele rnai r'Lifelite ;i nrai ,qfllbatice rASe omnenDti. in multe' cazlrrt s-au inregistrat conclitiiler irr care ficcalt: expresie a ftist observat[ ryi in cale c'xpresia ins[qi a fost clescris[. in asen]enea cazrLL-t) se poate aYeit tctrtl inereclereu in rdspunsuri. Atunci cincl riispunsurilt'au fost nurnai cia 'qau uu, ler-np primit intotd.eauna cu prud.enfI,. Din informaliilt'astfel clobinclite, decurge c5, ace'ea;i sture psihicd este exprirna,tl in toati, lumea cu o uniformitate t'emarcabilir I acest fapt ('ste plitr el insu;i interesant, ca o dovart[ :r strinsei asemirnirri u structurii corporirle li a dispozi,tiei mintalc a tuturcr ras:r.lot omenesti. iu al saselea ;i uitlm rincl, rn-am ocupat, pe cit mai urult poslibil, de expresia clife''rite'1or pasiuni la uneler clirrtre animalele nrai (iolnulle, ceea cie consider t'ii, t'st,e tle o irnportanfir, capitalzi, rlesigur rru pcntlu a hot,Sri in ce rnisru'ir anunrite t'xpresii ,sirrt caracteristice anumitor striri psihice la om, cli pcntlu cd, oferi, cca rnai
sigtrrd, bazit cle genera,lizart' A czluzelor sarl a clrigiuii cliferitclol rnirscirli ale expresiei.

Ltl oltst'rvill'('il ntrinral<'ltir t'ste ruai pu{,irr plobabil sil firrr influt,n{a!i rlt'iru:tgitrirfiit
ttoastrir;

;i lrutt'rn fi siguri r'ii t'xprcsiilo

lrrr rrtr rirrt, crilrvt'n{,iontrlt'.

I)irr nrotivele irulicutcr nrui sult, ;i arrurrre: tral'ur':r fugitirriL :r ulrol't'xprt'sii (schinrbiu'ilc tri"rsirturilor fr'{ei fiirrd aclesea t,xtrenr de nrici), "sirnplrt,ia fjindu-nt' ugor stirnitir at,unci cincl verlt,am vreo emo,tie putcrrnic[,, iar aten,tia fiinclu-ne astfel sustrasi, imaginalia inryelindu-ue prin faptul cri ltint in mod- vag la ce s[ ne a;tept[m, cu toate ci firrii incloialS, pufini dintre noi stinl care sint mcclificirile exacte ale fizionomiei si, in sfirrsit, chiar cu lunga noastrS, familirrritate cu acest subiect,
clintoatc accste car:r,e combinate obser\rarea erpresiei nu este cituryi c1e pu{in uSoarI, clupir cum rru au intirziat sil dc.scopere ntulto persoane p) care lt'-arn rugat szi olts(rrv() anumite aspt'cte. Prin rlrmare, este grcn a, determina cu cc:rtituclinc care sinl' rnirycr[rile felc'i ;i :rle corpului ee caracterizt"a,zh de obic('i :rnunrite. st:iri de spiril,. Sperr totu;i cir unele indoicli qi dificult[li au fost inl[turzl,te prin otlscn itrca, sug:tcilor, a ttcnrcnfilrir, rr rlifcritclor rase omencrsti, a operclol clt' artir $i, irt sfir;it, a, lnllgclrilor faciali sub ac,tiurrt'a c,urentului galvanic, clupir orlrn a fost, cfecl,uul,l t1e c5,tre tlr. Duchenne. R[nrinc lnsd, clificultatea mult rnai mare cle a tn{elege ciluza sau origitrc:l diferitelcr cxpresii ryi a juclr'ca claczi, se poate ave?1, ineredele in rtrco explicatie tt'ttreticir. De altferl, jud.ecind cit putem mai bine cu raliun]a rloastrr-t, firri, aiutorul vleuncl reguli, cale din clouil sau ular multe explical,ii t'ste ct'a tttiti satisfireitoart' ,qiru daCit sint cu totul ne,satisf5cdtoale, nn 'l-iid. decit o riugririr calt' tle a r"erifica, concluziile n6x,qtre. Aceasla este de a obscrva rlac[ atrt'l:l1i prineipiri chrpii eal't' o anulnit[ erpresie pare sir poatri fi t'xplicatfi, estc aplicatril lu alte r:azut'i innrtlitc ryi mai ak's dacl acelt'irqi principii gencrale pot fi lqrlicatc, cll r'czultlttt sittisfitr,ri-

trN'fll,oDu

cEttil

l,)

tc:tre, :r,tit lrr orn, cit ;i Ia :rnirnalelc infericiare. Sint lnclemnat sii crecl c[ aceastri din urmd, rrtctotlir t'ste cea nrai folositoare. Dificultatea, cle a, juclcc:a veracitatea oricd,rei expliczr!,ii tet.rretice ;i de a o r,'erifica printr-o anurnitS, orientare a cercet'irrii pro\roac.-r sli.birea interesului pe eare acest stud"iu 1l trezerste. in sfirryit, in lcgirturii cu propriile mele cbservatii, pot afirma cir lc-am inceput in anul 1838 gi cir de atunci qi pind azLm-am ocupat aeazronal de acest subiect. La data de mai sus eram tentat s[, cred in principiul evclutiei sau in descenclenla spe ciilcr din alte fonne inferioare. iu c,cnsecinfzi, atunci cind am citit marea lucrare a lui Sir C. Itell, ipott'za sa c5, omul a fost creat cu anuniili mugchi special adapbali pentlu expriniarca scntimentelor,sale mi s-a plrut nesatisfiicltoare. Imi p5,rea prcbalril ca obict'iul cle a nel exprima sentimentcle prin anurnite mi;clri, cu toate c5, acunl au devenit inniscute,fusese clobind.it, in mcd treptat, ln vreun fel oarecare. A descoperi insir in ce mod asernna cbiceiuri au fost dcbinclite, era o problermi, foarte incurcatti. intregul subiect a trebuit examinat sub un nou aspecl,,-,si fiecare expresit' cer('A o erplicalie rationalri. Aceasti, crcclinfrlr m-a indemnat sri intrcpr:inrl luet'At't'lt tlt' ft{ri oricit rlt' inrperfc ct ar putt'a, f i realizatr"r. Voi rla acunt rtutncle persoanelol clrora, clupfi culrr arn spus, lei sint profunrl indatolat pcntru infonnatiile cu privire la expresiile prczentate cle difeliter r'ase otneneryti ;i voi indic:r itt fieeare caz unele rlin imprejuririle in care observaf,iile art ftlst fiicutt'. lJa,tolitir tnarii amabilitnli ryi puternieei itrfluenle a, d-lui Wilson rlin l{a,ycs Placc, Ketrt, anr prirnit din Australia nu mai pu],in rle treisprezece serii tlt' rt-'tsprttrsuri la furtrcbririle ntele. Acest fapt a fost in speeial oportun, int,rueit bliptirizrsii atrstralierii sint' situa{i printre.cele mai clistincte rase umane. Se va, vede:l r'ir obser'r.:lt,iile au fcrst flcute nai alcs in sucl, in p[r,tiie indepiirtate :rle eoloniei Vit'toria ; citera rirspunsuri excelente au fost insi primite din norr1. Dl. D;'gon Lacy mi-a dal, in. detaliu citeva observaf,ii valoroase, pe eare le-a fircut in Queenslatrcl, Ipe o suprafa![1 la rnai multesute de kilometri lninterior. Sint fcarte incllttorat tl-lui R. Brough Smyth, rlin l\[e]bourne, pentru observatii personale ;i pentlu faptul ci rni-a trimis mai multe d"intre urmd,toarele scrisori, li anume: c1e la Rev. cll. Ilagenauer cle la Lake Wellington, misionar la Gippslanrl, Yictoria, cat'' a anrt o mare experientl eu ind"igenii; de la cll. Sanruel Wilson, proltrietar dc pirnrint, locuiucl la fr&Dgoreilong, Wimmera, Victoria rlc' lu licr'. (lcolgt' fl'itplitr, stipnrirrtendentul A;ezdnrintului irrdustrial bilrytinal; de la llort I'lltt'lcity l tlt' ltl dl. ,\t'r,lrillalr[ (]. I-,ung rlirr Coranrlt'r'ik, \rictolia, prof('sot' la o strrnrlli tttttltr irrtligt'nii, birtrirri si t,ineli, sint arlunu,ti din toatcr pirr!,ile coloniei; rkr l:r, tll. IJ. B. 1,&rr din Belfitst', Yietoria, rnagistrat de polifio ;i clirector rle inchisoare, ale clrui observa'f,ii sint, clripzi ('tlm am fost asigurat, demne d.e toat5, increclerezr I cle la dl. Templeton Bunnett din Echuca, a ciirui sta,tiune este situatfl la frontiera colonici \rictoria si care a fost astfel in m[sur5, s5 observe mulli b6qtinasi ce nu au a'r,'ut clecit, puline raporturi cu albii. Ill qi-a comparat observaliile cu cele ale altor tloud, persoane, care au locuit mult timp in acea vecinS,tate; de asemenea, cle la dl. J. Bnlmer, ltn rnisic;nar clintr'-o parte indep5,rtatd, a Gipsslantlului, Yictolia. Sint c1e asenlenea indatorat clistinsului botanist dr. Ferdinancl Miiller rlin l-ictoria, pentru citct'a observatii personale qi pentru faptnl c5, mi-a trimis altele fleute cle t1-na Green, precrlm ryi pentru citeva din scrisorile cle mai sus.

16

INTRODUCERE

fn privinfa maorilor din Noua Zeelandd,, Rev. J. \'Y. Stack a rd,spuns numai la clteva clin intrebi,rile mele; r5,spunsurile au fost insii rema,rcabil cle complete,
ftrOt'netl.

clare si desluqite, cu ind.icarea imprejurd,rile in care aceste observatii au fost f5,cute. Rajahul Brooke mi-a furnizat oarecare informa,tii ln legd,turl eu rlaiacii din

in privin!,a malaiezilor am avut sttcces deplin, intrrtcit dl. F. Geach (ci,ruia i-am fost prezentat d.e dl. Wallaee) a observat, in decursul qeclerii sale iu interiorul peninsulei Malacca) in calitate cle inginer d,e mine, rnulli bflrytinasi eare mr au fost niciodat[ in contact cu allrii. Dl rni-a, scris d.ou5, serisori lungi, cu observafii aclmirabile ;i cletaliate, asripra expresiilor. A observat de asemerlea ryi imigranfii chinezi d.in Arhipelagul Malaiez. Consulul englez Swinhoe, binecunoscutul natriralist, d.e asemenea a observa1, pentru mine pe ehinezi in fara lor cle ba;tinl fi a flcrut investigalii prin alt<r persoane in care putea avea incredere. in Indi&r po clntl" locuia in calitatea sa oficiali in d.istrictul Admeclnugur din provirrcia Bombay, dl. Ff. Erskine s-a ocupat de expresia locuitorilor ; a constatat insi, c[, este foarte greu d.e a ajunge la o concluzie sigur5,, datoritfl obirynuinlei lor de a-.si ascunde toate emoliile in prezen,ta europenilor. El a ob!,inut d.e asemenea informalii pentru mine de la d.l. West, judec[,tor in Canara, $i a consultat citeva persoane indigene inteligente asupra anumitor aspecte. La Calcutta, cll. J. Scott, clirectorul Grd,dinii botanice, a observat cu grij[,, timp indelungat, oamenii clin eliferite triburi, folosili acolo,;i nimeni nu mi-a trimis cletalii atlt cle complete;i cle valoroase. Obiqnuinla unei observalii exacte, ciqtigatf,, prin sturliile sale bota,rrice, il fost aplicatir, la subiectul de fald,. Pentru Ceylon, sint foarte indat,orat Rev. S. O. Glenie pentru rispunsurile la unele din intreb5,rile mele. Revenincl Ia Africa, nu am avut noroc in leg[,tur[, cu negrii, cu toate c[, dl. Winwood Reacle m-a ajutat in md,sura posibiliti,,tilor sale. Ar fi fost relativ ulor sif fi oblinut informalii in privin,ta sclavilor negri din America, insi,, intrucit t'i au trd,it timp^indelungat in tovd,r5gia albilor, asemenea observalii ar fi fost de rnicI, valoare. Tn p5rlile de sud ale continentului, d-na Barber a observat pe eafri ;i pe fingo$i li mi-a trimis multe rlspunsuri clare. Dl. J. P. Mansel Weale a ficut d"e irsemenea unele observalii asupra indigenilor ;i mi-a procurat un rlocument curios in limba englez5,, anume p5,rerea lui Christian Gaika, fratele ;efului Sanclilli, rrsupra expresiilor compatriolilor s[i. in ceea ce prive;te regiunile de norcl alo Afrieii, cipitanul Speedy, care a locuit timp ind.elungat printre abisinieni, a rd,sputrs inl,r'ebitrilor mele in parte clin memorie 1i rn parte clin observa,tii flcute asupra fiului regelui Teoclor, care era pe atunci in grija sa. Profesornl ,si d-na Asa Gray s-all ocllpat cle citeva puncte privincl expresiile birrytinaryilor, dupir cum le-a,u observlrt po cincl urcau cursul Nilului. Asupra marelui continent american, d"l. Bridgesr u misiortar care locuia printre fuegieni, m.i-a r:ispuns la citeva intrebiiri asupra exprepiei 1or, pe care i Ie aclresasem cu mrilf,i ani inainte. in jum[tatea de nord a eontinentului, d".Rothrock s-a ocllpat cu expresiile triburilor sd,lbatice atnah. ryi cspyox, d"e pe riul Nasse clin nord"-vestul Americii. Dl. Wash.ington }latthews, medic asistent din annata Statelor l)nite, a observat d.e asemenea cu d"eosebit6 grijd, (drtpir, ce vhzuse intrebririle mele, publicate in ,,Smithsonian Report") citeva din cele mai srilbatictr tri-

INTRODUCERE

buri din regiunile tlt' vest ale Statelor Unite, anume tetonii, grooventrii, mandanii assinaboinii ; ri,spunsurile sale s-au doveclit a fi cle cea mai mare valoare. fn sfir;it, pe ling5, aceste surse speeiale de informatii, am adunat eiteva
fapte, date incirlental, clin

c[r!i de cililtorii.

?{.

E 'F

Fig. 1. '- Scltcnra mu;chilor fctci, dupir Sir' (1. Rt'll.

l.'ig. 2.

--

Scherna nruqchilor fctci,

clupir I Icnle.

I Itrrrlr : ,\, )ct'iltito-frorttulis i ll, corruqt, lrtr .srrTrercilii; O, orbicttlaris lttilpebrarurrl : I), ltqratnidali.s rrn.si : Ii, leualor luhii .srrTreriori.s rrn.si; l.', Ieuqlor lubii ltroprius; G, zq0ontttlictts; ll, nlaluris:, l, :qqonrulicus ntinor; Ii, lrirtrt0ttlttri:;
(

Irig. 3. -- Schcntn ntrr;clrilor feIei, dupit

ol'rs san deltressor


Itrs

ntttti; lI,

unQttli rtris ., 1,, qttutlrrt-

Itlsttrrt tnryoitles.

r'i.sorius, llortirrrrc

rlin

7,l1rr-

I)eoarece va trebui sir mL refer aclesea, mai ales in partca clin urmd, a acestui volnm, la nrurychii faeiali ai omului, am dat sii se copieze ryi sL se redueri o cliagramri (fjg. 1) tlin lucrarea lui Sir tr. Bell Ei alte c1ou5,, cu cletalii mai precise (fig. 2 $i 3), din binecunosct,tt Hundbuclt der systentati,sehen An&tonlie des llensclrnn a lui Ilenle. Acelearyi litere se referS, la aceia;i lnu$chi in toate cele trei figuri, insi, se dau numele Illlmai ale celor rnai importanfi, la care r.a trebui s[, nrir, refer. ]tu;chii faeiilli sc

l8

INTITODUCEITE

unesc in rnarc miurri intrc ci, Bi, dup5 cum sint inforrnat, apro:rpe cI, nu apar pe o fa!5, rlisecati atit de clar, a;a cunr sfurt reprezentali aici. Unii autori consid"erl cd, ace;ti rnuqchi .sint in nunr[r dt' nou[sprezece perech.i ryi unul stingher 20 I allii insf consiclerir nunrirul lor cu mult mai mare, rid"icind.u-se, dup5, Moreau, chiar la cincizeci si cinci. Iti sint, clup[, cum atlmit toli ce'i care au scris d-espre acest subiect, de o structurl foarte variabili, iar ]Ioreau observi, c5, aproape nu seamd,nd, intre ei nici rndcar la o jumi,tate de d.uzind cle inclivizi 21. Func,tiunea lor este d.e asemenea variabilzi. Astfel, capacitatea cle :r-;i ari,ta caninii de o singur5 parte se deosebeqte mult la diferite per"soane. Dupir, c1r. Piclerit 22, capacitatea de a-qi riclica aripile nd,rilor este extrem de variabil5, qi se pot cita gi alte asemenea cazrrri. in sfirqit, trebuie s[-mi exprim cu pl[,cere obligaliile ce le am fa!d, de dl. Rejlander pentru osteneala ce $i-a d.at fotografiind pentru mine d.iferite expresii si gesturi. Sint d.e asemenea inclatorat cl-lui Kindermaililr din lfamburg, pentru a-rni fi imprumutat negative excelente tle sugaci care pling, ryi dr. Wallich, pentru un ncgzttiv atrig[tor al unei fete care suride. Mi-am exprimat mai stis obliga!'iile fafir, de dr. Duchenile, pentru ci, rni-a permis cu generozitate sd, copiez ryi s5 red.uc unele din fotcgrafiile sale nrari. Toal,e Aceste fotografii au fost tiplrite dupfr proceclt'ul heliotip, exactitatea eopiei fiind :rstfel garantatii,. Aceste planqe sfurt iutliczrte prin cifre rornane. Sin1, de asemenea foarte inclatorat, d.-lui T. W. Woocl pentru extrenta, ostenealilpecareqi-aclat-odesenind clupeinatur5,expresiile a diferite animale.Un distins pictor, dl. Riviere, a ar,rrt amabilitatea d.e a-mi cla doui, clesene d"e ciini - unul intr-o dispozilie ostilS,iar celd,lalt intr-una umild, ;i mingiietoare. Dl. A. 1\[ay mi-:t, dat de &soltlrrea d"ou5, schile similare r1e ciini. Dl. Cooper a d.epus toatir, stri,d.uin!,:t, la gnrvarea in lernn. IJnele clintre fotografii qi rlesene reprezentind. un Oynoptthecr,ts) anume cele ffdcute] de dl. ]Iay qi de dl. Wolf, au fost reprod.use mai intii d,e cll. Cooper pe lemn cu a,jutorul fotografierii ;i apoi gravate, in acest fel asiguritr-

du-se aproape completa


20
2L

lor

exactitate.

I)1. Partlidgc, Totltl's

Cgclopedi.a of

Analomg and

Physiologg,

vol. II, p.

227.

l)e Ia Pfulstonomie, (-i. Laval-cr, vol. I\', 1820, p.

27,1. Dcspre trttttrirrtrl tttitschiior faciali, vezi vol. l\r, 1t. 209- 211. 22 II'issens chaftliches S37.slern der xl itnik und Pltgsio-

{Jrmmik, 1867, 1r. 91.

API

TOT,Ii

LI

PRINCIPIILE GENBRATE

AtE

EXPBBSIEI

,""," .,11,'ll':11;1,,;:l:: ],';:,jii:'::l';1,.1;,li:il;;JixJl,llff':i:;,i:'l:i,T:i,ll";'; utile in liecaro caz particular - Pr,rterea obiqnuinlei - EretlitaLe - Nligc[ri asociate obi;nuite la olll - '\ctiuni rcflexe - franzi{ia de la obiceittri la aclitrni t't'flexe \li;cirri asociat'c oltisltnitc la atritllillclt' itlfcriolll'cr - obscrvatii fitrale'

Voi incepe prin a enunla cele trei principii care cred cL explicd, majoritatea expresiilor qi gesturilor folcsite in mod involuntar de om $i de animalele inferioare sub influenla a diferite emo,tii ryi scnzalii 1. Nu am ajuns insi, la aceste trei principii cleclt la sflrrsitul observafiilcr mele. Ele vor fi d"iscutate in mod. general in capitolul cle fa!d, qi in urm[toarele. Faptele observate atlt la om, cit ryi la animalele inferioare vor fi folosite aici, insi aceste din rtrmi, fapte sint preferabile, intrucit este mai pulin probabil cd, ele ne inryal[. in capitolele al IY-lea ryi al Y-lea voi descrie expreiiite speciale ale unora clintre animalele inferioare, iar in capitolele urm5,toare cele ale omului. Oricine r,-a putea astfel sil aprecieze in ce m[srird cele trei principii ale mele aruncil luminir asupra teoriei acestui subicct. I)u.pil ntine, atit de multe expresii sint explicate in acest fcI in mod. destul de satisflcirtor, incit ulterior se va, constat:l cL aproape toate intrl, in a,celea;i aategorii sau in uuele foarte aseml,niitoare. Aproape cri nu est;e nevoie sir, llmulesc dinainte cil rniryc[,rile sau schirnbi,riltr in oricrr p:rrto rr corpului * ca, tlatul rlirr coadr"t la, ciirter (rrlleatul urechilor la cal, ridicarea rlmerilor lil onl s[[u tli]iltareil vast,lor: eaprlare lller pit'lii -- pol, tttlrtt'st'rvi lu ft l rle bine la expresi('. Ct'le trei principii sitrt ru'mii,to?trele : I. Prbtcipi,ul obi,ce'iu,rilor foktsi,tou,re a,soc'iute. - Anumite ac!,itrni complexe sint rlilcct sau indirect folositoare in anumite st5,ri psibice, cu scopul de a potoli sau a satisface anumite senzalii, dcrinle etc. I ori d.e clte ori aceeaqi stare psihic5, este prridus[,, oriclt cle slab, exist[, o tendin!5,, din puterea obiqnuinlei sau prin asociatie, ca aceleagi mirycziri sX fie executate, cu toate c5, atunci ele pot s5, nu fie
1 Dl. Herbert Spencer (-L-ssays seria a 2-a, 1863, p. 1l]8) a fircut o cleosebire clarl intrc emo{ii gi senza!ii, nccstcr din urnri fiinrl ,,genclatc dtr cotrstittt3

!ia noasLrS. corpolali". El considerl drepl" sentitttcnte atit emo!iile, cit Ei senza!iile.

c.

3(14

20

PRINCIPIUL

nici d.e cel mai mic folos. IJnele acfiuni, c1e obicei asociate prin puterea obiqnuinlei cu anumite st5,ri psihice, pot fi parlial reprimate prin voin!5, qi, in asemenea caz'uri, muqchii ca e slnt cel mai pulin sub controlul tlirect al vointei sint totupi cei mai susceptibili sS,rnai aclioneze incd,, del,erminind. migcd,ri pe care le recunoaqtem ca fiind" expresive. Jn anumite alte cazuri, inhibarea unei miqcd,ri obiqnuite necesitfl alte miqc[,ri ugoare I acestea slnt d"e asemenea expresive. II. Pri,nei,pi,ul ant'iteaei,. - Anumite st5,ri psihice duc la anumite acliuni obi;nuite, care slnt folositoare) ca gi in cazttl primului principiu. Or, atunci cind. se prod.uce o stare psihici, clirect opus5,, exist5, o tendin!5, puternic5, ryi involuntar[, de a executa miqc5,ri de o naturS, direct opuszi, cu toate ci, ele nu sint de nici un folos I in unele cazrLrr) asemenea, miqc5,ri sint extrem de expresive.

este transmisi, in a,numite direclii bine definite, depinzind de leg5,tura celulelor nervoase ryi parlial de obi;nuin,th, sau alimentarea cu for[a neryoase, poate fi, clupd, clt se pare, intreruptii. Se produc astfel efecte pe care le recunoaqtem ca expresive. Pentru a fi conciqi, putem d.enumi acest al treilea principiu ca principiu al acliunii clirecte a sistemului nerYos.
ryi

IIr. Pri,nciTti,ul acli,un'ilor datorate const'ituli,e'i s'istemulu'i %er"aos, d,e la Anceput ,independente de aoi,nld, gi, |ntr-o oarecare md,surd, 'independ,ente de obi,;nui,nld, Atunci generatX, forla puternic nervoasd, este excesiv excitat, este senzitiv cind. sistemul

cel mai mic efort sau cunogtin!,5,. Nu se ;tie in mod. precis cum se face cd, obiqnuinla este atit de eficace in facilitarea miqc[,rilor complexe ; frziologii ad.mit ins5, 2 ,,ch forla cond.ucftoare a fibrelor nervoase sporeqte cu frecvenla exciti,rii lortt. Aceasta se aplici, la nervii mi;ci,rii qi senzaliei, precum ryi la cei in leg5turd, cu actul gindirii. Aproape cL nu incape lnd.oiald, c5, o oarecare modificare fizicd' se produce in celulele nervoase sau in nervii care sint folosili de obicei, deoarece altfel este imposibil cle inleles ln ce fel este moqtenit5, tend.infa c5,tre anumite miqcd,ri dobindite. C5, ele sint moqtenite, vedem la cai in transmiterea unui anumit mers, cum e ga,lopul ugor qi buiestrul, care nu le slnt fireryti I veclem d,e asemenea la prepelicarii tirreri in inclicarea vinatului, lzr, setterii tineri in urmd,rirea acestuia, la anumite rrlse de polrmbei in modul curios d.e a zbara etc. Avem cazrlri analoge la oameni, i1 rlorytenirea unor ticuri sau gesturi neobirynuite, asupra ci,rora vom reveni indat5,. Pc1trl cei care admit evolu,tia treptatii, a speciilor, cel mai izbitor exemplu al perfec!,iunii cu cAre cele mai grele mirycd,ri coord"onate pot fi transmise, este oferit d.e flutur.ele cle noa,pte llacroglossa, intrucit ilcest, fluture, curind. d.upi, ieryirea din socorr, aga cum sei poate constata d,up[ puful d.e pe aripile sale intacte, poate fi vrazut,'incremenit in aer, cu trompa lui lung5, filiformd,, desfi,qutat1, qi introd-us5, in orificiile minuscule ale florilor ; qi cred. c5, nimeni nu a vdzut' vreod.atd, acest fliture inv5,lind s5, execdte asemenea operalie d.ificild,, care cere o mare precizie. Atunci cind" exist5, o tendinld, moqtenitS, sau instinctivd, d.e a executa o ac,tiune sau o preferin!5, morstenitd, pentrri anrtmite feluri d"e hran[,, un anumit gr;,a d.e obiqnuinln este ad.esea sau in general necesar la ind"ivid. Gd,sim aceasta in
fl,r:d,
e \,ltillcr', Iilements of PltgsiologTy, trarcl. engl., vol. I[, zci nervilor in Prlrzciples of Biologg, vol. II, p. 346 9i in p. g3g. Vezi rlc asemenea considera{iile interesante alc lucrarea Principles of Psgchologg, ed. a 2-a, p. 511-55-"2' d-lui H. Spencer asllpra aceluiaqi subiccl 9i asupra gene-

in ceea ce prive;te primul principiu, se rytie bine clt de puternicd, este forla obi;nuinfei. Mi;c6,ri1e cele mai complexe $i mai grele pot fi executate, cu l,impul,

OB1CEIURILOH ASOCIATtr FOI,OSITOAH]I

2t

mersul calului $i, intr-o anumitS, mfi,suri,, in in"dicarea vinatului d.e cd,tre ciini ; cu toate ci, unii ciini tineri indic5, vinatul in mod excelent de prima dat5, cind. sint clu;i la vini,toare, totuqi adesea ei asociaz5, atitudinea respectivd,, mogtenit5, cu erori ale mirosulrri ryi ale aprecierii distantei. Am au.ztt afirmlnd.u-se cd, dac6, unui vilel i se permite o singurd, datd, si, sug[, cle la mam[, rilterior este mai greu de hrdnit cu mina 3. Se rytie cra omizile care au fost hr5,nite cu frunzele unor anumite specii de arbori au lrierit cle foame mai tlegra,b5, decit sti m5,nlnce frunzele unui alt arbore, cu toat(r (ii"r in s1,a,re n:rturalii a acr,sta le ofereil hrana lor fireascir, I ryi tot a;a ryi cu
Ca,pncitatea de asociere este adntisil cle oricino. Dl. Bain observ5, c5,,,ac!iunile, scrn2aliiler ryi starea sentimentelor care ad loc simultan sau in succesiune strins5, tind- s[, creasc[, impreunii sari sd, se uneascir,, in aqa fel incit, atunci clnd. ulterior vreuna din ele apare in minte, apare ;i id"eea celorlalte"5. Este atit de important pentru scopul nostru de a recunoaqte pe tleplin cL unele ac,tiuni se aso ciazd, ulor cu alte acliuni ryi cu iliferite st[,r'i psihice, inoit voi da foarte multe exemple, irr primul rind" lrr legi,tur5 cu omul ryi ulterior cu animalele inferioare. IJnele dintre erxemple sint de o naturir, foarte rreinse'mnatir, pentru scopul nostru, insd, ele sint tot atit d.e bune ca qi unele obiceiuri mai importante. Sc rytie d.e toatir, lumea cit de greu sau ehiar imposibil este c&r fzi,rl incercitri repetatt , sd, mi;ti mernbrele in arrumite direc,tii opuse, miryclri care nu au fost practieate niciodati. Cazart analoge se irrtimpl[,;i cu senzaJ,iile, ca la experiern,ta obirynuitli, cind, rotind o bil5, sub virfurile a cloud, clegete incruci;ate, ai senza!,ia exactii, a douir, biler. Cind cade la p[,mint, oricine se apd,r[, intinzind.u-ryi bralele, $i, d.up5, cum a observat profesorul Alison, pu,tini pot rezista de a nu reacliona in acest fel atunci clnd. se trintesc voit pe un pat moale. feqind. afari, din cas5,, un om i;i pune m5,nuryile ln mod. cu totul inconrytient, ceea ce poate pi,rea o operalie extrern de simpld,, ins5 cel care a invd,,tat un copil s5,-qi pun5, mi,nu;i ;tie cii, nu este cituryi de pulifi aqa. Atunci cind mintea ne este mult influen,taLh, la fel ne slnt qi miqcd,rile corpului ; aici intr[, ins5, parlial in joc un alt principiu, pe ling5, obi;nuin![, pi anume revd,rsarea nedirijat[, cle forla nervoasri. Yor]rind despre cardinalul Wolsey, Norfolk spune :
,,O ciudatir Lulbnlare ii flirntintir minlea, lgi mugcir buza ;i tLcsalc, Sc oplcste brusc, l.rrive;te la pimiut,

multe alte

c:r,zuri.

I;i love;Le pit:pLul c'tr lruLertr ;i itpoi intlrtli, Ctr r-tchii alintili la lunir, l-irm virzut Outu lua poziliile cele mai ciutlater".
(Slraliespeare

i;i t.luce tlcgetul la flunte, salc rlrcpt irr stts $i porneglc cu pa;i gLlbifi; se opt'e;tc iat',

, Ilenric ul

\: I I

l-Iert, acLul

III,

scena 2)

3 O observalie aproape exact in acelagi sens a fost ficuti cle rnnlt dc Ilipocrat gi de iluslrul IIarvcy, deoarece ambii trfirnt5. ci. un anirnal tinirr uitii, in decurs cle citeva zile, artu suplului si nn o poate rerlobindi firrir
oarecal'e dificultate. Dau accstc afirma{ii pe baza autot'izaliei dr. Dalu'in, Zoononiu, 7794, vol. I, p. 140. 4 Vezi pentru strrscle mele de infornralii ;i pentru f apLc analoge, T'he 1'uriutiott of Animals cuul Plcutls

utder Domestication, vol.II,p.304. [trad. rom., p.65 qi 434]. 5 I'he Senses and the Intellect, ed. a 2-a, p. 332. Prof. Htrxley observl (Elementarg Lessons in Phgsiologg, ed. a 5-a, 1872, p.306): ,,Se poaLc stabili drept reguli c[, clacii douli sLIr i nrintale sinl evocatc impreunl sau succesiv, suficient de frrrcvcnt ;i de intens, producerea ulterioalii a uneria clin ele va fi suficientir pentru a evoca pe ceali'rltii, fie cir dolim sau nu accasta".

22

PRINCIPIUL

O persoand vulgard, ad.esea se scarpin5, in cap cincl este neclumeritf, in mintea, sa ryi cred c5 ea proeedeazd, astfel clin obi;nuin![, ca ;i cind" ar resimli o senzalie corporali, uryor incomoclfl,, anume o mincirime pe capr la eare este in mod special predispusir, qi d.e care se u;ureazra in aeest fel. Iln altul se freaci, la ochi cind este nedumerit sart trrqe;te ugor cind este stingherit, procedincl in ambele cazuri ca ;i cind" ar resimli o senza,tie ugor nepld,cutra la ochi sau pe trahee 6. Din catz^ folosirii continue a ochilor, exist[, in special posibilitatea d.e a se actiona asupra lor prin asocia,tie, sub influen,ta a diferite std,ri psihice, cu toate czi este evitlent c5, nu se poate vetlea nimie. Dupd, cum observi, Gratiolet, un om care respinge in mod" vehement o propunere iryi va inchide cu sigurant[, ochii sau i;i va intoarce fa\a; ins5,^ dacf accept5, propunerea, va da d.in cap afirmativ qi iryi va tlesehicle larg ochii. In acest ultim caz, omul procecleazil ca ryi cum ar ved.ea clar obiectul, iar in primul caz ea ,,si cincl nu-l vede sau tlu a vrea sd,-l varli. Am observat cd,, atunci cind descric rln spectacol groaznic, omul iryi inchide strins ochii pentru moment sau isi scuturd, capul ca pentru a nu vedea sau a indep5rta ceva neplf,,cut ; m-am surprins pe mine insumi cind, glndintlu-rnd, pe intuneric la un spectaeol oribil, tni-am inchis strins ochii. Uitindu-se brusc la un obiect oarecare sau privind in jur, oricine iqi riclicd, sprincenele, aqa incit ochii s5, poate fi de"schirsi repede ryi larg, iar r1r. Duchenne observfl, ' ch, incercind s5,-ryi reaminteascfl cevA, omul iryi ridicd, adesea sprineenele ca pentru a ved.ea acel ceva. Un domn hintlus a ficut c'xaet aceeasi observalie cd,tre dl. Erskine in leg6,turi, eu compatriolii s[i. Am observat o tin5,r[ doamnf care, incercind. serios sd,-ryi reaminteascir numele unui pictor, a privit mai intii la un col! al tavanului, apoi la collul opus, arcuintlu-;i sprinceana d.e acea parte, cu toate cd, naturalr [u era nimie cle vraztt acolo. fn majoritatea cazurilor de mai sus, putem inlelege cum miryc5,rile ascciate au fost dobindite prin obiqnuin!5 ; la unii inclivizi ins5,, anumite gesturi ciuclate sau ticuri au apdrut in asocialie cu anumite st5ri psihice, datoritd, unor cauze complet inexplicabile ryi sint fdrd indoiald, ereditare. Am arhtat intr-alti, parte un caz, observat de mine, al unui gest extraord"inar qi complex, asociat cu sentimente pl[cute, cAre a fost transmis de la un tati la fiica sa, precum ;i alte citeva fapte analoge 8.
6 (iratiolr:t (De lrt I)lqsirtnctntie , p. 32-1), ln pozi!ic consi<lcrabilir i s-a descoperit 11c critrt' soti:r sa discuJit sa irsupra acestui srrbiect, dri rttultc exentple curioasa apuciturii ca, atunci cind tlornrea rlrrs pe spalc, analoge. \'cz.i p. -12, asupra rleschiclerii;i inchitlelii oclri- ln pal., sir-;i ridice inceI bratrrl drcpt in fafa obrazu]ui lor. Ilngel tste cit:rL (p. il2:l) asupra schintbirii rrrct'srrlrri pinri l:r frunle gi apoi sir-l lasc sir cadir cu o sntucitur:'r onrrrlui pe ntirsrrru schinrblrii g-indrrrilor salt'. llntscli, aqa inciL incheietura rniinii sii carlii crr greulult, 7]IticttrtismetleIttI)ltt1sitltlontie]Ittttrrrilre,18{i2,1l'7i,1lcI'irtlilcinaltastiltti.Act'astirltprtcit1,ttt'ittll|s(|t't'1letllll E'l'|rc I'uritrlion o[,lttinutls trtttl ])lanls under I)ontes- [iecat'e noaptt', ci apiirea ocazional si et'll irr<ltrpenrlt'ntr'r licrtliort, vol . II, p. (i. llrctlitalea rnror gt'sturi obiqnuitc rle orice cauzir binc stabilili. llneori e:t era repclrrti I'irri t'stc atit dc itI)portantir pcntru noi, iucit rrtir folosrsc t'tt intlempcrc tinrp dc o ori salr rrrtri rnult. Nastrl at:t'lci lrlircere tlc pcrntisiunca cl-lui Ir. (ialton pentnr a tla, p('rsoane ela proelllinent ;i rlrldcina lui il durea adcsca rlin cu plopriilrr sale c:uvinLc, acest caz leutarcabil: ,,I-it'Ittir- cauzaloviturilorpecal'eleprinrca. InLr-untirnps-aprodus toarea relatare a unui obicei apirrind la inrlivizi din lrci o lan[ nepldcutl, cal'c s-a vindecal cu greu din cauza generalii consecutive cste cle un interes special, intru- repetirii, noapte de noaptc, a loviturilor care au provocit el aparc numai in timpul sonrnului adinc gi rle acceu cat-o la inceput. Solia lui a trebuit sir indepirrtezc nasnu poate fi datorat imitaliei, ci lrebuie sil fic complet tnrelc de la mineca clmlqii de noapte, pentru ci ii pronatural. Atnirnuntele sint tlemne de toal[ increrlerea, r.lucea zgirieturi serioase; s-au incercat unclc tnijloarce, deoarece le-am cercetat incleaproape ;i volbesc bazaL ca acela de a-i lega bra!ul. pe clovezi nulncroasc gi indepenclcnlc. l'nui clomn cu o llul[i ani dupl moartca sa, firrl siiu s-a cirsiilori t cu o

OtslCEltlnlLOIi ASoCiA'IE FOLOSITO;\RE

2;t

Itt crnrsul acestui volum se va da, un alt exemplu curios, [care ilustreazi,] o Ini;care ereditarii ciudat5,, asociatf cu dorin,ta de a obline un obiect. Exist[, ryi alte acliuni executate in mocl obi;nuit in anumite imprejuri,ri, inclependente de obiqnuin!fl, care par sd, fie datorate imita,tiei sau unui fel de simpatie. Astfel, unele persoane care taie ceva cu foarfecele pot fi vrazute mi;cindu-$i fir,lcile sirnultan cu bra.tele foarfecelui. Cind invafri s5, scrie, copiii adesea i;i rlisucesc limba in rnod rirlieol, in timp ce iryi mirsc[ degetele. Dupir, cum am fost asigurat t1e o perrsoan[ in care pot avea incred.ere, atunci cind. un cint[,re! profesionist rigurye;te' pulitt brusc, mul,ti rlin cei prezen!,i au fost auzi\r dregindu-fi vocea ; aici probabil c5, obiqnuinla intrf ln joc, deoarece ln imprejuri,ri similare ne dregem vocea. ][i s-a spus de asemenea c5, la intreceri de s[rituri, in vreme ce executantul ili efectueazh si,ritura, mulli dintre spectatori,in general b5,rba!i qi bd,ie!i, lqi miqc[, picioarele ; aici iar5.ryi obiqnuin,ta intr5, probabil in joc, intruclt este foarte ind-oielnic tlacl femeile ar acfiona in acest fel. Acli,uni, reficne. in sensul strict al termenrilui, acliunile reflexe sint da,torate excit5,rii unui nerv periferic, care transmite influenla sa anumitor celule nervoase, iar acestea, Ia rinclul lor, provoacii, ac,tiunea anumitor muqchi sau glande ; toate acrestea pot avea loc fdr5, nici o senzalie din partea noastr5, sau f5,r5' s5 fim "si conrytienti, cu toate c[, adesea sint astfel insofite. intrucit multe acliuni reflexe sint foarte expresive, acest subiect trebuie examinat aici cu o oareca e am5,nun!ime. Yom vedea cle asemenea cd unele din ele se transformd, treptat in ac,tiuni care zlu luat lra,stere clin obirynuin!5, .si cu greu pot fi deosebite e. Turyitul si stri,nutatul sint exemple de actiuni reflexe. La copiii nou-n[,scu!i, primul act d.e respiratie este aclesea un strd,nut, cu toate c5 acesta necesitf o miqcare coordonatL a numeroryi mupehi. Respiralia este parlial voluntar5,, insd, mai ales reflexd,, ;i este executatf in modul cel mai bun qi mai natural fdr6, interventia voin,tei. IIn num5,r enorm de mipcd,ri complexe sint reflexe. tTn exemplu d.in cele mai bune ce se poate da este cel, ad.esea citat, al unei broaqte d"ecapitate, care desigur c5 nu poate simli ryi nu poate exeeuta, in rnod conrytient, nici o acliune. Totuqi, daci, se pune o pic5,turd de acid pe suprafat;a inferioari, a eoapsei unei broaqte in aceasti, stare, ea va qterge picd,tura cu suprafaf,a superioar6 a labei aceluiaqi picior. Dacd, aceastd, labi este indepd,rtath prin t5,iere, broasca nu poate acliona in acest fel.,,De aceea, dupir, citeva eforturi zadarnice, ezl, va renunla de a incerca in acest fel, va pirea nelinirytttd, ca,si cincl, clupl ciurn ziee Pfliiger', ar cfuta vreo altra cale, ;i pinl in
cloanrnir cal'(: l]r.r uuzise nicioclatit dc accasLit llarticrrlari-

tatc fantiliaLi. l',a a obscrvat cx:rct acecali palticulaliLa[e la so!.ul ei; nasul lui insai, ncliind dcoscbit dr] procmincnt, nrr u sufelit pinf acunt din cauza loviturilor.

.\ct'st obicci nlr se ploducta atunci cinr[ era ptr jumirtale Irdornrit, de cxentplu cind dortnita in foLoliul sdu, ir-rsi in r.noulcutul c.ind adomrca gl'cll, cra susccptibil sa in-

ccupi. Obicciul cl'a, ca ;i la tatll siru, intcrmitcnt: ulteoli oltlinclu-se tirnp de mai r-nulte nopli, ial alteori avincl loc flilii irrtrerupere o parte din fiecare noapte, si
era executat, clr si clc talirl sirrr, cu rnina dt't'a1ttii. I'nrrl tlirr colliii srii, o ftrtir, rr rrrosterrit lccla;i olticei. I:la il executa tot cu mina rh'exp1i, itrsir intr-o foltni rr;ot'

rnodificat[, intnrcit, dupi ct lidica hralul, fatir ntr llsa

e Prof. I-luxlcv obsclvd (Elementarg Phgsiology, cc[. a 5-a, p. 305) ca acliunilc rcf]exc specificc miduvci spinirii siut naturalc, ins5. cu ajutorul crcierului, adic;i prin obiEnuin!i, pot fi dobindite o infinitate dc acliutti rcflere arlificiale. Virchow (Sammlnng missenschafl. Vortriiqe elc., ,,tlber das Rtickcnrnarli", 1871, p.24 si 31) utlnritc cir rrnt'ltr acliuni rcflt'xt: cLl !{reu lloL fi tleosebite de inslincte ; tlespre acestea ditr ttrmit stl lloate adauga cii uncle nu pot fi dcosetritc dc. obiccriuri mof ttrnilc,

sir-i caclI incheie tura rniinii pe rIditc:ina trasttlui, tri p:tlttla rrriinii pe jurnirLate inclrisii cirdea pc Iras gi iIt jostrl ltti, lovindu-l t't'lativ repede. Acest obicci et'a de aselllcltca intenttilent la accst copil, utrcori ttcapitt'incl timp dc cilcvit Irrli, iar alteori apriritrtl aproape fit'it intrcrul)cle".

24

PRINCTTJIUL

cele din urm5, se va, folosi rle laba celuilalt picior, rcu;ind sL rytcarg[ aciclul. Hvident, ci aici avem nu nurnai contraclii ale murych,ilor, ci contraclii combinate ryi coord.onate ln ordinea cuveniti,, intr-un scop special. Acestea sint acliuni care au toate aspectul de a fi conduse de inteligenld, ryi provoeate de voin!fl la un animal al cd,rui organ recunoscut al inteligenlei ryi voinlei a fost irrdepdrt,at"10. Deosebirea dintre miqc[rile reflexe ryi celc voite o obselvdm la copiii foarte mici, care nu sint in stare, d.up5, cum sint informat de c6tre Sir Flenry Holland, s5, execute anumite acliuni intrucitva analoge tuqitului ;i strirnutatului, anume de a-qi sufla nasul (adicd, de a-ryi comprima nasul qi a sufla violent prin nd,ri) ryi de a-qi curi,la gitul cle flegml. Ei trebuie si, invele s5, execute acester ac,tiuni ryi totuqi ele sint executate de noi, atunci cind. sintem pulin mai in virsti, aproape tot atit d.e ugor ca qi acliunile reflexe. Totuqi, strlnutul sau tusea nu pot fi controlate de voinfS, d"ecit partial sau de loc, pe cin.d suflatul nasului qi clresul vocii sint ccmplet la comanda noastrri. Atunci clnd. slntem con;tienli de prezen,ta unei particule iritante in n[ri sau pe trahee nervoase senzoriale sint excitate, ca - ad,ic5, atunci cind aceleaqi celule qi in cazal strrinutatului qi al tuqitului putem elimina voit particula, impingind -, cu forla aer prin aceste cdi, insfl nu putem face aceasta cu aceea;i for{i,, ratrliditate ;i precizie ci, printr-o acliune refleifl. fn acest din urml cazt celuiele rrervons" senzoriale par sd, excite celulele nervoase motorii fdrir, vro irosire de for'![, comunicind. mai intii cu emisferele cerebrale sed.iul con;tiinfei ryi voinlei noastrer. - profund. intre'aeeleaqi miryci,ri,dupii, in toate cazurile pare sri, existe un antagonism cum sint ele dirijate de voinld, sau c1e un stimul reflex, in fortrr cu care sint exccutate qi cu uryurinta crl eAre sint provocate. Dupri curn afirm[ Claude Bernartl, ,,f influenco d.u cerveau tenrl donc d; entraver les rnonvements r6flexes, i, limiter leur force et leur 6tenduet' 11.* Dorinta conrytientS, de a etecuta o acliune reflex5, opreryte sau irrl,rerupe uneori efectuarea ei, cu to:rte c5, ne-'rvii,qenzoriAli corespunz5,tori pot fi stimula!,i. De exemplu, cu mulli ani in urmii, am pus un mic r[m[;ag cu o duzin5, d.e tineri c[, nu vor strd,nuta daczi prizeazd, tabac, cu toate c5, to,ti au declarat c5, strd,nutau in mocl invariabil; in consecin!5, au luat toli cite o prtz6, ins5,, din marea clorinfd, d,e a reuqi, nici unul nu a str5,nutat, cu toate ci, ochii le l[crimau qi to{i, f[r5, excepr[m[,;agul. !ie, au fost nevoili sd,-mi pl[teasc5, Sir II. Ifolland" observd, 12 ci, atenlia acordat[, actului inghilirii impiedic5, mi;c[,rile respective, de unde urmeazfl, probabil, cel pulin partial. cir, unor persoane le este greu s5 inghit[ o pihrli,. tln alt exc.mplu familiar al unrri acJ,iuni re'flexe este inchiderc,:l irrvulunt:rrri a pleoapelor atunci cind" se atinge suprafa!,a och.iului.0 miryca,rer similar:i de clipire este provocatd, cind se inclreaptf,, o loviturd, inspre obraz; insi aceasta este o ac,tiune obirynuitl, ryi nu una strict reflexi, d"eoareee stimululeste transmis prin minte, qi nu prin excitarea unui nerv periferic. inl,rcgul corp ryi capul sint traso in general brusc inapoi in acelaryi timp. Acc'stediu urm5, miryclri pot, fi insil impie'clicater dacX, pericolul
ro Dr. N'Iauclsley, ,,Body and nlinrl", 1870, p. 8. lL Vezi cliscrr[ia foartc interesanti asupra intregului subiect cle c[tre Claude Bcrrnard I.egons sur le.s Proprii.tis rles Ti.s.srr.s Itittants, 1866, p. 353-ll116.

on X'Iental Phgsiologg, 1858, p. 85. * ,,Influenta creierului tinclc deci si impiedice mi;citrilc reflexe, si le limiteze forta ;i intinderea" (Xr. trctd.).

12 Olmpters

OBICEIURILOR ASOT1IATE FOLOSITOARI']

25

nu pare irnagina!,iei ca fiind" iminent, lnsi, faptul ci, raliunea ne spune cd, nu exist[, nici un pericol nu este suficient. Pot menliona un fapt neinsemnat, ilustrind. acest punct qi care m-a amuzat la timpul sd,u. llli-am pus obrazul aproape de geamul gros din fala unei vipere * d-e la gr5,dina zoologic5, cu hotd,rirea fermd, de a nu m5, trage lnapoi dacd, qarpele se repede sd, mi, mu$te; 1ns5, indat5, ce s-a repezit, hotd,rirea mea s-a topit ryi am s5,rit unul sau doi metri inapoi cu o rapid.itate uimitoare. Yoin,ta gi raliunea mea erau neputincioase ta\d, de imaginarea unui pericol care nu fusese niciodatd, resimlit Yiolenla unei tresd,riri pare s5, depindd, parlial de vioiciunea imagina,tiei qi parlial de starea obiqnuit5, sau temporar5, a sistemului nervos. Cine se Ya ocupa d.e tres5,rirea calului sdu, cind este obosit sau cind- este odihnit, va ved.ea cit d.e perfectd, este gradalia de la o simpld, privire fugitivd, spre un obiect neprev6"zut', cu o lndoiald, d.e o clipd, dac5, este periculos, pin5, la o sd,riturd, atit de rapid5, qi violenti, incit animalul probabil cd, nu s-ar putea lntoarce, in mod" voit, atit de brusc. Sistemul nervos al unui cal vioi qi foarte bine hrd,nit iqi trimite ord.inul sistemului motor atit de rapid., incit nu are timp sd, examineze dacd, pericolul este real sau nu. Dupil o tresd,rire violentd, atunci cind este excitat ryi clnd singele ii curge ugor prin creier, el este foarte susceptibil s5, tresar5, din nou ; d.up5, cum am observat, la fel este qi cu copiii foarte mici. O tres5,rire din eauza unui zgomot bruse, atunci cind. stimulul este transmis prin nervii auditivi, este intotdeauna insolitd la persoanele ad,ulte d.e clipitul pleoapelor 13. Am observat toturyi c5,, cu toate cti copiii mei tres5,reau la zgomote bru;te, pin5, la virsta d.e dou5, si,ptS,mini cu siguran\Fr, cd, ei nu clipeau intotd-eauna din ochi qi cred cd, nu o fd,ceau nicicd atil. Se pare c5, tresi,rirea unui copil mai. mare reprezint5, o vag5 ag5,!are de eeva pentru a-l impiediea s[, cad5. Am scuturat o cutie d,e carton aproape de ochii unuia dintre copiii mei in virst5 d"e 114 zile qi nu a clipit cltuqi de pulin; cind am pus 1ns5, citeva acad"ele in cutie, !1ninA--o in aceeaqi pozilie ca mai inainte, qi le-am scuturat, copilul a clipit violent d.in ochi de fiecare datd, ryi a tresi,rit pulin. Era evident imposibil ca un copil phztt' cu grij5, sd, fi invS,tat din experien!5-cd, un zgomot aproape de ochii s5,i reprezinth un pericol pentru ochi. insf o asemenea experienld, trebuie si, fi fost cirytigati, la o virst5, mai tirzie, in decursul unei lungi serii de generatii, si, din ceea ce rytim d.espre ereditate, nu este nimic improbabil in transmiterea unui obicei d"escendentilor la o virst5, mai timpurie decii cea la care a fost dobindit pentru prima oarTa d.e cd,tre p5,rin!i. Din observaliile d,e mai sus pare probabil c5, unele acliuni, care la inceput erau executate conqtient, s-au transformat prin obirynuin!5, ryi asocialie in ac,tiuni reflexe qi sint acum atlt de puternic fixate qi ereditare, incit sint executate chiar atunci cind. nu sint nici de cel rnai mic folos 1a, ori d-e clte ori apar acelea;i cauze care inilial le-au provocat la noi prin voin!d,. Tn asemenea eazuri, celulele nrYoase senzoriale excitd, celulele motorii fd,r5, sd, comunice mai intii cu celulele d-e care depind con;tiinla li voinla noastrf. Probabil ci, initial st'r[nutul si tusea au fost
* ,,Puff-adder" vipera africanl I]itis urietans (l{. 14 I)r'. Nlaudslcy observir (,,Body altd [Iintl", 11. 10) cd ,,miqclrile reflexe, care de obicei servesc un scop util, pot in imprejurdrile schimbate ale bolii si producd mult riu, devenind chiar o ocazie de suferinld violenti qi a

trad.).
13

N{iiller observS. (Elements of Phgsiologg, trad. engl., vol, II, p. 1 311) despre tresfrire ci e intotdeauna inso-

titd de inchiderea pleoapelor.

unei morli extrem de dureroase".

I)RINCIPITJL

dobindite prin obiceriul rle a expulzar^pe cit do violerrt posibil, orice particull iritantd, din c[,ile respiratorii sensibile. In ccea ce prive;te timpul, a existat mai mult d.ecit suficient pentru ca aceste obiceiuri s5 fi devenit innflscute sau transformate in acliuni reflexe, deoarece ele sint comune majorit[lii sau tuturor patruped.elor superioare qi d.e aceea trebuie sd, fi fost d.obindite inilial intr-o perioadl foarte indep5,rtat5. I{u pretind. c5, pot spune de ce actul d"e a-;i drege vocea nu este o ac{,iune reflex5, ryi c[, trebuie inv[!at5, de copiii noqtri I putcrn veder] insti de ce suflatul nasului in batist[ trebuie inv5,!at. Este aproape d"e necrez'nt cd, miqcfrile unr.i ltroa,ryte decapitate, atunci clnd. lqi qterge o pic5,tur5, de acid sau alt obiect de pe coapsS, mi;cd,ri atit de bine coord.onate intr-un scop special, s5, nu fi fost mai intli executate in mod voit, devenind. ulterior ugoare prin obiqnuin!5, indelung continuatd,, pentru ca in cele din urm5, s5, fie executate inconqtient sau independ.ent de emisferele cerebrale. Pare d.e asemenea probabil ca tres5,rirea ,q.i fi fost ini],ial doblnditL prin obiceiul de a s[,ri, cit mai repede posibil, departe cle pericol, ori de cite ori simlurile noastre ne avertizaa. Tresfi,rirea este, d.upit cum am vilzrrt, insofiti, de clipitul pleoapelor, aqa incit s5 apere ochii, organ,ele cele mai delicate si mai sensibile ale corpului ; qi cred- c5, este intotd.eauna insolitd, de o inspirqr,tie bruscil ryi puternicd, care este pregi,tirea natural5, pentru orice efort violent. I'ns5, atunci cind. un om sau un cal tresare, inima ii bate nebunegte, qi ln acest caz se poate spune cu adevd'rat' cd, avem un organ care nu a fost niciodat,d, sub controlul vointei, luind. parte la miqc[,rile reflexe generale ale corpului. Yom reveni ins[ la acest subiect intr-un

capitol viitor.
Contractia irisului, cincl retina este stimulat5 cle o luminf vir', este un alt exemplu de miqcare care pare impo,sibil sf,, fi fost executat5, la inceput in mod voit ryi apoi fixatS, prin obiqnuinli ; lntrucit nu se cunoa;te ca irisul s5, fie sub controlul conqtient al voinlei la vreun animal. fn asemenea cazvrr trebuie descoperitd, o oarecare explicafiie, complet distinctS, de cea din cazul obiqnuinfei. Radialia forlei nervoase de la celulele nervoase puternic excitate cdtre alte celule in legd,turd, cu ele, ca in cazal cind. o lumin5, vie pe retind, ar provoca un strinut, ne-ar ajuta poate s5, inlelegem cum au luat na;tere unele acliuni reflexe. O radialie a for{ei nervoase de acest fel, dacd, a prod.us o miscare tinzind s[, mic;c]reze iritalia initialS, ca in cantl contraeliei irisului, pentru a lmpiedica ca prea multf,, lumind, si, cad.5, pe retin[,, a putut fi ulterior folosit6 ;i modificatd, in accst scop speeial. Mai meriti, observat faptul c5, ac{,iunile reflexe slnt, d.upd, toate probabiliti,!ile, susceptibile de ugoare variafii, dupi, cum sint toater structurile corporale ;i instinctele; ryi orice varialii, care sintfolositoare ryi d.e suficientl importanlI, vor tinde sL fie pfstrate ryi mo;tenil,e. Astfel, ac!,iunile reflexe odati, cirytigate intr-ntr unurnit scop ar putea fi rnod"ificate ultericlr, independ"ent cle 'r'oin!,L sau obirynuirr!fir a$e incit sI, serveascf vreunui scop clistinct. Asentertea cazuri ar fi paralele cu cele care, clup5, cum a.treu] t;oa,te rnotivcln si, creclem, au avut loc in cazul multor instincte ; cleoarece, cu toate cil unele instincte s-au derzvoltat numa,i prin obi;nuin!,a inclelung continuati, ryi ereditarS,, altele foarte complexe s-au d.ezvoltat prin p5,strarea unor variaf,ii ale instinctelor preeristente, ad,icd, prin selec,tier naturalii. Am discrutat dobindirea acliunilor reflexe ctl o ()Arecal'c arnlnuntime, cu toate c5, imi clau bine seama cd, am f5,cut-o intr-utr mod foarte imperfect, d.eoarece

OI}iCEIUIIII,OF ASOCIATE F'OLOSITOARE

27

clc sint atl"esea puse in joc in leg[,tur5 cu mi;c[,rile erprcsivt-r ale ernoliilor noastre I ryi a fost necesar sX ari,t ci, cel pulin unele dintre ele ar fi putut fi oblinute mai intii prin voin!i,, pentru a satisface o dorin!5, sau a alina o senzalie nepld,cut5. Iligcd,ri obi,gnui,te asoc'iate la animalele 'infer'ioare. - Am d"at mai sus, in cazal omului, mai multe exemple d.e miryc[,ri asociate cu cliverse stiri psihice qi corporale, care acum sint inutile, insd, care iniliat erau folositoare qi care inc5 mai sint utile in anumite lmprejur5,ri. intrucit acest subiect este foarte irnportant pentru noi, voi da aici un numir considerabil de fapte analcge in legd,tur[ cu animalele, cu toate c[ multe sint cu totul neinsemnate. Intenlia mea este s[, ar[t ci, anumite miqcS,ri erau inilial executate intr-un scop bine definit si cL, in aproape aceleaqi imprejurfi,ri, ele inc5, mai sint persistent executate din obiqnuin!6, chiar clnd. nu mai sint de nici un folos. C5, in majoritatea urmitoarelor c^zrlrl tendinla este ereditarS,, o putem d"ecluce din faptul c5, asemenea acliuni sint executate in acelaqi fel de toli indivizii, tineri ryi bd,trini, cle aceea;i specie. Yom 'v'edea de asemenea c5, ei sint excita,ti d"e asocialiile cele mai variater, adesea indirecte qi uncori gre;ite. Atunci cind. vor si se culce qi sI doarmS, pe un covor sau pe altl suprafa!,[, tare, ciinii se invirtesc in general de jur imprejur;i zgirie fd,r5, rost solul cu labele anterioare, ca qi cind ar intenliona s5, calce in picioare iarba gi s5,-qi sape un culcu;, d.up5, cum, f[,rd, indoiald,, f5,ceau p5,rinlii lor s5,lbatici atunci cind, tr5,iau pe cimpii deschise, inierbate sau in p5,duri. $acalii, fenecii qi alte animale inrudite fac la fel cu paiele lor in gridrrra zaologicS, I este ins[, destul de curios cd, ingrijitorii, nici d.upd, citeva luni d.e observalii, nu au vhzut pe lupi comportindu-se la fel. IJn cline pe jumi,tate idiot qi un animal in aceastf stare ar fi in special predispus sd, urmeze un obicei f5r5, rost - a fost obser'vat, de c5,tre un prieten al meu, invirtind.u-se complet d.e treisprezece ori de jur imprejur, pe un covor inainte de a se culca. Cind se tir5,sc spre prada lor qi se pregS,tesc sd, se repead[, qi s5, sard, asupra ei, animale carnivore iqi las5, capul in jos qi se tir[sc, parlial s-ar pd,rea pentru multe a se ascunde qi parlial pentru a fi gata de a se repezi; $i, intr-o form5, exageratd,, acest obicei a clevenit ererlitar la prepelicarii qi setterii norstri. Am observat de zecr d.e ori cd,, atunci clnd" doi clini strd,ini se intllnesc pe un d"rum deschis, cel care vede mai intii pe cel[,lalt, cu toate c5, sint la o distanld, de o sut5, sau dou[, de metri, d.up[, prima privire i;i apleac5 intotcleauna capul, in general se las5, pulin in jos sau chiar se culc5,, adic5, ad.optil atitudinea potrivit5, pentru a se ascund.e qi a se repezi sau a sd,ri, cu toate cd, d.rumul este complet d.eschis qi distanla mare. De asemenea, atunci clnd stau atent la pindd, qi se apropie incet de prada lor, ciinii d"e toate rasele iryi lin adesea mult timp unul dintre picioarele anterioare indoit in sus, cu prud.en,tii,, gata pentru pasul urmd,tor, ceea ce este d-eosebit de caracteristic pentru prepelicar. l)in obirynuin!5,, ei se comport5, 1ns5 ln acelaqi fet ori de cite ori atenlia le este stirnitii (fig.,4). Am r.tizut un eiine fstind]1ing5, un zicl inalt ryi ascultincl cu atenlie', (fu un picior incloit in ,qusr la nn sunet din pa,rtea opus[, a ziclului 1 in cazul acesttl nu putea exista vreo intern"lie d.e a executa o apropiere prud.ernt5,. Dup5, defercafie, ciinii aclesea fac, cu toate cele patru picioare, citeva mi;c[ri rle zgiriere inddrdt, chiar pe un pavaj de piatr5,, ca qi cind. ar rtrmd,ri s5 acopere exc ementele cu pflmint, aproape ln a,ct'laryi mod ea qi pisicile. Lupii ryi ryacalii se comport[, in grirdirtn, zoologiel, absolut in acelaryi fel; totu;i, anr fost a,sigurat tltr ingrijitori ail nici lupii, nici ;acalii ryi nici rnrlpile, cum d"e altfel nici clinii, nu-ryi

PRINCIPIUL

acoperd, vreodatd excrementele. Toate aceste animale ipi ingroapi, lnsi, hrana care prisose$te. Deci, daci, lnlelegem corect insemni,tatea obiceiului de mai sus, asemi,nd,tor celui al pisicii, nu poate fi indoiald,cd, aici avem o rd,md,qile f5,rd, rost a unei miqc5ri obiqnuite, care inilial era urmatS, de cdtre vreun strd,moq indepirtat, al caniclelor, lntr-un scop bine definit qi care a fost pd,strat un timp extrem de lung. Clinilor ryi ryacalilor 15 le place mult s5, se t5,vd,leascd, qi sd,-pi frece gltul qi spina a de cadavre. Mirosul lor li se pare delicio,sr cll toate c5, cel pulin clinii nu m[ninc5, mort5,ciuni. Dl. Bartlett a observat pentru mine lupi ryi le-a dat sd, md,nince mortdciuni, ins5, nu i-a vd,zat niciodatS, td,v5,lindu-se pe acestea. Am aluztt afirmalia, pe care o cred. ad.evd,rat5,, cd, in ceea ce priveqte ciinii mai mari, care se trag probabil din lupi, ei nu se tS,vd,lesc atit de des pe cad.avre, dup5, cum fac cei mai mici, care se trag probabil din qacali. Atrinci cind" se oferd, o bucatd, d.e biscuit ci,lelei rnele d.e ras5, terier, dac5, nu li este foame (qi am auzit d.e cazrtri asem5n5,toare) ea il arunc5, tncoace qi incolo qi se joacd, cu biscuitul ca ryi cind" ar fi qobolan sau o alti, Fig. 4. - C[!el pindind o pisic[ prad5,; ea se td,vS,leqte apoi repetat pe biscuit exact ca pi pe o masi (dupn o fotografie cind ar fi o bucatd, d.e mortd,ciune ;i apoi, in sfirqit, o flcuti de dl. Rejlandcr). m5,nlncd,. Pare-se cd, acelei buci,lele nepli,cute trebuie sd, i se dea un gust imaginar qi in acest scop clinele ac|.,ioneazd, ln modul s5,u obirsnuit t ca qi cind biscuitul ar fi un animal viu sau ar mirosi a stlrv, cu toate c5, rytie mai bine decit noi c5, nu este aDa. Am vd,zttt aceeagi cd,lea aclionind in acelaqi fel dupd, ce a omorit o pd,s5,ricd, sau un goa ece. Ciinii se scarpin5, printr-o mi;care rapidi, a undia d.in picioarele posterioare, li se freacd, spatele cu un bd,, atit de bine fixat le este obiceiul, incit nu se pot cind ;i, abline de a se sc6rpina ln gol sau d,e sol in mod" inutil qi caraghios. Cind cd,leluqa la care m-am referit mai sus este sc5rpinatS, cu un bd,!, ea ipi aratdu uneori pld,cerea printr-o alti, mirycare obiqnuit5,, anume lingind aerul ca qi clnd" ar fi mina mea. Caii se scarpin5, muqclndu-qi p5rlile corpului pe care le ajung cu dinfii, ins[, mai obiqnuit un cal aratd, unui alt cal und.e doreqte sd, fie scS,rpinat qi atu:rci ei se mugc5, reciproc cu dinlii. IIn prieten, cd,ruia i-am atras atenlia asupra acestui subiect, a observat cd,, atunci clnd freca gitul calului sd,u, animalul qi-a intins capul, ;i-a dezvelit dinfii qi qi-a miqcat fd,lcile ca qi cind ar mugca gltul altui cal, deoarece el nu ,si-ar fi putut niciodat5, muqca propriul s5,u git. Atunci clnd" un eal este tare gldilat, de pildd cind. este tesilat, dorinla sa de a mugca este atlt de intolerabil de puternied,, lneit iryi cldnldneryte dinlii si, cu toate cd nu este nd,r6vaq, i$i muqcd, grd,jdarul. in acela;i timp, din obiqnuin!5, lqi culc5, urecb.ile complet, pentru a le ap5,ra de a nu fi muqcate, ca qi cind s-ar lupta cu un alt cal. Cind este nerlbd6tor s5, porneascd, la drum, calul love;te solul cu copita, ceeA ce stl a,propie cel ma,i mult de mirycarea obi;nuitd, de inaintare. De asemenea, atunci cirrd caii sint in grajd pecale de a fi hld,nifi li slntneribdi,tori s5,-qi primeasc5, gr5,untele, ei lovesc caldarimul sau paiele cu copita. Doi dintre caii mei se comportd, in acest fel clnd vd,d sau aud c5, se dau grd,unle vecinilor lor. Aici arrem insd, ceea ce
15

Vezi descrierea fdcuti de dl, F. H. Salvin, a unui qacal imblinzit, ,,Land and Water", octombrie

1869.

OBICEIURILOR ASOCIATE F'OLOSITOARE

unanim recunoscut5, ca un semn de nerlbdare. Pisicile iqi acoperi, ambele feluri d.e excremente cd plmint ; ch.iar bunicul nleu L6 a vd.zut o pisicu!5, trdglnd. cenuqd, d.easupra unei linguri de ap5, curati, v5,rsat5, pe vatr5,, arya c5, aici o ac,tiune obiqnuitd, sau instincttvd, a fost fals provocati,, nu printr-un act anterior sau prin miros, ci prin ved.ere. Este bine cunoscut cd, pisicilor le displace s5,-;i ude labele, datorit5, probabil faptului c[, inilial ele au trdit intr-o tard, uscat5, trgiptul ; clnd" iqi udi, labele insd,, ele qi le scuturd, violent. Fiica mea a vd,rsat pulini, apd, dintr-un pahar aproape de capul unei pisicule I aceasta si-a scutrirat imediat ld,bufele in mod caracteristic, aqa cd, aici avem o miryeare obirynu.it5,, fals provoeatd, de un sunel, asoeiat, ;i nu de simlul tactil. Pisiculele, c5,!eluqii, purceii ryi probabil multe alte animale tinere apas5, pe rind cu labele anterioare pe glandele mamare ale mamei 1or, pentru a provoca o secrelie mai bogat5, de lapte sau sd,-l f.acd, sd, curgd,. Or, este foarte obiqnuit Ia pisicile tinere, ;i cituqi d"e pulin rar la pisicile bi,trlne comune qi de rasi, persan5, (consid,erate de unii nafuraliqti ca fiind specii distincte), ca, atunci cind- sint culcate confortabil pe un ryal ci,lduros sau pe un alt material moale, sd,-l apese pe rind in liniqte cu labele anterioare, cu degetele desfI,cute ryi cu ghearele pulin scoase, exact ca atunci cind sug d"e la mama lor. Ci este aceeaqi mirycare se vede clar din faptul cd, ad,esea, in acelaryi timp, ele iau o porliune din acel ryal in gurd, ;i il sug, in general inchizind och.ii ryi torcind de pl5,eere. Aceastd, miqcare curioasd, este provocatd, de obicei numai in asocialie cu senzalia unei suprafele cald"e qi moi; am vdr,;rlt ins5, cum o pisic5, b[trin5,, care atunci cind. se bucura cd, este scd,rpinatd, pe spate lovea aerul cu labele in acelaqi fel; astfel c5, aceastd, acliune aproape c5, a d,evenit expresia unei senzalit pl[cute. DupS ce m-am referit la actul suptului, pot ad"d,uga cd, aceast5, miqcare complexl ryi lntinderea alternativi a picioarelor anterioare sint ac!,iuni reflexe, d.eoarece ele sint executate daci, se pune un deget inmuiat ln lapte in gura unui cd,leluq, a clrui parte anterioar[ a creierului a fost indepd,rtat6,t7. De curind- s-a afirmat ln I'ranla cd, acliunea de supt este determinat5, numai de sim,tul mirosului, aqa incit, dac5, nervii olfactivi ai unui cd,leluq slnt distruqi, el nu mai suge niciod.at5,. La fel ryi cu facultatea uimitoare a unui pui de g5,ind,, pe care o are numai la citeva ore de la eclozare, de a culege mici particule de hrand, qi care pare sd, intre in acliune prin simlul auzului, intrueit,, la puii eelozali prin cildur5, artificiald, un bun observator a constatat' cd,,,,emi!ind. un sunet prin lovirea unei scinduri cu unghia, imitind g[ina-mam5,, i-a inv5,!at pentru prima datd, s5,-ryi ciuguleascd, hranrtrl8. Nu voi da decit un singur exemplu de o m.iqcare obiqnuitd, ryi fd,r5, scop. Ri,loiul ci,lifar (Tadorna) se h.rdneryte pe nisipul ld,sat d.escoperit de reflux qi clnd" d"escoperd, o gaur5, tle vierme ,,el lncepe s5, bat5, ugor terenul cu picioarele, ca qi cind" ar dansa pe dcasupra g5,urii", ceea ce face ca viermele sd, ias5, la suprata\6,. Or, dl. St. John spune c[,, atunci cind" c5,lifarii sdi, domesticili, veneau si, ceard mineare, ei bi,teau terenul
16

se poate numi aproape o ad,evd,ratd, expresie, deoarece lovirea solului cu copita este

f)r. Darwin,
aceastS.

Zoonomia, 179.1,

vol. I, p. 160.

Gisesc

17

cd in

lucrare este de asemenea observat faptul ci pisicile i;i intind labele qind sint mullumite.

1854,
18

Carpenter, Principles of Comparaliue Phgsiologg, p. 690; Miiller, Elements of Phgsiologg, trad. engl.,
936.

vol. II, p.

]Vlowbray, Poultrg, ed. a 6-a, 1830,

p.

54.

PFIINClPIU I,

lrr mocl nerflbd5,tor qi rapid.ttle. I)e aceca, aceasta aproape cd, poate fi considt'rat drept t'xpresia lnr de foame. Ill. Bartlett md, informeazh cd,, atunci cind flamingo qi Kagu (Rhinochctus jubatus) sint neri,bdd,tori de a fi hr[ni!i, ei lovesc solul cu labele in acelaqi nrocl ciudat. De asemenea? atunci cind pese5,ruqul a,lbastru (Alcedo) prinde un peryte, il loveryte intotdeauna pini, ce il ucicle, iar la gpdd-ina zoolcgie5, ei lovesc intotdeauna carnea crud.d, cu ca e sint uneori hr[nili inaintt dei A o devora.
Clecl ci, am arirtat acurn iu mod sr-rficient adevdrul primului principiu, auulnt' c[, atunci cind orice senzalie, d.orint[, aversiune ete. a dus, in clecursul unei lungi serii de generalii, la o mirycare voit5,, ya exista aproape sigur o tendin![, cd,tre exe-

cutarea unei miqc5,ri similare, ori de cite ori aceearyi senzalie sau vreuna analogd, sau asociat5, etc., chiar si foarte slab5,, este resim!it5,, in ciuda faptului c5, in acest caz mirycarea poate s[ rru fie nici de cel mai mic folos. Asemenea miqc5,ri obiqnu.ite sint ad.esea, sau in general, ered.itare I atunei ele nu se deosebese decit pulin d.e acliunile reflexe. Cintl ne vom ocupa cle expresiile speciale ale ornulrri, se va vedea era ultima parte a primului principiu, clup[, cum a fost enunfatd, la inceputul acestui capitol, este valabild,, ryi anume ch, atunci cind mi;c5,rile asociate prin obi;nuinld, cu anumite st[,ri psihice sint parlial reprimate de c5,tre voin,t[,, muqch.ii strict involuntari, precum ;i cei care slnt cel mai pulin sub controlul direct al voinlei, sint predi,"puryi lncd, sL mai ac\toneze, iar ac{,iunea lor este adesea foarte expresiv[. Invers, atunci cind voinla este temporar sau permanent sld,bitd,, muqchii voluntari cedeazra in fa[a celor involuntari. Dup5, cum observd Sir O. Bell 20, r'ste un fapt familiar patologilor c5,, ,,atunci cind apare clebilitatea dintr-o boali, a ereit-'rului,influen! aceamai mare se exercit[, asupra acelor muqch.i care, ln starea lor naturald,, sint cel mai mult la comauda voinleit'. \rom examina d.easemenea, hcapitoleleviitoare, o altd, presupunere inclusi, in primul principiu, ryi anume c[,oprirea unei anumite m.iqc6ri obi;nuite necesitd, uneori alte miqciri neinsemnate, acestea din ur'rn[ servind ca un mijloc de expresie.
le Yezi relatarea dalti de acest cxcelent observator in ltr'i/rl Sporls of the llighlands, 1846, p. 142.
s0 ,,I)hilosophical

Transactiorts", 1823, p. 782.

CAPITOLLTL AL II.LHA

PRINCIPIITE GENERATE

AtE

EXPRESIEI

-continuare
Scnr-

llc convelltionale - Prineipiul antitezei nu a luat nagtere rlin ac[iuni contrart.


late con;tienL sub influen{a unor imltulsuri contrare.

Principiul antitezei * Iixemple la ciine gi pisicir - Origint'a principiului --

exc('u-

\iom examina acrrnr cel de-al doilea principiri al nostr'u, eel al antitezei. Dupt"l cum vxzut in capitolul anterior, anumite std,ri psihice duc Ia anumite miryclri ^m care inilial au fost qi irrci, mai pot fi folositoale. \rom constata e[, atunci obi;nuite, cind se produce o stare psihic6 direct opus5,,existi,otendin{[ puternic[, ;i involuntari, ceitre executarea unor miqciri de o natur5, clirect opuse, cu toate c5 acestea nu au fost niciodat5 cle vrun folos. Se vor da clteva exmple izbitoa e de antitezil atunci cincl vom Lrata despre expresiile speciale la cm, ins[, cleoarece in aceste caz:urr sintem deosebit rle susceptibili s[ confunddm gesturi gi expre sii convenlionale sau artificiale eu cele care sint inn[scute sau universale gi care sint singurele care meriti, s[, fie eonsiderate dre pt expresii adevdrate, m[ voi limita in eapitolul cle fa!i, aproape numai la animalele inferioare. Atunei eind un ciine se apropie tle un alt ciine sau de un om striin si este intr-o stare agres:ivil sau ostil[, el umbl[ linindu-se drept ryi foarte teapln ; capul ii este pu,tin rid"icat sau mult coborit ; coada este !inut[, in sus qi foarte rigidii ; plnrl zbirlit', mai ales rle-a lungnrl gttului ;i al spatelui I urechile ciulite sint indrept,attr inainte, iar ochii au privirea fix[ (fjg. 5 ryi ?). Acesl,e acliuni decurg, dupi, cum se vu explica ultelior, din intenlia ciinelui <1e a-;i ataca inamicul ;i sint astfel intr:-o buniu rnl,surfi, inteligibiie. fntrucit el se pre g5,teryte si, sar[, cu un miriit s5,lbatic, nsupra c1u;manului "qii,ur caninii ii sint dezvelili, iar ure chile strins culcate spre spate ; nu ne ocupfm ins5, aici cu aceste din urm[, ac,tiuni. Sd, se presupun5, acum e[, brusc ciinele tlescoperl ci omul care se apropie nu este un str5,in, ci st5,pinul siu, ;i sd, se observe atunci cit de complet si instantaneu se inverseazi, tot comportamentul siiu. [n loc sd, mearg5, !eap[n, corpul i se lasi, in jos, sau chiar se tird,gte, ryi trece la nriqcd,ri unduito&re; in loc sd !in5, coada rigid qi in sus, o las5, in jos ryi d5 din ea dintr-o parte intr-alta; pd,rul i se netezeryte I urechile sint lSsate in jos ;i trase inapoi, insi, rru aproape cle c&pr iar buzele ii atirni nroi. Din caaza faptului e[, urechile sinttrase

3z

PRINCIPIUL ANTITEZEI

lnapoi, pleoapele se lungesc, iar ochii nu mai par rotunzi ;i priveqte fix. Ar trebui ad.5,ugat cd,, ln asemenea momente, animalul se g5,seqte in stare de excitare din canza

:: r..--: ...-.,. .f .r'

Fig. 5. - Ciine apropiindu-se

tle nn

alt ciine cu inten[ii ostile (desenat de dl. RiviFre).

',.

t ttt'

:: ,1,,I Acelaqi

1:.

.,'-r1

Fig. 6. -

ciine [din fig. 5l intr-o stare psihici umili ;i afectuoasd (desenat de dl. Rividre).

bucuriei, Di for,ta nervoasi esfie produsd, tn exces, ceea ce d.uce natural la o acliune d.e un fel oareca e. N'ici una din acliunile d.e mai sus, exprimind. atit d.e clar afectiunea, nu sint de nici un folos d"irect animalulu.i. Pe cit lmi dau seama, ele nu se pot explica decit numai prin faptul c5, sint in opozilie sau antitezil ta\d, de atitud"inea ryi mi;cd,rile

pntwctpiur, _carer d.in

ANTITEZEI

motive de infeles, sint adoptate atunci cind" un ciine intenlioneazd, sf,, se lupte pi_care exprim5, in consecinld, minia. Rog pe cititori sd, priveascS, cele patru sg.hife ald,turate, care slnt pre zentate pentru a reaminti in mod viu aspectul unui ciine ln aceste $9u5, s!6,ri psibice. Este totuqi destul de greu si, reprezin\i afecliunea la ciine pe cind iqi mingiie sti,pinul nsi d5, din coad5,, intrucit esenJa exlxesiei rezidh in mirycirile continue li unduitoare.

Fig. 7. - Corcituri de ciine cioblnesc in aceea;i starc ca cel din figura


(desenat de dl.

A.

Mav).

i;i arcuieqte spatele in mod. surprinzil,tor,iqi zbirleqte p5,rul, iqi deschide guraqi scuipi,. Aici nu ne ocup[m ins5, d"e aceastd, binecunoscuti atitudine, care exprim:i spaimri

Sd, examini,m

acum pisica. Cind acest animal este amenin,tat cle un ciine el

combinatd, cu miine, ci numai de cea cle furie sau minie. Aceasta nu se poate veclea cleseori, insd, poate fi observatl, clnd doud, pisici se lupt[, intre ele; ,si am vhzut-o bine manifest'atd,la o pisicd, irrfuriat6 pe cind era, neci,jitd, de un b5,iat. Atitudinea ei era aproape exact' ca cea a unui tigru tulburat ryi miriincl asupra hranei sale, ceea ce oricine trebuie si, o fi v6,zut, la menajerii. Animalul ia o pozilie lipitd, de pf,,mint, cu corpul intins, lovind. cu toatd, coad.a sau numai cu virful ei ori numai miqcind-o dintr-o parte intr-alta. Pd,rul nu este de loc zblrlit. Pin5, aici atitud.inea qi miqcfl,rile sint aproape aeeleaqi ca qi cind. animalul este gata s5, sar5, asupra prd,zli sale atunci cind. se simte, fd,rd, indoial5,, feroce. Clnd se pregd,teqte de luptd,, se observd, urmd,toarele scbimb5,ri : urechile sint strins culcate spre spate, gura ii este par,tial descbisd,, ari,tindu-qi collii ; picioarele anterioare ii sint uneori intinse lnainte, cu ghearele scoase qi uneori animalul scoate un miriit fioros (fig. I ;i 10). Toate sau aproape toate aceste acliuni decurg, in mod natural (dup5, cum se va explica ulterior), din modul qi intenlia pisicii de a-$i ataca duqmanul.

,;ils.*f -'"t " ";


Irig. 8. - Acclali ciine Idin fig. 7l mingiindu-;i stlpinttl (<lcsenat de dl. A. \Iav).

,51-ffi
F,

-.al\'--

Fig, 9. - Pisicir infuriatir pregdtiti

cle

luptl (desenatl dupi naturl

cle

dl . \Yood).

PRINCIPITTL ANTITEZEI

35

privim acum o pisie[ intr-o stare psihic5, clirect opusi. a,tunci cincl simte afecliune $i iqi mlngiie stdplnul ; ryi sd, observinr clt cle opusd, este atitudinea ei in toate privinfele. Ea se !'ine acum drept, cu spatele uqor arcuit, ceea ce face ca pirul sd, par5, relativ aspru d"ar nu zbirlit; ln loc si, ,tin5, eoada lntins5, qi s5, loveasci, dintr-o parte lntr-alta, ea este cornpk t rigirlir ;i finutii, perpendicrtlal in sus I ureclr.ile
S5,

Irig. 10. - Pisici itr stare psihicri afecttttt:'tsi (clesenatl de tll. Wotttl).

sint ridicate ryi ascufite, gura este inchisi, qi pisica se freacir, d.e st5pinul ei, torclncl ln loc sti mirlie. Mai trebuie obser'vat cit de diferit este intregul comportanient al unei pisici afe ctucase d.e cel al unui ciine, atunci cind, se guduri, pe ling5, std,pin, tirindu-ryi pi unclrrind.u-qi corpul, djnd din ccad.a ldsati, ln jos qi cu urechile ple cqtite. Ace st contrast ln atitudinile qi miryc[,rile acestor d.ou5, animale carnivore, tn aceea;i stare psihie[, mrrlf,umitfi, ryi afectrtoasl, pcate fi, clrrpi, p[,rerea mea, explicat[, numai prin miqcflr'ile 1or, care sint in completd, antitezrafa\il de cele care sint luate ln mod natural
{-e,30{

ii

36

PRINCIPIUL ANTITEZEI

atunci clnd. aceste animale se simt lntr-o stare d.e nfnie qi slnt pregd,tite sd, lUpte sau s5,-pi apuce prada. fn ace_ste caztri, avem toate motivele sd, crerlem cd, gesturile ciinelui qi ale p_isicii, atit cele d.e ostilitate, clt qi d.e afecliune, slnt inniscute sau ereditare, deoarece ele sint aproape identice la diferitele rase ale speciei ;i la toli indivizii aceleiasi rase,

atit tineri, clt qi bd,trini.

Yoi da aici insd, un exemplu de antttezd in expresie. Avearn mai de mult un cline mare, cd,ruia ii pl5cea, ca oric5,rui ciine,si, mearg6,la plimbare. El iqi manifesta pld,cerea mergind grd,bit gi grav inaintea mea cu paqi mari, cu capul foarte ridicat, cu urechile relativ ridicate ryi coad.a ridicati, dar nu !eapd,ni,. I{u d.eparte d.e casa mea se ramifica spre clreapta o cirare , care ducea la sera pe care o vrzrtam ad,esea pentru clteva momente, pentru a m5, uita la plantele mele de experien!5,. Aceasta constituia intotdeauna o mare deceplie pentru ciine, intrucit nu ptia &and, imi voi continua plimbareal iar schimba"ea'cle expresie, cornpletd ryi imediat5, pe care o manifesta de indatS, ce corpul meu devia cit de pu,tin spre aceapotecd, era amu zantra(qiuneori incercam aceasta ca experien![,). Privirea sa de cleprimare era cunoscutd, de to,ti membrii familiei qi era d.enumitra ti,gura de serd,. Ea consta din capui mult coborit, din intregul corp llsat pulin in jos qi rd,mas nemiqcat, urechile qi coada l5sate trrusc in jos, lnsl nedind de loc din coad5, ; o d.ati, cu ld,sarea in jos a urechilor qi a fd,lcilor, aspectul ochilor se schimba foarte mult ryi aveam imprcsiacl,eipS,reau mai pulin vii. Aspectul lui era al unei descurajdri wednicd, de mil5, ryi fd,r5, sperantd ; , i, dupd, cum am spus, era rid.icol, d"eoarece motivul era neinsemnat. Fiecare d.etaliu d.in atitud.inea sa era in complet5 opozilie cu linuta sa anterioard,, veseld,, dar toturyi demnd, ; qi ea nu poate fi explicatir,, d"up5, cit imi pare, in nici un alt mod", clecit pebaza principiului attitezei. Dac5, schimbarea nu ar fi fost atit de instantanee, aq fi atribuit-o faptului cd, buna dispozilie mic;oratd, a influenlat,, ca ryi iyt eazui omuJui, sistemul nervos gi circulalia $i in consecinli, torrusul lntregii sale structuri musculare ; qi poate c5, ln parte aceasta era caltza. Vom examina acum modul in care a luat naptere manifestarea principiului antitezei in expresie. La animalele sociale, capacitatea de comunicare intre membrii acelciagi comunitzlli si cu alte specii, intre sexele opujle, precum qi intre tineri ryi bltritti -- esl,e do cea mai mare importanli, pentru ei. I-n general, aceasta se reahzc'azh cu ajutorul vocii, insd, este sigur cd, gesturile qi expresiile slnt intr-o anumil,I rrrd,srtrii reciproc inteligibile. Omul nrr numai cL folose;te strig5,te nearticulate, gesturi si expresii, ci a inventat vorbirea articulatl; dacii, t1e fapt cuvlnl,ul ,inuentaf este rrplicabil unui proces care s-a reali zafr, printr-un nunr[,r irrfinit de trepte semiconqtiente. illof i cei care au observat cu atenlie maimutele nu se lndoiesc ci, ele iqi inleleg perfect gcstui'ile qi expresiile ln mod- reciproc $i in mare md,sur5,, d-up5, cum afirm5, Renggerl, ;i pc. cele ale omului. Iln animal, clnd. este pe punctul d.e a ataca un altul sau cind. ii este fric6, d"e un altul, ad.esea incearcd, sd, pard, lnfricoq5,tor zblrlindu-gi pd,rul, md,rincl.u-qi d.^imensiunile, ardtindu-qi dinlii, dlnd din coarne sau scollncl sunete fioroase. fntrucit capacitatea de comunicare reciprocd, este cu siguranld, d.e mare folos 'rnultor animaler N existd, apriori nici o improbabilitate ca gesturile d.e naturd, evid.ent opusd, celor prin care se exprimi, anumite sentimente s[, fi fost folosite inifial
' L l{aturgeschichte der
Stiugethiere uon Paraguag, 1830,

p.

55.

PRINCIPIUL ANTITEZEI

in mcd voluntar sub influenta unor sentimente opuse. Faptul cd, gesturile slnt acum lnndscute nu constituie o obieclie valabild ta[d, de pS,relea ch la inceput ele erau fdcute int,enfionat, cleoarece, daci, slnt practicate timp de multe generalii, pini, in cele din urnn5, ele d.evin probabil ered"itare. Totupi, dup[, cum vom ved.ea lndatd,, este mai mult decit lndoielnic ca weunul clin cazurile expuse in capitolul de ta!d, al antitezeL sd, fi luat naqtere in accst fel. In cazul ilemnelor conr,-enlionale, care nu sint lnnd,scute, ca cele folosite de surtLomuli li der s[,lba,iici, principiul opoziliei sau al antrtezei a fost parlial pus ln acliune. Oilluglrii cistercieni * con"siclc)rau drepl, p[eat a vorbi qi, intrucit nu puteau evita cle a, intrelinc oarecAre legd,tuli reciproce, ei au inventat o vorbire prin gesturi la caro se pare c5, au folosit principiul opoziliei 2. Dr. Scott, de la institutul d.in Exeter pentru surd.omuli, imi scrie : ,,Opazitia este foarte mult folositS, la instruirea surdomulilor, pentru care ei au sim! acut". Am fost tol,uqi surprins de cit de puline exernplc clare au fost prezentate. Aceasta clepincle parlial tle faptul cd, d"e obicei toate semnele avuseserfl o oareca e origine naturali,, ,1i parlial de practica surd-omulilor ryi a s5,lbaticilor: de a-ryi restringe semnele cit rnai mult posibil, in scopul rapidit[lii 3. De aceea, a,desea "(rursa snu originea lor naturalii, devine indoielnieir, sau este complet pierdutl,, dup:i curn este r1r asemenea c:uzul vorbirii articulatc. De alt1cl, rnulte semne cAlr. stau in mod. evidenl, in opozilie urrul fa,tir, cle a,ltul par sil fi avut in ambele cazuri o origine semnificativl. Aceasta pare sil, fie valabili, pentru semnele folosite de surd.omufi pentru luminri ;i lntuneric, pentru putere qi slil,biciune etc. inl,r-un capiiol viitor mf,, voi str5,d.ui sti a,r5,t cL gesturile opuse de afirmaiie ,si negalie, amrme dalea verticall clin cap qi scuturarea lui 1ateral6r &u avut probabil un inceput natural. Agitarea miinii de la dreapta sp e stinga, cale este folosit5, de unii s5,lbatici clrept, negalie, a fost poate inventat'ra oa o imitatie a scutur5,rii capului I este lncLoielnic inirI, <-l"ac[ mirycarea opus[,, ad.icri a scutur5,rii miinii in linie clreaptir, de la ta[,il, in jos, carc este folosit[, ca afirmalie, zr, apH,rut prin antitezd,sau in vreun mcd. cu totul clistinct. DacS examin5,m acum gesturile care slnt innl,scute sau comune tuturor indivizilor de aceea;i specie ryi care sint incluse in subiectul de faff al antitezei, este extrern d.e ind"oielnic dacl vreunul din ele a fost mai lntii inventat irl mod" intenlionat qi executat ln inod. conqtien-1. La orn, cel mai bun exemplu al unui gest stind. in opozilie directii, cu alte mipc5,ri, ad.optat ln nr,od natural intr-o stare psihic5, opusil,, este cel rrl <latului rlirr urneri. r\eesta exprim:i neputin!'ir, sau scuzi,, ceva ce nu poate fi fir,cut; s:i,u ntl 1lozr,te fi evital;. Acest; gest esl,e folosit uneori in rnod conrytient sau voit I este irrsii extrem cle pulin probabil sil fi forrt invertl,at; la inceput irr mod. tlelibertr,t si ultelior fixat pl'in obiqnuinlir,, intrucit nu nurnai cir, uneoli copiii mici clau tlin utneri in starcn psihlcl, d-e rnai su.s, tlar rni;carea este lnsolit[, dupir, cum se va ar[,ta intr-un capitol viitor, de diferite rniqc[ri subord.onate, d.e care nici un om clintr-o mie nu-qi cli, seama,, a,faria numai dacd, nu s-a ocupat in nrocl special d.e acest subiect.
* Ordinul din Citeaux (N. lrad.). Dl. Tylor di o descriere a vorbirii prin gesturi a cistercienilor in lucrarea sa Researches into the Earlg
2

Historg of Mankind (ed. a 2-a, 1870, p. a0) gi face unele observalii asupra principiului opozijiei in gesturi. 3 Vezi asupra acestui subiect lucrarea interesanti a dr-ului W. R. Scott, TIrc Deaf and Dumb, ed. a 2-a, !870,

p. 12. EI spune : ,,Aceastd restringere a gesturilor naturale in gesturi mult mai scurte declt necesitl expresia naturald este foarte comunS. printre surdomuli. Acest gest resLrins este frecvent atit dc scurtat, incit aproape

ci i;i pierde toati


ini!iale".

asemdnarea cu cel natural,

lnsi

pen-

tru surdomulii care il folosesc el lncl are for[a expresiei

PRINCIPIUL ANTITEZEI

Atunci cind. se apropie de un ciine str6in, clinii gi,sesc cd este poate folositor si, arate prin miqcd,rile lor ci, sint prietenoqi li cd, nu d.oresc s5, se lupte. Atunci cind la joc doi c6!ei tineri mlriie qi se muqei reciproc de fa!5, qi de picioare, este evident c[ iqi lnleleg reciproc gesturile qi comportarea. Se pare de fapt c5, existi, un grad clc inlelegere la cd,feluqi qi pisicule c5, nu trebuie s5,-qi foloseascir, prea mult la joaci, micii lor dinli ascufili sau ghearele, cu toate ci uneori se lntimpld, aceasta, rezultatul fiincl un cheld,ld,it ; altfel, ei qi-ar v5,t5,ma reciproc ochii. Atunci cind terierul meu m5, murycl de mtn5,, ad.esea miriind in acelaqi timp, dac5 m5, mugci, prea, tare qi ii spun ugurel, ugurel, el continu5, s5, muqte, insi, lmi rd,spunde cl,ind d.e eiteva ori clin coadd,, prin care pale sd spun5, : ,,Nu o lua in serios, e numai o glumd,". Cu toate c5, de fapt ciinii r e exprim5, in acest fel sau d.oresc sd, se exprime ta\d, de alli ciini .qau rle om c5, sint intr-o stare psihicS, prieteneasc5,, este de necreztt, ea ei s5, se fi putut gmdi rrreodatl irr mocl deliberat de a-qi pleoqti qi de a-qi trage inapoi urechile, in loc de a le line ciulite, cle a ld,sa jos eoada Di a da din ea, in loc de a o line !eap5,nd, ln sus ete., fiindcf, rstiau c5, aceste mi;cd,ri erau in opozilie directi, fa![ cle cele adopta e intr-o strle psihic[, opusI, si feroce. De asemenea, din faptul c6, o pisic6 sa,u mai curind" un strlmog inilial al specici, cintl se simlea afectuos, iqi arcuia pu,tin spatele qi-qi linea coad.a per'pendieular in sus, ciulindu-qiureehile, se poate oare crede ei, animalul a d.orit ln mod conqtieni sii-,sl arate in acest fel starea lui psihicl, direct opus5, celei pentnr care, fiind" gata si, sc lnpte, sau sI, sarf asupra prd,zii sale, a acloptat o atitudine ln care se tiri;te, rll clin coadzi dintr-o parte lntr-alta gi iqi culcf,, urechile ? Chiar qi mai pulin pot cre de c[, in tnocl voit ctinele meu a adoptat atitudineasa d.e deprimare;i,,figura sa d"e ser':i", cAl'e forma un contrast atlt de complet fa!I, d,e atitudinea sa anterioard, voioas5, qi de intreaga sa comportare. Nu se poate presupune cd, el qtia c5 li voi in,telege cxprcsia ;i cd, lmi va putea muia astfel inima, ficlnd"u-md, s5, renun! de a vizita sera. Deci, pentru dezvoltarea miryc6rilcr expuse fur prezentul capitol, trebuie si, fi intervenit weun alt principiu, d"istinct de voin!6 qi de congtiintd. Acest principiu pare a fi cL fieeare mirycare pe care am executat-o ln mod voit in d.ecursul intregii no:rstre vieli a necesitat acliunea anumitor murychi ryi c5, atunei cind" am executrrt o ac!,iune direct opus6,, a fost pus in joc ul grup opus de mu;chi, ca la lntoarcerea spl'o clreapta sau spre stinga, la impingerea sau tragerea cd,tre sine a unui obiect sau la ridicarea ori coborlrea unei greut[,fi. Atit cle puternic stnt asociate intenliile ,1i rniryclrile noastre, incit, t1ac5, dorim cu ard,oare ca un obiect si, se miqte intr-o rlire ctie oa,recare, cu gru putem etvita d"e a nu ne mipca corpul i:r aceeaqi direcfie, eu toate cd, ne di,m perfect d.e bine sama cd, aceasta nu poate avea nici o influen{,r-r. O bun[ ilustralie a ace stui fapt a fost dat6,ln introducere, amme ln miqcd,rile groteryti ale unui tlndr qi pasionat jucS,tor d"e biliard, h timp ce urm5,rea mersul bilei sale. Dacd, un om sau un copil, intr-un acces d.e mi:rie, spune cuiva cu voce tare s5, iasir, afari,, lpi mi;cd, ln general bralul ca qi cum l-ar impinge afard,, cu toate ci, vinovatul nu este aproape ;i eu toate c5, nu este cituqi d.e pulin nevoit si, erplice printr-un gest ce inlelegea [prin crtvintele sale]. Pe de alt5, parte, clae5, d,orim cu ard"oare ca cineva sd, vind, foarte aploape de noi, aclionim ca ;i clncl am trage acea persoan5, Fpre noi, ;i tot astfel in nenumi,rate alte caziri. Executarea tle miqcfri obiqnuite de un fel opus, sub influenla unor impulsuli opuse ale vointei, a devenit obiqnuinlb,lanoi qi la animalele inferioare ; tot CI$&r clnd acliuni de un anumit fel au d.evenit strlns asoeiate cu rrreo senzatie sau emotie, pare

PFINCIPIUL ANTITEZEI

iit)

natural ca acliuni cl.t' un fel t'lirect opus, cu toate ci, nu sint clc nicri rur folos, sir, fie executate incon;tient clin obi;nuinfzi ryi asociatie, sub influtrrla unei senza,tii sau emolii clirect opuse. Numai peba,za acestui principiu pot inlelege cum gesturile qi expresiile care i1tid, in prezentul subiect al antitezer a'u luat na;tere. Dac5, intr-adev5,r ele sint rle f6lcs omului sau oric5,rui alt animal, i:r ajutorul strigdtelor nearticulate, sau a vorbirii, rle vor fi de asemenea folosite in mod" voit;i astfel obiceiul va fi irrtirrit. ilsii, folositoare sau nu, terrd.infa de a executa mi;cd,ri opuse ca rnijloc d.e conrutticare, sub influenla unor senzalii sau emolii opuse, va deveni, daeti piltem judeca prin analogie, erecl.itari, prin practicl, inrlclungat[,; ;i nu poate exista hrdoialir, r]d, mil,i rnulto rni;ci,ri expresive, clatorite principiului antitezei, sint creclitare.

CAPITOLUL

AL III-LNA
incheiere

PRINCIPIITE GENERATE

AtE EXPRESIEI
extrcme

u"",ullT;i;,1J"1,i"1':iHil:"1"il':TliJffff ;illlHil,',,1'-"T1"*t.lli?ilchilor

- Secrelii modificate - Transpiralia - Expresia durerii

- De

minie,
mi ; -

;il ".il::il J'j"l'#i ;,:"J'J::il*:",H:;f #l; "':Hffi

#; ""

p r o v oa

cd

Ajungem acunr la cel d.e-al treilea principiu, Di anume cd, unele acliuni admise oa exprimind. anumite std,ri psihice sint rezultatul d.irect al constitu,tiei sistemului nervos qi c5, au fost de la lnceput ind"ependente d.e voin,t6 li, intr-o mare mi,surii', de obiqnuin!5,. Atunci clnd" organele d"e sim! sint puternic excitate, se genereazd in exces forld, nervoas5, care se transmite in anurnite direc,tii, clepinzlnd d.e legitura celulelor nervoase $i, h ceea ce priveqte sistemul muscular, d"e natura miqc[,rilor care au fost practicate obiqnuit ; orr dupd, cit se pare, furnizarea forlei nervoase poate fi lntrerupti. Fiecare miqcare pe care o facem este desigur d,eterminatd, cle constitulia sistemului nervos, ins5, acliunile executate din ordinul voinlei, d,in obi;nuin!5, sau conform principiului atttttezei slnt, pe cit posibil, excluse aici. Subiectul nostru de fa!d, este foar'te obscur, ins5,, d"in cauza importanlei sale, trebuie discutat tn oarecare amdnunlime ; $i este intotdeauna recomandabil sd, ne d[,m seama clar de ignoran!,a noastr5,. Deqi rar ryi anormal, cazal cel mai izbitor d"e influen![ directd, asupra corpului a sistemului nervos, cind" este puternic excitat, este pierd"erea culorii pd,rului, care a fost uneori observati, dup[, o spairnd, sau o d.urere extreme. IIn exemplu autentic a fost lnregistrat in caztl unui om care a fost adus pentru a fi executat qi la care schimbarea d.e culoare a pd,rului a, fost atlt d.e rapid.d,, incit a prrtut fi urmd,rit5, din ochi 1. Iln all, caz b.un este cel a,l tremuratului mqchilor, care este comun la om ;i la multe animale sau la nn.ajoritatea lor. Tremuratul nu este d"e nici un folos, ad.esea
1.Vezi cazurile interesante strlnse de dl. G. Pouchet Un caz a fost de asemenea prezentat, acum ciliva in ,,Revue des Deux Mondes", 1 ianuarie 1872, p. 79, ln fala asocialiei britanice din Belfast.
ani,

T'RINCIPIUL ACTIUNlI

constituind u:r mare inconvenient, qi nu se poate ca inilial s5 fi fost d.obtndit prin voin,t[, iar apoi s5, fi d"evenit obi;nuit in asocialie cu weo emofie. Un specialist etninent m-a asigurat cd, copiii mici nu tremurd, ci intri tn convulsii fua lmprejurf,,ri care la adul!,i ar proYoca tremurat excesiv. Trernuratul este provocat la d.iferi{,i itrclivizi, ln gracl"e foarte diferite ;i de ca:uze extrem de variate : d.e frig, inaintea acceselcr de felor5,, cu toa:te ed, temperatura corpului este atunci cleasupra celei normalt'1 in caz de septicemie, la delirium tremens ;i la alte boli ; de lips5, general[, de piltere Ia bd,trlnefe ; d.e extenuare dup5, obosire excesivd ; local, d.e rdni grave, ca arsurile, ;i, in mod special, dupd, aplicarea unei sond.e urina,re. Din toate emofiile, friea este notoriu cea mai apt5, si, produc5, tremur[turi I uneori ins5, la fel le produce minia qi bucuria mare. fmi aduc aminte ef,, am vdzttt otlati, un bd,iat care a lmpuqcat prima sa becald,in zbar; miinile ii tremurau de bucurie in arya m[surd, incit citva timp nu a putut sd,-rsi reincarce pugca. Am auzrt de un caz similar al unui s5,lba,tic australiau c[ruia i se imprumutase o purycd. Din ca:uza emoliilor vagi provocate, maziea frumoa'sd, cleterrnini, Ia unele perscane un fior d"c-a lungul spatelui. Pare sf,, existe foarte pu!,ine elemente comure intre diferitete c^ttze fizice de mai sus qi emolii pentru a justifica tremuratul, iar Sir J. Paget, cd,ruia li sint lnd,atorat pentru mai multe din irrformaliile d.e mai sus, mi-a afirmat cd, subieetul este foarte obscur. lntructt tremuratul este uneori provocat de furie, cu mult lnainte caexterruarea s5, se fi putut produce,
qi d.eoarece el insole;te uneori o mare Jrucurie, s-ar p5,rea ci, orice excitare puternic[, a

sistemului nervos intrerupe influxul eonstant al forlei nervoase c[,tre muqchi 2. Mcdul ln care secreliile tubului digestiv qi ale anumitor glande - cum sint fitratul, rinichii sau ma,melele sint influenlate de emofii puternice constituie un - d.irect5, a apalatelor de sim! asupra acestor organc', irlt excelent exemplu d.e acliune inclependent de voinli, sau cle weun obicei asociat folositor. Existl,ceamai mare diferen!,5, la diferite persoane atlt in pr:ivinla p5,rlilor care sint astfel influenlate, cit qi in gradul influen,td,rii lor. fnima, care pulseazd, neintrerupt zhta qi noaptea intr-un mod atit de minunat, este extrem d.e sensibiti la stimulii externi. Marele fiziolog Claude Bernard 3 a ardtat, cum cea mai micd, excitare a unui nery senzitiv reacfion eaz\o asupra inimii, ehiar atunci cind nerrml este atins atlt ctre u$or, tnclt nici o durere nu poate fi resimlitfi de animalul sub experien,t6. Deci, clnd. mintea este puternic excitat5,, ne putem agtepta ca ea s5 in-fluenteze imediat ;i direct inima, ceea ce este unanim recunoscut qi resimlit ca fiind a$a. Claude Bernard de asemenea insi,qtd, ln mod" repetat - ceea ce meriti, o aten!,ie deosebit[, - ed, atunci cind inima este afectatd,s ea reaclioneazd, asupra rrreierului, iar starea creicrului reaclicneazi, la rindul ei, prin nervul pneumogastric, asupra inimii, arya ci, orice exeitare va provoca importante ac!,iuni reeiproce tntre Act'ste organe ale corpului, cele mai importante. Aparatelo de sirn! ac\ioneaz6, asupra, sistemului vaso-motor, care rcgleazh cl.iarnetrul arterelor mici, dupd cum ved.em atunci eind un om roqeqte d.e ruqino; ir. acest tlin urntd caz ins5,o sistarea transnr.iterii for{ei ncrvoase la vasele obrazului
3

ltiiller observl (Elements of

Phgsiologg, trad.. engl.,

vol. II, p. 934) cd, atunci cind sentimentele slnt foarte intense, ,,to!i nervii spatelui sint influenlali pin[ ce se

provoaci o paralizie incompleti sau plni la provocarea unei tremuriri a lntregului corp". 3 Legons sur les PropriCtCs des ?fssus l/iuanfs, 1866,

p.

457-466.

DITTECTIi

SIS:TEN,TUI,UI NEITVOS

t3

oled c[, poa,te fi par,tial explica,t[, h urccl ciuclat, prin obirsrruintfi,. \iom fi t1e rls-.mcrrcA in m5,sur5 sd, eluciddm, cu toate ci, lntr-o foarte mic5 md,surI,, zbirlirea involuntarh a p[ruhli sub influenla emoliilor de spaimi,;i minie. Secrelia lacrirnalh depinde, fdr5, indoial5,, de legdtura anumitor celule nervoase ; ins6 aici putem urmiri de asemen('a citeva din treptele prin care influxul forlei nervoase a devenit obiqnuinfd,, prin c5,ile rt spective, sub influen!,a anumitor emolii. O scurt5, examinarea semnelor exterioare a,le unora dintre senzatiile ;i ernoiiile mai puternice ne va servi cel mai bine pen,tru a ne ar5ta, deqi vzgr cit c1e complex este corelat principiul (pe care il examindm) ac,tiunii d.irecte asupra corpului a sistemului nerYos exeitat cu principiul miqcirilcr de obicei ascciate si folcsitcar'e. Atu:rci clnd animalele suferS, o clurere cumplit[, ele se zvircclesc in contor'grozave, siuni si cele ca, e lqi folosesc vocea in mcd. obiqnuit scct f,ipete sau gemctr-r pitrunz[toare. Aproape fiecare muqehi din corp ac,tionea zh puternic. La om, gura poate fi strins inchisd, sau, mai obiqnuit, buzele sint retrase, cti din!,ii strinryi sau scriqnind. Se zrcecliniad exist5,,,scriqniread.inlilor" ;$i amaazitinmccl clal scri;niren molarilor la o vacd, ca e suferea acut de inflamalie intestinali. Femela de hipopctam d.e la grd,dina zoolcgicS, a suferit grozav cind. qi-a n[scut puii ; a umbla f[rd, incetalr. lncoace ryi incolo, se rostogolea pe o parte sau pe alta, iqi deschidea qi inchidea marilarele cl6n!5,nind din dinli 4.La om, cehii privesc speria\i ca sub imperiul unei uirniri tnsp5,imlntate sau sprincenele li slnt strins contraetate. Transpiratia ii scaldS, corpul ryi broboane d.e sudoare li picurd, de pe fa![. Circulalia ;i respiralia ii slnt mult influenfate. fn consecinfd,, nflr'ile sint in general dilatate qi ad"esea fream[ti,, sau ro-;piralia poate fi refinut5, pin[, ce slngele stagneazh in fala invinelit5,. Dac5, suferinf a este grozuvd, qi prelu:lgitX, toate aceste manifestS,ri se schimb5,, fiind- urmate clo tr stare d"e prostralie totali,, cu leryin ryi convulsii. Atunci clnd. un nerv senzorial este iritat, el transmite o oarecare influet{ir celulei nervoase din care provine, iar aceasta lqi transmite influenla mai intii la celula nervoasd, corespunzdt'aare clin partea opusi, a coqpului, apoi ln sus qi in jos, d,e-a lungul axului cerebro-spinal, iar la alte celule nervoase, intr-o m5,suri, maimare sau mai mici,, d.up5, intensitatea excit[rii, aqa incit, pin5, in cele clin urm5,, lntregul sistem nervos poatefi influenlat 5. Aceast5, transmitere involuntard, de for-t5, nervoasii poate fi sau nu lnso,tit5, de conqtiin!5. Nu se qtie c1e ce iritarea unei celule nervoase g'nereazd, sauelibereazd' forla nerrroasd,, dar toli fiziologii de frunte, ca Miiller, Yirch.on', Bernard etc. 6, se pare cd, au ajuns la aceastd, concluzie. Dupi cum observd, Herbert, Spencer, se poate accepta ,,clrept ad.evd,r indiscuta,bil ci,, in orice moment, cantitatea existentd, d.e forli nervoasir, eliberatil, cilre in mod" inexplicabil prcduce in noi star(,ll pe care o nurnim simfire, trebu'ic ,oi fie cheltuiti, intr-o direclie oarecare, tt'cbur,c sil gcnereze uncleva o manifestare echivalentX de for,td,tt, &$& incit, atunci cind sisternul ccrcbro-spinal estc foart'e excitat si for{a nervoas[ cste e]iberat5, in exces, ea poato
4 Dl. Baltlett, A)'ole.s ort lhc liirlh ol u IIiltltolto|tunus, ,.Proc. Zool. Soc.", 787I, 11. 255.
'5

Vezi asupra acestui subicct, Claudc I3crnard, Legons

str les PropriitCs des ?issus Viuants, 1866, p. 3t6,377 ;i 358. Virchow se expriml aproape exact in acelagi sens, in lucrarea sa Aber das Rtickenmark (,,Sammlung wissenschaft. Yortrdge", 1871, p. 28).

6 Nliillcr (Elenrcnts oI I'ltysiology, tratl. cugl.. vol. II, p. 932), vorbind despre ncrvi, spune : ,,Oricc nrodificare brusci a oricdrei stiri pune principiul ncrvos in acliune". Vezi Virchorv ;i Cl. Bernard asupra aceluiaqi subiect ln pasajele din cele dou{ lucriri la care nr-arn referit in ultima rnea note infrapaginali.

.tl

PRINC]PrUL

ACTTUNTT

fi cheltuit5, slb formft d.e scnzalii intense, glndirc activf, mi;cilri violente sau acti vit.,ate sporitir, a gland.elor ?. Dl. Spencer susline mai d.eparte c[ o ,,rev5,rsare d"e f9r{[ nelv()asli nedirij;t5, d.e nici rm rnotiv va urrna, evid.ent c[,ile mai obiqnuite, iar d"ae[ acestea nu sint suficiente, ea se va revfi,rsa in cele mai pulin obiqnuite". fn consecinfd, rnurychii faciali ryi respiratori, care sint cei mai folosili, sint susceptibili de a fi primii pu;i in acliune urmeazd, cei ai extremitd,lilor superioare, apoi ai celor inferioare 8. ryi pin5, in cele d.in urmd, cei ai corpului intreg Deci, o emo,tie foarte puternic5, poate avea insd, o tend"in,t5, redus6 d.e a provoca miryc5ri d.e orice fel, dacd in mod- obignuit ea a dus la o ac,tiune voluntara, pentru d.omolirea sau satisfacerea ei, iar cind. slnt provocate miqcd,ri, natura lor este determinat5, in mare m5,surti de cele care au fost executate deseori qi ln mod. voit, lntr-un Flcop loine tlefinit ryi sub imperirrl aceleiaqi emolii. Durerile mari ind"eamnd, toate animalele, qi le-a ind.ernnat timp d-e nenumflrate genera,tii, sd, facd' eforturile cele mai vioLente ryi mai variate pentru a evita ca:uza suferinlei. Chiar atunci cind, un membru ahtil parte sepatatd, a corpului este rdnit5,, ved.em ad"esea o tendinli_dg ?-l sau scutura t ctu pentru a ind,epdrta caaza, d.eqi acest lucru este evident impgsibil. fn acest fei trebuie sd, se fi stabilit un obicei d.e a co+tracta cu cea mai mare for,t5, toli muqchii ori de clte ori se resimte o mare drirere. trntrucit muqchii pieptului ryi ai organelor vccale sint folosili de obicei, acerytia sint ln special susceptibili d.e a fi influendecurgind din tr"\i;i so \ror scoate gernete sau lipete puternice ryi asp e. Dar qi folosul anipuii majoritd,lii joc ece d.eoa tn mod important, fipet,e a iltrat aci probabil in pe puternice inalelor, cind, sin1, tr situalie grea sau ln pericol, vor chema cu strigd,te pilrinlii lor in ajutor, cum fac membrii aceleiaryi com-uniti,fi, pentru a se ajuta reciproc. Un alt principiu, anume conrytiinla internd, ci, puterea sau capacitatea sistemupervos lni este timitat[, trebuie s5 fi int5,rit, cu toate c5, intr-un grad. subord"onat, t,enclinfa cd,tre ao!,iune violent[ sub impulsul unei suferinle extreme. Ifn om nu poate, sd,-ryi exercite la maximum forla musculard,. concomitent, se llnAeasc5, profundDgpS cum a observat inainte vreme }tipocrat, daeh, dou5, d.ureri slnt resimlite in acela;i timp, cea mai mare o atenueazd, pe cealaltd,. Se pare_c5,, fur ext'azullor religios arzd,ttor, martirii au rdmas ad.esea insen.sibili la torturile cele mai lngrozitoare. Marinarii care rLrrrteazs, s5, fie biciuili iau o brtcati, de plumb in gurd,r pentru a o mu$ca cu toatd, forla qi astfel sd, poati, suporta durerea. Femeile ca e nasc se pregd,tesc exer-

;i

citindu-ryi muqchii la maximum, pentru a-qi alina durerile. -Ved.em astfel cd, rad.iafia nedirijati, a forlei nervoase de la celulele nervoaset lndelung continuat d"e a i:rcerca s5, scape (tirro sint primele infllentate -obiceiul cle (:1\ltza slferinlei luptindu-se -_ ;i conqtiin\a ed, efortul muscular voluntar uDureazil,d.urerea, a,g contiibuit probabil toate pentru a d.a o tendin!5, migc6rilor celor mai violente, aproa,pe eonvulsive, sub impulsul suferinlei extreme I ;i asemenea lrirycfl,ri, inclusiv cele ate organelor vocale, sirrt unanim recunoscute ca foarte expresive aeestc st5,ri. penlru intrlcit o sinrpl5, a,tirrgrrre a, unui nerv sensibil reacf,ioneazh dtrect asupra inir1ii, clurerea plterni.;, oa rea-cfiona evid-ent asupra ei in acela;i mod, insd, mult mai
?

I{. Spenccr, Essc1,fs..., selia tt 2-a, 1863, p.

109

qi

111.

8 Sir H. Holland (Medical lVofes and Reflerions, 1839, p. 328) vorbind despre starea curioasi. a corpului denu-

rnitl ,,fidgcts" (tteliniqlc), obselv[ ci ea pare s5. sc pro; duci din cartza ,,unei acumuliri a vreunei cartze de iritare care necesiti o acliune musculard pentru linigtirea
et'-.

DIRECIE A SISTEIIIULUI

NERVOS

15

e,nergi(r.'I'ol,uryi, nicli chiar in acest cazrru trebuie s[, trecetncu r,rclerea efectelo indirt,cte alc obirynuinlei asupra inimii, d"upi, cum voln vedea cind vont examina semnele

At;unci cind. un om suferS, o d.urere insuportabill,, adcsea sucloarea i so prelingc pe figur5,, iar un med.ic veterinar m-a asigurat cd, a vrazut' frecvent la ca,i picl,turi dqr suclo arc cd,zind. d.e pe abdomenul lor, scurglnd.u-se d.e-a lungul interiorului coapi'elor, precum qi de pe corpul vitelor, atunci cind. ele suferd, in acest fel. El a observat aceasta atunci cind nu exista weo sforlare violentd,, ca e ar fi explicat transpira\ra. intregul corp al femelei de hipopotam, la care ne-am referit mai inainte, era acoperit cn transpiralie d.e culoare roqie cind" a dat naqtere puilor ei. I-,a fel este ryi in caz de fric:i extremi, ; acela;i veterinar a, yd.,zttt ad.esea eai transpirind- d"in aceast[, canzd', dup6 cum a vdzuL ryi dl. Bartlett la, rinoceri, iar la om este un sirnptom binecunoscut. Caaza pentru care, in aceste cazrlri, transpiralia porne;te brusc este cu tol,ul necunoscut5, ; unii fiziologi ins5, cred. ed, ea se afl5, in legiturzi cu capacitatea descrescindS, a circulaliei capilare ; ryi qtim ci, sistemul vaso-motor, care regleazd, circulalia capilari,. este mult influenlat de intelect. Cit d,espre miqcdrile anumitor muqchi faciali, sub influenla unei mari suferinle, precum $i a altor emofii, ele vor fi cel mai bine examinate cind. vom tra,ta d.espre expresiile speciale ale omului ryi ale animalelor inferioarer. Sri examin5,m acum simptomele earacteristice ale furiei. Sub influenfa acestei puta:nriee emofii, acliunea inimii este mult acceleratl, e sau poate fi mult tulburatfi. Ilala se lnroryc;te sau se invinelegte din ca:uzaimpiedie5rii intoarcerii singelui 'q2,r1 poate tleveni palidf, ca d.e mort. Respiralia este ingreuiatfl,, coryul pieptului palpit5, ryi n5,rile clilal'atc fream['til. Ad-esea corpulintreg tremur6' Yocea ester d'e a'semenea influen!'ati'' Din!,ii sint incleqtali sau scri$nesc, iar sistemul rnuscular este de obicei stimulat la o i16r!irure violcnt[, aproape freneticd,. fnsd, gesturilc unui om ln aceast5 stare se clc'osebeslc cte o'bicci c1e zvircolirile ryi zbaterile fdri, scop a,le celui care suferi, d.e o durere nd,prasnic[, intrucit ele reprezintd,, mai mult sau mai pu,tin clar, actul de a lovi un duosma,rt sau de a se lupta cu el. Toate aceste sernne c1e minie sint d.atorate probabil ilt bun5, parte, iar altelc, dup[, cit se pa e, exclusiv acliunii directe a organelor de sim! excitate. Animale d.e toate speciile, precum qi strS,moqii acestora, qi-au fclosit, fiintl ataca\i sau a,menin,tali tl.e ci,tre un rluqman, toatf puterea in luptd, qi ap5rare. I{umai atunci cind un animai p6r!,ioneazd in acest fel ori are intenlia sau cel pulin d"orinla d.e a at'aca rrn duqman, p.r,, poa,te spune c5, el este furios. Probabil cd, s-a dobindit astfel un obicei ereclitar de q,fril'turi musculare asociate cu rninia, ceea ce influenfieazd, direct.sau ind"irect diferitc orgiln) in uproape acela,qi fel ca ryi o mare suferin,ti, corporalS,. Ir[ri indoiaki cd, inima va fi de asemenea d"irect influenlati,; ea, va fi insl, dupi. t,oatc, probabilitH,file, influenfat5, prin obi;nuin!il; cu atit mai mult cu cit nu cst;e sub colrtrolul vointei. $tirn c5, oriee efort pilternic pe care il facem in mod voil, irrfltren!,ea,zd inimel clupd, principii mecanice qi alte principii, Fe crtre nrt este nevoie iiii le exlnrin.I,m ilici; ;i s-a, ardtat in primul capitol cI for,ta, nervonsit se $curge cu u$urinffl prin cilile fo]osite d.e obicei - prin nervii miqc6rii voluntarc' sau involuntare
e Sint foarte lndatorat cl-lui r\. H. Garrod de a rni fi se aratd aici marea deoscbirc de vitezir qi alte infoi'mat despre lucrarea d-lui Lorain asupra pulsului, fali de aceeagi femeie in stare normald. in care se prezint[ o sfigrnogrami a unei femei furioase .
car.acter.e

dc furie.

.16

PRINCIPIUI, ACTruNII

priu ctri $('tlzitivi. Astfel, un efort chiar moderat va tincle s[ aclioneze asupra inirnil; ryi ln. baza, principiulrri asocia!,iei, clin care .,e-ou dat atiteA exemP-ler putern fi 1proapc'siguri cir orice senzalie sau emo!,ie, cum sint durerea mare sau furia, eare clc obieei ilp clgs la intense ac,tiuni rnusculare, va influenfa imediat scurgerea forlei leuvcaf o spro inirn[, cu tc,ate c,zi in acel moment poate sL nU exi'*te Yre un efort
ryi

cunt am spus, inirna este cu atit mai uryor infhienfatir, prin asocialii obiqnuiteT cll elt nu este sub controlul voin!,ei. Atunci cind cineva este moderat d.e suplrat sau chiar clncl este furios, el lryi poate controla migcirile corpului, insd, nu-qi poate impie clica inirnfl, "q5 batd, repede. Coqul pieptului se va ridica poate d.e citeva i;ri. nirrile de-abia vor palpita, intrucit miqcdrile respiratorii sint numai parlialvoluntirrc. Ia fel, acei rnurychi faciali care sint eel mai pulin ascultdtori fali cle voin{I, vor trdda uneori nrrrnai ei o emo,tie uryoar5, qi treeltcAre. Glan.dele de asemenea sint complet indepentlente cle voinfd, li un om avind o mare rnlhnire iryi va putea controla tri,s[tuiile fefc'ir insi, nu va putea intotdeauna opri laerimile sii-i umple oehii. I)aeir unui om infometat i se arya 2il, o mincarc ispititcare in falri, cl peate sL nu-;i arate foamea prin vreun gest exterior, insd, nu poate cpri secrelia salivei. intr-un acees d.e bucurie sau de plicere vie, exi,qt[, o tenc't.inf5 putemicfl, cle cliferite mirycirri flrri rcst fi der a sccate cliverre sunete. \'ed.em aceasta la exr-,(irita a copiii no;tr.i, la, risul lor puternic, la baterea tlin palme ryi la sirriturile cle bucurie I ta se,riturile ryi l[tratul unui cline, cfurtl pleac:--r, la plimbaro cu st[pinul lui ; la zbenguirile calului, cincl este lilsat liber irrl,r-un cirnp deschis. IJucuria acct'lereazf,, circulalia si stimlleazh creierul, care la rindul siru reaclioneazh asupra intregului corp. llirycririle fiin-r scop cle mai sus ryi acliunea sporitl, a inirnii pot fi atribuite mai alcs stl,rii cie ercit,are ir organelor de sim!to Di, drrpl cum insisti cll. ]Ielbert Sperlcierr reviirslrii rczultate ca urm:trrr) :r fortei rervoase nedirijate. Trebuie notat cir, anticiparea unei pllceri ,1i 1u pl[cerea ins5,;i este mai ale s cea care cluce la mi;c6ri f[,r[, scop Di extravaga,nte alt corpului,;i la seoaterea d.e diverse sunete. Yedem aceasta la copiii 1orytri .i"A ei se' aryteaptd, la wco rnare pl[cere i au la ceva bun cle mlncare, iar_clinii care se zbenguie la veclerea uuei farfurii cu mi:rcare, cind. o capltiir ru l;i-arat6 bucur:ia prin w"uo semn exterior, nici chiar dind" d.in coad.d,. De asemenea, la animalele ci.e ioate speciile, doblndirea aproape a tuturor pld,cerilor, crl exceplia celor d.e cildurir, ;i cclihrif,,i ste asociatd, f i a fost asocia:td timp inaelulSat,_ eu_miryclri active, ca la c[,utareasau vinareahranei s:au la, jocurile lor nupliale.Dealtfel,simplul efort museular, dupri un repaus sau o izolare indelungate, este prin el insuryi o pldcere, dupI, crtm o resim!,im noi in;ine ;i dup5, cumveclern la jocul animalelor tinere. De aceear ltuma,i pc ba'zaaecstui ilin rr"m[,-principiune-am prrt_ea evt'ntual a;tepta, ca plleerea intensii iri se nranifestr: invcrs, prin mi;clri musculale.

rnuscular.

Ilipir

itttctts cxc:itir llttcut'iir ct'cit't'ttl qi cunl rcilctiortcirzl"t clcit'rttl asullra cot'pttlui sc vtrtlt: bitle cliu caztrl rar tlc intorica!ic psihicii. Dr'. J. Clichton Brorvtle (,,1{ctlicnl \Iilrcr"', 1865) inregistrcazir caztl unui tinlr cu un 'tcrnperanrenL foat'te IILrI'vos, care, aflind dintr-o telegramfl ci i s-a clonat o AVeI'e' mai iniii a devenit palid,
10

(lit

clt,

s-a intors cliitinlntlu-se pc picioare, riziutl

zgotttotos,

fiincl iritabil, vorbind fiir[ itrcctare 5i cirlt.irtd [are pe stradl. S-a stabiliL cu ccrlitudine ci. rtrt se aLitrscse de nici o bduturir alcoolici, cu toatc ci l"oatl lutnea crcdea c5. era beat. Dup[ citva timp a vottritat, iar continutul
pe jum[tate digerat al slomacului sitt a fost examinat, neclescoperindu-se nici un tnilos de alceiol. El a dormit apoi dus, qi cind s-a degLeptat era bitre, afari nttnlai c[ avea dut'eri de cap, greatii qi st sirn{ea slcit de puteri.

apoi s-a luveselil, tnattilestind cea mai bunl dispozilie' insl

inro;it; apoi a tlcvetriL foarte nelini;tit. S-a dus pe urnir sir sc plimbe ctt utr priettrtt, petrtt'u a se lini;ti, dar
s-a

DIRECTE A SISTENIULUI NERVOS

41

La toate sau la aproape toate anirnalele, chiar ryi la p5,s5,ri,spairnaface ea corpul tremure. Pielea devine palid[, apare transpiralia;i pdrul se zbiller;te. Seereliile tubului digestiv qi ale rinichilor sporesc qi sint evacuate in mcd involuntar, datoritl,,dupa cum se rytie,relaxd,rii muqchilor sfincterului ln cazul omului ryi, aqa cum am vilzat, la vite, ciini, pisici ;i maimule. Respiralia este gr5,bit5. fnima bate repede, s[,lbatic qi violent I este insf,, lndoielnic dacd, ea pornpeazd, singele mai c'ficient prin corpr d"eoarece suprafa!,a corpului pare lipsit[, de singe qi curind forla muqchilor sl[beryte. Am simlit prin qa, la un eal speriat, bdtdile inimii atit cte clar, incit i le-ary fi putut nurnd,ra. Faculti,file mintale sint foarte tulburate. Curind urmeaz[ o completi, istovire ;i chiar le;in. Un canar inspi,imlntat a fast vhztft, nu numa,i cL trernurd, qi eai alberyte labaza ciccului, clar rsi c5,leryind, tt; de asenlnea, am prins cdati, un mlcd,leandru lntr-o odaie, care a leryinat at'lt de ad,lnc, incit citva timp l-am crezut rnort. llajoritatea acestor simptome slnt probabil rezultatul direct, ind.cpendent de obirynuin![, al stirii tulburate a organelor de sim! I este lns:i indoielnic dacir se poat,e expliea in lntregitne astfel. Atunci eind un animal estc alar'mat, el st[ intotd.ealrnA o clip[, nemiseat, pentru a-fi concentra simlurile ryi a determina sursa pericolului, iar uneori pentrrr a nu fi descoperit. Goana impetucasi, urrneazh curind f5,ri menajarea forleio eaqi in luptfl, iar anirnalul i;i continul, goana, atita timpcit dureazii pericolul, ptn5, ce epuizat complct, cu respiralizr, ryi cilculalia sliibitc, cu to,ti muqchii trt,rnurfu.d ryi transpirind" abunclent, este in iurposibilitate de a mai fugi. Pare deci oarecunt. probabil ca principirtl obiceiului asociat sI, poatd, explica, sau cel pulin spori, unelc dil-r simptornt'le caracl,cristice ale spaimei extreme, amintite mai sus.
s5,

Faptul r,il principiul obiceiului asociat ajucat un rol impcrtant fir rlcrt,crmirurrea miryclrilol exprcsive ale tliverselor emofii si senzalii putcr'nice dc mai rus porrtc fi cleclus tna,i intii clin cxaminarca unor alte emo!,ii puternice, care der 611i..i nu nect,sitti pentru potolirea sau satisfacere a lor weo mirycare voluntari, ryi ln al cloilea rind d"in eontrastul, in nlitur[, dintre arya-zi"sele st5ri de excitare ;i de depresiune a minlii. l{"ici o emo,t'ie nu este mai puter'nici, decit d.ragostea maternil,, insi, o marnir, poate re-qimti dragosteaceamai profundd pentrueopilul ei nea,jutorat qi totuqi srinuo arate prin vr(url serln cxterior Fau numai prin ugoare mi;cdri de mingiiert', cu un srrris bllncl;i cu oehi afeetuoryi. S[-i vat5,me cineva insir, intenliona copilul, si aturrci F;i-l vezi sehirnbart, ! Clutrr s(' riclicti, (:u un aspcct amenin{i'rtor, cum li strilu('(,s(j oo}rii ,si i se inro;e,;te fala, cum ii palpitf pieptul, cum i se dilat[ ntirile'ryi curn ii bate ilillrir, deoareee nu dlagostea matern[, ci minia, a declaryat acfiunea. I)ragostea irrtre sext'l(r opuso este cu totul diferitl, de d"ragostea rnaternl I cind lnclrigostilii se intllncse, ;tim c[ inima le bate repede, respiraf,ia le e acceleratzi qi obrajii li se imbujoretzit, cleoarece aceasti, dragoste nu e,qte inactivdr c& cea a mamei pentru pruncul ei. Iln om poate avea mintea plin5, cle cea mai neagr6 ur[ sau binuiall snu roasii de inviclie;i gelozie, insd, intrucit aceste sim!,[minte nu duc imecliat la acliune ryi deoarece de obicei dureaz[ citva timp, ele nu se manifest5, prin vreun semn exterior, afard, numai ci, in aeeastl, stare cu siguranfd, c5, nu pare vesel ;i bine d.ispus.Daei cle fapt aeeste sentimente izbucnesc in acliuni eviclente, minia le ia locrrl ryi se va ma,nifesta ix mod clar. Pictorii aproape ed nu pot reda, binuiala, geloria, invid"iti etc.
rr f)r. f)llrviu, Zoonomia,
1704,

r'ol. I, p.

1-18.

/tB

d-ecit cu ajutorul accesoriilor care evoci, povestirea, iar poelii folosesc asemenerr expresii vagi ryi imaginative ca,,gelazia cu ochi verzt'). Spencer d.escrie b[,nuiala d.rept ,,josnicd,, uriti, qi necru!,d,toare, privind totul pieziq, pe sub sprincene" etc. Shakespeare vorbeqte despre invidie ca ,,avind. fala d-escd,rnat5, in aspectul ei dezgustd.tor" I intr-un alt loc : ,,nici o neagrd, invidie nu imi va sd,pa groapa," I ;i d.e asemenea : ,,la ad.d,post de ameninlarea palid,ei invid.ii". Emoliile si sen zaf,irle au fost ad.esea caracterizate drept stimulante qi deprimante. Atunci cind toate organele corpului qi ale minlii ale rni;cfiri]cr voluntare ryi involuntare, ale percepfiei, senzaliei, gindirii etc. _- i;i exerciti, funcliunile rnai energic ryi mai rapid decit in mod o'birynuit, se poate spune cL un om este e,xcitat, iar intr-o stare cotrtrarie, cL e deprimat. Minia ryi bucuria sint prirnele emolii stimulante ryi duc in mod natural, mai ales prima,la miqc5,ri energice, care reacfioneazd, asupra inimii, iar aceasta la rindul ei asupra creierului. Un meclic mi-a indicat, cind.va, ca, dovad5, a influenlei stimulatoare a miniei, c[, atunci cind cineva este excesiv de surmenat, va inventa uneori jigniri imaginare qi-qi va provoca inconqtient un aoces de minie ou scopul de a-;i refaoe forfele. Dupi, ce am auzit aceast5, observatie, am constata,t ocazional exactitatea ci. Alte striri psihice par la inceput excita,nte, irrsil, curind. clevin extrern dc clcprirnanl,t'. Atunci cincl o milm[, i;i piercle brusc copilul, ea, iqi iese uneori cliu rnirr!'i rlc' durere ,si trebuie considerat5, ca, fiind intr-o stare c1e excitare; ea se plimbir, incoacc ryi incolo in mod. clezordonat, i;i rupe pf,rul sau hainele de pe ea qi iqi fringe miinilc. Ultima acliurre se explic[, probaUit pe baza principiului irttttezei, trl,dind un sentiment interior de neajutorale, cd, nu mai este nirnic de f5cut. Celelalte mirycd,ri dezol'donate ryi violente pot fi explieate parlial prirr ugurarea resimfit5, in urrna efort,ului. muscular, iar parlial prin rev5,rsarea nedirijatd, a fortei nervoase plovenite de lil organele cle sim! excitate. fnsh,, sub influenla pierd"erii bruqte a unei persoane iubite, unul din primele ryi cele mai obignuite ginduri care i;i face loc este cd, s-ar fi putut face cerra mai mult pentru a salva pe cel pierdut. IJn excelent observator 12, d.escriind comportarea uneifete la moartea subit[,a tatd,lui ei, aratd, cil ,,ea se plimba prin casd, fringind.u-qi miinile ca o fiin!5, dernent[,, spunind cd, era gregeala ei", c5, rrru arfi trebuit s5,-l pfri,seascd,", cil ,rdac1,l-aq fi vegheat numaitt etc. Ou asemenea idci in minte se poate nagte, pe baza principiului obiqnuinlei asociate, cea mai puternicii, tendinlii c5tre o acliune energicfl, de un fel oarecare. I)e inclati, ce a,cel care sufer5, este pe tleplin conptient e[ nu se rnai ponte frlce rtimic, tlesperA,reil,,;i rnihnirea profundli iau locul durerii rksperal,e'. (lel c,a,re sul't'rii, sadc nerniqrrat sall so leagfni, linirytit incoace qi incolo, circula!,iu, i se) incetine;1,e, respiralia ii este aproape uitath, qi ofteaz6, adinc. Toate acestea reac!,iorrcaz6, asuprrr creierulu.i I curind urmeazd, starea d"e prostralie, cu muqchii slei,ti ryi cu ochji firl vier,lir. fntrucit obi;nuinfa asociath nu-l mai indeamnl, la acliune pe cel ca e sufcrit, el este imboldit de prietenii s5,i sd, facd, un efort de voinli, qi sd, nu se lase in voia d.urerii, t5,cut qinemiqcat. Efortul stimuleazd,inima, $i aceasta reaclioneazd, asupra creierului, ajutind mintea sd, suporte greaua sarcind,. Dac5, este violent[,, d.urerea prod.uce o d"eprimare extremd, sau prostralie. La inceput, durerea este ins5, un stimulent qiincitl la acliune, d.upd, cum ved.em atunci
ls D-na Oliphant, ln romanul slu Miss Majoribanks, p.
362.

DIRECTE A SISTEMUI,UI NERVOS

49

cind lovim un cal cu biciul sau in cazul torturilor aplicate in alte ![,ri boilor de povarS, extenualir pentru a-i stirni la eforturi reiruroite. Frica este de asemenea cea mai deprimantd, din toate emoliile, deoarece ea determin[ o epuizare tctali, qi neputincioasd,, ca $Plarg qi in asocialie cu incercd,rile cele mai violente ryi prelungite de a scipa de pericol, chiar dac5, de fapt asemenea incerc6ri nici nu au fbst fdcute. Totuqi, .hiut frica extremd, acfioneazd, adese a Ia inceput ca un puternic stimulent. IJn om sau un animal ajuns prin teroare Ia desperare este inzeslrat cu o putere uimitoare, fiincl, dup5, cum se qtie, periculos in cel mai inalt grad.

in g.tttral, putem conchide c5, principiul acliunii directe a organelor de sim! asupra corpului, datoritd, constituliei sistemului nervos qi de la inceput ind,ependent de voinld, a avut o mare influenfi, in determinarea muitor expresir. Exemple bunc constituie tremuratul muqchilor, transpirafia, secretiile modificate ale tubului ,lig.r.ti" qt ale glandelor, sub influenla cliverselor emolii qi senzatii. Acest fel de "mo1il sint ins5, adesea combinate cu altele, care d.ecurg din primul nostru principiu, anunle c5, acliuni care adesea au fost direct sau indirect folositoare, in anumite std,ri'psihice, 'pentru a satisface sau liniqti anumite senzafii, dorinti etc., mai sint inc5, execlta,te in imprejurfri analoge, d.in sirnpld, obiqnuinle, cu toate c5, nu mai sint cle nici u1 folos. Combinll,ii de acest fel apar, cel pulin parfial, Ia gesturile desperiite cle rninie, in zvircolirile d.urerii extreme sau poatela acliunea spoiitd, a inimiiryi a organelcr de respir?!]e. Chiar cind acestea sau alte emolii sau senzalii sint provocate in mod foarte 9la-br va exista totuqi o tendinfn, cd,tre acliuni similare clatorit[, forlei obirynuinJei indelutrg asooiatd, ; iar acele acliuni care sint cel mai pulin sub controlul 'voinfei vor fi in general pd,strate cel mai mult. Cel de-al doilea principiu al nostru, al antrt,ezei, a intrat de asemenea uneori in ac,tiune.

in sfirqit, atit de multe miqclri expresive pot fi explicate, dupl cunl sper cd, va ved.ea in acest volum, pebaza celor trei principii discutate mai sus, incit putem spera *glu aplic6,m ulterior pe toate astfel sau pe baaa unor principii foarte asemfi,nd,toare. Ilneori ins5, este imposibil sd, decidem citd, greutate trebuie atribuit5,, in fiecare caz patticular, unuia sau altuia din principiile noastrc ; ryi foarte multe puncte tlin teoria expresiei rl,min astfel neld,rnurite.
se

(, .1P I

TO].,UL AL II'-T,DA)

MIJTOACE DE EXPRESIB
,,ici,or:,:lHil
;Ji?,-"..'";l

tA

ANIMATE

;:"il::',1"J'";o'ixili:,,ii'':1,,'i;,il;';,il1i:Ti'il'il; ei ca cxprcsie :r mi'iei - ci'lrrirc' 1ilffi'::Tlii?',:,"Jffi'1,'J""ffito

iJ;lilff'

tn capitolul cle falii, ryi in cel urmi,tor voi dcscrie mirscirrile explesive, in difcritc st[,ri psihice ale citorva animale binecunoscute, dar numai cu detalii suficie nte pe ntru ilustrarea subiee.tului nostru. inainte insi, d.e a le examina in succesiunea respectiv[, vom evita o repetare inutili, discutind. anumite mijloace d.e exprimare coniune majoriti,lii lor. Entitere.a de su,nete. - La multer specii cle animale, inclusiv omul, organele vocale sint eficace in cel mai inalt gracl ca mijloc de exprimare. Am vrazat, in capitolul precedent cir,, atunci cincl sistemul senzorial este puternic excitat, muqchii corpului, in general, sint pu;i intr-o foarte intensi, activitate ; ca urmare, se emit sunete puternice, oricit de tiicut ar fi in general animalul, cu toate c5 sunetele nu sint poate de niciunfolos. Cred, de exemplu, ci[iepurii de cimp qi de vizuini, nu-qifolosesc nicioclatii, organele vocale decit in stare de suferin,tir, extremd,, ca atunci cind. un iepure cle r,inip ritnit este ucis de vinii,tor sau cind un iepure d.e vizuin5, tin6,r este prins cle o nevlstuicl. Bovinele ;i caii suport[, clureri mari in ti,cere, insd,, cind durerea este cxccsivd,, mai ales cincl este inso,tit[ de spaimd,, ei emit sunete ingrozitoare. fn Pampas este recunoscut adesea mugetul de agonie al bovinelor a,tunci cincl sint prinse cu lasr.ul ryi li se taie tendonul genunchiului. Se zrce cL, atunci cincl sint atacafi de lupi, citii cmit lipete caracteristice tLe deznld.ejde. Contracliiinvoluntare ryi inutile ale mu,;chilor pieptului ,si ale glotei, provocate in felul de mai sus, au dat poate nagtere la inceput la emiterea d.e sunete vocale. Vocea este larg folosit[, acum de multe animale pentru diverse scopuri, ryi obi;nuinla pare sd, fi jucat un rol important la, folosirea ei in alte imprejur5,ri. Naturalistii au remarcat pe drept cuvint, cred, c[,, clin faptul c6 i;i fo]osesc in mod obignuit organele vocaltr ctu mijloc de intercomunicalie, animalele sociale le folcsesc cu alte acaztr rnult mai frecvent decit alte animale. Existi ins5, exeep!'ii bine conturate c1c la a,ceastd,

IVII.ILOACE

DE EXPIiESIE

regul[,, ca, de exemplu, la iepurc'le cle vizuin5. l'rin.cipiu] tt'sociafiei, a cd,rei puttrt' este atit de largfl, a jucat, cle asemenea, rolu] si,u, de unde urmeazd, cd, vocea, prirr faptul c[,a fost folositd, in mod obipnuit, in anumite condilii care produc plflcere, durere, minie etc., n fost folositi,oridecite ori acelearyi senzalii sau emotii erau pro\"()cate in cond.i,tii cu totul diferite sau intr-o mitsurti mai mic5,. Sexele multor animale se cheamii necontenit intre ele in decursul perioadei cle reproducere, iar in mai multe cazurr maseulul se strlduieqte sI, incinte sau s5, excite femela in acest fel. De fapt, aceast5, (chemare) pare s[, fi fost folosirea inifialn, qi mijlocul d.e dezvoltare a vocii, d.up5, cum am incercat si, arflt in lucrarea mea l)escenden,!'rt' omului,... in acest fel, folosirea organelor vocale trebuie sd, fi devenit asociat[ cu anticiparea celei mai intense pl5,ceri pe care animalele sint capabile s5, o resimt[. Animalele eare trd,iesc in societi,li ad"esea se cheamil intre ele cind sint separate qi resimt, evident, multf,, pl5,cere cind se reintilnesc, dupd, cum vedem la un cal la intoarcerezr, tovard,;ului s5,u, dup5, care a nechezat. lfama iqi cheamd, neincetat puii pierdu,ti, de exemplu, vaca vilelul ei, iar puii multor animale iqi cheami, mamele. Atunci cincl rl turm5, de oi este risipit[,, mamele beh5,ie neincetat clupd, mieii lor, ryi bucuria lor reeiproc5, la intilnire este evidentS,. \rai de omul care dd, peste puii mamiferelor mai mari lor ! ]finia ryi mai si,lbatice, dacd, acestea aud. cumya lipetele de spaim[, ale puilor animale, cei vocii unele ai cluce la efortul violent al tuturor mu;chilor, inclusiv ; ryi cind sinb furioase, incearci, s5, inspire spaimS, duqmanilor lor prin forla;i asprima vocii, rLupd, cum face leul prin r[cnet ryi ciinele prin miriit. Deduc ci, scopul lcr este sii inspire spaimii, d.eoarece in acelaryi timp leul iqi zbirleqte coama, iar ciinele pd,rul t1e peipinare, ambii incercind. astfel si, pari, cit mai mari qi mai infrlco;i,tori posibil. l\[asculii rivali incearci, s5, se depi,rseasci ryi sd, se provoace reciproc prin vocea lor-, eeea ce duce la lupte pe via!5, $i pe moarte. fn acest fel, folosirea vocii trebu.ie si, se fi asociat cu emolia miniei, oricum ar fi fost stirnitil aceasta. Am vdzat, de asemenea cI, clurerea intensl, t ctu qi furia, duce la strig[,te violente, iar efortul d.e a !ipa, prin el insupi, aduce oarecare alinare ; $i in acest fel, folosirea vocii trebuie sd, fi d,eve nit asociat[, cn suferinla d.e orice na,turi,. Cauza sunetelor foarte diferite, emise sub impulsul a diferite emolii ryi senza'lii, este foarte obscurd,. Si nici regula c5, ar exista vreo d.eosebire pronunJatf nu este intottleauna valabil[,. I)e exemplu, la ciine ]I,tra,tul de minie qi cel d.e bucurie nu sint prea diferite, cu toate c[, e]e pot ti clistinse. Este pulin probabil eI, se va da weodntii, o explica,tie pr.eci,sir, cauzei sa,u a originiifiecXrui sunet special sub influenla cliferitelor std,ri psih.ice. Stirn cd, clupfl ce au fost d.omesticite, unele animale au dobinclit obiceiul cle a scoate sunete care nu le erau fireryti 1. Ciinii rlomestici ryi chia,r ;acalii imhlinzif,i au inv5,!at sd,latre ; or, acest sunet nu este caracteristic nici unei specii a g_enuhii, cu exceplia lvr Can'is latrans din America de Nord., care se pare cd' Tatrd'. Unele rase cle porumbei domeritiei, de asemenea, au invi,lat si, gingurease5, intr-un fel nou qi cu
special. Oaracterul vocii umane sub influenla a diferite emolii a fost discutat de dl. Herbert Spencer 2 in interesanta sa lucrare despre muzic[. Dl arat[, clar ci, in condilii cliferite vocea se schimb5, mult ca putere qi calitate, a,nume ca, rezonanlir, qi timbr'ut
l Vezi dovezi irt accastir privin{r1 in The Yaritiliott of Animrtls antl Plnttts trnder Domestication, vol. I,p,27. Dcsprc ginguritul porttrnlteilor', vol. I' p. 15 t 9i 155Itlatl. rorl]., p.30, 136 Ei 1371.
2 .li.ssar7s,.., 1tJ58.
7'1rc

totul

Ori7irt atvl I;urrrtiort of IIusir..,

p. l3,ir9.

LA ANIMALE

;).)

ini,lfime

intervale. Nimeni mr poate a,sculta un orator sau un predicator elocvent, sau un om strigincl furios la un altul, san unul care iqi exprim5, uimire, f6rd, si fie rzbit cle ad.evi,rul observaliilor d-lui Spencer. trste curios cit cle timpuriu in viq,!d, mod"rrlacopiii mai in virstS, de lia vocii devine expresivi. Am observat clar la unul dintre inai pulin de doi ani c5, sunetul ar[tind. aprobarea era exprimat printr-o u$oard, mod.ulafie puternic accetntuatzi ;i c[ printr-un scince t caracteristic negara sa exprima o hotd,rire inezipafinatd,. Dl. Spencer mai arati, cir,, in toate privinlele de mai susr Yorbirea emotivd, esde in leg[turzi intens[, cu muzica vocalir, ;i, in consecin![, cu eea instrumentalil gi se str[duiegte sii, explice calit5,,tile caracteristice pe baze fiziologicet stimulent pentru ac,tiu.ryi anume in virtutea ,,legii generale ci un sentiment este un prin aceast5, le ge I aceastir, influe nfat[ este vcce a cir, nea muscularfi,,. Se pcate admite pentru suficient cliversele qi elucida a explicalie imi pare insir, prea gener:rlil vagf,, cleosebiri, c.r exceplia tirrici glasului, intre vorbirea obi;nuitl ;i oea emotivzi szru cintatul. Aceastd, observa!,ie e.rtt'vAlAbilil dacil, admitem ci, diferetele calit[,tii a]e voeii au luat narytere din vorbile in conclitiile exciti,rii unor sentimente puternice ;i czi aceste calitd,li au fost ulterior transmise muzicii vccale sau dacd, admitem, d.upd,.cum sus,tin eu, cir, obiceiul cle a prod.uce sunete muzicale s-a dezvoltat, la strf,,mo;ii iniliali ai omului, mai intii ca r',tr. miiloc rle curtare, d.evenind. astfel asociat cu cele mai puternice emolii de care erau capabili, si anume dragostea fierbinte, rivalita,tea ryi iriumfll. Faptul c[ uuc]e animale emit sunete muzicale este bine cunoscut oricui, 6up[, cum le a,uzim zilnic in cintccul pirsilrilor'. LTn fapt mai remarcabi] este ci, o mdimulir, din gr.upul gibonilor prcduce o cctavi, exactii d.e sunete muzicale, urcintl ryi cobgrinrl scara piin semitonuri, a;a ineit ace astir maimufil ,,e_ste singurul dintre mam.ifc'r.ele ,sir,lbutic,, despre' care se poate spune ci pcatc cintatt3. Acest fapt ryi analogia cu alte animale m-ao fircut sil cled.u c cir, strfmoryii omului produceau probabil sunte muzicale inainte d.e a fi dobindit facultatea vorbirii articulate qi c[r in consecin!6, atlnci cind vocea este folcsitri sub impulsul vreunei emolii puternicer ea tintle sri aciopte, pe baza principiului asocia!'iei, un caracter muzieal . La unele animale inferioa"u'putem vedea cL masculii iryi folcsesc vocea pentru a plflcea femelelor 5i chiar lor le-place propria lor exprimare vocal5, ; de ce insl anumite sunete sint emise ryi cle ce tocmai acestea fae plticere nu se poate explica acum. Erte clestul cle clar c[ inir,l!,imca vocii are o (]arecare legituri-l cu anurnite stflr'i Irft,ctive. O persoani, e,are se plinge in mod d.elicat ci, nu ste bine tratatir, sau cil, es1'e uf(,r. sufe'rindzi vorberyte aproape intotcleauna cu o voce asculit5. Atunci cind ,oittt putin rrc'rlbd.i,tori, ciinii scot adesea o noti, schel5,tlitfi, asculit5r pe nasr ca e ne c1:1 imerliat impresia de tinguiali, a; cit cle greu este insi, sir, ;tim dac6 in acest caz pa'rticular sunetul este realmente plingltor, sau pare numai &$&; din faptul c[ am inv5,5 lat tlin experien!5, ce insearnni, aceastfl, noti, ! Rengger afirm[ ci, maimulele ( Cebus aza,rar) pe care le-a,tinut in captivitate in Paraguay i;i rnanifestau mirarea printr-un
ryi

3 't'hc
S-tr.

I)escent of

IIan,

1870,

vol. II, p. 332. Ilrarl'

rorn.., p. 1261. ruraiuru{elor,

(luvin[elc cilaLe sint ale profesorultti Orven'

a Ol. Tytor (,,Primitive Culture", 7877, vol. I, p. 166), flisclt.inrl aceasL.i problemii, se referir la sc|elirlIitrrl ciinelni.

ar:itat. rccent ci uuelt patrupede tnttlt itrferioare ;i anume rozirtoarelc, sint caltabile sir plotlr-rcrir srrnetc tnttzicale corecLe; vezi tlt'scricrt'tt ttlttli Ilcslterontrts cintitor, tle cItre llev. S. Loclis'otltl, itr ,..\rnclicirrr Natttr.rlisL", 1 871, \-, p. 767.

.v*alttlge.s chichte
16.

der Stiugelhiere uon Parngttcry, 1830,

D.

;.;t

MIJLOACE DE EXPRESII]

zgomot pe jum5,tate;uier5,tor ,si pe jumd,tate miriit I nrinia qi ner'lbdarea prin reptare a sunetulur hw hu ca o voce mai joasi,, asemind,toare cu guifatul ; iar frica sau durerea prin lipete ascu,tite. Pe de alt5, parte, Ia om gemetele profunde qi lipetele intense qi asculite expriml, de asemnea o durere grozav5. Risul pc,ate avea o tonalitate joa.s[, sau inalti,, arya incit la perscane adulte, dupd, cum IIaIler a rernarcat ck' multi, Yreme d, sunetul ia caracterul vocalelor (a,a cum se pronunld, in limba german[) O li A, in rrreme ce la copii qi femei ia mai degrabS, caracterul de E ryr I ; dupi cum a ard't'at' Ilelmholtz, aceste din urm5, sunete-vocale au, natural, o tonalitate mai ridicatS, decit primele; totupi, ambele tonaliti{i ale lisului expr'imii in aceeapi mi,surl, bucuria sau a,muzamentul. Examinara modului prin care sunetele vocale exprim5, emo,tia ne face, fire;te, sit, cercetf,,m canza a ceea ce in maztcd, este d.enumit ,,expresie". Asupra acestui punct, dl. Iritchfield, care s-a ocupat timp indelungat de problemele muzicii, a avut amabilitatea s[,-mi eomunice urmd,toare]e observatii : ,,Proble ma care este esenla ( expresieiu muzicak:, implicd, un numi,r de puncte obscure, care, pe cit imi dau sama, sint incir, enigme nerezolr,'ate. Totu;i, pin5, la un anumit punct, orice lege care se constatit, ca fiind valabili, la exprimara emoliilor prin simple sunete tre buie s5, se aplicc 5i la un mcd de exprimare mai dezvoltat, anume cintecul, eare trebuie considerat ca prototipul oricd,rei muzici. O mare parte a efectului emotiv al unui eintec depind,e de oaracterul acliunii prin care srinetele sint produse. De exemplu, la cin.tece ca e expriml o pasiune d.e mare intensitate, adesea efectul depind.e mai ales c1e exprimarea vigrroasti a unuia sau a doui pasaje care cer un maxe efor't de for"!5, vocalfl ; se va remarca aclesea c5, un asemene a cinte c nu va reuqi s5, oblini, efectul lui spe eific atunci cind este cintat de o voce avind for{[, ryi extindere suficientd, pentru a rda pasajele caracteristice f5,t'd, mult efort. Acesta este, f5r5, indoial5, secretul pierderii efectului, prcdus atit de des prin transpunerea unui cintec d.intr-o cheie intr-alta. Se ved.e astfel c5, efectul nu d.epinde numai cle sunetele inseqi, ci de asemenea d.e natura ac,tiunii care produce sunetele. De fapt, este evident cd,, ori de cite ori ne ddm seama c5 <r expresia u unui cintec se datoreqte vitezei sau incetinelii mipcirii - caracter'ul curgitor, td,ria exprimf'rii ryi apa mai cleparte -, interpretdm acliunile muscu]are cale produc sunetul, Ia fel cum interpretilm acliunea muscular5, in general. Aceasta las5, ins5, neexplicat efectul mai subtil ryi ma.i specificpecare il numim expresia muzicald, a cintecului- incintarea redatl, prin melodia lui sau chiar prin sunetele separate care constituie melodia. Actsta este un efect care nu se poate definiprinvorbire, unul pe carc, d.upri cite imi clau seama,nimeni nu a putut sd,-l analizeze $i pe care specula,tiaingenioasl,:r d-lui Herbert Spencer asupra originii muzicii l-a ld,sat complet neexplieat, intrucit este sigur cd, efectal melod,i,e alunei serii cle sunete nu depinde citqi de pulin de puterea sa,n de dulceala lor sau cle intensitatea 7or absolutd,. O melodie este intotd.eauna accaryi, ch.iar dae5, este cintatl tare sau incet de un copil sau d"e un adult, de un flaut sau de un trombon. Bfe ctul pur muzical al oric[rui sunet depinde de locul lui in ceea co se numeryte din punct de vedere tehnie o,,gamd,t', acela;i sunet producind efecte absolut diferite asupra urechii, dupl cum este aazit in legitur5, cu o serie sau alta de sunete. Dc, aeeasti, asoeialie rela.t'i',^d, a sunetelor depind. efectele esen{ialmente caracteristice, care sint rezumate prin euvintele ( expre,sivitate muzical5, r. De ce ins[,
6 Citat clc Gratiolct, De lu Pltgsionomie..., 186ir, p.
115.

LA ANIMALI'

anumite asocialii de sunete au anume efecte este o problemS, ca,re inci, aqteaptil rezolvarea. De fapt, aceste efecte trebuie, intr-un fel sau altul, sL fie in leglturf cu binecunoscutele raporturi aritmetice dintre viteza vibraliilor sunetelor care formeazd, o ga,m5 muzical5. Si este posibil, aceasta constituindins['o simpl5, presupunre, ca ugurinla mecanici, mai mare sau mai mici,, cu care aparaful vibrator al laringelui nman trece de Ia o stare de vibralie la, o alta s[' fi constituit o cauzratnr\ral5, a pl[,ce riir urai mare,qau mAi mici, produsd de diferite secvenle de sunetett. Fdcincl insri abstrac!,ie cle aee ste chestiuni complexe ;i limitindu-ne Ia sunctele mai sirnple, putem vedea cel pu,tin unele motive d.atoriti, cfl,rora anumite fcluri do sunete se asociazil ca anumite st5,ri psihice. Un !ipi,t, de exemplu, emis de un animal tin5,r sau de unul dintre membrji unei comunitdl,i, e.ao chema,re in ajutor, va fi, fire pte, pnternic, prelungit qi ascu,tit, aga incit s6 fie auzit, de Ia distan!5,,intrucit Helmhcltz a ar6tat ' cd, datorit5, formei cavit[,lii interne a urechii umane ryi capacit6lii respctive cle rezonan!,5,, notele inalte produc o impresie deosebit cle puternicd,. Atunci cincl masculii emit sunete pentru a pldcea femelelor, ei vor folo.ri fireqte pe cele care sint clulci pentru ureehile speciei ; qi se pa,re ci, adesea aceleaqi sunete sint pldcute unor animale foarte d"iferite tlatoritd, a,semdndrii sistemelor lor nervoase, tot arya dup5, cum ne dd,m noi inqine seama e,il resim!,im pl[cere la eintatul plsd,rilor qi chiar la liriitul anumitor broaqte arboricole. Pe de altd, parte, sunetele produse pentru a inspira spaimS, weunui du;man vor fi, natura,l, aspre sau nepl5,cute. Este indoielnic dac[ principiul antitezei a intrat in joc in cazal sunetelcr, tlupd, cum ar fi fost poat'e de aryteptat. Sunetele intrerupte produse prin ris qi chicotit de cd'tre om qi de diferite specii cle maimule, atunci cind sint mullumite, sint foar'te diferite de lipetele prelungite cind aceste animale sint deznddi,jduite. Grohlitul profund, de satisfaclie emis d.e porc atunci cind este mullumit de hrana sa este cu totul diferit de guilatul aspru de durere sau de spaim6. fns[,, dup5, cum am remarcrr,t ceva mai sus, Ia ciine l5,tratul cle minie ryi cel de bucurie se exprimd, prln sunete care nu sint citu;i de pulin in opozitie unul fa!,il de altul; acelaryi lucru se constat5, ryi in alte citeva cazuri. Mai existd, qi un alt punct obscur ;i anume daci, sunetele care sint produse sub impulsul a cliferite std,ri psihice determind, forma gurii sau dacI, forma acesteia este determinath, d.e cauze independente, sunetul fiind astfel modificat. Atunci cind copiii mici !ip[, ei iryi deschid gura larg, ceea ce este fi,ri, indoia]d, necesar pentru a emite intregul volum al sunetului ; ins5, atunci gura ia, dintr-o cauzra cu totul distinctl, o form5, aproape patrulateral5,, depinzind, dupri cum se va expliea ulterior, c1e inchiderea ferm5, a pleoapelor qi de ridicarea buzei superioare. Nu pot sd, afjrm in ce m[,sur[ a,ceast5, formi, p[,trat5, a gurii modific[, sunetul de tinguire sau de !ip[t ; qtim insir, clin cercetirile lui Helmholtz ryi ale altora cd, forrna cavit[fii bucale ;i a buzelor deterrninl natura^qi intensita,tea sunetelor voeale care sint produse. fntr-un alt capitol se va ar[,ta ci,, sub impulsul sentimentului de dispre! sau dezgust, exist5, o fendinll, d.in motive de inleles, de a-;i umfla gura sau nd,rile, ceea ce produce sunete ca pltu sau pf. Atunci cind cineva este surprins sau brusc uimit, exist5, o tedin,ti, instanta,nee, de asemrla, dintr-o catzil de inleles, anume de a Fe pregd,ti pentnr un efort prelungit, cle lr, deschide grra, larg, ca pentru o inspira,fic
Tlftorie. I)h11sitilogiq[te rle Iu II rLsique, ['rrris, 1 808, lucrarc prof untlir lapolLul dinl-re lnrnra crvitir!ii grrrii p. 146. Hclmhollz a clisculat dc irsemnnea irr aceaslrl ;i proclucerea clc sunete-vocalt.,

'7

Ml.J L()i\CIi

DE E\I)RESIL:

profund.[ pi gri,bitzi. Atunci cind vine urmirtoarr] expiratie complet[, gura se inchide pu,tin, iar buzele, clin c rrzecare vor fi discutate ulterior, sint pulin luguiate qi aceastd formd, a gurii, c1ac5, voca este cit d.e cit emisi, produce, r1up5, Helmholtz, sunetul vocalei o. Iln sunet profund de oh!prelungit pcate fi auzit cu siguranli de la o mullime de persoane, imedia't clupi, ce au asistat la un spectacol uimitcr. Dac6, pe ling5 surprizd, scl simte durere, existi, o tendinf I de a contracta toli mu$chii corpului, inclusiv cei ai fetei, ryi atun.ci buzele vor fi trase inapoi, ceea ce explici, poate faptul c[ sunetul devine mai asculit, luind caracteru] de a,! sau ah,! Intrucit frica face ca toli mu;chii corpului sd, tremure, natural cri vocea, va deveni tremurat5, ryi in acelaqi timp r[guqit[ din cauza uschciunii gurii, datorit[ faptu]ui c5, glan.dele salivare rru mai activeaz5,. Nu se poate explica de ce risul omului ryi chie^otitul maimulelor constau din.tr-o re peta.re rapid5, a unui sunet. fn timpul emiterii acestor suneter, gura t,ste alungit[, transversal, pentru ci, sint trase inapoi ryi in sus collurile gurii ; intr-un capitol viitor se va incerca sd, se tlea o explicalie acestui fapt. Trrtregul subiect al deosebirilor dintre sunetele prcduse sub influenfa a diferite stlri psihice este insi, atit cle obscur, incit nu am reuryit sii, A,runc clecit prea, pu,tinri luminti asupra, lui, iar observaliile pe ca,re kr-arn fricut rru sint dccit rlt' rnicil importanlir.
it

ii
Iti

i{
6
H F, 4i 4f

tr

'l'oittt'stnrtrtele observal,e piuir, acum depincl dc orgurreltr rtspiratorii I sunetele proclusc'prirr mijlcaee ccmple.t diferite au do asemenea clxpresivitate. fepurii der vizuin[, Iovesc zgomotcs solul cu picioarele, ca un semnal pe ntru camarazji lor ; qi dac5 un om rytie si, redea accst sunet cum trebuie, poate auzir p o sear5, Iini;titil, iepurii r5,spunzindu-i d.in toate pd,rfile, d.e ju" imprejur.

Aceste animaler prcum ;i alte citeva, lovesc d.e asemenea solul cu picioarele atunci cind se infurie. Porcii spincqi zornd,ie din din coada unui porc spinos. lepi qi vibreazi din coadd, cind. sint furioqi; unul dintre ei s-a compor'tat arya cind un garpe viu a fost introdus in cugca sa. lepii de pe coad6 sint foarte diferili de cei de pe corp : scurti, goi in interior, subtiri ca un rahis de gisc5, cu capetele trunchiate transversal, aqa incit sint cleschiqi: ei sint suslinuli de pedunculi lungi, subliri qi elastici. Gr, cind. coada este scuturat5, repede, aceste rahisuri goale se lovesc intre ele qi produc sunet caracteristic, - dupi, cum am auztt, fiind tle fa!5, ryi Bartlett - un neintrerupt. Cred ci putem intelege cle ce porcii spinoryi au fcst previ,zufi, prin modificarea !,epilor lol de proteclie, cn acest instrument special, produci,tor de sunete. IJi sint animale nocturne li, clacX ad,ulmec[ sau aud weun anima] de pradi, dind tircoale, le este de ma,re folos, pe intuneric, s[,-Ei previn5, du;manii de ca ce sint;i cd, sin{'-dota;fi*cu,tepi-pericu}eqi. Astfel scap5, cle a fi atacafi. Pot adduga cL ei sint pe cleplin con tienli: cle puterea armelor lor, ci.ci, atunci cind sint furioqi, atacl cte-and"aratelea cu lepii riclicali ryi totu;i aple ca,ti spre spate. in clecursul jocului lor nupfial, multd pi,shri procluc sunete variate cu ajutorul unor pene special aclaptate. Atunci cind sint excitate, berzele cldmp[nesc puternic cu ciocul. Ilnii ;e'rpi prtrducl un scirfiit sau zornirit. Multer insecte tiriie frecintlu-ryi pirrfile speeial moelificatr' ale tegumente'lol lor clurr'. in general, a,cest tiriit serve;tc
Fig. 1 1. - l'cpi ploclucjiLoli dc suneLc,

LA ANIMALI'

oa o incintare sau chernare sexuald, ; ea este insii, de asemenea folositfi pentru a exprima d.iferite emolii 8. Tolicei care s-au ocupat de albine qtiu cS,biziitullorse schirnbi, cind. sint furioase, ceea ce serveryte ca un avertisment c[, existd, pericolul de a fi in,tepa-ti. Am f lcut aceste citeva observalii pentru ci, unii autori au insist'at atit d.e mult asupra organelor vocale qi respiratorii, ca ryi cind, arfi fost speeial aclaptate pentru expresie, ;i deoarece este recomandabil de a ardta c[ sunetele prcduse in alt fel servesc tot atit de bine in acelaqi scop. Zbi,rlirea apendi,ci,lor d,erm'ici,. _- Aproape nici o miqcare expresivd, nu este zr,tit de generalir, ca zbirlirea involuntarh a pi,rului, penelor qi ridicarea involuntard, a altor apend.ici derm.ici, d.eoarece aceste miryc[ri sint comune tuturor celor trei mari clase cle vertebrate. Aceqti apend.ici se ridici la provocarea furiei sau a spaimei, mai ales cincl aceste emolii sint combinate sau se succedd, reped.e. Ac,tiunea aceasta serveryte pentru a face ca animalul s5, parfl mai mare qi mai infrieo;[tor pentru dugmanii sau rivalii s[,i ryi in general ea este insolit5 de diferite miqclri voluntare, adaptate la acelaqi scop, qi de em.iterea de sunete sd,lbatice. DI. Bartlett, care are o experienfd, atit de vasti, cu animale d.e toate speciiler ru se ind.oie;te c5, aqa se intimpl5; este ins[, o alti, chestiune, $i anume daci, capacitatea de zbirlire a fost inilial d.obind"itd,

acest scop special. \roi da mai intii un num5,r consid.erabil de fapte, ar[tind. cit d.e generalfi, este acea,std, acf,iune la mamiferer p6si,ri ;i reptile, p[strind ce am de spus in legflturd, cu omul pentru un capitol r,iitor. Dl. Sutton, un custod,e destoinic al grldinii zoologice, a observat cu grij[,, pentru mine, cimpanzeul;i orangutanul ; el afirmd, c6, atunci cind. sint speriali brusc, ca d"e o furtund,, sau cind. sint lnfuriafi, ca dupI, o slciial[, pd,rul li se zbirle;te. i\m vhzat un cimpartzet: care se alarmase la vederea omului ca e c[,ra cir,rbunii, qi p[rul i s-a zbirlit pe tot corpul I el executa mici s5,rituri inainte, ca pentru a ataca omul, f[rd, vreo intenlie de a o face, ins5, ln speran].;a, dupd, cum a observat custod,ele, de a-l speria. Atunci cind este speriatfi,, gorila, duph, cum o descrie dl. Ford. e are creasta sa d.e p5,r ,,zbirlitd, ryi proeminind. inainte, nd,rile dilatate ,si buza inferioar5, 1[,sat5, in jos, emilincl in acelapi timp fipi,tul ei caracteristic, destinat, se pare, s5,-qi infrico;eze ad.versarii". Am vilzrrt, la pavianul Anub'is, cind. acesta era furios, pi,rul zbirlindu-i-se de-a lungul spatelui, de la git la qale, nu insi, pe crup[, sau pe alte p[,r!i ale corpului. Am introdus un $arpe impi,iat in cuDca maimulelor, ;i imediat la mai multe specii p[rul s-a zbirlit, mai ales pe coad5, dupd, cum am observat in mod. special la Cercoqtr,thecus tti,ct'itans. Brehm afirm[, 10 ch, atunci cind" Midas oedlpus (aparfinind, grupului d.e maimu,te americane) este excitat, i se zblrleryte coama pentru ca - adau.gd, el - s[ se fach pe cit d,e fioros posibil. La carnivore, zbirlirea pi,rului pare si, fie aproape general5, adesea intovi,rlde miryci,ri amenin!f,,toarc ca descoperirea dinlilor ;i emiterea de miriituri s[l;it,zi batice . La Herpestcs am vdzut plrul complet zblrlit pe aproape tot corpul, inclusiv coada, iar creasta d.orsali, este bi,ti,tor la ochi d.e zbirlitS, la H'yaena qr ?roteZes. Leului infuriat i se zbirleryte coama. Zbirlirea p5,rului de-a lungul gitului qi spatelui la ciine $i pe tot corpul la pisicri, dar mai ales pe coad.d,, este familiarf tuturor. Se pare ci la pisici, acc'asta se intimpli, nrrrnai sub influenla fricii, la cline sub imperiul furiei ;i al
e Drrpi curtt cstc ciLat rle l{uxlcr', [')r,idence a.s lo .il/nn's 8 Am clat clclalii asupl'a accstrri snllit'ct irr luclarea nrea 'l'he l)escert of IIt,rrt, r'ol. L p. 3ir2 si lSii I Itt'acI. Plaee itt Nalule, 1863, p. I-r2. 1" /l/u.sl, 'l-ltirrlel,ttt, 186"tr, r'ol. T, p, 11t0, I'orn., p. 2:lI 2ljl)1.

in

MIJLOACFI DE I!--iPIIESIE

fricii, tlar, in rniisura in care am obseryat, nu al fricii umile, ca atunci cind un ciiue

pe cale'de aqfibiciuit de un paznic de vinS,toare aspru. Toturyi, dac5, un ciine arat'il ch e gata s5, lupte, dupi, cum se intimpll, uneori, pf,,ru] i se zbirleste pe loc. Am cbservat adesea e[ plrul unui ciine este in mod special susceptibil s5, se zbirleasci, dae5, e p) jumir,tate furios $i pe jum5tate speriat, ca atunci cind prive;te un obiect oarecare, care tlu se vede d.ecit nedistinct in amurg. LTn rncdic veterinar m-a asigurat cI a vraztt, nclesea pi,rul zbirlit la cai ;i bovirr.e trx' olr'o k' opcrase ;i po car() urma s[ le opereze din nou. Atunci cind. am arltat un

tt3ri'1$

f\rJ.:

r$

.:li-'
' (.r".'i

-:lr'-.

ciine dc la puii

dl.

ci

Fig. 13.

\Vood).

Lcbirrlti altttrgirld un irttrtts (deserlaL dupir naIttra de dl. Nood).

$a{pe impiliat unui pecari, plrul depe spinare i s-a zbirlit inmcduimitor; la fel este ;i cu mistreful cind, este infuriat. Un elan care a impuns de moarte cu coarnele pe un om in Statele llnite este d,escris ca agitindu-qi mai intii coa nele, mugind de ftrrie ryi lovind solul cu picioarele i ,,in eele din rtr'rn[, p[,rul i s-a vdzrtt' ridicin.du-se ;i zbirlind"u-se complet" I apoi s-a aruncat inainte la atac 11. P[rul se zbirleryte d.e asemenea la capre ryi, clupi, curn am aflat cle la cll. Bl)rth, la unele antilope ind,iene. Am virzrrt, cle Asernenea pd,rul zbirlindu-,qe la un furnicar p[ros ;i la roz[torul Aglouti'. Ihtei fermele dt-'liliae 12, care i;i creqtea puii in captivitate, ,,i se zbirlea pirul pe spate t,ind cineva se uita in curycir ;i mu;ca euferocitate clc.getele care seintrodueeau facolol('. I'5sIri rrparlinind tuturor ord.inelor principale i;i zbirlesc penele atunci cind sint, furioase sau speriate. Oricine trebuie s[ fi vd,zat cloi cocoqi, chiar foarte tin,eri, preg5,tindu-se cle lupt5, cu guleraqul zbirlit ; qi aceste pene nici nu pot ser"vi, cind sint zbirlite, ca mijloc de ap[rare,intrucltproprietarii cocosi]or de lupt6 au aflat din expe rien!5, ci, este folositor s[-i tundd,. ]fasculul fluierarului (Ilachetes pugnan) de a'.qemenea iryi zbirle$te grrlera;ul de pene atunci cind se 1upt5. Cind un ciine se apropie
11

()rrollrbilnl .1. (latorr. C)tllru'rr,


:t{.i

,..,\crad.
()rrytrct

of Nat.

Sci-

(rnc('s", rnai 186ti. p.

;i

.J().

l)cntru

ileqflgrus,,I,rtncl

Irttrl \Vatrrr", 18{i7, p. :ii. l! .,I.ancl and \Vatct"', 20 iulie 1867, p.

65f),

LA ANIMAI,E

,rr1f

(le o gilinii, comund, cu puii ei, ea iryi desface aripile, iqi ridic5 coada, iqi zbirle$te toatc' penele qi, cu inf5,!,i;area cit maiferoce, se repede la intrus. Coada nu este linut6 intotdeauna in exact aceeaqi pozi,tie I uneori este atit de zbirlitd, ca in d.esenul al5turat, incit apoape c[ atinge spatele. Cind sint furioase, lebedele de asemnea lgi ridicl tr,ripile qi coada ;i i;i zbirlesc penele.Elei;i deschid ciocul ryi fac, lovjnd apa cu labele, rnici sil,rituri ina,inte contra celui care se apropie prea mult de marginea apei. Atunci cind. sint tulburate in cuiburile lor, se pare cb pdsirile tropicale 13 nu zboard, de acolo, ci ,,i;i zbirlcsc lumai penele ryi !ip5,". Cind cineva se apropie de bufnila $tri,n flantln()ct,) e^ qi umfl5 imediat penajul, lqi intinde aripile ;i coada,, quieri, qi climpineqte din cioc cu,,fort5, gi rapiditate"r4.La fel fac pi alte specii de bufnile. Dl. Jenner Weir rn[, informea'zd' cd, in imprejurdri similare uliii igi zblrlesc d.e asemena penele qi i;i intind aripile qi coada. Citeva specii de papagali lqi zbirlesc penele ; am observat aceasta la easuar atunci cind" era infuriat la vederea unui furnicar. Puii de cuc in cuib igi ridicX, penele, igi deschid larg gura, ineercind. si, pard, cit mai insp5,imlnt5tori. Dup[, cum aflu de la dl. Weir, atun.ci cincl sint furioase, unele pisil,ri mici, cum sint cliferitelc'fringilitle, presuri qi pitulici, lryi zbirlesc toate penele sau numai pe cele din jurul gitului ori lqi lntind aripile $i rectricele. Avind penaiul in aceasti, stare, ele se reped una la alta cu ciocul deschis qi cu gesturi amenin!fl,toare. Dl. Weir conchid.e, d,in vasta sa experien\d,, cd, zbirlirea penelor este determinatS, mult mai mult cle furie decit de fric5. El di ca exemplu un scatiu hibrid extrem d.e irascibil, eare2 atunci cind un servitor se apropia prea mult de eI, lua imediat aspectul unei mingi d.e pene zbirlite. Dl. Weir crecle c5, dc' regul5, generali,, atunci cind sint speriate, pd,s5,rile i;i strlng aproape cle corp toate penele, dimensiunea redus5, fiind" in consecinfd, deseori uimitoare. De indat5, ce iqi revin din fric5, sau surprindere, primul lucru pe care il fac este s5-pi scuture penele. Cele mai bune exemple de aceast[, stringere a penelor qi de mic;orarea corpuluidefrie5,,pecare dl.Weir a observat-o,au fost la prepeli,td, qi la papagali 15. Acest obicei erste inteligibil prin faptul cd, aceste pi,siri slnt obirynuite, in caz de pericol, fie s5 se ghemuiasc5, pe sol, fie sd, stea nemiqcate pe o ramurir, pentru a nu fi deseoperite. Cu toate c5, la pS,sdri furia poate ft caaza principall si cea mai obi;nuitd, a zbirlirii penelor, probabil cd, puii de cuc cind. sint privili in cuibul lor sau g5,ina cu pui cind. ved.e un ciine apropiindu-se resimt oarecare spaimd,. Dl. Tegetmeier m5, informeazh cd,lacocoqii de lupt5, zbirlirea penelordepe cap a fost recunoscut[ de mult in arena de lupti, a cocoqilor drept un semn de laqitate.

;\tunci cind se luptd, intre ei, in timpul jocului nupfial, masculii unor ryopirle ili umfli punga gular5, sau colereta qi iqi rid.ici creasta dorsa15,16. Dr. (]iinther ntt cred"e insl c[ iryi pot rid"ica lepii sau solzii separat. \redem astfel cit de general, la toate cele c1ou5, categorii de vertebrate supr, lioitlo si la utrele r:cptile, a,pendicii dernr.iei se ridicS, sub influenla furiei $i africij. Dupir, culll ;tinr tlin clescoperirea interesantl, a lui Ktilliker, mi;carea este efectuat5,
pt'in contractia rlnor mu;chi involunta,ri nestriali foarte mici
L3 Phaeton rubricauda,
1a

1?, adesea denumili

Despre Strir flammea, vezi Audubon, Ornithologlical Biographg, 1864, vol. II, p. 407. Am observat alte

,,fbis",

1860,

vol. III, p.

180.

ri' Xt[elopsittauts ttndulttttts. Vezi o clescriclc a obiceiurilor sale, (iorrld, Ilanrlbool; rtf Birds of Australia, 186b, vol. IT. t).82.

cazuri in grriclina zoologici.

Vezi, de exemplu, descrierea pe care am dat-o (The of Man, vol. II, p. 32) unui Anofis Si Draco [trarl. rom., p. 288 Ei 2891. 17 Aceqti mugchi sint descriqi ln binecunoscutele sale lucriri. Sint foart.e lndat.orat acestui distins obselvatol lrentru cI mi-a dat, lntr-o :crisoare, informalii asupr{r ncelrria5i subiect.
16

Decent

MIJI,O,\CE DE EXPRESII;

,pili *, care slnt ataqali cle tecile perilor, penelor separate etc. Prin contlaclia acestor muqchi, perii se pot zbirli imt'diat, dupi, cum vedem la ciine, ei fiind in aceln-si timp tra;i pulin in afara tecilor lor I ulterior perii sint repe de traqi in jos. Numi,rul enorm al a,cestor mri;chi minusculi de pe tot corpul unui patruped pd,ros este uimitor. Zbirlirea pl,rului este touryi ajutatf, in unele cazuri, ca de pildd, cel cle la capul omului, cler muqchii stria,ti ;i voluntari ai panni,culus c(Lrnoslrs, situa!'i dedesubt. I'rin acliunea acestor din urmi, muqchi, ariciul iqi zbirleryte lepii. Din cercet[rile lui Leydig 18 si ale alt,ora, se pare c[, fibrele striate se extind. de la panni,culus la unii din perii mai mari, ca a'ibr'issaela anumite patrupe de. Arrect,ores pi,li, se contract5, nu numai la emoliile de mai sus ci ;i prin acliunea frigului asupra supiafelei pielii. imi amintesc c[, atit catirilor, cit ;i ciinilcr mei aduryi d.intr-o regiune mai joasd, qi mai caldd, dupl ce au petrecut o noapte pe Cordilierii inghelali, li s-a zhirlit p[rul pe tot corpul, ca la cea mai mare spaim5. Ved.em acela;i lucru ryi la propria noastr5 .,piele de g5,in5," in timpul frisoanelor, inaintea unui acces de friguri. Dl. Lister a ccnstatat le, de asemenea, cL gidilarea unei p5,r!i invecinate a pielii determin[ zbirlirea si proem.inarea
u,rrector"es

pilrului. Din aeeste fapte este evident ci, ridicarea apendicilor dermici este o acliune reflex5, independent5, de voin,t5,, care trebuie luatd, in consid.eralie, atunci cind are loc sub influenla furiei sauafricii, nu ca o fortd, dobindit5, in vederea weunui avanta,j, ci ca un rezultat incidental, cel pu,tin in ma e m[surd,, al faptului ci, sistemul senzorial este influenlat. Acest rczultat, in m[sura in care este incidental, poate fi comparat cu transpiralia excesivd, din cartza unei dureri sau a unei spaime groza:r'e. Este toturyi remarcabil c5 o excitare cit d"e neinsemnat[ esl,e adesea suficienti, pentru a, d"eterminil zbirlirea p5,rului, ca atunci cincl doi ciini se fac ci, se luptd, in joacir,. Am v[zut dc asemenea cX,, la un mare num5r d.e animale aparfinind unor clase cu totul distincte, zbirlirea pl,rului sau a penelor este aproape intotcleauna insofitd, cle diverse miqcl,ri voluntare - gesturi ameninld,toare, deschiderea gurii, dezvelirea dinfilor, desfacerea aripilor qr a cozii la pd,sd,ri - Ei d.e emiterea de sunete aspre ; scopul acestor mipcd,ri

voluntarel este limpede. Este de aceea aproape d"e necrezut c5, ridicarea coord"onart[, a apendicilor d.ermici, prin care animalul este flcut s[, par5, mai mare ;i mai teribil inamicilor sau rivalilor s5,i, ar fi un rezultat cu totul intimplitor ;i fS,rL scop al tulburirii sistemului senzorial. Aceasta pare aproape tot atit de necreztt, ca qi cincl zbirlirea lepilcr la arici sau a lepilor Ia porcul spinos sau a penelor ornamentale la multe p5,s5,ri, ln decursul jocurilor lor nupfiale, nu a,r fi decit o ac!,iune lipsiti, de scop. Aici lntilnim o mare dificultate. Cum se poate ca contrac!,ia [mugchilor-l u'rector es pili, nestriali ryi involuntari s5, fi fost coord.onatl, cu cea a d.iferililor murychi voluntari in acelaqi scop special ? Dacra am putea crede ci, inilial arrector"es fuseserl murychi voluntari ryi ci, de atunci ei ryi-ari pierdut striurile ryi au d"evenit involuntari, cazrtl ar fi fost relativ simplu. N-u imi dau insf seama dac[, existi, rrreo d"ovad.5, in favoarea acestei ipoteze, cu toate c5, tranzi,tia contrar5, nu ar fi prezentat r'reo mare dificultate, intrucit muqchii voluntari exist5, in stare nestriat5, la er^:brionii animalelor superioare qi la larvele unor crustacei. De altfel, in straturiler rnai aclinci ale pierlii
' Ridictitorii plrului sarl lcspectiv ai penelor (L
trad.). aE LelultLrch der Ilisloloqie des Xltttscltt'rt, 1fi57,

p.

tei lucriri. le ,, Quarterlv Journal of )Iicroscopical Sciencc",


181-13,

82.

vol. I,

1>. 262.

f)atot't'z arnallilitir{ii prof. \Y. 'frrrtrt't' rr}r t'rtras al

accs-

LA I\NINL\LB

(i1

p[,slrilor adulte, reteaurl muscularl, estc', clupd, Leytlig 20, intr-o sttrrt' dc tlurrzi{it', fibrele prczentind numai indicalii ale unei strialii transverrsale. O alth e,xplica,tie pare posibil5,. Putem admite c[ ini,tial s-a acfionat direcrt in rnod ugor asupra l:ur arrectores pi,li,, sub influenla furiei si a spaimei, pr:in tulbur.area, sistemului nervcs, dup[ cum se intimpl5, neind.oielnic si cu afa-nlmita ,,pielt'de giinir,t a noastr[ inaintea unui acces de febr5,. Timp de multe generafii, anima]r'le an fost repetat proYoeate de furie qi spaimd $i, in consecin!i,, efectele directe ale sistemului Il.ervos tulburat asupra apendicilor dermici trebuie s[ fi fost cu siguranfri sporite prin obi;nuint[ i'i prin tendinla forlei nervcase de a trece cu rigurinfl c1e-a lungul traiectelor olrirynuite. Yom g[si aceast[, ipatezil a puterii obi;nuinfei izbitor ccinfirmati, intr-un capitol viitor, unde se va arilta c5, p[rul a,lienatilcr mjn.ta]i este influcn,tat in mcd extraordinar datoritS, acceselcr lor repetate de furie ;i spaimi. De inclati ce la animale capacitatea d.e zbirlire a fost astfel intiritS, sau spcritl, ele trebuie s[ fr vdzut atlesea p[,rul sau penele zbirlite la masculii rivali ;i infuriali ;i vr'lumu] corpultti lcr zrstfel sporit. fn acest caz este posibil ca ele insele sa fi clcrit sri pa,rir mai mari ;i mai teribile d.urymanilor lor prin luarea in mcd voit a unei atituclini amt'nin!5,toare ;i prin emiterea d.e lipete asple, asernenea atitudini ;i suncte cler,-enincl dup5" un timp, prin obi;nuin,t5,, instinctive. fn acest fel, acliunile executate prin. contracfi:r mrr$chilorvoluntari s-ar fi ccmbinat, in acelaryi scop special, cil ct,lc' t,,ft,rrtuat(, d(' mrt;ch,ii

involutttari.Este posibil chiar ea animalele, atunci cin,rl sint ercit:rte si vag tronftit'ntt, tlo oart'cart' tnodificare in starea p[rului lor, s[ ac,tic't]eze asupra lui prin cforturi rt'p(,tate ale atenl,iei qi voinlei, deoarece rxvem motir,'e s5, creclem c[ voin!:r t,ste in rnisuri, sti influenlezo in mod- difuz actiunea unor mu;chi nestria,ti suu involunturi, ca irr perioada mipc5,rilor peristaltice ale intestinelor ;i Ia contracfia vt,zirrii urinare. $i nici nu trebuie si, trecem cu vederea rolul pe care l-au jucat poate variati:r .si stlectia rtatural5,, intrucit masculii care au reu;it sd pard mai teribili rivalilor lcr sau cc.lorlalli duqmani ai lcr, daed, nu sint d.e o putere copleryitoatre, vor l[sa in medier rnai mulli descendenli decit alf,i masculi, care le vor moqteni calit5lile caracteristice, orieare ar fi ele ryi oricum le-ar fi dobindit ini,tial. (Jtnilareu eor"pului, ;i, alte nfijloace pentru a'inspi,t'u, fr'icd, unu;i lltt;rtru?r. -- Arnrmite amfibii ;i reptile, deqi nu au lepi pentru a-i ridica sau murych.i prirr care sir pcatir fi ridicati, se m5resc cin.d. sint alarmate sau furioase^, inhalind aer. Este bine cunoscut c5, apa se intimpl5, la broa;te ;i la broa;tele riioase. In fabula lui Esop Boul g,ibt'octsctr, acest animal este fd,cut' s5 se umfle din vanitate ;i invidie, pinf ce crapri. Aceasti acliune trebuie si, fi fcst obervatS, din tirnpurile cele mai vcch,i, deoare ct' clupil cll. Ilensleigh. Sledgrvoorl 21, cuvintul toad (broasc[ riioas5,) exprim[, in mai multe clirttre limbile europcne obiceiul cle a se umfla. Acest obicei a fost obscrvat Ia citeva rlintre speciile exotice clin grldina zoologici, iar dr. Giinther estc de p[rere cil el t'stc (ionrul) la tot grupul. Juclecind prin analogie, scopul inilial a fost probat'il de a face ea eorpul s[ pard, unui dusman cit mai mare si mai inspdimintir,toar posibil I in.ri, in acest fel, a fost dobinclit un alt avantaj secundar ;i poate mai important. Atunci cind broalteler sint prinse de cir,tre ;erpi, cAre sint principalii lor clu;mani, t'le se rnirlcr:c uirnitor', a;a incit, dupi, cum rnlin.formeazra dr. Giinther', dac[;arpele cste cle tlinreusiuni rnici, nu poate ingh.ili broasca care in acest fel scap[.
)n I.e hrltttclt tltr II istttlttrlie dcs ).lcttsc:han, 181-r7, p, tl2.

2r I)ictionurg of Iirtolislt Iiltltttologtl, p.

403.

62

MIJLOACI] DE EXPNESII1

Carneleonii qi alte citeva qopirle se umfli, cind sint iritate. Astfel, o specie tri,incl miqcd,rile sale qi nu muqci,, insd, A e un aspect feroce: ,,Atunci cind. este iritat5,, sare in modul cel mai ameninfd,tor la orice i se prine in fa!,6, d,eschizinclu-qi in acelaqi timp larg gura ;i ;uierind. clestul de tare, dup[, care i;i umfli, corpul ryi d5, alte semne d"e furie"zz. Mai multe specii d.e qerpi, d.e asemenea, se umfld, cincl sint iritafi. Vipera Clotlto ttri,etans este remarcabiH clin acest punct de vedere I cred insd,, d"upi, ce am observat cu griji, aceste animale, c[ ele nu acfioneazd, in acest fel cu scopul d"e a-qi mX,ri volurnul aparent, ci numai pentru a in-hala o cantitate mare d.e aer, arya incit sd, producf sunetul lor quier5,tor, surprinzd,tor d.e tare, aspru ryi prelungit. $arpele cu ochelari (cobra), cind. este iritat, se md,reqte pulin qi quieri, in mod. mod.erat ; in acelaqi timp ins5, iryi ridicd capul in sus qi iqi dilatd,, cu ajutorul coastelor sale anterioare alungite, pielea d.e ambele p5,r,ti ale gitului intr-un d.isc mare qi plat, a;a-numita glugi,. Cu gura larg deschis5, are un aspect infricoqd,tor. Folosul astfel oblinut ar trebui s5, fie cons-iderabil pentru a compensa rapiditatea oarecum redusi (cu toate c[, incd, mare) cu care, atunci cind sint dilata,ti, ei pot lovi duqmanii sarr prada, d,up5, acelaqi principiu c5, o bucatd, de lemn latd, qi sublire nu poate fi miqcatd, prin aer tot atit d.e repede cit un bd,! mic, rotund". IIn qarpe inofensiv, Tropi,donotus macrophthalmus, care tr[,ieryte in fndia, de asemenea \i dilatd, gitul cind" este iritat ; ryi este, in consecin!5,, adesea, confundat cu compatrioata sa, teribila cobrd,23. Aceasti, asemd,n.are serveqte poate ca o proteclie pentru Tropi,donotus. O alt5, specie inofensivh, I)asypelti,s, clin Africa de sud., se umfl6, iryi ld,rgeqte gitul, ;uierd, ryi se repede la orice intrus 24. llulli alli serpi ;uierI, in lmprejur5,ri similare. De asemenea, limba scoasi, vtbreazd rapicl in afarii,, ceea ce poate ajuta la sporirea aspectului lor inspd,imint[,tor. Pe 1ing5, quierat, ryerpii au qi alte mijloace de a produce sunete. Cu mulJ,i ani in urm[,, an] observat in America de Sud un garpe veninos, Tr"i,gonocephalus, care, atunei clnd" este tulburat,vibreaz[,raprd, virful cozi.i,care. lovind.u-se d.e iarba uscat[, un zorndtt ce poate ft aazit in rnod. distinct de la o distan!f,, ;i de crengu,te, produce 25. Teribilul ryifiorosul Echis car'inata din India produce ,,un sunet cle aproape 2 metri curios, prelungit, aproape quierd,tor" intr-un mod. foarte d.iferit, anume frecindu-;i ,,laturile cutelor corpului s5,u una d.e altatt, in timp ce capul rd,mine in aproape aeeea;i pozi,tie. Solzii de pe aceste laturi, qi de pe nici o alt5, parte a corpului, sint puternici, prevd,zuli cu ca ene dinfate, ca un ferd,stri,u, qi,^cum animalul incoldcit igi freacd, lzlturile una de alta, acestea se freacl intre ele26. fn sfiriqt, avem binecunoscutul caz al qarpelui cu elopofei. Cine a scuturat numai zorni,ito area unui garpe morl, nu-;i poato face o id"ee justf,, d.espre zgomotul produs d,e animalul viu. Profesorul Shaler afilma, cir, zgomotul nu poate fi deosebit de ce1 produs cle masculul unei cicacle mari (un honropter), care tr6ieryte irr acela;i d"istri ct,27 . Atunci cind., la grfdina zoologiczi, ryarpelc cu

in Oregon, Tapaya douglasi,li, este irrceat5, in

Cooper,
23

Vezi descrierea obiceiurilor accstui anintal, de dr' dupi cum este citat tn ,,Nature", 27 aprilie 1871, p.512.
22

zB Vezi descrierea 1871, p.196.

dr. Anderson, ,,Proc. Zool.

Soc.",

Dr. Gtinther, Reptiles of Rritish India, p. 262. 24 Dl. J. Mansel \Veale, ,,Nature", 27 aprilie 1871' p. 508. 25 .Iournril of Resrttrclrcs durirtgl tlte Youage of the Rea'
ole, 1845, p" 96. Ant comparitt aici zorniritrtl astfcl produs cu cel al garpelui cu clopolei.

2? ,,American Naturalist", ianuarie 1872, p. 32. Regret ci nu pot fi de acord cu prof. Shaler in a crcde ci zorni.itoarea s-a dezvoltat ctt ajutorul selec{iei naturale, pentru a producc suncle care in;ali Ei atrag pirsitrile, a;a lnciL si poaIti servi t'ir 1tt'arli ;tt'ptltri. Ntr vreltt trtl tr;i sir trtir lrrtloiesc ci rtttcori acestt sture te 1rot. st't'vi acesttti scop. lnsir concluzia la care am ajtttts, illlllmo c[ zorni-

LA ANIMALE

63

clopolei qi vipera Clotho ar'i,etans era,u foarte excitali in acelaqi timp, am fost extrem de surprins de asemflnarea sunetului produs de ei I si, cu toate c5, cel produs d.e ;arpele cu clopolei este mai tare qi mai strident d.ecit cel al tan Clotho ar'ietan s, totupi, stind la o distantS, de ci,tiva metri, d.e-abia am putut d.istinge peunuldecel5,lalt. Oricarear fi scopul pentru care sunetul este produs de una d"in specii, nu mi, ind-oiesc c5 el servegte aeeluiaqi scop celeilalte specii qi, din atitudinea ameninfd,toare manifestat5, in aceleaqi imprejurd,ri d.e mulli qerpi, conchid" cd, quieratul, zornditul ryarpelui cu clopo,tei rsi al cozii lui Trigonoeephalus, hirqiitul solzilor lui Ec'ltis;i dilatarea glugii cobrei, toate servesc aceluiaqi scop, anume s[-i facd, s[ par5, teribili duqmanilor lor 28. La inceput pare probabil[ concluzia ci, gerpii veninopi, ca cei de mai sus, prin fapbul ci, sint atit de bine api,rafi de dinlii lor veninoqi, nu ar fi niciodat h atacali de, vreun duqman ;i e[, prin urmAre, ]ru ar avea nevoie s5, provoace o spaim5, srrplimenl,arir. Aceasta este d.eparte de a fi a$ar intruclt in toate collurile lumii ei slnt ilr rnare mdsurd, prad.a multor animale. Este bine cunoscut ch in Statele Ilnite porcii sint folosi,ti la cur[,lirea regiunilor infestate de qerpii eu clopolei, lueru pe care-l reaIineazra in mod.ul cel mai eficient 2e. fn Anglia, ariciul atach qi devoreazdvipera. Dupi, oum aflu c1e la c[r. Jerdon, in fndia mai mult,e specii de qoimi ;i cel pufin un mamifer', Her"pesles, ucid. cobrele qi alte specii veninoase 30 ; la fel este ryi in r\frica de sud. I{u este de aceea cituqi de pulin improbabil ca orice sunete sau semne prin care speciile veninoase se pot face imediat recunoscute ca periculoase si, le fie rnai folositoare lor d.ecit speciilor inofensive, care, d.ac6 sint atacate, nu ar fi in mi,surd, sd, pricinuiasci, vreun prejucliciu real. Dupii, ce am vorbit atita d,espre qerpi, sint tentat sir, adaug clteva observaf,it despre modul probabil in ea,re s-a d,ezvolt,at zorni,itoarea ryarpelui cu clopofei. Atunci cincl sint exeitate, diferite animale, inclusiv citeva lsopirle, iqi rir,sucesc sau vibreazd, din coad,[,. Acelaryi lucru se lntlmpin, qi la multe specii d.e qerpi 31. La grd,dina zoologicd,, o specie inofensiv[, Coronella Sapf i, vlbreazi, din coadi, atlt de reped.e, incit d.evine aproape invizibild,. Tri(tonoceTtlr,alus,la care ne-am referit mai sus, are acelaqi obicei ; extremitatea eo;;ii sale este pufin m5,rit[ si sfirpeqte cu o dilata,tie sferoida]ir.
it.rtl servcEte ca un avertisment ptrntru cei care i-ar devora, imi pare mult mai probabilir, deoarece lcagi Ia un loc diverse caLegorii clc fapte. Dac[ acest ;arpe qi-ar I'i rlobindiL zornliloarea q;i obicciul de a zorntii cu scopul rlc a atrage pratlti, r'stc putin probabil c[ el qi-ar fi folosiL irrstrurnenLul in rnotl invariabil aLunci cind este furios surr ltrlburat. Prof. Slrtrler atlolltI aproape acela;i puncL tle vc<lere ca mine despre modul de dezvoltare a zorniriloarci ; eu am aceastS. pS.rere tle cincl am obscrvtrL pc 'l'riqottoceJthalus in Arneric:r de Sud. 18 lJin descrierile strinse clc cnrind ;i publicaLc in ,,.Iotrrnal of the Linnean Society", de citre cl-na Barber cu privirc la obiceiurile gerpilor din Africa de sud qi din dcscrierile publicale de mai rnulli autori, ca, de exemplu, rle Lawson, despre ;arpele cu clopolei din America de Not'd, nu pare irnprobabil ca aspectul infioritor al gerpilor, preclrm ;i suneLele produse de ei, sd. serveasci de
Vezi dcscrierea dr. R. Rroln, in ,rProc. Zool. Soc.", 39. Ill spune ci, de lndatii ce un porc vcdc urr Sarpe, se repccle la el iar garpele fuge inrcdiat ce apirrc
1871, p.
2e

Lln porc.
30 Dr. Gilnthcr (Beptiles of Britislt India, p. 3-10) semnaleazir distmgerea cobrelor dc cirtrc Iclmeumon sau Ilerpestes, gi, cintl cobrele sinl pui, de cirtre pisirrile rlin junglir. Este bine cunoscut cir pt-runul omoarir cu lr-

la procurarea plirzii prin paralizarea sau, dupi crrnr este uneori denumitir. fascinarea unor anirnale mai
asenrcnea

nrici.

doare qerpii. 31 Prof. Cnpe inriicri un numrir de spt'cii in lucraren su Xlethotl of Creation of Organic T11pes, citatl in ,,Anrcr. Phil. Soc", 15 decembrie 1871, p. 20. Prof. Cope adoplir acelaqi punct de vedere ca Ei mine despre folosirea dc citre ;erpi a anumitor atitudini Ei suncte. N{-am referil pe scurt la acest subiect in ultirna edilie a Originii speciilor. Cindpasajele din textul de mai sus au fost publicate, am aflat cu plicere ci dl. Henderson (,,American Naturalist", mai 1872, p. 260) a adoptat un punct cle vedere similar despre folosirea zorn[itului, Anume ,,de a preveni ca un atac sir fie executat".

MIJLOACE

DE EXPRIiSIIi]

lnt, Luc:h,r:si,s, ciA,r{' r,,ste at,it de a,proape inrutlit cu sarpele cu clopo,tei, incit Linn6 l-a consid,erat ca apar!,inind aceluiaqi gen,coada se term.ind, inl,r-un singur vlrf r.q&u cll uu. solz mar'o in fci'rnti cle ac spal,uiat. Dupir cum observd, profesorul Shakr, la unii qerpi pielca ,,este ma,i imperfect, clesprins[ cle regiunea de la coacli, clecit intr-alte p[r!i ale corpului". Ot, clacl, presupunem cd, capl,iul cozii unei specii strf,veehi americane s-a m[rit ;i s-a acoperit cu un singur solz mare, acesta cu greu ar fi fcst lep5,dat la fiecare nirpirlire consecutiv[. Jn act,st caz) el arfifost p[strat in mod.permanent qila fiecare pe'rioaclir tle crt,;terre: p(' ni[sur5, ce ryarpele crerytca, un llLru solz, mai lnare clc-,cit ultirr.ul, s-ar fi format deusupra aeeluia rsi ar fi tost t1e asemenea pir,strat. P.aza pentru d.ezvolta ea zorni,itcarei ar fi fost astfel pusd, qi ea ar fi fost folosit5, in motl obirynuit dacd, aceastli specie, ca multe altele, ar fi vibrat clin coad5, ori de cite ori ar' fi fost iritat[. Nu poate exista indoia]X, e5, cle atunci zorni,itoal'ea s-a dezvoltat speeial spre a scrvi c?l tln instrumcnt efieace pentru producerea, cle snnete, deoarece c,hiar vertebrelor incluse in intcriorul ertlen".ita,fii cozii li s-a modificat forma ;i aderir irrtre ele. insl nu existir nici o indoialii cra cliverse strncturi cum sint zorniiitoarea ;arpelui cu clopolei, solzii laterali ai lui Er:h'is, gitul cu coastele cervicale ale cobreri ;i lntregul corp al viperer Abfito cu''ieta.ns, au fost moclificate cu scopul r,le a avcrtizn ryi gonipe clu;mani, speriinclu-i,dup5, cum sepcate vedea ryi la o anumitl"r, paslre, rniminatul ;oim-secretar (G,typoqerunus), cil,ruia i s-a modifical, intreaga structuri, cu sccipul tte a putea ucicle ;erpi f5ri, consecinle rele pentru el. Judecind tlupil ce(':I ce am virzut ma,i inainte, este foarte probabil c5, aceast5, pasd,re iryi zblrleStc' pcrrele ori rle rritc ori atacir un larpe I este sigur ci, atunci cind se reped.e cri furie perrtru a :rtaea, un garpe, Herpeslrs-ul irsi zbirle;te p.irul pe tot corpul, da,r' mai a,les c,cl de pc. coadii 32. Am observat de asemenea cL unii porci spinrlryi, atunci cincl sint irita!,i sau alarrnati la veclerea unui ,sarpe, vrbreazl rlpid diu eradd,, producind astft'l urlsunet,rlt,ost:bitprinlclvirearah.isurilorgoaleintle ele,a;a incit atit atacatorii cit li atacalii se strirduiesc sir parii, cit mai infricoryi,tori posibil unul, altuia ; ambii posedri, in acest scop, m.ijloace speciali zate, care, destul de ciudat, sint aproape acelearyi irrtr-nnele 61in aceste cazr\rt In sfirryit, ne putem da seama ci,, dac[,, pe d.e o parte, la ryerpi acei inclivizi care au fcst cei mai in md,surir, s5, sperie ryi s[-;i goneascd, du;manii au sclpat rle a fi clel'ora{i qi dacii, pe cle alti, parte, acei indivizi tlintre duqmanii irt:rcatoli care arl supravieluit in numI,r mai ma e erau cei mai bine inzestrali pentru scopul periculos c1e a ucide ryi a devora lerpi veninoryi, atit intr-un caz,cit ;iin cel:il:rlt, viu'ia,t iik, lolositoare, plesuliunincl eil aceste caraetere l'e.qpective 'variaz[, trt'lnrit' ri-r l'i fos1, tlt' obir:r,i pir,strate prin supravicluirea celor mai ap,ti. 'L'xtqtrttt ti.nupoi gi liyti,rea u,rechilor de cep. - Prin mi;ca,rea lor, urechilc sint foarte t'rpresive la nnrlte animale I la unele insil, ca la om, la maimulele superioare ;i la multe rumegirtoarer, ele dau gre$ in aceastti privin!,f,. O uqoard, d.iferenld, de pozi!,ie serveryte pentru a exprima ln rnodul cel mai elar o stare psihicd, diferit[, dupl curn plrtern vedea zllnic la ciine ; aici nu ne ocupim ins5, decit d.e cazurile in care urechile sint trase strins inapoi gi lipite de cap. Se manifestf astfel o dispozilie agresivi. insl rrumai in cazul animalelor care se lupt[, cu dinli] 1 iar grija cle a impiedica ad.versarul si le apuce de urechi explic5, aeeastf pozi,tie. In consecin![, ori de cite ori se simt irr d.ispo nrtie eit de cit agresivd, sau se fac, in joaed,, e5, sint agresive, din obi;nuinfi, sau prin asoeiatie, cle ili trag ureehile inapoi. C5, aeeasta este adevi,rata explicaf,ie, se
3e l)1. rles \-ocrrs, ,,Pl'o{'. Zool. Sor'.", 1871,

p.

13.

LA ANIMALE

poate deduce din rapoltul care existi, la multe animale intre motlul lor de lupti, ;i tragerea inapoi a urechilor. Toate carnivorele luptd, cri caninii;i toate, pe cit am putut observa, iryi trag urechile inapoi atunci cind. sint furioase. Aceasta se poate vedea in mcd permanent la ciini eind se bat serios ;i la c6!elu;i cind. se luptd, in joaci. MiFcarea acczt,sta este cliferitd, de cea cind. un ciine, satisfd,cut ryi mingiiat cle sti,pinul s[,u, are urechile cd,zute ryi uior trase inapoi. Tragerea inapoi a urechilor poate d.e asemenea f i obser vatri l a pisiculele care se luptd, in j oac5, ;i la pisicile mature cint sint realmente furioase, dup5, cum s-a ari,tat mai inainte in f igura 9. Cu toate ci in acest fel urech.ile sint aplrate intr-o mare md,sur[, totu;i adesea ele sint puternic sfl;iate la cotoii ni,tr'ini in timpul luptelor dintre ei. Aceeaqi miryea e este foarte b5,t5,toare la ochi la tigri, leoparzt etc. atunei cind. miriie asupra hranei in menajerii. Risul a e urechi remareabil de lungi ryi, cind cineva se aprcpie d"e curyca lui, tragerea urechilor inapoi este foarte b[tltoare la ochi, fiind deosebit d.e expre,qivii, pentru d.ispozilia lui agresiv5. Ch.iar una dintre focile urech.eate, Otaria pusi,llu, eare are urechi foarte mici, le trage inapoi atunci eincl se repecle in mocl agresiv spre picioarele ingrijitorului ei. Cind. se lupt[, intre ei, caii isi folosesc incisivii pentru a mu;ca Di picicarele anterioare mult mai mult d"ecit pieioarele postericare, pentru a lovi cu copita incllir[,t. Aceasta s-a observat atunci cind, arm5,sarii au sc[pat ryi s-au luptat intre ei ryi se poate cle asemenea clerluce din felul rd,nilor pe care ;i le pricinuierc reciprce. Oricine recunca;te aspectul nirr[vap pe care tragerea inapoi a urechilor il d[, unui cal. Aceastri mirycare este foarte clecsebitri de cca eintl el asculti, un sunet venind. din spate. Dacil un eal nd,ri,va; are trndinla in grajd de a lovi cu copita ind[rd,t, urechiler i se trag inapoi din obi;nuinfi,, cu toate c[ nu are nici o inten,tie sau putinli, si, mu;te. Cind insi, un eal isi aruncd,, in joac[, ambele picicare postericare in sus, ca atunci ctntl intrir, intr-un cimp deschis sau cind a fost de-abia atins cu biciul, el i;i lasi, in general urech.ile in ios, tlecarce atunci nu se simte n[r[va;. Guanaeii se lupt5, silbatic cu rlinlii si prcbabil c[, o fac ad.esea, intrucit am g[,sit pielea mai multora, pe care i-am impurycat in Patagcnia, adinc zgiriatil. Si tot arya fac ryi c5,milele ; ambele aceste animale, cintl sint ir'itate, lryi trag urechile strins inapoi. Dupi, cum am observat, atunci cincl nu inten,ticneazri s5, muryte, ci numai s5,-;i scuipe saliva, insulti,tor, der la tlistan!,zi asupra intrusului, guanacii i;i trag urechile inapoi. L'hiar ryi h.ipopotamul, atunci cincl amenin{ri alt hipopol,am, cu gura sa enormri la,rg cleschisir i;i trage m.icikr lu i ureeh,i inapoi, intocma,i ea un eal. Or, ce contrast existri intre arrimalele cle mai sus ;i bovinele, oile sau caprcle, care nu-;i folosesc clinlii in luptd, ;i nu-;i trag niciodat[ urechile inapoi cind sint infuriate ! Cu toate cd, oile ;i caprele par animale atit de blinde, ad.esea masculii se angaieazh in lupte furioase. Intrucit cerbii fctrmeaz[ o familie strins inrud.it5, qi deoarece nu qtiam ca ei s5, se fi luptat vreodat5, cu din,tii, am fost foarte surprins d.e descrierea fd,cutfi tle maiorul Ross King despre elanii d.in Canada. El spune c6, atunci ,,cincl se intimpl5, ca doi masculi sd, se lntilneascd,, iqi trag urechile inapoi qi, scrlqnincl clin dinli, ei se repetl unul la altul cu o furie de ned.escris"33. Dl. Bartlett mf, informeazra ins5, ci, unele specii de cerbi se luptf sd,lbatic cu clinlii, aqa incit tragerea inapoi a ureehilor de ed,tre elan este in concortlanll cu regula noastrri. Mai multe spccii de
:t:r

'l'he

S',tortsmun urtrl Nalrrralrsl

iu Corrarln,

1866,

p, 5i3.

ut)

MIJLOACE DE EXPRESIE

canguri linufi la grirdina zoologici, se luptii zgiriincl cu picioarele anterioare si lovinrl cu cele posterioare ; ei nu se mugcl insii niciod.ati lntre ci, iar ingrijitorii nu i-au vd,zut, nicicind tr5,ginclu-$i urechile lnapoi cind" sint infuriali. fepur'ii se luptd, mai ales lovind. qi zgiriind ; de asemenea se mugci, intre ei ; ryi qtiu d,e unul (rare a muqcat ;i a rupt jumi,tate din coada aclversarului slu. La inceputul luptei, ei iqi lasd pe spate urechile, insi, ulterior, cind" sar ,si se lovesc reciproc i;i,tin ureebile vertical sau le tot migcd, incoace qi incolo. Dl. Bartlett a observat un mistre! mascul hlrjonindu-se d.estul d.e violent cu scroafa sa, ambii avincl gura d.escbisd, si urechile trase inapoi. Aceasta nu pare ins5, s5, fie o acliune obiqnuitd, in cazul porcului domestic atunci cind se hirjone;te cu alli porci. Mistrelii se lupt5, intre ei lovind in sus cu collii ; dl. Bartlett se incloie;te dael ei irsi trag lnapoi urechile. Elefanlii, care se luptit in acela;i fel, cu col!,ii, nu iqi trag lnapoi urechile, ci, d,in contra, le rirlieir atunci cincl se reped. unul la altul sau la urr du;man. Iiinocerii de la grfdina zoolcgicl se lupt5, f olosind coarnele lor tle pe nas gi nu au fost v6,,zu[i niciodatl, incercind si, se mu;te, clecit num:ri in joacr-r, ; lngrijitorii sint convin;i eil ei nu-rsi trag urechile inapoi atunci cind. sint irita{i cum fac ciinii;icaii. De aceea, afixmalia urmltoare a d.r. S. Baker 3a este inexplicabil:i, ;i anunte cri urr rinocer pe care l-a impurycat in Africa d.e nord ,ru avea urecbi, d.eroarcce ele fuseser'ii muryeate si rupte ln tirnpul luptei cle un altril cle acec.aryi specie, si aceasti rinrtilar'c nu este cltuqi de pulin rari,". fn sfirrsit, in privin,ta maimulelor, unele specii ca,re arl llrccbi mobile ;i caro se luptd, cu dinfii, de exemplu Cercopi,thecus ru,ber, iryi trag ureclrile inapoi cind sint iritate, intocmai ca ;i clinii, qi atunci au un aspect foarte d"u;rnlnos. ,\ltc specii, cum este Inuus ecaud,atus, nu par sL acltoneze in acest fel. De asemenea, alte specii ._ ;i aceasta este marea anomalie in comparalie cu majoritatea altor animale - bi trag urechile inapoi, irsi arat5, dinlii ryi mormi,ie atu:rci cincl slnt mul,tumite cir au fost mingiiate. Am observat aceasta la cloud, sau trei specii de macaci ryi la Cynopti,thecus n'iger. Datoritd, obi;nuinlei noastre cu ciinii, aceasti, expresie nu ar fi recunoscutl nicicdat[ drept una de bucurie sau de pld,cere de ci,tre cei care nu cunosc mai indeaproape maimulele. Ci,uli,rea urechilor". - Aceastir mirycare aproape cir nu necesiti, vro atenfie. Toate animalele care au capacitatea cle zl-qi mirycaliber urechile le indreaptd, atunci cind- sint surprinse sau cind. observS, indeaproape vreun obiect, spre punctul la care se uitri pentru a auzi vreun sunet din aceast[ direcfie. In general, ele i;i ridicil in acela;i timp capul, intruclt toate organele lor de sim! sint situate in regiunea eapului, iar unele dintre anim:rlele mai mici se riclicS, pe picioarele lor posterioare. Chiar speciile care stau chircite pe sol sau care fug imed.iat pentru a evita pericolul se compor'til pe moment in acest fel, pentru a stabili sursa ;i natura pericolului. Capul riclicat, cu urechile ciulite ;i ochii irrdreptati inainte dd, oricflrui animal o rxpresicr neincloielnicd, de atenlie incordati,.
3a 7'|rc

Nlle Tributaries of Abllssirtict, 1867, p.

,1,13.

(,.1.1'11'OLU

AT., 1'-I,T),1

EXPRESII SPECIATE LA ANIIVIAIE


Ittl tle
Dif t:rit.c llrrr.rrrit

r lir ciini, 1lisit,i, c1li, l'unl('giloltlt., rrrlirirrrlt' . lixltr"t.sirt tlut'r't't'. rlt. rrrinit,, <lr' rrirrrirt, si rlt' slrrirrri.

insusqirigidd,.Atitd.efamiliarneesteacestaspect,incitseziceuneorir[61u1 cmminics ci,,,se zblrleste". Dintre toate acesta numai mersul leapi,n qi coada ridicati mai necesit5, disculie. Sir C. Belt observd, t c[, atunci cind un tigru sau un l1p este lor-it; d.e ingrijitorul s5,u ryi se lnfurie brusc, ,,fiecare muschi este iilcorclat, iai membrele slnt in stare cle contraetie puternicfl, gata si, sar5,". Aceastir inccrclare a mu$chilo] ;i mersul leapin, determinat de ea, pot fi explieate pe bazt prilcipillui obice i1l1i asociat, intrucit minia a dus neintrerupt la lupte inverryunate $i, fu] ct;nsecintli, 12 excitarea violent'h a tuturor muqchilor corpului. Existil motivt' sil bilnqim cd, si;tprriul muscular necesiti, o scurtl pregi,tire oarceare sau. un otlrccar'(' Erarl de [excitlrrt'l ir tlervilor inainte cle a fi pus in acf,iune puternicii. I-'ropriilc mc,lt, .reuZutii niir rllrr lrr a,ceastl cleduc{,ie,insit tru pot, sri aflu clacr]l accast;a estt o conclrlzic ridnrirri rlt'fizirrlt g'i. Sir J. Paget m5,infornreaztiinsii, cti atunci cinrl nrurychii sirrt brusc coptractlti cu cerl mai lnare for{i,, f6ri, vreo pregiitire, ei sint predispuryi ,.cir st] rgpir, ca in aazv\ 3i1c1 urr om aluneci, pe nea;teptate I aceasta se intimpld, insir, rareori atunci cincl o actiune, oricit cle violentd,, este executatfl, in mocl deliberat. in ceea ce priveryte pozilia vertical5, a cozti, ea pare s:i c.lepinci5 (nu qtiu insi dac5 a$a este ln realitate) cle faptul e5, muqcbii extensori sfuit mai puternici decit mu$chii flexori, aqa lncit, atunci cincl toli muqcb.ii pd,rfii postericare a ccrpului sint in stare cle tensiune, coad.a se ridic5,. Iln ciine bine d"ispus, alergind. lnaintea sti,pfurllui s5u cu pa$i vioi qi elastici, in general iqi poartd, coada in sus, c1eryi nu atit de rigicl ca atunci cind este minios. Cind este l5,sat pentru prima datd, liber lntr-un cirnp tleschis, calul poate fivdztft' mergind la trap cu pa$i mari, elastici, cu capul;i coada ridic2te
' L Analonul 6-c,30{
cutd Philosoptty

(lAitti', Arn tltrscris rrliti sus (fi.g. it $i 7) ltspcctul uuni ciinc apr'opiiniiu-rrc de un alt ciine cu, intenlii ostilc', anllrrre cu urcchile ciulite, clr cchij inch;cptafi atent inainte, cu p5,rul de pe glt ryi spina e zbirlit, s11 n1(rrsul remareabil rle leapirn, cri coad2,

of Iirpression,

18,14, p.190.

ifi

foarte sus. Chiar vacile, cind se zbenguie de plfcere, i;i aruncl coacla in sus in mocl ridicol . La fel este si eu djferite animale d.e la grfldina zoologicl. in anumite cazttyi, pozi\ia este insi, determinati, d.e lmprejuri,ri speciale ; astfel, de inclatl ee un -cozri eal o ia la galop cu toatzi viteza, el i;i lasd, intotdeanna e<-,acla in jos pentru a opune eeir mai miel rezistenli aerului. Atunci cind urr ciine este pe punctul c1e a sdri asupra atlversarului s[,u, el scoate trtL miriit stilbatir', urechile ii sint strins lipite ;i l5,sate pe spate, iar baza superioar[ (fig. 1.4) dezgole;te din,tii, mai ales colfii. ,\ceste m.iqciri pot fi observate la clini pi la c[,!ei eincl se + ;oae[. Insi, dacd, un ciine devine realmente furios la joac[, expresia i se schimbi imediat. Aeeasta se datoregte numai faptului cd, buzele qi urechile ii sint trase inapoi cu mult mai multd, energie. I)acd, un cline miriie numai la un altul, buza nu li oste retrasir declt intr-o partt', anumc spre du;man. IIi$e[rile unui ciine atunei cincl iryi arati, afec,tiumea fa!i[ cle stir,pinul s[,u au fost descrise (fig. ti ;i 8)

leur corps qui recherche les c:rresses ou les ctonne. Lorsque toute la longueur cles flanes du corps est sensible, 1'anirnal selpente et rampe sotls les caresses ; et ces onclulations se propageant le long cles museles analogues des segments jusqu'aux e'xtr6mit6s de
2 I)c ltr I)lttlsiortrtnrfr..., 1fi6,i, p, lii7 si 2lli.

corp, care executi, miryeX,ri serpuitoare ryi clin intinderea ryi rniryearea l,'ig. I 1. -- (iap <lt: ciintr nririind (dcserrat. rlrrpi nul rrrri rlr. aozri. dl. Woocl). Ilrechile i se las5, in jos si sint trase puf,in inapoi, ceea ce face ca, pleoapele si, i se lungeascii si intregul a,sptlrrt al fetei sti se sr,himbe. Buzele atirnir, iar pzirul r[mine lins. ffoatt aeeste trli;citri situ atitutlini .\o pot t'xplica, cred, prin faptul ed, ele sint iu contple1ri antitezti faJ,ri tle rrelt' rnnuifestzrtt' in mod tratural rle un ciine infuriat, intr-o stare psilricil dircct' opusti. Cincl ut] om ii vorbe;te numai sau de-zrbia flL at,entie ciilelli s:1u, vedem ultimul vestigiu al aeestor:rtitudini intr-o uryoar[ miryearr'2r, (:,azti, flrir Yreo altl mi;care a corpului si chiar fririi pleorytrilea urechilor. Ciinele i;i aratzi clt' asemetlea afecliunea prin dorinfa, cle a se freca de stiipinul silu ;i cle a fi se[,rpinat ,si rningiiat uDor cu palmel rle efltre acesta. Gratiolet explicir gesturile c1e afecf,iune cle mai sus in modul urmritor, $i cititorul va putea judeca dacri erplica!,ia pa,re satisfie5,toare. Vorbind clespre ardmale in general, inelusiv ciinele, el spun': ,,C'est toujours la partie la plus sensible d.e

in capitolrrl al ll-lea. ]lle constau tlin cobolirea capului ;i a intr.egului

I,,\

(;iINT

6{r

la colonne yert6brale, la queue se ploie et stagite"*. Mai tleparte, el aclilugil cti, atunci cind. ciinii sint afectuo;i, i;i lasl-r urechile in jos pcntru a exclude tr;ate iiullcincit toati, atenlia s:i le fie coneentrat[ rrsupra, mingiierilor 'qtirpinului. tele, ' arya biinii au ryi un alt mod remarcabil cle a-$i ariita afecliunea, ttnllme linginrl miinile sau obraznl std,pinului. tTneori, ei ling;i alf,i ciiui, si atunci intotdeauna pe bot. Am vhztrt, cle asemenea ciini lingind pisici cu ciu'e erau prieteni. Act'st obictri :l

luat probabil1a;tere din faptul cir fernelele i;i ling cu grij5, cirfehir.sii -- cel ni:ri prelic 1 obiect al dragostei lor -cu scopul cle a-i sp[la. Adesca, ele i;i ling cilleluryii cu mi,ltli"tri grd,bite c1e citeva ori dupir o absen,ti, srrurt'it, pare-,.re c1iil tlragoste. -\stfel. aecst cbict'i lrebuie sir fi fost asociat cu emr;tia cle clragcilte, oricum ar fi luat el na;tcrc ultt'r'irir. Aeqm, acest obieei este atit, de puternic ereclitnr, incit este trausmis in rncd. cgal la ambele sexe. Recent, cirlelei mele terier i-:ru fost ueiusi puii si, cu tcate c[ a fcst intotcleagna o fiin,t[ foarte zrfectuoaszi, um fost foarte surprins cle mcrlul in ('are a incereat atunci s[-qi satisfacii clragostea materni instinctivir, ccnsacr'inc1u-rn.i-tl trie. inl r.lcrinta ei de a-mi linge miinile devenise o pasiune rle nepotolit. Acela;i principiu explir.[ probabil de co, atunci cincl sint afectucsi, ciinilr'r' 1e plaee sii se frece cle stlpinii lor sau s[ fie sc[rpinnfi sra,n mingiiali u$gr c'ri pahrrt tlt' acerytia: cleoarece, din faptul cri i.si al:iptcazh ci,!eii, ccutactul c'u tlll olrit't't' "[tre iubit a d.evenit puternic asociat in mintea lor cu ernclia rk'd.ragost('.

Sentimentul de d.ragoste al unui ciine pentru st5,pinul sirn cst(' contltittat cu utr sentiment puternie cle supunere, ca e e'ste inrurlit cu frica. De i.tcc('a ciinii tttl trttm:li ca$i lasir, cnrpul in jos si se tirisc pulin cinrl se apropie de stirpinul lor', t:i, ttltt'of i, st' arunci, la p[mint cri burta in sus. Aeeasta este o mirycarc cit sle poate dt' opusit oricitlrti semnde rezisten!6. Ani avutpevremuri uncriine mare, c,[,rui:i titr-i erA (le ]t;c frieir sI se batd, cu alli clini, insfl un ciine ciob[,nesc din vecin.ltate, cu aspect dt'lup, eu toate c5, nu era feroce ;i niei atit cle puternic ca :rI meu, avea o influenlir ciuclatf asupra acestuia clin urmi,. Atunci cinrl se intilneau pe clrum, eiinele rneu se repezea de 0lliet'i s5,-t intimpine cu coada virita, pulin intre picioare ;i cu pirrul lins, apoi s,e artlnca llt primint cu burta in sus. Prin aceastir acfinne, el pd,rca sit spunli rri:li clar tlt'cit prilr euvinte : ,,Uite, sint sclavul ti,u". O dispo zt\ie plzicut5, ryi o stare rle ercitafie, asociate ctt afccJiutt(' sre tnattift'stli l:r unii ciini intr-un mod. foarte ncobirynuit, annme riniincl. At't'st flpt :t fost olrsrr't'l'rtt cu mrtltli l'remt'in urmir de critre Somerville, care sptln('a:
,,ll.irrjind inrbietor, ciinele sc gtttlttlir,
Se

lirlgtc

stneLit,

la tinc si

st'-ttcltitte.

Sc t'idicir st,t'lluintl ctt ttl'trile tttttflatt,

Ilr ttchii trrari;i ne.qt'i i stl toltest: ln tlulcc lingtt;irc q-umilit ft'ricit't".
('l'he
Oltuse,

cartea l)

Maid.a, celebrul ogar al lui Sir Walter Scott, avc.a acest obieei, care este conlun la terieli;i pe care l-am-observat cle asemenea la un $pi,t qi la un ciine cicblne sc- Dl. Rivi0r:e, e,are s-a ocupat in mod. special d.e aceastfl expresie, m5, infotmeazra c[ ra,reori
* ,, iuLotclcauua partea cea urai ser-rsibili a corpulLli cstc cea care cauLi rningiit'rilc satr le acordzi. ALunci cinrl cot'pul csLe scnsibil 1tc toatir lungitnca lui, unirrurlrrl st'r'prricste si so Iirisle srrll rningiicri : ;i lrt'r'stt'
onclullri propaginrlu-srr de-a lutrgul trlu;e ltil0r tlltalog ai segtnent.elor ltinir lt extl'errrit ir !ile coioanei vt't'tt'lrt'ltlt', coacla "" itrgs\'oAic 5i se agiti " ( N. 1t'rtt1.;.

este manifestatd, in mod des[virqit, irr"s[, intr-un grad rnai mic e a cste fcarte obirsnuitir. Atunci clnd. rinje;te, buza superioar5 este tras5, inzipci, ca la niir'iit, a;a incit canjnii sint clezveli!,i ;i urechile sint de ar.ernenea trase inapoi, insi aslrc:tul gt'ncral al anirnalului arati, clar ci, nuresimte minia. Sjr C. Rells observfl : ,,i\t'unci cind c'xprim5, afe cfiune, ciinii au o uryoard rdsfringere a buzelcr, rinjerc si adulmecir, printre zbenguieli, intr-un mod care amintegte risul". IJnele persoane vc'rbesc d.espre rinjet ca despre un zimbet, insii, daci, ar fi intr-arlevI,r un zimbet, ar trebui s5 ved.em o rnirycare a buzelor gi ureehilor, cle;i mai prririun!atra, ca:rl,unci cincl clinii latr[ cle bucurit', cea ce rru este c,azrtl, cu toate ci, ad.esea un litrat de bucurie urmcazL unui rinjet. Pc de altii parte, atunc:i cind se joacd, cu tcivzrrlryii sau st[pinii lor, ciinii irrtotd.t auna se fac ci, murycri ;i apoi iryi trag inapoi buzele ryi ure chile, clesi nu pra tare. De ace ea bzinu.iesc cd, la unii ciini existd, o tendinf5, ca, ori de cite ori resimt o pllcere intensS, combjnat5 cu afecfiunc., sir, aclioneze prin obiqnuinlil ryi as:ccjatie asupra acelcra;i murst'hi, ca ryi t'ind s-ar rnu;ca reciprcc in ioaei, sau ar mu;ca miinile st[pinilor lor. In capitolul al II-lea am clescris mersul ;i aspe ctul unui c,iine cincl cste vcscl ryi:rntiteza pronun!ata, prezentati, d.e acelaryi animal cind e"ste cleprirnat ;i dczamtigit (itl ca,pul, urechile, corpul, coada, ryifiilcile cirzute;i cu cchii posornorili. In asteptarca vreunt'i plirceri mari, ciinii salt[ ryi sar in tr;ate prir'{,ile irr rnr.rl extravagant si latlir dc lrncrrrie.'J'endin!:r, de a ll,tra in :reeaslir, dispazille t'ste et'ctlitari sutt st' irttiltx'rytt' lll :rnumitr'fits(-': ogarii lareor'i l:rtrir, irr r.r'('nlc ('o ;pi!ul latrir at,it, t.lt'trt'itt1t't't'ttpl, ir,l,urrci cind pleac[ la, plinibart'en stlipirrul lui, incit rlevino o pitottst,t'. O durere insupcrrtabilii cstc t'rprintati'r rle triini aprcape in act'laryi lcl c:t ;i tttttltt,

alte animale, arlume urlind, zvircoUndu-;i ;i rd,sucindu-;i tot corpul. Atenfia se rnanifestir, prin ridicarea capului cu urechile ciuliter;i cn cchji inclreptali fix spre obiectul sau in djreelia in care se uit[,. I]ae5, este vor'ba de rin sutret a cilrui sursi, este necunoscutS,, aclesea capul este intors oblic clintr-o parte intr-altzr, intr-un mod. ertrem de semnificatil', pentru a apre eia, se pzlre, cu mai multir, exactitate din ce parte vine sunetul. Am vrazut; in,cd, un ciirre, foar'te surprins r1e un llou zgomot, intorcindu-;i capul intr-o anumiti parte din obi;nuinlit, cu tcate eil i;i dticlezr bine .qeanra de unde l'ine zgomctul. Ilupi, curn s-a arirtat mai sus, atunci cind atenlia este stirnitir, in vrcun fel, in t,irr,p ce cbservi c:u ate nJ,ie vreun cibiect, sau sint ocupa{i ascultind vreun sunet, ciinji aclesca riclicir o labii (fig. 4) li o !'in incloitil, ca ;i cintl s-ar llpropia, inctt ;i pe furi;. I:a o spairnil grozavii, ciitrcle F,e ar:tlncl la plntitrt,, ur']ii si i,1i ovil(itlcltzit cxel'etiile I crcrl in-sai, eil p[rul nu i se zbirlcstc, afat'ri nurnai tlar'ii t'esirnte minie. Arn vitznt'

un ciinc. foarte inspeiimintat de o fanfal I ('are ciuta zgomott,s itt veciniltatca casei ; tof i rnurychii eorpului ii tremurau, inima ii palpita atit cle repecle incit bltzii]e aprozrpt,cit rlu so puteau nurn5,ra;i gifiia cu gura larg cleschisd, din lipsf cle aer, Ia fel cum face un om ingrozit. Toturyi, ciinele nu era oltcsit I eI nu ficuse de'cit ,.[ umble prin camerl, cle colo pinl colo, incet si nelini;tit ; zrua) cnrr]cra era r[corcasd. Chiar un neinsemnat gracl tle fricf se mzinife,sti invaliabil prin ecada care este strins5 lntrcr picioare. Aceastri stringere a cazit (intre pieicare)este inscfitd, de tragerea inapoi a urechilor; ele nu sint insri strins lipite cle eap, ea la miriit, ;i nu sint li,sate in jos ca atunci cind ciinele este mullum.it sau afectucs. C-rind doi czilei tineri se fugirresc reciproe in joacri, cel ear' r'ste fugi,rit tine intotcleaunA coacla intre picioare. frir
3 ,lrtalomy antl Pltilosoplrrt
rt['

]irltrcssiort

1S

t, p. | 1t).

L,,\ (,ilNl

fel este atulci cild lu ciilr.r'. in cea nlai bulir dispozific, gcneste ca utr tlebu[, clescriincl cerrcgri sau opturi in iurul stzipimrlui siru. El procedeazl atunci ca ;i clnd un alt cline l-ar f uglri. Acest fe] curios d.e joac[, care l rebuie sL fie tiunoscut tuturor celor care s-au ocupat de ciini, poate fi provocat mai ales dup5, ce animalul a fost pu,tin surprins sau spefiat, ca atunci cinct st[,pinul siu s?tle brusc spre el in semiob'qcuritate a amurgului. in acest cazt ca ;i atunci cincl tloi c[,,tei se fug[resc reciproc in ioaeir, s-ar prirea cii cel rirm[,rit, se teme sti nu f ie apucat cle coacLi, insir, pe cit am putut afla, rareori ciinii se prind reciproc in acest fel. Amintrcbat o persoitnri care a linut toatl viala eiini pc'ntru vin[,toarca rle r.ulpi ;i care s-a intt'resat, la rindul s[u, la alfi vinzitori cu e'xpcrienlai dac5, au vlzut vreoclatfl ciini cle vintiloale apuclnd vulpea d.e cr-adzi I ei nu au v:izut nicioaclfl,tfl acest lucru. Se pare cii, atunei cirrd. un ciine este fug[rit sau este in pericol de a fi lovit din spate ori s5, cadi, ceva pe el, in toate aceste cazltrr el dore;te s[-ryi retrag5, cit mai repede posibil tot trenul pcsterior ;i c5,, dintr-o oarecare simpatie 'qau teg5turi, intrc rnurychi, coada este atunei trasi strins spre interior. O mirycare asern[ni,toare cu cea dintre partea posterioarit a corpului qi coadil poate fi observatri ryi la hieni,. Dl. Rtrrtlett mi, informeazh c[,, atunci cincl cloud, hiene ic lupti, intre ele, acestea sint reciprcc con;tiente tle teribila putere a f[,lcilor lor ryi sint ertrem de precaute. Elc' ;tiu prea bine c[, clacit unul clin picioarele lcr ar fi apucat, ar fi irnediat zclrobjt in buciitcls I c1e ace ca ele se apropie una cle alta ingenuuchelte, cu picioarele irrtcarse cit mai mult pcsibil spre interior ;i cu intrcgul lor colp lpleca,i;, arylfincit sir, nu prezinte nir,i un punct prceminent, coacla fiincl in acelaqi timll strlns b[,gat5, intre picirxrrr,. in aceastir pozi!,ie, hicnele se apropicr una t1e alta cu corpul expus lai,eral s:r,u chiar pllrJ.ial g11 .sprlteltr intols.l)e asenlettea la cerbi, atuncj cind sint furloqi si se luptl,, mai multe specii lin coada intre picioart'. Cind un eal lncearoir, f iind pe-clmp, sil rru stt' in ioacii, partea posterioa,rri it unui a lt cal sau cind. un bd,iat bruta"l loveqier un md,gar pe la spate, partea posterioarf ryi ccada sint trase ina,poi, cu toate cL acest act nu pare sX fi fost fricut numai pentru a sa,lva coada de a nu fi vd,tl,matti. Am vd,z;git qi contrariul acestor miDcriri, lntrueit, atunci cind un animal merge repede, cu paryi vioi qi elastici, coacla este ,tinuti, aproape intotcleauna in sus. Dupfi, cum am spus, atunci cind un ciine este fug[rit ryi se ind.ep5,rteazh' f_rrgintlt el lpi line urechile indieptate inapcri, clar intoarse in afarir cu scopul, in mod clar, der aLtzr paryii urmfiritorului. Din obirynuin!5, cl line urechi]e adesea ln aceasti pozilie ^ qi coatla intre picicarc atunci clncl pericolul este evident clin fa{[. Am rema cat d'e repetate ori la c5,1e,aua mea terier, timiclzi, ci, atrurci cind ii era fricfi de r,-reun obiect clin fa!,a ei, a cinri natur5, ii era perfcct r.,uncscutri ;i nu avea tteYoie si, o cercetezer sa iryi finea totupi timp inclelungat urcc,hile si coada in a,eeastir, pozi!,ie,. exprimitrd tr stare der nt'lini;te. Nelinirytca flrr-lfricil o erprimu La, fel; astfel, intr-o zL amic;it din casl exact atunci cind. acee:rryi clfea qtizr cir i se va :rduce rnincarea. Ntr arn ch.emat-tt I ea linea foartc mult s5, mir instoleasc5, ryi in acela,:ri tinrp iryi dorea rnult mincarerar ?r$tt c; st,[,tea pe loc, litindu-se mai intii intr-o parte, apoi intr-alt,a, cu coacla itrtre picioare trase inapoi, erprimind vldit nedumerire ;i neliniqte. ryi ' cu urechile Aproape toate mi;c[rile erpres.ive d,cscrise pini acum, cu excepfja rinjetului 4e bucuti", sitrt innir,scute sau instinctive, intrucit r:le sint comune tuturor ind"ivizilor, tineri;ib*irini, d.in toate ra,sele. Ilajoritatea lor sint cle asem.enea comune strlmo;ilor inclep5,rtali ai ciinilor, antulie lupului ;i ryacalului, iar ttil"c'le din ele altor specii din aceearyigrup5,. Atunci eind sirrt; rningiia!i rle stripiniiIor, lupii;i ;acalii imblinzi{i sar cle bleurie, Orr.r din coirrlt"r., iqi pleo;te,sc urechile, ling miinile st:lpinilol' lot, i:e tir[se ;i

12

UXI)IiESll SI'11CIAl,E

chiar se arunci pe jos cu bulta in sus a. Am v[,zut' un $acal african din Gabou,2rserrrirnfl,or ctl o r-ulper care iryi lti'sa urcchile in jos cind c'ta mingiiat,. Cind sint speria{i, Inpii gi;acaliii;i bagil coacla intrc'picioare, iar un $acal imblinztt a fost descrjs cunr zllt'rga in cerc sau fircincl opturi, ca un ciine, in jurul st[pinului s5,u, cu coada intre picioare. S-a afinnut 5 cli vulpile, oricit tle inrblinztte, r)u executa nici ulta din miscfri]e t,xpresive ck' ntai srIS, ceeri .. nu este insii absolut exact'. in urml cu mul.ti airi anr obscrvAt la grricl.iua z<lologicir - 1i irnl nr-rtat faptul la timpul s[u -' crurn o vulpc cnglezeasc5, perfect imblinzitir, atun"ci cincl er'zr rningiiat5 de ingrijitorul ei ctir,dezr din ccarlir, i;i plt'ostt'tr urechile ;i apoi se trintea la primint cu burta in sus. \'ulpea nezrgrir clirr America de }iorcl i;i pleoryte;te ryi ea urechile intr-o rnici mdsur[. Cred insir cir r.ulpilc' tru ling nicioclat[ rniinile st[pirrilcr lor ryi am fost asigurat c6, atunci c,irrcl sint infrir,ofat,e, rm-;i bagir tticit;ilatti coacla itrtre picioare. I)ar,:i se admite explica!,ia p(' (:ar(' irtn tlat-o tlt'spr'(' ('xpt'('sia rtft'cfiunii 1a triini, atulrci s-Ar pi,rea ci, animalelc'care lnr rrll fost ttit'iotlitt:i rlotrtcsticitt', al]ult]e lupii, sacalii si chiar vulpile, au d.obindit tot,u;i, pt' buza print'ipiului autitezei, anumitt, atitudirri expresive, deoarece nu este probabil ca a,ceste anirnale, captive in cu;ti, sii le fi invafat imitincl pe ciini. Ilisict. -----,\nt descris mai sus ac!,iunile urrei pisici (fig. 9), atunci cincl este f uliousii, si nu inspd,infntatX. Iiit se lipe;te de plmint, intinzindu-ryi din cind in cind piciotu'ele anterioare eu ghearele scoase gata de a, lovi. Coada o !,ine intinsi,, iincloitir la virf suu o arnnci clintr-o p:rrte intr-alta. Plrul nu ii este zbirltt, cel pu{in nu era tr;a in cele citcva cuzuri observate de m.ine. Urechile sint strinse inapoi;i dinlii sint dezvelil,i. Ille miriie incct ;i srilbzrtic. Putem intelege de ee atitudinea acloptatl, de pisicir cind s6. pregiite;te sri se Iuptc cu o alti, pisicl sau eind este iritatl, in vreun fel ()rll'(,crrre este at'it c1e diferitS, de cea a unui ciine care se apropie cle un alt ciine crrr intt'n{ii ostile, deoarece pisica isi folol:t'rste piciozrrele anterjoare pe ntru a lovi, cea ce t,xplicir pozilia lipitti, cic' pirrriitit, conv()nabil;r sarl necesard,. Ea este cle aFtemen('a rnult rntri obi;nuit,ir decit ciinele si, stea ascun"qI, ;i s5, sar[, brusc asupra prdzii sale. Il u se poate atribui cu siguranlir niei o cauzir faptului cd, coada este indoit5 sau mi;cati, clintr-o parte'intr'-rrlta.;\ecst obicei este ccmurl multcr animale, de pildi pumei rrtunci cincl se preg[teryte sir sar5,6, ins[ nu existi, nici la ciini, nici la vulpi, dup5, cum rletluc tlin tlescrierea ficut,ir, cle t1]. St. Job,n unei vulpi stind la pindi, pi apucincl un icpult, rte cinrp. ,\m v5,zut mai sus c[, unele specii d,e ;opirle ryi diferi]i ryerpi vjbreazl lzrpitl rlin virful cozii atunci cincl sint excitali. S-ar p[rea c[ la o excitare putcrnjcir e-xistir o tlorinfii, nt'controltrbi]ri cle zr fa('t' mi;clrile. celc' rnai diferite, datoritd faptului t,ir ftirfa nervoasi, este Uberatir in exces clc centrelelsenzitivc excitate I decarcce eoada riunrine libc,rii ;i rni;r'tirilt' ei nu tulLrrrll pozilia generalir a eorpului, ea este irit'ioitl ,\rlrr nri;catil in toute pft'file. ll}rate mi;cLrile, unt,i pisici atunci crilcl t'ste in dispo zi,tie afectuoas[, sint in cornplt'tr-u antitezi, cu cele pe care tocmai le-am d.escris. Pisica st[ in picioare, cu spinarea ngor arr,uitir, t'u coada ridicatir, vertical gi urechile ciulite li ili freac[, obra,jii qi laturilt'
I
(irrclrlcrrstzictt dri

rnultc dctalii in tlescrict'e:r gacalultti

irr ",Nov. Comm" r\cad. St'. Irtrp. Petrop.", 1775, vol. \X, ir, .l 19" \Iezi de ascnrcrrca o altir t'xcelenti descri-

crc a rilriceirrrilot'si ir joculrri acestrri atritnirl in ,,l,ancl and

fticuL ntrmeloAse cercet.irri in lcg'itur[ cu lupii qi ;acalii cle ltr grdclina zoologic[, pe care i-arn obselvat pct'sottal. 5 ,,I-and and Water", 6 noicnrbt'ie 1869. 6 Azara, Quad.rupides rlu Pcu'aguctp1, 1801, vol. f, p.
1

\\iatci"', 18fi9. Locot. .\nnesler'. din nt'tilct'ie, mi-a comttr"ricat clc asernenea ciLeva detalii in privin{a ;acalului. Am

36.

T-A I'ISICI

corpuhri de stirpinul sau st,ipina sa. l)orinfa de :r se freca r1(, ceva estt' atit de putenricir in aceast[ clispozitre, furcit ad.esea pisicile'pot fi vlzute frrcilrclu-Fe tlt'picioarele ,s(,aunelor sau ale meselor sau de pervazurile uqilor. Acest mcd de a exprima afeetiurx a tr luat probabil n"a;tere prin asocia,tie, ca Ui in cazul ciinilor, din faptul cri mama i;i rrliipteazzi ;i rlezmearrlzi puii ;i poate rlin faptul cir puii se iubesc si se ioacfi intre ei. 0 alti, atitudine cn totuldiferitir, exprimind plircere a fost descrisit mai sus, ;i arrrlme morlul curios in care pisicik, [inere sau r,hiar b[trlne, cin.d sint mullrrmite, i;i intind alternativ picioarele ilntericare cu flegetele ra,sfirate, ca ryi cind ar apirsa ;i ar suge rlin sfircrrrile rna,mei lor. Aeest obicei este unalog aceluia cle a se freca de ceva in mirsura in care ambele se deduc din a,cfiuni executate in perioada aLipt,d,rii. Nu pct spune insi, cle ce pisicile ili aratir, afecliunea prin frecare mult mai mult clecit o fac ciinii, cu t,oAte c5, ;i acestora le place eontactul (iu stripinii lor, ;i de ce pisicile tlu ling clecit intimpl5tor miinile prieteruilcr lor, pe eind clinii o fac intottlt,autra. Pisicile se curiiti lingiirclu-;i blarra rnri des tlecit o fac ciinii. Pe de altir r ,t.2.) - ^\ parte, limba lor pare' mai pufin potr:ilr ' t-* '.^ \" ^ ." *'' ':- ?'\ vitzi pentru acest lucru decit lin:ba rnai , . .,q ' j. lungir, ,1i mai flexibiki a ciinelu ,^-f'-' Cintl sint inspaimintate, pisicilc tle ull ciine (tlcst'nat ttullir ser ridicl ln picioare ;i i;i arcuir'c spiicll. \\'ootl ). tt'le in modul binecunoscut 1i hrrzliu. Ille scuip5,, ;uierf sau miriie. Pirrul de pe tot corpul qi mai ales cle pe ccladi se zbirlt,;tr,. in cazuri!e observate t1t, nrine, partca de labazacoziiestericlicatirin su,s, virful f iincl clat in llituri I uneori insL, coacla (fig. 15)este nutrrai pulitt ridicat5, 'si indoitzi intr-o parte cb.iar cle la bazil. Urechile sint trase lnapoi ;i d.inlii sint dezvelili. Atuuci cincl cloul pisicule se ioacir inrpreunr'r, aclesea una clin ele cautir, sL sperie in acest fel pe cealaltzi. Din cele vd,zute ln capit,olc.le anterioart', toate formele cle expresie de mai sus pot fi lntelese, afar[ tle arcuirea extremd, a spaterlui. imi vine sti cred ci-i, zr;a cum multe pdsfri i;i zbirlesc penele, isi desfac aripile ;i coadzr pentru a prirea crit mai mari, tot a;a pisicile se ridicf cit slnt de mari, irsi arcttie'qc spatele, adesea isi riclici pa,rtea hazalra a cozti;i i;i zbirlesc pir'ul itr acela,ryi scop. Se pare ci,, atunei cind este atacat, risul i;i il.rcuieryte spatele si in aceastl atitucline este prezentat ;i de Brehm. ingrijitorii grlclinii zoolcgice rrri au vrazut ins5, niciodata, r/reo tendinll cltre aceastl acf,iune la felinele rnai rnari : lei, tigri etc. ; acestea nu au nrotive cle a so terne cle vreun alt animal.
"
:

7l

F]XTIITESII SPECI,\]-E

l.'isicile isi folor:csc vocca ciL rnijlcc cl"e exprimare, erni{ind, sub impulsul a cliferite eruolii sau d.orinfe, cel puf,iD gase sau gapte sunete deosebite. IInul d.intre cele mai curicase sunete este cel produs cind. toarce d.e sa;tisfaclie atit in timpul inspiratiei, cit ;i :rl erpira,tiei. Purna, ghepardul qi ocelotul [tigru] din lVlexicl t,orc de asernenea, ; tigrul insir, cirrcl este mullumit, ,,emite un freamd,t scurt, caracteristic, insojit rle inchiclereir plccapelcr"T. Se pare c:i icul, jaguarul qi leopardul nu torc. (lai. Cfurd sin"t infnriali, caii i;i trag rircchile st,rins inapoi, iryi intind. capul hrtrintc ;i l;i dcscripcrl parlial incisivii gata sti mu$te. Cind sint gata s[ lor-eascf azvirlind rlin copite, ci iryi trag in gencral, din obirynuin![, urecb.ile ind5,r[t, iar ocbii sint intlreptirli inapoi intr-un rnod foarte ciudat 8. Cind sint mullumili, de pildl, cind. li se acluce in grajd vreo hranii preferatd,, ei lqi riclic[, qi ili lntind. ca,pul, i$i ciulesc urech.ile ryi, uitinc.iu-se atent la prietenullcr, ad.esea necheaz6,. Ner[bda ea este exprimatl riciincl p5,mintul cu copita. Acliunile unui cal sint foartc. expresive cind este foarte spe'riat. Odati, calul rneu s-a speriat tare tle o scrmirnS,tcare acoperitl cu oprelatriryicare,oeaflaintr-un cimp desch.is. El ryi-tr, rirlicat capul atit cle sus,in.cit gitul a clc,venit aproape vertieal, ceea ce a fir,cut din obi;nuinli,, cleoarece maryina se glscamai jos pe o pantl ;i nu putea fi vii,zutir, rnai clar: prin ridicarc,a capului. I)aeil ar fi venit vreun sunet d.e la ea, nici acel sruret nu ar fi putut fi atrzit rnai clar. Och.ii ryi urechile calului erau intreptafi aterrt inuirrt;c; ii putearn sinrti prin 5a, llritfiilt'inirnii. Fcnt[irtd violent prin nirile lopii, dilal,atu ryi irrtoltrirrr[u-se l)nrs<,, t'l s-ar fi in.clcpitrtat, cu toatii viteza, clacri nu l-a$ fi intpierlir,irt. Nriri'lt' llll Fro r'lilatl (]u scopul rlo a rnirosi surstr, pericolului, in.trucit, atuuci cirrcl rur ctrl rnirouse atent vrelln obiect ryi nu este alarmat, erl nu isi dilat[, n5rilr'. Dut;oritll prt'zen{,ei rurei val'nrle in git, cintl gifiie, calul nu respirti prin gura rlcschis[, ci prin nirri I in ccnsecinf ii zrecstea au clobindih o marc capacitate d.e dilatare. ,\cea,st[ clilatare :r, nririlor, precum fi fonrir,itul, cra ryi biitlile inimii, sint acliuni care au devt'nit strins a,sociate cu erno{,ia, spairnei ln decursul unei lungi serii de generalii, deoarece cle obicei frica silezr calul s[-;i incordcze toate puterile pentru a se indeplrta de snrsa prricolului cu cea Inai mare srttezh,. Ru'nteqiitoat'e. -- Bovinele ryi oilc sint remarcabilc' prin faptul c[, iqi manifest[, in foarte micri m5,suri, emoliile sau senzaliile, cu excplia d"urerii extreme. Cind este infuria,t, taurul nu i;ri manifest5 furia rlecit prin modul in care iqi line capul aplecat, cu n5,rile clilatate ryi prin mugerte. Adesea ei scurmd solul cu copita; aceast5, miqcare pare lns:i cu totul clifcritil cle cea a unui cal nerlbd-[tor, intrucit, dac[, solul este afinat,, el riclic[ nori de praf. (-'rcd eL t,aurii acf,ion ear,h in acest fel cind" sint iritali drr muste, pentm a lo goni. li,a,st,letnai silba,tice de oi ;i caprele t]egre, cintL sint speri.lt;t,, lo\.(fs(i T)r-lrnitil,rrl pentru ryi ;rrit,rti po tf as, c('ea c() s()l'v('ryte rlrept semnal cle alarml, senrenelt' lor'. IJoul lrursrrr:rt; rlirr nrgiunile arctiee de astrntenca,lor-eDte soJul eu pieioarele cirul so intihrrrsttr cll lllt rluqnlan e. Nu-mi pot inchipui citlm a luat naqtere aceast[ lovire a soluhii, tleoarccer din cercet[rile pe care le-am filcut nu reiese c[, weunul dintrc aceste animale se lupt[ cu picioarele antericare. Iinele specii de cerbi, crinrl sint infuria,ti, rna,nifesti, mult mai multi, expresie decit bovinele, oile sau caprele, rleoarece, dupi, cum s-a afirmat mai sus, ei \i trag
?.,Laucl and \\'aLer"'. lE(i;, p.657. \:czi de asel)lenea ecl.:t 3-a, p. 123. Vezi de aselnellea p. 120' despre caii ctrt) nu t'cspiri pe gurir, cu referirc la nirile lor dilatate. ,\zara despt'c l)r-litra, irr lucrat'et cilati nlai srrs. 8 Sil C, Beil..lnalorrtrl trirrl PhiLosoltltLl of Et:prttssiott, e..Llttrcl attrl \\r:tlet"', 1809, p. 1ir?'

LA NUMEGATOARE

urechile inapoi, scriqnesc din dinli, lqi zbirlesc pdrul, !ip5, asculit, lovesc solul cu copitele gi \iagiti,furios coarnele. Odat6,, la gr[dinazaolcgic5,, cerbul de Fcrmaza (Cerau,s pseudanzs) s-a apropiat de mine lntr-o atitudine curioasd, cu botul ridieat atit de sus, incit coarnele erau apd,sate pe git, capul fiind tinut pu,tin oblic. Dup5, expresia ochilor sd,i, eram sigur cd, era infuriat I el s-a apropiat incet, qi indat[, ce a ajuns llngfl, gratiile d.e fier, nu qi-a ldsat in jos capul pentru a mi,lovi, ci l-a aplecat brusc spre interior qi a lovit gra;tiile cu mare putere cu coarnele. Dl. Bartlett mh informcaz[ cii alte citeva specii de cerbi, cind sint infuriali, iau acr,earyi atitucline. Mairnule. Diferitele specii ;i genuri d.e maimu{e i;i exprirnd, sentirnentele in cele mai diferite feluri, qi acest fapt este interesant, d.ecarece se refer[, intr-o oarecare m5,suri, la prcblema dacI, arya-numitele rase umane trebuie ccnsiderate drept specii distincte sau varietili, intrucit, dupd, cum vom vedea in capitolele urtnltcare, cliferitele rase umane iqi exprimi, emoliile ;i senza,tiile in toatd, lume a cu o uniformitate remarcabil[. Unele d.in acliunile expresive ale maimulelor sint interesante dintrun alt punct d.e vedere, si anume ele f iind foa,rte analoge cu cele ale omului. Decarece nu arn avrrt acazia s5, studi ez o anumiti, specie d"intr-o grup[ in toate imprejur5,rile, diferitele mele observalii vor fi cel mai convenabil aran.jate dup[, diferite stflri psih.ict'. Pld,cerc,bucur"i,e, afecli,unc. -- Nu este posibil de a distinge la ma,imule expresia 1|c pliicere sau bucurie c1e cea cle afecliune, fd,r5, cel pulin o experienlri mai marc cleeit am avut eu. Puii de, cimpanzeu) atunci cind sint mullumili cle revenirea cuivzl rlo ciAre slnt ata;a!i, em.it un fel de lii,trat. La acest zgomot, denumit de ingrijitori ris, buzele sint !,rrguiate, cunl sint insir, ;i sub impulsul a diverse alte c'mofii. Am putut toturyi verlea c[, atunei cind sint mrllfumifi, forma buzelor se deoseberyte pulin tlct cea adoptat5, cincl stnt furio;i. Daei, un pui de cimpanzeu este giditat - pi subsuorile sint deosebit cle sensibile la gidilat, ea ;i in cazal copiilor noqtri -, el emite un chicotit sau un ris mai pronunlat, cu toate c[, uneori rlsul este tdcut. Col,turile gurii sint trase atunci inapoi, iar uneori aceasta face ca pleoapele infericare s5, se increleascii, pufin. Aceastd, lncretire insi, care este atit t1e caracteristicd, pentru risul nostru, se r,ede rnai clar la alte citeva maimule. La cimpanzeu, din!,ii de pe maxilarul superior nu sint expuryi atunci cind rid; in aceast5, privin!5, se deosebesc d.e noi. fnsi, ochii stri,lucesc qi clevin mai vii, d.upd, cum afirm5, dl. W. L. l\fartir to, ca e s-a ocupat in mod special d.e expresia lor. Cind. sint gidilali, puii c1e orangutan de asemenea rinjesc ;i chicotese, ;i dl. llarbin d"eclard, cL ochiile clevin maivii. De indati, ce risulinceteaz5,, se poate observa o expresie care, clup5cum m.i-zr comunicat dl. Wallace, poate fi derntmit5 suris. Am obscrvat ceva rlc acest fel ryi la eimp anz,err. Dr. Duch.enne m6, informeazd, - ryi nu pot cita, o a,utoritatc rnai eonrpctcntir'- c[, a J,inut in casd, timp cle un an o nraimuJir, foilrtrr rkrrnesticitf l cincl, la vremea mesei, ii ddclea r'reo bucd,lici, aleas6, el observa cri collurile gurii li erau prr!,in ridicate ; astfel se putea veclea clar la acest atrimal o expresie cle satisfaclie de natura unui surls incipient, semi,nind cu cel ce se observX aclesea pe fala omului. Atrrnei cind este bucuros cle a revedea o persoan[, iubit[,, Cebus aza,rae 11 entitt' un chicotit eiuclat (,,kichernden"). El exprim6 cle asemenea senza,tii pld,cute, trlgin10 it-at.

I-Iist. of Mammalia Animals, 1841, vol. f, p.

383;i 410,

gual1, 1830,

Rengger (i,iaturgeschichte der Stiugethiere uon Parup.46) a linut acest animal ln captivitatc limp de 7 ani. in lara lni cle ba;tin:i, Paraguav.

11

E:{ITNUSI] SPECI,\1,N

rlu-;i inaltoi colturill, gulii friri a. pluducc. vreun srnret. Ilenggt'r' llrin)este rrt:easti-r rni;r,art, r'is I czr al fi clenurnitS, in.sir mai potrivit suris. I,'olma gulii t'stc diferitzi cirul t'xprinrir, durere.sau spainti;i se scot, lipete ascu,tite. O altzi specie de ('tb'Lts clin grtitliua zooltrgicri ((,t. lttlpok:uctts) emite repetat o noti, stridentl cind este' rnuilumitl li trage de usemerlea inapoi colfurile gurii prin contraclia, r,[upir, cit se pru'(', a acelora;i mu;chi ca la noi. llot aryu face, intr'-o milsur[ extraordinarl, mairnrr]'a I nuus ec&utlatu,s; an] ob,servat 1a acreast,ir maimulir, ci, pielea pleoapelor inferioare st' increleryte foarte nrult. In acela;i timp, ca iqi mi;c[ rapicl mandibula inferioarir sau buzele in rnod spa.cmoc[icr, dezvelind astfel tlinfii, insir zgorncitul prod.us c1e-abia s]e poate tlt'ost'bi de ceezr ce Durnim un ris tilcut. Doi clintre ingrijitori au afirmat cL acest, sunet altia pt.rccptibil reprezintf risul animalului, Ei, cind rni-am exprirnat o oarecare indoialir, in nct'astir privirrji (neavincl pe al,unci nici o experien![), ei au flcrtt ca maimu,ta s5, rrtace sau mai bine zis sii ameninle o:iltir^rnaimuli, Pithe(nt,s enthell'us, care trdia in acelaqi conlpartimcrit, si 1le cr:r,l'r'o d"ettsta.. Intn,irga expresie zr ht lttutts s-a schimbat imediat, gura i s-a cleschis rnuit mai larg, caninii i s-au dezvelit mai mult si a scos un lS,trat riigu;it. Pavianul Anubis ((',ynocephul'tts arrubi,s) a fost rnai intii insultat, si fricut sti se infurie ingrozitor, ccea ce s-a ob{,inut; u;or de citre' ingrijitorul s[u, cu care apoi s-a impircat, clind mina. Dupri impricart , pavianul isi mi;ca rapid fllcile ;i brizcle' in sus ;i in jos ;i plrea mullumit. Atunci cintl ridc'm rlirrtoat5,inima, o migcaro sau un tremurat similar se poate oltserva niai rnult sau mai pu,tin distinct la fr-r,lcile noastre I la rlrn sint pu;i in u,cfiune mai :rles nru;chii toracelui, pe clntl l:r act'st pavian ;i la altc citeva maimule se misci, spasmodic nru;chii f[lcilor ;i ai buzelor. Am avut ocaziil s[, rnetrlionez mai sus mctlul curir;s in crare tlouit sau trt'i sllct'ii r[c nrrrcac;i C'yno'pi,thac,us ni,qtr isi trag urtrchik, irtupoi ryi em.it un ufor suru't bolbttlcsit a,turrci cincl st'bucur[ r,L sint rningiiali. La CynoTtith,cc'LLs (fig. 17), crclturilc'gurii sint trase in acela;i tirnp inapoi ryi in sus, a,;zr incit tlinlii sint dezvt'li,ti. In consecirtfl, rrct'astii erpresic ll"ri ar fi niciodatir recunoscutir, de un strd,in ca fiiud. una de' pllcert'. Orcasta de peri lungi c1c' pe frunte t'ste lti.sat[ in jos ;i se pare cir toat'L pie'lea, capului este tras5 inapoi. Sprincenele sint astfel pu,tin riclicate, iar cchii ad.optri o privile fix[. Plc,o:rpele inferioare se incru,fesc pu,tin, insl aceasti incre,tire nu este birtirtoalc la ochi, datoritri zbirciturilcr transverr:-ale permanente clc' pe fafil. Iinr,olii,;i sr:nzali'i du,rct'oese. - La maimule, expresia unei dureriugoare sau a, unci erno!,iiclureroase, ca mihnirt'a, erlervarea, gelozia efc.r llu se poate clistinge ugor' de cea de minie mocle'ratl, I aceste stirri psihice trec ugor si repede ur]a intr-alt:r. La, unele specii insir, mihnirca este rn:rnift,statil cu siguranli, prin plinset. O femeie czlre a vinclut gradinii zoologice o nra,imuli, dersprer care se credea cil provinc d.in Borneo (Macaotrs .nt,e,lu"tts silu II. tttor,natus (lray), spunea cra maimula plingea adesea; $i cll. I3artlett, prc)cum qi ingrijitorul, dl. Sutton, au v5,zut-o de repetate ori, cind erA nrihnitl, sau chiar cincl era foarte compltimit[, plingincl cu atita foc, incit lacrimile i ser rostogoleau pe obra,ji. Ihistti toturyi ceva ciudat in legiturfl cu acest caz, dcoart'ctt doui, exemplare linute ulterior la grd,d,ina zoologicS, ;i despre care se credea cl, aparlin aceleia;i specii nu au fost v[zute niciodat5, plingind, deqi au fost observate atentr cle ingrijitor gi cler mine cinrl erau foarte ind.urerate ;i tipau tare. Ilengger afirm:i r2 cit ochiilut Cebu,s az&ra,e se urnpleau de lacrim.i, insd, nu suficient pentru a sc' r('vr-IrsA,
le Renggtr, op. cit.
1't.

lii. I Iurrrlrolrlt. Personul NAllrrtrt'e, tratl, t'ngl., vo]. I\:, p.

527.

LA

N,T^,\IMUTE

irt,unci crinrl t'r'a irnpitrclicrirt; tle a obfiue yreun obiect rnult clorit sau ciucl ela foaltt, spt'riirtai. Ilunrbolclt tle asemenea afirmi, c[ ochii lui Culli,thri,r sc'i'ureus ),se untplu irnecliat tler lacrimi ciud. este speriat[,tt, iusi, cincl aceasti, rna,imu!5 micl si clrigu![ tlirt grldirrrl zoologicfi, era siciit[. apa incit s[ lipe cu putere, ea nu plingca. Nu vreau totu;i sii arunc nici cea mai micd indoiald asupra veracitl,fii afirmaliei lui llumbold.t.

I1ig. I ti.

Cgttopillrcurs nirtcr in stalc lini;titir (rlt'srrtaL tlttpir naLurir rle dl. \\'ootl).

Ii . - Accla;i Idin fig. I til, rlctrfintinqiiat.

rrr

rrlIrrnriI

exprcsia felei cleprimatl,, or:hii stinryi;i infi,fisarea schimbatl. )I6nia. - Aceastl emolie este adesea manifestat5, de multe specii de maimule ;i estc erprimut[ d.upd, curn observ[ dl. ]tartin 13, in multe feluri cliferite.,,Cind sint irita,te', unele specii fuguiazf buzele, se uit5, la du;manul lor cu o privire fixir .si feroee si execut[ porniri scurte si repetate, ca ,qi cind. ar fi gata sL sar5, inainte, emif,incl in tucela;i timp surete guturale in[bu;ite. Multe lsi manifestir minia inaintind brusc, exccutincl porniri brusce, deschizin,d in acelaqi tirnp gura, luguind buzele pentru a-;i ascuncle rlinfii, in timp ce och.ii sint fjxali cu indriznealra &.supra d.uqmanului ca intr-o sficlarc' sd,lba'tici,. ,\lte maimufe clc' tr,\remllea, ;i in primul rind. cele cu coada lungir, ili zrrati dinlii ;i intovirr[,;ersc rinjetril lor r[,ut5,cios cn lipete ascufite, brusce ;i repotate". Dl. Sutton confirml afirmalia cd,, atunci cind sint infuriate, unele spccii isi clescroperri clin!,ii, pe clnd. altele ;i-i ascund" prin luguierea buzelor, iar altele lqi trag urechile in.apoi . Cglnopi,thecus niQer,la care ne-am referit cerra mai srls, procedeazi, in acela;i fel, lir,sind.u-si totcdat5, in jcs molul de p[,r d.e pe frunte ryi ard,tindu-ryi tlinlii, arya incit miryclri]e tr5,sfi,turilcr felei la minie sint aproape acelea;i ca ryi la pl[cer(', iar cele clcuti erpresii nu pot fi d.eosebite dccit de ceri care' sint familiarizati cu r,lcrc'st animal.
1t Nal. IIist. of' )Itrntrttttlitt -lrrrlntrls, 18.11, p.
351,

Infir{i;ur:t,a, rlcr rleprinrtrre la puii rlc orangut,art si citnpalrzcu, ciltrl rirrt bohl?rvi, tot atit rle evicleltil ;i aproape tot atit de rni;c[toare ca ;i in cazu] propriilor' no;tri copii. Aceastil stare sufleteasc[ ;i corporal5, se vede din mi;clrile apaticr',
(,st,('

78

EXPRESII SPECIALE

manifest5, aclesea furia ryi lqi ameninli, duqmanii intr-un mod foar'te ciud.at, anume desehizinclu-ryi larg gula, ca qi cind. ar ci,sca. Dl. Ba,rtlett a vl,zrrt adesea cloi paviani care, pufi pentru prima c1at5 in aceearyi cuqcd,, sed.eau tafrh in fa!d, deschizind alternativ grtra, 1i aceast[, acf,iune pare c[, ad.esea se sfirseste cu un ci,scat adevl,rat. Dl. Bartlett crecle ci, ambele animale d.oresc sd,-ryi arate unul altuia c5, au dinf,i fornridabili, cum este ;i aclevi,rat. Deoarece cu greu putem da crezare realit[lii gestului de a c5,sca, dl. Bartlett :r iritat un pavian bi,trin ;i l-a a!i!at, provocindu-i tr furie violenti,; aproape imediat majmu,ta a c5,scat. Iltrele specii de Mucacu,s ryi Ocrcopi,thecus la se comportd, in acela;i mod.. Pavianii iryimanifesti, minja si intr-un alt' fel, d.upi, cum a observat' Brehm la cei pe care ii linea vii in Abisinia, ryi anume lovind. solul cu o min[, ,,ca un om furios care lovepte masa cu pumnul". Am vhzut aceast5, mi;care la pavianii din gr[dina zoologicfl,, ins5, uneori acliunea pare s5, reprezinte mai degrabl cd,utarea unei pietre sau a vreunui alt obiect in a;ternutul lor de paie. Dt. Sutton a vilzttt adesca fa!,a unui Macacus rhesus inroqindu-se cind era foarte furios. Pe cind. imi menliona acest fapt, o altfl maimulra a a:tacat un rhesus ryi i-am v6,zut fa\a inroqind.u-se tot atit de v5,dit ca la un om intr-un violent acces de minie. La, citeva minute dupi, lupt5,, fa\a acestei maimule qi-a recd,pfi,tat culoarea natural[. in acelasi timp in care titra se inroryea, partea posterioar5, golary5, a corpului, carc' este intotdeauna rosie, p5,rea gi ma,i roryie ; nu pot 1ns5, sL afirm ci, era chiar a$a. Atunci cind. mand.rilul este alilat in weun fel oarecare, se pare ci, p[rfile golast', str[,lucitor colorafe, ale pielii d.evin ryi mai viu colorate. I-ra multe specii de paviani, arcada sprincenelor proeminttrzh tnult c1t'asupt'it, ochilor, avind ciliva peri lungi, oare reprezint5 sprlncenele ncas,trt'. Aceste animale privesc intotrleauna in jurul lor, iar pentru a so uita in sus ele trebuie sir,-ryi ricliccr sprineenele. Se pare cd, au dobindit in acest fel obiceiul de a-;i m.i;ca frecvent sprileenele. Oricum ar fi aceasta, multe specii d.e maimule, ma,i ales pavianii, cind. sint furio;i sau irita.ti ln vreun fel oarecare, iqi miqc5, sprincenele rapid, ryi fir5, incetare in sus ryi in jos, ca qi pielea pd,roas5, de pe frunte 15. Deoarece asociem, in cazul omului, ridicarea qi coborirea sprtncenelor cu st5,ri de spirit bine definite, miqcara aproape neintrerupt5, a sprlncenelor la maimuld, d5, acestora o expresie f5,ri, rost. Am observat oclatd, un om care avea ticul de a-ryi ridica incontinuu sprlncenele fhrd, r'reo emolie corespunzd,toare, ceea ce ii di,dea un aspect ridicol, cum este;i cu unele persoane ca e lin collurile grrrii pu,tin trase inapoi ryi in sus, ca intr-un surls incipient, cu toate cd, in acel moment ele nu sint nici amuzate ryi nici mul,tumite. O tini,rI femelf de orangutan, geloasl, pentru faptul c[, ingrijitot'ul ei ser o(itiT)it, rlcr o alt[, maimu!?i li-:l d"escopt'ritpuf,in dinlii ryi, emi!,ind un sunet ar!,tigos, r:ati;-gr,xt, i-a intors spatek'. Tnsir, cind. sint pulin mai minio;i, ora,ngutanii ryi cimparzrrii \i !uguia,zra consiclerabil buzele ,si fac un zgomot aspru, ca d.e l[,trat. O femeli, tin5,rd, d.e cimpan'zou, intr-un acces puternic d,e minie, a prezentat o curioasi, asem5,nare cu url copil in aceeasi stare. Ea lipa tare, cu gura larg d.eschis5, buzele fiind trase inapoi,

Pavianii

i;i

arya incit dinlii erau complet dezvelifi, \i arunca violent bralele in toate plrfile, uneori irnpreuninclu-ryi miinile deasupra capului, se rostogolea pe jos, ba pe spatt',
la Rrelrm, Illtrst. Tlierlelten, vol. I, p. 84; anii care lovesc solrrl. vezi p. 61,
despre

pavi-

ccnelcr

Breltm (Illust. 'I'hierlel:cn, p. 68) observit ci sprirtla lnutr.s eccutdatus sint frccvent. tniscale in slts si ln ,ios cinrl arritttalrrl estc inftrriat,
15

LA

N{AIMUT E

t\t

similari, a buzelor, cll toate e[ intr-un gracl mult mai rnic, poatc fi vrizutii la copiii imbufnali. Cu mul-ti ani in urmir am pus pe jos la gri,dina zoologicl-r, o oglinrll, in fala a cloi orarrgutani l,ineri, eare, din cite se ;tia, nll vilzuserri niciodatfl vreo cglindri. Ira inceput si-au privil, propria It.rr irnagine cu ca mzri st[,ruitoare surprizl, aclesera sch.imbin rlu-;i locul de untle priveau. Apoi Irig. 18. - (limpanzeu clezanrr'igil- ;i imbufnat s-au apropiat mai mult qi ryi-au (clescnat tlnpi rraLurit de dl. \\'ood). imaginer spre cft buzele !,uguiat pentru a o s5,nrta, in c'xact acelaryi fcl cum fi,cuserS, mai inainte unul falil t1e celllalt, cind fuseser5, plasali, cu citeva zile rnai inainte, in a,ceea;i incS,pere. Maimulcle au fitcut apoi tot felul cle strimbl,turi ,si :ru luat diverse atitudini in fafa oglinzii : i-au ap5sat ;i frecat suprafafa, ,si-au pus rniinile la clifelite clistanle in spatele ei, alr pririt; pe rlupil (,i1, ryi pini"r, in cele rlin rurnrir pi-treau aproape speriate I npoi fnl tresrit'it pu{,irr, s-alr srtpt-rrlt ryi illl lr,{uzat sri cl mai priveilscir. Atunci cind ne strirrluirn sti exe.cuttirn rrreo actiune neinsemnatil, r1:rr dificilir precizier cnr de pilda,, de a pune a![, intr-un ac d"e cusut, in gcneral linem necesitind ryi buzele strins lipite cu scopul, presupun, d.e a nu ne tulbura m.i;cd,rile prin respiralie ; am observat aceea$i acliune la un pui d.e orangutan. Slrmanul era bolnav ;i se amuza incercind. sd, omoa e muqtele de pe geam cu articulaliile clegetelor incloite, ceea ce era dificil, deoarece mugtele zburau, biziind in toate pdrlile ; la fiecare ineercare, buzele ii erau foarte strinse qi totodati, pulin ,tuguiate. Cu toate c5, fizionomia qi mai ales gesturile orangutanilor ryi ale cimpanzeilor , sint in unele privinle foarte expresive, m[ incloiesc dacd, in general ele sint atit cle
,

ba pe burt5,, ryi mu;ca tot ce-i c5,dea la ind"emin.i,. LTn tini,r gibon (Hylobates syndactrllus) a fost d.escris 16 comportindu-se aproape in acelaqi fel intr-un acces cle furie. In diferite imprejur5ri, puii de orangutan ;i de cimpanzeu lqi ,tuguiazd, uneori buzele in mod. uimitor. Bi aclionea zh in acest fel nu numai cincl sint pulin suph,ra,,ti, imbufnali sau dezam6,,Si!i, ci ryi cincl sint alarmali de ceva intr-un c^'z la ved.erea - insd ei, niei graclul cte unei broaqte testoase r7 qi tot aqa cind sint mul!,um.i!i. tlred luguiere ;i nici forma gurii nu sint eract aeelearyi in toate cazurile, iar sunetele em.ise atunci sint cliferite. Desenul aldturat (fig. 18) reprezintd, un eimpanzert cate s-a imbufnat pen.tru cd, i s-a oferit o portocalf, eare i-a fost luat5, dupir ilceea. O proerninare sau .tuguiere

16

vol,

(i. Bennett, Wandering.s in II, 183'1, p. 153,

A'errr ^Sorrlft 1l'alcs ctc.,

17

1841,

\\'. C. lfartin, Nrrl /Iisf. of )Iammalia p. .105.

Anintals,

EXPRESII St)ECIr\L.u

expresive ca cele ale ttnor alte specii cle maimule. Aceasta se poate atribui in parte faptului ci, urechile lor sint imobile ;i in parte lipsei sprincenelor, ale clror m.i$eriri devin astfel mai pulin bd,td,toare la oehi. Totu;i, atunei cind. lqi ritlic5, sprincenele, frurrtea li se incre,te;te, ea ryi la noi, in mod. transversal. in comparalie cn omul, figura le este inerpresiv5, d"atoritl, mai ales faptului cL ele nu se incruntd, la nici o emolie sufleteascri - ln m5,sura in care am putut obser'va ;i m-rrnr ocupat cu grijti cle acest subiect. incruntarea, care este una clintre cele mai importante din toate t'xpresiilc *, omului, r'ste datorati, eontracliei lut corru,gator suTtercilii prin care sprincenele sint coborite qi apropiate, aqa incit sd, formeze cute verticale pe frunte. Se pare 18 cI, atit orangutanul, cit ryi cimpanzeul posed5, acest muqchi, care in,qi, numai rareori este prrs in acliune, cel pulin in mod b5,t[tor la och.i. lVli-am fd,cut d.in miini un fel de colivie ;i, punind in ea un oarecare fruct arlemenitor, arn permis atit unui pui de orangutant cit pi unuia d.e cimpayrzerr s[ facl tot posibilul s[-l seoat[, afari, in.si cu toatc t,li s-au supilrat oa ecum, ei nu au prezentat nici o urml tle incrnntare. Nici cind erau infuriali nu se incruntau. De d.ouX, ori am luat doi cimpanzei din carnera lor relativ intunecoasS, sco-tindu-i la lumina puternicd, a soarelui, ceea ee pe noi n.e-ar fi fticut cu siguranli, sL ne lncruntim;ei au clipit rsi s-au uitat cu eoacla ochiului, insi, numai o singurl dat[ am vd,zut o incruntare foarte uryoarfl. Cu o altir actrzie ttrn glrlilitt, utt eimpanzeu la nas cu un pai ;i, in vreme ce iqi increlea fa,ta, au aplrut u;oare cuto verticale intre sprincene. Nu am vrazut nieioclatii vreo ineruntilre pe fruntc'zt oratlgut:r,nului. Cind, este furioasd,, gorila este d.escrisi, ca zbirlindu-5i mr;ful cle pir', llsintlu-st irr jcrs buzainferioari,, umflindu-;i n5,rile ryi emilind" lipete ingrozitcare. I)-nii Savage ;i Wyman'o afirml cd, pielea capului se poate miryca liber lnapoi ryi ina,inte, si cit, atunci cind" animalul este iritat, pielea se contract'6 puternic; presupun ln'sil cil prirl aceast5, clin urmil erpresie ei vor s[, spuni cii, pielea capului este trzrsl in jos, cleoarecre vorbesc r1e a,semoneA rlespre un pui cle cimpanzeu cA e, atunci cintl urlzr,,,aveA sprincenele puternic contractate". llarea capacitate de mirycare a pielii eapului la gorilir, la rnulli paviani;i la alte maimule meritd, atenlie in legeitrlrr-l cu capacitatetl rttnri rnic numir cle oameni de a-;i mi;ca in mod voluntar pielea capului, f ie tltrtorit5, lev('rsiunii, fie rlatoriti, persistenlei (acestei capacitirli)'". Ili,rure, sqtai,,md,. - La cererea mea, o broaseri lestoasil r1e apti rlulce :r fost plnsatir, ln a,cec'api inc5,pere clin grfidina zoolcgic5, impreun.ri cu multt'ntilintutt', cal'e a1 aritat o uimire fird, margini, precum;i o oarecare tearn:i. Aceastrl s-it mltnifestat prin faptul c[, au rimas nemi;cate, privind fix, cu atcnlie, cu oe]r.ii litlg deschiryi, mi;eintl cles sprincenele in sus ;i in jos. Fa,ta lor pflrea pufin alungitir. I)irr cintl in cittd
' La om poat'tI acelaEi llutllc latittesc; irt t'ottrAne;te csLe clenumiL .,spt'incellosul" ;i arc ctl f ttnc!ic itrcrutttalca fruntii (\'. trad.). 18 Prof. Orven despre orangutatt, ..Ploc. Zool. Soc.",
1

czrle afirrnf cir corrrrgalor superctlii este inseparabil de


orbicttlur

is

pril pebr ar unt.

8130,

in ,,Ann. ancl

p. 28. f)esprc cimpatrzert, r'ezi ltrof . llacalistcl'" llag-.. of Nat. Hist.", vol. VlI,.l87l, p.3'12.

le ,,Roston .Iournal ol \uLrrt'al Ilistort,", 184ir- 1816, vol. \:, p. 421t. Dt'sple ciurpitnzett , ibirlent, 1"843 18'l l, vol. I\-, p.l36i-r.
20 \;czi asupra aceslui subicct 7'he I)cseent rtI lIttt, 1'ol. l, p. 2() ltra<I. r'on)., l). 20 si 2l l.

I,A

NT,\

iI,TTI'IB

lJ1

ele se ridicau ht picioar() (ra szi r."acll nta,i bine. Adesea se retrzigeau clf,iva pa$i ;i apoi, intorcinrlu-;i capul perste umir, priveau iar fir si cu aten,tie. Era intcresant de observat in ee rnirsurd erau mai pulin infricoqate de brcasca te.qtcas5, decit rk' ryarpele viu pe eare-l pusesem odatir in incd,perca lor 21, clet;nrece' in decurs r1e citeva nrinrtte uncl(' maimule au eutezat sir str apropie de brcilsca festoasii ;i s-o atingri. Pe cle altzi parte, unii paviani niai mari erau grozt\\t rle infriccqali si rinjeau ca si cinrl ar fi fost pe pnnctnl d.e a urla. ['incl arn a,r5,tat o miezi pirpriqir, impcdobitir unui C rlnoTt,ithecus 'n"ic1er, el a reimas nemi;cat, a privit-o fir, cu atentit,, r,u cchii nrari cleschi;i qi ryi-a tras pufin urechile inainte. insl atunci crinc.] broasealestoasirafost pusir in inciiperea lui,;i :tceasti, maimu![;i-:r rniqcat buzele intr-un mocl eiudat, rapid, mormdind, clupri spusele irtgri jitorultri, ca ryi cind ar intenticna si-i se impzrce. sarr s:i fie pe plac.ul blcaltci lestoase. Nu am fost nieicclatir in mlsurir si,-rn.i dau scanla tlac:i sprin.cenele maimnlelor uim.ite eratt perman.ertt riclicate, cu toate ci cle ('rau fre cvent mirycate in sus si in ios. Atenfia earepreeed:i uimirea este cxprim:rtii ck'om printr-o uFCarI ridicare tl, sprin.eenelor. I)r. I)uchenn.e mir informe azit c'ia, atun.rli cincl a clat rnaimrrfei mentiotrate atrterior unelc'alimente cu totul n.oi, ea ;i-a litlic,at puf,in spr'incenele, exprimlnd astfel o state dc aten,tie incoldatri. TJzr a luat apoi hranlr cu degt,'tt'le si, Li,sfurrl sprincenele in jos sau in. pozitie orizontalir, a zgiriat, a mirosit si a, t'xnmirnrt hrlrrrir, prczen,tinrl astfel o erprcsit' ginrlitiraro. Unc,ori irsi clirdca pulin eapul pe spatc [i, (ill sprittcenelt' brrt.*c ridicnter Teexanlirra hralla, pe car'(' irt r.e'le tlin urnrir o gustil. in rlici ull (:Az, trit'i o m:,ritnufir nu a linut gura tlesch.isl cind era uirnitii. I)1. Sutton a c'xaminat pentru nrin,e timp in,tlelungat un pui rlt'oraugutatr ryi unul de cirnpiinzeu ryi, oricit rlt' mirzrti erau sau clacti ascultau atent vreun sunet neobi,;nrrit, r'i tnr i;i tineau glua deschi,sti. Acrr:st fapt este surprinzdtor, deoarece la om aproapo ttici o expresie nu t'ste mai gerrerali ca gura larg rlesehisih sub irnpul-*ul sentirnentului tle uirnire. [n rnirsrira tt care anr putut observa, nriiirnufe,le respirir nttti u;or prin nirr.i tlt'cit txunt'nii, ceeA ce poate'explicu faptrrl r'ir nu i;i rleschitl glu'a clnd sint miralt', intnrr,it, rlrtpii ctlm vorrl vetlea intr-un alt cupitril, onrul pare sri acfitirrezt. in ilt,ost l't'l t'itt.tl estc surprins, rnai intii cu scopul dc a in.spila lppt'rk' si atlirrr, ;i ultelior' (ru s(,oprrl rlt' a respira pe cit dr, liniltit posibil. Spaitttit t'ste erprirnatii t1e nrulte spccii tlc' nraimult prin ernitcrc:r dt' tipctc sl,r'itletrte, lluzele fiintl trase in,a,poi, a,)a irlcit rlirr!ii sirrt, rlezvt,lili. I'irlul se zbirlest(' tttiti ales t'intl st' t'criitnte' si o oaretirrt'e nrirft'. Dl. Sutton ir l'irzut in rnrrtl clar fala urnri J[urnr:ns[lt,(8,u'Spirlirlt1t1efricir.},I:linrufr:1c'deilst,tn('II{'2ltr.emttr.r-r,t'flir.|l i;i t'vitcueazir feealele. -r\nr r.itzut o tnuirnulir cat't', utrurr.i cirrrl a {ost ctrptnr':rtir, a,proap(' r'ir a le;irrat tle spainiir.

arritat aeum suficiente fapte in Iegirturir, cu exprersiile cliferitelor animale. lJste imposibil d.e a fi t1e ac orrl cu Sir C. Bell atunci t:incl spune22 cir ,,fata animalelor pare in primul rinrl capabil:i sir exprime minia ;i flica(( ;i (,:-l toute erlrresiik' krr
S-au
r1 \"t'zi asnpra lcesttti subiect 7'he Descent of ),Ian,

vol. I, p. 4ii.

)2 :lnrrtorrttl tLntI I)hilttsrtltlttl ol'Il .tltressiorr,


1811,

erl

p. 121 si l3li.

.u

li-a,

EXPRESII SPECIi\t,I,l

,,se pot raporta, mai mult sau mai pulin clar, la actele lor d.e voinlh, sau la instinctele n.ecesare". Cel care va privi uncline ce se pregd,teqte s5, atace unalt ciine sau un om $i pe acelaryi animal gud.urind.u-se pe ling5, std,pini sau va observa f izionomia unei maimulecindeste jignitS, qi atunciclnd estedezmierdat5, de ingrijitorul ei va fi forlat szi admiti, cri migcd,rile trd,sS,turilor felei ryi gesturile lor sint aproape tot atlt de expresive ca qi cele ale omului. Cu toate c[, nu se poate da nici o explica!'ie

unora d.intre expresiile animalelor inferioare, majoritat'ea lor sint explicabile in conformitate cu cele trei principii inclicate la inceputul capitolului I.

CAPITOTUL

AL

I,'I.LEA

EXPRESII SPECIALE

tA

OM: SUFERINTI $I PI,INS

0,,",,,l'i"'li;llJll*liil-;;iffii.'filli,:lYlllH,"'l'i,;Jli.J;l,il'l"T;:x:
liei tnu;chilot'din jurLrl ochilor in tiurpul !ipitulrri Cauza secle!ici lncriurilor.

capitolul cle fa!i, si irr cele urmS,toare se vor clescrie ;i explica, in mdsura posibilitd,lilor mele, expresiile manifestate de om in diferite stiiri sufleteqti. Observaliile mele vor fi prezentate ln ordinea pe care am considerat-o ca mai potrivitd, a;a c5, ln general se vor succeda emolii qi senzalii opuse. 9u-ferinlcL corporatd, gi sufleteuscd,: ptLnsu,l. - in capitolul zrl Uf-lea am descris tlestul de aminunlit semnele clurerii extreme, dupd, cum se manifestS, prin lipete sau gemete, prin zvircolirea intregului corp qi prin incleqtarea sau scriqnirea dinfilor. Ad.esea aceste semne sint insolite sau urmate de transpiralie abundentd, paloare, tremur5,turi, prostralie totald, sau le;in. Nici o suferin!5, nu este mai mare d"ecit cea produsd, de frica extreml sau de groazd,; aici insd, intri in joc o emo,tie distinctd,, care va fi examinatd, lntr-alt5, parte. Suferin,ta prelungit[, niai ales cea mintald,, se transformd, in proastd, dispozilie, mihnire, deprimare ryi clesper'are, teme care vor forma subiectul capitolului imediat urmd,tor. Aici mL voi limitn aproape numai la plins sau !ip[,t, mai ales la copii. Atunci cind. suferi, dureri chiar u;oare, o foamer rncd,eratS, sau neliniryte, sugaciul emite lipete violente ryi prelungite. Cintl lip5 astfel, ochii sint strins tnchiqi, a;a incit pielea d.in jurul lor se increleqte, iar fruntea i se contract[, incruntindu-se. Gura este larg d.eschis[, cu buzele retrase intr-un mod curicrs, lulncl o form5, oa ecum , pd,trat5,, gingiile ryi dinlii fiind mai mult ,qar fil?,i pulin expu;i. Respiralia se face aproape spasmodic. Este ugor de a observa sugacii cind. t,ip6 si am constatat, cd, fotografiile instantanee sint cel mai burr mijloc cle observalie, intruclt permit o analjz6, rnai aminunfit5,. Am strins dou[sprezece instantanee, nrajoritatea executate special

in

EXPRESIA SUFERINTEI

pentru mine I toate' alatir acelea$i caracteristici gnerale. De accea aln r('pl'ctlus irrle din ele prin nrctoda h.eliotipit'i 1 (planrya I). Inchiclerea strinsl a plecapelr;r ryi, ca drmare, comprimarea globului ccular' aceasta constituinrl un. ek,rnent c1e o rleosebitri importantri in tlirerst'lc expresii folosr:sc sir apere ochii de o prea mare congesticnare cu singc', drtpir cunl vom explica intlat[ in mod tlt'taliat. irr legr-'rturil cn otclinea in care rlJferifii mu;ch.i se ccntt'actt'l

1'l,.t.\'s.l t-tt

cind. se comprinrii strins cichii, sint in.rlatorat d-lui tL'. Iratt.gstaff din Southamptr:11 pentru citeva obserr n{ii, pe care le-am repetat tler atunci. Cel mai bun plan pentru it observa orciinea estt' sri fat'i ca o persoan[ s[-ryi ridice mai intii sprineenele, ceea ce prod.uce creturi transver',qale po fr'nnte, iar apoi, treptat, sir,-;i contractei cu toat.i for,ta toli mulch.ii d.in iurul ochilor'. (lititorul czrre rlu curlo:rpte anatontia fefei trebuie sir se uite lu p:lgina Ii ;i sir privt,ascir figttrilt' .1 ;i 3. i\lu;chii spritrccnelor (aor"r'tt'
1 Ct'le nrrri bunr l'otogrtrlii rlin colr:c{iil rl.ti'il sitrL cxecttLatc cle critlt: rll. Ilt'illarrrlcr tlirr Yictot'ia Strcet, [,ttttclra ;i de tll. Iiinrtelnrann tlin IIatttbrrlg. l.'igtrlilt' l, :\, 'tr

5i (i sint fircuLe tle pt'itttul, inr figtrrile 2;i 5 tlc cel ttirt rrrnrir. Figtrra 6 esLt' rlatit pentt'tt :r aritta tttt ltlitrs lllorlelaL al untri conil nrai in virstL

PLiNSUI,

gator supet'd,li,i) par sil f ie primii mu;chi care s:e ccil,tt'zrctit, iar accrytia trag sprinccnele spre interior, spre baza nasului, d.eterminind apa,rifia unor cute verticale, adic5, auneiincrunti,ri intre sprincen,e. In acela;itimp, acestea pro\-otlc[ d.isparifia cutelor transversale ale frunlii. llu;chii orbiculari se ccntractir aprtiape sirnultan cu mugc|ii sprin.cenelor ryi prcduc creturi de jur impreiurul ochilor. IJi par: totu;i capabili s[ se coltracte c1 mai multfl fcrli,deindatice contrac,tia rnu;ch.ilol sprincenelor le-a clferit o oarecare suslinere. ln cele d.in urm[, se contractl urrilch.ii piramiclali ai nasului, iar acetptia trag sprincenele ;i pielea frunlii si mai jos, ploclucincl creluri scur'te transversale ale bazei nasului 2. Mai pe F-,curt, str va volbi ir. ge n.eral despre ace;ti mu;chi ca mugchi orbiculari sau mu;ch.i care incrrnjuri t:r'hiul. Atunci cind. ace;ti mu;ch.i sint puternic ccntracta,ti, r:ei calc ntiorcit buza supe3 rioari, se contracti, de asemenea ;ri ridicd, btlzzt supericarz-t. :\{rcst fapt era tle a;teptat d1n morlul in care cel pulin unul d.in ei, mrtpchiul nt,alnri,e. este legat de orbiculari. Oricile i;i ra contracta treptat mu;chiul din jurul octrilcr vit r*irn{i, pe rn5,sur5, ce mi,reryte forla, cir buza superioaril ryi aripile n.asulrti (asuplll ciircra se acfioneazd, par,tial cler cftre unii d"in. aceiali mu;chi)sint aprcape lntottlc'itutt:t tt"ase pulil ln sus. llac1 i;i lin.er gura strins in.ch.isi, in timp ce i;i contractii rnursch.ii clin jurril ochilor ;i apoi iqi clestint{e bru,qc buzc'le, el va simli cir prcsit.nr{ a er:tlpra tichiicl sporel;te imecliat. De asenlenea, atunci cind. pe o zi lumin"caFt"i. <,it"bitr;at't', cinc\ra vrca s5, pliveascfi, un obiect incletpii,rtat ryi este obligat sir-;i inchidir, parlial plccapc'le, aprcape intot4eaun.a se va pdtea observa ci, riclicir pulin baza supt'r'icltr'[. Gura url.ol'persOane foarte rnioape, care de cbicei sint obligate sir-;i reclucil rlesclrizirtur'a cch.ilur, va avea din acr'lasi motiv o cxpresie de rinjet. Il,irlicarea buzei supericarc' tragc' in sus rnu;ch,ii pzir'l;ilt,r' t,'upcr"icarc: ale cbrajitor ryi procluce o cuti, puternic pronunlatzi pe fiecare obrltz, cuta nazo-lerbiaki, care incepe d.e lingl, aripile n.irilor qi merge pin.d, la coltutile guiii q;i ch:ar ruai ics. Accast[ cuti, sau zbircitur5, pcate fi vdzu.tir in orict-r fol,cgrafit'si este fcar.te caracteristici, expresiei unui copil care plinge, cutozrte cit o cutl'qirnilatI t'stt'prcdusil cin.d se rlcler sau se zimbepte a. in vre,me ce buza superioard, este trasir, rnult in sus in timpul llctului d"e a !ipa, aga cum s-a explicat ceva mai inainte, murych.ii deprcsori (carc trag irt. jos colJ,ul gulii)

in jos ;i

I Ilenle (IIurttlltuch der sqstentcrtistltett Artutomie tlcs Xlenschen, 11158, vol. I, p. 13!)) este tlt acot'tl c'tt I)rtcht'trr-rc, si ilnr.rllle

cir act'sta estc tfectrtl contt'lctilt'ii tttrt;cltitt-

Iui
3

'\cc;tia constau tlin lettulor lultii superioris olueqtLe nrrsl (riclicrirtortrl bttzt'i srtpcrioarc ;i al alipii trnstrltti), lettelsv IaItii proprirr.s (ridicirtorul propt'itt :tl buzei), maluri.s qi zggomutictts minor, sau rnuEchir'rl zigomatic tnic. Acest ultirn nru;chi ntclge paralel ctt ;i cletlstrpra zi3ornalicr,rlui nrare si cstc fixat cle partea extcrioarii a buzei strpelioare. lll cste reprezentat in figura 2 (p.77) nu insir in figtrrile 1 Si 3. Dr. l)uchcnne (fuIicanisme de lu Plttlsionomie HunuLirte, album, 1862, p. 39) a ari.taL pctrtrtL prinra datir impoltan!a contrac!iei acestui nuqchi itr explicarca f ornrti lttatc c1e trtisir turile f c\ei la plins. Iletrle consirlerir mugchii tle nlai stts (:rfarit cle ntcilaris) clrepL strlrrlit,izirrni ale ltri quudratus lcrlrir srtIeriolis.

7;tTrurttirlalfs rtast.

4 (lu toate crir dr'. I)uchcnuc a studiat. cu aLila gri,iit contrac{ia difci'i!iior mtt;clti irt Iiirlltul plitisrtltli, pl'ecuIn 5i cutclc rle pc fa!."r plorittsc lrstfcl, ltarc sir exisLe ceva irrcorrrlllt'I irt tlr'st't'it'i'('.r sit: ('(' i.Illtllll(' ]Itl lloL slltrttc. El prczintri o {igurr'r (iilirtLtrt, fig.'18) rtudc pc o juntittltc a ft'tei este plovocitt trtr zirtrbcL ltritt cxcilal'ea cLl culeut galvanic a ntuschilot' r'cspcctivi, pe cirtcl cealallS" jtttnittate cslc rleteltninatir sI inccaqtir si ltlinga pl'in acelaqi nrijloc. Aproape toli cci citlot'u (acticir 19 din 21 de pcrsoune) le-:rnt arit [aL jtttttitltcu

surizirtoalc a

Ie

lci au

rt'cunoscrtI irnccliat e-r1,t'csia, ittsli itr priviu!a cclerilalte

jumirtii!i ttiunai Eastl l)crsoatrcr clin 21 att rccttttoscttt-o, daci acceptiirn Let'tttctrii clt',,l1lihllirc", ,,sttferin!l-t",,,supitralrr" ca fiincl cot'ecti, itr vlcrttc ccr 15 pcl'soellt au gi'c9it sputtinti cir f ig,-ura cxprirni ,,lraz", I oalte nrult. uue lt .,satisfac!ie", .,r'icletric". .,tlezgttsL" ctc. I)uleur cleduce

EXPRESIA SUFERINTEI

:ri collurilor g,,".ti (fig. 1 li 2, k) sint puternic contractali pentll 1 tine gurrl larg deschisd,r e$a inclt intreg vohimul sunetului s5, poatd, fi emis. Acfiun:l acestor muqchl opuqi de d.easupra qi d.e d.edesubt tinde s5, dea gurii un corfiur alun.git, aproape p5trat, clup5 cum se poate ved.ea din fotografiile insolitcare. Descriinrl un sugaci-caie lipli cind este hr5,nit, un excelent observator 5 spune : ,,$i-u fi,cut gura ca un. pritrat-ryi a l5sat terciul de ov5,z s[-i curgd, din toate cele patru collurit'I crecl in.oirr ,1fvom reveni la aceastzi problenrd, lntr-un alt capitol, ci, muqchii rlepre-sori ai collurilor grrrii 1lttt mai pulin sub controlul separat al voin.tei decll, mu,lchii invecinafi, arya incit, dacf un sugaci tinde numai si, ,tipe, acest murych.i se con.tract[ in. general primul ryi e ultimul care inceteazi de a se contracta. Atunci cind- copiii mari licep si,,tipe, mu$chii care merg spre baza superioarf sint adesea primii care se contractzi, beea ce se clatoreaz6'poate faptului ci, copiii mai marinu manifesti, otendin.!fi atit cle puterlicii sd, lipe tare ;i, in consecin![, .*il-fi,tin5, gura larg desclrisrir n$a ineit mu;chii cleprescri cle mai sus nu slnt supuqi unei acliuni atit rle puter'nice. La unul din propriii mei copii, cind" era sugaci,amobser'vat arlesea,cle la a optu zi ryi ceva tnai tirztu, c5, primul semnal al unui acces tle !ip[t, atunci cind acest acce s putea fi viizut venincl treptat, era o micd, incruntare, datoritir, contractiei ri6.ic[torilor (corrugatores) sprincenelor, capilarele capului ;i ale fetei nude inro;indu-..ter in acela;i timp, prin afluxul de singe. De in.dat:i ce accesul d.e lipete incepea realmenter toli nrurych.ii clin jurul cchilor se contractau puternic, iar gura se desch.id.ea lar.g in modul ar5tat mai sus, a$a lncit la aceastii, pericad5, tjmpurie tri,s[turile au luat aceea;i formi, ca, la o virstri mai inaintatir. Dr. l'irlerib 6 insi"stf mult asupra contractiei anumitor muqeh.i care trag nasril in jos qilngust'eaziln5,rile ca fjind cu totul caracteristicir expresiei lipatutui. Dupir, clrn a,m vd'zut mai inainte, mu$chii d,epressores anguli, or'is " se contractS, cle obiceri in acelaqi timp ;i, dup5, dr. Duchenne, ei tind indirect sd, aclioneze ln acela;i fel asupr.:r, nasului. La copiii suferind de raiceli grave, se poate remarca un aspect similar al nasului subliat, care se datoreazd,celpulin par!,ial, dup[ cum mi-a comunieat dr. Langstaff, permanentei smiorci,iri ryi presiunii atmcsferice asupra celor dorr[ laturi. Scopul acestei contrac,tii a ni,rilor la copiii rd,cifi grav sau care ,tipi, pare s[ fie de a opri scurgerea ln jos a mucozit[lii;i a lacrimilor;i dc a lmpicdica rirspindirea accstor lichide pe buza superioar5. Dup5, un acces grarr si prelungit cle !ip[t,pielea caprrlui,fafa ;iochii se inrogesc datorit5, faptului cir, revenirea slngelui cler la cap a fost impieclicatf de violentele eforturi expiratorii, ins[ roryeala ochilor iritaJ,i se datoreazil mat ales li,crimi-"rrii bcgate. Diferifii mu;ch.i ai felei care arr fost puternic contractali se ma,i crispeazir, inci, pu!,in, iar btlza superioarii mai este trasri incd, pu!,in in sus ryi intoarsri in afarir, ?, cn colf,uriler
aceasta c[ cstc ceva gresit in cxprcsia re'spectivi. ,,{lurcrc"r,.tocrnai inccpe si plir"rgir",,,supoLtarca rirn'cUnele din ccle 1ir persoane au putuL Ii, poate, inrlLrsc rii" ctc. f)e de alLir partc, g pcrsoanc, lic cit nu;i-arr parlial in eroare, neagtcpLinclu-se sa vadir un bitlin forrnat o pdrere, fie cir g-r'cscau cu totul, au rirsplrns : plingind gi lacrirnile nefiind secretate. In prir.in!a unei ,,viclenie", ,,priviLe chiorisl", ,,iovial", ,,privinrl la o alte figuri a t1r. Duchenne (fig. 49), la carc mu;chii nnei luminii inLernli", ,,privincl un obiect indepiir'taL". jumltdfi a felei sin[ excitali cu curent galvanic pentru s ]lrs Gasliell, Mctrg ]]arton, etlilic nouri, p. 81. a reprezenta un oln care incepe sir plingir, cu sprinceana 6 ll',ssenschaftliches Sgstem cler Xlintik ttrtrl Plttlsiorlc pe acea parLe in pozi{ie oblici, ceca ce esLe caractc- 11nomik, 1867, p. 102. Duchenne, Ilticanisn'te de ln phrlrisLic suferintei, aceastl exprcsie a fosl lccunoscuti. dc sionomie Ilttmaine, album, p. 34. rtn numir relativ mai mare de persoane. I)in 23 de per" Depresorul unghiului g=urii (N. trad.). ? Dr. Duchentre fact' accastir ollsclva{ic, o1t. cil., p. 39. soAne, 71 au riispuns colect. : ,,tt1ihnirc", ,rindulalc",

din

PLINSUL

87

gurii lLsa,te uDor in jos. Ilu insumi am simlit si am observat qi la alte persoane adulte ci,, atunci clnd" lacrimile sint retinute cu greutate, cala citirea unei povcstiri patetice, este aproape imposibil c1e a impiedica diferilii muqchi, care la copiii mici sint puternic aclionali in timpul acceselor lor de {,ipilt, de a se crispa sau a tremura u$or. Cind" sint prt,a, mici, sugacii nu varsf lacrimi;i nu pling, fapt binecunoscut de doici ryi dc. medici. Acest fapt nu se datorerste exclusiv glanclelor lacrjrnale, care sint incir, incapabile de A sc.creta lacrimi. Am observat pentru prima d"at[ acest fapt cind in mod accidental am atins ugor cu rnall.;etrt hainei ochiul desch.is aI unuia din copiii rnei in vtrstri cle 77 de z1k:, fricindu-l sir, lfcrimeze rnult, ,si, cu toate cir, miculul ,tipa violent, crelirlalt ochi a rlmas uscat szru era numai ugor rrmezit de lacrimi. O asernenea riryoari, li,crimare a amllilor ochi zr artrt loc cu zece zile mai lnainte, in decursul dnui acces cle fipat. Lacrimile nu s-au rer,"Irsat pe pleoape pen,tru a aluneca in jos pe obrajii acestrri copil pe cind lipa violen.t atunci cind. avea 122 de ztle. Aceasta s-a intimpla,t cu 17 ztle mai tirziu, cind. a implinit 139 de zile. Alli ci,tiva copii au fost observafi pentru rnine, ryi perioada tle plinset abundent pare sI, fie foarte variabilii. Irrtr-unrtl clin c:rzuri, ochii s-au umezit ugol la virsta c1e numai 20 cle zile1, intr-altul La,62 de zile. La alli doi copii, lacrimile n.u au curs per obraz la virstele de 84 ryi 110 zrle,in.,qil launaltreileacopil au curs la virsta de 104 ztle. Dup5, cum amfost asigurat, irrtr-un caz s-a observat curgerrea lacrimilor pe obraz la virsta neobirynrtit de tintpurie clrr 42 de zile. S-ar plrea c[, glanclele lacrimale necesitd ]a orn un oa ecare exerci,tiu ittainte ca ele sil fic u;or puse in funcliune, carn in acela;i fel dupl cum cliverse nri;cii,ri si gesturi erreclitare coordonate neccsiti, un oarccare cxerciliu inainte rle a fi fixate si perfecliontrte. Acensta este cu atit mai probabil in ca,zul unui obicei ca plinsul, care trebuie s[, fi fost dobindit dupi, ce omul s-a clesprins de strdmo;ul comun aI gennlui Ho'm,o ;i al ma,imufelor antroponrorfe, cale rru pling. Faptul cai la o virstti foarte timprtrie nx se vars5, lacrirni r1in. cauza d.urerii ,qau vre'unei emolii m.intale este rema,rcabil, intrucit mai tirziu in viafd, nici o expresie rrrr este mai genelalzi sau mai puternic pronuilltrtd, decit plinsul. O c1at5, ce acest obict,i a fost dobindit r1t'c[tre sug:rci, el exprimi,in modul cel mai clar suferinfe de toate fclurile, atit rlurer(' corporal5,, cit ;i suferin![ psihicI,, chiar clac:i sint intovdr5,;itt' r1e alte cmolil, ca frici, sau furie. Caracterul lip[tului se sch.imbd, in,szi la o vit'stzi ft.rarte timpurie, dupi cum anr observat la proprjii mei copii, fipltul cte mlnie deosebindn-se de cel cle suferin.tn,. Ocloamn[ rnd, informeazh c5, copilul ei, in virstii rle nciui luni, lip[ pritrunz[tor cin.cl este infuriat, insd, nu plinge I el varsi totu;i lacrimi atun.ci cind este pedepsit priu intcarcerea scaunrtlui sd,u cu spatele la masi,. Aceasti, deosebire poate fi atribuitil faptului cr"r, plinsul este st[pinit, dup[, cum vom vedea irnediat, la o virstl mai inaintat[, in majoritatea imprejurlrilor, cu exceplja mihnirii, ;i de asernenea faptului cir, posibilitatea unei astfel de std,piniri este transnris5, intr-o perioad5 mai tirnpurie a vie{ii decit cea la ca,re a apd,rut pentru prima dat[. La aclulf,i, mai ales la cei de sex masculin, pllnsul inceteazd, sii rnai fie provocat cle o durere corporilld sau sL o exprime. Aceasta se poate explica prin faptul c[ b[,rbalii, rutil, ct'i rlin rasele civilizate, cit ;i din cele barbare, consiclerzi ea un semn cler sldbiciunc' si ca o lipsti c1e birrbir,!,ie ,qi, manifeste d.rlrerca corporaki prin vrelrn semn exterior. L-'u aceastri exceplie, s[lbaticii pling abundent d.in motive foarte neinsenrnate, dupi, cum relateazd Sir. J. Lubbock 8, prezentind" unele exemple. IJn ;ef clin l{oua Zeelandd,
8
T'he Origin

of Ciotli:allon, 1870, p.

355.

ls

EXPREST^ SUFEHINJET :_

,,a plins cit^un oopil peritru cri marinarii i-au stricat pelerina favcr'it[, prifriincl-o cu f[irr[". In Jlla dtr Ifq:ci am vizut un bl1tinary care pierduse cle' curinrl un frate si c:rrr',inmcci irll.rt'nativ,plingea cuo violen![ istericir si riclea din tcatri, ininra la oricc il:rmuza. l,a ruifiuniie civilizate tljn Europa exjst5. rle ase men(a (' rflare clecsebire in fi:ecvenfa pllnsului. Ilnglezii pling rarer;ri, afari numai sub preriunea ct'lei mai zrcutc rlurer"i,in vrc'rri{'c('in unele pirrli ale ecntinentrilni brlrbalii varsri lacrirri muit mai Ll,qct' gi l"uai abunrlent. I)upir curir sre ;tic., alicnalii mintali rlau drumultuturor erncliilct lor, cu pu!in5, retinerr: sau nici una. T)t. J. []richtcn. Brorvne mL informeazil c:it nimic nu cs1,e mai canrctt'ristic sirnplei ntclancolii, ch.iar la serul masculin., ca ten,dinfa la plins in cele rnai neiusr.mnzi.trr acazti san ch.iar ll"rlii uici uil. rlr,tiv. Alienalii pling der aremenea in mocl cl.isprcpoliicnat cind ?rpar, \'r'o cauzri real[ de suferinfn,. l)urat:r plin.sului la unii pacienti t l,t'e rLirnitsllire, clilpii t,utn cste pi cantitate a r1e lacrimi pe) care o var.qii. O fatii, melancllicir a plins o zi intreagzi ;i ultcrior s-a spov'edit, clr. Brou'n(' ci, nrotivul era ci, ryi-a achis an..int(, cunl i;i r'[rese cclati sprincrnele ca s[ le grzibcascri cre;terea. ilIulfi pacit ntj dirr :lzil rtau timp indelungat leglnindu-se in,ajnte si inapoi, ,,si, clat'il le vor"br;ti,ei lryi {)prcsc aceste rniryctiri.igi string cch.ii, iqi lasf ccllurile gurii in jos qi izbucn.sc iri. plirr.s". Tn. unclr: rlintrc ace,ste cazari, faptul cle a li scr aclrcsa srau cler a-i saluta prictniis par'(' sii ,q'ugprZe vreo n.ofiune fantasticl, sau de intristare I in. alte cazuri inl:i" oi:ict, fcl ric cfclt provo?rcir. plin.s, inclepe ndent cle vreo idee. Pacien,tii suferincl de rnan,jc tcut:i au rir' I,s{rp.rlt':} paroxi,qme vicle nte de plins sau cle scincet in mijk;cul qk'linirilr r lcr inccercn.te.'J'c;t,rrryi nu trebuie s[, insistdm prca mult asupr?r viirszirii abnn.clcrte r1e lzrcrimi dc ciitre alienntji m.jrtali, e a fiinrl clatcrat5 lipsei oricl,rci retineri, ci.eoare(ie anunrjte bcli ale creierului, ca hemcplegia, ane mia cerbra]i. dcgcnelc'sccrfa scnilil, iin o tenclinfd, spccialI d.e a provcca plin.sul. I'lin.,.ul cste cbignuit la alicnafi ch.iar riupir cc s-a ajun,s l:rostare complet[ dr. imbecilitate cu pierderea capacitirtii dt, v'orbirc. Irrrs:cane idicate cJ.in rraltere de asemcna plingn;sc, pa,re insir cd, nrt tot aga ;i crul,irrii. Plins:ul pa,r(,r.ri fie expresi:r inilialii ;i nat'uralri, dupl cum vcdem la copii, a suferinfc'i tlt'c'ric('ftl,fit'ct-r este Vol'ba de o d11ere ftzicra aproplath de chinrtriextre me, fic do o sdferint,tl*uilrteasc:iprofund[. ]'apteie der mai sus ;i experie n,fa ncastrir obitsnuit[ ne arat,r"r in.si=r c:i un efort frccv'ent repetat cle a n,e refine de la plin.s in. asocialicr cr1 anurnite stirri .cufle tc;ti are un cfect importart in stipinirea acestui obicei. Pe de alt,5, partr'7 s(. parc cir facultatea rle a plinge pcate fi sporit[ prin obiqnu,injri; astfel, Rev. Ii. Taylortn, ('iir(.a lccuit, timp inclelnngat in l{cria Zeelandir, afirn[, cti fcmei]e pot r-Irsir iu mctl rcit lncrimi rlin abunrlenfi;in ac,qt Fccp ele se int,runesc pentrrt:r jeli rnor'tul ryi se minrlrrsc ",clr mcdul cel mai indu.ioqltcr de a plinge". Ijn mic c'fr:rt rl*r t'cprinrale, aclicninrl asupra, glanrlclcr lacrimalt'. are pu{itt efect ryi de fapt acit'st it 1111',' sii tlucl la un. rezUltat oI,Us. L-'n me d.ic bitrin si crl cxperien.J5, mi-a rpus c5" cl a cr,nstatat c[ intotdeaun.a .'ingrtrul rnijloc cle a r pri plinrul anrar'n.ic, intiniplStt,rr al cloatln(,lr-r care il ccnsrrltau gi care iryi d0rau ele inselc'.si F opretlscti rlin plins cla s,ir I(' rcage insiste nt s[ n,u inceteze, asigurinciu-lt, c[ njmjcr nu le-ar putea ahner mai bin,e suferirrla ca un pllns prehingit;i abunclent.
e Vczi, rle txcmlrlu, rlcscriclca fircritii dc dl. llar- scl'Lctftliches Sgstern der hlintik urtd Pltgsiogtrcnik, 7867, sltall, a unni idiot, in ,,Philoso1-rliical Transactions", 1867, p. 61. p. 521. Irr lcgiiturit cn crctinii, r'czi clr. Piclcrit, lVrssen- 10 Nep Zealand and. its Inhabitants, 1855, p. 175.

PLiNSLIL

.sg

fipii,tul sugacilor consti-l in expiralii prelilugitc cu inspir:rfii sctirte si rapide, aproape spasnrodice, rlrmate la o r.irstir pufin mai inaintatii rle hoh.cite c1e' plins. Dupa, Gratiolet 11, glota este mai alcs influenfatri in timpul plinsului in. h.ohote. Acest sunet se autle ,,itt morncntul in care inspiralia invinge rezistenfa glotei si ae'rul se precipitir, in colul pieptului". ins:i irrtrc,gul act al rcspira,tiei este cle ase'mer).cit r,pasmodic si violent. Iimt,rii se ridicir in gcneral ln acelasi timp, rleoarece prirr aceast[ mirycare respira{ia clt,vin.e ma,i u;carii. I-,,a ur}ul clin copiii nrej, cinrl ir\"a v'irsta cler f7 de zile, inspirafiile erall atit rle rapide qi cle pul,ernicr,, in.r'it se apropiau prir] caractc'rul lor de plin,ret cil hoh.ote; cind a\rc'a 138 de zt7e, am obscrtat pcntru prinra datf un plins cll hohote clistinct, cAre ulnra drrpir t'iecare acccs violt'nt cle !iprit. lli;c[rile respiratorii sint par,tial r'olunfare ;i parlial irrvoluntare ;i rni-e teamir cir plinsril cu hohote se datore;t,e cel pulin in pzrrte f:rptului cd, copiii ari o orir(ttre fac:ultate c1e a stlpin"i, clupa, prima copil[rie, organ.ele lol vccale si der a-pi opri fipetele, insir clin motivul ci, au mai pulinIputere asrlpra rnu;ch.ilol rcspiratori, ace;ti:r contilm[ in-cil rin timp sir, ac,tion.eze in rnocl involrintar sau spa-smcrlic, clupir (ie atl fost pri;i irr itctiune violentil do contractie. Plinstrl cu h,ohote pare sii fie catacrteristic specir.i umane, tleoarece iugriiitorii cle la grr-rdina zoolcgici-r m-riu asigurat, cti rru au uuzit niciorlatl \,"r'eun h.ohotit la vreo specie rle maimufe, cu toate cii adt'se:r mairrlrf t,lt' fipn zgornotos atunc,i crintl sint fugtirite si prinse ;i apci gifiie tirnp indelung:rt. \'c,rlenr astfrl cir erist:i ttltalogie strins[ intrer plinsul cu h.ohote ;i vS,rsarea abunclerrtil ck lac:rirni, dr.ourcce la copii plinsul cu hohc,te nu incepe in. tinrpul primei copiiirrii, in.sir ultt'ricr upare relativ brusc ;i atunci urnreazii clupir fiecare acc's grarr de !ipzrt, pinir c(' ?rcest obicr-i t'ste st[pinit o tlrrtii cu inajntarea in virstl. I)espre r:rtuzele contruQici, ntu;clt'ilor din ju,r'ul or:h'ilot' irt,ti'mpul li1tulttltl,i,. - Ant r"ir,zut cir, a rlnci cinrl fipti, sugacii ;i copiii mic,i invariabil i;i inchicl strins cchii prin contracfia rnu;chilor orbiculuri, a;a incit piele a st'inctele;te tle iur imprejur. La copiii mai mari si ch.iar la aclulfi, ori dt' cite oli sc-' lipri violent ;i neretinut, sre pcate obser'va o tetnd.infl de contractie a acestor mu;ch.i, cu toate cir atlesea coutracfia este oprit[ pentru a nu impiedica ved.era. Sir C. Bell 12 explicrii aceastri :rct,irin.r' in. moclul urrneitor : ,,?u timpul fiec[nri zrct violent c1e expira],it'. fie al risulrri din. tcratil itrima, al plinsrilui, tusei sau al strirnutatului, globrrl ocular este strins comprimat de fibrele rnrtlr'h.inlui orbicuku"is, ceea ce constituie o mlsurI, der precaulie pcntru suslinerea ;i apirraret:r sistemillui vascular al interiorului ochiulrri de rrn irnpuls rctrogratl comrinicat in acela;i timp singelui din vene. Atun.ci cind contractirm co;ul pieptului si expulzirm aerul, existd, o intirziere a slngelui in venele gitului;i aie capillui, iar la acfiunilr'ma,i puternice de expulzare sin.gele nu nrimai ci dilatl vasele, dar se si revarsri in rarnurile mirniscule. Dac5, in acel moment oeh,jul nu ar fi comprimat crlm trulbuie si n.u ,q-ar ofeli o rezisten!5 qocdlui, s-ar putea pricinrri o vi,tiimare ireparabilti textr-rrii ck'licate :r interiordlui ochiului". Mai cleparte el adaugir : ,,I)acir po cincl lipri si se zbate c:u furie, separ[m pleoapele rinui copil pentru a-i examina cch.iul, hiindu-i astfcl srts!'inerea naturali, a sistemului vaFrcular al och.iului 1i mijloacelt' de zrpirare in contra erup,t'iei singelui care are loc atunci, conjrtnt'tit.tr rrc uillplc blusc cu singt,, ilrl pleoapeler si6 intoarse in afarii".
De la l)htlsiLnutntrc. . ., 1865, ll. 12ti. t2 Anatontg cLncl P hilosolthu of D rltre ssiort, 1 8 l-1, p 106. Vezi cle asemcnca luclaLea sa in,,Philosophic;al
LL
.

flansactious", 1822, p. 281;

1821i.

p. 10(i fi

28U.

De asca

rnenoa The )ieruorrs Syslcrn oI tlrc IILinurn'l]od'y, Otl.'

3-a,

1836.

90

EXPRESIA SU}'ERINTEI

Murychii clirr jurul ochilor nu slnt puternic contractafi, dupd, cum afirmf Sir C. Bellqi dupil, currr am. observat adesea sieu, numailn timpullipatului, risuluiputernic, tuqitului ;i strirmrtatrrlui, ci ;i in timpul mai multor alte acliuni analoge. IJn om iqi contractd, accst rnuqchi atunci clnd iryi sufld, violent nasul. Am cerut unuia d"in fiii mei s6, strige pe cit il line gura Ei, de indat[ ce a inceput, el qi-a contractat puternic muqchii orbiculari; am observat aceasta d.e repetate ori ryi lntrebinclu-l d.e ce de fjeeare d.atd, \i inchidea atit d.e ta,re ochii, am constatat c5, nu ;i-a dat cltqi cle pulin seama d"e acest fapt, el actionincl ln mod inconqtient sau instinctiv. Pentru a provoca contraclia acestor murychi, nu este necesar ca aerul si, fie realmente expulzat, cltn. piept, ci este srrficient, ca muqchii pieptului qi abd-ome^r scap5, d.e nului sd, se contracte cu mare putere, in timp ce prin inch.iderea glotei nu loc aer. La voniitare sau la oticnirea v'iolenti, diafragma coboard, decarece cu;catoracic5, se umple cu aer ryi diafragma se men.line in aceastd pozi\ie prin inch.id"erea glotei, ,,precum qi prin contrzrclia propriilor sale fibre"tt. Mu$ch.ii abdomin.ali, contractlndu-se atunci puter'nic, apasi, asupra stomacului, ai ciruj proprii mu;cl-r.i se contracti, qi ei, astfel lncit con,tirrutul stomacuhii este evacuat. In. d.ecursul fiec[rui efort de vomitare ,,capul ,qe colrgestioneazh foarte mult arya incit \u\^ este ro;ie ;i umflati,, iar vinele mari ale felei qi tlmplelor sint vizibil dilatate". In acelaryi timp,'dup5, cum qtiu din observa!,ie, muqch.ii din iurul ocb.ilor sint puter'nic contractafi. La fel se intimpl5, qi atunci cind" muqchii abdominali aclioneazdin.jos cu forfi neobi,snu'itd,, evacuind" conlinutul tractului intestinal. Dacd, murycrhii picptului nu sint puqi in acliune puternicd, expulzin.d, sau comprimlnd aenil clin plflmini, cel mai mare efor't al murychilor corpului nu poate c^aza contraclia muqchilcr din jurul ochilor. Am observat pe fiii mei cind d"epuneau un mare efort fizicla exercilii cle gimnastich, ca de pildX, ridicarea repetatd a corpului suspend.at numai cu ajutorul braJ,elor sau rid.icarea unor greu1,5,!i mari d.e pe sol, dar nu s-a constatafr, aproape nici o urm[, de contraclie a murych.ilor in jurul ocbilor. intrucll, contraclia acestor muqch.i pentru protectia ochilor in limpul expiraliei violcnte constituie, dup6 cum vom vedea ulterior, irr.d.irect, ur element funclamental al mai multora d.in.tre expresiile noastre cele mai importante, eram extrem d"e

nerdbd"[tor s5, stabilcsc in ce misur5, pd,rerrea, lu,i Sir C. Bell putea fi confirmat5. Profesorul I)cndcrs, din. Utrecht 1a, binecunoscut ca una din cele mai mari autoritflli din Europa asupra veclc,rii ryi structurii ochiulu.i, a arut marea amabilitate de a face pentru mine aceast5, cercetare cu ajutorul numeroaselor mecanisme ingep.ioase ale qtiinlei mod.erne, pubiicinc}u-;i rezultatele 15. El arat5, cd, in timpul expiraliei violente vascle externe intraoculare si retrooculare ale ochiului sint toate influen,tate in doul feluri, anume prin presiunea sanguind, sporit5, din artere ;i prin faptul cX revenirea singelu.i in vine este impiedi catd. Este de aceea sigur cd, atlt arterele, cit ;i venele ochiului slnt mai mult sau mai pulin l[,rgite ln timpul expiraliei violente. Dovezile
13

tirii,

Vezi descrierea datd de dr. Brintor-r actului vomiTocld's Cgclopaeclirt of Anrdomg antl Phgsiologly,

la Sint foarte inclatorat cl-lui Borvrnan penlru faptul ci m-a prezentat prof. Donders qi pentru ajutorulslu de a convinge pe acest mare fiziolog si intreprindi cercetarile in legirtrtr;i cu subicctul de fa!i. Sint de aserncnea

1859, vol. 5, supliment, p. 318.

foarte indatorat cl-lui Bownran pentru c[ mi-a dat cu cea ntai rnare amabililate infornratii asupra nrtrlLor problcnte. 15 Accst mernoriu a apirtrL pentru prirna dat5. in ,,Nederlandsch Archief voor Gences en Natuurliuncle", 5 dccembrie 1870. El a fost tradus de dr. W. D. Nloore sub titlrrl On the Action of the Egelids in determination of Blood from erpiratorg effort, ,,Archives of lIedicine", editat de dr. L. S. Beale, 1870, vol. V, p.20.

PI,INST]L

sint prezetfiate amrinln.lit in. memoriulvaloros al prcif . Donclcrs. Efectele asupra vene1or, prin culoarea, purpurie pe care o ia fa,ta omului carc turyeryte violent, d.eoarece se sufocir, pe jumirtate. Pot menliona, dupri aceearsi autoritate, cir ochiul intreg iese prr!,in in afar5, in timpul fieciirei expira!,ii violente. Accasta se datoreryte dilatilrii vaselor retrooculare, ceea ce ar fi fost cle prevhzut clin ca,uza legfi,turii intime dintre och.i ;i creier, fiind. ;tiut c5, creic,rul se ridici ;i coboarir, cu flicc:are respiralie, cind o porlirilre a craniului a f o,.t indepi,r'tat[,, dup5, curn se poa,te vedea, de-a lungul suturilor neinchise ale capului s;ugacilor. Presripun c[, acesta este drr asemenea motivul pentru care ochii unui om sr.rgrumat par ca ryi cind ar ie;i din orbite. In legd,turir cu protectia och.iului plin presinnea pleoapelor iu. timpul efor:turilor expiratorii violente, prof. Donders concbide din tliversele sale observatii ci, aceastl ac,tiune cu siguran![, cd, limiteaz6, sau supriml, complet clilatarea vaselor 16. El ad.augil ci in asemena rnrrmente Ved"em d.estul de frecvent cum mina estc pus5, involuntar pe pleoape ca pentru a suslin.e ;i aplra globul ccular. Totursi, in prczent nu se pot adrlce multe clovezi care s5, probeze ch de fapt cchiul este lezat dinlipsa rle suslin.ere in.timpul expiraliei viole nte ;existi, in'-s[ citeva. Este un ,,fapt [;tiut] cil efcrturile expiratcrii fcrfate la tu,ce a sau.vomitare a violentir, $i mai ales la strlmttat produc uneori rupturialevaselor mici (externe)ale ochiuluf)17. in leg5turli cn vzrsc'le in.tc,t'ne, dr. Gunning a inregistrat rccent urt ca,z d"e exoftalmie, ca urmare atusreiconr,"ulsive care, dupilp[,rerea .qa, & depins de ruperea v'aselor mai profunde, iar un alt, caz analog a f ost de asemenea in,rcgistrat. Dar chiar simpla senzalie d.e incomodare ar fi prc;babil suficientd, sri ducfl la obiceiul asociat al protejd,rii globului ocular prin contraclia mu;cb.ilcr inconjur6tcri. Ch.iar perspctiva r'au posibilitatea unei vltimdri ar fi probalril suficien.td,, in acelaqi mcd, d.upri cum un obiect mi;cindu-se prea aproapc cle ochi determ.in.L clipirea inv'cluntar5, a plecapelor. I'utem deci conchide fzirh, grii[, d.in observaliile lui Sir C. Bell ryi mai ales d.in cercetflrile mai u"tente ale prof. I)ondels, c[ inch.idereil strirr.si, n plecapelor in timpul {,ipatului copiilor t,ste o acliunc pliri r1e inleles ;i de real folcs. Am vilzrrt, m:ri in.ainte c[ contrac!,ia mu;cb.ilor orbicu]ari d,uce la tragerea iu sus :r, buzei superioare ryi, in- consecin,lii, dac[, gur:r este !inut[, larg d,eschisil, la tragerea ilr sus a collurilor gurii prin contracf,ia muqch.ilor deprcsori. I'crmarca cutei nazo-labiale pe obraji clecurge de asemenea d"in tragere a in sus a buzei superioare. Astfel, dup5, cit se pare, toate mi;clrile expresive principale ale felci in timpul plin"sului rezultl clin contracfia murychilor din -iurul ochilor. Vom constata de asemenea c5, vilrsarea lacrimilor d"epinder sau cel pulin este intr-o oarecrare legitur'5, cu ccntraclia acestor rnu;chi.

lol capului se manifest[ prin prc,em.in.en.la

16

leziunea ochiului

nle tlc inflatna[ie ( r, inflantzrlia > itnplicind un proces irrfec!ios, Darrvin a inIelcs probabil congeslic D - N. tratl.)
<,

Prof. Doncle'rs (op. cit., p. 28) obsclvir ci, ,,dup[ in urrna unci opet'alii Ei la unelc for-

intcrni aLlibr,rin o rnare irnporLanfi srrslinelii unifolurc

a pleoapelor inchise si o nrlrim in m-rrlte cazuri prin apli-

carea unui bnnclaj. In atnbele cazuri n(l stliicluitn si evitrim cu grijti o presinne expiratoric nrrrr, al cirrei dezavantaj este binc cllnoscuL". IJl. Bowman n-ri. infolmeazii ci la f otof obia excesivir care inLovirti seste ccea ce sc

numeslc of talnrie scrofuloasii la copii, atunci cintl lurnina cstc atit rle dureroasii, incit tiurp clcr sirlltdrnini sau ltrni ca cstc pe'r'manent exclusir prin iuchiclet'ea crr cea mai tnatcr putcrc a pleoapelor; tlesflcind pleoapelt', crl n fosL izbit de ltuloart'lr ochiulrri - llu o paloarc nirt.rrralir, ci abst-nla rogc{ei calc ar li fost de prev[zut. dacit suprafala at fi fost pufin inflamatir, dupii cnm este de obicei cazl:rl, si tll. Bolnran cstc tenLaI sir alribuie aceastI paliditat.e inchiderii for'late a pleoapelor'. 1? Dondels, r,,;r. cit,, p. 36.

EXPRESIz\ SIIFERIN'I.I-I

ltt uuelc diri.tre cazurile de mai sus, in spccial irr cele cle strinutat pi tu;it, t'ste posibiJ ca contracfia mu;ch.ilor orbiculari si, serve ascd, in plus la protejarea cchiior contra unui srtnet striden.t sau ul)ei vibralii prea violente. Cred acreasta pe ntru c5, lotrftiintl oase tari, ciinii ;i pisicile in.r:hid" intr,tdeauna, pleoapele ea ;i rrinfl strdnrrt[, t'u toate c[, :rtunci cincl latr[ puternic, ciir-r.ii nu le inchid. Dl. Sutton a, obser.vat cu griiir pentru minc, cite un prli de orangutan ;i der cimpanzeri;i a constatat cti ambii irrch,id ochii cinrl str5n.rrti, ;i crn.d tu;esc, ntr insi, cin.d ,tipri violent. Am clzrt o prizh ntici, dc tutun unei maimuf,e tlin. grupul american., si anume unui (tebust cAre si-u in.chis pleoapele cincl strinuta, tle;i ulterior, intr-o situa!,ie diferitri cind emitca tipett' lirsunir,toare, nu le-a inch.is. (lauea sern"e,!'ie'i lacri,ntul(. - in orice fieorie asupra secretiei lacrimalc-' provocate tlcr s afecta're a psihicului trebuie luat in con,qideratie un fapt impor'tart, ;i anume c[,, ori de cite ori muqch.ii din jurul och.ilcr sint puternic ;i invohintar contracta,ti cu scopul de a cornprima vasele sanguine, aplrind" astfel ochii, sint secrel,ate lacrinri, aclesea in cantitate suficientl, pentrll a se rostogoli in jcis pc obraii. Aeeasta se intimplil atit ltr emof,iilc' cele mai opuse, cit li la lipsil totalir, rle emolii. Sirrgura exccpfie, ;i a,ceasta numai pa,rfialii,, la cxistenla unui raport intre contractia in.voluntarS, li putenricS, a aeestor ntu;chi si secretia de lacrimi este aceea, zr sugacilor, care, cind. !,ipir violetnt cu pleoapele st,rins in.ehise, de obicei nu vars[ lacrimi pinii ce n.u au ajuns la virsta intre dori5 ;i trei sarr patru luni. Ochii lor se acciper[ toturyi crt lacrimi la o virst5 rnult mai tirnpurie. Dup5, cum am observat mai srls, se pare ci, la o perioad:i foarte timpurie a, vietii glanclele lacrimale nti a,jung in.ci, clin lip,si, de erercitiu sau din vren alta, eaazit, la deplina lor activit:rte fun.ctionall. La copiii cle v'irsti, ccva mai in.aint'atra, lipirtul sau geamir,tul d.in cauza vrcl7nei suferinte ester insolit atit cle frecr,"crrl, tle vitrsarea de lacrimi, incit plinsul ryi !,ip6tul sint ternre ni sinonimi 18. Sub imprrlsul ento,tiei opuse, al marii bucurii sau al pld,cerii, atita t,irnp cit, risul este ntoderat, nr1 ex.istl aproape nici o contrac,tie a mu;chilor din jurul ochilor, a;a ci, nu existzi n.ici o incrumtare latunci cind se emit h.ohote de ris, cu erpiralii rapide ,.si violcttt spasmodice, lacrimile cttrg ;iroaie pe fa{L. Am observat de multe ori fafa persoane unei dup5, un paroxism de ris violt nt ;i am putut ved"ea cL mu;chii orbiculari ;i cei ai buzei sriperioare incI, mai erau parlial ccntractaf,i ryi care imprr,un[ crr obrajii scildali in lacrimi dld.eau jumltn,tii superioare a felei o xpresie care nu putea, fi deosebitd, de acce a a unrri copil care mai plinge inc5, cu h.oh.ote. Dup5, cum vorn vedea intr-un eapitol viitor, faptul cd, lacrimile se scurg;ircaie pe fa,!i in timpul rlsului violent este comrin tuturor raselor unrane. La trtsea violentd,, mai ales cincl o perscan[, este pe jumltate sufocat[,, fa!a, se invine,te;te, venele se dilatl, mu;chii orbiculari ser corrtract[, putcrl,.ic, iar lacrimi]e ('urg pe obraji in ios. Chiar clupi un acces obiryn,uit de tuse, aproape orilicine trcbuie sii-si ;teargi och.ii . La vornitare sau oticneal[, viole nt[ d.upzi cum am incercat cu insumi;i am vd,zttt-o;i la alfii, muqch.ii orbiculari sint puternic ccn,tractali;i un.ecri lacrimile se scurg din abun.den!5, pe obraji in ios. lli s-a sugerat c5, aceasta se poate rlatora faptului cd, r'reo materic iritantl, s-a introclus in niri ryi cil prin. acliune reflexil s-it tlet,ermin.at secre.t,ia lacrirnilor'. (la urrnar(', rlm rugat pe rtn chirurg s[ sc ocupe c1c
1' l)1. I lenslcigh Ncdgrvoocl (Dictionary of' English LltyrnloryrJ,1859, vol. I, p. 410) spune:,,Verbul <,to wcep ,i a plinge.l r'inc de la anglo-saxonul ( wop D al clrui in!clcs ini!ial cste stligliL (in englezcstt:,,1o cLy" inseuurnir atit a plinge, cit gi a -tipa - .\'. lrad.).

I'LiNSUL

t'fectele oticnelii, atunci cinrl din stomac nu a fcst expulzat n.imic ryi priltr-o coincirlenf[ ciutlati, a sufcrit el insu;i in d.imineafa rirm5,toare cle cticnea]i, iar trei zile mai tirzirr :r ollservat o tloamn.i, suferind de un. atac similzrr ; si el este sigrtr c[ in nici unul t'lin aceste dour-r cazriri nici o f[,rimii de materie nu a fost expulzatX O.in stomac I totu$i mu;trhii orbicrrlari erau puternic contractali, iar lacrimile ail fcst abundent secretzrte. Irot vorbi de 2,ssmenea in mcd pozitiv d.espre contractia, e n.ergici, a acelora;i mu;chi tlin jrrrul ochilor ;i rlespre o coinciden!.d a secretiei abul,detrte a lacrimilor atutrci cincl murychii abdom.inali ac!,icne a zd, elt f cr![, neobirynuit[,, apdsind ?rsupra tractusului intestinal. Cristra,tul lncepe cu o inspiratie profund5 urrnati de o expirn,tic prelrtngf li forfatti ryi in .acelaryi timp aproape to!'i murych.ii corpuhii sint puterriic contraclali, inclusiv cei clin jurul och.ilor. fn timpul acestui act se secre1,5 adesea lacrim.i;i le-am vraztt chiar rostogolindu-se pe abraz in jos. Am vtizut frecvent cir, atunci cind c-rame nii se scar'pinri intr-rin puncrt Uncle sirnt o tnitrciirime intolerabila, ei inchicl cu putere plccapele, insii, dup5, ..rm crc,cl, nn inspilir rnai intii adinc pentru a t'xpira apoi cu foifri .sl nicicclatf nu am obser.vat ea ochii sit se dmplo t1e lacrinti, nu sint insir gata sii afirnr cii aceasta nu se intimplrir. ineb.ictrerea cu puterc a pleoapelor este poate num:ri o partc din1r-o ac,tiune gelcialii plin carc aproape tofi rnrr;ch.ii corpului devin in acela;i timp rigizi. Ace astd, inchidere :l plcoap('lcr cste cu totul diferiti, de inch,jderea delicat5, a ochilcr care adesea in.so-te;te, tlupir cum observzi Gratiolel, le, mirosirea unui pnrfum delicics sau gustarir unei mincl,ri delicioai{e, care ia probabii na;tere din dor^infa de a excllder oiice impresie tulburitoare ce ar putea surveni pe cale vizaald. Profr"sordl Dcnders imi scrie urm[,toarele : ,,Am obser,vat citeva cazuri ale nnei boli foarte curioase cind, dupii, o freeare ufoaril (,,attouch.ement"), c1c. excmpll frecarca tlttt'i h.aine, care nu a provocat nici rani, sau contuzie, au utrt lcc spa,sme ale rnu;ch.iului orbicular cu o secretie laerimalri fcarte abundenii, .or" a durat cam tt oril,. I-llteri{}r,-utreori dupl un interval de mai multe ,qlptdmini, reap[,reau spasme violente ale acelora;i mu$ch.i insotite c1e' secretie lacrimal[, impreunl cu o inrcsire primarl sAu secundariL a och.iului". l)1. Ron,mAn mi informeazh-ci a observat intimpliltor cazrrrt foartc' a,semrn[,toare ;i cr in un.elrr cuntre acstca nu ap[rea nici o inrosire sau inflamzrtie a ochilor. Am fost nerlbdi,tor "qi st:rbilesc dacir, existri l:r vreunul dintre animalele inferioare l1n rapolt sirnilar intre contractia murychilcl orbiculari irr. timpul expiratiei violente ,si secrefitr lacrirnalir ; sint in'si foarte pufine animale car, i;i ccntractl aceryti tttu;chi in tnOd prelungit, sau care rtarsii lacrirni.Exemplarul de Jlacacus,ptel.tylts) care_plingea, alttitlatti ntit c1e rnult la grirclina, zoolcgiczi,-ar fi fr:st un excelent caz, cle observal;ie, irrsi, cele cloui, maimule care sint acum acolo ;i care par sL aparfili aceleiaEi specii nu pling. Totu;i, atunci cind au fcst cbservate cu gri;e de cfi,tre dl. Bartlett Si de mine, pe cind tipau zgomotos, ele pS,reau cd, lqi contraclil ace;ti muqch.i; deoarece F,e mirycau insd, incoace ryi lncolo atit cle rapicl in cu;tile lor, .tu, gr"u ie t. observi cri cer.titudine. I)upir cit:rnr putut stabili, nici o altri nraimuJI nu i;i contractir rnu;ch,ii crbiculari atunci cirrcl !ipi,.
. ls De Ia Phgsionomie..., 1865, p. Zl7.

EXPRESIA SUFERINTEI

elefantul indian uneori pllnge.I)escriiilcl pe cei pe (iare i-a vilzut capCerylon, Sir tr. Tennent spune cir unii ,,zilceau nerniqcali p" sol cu rdci o altri inrlicaf,ie tle suferinlii a,faril d"e lacrimile care le scrildau ochji ;i care curgeart ftiri, lncet:lrt"'. Yorbincl d"espre un alt elefant, el spune : ,,Cincl a fost cloborit ;i inc5,turyat, rlnrt'rea, sa era extrem de mi;ciltoare I r.'iolenfa sa s-a transformat in t'otaki prostnrfie si zricea la p[rnint sco!,in.d tipete iruibrr;ite cu lacrimi picurin.du-i pe obraiji in jos ')2o. La grl,dina zoologicri, ingrijitorul elefan.lilor in.dien.i afirmri cu ti,ric cit, a vEzlut clc rn:ri multe ori la,crimi ;iroind pe fa{a unei femele bitrine, care era nefelicit[ clin cauzrr, rrrutririi puiului ei. Ca urmare, eram extrem de neriibdi,tor sri stabilerscr (iA o extintler() a raportului dintre contracfia, murych.ilor orbiculari;i vzirsarea drr lacrimi Ia om, rl:r,cil elefan'(,ii cin.d mugesc sau lip[ zgomotos i;i contractil ace;ti mu;chi. L& cr(rrea cl-lui llartlett, in.grijitorul a ordonat celor doi erlefanti, tinl,r ;i b[,trin, sii, mugeascit, ryi anr v[zut t1e re',petate ori, cti exact cind incepeau rnrrgetul, murych.ii rrrbiculari, mai ales cei inferiori, erau vizibil contractali. Intr-o ocazre ulterioarir, ingrijitorul l-a fircut pe t'lefantul bltrin sir mugeascl mult rnai tare ryi atit mu;ch.ii orbiculuri superioli, rrit ;i cei inferiori erau invariabil puternic contractali acum in t'gali"t, mlisurri. Un fapt neobi;nuit este cei elefantul african, a,tit cle diferit rle specia, indianir,, incit :r fost considerat cle unii naturali;ti drept un subgen rlistinct, atunci clrrd in dou[ ocazit a fost flcut sd, mugeascl, tare, nu a prezentat nici o urm[ de contrtr,cfie rnu;chilor orbiculari. ^ tliversele cazuri c1e mai sus in legd,trrrf cu omul rezultl, cred, cL nu poate Din exista vreo inrloialil cri contraclia muqchilor d"in jurul ochilor in timpul expiralici violt-:nte sau citrcl torace'le tlilatat este contractat forf,at este intim legati, intr-un rnocl oarec&re rle sercrcrtia lacrimal[. Acest fapt este valabil atlt sulr influen,ta uno] t'rnolii cu lotul clifcrite, cit ,si intleptndent de orice emolie. Natural c5, prin aceastir tru so inlelege c5, nu pot fi sccretate lacrimi f5r5, contraclia acestor mu;chi, rleoifreco esl'e uotolirr si1 6rlp sint ildesea abuudcnt vd,rszrte cu pleoapele depirrtate ;i cu frunte a rreirrcrctitri. Oorr.tracf,ia trebuie sL fie' atit involuntari,, cit si prelungiti, ca, in tirnprtl unui rrcces rle sufocare, sau energicir, ca in timpul strlnutatului. Simpla clipire inroluntari zl pleoapelrlr, de;i cleseori repetatii,r nr aduce lacrimi in och.i. $i nici ccn.trac,tia voit[ ryi prelungitil, iu diferifilor ntu;cl,i inccnjur[tori nu cste suficiert[. Intrucit, glandelc lacrimale alc copiilor pot fi ugor excitate, am convins propriii mei copii li pe al,ti ci,tiva clr: diferite virste s5-qi contracte repetat ace;ti mrrrych.i cu maximurn de firrlir, ryi sil corrtinue tirnp cit mai indelungat posibil ; aceasta nu a produs iusf aproape

turafi si legaf,i in

Se rytie

crii,

II[, p. l:l(iI si l]7(i. ll-iurr irtlresuL d-lui'lltrvailes din Ccvlon pentt'tr infot'malii srrplirrrentarc cu plivirtr la plinsul elefitntului ;i, drept urlnare, anr prirnit o sclisoale cle la Rcv. cll. Glt'nie, t'arc impreunir cu al{ii art :rtrrL arnabiliLaLea sir obsct've pcntru nriner o tulrni. dc clcfan{i rectrnt captura{i. Cind t'r'arr iri Ia{i, acr5tia l]lugoilrr violcnt : csLe insir lcrnarcalril cir, irtrrnci cinrl tttr.rgearr astfcl, ei nu isi contritctatt nicioclrrLi nru;chii din jurul ochilor. $i ci nici nu virrsau
llrcrirri, iat' r,iuitot'ii indigcni arr afirnrert. cd nu an obser'vrrL niciodalir cir elefanlii sir plingir. Lrri pale totugi imltosibil tlt'a 1e indoi dc detaliile clale ale lui Sir E. Tennt'nL rlt'spre plinsul lor, intiirite de altfel de afirma{ia

20 {)et1lort, ccl. u lj-a. 1tiir9, vol.

pozitivit a ingri.iitorului dc lrr gri<linir zool<tgicir. Ilste sigul cii cei rloi elefan!i tlc la g-t'irclina zoologicl isi contlactau invariabil tttu;chii tlt'biculat'i cind incepeau sir mugeasci puternic. Nu pot ilnprica accste afirrnalii contrarlictot'ii decit prcsupunintl cri in Ce5'lon elefanlii t't'cent captura!i, clin carrzir ciL erirtt intirrita{i sart ittft'icosecinIir nrr ipi conLructtru rnu;cltii olbiculat'i,:tqit ittciL vederca sil nu lc fic impiedicilti. Ccri pe care Sil If. 'l'cnnent i-a vtiztrt. plingintl erau in starer de proslratie 5i clin disperare lenun!ascrI la lupli. Illcfantii care Intlgeau Ia comandl la grridina zoologicd, nu erau, dc sigur, nici alarma{i Ei nici infuria[i.

;a{i, rlorcau sir observc pe cci

cat'tt

ii

pet'sccutir

;i in

con-

PLINSUL

nici un efect. Urreori ochii sr-'umezeau pu!,in, insii, nu ntai ntult decit s-ar putea explica prin stoarcerea lacrimilor secretate clin interiorul glandelor. Natura raportului dintre contraclia involuntar5, qi energic5, a mugchilor din cchilor .iurul rsi secre,tia lacrimald, nu poate fi stabilitii in mccl pozitiv, ins[ o ipotezir probabild, poate fi sugerath. Func,ia prirnordial5, a secreliei lacrimale irnpreunti cu pufine mucoziti,!,i este de a unge suprafala cchiulni, iar ceA seclltnclarl, este, dupir, cum crecl unii, de a menline n5,rile umede, arya incit aerul inhalat sI fie umed 21, qi de asemenea sii favorize ze capacitatea cle a m,irosi. O alt[, funclie a lacrimilor, cel puf,in tot atit de irnportantfl,, este insf de a spd,la particulele de praf, sau alte obiecte minuscule, care ar putea intra in ochi. C5, acea,sta este de mare importanfi reiese clar tlin cazririle in care corneea a devenit opaci, prin inflamareA * cavzatd de faptul cri particulele cle praf nu aufost incleprirtate, ca urmare a faptului ci, cch.iul ,si plcoapa ttu mai pot fi mi;cate 22. Secre,tia lacrimal5 provccatil de irita,tia eauzatl de orice corp sl'riiin in cchi este o acliune reflexd, adic[ acel corp iritf nerr,'ul periferic car'(, trimitc,' o impresie anumitcr celule nervoaFe snzoriale; aceF,tea transmit influenJt lor altor celule nervoase iar acestea la rintlul lor glandelor lacrimale. Influe rrJa transmisd, a,cestor glande determini, d.up5, cum avern motive valabile de a crede, relaxarea inveli;rrrilor musculare ale arterelc,r mai mici I aceasta permite ca o cantitate rnai mare d.e singe sL pd,truncli, in lesutul glanclular, ceea ce clett'rmin[ o secrctie lacrimal5, abund"entri. Atunci arterele mici ale fetei, inclusiv cele ale retirrei sint relaxate in lmprejurS,ri foarte ttiferite ryi anume, in timpul unei irrroryiri intense a felei, gland.ele lacrimale sint nneori inf luentate in mocl asem[ndtor tleoarece ochii sint sclilda( i in lacrimi. trste greu cle presupus cit de multe a,cliuni reflexe au lnat nastcrr', in-'ir, in leg[tnrfl ct.- cazrLl de fa,!d, al influenlei asupra gland.elor lacrimzrle prin iritare a suprafelei ochiulrri, merit5, poate observat c5, de ind,at[, ce o for'mi, primitiv[ a del-enit semiterestrri in obiceiurile ei ,si ln situalia de a-i intra in ochi particule r1c pr:rf, dacir praful nu era spilat complet, el ar provcca o puternieil iritalie ; ;i pe baz:r principiulrti raclia!,iei forlei ner'voase e5,tre celulele ner'vcase invecinate, glantlele Jacrimale ar l'i frrst stimrrlate sit .qecrete. Deoarcce aceasta se repeti adesea ;i hrtrucit forfa nervorr.sir treee ugor de-a lungul c5,ilor obiqnuite r o uryoard, irita,tie va fi suficietrl ir pinir in eele tlin urmd, pentru a provoca o bcgatii, secrelie lacrimal5. De indatfl ce, prin accst mijloc,qau prin altul, o ae!,iune reflexr-r, r1e acest fcl fuscse stabilitri ryi se prcrlucea ulor al!'i stimuli aplieali pe supra,fa{a cchiului - cunl ar fi un vint rec(), o a"cfirure inflarnatcrie ince at5, sau o lovitur5, pcr pleoape _- va, provoca, dup[ cunr stinr cir, este cttzttl, o bcgatii, ld,crirnare. Glandele sint dt' ascn]cncil, stimulate la acliune prin iritarea pi,rfilor invecinate. Astfel, atunci clncl nitrile sirfi iritate de vapori eaustici, se secret[ lacrirni abund.ente cu toate cir, och.ii pot fi strfirs inchi;i, si aceasta urmeazit de asemena unc'i lovituri pe nii,s, rle exernplu cu o rninu;ir, <le box. O loviturir rtsturl,toare pe fafn cu o nrria prodrree, rlupir, eun] am vrizut, acela;i cfect. in aceste clin urmf caztrisecretia lacrimal5, este un lezultat incidental ryi nu este t1e niei un folos direct. intruclt toate aceste pd,rli ale felei, inclusiv glandele lacrimale, shrt previrzute cu ramuli ale aceluia;i ner'v, anume al cineilca, r:c, poate
21

Bcrggsl1. citaL

siology", noiernblic

' congeslia ( N.

iu ,,Journal of Anatornl' an<l Ph5'- 22 Yezi rle exemplu un caz citat dc Sir (1. Bcll, ,,Plrilosophical Transactions", 1823, p. 177. 1 871 , p. 23.-r.

trad.).

BXPRE.SIA SUFERINTITI

inlelege intr-o oarecare mfsur[ c1e ce efectele excitririi oricdreja djntre ranrnli F,e ertinrl la celulele sau rd,dicinile nervoase ale celorlalte ramuri. P5rlile interioare ale ochiului aclioneazil de asemnca, in anumite condilii, in mod reflex asupra glandelor lacrimale.. Informaliile urmeitcare mi-arr fost ccn'unicate prin amabilitatea d"-lui Born.man, insd, subiectul este foarte complicat, cleoarece toate pi,rfile ochiului sint in.tim lega e intre ele ;i foarte sensinile la clivcr;i stimuli. O lum.in[ putern.jc[, ac,tionind asupra retinei cinrl este in stare norma][ are o tcndin!5, foarte slaba de a produce lii,crimare Ila copii netinltc;i, cale au in,s[ m.ici lcziuni ve chi pe cornee, retina clevine excesiv cle sensibili, la lumin[ si erpuncrca chiar ]a luminI obirsnrrltir de zi determ.inri o inch.idere fortata, ryi durabilir a plecapelor ryi o llt'rimare abundentii,. Atunci cind persoanele care ar trebui si, inceapi, si, poarte ochelari ccnvec;i iqi f orle azra de obicei puterea descrescinda, de acontcdare, sc procluce o secretie Iacrimald, excesiv[, iar retina t].evine exagerat cle sensibil[ la lumirrir. in general, afecliunile morbide ale supra{c,tei och.iului ryi ale structurilcr ciljare in cursul acliunilcr cle acomodare sint insolite de o secrelie lacrimalir c'xcesivti. Crestetc'a presiunii globului ocular, neajungind pinl la inflamalie * dar implicincl o lipsir r-ler cchilibru intre lichidele elim,in.ate si reabsorbite de vasele intracculare, d.e obicei nu este insofit:l rle vreo li,crimare. A unci insri cind echilibrul este de cealaltzi parte ;i ochirrl clevine prea moale [scad.e presiunea intraccular[,] existS, o nai mare tendinfi, rle lircrimare. in. sfir;it, existil numeroase sti,ri morbicle ;i modificiri structurale ale cchilcr si chiar inflamalii extrem d.e puternice care pot -sir nu fie insolite derrit cle pulinii san fls lrici o secref,rt' lacrimail. NIai trebuie men!,icnat in leglturii cu subie ctul nostnr cti cclrirrl ;i pitr'file invecinate sint supuse unui num[r extraordinar [cle mare], der tniscirri refle re ryi asociate de senzalii;i acliuni pe lingl cele in leg[,turd, cu glandele lacrimale. Atunci cind o luminfi, vie love;te'retina ilnui singur ochi, irisul se contracti, in'sil irisul celuilalt cchi se mi;ci, dupfl ut] anumi* interv'al de timp. Irisul se mi;c[ de asernenea acomoclinclu-se la ve-tlere^ap"opiatii, sauinclepilr'tatil,precdffiryi atunci cincl.ceicloiochi converg23. Oricine stie cit cle irezistibil sint trase in jos sprincenele la o luminf fcarte int'etrs[. Pleoapele de asernenea clipesc in motl involurttar atunci cind un obiect' este rni;cat in apropierea ochiului sati cind. se aucle brusic un sunet. Cazul binc'cuncscut al luminii vii care face pe unele persoane sd, strlnute este chiar ;i mai curios, deoarc'ce aici forfa nervoasil radiazri c1e la anumite celule nervoase in legilturil cu letina, la cel1lele nervoase senzoriale ale nasului, provcrcind o giclilare ;i tltt la acestetl la celllele c?:l,r,e comandir, diferilii mu;chi respir'atoli (inclusiv cei orbicrrlari ) cAre expvlzeazii 1erul intr'-un mocl atit c1e rleosebit incit el rir,llufrte;te trurnai prin uirri. Sti revenim la, problema, noastrir, : de ce sint secretate lacrrni in timpul unui a,cces de {ipat, sau u ultor efolturi cle expiralie violente. intrucit o lovituri, uryoarf pe pleoape provoacii o secrelie lacrimalS, abuntlent5,, este cel pulin posibil ca contracgi* *pu*mod"ic[ a pleoapelor prin api,sarea puternicl a globului ocul:tr sL proclucl in rnod. asem5,n5,tor o oarecare secretie. Aceasta pare posibil[ cu toate cL contraclia voitd, a aeeloraryi mu;chi nu prorluce un asemenea efect,. $tim ci un om nu poate str[*,\rlicr-r colgestie
c&rcr n11 cster

rle patrrrii ilfeclioasir

ci l)rrr rrrecanicir (N. lrarl.).

23 Vezi asupra acestor difcrite puncLe, pt'of. Doutlct's, Ort tlrc ilnomalies of AccontmotltLtittrt artd lle/rtrrtictrt ol the Eqe, 1it6tr, p. 573.

PI-INSUL

Q'

nuta, sau tu;i irr mod voit cu aceea;i for{ir, ca atunci cincl o face automat qi la fel este in cazul contractiei mu;chilor orbiculari. Sir C. Ilell a experimentat pe ei;i a constatat, c5, inchizind brusc cu forfa pleoapele in intunc'ric, se v[d scintei lumincase ca cele' provocate prin lovirea u;oar5, a pleoapelor cu clegetele, ,,srtriinutind insii ccmprinlarea c-'ste ryi mai rapiclii ,,si mai puternici,, iar scintc'ilc. sint nrai strllucitcarc)'. Este clar ci, aceste scintei se datoresc contractieiplecapelr,r, decarece dacri ele ,,sfurt tinute cleschise in timpul strinutatulrri nu se va prccluce nici o senzafit'de'lurujnli,". in cazurile cleosebite, la care se referil profesorul Dcnders qi cll. Bournan, am vlizut crir la citeva s[,pt[mini ctup5, ce ochiul este u;or v[timat ur'meazil ccntraclii spasmadice care sint insotite de o scurgere abunclent[, de lacrimi. La c[scat lacrin'.ile par st'r fier datorate numai contractiei spasmodice a mu;chilor din jnrul cchilcr. In poficizr acestor' din urmh cazan, este gru de crezut cil presiunt:r plecapelcl asupra suprafefei ochiului cu toate c[, efectuat[ spasmcclic ryi cleci cu mult rnai niu]15, fct![ cle cit se poate face in motl voit, este sufieientii, pentrrt a cletcrrnjna prin acliune'rcflexi secretiir lacrimi.rlir in numercas.ele caznri in care ace asta are lcc in timpul cfcrrturilt,r de erpirzr!,ie violentri. O altf caazi, poate intra simultan in iocr. r\m vlzut ci,, in :tnumite corrcli!,ii, parlile interioare ale ocb.iului ac!,icneazi, in mocl refler asupra glandelor lacrimale. $tim cir, in tirnpul eforturilcr violente de expiralie presiunca sitrgelui arte'rial dininteliorul vaselor oculare este sporiti, si cir, revenirea sin,gelui rrnos este impiedicatir. Pare tle zsesa, probabil cil dilatarea vaselor oculare astfel prcdusir, poate a,ctiona in morl rc.flex asupra glanclelor lacrimale - sporincl astfel efcctele tlatoriteprr.siunii spasmotlice ale pleoapelor asupra suprafetei ochiului. Examinind in ce md,srrr[ aceastd, ipotezi, este probabilir, trebuie s:-r :rrrcm irr vedere cS, asupracchilol sugacilor s-a act,ionat in acest mocl dublu in clecurs de nenumlrate generalii, ori de cite ori ei au lipat ; qi dupd principiul cir, forta neryoasit trece ugor de-a lungul c[ilor obi;nuite, ehizrr o comprimare moderat5, a globului ocular ryi o clilatare moderat5, a vaselor oculare vor rjunge, pind, in cele din urtni, tlin obi;nuin!ir, sil :rcfioreze asupra glandelor. Avcm un cazanalog in faptulczi mu;ch.ii orticulali sint aproape intotcleauna contractali intr-o rnicti, mitsurir, chiar in decursul ruui rreces sl:rb cle plins, cind nu poate erista nici o rlilatare a vits('1or sAu \-r('o st'trzlltit' ucpl[cut ir provocatti in interionrl och.ilor. I)e altfel, a,tunci cind ac{,iuni sa,u mi6cilri complcxe au fost cxecut:rte irr st,r'insir a,socialie, timp indehtngat, si cin,tl acestea din vreo calrzi'r sint impietlicutt', nrai infiil voit, iur ultt'rir r clin. crbi;nrtinfi, si clacil cr;ndiliile potrivite clt-' excutarc apar, orieArt' parte a acfiunii sau a rni;clirii care eltc cel rna,i pulin srtb controlul v'oinfc'i vn, fi cleseori executatil inv'olrtntar. Secrelia rtnei glande este cleosebit cle inclepenrlentir de voinf[, de Aceea, atilnci eind cu ina,intarea in lirstil zr,incliv'idului sAu crl prcgresul crtlturii rasei obiceiul de a tipa sau de a plinge cu urlete este stzipinit ;i in ccusccin![, nu apare \,"reo dilatare a vaselor ,'sanglline ale' ochirrlui, se poate totrtryi intimpla si, mai fie incd, secr'etate lacrimi. Dupa cllm am obser'va,t mai sus, putern vedea mrirychii din jurul ochilor dnei persoane care eiteryte o povestire emolionantI, crispindu-se sau tremrtrind intr-o rnhsurzi atit de uryoari, incit s[, treaci, aproape reobservate. irr acest c,az) nrt a eristat nici un ,tipi,t ryi nici o dilatale rl, r'aselor sangriiile ryi totu;i, rljn obi;nuinfi,, anumite celule nervoase trimit o rnic5, cantitate de forfa nervoasi, la, celulele care comancl5, mu;chii clin jurul r:chilor, prcrtm;i celulelcr carc ccmanclit glandele lacrimale, cleoarece in acest tirnp ochii se umezesc prt{in. I)aeir erisparea

EXPRE,SIA SUFERINTEI

mu$chilor din jurul ochilor ryi secrelia lacrimald, ar fi fost complet impiedicate, ar fi existat touqi, aproape sigur', o oarecare tendin,tn de a transmite o for{d, nervoasd, in aceleaqi d,irecfii iar deoarece glandele lacrimale sint remarca,bil de independente r1e controlul voinlei ele inc[ vor fi predispuse sI, aclioneze, tri,clind astfel, cu toate cii, nu existl, nici un alt semn extericr, gindurile emo!,ionante care treceau in aeel moment prin mintea persoanei respective. Ca incd, o ilustralie a ipotezei pe care am preze[tat-o aci, pot nrerr,tiona cti dacI, intr-o perioad[, timpuric' A r'ietii, atunci cind obiceiuri de toate feluri]e se formeazd, u$or, copiii noqtri resimlincl mul,tumire s-ar obirsnui sir, ernitzi hohote zgomot'oase de ris (in timpul cd,rora vas:ele oculare se dilatd,) la fel de frecvent ;i de continuu dup5 cum se dedau acceselcr cle ,tipete la suferin!5, atunci probabil c5, mai tirziu in via!5 lacrimile s-ar secre-'ta tot atit de a,bundent ;i de frecvent in oricare d.in ambele st[,ri sufleteqti. Un ris delicat sa,rl uu zimbet sau chiar un gind plir,cut ar fi fost suficient pentru a provoca o secre!,ie moderati, de lacr'imi. lle fapt existti o tendin!i, evitlen{,[ in aceastd, d.irecfie, dupd, cum se v'a vedea intr-un capitol viitor'. cittcl"vorn |rata d.espre sentimentele duioase. Dup5, l'reycinet2o,la inctigenii din insrrlele Sanclwich lacrimile sint recunoscute defapl, ca unsemndefericire ; ar fi necesare toturyi d.ovezi mai valabile as,upra acestei probleme d.ecit cea a unui cii,ld,tor in treeere. De asemenea, dac[, copiii nogtri timp de multe generalii qi fiecare dintre ei timp d.e mai mul!,i ani ar fi suferit aproape zilnic de accese prelungite d.e sufocare, in timpul c[rora va".ele ocula,re sint dilatate ryi lacrimile secretate in abunclenf5, atunci probabil puterea obiceiului asociat ar fi atit de mAre incit in timpul restului vief,ii simpla id.ee a unei sufocilri fir,rti vreo suferrinfii, sufleteascl ar fi suficienth, pentru a provoca lacrirni. Pentru a rezuma acest capitol, se pcate spune eX plinsul este probzrbil rezultatul vreunei inl5n{,uiri de evenimente, cum sint celcr ce urmeaz:i. Atulci cind. sint fli,minzi sau suferi, in .v-reun fel oarecare, copiii !ip5, tare, ca ryi puii majoritd,lii altor animale, in parte ca o chemare cle ajutor c[tre p6rinlii lor ryi in parte pentru c5 orice efort ma e acluce o ugurare. lipatul prelungit cluce in mocl inevita,bil ]a congestionarea vaselor sanguine oculare, ceeA ce trebuie "qi, fi dus, mai intii con;tient ryi pinir in cele clin urm5, din obignuin{i,, la contrac{ia mrrqehilor tlin jurul ochilor pentru a-i proteja. in acela;i timp, presiunea spasmodici, pe suprafa!,a cchiului ryi d.ilatarea vaselor intraoculare, friri sL implice neapir,rat vreo ,senzalie conftientzi, trebuie si fi influen,tat prin acliune reflexI,, glandele lacrimale. fn sfir;it, tlatoriti celor trei principii ryi anume : al for-tei nervoase care treceugor de-a lungul cd,ilor obirynu,ite -- al asocialiei cuinfluenla ei atit de larg r[,spindit5, ryi a] unei mai mari subordcnflri controlului vointei a unor acliuni decit a altora-- suferin,ta a ajuns sil provoace ugol secre,tia Izrcrimalil flra, o-[, fie neapilrat insoliti, de weo altd, acliune. Cu toate cL in conformitate cu aceast[ ipotezi, trebuie sii consiclerdm plinsul drept un rezultat intimpltitor tot atit cle lipsit de scop ca ryi secre!'ia lacrimalS, in urma unei lovituri pe suprafafa cchiului sau ca un strinut catzat de acliunea tinei lumini vii asupra retinei, totuqi nu ne va fi greu s5, inlelegem in cel fel secre,tia lacrimilor duce la uqura,rea suferinlei. ,i, pe mi,sura in care plinsul este mai violent sau mai isteric, cu atit mai ma e va fi r4urareer pe baza aceluiaqi principiu, dup5, care zvirca' lirea, intregulu.i corp, s:crirsr11,tul tLintilcr ryi lipetcle pitnrnzdtoare adrrc usurare in caz cle durels puternicl.
2a

Citrit rle Sir J. Lubbocli, ,,Prchistoric Timcs", 1865, P.

4l-r8"

CAPITOLI]L AL VII-LEA

PftOAST,tr,. DISPOT,,ITTE, NELINI$TE, MIHNIRE, DEPRIMARE,

DESPERARE
Efect.ul general el rnihnirii asupra sistelnului - PoziIia oblicl a sprinct nelor' sub influentir suferirrIei: |)esprtr ('auza lrozifiei oblice a sprincerrr]loI'- [)cspre {'ol)orlrea col!urilol grrrii.

Dupd, ce am fost cuprin$i de o mihnire puternicf qi cauza lnci mai persistir,, ci,dem intr-o stare de proastd, dispozrtre sau putem fi complet d.escurajali qi deprimafi. Durerea corporal5, prelungitS,, dac5, nu ajunge la paroxism, duce in general la aceea$i stare sufleteascS,. DacL ne aqtept5,m s5, suferim, sintem nelini;tili ; dacd, nu arrem nici o speran!5, de alinare, c5,d.em in desperare. Persoanele care suferI, o mihnire excesivi, caut5, adesea alinare prin miryciri violente, aproape d.esperate, t1up5, cum am ard,tat intr-un capitol anterior ; cind insl, suferinla este oarecum alinat[,, ele nu mai d"oresc s5, aclioueze) ci rdmin nemi;cate ;i pasive salr uneori se leag[,n5 ineoace qi incolo. Circulalia linceze$te, fa\a clevine palidfi, rrrrr;ehii s;(. r'elaxeazh, ochii coboarir, capul atirnf pe pieptul contractat,buzele, obrajii ryi nraxilarul inferior se la,-sd, toate in jos prin propria lor greutate. Deci toate trlsirtur-le felei sint alungite I se zice c5, unei persoane care aude veqti proaste i se lungeqte fa!,a. IIn grup de indigeni din Sara de Foc s-au str5duit sd, ne explice c5, prietenul lcr, c[pitanul unui vas pentru vin5,toarea de foci, d.evenea prost dispus, trd,gindu-$i obrajii ln jos cu ambele miini pentru a-qifaee fa\a clt mai lung5, posibil. Dl. Bunnet mir, informeaz[, cd,, atunci cind. sint deprimali, bd,qtinaqii australieni au un aspect ccnsternat. Dupd, o suferinfi, prelungitS,, ochii au o privire posomoritd ryi fir5, expre sit qi adesea sint uqor umezili de lacrimi. Nu rareori sprincenele devin oblice da;toritzi ridicS,rii extremit5,filor intericare. Aceasta produce pe frunte creluri de o form5, ciuc1at5, ;i care sint foarte diferite d.e cele ale unei simple lncruntd,ri, cu toate ci in unele cazuri nu existi, decit o simpl5, incruntare. Collurile gurii sint trase in jos, [aspect] care este atit de unanim recunoscut eaunsemn de proast5, dispaziLie,lncit a devenit

aproape proverbial.
8-c.30{

i)(l

EXPRESIA DE NITHNIRE

Respiralia d.evine inceatd, qi sla,bd, ;i este adesea intreruptd, de oftaturi adinci. Dupd, cum observd, Gratiolet, ori c1e cite ori atenlia ne este concentrartd' indelung asupra weunui subiect, uitd,m si, mai respirdm, apoi ne ugurdm printr-o inspiralie ad.incd,; ins5, oftaturile unei persoane intristate sint a,bsolut caracteristice, datoriti respiraliei slabe qi circulaliei incete r. Intrucit uneori mihnire a revine qi creqte pinfl la paroxism, persoana in aceastd, stare are spasme care influen!eazd' muqchii respiratoii ;i se simte ca ryi cintl ceva, aga-nurnttul globus hys't,ericus, i se ridich, in gitlej. Aceste miryci,ri spasmodice sint evident inruclite cu hohotul de plins al copiilor qi sint r5,m6ryilele spasmelor mai glave care au loc atunci cind se zice cd, cineva se sufoc6, din cauza durerii excesive 2. Pozi,li,a obti,cd, a spri,ncenelor.- Numai doui, puncte din descrierea de mai sus mai necesit5, clarificare qi acestea sint foa,rte curioase, anume ridicareaextremit5,lilor interioare ale sprincenelor qi lSsarea in jos a collurilor gurii. in privinla sprincenelor, uneori ele pot fi vraz-tte,luind o pozilie oblici, la persoanele care sufer6, de o deprimare sau o nelinigte profund.S ; am observa,t, d.e exemplu, aceastd, miqcare Ia o mam5, cind vorbea d.e fiul ei bolnav I uneori aceasta este provocatd, de cauzele cu totul neinsemnate sau de moment ale unei suferinle reale sau presupuse. Sprincenele iau aceast5, pozilie datoritd, contractiei anumitor rnuqchi (anume a muqchilor orbiculari ai sprincenelor qi piramidati ai nasului, care irnpreund, tind sI, coboare ;i sd, contracte sprincenele), este parlial frinat5, de ac,tiunea mai puternicd, a fasciculelor mu$chiului frontal. "ate Aceste fa"scicule ridicl, prin contractia lor numai extrernit5,lile interioare ale sprincenelor qi, deoarece in acelaryi timp murychii sprincenelor impreuneazd, sprincenele, extremit5,,tite interioare ale acestora se increlesc intr-o cutf,, sau ridic5,tur5,. Aceast5, cut6 este foarte caracteristicd, pentru aspectul sprincenelor atunci cind devin oblice, dup[, cum se poate ved.ea din iigurile 2 ryi 5, planqa II. in acelaqi timp sprincenele se Zbitlesc pu,tin tleoarece perii sint fd,culi s5, se ridice. Dr. J. Crichton Browne a observat de aiemenea ad.esea la pacienlii melancolici ca,re iqi !,in sprincenele permanent oblic,,o curburf,, ascutitd,, ciud.atd, a pleoapei superioaret'. O urmi, a acesteia poate fi obseriat5, d.acd, comparbm pleoapa dreapti, qi cea stingd, la tinl,rul din fotografie (planrya II, fig. Z;, intrucit el nu a putut acliona egal asupra ambelor sprincene. Aceasta se ved.e d.e asemenea la cutele inegale de cele douh, pd,rli ale frunfii. Curbura asculitd, a pleoapelor depinde, crecl, de faptrtl cL numai extremitatea interioatd' a sprinceneloi este- ridicat5,, deoarece atunci cind. intreaga sprinceanh, este ridicatS, ryi arcuitX,, pleoapa superioard, urmeazh, intr-o mic[, m6sur[, aceeaDi miqcare. Razultatul cel mai evident al contracliei opuse a muqchilor d.e mai sus se ved-e la cutele caracteristice formate pe frunte. Aceryti muqc'hi, cind. sint astfel in acliune unit5, ryi totugi oprrs5,r pot fi clenumili pe scurt murychii mibnirii. Atunci cincl o persoani, iqi ridicd, slrinceirele prin contraclia intreguhri muqchi frontal, 4.-o curmeziqul intregii'lb,limi a irunlii se intind creluri transversale, insd, in cazttl defa!d, numai fasciculEle mi;tocii sinb contractate ; in consecinld,, cutele transversale se formeazd' numai de-a, curmeziqul pd,rfii mijlocii a frun,tii. Pielea deasupra pd,rfii exterioare a
1 Exemplele dcscrise rnai sus sint luate parlial clin 1or, vezi clr. Piderit, ll/issenschafiliches Sgstem der Mimik propriile mele observalii, insi mai ales din Gratiolet und Phgsiognomik, 1867, p. 65. 2 Despre acliunca mihnirii asupra olganelor de res(De Ia phgsi.onomie . . . , p. 53 gi 337 ; despre oftat, vezi mai ales Sir C. Bell, Anatomg and Philoso' piralic, 1t.232),carea tratatbilcacest intreg subiect. Vezi de aseed. a 3'a, 7844, p. 151' phg Erpressiott, of FragmenPhgsiognomi.ces, et I-{uschke, Illimices rnenea

tum

Phgsiologicum, 1821.,

p. 21. Despre expresia

ochi-

SPRINCENE OBLICE

1r) 1

exterioare

ambelor sprincene este trasd, in acelaryi timp in jos qi netezitd, prin contraclia porliunii a muqchilor orbiculari. Sprincenele sint cle asemenea impreunate prin

PIA.V^.S'1

A ll-rt

rear,,ia cuts

contraclia simultarr[, a mu$chilor sprincenelor 3, qi aceast5, din rtrmd, acfiune geneverficale, separinil partea exterioard, ;i cobcritd, a pielii frun,tii de partea
3 In observaliilc prcccclenLe asupra moclului in
care

sltrincenele devin oblice, am urmat pdrerea care pare

consultat sau cu care aln discutat, asupr.a acfiunii sus-

unaniml tuLnror anatomi;tilor ale ciror lucriri

le-am

numililor mugchi. ln consecinli, in toati lucrarea de fali voi adopta o ipotezl similari asupra acliunii mug-

102

EXPRESIA DE MIHNIIItr

central5 qi ridicatd,. Unirea acestor cute verticale cu cutele centrale ryi transversale (vezi fig. 2 $i 3) produce un semn pe frunte care a fost comparat cu o potco avra ; rnai exact ins6,, aceste cute formeazd, trei laturi ale unui patrulater. Adesea ele sint evid.ente pe fruntea persoanelor adulte sau aproape ad.ulte, atunci cind sprincenele lor devin oblice, ins5, la copii, datoritS, faptului c5, pielea nu li se increlegte ugor, ele rareori se pot ved.ea sau nu se pot d.escoperi decit simple urme ale acestora. Aceste cute ciudabe sint cel mai bine reprezentate in figure 3, planqa If, pe fruntea unei tinere care are capacitatea de a acliona voit asupra muqchilor respectivi intr-un grad. neobiqnuit. intrucit era absorbit[,-d"e aceastd, sfor{are, pe cind era fotcgrafiatd,, exp esia ei nu era cituqi de pulin una de mihnire, de aceea nu am prezentat decit numai fruntea. Figura 1de pe aceeaqi planqi, copiati, din lucrarea dr. Duchennea, reprezint5,, la o scari, redusf fa\a, in starea ei naturald,, a unui tinfi,r care era uri actor bun. in figura 2 eleste afafr,at simulind mihnire, ins5,, dupi, cum am menfional, mai inainte, nu a aclionat in mod egal asupra ambelor sprineene. Se poate d.ed.uce cd, expresia este adevi,ratS din faptul ci,, din 15 persoane c5,rora li s-a ardtat fotograf ia original5, fd,r[ sd, li se d.ea weo indicalie de ce intenfioneazd, sd, reprezinte, 14 au ri-r,spuns imediat ,,d.urere d.eznd,d5,jduit5,", ,,r5,bdare cu suferinf5,", ,,melancolie" ;i aga mai departe. Procurareafigurii 5 este oarccum curicas5,: am v[,zat' fotografia intr-o vitrini, qi am d.us-o la dl. Rejlander pentru a d"escoperi cine a fd,cut-o, spunindu-i eit tle nri;ci,toare ii era expresia. IJI mi-a rd,spuns : ,,Eu am fi,cut-o $i era probabil sir, fie miqei,toare, deoarece dupl citeva minute b5,iatul a izbucnit in pllns". Jtl mi-a ar'[,tat apoi [fotografia] aceluiaqi b5,iat in stare liniqtitd,r pe care i-a'm cerut s5, mi-o reproducir, (fig. 4). In figura 6 se pr,t ved.ea sprincenele foarte pu,tin oblice I aceastl figuri,, precum ;i figura 7 sint prezentate pent'ru a arita col,turile gSrii trase in jos, subiect la care m5, r'oi referi indatI,. Pulini sint cei care fd,r'd, oarecare exerciliu pot ac,ticna ln mod voluntar asupra muqchilor lor [care redau] mihnire, ins5, dupd, incercfl,ri re petate foarte mulli reugesc, pe cind. allii nu o pot faee niciod.afr,e. Gradu] de oblicitate al sprincenelor, care este rlobindit in mod voit sau inconqtient, se d.eosebeqte mult Ia diferite persoane. La unii cale par sd, aibd, muqchi piramidali " neobiqnuit de putemici, contrac,tia fasciculelr t' merliale a,le mu;ehiului frontal, cu toate eL poa,tcl fi energici,, clup5, cum se vede ditr
or t:orrugulor supercilii, orbicularis, pgramiduli.s nn.si tlc f)uclrcttnc. Asrrpt'a acestni strbiect vezi de Asemenetl gi fronttrlis. Dr. Duchenne crede insit cir fiecare conclu- observa!iile prof. f)outlers ln ,,Archives of Ilt'tlicitrt"', zie la care ajunge merit[ o examinarc scrioasir, ;i anurne 1870, vol. Y, p. lt4. DI. J. \Yood, care cste aLiL de birrtr cii mugchiul sprincenelor (corrugator), pe cal'e il numeEte t:unoscub pentrtt studiul situ temeinic asupra tnttqchilot' stturcilier, cste cel care ridici collul interior al sprince- corpului ulnan, mi infolnteazir cd, dupi plrel'eA sa, desnclor gi c[ esLe ln antagonism fali de partea superioarl crierea ac]itrnii mu;chiului conttgator supercilii, pe carc qi interioari a mugchiului orbicular, precum ;i fa{i de am dat-o, este corectl. Aceasta nu are insd nici o itttpryramidalis ncrsi (vezi X[icanisnrc cle Ia Phgsionomie portanlI ln ceea cc prive;te cxpresia care esle deterltliIlumaine,7862, in-folio, art. Y, text ;i figurile 19-29, nati de pozilia oblicti a sprincenelor gi trici penlru teocrli[ia in-octauo,1862, 43 p.). El admite totugi ci mugchii ria originii ei. 4 Sint foarte indatorat dr. Duchenne pentru permisprincenelor lmprcuneazl sprincenele, provocind cute verticale la baza nasului, adicii o lncruntare. El crede siunea de a reproduce aceste fotografii (fig. 1 ;i 2), prin rnai departe c[ mugchii sprlncenelor in unire cu mu$- heliotipie, din lttcrarea sa in-folio. trIulte dintre observachiul orbicular superior ac[ioneazl in zona celor clou5. {iile anterioare asupra cutdrii pielii, atunci cind sprintreirni exterioare ale sprincenei, aici ambii fiind in anta- cenele devin oblice, sint lurite din excelenta sa discrtgonism fati de mu;chiul frontal. Judecind dupl desenele lie asupra acestui subiect. Irri Henle (gravura in lernn, fig. 3), nu pot lnlelege * Leuator alae nasi (N. lrad.).
chif

cqrn poate acliona muschiul sprincenei in modul clescris

SI'RINCI]NE

C)ET,ICN

I0:i

cutele dreptrrnghiulare de pe fmnte, nu ridicl extremit[!ile interioare ale sprlncenelor, ci impiedicfl, numai ca ele s6 fie coborite atit d.e mu]t. fn mS,sura in care a,m putut observa, muqchii mihnirii sint pu$i in acliune mult mai frecvent la copii gi f_emei decit la b[rbafi. Rareori se acfioneazd, asupra lor prin durere eorporalS,, mai ales Ia persoa,ne ad.ulte, ei aproape.exclusiv prin suferin!,i, psihici,. Dou5, persoane care dupir' o oarecare practic5 au reugit si acliorleze asupra muqchilor lor de mihnire au constatat, privindu-se in oglindfl, , eil atunci cind qi-au fd,cut sprlncene]e si, devin5, oblice, -tri $i-au tras in acel,aqi timp, neintenfionat, collurile gurii in jos, ceea ce se intimpl[ adesea atunei clnd. se adopti, natural aceastl, expresie. Capacitatea de a pune ugor in miqcare mugcbii mlhnirii pa,re sI, fie ereditard, ca aproape oricare facultate omeneasc5,. O doamn6, aparlinind. unei familii renumitS, prin ace ea cd, a d"at un numd,r extraord.inar d.e mari actori qi actri,ter $i gare putea sd, redea aceasti, expresie,,cu o precizie ciudat5," a deelarat doctorului Crichton Browne c6, toatd, familia ei armsese aceastd, capacitate intr-un $ad remarcabil. Se parer clup5, cum de asemenea aflu de Ia d.r. Browne, c5, aceearyi tend.inll ereditar5, s-a extins pinf Ia ultimul d.escendent aI familiei , c^re a inspirat romanul lui Sir Walter Scott RecI Gauntlell, insd, eroul este d.escris contractinctu-qi fmntea lntr-un semn ca de potcoav'ir,, Ia orice emolie puternic5,. Am vdzttt d.e asemenea o femeie tin5,r5, a cd,rei fnrnte pirea si, fie in mod. aproape obiqnuit astfel contractat'd, independent de emolia pe care o resim,tea ' ln acel moment. Muqchii mihnirii nu sint puqi in joo prea des qi, deoareee acliunea este adesca, tle moment, ea poate ugor s5, nufie observatd,. Cu toate cd,, atunci cind este observati, a,ceasti, expresie este unanim qi imediat recunoscut5, ca fiind de mihnire sau d.e neliniqte, totuqi nici o persoan5, dintr-o mie care nu a stud.iat niciodat5, aeest subiect, nu este ln stare si, spunfi, in mod precis ce schimbare are loc pe fala celui care sufer[. De unde decurge prbbabil eil,, in mil,sura in care am observat, lnnici o_operiliterar5, roman, nu se face nici m5,car o aluzie la acea.stI, qi cu excepfia 'qi,tui hed, Gauntlel a unui alt dup5, eum am fost informat, autoarea acestui din urm5, roman aparline expresie reirrmitei familii cLe aetori la care ne-am referit pulin mai sus, aga incit atenlia ei a fi atrasi, tn mod special de acest subiect. putut Sculptorii greci din antichitate erau familiari eu aceastd, expresie_, dupd, cunl se vede Ainltatuile lui Laocoon qi Arrotino ; ins5, dup5, clrm observS, Duchenne, ei au dus cutele transversale de-a eurmeziqul intregii frunfi, eomillncl astfel o gravi, eroare anatomic6,, ceea ce se vede d.e asemenea la unele statui moderne. Este totuqi Tai prcbabil c5, aceqti observatori uimitor de exacli s5, fi sacrificat intenlionat adevl,rul pentru frumusele, decit si, fi comis o eroare, lntrucit cutele dreplunghiulare pe fnrnte nu a'r fi aqrt un'aspect prea impresionant redate pe marmuri,. fn ml,sura in care am putut descoperi, aceastd, expresie ln starea ei deplin dezvoltat5, nu este prea des reprezentatd,li pfcturi de cd,tre mae;trii vechi, clafioritI, f5rd, indoial6 aceleiaqi calu'ze.; ins6 tr doamn6 care este perfeet familiariza'fr,6, cu aceastf,, expresie m5, informeazd, c5' ilt tabloul lui Fra Anfetico,,Coborirea de pe cruce" d,e la Florenfa,_expfesia este clar ooa-dintre'figurile oin dreapta, Fi a$ putea aclfl,ugq, alte elteva exemple. reprezentat5,Ia - T-ta rug5,mintea mea, dr. Crichton Browne s-a ocupat igcleaproape d-ec,ceastii, Ia expresie u:umeroqii sd,i pacienli, alienali mintali de Ia aztl'u.l din West Riding ; el iunoaqte bine fotografiile lui Dircherure reprezentind acliunea muqchifor mihnirii qi m5, info rmeazd, cd, ei po t fi v6,zu!i in mod. constant in acliune ene gici, in ca'zuri de melaneolie qi mai ales de hipocondrie si e5, liniile sau eutele persistente da'torite con-

10J

EXPRESIA DE M1HNIRE

tracliei obiqnuite sint caractieristice fizionomic,i alie na,!ilcr m.intali aparf,irrir1c-l aocstol. tlou5, categorii. Dr. Brown.e a observat cu griji, perrtru'm.intlr in det,uirsul unci peliczrcle, eonsiderabile de t1[P, treri cazuri dc h.ipcconCrie, in ca,re mu;chii niili.rr.irii r,]au p(,r,sistent contractali. fn unul din. ele, o vdcluvi, in virsti, c1e 51 de ani, isi in.ch.iplia rr[ pierduse l,oate viscerele qi c5, tot ccrpul ii era gol. tra ayea o expresie cle tnate supii qi iryi lovea ritmic, timp de ore in.tregi, una de alta miinile pe irrmdtats inchise. lge )Iu;ch.ii mihnirii erau perman.ent ccntracrtali si plecapele superioare arcuite. Aceast:i stare a durat hinj de zile, apoi s-a insd,n5toryit, iar exprcsia felei ryi-a rellat aspectul ei natural. lln al d.oilea caz a prezentat aproape acelea;i particlla,ritflJ,i, uoio..l i1. plus collurile gurii ld,sate in jos. DI. Patriclr Nicol a a'rut a,mabilitatca s5, observe pentrn mine ma,i niulte t,azurila azihl de nebuni dir Sussex ryi mi-a eomuniea.l, cletalii complrte irr. lcgdturi, cril trei clintre _ele ; nu este in"qd, n.evoie s5, Ie dau aici. Din observaliile snle is.rptu pacienlilor melancolici, dI. Nicol ccnchicle c6 extrem,itil!,ile intericare'ale sprincenelo1 sint apr_oape intotdeauna mai mult sau mai pu!,in ridieate, cu crlurile d6 pe frunte mai mult sau mai pulin eviden.t pronunfate.. Tn. caztl unei femei tinele, ac.sfe cretrrri au fost observate ca fiind in mcd constant in u;or joc sau mi;eale. in rlnele e,aznri, collurile grrrii sint cd,zute, adesea ins5, numai intr-un grad. nein.semrr.at. Se plte a cthserva aproape intotdeaun.a o oarecare deosebire in, expresia m.ai multorl paciep!,i melancolici. in general, pleoapele sint tisate in jos, iar pieiea din apropierea ctillurilcr lor exterioare ryi de sub ele este incretit5. Cuta naza-lahiall, eare, dlce tlei la lrripilc nd,rilor Ia collurile gurii ryi ca,re este oiit A" b[ti,tcare ]a cchi la ccpiii care pling i1 hohote este adesea clar pronln.fatd, la aceryti pacienfi. Deryila a,lienafii m.intali murych.ii mih.nirii ae{ic ieazd aclcl-ca, in mc.d pt,rsist(,n.t,. t;oturyi in cazuri obiqnuite ei sint uneori puryi incon,rytiint in. ac{,iune pe scnrti cturatl 4e ca,uzg ridicol de neinsemna,te. lln domn a recompen.sat o tinir5, dcamn.d, printr-rin caclcu cle mic5, valoare ; ea a pretins cf,, este ofen.,qatd, qi l-a dojenit sprin.cerr"t" i-a1 clevcnit I extrem d.e oblice, cu frurltea complet in.crelitd,. O alti tin,iri, clcamnd ryi rrn 1inir, amind.oi in cea mai bun5, dispozifie, vorbeau impreunfl cu pasiune ryi cn o rapiditate extraordinar5; am observat cil, ori d.e cite ori tind,ra dcanrn.i, era invinsi, ryi curjntele nu-iputeau ieryi destul clerepede din gur5,, sprincenelei seridicau oblic ryi pd frlnto i stc' formau cute dleptgngh.iulare. Ea ridica astfel tLe fiecare ctatil steagul clisper[,rii, ceea ce a fd,cut d.e o jumitate de duzind, de ori in d.ecurs de citeva minrtte. Nu am fi,cut nici o observalie asupra acestui subiect, insi; intr-o acazie ultericarS, am rugat-o sir, acf,ioneze asupra murychilor ei de mihnire, de fa!5, fiincl altd, fat|,, care putea sir, faci, in mod.voit acestltlcril, ari,tindu-i ce seintenticna. Ea a in.cercat irt mcil repcta,t dar. in zadar; totu;i, o cauzd, afiit, de neinsemnat5, d.e neplflcere cA ca cle a nlli fcst irr stare sd, vorbease,S, destul de repecle, a fost srrficierrtl pentlu a, prlne in aclirrnt (,1er,gic5,, in mocl repeta,t, ace;ti rnurychi. Expresia de mihnire datorit5, cori.tracfiei mrt,,schilcr de niihnilc n.u (,stt, rrituusi de, pulin limitatS, Ia europeni, ci pare fic comrin6 trrt,uror last'lor unlailo. Am pr:ilrit ',qri cel pu!-rn descrieri demn.e cltl incrcdere in privinta lrindrtqilcr', a clh.ang2,lilor lrrnU A;n triburile indigene de munte djn Iqd.ia qi d.eci aparfin.ind urrei ras:e cu tc,tu] distjn.ctr. cle trindu$i), a malaiezllar, a negrilcr ;i a australie nilor. in privinfa, acestora clin. urm5, cloi observatori au r5,spuns afirmativ la intrebirile mele, n.eintrincl insfi, in nici un detlr'liu. Totuqi,^dl. Taplin adaugd, la observaliile mele descriptive cuvintele: ,,aceasta t'ste exact". fn priv'infa negrilor, doamna caxe mi-a vorbit despre pictlra 1li Fra

SPRINCENE OBI,ICE

Angelico a vrazut un negru remorcind o barc5, per l{il si, cind a intilnit un obstacol, ea obselvat murych.ii s5i de mihnire in ac,tiun.e putemic[, cu mijlccril fr'un,lii fcar'te ^ Dl. Geaeh a observat in, Malacca, un malaiez cu ccllurile gurii traEe mult in increlit. jos, cu sprincenele oblice ;i cu dungi scur'te ryi atlin.ci pe frurlte. Acea,std, exprcsie n.u zl d.ura,t decit un timp foarte scurt; dl. Geach. observ5,: ,,Era cittdat, seminind foarte mult cq o persoand, gat'a s5, plingd, clin cavza unei pierderi ma,ti". fn fndia, dl. Erskine a constata,t c5, iudigenii erau familiariza\r cu aceastd, expresie, iar d.l. Scott de la Gr[clina botanic5, din Calcutta mi-a trimis o descriere am5,nunlitil a d.oui cazari, pentru care ii sint indatorat. El a observa,t citva timp, fiind ascuns, o femeie dhangari, foarte tin.[rl, din Na,gpore, solia unuia dintre grd,d.inari, care iqi ald,pta pruncul muribund, ryi i-a tdzttt in mod distinct sprincenele ridicate la col!,urile interioare, pleoapele cdzute, mijlccul fruntii increlit, gura pulin desch.is[, cu collurile mult l6sate. El ieqi apoi din dosul unei perdele de plante ;i v'orbi sdrmanei femei care tresd,ri, izbucni intr-o rev5,rsare amar5, de lacrimi qi il implord, si,-i vindece pruncul.Al d.oileacaz afost al unui bd,r'bat h.industanez ca,re, din cauza bolii qi a sir6ciei, a fost silit s5,-ryi vindd, capra favoritf,,. Dupd, ce a primit suma, el s-a uitat repetat la banii din mina sa qi apoi la capri,, ca qi cum ar fi lrut sd,-i in,apareze. El s-a dus Ia caprd, care era legatd,, gafr,a sd; fie du.s5,, qi animalul s-a rid"icat in doui, picicare ryi i-a lins miinile. Ochii si,i ryovd,ir5, dintr'-o par"te intr-alta, ,,g"ura ii era par!,ial inch.is5 cu collurile h.otd,rit l5,satr: in jos". Pin,[, in cele din urmii, s5,r'manu] om p[ru s5, se decid5 ci, trebuie sd, se clesparti, de capra sa ryi atunei, rlupd, cum vdzu dl. Scctt, sprincenele ii devenir5, pulin oblice cu increlitura sau umflarea c racteri,qtic5, la capetele interioare, insd, fdr5, ca frun.tea sd, i se increteasci,. Omul rdmase a-rya timp de un minut, apoi oftind adinc iztrucni in lacrimi, iryi ridic5 ambele miini in sus, binecuvint[, capra se intoarse qi f5r5, s-.o mai priveasci se ind"eph,rt5,. Despre ca,rrao, oblicttd,li,i, sTtri,ncenelor la su,f ertnld. - Timp de mai mulli ani, nici o expresie nu mi-a pd,rut atit cle nein.,teleasci, ca cea pe care o examin[,m aici. De ce mih.nirea sau nelini;tea s5, cletermine contraclia fascicu]elcr mediale numai ale muqchiului frontal imprertn5, cu a celor d.in jurul ochilor ? Aici se pare c5, avem o miqcare complex5, cu singurul scop de a exprima mih.nire, ryi totuqi aceasta este o expresie relativ rar5, qi ad.esea trecutd, cu vederea. Cred c5, explicalia nu este atit de grea pe cit pare la inceput. Dr. Duclr.enne dd, o f otogra,fie a tin5rului la care ne-arn referit mai inainte, care, uitindu-se in sus la o supratald, prtternic luminat6,, i;i ccntract5, in mocl involuntar,qi exagerat, muryc,lr.ii sili d.e mihnire.Uitasem complet aceastd, fotografie cind, intr-o zi faarte luminoas6,, fiind c[,lare, cu soarele in spate, am intilnit o fatd, ale cd,rei sprincene au devenit, pe cind se uita in sus la mine,extrem de cblice, cu cutele corespunzdtaare pe frnnte. Am cbservat aceearyi mi;care in cc'ndilii similale in nrai multe ocazriulterioare. intorcindri-md, aoas5,, f5,r5 a da vreo indicalie a,qupr& scopulu.i meu, am filcut pe trei dintre copiii nrei si, se uite cit mai inclelungat qi atent posibil la, virful unui arbore inaltr ca e se profila pe un cer extrem cle lrrminos. La to!,i trei, mupchii orbiculari, muqchii sprincenelor si piram.idati erau puternic ccntractali prin ac!,iurre reflex5, din cauza excrtf,,rii retinei, a;a in.cit cchii si, le fie apd,rali d.e lu"mina vie. Ei au incercat ins5, cu tot dinadinsul sd, se uite in sus, qi acum s-a putut observa o luptfl, curioasd,, cu contraclii spasmodice, intre intregul muqchi fronta] sau

10(i

BX}]HESIA D!: IIIIIINITII]

Ilumai p_orliunea sa medialf . qi diferilii mu$chi care servesc Ia coborirea sprincenelor si Ia inchiderea pleoapelor. Contraclia involuntard, a muqcbilor piramidalia flcut ca partea bazalil a nasului lor sd, se incredeascd, adinc gi transversal . La unul dintre cei trei copii, sprincenele lntregi pen.tru moment ridicate gi coborite prin contraclia -.TuI alternativ5, a intregului muqchi frontal ;i a mu;chilor din jurul ochilofa;a incit toat5 ld,fimea frunlii.era alternativ increlit6 qi netezitil. La ceitatgi doi copii, frunta s-a increlit numai in partea rnedian[, producindu-se astfe] cute hreptunfbiutur" ; sprin^unul cenele au devenit oblice, cu extremit[,tile interioare incrre lite li utrtttate'- ia din copii in Aicd md,sur6,, la celdlalt in mcd puternic prc,nunfat. Aceast5, deosebirc in pozi!,ia oblicS, a sprincenelor pare sL ilepindi de o diferenffi, in imobilita,tea lor general5, qi in {orfa muqchilor piramidali. In ambele aceste cazttri s-a aclionat asupra, sprincenelor qi a frunlii sub influenla unei lumini puternice, in exact acelagi moAl in fiecare detaliu caracteristic, ca sub influenfa mihnirii sa,u a nelini$tii. Duchenne afirmd' cd muqcb.iul piramidal al nasrllui este mai pulin sub controlul voinlei decit ceilalli mriqcbi din jurul ochilor. EI observ5, cd, tinfi,rul care putea sd, aclioneze atit {9 !;ne _asupra muqchilor s5,i de mib.nire, precum ryi asupra majorit5,lii celorlalli mu;chi faciali ai si,i, nu iqi piltea contracta muqchii piramiAati 5. Aceast6 capacitate se deosebeqte totu;i, firi, indoial5, la diferite perscane. Muqchiul piramitlal serveryte sd, trag5, ll jos pielea frunlii intre spr'incene impreuni, cu extr*mitetritc interioare ale acestora. Fasciculele mediale ale frontalului sinfi in antagonism cu pirarnidalul qi, dac5, acliunea acestuia din urm5, urmeaz5, sd, fie opritfi, in mod, spdcial, ilcestefascicule mediale ale frontalului trebuie ccntractate ; clac5, Ia persoanele cat. u., rnurychi piramidali puternici, sub inftuenla unei lumini strS,lucitoaie existd, o dorinJlr inconqtientd, de a impiedica coborirea sprincenelcr, fasciculele media,le ale murychiului frontal trebuie duse in jos, qi contrac,tia lor, dac5, este destul de puternic6 pbntru a invinge piramidalii, va ac,tiona impreun5, cu contrac\ia muqch.ilor spr.incenelor $i a mursch.ilor orbiculari ;i aceasta in acelaqi fel ca cel tocmai descris privind sprincencle si fruntea. Atunci cincl copiii !ip5, sau strigS, ei iqi contracti,, dup5, cum qtim, muqch.ii orbiculari ai sprincenelor si piramidali, in primul rind cu scoput Ae a-$i stringe ochii, ap5,rindu-i astfel de a fi congestiona,ti, iar in aI doilea rind din obiqnuin!fi,. De aceea rn-am agteptat sd, constat la copii c5, atunci cind. se strdduiesc fie si, impiedice izbucnirea unui acces cle plins, fie si, opreasc5, plinsul, ei impiedici contrac\ia muqchilcr menfio.na!,i mai sulr jn acelaqi fel ca atunci cind se uit5 in sus la o lumin5, vie, qi, in consecin!5,r fasciculele mediale ale munsclriuluj frcntal vor fi puse adesea in ac,tiune. !a urmare, am inceput ert insumi sd, observ copiii in asemena momente, cerind ryi a,ltora, inclusiv unor medici, s5, facd, Ia fel. Dste necesar cle a observa cu grijd, intrucit rlcliunea oprrsi, specific5, acestor murychi nu este atlt de evidentd, Ia copii, d"atoriti, fapl;rrlrri c5, fruntea nu Ii se inereleqte arya cle ugor cala adulfi. Amconstatat insd curind cit, in asemenea ocazii murychii mihnirii sint foarte des puryi in acliune clistinctfl. Ar fi tltl prisos s5, prezint toate cazurjle care au fost observate, incit voi enumera doa,r t,iteva. O fetifd, in virstl de un an ryi jurnltate ela necXjit[, de alli ciliva copii ryi, inainte de a izbucni in plins, sprincenele i-au devenit hotirit oblicc. La o tatk mai
* ln limba englczii ,,centrale". Vom folosi termenul
attatornic,,nlcdial", care indicir fasciculele cele mai interne, dinsple linia rnecliauii a ct'lor tloi mu;cl1i flontali, cleoar9ce
ea

s Micanisme tle Ia

redi

exact ceea ce a vrut

sI

Phqsionomie Humaine, albup1,

exprime Darwin (N. lrad.). p. 1b,

SIJRINCT,NB ()BI,1CI;

107

aceea,;i pozilie oblicii, cu extremitlfile interioale alt' spllnccincrelite qi nelor evident in acelaqi timp cu ccl,turile gurii lisate in jos. De indati ce il izbucnit in plins, toate tri,s[turile felei s-au sehimbat qi aceast6, expresie specificI a dispd,rut. De asemenea, unui b5,ie!el, dupi, ce a fost vaccinat, ca ce I-a ficut ri tipe qi,sd, pling[ violent, i s-a clat o portocald de cdtre medic, ca ce a f[cut pllcere male copilului, dcoarece erls-a oprit d"in plins ;au putut fiobservatetoate miqc5,rile calacteristice,inclusiv fcrmarea crelurilor dreptunghiulare clin mi jlocul frun,tii. ln sfir;it, am intilnit pe clrum o feti!5, in virst5, cle trei sau patru ani, care fusese speriatir clcr un ciinc I cind am intrebat-o ce s-a intimplat, ea s-a oprit din scincet iar sprilrcettele i-au devenit imediat oblice intr-o rnisuri extraordinard,. Nu m5, pot indoi c5 aici avem explicalia problemei pentru ce fascicule'lc med.iale ale muqchiului frontal qi muqchii din jurul cchilor se contracti, antagonist unul ta.d, de altul sub influenla mihnirii, daci contraclia lor este prelungitd,, cala alienalii mintali melancolici, sau de moment, d.in vreo cauzd, nelnsemnat5 cle suferinld,. Noi to!i, ca qi copiii, ln mod repetatr &n contractat mu;chii norytri orbiculari ai sprlncenelor qi cei piramidali cu scopul de ne apd,ra cchii ^ multe genepe clnd. lipam ; strd,moqii noqtri au fd,cut acelaqi lucru timp de mai ralii; qi cu toate cil, inaintlnd in vlrstd,, putem ugor s5, ne stdpinim la trcclrz ryi s[, nu !ipH,m, nu putem clin cauza obiqnuinlei lndelungate sL impicclicd,m lntottleauna o ugoar5 contraclie a mugchilor d.e mai sus ; qi de fapt niei nu observir,m contraclia lor ;i nici nu incerc[,m si, o oprim dac5, este neinsemnat[. Mu;chii piram.idali par a fi ins5 mult mai pu,tin sub comanda voinlei decit ceilal,ti mu;chi inrudi,ti, si, dac5, sint bine clezvoltati, contractia lor nu poate fi impiedicat[, dccit prin contraclia antagonistl a fasciculerlor mecliale ale mu;chiului frunf,ii. Ilczultatul care d.ecurge neapd,rat, d,acd, aceste fascicule se contract5, energic, estc tragerea oblic5, in sus a sprincenelor, lncrelirea extremitd,filor lor interioare ;i formarea d"e creluri d.reptunghiulare in mijlocul frunlii. Deoarece copiii qi femeile pling mult mai ugor decit bi,rbafii qi intruclt persoanele ad,ulte de ambele sexe rareori pling, afard, numai d"ac5, au o suferint5, psihicd,, putem inlelege d.e ce mugcbii mihnirii se v5,d. mult mai cles in ac,tiune la copii si femei, d.upd, cum cred. c5, este cazul, decit la bXrbali, iar la adul,tii de ambele sexe numai in caz de suferin!5, psihic6. fn unele d.in cazurtle men,tionate mai sus, ca in cel al s5rmanei femei dhangare sau al hindustanezului, ac{,iunea muqchilor mihnirii a fcst, urmat5, reped.e de plins arnarnic. Tn tcate ca,zurTle de suferin!5,, mic[, sau n].are, creierul nostrri tinde, din obiqnuinlI indelungath, s5, trimiti, un ordin anumitor muqchi si, se contracte, ca qi cum ar fi incd, copii pe punctul de a !ipa; ins[, acest ord"in, prin puterea miriunati a voinlei qi prin obiqnuinfir, 1l putem contracara parfial, cu l,oate ci, aceasta, in ceea ce prive;te mijlocul de contracal'ar'(', se efcctueazd, in mod inconqtient. I)espre cobori,rca collu,ri,lot' quri,i. AceastI, ac,tiune cste cxecutal,L rlc cr[,tt'c ilepressorcs u'nquli oris * (fig. ] ;i 2) K). Fibrcle acestui murychi clivelg irr jos qi capetelc supcrioare convcrgente se inseri, in jurul collurilor gurii qi dc btza inferioarl la o micii distarrf,S, de interiorul col,turilor 6. IJnele dintre fibre par a fi in antagonism ta!il de marele muqchi zigomatic, iar altele ta\d, de clifc'rifii

in virstil, s-a observat

* Este vorba tle tttr glup lunctional alctit.uil. din rnu;ehii 6 Ffenle, Hcutrlbuch tler sgstentatischen ^{natctmie triurrglriLrlrlli ai iruzci si rlirr ri:orirts (\'. frnrl.), .I[enschen, 1858, vol. I, p. 148, fig. G8 ;i 6t).

tles

EXPRESIA DE MIHNIRE:

r]lrtlchi care merg la paltea exterioari, a buzei superioare. Contraclia acestui nru;ch.i trage in jos ryi in a,farf,, collurile gurii, inclusiv partea exterioard, a buzei superioare ryi chiar intr-o micd, mirsur5,, aripile ni,rilor. Atunci cind. gura este irrchisi, iar acest nru;ch.i aclione azra, collul gurii sau linia de joncliune a celor rlou5, baze formeaz[ o linie curbd, cu concavitatea in jos t, iar buzele sint in general pulin proeminente, mai ales cea inferioarl,. In aceastd, stare, gura este bine reprezentatd, ln cele doud, fotografii (planqa If, fig. 6 ;i 7) de c[,tre dl. Rejlander. Bd,iatul de sus (fig. 6) tocmai se oprise din plins d.up5 ce primise o palmd, peste oTtraz din partea unui alt b5,iat, qi s-a prins momentul oportun
pentru a-l fotografia. Expresia d"e proastzi dispozilie, mihnire sau d,eprimare, datoritd, contracmurscb.i a fost observati, d.e toli care au scris despre acest subiect. acestui !'iei A spune c5, cineva are ,,gura 1[,sat5,", este sinonim cu a spune c5, este prost dispus. Dupd, cum s-a afirmat mai sus, in haza autoritd,lii dr. Crichton Browne $i a d,-lui Nicol, ccborirea collurilor gurii poate ft v6"ntti, adesea la alienalii mintali melancolici qi a fost bine prins5, ln citeva fotografii, pe care mi le-a trimis primul, ale unor pacien{,i cu o tendinld, puternicd, la sinucid"ere. Aceasta s-a observat la oameni aparfinind" la diferite rase, anume la hinduqi, la triburile de munte d,e cnloare lnchisil din fnd,ia, la malaiezi fi, dupd, cum m5, informeazd, Rerr. dl. Ifagenauer, la b[rytinaryii din Australia. Atunci cind url5,, sugacii lryi contractil, puternic mu;chii din jurul ochilor, cceA ce tra,ge in sus buza superioaril, si, deoarece ei trebuie s5,-;i linil, gura larg deschisi,, murycb.ii clepresori, mergind la collurile_ ei, sint de asemenea puDi in acliune puternic5,. Tn general, insd, nu invariabil, aceasta determind, o uqoard, curbur5, unghiulard, de ambele pdrli ale buzei inferioare, aproape d.e collurile gurii. Rezultatul faptului c5, se ac\toneazra in acest fel asupra btzei superioare ryi a celei inferioare este c5, gura d.obinde;te un contur oarecum pi,trat. Contrac!'ia rnurychiului depresor se ved.e cel mai bine la sugaci, atunci cind. nri !ipd, violent ryi mai ales atunci cind. slnt pe punctul de a incepe, sau cind. inceteazd, de a !ipa. Fala lor mic5, d.oblnderyte atunci o expresie extrem d.e nenorociti,, dup5, cum am observat la propriii mei copii intre virstele de aproximativ d.ou5, sd,ptd,mini ;i doui, sau trei luni. llneori, cind- se strd,d,uiesc s5, opreasc5, un acces de plins, conturul gurii este curbat intr-un mod atit d.e exagerat, incit seam5nd, cu o potcoavia, rar expresia de suferinld, devine atunci o caricaturS, ridiculf,,. Explicalia contracliei acestui muqchi, sub influenla proastei dispozi,tii sau ri deprim5,rii, rirmeazd, d.up5, clt se pare, acelorasi principii generale ca qi ln c,azlAl poziliei obliee a sprincenelor. Dr. Duchenne m5, informeazd, c5, din observa{,iile sale fdcute timp d"e mulli ani a stabilit c5, acesta este unul din muqchii faciali cel mai pulin sub controlul voinlei. Aceasta se poate d.ed"uce de fapt din ceea, ce s-a a,firmat ceva rnai sus in privinf,a sugacilor care eztt6, s5, lnceapd, sL plingir, sau se strd,cluiesc s[, opreascl, plinsul, deoarece atunci, in general, tri ili stfl,pinesc tof,i ceilalfi muqcrh.i faciali in mod mai eficaee d.ecit depresorii collurilor gurii. .Doi excelenti observatori care nu aveau nici o teorie asupra acestui subiect, unul d"in ei fiincl un chirurgr &u observat cu grijd, pentru mine
7 Yezi descrierea ac[iunii acestor rnuqchi de citre dr. Duchenne, Micanisme rle Ia Phgsionomie Humaine, album,

1862,

VIII, p.

34.

COLTURILE GURII COBOR1TE

cifiva, copii mai mari ryi femei, pe cind, ou oarecare lupt[ de impotrivire, se apropiart treptat de punctul de a tzbucni in plins, ryi amind"oi observatorii erau corlvin;i cir, clepresorii incepuserd, si, aclioneze lnaintea oricdrui alt mu;chi. Or, deoarece deprcsorii au fost puDi repetat in actiune puternic5, in copil5rie, timp de multcr genera!'ii, for,ta, nervoas,i, va tind"e s5, se scurg5, pe baza principiului obi;nuinfei inclr:lung asociitt5 la ace;ti muqchi, precum gi la diferi{,i al!,i muqch.i faciali, ori de cite ori mai tirztu in via!5, se incearcf,, chiar un ugor sim![min.t de suferinli. insri, .deoarece depresorii sfnt oarecum mai pulin sub controlul vointei aecit majoritatea celorlalti mu;chi, ne putem aqtepta c^ ei sh, se contracte adesea u$orr per cintl ceilalli sd, r5,mini, pasivi. Este remarcabil cum o cit de neinsem natd, coborirc a colturilor gurii poate sd, dea fizionomiei o expresie de prcastd, dispozilie sau cle deprimare, aqa in.cit o contraclie extrem d.e micd, a acestor mugchi ar fi suficientd, pentru a reflecta aceastd, stare sufleteasc5.

Pot men,tiona aici o observalie neinsemnat5,, deoarece ea va servi sd, rezume subiectul nostru. O doamn5, b5,trlni cu o expresie mul,tumitd,, lnsd, absorbitd,, ryedea aproape, in fala mea intr-un compartiment de tren. Privind-o, am vdzut c[, muqchii de.pressores angul'i ori,s i s-au contractat foarte pu!,in, d,eqi in mod h.ot5,rit ; cum insi, fizionomia ei r5,mlnea tot atit de liniqtiti, ca intotdeauna, m-am gindit cit, cle, n.einsemnatd, este aceastd, contraclie gi clt de ugor se poate ingela cineva. I)e-abia mi-a trecut prin m.inte acest gind, ch i-am vdzai ochii brusc scdldali in lacrimi, aproape gata s5, se reverse, ryi toati, expresia felei se trase in jos. Acum nu putea exista nici o indoiali, cd, prin min.te ii trecea vreo amintire dureroas:ii, poate cea a unui copil d"e mult pierdut. De indati, ce simturile i-au fost ttstfel influ.cnfate, din obi;nuinf5, indelungatil, anumite celule nervoase au transmis imediat un ordin tuturor muqch.ilor respiratori qi celor clin jurul gurii si, se pregd,teasca-l pen.tru un acces de plins. Ordinul a fost insi, contramandat d.e voint5 sal ma,i clcgrab5, de o obiqnuinfd, dobindit5, mai tirziu ;i toli muqch.ii s-au supus, cu exceplia, intr-o micd, m5,sur5,, a depressores anquli oris. Gura nu li era nici m5,car cle'schisit, respiralia nu era grd,bitd, ryi nici un mugchi nu era influenfat, in afard, de cei eare trag in jos collurile gurii. De lntlati, ce gura acestei doamne a inceput s5, dobindeaseS,, involuntar si itlconqtient, forma specificd, pentru un acces de plins, puteam fi aproape sig'rrri cil o influenlI, nervoasd, oarecare trebuie s5, fi fost transmisd, prin cd,ite indelungat obi;nuite la diverryii muqchi respiratori, precum;i la cei din jurul ochilor si centrrtlrti vaso-motor care guverneazi, alimentarea cu singe a glandelor lacrimale. urm5, fapt este dovedit limped"e prin aceea cd, ochii ei s-au umplut '\ct'st clin cu lacritn.i, cee'a ce putem infelege, deoarece glandele lacrimale sint mai uf(ir pufin supuse controlului vointei decit muryehii faciali. in acel moment exist[,, firlir itrdoialir, o oarecare tendin.![ ca murych.ii din jurul c.reh.ilor sri se contraete, in sttopul de a-i itpflra cle a fi congestionati cu singe I aceastri contraclier a fost irtsii eonrpl<'t stirpinit[ ryi fruntea i-a rd,mas netulburatfl. Dacd, mu;ch.ii piramidtrli ai sprirtccuelor ryi cei orbiculari ar fi fost tot atlt de pulin ascult5,tori fa!d, de voin!5,, d,up5, cum slnt la multe persoane, s-ar fi aclionat foarte pulin asupra lor qi atunci fasciculele med.iale ale muqchiului frontal s-ar fi cr ntractat din antagonism, iar sprincenele ei ar fi devenit oblice lo dati,] cu fforrnarea d"e] cute drept-

EXPFESIA DE MIHNIRE:

unghiulare pe frutrte. Fizionomiru ei ar fi exprimat;i mai clar starea cle dept'itltAre Sir.u mai crurind. una de mihnire. Prin treceri grad.ate putem inlelege cum se face c[, cle inclatfi ct] Yreun gincl nrelancolic ne trece prin minte, au loc ldsarea in ios d.e-abia perceptibill, a collurilor gurii sau o ugoarl, ridicare a extremit[lilor interioate a]t' sprin.cenelor sau ambek'rniryc[ri combinate pi irnecliat clupil aceasta o u;oarf, llcrimare. O tresi,rire a forfei ner\roase este transm.isi, de-a lungul mai multor cii obirynuite ryi produce ull efect in orice punct in care voinla nu a clobindit prin obi;nuin!:i indelungat5 mu}tir, putere de a interveni. Acliunile tle mai sus pot fi consid.erate drept vestigii rudimentare ale acceselor cle tipat, care sint atit t1e frecvente ryi prelungite in timpul copil[,riei. in acest caz, precum qi in multe altele, verigile care teag[, c^uz^ ;i efectul sirrt intr-ad.evir min.unate, dind na$tere la diferite expresii ale fizionomiei omului ; ele ne explic5, insemn[tatea diferitelor mirycflri pe care le executlm in mod involuntar ;i inccnrytient ori de cite ori anumite ernolii wemelnice ne trec prin minte.

CAPITOLUL AL TIIII.LEA

BUCURIE, BUNtr, DISP0ZlTrc, DnAGOSTE, SENTIMENTE AFECTUOASE, DEVOTAMENT


,,]'li*;,,T',,:il,lli'i'l'"',fi'l:;i:,,iiiliillll,; ill":J:;'l';;,llliliTl ,i:l;ll'1ll:l
zgomotos

,,.,,,,

Iui

l.)xpresia tlragostei

de la ris zgomotos la suris clelicnt * Ilutre rlispozi[ie - Gratlalia * Sentilnente afectuoase * f)evotatnent.

tlezordonat, b5,taie din palme, tropd,it etc. - $i ris zgomotos. Risul pare s5, constituie in primul rind expresia simplei bucurii sau fericiri. Yedem clar aceasta la copii cind se joac5,; atunei ei rid aproape fd,r5, incetare. Persoanele tinere, trecute de virsta copili,riei, cind sint bine d"ispuse rid intotdeauna mult qi f[,rd, rost. Risul r,etlor este descris de Homer ca fiind ,,exuberanfa bucuriei lor cereqti dupf ospd,lul zilnic". IJn om surid.e -,1i surisul se transformf treptat, d.upi, cum vom ved.ea,, irt lis - atunci cind intilne;te pe stradi un vechi prieten, d.upzi culn o face la orict, plir,cere neinsemnatri, de pildd cind miroase un parfu.m pld'cut 1. Laura Rriclgtnatt, cAre, din cauza orbilii ;i a snrzeniei, nu a putut d.obindi vreo expre'sie prin itnitare, totu;i, atunci, cincl i s-a comunicat prin limbajul gesturilor o scrisoare de la utt prieteir iubit,',,a ris ,si a bi,tut din p*Im", iar obra;1i i s-au imbujoratt). inl,r-altri oeazie', L'a a fost vd,zut[, tropriind rle bucurie 2. Persoanele iclioate ;i imbecile ofer5 d.ovezi convingi,toare c5, risul sart surisul exprim5, in prirntrl rind simpla fericire sau bucurie. Dr. Crichton Rrowne, clruia ii sintindatorat, ca qi in atlt d"e multe alte ocazir, pentru rezrlltatele vastei sale experienle, m[ informeazd, c5, la idioli risul este cea mai general5, qi mai frecveut5, d.in toate expresiile emofionale. Mulli idioli sint posomorifi, sup5,r[,cioqi, nelini;tili, intr-o stare psihicd, d.e d.urere sau complet nep5,sd,tori; aceqtia nu ritl nieiod.atd,. Altii rid ln rnod. frecvent absolut f5,ri, rost. Astfel un bd,iat icliot, inca1 llerbert Spencer, /:ssnys..., 1858, p.
360.

Atunci cincl estc intensfl, bucuria provoaci, rni;cd,ri fi,r5, rost -

clatrs

nrAn, ,rSmithsonian Cotrtributions", 1851,

F. Licber, desprc sunetele vocale ale Lattrei Bridgvol. II, p.6'

EXPRESIA fJUCURIEI :

sd, vorbeasc5,, s-a plins prin semne doctorului Browne ci, un alt bf,,iat din azrl r-a invinetit ochiul; aceast5, plingere a fost insofiti, de ,,bufniri de ris, fala prezentind. cel mai larg surls". ExistS, o altd, mare categorie de idioli care sint irr mod. persistent veseli qi blinzi qi care rid sau surid" in mod constant 3. Adesea, fizionomia lor prezintd, un suris stereotip, ,i, ori de cite ori li se ofer5, mincare sau sint mingiiali sau li se aratd, culori vii sau aud muzic5,, veselia le este sporit5, ;i zimbese, chicotesc sau rid. pe infundate. Unii din ei rid. mai mult decit cle obicei atunci cind. se plimb5, sau incearcd, s5, faci, vreun efort muscular. Dupi, cum observ5, dr. Browne, veselia majoritd,fii acestor idioli nu poate fi in nici un caz asociat[ cu vreo idee distinctfl ; ei resimt pur ryi simplu pld,cere $i o exprimf prin ris sau suris. La imbecili, situali ceva mai sus pe scara evolu,tiei, vanitatea personal5, pare si' fie cNJZa cea mai obiqnuiti de ris, iar imediat rirmd,toare este pll,cerea izvorind. tlin aprobarea purt5,rii lor. La persoanele aclulte, risul este provocat din motive foarte cliferite d.e cele care sint suficiente in copild,rie ; aceast5, observalie cu greu se poate aplica insh, la suris. in aceast5, privinJS,, risul este analog plinsului, c-are la adulli est^e aproape limitat la suferin!5, moral[,, pe cind. la copii el este provocat de d.urere corporald, sau de orice suferin!5,, precum $i de fric5 sau furie. S-au fd,cut multe considerafii asupra cauzelor risului la persoanele ad.ulte. Subiectul este extrem tle cornpler. Cauza, cea mai obiqnuitS, a a risului pare sd, fie orice intimplare nepotrivitii qi iuexplicabilS,, provocincl srtrprizd, ryi un oarecare sim! de superiolitate, insf implicind. $i o stare psihic[ fericit5,. Imprejurd,rile nu trebuie s5, fie prea importante ; nici un om s5,rac nu rra rid.e sau surid.e auzind. brusc c5, i s-a d.onat o mare avere. Dac5, gind.ul este puternic excitat de sentimente pld,cute ryi intervine vreo intimplare neinsemnatI, sau v-reun gind neaqteptat, atunci, dup5, cum observS, dl. Herbert Spencer 5, ,,o mare cantitate d.e energie nervoasd,, in loc si, fie cheltuiti, in producerea uqei cantitd,li echivalente d.e noi idei qi emolii care erau in stare n5,scind.d,, este brusc opritd, in cursul ei. Exced,entul trebuie s5, se d.escarce in vreo alt5, direcfie, qi de aLcL rezult5, o scurgere prin nervii motori la diferite categorii de muqchi, produeind" acliunile pe jumi,tate convulsive pe care le numim ris". O observalie in legd,turi, cu acest subiect a fost fS,cutd cle un corespondent in timpul recentului ased.iu al Parisrllui, anume c5, soldalii germani, dupd, puterniea excitare provocatd, de expunerea la pericole extreme, erau in special predispuryi si pufneascS, in ris zgomotos la cea mai micd, glumfl. De asemenea, la copiii rniei care sint pe punctul de a incepe s[, plingfl, uneori o intimplare nea,1t,epta,1,ri le vA, transforma brusc plinsul in ris, care pare s[, serveascl, tot atit de bine Itl r,heltuileru energiei nerYoase de prisos. Se pare ci, urreori imaginalia este ,,gidilat[," d.e o idee caraghioasi, ,li aceastir, ala-numitd,,,giclilare" a min$ii este curios de analog5, cu cea a corpului. Oricine ;tie cit de excesiv rid. ccpiii ryi c5, tot corpul li se zvircoleryte cind. sint gidilafi. Dupd, cum am v5,zut, maimulele antroprid.e, cind sint gid"ilate, mai ales la subsrlori, scot d.e asemenea un sunet repotat, oare corespund.e risului nostru. Am atins

prlbil

3 Vezi, de asetnenea, dl. n,Iarshall ln ,,Philosophical Vezi, de asemenea, Nlandeville, The Fable of the Bees, 1'ransactions", 1864, p. 526. vol. II, p. 168. a Dl. Bain (The Emotions and tlrc lViil, 1865, p. 247) 5 The Phgsiologg of Luughter, eseuri, seri:l tr 2-a, I 863, are o lungi gi interesanti discu[ie despre ridicol. Citatul p. 714. de mai sus despre risul zeilor este luat din aceastd carte.

Risui

713

mullumili. in timpul risului, gura este mai mult sau mai pulin larg deschisi,r cll colfurile mult trase inapoi, precum qi pulin in sus, iar lnia supe"ioari, este pulin riaicat'[,. Tragerea inapoi a collulilor se ved.e cel mai bine la risul mod"erat $i mai ales la un suris larg, acest d.in urmd, epitet ar5,tind. cit d.e mare este gura. tr'igurile al5turate (planqa III, fig. 1-3), reprezint5, diferite grade d.e ris ryi de suris rnoclerat. Figura fetilei cu p5l5rie a fost executat5, de dr. Wallich, ;i expresia este veritabill ; celelalte dou5, sint de dl. R,ejlander. Dr'. Duchenne insistri in mod repertat e cir, sub impulsul ernoliei de bucurie se aclioneazd, asapra gurii exclusiv de crit*e marii murychi zigomatici, care servesc sd, tragl collurile gurii inapoi ;i in sus ; jrrclecinrl insi' dupf,, mod.ul in care dinlii de sus sint expu;i in timpul risului ryi al surisului lar,g, precum qi din propriile mele senzalii, rrrr m5, pot indoi c5, unii clin mq5chii care merg la buza superioari, sint de asemenea puqi iu ac,tiune mod.eratf,,. in acela;i timpr muqchii orbiculari slnt mai mult sau mai pulin contractafi, qi, dup[ cum s-a explicat in capitolul despre plins, existd, o legd,tur5, strinsS, intre orbiculari, mai ales intre cei inferiori, qi unii dintre mugchii care merg la buza superioar5. Henle
6 J. Lister, ,, Quarterly .Iournal of N,Iicroscopical Science", 1853, vol. I, p. 266. ? De Ia Phgsionomie..., p. 180. 8 Sir C. Bell (Anatomg and. Philosophg of Erpression,

cu o buc[ficd, d.e hirtie talpa piciorului unuia din copiii mei in virstd, de numai qapte ztle, qi el s-a tras brusc in li,turi, iar degetele de la picioare i se ri,suceau in toate pd,rfile, ca la un co_pil mai mare. Asemenea mipcd,ri, ca si risul din gidilat, sint, evident, acliuni reflexe, ceea ce se ved.e d.e asemenea la muqchii n6striali minusculi, care servesc sd, zbirleasc5, fiecare fir de p5,r sep arat de pe corp qi care se contract5, in apropierea unei suprafete gidilate 6. Totuqi, risul provocai de o -numit idg.. carqghioasi,, cu toate c5 este involuntar, nu poate fi o^ acliqne strict reflex5,. fn acest ca in risului cel provo.^t al gidilat, d" mintea trebuie s5, ryi _caz, fie intr-o stare pl5,cut5,; da95, un copil mic este gictilat d. oo stri,in, el va lipa cle fricd,. Atingerea trebuie si, fie uqoar5,, iar o idee sau intimplare, pentru a fiiaraghioasir ru trebuie s5, fie de o mare importantd.Ps,rfile corpului c.t" mai sensibile la gidilat sint cele care nu sint atinse de obicei, d.e pildd, de subsuorile sau pd,rfile d.intre degetele_de la picioare sau tS,lpile picioarelor, care obiqnuit vin in cbntact cu o suprafald, largd,, ins5, suprafala pe oare qedem oferd, o exceptie evidenti, de la ?, aceast5, regul5,. Pope Gratiolet anumili nervi sint mult mai-sensibili la gidilat decit allii. Din faptul cL un copil cu greu poate sd, se gidile el singur sau frtr-un grad mult mai mic decit atunci oind este gidilat d.e o alt5 persoand,, pare si, rezulte cd, punctul precis de atins nrt trebuie cunoscut dinainta; tot aqa-ryi cu mintea, cgv? neaqteptat o idee noud, sau absurd5, care strfl,bate prin firul obi;nuit a,l - sd, gindurilor pare fie un element puternic in favoarea comicului. Risul este prod.us de o inspira!,ie adinci,, urmatd, c1e o contraclie scurtfl, intrerupti,, spasmodicS, a pieptului ryi in special a d.iafragrnei 8. Ca urmare , arrzrm cd',,rid.e de se line de burtd,". I)in ca:uza scutur5,rii corpului, capul se mi;cd, intr-o par-te qi intr-alta. Adesea, maxilarul superior tremurd,, [miqcindu-se] itr sus ryi in jos, dupd, cum se intimpl5 gi la unele specii de paviani cind sint foarte

p. 747) face unele observalii asupr.a rnigclrii cliafragrnei in timpui t'isului. s Mdcanisme de Ia Phgsionomie Humuine, alburn,
Iegenda IV.

lrt

EXPRESIA BUCURIEI:

observ5 r0 in aceasti, privin!6, e6,, atunci cind. eineva inchicle strils un oehi, el nu poate evita de a-ryi trage inapoi, c1e aceeasi parte, buza superioar5 qi, invers, dacd, .iricisivii cineva iqi pune degetul pe pleoapa inferioai[, ;i apoi igi cliscoperii cit de pul! posibil, acea persoani o^ sirnf,i cd, muqchii pleoapei infeiioar{. se contractd,, in timp ce baza superioar5, este tras[ puternic in sus. in desenul lui Ifenle din gravura pe lemn, figura 2, muscu,l,us malar'is (II), care merge la huza superioard,, poate fi virzut formincl o parte aproape integrali, a mugchiirlui orbieqlar inferior.

/,.11,,4

NgA tr III-it

e['rora li s-a ariitat fotogra,fia. El a clat de asernenea crl, exernplu de sqris neniltural sau provocat o altl fotografie (fig. 6) a aceluiaryi bftrin, c1 crillqrile glrii puternic trase inapoi prin galva,nir,area marilor mtr;chi zigomatici. 6videp,t c[, erpresia nu erste naturali, deoarece arn ard,tat a,ceast5, fotografie la 24 c1e persoale, din care trei nu au putut spune citu;i tle pulin ce inseamn[,, pe cincl ceielalte, cu toate ci iryi dirdeau seama cL exprcsia era un fel de suris, au r[spuns prin i ,o glum[, rtiutd,cioasf", ,,incercind sa ricl5,t', ,,uu. ris rinjit", ,,ris pe junr[Cate limit]t etc. Dr. I)ucllenne atribuie iipsa de naturalete a expresiei faptului ci murychii orbiculari
r0 Iltndltrtch

I)r. [)uchetttre il clat o fot;ogrrrfic lnal'c (r'e<lusi irr 1rl:ln;a, Itf, fig.. .l) a qrlri bftrin in sta,r'crt stl pasiv5, obirynuiti, ,si o alta a aceluia;i oiir (fig. 5) sqriZilci in nr6cl nat[ral. Acest clin urm5, sulis a fost irneclia,t lecunoscul, ea fiinrl natura,l rle toti

rler

(iis. 2, II).

Sgslenudischen ,lncr[omie tles Xlenschen, 18118,

r'ol. I. ]). 1'[1, r-czi grayllra tnca pc

lemn

RlSUi,

pleoa,pei inferioare nu sint suficiernt cle contracrtafi, insistinrl,, pt, drept cuvint, toarte mult asupra contracliei lor in expresia cle bucurie. lhistri, fa,rd, indoial[,, rnult irtlevirr in aceast'zi ipotezzi, insii, drrpa pi,rerea nteA, ea nu explic[, totul. Contra,ctia orbicuLlr'ilor inferiori este intotcleiluna inso,tit[, dup[, cum am vtizut, de tragerea in slls a buzei superioare. Dac[, s-ar fi aclionat in mic[ mS,sur[ in acest fcrl asupla buzei superioare (fig. ti), curbur:l e'i ar fi fost mai pu,tirr rigid5,, cuta nazo-labilarri ar fi fost u;or diferitir, ;i tozltzi expresia al fi fost, cred, rnai naturalii,inrlependent cle efectul mai b5,t[,tor la ochi, din cauza contr:r,cfiei pleoapelor infierioart'. De altferl, in figura b, mu;chiul col'ruqator este prea contractat, provocincl o incruntare, si rru ac!,ioneaz[ niciotlatir, sub influenfa bucuriei, a,f'arir rnrmui in timpul risului puternic sau violeni. Prin tragerezr, inapoi si in sus a collurilor gurii, prin contraclia marilor rnu;ciri zigornatici si prin rirlicalezl buzei superios,l'Lrr obrajii sirrt tra;i in sus. Se formeazt-r, astfel liduri sub ochi, care la persoanele britrine sint situatc. la c,t-rlturile lor exterioare ;i sint fuarte czlructeristict' risului ;i sttrisului. -['e mfsurii ce ulr suris delicat se transformii, irrt,r-unul puternic san iu. ris, orieine va pute:r, sinrli ;i veclera,, clacii t'a obser'vu, propriile sale senz:l,tii si se va privi in oglindi,, ci, in timp ce baza superioarl este tras5, in sus, iar orbicularii inferiori se contractir,, riclurile de la, pleoapele inferioare ;i cele cle sub ochi sint mult intirrite sau sporite. in acela;i tirnp, dupil cum am observat cle repetate ori, sprincenele sint pufiu coborite, ceea, ct' iltnti:r cir, atit, orbicularul superior, clt ryi cel inferior se contractil cel puliu intr-un ottrclczrre grarl, cu toate c[ acest fapt trece neobservat, in miisuru irr care prive;te senzatiile noastre. I)acir, fotografizr iniliala, a bt'r,trinului, cLr frzi<tnomia sa in starea ei obi;nuitii,, lini;titri (fig. 4), se compa,ri"r cu cea (fig. ir) in crtrr(' suride in nrotl natural, se poate vedea ca la aceilsta clin urmilr sprincenele sint pnf,in coborite. Presupun crzi aceAsta se datoreazit faptului cri orbicularii superiori sint obligali, prin forta obiceiului inclelung zrsociat, s5, aclioneze intr-o anumitii mir,surr-r, in c,oneordanfil cu orbiculalii inferiorir (trdre se contractir, in leg[turzi cu trageleit, in sus a buzei superioare. Tendinta la mu;chii zigomatici cle a se contracta, sub influenfa emoliilor plir,cute st-' vc,:de tlintr-un fapt ciudat, care rni-a fost comunicat de dr. Brorn'rrr', irr legir,turri cu alienalii mintali ll, suferind det paralizic genera,lii. ,,Ir2I rlcastX boalii se rn:rnifestir, aproape invrr,riabil optimism, amd,giri in privinta averii, rangului, grilnilolii - r'eselie, bunl,voin,ti, si ertravagtrn!5, nebutresti, pe cind sitnptomul fizic cel nrai tirnpuriu esto trernuratul colf,urilor gurii ;i al colturilor ext('rioure ale ochilor. ;\cestzr, este un fapt unanim lecunoscut. O agitafie ;i ul] trenturat constant al murychilor palpebrali inferiori si al marilor zigomatici sint patognomioe in fazele tinrpurii ale pai'aliziei generale. !'izionomia are o expresie pkicut5, qi binevoitoare. Pe mrisur5, ee boala progreseazh, alti mu;chi sint implieri{i, pin[ ce se ajunge la, imbeeilitate complet5, erpresia predominantf f iind eea u unei bunirvoin{,e cle rte bil tnintal". D.'oarece la ris si la surisul larg obrajii si buza srtperioarti sint mult riclicate, nasul pir,re nrult scurtat si pielea cle pe puntea nasului prezint[, cre,turi fine trans'\'ersa,l(r, t,n a,lte linii oblice longituclinale pe latr.rri. Dinfii anteriori [rri rnaxiltrruluil
1r Ylzi obsclvlIii in rtcelagi sens rle rh'. ,1 . (lrichton Illos nr in .,.Ioru'nlrl ol' lltntlrl Sr:icrtct", aplilic 1871.
I * c,Sii{

ili

1t. 1.1{) (1ttu'alizia genelalS. este exprcsia leziunilor cronice lrrovocaI e rlc sif ilis in st'oitr'lu ct,r't'ltralir \'. trrrd.).

116

EXPRESIA BUCURIEI:

superior sint d.e obicei dezgolifi. Se formeazil o cut[ u^zo-labiald, bine pronun\at'ra, care merge d.e la aripa fiecd,rei n5,ri la collul gurii, iar la bi,trini aceastd, cutd, este adesea dubl5,. Iln ochi viu qi strd,lueitor este tot atit de caracteristic unei st5ri psihice pl5,cute qi amuzante ca qi retragerea collurilor gurii pi a buzei superioare, cu rid.urile astfel produse. Chiar ochii idiolilor microcefali, care sint atit de degenerafi, tncit nu invaf5, niciodatd, s[, vorbeascS, se lumineazd, pu,tin cind sint mullumifi t'. ln cazul unui ris foarte puternic, ochii sint prea mult scildali in lacrimi pentru a mai strilluci, ins5, umiditatea stoarsf, din glande in timpul risului mod.erat sau al surisului poate ajuta sd, le dea strd,lucire, cu toate c5, aceasta trebuie si, fie d"e importan!5, cu totul subord.onatd,, d.eoarece ochii se intunecd, d.e mihnire, qi atunci sint ad.esea umezi. StrS,lucirea lor pare si, fie produs5, in primul rind de incord.are rg clatoriti, contracliei muqchilor orbiculari qi presiunii obrajilor ridicali. Dup5, dr. Piderit insi,, care a studiat aceastd, problemd, mai complet d.eclt oricare alt aut,or la, aceastd, incord.are poate fi atribuitd, in mare m[,suri, faptului c5, globii oculari se umplu cu singe qi cu alte lichid.e, prin accelerarea circula!,iei, ca urmare a excitd,rii de pli,cere. Bl comenteazd, contrastul dintre aspectul ochilor unui pacient agitat, cu o circulalie [sanguin[,] rapidd,, qi al unui om suferind. d-e holerd,, cu aproape toate lichidele corpului scurse dJn el. Orice cauzh care scade circulalia [sanguind,] sl5,be;te luminozitatea ochiului. imi amintesc cd am vd,zut un om complet i,stovit de un efort violent qi prelungit in timpul unei zile foarte cd,lduroase, ryi un trereiit,or i-a comparat ochii cu cei ai unui peqte morua fiert. S[, revenim la sunetele prod.use in timpul risului. Putem ved.ea in mocl vag cum emiterea sunetelor d.e un fel oarecare s-ar asocia in mod natural cu o stare de spirit pl[,cut5,, intrucit la o mare parte din regnul animal sunetele vocale rsi instrumentale sint folosite fie ca o chemare, fie d.e unul din sexe pentru a-l incinta pe celd,lalt. Ele sint de asemenea folosite ca un mijloc c1e intilnire veselii intre pf,,rinfi cu descend.enfii lor qi intre membrii legali de aceea;i comunitate sociali,. Nu ;tim ins5, d.e ce sunetele pe care le scoate omul atunsi cind este mullumit au caracterul curios, repetat,, al risului. Putem totuqi vedea cd, ele sint, natural, cit se poate de d.iferite de lipetele sau strig5,tele de suferin!6 ; $i, deoarece la proclucerea acestora din urmi, expiraliile sint prelungite gi continue, iar inspira,tiile seurte qi intrerupte, ar fi fost poate de aqteptat ca sunetele produse de bucurie sti f ie la iel, adic5,^expirafiile sil fie scurte qi intrerupte d.e inspira,tii prelungite. intr-adevfr,
a,$a

O probleml, tot atit cle obscuri, este d.e ce collurile gurii sint trase inapoi, iar buza superioarl este ridicatd, in timpul risului obiqnuit. Gura nu trebuie deschisti la maximum, d"eoarece, cincl accrasta se intimplii, in cursul unui paroxism de ris excesivr ru se prod.uce aproape nici un sunet sau [sunetul prod.us ] iqi schimb:i tonul ryi pare s[, vin5, din str[fund.ul gitului. Muqchii respiratori ;i chiar *9i ai membrelor executl in acela;i timp mirycI,ri vibratorii rapide. Aclesea, maxilarul inferior particip5, la aceasti, miqcare, ceea ce va tincle sL impieclice ca gura sL fie
1a ll'rssensclruftliches Sqstem der C. Vogt, Mimoire sur les Microciphale.s, 1867, p. 21. 13 Sir C. Bcll, Anatomg antl Philosophg of Erpressiort, gnomik, 1867, p. 63-67.
12

ryi

este.

]Iintik ttrtrl

Pltgsio-

p.

133.

RiSUL

lri

larg deschisi,. I)eoarcce insl este necesar s5, fie emis un volum deplin de sunet, orifieiul gurii trebuie sd, fie mare ;i poate cd, pentru a atinge acest scop collurile gurii sint retrase gi buza superioari, este ridicati. Putem explica cu greu forma pe care o ia gura in timpul risului, care duce la formarea cle creluri sub ochi, precum ryi sunetul caracteristic repetat al risului ;i tremuratul filcilor ; putem totu;i deduce c[' toate aceste efecte sint clatorate vl'eunei anunrite carrze cornune, intrucit toate sint caracteristice ryi expresive pentru o stare psihic5, de mul{umirei la diversc specii cie ruaimu,te. Poate fi urmd,rit5, o treeere treptatd, de la risul violent la cel moderrat, la url suris larg, la unul delicat qi la expresia sirnplei bucurii. in timpul risului excesiv, intreg corpul se apleac5, pe spate qi se scuturd, sau aproape c5, se zvircole;te, respiratia este foarte tulburat5, capul pi fala se congestioneazd,, vinele se dilati, iar murychii orbiculali sint contractali spasmodic pentru a proteja ochii. Lacrirni a'bundente sint v5,rsate. I)eci, dupri cum s-a observat rnai inainte, este &,pro&po imposibil sir, indici \rreo d.eosebire intr-o fafi ud.[, d.e lacrimi a unei persoane dup[, un paroxism cle ris excc'siv ;i clupi, un acces cle plins amarnic t5. Faptul cd, pacienlii isterici pling qirict alternativ in mod violent ryi cii, copiii niici trec brusc de la una din st5,ri la cealaltir, se datoreste probabil asemfni,rii strinse a rniqcd,rilor spasmod.ice proyocate d.e aceste emolii f oarte diferite. Dl. Swinhoe md, informe azra cra a vdzat deseori pe chinezr izbucnind in accese isterice de ris atunci cind suferS, de o rnihnire adinc[. Am f osl, nerribd S,tor si, af lu clacf in timpul risului excesiv majoritatea raselor umane vars5, lacrimi abund.eu.te I unul d.in coresponclen!,ii mei m-a informa,l; cL aqa este. {Jn caz a fost observat la hindu;i, iar ci inqiqi alr spus cL asta se intirnpli, adesea. Acelaqi lucru se intimplS ryi la chinezi. Femeile unui trib s[,lbatic t.lt' malaiezi din peninsula Malacca varszi uneori lacrimi cincl ricl din toati, inima, cu toate cd, acea,sta se intimpli, rar. La daiacii din Borneo, faptul trebuie sd, scr prod"uc5, des, cel pulin la fernei, d.eoarece aflu cle la rajahul C. Brooke ci, la ei este o c'xpresie obirynuit5, a "spune:,,aproape ci, am ris cu lacrimitt. fndigenii din Australia iqi exprimri liber emoliile;i sint descri;i de corespondenlii mei s5,rintl ryi bi,tind clin palme rlc'bucurie ryi aclesea rizind. cu hohote. Nu rnai pu{'in de patru observatori le-au virzut ochii lii,crimind. abundent in asenrerlea ocazri, iar intr-un oaz lacrimile li se rostogoleiau pe obraji. Dl. Buhnerr rr misionar dintr-o regiune inck'pir,rtati, rlin sta,tul Yictoria, observ5 : ,,Ei au un sim! asculit al riclicolului, sint excele'nf,i mimi qi atunci unul d.in ei e.ste in stare sri imite ciucl5,feniile vtennui membru absent al tribului; estc ceva foarte obi;nuit, sir,-i vezl po to,ti clin tabir,r'ii tlivflinclu-se de rist'. La europeni, rrploapo nirnic nu provoaci, risul :r,t'it' tl(' usor' ca mimica ; ;i este oarecum curios sir constali acela;i fapt la, sillblrticii rlirr Arrsl,r't,lia, care constituie una d.in rasele cele rnu,i rlistincte din lume. in Africa d.e sud, la d.ou[ triburi rle cafri, qi mai ales la, femeri, li st' urnplu a,desea ochii cle lacrimi cind ritl. Gaika, fratele ;efului Sandilli, a rlspuns intrebirii mele in uceast5, privin,td, prin cuvintele : ,,Da, asta este practica lor obiqnuit^".
15 Sir .1. llrl'noltls (Discorrr.ses, XII, p. 100) observl : ,,IisLe crrrios rle oSt"ruuL ;i estc cu siguran!I adevirraL ci extrenrolc llasiunilor contliu'e se crxprimS, cu foarLe

rrrici lalia{ii, prin aceea;i acliune". El di ca exemplu lnrculia flcnetici. a unei bacante gi durerea llariei llagclaJcnir,

E\PRtrSI:1' B{ICUnIEI

Sir Antlr()w Smitb. a v'irzut fa!,a pictrrtif a uuei fernei hoterrtote brftzclatf cltr lucrinri dupl un ?t,t,oes de ris. in Afriea di] nord, la abisinieni sint r.[,rszr,te lacrimi in a,celea;i intpreiuriri. in sfirsit, in Anrt,rica, de Nolcl, acelasi fa,pt a fost observat la llll trib remarcabil de s[,lbatic si izolat, inszi m:r,i :l1es Ia fenrt'i ; la urr rllt tlib, acest obicei nu a fost observat decib intr'-o singuril ocazie. I)upri cum s-rl ara,tat mai inainte, risul ercesiv trece treptat, intr-un ris 1l1sdst'at. [n acest, din urrnii caz) murychii rlin iurul ochilor sint mult mai pulin contractafi ;i rlrt se constat[, decit pufinfl iucluntare sau clr,iar de loc. Nu eristri :r'proape nici o dcost'bitt' inttt' un ris delicat si un suris larg, a,faril numai cri la suris llu se emite nici un srulet rcpt'tat, cu toatc cii la inceputul unui suris adese:r, 51r ponte aluzi o singurir, expira,tie relativ putr'rnic:i situ un uior zgornot - r'utlimentul unui rirr. Pe o fizionomie oare[erprimti un] zimbet rnoclc-rat, contracfia mu;chilor orbiculari superiori de-abia poate fi urmftritir, printr-o upoarir coborire a sprincenc'lor'. Oontracfia'murychilor inferiori orbicul:lri;i p:rlpebrali este mult rnai clzlrzi ;i se vecle dirr trrcretirea pleoapelor inferioart' ;i a pielii de sub t le impre rinri cu o u;oarl traget'tr in sus a buzei supeririar('. De la surisul cerl mzri larg trecenr prin cele ma'i mici t'repte la surisul cel m:li clelicat. in a,cest clin urrnit, caz, tri,,q[,tur:ile felei sint rni;cate intr-un grad mult mai rerdus si rnult mai incel,, iar gura este fittutit, inclrisil. Curbura eutei nazo-lur,biale este de itrsemelre:I pulin cliferitir, in cele douil ca,zuli. \'edem ilstfel (rti, nn se poats tlilge ri linio dc dernarcatie abruptil intre rrri;eeirile trirsilturilor letei irr timpul risului ce'lui rnai r:iolt'nt ;i alt' urmi suris foartc' slab 16. De aceL'zr se poate spurle cL surisul este prirna fazh in dezvoltnrea ristrlui. poate Se insl sugera o rrlt[ ipot,ez:i, rnili probabilil, 5i a,nurne cil obiceiu] rle u scoa,te sunete puternice ;i repet:rt,c' pornite rliritr-un sentiment cle pleicere a, clus mai intii la retragered col,tur:ilor gulii li a buzei supelioan: si la contractia nru;crhilor orbiculari, iat apoi prin asociatie ;i obi;nuinfir iurlelung continuati,, aceia;i tnugchi sint pu[i in a,c!,iuno usoitril oli de ci1,e ori vtet) (]auzi-I, oareciiro prolroacr"l in noi un sentintt,nt ciue, tlacri :r,r fi fost mai tare, rlt' fi rlus 1rr, ris, 1i rezultatrti estc'
suris. Dacir, consirlerilnt risul ('rr, tlezvoltill'ca tleplirra ir nnui sut'is sllu, cutu estt' rnai protlabil, daci-r consitlt'riint surisul rlelic,a,t t'it, ultilna ut'rn:i ir uttt.i olti;rtttinlt', putelnic firatir in decurs cle rlru]te gernela{ii de rt t'irlo.'ori rlt'tritt'oli sittlctu bucuro;i, putt'rn urrn:--uri ltr, sugar'ii no,ltri tle'cerezr trept:rl,ir, tle lit suris la, ris. Eslt'lrinc (lllnoscut tlt' cir,ttt' ct'i tr:rre ingrijesc suga('ii cr'-r rm poli fi sigur cinrl anumite tttiscilri rlin irtnrl gtrlii sint rt':rlntente expresi\.('si cintl st'sulide irttr'-arl'virr. Ca, lll'ntar(', arn obs('rvut cu griiir propriii mei copii. LTnul tlin ei la virstit, ile ilir tle zt\t', f iintl in a,cel mome'nt intr-o stAre psihic.il fericitirr it, suris, a'dicir, eolfurile gurii s-au retras qi oorlcomitent ochii i s-an luminat in tnocl hot:irit. Accl:rsi lueru i -am obserl.at in ziuit urmiltoal'(', insri ir, treia zi copilul nu s-a siuttit prea bine si n-:t existat trici urmii rle suris, (,r'ell e{, clovt'clt';te' prob:r,bi1 cir sulisul anteriot' or'il real. Iilterior, tirrrp de clouui sriptimini rrl remareabil in c(' nrlsurii octr.ii i se luminau ori de cite ori surirk'tr,, ia,t'in a,r'elzr;i timp nasul i st'itrcletea trzr,usversal. ,'\cestea erau rl,cunt insofite tlc un rnirr zgornot ea lul ltt'htiit, (iare rcprezentl't, poatt' utr ris. Lil virsta de 11:l zile, acrrstrr miei z{:,ott}ott', ('?ll'(' ('ritu intotdeaun?I tzicute
r6 [)t'. [)irlt'ril a airrtrs lll ltct'r'ltsi cottclrrzit', rt1t. t'it, p.
111).

nn

I Ili

primele ziIe.

in t,inrpul erpiratici, uu luat u1r ('ilr':lctel uf or cliferit,fiintl nu.li frinte sau intrelupte, cit, la plirrsul in hoh.ote, pi :rcest:,r c'l'a, lirril incloial[, risul incipient. Schimbart'tl, tonului inri p[rcil utunt'i ln legiturii, cu ertinclerea lateralir mai n]are a gurii, pe utlsurri ce surisul rleveru,rit nrai lar:g. La al rlriilt.l ,\ug'aci, prirnul suris real a fost clbservat cam la a,ceeasi virsl,iir irdicri la 4it tl(, zile, iar la utr al lreilea la o virstf cc'l-a mai timpurie. Ltr virsrta de (iJ rk' zi\e, r.el de-al clqrilea sugaci suriclea mult mai larg ;i mai evident dt'cit o friceu r:el rnenfionat mai ir-.'.tii la aceea;i virst[,, si ch.iar la aceastl virstei tirnpulie t,l scctea sultete foarte rrsernr'rniitcart' risului. Lzr aceastil dobinclire trept,atii, ck' c[tre sdgaci a" r;lliceiului de a ride, a vem u]l caz analog intr-un trndnrit glarl', ct,l al plinstrlui. intrucit praetica este necesarii pentru mi;ci,rilcr obisnuiter :rlt'crirpuhii, crlm estr-' mersul, la fel pare,si, fie ;i clu risul ;i plinsul. Pe de altfl partt', i]rtit ,tipatulrri, fiirrtl rrtjtrir sugrttrilur'' fl-a cle'zvoltat bine clin

Ilutrri tlispo:i,!it,,,t'o[o,yit,. t.'tr onl binc'dispris, chiar cincl rril sulide, prczirrtir dt' obicei o ()al'('cru'(, tcnt'linfii tle a tragt' inapoi collurile gurii. Prin provocarea plirccrii, c,ir:rrulat,it.. [s:rnguin.ri ] rievine rnai rapiclit, och.ii sint lumino;i, jtrr criloarea fe,tei se intensificir. I,'iirril stimulat cle ciitrt'debitul sporit de singe, rrrc.,ierul reacfioneazii itsllpr:r farrultiltilol mintalc;irleile vioaie tt'ec si mai reperlc' prin minte, iirr afer,.tiurrilt' clevin rn:ri inten,se. Am auzit, utr copil itr virstzi de mzri pufin tlt'p:rtlrr:rni., ('iu'(', intlebat, I'iinrl c'r'itrtelt'gc-'prin a fi bine dispus, a r[spunN:,,Sii lizi, sii vorbt';ti si sir,siii'r,iti". r\r'fi greu sir tlai o definilie mai a,dtlvirratri ;i rnili pract;icir. in acrt,zlstir staror ornul sc'lirie clrept, ctl ca,pril sus si cu ochii deschisi.'frr"rsziturile fclei rlrt sint crizutr'1i sprinccnele rlu sint cotrtractate. l)in contrir, dupir (,tllr] obser'\.i-r ,\lorc'au17. rntlltlriul frontal tjnde sL stt cot-ttt'atrttr 1lut,itr, (r(,ea (,(' l].rrtt'z{,;tc f t'ritrtt'a. inliiturir orice urmir tle irtc,rurlttt,r('. at"tltlit'st'e lrufirr sprincerrele ;i litlir.ir pleoapr lt'. Ile aici ;i expresia latinir t't:Ttot"riqa're lroltt?'tt't ,, a ilescrefi 1'r'rtntea, c,,rrir irrs:eltrntti-t, ?l fi vioi sartr vesel. intreagtr t'xpresie ll lnllii onl bine dispu,s estc eriic't rroutrur[ celei a 'un.uia suferintl tle tlurc're. T)uprl Sir tl. Ilell, ,,li t,otrte emotiik' imbucurritoare, sprincerrc'lc', plet-rapele, nlrile ;i collurile gurii sint rirlic,ate. La erpresiile deprimante t'ste conl,t'ariul". Sub influcnfa acestora djn urmth, frtinte:r este inciirclttii, plt'oitpelc', obrajii, gtlrzl ;i ca,pul sint ltisat,c' in jq*r, ochii sint posomolili, fizionomia p:rlictl ;i respira!,ia ineetttii. Ir?) bucurit', 1':r!:r s(' luminettzit1 la trtih.nirt', ['t] se lunge';te. Nu prt'titrtl t'ir principiul lrrrtiteze,i jntrir sarl lnl lritri in jor,, prodrtcind atrestc ertrlrt'sii opust,, itt irjutrlnrl canzt'lor tlirt'ctt,., cirr(, all tctst spct,ifictrtt';i caro sint suficietlt (l('
rr.idente.
I-,?l l,olttc ritsele ltlluul(', t.xpl't'sla tlt, llunit tlispozific palt'sit fjt' acoLLRSi si (,st(' ugo1r ('l(' rocrltlosclit. Infolrnirtorii nrci din diteritc pir,rfi alt' lunrii vechi ;i noj r':ispurrcl in mocl afirm:rtiv Ja ?ntr"cbirrile,rncle r).supra acestrii subit'ct ;i imi clau rulel{' rrmiinuntc in privinfa hinclu;ilor, m:rlaiezilor' ;i rteozeelatrd.ezilor- Strtilricirt'n oc.h.ilol australienilol a impresionat patlri observatori ; a,cela;i lapt il fost renrirrcut 1i la hindu5i, tx)ozeelanclezi 1i lu tllriacii din Borneo.
rt [.rtt'rilt't', l)r lrr l'ltrlsi,,trottrrr', t'rli(ilt lfi2(1. r'ol. l\-, 1i.221. \'czi tlt'lrscrrtt'rrt,tr Sir'(,. IJt'll..ltrttlrtntrl rtrtd l'lti-

1:0

]-XT)IIL]SI,\ IfUNEI DISI)OZ]T'II

superior al Nilului au inceput cu t,olii s[,-qi frece burta, iar Leichhardt spune cra austraUenii plesneau din hnrb5, qi cllmplneau gura la veclerea cailor ;i a bil'olilor sd,i, mai a,les la vederea ciinilol pentru vinitoarea cle canguri- Groenlandezii, ,,cind" afirrnri ceva cu pllcere, inghit aer cu rlt] anumit sunet"le, ceea ce poate reprerzenta o imitalie a inghili rii unt'i nrinciri gustoasc' . Risul este reprirnat prin cont,rac{ia fermi, a murychilor orbiculari zri gurii oa,r'e impiedicS, marii muqchi zigomatici ryi zrl!,i mu;chi de a trage buzele inapoi ryi in sus. IJneori, hlza inferioar[ este c1e asemenea finutd, cu clinlii, ceea ce dd, fe!,ei o expresie poznaqi, dupi cum s-a observat la Laura Bridgm&n'0, care era mutd, ;i oarbd,. Ilneori, marele murychi zigomatic este variabil in traseul si,u; am vizut o tinird, Ia care depressores anguh, or"ts erau puryi in ac!'iune puternicf pentru a reprima un sulis, ccea cr datorit5, str[lucirii cchilor, nu a dat cituqi de pulin fizionomiei ei o expresie melancolicl. Bisul este ad.esea fok.;sit in mccl forlat pentru a ascunde sau iI masca vreo a,ltd, stare psihici, chiar d"e nrinie. Aclesea vedem persoane rizind pentru a-$i irscuncLe ruqinea sau timiclitatea. Atunci cind cineva i;i fuguiazi, buzele, ca pentru a, impiedica posibilitatca unrti suris, cd toatrr cii, ttu t'xist,i, nimic carr-' sir-l provoacc sau nimic (rar(' sir-i impicclice libera satisfacerc', se prezinti, o cxpresio a,fecl,at5,, solemnd, sau pedarrtir ; ilu estc nevcricr de a mai spune aici ct'va clesprtr :Lsern('nea expresii hibritle. in caz de, zeflemca,, un ,qnris sau ris real ('ste atlest'a, contopit cu expresia specificir disprefului, ryi aceasta se poate t,ransforma itr clisprel; nrinios sa,u ind.ignare. in asemenea cazrrri, risul sau surisul aratl persoanc'i care ne-a jignit c5, nu a reuryit clecit sir, ne amuze. Dragoste, sent'imente a-fectu,oase etc. -- Cu toate ci, emo,tia de clragoste, de exemplu cea a unei mame pentru copilul ei, este una d.intre cele mai puternice de care psihicul este capabilr cu greu se poate spune c[, [aceastI, emolie ] are vreun mijloc firesc si caracteristic de expresie, iar accasta se poate inlelege, tleoarece in mod obi;nuit nu a dus la [d.ezvoltarea] vreunei [direcfii] cle acliune speciali,. Fhrii, indoialI c5,, intrucit afec.,tiunea este o senzatie plicut6, in general ('l pr'ovoaeir, un suris delicat qi o ctrrecare stri,lueirc a ochilor. Dc obicci scr sinrto o rlolirr{ ir putelnicir, cle a atinge pelsoana iubitl, ;i dragostea ('ste exprimzr,tii 1rt'irr :rcest rnijloc rnai clar rlecit prin orieArr. altulzr. Ard.em cle accea clo dorin!,a rle iL cuprindc in brale pe cei pe carr) ii iubim cu cluio;ie. Aceast5, clorinlii, o clatorlm probabil obi;nuinfei ereditale in asocialie cu irrgrijirca ;i cre;terca copiilor noqtri;i cu mingiierile reciproce ale indrlgostililor. La animalele inferioare vedem acela;i principiu al plzicerii dccurgind d,in t'ontact in asociaf,ie cu iubirea. Ciinii;i pisicile se bucuri in mocl evident cle a
irrLrotluccrc,

turi decurgind clin pl[cerea c1e a nfnca. Astfel, dl. V[edgwoodls cit'eazh pe Petherick, relatind cd, atuncj cind. ;i-:t, etalat mirgelele, negrii cle pe cuprinsul

Silbaticii iqi explim5, urreori satisfaclia tlu numai surizincl. ci qi priu

ges-

ls I)icli.ottary ol' Lrtyllish Etgrnologg. cr[. a 2-a. 1872, p. Xl,IV. 10 Crantz, citaL de Tvlor, ,,Prirnitivc Culturc", 1871,
1(i!).

ifl. Bain (JlcrtttLl urtd IIoral Scieru't:, 1868, p. 2it1)) : ,,I)uiosia cstc o crntlfic pllcutir, variat stitrtulati, al cirui cfort este sd atragri fiin!e ourcnc;ti la itnbraobsclrrri

:1

r-ol. I. I,.
r0
I

l'. Li('brrr,,,snlithsoniarr (lorrtributior-Is",


7.

!i;are
1851, vol.

1'eciprocr"l".

I. rr.

BXPIiI]SIA DRAGOSI-EI ETE.

de mairnuf,e se delecteaz5, dezmierdincl ;i f iincl tlezmierdate in mod" reciproc, precum ryi de persoanele de care sint ataqate. Ill. Bartlett mi-a descris comportarea a doi cimpanzei, animale ceva mai b[,trine d.ecit cele importate in general ln Anglia, atunci cind au fost pu;i impreunS, pentru prima dat6. Cimpanzeii qedeau unul in fala altuia, atingindu-se reciproc cu buzele luguiate mult in afarl iar unul ;i-:l pus laba pe um5,rul celuilalt. Apoi s-au strlns reciproc in brafe. Ulterior s-?ru lid.icat fiecarc cu cite un bra! pe umd,rul celuilalt, qi-au ridieat capul, au tleschi s gura ryi au urlat de bucurie. Noi, europenii, sintem atit de obitsnqlli cu s[rutul ca un semn de afecfiurre, incit ii-ar putea crecle ci, este innd,scut la om, ceea ce nu este cazul. Steele a greryit atunci eind. a spus : ,,Natura fost autorul lui; el a inceput cu prima Jemrny Button mi-a spus cra acest obicei curte f5,cut5, unci ferneit'. Fuegianul ^ era necunoscut in lara sa. Tot atlt de necunoscut este ;i printre neozeelandezr, tahitieni, papuaqi, australieni, somalienii din Africa ;i eschimoryi 22. El este insi, innl,scut sau natural, ln mlsura in care pare sd, depind5, d.e pl5,cerea contactului apropiat cu o persoan[, iuhit5,, si este inlocuit ln d"iverse p[,r!i ale lumii prin frecarea nasurilor', ca la neozeelandezi ;i laponi, prin frecarea sau lovirea uqoar5, cn pahna pe brale, picpt sau stomac sau prin lovirea propriului s[u obraz cu rniinile satr picioart'lc' celuilalt. Obiceiul cte a sufla pe diferite p[rfi ale corpului cir sornn dtr afc'ctiunc tlepintlc poate rle acelaqi principiuzs. Scrntirnentele cal'() sint clenumite afcctuoase sint greu de analizat ; ele par sii, fie compusc rlin afecfiune, bucurie qi mai ales simpatic'. Aceste sent,imenle sirrt in ele insele cle o naturil pld,cutd,, afar[ numai clncl mila, nu este prea profundfl, sau cind groaza este stirnit6, ca Ia auzul ffipetelor] unui om sau al unui animal torturat. Din punctul nostru de ved"ere, sentimentele afectuoase sint remarcabile prin faptul ch provoac[, atit de ugor secretia lacrimali. ]Iulfi tali ;i fii au pllns clnd s-au intilnit d"upd, o lungd, separalie, mai ales daci, intilnirea era nearyteptat5,. Fi,r6 indoiali ci bucuria extrem5,, prin ea insi,;i, tinde si, acliorreze asupra gland,elor lacrimale ; insir, ln acazii ca cea anterioar5,, gind.uri vagi de mihnirt'a, cAre ar fi fost resimlitl dac[, tatil ;i fiul nu s-ar mai fi intilnit niciodatir, trrrbuit' sir, lc fi t,r't'cut prirr rnirrte, ryi rnlhnirea ctucc in rnod tra,tural la secrc{,itr Iuorinrlll. Astft,]r lir irttoal'o('l'ea lui IIlisc :
,,'f t'lt'lllilc,

Dupi, cunr m-au informat ingrijitorii de la gr5,dina zoologic[, multe specii

se freca de stlpinul sau stl,pina

lor ;i

de a

fi minglia,ti sau bd,tu,ti u;or cu palma.

Riclicinclu-st', lllingitrd, tatitl li-l inrbrir!i;i, I'ot amalu-ngrirurircliL clc ci tloi se reval'si-t. De nrili demni, boceau ;i-n gt'iji allrare Au tot plins cit ziua a fost de lllare,

Si nrrtnai dupir ltrngl ciu[at'c 'l't'lcttracr vor'ba-;i gitsi" *


()tlisct:u, calLea
22

\VI, strofa

27.1

Sir .I. Lubl.rocli (,,Prehistoric Titnes", ed. :t 2-a,


rttttori

1869,

T5'lor

(Reseurches

into the 1)arlg Ilistorg of Xlankirttl,


51).
r1e

p. 552) tln rlclrlini

tutt' rtccstor lrfirtrrir!ii. Oit:r!ia

drrpii SLeele cstt' lLtatrr tlitt ltc't'ltsti lttt'r'lttt'.

3l lezi tl rlest'tiere c'rtrttliltlli ('ll t't'lt'r'inlt'. rltr 11. [].

* 'ft'ucltts tlul-rii tt'-xtt-rl englcz al Odistii ltti Ilottlt't' crr trc \\'ot'slet' (,Y. trurI.),

ed. a 2-a, 1870, p.

EXTJfi L]SIA DIi:\GOSTEI

I'IC.

$ir de a,seln)llca, cirld Irenelopa [i-a recultoscut in sfirsit so-tul


.acrinri lelre zi rlin ltle ualtc-i ltor.uilli Si ;te loc ea la cl sc lcpczi. (,rr lrliltclt'-i loturtrlc git tr-i sLlirrs ctrplinse S-u rrrrrii rlc sirnrtuli 1tc ltrrzc-i rlc;lust"' *.
., |

(()tlisecu, car'tcr \XIlI,

str.ol'a 27)

simpatia cuiv:t, fie cI sintem obicctul c'i. Oricine trebuie s[ fi observat cit ckr u|or izbucuesc copiii in plirrs claci-r ii compir,timirn pentnr vreo mic5, ranir. I)upil cum mL informetrzit" tlr. Crich.ton Brou'n.e, la ialienafii mintali melancolici o vorbir, bunit lei va pro\rocn adersea trn acces de' plins nestS,vilit. De inda,t[ ce rre exprimlnr cotnpltintirt'it, pentru nocazrll'ilc unui prieten, l]e vin actesea lacrirni in ochi. Sentirncrnt,ul dc simpatie' esto explicat der obicci prin presupurerea, c[, atunci cind vt'dent strll auzim clesprc suferirrf'a altuia, idet'rtr de suferin{ti l.to cste evocatil at,it rlt-. viu itt minte, incit noi insine suferim. .r\r:r,nstr-r erplica,tie cste insii oarcounl irtsuficientl, d'oarc,ce nu dezviiluie krgir,tura intimi, cliutre simpatie ;i afeclitrne. l(u incape indoialir, cir noi simpatizhm mult mai profund o persoanl iubitir decit una [care lre est,e.] incliferentl, iar simpatitr, primei ne procuri, mult mai multf alinare clecit c'ir a ultirnci. 1'otusi, putem ,qimpatiza cri siguranfl ;i pe cei peutru cale nu simtim nici o afectiunc. llotivul pc'ntru care suforinfa, atunci cin"d cste cu adcvlrat sirn{itl cle ruri, prrivoacri plinsul, lr fost rliscutat intr-un capitol unterior.. in c,eca cc priverytc l)ltcul'iit, erltrcsin, t'i ttttt,uralii ;i unaninrir, rrstc risul I la toatc rasrrle ulnan(r, lisul gitlirg'itts tluctr nrai n[or la, st'crctitr laclirnalt]r, tlt'cit olicare altt-r, c,anzi\, in afaril dt' sttfcritt{i"t. St,rilrlart,a ochilor in lacrrirni, ('illo ilr'(. loc firri, indoialii sub iufluerr{a ttttt'i rnttli but:ut'ii, tle;i lru "q(' proclucrr ;i risul, poate fi explicatir,, rlupil milLr', 1tt'itr oltisnuin,til ;i usociutic, dupii ac,elca$i principii ca si vilr"qarea ckr lacrimi din tttihnire, cu toate cii nn so produce vreutr !ip[t. Ester totuSi deosebit cler l'omar'tabil faptul c[ simpatia pentr:u suferin.tele altora poate sd, ne provoace lacrirni tntti ugor clecit propria noastrl suferintil, fapt indiscutabil verificat. ]Iulf,i birrltrrti din ochii ci,rora niei o suferin,tl prriprie nu a putut stoarce o lacrim[ rrn r-iit'sut lacrimi pentru suferintele unui prieten iubit. Si mai remarcabil este ca .iurpatia pentnr fericirea sall noroeul eelor pe cAre ii iubim cu tluiosie si duci, la
['r'rrritrs rlrrpa tt'xtrr

Arnin.tirra vier a fostuhii nostru c;l,min sau a zilclor ferice cle mult tr(,(,ute ulor ca ochii sii ni se umple de lacrimi ; aici in.s[, de asemenea, survine in mod natural ginclul cii, acele zrle n.n v'or mai reveni niciodatir,. Se poate spune crii in aselnenea (:azrri ne sirrrpati zd,m pe noi inryine in starea noastri, actuali, in compara,tie cu starea rtrtustrti anterioar[. Simpatia pentru suferinlele altora, chiar pentru suferintele imaginare zlle unei eroinc' clirrtr'-o povestire patetic5, pentrri carcr nu rc'simtim nici o afec,tiune, provoucil u;or lacrimi. Toi ala fi cu ferit:irc:r altora, curn ar fi cea a unui indrlgostit clintr-o poveste bine istorisit,l, (ia,r'e, clup[ grc.le incercairi, pin[, in ce'le din urm[ reu;eryte. Simpatia pare sd, const,ituie o emolie separatd, sau clistinctl ;i este in spet'ial susceptibil:i sii exeite glanrterle lacrimille. Aceast:r se aplicil fie cd, acorcLi,nr

ftrce

I t nglt,z trl ()rlisrii lrri tlorrrel rlt' t,ljtrt'

\\'or.sler..

!.,XP}iUSIA DL]VO'IA IlI]N']-tI

L,U

curte reciproc cu aiutorul sunetelor voeale.Dj, intrucit mai multe tlirttre emo,tiilt' noastro cele rn:ri puternice rnih.nirea, rnarea bucurie, dragostea ;i -*irnpatiii - rluc la seeretie lacrimalir,-abundent,5,, nu este ,!urprinziitor ca muzit'A sii fie itr mlsurzi sri ne provoace lacrinri, nrai ales cind srintenr in prealabil incluiosafi dt'sentimente mai afectuoasc. lluzica prccluce arlcsca url alt efect ciudat. $tim cii fiecare ,*enzatie, emotie sau excitare puternicir -- durer.t', f trric, groazh, bucurie mnrjmir sau rlragoste pasionatzi au toate o tendin.{il - tremuratul specialti tte' zr provoea tretnuratul nrurycliilor I si fiorul s'itu n5or, crr(' coboarit cle-a lungul sirii spini:rr:ii;i al membrelor multor perscirne atunc,i r:inrl sint puternic irnpresiona,te dt' mnzic[,, pare s[ aibir acee:t;i legirtulit cu 1,remura,tul corpului rnentionat mai sus, intocnrai cum () ugonrir vrirsare rk. lacrirni (,allzttt,it cle putt'reil muzrt.ii t'ste lcgatri tlt' plinstl provocat de oricitrc crnofir, r,calii ;i
putet'u i cii.

tri primitivi i;i flceau

ttcela,$i r'(tzultat, 1)(' ciitrrl u ft'r'icire sinrilarti resimlit,:i rlt' noi insine sit, 1e lirse gr,hii ttsc,ati. -\t'tre'bui insr-t sri lincrnseailla c[ cibiceiul inrlt'lung continutrt al retint'rii, ('are se rnatrifestir atit cle puternit: lrt oprirea vi'lrstirii irbundente tle laclirni pr.ovocatit rle o (iut't'l't' (rorporal;r, rlu intrri in ncliune perntru a prevcni o vzirsanr tttodcratit tle lat'rimi tle simp:rtie pt'ntru riuferintele stru ferieireil altora. I)upt"r cutrt rt-alrl strtltiuit, sti rrri"rt intr'-altri partc2a, ntuzica itre o putt'r,t, tnitrunatti rle ?I r('antinti in mod vag ;i ut,clefinit acele emof,ii puterniee cal.(, etlll resirnt,itt'intinipuri clernult apus(f, cind, dupi, cum este probabil, strlrnosii rros-

I)r:rrfiu,ttlt'ttt. --- l)t'ortr'('('(' tltrvottltneutul est,e inrurlit intt'-urr ()ar('caro gr:arl itft'tttiuttctA, clu totrtt'cil, trl t:onstii mtri rrlcs tlin rt'sptrcrt,:rdcs(,itr (,()rlrllirrat t,u fricri, t'lprt'silt accstt'i stiiri psihicc poate fi senur:ll:rtir aici p('suurt,. I-iil nrrclc scct,r,, rrtit ditr tret'ut, cit ;i itcrtnirle, r'eligiu, ;i rlragostt'a au fost ciudut rrornbinal,t'I s-ir trfit'mat chiar, oricrit tlt' trist poa,tt' 1i acest fapt, cir sii,rutul sfint al tlragosl,t'i lnr s('(leos(rbes1,c dt'cit pulin tle ct'l pc oaro un llirrbat il dir, uut,i fenrei snu o fcrncit. urnri biirbat2s. r)evot:rrnentul cster erprimilt rnai ales prirr faptul ch fal a estc intlrcptatii spt't' ceruri, cu globii oculuri intor;i in sus. Sir C. tlell obscrvil cL la tlpropierca sttrntrului, it unui lcsin stru rt mortii pupilele srint intoarse in sus ;i sprc itttcricr: si cretler cir, ,,atunci cind sintern cufunda.fi iu sc.ntirnr,nte pioasc ;i llu sc ]ittt's('?Inla, tlt'itnplt,sii t'rtc'ri()arre, ochii se lirlicii prirrtr-o ilcliuncr (.i,l,ro lrtl t's1e nici irrvtit:rtiL li nici tlobinrlitIt', li ('r"t, trct'a,stll se rlatort';to acclt,ia.si ('tlliz('c?1, ;i itt t'ttzttlilt'tit'tnai srls26. I)upir, clllll trflu tlt, la prrif. l)ondtrrsr estc sigtrr t'ir itt timpul sorrutrtlui otrhii sint intorsi in sus. Irir sugaci, atutr[,i rrinrl srrg lrr pieptul trtttrnei, iIt,t':tstir rni;cart' :r globilor oculari lt, dir trrk,s('il utr aspt,trt absttt'tl tle irtcintare t'xt,aticii, si n,ici se poatc vc'(k,itr clat' cL se clir o luptil inrpotrir,'ir ltozitit'i luatt' tttrt,urul in tirnpul somnului. insr"r t'rplic:trtitl uct,stui tapt rl:rtir tlt'c'zitrt' Sil'0. Bell c:rre sc, bazea,zhpe presupuncrea cri anumi{,i rnuqch.i ,sint lrrrri tttult sub controlul voinlei decit al,tii, este, dupi prcl'. I)onders, gre;it5. Dec:rrece irr tinrpul ruglciunii ochii sint :rdesea intorsi in sus, fa,r5, ca rnintea sL fie atit tlc iibsot'bitit in gitrdirt', incit sir sr) a,propie cle incortrytienfn sumnului, rni;carea
<tu
2'r

'l'ltt I )tst't'ttl

,,1
rrt

.1

lttrt.

r'ol.

ll. p. l3li(i ltratl. l'{)llr..


t|'t'it

l). j; l)r'. \llrrrrlslt'r'


ltl:J l.

t' o rli'r'rrtit' irr irt't'sl st'rrs irr ltrcl

sa ,.[]orlt' rrntl \lirrrl". I|i70, p. liir. !6 ,ltrtrlrtrrrtl trtttl I)ltilosoltlul ttf' li.t'ltressiotr. l). l():t ;i
.,1)lrilosoJrlricrrl'l'r'arrsar'tions", Ilt2it.

p.

1lJ2,

EXIJRESII\ DEVO'IAMI'NTULUI

invingS,tor. Reprezentarea picturali, a expresiei latine dare ma,nus inseamnl supunere". Nu este deci probabil c^ ridicarea ochilor sau lipirea palmelor sub influenla sentimentelor pioaser sd, fie inn5,scute sau sd, fie acliuni cu ad.evS,rat expresive, ceea ce cu greu s-ar fi putut imagina, deoarece este foarte incloielnic ca sentimentele pe care acum le consid"er5,m drept pioase si, fi influenlat inima oamenilor ln timpul epocilor trecute, cind. se aflau tn stare necivilizatYa.

sd, rru fi fost astfel lipite ln timpul rugi,ciunii. Se pare cd, dl. Ilensleigh \\redgwood"27 a dzlt ad.evS,rata explica!,ie, cu toate ci, ea presupune c[, atitudinea t'ste manifc-'starea unei supuneri de rob. ,,Atunci cind cel care implor5, lngenunchiazd, qi iryi l,ine rniinile ln sus cu palmele lipite, el repre zintd, un captiv care doved"eqte totala lui supunere, oferinrlrr-;i mlinile pentru a, fi lncS,tuqate d.e cd,tre

rrriinile

la care ne rug5,m, este situat d,easupra noastre,. O pozilie umild,, in genunchi, cu miinile indreptate in su.s ryi cu palmele lipite ne pare, clin obiqnuin![ lnd"elungat5,, un gest atit d.e potrivit devotamentului, ineit s-ar putea crede ca este innd,scut; nu am intilnit insd, nici o dovadd, ln acest sc'ns la oameni din cliferitele rase ertraeuropene. in tinrpul perioadei cla,sice a istoriei romaner se pare, d.upd, cum aflu d.e la un excelent clasic, ci,
tlir ine

este probabil convenfional6,

fiind rezultatul credin,tei comune e[ cerul, sursa puterii

2i ()n the OriQin of Lurtgttage, 1866, p.


llrtserlrrhes irtta the

1,16.

Dl.'fylor
2-a,

Ilurlu Historq of IIonkind. ed. a

1870, p. .{8) dii o origint tttai corttJrlexi pozi{iei nriinilor in timpul rrrg.iciunii.

CAPII'OLUL AL IX-LEA

REFLECTARE, MEDITARE, IRASCIBIIIT,.A.TE, INNBUF.NARE,

norAninn
,,",,,*,.i,",\i"-'T::'i.il';,li;:',:,i:';,J,:,0;1:;1"':";:"1,:1;::'j'i,,:,;;i;l,,Jl::"1'
lrufrrarc

;i Iugrriclca buzclor * Ilot.irrirc

;l:

si.ru

tlctclnrinnle - Irrchirlerc:r stt'insir :r gttt'ii.

bil

cind. sprincenele sint impreunate, energia minlii evidentl qi acolo exist5 amestecul d.e gind.ire qi emolie cu furia sd,lbatic6 li brutali a animalului{'1. Aceste observa,tii con},in mult adev[r, insf nu intregul adevir. Dr. I)uehenne a d.enumit corugatorul muqchiul chibzuin!,ei2, ins5, f5rir, o oarecare lirnitzrre, aceas15, clenumire nu poate fi consicleratl, ca absolut corectir. Un om lroatt' fi cufundat in gindirea cea mai profundl, iar fruntea s[ ii lrirnini netedii piui, ce firul gindurilor sale intlmpin[, vreun obstacol sau esl,tr irrtrelupt de vreo tulburare. ;i atunci o incruntare ii trece ca o umbrd, pe fruntc.
ester

el in alt5, parte, ,,atunci

credea c[, corugatorul este specific omului, ll considera ca fiincl cel mai remarcamurychi al felei omului. Acesta iqi incrunt5, sprlncenele cu::Dr efort energic care, inexplicabil, insd, irezistibil, exprimd, id.eea de glndire" sau, dup[, cum spune

['r'in contraclia lor, cor:ugatorii col-ruar5 spt'itrct,rit'lc ;i lc irttpreurteilzil, Jrrotlucind. cute verticale pe frunte, adicfl incruntare. Sir 0. 13ell, care greqil,

t Anatontg and Philosolthrl of Erpressiott. p. 737 gi \u cste sut'plinzlLol c[ [ntulchii] corugatori s-ar fi dezvoltat. nrult mai mult la om decit ltl mairnu!cle lrnLlopoitle, rlcolltece cl ii prr rre in ac{iunc neintrenrptir in clifcrite irnprcjullli;i ci trcbuic sri sc fi inttilit gi tnotliIicaL prin cfectelc creclilare ale folosilii. Anr vizuL ce l'ol important joacir ei, inrpleunti cu orbiculalii, la prote,ialr-a ochilol coutlir pt'eit tnitrii congestionriri in tiurpul
1i19.

rni;cirrilor cxpiratorii violcnte. Atunci cind ochii sc inchid ciL mai lc'1rt'rle ;i nrai puLcrnic posibil, pcntrrr a nu fi virlirma[i cle o lovittr lir. corugltorii se coutractir. La sdlbatici si lir alti ttlrrrrt'rri rtl t'rrt'or cirlr estc descoptrrit, sprin-

cenele sint lncontinuu cobolile si contractate pentru a servi dt: umbrar contra unei lumini prea puternice, q;i aceasta se cfectncazd par\ial de citre corugatori. ,\ceasti rni;carr Lrcbnie si fi fost in special rnai folositoalc omului, tlc indatii ce strlmo;ii siri iniliali ;i-au linut capul in sus. In sfirgit, prof. Donders (,,Archives of }Iedicirre", edital de L. Beale, 1870, vol. V, p. 34) crede cd corugatorii sint pu;i in acliune prirr faptul cd fac ca globul ocular si proemineze pentru a se acomoda la prorimitatea
vizitrnii. 2 .]Itcunisme legenda

de la Phusionomte Hurnuine.

alburn.

III.

lr,

c'otttracte. Dupir cum ttm dedus ditt rispunsurile primite la intrt,biiri, onmeni ck'totrte rasele se incruntli irtrinei cintl sint neclumerifi in vreull fel oa,recarer in ginrluriitr lcr ; arn inc:rtlrilt faceste riispun.suri ] gre;it, confun.clincl clgetarea arlincl cu nedu"merit'eil. Itrste totu;i clar cir australienii, malaiezii, b.induryii si cafrii ciil Africa cle sud sc' inr:runtl cintl sirtt netlumeri!,i. l)obritzhoffer observi-l cit, irr acazti asenriitrltottre guarartezii dirr ,\meriezr de Sud ili incluntri sprincelelea. Dirr 2rc('st(' cotrsiclerafii putem conchide cii incruntarea nu cste erpresia lnt'i simple rlhibzuiri, oricit tlc profunclt'I, ,s:lLr a, attuj,iei, oricit rle incordat[, ci exp1.si1 a ce\'a dificil stltl neltlitcrtrt, intirnpinat inir-o snccesiutre tle idei s:ru in ac"tiurrt'. insir rztrerori t,hibzuirlcit profund[ poatc' fi contirrua,t[ tirnp intlelungat firrii o oirrecarL) dificulttrte, ag?l incit' ea vil fi insofitl irr gencral tle ilcruntare. I)eci incrruntill'otl,estc ilceea, cAre tlir tle obice'i fizionorniei, clupL cum observa Sir C. llell, un aspt-'ct tle c'nergie intelectuall. Pentru a pr'ccluce ins|, acest efecl,, ochii trebuie sit fie clari ;i ne'clintiti iJatl l[sa!,i in jos, dupl cum atlcsea se intlnrpla, la o ginrlile profrrndir. I"izionomia, rru trebuie altfel tllbura,t[, g1 in cazvl ulei persoalle irascibile ori artlgoase sau :rl urreia lzr care se vlcl efectele uuei suferinltr prclungite, r:u ochii st,in;i ;i maxila,rul r:iaztlt,, sau cat'e isi cfui st'amil dg grs-

iune, \rt'eo dificultate r:au clacir constati, ca, hrana obtinutii^ t'ste desgustiltoare. -\rn observat czi aprorrpe fit care [om I se incrunt:i imeclirit ce simtt' un gust ciudat sau reiu la mincare. Am cerut mai multor persoatle, fzira sir lt' ctrplic st,tlpul nIu, sti tlsculte cu:rtenfie o loviturriu;oarri rcpetatir, a cirrci laturri ;i sursit, erau tuturor bine cutlcscute, li nici una nrl s-a incruntlt ; insir, atunci cind s-A certlt ttt'eastzr ;i tluei persoane oare ni ,se al5turase ;i care nu i;i putea inch.ipui clc' f'acem cu to,tii irt tiicere profrrnd[, ea s-tl, incruntat tare, (]1 tttitte cL nu clin proastii dispczifie si a spus cL nu poate inlelcge citusi cle puf,il ('et'2t c(' troi to,ti voiam. Dr. Piderits, carc a publicat observatii in acelasi s.,ns, aclatigzi cit in getreral gingavii se incruntir cind" vorbesc. Ch.iar cincl face un luur.u rrtit de tteinsernnat ca atutrci eincl iiii incalfi o gh.eatir, omul se incrruptir clac[ oonstatl c:i e prea strinitti. Unele persoane se incruntl irr mod utit cle gbisnuit, inclt simplul cfort cle d, vorlti facei aproape intotdea,utla ca sprincenc.le si, i .qe
2arf

L-l.rt orll pe iumzitate mort tle foztntt'poate fi absorbit rk'gindul oum sti obfiriri hranl; prtlbabil insir cit ltu se t,r inc,runta, rrfarti numal dacri ltrl intimpinii,

irl giild sau in

o itlcrutttare, insotitei itrsit tltr vleo altir erplesi(,, cAre va impicdica cornlllt'1, ezt frzrttnttmia slir ia trspecrt,ul unei encrgii irrtt'lectuale snu al unei ginrliri pro11rrcfu,. Ilutem a(itlnl rterct'ta cum se fact' (fa o irrrrrnntare sit, t'rprirne percopereiL :I ce\':tr tlificil sau neplilcut in gindire sau in ac!,iurre. La fel cunl nirturali;tii girs('sc c[ este recomandabil tle a urm5,ri clezvoltarea, embriologica a unui orgalr pentru a'-i intelege structura, tot atit de recomandabil este, pentru studiul ttti;eitrilor errpresit't', sit se foloser-rscit cit rnai indeaproap(' aet'ea;i metoclt'r. Ceir
il(1('s('il,
'r ll'r,sscrrrr/ruflliclres,SrTslcnr tlcr .l/urrrI trrtrl. Itltylsirt,':,,lltil:, l). l(i, I IIislorLl oI lhe ..lltiltortcs, Ir'arl. r'ngl. r'ol. lfi70. p.
ltir,:r. I

tul prost el,l rninclirii salt'sau g[sc';te'cir t'ste gl'eu sr't erccltc vreulr n,ct leirrst'tttnat, ca, ittt,rtltlttct'rctr atei ltttr-un ztc de cusut. in a,ceste cazul'i se poatt' vgtlt'rr

l,

11.

ir1f .

rlrtlrit t'rtttt t'stt' t'itirlit rlc i,trlrllor.li, ()i'it1iu ttf Oiuilisuliort,

CI{IEZIJIRE

nrai tinrpurie ;i tlpl'oirlx, singura erpresie vlzutil itr" printelt' zile a,le copiltirrei ;i apoi aclesea manifestatl este cea, din t'impul lipltului ; fip[tul est,e provocat, at;it la inceput, cit ;i citva timp mai tirziu, de orice' se'rtza,titt sau c.mn,tie tlttrt'roasl ori neplircutir - de foame, durere, minie, gelozie, fricti etc. In asemenea mornente, muqehii din jurul ocb.ilor sint puternic con.tractali ceeA ce erplicil, cred, in mare rnirsur:i actul lncruntirrii pe tot rcstul vielii noastrc. ,\m observat de repetattr ori ln propriii rnei copii, tle la virsta de mai pufin cle o slaptziminir pinir la douii sau trei luni, c[, zltunci cind ulr acces de J,ipitt sc] apropia treptab, primul s('nul erit contraclia corrrg&torilor, carc proclucea o u;oarti incruntare, urmatir repede de contracfia eelorlalti nlusch.i din iurtrl och.ilor. Atunci cind un eopil este nelini;tit sau suferind, st' pot ved.ea, clupt'r cum am inregistrat, in notele mele, mici incrunt[ri treeindu-i eoutinuu, cA niste umbre, pe fa!a, acesttrzt fiind irr general, nn insir, intotdeauna, urntate, mai devrenie sau mai tirziu. de un acces cle plins. ;\nr privit, de exemplu, un eopii in virstil tle ;apte satl opt' sir,ptirmini suginrl un lapte care era reee ;i care de aceea ii era nepl5cut ; copilul ir riirnas tot timpul usor incruntat. ;\ceastl incruntare tlu s-il, trzrnsfclrmat tle loc intr-un acces do plins, cu tc:rte cri uneori st' putea, obser'l'A ficcare statiiu dupi cAre acel acces era g,:rta si izbucnetailcii. I)eoarece obiceiul dc a contracta fruntea, l-au avut copiii in decurs de 9('neralii filrrir numirr, el a rlevenit indeaproape ascciat, la inceputul fiecilrui acccs tle plins sau fiprit, cu sirnlul incipic,rrt a ceva dureros sau nepl5,cut. Ilrin tlr'mar(', obiceiul r,-a tincle sir fie continuat in inrprciulriri similare in decursul matr.rritti!,ii, c.n tozrte ci-r, atunci el nu se vrtr t,ran,qforma niciodatl intr-un acces tle plins. 'f iprit,rrl s:au plinsul inccpt'n fi stir,piriit in. rncd r,'oluntar la o perioadil timpurit':t, r,'ie!ii, pe cinrl incruntarea nu este rlprotlpe nicicdatii, stirpiuiti, la nici o virstir. ilIeritil pcate sri fie notat ci, pe copiii care pling foarte u;or tot ce le neduntere;te rnintea, ;i care pe majoritatea altcr copii nu i-ar face .1s6rit sir, se ittcrunte, ii face imetliat si, plingir. Astfel orice eft,rt rnintal, orieit cle neinsemnat, care la o prrsoand, ce se irrcruntit, in mcd cbi$nuit trn va produce clecit o uqoari, incrunl,aret p('anurnite categorii de alienzrli mintali ii lil face s5, pling:i in mccl ne'st[,pinit. Nu est(r rnilj sruprinzhtor (.?r obiceiul tle u,-;i contract:t sprineenele ltr plinra perceper'o a ce\rA supilrltor, obicei tlt,bindit in copilirric, sil fi fosl plstrnt toatri r.ia,t:r srrrl ca multc' alte tttticeiuri itsr.it'irtte, dobinclite la, o virstl tirnpurie. sL fi fr.st, permauent piistratc' a,tit rle clnl, cit ;i cle animalele irlferiottlt'. I)e ereniplu, pisicile adulte, cind sint lrl ciildurl, ;i F;e simt rnulfurnite, ili pitstreazil :rdc'st'a olticeiul tle a,-;i intintle altt'rnativ picioarelt' antetic:ire ('u tlcgetelt' desfricute, obicei pe eare l-au practicat intl-ur) scop bine definit pe cintl sugeilu la mama lor. O altir, eauzii tlistinctl a intir,r'il, probabil obiceiul incrutrtlrii oli clt' cilt' ori rnintea este absorbitzi cle rrrerln subiect oarecare fLintimpinf, vreo dificultatt'. Vedt'rea t-'str. cel mai impor'tant c1in. toate simlurile. In timpurile primitive. ('(':l nt:ri tltilrc a,terr.,ie trebuier sir, fi fost indreptatil firi incetare lpre cbiecte inrlt'piir'tutt'(,ll seopul de a ob,tine pradir,;i c1e a evita pericolele. trmi antinte.t't'it. iti tinip r.e t.iiliitorr.am prin unele locuri trlt' ,\mericii rle Sricl, (fart'(rl'tlll 1tt'r'icrtltttls(' clin pric,inzi prt,zr.rrtt,i inclienilor, anr fost iztttt cu citif asitluit:ttt'. rlt'si s(' pitrt'rt r,ri incon5tit,nt. g^allr.ho;ii, pe jumritate sirlbal,ici, scrutau ('11 griiir irrtrcgril olizrtttt. Or, atunci cinrl (,inr,\-ir i'rr-irtrl c,apul tlescopt't'it (r,unt trelttiit'srt f i l'trst itii{irrl cttzttl

1.)(

MEDITATIE

[a,eel lucru ]. Abstracli,e. Iledi,tat"t. - Atunci cind" cineva est,c dus pe ginduri. a,bserrt srrll, dupi, cum se spunc uncori,,,chalt pc ginduli negre", el nu se incrurrti"l, ins[, ocbii par pierdu,ti. ?n general, pleoapele inferioare ii sint ridicate ;i incre!,ite la fel ca atunci cind un miop incearc5, s5, disting5, un obiect indep[rtat, iar mug-

in mod serios s[ ne reamintim ceva, acfionind. ca ;i cind. ne-am stri,dui sL veclern

inutil, asupla sprincenelor ;i pleoapelor, prin faptul cra ele au fost folosite in mod similar, in imprejur5ri analoge, intr-un scop folositor. f)e exemplu, inchid.em in mod voit ochii atunci cind nu dorim s5, privim vreun obiect rsi sintem gata s5,-i inchiclem cind. respingem vreo propunere, ca qi cum nu am putea sau nu am vrea s5 o veclem, sau cind, ne gindim la ceva oribil. R,idicd,m sprincenele cind rlorim sd, privim repede d.e jur imprejurul nostru ryi adesea facem la fel cincl clorim

omnlui) se strd,d.uie;te Ia maximum ziua in amiaza mare, qi mai ales clac[ cerul este lurninos, s5, disting5, un obiect indepdrtat, el i;i va contractainvariabil sprincenele pentru a irnpiedica si pd,trundd, in ochi prea multi, luminfl, pleoapele ]nferioare, obrajii qi buza superioar'5 fiind in acelaqi timp ridicate pentr.u a micqora deschiderea ochilor. Am rugat inadins mai multe fersoane, tinere $i bi,trine, sir, priveasc5, in condiliile de mai sus obiecte indep5,it ate, f[,cind.u-]e si, cread5, cra nu voiam decit s5, Ie incerc puterea vtz:uald, qi toate s-au comportat in felul tocmai d"escris. Unele din ele qi-au pusr d.e asemenea, palma intinsd, d.easupra ochilor pentru a impiedica lumina excesiv5. Dupd, ce face citeva observalii aproape in acelasi sens, Gratiolets spune : ,,Ce sont lil des attitudes cle vision 'difficile't.. El conchide cd, muqchii din jurul ochilor se contractd, parlial cu scopul sil evite prea mult5, lumini, (ceea ce imi pare a fi scopul cel mai important) qi parlial sd impiedice toate razele de a lovi retinao in afar5, de cele care vin direct cle Ia obiectul examinat. Dl. Bowman, pe care l-am consultat in leg6tur[ cu acest subiect, crede ci, contrac\ta mu;chilor ce inconjurd, ochiul poate d.e asemenea,,sprijini migch,rile coord"onate ale celor din ochi, acordinclu-le o suslinere mai solicl[,, in timp ce globii sint aduqi la o viziune biocular5, de c5,tre propriii lor murychi". Deoarece efortul de a privi atent pe luminS, vie un obiect indepd,rtat este atit d.e dificil qi de sup5,r5,tor ryi deoarece acest efort a fost insolit d.e regul[, timp de generalii fd'rd' num5,r, de contraclia sprincenelor, obiceiul incruntirii trebuitr s5, fi fost astfel mul1, int5,rit, deqi inilial el a fost practicat in copild,rie clintr-cr cauzk cu totul independ.ent5, qi anume ca primul pas pentru proteclia oclrilor in timpul fipatului. Existd, de fapt mult5, analogie, in ceea ce priveqte starea psihicd,, inbre examinarea aterrtd, a unui obiect inclepd,rtat ryi urrniirirea, unui $ir obscur de idei sau executarea vreunei lucrS,ri mecanice rni,runte ryi anevoioase. Plrerea ci, obiceiul de a contracta sprincenele este continuat chiar atunci cincl nu mai este nevoie de a exclud.e prea multl, Iumini, este suslinubri de cazurile la care ne-am referit mai sus, in care in anumite imprejuri,ri se aclioneuzd,, in mod

chii orbiculari superiori sint, in acelaryi timp, ugor contracta\i.Incre!,irea in aceste imprejurd,ri a pleoapelor inferioare a fost observatl Ia unii sil,lbatici, de pildn, tle dl. Dyson Lacy la australienii din Queensland gi de mai multe ori d.e dl. Geach
5 lte la Phgsionomie..., p. 15, 1-14 ;i 146. Dl. HerrrcrL Spencer explicii incruntarea exclusiv prin obiceiul

dt a contracta sprincenele

luminl vie; Principles of Psgchologg, cd,. a 2-a, 7872, p. 546. * r\ccslca sint gesturi pe care te faci cind veclerea este pentru a umbli ochii intr-o irnpierlicati de ceva (r\'. trad.),

PROASTA DISPOZITIE

la malaezii clin interiorul peninsulei Malacca. Care poate fi insemndtatea sau earrza acestei ac,tiuni nu putem explica acum ; aici avem ins5, un alt exemplu al mi;c5,rii muschilor din jurul ochilor in raport cu starea psihicd,. Expresia pierduti, a ochilor este foarte caracteristici, qi aratir, imedia,t cind un om este cornplet dus pe ginduri. Cu gentilelea sa obi;nuiti,, prof. Donders a stutLiat aceastti problemi, pentru mine. El a observat pe allii ln aceast5, sta,re, iar personal a fost studiat d.e prof. Engelrrrz,fin. S-a dovedit ci, in asemenea sti,ri ochii nu sint fixa,ti asupra unui obiect $i, cleryi llu sinl, af,inti{,i asupra weunui obiect indepd,rtat, dupi, cum imi inchipuiam, chiar liniile vizuale ale celor doi ochi devin ad.esea u;or divergente I daci, insh, eapul este linut vertical, divergenla f.a\il, de planul vizual orizontal constS, intr-un unghi de maximum 20, Acesta a fost stabilit observind.u-se imaginea dubl6, lncruciqati, a unui obiect inclep5,rtat. Atunci cincl capul este inclinat inainte, d.up5, cum se intimpld, adesea unui om absorbit de gincluri, datoritir, clestind.erii generale a mu;cbilor si[i, daca planul vizrral mai este inci, orizontal, ochii sint indreptali pulin in sus;i atunci diver'genla aJunge la 3 sau chiar la 3,50 ; daeir, ochii sint inclrepta,ti qi mai mult in slrs, divergenla [atinge] 6-_70. Prof. I)onrlers atribuie aceast5, divergenfi, clestinderii aproape complete a unor anumili muqchi oculari, clatoriti, faptului czi mintea este complet absorbit5,6. Starea activd, a mugchilor oculari este cea a convergenlei, iar prof. Donclers observH,, referitor la div'ergenla lor in timpul unei perioade de completi, abstraclie, cd, atunci cind un ochi iryi pierde capacitatea vizualil, c1up5, scurt tirnp el deviazd, aproape intot,deauna spre exterior, deoa,rc)cc mutschii s5,i nu mai sint folosi,ti pcntru a miqca globul ocular spre interior in scopul viziunii binoculare. Nerlumerirea este adesea insofitir, de anumite miqc[,ri sau gesturi. ?n asemenea momente ridici,m cle obic,ei miinile la frunte, gur5, sau b[,rbie; nu acfiorritm ins5, in acest fel, pe cit am vd,zut, atunci cind. sintem complet pierduli in nteditare $i niei o dificultate nu este irrtimpinatf. Plaut, descriind intr-una din piesele saleT un om nedumerit, spune: ,,Acum priveqte, $i-a sprijinit b[rbia pe mind,". Chiar un gest atit cle mic qi, aparent nesemnificativt cil ridicarea miinii la fafri, a fost observat la, unii si,lbatici. Dl. J. l\{ansel Weale l-a remarcat la copiii din Africa de sud., iar ryeful b5gtinaq, Gaika, adaugi, c5 aiunci,,bi,rba!ii se trag uneori de barbd,". Dl. Washington Matthews, care s-a ocupat de unc'lcr clintre eele mai salbatice triburi cle indieni din regiunile vestice ale Statelor LTnite, observl czi, atunci cinrl i;i concentreazd, gindurile,,,iqi duc miinile, mai ales policanrl ryi arir,tir,tonrl, in contact (,u o por!,iune oar:ecare a fe,tei, cle nbicei cu bnza supelioArl". Putern infelege de ce se apasii, sau se freacd, fruntea in timp co gincluri profunde pun creierul la ineercare I este insir, cleparter d"e a fi cLLl clo cc nrina cste dusd, la gurd, sau la fa!5, [in aceste cazuri]. Irasci'bi,litate . Atn v1zat ch, ineruntarea cste exprcsia naturalt-r, a irrtimpinirrii vreunei dificultfif,i sau a ceva nepLicut, intilnit fie in ginduri, fic irr
d Gratiolct (De la Phgsionontie..., p. :t5) observir : ,,Quand I'attention esL lixde sur quelque image int6rieure, l'ceil regirrcie dans lc vide et s'associe autornatiquemen[ ir la contemplaLiou de I'esprit". Aceasti ipotezd cu greu meriti a fi nurniti'r explicalie. (,,Cind ateneste fixatir asupra unei imagini interioalr,, ociriul lrrivest.e in vid Ei se asociazir in tnotl arrtontaL conternplaliei spiritului " - N. trad.). 7 Miles gloriosus, actul II, scena 2,

lia

PROAS'iA DISITOZITIIi

itctirtile, i:rr cel il ciit'ui tttint,t'est('desc.ori ;i u;or iuflucn.!,atil irr :rccst fel cst,e tr)r'(,rlispus sii {ier ilascibil sau pu!,in supirrat sau arfagos, ceea ce se va ari,ta rle obicei prin incrunt:Ixe. insil o expresie cle supir,rart datorati, unei incrunt[ri porrte fi contra,carat[, clucl, gurn este intinsir in.tr-un suris si ochii sint lurninosi si vest'li. Tot aga va fi dacir, ochiul este luminos ;i ferrn ;i daci, existf, aspectul de ch.ibzuire set'ioasir. TncruntArea cu o oareciire cldere rr colturi]or gurii, oare este url senln de mihnire, dzi un aer de posomorire. 1)acii un copil se incrunt[ mult (vezr plan;il l\-, fig.2)8 in tirnp cc plinge, ins[ nu i;i contracti, puternic, itr modul obi;nuit, mu;ch.ii orbiculiili, el manifestii o t'rprt:sie ltine pronunf,at[ de minie sAu chiar de furie impreunir cu suferin!,a. Dacii intreaga frunte incluntati est,e trasd, mult in jos pi'in contrac{ia rnu;chilor piramiclaii ai lasului, care produce crelrrri ,qalr cui,e transver.qale de-a cunrlezisul baze'i nasului, ex.presia tlt-''vine unzl de poFromorire. .Dupzi Duchenne, con traclia, acestui rnuqchi filrl r.leo incruntare d[ aspectul unei asprimi extremc' si :rgresivee. lla, indoit'sc insir mult dae[, aceasta este expresia adeviratir, sau na,tural[. Am :lritta,t la l1 persoilne, inclusiv' citorva pictori, fotografia (executatii de I)ucheune) a, unui tinirr cu acest mupchi puternie,cnntractat cu a,irrtonrl undelrrr ga,lvanice ;i rr"ici una dirr ele n-a putut inlelege ce intenfionr.r, (.s[, r'eprezi'nt,e), afarii tlt' o fata care a, rrispuns corect [c[, ea reprezint:i oj ,,rezervil morc'cilnoas[,tt. Atunci cind am privit pentru prima dat[, a,ceasti, fotografie, cunosctind (,e intenlion:r, sL reprezinte, irnagina,tia mea a ad5,ugat, cred, ceea ce era necesar, ;i anume o fruntc' incruntatri fi, in consecinti, expresia mi-a pirrut arlevirrntir ;i

extrern tle morocir,no:lsi,. O gurrl, strius inchisir, la ciLre se a,daugri o frunte cobolitir, ;i incruntatr-r, dir expresiei hotririre sau o poilte face incir,pir,finatir, ;i ursuz[. Vclm discuta indatir, cunr se face c[, inch.idere:r, strinsl za gurii da aspectul de hotl,rire. O expresie cle incapafinare ursuzI, a fost clar r"ecunoscutri cler coresponden!,ii rnei lrr indigenii din lase regiuni diferite ale Australiei. Ea, este, clupei dl. Scott, bine prorlurllatil la hindu;i; zr, fast reounoscutii, la nral:rrezr, ch.inezi, cafri, abisinieni ;i, clupti tlr'. lloth.rcck, intr-un gratl renlarcabil la intlienii s[lbatici din America tle Nortl, ia,r tlupti tll. D. Irorbes, lu aymarirpii din Bolivi:r,. r\m observa,t-o de asemerlolr la, araucitno;ii din (lh.ile tle sutl. I)1. I)yson lrao$ observir, cii, atunci cinrl sirrt irt aceAstilt, stat'e psrihicir irrdigenii riin itli incruci;eazit, uneot'i trrat,t'1e p(' '\ustruli:l piepl;,:rtitutlittt'(ra,re poute fi vitztrtir,;i lu, noi.f)llotilrire fermii merginrl pirrir lrt incir,pir!,ittttrt' ('ste de a,serrlen('iu t'rprimat,ir, rtrreoi'i prin tinerea :rtnltilor urnt't'i litlic,itl,i, scrrtnifitrati:r, gt'stului urmintl sir, fie explicatf in capitolul urrniitor'. Lrr copiii tnit,i, imbufrtarea se curroa;ter dupii, fuguierea, buzelor sa,u, (ll1l1 t'ste trumitil utteoli, ,,lungimrra botuluit'r0. Atunci cintl collurile gririi sint tra,se tntrlt irr jos , htrza, inferio:ui, este pu{,in r"ilsfrinti, ;i proeminentl, ceea ce se numest,c' tle rlsern('nea, !,uguic're. insir f,uguierea la (iare ne refelim a,ici consti, in prot'minenta ambelor buzc intr-o formzi tubularzi, uneori itr asa mtisur[ incit proetttinea,zS, pinir la virful na,sulni, dat'l--r, trcestrr estc scult. Tuguierea buzelor este in
' liotografia <lliginalrt e)i('(:uIatli tle cirtlt' rll. Iiinrierlrilnn cstc rntrlI rrtai t,r1l'csivir rlccit aceitslir c,oltic, tlt'{}rlr'('('(' lrt'atii ntai clat' incnrnIaletr I|rrrrtii. t' )Itit:ttttisrtte rle. ltt l)ltrlsirttttintie IIuntoirrc. albunr, lcgcnrla I\'. l'ig. l(i-- 1li. r0 Hensltigir \\-erlgl-oocl, Ort the Oriqirt of Lrrnrltrrtqe, I fi(i(i. 1r. 7ti.

TMBI,TFNANIi

131

general insrif itii d.e incruntare qi unerori dc interjecliile hoo sau huu ! r\ceastil ex[resie este .i,nrarc,abil6 ca fiind unica, dupd, cite ;tiu, care este rnanifestat'h mult irrai clrrr.in t,inrpul rropilirriei, cel pu!,irr printre etlt'openi, clecit in tintpul maturil,li,l,ii. I1xis1[ l,ottisi irr :rrlult,ii t1e tolrte raselc' o orrrecAro tendinlir ,],' a^ lugui:r, brizt,lt, sub irr[lut,rr{t, ruu'i f'urii telibile. Unii copii ili luguiazit, buzele citttl sitrl; l,irrrizi ryi u,1,url(,i ('lt gl'('tl Se poate Spune cit, sint imbufna!i: Di1 tr('r,ceti-r,r'ile 1lt'cal''le-arn ficut la ma,i multe familii numer'oase, fuguigl.zr brrzt'16r. r1r par'(, l'oarte obisnuitl la copiii europeni ; este insir, ri,spintlitri in 1;olr,tir, 111rt'lr, si trebtrie sir, fie rrbi;nuiti, ,yi pul,ernic pronnnfat5, Ia rnaj0ritatea }asclor: sirlbal,ict', intr,ucit zr, utras atenf,ia rnultor observatori, liind. remarcat5 in opl, ciistr.ict,t-' dilter.ite din r\ustrali:r, I rrnul dintre coresponden!'ii nrt'i ollsel'vti cit tlc, collsitler,llril pr,gt'nrinenzri utuncj buzelc-' copiilor'. I)oi tilrst't'Ylttori atr vhzrr!, lttguir'r.t,r buztJlrlr. la colriii lrinriuryi, tlci la, cei ai cafrilor'ryi fin.grle;ilot', tlin Africa tlc s1rl, ;i rltr hoteutoli, illr doi la copiii intlienilor: sir,lbatici tlirr Atnetit'tl rle Noltl. ifggrric,r(,tL bllz(,lor ir l'usl, tle aserneDea observatit, la chint'zi, abisirlieni, rnalaiezii ,Lri"ltt,rIirrsula,,\[alacca,, rl:r,iacii din Borneo ryi rtclesell la nettzeelatttlt'zi. Dl. ]\[anst,l Wt'rllc rrrir, irrfgr.rnelr,zl"r, r,L a vi-l,zut br,rzele prot'rnitrintl tttult nu numai ilt C0pii rlo c:rfri, ci si lrr arlullii r[r'u,urbt'lc sexe atrrnci cind sint itrtbttftttr]i, ilrr'-tll. Stlrt'li lr el)st'r.r'1r1, lrgt'llr5i l111rru uncori 1a, b:irba,f,ii;i folrltt'tl,s ltt fenlcilt'tlirr,NtilliI Zettllrurli. O rp.nrl-t 1 lrct'leia;i erpresii poa,te fi uttcttt'i clt'sctlperil,li r'hiltr lit, ('lll'o1rt'trii :rrirrlfi. \'('rl(,ln ltst,l'trl trir proentiturrct, l)uzelclr, rnai ales la' ctlpiii rttic,i, estc cat'1lcl;c,risl,icir, inrbufrrir,r'ii irr r,e?l nr:ri rnrrlo parte ir lutnii. -t\t,casti, rniqeal'c pltre sit, rezttlte tlirr pi1stlur.r'tr, rnlli alt's irr t,irtrpul tiueretii, a, unui obir,ci prirnortlia,l i'tlrt cl"irit,r'-tr r.c\.t'r.sinr,.,, ,ra,iriorrrrlir. l'uii de orrirlguta,n lsi rlc cimpltttzeu i;i proetninettzit bttzt'lt' irrt,r.-1rr gr.ac1 oxtnl,ortlinar, drtpi cum s-:r tlescris irrtr-un ca,lritol prcct'dt'ltto i, puf,in nririla,ti satl imbufnaf,i ; _de aselrencAr citrtl :rt;rrrrci c,iirtl silt rrennrl,turnit ' sirrt surpr.insi ,1i pu!,in spcr;itu!,i li chial citttl sint, pu!,irt_ rnullumif i. Gura .li so pr()(,lrliri,uzir, ,i,r1xu cit sti prrrc, pentru a scoate tlil't't'itr'le sunctc cil,t'aotet'istirx' :rst's1,gr.stirr.i psiliico;i, rlrrpir, currl a,nr observat la cimplll]zc'tlr fol.rtllt ('i is('(1e0s('Irt'st,tr p1lirr rlirpir (lillrr'Nc enlitc !,ipitul tle plir,cele s:tu ccl c1c minit'. I)t' intl:ttli tit' (l('sz\'('rro(,$t,tr urrjrnrrlt,-sr' lrrfrrie, forrrra, gurii sti schinibir, corriplttt ryi diDfii li i(l tipit, ]l(ro(,st,e scoate rirnit, olrtngutilnul adult ,rull It,s(r. St' p2r,t, [,r-1, ltutrci cinrl ('lt itrtt'-tttt tintpul se ingrrra'1li bi;1ui1,, i31s1i1ti nrai irrtii tlirr note ritlical,e, care riclicate, ol-i;i.prot'ntijoase. notele cc'crnite tirnp in pr.in_l note ,rrll,'1, fr;rprirnat; -at'ar"a notele jolrse, ('l scoate insri pilnii cind fblma in unei rreazir, buzcle in l iryi !,irre gula larg dcschisir,"lr. Se pare c[, ]a gorill buza inferioari, poate fi rnult a,lurigitirl Dacii Jtr:imoqii noqtri semiurnani iqi proemina[ buzele cind. erall imbufnrr,fi-sr1,, pulin minioqi, la fel cum fac maimulele antropoide actuale, atunci nu t'stt' '11rr fiipt anormal,-tlepi e curios? ca $i copiii nogtri si, prezinte, cincl *i}t simi11,r.i1l'l1t'rifl!,i, o urmri a a,celeiaryi expresii impreunl cu o oareearo tendinfir rle rr, (,1rit,t' 1p zgsmot. Nu este d.e loc neobirynuit pt'ttt,ru animale sti pitstreze, mni rnult sirll lrrrri 11rii1 pelfect;e in timpul primei tinert',ti, qi ultt't'i0t'sri, piarclti, caraci;r'rc1, IX, (,rrl.('sli.irrio;ii lol adulli le post'clau ini!,itrl qi cilt'o trtlti sirrt incir pli,stt'itte tlt' citlt't' t'tttlt'lt' lor lpropi:lte din specii rlistinctt'.
ll \lii.l lt'r'. rlrrlr;i t'llli r':ii
i0 - c.
:104

I.IO'IAITiNE

Nu este un fapt anormal cacopiii s5,lbaticilorsri prezinte, cind sint imbufnafi, 9 tendin!5, mai puternicS, de a-$i !,uguia buzele tlecit copiii curopelilor civilizaii', lntrucit esen!,a sd,lb[,ticiei_ pare sd, constea in pi,strarea unei ,qtiiri primordiale i uneori, aceasta se aplicd, chiar la particularit5li corporaLc,rz. in lcgdtuiir cu acea,- antrgsti, ipoLezi-t' a originii luguierii buzelor s-ar putel obiecta cd, rna,inlrtele ltoitle ilj !'uguiazi, de asemenea buzele lltunei cind sint miratc-' sau. chiar cind sitt!; rnul{umite, pe cind la noi accastir, expresic este in gerieral timitatir, la, o stare psihici, posomoritd,. Yom vedea insir, intr-un capitol r,'iitor ci, Ia oamenii cle diferite rase surprinclerea d.uce uneori de fapt la, uqoalil luguiere lr. buzelor, cu toate i'5 o sur:priz5, sau uimire mare este manifestat5, mai obi;nuit prin cleschiclerea !at'gii, lt, gurii. I)eoate.ce, atunci cincl suridern sau rridern, tragent collurile glrii lrta,poi, rLT pierclut orice t91din{'t a buzelcr r,ind sintern mul],dnti!;i, iacd, !,uguia irr g;eneral str5,moqii noptri ini!'iali 4" i;i exprimau in acr:st, 1r'l buclria. r ' ' _ Se poate anrinti aioi un mic gest, fircut, r1e copiii bc,surnflali, anunle cincl ,,salt5, urniirul cu incliferen!,5,'). Acest, ges1, ale o se'rnnific*t,ie rlifcrii5, cred, de cea c19 ,,tine ambii umeri ridica!'i. tTn copil sup[rat sczincl pc genunchiul pS,rintelui silu i;i va, ric]iea um5rul mai apropiat de acesta ,si apoi il ia i1c'lepirrtri printr-o sttttttritttril,r trt, de la o mirrgiiert', lrnpingirrrlu-l ulterjl;1' ,:1])r'(, spatt', ca perrt"rt ll-l ilrrlt'1rtir'1rt pe ct,l (rar:cr l-:r, jignil;. Arn vIzrrl, un copil st,intl llu o,,,,r.,'car* r_lista,1!ri rltr tt}itrine: (rill'(r ili e'xprintiL trlilr sentirrrt.nl;('k. r'itiicilrrl 1rn rrrrrirr,, l'rirrirrtl cu ,.1 r) tttitili, rtli-qe:Ire inltlroi ;i lrUoi intorcintlu-rsi t;ot; t,orpul. J)eci,zie suu' hotari,t^e. inchitlerea strinsri rr gurii tiucle sli tlea fizigls- sau t'nit'i o ('xpresie de hotir,rire decizir'. Probubil cir uici ult {}rn hotir,rit nu obislntilr, -szi linri gura cleschisi. pe aici,. o fa.lch, infer.i()a,r.i-r rnieir ;i shbi, carc pur:" sit, irrtlico cli gurll nu cstt'rle obicei stlirrs inchisi, r'stc t,onsjtlcr:a,t,ir ilt gent'ral d?ept, ('rlacte,r:istic[ slir,bicirrnii de carneter.. TTrr t'forl; lxelurreii (lt' or.ice na1.,url-l, fitr , (1()llP(ilal, fie n-rintal, irnplic6 o hot,Srire ltnteliou,r'li drrcli,' str lrollte alrita c[ in $ir i getrorel gul.a este strins inchisd, inetintc ryi in tinipul unui cl'olb rnare continlrr rll sisternului muscular, atunci, tlupir, _ principiul asociatici, gur.a va ,si fi a,proape sigur itrehi'qii tle lndllt5, ce so ia o hol;irrire birro tlt't,er.rriiliati. O", m.ri1i rlll;ltrrVa,tori :Itt" r:emarca,l; cil, atunci cintl ult ()Ill i116repr) trl,(,llr1 eforll;^oi rlusc,ttl1t, violt'tltr el i;i dillr,tii, tnai intii,ltr urod ittvnriirbil, plirrnirrii r.u rit,r,rli apgi ii gsmprirnr,-r 1-lrin rronl,t'l-tc!,ia Prtternic5, a,rnu;chilor: pieptulrri, fi, 1tt'tr,lr'rr ll, l':rt,tr lrct'llstfl,, glllrl, trebuie s:i fie strins inchisiu. I)o al1,Iel, tlc i11detI, cc crnul E,slrr obligrrl, sitiripir,, :ror, c'l incfi i;i mai menline pieptul cit; rnai di]atat posibii. -Diferrite ca:uze au fost invocltl'e' pentru ,, ,'xplicll, uccs{ rnotl tle n &ct;i9111. iril U. ,lJell sus!,inel3 c5 pieptul este dilir,tal; olr. r.,lr' ;i csto nreut,inlt clilaiat in rlselnellea lrlomenl,e pentru a oferi nn suport, fir murychilor cal,o sint ata;afi de el- ( 111, ttrtntl,re, dupi, cum observi cl, a,turrei cirul lloi irntll(,lli sirrt angaja!;i' iirtr-o Itrltf it, pe via!,i li pe moa,ttt', predorninl'r, o tlYre()r'('rrpirsiil;oalt,irrtt6'".rpii,"1irr1ai dg o i'isttflll,ttl Ql'(]il ryi inirbu;it[. TIcerea, se J)r'(]rluce dk'oitr',,,,r','1)r,trl t1r:i t,r11rlz1, iler lrt'itr ,qtro:ltt't'('11, vl'ellntti sunet, ar lnseml)n, si, sliltr,:ii.(rt-l t,'trr!itrcrr'l'r rrm;cliilor: br:r,it'Jol'" 'l )ltct"t, s{r _1o,1,, un !i.pil,t, ltresnpunirrrl t,it, lppt1, :rl'(, i,,,, IX' irtl,ttnr,r.ie, ryl,itrt itrl{'{li:tl, t'li rttttrl din trei tloi rt rellltltflrt; llr lrrptli rlirr rlcs1rr,r.rrl.r,.
1t',::,1
-\. iir tlrrt mai multe exenrple in carlea nrca ?'he Dcsr'i lan, vol. I, c:tp. I\r Itracl. rom., p. g? .,si urnr.].
.1

Li .lnr.tktnul trrtr.l l' ril,,soltlrtJ c,f /i:r.lrltrss iatt, 1t.

1g0.

T{OTARifiE

I Or) I.). )

Gratiolet atLmitel n ch, atunci cind un om trebuie s5 sc lupte ctl un altul pini, lrr, capi,t sau trebuie si, sus!in5, o mare greutate sau si, pi,streze timp indelungat aceeaqi atitucline forlati,, ii va fi necesar s5, irrspire mai intii _aclinc, iar apoi si,-qi opreasc5, respiralia I el cred.e ins[, c5, explicalia lui Sir C. Bell este eronatit,. Gratiolet susline cir respiralia oprit[ intirzie circutalia singelui, fapt asupra citruia cred nu existri inrloialir, ;i acluce citeva clovezi curioase clin conforma,tin, a'nimalelor inferioar), ar6tind, pe d.e o parte, cd' o circulalie intirziati, este necesar5, pentru un efort musculal prelungit, iar pe d.e altl parte cii o circula,tie rapid1 este necesar5, pentru mi;cll,ri rapide. Dupd, aceast6, ipotez6, atunci cind incepein orice nlare efort, inchid.em gura qi ne oprim respiralia pentru a intirzia circulalia singelui. Gratiolert rezuml, subiectul spunind. : ,,C'est la la vraie theorie tle lteffort continut'*; nu ;t,iu insir, in ce mi,sur[ aceast5, teorie este admisl, rte alli ' fiziologi. I)r. Piderit expliclrs inchitlerea strinsi, a gurii in tintpul efortului muscular puternic dupd, principiul ch influen,ta voinlei se extintle ;i la alli muqchi, in af.ard de cef pu;i neapi,rat in acliune in executarea unui anumit, efort, qi este latural c&t din faptul c[ sint folositi in mod atit de obiqnuit, 15, se aclioneze i1 special asupra mu;chilor respiratit,i ;i gurii. IIie imi pa,re probabil s6 existe un ,,,rrecare adev[r in a,ceastd, ipotezir, intrucit sintem susceptibili sii, stlingelrl llltel.nic dinlii in timpul nnei efort, violent, ceea ce nu este necesttr pt'tttt'rt lr f rnpirrdica expiralia, in tirnp co mu;chii pieptului sint puternic contract,l!]. - in sfirqit, d.aci, un onl trebuie s5, execute vreo operalie clelicati, qi tlificil[,, care nu necesitd, rln efort puternic, el inchid.e totuqi in- general glrra ;i i;i oprcqte citva timp rir,suflalea I cl aclioneazri insd, in acest fel perrtru cll, mirycir.ile pieptulli sL nu tulbure pe cele ale bratelor. I)c exemplu, putem vcclea cit o persoa,rie i;i stringe buzele cinrl bag[, al;a in ac fie lininctu-ryi respirafia, fic t't'sinainte, ;i llirind cit se poate de liniqtit. A;a a fost, dupi, cum s-a ar[tal, mai(iu inclteit'mu;te cu un pui de cimpanzeu bolnav pe cind. se a,muza omorind. tlra 6lcrgetelor, in timp ce mugtelc biziiau pe gea,m. Pentru a oxecuta o lt,sellx'ln, lr,c!,iune, oricit clc neinsemrrat,ir, tltcir, es1,c dificilir, estc implicalit o oAl'('(1111'o
improba,bil in fapt,ul cif toal,c c,artzctlo indieatc nuti stts ittlt'i, irr ioc in cliferritc oca,zii, irr gnr,rlo rtifcritc, fic irnprt'urrit,, fie strpnra,l,. lit'zul1lll ttl va Ii un obicei bine stabihd, a cunl poate ercclitar', de a, lnchidc strins gtll'Ll, lrt inccputul qi i1 timpul oric5,rui efort violt'nt ;i prelungit sau fin tirtrpul execut'ir,r'ii I oricir,rei opera!,ii d.elicate. Dup[, principiul asoc.ialiei, existi, cle asemenea o tetrclilld, puternicd, e[,tre a,cela;i obicei, de indati ce mintea s-a hotirit asuprtl vreunei acliuni sau linii d.e comporta,re speciald,, chiar inainte r1e a fi existal, \,'reun efort corporal sau chiar d.ac"i nici unul nu cste nccesar. inehirlerea sl,r'insi-t ;i obi;nlitir, a $urii va ajunge sir, exprirrt'ltot,li,t'ire cltr eAraetcr, in,l'hotirrirr'{} rie I rrrtrsf orrrrir ufol tn lncir,pi,!,itult't',
Iro1,i,rire prealabi Iir'.

Niinic nlr

pa,r()

5 ll'l.s,serrsllmftliclns StTslcnr rltt' ilf irnil: ttrtd I'lrtlsirt Ll j)e la plrysi,trtttitlie. . ., p. IIS - 121 * ,,Aici rezitli lrtlcvirrrta teot'it n cfot'tLrltti t.Onlitttttl" lltmniL', p. 71).

(I. Irttt.).

()-LPM'OL(i

I' jlL X-I'l!;l

URA

$I MINIE

I)czl'clit't'tt rlirrlilor -* Uttt'ilr l:r t'l'tt't t'l tl ci irsrrl)r'ir sistttttttltti Ilinic ;i iltligrurt'c - trlorlrtl itt carc sittI t'r;lrittr;ttc ]tt tlilet'itt't'ltst' si slirlrrrt' - I)czvt'lit't'lt cattittttltti pt ttttlt tliir ltit'(ilt'lt'tt'i,

l)rrcir :ull iJrr{t.r.il rrrrr n(r ir,s1,r)Iltiirn $i'l Nltf('l'iItI v-t'eutt I)t't'itlclit:irt voit' t[itt llar()itl.cca,l'(" eiu tlc plr(,i Ir,:r l)et'soln() s:l,u rlrt(,i"t, (,a, IL() est,o rteplir,trtrtti irr. vJ'('ttlI fel r[ovirur lr,ntipa,t,iur"r,, si :urtr illat,ilr N(] t t'lttsifonnI ugcl in lu'ii. -l)acrI sittt, 1'1';ri111{'i{tr itrlr-o rlri5slrfl In(l(l('r'irtirr ll,s(,lrI('lt(,it serlt,itrtt'ul,t'1llr $int trlitr'oxpllilnitttr pI.ill \"1'('{) riris(1iu.o a corpului l\:nr r, lriisii,lurilru'I'el,ei, a,falr"t poill;e clo o altllrnit,ir, gravit:t,t,tl irr. (ionUxrr't;arri slrrr (lr,{) ()?lre(1at'('it'it,stnibjlilitt;r'. I'r.r!,ini intlivizi Ilot totuqi sli se girrrlr,:lx,ir, rlprll; tirrrlr lr, o lx,r',{oa,rLi fx'(rar(} o ttt'risc lrirti iL resinr!,i ;i a ma,IIitcslrl i..(,tlltI{'r[e indign:rr.r, srllt rlc J'urit'.,l)at,i insii persoattlt, (iiire ll(' jigtrer;tt'ast;e (]tt 1otrrl ru'irr.st'tntu]1ti, rnl r'{'silrrlinr rlt,cit dislrre!,..l)n1,2f,, pe de lllti, I)alt(,, ('tl o$t(l ltl,gll)rrt,(i1,1]icli, ur.lr, str t,r'ir,lrsl'orrrri iu spaintit, (14 atnltoi ciltcl url sclav stl gillr-lelto llr ,,ir st,lipirr rr('nlil()i{ $a,lr lur. silllla,t'ic lll o divrnitate lriutl,clioitr-,?i li iilst'tatL tltl sirrg,,l. [Ilri6r,ita,{;t,l (rrn{)liilol rroastt'e sirrl; l,t,it, r[tr st,rinri lt'ga,te t1o t'xprt'si:l l0t', irt1il, lr1rr.rl1IX, ci tLu :1,r. oxi.\1i1, rlitci-I, oorltul ltr rittttitte J)il,siv, natur_a, expl'('sit'i dclrirr.zirrrl irr ori:r, rrr:ri rnar'o llar'1tr rlc trat,ru':r, a,oiiunilor caro lltt {tist, de oltictei executat,t' itt (';!t(f itr rrr,t'lls1ir, stlurr psilr.ir.;-1, 5111.1rirrlir.'[-]rt r)tIl1)oate ryti, tle exelllptrtlr c?i vinJa ii (,r,1 rllri lll1t.(| 1lt'r.irrol ,1i llrr:rt,r,rlori irtterts sii tie slllveze t,ttturyi, rhipii ctll]l a spus lr6r[gr"ic rll X\"1-le1 t.i1tl r'r1 irlcotrjural; r1o o g'loatir, intlirjitti: ,,Mi-o 1'l'it'ii, ]ttittoatir, inirnzL pc lul alt,ul, irrs:i,. pinli t't: f i-r1i 1rulsul,t. 1f6t a11 tlnornlx)ilto uri tlin st,r,pctrp.ll l.iil, corporalir, nu r,st,e infllcn!,ittfi, nu Sc poate spune.cit este infuri:rl,. .Ilrln"ie . -- lm avut, ocazia s[, tratez despre aceasti, emolie in capitolul al I I I -lt,ir, in cArc zr,m cliscltat clespre influenla directl, a simlurilor cxcit'ato a,suPr?t t,pr'1ru1,ii. ,,,rrnbinat.'r, cu eft'ctele u,c!,iunilor asociate din obirynui]1,t[. FuritI se tlt:l'nj [t,stir jrr rrrorlrrl cel nuri tliforit. Inirna ;i circula,tia sint irrtotcleanl]tl, itrfluenfa,lt'; fu!,a s1 il.roscs1o, iar vinele rk.pc frunte ;i git se tlilat5,. inroryirea pielii a fost oifst't'-

MINIE

irrtlicnii a,rlruii din Arnericlt, do Sutlz l sc zice cir, chiar ltl ut'gri se int't]s('s(l sisrr,l,rict-'le u,lbe lir,sato cle rii,ni vechis. Ilainru!,elc tlt' asenlctrott se inroryesc tle frtr:it'. l,,it ulnll dirrtro propriii rnei copii, irr virst[, cle rttiti puf,in tle patru ]uni, an] ttbst't'r.irt, rle rcpeta,tc ori cir, primul sirnptonr al furiei cure,so a,ptollie era litlicarea lalritlir, :r, singelui irr pielea gola;i, a scalpului. Pe tltr :lltir, partcr, acfiurlea, iuimii t,st t, rrrlcori at,it, tlc rnult irnpiedicatl cle o mat'c' fulie, irr.cit fala clevine lividd,a I rnul!'i oir,rneni bolnavi c1e inimil, au chzut, rrror'li sub irnperiul accstei emolii puternice. Respiralia t'sto de asemenea irrflucn!,atd,, pieptul palpitf,, qi nd,rile dilatato trernurd,s. DupL curn sorie'It'nnysou., ,,ritsuflirri aspre de minie au umflat n[ririle ei d.e zi:nit". Avem d.eci expresii ca ,,respirirrd" rfzbunaret' qi ,,fumegind" clo
\"rrt,i"t lu,

rniniet'd.

Creicrul cxcitat d[, puterc mu;chilor ryi in acela;i timp energie voint,ei. l)c olrioei, corpul este linut verticzrl, gata 1tt'ntt'u at,tiune imed"iatti, insii, ttttt'ot'i cl t'slt, inclina,t ina,inte spr'o perso?tna, ofcnsrrtoa c, (lu rnembrele mai rnult stnr nl:ti prrllirr rigicle. Gura este in gcneral stt'iu.s inchis[,, at'i"ttinc1 hot[,rire fermit, ial tlinJ,ii sint incle;tali sa,u scri;ne.sc. Gesturi ca lidicalea bralelol cu pumnii strinryir (liL pentru a lovi pe ofensator, sint obi;nuite. Puline persoane in stare d.e furitl violent[,, atunci cind. spun cuiva si, disparir pot rezista s5, nu reaclioneze ca ;i cum ar intentiona sd, loveasci, sau sL ind.eprart'eze persoana respectiv5,, impingintl-o violent. I)e fapt, dorinla de a lovi devine aclesea atit cle intolerabil tlc puterrfc[,, incit obiecte neinsuflelitc sint lovite qi zclrobite de pilmint, insi, gesl,urilo clevirr. atlt'sea total lipsite de scop qi parcd, nebuneqti. r\tunci cind silrt; intr-o furie violentl,, copiii mici se rostogolesc per jos, pcr spate ryi pe trurt[r 1,ipind, k-rvincl cu picioarele, zgiriintl qi muqcinrl tot cc ]e cacle la indeminf,. Dupir, (1urrr anr aflat cte la dl. Scotb, Ia fel se intirnpliu li cu copiii lr.in.duryi $ir a$a clllll rr,ul viazt:.lt',, c[ puii rnairnu,te]or a,lt,r'opomot'fe. Sistc'rnul muscular este lns[, adesea influen.tat intr-un mod cu totul dift'r.it, cltroarece tremuratul este o consecin!,a, frecvent[, a furiei extreme._Buzcrle para,lizata refazh atrinci si, asculte r-le voinli, ,,si vocea se opreqte ln git,"? sau clevincr ta,re, aspr5, si rliscordantS,. Dacd, se vorbeqt,e mult ryi repede, guraspumg5,. tTneori, pillul se zbirleqte I voi reveni insi, la erci'st subiect in alt, capitol, cind" voi trata ile*1,te crrrofiiki ame,qtccato ale furit'i ;i spairttei. in nrajoritatca cazurilor scproj litrttljget',
tltl(ttl, 7liil0, p.
A'rt/ttryt'st:lticltlt:
l'i.

tltr SiittltL'lltitre ttrttt

I'ttrrL

:t Sil C. Ilcll, rtlrulottty tttttl Philttsoltltg of lr:tl,trtssirtrr, p. 90. Pc tlc altii paltc, dr'. Ilttlgess (,,Plt1'siologv ol []lttLlicc

18139, p. 31) volbc;Lc despt'c irtlo;irea trttei cicala o ncgresI ca fiind pror,ocatir in lcgitut'ir ctt iurbttjolarea felei de rugine.

slring",

a Moreau qi Gratiolet au discuLal- desllre culoalea fc!ei sub influenla furiei intensc; vezi dc ascrtneuea edilia ditr

lni Lavater, De la PhgstotTontie, vol. l\', p. 282 300, ;i ;i GraLiolet, De Iu Phgstottorttitt..., p. 315. t' Sir. C. Bell (Anatonry arul Philosolthg of Erltressittrr, p. 91 si 107) a discutat pe larg acesL subiect. Iloreatt trbservl (in edilia din 1820, La Phgsionontie, de G. Lavater, vol. IV, p. 237), cilind gi pe Portal ca o coufirnlalc' cir la pacienlii asmatici nirilc devin pt't'tuancnt lirrgitc
1820 a

rlrrlot'itiL t'otttrrtcliti obi;lrrrilc u nttt;clrilot' elcr"atot'i lti irrilrilrrl n:rsului. Iixplit'aIia th'. Piderit, (ll'issclt.sc/ttrl'llicltcs Sry.slrnr der Minil; untl l)ltgsiogtrcmik, p. 82) itt lcgittrt'i crr lirrgirca rtirrilot', ilnullttr pcntru a pcrmite o t'cspit'a{ic uSoarir in tiurlr cc gura cste iuchisl 9i dinlii lrtclegla!i, ntr l)al'c pe rlcpattc alil tlc colectit ca cea a lui Sir C. Bcll, cirrc o utribuic sirnpatici (adici acliurlii comune obiqntrite) a tuLuror ttru;chilot' r'espiratori. Nirrile unui om furios pot fi vitzttttr (:lllll se tlilaLI, deqi gura ii este tleschisir. 6 i)1. \\'ctlgloocl, Ort the Origlirt of Language, 1866' p' 76. Itl olrsct'r,ir rlc asentt'trea cit zgotnotnl riisuflirt'ii grclrr ,,cst.c t'ctlaL 1lt'in silabelc r,pttff, hufL, s'hiff u, tlc tttttlc in cnglcrzi ,,httff ,r inscatnttii un acces de ilascibilitatc", ? Sil C. tsell (Analomg and Philosophg of Erptession, p.95) facc elteva excelente observalii despre expresia fu liei,

MTAIIE

1:17

rlrrce o incruul,are put,errric pr'ornuLl,at;i.r, a fmu,tii, ca urmare a sent,inrent,u]ui tie saurlificil ilnlit'erirri.r, crr eonoentrarea minlii. Ilneori insir, in loc dt' rl, l"i tuult; coltt,l'aot:ltI ;i t,oholiti,, flturt,t,t, r'5,mirr.c netecl[, cu ochii lnntirlr-r;i t,jrruti lrrrg rlt'schisi. (Jchii sirit int;rltrk.itrrrla, Ituninoryi sau Fot, dup5, cunl sr) c'xprinu"r Ilornet', st,r'tilrrci (iu 1oc. Urreori ei sirrt congest,ionali ryi se zice cl5, ic's dirl r:r'lriir', (ia lez[ll,at, Iarri irrtloi:t,lil, :rl oongestionririi calnlui, clupd, cum se \-ede tliu l'rlp1rrI c5, vinslc sirrl, t|.iLrl,atc. Dupri Gratiolets, pupilele sint in,t,otdeAurra contractnl,e llr furie I aflu rlt' lil dr. Oricirtolr Browne cil acelaqi lucru se procluce ;i in tl'-riirul violent al rneninglflri, clar nri;cir,rile irisului sub influen!,a diferitt'lol'eiilc,tii sint, 1ln subiecl, foart,o obscur. Shakespeare rt,zumi, curacteristicile principale ale frrriei d.upd, curn ul'ruepli,cuL
rnea,zd,
:

,"

)t'

i plrct',

rrilrrir: iru

slii ottrultti tttrti bittc

,\ ochilor'lrlivilc glortzi sr"r irrrprirue, 'l'o!i tnuschii-!i lnLirrc;Le, singele iufcgte,


Slringe-li dinlii tare qi nirile-!i ldrge;te, T'ine-!i suflul, insri inima la-nirl[ime Irr sliivi riclic-o ! I lrri, nobilc cuglcz,
l'!r'rrrrrrrl Dlirr lrrl;liL

|)cci[ ]iuislr: iii nrodt'rtit', ins-a1toi, (,irrtI r'ot'rrrrl s lrrrtlc si [.t' r'lrllttttir la rilzlloi, .\(rrrrci Jrr Iigrtr irrriti r rr sir t'ruziltte :

1i:l croic;tc l" (lIt'tric ttl


V-Iea, at:trrl

III)

a, t,Lrui scrutrrilioat,ic ltlt i"{' t).oitstrl din vroun a,nirlltl,] ll,Fi('r[c rlescelrcl('tltit, poitte inlelege clt'cil, rrrirniitor mairtnrlt'i. lj-iru olrservat :r,settteneil cllztui tlu numai la europeni, ci ryi la a,us1,r:r,lieni qi hiutlu;i. liuzele sittl, totu;i rnult utai obi;nuit t,rase inapoi, tlirrtii rinjili sau incleql,al,i fiinrl astfel expll$i. Acesl, fapt a fost remarcat cle aploa,tr)L' toli cei care &u scris rlespre exprcsiee. Asltectul este ca $i cind dirtlii ar fi dezvelili, gata de a aprloa si sfiyirr, nrr durymanr ctr toate c.i nu existd, poate nici o intentio rle a, lrctiot't.:t, il[ :l(',{,st, l'cl. l)1. |)yson Tr&o} a, vhz:ut, actlast5, (lxpresie t1e riniel la tr,ns1,r'a,lit-rni cincl s{r (1r'itft,[,, t,ot, u,;ir, (iil $i C]ilili:r Ia cafrii in Africa dtr sttr-1. Vorllirrrl. r[r's1lt:o llrL:tsa,sitr l't,r'('](1(,, (r:t,ro lro<-lrnit,i fttst'stl 1lt'itts si care ela, iucODiurat rltl ri glolrtii, Iurioasir,, -lli(,lir'nsr('(lt,scric po oarncni oA t siiritr.cl unul itr spa,tele all,ttitt, rirriintl qi rcpezincltr-se la c,l czl fiarele s[,lbaticctt. Oine a avut rnult d.e-a I'trce olr gopiii rrrir:i trclrrritr sir, fi v:izrrt; ci1; tlc na,tnt'al esttl la, ei tlbiceiul tltl rL rl)ttgcil, cirrrl

lra Iurier'brrzt,lrr sc lugtrilrzi"r lur(,ori irrt;r-rrtr fel


qlrrcir, st, lt':-rgil

Ia 'Pltqsionomie..., p. 369) spulrc: ..i,cs rlents se rldcouvrctrL cb imitcnL syrnboliqucntctrt


1t.

8 I )c Iu. PltltrsiottLttrtia. . ., 1S(iir, p" ii lti. tf Sir (1. Bcll, Analorm1 untl I)ltilosopltu of Iixprcssirttt,

1i7, Gratiolet

(De

I'actiorr tlc cl6t'lrilt't' cL dt: ttroltlrc" (Din!.ii sc <lescopcri si irrrit;i sitttllolil rrtr!itttrt'lt rltt lt stisitr ;i ilLtlr.i(:ll -- it,-'. It'rttl.). I)lrt'rr, in ]ot: tltr tt tolosi Ictttltrtltll vttg sytltboliquentent, Ciratiolet ltl fi slltts cr"t aceasLi ac{ittlle este tt riirni;ilir a untti ohicei rlobittrlit itr rlccrirstll lirnpurilor pritnitivc, atrtuci citttl sLlr"Llrt,lili lloslt i seittittrrt,rtti se lltp-

titrr intrc ci ctr tlin[ii ca golilele;i orangtrtartii irt zilt'lr: nolrsLre, el ar fi fost mai clar. Dr. Piderit (lVr.ssermcfta/Iliclrcs Sgstem der Mimilt uttd Phgsiognomilt, p. 82) vorbeqLe de asemenea despre tragerea ittapoi a buzei suptrioarc la frtt'ie. ln gravura uttuia <litttre tttinrtrlattrlc talrlouri lrltr lui I'Iogart.lt, [ttria estc reprczcttlalit itr ntr-rcltrl ctl mai cl:rt' tlc ochii clcschili sbriftrlgcritttl, Irttttttl{t ltlt't trtt tati Ei dinlii dezveli[i, care rinjesc. Lo Oliuer Twist, vol. III, p. 245,

l3r{

MTNIN

sirrt irrfUriu'{i. Lil tri, ?x,(-ril,sta pat'c tot at,it de iustiuotiv citr si Ilr, prrii (l(,(,t,9r'orlil, oart'o isi inchicl cu zEornot; micilt' lor f6lci de intla,tii, cr-l ies tljrr ou. O t'xprt'sit'tle linjet pare s[ fie lnsofit[ uneori de Juguit'rca, brrzt,lor.. Ilrr trbst't'vtt,tot' :ltt'ttt spuno cii, rt v6,zut multe exemplei de 1115 irrtensii, (c1,r.c a,pr.()1IXf 0it, tlu so trloate cleosebi dt' furiar mal^ mult sa,u ma,i pulin, retinutti) Iu, orit,ltuli ;i o tlatri la o errglezoaic5, in virstd,. irr toate zr,cesto cazuti existir, ,,llrl rinit't, lru o privir:e tltnt'nintil,toart', buzele lungindll-s(', obrajii tri,gintlu.-se irr jos, otrhii p(f jr.rrniltate inchisi r po r,ind fruntea rir,mirre perfect ca,lmir,, tu. Acerastit, rett'ugt,r'o a buzelor si dezve'lirea dinlilor in tirnpul llrtlorisrnrrlrri rltl f urit" ctl pttntru a, nlufca pc' ofeusator, sint atit c1e remArcALrilc, lr,virrrl irr \'('(l('1,(, oil, tltl rar isi folosesc oarnenii ttinlii in luptri, incit m-am inberc'sal, Ia dr.. .1. tr;1.islrt,otr TJlt)wn(| dacir lrcest obicei este cornuu la, zr,lienalii rnintali alc r,irr.or. a(1(i(,s(, tle ntittit'sirtt dt'zlitnl'uitt'..tll ln-a iuforrnat, cil l-a observat irr, rnocl r.r'pt'1 a,1, u,1i1, lil tt,liett.tt{,ii mintali, cit si la iclioti, tlintlu-rni urmir,toarelc exeurplc; (-ltr put'irr timp ittidtrttt tlo primirea, strrisorii mele, cl a asistnl; lir, izlrrrrrlrir.r,ir ttostiWitriti, a rttiuiei $i a ge'lozit'i liplite de sens la o alierratfi. Lu irrt,r'I1lt," (':t ;i-ir ooit't'it sot,ul ; irr titttltul elcresta ii spulnega gur:r. Apoi s-a apropi:r1 nirill rlt, r'l (r1 bttzt'lt' strittst' ;i ittcnrlrtintlrt-se furios. Dupi, ac(,('a ;i-a tras ina,poi Irrrzclr,, irr sltotliitl coltttrile ltuzei supelioal'(', arirtitrtlu-ryi dilrJ,ii, lovincl in lri,r'llrsi l,irrrp (,1 stlttl itlspt't't'I. Urr. al tloilt'tt, trltz estc al unui solclat, lli,tlirr cat'(', at,trtrr.i t,irrtl is(f (i(rl'elr sr"r so rronforrrylte r,cgulikrr,spitirlului [tlcr alicna{i], ili r'[ii,tk'u rlrunnr] rrt,rrrrrl!,ulrtirii, tt'r'ntittitt.t[ Iurics. ])c obit,t'i, cl itrcepen irrt,r't'birrd IX'flr'. I]r'orurtr (lirr,l-r, ntr ii ('sl,o rtt;irre sit-l tritteztr in uct'st ft,l. Apoi injulll ;i blcstenta, pilryt'u irr rills ;i irr jos, isi zvirlt'it, ttebuue[t('brir{,r'lc irr l,oa,to pir,rf,ilc ;i arncrrillJ,a -1rt' oricirrc s(f trflii upt,',up,' tltr ('1. in sfii';i1', 1lt'nit-isur'5 co ('xilsTxrla,J'(,r, i.irL s('rr1)r'o1lia rlr, cullrrr'. ,\o I'('pczctt, irtspt't' rlr'. 'lJlrlnnc (itt () rniryt,ttt.t, oblit,i"r, (j?lt.tct,('r,isl ir.:i, s(1n{trr,itrtltr-;i ptttttttii st,rin;i_;j allt('trin]ind cll tIistrrrgr,]'('a. ,\1loi, brrza, supt'r'i(]itrt"l i sc rirlir.:r, tttit,i itlt's Itr 0olt,tu'i, airl ittcll, ili irni,t:l rrurrirrii siri t,nornri. lli ryrrit'r'lr blt,s1(^rrr(,lc 1tt'itttilt ttin(ii strittsi;i intr'('t[f'?t,crr cxllrt,sirr d('v(,tx,ir (,xtlt,t1 tle fi(1'riilsii,. O tlc's= ol'iol't'sitttil:tlir st'ltotttc aplitrtt, si ntrui alt on], cu dcosebire ntrnr:ti ci-r, irr g(,ru'r'rrl gul'tt ii sputttt'gti ;i scuip[, c]arrscnzt"r, ;i sa,ro lt'pcclc' incoace ;i irrcolo in nrorl ciutlat,-l)r'. t,ipiixhi-;i blcstemcle ciu () v()ce ascuf,itir, in falsret. Brotvttt' l]lt"I infttlntt'ttzit, cle a,selncn('A cle ca,zul trrnri irliol, r'lrilt'1r1;ir,, ittca,llttbil tlt, tttisrrtiliittrlcpetttlt'tIt,trr crt,I'('i;i pctrt,ctril toittir zitra, jrrr,irrtlp-st, gl .jrrt.iilii, ittst"t, 1;t'tttpt,t'tt,tnt^tt1'ul ii ('I'il, poiJorrtoril,;i so infuria u.f()r'. (lintt citr(r\.rI, s(f llirrgur tlc jtrr,ririiltt salt., t'l ili liditra, irrrrct (1il,pul din pozilria ollisrnritil, ll,lllt'r,ir1,:-"r, si ii,i tira ot,hii pt'ttft'tlsil,tttr, (irr urI rniriit 1,a,r'tliv, insi[ nrinios. J)acli,q('t,onl,irrulr lr,tittrrt'tl, ili trlgctr inapoi buzelt,-i groase, rlezvelintlu-ryi llu ;ir: rlc r.ol!i hirlosi, proerninen,ti (observinclu-se rn:ri ales caninii nrzrri), ryi apoi ci,ut,a pririt,r'-o rniscunr t'tlpiclir ;i s[lbatic[ :l rniitr.ii salc cleschise r I apuee persoana cilre it supr"rra,. ll,apictitatca trcestei miryeriri cle zrpucare este uirnitoarr, dupir, cunr obsorvit, rh'. l3rol'ner Itr, o fiinfir, dt obicei atit de a,paticir,, r,rireia ii trebuicr aproxinrativ cincisplezeco st'cttlltle sd, itrtoarcii, capul rlintr-o pa,r'l,r' intr'-alta aturrt,i r,ind at,cnf,ia ii estt' itt,rtrsit tle Yrt'un zgotrtot. l)ar,ir,r aturx,i r,irrt[ ('st(' a,sl,{e] a,{,i{,at, i se pnn(' irr rrrirrri o bittistil, o carte sau vleurr alt otriect, t'l il tluce lil gurI, ;i il rnu;cr-r,. I)1" Nicol,
11

..'l'he Spectator"'. 1l irrlic 1 ii(ifi, p. til

f).

N,IINIE

1,3t

tltr a,settx'noil, ttti-a, desclris douzi caznri r1t' pacienli alirrnali rnirrl,aU ciil,t,c isi tr.ir,geal inapoi buzele in t,impul praroxismc'lor de furie. Dup5, ce a indicat zrnrrinunlit cliferite trir,sl,turj ciuclato la itlioti, ascrrrtirtit,totlre cu cele ale animalelor, c1l. Nicol intreabri dac5, elt, nu sint datorl,te rla,paritiei unor instincte prirnitivc : ,,un sla,b ecou clintr-un trecut foarte indep5rtat, care dovederyte o inrudire pc) care ornul Aproa,pec5, a clep5,;it-ot'. Dl adaugii, cil, d"eoarece creierul omului trece, in cursul clezvoltr-r,rii sa,le, prin acc'lea;i statlii (ra $i cele care au loc la verteibratele inferioarc ;i intrucit crcierul rlnui idiot cstc in sta,r(' ncfunclionali,, putcrm presupuno ed, el ,,i$i va ma,nift'sta funcliilc ct,lo tna,i prirnitive, ins5, nici una clintre fun c,tii Ie supt'rioaro t t. Dr,. l\{audsley estcr dc PI,rere c[, aceeaqi ipotez5, se poate e,xtind.e ryi ]a creielul unor pa,cit'n!,i alienati ilr 1ta,re_ d_egenerat5, ryi intreabd, de uncle vin oare ,,miriitul srilbatic, fir,ea haind,, limbajul obscen, urletul s5,lbatic, obiceiurile neplii,cute manifcstal,r' rlt, unii dintrc a,lienalii mintali ? De ce caracterul unei fiin{e omenegti Iipsit,r, tltr jutlt,catl deving uneori atit de brutal, cum se intimplir, in urrcltr cazur.i, afar.ir, rnrnrai cllrcri, [ne ginclirn cd,] acea fiinld, are in ea lns5,ryi o rr.atulir, animalici-1 lrr J'2. DuJrr-r, ciurr] s-ar, prl,r'ea, ri,spunsul Ia aceste intrebriri estc a,fir,rn:rtiv. IIAn'it, 'inihqna'J e,. Aceste st,ilri psihitre lrrr i\(f dcoscbt,so (lc l'tlrit, r'lt,r.i1 cit, gt'tttl ;i nu t'xist'5, vreo diferenlir, pr'orlunfatir, int,rt sctrulelrr lor' 1ri1,fi11r{,1r1.isl;i(rt'. Irrt, rttinio rtlotlerati, acliunea inimii esto pufiu sporit:-r,, culoutt,a iutensilit,2tiir iitr ochii dt,vitr strrilueitori. I-iespiratia, cst,o dc asonlctu'a, put,in accelcr.atS, [i, tlt'0it,t'tlct'.toti mu;chii care serv('rso act'stei funct'iruri arrtiout'azir, itr a,socia!it', nr.ipik' tritrilor sint 1rulin riclica,tc pt'ntru a pornlitc irrspilux'u u;oalir, ir, acrulli, (1(,oil cc) trrltrstituitl utr semn foa,rte caracteristic itl indignirrii. l)t.obirrtri, gllril, ('s1,(,st,r,ills iilclhis[ si A,prttape intotdt'atlnrr, fruntt'a (,s1,(,in,rrrurrtirtr-r. itr Ioc,l] gtisltrr,ilol f1,1,11.1r{iqr1r tlt' furitt t'xt,t't'nti,, ull ont incligna,t ilr, in rtrotl inctrtrfl,it,nt () :rl,itudirxr gir,l1 sir-;i itt;ac,tr sart sii-si lovcnstr[ rlttfntanul, pt, crart'il vil, strl'ltl,rt, (1u. 1lt,il'irt,:r, rlin cap pinir, irr picio:u't', sfidindu-I. Atunci ca,pul t,sttr t inrrt irr sus, pieptul bintr tlilatat ;i piciollr.t'lc ft'r.rn fixatrr pei sol. Ilra,tek, ;i kr t,irul irr tli{t,r.jtc pozit,ii, (iil urlrrl sil,lr. tttnbt'le crrtzlte ritlitra,tc, cu rrriiniltr in soldurj, sA,u si lc intintlo rigicl in lirtgr.i. Lia, tlurop('tlir purnnii siu.t rlcr obicei irrclestali ts. tr'igurilo :l ;i 2 rlin plan;a, Vl sint ilustralii clt'stul do bune ale unor oameili simuliricl intligrlar(,. (Jr,iciu.c poate vt,rlczr in oglinclii, da,cii isi va, imagina, in mocl intens cil il fost, insull,a,t ;i c,,i c,,'r.c t'-xplitraf,itl p() ttlI tolr rninios, cil brusc ryi inconltit'nt vil lutr o a,tit;trrlirrc oilr'(,culn
asenr:"rrlzitoale.

It'ttria,r ntirtitt, ;i itttligua,r't'a so rnunift'stil irr irI)r'(!ilIXr :rrrt,llIi l't I irr 1,olrt:i, Itttttt,:t,r ryi dcserierilc urnrirtoa,re rnerit5, s5, fic cit,a1,tr (iil, dovczi;i cil, ('X('tnplo lllt, unorrf din observatiile cle mai sus. Existl totu;i o rrxcop!,ier in privin!,a inclt'rytlrii pumnilor, caro pare lirnitat5, rnzli ales la b[,rbafii care se lupti, cu pumnii. La australierri, nutna,i unul dintre informatorii mei a v6,zut pumnii inclerytali. To!,i sint de acord c[ in acest caz corpul este linut drept ;i to!i, exceptinrl tlouL trttzrlri, afirmI eS, sprineenele sint foarte contrzlctat,e. Ilnii s(l r"eferi, la gura Ioarte strins inchisi,, la nfi,rile l5,rgite ryi ]a, oehii strI,fulgerinrl. Dupi, Rev. r1l.
..Ilorlr- anrl f lind" , 1870, p. 51._ 53. Le Brun, iu binecunoscuta sa CorLfdrurce sur I'Erlrresslorr. .., (Dc lir Phtlsiortornie, cle Lavater, edi[ia din 1820, vol. IX, 1r. 2ti8 ), olrst'r'r'ri ci'i rrrinia cst.tr cxllt'imirl.ii
1:r 1.:

plin

inclesLarea purnnilor. \rczi, itr ar:clasi scns, HLrscltlirr I'Iimices et Phllsiogttomices, Fragmetilum Phllsiolooicrutt. !82'1, 1t. 20. Dc asemenea, Sir C. Rt'll, A rtutort'tr1 and Phi-

losoltlttl

of Iirpre.ssion, p.

219.

MTNIE

'l'rrplin,

l:l u,rrslralit,ni.turjll so nrauifesl,ri prirt !rtgttit'tr':l buzolot', ct,hii fjind la'r'g ,ltsr.hiryi I in t-r:r,l,ul 1'r'rrrcilor, clc rlarrseazL incoaco ;i in,colo, ltruncitrtl 1rt'tll iu ltt'l'.
Arn prirnit, rlcscriori sirnila,ro, in afarL do iluritrsl,lr,t't':t l)urltltillrt', irl. irt'it'itr.{:r rual:liczilor din peiuinsula Malacca, abisinienilor qi bil;t,iuir;ilor'tlin r\lrit,it, tltl sutl. I,la fel este ryi cu indienii dakota din America de Norcl; dupi dl. Ifatthorvs, ei ili lin atunci capul sus, se incrunt[, qi ad,esea se intlcpir,rt'eazra arogant, cu paryi ma,r'i. DI. Briclgc's afirmd, a6, atunci cind, sint furio;i, fuegieuii adt,sea bat clin pieior, se plimbzi innebunili incoace qi incolo, uneori pling ,si pllesc. Rev. dl. Stack a observat un bi,rbat ryi o femeie neozeerlarrdezi ca,re se certau ryi ryi-a notal, in carnetul s[,u: ,,ochii dilatali, corpul leg[,nat violent inainte ,,si inapoi, capul irrclinat inainte, pumnii inclerytali, cincl arunca,Ji spre spate, cirrd intlreptali r.'t'ciproc spro Iia,!,ii". I)1. Swinhoe spune cL clescriclt'll nlcit, oont;ord[ (,11 oooll, ar il, rir,z1l; lll cfuitrclzi, a,far5, numai cii, un om {urios ili apleltt,it, itr gerttlral clot'Pul itxprc aclversarul siu qi, arir,tind.u-l cu clegetul, ctir, rlrurnul la o ploitio do injurii. - in sfir;it, in privinla indigenilor din fnd"ia, dl. J. Scott mi-a trimis o dcscriere complet6 a gesturilor qi a expresiej lor atunci cincl sint furioqi. Doi bengalezi de castd, inferioar5, se certau din cauza unui imprumut. La lnceput ei erau calmi, insi, curind. s-au infuriat ryi reciproc au dat d.rumul celor mai vulgare injuri,turi despre rrrtlele qi ascendenlii lor, timp de multe generafii trecut,e. Gesturile lor erau foarte diferite d.e cele ale europenilor, deoarece, cu toatc cd, pielrtul cra dilatat ryi umcrii riclica,ti, bralele lo ri,minca,u a,tirnate rigitl, cu ctla,licltr iltoarso spre iuterior qi miinile altcrnativ incleryta,to ryi tlcschiso. Atlcsea untor:ii ls 1rrt,1 f6ii,rtc ridicaJi, apgi cra1t l[,sa!i i1 jos. (lt'j tloi st, rtil,au crutrl; ttttttl lil all,ul 1lo srrb sprinccnelc irobdrite;i foa,rte irrcrelit,t', ial buzclo l,ugttiltl,c lo olilu st;t'itts inclrisr,. tfi s-au apropiat unul dc altul (1rr cirpul ryi gitrrl itrtinso iutlinl,e,_ irnpinginclu-se, zgiriindo-se ryi inryfiicindu-se reciprcc. Accastl ittaitrt,are a capului ryi il' corpului paie, un gest comun la cei furio;i, ryi l-am observat la englezoaice decd,zuttr pe cind se certal violent pe stradi,. fn asemenea caTlrrr se poate _presupune c5, nici una din pilr!,i nu se aqteaptd, sI, primeasc5, o lovituri, de la cealaltd,. IIn berl galru carc lucra Ia gr5,clin:r, botanic5, u, fost ac;rtzab in prezt'nlll rl-lrri llcol,t, rlo cir,t;ril supr.av('ghetorul intligen, rlc a, fi fulal; o planl;ri l":tlorttasl"t,. El a :rsrrrrll;lr,t in t:icelc f i cir distrlrol, ae,uza,!,ilt, !,initrtlu-stl tlt'tl1l1;, (llL pioJltul l[,r:gi1 , gllr.:I fitcfuisi, fuuzele l,rrgrriatcr ochii ficqi;i pi,1,runzti1;oli. ,\1toi ryi-4, stts!,irr.ul; sfitlir,i,or: ncvilutvi,lia,, (ill miirrilc lidicate in srls qi inclt'rytalt', t,ltllttl fiitttltt-i 1l(ltllll irlpins inainte,'cu ochii larg deschiqi ;i cu sprinccntlc litlicat,e. Dl. Scot,l; a, tll)st,rv1i, rlg asemcnea Ia Sikfuim tloi rnecb.i;i cat'e se certltu pcrttlu lrtlrtt:it (1o ltr levine 6in plati,. Curlnd, ei s-au infur;at t,eribit I atttnci nu s-au rnai !,irtut; rr,tit de clrept qir cu capul impins fnainte, se strimbau ilnul Ia alt,ul, avind urnerii riclicali, nr-a1eie indoite rigid"-de la coate spre itterior_qi miinile ineh.ise spasmodic, iLsir, no chiar incleqtatc'. Ei se apropiau unul de altul ;i se ,lel,r'lgeau in. motl coltinuu ryi aclesea iqi ridicau biaf,ele pentnr a lovi, ins[ uriinilc lc lilntillclltt lcschise ryi nici o loviturd, nu a fost clat5,. Dl. Scott a filc,ul; obscrva!,ii sirnilllrt' asupra tepchaqilor, pe care i-a vilzut, adesea certindrt-se, gi a rernarcat c5, ci iryi lineau^bralele ii$iA gi aproape paralel cu corpul, cu miinile impinse pufin inapoi ryi parlial inehise, ins5, nu lneleqtate'

irr toa,l;tr pfrf,ile rrt,uuci cintl sint

Iirr all; obse1vlt,sr.r.gr'bt'rytcl do bii,rb1,{,ii irrdigtrtri, (}i1'(,ili llI'tnl('ii, bt':tlr,ltl


furioryi.

Viqrlctr.l

ZEFLEMEA SI SFIDARE

111

I)c /trn u, ditt 7ttY,r!,i,. --- Ilxlrr.es j lr JXr (rilr'() clort'sr-r sir, o examilrt'z a,ici so deosebeqte nuurai pu!,in cltr oein tlescrisr"r, nuli stls, eind buzele sirrt trasc inapoi ryi sirrt expu$i dinlii rinjili. I)eosebircu, (rorrs{,i, rlttar in laptul cri buztt, sulrt'rioall rrste tras5, inapoi in arya, fcl, irrcil, carrirurl ttrttrtili IX) rtu.el clin p[,rt,ilc fe!,ei cste vizibi] ,fala insi,ryi fiind in gcneral pu!,in ljtlica,tii, ;i pc junr5tate irrtoarsl de la persoana oare a ofe'nsat. Ccrlelalte sclrnuo dc l'urio nu sint neapir,t'at prc.zeute. Aceastl expresie poate fi uneoli obsen ati, ltr, o pt)r'soatll care ia in zeflcmea sau sfideazi, pe o alta, cu toate ch uu exist,ii, poattr
Ne rttttrs

tn,t

l,id,rt,rc

(Icet:cl,il't,u, tttt,tt,i,nulu,i,

1''T.V,,S,I

IV-A

ttrittic tldtrvitt'it,1,d,r ca, :r,turcj cirrd cintrvll, (,s1;o Ltcttz;t,l; irr. glrtnrS, dt, vJ'(,o grr,sr,:lll-r ryi r'[spnndt' : ,,f)isllretuiesc acaza\,iil'. Ilxpn,sizl clo sfidalt' nu (,st,e obiryrntitl, irrs5, am vrantt-o mutnift'stati foarte clar de eitre o doamnd, cAl'() tta luat5 in ,t(,flt'rnca t1e o altir, pet'scand,. Aceastd, cxpresie a fost descris5, tlc c[tre l,arsons, irrcd, din 17 46? intr'-o glavur5, in care se ved.ea caninul d,ezgolit pe una din p[r.ti 14. I'irrii a face vro aluzit'la acest subieet, dl. Rejland.er rn-a intrebat daci am obserl-at vreodat5, aceast[ expresie, deoarece a fost foarte impresionat de ea. El a fotografiat pentru minc o doamnii (planrya IV, fig. 1) care iryi a,r5,ta uneor.i neinl;t'ntionat ciutinul pe o partcr ;i care o putea facc voit in morl neobi;nuil clt, r '

clistinct

IJxprcsitt, tttttti sat'casnl po junrltal,c glurnS, 1loa,l,c t,r'(,c(' l,xl1lt,al; irrtr'-rrll:r tlt' ntltrtl ft,t'ttcitltt,t', trinrl caninul este ('xpus, cu fruntea, foaltc' irr.cllunl;ati-r, si llr.ivirea, f iortritsil. IIn bir,iat bt'ngalez a fost acuzat,, in fala cl-lui Scol,t, de uri ,l,rr',,,.,rr., tlelict. Delicventul r1u a, indriznit si, dea d.rumul prin cuvinte fur.iei salt', irrsl ('A rie vedea, c'lat'pcr fiziclnomia sa, uncori printr-o incruntare sfidS,toare, iar altcoli ,,prinl,r-un linjet chiar ca de ciine", Cind acesta s-a manifestat, ,,col!ul buzt'i 1l* deasupra caninului superior, care din intimplare era mare ryi proenrinent irr acest cAZ) s-a ridicat rle partea acvzatorului si,u, Jruntea sa fiinct inci puternic ittcruntat5,t'. Sir L'. Betl afirmS, 15 c,d, actorul Cooke putea exprinra, ura, cea mai Iro_ti,riti ,,atttnci tritrcl, cu o arunc[tur5, obticfl a ochilorfi;i riclica part,ca cxt,eriuar1 'a, brtzei superirtare si clezgolea un dintcr ca un unghi ascu,tit',.
14

'

15

,,Transact. Philosoph. gr)c.',, ,\lrpcnclix, 12.tr6, p. 65. Sir C. Brrll dentrmeqLe (p. 1131) rurr;chii care dczvjilrrie AnatomlJ and. PhilrtsrtTtlul of Iirpression, p. 1:i6, caninii ,,mu;chii rinjetrrltri".

142

ZETI,EN4BA SI ] SI.'IDANI'

I)trzgolittlr r.:rrrinrrlrri (,s1(, r'r,zul1,al rrl rttlt^i tttist,lili rlttlllt'. llrrglriul sit,tt collttl gut,ii t's1,(' 1;r':rs lrlrlirr irr.ulloi, ;i irr rrr,t,l:lfi l irrrlt uIl ttttr;r'lri (,tt,I'(' Ill('l'.g() ltltlttlt'l ;i apt'oaptr dt'ttrrs i'irlir,ii l)iu'1,('tI r'\1,(,r'io[u'?"r, a llttzt'i strllt't'ioill'(' ;i tlt'zgolt'ryte ca,ttiltttl tlc pe rtcettslrl-r pirr'1r' :L ft,tc j. (lolrt,r':rcfia, rt,ct's1 tri nttt;t'hi tlltt't' lit I'rit'ttt:tt't'lt ltttt'i cutrr tlistinetc ])(,olrr"liz 1i protluct,trt.turi pntct'tri<'t'slult rrtrlr.i, lll?li ttlt's lit r,o1!ttl st-1u itrterior. Agtjrtrrt,l (,st(' :lct'(':Isi ('il, cea a unni t'iitt.t' ('lil'{' tttit'iit'1 tttrtttt,i r,itttl un ciine sc f:i(.r'r.ii sc lrrlltri,:lrk'sca isi t,r'age itr sus ]ritz:t ttttttt:t'i IX' tll).:l rlirr pitl'!i, :ltrttll(' IX' (i(,1, rlirr fritrr irtl't-ct'slrtlrltri. Cuvirrttrl ,,stx'{'l'" (il Itt:t itt. zttTrl})('?l) t's1't' tlt'filpt 1(,t'lirsi t.ir n,,slr.ill'1" (:t rrrit'ii)" <'iu't'irrifitll ('I'l-l,,,i.ltit't'", lilt't';t I ,r7'iilrri ttttttt:ti tuI t'letttt'ttt (1iur(' inrlllir'il cotrl,iurtiu'('a, itcr{irtniitt. rt; .[]ittrttit,st, (.ri, \r('([('lIl o tu'lrlt-l,it, ltct']t,i:t;i t'xllttsii l:t ('('('il ('(' tttttttittt llll sttt'is srrrrlorric salt lt;rl,ioclrlit;or'. 3,17t',lc sinl; tirr.ute ltt,ttttr,i ttttil,t' t.:lll tlI)l'otl[x' ttttil;t', insit, rtu colt lrl gnrii t'stc l,r'irs irr:rpoi sltt'r'Ix'rsoantt, lttttt,t"t, itt I'is, ;li ltt,s:tstt"t 1'l':ls^('l't' ina,poi ('s1,(' o llltt'tr. rlitrt,r-ttIt. :trfu'vriltrl silr'(in.sl t. (-lu l,oittt' ('t"t, tll)(^l(' lx'l's(,lllI(' srtt'irl ttta,i ttttrll; Jr('o 1llt,t'1,t, rr, fr,lr'i c[r'cit, IX,r,t,itlrtlfii, tttl ('s1tr tlfot'il itttt'lt'gt^tltr (1('ilr (irl,zlll'il(,(lt,(1,.,r'irlr'lt srtristrl, rlirt,it, ('s1('l'r'irl, t'sl,tr a1,it rlt'obi;trttil, litl,itlrl; llt,0llitt'1r' it, oltt'ilztrlrti. Attt obst,t'\'tr1; rlt' a,l.i('llt('lI(,it itt ittrt's1l(r o(ilzii () ttf(rttl't"l t'ctt1 t'itt,tit' Jlt'ttst,i"t
:ttttttst.hirrlrri(1ll].('1,t.agt'iltstts1lltt.ttlltt'l1;t't.itl:tl.ii,ltlluzt,istt1tt't.i(i:|l.('.$it'lll,(.l"tl-tt.t'lts| tni;citnr ar'fi llrt rleplirr (,xc('trllr1r"r, cir, llr'(l('z\.('li ctt,tdtrttl;i tt,r'1tt'otlll('('o t'x1)I'{'sit'

rlt,

J)1. I',rrlrrrcr'' l1r rrrisi()llll' iltisl,t'?llilrtr rlilrll'-o 1l:tt'lt' ittrlt'piir'1 trl:i ll, '!'irii (li1l1rs? s])un(', (i:t l'islrrrns lir, ittl t:r'll:t'l't'rt ttl(':t tlt's1tl't' rlt'zgolit't':t t'ittLittttltti lxr 11lpr ,lilr lxir'{i : ,,('9trsllr1, t'i., t'irr.jitrtl ttttrtl lir,:rl1rrl, ittrligttriii;i \rol'bt'sc ctt tlirllii strirr;i, (rll ltrrzir srrl.lclisrirr':i 1,t':rsli tlr' o siirgtrlit, llltt'1t' si l)(' l'tr{ir, (1ll o t'}illl.osit' E('ll.('t.2lir, rlc ttritr.ir,,, itrril 1lt'ivt,sr, rltr'1ll irr l':r{i IX'r't{(}irl)r, t,:ilt'i:t i sr, ittlt't'stlil4,it,'^. r\lti 1r.r,i obscrr-rr1orirlilr Arrsl r'rrliit, lulul rlirr .\lrisirrirr, .si tittrrl tlirt ('ltittit' lt'tt t'iir',1)lllls

it,devitr':t1, sltl'c:tfiln.

Itri

(.xr)t.(,Ni(, (,s1;(, t.lr,t.ir, 5i ci llu lnt ittlr.:r1, irr rlr'1,:t,liur ttui, 1t^llt rlt'll lc llo()1.(lll irtrlrlir,il ittcretlt'r.r'. Ntr (,$1(, 1;otrrsi t,it,rtsi rlr' lrtr{irr irrtllt'cllitllil t,it tt(i('ilsl,it, t'x1lt't'ltitt (1ll ltr irnirnitl sr-l 1it, nr:ri (lornulli-r lllirrt,rt' sirllxr,li<,i tlt't,it lir I'AF,t'lc civiliz:rl,e. I)1. []t:rr'lr (.sto un obst't'\-rltot'(rl,l'(. Ittt't'it,it, 1,o:r,1,I, i.rtcrt'd('I'czL ryi cl rt, ttltst'1'vtr1, ttcrclsiir t'x1ttt'sit'

IIaJrleca,. I'it't'. S. O. (ilt'ttitr lisltrttttltl: (tt'.\.lrltl, ittsit tllt ll(l('lr('tl,tt. Ilt sfir'tsi1. ,,Atn obs(,l.vil,l; :tccrtslii, r'x1ttt'sio l:r inrligt,ttii tlitt irr Arler.itrir clt, Nslrl rlr'. lio1lr.r'ocrlr:r l'('1niu'('itt-o l:t tttrii ittrlit'tti sillrlrfici ;i :ltlt'is('lt Irt, lllt trib iltr.t'cinttt, llt,tutltliiol'. ['tr 1;rur,l,tr cil bttza,\up(rl'iorrli (,Nt,r', litt'i, ittrtoiirlii, ttrcol'i ririir'ir1ii, tttttttit,i tltt o sirrgur.ir, 1lit,t,l,e a1;unr,i t,itttl oitt(,\'a, ('f*1,(l lu:t,1, irt zt'flc,tttt':t F,:ltl ('s1(r sfitltt,t,, utl sl,itt dtr,cl, se, intirnplir, int,o1,r-[caruIrL a,fr], clt'ottrecc fzlt,rt ('i*t('tltl ollit,t'i I)(' jtt_trttittrl,rr itrtoars[,, iar t,xpresia est(' aclesea tl'ecrritoart'. ]r[istrart'rtr tiintl lirrrilrttii 14, ul]iL rljrr p;rfi, poatg ce 1u formea,zzi trsen!,ialul cxplt'siei, ci probitbil ttepintlc tlc fttltt,ttl ie m1ry1h.ii respcctivi m sint (iapabili cle rni;care clecit tlt' o sitrgulir, Pttt'tt'. -.\ttt rugat patrl pe"soune sir, se str:irduiascir, sir, zlctittttt'ze voit in ac'est 1't'l I tlrtltz"l rlirr ele, n1-;i-z1r plttrt ck.zveli caninul rleeit de partt'u, sfitrgit, lurtt trtrrtlzti tle p?Il't,t'rt tlrt,aptir,, iar ,l pirt,r.a, rlt, nici o pa,r'te. Nu c'ste totu;i citrtli tle pu!} sigul rlltt'i aceleaqi per.soane cir,re ar sfitla pe cinc.'rra in serios llu si-ttr tlt'zgrtli t,itrtitittl tlr' la,

un mllaicz tli1 irrl,t'r'ionrl pt'uitrsult,i

1o

IJglslt,i{lr \Vr,rlgrvgotl, I)irlionanl of British

lilr1mtiloQt7, 1865,

vol. IIt, p. 2 t0 si

2l:1.

ZBI'LEI\4EA SI SFIDAIIE

143

partea, oricar(r ir,r'fi t'a, clinspre persoana care a ofensat. Arn vilztrt c5, unele persoane nu pot, in motl voit, sd,-ryi faefl sprincenele oblice ,si totupi aclioneazd,imediat irt aeest ft'l <'ind sitrt irrl'luenfa,1,tr dc' vreo cauzit, reali,, tle suferinJ,5,, cu toate cri l;ota,l neiltsettrttatli. ('apltcritiltt'lt, tlc a-$i clezgoli voit cunirnrl p('unil din pir,rfilc I't'l,ei, fiintl ltsl,ft'l irtlt'st'a t;otal picrtluti,, a,r'ilti'r, eli esttr o a,e{ilne rareori totoditn ryi rr,proap(r dislrirr'utri,. I,lste int,r'-atlevr-u'un fapt surprinziltot'c[L ornul sL posed.e it,ct'its1,it 1:11pi16ri'l':t1't' sittt s?-1, mAllifeste trreo tendirrfir, cle a o folosi, intrucit dl. Sutton llll il, observat rtic,ir;rlati-t, o lrefiurte de miriit Ia, rurlele noastre (,t le mai apropiate, maintu{,elc cle llt, grirrlina, iloulugic'r-r, ;i es1,e rigur r,ir, ptiliiririi, clt tcate c5, sint {9taJ1i cu cit,tritti ttul,l'i, nlr. flr,tioru,azl'r, rri(riodatri irr lrrrtst; l't l, ti ili dezvelesc toli dinfii iltnttci ctitlrI st,sitttt, ftu'ioryi ryi sirtt, gutlr, rlt'irt,lc. Nu s,t'stic rlirr,ii, nrliplrt,eic iult,l'op(ltttorfe lt,tlttlt;t', lrt, lri cI,ror tttasr,uli clurinii sirrl; rrrrrlt rn:ti lrrrrEi ,1pc,it la, I'tr111pl1', qi-i dt^zgok'str lr,turrr,i t.irrrl gg pr(,gt-rtt,sc rlt' ltrptir. .lr)x1lt't'sitt, t,xlttnittatii lir,i, tllrt'L (,sl,o it, uttci zr,1'lt,ln('k' .iuciiu;c s:l,ll a rttrtti rnir:iil; ft'l'o(1('r esttl lllla rliutrt' (r('l(' ttut,i cittcllt,te ca,l'(, str irttiltx,stt, lll, (rnl. lll, tlezvfi,luiei r[r,scetldctt!,1t, l{a, a,ttitnit,lit,, (1(,olll,'t,(,(r tritnctti, rrhirrt,rIir(.r-r, N(\ t.ostogr-llt,;tc pe pftmint int;r-o lnJrl,ir, corp l:t rrol'pr ptlria1,ir, ryi I)(' nrr;ru'1,{', (,n ul} tlusrnlrtt ;i irieea,r.cil sit-l trttlltt', l[tt t":t, ilI(1('l'('r sl-"r, 1'oloscltscii cittrirrii rrr:ri ttrttlt, rlr,r.it, t,r'ilirlti rlirrti. ])i11 :t,f itt.it;lt1;t'lt ttoltstt'i, (itI ttutitttttlt'lt' tt,ltl,t'o1)otttol'1t' ptttt'ttt r.tr,rl<, ltfot. t,:i s1 r'rirnosii ttrlsl;t'i llltls(1llli1lr,.irtrrri1;:rlc ttttuttti lt,v'('llu (lt.lltirri trt:r,r'i. $i rrstrrzi st.tti.rs(i lrrrt,ot'i oltntetti oll ctlttittii tlt'tIintt'ttsitttti tteolristtnit dt nul,r'i, cll tlilrsl,t'rrit'prr 1':rlctr, ()prii{r-r, p{'lrt,l.u 1lt'itttit't'a lttt'17. Ittll'r'tn rlt' ls('lII('II('n, birrnri, (,u toittt' cil, lll :t\r(rnl ttit,i tuI sprijirr tlitt ltttitlogie, t'it, stt'ittrro,;ii rur51;r'i 1lt' jurrril,:r1;rr rrnurni isi r[r'zgolr,:ru canirrii 2,l,trrici r,itttI so pttEiul;t':ttt tlt' ltrpl;i,, rltrlrii, (inllt luri irlt,ii, o f irrit'l)t r,irirI sirtl;erp irtfru,il,{,i (itlt tt.tttlttt,i t,irul ltui,trt in ztl'lclilt,rl ori sl'irl:irtr IX'(,inr.\'rl, lllilir, \'r'co itrl;r,tttie t.elllL t-ltr ll,-l ll,t;i1c1q, (1u. rlirr!,ii.
t7 'l'lrc I)rsttrtl
rtf .'lltttr, 1|i71. r'ol,

l.

1t.

l2ti ltr.:rrl. I'otn,. [).

l:]1,

(_l I,I TOL[ir,

AL XI-Ln.l

DISPRFT, DBSCONSIDERARE, DEZ,GUST,. VINOY,I.TIE, MINDRIE ETc., NE,4.JUT0RARE, R.LBDARE, AFIRMATIE $I NEGATIE
:l':illil:' ;,,:,lJi,: "i;'yi:l:l1,., ',ill:",'il, IncipIlinarc I].itlicarea <lirr uttrcl'i t:orrrtnrir rnljo-- liilrrlalc 'l:,;:'J;,'1'i t'itilii |ls('l()l' ilrr)i'ilro Serrrrrrr rlc lrfirtrrllie ;i trrrg:r!ie.
,'",,,,,1'"i'li,:l;,JIi'':iJ"llil':

l'uro sarr nt'1rrrIinIi

1'|l1,jo(inllr ;i zcflt'Iriculur :rpl'o:lp(' (,1-1, l11l pot fi distinse dc rloficottsiclt't'lrtt' irr af:rlr"l lr.Trrlliri rkr j'rrptrrl c,5 r'le inrplit,ir o stare psihicl mai minioasir,. $i uici in :rccst (,az r'le nu pot fi dcosebite clar d,cr sentimentele discutate irr, capitolnl anl,erior sub tt'rnrt'nii tlc sal'casnl $i sfirla,re. Dezgustul este o scrrrza!,ie oarcculn mai dcosr'?liti"l plitr tr.:ttrlt'lr, lui si 91' r'1'fq'1it, la c()va revoltir,l,or', irl primrrl lintl ln lc,gri,trtrl"r, (ilt sirrrlul grtsl,rrlrri, t1u1ri, ('llrn t.sl,(r rlr fa111, peilcttput silu irnagin:rt irt tttorl virt, si itr lrl rloiltir t'inrl cu ol'i('(,n(f I)l'o\ro:lcl"r, tlrl strttt;itncttt asolnir,nt-r1;ol:1rt'itt s.irrr{trl Irri-t'osrrlrri, lrl pilli,ilrrlrri srrrr r,lIi:lr a,l 1'1'1]1rrii. t-l'ot,uqi, dt'Ncotrsidr,l'{u'ctt t'xl,ttrttti tiil,ll, rlrrpir (ilurr csltr ll(l('selr, rlt'ttttrnit;t"t, :t,vt,t'siltnca, apro[tpe cir, nll so tlr,ostrbeft;tr rlrr tlezgrrsl;. Ar,t's1,c (,il,t'\'a, sl,ir,r'i psihicrr sin1, dc aceea indeaproapc inruclitr', si I'it'(,altl sc poatcr rualil't'stu, irr cliferrite fcluri. tTnii autori au insistat mai ales asupra' unui arrumit rnod (k' <'xprimflre, iar allii asupra unui mocl diferit. Din ilccsti motiv, tll. frentoitrtr il susf,inut I (,r-r, clcscrierile lor nu sint clemne de lncreclere, Vom vcdeA insl inti:rlir, (,r"r, esto natural ca sentimentele pe care lc r,xaminri,trr lici sir, fic t.,xplittultt'in rnull,e ft'luri, inl,tucit tliferit,e acliuni obi,;tmi1<'scrv('s(r, rlrrpii, prilrt,ipiul usoeilr!it'i, 1,ot a1,i1; cle binc pctttru erprimarea lot. fittjor,trt'lr ,1i tlispt't'lu1, trlr ryi zcflt,mcatlil, ryisfi<1area,, srr pol; rrratrifesl,l pt'i1(,1'-o tr;o:tt'li 111,71'1'li1'1':1, t,lrtriutihri tlt'o singnll"r, pa,ltc a fe!ei,;i:trc,('ast["t, trri;r'lrnl J):n'(, si ,\(' f1'1111,sIr)r'llr(f 1,t'r,1llir1; it.tt;r'-tittit foarl,o asemi-urt-lt(rit,r'(r untri suris. Or, sttt'isttl sau listrl 1to1 fi rrct'il,rrlrilp, cleqi bal,jocoritoa,t'trr c('cn, (',(, ltr:tt,I, cI, oft,Irs:t1,ot'trl ('N1('
I l)e ltt 1'lrysiottotttie r'l dr' l,t I'rtrtlt. lli{i5, 1r. 8j.

DISPRET

atit de neinst'nrnat, incit nu^provoacS, decit amuzament ; in general insdr amuzatnentul este un pretext. ln r[,spunsuri]e la intrebd,rile mele, Gaika observir, r'ii desconsiclt'r'area t'ste manifestatl, c1e obicei de cltre compatrio!,ii s[i, ea,frii, lrritt suris ; t'rialrul Brtlol<e fa,ce zrct ea;i observa,f,ie in privinf,a daiucilor clirr I iot'tlt'o. -l)r'r )Arec(' risul esto ln primul rincL expresin sinrplei bur,urr i, cred r,ir copiii foarl,c ntici nu lict rilcioda,tir, ba,tjocoritor. Dupi, cum insistir, Duchenre 2, inehirlerea parlialri a pleoapelr,r' sim ir-rtoarcerea ochilor ot'i t1 intregului colp este, de asemenea, fo rniryearcrj foarte expresir,'ii tlt' clisprt'!,. At:t'ste acrf,iuni par sf,, cleelare c[ persoelna dispret,rritir, mr meril ir sil fie pr:ivitil srru cit, t'ste nt'plireut sir, te ui{,i Ia ea. It'otografi:r aliitulatl (pla,n;rl \', fig, 1), t'xct'utl-rti, de rll. Iic.jlunrler, exprimi, aceastir fcx'nrit, dc rlisplet. Ila, iut'a,tr-t, o l,intirir, clolltuttii clcsprt' ('lr'(' so presupult() c5, nrpc in lluc:ir,ti fotogrtrfil ntttri
irrbit, dispre!,uit. Llea, rrtlri obiqnuit,ii tne'totLi, dcr a crxprinra clcscclnsiclerarca, estc prin nrnrnritt' tnirseitri in jru'ul nit,sului sa,u in junrl gurii I insir, atunoi cind sint puternic pl'ouunJ,ate, ar'r's1,e tlitr ut'mir, miscri,rj inclicii dezgust,. Nasul poate 1i rirlicut pu{ irr in sus, ceoa ('o pale si, dt'curgiu din intoarcerea in sus a, buzei supeli{rArtr, san tniqcarea poa,tc fi t't,thrsir, la, sinrpla iucretire a nasului. Aclesea, nasul ('st(r puf in r,orltr'a,ctlrt, a,1rr, itrcrit sir irr<'hirlir plrr'{,ial clrna,lul 3, trecft,cc este rle obiet'i irrso{,il; tle ull nsor fot'rniil, stu tle t'xltirllir'. '['oate ar,este a,cf,iuni sint aeelea;i pe calo le folositrr u,trtnci t,irrrl pcr'c()J)()rrr rlrt rniros ncplireut ryi dorirn sri-l exclutlem sau sir-l c,lirninitrr. irr caznri t'xtrt'ru{r, rlupii, c.rin observii tlr. f iclcrit a, noi f,uguint ;i ridirriirtr atttbt'lc buzt, fiillr rnrm:ri tr)o ecir superioitri-r,, pentru a inchid.c rrririle cfl printr-o supapl, nrrsnl fiirrcl astfel ritlicat in slrs. fn aeest fel s-ar prirea cli spunem pcrsonrrei clisprc!,nite cit rniroase urit 5, apr'oa,pe in :lceltr,ryi fcl cunr lle rnanifestlm fa,!'ir, dc t,a, einrl, inchizindu-ne pe jumir,tate pleoapele sau intorcindu-ue l'a!a dirr.spre (':tr, [ii ali'lti"rtn] cri rru meritit, sri ne uitilnr la etr. I{u trebuie totu;i presupus cir, ftserrronea, itlei n(' tr'('c rlt' fapt prin mintc atrrnci ciurl t).e mit,ttifesl,it,trt rlispretul I rleotrrcee insir,, ori t1o eitcr ori a,rn pcrcepul, un rniros nepllcrrt sA,lr ill]l vii,zut o pr:ir,'eli;te tleztr,greabili,:ru fost oxe(lrtirte asemenea acliuni, ele au tlt'vt'ni1; obiryrruite, fixintlu-se, ill,r acunr sirrt folosite in oricc st,are psihicir, a,rralog5. Diferitt, nrici gesturi bizalt, irulicir, rle ilscrnrcnca dcsc<lnsirlcrnrcr de cxctttpltt 1tl,cs,nittil degctelor. Dupil (iulrr observri r1l. lfylor6, ,,Acest gcst tttt t'stc pl'orr iutcligibil, lsa cllnr il vcrlt'rrr in gcnerll I insri, aturtci citrcl ile tlilrrt seilnltr pi-1 llsclitpi
! Iltctrnistne rle IrL Itltllsiottotnie llttnmirte, rrlbutn,
legcrrtlrt Vltl, l). :i5. (ilrtiolct (l)e lu Plttlsiouotttic .., 18(iir, p. 52), tlc ascllrenell, volllegtc desprc inIoarc.'relt oclrilor sau a lnLrcgului cor1l. 3 lnt.r-o luct'arc intct't'salttir aslrl')l'lr .simtrrlrti tttit'osultti (..lledico-Cltilurgicrtl l't'ansacLiorrs", vol. lII, l). 2(ill), ,lr'. \Y. Ogle aratir ci, at.ttnc:i citrtl I'l'cnt si tttit'osittt ctt ;:r'iiii, in loc dc a iusliit'u o singrrt'l-r rlirlii arlirrc l)c 1las, lIireern aet'rrl printt'-o srrcct'sirrrrc tlc inslrir':r!ii st'rtt'tc si t;ririrlt', I)irci,,irr t'rtt'strl ltccstrri I)l'o('cs st'<lltscl'r'ri ttit'ilr'. se va t'rtlt'rt t'r'i , in lrlc sl"r se tlilllt', rlt'lrrpt, t'lt' s(' ('otl,r,rlt'tt-r la I'igcartr ilsltit.lrlit' scrrr.ti.,\r,r'1stir eontractit' rlolin[a, pc rlc al tr"r lrarte, e sli excludcttt vrcuu tttitos, plesrrprul cir aceasll contt'aclie inflrteltleazir nttnrai llat'lclr

{ Il'i.ssenschafiliches System der IIimil;. urtrl Phgsioettotnil:, 1867, p. 84 9i 93. Gratiolet (op. cit, p. '155) arloplir lrl)roupe acelasi punct dc vt-dere ca ;i dt'. PitlcriL ln
privin{a exprcsiei dc dispre[;i
clczgust.

anIclioarir a nlrilor.

i'I3irtjocrrra irrrplicir o fot'rnir ptrLct'trici rlc rlcscoltsirlel'lrc, iirr una tlintrc rirtlircinile cttviltltrltti,scortl"

(lrirt.ioctrrir) inscarnrtt-r, tlupa cil. Nedglvoorl (I)ictiontrtl ol' Iinqlislt I')lt1molor1r1, r'ol. III, p. 126), gttnoi satt tnttt'dit'ic, O pclsoanir llut.iocolitl esIc Irattrtir crl (:cva uturdar,

t r irrt'lrrrlt'intt'cirgrl (l('s('lri<lt't't', t'i rttttttlti lror'Iitrll('il l)os'r'1i,r;11i1". l.l t'xplici ltlloi t'rtttz:t rtr't'slt'i trrist'lrti. (linrl

Ilcsearrltes irtlo

llrc Harltl II islortl rtf IIttrt/''itttl, r'rl.

:r 2'rt, 1r. l,r,

DISPRET

semn fd,cut foarte lini;tit, ca si cnm am lnvirti vreun obiect minuscul intre cleget ryi policAr, sau semnul de a,-1 arlrnctl tlgor cu unghia policanrlui qi ard,t5,torul sint gt'strrt'i obisrruitc si lrint' irrtt,lr'sr, Irlt' surtkimu{ilor', irulicintl (iov:l foartc rnit,,

PIAiYSA A

V-a

vretlnir. r'l(' rlispre!, parc ca si cinrl am fi exagerat ;i am fi fticut eonventional[, o ar.fiurre perfect nntural[r e$a lncit sir, pierdem din vedere semnificatia ei ini,tialir. Strabr; fact' o observalio curioas[, asupra acestui gestt'. Dl. Wasbingtotr ]Iatthervs md iuf c,nnc azi ei la indienii dakota clin Anrerica de Nord d.esconsiclerarea se aratir, 1nl llulnai prir", nrilcii,rile felei, ca crelc desct'ise mai sus, ,,ci in rnod convenliot':rptul cir nriuu eslc inchisil si !,inutr-l aproa,pe c1c pit'pt, iar apoi, in timp

:1t"":]tr

DEZGI]ST

ce antebra,tul este brusc intins, mina este deschis[, cu clegetele separate intre ele. Daeti persoana pe socoteala ci,reia se face acest gest este prezent[, mina este indreptat[ c5,tre &r ;i uueori capul este intors de la eA". Aceastil, intind.ere qi cleschidere brusc5, a miinii indicfl [dorinla d.e a ] l5szr s5 cad.5, ,.sau d.e a arunea, un obiect firr5, valoare. Termenul ,,dezgust", in sensul lui cel mai simplu, inseamnd, ceva dezagreabil gustului. Este curios cit d.e ugor acest sentiment poate fi p:ovocat d.e orice este neobiqnuit in asperctul, mirosul sau natura branei noastre. fn lara d.e tr'oc, un indigen a atins cu degetul niryte carne rece conservatil, pe care tocmai o mincam in bivuacul nostru, qi Di-a manifestat clar dezgustul profund. din caurza moliciunii ei, in rrrenre ce eu am resimlit cel mai total dezgust atunci cind tninearea mi-a fost atins5, de un si,lbatic in pielea goal[, cr toate ci, miinile nu-i pitrcau murdare. O urm5, cle sup5, pe barba cuiva pare d.ezgust[toare, cu toate czi nu existh, desigur, nimic de'zgustd,tor in supa ins6;i. Presupun ci, aceasta decurgc din asocialia puternici, in mintea noastrh, intre aspect'ul minelrii, sub orice form5,, ;i icleea d.e a o minca. Intrucit senzatia de clezgust ia na;tere in prirnul rind in legi,tur5, cu actul mincatului sau al gustatului, este natural ca expresia ei sd, constituie mai ales din rni;cl,ri [ale mu;chilor] din jurul gurii. Deoarece insd, dezgustul provoac5 d.e asemen.ea ;i supd,rare, eI este lnso,tit in general de o incruntare $r^adesea de gesturi ca pentru a indepd,rta un obiect neplicut sau a se feri cle el. fn cele tlou[, fotografii (p^lanrya \r, fig.2 qi 3), d,I. Rejlander a imitat aceast5, expresie cu oarecare succes. In privin,a fetei, dezgustul moderat se manifestfl in diferite feluri : prin desch.iderea 1arg5, a gurii, ca qi cind. s-ar l5sa sL cadi, o bucrifici, nepld,cutft, prin seuipat, prin suflarea cu buzele luguiate sau printr-un sunet ca ryi cinct ne-am drege vocea. Asemenea sunete guturale se pot scrie prin ah sa:u u,h, ryi emiterea lor este uneori insofit5, d.e un tremurat, bralele fiind strins lipite cle corp, iar umerii ridicali, la fel ca atunci cind se simte graazd,7. Dezgustul extrem este exprimat prin miqc5ri in cerul gurii *, iclentice cu cele premergi,toare actului vomitd,rii. Gura este larg deschisd,r cr huza superioari, puternic retractatri, eeea ee increleqte laturile nasului, qi cu buza inferioar5, proeminentil, r[sfrintrir cit mai mult posibil. Aceasti, din urm[, miqcare necesitii contrac!,ia mu;chilor care trag col,turile gurii in jos 8. Itrste remarcabil cit d"c uryor qi imecliut icnitul qi chiar vomitarezr sint provoca,te la unele persoarrr fls simpla iclee de a se fi ospir,tat clin vreo hranri neobi;nuitli, preparatii, dintr-un animal care cle obicei nu se miininci,, cu toate cri rrlr t'xistri nimie in asemenea hrani-r carc sir, facir, ca stomacul s[, o vomite. Atunci cintl clin vreu cauzri rea15, ca hranir, prea imbelquga,t,ii sau carne stricat5 sau rrrcun vomitiv, vomitarca rezultri cA o acliune reflex5,, ea nu urmeazri imediat, ci in general dupi, un tirrp considerabil. I)e aceea, explicarea faptului cil icnitul sau \romitarea sint atit de repecle ryi de ulor provocate cler o simplir iclee ne face sir, bd,nuim e[ strrimo;ii no;tri trebuie sir fi avut lnainte vreme capacitate:r (aidoma
8 Duchenne crede cir la intoarcerea buzei infelioare in acest sens, rll. Ilensleigh \Vedgrvood, introtluccte la Dictionary of Dnglish litgmologg, ed. a 2-a, colfurile sint trase in jos de cirtre depressores anguli 1872, p. XX\VII. ons. Henle (HandbLrclt der sgstematisclrcn Anciomie tles " llai exact mi;cl'rrilc rnu;chilnr t'cgitrnii pirlrtinc, LIenschen,1858, vol. I, p. 151) conchidc cri aceastl Inri;sitttatri itt frrtr<lrrl cavitir!ii lrrrcalc (N. lrrrrl.). carc] cste provocatir rlc rnrrscrilrrs quudrnlus nrerrti,

? \iezi,

DIIZCiTIST

149

celei pe care o au rulneg5"tonrele qi alte citeva animale) de a vornita voit hrana care nu le eonvenea sarl care creclean cil nu le-ar corrveni ; ;i acum, cu toate ci, aceast[, capacitatt' it fost pierrdutd, in ceea ce pri\rt'stt' voin,ta, ea este chematd, in acliune involuntarf, prin forfa rrnei obi;mrinfo anterior bine stabilit[, ori d.e cite ori gindul se revolt[, la irlee:r de a s(] fi infrrtptat dintr-un anumit fel d.e mineare sau din ceva rlezgustf,,trir. -\ceastir brir-nrialir t,ste intflritir de faptul, rle care am fost asigurat rle citrt' dl. Sutton, cir nrilirnulele tle la gridina zoologic[ ad.esea vonritir, fiinrl perfer.t sirnirtoase, ('(,('A c('face sri parir er-r actul r''omitirrii ar fi fost voluntar'. \ic' putenr tla soAmrr ('i"r, tlt'oarecr(' omul este in tn[,sur[, sil

eomunicc prin volbirc copiilor ;i altour r,unoryt,inlele sale clespre felurile de hrarrir care trebuie t'vitate, eI llu r'a a\r('il clt,cit puf,ine oeazlt s5,-qi foloseascfl facultatea, d.e vomitare voit[, a$a incrit aet astzi capacitate r.a tind.e s5, se piardfl,

prin nefolosire.

fntrueit simf,ul mirosului este intim lcgat dt' cel al gustului, nu este surprinz\,tor ca rlil miros excesil- tk' nepllcut sil plolrclaee icnitul sau vomitarea la unele per.qoane tot atit der 11$or crr fi irler,:L unei hrailt, resping5,toare, ;i, ca o altl consecinlir, un mirrs potrivit tle nt'pliicrrt sii rletenrrine diferitele miryci,ri de dezgust. Tentlinla de:r, icni la un miros fetirl est('irnet'liuh intdritir in mocl curios de un oarecarc grad de obirynuin,tii,, cu to:rte ci, es1,e curlnd pieldutS, prin obi;nuin!a mai inrlelungatir rlin eau za rlezagreabilului qi prin retinc,re voluntar6. Am dorit, de exemplu, s:i curir!' sehek,tul unei plsriri care nu fusese suficient d.e macerat6, dar mircsul ne-a f[cut pe rnirie insrrnri (nezr,vincl multti erperien!5, in asemenea lucr5ri) ryi pe servitorul rneu s5, icninr atit cle violcnt, incit arn fost obligali sti incetlm lucrul. in d.ecursul zilelor precerlente, eranrina,s('nr alte citer-a schelete, care aveau un ugor miros; totu;i, acest miros nu m[ influerr!,ase cltu;i de pulin; ulterior ins5, timp d.e citeva, zrle, ori de cite ori mri atingeam cle acelea;i schelete, ele md, fi.ceau ,q5, icnesc. Din rir,spunsurile pe care le-ant primit cle la cor,spondenlii mei, se pare c:i diferitele mi;e[ri carc] au fost clescrisle acum cA erprimincl clesconsiderare ryi dezgust prectominfi, intr-o mare parte a lumii. I)r. Rothroclc r[,spund.e, d-e exemplu, in mocl hotd,rit afirmativ in leg[turil cu anumite triburi sd,lbatice de inclieni din America de Norcl. Crantz spune c[, atunci cind ur] groenlandez respinge ceva cu rlispre! sau scirbi, eI i;i riclieir nasul ;i srroAte utl ugor zgomot nazals. I)1. Scott nri-a trimis o c1c,sc',riere pla,sticd, a figurii unui tirrirr hindus la vc'tlere:t ulciului cle ricinr po (lare a fost nneori obligat sir, il ia. Dl. Sct;tt a vitzut de aserneneA aceea;i erpresie pc' fat,a indigenilor rlin caste mai inalte, care s-au apropiat prea rmrlt do un anumit obiect profanal,rir'. Dl. Brirlges spllne cil oamettii d.in lara cle Foc ,,isi exprimri desecr-rsiderareu arurLcintlu-;i buzele itrainte, ;rliel'inrl prin ele ryi intorclndu-ryi nasul in sus". fft'ntlint,a fie c1e zr fornli prin nas, fie rlt' a scoate un zgomot exprimat prin ru/r, sau a-h, a fost l'omarcatf d.e mai mulfi diirtre observatorii mei. Seuipatul paro s.i fie llrl semn aproape unanirn cle deseonsid.erare sau clezgust ;i reprezintil evident anrnearea d.in guril a orice est,e neplicut. Shakespear(,'iI faee pe cluoele'de Norfolk sir spunil: ,,fl scuip -- il numesc un la; birfitor qi un nenernic". $i, cle asemenea, I,-alsta,ff spune : ,,IIal, clacil ili spun o minciun[,
[, I),
1(i1].

150

VINOVATIE

sai m5, scuipi in obraz". I-reichhard.t observS, ei, australienii ,,iqi intrerupeau Yorbirea scuipind qi scoltnd sunete ca puh I puh !, exprimind.u-qi, dupd, cit se pare, dezgustultt, iar cd,pitanul Burton vorbeqte de anumi!,i negri ,,care scuipau cn dezgust pe solt'10. Ci,pitanul Speed.y m5, informeaz5, ei, tot aqa este ;i la atrisinieni. Dl. Geach spune cd, la matatezii din l\falacca expresia tle dezgust,rcorespund.e cu scuiparea d.in gurd,'), iar la oamenii din f ara d.e tr'cc, dupti dl. Bridgesr ,,a scuipa spre cineva este cel mai mare semn d.e rlesconsid.erare". Niciodat5, nu am vd,nft, d.ezgustul exprimat mai clar tlecit pe figura unuia dintre copiii mei la virsta d.e cinci luni, atunci cind. i s-a pus pentru prima d.at[, ln gurd, apd, rece qi apoi, iard,qi d.up[ o lund,, cincl i s-a pus o buciffic5, clintr-o cireaqfl coaptd,. Aceasta s-a vd,zut d.in faptul cd' buzele qi gura intreagd, au Inat o formd, care permit,ea conlinutului s5, curgd, sau si, cadd, repede af.afi'; scoaterea timbii pentru a ltisa sL cadi, un obiect nepli,cut d.in gurti poate cxplica cum se face c6, aceastd, acliune serveqte pretubindeni ca un semn d.e deseonsid.erare sau de urit 11. Am vilzut acum cil batjocura, d.ispre,tul, dcseonsid,erarea ryi dezgustul sint exprimate in multe feluri prin mirycl,rile trdsirturilor felc'i qi prin difc'rite gesturi qi ce acestea slnt acelearyi in toatd, lumea. Ele constau toate din. acliuni ieprezentind. respingerea sau exclud.erea vreunui obiect real ca e ner d"isplace sau pe care il detesti,m, ins[ care nu provoacX, fue noi alte emolii puternice, ca furie iau groazhl prin forla obignuinlei $i a asocialiei, acliuni similare srint exeeutate ori de cite ori vreo senza,tie analog5, ia naqtere in mintea noastr[.

Gelo::,ie, ,ina,id,ie, aaar'i!'ie, r"d,abuna,re) bd'nui,ald', Angeld'ci,'une, u'icleni,e, ''"'ino' ud,!i,e, aan'itate, Angi,mfare, antbi,!'ie, m|nd,r'ie, umili,nld,, etc. - Este indojelnirr claei, majoritatea sti,rilor complexe sufleteqti de mai sus sint d.ezvfl,luite prin Yreo expresie bine stabilitd,, suficient d.e distinctd, pentru a fi d.escris[ ;i preci's contuiatd,. Atunci cind. Shakespeare vorberyte d.espre invirlie (,,cu ochii in funclul capului)) - fa\d, sl5,bd,noag6 - sau ,,neagrd," Sau ,,palidi,") Di d.espre gelozie (,,rnorrstiul cu ochi verzf') li cind Spencer d.escrie b[nuiala d.rept ,,mirqavI,", ,,ur'lt[" ryi

,,necru!5,toare", ei trebuie s[ fi resimlit aceast[, dificultate. Sentimentele d"e mai sus - cel pulin multe d.in ele - pot fi toturyi d.etectate cu ochiul, d-e exemplu ingimfareal ad.esea sintem conduryi insd,, intr-un grad mult mai mare decit ^ne ilchipuim, de ceea ce cunoryteam anterior d.espre acele persoane sau imprejuri,ri. Corespond.enlii mei imi r[spund aproape unanim in mod. afirmativ la intrebarea mea dacd, expresia d"e vinovd,fie sau cea de iryel5,ciune pot fi rccunoscuttr 11, rliferitele rase umane I qi am toat[, incred.erea in^r5,spunsurile lor, cleoarecc in general ei neag5, c5, gelozia poate fi recunoscut[. In cazurile in caro se dau Oetatii, aproape intotd.eauna ele,se referd, la ochi. Se pare _cd, vinovatul evitil si, se uite l; acizator sau il priveryte pe furiq. Se zrce cd, och.ii ,,d.evin bilnuitori" sau,,i!i fgg ochii d"intr-o parte intr-alta" sau cS,,,pleoapele sint parlial_inchise". Aceastfl utiimi, observalie este a d.-lui lfagenauer in legd,tur[ cu australienii $i a lui Gaika cu privire la cafri.Ilirycd,rile neastimp[rate ale och.ilor se pare cd, decurg din faptul cfr, dupi, cum se rra expliea atunci cincl vom trata despre inro;irea
r0 Ambele aceste citate sint date de dl. On llrc Orioin of Langucrce, 1866, p. 75.

\\retlgwood,

Dl. Tylor afirmi cir aEa este (-Researchcs irtto the Earlg llistorg of llankint/, cd. a 2-a. 1870, P. 52) li aclattgit: ,rNtt este tlcsttrl dc t:lat't.lcr ce Irclltric si-t I'it'a;a",
11

MINDITIE

obrazului, vinovatul nu suport[ si, intllneasci, privirea acuzaftorului si,u. Pot add,uga ci am obst rvat o expre,sie vinovati, f^5,rd, urmi, de fricd,, la unii dintre propriii mei copii la o virst5, foarte fraged.fl. fntr-unul din cazuri, expresia era neinAoieluic clard, la un copil cle d.oi ani qi ryapte luni qi a dus la descoperirea micii lui crime. Ea s-a putut vedc'a, clupd, cum am inregistrat in notele mele d.in acel timp, dintr-o strd,lucire nen aturali a ochilor ;i dintr-o atitudine ciud.at[, afectati,, irnposibil tle a fi d.escrisd,. Cred ci, qi viclenia se manifestd mai ales prin rniqch,ri in legI,tur5, cu ochiit cleoarece ace;tia sint mai pulin sub corrtrclul voinlei, datoriti forlei obiqnuinlei ind.elung continuate, d.ecit sint miqcirile corpului. Dl. Herbert Speneer observfi 12: ,,Cind. existi, o d"orinli, vie de a observa ceva pe o parte a cimpului vizual, f5,r5, a l6sa impresia cra aeel lucru este vdzttt, apare tendinla d.e a opri miqcarea bd,titoare la ocbi a capului qi d.e a l[sa orientarea necesar6 in intregime asupra ochilor, care sint d,e aceea indrepta,ti foarte mult pe una rlin p[,r!i. Deci, atunci cind. ochii sint intorqi c:itre una din p5,r!,i, fd,r[ ca fa\a sL fie lndreptatd, cd,tre aceeaqi parte, avem expresia naturald, a ceea ce se nume;te vicleniett. Din toate emoliile complexe d.e mai sus. mindria este poate cea mai clar exprimat[. I]n om mindru lqi manifcstX, sim,tul cle superioritate asupra altora fininclu-ryi capul ryi eorpul d.rept. El este trufaq (in englezd ,,haughty", i:r francezra ,,haut") sau inalt ryi cauti, s5, par[, cit mai mare posibil, aqa incit, metaforic vrrr'birrcl, sc zice ci el se umfld, (,,swollen") in pene de mindrie sau iqi dd, aere (,,pufft'd.t'). Un plun sau un curcran, plimbindu-se f,an!,ory incoace qi incolo, cu 13. Un om arogant 1lt'u.t'kr umflate, cste con,qicler:rt utrcoli clrc'pt simbolul mindriei so uitI, cle sus la allii Di, cu pleoapele ]tisatt', de-abia bincvoieryte sd,-i vad[ ; el ili poate ar[ta clesconsiderarca ryi prin nri;clri ugcare, ca cele clescrise mai sust in leglturf cu nasul sau buzelc:. I)e Aceea, mu;ch.iul care rl,sfringe bttza inferioa,ri a tost rlenumit nrusculus superbus. in unele fotografii ale unor pacien,ti atinryi cle monomania mind.riei, pe car' mi le-a trimis dr. Criehton Browne, capul qi corpul sint linute drept, cu gura strins inchisd,. Aceastfi, ultim[, expresie, exprimind. hot[,rirea, pre,supun cL clecurge din faptul c5, omul mindru resimte o totalS, increclere cle sine. Intreaga expresie de mindrie este in ant'it'ezil direct5, cu cea de umilinfi,, a;a lncit nu este nevoie de a se spune ceva d.espre aceasti, d"in urmd, st,are psihic[. Neaj,atorelc) 'in,capacitate : dctrr:a din um,crl. -- Atunei cirtd un oln tlort';te sr-r, urate cir nu poate face ceva sau sir inrpiecl.ice (,4 ccva s[ fie f[cut, zrdcsera_ t'l iryi liclicl, cu o rnirycare rapiclir, ambii unreri. In acelaryi timp, dac[, intregul gesl; t,ste cornpletat, el iryi incloait' coatele strirls spre interior, iryi ridicfl miinile d.eschise , ilrtorcindu-le spre exterior, cu degc,tele desfd,cute. Capul este adesea aruncat pulin intr-o parte, sprincenele sint rid.icate, ceea ce produce cre!,uri cle-a curmeziryul frunfii. Gura este in gent ral deschisi,. Pot mern.,tiona aceasta pentru a ar[ta cit tle ineon;tient se' aclioneazit asupra tr[sh,turilor fetei : cu toate c[, adesea am dat, din umeri inten!,ionat pentru z\ observa cum irni sint situate bra,tele, nu mi-am dat tle lcc seama cra sprincenele imi sint ridicate ;i gura descllisd, pind, ce m-am privit in oglind[ ; ryi d"e atunci am observat acelea;i miqci,ri qi pe felele altora.In
I)st1cltolrtr1r1, t'rl. u 2-a, 1fi72, p. iti>2. Iu 1'ltllsir,ttLonrit:. .., 1r. il51) face accrasli observatie ;i NI'(f altelc cit.eva lru rtc rlcsltre expt'esilt

72 Prittciltlcs

1r

of

rrrindrici. Vezi si Sir C. Bcll (r{ nulomy ctrtd Plullrtsophg

Q1'xtislt'L (De

of

Il;x7n'cssiott,

p. 111) asupra

aclitr

nii lui mtlscttlus super'

Drus.

152

planqa al[turat5, (planqa YI, fig. 3 $i 4), cll. Itejlarrder a exccutat cu succes gestul ridic[rii din umeri. Englezii sint mult nrzri puliu demonstrativi decit leprezentan!ii majorit[,fii celorlalte nafiuni eut'opeue qi clau rnult mai rar ;i mai pulin energic clin umeri

/'1-^l I'1S,1"

'l

\-

I'

dccil, frattcczii sau italit'rrii. Act,st gcst'r'nt'iazir hr l'uute gt'nclclt', clc la nri;c,alea complexl, d.escrisl, mai iu:rilte, pln.L la o riclicale clin nrnc'ri fugitiv[ ryi aproape imperceptibill sau, dupti (rum iur) observ:rt la o doamnir sezincl intr-un fotoliu, pin[ la sirnllla itr-tr]a['sr1,1'1, spl'('('xt,t'r'i(]r A lniirrilot'rl('Flcltist', cu degetr-.le rlesfr"rcrtte. Sicior'latii, ttrr irnt l.iznt pc r,olliii englt'zi fotrte rnici sz-r dt,ir rtirr umeri, u'rsi-"r urnlii,-

TiIDICAIiBA UI'IURILOII,

med.icin[ ;i excelerrt observator, care mi l-a comunicat. Tat[,] acestui clomn era pariztan, iar mama sa sco!ian[,. Solia sa erzr d"e origine britanic[, prin ambii pirinli I in.formatorul meu crede cL ea nu a dat niciotlatd, din umeri in viala ei. Copiii sd,i au fost cresculi in Arglia, iar ingriiitoarea lor era o englezoiacit, get-beget, care nicjodati, nu a fost vilzutil cli1d" d.in umeri. Or, fata cea mai mare [a acestui domn] a fost observat[ clind. din lmeri pe cind avea intre 16 pi 18 luni. mama sa exclamincl atunci : ,,Ta te uitir, la rnica fran,tuzoaicS, care dn din umeri !". La lnceput fata acliona adesea in acest fel, uneori aruncind"u-qi capul pulin pe spate qi de o parte, insl, atita timp cit a fost observat[, ea nu ;i-a miqcat coatele ;i miinile ln mod.ul obi;nuit. Treptat, acest obicei a disp[,rut, si acum, cind. fata a dep[ryit pulin vi_rsta de patru ani, e'a tlu mai este vhzuth aclionind in acest fel. Se pare ci, tat[l di, une-ori din umeri, mai ales cinrl discut5, cu cineva I este insil extrem d.e pulin probabil ca fiica sa s5,-l fi imitat la o virst[ atit de fragedf, deoarece, _dup5, 9um observ[, profesorul, nu ar fi fost posibil ca ea sd fi vilzul' des acest gest la tatll ei. De altfel, clac[, acest gest ar fi fost d.obindit prin imitalier ilu este protrabil s5, fi fost intrerupt d,e acest copil atit d.e curind, in mod spontan, $i, dupI, cum vom vedea indata,, de cittre un at cloilea copil, cu toate cd, t'athl incir, mai locuia cu familia sa. Se poate ad.5,uga c[ aceasti, feti!6 semfl,na,laftzionomie, cu bunicul ei parizian intr-un mod. a,proape absurd. Ea prezint5, d"e asemenea o alt[ asemzirraie foartc-' curioasir, cu acest bunic, anume cd, are un tic ciuclat. Atunci clnd. vrea cu nerrLbd.are cevA, ili intincle minu,ta ryi iqi freacd, rerpedcr prllicarul dtr arritf,tor ryi de d.egetul mijlociu ; or, acerla;i tic este frecvent executat, in imprejurlri
d.er

torul caz a fost obserr-at cn grij[ cle ci,tre rrn profesor

similare, de cfltre bunicul ei. A d.oua fiicir a acestui domn did.ea de asemenea, din umeri lnainte t1c :r luni, iar ulterior a piertlut acest obicei. Este, fir5, incloial[, posibil ca, 18 avea ea sd, fi imitat pe sora mai mare, insi a continuat acest obicei d.up5, ce sora ei il pierduse. La fnceput ea semd,na mai pu,tin cu bunicul ei parizian d"ecit sora ei la aceearyi virst[,; acum ins5, ii seamS,ni mai mult. Ea practicS, chiar pinX, inprezent acest obicei curios ;i, atunci cincl cere cv&r neri,bd5,toare, ili freac[, policarul cle primele d,oud, degete. in acest din urm d, caz arrem un bun exemplu, ca ryi cele date intr-un capitol anterior, al ered.itd,fii unui tic sau a unui gest, deoarece presupun c5, nimeni nu Ya atribui simplei coincidenle un obicei atit de ciucla,t, comun bunicului ryi ct-']ot' doul, nepoatt', care nu l-au vd'zttt, niciodatd,. Examinind. toa,te imprejuririle in legi,turd, cu faptul cti, ace;ti cclpii tli"ttlt'art din umeri, nu incape indoialfl c5, e'i au mo$tenit obiceiul c1e la strir,ntoryii lorfrancczi, deryi nu aveau decit un ,qfert din singe francez in vinele lor ryi bunicul lor nu cl5,dea d"eseori din umeri. Cu toate c5, faptul este interesant, nu pare prea neobi;nuit ca acepti copii sd, fi dobindit prin morytenire un obicei in frageda lor tinerele' ca apoi s5,-t fi intrerupt, cleoarece la multe specii de animale se intimplir aclesea ca anumite caractere sa fie pistrate de'cd,tre pui un anumit titu1.r, iitl ap,i.ri
f

Deoarece cindva mi-a p[rut foarte pulin probabil ca un gest atit de con]plex ca clarea din umeri;i mirycririle care o intov5,rd,ryesc s[ fie innd,scute, am dorit sn st,allilt'sct rlacir, I.iaul'il l}'itlgrn:rn, ourbir,;i surtlii, cztrre nu ar fi putut inv5,!a acest obicei prin irnita,tit', il practicfl. Si am aflat pritl dr. Inues, de la o doamtlit

ie pierdute.

l,i-r4

NEA,IUTO}i]\ Ii!:

ridicarea unei greutd,li mari. El a clrdonat unui ben.g:rlc z sil f e ca!5re intr-un arbore inalt I acesta ins[, dind clin umeri ;i cli,tininrl latc'ral cl-in c&pr a spus cd, nu poate. Cunoscincl cd, omul cra leneq, dl. Scott, s-a gindit cil putea, ;i a insistat sd, incerce. Acesta s-a ing[,lbenit la fald, bra,tele i-au chzut in li,turi, gura ryi ochii ii erau larg deschiryi qi, examinind dirr nou arborele, s-zr, uitat cu dispre! la dl. Scott, a dat din umeri, ;i-a intors coatele, ;i-a intins rniinilt'dcs:chise qi, cu citeva scuturi,ri laterale rapide ale eapului, $i-a declarat incapacitatea. DI. Erskine a td'zut' d.e asemenea indigenii din fndia dind din umeri, insl nicicdat[, nu a observat coatele intoarse atit de mult spre interior ca, la noi I ryi, in timp ce d.au din umeri, ei i;i pun uneori miiu.ile neincruci;ate pe piept. La malaiezii sd,lbatici tlin int;eriorul penirrsuki llalacca ryi In, bugi;i (rnalaiezi veritabili, cu toate cit, r'orb{'so o atl,[ limbil), tll. Gcach a virzut uclesea act,st gest,. Prcsupun cL el estc cttnrplt't, rlt'oiu'('(',('r lrispurrzincl lll intrebarea m(,i1, pt'ntlu tlescrierea rniryctirilor urrtt'rilor, llra,ft'lcir', rniinilol si 1't,tt'i, dl. GcacJr obslel.i'a cii ,,gt'st;ul este executat intr-un stil frum(;s". Arrr picrrlut un extrils rlin [descriel'(,fl, unei c5,li,torii rytiin,tifice, in caro datul tlirr umcri I:r, unii inr'ligeni (micronezit,rri) din arhipelagul Caroline din Oceanul Pacific cra dcscris bint'. Ciipitanul Speerly rn5, informeazd, ci abisinienii dau din umeri, insir, nu intr[ in clctalii. D-na As:r, Gray a vrazut' un tS,lmaci arab aelionind exact oun] cster d.escris in chestiorr.arul meu atunci cind un domn b5,trin, tle care se ocupa, a refuzat sd, meargl in dircclia just5,, care ii fusese indicat[,. D]. Washington Mzr,tthews, itt ]cgilturir, r,ri triburilc siilbatice r1e indieni tlin p5rlile de vest ale Statclor Unite spune: ,,'[n citeva oca,zii am descoperit ttA,meni dind uf or din umeri pentrll a se scuza, irrsl, nu arn a,sistat ]il restul clernonstra!,itri pe ca,re o dcscrieli". Il'rttz l{iiller mii inforrrr(,il zit clit in Prrazilia a vir,zut nt'gri dind din umeri I ('stcr f['lri indoialir, posibil (,a, sil fi invtifzr,t s-o facir, irnitirxl pe portughczi. D-na Barber rnt A vi,zut rr.icir;t1ati'l arrt st gcst Ia cafrii din Afric:r, tlc sud ; judecind dupii, ri,spunsul siiu, Gaika nici nrircrtr nu a priceput la c(r so t'tft'r'era descrierrea m('a, Dl. Srvinhoe, de asent(nea, st'indr;it,rytei in privin,ta chint,zr7or, ins5, i-a vd,zut, in imprejurtiri in care noi aul du, clin umeri, apisinclu-$i cotul drept de corp, ridicindu-Di sprincenele qi mina cu pahna indreplat[ cd,tre persoana cireia i se adreszru;i scuturind-o tlt'la rll'eapta la stin"ga. fn sfir,;it, in privinla australienilor, patru dintre inforrnatorii tnr,i rni-au r'[spuns printr-o simpli, negalie, iar unul priu.tr-o sirnpl[ rt'latA,re. Dl. Bunnett, care rtr :r,r'ut c,cazii excelente de observalie la granilele coloniei Yictoria, imi rrispunrle de asemenea cu un,,du", actd,ngind cir, gt,stul este executat,,intr-un nt()(l mai stinjt'nit qi mai pulin demonstrativ decit in cazvl naliunilor civilinalt". Acest f u,pt explie.i poatc ei, gestul nu a fost observat de cfltre patrrr dint,r'r. infonrratorii ln('i"

care o avusese in grijd, in ultimul tirnp, cL realmente ea dii, dirr urnet'i, isi iutoarce coatele spre interior qi i;i ridicd, sprincenr'le intc cmai ca ;i alte pel'soane in aceleapi imprejurdri. Am dorit cle asemenea foarte nrult s5, aflu dac[ acest gest este practicat de diferitele rase umane, mai ales de cele oar{r nu au venit mult in contact cu europenii. Vom ved.ea c5, erle ac{icneazd, in acest ft,l I se par'insl cil acest gest este uneori limitat la simpla ridicare sau dare din umeri, firr5, celelalte mi;c[,ri. Dl. Sco tt a vd'zut frecvent acest ges b la beng alezir ryi rlhalgarii (ace rytia din urm5, constituind o rasd distinct5,) care lucreazil la Gr[dina botanicS, din Calcutta, cind. declarau, de exemFlu, cL nu puteau t-'xccuta o oarcare lucrare, cum ar fi

RIDICAREA UMERILOR,

Aceste afirma,tii referitoare Ia europeni, hinclupi, lt triburile de munttr din Inclia, la malaiezi, micronezieni, abisinieni, arabi, negri,la intlienii rlin Amelica de Nord Di, dupd, cit se pare, la australieni - mulli dintre aceqti incligeni neavind. aproape nici un raport cu europenii _- sint suficiente pentru a ar5,ta cd, datul din umc'ri, insolit in unele cazrtri de alter nri;ciri corespunzir'toaro, t'ste un gest natural omului. Acest gest exprimd, o acliune neintentionati, sau inevitabill din partea noastr1 sau una pe care n-o putem executa sau o acliune exc'cutatti de cltre o altd, persoan* p.i*r. nu o putem impiedica. El este insolit de fo-rmule ca: ,,Nu-i vina*meat', ,,tmi este imposibil s5,-!i acord aceastd, favoare", ,,Trebuie sa-qi urmeze drumul, oo-l pot opri". batul din umeri exprimd, de asemenea rd,bd.are sau lipsa vreunei intenlii c1e a rezista. De aici muqchii care ridiczi umerii sint uneori d-enumi!i, dup5, cum am fost informat de un pictor, ,,muDchii rd,bd[rii". Evreul Shylock
spune
:

,,Signor Antotlio, adcsea, Pentru banii 5i carnlta mca,

In plin Rialto tn-ai mustrat. Eu, totugi, dincl clin umeri, Cu rirbtlare aln srtPortat".
(\'cott!dtorul dirt 1'urc!iu, actttl

I,

sct'tta ii)

Sir (1. Ilt'll it pr('z('rrl,llt, la figuril irr rur"r,r'irne ual,ur':tl:i a, utttti (iIll (lill'('st' tlli lnllpoi dc la un pericol tt'ribil ryi oare este pe punctul tlt'a, urla tlt' spa'itttit. lIl ('st'tt ,,,'1rr.,,r,'ntat cu urnerii ridicali pind, aproapo clct urechi, cc('a ct'inclicril, clar ct-I tltl rure nici un gincl de rezistenf [. intrucit datul dirr. umeri inrplici, in general : ,,I{u pot face asta sau lfceeal', tot:r,stfel, printr-o mic5, moclificare, uneori el presupune: ,,Nu o voi facett. Tn acest caz, mi;carea exprimi, o hotd,rire incd,p[,!inat[, de a nu ac!,iona'. Olmstecl rlescrie 15 cum un indiCn din Texas qi-a ini,l\at mult umerii atunci cind a fost ilf6rmat cri un grup de oameni erau germani, $i nu americani, exprimind astft:l cL lu vrea sti aibfi, nimic d.e-a face cu ei. Se pot vedea copii bosumflali ryi inclp[lirra,f,i cu anrbii umeri ridicali foarte sus I aceastd, mirycarg nu este insl asocitr'tir, ,,,, r,r'lela,lte ciaro insolcsc in general darea din umeri adervd,rat[. Dcrscriincl lll). 1,i1[r ca,ro el':r hotrilit sir, nu ct,deze clorinlei tatS,lui s[u, un excelent observaf,1l1' lti spptro : ,,$i-a, blgir,t miinile aclinc in buzunare ryi ryi-a ridicat umerii pini Ia urt't'hi, (lccit a., 1'gplczcntil o bunir, avcrtizare c[,, orice s-ar intimpla, a,ceast5, st,incil se Ya r.3st,crggli cle p(' baza ei neclintiti, de inc1at5, c) Jack [iqi va schimba pii,rcrca I ;i t,ir, orice mustrare in legd,tur5, cu acest subiect este total inutil5,". De intlatii ce finl;i-a impus p[r'erea, ,,el si-a adus umerii in pozilia lor natura]6". fiescmnarea, este rnanifestat5, uneori prin nriinile d.eschise puse una tleilsupra zllteia, pe partea inferioarl a corpului. Nu m-a$ fi gindit cd, acest mic gest ir rnerita chiar o observalie fugitiv5,, daci, dr. \4/. Ogle nu m-ar fi informat cd' l-a remarcat de cloui, sau trei ori la pacienlii si,i care se pregd,teau sd, fie operali
Attatontg aruI l'ltilosoplrtl of Iixpre.sston, p. lt irJourney throtrgh 'I'cras" p. 352.
LL 166,

ro Dl. Oliphant. The Browrtlouss, vol.

II, p.

206,

sub clrlroform. Ei nu rna,nifestau multf, fric[,, inszi p5,reau s5, declare prin aceastl pozitie a miinilor cf, s-au clecis si s-au resemnat in fala iner,"itabilului. Ne putem intreba acum d"e ce, atunci cincl simt doresc sau nu s5,-;i - d.acra arate sentimentele - cd, nu pot sau nu rror sd, fac5, e,erra sau c5, nu pot rezista la ceva fii,cut cltr a1li;, oameni din toate p[,r!'ile lumii clau d.in umeri, adesea indointlu-ryi in a,cela;i timp coatele, ari,tindu-ryi palmele cu degetele intinse, aruncindu-;i capul pulin de o parte, ridicindu-;i sprincenele pi deschizinclu-rsi gura. Aceste st[ri sufleteryti fie c[, sint numai pasive, fie cd, arat[, o hotd,rire de a nu acliona. Nici una clintre miqcfi,ri]e de mai sus nu este cituqi de pulin folositoare. I{u m5, indoiesc c[, explicalia se g5,seqte in principiul antitezei inconqtiente. Aici, acest principiu pare si, intre in joc tot atit d.e clar ca in cazul unui ciine care, atunci cind" sc-' simte furios, adopti, atitudinea de atac qi cautd, sd, pard, teribil duqmanului s5,u; ins[, de indat5, ce simte afecliune, corpul intreg ia o atitud.ine direct opusi,, cu toate c5, aceasta nu ii este cle nici un folos direct. S5, se observe cum o persoand, inclignat5,, care se revolt5, de vreo nedreptate la care nu vrea s5, se supund,, i$i line capul d.rept in sus, i$i ridici, umerii qi iqi umflei pieptul. Adesea iqi stringe pumnii;i iqi pune unul sau ambele brale in pozilia corespunz5,toarc de atac sau ap[,rarer cr muqch.ii membrelor rigizi. I,la se incruntzi, ad.ic5, i;i contractzi ;i coboarl sprincenele, $i, fiind hotd,rit5,, itsi inchide gura. Acliunilo li atitud.inea unui om neajutorat, in toate aceste privinte. sint exact contrare. fn pla,n;a VI ne putem inchipui c[, una dintre figurile din stinga tocrnai a, sprls : ,,I)e ce m5, insulti ?", iar alta din dreapta a ri,spuns : ,,N-ant avut rea,lmente incotro". Omul neajutorat iqi contract5, incongtient mutschii fnrntii, ca,re sint in antagonism cu cei e,are provoaci, incruntarea, ryi astfel ili ridicl sprinct'nele I in acelaryi timp, el destinde mu;chii d.e la guril, a;a incit rnanclibula se lasi, in jos. Antlteza este completi", in fiecare detaliu nu numai Ia rniryci,rile trlsd,turilor fetei, ci ;i Ia pozr1a membrelor ryi la atitudinea intregului corp, dupi cum se poate vedea din planqa al[,turat5,. Intrucit neajutoratul qi a'pologetul doresc adesea si,-qi arate starea psihic5,, ei aclioneazd, atunci in mod b5,t[tor ]a ochi si clemonstrativ. in conformitate cu faptul c5. punerea miinilor in qolcluri ryi stringerea pumrdlor nu sint cituqi de pu,tin gesturi unanime la oameni de toate rasele at'unci cincl sint indignafi li gata s5,-;i atace duqmanul, tot aqa se pare ci, o stare psihicd, cle neajutorare sau apologet5, se manifestI, in multe p5,r!i ale lumii printr-o simplif d:r,ro tlin urnt'ri, fir,r'ii, sii fie irrtoarse coatelo spre interior ryi f5,ri, sri fio d.eschise rniinile. Ornul sau copilul care cste inciipl,finat sau resemnat la o mare nenorocirc rln rfre in nici unul din aceste dou6, cazuri vreo intc.nlie de a rezista prin mijloace a,ctive;i i;i exprimir, acc'asti stare psihicS, !'inindu-si numai umerii ridicali sau este posibil ca el s[,-;i incruciryeze bralele pe piept. Semne d,e afirm,ali,e s&u &probare gi, d,e negali,e sa,'t(, d,eaaproba,t'e: d,area d'in cctTt ;i, scutu,rarea, c&p'trlui.' Eram curios s5, stabilesc in ce misurd, semnele folosite d"e noi pentru afirmafie ;i negalie sint generale in toati lumea. Aceste semne exprim5, rle fapt, intr-o oarecare m5,sur5,, sentimentele noastre : o d.are verticald, clin cap atunci cind sintem de acord cu ceyar uil suris c5,tre copiii noqtri cind le aprob[,m purta,rr'a, szl,u o scuturATe la,teral5, a, capului, incnrntind"u-ne, cind dezaprobilnr. LrL -sugrr,cli, prirnul act, tlc negalo ('sttr rt,fuzul hrant'i; r-t,n] ollst'rvat de repetnte ori la, proprii rnei copii cil, fAc aceasta retrri,gindu-ryi lateral capul cle la,

r57

sin sau de l:r, orice li se ofer[ intr-o lingur6. Atunci cind accepti, hrana ;i o ia,u in gurd,, ei inclini, capul inainte. De cincl am f[cut aceste observalii, am aflat c5, la aceeaqi concluzie a ajuns qi Charma 1?. lleritS, notat c[, in acceptare'a ryi Iuarea de hran5, nu are loc decit o singur5, miqcare inainte ;i ci, o singurri clar,e din cap implic[, afirmatie. Pe de alt5, parte, refuzind h.rana,, rrlai a]es dac[, ]i se impune, adesea copiii iqi mi;c5, capul de mai multe ori dintr-o parte intr-alta, tot a;a cum facem noi dincl din cap la negatie. De altfel, in cazal refuzului, nu rArc'ori capul este d,at inapoi sau gura este inchis6, arya incit aceste mi;clri ar putrra cle asemenea servi ca semne de nega,tie. Dl. rWedgwood observd, asupra acestui subiect 18 cil, ,,atunci cind se folosegte vocea cu dinlii sau buzeler strinse, se produce sunetul literei n sau m,. De aici putem explica folosirea particulei n(i pentru a desemna negalie ryi, posibil, d,e asemenea particula grecasc[, vtt in accIaqi sens". Ci aceste semne sint inn[scute sau instinctive, cel pulin la anglo-saxoni, este dovedit ca foarte probabil de cd,tre Laura Bridgman, oarbi, si surclit, ,,car(. intovfrfiryeqte in mod constant d,a-ul s5,u cu datul din cap afirmativ, obiqnuit, qr nu-ul si,u cu scuturarea negativi, a capului". Daci cll. Lieber nu nr. fi afirmat contrariul le, mi-ary fi inchipuit cI aceste gesturi ar fi putut fi dobinclite sau inv[late de ea, avind in vedc're simlul ei tactil uimitor .si p('rc('p('r.r,a fin:i, a mirycLrilor altora. Dintre icliolii microcefali, eare sint a$a de degenenlji, incit rru inva],ti nicioda,tii s[, vorbcascir,, a fost ck'scris unu] d.c. ci,trc Vogt zo llspuuzind, atunt,i cind cra intleb:rt d:teil lttAi vt'ea mincare sau briuturir, prin irrclinarea s?l,lt scuturart'a capului. in tlisertaf,i:l su remaro?lbitil asuprit crhieir!iei sulclomu,tilor., precunl ryi a, cttpiilor ridicati nuniai cu uu gr'nc1 tle:rsupru icliot ici, Srrhnlal ,t pt'?fillpune t,ir ei pot irrtotdeauna atit sii, fac[,, cit ;i sil in!,elt,ag:i ,.r('1]rtl(,1(, obi;nuit,e de afirmafie ryi negalie 21. Toturyi, dae[, examin5,m diferitele rase de oameni, aceste semne nu sint zr,tit clt-'unanim folosite, dup5, cum m-a$ fi aqteptat;ele parprea generale pentru a fi considerate ca fiind cu totul convenlionale sau artificiale. fnformatorii mei afirmti c5, ambele semne sint folosite de malarezt) cle indigenii rlin Ceylon, de chinezi, de negrii de pe coasta Guineii, duph, Gaika, de ce.frii din Africa der sud, cu toate cd, d -na Barber nu a vdzut ca aceste din urmi, popoare si, folo,.seasleri mirycarea lateral5, a capului ca o nega,tie. in privinfa, australienilor, ryaptc obser,vatori sirrt cle acorcl eir ei dau clirr cap Ia afirmafie, iar cinci sint de acord asupr^ir rrti;cirrii latt'ralt' Ia n.egzrtie, insotitl sau nu cle vreun cuvirrt; dl. I)yson lra(i] lltl A vtizut insit, nici<;tLltli acest din urmil st'nln in Queenslancl, iar rll. llulnl('r.sputx' t,ti in'fa,r'a lui Gipp negatia estt'exprimatl plin a,runcara capului pufin pe spAtt, ;i scoAtot'ea limbii. La extremitatea de nord" a ccntinentului aproape de strimtoarea 'Iorres, atunci cind emit o negalie, indigenii ,ril iqi scuturi, capul", oi, finincl in sus mina dreapt[, o scuturd,, intorcind-o pe jum5,tate in ju" qi iar5,qi irrapoi rle douti,, trei ori" 22. Aruncarea, innpoi a capului cu un clonelnit clin lirnbi,
sttr Ir: LLttrgu11t,. e rl. lr 2-a, 18lti. SitrL {oartc irrrlaLolat tl-rci \\'erlgu'oorl pcntru faptul cri rni-a dat aceastir infot'nratie, cll ltn extras din ltrr.riirt,. 18 Orr llte Orittirt ol' LttrtrlLrt uTc, l Sti(i, p. g l !!t . Otr llrc Vot:,,t1 Sorrnrls o!' I.ctrtru Ilrirlqntun, .,SrrriLh.

17 1:s.srrr

sonian Contributions", 18J1, vol. II, 1r. 1 l. 20 llimoire sur les ]Iicrocdphales, 1867, p. 27. 21 (lilrrt de Tylor', Reseorches into the Eerlu flis{oru of XIaril;intl, ed. rr 2-rr. 1870, p. 3.\. 23 I)I, J. B. .Inltes, Lelters urtd Erltucls el-c., 1871,p. 248"

pitre sir, fie folositir, drept neg:rfie clt'grecii moderrri ryi cle turci, acrcst dinurmii pt,lror' crprirninrl pe da printr-o miDcare ca, cea folositl de noi cincl ne scuturd,m capnl 23. Dupi'r, culn mir, informeazzi cir,pitanul Speedy, abisinienii exprirnil nega!,ia smuncinclu-;i capul spl'{' untilrul drept, irnpreuni, cu un u,:or cloncir,nit, gurzl, fiind inchisir I afirmir!'izr, cste exprimatl aruncincl capul pe spa,te cu sprincenele liclicate pt'ntnr o clip[,. Dup[, cum aflu cler la dr. Adolf Meyer', u,tunci cind tzr,galii din Luzon al -\rhipelttgului Filipinelor spun ,,rla," iryi aruncI, cler asernenea capul pe spa,ter. I)upr"r' r'ajahul Brooke, daiacii clin Borneo iryi exprirn[ afirmalia ridicindu-;i sprincen{'le, ia,r' rregafia contractind"u-le ugor, impreunli cu o privire ca,racteristic[ tlin cchi. Prof. ryi cl-na Asa Gray au conchis crri, la a,rabii rle pe Nil clarea d.in cap ca afirma!,ie es1,e rarzi, pe cinrl scuturarea capului ca negalie nu a fost niciodati folositir ;i niei mircar nu era in!,elea,sd cle ci. La eschirnogi za datul din cap tnsearnnzi da, tar o clipire dirr ochi mz. Neozeeland ezii ,,ridiel capul ,si b[,rbia in ]oc de a, da clin cap ca asentirnent" 25. Dl. H. Erskine conohide, clin cercet[,ri f[cute rle europeni cu experien!5, Bi de unii indigeni culfi, cit la hinduli semnele de nfirma,tie ;i negalie variazd, -- datul ;i scuturatul lateral diu eap fiincl uneori folrrsite ca ;i cle noi I insd, nega,tia, est,(' t.xprimati, mai obisnuit prin aruncarea, bruscir, a capului pe spa,te si pufin rle o parte, crl un clonc[nit rlin limb[. Nu-mi pot inchipui care poate fi inst'mnr"r,tatczl acestui cloncir,nit din limbri care :r frrst obscrvat la diferit,e' popoare. Iin irrdigt'n cult :r, spus cii afirrnalia t,ste Atlt'sea rnanift,stelt,ri prin arulrcareir trlt'pultri,spr'('slirr.glr. Anr lngat pc r1l. Scott sii se (.]cnpe irr nrrrrl spt'cia,l clt'ztct'st srtbit'ct ryi rlup:i obscrl.a,tii lcpetate, r'1 cr(,(l(' ci, d:ltul r,'r'r'tical rlin ('ap nu ('stc fokrsit in rntid obistruit do intligeni ca ufirma{it,, dar cril capul t'stc rnai intii rl,lultorrt, 1tt'sllirte fit'la dn.:r,pta, {i<. la stinga, ryi apoi rt'pezit oblic inu,irttt' rnrrniti o sirtgurii tliltl,. lJrr obst'tvator rnai pufirr atcnt ar fi putut clt'r'crie poate ac('rtrstz"l mi;clrc ca o scutura,rt lateral[. El afirmri cle asemcneA cli la nega,lie capul este linut clc obicei aprcap{' cLrept, in sus ;i scuturat d.e ma,i rnulte ori. Dl. Bridges m[ informeaz5, cL oanrenii clin lara de Foc dau vertical diu cap la afirmalic ryi il scuturl lateral la negalie. Dup[ dl. Washington Matthews, la indienii sirlbatici clin America de Nord datul si scutura,tul din cap au fost invirlatc clt' la europcni qi nu sint folosite in morl natural. Afirma!'ia o exprim?i, ,,descriintl t,u rnina, (toate degetele fiincl indoite a,fa,rii, cle cel arir,tir,tor) o curbl in ios ;i s1)t'('t'rt,t'r'ior: frt.|,ii,r1c'ccr'1r, 1lt'cirttl nega,t,iil t'ste t'xprirnatt-r, rnirytritrtl ntina, tlt'schisii spr'(' t'xl,r'r'ior, crr palrnil spre interior". Alti r)bscl'vzltrlri afit'tnii cL la lrct'r'iti intlicni, s(,mrlul rlt'a,filma,!it,r.stcridieart,a tk'gertului arirtltorin sus ;i apoi Iirsulc:t in ios arirtirrd. spr(' sol, sau scuturart'a miinii de la, fa!i, clrept inaintt' ; iar st'ntnttl 26. r1"e negatit' este scuturzr,rea rlegetului sau a miinii intre'gi d.intr-o parte intr-alta I'n toat,e cazurile, rtcc'Astii, clin urm5, mirycare reprezint5, probabil scuturarca lat,cra,l[, a ctlplrlui. Se pat'e ci italienii irsi rni;cil la fe] dcgetul riclieat rle la dleuptir, la stin.ga clrept negaf,ie, riupir curn, r1e fzr,pt,;i uoi, en.glezii., o facem uneori. In general, constat5,m o diversitate considerabil[ la sernnerle de afirrna!'itr la tliferitele rase c1e oarneni. in privinla negaliei, c1ac5, admitem cti nt'galie ryi
eB

F. I-icbcr', On lhe Vctcal Sounrls of Laura Rridqman, kind, ed. t 2-a, 1ft70, p.

53.

p.

26 Lrrblrock, 'l'lrt: Oriqitt of Cittili:rtfto,rt, 1.370, p. 27i. cil., p. 53. ?a l)r'. I(irr9l, ,,1:-rlirrlrrrrgllr I'lril. .lorrlnal", 1815, p. 1113. 'l'ylot', o1t. t:il. p.3ll.Liebct' (o1;. r:it., p. l1) lace obselvalii 2t'l'.'r'l,rr, ReseqrL'hes= into the linrltl Historg nf JIttrt- asupl'il negatici ll italicni.

11

: T1'lor,

o7r.

SI NITGATIB

scuturarca d.egctului sau a mlinii dinl,r'-o parte intr-alta este sirnbolic[ miqc[rii laterale a capului ;i cir arrlncarea brusc5, pe spate a capului reprezintri una clin aeliunile practicate adesea cler copiii ntici pentru a refuza lruin[,, atunci t'xist,t-l rnare uniformitate in toati lunrca in cee,A ce privt'ryte scmnt'lt' rrcgafiei ryi putt'rtr ved"ea cum au luat naqtere. Exeeptiilc ccle mai pronunlatc sirrt reprezentatc de arabi, eschimoryi, unele triburi australiene ;i clalacij. La accrytia din urmii, lneruntarea este semnul negaliei, iar la noi ineruntarea este adesea, insofit[ clt' scutu.rare a laterald' a capului . in privinla datului din eap ca afirmafie, exceptiile sint oarecum rnai numeroase, ;i anume la unii hintlu;i,la turci, abisinicni, clzriaci, tagali ;i neozeelandezi. Sprincenele ,sint uneori ridicate la afirmalie ;i, deoarece plecind capul inainte ryi in jos o persoanir prive;te, natural, in sus la cel cui i se aclresrt'azia, oA va fi susceptibilir s5,-;i riclice sprineenele ;i acest sernn pcate sf, fi lrrat naqtcre in aeesl; fel ca o prescurtare. La neozeelanclezi, clc asem('nca, r'irlicalt a biu'bit'i ryi a capuhri l:r, afirmalie rcprezintii poate o formi presctlr'tatli l, ridicirrii irr sus ll calrrrlui tltrpir, ct' l-t-r mi;crt irurinte ;i irr ios.

C,il PI

T)LU L AL XII -LnA

SURPRINDERE, MIRARE, FRIC,[,, GRO AZtr'

r,,,,",o,1l%'.lt:[,
(loltclttzitr.

rc,r piiruhti - Contraclin mugchiului platistnal - Dilatarcu

ilffi;

TiHil:i,:1"1'"'i:i:1,;,1':'i:l;T:-l;:,il'i-;:il1
pupilcrlot'

- Gloazi -

Daci, este bruscl ;i incordati, atenf,ia se transformfl, treptat, in surprittdcro, apoi in mirare, iar aceasta in uirnire incremenit5,. Aceastir din urmri starc' psihiczi este ind.eaproape inrudit[, cu groaza. Atenlia se manifestfl prin rid.icarea uloaril a sprincenelor, $i, pe mf,,sur5, ce aceast5, stare spore$te, cler,'enind" mirare, ol('

sint ridicate d.in ce

R,idicarea sprincenelor este necesarfl, pentru ca ochii s5, se deschidir, repecle qi larg ryi prod.uce cute transversale d.e-a clumezi;ul frunlii. Gradul in care ochii ;i guia sint cleschise corespund.e grad.ului cle surprind.ere resimlit I aceste mi;ciri irebuie insi coord.onate, cleoarece gura larg tleschisi, ryi sprlncenele numai pufin ridicate au drept rezultat o strimb5,turi f[r5, sens, dupir cum a ar[tat tlr. I)uchentrc lntr-1na clin fotografiile sale 1. Pe d"e altri parte, se poate veclea adesea o p('rsrranii care simUleazi, surprrza ridicinclu-;i numai sprincenele. Dr. .Duchenne a piezentat o fotografie a unui bitrin cu spritleenele frlat'te riclicate ;i arcuite, in rirma excitl,rii prin eurent galvanic a murychiului .frotttal, ,1i cu gura voit clesehi,s5,. Fotografia exprim5 in mod foarte veridic surprintlert'A. Am aii,tat-o Ia 24 cle persoane fiirir, a c[a, nici o explicalie ryi numai una singurir nu a inleles d.e loe ce repr ezenta. O a d.oua perso:rn[ a riispuns spaiml r ce.ea, ce n1 era d.eparte de aclevirr ; totu;i, ciliva clintre ceilat,ti au add,ugat la cuvintele sau uimire epitetele d-e ingrozit, ialnic, dureros sau d.ezgustat. srrrprizf - Ochii ca cler ;i gura lirg d,eschise reprezint5, o expresie unanim recunoscutl surprind.ere sau mirare. Astfel, Shakespeare spnne : ,,Am vdzut un fierar care ing'hi1ea veptile rtnui croitor stind. cu gura deschisf,," (K-1ng ,Ioh'n, actul I\r, scena2). qi, Aei asemenea, ,,holbindu-se unul la altul, prirea ei li se rup aproape orbitclt'1
_

ln ce mai mult, ia,r ochii qi gura slnt larg

d.eschise.

| ,lItit:unisme de Ia Pltysi,rtorttil Iltrrttairtrr, llllltttrt, 'l li[i2, p. 42.

162

SURPRINDERE

se vedea vorbire in mulenia lor, cuvinte in chiar gesturile lor ; aveau aenrl (.il ;i cincl ar fi auzit de o lume distrus5," (VTinter)s Tale, actul V, scena, 2). fnformatorii mei imi rtispund. cu o uniformitate rernarcabilli ln act'lir.*i s(rJts in privinfa diferitelor rase tle 62^eni, miqci,rile cte mai sus a,le trrisirturilol [fel,ei] fiind adesea insolite d.e anumite gesturi qi sune.te, care vor fi de.scrisr, indat5,. I)oisprezece observatori din diferite pdrli ale Australiei sint c1e acorcl asupra acestei chestiuni. Dl. ,Winwood.e Read.e a observat aceast5, expresie la negrii de pe coasta Guineii. $eful Gaika qi allii au rispuns da la intrebarea mea in privin,ta cafrilor din Africa de sucl, dupd, cum au fi,cut-o allii in mocl categoric in privinla abisinienilor, ceylonezllor, chinezilor, fuegienilor, diferitelor' triburi norcl-americane qi neozeeland.ezilor. In privinla acestora d.in urmi, c1l. Stack afirm5 e5, aceastS, expresie se vede mai clar la anumili indivizi decit lrr alfii. cu toate czi toli se strd,d.uiesc, pe cit po,sibil, sd-qi ascundli sentimentele. Rajahul Brool<e spune ci, daiacii din Borneo iryi cleschid larg ochii atunei olnd" sint rnirafi, aclesea scuturindu-qi capul dint,r-o parte intr-alta;i lovind.u-se pe piept. Dl. Scot,t m5, informeazd, c5, rnuncitorilor de la Grd,clina botanicfl din Calcutta li se interzice' formal de a fuma I adesea ei calci, 1ns5 acest ordin $i, atunci clnd sint brusc surprinryi fumind, deschid rnai intii larg ochii ;i gura. Ei dau apoi ad"esea uqor d.in urneri, inlelegind. ci, descoperirea este inevitabil6, sau se lncruntd, qi lovesc cu piciorul de pi,mint de necaz. Curind lqi revin d.in surpindere qi iqi manifestir o fric6 abject5, prin rerlaxarea tuturor mugchilor : capul parc5, li se cufundd, intre umeri, ochii 15,sa!i le umbld, incoace qi lncolo qi implor5, iertare. Dl. Stuart, binecunoscutul explorator australian, a prezentat 2 o descriele remarcabild a uimirii incremenite insolite de spaimd, la un indigen care nu rnai vd,zuse niciodat[, un om pe cal. I)1. Stuart s-a apropiat pe nev5,zute qi l-a strigat de la o micd, distan!6. ,,Bl s-a intors qi m-a vdntt'; nu gtiu ce qi-a inchipuit, insir nu am observat niciodatl, o expresie mai bun5, a fricii ;i mirflrii. Std,tea incapabil rle a-qi miqca vreun membru, lintuit locului, cu gura rleschisf qi ochii holbali. . . A rimas nerniqcat pind, ce negrul nostru s-a apropiat la ci{iva metri c1e el, cinrl brusc, aruncindu-qi jos bumerangurile, a sf,,rit intr-un tufi; de mulga clt de sus a fost in stare". El nu a putut vorbi qi nu a rd,spuns nici un cuvint la intrebiirilc negrului, lnsi,, tremurind" din cap pinn,in picioare, ,,ne-a ficut semn s[, nc irrsplincenele sint ridicate dintr-un impuls inni,scut sau instinctiv poatt' declus din faptul c5 Laura Bridgman ac,tiona in acest fel atunci cind ()1'l Irrilati,, dupd, cum am fost asigurat d.e doamna cale o lngrijise recent. I)eoareet' sulpriza este provocatd de ceva nearyteptat sau necunoscut, noi clorint, atunci cirrd sintem surprinqi, si, cunoa;tem carrza clt rnai repede posibil ;i ea urmarc) ne cleschidern tleplin ochii: e$& inclt cimpul viz:ual si, se mi-rteascd,, iar globii ocltlari sd, se poati, mi;ea, ugor in orice direclie. Aceasta cu gru poate insd, explica ridicarea atit de consiclerabil5, a sprincenelor in acest ea'z ryi privirea fixi, ;i speriati,. Cred c5, explicalia rezidd, in imposibilitatea d.e a cleschide ochii cu mare repeziciune numai ridicind. pleoapele superioare. Pentru a realiza, aceasta, sprincenele trebuie ridicate in mo cl energic. Oricine va incerca "s5,-ryi deschidd, ochii cit mai repecle posibil in fala oglinzii va constata c[' ac!,iorrea,zir, in acest fel ; ridi-

depilrti,m".
Cir,

fi

J 'l'he I'olgolot l,'erus Letter, Ilelbourtrc,

dccetnbt'ic 181-r8, 1r. 2.

s(rfiPiirNt)t'lllR

0:i

ulr'(,a ('n('l'gicir"L a splirxi(,rrcrlor cleschicle ochii atit tle lzrt'g, incit ace'rytia st-r ho1brar:ir, ulbul f iinrl expus rle' jur inrprejurul irisului. De altfel, ridicarea, spi'incelu'lol constituit' llrl avarrtaj pentnr privirea in sus, intrrtcit, atita, timp r.it, sint, cobolitt', {'lr' rr(, irnpietlicir, \'ctlcrea in aceasti, d,irc'clie. Sil' 0. Ilell rlir 3 o rlor-rldir t'ulirrusi il lolului jucut de sprincene la tleschirlereA pleoapt'lot'. La lllr orn bt'a1; tur'1,ir., 1,ot'i rrrulchii sint n'laxa!,i fi, in consecin!ii,, pleoapelt'sint cirzut,r', l:t fel (rlr ltrurci t'inri tlot'tttint. I)t'ntrn ?r contracata aceastri tend"infir,, lrr'!ir.ul isi lirIit'ir sprir)('('rx'](', oe('il r't' ii rlir un at't'nedumerit, rirlicol, drtpii cur]I ('st(' birrt r'(IIJI'('|zetttrrt iittl'-uttul dirr (lt's,r,n(,lr'lui IIogaltlt. O datti (i('obiceiul r1o a, r'irlirlr spt'irrt,t'rr('l('A ft;s1 rlobindit pentt"rr u r-crlea, cit mai repede posillil lrr jurul rxrsl,r'llo rni;clrt't':r r"rr det,ulgi' prirr {tit'trt, lrsocia,tiei ori cle eite ori rcsirntint lnilal'(,,, rlirr orit't't'arrzii, chiirr' ltlunci cilrrl auzirn.l urr sunet brusc slru tlintr-o idcr'. Lir p(rlsoilri(':rrlultc, littrnci cinrl se rirlitrir sprincencl{r, irrtlc'aga fnrrrlr,s(' iirt,r'r'1t'$te rrnrlt, irr liuii l,t'arrs\-t'l', i1ls I ln copii ittsri, a,ceasta so futtimplil rurrrlri irrtr-urr gr:trl r'ctlus. ('ul,t'lt'rrterg irr lirtii coneentrice cu fieerrt sprinceanii ;i sirrl lxrrliirl r,orrfhrertl'e lu rnijlac..Elt. siut foarte caracterist,ice expresici tle surplil)rl('rr, ,.ti tnit'lrlt'. 0ind ('st(' r'itlit':rtl-r, fit't'at't' spritrct'an[, tlevirrt', rlupir olull ollsclr":i l)rirrlt('init'4, titr it,s('In{'n('?i truti itrt'uitit dcci1, ora inititttt'. ]l.ol,ivul pt'tt1r'u clrr('gul'i.r csttr destrhisil ttuttci cirll s(,r'esirnlt,rrrit'lrt't' trstr'o problcrru'r trtult tttrri t,ttrrrylt'ri;li st) par('trir, rwti rnultt'(,:tnzo (,ol11 r'illrrit' la ('x{'('lrlatt'a a('('s1('i rtti;t'irli. '\tlest'a s-rr prcsupus 5 cri in arrest 1't'l sinttul lruzrrlrri rlevittt' ttI:r'i rrcut,; rrnl r;b.s('l'\'irt ittsti, pr'r'soru)(' itscult,itrtl cu atcn.Jit' llll zgorrro1 Iurittst'ttulttt', a t,lit'ui tttt,ut'ii, si sursit le cunorstt'an pt.rft'ct tle bine, si t,1o tnr fi-:rrr 111'pr,lrltis gttra. I)t'a(i('(':r trti-lrtn irrchipuit citrth.a cti gurt dcschisir ll prrtt'a, ljrrr:r irr. l tlistinge tlirt'ctja cle utrclt' pornegto sunetul, oft'r'inrl un all, t.irrral pt'rr.flu int't':lt't'[r lui in nt't'cht' prin t,t'ompa, lui Dustache. Dr. W. Oglt' 6 a fost insir, lrtil; tlt' u,ttraltil, irrcit rr corrsultltt ct'le mai bune ;i recente autoritfi,ti asupla furrr,t it'i 1,r'tttttpt'i lni Eustachc ;i ltl-a infornrat, cri in morl aproape conclnrlt,nt ac('lsllr t'li,rnitu' irrt'hisit, ('rl e\oep!,ia nunuri a, dura,tei :rctnlui dc inghitilt', ryi cir la pcl'soilli(' Ia (illr(' 1t'ompa lirrttittt' rinollnal deschisir, simf,ul attzului, in (i(,('a, c(' llrir"t'stt' slllx'tt'1(r ('xt(rl'ioiu'(', lnl (rst('rritu;i dc pulitt:lrut'liolrtt, ci din cotrt,ra, (',u,1,('slirlril, lrriIt l'apt;ttl cit zgornott'1e r:cspiratorii devin rnult ntai distincte. T)acir r,(, ir;uz:i lln c('AS in" gurt'r, iri u;a, ft'l incit sil nu atingir, rnarginile ei1 tic[i11l sc u,urlt' rrurll ttuti pu{in cllll'rlecil, tl:tcir ('ste tinut llfaril din gur[. f.,,tr, per,soat]o la ctu'(', dirr (illtlzA bolii sau a unt'i ritccli, trornpil lui Itrustache este permancnt sau tt'rnpullr' irrclris[, sim,tul auzului est' vii,ttirnat I aceasta se poate irrsir, expliea prin faptul r,i s() acuntulcazit mucozitlfi in interiorul trompei ;i se impiedicti astfel cireula!iir aelului. Putern de aceca, tlecluce c[, gura nu este tinutii, cleschisi, sub influr,rrtu, st'ntinlentului cle mirarc crl scopul de a auzi snnetele nai rlistinet, cu to:rtt'(,{i nlrjolit,atea snrzilr;r tin gura cleschisd,. Orice cntolie bruseir, inclusiv mirarc'a, aecelcyeazh ac,tiunea, inirnii ;i crL t,lr rcspilt!,irt. I)upir, ctlllr obscrr'5, Gratiolct 7 ryi rlupl, cum mi se pare) ryi nlior rroi
'
r) natottttl ttrtrl ['hilosoltlttl oI Ii 'r'pressiort. p. 106' 'l a fItcnrtisrne rlc !a l'ltgsirtnotrtie IItttt'talne. albutn, P. 6. 5 Vezi, rlc t'rt'lrr1tlu, rlr'. IrirltrliL ( nr-arr rlrrs la aceeu;i conclrrzie, rlcrlrsli plr.{inl rlirr rrrlr{rrrria courplrratir. ? l)e l(t Irltllstottrtmir. . ., l g(i5, l). 2:],1,

s Dr. ]luric de asenle.eu rri-a rrat i'fo.'arii

c,l.(,

1l'zs.srlrscft aftlicltes rlittrili urrd PluJsiolrtortril;, yl. [is). ('lr'(r ,ll'c <, r'\l)nncr'(: Ilrrrli ttsrrl)l,ir e\pt.(,sit,i rlr, srtllrt,izi,

sllslent der

l2

c.

304

16.1

i\{IRARE

putem lespira acum mult mai liniqtit prin gura deschis5, d.eclt plin n5,ri. De aceea. atunci clnd" d.orim sd, ascultd,m atent vreun sunet, fie c5, ne oprim r5,suflarea. fie ci, rfsufld,m cit mai liniqtit posibil, deschizind. gnrll, ,;i tininrl in acelaqi tirnlr corpul nemi,;eat. Unul clin fiii mei a, fost cleryteptat dc lrn zgonrol, noa,ptea irr imprejur[,ri care solicitd, in mod" firc'sc o nrare bI,gare d.e seamir, ryi tlupir, citevir ninute el ryi-a d.at seama c5, gura ii er:a larg deschisl,. Atunci a devenit conrytierrt cra a d.eschis-o pentru a respira clt mai linirytit posibil. Aceast5, ipotez[ este intd,ritir de eazul contrar, care se intimpli, la ciiui. Cind. gifiie rlupir, efort pe o zi cir,lduroasi. rrn ciine respirh, zgomotos; dacd, ins[, atenJ,ia, ii t'st;r'brusc trezil;ir, el irnediat ciule;te urechiler pentru a, asculta, isi inchirlr, gul'il si rirsul'lir, lirriq1,il., c('(f:t e('poal,r' fflct'prin n[,ri. Atunci clnd aten!,ia ne este cotreentra,tl, pentlu citva timp, cu tontfi seriozit,atea, asupra vreunui obieet sau subiect, t;oatcr organeltr corpului slnt uitate t, $i, intrucit energia ner\r)a,si, ir fit'c[,r'ui indivir] cste cantital,iv lirniryi neglijate t'atd,, pu!,in rlitt ell se l,ransmitt' ln orice palt,t' ll sistt'rmrhri, cu cxceptia aceleia care ln nromentul rcspectiv este pusf in acliurre uxtg^icfl. L)e a,ceea, nlulli dintn' rrru;chi tincl sli se relaxeze, Di ftrlca se la,sri ln jos prin propi:r ci greut;irl,{'. Aeea,sta explic,ii, citdet'ca, flilcii ryi gurn, rleschisi, u, unrri om inrnlrnnrlit rle uirnirc;i poal;r' ryi Ilr t'tnot,ii mai pulin putet'rtice. Arn rt'r1rr1; :tcest lspect dconleco il gri,sesc lnrr'gisl,nrt itt notele tnele a,supra copiilol frtlrrtrr rrtir,i, {rlrrrrr,i c.irrrl nll ('r'all 6prrit, rrroderat rle surtrlrinqi. l\lai t'xistl irrcii, o e'a,tlzi, foa,t't,tr eficltrre or-r,J'(' facrr cit, gtrra sir, firr tlttscllrisl, a,l;rtnci t'ind" sintem mira!,i ryi mai ales t,incl sirrtem sruprinryi llrrisc. J'ul,eln inspira din plin ;i adinc mult rnlr,i ugor prin gula la,rg rlcsrihisl, clercit prin nliri. Or, atunci cincl tresiirim la auzul'lteunui zgomot sau lt o veder() notrgtr,pta,tir,, aproape toli rnu;clrii corpului slnt jnvolunt;ar qi pcntru rnomcnt pu,li in rrct,iune puternici,, (,lr scoptrl tle a ne apiira sau a ne ind.epl,rta rapitl rkr perieolul pc ca-r(r de obiccri il itsoctt'Irl ciu oeva tteprevilzrLt,. Noi insri ne pregStim intotdt,iruna in mod. inconrytit'lll, t[up:i, (1ul]I s-a cxplicat mai inainte, pt,rrtru orice tnaro efort;, inspirinrl rnai irrl,ii aclinc ryi tlin plin, iar apoi deschizind. gura. I)a,trii lltr rlrllr('azd, nici un efort qi 1,o1; ttuli rit,ttrinerrt rnirA,ti, atunci lnceti,rn citva, t;irrrp de LU respira, s&u lespirfi,m cit; ttta,i f iniry1,it; posiltil, pentnr caficeare sururt silfjt, ntzil,clis1,ilr(:1,. J)e llst'nrenea, clarril llt,r'nt,iir corrtittui sir, ne fie irrdelungrr,t ryi pul,enric a,llsorbi1,i,, 1,oli rnurychii rri s(l t'r,ltlrt'trz[r iit,t'fa,]ea, itferioi[r'ri, car() la itrtrrrpul, s-lt {1'glrlris lrrtrse, r'lt,rnirto coltoril,i,. Asl,ft'I, tnrti rnulte callze convcrg spr'(r a,ccclr;i mi,;clrn' ori rle cite orj se l'r,simt,cl surprindere, mirare sau uirnire. Cu toate cil, atunci cind este astfel influen\atd,, gura ne este ln general deschisir, totuqi adesea buzele sint ugor luguiat'e. Acest fapt ne reaminteryte tle a'ceeaqi mi;care, rleryi intr-un grad mult mai put,crnic pronunlat, Ia cimpa,nzen ,si rrranguta,n cind slnt mirafi. Deoareee o t'xpiratie puternieii, urmeazil, in mod" ttttt,ulal inspila!,iei adinci, care insolerytc prirnul serntiment do sur'lrllnderr, sperirrtii,, qi intruci{, lluzele sint aclesea, !,uguiate, so purrr eir divcrselt' srrr.rete ca,ro sint tle obicei scoase atunci pot fi explicate. IJneori lnsir, se a,ud,c numai o expiralie puternic5,; astfel, cind. era uimil,ir,, Laura Bridgman isi lotunjea ryi i;i luguia buzele, deschidea,
E Vezi, asupra acestui srrlrieet, Cratiolel, op,

cil., 1t.254.

1\{IRARE

tli)

grua qi respira puternic e. UnuI d.intre sunetele cele mai obiqnuite este un oh profund,, (rzr,ro: ctupl cum explica llelmholtz, ar d.ecurge in mod natural din faptul c[, gura este rnoderat de deschis5,, iar buzele f,uguiate. Pe o noapte linirytitir, s-ttu lansat citcv:r, r'achr'te rle pe l'asul ,,I3eagle" intr'-un golfule! din Tahiti perttru a amtlz:I pe bit,rytina;i fi, de fiecare tlati, cind se lansa cite o rachet5,, str ftcea o t[,cerc a,bsolr-rt5,, urrnata, insi, invariabil de un geami,t profuntl de oh, caltr litsuna prirl t,ot golf'ul. Dl. Washington Matthews afirnrir, c5, indienii nord-antelicani ili exprtrnl, rnirareil printr-un geamd,t, iar, dupi, dl. Winrvoode Reade, negrii d"e pe coa,sta rltr vest a, Africii i;i fuguiazi, buzt'le ,si scttt un sunet ca he'i, ltei,. T)ach gura nu este larg rleschisii, pe cind buzele sirrt considt'rabil luguiate, se produce un stttttrl; srrl'lu,t, quicrat sau fluierat. Dl. Il. I3rough Smyth mL inforntt'ttzit, cii utr austlalia,tt rlin irrter.ionrl !,ir,rii a fost dus la teatru sir, vad.5 un acrobat tlindu-st-. repede tle-:t fur'r.beleacul i r,('l cl'a, tare' uimit ;i ;i-a luguiat buzc'le, fit,cincl cu gura un zgomol; (,il;i crind ar fi suflal, pentru a stinge ult chibrit,". Dup[ dl. I3ulmer, cind sirtt sur,pr.in;i, australienii excla,mi, fu'rkd,,si perttru a face aceasta gura este luguitr,tri gir ;i culrr ar urma si, fluiere". Noi, t'uropernii, adesc'a fluierfi,nr in semn d.e sllr'printlt're I astfel, intr-un roman tecent 10 se sputlo: ,,Aici omul ili exprimir, tniJ.areu, ryi tlezaprobarea print,r-ntr fluielat prelungit". Dupii, olln] rnii, informeazli rll. I'lanst'l V[e'a,lej )larrzrncl cle plelul ridir,itt ul unui obiect, o fatir, de cirlru $i-a r.idir.irt sprilcelr,le fi a fluierat intclcrrrai cunl al face rul europeartt'. I)1.'$retlgu'otttl obsertit, czi asermenea sunt'ttr se pot scricr cu h,tt,'it,t si t'ltt serveso drt'pl, irt1,t'r'jt'c!,it' pt'tttt'rr surpriz[. Dupir, al.ti trei observa,tori australit'nii iqi a,r:r,tti ad.esea mirarea printt'-ttlt {,i!iit clin virful limbii. lluropenii c1e asemr}il, ipi erxprirrti, nrintler u,lottl'r"L prirttt'-utr slnct asemd,ni,tor. Arn vd,zut ci,, atunci cirrcl treszirim, der,chidem bnrsc gulifz fi, rla,cir, set intimpla ca lirnba si, fie strins ap5,satir, de cerul gurii, retragerra ('i ll'ttr.t'i protluce urr sunet de acest fel, care va zt,iunge sti exprirne surprindere. S[ trecem la gesturilc corpului. O persoanil surprinsir, ili ridicli a(l(rii('tl priirrilc clr'schjse r1llt deasupra, c,ttpului sau iUi indozr,ie bra,tele nunta,i pirrir 1:t rrivplul obrazulni. Italmeler plnte sint indrept,nte sprcl persoana (i?lrc' pl'oYott,t,i, irsesl, seltimcnt,, iar degctelc tintrte drepl, sint scparate. Acest gest ('st(r l'(itr)l'()zentat de ei,tre dl. Rejlancler in planqa VII, fig. f . in C'ina, oeu dt trt.i'tt,i"r' tt, lui Jr(rolril,l'(lo c11, \tinci, doi rlintrc apostoli isi au rniinilc pe jumittute ridicirtt', t'xpt'irninrl cla,l, ptirnrcA. IJn observAtor ck' ineretlert' ttti-A, splls cir, ryi-a irttilnit, r'crrt'ltl so1;iir, in imprcjurirri extrem de nearyteptat,t' : ,,Da a tresir,rit, ryi-rt, tlt'scltis foilt'tt' larg gur.a, ryi ochii ryi ;i-a riclicat ambele brale tleasupra, capului". Acum citiva a,ni am fost, surprins v[zind" mai mulli dintre copiii mc"i mici ocupa,ti cu ceva' netlistinct pe sol ; ctistanla era ins5, prea mare pentru a-i intreba d"espre ce eril vorba. I)r' aceea mi-anr aruncat miinile, deschise cu degetele intinse deasupra' gapllli gi 6r' indat[ a,m clevenit con$tient de aceastS, acliune. Am a;teptat apoi, f[;5 a, scoate vreun cuvint, s[, vi,d daci, copiii inlelese'serli acest gt'st, si, pe cinrl venoiuu fugintl spre mine, ei strigau: ,,Am v[,zuL cl'r, te rnirai c1e noi". Nu rytitr rlasri acest gest este comun la d"iferitele rase umane, rleoarece am neglij:rt sit prttt intrc'6[ri ?lsppr.a acestli subiect. Cd, aeest gest este inn[,setrt sau ntt,tttritl se lrolt,ttr
0 Lieber, ort Ilrc ltotal
Sottnrls

,,stttitltsottiatr (lonlrillttli{r6s",

181-r1,

ol Laura Rrirlqmun, vol. II, p. i,

ro

lI/ende.rhohne,

vol. I [, p.

t)1.

MIRARE

tlin faptul cd, Laura Bridgman, atunci cincl era uluitd, ,,igi intindca'brtt,iqi intorcea miinile in sus cu degetele intinse" u; $i, avincl in vedt^r'c r'i-r lele ;i scnt,irnentrrl cle surprindere cste ln general scurt, rtici ntt estt' ploba'bil cll ('lr sli, f i irrvri,tat acest gest prin sirn!,ul ei tactil asculit. I-{uschke descrie rz uil. gest pulin diferit, insf totu;i inlrttlit, (irtt:('. tltrpi (rurn spuno el, cste ma,nifestat de unele persoane atunci cincl sint ttlirat,c. lJlt' sc 1in rh'ept, cu tri,sir,tnrile aqa cum a,u fost descrise mai sus, insfl ctr ltraft'lc tlt't'plt1i intinse sprc spate, degetele intinse fiinrl ritsfila,te. Nu am vi-tzut tticiod:r1,ti, rt(r('i.i, gest, I esl,o insli proba,bil cA, .[fusc-rh]ie sri a,ibli tlrepta,te, clt'ttnrectr tln llrit'tt'rt lL inl,r.elta,t pe altcinevrl cum ryi-a,r exprilna o ltla,r() l)rinrr('si intt'tliat tct'a p('l'solttti
rleduce

pot rrxplica Ite baza, pritrcipiuhii tttrt,itcz(i. Attr r,iizu1, ci, o per,\ioftnl inrlignal,ir, i;i l,inrr captrl tlrept in stls, i;i rirlicL tttttt'r'ii, ili scotrl,r'(,()ltole in lrlali,, rr,dese:r, isi inrrle;teazit, prrttrnii, s(f irtcnrntir, ryi ili ittchitk' .gltl.a, IX,cinrl lrlit,uclinea, nnlli orrt neajut,tlt'ir,1; trstcr contl'il,rti in fiecarc cliII il(r('s1,t' rlr,fialii. Or, o pel'soanii, intr-o s1,[r,r'e psihieir, obi;truit,ri, nef[,cirrt1 nirnic;i tit'gitttlirrrlrr-se l:r rrimi<r special, ili litre cle obieei br:tf,elt'a,tirtritttI t't'lttxltl,t,irr illur:ir (ill
Clrecl cir, ecestcr gcsl,uri s()

rrclo1l1,at,

aceastli irtitnrline.

rrriirrilo puf irr inrloite $i tlegel,ele imprt,unil,t,tr. l)e acet'A,, nti;critriltr cltl ridi(1itl'(' lrt'trrcii ri, ln.rr1,r,lor', fie brilftrle itrll'egi, fie lntel-rlaf,t'le, tle tleschidert, lt, plulrttelol plal, si rit' r.tisl'ir'ir,t,c it rlc'gt't,clor s?nl, (1('tt,s('ntellefl,, rle inclrt'ptrl,n, n, bl'ill(^10r, inf;ittzitrrlu-l(r iil.)l'o sllr1('(ru ttegett'lt,r'iislil'a1r', sirrt, in eornpletri:t,ttt;it,e'zit, fn!,it tlt,c('lt'ptislr'll1,c ittl,t'-tr sl;iu'r, lrsilrirrit, tx,1rir,siit,ofl,r'o ;i sir11,, itt colrsecitt!,1-t, at1op1;ltl,tr tlc cIl,rt' o l)t'I'ioltlti rrrir.rr,1ir,. Adesea, t,xistI, rlt, asenlen(,1r, o r[or:itrf ir, rlo a tl,l'["ll tt, sttrpt'itltk'l'(' irr trtoil lrir,1ir,1,or. lt, grrlri, fi rrtilrrrliuile drr rryri fiui{ t\(f potrivesc bine ctl :.l,trt'i.1, s(,op. lrt' t,i1t't':t l)clirt,c pulrc irrt,rebar'(,iI, rltr cc l,rebuie sii, sr'uurrrifesl,e sttt'pritttlercll ryi trtrttirti v:t l'i prirreipiu rlll tle falli a,ltele. Acesl, ,itt,, stir,r'i psihice prin nri;clri irr antitezri frrri:t, sl,tt irrsit prrs ?ri joc in iazul a,celor crnolii, ca groa,za,, lnarca buc,ut'it', sttfelirrl1,a clr.r ,[,,,, iri rnor] na,l,urir,l la a,nuirrite lirrii rle acf,inne ryi prorltrc a,lltlttrilc ('ft'('1t' rsrrl.)l.l cor'1nlni, tleoarcrce inl,reg sisternul este astfel a,ntretta,t, ;i tl,c('sl,(' t'tltol ii sinl rlt ptr lr(ilult t,x.plitnatc astfel cu c,ea, nla,i tttatrl clitrital;e. Ii.xistri lr,lt,e gestur.i neinsemnatrr exprirtrincl rnitat'c'1t,, pcttt,ttl clll'(' 1)ll lttl' ol'r,t.i rrirri o t'xlrlitrat;iefanume purl(,r'(,a, nriinii p('gurlt, silu trx' vl:('o plt,rl,tr a crlt'pttlrti. ,\ccst;ir lr, fost uhserval, lil ruiit dc rnulto t'aso omenegti, incil; l't't'bttit'si lril'li {) a fost tlus intr-o otlttitr 1-rlinir, cl, lrir'1,ii 'rigino na,turald,. LIn u,ustra,lia,n s5,lba,tic oi'ieialt., care l-au surprins grozav; el a strigat old,a, eld,c, clucinrlu-rsi tltlsul r.niirlii spr,(, buze. D-na llarfler spitne cd, fingoeqii ryi cafrii iryi exprimit .uintirt'l-t, 1tt'ittl,r-o y,i,it.irc serioasi, qi, punindu-qi mina dreapt5, pe gur5,, spun cuvintul ttttr,'u'ts,,ci-l'l'c ir,*pn,r1pi1 ,,minunatl'. Se pare ci, boqimanii 13 iryi duc miinile la git ryi iryi ttplt'rtcii, ,.rrpul spre spate. Dl. lVinwood.e Reade a t,bscrvat cir, negrii cle p(' cottstn, tlt' r",,i'i, 1 lt"i"ii, atunci cind" sint uimifi, se bat cu pahna pcste gurti_, spuninr.l itr rrrrtllrli tim1r: ,,Gura mi se lipeptett, aclicii, de miinile mele I t'l il a,fla1; cir, fl(r('sl :t i,sf 1' gcsl,nl* lor' obi;nlit in asemenea oca,zii. Ci,pitanul Speecly mi, infcl'ttteazit,
1r J.it-lrcr, Ort lhe Vocril Sounds of Lnura Rritlgntan insl c[ expriutir frici combitratir cu nrirart'. Lc I]t'trit, ,.ic., iltident, l). 7, referinclu-se de asenretiea (Lavalcl', l'ol. IX, P. 2{)l)) lrt r.: I Itrsclrlit,, nIim[ces et pltgsiognotnice.s. , ., 1821, nriinile unui our mit'at, Ilc tlcscric] t'a l'iitlr'l tltsr'lrisrr' 13 Ifusclrlta, oP, cil., p. 18. :, rS. (iraliolcL (Dc ln I'ltgsionomie..., p. 255) prezintii pat'e inti il:.rr|ir rrrrrri ottr ln ae'r':tslir :rlilttrlittr', care lttir.

FIrTCA

:rl cot'llttltti. l'olos('s(r tur,'itrt,rtl groitza-l pclt,t'u fricrr, extlt:rttti, irrsi"r, urtii atrt'ot'i (1r'('([ t,it, t'l ilt 1t't'lrui lirrtit:r1' la, t,rtzut'i cill'(' privesc rna,i :r,k's imaginilfia. Iflir,lr ('st,(' ;r(lcr('rr I)l'('(i(,(lrrliu rlo llililr'(.si ('s1,('itrt'ttrlilii ctr ea itr tnitsrrla itr (ia,t'e ruttllelt^ rirrr, !:r rlcsl r'1t1irro:r ittu'r'tiat,ir, il, sinr{rrrilr)r' \r('(lt,r'ii ryi rulzlrlui. iu alnllt'lr' (irt,ztu'i, g,urr, ;i orrhii sittl; lllg rlesc:hi;i ;i sprincutt'lrr lirlicu't,t'. I,lil, irrct'put,, r,rrnrrl s1x'riat s1i, I'lLrir sttflitt't'si rtt'ttti$(rllt c?u o statuie,,qau se ghemuie (1a, pt,ttl,rrr a, s(fip'l jrrslirtt,l it"
r

Illrirdt q)'()(r,;J[t,. - (ltrvirrtul ,,l'r'icti" 1rA,t'e sir, nr(' l ragil dilr c](r:1, co a l):u'{' llrrrsc ;i t'sto peliculr)s 15, irtt' cel 1[1r groilzir, t1o l:l t,rt'rrturtr,tul olgilrr(,lot' \'o(,lr1o si

(rii :rbisirtictrii i;i tluc rrrilt:r, lrr, fnrtrl,r,r'tt trrir,lrulr itt u,l'lrt'li. Itr sl'ir,*i1, tll. \Virslririgii'rr l\l:r1'1lu'u's :rl'irtnl"r, ciu serrttrtrl cotrverr!,io11i1l tle nrit'alt' ltr, trjllrrlilt' riillnli<,r' riirr lriir'{ik'(lr'\t'st; irlt'St:rtelor'.Llnitt,('st,(',,sir,-ryi punir, IX,gru'il, nritr.ir IX,.irrrrril:rt, irrlltisiL li, J'titrilx.[ ttcelstu, sil-ryi flplt'ce caprrl atlesea irrrlintc;i tulcoli li eiiiti rrrt.illtt' i{rru tttot'tttir,it'li ioas("'. (':ttlitt la face aceea$i observa{it' {lt,splc rr,irr:r ('ru'('t's{,1'apilslrtir, IX'gllrr"l, la, tnanrlarri si la tlte tril-luri de ind"ieni. Ad,'mirn,!,ie. Nu rtrvcllr r1e splrs rlecit pu!irr rlespre accst subir ct. .\riririt'rr{iit <:ortslt"lr rlupir trit, s() pa,re, tlitt tritnirt':tslooiatS, (1rt o ()tur(,(tlr'(r lllticrctt;i url :rittt1, lrl rJ)robalii. (lintl ('st(, virr le,sirnlitri, ochii s(l deschirl lut'g', iirt'sllrittrrt,ltt'lt, sittl, t'irlit,:rlr', r:cltii se llrmiIx,azr"l,, itr loc de a, t'ritninc fl-rrir, erprcsit' (ill itr. tr:rzul sitnlrlci uiiliu'i, iut'gtrrir, in loc rlr, a, s(] rlt,scrhitlt'Ialg, i;t, intiirrlt, itrtr'-riu srrli:.

Ittitttir, bl,tr, I'rr,Irir[ [i t'iolt'trt, afl, ilrcit pulpitil ryi Ioveryte in ct-rirste I t's1r' itrsi, 1'olrl'lc itrrloieluic rlacri atuncri lucrcazir, rnai eficicnt tlecil, r1e obicci pctrlr'rr ir 1 r'irrrit,r, o I-)r'()vizicr rnlri lrrrr,r'(' rle singe spre toilte prirf ilc corpului, clcoa,t't'cr(, ;riclt'a lxilt's{,t' itnedial;, (il, irr tirnpul le;inului inr;ipieltt. 'I'otuli, lltuloart'it, piclii ('slc rlrt,tot'lt1;:i, lrrt-rballil in trtlr,t'r'1lrt,rl('siur t'xclusiv, fa,pt'ului r,ii trenl,rul vrr,so-lrtrtlor' ('ii1('irr1'lucn{lrt itt:r;l I't'I, itx,il; sri tleterrnitre, crotttla,c{,irl rnicilor art're alt'1liclii. ('il lriclclr, oslrr fo:r,r't,e plrt,t'nlic influc,rr{,atir cle seutirnentei de fric[ irrtensir, \.crloln rlitt rtrotlttl rrirttil,or';i itrt'rplicabil iu trartr 1r'a,nspilallia, rlpat'c) irneclilrt, rlirr crt,uzu t'i. Act'risli tr1'111l"spirtr,titr t'sttr ott lrt,it nttri l'()rna,rcabili, cn crit supraftr,flt este:lttittt,i ntil,i t't'trrr I rlo nit,i f i 1t't'trterlrl cir, 1;t'treccr o surloare rece, in l,irnp ce irr ntorl rrot'tnal gl:rru[r'lo strrlot'il)tr,t'(f sirrt pus(' ilr a{rtiuus a,tunci cinrl supraftlflr, ('sff irrcirlzitit. l)r' :rs('nl('rt(t:r, pir,r'rr1 rle Irrr pic'lo s(r zbirlcr$te, iar rnu;chii superlic,irlli 1rt'rnrlt'i,. irr lcqitru'ii olr itcliunea tnlburatti a, inimii, r't'spiralia, estt, nccelcruti-r. (llatrrlclt' srrljrrr,t'r' tt,1ir'tu'azi, irnpt'rfcet, gura se usuci'-L 16 si adesoa, se rlt'schicle ryi ,.lc' inr,ltidr'. Arrr ol):it'rvzl,t dtr tr,setnerrea rrir, la fricL ufoti,r'L existi, o tendin{ti puternicS, rle il crist,t. IJtrrrl tlirttle simltt,ontt'le cele rnai binei pronnnlate cste trernuratul trrturclr nrtrst,hiIrr tror'llrrltriT o(r('1r, (i('rt,tlt'seit so vc'tle rtttti intii la, buze. I)irr aolrlstr"l, crauzit, ;i rlirr ;rlir,ittrr rrst,ircirrrtii rurii, vo(ioA rzign;e;trr sarr tlcvinrr rreclar[, salr 1lou1,r' dispir,r't'ir

lt' ir, l'i

lltstt'\'a,1;.

r,orrrlllo,1'. ()bstu,'1tu'i, stetoruntrlu,c co?nae, ti ,Dofr fuu,cibtts hatsi,t* 1l ..Nrrltlr .\rrrclican fuclians", ed. a 3-a, 1842, r'ol. I, l)c cl'inlinal, ln India, lllollci inrl-rrrcirturii rlc ot't'2. ActtzlrIul cstc determinat sI ia in gurir tt irnbuciturit tlc olez l). I {i;. l' I l. \,\'crlg\r'oorl, I)ictiotturg of Ettglish LiIyntolog11, ;i tlttpl scurL tintp s-o ru'ullcc afarir. ])rrci'r lntbrrcirtrrt'lr 1,,1. i [, I ]j(i2, l). l]ir. \rezi, cle ascnrcuca Cir.aLiolt'L (De Iu estc comple t uscatir, acnzatul cstc corrsirlcllrI r'inor lrt. l)lr;lsirtttrtttri,' . . , 1r. 1li5) clcsprc originca ullol' astfcl propria sa constiinlir fircincl sir-i paralizcz(' olgilllclc tlt: tle cttVittlt' r'lt .,tcl'oaI'e ", ,rol'oal'c"r, ,rt'igidus", ,rffigidus" saliva{ie". * ,,Am lncremenit, plrul mi s-a zbirlit, ial gllisrrl rrri cl c. 16 I)1. i3uin ('l'he l:ntotious tutd tlrc Wiil, 1865, p. 54) s-a oprit ln git" (N. lrnd.). t'x;llici in ft'lul rrlrnirtol originca ollicciulrri : ,,Dc a supLlno

FRICA

fricir se liisii asuprit nlea si, tlernurind, fzicu ca toate oasele sri mi sc' scntulr'. Atrurci un cluh irni l,recu prin ta!6,; ph,rul de pe carne rni se zbirli. trt stirtl lirrist'it, insit, tttt i-a,nt putut clesluqi forma : o ar5,tare irni st5tea in fala och.ilgr, dor1Lgu litce}e, si :tnl a,uzit o rroce spunind. : I,'i-v:r omul muritor ntai clrc.pt clecit Durprl('zen ? Ili-va ontul mai neprih[nit clecit fricir,torul s[,u ol), (Io,t,, 11r,13). Pe rnfsurl, oe frica sporeste pini la un acces cle spaim[,, vr.detn, ci:l toate emol iile violente, re'zultate variabile. fnirna, 6ate si,lbatic r-,au la ryi lloate s:i inceteze de a functiona, tlupri care urmeaz5, leqinul, o paloare caclaverisil, rtisuflarea este greoait', n[,rile sint larg clilatate,,,apar"'o mi;care fortat:i si cotlvulsiv[ a buzelor', o tremur?Ire a obraiilrir, o incereare 6 stringere a gitlllii"t ryi globii oculari clezgoli!,i ryi ploeminenti sint fix.ali as.rprri obiectulgi spiimci s2 q; 51r ptrt' r'ot'i introaett 'il,luc L:ollltm,s oclulos; tg,tt,tnrrly.c per"(n,ati8, Sr, p1l.(, _si ittcolo, huc t'ti pupilt'lt' sint tlila,tatt' ('tlornr. lfoturyi, nmSchii eorpului- pot dt,vt,rri r,igizi r2rr llot fi t:uprirrsi dt' rni;ci,r'i ooll\41lsi1r6'. l\Iiinilt' se ilcle,rytcazf ;i 11e clest,lrir-l ultt,r.tltttiv, atlestra ctl o rniqcare de crispare. Ilralerle pot fi intinse ca pe1t1r ?i t'vita, tttl pt'ricol groaztrie sau pot f i ridicate violc-'nt dcasupra capului. Rcvl dl. Ilage11lsr. a vdzat aceastit tlitr urmI, acliune la un australian ingrozit. in ulte gxis1ii o tenrlinfil bruscit 5i nceotttrolabilir clcr fugf impetuoasei ryi act,Asta"urrr"i este atit c1r Prttt'r'trici, itrcit soldafii t:t'i maiviteji pot fi cuprinryi rle panir,:i. Ittr m:isrtrti ce fl'ic,a s(' ridicii Ia o irrtensit:rte oxtrtrnlr-lr s(, autk, Jillirlrrl ittgt'ozitor rk, spa,i rnil. I',roboane rnar,i tkr sudoa,rrr apar. p() pielt'. lf o] i nr riS<:hi i t'ot'pultti sin1, l't,laxati. Crtrintl ul'In('u,zi-l o 1lt'ostr':rt,it, r,rirnplctil, ial i':rr,rrl1li1i1c tttitlt'tlltr rlisp:rt'. Ittlt'stittt'le sint ittf'lrrt,rrt,ilt(,. N.Irrscltii slilrt.tt'ir,lel,irrr,trtrrlzr-r (11 lt ttllti frrtrt'!ioltit, 'l)r'. si f ,111111'ilr lor ckt r'('t(,tr1ir, r,st,r) lrrllmralii. J. Ct'itrltlotr -Llt'olttt'tni-ir rlut rrrr cxcnrplrr rrt,it, ('[rr izllilor.rlr,fr.it,i iltt,t'ttsit, lit, o ltlit'ttttlit itr virstit rlt,tx'izt'rri;i tritrr,i rk, utti, incit, t1t'sclriore:1, lrti, crr {ttltlt'('ii, ('st(' tlttt't't'rntst-I, t}tt 1'rt'bttit' otnist-r. Cinrl t,t'tdca itr paloxislt}, (,a lip1 : ,,is11, t'.irtt[ !t', ,,tiitt' o ft,nx'io r]eagril,!'),,,Nrr pot it,$i !', ;i zrltcr asen]enc,a'&clarirtrfii. Cilltl f,ip:r tlltlr trtiseitli]tr ii ('r'au trltt'rnutiv c1c tensinnr,;i de trcrnurat. Ilt'nl,r.u o trlipir, t'lt i;i itt<'lt';1,a rniiniltr, i;i intitrtlea bra!t'k'inairrte intr-o pozi!irr tt,apiruii, pg itttttitl:t1c ittrloilr'; ulloi brlrsc ili aplcr,a corprrl inaintt,, il k,$iIna,'rapi,f ir,,,,,,,.,r, si itloolo, isi ll'{'{'('rl tlt'gtrteltr 1lt'itt lrirr', Fr('apuori, rlc git; ryi irrrrt,r,r,ri sti-;ii *i'i*i,, lrlriru'lr, t[o 1lt't'lt. il'lrtschii sl,ernot'lt,irlotnitstoirlicni (cal't, stiv,,sg sii lplt,crr cnptrl pt. pir,pl ) i('s(':ttt pr'ot'tItiItt'1t1, in afitrii,, cil ;i (iunt al fi fosl, unrflati, iar pielt,i rlirr 1'ujll i,,r. t't'a, fttilrl,tl inelt'{,it[. I'itrul, care ii cra triiat scurt p0 cea{ii ;i &a nt:1ed ciltl ('],1 calrnit,, ?lcurn ,stirtc'a zbirlit,, cel clin fa,t[ fiintt ciufuhl din cauza rniryc5,rilor rniililsr.. l"izionomia ii exprima o mare suferin,t5, psih.icd,. Pielea cle pe taf5 git pin1 la ryi clavicule era inroqit[, iar vinele frun,tii- gi ale gitului ie;d.au in afarir .r, nirytc odgoane. Ruza, inferioA,ri, er:l cirzut[ ryi pulirr riisftint5. Gura o J,inea per jurnri1ate tlt's0ltistir ctl fttlctt tlt, ius lllot'ntiniucl. Otrraiii ('rint scobi{i ;i 'arlinc*br,t:rzc11t,i irr
p() orrlr u Sit' O. 13ell, ,,'l't'itttsitcLit.rtts rtl ltol al. Phil. Sor,.", 1820 a ltri Layatcr', r,ol. IV, p. 203. Dc aserucnra (ir':rAnatomq and Philoso1tltrl of Iirpressiotr, tiolet, Dc ltt pltysi6nomie..., p. 17 (traducerea citatului p. .38, 164- 169. lir t in : llotirrcl oclrii irrco:lct, ;i lne olo, 1:rivca tot. cc-i l8 \'t'zi Mot'eatt, ilsullt':t lotilii ochilor, in erli!ia din itr jpr - l'. lracl.).
11i22,1r. 308.

li ittltttirabil[ :

Desprtr

frica vag[, existl in [ca,rtea lui] fov o cleseriele bint'cuuoscutil ,,Pe, ginrluri din arfit[,rilo noplii, cind, sornnul ad.inc il invtil pict

ZBIRLIREA, PATiUI,T'I

ligii

curbe, mergind ckr lu, aripile ufilol lil col!,urile gurii. N6r'ile erau lid-icate erau ;i li,rgiter. Ochii erau lalg tteschi;i;i pielea de sub ei p5,rea umflati,;pupilele inteinari. Frultea ora increJitl, transvcrstrl in multe cute, iar ]a extremitirlile r.ioarc llo slrrincenelot',,in t'l'rl brr-l,nrJa,t,h de linii tLivergcttter prod,ust' clc cotttt"actitt <ltlt'ugat,oli. llut,ernicir, ;i persisltlnti, ?1, tnrt$chilor' le, Dl. Bell a rlpscris rls usenren(ra pe bazir observa!,iikrr' proprii, 1l1l ltc(]('s ilt, spainril ryi d.r,slreraro la, tllr rrf ili..,in pt, cinrl itcesl,a era clus lzr, loc[l dc t'xecutitr la, 'Llorint-r. ,,1)t' lieoat'o palte a clrulei enrll preo!,ii car'o oficiart, iar iu centru ;etlea crirnilralul. ltrra inrposibil de privit fi,r'ir, spaim5, starea in oal'e) ijc gd,st'it, acest uetrefunig neferllritl ;i totuqi, calmpins tle u ciutlatf sllbiciurlc'7 rtl tot at'it tler impesibil s5, nu prive;ti un spectacol atit tto sillbatic, atit rle plin de groazti. Itrl p1ir.a irr virstir, rk' :i5 tlo anif rrveal o staturl, mare ;i vinioas5,, iar tr[,s[turiltr fiziononrit,i sale elalr putt'r'nice ryi silllatice ; era pe junrX,tate SoI, palicl ca, mttattett, rrhinLrit do sp:rirni, l'ii'r.rrrt, rrre'mbnr iucorclat; tle cltin, miinile inclerytatc conrnrlsiv, suttoa,rt'u, ti;ir.irtr-[ itirr l'r'urrtr,a srr, uplct'utri 5i cou.ttaetatil; sfl,ruta neince'tat figtrrtr, nriutlit,oritl6i pictal,a p(| f lrrrrnrru, i',, lrl inrir, irr fa,ta, lui, ins5, cu o d"urere atit cltr stlr,lbatioir, qi clo tlespt'ralil, incit nirrrit rl.irr (reca (,e s-a prezentat vreodat[ pc sceni, rru o poate lecla nici pe d"epttrte". N1 voi rnai ad"[,uga clecit un singttt car,ilustrintl un om prostrat de sp:l,itrtit. U1 trsasip fioros, cilrc ornorise doui, persoane, a fost ad.us intr-un spital sub ilrpresia grt ;itir, cir, $() otrirvise ; clr. W. Ogle l-a observat atent in climint'ala lrmzi1;oat,,,, 1in cind i sc puneau cir,tu;ele ryi era ridicat de polifie. Dra tle o paIolrrc exl,rernir ryi intr'-r, sialr, tlt'pr:ostralie atit tle intens6, incit aploape cir, ilu s-a putut, irnbri1ct.r, singur. 'Pir,lea eia transpirati,, capul qi pleoapg" atit cle ctlzute, incit (rrrf irnposibii- sil llrinzi rnirczrr o licir,rire a ochilor s[i. Falctr lnf6rrioarl ii rut,irn6. Nu exist.rr, lici ir contrerclie il, nrurychiului facial. Dr. Ogle estg _ap-roupe sigrrr.c[ p;rul nu ii era zbirlit, dcoirlece l-a observat cu atenlie, fiind.c5,;i-l vopsise ctr sc.ropll de :b Fi() :tstllttrde. in privinf,a Iricij, rlupl ourn se nlanifestd, la d.iferite rase ornenelt'i, infor:rrr:rtorii rnei sint tle agrrd lil sernnele ei sint aceleaqi otu si ltr, europeni. Pa iJe lranifgstir, ig1r'-urr glud ('xirgr)r'rrt l:r, b.irrcluryi;i Ia indigerrii din Ceylcn. I)1. Geach Brgugh :r, vrizul, or-r, atuuci'-ci1c1 siut ingrozifi, malatezir pfl,lesc ;i tremurL, iar dl. o fizioavea foarte speriat, Srrryth i1firlrir, c5, 1n incligen austraiiau,,,fiincl o clatd, la un oln tr,,rrri,, riil,r.('so ?rprrlpia tle-paloare, in m5,sura in care se poate concepe Ig:lrfe negr.g". ltl. i)ys,,t, tiao$ a rclmarcat la uU australian frica extrem[,, ntanil'est,atri pt:in st-r1tr.aotiir, 1r,r:v.,r1i[ a rniinilor, picio-arelor ryi buzelor ;i_prin sucloatpit ettropenii 1l1r 1)r) piele. iltrLtti s;i,tbatit,i uu iryi reprinr6 se-rnnele frioii atit de rnult ca qi ailr,x,rr (,i trenrurl consiclerabil. Dup5, cunr sprlle Gaika in eugleza,s.?l oare('llnt ciud.at[,la cafri ,,se manifesti, foarte mult scuturarea corpolgi, iar oc]rii sint larg deschiryi,t. La s5i'fuatici, nrurschii sfincterului sint ad.esea relaxa,ti, intocmai cum se poate vedea Ia ciinii foarte speria{,i ;i cum am vitzut Ia maimule cind- sint i ltgt'ozit c cil vol J'i prinst'. [ilrr,lt, (linl,re senrneltr flicii tttt..rit5, si rnai fie exitilli%lfir[,it't:cr, yttirtil,u,i. r)u lr, prr!iu. .t,oei,ii vor.beso lrrele u tlespre pd,ru.l ml,ciut,it. Brutus spulle fantornei lui ('r'Zar : ,,Asta face sd,-mi inghele singele qi si, mi se ritlice pirul". far citrtlintrlul
r'|',

()l)<et.u(tliorts tLtt

Ilnlg, Ili2ir, p. 'lli, cilrrI in Artalr)ntlJ (ut{l I'hilosaliltg of

Exptessiorr, 1r' 163'

I'RICA

lit'lrrrf'ort,r rlupii asasiIIa,rciI ltli Glclucestt'r', t'xrllttrti"r:,,]'iaptill)ri-1 i pilrrl, uitt,, uiIc cir stir rlr'(lI)1, iIt sust!. I)t'oareu('rIrl elalrl sigut'dircir:ru1,()f ii rlt'r'onlAII() I).ll :lr' l'i rrllli('lrt la orll (1('('rI o('('i iId('s('rI itu observtrt 1a anintirle, ?lrrI (r('t'llt lirnntlili rl l'. ('r'ir'lrtrrn lh'ol'nc irr privinla ([('nten!,ilol. Ca rispuns, t'l afirurri cir a tr':"lzut; rlc rr'1rt'1u1t. ot'i prinrl lor zbirliutlu-sc sub irtflut'nf a slrainrt,i blu;tr' $i ('xtl'eme. l )t, cxt'Irrlrlrr, ('s1(' url('ori llec('sal sir se facri irricctii sulrr,rrtzrnate (,u n)orfill?"1, lur(,i lrlit'rnrt(' cr"Ir'('iir ii ('i{t(,flicir ('lrn}plitir tle ir(iertstir oltelirf,it', (1e(}:u'('co ('a cl't'11e ci i st' irrtt'otlrrct'o1,t'rrl'r"l itr ('olI) 1i ('it, i se nroait'clASele, iitr'('iu'nelI i st'fA(lt'pt'a1', (ru toute c,ir nu-i protluce rlecit foart,t' pu{inii dut'tre. Iia st' ingirllrrll('ste dt' tno[rl'tr,, ]nt'lnbttlt' i sc itttepenesc (i?l ittt,r-un fel tltr s1)itsln t,etanir,, irrr pirnrl st, zlrirlt,ste in llartca il1)t criolu'ir r[ (,apnlni. I)r'. I3r'o\\ll(, rrriri obst,rvt-r, cil zbirlirt,:r

ll.tl

I)tu'()Xistttt'lot' Jor ric violt'rr {ir. Ifapt rr i r':i lrirul se zbirk';tt' sub itt f ltrt'tt 1 u rrtit rr l'rr t'iti, r,it ;i iI 1r'icii t'r,ti(,oltlri pt't'ft't't ('u ('('(':r I'iS'. l1). *- liologllrl'irr urrci fctrrr:i tlt'ltrcrrtr,, (i(' llrl vt"l,zut llr ltl.illt:tlclt' ilt.l't't'ioit t't'. (':i pt'rrlltr ir nrlitir slirrtu lrirnrltri r.i, rlol'itrJli, rlr'. l'rl'ott"ttt' r'i'it'ltzit ttt:ti ttttrlt('('itzllt'i. .\sll't'I', tt ntri ortl ('ilr'(f ('s1(' tr('nnt itr nr,il, iltrtitttc tlt' l'('\'('ttit't':l l'icr,iirtti I)ill'oxisttr tnrtil.illr', ,,1riit trl i s(. r'itlit,rt tlt' prr l't'trtrtr^ (iit o t'olunli ll tnnri llonci rlrr iJltct,lirtitItt. Itl rni-u 1r'inris l'o1ogr:rfii ll, douir l'r'trrci irr.irl'lt'|.\.itlt,lt'r|itr,1rrl1l:tI.trxisntt'lcrlor.;iit,lltlr"tttgitt,ilrprivir'r!1t1llI('iac1jrrttt'lt(.('1(,1l cir.,s1 :u't'it lrirt'rrlrri t'i ('sto llrr critt't'irr 1lo1 r'ir"i1, slrilji sirltr psihicc'). Attr tla1, si ttti st'collit'zt,unil tIirttle Ac(fst,('fotoglafii;i t,ollilr llrivitir rlc la o rnicir rlist:rrr{i rlli o irrtagitte fitlt'lr"r, ll originalului, ell ('xctp!ia pirnrlrri, ('al'(r pllt'o pu!;irr (ialll ilr"r1)r'll si [)t'(':l 1:t'r'!,. Stax'a cxtraordinar[, a pir,nrlui ]a dt'rnt,Irti este clalolatii nu lnrrruri zbirlilii, ci si uscircinnii;i asplirnii lui, (1?r llrrllul'(,'a fapt.ului c,ir glatrtlt'ltr sub(rulrtttrtlt' ntr ttuti {rtttctirlrreazir. Dr. Butkrtill ir srpus 20 ('ii, utI trc'bun 7,strr tlt'lrrrtt lritri itr vir'1ul rrtrghrilol'" 1 t,l a,l' fi prrtrrl, .il udaugt' : ,,[i rrtlt'sea pirrr"r ln ('xl r'('tnill1t'l l'icr'r-rnri f it'r-lc ptir'". I )r'. IJnltutc ntt'nlio1t.t'ztzh, cir () conljl'nr:li'(' t'ittlrit'icri i[ r'apoI't,rr lrri ('ilt'(' t'-r.is1ir, l:l ulitnati intrc starea pirruhri ryi u nrint,ii lor'. t'ir sutia unui tlcclor ('ill'(\ irrgrijt,ste tlc r-r tloam.n.ir suferincl clc'rnelancolicr acutir, avirrl o fricfl putt'ntici"t d(' rrxralte pentru t,a, so,tul si copiii srii, i-a relatlrt vclbrrl ('u o zj inuinlt'rle a, 1l'inri scrisoarclr rrr()a, clupil cunl urtneazit : ,,L'rccl r'il stltt't ir cl-ttt'i st' \ri[ irnbrur.irtiLf,i crrt'irrt[, intrucit pirrul i so netczeste I intotrlt-'aurrir iurt ollst'tvltt t'ir pacit'nl,ii norytli se fac rrrai bine ori ck' cite ori p5,rul in(,etcazir rL' a lt' nuri fi aspru ryi u,(',\11pus".
ro

pirrului, ('rIr'(' ('st(f itt,it rlt' ('orrlunii lil n('Jltrrri, estr.l ifrtottlealln?l ttsttt,iatti (ilt gl'oltzll. I)rrrttc c'i]l ct'l mai tles s(' veclt' la nrittri:tt'ii clouici, cart tlelileirzri itr trttrd itrcot'r't'ut ;i lul irnpulsuri rlistmgritolrrt', insir zbit'lilt'ir 1ri t'rrlui se poutc obst't'l':l rttili :llt^s ilr firrrlnrl

(;itlt

rle ,lr. llaudslt'r', ,,13ctdy arrd

llinrl",

1870, p. 41.

CONTRACTIA PLATISMEI

1 -71

lf

llersistt nt . asprh, a, piir,ului lrr, nr trll j prrcit,I r l i utintt'a le este intirtclerlr,na oArcclrrl tuiblr.lrta ;i lritr'1i:rl t'ft'ctt'ltrl obi;tr.uiuf,t'i, ;i anume cir pirrul le este frecvelt qi pute1lic z5il.lil itL l irnllul rttrtltttr plu'oxisnre lepetate . La^ pacientii la care zbiriiria pirr.ul,i r,>l* t'x1 t'ctltit, bottltr estt'in gelt'lal pelrnaneutri mortnlri; la allii irrsir,, li, ,,,,",, zlir.. li lirt'lt estt' trttttlcratti, de incltrtl ce se insrjriirt()sesc llr'rrrinte, pi,r.pl ili r.t,rr.'rr1ii / L
I

;tlit'tt;tti ltar.t,ial fapttrlui

)r'. l ilo rt"tttt

:r1

r'ibuie

st a,r'czr

crii,

t'{1'Titttt':t

lj al!ii ltu afirnrat cir itct'st uruschi s('(rorr1,r'1trlr-r, 1)ul,trlrrig srrlr irrl'lrtt'tt{ll l'r'it'ii; I)ttchcllllo ilsistii, ou a,tit,lr, for,f[, ilsupr.,t, intpor.tll!;t,i l'11i pprr{r.rr t'-l1lt't'siit :rc('st('i entot,ii, incit il dcrnurne$to 22. sp;p1sil I,ll :rtlrrrilr ,,inuqcbiul lotrtsi ('t"r conft1'26-(,ia este cu totul inexpresiv[,"c1acf nu estc asocialir ou gur,il ;i otrltii l:rrg rlt'schiryi; Duchcil.ne a clat o fritogrzrfie (copiat[ si rcclusti iri gr.lr;u],rr IX, It'ttrIt ttlittttlati,)a aceluiaryi biltrin din exemplele pt..uid..nte, cu spri1..1.ii. p11l,cr,rrir^ t'irlicttte' gura. deschisf ;i niurychiul platysm,i ,rryoiar:s contr actat,, toate s1b l1f lr1rri it, cultirrtului galvanic. Il'otografia originall, a fost ariltatfi, !a 24 de p('l,s():trr(., oitr'(f iltl fost itr.trebate se parat, fd,ri, "sd, li se dea vreo explicalie, .,:,,"1r1,sir^ itrtt'u{iotra sit, rt'pl'ezitttr'; 20 au rd,spuns imediat : ,,spairnb, iltinsi,,i sal ..gr.rirzir". tt't'i illl spus,,tlul.ere'', iar una,,rrelinigte extremS,i'. I)r. Duchelle:r pl.rzt,rrtlrl o :rltti f trtogt'afie a acelu.ia;i bltrin cu mupchiul platysm,a myoiiles ccintract lt,, gtt-I'a ;i ochii cleschi;i ,si sprincenele devenite obiice prin u.,ilon.u curerrtului .eitlvanic. Dxpresia astfel prcdus[ este foarte izbitoaie (plair;a Y]I, fig. 2), l'ollllrl oblicL a sprincenelor int6rind. aspectul de mard suteiinlb, mo1alir. iJr:igiItrrlttl rt fost ar'[tat la 15 persoane ; 72 au r[spuns spaimi *uo grsazd' iar tit,i tlespt't'art' sau rrlAre suferin![. Din aceste cazuri qi ain examinarc:I, altor foto
.

yr:u'lt, :t, ei1 rrlrri. Sit'(.1. I.it'll-"

intl'-urt t'irpitol atrterittt, am vitzut ch la anintalt' pilul s(' zbir,lgsi r' pr.irr t'otllt':tr'{iil 111I(}r nru;c}ri foa,tte'mici ncstriali qi involuntari, car.(,nlerg llr'lit,(.r'.(, folit'ul irr paltt'. l)upzi cum mi, informeazil dl.'J. wood, pe lingi ,,..,,rit,-t lrct,irrrrl rl s1 rrbil il' r'lat', t'xperimelta], cir la om perii cle pe partea anic'riozrril a caliulrr ('tll'(' s(' :t'plt'acI, inaitrte, qi c9i de pe partea posteridarii, care se nplcac[ i1r11,,,r, st'r'itlit'ir irr dircrcrfii opuse prin contraclia mursch.iului occipito-froltirt sal ir lrielii t'ttllultlir it$tl irrcit acest my$chi pote iX ajute la zbirlire-a prirului tlo J,,1,,,1 IX, trtttttlrti, drrpir ctln] ornologul slu, Ttanni,cutui carn,osqrs, ajutir frr rnai 1rAr,r, rrrr-rsr1,i lt zltirlilt'tt 1t'pilor der pe spatel6 unora dintre animaleie ilferioart'. ('to'rttrac!-in'nttt;t:lti'ulu,i Tti,elos at ylf,tutui, (platqsnta tnyoid,es). -;\t,t,sl lrrrs<,lri ri(' ittt itt tlt' fr: lrrturile gitului, mergincl in jos' pind, pufin sub c,luvit.rrliL ;i ilr F.ris l:t ltrtt'tt'it irlft't'ittalii a, obrajilor. 6 porfiun., i.o-iie, 'risorius, estt, r,,'1rrr,r,,11rr1ri i lt g1'rr ytlrt, q,' lt'ttttt {iS. 2,M. Contraclia acestui murychi tragc colt urift, grrr,i i ; i llil rtt':t itt f't't'ittttt'it tr obra,jilor in jos 5i' inapoi. Ea prodlce' iri acelaryi tidp (,r1 . 1rt'ot'ttlitx'lI1t', d ivergctrte, longituclinale pe laturile gitului I:1, ti1cr.i, iar. i,, IX,r,solllrtl biltritlo ryi slabe crtrturi fine, transiersalt,. Se parcr cri nru,gr,i :rr,t.st; rrrriryclri lltl ('sttr sttll crttnt'r'olul vointc'i, ins[, aproa,pe oricitrt'i] plln(, irr lrc{,irrrrt,cl:rpi i fi(, 'utrzil splrlle srt-si trlrgii (itl llutt'1'1' colturile gtuii irra,poi iJr iss. ,\pr 1el rrsi rlg ;i tlll ()tll ('lll'('.1tt.rtttt' lttrl,iOtttt iIt rttod voit ilsupra, rnu;clriului trrrurrri r[r,-, () silg,rrlri
''

i,o

2r

'lttrr["nrr1 urtt.. l'hilosoltltg

of

IitDressiort,

l-t. 168,

,"*tj,,f"rrliirrnr

tlc trt

pltysf o,to,tit,

tILtnurire., allrrrrr.

FRTCA

grilfii prozcrntattr d(' tlr'. I)uchenlc, iurplt'uni, cu ubser'va!,iilt,

salr, lrsllpla lot', cl't'rl

cil rru poa,te exist'a rrici ct-.a mai rnic[, indoial.i cir, contrac!,i1r rrrlrDchiu]ui Ttlut,ysrtr,u 'ttt'yrtid,cs iuttirc;tc in tnorl consicterabil t'xpresitr, de 1ricti. ll'otusi, 21rt'st mu;clti

lrig.

2l

).

(iloazi (ttupit o

f<-rLografie

luatir tlc rlt'. l)ttt'lttttttt').

;.i

/)Z-t^\':S4 u \/Iltr

rlll

a,r

rrsttr

trt'bui denumit chiar al spaimei, intrucit contr'-etia, sa ctl sigurarr{ri cti ntr un insotitr)l' ncrcesat' aoestei st[r'i psihice,

CONTRi\CTIA PI,ATISMEI

O ptrr,soan[ poato u]anifesta spa,irn5, extremd, in rnodul cel nlai clar prinlr'-tr pilloar,('de rrort, pr,in bloboant'tle sud.oare pe piele, prin prc;stralie totalii, oll toli mulch.ii corpului, iuclusiv mu;ch.iul plat.tlsma nt,yo'ides, complet tt'lrtx:r{i. Cu t;ont,e ci1 clr,. Br.owne a vrazut, ad.esea acest murychi tremurincl ;i contractitttlrt-st' la aliena,ti, uu a fost in rnil,surir, s[ fac[, o legS,turii, intre acliunea lui;i wt'o slat'tr rrrnotivi ia aliernati, cu toate c[ s-zr ccupat cu grij5, tle pacienlii sufc'rintl cle Ir icir internsl. Pe d.e altd parte, dr. Nico] a ollservat trei cazuri in carc act'st ttturschi pare s[ fie nuri mult sau nrai pu{in pernranent contractat sub influen,a tttt']attooliei :rsociatt' cu spaim5, intens[, ins5, intr-unul clin aceste caziurr alli rliferri'{i rlu;chi dc Ia git ryi cap erau supusi unor eontractii spasmodice.

Dr,. W. Ogle a ollservat pen.tru rnine intr-unul clin spitalt'lt, Ittlltlollt'zt' :rprsxinrativ 20 tlt'pacien!,i inaiute d.e a fi clorofcrntali in vedert'it ttpt't':i1it'i. Ei lirezcnta,u o oar'(,calt'agitalie, insd nu spaim[ mare. Numai ]a patru tlin.tlc citzuli inurychiul yilu,tys,nu nryo'irLes era vizibil contr'actat qi nu incepus() sit s<' ctilttt'it01t^ pirri, co pacit'nt,ii nu au lipat. Murychiul plrea ch se contractir in tttotttt'nlttl ['it'cirrt,i iirspira!,ii aclinci, arya incit cster foartc inrloielnicr tlac5, contritclia dt'trrirlrlelt sitn;i Ae pulin d"e emolia c1e fric5,. Irr al cincilca cazl pacit'tttul, cal'(' ntt t't'lt sttlr crlor.irfornf era foarttr inspi,imintat, iar muqchiul plat'ysrtt,a m,t1o'idds elil rniti llutt't'ttitr trristit ;i rntri persistent contractat d.eclt in celelalte cazuri. Insii, chiar aici putt'tt, e iltloial[, deoarece muqchiul, care p[,rea neobi;nuit cle dezvoltat', a fost Obselvat cle cltrt' t1r. Ogk, contractinclu-st' in timp cL' omrtl i;i mi;ca capul de pc pt'nrit, se tt'rntjllas(f opera,tia tlupil - cI, irrtrucit ('rarn frlarttr t1t'tlutttet'i1' din cal'o ntol iv itt ttt'itl:tt'tr (illz ltll tttustrlti srrpt'rficriirl r1t, pe git t,st(, irr special inllucnJ,at dc frir,it, ttt-itttt lttlt't'sltt, nurttt't'osilot' ttr,li ltrrabili ci,r',,sp,rnr1t'rrti pcrrl,t'u irtfortnulii ilr, lt'g[turir, ('ll cotttt':tc1,ilt ttct's1 tti rrrrr;cfui itr, rrllt,intplciulirri. Al ti de prisos s[, tlitu a,ici t,ottl,tr ]'r"t$put$)rtrilt, lx) ('lll'(' ft,-itnr llr.irrril . ,ltllt' ltlirlir ('tll, ilc('I.i1, rnu;chi ac,tiorx'azit itc[t,stta ilr.tr'-utl lrtot[ ryi gr':ttl l'oirr.1t,v:rliabil irr. rrurltt, colttlil,ii clift,rite. 1\[urychiul so crtntractI vio]ettl, lir lttt'lrrtlrr
.si

in caz rlt'tt,tanos, uncoli in mod plonun]al itr lirrrlxrl Dr. W. Ogle a observat doi pacienJ,i d.e 'se-x llirtrt'trlitt sub clolofolnr. ilsglsifuiliZtirii slft'r.inrl rle o as)lrren(,?r tl"ificultate in respiratie, incit trah.et'a tt, trebuil, si fit' tlt'st,lris[, ; ]a arnintltri, rnu;chiul platysnle m,yoiiles t'ra putcrrtic cotrl,rltctat. llrntl rlilr ,,,,,,;ii lrrrcicnti :r srrrprins convelsa!,ia chirulgilor tlirr jrrlul st"lll $i, ltlttttt'i girrtl :l pu1ir1, vorbi, ir tlec]alrtt, cr-l, llrt fust'str sllt'r'ia1,. In itlt t' cil trvlt t'tt ztlt'i tlt' rIifir,ul1att.,t,xt,r't,rnir tlt't't'spilrtt,it', observittt'tlt'tlttctot'ii Oglt' ;i l.,itrtgst:rl'l';i (':lI'(' tr,tt lr.t'ccsittttt tltrhcot,ornit', rnurychirl plat'llsfnu ttt'tloiiles nu ('rit cttttt,tltt'ttt1 . Dl. J. Wood, car(. rr stucliat cu atita grijri rnu;chii corpului ttlttt'tt.('s('r rllr;ri olln se pozrte vecl(,A, d.in diversele sale publicalii, a observat atlesea tttulchitrl ,platl1sm,i mgoides corrtractat la vomitare, grealI ;i d"ezgust ; de asc'lrlc'nerlr la bopii ryi la ad"ulfi sub influen!,a furiei, de exemplu la irland.eze, care so ctrltrtii fi ,st' ciorovd,ieslc intre ek' cu gesturi furioase. Aceasta poate s5, se fi datorat t<)llllIli lor rid.icat ryi furios, rlcoarece cunosc o rloatnnii, o t'xct'lentil trtttzitri:rtlir. ('ill'('? irtrruci cirrtl t,iulir lruunritt' uote inalte, ili corttratrtit, intotclea,una nnt;clrirtl 7tlul'rlsrtrrr' ,m,yoid,es. Ant obse'rvat c:i tot aqa face ;i un tinir cincl scoate anuntito nottr tlilr flant. Dl. J. Woocl imi comunicri faptul cil a constatat c[ muschiul platysrna rn,,tloitlr:s ('st(, cel rrrrri bintr tlt'zvoltab Ll persrttrnele (1u gitul gros ryi untcrji 1a!,i si cir lal'anriliile cirlt'nttist,enesc act'sfs particularitflf,i dezvoltarealui ('st('rle obicei
irrt,r,-u1 gracl cova nra.i mic

FFICA

Iirrilrrrl i,r'('nrru':rl ultri, i:u' 1,1'(,Itnrt'ttl,rtl ittso!,t'ryt,e tle tnttltt' ot'i prittta i.it'trzlrl il rlr. l't'ir'i, ll('(':r1 i'rilrl (,1't'(l rrli trt,rlir, o indi(rir1,irr iu lt'gilturii, cu trc{,iutrt,a trtreslrri rrursr'!r.i irr lrlliiirul (?z:!'\. fl'r,1 usi, con.l,rarrt,ia, Iui ilu cstc urr iruotitor irrvtrrilbil :rl l'r'ir'ii, tl''r l'i('('('t'l rur :rr'{itrx'lzii plobalril nicir;rlutit, sub influenfa spairn('i exir'(,nrr'. Ililrrlrrt't'rt l)t(.1)ilcbr. irrsistir, in rnod 1'1,p1'{,i1f24 cri prrlrilt'lt rrirrl - Gratiolet ('n(!t'!l) rlc ililll:r1r' oi'i rle t,itrr ori sc re,simttr spa,imir. Nu a,rnuici rur rnr;1 ir- ri rrr:j ittrli; t',-c (lt'<^xil(rl i1:ttt'lt, irt,estt'i afirrna!ii, insL nu arn reuDit *;r ulltirr rlo\'*'zi (1in'(, srl o tr,ril'ii'trlr'., irr :tfarit, dc sirrgurul e,ztz rn|nf,ionat inairr.t't'al urr"r'i fcttrci rlcri,,rilr' rr11l'''iitiri qii' irttxict,rttt'. Al,urrci cintl a,utorii tle rolnallo vorbesc rlt, oclr,i r.lui' sirr{ llit'q rir iit'ltisi, prcsupun cir, t'i so r(,fet'il la pleoapq. Afirura!,ia lrri trlrurro:r; r.i lrr lxipltuitli irisul cstt'irrfluerr,tat dc accese de furie, inclt'pc'nclent tltr t-.,trrrtil;rr1,r,rr rls' Ittnrirtii,, l)rr'(' rir fitr in legiltul'd, cu aceastl, chestiune I prof. I)onrlels insri rrrir irrl'ot'rttt'rrz:i cir, a vfl,zut irrlesea rniryc5,rile pupilelor acestorpd,slri, (i:ll'e pot fi, rlirlri, t'I, itr lr',11itrrt'ir cri clrpacita,tea lor cle acomodarc, la tlistanli, in irprolll)r, itctl:iri i'r I
::t I )r' Irip[. I )rrclrt'rrrrt' lrrloptir irccsL ptrncL de vcrlclc (ibidani, p. .li), tlcoulecc t.l atribuic coutrac[ia muschiultri platgsnn ntyoides Ircrnrrli'rtu]ui de frici (,,frisson de la pctu"') I irrt r'-all i prrrt.c, cl comparir insir accastd ac!illr!(. cri (','('il (:(' rlt,lt'r'rrrini zbillirea pirrului la patrupcclclc spct'iatc, faPL car('cr.r glc11 sr: llottc coirsirlt'r'lr { absolut corcct. 2a De la Plrysiorrcntie..., 51, 250 ;i 346.
zs
:

i'lr 11111';1{, l't'l llir rrttii :rct'sl, rnuryrrhi s-rr (,ontractat, la al!,ii insir nu. I't'r'irtrl sc rt'ul:r rlitr 1rlr1,, tulrtl rlirr l'iii nl(,i it, trt,nnrt'at de frig si, rleoar(,ce d.irt iutinrlrlun' ili iirrr':r Ittil.it, p('9i1,, l sirn!i1 rrlirl cuur aoest, ntu;chi i s-it, contractat ptitt,r'lrir'. A1 rirrci ir 1t't'ntttt'rri itr tturrI r-oil, rtupri (1lll]l a, fdcut-o in oc,azii anterioal'(', rltrr rrni:,t'ltirrl ltlrtitlsttrt 'ttitlordls n-ll rrr:ri fost ilf'luenlat. DI. J. Woocl a obser'\.rrt (le irs(,nl('tl.(':r tlt tttrti tnttltt'ot'i a(r('sl, rnu;ehi criutraetitrrlu-se Ia pacien!ii eal'(, r\('rlt,zlriitirir (ionilrlr'1, 1tt'ltlt'tt :l l'i t'xrrrrlirrlr{i;i (irtr('Itu (,t':llr speriaf,i, iIIsi-r, tt'r,lrrrrt'rrrr 1lrr1 irr rlt l't'ie;. | )irr tLt^l'r'l'it,irr', nu :ulI fosl iu trtirsrrrii sir, sta,bilesrr tllrcir, lrt,rrIr.r,i t'irr,l lrl t'r'llittl 1t's'iriuri, t':r irr sl:rrliul dc l't'igrtri al trtrui il('(i('s rle utallrt'it', ttnt;r'ltiul'1tkrl11.\:ut(! tti.tloirlt'x r'(^ colr.lt'rrt,1 ii. lltsii, {l.r'r}iu'(,c(' cll sigrrran{.il (,ri, s(, cottl rirclit rrrlcsr':r itr

tlr',1 rlt'rrcliirlt'llrlg grua cinrl rcspiralia devintr gl'(,il ditr ciruz:i rk'lroiri;i ('uli.lrl irt irrslrilir{ici arlinci lir zlcc(,st'lc de f,iprit inaitrtt'a utu'i (}pot'?r1ii. Si, rii'i r,i rlt' t,i1t' ct'i o lltt'srnttrri 1t'r,sat(r la r.etler'(,zt unei priveli;ti sau lit ttt't trtr sluri't' lrt'n.r', (':r irrslrili irrrt,rliut:rtlinc fi in act'st fel eontlaclia nm;chiulrri ,ltlttltlsttrtt nt,tlitiilt:'; 1tr':t1t'sit sc fi usot,irrt cu sentimt'trtnl c1e fricir. Crccl cir cxitit itrsti lln t'lrlrrit'1 itr:ri r'{'itrit'tt{,. I'ritttlr s('nzittir, tle frieir, sau inraginarea a ceva (}ribil pl'o\'( irt'ii rlt' ulrir'r rut 1l't'irriu'ri. trl-iun lllitrs po nrille insurni resirntind lul rnic, f ior jrrvoiritrl;rt' lir tttt .gittrl rlrn'{'l'('s;i lrur viizut ilt nrorl clirr c[, rni s(] cotrtracl,zlse nrrr;chiul ltlrrt't1,\u;(t ntlloitlts, (r:r lrlturrri citr.tl sitnult,z un trenmrat. Atn t,(.t'ut allot'ir rir lrrrl irt:n.t'r,i'
scrr1r11l
i

rtnrrl riirrl r'(' ('ilztrt'ilt' rlrr tniri stts tIu llru'(, sil, al'tur(i(' \"t'('o lrrttritti lrsulrl'rr lctrli'rir'1 ir'i c'lirr l't'it,ir :l rr,trsr,hiului ltlul'ysttlct tttyoitlt's 1 (,r(,rl insiL ('iL (,-\r,trrlrlr lt' rl, trrrri .its sirr.1 dil't't'ilr'. Ilslt'sigul cti lzl p(,rsoaua la cal'(. Ile-atn t't,ft,t'it nriri ilnritii,. 1,1u'('lrorri,tr rtctionl ilr-111y1'2l acestui mu,!ch.i ilt mod voit l-tunrai tlc utrlr rlirr lri-l ru'ill giltrlrri, Itrrtrst,ltirrl I sc contractir, de arnbele laturi ot'i c[t, citt' ot'i 1l'('s:r]'t,. .ttr:,r suri s-:uf :rrlus tkrt-r'zi, llirtind"u-str cL uneori accrst mu$clli s('crurlllrctii 1rr:r1r'('ir

ir,ocirrli ('rr rnlrlli l)lr1('r'('t'olrnrlirrir lsupl'a trttt;ehiulrri otturlog (r:u'(' rrti;r'ii lr,rrllrtrl. 'Nir,i

rrt:t,i1lito-l't'qrrrl;rl"

Dupi cunl este citat in lucrtrlea

I rr

\Yh

it

c,

Gradation in Man, p. 57.

DII,A T,\ll NA PUPII,NT,OlI

rlrrpir, culll pupik,lc noastre se contractd, atunci cind ochii convcl'g'pcrlll'u vt'dol'ozt r1r. ftpl'oltpe. Gratiolet observl, eir pupilele d.ilatate par a prir"i intr'-o tibscttritattr lrrofnnrlir. It'irrii indoia,lii c5, frica omului a fost aclesea provoclttir dc itit,tttte'rit', irrsir, nu irtil rle tles ryi rle exclusiv pentru a explica aparif,ia in acest ft'lA,rttttti olri(,i,i asociirt, alit, tle bine stabilizat. Presupunincl cil afirurlJ,ia lui Clt'ittiolt'1, lrr fi rf { rr'('t,l,:i, I)ar(' nmlt rnai probabil ca creierul sd, fie clirt ct infiuenf lrt dt' t'ruufiil llrrt<'r'rrirri rk'frir:li qi sii, ac,tioneze asupra pupilelor, insir, prof. Ijontlers rttit infr-rr't!)r,il zit t,,il, :lo('st,l, cste un subiect extrem de comp'licat. Pentnr I iitltt(rt' p{ri1{,q' liiriruriri in lrr.r,rrt subiect, pot atliiuga crir c1t. fryfft', t1{'l:l spittrltrl rlitr Nr^[lt';', lLolrsrel'r"irt l;l rloi pncien{,i c[ pupilele le eranvizibi] tlilal,atc itt pt't'ioittlrt tlt' {'t'isrtitltt, lr lllrrti lrcct's rlc tnltlltt'ie. Prof. I)onclers a v[,zut d(':tst'ttte]I(':l :ltlt's('rl tlilirl:tl'('rl lrrrpi-

t,rri"irri. Iipsiprlirrr 916azii dacI, \.t'flent p{'cilteva,, tl(r t'xt'l1rpltt lll't (ro1ril, ('\llltN titttti l.r,'t'iq,ol itrrilrr,rrl, si fatlrl, Aproape oricirlo v{1, &v('[l ftcela$i st'tl1,ilit('trt itt r','l lttlti ilrirl{' st':r(l lrsisl irrrI lir t,olturatera, unui or]t sil,lt atuuci citul ttl'l]t('Azii riiu l'it' lrrt'i tlt'ltl. il' ,r(,(,f,1(.o:lzlp'i lpl ('xistir rrici 1n pelicol peutt'n noi, itls[-l, 1l'itt 1nt1t^it'lt ittrlrgiit:t1i*i 1i r sirrrprrlici, lr(r lllllr('llt po troi in;itrrr irr locul c('lui triltt, sttl't't'i ;i sitttlitrr ('( r':r irrt rrrlil; (:u l't'iclt,. f{ir, ('. iicll or'11t*cl\rii?6 cir, groazll [intplit'ii ] fortlr' ttittllir {'nt'l'g;it' : ,.t'ul'lrttl i r,lt irrlr'-qr 1t rrsirrnc lnzrxillir"r, ncinfhullltat tlc ft'it'ir,". Iistt' tlt' :t('('('tl, 1ti'r,lrlriril (.il g'r,ullzir sir, fit' irr gt'nt,r'ttl irrsolitii dt o putenricir, ccltrtt'ltt,tit' l lil)t'in('('ltq'lt,,t', ittsli, irrlr'rir,it l'r'ir.l {,itt(,unul din elementele ci, gura ryi oclrii vor1i lalg clt'schisi si sllritr(,{,ti( lt, tr.1r, Ii r.irligrtt,t'i1 mlstrra in care ncrfintrca antitgonistt-t [L l]lus(',ltiir'l'('{)l'ttg'ilir,i'i lx^r'rrri1t, lrrl,lrstil nti;eare. I)uch.eluIe {} pt"t'zt'tttAt o fotogt'ltfit:27 (l'i.*,^.:tl)n :l('('lrririrri lrrilr.irr rlt' nriri ina,intr', cuocltiiprivind oitt'ctrutrt 1ix, crt sltt'ittct nt'lt' 1xt't'{i:rl r.irlir,lr1r,;i irr ll(1(,llrsi tinilr prtterttic ctttttt'itcll,ltt('r (ilt glll'il tlt'strltisii, ;i ll)lls{'lrirrl .,iItrl,t1snt,tr, tt,tluidts irr llcliurtt', t'c21{1' rt':llizlttc ctt ir,jttl,olttl out't'ttlttlrri g;;rlt lrititr. iil (,rillsiirlr.r.li t.i r't1rr't,sirI lrsllt,l lrrotlusit, a,r:ltli g]'oaz& ('X{,1'('tllt"l, itscrriltlit ('ll tlilt'q'l't: ilr.qr.r tnilt,1i,(' F,,ri t,,rrturir. irr rn[-rsurru itr cat't, suferinft'lo s:tlt, ii 1lt't'tttit s:i t't'sittlli \"1.(,o {t,irrnli pr,rrtr.u viitrtrr ull om tor.turat va manifesl;a gr'(}rtz,r itrtr'-utt gt'ltrl r xllt,ru. Arn :rliltut originalul ace,stei fotografii la 23 rlt' p('l's()ittlo tlcr rtilt]rt'lt' s(,x(f si cle virste cliferite; 13 an rlispuns imed.iat groitzit, Illill'o tltll'el't', 1ol't,ut'ii ryi chinlile, iar trei spaimd, extrem[r aqa incit 16 au ritspuns a,pr'( rl,pc it i col r f:rl'i l'crrpit:rte t1 pir,rerea lui Duchenne. Toturyi, gase alt sptls fttt'it', ttitr otttlzil,, ilrdoirrl:i .1, sprincenr'lor puternic contractate ryi trecincl ctl \'cdtrr('lt gl-rl'it, t'ttt'itrs ritsr,hisir. O pr,rsoanr-t, a spus clezgust. in general, rezultatulitrtlicil f iipitll r'ir ltioi ir11'rfr o r,eprez('ntirre clestul de buni, a gtoazel ;i spaimci. Irotogt'ttliit ill ('lii'(' rr(,-:lpl refeiit mai inainte (plan;a VIf , fig 2) reprezintt"t cle as('lrl('1x'il spaitttit, 'irrsrl-1 rirri sll.ineenele oblice inclici, o mare suferintir morali in loc di' ('lIt'l'gi('.
f

Starea psihitrd, t'xpritna,til plirr l(r('sl, t('l'ttl('II irriplici in nnele- cazuri aploirpc sitronintii ciu ('tI. lhrltt'lx't'soitll('1t't'lrttir' sli f i r,r'sirulit gt'oazi"L cumplitir, la ginclul opet'af,itri chirulgicltlt' itttitlllllt', ittltittlt' rlt'llirrl,crrr"irrt,lltl tlescoperire a clot'oformultti. Cel carc st'l,ctttt'tltl lllL olll i'li ('ill'() rlt'lls(,nl(,lr{'a il rtrriltt'v?l resimti groazit, ttt'('1, tlupir, (ltllil fttlost's1t' }lillorr li(rt's1
(

It'lot ilr caz rItr lesirt incipient.


l,rrm,zlt, ct'tt'(nt,t-t

s1r:rirrrl"i;i cstc

26 ,l rrrr1,,rttt1

tttti I'hilosoltlrtl of

Iirpressrinn,

p'

16$.

nlicrtnismt ie la l'lttlsi()it('tttit' Iittrtrrritit'. ltllrillll, plart;r L\\', 1r. || ;i 15.


2?

t ,/ tt

GROAZA

()roaza, este insolit5, in general cle d.iferite gesturi, care se deosebesc la rliferifi ind,ivizi. Judecind. dupi, ilustralii, adesea corpul intreg este intors de o llalte sau so retrage sau bralele sint rluse violent irrainte, ca pentru a irnpingr: ii indt'piu'tir \.I'trun obiect ingrozitor. Gestul cel nrai frecven"t, in rn[,sut'il in ealc l.io poirtrr dedrrce tlin rnorlul r1e a a,cfiona al persoant-.lor ce se strlcluiesc sli exprinxr o sc,errL viu irnirgina,tii cle groazi,, este riclicarea ambilor urneri cu brilt,elo inrloitt', stt'ttts rtpropirte de lu turilc corpului sau d.e piept. Accst,e miryci,r'i sinl tlpr()ilpe

4.

,'4

Irig. 21. - (lrorzr"r;i splirnri (copinli r'lnpii o I'olrlgrafie lttali

tlrr rlL. I)ttcltt'ttnr').

rr(rtl('lrsi c:r, (i(,1(' rrxe<itt1,ltl,0 tlo obicei cintl t)-(r cste foal'1,c 1'r'ig I in gcttet'lll1 cltr sint, itLsol,it;t, tltr trenrurilt,, prcrcur]r ;i de o profunrlf expir:afie situ itrspiratie, dupir, cum se poatrr intimpla in acel rnoment, ca pieptul sii, fie urnflat sau contractat. Strnetele astfel ernise sint exprimate prin euvinte ca uh sall u128. Toturyi nu este rrvidt'nt; pentru oo, atunci cind" ne este frig sau cind. exprimlm un sentirnent dc grol,zli, nrr inclrirn bra,!,ele api,sitrdu-lt'c1e corpr ilc t'idiei,m umerii si trcI il11t'i-r lll. (lo'n,ehrcre , sif rlescriu diferitclt' cx.presii de friei, in St'a- M-am strir,duit rlrrliiltr('i, dt, Iu, sitnpla a,terrtic pinir la o treslrire tle surpt'ittrlt't'er tltr lt spa,intii, lrirri l?t Eroazi"t t'ttrcrnir. T-Tnt'le rlintrt' s('mrl(r se pot explicu in bazn llrincilriiltlrr
\'t'zi observlr(iilt'irr act'st sctrs alc rl-ltti \Yt'dgs'ood, t'rf inlrrrrlrrct'r'r'rr lrrct'irii sllc I)itlirttttrrtl ttf Dtrqlislt Iity23

moloqy, t'r).

rt

r, I865,

11.

\\XVIL

CONCLUZIE

7i7

de obi;rruinlir, asrocia'{ie ;i ererlitate, ca d.eschid.erea largi, a gurii qi a ochilor', rid"icarerl, sprincent'lor, aqa incit s[ privim cit mai reped.e posibil in jurul nostru ;i sL rruzinr in ntotl rlistinct ol'ice sunet care poate ajunge Ia urechile noastre, tlt'oAtece itr aeest nrod sirrte'nr de obicei pregirti,t,i sir, descoperim si sir infrnrrtirrrr ot'ico pt,r:icol. liru'lt'tlirr ct'lc'lalte s('mne cle fricir, pot fi explicate, cel pulinpartial, pt, baza:t,celut'u;i principii.'I'imp de generalii f5,r5, numir, oamenii s-au striduit s[, scaptr tle tlu;rtranii lor sau d"e pericol prin fugi, rapicld, sau luptindu-se violent cu t'i, ;i aseln('rr('a mari eforturi:ru ficut ca inima si bati repede, respiratia sir fitr lloot'lt'ratl"tr lliept,ul sil palpite;i ni'rrile sei se dilate. T)eoalt'cre ilc(rst('efoltnri au I'rtsl, atlt'st'it prt'lungitc pinL la t'xt,t't'r]1, r()zlrltatul f inal tlcbuir. sii, l'i fost pr'osl;ra,tia, 1,o1,111i,, pitlri:rt't', lrarrspila,J,it', trt,murilt,ul tuturor rttuSt'hilol silll cornplt't:r Ior rtrlitxtn'('. Si l(,unt, ori rle eite ori emoJ,ia fricii estrr putt'r'rric rt'sirrr{il,ri, cu tollt,r' ot-I, ('tt, ptxtl'cr sil tlll tlucri l:r t"l'eull efort, :reele:r;i leznltate vor t;irrrk' sir, rt'ilpllli, llrirr lmt,trrt':r, t,lt'rlil,tlrt,ii qi a lrsocialiei. .list,tr tol;uryi prcbabil ca multe sau rnajorit:rtcu sirnptomr,lrir rle spairnii rk' ttuli titts, ot birt;rrilr irrirttii, tremulatrrl murychilor', transpilrrtia, r('c(r r'1c., sr-l fit. r[irt,ollrl;tr in llrar(r pirr.lt'rlir.t,cl, tt.arrsntiter.ii tulllur.atr. strn irrtrcrllpl,t'il for.tei l]('1.Yoits() tltr l:r sist,t'tttrtl c('r'('l)r'o-spirrirl la rlift,r'it,t, pi"r,r't,i alr, corprrlui, plirr fillrl,rrl ci tttittl;t'tl, ('s1('lt1i1, t.[t' pttt,t't'ttic irr['lrrcn]:rtri.,l'trtenr privi crt itr1r1'1,111'11. llr :r(.r,lrstii trltrizll, i111[t,[){'Ittlt'n1, rltr olristnrirr!ir, Ei rltr :rsocirttir', in cazuli ca, ct,l :r] secr,tr!,it'i rnctlil'icll1,e:t 1,t'rtclttsttltti itLtt's1 itrlrl si lrl lipst'i tlr,irctivil;ate iL iulllllritor glltrrrlt,. lrr llrivirr-{lr zllirlirii ittr"olttttl;lt'l'(' l 1-lirlrrlui, ilv('lrr rrrotivt' sc'r'ionst'sil oredt'tn (,li irt clzrrl Itttitttltlt'lttl ltct'lts1i ll(:1,i1111.,', ot'i(iultI irl fi Irt:-tt ('a, ilast,(,1'(', sr''r'vt'sttr irnprctttrit, (.ll :lltllI))it,c tttisr,ili vtti{r' sir, le J'at,i"t, sir, plrril tt'r'ibilt' dusrnlrtrilol lor', si, tlt'rrill'( (,(' ll(,(,It'tt,si llrrJ,ittni ittvoluttl,rttt, si voltrnt:rlcr silrt t'l'ectulrtt' ck' aninrale intle:rpr'oirp(' itrrurlil;tr ctr ornrtl, sittt,('rn inrlt'rnrra,ti sil ct'etlrrm cir, onrul tL piistrat, prin trlt'rtittrtt' o amitrtirc lt lot', (irlro a rlev('nit acrunr irrutilri. Itrste, flirir inrloial[, u]r fapt r'('lllllr't,rlbi'l ca tttu;t,ltii rrt'sl t'ilrt i rrrinuscnli, prin c:-u'() perii irnprirrytia!,i l'ru' J)(' t,olprrl iltr)l'ollIXr golary rrl otttulrri sc zllirlese, sI, fi fost pirstra,fi pirril in ziuu r1r, 2\,%r si itrt,i, sii str cotttt':,tcl;tr lil trcr'1earyi trtttol ii, iullllllc la, grolrzri ryi f rtrir., (rat'(f fa(r t,tL pii,nrl
sllr s('

OAPITOLUL AL XIII-LEA

ATENTIE llvnnnprA.r^[, ASUrRA PROPRIEI PEITSOANE, RU$INE, TIMIDITATE, MODESTIE: irunO$IRE


la difcrite rase umanc - Gesturi insolitoare ale inro;irii - Conluzie tnintaln Nlodestic

Natura inrogirii - Ereditate - Pirfile corpului cele mai inflrtenfatc tle inroqire
Canzelc

inroqirii - Atenlie asupra propriei persoane, elementttl fundamental al inlo;irii - Timiclitatc - Rugine ca rlrnlarc a incirlcirrii legilol tnoritlc gi a regulilor convenlionalc -

*- 'feoria inrosirii -

Recaoitttlare.

inroqirea este cea mai caracteristic5 qi mai omeneascd, ctin toate expresiile. M,aimulele rogesc d.e furie, insd, ar fi nevoie d.e un numi,r copleqitor cle d.ovezi pentru a ne face sd, credem c5, vreun animal poate ro$i. Colorarea ferlei este datoritd, relaxi,rii inveliqurilor musculare ale micilor artere, prin care capilarele se umplu cu singe, $i aceasta d"epind.e d.e faptul c5 centrul vaso-motcr lespectiv estc influenlat. Fdr5, ind.oiald, cd,, d.acd, in acelaryi timp s-ar producer o puterrnic5 emolie, ar fi influen\ath, circulalia generalf, insii, datoriti, re,telei tle t'asc min.uslcule care o acoperd , fala se congestioneazra sub acliunea unui sc'ntiment cle ru$in) ;i nu datoritd, acliunii inimii. Putem provoca risul prin gidilarea pielii, plinsul sau incruntarea printr-o loviturl, tremuratul prin f riea d.e durere ;i a$a mai d.eparte, insd, nu putem provoca inroryire, dupd, cum observri d.r. Burgessl, prin vreun mijloc firesc, si anume prin vreo acliune asupra corpului. llintea este cea care trebuie influen!ath. inro;irea este nu numai involuntarf, dar chiar clorinla cle a o inhiba, care cluce la atenlia sporiti, falii, de propria persoani, spore;te cle fapt tend.inla de inroryire. Tinerii, nu insX, qi sugaciiz, ro;esc mult mai ugor clecit biitrin.ii, ceea ce este remarcabil, d"eoalece qtim ch, copiii rogesc d.e furie la o virst[ foarte tirnpurie. Anr primit relatd,ri autentice d.espre d.ou5, fetile ro;irrd la virsta intre d.oi ryi trei ani ryi despre un alt copil sensibilr cu un an mai mare care a rolit cind- a fo.qt
2 l)r. Burgess, op. cit., p. 56. La pr. i33, el observl de I The Pfulsiotogg or Xlechanism of Blushing, 1839, p. 156. Voi mai avca ocazia s[ citez adesea accasti ltrcrartr asel]rcnet cir femeile ro$esc tlrai tts()r tlecit billba!ii, tlttpl cutlr sc al'irtnit ntai jos. in capitolul rle falir.
13

c.

301

INno$rRE

clojertit pentlu o grefealii. ]Iulf,i copii ceva mai mari rosesc in mr.rd fcarter pronun.!at. Se pare czi facultS,,tile mintale ale sugacilor nu sint inci, suficicnt d.e d.ezvoltate pentru a le permite s[, roseascir,. De aici reiese de asemna ci, iclio!,ii rareori rofesc. Dr. Crichton Brou"ne a, observat pent,ru mirre pe et,i de sub ingrijirea sa. insil nu rr cibselvat niciotlatri o rosire v'eritabill, rru tczrte cil le-zr viizut f:r,t:r, colorindu-se, tlupir cit se pare, de bucurie atunci cind. li se dild,ea de mincare, precrun ;i de rninie. tinii toturyi, care nu sint complet degenr:rafi, sint capabili c1e a ro;i. t-tr itliot 1ni6r1'ssefal, cle exeniplu, in virstfi, de 13 ani, tri cd,rui ochi se lurninau pulin cind era s:rtisfircut sau amazat, a fost dt's:cris tlc tlr. Ilehns rosincl ;i intorcindu-se intr-o parte cirxl era, rlezblil,cat pen,tru utl exirrnen rneclieal. !'emeile ro sesc mult mai mult de cit b5,rbalii ; e ste ral s:i ve zt un b5,trin i'oryind, insit uu atit d.e rar este si, vezi o bzitrin:i roryind. Orbii nu fac excep,tie. Laura Bridgma,n, ntiscutl, in aceastii stare, precum si complet surtlei, e capabila sL roryeasciia. Iiev. R. II. Blair, director la Worcester CollS, rnf informeazh ci, trei copii nisculi orbi, d"in cei ;apte sau opt care se aflau atunci \n azil, rofeau foarte mult . La inceput, orbii nu sint conrytienli ci sint observ'a{i ; tlupil cnm mzi informeazl rll. Blair, este o parte ext,rem de importantir a ecluczrtiei lcr a le imprima aceastl notiune, insri impresia astfel rlobin ditir ar in t[,ri consider:abil tenclinla dc a rosi, sporinrl obiceiul de a-;i ildrepta atentia asupra pro-

Te'ndinla rlt.ir rosi este ere,d.itarn. Dl. Burgess prezintir, cazuls unei familii ale[tuite din tatir, mumii, ;i z,ece copii, crlre, firrii, t'xcep!,ie, sint predispu;i tlt rr rosi intr-un gratl extrenr de penibil. Copiii erau mari ,,ryi unii rlintrc. ci au fost trirni;i sii cirlitorc,zrscti pentru a le rlispd,rea acestii sensibilitatt' bolnirvicioasir, insil aceasta nu A fost cle nici un folos". Chiar particulzrrit5,ti ale ro;irii par s[ fit' eretlitare. Pe cind exAmina sira spiniu'ii unei fete, Sir J. Paget a fost izbit t1e moclul ei ciudat cle :r ro;i ; o patl mare rosie a aprirut mai intii pe unul clin ol'rraii, izrr apoi alte pete s-atl imprirptiat in mod diferit pe fafir ii git. tllterior, arltt'sindu-se rnamei ace'steia, t'l ?tr intrebat d.acir, fiica ei rogea intotdeauna in aeest fel ciudat ;i i s-:r rirspuns : ,,Da, imi seamirul mie". Sir J. Paget a remarcat atunci cir, pun.incl aceast:i intrebare, a f:icut-o pe mamit sir roseasci-r, si ea a, prezettt,at, aceea;i particularitate ea, li fiica ei. in maioritatea cazur'ilor, faftr, urechilc ;i gitul sint singurele pirr{i cill'o rofesc, insri multe persoane sirnt cil, atunci cincl ro$esrc intens, tot corpul Ii se inc5,lze'ryte ;i simt furnicilturi, ceea ce aratl, cii intreaga suprafzr,tir a pielii trcbuie sii fie, intr-un fel ozlrecart'influcnlatri. S,e zice uneori cii, inro;irea ince pe c1e pe frunte I mai obiSnuit insir, incepe pe obraji, intinzind"u-se apoi la urechi ryi gito. Lt doi albinoryi eraminali de dr. Burgess, inrosirea a inceput printr-o miczi patd, cir'eumscrisri pe obla,ii tleasupra plexului paroticlian, mzirindu-se apoi intr-un cerc ; intre acest cerc ro$u ;i irrlo;irea tle pe git exista o linie evirlentf cle demarcatie, cu toate cir arnbele rlu api"rrnt sirnultan. Retina, cAre, natural, este roryie la albinn;i, si-a spolit in aeerla,li tinip rost'a!a7. Orieine trebuie sii fi remareat cit
5 lhident, p. 1tt2. 3 (litat rltr \-ogt , )ltintrtire .srlt 1c.s ,11irttttiltlrtrlrr.s, 1t3(iii, 6 -\loreru, in etlilia r]in 1820 l lui l,avatct, vol. I\', p. 20. I)r'. []ulgtss (o[). cit., 11. r-r(i) sc irrrloit'stt'c'rr irliot ii losesc vreorlrtri :J0:1. 1 Licbcr, ()tr llrc \'ot'rrl Srtttttrls..., 7 flttt'gess, o1t. t:il., p. ii8, rlcspt't' pllirlilrttc rlrrpir int'tt(lon",Sririthsorriarr tribrrti<tns", 18;1, 1'ol. I I. p. (i. ;irt', 1r. 177.
11.

priei

persoane.

INRO$rRE

181

d.e ulor se succedfi, clupi, o inroryire altele noi ;i se inlccuiesc pe fa\6. Tnroqirea este precedatS, de o senzalie caracteristicri pe pic.le. Dupil c1i:. Iiurgess, inroryirea pielii este in general urmatti r1e o ugoarii palcale, care alalI cri.vasele capilare se contractir, dupil clilatare. -ln rare ca,zati apa,r'ifia, palorii, in 1r,c ck inroryire, cste detenninatri d.e condi,tii care in mccl natural ar provocrl o inrosire. I)e exernplu, o tinilril rloamnl mi-a spus ch ]a o receptie aglameratl pfu'ul i s-a ag[lat in a;a h.al de nasturc'le unui servitc,r, incit s-a scur'fi citva tirnp pinl ce s-zl, putut d.egaja; din scnza,tiiler ei;i-a inchipuit c[, a rosit profuncl, ins[ a fcst asiguratd, cle un prieten cir, clevenise extrerm de palirlir. Anr clorit s[ af]u cit rle jos pe corp s,er intinrle rcsiret; Sir. .1. Paget, care prirr ocupatia lui are oeazit fre cvente c1e obst'rva!,ii, a sturliat penlru rnine in mod amabil ar'eastii ehestiune timp de doi-trei uni. nl 2, constatat cir, la femeile ca,re logeso intens pe faf,[, urechi si ceafii, ,1e obieei roqea{a nu se intincle mai jos pe corp. Da se observir, rar in jo.s pinzi la clavjculir ;i {.li}opiat I personal, Sir J. P:rget nrl a, vitz:ut nicioclati vreun ca,z irt care sii se fi intins mai jos, pe partea superioarir, a pieptului. IJI A, r'emarcat de asemerlea crir uneori rc;irea d.ispare in partea cle ios, nu treptat li pe nesimliler ci prin peie rosir:fice neregulate. I)r. I-ra,ngstaff a obsrervat pentru mine, de asen)erlea, rnai multe ft'mei, la care corpul nr s-rt losit, cltu;i de pufin, in timp ee fat,a ]c' cra lrurpulie cle trr,sine. La tlt'rnenti, dintre care uu.ii par rleosebit tte suseeptibili rosilii, dr.J. Crich.ton Brov'ne il virzut de mai multc ori roryea{a intiuzindu-se in jcs pinri la clar,icul[, iar in rlour'l cazuri pin.ii la piept. Dl citeazil cazul unc'i fernei mriritatc, in virstii, dcr 27 cle ani, cilre suferea tte cpilepsie. [n rUminea!:r urmdtr.'irtr' .sosirii ci la aztl, dr. Rrown impreunr-r, cu asirrtenlii siii a, vizitat-o pe rritrtl cr'ir in prrt. in momc'nl,ul in care s-au zrpropiat, ea s-a inro;it profunrl pe obra,ji si tinrplc, iar rotseata i s-a intins repede ltr urcchi. Era fcrarte agitatl;;i trernura. ]Jl i-t dc'sfitcut gulcrul de ltr cir,ma;ri pentru a-i exarnina starea plirminilol si aturlr-'i () uo;t'a{L intc.nsd, rtr ap[,rut ra,pid pe piept, intr-o linie arcuitir pe a trei t partc superioard, a fiecr[,rui sin: intinzindu-se in jos intre' sini pinir atr)rc]ape cle crrrtil-r-jril xifoicl al sternului. ^\cest caz estc-'int,eresant, deoarece roseala s-a extins irr ios in acest fel ;i a devenit interlr 5, prin faptul cil aten!,ia lcntt'ii fusest :ttr'2i;'2'1 de :tcca parte a corpului ei. Pc mirsurri ce examinarea contitrua, fetncia s-e lini1tit, si rcryeafa a clisp[,rut; acela;i fenonten a fost insi cbservat in ntai rtmlte ccrrzii ulterioare. l'apte'le c1e mai sus arat,ir ci-i la englezoaice, de regull, rosit"t'a ]]u se intinde mai jos de git ryi de partea superioarii a, pieptului. Sir J. Paget, in care se poate avea increclere, mI, informe azit totupi cil rl auzit recent tltr cazul ntrei fc,tile care, scanclalizatl rle ceea ce 1i-a inchipuit a fi un aet cle intlelieatc'Jt', a rc;it pe tot abd omenul ryi pe p[rlile superioare ale picioarelor. More au rt'la1 caze-i de asernenea8, clin sursa unui pictor renumit, ci, pieptul, unrerii, bra,tcle ;i tot corpul unei fete care a consimlit tle nc,,voie sir serveaseil clrept rncdel s-au in.roryit cind. .s-2, dezbrricat, perrtru prima clatfl. O chestiune oarecum curioas[, este de ce, in majoritrrte a (fazurilor, numai f"a[a urechile ryi gitul singure ro\sesc, avindu-se in veclerc eir atlesera intreaga suprafafir a corlrului este furnic'at[ ;i so infierbinti. Act'a-stlt pare sir clepindd,
8 \:czi L:r.,'ltc't',

t'tli(it

<lirt 182(),

r'ol. I\', p. Ii03.

182

INROSIRE

feteie. .Dupd, oum au observat c1l. lforeau gi dr. Bsrgc'ss, faptul cii, fala este atit de susceptibila, sii ro;easci, in diferite imprejurd,ri, cllm sint accesul d.e malarie-', cir,ldura obi;nuit[,, efortul violent, minia, lovitura u;oar5, etc., se clatoreqte prnbabil acelearyi cavze; pe d.e altir, parte , fa[a tind.e si1, capete o paloare d.e frig ;i fric5, ryi s[, se d-ecoloreze in timpul sarcinii. Fala este d.e asemenea deosebit c1e susceptibila, si, fie influenlata de boli de piele, pojar, erizipel etc. Acest punct c1e vederer este intd,rit d"e faptul c5, oameni de dife'rite rase care de obicei umblii, goi aclesea rogesc pe bra!,e;i piept ryi chiar in jos pin[, la t:r,lie. O doamni, care roryeqte foarte ugor l-a informat pe dr. Crichton Browne ch, atuuci cind ii este rusine sau cind" este agitati,, roryeqte pe fafzi, git, incheic'turile miinilor $i pe miini, aclicil pe toate porliunile expuse ale piehi. Este totu;i indoielnic daci, expunerea obirynuitil a pielii felei ryi a gitului ryi capacitatea d.e reaclie decurgind din expunere, sub influenla stimulilor d"e tot felul, sint prirr ele inselc'suficiente pentru a explica tend.inla, mult mai evidentil la englezoaice, ca acestei p:irfi sii se inroryescir, mai mult decit altele, intrucit miinile sint bogat prev[zute cu nervi ;i vase mici ryi au fost expuse la aer tot atit cle mult ca qi fata sau gitul, ;i totu;i miinile rareori rogesc. Yom veclea inclat5, cir faptul prin care atenlia minlii a fost ind,reptati, mult mai frecvent ;i mai serios ci,tre fafa, decit citre orice altir, parte a corpului oferir, probabil o explicalie suficient[,. R,ogi,reu Ia dileri,te ra,se ornene;ti, _- \'asele mici ale felei se umplu cu singe in cazul emoliei provocate d.e ruryine la aproape toate rasele omeneryti, ctt toate cir, la rascle d.e culoare foarte inchisS, nu se poate observa n.ici o motlificare distinctir de culoare. inro;irea este evid.erit[ la toate naliile ariene din Europa ,si intr'-o oarecare md,sur5,., li Ia cele clirr fnclia. insfl dl. Erskine nu a remarcat nicioclati, c:r gitul h,inclu;ilor s5, se inroseasc[. La lep;aqii din Sikhimr dl. Scott a observat ad.esea o uryoard, inroqire pe onraji, la baza urechilor ;i pe laturile gitului, insoliti, d"e ad.incirea ochilor ryi d.e capul plecat. Aceasta se intimpla atunci cind ii prindea cu o rninciunir, sau cind ii acuza de nerecunoptin!fl. Tenul palicl, gd,lbui al acestor oameni face inro;irea mult mai bii,t[,toare ltr ochi d.ecit la majoritatea celorlal,ti indigeni din fndia. La acerytia din unnii, rusin,ea sAut poate, in parte frica este exprimatil, dupi, cll. Scott, mult mai clar prin intoarcerea sau aplecarea capuluir cu och.ii qov5,in d. sau privind chiori; cleeit prin vreo schimbare c1e-. culoare a pielii. Rasele semite rosesc ulior, clup5, cum ar fi fost tle prcv[zut, clin carrza marii lor asemin[ri cu arienii. Astfel, in cartea lui Eremia (cap. Yf, 15), in legi,tur5, cu evreii se spune : ,,Nr, nu le era cituryi de pulin ru;ine ryi nici nu puteau roqi". D-na Asa Gray a vd,zut un arab cond-ucindu-ryi barea in mocl neind.eminatic pe Nil, ryi cind tovari;ii lui au ris tle el, ,s-& inroryit chiar pin[, la ceaf[". Larly l)1ff Gordon observf, cL un tini,r arab a roryit ajungind. in prezenla ei 10.
e f3rrrgess, olt. cit., p. 111 o1t. cit., yol. I\', p. 2l)3.

mai ales de faptul ch fala ;i pi,rfile invecinate ale pielii au fost de reguli, expuse aerului, luminii ryi alternantelor de temperatur5,, pir,ti prin care arterele mici nu numai c[ au d.obind"it obiceiul de a se dilata qi contracta uqor, ci par sir, se fi dezvoltat in mocl neobiqnuit in comparafie cu celelalte pii,r,ti ale supra-

;i 122. ]loreau in l,avrtt'r,

from liglypf, 1865, p. 66. Lady Ciot'don grcspune cir malaiczii si Itrulatrii nu I'osesc niciocind ;estc
Lo Lelters tlrt.tli.

INROgIRE

D]. Srvinb.oe a sthzut pe chinezi roryind; el crede insi, cd, aceasta se intimpl5, rar I ei au toturyi expresiA ,,sd, roryeryti de ru;ine". DI. Geaeh. rnd, informeazra c5, chinezii stabilifi in Malacca ryi malaiezii incligeni din interiorul ![rii rosesc. Unii r-lintre aceryti oameni umbl[ aproape goi, qi el s-a ocupat in mocl special de extinderea in jos a inro;irii. Omi,tind cazurile in care numai fala a fost vizuti roryincl, tll. Geach. a observat ci fa!a, bralele ;i pieptul unui ch.inez in virst[, cle 2,4 cle ani au roqit cle ruryine, iar la un alt ch.inez, cincl a fost intrebat de ce nu $i-a executat lucrul mai bine, corpul intreg i-a fost la fel influen.J.at. La doi malaiezill el a vhzlt f.a\a, gitul, pieptul 5i bra,tele roryind, izlr la un ul treilea (un,,bugis") rosirea s-a extins in ios pina, la talie. Polinezienii rosesc ugor. Rev. dl. Stackavhzlut snte d.e cazuri la neozeelander'r. Urm[,torul caz meritii mentionat, cleoarece se referzi la un bltrin care era neobirynuit c1e inch.is la culoare ;i parfial tatuat. Dup[ ce ;i-a inchiriat p[,mintul unui englez pentru o arencl5, anual:i micir, a fost cuprin.s de o pasiune puternicl d.e a-;i eump5,ra o cabrioletd, care rtevenise rccent Ia modd, printre maori. in oonsecinf,d,, el a vrut s5,-ryi incaseze arenda pe patru ani cle la arendapul s[u ryi a consultat li pe dl. Staek dacl o putea face. Omul erA bftrin, sting:rci, s[,rac ryi in zdrente, ryi ideera de a se plimba conclucinrlu-;i singur tr[sura pentru rl se firii l-a amuzat pe cll. Stack in ala m:i,surii,, incit l]u s-a putut stS,pini r1e u pufni in ris ;i ,,atunci b5,trinul se inroyi pinl la rfd5,cina p5,rului". ]'orster spune eir ,,pofi ugor distinge o roryeaff, care se intinde" pe obraiii celor rnai frumoase ferrnei din Tnhibi12. Incligenii clin mai multe arhipelaguri clin Pacific rru fost c1e zlseme)nea vhzu\r ro;ind. Dl. Washington Matth.ervs a ttrazut, Artesea inrosireu fetei ferneilor tinelcr apa,rf,inind diferitelor triburi de inclieni rlin America cle Nord. La, cc'alaltir, extromitate a continentului, in Jara cle Iroc, rlup[, dl. Bridges, indigenii,,rosesc mult,, insil mai ales in prezen.fa femeilor; rolesc cu siguranld, qi in leg5,turi cu plopriul lor aspect personalt'. r\ct stfl clin urmri afirma!,ie corespunde cu ce]a ce imi a,mintesc despre fuegianul Jemrny Button. care rogea era t:rch.inat in legltur:i ^cind cu grija cu care i;i lustruia ghete'le ;i sei irnpoclobea. Tn privinla indienilor aymaril cle pe platourile inalte ale' Boliviei, dl. Forbes spune 13 c[, clin cauzL\ culolii pielii lor, este imposibil cA, inrosirea sri fie tot atit de c,lar vizibil5, ca l:r ra,sel(' albe I totui;i, in asemenea imprejur[,ri care ne-ar faee sd, ro;im, ,,s poater l'edea aceea;i expre,sie cle modestie sau tulburare ;i chiar pe intuneric se poate sirn{ri o crerytere a temperaturii pielii fe,tei, exact cum se intimpl[ la europeni". La indicuii care locuiesc in p5,r.tile calde, neaccidentate, unre-'de ale Americii cle Sud,
11 Cpt. Osboln (,, Qtrcdilh". p. 199), vollrind tlcsprc ttn tnalaicz cirt'uia i-a replo;at cnrzirnrra, spullLr cI s-a

vizinrl cil onrul a ro;it. .I. R. IrorsLeL, Oltseruations rlurinll rL I'o11t41e rountl lhc 11:orlcl, irt cuarto, 177.3, p. 229. \Yaitz ( I rilrorltrctiort to Anlhropologg, tlacl. engl., 1863, r'ol. I, p. 1i35) prczint.ri
bucurab
12

attr vtizut. in privin[a chinerzilor'. fll citetrzir rlr Ascurcrnca pe Rolh, calc neagri cir abisinicnii ar fi capabili sit rogt'asci. Din neferricire, ciipitanul Sperclr-, cal'(! a tririt timlr

a0); eu nll anr consnltat insi aceastti lucrare. Naitz ciLeazh pe Bergmann, dutrrri care calntucii nu l.ogescr ; aceastd afirrnatie poate fi ltusii la indoiall clupi ceea ce

r'eferin!e pcntru alte insulc clin Pacific. Vezi, de asernenca, Dampier (Ort the lllrtshinq of the I'unquinese, vol. II, p.

atit. de inclelungaL printre abisinieni, ltu a rispuns la intrcbarea in IcgdLulir cu accastir chr:stiunc, in sfiLqil, trebuic sri aclaug cri lajahLrl l3r'oolie nu a obser.t,aL vreoclaLi nici cel rnai uric scmn cle inlosirc ltr daiacii din IJor'neo ; din contra, in imprejurirri care la noi ar provoca inro;ire, ,,ei simt ci singe'le li se trage din obraji,,. 13.,Transact. Ethnolog. Soc.", 1870, vol. II, p. 1ti.

164

lNROSrRrl

pielea nu parc sri n,urrt,ioneze la ercitrLrea mintal[, atit d.e prompt, ca ]a indigen.ii din pi,rfilc r[c, riorrl si rlc su.rl ale con.tinen.tului, care au fost expu;i timp inclelungat marilor vicisitriclini alcr climeri I cle aceea, I{umboldt citeazil' filril rezerve sarcasrnul spaniolului ; ,,C'unl poli a,\'ri, incredere in cei care nu rytiu cum s,ti ro;easc:i ?tt1*. Yorbind rlespre br"i;1,ina;ii din l]razilitr, v'ot] Spix qi ]lartius afirmri cd, la rlrept vorbinrl, nu se poute spunc. cti ei ro$esc ; ,,tlumai cluptl raporturi inclelungltte cu albii qi nnmai clu1.rii cc ull plimit o (;ar'cale educalie, am putut observ'a Ia indieni o scb.imlt:u'e tlc culoare erplintinrl ernoliile itr.mintea lor"15. Jlstt'totu;i d"e necre zut ca facglt,atea tkt :l loli sri fi luat na;tere in acest fel, insii, obiceitil de atenlie fall de propria pt'rsoanir, czl urnraro a edrtcaliei lor ;i a unui notl mcd rle viafir, trebuie sI, fi sporit rnult orice tendinf,fl inn[,scut[, c1e a rosi. IIai rlr,rlti olrscrvir.tori clemni d.e incredere m-au asigurat cir, Att vt-Izut pe fa\,a unor nt.g'ri uu asperet scrnilnincl cu inro;irea in. imprejuriiri care la noi ar proyoca-o, on toate cil pii:lea lor erzr neagri-r, ca aban.osul. LTnii o descriu ca roryind cafeniu, insi, cci rn.iri mul!i spllr). c[, culoruea I].agr5 devitte mai itrtensii. Alimentarea sporitf, r:u siltge a piclii pare si, inteinsifice intr-un fel oal'ecare culoarea, ei qeagri, I a,stfel, irnumit,e ltoli e.xanternatoase fac', cra loculile influenfat,e si par5, la negri mai ri{'gro, in loc tle a pilrea, ca la noi, mai ro;ii16. Ilin. faptul c:ipic,lerl devine mai irr.t,insir prin urnplerea capilarelor, ea va reflecta poate o nuanlii oarecum clifo'it,ii d.e ceit, clc mai ina,inte. Putem fi siguri c5, la negri ca,pilarele felei se rlnlplu cu singr: sub influenla, emoliei d,e ruryine, tleoarece o negresi, albinoasl, pr,,rfr,ct caractcltzat,it c1in. accst punct de vedere de BuffonlT, a prezcnt,at o slabi, rluair.fii, r1'.' purpuliu pe obraji cind s-a ari,tat in pietlea goa,15. I-,,a negru, cicatricele pic,lii riimin mult timp a,lbe ; dr. Burgess, care a avut ac,azrr frec'rente cle a observa o cica.t,r'ice pe fa,ta un.ei negrese, a srilzttt' clistincrt ,,cit ea se inro$eiL invarialtil ori rlrr cite ori i se volbea brusc ,\flll cincl era acuza,t,it de vreo vir.ii, neinsr,mnAtir,"18. liosirea putea fi vizutl pornind. de la circumferinta, cicatricei spro r.cr-rtlu, la care insi nu a jungea. Adesee, mulatrii roqesc mult ; pe fat;a 1or o rcscutl urrnc-azi clupii, alta. Din acesttr fapttt ttu poate exista indoialzi cir, negrii rc[ei:]c, cu toater c,ir nici o roryire nu pcate fi vlzutir pe fafa lor. Am fr,r,i asigurat de tiaik:l ryi cle d-na Barber cL cafrii din Africa, dc' sucl nu r()g*c nicicclatir, ce('?l co poate s[ insemne nri.mai c[ nu se poate distinge nici o sehinrbart,clc culcare. Gaika aclaugf ci,, in impreiurfi,ri ca,re ar face pe europeni sri r'o$casc'ri, ci()nlpatriolii sili,p&r ruryina!'i ryi n.u liu capul .{tls". Patrlr rUitti,"r (,orcsponclen,tii mci afirmi cilaustralien.ii,care sirtt aproape c1e aceear.li culoirl'l cri rii ncgrii, nu rogesc niciodatti. Un al cincilea r5,spuncle indoielnic, cbselvil.rl r,it putea f i virzuti numai o inro ryire f oarte puternicii, din carrLa st[,rii de murclfirie:r, piclii lcr. i]rei r,bservatori afilml' c[ de fapt ei ro;escleI
lt Flumbolcl, Pcrsonal Xurraiiue, tracl. t'ngl., r'ol. III, p. 229. 15 Citat. tlc Pricharcl. Pltgs. Fllsl of )Ittrtl;ind, ecl, a 4-a, 1851, vol. I. p 27I. 16 \''ezi, iislriira acestui subicct, Burgess, op. cit., p. 32. De aserntnea, \\'aitz, I tiroclttction to Anthropolollrl,
edilia cngle'r:ii, vol. I, p. 1Ii5. lloreau clir o t'elatare dctaliatii (L,avatcr, 1820, vol. l\:, p. 302) a inrogirii la o negrcsir sclavir tiirt llarhgascaf. atuuci citrcl a fost fot'!alii
de stirpinul ei blutal sir-Ei at'ate sinii goi. 17 Cital tlc l)richarcl, Phgs. ll ist. ol' trIanktttrl, ctl.
a

-l-a, 1851, vol. I, p. 2'25. 18 Btrrgcss, o1t. cit., p. lJ1. I)t'spltr intor;irea la tttttlatt'i (vczi p. 33). anr primib relatiiri sitnilare in legittrri cu
rnulatrii. le l3arringlon spune de asetuenea cit australiettii tlin Nerv South \\:ales I'o$esc, dupei cum este citat cle \\-ailz, ap. cit., p. 1135.

INRC,STRE

babil totalita,!,ii raselor omeneSti. ,JIi;cd,ri;i qest'ut'i utt'r' i'nsolesc i,nro;it'eu,. - Sub influt'nfa unui sinrf, acul, der tttsitte, existil o ctorin![ puternicl, de a te ascunclez0. Ne irrtoalr'cc'rn tot, corpnl ;i rrtai alt's fa!a, pcr cinre ne strlduim s-o irscnndern intr-un fel oArecare. O persoanl, ru;irtatf cu gretl poa,te suporta sa, intilneascS, privirea ccrlor prezerrti,2r,:a c5, in mocl aproape invariabil isi lasit, ochii in jos sau se uit[ piezis. IJeoarece in genc'ral t'xistti o dorinfir, puternicl cle a evita aspectul rusinii, incercrintl za,cLlln.ic s5, str priverascil direct oersoana, c&re a prol.ocat acest sentirr,t:nt, autagonismul dintre a,ceste tendinle opune duce la, cliferite miqcd,ri nelini;titer ale ochilor. Am observat doui, doamne foarte predispuse lzr inroryire j care par si, fi dobinclit cel ntai ciudat tic, de a clipi f[ra, intrerupere cu. o rapiditate extraordinarir. O roseali
intetrsil ester uneori insolita, de o upoarir 15,climarg", ceeA ce presupurle cti se dtrtofaptului c[ la glantlele lacrimale viner o cantitate sporitir, clr' singet cilre ltirn crl ser inclreaptri in capilart'le p[,r,tilor inrccinat,e, inclusiv irr retinii. Ilulfi autori, vechi ryi modemi, au observat mi;c[,rile de rnai sus; s-rr tu'rl,tat cle asemer]ea cil blltina;ii clin dil'erite pirrli ale ]umii i;i rnanifest[ aclesea ru;inea privind in jos sau pie'zis ori prin rni;c[,ri neastirnprira,i r.' rrle ochi]or. IJz,t'ir strigl (cap. IX, 6) i ,,O, I)umnezeul meu : Mi-este rusine ;i rosesc cle a-rni litlica capul spre tine, I)umnezeul meut'. in ca,rtea lui Isaia (cap. 1, 6) intilnint cnl.intelcr : ,,Nu mi-arn ascuns fafa de ruryine". Seneca observh(Epistolu, Xl, it) c[,,actorii romani isi las[, capul in jos, i$i lin ochii fir in ptirnint, insi, nu sint in stare sir ro;easc5, atunci cind, jucind, sintuleaz[ rursin(ratt. Dupi, ]Iacrobius, (rr11'('a trlit in sr-'colul al V-lea, ,,frlazofii naturali afirrn[, cir,natura, f iiucl mi;catri cle rtr;ius, r5.sr(rL\zia
20

S. Wilson adiugil cr'r zrcc.asta nu se verle decit sub influenfa unei emo,tii puternice ryi cind pielea nu este de culoare prea inchis5, din cauza expunerii indelungate sau a lipse; cle curi,fenie. Dl. Lang r[,spunde :,,A- observat c[, ru;inea provoacii, aproape intotde?,uo.& o inro;ire, clare aclesea se intincle in jos pin5, la git". I,)l atlzrugd, cI ru5in'a, se vede cle asemenea ,,dup[ ochii cAre s() intorc dintr-o pa,lte in.tr-alta". intrpr,ili cll. Lang era proferor la o ;coall de intligeni, cste probabil c[ a observat mai ales copiii, si;tim cir, ace;tia roiesci mzli rnult decit adulf ii. Dl. G. llaplin a vhztrt metiSi ro;ind si spune cii, birstinasii :ru un curitrt cale exprimir, rusine. Dl. Ilagen"auer', unul tlintre cei care rlu au observat nicioclatl cil austrtrlieuii roges(r, spulx) crii el ,,i-ir vlzul, privincl in piurnint tle rusinet', iar misionarul r1l. Bulmer cbservi r.rti, rle;i ,,nlr am putut detecrta nimic Ia b[,;tina;ii a,d,ul!i oare) sri semeu.o cu lu;irte, am rermarcat insir c[, ochii copiilor, atunci cinrl sint ru;inaf,i, prezintl un tr,spect nelinistit, nmcrl, ca ;i cind ]ru ar [ti uncle s[ se uite". I'apterle prezentat,e nrai sus sint suficientc penl,ru a arir,ta cir, inrosircer, fie cir, procluee sau nn vreo scrhimbare de, culoarc, este cornunri maiorit[fii, pro(11.

Ill. \\'cclgnoott (I)iclitnrtrry of IittgLislt

Iilqntoloou,

vttl. IlI, 1tl6ir, p. 155) sl)rnle cii crrvintul cnglez,,shirnrc'' (t'tr;ine) ,,poAIc forrltc bitrt' sti sc tlagir tlin itlcea tlc ,,shatlc" (trttrbrir sau ilscunzig) si poate fi iltrstritI dc cuvinltrl r,ec:hi stlxon,,scheme" (unrbrir). Gratiolct (De
IcL Phllsittnomie, p. 357- 362) discutir gesturile care insofesc ruginetr; unele tliu observatiile sale inti par insti oarecum hirnt'rice. \-czi. de asemrnea, Bur'gess (op. crf.,

I). (i9 ;i 13l)


21 Bur-e,t'ss,

<lt'sprc acelasi sulliect. ttrt. t'it.. 1t. 181 si 182. Boti'lutalt a oltservaL tlc ils('nren('a (rlrrpei cttttt cstc citat tlc Gt'atictlct, uSt. cit., ir.3ti1) tenclinte sltlc liicliurulc in tinrpul int'o;it'ii intense. Dupli cun] arn viizut. <ll. Bulrnc-t'r-orbc;te despre,.ochii umczi" ai copiilor briqtinaqilot' ar.rstralicni lrlrrrtt'i cirrrI Ie cs[1' 1'11sinc.

186

INRoSTRE

pincle;te singc,le in fa!a, c'i ca un r'[], deoarece vedem cd, oricine roqeqte iqi duce miin.ile inaintea fetei" (Sat'u'rnalia, cartea a Yff-a, capr II). Shakespeare il face pe }lalctts si"r, spuni nepoatei sale : ,,Ah ! Acum i,ti intorci fa,ta cle la mine tle rnsin-tt ('fitl+s 'Lnclt'on'icus, actul ff, scena 5). O doamnd, mi, informeaz1, c6, a g[sit la spitalul din Lock o fat5,, pe cale o cunoscuse mai inainte rsi care clevenise o paria ncfericitil I atunci cind cineva se apropia de &r szirmana fiin!5, iqi ascunclea falzl sub agternut li nu putea fi convins[, s[, $i-o descopere. \redem a,desea eopii mici intorcindu-se dac5, sint timtzi sau Ie este ru;ine qi stind inc5, in picioare, i;i afunclii, fafa in rochia marnei sau se trintesc cu fata in jos in poala ei. Ilajoritatea persoanelor, atunci cind ro$esc intens, Cortfttzie psi,hr,cd,*. manifestl o stare r-l"e conftzie rnintal5,. Aeeasta se recunoaryte in expresii obiqnuite, ca :rs-ft zd,pitcrt'). in aceasth stare, oarnenii iqi pierd prezenla de spirit qi fac observ'atii curics cle nepo1,rivi1,e. Adcsea,, ei^sint foarte nenoroci!,i, se bilbiie ryi fac mi;c[,t'i stingace ;i strimb[turi c,iuclate. Jn unele cazllrl se pot observa crispr-rri involuntare ale unora dintre mu;chii faciali. Am fost informat de o tini,r5, cloamnd, care rosc'ste excesiv d.e rnult c5, in asemenea momente ea nu rytie nici chiar ce vorbt;te. Atunci cincl i s-a sugerat cS,aceasta s-ar putea clatora suferinlei sale clin pricinir, cd, iqi c1[, seama cd, inroryire a L-a fost observati,, ea a rd,spuns cd, aceasta nu poate fr caazt:r,,deoarece s-a simlit tot atit d.e zdphctt6 qi cind a ro;it la un oarecare gind ryi se gisea singurS, in propria sa camerd,". Yoi da un exemplrr cle cctn.fizie extremd, a minlii, la care sint predispuse sn6rle persoane sensibile. LTn domnr pe care m5, pot baza, m-a asigurat cd, a asistat, personal la urmX,toarea scend, : S-a oferit o micd, cinii, in onoarea unui om extrem de timid, care, atunci cincl s -a riclicat pentru a mullumi !a toa,stul bi,ut in cinstea sa ]r $i-a repetat cliscursul pe care, evident, fi-l inv5,fase pe d,e rost, in ti,cere completl,, fd,r6 a pronunf:r ltn singur cuvint I eI a, aclion.at insd, ca qi cum ar fi vorbit cu multfl vigoare. Prletenii siii, dindu-;i seama cum stf,,teau lucrurile, au aplaudat vehement izbuenirile cLe elocven,t[, irnaginare ori c1e cite ori gesturile sa]e indicau o paazil, si omril nu :r clescoperit niciodatf c[ rfm5.sese tot timpul complet t5cut. Ilin contra, ulterior, foarte satisf5,cut, i-a spus prietenului meu, r:6, dup5 pirerea s&: reu;ise u.eotrignriif cle bine. Atunci cind crineva este foarte ruryinat sau foarte timid qi ro;eryte iutens, inima ii bate rapicl , iar rS,suflarea ii este tulburatd,. Aceasta cu greu se poate opri tle a 1r,ll infhierrfa crirculalia singeh,i in creier ;i chiar facultS,file psihice. Juclecincl r1up5, influenf ir 1i rnai puternicd, a miniei ;i a fricii asupra circulaliei, pare toturyi incloir.lnic dacil prttem explica in mod" satisfd,cd,tor in acest fel starea psihic5, tulburatil la unele persoane atunci cind acestea roDesc intens. Acler'[,rata explicatie poate si, constea din simpatia intimS, care exisl,[ iirtre circulalia capilar5 a sriprafetei capului ryi felei;i cea a creierului. Ad.resindu-m5 r1r. J. Crichttin Bro\\rrle pentru informafii, el mi-a prezentat d.iferite fapte in legirtur5, cu acest subiecl,. Atunci cind nervul simpatic este seclionat pe una, din laturile capului, capilarele clin aceast5, parte sint relaxate si se umplu cu singe, f5,cind. ca pielea si se inro;eascd, qi s5, se inc6lzeasch ryi in acelaqi timp tempera* Itr
englez,-I,

conftlzic minlalir; astlzi, psilriatria cla alt continut acestui lermen ( ]i. trad.).

INROSTRE

d.iu al accesului rle epilepsie pare s5, fie con.traclia vaselor creierului, iar printa manifestare exterioarii, este paloarea ext,rem5, a fizicnomiei. Drizipelul capului produce cle obicei delir. Chiar alinarea unei migrene putern.ice prin arderea pielii cu o loliune puternic[,, d"up5, pi,rerea mea, se bazeazd, pe acela;i principiu. Dr. Browne a administrat aclesea pacienfilor sd,i ernanaf,ii de nitritamilzz, care are calitatea neobirynuit,d, de a proyoca () inro;ire v'ie a felei in 30 pin[ in 60 de secunde. Aceasti, imbujorare seamd,n5, c',u inrosirea aproape in toate detaliile ; ca incepe in. mai multe puncte clistincte de pe tald, qi se intinde pin[ ce cuprind.e intreaga suprafa\il a, capului, gitului ;i pieptului ; n.umai intr-un sing:ur caz insir, s-a observat c5, s-a intins ryi la abd.omen. Arterele clin retind, se dilati,, ochii lucesc si intr-un c:,a'L a eristat o uqoard, ld,crimare. La inceputr pacien!,ii sint pld,cut stimulati, ins5,, in timp ce imbujorarea sporeste, ei so tulburl;i se zd,p5,cesc. O femeie clreia i s-au aclmin.istrat ad.esea aceste emanalii a afirmat cd,, de indata, ce se incd,lzea, se z[,pd,ce'a. Se pare, judecind dupL ochii strilucitori;i clupir, comportarea insuflefiti, a persoanelor care sint tocma,i pe punctul de a roryi, cii facutt5,file lor mintale sint oarecum stimulate. Confuzta psihicf se produce nurnai atunci cind. inro;ire:l este excesiv'ii. S-ar pfrea de aceea c5, capilarele felei sint, influen!,ate, atit in timpul inhald,rii nitritamilului, cit ;i in. timpul inroqirii, inainte ca acea parte a creierului de care depinrl facult5,,tile mintale sii, fie influenf atd,. I)in cont,ra, atunci cintl creierul este in prirnul rind. influen!,at, circulalia pielii este influenlatd, in mod secundar. Dr. IJrov'ne a olrservat aclesea, dupit cum mL informeaz5,, pete si impestriffturi ro;ii imprrirytiate pe pieptul pacientilor' epileptici. Tn aceste cazur| atunci cind pielea de pe torace sau abdomen. este frecat[, de]icat cu un creion sau cu vreun alt obiect sau, in cazrLt-r mai grave, numai atinsS, cu degetul, suprafala se acoperX, in mai pu!,in d.e o jum5,tate de rninut cu pete de un rolu viu, care se intind. la o oarecare distan!5, c1e fiecare parte a punctului atins ;i persisti, citeva minute. Acestea sint maculae ccrebrulcs ale lui Trousseau f i, duprl cum observl dr. Brox'ne, ele inclic,i, o stare f oarte nrod ificatd, a sistemului vascular cutanat. Atunci, dacl existi, firi, indoial5,, o simpatie intimd, intre circula,tia capilard, de acea parte a creierului cle care depincl facultd,file noastre mintale ryi pielea felei, nu este surprinziltar ca acele cautze mora,ltl care produc inrosire intens5, s[, provoace d.e asemenea o mare tulburare a rninlii, independent d"e propria, Ior influenfd, tulbur[toare. ru;ine, l:,latura,std,ri,lor ntintale cal'c produci,nroqi,re. -Acestea sint : timiclitate, pot :rduce rnulte ;i modestie, la toate elementul esc'n,tial fiind autoobservatia. Se explicatii pentru presupunerea cir, inilial atenlia, sporitd, in leglturti cu p[rerea a]tora d.espre aspectul erterior personal era carr'/,a excitatoare', acela;i efect fiirtd ulterior proclrrs, prin puterea asocialiei, clt-r autoaten.!ia in legi,tur'l cu colnportarea morall. Ceea ce provoaci, inro;irea, rtu e.ste limplul act der a meclita asupra propriului nostru u,spect, c,i dt' a n.e gindi l:r oe crt'tl al{ii clespre n.oi. intr-o singuri,tate absolutii,, persoana cea mai sensibilf este cu totul indiferent5, la
2?

tura din interiorul craniului cle aceea;i parte sir, se ridice. ftlflamarea membrauelor creierului d"uce Ia congestionarea fetei, a urechilt r ;i a oclr.ilor. Primul sf a-

clr. .I. Crichton Brorvrrc, J,Iemoir,

Vezi de aselltellea, asupra acesLui subiect, in,,West Riding Lunatic

Asvlurrr lledical Reporl", 1871, p. 95-98.

1ti8

INRoSiRtr

aspectul ei exterior. Noi resirn!,inr tnur;trarc:l riltt clez:lplobarca niult mai acut decit aprobarea ;i, ca urmare, obsen'zlliile tle clepreciere ,sa,u de ridicol, daci, sint, in leg5,tur5, cu aspectul sau cu purtarea noastri,r Le fac sL rosim mult mai ufor rlecit lauda. F-flrti inrloialir, in.sii, cr"r, ]aucla, ;i admiratia sint foarte cfieace I o fatl dril,gu,tir, ro;e;1;e cind un b[,rbat se uit[ insistent la ea, t]u toa,te cti ;tie perftrct rlcr bine cti nu o clefii,imeazh. Mulli copii, precum ;i persoane bzitrine ryi sertsibile, rosesc dacil sint rnult liluda{,i. }Iodul in care s-:r ajuns ca aspectul noastru personal sir, ducil, a,tun.ci cincl ne cliirn searna cir, allii se ocupii, de noi, la umplere:r imerliat5, cu singo zr ca,pilarelor', mai a,les a, celor ale fetci, va fi discuta,t, ultt'rjor. t{otivele crlr'e mir, fa,c s[ crecl c5, atetllia indrentatzi c[,tre aspct]tul persottetl ;i cir,tro cornportarea, mora,l[, a fost elementul funclamental in rloltinrlirea obic'ciului clt a roryi vor fi relatatc acum. Luater fiecare separat, ele sint neinsemn.ate, insli combinate au, dupri mine, o greuta,te consitlerabilii. ]trste trotot'iu ci, ttimitr rru face pe gi16rv& sil roSeasci, atit de rnult ca o observatie, oricit, clet nttinsemuatii,, in privinla aspect,ului s5,u persotral. Nu po,ti nici m[car sL remarci roc]ria unc,i femeri care ro;e;te ugor fa,rir, ca fala ,.oi, nu i ser impurprlreze. I)upri oum tlbserr.i.r, Colerriclge, este suficiernt sti priveryti fix unelcr persoalte pen.tru tI, le face sl ro;eascir, L,sr"f explicer asta cine Poate"za. La cei cloialbinoryiobservali de dr. Burgcrss24, r,ceL\ ntai rnici, mi;care cle a It' t,xarnirra part,icularita,lile in mod invariabil" ii flcea r-ti ro;easc[, intens. l'ermeile sint mul1, mai sensibile in privinf,a aspectului lor personal decit b[rba,tiir mai ales femcile mai in virsta, in comparalie cu b[rbalii mai in virstL, ;i ele ro$esc rnult mai u$or. Tinerii cle ambele sexe sint mult mai sernsibili in aceastzi pr:iviniI rle'cit bir,trinii si ro;esc mult mai ugor decit ace;tia. La o virsti, foarte fraged[, copiii nu roDesc si nici nu arat5, celelalte semne de autoconrytien!5 cAr'(-' itl.solescr i1 general ro;irea. tlnul dintre farmecele lor prin.cipale t'r,te cir nu le p:rsii de ct'ett' cg crecl alfii despre ei. La o virst[, timpurie, ei se uitri cu ochii larg deschi;i la, un str[,in', cu o privire fix5,;i f[ra sir, clipease[,, ca la un obiect neinsuflef,it,r intr-un It'l po care noi, cei mai in virstit', nu-l putem imita. Ilste evident pentru oricine cir tinerii ;i tinr,:rele sint foarte sertsibili fa'fti piurere1 altora in celr ce priv'e;te aspectul lor si ro[es]ci incomparabil mai rnult, rlrr in prezenla sexului opus rlecit in cea a propriului lor sex 25. Un tinflr ca,re n.u t'ste foarte preilispus sil ro;easc5, se va imbujora intens la orice u;oar[, rjdicu]izare a 2,spe3tulli orlu din partea unei fete a cd,rei judecati, asupra oric5,rui subiect import,a,irt, sl nu ar lla-o in consideralie. Nici o pereche fericitzi de tincri indrzigostif,it prerfuinclu-;i aclmira!,ia reciproci, ;i dragostea mai scump decit orict' altceva pe l,r*,,, nu s-au curtat vrcorlat'i, fzir5,,qi, fi rogit de nenum[rate ori. l)upti dr. Brirlgpsr chiar sillbaticji din fara cle l'oc rogesc, ,,mai ales in prc.zrn.!a femeilor, ins5, in rnod sigur ;i in legltur[, cu aspcctul lor plF]ctlal". Dintr:e toate p5,r!ile corpului, fafa este cea mzti cei'(i('tatir' ;i luatil in. crtnsidcrafie. cl1pil cunl este naturnl, fiincl sediul principal al t'xpre,si{i;i sursa vocii. lia, cste tlt' aserteuea, .si secliul plitr.cipal al frumuse!,ii ;i ltl uri!,eniei ;i in toatit,
23 intr-o rliscrr!ic tlcspre il;a-trtttnilttl nragtrctistrl nral, 'l'uble 7'alA', r'ol. I.
24 I bitlern,
2:,

atli-

p. -10. Dl. Ilain (The

Emottrtns unrl llte

II'iU, 1865, p.61)

facc obsct'r'a{ii ctr pt'ivit'e la tirtriditatea conrporLiil'ilot', care esle produsit intre sexe... sub influenla respectului reciproc, cle Leama ambelot' pnrli de a nu fi in rela!ii bunt'in mod t'ecipt'oc.

I\.ROSIRE

lumea, fa{,a este c('a mai impoclobitir,26. De :roeca faf:l tt'<'ltuie sii, fi fost, supusii, tirnp cle'rnulte gc'nera{,ii, la o autoob,qervatie, mult mai milulioar5,;i tnai seric;asf decit oricalcr parte a corpului;i, in conforrnitater cu principiul xpus aici, putt'nt inlelege de r.,o estc cera mai prcdispusir sil r(IseAscii,. Cu toatc crit t'xpulterea la alt,t'r'nllnt,tr de t,ernpurlrturzi etc. zr, sporit probabil rnult capacitntcit tle dilata,r'e;i tler contract'ir-' :r capilarelor fc!t'i ;i a pir,r'!ilor invecinnte, t,otrr;i rrct'st fapt plin el insuryi cu gr(,u poat,e explica cle (i() aceste pirrfi rcfesc mai rrtrrlt tlecit t'esrt,ul (1or'pului, intrucit cl nu lilrnurersf,g clcr ce rniirilt't'ogcso ntreorj. IrrI ('rrr(rperti, tct (iol'llul le furnict-l u,)ol atunci cind f'afa ro[e6tcr iutt,r,s. La taselt'( rl]cttclf i (iar(] de obictti urnblir goale, rcsa{a se extinde'pe o,quFrafa!ii mult mai rnal'('rkt,it la troi. lntr-tr oarccitro miisurl, aceste fapte se pct intelege, clec;arece aten!,ia ftrfir, cle proprill persoan5, la omul primitiv, preclunl ;i la rasele actuale care itrcit umbl5, goale, nll treLruie sil se fi lirnitzlt numai ia, fala lor, dupf curn se intimplir, la, perscranelc-' care acunl umblil imbrzicate. Am v[,zut cil in tolrte p5r!'ile lumii per'soaucle cAr() se ru;int,ir"zl r1e vreo infracliun.o moralil sint predispuser sri-;i intr:arcii fatil srau s-o zrplcce srru sil ryi-o a,scundir, indepanrlent cle vreun gincl in legtituril cu :tspctul lor persottal. Scopul cu grcu puat,e fi actla, de a-rqi masca inrosilt'zr, tle'cat'cce irl accst ft l fa{,a t'i',te intoarsir, F:lrl rii\cr.urst"r in imprejur5,ri care exclucl orice dorirrfai de a, a,sculttle ruryinea, ca atuuci cinrl r'.ti,ov'il!ia, este pe deplin miirturisitri ryi regrct,at[.Iirte totupi pr(]babil cir onlul prirnitiv, inainte de a, fi clobindit niultil sen""ibilitatrr rnttralii, trebuie sti fi fost f'oarte sensribil in priv'infa :rsperctului silu personal, ct'l puJin irt legriturl, cu celilalt ,q'X' ;i ,s[, sc fi simfit, in consecinfti, nenorocit la vreo observafie criticl in legriturii, cu aspectul silu, ceea ce ,qte o formil a, ru;inii.$i, intrucit fala este partea corpului cel mai mult privitl, este t1e in],elcs cti oric;rtc, fiin<l rusinat cle aspectul sii,u personalr v& rlori sil-;i ascunrl[ aceastri paltrr a corpului. O clat[ astfe] clobirrdit,, c'ste natura,l ca a(rt,st obicei sii, fie coni,inuat ittuttci cind ru;inea t'ste t't'sirnfitir t1in" motive st;rict, rnorale ; alt,fcl nu ar f i uf olr r rlr, lle dir,nr seama rle c,e in ercest,o imprejuriiri ar erisl,a, o dorinf,a, tlo a, lr.(r irst:utrc|"'.' fal a tnzli rnult; dccit oli cAtt' alti parto :1, corpuiui . Obiceiul at,it cle general, la oricine se simte ruryinzlt,, r'lc a-[i in.tcriLcl(' filftl sau cle a, llsa ochii in. jcs sau cle a-i mi;ca nr:lirr.iryt,it clintr-o parte intr-alta clecurgtr probabil din fiecare privire indreptatl spre cei prezenti, car() ii creeaz[, corv'ittgct't'rL cir, este obserrr,'at cu:r,ten!ie,;i atunci se strdcluierytc., neuitindu-st'lrr (,t'i tlt'{'afir, clar mai ales in ochii lor, s[, scape pentru moment rle a,ceasti, convingere neplticutl. Ti,nti,ditate. - Aceasti, ciudatf stare psihicd,, aclesea clcnumitii rf.ialri situ f:r,ls5, ruryine sau.,mauvAise hontett, pare s[ fie una dintre cauzele cele mai eficiente ale inro;irii. Timidit:rtea se r{:cunoa;te de fapt mai ales prin inro;irca, fefei, prin evitarea privirii cclorlalfi, prin lS,sart,lt ocrhilor in iosr pr(iun] 5i prirr tniqciirile stingace si nertoase ale corpului. Multe femc,i rogesc clirl tim.jrlitatt'rle sute rrau poate chia,r c1e rnii r1e ori, clar li se intimplri, sir, rc;eascir rlual o tlat[ pentrtr ceea ce mcrit'i mustra,re ryi Ic'este lealmente'l"u;irre. f inriditatea p?rre sir, depinclti r1e sensibilitaterzr fafi dc pl,r'erea bunl sau rea a a]tortr in specizrl in leg[turl' cu aspectul nostru exterior. Striiinii nu curlosc 5i nici nu le pa"sii de' purtarea sau rle caracterul nr,;stnr, ins:li (,i ne pot crlitica aspcctul, ;i Adclrr.a o si fae. Ca urmare
26

\'ezi, ca r,lovutlii perrtrrr accst subiect,

7-1rc I)esce,nt

of JIttrt,

t-crl. I I.

p. 71 ;i

13

t1,

INROSIRE

prefuie,ste rnult opinia altora, d.e;i cu dispre!. Persoanele extrern de timide sint rareori timirle in prezenta acelora, cu care sint foarte familiari ryi de a ch,ror plrere bun[ li simpntie sin.t complet asigura,ti, de exemplu o fatf in prezenta rnamei sale. Am negli jat sI, pun intrebarea, in circulara mea tipflriti,, dac:-u timiclitatea, poate fi cletectatir, la cliferite rase omenelti, ins[ un hitrdus ]-a asigura,t pe dl. Ilrskine cir, ea poate fi recunoscut[, la compatriolii sir,i. Timiclitatea, dup5, cium indicS, derivalia euvintului in mai multe limbi 27, t'ste inruditti indeaproape c,u frica,; itr sensul obirynuit al cuvintului, este totu;i distinctii, de fricir,. Fririr, indoia,ll, c[ unui timid ii este groazk de atenlia striitr.ilor I (ru greu se poate in-sti spulle cti ii ester fric5, cle' ei I el poate fi tot a,tit de vitetlz clA un ('rou in luptfl, si t,otu;i poate sri nu aib[ in.credere in sine pentru Iucruri cle nimic in prezen,ta strd,inilor. Aproape oricine este extrem cle nerrros cind so tt,dreseazzi peu.tru prima clatd, unui public, ryi majoritatea oamenilor ri,ntin toir,til viafa a;a ; aceasta pa,re si, depincLi ins5, mai mult cle con;tiin,ta unui mare efot'l, iminent, cu efectele sale asociate asupra sistermului nervos, decit de timiditate tt, cu toate cc"r,, ftirri inctoial[, timidul suferai in asenlene& ocazit infinit mai mult decit altcineva. La copiii foarte mie,i c'stc greu de deoserbit intre fricir, ;i timiditate I Ia, ei insai, acest clin urmil sentiment mi-a prirut Adese:r, mai asemirn.i,tor cu szillri,ticia unui animal neimblinztt. Timiditatea apare la o virst[ foarte timpurie. Irir, trnul clintrt'copiii mei in virstii, cle doi ani;i trei luni, a,m vhzut o urmir' de oeea co pirea cu siguranfir, sir, fie timiditate, ma,nifestat5, fa],i, d"e mine dupri o absenfd, de acasil de numai o siptd,min[. r\ceastzr s-a manifes.tat nu uunrai printr-cl inro;ire, ci ;i printr-o uryoarir, intorr,r'cere a ochilor dinspre nrinc tinrp
III, H. \Yt'clgrvootl, Dictiorrurg of English Iilgmologg, t'ol. 1865, p. 184. La fel gi cn cuvintul uerecunrlrrs. 28 f)1. Bilin ( l.he Emotiorts unrl the lYill, p. 64) a disscnt

prezenfa, euno;tinfelor lroastre, a c5,ror apreciere o pre,tuim intr-o anumit[ m[sur[,, clecit in prezenla striiinilor. tln medic mi-a spus crl un tinrir duce, boga,t, cu ca,re c['l[,torea in calitate tle insofitor medical, rosea, o& o fatl atunci c,in.cl ii plltea onorariul ; ;i totuli acest tirrlr probabil czi nu ar fi roryit ;i nu s-ar fi ari,tat timicl cli,lci, ar fi plitit o not[ unui negustor. Unele persoane sint totrr;i atit cle sensibile, incit simplul act cle a, adresa cuvintul aproape oricui este suficien.t pentru a le stirni conltiinf a, de sine, rezu\tatul fiind o u;oar[, roryire. Deza,probarea, ;i ridicolul cletermin[, din ria,uza, sensibilit[tji noastre in aceastir, privinf,i, mult mai ugor timiditatea si ro;irea clecit le determinS, aprobarea,, cu toate cL Ia, unele persoa,ne aceasta din urrnir, este foarte eficace. increzu,tii sint rareori timizi, cleoa,recer se preluiesc prea mult pe ei pentru &, se arytepta la critici. Nu este a1,it de evident de ce un om mind.ru este ad.esea timid, dup[ cun] pare s[, fie ca'2u1, afa,r[, numai dac[,, cu toatri increderea sa, in siner, el

a acestui fapt, persoa,nele timicle sint in specrial preclispuse sir, se jeneze ;i sir roryeasci, in prezenla stri,inilor. Daci sint con;tien.li c[, existzi ceva neobiqn.uit sau chiar nou in imbri,cd,minte sau c[, persoana lor are yreun defect ne'insernnat, mai ales la fa!,ir, - elemente probabile de a,tragere a a,ten,tiei str[inilor -, timizii tlevin insuportabil de timizi. Pe de alta, parte, in acele cazuri care privesc comportarea, ;i nu irspect,ul person.al, sintem mult mai predispu;i Ia timiditate in

r7

ocazii, preculn si tructtl scenci la actorii care nu siut obiqnuili cu scena. Dl. Bain pare si ntribuie aceste sentimente sirnplei plesupuneri sau temei.

ctrtat

irnentele ..de Lusine" rnanifestate in

aceste

INROSTRE

191

de citeva nrinute. Intr-alte cazurrr am observat cL timiditatea sau sfiala ;i adevd,rata rusine se arat[, in ochii copiilor mici inajnte ca ei sd, fi dobindit capacitatea d.e a roqi. Deoarece timidita,tea pare s[ depind[ r1e atentia, concentratl asupra propriei persoane, ne putem da seama citri dreptate au cei care sus,tin cir,, rnustrincl copiii pentru timiditate, in loc de a le face vreun bine, Ie cauzd,m niult r[u, intrucit li se atrage atenlia qi mai mult asupra 1or. Pe bun[, clrepta,te s-a insistat asupra faptului cd, ,,nimic nu jigneryte mai mult persoanele tinere decit a fi observate in mod continuu in legir,tur5, cu sentimentele 1or, a li se eramina am[,nun,tit fizionomia ;i a li se mi,sura gradul de sensibilitate cu ochiul vigilent al spectatorului necru!5,tor. Sub constringerea urlor asernenea examinziri, ei nu pot gintli la nimic altceva decit ci, sint privili ryi nu pot sim!,i rrimic aitceva rlecit rusine sau teaml" 2e. (lauze m,or"ale: ur,noad,lie. fn privinla inro;irii clin carlze strict morale, intilnim acela;i principiu fundamental ca qi mai inainte, ryi Anume consicleraf,ie' pentru pflrerea altora. Nu conqtiinla provoacii, inroqire, cleoarece cineva poate legreta sincer in singuri,tate o gregeald, uqoarzi comisd, sau poate suferi cea mai profundi, remurycare pentru o crimf nedescoperit5,, insi, nu va rosi. ,,Iloryesc, spune tlr. Burgess 30, in prezen!,a acttzatorilor mei". Nu sentimentul rinov5,liei, ci gindul c:i alfii ne cred sau ne qtiu vinova,ti ne imbujoreazit fa!a. Cineva se poate simfi profund. ruqinat de a fi splls un mic nead.evir f[rzi s[, roseasci, ins[, clacri blnuieqte micar cil este d.escoperit, el va roryi imediat, mai ales rlac5 este descoperit de o persoanri pe care o respecti. Pe de altd, parter rr om poate fi convins cii l)umnezeu este nrartor la toate acliunile sale, se poate sim.ti profund conqtient de vreo gre;ealir, ryi se poate rugil pentru iertare, inszi acestea rru vor provoca inroryire, dup5, cum crede o doamnii care roqe;te foar'te u;or. Presupun cf,, explica!,ia acestei deosebiri intre cunoaryterezr acliunilor noastre de cd,tre Dumnezeu si d.e c5tre om rezidi, in faptul cir, clezaprobarea d"e cfltre om a comport[,rii morale este d.e o naturl oarecum inruditir, cu rlezaprobarea aspectului nostru personal, a$a incit, prin asocialie, ambeler cluc la rezultate similare, in vreme ce tlezaprobarea cle ci,tre l)umnezeu nu evocil o
asemenea asociere. Multe persoane au roryit intens cind, au fost acuzate rle vreo crimii, cu toate ci, erau complet nevinovAtt'. DupL curn mi-a relatat rloamna la care m-arn refe'rit mai sus, chiar ginclul cir, alf,ii cred cL am ficut vreo observatie nebinevoitoare sau stupid[, este intru totul suficient s5, provoace o roryirer cu toate c5, rytim tot timpul czi am f ost greqit inleleryi. O acliune poate fi meritorie sau d.e rraturl indiferentd,, insir, o persoan[, sensibili, va rosi dacii b[nuieryte ci, allii sint clr-. zrlt[, pd,rere in privinla ei. I)e exemplu, o doamn5, poate cla, fiind singur5,, bani unui cerpetor, f5,r5, urm5, de rosire ; dac5, insi, sint prezente ;i alte persoane ryi ea se indoieryte cL ele o aprobi, sau dacl bd,nuie;te cI, o cred impinsi, de dorinfa de a-qi etala generozitatea, eA va roryi. L.1, fel va fi cind. incearcl, s:i aline nenorocirea 'ttnei doamner ruinate, mai ales daci, o cunoscuse anterior in condi{ii mai bune,
ee

}laria gi R. L. Edgervorth,

L-.s.say.s

rtn Practicctl Erltt


(p7;.

cil., p. 187) insistir putt'rnic in act'lagi


30 Ibiclem, yt. lt0.

sens.

r:ttlittrt, edi!ic nouir, r'ol.

II,

1822,

p. 38. Dr. Burgcss

INRO$rRE

dt,oalece ('ir, n.u p{.)ate fi sigurft cur]r va fi apreciatir, purtflrcB, sa. Cazuri ca acestea insd, tle,buie consiclerate ca idcntice cu timiditatea. in,aiilr,ut'(u ltot'ntel,or de burad,-cu',^i,'in!,rY. - Regulile cle bunii-cuviinli se referi-r iutrttrlt'illll'r.a l.a <,ompoltrl,r'eil in prezenta altora sau fat,iu cle a,lfii.Itrle nu au neapitrat vt'eo lt'gt'rturl cu sinrlul mora,l ;i sint :tdesea fririi serrs. 'fotu;i, rleoarcce depind <le rnorzlvurile celor cguli,si supc'r'iori nouzi, a et-u'or piirele o pretuim in morl deosebit, ele sint considerate ca tot ntit de obligatorii ca ryi legile onoarei pentrrr un our bint'crescub. in const'tr'nII, o inc[]care a legilor de bunri-euviin,t[, adic[ orice rrt'politete satl ,,gaucherict'*, orice necuviin{ti sau observatie nepotrivitr-i, cle;i cll tol,ul intimplritoare, v?r, pl'olrocit, cea, mai intc'nsi, r'osire clr: care este capabil rrinevu. ('hilrr' :rntjntirea, urlui rr$emenea act, tlupir, un interv'al tle rnul,ti ani, va pl'()v'r)c,il lurrr.ictrre irr tt,t colpul. Atil, de puternici, cste, cle asernellea, for,ta sirupa,tiei, inrrit o p(rl;ioanl, sclsibilir va ro;i uneori, dupli (]um rn-a asigulat o doamn[,, la irrcirlcarerl fla,grantir a burrei-cuviinte cle cirtre o persoan5, cu totul strr'r,inri,, cu t,c:rie r,:i irctul poatc sr-l rru aibil zrbsr-rlut u.ici o legiituri-r clr ca. .IIotl,r'stit'. -,\cest:I, cf t-r url alt factor importunt care ducc, la provocareii, rosir'.i, insr'L cnvintul nrc;destit'inclutle stirri psih.ice foalte dil'elite. trl implici urnllirt![,,;i lrrlclt'r,r., inrlccit,nr ucerrst,a tlupi,fapt,ul cir, unele persoane sint foa,rte ntulfunrite si rose-q(1 la, o micir, laudzi sau sint nemulf'unrite de la,ucla pe carcr o ererl, dupir, propriul lor umil c.r'itcriur prea mrlre pentru persoana lor. Aici roryirea cste provocatir de irrsemnirt:rtea obisnuitir, a, cottsirlera!iei pentm prirelea altola. Arlesea irrsir nrotlestia se rnanifestri prin acte tler indeiieatc'le, iar inclelicate'tea ('ste o prtrlllernil t1e bund,-cuviirrtii, dupir, cum r"eclem (rltl,T l:r, na,tiunile ca,t'e merg cr,mplet srru aproapc) goille. (lt'l cu'e este rnodest si lo;e;te ug()r la acl,r'cle as(fnlellell nrrtut'r"r, o face pentnr cii, t'le replezitrtl, inctilcriri rrle unei bunc.-cuviinte solitl si intt'ltrpt stalrilite. Act'rtsta se \.ecle tle fapt tliu clerivatia cuvintului ,,nroclest" rl ,rr ,,ntot1us", o rniisurir, satl un criteriu rle comportare. O inro,lire clatoratl acestei 1'ol'm(, cle motlcstit'('it('rlt'altfel:rptai drr a, f i intens:i, intnrcit eu, se tefel'ir, in generrrl llr serrl cpus ; si ilrn vlzrit cun], in toat'e czrzurile, plerlispozitia, noa,strf de a, lrisi osto irstft'l sporitir,. S-ar pirr"eLr, cr-l noi aplicitrn tt'tnre nul ,,mod.est" la cei cirr(' il,u o plrele urnilir despre t'i inpiqi si 1:r, cei care sint t'xtlem dc sensioili in privinfa lrnui cuv'int sau rr urrui fnpt rtt'tlelic:t1,, ttuntai tleoat't'cer itr antbt'le ctrzuri rolirerr es1;e ugor prrivocu,tir, celc tlonir, stirri psihict'nenvind nimic altceva comun. Din a,cest rnotiv, tinririitatca este atlesea confuttrlatil ,1i ca, cu modc'stia in st'nsul

unrilin!t'i.
I)upir, cunl a,rn observat;i dupfi cum mi s-a relatat, unerkr tr)ersoane ro$esc la orice arniut;irc bnrscii ;i ueplfcutl,. Cauza cerzr, mai rteobi;nuitd, pare sir fier zlrnintirca, bluscr"r rle tr fi promis ;i c1e a nu fi f[,cut cerra pentru o alti, persoanit. irr acest caz se poate sir, rle trt':rcii prin minte, pe jun[,tate con;tient, gindul : -t'a cr d(' t'l desprcr minc' ? ", ;i atunci imbujorarea vll, cii,p[t'a natura unei , , L'e arlevir,rate inro;iri. IJste foarte inrloielnic dac[ asemenea imbujord,r'i sint datorate, in nra,jorit:r,tea cazurilor, faptului cil circula!,ia capilar[ este influen\ath, tleoilrece brebuie sii ne :lrnintim c[, aproape toate emofiile puternice, cum sint miniil sau rnar'('il bucurit, ac(ioneazir, rrsupra ininrii ryi fac ca fa!'a s5, roryeasc[.
* Slirreacit'. irr lilrrlll
f

nrnct'zr-r

(\'.

1r'rrrl. ).

INROSIRE

Ilaptul cir, inro;irea poate fi provocatd, in singuli,tato absolutl, pare opus ipotezei adoptate aici, ryi anune c5, acest obicei a luat inilial narytere clin gindul la ce cred. allii d.espre n.oi.l\Iai multe cloamne care ro,!scr foarte ugcr sint de aceeaSi pi,rere in privinla singuratillii, iar unele rlintre ele crcrl cir, au roryit chiar pe intuneric. Din ceea ce a afirmat dl. I'orbes in privin!,a aymara;ilor ;i clin propriilt' mele s:errzafiir ru mir, indoiesc cir aceastil din urmi, afirmalie cste oorcctir. l)e ircccir Shakespeare a gre;it cind a facut -o pe Julieta, ca"re nici mricar nu elur, singurir,,
s5, "spund,

lui

Romeo (actul

II,
::;

scena 2)

,,'l'u gtii cir nrasca nop{ii c pc latrr

nrca,
ll

l;T'" :' :::l i

i"

t, i,li;, ;

"

li,

",lll,i,"

",,,,,,,,,

ei, sau de asemenca in lcgirtllri-r cu reflcrrtar:ca la oe ar acele ac{iuni. Totusi, unul sau tloi tlintre informat,orii mei cred cir au rosit de ruryine pntru acfiurr"i cillo nll au nirri o legziturz-r cu allii. I)acir, cste a$a, atunci rezultatul l,rebuic. "'i-r,-l atribuinr fortt'i obiceiului inr[tlircintr,t ;i A ztsccin,tiei, sub influenla unei stirri psihice inrle:rpr(]ape analogd, cn cea care provoacii, de obicei inroryire;ryi rrici nu trebuie srri fim surplinsi cle aceilsta, dearece chiar simpatia pentru o altX, persoarlil care cromite o grar.i-r incllcare a morlului de comportare pz,re sri provoace uneoli, dupii cun] tocrnai ar]l vitzut, o inro;ire. Conchid, in sfir;it, cti rosirca, clatorat:i timiditirf,ii, ru;inii pcntru o erirnt-r realI,, ruqinii pentru o incilca,re a legilcr bunei-cuviinfe, modestiei rlin umilin{ir, modestiei dintr-o nedelic:rtefe, depintle in t'oate cazurile de acelzr,si principiu, cilr"e esteo reacf,ie sensibild, fa,til de ptilere a altora, rnai ales fa,lil rle deflimarca rle critrt' a,l,tii, in primul rinrl in legir,turri cu aspectul nostru personal, si in special al fefei, ;i in al cloilea rittd, prin for{a asoeia,fiei ,si a obisnuinfei, itr lt'gittru'i'r, cu prileleA altora despre comportarea noastrri. Teot"iu rogir"ii. llrebrtie s[, examinilnr acurn rle ee itl('zl, cl-l nllii girrtlt'sc, cev'A tlespre nr-ri ne influenteazri circula,tia capilarir. Sir O. Be113r insistil asrlpnr faptuhii czi ro;irea, este ,,url dispozitiv pentru expresie, ttrrpir (lunt se pcate tlt'rlnct' clin aceea cil culoarea llu se extin.de clecit pe suprafala felei, a gitului pi a pieptulrti, pirrf,ile cele n:a,i cxpuse. tra nu s(' clobinderyte, ci existil cle la inceput". Dr. Burgess crede c[, e il a fost destinat[ de creator ,,pentru ca sufletr,rl sri :ribir, putere nelimitati, tle arhta pe obraji cliferitele cmo!,ii in,ter'rter ale sentimen^ ca o opreliryte asupra noastri si r1n semlr pentru alfii telor moralet', constituind cL incd,lcI,m reguli care ar trebui consiclerate sacre. Gratiolet observ[ nuntai : ,,Or, eomme il est clans I'ordre d.e la nature que lt0tre social le plus intelligent soit :r,ussi le plus intelligible, cette facult6 c1e rougeur et palcrrr qui clistingrte l'h.omme est t1n signe naturel rle sa haute perfection"*.
prezenla, lcr sau

Atunci ins5, eind" o ro;ire este provocatl in singurir,tate ) caLtza este ?lproapc lntotdearlna in leg5,turi cu pirrerea altora despre n.oi asupra acfiunii executa,te in

fi gindit al,tii desprc noi tlaci, ar fi curoscut

bfnuite

c1e

31

Belf, .lnrtlontu rtnrl

I'hilosoT'tltg

of

Iit'ysressiou, p.

9l-r. Brrt'gess,

o1t. t'i1., p. l!), (ilatiolet, I)c lu l)hrlsionomit,

p.

* ,,Or, clrnr c firesc ca fiinla socialir ccr nrai intcligenta sir fic ;i cea nrai inteligibilir, ltct'astii Iitctrltalt', 1lt'tipt'ic
ornrrltri, rle a t'osi si de a sc facc palicl cste rrn st'tttn nutrr-

1) 1.

ral rrl irraltci sult' pclft'r'!irrrri" (l'.

/rrrr1.).

194

lNRO$rRE

Convingerca c[, roryirca zr fost predestinatfi, spr:c'ia.I c1e crc'ator este opusd, teoriei g"nutr,ie a evolu,tiei, at,it rle larg acceptatS, in prezent. Dar discutarea acestei ch.estiuni iese din'cadrul problemei pe care mi-am propus-o. Cei care cretl in predestinare rror gd,si ck este greu de explicat faptul cd, timiditatea este cea rnai frecveltd, ryi ."u m*i eficientI, diu toate cauzele roryirii, deoarece face pe cel ce ro;eryte s[, sufere rii pe cel care pril'eryter ,q[, se simtir, stingherit, f5,r[ ^ fi de cel mai mic folos pentru vreunul d.in ei. Ei vor constata de asemenea cd, este gred sir, erplici faptul ci, negrii ;i alte rase inch.is colorate roDesc, d.eoarec_e la aceste rase o sch.imbare in culoarea pielii nu este decit zrbia sau c1e loc vizibil5,. Fi,r[, indoiald, cX, o u;oar[, inropire contribuie la frumuselea fe,tei unei fec,.oare, iar circazien.ele capalrile de a, roqi se vind cltr un pJ'e! mai ridicat pentru selaiui sultarrului cle cit ce^le mai pulin sensibile 32. Tns5, cel mai neclintit adept al rf"cacit1,tii selec,tiei sexuale..r gt*o va putea presupune cir, r_o;irea afost d-obinrliti c2 nn orrrament sexual. Aceastii, ipotez[, ru] contrazice tle asenlenea cea ce s-a spus mai sus clespre rasele cle culoare care roqesc in mod zrbia vizibil. Ipoteza care imi pare cea rnai probabili,, cu toate c5, la prima veclere poate p[,rea pripit[,, este cii, atenlia strict indreptat5, spre,oricare.pt"tq a^corpuiui tincle sL deraljeze tonusul obirynuit al arterelor mici ale acelei p5,r!i. l.n consecin16, aceste ous" se relax eazd, in asemenea momente mai mult sau mai pulin qi se umplu imediat cu singe arterial. Aceast[, tendin,t[, trebrtie si, fi fost mult

int6rit5 dac[ atenlia

fost frecven.t, indreptat[, in d.ecurs cle multe genera!,ii, asupra acc,leia;i p[r!i, datorit5, influxrrlui nervos circulind ugor de-a lungul c[,ilor cbi$nuite ;i prin puterea erreditillii. Ori de cite ori ni se parre c5, alf,ii deflimeazd, sal chiar efamineazh aspectul nostru personal, atenlia ne este intens indreptatir, spre pfirlile exterioare ryi vizibile ale co'pulUi nosl,ru, i-ar dint're toate aceste ?aga ne este cea mai sensibill, deoarece,fii,rd, incloiali,, tot aga, a fost ;i in pd,r!,i -decursul rnultor generalii trecute. I)e aceea, dac[, pre.,supunem pentru moment
A,

cri afen,tia ilcordatI poate acliona asupra vaselor capilare,_cele ale fe,tei trebuie s[, fi cleven.it d"eosebit de sensibile. Prin forla asocialiei, acelearyi efecte vor tincle sL clecurgi, ori de cite ori ni se p&rer c[, allii ne examineazra sau ne cenzureazd, ac,tiunile sau caracterul. Deoarece ba,za acestei teorii rezidh in faptul c5, starea psihicfl d.e atenlie are o oarecare putere tle a influenla circula,lia capilar[r v& fi necesar s5, prezen t[,m un numi,r considerabil de cletalii mai mult sau mai pu!,in direct legate d-e acest subiect. 1'lai m1lf,i observatclri 33 care, prin experienla ryi cuno;tin!,ele lor v2,ste, sirrt clcosebit r1e czr,pabili tle a forma o judecat[, sinil,toasti att convingeI)upti autoritatca pe cal'l' tt llt'ezitrtil latl-v nlary \Yortlcy \'IouLagtte, vezi flttrgess, oP. crf., p. 413. 33 (-lred cit in Anglia Sir H. Ifollancl a fost pritnttl care s-a ocupaL clt: ittflttcn!a att'n!iei asupla diferitelor lliir!i ale corptrlrti, in lucrat'ta sa lledical Nole.s und Re[lec' lion.s, 1839, p.6'1.,\ceastit lttcrat'e, mull lirrgiti, ir fost' ret ipiritii <lt' Sil tl. t{ollanrl in Cltcrltlt:rs on Llentrtl Phusiolo(tu, 1ti58, p.79, tlitr calc citcz intotrle:utna' itr
ss

lucrarea

aproape accla;i titrtp pt't'cttttt gi ttlterior, 1lt'of. T,a-vcocli a cliscrttlt acelrqi sttbicct, in,,Etlinbrrrgh \Icdical atltl Srrrgical .loltrtutl", 1839, iLrlic, 1t. li - 22' De aselllcllca'

sa Treatise on tlrc Areluott.s JJi.sert.se.s of II'onten, 110 gi,,llitrtl and Brain", vol. II, 1860, p.327. 18-10, Pirerile clr. CarpenLer tlespre nresmeristn atl tlll conlinttt aproape sirnilar. Nlarerlc fiziolog lltiller zr tratat (EIe' ments of I'l'tgsiolog11, trad. engl., vol. lI, 1l' 937-1085) clespre infltren{a gindirii asLlpra rlutri!iei pirr!ilor in lrrcrat'ea sa Lectrrres on Surgical Patholoog, 1853, vol' I, p. i39. Citez clin eclilia a 3-a revilztttI tle cittre prof. 1'urncr', 1870, p. 28. Vczi, de aselllellca' Gratiolct, De lu Plttlsionontie..., P. 283 -287.
p.

INROSIRE

rea e5, atenlia sau conqtiinla (Sir H. Holland considerd, acest ultim tetmc'n ca fiind mai explicit) concentratd, asupra aproape oric5,rei p5,r!i a corpului produce un anumit efect ftzrc asupra ei. Aceasta se aplici la miqcd,rile mu;chilor involuntari ;i la cele ale muqchilor voluntari atunci clnd. acfioneazfl, involunl,ar la secrelia glandelor, lzr, activit'ate'a simlurilor ryi senzaliilor lsi chiar la nutrif,ia lesuturilor. Se rytie cd, migci,rile involuntare ale inimii sint influenlate d.aci, Ii se acortll o aten!,ie serioasd,. Gratiolet sa prezint[ cazu] unui om care, observindu-;i qi numi,rindu-ryi in mocl continuu pulsul, a f5,crrt pini, in cele d.in urnr[ ca o b5,taie din fiecare gase si, se iutrerupd,. Pe cle alt5, parte , t'at6,l meu mi-a spus ci, un observator atc'nt, care suferea cu sigrrranlzi de o boald, cle inim[, de care a qi murit, a afirmat in mod. preeis c5, pulsul ii era in mocl obiqnuit extrem de neregulat ; totu;i, spre marea sa dezamd,gire, el devenea invariabil regulat tle indatzi ce tatil rneu intra in qdaie. Sir H. I.lolland. observ5,35 c5,,,efectul asupra circulaf,iei unei p[r!i, din fa,ptul ci, congtiiula este brusc indreptatS, ryi fixati, asupra ei, este adesea eviclent ;i imediat". Prof. Lafcock, care s-a ocupat in mod" special de fenomeil.c) der aceastil natur[tu, sus!,ine cd, ,,atunci cind atenlia este indreptatit asupra, oricl,rei pd,rli a corpului, inerva,tia ryi circula,tia sint excitate local, iar activita,tea funclional[, a acelei porliuni se intensificd"'. Se crede in gerneral c6, mi;cbrile peristaltice ale intestinelor sint influenlate prin faptul c,zi li se acordi, aten.lie in perioade fixe repetate, iar aceste mi$c5,ri depind cle contraclia mugchilor nestria,ti qi involuntari. Se rtie cit, r1c!'iulL('t1, anormali, a mu;chilor voluntari in epilepsie, coree ryi ist'erie este influenlat'd' cle previziunea, unui atac ;i de vederea altor pacienti similar influenlu'li tt. Aceea;i situa!,ie se constat6 si la acliunile involuntare cle ci,scat ryi ris. Anumite glancle sint puternic influenlate daci ne gind.im la ele sau la condi,tiile in care au f ost d.e obicei excitate. Acest fapt este bine cunoscut de oricine in urma d.c,bitului saliva,r sporit atunci cind, de exemplu, ne gindim concret la fructe intens d.e acid.e 38. in capitolul al Yl-lea s-a ard'tat' cd, o clorin!5, serioas5, qi ind.elungat5.,, fie d.e a reprima, fie de a spori acliunea glandelor lacrimale, este eficace. S-au inregistrat la femei citeva cazurrL curioase de influen!'ri a minlii asupra glanttelor ma,mare ;i altele ;i mai remarcabile in legd,turit cu func-

tiile uterine 3e.

lrri
:j4
3ir 3(i

Atuncri cind ne indrepth,m toatl atenlia asupra unui singur sunet, aeuitittea, spolpsf,p4o, ia,r obiceirtl continuu,t al atenliei susJ,inute, ea la orbi asupra, :Ltlzlllu Plttlsionomie...l p. 283. Ohrtltters on I.Ientul Pltgsiologg, 18118, 1-r. I I L ,,Nlirrd anrl lJrain", 1860, vol. II, yt. l'r2i. Cltupters ort Ilenlal I'hysiolo1111, I). 10 I -" 106.
l)e.

cra clrinuitir dc gintlul ferm ;i durabil cri esLe gravitli. Alunci cinrl sosca pcrioacla previizut.ir, ea aclionl cxtltlL
ca Ei cutn ar fi daL rcalmcnLe na;tere rttni copil ;i pitrert sit sufct'c dulct'i foarLe tnari, a;a incil" ii apiit'eatt ltrttbolttltl ttc sudoare pe fruntc. Drept rczultat, a rc:rprit'ttL mcnstrua[ia eare a durat trei zile pi care nu se nrai tnanifcstasc rlc qase ani. Dl. Braid clit in fuIctgic, Hgpnotisrn..., 1852, p. 95, ca gi in celelalLe lucrlri ale sale, cazuri analoge,

3ll \:czi GrtrtioleL asupra acest.rti sttbiect, De la I'hrlsiaIu)n7ie.... p. 287. ire I)in olrsrrrva!iilc sale asupla rlcrnenlilot', tll'. Crichton Rrou'nc cslc convins c[ atenlia indleptatit Limp mai inrlclungaL asupra oliclrei pirli sau organ ii poate infltten{.a, pinl in cele din urmir, circulalia capilari 9i nutrilia. lJl nri-a clat. citcva cazuri estlaordinare ; unul dintrtr elc, care rru poate fi lelalat aici in mocl delaliat, se rcfcrir la o fcrrtcic rnirritatir, in vit'sll'r dc cincizeei clc ani, carc

prccum ;i alte fapte arltind marea influenlri :t voinlei asupra glandelor rnamare, chiar nnmai asupra ttnui sin-

gur
a0

sin.

nlind, ed, a 2-a, 1868, p.

Dr. I'Iaudsley ( Ihe Phgsiologg and Pathologg of 105) relateazii, tlintr-o sttrsir

l4

('.

ill)4

196

INROSTRE

zile pirrnl i;i redobil[(l(':l,f 11rp1irt culoit,l'r'il, l{?L clr,ft.nie ittcJtis"43. Vt'rlt'tn rt,sl;fel eir, llt;t'trt,irt cottcenl;ral;t-r, irrl'lut,rtf,(,it,zil, (,u sigrrlltttti't rlil'erittr p[t'l;i si oI'giln() (1a,re ltu sittl;7 tle fa,1tl,, srlll cotrl;rolrrl voirrl,t'i. l-'r'irt ctr rnijloaee s(' t'leetdeazii rt,l;cn,t,ia,, poa,trr (ioA Ina,i uirrrito?lt'e rlintltr 1;clate I'a,culti,file lninttnal,e :lle rrriutii, estt'un subi(,(rf, 6'vf,l'errr tlo obscu.r. Dupir, Miilleraa, procesnl prin carc) celtrlelt' iienzoriale ale t,rt'ierului clevin, plin voirrtil, sllscept;ilrikr de a prirni impt't'sii trrai itrt,t:trsr-' si nrai rlisf irrtrl,e (rst,o loarl,e a,nalog cu cel prin ctro cc,lnlek' rnotorii sint trxcita,ttr sir, trinritd, for'!r-1, IX'r'voasi"r, rllu;chilor volnntari. Irlxisl,d, rnultt' plrncte d.e a,st'mil,nare intre ac!'iuneil cehlk,lot' ttt't'voAs(l st rrzor:ir,Lle ;i a celor rnotorii, rle cxemplu faptul obirymrit cd, :r,tenlia c',oug,rrtra1,i[ rlurna,i a,supra unui singur' siru!, pl'orroaoil obost'a'li, casi t'fortul prelungil; ul unrti singrtr rrtu;ehia5. ])e ace('il, cittrl n(f concentrd,m voit atenlia asupra olici'rt'r'i pi:-llji ir, rrorpului, celulele creienrItti cat'c pritnesc irnpt'esiile sau senzat'iilc dt' la, a(rt,a, paltt' sint probabil stirnula,tt' lil activil,ate irr vreun mod necuuoscut. Aceasta po:lte t'xplica fa,ptul c[, ffi,r:ir, si"r, se prodrtci, vreo moclificare localir, a pi,r!'ii ilsupr'u cdrt,it, aten!,ia noastrd, t'sttr irrtens itrrlrept;iltfi,, sc. sirnt sau se intensificil :loolo clulere s:l,u senzalii ciutlate. Daeii, ins[, acea partc este plevirzutir, trrr tttuschi, ntt 1nrl,t'n'l fi siguri, rlupl, culll rrri-a sern[&lat dl. Michael Foster', cti vrerrn irnpuls u,)o]'rnl l llrt,ut fi l;rimis, iu mocl incongtient, la llselnc'rlea, rnurychi, cl()(,lrr oo lu' plovooa, pr'obabil o setrzll!,io obseuri, ln a eel loc. inl,r-rttr rnal'e numll rle caztrt'i, cl.r, irr ttel lr1 glerrrlt,lor sllivant, Illct'itnalt,, l,ractusului intestinal etc., puterea al,errfiei paro si, rt-.zicle rnai ales sau, dupl currr cred unii fiziologi, exclusiv ln faptul ef,, sistemul vaso-motor este influenlat in aqa fel, irreit permite un a,flux de singe nuli lr'lfll'(' in cia,pilarele pi,{ilor lcspectivc.

lui, la orbi qi surzi asupra pipd,itului, pare s5, amelioreze in mod. permanent simlul respectiv. Judecind. dup5, aptitudinile diferitelor ra,se omenegti, existl dcr asrlnenea unele motive d.e a cretle c5, r,fectele sint rrlerlitale. Ilcvenind lzr, st,uzatiilrr erbirynuite, se qtie c5, d,urerea este sporitzi claci, ncr ocupd,m dc ea; Sil B. Brudic merge atit de departe, incit crede cd, se poate resimli durerr, irr uricare parte a corpulrti asupra c5,reia, se atragtr serios atenlia 47. Sir II. I{olland observ'i, cle asemenea c6 d.evenim nu numa'i conrytie'rrfi tle cxistcrtJ,a unei pd,rt,i il,srlpra ci-rreiu cste coneentratd, atenlia, ci lesiml irn acohr rlift,r'i1,r' sonza,t ii ciud:rte, cil, gl'eutate, trd,ldur:il, frig, frtr:nit,il1,uri sau ntincir,r'inri at. irr sfirqit, utrii fiziologi srts!,in c[, rnintt'a po:.r,tc irrl'lrt(\niirl rrutri,tia pl,r'!,ilor'. Sir J. Paget a dat :ur7 caz curios tle puterc', rltr fa,pt nu a rninfii, ci a sistemrrlni nervos, asupra p5,rului.0 doamnli,,car:e suferrra, de accese de arya-numil,a, migrerr5 nervoasi, a constata,t c5, in fieca,t't, rUmintralr"r r1upi, lllr as(rrnenea accc's por!,iuni a,le pirrrlui t'rarr albe, parc[ prldrate cu arr)idrttt. Strltirnbrl;tir, {l,vpfr, loc intr-o singurl-r,
ia,I' tlupi"t, rriteva,

Itoitlttt',

rrr lrrrtoliltrtt:, r:ilovtr fapt.e curiolts;e ln legItur{ cu tuu('. Iionrrea sirrrIulrri tactil prin plut:licii gi aten[ie. l,]str: renlrucabil cir, atunci cind a rlevenit in acest fel nrai acut la orice ltunct al colpului, cu, dc cxemplu, la urr
deget, el este cle asemenea ameliorat, in puncLul coresyrunzS.tor clin partea opusi a corpului. a1 ,,Lancet", 1838, p. i]9-40, citat de prof. T,a1'coclt, Neruous -Di.seases of ll'onten, 1840, p. 110.

4) Ohultlers on llettlul l'lnlsiiiogy, 'ltt58, p. 01- 93. aij Lettures ort Strtllicrtl l'ctthology, erl. a 3-lr, r'r'vlizut{ dc prof. 'furncr', 1870, p. 2tt ;i 31.
aa Elements

of I'hysiology, Lrati. engl., vol. II, p.

938.

{5 Prof. Laycoch a cliscuiaL acesL subiect in rnod foarte irrteresant, Vezi lur:rarea sa Neruous I)iseases of Women, 1 810, p. 11t).

INROFIRE

r\ceasti ac!,iune sporit5, a capilarelor poate sd, fie in rtnele caruri cornbinatfl cu activitatea simultan sporiti, a sistemului senzorial. Modul in cAre starea psihici, inflrrenleazd, sistemul vuso-ntotor poate fi conceput in felrrl urm[,tor : Atunci cind gust[,m fructe acre, o impresie estc. trirnis[, prin nervii gustului la o anumitd, parte a sistemului settzorial, care, la rinrlul s:iu, transmite for!5, nervoasl centrilor vaso-nlotori, ia,r accqtia cleterminir relaxarea invelisurilor muscul:rre ale arterelor mici care strirbat glanclele salivart'. Din aceastd, caazra mai mrrlt singe curge in aceste glande care secret[, o cantitate abuntlentl, de saliv5,. Or, nu pale o presupunere improbabili, ca, atnnci cind" ne gindim intens lu o senza\re, aceea;i parte a sistemului senzorial sau o partcr strins legati, de el si, fie pusti in stare cle activitate in acela;i fel (1a la percep('rea, in mod rece a senzaliei. Dac5, este af&r acelearyi celule din creier vol fi excitat'c', intr-o mi,surii poate mai micii,, atunci cind ne gindim intens la un gust Aorlr, ca, ;i cum l-am percepe,;i ele vor transmite intr-unul tlin cazuri, c:t, ryi irr r,cllilalt, impulsuri nclvoa,se la centrul vaso-motor, cu a,celea;i rezultate. Sri dlim un nlt exemplu, in unelc privinf,e ntai corespunzi,tot'. ] )*<,ii om lll), stri in fafa unui foc fierbinte, i st' inroseste fafa. Aceastil i.ie du,t,oreryto, pare-se, tlupzi cum mir, informeazzi dl. Nlicrha,el }'ttsterr pa,r,tia,l ltcti^tttrii locille a, clldurii;i prurlial unei acliuni reflext rle la celrtrii vaso-nlotolia6. ltt:l,ocst rlirr nrm6, caz, eir,ldura, irlflrtentea,zii, nervii fe!t,i, :r,cerytia transrnil, o irrrpl'r'sio t'olllIelor seuzoriale alt' creierulrti care acfioneazii asuprn, centrului vaso-nlotor', iat' ilcesta rt,llctioneazit, usupra ur,rterelor mici ille felei, relaxindu-le ;i perntilitttlu-lt' sli se umple cu singe. Aici parc cle asemenea plobabil c5,, dacd, ar fi sii I]o trollcentrd,m in mod repetat ;i crr toal,I, seriozitatea atentia asnpra amintirii fett'i noas1,re inci,lzite, aceearyi parte a sistemului senzorial care lte df,, conrytiinta ciildulii va, tincle si, fie intr-o mici, mir,sur5 stimulatri ryi, in consecinlii,, si, transrnitit, rut otrrecare impuls nervos ccntrilor vaso-motori, pentru a relaxa capilarelc ft'tei. Or, deoarece, in cursul unor genera,tii ftirfi, sfirryit, oamenii si-au indrcrptat lttlt'st'lt si cu seriozitate atenlia asupra aspectului lor persotral ;i nrai a,les ir+illtr)l'a, ft'tt'i Ior, orice tenclirrf,[, iucipient5, cltt a influen!,a a,stfel capilarele ft'tei 1,rt'l)ttit', in rlerurrsul timpului, sir se fi irrti,rit consirlerabil in baza, principiikrr la carc tocm:t,i Ir()-ftp referit, ;i anunte al trccerii u;oare a, impulsului net'l'os rle-4, lungrrl cl-rilot' olrisnuite ryi al obiceiului eretlitar. Inti pare ci, in a,cest ft'l sc ol'et'li o expll6'11,{,it' pllruzibilir, a fenomenelor principale legate rle a,ctul ro;irii. Reeapi,tl,tlure, Bflrbaf,ii gi fern6'ilp, tlar tnai ales tinerii, rul prctuil, intolrleauna intr-un inalt gracl aspeetrtl lor personal ryi a,u prcf,uit rlc a,sernenea aspocl;ttl a,ltora. tr'ala a fost obiectul principal al atenliei, crt toa,te c[, atunci cincl ini!,ial omul umbla gol, el trebuie si, se fi interesat de toat[ suprafu!,a corpului. Atenconcentrat6 asrtpra persoanei noastre este excitatfi, aproape exclusiv cle p[,rerea a,ltor:1, intrucit, t,r'ir,ind. in singuri,tate absolut[,, uimi,nui nu i-ar pi,sa tle aspectul sir,u. Oricine resimte mai acut critica clecit lauda,. A;u,clat', ori de cite oli rytim sa,ll l)r'oslrpulx.m ci, allii ne critic5, aspectul persotl:tl, iltern!,ia, no cste pul,elnic :rtt'ltsl-t spr(' uoi in;ine, mai ales c[,tre f.ala noastr5,. Efeetul probabil a,l act'stc'ia, viu f i, rlupir, (.ult'r tocma,i s-a explicat, punerea, in acliune a, act'le'i pilr!,i fl, sistentttlui

lia

40

ttnii

\rezi, de asentenea, dl. t{ichael IosLer asupra actisistetnrr.ltri virso-rnol or irr intercsanlu sa con[erin[li

,,Rt:\'ue rles (lours Scienl il'iques", 2ir scpLetttbrie l 80f).

!inuLi la Royal Inslilution,

rlrtpr"r

curn este trarlttsri itt


1t.

68Ii.

19ft

INROSIRE

senzor,ial care prime$te neryii senzoriali ai felei, iar sistemul senzorial va reactiona prin sistf'mul vaso-motor asupra capilarelor_ felei. Pljn_repetarea frecventi in clecursul geueraliilor f6r6, numd,r, procesul trebuie s5, fi devenit atit d.e obi;nuit in asociagie cu pfl,rerea czi allii se gind.esc la noi, incit chiar o bd,nuiald' a def:iimd,rii din partea loi este suficient5, pentru relaxarea capilarelo:, fi,r5, vreun gintl conqtient in legd,tur5, cu fala noastrd, . La unele persoane sensibile este d.estul s5, le remarci numai imJorS,c5,mintea pentru a le produce acelaqi efect. De asemeneat prin forla asocialiei qi a eredit[lii, capilarele se relaxeazh ori de cite ori qtinr sau ne imagin5,m c5, cineva ne criticfl, chiar in tf,,cere, ac!,iuuile, gindurile ori cat'acterul s?u, d.e asemenea, cind. sintem foarte l5,ud.a!i. in'baza, acestei ipotez,e, putem inlelege d.e ce fala roqeqte mai mult decit rrricare alti, parte a corpului, cu toate ci, intreaga supmfa!6' este oarecum influengoale. I{u este de loc surprin!i1,tt-r, mai ales la rasele ca e incd, mai umblI, aproape zd,tor ci, rasele d.e culoare inchisd, rogesc, cu toate c5, nici o mod"ificare de culoare nu este vizibild, pe pielea lor. I)upd, principiul erediti,f,ii, nu este surprinz{,tot ca persoane nilscufe oa,rbe s5, ro;eascd,. Putem inlelege cle ce tinerii sint mai influenlali decit b5,trinii, iar femeile rnai mult decit bd,rbafii ryi de ce _ sexele opuse mai ales iqi provoac5, roryirea reciproc. I)evine evident pentru ce observatoate !,i1 personale pot si, provoace inroqirea $i pentru ce cea mai puternicd, din qi pf,rerea prezenla la se refer5, timiditatea deoarece cauzele este timiditatea, altora, iar timizii sint intotcleauna mai mult sau mai pu,tin conqtien!,i de sine. in privinla veritabilei ru;ini dio c^\za d.elictelor moralel ne putem da seama rle ce nu vinovI,,tia, ci gindul cd, atlii ne cred vinovali ne face s5, roqim. IJ}. om care se gindeqte'la o ciimi, comisir in singurd,tate qi care este ros rle con;tiin!5, nu ro$eld. ; totupi, el va ro;i la amintirea vie a unei greqeli descoperite sau a uneia comise in pt.r.ri1a altora, gradul de inroryire fiind in raport strins cu senl imerrtul cle consid.eiatie fatfi, d.e cei-care au descoperit, au asistat sau au binuit greqeala sa. ?ncdlci,ri ale regulilor convenlionale de comportare, d.ac[, se insist[ irr mod' rigid asupra lor cle cd,tre egalii sau superiorii norytri, provoac6,adesea o roqire mai intens5, decit ar provoca-o o crim5, descoperit5,, iar un act realmente criminal, d"acd, nu este criticat de egalii noqtrir cu greu ne va ad.uce o urmd, d.e culoare pe obraji. Modestia din umilinla sau din ned.elicatele va provoca o inroryire vie, ,1,',,ar,ece ambele se raporteaz6, la jude cat'a sau la obiceiurile stabilite ale altora. I)ir-r c^Lrza legiturii intime care existl, intre circulalia capilari, a suprafetci capului ryi cea a creierului, ori d-e cite ori are loc o inroryire int-enslr vft cxistl, cioareca e, aclesea chiar o mare tulburare a min,tii. Aceasta este tle mult;rl ot.i ilsotitri cle miryci,ri stingace ryi uneori de crisparea involuntarii, a anumitor mu;chi. Deoarece, c[up5, aceasti, ipotezfi,, inro;irea este rezultatul indirect al aten!,ici irri!,ial indreptatS, ci,tre aspectril nostru personal, adicl ci,tre suprafafa corpului fa!:i, p.rtcm inJ,elege insemn5,tatea gesturilor c_are inso!,eso inro$i in special "[tr" fe!,ei sau aplecarea ei spr:e pi[ryir.t,a i1 toatii, lurnea. r\ci,stea constau iu ascund.erea general triryti sau neliniqti'f,i. deoain parte. sint Ochii intr-o mint sau intoarcerea szi ne intimicl*m ne detersau ruqin5,m rece a privi pe cel care ne face s5, ne inclreptat5, asupra noasmind, sd, in!,elegcrm in mod. insuportabil c[, privirea ii este tr;. iu ya,za frincipiului ooieeiului asociat, sint executatc acelearyi mirycd,ri ale

felei

qtim sau ryi cle fapt cu greu pot fi evitate - ori de cite ori moral5,. noastrd, ciomportarea mult laurlf,, prea credenr cd, allii ne eriticir sau ne
ryi

ochiloi

CAPITOLLL AL XITT-LEA

OBSERVATII FII\ALE

$I

REZUMAT

plt'sici
:

(lclc Lrci plincipii conduciitoal'c carc au rlt'tclntirraL nri;cirlile ltlincipalc :llc t.x- Il'editatca lor - Despre rolul jucat dc ys1111L ;i in[en{ie la rlobintlir.ca tlife-

i;T' i....l il : l' :T1 .,'Ji'iTl';J -" i : :' cxpt'csii tlcr cirtrc strirnro5ii onrulni - LnporLan!a rrxpresiei - Conc.luzie.

ilH,liiliLl

:.j;

::::.,$l';

.ili'J:

ill

Cel rle-al treilea principiu este acliunea direct5, a sisternului norv()s oxcitat asupra corpului, inclependent de voinfd, ryi, in marc' part(', indepenclt'nt cle obi;nuinln. Experienf a aratl, c[ forla nervoasii, este generatir, ;i eliberatii, ori c1t'cite ori sistemul cerebro-spinal estc' excitat. Directia urmatl, de aceastii forfir, nervoasl este iu motl neoesar determinat[ rle [clireclia] liniilor d.e' legiturir, clintre celulele nervo{lsc intre ele pi cu cliferitc p[r!i ale corpului. insi aceasti, tlirecfie este rle asement'il nrult, influen{a,l,ir, rlt' obiqnuinlir,, cleoarec,e folf,u, nervoas:i tr('o(' ma,i uryor rle-a lungul ci,ilor: obiSmritt'"

psihice opuse.

Arn rlescris, crlnl am putut mai bine, principalele a{rlis1i (.xpl'('sivo Ia orn si Ia, citeva, dintre animalcle infe'rioale. M-arnstri,duit cle As('menea sri explic origirlea $i clezvoltarea acestor ac,tiuni prin cele trc'i priucipii arltate in prirnul ca,pitol. Primul dintre aceste principii este c6, dar,ri mi;ci,rile care servesc pentru a, satisfaee vreo d.orinlri sau a alina vreo senza{ie fpenibill] sint tleseori rc'petate, ele d"evin atit de obirynuite, incit sint cxercutate, incliferent cir, sint sau nu de vreun folos, ori c1e cite ori se resimte aceeafi dorinfir, sau senza\rt', chiar intr-un srad fuarte slab. [-t'l tler-ill cloilea print,ipiu este ccl al antitezei. Obiceiul rkr a, t'xecuta, irr rrrotl voit mi;ciri opuse srtb influen,ta, jmprrlsurilor' oprlso s-a, stabilit solid irt uoi pritr prarrtica intregii noastre vieli. I)r'oi, tlircir anurnite tt.r{iurri ilu lost executtrtt, in mod. regulat in couforntitate cu plinrul pliucipiu, srtb irrrpulsul rtnt'i untlrnittr sttiri psihice; v& erista o tenclinf[ ptrtenfcir, si involunttirt'l clc i1 ex(,cutir, ac{iurri tlirect opuse, iucliferent cii, sint sau nu d.c vrellu folos, sub ercit,ilt'czl nnej stir,ri

?t-)(l

OBSERVATII } INALE

-\cf irtuilt' frt'tretice ;i f d,rd, sens ale uuui ont furios pot fi par'fial tltrilrtrit,t' st,ulg't'r'ii netlirijate, il fort,ei nerrroase qi parlial efectelor obi;nuinlei. Dle trt'tr :rst,fol la, gestrtri irrcluse in priurul principiu, ca atunci cind ult om indignat adoptit, inconDtient o u,titucline potrivitd, pentru a-ryi ataca aclversarul, cu toate cL fi,r'ti vl.('o intenlie de a,-l atac:r,. Veclem d.e asemelleit influenla obi;nuinlei la, toate ernotiile ryi serrza,t,iile care sint denumite, crxcitante, d.er-rarece ele au preluat acest curzr,ct,er: prirr faptul cir, de obicrri cluceau la acf,iutti energice, cat'e influenlau indirtrct sistemul respirator ;i circulator, ryi aceasta din urm5, r'eacfiona asupra creierului. Ori cle cite orj rc'sinrtinr, chiar u$or, a,cerste emolii sau senzalii, cu toate c5, ele pot sil rru clucl, in acel rnornent la vreun efort, intregul nostru sistem este totu;i tulburat prin for!,2l obilnuin!,ei [i a asocialiei. Alte emo,tii ;i senza,tii siut denurrrite cleprinrant(', tlt,oarece in prirnul rind ele nu tluc de obicci la o ac,tiune ell('rgicir, afaril doar ch.irlr r1e primul moruent, ca in cazuT durerii, fricii ryi mihnirii t'xtreme; irr al doilea lind, ele provoaci, pinir, in cele din urmL extenuAr' totall, I'iinrl exprirnate irr consecinfir,mai ales plin sentn('uegative;i prin prostrali_e. llxistir, dt, aselnon('tf altt' emo{ii, c& cea de afecliune, care cle obicei rltt duc ltt rr.ici un fel tk'acfiune si, in consecirr,ta, l.u sint manifestate prin senlne exterioartr llrrteriric, pnrnuntirt,c'. I)t, fapt, afectiuneA, in m5surtr in cal'c' cortstituie o st'nzaiitr plritrntt"r, pl'ovozrt,ir, st'lnnele obi;nuite cle pliicere. I'c c1e altit p:u'te, urulte din efectele datorate excittirii sist,t'ntului llel'\'os f ie cornplet inrlepeucierlte tle scurgerea forlei n( rvoase c1e-a lungttl ci,ilor' s:i 1lur. (iry.e rtru. delenil, obi;rpiite pr.irr efortlrile anterioare aler voin!t'i. -,\selllerleA eft'ott' (,?Ire clc,zvriluie adesea o starer psih,icil a persoitnei astft'l infhienfatl nu pot fi cxltlica,tc a,cum, (1(,('x('rrrplu schirnba]'ea, culclii piirului tlin ctru'za, gtoazei sau dunlrii t'xt1ernt, sutlgA,rt,a re(i(' sau trcmuru,tul mu;chilor tlc, fricit,r secreliiltr rnotlificat,t' irltr t,r'ir,ct;rtsrrlrri iutt,stirrir,l ;i incapa,c,ita,tt'a, de a rtcfiotrtt,?1, tt,ttutttitot glittrtltr. (ltt tortt,tr cri in srrbitrct,ul nost,t'u rlt, l'rt,!i-t, rttulttr t'i"t,tttitt 11.1ri11!,clcst', ittsil tt.ttln()l'oits(, ltli;cilr'i si trctirrrri t'x1lt'trg,i1.1r pot, fi cxplit,ttt,t' itttr'-o a,nltmitti nrlsglri llrirr gt,l(, t,t.t'i lrtirrcillii rlg rrr1,i slts, t,gt,rrryi prrt,t,ltt liIX'l'il sit It'vctletn ptl ttlA,t,tr t'rltlitr:tl,tr ttlt,r't'iot' llrirt t,(1('s1,(, lrrirr.triltii i\a,ll prirr altt'lt' itt.tlt'ttpt'oltl)o analttgtr. ffga,ttr fellr'ilt'cltr 1,ct,i1ni, tlir,cir irrsr,ft'sc in rnttd rt'gtllat vr'(ro s1,a,t'cr psilticti,, sinl, t'(,(iunos(rut(' inrt'tliat rlrt,pt t'rpresit','. 1\crt.rstea, pot corista din mi;c[fi ills Or'ir,ii,r'ei prirti a, colpului, r,u rlatul <lin coadil lzr, ciine, clatul din unteri Ia orllr zb\r' linn, pn.r,tui, nir,ilu;irca,, sta,r't'tr circtrl:l{,ici cttpiltt,re, rtisuflil,r'eA a'nevttitlasir, ryi fol{rsir.t't lrrstrumt,trtrrlor vor,a,lc ryi a altora, protlucii,toarc tltr suttote. Ohiar ittsocttrltr isi t'xpr,irrrii rrrirrilr, sltn,ilIuL, g-t,lozi:r, ;i rlrirgttsl,t'lt pritt sl,ridtrlnlilt ltlr'. Jr:l oIl)r ol'g?lrt(,1r, it's1lit.trl,gr.ii sitrl, rlt, o irlllgrl,nrrtri rllgt,iitlri in t'xllltrsitt lltl ttttrtttti t'lil'ct,1r t'i ittt,t'-rttt gnt,tl ,qi ttttti nttrl'e itr rntttl inclirtrtlt. I'ugirrc puucte sirrt mai interesante, in subicct,ul trttst,t'u de falti tlt'cit Iit,tt{11 r.xt,r,1ordinar de ct-rrnplex cle svenimente cAre duc Ia'auurnite rrriqcir,r'i t'rprcsive. Ilrivi!,ir drr exernplu, la sprirrct,nele oblice ale utrui ont sufe,rind. de necazuri sau de griji. Atlnci tirrct sugacii fipa, zgomotos cle foame sau cle durere, circulalia esttJ irifluenfatl,, iil,r, ochii tinrl s5, sc) congerstiotreze I irr consecin!5,,_ murychii clin .jurtrl or,hilorl sirrt putemic corr,tracta,!,i ca proteclie I in decurs d.e multe genera!,ii, irct astli acliune u clev"rrit puternic fixat[ ;i ereditarit, I atunci insd, cind,, cu inaintnrel in vfrstd qi in culturl, obiceiul de a lipa este parlial reprimat, muqchii dirt -iurul ochilor vor rnai tinde ineii, sd, se contracte ori cle cite ori se resimte chiar

$I REZI'MAT

(f u$oari-r, srrllerirtfir, I ttirtt,l'(r 11,1'gg1,i rurr,fchi, lliratttitlalii n.a,sului sint, rrtzli pt1{in suJr controlul voinlei decit oeila,lf i ;i cotttruc!,ia lor nu pttater fi inhib:r-t[, clt'cit, tle (ie il, a, flascieulc'lor ceutrale [nrecliale-l alc rnu;trhiului frontal I acestc din urmit {'itscit,u1o trag in sus oapetele interioa,re ale sprincenelor ryi incret,esc fruntea irrtr-un tnod r,a,ra,(rterisl,ic, pe oarc il rt,ounoaDtemindatir, ca fiind.expresiarrecazrtlui sau a gri lilor'. jr,s ^\tiqoilri ugoa,rr), ca ctrlt, tlescrise acllm sau tragererl aproape imperceptibil2[ i1l in.tt'ligibiltr a, collurilor gurii sirrt ultimeJe lzim5,ryile sir,u vestigii ale unor rni;crtiri 1i puternic pronunta,te. ltrle sint tol atit de pline cle sernrtificaJie pertt,lu ltt;i, irt oeezr oe priveryt,e expresirr, (1a ryi rurlimeutelo pentru natura,list la clasilicar( a ;i
goneralogi

Ilste una,nim arlnris tir, acjiunile expresivtr principale, ntutdfesta,tt, de ollt si tltr u tirrralelc inferioalt', qint, irourn irrnillscute sau ereclitare, adicif ltu tttl fost, irrv5,],ate cle c[tre intlivirl. TnviiJ,ir,tilr'u, .\:nr iuritalia :r,tit tle pulin ar'o d.e-a filctr (iu mlli rnulte dintre elt', irrcit din lrrinrelt' nlle ryi irr. tot tlecursul vie!,ii eltl sinl; ct-rrnplet in:llaril trorrtt'oltrlui trostt'u, tle i'xtrrnpltt teLlrarea arterelor pielii 1a inrolire ryi sporiler, acliunii irr.irnii ltr rnin jt'. l'ntt'ttt vedca, cupii in virsti, cle numai rloi sau trt'i ani Nau chia,r' 1ro ct'i ruiscrrti orbi ro;incl cle rttqine; pielea gola;d, a
r[rr1r[, na,sl,ele

orga,ni smclor.

r,u,pului urrt.i crollil foa,r:te rnio str innr[e;1,e tltr l'ttt'itr. Sugacii !,ip[, tte tlulttlttimedia,{" si t;oate triisir,turilt, lor pleirr,rr acoeilryi fortttit, cla ryi in decut'su] trrtilor (lhilrr nurnai Ac(.sf(,fapte sin1, srrficicttte pcnt;I'll a, ztr5,ta crit, ntulte dintn, rrrnrirtori. cxplcsiilo rur:rstro rrcle rnai irnportatilr,r ttu art lost irrvir,ltrt,e I este insir, r'clltlttrcabjl ciu uuelt,, ctrr('sin1, cu sigtrrantli irrn:istrnte, ttecesitti plutcrticii, din partea indivirlului iuuinte rlt'il, fi eixt'crrtat,r' irr, rrrotl rleplirr ryi perfectr cltr exentplu plinsul ryi lisul. Eredil;atea ma,ioril,ri(ii ac{iunilor noaslre c'xpresive erltlicri faptul cti eei rrii,sculi orbi le rna,nilirstr-r, rlupai c,urn aflu tle la Rev. R. FI. Rlair, l;ot atit clt, lliusr (ia $i cei biner,uvinta,{i r,11 v('(k,rrr. l'u{'ettt rrstf'el inleilege fatrltul tli linerii ryi birt,rinii rle rll,s(r (,ill totul tliferittr, at,il-lrr onr, cit ryi Iu, a,nitnale. exprintl tloeeaDi st;il,I'c psilriol, 1I'irr ifct'lt':lsi utist,,ii,r'j. Sinttrrr atit rk'l'a,rrrili:rrizati (rll l'aptul cri a,nirnu,lele tinelo;i birtrine ili rrru,la st,ntirnenl;elrr in atplll;i fel, incil; :lproa,lx'ci, nu ne d[rn seanra cit tle remarcabil (rstr'(1?L llrr cii{,elrr; s:i, rle:r clin trua,dri cind este nrullumit, s5,-;i ]ase'urechiltr in jos ;i sri-;i tlesr;o1-rt,r'r, otnitrli rriruI vrea s[, fie furios, itttoclrnai c:tt tlll ttiine bir,trirr, srln car o pisiculif st"l-;i a,rcuiuscir, mirrul ei spal;e ryi si,-qi zbirleasc5, pirul cincl t,st(r speriath, sau furioasai, inl,ocmai ca, o pisicit, b[,trind,. Atunci ins5, cind revenim la gesturi urnitrur mai pulin comun('r pe (iare sintem obirynuili s[, le consitlerd,rtl ca, urtificiale slrrr cunven!,ionale, oa rlatul din umeri in sernn d"e neputin!fi,r ridion,t'('?r

bralelor' orl rrriinile tleschise li rlegetele intinse in semn de uimire, sintem lroatc |)r('n, sru'prirrryi si, colrstatirrn r,ii ele, slnt innlscute. Ci, aceste;i zr'lte citeva gt,st,rrri siul, cn'cli{,a,rr,, o 1lutem cleduce din faptr-rl cri ele sint, execut'zrte rte copii l'out.t,tr rnicir dtr cei r-Liisr,ruli orbi ryi tle cekr mai distincte rase omeneDti. 'Ircbuie sd, linenr de asemenea seanrl, cil, ticuri noi, foarte neobiqnuite, au apir,rut lir, trrrumili indivizi in asocia!,ie cu anumite striri psihicrc ;i c5, ulterior au fost transmise la rlt,srrt rxlenlii lor, in unele caz.,rrri timp tle mai multe generalii. ,\numi1,e alte gestuli c?ll'() tr(' par atit cle naturale, inc,it ne puteul tlgor imagirr:r r,ir sin1, inrrlscrut,t,, au fost probabil invd,fate ca qi cuvintele dintr-o lirnbil. Acesta pare s5, fie cazul unilii miinilor ridicate qi ridicarea ochilor in sus in tirnpul rug6ciunii. Tot a$a este ;i ou sS,rutatul ca un semn de afecfiune; acesta este

OIJSERVAI'rI FIN:\LE

inntiscut in misura in care clepincle de pl5,cerea ded"usi, din contactul cu o pelsorutl iubitir. Dovad,a in privinla ereditd,lii datului ryi scuturatului din cap ca sernn de afirmalie qi nega!,ie este indoielnic5,, d.eoarece ele nu sint unanime, dar par prea generale ca sd, fi fost dobindite independent de toli indivizii atitor de multe rase. \rom examina acum in ce mrisur[, voinla ryi con;tiinla au intrat in joc la dezvoltarea diferitelor miqcil,ri cle expresie. Pe cit putem judeca, numai citcva miqc5,ri expresive, ca acelea la care ne-am referit acum, sint inv[fate c1e fiecare individ, adic5, au fost executate conqtient qi voit in primii ani ai viefii, cu un scop bine definit sau pentru a imita pe al!,ii, qi apoi au devenit obirynuite. Cel ma,i mare numd,r de miryc5,ri d,e expresie, ;i cu atit mai mult cele- rnai importante, sini, dup6, cum am vd,zut, innf,scute sau ereoitare, $i despre asemenea rnisclri nu se poate spune cri depind de voinlaindividului. Totursi,toate cele cuprinse in primul principiu au fost la inceput voit executate, cu un scop bine definit, si anume d,e a sc5,pa de vreun pericol, de a alina \ryeo suferinld, sau de a satisface weo clorin!5,. De exemplu, aproape c5 nu poate exista lndoiali, c5, animalele care se lupt5, cu clinlii au dobinclit obiceiul de a-qi li,sa urechile lipite de spate cincl sint furioa,qe din faptul ci, str5,moqii lor au ac!,ionat voit in acest fel pentru a-ryi feri urechile de a nu fi sfiqiate de cd,tre ad.versarii lor, d,eoarece acele animale care nu se luptl cu dinlii nu iqi exprim5, in aeest fel starea lor de furie. Putem deduce ca foarte probabil cd, noi inryine am dobindit de Ia str6moqii no;tri obiceiul de a ne contracta muqchii din jurul ochilor cind plingem liniqtili, adicfi, fdr5 si, scoatem vreun sunet puternic, pentru c5, ei au suferit in timpul lipatului, mai ales in tirnpul fraged,ei copil5rii, o senzalie nepl5,cut5, Ia [nivelul ] gtobilor oculari. Unele miqcdri foarte expresive rezultd, de asemenea din stri,duinfa de a opri sau preveni alte miqciri expresive I astfel, oblicitatea sprincenelor ryi tragerea in jos a collurilor gurii decurg din incercarea de a preveni pornirea unui acces de lipa,t sau cle a-l opri dupil ce a pornit. Ilste evident cri aici conrytiinla qi voinla trebuie sd, intre mai intii in joc. Noi nu ne diim seama, in aceste sau in alte cazuri, cle rnurychii care sint pu$i in acliune decit atunci cind executi,m cele mai obirynuite mi;c[ri^voite. In privinla mi;c5rilor expresive datorate principiului antitezei, cste cla,r c[, aici a intervenit voin!'a, cu toate cra intr-un mod" indcpii,rtat qi indirect. fl'ot a$a ryi clu mi;c[,rile cuprinse in al treilea principiu ; acestea, in mirsura in care au fost influenlate de forfa nervoasi trecintl uryor de-a lungul c*ilor obiqrnite, au fost determinate c1e eforturile anterioarc repetate ale voin,tei. Ilfectele datorate inrlirect acestui din urrn5, fzrctor sirrt a,clesea combin:rtc in rnorl cornplex, prin for!,tr obiqnuinl,ei ryi rr asocialiei, cn celc rezultinrl clirc'ct clin excjtarrra sist,emului cere'bro-spinal. A;a pare s[, fie ryi cu nc!'iunea sporitil a inimii sub influt.ufa oric[rei emolii puternicc.. Atunci cind" unui anirnai i se zbirleryte prirul in momentul in care ia o atitucline ameninl5toare qi scoate sunete fioroase pentru a-$i ingrozi rJu;manul, ved,em o combinalie curioasi de miqc5,ri care inilial erau voite cu cele care sint involuntare. Este totuqi posibil ca, acliunile strict involuntare, cum c.ste zbirlirea p[rului, sa, fi fost influenlate cle, puterea misterioas[ a voinfei. IJnele miqc6,ri expresive pot sil apar6, spontan in asocialie cu arrumite stfri psihice cum sint ticurile la care ne-am referit recent, d"evenind ulterior ereditare. .Nu cunosc ins[, nici o clovadi care sL fac5, aceastfi, ipotezi, probabil[,"

$I

REZUMAT

incercat ir-rs5, intr-alt5, parte s5, ard,t cL aceste organe s-au dezvoltat mai intii pentru scopuri sexuale, pentru ca unul din sexe sd, poat5, chema sau incinta pe celd,lalt. $i nici nu pot d.eseoperi motive pentru a crede ci, vreo miqcare ereditar[, care acum serveryte ca un mijloc d.e expresie, a fost executatd, inilial voit ryi conqtient in acest scop special, d.e pildd, unele din gesturile;i limbajul degetelor folosite d.e surtlomuli. Din contra, fiecare miqcare de expresie autentic5, sau ereditari pare s5, fi arrut o origine naturalS qi independentS, oarecare. insil, odatd, dobindite, a,semenea miqc5,ri pot fi folosite voit ;i conqtient ca mijloc de comurricafie. Chiar sugacii, dac5, sint ingrijili cu aten!,ie, d"escoperf la o virst5, foarte timpurie c7a !ip5,tul lor aduee alinare;i curind il practic5 in mod. voit. Putem vedea frecvent o persoani, ridicindu-$i voit sprincenele pentru a exprima surpriudere sau surizind pentru a exprima o pretins5, satisfaclie qi aprobare. Ad.esea, un om d.orind s5, fac5, anumite gesturi b5,t5,toare la ochi sau demonstrative i;i va ridica bralele intinse cu degetele larg desfd,cute d"easupra capului pentru a arlta uimire sau iqi va ridica umerii pind, la urechi pentru a arF.,ta cd, nu poate sau nu vrea sd, fac5, ceva. Tenclinla la asemen,ea rniqciri va fi int[rit[ sau spolit5, prin faptul c5, ele sint astfel exercutate in mod voit si repetat, iar efc'ctele pot fi ereditare. l\feritd, poate s5, fie anahzat ctac[, miqcd,ri]e folosite mai intii numai de unul sau ciliva indivizi pentru a exprima o anumiti, stare psihicd, nu pot fi extinse urreori ;i la allii ryi dac5, pind, in cele din urm5 ele nu devin generale prin puterea imita,,tiei conqtiente sau incon;tiente. Este sigur c6, Ia om exist[, o tendin!fl puternicd, de imitalie, independent de voinla con;tientd,. Aceasta se manifestd, in mod extraordinar Ia anumite boli ale creierului, mai ales Ia inceputul rnuicrii inflama,torii a creierului, si a fost denumitf,, ,,semnul ecou" (,,echo signtt). Pacienlii a,stfel afectati irnit5,, f[ri, s5, inteleag5, fiecare gest absurcl care este ffi,cut ;i fiecare cuvint spus in apropierea lor, chiar intr-o limbl striin5, r.La animalt', ryacalul ;i lupul au irlvr-rlnt in captivitate s5, imite l5,tratul ciinelui. N-u rytim cunl lu fost invd,lat mai intii la,tratul ciinelui, care serveqte s5, exprime diferite emolii ;i dorinlc' ryi care este remarcabil prin faptul e[, a fost dobindit c1e cincl :rcest :lnimal a fost d.omesticit, fiind moqtenit in diferite grad.e de d"iferite rase de ciini ; nu putem ins5, bilnui c5, imitalia a avut un rol in d.obindirea Iui datorit[ faptului c5, acest animal a trf,it timp indelungat in asocialie strictd, cu un animal atit de vorbd,re! ca omul ? in cadrul observaliilor de mai sus qi in tot acest volum am simlit adest'a o nrare greutate la aplicarea potrivit1, a termenilor: voin![,, conqtiinli li inten!ie. Ac,tiuni care la inceput erau voite au d"evenit eurind obignuite qi pin5, in cele
I Vczi faplele inleresantc prczcntalc
cle

Capacitatea de comunicare intre membrii aceluiaqi trib prin mijlocul l.or'birii a fost de importan!5, primord,iald, pentru d"ezvolta ea omului ; for!,a vorbirii este mult ajutatd, de miqcd,rile expresive ale felei ;i corpului. Ne clzim indatS, seama de aceasta atunci cind. discuti,m despre un subiect important cn oriccr persoanra a cilrei fa,t[, este ascuns5,. Totuqi, d"upd, cit am putut d.escoperi, nu eristi, motive de a crede c5, vreun muqchi s-a d.ezvoltat sau chiar s-a modificat exclusiv in scopul expresiei. Organul vocal qi alte organe producd,toare de sunete, priu. care se prod.uc diferite zgomote expresive, par a forma o exceplie parlial5 ; ant

dr, Ratcman dcslrre Aphasia,

1870,

p. 110,

OBSEIIVATII FINALE

r,r.t,tlitilr.g, iar 1,poi u,u putut fi crxecutate cltial'in oltozi!io t,rr r"oittl,:t,. ('tt trlrrt,t' cri 2,tlesga ele clezvS,luie starea psihicf,,, rezttltatul accst'a, tlll ('r'll, 121 i1l1r0prt1, 1ir.i int,t'n{,ionat;i nici prev[,zut. Chia,r cuvinte car ,,anumite rnirycirri s(']'versc (rll rrrijlor, de t,xprosir:t'pot si, inducd, in eroare, cleoart'ce cle irnplici, cir, :t('t'stil ('l'll'

rlirr

ur,rrrr-r,

scopul srru obiectul irrilial. Totu;i, aceasta nu fost clt'cit l'at't'ori stllr cltiltr vroun folos rlirect,, fit't'ft't'1 ttl rriciodat[, irttrucit rni;cir,rile au fost inilial fie de^ indirt'ct al stfirii c1e excitare a sistemului senzorial. Iln sugaci potttt'ti1rit, fitr inten,tionat, fie instinctiv, pentru a ard,ta cd, vrea hran6, insei t'l uu are nici o dorirr!,i, sau in1,e,n1,ie de a-;i modifica trX,sd,turile in forma specifit,ii ct' indicir, tr,tit de clar suferinf,L ; totu;i, clupX, cum s-a explicat, unele tlintrt' ool(' tnlti ca,l'[lott'listico t'xpreisii aler omului clerivi, din actul lipat,ului . Cu toate c[, dup5, cum este unanim ad"mis, majorit,a,tt'a it,t,tintti]or ttoit,stt'tr t,tplcsivr-, sint imr[,scute sa,u instinctive, este o altir, problt'rnti rlacir lt\'('lII vr,"r, capnrrit,att'instinctivd, c1e a le recunoaqte. S-a prt'supus itr gtltre}tll c:i ilfit, ryi cste, in.sti dl. Lemoine 2 a pus cu t[,rie in disculie aceastil, pl'esupulxrl'('. I )lrpit (rt-lln zr,firnri un observator atent s, maimulele invalil out'incl sL distirtgri llu tttttrta,i t,onurilo vctcii stripinului lor, ci qi expresia felei lui. Ciinii ounoso bino tlt'osc' lrir.eu, rliltrei gest,urile sau tonurile mingiietoare ;i amtuinlltoart' ;i par sii l'(rctlrroascir, lrr ton cle compd,timixr. ins5,, din cite irni pot d.a seanta, ttupi, itr0t,r'c,tit'i n'pt'tate, ei nu inlelt'g vreo rni;care lirnitat[, la trilsituri, afarti de suris satr t'is, p,a cat,,, cel pulin in unele cazuri, par s[, le recunoascf,. Acc'a,st[, rnitsurr"r ]intita,t,:i ilc, cu1,o;tin!,o a fost probabil dobinditi,, atit d.e maimu,te, cit ryi cle ciini, pritt ai'iocitir.ea tlin partea Ior a tratamentului aspru sau binevoitor cu aof,iunilc tloast're ;i crt sigur.unl,ri, r,ri zrcea,stii, cunorytin,tl, nu este irr.stinctivl. Iliirri irrtltlilrl[, cttpiii itrva!,ir, c,tilirxl irriscrir,ile de cxprdsio'alt ccrlor rnui virstnici, 1,o1; it,gtl (itllll it,tiitrttllt'le It' irrytr,tir, lttr cglt'illtr grrprlrri. I)tr 1,lt,fel, a,t,utt,'i oittd rttr copil plingo,.slttL rirle, el gt,it' irr tri,,tl gerlerir,l c1(r J'a,t.ro 1i clo sinttrrr ii,g?t, incit ulI I'ttit,l'to ntitt t'lor'1, ttl .irrtler,tilii ii va s1rrrri,, tx,insc:r,rnnii, ltr, a,lf ii plinsul sa,n t'isrtl. .l'roblelllit trsl,tr insir,furrilir,t,t)i],r('il]: ili dobilrlt'ss oAt,o copiii rur;1r'i rruno;tinf,a, txpt'esit'i ttttlna,i tlirr {rx.pt't'it'lr!,I, lrritr
cirlltr,cil utoa,

judecatir, ? I)eoarece rlil,jor.ita,tea rnirycrir,r'ilor tltr oxpt'csic t,r'obttie sL fi fusl, rkrlritrtlilt' 11.1r1ltu,t; cleveniltl ulierior. instinctive, pale s[, existe un gratl oar'ocalc tltl prolra,bilit,:ifir, apriori ca, rocunoaryterea lor s5, fi devenit d.e ilsemenea instinct,iv[. Act'llstii cti,:t,l'ttnci l)I.(rr.iupurr(lr(r ct,l puf,in nu intimpinf,, mai mtrlte dificultl!,i clecit a a,dtnit,tl ('?l' liprilrrl trtttto:tlte i'irrrl; l'r'rrrrtli, rlir rnamifer na,ryit, puntt'tr printu, rtati, un puiT tkr suft,r.intii, il, tlescendenttrlui rri sarr cil rnulte anirttalt'i$i l'eotllI()s(i rlttryntittrii 1i s(, l,(rlrl rttr t,i in rnod instinctiv, iar cu priviro ln, a,ntbt,le itceslt':t,t'il'ltlrtlii nu llttA,t,tl t,xistu, rrici o irrr16izr,li, justificatir,. Este l,oturyi extr'('uI tltr gl'('ll sir, tlove'tkrryt'i rli't norytr.i r,(,(,1urlosc instinctiv vreo expresie. M-arn oclup?rt, tlt' a,crt'usl,i,r, problrlrtti"t, copiii ^prilrui meu copil, ca e nu a,r fi putut invd,fa ceva clirr tr,socitl,tie ctl trl!,i la copii, ;i rn-am convins cL inlelegea un suris qi cd, ii fi,cea pl5,cere sir,-l vact[, r,ilspunzinc1u-i cu un altul, la o virstd, mult prea tirnpurie pentru a fi iuv[fttt ceva rtiri r,xperienll. Lrind acest copil avea, virsta dc a,proxirnat'iv patt'u lrtni, itll] flLu
Pltgsiottornie et

tlo asocia,!ie ;i

Ia Purole, 1865, p. 103 .;i

118.

3 Renggcr, I{aturgeschichtt tlar Sdugetliere uutt Puru'

gualt, 1830' P.

55.

$I
(1rrl;

nEZUMAT

sa, rnulte zgourotrr ciucliltrr lsi strimb6tur,i stlarrii ;i a,ln irrcrrrr.t,irl, sir-l ingl'oz('so, insir, zgclmotul, clacii, rlu era prea tare, si s1;rimblturilc ()r'au lualc tlrept gl urne btutt', ceeA ce arn atribuit atunci f aptului cd, errru prccedato i{u,u inso{itt'tle sulis. La virsta, de cirrci luui, t'l pd,rea sd, infelea,gii exprcsia ryi t,orurl tle corrtpitintire. Atunci cintl avea ,!ase lurri qi citc'va r,i7e, doica lui s-:r, flcut, r,li lrlinge, ;i ArII vrazut, cuilr fa\a copilului a luat imediat o exprcsic rnr,lancolit,i"rr cu col,turile gurii mult Lisate in jos i orr acc)st copil a putut vedea rureor.i vr.outr irll, copil plingintl ;i niciodat[ vreo persoanS, adulti, plingind, ;i m-aryi irrt\ri (ia, lir () virstii a,tit de fraged5, el sL fi putut cugeta asupra acestui subiect. Trrri p:rrt, tlt, aeeea c[ utt st'ntiment inniscut trebuie si,-i fi spus c5, pretinsul plins al doicii Ntllt' exprinia suferinfti,, ceeA ce prin simpatier i-a provocat lui insuqi suferinlir. DI. Lernoine demonstreazh cd,, claci, omul ar poseda o cunorytinli, inrrirscutir tl, exltresiei nu le-a,r fi :r,tit de greu autorilor ;i pictorilor, dupd, cum este bilxr cuttoscrut, s[ clescrie ;i sd, reclea semne'le caracteristice zrle fiec[rci st:iri psiltirrr.. '\ct'st argumcrnt uu imi pare ins5, valabil. Putem vedea dc fapt expresia selrirrrbindu-st'itt rnod neindoielnic la un om sau la un a,nimal;i totu;i sti nu i'irrr rlt' Itrc itr sttrre, dupit, cum qtiu din experienli, sL analizilm natura acestei schimbirrj. Itt (rt'ltr clouii fotografii ale aceluia$i b[trin prezentate rle f)uch.enne (plrrn;rr I I I. tig. 5), ilproap('fieea,rt'rf reciunoscut cL una reda un suris adcviirat, itr,r. ct,alallli ttttul lrr'ls I aln constatat ins5, ci, este foa,rte greu s5, hoti,rfi,sc in c]o consllir d('ost'lrirt'a tlintre elt'. Adesea, m-a izlttt,, ca un fapt curio"s, c5 atit(.a nui[rrfe t1e expl'('sit' sirrt intt'diut t'ecunosoute fir,rir, vreun plocrs conqtient de analtzh, clirr par^tr,:l ttotrst'r'ii,. Cred cti nimetf nu poatc-r descrie clar o expresic rnorocinoasir sall vicleani, ; toturyi nrul!'i obselvatori suslin in unanimitA,tr. ci ac('sto t'xpresii pol fi recutlo,scute Ia, dift'rite rase omenegti. r\proape toli cr-"rror':r, lu-:rnr a,r'ir1:r1, l'rr1ost':rfia tirrih'rrlui cu. sprirlr,t.rr.rr olllirc, luatir, rlt'I)uchenne (pla,rr;a II, fig. 2), ?lll tlt't,litt':tt; itttt'tliit,t (,ii t'rI t'-xprintit clttt't't't' s{l,u vt'ollIl t'I",s('IIi('ll('u st'ttt irn('t11, I 1o1,tt;ii tr.it,i tll).rl tlitl:t(r('s1(' IX'l'NolltI() sil,ll uILa, rlitrtr'-o ttrit' Irtr poa,tt' spulI(r rIirurinle (',('\'ir, 1x't't,is tlt'spt't, oblicitrt,t,t'a slllirrct'rlt'lor' (ru t,apctcle irrtt'r'ioal'o incle{,it,o sall rlt's1tn' t,Ll1t'lt' tllt'1lltrnghiulrtt't' tlt' p(' frunte. I,a lel esto ryi cu rnult;o a,ltc t'x1llt'sii rlesI)t'(' (1AI'o a,nI cii,pitta,t t'rpt'rierr,t5, clirr clsterreala ce rni-anr tlat (iu ilrst,r'rril'r,a, tt,ltora :l,NuJ,)r'a, punctt'lrll crlre trebuio obstrrvate. At,unci, dar,ir rnill'(,il igrlora,nlri a dt'taliilor' llu n('irnpietlicI, s5, recunoa;tem cu siguranfir, ryi pronrptit,utlinc di1'r'litt' t'r1lt't'sii, tnr r.itcl ounr a,ceastl ignoranf,ir, poatt' fi prczentatir, (1a, ulr ar'grillr('n1 t,ii, Illt ('st,('innitstrtrlri t,trn.oarytert'a, uoastlti, cu tottte trri t'ste vagir;i gt'tt.t'r'ltlt"r. ll'-itttt s1't'itrltrit Ni"l ilrril, in lllaro arn[,trutr!'irnt' rrri to:rt(r ('xI)t'('siilt' 1u'irrr,illrlr' tttit,ttil't'stltlt' tlt' oII) sirrt trr,t'lca$i fut totlti lutnca. At:t'st fapt ('s1(' irr.1t,r'r'srrrrl , tleoart'(rt't'l oft't'ri u.]I rI()u at'gttrttcrrt, itr favortt'cil, tezt'i tii, tlift,t'i1t,lt'r'?ls('s('trag rlint,r'-o l ulpirrii" sl,r'ittrtoscascit unicX, care trebuie si, fi fost aproape crlrnplt,l rrrrrrrrr.i, tra, stl'ltctulil ;i iu.tr'-t) rnaro rni,surd, ryi la minte inaintea perrioadei tle tlespirrlilt' :t, raselor. Fiira"l intloiali c,ir ad.esea structuri similare, adaptate la acelasi scol), ?ttt fost intlependent tlobindite d.e specii tlistincte prin varjalie ;i seler:!,ie n.atut':lli"l, I aceastii ipotez.i nu rra explica insl aseminAr('a strinsir dirrtrt, specii rlistitu,t'e in privirr.fa, nrultor rletalii f6r'ir, importarrli,. O", dacir, linern s(,arrra tlt' t]um('r'oa,selc' particularitd,fi structurale care nu au nici o legiturL cu expr'(,sia, prin care toate rasele d.e om se aseamlnd, foarte mult, ryi apoi ad[u,q[m la t'le rlurn('r'oasele tr[,s[,turi, unele de cea mai ma e importa,nf:i li nnrlte

irr prtzt'rrla,

OIjSlriliV,\ll'Il

f'lN'\

LL;

cle cea mai neinsemnat5, valoare, c1e car.e depind direct sau irrrlirect miqci,rile tle expresie, imi pare improbabil in cel mai inalt grad ca atit cle multl ast'miinAre, sau mai bine zis identitate structuralir,, si, fi fost dobinclitd, prin mijloace inclt'penclt nte. Totu;i a$a ar fi fost dacl r:rsele umane s-a,r trage clin rnai ntulte specii inilial distincte. Dste cu nrult rnai probabil ca nurneroasele tlrisituri cle strinsd, asemirnare la diferite rase sir fie datorate mo;tenirii de la o singurl form5, pa,rental[, care luase deja un caracter omenesc. Dste o probleml interesant[,, deryi poate zadarmch, [sX se deterrnine ] cit de timpuriu au fost succesiv dobindite, in lungul lir al strimo;ilor no;tri, diferitele miqcari expresive, manifestate acunl dt' orn. Observaliile de mai jos vor servi cel pulin pentru a lc,aminti citeva, dintre puuctele principale d.iscutate in acest volum. Putem afirma cu increclere cri risul ,t ca un semn d.e plicerer qi de bueurie, a fost practicat de strflmoqii norytri mult, inainte ca ei sii fi meritat de a fi numili oarneni, intrucit foarte multe specii tler mtt,intu],e, atunci cind" sint mullumite, emit un sunet repetat, evident analog risului nostru, aclesea inso!,it der 61U.5,ri vibratolii alo f5lcilor;i buzelorr cu colfurile gurii trascr inapoi qi in sus, rlc incretirea obra;ilor si chiar de stlii,Iucirca ochilor. Putem deduce de asemenea cii frica a fost expriurati, clint,r'-o pt'rioadzi extrem de indepzirt,atTa in aproape acelali fel cluln este erprimatzi aculn de c5,tre offir qi anume printr-un tremurat, zbirlirea p5,rului, surloare rece, paloare, ochii larg deschiqi, relaxarea majoritiJ,ii muryehilor ;i ghemuile& "q&il linerea nemiqcati a intregului corp. Suferinla mare trebuie s5, fi provocat dc la, inceput scoat t'tt'a de lipete sau gemete, contorsiunea corpului li scri;nirea tlirr!,ilor. 'l'nsi r,tliimosii no;tt'i nu par sL fi manifestat acele miqcitri foartc expr('sivt, alt' tlrisi"tttrlilot' (iilue intov5,r5,;esc

plinsulpinl ce ol'ganele lor cirr'ulatorii ,1i rt'spilatorii, prccuut;i murychii din jurul ochilor, nn au clobindit structura actualit. Yirs:trea tle lacrirni pare si, fi luat naqtere prin acliunea reflexii a contrac!,iei spasmodice a plc'oapelor, asociatd, poate cu congestionarea globilor oculari in timpul fipal,ului. Dcr aceea, plinsul a apf,rut relativ tirziu in linia d,escend"enlei noastre, concluzie care concord"d, cu faptul ci, rudele noast're cele mai apropiate, maimufe'le antropomorfe, nu pling. Aici trebuie sil fim oarecum prurlenti, cleoarece, cum anumitrr maimule care nu sint indea,proape inruclite cu ttmul pling, aeest obicei poate sI, se fi dezvclltat d.cr tlernult Ll o subrarnurl D, grupului tlin oA,u(' s(' t'rttge onrul. PinL ce nu au clobinclit obiceiul cle a sc str:-lclui s[-qi stilpineitstrii fipt'tele, slt'itmoryii noqtri iniliali, cirrcl sufereA,u dc rrecalz sau grijfi, nu ridicau oblic sprittct'nele, nu-qi tri,geau in jos collurile gurii. De zlce('A, exprcsia necaznlui;i a grilipatul
ryi

jii

este eminamente omeneasc5,. Furia trebuie sd, fi fost exprimatd, de foa'rte timpuriu prin gest,uri amenin{i,toare sau frenetice, prin inroryirea pielii ryi prin privirea fioroasth, insd, nu prin incruntare. Obiceiul incruntdrii pare s5, fi fost dobind.it mai ales prin faptul cra corugatorii sint primii muEchi care se contract5, in jurul ochilor, ori d.e cite ori omul a resimlit in copilir,rie o d.urere, minie sau suferinln ryi apare, in consecinlI, o fstare] a,propia,ti, strins de lipat; in parte, incruntArea a apd,rut ca o apd,rare in timpul unei priviri tlificilc 5i a,tenter. Pare probabil cL accastit, :tcJ,iune tle a,pd,raro contra lumirrii nu trebuirr sL fi clrrvenit, obirynuitii, pinir, ce ornul r)u a luat o pozilie complet vertical[, rleoareoe maimu-tele nu se incrtrnti-l :rtttnei cirrd. sint

SI RE'1I]I{AT

2(ti

expuse la o luminir orbitoare. Clincl erau irr.furiali, stri,moqii no;tri iniliali trebuie s5,-qi fi arf,tat rlinlii rnai ugor d.ecit o face omul, chiar atunci cind. i;i d.5,d.eau

complet drumul furieir c& la clementi. Putem fi de asemenea aproape siguri ci, ci trebuie sri-;i fi luguia1" buzr:le, eincl er?tn imbufna,ti sau tlezarnd,gigi, intr-un Erad" rnai Inare decit este eazul la proprii noqtri copii sau chiar la copiii raselor

silbatice actuale.
s5,

sugcrat-o in privinla sursei expresiei este corect5,, ;i anume clacl, strflmogii no;tri avuseserit ui au folosit capacitatea cle a vomita voit ;i rapid orice hran5, carc) le displ5cea. Ins[, rnorlul rnai rafinat d.e a arita d.esconsid-erare sau dispre! prin cobolirt'u pleoapt'lor sau intoarcerea ochilor ryi a fefei, ca qi cind, persoana d"ispreJttitd, nu ar rnerita sil tt' uiti la ea, nu va fi fcst probabil dobindit clecit intr-o perirrarlir mult mai tirzte. I)in tolrtc t-'xpr:r'siile, inrosirea pare a fi cea nrai strict omeneaseti I ea este tot,u;i connrnil tuturor sau aproape tuturor raselor omenegti, fie c5, rnod,ificarca rle culoarer este vizibild, sztu llu pe pielea lor. Relaxarea micilor artc.re ale tegumentului cle care ck,pincle inro;irea pare si, fi fost rezultatul inilial al atenliei seriorlse indrept ute c[tle aspectul propriei noastre persoane, qi mai ales c5tre fala noastril, ajutat,l cle oDisnuin,t[, ere,ditate qi scurgerea uryoari, a forlei neryoase d"e-a lungul c,[ilor obi;nuite, iar u]terior szi fi fost extinsd, prin forla asocialiei la autoatenlia indreptatir cirtre comportarca moralir. I$u exist[ aproape nici o ind.oialil ci, multe animale sint capabile r1e a aprecia culori;i chiar forme frumoase, dupir, cum se vecle clin osteneala per care indivizii aparlinind. unui sex,si-o dau pentru a-rri etala frnnnrseJ,ca in fafa celclr cle sex oprls. Nu pare insl posibil ca vreurl animul sir-$i fi t,xaminat iurlc,aproape propriul siu aspect personal ;i si, fi fost sensibil la t'1, pinil ce capacitilile sale rnintale nu s-au dezr,'oltat intr-un grarl cgal crl c{'le :rlc omului. I)e Ac('(,ttr putenr conchide c5, irrrclsitc'A a luat na;tere inl,r-o prrrirr:rdit, foarte tit'zit rlin lunga linie a descend.e{ci noastre. Din fllptclc la cart' nc-a,lrf rr,fc'rit rnai srls, precum ryi din eele date' in cursul act'stui volurn, urmeazii cir, daci, structur':r organelor noastre rle rcspiralie Ei cilculalie s-ar fi deosebit rrumai intr-o rnicir m[,suri, de starc.a in care ele existri acum, rnajoritatea erpresiilor noastre ar fi fost uimitor r1e cliferite. O foarte micii, rnoclifieare in mcrsul arterelor ryi al venelor care duc la cap ar fi impierlicat probabil acumulalea singelui in globii oculari in timpul expiraliei violente, deoarece aceasta se intimpli, lzr extrem c1e pu-tine patruped.e. in acest caz nu am mai prezentat unt'k' dintre cele mai caracteristice expresii ale noastre'. Dacii omul ar fi lespirat prin branhii exterioare (cu toate c[ aceastei iclt'e este aproape d.e ne!^

Pind, c' nu au dobindit linuta obirynuit[, verti cald a omu]ui qi nu au inv6lupte cu pumnii sau cu ciomeger str'[mo;ii no;tri iniliali, atunci cind" erau lat indignati sau moclerat de rninio;i, nu-ryi fineau capul sus, nu-qi inclreptau toracele, nu-;i riclicau umerii qi nu-;i inclerstau pumnii. Pin5, ce nu s-a ajuns la acea perioad[, gestu] antitetic d.e a rid.ica d.in umeri ca semn de incapacitate sau d.e rlbdare nu pare sL se fi dezvoltat. Din acelaryi motiv, mirarea nu trebuie sd, sc fi cxprimat atunci prin riclicarea bralelor cu miinile deschise ;i clegetele intinse. $i, judecind. clupd, ac!'iunile maimulelor, nici mirarea, nu trebuie s[, fi fost manifestati, printr-o guri, larg deschis5,, insi ochii vor fi fost cleschi;i ryi sprincenele arcuite. Dezg'r-rstul trebuic s:i fi fost rnanifestat intr-o perioad[, foarte timpurie prirr mirqc:iri irr jurul gurii, ca acelea d"e vornitare, adich dacTa ipoteza pe care am

OBSERVATII FINAI,E

oonceput), in loc cle a respira pe guri, ryi prin n[ri, trd,sS,turile sale nu i-ar fi exprirnat sentimetrtele mai eficient d.ecit o fac acum miinile sau membrele sale. Furia, ;i dczgustrrl:r,r fi fost insf,, totuqi ma,nifestate prin mi;c6ri ale buzelor;i gurii, ia,r: ochii nr fi rlevenit mai str[,lucitori sau mai intuneca,ti, rluprh, starea circula,liei. I)itcii, urecltile ar fi r[,mas mobile, mi;cir,rile lor ar fi fost foarte explesive, cunr t'ste caztl 1:l toater a,nimalele care se luptd, cu ajutorul dinlilor ; putem d.erluce cri strLmoqii noqtri irri{iali luptau in acest fel, deoareoe noi inci, ne descoperim canirnrl r'lintr-unrt, din prir,ti atunci cind. rinjim la cineva, sau il sfirlirnr 5i rleseoperim t;rrt i rlirr!,ii cind. sintem grozav de infuria,ti. i\[i;cirrilt'dt'trxpresie ale felei qi ale corpului, ol'icar('al fi fost, originen Ittr, sint prirr ele insele rlt rnare importanlI pentru biru'le nostru. Ille serveso ca primul mijloc rle comunicalie intre mam[, ryi pruncul ei : ea suride ca aprobare, incurajirrdu-ryi astfel copilul pe calea cea buni,, sau se incruntii ca ttezAplollilro. Perct'pem r4or: simpatia la allii d.upi, expresia lor'I suferin!(,lo rloastre sirrt, ll1,('lIlla1,{1, plirctrrile sporite, iar bnni,voin!,a, reciprocii, esto astft'l sporit,ii. NIi;ci"rrile tlt' t'-\pt't'sit' clAu vivacitate si energie cuvintekrr noastle vorbitc. Ille rlestir,igirrrlrrt'ilt'si interrliile altora mai bine d.ecit cuvintele, care pol fi rlt'nat'urate. tlriesc 'l)rrpir, curn ir observat Haller cle multa, tot adev[,rnl pe care il poattr contirrt. a$azis;r, ;tiirrl;li a liziotromiei palre sL d.epintld, cle fzrptul ci, clifelite persoanc folosesc irr tttod ftect'trul, difeli!,i mu;chi faciali, dupI, temperamentul lor, dezvoltal'ea acest(tl' rrrurychi fiirrd poa,te:lstfel sporitl,, iar liniile sau cutele de pe fa!,[ tlcvenind, rlatot'i1,l"r cotrt,ractiei lrir obiqnuite, ma,i ad.inci ryi mai b5,tfltoarc la ochi. Exprcsia, libet'ii, lrrirr senrnt'ltr t'xterioare ale unei emolii, o intensificil. Pe cle altri pa,rte, 1'6rprilnur('il, in rnrisura irr care este posibilir,, a tuturor semnelor cxtcrioare tre'zrtermcazit, t,rnofiiles. (line se lasi, d.us d.e gesturi violente i;i va spori furia ; cel calo nll ili eorrtrolt'azil semnerle fricii va resimli friea intr-o mai mar() mrisurir, iilr ccl (jilr'(f t'r-rrnirre pasiv atunci cincl este coplesit de durcre pierrle c('[] rna,i bunii oa zit' rle u-ryi rccirpirta rrlastieitatea minlii. Aceste rezultate d.eeurg dirr raportul intitrt cllr'o cxistl intre apronpe toate emoliile ;i manifestirrile lorexterioa,tt' ;i pur',tial rlirr irrl'lrr(|nfa rlirectir, iu t'fortului asupra irrimii ;i, in const'cirrtt"r, rrsupra, creitrlultti. (llti:r,r: sirnrrla,rca, rulei ernolii tintle sli o stirnea,scir, in ntirrtea ncrilslt'l-r. Slutkt'sp('rl,l'o, trtittrrtttrt cuuost,:i1;or lrl Ilsiltirruhri orrrcuese li t.x.otilt'n1, .iu11cel"t1,ot' itt rrr,t':t,stl-t, pl'oIrlctrr:i,, t{l)lilte
:

,,(lir nu-i grozav cl llrl nclot cA lc suferri doar cu gindrrl, Sir izbucneascl-n plins arnar,

l-tsllt,

SI-gi migte totn;i sufletu-nLr-atlt.a, Inclt muncit cn ginclul s[ pileasci,

(lu glasrr-ntrehiiat. si cu inlrcngt Friptur:r rir,scolilir ln idce Si uslrt pcrrlru t't ? PcnLrtt ttitttit: !"
(

Ilrttttlel, tt'lul IT, st:ellr

2)

a CitnL tit. I'lot'carr,

in

t'<1iIia lrri [.ir vrr I ct'. | 820. vol.

5 Gratiolet (De Ia Plrysiortomia"..,

1BGir,

p.

60)

lV, p.211.

lsupra atlt'r'lirului

acesl

ci

coltcrl

ttzii.
/rrtrl.).

''l'rurlus rlc Dragos l)roLopopest'u (N.

sr

REZUMAT

2()0

Attt t'i"tzttt cL stucliul teoriei expresiei confirmd,, intr-o arrurnitti mirsurd, limitatir, collcluzia cit, omul se tr'age dintr-o formd, de animal infer.ior ryi s1s!,i1e cttltvittg(rl'(':1, unitri!ii specifice sau subspecifice a clifer.itelor rase de altfel, itr ; tulsurit itt ('llr(f jtttlt'cltta, mea poate fi dc folos, irsemenea confirmar.t, aprolrpe t,ir nu era lr('c(,sralir. Am vilzut cle asemen]a cd expresia prin ea inszi;i, sau timbaiul t'lnrttiilt;r, tlupil cum a fost numit5, uneori, este f5,rd, indoial5 importantir pe1tr1 lrittt'lt' ttntenirii. Irirrli a mai menliona animalele noastrc d.omestiee, pent,r1 ir in!r,It'gt" 1)o r'it po"ribil, strrsa sau originea difelitelor expresii cAre p,,i ?i virzlte sr.ii dt' orti 1lt' f'lt1:t rtamenilcl rlin jur'ul nostru, ar trebli ca aeeastlf sti rr(\ i1N6r1.1's1'71' il1 rnotl tlertst'llit. I)in [rc('ste tliferite cauze, putem conehide cir filozofia srrSit't,lrrlrri ttttst,t'tt lL tlt('r'itrrt ryi rneritti ;i mai rleparte clin plin utt'ltia cure i s-a ilool.tlltt t[t' rniti rnulf i t'\rrt'lt'ttti obst't'vatot'i, ;i mai cu se:rrnli 4irr pirr.t ell r1r,ici r.rr i
l'izioloE
(,otr)pr'1 r,tr1
.

INT}IiX
A
Abstrac{i,,', 128.

tI
Bain, dl., ,ct, 21 , 712, rt.4, 787, n. /6 188, n.2,i. Balicr. Sir Samuel. 66.

;\ctirrni rcflexe, 23;

-- [use, slt'inut etc., 23; -- actiunea mrtscularii n brol5tei tlecapitnte, 2li: -- inchiderea plcoapelor, 2 I ;

Binuiali,

150.
7lJ.

Barber, d-na., \6,23, n. ,?8, 1irt, 1(i6.

Bartlett, dl., 28, 30, 6ir, 71,


Bchn, dr., 180

- conlraclia irisului,

- tresirrit,

25

26.

Rcll, dl.,

169

Arlmiralie, 166, 167. Afilmalie, semne de, 156, 157. Albino;i, inrogirea Ia, 181, 187.
Alison, plof., Anrbi[ie, 150.
21.

Anatornict', rlt'senc, de Henlc, 7. Anatornia ;i filozofia expresit'i, 5.


:\nclersort, clr., 62, rt. 26. l\nirnale, expresii specialc la (vezi expresie), 67
;

725, 775, 193. Benrret.t, (i,, 79. rt. 16. Bergeon, 169, 95, n. 21. Bernard, Claude, 24, ,\2, -L3, rt 5. Biliarcl, jucltor cle, nriscirrilc lui, Blair, rev. R.H., 180, 201.

- Sir Charles, 5, 8, :10, (;i. i0, 89. 97, 119,

723,

8.

Blyth, dl.,

58.

- migcirri asociate obiqnuitc la, inferioatr:,2i --28: - lupi ;i ;acali, 27- 28 I - cai, 28; - pisici. 2ti-20; -' prri de giinir, 29; - rlr{e sll)ratict', 29; -- flarningo, I(agtr si prscirnt5 verdt'. 29, 30,
Locot, 125 74, rt principiile ci, 3t ; Anlitezir,
,\rrncrslt'y,
4.

lr. 14, 97, tt. 16,90, 128. Brelrrn, 57ri3,78, n. 1"1 , n. 15. Briclges, dl., 16, 1.10, 150, 183. Bridgman, Lanra, 111,'t20, 1ir3, 1ir9, 16ir, 11i0.
Bo.wman, dl., 160, 90,

Brinton, dr., 90, rr. Broagte, 23, 61.

1:).

Elroa;te riioasc, 61. Brodie, Sir 8., 190. I3r'ooke, rajahul, 76, 71i.

Browrr, th'., R. 6i), tt. 29,


Brorvnc. clr. J. Crichton, 72, 46, 138, 168, 181, 19ir, n. 39. Bucknill, dr., 170. Bucurie, expresia ei,45,46,717 ;

n. 10.88,

103. 112, 11ir,

- ciini, 31,
-- pisici,

3ir ; 34, 35

,\ socia

semlre convenlionalc, 36.


Ii

.trreclores 1ri1i, 60, 61.

e, Iacnltatea dc,
22.
1'1.

21

-- caznri de, 27,


Aurltrbon, 59, tt.

Avaritie, 1 ,l-r0. .t\zitt'ir, 'i2, rt, li, -i l, tt,i',

la copii mici, 46 ; la ciini, la cai, 46 ; la mairnulc, 75;


ris, 111;

bunl dispozi{ie, veselie, 119;


clragoste, sentimente afectuoase,
1I11.

llrrlmer, dl. J. 15, 777, 742, 16;1, 185.

212

I\DI,l\

IJuna cuviin{I,

incilcirilc ei, 192. 119.

Dcprinrare,48,99.

Bttna tlispozilie, 119 ; - clefini{ia ci dc cirtre- un copil Runnett, tll. Tenrpleton, 15, 99, lir.l. Rrrrgcss, dr., 7. 179, 18-1, 1911. Burton, cirpiLanul, 150.

I)errnici, apenclici, zbirlirea lor, 57 ;

Btrtton, .Iemrnl', f rregianul, 121, 183.

(j
(ialul, 2ti I

- ciupcala. tt'opiiitul lui, 28 ; - lipirtul lui la suferin[ir, 51 ; "- lrrpta lui, 65 ;


cxltlesia rle ft'icir, pliicerc t.tc., Oattteleoni, (i2. Oattt;rct', [)ien'e, 5, tt. :).

7l.

_ pocnirea 4egctrlor, 147. Descurajare, gg. Desperale, gg.


l)cvota'rc'1, expresia lrri, 69, 70.
Dezgrrst, 147; __ sctripattrl, r't scmtr cle, 150. Diagrarncle rnuqchilor fetei, 1fi.

l)escotrsiderare, 145;

- la cinrpanzeu si orangutan, 117; - lu leu ctc., 57, 58 ; - la ciine si pisicd, 57, 58; -, la cai ;i bovine, 57, 5tl ; - la elan, 58 : - la liliac, 58 : - la pdsf i, 5fi : - sub influen[a utiniei si fticii, 59.

oatlgtrli' 66'

(latlin, 167.
oehus Qzartre,

Oanin, rlintelt'. rtezvelirclr lrri, I 10, I 11. Oarptntcr desprt'plincipiilc fiziologiei cornptr:r1c,29, n. Oatott, onorabilrrl .1.. ,irS. rr. I I.

/i.

f)ickc.s, OSarles,

1ii7.

Dontlers, prof., g0. gB, l2l),l?it. iitDragoste, maternir, 4? ; (lhcvrcrul, tll., li. -. dintrc sexcle ollusc, ,17 ; Chibzuire, 125 ; _ expresia ei, 115 ; ln general itrsotitir rle irrcruntarc, 12fi. _ sirut.l, un senln tle, 1Lti ; - adincir, citttpanzerrl, r''7, i5. ,racrimi, 11(i. Cistcrcieni, citlttgarii, i37: '.ovoaci I)uchenler, dr. Z, lI, 11,7ir, g{'r 7t. ,1, 102. Dtrrcre, semne exlerioare de, la anirnalt,, ,12, lil; - vorlrit'ea pritr gt'stttt'i ltr. i'17' Oiirrt', mi;cari rle simpatic la, ll; __ l,.. orn, 42,4iJ; - invirtitrdtr-se inainte rle a se crrlca, 27; , l. hipopotum, _13; .- llrorluce transpira[i t, 4:f , 4rr. - inrlicintl Yinatul, 27 ; __ rlellri'lare, 4g, 49. - scirrpinindu-st' t'tc., 28 I - tlifcritc gcsturi alc, 137, li8 ;
'-- lirtratul, un nrijloc de exprirnarc, ir2;

(liiscat, 7ti, f):i.

Dilatarea prrpilelor, 174. Dispozilie proastir. 129. Dispre[, 145.

; - tragcrea inapoi a rrreclrilor', -_- rli[eri t t' misclili :rle , (i7 ; - gcsttf i tlt, :tl'cctirrpt, ; - r'inir:t, (i9 I -- rlttt't'rt', 70; - ntcn{it,, 70: -- sllairrrir, T0 ' - iocul lor, ?1. (lofrrr -tlc-capello. ti2. goli5riul Sfinx, 21 . Ooolic. actorul. 1-ll. otloper, 4r., 62, tt. 2!. Oope, prof., 6l]. n.:l/. (irantz, I lll . D

--- scfrelirliriala, ir3

(i,1,

(i5; I')rlgcrvortlt,

i\frril 1i L.R'.

191'

lilan'

{i(i'

lilctarrti, 66;

- plinstrl lor, 93, 9-1. lluriterea tlc sttttt'te, r'ezi strnett',

51

I')ngelttlattn, prol'., 129. Iirskinc, tll. lI.' 7(r, 22, 105' 154' 158lixprt'sie, anatornia ;i filozofia ci, principiilt' genct'alt' ale, 19; - ccle tlei princillii pt'incipale, 19 ; - a obiccriurilor asociate folositoare, 20 i

f)ar'\\,in, tlt'., 21 ,It. :j,29, n. 16, ,1i , tt. Decizic sarr deterlrrinale, 1132;

11.

* inchirlt'rer grrrii. 132.

- rttijloaccle de, la aninralc, 51 ; - emitcrea de srrnrrte, 51 -56 ; - z.birlirea apendicilor tlt'rtnici, 57-61 ; - rtttrflarea corytului 61 --61 : - tragerea inapoi u urecltilot' (i.t - 60; - ciulirea urecltilor, 66.

- antitezei, 31 ; - ac[iune a sistetnttltti ttervos, 41 , 42 ;

lNDnlc
(it'r't'tt,

l')

Lixlrrcsii specialr la aninralt'. (i7 ;

rl-ttit.

l;-1. 17:1.

- la rurnegiltoare, i l--ii>; - la maitnu[e, paviani, cimpanzei, 75-S7; -- speciale la om, 83 ; - suferinld, 6ti: - plinsul la cupii, tlli, tltr: - constmc{ia rnuschilol rlin iurtrl ochilor in timpul !ipatului, 89 ; - secletia lacrintalir, {}1. 92:
suferinla,
9{')
;

"- la ciini, 1t7 -72; - la pisici, 72-i4 - la cai, 74-75;

(iroazit, 174,

(itrelrlerrstddl, 72, tt. 4. (itrnning, dr., 91 . (iiinther, rlr., ir9, {iI , (i:t, n.

J0.

TI
I{aggehauer, Rev., 1ir. 108' 1r10, 1fi5.

Haller,

;-r'1.

- llozi[iu oblica a sprinccrrelor. 99, 100 I - rntrgchii rrrihnire i. 101 ; lisarcit in .ios a crrlILrri lol' gtrrii, 107. 108; - lltrculic, 111 :
*- llrrnir
tli

Ilrtndbrtch tler Analttntir des llensclten, Har l'c \', 2l , tt . :) . I {eltnholz, l-1.1, ;-t5. I Icrrtlcrsott, rll., (i13, tt. 31 .

i, tt.

;.

f-lenlt',8ir, rt.
II
e

t, 10i.
(iii, (i l.

rr. t;, 11(\.

r ltesles, ir'9.

spozitie, r'eselic, 11!) ; -- rlragostc, senlinrcntt' :rf'rct uolls(', 120. 121 ;


12:-1.

Iit'na, 70,i1.
rl.:'i

--. tlt'r'olanrcnt,

Ililrocr:rt,2l , r'r. .1, 14. Ilolland, Sir I{cltr1', 23, 2lr, ll, tt. 'i, l9l,
Flonrer, tlcscrierea t'istrltti,
|1

i.

1{);-r.

I'

l.'

Hurnbolttt, 77, 181. I{uscltlie, 16{i. f lrrslt'1', 21 , rt. .i, 23, tt.

9.

Iiiziologia risului 9,

10.

Irorbcs, dl. I)., 1:10, 1u:], l9:i. I.-ord, dl., 57.

l
Icni L sntt vonlitare, 89,
9(1.
:

Forster, T. R.,

183.

ForcsLer, dl. \Iichael 19(i, 197. I.'rerycinet, 98. Fricir, 81, -49, 166, I67 :

Irlioti, cxpt'csia rle bttcttt'ic la' I 11, I l2

Iepuri tlt' vizttiuit, 5l, ir(i. (i5, (i(i.


Irrrllrr

-- inroEirca ln,
fnare, 732;.

17{),

1110.

I.-rrt'it',

-- dt'scricrea ei (lc ci trc lrlr', 1 (ili. 'lir, 135, 136 ; -- [rernutatnl o consecin[li a, 1l](i;

;"1'll't', tlr,, 17ir.

- rlcscricrca lrri ShakcsJ)calc a, 1li7 ; - rinjctul cu tlin!ii,137, l:t8.


(i

Intlignart', 139,
Irri

- expt'csia tlt'. llrt'tl<tttritri irt - la maittlufc, 79 ; - la <lrangtttaui t'tc., 131.


1 1ir.

toatir ltttttea,

1131 ;

rua, setrsibilir la t'lt-totii cxtct'ioal't', '12 ; ('rci('l'tlltri, l2' lil - rt'ac!iotrcitzli ltsttltt'lt

influcnlatil tlc l'ttt'ie.


151i.

lir,

Innes, tlr.,
Inl

(iaika, (ilrristian,1(i, 11 7, 1lit,1(i{), (ialI orr, (ll. l.'., 22, rt. 8. (iallrttf, rll. A.I{.,45, tt.!t. (ieloz.ic,47,48,

1Sl.

(i:rskell, tl-na., 10(i, rr. ii. (it':rt'lt, tll., F., 16, 1()(;, | 12, 1ltl, lil,
150.
;

' - la ciini ;i pisici, :i7' Invirlic, 1110. Itrt:t'tttrtat'c, ltctttl <lt', (i, llll
172,
17:1.

ercontunica!i t" ['acrr l t ll t eit tle, l lt ll tli tlllt l t' socil l t" 3(i - srlrdomtrli lt7;
38'
;

--

o:r.tnt't'tii <le tlil'crit(' I'rIS(' st' la sttgaci 121\, 12i ;


127

ittt't'tltttir'
;

12(i

(it'strrt'i, 21, 22, ili

-- Pentrtt a aiuta vctlet'ii,


ingimfare, 1110. Inroqire, 1 79 ;

(iidilat,
(i

ereditatea a. obi;nrrite, 22, lr. 8; insolinrl lnrosilea, 185, 1 8(;.


112, 113.
112.
1 112.

lttttline vit" l2fi' - pcnlrtt it cxcltttlt'

fllennic. Rev. S.O., 1t;, 91,

(iorila,

olrlorr. t,atl1" Duf f ,


;-r7, 80.
l-1.

Gotrlrl. lt\\. tt.

(iratiolt't, l)irrre, ll, 22, 68, 129, rt.6, 132, lll7, rr. 9, 1{):J. Cirl)', prol'. si rl-nll .,\sl, I (i, I l-r1, 182.

-- ttrogtenirea ei, 180 ; tlc oattrcni, 1ll2 ; - la tliferitc'le rase carc itlsolcsc, 1 85' 1 8(i ; gest uri gi - rni;cirri '- tulburarea minlii' 187: - llatLrra sLirrii minlalc cal'c detel'Irlinti' 187 ; - tirrriditatea,l8{);

211

INDII.\

Inro;ile, tenclin!a la, ereclitarir,

- cauze morale : vinovilie 191 ; - incilcareabunei cuviinle, 192; - rnodestie, 192 ; - teoria ei, 193.
180.

It
Ilaintu!ir, gibon, product snncte muzicale 53;
Nlaitttu!.r',
136

Irrro;ire, fiziologia sau lnccallismLrl ei,

i, li8, tt,l,

In;elIciune, 1 50. Intrcbirri privind explesia e tc., 12, 13.

- capacitatea dc intercomunict!ic ;i
36, 53, 54, 57, 5g;

expr.imarca

ll,

J
.Icrtlon, dr.,6ll. Jot', descrierea flicii rltr gLtt'e, I(i8.
.Irrlit's,

rll. .I. 8., llt7.

K
Iiindt'rnratrn, I{cll', lS, 8J, Iiing, nraiolrrl Ross, ti5.
rr.

uimire, spaimi la, 81 ; Ilarslrall, dl., 88, n.9,172, n. ). Ilartin, \Y. L. 7it,77,79, n.l'/.

expresii speciale La,75

pllcere, bucurie, 75; emolii durcroase, 76 ;


ro$esc de

minie,77; furie, 78;


79
;

lipltul la,

bosumflarea la, 79 ; incruntarea la, 80;

Ilartius.
/.

18.1.

Iiiilliker,60.
L

lfattlrews, dl., Nashington, 77, 729, 1,t7, ll:.t, 158, l6(i. Nlatrdsley, dr., 25, n. 10,25, n. tl, 19(;, rt. .10. Ilauvaisc hotrtc, 189. llay, A., 18. ]Iicanisme de lu Plrtlsionontie LIumaine, 22, n. i.

\teditalic, 128;
[,rerinri, cauza secretici dr'. 1)I, 1]2; - r'isel pi tusc, 92 : - clscat, 9li; Lacy, dr. Dyson, 1l-r, 80, lll0. l,ane, dl. H.8., 15. I-ang, dl. Archibald G., 15.
Langstaff, dr., 82, 86, 181. Lavater G.r 6, n. 6.
Laycock, plof., 195, Nfeyer, dr. Adolf, 158.

adesea

lnsolitri de anumiLc gesturi,

I 29.

ac!itrne reflexir, 95.

llinte, tulbtrrarerr ei in tirnpul lnrosirii. )[iqciri, simbolicc, 7 ;

1.S(i, 187.

I-e Bnrn, 5, 6, 139, tt. I:i. Leichhardt, 150.


l,emoine, dI., 8, 204. Lcssing,I-aocoonul lui, 12, rr. /Ii. Lel'dig, 60, 61. Lielrer, cll. Ir., 1.L1 , rt. 2,7itl . Lister, cll., 60, 113, n. ti.

- tle simpatie, 8 ; - obignuite asociate, la animale inferioart'. - la ciini, 27 -28; - la lupi ;i ;acali, 28 ; - la cai. 28 : - la pisici, 29 ; - la pui cle giinir, 29 ; - la ra[c srilbaticc ctc., 29 -30. llihttire, ,18 ; - cxpresia ei, 99; -- pozilia oblicir a sprincenclor, 9t), 10(); '- coborirea collurilol grrlii 107, t0B ; - la tnirimrrIc. 76. IIistret, 65, U6. lliine, 139 ; - la maimule, 77.
64
;

27

I,itchfield. dl,,

54.
S.,,1-13,

I.ocklood, Rev.

n.

.7.

Lorairr, dl.r 45, n. I.


I.trbbock, Sir John, 88, 121, rt.
2.:!.

Lulttri, tnodul de, la anilllalc, 6-1, 65 ; -- toate carnivorelc luptir crr caninii, - ciinii, pisicile, 64;

Nloclcstie, 192. trIoreau, dl., 6, 181.

Caii, guanaci i ctc., 6ir ;

clanii, 65 ; iepurii, 66 ; rnistrelii, 66 ; clefanlii, 66 ;


rinocerii, 66;
nrainru{ele, 6ti
;

)lo;tenirea gesturilor obi;nuite, 22, rt. E; - a inro;irii, 180. llolvbray, despre pisirri de curle, 29, rt, 1,9., lliiller, dr. Ferdinancl, 15 ; * F-ritz, lt, 20, n. 2, :J$, tr, 2, '13, rt. 6, lfA.

llu;chii rnilrnirii,
lluzir:ir,
123.

100

107.

I-\DEX

2l.r
1t

I
Ncaj u1tll't,,'t', 1 5l . Nega!.ie, senlnc 1ltr, 15ti, 157.

Neliniqtc, 99.

Neputinld, 151. Nicol, dl. Patricli, 12, l0-1,

172.

lla!a sitlbaticii.29. IlIzbunare,150. Readc, dl. \\'ins'ood, 16, 162, 1(;(i. llejlander', cll., 18, 81, rt. 1, 102, I13, I II. llengger, ii6, 53, i5. rt. 11,77.
llescrnnare . 18.

0
Obicci, for[a lui, 20. Ochi, conLractia urufchilor lor itr titttltul !ipatului'
Oglc, dr. \\'., 1,16, n. J, 155, 169, 17ir. Oliplrant, d-tra., 1-18, rt. 12, 155.
Ohnsted, 155. Om, expressii speciale la (vezi cxpresie), 83.
Orrrerrire,
E9.

Rczurnal. 199. Revnolds, Sir' .J., tl7, tt. 1i. Itidicarea utrterilor, 151.

Itiduri,115.
Ilinoceri, 4ir,
66
1

Rinjetul sau zeflcttreaua'

10, 111.

Ilis, 56, 75,

921'

istoria timpurie a, 147, tt.

6.

Orbi, tendinla l:r, dc a inro;i, 180. Owen, prof., 10, n. 13, 53, rt.3, 80, n./8.

P
l)agct, Sir .f ., 12, 67, 1tj(), 19(i. l)cl'stlns, .I., 5, lt.:J. l'aviatr, artubisul, 57, 58, 7(i' 7u' I):ir, schitnbal'ea, culot'ii, '11, '12, ltlti; -- zbillirea, 59, 00, 169, 170.

- la maimule, 75 ; - bucuric exprirtratir prin, 111 ; - la copii, 111 ; -. la idioti, 7121' '- la persoatrc aclttlte., 7'l') - deLcrmiuat clc gitlilat, 112' 11lt ;
.:

..- stt'irlucirea ochilor, 116

I'Islri, i;i zblrlesc pctrele cincl sint furioase, 58 ; * cind sint. spcriate 9i le string de corp, 59Plrgsionomie tle la, et tles Mounemcnts d'Erprtssiort, ti. Piderit, dr., 8, 18, 86, 116, 126, 133, 146.
Picle de giinl, 59, 60, Pisica, 29,72;
61.

Ilivicre, dl., 14, 69. Rothrock, dr., 16, 130,

- lacrimi provocatc de ris erxccsiv, - llrintre hiutlu;i, trlaluiczi ctc.o I17 ; - pcnLru a ascutrde sctrLintcntcr, 72(') - itrcipient la rtu sugat', 118.
1.

117

1-13, 119.

Rurrregiitoare, etnoliilc lor, r'7, iit. Iluginc, gesturi cte, 185-- 186 ; - tlcscrierea lot'in lsnia, [:lzt':t, ctc., 180.
S

I'}lins. Sil :

pregiiLinclu-se de

luP[i, 3'l ;
Salviu, dl. F., 28, n. Savage Ei W-vtnatr, Sdrutatul,121.
Schrnalz, 157.
/ir-.

rningiintlu-qi st[pinul, 35 : Lrigindu-gi urechilc lnapoi' 65 ;

lovind clin coadir, 72 ; migcirri afective, 73, 7'I:.


torsul lor etc..
7,1.

Sandrvich, locuitorii clin insulelt', 9li.

d-nii,

80.

pct'ioada plirnei virrsiri tlc lacrittti totul trcsigurir 86, 87 ;

la sttgittri

ctt

Scolt, Sir \\'.,

61)

-- la silbatici, 87 ; -- la dcmenli, 87 ;

Irlinsul cu hohote, specificc spccici ..t1p111ler,

88 I - oprirea sau sporitrca obicciul.,i {s, ipI l"ul ;i plinsul cu hohote la sugaci (vczi lat:t'ittri) lig. { 89.

I)ltttllsrna mgoides, tltuEchiulo cotrtrac!ia lrri, 1 70' PlauL, 129.

tt. 3. Scuipatttl, sctntr dc tlczgttst, 150 Srrcrc!ii, iuflucntaLe cle etno!ii puttrt'ltic:t', '12' Setnttc dc afirnlallc ;i ne$a!ic, 156, 157; - cottvenliotlalc, 36' 37'

101, t l0 -111, tll, l5l - dl. J., 16, ,.Ji

_ tlr. \T.fi..,

Sfitlarc 140,

1tr1.

Porci, f olosi!i pentru distrttgcrca ;crpil<-rr cu


63.

Pocnitul dcgcLclor,

147.

Shaler, pro{., 62, 6:i, Sirrrpatit'. 121. 122.


clopt-t{ci,

tr.

Porrcltet, lI. G., 47, rt. l. Psihologie, principii de, 9, 10.

Porci lepo;i,

56.

Sentiurente nf ercLutlasc, 7'21 ; 12'2' - provocaLe cle simPatic, 12I, Simturilc ;i intelectul, 9, n. 8, 21.

Pupilc * dilatarea Llt', 17!'

Sistemul llervos' aclittnca dircc'tri a, 4l i -- schimbarea cttlorii pirrttltti, 41, '12' 196 ; -- secreliile influenlale, 't2;

:l1(;

rNt)_hix

-- tlarrsltila[it', I I, 15; - I'ttt'ie , 15 ; -.. ltttt'uLit', li-r, .l(i; -- spainrA, ,+6, "17 ; -- tlt'agoslc, -l 7; - i4t,lozic, -18 ; - rlult,t't,, .119. Strrifh, Sir Andle s', ll7. Snrvlh, tll. Brough, 15, 1tj5, 1ti9. Sonret'r'ille, 11. Slrairrrir , tr|i, .17, 1(i6, 167 ; - lu o fcnreic nebtrnir, 168 ; - la asasini, 1ti8, 169 : -- rlilaLarca pupilt'lor, 17{. Spctrtlr', cpt., 16, 150. 1ir1. Spcnccr', rll. llerbert, 1), 10 rr. 11, 1l), n. l, .13 11,53,
-

't'cgctnrt'ier.,
'l'trr111e111,

tll., j{).
21.
9.1.

'l'enrlin[t', elerlitarr sarr instiut:tivr, 2()


Sir., .J. l.ltnerson,

'l'irniditate, llJl). 'l'r'anspiralie, ltlclr.oc:ali tlc rlrn'crc, I l, lir. 'l.LenruLat, protlus de [r.icir, 11, .12 :

- de 1ll[cert,, .12 ; - de rnuzici f lunroasri, - dc furic, -12 ; rle groazi,.ll 'l'rrr.nt'r, pr.of. \\'., ti0, rr. i,!.
'I'use, 92.

12

'['hs'aitcs, tll., t)]. 'l'5'lor., tll., 37, lr. J, 116, 150, rr. I t.

fipirtul ca o chentare in ajutor',5j. ti


L.irrrire. 161
:

712, 728, rr. ,;, 150. Spix, I'otr, 181. Sltlincetrt', pozitia oblicir a, g[f, 10(). St. .Iohn, (11.,2{). Star:l;. Iier'. .L \\:., l;, 1:j1, 110, 182. Stuat't, dl., l(i2. Sttit't'ittlir c<-rr'llolirlri si nrinLali, fi3. Sttgaci, tlxltresia, ttr I l, 12 ; --lipirtrr I la, 8:1, 84; - plirrsul la. ,*J(i. ti7.

_ la rlaipru[c, g0, lll. l.lliul secrctar, 64. [,'rfl,rca c:or.1rul'i etc.,6l;


_, lncarrrclcotrictc.,6l,62; -_ la 5erpi, ti2, 61, Oir.

- la br,aslc ;i bloa;tc
150.
1116;

riioasc^

Sttnctt', t'rnilct'ra rlc, t'fit'irt:r r.a


---

rrri,i

intlt

se-rc,

ir2:

lrit' rlt,r'.rpr,t,sit', il;

t.'rili'{ir,
1ir.ri, 1lJ5;

- tlc fut'it', 52; lir lralul t:iitre]rri, 52 : -- 5acali intblinziti,Il3; .-- Pulunrbt'i, 56: -- vocca rrrnanii, 52, 5li; - ca nriiloc rle cultare. 5lJ; nruzicri, i_r.l ; - la sugaci, 5It, ir(i ; - - tlt' sut'1ttizir, sfi tlarre ;i clezgrrsl, it'1lut'i tlc vi711i1r,i, 516 , - l)or(:i sltiuo;i 5(i ; - inst't'tt', i7:
1litsirli,57.
Srrt'tl<ltrrr

..- ciitrc:rnimalt'cinrl siul separatc,

52;

I'tr1ie, llJir,

-,, sarcasllr, sfitlarc, tk.zvclirt'lr r:irrrirrulrri. 1 lo, []r.t.cr1ilc, trage.t,u ip11tgi,61,6r-r; _- in lupli, la ciini, pisici, tigri eLc., lil, ti5;
__

nrinic, indignalt,,

lilll;
i
t1.

la cai, ti5;

__ __

la guanaci etc., (i5; la trlanii nrasculi, (i6 l


la ieptrli, (iti
;

irti

la nistreli,
_ lu
rnai

ti{i

;
;

rnu[c, ti.l

_ t.iulilca lot.,

61.

ti,st'nurcol)us('l'olosi[clarrlut.:rr.t.irlor..ii(i,ii7,rr.l:].
;

\
loi'sub ittllueufa dottresticirii,

Srrt'is. I lir, I lfi

lit sttgaci, 111): .- la silbatici. 1 111. Srrr'1rlizrr. ltil.

\.,.i [atc, 1l-r0.


\'arialia aninrakrlol' ;i
23. rr.
t'. plrrnt.e

Scr'pi. {i2. (i;. Sopillr. tj1, (i2.

l,lt). 181j. garpcle cu ('lol)ot('i, 62 - 6.1.


Srvirrh<,rc,

SttLton, rll., 57, 7f.i, lJ1, 1);1, rll., 1ti, 117,11()"

\'as,'r'tor, sistclrrrl,
\.iclelie,
1ir1. 150
;

12, l:j.

\.i1ovdl.ic,

Provoaca

inro;ilc,

11)1.

1.
'l't1rlirr, Rt'r,. (it'olgt', 1(i, 101. 1i3t), 'I'avlor ller'. R.. Sft.

afticatrir' ri2'

l,i[i:"lt;l{:,,'1,'*^s)
185.
Vocea ulllanil , 52, 5ll. Voctrx, rll. dc, 6,1 . n.:):). \'ogt. (1., 116. n. 1:!. 7iti,

IIDE-\

') 11

!s1}irt' pritt gest.ut'i, 36, :37. Vulpca, 71, 72. lV


Walliclt, tlr., 18' 1lil. \\-eale, dl J. P. )lrttrscl, 16, 129, 131, 1tj5.
\Yedgrvotrd, dl. l-letrslei gh, 61, 92, 136. rr. 6. 157. \\'eir, tll. Jcrurer, il9.

\\'t'st, rll', 16' \\'ilsott' tll" (ill ;

\\'ocrrl,

Sattttucl,

rll. I3,

1Sl.

ll'r.sstrrt.sc:lta

I'ilit'trts Syslcllt dt'r 101,

)l irrtil; ttrul l)h11sirtllttottTik, 6. l,


173.',

\Yolf. ctl., 18.


tlf

. J.,

tt. :),

I7

'1" - cll' \\-'' 121, 130, tt.

18'

n.

7,9,

10,

'l
Zbirlilea altcrtdicilot' tlt:rtttici, 57. til.

I) H S [) l? t; I N S "l'I N L"l'
DE

Charles Durroin

DESPRE INSTINCT *
)Ii,urulir.tnc. - lligratiunea pd,silrilor tinere peste rnar i intinderi cle api, 1i migraliunea somorrilor tineri ttin apa clulce in a,pzl s5,rati ;i intoarcerea antbilor la, locul lor de na;tere au fo,st pe clrept caracterizate ca instincte surprinzrataarc. Tn privin{a celor clouir puncte principale care ne intereser)zl-r, avem, in prirnul linrl, Ia, diferite rase cle pii,si,ri, o serier completS,, de la cele care ili mut[ ocnzional sarl in nrod regulat asezalea inriuntrul aceleiasi ![ri pina, la, cele cal'c) trerr periorlic in ![ri foarte inclepiirtate,, travelsind, adc'sea noaptea, lalgul rnzirii pe clistanle clc 400 ,qi 500 krn cfl, cle pildir, cle la ld,rrnul rle nord-est zr,l ]Iarii Britanii pinir in sudul Serndin:rviei. In al cloilea rind, in privinla varirrbilit[lii instinctului rnigraliunii, ad.esea chiar aceea;i specie este migratoare intr-o f ar5, ;i seclentard, intr-alttr sau cliferili indis,izi clin aceea;i specie in aceea;i tyaril sint migratori siru setlentari I or ucestia se pot rlistinge intre ei prin mici cleosebiril. Dr. Andrer. Smith a remart:at, aclesea, cit de inrI,rlfi,crinat este instinctul migraliunii la unele mamifere din Africa tlt' surl, itr. pofitla urmfi,ririlor la care sint supuse in (,olrse'cinla,; in America tle Nord insir, p(rrsecrutia a de'terminat, intr-o perioadi, rece11tr;2, c^ in migrafiunilr. lor bizonii s[, traverseze Munlii Stinco;i ; ryi acele mari cii ca,r'e st'intincl pe circa ltiO km [i pe care bizonii care migrau pe cirnpiile ctin est le-au arlincit intotdeaulla cu ci!'iva centimetri, iar uneori cu mai multe zec:i rle centirnetri, l]-atl existat nicioclatzi la vest de llunlii StincoSi. in Statele Unite, rindunelelc ;i alte prisziri ;i-au extins, intr-o perioacll foalte re-

cent[, distanfa nrigrtrf,iunilor

lor3.

'l,rrclutc prrlilicatii irr cut'tt'u lrri (;. I.

[torttancs,

Jlcrtltrl lirtolttliort in -lrunrrtl.s, l:.tlittu'a I)arrl I\e llarr. Lonrh'a, 18811. '\ccastti lrrcrru'c rcrLi IcrtrrI conrplt'L al rrnci piu'!i din capitolr-rl ,,tlcspt'c instinct" sct'is penIr'tt
()riqirteu slteciilor, insir trltct'iot' strlllitnttt iu r-t'rlcrea plcscLrrLirrii acestei

luclali.

]lalta Ei in'I'as,1l)1. rrrrrrria, irr t'rnisl'<'r'a rlc srr<1. Bcclrstt'iir (SIrrDerruiiqel, l8 lO, l). 21)i3) sllrrnt'r'i, irr (icltttania, strrlzul ntigt'utot' gi ct'l netnigt'at.ot' ltot f i rlistinsi rlrrpr-r rrrrunl,it galbcnli a tilpii
CiorrltI a obselvat ucest I'a1rI lzr

insii sta!ionarir pc insula llobin, nunrai la 5 knt rlt'cont.irrent ( [-e \'crillrLnl's 7'rrrpcl.s, r'r:1. I, p. 105); rlr'. Antlt'cu Srnith confit'rtrii aceasta. Pt'cylclita a inccput sir t'iinriuir in Irlanda iu nunrirL nrarc perttru a sc rcprotltrcc A(roltt (W. Thonipson, Irr1. IIist. of lreland, ,,RiI'rls", r'ol. II, p.70). 2 (lol. I.-r'0tnout, Ileport of Erplorint Iirlsedifiorr, 1845,

:, \'t'zi rxct'lrrnI ul mcrnolirr irl rlt'. Blrcl'rrnarr <[esprr trr:cst srrbiccI ip,,Sillirnatr's Philusoph. .Jorrrn.", r'ol. lJO.
p.
lSl,

l).

1{1.

piciolrt'clor'. l'tt'1rt'lilir t'stc Irrigt'rrloirt't'in.\1'r'icir

tlc

srrtl,

')')')

EVOI,TJTIA i\4INTAL,\

Ltr plsairi, instinctul migratoriu este uneori pierclut, c',fl, la sitzlli, dintrc' cale up.ii au inceputr fi,rii, vreo caazra bine stabilit[,, s[ se reproclucfi ;i sit, se stabileascd, clefinitirJit. Scotiaa. in lladeira, prima sosirt'a sitarilor este cunoscutirs ;i acolo c'i nu sint rnigratori I nici llstunul nostru corntln rru este [rnigratol], cu

toate cd, aparline unei grupcr c1e plsd,ri tipice migratorii. O gisczi neagr[, carc] fusese ri,nit[, a trflit nou5,sprezeclt' aui in captivitate I in clecursul primilor doisprezece ani, in fiecare prirniivarl in perioncla migraliunii ea cleveuea nelini;tit5, ;i ar fi plecat cit mai departe posibil sprc uortl, ca ;i alli ind.ir,'izi djn acea specie, din captivitate ; insai, clupil, aceastir, perioadil, ,,ea incet,a d"e :r mai manifest'a aceast[, Oorin,tl,"6. Am vi,zut-astfel ci, pinf in cele clin urmir impulsul d"c' a migra a dispir,rut Ia aceasti, giscil. Cred cii, la migraliunezr animalelor instinctul, care lc sile;tel sti porneascil i1tr.-o anurnitir, directie, ar trebui deosebit de miiloacele necunoscute prin" care c'le pot distinge o anumitii, clireclie d.e alta si prin caro, tl_rrpil ce o pornescr i$i pot plstra clirec!,ia pe o noa,pte intunecatir, deasupra largului m[rii; ;ir d.e ase*"tr.a, [ar trebui d.eosebit] tLe rnijloacele, asociate instinctiv cu schimbarea c1e temperatur6 sau cu lipsa clc, hran5, etc., care le fac s[ porneasc[, la perioad"a potriviti,. in aceste c,azari, ca ryi in alteler, diferitele aspecte a,le problemei au fost ad.eseir confundate intre ele sub d-enumirea de instinctt. in privinla perioaclei de por1ir.e,4esigur c5, nu poate fi vorba de memorie la plecarea, pent,rl prima datlt totu;i tu, tineriloi cuci, care-are loc la dou5, luni dupir, cea a pir,rinlilclr lor ; meritir, suridee timp tle si, fie observat c[, intr-un fel oarecare, animalele clobindesc o prinzi,tor d.e exactd,. r\. d.torbigny aratd, czi, in ,\merica t1e Sud, un uliu schilotl 6unoqtea perioada d.e trei silpt5,mini cirrd la mi,n[,stiri se distribuia hrani, s[,racilor Oricit cle greu ar fi cle imaginat ;i el'folosea acest interval pentru a le vrztta. cum pot ajunge animalele s[, cunoasc[, fie prin inteligenlir,t fie instinctiv, o anume perio^ad6, iom veclea indatd, c5, in unele cal,;rtrr animalele noastre clomestice au d"obindit un impuls, care se repetl anual, de a c[,li,toli extrem cle asemi,nd,tort tlacfi, nu id.entic, cu un veritabil instinct al migra,tiunii ryi care cu greu se poate datora memoriei. LTn ad.evlrat instinct este acela care fzlce ca gisca neagrir, s[ incerce s[ scape pent ru a zbara spre nord. ; nu qtim ins[, cum d"istinge aceastil pas[,re norclul ^ate sud. $i nici nu;tim cum poate o pasS,re care pleacf,, noaptear cum fac multe, p[streze direclia ca qi cum_ ar fi prev['zutd, cu o pentru ; trece oceanul, s[-;i -fim foarte prudenli atribuind, in aceastS, privin.litt Lusol[. Ar trebui insir, sir, animillslor migratoare o capacitate pe care noi inqine nu o aYem8, de;i la clcr
\y. Thompson a prczcnLa6 s gac.clcntti lelirLale gi;tc tlc Cattada irt captivitatc, cat'c ittcearcl sit scapc tlctaliati asupl'a intregulr,ri accsl- subiect (vezi Nal. -flisl. spre nord. ? Vezi E. P. Thonrpson clcsprc Pa.ssiott.s of Artitrtuls, of Ireland,,,Bircls", r.ol. II, p.247_ 25i) a cirrui cauz; , discutri. Sc pare cir exisl.ir rnolivc (p. 25.1) si creclcnr 1851, p.9,;i observa{iilc lui Alison clcspltr trcest strbiet't cir sc pol clistilgc indivizii urigratori clc cei ncmigra- in 7-orlt|'s CgclLtpuctlirt of :lrtrLlomg and Phusiologll, at'tict.rLori. Pctttru Scolia, vczi St. Johtl, 1l'ild Sports of tlrc lul lnslincf, p. 29' 8 Nu mr. poL ablincr de a nn atragc atenlia asupl'a Irighlantls, 18,16, p. 220. s Dr. Freineken, ,,Zoological Jonmal", vol. \t, p. sr-rperioritilii metoclei ;tiinlifice ;i prudenlei filozofice, 75. \rezi, clc asernenea, dl. li. V. Har.court, Sketclt of aritati aici, in cotrtrast cu opitriilc prof. Haechel asupra aceluiagi subicct, carc in prezcnla acestei dificult.irli conMadeira,1g51, p. 120. 6 \v. Thompson, l;c. cil., vol. II, p. 63. ln lucrarca chide imcdiat in favoarea rtnni tnistct'ios sim! suplimenrlr. Rachr-n:rnla care t.ocntai lle-anl lcft:rit. se rlau cazttri dc Iar (r'ezi p. 911) (G. I. fiomancs),
4 DI.

LA ANIMALE

lceasta ajulge la o perfec,tiune uimitoare. Sn, c[i,m un singur exemplu : Wrangele, lavigatorul incetcat, scrie'cu uimire despre instinctul fd,r5, gre$ al indigenilor clin nordul Siberiei, care l-au cond.us prin labirintul complicat al colinelor cle gheschimbincl necontenit clireclial ryi, in timp ce Wrangel observar cu busola in ^!h, *ind,, cliferitele cotituri ;i incerca sii stabileasci, direclia adev[rat[, indigenul o cunoDtea intottl,eauna perfect in mod instinctiv. De altfel, capacitatea animalelor migratoare d.e a-$i p[,stra clireclia nu este f i,r5, gre l, dupd, cum se poate d.erluce din marele numei Ce rinclunele pierdute, ad.esea intilnite de cor5,bii in i\tlantic I somonul migrator d[, aclesea grc,F cind. se intoarce ]a propriul s5,u .riu, ,,mul,ti somoni tLin Tucecl* fiind. g5,si!i in llorth*". Este ins5, intr-adevd,r minuirat oum o pd,siric[, deli catil, veninrl din Africa, sau Spania, dupi, ce a traversat marea, i;i gnse;te exact acelaqi garcl viu d.in centrul Angliei, und.e ;i-a fd,cut cuibul cu un an inaintelo. Sn, revenirn acum la animalele noastre d.omestice. S-au inregistrat multe eazuri cle alimale care i;i glsesc d,rumul spre casi, in mod misterios I se afirmit ci, oile in Sco,tia au trecut inot chiar estuarul Firth of Forth in d.rum spre casi,, care se gfi,sea la 160 kmtl. Chiar d"up[ ce s-au reproclus t'imp d.e trei sau patru generalii in cimpiile d.in suclul Sco,tiei, ele iqi pflstrcazd, firea lor nelini;titf,,. Nu existd, nici un motiv pentr'u care si rn[, ind-oiesc d.e d-escrierea am5,nun,titf,, prezenlatd, de lfoggt e unli familii c1e oi care avuses o tendi,nlii eredi,tard, de a reveni, in peri<tacla rle, reproducere, intr-un loc situat la 16 km, d"e und.e fuseserfi, adust' priinele ; si, rlupfi, ce rnieii erau destul d.e mari, ele se intorceau ]a locul unde tri,iau 4e obicei. Aceastl tendinln ereditar5, asociat,ir, cu perioad.a d.e naryterer ra atit d.e supi,rftoare, ineit propti.tarul s-a vi,zut obligat sil le vindd, pe toate 12Si mai intresant5, este relatarea mai multor autori despre anumite oi d.in Spariia, care din tirnpuri stri,vechi au migrat anual, in cursul lunii mai, clintr-o parte intr-alta a 1tl"ii, la o distanfi, cle 650 km ; toli autorii sint cle acord" 13 c[, ,,d" indatd, ce vine luna aprilie, oile manifest[,, prin miqci,ri curios de nelinirytitet o dorin![, puternic[ cle a se reintoarce la locuinla lor de var5t'. ,,Nelini$tel spune un att altor - pe care o manifestl poate servi in eaz cle nevoie clrept calendar". ,,Piistorii trebuie sii,-;i exercite atunci toatfl vigilenla pentru a le im'r Il'rangel's
nrenea,

T'raucls, trati.. engl., p. 11ti' Vezi, de ascSil G. (it'c5', li.rytediliort 1o -lrr.slralia, t'ol. II, p. 72,

11 ,,(;at'dener's Chlonicle", 1852, p. 798. t111p 11x{c sittI arfrLate itr l-ottall on the Slrcep, p. 377. 12

pcnLnr interesanta t't'lrrtare t capltciti{ii ltrstlalietrilor in :rceasL[ privinlir. Vechii ntisionari {rancczi credeatr cir

(litat dc Youal-t in ,,VeLet'inat'y Jout'tlill", vol. \'.

p.

282.

indicnii nord-atnericitni erlttt tle faltL contlttsi tltr iltstiuct

la gisirea clrunrului lor. * Riuri din Scolia (n*. lrad.). 10 Nurn[rul cle pisiri cat'e viziLeazi tlin it-ttitnplerre insnlele Azore (Consulul C. FIttttt, ".fourn. Geograph. Soc. ", vol. XY, partca a 2-a, p. 282)' atiL de iudepiirtate cle Enropa, estc probabil par!ial datorat clirec{ici pierdute in tinrpul nrigla!iunii. \Y. T'ltompsotr (Nct. Ilist. of lreland,,,Birds", vol. II, p.7i2) arat[ cti pirsi-

rile

norcl-anrcricaner cal'e pl'ibegesc uneori iu lrlanda ajung in general Ia perioatla la care ele rnigreaz:i in ,\merica tle Nord. in pI'ivin{a sotuottilor, vc-zi Scope's Dcrys

Bourgoanne, Trauels in Spairt, trad. engl. 1789, vol. f, p. 38-5.1. In ltils ?realise on Cattle, TiT(i, p.342, conline extrasul unei scrisori de la utr clomn din Spania, tlirr care an re{inut un rezumat. \'ouatt ort tlte Slrcep, p. 153, cl[ referinle asupra a trei publica]ii, cu descrieri similare. Pot adiruga, c5. von Tschudi (Sketches of \atute in tlrc Alps, tracl. engl., 1856, p. 160) afirmi cir anual, in pritnitvari, vitele siut foarte excitate atunci cincl aud nrarelc clopoL care este put'tat ctl ele, ;tiind bine ci acesta esLe setnnalttl petrtru,,tnigt'lr!ittnca iminentl" sprc Alpii tuai inalli.
13

of

^Snlrnon I:isltitt11, 1't.

'17.

22r

IrvoLUTrA

1\{rNT^{LA

piedica sL fug[",,,c1er-ralece cstt'un adcvlr cunosrrut cir clt's-zrr cluce exact la locul unde s-au n5scut". S-au intimplat multe cazuri in care tr:ei sau patru oi au pornit ryi au flcut drumul singure, cu toate eir in general a,sernenea oi hoinare sint devorate cle lupi. Este foarte intloielnic dacei aceste oi migratoare sint indigene in acea !ar[ ;i este sigur c[ intr-o perioatlir, relativ recentfl migraliunile lor s-au extins consiclerabil ; qi dac5, este afar crecl cii nu eristri indoiali, ci, acest ,,itlstinct natural", dupi, cum il numeste un autor, de a migra intr-o anumit5, directie, intr-un anumit anotimp, a fos1, clobindit in tirnpul domesticirii, Ttazat, fir,rzi indoiallr pe acea rlorin![, puternic'ir dt' ?t s(' into:rrcc la locul cle na;tere, dorirtfii, care, clup5, cum am vizut, tste co[lur]r"r nnrltor ras,rk'cli. tntregul aeest, e,az ptrre stricl, paralel cu t'cl al nrigrafiunilor animalelor sirlbaticr'. S[ exantini[m cum cle a fost posibill na;terea migraliunilor mai remArcabile. Sil lud,m cazvl unei p[,s5,ri care este irnpinsri in ficcare flr, cle frig sau de lipsi, cle hranii, sir c[lirtorezrscir ineet spre nord, culn sei intimpl5 cu nnelc' p[sii,ri ; este de inleles cum, cu titnpul, aceastir ellirtorie obligatcrie se tr:rnsformi, intr-o tenclinli, instinctivi, ea in cazal oilor clin Spania. O", si presupuncm ci, de-a lungul unui nesfir;it ryir de veacuri, vziile s-au transformat in estuare qi apoi in brale c1e mare clin ee in ce mai largi ; si incd, se mai poate crede cL impulsul care face ca gisea cu perlele triiate s[, vrea si, zbaare valvirtc.i spre norrl va eonducc pasl,rea noastrti pe deasupril apelor fi,r5, de drumuri pi cri prin ajutorul puterii necunoseute cu care multe animale (;i sfllbaticii) pot pi,str:r direc-tia corct[,, ea va traversa cu biue rnarea care acoperi, in prezent czirarea veeh.e, acunt cufuntlatii in apir, a strfvechii sale c5,l[,torii terestre 14. \-oi da un caz rle migraliune care la ineeput mi-a pzinrt c:i, prezintir o dificultate speciald,. Se afirrnir c[ in Extremul nord :rl ,,\nrericii, rleoarerce clanii si renii pul,eau simli mirosul pir,;unilor la o tlistanlti de peste lirO km, ei traversau o intinclere clt' deryert absolu,t pentru a ajunge la anumite insult', unrk' exista o cantitate mai mare (insti tot insuficientri) tle hranti. Cum s-a putut stabili pentru prima d.atil aceastir migra,tiune ? Dacir, anterior r:lima ar fi fost pulin mai favorabilli, de;c'rtul larg de 160 krn ar fi putu1, fi acoperit :rtunei cll r'c.."ecot'ttslrrrnrlt'inlotrlcarrnn litriei I)e cat'rr rrrrri inairrtc o rrt'trta pirrrrintrrl. l,)stc posibil ca o pasirre anrncalii din inlimpltu'c rle I'inI pr vl'cun conlincnL sarr pc vleo insttlir inrk'piirtatir, dupii cc a stal acolo citvtr tinrp;i s-a t'elrrorlus, sir I'i fost inrlernnalir rle iustinctrrl ci innitscrrI sir zboarc rle acolo,;i apoi sii sc leintoarcir to[ acolo irr perioada de rcproduccre. Nu crrnosc insir nici rrn fapt. carc sir spri.iine aceastir idee; dar, in caztrl insulelor oceanicc, carc nu se girscscla o rlistan{ai prca rnare tlc contincnt, insi care, dirr nrotive cc vor fi clate iutr-un capitol viitor',

1r Ntt l)r'csul)un('rtr cii linia

tlr nriiq-ratiun('ir

lrirsirrilor'

t':u'c tnigt'cnzi'r rlin insulir in insrrlir llot llr'rrl-rsi at'hi1tr'lugrrl (itt ct't'iorr cstc lrlriugat: nici un.,canltr" ((i. I. Rottutncs) ,'\[iL cit. artr ltutuI a1'la, 1tc insulcle lrlrlklantl nici o pirsirrc terestri nu cste nrigratoare. Din ccrcetirrile p('care lc-arn intrt'prins, nLr t xistir nici o paslilc rniglartoarc 1lc

nu cred s[ fi fost vreodatl unite ctr continentul,


fost. foarte imprt'sionat cle

anr

-\lauriIirr sarr Rotrlbon. (]olcnso (,,'l'itsnurnian .Iournal", 227 1 afilnrir ci rrn cuc, (,'. lucirltts, este rniglaIttt', rirnrininrl doar'tlei sau ltatnr lrrni in \oua Zt'el:rnrlii; \ttrta Zeclanrlri este o insrrlir alit rlc nlare, incit cl lloatt' migra foalte u;or lu srr<l si rrirnine ncolo cu lotul necunoscut rle incliricnii din norrl. Insulele Irar'6e, situatc la circa 290 km cle norrlul Scotiei, au mai rnulte specii dc

vol. f I, p.

fapttrl cir nrrtnai fotrrte rar pal'c t:it a cxislat vreo pasirle rniglatoarc 1lc clt'. l)1. 1l. \'. I'Iarcorrr[, carcr il scris desprc prisirilc rlin llatlcira, ntri
informeazir r:ii nu rrxisLii nici una Inrig^ratoare I pc ace:r insulti; tot aga este si in Azort', tlupu crrrrr imi conrr-rnicir rll. Carcn I{trnt, cu loate cr-r este rlc plirerc cri prepcli(elc

pirsiri rnigratoare ((irabcr', 7'ageltttch, 1830, p. 205); Islirntla piu'('sr-r fit'cea mai irnporlanLa esceptie la reguli:r, ea fiinrl sitrratir lel tirrnrai. . . lirrr rle ...linia cle ...
100 de

in

slinicni rnarini (ulLirrrelt. zcce cuvinte sinI adirugalc crcion, cu spaliile lr:rsatt' in alb pentnr a fi complet:rte
Ronraites).

rrlterior- G. L

LA ANIMALE

talie suficienti, care ar fi tentat patrupedele s5,-l parcurgi, ;i in acest fel ele Ar fi descoperit mica insulS, nordici, mai fertilfl. lns5, frigul glaciar intens a preced.at clima actualii, ;i de aceea ideea unei clime anterioare mai bune pare cu totul
de nesuslinut I insd,, daci, au d.reptate geologii americani, care cred., pe baza, scoicilor recent descoperite, ci, ulterior perioad.ei glaciare a existat o perioadS, pu,tin mai caldi, d.ecit cea actual5,, atunci avem poate eheia migra,tiunii elanilor pi a

renilor de-a curmeziqul cleryertului 15. Fri,aa 'inst'incti,,uri. Am mai discutat despre blincle!,c,a ereditar6 a animalelor noastre clomestice ;i d.in cele ce urmeazS, reiese cL nu am nici o indoialfl ci, frica dc-. om trelouie intotd.eauna s[ fie dobinditd, mai intii in stare naturalf ;i c5, in stare donrestic[, ea este d.oar pierdutS,. Tn pulinete arhipelaguri ;i insule locuite de offir clespre care am putut descoperi o relatare timpurie, animalele indigene erau complet lipsite de frica de om ; am stabilit aceasta in ryase

!,eava purytii, iar pfls[relele au bd,ut ap[, d.in vasul pe care il tineam in min[. Asupra acest'ui subiect am d.at d.etalii in ,Iut',tr,alul meu ;i aici voi sublinia numai ci, blindelea nu este generalzi, ci special[, ta\d, tle om, deoarece pe insulele Falkla,nd. girytele ili cl5,desc cuibul pe insulele invecinate ttin eautza, vulpilor. Aceste vulpi, care semlnau cu lupii, erau tot atit de f5,r5, frici, falzi de orr ca ryi pd,s[rile, iar marinarii din ci,l[toria lui Byron, confundindu-le curiozitatea cu ferocitatea, fugeau in apl pentru a le evita. Jn toate,t[rile vechi civilizate, circumspec{ia ryi frica chiar a puilor de vulpe si de lup sint bine cunoscute 17. Pe insulele Galapagos, marile ryopirle terestre (Am,blyr"ltynchus) crrau extrem de blincle, arya incit le puteam trage de coadri, pe cincl in alte p[r!i ale lumii ;opirlele m,ar"i, sint destul de circumspecte. $opirla acvatic[, din acela;i gen trflieste pe coast5,, este aclaptatd, la inot ryi se scufundir perfect in apd, ; ea se h.rirne;te cu algg din fundul apei [i, fi,r:i incloia,lzi, este expusd, pericolului din partea rechinilor. Jn consecin![, cu toate ci sint blinde pe pamint, nu le putem goni in ap6, iar cincl le aruncd,m acolo, ele intotcleauna inoatir pe datii, inapoi la ,tzirm. Iatd, contrastul [dintre ele ;il toate animalele amf ibii din Europa, cale, atunei cind- sint tulburate cle c[tre cel ma i periculos animal, omul, imediat ;i instinctiv se reped in ape. Blindele a p[seirilor d.e pe insulele Falkland- este deosebit rle interesantl, rleoarece maioritatea chiar a acestor specii, ryi in special a pd,sir,rilor mai mari, sint' excesiv de sribaltice in Tara de Foc, und.e timp tle gerreralii au fost urmlrite tle clitre silb:rtici. Ileritir rnai :lles l'emarcat c[ pe ambele aceste insule, precunr
li'Pat'agraful intlc parantezt' rlrellte t'stt ;ters forrrtc slab cu creionul ((i. [. Ronranes). 16 ht ,,.Iournal of Researchcs", 181,=r, p. ii78 am dat rtetalii asupra insulelor l.-allilancl ;i (ialapagos. Dc Cada
1626, 'fltos. I{t'r'bert. (7'ruuels, p. 13.l[l) rlescrie blintle{cr ptisiililor de pe insulele \Iauri{iu, iar Du Bois, itr 16691672 intrl in dctalii in lcgiturl cu acest subic'ct, in privinfa Iuturor pisArilor din insula Boulbon. (Hd,union). Opt. ]loresbv nri-a imprurnutat tnanusclisul unei relatriri a inspecfit'i ir-lsulelor Sl . Picrre ;i Provirlence, la

cal,urr) inp6,r!ile cele mai inrlepl,rtate ale lumii;i la pd,,r[ri ;i mamifere din speciile cele mai diferite 16. Pe insulele Galapagos am impins un ;oim de pe o craci, cu

\losto (Kerr's Collectiort of I'oguges, r'ol. II, p. 246) spunc cii pe itrsulele Capului \-crcle, ponrnrbeii sint atit tle blinzi, incil llot fi prinqi cr,r u$urinlir. Acestea sint deci singut'ele gntpc mali dt: insule, crr excep{ia cclor oceatricc (rlesple care nrr pot grisi nici o relatare mai veche), care erau rrelocuite attrnci cinrl ilu fost descoptrite. in

norcl de \ladagascar, in care descrie extrenra blinder(e a porutnbeilor. Cpt. Carmichat'l a descris lilinrle!ea
d'Acunha.
86. 1?

pislrilot' de pe Tristan

Le Rov, lellres I)hilosoplr., p.

EVOLUTIA MINTALA

pe Galapagos, rlupzi cum anr notat in Jurnu,lul rneu, ir_r cornpara!,ie_ cu tliversele relat5,ii anterioare clatei cind am vizitat aceste insule, pi,slrile dervjn treptat, din ce in ce rnai pulin blinde si este surprin zi'r,tor, avincl, in ved"ere grad"ul de urmiirire pe care au suferit-o ocazional in decursul ultimelor llnu sau d.oul, secole, ci, ele nu au d.evenit ryi mai stilbatiee ceea ce tlovede;te c[ frica d.e om nu este clobinditd atlt de curintl. loeuite, unde anirnzrleler au clevenit in general .si instinctiv i1 veclile !i,ri 'bd,nuitoare, ele inva![ f oarte curind- una de la alta, ;i poate pi fricoase f oarte fn![ d.e orice obiect neobiqnuit. Dste notoprudente chiar c1e la alte specii, s5, fie riu cd, pobolanii Fi qoarecii nu pot fi pringi mult t'imp cu acelaqi fel d.e cursi,lS, oricit d.e ispititoare ar fi rnomeala I totu;i, intrucrit este rar ca unul care a fost prins sh, r"*p,', ceilalli trebuie s5, fi inv[,f,at pericolul v5,zindu-$i tovarirqii sufeiinct. Chiar obiectul cel mai inspfimiutiltor, tlacf nieiod.atl nu reprezinti, un pericol qi d.acd, nu este temqt tn tnoil i,nsti,ttctic, este privit imediat, cu ind.iferenll, clupit, cum ved.em in cazal trenurilor noastre. Care pasirrelasfl atit cle greu sS, te apropii ca stircul ryi d.e cite genera,tii ar fi nevoie pentru a face pe stirci sti nu Ie fie fricil d.e om? Totu;i, d.t. ihompson spunele cL, d-up5, o experien![ c1e citeva zrle, aceste pd,sdri vor li,sa, frard, team5, sd, treac5, un tren pind, la o distanld, _d.e jumi,tate he bd,taie cle pu;c5,20. L-1u toate ci, nu poate exista ind.oiald, c[, frica d"e om iu Yechile !d,ri tocuite, este par,tial d.objnd"it5, ea elte_ totu;i instinctiYlr intrucit pi,si,rile care cuib[,resc sint in general ingr or,rte cind vzid pentru prima datit, un om Aecit pi,si,rile. bir,trine cle pe arhipelagul Falk;i cu siguranli, cu mult mai mult iand. ;i Galapagos, d.up5, ani d"e zile c1e perseculie. in Anglia avem clovezi ercelente czi frica de om este clobinditd, ;i ere,d-itard, in funclie cle grad.ul pericolului la care animalul este expus, d.eoartlce, clup[, cum de muit a remarcat onorabilul Daines Baningtonzl, toate p[si,rile troastre ntari,, tinere sau bltrine, sint extrem de silbatice. Toturyi, nu poate _exista nici un raport intre d.imensiune si friczi, d.eoarece, atunci clnd- insulele nelocuite arr fost yrzitate pentru prima cl'at,ra, p5,sd,rile mari erall tot atit d.e blinde ca si cele mici. Cit d.e excesiv d-e circumspect5, este colofana noastr[ qi totu;i nu ii este fricf,, d-e cai sau yaci, uneori aqezind.u-se;te spatele 1or, intocmai cum fl,ceau
Di

Galapagos in 1864. in Norvegia, und-e cofof.an? nu.este irrmi,ritfl, & i;i culege hrana aproape, ,,in jurul u;ii, uneori intrintl in interiorul cAsei,tzz. Cioara, vinXtii, (('. coi'ni,t:S este, clc asornenea, una d"intre prisririlt' celer mili srilbatiee t,otusi, in Egiptzs ea este extrem rlc blindil. tr'ieeare pui r1e coto-

porumbeii pe Cowley

la

18 Il. P. Thomltson, 1)rt.sstolt.s of .lttintul's, p. 29, le Nrrf. IIist . of Ireluntl, ,,Birtl", vol. II, p' 133. z0 X,fti poL

arunclturir

referi aici la coroborart'tl pc care aceasLt-t afir-

malic a prirnit-o recenL intt'-o corespontlen!ir riintre clr. Rae ;i Gooclsir (,,NaLrtre", 3,72;i 19 iulic 1883)' Primrtl spune c[ rafa silbaticit, li;i!a etc., care frecventcazi" anunite districte pe unde a consLruit calea ferat[ la Pacific, au cleveniL cu totul firril fricl de tl'euttri chiat' in llriurclc citcva zile cl1p5. cer s-a cleschis circnlalia, iar cel ditr rtt'nlii

spirirninltitoat'c ale ttutri giiri mari dt' cale feratit, la o cle piatrir rlt locurile frccvcntate dt' ele, sitll acurn crt Lotttl nebirgate in scatni. dc aceste pisit'i, carc rle obicei sinl cele tnai prurlente 9i cit'cumspecte dintre
LotrLe pi.sd.rile

(adicir ralele siilbatice). ca

sI rtu iucalc

insir

spaliul clv., tru voi nrenliona mttlLe alte cxemple pentru a dovecii atlevirrttl obscrvaliilor dr. Rae" (G. I. Romanes)' 21 ,,Philosophical TLansactions", 7ii3, p. 264. 22 Dl C. Helitson, ,,)liti3-. of Zool. atrtl Bot.", vol ' II,

in privin!a pirsirrilor sitlbatice clin ,\rrstrulia, ncllrrgirrd : ,,\ruietul constant al marii circttla!ii, prcctrttr;i vacarntttl neitrtcrttpt' ;i zgomoLele ittdir dovezi
sirnilarer

p.311.
:le Cieoffro-v St. -

Hilaire, ,,Ann. des lltts.",

vol.

[\, p'

'171.

LA ANIMALE

ln cad.rul aceluiaqi gen (dupa cum am observat la Curcu,lio sau 0l,,r"ysomela), t1e la speciile care nu simuleazd, d.eclt timp cle o secund.X si uneori in mccl imperfcct, inc5 mai miqcind.u-Di antenele (ca la unii Hi,ster), qi eare nu vor simula a cloua, oard', .oricit de mult ar fi iritate', pirrii la alte specii carez clupd, De Geer, pot fi prajite cu cruzime pe un foc incet f5,ri, si fac5, cea mai micii, rni;care ryi pina la altele, d.e asemenea, care ri,min timp ind.elungat nemiscate, chiar-piri5 ia aoliizeci si trei cle minute, cum am constatat la Chrysomela spa,ttii,. TJnii indivizi din aceeaqi specie de I'ti,nus iau o pozitie diferit5, d.e a celorlal{i. Or, nu se \'& putca nega cd, mod.ul ;i d.urata simul5,rii sint folositoare fiecdrei specii'd.up.i fctrul^pericolului de care trebuie s5, scape ; de aceea nu este mai maie dificuttatea rc,al5 irt d.oblndirea prin selectie naturali,, a acestei atitud.ini eretlitare d.ecit a orici,rei alta. M-a surprins totugi j ca o consecin!5, ciud.atd,, faptul cd, insectele au pltut ajllge sd, simuleze exact poztlla pe care o iau atunci clnd. sin1, moarte. ne accea Am notat cu grij5, pozijriile simulate de c5,tre 17 specii diferite d.e in,cecte (in.clusiv lu6s, un pi,ianjen ryi Oni'scus) apartinind. genurilor celor mai distilcte, atit siprulatori slabi, cit ;i foarte buni I ulterior mi-am procurat exempla,re ale unora tliutre aceste insecte, care au pierit de moarte natural6 ; pu altele le-am ucis c1 camfor printr-o moarte inceat5, ;i u;oarra 1 rezuttatul a fo.st ci, in nici ulul clin cazuri
2a Am aritat rnai sus gradul subl_il la care sc poatc clc7ysl12 asemenea teamii inslinctivi atunci cincl est.e in nrlsurli si dislingir ce reprezint.[ o clistanlir prude'tir de la armt'le cle foc. Dc cind am scris pasajul la care rtrl refcr (vezi p. 797), am intilnit urmirtoarea observalic

Animale care, d.upii cum se spune, simuleazi rnoartea -- o stare necunoscutl oric[rei fiinle - imi pd,rea un instinct remarcabil. Sint cle acord cu acei autorizs care cred. c5, acest subiect a fost mult exagerat I nu rn5, incloicsc cir, leqinul (am linut un mi,c5,leandru le$inat in min5,) qi efectele parahzante ale fricii excesive au fost confund.ate uneori cu simularea mor!ii26. in aceastir, privinfii, insectele sint cele mai bine cunscute Avem printre ele o serier perfectir, chiar

fand, sau d"e cioari, nu a putut fi speriat ln Anglia ryi totursi tuturor le este extrem cle fric5, cle om;pe de alt5, parte, pe insulele Falklancl ;i Galapagos, multe p5,s5,ri bd,trlne gi pfl,rinlii lor trebuie c5, au fost speriate mai inainte, ryi au ydzut attete ucise ; totuqi, ele nu au dobind.it frica cle cel mai clistrugi,tor animatr, omul2a.

itr scrisorile publicate rccent de dr. llae in ,,Naturc,', interesanld deoarece arat5. ciL de rapid atinge un asenrcnea rafinarnent in discriminare : ,rSit rni se permitir sli tlau unul din multele
exempler, carc

26 Cel tnai curios caz dc sinrulare a mor{ii carc pare aclcvtiratir esLe ccl dat de \\-rangel (7'rauels in Silteria, trad. engl. p. 312), referitor la gigtclc care rnigr.caz:i pentru a nirpit'li at.unci cincl sinl incapabile sli zl.'oare. r\utorul spune c[ ele simulau rnoartea atit de bine, ,,cu picio-

pe

imi sirrl cunos-

carc pirsiirile dobindesc cunoStin!a pcricolului. Atunci cincl ploierii aurii vin clr la locurile de reproducere situate la Iatituclini lnalt e, ei
<ruLe, de rapiditaLea cu

arele si gitul ir-rtinse, conrltiet r.igide, incit arn trecut lingl elg crezinclu-lc rnoarte. Inciigcnii insr'i nu sc lirsati astfel ingela{i. Sirnrrlalca cat'cr rnl 1c scapir rle vulpi, Iupi ctc., care, presrrpun cir lliricsc in trintlre, i-ar scirpa oarc dc;oinii? Acest caz llar'() stlaniu. O ;opirlr'r djn patagonia (,,Journal of llesearches", p. 9?) carc tr-itiesLe ln

yiziteazii in numir ntare insulele din.nordul Scoliei gi riimin inprcntri in stoluri mari. La inceput te poli apropia uqor de ei, insri, dup[ ce s-au tras citeva focuri cle arrnl in ele, r-rtr nuntai ci devin mult mai timicle, ci par s.i nrlsoare crr mare exactilate clistanla la care sint in

afalri ric orice pericol" (G. I.


rb Corrch, Illustratiotts

Rornanes).
201.

of Insthzcf, p.

atutrci cind cste spet'iatir, sjrrrrilcazit moai'tca cu picioat'ele intinse, cu cot'pu1 l:isat in jos ;i crr ocliii itri:higi; daci insi rnai cste tulbulatri. eri se ingt'oitpir rcpeclc in nisip. I)ac[ iepurele de cirult ar fi fost rin lric animal nt'inscmnal qi dacii ;i-ar fi inchis ochii atunci cind r..sle pe cuicu;ul siu, oarc nu arn fi slnis pr:ate cA simulcazl tnoarlea ? In privinfa inscclelor, vezi l(irby ;i Spence,

nisipul din apropierea coastci $i estc pestrill ca gi

el,

Itiroduction to Dntomologll, vol. IlI, p.

23-1.

16

EVOLUTIA MINTALA

examinez toate exemplarele d.e la Muzeul britanic, genul 0ollooal'tla este inclus in aceeaqi subfamilie ca ryi tistunul mare comun (Qlpselus apus). ln general, aeeastir d.in urmi, pasrire i;i insuseste cuibul unei vrribii, in.s[ dl. Macgiliivray a clescris eu grijir, d.ou[ cuiburi in care materiale rlezord"cnat aranjate erau agltrtinate la utr ioc prin fire extren] de subf,iri d.intr-o substanlI care pirlie, insl nu ard.e ulor cincl este pusri la flacirir. Tn America d.e Nord.z8, o altfl specie d.e rindunicd, face cuibul ei aderent la peretele vertic:r,l a,l unui co; de solr[ ryi il construieryte clin bucrllele mici cle lemn a;ezate paralel ,1i aglutinate la un loc cu bucffi dirrtr-o mizgra fragilir, cAre, ca ryi cea, tle la ll,stunul cu cuib comestibil, se umfl5, ;i se moaie in aP[, impril,rytiind un miros animal puternic; nu se tleoselre;te clecit prin faptul cit, t'ste
hr rnanuscris este lisaI inlen!ionnt urt gol pentrtt a fi conrpletat ultcliol crr rrn ctrvint corcsliunziitor (G. I. Romanes). 28 Perrtrtr Cgpselus ntttrurtus, vezi llacgillivray ,,British Bircls", vol. III, 18.10, p. 625. Petrtru C. pelasgitts, vezi excclentrr lucrat'e a d-lui Peabocly despre pirsirrilc clin ]Iassachussetts, ,,Bost on ,Journal of Nat. Hist. " , vol. III, p. 187. Dl. E. Robt'rt (Comptes Renrlus, citat in ,,Anns, and llag. of Nat.. F{ist. ", vol. VIII, 1842, p.
27 .176) a constatal cit crtibut'ilc cle 1/frru'ulo riparia, ficttttr pe nralurilc nisipoase ulc Yolglii, avc:ul suprafetclc sttperi-

rie qi b[,qici in general in forrnd, de par5, cle d"iverse d"imensiuni I ;i de fapt acest,ea sint foarte uspectucase in mici fragmente uscate, iar unele bucit!,ele ar[,tau aproape ca o lavii, cu bf;icufe. O rnic5, bucir,,ticir, puri pusd, la flac5,r[ piriie, se umfld,, ins[ nu artle ugor, qi rniroasc' puternic a, materic, anitnalti. Dupri dl. G. R. Gray, cziruia ii sint foarte indatorat pentru faptul c1e a-mi fi permis sit,

atitud.inea 1s crr& exact aceea$i, iar in mai multe cazrtri atitudinea celor ce simulau $i a celor cu adevlrat moarte era cit se poate d.e diferiti,. Ni,d,i,fi,care ;i, habita!'ie, - Revenim acum la instincte mai complexe. Cuiburile pd,sd,rilor au format, cel pulin in Europa si in Statele Unite, obiectul unui stud.iu atent, aqa incit avem o acazLe bun5, si rarir, d-e a vedea d,ac[, existd, vreo varialie la acest instinct important ;i vom constata cd, a$a ryi este. Yom mai constata d.e asemenea c5, ocazti favorabile ;i inteligenla modifici uneori, lntr-o micd, md,surii,, instinctul de construclie. La cuiburile pd,sarilor arrem, cleasemenea, o ,qerie neobi;nuit d.e perfect[,, d" la cele care nu ccnstruiesc nici un cuib, ci stau pe solul gol, la altele care fac un cuib extrem de simplu ;i imperfect, apoi la cele mai perfecte si aqa mai d.eparte, pin5, ce ajun.gem Ia construc!,ii minunate, rivalizind. cu arta fes5torului. Chiar la un cuib atit d.e neobiqnuit ca cel cle H'irundo (Collocalia e.sc'u,lenta), mincat cle chinezi, cred" c5, putem urm[,ri stad"iile prin care instinctul necesar a fost d"obinrtit. Cuibul este compus dintr-o substan!5, fragil5, alb5,, transparentS,, foarte asemf,,nd,toare gumei arabice pure sau chiar sticlei, clptu;it cu puf d.e fulgi ad.erenli. Cuibul unei specii inrud.ite cle la British }luseum const5, d.in fibre neregulat reticulate, unele sub,tiri ca27 d.in acee a;i substanfi, ; la o alt6, specie, buc5lile d.e alg5, marin[, sint agluLinate printr-o s,ubstanf5, similar6,. Aceast5, materie mucilaginoa,q5, uscati, absc arbe curind. apir, si se moaie I examinatd, la micrcscop, nu prezint5, nici o structur5, afari, de urme de lamina-

putut oare sii fi gre;it el specia, tleoarecc tru existir trici un motiv de a prcsuplrnc cir rindunica Hirundo riparia

oare tencuite cu o srrbstattlli atrimalli galbenir, pe cat'(' ;i-a irnaginat-o ca fiitrtl cotrstrtritii cliu icrc de pegte. A

are vreun asemenea obicei ? Aceasta ar fi o varialie l'emarcabill a instinctului, rlacl s-al putea tlovedi ; 9i tnei rernarcabil este c[ accastei pasirre apar{itte rtnei subfatnilii

dife:rite rle Hirundo riparicL;i Collocalia. Sint inrlcmnaL sii o crecl, deoalece, s-a afirnrat, pare-se pe clrept, ci. litstttntrl iqi urnezegtc cu saliv:i irdt'zivit noroiul ditr care i;i corl-

st.ruie;te cuibul.

LA ANIMALE

229

g5,lbui-cafeniu, cd, nu are atitea bule mari d.e aer, c5, este mai evid.ent laminatd, qi cd, are chiar un aspect striat, f[cut d"e nenumd,rate puncte eliptice, excesiv d.e mici, carc crecl c[, sint bule de aer minuscule, alungite. Majoritatea autorilor sint d"e pd,rere c[, cuibul comestibil al ld,stunului este format fie clin iarbd, cle mAre, fie d.in icre d.e peDte; cred. cd' allii au binuit cra este f ormat d.intr-o secrelie d.in glandele salivare ale pls[rii. Din observaliile anterioarc, nu mI pot ind.oi cir, aceastd, ult'imi rpatezh este cea corectd,. Obiceiurile terestre ale l5,stunului mare qi mcd.ul in care se comporti, substanla la flac5,r5, aproape cir, lnld,turd, rpoteza icrbii d"e mare. $i nici d.upir, ce am examinat icrelo de pe;te uscate, nu pot crecle cI, am putea gdsi Yreo urm5 d-e materie celularzi ln cuib, dacei, el ar fi fost fcrmat in acest fel. Cum ar fi putut oare lir,stunul mirre ale clrui obiceiuri sint atit d.e binc cuncscute, sd, obfin5, icre de peqte frirl s-o aflir,nr'? 1)1. Macgillivray a artitat cir, eriptele salivare la ld,stunul mare sint mult dezvoltate ryi cre de c[ substanf,a cu care materialele cuibului sint prinse laolaltii este r,ecretati, de gland.ele lor. Nu nli inrloicrsc cd' aceasta este originea substanlei similare ryi nrai abunclente din cuibul lirstunului mare norrl-american, precum ryi clin cel d.e Collocaliu tscu,lentrt. in acest fel, putem in,telege structuril Frr mai veziculari, si laminat[, preurn si structura curios reticnlatil a specici clin irrsulele Filipine. Singura modifica,re necesard'la instinctul acestor cliferite plsi,ri este ca rlin ce in ce mai pu,tine materiale strd,ine s5, fie folosite. Conchid tleci cit chinezii fac supir, tlin salivir, usca,t52e. Dnc[ cr5,uti,m o serie perfectl d.e cuiburi c1e pi,sir,ri la fcrmele mai pulin comuner rr trebuie niciod.ata sri uitim c5 pI,s5,rile actuale trebuie sL fie ln num5,r infinit de mic tald, cle-. cele care au existat c1e cincl s-au imprimat urme d.e picioare pe litoralul formatiei de gresii roryii nci itl Americii de Nord.. Dacir, se aclmite cli cuibul fiecfrei p5si,ri, situat oriund.e ryi construit oricum, este bun pentru acca specie in cond.i,tiile sale proprii d.e viali, cL instinctnl c1e nid.ificare variazh, oricit d-e pulin, cind o pas[,re este pusir, in condilii noi ,si cit varia!,iile pot fi eredil,are, ceea ce nu este cttuqi d.e pulin ind.oielnict atunci selec,tia naturalir, in rlecursul vremurilr;r, ar putea mod.ifica qi perfecliona aproape pinir, in orice grad cuibul unei pi,sir,ri fafir, d.e cel al strd,rncryilor ei din timpuri ind.epl,rtate. S5, iau unul d"in cazurile cele mai extraord.inare care au fost inregistral,e ;i s5, vedem cum ar fi putut acf,iona seleclia ; mii, refer la observalia cL-lui Gould- 30 asupra ,Megapod,'id,ae-lor australiene. 'f'aleqalla lathami' iqi ad.un5, o mare piramidd,, in cantitate d.e 2-4 clrule, d.e materie vegetalir, in descompunere, ryi ln mijlocul acesteia lli d.epune oulle. Ou5,le sint clocite d.e masa in fermentare, a ci,rei c5lduri a fost evaluatd, la 90" tr' ; puii isi fac d"rurn cu ghearele pentru a ieqi d.in aceast[ movilifi,. Tendin!,a t1e acumulare este atit de puternicd,, incit un s,ingur mascul neirnperecheat, in captivitate la Sidney, i;i stringea anual o masi, irnen,qfi, cle materie vegetald, Lei,poa oaellata face un mald.[r, cu o circumEstc aproapc inutil de observat ci trebuie sri tre anrintitn cle data la care s-a scris aceasta; sc poate rcnlarca insir ci, incir clin 1817, Home a aritat (,,Philosoplrical Transactions", p. 332) ci pt'oventriculLrl \a ColIocalia cste tlc o stnrctrrri glandularir ciudati, adaptatri
2e

probabil la sccretarea stibstantei din care estc construit cuibtrl la Collocalia (G. I. Romanes). 30 l]rrrl.s of Australia $ Iriroduclion to the Birds of

Australia, 1848, p.

82.

40 __

NVOLUTIA MINTAT,A

ferinfd, d"e 1,35 m $i inalt d.e 1,20 m, d"in frunze gros acoperite cu nisip ryi lasd,, ln acelagi fel, ca oud,le s5, fie clocite d.e c[,ldura fermenta!,iei . Ilegapodi,us tumulus d.in pi,rtile de nord. ale Australiei isi face un mald5,r chiar qi mai rnare, lnsi, se pare cL el contine mai pulind, materie vegetald, ; alte specii din Arhipelagul Malatcz sLr pare cil lryi tlepun oud,le in gd,uri in p5,mint, nndc-' sint clocite numai d.e c5,ld.ura soarelui. Nu este atit de surprinzd,tor ca aceste p5,s5ri si,-ryi fi pierdut instinctul d.e clocit, rlacir, temperatura potrivitd, este farnizatra fie de fermentalie, fie cle soare, cit e'ste faptul cd, ele sint obi;nuite sd, ingr5,m5,t[eascd, mai d.inainte un mald[r mare d.e materievegetald, pentru ca aceast,a s[, poat5, fermenta, cleoarece, oricum s-ar erplica, se gtie ci, alte pd,s5,ri iqi pir,ri,sesc ouzile atunci eincl cd,ldura este snficieuti, pentru clocire, ca in cazul lui M'usci,capcc (,,fly-catcher"), care Di-a cl[dit cuibul in sera cl-lui Knight3l. Chiar sarpele se foloseryte cle un pat cald. in care isi clepune ouirle ; ceea ce ne intereseazii pe noi rnai mult este ch, dupii, prof. Fischer, o gi,inil comunii, rrs-& folosit de crild.ura artificiali, a unui pat calcl pentru a-;i cloci oui,le"3z. R6aumur ryi Bonnet, de asemel.IeA, au observat3s cil furnicile au incetat munca lor istovitoare cle a-Di muta zilnic ou['le I:r ryi c1e lu suprafafir, dupri c5,ld.ura soarelui, atunci cinrl i;i cllcliserir, cuibul intre cloi stupi pe albine, d.e uncle le venea o temperatur[ potrivitil ;i constantzi. S5, presupunem acum c[, cond.iliile c1e viali, ar favoriza o pasrire d.in aceast5, familie, ale cilrei ouri erau clocite numai d.e razele solare, sd, se extind.ir intr-o t,arii, rnai rece, mai umed.d, ;i rnai impi,d.uritl I atunci acei ind,ivizi, carc' rlin intimplare au tendin,ta de acumulare intr-atit mod"ificat5, ineit preferir, mai mnlte frunze ;i mai pufin nisip, vor fi favorizali de extind-erea lor, deoareee vor acumula mai multfl materie vegetal5,, iar fermentarea acesteia va compensi] pierrderea c[ld-urii solare ryi astfel vor fi cloci,ti mai mulli pui, care rror moqtcrti ciud.ata tendinfri acurnulativl a p[rinfilor lor tot ntit cle ugor ca si rasele noastre c1e ciini, rlintre care una mosteneqte tendin,ta d.e a inclica, alta d.e a urmitri.n iar alta cle a se repe zt la vinat. $i acest proces de selecf,ie naturali, ar putea f i continuat pind, ce ouiile ar ajunge szi fie clocite exclusiv de cir,ldura fermetrtittit'i, p:l,sirrea ignorind desigur tot atit c1e mult cauzA acestei czilcluri, ca ryi a cclei a propriului s:iu corp. Atunci cind d-oud, specii indcaproape inrudite, cle exemplu una semiacvaticti ryi cealalti, terestri,, sint mod.ificate din caaza mcd.urilorlor diferite de r,'ia{[, similitudinea lor in privin,ta principalelor trdsd,turi generale ale structurii, este datorati,, dupir, teoria noastrl, descendenlei din strlmoqi comuni, iar uryoarele lor deosebiri sint datorate moclific5rii ultericare prin selec,tie natural5. Cin.d auzim c[ un sturz din Amc'r'ic:r de Sutt (7. 'fallrlandicus) iqi cS,pturyeqte cuibul, ca qi speciile noastre europene, in acela;i mod neobi;nuit, cu noroi, deqifiind. in.cc,njurat, c1e plante ryi animale cu totul diferite, eI este desigur situat in ccndilii carcum diferite, sau eind aflim ci, in America cle Norcl masculii de bourel 34, ca qi masculul speciei noastre, nu obiceiul ciuclat ;i anormal d-e a face ,,cuiburi de masculi", necd,ptuqite cu penet
31

Yarrellr,,British Birds", vol. I, p.

1ti6.

II, p.519.

3r Alison, articolul Irtstir"tct clin 1-odd's Cgclopedta ol' ,lncttomll cutcl Phgsiologtl, p. 21. 33 I{irb1' ;i Spence, Introductiort to Iintornologg, vo1.

3a Peabocly, ,,BosLon Journal of Nat. IIist.", vtll. III, p. t++. In legituri cu speciilc noasl.re, vezi lfncgillivray, ,,British Rirtls", vol. III, p. 23.

LA ANIMALE

231

irr care s[ se atli,posteasc5,, cind. afl[m astfel de cazuri, si ele sint d"estul de numeroase Ia toate clasele de animale, trebuie sI atribuim similitud"inea instinctului rnorytenirii lui cle la strd,moryi comuni, iar d"eosebirea fie modific[rii selective usi profitabile, fie obiceiurilor tlobindite ;i ereditare. frr. acela;i fel, dupi, cum sturzul rtordic ryi cel suclic au mo;tenit in rnare md,surif nidificarea instinctivi de la un str[,mory comun, tot arya, f5r5, indoial[,, sturzul si mierla au mostenit, d.e asemenea, rnult de la str6moryul lor comun., insi, cu modificS,ri oarcum mai considerabile, la una sau ambele specii, ale instinctului str5,moryului lcr str[vechi ryi necunoscut. Yont examina acum variabilitatea inst,inctului cle nidificare. flazurile ar fi fost, f5,ra, mllt mai numeroase dac5, qi in alte -tiri acest subiect ar fi fost studiat cu aceeaqi gtijd, ca in Marea Britanie qi in Statele tlnite. Din uniformitatea general5, :r cuiburilor fiec5,rei specii veclem clar cd, chiar detalii neinsemnate, ca materialele folosite qi pozilia aleasd, p^e o ramur[ inalt5, sau joasd, pe un mal ,qau pe un teren neted, solitar sau in comunitd,li, sint datorate nu intimplS,rii sau inteligenlei, ci instinctului. BtTh',ia suh:ir:ola, d.e eremplu, se poate_ deosebi de doui, specii indeaproape inrudite de pitulice mai uqor prin faptui c5, cuiltul ii este c6ptuqit cu pene decit prin oricare alt caracter (Yarrell, ,,Biitish Birds";. Adesea net-oia siltl constringerea face ca pasdrea s5,-qi moclifice asezarea cuibului; se_ pot cla, numeroase exemple, din diferite pilrfi ale lumii, de pd,sdri care se reprorluc pe triltori, ins5 in f5rile lipsite de arbori [se reproduc] pe sol sau printre stinci. r\utlubon (citttt in ,,Boston Journal of Nat. Ilist.", vol. IV, p. 249) afirmd, cd, pe o insulif5, rle lingd, Labraclor, ,,pescflrusii, din cartz perseculiei pe tare au lntimpinat-b, acllrn i;i const,rniesc cuilturi pe arl'rori", in loc de a o face printre stinci. Dl. Coucir (ILlustrat,ions oJ [ttstirtct, p. 218) afirmd, cd,, din cauzd, cd trei sau patru depuneri succesir.e cle ouii le-arr fost tlistrtlse,,,intreaga colonie de vrd,bii (1'. dom,esti,cu,s) a pird,sit locul, ca printr-o infelegerc reciproc[, ryi s-a aqezat pe niqte arbori la o oarecare clistan{[, situalie cAre, deqi este trtrnoscutd, in unele regiuni, nici lor qi nici strdmo;ilor lor nu le era obiqnuitd, unde cuibulile lor devenind obiectul curiozit[!ii)'. Yrabia iqi construieqte cuibul in gd,urile ziclurilor, pe l:rmuri inalte, in ieclerl,, sult cuiburile ciorilor, in g[urile fd,cute d-e l[stunul tle rnal qi adesea i;i lnsuqeste cuibul fd,cut de rindunic:r, de cas[ L, cuibul difer'[, rle z]semenerr consideraliil dup[ loc" (Montagae,Ornit-lt. Dir:t., p. 482). Stircul (Macgi11ivra,\.7 ,,Blitish Birds", vol. IY, p. .t-16 ; \\t. Thompson, -\'al. H,ist. of lrelarrd, vol. If, p. i-+01 i;i constmieste cuilrul pe arbori, pe stinei marine abrupte qi printre b5l5,rii pe s-ot. in i:tatele Lrnite, Arclea Iterodi'as (Peabodv, ,,Boston Journal of Nat. Ifist.", vol. fII, p. 109) iqi construierytecuibul de asemenea pe ar"boli inalfi silu scunzi sau pe sol si, ceea ce esle rnai lemalcabil, uneori in colonii, iar alteori solitar. Avantajul intrd, in joc : anr s-ilzttt cd, pas5,rea-croitor clin fndia folose;te fiml artificial in loc cle a-l fese. tin scatiu sdlbatic (Bolton, Harmon,ta llural,is, vol.-f, p. .tg2) a folosit m:ri intii lina, apoi bumbacul qi dupi, aceea puful, care au fost lruse in'a-propier.ea cuibului sd,u. Md,cS,leandrul comun construieqte adesea cuibul sub qoproane, fiincl obsen ate patrn cazuri intr-un loc in acelaryi anotimp (\Y. Thompson, l'al. Hist. of Irelartcl, r'o1. Ij p. 11). In fzrra Galilor, rindunica (H. urbica) cld,deqte cuibul lipit de stinci verticale, iar' pe toatd, cimpia Angliei lipit de zidurile caselor, ceea ce trebuie s5 te fi mirit in tnocl procligios ri,spindirea gi numflrul. in 1825, ln Amefica arcticd, Hirundo luni,frorts (Richardson, Fattna Boreali-Avner'icatt'i, p. 331) pentru prima datd, qi-a construit cuibul lipit de zidurile caselor, ial cuiburile, in loc de a fi aclunate la un loc, fiecare avincl o intiale tubulard, el'au construite sub stre;ini intr-o singurd, linie, fd,rd, intrarea tuhulari, satl cn o simplfi, ma,tgine. Se cunoaryte cle asemenea rlata unei modificd,ri similare ln obiceiurile lui II. futia. in toate moclific[1i]6r, din eaLtzapersecuf,iei sau din convenien!,6, inteligcnla trebuie tti intre intr-o oarecare m5,suri, in joc. Bourelul (?. autgaris), care iqi constririeqte cuibul .inconjurd,toare in _cliferite pozilii, qi-l face rle obicei ca s5, se potriveascfl-cu obiectele (Macgillivra;-, vol. IIf, p. 2l) qi aceasta o face poate instinctiv. Clnd afldm insd, de la White (scrisoarea a 14-a) cd, pitulicea (Phyltoscopus rufa), cind este tulburatd,, pentru faptul c5, este priviti, i;i ascunde orificiul cuibului (ryi am cunoscut un caz similar), pritem presuindo-iald,,.

232

EVOLUTIA MINTALA

ale acestei pd,s5,ri cure igi fac cuiburi regulat in vizuini d.e iepure. Se pot cita numeroase fapte analoge. Gd,irruEa cle zr,pi (G. clr,loropus) p:rre sd,-qi acopere nneori ou5,le atunci cincl lqi pd,r[seqte cuibul, insd, \\-. Thompson spune (Nat. Hist. of lreLand, vol. II, p. 32S) c5, nu face niciorlatd aceasta lntr-un loc apd,rat. Gd,inuqele cle apd, qi lebeclele, care iqi fac cuibul ln apd, sau in apropierea ei, iqi vor ridica instinctiv cuibul de indat5, ce i6i clau seama cd, apa incepe si, se ridice (Couch, Illn,strations of Instinct, p.223-226). C'azul urmdtor pare insd, qi mai curios. D1. Yarrell mi-a ardtat, schifa cuibului unei lebede negre australiene, care fusese cl5dit clilect sub picularea st-reqinii unei clddiri; qi, pentru :r, evita acearsta, masculul qi femela impreund, ?lu add,ugat la cuib semicirculare, pind, ce au ajuns chiar llng5 perete in linia picurd,rii; iar apoi au impins ouile in porfiunea nou ad5ugatd, pentru a rdmlne complet uscate. Corcus pica, in lmprejur[ri obignuite, lqi cld,degte un cuib remarcabil, insd, foarte uniform; in Norvegia, ea iqi clddeqte cuibul in biserici sau sub jgheabul streqinilor caselor, precum qi in copaci. Tn partea lipsiti, cle copaci a Scofiei, o pereche qi-a construit, cuibul, timp de mai mulfi :rni, int'r-un tufiq de agriqi, pe care l-au baricaclat de jur imprejur cu mdceq qi ghimpi in mod extraordin:lr, a,rsa incit ,,unei vulpi i-ar trebui citeva zile de rnuncd, pentru a pd,trunde Ia cuib". Pe de aItI parte, lntr-un district al frlandei in care cof,ofenele fuseser5 foarte urmflrite qi se oferise o recompensd, pentru fiecare orl distlus, o pereche Di-a construit cuibul Ia btz'a unui gard viu, scund. ;i lat, firf a stringe mnlt material, eDe incit sd, nn atragS, atenfia. Dl. Couch spune cd, in Cornwall a r..dzut dou:i cuiburi apropiate, unul intr-un gard viu la mai pufin d.e un metru de la pd,mint, ,,apdrat in mod neobiqnuit print,r-nn briu lat de ghimpi", celd,lalt :rpe virful unui ulm izolat qi foarte subf.'ire, speranfa fiind evident cd, nici o fiinfd, nu va inrh'flzni sil se cafere pe o coloan5 aqa de fragil5,". Am fost surprins de sublirimea copacilor aleqi nneori de colofene, insd,, oricit de inteligentd, este aceastf pasire, nu-mi pot inchipui c[ ea poate prevedea cd, bdiefii nu se pot cd,fira pe un asemenea copac, ci mai clegral-r:i c[, o dat5, ce a ales un copac, a constatat din erperienld cd, este un loc sigur36. Cu toate cd, nu m[ incloiesc c5, inteligenla qi experienla intrd, adesea in joc la nidificarea p[s[rilor, totuqi deseoli ele cl:ru gr"e[. O stdncu{d, a fost v[zut5, incercind. fdrd, succes sd, trea,c[ un lcmn prin ferestruica unui turnule! ;i nu s-a gindit s[-l tragi, in lung; White (scrisoarea a ti-a) descrie citcva, rinchinele care ,si-au construit, an de an, cuiburile pe un zid expus, gi an de an, ele au fost luate de ploaie. Fur"nar'ius cutt'icu,larius ciin America de Sud iqi face drept, cuib o vizuini adinci, intr-o ripi,; am srd,zut (,,Journal of Researches", p. 216) aceste p5sirele seipind. f6rd, succes numeroase g[uri in ripi, deasupra cd,rora filfiiau in morl continuu, f5,r[ s[-Ei dea seama cd, perelii de pd,mint nu erau destul d,e grorsi pentru cuiburile 1or. n{ulte varialii nu pot fi explicate in nici un fel. Totanus ntacu,larius (Peabocly, ,,Boston Journal of Nat. Ilist." vol. III, p. 2I9) lqi depurre uneori ou5le pe pirnint, gol, alteori ln cuibur i neglijent f5,cute din iarb5,. Dl. Blackrvall a inregistrat cazll curios al unei plesuri galtrene (Entberiza citrinella), relatat de llallell in ,,British Birds", care iqi d.epune ouile qi le cloceqte pe pdmintul gol; in general, aceastd, pasdre iqi construieqte cuibul pe sol sau foarte aproape de el; s-a inregistrat insd, cazul in care qi l-a con,struit la o inilfime de 2 ln. S-a descris (,,Ann. and Mag. of Nat. I{ist.", 18.t2, vol. \rIII, p. 281), cuibul nirei cinteze (Fri,ngilla coelebs) care erzl lcga,t cu o bucatd, cte sfoali, dtr la bici, trecut5, o dat6 ln junrl rrnei ramuri de pin, i:lr apoi solirl impletitfl ctt ntittcrialul
35

cd, avern rln caz de inteligen,t[,. $i nici bourelul, nici mierla d.e ap[ (,,Mag. of Zool.'), vol. II, 1838, p. ,+27) nu-qi cld,desc invariabil bolli la cuiburile lor atunci cincl sint plasate in pozilii ap[rate. Jesse descrie o std,ncufd, care $i-a construit cuibul pe o suprafafd, inclinat[, intr-un turnulef, ridicat pe un vraf cle be,te, inalt de trei metri - o munc5, de 17 zIIe; qi pot acld,uga (White, Salborne, scrisoarea a 72-a) ci se cunosc familii

pune

Aici este omis un cuvinl din manuscris (G. I. Roura-

clopaetlia of rlnatomg

ard PItysiclcgg,p.22. f)entru lrlauda,


329.

nes).

\V. Tlrompson, Nal. flisl. of lreland, vol. II, p.

Nolvegia, vezi ,,IIag. oI Zoo7. and Bot.". 1838, vol. II, p.311. Pentlu Scolia, Rer'. J. IJ,all, Trauels in Scotland, r'czi articolul Instirtct, ln Todrl's Ou-

30 PenLnr

Pcntru Cornu'all, vezi Couch, Illustrations of Insttncl,

p.

213.

LA ANIMALE

z.)1)

cuibllli I cuibtrl cintezei aproape cd, poate fi recunoscut dup5, modul elegant in care este imllri,cat cu licheni; dl. I{ewit^son insd, (,,Ilervitsotl's British Oologv", P. 7) :t clescris unul la care, in loc de licheni, erau folosite llucd,f,ele cle hirtie. Sturzul (T. mus'icu,s) iqi construieqte cuibul in tufiquri I uneori ins5,, atunci cind. tufiqurile abuncl5, in g5,urile zidurilor sau sub qoproane ; se cunosc cloud, cazuri in care ',si l-au construit chiar _pe pdmint, in iarbd, inalt,d, sub frunze de napi (W. Thompson, ,,Nat. Ilist. of freland'), vol. I, P. 13fi; Couclt, Il,Iustratittns of Inst,irtct, p. 219). Rev. \ ,'. D. Fox m5, informeazil c5, o ,,pereche excentricd, cle mierle" (T.rterula),si-au fd,cut cuillul, trei ani consecutil', in iedera tle pe un zid le ryi intotdeauna qi-l cflptuqeau cu. p5,r negru de cal, cu toate cd, nu exista nimic care s5, tenteze sd foloseascd, acest material. Oud,le de asemenea nu eratl p[tate. Acela',si excelent observator a d.escris (,,Ifewitson's British Oology"; cuiburile a doud, codi,te roqii (Ituti,ci,tta phoeni,curus), din care unul singur era cd,ptuqit abundent cu pene albe. Pitulicea cu creastil aurie (d.1. Sheppard.,,,Linn. Trans.", vol. XV, p. 1'l) iqi face c1e obicei un cuib neacoperit, ataqat declesubtul unei ramuri de pin, iar uneori pe ramurd,; dl. Sheppard a vd,zut unul ,,atirnind, cu o gaurd pe una d.in pd,rfi". l)intre cuiburile minunate ate pd,sd,rii fesd,toare indiene (Ploceu,s phi,li,ppezlsas), aproximativ unul sau doud, d.in fiecare cincizeci au o camerf superioari, in care cuib[reqte masculul, scobitd, in trunchiul ld,rgit al cuibului, cu o streaqind, add,ugat6, \a ea (r,Proc. Zool. Soc.", 27 iulie 1852). \roi sfirqi adiugincl doud, observalii generale asupra acestui ,qubiect; fd,cute de cdtre doi truni observatori lSheppard,,,Linn. Trans.", vol. XY, p. 14;Blackwall citat de Yarrell,,,British Birds'), vol. T, p. 444). ,,Exist[ doar pufine p5,siri care Ilu deviaz5 intimpld,tor d.e lu, forma generald, in care iqi construiesc cuibul. Este evident - spune c11. Blackrvall de aceeagi specie posedd, capacitatea de a construi in diferite grade tle per- cL pXsd,ri fcc(iune, cleoarcce cuiburilb unof indivizi sint finisate lntr-un mocl cu mult superior altora". Llnele dintre cazurile ard,tate mai sus, ca acela al lui Totan,us, care sau iqi f:ice un cuib, sau cuib[regte pe pimintul go1, ori acela al mierlei de ap6, care itsi bolteqte sau nu cuibul, ar trebui tlenirmite poate un instinct dublu mai degrabd, decit o r.arialie. Cazul cel mai citat cte variafie dubl6 pe care l-am intilnit este cel al speciei Suhtia ci'stieola, ard,tat c1e dr. P. Savi (,,Anns. des iSc. Nat.", vol. ff, p. 126). La Ilisa, aceastd, pasdre face anual doud, cuiburi : cuibul cle toamnS, este format din frunze cusute intre ele ctl pinzd de pd,ianjen qi puf de plante qi este plasat in mlagtini ; cuibul de primivard, este plasat in smocuri de iarbd, din lanurile de griu, iar frunzele nu sint prinse r,lna c1e alta, ins[ Iatutile [cuibului] sint, mai groase qi se folosesc materiale foarte d.iferite. DupS cum s-a ollservat mai inainl,e in privin(a stmcturilor corporale, in asemenea cazuri o schimbare rnare ;i opa,rent ltnrscl, a 1ntut, avea loc in instint,tul unei pXsiri prin 1ilstrarea unei singure forme de cuib. in unele cazrrrrl cincl aceea,ryi specie se extincle intr-o clirni, tliferiti,, t'niltnl tlifer[ ;
Artamus sord,i,dus clin Tasmania iqi cl5,deqte urr cuib mai mare, mai compact ;i mai bine exectltat clecit cel tlirr Australia (Gould, Il'irds of Australia). DupS' r\ucltrltott (,,Anns. of Nat. llist.)', r'ol. lI, 1839, p. +62), Sternu nhtuta din suclul ryi centml Startelor LTnite iqi scobeqte numai o mic5, .gaur5, in nisip i ,p coasta, Labradorului insd, i;i face un cuib foarte confortabil clin muqchi uscat, bine impletit gi apt'oape tot atit de mare ca qi al lui I'urdus rnigratorius". Acei indir.izi de Ic:terus balt'imore (I'eabocl1-, ,,Boston Journal of Ntrt. IIist.", vol. III, p. 97) ..ea,re in sud iqi fac cuibul clintr-un murychi sublire, care permite aerului sd, treacd,, qi il completeazl, f[rd, a-l cd,ptuqi, in clima rece din New trngland ei qi-I cl[clesc din materiale moi, strins lesute qi cu o cd,ptuqeal5, caldd,".

Ilabitatul m,amif erelor. - Pentnr f aptul cir am volbit utit c1c tnult {g'spl'tr cuiburile pfslrilor, nu voi mai face decit citeva tibservalii asupra acestui subiect. Clf,dirile ridicate de c[tre castor sint celebre de rnultzi Yreme I vede m ins[, o trcaptil prin care instincte]e sale uimitoare' ar fi putut, fi perfeclicnate la casa mai simpli, a unui animal inrudih, trizamul (L'i,be:r si,beth,icr{,,s), care, dup[

231

EVOLUTIA MINTALA

cum spune llearne 37, este oarecum asem[nfltoare celei a castorului. Castorii solitari din Europa n.u zlu, sau au pierclut in cea mai mare md,sur5, instinctele lor d"e consitructie. Anumiter specii de ;obolani trd,iesc acum in podurile caselor s8, insir alte specii rdmin in arbori giiunoDi analcg5, celei a vr5biilor. - o modificare Dr. Andrerv Snrith md, informeazd e5,, in p[rlile nelocuite a]e Africiide srr.d., hienele nu tr5.iesc in vizuini, in vreme ce fac aceasta in p5,r!ile locuite ryi nelinirytite 3e. ltai multe mam.ifere ;i pd,sirri tr5iesc de obicei itr vizuini construite de alte specii qi, nuntai cincl acestea n.u exist[,, ele iryi sapf propriile lor locuinte a0. La genul Osnuia, din familia albineJor, nu numai diferitele specii prezint5, deosebirile cele mai remarcabile in privin!,a instinctelor lor, d.upd, cunl le descrie dl. F. Sm.ith. al, ins[, chiarindivizii de aceearyi specie variazl, intr-un grad. neobiqnuit in aceastd, privin[h, ilustrind astfel regula care pare cu sigurarr.!5, sd, fie valabil[, Ia structuri corporale, ;i anume cd acele pirli care se tleosebesc cel mai mult la specii inrudite sint d.e asemenea apte sd, varieze cel mai mult la aceeaqi specie. Dupzi cum rn5, informeaz5, dt. Sru.ith., o alt5, albin[,',,Megach,ile mar,itima, isi face cuibul in apropierea m[rii in ban,curile cle nisip, pe cind in districtele impddurite ea face gziuri in stilpi ez.

Am discutat mai sus multe d.intre cele mai extraordinare categorii de instincte, in,qi, mai afir citeva observalii care imi par cd, merit5, s5, fie ficute. S5, lurirn mai intii citeva cazurr de varia\ie care m-au impresionat. IJn pS,ianjen care fusese schik;clit ryi care nu-qi mai putea lese pinza $i-a schimbat obiceiul in cei der a vina, care este propriu unei mari grupe de pS,ianjeni a3. Unele insecte au d"cuir, instin.cte foarte diferite in imprejuri,ri diferite sau in diferite momente ale viefii, iar unul clin ele pcate fi pd,strat prin selectie natural[, provocind astfel o deosebire apar'nt bruscd, de instinct fall de mclele cele mai apropiate ale insreetelcr. r\stfel, lar'va unui colecpter (Ci,anus scrophular,iue)t atunci cind
este crcscuti, pe So"ophularia, elimind, o substanfi, viscoasd,, care produce o veziera transparent[, uncle larva sufer[, metamorfaza; cind este insd, crescut5, natural sarr