Sisteme de transport ionic membranar

• Proteine membranare in stratul membranar bilipidic

impermeabil pentru ioni:
– Canale ionice:
• permit trecerea unui singur tip de ion

– Pompe ionice:
• asigura schimburi intre ioni diferiti

– Sisteme de cotransport:
• schimburi intre ioni si alte molecule

• Evolueaza filogenetic de la proteine simple la

sisteme complexe de transport
RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 2
 Canalele ionice
• Structuri proteice care traverseza traverseaza membrana
• Permit transferul ionic pe baza unor gradienti electro-chimici
• Clasificare dupa:
– Tipul ionilor transferati:
• Cationici: Na+, K+, Ca2+
• Anionici: Cl-
– Selectivitate: selectivi vs neselectivi
– Efectul asupra potentialului membranar:
• Depolarizanti: curenti cationici spre interior (Na+, Ca2+)
• Repolarizanti: curenti cationici spre exterior (K+)

• Stimulii care activeaza canalele ionice:

– Modificarea potentialului membranar
Schimba conformatia
– Modificari mecanice
proteinelor canalului
– Modificari chimice
RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 3
 Aspectul potentialului de
actiune
Faza 1
30 mV
Faza 2

0 mV

Faza 3
Faza 0

Faza 4
-90 mV

Stimul = depolarizare Repolarizare Potential de repaus

PRE PRR RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 4

Canale K+ – Em de repaus
• Canalul potasic rectificator spre interior: IKir
– Eflux de K+ din celula
– Responsabil de mentinerea potentialului
membranar de repaus la – 90 mV
– Variante: canale operate de mediatori:
• Sensibile la Ach: IKAch
• Sensibile la Adenozina: IKAdo
– Se gasesc in tesutul nodal: hiperpolarizeaza
membrana
• Sensibile la ATP: KATP
– Protejeaza celula de efectul ischemiei:
– Depletia de ATP deschide KATP, iesirea K+ din
celula, membrana hiperopolarizata, reducerea
activitatii contractile (protectoare)
RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 5
 Canalele Na+ - depolarizarea

• Primele canale ionice clonate, structura complet

identificata
• Doua subunitati  (principala) si :
– subunitatatea  are 4 domenii proteice care inconjura porul
apos (P) pt Na
– Canalul are senzor de voltaj ptr trecerea intre stari
alternative

• Exista in trei stari posibile: inchis, deschis si inactiv

– Inactivarea lenta a canalului incarca celula cu Na, apoi cu
Ca:
• Mutatii genice
• Ischemie miocardica
– Mentinerea deschisa a canalului: Sdr Brugada

• Este blocat selectiv de tetrodotoxina la exterior si de

lidocaina la interior
RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 6
 Canalele K+ – repolarizarea
• Canale potasice dependente de voltaj:
– Curentul de K tranzitor spre exterior (Ito)
• Responsabil de faza de repolarizare initiala
• Densitate mai mare subepicardic si in Purkinje
• Densitatea scade cu varsta: factor pro aritmogen
• Responsabil de dinamica undei T post IMA

– Curentul lent de K (IKs)

• Activat imediat dupa depolarizare
• Responsabil de faza de platou a repolarizarii
• Beta-adrenergice cresc de 4-6 x curentul IKs
• Deficit genic produce o varianta de QT lung (KvLQT1)

– Curentul rapid de K (IKr)

• Activare progresiva la inceputul fazei de platou, maxima la sfarsitul lui
• Gena care codifica IKr: HERG; deficitul produce LQT2
• IKr este blocat de medicamente variate, care pot avea efect proaritmic
RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 7
 Canalele K+
• Canale potasice dependente de voltaj:
– Curentul ultrarapid de K (IKur)
• Prezent exclusiv in miocard atrial
• Asociat cu potential de actiune de durata redusa
• Blocarea selectiva a IKur poate fi o solutie
antiaritmica specifica ptr aritmiile atriale
– Fara efect proaritmic pe miocardul ventricular

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 8

 Canalele Ca2+ - repolarizarea
• Canalele de tip L (long lasting):
– Cale majoritara de patrundere a Ca in celula
– 5 subunitati proteice
– subunitatatea 1 contine porul canalului si receptorii
ptr blocantele canalului
– Activate la – 40 mV
– Cinetica de recuperare lenta
– Catecolaminele stimuleaza receptorul prin fosforilare
dependenta de AMPc a subunitatii 1
– Subunitatea 1 este blocata in situsuri diferite de
dihidropiridine, fenilalkilamine si de benzotiodiazepine

• Canalele de tip T (transient):

– Prezente in tesutul nodal
– Activate la – 70 mV
– Contribuie la depolarizarea diastolica responsabila de
efectul de pace-maker

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 9

 Canale membranare neselective
- transfera mai multe tipuri de ioni -

• Curentul If (“funny”):
– Curent de pace-maker in celule cu automatism normal
(autodepolarizarea lenta diastolica)
– Curent cationic neselectiv cu cinetica f. lenta
– Influx de Na+ sau eflux de K+
– Activat de hiperpolarizare
– Canalul are un domeniu IC de fixare a AMPc = posibilitatea influentarii de
catecoli a functiei de PM

• Canalele activate de distensie (SAC):

– Canale neselective permeabile m.a. ptr Ca2+ + Na+, K+ sau K+ - Cl-
– Responsabile ptr feed back-ul mecano-electric:
• Distensia poate determina un nou potential de actiune

– Au fost dezvoltati blocanti specifici ai SAC (ex. venin de tarantula)

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 10

 Pompe ionice
Sisteme
Sisteme enzimatice
enzimatice membranare
membranare
consumatoare
consumatoare de
de energie
energie care
care
transfera
transfera ioni
ioni contra
contra gradientului
gradientului
de
de concentratie
concentratie

• ATP-aza Na+ -K+ dep:

– doua subunitati enzimatice  (principala) si 
– Subunitatea : rol catalitic si transportor
• Endodomeniu voluminos: locus hidroliza ATP + locus fixare 3 Na+
• Ectodomeniu mic: locus fixare 2 K+ + receptor ptr glicozizii digitalici

– Rol: elimina Na+ patruns in celula in timpul depolarizarii si reintroduce K+

• Raport 3 Na+ / 2 K+: creeaza deficitul de sarcini pozitive IC
• 150 cicluri / sec

– Blocata de digitalice:
• Acumularea de Na+ IC duce la activarea antiportului Na+/Ca2+ cu acumularea Ca2+ IC

– Exista compusi endogeni cu efect diuretic care produc si efecte “digitalis-like”

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 11
 Potentialul de actiune:
celula miocardica adulta = fibre cu raspuns rapid

Faza 1 Miocard
Miocard atrial,
atrial, ventricular
ventricular
30 mV si
si fibre
fibre Purkinje
Purkinje
Faza 2

0 mV

Faza 3
Faza 0

Faza 4
-90 mV
Stimul = repolarizare
depolarizare
Hiperpolarizare
Hiperpolarizare
Potential
Potential de
de repaus
repaus stabil
stabil 250 msec
RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 13
 PA al fibrelor rapide si canalele
ionice responsabile de fazele sale

Depolarizarea

Repolarizarea

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 14

 PA in NSA si NAV
- fibre cu raspuns lent -
10 mV

0 mV

Faza 3
Faza 0

-50 mV Faza 4
Slab
Slab polarizate
polarizate Depolarizare
Potential
Potential de
de repaus
repaus instabil
instabil lenta diastolica = curentul Iff
RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 15
RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 16
 Relatia PA – QRS
la nivelul miocardului ventricular

Cardiomiocit

Miocard

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 18

 Mecanismele principale de
aritmogeneza

• REINTRAREA: Intarziere de conducere

• AUTOMATISMUL CRESCUT Anomalie de generare

• ACTIVITATEA DECLANSATA a impulsului

(“triggered activity”)

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 19

 Reintrarea
• Frontul de depolarizare de origine sinusala depolarizeaza COMPLET si

SECVENTIAL atriile, NAV, ventriculii

• Reactivarea miocardului de acelasi stimul nu este posibila datorita PRE a

tesutului care se repolarizeaza UNIFORM si ORDONAT

• Reintrarea se produce cand apare neomogenitatea depolarizarii sau a

repolarizarii in zone de miocard invecinate

– in fata frontului de depolarizare se gaseste in permanenta tesut miocardic

repolarizat complet, deci excitabil

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 20
 Conditii necesare reintrarii

• ± Nu este evidenta in RS

• “Bloc central”

• Aritmie declansatoare

– Extrasistola
Extrasistola
“normal” initiere aritmie
• Conducere intarziata sau
• circuit anatomic sau functional
– “Bloc
“Bloc unidirectional”
unidirectional”
• macroreintrare sau microreintrare
• se poate suprima prin
RV -“overdrive pacing”
Aritmogeneza studenti ian 2009 21
Tipuri clinice de reintrare
1. Reintrarea ordonata:
 Substrat anatomic fix (macro sau micro reintrare) sau

 Combinatie de cai anatomice si functionale: (TV monomorfa,

FlA, TRAV, TRNAV)

2. Reintrarea aleatorie:
 Circuite care isi schimba permanent forma, dimensiunile,

localizarea

 Circuite functionale: MASA CRITICA de tesut care sa

intretina mai multe circuite (FA)

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 22

Aritmii clinice produse prin reintrare

• Macroreintrare:
– TV monomorfa sustinuta in boala coronara
– TSV din sdr. de preexcitatie (WPW) = TRAV
ABLATIE
– TSV prin reintrare in NAV = TRNAV CU RF
– Flutter-ul atrial

• Microreintrare:
– Fibrilatia atriala
– Fibrilatia ventriculara

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 23

 II. Automatismul crescut
• Automatismul normal:
autodepolarizare lenta
diastolica
– Poate fi suprimat prin 30
30 mV
mV
suprastimulare (“overdrive
supression”) 00 mV
mV
ex: NSA, NAV, Purkinje

• Automatismul patologic: -60

-60 mV
mV
– Ischemia, hipoxia
-90
-90 mV
mV
– Catecolii in exces
– Diselectrolitemii
Automatismul anormal NU POATE FI SUPRIMAT
– Medicamente (digitala)
PRIN “OVERDRIVE PACING”
– Efecte mecanice
RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 24
 Automatismul crescut

Normal
Stimul care atinge potentialul de prag

Automatism
crescut

Stimul
Stimul subliminal
subliminal care
care creste
creste potentialul
potentialul de
de repaus
repaus
RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 25
 III. Activitatea declansata:
postdepolarizarile precoce

• Apar in timpul fazei 2 sau 3 – precoce - a potentialului de actiune:

– A: nu ating valoarea potentialului de prag = cresc PRE a celulei

– B: ating valoarea potentialului de prag = depolarizare = ACTIVITATE DECLANSATA;

– C: repetarea unor potentiale de actiune sustinute = ARITMIE CLINICA

• PDP apar cand PA (QT) este lung: AA clasa Ia sau III, hipo K, bradicardie

• PDP ajung sa depolarizeze celula cand apar in faza 3 a PA

• Aritmii clinice: TORSADA VARFURILOR (sdr. QT lung, chinidina,

procainamida, sotalol), TV POLIMORFA pe fond bradicardic
RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 26
 Activitatea declansata:
postdepolarizarile tardive

• Apar in timpul fazei 4 a potentialului de actiune

• Cand celulele sunt incarcate cu calciu

• Apar in INTOXICATIA DIGITALICA si EXCESUL DE CATECOLI

• Hiper K, hiper Ca si hipoxia severa

• Nu este considerat ca mecanism valabil de aritmogeneza pe cord ischemic

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 27

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 28
 PDP vs PDT
PDP PDT
Scăderea frecvenţei  
cardiace
Hipokaliemia  
Hiperkaliemia  
Cresterea calciului  
intracelular
Metaboliţi ischemici  
-mimeticele (catecoli)  
Digitalicele  

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 29