Aceasta
care sunt cuprinse profetiile cele mai actuale, ntr
cadru al marii lupte dintre bine si rau nceputa n cer
si ncheiata aici pe pamnt, prin Biruinta lui Iisus si
a celor ce sunt cu El. Sectiunea aceasta se po
mparti n sapte scene:
1. Femeia cereasca, Copilul ceresc si balaurul ceresc
(12:1-
2. Razboi n cer (12:7
3. Urmarirea femeii si a urmasilor ei pe pamnt (12:13
17)
4. Fiara Antichrist iesita din mare (13:1
5. Fiara pseudoprofet ies
Monstruoasa coalitie
13)
Vrajmasia dintre Sarpe si Femeie
usor de observat in spatele acestei viziuni, pasajul din
Gen.3:15. Dar exista si alte teme subordonate.
mama lui Iisus (v.5) dar si biserica persecutata dupa
naltarea Lui (v. 6.13). Identitatea spirituala si nu
pamnteasca a acestei Biseric
Mat. 12:46
pasajul din Cnt 6;4.10. si de Gen.7:9 (visul lui Iosif,
care reprezenta familia lui Israel). Ea este toata lumina
acestei lumi, lumina de zi si de noapte, constelatie
calauzi
mbracata este cea pierduta n Eden si recstigata prin
Christos (Dan. 12:3, Mat 13:43). Pozitia femeii,
imaginata ca stnd pe scaunul de nastere, avnd luna ca
piedestal si o diadema de 12 stele pe cap (vezi
cap.21:12.14), este o magnifica subliniere a adevaratei
Marea controversa. Conflictul final si victoria bisericii (Cap. 12
Aceasta este sectiunea centrala a Apocalipsei, n
care sunt cuprinse profetiile cele mai actuale, ntr
cadru al marii lupte dintre bine si rau nceputa n cer
si ncheiata aici pe pamnt, prin Biruinta lui Iisus si
a celor ce sunt cu El. Sectiunea aceasta se po
mparti n sapte scene:
1. Femeia cereasca, Copilul ceresc si balaurul ceresc
-6) vamii.
2. Razboi n cer (12:7
3. Urmarirea femeii si a urmasilor ei pe pamnt (12:13
4. Fiara Antichrist iesita din mare (13:1
5. Fiara pseudoprofet ies
Monstruoasa coalitie
Vrajmasia dintre Sarpe si Femeie
usor de observat in spatele acestei viziuni, pasajul din
Gen.3:15. Dar exista si alte teme subordonate.
Bisericii
istorice din trecut sau din prezent. Ea
reprezinta pe
Dumnezeu, Biserica celor scrisi n cer
(Ev. 12:23). Este Biseric
legamntului vesnic. Ea cuprinde pe
credinciosii evrei sau neevrei dinainte
de Christos si din era crestina. Ea este
mama lui Iisus (v.5) dar si biserica persecutata dupa
naltarea Lui (v. 6.13). Identitatea spirituala si nu
pamnteasca a acestei Biseric
Mat. 12:46-50, Lc 8:21. Descrierea ei aminteste de
pasajul din Cnt 6;4.10. si de Gen.7:9 (visul lui Iosif,
care reprezenta familia lui Israel). Ea este toata lumina
acestei lumi, lumina de zi si de noapte, constelatie
calauzitoare n noaptea lumii. Slava cu care este
mbracata este cea pierduta n Eden si recstigata prin
Christos (Dan. 12:3, Mat 13:43). Pozitia femeii,
imaginata ca stnd pe scaunul de nastere, avnd luna ca
piedestal si o diadema de 12 stele pe cap (vezi
21:12.14), este o magnifica subliniere a adevaratei
Marea controversa. Conflictul final si victoria bisericii (Cap. 12
este sectiunea centrala a Apocalipsei, n
care sunt cuprinse profetiile cele mai actuale, ntr
cadru al marii lupte dintre bine si rau nceputa n cer
si ncheiata aici pe pamnt, prin Biruinta lui Iisus si
a celor ce sunt cu El. Sectiunea aceasta se po
mparti n sapte scene:
1. Femeia cereasca, Copilul ceresc si balaurul ceresc
2. Razboi n cer (12:7-12)
3. Urmarirea femeii si a urmasilor ei pe pamnt (12:13
4. Fiara Antichrist iesita din mare (13:1
5. Fiara pseudoprofet iesita din pamnt (13:11
Monstruoasa coalitie
Vrajmasia dintre Sarpe si Femeie
usor de observat in spatele acestei viziuni, pasajul din
Gen.3:15. Dar exista si alte teme subordonate.
Femeia cereasca este un simbol al
Bisericii, dar nu al unei organizatii
istorice din trecut sau din prezent. Ea
reprezinta pe
Dumnezeu, Biserica celor scrisi n cer
(Ev. 12:23). Este Biseric
legamntului vesnic. Ea cuprinde pe
credinciosii evrei sau neevrei dinainte
de Christos si din era crestina. Ea este
mama lui Iisus (v.5) dar si biserica persecutata dupa
naltarea Lui (v. 6.13). Identitatea spirituala si nu
pamnteasca a acestei Biserici este subliniata de Iisus n
50, Lc 8:21. Descrierea ei aminteste de
pasajul din Cnt 6;4.10. si de Gen.7:9 (visul lui Iosif,
care reprezenta familia lui Israel). Ea este toata lumina
acestei lumi, lumina de zi si de noapte, constelatie
toare n noaptea lumii. Slava cu care este
mbracata este cea pierduta n Eden si recstigata prin
Christos (Dan. 12:3, Mat 13:43). Pozitia femeii,
imaginata ca stnd pe scaunul de nastere, avnd luna ca
piedestal si o diadema de 12 stele pe cap (vezi
21:12.14), este o magnifica subliniere a adevaratei
Marea controversa. Conflictul final si victoria bisericii (Cap. 12
este sectiunea centrala a Apocalipsei, n
care sunt cuprinse profetiile cele mai actuale, ntr
cadru al marii lupte dintre bine si rau nceputa n cer
si ncheiata aici pe pamnt, prin Biruinta lui Iisus si
a celor ce sunt cu El. Sectiunea aceasta se po
1. Femeia cereasca, Copilul ceresc si balaurul ceresc
3. Urmarirea femeii si a urmasilor ei pe pamnt (12:13
4. Fiara Antichrist iesita din mare (13:1-10)
ita din pamnt (13:11
trinitatea iadului: balaurul, fiara si falsul profet (cap 12
Vrajmasia dintre Sarpe si Femeie
usor de observat in spatele acestei viziuni, pasajul din
Gen.3:15. Dar exista si alte teme subordonate.
Femeia cereasca este un simbol al
, dar nu al unei organizatii
istorice din trecut sau din prezent. Ea
reprezinta pe adevaratul Israel al lui
Dumnezeu, Biserica celor scrisi n cer
(Ev. 12:23). Este Biseric
legamntului vesnic. Ea cuprinde pe
credinciosii evrei sau neevrei dinainte
de Christos si din era crestina. Ea este
mama lui Iisus (v.5) dar si biserica persecutata dupa
naltarea Lui (v. 6.13). Identitatea spirituala si nu
i este subliniata de Iisus n
50, Lc 8:21. Descrierea ei aminteste de
pasajul din Cnt 6;4.10. si de Gen.7:9 (visul lui Iosif,
care reprezenta familia lui Israel). Ea este toata lumina
acestei lumi, lumina de zi si de noapte, constelatie
toare n noaptea lumii. Slava cu care este
mbracata este cea pierduta n Eden si recstigata prin
Christos (Dan. 12:3, Mat 13:43). Pozitia femeii,
imaginata ca stnd pe scaunul de nastere, avnd luna ca
piedestal si o diadema de 12 stele pe cap (vezi
21:12.14), este o magnifica subliniere a adevaratei
Marea controversa. Conflictul final si victoria bisericii (Cap. 12
este sectiunea centrala a Apocalipsei, n
care sunt cuprinse profetiile cele mai actuale, ntr-un
cadru al marii lupte dintre bine si rau nceputa n cer
si ncheiata aici pe pamnt, prin Biruinta lui Iisus si
a celor ce sunt cu El. Sectiunea aceasta se poate
1. Femeia cereasca, Copilul ceresc si balaurul ceresc
3. Urmarirea femeii si a urmasilor ei pe pamnt (12:13
10)
ita din pamnt (13:11-18)
trinitatea iadului: balaurul, fiara si falsul profet (cap 12
(cap. 12). Este
usor de observat in spatele acestei viziuni, pasajul din
Gen.3:15. Dar exista si alte teme subordonate.
Femeia cereasca este un simbol al
, dar nu al unei organizatii
istorice din trecut sau din prezent. Ea
adevaratul Israel al lui
Dumnezeu, Biserica celor scrisi n cer
(Ev. 12:23). Este Biserica
legamntului vesnic. Ea cuprinde pe
credinciosii evrei sau neevrei dinainte
de Christos si din era crestina. Ea este
mama lui Iisus (v.5) dar si biserica persecutata dupa
naltarea Lui (v. 6.13). Identitatea spirituala si nu
i este subliniata de Iisus n
50, Lc 8:21. Descrierea ei aminteste de
pasajul din Cnt 6;4.10. si de Gen.7:9 (visul lui Iosif,
care reprezenta familia lui Israel). Ea este toata lumina
acestei lumi, lumina de zi si de noapte, constelatie
toare n noaptea lumii. Slava cu care este
mbracata este cea pierduta n Eden si recstigata prin
Christos (Dan. 12:3, Mat 13:43). Pozitia femeii,
imaginata ca stnd pe scaunul de nastere, avnd luna ca
piedestal si o diadema de 12 stele pe cap (vezi
21:12.14), este o magnifica subliniere a adevaratei
Marea controversa. Conflictul final si victoria bisericii (Cap. 12
este sectiunea centrala a Apocalipsei, n
un
cadru al marii lupte dintre bine si rau nceputa n cer
si ncheiata aici pe pamnt, prin Biruinta lui Iisus si
3. Urmarirea femeii si a urmasilor ei pe pamnt (12:13-
6. Triumful celor 144.000 cu Christos (14:1
7. Cei trei ngeri si recolta lumii (14:6
Se poate mparti acest ultim pasaj n doua, de la v.
14, numarnd astfel 8
posibila ar fi urmatoarea:
A. Trinitatea iadului (balaurul, fiara si profetul fals)
mpotriva lui Christos si a Bisericii (cap. 12
B. Triumful Bisericii (14:1
A'. ntreita Evanghelie vesnica si ce
venirea lui Christos (14:6
De dragul simplitatii vom alege aici ultima schema.
trinitatea iadului: balaurul, fiara si falsul profet (cap 12
(cap. 12). Este
usor de observat in spatele acestei viziuni, pasajul din
Femeia cereasca este un simbol al
istorice din trecut sau din prezent. Ea
adevaratul Israel al lui
Dumnezeu, Biserica celor scrisi n cer
legamntului vesnic. Ea cuprinde pe
credinciosii evrei sau neevrei dinainte
de Christos si din era crestina. Ea este
i este subliniata de Iisus n
pasajul din Cnt 6;4.10. si de Gen.7:9 (visul lui Iosif,
care reprezenta familia lui Israel). Ea este toata lumina
mbracata este cea pierduta n Eden si recstigata prin
imaginata ca stnd pe scaunul de nastere, avnd luna ca
21:12.14), este o magnifica subliniere a adevaratei
vietii lui Iisus. n toate acestea se poate observa
insistenta diavolului de a mpiedica mplinirea planului
lui Dumnezeu si de a nsela sau distruge pe Israel.
Preocuparea lui Satan fata de Copilul care urma sa se
nasca este de nteles daca citim v.5. Messia, ca mparat
si judecator suprem, avea sa aduca pedeapsa asupra
tuturor vrajmasilor lui Dumnezeu si ai pop
2:9, Apoc 19:15).
Referitor la identitatea Copilului nu exista nici un
dubiu. nca din timpul lui Hipolit si al lui Victorinus,
teologii crestini au nteles ca este vorba despre Iisus
Christos.
Refugiul adevaratului Israel
[al Bisericii]" n lume (v.14), un
Dumnezeu
n cap. 11 mpreuna cu perioada de 1260 zile.
Razboi n cer
conflictului. Copilul n
ntruparea Fiului lui Dumnezeu, numit n VT ngerul
Domnului sau Michael, comandantul suprem al tuturor
ngerilor (Arhanghelul. Vezi si cele de la Dan. 10 si 12).
V.17 care reprezinta culminatia razboiului n faza
pamnt
legea lui Dumnezeu si pozitia lui Christos. Natura
acestui razboi cosmic este, n esenta, spirituala, fara sa
Marea controversa. Conflictul final si victoria bisericii (Cap. 12-14)
6. Triumful celor 144.000 cu Christos (14:1
7. Cei trei ngeri si recolta lumii (14:6
Se poate mparti acest ultim pasaj n doua, de la v.
14, numarnd astfel 8
posibila ar fi urmatoarea:
A. Trinitatea iadului (balaurul, fiara si profetul fals)
mpotriva lui Christos si a Bisericii (cap. 12
B. Triumful Bisericii (14:1
A'. ntreita Evanghelie vesnica si ce
venirea lui Christos (14:6
De dragul simplitatii vom alege aici ultima schema.
trinitatea iadului: balaurul, fiara si falsul profet (cap 12
vietii lui Iisus. n toate acestea se poate observa
insistenta diavolului de a mpiedica mplinirea planului
lui Dumnezeu si de a nsela sau distruge pe Israel.
Preocuparea lui Satan fata de Copilul care urma sa se
nasca este de nteles daca citim v.5. Messia, ca mparat
si judecator suprem, avea sa aduca pedeapsa asupra
tuturor vrajmasilor lui Dumnezeu si ai pop
2:9, Apoc 19:15).
Referitor la identitatea Copilului nu exista nici un
dubiu. nca din timpul lui Hipolit si al lui Victorinus,
teologii crestini au nteles ca este vorba despre Iisus
Christos.
Refugiul adevaratului Israel
[al Bisericii]" n lume (v.14), un
Dumnezeu". Observati aici tipul Ilie care este prezent si
n cap. 11 mpreuna cu perioada de 1260 zile.
Razboi n cer. Scenele din v.7
conflictului. Copilul n
ntruparea Fiului lui Dumnezeu, numit n VT ngerul
Domnului sau Michael, comandantul suprem al tuturor
ngerilor (Arhanghelul. Vezi si cele de la Dan. 10 si 12).
V.17 care reprezinta culminatia razboiului n faza
pamnteasca, ne sugereaza tintele adversitatii lui Satan:
legea lui Dumnezeu si pozitia lui Christos. Natura
acestui razboi cosmic este, n esenta, spirituala, fara sa
6. Triumful celor 144.000 cu Christos (14:1
7. Cei trei ngeri si recolta lumii (14:6
Se poate mparti acest ultim pasaj n doua, de la v.
14, numarnd astfel 8 scene n total. O alta mpartire
posibila ar fi urmatoarea:
A. Trinitatea iadului (balaurul, fiara si profetul fals)
mpotriva lui Christos si a Bisericii (cap. 12
B. Triumful Bisericii (14:1-5 scena intermediara).
A'. ntreita Evanghelie vesnica si ce
venirea lui Christos (14:6-20).
De dragul simplitatii vom alege aici ultima schema.
trinitatea iadului: balaurul, fiara si falsul profet (cap 12
vietii lui Iisus. n toate acestea se poate observa
insistenta diavolului de a mpiedica mplinirea planului
lui Dumnezeu si de a nsela sau distruge pe Israel.
Preocuparea lui Satan fata de Copilul care urma sa se
nasca este de nteles daca citim v.5. Messia, ca mparat
si judecator suprem, avea sa aduca pedeapsa asupra
tuturor vrajmasilor lui Dumnezeu si ai pop
Referitor la identitatea Copilului nu exista nici un
dubiu. nca din timpul lui Hipolit si al lui Victorinus,
teologii crestini au nteles ca este vorba despre Iisus
Refugiul adevaratului Israel
[al Bisericii]" n lume (v.14), un
". Observati aici tipul Ilie care este prezent si
n cap. 11 mpreuna cu perioada de 1260 zile.
. Scenele din v.7
conflictului. Copilul nu este un oarecare rege evreu, este
ntruparea Fiului lui Dumnezeu, numit n VT ngerul
Domnului sau Michael, comandantul suprem al tuturor
ngerilor (Arhanghelul. Vezi si cele de la Dan. 10 si 12).
V.17 care reprezinta culminatia razboiului n faza
easca, ne sugereaza tintele adversitatii lui Satan:
legea lui Dumnezeu si pozitia lui Christos. Natura
acestui razboi cosmic este, n esenta, spirituala, fara sa
6. Triumful celor 144.000 cu Christos (14:1
7. Cei trei ngeri si recolta lumii (14:6-20)
Se poate mparti acest ultim pasaj n doua, de la v.
scene n total. O alta mpartire
A. Trinitatea iadului (balaurul, fiara si profetul fals)
mpotriva lui Christos si a Bisericii (cap. 12
5 scena intermediara).
A'. ntreita Evanghelie vesnica si cele doua recolte la
De dragul simplitatii vom alege aici ultima schema.
trinitatea iadului: balaurul, fiara si falsul profet (cap 12
vietii lui Iisus. n toate acestea se poate observa
insistenta diavolului de a mpiedica mplinirea planului
lui Dumnezeu si de a nsela sau distruge pe Israel.
Preocuparea lui Satan fata de Copilul care urma sa se
nasca este de nteles daca citim v.5. Messia, ca mparat
si judecator suprem, avea sa aduca pedeapsa asupra
tuturor vrajmasilor lui Dumnezeu si ai poporului Lui (Ps
Referitor la identitatea Copilului nu exista nici un
dubiu. nca din timpul lui Hipolit si al lui Victorinus,
teologii crestini au nteles ca este vorba despre Iisus
Refugiul adevaratului Israel. Pustia este
[al Bisericii]" n lume (v.14), un loc pregatit de
". Observati aici tipul Ilie care este prezent si
n cap. 11 mpreuna cu perioada de 1260 zile.
. Scenele din v.7-9 explica originea
u este un oarecare rege evreu, este
ntruparea Fiului lui Dumnezeu, numit n VT ngerul
Domnului sau Michael, comandantul suprem al tuturor
ngerilor (Arhanghelul. Vezi si cele de la Dan. 10 si 12).
V.17 care reprezinta culminatia razboiului n faza
easca, ne sugereaza tintele adversitatii lui Satan:
legea lui Dumnezeu si pozitia lui Christos. Natura
acestui razboi cosmic este, n esenta, spirituala, fara sa
6. Triumful celor 144.000 cu Christos (14:1-5)
20)
Se poate mparti acest ultim pasaj n doua, de la v.
scene n total. O alta mpartire
A. Trinitatea iadului (balaurul, fiara si profetul fals)
mpotriva lui Christos si a Bisericii (cap. 12-13)
5 scena intermediara).
le doua recolte la
De dragul simplitatii vom alege aici ultima schema.
trinitatea iadului: balaurul, fiara si falsul profet (cap 12-
vietii lui Iisus. n toate acestea se poate observa
insistenta diavolului de a mpiedica mplinirea planului
lui Dumnezeu si de a nsela sau distruge pe Israel.
Preocuparea lui Satan fata de Copilul care urma sa se
nasca este de nteles daca citim v.5. Messia, ca mparat
si judecator suprem, avea sa aduca pedeapsa asupra
orului Lui (Ps
Referitor la identitatea Copilului nu exista nici un
dubiu. nca din timpul lui Hipolit si al lui Victorinus,
teologii crestini au nteles ca este vorba despre Iisus
stia este locul ei
loc pregatit de
". Observati aici tipul Ilie care este prezent si
n cap. 11 mpreuna cu perioada de 1260 zile.
9 explica originea
u este un oarecare rege evreu, este
ntruparea Fiului lui Dumnezeu, numit n VT ngerul
Domnului sau Michael, comandantul suprem al tuturor
ngerilor (Arhanghelul. Vezi si cele de la Dan. 10 si 12).
V.17 care reprezinta culminatia razboiului n faza
easca, ne sugereaza tintele adversitatii lui Satan:
legea lui Dumnezeu si pozitia lui Christos. Natura
acestui razboi cosmic este, n esenta, spirituala, fara sa
Se poate mparti acest ultim pasaj n doua, de la v.
De dragul simplitatii vom alege aici ultima schema.
insistenta diavolului de a mpiedica mplinirea planului
nasca este de nteles daca citim v.5. Messia, ca mparat
orului Lui (Ps
locul ei
". Observati aici tipul Ilie care este prezent si
u este un oarecare rege evreu, este
Domnului sau Michael, comandantul suprem al tuturor
ngerilor (Arhanghelul. Vezi si cele de la Dan. 10 si 12).
easca, ne sugereaza tintele adversitatii lui Satan:
acestui razboi cosmic este, n esenta, spirituala, fara sa
ei origini mparatesti. Ea este vazuta n (pe) cer si
nconjurata de simboluri ceresti pentru a arata statutul
ei naintea lui Dumnezeu. Dar este posibil ca aici sa
vedem mai mult. Daca ngerii numesc pe luptatorii
spirituali de pe pamnt fratii nostri" (v.10), si daca ura
balaurului contra ei ncepe n cer, n-ar 6 fi imposibil
sa vedem n aceasta femeie un simbol care sa cuprinda
nu numai pe acei cetateni ai cerului care sunt n
peregrinaj pe pamnt, ci si pe aceia care locuiesc n cer:
Moise, Ilie, Enoh, cei 24 de prezbiteri si toti ngerii si
toate fiintele inteligente care sunt de partea lui
Dumnezeu, ngerii sunt frati si colaboratori ai
colaboratori ai credinciosilor (Apoc. 19:10). Daca
balaurul reprezinta att pe Satan ct si puterile
pamntesti prin care lucreaza, n-ar fi de mirare ca
femeia sa reprezinte toata ostirea care este de partea lui
Dumnezeu.
Chinurile nasterii s-au mplinit n istorie prin
necazurile crescnde ntmpinate de poporul lui
Dumnezeu pna la nasterea lui Iisus.
Dragonul ceresc (v.3-4). Acest balaur monstruos
care este numit si sarpe (v.lS), este clar indicat ca simbol
al lui Satan (v.9). Acest simbol complex (deoarece prin
capetele si coarnele lui reprezinta si mparatiile lumii),
apare n VT ca personificare a neamurilor vrajmase
(Ps.87:4, Is.51:9). El se numeste n ebraica tanin sau
liwiathan, dupa modelul reptilelor gigantice create de
Dumnezeu (Gen. 1:21, n ebr. balaurii cei mari", Ps
104:26, 148:7, Iov 41), si dupa modelul dragonului cu
sapte capete Lawthan din mitologia canaanita. In
greceste este numit drakon, n latina draco, de unde
vine cuvntul drac".
In mitologia greaca apare sub numele de hydra
avnd mai multe capete. In basmele romnilor apare ca
balaur cu mai multe capete sau ca zmeu (cuvnt slav
care nseamna balaur). La toate popoarele pagne,
balaurul sau sarpele ocupa un loc central n mitologie
sau ca simbol viu. Este simbol al binelui si al raului, al
stiintei... n special este simbolul oracolului necromantic
(consultarea mortilor, spiritismul antic). Sarpele era
adorat la babilonieni, egipteni, pergamenieni. La greci
exista vestitul oracol din Delfi, unde o profeteasa-
medium, numita Pythia, tinea n sanctuar un sarpe piton.
La daco-romani, sarpele este simbolul spiritelor
stramosilor. El apare si ca balaur la romani si la daci.l
ntlnim apoi la indieni, azteci (Quetzalcoatl - sarpele cu
ne miram ca prezenta diavolului ar putea implica
momente mai tari. Descriind ceea ce i se aratase ntr-o
viziune, Ellen White spune:
...Atunci Satan a aratat triumfator catre simpatizantii
lui - care cuprindeau aproape jumatate dintre ngerii
cerului - si a exclamat: Acestia sunt cu mine! Vrei sa-i
izgonesti si pe acestia si sa faci un att de mare gol n
cer?. Apoi a declarat ca este pregatit sa reziste
autoritatii lui Christos si sa-si apere locul n ceruri prin
forta; forta contra forta... Atunci a avut loc un razboi n
cer. Fiul lui Dumnezeu, Printul cerului, mpreuna cu
ngerii Sai loiali, s-au ngajat n conflict cu Arhirebelul
si cu cei ce i se alaturasera. Fiul lui Dumnezeu mpreuna
cu ngerii credinciosi si loiali au nvins, iar Satan
mpreuna cu simpatizantii lui au fost alungati din cer."
(The Story of Redemption, p. 18-19).
Prin rebeliunea lor nebuneasca, nerusinata si
ingrata, prin respingerea mpacarii si staruinta n
razvratire, aceste fiinte extraterestre rebele si-au sigilat
soarta (Mat.25:41). Respingnd autoritatea Domnului
cerului si a legii Lui, ei au respins cetatenia cerului, au
parasit cerul. n Iuda 6 ni se spune ca acesti ngeri se
facusera vinovati de faptul ca nu-si pastrasera slujbele
date, ci si parasisera caminul ceresc, alegnd autoritatea
lui Lucifer. Prin mndrie a cazut Lucifer ca un fulger
din cer" (Prov 16:18, Lc 10:18) devenind dumnezeul
lumii acesteia" (2 Cor 4:4, Ioan 14:30) dupa ce a atras
de partea lui si pe protoparintii omenirii (v. 9 face aluzie
la Gen. 3).
Termenul grecesc -diabolos nseamna
dezbinator, calomniator, acuzator, brfitor, adversar, un
invidios care instiga la ura. n limba ebraica se numeste
Satan si are n primul rnd sensul de mpotrivitor,
adversar, potrivnic. Aceste cuvinte nu se aplica n textul
original numai diavolului, ci si unor oameni. Ele sunt
cuvinte obisnuite (2 Tim 3:3 diaboloi = clevetitori; Num
22:22.32 - Domnul se aseaza ca mpotrivitor - satan n
calea lui Balaam).
Aruncarea pe pamnt a lui Satan nu este n
momentul alungarii din cer, deoarece cntarea ngerilor
din v. 10-11 ne spune ca pna la aceasta aruncare a lui
Satan pe pamnt el acuza pe credinciosii pamnteni
naintea lui Dumnezeu. Stim ca el facea acest lucru pe
timpul lui Iov, pe timpul lui Moise si pe timpul lui
Zaharia (Iov 1 si 2, Iuda 9, Zah 3:1-4). Ceea ce a
determinat sfatul veghetorilor ceresti sa nu mai permita
pene) si incasi, la chinezi, japonezi, persi, scandinavi
etc. ntre sectele gnostice din antichitatea crestina,
existau si unele n mod direct sataniste: ofitii (naasenii,
serparii), adorau sarpele din Geneza 3,
recunoscnd n el pe Cain si pe Iuda. Este interesant ca
termenul ebraic - nahas nseamna si sarpe si vrajitor,
iar - saraf (serafim) apare ca un atribut al serpilor
care au muscat pe israeliti ( [serpi] arzatori, nfocati).
Culoarea rosie reprezinta foc si sngeucidere.
El de la nceput este ucigas". Sapte capete ncoronate
reprezinta, mai nti, dezbinare, anarhie, diversificarea si
desavrsirea raului n spatiu si timp (Prov.28:2, 6:16-19,
26:24-26, Lc 8:2, 11:26, Deut 7:1). Pe fiecare cap poarta
o diadema regala, aratnd ca el este domnul lumii
acesteia (Ioan 14:30, Lc 4:6, 2 Cor 4:4), 1loan 5:19).
Textul din Apoc. 17:9-12 ne nvata ca aceste puteri
trebuie ntelese nu numai ca simbol al tuturor puterilor
lumii, - ca si n cazul celor 7 biserici -, ca o succesiune
cronologica. Pentru identitatea acestor sapte puteri
profetico-istorice vezi explicatiile de la cap. 17:3.9-12.
Stelele atrase de balaur sunt ngerii pe care i-a
nselat (v.4.7.9). Diavolul are numai doua metode de
convingere pe care le folosesc toate puterile si toti
indivizii inspirati de el: violenta (constrngerea,
amenintarea cu moartea, tortura) si minciuna (amagire,
diplomatie, farmec, aparenta rationala). Acestea sunt
simbolizate prin culoarea rosie si prin coada. El este de
la nceput un ucigas si un mincinos.
Prin ispitele sale continue si prin puterile lumesti
inspirate de el, Satan a luptat contra poporului lui
Dumnezeu. Si el a asteptat Copilul, l-a pndit n fiecare
generatie. Prin Egipt, el a ncercat sa anihileze natiunea
israelita, sa ucida pe orice baiat. Asiria a invadat tara si a
cucerit cea mai mare parte din ea, a luat n robie pe
Israel si a ncercat sa doboare dinastia davidica.
Babilonul a distrus si Ierusalimul si templul si a detronat
dinastia lui David; a deportat poporul, transformndu-l
n sclavi. Persii au ncercat sa stearga de pe pamnt pe
iudeii din imperiu, pe timpul lui Haman. Grecii au fost
cei mai ndrazneti persecutori pe timpul lui Antioh
Epifanes, apoi au venit romanii. Irod cel Mare, care era
un edomit, un om al Romei, desi juca rolul de rege
iudeu, cnd a auzit de nasterea unui posibil Messia, a dat
ordin sa fie ucisi toti pruncii de
sex barbatesc... Observati si adversitatea interna fata de
linia genealogica a lui Messia (1 Sam 19:9-10, 2 mp
lui Lucifer accesul la cer a fost Crucea de pe Calvar.
Crucea care fost instrumentul naltarii Domnului
Christos a fost n acelasi timp instrumentul aruncarii la
pamnt a lui Lucifer (Ioan 3:14, 8:28, 12:31-32, 16:11).
n cest mod, ngerii rasculati au fost aruncati n
Tartar, n lanturile ntunericului" (2 Petru 2:4 dupa
textul grecesc, Iuda 6), ceea ce simbolizeaza o conditie
de arest pna la ncheierea judecatii, o restrngere a
libertatii, fata de care ei protesteaza (Mat 8:29-32, Mc
5:9-10, Le 8:31). Abisul si Tartarul sunt expresii
mprumutate din mitologia populara (asa cum a
mprumutat Iisus limbajul din Lc 16:19-31 !) pentru a
desemna ntemnitarea" lui Satan pe aceasta planeta a
rebelilor. Biblia spune clar ca a fost aruncat din cer si ca
aceasta este o calamitate pentru pamnt si mare" (v.9).
Prin urmare el nu se afla nlantuit ntr-un infern
subteran, ci este destul de liber pe pamnt daca este vai
de lumea aceasta si daca este numit dumnezeul
veacului acestuia". Temnita n care este aruncat
Diavolul cu ngerii lui este lumea noastra (Apoc 18:2, 1
Petru 3:19-20, Is 42:6.7. 21-22.). El este domnul puterii
vazduhului" (Ef 2:2) demonii lui cei din Tartar locuiesc
n atmosfera lumii noastre (Ef 6:12). Daca diavolul ar fi
ntr-un iad real subteran, n-ar mai fi iad pe pamnt, iar
crestinul n-ar avea de luptat cu el (Iacov 4:7, 1 Petru
5:8).
Aruncarea pe pamnt a demonilor si pedepsirea lor
are mai multe faze:
1.Excluderea din cer n urma razvratirii si nepocaintei,
2. Localizarea lor pe pamnt n urma nselarii primilor
oameni,
3.nfrngerea completa si interzicerea accesului la cer ca
reprezentant al lumii, n urma Jertfei lui Iisus Christos,
4.Restrngerea totala a libertatii asupra oricarui om prin
rapirea sfintilor la cer si prin nimicirea pacatosilor, la
revenirea lui Iisus, cnd pamntul devine pustiu si gol"
- un abis (Apoc 20:1,
5 . Judecarea lor n timpul mileniului (n cer, 1 Cor 6:3).
Se pare ca abia la revenirea lui Iisus este oprit definitiv
si total accesul lui Satan n alte lumi (vezi Ef. 6:12 si
Exp& Viz p. 261).
6. Pedepsirea lor n focul divin al mortii a doua
mpreuna cu toti supusii lor pamnteni (Apoc 20:4-
10.14).
Strigatul de pe cruce S-a sfrsit! a fost sentinta
de moarte a lui Satan. Marea lupta s-a ncheiat atunci,
11:1-3). Dar niciodata aceasta adversitate n-a fost mai
mare dect n timpul
desfiintarea finala a pacatului ramnnd astfel asigurata
n mod definitiv." (Marea Lupta 455.644-650)
Cntarea de sabat a mntuirii (v. 10-12)
In sabatul care a urmat
imediat mortii lui Iisus, n timp ce
discipolii stateau ascunsi, tristi si
descurajati, n timp ce vrajmasii pregateau
funii, sigilii si garzi pentru mormntul lui Iisus, Cerul
era n sarbatoare, asteptnd nvierea Mntuitorului.
Acest imn ceresc n care pna si ngerii lauda pe
Dumnezeu ca obiecte ale salvarii, fiind scapati de
prezenta rebelilor, este exact centrul Apocalipsei,
pasajul central din sectiunea centrala. Versetul 11 care,
la nceputul acestui comentariu, a fost ales ca verset
cheie, deoarece rezuma tema cartii, este asezat la
mijlocul Apocalipsei. Putem numara 206 de versete
nainte si 208 versete dupa acesta. Diferenta este lipsita
de importanta daca stim ca divizarea Bibliei n versete
este arbitrara si conventionala. (Ca simplu cercetator al
Apocalipsei am ales Apoc 12:11 drept cheie a cartii, cu
11 ani nainte de a fi informat de faptul ca el reprezinta
si mijlocul literar al Apocalipsei). Ceea ce este si mai
important, aici avem cheia biruintei noastre, n
biruinta Domnului nostru. Prin sngele Mielului si
prin marturisirea Lui cu orice pret, chiar cu pretul vietii.
Marturisirea gurii ntareste credinta proprie si inspira
altora credinta. Acest pasaj ne nvata ca si celor dinainte
de Cruce le-a fost data biruinta si salvarea, pe temeiul
aceleiasi Jertfe, ca
aceasta Biserica cuprinde pe credinciosii dinainte de
Christos si chiar pe locuitorii cerului (Ef. 1:10).
Putina vreme, de la Calvar la al doilea Advent
(v.12). Aici este descrisa acea turbare specifica
diavolului, care totusi nu-i ia mintile. Spre deosebire de
multi crestini, el a nteles foarte bine ca sngele lui Iisus
i-a smuls mparatia si ca din acel moment sunt pregatite
toate conditiile pentru venirea judecatii si mparatiei lui
Christos. Si Iisus si apostolii aratasera ca timpul
Revenirii (eveniment numit n crestinatatea rasariteana
Parusia si n cea occidentala Advent) este conditionat
de evanghelizarea lumii si pregatirea Bisericii (Mat
24:14.36, 2 Petru 3:11-12). Se pare ca Satan a nteles
acest aspect conditionat al timpului revenirii lui Iisus
{Mat. 16:28 si 24:34.) si s-a apucat de treaba, n timp ce
crestinii au ramas n expectativa, apoi au gasit alt sens
istoriei: o venire spirituala a lui Christos, o mparatie a
Lui pe pamnt prin Biserica, etc. mi pot imagina ca
Diavolul studiaza Apocalipsa cu mai mare zel si interes
dect o fac crestinii. Pentru el este o chestiune de viata
si de moarte. El crede profetiile si se nfioara" (Iac
2:19, Mc 5:7-10). Ca urmare, manifestarile lui n era
crestina au fost mai subtile si mai teribile dect nainte
de Cruce
Urmarirea femeii (v. 13-14)
Urmarirea femeii reprezinta ispitire si persecutie (2
Cor 11:3-4.14-15, 1 Cor 15:9). Prin legalismul iudaizant
si prin influente pagne, prin gnosticism, prin erezii si
prin compromisurile facute cu pagnismul dupa ce
Biserica devine partenera politica a Imperiului, Satan a
reusit sa corupa crestinatatea mai mult dect prin
persecutiile iudaice, romane sau barbare. Cel mai grozav
timp a fost acela al dominatiei Antichristului papal, cei
1260 de ani sau 1290 de ani (vezi Dan. 12) ntre
508/5381798, n care timp, acelasi spirit care
biserici istorice) pentru 1260 ani ntr-o pustie reala.
Toate elementele din acest tablou sunt simbolice. Pustia
este starea de restriste, de strmtorare si de peregrinaj a
Bisericii n lume, analoga purtarii de sac din cap.11.
Adevaratii credinciosi ai lui Dumnezeu din acea
perioada puteau fi gasiti printre vechile biserici nca
nesupuse Romei (culdeii sau iro-scotienii din Irlanda,
stramosii valdenzilor din nordul Italiei) printre
albigenzi, valdenzi, pasagini, lollarzi, husiti, fratii
moravi, sabatarieni; n bisericile Reformei (luterani,
controlase Roma cezarilor, s-a instaurat n lumea
crestina, dndu-se drept Spiritul lui Christos. Exista
cteva tipuri biblice care stau n spatele acestei imagini a
refugiului femeii ceresti n pustie: Israel iesind din
Egipt, urmarit de balaurul faraonic, este hranit de
Dumnezeu cu mana si purtat pe aripi de vultur"(Deut
32:10-12) n timp de 42 de stationari; Ilie se refugiaza n
pustie dinaintea regalitatii israelite apostate, unde este
hranit de Dumnezeu, durata secetei fiind de trei vremi
(ani) si jumatate; n timpul persecutiei lui Antioh
Epifanes, multi hasidimi s-au retras n pustie (Ev 11:37-
38). Refugierea n locuri mai greu accesibile sau mai
ferite de privirile idolatrilor a fost o practica obisnuita a
Bisericii n era crestina. Dar, evident, nu se poate
vorbidespre o retragere fizica a Bisericii spirituale (sau
chiar a unei
reformati, anglicani), printre radicalii protestantismului
(anabaptisti, mennoniti, baptisti, sabatarieni,
independenti), printre miscarile de tip pietist (pietisti,
hernhutieni, fratii germani si moravi, metodisti). Dar nu
putini credinciosi au existat n bisericile rasaritene
separate de multa vreme (printre nestorieni si
monofiziti, printre crestinii lui Toma din India si
etiopieni). Deasemenea au existat crestini constiinciosi
din snul Bisericii Romane care au fost persecutati de
propria Biserica, de pagni sau de falsi protestanti.
Acelasi lucru se poate spune despre bisericile ortodoxe,
despre evrei sau despre sectele pauliciene, bogomile si
catare
Atacuri indirecte ale Romei (v. 15-16).
Rul de apa varsat de balaur (fiind, mai degraba, o
varsatura acida si plina de fiere) se poate referi la toate
expeditiile armate si misiunile evanghelistice" trimise
de Roma mpotriva coloniilor de credinciosi necatolici.
Bizantul - Noua Roma - si Armenia crestina au facut la
fel cu paulicienii si ierizii. Rurile de apa reprezinta, de
regula, ostiri (Is 59:19, Dan 11:10.22). Zeci si sute de
mii de oameni nevinovati au pierit n ocazii repetate,
nsumnd n final cifre incredibile.
Imperiul si Biserica apostata s-au folosit de sabia
francilor si a
bizantinilor
mpotriva
ereticilor arieni,
apoi Roma a
trimis hoardele
anglo-saxone
mpotriva
vechilor crestini
britanici (culdei)
. Acelasi diavol a
trimis ordine calugaresti care sa converteasca pe rataciti,
sau daca nu, sa-i dea la pierzare. Au fost initiate
inchizitii si cruciade mpotriva valdenzilor si
albigenzilor, au fost trimise armate mpotriva husitilor
si, dupa Reforma lui Luther, Roma conduce actiunile
fi ntelese dect ca actiuni ale dragonului? Este o
minune ca dupa secole de urmarire si pustiire,
crestinismul curat a ramas nca viu.
Dar pamntul a dat ajutor femeii. Aici se vede o
reactie naturala fata de aceste persecutii. Aceasta
prapastie care apare ca o falie creata de un cutremur
teribil, aceasta pedeapsa ce aminteste de soarta lui Core
care voia sa fie pontif n locul lui Aron (Num 16:32),
poate reprezenta Revolutia Franceza si revolutiile care
au urmat. Toate acestea au fost ngaduite de Dumnezeu
care a permis secularismului si ateismului sa umileasca
Biserica apostata, ca sa creeze un timp de libertate
pentru poporul Lui. ntelegerea traditionala
mostenita de la pionierii nostri este ca pamntul din
acest verset reprezinta continentul american, ca si n
cap. 13:11. Descoperirea unor pamnturi peste ocean si
aparitia Statelor Unite cu libertatile caracteristice,
crearea acestui camin permanent si refugiu al celor
persecutati, a fost un ajutor pentru Biserica.
Interpretarea este la fel de potrivita, doar ca nu explica
n ce mod aceasta descoperire a Americii si crearea unei
democratii autentice a reprezentat o nghitire a rului
draconic. n interpretarea traditionala, rul reprezinta
nvataturi, dar nu este usor de vazut n ce fel
descoperirea Americii sau aparitia SUA cu acea
Constitutie unica a nghitit nvataturile balaurului.
continue ale Contrareformei, trimitnd ruri de iezuiti cu
aparenta de sfinti si cu inima de sarpe, n toata Europa si
n toata lumea, pentru a controla si pune la punct
problema protestantismului si a oricarei opozitii.
Dragonadele, acele expeditii militare ale dragonilor
francezi pentru convertirea" hughenotilor, cum ar putea
Realitatea istorica este ca balaurul se simte la el acasa si
n Statele Unite.
Semnificatia acestui verset, totusi, necesita un
studiu mai aprofundat. O alta interpretare posibila ar fi
si aceea ca, dupa ce Satan n-a reusit sa distruga Biserica
prin persecutiile medievale, acelea fiind mai degraba o
conditie de pastrare a curatiei Bisericii (pustia = locul ei
!), a ncercat s-o distruga prin rurile nveninate ale
secularismului si ateismului modern, n special prin
comunism. Dar Dumnezeu a permis ca valul ateismului
sa fie nghitit n revolutiile anticomuniste desfasurate n
zilele noastre
Ultimul atac al balaurului (12:17)
Mnia balaurului este aceeasi furie descrisa n v.12,
cu aceeasi motivatie. Razboiul este cel nceput n cer (v.
7), desfasurat n timpul Evului Mediu (Dan. 7:25) si, n
ultima faza, cel descris n Apoc 13:7, 16:14, 17:14.
Capitolul 13 descrie n detaliu, modul n care va actiona
balaurul prin intermediul puterilor politico-religioase
pamntesti. n timpul sfrsitului (dupa anul 1798),
Biserica spirituala, universala a lui Dumnezeu este nca
prezenta. Satan a urmarit aceasta biserica, mai nti
pentru a nimici pe Messia, iar dupa naltarea lui Messia,
tinta atacului a fost Biserica. Acum, tinta atacului sunt
ultimii reprezentanti ai Bisericii, ultima generatie de
credinciosi. Samnta femeii" (n ebr. zera -
samnta = urmas, urmasi, posteritate) este Messia care
trebuia sa zdrobeasca capul sarpelui (Gen 3:15), dar
exista si o ramasita a urmasilor Femeii apocaliptice care
au rolul de a birui pe balaur n felul n care a biruit Iisus.
Ei sunt adevaratii crestini romani (Rom 16:20):
biruitorii din Laodicea (Apoc 3:21).
Poruncile lui Dumnezeu si marturia lui Iisus.
Legea si marturia" reprezinta un standard sigur, n
opozitie cu oracolele spiritiste (s. 8:16-20) . Aceasta
profetie se aplica la Biserica Adventista dupa 1844,
deoarece ambele semne distinctive - recunoasterea
tuturor celor zece porunci si prezenta Spiritului (darului,
charismei) profetiei, care este o marturie din partea lui
Iisus (Apoc 19:10, 22:9) - se manifesta ntr-un mod unic
n teologia si viata adventistilor: prin respectarea
poruncii a patra, printr-o viata crestina distinsa si prin
cuprinznd mai multe daruri dect al profetiei, noi am
fost martori ai vietii si ai activitattii unice a Ellenei
Gould Harmon-White (1827-1915) singura persoana
dintre adventisti careia noi i-am recunoscut autoritatea
profetica (desi n-au lipsit alti candidati, chiar din
rndurile noastre ! - Mat 7:15-20). Biblia arata ca
Dumnezeu a dat Bisericii diverse daruri si ca, ntre
altele, acest dar este cel mai important; el va fi necesar
si n zilele sfrsitului (Ioan 15:26-27, Ef 4:11-15, 1 Cor
1:6-8, 14:1.3, Fapt 2:16-18.39, Ioan 16:12-15). Noi
credem ca scrierile ei mplinesc astazi acest rol, si ca
mplinirea completa a acestei profetii, att n ce priveste
pazirea poruncilor lui Dumnezeu" ct si prezenta vie a
marturiei lui Iisus" n Biserica se va manifesta n
timpul revarsarii ploii trzii" a Spiritului Sfnt (Fapte
2:15-18. 37-39. Apoc 18:1), dupa ce va fi ndepartat
blestemul" starii laodiceene (asa cum l numeste
E.G.White).
AZS (adventistii de ziua a saptea) nu socotesc
scrierile E.G.White ca fiind canonice (ca o adaugire
la Biblie sau ca un standard universal egal cu Biblia)
sau inerante (lipsite de greseli omenesti). Dar ele sunt
mesaje ale lui Dumnezeu, la fel de divine ca si ale
scriitorilor Bibliei. Totusi, ele sunt, asa cum spunea
nsasi Ellen White, o mai mica lumina care sa ne
calauzeasca la lumina mai mare a Bibliei". Scrierile ei,
att cele adresate Bisericii ct si cele adresate tuturor
crestinilor sau lumii, nalta n mod unic persoana si
caracterul lui Iisus n tot ce ele nvata. Ele sunt printre
manifestarile darului supranatural al profetizarii. n ce
priveste acest dar, Biblia nu spune ca este dat fiecarui
membrual Bisericii, ci este daruit Bisericii prin aceea ca
este dat unor persoane alese de Spiritul Sfnt. Noi
recunoastem unele manifestari profetice sporadice n
redesteptarile adventiste dintre anii 1840-1844, n
persoane ca americanii William Foy si Hazen Foss, si
n acea epidemie a predicarii" (cum a numit-o presa
timpului) aparuta printre adolescentii pietisti din
Suedia. Dar ntr-un mod permanent si,
cele mai raspndite carti din lume si multi s-au ntors la
Dumnezeu si la Biblie, citindu-le.
Aceasta profetie despre ramasita Bisericii (sau
Biserica-Ramasita) nu s-a mplinit, totusi, n profunda si
directa ei semnificatie. Aici este vazuta ultima generatie
a biruitorilor, despre care se va vorbi n cap. 14:1-5.12.
AZS au crezut ntotdeauna ca ei sunt ultima generatie, si
aceasta conceptie este corecta, dar nu trebuie sa uitam ca
sfrsitul timpului sfrsitului" este conditionat (vezi
explicatia de la v. 12).
Apoi [balaurul] s-a asezat pe nisipul marii (13:1 a)
Textul grecesc ar trebui tradus mai degraba cu s-a
asezat" dect cu m-am asezat". n acest caz, propozitia
continua versetul
anterior: Balaurul....s-a dus sa se razboiasca apoi s-a
asezat pe nisipul marii". Editiile actuale grecesti chiar
ataseaza aceasta propozitie la 12:17. Nu stim daca se
intentioneaza o aplicatie simbolica a acestei expresii, dar
Ioan
l vede n viziune pe balaur
asezndu-se pe plaja
Mediteranei, asteptnd sa
ncredinteze fiarei autoritatea lui
si misiunea de a nfrnge pe
aceia care au fost desemnati de
cer sa zdrobeasca capul sarpelui...
Am vazut ridicndu-se din mare o fiara (13:1-2).
Descrierea fiarei are asemanari esentiale cu
balaurul. Aceleasi sapte capete si zece coarne. Trebuie
sa fim consecventi si sa recunoastem aceeasi identitate a
acestor puteri, indiferent daca este vorba de balaur, de
fiara din cap. 13 sau de cea din cap. 17. Descrierea
fiarei, n care se combina aspecte ale celor patru fiare
din Dan.7, ne obliga sa observam aici aceleasi puteri
istorice n cele sapte caiete. Balaurul avea cte o
coroana pe fiecare cap, subliniind astfel ce era esential
n toate (satanismul si pagnismul puterilor lumesti), dar
nu avea coroane pe coarne. Fiara, n schimb, nu are nici
un cap ncoronat, ci poarta zece coroane pe cele zece
coarne. Deoarece n Daniel 7 cele zece coarne apar pe
capul roman, si aceeasi fiara reprezinta Roma n toate
fazele ei (pagna si crestina, unitara si divizata), nu este
cazul sa numaram aici un cap roman pagn si un alt cap
papal. Ba nca unii numara nca un cap ca simbol al
papalitatii renviate n timpurile noastre. nsa comparatia
cu Daniel 7 este suficient de clara si Romei (pagna si
pontiful suprem a fost urmat de papa. Zeii inferiori au
cedat locul sfintilor si al Mariei, templele au devenit
biserici. Legile romane si barbare au devenit legi
crestine, imperiul a cedat locul lui
Bisericii universale. mparatii romani au
cedat papilor titlul de pontifex
maximus.Constantin a cedat papei
Silvestru palatul Lateran; acesta era
vechiul palat al cezarilor, locuinta unor
monstri de felul lui Nero si Diocletian.
Acest palat a fost locuinta papilor pna
n Evul Mediu trziu, chiar daca din sec.
VI a aparut resedinta de lnga biserica Sf Petru din
Vatican. Ispita pe care Iisus a biruit-o n pustie, aceea de
a accepta stapnirea ntregii lumi, cu conditia sa faca un
compromis cu diavolul n ce priveste nchinarea, l-a
biruit pe acela care si nchipuie ca-I tine locul. Asadar
Sf. Scaun", oficiul papal, nu este altceva dect
scaunul de domnie al Satanei" asezat n crestinatate n
crestina, republicana si imperiala, romana si barbara,
junghiata si vindecata) i ajunge un cap: principalul cap
al fiareifiara".
Prezenta celor zece coarne ncoronate arata ca,
spre deosebire de balaur, care reprezinta controlul lui
Satan asupra tuturor mparatiilor lumii, fiara aceasta
reprezinta acea putere care detine controlul n timpul
existentei statelor crestine. Celelalte sase capete sunt
prezente numai pentru a arata legatura organica,
nrudirea spirituala dintre puterile istorice ale lumii (ca
si n cazul chipului din Dan.2) si pentru a sugera ca
aceasta fiara este o reflectare a imaginii balaurului.
Complexitatea simbolului si aparenta confuzie a
identitatii balaurului si fiarei sunt intentionate. Ei sunt
doi si totusi unul singur. Ei sunt o parodie a unitatii
dintre Dumnezeu Tatal si Dumnezeu Fiul. Toti
interpretii crestini antici au aratat ca aceasta fiara este
Antichristul din Dan.7. Or Antichrist este Diavolul
nsusi, dar si omul faradelegii" care este chipul si
asemanarea sa (lloan 2:18, 5:19-2). Christos este
Adevarul (Ioan 14:6) iar Antichrist este Minciuna
personificata (2 Tes 2:11-12). Dupa cum Tatal a dat
Fiului toata autoritatea Sa, tot astfel si Satan, tatal
minciunii si-a ales un reprezentant pamntesc cu
influenta mondiala care sa-l reprezinte n toata
subtilitatea si stralucirea lui, n toata ndrazneala
rebeliunii lui si a pretentiilor de nlocuitor al lui
Christos.
Acest Antichrist roman este, n mod sigur un
crestin, deoarece apare ca rezultat al unei decaderi n
Biserica (2 Tes 2:3, 1 Ioan 2:19) si se numeste fiul
pierzarii". Acest titlu funest mai este dat n Scriptura
numai lui Iuda Iscariotul, apostolul politician care l-a
vndut pe Mntuitorul lumii pentru treizeci de arginti
(Ioan 17:12). Iuda vnzatorul nu este altcineva dect un
apostol n care a intrat Satana chiar la masa euharistica
(Ioan 13:27). Este posibila aici si o comparatie cu Cain.
Acesta era fratele mai mare al lui Abel, deci avea
dreptul de nti-nascut (patriarh = preot, profet si print).
Si-a ucis fratele din invidie si ura. Singura controversa
dintre cei doi a fost cu privire la sensul si forma
nchinarii. Pacatul uciderii pndea ca o fiara la usa
inimii lui Cain si el ar fi putut sa-l tina afara, prin
puterea lui Dumnezeu (Gen 4:7), dar fiara a fost lasata
sa intre si a luat controlul asupra ntregii fiinte, facnd
din fratele mai mare, o fiara care l-a ucis pe Abel (tipul
perioada pergameniana (313-538). Pretinzndu-se
succesor al lui Petru, corifeul apostolilor (Mat 16:15-
16.22-23)., vicar al lui Christos si cu autoritate
superioara celei civile, papa nu este altceva dect
fantoma lui Petru ncoronata cu diadema vechilor
cezari." ( Stim astazi ca spiritele demonilor sunt acelea
care vorbesc n numele umbrelor celor morti... )
Multimea capetelor fiarei nu trebuie sa ne distraga
atentia; fiara are un singur cap ncoronat. Nici coarnele
nu reprezinta totul, fiindca adevarata putere care le
controleaza, fiara propriu-zisa, are numarul unui om"
(v.18). Prin urmare este o autoritate monarhica. Dar nu
este prezenta printre cele zece coarne politice. n Dan.7,
papalitatea era reprezentata printr-un corn diferit de
celelalte coarne, deoarece se sublinia originea, puterea
regala si timpul aparitiei ei. Aici nsa, papalitatea nu
apare ca putere distincta de Roma pagna. Ea are
succesiunea spirituala a dinastiei cezarilor si pontifilor
romani. Unul din capetele fiarei parea junghiatt, ranit
de moarte. Expresia junghiat, folosita n textul original,
parodiaza pe Christos Mielul junghiat. Dupa cum Iisus a
activat public timp de trei ani si jumatate (42 de luni),
dupa care a fost junghiat" dar a nvins moartea si atrage
la Sine pe toti oamenii, tot astfel Antichristul a activat
1260 zile (ani), de la 538 la 1798, dupa care acest oficiu
politico-religios a fost lovit de sabie, asteptndu-se
sfrsitul lui. Dar, ntr-un mod neasteptat de
contemporanii Revolutiei Franceze si ai lui Napoleon,
Roma papala si-a revenit. Amanuntul acesta ne arata
ca, vorbind despre fiara, avem n vedere acel cap care a
fost ranit si s-a vindecat.
n perioada de dupa junghiere, apare urmatoarea
declaratie blasfematoare a cardinalului Manning:
...'Astfel fiindca Biserica pare slaba si VICARUL
FIULUI LUI DUMNEZEU noieste patimile Maestrului
sau pe pamnt, noi gasim pricina de poticnire in ele si ne
ntoarcem tata de la el..." (CardinalH.E.Manning, The
temporal Power of The Vicar of Jesus Christ. London
1862), Observati aluziile blasfematoare la expresii din
Isaia 53. (Sublinierile noastre).
n anul 1929, prin concordatul dintre guvernul lui
Mussolini si scaunul papal, s-a restaurat Statul Papal
care guverneaza Biserica Romana. Imediat, tonul
catolicilor devine triumfator. n 1930, J.Bernhart publica
(Ed. Payot, Paris) lucrarea sa cu un titlu semnificativ:
Vaticanultronul lumii", iar n 1957 H.Fraser,
tuturor martirilor). Cain a primit si el un semn care
aminteste de harul lui Dumnezeu dar si de crima lui de
care nu s-a pocait.
Obiectiile aduse prin texte ca acelea din 1 Ioan
2:22-23 si 4:2-3 nu pot fi acceptate. Este adevarat ca
episcopii Romei au fost chiar primii n a recunoaste
divinitatea si umanitatea lui Iisus, ca teologia romana
este, n esenta, corecta. Dar aceasta negare a lui Christos
cel ntrupat nu se refera la o dogma oficiala, ci la viata,
la manifestarea reala. Din punct de vedere al marturisirii
de credinta si diavolul crede (Iac 2:19), ba nca demonii
fac uneori exces de zel n a proclama pe Christosul
adevarat, n scopuri diversioniste (Mc 1:24.34). Fiul lui
Dumnezeu S-a ntrupat ca sa fie Mntuitorul si
Mijlocitorul nostru atotsuficient si Exemplul suprem de
umilinta pentru orice fiinta omeneasca, Or, papalitatea s-
a asezat pe sine ca Mare Preot si ca Vicar al Aceluia
care este Dumnezeu adevarat, poftind, ca si Lucifer,
autoritatea si puterea lui Christos, dar nu si exemplul
Lui de umilinta si jertfire. n timp ce Petru n-a vrut sa
semene cu Christos n ce priveste onoarea, nici macar pe
cruce (cernd sa fie rastignit cu capul n jos!),
papalitatea care se pretinde succesoare a lui Petru, a
construit pe locul unde s-a jertfit Petru ! o
fortareata imperiala si un tron al lumii", jertfind orice si
pe oricine pentru pastrarea acestui res rapienta" (lat.
lucru de apucat Fii 2:5-11).
Balaurul i-a dat puterea lui, tronul lui si o mare
autoritate. Pagnismul a cedat locul falsului crestinism.
Satan a dat lui Antichrist tronul sau. Pontifii romani au
fost succedati de cardinali,
deasemenea un catolic, va scrie: Sfntul Scaun pe care
materialistii l dispretuiau ieri ca pe o simpla fosila a
lumii sociale, este astazi mai naltat n stima lumii de
cum n-a fost niciodata, de
pe vremea cruciadelor."
Desi cu o mica putere
si suferind nca n urma
loviturii de sabie,
Vaticanul s-a straduit cu
rabdare si cu o schimbare
de strategie, sa influenteze
lumea moderna, sa vorbeasca limbajul lumii actuale.
ncepnd cu pontificatul lui Ioan XXIII si deschiderea
Conciliului Vatican II (1960) la care se raporteaza
catolicismul contemporan, papalitatea a facut si mai
mari progrese, implicndu-se tot mai mult n controlul
asupra vietii Bisericii, n activitati de subsapare a
lagarului comunist, n legaturi diplomatice cu Statele
Unite si n dezvoltarea strategiilor pentru unire cu
Roma. Spre deosebire de timpurile medievale, papii de
astazi ies din palatul lor si viziteaza lumea, fiind
aclamati ca niste megastar-uri.
Tot pamntul se mira urmnd fiarei (3 b - A)
Expresia descrie admiratia lumii fata de Antichrist
care reflecta slava lui Lucifer, tatal lui. Admirnd
papalitatea si nchinndu-se ei, oamenii se nchina, de
fapt, lui Satan. Profetia aceasta este pe cale de mplinire.
ntrebarea retorica pusa de cei ce se mira este o
blasfemie la adresa lui Dumnezeu (Ex 15:11, Ps 89:6).
Blasfemii pe capete, blasfemii n gura. Fiecare
cap al fiarei (v-1) este o putere blasfematoare.
Divinizarea omului, cultul imperial a existat la toate
celelalte puteri mondiale. Cezarii romani - care erau n
acelasi timp pontifi supremi ! - au fost adorati ca zei.
putere de a lega si dezlega oile sale." (Lucius
Ferraris, Venetia, 1772) vezi Dan 7:25, Mat 5:17-
19
Noi, mai mult, proclamam, declaram si ne
pronuntam ca este deasemenea necesar pentru
mntuirea oricarei fiinte umane, sa fie supus
Pontifului Roman." (Bonifaciu VIII-1302) Fapt
4:12
Cea mai mare putere n lume. VICARUL
FIULUI LUI DUMNEZEU ntrupat, a luat loc n
tribunalul sau" (H.E.Manning- Puterea temporala a
Dar aceasta divinizare atinge forma cea mai subtila si, n
acelasi timp, mai ndrazneata, n timpul Romei papale.
Papii romani au purtat acea ntreita diadema imperiala
(tiara) care se numeste triregnum (
(ntreita regalitate) deoarece reprezinta
domnia sa asupra cerului, pamntului
si infernului. / Cel putin, aceast este
interpretarea clasica, mentinuta pna
trziu n timpurile moderne: Astfel I
papa este ncoronat cu o ntreita
coroana, ca mparat al cerului, al
pamntului si al infernului."] (Lucius
Ferraris. P.B. 1772, Venetia)
In zilele noastre, Biserica Romana interpreteaza
aceasta domnie ntreita n niste termeni aparent mai
modesti. Ioan Paul II nu poarta pe cap tiara. Dar
aceste noi atitudini nu sunt dect chestiuni de suprafata.
Vaticanul n-a renuntat la pretentiile lui traditionale
asupra sensului acestui oficiu: papa este singurul cap
legitim al Bisericii universale (Ef 4:15), singurul Vice-
Christos. Cteva din afirmatiile istorice ale papilor sau
despre papi (citate n 8 SDABCSource Book) sunt
edificatoare:
Noi tinem pe pamnt locul Atotputernicului
Dumnezeu" (Leon XIII - 20 iunie 1894)
Tu esti Pastorul, tu esti Vindecatorul, tu esti
Directorul, tu esti Stapnul casei, n sfrsit, tu esti
un alt Dumnezeu pe pamnt." (Chr. Marcellus -
predica la Conciliul V Lateran, sesiunea IV 1512)
veziEx.20:3.
Parintele si nvatatorul tuturor crestinilor"
(Conciliul de la Florenta, 1439) Mat 23:8-J2
Papa este purtatorul cheilor si deschizatorul
usii; el formeaza un singur consistoriu (sfat) cu
Dumnezeu; si nu se poate face apel la cineva mai
sus dect papa. Nu se poate intra n legatura cu
Dumnezeu si n viata vesnica fara mijlocirea
lui."(Augustinus Triumphus) Apoc 3:7-8, Ioan
10:30)
Papa are o att de mare autoritate si putere
nct el poate modifica, explica si interpreta chiar
legile divine, fiindca puterea sa nu este a unui om,
ci a unui Dumnezeu, si el actioneaza n locul Iui
Dumnezeu pe pamnt, cu deplina
Vicarului lui Iisus Christos, Londra 1862) Ioan
5:27, Dan 7:13
La ceremonia ncoronarii .Primeste tiara cu
cele trei coroane si sa stii ca tu esti Parintele
printilor si regilor. Conducatorul lumii, Vicarul
Mntuitorului nostru Iisus Christos!"
I(P.Hutchinson. 20 secole de crestinism" 1959.
New York) Ev 1:6 "
De oameni vnator [i.e. pescar de oameni]
dumnezeiesc, Hristos pe tine te-a facut,
ncredintndu-ti turmele Bisericii Sale"....mai
mare dect apostolii".... puietor de lege"...Petre
slavite" .verhovnic pururea slavit ca soarele ceresc"
(Marturiile cartilor bisericesti ortodoxe despre
papaPr.Dr.I.Stanciu, ed.II 1937, Craiova).
Prezenta triregnului si a cheilor ca emblema sau
stema pe steagul Vaticanului este elocventa. Papa a fost
considerat nca din sec. VI judecator suprem care nu
poate fi judecat de nimeni. Cu timpul s-a cristalizat, n
mod natural si parerea ca n el se concentreaza
nealterata, nvatatura corecta. Dar abia n timpurile
moderne, la anul 1870, papalitatea a decretat dogma
infailibilitatii: atunci cnd papa vorbeste ca magistru al
Bisericii ( ex cathedra"), n conformitate cu Sf.
Scriptura si cu traditia, el este infailibil ( nu poate
gresi!). Aceasta credinta se ntemeiaza pe parerea ca
Domnul a dat (prin Petru!) Bisericii, Spiritul Sfnt si
prin aceasta o asigurare ca, orice s-ar ntmpla, ea nu va
rataci si nu va cadea. Att ortodocsii ct si catolicii si,
uneori chiar biserici protestante, nu pot vedea ca
fagaduinta lui Iisus este conditionata (Rom11:17-22). n
ciuda tuturor evidentelor, aceasta credinta este
confesiunea fundamentala a papismului. Papa se
pretinde asemenea lui Christos pe pamnt - si Roma s-a
zbatut din cele mai vechi timpuri pentru recunoasterea
lui Christos ca Dumnezeu !. Dar adevarata origine a
acestei autoritati supreme sta, mai degraba, n tirania
traditiei si a multimii. Papalitatea a demonstrat ca poate
desfiinta anumite porunci ale lui Dumnezeu si poate
porunci lucruri care n-au trecut niciodata prin mintea
Domnului, dar el nu poate face si o schimbare inversa:
renuntarea la o inovatie omeneasca n favoarea poruncii
lui Dumnezeu care a fost neglijata
Timpul activitatii42 de luni (v.5)
Referirea la aceasta perioada (care apare de sapte ori,
sub diferite forme, n profetiile apocaliptice: de 2 ori n
Daniel si de 5 ori n Apocalipsa) este o dovada evidenta
n favoarea identificarii acestei fiare-Antichrist cu
cornul nelegiut din Daniel 7. Cele 42 luni (1260 zile-
ani) reprezinta aparitia primului stat papal n Italia, cu
ocazia eliberarii Romei de ostogoti (538), pna la
desfiintarea puterii temporale a papilor de catre armata
republicana franceza (1798). Versetele 5-8 nu reprezinta
evenimente care urmeaza sa se ntmple dupa cele din
v.4. Expresia repetata i s-a dat" din v.5 trebuie nteleasa
n relatie cu autoritatea data de balaur n v.2.
Deasemenea, v.5-7 trebuie ntelese n lumina profetiei
din Daniel 7:25.
Aici avem nca o confirmare ca aplicatia dominanta
a profetiei despre cornul din Dan. 8:10-11.24-25 si
11:36-39 vizeaza papalitatea si ca profetia lui Pavel din
2 Tes.2 se refera la aceeasi realitate istorica. Blasfemia
sau hula este un pacat care nseamna rostirea unor
pretentii ndraznete, arogarea unor atribute divine (Mat
26:64-65) sau, n general, vorbire abuziva, defaimare,
insulta. Roma si-a atribuit titluri si puteri divine, ea a
defaimat pe toti opozantii ei ca fiind antichristi si eretici,
condamnndu-i. Ea a decretat tot felul de siboleturi
teologice n numele lui Dumnezeu si se considera
cetate eterna", punnd n umbra cetatea lui Dumnezeu
(Apoc 21:3). Cortul" (resedinta) lui Dumnezeu se
numeste, totusi, Noul Ierusalim si nu Noua Roma. ntre
cele doua exista o prapastie de netrecut. Considerndu-
se de aceeasi autoritate cu Christos, papalitatea insulta
pe ngerii care se socotesc robi ai lui Christos. Razboiul
din v.7 poate fi acea stare de razboi timp de 1260 ani
mpotriva ereticilor" din Dan.7:25 sau se poate referi la
razboiul declansat de balaur n cap 12:17. Fiara
Antichrist este agentul si reprezentantul principal al
balaurului. Autoritatea data lui Antichrist n v.7 s-a
mplinit n suprematia istorica asupra popoarelor
Europei si asupra altor popoare catolice. Ea a crescut n
timpurile moderne. A doua parte a cap. 13 ne arata cum
va ajunge ea universala, pentru ca si popoarele
necatolice s-o recunoasca.
Toti locuitorii pamntului i se vor nchina (v.8-
Apoc.17 Apoc.13
Si se vor mira locuitorii
pamntului al caror
nume n-a fost scris n
cartea vietii de la
ntemeierea lumii.
Si i se vor nchina toti
locuitorii pamntului
[fiecare] ai carui nume n-
a fost scris n cartea
vietii Mielului junghiat
de la ntemeierea lumii.
Asemanarea dintre cele doua texte este izbitoare.
Dar n cel din cap. 17 lipseste referirea la Mielul
junghiat. Si totusi urmeaza expresia de la ntemeierea
lumii". Este dificil sa ntelegem n cap. 17 cartea vietii
de la ntemeierea lumii", pentruca n textul grecesc ar
trebui sa apara nca odata articolul definit: cartea vietii
cea [care este] de la ntemeierea lumii". Cum acest
articol sau un pronume relativ lipseste, gramatica ne
sileste sa punem o virgula dupa cartea vietii" si sa
ntelegem ca numele [n-]au fost scrise... de la
ntemeierea lumii". Pentru consecventa ar trebui sa
introducem aceeasi punctuatie si n cap. 13. n acest caz
ne lovim, nsa, de o dificultate teologica. Probabil ca
dificultatea este determinata de ignoranta noastra. Nu
stim prea multe din Biblie cu privire la aceasta carte a
vietii. Ellen White nu pretinde ca ne-a spus totul despre
acest subiect. Avem la ndemna lumina mai mare a
Bibliei pe care nca n-am cuprins-o. David pare sa se
refere la o scriere a numelor tuturor oamenilor n cartea
lui Dumnezeu nainte ca ei sa se nasca: Ps 139:16.
Oricare ar fi momentul (sau momentele !) nregistrarii n
aceasta carte si Ellen White arata ca si faptele bune sunt
trecute acolo! (Exp.& Viz. 56 si 261) acesta nu poate fi
un argument al predestinatiei nominale si selective,
deoarece Apocalipsa arata la fel de clar ca, n timpul
judecatii divine, unele nume vor fi sterse din cartea
vietii (Apoc3:5,
Este interesant sa observam evenimentul din VT
care sta la baza acestui pasaj: Ex 32:4-6.32. Cei ce s-au
nchinat chipului facut de pontiful Aron si-au pus n
pericol numele lor din cartea lui Dumnezeu. Pontiful
Aron a ncercat sa mascheze si sa justifice aceasta
idolatrie prin crearea unei noi sarbatori n cinstea lui
Iahwe (numele Domnului Christos n VT)".
Este interesant ca, n timp ce sabatul zilei a saptea
este un exemplu divin al odihnei spirituale n Christos,
10). Versetul 8 prezinta o dificultate pe care am dori s-o
evidentiem comparnd acest verset cu un text paralel din
Apoc. 17:8 b. Observati paralela
n textul grecesc si n traducere
[dati click pe imaginea mica
pentru a o vedea la dimensiune normala]:"Si i se vor
inchina [fiarei] toti locuitorii pamantului [fiecare] al
carui nume n-a fost scris in cartea vietii Mielului
junghiat de la intemeierea lumii".
Topica frazei n textul original permite doua
traduceri posibile, depinznd de puctuatie:
1 .al caror nume n-a fost scris n cartea vietii Mielului
junghiat, de la ntemeierea lumii"
2. al caror nume n-a fost scris n cartea vietii Mielului
junghiat de la ntemeierea lumii" (vezi si 1 Petru
1:19-20)
De dragul simplificarii am putea alege a doua
varianta, dar este bine sa stim ca ea nu rezolva problema
n mod satisfacator. n Apoc. 17:8 b, tradus direct cu
respectarea topicei frazei, textul suna asemanator:
caruia i corespunde momentul astazi (Ev 4:7-11),
apostazia lui Aron a creat o sarbatoare idolatra, tot n
cinstea Domnului, al carei moment este mine. Astazi
este semnul ascultarii prompte, n timp ce mine este
simbolul amnarii, iar amnarea nu este dect o
respingere mascata a invitatiei lui Dumnezeu. Or, ziua
n care epistola lui Pavel se citea n Biserica era sabatul,
nsasi ziua care exemplifica aceasta odihna. Situatia este
asemanatoare cu predica lui Iisus la Nazaret ntr-un
sabat (Lc 4:16-21), cnd a zis: Astazi s-au mplinit
cuvintele acestea..." (In lucrarea sa Odihna divina
pentru neodihna omeneasca", S.Bacchiocchi
comenteaza legatura dintre sensul mai imprecis al lui
astazi - acum, n zilele acestea - si sensul propriu si
concret - chiar n aceasta zi care este sabat).
Aceeasi idee pare confirmata de cuvintele v.9
(Cine are urechi sa auda!") care sunt paralele cu textul
din Ev 4:7 (Astazi, daca auziti glasul Lui...). In
acelasi timp, acest apel se adreseaza bisericilor din
partea Spiritului Sfnt, de sapte ori (cap. 2-3) iar n solia
laodiceana este dublat (Apoc 3:20.22)
La robie si sabie... sau la credinta sfintilor ? (v.9-10).
Primele doua parti ale v.10 sunt redate n textul
grecesc ntr-o forma mai neclara, dar textul apare ca o
citare libera a sentintei din Ier 15:2, 43:11: Cine este
pentru robie, merge la robie. Cine [trebuie] sa fie ucis cu
sabia, sa fie ucis cu sabia." Aceste cuvinte se refera la
poporul lui Dumnezeu care are numai doua alternative
n aceasta ncercare: sa mearga n aceasta ultima robie
babiloneana (n timp ce altii fug din Babilon"!) sau sa
ramna statornici. Ultima parte a versetului trebuie
nteleasa
deasemenea n sensul termenilor grecesti: Aici este [se
dovedeste, se vede] statornicia si credinta sfintilor!" (
- hypomone- staruinta, perseverenta,
statornicie, rabdare; - pistis - credinta n sens
reciproc, relatie de credinta: ncredere si credinciosie.
Relatia de credinta este o ncredere reciproca).
Adevarata credinta este cheia statorniciei. Ideea este att
de importanta nct se repeta n Apoc. 14:12
Fiara care se ridica din pamnt (falsul profet), v. 11-18
A doua fiara are rolul unui profet si face minuni
extraordinare, deaceea este numita n urmatoarele
capitole falsul profet". Un profet este omul care
vorbeste n favoarea si n numele unui dumnezeu, un
interpret al zeului (Ex 4:16). Un adevarat profet sustine
pe adevaratul Christos, n timp ce falsii profeti proclama
falsi messia, falsi mntuitoriantichristi (Mat.24:23-25,
2 Petru 2:1.15, 2 Cor 11:4, Deut 13:1-5). Spre deosebire
timpurile vechi este de asteptat, chiar si fara influenta
americana. America a fost aceea care a inspirat Europei,
prin mijlocirea stngace a Revolutiei Franceze, ideile
moderne de democratie, libertate si respect fata de
drepturile omului. America este aceea care a vegheat
ca ele sa fie respectate pretutindeni si, n multe locuri nu
s-ar fi aratat zorii democratiei fara influenta diplomatiei
americane. Dar cnd America nsasi va da un exemplu
de fiara Antichrist care se ridica din mare, a doua fiara
se ridica din pamnt. Pionierii nostri au nteles marea ca
fiind Lumea Veche (Europa, plus zone din Asia si
Africa), cu multimea ei de civilizati
care au fost mereu n conflict. Prin contrast, pamntul a
fost nteles ca fiind o zona geografica relativ putin
populata si mai linistita, ceea ce ar corespunde
continentului american din sec. XVI
Am putea vedea n aces
unde se poate locui, tarmul dorit de cei ce calatoresc pe
mare. Oricare ar fi explicatia, este de dorit sa avem o
simbolistica unitara si consecventa n toate viziunile
Apocalipsei. Pentru un evreu, marea
Mediterana (Marea cea mare), simbol al lumii bntuita
de razboaie (Dan 7:1
altceva dect Canaanul, tara minunata, tara promisa. Si
carei alte zone geografice i s
simbol, daca nu
sfinte libertati, limanul visat de toti napastuitii lumii,
principalul bastion al crestinismului protestant
Statele Unite au fost un refugiu al celor oprimati.
America a fost supranumita bastionul libertatii
religioase. Dumnezeu a facut mai mult pentru aceasta
tara dect pentru oricare alta tara asupra careia
straluceste soarele. Ea a fost n mod miraculos
pastrata..
Observnd contextul, putem stabili timpul aparitiei
acestei fiare pseudo
fiarei Antichrist, ea apare din pamnt, ca prin minune,
pentru a
aceasta putere pna acum. Daca observam ca profetia se
refera la fiare ca fiind puteri mondiale care joaca roluri
importante n istoria poporului lui Dumnezeu, atunci nu
putem gasi n timpul sfrsitului (afara de Roma cu
coarnele ei occidentale si afara de taratul" ateist cu toti
satelitii lui), o alta putere mondiala dect
Revolutia Americana apare la sfrsitul
papale, odata cu Revolutia Franceza. Aici ncepe
paradoxul: Apocalipsa a prevazut ca lovitura de sabie va
fi data papalitatii de catre cea mai catolica tara, din
fruntea Europei, iar vindecarea acestei rani avea s
tocmai SUA care este cea
pamnteasca a protestantismului...
de fiara Antichrist care se ridica din mare, a doua fiara
se ridica din pamnt. Pionierii nostri au nteles marea ca
fiind Lumea Veche (Europa, plus zone din Asia si
Africa), cu multimea ei de civilizati
care au fost mereu n conflict. Prin contrast, pamntul a
fost nteles ca fiind o zona geografica relativ putin
populata si mai linistita, ceea ce ar corespunde
continentului american din sec. XVI
Am putea vedea n aces
unde se poate locui, tarmul dorit de cei ce calatoresc pe
mare. Oricare ar fi explicatia, este de dorit sa avem o
simbolistica unitara si consecventa n toate viziunile
Apocalipsei. Pentru un evreu, marea
Mediterana (Marea cea mare), simbol al lumii bntuita
de razboaie (Dan 7:1
altceva dect Canaanul, tara minunata, tara promisa. Si
carei alte zone geografice i s
simbol, daca nu Americii de Nord
sfinte libertati, limanul visat de toti napastuitii lumii,
principalul bastion al crestinismului protestant
Statele Unite au fost un refugiu al celor oprimati.
America a fost supranumita bastionul libertatii
gioase. Dumnezeu a facut mai mult pentru aceasta
tara dect pentru oricare alta tara asupra careia
straluceste soarele. Ea a fost n mod miraculos
pastrata..." (RH 03p.41)
Observnd contextul, putem stabili timpul aparitiei
acestei fiare pseudo
fiarei Antichrist, ea apare din pamnt, ca prin minune,
pentru a-i vindeca rana
aceasta putere pna acum. Daca observam ca profetia se
refera la fiare ca fiind puteri mondiale care joaca roluri
mportante n istoria poporului lui Dumnezeu, atunci nu
putem gasi n timpul sfrsitului (afara de Roma cu
coarnele ei occidentale si afara de taratul" ateist cu toti
satelitii lui), o alta putere mondiala dect
Revolutia Americana apare la sfrsitul
papale, odata cu Revolutia Franceza. Aici ncepe
paradoxul: Apocalipsa a prevazut ca lovitura de sabie va
fi data papalitatii de catre cea mai catolica tara, din
fruntea Europei, iar vindecarea acestei rani avea s
tocmai SUA care este cea
pamnteasca a protestantismului...
constelatie de colonii engleze pe
continentul nordamerican (New
de fiara Antichrist care se ridica din mare, a doua fiara
se ridica din pamnt. Pionierii nostri au nteles marea ca
fiind Lumea Veche (Europa, plus zone din Asia si
Africa), cu multimea ei de civilizati
care au fost mereu n conflict. Prin contrast, pamntul a
fost nteles ca fiind o zona geografica relativ putin
populata si mai linistita, ceea ce ar corespunde
continentului american din sec. XVI
Am putea vedea n acest pamnt
unde se poate locui, tarmul dorit de cei ce calatoresc pe
mare. Oricare ar fi explicatia, este de dorit sa avem o
simbolistica unitara si consecventa n toate viziunile
Apocalipsei. Pentru un evreu, marea
Mediterana (Marea cea mare), simbol al lumii bntuita
de razboaie (Dan 7:1-3), iar pamntul
altceva dect Canaanul, tara minunata, tara promisa. Si
carei alte zone geografice i s-ar potrivi un asemenea
Americii de Nord
sfinte libertati, limanul visat de toti napastuitii lumii,
principalul bastion al crestinismului protestant
Statele Unite au fost un refugiu al celor oprimati.
America a fost supranumita bastionul libertatii
gioase. Dumnezeu a facut mai mult pentru aceasta
tara dect pentru oricare alta tara asupra careia
straluceste soarele. Ea a fost n mod miraculos
." (RH 03p.41)
Observnd contextul, putem stabili timpul aparitiei
acestei fiare pseudo-profetiste: dupa dominatia istorica a
fiarei Antichrist, ea apare din pamnt, ca prin minune,
i vindeca rana. N-a mai fost vorba despre
aceasta putere pna acum. Daca observam ca profetia se
refera la fiare ca fiind puteri mondiale care joaca roluri
mportante n istoria poporului lui Dumnezeu, atunci nu
putem gasi n timpul sfrsitului (afara de Roma cu
coarnele ei occidentale si afara de taratul" ateist cu toti
satelitii lui), o alta putere mondiala dect
Revolutia Americana apare la sfrsitul
papale, odata cu Revolutia Franceza. Aici ncepe
paradoxul: Apocalipsa a prevazut ca lovitura de sabie va
fi data papalitatii de catre cea mai catolica tara, din
fruntea Europei, iar vindecarea acestei rani avea s
tocmai SUA care este cea mai reprezentativa creatie
pamnteasca a protestantismului...
Statele Unite
constelatie de colonii engleze pe
continentul nordamerican (New
de fiara Antichrist care se ridica din mare, a doua fiara
se ridica din pamnt. Pionierii nostri au nteles marea ca
fiind Lumea Veche (Europa, plus zone din Asia si
Africa), cu multimea ei de civilizatii succesive si natiuni
care au fost mereu n conflict. Prin contrast, pamntul a
fost nteles ca fiind o zona geografica relativ putin
populata si mai linistita, ceea ce ar corespunde
continentului american din sec. XVI-XVIII.
t pamnt limanul
unde se poate locui, tarmul dorit de cei ce calatoresc pe
mare. Oricare ar fi explicatia, este de dorit sa avem o
simbolistica unitara si consecventa n toate viziunile
Apocalipsei. Pentru un evreu, marea era n primul rnd
Mediterana (Marea cea mare), simbol al lumii bntuita
pamntul, tara, nu putea fi
altceva dect Canaanul, tara minunata, tara promisa. Si
ar potrivi un asemenea
Americii de Nord, patria celor mai
sfinte libertati, limanul visat de toti napastuitii lumii,
principalul bastion al crestinismului protestant
Statele Unite au fost un refugiu al celor oprimati.
America a fost supranumita bastionul libertatii
gioase. Dumnezeu a facut mai mult pentru aceasta
tara dect pentru oricare alta tara asupra careia
straluceste soarele. Ea a fost n mod miraculos
Observnd contextul, putem stabili timpul aparitiei
etiste: dupa dominatia istorica a
fiarei Antichrist, ea apare din pamnt, ca prin minune,
a mai fost vorba despre
aceasta putere pna acum. Daca observam ca profetia se
refera la fiare ca fiind puteri mondiale care joaca roluri
mportante n istoria poporului lui Dumnezeu, atunci nu
putem gasi n timpul sfrsitului (afara de Roma cu
coarnele ei occidentale si afara de taratul" ateist cu toti
satelitii lui), o alta putere mondiala dect SUA
Revolutia Americana apare la sfrsitul dominatiei
papale, odata cu Revolutia Franceza. Aici ncepe
paradoxul: Apocalipsa a prevazut ca lovitura de sabie va
fi data papalitatii de catre cea mai catolica tara, din
fruntea Europei, iar vindecarea acestei rani avea s
mai reprezentativa creatie
pamnteasca a protestantismului...
Statele Unite au aparut ca o
constelatie de colonii engleze pe
continentul nordamerican (New
de fiara Antichrist care se ridica din mare, a doua fiara
se ridica din pamnt. Pionierii nostri au nteles marea ca
fiind Lumea Veche (Europa, plus zone din Asia si
i succesive si natiuni
care au fost mereu n conflict. Prin contrast, pamntul a
fost nteles ca fiind o zona geografica relativ putin
populata si mai linistita, ceea ce ar corespunde
XVIII.
limanul, uscatul
unde se poate locui, tarmul dorit de cei ce calatoresc pe
mare. Oricare ar fi explicatia, este de dorit sa avem o
simbolistica unitara si consecventa n toate viziunile
era n primul rnd
Mediterana (Marea cea mare), simbol al lumii bntuita
, tara, nu putea fi
altceva dect Canaanul, tara minunata, tara promisa. Si
ar potrivi un asemenea
patria celor mai
sfinte libertati, limanul visat de toti napastuitii lumii,
principalul bastion al crestinismului protestant?
Statele Unite au fost un refugiu al celor oprimati.
America a fost supranumita bastionul libertatii
gioase. Dumnezeu a facut mai mult pentru aceasta
tara dect pentru oricare alta tara asupra careia
straluceste soarele. Ea a fost n mod miraculos
Observnd contextul, putem stabili timpul aparitiei
etiste: dupa dominatia istorica a
fiarei Antichrist, ea apare din pamnt, ca prin minune,
a mai fost vorba despre
aceasta putere pna acum. Daca observam ca profetia se
refera la fiare ca fiind puteri mondiale care joaca roluri
mportante n istoria poporului lui Dumnezeu, atunci nu
putem gasi n timpul sfrsitului (afara de Roma cu
coarnele ei occidentale si afara de taratul" ateist cu toti
SUA.
dominatiei
papale, odata cu Revolutia Franceza. Aici ncepe
paradoxul: Apocalipsa a prevazut ca lovitura de sabie va
fi data papalitatii de catre cea mai catolica tara, din
fruntea Europei, iar vindecarea acestei rani avea s-o faca
mai reprezentativa creatie
au aparut ca o
constelatie de colonii engleze pe
continentul nordamerican (New
de fiara Antichrist care se ridica din mare, a doua fiara
se ridica din pamnt. Pionierii nostri au nteles marea ca
i succesive si natiuni
care au fost mereu n conflict. Prin contrast, pamntul a
, uscatul
unde se poate locui, tarmul dorit de cei ce calatoresc pe
era n primul rnd
Mediterana (Marea cea mare), simbol al lumii bntuita
, tara, nu putea fi
altceva dect Canaanul, tara minunata, tara promisa. Si
patria celor mai
sfinte libertati, limanul visat de toti napastuitii lumii,
Statele Unite au fost un refugiu al celor oprimati.
gioase. Dumnezeu a facut mai mult pentru aceasta
Observnd contextul, putem stabili timpul aparitiei
etiste: dupa dominatia istorica a
fiarei Antichrist, ea apare din pamnt, ca prin minune,
aceasta putere pna acum. Daca observam ca profetia se
refera la fiare ca fiind puteri mondiale care joaca roluri
mportante n istoria poporului lui Dumnezeu, atunci nu
coarnele ei occidentale si afara de taratul" ateist cu toti
paradoxul: Apocalipsa a prevazut ca lovitura de sabie va
o faca
de alterare a principiului constitutional,
pamnt nici o putere care
Lumina lumii se va stinge si Unchiul Sam", strajerul
libertatii, va deveni asa cum se poate ntrevedea,
profetul si jandarmul unui crestinism corupt si
intolerant
Acesta este un vis urt, dar se va mplini. Profetiil
neplacute trebuie considerate mai credibile (Ier 28:7
Cum se poate ajunge la o situatia att de rasturnata n
comparatie cu pretentiile actuale ale Americii? Mai nti
trebuie avut n vedere ca
de multa vreme ntr
observat ca procentul actual al catolicilor n SUA este
foarte ridicat. nvatamntul a fost separat de
ndoctrinarea religioasa (potrivit constitutiei!) dar nu si
de alte form
esenta umanista
violenta
ocultismul
tematica satanista n muzica si film
tinerilor de valorile crestine traditionale, au facut din
America ultimei generatii locul cel mai plauzibil al
nceputului sfrsitului
diplomatice dintre Casa Alba si Vatican (ceea ce
America nu visase n deceniile anterioare !
catolicismul are n America cel mai puternic
front.[Ac.comentariu a aparut in 1994
curentelor pagne, de inspiratie spiritista, va nsela pe
americani sa dea crezare mesajelor primite din cealalta
lume" prin intermediul fantomelor, a
calea pentru orice.
America are deja o traditie de intolerant
mostenita de la maica ei, Marea Britanie. Statele
federatiei americane pastreaza nca n constiinta lor
politica, n legile lor, un articol special care
respectarea duminicii de toti cetatenii
Constitutia Federala este aceea care blocheaza ac
blue laws" (legi albastre) care nu mai au (sau nca
nu au"!) putere
Dintre toate statele catolice, Anglia a impus pazirea
cea mai stricta a duminicii pe care a numit
Reforma engleza care a dus la creare
Anglicane, nu a schimbat cu nimic aceasta atitudine. Ba
nca, influenta calvinismului puritan (cu acel accent pus
asupra Decalogului si cu interpretarea poruncii a patra
dupa marele filozof catolic Toma d'Aquino)
de alterare a principiului constitutional,
pamnt nici o putere care
Lumina lumii se va stinge si Unchiul Sam", strajerul
libertatii, va deveni asa cum se poate ntrevedea,
profetul si jandarmul unui crestinism corupt si
intolerant.
Acesta este un vis urt, dar se va mplini. Profetiil
neplacute trebuie considerate mai credibile (Ier 28:7
Cum se poate ajunge la o situatia att de rasturnata n
comparatie cu pretentiile actuale ale Americii? Mai nti
trebuie avut n vedere ca
de multa vreme ntr
observat ca procentul actual al catolicilor n SUA este
foarte ridicat. nvatamntul a fost separat de
ndoctrinarea religioasa (potrivit constitutiei!) dar nu si
de alte forme de ndoctrinare cu
esenta umanista, anticrestina
violenta este foarte de ridicata n anumite clase, iar
ocultismul este omniprezent
tematica satanista n muzica si film
ilor de valorile crestine traditionale, au facut din
America ultimei generatii locul cel mai plauzibil al
nceputului sfrsitului
diplomatice dintre Casa Alba si Vatican (ceea ce
America nu visase n deceniile anterioare !
catolicismul are n America cel mai puternic
Ac.comentariu a aparut in 1994
curentelor pagne, de inspiratie spiritista, va nsela pe
americani sa dea crezare mesajelor primite din cealalta
lume" prin intermediul fantomelor, a
calea pentru orice.
America are deja o traditie de intolerant
mostenita de la maica ei, Marea Britanie. Statele
federatiei americane pastreaza nca n constiinta lor
politica, n legile lor, un articol special care
respectarea duminicii de toti cetatenii
Constitutia Federala este aceea care blocheaza ac
blue laws" (legi albastre) care nu mai au (sau nca
nu au"!) putere. Dar ele erau cndva foarte serioase.
Dintre toate statele catolice, Anglia a impus pazirea
cea mai stricta a duminicii pe care a numit
Reforma engleza care a dus la creare
Anglicane, nu a schimbat cu nimic aceasta atitudine. Ba
nca, influenta calvinismului puritan (cu acel accent pus
asupra Decalogului si cu interpretarea poruncii a patra
dupa marele filozof catolic Toma d'Aquino)
de alterare a principiului constitutional,
pamnt nici o putere care sa ia apararea celui oprimat
Lumina lumii se va stinge si Unchiul Sam", strajerul
libertatii, va deveni asa cum se poate ntrevedea,
profetul si jandarmul unui crestinism corupt si
Acesta este un vis urt, dar se va mplini. Profetiil
neplacute trebuie considerate mai credibile (Ier 28:7
Cum se poate ajunge la o situatia att de rasturnata n
comparatie cu pretentiile actuale ale Americii? Mai nti
trebuie avut n vedere ca protetantismul american este
de multa vreme ntr-o stare de criza
observat ca procentul actual al catolicilor n SUA este
foarte ridicat. nvatamntul a fost separat de
ndoctrinarea religioasa (potrivit constitutiei!) dar nu si
e de ndoctrinare cu
anticrestina
este foarte de ridicata n anumite clase, iar
este omniprezent. Gustul dupa senzatii tari
tematica satanista n muzica si film
ilor de valorile crestine traditionale, au facut din
America ultimei generatii locul cel mai plauzibil al
nceputului sfrsitului". Deja s
diplomatice dintre Casa Alba si Vatican (ceea ce
America nu visase n deceniile anterioare !
catolicismul are n America cel mai puternic
Ac.comentariu a aparut in 1994
curentelor pagne, de inspiratie spiritista, va nsela pe
americani sa dea crezare mesajelor primite din cealalta
lume" prin intermediul fantomelor, a
America are deja o traditie de intolerant
mostenita de la maica ei, Marea Britanie. Statele
federatiei americane pastreaza nca n constiinta lor
politica, n legile lor, un articol special care
respectarea duminicii de toti cetatenii
Constitutia Federala este aceea care blocheaza ac
blue laws" (legi albastre) care nu mai au (sau nca
. Dar ele erau cndva foarte serioase.
Dintre toate statele catolice, Anglia a impus pazirea
cea mai stricta a duminicii pe care a numit
Reforma engleza care a dus la creare
Anglicane, nu a schimbat cu nimic aceasta atitudine. Ba
nca, influenta calvinismului puritan (cu acel accent pus
asupra Decalogului si cu interpretarea poruncii a patra
dupa marele filozof catolic Toma d'Aquino)
de alterare a principiului constitutional, nu va mai fi pe
sa ia apararea celui oprimat
Lumina lumii se va stinge si Unchiul Sam", strajerul
libertatii, va deveni asa cum se poate ntrevedea,
profetul si jandarmul unui crestinism corupt si
Acesta este un vis urt, dar se va mplini. Profetiil
neplacute trebuie considerate mai credibile (Ier 28:7
Cum se poate ajunge la o situatia att de rasturnata n
comparatie cu pretentiile actuale ale Americii? Mai nti
protetantismul american este
o stare de criza. Apoi trebuie
observat ca procentul actual al catolicilor n SUA este
foarte ridicat. nvatamntul a fost separat de
ndoctrinarea religioasa (potrivit constitutiei!) dar nu si
e de ndoctrinare cu dogme si traditii de
anticrestina. Imoralitatea
este foarte de ridicata n anumite clase, iar
Gustul dupa senzatii tari
tematica satanista n muzica si film, nstrainarea
ilor de valorile crestine traditionale, au facut din
America ultimei generatii locul cel mai plauzibil al
". Deja s-au restabilit relatiile
diplomatice dintre Casa Alba si Vatican (ceea ce
America nu visase n deceniile anterioare !) si
catolicismul are n America cel mai puternic
Ac.comentariu a aparut in 1994]. Cnd influenta
curentelor pagne, de inspiratie spiritista, va nsela pe
americani sa dea crezare mesajelor primite din cealalta
lume" prin intermediul fantomelor, atunci este deschisa
America are deja o traditie de intolerant
mostenita de la maica ei, Marea Britanie. Statele
federatiei americane pastreaza nca n constiinta lor
politica, n legile lor, un articol special care
respectarea duminicii de toti cetatenii. Numai
Constitutia Federala este aceea care blocheaza ac
blue laws" (legi albastre) care nu mai au (sau nca
. Dar ele erau cndva foarte serioase.
Dintre toate statele catolice, Anglia a impus pazirea
cea mai stricta a duminicii pe care a numit
Reforma engleza care a dus la crearea Bisericii
Anglicane, nu a schimbat cu nimic aceasta atitudine. Ba
nca, influenta calvinismului puritan (cu acel accent pus
asupra Decalogului si cu interpretarea poruncii a patra
dupa marele filozof catolic Toma d'Aquino)
nu va mai fi pe
sa ia apararea celui oprimat.
Lumina lumii se va stinge si Unchiul Sam", strajerul
libertatii, va deveni asa cum se poate ntrevedea,
profetul si jandarmul unui crestinism corupt si
Acesta este un vis urt, dar se va mplini. Profetiile
neplacute trebuie considerate mai credibile (Ier 28:7-9).
Cum se poate ajunge la o situatia att de rasturnata n
comparatie cu pretentiile actuale ale Americii? Mai nti
protetantismul american este
. Apoi trebuie
observat ca procentul actual al catolicilor n SUA este
foarte ridicat. nvatamntul a fost separat de
ndoctrinarea religioasa (potrivit constitutiei!) dar nu si
dogme si traditii de
Imoralitatea si
este foarte de ridicata n anumite clase, iar
Gustul dupa senzatii tari
, nstrainarea
ilor de valorile crestine traditionale, au facut din
America ultimei generatii locul cel mai plauzibil al
au restabilit relatiile
diplomatice dintre Casa Alba si Vatican (ceea ce
) si
catolicismul are n America cel mai puternic
]. Cnd influenta
curentelor pagne, de inspiratie spiritista, va nsela pe
americani sa dea crezare mesajelor primite din cealalta
tunci este deschisa
America are deja o traditie de intoleranta
mostenita de la maica ei, Marea Britanie. Statele
federatiei americane pastreaza nca n constiinta lor
politica, n legile lor, un articol special care cere
Numai
Constitutia Federala este aceea care blocheaza aceste
blue laws" (legi albastre) care nu mai au (sau nca
. Dar ele erau cndva foarte serioase.
Dintre toate statele catolice, Anglia a impus pazirea
cea mai stricta a duminicii pe care a numit-o sabat.
a Bisericii
Anglicane, nu a schimbat cu nimic aceasta atitudine. Ba
nca, influenta calvinismului puritan (cu acel accent pus
asupra Decalogului si cu interpretarea poruncii a patra
dupa marele filozof catolic Toma d'Aquino) a accentuat
nu va mai fi pe
e
9).
Cum se poate ajunge la o situatia att de rasturnata n
comparatie cu pretentiile actuale ale Americii? Mai nti
protetantismul american este
ndoctrinarea religioasa (potrivit constitutiei!) dar nu si
Gustul dupa senzatii tari,
]. Cnd influenta
americani sa dea crezare mesajelor primite din cealalta
tunci este deschisa
este
blue laws" (legi albastre) care nu mai au (sau nca
Dintre toate statele catolice, Anglia a impus pazirea
.
Anglicane, nu a schimbat cu nimic aceasta atitudine. Ba
nca, influenta calvinismului puritan (cu acel accent pus
asupra Decalogului si cu interpretarea poruncii a patra
a accentuat
England, Noua Anglie) si s
pentru independenta (1776
tnara, mai puternica si mai umana dintre marile
puteri ale lumii
principii unice, naltnd drepturile si libertatile sacre ale
individului, ea s
inaugureze n lume
cum apare scris pe sigiliul ei, n limba latina: NOVUS
ORDOSAECLORUM). n contrast cu anticrestinismul
Revolutiei Franceze, America si
care apare pe fiecare dollar. adevaratul secret al puterii
ei: IN G
O tara care si
supravegherea respectarii drepturilor omului ca program
si destin. La origine, aceste colonii engleze erau tot att
de intolerante pe ct erau de crestine (protestante).
Catolicii, disidentii, evreii si vrajitoarele aveau un statut
aparte, ntre convertire si spnzuratoare. Principiul
dreptului si libertatii de constiinta a fost aplicat, mai
nti n colonia Providence ntemeiata de baptistul
separat Roger Williams (1636).
faptul ca, desi aceasta colonie a fost privita la nceput ca
o ciudatenie neviabila, ea a devenit modelul politic al
Americii. Nu putina influenta la conceperea acestui
sistem constitutional au avut deistii americani. Dar ideea
separarii bisericii si statului sustinuta de deisti, si are
originea n doctrina anabaptistilor pasnici, n aripa
radicala a Reformei Protestante.
descriere foarte exacta. Ea rasare si creste usor ca o
planta. In primul rnd prin munca si cinste, avnd la
radacini o credinta pentru care a curs mult snge n
Europa, ea s
primit o infuzie continua de inteligenta s
imigrari din Lumea Veche, a fost n stare sa cumpere
suprafete uriase de la alte popoare (Louisiana, Florida,
California, Arizona, New Mexico, Alaska), n timp ce
un stat ca Texas s
Singurul loc din Biblie unde ni se vorbeste despre un
profet sculndii
sedinte antice de spiritism n care apare o
care vorbeste ca si cum ar fi profetul Samuel (1 Sam
28:13-
contrastul dintre
Prin comparatie cu alte fiare, pare a fi crestinismul
England, Noua Anglie) si s
pentru independenta (1776
tnara, mai puternica si mai umana dintre marile
puteri ale lumii. Avnd la temelie o
principii unice, naltnd drepturile si libertatile sacre ale
individului, ea s-a privit pe sine ca fiind destinata sa
inaugureze n lume
cum apare scris pe sigiliul ei, n limba latina: NOVUS
ORDOSAECLORUM). n contrast cu anticrestinismul
Revolutiei Franceze, America si
care apare pe fiecare dollar. adevaratul secret al puterii
IN GOD WE TRUST
O tara care si-a ales credinta n Dumnezeu si
supravegherea respectarii drepturilor omului ca program
si destin. La origine, aceste colonii engleze erau tot att
de intolerante pe ct erau de crestine (protestante).
atolicii, disidentii, evreii si vrajitoarele aveau un statut
aparte, ntre convertire si spnzuratoare. Principiul
dreptului si libertatii de constiinta a fost aplicat, mai
nti n colonia Providence ntemeiata de baptistul
separat Roger Williams (1636).
faptul ca, desi aceasta colonie a fost privita la nceput ca
o ciudatenie neviabila, ea a devenit modelul politic al
Americii. Nu putina influenta la conceperea acestui
sistem constitutional au avut deistii americani. Dar ideea
arii bisericii si statului sustinuta de deisti, si are
originea n doctrina anabaptistilor pasnici, n aripa
radicala a Reformei Protestante.
Cresterea din pamnt a acestei puteri este o
riere foarte exacta. Ea rasare si creste usor ca o
planta. In primul rnd prin munca si cinste, avnd la
radacini o credinta pentru care a curs mult snge n
Europa, ea s-a dezvoltat, si
primit o infuzie continua de inteligenta s
imigrari din Lumea Veche, a fost n stare sa cumpere
suprafete uriase de la alte popoare (Louisiana, Florida,
California, Arizona, New Mexico, Alaska), n timp ce
un stat ca Texas s-
Dar ridicarea din pamnt spune si altceva.
Singurul loc din Biblie unde ni se vorbeste despre un
profet sculndii-se din pamnt, este descrierea unei
sedinte antice de spiritism n care apare o
care vorbeste ca si cum ar fi profetul Samuel (1 Sam
-14). Acest caracter nselator se reflecta n
contrastul dintre cornitele de miel
Prin comparatie cu alte fiare, pare a fi crestinismul
England, Noua Anglie) si s-au dezvoltat n urma luptei
pentru independenta (1776-1789) ca fi
tnara, mai puternica si mai umana dintre marile
. Avnd la temelie o
principii unice, naltnd drepturile si libertatile sacre ale
a privit pe sine ca fiind destinata sa
inaugureze n lume o noua ordine a veacurilor
cum apare scris pe sigiliul ei, n limba latina: NOVUS
ORDOSAECLORUM). n contrast cu anticrestinismul
Revolutiei Franceze, America si
care apare pe fiecare dollar. adevaratul secret al puterii
OD WE TRUST n Dumnezeu ne ncredem
a ales credinta n Dumnezeu si
supravegherea respectarii drepturilor omului ca program
si destin. La origine, aceste colonii engleze erau tot att
de intolerante pe ct erau de crestine (protestante).
atolicii, disidentii, evreii si vrajitoarele aveau un statut
aparte, ntre convertire si spnzuratoare. Principiul
dreptului si libertatii de constiinta a fost aplicat, mai
nti n colonia Providence ntemeiata de baptistul
separat Roger Williams (1636).
faptul ca, desi aceasta colonie a fost privita la nceput ca
o ciudatenie neviabila, ea a devenit modelul politic al
Americii. Nu putina influenta la conceperea acestui
sistem constitutional au avut deistii americani. Dar ideea
arii bisericii si statului sustinuta de deisti, si are
originea n doctrina anabaptistilor pasnici, n aripa
radicala a Reformei Protestante.
Cresterea din pamnt a acestei puteri este o
riere foarte exacta. Ea rasare si creste usor ca o
planta. In primul rnd prin munca si cinste, avnd la
radacini o credinta pentru care a curs mult snge n
a dezvoltat, si-a cstigat independenta, a
primit o infuzie continua de inteligenta s
imigrari din Lumea Veche, a fost n stare sa cumpere
suprafete uriase de la alte popoare (Louisiana, Florida,
California, Arizona, New Mexico, Alaska), n timp ce
-a alaturat voluntar.
Dar ridicarea din pamnt spune si altceva.
Singurul loc din Biblie unde ni se vorbeste despre un
se din pamnt, este descrierea unei
sedinte antice de spiritism n care apare o
care vorbeste ca si cum ar fi profetul Samuel (1 Sam
14). Acest caracter nselator se reflecta n
cornitele de miel
Prin comparatie cu alte fiare, pare a fi crestinismul
au dezvoltat n urma luptei
1789) ca fiind
tnara, mai puternica si mai umana dintre marile
. Avnd la temelie o Constitutie
principii unice, naltnd drepturile si libertatile sacre ale
a privit pe sine ca fiind destinata sa
oua ordine a veacurilor
cum apare scris pe sigiliul ei, n limba latina: NOVUS
ORDOSAECLORUM). n contrast cu anticrestinismul
Revolutiei Franceze, America si-a luat ca motto expresia
care apare pe fiecare dollar. adevaratul secret al puterii
n Dumnezeu ne ncredem
a ales credinta n Dumnezeu si
supravegherea respectarii drepturilor omului ca program
si destin. La origine, aceste colonii engleze erau tot att
de intolerante pe ct erau de crestine (protestante).
atolicii, disidentii, evreii si vrajitoarele aveau un statut
aparte, ntre convertire si spnzuratoare. Principiul
dreptului si libertatii de constiinta a fost aplicat, mai
nti n colonia Providence ntemeiata de baptistul
separat Roger Williams (1636). Este demn de admiratie
faptul ca, desi aceasta colonie a fost privita la nceput ca
o ciudatenie neviabila, ea a devenit modelul politic al
Americii. Nu putina influenta la conceperea acestui
sistem constitutional au avut deistii americani. Dar ideea
arii bisericii si statului sustinuta de deisti, si are
originea n doctrina anabaptistilor pasnici, n aripa
radicala a Reformei Protestante.
Cresterea din pamnt a acestei puteri este o
riere foarte exacta. Ea rasare si creste usor ca o
planta. In primul rnd prin munca si cinste, avnd la
radacini o credinta pentru care a curs mult snge n
a cstigat independenta, a
primit o infuzie continua de inteligenta si curaj prin
imigrari din Lumea Veche, a fost n stare sa cumpere
suprafete uriase de la alte popoare (Louisiana, Florida,
California, Arizona, New Mexico, Alaska), n timp ce
a alaturat voluntar.
Dar ridicarea din pamnt spune si altceva.
Singurul loc din Biblie unde ni se vorbeste despre un
se din pamnt, este descrierea unei
sedinte antice de spiritism n care apare o
care vorbeste ca si cum ar fi profetul Samuel (1 Sam
14). Acest caracter nselator se reflecta n
cornitele de miel si glasul de balaur
Prin comparatie cu alte fiare, pare a fi crestinismul
au dezvoltat n urma luptei
ind cea mai
tnara, mai puternica si mai umana dintre marile
Constitutie , cu
principii unice, naltnd drepturile si libertatile sacre ale
a privit pe sine ca fiind destinata sa
oua ordine a veacurilor (asa
cum apare scris pe sigiliul ei, n limba latina: NOVUS
ORDOSAECLORUM). n contrast cu anticrestinismul
a luat ca motto expresia
care apare pe fiecare dollar. adevaratul secret al puterii
n Dumnezeu ne ncredem
a ales credinta n Dumnezeu si
supravegherea respectarii drepturilor omului ca program
si destin. La origine, aceste colonii engleze erau tot att
de intolerante pe ct erau de crestine (protestante).
atolicii, disidentii, evreii si vrajitoarele aveau un statut
aparte, ntre convertire si spnzuratoare. Principiul
dreptului si libertatii de constiinta a fost aplicat, mai
nti n colonia Providence ntemeiata de baptistul
Este demn de admiratie
faptul ca, desi aceasta colonie a fost privita la nceput ca
o ciudatenie neviabila, ea a devenit modelul politic al
Americii. Nu putina influenta la conceperea acestui
sistem constitutional au avut deistii americani. Dar ideea
arii bisericii si statului sustinuta de deisti, si are
originea n doctrina anabaptistilor pasnici, n aripa
Cresterea din pamnt a acestei puteri este o
riere foarte exacta. Ea rasare si creste usor ca o
planta. In primul rnd prin munca si cinste, avnd la
radacini o credinta pentru care a curs mult snge n
a cstigat independenta, a
i curaj prin
imigrari din Lumea Veche, a fost n stare sa cumpere
suprafete uriase de la alte popoare (Louisiana, Florida,
California, Arizona, New Mexico, Alaska), n timp ce
Dar ridicarea din pamnt spune si altceva.
Singurul loc din Biblie unde ni se vorbeste despre un
se din pamnt, este descrierea unei
sedinte antice de spiritism n care apare o fiinta divina
care vorbeste ca si cum ar fi profetul Samuel (1 Sam
14). Acest caracter nselator se reflecta n
glasul de balaur
Prin comparatie cu alte fiare, pare a fi crestinismul
au dezvoltat n urma luptei
, cu
principii unice, naltnd drepturile si libertatile sacre ale
cum apare scris pe sigiliul ei, n limba latina: NOVUS
ORDOSAECLORUM). n contrast cu anticrestinismul
a luat ca motto expresia
care apare pe fiecare dollar. adevaratul secret al puterii
n Dumnezeu ne ncredem.
supravegherea respectarii drepturilor omului ca program
si destin. La origine, aceste colonii engleze erau tot att
atolicii, disidentii, evreii si vrajitoarele aveau un statut
Este demn de admiratie
faptul ca, desi aceasta colonie a fost privita la nceput ca
o ciudatenie neviabila, ea a devenit modelul politic al
sistem constitutional au avut deistii americani. Dar ideea
arii bisericii si statului sustinuta de deisti, si are
a cstigat independenta, a
imigrari din Lumea Veche, a fost n stare sa cumpere
suprafete uriase de la alte popoare (Louisiana, Florida,
California, Arizona, New Mexico, Alaska), n timp ce
fiinta divina"
glasul de balaur.
ideea sanctificarii
Occident principala forta a modelarii moral
oamenilor; cele mai frumoase aspecte ale sistemului
capitalist (cultul muncii si al cinstei, prosperitatea
materiala, gradul de civilizatie) fiind datorate
calvinismulu
sunt pur calviniste (prezbiterieni, congregationalisti) sau
mostenesc doctrina calvinista (anglicani, baptisti, etc).
Prezenta acelor
federale s
cnd guvernele voiau sa puna la punct progresul AZS,
condamnnd pe aceia care lucreaza duminica si tin
smbata, sub motivul ca America este o
crestina
(Acest spirit nationalist
Europa, sta si la temelia miscarii Ku Klux Klan, o
organizatie americana aproape terorista, de tip fascist,
care si manifesta ura fata de negri, catolici, imigranti si
evrei. Asemenea voci de balaur se aud si n nenorocitul
nostru
Ca reactie fata de acele izbucniri care pareau sa fie
o declansare a ultimului conflict din Apoc 13, AZS au
ntemeiat la 21 iulie 1889
Religioase
o noua izbucnire avnd lo
1900 aceste tendinte au slabit, dar n generatia noastra
au renviat. In 1961 Curtea Suprema a emis patru decizii
de lege duminicala ntr
majoritatea Statelor Unite aveau legi duminicale si
numai 12 dint
timp ce doua curti federale dadusera decizii
contradictorii. Au aparut dispute ntre juristii americani
cu privire la legalitatea legilor duminicale. Unii le
considera ca avnd un caracter civil, altii le considera
origine si esenta religioasa, pentruca
care nu mpartasesc convingerile majoritatii
energetica din 1973 a determinat un nou val de interes
pentru redresarea moral
trezire care ntotdeauna este vazut
obligativitatea sfintirii universale a duminicii.
Dumnezeu pedepseste America, pentruca exista atta
neglijare a religiei, iar aceasta neglijare este ncurajata
de exemplul anticrestin" al celor ce nu respecta
duminica...
prosperitate si confort, unde
despre drepturile" homosexualilor
ideea sanctificarii
Occident principala forta a modelarii moral
oamenilor; cele mai frumoase aspecte ale sistemului
capitalist (cultul muncii si al cinstei, prosperitatea
materiala, gradul de civilizatie) fiind datorate
calvinismului. Or, cele mai multe biserici americane
sunt pur calviniste (prezbiterieni, congregationalisti) sau
mostenesc doctrina calvinista (anglicani, baptisti, etc).
Prezenta acelor legi albastre
federale s-a dovedit deja nefasta ntre a
cnd guvernele voiau sa puna la punct progresul AZS,
condamnnd pe aceia care lucreaza duminica si tin
smbata, sub motivul ca America este o
crestina" si nu poate ncuraja obiceiurile evreiesti.
(Acest spirit nationalist
Europa, sta si la temelia miscarii Ku Klux Klan, o
organizatie americana aproape terorista, de tip fascist,
care si manifesta ura fata de negri, catolici, imigranti si
evrei. Asemenea voci de balaur se aud si n nenorocitul
nostru Est salbatic
Ca reactie fata de acele izbucniri care pareau sa fie
o declansare a ultimului conflict din Apoc 13, AZS au
ntemeiat la 21 iulie 1889
Religioase, Dar efectele legilor duminicale au continuat,
o noua izbucnire avnd lo
1900 aceste tendinte au slabit, dar n generatia noastra
au renviat. In 1961 Curtea Suprema a emis patru decizii
de lege duminicala ntr
majoritatea Statelor Unite aveau legi duminicale si
numai 12 dintre ele aveau scutiri pentru sabatisti, n
timp ce doua curti federale dadusera decizii
contradictorii. Au aparut dispute ntre juristii americani
cu privire la legalitatea legilor duminicale. Unii le
considera ca avnd un caracter civil, altii le considera
origine si esenta religioasa, pentruca
care nu mpartasesc convingerile majoritatii
energetica din 1973 a determinat un nou val de interes
pentru redresarea moral
trezire care ntotdeauna este vazut
obligativitatea sfintirii universale a duminicii.
Dumnezeu pedepseste America, pentruca exista atta
neglijare a religiei, iar aceasta neglijare este ncurajata
de exemplul anticrestin" al celor ce nu respecta
duminica... ntr-o crestinatate care se scalda n
prosperitate si confort, unde
despre drepturile" homosexualilor
duminicii. Calvinismul a fost n
Occident principala forta a modelarii moral
oamenilor; cele mai frumoase aspecte ale sistemului
capitalist (cultul muncii si al cinstei, prosperitatea
materiala, gradul de civilizatie) fiind datorate
i. Or, cele mai multe biserici americane
sunt pur calviniste (prezbiterieni, congregationalisti) sau
mostenesc doctrina calvinista (anglicani, baptisti, etc).
legi albastre n constitutiile statelor
a dovedit deja nefasta ntre a
cnd guvernele voiau sa puna la punct progresul AZS,
condamnnd pe aceia care lucreaza duminica si tin
smbata, sub motivul ca America este o
" si nu poate ncuraja obiceiurile evreiesti.
(Acest spirit nationalist-crestin",
Europa, sta si la temelia miscarii Ku Klux Klan, o
organizatie americana aproape terorista, de tip fascist,
care si manifesta ura fata de negri, catolici, imigranti si
evrei. Asemenea voci de balaur se aud si n nenorocitul
lbatic").
Ca reactie fata de acele izbucniri care pareau sa fie
o declansare a ultimului conflict din Apoc 13, AZS au
ntemeiat la 21 iulie 1889 Asociatia Libertatii
, Dar efectele legilor duminicale au continuat,
o noua izbucnire avnd loc ntre 1892
1900 aceste tendinte au slabit, dar n generatia noastra
au renviat. In 1961 Curtea Suprema a emis patru decizii
de lege duminicala ntr-o singura zi. Pe atunci
majoritatea Statelor Unite aveau legi duminicale si
re ele aveau scutiri pentru sabatisti, n
timp ce doua curti federale dadusera decizii
contradictorii. Au aparut dispute ntre juristii americani
cu privire la legalitatea legilor duminicale. Unii le
considera ca avnd un caracter civil, altii le considera
origine si esenta religioasa, pentruca
care nu mpartasesc convingerile majoritatii
energetica din 1973 a determinat un nou val de interes
pentru redresarea moral-religioasa a americanilor,
trezire care ntotdeauna este vazut
obligativitatea sfintirii universale a duminicii.
Dumnezeu pedepseste America, pentruca exista atta
neglijare a religiei, iar aceasta neglijare este ncurajata
de exemplul anticrestin" al celor ce nu respecta
o crestinatate care se scalda n
prosperitate si confort, unde se discuta cu ntelegere
despre drepturile" homosexualilor
. Calvinismul a fost n
Occident principala forta a modelarii moral
oamenilor; cele mai frumoase aspecte ale sistemului
capitalist (cultul muncii si al cinstei, prosperitatea
materiala, gradul de civilizatie) fiind datorate
i. Or, cele mai multe biserici americane
sunt pur calviniste (prezbiterieni, congregationalisti) sau
mostenesc doctrina calvinista (anglicani, baptisti, etc).
n constitutiile statelor
a dovedit deja nefasta ntre anii 1870
cnd guvernele voiau sa puna la punct progresul AZS,
condamnnd pe aceia care lucreaza duminica si tin
smbata, sub motivul ca America este o natiune
" si nu poate ncuraja obiceiurile evreiesti.
crestin", care a devastat
Europa, sta si la temelia miscarii Ku Klux Klan, o
organizatie americana aproape terorista, de tip fascist,
care si manifesta ura fata de negri, catolici, imigranti si
evrei. Asemenea voci de balaur se aud si n nenorocitul
Ca reactie fata de acele izbucniri care pareau sa fie
o declansare a ultimului conflict din Apoc 13, AZS au
Asociatia Libertatii
, Dar efectele legilor duminicale au continuat,
c ntre 1892-1895. Dupa anul
1900 aceste tendinte au slabit, dar n generatia noastra
au renviat. In 1961 Curtea Suprema a emis patru decizii
o singura zi. Pe atunci
majoritatea Statelor Unite aveau legi duminicale si
re ele aveau scutiri pentru sabatisti, n
timp ce doua curti federale dadusera decizii
contradictorii. Au aparut dispute ntre juristii americani
cu privire la legalitatea legilor duminicale. Unii le
considera ca avnd un caracter civil, altii le considera
origine si esenta religioasa, pentruca ele lovesc pe aceia
care nu mpartasesc convingerile majoritatii
energetica din 1973 a determinat un nou val de interes
religioasa a americanilor,
trezire care ntotdeauna este vazuta ca pornind de la
obligativitatea sfintirii universale a duminicii.
Dumnezeu pedepseste America, pentruca exista atta
neglijare a religiei, iar aceasta neglijare este ncurajata
de exemplul anticrestin" al celor ce nu respecta
o crestinatate care se scalda n
se discuta cu ntelegere
despre drepturile" homosexualilor si unde
. Calvinismul a fost n
Occident principala forta a modelarii moral-sociale a
oamenilor; cele mai frumoase aspecte ale sistemului
capitalist (cultul muncii si al cinstei, prosperitatea
materiala, gradul de civilizatie) fiind datorate
i. Or, cele mai multe biserici americane
sunt pur calviniste (prezbiterieni, congregationalisti) sau
mostenesc doctrina calvinista (anglicani, baptisti, etc).
n constitutiile statelor
nii 1870-1888,
cnd guvernele voiau sa puna la punct progresul AZS,
condamnnd pe aceia care lucreaza duminica si tin
natiune
" si nu poate ncuraja obiceiurile evreiesti.
care a devastat
Europa, sta si la temelia miscarii Ku Klux Klan, o
organizatie americana aproape terorista, de tip fascist,
care si manifesta ura fata de negri, catolici, imigranti si
evrei. Asemenea voci de balaur se aud si n nenorocitul
Ca reactie fata de acele izbucniri care pareau sa fie
o declansare a ultimului conflict din Apoc 13, AZS au
Asociatia Libertatii
, Dar efectele legilor duminicale au continuat,
1895. Dupa anul
1900 aceste tendinte au slabit, dar n generatia noastra
au renviat. In 1961 Curtea Suprema a emis patru decizii
o singura zi. Pe atunci
majoritatea Statelor Unite aveau legi duminicale si
re ele aveau scutiri pentru sabatisti, n
timp ce doua curti federale dadusera decizii
contradictorii. Au aparut dispute ntre juristii americani
cu privire la legalitatea legilor duminicale. Unii le
considera ca avnd un caracter civil, altii le considera de
ele lovesc pe aceia
care nu mpartasesc convingerile majoritatii. Criza
energetica din 1973 a determinat un nou val de interes
religioasa a americanilor,
a ca pornind de la
obligativitatea sfintirii universale a duminicii. De aceea
Dumnezeu pedepseste America, pentruca exista atta
neglijare a religiei, iar aceasta neglijare este ncurajata
de exemplul anticrestin" al celor ce nu respecta
o crestinatate care se scalda n
se discuta cu ntelegere
si unde zeul suprem
sunt pur calviniste (prezbiterieni, congregationalisti) sau
mostenesc doctrina calvinista (anglicani, baptisti, etc).
cnd guvernele voiau sa puna la punct progresul AZS,
care si manifesta ura fata de negri, catolici, imigranti si
evrei. Asemenea voci de balaur se aud si n nenorocitul
Ca reactie fata de acele izbucniri care pareau sa fie
o declansare a ultimului conflict din Apoc 13, AZS au
, Dar efectele legilor duminicale au continuat,
1895. Dupa anul
au renviat. In 1961 Curtea Suprema a emis patru decizii
contradictorii. Au aparut dispute ntre juristii americani
de
ele lovesc pe aceia
energetica din 1973 a determinat un nou val de interes
De aceea
neglijare a religiei, iar aceasta neglijare este ncurajata
zeul suprem
personificat. Dar modul n care vorbest
versetele urmatoare este
doar balaurul este preocupat sa dea o att de mare
autoritate Antichristului papal
putere care a inspirat persecutiile si ura contra celor ce
pazesc poruncile lui Dumnez
ntmplator ca America este n acelasi timp patria
spiritismului modern si a teosofiei curente care sunt
adevaratul suflet al miscarii
Balaurul, simbolul lui Satan, nu este, oare, spiritul
pagnismului? Si care
universal daca nu ocultismul ? Prin urmare,
pseudoprofet este America protestanta controlata de
spiritualism si catolicism
are doar cornite de miel
glas de balaur
viitorului lumii, un facator de minuni extraordinare.
Minunile acestui fals profet sunt asemanatoare cu ale lui
Ilie. Dar ele nu dovede
extraterestra interesata controleaza pe falsul profet care
descopere lumii vointa
care este vointa lui?
att de frumos
minunile f
ordine mondiala o imagine a vechii fiare
nou sub soare. Proiectul noii ordini mondiale are ca
cheie instaurarea unui totalitarism crestin, ecumenist
dupa chipul si asemanarea sistemului medieval
n acest scop, America va lucra cu toata autoritatea
fiarei dinti si, prin masurile ei politice va determina
lumea sa adopte un tip de crestinism care va favoriza
catolicismul si nu protestantismul biblic.
este aici prevazuta. Daca fiara reprezinta un organism
politico
trebuie sa fie
religios
nceput, este doar un proiect care va fi animat de catre
America de astazi (v. 15). Nu stim exact cum vor
decurge lucrurile, dar anumite partide si miscari
politico
Constitutiei
de stat si ncercnd o uniformizare religioasa, un gen
de teocratie ecumenista
ndreptate mpotriva
personificat. Dar modul n care vorbest
versetele urmatoare este
doar balaurul este preocupat sa dea o att de mare
autoritate Antichristului papal
putere care a inspirat persecutiile si ura contra celor ce
pazesc poruncile lui Dumnez
ntmplator ca America este n acelasi timp patria
spiritismului modern si a teosofiei curente care sunt
adevaratul suflet al miscarii
Balaurul, simbolul lui Satan, nu este, oare, spiritul
pagnismului? Si care
universal daca nu ocultismul ? Prin urmare,
pseudoprofet este America protestanta controlata de
spiritualism si catolicism
Fiara aceasta nu este descrisa. Ea
are doar cornite de miel
glas de balaur. Este un fals profet, un prezicator al
viitorului lumii, un facator de minuni extraordinare.
Minunile acestui fals profet sunt asemanatoare cu ale lui
Ilie. Dar ele nu dovede
extraterestra interesata controleaza pe falsul profet care
descopere lumii vointa
care este vointa lui?
att de frumos o noua ordine
minunile falsului profet sunt amagiri pentru a accepta ca
ordine mondiala o imagine a vechii fiare
nou sub soare. Proiectul noii ordini mondiale are ca
instaurarea unui totalitarism crestin, ecumenist
dupa chipul si asemanarea sistemului medieval
n acest scop, America va lucra cu toata autoritatea
fiarei dinti si, prin masurile ei politice va determina
lumea sa adopte un tip de crestinism care va favoriza
catolicismul si nu protestantismul biblic.
Este evident ca nu o imagine fizica a primei fiare
este aici prevazuta. Daca fiara reprezinta un organism
politico-religios, o putere istorica,
trebuie sa fie o copie a aceluiasi organism politico
religios. Dar imaginea fiarei Antichrist nu este vie la
nceput, este doar un proiect care va fi animat de catre
America de astazi (v. 15). Nu stim exact cum vor
decurge lucrurile, dar anumite partide si miscari
politico-religioase americane urmaresc o schimbare a
Constitutiei desfiintnd principiul separarii bisericii
de stat si ncercnd o uniformizare religioasa, un gen
de teocratie ecumenista
ndreptate mpotriva
personificat. Dar modul n care vorbest
versetele urmatoare este glasul unui balaur
doar balaurul este preocupat sa dea o att de mare
autoritate Antichristului papal
putere care a inspirat persecutiile si ura contra celor ce
pazesc poruncile lui Dumnezeu. Este, oare, un lucru
ntmplator ca America este n acelasi timp patria
spiritismului modern si a teosofiei curente care sunt
adevaratul suflet al miscarii New Age
Balaurul, simbolul lui Satan, nu este, oare, spiritul
pagnismului? Si care este esenta pagnismului
universal daca nu ocultismul ? Prin urmare,
pseudoprofet este America protestanta controlata de
spiritualism si catolicism.
Fiara aceasta nu este descrisa. Ea
are doar cornite de miel. Nu este nici balaur
. Este un fals profet, un prezicator al
viitorului lumii, un facator de minuni extraordinare.
Minunile acestui fals profet sunt asemanatoare cu ale lui
Ilie. Dar ele nu dovedesc altceva dect ca o putere
extraterestra interesata controleaza pe falsul profet care
descopere lumii vointa dumnezeului acestui veac
care este vointa lui? O noua ordine mondiala
o noua ordine
alsului profet sunt amagiri pentru a accepta ca
ordine mondiala o imagine a vechii fiare
nou sub soare. Proiectul noii ordini mondiale are ca
instaurarea unui totalitarism crestin, ecumenist
dupa chipul si asemanarea sistemului medieval
n acest scop, America va lucra cu toata autoritatea
fiarei dinti si, prin masurile ei politice va determina
lumea sa adopte un tip de crestinism care va favoriza
catolicismul si nu protestantismul biblic.
Este evident ca nu o imagine fizica a primei fiare
este aici prevazuta. Daca fiara reprezinta un organism
religios, o putere istorica,
o copie a aceluiasi organism politico
. Dar imaginea fiarei Antichrist nu este vie la
nceput, este doar un proiect care va fi animat de catre
America de astazi (v. 15). Nu stim exact cum vor
decurge lucrurile, dar anumite partide si miscari
religioase americane urmaresc o schimbare a
desfiintnd principiul separarii bisericii
de stat si ncercnd o uniformizare religioasa, un gen
de teocratie ecumenista. Miscarile acestea sunt
ndreptate mpotriva secularismului
personificat. Dar modul n care vorbeste lumii n
glasul unui balaur
doar balaurul este preocupat sa dea o att de mare
autoritate Antichristului papal. Si balaurul este acea
putere care a inspirat persecutiile si ura contra celor ce
eu. Este, oare, un lucru
ntmplator ca America este n acelasi timp patria
spiritismului modern si a teosofiei curente care sunt
New Age (era noua)?
Balaurul, simbolul lui Satan, nu este, oare, spiritul
este esenta pagnismului
universal daca nu ocultismul ? Prin urmare,
pseudoprofet este America protestanta controlata de
Fiara aceasta nu este descrisa. Ea nu
Nu este nici balaur
. Este un fals profet, un prezicator al
viitorului lumii, un facator de minuni extraordinare.
Minunile acestui fals profet sunt asemanatoare cu ale lui
sc altceva dect ca o putere
extraterestra interesata controleaza pe falsul profet care
dumnezeului acestui veac
O noua ordine mondiala
o noua ordine" . Dar v. 14 arata ca
alsului profet sunt amagiri pentru a accepta ca
ordine mondiala o imagine a vechii fiare. Nu e nimic
nou sub soare. Proiectul noii ordini mondiale are ca
instaurarea unui totalitarism crestin, ecumenist
dupa chipul si asemanarea sistemului medieval
n acest scop, America va lucra cu toata autoritatea
fiarei dinti si, prin masurile ei politice va determina
lumea sa adopte un tip de crestinism care va favoriza
catolicismul si nu protestantismul biblic.
Este evident ca nu o imagine fizica a primei fiare
este aici prevazuta. Daca fiara reprezinta un organism
religios, o putere istorica, imaginea fiarei
o copie a aceluiasi organism politico
. Dar imaginea fiarei Antichrist nu este vie la
nceput, este doar un proiect care va fi animat de catre
America de astazi (v. 15). Nu stim exact cum vor
decurge lucrurile, dar anumite partide si miscari
religioase americane urmaresc o schimbare a
desfiintnd principiul separarii bisericii
de stat si ncercnd o uniformizare religioasa, un gen
. Miscarile acestea sunt
secularismului si ateismului
e lumii n
glasul unui balaur. Fiindca
doar balaurul este preocupat sa dea o att de mare
. Si balaurul este acea
putere care a inspirat persecutiile si ura contra celor ce
eu. Este, oare, un lucru
ntmplator ca America este n acelasi timp patria
spiritismului modern si a teosofiei curente care sunt
(era noua)?
Balaurul, simbolul lui Satan, nu este, oare, spiritul
este esenta pagnismului
universal daca nu ocultismul ? Prin urmare, fiara
pseudoprofet este America protestanta controlata de
nu este miel,
Nu este nici balaur, dar are
. Este un fals profet, un prezicator al
viitorului lumii, un facator de minuni extraordinare.
Minunile acestui fals profet sunt asemanatoare cu ale lui
sc altceva dect ca o putere
extraterestra interesata controleaza pe falsul profet care
dumnezeului acestui veac". Si
O noua ordine mondiala ! Suna
" . Dar v. 14 arata ca
alsului profet sunt amagiri pentru a accepta ca
. Nu e nimic
nou sub soare. Proiectul noii ordini mondiale are ca
instaurarea unui totalitarism crestin, ecumenist,
dupa chipul si asemanarea sistemului medieval catolic.
n acest scop, America va lucra cu toata autoritatea
fiarei dinti si, prin masurile ei politice va determina
lumea sa adopte un tip de crestinism care va favoriza
Este evident ca nu o imagine fizica a primei fiare
este aici prevazuta. Daca fiara reprezinta un organism
imaginea fiarei
o copie a aceluiasi organism politico-
. Dar imaginea fiarei Antichrist nu este vie la
nceput, este doar un proiect care va fi animat de catre
America de astazi (v. 15). Nu stim exact cum vor
decurge lucrurile, dar anumite partide si miscari
religioase americane urmaresc o schimbare a
desfiintnd principiul separarii bisericii
de stat si ncercnd o uniformizare religioasa, un gen
. Miscarile acestea sunt
ateismului,
putere care a inspirat persecutiile si ura contra celor ce
,
are
Minunile acestui fals profet sunt asemanatoare cu ale lui
extraterestra interesata controleaza pe falsul profet care
". Si
! Suna
alsului profet sunt amagiri pentru a accepta ca
,
catolic.
Este evident ca nu o imagine fizica a primei fiare
este aici prevazuta. Daca fiara reprezinta un organism
nceput, este doar un proiect care va fi animat de catre
desfiintnd principiul separarii bisericii
de stat si ncercnd o uniformizare religioasa, un gen
este, totusi, dolarul
putea determina o reforma care sa impuna uniformizarea
duminicala. ntr
prosperitatea este semnul aprobarii divine, iar criza
economica este dovada neplacerii lui Dumnezeu, cei ce
sunt interpretati ca fiind cauza nenorocirii publice
(profanatorii duminicii!
tapi ispasitori
pecetea
placerii pentru o
animalismul
de cacurghiile(nelegiurile) pro
omeneasca poate fi mult mai cruda dect la polul ateist
al lumii, Si nu trebuie sa uitam ca
poate observa n toate tarile crestine (si chiar
necrestine)
definesc tradi
cultul pentru drepturile individului etc), dar toata lumea
maimutareste pe americani n ce este mai ridicol si mai
daunator. Viciul dezgustator si ofensiv al fumatului,
originar din America, a invadat Europa, ajung
scurt timp pna n Rusia Tarista, fara sa poata fi oprit de
cele mai dure legi;
al unei
mai mare penetratie la scara mondiala. Pna si obiceiul
de a rumega" si clefai guma necurmat", arata ca
exemplul americanilor
pe ultimul cetatean al lumii
atunci cnd americanii vo
bisericii de stat? Europa si celelalte parti ale lumii sunt
intolerante prin traditie...
Apocalipsa este clara asupra faptului ca trinitatea
iadului va lucra
renviat
lumii moderne (protestantismul american apostat)
vor uni n spirit (Apoc 16:13
este format din
leaga aces
resping, este
Pentru a ilustra ce mesaje aduc spiritele demonilor care
se dau drept spirite ale mortilor, cu privire la aceste
lucruri, vom cita cteva titluri si propoziti
graba dintr
la Biblioteca Nationala (cota I 6686). n traducere, titlul
ei este:
prin evolutia morala a popoarelor"
este, totusi, dolarul
putea determina o reforma care sa impuna uniformizarea
icala. ntr-o tara n care toata lumea crede ca
prosperitatea este semnul aprobarii divine, iar criza
economica este dovada neplacerii lui Dumnezeu, cei ce
sunt interpretati ca fiind cauza nenorocirii publice
profanatorii duminicii!
tapi ispasitori. Acolo unde ultima generatie a primit
pecetea destrabalarii
placerii pentru o cultura morbida
animalismul si terorismul
de cacurghiile(nelegiurile) pro
omeneasca poate fi mult mai cruda dect la polul ateist
al lumii, Si nu trebuie sa uitam ca
poate observa n toate tarile crestine (si chiar
necrestine). Nimeni nu este interesat de valorile care
definesc traditia americana (misionarismul protestant,
cultul pentru drepturile individului etc), dar toata lumea
maimutareste pe americani n ce este mai ridicol si mai
daunator. Viciul dezgustator si ofensiv al fumatului,
originar din America, a invadat Europa, ajung
scurt timp pna n Rusia Tarista, fara sa poata fi oprit de
cele mai dure legi;
al unei muzici pentru care nu poti gasi epitete
mai mare penetratie la scara mondiala. Pna si obiceiul
de a rumega" si clefai guma necurmat", arata ca
exemplul americanilor
pe ultimul cetatean al lumii
atunci cnd americanii vo
bisericii de stat? Europa si celelalte parti ale lumii sunt
intolerante prin traditie...
Apocalipsa este clara asupra faptului ca trinitatea
iadului va lucra n unire:
renviat, fiara romana vindecata
lumii moderne (protestantismul american apostat)
vor uni n spirit (Apoc 16:13
este format din trei sectoare
leaga aceste puteri apostate care, n mod natural se
resping, este prezenta spiritelor rele
Pentru a ilustra ce mesaje aduc spiritele demonilor care
se dau drept spirite ale mortilor, cu privire la aceste
lucruri, vom cita cteva titluri si propoziti
graba dintr-o carte spiritista franceza care se poate gasi
la Biblioteca Nationala (cota I 6686). n traducere, titlul
ei este: Clerul catolic, spiritismul si pacea universala
prin evolutia morala a popoarelor"
este, totusi, dolarul, o criza economica serioasa ar
putea determina o reforma care sa impuna uniformizarea
o tara n care toata lumea crede ca
prosperitatea este semnul aprobarii divine, iar criza
economica este dovada neplacerii lui Dumnezeu, cei ce
sunt interpretati ca fiind cauza nenorocirii publice
profanatorii duminicii!) vor fi, cu siguranta,
. Acolo unde ultima generatie a primit
destrabalarii si violentei
cultura morbida
terorismul inspirat de
de cacurghiile(nelegiurile) produse la
omeneasca poate fi mult mai cruda dect la polul ateist
al lumii, Si nu trebuie sa uitam ca
poate observa n toate tarile crestine (si chiar
. Nimeni nu este interesat de valorile care
tia americana (misionarismul protestant,
cultul pentru drepturile individului etc), dar toata lumea
maimutareste pe americani n ce este mai ridicol si mai
daunator. Viciul dezgustator si ofensiv al fumatului,
originar din America, a invadat Europa, ajung
scurt timp pna n Rusia Tarista, fara sa poata fi oprit de
cele mai dure legi; cultul imoralitatii
muzici pentru care nu poti gasi epitete
mai mare penetratie la scara mondiala. Pna si obiceiul
de a rumega" si clefai guma necurmat", arata ca
exemplul americanilor, n anumite domenii,
pe ultimul cetatean al lumii. Ce credeti ca se va ntmpla
atunci cnd americanii vor renunta la principiul separarii
bisericii de stat? Europa si celelalte parti ale lumii sunt
intolerante prin traditie...
Apocalipsa este clara asupra faptului ca trinitatea
n unire: balaurul ocultismului
fiara romana vindecata
lumii moderne (protestantismul american apostat)
vor uni n spirit (Apoc 16:13-14). Babilonul apocaliptic
trei sectoare (Apocl6:19) . Ceea ce
te puteri apostate care, n mod natural se
prezenta spiritelor rele
Pentru a ilustra ce mesaje aduc spiritele demonilor care
se dau drept spirite ale mortilor, cu privire la aceste
lucruri, vom cita cteva titluri si propoziti
o carte spiritista franceza care se poate gasi
la Biblioteca Nationala (cota I 6686). n traducere, titlul
Clerul catolic, spiritismul si pacea universala
prin evolutia morala a popoarelor"
, o criza economica serioasa ar
putea determina o reforma care sa impuna uniformizarea
o tara n care toata lumea crede ca
prosperitatea este semnul aprobarii divine, iar criza
economica este dovada neplacerii lui Dumnezeu, cei ce
sunt interpretati ca fiind cauza nenorocirii publice
) vor fi, cu siguranta,
. Acolo unde ultima generatie a primit
violentei, a satanismului
cultura morbida", saturata de
inspirat de muzica rock
duse la Hollywood
omeneasca poate fi mult mai cruda dect la polul ateist
al lumii, Si nu trebuie sa uitam ca pecetea americana se
poate observa n toate tarile crestine (si chiar
. Nimeni nu este interesat de valorile care
tia americana (misionarismul protestant,
cultul pentru drepturile individului etc), dar toata lumea
maimutareste pe americani n ce este mai ridicol si mai
daunator. Viciul dezgustator si ofensiv al fumatului,
originar din America, a invadat Europa, ajung
scurt timp pna n Rusia Tarista, fara sa poata fi oprit de
cultul imoralitatii, al drogurilor
muzici pentru care nu poti gasi epitete
mai mare penetratie la scara mondiala. Pna si obiceiul
de a rumega" si clefai guma necurmat", arata ca
, n anumite domenii,
. Ce credeti ca se va ntmpla
r renunta la principiul separarii
bisericii de stat? Europa si celelalte parti ale lumii sunt
Apocalipsa este clara asupra faptului ca trinitatea
balaurul ocultismului
fiara romana vindecata si falsul profet al
lumii moderne (protestantismul american apostat)
14). Babilonul apocaliptic
(Apocl6:19) . Ceea ce
te puteri apostate care, n mod natural se
prezenta spiritelor rele (Apoc. 18:2
Pentru a ilustra ce mesaje aduc spiritele demonilor care
se dau drept spirite ale mortilor, cu privire la aceste
lucruri, vom cita cteva titluri si propozitii notate n
o carte spiritista franceza care se poate gasi
la Biblioteca Nationala (cota I 6686). n traducere, titlul
Clerul catolic, spiritismul si pacea universala
prin evolutia morala a popoarelor" (J.L.P.Bonsens) :
, o criza economica serioasa ar
putea determina o reforma care sa impuna uniformizarea
o tara n care toata lumea crede ca
prosperitatea este semnul aprobarii divine, iar criza
economica este dovada neplacerii lui Dumnezeu, cei ce
sunt interpretati ca fiind cauza nenorocirii publice
) vor fi, cu siguranta, indicati ca
. Acolo unde ultima generatie a primit
satanismului si a
", saturata de
muzica rock si
Hollywood, inima
omeneasca poate fi mult mai cruda dect la polul ateist
pecetea americana se
poate observa n toate tarile crestine (si chiar
. Nimeni nu este interesat de valorile care
tia americana (misionarismul protestant,
cultul pentru drepturile individului etc), dar toata lumea
maimutareste pe americani n ce este mai ridicol si mai
daunator. Viciul dezgustator si ofensiv al fumatului,
originar din America, a invadat Europa, ajungnd n
scurt timp pna n Rusia Tarista, fara sa poata fi oprit de
drogurilor si
muzici pentru care nu poti gasi epitete, are cea
mai mare penetratie la scara mondiala. Pna si obiceiul
de a rumega" si clefai guma necurmat", arata ca
, n anumite domenii, poate afecta
. Ce credeti ca se va ntmpla
r renunta la principiul separarii
bisericii de stat? Europa si celelalte parti ale lumii sunt
Apocalipsa este clara asupra faptului ca trinitatea
balaurul ocultismului
falsul profet al
lumii moderne (protestantismul american apostat) se
14). Babilonul apocaliptic
(Apocl6:19) . Ceea ce
te puteri apostate care, n mod natural se
(Apoc. 18:2-3).
Pentru a ilustra ce mesaje aduc spiritele demonilor care
se dau drept spirite ale mortilor, cu privire la aceste
i notate n
o carte spiritista franceza care se poate gasi
la Biblioteca Nationala (cota I 6686). n traducere, titlul
Clerul catolic, spiritismul si pacea universala
(J.L.P.Bonsens) :
putea determina o reforma care sa impuna uniformizarea
economica este dovada neplacerii lui Dumnezeu, cei ce
indicati ca
si a
si
, inima
omeneasca poate fi mult mai cruda dect la polul ateist
pecetea americana se
cultul pentru drepturile individului etc), dar toata lumea
maimutareste pe americani n ce este mai ridicol si mai
scurt timp pna n Rusia Tarista, fara sa poata fi oprit de
si
, are cea
mai mare penetratie la scara mondiala. Pna si obiceiul
poate afecta
. Ce credeti ca se va ntmpla
r renunta la principiul separarii
bisericii de stat? Europa si celelalte parti ale lumii sunt
Apocalipsa este clara asupra faptului ca trinitatea
se
14). Babilonul apocaliptic
Pentru a ilustra ce mesaje aduc spiritele demonilor care
o carte spiritista franceza care se poate gasi
la Biblioteca Nationala (cota I 6686). n traducere, titlul
mpotriva
salbatice
descurajare a imoralitatii
s-au dezvoltat foarte bine pe solul primitor al Americii
libere. Dar modificarea Constitutiei americane n acest
punct va duce, n mod inevi
minoritatilor crestine constiincioase, asa cum a fost
ntotdeauna.
.
blndete, tinerete, atitudine pasnica. Spre deosebi
coarnele fiarei Antichrist, cornitele de miel nu reprezinta
puteri politice vrajmase omului. America are doua
elemente care au facut din ea o putere favorabila
omului:
politica si mostenirea protestanta
entitati sunt separate si astfel
individului
evenimentele profetice care sunt n curs si care implica o
combinatie a celor doua puteri de tip
profetia din Dan.2. Referinta la profetia lui Daniel
trebuie sa ne determine sa vedem n chipul de aur din
cap.3, obligatia de
limbile, dimensiunile idolului (60 x 6) si prezenta
cuptorului pentru intimidarea nonconformistilor,
prefigurare istorica a evenimentelor din Apoc. 13.
Autoritatea mondiala cu care vorbeste acest
pseudo
Conciliul Mondial al Bisericilor
foruri mondiale si agentii oficiale si secrete, vor
contribui n mod eficient la exportarea imaginii fiarei, a
noii ordini n toata lumea. Fiind vorba de redesteptar
unui crestinism totalitar
care constiinta individului este strivita,
este o noutate n Europa.
istorica
revenire la
Semnul, numele si numarul fiarei romane
Nu este nevoie sa apelam la metode oculte,
cabalistice pentru a descoperi
Biblia vorbeste n limbajul religios al lumii
contemporane cu Ioan
semne pe corp (n special pe frunte si pe mna), se
mpotriva invaziei pagnismului
salbatice, urmarindu
descurajare a imoralitatii
au dezvoltat foarte bine pe solul primitor al Americii
libere. Dar modificarea Constitutiei americane n acest
punct va duce, n mod inevi
minoritatilor crestine constiincioase, asa cum a fost
ntotdeauna.
Cornitele de miel
blndete, tinerete, atitudine pasnica. Spre deosebi
coarnele fiarei Antichrist, cornitele de miel nu reprezinta
puteri politice vrajmase omului. America are doua
elemente care au facut din ea o putere favorabila
omului: un stat fara rege
politica si mostenirea protestanta
entitati sunt separate si astfel
individului. Glasul de balaur
evenimentele profetice care sunt n curs si care implica o
combinatie a celor doua puteri de tip
profetia din Dan.2. Referinta la profetia lui Daniel
trebuie sa ne determine sa vedem n chipul de aur din
cap.3, obligatia de
limbile, dimensiunile idolului (60 x 6) si prezenta
cuptorului pentru intimidarea nonconformistilor,
prefigurare istorica a evenimentelor din Apoc. 13.
Autoritatea mondiala cu care vorbeste acest
pseudo-profet arata ca Organizatia Natiunilor Unite,
Conciliul Mondial al Bisericilor
foruri mondiale si agentii oficiale si secrete, vor
contribui n mod eficient la exportarea imaginii fiarei, a
noii ordini n toata lumea. Fiind vorba de redesteptar
crestinism totalitar
care constiinta individului este strivita,
este o noutate n Europa.
istorica Roma cu coarnele ei crestine
revenire la
Semnul, numele si numarul fiarei romane
Nu este nevoie sa apelam la metode oculte,
cabalistice pentru a descoperi
Biblia vorbeste n limbajul religios al lumii
contemporane cu Ioan
semne pe corp (n special pe frunte si pe mna), se
invaziei pagnismului
urmarindu-se o ntarire a crestinismului si o
descurajare a imoralitatii. Fiindca buruienile diavolului
au dezvoltat foarte bine pe solul primitor al Americii
libere. Dar modificarea Constitutiei americane n acest
punct va duce, n mod inevitabil, la persecutarea
minoritatilor crestine constiincioase, asa cum a fost
Cornitele de miel ale fiarei americane reprezinta
blndete, tinerete, atitudine pasnica. Spre deosebi
coarnele fiarei Antichrist, cornitele de miel nu reprezinta
puteri politice vrajmase omului. America are doua
elemente care au facut din ea o putere favorabila
un stat fara rege si o biserica fara papa
politica si mostenirea protestanta
entitati sunt separate si astfel statul serveste fericirea
Glasul de balaur
evenimentele profetice care sunt n curs si care implica o
combinatie a celor doua puteri de tip
profetia din Dan.2. Referinta la profetia lui Daniel
trebuie sa ne determine sa vedem n chipul de aur din
cap.3, obligatia de a se nchina toate popoarele si
limbile, dimensiunile idolului (60 x 6) si prezenta
cuptorului pentru intimidarea nonconformistilor,
prefigurare istorica a evenimentelor din Apoc. 13.
Autoritatea mondiala cu care vorbeste acest
ta ca Organizatia Natiunilor Unite,
Conciliul Mondial al Bisericilor
foruri mondiale si agentii oficiale si secrete, vor
contribui n mod eficient la exportarea imaginii fiarei, a
noii ordini n toata lumea. Fiind vorba de redesteptar
crestinism totalitar, de o teocratie ecumenista n
care constiinta individului este strivita,
este o noutate n Europa. Lumea veche este fiara
Roma cu coarnele ei crestine
Semnul, numele si numarul fiarei romane
Nu este nevoie sa apelam la metode oculte,
cabalistice pentru a descoperi
Biblia vorbeste n limbajul religios al lumii
contemporane cu Ioan. nchinatorii zeilor si faceau
semne pe corp (n special pe frunte si pe mna), se
invaziei pagnismului si a sectelor
se o ntarire a crestinismului si o
. Fiindca buruienile diavolului
au dezvoltat foarte bine pe solul primitor al Americii
libere. Dar modificarea Constitutiei americane n acest
tabil, la persecutarea
minoritatilor crestine constiincioase, asa cum a fost
ale fiarei americane reprezinta
blndete, tinerete, atitudine pasnica. Spre deosebi
coarnele fiarei Antichrist, cornitele de miel nu reprezinta
puteri politice vrajmase omului. America are doua
elemente care au facut din ea o putere favorabila
o biserica fara papa
politica si mostenirea protestanta n religie. Cele doua
statul serveste fericirea
Glasul de balaur se refera la
evenimentele profetice care sunt n curs si care implica o
combinatie a celor doua puteri de tip fier si lut
profetia din Dan.2. Referinta la profetia lui Daniel
trebuie sa ne determine sa vedem n chipul de aur din
a se nchina toate popoarele si
limbile, dimensiunile idolului (60 x 6) si prezenta
cuptorului pentru intimidarea nonconformistilor,
prefigurare istorica a evenimentelor din Apoc. 13.
Autoritatea mondiala cu care vorbeste acest
ta ca Organizatia Natiunilor Unite,
Conciliul Mondial al Bisericilor (Ecumenismul) si alte
foruri mondiale si agentii oficiale si secrete, vor
contribui n mod eficient la exportarea imaginii fiarei, a
noii ordini n toata lumea. Fiind vorba de redesteptar
, de o teocratie ecumenista n
care constiinta individului este strivita, acest lucru nu
Lumea veche este fiara
Roma cu coarnele ei crestine
Semnul, numele si numarul fiarei romane
Nu este nevoie sa apelam la metode oculte,
cabalistice pentru a descoperi semnul fiarei romane
Biblia vorbeste n limbajul religios al lumii
nchinatorii zeilor si faceau
semne pe corp (n special pe frunte si pe mna), se
sectelor
se o ntarire a crestinismului si o
. Fiindca buruienile diavolului
au dezvoltat foarte bine pe solul primitor al Americii
libere. Dar modificarea Constitutiei americane n acest
tabil, la persecutarea
minoritatilor crestine constiincioase, asa cum a fost
ale fiarei americane reprezinta
blndete, tinerete, atitudine pasnica. Spre deosebire de
coarnele fiarei Antichrist, cornitele de miel nu reprezinta
puteri politice vrajmase omului. America are doua
elemente care au facut din ea o putere favorabila
o biserica fara papa, n
n religie. Cele doua
statul serveste fericirea
se refera la
evenimentele profetice care sunt n curs si care implica o
fier si lut" ca n
profetia din Dan.2. Referinta la profetia lui Daniel
trebuie sa ne determine sa vedem n chipul de aur din
a se nchina toate popoarele si
limbile, dimensiunile idolului (60 x 6) si prezenta
cuptorului pentru intimidarea nonconformistilor, o
prefigurare istorica a evenimentelor din Apoc. 13.
Autoritatea mondiala cu care vorbeste acest
ta ca Organizatia Natiunilor Unite,
(Ecumenismul) si alte
foruri mondiale si agentii oficiale si secrete, vor
contribui n mod eficient la exportarea imaginii fiarei, a
noii ordini n toata lumea. Fiind vorba de redesteptarea
, de o teocratie ecumenista n
acest lucru nu
Lumea veche este fiara
Roma cu coarnele ei crestine". Aici, o
Semnul, numele si numarul fiarei romane
Nu este nevoie sa apelam la metode oculte,
semnul fiarei romane.
Biblia vorbeste n limbajul religios al lumii
nchinatorii zeilor si faceau
semne pe corp (n special pe frunte si pe mna), se
se o ntarire a crestinismului si o
. Fiindca buruienile diavolului
au dezvoltat foarte bine pe solul primitor al Americii
libere. Dar modificarea Constitutiei americane n acest
ale fiarei americane reprezinta
re de
coarnele fiarei Antichrist, cornitele de miel nu reprezinta
, n
n religie. Cele doua
statul serveste fericirea
evenimentele profetice care sunt n curs si care implica o
" ca n
trebuie sa ne determine sa vedem n chipul de aur din
(Ecumenismul) si alte
contribui n mod eficient la exportarea imaginii fiarei, a
ea
, de o teocratie ecumenista n
acest lucru nu
IV.
V. Spiritismul este complementul crestinismului.
Se recomanda Colegiului Sacru [al cardinalilor] sa
reflecteze asupra dictonului biblic: litera omoara
dar spiritul da viata. 74. Toate popoarele vor
accept
80 Credinta comuna ntre popoare va pune capat
flagelului razboiului. 86. Sfrsitul flagelului
razboiului prin spiritism. VI. 121 Care sunt puterile
si institutiile ce pot influenta cel mai bine evolutia
care
Sfntului Parinte. Prima dorinta, fuziunea tuturor
crestinilor. 126
geniu va fi de a pune la punct o doctrina care sa fie
n mod necesar acceptabila tuturor crestinilor. Este
impo
religioase demonstrate se impun tuturor, pe de alta
parte Iisus este acceptat si venerat de toti. Aceasta
doctrina comuna ar cuprinde: .... Evanghelia lui
Iisus cu sacramentele necesare care decurg si cele
zece
care un misionar, ntr
numeasca Farul Romei luminnd omenirea pentru
a o conduce, secol dupa secol, la fericire, prin
adevar; caci numai adevarul poate duce la
fericire."
Acest cult universal nu pare sa fie nchinat n mod direct
papismulni.
onornd inventiile papale si aratnd reverenta (sau, cel
putin mirare!
eterna", te nchini fiarei.. D
falsele obiecte de nchinare sunt, n acest context:
sau imaginea fiarei, acceptarea semnului fiarei pe
frunte sau pe mna, acceptarea numelui fiarei sau a
numarului numelui ei
Semnul, numele si numarul fiarei romane
.
Ca argument n favoa
inovatie a Bisericii Romane
apostolilor, avem astazi si teza de doctorat a
Samuele Bacchiocchi
Andrews, USA) care a primit cele mai nalte distinctii
IV. Catehismul catolic n fata doctrinei spiritiste.
V. Spiritismul este complementul crestinismului.
Se recomanda Colegiului Sacru [al cardinalilor] sa
reflecteze asupra dictonului biblic: litera omoara
dar spiritul da viata. 74. Toate popoarele vor
accepta crestinismul prin intermediul spiritismului.
80 Credinta comuna ntre popoare va pune capat
flagelului razboiului. 86. Sfrsitul flagelului
razboiului prin spiritism. VI. 121 Care sunt puterile
si institutiile ce pot influenta cel mai bine evolutia
care conduce lumea la pacea universala? 1. Rolul
Sfntului Parinte. Prima dorinta, fuziunea tuturor
crestinilor. 126-127. Marele gnd al unui papa de
geniu va fi de a pune la punct o doctrina care sa fie
n mod necesar acceptabila tuturor crestinilor. Este
imposibil? Nu, fiindca pe de o parte adevarurile
religioase demonstrate se impun tuturor, pe de alta
parte Iisus este acceptat si venerat de toti. Aceasta
doctrina comuna ar cuprinde: .... Evanghelia lui
Iisus cu sacramentele necesare care decurg si cele
zece porunci. Acestea ar forma un catechism pe
care un misionar, ntr
numeasca Farul Romei luminnd omenirea pentru
a o conduce, secol dupa secol, la fericire, prin
adevar; caci numai adevarul poate duce la
fericire."
cult universal nu pare sa fie nchinat n mod direct
papismulni. Lumea nu va fi silita sa devina catolica
onornd inventiile papale si aratnd reverenta (sau, cel
putin mirare! Apoc 17:6
eterna", te nchini fiarei.. D
falsele obiecte de nchinare sunt, n acest context:
sau imaginea fiarei, acceptarea semnului fiarei pe
frunte sau pe mna, acceptarea numelui fiarei sau a
numarului numelui ei
Ca argument n favoa
inovatie a Bisericii Romane
apostolilor, avem astazi si teza de doctorat a
Samuele Bacchiocchi
Andrews, USA) care a primit cele mai nalte distinctii
Catehismul catolic n fata doctrinei spiritiste.
V. Spiritismul este complementul crestinismului.
Se recomanda Colegiului Sacru [al cardinalilor] sa
reflecteze asupra dictonului biblic: litera omoara
dar spiritul da viata. 74. Toate popoarele vor
a crestinismul prin intermediul spiritismului.
80 Credinta comuna ntre popoare va pune capat
flagelului razboiului. 86. Sfrsitul flagelului
razboiului prin spiritism. VI. 121 Care sunt puterile
si institutiile ce pot influenta cel mai bine evolutia
conduce lumea la pacea universala? 1. Rolul
Sfntului Parinte. Prima dorinta, fuziunea tuturor
127. Marele gnd al unui papa de
geniu va fi de a pune la punct o doctrina care sa fie
n mod necesar acceptabila tuturor crestinilor. Este
sibil? Nu, fiindca pe de o parte adevarurile
religioase demonstrate se impun tuturor, pe de alta
parte Iisus este acceptat si venerat de toti. Aceasta
doctrina comuna ar cuprinde: .... Evanghelia lui
Iisus cu sacramentele necesare care decurg si cele
porunci. Acestea ar forma un catechism pe
care un misionar, ntr-un elan retoric, ar putea sa
numeasca Farul Romei luminnd omenirea pentru
a o conduce, secol dupa secol, la fericire, prin
adevar; caci numai adevarul poate duce la
cult universal nu pare sa fie nchinat n mod direct
Lumea nu va fi silita sa devina catolica
onornd inventiile papale si aratnd reverenta (sau, cel
Apoc 17:6-8) fata de aceasta institutie
eterna", te nchini fiarei.. De fapt, Apocalipsa arata ca
falsele obiecte de nchinare sunt, n acest context:
sau imaginea fiarei, acceptarea semnului fiarei pe
frunte sau pe mna, acceptarea numelui fiarei sau a
numarului numelui ei.
Ca argument n favoarea afirmatiei ca
inovatie a Bisericii Romane si nu a lui Christos sau a
apostolilor, avem astazi si teza de doctorat a
Samuele Bacchiocchi (acum profesor la Universitatea
Andrews, USA) care a primit cele mai nalte distinctii
Catehismul catolic n fata doctrinei spiritiste.
V. Spiritismul este complementul crestinismului.
Se recomanda Colegiului Sacru [al cardinalilor] sa
reflecteze asupra dictonului biblic: litera omoara
dar spiritul da viata. 74. Toate popoarele vor
a crestinismul prin intermediul spiritismului.
80 Credinta comuna ntre popoare va pune capat
flagelului razboiului. 86. Sfrsitul flagelului
razboiului prin spiritism. VI. 121 Care sunt puterile
si institutiile ce pot influenta cel mai bine evolutia
conduce lumea la pacea universala? 1. Rolul
Sfntului Parinte. Prima dorinta, fuziunea tuturor
127. Marele gnd al unui papa de
geniu va fi de a pune la punct o doctrina care sa fie
n mod necesar acceptabila tuturor crestinilor. Este
sibil? Nu, fiindca pe de o parte adevarurile
religioase demonstrate se impun tuturor, pe de alta
parte Iisus este acceptat si venerat de toti. Aceasta
doctrina comuna ar cuprinde: .... Evanghelia lui
Iisus cu sacramentele necesare care decurg si cele
porunci. Acestea ar forma un catechism pe
un elan retoric, ar putea sa
numeasca Farul Romei luminnd omenirea pentru
a o conduce, secol dupa secol, la fericire, prin
adevar; caci numai adevarul poate duce la
cult universal nu pare sa fie nchinat n mod direct
Lumea nu va fi silita sa devina catolica
onornd inventiile papale si aratnd reverenta (sau, cel
8) fata de aceasta institutie
e fapt, Apocalipsa arata ca
falsele obiecte de nchinare sunt, n acest context:
sau imaginea fiarei, acceptarea semnului fiarei pe
frunte sau pe mna, acceptarea numelui fiarei sau a
rea afirmatiei ca duminica este o
si nu a lui Christos sau a
apostolilor, avem astazi si teza de doctorat a
(acum profesor la Universitatea
Andrews, USA) care a primit cele mai nalte distinctii
Catehismul catolic n fata doctrinei spiritiste.
V. Spiritismul este complementul crestinismului.
Se recomanda Colegiului Sacru [al cardinalilor] sa
reflecteze asupra dictonului biblic: litera omoara
dar spiritul da viata. 74. Toate popoarele vor
a crestinismul prin intermediul spiritismului.
80 Credinta comuna ntre popoare va pune capat
flagelului razboiului. 86. Sfrsitul flagelului
razboiului prin spiritism. VI. 121 Care sunt puterile
si institutiile ce pot influenta cel mai bine evolutia
conduce lumea la pacea universala? 1. Rolul
Sfntului Parinte. Prima dorinta, fuziunea tuturor
127. Marele gnd al unui papa de
geniu va fi de a pune la punct o doctrina care sa fie
n mod necesar acceptabila tuturor crestinilor. Este
sibil? Nu, fiindca pe de o parte adevarurile
religioase demonstrate se impun tuturor, pe de alta
parte Iisus este acceptat si venerat de toti. Aceasta
doctrina comuna ar cuprinde: .... Evanghelia lui
Iisus cu sacramentele necesare care decurg si cele
porunci. Acestea ar forma un catechism pe
un elan retoric, ar putea sa-l
numeasca Farul Romei luminnd omenirea pentru
a o conduce, secol dupa secol, la fericire, prin
adevar; caci numai adevarul poate duce la
cult universal nu pare sa fie nchinat n mod direct
Lumea nu va fi silita sa devina catolica. Dar
onornd inventiile papale si aratnd reverenta (sau, cel
8) fata de aceasta institutie
e fapt, Apocalipsa arata ca
falsele obiecte de nchinare sunt, n acest context: fiara
sau imaginea fiarei, acceptarea semnului fiarei pe
frunte sau pe mna, acceptarea numelui fiarei sau a
duminica este o
si nu a lui Christos sau a
apostolilor, avem astazi si teza de doctorat a Dr.
(acum profesor la Universitatea
Andrews, USA) care a primit cele mai nalte distinctii
cult universal nu pare sa fie nchinat n mod direct
. Dar
onornd inventiile papale si aratnd reverenta (sau, cel
8) fata de aceasta institutie
e fapt, Apocalipsa arata ca
fiara
frunte sau pe mna, acceptarea numelui fiarei sau a
duminica este o
si nu a lui Christos sau a
(acum profesor la Universitatea
tatuau cu simbolurile zeului preferat pentru a
nchinarea si slujirea. Era ceva analog stigmatizarii
sclavilor. Si n zilele noastre se poarta semne religioase.
Unii initiati hindusi au un semn pe frunte. Evreii
ortodocsi poarta filacterii ca simboluri ale Legii (pe
frunte si pe mna) n timpul rugaciunii. Israel era oprit
de Dumnezeu sa adopte practicile altor popoare cu
privire la acest tip de semne (Lev 19:27
simboluri pagne preluate si omologate de crestini au
ramas pna astazi, cu o semnificatie diferita, dar tratate
cu aceeasi veneratie mistica. Ele slujesc un
superstitiei
numele lui Christos si
dispretuieste simbolurile care sunt venerate ntr
spirit pagn
crestina. El Si
pagne n poporul Sau, Israel (Ps 74:3
57:8). n sch
israelitilor ca nchinatori ai adevaratului Dumnezeu
respectarea sarbatorilor si a legii Domnului
Deut 6:8). n mod deosebit,
distinctiv si vesnic al legamntului celo
(Ex 31:13
cu niste semne pe mna sau pe frunte. N
le ntoarcem pe dos si vom afla semnul fiarei. n Dan
7:25 ni se spune despre
ndraznit sa
timp ce Iisus declara ca El n
Legea lui Dumnezeu (Mat 5:17
Romana se lauda cu asemenea schimbari devenite astazi
practici universale,
protestanta
schimbari este
sabatului biblic asupra unei inovatii omenesti, sfintirea
primei zile a saptamnii de lucru, pe care toti crestinii o
cinstesc ca zi a Domnului
se practica n rasarit, odata cu trecerea accentului de la
comemorarea mortii la comemorarea nvierii,
sarbatorirea nvierii nu s
nceput sa s
romanii aveau ziua soarelui.
mergnd n paralel cu sabatul
acest obicei a intrat n competitie cu adevarata
domneasca
pentru diferite pretexte teologice (
tatuau cu simbolurile zeului preferat pentru a
nchinarea si slujirea. Era ceva analog stigmatizarii
sclavilor. Si n zilele noastre se poarta semne religioase.
nii initiati hindusi au un semn pe frunte. Evreii
ortodocsi poarta filacterii ca simboluri ale Legii (pe
frunte si pe mna) n timpul rugaciunii. Israel era oprit
de Dumnezeu sa adopte practicile altor popoare cu
privire la acest tip de semne (Lev 19:27
simboluri pagne preluate si omologate de crestini au
ramas pna astazi, cu o semnificatie diferita, dar tratate
cu aceeasi veneratie mistica. Ele slujesc un
superstitiei, un fel de magie alba n care se invoca
numele lui Christos si
dispretuieste simbolurile care sunt venerate ntr
spirit pagn, orict de sigura ar fi provenienta lor
crestina. El Si-a aratat dezaprobarea fata de practicile
pagne n poporul Sau, Israel (Ps 74:3
57:8). n schimb, El a aratat ca
israelitilor ca nchinatori ai adevaratului Dumnezeu
respectarea sarbatorilor si a legii Domnului
Deut 6:8). n mod deosebit,
distinctiv si vesnic al legamntului celo
Ex 31:13).Toate acestea sunt comparate de Dumnezeu
cu niste semne pe mna sau pe frunte. N
le ntoarcem pe dos si vom afla semnul fiarei. n Dan
7:25 ni se spune despre
ndraznit sa schimbe vremile (sar
timp ce Iisus declara ca El n
Legea lui Dumnezeu (Mat 5:17
Romana se lauda cu asemenea schimbari devenite astazi
practici universale,
protestanta. Cea m
schimbari este transferarea treptata
sabatului biblic asupra unei inovatii omenesti, sfintirea
primei zile a saptamnii de lucru, pe care toti crestinii o
cinstesc ca zi a Domnului
Odata cu schimbarea datei vechiului Paste care
se practica n rasarit, odata cu trecerea accentului de la
comemorarea mortii la comemorarea nvierii,
sarbatorirea nvierii nu s
nceput sa se practice saptamnal, n aceeasi zi n care
romanii aveau ziua soarelui.
mergnd n paralel cu sabatul
acest obicei a intrat n competitie cu adevarata
domneasca". Ziua nti a fost numita ziua Domnului"
pentru diferite pretexte teologice (
tatuau cu simbolurile zeului preferat pentru a
nchinarea si slujirea. Era ceva analog stigmatizarii
sclavilor. Si n zilele noastre se poarta semne religioase.
nii initiati hindusi au un semn pe frunte. Evreii
ortodocsi poarta filacterii ca simboluri ale Legii (pe
frunte si pe mna) n timpul rugaciunii. Israel era oprit
de Dumnezeu sa adopte practicile altor popoare cu
privire la acest tip de semne (Lev 19:27
simboluri pagne preluate si omologate de crestini au
ramas pna astazi, cu o semnificatie diferita, dar tratate
cu aceeasi veneratie mistica. Ele slujesc un
, un fel de magie alba n care se invoca
numele lui Christos si ale sfintilor.
dispretuieste simbolurile care sunt venerate ntr
, orict de sigura ar fi provenienta lor
a aratat dezaprobarea fata de practicile
pagne n poporul Sau, Israel (Ps 74:3
imb, El a aratat ca
israelitilor ca nchinatori ai adevaratului Dumnezeu
respectarea sarbatorilor si a legii Domnului
Deut 6:8). n mod deosebit, sabatul a fost dat ca semn
distinctiv si vesnic al legamntului celo
).Toate acestea sunt comparate de Dumnezeu
cu niste semne pe mna sau pe frunte. N
le ntoarcem pe dos si vom afla semnul fiarei. n Dan
7:25 ni se spune despre Antichristul
schimbe vremile (sar
timp ce Iisus declara ca El n-are de gnd sa schimbe
Legea lui Dumnezeu (Mat 5:17
Romana se lauda cu asemenea schimbari devenite astazi
practici universale, acceptate si n rasarit si n lumea
. Cea mai spectaculoasa dintre aceste
transferarea treptata
sabatului biblic asupra unei inovatii omenesti, sfintirea
primei zile a saptamnii de lucru, pe care toti crestinii o
cinstesc ca zi a Domnului.
Odata cu schimbarea datei vechiului Paste care
se practica n rasarit, odata cu trecerea accentului de la
comemorarea mortii la comemorarea nvierii,
sarbatorirea nvierii nu s-a oprit la o data anuala, ci a
e practice saptamnal, n aceeasi zi n care
romanii aveau ziua soarelui. La nceput nevinovat
mergnd n paralel cu sabatul
acest obicei a intrat n competitie cu adevarata
". Ziua nti a fost numita ziua Domnului"
pentru diferite pretexte teologice (
tatuau cu simbolurile zeului preferat pentru a
nchinarea si slujirea. Era ceva analog stigmatizarii
sclavilor. Si n zilele noastre se poarta semne religioase.
nii initiati hindusi au un semn pe frunte. Evreii
ortodocsi poarta filacterii ca simboluri ale Legii (pe
frunte si pe mna) n timpul rugaciunii. Israel era oprit
de Dumnezeu sa adopte practicile altor popoare cu
privire la acest tip de semne (Lev 19:27-28
simboluri pagne preluate si omologate de crestini au
ramas pna astazi, cu o semnificatie diferita, dar tratate
cu aceeasi veneratie mistica. Ele slujesc un
, un fel de magie alba n care se invoca
ale sfintilor. Dumnezeu
dispretuieste simbolurile care sunt venerate ntr
, orict de sigura ar fi provenienta lor
a aratat dezaprobarea fata de practicile
pagne n poporul Sau, Israel (Ps 74:3-9, Ez 20:16, Is
imb, El a aratat ca semnele distinctive ale
israelitilor ca nchinatori ai adevaratului Dumnezeu
respectarea sarbatorilor si a legii Domnului
sabatul a fost dat ca semn
distinctiv si vesnic al legamntului celor zece porunci
).Toate acestea sunt comparate de Dumnezeu
cu niste semne pe mna sau pe frunte. N-avem dect sa
le ntoarcem pe dos si vom afla semnul fiarei. n Dan
Antichristul papal ca a
schimbe vremile (sarbatori) si Legea
are de gnd sa schimbe
Legea lui Dumnezeu (Mat 5:17-20). Or, tocmai Biserica
Romana se lauda cu asemenea schimbari devenite astazi
acceptate si n rasarit si n lumea
ai spectaculoasa dintre aceste
transferarea treptata a sfinteniei
sabatului biblic asupra unei inovatii omenesti, sfintirea
primei zile a saptamnii de lucru, pe care toti crestinii o
Odata cu schimbarea datei vechiului Paste care
se practica n rasarit, odata cu trecerea accentului de la
comemorarea mortii la comemorarea nvierii,
a oprit la o data anuala, ci a
e practice saptamnal, n aceeasi zi n care
La nceput nevinovat
mergnd n paralel cu sabatul, fara sa-lnlocuiasca,
acest obicei a intrat n competitie cu adevarata
". Ziua nti a fost numita ziua Domnului"
pentru diferite pretexte teologice (crearea luminii,
tatuau cu simbolurile zeului preferat pentru a-si exprima
nchinarea si slujirea. Era ceva analog stigmatizarii
sclavilor. Si n zilele noastre se poarta semne religioase.
nii initiati hindusi au un semn pe frunte. Evreii
ortodocsi poarta filacterii ca simboluri ale Legii (pe
frunte si pe mna) n timpul rugaciunii. Israel era oprit
de Dumnezeu sa adopte practicile altor popoare cu
28, 21:5). Unele
simboluri pagne preluate si omologate de crestini au
ramas pna astazi, cu o semnificatie diferita, dar tratate
cu aceeasi veneratie mistica. Ele slujesc un cult al
, un fel de magie alba n care se invoca
Dumnezeu
dispretuieste simbolurile care sunt venerate ntr-un
, orict de sigura ar fi provenienta lor
a aratat dezaprobarea fata de practicile
9, Ez 20:16, Is
semnele distinctive ale
israelitilor ca nchinatori ai adevaratului Dumnezeu sunt
respectarea sarbatorilor si a legii Domnului (Ex 13:9.16,
sabatul a fost dat ca semn
r zece porunci
).Toate acestea sunt comparate de Dumnezeu
avem dect sa
le ntoarcem pe dos si vom afla semnul fiarei. n Dan
papal ca a
batori) si Legea n
are de gnd sa schimbe
20). Or, tocmai Biserica
Romana se lauda cu asemenea schimbari devenite astazi
acceptate si n rasarit si n lumea
ai spectaculoasa dintre aceste
a sfinteniei
sabatului biblic asupra unei inovatii omenesti, sfintirea
primei zile a saptamnii de lucru, pe care toti crestinii o
Odata cu schimbarea datei vechiului Paste care
se practica n rasarit, odata cu trecerea accentului de la
comemorarea mortii la comemorarea nvierii,
a oprit la o data anuala, ci a
e practice saptamnal, n aceeasi zi n care
La nceput nevinovat si
lnlocuiasca,
acest obicei a intrat n competitie cu adevarata zi
". Ziua nti a fost numita ziua Domnului"
crearea luminii,
si exprima
sclavilor. Si n zilele noastre se poarta semne religioase.
frunte si pe mna) n timpul rugaciunii. Israel era oprit
, 21:5). Unele
simboluri pagne preluate si omologate de crestini au
ramas pna astazi, cu o semnificatie diferita, dar tratate
un
a aratat dezaprobarea fata de practicile
9, Ez 20:16, Is
semnele distinctive ale
sunt
(Ex 13:9.16,
sabatul a fost dat ca semn
r zece porunci
).Toate acestea sunt comparate de Dumnezeu
avem dect sa
le ntoarcem pe dos si vom afla semnul fiarei. n Dan
n
20). Or, tocmai Biserica
Romana se lauda cu asemenea schimbari devenite astazi
acceptate si n rasarit si n lumea
sabatului biblic asupra unei inovatii omenesti, sfintirea
primei zile a saptamnii de lucru, pe care toti crestinii o
Odata cu schimbarea datei vechiului Paste care
se practica n rasarit, odata cu trecerea accentului de la
e practice saptamnal, n aceeasi zi n care
si
lnlocuiasca,
". Ziua nti a fost numita ziua Domnului"
ale Unive
absolvirea sa n 1977
presa Vaticanului) cu titlul
dovedeste ca duminica nu
sau n alta zona rasariteana, ci
S.Bacchiocchi a fost primul protestant care a reusit sa
intre la
n acest domeniu al teologiei si al istoriei Bisericii sunt
superioare tuturor lucrarilor care au fost scrise pna
acum n acest domeniu.
replica si ar merita tradusa n toate limbile
Acceptarea acestei lucrari de catre teologii romani si
medalia de aur oferita absolventului de catre papa Paul
VI sunt argumente clare ca
fapt, ba chiar se la
autoritatii ei recunoscute, indirect, si de protestanti.
Biserica Romana, a afirmat adesea ca duminica este
semnul autoritatii ei. Cardinalul american Gibbons
spunea n 1895::
Bisericii Catol
Martin Luther, la fel afirmase arhiepiscopul Fossa de
Reggio la Conciliul din Trent n 1545 ceea ce se reflecta
si n Catechismul doctrinal american al lui Keenan
(1876, New York). Observati cteva afirmatii catolice
din timpurile recente:
Biserica Catolica a schimbat serbarea smbetei
n duminica pe baza autoritatii ei divine si
infailibile date de ntemeietorul ei, Isus Christos.
Protestantii care
ghid n materie de credinta, nu au dovezi biblice ca
sa serbeze duminica. Din acest punct de vedere,
Adventistii de Ziua a Saptea sunt singurii
protestanti consecventi." (The Question Box. The
Catholic Universe Bulletin,
revista These Times march 1973 p. 43)
Cu peste 1000 de ani nainte de a exista
Protestantismul, Biserica Catolica a schimbat ziua
de odihna, din smbata n duminica, n virtutea
misiunii ei divine ." (The Catholic Mirror,
Baltimore, sept. 23 1893, citat n These Times,
march 1973, p. 42)
Duminica este semnul autoritatii noastre.
Biserica este deasupra Bibliei, si aceasta transferare
a tineri sabatului este dovada acestui fapt." (The
Catholic Record, Ontario
Universitatii Gregoriene de la Vatican, dupa
absolvirea sa n 1977
presa Vaticanului) cu titlul
dovedeste ca duminica nu
sau n alta zona rasariteana, ci
S.Bacchiocchi a fost primul protestant care a reusit sa
intre la Universitatea Gregoriana
n acest domeniu al teologiei si al istoriei Bisericii sunt
superioare tuturor lucrarilor care au fost scrise pna
acum n acest domeniu.
replica si ar merita tradusa n toate limbile
Acceptarea acestei lucrari de catre teologii romani si
medalia de aur oferita absolventului de catre papa Paul
VI sunt argumente clare ca
fapt, ba chiar se la
autoritatii ei recunoscute, indirect, si de protestanti.
Biserica Romana, a afirmat adesea ca duminica este
semnul autoritatii ei. Cardinalul american Gibbons
spunea n 1895:: Duminica este semnul autoritatii
Bisericii Catolice". La fel raspunsese si Dr.Eck lui
Martin Luther, la fel afirmase arhiepiscopul Fossa de
Reggio la Conciliul din Trent n 1545 ceea ce se reflecta
si n Catechismul doctrinal american al lui Keenan
(1876, New York). Observati cteva afirmatii catolice
in timpurile recente:
Biserica Catolica a schimbat serbarea smbetei
n duminica pe baza autoritatii ei divine si
infailibile date de ntemeietorul ei, Isus Christos.
Protestantii care
ghid n materie de credinta, nu au dovezi biblice ca
sa serbeze duminica. Din acest punct de vedere,
Adventistii de Ziua a Saptea sunt singurii
protestanti consecventi." (The Question Box. The
Catholic Universe Bulletin,
revista These Times march 1973 p. 43)
Cu peste 1000 de ani nainte de a exista
Protestantismul, Biserica Catolica a schimbat ziua
de odihna, din smbata n duminica, n virtutea
misiunii ei divine ." (The Catholic Mirror,
Baltimore, sept. 23 1893, citat n These Times,
march 1973, p. 42)
Duminica este semnul autoritatii noastre.
Biserica este deasupra Bibliei, si aceasta transferare
a tineri sabatului este dovada acestui fapt." (The
Catholic Record, Ontario
rsitatii Gregoriene de la Vatican, dupa
absolvirea sa n 1977. Disertatia sa (tiparita apoi de
presa Vaticanului) cu titlul De la Sabat la Duminica"
dovedeste ca duminica nu-si are originea la Ierusalim
sau n alta zona rasariteana, ci la Roma
S.Bacchiocchi a fost primul protestant care a reusit sa
Universitatea Gregoriana
n acest domeniu al teologiei si al istoriei Bisericii sunt
superioare tuturor lucrarilor care au fost scrise pna
acum n acest domeniu. Disertatia sa a ramas fara
replica si ar merita tradusa n toate limbile
Acceptarea acestei lucrari de catre teologii romani si
medalia de aur oferita absolventului de catre papa Paul
VI sunt argumente clare ca papalitatea nu neaga acest
fapt, ba chiar se lauda cu el, ca fiind un semn al
autoritatii ei recunoscute, indirect, si de protestanti.
Biserica Romana, a afirmat adesea ca duminica este
semnul autoritatii ei. Cardinalul american Gibbons
Duminica este semnul autoritatii
. La fel raspunsese si Dr.Eck lui
Martin Luther, la fel afirmase arhiepiscopul Fossa de
Reggio la Conciliul din Trent n 1545 ceea ce se reflecta
si n Catechismul doctrinal american al lui Keenan
(1876, New York). Observati cteva afirmatii catolice
in timpurile recente:
Biserica Catolica a schimbat serbarea smbetei
n duminica pe baza autoritatii ei divine si
infailibile date de ntemeietorul ei, Isus Christos.
Protestantii care pretind ca Biblia este singurul lor
ghid n materie de credinta, nu au dovezi biblice ca
sa serbeze duminica. Din acest punct de vedere,
Adventistii de Ziua a Saptea sunt singurii
protestanti consecventi." (The Question Box. The
Catholic Universe Bulletin, aug. 1942 p.2, citat de
revista These Times march 1973 p. 43)
Cu peste 1000 de ani nainte de a exista
Protestantismul, Biserica Catolica a schimbat ziua
de odihna, din smbata n duminica, n virtutea
misiunii ei divine ." (The Catholic Mirror,
Baltimore, sept. 23 1893, citat n These Times,
march 1973, p. 42)
Duminica este semnul autoritatii noastre.
Biserica este deasupra Bibliei, si aceasta transferare
a tineri sabatului este dovada acestui fapt." (The
Catholic Record, Ontario-Canada,
rsitatii Gregoriene de la Vatican, dupa
. Disertatia sa (tiparita apoi de
De la Sabat la Duminica"
si are originea la Ierusalim
la Roma. Adventistu
S.Bacchiocchi a fost primul protestant care a reusit sa
Universitatea Gregoriana. Studiile facute de el
n acest domeniu al teologiei si al istoriei Bisericii sunt
superioare tuturor lucrarilor care au fost scrise pna
ertatia sa a ramas fara
replica si ar merita tradusa n toate limbile
Acceptarea acestei lucrari de catre teologii romani si
medalia de aur oferita absolventului de catre papa Paul
papalitatea nu neaga acest
uda cu el, ca fiind un semn al
autoritatii ei recunoscute, indirect, si de protestanti.
Biserica Romana, a afirmat adesea ca duminica este
semnul autoritatii ei. Cardinalul american Gibbons
Duminica este semnul autoritatii
. La fel raspunsese si Dr.Eck lui
Martin Luther, la fel afirmase arhiepiscopul Fossa de
Reggio la Conciliul din Trent n 1545 ceea ce se reflecta
si n Catechismul doctrinal american al lui Keenan
(1876, New York). Observati cteva afirmatii catolice
Biserica Catolica a schimbat serbarea smbetei
n duminica pe baza autoritatii ei divine si
infailibile date de ntemeietorul ei, Isus Christos.
pretind ca Biblia este singurul lor
ghid n materie de credinta, nu au dovezi biblice ca
sa serbeze duminica. Din acest punct de vedere,
Adventistii de Ziua a Saptea sunt singurii
protestanti consecventi." (The Question Box. The
aug. 1942 p.2, citat de
revista These Times march 1973 p. 43)
Cu peste 1000 de ani nainte de a exista
Protestantismul, Biserica Catolica a schimbat ziua
de odihna, din smbata n duminica, n virtutea
misiunii ei divine ." (The Catholic Mirror,
Baltimore, sept. 23 1893, citat n These Times,
Duminica este semnul autoritatii noastre.
Biserica este deasupra Bibliei, si aceasta transferare
a tineri sabatului este dovada acestui fapt." (The
Canada, 1 sept. 1923,
rsitatii Gregoriene de la Vatican, dupa
. Disertatia sa (tiparita apoi de
De la Sabat la Duminica"
si are originea la Ierusalim
. Adventistul
S.Bacchiocchi a fost primul protestant care a reusit sa
. Studiile facute de el
n acest domeniu al teologiei si al istoriei Bisericii sunt
superioare tuturor lucrarilor care au fost scrise pna
ertatia sa a ramas fara
replica si ar merita tradusa n toate limbile.
Acceptarea acestei lucrari de catre teologii romani si
medalia de aur oferita absolventului de catre papa Paul
papalitatea nu neaga acest
uda cu el, ca fiind un semn al
autoritatii ei recunoscute, indirect, si de protestanti.
Biserica Romana, a afirmat adesea ca duminica este
semnul autoritatii ei. Cardinalul american Gibbons
Duminica este semnul autoritatii
. La fel raspunsese si Dr.Eck lui
Martin Luther, la fel afirmase arhiepiscopul Fossa de
Reggio la Conciliul din Trent n 1545 ceea ce se reflecta
si n Catechismul doctrinal american al lui Keenan
(1876, New York). Observati cteva afirmatii catolice
Biserica Catolica a schimbat serbarea smbetei
n duminica pe baza autoritatii ei divine si
infailibile date de ntemeietorul ei, Isus Christos.
pretind ca Biblia este singurul lor
ghid n materie de credinta, nu au dovezi biblice ca
sa serbeze duminica. Din acest punct de vedere,
Adventistii de Ziua a Saptea sunt singurii
protestanti consecventi." (The Question Box. The
aug. 1942 p.2, citat de
Cu peste 1000 de ani nainte de a exista
Protestantismul, Biserica Catolica a schimbat ziua
de odihna, din smbata n duminica, n virtutea
misiunii ei divine ." (The Catholic Mirror,
Baltimore, sept. 23 1893, citat n These Times,
Duminica este semnul autoritatii noastre.
Biserica este deasupra Bibliei, si aceasta transferare
a tineri sabatului este dovada acestui fapt." (The
1 sept. 1923,
. Studiile facute de el
n acest domeniu al teologiei si al istoriei Bisericii sunt
medalia de aur oferita absolventului de catre papa Paul
papalitatea nu neaga acest
autoritatii ei recunoscute, indirect, si de protestanti.
Reggio la Conciliul din Trent n 1545 ceea ce se reflecta
circumcizia spirituala a zilei a opta si alte alegorizari
deplasate, de inspiratie gnostica
mai mult neglijat si dispretuit ca un
evreilor
transformat ntr
poporului evreu care l
devenit o zi de cult particular. In schimb, inovatia
episcopilor si teologilor avangardisti de la Roma a
ramas ca
sa fie de bucurie (se interzicea ngenuncherea si postul!).
Acest destin paralel al celor doua sarbatori
saptamnale n crestinatate poate fi observat pe o
perioada destul de lunga (aproximativ ntr
538), iar la unele biserici orientale (
nestorieni
sfatului apostolic din Romani 14, cinstirea nvierii, n
sine, nu putea fi interzisa. Dar
nceput sa devina obicei gener
obligatorie, concurnd ziua lui Christos (Creatorul)
Timp de
tolerat, pna cnd Biserica a nceput sa
duminica, ziua liturghiei publice, care fusese doar o zi
de lucru n care se tin
nceput sa primeasca o cinstire sabatica.
Constantin cel Mare din anul 321
cetatilor sa lucreze n
o numeste el), iar sinoadele din sec. VI vor sabatiza total
duminica, poruncind si taranitor sa se opreasca de la
lucru.
aceasta schimbare a fost legitima, (indiferent cine a
facut-o!), daca a trebuit parasit sabatul n favoarea unei
zile mai crestine",
transfer, numerotndu
saptamnii?
s-a facut? Daca adevaratul motiv a fost nevoia de a
celebra nvierea,
? Iar daca evenimentul a meritat o comemorare mai
frecventa dect cea anuala, de ce a fost nlaturat sabatul
pentru
Si daca sabatul fusese desfiintat de Christos, de ce au
pastrat crestinii ciclul saptamnal care nu este legat de
natura (cum sunt ziua, luna si anul) ci este dat
facerea lumii, formnd un ntreg mp
sabatul
Biblia este suficient de clara n aceasta privinta,
circumcizia spirituala a zilei a opta si alte alegorizari
deplasate, de inspiratie gnostica
mai mult neglijat si dispretuit ca un
evreilor, ca fiind semnul lu
transformat ntr-o
poporului evreu care l
devenit o zi de cult particular. In schimb, inovatia
episcopilor si teologilor avangardisti de la Roma a
ramas ca zi de cult public n care toata atmosfera trebuia
sa fie de bucurie (se interzicea ngenuncherea si postul!).
Acest destin paralel al celor doua sarbatori
saptamnale n crestinatate poate fi observat pe o
perioada destul de lunga (aproximativ ntr
), iar la unele biserici orientale (
nestorieni) pna n
sfatului apostolic din Romani 14, cinstirea nvierii, n
sine, nu putea fi interzisa. Dar
nceput sa devina obicei gener
obligatorie, concurnd ziua lui Christos (Creatorul)
Timp de cteva secole
tolerat, pna cnd Biserica a nceput sa
duminica, ziua liturghiei publice, care fusese doar o zi
de lucru n care se tin
nceput sa primeasca o cinstire sabatica.
Constantin cel Mare din anul 321
cetatilor sa lucreze n
o numeste el), iar sinoadele din sec. VI vor sabatiza total
duminica, poruncind si taranitor sa se opreasca de la
Crestinii de astazi ar trebui sa se ntr
aceasta schimbare a fost legitima, (indiferent cine a
o!), daca a trebuit parasit sabatul n favoarea unei
zile mai crestine",
transfer, numerotndu
saptamnii? Cine a urma
a facut? Daca adevaratul motiv a fost nevoia de a
celebra nvierea, de ce nu s
? Iar daca evenimentul a meritat o comemorare mai
frecventa dect cea anuala, de ce a fost nlaturat sabatul
pentru a face loc acestei inventii pe care NT nu o cere?
Si daca sabatul fusese desfiintat de Christos, de ce au
pastrat crestinii ciclul saptamnal care nu este legat de
natura (cum sunt ziua, luna si anul) ci este dat
facerea lumii, formnd un ntreg mp
sabatul ?
Biblia este suficient de clara n aceasta privinta,
circumcizia spirituala a zilei a opta si alte alegorizari
deplasate, de inspiratie gnostica
mai mult neglijat si dispretuit ca un
, ca fiind semnul lui Cain etc. Mai nti a fost
o zi de post, un fel de protest mpotriva
poporului evreu care l-a rastignit pe Christos, apoi a
devenit o zi de cult particular. In schimb, inovatia
episcopilor si teologilor avangardisti de la Roma a
zi de cult public n care toata atmosfera trebuia
sa fie de bucurie (se interzicea ngenuncherea si postul!).
Acest destin paralel al celor doua sarbatori
saptamnale n crestinatate poate fi observat pe o
perioada destul de lunga (aproximativ ntr
), iar la unele biserici orientale (
) pna n timpurile moderne
sfatului apostolic din Romani 14, cinstirea nvierii, n
sine, nu putea fi interzisa. Dar
nceput sa devina obicei gener
obligatorie, concurnd ziua lui Christos (Creatorul)
cteva secole, sabatul Domnului a mai fost
tolerat, pna cnd Biserica a nceput sa
duminica, ziua liturghiei publice, care fusese doar o zi
de lucru n care se tinea o adunare de dimineata, a
nceput sa primeasca o cinstire sabatica.
Constantin cel Mare din anul 321
cetatilor sa lucreze n venerabila zi a soarelui"
o numeste el), iar sinoadele din sec. VI vor sabatiza total
duminica, poruncind si taranitor sa se opreasca de la
Crestinii de astazi ar trebui sa se ntr
aceasta schimbare a fost legitima, (indiferent cine a
o!), daca a trebuit parasit sabatul n favoarea unei
zile mai crestine", de ce s-a cautat acoperirea acestui
transfer, numerotndu-se duminica drept asaptea zi a
Cine a urmarit o asemenea
a facut? Daca adevaratul motiv a fost nevoia de a
de ce nu s-a dovedit suficient Pastele
? Iar daca evenimentul a meritat o comemorare mai
frecventa dect cea anuala, de ce a fost nlaturat sabatul
a face loc acestei inventii pe care NT nu o cere?
Si daca sabatul fusese desfiintat de Christos, de ce au
pastrat crestinii ciclul saptamnal care nu este legat de
natura (cum sunt ziua, luna si anul) ci este dat
facerea lumii, formnd un ntreg mp
Biblia este suficient de clara n aceasta privinta,
circumcizia spirituala a zilei a opta si alte alegorizari
deplasate, de inspiratie gnostica), iar sabatul a fost tot
mai mult neglijat si dispretuit ca un semn distinctiv al
i Cain etc. Mai nti a fost
, un fel de protest mpotriva
a rastignit pe Christos, apoi a
devenit o zi de cult particular. In schimb, inovatia
episcopilor si teologilor avangardisti de la Roma a
zi de cult public n care toata atmosfera trebuia
sa fie de bucurie (se interzicea ngenuncherea si postul!).
Acest destin paralel al celor doua sarbatori
saptamnale n crestinatate poate fi observat pe o
perioada destul de lunga (aproximativ ntr
), iar la unele biserici orientale (etiopieni,
timpurile moderne. In spiritul
sfatului apostolic din Romani 14, cinstirea nvierii, n
sine, nu putea fi interzisa. Dar ceea ce a fost permis a
nceput sa devina obicei general, apoi lege
obligatorie, concurnd ziua lui Christos (Creatorul)
, sabatul Domnului a mai fost
tolerat, pna cnd Biserica a nceput sa-l condamne, iar
duminica, ziua liturghiei publice, care fusese doar o zi
ea o adunare de dimineata, a
nceput sa primeasca o cinstire sabatica. Decretul lui
Constantin cel Mare din anul 321 oprea pe locuitorii
venerabila zi a soarelui"
o numeste el), iar sinoadele din sec. VI vor sabatiza total
duminica, poruncind si taranitor sa se opreasca de la
Crestinii de astazi ar trebui sa se ntr
aceasta schimbare a fost legitima, (indiferent cine a
o!), daca a trebuit parasit sabatul n favoarea unei
a cautat acoperirea acestui
se duminica drept asaptea zi a
rit o asemenea confuzie
a facut? Daca adevaratul motiv a fost nevoia de a
a dovedit suficient Pastele
? Iar daca evenimentul a meritat o comemorare mai
frecventa dect cea anuala, de ce a fost nlaturat sabatul
a face loc acestei inventii pe care NT nu o cere?
Si daca sabatul fusese desfiintat de Christos, de ce au
pastrat crestinii ciclul saptamnal care nu este legat de
natura (cum sunt ziua, luna si anul) ci este dat
facerea lumii, formnd un ntreg mpreuna cu
Biblia este suficient de clara n aceasta privinta,
circumcizia spirituala a zilei a opta si alte alegorizari
), iar sabatul a fost tot
semn distinctiv al
i Cain etc. Mai nti a fost
, un fel de protest mpotriva
a rastignit pe Christos, apoi a
devenit o zi de cult particular. In schimb, inovatia
episcopilor si teologilor avangardisti de la Roma a
zi de cult public n care toata atmosfera trebuia
sa fie de bucurie (se interzicea ngenuncherea si postul!).
Acest destin paralel al celor doua sarbatori
saptamnale n crestinatate poate fi observat pe o
perioada destul de lunga (aproximativ ntre anii 135-
etiopieni,
. In spiritul
sfatului apostolic din Romani 14, cinstirea nvierii, n
ceea ce a fost permis a
al, apoi lege
obligatorie, concurnd ziua lui Christos (Creatorul)
, sabatul Domnului a mai fost
l condamne, iar
duminica, ziua liturghiei publice, care fusese doar o zi
ea o adunare de dimineata, a
Decretul lui
oprea pe locuitorii
venerabila zi a soarelui" (asa cum
o numeste el), iar sinoadele din sec. VI vor sabatiza total
duminica, poruncind si taranitor sa se opreasca de la
Crestinii de astazi ar trebui sa se ntrebe: Daca
aceasta schimbare a fost legitima, (indiferent cine a
o!), daca a trebuit parasit sabatul n favoarea unei
a cautat acoperirea acestui
se duminica drept asaptea zi a
confuzie si cnd
a facut? Daca adevaratul motiv a fost nevoia de a
a dovedit suficient Pastele
? Iar daca evenimentul a meritat o comemorare mai
frecventa dect cea anuala, de ce a fost nlaturat sabatul
a face loc acestei inventii pe care NT nu o cere?
Si daca sabatul fusese desfiintat de Christos, de ce au
pastrat crestinii ciclul saptamnal care nu este legat de
natura (cum sunt ziua, luna si anul) ci este dat de la
reuna cu
Biblia este suficient de clara n aceasta privinta,
), iar sabatul a fost tot
semn distinctiv al
i Cain etc. Mai nti a fost
, un fel de protest mpotriva
zi de cult public n care toata atmosfera trebuia
sa fie de bucurie (se interzicea ngenuncherea si postul!).
sfatului apostolic din Romani 14, cinstirea nvierii, n
ceea ce a fost permis a
obligatorie, concurnd ziua lui Christos (Creatorul).
l condamne, iar
duminica, ziua liturghiei publice, care fusese doar o zi
Decretul lui
oprea pe locuitorii
(asa cum
o numeste el), iar sinoadele din sec. VI vor sabatiza total
ebe: Daca
o!), daca a trebuit parasit sabatul n favoarea unei
a cautat acoperirea acestui
si cnd
a dovedit suficient Pastele
frecventa dect cea anuala, de ce a fost nlaturat sabatul
a face loc acestei inventii pe care NT nu o cere?
Si daca sabatul fusese desfiintat de Christos, de ce au
pastrat crestinii ciclul saptamnal care nu este legat de
citat de L.Tucker n The Sign ofthe Beast, p. 10)
TOTUSI
constiincios care serbeaza duminica n cinstea
nvierii lui Iisus, sau ca datina bisericeasca, are
semnul fiarei"
masoare cuvintele si sentimentele n acest domeniu.
Dumnezeu nu ne
celor care
fiarei este impunerea prin lege a sabatului lui Antichrist
(duminica)
dispretuind Cuvntul clar al lui Dumnezeu.
calca n mod constient
sabatul legii morale a lui Dumnezeu, pentru a respecta
legile omenesti, primeste semnul fiarei. Ceea ce face din
duminica semnul
faptul ca este doar un obicei omenesc, ci faptul ca
impusa prin lege de stat n locul sabatului
facut Roma antica si medievala,
persecutarea celor care vor sa asculte de Dumnezeu
Ea nu este si n
a nvierii Domnului. Pentru crestinul obisnuit, duminica
este un simplu week
vrea, ascultnd si o liturghie sau o predica protestanta,
fara ca aceasta sa fie
oprire a tuturor lucrarilor si discutiilor de fiecare zi
58:13-14).
Daca cineva tine sabatul in acelasi stil n care se tine
duminica, asemenea sarbatorilor ceremoniale care erau o
umbra (Ex 12:16, Lev 23:8 comp. cu
nseamna ca el tine
Domnului
loc sabatului lui Dumnezeu
este celebrat ca Tata si ca Mntuitor. Nu interdictiile
talmudice sfintesc
Christos la facerea lumii (Gen.2:1
pamnteasca. Cei care nu pastreaza sabatul
lui Christos
vor primi semnul fiarei.
Persecutia mpotr
cu constrngeri economice
pna la varsare de snge. Cei ce se mira ca n timpurile
moderne s
aminteasca de marile exterminari naziste care s
petrecut sub ochii nostri", acum numai 50 de ani, fara
citat de L.Tucker n The Sign ofthe Beast, p. 10)
TOTUSI, NOI NU sustinem ca crestinul
constiincios care serbeaza duminica n cinstea
nvierii lui Iisus, sau ca datina bisericeasca, are
semnul fiarei". Orice adventist trebuie sa sti
masoare cuvintele si sentimentele n acest domeniu.
Dumnezeu nu ne-a dat misiunea de a rani constiinta
celor care nu stiu ce fac
fiarei este impunerea prin lege a sabatului lui Antichrist
(duminica), sfidnd principiul l
dispretuind Cuvntul clar al lui Dumnezeu.
calca n mod constient
sabatul legii morale a lui Dumnezeu, pentru a respecta
legile omenesti, primeste semnul fiarei. Ceea ce face din
duminica semnul fiarei, nu este nici tema nvierii, nici
faptul ca este doar un obicei omenesc, ci faptul ca
impusa prin lege de stat n locul sabatului
facut Roma antica si medievala,
persecutarea celor care vor sa asculte de Dumnezeu
este si n-a fost niciodata o adevarata comemorare
a nvierii Domnului. Pentru crestinul obisnuit, duminica
este un simplu week
vrea, ascultnd si o liturghie sau o predica protestanta,
fara ca aceasta sa fie
oprire a tuturor lucrarilor si discutiilor de fiecare zi
14).
Daca cineva tine sabatul in acelasi stil n care se tine
duminica, asemenea sarbatorilor ceremoniale care erau o
umbra (Ex 12:16, Lev 23:8 comp. cu
nseamna ca el tine
Domnului. Iisus a desfiintat sabatul fariseilor
sabatului lui Dumnezeu
este celebrat ca Tata si ca Mntuitor. Nu interdictiile
talmudice sfintesc sabatul, ci exemplul original al lui
Christos la facerea lumii (Gen.2:1
pamnteasca. Cei care nu pastreaza sabatul
lui Christos, nu vor avea putere sa reziste persecutiei, ci
vor primi semnul fiarei.
Persecutia mpotr
constrngeri economice
pna la varsare de snge. Cei ce se mira ca n timpurile
moderne s-ar putea petrece o asemenea barbarie, sa
aminteasca de marile exterminari naziste care s
trecut sub ochii nostri", acum numai 50 de ani, fara
citat de L.Tucker n The Sign ofthe Beast, p. 10)
NOI NU sustinem ca crestinul
constiincios care serbeaza duminica n cinstea
nvierii lui Iisus, sau ca datina bisericeasca, are
. Orice adventist trebuie sa sti
masoare cuvintele si sentimentele n acest domeniu.
a dat misiunea de a rani constiinta
nu stiu ce fac. Dar noi sustinem ca semnul
fiarei este impunerea prin lege a sabatului lui Antichrist
, sfidnd principiul l
dispretuind Cuvntul clar al lui Dumnezeu.
calca n mod constient (dupa ce a fost avertizat),
sabatul legii morale a lui Dumnezeu, pentru a respecta
legile omenesti, primeste semnul fiarei. Ceea ce face din
fiarei, nu este nici tema nvierii, nici
faptul ca este doar un obicei omenesc, ci faptul ca
impusa prin lege de stat n locul sabatului
facut Roma antica si medievala,
persecutarea celor care vor sa asculte de Dumnezeu
a fost niciodata o adevarata comemorare
a nvierii Domnului. Pentru crestinul obisnuit, duminica
este un simplu week-end n care este liber sa faca ce
vrea, ascultnd si o liturghie sau o predica protestanta,
fara ca aceasta sa fie o zi de bucur
oprire a tuturor lucrarilor si discutiilor de fiecare zi
Daca cineva tine sabatul in acelasi stil n care se tine
duminica, asemenea sarbatorilor ceremoniale care erau o
umbra (Ex 12:16, Lev 23:8 comp. cu
nseamna ca el tine sabatul sau propriu
Iisus a desfiintat sabatul fariseilor
sabatului lui Dumnezeu
este celebrat ca Tata si ca Mntuitor. Nu interdictiile
sabatul, ci exemplul original al lui
Christos la facerea lumii (Gen.2:1
pamnteasca. Cei care nu pastreaza sabatul
, nu vor avea putere sa reziste persecutiei, ci
vor primi semnul fiarei.
Persecutia mpotriva crestinilor disidenti va ncepe
constrngeri economice (v.17) dar va ajunge n final
pna la varsare de snge. Cei ce se mira ca n timpurile
ar putea petrece o asemenea barbarie, sa
aminteasca de marile exterminari naziste care s
trecut sub ochii nostri", acum numai 50 de ani, fara
citat de L.Tucker n The Sign ofthe Beast, p. 10)
NOI NU sustinem ca crestinul
constiincios care serbeaza duminica n cinstea
nvierii lui Iisus, sau ca datina bisericeasca, are
. Orice adventist trebuie sa sti
masoare cuvintele si sentimentele n acest domeniu.
a dat misiunea de a rani constiinta
noi sustinem ca semnul
fiarei este impunerea prin lege a sabatului lui Antichrist
, sfidnd principiul libertatii de nchinare si
dispretuind Cuvntul clar al lui Dumnezeu.
(dupa ce a fost avertizat),
sabatul legii morale a lui Dumnezeu, pentru a respecta
legile omenesti, primeste semnul fiarei. Ceea ce face din
fiarei, nu este nici tema nvierii, nici
faptul ca este doar un obicei omenesc, ci faptul ca
impusa prin lege de stat n locul sabatului
facut Roma antica si medievala, determinnd
persecutarea celor care vor sa asculte de Dumnezeu
a fost niciodata o adevarata comemorare
a nvierii Domnului. Pentru crestinul obisnuit, duminica
end n care este liber sa faca ce
vrea, ascultnd si o liturghie sau o predica protestanta,
o zi de bucurie n Domnul si de
oprire a tuturor lucrarilor si discutiilor de fiecare zi
Daca cineva tine sabatul in acelasi stil n care se tine
duminica, asemenea sarbatorilor ceremoniale care erau o
umbra (Ex 12:16, Lev 23:8 comp. cu Lev 23:3), aceasta
sabatul sau propriu, nu sabatul
Iisus a desfiintat sabatul fariseilor
o zi n care Creatorul
este celebrat ca Tata si ca Mntuitor. Nu interdictiile
sabatul, ci exemplul original al lui
Christos la facerea lumii (Gen.2:1-4) si n viata sa
pamnteasca. Cei care nu pastreaza sabatul
, nu vor avea putere sa reziste persecutiei, ci
iva crestinilor disidenti va ncepe
(v.17) dar va ajunge n final
pna la varsare de snge. Cei ce se mira ca n timpurile
ar putea petrece o asemenea barbarie, sa
aminteasca de marile exterminari naziste care s
trecut sub ochii nostri", acum numai 50 de ani, fara
citat de L.Tucker n The Sign ofthe Beast, p. 10)
NOI NU sustinem ca crestinul
constiincios care serbeaza duminica n cinstea
nvierii lui Iisus, sau ca datina bisericeasca, are
. Orice adventist trebuie sa stie sa-si
masoare cuvintele si sentimentele n acest domeniu.
a dat misiunea de a rani constiinta
noi sustinem ca semnul
fiarei este impunerea prin lege a sabatului lui Antichrist
ibertatii de nchinare si
dispretuind Cuvntul clar al lui Dumnezeu. Oricine
(dupa ce a fost avertizat),
sabatul legii morale a lui Dumnezeu, pentru a respecta
legile omenesti, primeste semnul fiarei. Ceea ce face din
fiarei, nu este nici tema nvierii, nici
faptul ca este doar un obicei omenesc, ci faptul ca va fi
impusa prin lege de stat n locul sabatului, asa cum a
determinnd
persecutarea celor care vor sa asculte de Dumnezeu
a fost niciodata o adevarata comemorare
a nvierii Domnului. Pentru crestinul obisnuit, duminica
end n care este liber sa faca ce
vrea, ascultnd si o liturghie sau o predica protestanta,
ie n Domnul si de
oprire a tuturor lucrarilor si discutiilor de fiecare zi (Is
Daca cineva tine sabatul in acelasi stil n care se tine
duminica, asemenea sarbatorilor ceremoniale care erau o
Lev 23:3), aceasta
nu sabatul
Iisus a desfiintat sabatul fariseilor ca sa faca
o zi n care Creatorul
este celebrat ca Tata si ca Mntuitor. Nu interdictiile
sabatul, ci exemplul original al lui
4) si n viata sa
pamnteasca. Cei care nu pastreaza sabatul n spiritul
, nu vor avea putere sa reziste persecutiei, ci
iva crestinilor disidenti va ncepe
(v.17) dar va ajunge n final
pna la varsare de snge. Cei ce se mira ca n timpurile
ar putea petrece o asemenea barbarie, sa-si
aminteasca de marile exterminari naziste care s-au
trecut sub ochii nostri", acum numai 50 de ani, fara
fiarei este impunerea prin lege a sabatului lui Antichrist
ibertatii de nchinare si
sabatul legii morale a lui Dumnezeu, pentru a respecta
legile omenesti, primeste semnul fiarei. Ceea ce face din
va fi
, asa cum a
persecutarea celor care vor sa asculte de Dumnezeu.
a fost niciodata o adevarata comemorare
a nvierii Domnului. Pentru crestinul obisnuit, duminica
vrea, ascultnd si o liturghie sau o predica protestanta,
(Is
Daca cineva tine sabatul in acelasi stil n care se tine
duminica, asemenea sarbatorilor ceremoniale care erau o
Lev 23:3), aceasta
ca sa faca
n spiritul
, nu vor avea putere sa reziste persecutiei, ci
iva crestinilor disidenti va ncepe
(v.17) dar va ajunge n final
pna la varsare de snge. Cei ce se mira ca n timpurile
trecut sub ochii nostri", acum numai 50 de ani, fara
deaceea
este respectul fata de legea Sa si fata de sabat
ceva comun cu primul test dat omului (Gen 2:16
Ascultarea de Dumn
daca toti pomii sunt pomi, unul a fost interzis.
ntelegerea corecta vine n urma ascultarii. Nu este
nevoie sa ntelegem, mai nti, toate motivele lui
Dumnezeu, pentru a crede si a asculta.
Numele fiarei
mpotriva lui Christos
uzurpator
Or, titlul oficial si traditional al papalitatii este
VICARIVS CHRISTI
n care s
si a originii divine a
Triumful biruitorilor fiarei (Apoc. 14:1
Scena are loc n cer, dupa cum reiese din v.2. NT
arata ca Muntele Sionului este n legatura cu (sau
echivalent cu)
144.000 sunt luptatorii sigilati din cap.7, care dau lupta
cu fiara. Aici sunt vazuti n ceruri, ca biruitori, aratnd
ca, n timp ce milioanele si miliardele lumii au
ngenuncheat naintea idolului papal, primind pe frunte
antisabatul
statornici, din toate popoarele, care vor avea pe frunte
sigiliul lui Dumnezeu. Numele comun al lui Iisus si al
tatalui Sau, este acel nume sacru pe care Fiul lui
Dumnezeu Si
ce era, este si va fi
pe Acela care este
Mntuitorul lumii
10).
deaceea ultimul test dat de Dumnezeu crestinatatii
este respectul fata de legea Sa si fata de sabat
ceva comun cu primul test dat omului (Gen 2:16
Ascultarea de Dumn
daca toti pomii sunt pomi, unul a fost interzis.
ntelegerea corecta vine n urma ascultarii. Nu este
nevoie sa ntelegem, mai nti, toate motivele lui
Dumnezeu, pentru a crede si a asculta.
Numele fiarei
majoritatea interpretilor ca fiind
Antichrist. Acest cuvnt grecesc (
nseamna
grecesti, precum si Enciclopedia
Catolica, recunosc ca acesta este sensul
strict lingvistic al termenului.
vorba de un personaj care se decl
mpotriva lui Christos
uzurpator care se pretinde
Or, titlul oficial si traditional al papalitatii este
VICARIVS CHRISTI
n care s-a urmarit sublinierea dumnezeiri
si a originii divine a
Triumful biruitorilor fiarei (Apoc. 14:1
Scena are loc n cer, dupa cum reiese din v.2. NT
arata ca Muntele Sionului este n legatura cu (sau
echivalent cu) Ierusalimul ceresc
144.000 sunt luptatorii sigilati din cap.7, care dau lupta
cu fiara. Aici sunt vazuti n ceruri, ca biruitori, aratnd
ca, n timp ce milioanele si miliardele lumii au
ngenuncheat naintea idolului papal, primind pe frunte
antisabatul lui Antichrist, vor exista multi credinciosi
statornici, din toate popoarele, care vor avea pe frunte
sigiliul lui Dumnezeu. Numele comun al lui Iisus si al
tatalui Sau, este acel nume sacru pe care Fiul lui
Dumnezeu Si-l descopere n Ex.3:
ce era, este si va fi
pe Acela care este
Mntuitorul lumii
ultimul test dat de Dumnezeu crestinatatii
este respectul fata de legea Sa si fata de sabat
ceva comun cu primul test dat omului (Gen 2:16
Ascultarea de Dumnezeu nu trebuie rationalizata. Chiar
daca toti pomii sunt pomi, unul a fost interzis.
ntelegerea corecta vine n urma ascultarii. Nu este
nevoie sa ntelegem, mai nti, toate motivele lui
Dumnezeu, pentru a crede si a asculta.
Numele fiarei
Numele fiarei
majoritatea interpretilor ca fiind
Antichrist. Acest cuvnt grecesc (
nseamna Vice
grecesti, precum si Enciclopedia
Catolica, recunosc ca acesta este sensul
strict lingvistic al termenului.
vorba de un personaj care se decl
mpotriva lui Christos, ci n primul rnd de un
care se pretinde viceregele sau vicarul Lui
Or, titlul oficial si traditional al papalitatii este
VICARIVS CHRISTI (Vicarul lui Christos). n cazurile
a urmarit sublinierea dumnezeiri
si a originii divine a
Triumful biruitorilor fiarei (Apoc. 14:1
Scena are loc n cer, dupa cum reiese din v.2. NT
arata ca Muntele Sionului este n legatura cu (sau
Ierusalimul ceresc
144.000 sunt luptatorii sigilati din cap.7, care dau lupta
cu fiara. Aici sunt vazuti n ceruri, ca biruitori, aratnd
ca, n timp ce milioanele si miliardele lumii au
ngenuncheat naintea idolului papal, primind pe frunte
lui Antichrist, vor exista multi credinciosi
statornici, din toate popoarele, care vor avea pe frunte
sigiliul lui Dumnezeu. Numele comun al lui Iisus si al
tatalui Sau, este acel nume sacru pe care Fiul lui
l descopere n Ex.3:
ce era, este si va fi". Noul Testament l recunoaste aici
pe Acela care este una cu Tatal, Creatoru
Mntuitorul lumii (comp Ioan 12:36^43 cu s 6:1
ultimul test dat de Dumnezeu crestinatatii
este respectul fata de legea Sa si fata de sabat
ceva comun cu primul test dat omului (Gen 2:16
ezeu nu trebuie rationalizata. Chiar
daca toti pomii sunt pomi, unul a fost interzis.
ntelegerea corecta vine n urma ascultarii. Nu este
nevoie sa ntelegem, mai nti, toate motivele lui
Dumnezeu, pentru a crede si a asculta.
Numele fiarei este considerat de
majoritatea interpretilor ca fiind
Antichrist. Acest cuvnt grecesc (
Anti-Christos
Vice-Christos". Dictionarele
grecesti, precum si Enciclopedia
Catolica, recunosc ca acesta este sensul
strict lingvistic al termenului.
vorba de un personaj care se decl
, ci n primul rnd de un
viceregele sau vicarul Lui
Or, titlul oficial si traditional al papalitatii este
(Vicarul lui Christos). n cazurile
a urmarit sublinierea dumnezeiri
Triumful biruitorilor fiarei (Apoc. 14:1
Scena are loc n cer, dupa cum reiese din v.2. NT
arata ca Muntele Sionului este n legatura cu (sau
Ierusalimul ceresc (Evrei 12:22). Cei
144.000 sunt luptatorii sigilati din cap.7, care dau lupta
cu fiara. Aici sunt vazuti n ceruri, ca biruitori, aratnd
ca, n timp ce milioanele si miliardele lumii au
ngenuncheat naintea idolului papal, primind pe frunte
lui Antichrist, vor exista multi credinciosi
statornici, din toate popoarele, care vor avea pe frunte
sigiliul lui Dumnezeu. Numele comun al lui Iisus si al
tatalui Sau, este acel nume sacru pe care Fiul lui
l descopere n Ex.3:
". Noul Testament l recunoaste aici
una cu Tatal, Creatoru
(comp Ioan 12:36^43 cu s 6:1
ultimul test dat de Dumnezeu crestinatatii
este respectul fata de legea Sa si fata de sabat. Exista
ceva comun cu primul test dat omului (Gen 2:16-17).
ezeu nu trebuie rationalizata. Chiar
daca toti pomii sunt pomi, unul a fost interzis.
ntelegerea corecta vine n urma ascultarii. Nu este
nevoie sa ntelegem, mai nti, toate motivele lui
este considerat de
majoritatea interpretilor ca fiind
Antichrist. Acest cuvnt grecesc (
Christos)
". Dictionarele
grecesti, precum si Enciclopedia
Catolica, recunosc ca acesta este sensul
strict lingvistic al termenului. Nu este
vorba de un personaj care se declara
, ci n primul rnd de un
viceregele sau vicarul Lui
Or, titlul oficial si traditional al papalitatii este
(Vicarul lui Christos). n cazurile
a urmarit sublinierea dumnezeirii lui Christos
Triumful biruitorilor fiarei (Apoc. 14:1-
Scena are loc n cer, dupa cum reiese din v.2. NT
arata ca Muntele Sionului este n legatura cu (sau
(Evrei 12:22). Cei
144.000 sunt luptatorii sigilati din cap.7, care dau lupta
cu fiara. Aici sunt vazuti n ceruri, ca biruitori, aratnd
ca, n timp ce milioanele si miliardele lumii au
ngenuncheat naintea idolului papal, primind pe frunte
lui Antichrist, vor exista multi credinciosi
statornici, din toate popoarele, care vor avea pe frunte
sigiliul lui Dumnezeu. Numele comun al lui Iisus si al
tatalui Sau, este acel nume sacru pe care Fiul lui
Yahwe, Cel
". Noul Testament l recunoaste aici
una cu Tatal, Creatorul si
(comp Ioan 12:36^43 cu s 6:1-3. 9
ultimul test dat de Dumnezeu crestinatatii
. Exista
17).
ezeu nu trebuie rationalizata. Chiar
sa fim prea alertati de ele.
". Dictionarele
Catolica, recunosc ca acesta este sensul
Nu este
ara
viceregele sau vicarul Lui.
(Vicarul lui Christos). n cazurile
i lui Christos
oficiului papal, s
Fiului lui Dumnezeu). Suma cifrelor care reprezinta
literele acestui titlu latin (V=5, I=1, C=100, I=1, V=5,
I=1, L=50,I=1, I=1, D=500, I=1) este
nu s-a gasit o explicatie mai buna. Este nevoie de o
ntelepciune a Unuia mai mare dect Solomon pentru o
ntelegere completa a acestei taine. n orice caz,
Solomon este singurul personaj biblic de care se leaga
numarul 666 (2Cr.9:3). Solomon care t
tip al lui Christos (Fiul lui David), a devenit un tip al lui
Antichrist, prin apostazie, numarul 666 reprezentnd
recunoasterea autoritatii lui imperiale si bogatii
legendare...
-5).
144.000 sunt luptatorii sigilati din cap.7, care dau lupta
cu fiara. Aici sunt vazuti n ceruri, ca biruitori, aratnd
ngenuncheat naintea idolului papal, primind pe frunte
lui Antichrist, vor exista multi credinciosi
statornici, din toate popoarele, care vor avea pe frunte
sigiliul lui Dumnezeu. Numele comun al lui Iisus si al
Cel
". Noul Testament l recunoaste aici
3. 9-
generoasa,
Femeile pagne au fost acelea care i
pacat si multi au fost pedepsiti la cuvntul lui
(Num 25 Num 31:14
istorica sta n spatele expresiei apocaliptice mi se pare
evident. Exista si un alt element care subliniaza legatura:
n ambele capitole din Numeri (25 si 31) sunt prezente
numere sugestive: 24.000
12), adica exact factorii numarului 144.000 (vezi cap.
7:5 etc.).
sa fim prea alertati de ele.
oficiului papal, s-a scris
Fiului lui Dumnezeu). Suma cifrelor care reprezinta
literele acestui titlu latin (V=5, I=1, C=100, I=1, V=5,
I=1, L=50,I=1, I=1, D=500, I=1) este
a gasit o explicatie mai buna. Este nevoie de o
ntelepciune a Unuia mai mare dect Solomon pentru o
ntelegere completa a acestei taine. n orice caz,
Solomon este singurul personaj biblic de care se leaga
numarul 666 (2Cr.9:3). Solomon care t
tip al lui Christos (Fiul lui David), a devenit un tip al lui
Antichrist, prin apostazie, numarul 666 reprezentnd
recunoasterea autoritatii lui imperiale si bogatii
legendare...
generoasa, ecumenista"
Femeile pagne au fost acelea care i
pacat si multi au fost pedepsiti la cuvntul lui
(Num 25 Num 31:14
istorica sta n spatele expresiei apocaliptice mi se pare
evident. Exista si un alt element care subliniaza legatura:
n ambele capitole din Numeri (25 si 31) sunt prezente
numere sugestive: 24.000
12), adica exact factorii numarului 144.000 (vezi cap.
7:5 etc.).
sa fim prea alertati de ele.
a scris VICARIVS FILII DEi
Fiului lui Dumnezeu). Suma cifrelor care reprezinta
literele acestui titlu latin (V=5, I=1, C=100, I=1, V=5,
I=1, L=50,I=1, I=1, D=500, I=1) este
a gasit o explicatie mai buna. Este nevoie de o
ntelepciune a Unuia mai mare dect Solomon pentru o
ntelegere completa a acestei taine. n orice caz,
Solomon este singurul personaj biblic de care se leaga
numarul 666 (2Cr.9:3). Solomon care t
tip al lui Christos (Fiul lui David), a devenit un tip al lui
Antichrist, prin apostazie, numarul 666 reprezentnd
recunoasterea autoritatii lui imperiale si bogatii
ecumenista", la care au invitat si pe evrei.
Femeile pagne au fost acelea care i
pacat si multi au fost pedepsiti la cuvntul lui
(Num 25 Num 31:14-18). Faptul ca aceasta tragedie
istorica sta n spatele expresiei apocaliptice mi se pare
evident. Exista si un alt element care subliniaza legatura:
n ambele capitole din Numeri (25 si 31) sunt prezente
numere sugestive: 24.000 (2 x 12.000) si 12.000 (1000 x
12), adica exact factorii numarului 144.000 (vezi cap.
VICARIVS FILII DEi
Fiului lui Dumnezeu). Suma cifrelor care reprezinta
literele acestui titlu latin (V=5, I=1, C=100, I=1, V=5,
I=1, L=50,I=1, I=1, D=500, I=1) este 666. Pna
a gasit o explicatie mai buna. Este nevoie de o
ntelepciune a Unuia mai mare dect Solomon pentru o
ntelegere completa a acestei taine. n orice caz,
Solomon este singurul personaj biblic de care se leaga
numarul 666 (2Cr.9:3). Solomon care trebuia sa fie un
tip al lui Christos (Fiul lui David), a devenit un tip al lui
Antichrist, prin apostazie, numarul 666 reprezentnd
recunoasterea autoritatii lui imperiale si bogatii
, la care au invitat si pe evrei.
Femeile pagne au fost acelea care i-au facut sa cada n
pacat si multi au fost pedepsiti la cuvntul lui
18). Faptul ca aceasta tragedie
istorica sta n spatele expresiei apocaliptice mi se pare
evident. Exista si un alt element care subliniaza legatura:
n ambele capitole din Numeri (25 si 31) sunt prezente
(2 x 12.000) si 12.000 (1000 x
12), adica exact factorii numarului 144.000 (vezi cap.
VICARIVS FILII DEi (Vicarul
Fiului lui Dumnezeu). Suma cifrelor care reprezinta
literele acestui titlu latin (V=5, I=1, C=100, I=1, V=5,
. Pna astazi
a gasit o explicatie mai buna. Este nevoie de o
ntelepciune a Unuia mai mare dect Solomon pentru o
ntelegere completa a acestei taine. n orice caz,
Solomon este singurul personaj biblic de care se leaga
rebuia sa fie un
tip al lui Christos (Fiul lui David), a devenit un tip al lui
Antichrist, prin apostazie, numarul 666 reprezentnd
recunoasterea autoritatii lui imperiale si bogatii
, la care au invitat si pe evrei.
au facut sa cada n
pacat si multi au fost pedepsiti la cuvntul lui Dumnezeu
18). Faptul ca aceasta tragedie
istorica sta n spatele expresiei apocaliptice mi se pare
evident. Exista si un alt element care subliniaza legatura:
n ambele capitole din Numeri (25 si 31) sunt prezente
(2 x 12.000) si 12.000 (1000 x
12), adica exact factorii numarului 144.000 (vezi cap.
(Vicarul
astazi
ntelepciune a Unuia mai mare dect Solomon pentru o
Solomon este singurul personaj biblic de care se leaga
rebuia sa fie un
tip al lui Christos (Fiul lui David), a devenit un tip al lui
, la care au invitat si pe evrei.
au facut sa cada n
Dumnezeu
istorica sta n spatele expresiei apocaliptice mi se pare
evident. Exista si un alt element care subliniaza legatura:
n ambele capitole din Numeri (25 si 31) sunt prezente
(2 x 12.000) si 12.000 (1000 x
Numele lui Dumnezeu pe frunte este simbolul
apartenentei (fiind numele de pe sigiliu) (dar si simbolul
sfintirii, al primirii caracterului lui Dumnezeu. A avea
caracterul lui Dumnezeu nseamna a avea legea Lui
scrisa n inima si manifestata n viata, din credinta si
iubire. (Ioan.17:26). Cei 144.000 sunt primul rod dintre
cei rascumparati. Si primul rod era nchinat Domnului,
ntotdeauna. De aceea ei sunt aparati de moarte (Ier
2:23).
Aceasta ramasita a Israelului universal al lui
Dumneze este n mod sigur formata din crestini,
deoarece ei sunt mpreuna cu Mielul (v.1.4 comp.
Apoc.7:17). Pentru explicatii asupra identitatii, vedeti
cele de la cap. 7.
Cntarea cea noua a biruitorilor (v.2-3) nu poate
fi redata de nimeni din cer sau de pe pamnt, dect de ei,
pentruca ei sunt singurii care trec prin necazul cel
mare". Aceeasi cntare este numita n cap.15, Cntarea
lui Moise si a Mielului", amintitnd de cntarea eliberarii
de la Marea Rosie, cu ocazia iesirii din Egiptul devastat
de plagi. Ea este cntata ntr-un sens general de
mntuitii din toate neamurile (5:9) . Prin urmare, acesti
144.000, chiar daca printre ei pot fi multi evrei, sunt
ramasita unui Israel spiritual. ( kitharra =
lira, harpa de mna, nu alauta). Ei sunt rascumparati de
pe pamnt [dintre cei vii] T. V. 595. Sunt crestinii de
tipul Enoh si Ilie care au fost luati la cer prin translatie
(mutare directa, n corp glorificat), crestini de tipul lui
Iosua si Caleb care au intrat n tara fagaduita.
Calitatile spirituale (v.4-5). n traducere directa,
textul grecesc se poate reda astfel, cuvnt cu cuvnt:
Acestia sunt cei ce nu s-au mnjit cu femei, fiindca
sunt virgini". ntr-un asemenea context simbolic nu se
poate ramne la sensul propriu al acestor cuvinte. Este
adevarat ca n timpurile noastre lumea a devenit un
bordel, ca libertatea sexuala este cea mai cautata si mai
proslavita libertate si cultul cel mai adorat de multime,
asa nct n-ar fi de mirare ca Dumnezeu sa aleaga
floarea castitatii pentru a mpodobi cerul. (Ellen White
afirma ca acea destrabalare sacra" a lui Israel, acel
sexy-cult" care s-a desfasurat n Valea Sitim, lnga
Iordan, chiar la hotarul tarii fagaduite, va deveni o
situatie predominanta nainte de a doua venire a
Domnului Christos! PP 459-461). Totusi, la cei
144.000 se subliniaza virginitatea si nu doar castitatea.
Si, pentru ca Biblia subliniaza sfintenia casatoriei, ar fi
n contextul acestei scene profetice avem
deasemenea un fals profet care pregateste o sarbatoare
idolatra si care, asemenea lui Balaam (vezi si cap.2:14-
16), face tot ce poate sa atraga lumea n valea ultimei
decizii: adorarea Creatorului, sau zeificarea creaturii
?. Ce rol ar putea juca femeile n acest scenariu?
Apocalipsa descrie o singura femeie curata, dar mai
multe femei usoare: Izabela, prostituata Babilon si
fiicele ei (17:5). ntr-un timp n care multi credinciosi
vor fi ademeniti de bisericile prostituate ca sa se
ndeparteze de legea lui Dumnezeu si sa primeasca
semnul fiarei, vor exista si unii crestini statornici, n
ciuda tuturor farmecelor ecumeniste si spiritualiste
inspirate de Balaamii moderni.
Merita subliniata corespondenta dintre situatia
bisericii din Pergam (tipul Bisericii din sec. IV-VI) si
scenele din cap. 13-14. Nu numai prezenta unui fals
profet si a ispitelor reprezentate de prostitutia sacra" a
compromisului dintre religia curata si religiile false, dar
si prezenta manei si a numelui (2:17) sunt semnificative.
Mana este semnul grijei lui Dumnezeu pentru nevoile
fizice ale poporului Lui. (implicnd principiile ceresti
ale alimentatiei !), ct si un simbol al testarii credintei si
ascultarii cu privire la porunca sabatului: Ex.
16:4.18.23-35. n contextul
scenei celor 144.000 este pusa
greu la ncercare credinta, prin
acea restrictie economica din
cap. 13:17 si printr-o lege
duminicala universala. Numele
cel nou apare aici scris pe frunte.
(O alta anticipare a acestei
sigilari se gaseste n fagaduinta data biruitorilor din
Filadelfia: cap. 3:12. Aceste corespondente ntre
elemente din cele sapte scrisori si scenele ultimului act
al marii drame arata, o data n plus, ca bisericile
apocaliptice trebuie vazute nu numai ca biserici locale
sau ca perioade ale Bisericii, ci si ca reprezentnd
ntreaga Biserica spirituala a lui Dumnezeu n orice
ciudat ca Dumnezeu sa aleaga numai persoane virgine.
De fapt, n viziune sunt numai barbati, si nu uitati ca
virginitatea este, prin excelenta, o calitate feminina!
(vezi si Mat 25:1
Exista nsa un fel al lui Dumnezeu de a ne
si masura barbatia si virginitatea, la care poate sa aspire
si cel mai decazut barbat si cea mai pacatoasa femeie
pacatoasa" care crede n Numele lui Christos spre
iertare si biruinta
sensul propriu al expresiei di
spuna:
femei". Dar aici se spune exact invers:
mnjit...pentruca sunt virgini"
lor nu este o consecinta a nfrnarii, a ascezei lor, ci
exact inver
cu femei
vedere gramatical, dect n sensul ca aici Inspiratia
intentioneaza
numita fecioara o cetate nenvinsa, necuce
nenfrnta. n acest sens, nu doar
fiica Babilonului
fecioare (s 47:1, Ier 46:11). Aceasta idee se poate lega
att de metafora sigilarii (unul dintre sensurile sigilarii
fiind inviolabilitat
ct si de aceea a victoriei n aceasta ultima lupta.
spirituala.
eveniment tipic, amintindu
israelitilor n idolatrie cu putin timp nainte de a intra n
tara fagaduita, chiar la Iordan, la hotarele Canaanului.
La sfatul falsului profet Balaam, care fusese cndva
profet al lui Dumnezeu, care cunostea adevarul dar
iubea mai mult argintii, vrajmasii p
Dumnezeu au desfasurat o
ciudat ca Dumnezeu sa aleaga numai persoane virgine.
De fapt, n viziune sunt numai barbati, si nu uitati ca
virginitatea este, prin excelenta, o calitate feminina!
(vezi si Mat 25:1-13).
Exista nsa un fel al lui Dumnezeu de a ne
si masura barbatia si virginitatea, la care poate sa aspire
si cel mai decazut barbat si cea mai pacatoasa femeie
pacatoasa" care crede n Numele lui Christos spre
iertare si biruinta
sensul propriu al expresiei di
spuna: ei sunt virgini pentruca nu s
". Dar aici se spune exact invers:
mnjit...pentruca sunt virgini"
lor nu este o consecinta a nfrnarii, a ascezei lor, ci
exact invers: ei sunt virgini si, deaceea nu s
cu femei. Aceasta relatie nu pot s
vedere gramatical, dect n sensul ca aici Inspiratia
intentioneaza o virginitate a inimii"
numita fecioara o cetate nenvinsa, necuce
nenfrnta. n acest sens, nu doar
fiica Babilonului
fecioare (s 47:1, Ier 46:11). Aceasta idee se poate lega
att de metafora sigilarii (unul dintre sensurile sigilarii
fiind inviolabilitat
ct si de aceea a victoriei n aceasta ultima lupta.
n mod evident, este subliniata
spirituala. Femeile din aceasta imagine sunt ecoul unui
eveniment tipic, amintindu
aelitilor n idolatrie cu putin timp nainte de a intra n
tara fagaduita, chiar la Iordan, la hotarele Canaanului.
La sfatul falsului profet Balaam, care fusese cndva
profet al lui Dumnezeu, care cunostea adevarul dar
iubea mai mult argintii, vrajmasii p
Dumnezeu au desfasurat o
ciudat ca Dumnezeu sa aleaga numai persoane virgine.
De fapt, n viziune sunt numai barbati, si nu uitati ca
virginitatea este, prin excelenta, o calitate feminina!
13).
Exista nsa un fel al lui Dumnezeu de a ne
si masura barbatia si virginitatea, la care poate sa aspire
si cel mai decazut barbat si cea mai pacatoasa femeie
pacatoasa" care crede n Numele lui Christos spre
iertare si biruinta, primind pe frunte Numele Lui. n
sensul propriu al expresiei din text, logica ar cere sa se
ei sunt virgini pentruca nu s
". Dar aici se spune exact invers:
mnjit...pentruca sunt virgini"
lor nu este o consecinta a nfrnarii, a ascezei lor, ci
ei sunt virgini si, deaceea nu s
. Aceasta relatie nu pot s
vedere gramatical, dect n sensul ca aici Inspiratia
o virginitate a inimii"
numita fecioara o cetate nenvinsa, necuce
nenfrnta. n acest sens, nu doar
fiica Babilonului" si fiica Egiptului
fecioare (s 47:1, Ier 46:11). Aceasta idee se poate lega
att de metafora sigilarii (unul dintre sensurile sigilarii
fiind inviolabilitatea constiintei, a caracterului, a vietii)
ct si de aceea a victoriei n aceasta ultima lupta.
n mod evident, este subliniata
Femeile din aceasta imagine sunt ecoul unui
eveniment tipic, amintindu-ne de acea cadere a
aelitilor n idolatrie cu putin timp nainte de a intra n
tara fagaduita, chiar la Iordan, la hotarele Canaanului.
La sfatul falsului profet Balaam, care fusese cndva
profet al lui Dumnezeu, care cunostea adevarul dar
iubea mai mult argintii, vrajmasii p
Dumnezeu au desfasurat o sarbatoare
ciudat ca Dumnezeu sa aleaga numai persoane virgine.
De fapt, n viziune sunt numai barbati, si nu uitati ca
virginitatea este, prin excelenta, o calitate feminina!
Exista nsa un fel al lui Dumnezeu de a ne
si masura barbatia si virginitatea, la care poate sa aspire
si cel mai decazut barbat si cea mai pacatoasa femeie
pacatoasa" care crede n Numele lui Christos spre
, primind pe frunte Numele Lui. n
n text, logica ar cere sa se
ei sunt virgini pentruca nu s-au mnjit cu
". Dar aici se spune exact invers: nu s
mnjit...pentruca sunt virgini". Prin urmare, virginitatea
lor nu este o consecinta a nfrnarii, a ascezei lor, ci
ei sunt virgini si, deaceea nu s
. Aceasta relatie nu pot s-o explic, din punct de
vedere gramatical, dect n sensul ca aici Inspiratia
o virginitate a inimii". n Biblie, este
numita fecioara o cetate nenvinsa, necuce
nenfrnta. n acest sens, nu doar fiica Sionului"
fiica Egiptului" sunt numite
fecioare (s 47:1, Ier 46:11). Aceasta idee se poate lega
att de metafora sigilarii (unul dintre sensurile sigilarii
ea constiintei, a caracterului, a vietii)
ct si de aceea a victoriei n aceasta ultima lupta.
n mod evident, este subliniata puritatea
Femeile din aceasta imagine sunt ecoul unui
ne de acea cadere a
aelitilor n idolatrie cu putin timp nainte de a intra n
tara fagaduita, chiar la Iordan, la hotarele Canaanului.
La sfatul falsului profet Balaam, care fusese cndva
profet al lui Dumnezeu, care cunostea adevarul dar
iubea mai mult argintii, vrajmasii poporului lui
sarbatoare
ciudat ca Dumnezeu sa aleaga numai persoane virgine.
De fapt, n viziune sunt numai barbati, si nu uitati ca
virginitatea este, prin excelenta, o calitate feminina!
Exista nsa un fel al lui Dumnezeu de a ne numara
si masura barbatia si virginitatea, la care poate sa aspire
si cel mai decazut barbat si cea mai pacatoasa femeie
pacatoasa" care crede n Numele lui Christos spre
, primind pe frunte Numele Lui. n
n text, logica ar cere sa se
au mnjit cu
nu s-au
. Prin urmare, virginitatea
lor nu este o consecinta a nfrnarii, a ascezei lor, ci
ei sunt virgini si, deaceea nu s-au mnjit
o explic, din punct de
vedere gramatical, dect n sensul ca aici Inspiratia
. n Biblie, este
numita fecioara o cetate nenvinsa, necucerita,
fiica Sionului", ci si
" sunt numite
fecioare (s 47:1, Ier 46:11). Aceasta idee se poate lega
att de metafora sigilarii (unul dintre sensurile sigilarii
ea constiintei, a caracterului, a vietii)
ct si de aceea a victoriei n aceasta ultima lupta.
puritatea
Femeile din aceasta imagine sunt ecoul unui
ne de acea cadere a
aelitilor n idolatrie cu putin timp nainte de a intra n
tara fagaduita, chiar la Iordan, la hotarele Canaanului.
La sfatul falsului profet Balaam, care fusese cndva
profet al lui Dumnezeu, care cunostea adevarul dar
oporului lui
ciudat ca Dumnezeu sa aleaga numai persoane virgine.
numara
si masura barbatia si virginitatea, la care poate sa aspire
si cel mai decazut barbat si cea mai pacatoasa femeie
, primind pe frunte Numele Lui. n
n text, logica ar cere sa se
. Prin urmare, virginitatea
au mnjit
o explic, din punct de
, ci si
fecioare (s 47:1, Ier 46:11). Aceasta idee se poate lega
att de metafora sigilarii (unul dintre sensurile sigilarii
ea constiintei, a caracterului, a vietii)
Femeile din aceasta imagine sunt ecoul unui
aelitilor n idolatrie cu putin timp nainte de a intra n
tara fagaduita, chiar la Iordan, la hotarele Canaanului.
moment al istoriei, inclusiv la sfrsitul timpului).
n constrast cu cei ce urmeaza fiarei n cap.l3:3 b,
dupa textul grecesc,
nsotesc pe Miel, oriunde merge El"
folosit aici arata ca ei umbla cu Iisus la timpul trecut, la
prezent si la viitor.
loan 1:36
21:19-24, Le 9:57
roade) ale jertfei lui Iisus, dintre toti mntuitii, fiindca
au trecut prin necazul cel mare, pe unde a trecut si
Domnul lor.
Astfel
lui Dumnezeu (Mat 20:1
nasterea lor, ca fariseii care se fereau sa ntlneasca un
pagn, un samaritean sau un israelit nepurificat, ci
care umbla cu Mielul
s-au nascut n credinta si n
biserici"
sansa de a intra n ostirea celor sigilati este pe aceeasi
cale ca si pacatosul cel mai josnic. Ideile fariseice cu
privire la identitatea celor 144.000, tradeaza adesea
laodiceanismul Bisericii.
Versetul 5, n greceste este mai scurt:
nu s-a gasit minciuna; ei sunt fara defect."
Domnul lor (Is 53:9 u.p. 1 Petru 2:21
13). Minciuna este tagaduirea adevarului, distorsionarea
adevarului sau ascunderea
prejudiciaza (Col 3:9, Iac 3:14). loan foloseste contrastul
adevar
vazut si aici (loan 14:6.17, 17:17.19, 18:37
3.4.8.12). Ultimele cuvinte spuse despre ei (
- amomoi eisin
momos
determine un studiu serios al Bibliei pentru a ntelege ce
nseamna aceasta perfectiune morala si cum p
atinsa. Acelasi termen grecesc (cu sensul de
fara repros, ireprosabil
ceremoniale (Num 6:14, 19:2), jertfa lui Iisus (1 Petru
1:19, Ev 9:14) si n alte cazuri (Ps 14:2, 17:24, Ef 1:4,
5:27, Col 1:22,
Mesajul este clar. Spre deosebire de parerea
populara care sustine ca nu depinde de noi ca sa fim
numarati printre cei 144.000, Ellen White spunea: Sa
ne straduim cu toata puterea pe care ne
Dumnezeu, s
SDABC, nota aditionala la Apoc. 7).
moment al istoriei, inclusiv la sfrsitul timpului).
n constrast cu cei ce urmeaza fiarei n cap.l3:3 b,
dupa textul grecesc,
sotesc pe Miel, oriunde merge El"
folosit aici arata ca ei umbla cu Iisus la timpul trecut, la
prezent si la viitor.
loan 1:36-37, 6:66, 12:12, 16:32, 17:14, 18:15
24, Le 9:57-62. Ei sunt pri
roade) ale jertfei lui Iisus, dintre toti mntuitii, fiindca
au trecut prin necazul cel mare, pe unde a trecut si
Domnul lor.
Astfel cei de pe urma vor fi cei dinti
lui Dumnezeu (Mat 20:1
nasterea lor, ca fariseii care se fereau sa ntlneasca un
pagn, un samaritean sau un israelit nepurificat, ci
care umbla cu Mielul
au nascut n credinta si n
biserici", trebuie sa se
sansa de a intra n ostirea celor sigilati este pe aceeasi
cale ca si pacatosul cel mai josnic. Ideile fariseice cu
privire la identitatea celor 144.000, tradeaza adesea
laodiceanismul Bisericii.
Versetul 5, n greceste este mai scurt:
a gasit minciuna; ei sunt fara defect."
Domnul lor (Is 53:9 u.p. 1 Petru 2:21
13). Minciuna este tagaduirea adevarului, distorsionarea
adevarului sau ascunderea
prejudiciaza (Col 3:9, Iac 3:14). loan foloseste contrastul
adevar-minciuna ntr
vazut si aici (loan 14:6.17, 17:17.19, 18:37
3.4.8.12). Ultimele cuvinte spuse despre ei (
amomoi eisin = ei sunt fara defect
momos = defect) ar trebui sa dea de gndit si sa
determine un studiu serios al Bibliei pentru a ntelege ce
nseamna aceasta perfectiune morala si cum p
atinsa. Acelasi termen grecesc (cu sensul de
fara repros, ireprosabil
ceremoniale (Num 6:14, 19:2), jertfa lui Iisus (1 Petru
1:19, Ev 9:14) si n alte cazuri (Ps 14:2, 17:24, Ef 1:4,
5:27, Col 1:22, 2 Petru 3:14, Fii 2:14.15, Iuda 24).
Mesajul este clar. Spre deosebire de parerea
populara care sustine ca nu depinde de noi ca sa fim
numarati printre cei 144.000, Ellen White spunea: Sa
ne straduim cu toata puterea pe care ne
Dumnezeu, sa facem parte dintre cei 144.000!" 7
SDABC, nota aditionala la Apoc. 7).
moment al istoriei, inclusiv la sfrsitul timpului).
n constrast cu cei ce urmeaza fiarei n cap.l3:3 b,
dupa textul grecesc, acestia [cei 144.000]
sotesc pe Miel, oriunde merge El"
folosit aici arata ca ei umbla cu Iisus la timpul trecut, la
prezent si la viitor. Asemenea celor doisprezece (12!)
37, 6:66, 12:12, 16:32, 17:14, 18:15
62. Ei sunt pri
roade) ale jertfei lui Iisus, dintre toti mntuitii, fiindca
au trecut prin necazul cel mare, pe unde a trecut si
cei de pe urma vor fi cei dinti
lui Dumnezeu (Mat 20:1-16). Nu cei ce se lauda
nasterea lor, ca fariseii care se fereau sa ntlneasca un
pagn, un samaritean sau un israelit nepurificat, ci
care umbla cu Mielul. Cei ce n
au nascut n credinta si n-au fost membri ai altor
trebuie sa se mai nasca odata
sansa de a intra n ostirea celor sigilati este pe aceeasi
cale ca si pacatosul cel mai josnic. Ideile fariseice cu
privire la identitatea celor 144.000, tradeaza adesea
laodiceanismul Bisericii.
Versetul 5, n greceste este mai scurt:
a gasit minciuna; ei sunt fara defect."
Domnul lor (Is 53:9 u.p. 1 Petru 2:21
13). Minciuna este tagaduirea adevarului, distorsionarea
adevarului sau ascunderea lui n conditii n care aceasta
prejudiciaza (Col 3:9, Iac 3:14). loan foloseste contrastul
ntr-un sens profund care trebuie
vazut si aici (loan 14:6.17, 17:17.19, 18:37
3.4.8.12). Ultimele cuvinte spuse despre ei (
ei sunt fara defect
) ar trebui sa dea de gndit si sa
determine un studiu serios al Bibliei pentru a ntelege ce
nseamna aceasta perfectiune morala si cum p
atinsa. Acelasi termen grecesc (cu sensul de
fara repros, ireprosabil) se foloseste referitor la jertfele
ceremoniale (Num 6:14, 19:2), jertfa lui Iisus (1 Petru
1:19, Ev 9:14) si n alte cazuri (Ps 14:2, 17:24, Ef 1:4,
2 Petru 3:14, Fii 2:14.15, Iuda 24).
Mesajul este clar. Spre deosebire de parerea
populara care sustine ca nu depinde de noi ca sa fim
numarati printre cei 144.000, Ellen White spunea: Sa
ne straduim cu toata puterea pe care ne
a facem parte dintre cei 144.000!" 7
SDABC, nota aditionala la Apoc. 7).
moment al istoriei, inclusiv la sfrsitul timpului).
n constrast cu cei ce urmeaza fiarei n cap.l3:3 b,
[cei 144.000]
sotesc pe Miel, oriunde merge El". Participiul grecesc
folosit aici arata ca ei umbla cu Iisus la timpul trecut, la
Asemenea celor doisprezece (12!)
37, 6:66, 12:12, 16:32, 17:14, 18:15
62. Ei sunt primul rod (cele mai alese
roade) ale jertfei lui Iisus, dintre toti mntuitii, fiindca
au trecut prin necazul cel mare, pe unde a trecut si
cei de pe urma vor fi cei dinti
16). Nu cei ce se lauda
nasterea lor, ca fariseii care se fereau sa ntlneasca un
pagn, un samaritean sau un israelit nepurificat, ci
. Cei ce n-au alta virtute dect ca
au fost membri ai altor
mai nasca odata; singura lor
sansa de a intra n ostirea celor sigilati este pe aceeasi
cale ca si pacatosul cel mai josnic. Ideile fariseice cu
privire la identitatea celor 144.000, tradeaza adesea
Versetul 5, n greceste este mai scurt:
a gasit minciuna; ei sunt fara defect." Ei sunt ca si
Domnul lor (Is 53:9 u.p. 1 Petru 2:21-22, Tefania 3:11
13). Minciuna este tagaduirea adevarului, distorsionarea
lui n conditii n care aceasta
prejudiciaza (Col 3:9, Iac 3:14). loan foloseste contrastul
un sens profund care trebuie
vazut si aici (loan 14:6.17, 17:17.19, 18:37
3.4.8.12). Ultimele cuvinte spuse despre ei (
ei sunt fara defect; de la cuvntul
) ar trebui sa dea de gndit si sa
determine un studiu serios al Bibliei pentru a ntelege ce
nseamna aceasta perfectiune morala si cum p
atinsa. Acelasi termen grecesc (cu sensul de
) se foloseste referitor la jertfele
ceremoniale (Num 6:14, 19:2), jertfa lui Iisus (1 Petru
1:19, Ev 9:14) si n alte cazuri (Ps 14:2, 17:24, Ef 1:4,
2 Petru 3:14, Fii 2:14.15, Iuda 24).
Mesajul este clar. Spre deosebire de parerea
populara care sustine ca nu depinde de noi ca sa fim
numarati printre cei 144.000, Ellen White spunea: Sa
ne straduim cu toata puterea pe care ne-a dat
a facem parte dintre cei 144.000!" 7
SDABC, nota aditionala la Apoc. 7).
moment al istoriei, inclusiv la sfrsitul timpului).
n constrast cu cei ce urmeaza fiarei n cap.l3:3 b,
sunt cei ce
. Participiul grecesc
folosit aici arata ca ei umbla cu Iisus la timpul trecut, la
Asemenea celor doisprezece (12!):
37, 6:66, 12:12, 16:32, 17:14, 18:15-16,
mul rod (cele mai alese
roade) ale jertfei lui Iisus, dintre toti mntuitii, fiindca
au trecut prin necazul cel mare, pe unde a trecut si
cei de pe urma vor fi cei dinti n mparatia
16). Nu cei ce se lauda cu
nasterea lor, ca fariseii care se fereau sa ntlneasca un
pagn, un samaritean sau un israelit nepurificat, ci aceia
au alta virtute dect ca
au fost membri ai altor
; singura lor
sansa de a intra n ostirea celor sigilati este pe aceeasi
cale ca si pacatosul cel mai josnic. Ideile fariseice cu
privire la identitatea celor 144.000, tradeaza adesea
Versetul 5, n greceste este mai scurt: n gura lor
Ei sunt ca si
22, Tefania 3:11-
13). Minciuna este tagaduirea adevarului, distorsionarea
lui n conditii n care aceasta
prejudiciaza (Col 3:9, Iac 3:14). loan foloseste contrastul
un sens profund care trebuie
vazut si aici (loan 14:6.17, 17:17.19, 18:37-38, 3 loan
3.4.8.12). Ultimele cuvinte spuse despre ei (
; de la cuvntul
) ar trebui sa dea de gndit si sa
determine un studiu serios al Bibliei pentru a ntelege ce
nseamna aceasta perfectiune morala si cum poate fi
atinsa. Acelasi termen grecesc (cu sensul de fara defect,
) se foloseste referitor la jertfele
ceremoniale (Num 6:14, 19:2), jertfa lui Iisus (1 Petru
1:19, Ev 9:14) si n alte cazuri (Ps 14:2, 17:24, Ef 1:4,
2 Petru 3:14, Fii 2:14.15, Iuda 24).
Mesajul este clar. Spre deosebire de parerea
populara care sustine ca nu depinde de noi ca sa fim
numarati printre cei 144.000, Ellen White spunea: Sa
a dat-o
a facem parte dintre cei 144.000!" 7
cei ce
. Participiul grecesc
folosit aici arata ca ei umbla cu Iisus la timpul trecut, la
:
mul rod (cele mai alese
n mparatia
nasterea lor, ca fariseii care se fereau sa ntlneasca un
aceia
au alta virtute dect ca
Ei sunt ca si
-
13). Minciuna este tagaduirea adevarului, distorsionarea
lui n conditii n care aceasta
prejudiciaza (Col 3:9, Iac 3:14). loan foloseste contrastul
determine un studiu serios al Bibliei pentru a ntelege ce
fara defect,
) se foloseste referitor la jertfele
numarati printre cei 144.000, Ellen White spunea: Sa
Ultima invitatie a Evangheliei vesnice (ntreita avertizare) si revenirea lui Iisus
(14:6-20)
n contrast si n opozitie cu tripla alianta satanica din
cap.12-13 (balaurul, fiara si falsul profet) care se unesc
pentru a converti lumea la noua lor evanghelie",
urmatoarele scene prezinta alianta a trei ngeri care
cvanghelizeaza lumea cu Evanghelia cea vesnica, veche
dar ntotdeauna actuala, neschimbatoare. Ea este vestea
buna ca avem un Tata plin de preaiubire si ndurare, care
a dat pe Singurul Sau Fiu pentru fiecare dintre noi,
pentru bucuria de a ne avea cu El pe vesnicie. Ea
cuprinde acel har, deplin si adnc iertator, pe care nu-l
putem explica dar l putem primi prin credinta. Ea
cuprinde acea atribuire a dreptatii vesnice si desavrsite
a lui Iisus n dreptul celui care crede. Ea ofera mpacarea
cu Dumnezeu prin meritele exclusive ale Aceluia care a
fost judecat pe Calvar n locul nostru pentruca noi sa
putem fi ndreptatiti la judecata lui Dumnezeu. n ea se
cuprinde toata frumusetea si gratia caracterului ndurator
si sfnt al lui Dumnezeu, dar si slava Legii si a dreptei
judecati a lui Dumnezeu si oferirea unei ultime ocazii de
har" pentru a scapa de mnia divina.
Dupa scena ultimei avertizari apare scena revenirii
lui Iisus, n care lumea este surprinsa mpartita n doua
mari recolte: lanul de gru (cei ce au sigiliul lui
Dumnezeu) si via pamntului (cei ce au stigmatul
fiarei). Scena celor doua recolte este n legatura cu
Sanctuarul ceresc si n ea apar deasemenea trei ngeri.
Trei ngeri pentru avertizare, trei pentru judecata.
Imaginea ngerilor din aceasta pericopa aminteste de
profetia lui Iisus din Mat 24:31.
ntreita solie ngereasca (14:6-13). Ultima
avertizare a lumii este descrisa sub simbolul unor ngeri
care zboara prin mijlocul cerului", la zenit. Nici un
comentator nu asteapta niste serafimi cu
aripi de fulger care sa avertizeze lumea strignd printre
nori. Toti vad aici interventia lui Dumnezeu prin
trimisii lui de pe pamnt. Ei sunt, totusi, soli ceresti",
deoarece mesajul si misiunea lor sunt ceresti (2 Cor.
5:20, Gal 4:14 u.p.
Interpretii de-a lungul timpului au vazui n acesti
trei ngeri pe unii reformatori medievali sau protestanti
(ca Valdo, Wicleff, Hus, Luther, Calvin, Spener, si altii).
Dar este destul de clar ca avertizarile lor, orict de
importante au fost, n-au reprezentat nici desavrsirea
Reformei, nici ultima avertizare a lumii. n
redesteptarile din sec. XIX si n marea Miscare Adventa
dintre anii 1840-1844, primii doi ngeri au fost
identificati cu acele treziri si evanghelizari. Interesant
este ca, n Miscarea Millerita, care sustinea ca reprezinta
primul si apoi al doilea nger, nimeni nu a vorbit despre
semnificatia celui de-al treilea nger. Abia dupa 1844,
cnd unii adventistii au descoperit sabatul biblic si
identitatea sigiliului lui Dumnezeu si a semnului fiarei.
ngerul al treilea a fost identificat n misiunea
Adventistilor de Ziua a Saptea.
Primul nger (v.6-7)
Multe manuscrise vechi grecesti omit cuvntul
(un alt), spunnd, n mod simplu: Si am vazut un
nger". Oricum, n aceasta viziune a marii lupte, n
ultimele scene, Ioan nu mai vazuse vreun nger.
Evanghelia vesnica este aici un ecou la avertizarea lui
Mesajul ngerului este o chemare la pocainta
asemenea aceleia a lui Ioan Botezatorul care a pregatit
calea pentru prima aparitie a lui Christos (Lc 1:76-79).
Aici este evidenta aceeasi misiune din Apoc. 10:2-3.10-
11, unde se proclama ceasul judecatii" (sfrsitul
Pavel despre o alta evanghelie" (Gal 1:6-9, Ev 13:8).
Evanghelia lui Pavel avea sa fie speculata si gresit
nteleasa n timpul sfrsitului (2 Petru 3:11-18. 3-4). n
realitate, apostolul n-a nvatat nici evanghelia harului
ieftin pe care o predica unii crestini care nu stiu ce spun,
nici evanghelia moralizarii lumii prin masuri politice
crestine" (incluznd si revolutii !). Pavel include n
Evanghelia sa fagaduinta noului legamnt pentru
mplinirea integrala si spirituala a legii morale (Rom
2:13.16.26, 8:4, Ev 8:10). De altfel, acest nger care tine
n mna sulul Evangheliei, invita omenirea la pocainta
fata de Dumnezeul Creator si Judecator, iar ceilalti doi
ngeri care se alatura, rostesc n spiritul aceleiasi
Evanghelii vestea (buna sau rea?) a caderii
Babilonului si avertizarea cu privire la semnul fiarei...
De fapt, cele trei mesaje ale ngerilor formeaza o
singura predica evanghelica, o chemare la adevarata
nchinare, ncheindu-se cu motto-ul adventismului:
poruncile lui Dumnezeu si credinta n Iisus (v. 12). Daca
Legea Morala are un loc n Noul Legamnt, atunci ea nu
poate fi doar porunca buna sau sfat bun . Ea este si veste
buna, pentruca n Christos ea este fagaduinta. Cu alte
cuvinte, vestea cea buna nu contine doar iertarea
(achitarea) noastra si eliberarea de pedeapsa vesnica.
Harul lui Dumnezeu este supraabundent pentru a ne
elibera de pacatele si defectele de caracter, de a ne si
face drepti (nu numai de a ne socoti drepti). Din
nefericire, chiar n rndurile noastre, evanghelia lui
Pavel nu este nteleasa si primita n toata plinatatea ei.
Daca cineva scapa de fariseismul ndreptatirii legaliste si
moraliste, sau de teroarea stradaniilor solitare pentru
sfintire si desavrsire, adesea cade n cursa teologica a
unei ndreptatiri ieftine si neputicioase pe care o predica
unii evanghelici: ndreptatit = iertat si att. Dar unde
este acea eliberare de puterea pacatului prin locuirea
Spiritului Sfnt despre care nvata Pavel n Romani 8 si
n alte locuri? Nu este cazul sa alegem ntre Lege si
Evanghelie, nici sa le amestecam fara ntelegere, ci
trebuie sa ntelegem relatia dintre ele asa cum o nvata
Biblia. Abia atunci vom vedea si experimenta
frumusetea Evangheliei. Ellen White a scris:
ngerul care proclama Evanghelia vesnica,
proclama Legea lui Dumnezeu; caci evanghelia
mntuirii aduce pe oameni la ascultare de lege, prin care
caracterele lor sunt formate dupa chipul si asemanarea
divina.. Christos este att legea ct si evanghelia."
perioadei din Dan.8:14 n 1844) . n ambele locuri
ngerul are n mna o carte, n ambele locuri este vestit
ceasul judecatii". Acolo ngerul reprezinta pe Christos
si pe trimisii Lui, aici apar trei ngeri uniti care
reprezinta o tripla miscare de trezire religioasa, avnd
trei mesaje care se combina. Expresia temeti-va de
Dumnezeu (venerati pe Dumnezeu) si dati-I slava" este
aceeasi ca si n cap.11:13 u.p. si ambele sunt ecouri la
Mal 3:16 u.p. (...pentru cei ce se tem de Domnul si dau
slava Numelui Lui"). De fapt, ntreaga profetie a lui
Maleahi este n spatele acestui nger apocaliptic.
Maleahi (al carui nume nseamna solul Meu", ngerul
Meu") se adreseaza ramasitei" iesite din Babilon, este
ultima solie de redesteptare si reforma din Vechiul
Testament, fagaduieste venirea unui sol (=nger) al lui
Dumnezeu (Mal.3:1), a unui Ilie (Mal 4:5-6) care sa
pregateasca poporul pentru venirea Domnului Christos
(ngerul legamntului, Yahwe, Soarele Dreptatii), pentru
rasarirea Soarelui Dreptatii (Mal. 4:2). ngerul
Domnului (Messia, Domnul cel asteptat) vine mai nti
pentru o judecata, intrnd pe neasteptate n Templul Lui
si curatindu-Si poporul (Mal.3:1-15). n aceasta
judecata, poporul este separat n doua clase: 1. cei rai si
trufasi care au obiectii mpotriva lui Dumnezeu si care
vor fi mistuiti n ziua mniei (Mal.3:15, 4:1.2) si 2. cei
care slujesc pe Dumnezeu ca fii, care se tem de El si-I
dau slava, a caror amintire este pastrata n cronicile
ceresti si care vor fi alesi ntr-un fel deosebit, (sigilati)
ca un tezaur unic si pretios, naltati ca judecatori ai celor
rai (Mal.3:16-18, 4:2-3). ntreaga carle a lui Maleahi
respira acest suflu al Evangheliei vesnice, ncepnd cu
acele cuvinte pline de dor si de iubire ranita (V-am
iubit"- zice Domnul...) si pna la sfrsitul ei n care
venirea lui Messia spre judecata si rasplatire este
precedata de un sol al ndurarii, care pregateste calea
Domnului, atragnd atentia asupra celor zece porunci
uitate.
Un alt loc biblic care sta la baza avertizarii
evanghelice a primului nger si a celui de al treilea este
Ecl. 12:13-14, unde avem urmatoarele expresii
semnificative: ...oricarui om..., ...leme-tc de
Dumnezeu...., ...judecata..., ...pazesteporuncile Lui...
Aceasta concluzie trzie dar nteleapta a vietii nebunesti
a lui Solomon este adusa n aceasta imagine ca o
concluzie a istoriei unei omeniri ratacite si fara speranta.
O evanghelie din care lipseste aceasta concluzie nu-i
(2SM. 106, Ms.32. 1896)
Christos a prezentat oamenilor lectii prin care
sufletele lor erau aduse n comparatie cu legea lui
Dumnezeu, nu ntr-o lumina legalista, ci n lumina
Soarelui Dreptatii, pentru ca omul, privind, sa poata fi
schimbat dupa chipul divin." (3ST162, nov. 5, 1884)
Slava lui Christos este caracterul Sau si caracterul
Sau este o expresie a legii lui Dumnezeu" (4ST443)
Legea si Evanghelia sunt att de strns legate, nct
adevarul nu poate fi prezentat asa cum este el n Iisus,
fara a mpleti aceste subiecte n armonie perfecta. Legea
este evanghelia lui Christos acoperita; evanghelia lui
Iisus nu este nimic mai mult sau mai putin dect legea
definita, aratnd principiile ei atotcuprinzatoare."
(RH27.05. 1890)
Vrajmasul a lucrat ntotdeauna ca sa desparta legea
de evanghelie. Dar ele merg mna n mna."
poate pregati pe oameni pentru ceasul judecatii.
Cuvintele ngerului atrag atentia asupra adevaratei
nchinari adorarea Creatorului. Miscarea
Adventista a aparut n urma izbucnirii necredintei
moderne si n paralel cu darwinismul si marxismul. n
acest context este foarte semnificativa referirea la
Dumnezeul Creator. Cuvintele ngerului repeta la litera
tema poruncii a patra din Decalog: ...Celui care a facut
cerul, pamntul, marea..." (Ex 20:11, Ps 146:6) .
Comparnd aceste cuvinte cu solia celui de-al treilea
nger care avertizeaza mpotriva semnului fiarei si atrage
atentia la poruncile lui Dumnezeu, ntelegem ca
nchinarea adusa lui Dumnezeu se manifesta printr-o
viata de credinta si ascultare al carei semn vizibil este
respectarea sabatului ca memorial al Creatorului.
Faza millerita a evanghelizarii facuta de adventisti ntre
1840-1844 n-a cuprins si aceasta ntelegere. Abia astazi
vedem mai complet sensul celor trei solii ngeresti si
legatura dintre ele. Judecata de care avertizeaza ngerul
este nceputa n 1844 cu cei morti, si ultimei generatii i
se vesteste acest adevar nu pentru a fi informata ca
Dumnezeu judeca niste morti (!), ci pentruca aceasta
generatie trebuie masurata, cernuta, cntarita,
judecata...n timpul vietii. Si aceasta implica ultimul
test al loialitatii fata de Dumnezeu: sigiliul Creatorului
sau stigmatul fiarei ?
,Si un alt nger, al doilea, s-a alaturat" (v.8).
Verbul grecesc folosit aici ( =
ekoluthesen; de aici provine cuvntul acolit) nseamna
a nsotit pe.., a acompaniat pe.., s-a alaturat, a urmat
lui..., a mers mpreuna cu.... nseamna a urma cuiva,
nu a urma la rnd dupa cineva. Acest amanunt arata
relatia dintre cei trei ngeri. Ei formeaza o unitate, o
singura misiune. Mesajul celui de-al doilea anunta
caderea Babilonului apocaliptic cetatea cea mare, care
a adapat toate neamurile din vinul pasiunii (mniei)
desfrului ei". Identitatea acestei cetati a lui Lucifer
(vezi Is 14:4.12-13..) va fi explicata mai pe larg n cap.
17. Aici este suficient sa observam legatura evidenta
dintre mesajul celui de-al doilea si al celui de-al treilea
nger: n timp ce prostituata Babilon mbata lumea cu
vinul mniei ei, al treilea nger avertizeaza ca
nchinatorii fiarei si ai chipului ei (adica aceia care
adventisti erau invitati de toate bisericile, si nimeni nu
avea alta grija dect pocainta si pregatirea pentru
ceasul judecatii" si al revenirii lui Iisus.
Dar faptul ca majoritatea membrilor bisericilor erau
lumesti, n frunte cu majoritatea pastorilor lor, a dus la o
crestere a manifestarilor ostile fata de adventisti pe
masura ce se apropia anul 1844. n perioada 1843-1844,
unele biserici americane au luat decizia oficiala de a
exclude din rndurile lor pe toti cei care mpartaseau
erezia adventista". Astfel ca,n vara anului 1844, n
ciuda reticentei lui Miller si a multor conducatori
adventisti, s-a aplicat bisericilor lumesti titlul de Babilon
si s-a publicat n presa adventista invitatia: Iesiti din ea,
poporul Meu! (conf. Apoc 18:1-4). Aproape 100.000 de
persoane n America au ascultat apelul, formnd
confesiunea separata a adventistilor. Acel moment
accepta semnul sau numarul ei) vor bea si din vinul
mniei nepotolite a lui Dumnezeu... Acest lucru arata ca
cetatea Babilon cuprinde toate institutiile si puterile care
vor concura la promovarea sistemului si cultului de tip
papal, prin impunerea legii duminicale n locul Legii
Creatorului.
Semnificatia expresiei repetate a cazut" poate fi
nteleasa printr-un studiu al locurilor biblice care stau la
baza acestei imagini apocaliptice: Is 21:9, Ier 51:8.
Anuntarea anticipata a caderii (nfrngerii) Babilonului
implica mai nti o cadere spirituala care este
condamnata aici. Si anuntul implica un apel adresat
israelitilor" care sunt n captivitatea babilonica: iesiti
din ea, poporul Meu, ca sa nu fiti loviti cu urgiile care
vor cadea peste ea ! (s 48:20, 52:11, Ier 50:8,51:6.9.45,
Zah 2:7). Dupa cum iudeii au fost prizonieri n Babilon
timp de 70 de ani si s-au repatriat la timpul aratat n
profetie, dupa decretul lui Cyrus, n doua mari valuri
succesive, tot astfel Marea Redesteptare Adventista
(Millerita), la sfrsitul ultimelor perioade profetice
(1798, 1843/1844) a nceput sa predice, din vara anului
1844, separarea celor credinciosi de bisericile apostate.
Aceasta decizie neobisnuita a venit n urma atitudinii
ostile pe care au luat-o, pe
neasteptate, bisericile americane.
De fapt, anul 1844 reprezinta un moment de
rascruce si separare n interiorul protestantismului
american. Largi biserici (prezbiterieni, baptisti,
metodisti etc.) s-au scindat n acest an pe tema atitudinii
fata de sclavie. Iar sclavia este unul din pacatele
Babilonului (Apoc 18:13 u.p). Initial aceste biserici
fusesera favorabile fata de evanghelizarea adventista.
Adventismul era pe atunci o miscare interconfesionala,
o trezire religioasa aparuta simultan, n mai multe
biserici, n urma predicilor baptistului William Miller si
ale celorlalti predicatori colaboratori ai lui. Miller fusese
autorizat ca predicator de catre baptisti, iar ceilalti
predicatori milleriti erau, n majoritate, pastori care
apartineau trup si suflet diferitelor biserici (metodisti,
baptisti, discipoli, episcopali etc). Adventistii nu
intentionasera ntemeierea unei noi biserici prin
schisma (separare). Dimpotriva, bisericile americane
crescusera n urma evanghelizarii adventiste.
Predicatorii
decisiv a fost marcat n istoria protestantismului si de
alte semne ale decaderii: parasirea istoricismului n
interpretarea profetica (parasirea principiului zi-an,
scotnd astfel papalitatea din profetie), miscarea
puseyista (sacramentarista) printre anglicani (orientare
spre catolicism!), acceptarea liberalismului teologic si a
darwinismului, o scadere tot mai mare a spiritualitatii si
chiar a religiozitatii (confuzia dintre biserica si lume),
parasirea reformelor ncepute n anii precedentii n
domeniul sanatatii publice si al educatiei etc.
Emblema adventistilor fusese o reprezentare n zbor
a primului nger din Apoc 14. ncepnd cu vara anului
1844 s-a adaugat emblemei un al doilea nger. (Dar
nimeni dintre ei nu s-a gndit Ia ce ar putea nsemna al
treilea nger). Aplicarea profetiei despre caderea
Babilonului la protestantism, a fost facuta de adventisti
mai mult ca o avertizare dect ca o incriminare.
Protestantismul nca nu era Babilon de-a binelea; abia n
urma unei apostazii mai adnci urmate de proiectul
chipului fiarei" si al impunerii semnului" duminical,
protestantismul devine, cu adevarat, Babilon. Restul
crestinatatii" era, deja, de multa vreme Babilon o cetate
care pretindea a fi a lui Dumnezeu, dar nu era dect o
continuare cosmetizata a puterii spirituale" a Romei
pagne. n timp ce primul si al treilea nger striga cu
glas tare n acest capitol, ngerul al doilea vorbeste fara
sa strige. Acelasi mesaj este repetat n Apoc. 18:1-2
pentru ultima data, ntr-un timp n care bisericile sunt
complet decazute, pline de imoralitate si controlate
de spirite necurate.... Abia atunci se anunta, cu strigat
puternic si luminnd tot pamntul cu slava, caderea
Babilonului si somatia de a-l parasi. Pna atunci ar fi
bine sa aplicam ct mai putin si cu cea mai mare atentie
epitetul de Babilon bisericilor protestante. De la 1844
pna astazi, datorita multor copii ai lui Dumnezeu care
sunt nca n ele, aceste biserici au promovat raspndirea
Bibliei si evanghelizarea crestina, straduindu-se cu mari
dificultati sa pastreze vie flacara crestinismului. Ellen
White i numeste crestini pe protestanti, iar pe ceilalti
credinciosi i mparte n doua: catolicii si lumea
Un alt nger, al treilea..(v.9-12)
Mesajul celui de-al treilea nger este de o severitate
extrema, si totusi el nu este dect o acompaniere a celui
de-al doilea si a primului nger care tine Evanghelia
Vesnica. Adevarata Evanghelie nu este aceea care-i
lasa pe oameni sa piara n pacatele lor neavertizati, ci
aceea care ia n consideratie pacatul si pedeapsa lui cu
toata seriozitatea. Evanghelia spune ca Mntuitorul a
fost pedepsit n locul nostru si a nviat ca sa ne ofere
puterea nvierii Lui, puterea biruintei asupra pacatului.
n lumina acestei Evanghelii, tolerarea pacatului n viata
personala sau n viata Bisericii este un fapt mult mai
grav dect ceea ce se ntmpla n sectorul pagn al
Babilonului. Prin solia celui de-al treilea nger,
Evanghelia atinge culmea ndurarii lui Dumnezeu prin
faptul ca, ntr-o generatie plina de apostazie si
faradelegi, cu urgiile lui Dumnezeu stnd gata sa se
verse asupra ei, Cerul mai
gaseste resurse pentru a ntrzia o clipa ziua mniei,
oferind nca o zi de har, mprumutata din vesnicie.
Numele acestei zile este astazi!".
Al treilea nger avertizeza lumea cu privire la cultul
fiarei (al papismului) si al imaginii fiarei (al bisericii de
stat), numind legea duminicala semnul fiarei", marca si
stigmatul Anlichristului roman. O asemenea avertizare
nu poate fi auzita rostindu-se cu glas tare" dect n
urma unei redesteptari ca aceea descrisa n Apoc.10 si
Apoc. 14:6-7 si odata cu mplinirea profetiei despre
legea duminicala. Adventistii de Ziua a Saptea au
prevazut si au avertizat prin voce si prin scris ca se va da
o lege duminicala n SUA si apoi se va generaliza.
Toate evenimentele duc spre o crestere a rolului
Americii si Vaticanului pe glob, concomitent cu o
crestere a presiunilor interne americane pentru o
crestinare" a Constitutiei. Ne ndreptam spre un nou
ev mediu", incomparabil mai scurt si incomparabil mai
dificil. Orict ar parea de sectara, de fanatica si de
stranie aceasta avertizare, ea trebuie data lumii cu orice
pret, nainte de revarsarea dreptei razbunari a lui
romano-bizantine, nici n exaltarile emotionaliste
ntlnite n falsele treziri protestante sau perfectioniste.
Sfintenia nu este o psihoza sau un spasm care-l scutura
pe omul lui Dumnezeu, nici un fluid divin contagios ai
carui agenti sunt preotii. Sfintenia nu este o vraja care
sta n apa, n lemne vechi, n oase, crpe si lumini, nici
chiar n aur si diamante. Adevaratul crestinism si
adevarata sfintenie este definita aici ca fiind tinerea
(pazirea sau pastrarea) a celor doua principii
fundamentale: poruncile lui Dumnezeu si credinta n
Isus Legea si Evanghelia. Acestea sunt cele mai
vechi si ntotdeauna actuale. Sanctuarul mozaic ilustra
tocmai aceste doua mari
principii. Pe de o parte,
Decalogul asezat n locul cel mai
sfnt, ca temelie a tronului lui
Dumnezeu, n asa fel nct toate
ceremoniile care se faceau
priveau relatia cu aceasta Lege. Pe de alta parte,
posibilitatea jertfei nlocuitoare si a serviciului preotesc
(ambele reprezentnd slujba unica a lui Christos),
continua varsare de snge si tamiere, indicau credinta
n Mielul lui Dumnezeu care iarta pacatul.
De regula, n textul ebraic al VT, cele zece articole
ale Decalogului nu se numesc porunci si nici lege. Ele se
numesc cuvintele legamntului" , marturia" sau
legamntul". Prin Lege, evreul ntelegea ntreaga
descoperire data de Dumnezeu prin Moise, iar porunci
erau numite toate cele poruncite de Dumnezeu n Tora
(Legea), indiferent daca erau n Decalog sau numai n
cartea Legii. n mod deosebit, cnd Biblia vorbeste
despre porunca se refera la principiul fundamental al
iubirii si ascultarii sau la fiecare porunca n parte (Deut
6:1-9 ebr.: porunca, nu poruncile. 1 Ioan 3:22-24). Acest
lucru subliniaza ascultarea fata de toata vointa
descoperita a lui Dumnezeu. Dar contextul din Apoc.
14, (care se refera la chestiunea sabatului) precum si
cazuri ca acela n care Iisus vorbeste tnarului bogat
(tipul laodiceanului Lc. 18:20) arata ca Ioan se
gndeste aici la cele zece porunci ale legamntului
(cap. 11:19). Daca n vechiul legamnt ele erau doar pe
table de piatra, n noul legamnt ele apartin Evangheliei
Vesnice, fagaduintei lui Christos de a le grava n inima,
pe frunte si pe mna.
Credinta n Iisus" ( - pistis Iesu) este
Dumnezeu.
primi semnul fiarei.
bea si din vinul mniei lui Dumnezeu.
Avertizarea despre pedeapsa se refera la cele sapte urgii
(Apoc. S:1. 16:1.., 19:1
pacatosilor (Apoc.20:10).
pucioasa si descrierea fumului arderii care se
inalta in vecii vecilor, zi si noapte
evident, o hiperbola. Contextul este simbolic
(nger, semn, fiara, potirul mniei prostituatei,
potirul mniei lui Dumnezeu, secera, gru, cosor,
struguri, cetatea Babilonului, cetatea Domnului,
etc). Toate scenele din cap 14 sunt simbolice. De
ce, atunci, chinurile vesnice sa fie o realitate
literal
Dumnezeu pentru a nalta inventiile proprii si,
pentru a determina pe muritori sa ngenunche n
fata acestor inventii omenesti, nu s
ameninte cu pedepse bisericesti si civile, ci a
inventat
care
si miliarde de ani, fara sfrsit.
teoriei este. evidenta, deoarece ea da demonilor
rolul lor favorit de tortionari
spune ca tocmai pent
25:41). n spatele acestei scene profetice se afla
imaginea distrugerii Sodomei (Iuda 7. Gen
19:24.28) tipul distrugerii altor cetati si tari , si al
distrugerii finale. (Deut 29:23
11) Focul nestins al G
gunoaielor din afara Ierusalimului) este pus
constrast cu permanenta sabatului
este pedeapsa pentru profanarea sabatului
17:27) . Cei ce resping odihna lui Dumnezeu care
este ilustrata si confirmata sap
nu vor avea odihna nici zi nici noapte, mistuindu
n compania fiarei al carei semn l
Nu ntmplator, cele sapte plagi sunt razbunarea
Legii lui Dumnezeu (Apoc 11:19) si numarul de
sapte al plagilor este o replica la
Creatiei.
strafundurile vulcanice ale pamntului
imagina antichitatea pagna, ci este instalat" n
Dumnezeu. Cine respinge sigiliul lui Dumnezeu, va
primi semnul fiarei.
bea si din vinul mniei lui Dumnezeu.
Avertizarea despre pedeapsa se refera la cele sapte urgii
(Apoc. S:1. 16:1.., 19:1
pacatosilor (Apoc.20:10).
Imaginea torturii fara sfarsit in foc si
pucioasa si descrierea fumului arderii care se
inalta in vecii vecilor, zi si noapte
evident, o hiperbola. Contextul este simbolic
(nger, semn, fiara, potirul mniei prostituatei,
potirul mniei lui Dumnezeu, secera, gru, cosor,
struguri, cetatea Babilonului, cetatea Domnului,
etc). Toate scenele din cap 14 sunt simbolice. De
ce, atunci, chinurile vesnice sa fie o realitate
literala? Babilonul a desfiintat poruncile lui
Dumnezeu pentru a nalta inventiile proprii si,
pentru a determina pe muritori sa ngenunche n
fata acestor inventii omenesti, nu s
ameninte cu pedepse bisericesti si civile, ci a
inventat sperietoarea
care diavolii i fierb pe rebeli n smoala
si miliarde de ani, fara sfrsit.
teoriei este. evidenta, deoarece ea da demonilor
rolul lor favorit de tortionari
spune ca tocmai pent
25:41). n spatele acestei scene profetice se afla
imaginea distrugerii Sodomei (Iuda 7. Gen
19:24.28) tipul distrugerii altor cetati si tari , si al
distrugerii finale. (Deut 29:23
11) Focul nestins al G
gunoaielor din afara Ierusalimului) este pus
constrast cu permanenta sabatului
este pedeapsa pentru profanarea sabatului
17:27) . Cei ce resping odihna lui Dumnezeu care
este ilustrata si confirmata sap
nu vor avea odihna nici zi nici noapte, mistuindu
n compania fiarei al carei semn l
Nu ntmplator, cele sapte plagi sunt razbunarea
Legii lui Dumnezeu (Apoc 11:19) si numarul de
sapte al plagilor este o replica la
Creatiei.
Acest iad al pedepsei finale nu este n
strafundurile vulcanice ale pamntului
imagina antichitatea pagna, ci este instalat" n
Cine respinge sigiliul lui Dumnezeu, va
primi semnul fiarei. Cine bea din vinul Babilonului va
bea si din vinul mniei lui Dumnezeu.
Avertizarea despre pedeapsa se refera la cele sapte urgii
(Apoc. S:1. 16:1.., 19:1-2) dar si la pedeapsa vesnica a
pacatosilor (Apoc.20:10).
Imaginea torturii fara sfarsit in foc si
pucioasa si descrierea fumului arderii care se
inalta in vecii vecilor, zi si noapte
evident, o hiperbola. Contextul este simbolic
(nger, semn, fiara, potirul mniei prostituatei,
potirul mniei lui Dumnezeu, secera, gru, cosor,
struguri, cetatea Babilonului, cetatea Domnului,
etc). Toate scenele din cap 14 sunt simbolice. De
ce, atunci, chinurile vesnice sa fie o realitate
a? Babilonul a desfiintat poruncile lui
Dumnezeu pentru a nalta inventiile proprii si,
pentru a determina pe muritori sa ngenunche n
fata acestor inventii omenesti, nu s
ameninte cu pedepse bisericesti si civile, ci a
sperietoarea cumplita a iadului vesnic
diavolii i fierb pe rebeli n smoala
si miliarde de ani, fara sfrsit.
teoriei este. evidenta, deoarece ea da demonilor
rolul lor favorit de tortionari
spune ca tocmai pentru ei a fost pregatit iadul (Mat
25:41). n spatele acestei scene profetice se afla
imaginea distrugerii Sodomei (Iuda 7. Gen
19:24.28) tipul distrugerii altor cetati si tari , si al
distrugerii finale. (Deut 29:23
11) Focul nestins al Gheenei (valea idolatriei si a
gunoaielor din afara Ierusalimului) este pus
constrast cu permanenta sabatului
este pedeapsa pentru profanarea sabatului
17:27) . Cei ce resping odihna lui Dumnezeu care
este ilustrata si confirmata sap
nu vor avea odihna nici zi nici noapte, mistuindu
n compania fiarei al carei semn l
Nu ntmplator, cele sapte plagi sunt razbunarea
Legii lui Dumnezeu (Apoc 11:19) si numarul de
sapte al plagilor este o replica la
Acest iad al pedepsei finale nu este n
strafundurile vulcanice ale pamntului
imagina antichitatea pagna, ci este instalat" n
Cine respinge sigiliul lui Dumnezeu, va
Cine bea din vinul Babilonului va
bea si din vinul mniei lui Dumnezeu.
Avertizarea despre pedeapsa se refera la cele sapte urgii
2) dar si la pedeapsa vesnica a
Imaginea torturii fara sfarsit in foc si
pucioasa si descrierea fumului arderii care se
inalta in vecii vecilor, zi si noapte... este, in mod
evident, o hiperbola. Contextul este simbolic
(nger, semn, fiara, potirul mniei prostituatei,
potirul mniei lui Dumnezeu, secera, gru, cosor,
struguri, cetatea Babilonului, cetatea Domnului,
etc). Toate scenele din cap 14 sunt simbolice. De
ce, atunci, chinurile vesnice sa fie o realitate
a? Babilonul a desfiintat poruncile lui
Dumnezeu pentru a nalta inventiile proprii si,
pentru a determina pe muritori sa ngenunche n
fata acestor inventii omenesti, nu s-a multumit sa
ameninte cu pedepse bisericesti si civile, ci a
cumplita a iadului vesnic
diavolii i fierb pe rebeli n smoala
si miliarde de ani, fara sfrsit. Originea satanica a
teoriei este. evidenta, deoarece ea da demonilor
rolul lor favorit de tortionari, n timp ce Iisus
ru ei a fost pregatit iadul (Mat
25:41). n spatele acestei scene profetice se afla
imaginea distrugerii Sodomei (Iuda 7. Gen
19:24.28) tipul distrugerii altor cetati si tari , si al
distrugerii finale. (Deut 29:23-24. s 13:19, 34:9
heenei (valea idolatriei si a
gunoaielor din afara Ierusalimului) este pus
constrast cu permanenta sabatului (Is 66:23
este pedeapsa pentru profanarea sabatului
17:27) . Cei ce resping odihna lui Dumnezeu care
este ilustrata si confirmata saptamnal prin sabat,
nu vor avea odihna nici zi nici noapte, mistuindu
n compania fiarei al carei semn l-au ales (14:11).
Nu ntmplator, cele sapte plagi sunt razbunarea
Legii lui Dumnezeu (Apoc 11:19) si numarul de
sapte al plagilor este o replica la saptamna
Acest iad al pedepsei finale nu este n
strafundurile vulcanice ale pamntului
imagina antichitatea pagna, ci este instalat" n
Cine respinge sigiliul lui Dumnezeu, va
Cine bea din vinul Babilonului va
Avertizarea despre pedeapsa se refera la cele sapte urgii
2) dar si la pedeapsa vesnica a
Imaginea torturii fara sfarsit in foc si
pucioasa si descrierea fumului arderii care se
este, in mod
evident, o hiperbola. Contextul este simbolic
(nger, semn, fiara, potirul mniei prostituatei,
potirul mniei lui Dumnezeu, secera, gru, cosor,
struguri, cetatea Babilonului, cetatea Domnului,
etc). Toate scenele din cap 14 sunt simbolice. De
ce, atunci, chinurile vesnice sa fie o realitate
a? Babilonul a desfiintat poruncile lui
Dumnezeu pentru a nalta inventiile proprii si,
pentru a determina pe muritori sa ngenunche n
a multumit sa
ameninte cu pedepse bisericesti si civile, ci a
cumplita a iadului vesnic n
diavolii i fierb pe rebeli n smoala, miliarde
Originea satanica a
teoriei este. evidenta, deoarece ea da demonilor
n timp ce Iisus
ru ei a fost pregatit iadul (Mat
25:41). n spatele acestei scene profetice se afla
imaginea distrugerii Sodomei (Iuda 7. Gen
19:24.28) tipul distrugerii altor cetati si tari , si al
24. s 13:19, 34:9-
heenei (valea idolatriei si a
gunoaielor din afara Ierusalimului) este pus n
(Is 66:23-24) ,
este pedeapsa pentru profanarea sabatului (Ier
17:27) . Cei ce resping odihna lui Dumnezeu care
tamnal prin sabat,
nu vor avea odihna nici zi nici noapte, mistuindu-se
au ales (14:11).
Nu ntmplator, cele sapte plagi sunt razbunarea
Legii lui Dumnezeu (Apoc 11:19) si numarul de
saptamna
Acest iad al pedepsei finale nu este n
strafundurile vulcanice ale pamntului, cum si
imagina antichitatea pagna, ci este instalat" n
Cine respinge sigiliul lui Dumnezeu, va
Cine bea din vinul Babilonului va
Avertizarea despre pedeapsa se refera la cele sapte urgii
2) dar si la pedeapsa vesnica a
n
, miliarde
Originea satanica a
ru ei a fost pregatit iadul (Mat
24) ,
se
o constructie genitivala care, din punct de vedere
gramatical, se poate traduce si
credinta lui Iisus
exemplu si o nvatatura de urmat, o
n contrast cu credintele lumii. Totusi, credinta pazita de
El a fost mplinirea vointei Tatalui, ascultarea perfecta
de poruncile lui Dumnezeu; si acest lucru se afirma n
prima caracteristica a sfintilor. Nu poate exista, nsa, o
adevarata sfintenie lund pe Iisus doar ca exemplu de
credinta traita. Iisus nu este doar Lege. El este si
Evanghelie. Aproape peste tot n NT
Evanghelia mntuirii prin sngele lui Christos
numeste credinta pentru ca ea cere n primul rnd
credinta si ofera totul numai prin mijlocirea credintei
personale n Christos. n Fil. 3:9, Pavel reda tot la
genitiv (
Christos) ceea ce traducatorii re
Christos. Aceasta este, n mod evident,
care duce la ndreptatire
Jesu's = ramn credinciosi lui Iisus
den Glauben an Iesum"= credinta n Iisus
trebuie, totusi, sa
credinta lui Iisus
termenului credinta care nu nseamna fapte si porunci.
nsusi Iisus a trait prin credinta n Dumnezeu si a
deschis astfel pentru pacatos o cale de mpacare cu Tatal
prin credinta n
pacatele lumii
trebuie sa traim si noi prin Iisus (Ioan 6:29.57.69) . Este
foarte probabil ca Ioan vorbeste aici despre acelasi
principiu evanghelic pe care
epistola si n Evanghelie (1loan 5:10
lui epistola vorbeste foarte mult si de poruncile lui
Dumnezeu, n contrast cu nvatatura antichrista...)
Daca
anii 1830
anului 1844, solia celui de
identificata de noi cu misiunea Bisericii Adventiste de
Ziua a Saptea. Acest mesaj se alatura celor doua
anterioare si sunt prezentate mpreuna n evanghelizarea
noastra. Al treilea nger striga cu glas tare, zburnd n
zenit mpreuna cu ceilalti doi si formnd emblema
noastra actuala. A treia faza a Miscarii Adventiste de la
1844 a fost patrunderea printre a
unei noi nvataturi biblice careia nainte nu
importanta. Chiar nainte de dezamagire, una din
o constructie genitivala care, din punct de vedere
gramatical, se poate traduce si
credinta lui Iisus". Este adevarat ca Iisus ne
exemplu si o nvatatura de urmat, o
n contrast cu credintele lumii. Totusi, credinta pazita de
El a fost mplinirea vointei Tatalui, ascultarea perfecta
de poruncile lui Dumnezeu; si acest lucru se afirma n
prima caracteristica a sfintilor. Nu poate exista, nsa, o
evarata sfintenie lund pe Iisus doar ca exemplu de
credinta traita. Iisus nu este doar Lege. El este si
Evanghelie. Aproape peste tot n NT
Evanghelia mntuirii prin sngele lui Christos
numeste credinta pentru ca ea cere n primul rnd
credinta si ofera totul numai prin mijlocirea credintei
personale n Christos. n Fil. 3:9, Pavel reda tot la
genitiv (
Christos) ceea ce traducatorii re
Christos. Aceasta este, n mod evident,
care duce la ndreptatire
Jesu's = ramn credinciosi lui Iisus
den Glauben an Iesum"= credinta n Iisus
trebuie, totusi, sa ntelegem expresia n sensul de
credinta lui Iisus", de ce sa nu staruim mai mult asupra
termenului credinta care nu nseamna fapte si porunci.
nsusi Iisus a trait prin credinta n Dumnezeu si a
deschis astfel pentru pacatos o cale de mpacare cu Tatal
rin credinta n Mielul lui Dumnezeu care ridica
pacatele lumii". Dupa cum El a trait prin Tatal, tot asa
trebuie sa traim si noi prin Iisus (Ioan 6:29.57.69) . Este
foarte probabil ca Ioan vorbeste aici despre acelasi
principiu evanghelic pe care
epistola si n Evanghelie (1loan 5:10
lui epistola vorbeste foarte mult si de poruncile lui
Dumnezeu, n contrast cu nvatatura antichrista...)
Daca nceputul soliei primului nger a fost ntre
anii 1830-1844 si cel de
anului 1844, solia celui de
identificata de noi cu misiunea Bisericii Adventiste de
Ziua a Saptea. Acest mesaj se alatura celor doua
anterioare si sunt prezentate mpreuna n evanghelizarea
noastra. Al treilea nger striga cu glas tare, zburnd n
zenit mpreuna cu ceilalti doi si formnd emblema
noastra actuala. A treia faza a Miscarii Adventiste de la
1844 a fost patrunderea printre a
unei noi nvataturi biblice careia nainte nu
importanta. Chiar nainte de dezamagire, una din
o constructie genitivala care, din punct de vedere
gramatical, se poate traduce si
". Este adevarat ca Iisus ne
exemplu si o nvatatura de urmat, o
n contrast cu credintele lumii. Totusi, credinta pazita de
El a fost mplinirea vointei Tatalui, ascultarea perfecta
de poruncile lui Dumnezeu; si acest lucru se afirma n
prima caracteristica a sfintilor. Nu poate exista, nsa, o
evarata sfintenie lund pe Iisus doar ca exemplu de
credinta traita. Iisus nu este doar Lege. El este si
Evanghelie. Aproape peste tot n NT
Evanghelia mntuirii prin sngele lui Christos
numeste credinta pentru ca ea cere n primul rnd
credinta si ofera totul numai prin mijlocirea credintei
personale n Christos. n Fil. 3:9, Pavel reda tot la
) = pistis Christu
Christos) ceea ce traducatorii re
Christos. Aceasta este, n mod evident,
care duce la ndreptatire. (NIV spune
Jesu's = ramn credinciosi lui Iisus
den Glauben an Iesum"= credinta n Iisus
ntelegem expresia n sensul de
", de ce sa nu staruim mai mult asupra
termenului credinta care nu nseamna fapte si porunci.
nsusi Iisus a trait prin credinta n Dumnezeu si a
deschis astfel pentru pacatos o cale de mpacare cu Tatal
Mielul lui Dumnezeu care ridica
". Dupa cum El a trait prin Tatal, tot asa
trebuie sa traim si noi prin Iisus (Ioan 6:29.57.69) . Este
foarte probabil ca Ioan vorbeste aici despre acelasi
principiu evanghelic pe care-l expune
epistola si n Evanghelie (1loan 5:10
lui epistola vorbeste foarte mult si de poruncile lui
Dumnezeu, n contrast cu nvatatura antichrista...)
nceputul soliei primului nger a fost ntre
1844 si cel de-al doilea s
anului 1844, solia celui de-al treilea nger este
identificata de noi cu misiunea Bisericii Adventiste de
Ziua a Saptea. Acest mesaj se alatura celor doua
anterioare si sunt prezentate mpreuna n evanghelizarea
noastra. Al treilea nger striga cu glas tare, zburnd n
zenit mpreuna cu ceilalti doi si formnd emblema
noastra actuala. A treia faza a Miscarii Adventiste de la
1844 a fost patrunderea printre a
unei noi nvataturi biblice careia nainte nu
importanta. Chiar nainte de dezamagire, una din
o constructie genitivala care, din punct de vedere
gramatical, se poate traduce si credinta n Iisus
". Este adevarat ca Iisus ne
exemplu si o nvatatura de urmat, o credinta a lui Iisus,
n contrast cu credintele lumii. Totusi, credinta pazita de
El a fost mplinirea vointei Tatalui, ascultarea perfecta
de poruncile lui Dumnezeu; si acest lucru se afirma n
prima caracteristica a sfintilor. Nu poate exista, nsa, o
evarata sfintenie lund pe Iisus doar ca exemplu de
credinta traita. Iisus nu este doar Lege. El este si
Evanghelie. Aproape peste tot n NT credinta este
Evanghelia mntuirii prin sngele lui Christos
numeste credinta pentru ca ea cere n primul rnd
credinta si ofera totul numai prin mijlocirea credintei
personale n Christos. n Fil. 3:9, Pavel reda tot la
pistis Christu, lit. credinta lui
Christos) ceea ce traducatorii redau cu credinta n
Christos. Aceasta este, n mod evident, credinta aceea
. (NIV spune remain faithful io
Jesu's = ramn credinciosi lui Iisus. Luther a tradus:
den Glauben an Iesum"= credinta n Iisus). Daca
ntelegem expresia n sensul de
", de ce sa nu staruim mai mult asupra
termenului credinta care nu nseamna fapte si porunci.
nsusi Iisus a trait prin credinta n Dumnezeu si a
deschis astfel pentru pacatos o cale de mpacare cu Tatal
Mielul lui Dumnezeu care ridica
". Dupa cum El a trait prin Tatal, tot asa
trebuie sa traim si noi prin Iisus (Ioan 6:29.57.69) . Este
foarte probabil ca Ioan vorbeste aici despre acelasi
l expune n prima lui
epistola si n Evanghelie (1loan 5:10-13). (De fapt prima
lui epistola vorbeste foarte mult si de poruncile lui
Dumnezeu, n contrast cu nvatatura antichrista...)
nceputul soliei primului nger a fost ntre
al doilea s-a alaturat n vara
al treilea nger este
identificata de noi cu misiunea Bisericii Adventiste de
Ziua a Saptea. Acest mesaj se alatura celor doua
anterioare si sunt prezentate mpreuna n evanghelizarea
noastra. Al treilea nger striga cu glas tare, zburnd n
zenit mpreuna cu ceilalti doi si formnd emblema
noastra actuala. A treia faza a Miscarii Adventiste de la
1844 a fost patrunderea printre adventistii milleriti a
unei noi nvataturi biblice careia nainte nu
importanta. Chiar nainte de dezamagire, una din
o constructie genitivala care, din punct de vedere
credinta n Iisus" si
". Este adevarat ca Iisus ne-a lasat un
credinta a lui Iisus,
n contrast cu credintele lumii. Totusi, credinta pazita de
El a fost mplinirea vointei Tatalui, ascultarea perfecta
de poruncile lui Dumnezeu; si acest lucru se afirma n
prima caracteristica a sfintilor. Nu poate exista, nsa, o
evarata sfintenie lund pe Iisus doar ca exemplu de
credinta traita. Iisus nu este doar Lege. El este si
credinta este
Evanghelia mntuirii prin sngele lui Christos. Se
numeste credinta pentru ca ea cere n primul rnd
credinta si ofera totul numai prin mijlocirea credintei
personale n Christos. n Fil. 3:9, Pavel reda tot la
, lit. credinta lui
dau cu credinta n
credinta aceea
remain faithful io
. Luther a tradus:
). Daca
ntelegem expresia n sensul de
", de ce sa nu staruim mai mult asupra
termenului credinta care nu nseamna fapte si porunci.
nsusi Iisus a trait prin credinta n Dumnezeu si a
deschis astfel pentru pacatos o cale de mpacare cu Tatal
Mielul lui Dumnezeu care ridica
". Dupa cum El a trait prin Tatal, tot asa
trebuie sa traim si noi prin Iisus (Ioan 6:29.57.69) . Este
foarte probabil ca Ioan vorbeste aici despre acelasi
n prima lui
13). (De fapt prima
lui epistola vorbeste foarte mult si de poruncile lui
Dumnezeu, n contrast cu nvatatura antichrista...)
nceputul soliei primului nger a fost ntre
a alaturat n vara
al treilea nger este
identificata de noi cu misiunea Bisericii Adventiste de
Ziua a Saptea. Acest mesaj se alatura celor doua
anterioare si sunt prezentate mpreuna n evanghelizarea
noastra. Al treilea nger striga cu glas tare, zburnd n
zenit mpreuna cu ceilalti doi si formnd emblema
noastra actuala. A treia faza a Miscarii Adventiste de la
dventistii milleriti a
unei noi nvataturi biblice careia nainte nu-i dadusera
importanta. Chiar nainte de dezamagire, una din
a lasat un
credinta a lui Iisus,
n contrast cu credintele lumii. Totusi, credinta pazita de
El a fost mplinirea vointei Tatalui, ascultarea perfecta
prima caracteristica a sfintilor. Nu poate exista, nsa, o
, lit. credinta lui
remain faithful io
", de ce sa nu staruim mai mult asupra
termenului credinta care nu nseamna fapte si porunci.
deschis astfel pentru pacatos o cale de mpacare cu Tatal
trebuie sa traim si noi prin Iisus (Ioan 6:29.57.69) . Este
13). (De fapt prima
identificata de noi cu misiunea Bisericii Adventiste de
anterioare si sunt prezentate mpreuna n evanghelizarea
noastra actuala. A treia faza a Miscarii Adventiste de la
urma judecatii, naintea ngerilor si naintea lui
Iisus (14:10). Va puteti imagina un rai n care sa
predomine imaginea continua a torturarii
pacatosilor ? Oare, cu aceasta scena se va delecta
Mntuitorul, ngerii si sfintii, toata vesnicia? O
asemenea pedeapsa care sterge diferenta dintre rai
si iad, nu poate fi imaginata de o minte sanatoasa.
A face din aceste imagini poetice, hiperbole si
simboluri niste realitati literale este o adevarata
crima umanitara si o insulta la adresa onoarei lui
Dumnezeu. Biblia vorbeste despre pedeapsa
istorica a Sodomei n limbajul unui foc vesnic,
descrie pedeapsa Ierusalimului de pe vremea lui
Ieremia print aceeasi imagine a focului vesnic,
profetizeaza distrugerea Edomului si a lumii
vrajmase lui Israel prin aceeasi imagine a rului sau
a lacului de foc, smoala si pucioasa, la care se
adauga un fum gros care se nalta n vecii vecilor
fara sa se stinga vreodata... (Iuda 7, Ier 17:27, Is
34:9-11). Nu avem motive sa credem ca Dumnezeu
S-a schimbat ntre timp. Fiul Sau a luat asupra Sa
pedeapsa vesnica, pedeapsa meritata de pacatos.
Dara pedeapsa lui Iisus a avut un sfrsit prin
moarte, inseamna ca pedeapsa meritata de cei ce
resping Jertfa nlocuitoare a lui Iisus nu poate fi
mai infinit maj mare decat pedeapsa luata de Iisus
asupra Sa. Dar tocmai de aceea este grozava
mnia Mielului" (Apoc 6:16-17). Nu exista chin
mai mare dect al constiintei celui care vede cu
ochii, aproape poate atinge vesnicia de fericire
pe care a pierdut-o prin nebunia respingerii
Evangheliei. Gndul ca pedeapsa este irevocabila
si ca nu mai exista o.alta viata, un alt timp de
proba, ca ai pierdut totul, pentru totdeauna, desi ti
s-a oferit totul, n mod gratuit, pe un pret platit
scump de Fiu lui Dumnezeu... este un gnd pe care
nici macar o imaginare anticipata nu-l poate
suporta. Dar ce va fi atunci cnd constiinta se va
trezi n fata sentintei definitive a Dreptului
Judecator? Pedeapsa fizica va fi usoara fata de
gndul despartirii pentru totdeauna de Dumnezeu,
singurul izvor al vietii.
Repetnd aproape cu aceleasi cuvinte cele spuse
despre ramasita" poporului lui Dumnezeu n cap.
12:17, al treilea nger striga: Aici e statornicia
comunitatile adventiste n frunte cu pastorul ei Robert
Wheeler din Washington NH, a primit doctrina sabatului
n urma interventiei unei surori baptiste de ziua a
saptea (Rachel Preston). Dupa dezamagirea de la 22
oct. 1844, pastorii milleriti John Preble, Joseph Bates si
altii au publicat aceasta doctrina. O mica parte dintre
adventisti au primit-o ca fiind o reforma necesara
naintea revenirii lui Iisus si un test universal pe care l-
au nteles n legatura cu Apoc.7 si Apoc. 13-14. Cei mai
multi adventisti au respins sabatul si au nceput sa lupte
mpotriva celor ce au sustinut poruncile lui Dumnezeu.
Dar. n timp ce adventistii de ziua nti" n-au
progresat, ba nca s-au scindat n mai multe grupari
dintre care unele au pierit deja iar altele s-au transformat
radical, alternd Evanghelia (de ex. studentii Bibliei,
martorii lui lehova) adventistii sabatistii, care nu
numarau atunci nici o suta de persoane, reprezinta astazi
o forta spirituala care ncercuie globul.
ngerul a| treilea n-a nceput sa strige cu glas tare de
la 1844. Intre anii 1844-1848 abia s-au cristalizat
doctrinele noastre distinctive (sanctuarul, sabatul,
starea inconstienta a mortilor. Spiritul Profetiei). Pe
la anii 1860-1863 s-a organizat Biserica, numindu-se
Adventista de Ziua a Saptea, pentru a se distinge de
ceilalti adventisti care nu acceptau sabatul. Tot atunci s-
a primit doctrina reformei sanitare. Evanghelizarea
adventista era limitata la Statele Unite si abia spre
sfrsitul secolului ncep marile misiuni externe. Un
eveniment crucial n formarea teologica si reformarea
spirituala a miscarii adventiste a fost descoperirea si
proclamarea adevaratei ntelegeri a doctrinei
ndreptatirii prin credinta, solia lui Jones si Waggoner
care au fost sprijiniti n primul rnd de Ellen White, cu
ocazia Conferintei Generale de la Minneapolis n 1888..
Aceasta lumina respinsa de unii (chiar dintre vrfuri) si
nenteleasa de multi, a avut un impact profund asupra
istoriei noastre. Din nefericire, multi au preferat sa se
nvrteasca n continuare n jurul muntelui favorit,
privind ca pe ceva straniu aceasta bataie a lui Iisus la usa
Bisericii. Timpul marii strigari a ngerului al treilea a
venit prin ncoronarea doctrinei adventiste cu principiul
ndreptatirii prin credinta n Iisus. Dar realizarea
deplina a profetiei se aplica Ia timpul revarsarii n fapt a
ploii trzii" a Spiritului Sfnt, cnd evanghelizarea
lumii sub un complet control supranatural va mplini
profetia din Apoc. 18:1. Zborul ngerului al treilea a
sfintilor..." (vezi cele de la cap. 13: 10 u.p.). Cartea lui
Daniel i numeste sfintii Celui Prea nalt" sau poporul
sfintilor" pe credinciosii care au rezistat Antichristului
roman. Noul Testament i numeste sfinti" (dedicati,
consacrati Lui Dumnezeu), pe membrii bisericilor
crestine. Dumnezeu a ales ca semn distinctiv, ca marca a
adevaratei sfintiri, sabatul (Ex 31:13-18), tocmai pentru
faptul ca adevarata sfintire consta n ascultarea de
legea Creatorului, de Cuvntul lui Dumnezeu (Ioan
17:17) si nu n exercitiile mistice si mecanice ale
ceremoniilor
facut progrese, pentru ca el reprezinta sfnta lucrare a
lui Dumnezeu n lume. Dar numai primirea deplina a
Spiritului Sfnt (conditionata de primirea dreptatii lui
Iisus) si atacul Babilonului prin proclamarea legii
duminicale, va face ca acest nger sa apara sus, n zenit,
stralucind pamntul ca soarele si fiind auzit bine de toti
locuitorii pamntului.
,Ferice... de acum ncolo ! "(v.l3).
Toti cei care au murit n Domnul sunt fericiti, fiindca
sunt sfinti si au parte de prima nviere (20:6). Dar aici
este o fericire speciala, rezervata celor care mor n
Domnul de acum ncolo". Este vorba de privilegiul
unei nvieri speciale, imediat nainte de ziua venirii
Domnului, a celor care au murit n Domnul n credinta
adventista(de la 1844 ncoace). Observati cele de la
Daniel 12:2. Aceasta referire la cei ce au adormit n
Christos de la 1844 ncoace arata ca fusese prevazuta o
ntrziere a venirii Domnului dupa 1844, n harul lui
Dumnezeu, spre pocainta multora (2 Petru 3:9-12).
Porunca data lui Ioan de a scrie subliniaza acest adevar
care a fost de mare mngiere pentru toti cei care si-au
jertfit confortul unei vieti tihnite si s-au ostenit pentru
Evanghelie,
asteptnd si grabind venirea Lui, dar au murit fara sa
vada revenirea Domnului. Desi la prima vedere ar parea
sa fie vorba de odihna mortii, aici este vorba despre
odihna mntuirii. Moartea nu este dect o oprire n loc a
ceasului memoriei, pentru o clipa, indiferent de
lungimea obiectiva a timpului. Aceasta clipa nu este
dect pragul odihnei. Cei care s-au odihnit n Christos si
au respectat odihna sabatului Lui sunt pusi aici n
contrast cu cei din v.11 care nu vor avea odihna nici zi
nici noapte. Faptele credinciosilor i urmeaza. n slava,
nu n moarte. Dai mai nti ele trec pe la judecata pentru
a fi martore n favoarea credintei n Christos a
faptuitorului
Recoltele venirii lui Iisus (v.14-20).
Nimeni nu are dubii cu privire la identitatea celui ce
apare pe nor dupa aceasta ultima avertizare care mparte
lumea n doua cei ce au sigiliul lui Dumnezeu si cei
marcati cu semnul fiarei. ntregul tablou este plin de
simboluri si trebuie sa observam ca att sentinta
favorabila ct si pedeapsa, vin din Sanctuarul ceresc
(v.l5.17) si din altarul care simbolizeza jertfa lui Iisus
(v.18). Pentru unii, Crucea va pronunta ndreptatire si
mntuire, pentru altii va rosti sentinta mniei lui
Dumnezeu. Imaginile din acest tablou sunt un limbaj
mprumutat din Ioel 3:13-14.
Iisus revine asa cum a promis, semnul prezentei Lui
fiind acel nor al slavei divine (Apoc. 1:7, Mat 24:30).
Cununa este simbolul biruintei lui finale (comp. cu
adunat de catre Christos, recolta celorlalti nu este
adunata de El; un nger este pus sa-i adune pentru
distrugere (comp. cu Mat 13:39-43). Este evident ca
imaginea celor doua recolte este ntemeiata si pe
parabola grului si neghinei. Aici nsa, n loc de
neghina, cei rai sunt simbolizati prin strugurii viei.
ngerul focului este cel ce transmite porunca acestei
recoltari, ceea ce indica mnia divina, focul jertfei care a
fost dispretuita (comp cu cap. 8:5). 2 Petru 3:10, Apoc
19:20. Asemenea grului, strugurii pamntului sunt
culesi numai atunci cnd sunt copti. Binele si raul se
coc n acelasi timp pe pamnt (Deut 32:32-34, Iod
3:13. 19.21, vezi si Gen 15:16, Apoc 13:15, 16:16, Dan
12:17 u.p).
Apoc.6:l-2).. El vine cu secerea, ca sa adune rodul a
ceea ce a semanat, roadele suferintei Lui
A venit vremea, secerisul s-a copt (v. 15-16).
Timpul secerisului nu poate fi fixat ntr-un calendar
agricol. n limbajul biblic mprumutat din viata
cotidiana a Palestinei, secerisul depinde de ploaia
timpurie (de toamna) si de ploaia trzie (de
primavara). Cartea lui Ioel compara revarsarea
Spiritului Sfnt asupra poporului lui Dumnezeu cu
aceste binecuvntari naturale ale cerului (Ioel2:23.28,
Fapte2:38.39, 3:19.26, Iacov 5:7-8, Os 6:2, s 32:15,
44:3-6). Iisus a aratat ca timpul secerisului este
conditionat de coacerea (albirea) holdelor de gru. Acest
adevar profund arata ca nu se poate grabi altfel venirea
lui Iisus dect prin primirea Spiritului Sfnt care ne face
desavrsiti, dupa chipul lui Iisus. Evanghelizarea ntregii
planete este doar aspectul exterior si secundar al
evanghelizarii ntregii inimi. Cnd caracterul lui Iisus va
fi reflectat deplin n poporul Lui, atunci El va veni sa-i
ia la Sine.
Secerisul este momentul n care Iisus, venit pe nori,
trimite pe
ngerii Lui
sa-i adune
pe
credinciosi.
Cei mai
multi vor fi
adusi la
viata din
morminte.
Dar
supravietuit
orii plagilor,
cei sigilati, vor fi glorificati si translati fara sa vada
moartea. (1 Tes 4:13-18). Toti mntuitii vor alcatui un
singur popor si toti vor fi sfinti (Rom 11:16) dar cei
144.000 (cei gasiti n viata, cei de la sfrsitul istoriei, din
ceasul al unsprezecelea) vor fi cei dinti. Ei sunt cele
mai alese roade ale secerisului. Ei sunt partea nchinata
lui Dumnezeu ntr-un sens special. Desi termenul
aparhe din v. 4 nseamna prga, primul rod, el nu
are ntotdeauna un sens cronologic. Credinciosii de pe
pamnt sunt o prga a fapturilor lui Dumnezeu (Iac
1:18). Marele lexicon grec-englez al lui Walter Bauer
spune: aici, ca si n Apoc 14:4, accentul este pus mai
S-ar cere un studiu mai profund al relatiei dintre
cei trei ngeri din v.6-12 si cei trei din v.15-19. Toti
striga cu glas tare. Toti ies din Sanctuarul ceresc (v.
15) , n ambele cazuri se spune a sosit ceasul" (v.7.15).
n ambele cazuri, primul nger aduce o judecata pozitiva
iar al treilea o judecata negativa (comp.7.9-11 cu 15.19).
Ambele lucrari, evanghelizarea si sfrsitul lumii, sunt
comparate cu secerisul n Biblie (Ioan 4:35,Mat 9:36-
38, Mat 13:40) . Exista aici o corespondenta
intentionata, ntre avertizare si pedeapsa.
Teascul cel mare al mniei lui Dumnezeu (v. 19-
20) nu trebuie cautat prin Orientul Apropiat sau n alta
zona geografica. Asemenea altarului de jertfa din cap.6,
el ocupa toata suprafata terestra. Imaginea are n spate
metafore din VT (Is 63:1-6, Plng 1:15, Iod 3:13) si
descrie n alte cuvinte ceea ce n cap. 16 apare ca fiind
mnia lui Dumnezeu neamestecata cu har. Dupa cum
Iisus a suferit afara din cetate, ca un facator de rele (Ev
13:11-13), tot asa vor suferi despartiti de Dumnezeu si
lipsiti de cetatenia Noului Ierusalim, cei ce au preferat
vinul Babilonului. Imaginea calcarii n teasc reproduce
procedeul primitiv n care strugurii erau realmente
calcati n picioare, pentru recoltarea mustului.
Aici imaginea este de o mare duritate, descriind o
scena n care sngele se compara cu mustul rosu
curgnd din teasc ca un ru adnc de un metru si lung de
3000 de km (1 st = 185m). Este zadarnic sa cautam o
mplinire literala ntr-un razboi viitor n Orientul
Apropiat. Cifra de 16.000 de stadii este, mai degraba, un
numar simbolic, ca si celelalte numere apocaliptice.
Dupa cum 12 este numarul lui Israel si 144.000 (12 X
12 X 1000) accentueaza aceasta idee, tot astfel 4 este
numarul universalului, numarul lumii (cele patru
colturi" ale lumii). Iar 16.000 de stadii nu sunt altceva
dect 4x4x1000, subliniind o distrugere catastrofala a
tuturor locuitorilor pamantului. Imaginea sngelui
curgnd ca un ru trezeste o mila adnca pentru aceasta
omenire nenorocita. Ea a ajuns jucaria diavolului prin
intermediul acelora care au pus monopol pe cheile
mparatiei cerului; ei nu intra, nici nu lasa pe altii sa
intre (Lc 11:52)..
Expresia snge pna la zabalele cailor" este o
hiperbola ntlnita si n apocriful cartii lui Enoh". Vezi
si Ez 32:6, Ioel 3:18. Mentionarea cailor sugereaza
razboi. Locuitorii lumii sunt surprinsi ntr-un conflict cu
Christos, Creatorul si Mntuitorul, Suveranul legitim al
putin asupra secventei cronologice si mai mult asupra
calitatii."
Strugurii viei pamntului sunt copti (v. 17-18).
Aceasta este recolta celor pierduti, a celor ce mai sunt
gasiti n viata, dupa primele sase plagi, dintre
nchinatorii fiarei. Acestia sunt gasiti la venirea lui Iisus
ca facnd razboi mpotriva Sa (Iod 3:12-17). Este
interesant de observat ca, n timp ce secerisul celor
drepti este
lumii ntregi (cap. 19:18-19).
Urmatoarele sectiuni vor descrie mai detaliat modul
n care vor fi pedepsiti nchinatorii fiarei si diferitele
sectoare ale Babilonului apocaliptic.
Cele 7 urgii. Caderea prostituatei Babilon. Nunta Mielului cu Noul Ierusalim (15,5-19,10)
Dupa cum sectiunea a patra ncepea cu un semn mare n cer", sectiunea
a cincea ncepe cu un alt semn mare si minunat" tot n cer (15:1). Ea este
alcatuita din urmatoarele scene:
Viziunea de fond (15:116:1). Interludiu (paranteza) : Triumful
biruitorilor fiarei (15:2-4)
Cele sapte plagi,urgii, judecati (16:2-21)
Descriere amanuntita a evenimentelor ultimei plagi:
A. Pedepsirea Babilonului (17-18)
B. Nunta cu Ierusalimul (19:1-10)
Viziunea de fond. Cei sapte ngeri cu sapte potire (15:1.5-8, 16:1)
Viziunea de fond este concentrata asupra rolului
Sanctuarului ceresc n trimiterea acestor judecati finale,
teribile, ale mniei lui Dumnezeu. Aici este acea Dies
irae (ziua mniei) Deut 32: 22, Ier 17:4, Obadia 15, Ioel
3:14). Numai doua lucruri nseamna n limbajul profetic
Ziua Domnului": sabatul si ziua executarii judecatii. n
ambele cazuri omul nu-si mai poate face lucrarea lui, ci
este martor la lucrarea Domnului. Numarul plagilor, ca
si celelalte serii de sapte ale Apocalipsei, indica
saptamna Creatiei, deoarece pedepsele lui Dumnezeu
vin peste cei care au respins sigiliul sabatic al legii
morale si au primit semnul fiarei. ncercati sa stabiliti o
oarecare paralela ntre cele sapte trmbite, cele sapte
plagi si cele sapte zile ale facerii lumii.
Interludiu: Triumful biruitorilor fiarei pe marea
de cristal (2-4)
nainte de a i se arata pedepsele grozave ale lui
Dumnezeu asupra nchinatorilor fiarei, Ioan este lasat
sa-si odihneasca privirile asupra scenei de triumf a
biruitorilor fiarei. ntotdeauna scenele glorioase ale
Apocalipsei, care privesc pe poporul lui Dumnezeu,
intervin n mod neasteptat, ntrerupnd scenele teribile
ale rautatii omenesti si ale judecatilor lui Dumnezeu. De
fiecare data, aceste interludii vin ca o asigurare ca
poporul lui Dumnezeu, care nu este n lume, nu este
numarat mpreuna cu lumea. Aici avem o viziune
luminoasa, ca si cum ne-am afla n Gosen pe timpul
plagilor asupra Egiptului. n spatele acestei scene sta
acea cntare a marii" din Ex.15 care sarbatoreste
interventia minunata si salvatoare a lui Dumnezeu si
manifestarea dreptatii Lui.
Cntarea lui Moise si a Mielului este cntarea
vesnice sunt mplinite tot de Dumnezeu n inima omului.
Sistemul ceremonial
nsa, ne vorbeste n
termeni omenesti, pentru
ca prin simbolurile de
piatra si de foc ale
vechiului legamnt sa
ntelegem adevarurile
vesnice ale noului. n
timp ce pacatele au fost
scrise de Iisus pe nisip, standardul vietuirii drepte este
scris n piatra (simbol al vesniciei). Chivotul a fost facut
din lemnul cel mai trainic si acoperit cu metalul cel mai
scump si mai trainic. n timp ce alte legi au fost scrise
de mini omenesti, Decalogul este scris cu degetul lui
Dumnezeu (simbolul autoritatii si puterii supranaturale,
creatoare si vindecatoare). n timp ce documentele
omenesti sunt autentificate cu sigilii materiale pe care
tot oamenii le schimba, legamntul lui Dumnezeu este
sigilat cu sigiliul divin, cu inscriptia Creatorului, n
porunca a patra, si ratificat cu sngele unei Jertfe care l
eternizeaza. Sigiliul nu permite legii sa fie schimbata.
(Dan 6:8:17, Ex 8:19). Cine ndrazneste sa violeze
sigiliul celui mai sacru
document care exista ?
Aceasta deschidere a
templului ceresc poate fi o aluzie
la ziua ispasirii sau la ziua
ncheierii harului. n orice caz,
ziua ispasirii era un timp cnd
nu se mai puteau aduce jertfe particulare. Din templu ies
acum ngerii-preoti care administreaza mnia divina.
eliberarii din sclavia egipteana si a crutarii copiilor lui
Israel prin sngele mielului pascal. Aici se poate vedea o
corespondenta ntre rolul semnului de snge de pe
usiorii usilor si rolul sigiliului n timpul celor sapte
plagi. n profetii clasici (Isaia etc.) eliberarea din
Babilon este comparata cu eliberarea din Egipt. Atunci
s-a cntat la Marea Rosie, aici se cnta la marea de
cristal. Aceasta ntindere care pare ca de sticla
amestecata cu foc este n piata si pe strazile Cetatii
ceresti (21:21.11.18, 22:2) dar Ellen White a vazut o
suprafata uriasa ca de cristal nainte de intrarea n Cetate
(Exp&Viz26).. La fel arata si pardoseala Sanctuarului
ceresc (4:6).. Faptul ca sunt numiti biruitorii fiarei ....",
acesti mntuiti sunt aratati ca fiind aceeasi ultima
generatie de credinciosi care trec prin necazul cel mare.
Cntarea Mielului este, fara ndoiala, o cntare de Paste
(Mc 14:16-17.23-26). Asezarea lui Moise alaturi de
Christos aici, are o profunda semnificatie teologica. Cei
ce ; obisnuiesc sa aseze n conflict pe Christos cu Moise,
nu stiu ce spun. Ei sunt cei doi mari profeti si eliberatori,
fiecare este numit robul Domnului" ntr-un sens
special. Totusi, v. , Moise este doar tipul lui Christos.
Primul este rob, al doilea este Fiul care S-a cobort ca
rob. Primul este creatura, al doilea nsusi Creatorul.
(Fapte 3:22, Ev 3:1-6, Ioan 5:46-47).
Cntarea este formata din zece versuri care
reprezinta combinatii din psalmi semnificativi (Ps 86:8-
10, 111:2.4.7-9, 145:17, ecouri la Cntarea lui Moise din
Deut 32:4). Acesti psalmi care se cntau la Paste se
numesc psalmi Hallel" (de lauda) fiindca ncep cu
cuvintele Hallelu-Yah (Laudatipe Yahwe). Cntarea
biruitorilor arata ca ei au primit cu bucurie solia
primului nger, Evanghelia vesnica: v.4:1 comp. cu 14:7
(Ex 15:11. 14-16, Ier 10:6-7). Vezi si Rom 14:11, s
66:23.24. Judecatile lui Dumnezeu sunt numite aici
dikaiomata, actiuni drepte, porunci drepte,
acte de justitie.
Deschiderea templului cortului marturiei (v.5).
ncepnd cu acest verset si pna la ultimul din cap. 16,
totul este o descriere largita a scenei din cap.11:19.
Expresia cortul marturiei este un ecou la Num 17:7-8 si
Fapte 7:44 (Observati si contextul: v. 35-38 arata ca
Stefan numea Decalogul (cele zece cuvinte) cuvinte
vii", el stia ca au fost date de Christos, ngerul Domnului
si ca Israel le nesocotea. Stefan le aminteste de
Sanctuarul ceresc (v.44 u.p.49) de Legea calcata (v.53)
Albul vesmintelor este un
simbol al dreptatii si puritatii
morale a misiunii lor. n loc de
tamie, potirele cuprind mnia
judecatii. ngerul harului nu mai
este prezent si tamia nu mai
arde pe altar, nici n cadelnita. Se da sentinta din cap.
22:11 si nu mai exista acces n Sanctuar, nici un pacatos
nu mai poate beneficia de mpacare cu Dumnezeu.
Timpul de proba, ziua milei a trecut pentru totdeauna...
Unii au fost sigilati pentru cer, altii si-au sigilat
soarta prin respingerea ultimei invitatii a harului lui
Dumnezeu.
Dupa ultima evanghelizare plina de slava cereasca
(cap. 18:1), dupa ncetarea mijlocirii (Is 6:3-4, Ez 10:2-
4, 43:2-5, Mica 1:3, Dan 12:1), norul Slavei Domnului
umple Sanctuarul. Nu norul de tamie. Slava puterii lui
Dumnezeu este mistuitoare (2 Tes 1:9, Ex 40:35, 1 mp
8:11, 2Cr 5:14, Le 9:34). Accesul interzis n Sanctuar
este nchiderea usii ndurarii (Lc 13:23-27, tip Gen
7:16.10). mparatia harului a facut loc mparatiei slavei.
Numai cei ce si-au gasit refugiul pna atunci n
Sanctuarul ceresc sunt salvati. Aici este interesant de
mentionat ca Biblia numeste chivot att ambarcatia lui
Noe ct si scrinul n care se pastrau tablele Decalogului
(Evrei 11:7). Numai arca aliantei"(legamntului) lui
Dumnezeu prin Christos, n care se mbina dreptatea si
harul, ne poate salva de potopul de foc al zilei mniei.
Ideea poate fi ntarita de faptul ca termenul grecesc naos
(templu) suna aproape ca si naus (nava, corabie). Numai
cei ce au intrat deja n Locul Prea Sfnt mpreuna cu
Christos prin credinta (cei ce au intrat cu Mirele la
nunta, la ceremonia casatoriei Mielului, a primirii
mparatiei vezi cap. 19), snt ocrotiti de plagi (Mat
25:1-13).
Aceste ultime plagi vin n mod direct de la tronul lui
Dumnezeu, din Sanctuarul care se razbuna (16:1.17, Ier
25:35-38). Durata timpului acestor urgii este relativ
scurta, deoarece ele sunt teribile si totusi ramn
supravietuitori pna la ultima plaga. Comentariile AZS
arata ca primele patru plagi sunt scrise ntr-un limbaj
literal si nu sunt universale (altminteri, primele doua ar
distruge totul!). Ele au un caracter preliminar si i
conving pe oameni ca au luptat mpotriva lui Dumnezeu.
Ultimele trei plagi sunt descrise ntr-un limbaj mixt
(comun + figurat) si sunt universale (vezi si TV 577). Se
si de Judecata (v.56). Aceasta tema va fi preluata de
Pavel, succesorul lui Stefan" primul care a fost
impresionat de predica lui (Ev.2:l-3, cap 3, cap 4, 12:18-
27).
Marturia de aici este deosebita de marturia lui
Iisus" din cap.12:17 si 19:10. Aceasta este o marturie a
legamntului (testamentum) ca si n cap. 11:19 si
reprezinta Decalogul ca un document-martor n care
sunt scrise promisiunile si conditiile legamntului (Ex
25:16, 31:18). Este adevarat ca legamntul lui
Dumnezeu este special, si ca chiar aceste conditii ale
vietii
pare ca, dupa cum n Egipt plagile au avut o semnificatie
care sa atinga pe zeii lor, tot astfel se ntmpla si n
Apoc 16.
Furtuna unei ultime conflagratii universale a fost
tinuta n fru de ngerii din Apoc.7:1-3, dar dupa
ncheierea timpului de har, Dumnezeu si retrage,
complet, orice putere restrictiva asupra fortelor, raului.
Numai cei 144.000 (cei sigilati) sunt aparati. n acest
timp, puterile pamntului si vor pune n mars fortele
lor pentru ultimul razboi..." ( Exp&Viz40.85. TV564)
Plaga I (v.2)
Un (helkos = ulcer, rana teribila) ca si n Egipt
(Ex 9:9, Deut 28:27), ca si rana lui Iov (Iov2:7). Motivul
acestei pedepse este refuzul de a primi sigiliul lui
Dumnezeu si acceptarea, de voie sau de nevoie, a
semnului fiarei. Medicina clasica, medicina naturalista
sau cea oculta, se vor dovedi la fel de ineficiente n
tratarea acestei rani. Unii din cei loviti de plaga aceasta
vor suferi si alte plagi (v. 10-11).
Prima tinta a plagilor sunt adventistii care au primit
semnul fiarei si care apoi s-au dovedit a fi cei mai zelosi
vrajmasi ai fratilor lor de altadata. (Ez 9:6, 1 Petru 4:17)
. Dumnezeu ncepe judecata cu cei din casa Lui,
deasemenea si pedepsele vin n aceeasi ordine, n
ordinea responsabilitatii. Primii raspunzatori sunt cei ce
au datoria de a avertiza pe altii. Solii muti" vor fi primii
loviti, iar cei ce au apostaziat si au dus n ratacire si pe
altii vor fi loviti cu mai multe plagi succesive (Lc 12:41-
48.56).
n acest timp, cei sigilati vor fi aparati de plagi. ntr-
o anumita masura vor suferi si ei (foame, sete, oboseala,
frig, chinuri sufletesti, arsita soarelui etc. Apoc 7:16),
dar numai pentru ca sa straluceasca mai mult caracterul
lor si sa le sporeasca credinta prin ncercari. Ellen White
vorbeste si despre faptul ca unii vor suferi ca Iov. Este
discutabil daca aceasta se refera la timpul primei plagi
sau mai nainte, dar un lucru este sigur: indiferent de
masura n care cei sigilati vor avea de suferit, suferinta
lor are un
alt sens si este spre fericire vesnica. Sigiliul lui
Dumnezeu pus asupra lor apara de apostazie si de
moarte. Ei vor supravietui plagilor fara sa pacatuiasca.
(Is 66:6, Ps.91, Ps 121, Is 33:16, Ex 11:6-7).
Timpul de ncercare si de groaza care sta n fata
noastra cere o credinta care sa suporte oboseala,
amnarea si foamea, o credinta care nu va slabi chiar n
cele mai aspre ncercari. Dar n acest timp de cumplita
ncercare, iubirea lui Dumnezeu este tot att de
puternica si de gingasa ca n zilele lor cele mai
stralucite. Este necesar sa fie trecuti prin cuptor, pentru
ca firea lor pamnteasca sa fie mistuita iar chipul lui
Christos sa fie pe deplin reflectat." (TV570).
Multi se ntreaba ce va fi cu copiii n acest timp. Ca
si adultii, unii dintre ei vor fi sigilati, altii vor ramne
fara sigiliul lui Dumnezeu (mpreuna cu parintii lor sau
n mod separat). Ce s-ar fi ntmplat cu copiii evreilor
din Egipt daca parintii n-ar fi pus semnul de snge pe
usa locuintei? Exista nsa si cazul pruncilor care nu sunt
responsabili. Desi nu putem cunoaste amanunte, Ellen
White arata ca n curnd vom fi dusi n locuri de
strmtorare si ncercare, si marea parte a copiilor adusi
pe lume ne vor fi luati, n ndurarea lui Dumnezeu,
nainte de venirea timpului strmtorarii"
(3SM419/1899).
Plaga a II-a (v 3) Apele marii devin sange.
Este inutil sa se speculeze asupra compozitiei
chimice a acestui snge. Important este aspectul sensibil
(emotional) si efectul. Pentru ca aceasta trebuie sa indice
pedeapsa (snge pentru snge). n urma primei plagi si a
izbucnirii starii de razboi mondiale, lumea va fi nvatata
sa creada ca toate aceste nenorociri vin din cauza
ncapatnarii sectei adventiste de a desconsidera sfnta
lege duminicala...(TV564). Deoarece toate masurile de
constrngere morala, sociala si economica au fost
ineficiente mpotriva lor, autoritatile lumesti mbatate
de Babilonul religiei apostate , n disperare de cauza,
vor da un ultimatum ca acela din cartea Esterei, fixnd o
data dupa care sabatistii pot fi lichidati pe orice cale, de
oricine i ntlneste. Fiara pseudoprofet, America
protestanta, va lua aceasta initiativa incredibila
(cap.13:15). Dumnezeu va privi aceasta solutie finala"
la care vor recurge autoritatile pamntului, ca fiind un
act mplinit, pentru ca numai interventia divina prin
plaga a saptea i va opri pe locuitorii pamntului sa-si
duca la ndeplinire acel sacru masacru".
Efectele celei de a doua plagi pot fi: moartea,
epidemiile, ncetarea navigatiei. Pentru sabatisti va fi
semnalul parasirii asezarilor omenesti. Credinciosii care
nu vor fi n stare de arest se vor retrage n siguranta, n
locuri mai ferite, n munti ( TV 574). Dupa exemplul lui
Lot, al crestinilor din Ierusalim si al lui Ilie.
Desi nu ni se dau amanunte geografice referitoare la
locul precis care va fi lovit de o anumita plaga, putem
considera ca plagile care sunt aplicabile n sens
universal, sunt universale, n acelasi timp, ele pot afecta
cu precadere acele zone care au fost binecuvntate de
Dumnezeu n mod special cu binecuvntari spirituale si
materiale, dar au refuzat invitatia harului. Nu pagnii
semiconvertiti la crestinism, nici ateistii care vor fi
mbatati pentru o clipa ca sa poata fi manipulati de
Babilonul apocaliptic, vor fi primele tinte ale plagilor, ci
crestinii, n special protestantii care saluta papismul si,
dintre acestia, n mod special adventistii apostati.
Principalul motiv al turnarii acestor pedepse nemiloase
asupra faraonilor moderni este razvratirea mpotriva
legii lui Dumnezeu, manifestata prin atitudinea
criminala fata de aproapele: nerecunoasterea libertatii
de nchinare (Ex 7:16-17).
Plaga a IlI-a (v.4-7). Rurile si izvoarele (apa potabila!) devin snge
Daca aceasta plaga ar fi universala, nu ar mai fi cazul
pentru urmatoarea. Este de nteles, totusi, ca o plaga nu
nceteaza n momentul venirii alteia. Aceasta va aduce
situatii indescriptibile care pot provoca dezastre social-
economice totale. Imaginati-va ca o anumita zona, sa
zicem occidentala, va trebui sa importe... apa. Si acest
element att de elementar" nu se mai poate gasi dect
tocmai la inamicii cu care acele tari sunt n stare de
razboi... Oricum va fi, nu trebuie sa uitam ca aceasta
binecuvntare att de ieftina si de comuna, va fi retrasa
ca urmare a dispretuirii avertizarii ngerului care invita
lumea sa se nchine Celui care a creat cerul, pamntul,
marea... si izvoarele apelor"
Amatorii de spirtoase si cei ce se adapa din vinul
Babilonului au aici un subiect de meditatie. Orict de
drastica ar fi aceasta pedeapsa, Biblia arata ca ea este
dreapta (v.5-7). Pentru vampirii care se hranesc cu
sngele ereticilor sfinti si profeti v.6 comp. cu
10:11, 12:17, 18:24), ngerii au pregatit o bautura dupa
gust. nsasi crucea lui Iisus, batjocorita astfel de
persecutorii celor mai nensemnati frati" ai lui Iisus,
este satisfacuta de dreptatea acestei pedepse (v.7). Este
momentul n care ncepe razbunarea sngelui martirilor
din cap 6:11. Vezi si Is 26:21.
Plaga a IV-a (v.8-9) loveste soarele
Plaga a IV-a (v.8-9) loveste soarele, sau cel putin asa
se pare. n orice caz, efectul este o crestere a intensitatii
(poate si a componentei) radiatiei solare. Deja atmosfera
pamntului este tot mai saracita de ozon, din mai multe
Ellen White arata ca, n urma acestor patru plagi,
oamenii si vor da seama ca lupta mpotriva lui
Dumnezeu. Ca urmare multi vor ncepe sa caute pe
Dumnezeu, dar nu prin pocainta adevarata (pe care
motive, si radiatia este crescuta . n urma plagilor
anterioare se instaleaza deja o stare de criza economica
teribila, de epidemie si moarte. n zonele lovite de
aceasta radiatie solara vor fi incendii, insolatie mortala,
seceta fara precedent, cu toate urmarile lor dezastruoase.
Nu degeaba reactia oamenilor este subliniata. Aceasta
reactie mpotriva lui Dumnezeu arata ca nici chiar cele
mai severe pedepse nu-i mai pot aduce la pocainta,
odata ce au respins ultima invitatie a harului, ultima
avertizare a ntreitei solii ngeresti.
numai Spiritul Sfnt o poate da), o parere de rau n
vederea urmarilor pacatului, nu n vederea propriei
vinovatii (Arnos 8:11-12). Dupa ncheierea timpului de
har nsa, nu mai exista izvor de iertare (s 26:10).
Pocainta lumii pierdute este asemenea cu a unor eroi"
biblici ca Esau, Iuda Iscariot, Simei, Saul etc. Ca si
faraonul Exodului, ei vor doar sa scape de plagi. Daca
pedeapsa ar nceta, ei si-ar relua viata nepocaita.
Pocainta lor nu este acea supunere totala ceruta de
primul nger din Apoc 14:7. Ei nu s-au pocait ca sa-l
dea slava" asa cum au facut altii nainte de ei
(cap.11:13)
Plaga a V-a (v 10-11). aduce un ,ntuneric egiptean"
Plaga a V-a (v 10-11). aduce un ntuneric egiptean"
asupra ntregului imperiu al fiarei (Ex 10:21-23, Mat
27:45, Mat 24:29). Daca Satan, balaurul, a cedat fiarei
Antichrist tronul, autoritatea si o stapnire universala,
teritoriul acestui imperiu spiritual cuprinde, n timpul
sfrsitului, tot pamntul, deoarece cultul acestei fiare
devine universal prin impunerea semnului ei. Sfntul
Scaun", care a promovat n lume ntunericul superstitiei
si al datinelor omenesti n locul luminii Bibliei, va avea
de suferit n primul rnd La efectul primei plagi
dureroase; la foametea, seceta, epidemiile si dezastrele
economice si sociale produse de celelalte plagi, se
adauga acum efectele unui ntuneric universal
si inexplicabil. Oamenii au ales venerabila zi a
soarelui" din decretul lui Constantin cel Mare, ziua
promovata apoi de Roma papala. Ei au preferat sa se
nchine fapturii n locul Facatorului, au iubit
ntunericul mai mult dect lumina. Acum a venit
asupra lor bezna si negurile zilei judecatii. Dupa ce unii
au murit de caldura, acum vine un ger cumplit si o
ncetare a activitatilor. Orasele, depinznd de apa
potabila canalizata, de energie electrica etc. sunt,
practic, depopulate. Supravietuitorii n-au altceva de
facut dect sa mediteze, sa se nvinuie reciproc si sa
njure pna la cer.
Plaga a VI-a (v. 12-16) loveste Eufratul pe care este asezat Babilonul apocaliptic
Cetatea falsei religii, ierarhia clericala a tuturor
bisericilor lumesti, de la comunitatile hinduse si pna la
bisericile protestante, si datoreaza existenta (si
prosperitatea) unui fluviu social: popoare, neamuri,
gloate si limbi" (17:1.5.15). Daca n urma efectelor
plagilor anterioare aceste valuri de enoriasi ncep sa sece
(prin nmultirea deceselor, prin retragerea sprijinului
material si moral dat bisericii), aceasta ar fi pentru
biserici o calamitate mai mare dect cele anterioare.
Reactia din versetele urmatoare dovedeste ca aceasta
masura divina va duce la un atac decisiv si final
mpotriva poporului lui Dumnezeu.
Secarea Eufratului pentru a permite accesul
ostirilor de la Rasarit n Babilonul bine fortificat este
limbajul unui eveniment istoric tipologic: n noaptea de
(Ex 8:1-15). n timpurile biblice, dar si n secolul nostru,
puternicii lumii aveau obiceiul de a tine pe lnga ei
maestri ocultisti. Avem toate motivele sa credem ca
ocultismul sub orice forma se va dezvolta pna acolo
nct va fi socotita blasfemie orice mpotrivire fata de
oracolele spiritualiste n interiorul crestinismului.
Aici se afla explicatia incredibilelor manifestari
mpotriva unei minoritati religioase din aceasta
generatie apocaliptica. n spatele aparentei religiozitati
si a grijei pentru interesele publice sta acelasi balaur
care a vorbit profetic prin arhiereul Caiafa: este mai util
sa moara un individ dect o natiune ntreaga". Dar
moartea Aceluia care S-a jertfit pentru fiecare individ, a
atras dupa ea si pustiirea nationala. Natiunea care
jertfeste individul se dovedeste a fi o natiune fara
12 oct. 539 .e.n., mparatii medo-persi din Rasarit
(Cyaxares-Darius si Cyrus), n fruntea unei mari coalitii
militare, au putut intra n Babilonul ale carui fortificatii
nu puteau fi distruse sau escaladate, folosind o tactica
unica. S-a ordonat soldatilor saparea unui canal prin care
sa se devieze apele Eufratului, apoi cuceritorii au intrat
prin albia aproape secata a fluviului care trecea prin
cetate. Era singura cale nepazita, punctul cel mai slab.
Unele profetii biblice au prevazut acest eveniment cu
mult timp nainte (Is 44:2645:2). Este relatat n
detaliu de catre istoricul Xenofon n Kyropaidia (Viata
lui Cyrus cel Batrn, ntemeietorul statului persan). n
Biblie, Cyrus eliberatorul este un tip al lui Messia (Is
41:2.3.25, 44:28). Domnul Christos, mparatul
mparatilor, va veni n fruntea ostirilor ceresti, dinspre
rasarit (Mat 24:27, Apoc 19:11-16).
Multimile care vor mai ramne n viata dupa plaga a
cincea, ntelegnd ca au fost nselate de conducatorii
spirituali, nu vor mai sprijini institutiile religioase. Acest
fapt va duce la o reactie finala, disperata, mpotriva
sabatistilor, ceea ce va atrage interventia prompta si
mult asteptata Domnului Christos
Reactia vrajmasilor lui Dumnezeu care formeaza o
tripla alianta babiloniana, este prompta (v.14). Cele trei
sectoare ale Babilonului (neopagnismul, catolicismul
si falsul protestantism) vor publica aplicarea decretului
de moarte mpotriva sabatistilor, sustinnd cu argumente
specifice si prin minuni ca Babilonul are dreptate si ca
Dumnezeu nu va nceta aceste plagi pna nu vor fi
distrusi cei ce sfideaza sfnta zi a nvierii Domnului
tinnd sabatul evreiesc... Aceste decretalii si circulare
modiale inspirate de spirite necurate sunt comparate cu
niste broaste care si oracaie la infinit refrenul cunoscut
si care arata dezgustator, datorita multimii si ndraznelii
lor, ca pe timpul plagilor Egiptului
ratiune, un neam care si amputeaza viitorul,
nchinndu-se unui trecut pentru totdeauna mort.
Aceleasi pretexte politico-religioase, ridicate de
preotime mpotriva lui Iisus, vor fi aduse si mpotriva
poporului lui Dumnezeu. Si lumea le poate crede, chiar
fara ajutorul minunilor. Dar n acest moment n care
creditul Babilonului este la cea mai joasa cota, n urma
secarii apelor" care-l aprovizioneaza, sunt necesare
semne nemaipomenite (v. 14) care sa convinga si sa
alerteze puterile pamntului mpotriva celor credinciosi.
Razboiul acesta nu este unul obisnuit. Puterile
pamntului sunt deja n conflict n timpul plagilor, dar
nu conflictul dintre ele intereseaza aici. Prin secarea
Eufratului" s-a pregatit calea pentru aparitia ostirilor
ceresti. Aici pamntenii sunt n razboi cu Cerul. Este
razboiul zilei celei mari a Dumnezeului Atotputernic.
Acest nume al lui Dumnezeu (grec.
Pantocrator) este n NT traducerea numelor vechi-
testamentale: Tavaot (ostiri; puternic n lupta,
Savaot) si Sadai (Atotputernicul). Ambele variante
sugereaza ca El este implicat ntr-un razboi din care va
iesi biruitor. Scena din cap. 19:14.19 arata clar ca acest
razboi este batalia finala dintre Christos si puterile
lumesti conduse de Antichrist.
Eu vin ca un hot"(V./5). Acest verset ntrerupe
profetia despre razboiul final, introducnd o fericire
pentru cei ce asteapta pe Domnul lor, pastrndu-se nca
treji. Expresia ca un hot", adesea repetata de Domnul
Christos, este foarte potrivita aici, unde Babilonul
apocaliptic este surprins de intrarea adevaratului
Christos n atmosfera planetei noastre, dupa cum
intrarea lui Cyrus n anticul Babilon a fost o teribila
surpriza pentru mai marii lui care au fost gasiti chefuind.
Se relateaza ca acelasi Cyrus luase prin surprinere si
Sardesul (comp. cu 3:3-4).
"Armaghedon" (v.16)
Spiritele-broaste reusesc sa adune puterile lumii
(care sunt ntotdeauna greu de adunat ntr-un scop
comun) asa cum au mpacat pe Irod cu Pilat n afacerea
condamnarii lui Iisus din Nazaret. n acest moment,
geografia simbolica a Apocalipsei, care ne obisnuise cu
toponime figurate ca Ierusalim, Babilon, Eufrat,
Sodoma, Egipt, ne arata nca un loc, pe evreieste":
Har-Maghedon (Har =munte, Maghidon
singurii sustinatori ai cultului Creatorului n timp ce
ntreaga crestinatate n frunte cu profetii ei promoveaza
un cult de origine pagna cultul introdus de Izabela
care este un tip al femeii Babilon. mpotriva lor vor fi
trimise expeditii de convertire sau distrugere, cum s-a
procedat cu valdenzii, credinciosii medievali retrasi n
Muntii Piemontului
Textul biblic descrie aceasta cruciada a ntregii lumi
=Meghido, Maghedon numele unei vai, al unei
fortarete si al unui ru de lnga muntele Carmel). Este
adevarat ca n valea si la rul Meghido s-au dat multe
batalii istorice si biblice. Este adevarat ca fortareata
Meghido a fost din cele mai vechi timpuri o cheie a
Palestinei. Numele Meghido nseamna ,,[locul]
armatei". Nu degeaba pe vremea romanilor purta numele
de Legio (legiune). Totusi, Ioan ne invita aici sa urcam
Muntele Meghido. Peste tot n Biblie, acest munte se
numeste Carmel. Ce semnificatie are acest munte n
istoria lui Israel? Acolo a locuit Ilie (n conditii austere),
nainte de a fi naltat la cer; acolo a avut loc marea
confruntare cu profetii lui Baal (zeul soare), unde omul
lui Dumnezeu a nvins prin credinta, iar promotorii
idolatriei au fost junghiati. Fara a avea pretentia ca am
nteles tot, putem spune ca exista o paralela izbitoare cu
ceea ce se va ntmpla n momentul revenirii lui Iisus.
Credinciosii care sunt n viata, fiind sigilati, sunt pastrati
de Dumnezeu si sustinuti n mod supranatural pentru a fi
naltati la cer fara sa vada moartea asemenea lui Ilie. Cei
ramasi n libertate vor fi retrasi n zone muntoase si
hraniti de Dumnezeu asemenea lui Ilie. Ei vor fi
mpotriva ramasitei Israelului lui Dumnezeu, dar nu
descrie lupta si rezultatul ei. Imediat intervine ngerul al
saptelea, turnndu-si potirul asupra ntregii lumi
nepocaite, astfel nct credinciosii sunt salvati. n acest
moment, anumite lupte petrecute n valea Meghido pot
fi semnificative. Razboiul de eliberare condus de
judecatorul Barak (fulgerul) si de profeteasa-
judecatoare Debora (albina) mpotriva canaanitilor a
fost cstigat de israeliti la apele Meghido, cu concursul
ngerilor ceresti (Jud 5:19). Tot n acel loc se pare ca se
desfasura un cult al zeului Hadad sau Rimmon (care
sunt alte nume ale lui Baal sau Tammuz), si acolo aveau
loc exercitii emotionaliste de bocete pentru moartea
zeului(Zah 12:10-11.comp. cu Ez 8:13-14) . Bocetul
prezis de Zaharia cnd aplica profetia (conditionata!) la
pocainta poporului lui Dumnezeu, este preluat n
Apocalipsa si aplicat la ntreaga lume, dar nu ca fiind
bocetul unei pocainte venite n urma varsarii Spiritului
Sfnt, ci jalea teribila a remuscarilor prea trzii la
aparitia lui Iisus pe norii cerului (capl:7).
.
Plaga a VIl-a (v. 17-21)
Desi nu poate avea dect o durata foarte scurta,
evenimentele din timpul plagii a saptea au o mare
densitate de semnificatii. O parte importanta a
Apocalipsei (cap. 17-19) se ocupa cu descrierea si
explicarea acestor evenimente.
Al saptelea nger si toarna potirul n atmosfera
pamntului, dnd nastere la manifestari cosmice teribile.
Toate aceste manifestari, asemanatoare cu cele de pe
Sinai, ies din chivotul--tron al lui Dumnezeu care este n
Sanctuarul ceresc (vezi si cap 11:19). Tot de acolo, de la
tronul ndurarii, devenit acum tronul dreptei judecati,
vine strigatul S-a sfrsit!". Cel care astrigat cndva pe
tronul durerii, murind si cutremurnd pamntul, striga
acum de pe tronul slavei n apararea poporului Lui si
pentru a pune capat istoriei pacatului. El S-a jertfit ca sa
nimiceasca pacatul.
Cutremurul cel mare descris n aceasta scena
finala ne sileste sa-l interpretam n sens propriu si
figurat. Sensul propriu este evident n efectele acestui
cutremur care scufunda muntii si insulele marilor(v.20.
cap.6:14). Dar un cutremur care mparte n trei parti
Grindina mare (v.21) cu boabe de aproape un
talant ( 26-36 kg). n urma acestei urgii, oamenii mai au
timp, ascunzndu-se zadarnic de marile blocuri de
grindina cazatoare, sa insulte pe Dumnezeu... Daca pna
la plaga a saptea mai ramasesera destui supravietuitori
(probabil, cei cu mai mare putere militara si economica,
mpreuna cu slugile lor imediate), cine dintre acestia mai
poate ramne n viata n urma unui cutremur care
distruge nu numai orasele, dar rupe scoarta pamntului
si cufunda munti si insule? Si daca, totusi, cutremurul nu
ar ucide pe toti, aceasta teribila grindina poate desavrsi
distrugerea.
Unii cred ca anumite aspecte din timpul plagilor ar
avea explicatie stiintifica, n legatura cu forta nucleara si
cu alti factori asemanatori. Nu ne putem pronunta
definitiv asupra acestui aspect. n scenele celor sapte
plagi exista si elemente n care factorul uman devine un
agent al pedepsei divine, astfel nct n-ar fi de mirare ca
unele efecte sa fie secerate din ceea ce omul a semanat.
Acea primejdie universala sugerata de Apoc.7:1-2 spune
ceva. Harul si Providenta divina mpiedica astazi aceasta
Babilonul n acelasi timp n care distruge si celelalte
cetati ale neamurilor, nu poate fi dect figurat, ca n cap.
11:13 unde naintasii nostri l-au aplicat la Revolutia
Franceza. Acolo s-a prabusit doar a zecea parte dintr-o
cetate a neamurilor, o cetate mare numita Sodoma si
Egipt, simbolul Frantei de la sfrsitul secolului
luminilor". Dar aici se prabusesc complet, toate cetatile
(tarile, institutiile) neamurilor, n frunte cu Babilonul.
Acesta se mparte n trei parti, (probabil n partile
constituente: pagnismul, catolicismul, protestantismul),
amintind de separarea oamenilor din cauza confuziei
lingvistice de la Babel. Acest cutremur-revolutie, care
este o parte din potirul pe care-l va bea Babilonul,
necesita o explicatie largita pe care inspiratia ne-o ofera
n cap. 17.
furtuna iminenta care pare sa descrie suflul unor uriase
explozii nucleare ce pot pune n pericol pamntul,
marea si vegetatia. Chiar daca nu vedem n Apoc 7:1
acest pericol, l vedem nsa deasupra capului nostru n
lumea n care traim. Si daca Dumnezeu nu permite acum
muritorilor sa distruga pamntul, stim ca dupa
ncheierea timpului de har si va retrage orice aparare,
ocrotind numai pe cei sigilati. Daca oamenii au avut
nebunia de a construi asemenea arme n timpul harului,
cine va opri cursul nebuniei lor n timpul retragerii
Spiritului Sfnt de la lume? Mnia lui Dumnezeu va
veni mpotriva celor rai, prapadind pe cei ce prapadesc
pamntul" (11:18). Termenul grecesc nseamna a strica,
a corupe, a ruina moral; dar si a distruge, a nimici.
Pedepsirea marii prostituate ,Babilon" (cap. 17)
Vino sa-ti arat judecata marii prostituate..!".
Termenul grecesc krima nseamna
pronuntarea judecatii, sentinta. Pe scurt, sentinta
pronuntata de Cer este ca amantii marii prostituate,
puterile lumesti pe care s-a sprijinit ea, sa-i aduca
pieirea. De aceea capitolul este
mai mult o descriere a acestor
puteri si a modului n care se vor
ntoarce mpotriva stapnei lor
pe care au slujit-o. Ne
intereseaza n special
identificarea precisa a
Babilonului si a puterilor reprezentate prin fiara care
este calarita de aceasta femeie-cetate. Capitolul a incitat
ntotdeauna curiozitatea. n el exista un singur tablou
(v.3-6) si o serie de explicatii ale ngerului referitoare la
femeia Babilon si la fiara care o va
pedepsi. Identitatea femeii prostituate. Deja ne-
am pronuntat asupra identitatii ei, dar nu am adus
suficiente argumente. ngerul i-o arata lui Ioan si-i da
explicatii care sunt convingatoare. Sa urmarim cum este
descrisa si ce se spune despre ea n acest capitol si n
alte locuri biblice.
Femeie. ngerul spune ca simbolizeaza o cetate (v
18). Dar, de regula, explicatiile date de ngerii interpreti
nu sunt dect sugestii deschizatoare de drum pentru
cercetare. n Dan.7, ngerul spune ca fiarele nseamna
Primul care zidise pe pamnt o cetate fusese Cain,
iar Babilonul nu este dect reluarea acestei idei. Cetatea
nseamna politica, exploatare, razboi, confortul unora pe
seama suferintei altora. Babilonul din perioada iudaica
este vazut de profeti ca fiind ntruchiparea acestei idei
opuse Creatorului (s 14:21). Cetatea construita de
oameni a fost numita de ei Bab-ilu (Poarta Zeilor"), iar
oamenii lui Dumnezeu au numit-o Babel (confuzie,
nentelegere), n amintirea ncurcarii limbilor". Primul
ei rege a fost Nimrod (Razvratirul"). Cetatea a ramas,
prin traditie, o mama a tuturor cetatilor pamntului. Din
punct de vedere politic, istoria ei este plina de cuceriri
din partea altor popoare. Ea nu a reprezentat un mare si
durabil imperiu, cea mai nfloritoare perioada de
dominatie a ei a durat 70 de ani. Pna atunci si dupa
aceea, ea a fost doar o resedinta oarecare, din punct de
vedere politic, nsa din punct de vedere religios a ramas
cetatea mama, poarta zeilor", sediul principal al
ocultismului, al astrologiei, al celui mai fastuos cult
pagn. mparatul Babilonului este nsusi acel spirit care
s-a razvratit mpotriva lui Dumnezeu: Is 14. Babilonul
ramne n profetii clasici ai VT ca ultima putere
vrajmasa lui Dumnezeu si poporului Lui. Dupa
nfrngerea Babilonului urmeaza mparatia lui
Dumnezeu, un cer nou si un pamnt nou
Descrierea Babilonului. (v.4.6). Este mbracata n
purpura ca mparatii dar si n in subtire ca preotii
mparati. Dar cnd vorbeste despre una din ele, o
numeste mparatie. Prin urmare si celelalte sunt
mparatii. n capitolele anterioare am vazut ca alte cetati
sunt state si institutii omenesti. nvatatii preteristi si cei
care nu cred n originea supranaturala a Apocalipsei date
lui Ioan vad aici cetatea Romei care sta pe sapte coline
(v.9) dominnd alte mparatii (v.18) si popoare multe (v.
15). Deci este Roma imperiala. Aceeasi explicatie este
data de comentatorii din primele secole si sustinuta
astazi si de Biserica Romana. Se adauga ca argument si
faptul ca iudeii numeau Roma, n mod simbolic,
Babilon. La fel face si Petru n 1 Petru 5:13 (Acesta este
un argument favorit al catolicilor pentru a sublinia ca
Petru a fost la Roma si a murit acolo, dupa ce a transmis
faimoasele chei" ale raiului date de Iisus
urmatorului episcop de Roma).
Prostituata. Nu este o cetate cinstita, fidela
stapnului ei legitim. Se prostitueaza cu mparatii
pamntului. Roma facuse pe multi mparati clienti si
prieteni ai ei, aducndu-i n final sub autoritatea ei. Dar
n ce sens ar fi aceste relatii o prostituare? O prostituata
si vinde trupul pentru bani, pacatuieste mpotriva
propriului corp. Biblia condamna legatura poporului lui
Dumnezeu cu lumea necredincioasa si idolatra ca fiind
adulter si prostitutie. Dar cum ar putea fi ntelese ca
prostitutie relatiile Imperiului Roman cu alti mparatj. Si
de ce este att de mult evidentiat acest pacat n
Agocalipsa ? Fiicele Romei ar fi, n acest caz, celelalte
cetati din Imperiu, deasemenea prostituate... Dar
legaturile cetatilor cu mparatii pamntului sunt
obisnuite, nu reprezinta nimic ilicit... Calificativul de
prostituata ne sileste sa vedem in aceasta cetate
imperiala mai mult dect Roma. Roma este doar un tip,
un indice care ne arata de unde sa ncepe explicatia
spirituala. Daca Roma pagana este o prostituata, atunci
ce este acea larga parte a crestinatatii care s-a facut un
singur trup cu ea"? (1 Cor 16). Si Biserica Romana are
si fiice, biserici care au mers sau ncearca sa mearga pe
urmele ei. Acest simbol ne ajuta sa ntelegem ca
Babilonul apocaliptic reprezinta Roma ca centru al
pagnismului, apoi ca centru al crestinismului
apostaziat, Ea este mama (Biserica Catolica) si are fiice
(celelalte biserici separate de ea dar avnd chipul si
asemanarea ei, mostenind credinte, datini, si practici ale
ei).
Mister. Numele ei (Babilon) este o taina, un secret.
(18:16). Este o mparateasa-preoteasa. Roma cezarilor
este si Roma pontifilor, principalul centru religios al
lumii. Babilonul oriental era un potir (Ier 51:7), n timp
ce Babilonul apocaliptic tine un potir. Aici se
subliniaza contrastul, dintre aparenta (potir de aur) si
continutul potirului (lucruri dezgustatoare) cu care
mbata lumea. "Aceasta" Madona prostituata seamana
mult mai bine cu Roma crestina dect cu Roma
Imperiala. Aici este o parodie a euharistiei. Ea este si
preoteasa. mbata pe altii cu prostiile ei, dar si ea se
mbata, cu snge de crestin (v.6). Roma pagna s-a
mbatat, ntr-adevar, dar dupa ce s-a convertit" nu si-a
continuat obiceiul? Viciul betiei nu se vindeca att de
repede. Ba nca, mbatrnind, Roma Catolica, Madona
mparatilor pamntului, a poftit tot mai mult snge. Nu
ea l varsa, fiindca este preoteasa. mparatii
pamantului ucideau pentru satisfactia ei. Este
mpodobita cu perle si aur, iubeste luxul. Roma pagna
iubea luxul, dar a trebuit sa cedeze barbarilor si Bisericii
Romane.
Ioan se mira (v.6-7). Daca este vorba n mod strict
de Roma pagna, ce este de mirare n faptul ca era
mbatata de snge? De ce se mira Ioan att de tare, nct
si ngerul l ntreaba: De ce te miri?"? Faptul ca Ioan nu
pomeneste n Apocalipsa biserica din Roma, ci numai pe
cele din Asia, desi comunitatea romana era mult mai
mare, ar trebui sa dea de gndit. Poate el a ntrezarit
apostazia viitoare a Bisericii si rolul conducator al
bisericii din Roma? n orice caz. Ioan a stiut si a nteles
ce scrisese Pavel n 2 Tes cap 2.
Relatia cu cei zece mparati (v 16). Prezenta celor
zece coarne este un indiciu ca aici trebuie sa vedem
Biserica apostata ntr-un moment posterior divizarii
Imperiului n mai multe regate crestine. Catolicii spun
ca femeia din cap. 12 este Maica Domnului ca
personificare a Bisericii Romane. Este la moda astazi
imaginea ei avnd n jurul capului cununa celor 12 stele
ale Comunitatii Europene. Dar femeia din cap. 12 este
persecutata, nevoita sa fuga n pustie, este o femeie de
casa, cuminte. Prin contrast, Babilonul este o prostituata,
domneste peste mparatii pamntului. Una este o
mparateasa cereasca mbracata cu elemente naturale si
retrasa n umilinta pe pamnt, cealalta este o
mparateasa pamnteasca ce-si imagineaza ca este
divina, domnind peste toata lumea. Aici este
ntelepciunea. Daca cetatea lui Dumnezeu este
Daca acest nume secret este prezent aici pentru a proteja
cartea fata de autoritatile romane, acest secret n-ar fi
cerut o inteligenta deosebita (v.9), deoarece, la prima
vedere, cel putin pentru timpul lui Ioan, apare clar Roma
cnd citesti profetia. Dar secretul nu este nca dezvaluit.
Motivul pentru care i se da numele de Babilon este ca ea
joaca, n era crestina. acelasi rol pe care l-a jucat
Babilonul de pe timpul lui Daniel. O putere care a pustiit
pe poporul lui Dumnezeu, i-a luat prizonieri, i-a ucis,
etc. Pna aici totul este aplicabil Romei pagne. Dar
numele Babilon este ntr-adevar, un secret mult mai
mare. nca din cartea Genezei, Babilonul apare drept tip
al mparatiei lui Satan n opozitie cu Ierusalimul, tipul
mparatiei lui Dumnezeu. n razvratire fata de porunca
Creatorului (initiala, de la Creatie si repetata dupa Potop
-Gen 1:28, 9:1), de a nu se nalta pe verticala, construind
cetati, ci a se raspndi pe pamnt, oamenii au zidit o
cetate si un turn (Gen 11) pentru a crea o lume a lor,
independenta de Dumnezeu, o lume care sa fie mai putin
n acord cu natura si cu legile Creatorului. O societate
construita ierarhic, pe verticala, ca si turnul lor, o
societate fortificata (mpotriva cui?).
Ierusalimul de sus, care nu domneste pe pamnt pna nu
va cobori de sus, atunci Babilonul nu este dect opusul
Ierusalimului, puterea care pretinde a fi cetatea lui
Dumnezeu pe pamnt. Tema rivalitatii dintre cele doua
cetati domina aceasta parte a Apocalipsei. Amndoua
aspira la domnia universala, amndoua se pretind de
origine divina, dar numai una este logodnica si apoi
mireasa Mielului. Cealalta este pedepsita. Imaginea
femeii prostituate este mprumutata din profetii VT unde
se aplica la poporul lui Dumnezeu (Samaria,
Ierusalimul). De ce crestinatatea ar fugi de o comparatie
asemanatoare? Necatolicii medievali (valdenzi,
albigenzi, lollarzi, husiti) si apoi protestantii, au aplicat
simbolul Babilonului apocaliptic la Biserica Romana.
Dar chiar si unii catolici au vazut pe marea prostituata n
Roma. Dante, de exemplu, descrie imaginea din Apoc
17 aplicnd-o la Roma contemporana cu el Roma
crestina! Pacatul Bisericii aici este, evident, politica
lumeasca si compromisul cu paganatatea. Or, tocmai
acestea sunt numite de profeti prostitutie. Roma a crezut
ntotdeauna ca aceasta este ceva sacru pentru existenta
ei. Exact ca n religia babiloniana: prostitutie sacra.
Identitatea fiarei, (v.7-14)
Pna aici, Apocalipsa a descris puterile adverse
poporului lui Dumnezeu ca pe niste fiare. Simbolul
fiarei nu
face
distinctie
ntre stat si
biserica. Dar
aici sunt
doua
simboluri n
strnsa
relatie:
femeia si
fiara.. Este necesar sa nu le confundam. n partea finala
a profetiei din Dan.2 apare simbolul fier amestecat cu
lut, ca fiind alianta dintre statul roman (cu statele
succesoare) si biserica crestina decazuta.
n ncercarea de a determina identitatea fiarei, vom
aminti, mai multe interpretari existente asupra acestui
simbol complex, subliniind faptul ca toate acestea sunt
n mare masura plauzibile, dar adesea explicatiile se
3) Cele sapte puteri trebuie sa se armonizeze cu
schema din v. 10. n cazul n care se ncepe cu
Babilonul, se recurge la un prezent profetic (ceea ce nu
este neobisnuit, dar pare sa forteze imaginea). Daca se
alege varianta care include numararea fiecaruia din
capetele fiarei grecesti din Dan.7, nu se potriveste cu
schema din v. 10. ntelegnd ca pe timpul lui Ioan (cnd
domina Roma) cazusera cinci, aceasta arata ca Roma
avea sa dureze foarte mult (prin papalitate si prin
coarnele succesoare), n timp ce al saptelea cap trebuia
sa dureze putina vreme (prin urmare el nu poate fi
papalitatea).
4). Pentru consecventa fata de profetia lui Daniel,
fiecare din cele sapte puteri succesive trebuie sa fi
cucerit pe cea anterioara ei sau, cel putin sa-i fi dat o
lovitura mortala.
5) Dupa cum Imperiul lui Alexandru cu cele patru
diviziuni ale lui, sau Imperiul Roman cu multiplele lui
diviziuni formeaza un singur cap, tot astfel al saptelea
cer.... explicate. Exista anumite lucruri care ne scapa.
Asemanarea dintre v.8 si unele pasaje din cap. 13
referitoare la Roma papala, au determinat pe multi sa
identifice aceasta fiara cu cea din cap. 13. In acest caz,
ideea ca fiara a fost, nu mai este si iarasi este, ar fi n
alte cuvinte aceeasi cu domnia de 42 luni, ranirea ei de
moarte si apoi vindecarea ei. Asemanarea este
izbitoare si trebuie sa existe o legatura ntre cele doua
pasaje. Totusi, ideea ca a fost, nu mai este si iarasi
vine, se aplica si lui Satan. Pna la cap.20 el a fost, n
cap.20 este n abis, apoi iese din abis si merge la
pierzare. Potrivit interpretarii Ellenei White la v. 13,
aceasta interpretare ar merge deasemenea: Diavolul
este investit cu autoritate suprema asupra neamurilor, iar
cei zece mparati primesc puterea timp de un ceas
mpreuna cu el."(7T J82). O alta vedere este ca fiara
aceasta trebuie sa fie cea din Apoc. 11, deoarece este
rosie si se ridica din abis pentru a pedepsi Biserica
decazuta (asemenea guvernului ateist al Revolutiei
Franceze). Aceasta putere aiesit din abis la 1789-1797 si
s-a ridicat din nou, cu mai mare putere, n 1917. n zilele
noastre s-a cufundat din nou n abis. Toate aceste
ncercari exegetice necesita un studiu mai aprofundat.
Dar sa nu uitam ca aceasta fiara stacojie este un simbol
complex ca si balaurul, ca si fiara din Apoc. 13. Aceasta
nseamna ca nu trebuie cautate raspunsuri simpliste.
Enumerarea celorlalte aspecte ale fiarei, n special
identitatea capetelor, poate aduce mai multa lumina.
Fiara are sapte capete care simbolizeza sapte munti sau
sapte mparati. O interpretare mai veche vedea aici cele
sapte coline ale Romei. Dar profetia indica munti nu
coline. Si anume niste mparati-munti, care nu pot fi
dect mparatii (Ier 51:25, Dan 7:17.23). Redam
principalele ncercari de identificare a acestor capete-
mparatii:
Variante care ncep cu Babilonul, dupa Dan.7.
1 .Babilonul, 2.Medo.Persia, 3. Greco-Macedonia,
4.Roma, 5.Papalitatea, 6.Republicanismul
7.Papalitatea renviata.
1.Babilonul, 2. Medo. Persia, 3.Greco-Macedonia,
4.Roma,
5.Papalitatea, 6. Franta Revolutionara, 7. America
n rolul din Apoc 13.
l.Babilonul, 2.Medo.Persia, 3.Greco-Macedonia,
cap poate fi o suma de state coalizate sau satelite ale
unei puteri centrale anterioara. Dupa cinci puteri pagne
ostile evreilor, a aparut Roma care a distrus natiunea
iudaica, a rastignit pe Iisus, a persecutat teribil pe
crestini. Dupa acea cosmetica" schimbare la fata a
Romei sub Constantin, ea a devenit mult mai cruda, n
special n faza medievala, dect n faza pagna. Dupa o
asemenea performanta a spiritului anticrestin (realizata
n numele lui Christos"!), ce rau mai mare putea sa
apara, ce desavrsire a rului, dect o ostilitate deschisa,
oficiala, mpotriva lui Dumnezeu, mpotriva religiei n
general si a celor ce o sustin?. Raul adus de o asemenea
putere mondiala nu trebuie evaluat numai dupa
multimea victimelor ucise sau dupa gradul de teroare.
Rezultatele spirituale ale guvernarii ateiste pot fi mai
dezastruoase dect n cazul crestinismului fals. Caci
un catolic sincer si loial fata de Dumnezeu si fata de
aproapele, potrivit cunostintei pe care o are, poate fi
mntuit. Dar un ateist sincer, unul care uraste pe
Dumnezeu si religia, este pierdut cu siguranta. n timpul
suprematiei papale, cei doi Martori ai lui Dumnezeu,
desi mbracati n sacul njosirii, au putut profetiza. Dar
ridicarea fiarei ateist-revolutionare i-a ucis si i-a lasat
nengropati. Ateismul modern a jucat un rol
antiuman si anticrestin care nu trebuie minimalizat.
Numai harul lui Dumnezeu si un fond de educatie
crestina a mpiedicat aceasta putere totalitara sa faca din
toti cetatenii niste rebuturi ale Creatiei. Daca Persia
(care a facut atta bine poporului lui Dumnezeu) a fost,
totusi, o fiara (pentru ca a mncat multa carne" n setea
ei de cuceriri). Taratul comunist a fost cu att mai mult
o fiara: milioane de oameni au fost dati la moarte n
URSS, n China si n celelalte provincii ale mparatiei
Diavolului. Nu putini dintre acestia erau vinovati doar
pentru faptul ca se opuneau ateismului sau si pastrau,n
mod public, religia.
Exista interpreti seriosi care vad SUA n rolul din
Apoc 13 ca fiind cel de-al saptelea cap. Ideea nu poate fi
respinsa categoric. Dar daca n Apoc 13 fiara cu sapte
capete iese din Lumea Veche iar fiara americana (cu un
singur cap) iese din Lumea Noua, este dificil de
interpretat ca America apostata sta n fata vechii fiare
care are printre capetele ei...America. (!)
7) Identificarea celor 7 capete trebuie sa fie n
armonie cu rolul si timpul celui de-al saptelea mparat
4.Roma,
5.Papalitatea, 6. Statele Unite, 7. O.N.U. cu un rol
posibil n Apoc 13.
l.BabilonuI, 2.Medo.Persia, 3.Greco-Macedonia,
4.Roma,
5.Papalitatea, 6. S.U.A. 7. Papalitatea renviata.
l.Babilonul, 2.Medo.Persia, 3.4.5.6 .Greco-
Macedonia (avnd patru capete n Dan.7). 7. Roma
si papalitatea
Variante care ncep cu puteri anterioare
Babilonului din profetiile lui Daniel:
1.Egiptul, 2.Asiria, 3.Babilon, 4.Medo-Persia,
5.Greco-Macedonia, 6.Roma 7.Papalitatea
1. Egiptul, 2.Asiria, 3.Babilon, 4.Medo-Persia,
5.Greco-Macedonia, 6.Roma pagana si papala cu
cele zece coarne crestine. 7. Ateismul modern de la
Revolutia Franceza pana la caderea comunismului.
Cteva explicatii sunt necesare pentru a avea un
ghid n acest labirint de posibilitati.
1). Dupa profetiile lui Daniel, Roma este un singur
cap (pagna si crestina, unitara si divizata). Nu putem
numara doua sau trei capete care sa reprezinte faze ale
Romei. Capul vindecat este, evident, acelasi cu capul
lovit de sabie.
2) Nu trebuie sa ne cramponam de a oferi
Babilonului primul loc n aceasta serie. Daniel enumera
nti Babilonul numai n primele doua profetii. n
celelalte ncepe cu Persia! Dar Apocalipsa are o
deschidere mai larga dect cartea lui Daniel. n viziunea
ei centrala din cap. 12, conflictul ncepe n cer, apoi
continua pe pamnt, ntre mparatiile neamurilor si
Israel. Dumnezeu Si-a ales un popor ncepnd cu
Avraam, Isac si Iacov. Putem observa, odata cu
nceputurile istoriei lui Israel si n profetii clasici (Isaia,
Mica, Ezechiel, Naum etc), referirea la doua mari puteri
anterioare Babilonului: Egiptul care a tinut n robie pe
Israel si i-a ramas vrajmas n continuare; Asiria care a
distrus regatul lui Israel, a deportat cele zece semintii si
a invadat Iudeea. Aceste doua puteri au fost mult mai
dezastruoase pentru poporul lui Dumnezeu dect Persia,
de exemplu.
care este fiara nsasi (v. 11). Nu sunt opt capete, ci
numai sapte. Daca 7 capete nseamna sapte mparatii, a
opta mparatie se deosebeste de toate cele anterioare
prin faptul ca nu este doar un cap (o mparatie a lumii)
ci fiara nsasi, mparatia lui Satan nsusi care si va face
aparitia pe fata si va conduce lumea n chip de Christos
Acest al optulea mparat este cel care a lucrat prin
fiecare din cele sapte. Dupa ateism, ce rau mai rau putea
veni dect Diavolul n persoana, uznd de diplomatia si
stralucirea lui pentru a nsela lumea. (Dupa o alta
vedere, al optulea mparat este chipul fiarei la scara
mondiala, sau Roma papala renviata).
Dupa cum n cap. 13, cnd se vorbeste despre fiara,
se face referire la acel cap care a fost ranit si apoi
vindecat, este foarte posibil ca si aici sa fie indicat un
cap anumit. Aici sunt numai doua capete n vigoare la
sfrsitul timpului: (6) Roma cu cele zece coarne si (7)
Imperiul ateismului (sau USA ?). Dupa cum cei
credinciosi domnesc ca mparati o mie de ani cu
Christos, cei zece mparati, prin contrast, domnesc
mpreuna cu fiara, timp de numai un ceas. Aceasta
domnie scurta este un timp n care ei vor judeca lumea
crezndu-se n timpul mileniului apocaliptic.
Expresia era, nu mai este si va veni" referitoare la
fiara, este o parodie la adresa lui Christos Cel ce era,
cel ce este, cel ce vine". Culoarea fiarei reprezinta
snge, ucidere. Spre deosebire de balaur (care are
coroane pe capete) si de fiara romana din Apoc 13 (care
are coroane pe coarne), aceasta nu are nici o coroana.
Coroana ei este Babilonul.
Aceasta fiara care subliniaza rolul puterilor civile
o poarta un timp pe prostituata, se lasa ea nsasi mnata
de femeie, apoi se ridica impotriva ei si o distruge (v.
16-17). Acest eveniment poate sa fie echivalent cu
revenirea fiarei din adnc si sa exprime o situatie
asemanatoare cu cea din cap. 11 o revolutie ca aceea din
Franta, dar la scara planetara. Ca timp, evenimentul
poate sa dureze chiar numai o zi. Doar semnificatia lui
este aici importanta. Ellen White arata ca n timpul
plagii a saptea oamenii se vor ntoarce mpotriva
conducatorilor religiosi care i-au nselat si-i vor ucide.
n acelasi spirit se poate ntelege ca va fi o revolta
globala a laicilor si a puterilor civile mpotriva
reprezentantilor religiei
Ultima avertizare (Apoc 18:1-3)
Imaginea acestui nger care aduce ultima avertizare
este printre scenele cele mai pline de speranta din
Biblie. Este
ultima
avertizare a
lumii. Dupa
aceste
versete nu
mai apare
nici un nger
al harului.
Toti ceilalti
sunt ngeri
ai judecatii.
Scena aceasta este o ntrerupere a secventei cronologice.
Dupa indicarea sentintei care a fost rostita asupra
Babilonului (cap. 17) si care este executata n timpul
plagii a saptea ar trebui sa urmeze acele vaiuri
nenorocite ale prabusirii Babilonului (din cap. 18: 8-24).
Dar Inspiratia a introdus aici scena ultimei avertizari
pentru a raspunde prietenilor lui Dumnezeu, care, dupa
citirea cap. 17 ntreaba ca si Avraam: Vei nimici Tu,
oare, si pe cel bun mpreuna cu cel rau?". Ca si n cazul
trecerii de la pecetea a sasea la scena sigilarii (Apoc.
7:1), imaginea ultimului apel se aplica la ultimele zile de
pregatire, nainte de venirea plagilor. n ziua mniei,
apelul iesiti!" ar fi prea trziu (v.4).
ngerul coboara din cer ca si cel din cap. 10 si
ncoroneaza misiunea celor trei din cap. 14. n cap.7 el
se ridica din rasarit ca soarele, avnd sigiliul (semnul
autoritatii), iar aici lumineaza tot
pamntul (ca soarele!) si, potrivit textului grecesc, are o
mare autoritate. Mesajul lui sta, mai nti, n acea slava
deplina a reflectarii chipului lui Christos n Biserica Sa,
prin plinatatea Spiritului Sfnt. n afara de aceasta, el
rosteste ntr-un mod accentuat si cu voce puternica solia
celui de-al doilea nger din Apoc 14. (A cazut
Babilonul!")- Acest simbol descrie ncheierea misiunii
celor trei ngeri care devin unul singur sub
binecuvntarea Spiritului Sfnt, a prezentei lui Iisus n
Biserica. Aceasta inundare a pamntului cu slava
cereasca este ceea ce asteapta Dumnezeu de
multa vreme. (Gen 1:28, Num 14:21, Ps 72:19, 119:64,
33:5, 57:3.5.11, Is 6:3, 11:9, 52:10-11, 61:11, Mic
5:4.7.8, Hab 2:14). Imaginea are anumite paralele n
VT.Osea 6:3, Is 60:1-2, Ez 43:2, Mal 4:2. Imaginea
acestui nger uneste ntr-un singur corp pe cei trei ngeri
din Apoc. 14, pentruca ei sa fie una cum Tatal si Fiul
sunt una. Fagaduinta speciala a lui Iisus este aceea a
venirii Lui n persoana Spiritului Sfnt, nainte de
revenirea Sa personala si vizibila (Fapte 3:26, Ioan
14:16-18.21.23).
Mesajul ngerului accentueaza caderea deplina a
bisericilor crestine, n mod deosebit a bisericilor
protestante (fiindca celelalte sunt cazute de foarte multa
vreme) n urma lucrarii spiritelor necurate si n urma
mbatarii neamurilor cu vinul prostitutiei sacre" a
Babilonu-lui. O comparatie cu solia celor trei ngeri
arata ca mbatarea neamurilor este echivalenta cu
influentarea lumii ntregi de a primi semnul fiarei. Iar
initiativa aceasta o are sectorul protestant al Babilonulu
- America, misionarul si liderul lumii actuale.
Caderea spirituala a Bisericii este descrisa aici n
termenii profetiilor despre ruinarea Babilonului si a
Edomului (Is 34:11-17, 14:22-23).
Un glas din cer (v.4-20)
Adaugndu-se la mesajul ngerului, glasul ceresc
este un apel adresat de nsusi Dumnezeu ramasitei
Israelului Sau din Babilon. Dar nu va vorbi Dumnezeu
ar trebui nteles tot ca timp profetic (15 zile). Acesta ar
fi timpul plagilor, culminnd cu distrugerea Babilonului.
Este foarte posibil. Dar asemenea expresii, luate separat,
din cer la modul propriu. De fiecare data cnd se predica
Evanghelia asa cum o predica Iisus, ascultatorii aud acel
glas ceresc vorbind inimii lor. n toate sectoarele
Babilonului: printre pagni, printre ortodoxo-catolici si
printre protestanti, Dumnezeu are inca milioane de
credinciosi care, asemenea dreptului Lot in Sodoma, isi
chinuiesc sufletul din cauza nelegiuirilor care se petrec
n tara, in Biserica in in jurul lor. Cea mai mare parte a
poporului lui Dumnezeu (spune Ellen White) se afla n
sectorul protestant al Babilonului. Ei vor fi invitati sa
paraseasca Babilonul, inainte de caderea plagilor. Acum
ei nu
cred ca protestantismul care a sustinut libertatea de
constiinta va ajunge sa persecute pe adventisti. Dar cnd
profetia se va realiza sub ochii lor, exact asa cum au
vorbit si scris de 150 de ani adventistii explicnd
Apocalipsa, li se vor deschide ochii si inimile.
Parasirea Babilonului nseamna, n primul rnd,
parasirea spiritului si cultului Babilonului. n al doilea
rnd, aceasta implica despartirea de biserica apostata. n
al treilea rnd, dar nu mai putin important, se cere
parasirea efectiva a oraselor mari si mici. Dupa caderea
primei plagi se vor parasi si satele. Aceasta retragere
fizica din societate se va face treptat, potrivit conditiilor
locale si sub calauzirea lui Dumnezeu.Cei care sunt oile
Domnului, indiferent unde vor fi, vor recunoaste glasul
adevaratului Pastor, dintre multele invitatii si avertizari
false care li se vor adresa. Ei vor parasi bisericile
apostate si vor primi sigiliul lui Dumnezeu, unindu-si
fortele cu cei ce i-au smuls din foc.
Unii au crezut ca aceasta solie din Apoc. 18 este o
condamnare a Bisericii Adventiste. Dar, indiferent ce s-
ar putea spune despre starea laodiceana n care se
complac multi, sau despre adventistii care vor apostazia
n timpul decretului duminical, ideea de a condamna
singura Biserica de pe pamnt care sustine adevarul lui
Dumnezeu nestirbit, vine dintr-o inima care n-a
cunoscut harul lui Dumnezeu. Cei ce se grabesc sa
rosteasca solia din Apoc 18, aseznd-o n alt loc dect
acolo unde a pus-o Inspiratia, ar face bine sa vada ca
ngerul acesta umple pamntul de lumina divina, de
iubire si de slava, nu de critica fratricida: Barbati,
femei si copii si vor deschide buzele spre lauda si
multumire, umplnd pamntul cu cunoasterea de
Dumnezeu asa cum apele acopar albia marii"(RH oct
ntr-un context care nu vrea dect sa accentueze
rapiditatea caderii Babilonului, pot fi simple exprimari
poetice, retorice (Is 47:7-9, Iov 1:13-19).
Dupa ct se pare, cuvintele din v.8-20 sunt rostite n
continuare de acelasi glas ceresc care, pentru a
impresiona pe cei ce sunt chemati sa iasa din Babilon,
descrie soarta Babilonului n imagini si bocete
mprumutate din cartile profetilor. Cei ce plng ruina
finala a bisericilor prostituate sunt: mparatii (v 9),
negustorii (v 11), corabierii (v 17), n trei bocete
diferite. Aceste elegii necesita un studiu mai aprofundat.
Se subliniaza materialismul si iubirea de lux a falsei
biserici. O plng doar amantii ei guvernamentali si cei
ce s-au mbogatit prin marfurile pe care i le vindeau. La
v.11-13 este data o lista de marfuri pe care le puteti
nsira n ordinea valorilor dupa aprecierea Babilonului.
Lista ncepe cu aur si perle (obiecte de lux), continua cu
obiecte utile (dar luxoase), cu condimente si alimente,
dupa care urmeaza vitele, apoi robii (grec. trupurile")
si, la sfrsit de tot, sufletele oamenilor.... Aceasta
enumerare este de un mare efect poetic, subliniind faptul
ca Babilonul este biserica materialista, care pretuieste
mai mult luxul si nevoile fizice. decat valoarea sufletelor
oamenilor. Nici chiar trupurile nu ocupa un loc
important, dect ca sclavi. Aceasta lista afiseaza, ntr-
adevar, piata unei prostituate.
n timp ce amantii si profitorii o bocesc, ngerii
cerului mpreuna cu sfintii sarbatoresc triumful,
bucurndu-se de judecata lui Dumnezeu care a adus
pieirea Babilonului (v.20). Imperativul retoric cu care se
ncheie rostirile acelui glas profetic din cer, are ca
raspuns sarbatorirea caderii Babilonului si a nuntii
Ierusalimului n cap. 19.
Elegiile din cap. 18 se ncheie cu o profetie
dramatizata n interiorul unei viziuni (v.21-24).
Imaginea are n spatele ei scena din Ier 51:64, cu
precizarea ca aici, n locul pietrei de ru, se atrna de gt
Babilonului o uriasa piatra de moara... pentru ca biserica
apostata a dus n ratacire pe cei mici si naivi (Mat 18,6).
Profetia mai arata ca, asemenea acestei pietre, Babilonul
se va neca n apele pe care sta (Ier 5 1:42, Apoc
17:1.15.16, Ez 26:3.19, 27:32.34.36). Enumerarile
poetice din v 22-24 folosesc limbajul profetilor (Is 24:8,
Ez:26:13, Ier 25:10) pentru a crea un impresionant
13/1904)
De-a lungul secolelor, crestinatatea a zidit un turn
de pacate al carui vrf (legea duminicala nsotita de
persecutii) a ajuns pna la cer (v.5). Parasirea
Babilonului si primirea sigiliului lui Dumnezeu aduce
asupra celor ce primesc avertizarea, acea dreptate care
se , capata prin credinta, ca a lui Noe, o neprihanire care
condamna lumea (Ev 11:7). Aceasta este o adevarata
razbunare asupra Babilonului, o dubla razbunare (v.6-8).
Arderea n foc a prostituatei este o pedeapsa fixata n
Legea lui Moise pentru o fiica de preot care se prostitua
(Lev 21:9). Se crede, n mod traditional, ca durata
plagilor venite asupra Babilonului (o singura zi"v.8)
ar fi o zi profetica (un an), din care un ceas" (v.17)
tablou al dezolarii, al ncetarii tuturor frumusetilor
cotidiene ale unei civilizatii... ncercati sa recititi
versetele, fara sa urmariti vreun sens simbolic (fiindca
nu aceasta se intentioneaza), ci numai imaginndu-va
scenele, si veti ntelege mesajul acestor prea insistente"
enumerari si descrieri poetice.
Si daca cineva ar ntreba nca odata: De ce o
pedeapsa atat de grava asupra lumii noastre, tocmai
acum cand religia devine atotprezenta ? ultimele
doua versete repeta vina Babilonului: 1.pentru ca
negustorii bisericii apostate devin cei mai influenti n
lume, 2. pentru ca biserica apostata amageste popoarele
prin minuni oculte si 3. pentru ca ncurajeaza persecutia
Celebrarea nuntii Mielului si a Ierusalimului. Primirea mparatiei (19:1-10).
Scena de bucurie de aici are loc imediat dupa
plaga a saptea care pedepseste Babilonul . Este
descrierea aceluiasi triumf al biruitorilor (cei 144.000) la
tronul lui Dumnezeu, mpreuna cu toti ngerii cerului.
Aceasta extraordinara revarsare de lauda este singurul
loc din NT unde gasim (de patru ori!) expresia Aleluia"
halelu Ya (laudati pe Yahwe!). Motivul
cntarii de triumf este salvarea din ghearele sngeroase
ale Babilonului (v. 1-2) prin interventia dreptelor
judecati ale lui Dumnezeu. Coristii acestei serbari
trebuie sa fi avut mult de suferit de pe urma Babilonului,
daca izbucnesc n asemenea laude la gndul ca religia
falsa a fost zdrobita pentru totdeauna. Ei sarbatoresc
raspunsul definitiv al lui Dumnezeu la strigatele
sngelui martirilor din Apoc 6:9-11. Aceasta cntare de
lauda este ntr-un contrast izbitor cu bocetele din
capitolul anterior. Este un coral antifonal compus din
doua imnuri si doua raspunsuri. Motivatia si forma
imnului se aseamana cu acelea din Ps 24:7-10 care are
aceeasi structura poetica si care a fost cntat pentru
prima data cu ocazia ntoarcerii chivotului la Ierusalim
(PP 708), apoi a fost cntat de ngeri la nvierea
Domnului (Exp&Viz 173) si apoi la naltarea Lui (ibid.
175-176 .Pentru v.3 revedeti explicatia de la cap 14:11.
Izbucnirea din v. 6, care este raspunsul antifonal la
glasul anterior (v.5), reprezinta textul magnificului cor
Versetul 9 subliniaza fericirea de a fi printre cei ce
au onorat invitatia mparatului Ceresc. Nu este vorba
doar de acel vis fariseic de a mnca la masa aceea"
lunga mpreuna cu Avraam, Isac si Iacov. Ar fi prea
putin. Masa nuntii este gustarea bucuriei ca
Mntuitorul a primit pentru totdeauna mparatia. Numai
mntuitii, cei care o anticipa astazi prin bucuria
ntronarii lui lisus n inima lor, vor putea gusta acea
fericire n gloria nepieritoare a cerului. Pentru toti
ceilalti, domnia lui Christos este o pedeapsa.
Referitor la dreptul de a participa la ospatul nuntii,
cititorul poate verifica daca se afla printre cei invitati si
cum se poate bucura de acea masa a comuniunii
supreme cu Mntuitorul si cu cei ce au iubit venirea Lui
(Mat 22:14, Rom 8:28, Lc 14:15-24, Apoc 17:14, 1
Petru 1:10.3-11). n punctele culminante, acolo unde
Tatal vrea sa vedem ct de mult doreste El mntuirea si
prezenta noastra n cer, se rosteste o fericire (vezi cele
sapte fericiri, n Introducere) sau se spune profetului:
Scrie! (21:5) sau: Aceste cuvinte sunt adevarate". n
Apoc 19:9 apar toate aceste trei accente. (Apoc 22:17 se
refera la aceeasi invitatie de nunta. Este pentru oricine.
Ai pe cineva caruia sa-i mpartasesti chiar acum bucuria
invitatiei pentru ca ea sa creasca si n inima ta?)
Bucuria sarbatoririi nuntii a umplut n asa masura
inima batrnului apostol care privea extaziat scena
Aleluia din Oratoriul Messa" de Georg Friedrich
Haendel. Este greu de imaginat cum ar putea suna mai
frumos aceste cuvinte pe o alta muzica. Pare ca si cum
compozitorul ar fi auzit revarsarile bogate ale acestei
cascade de lauda cereasca si le-a asternut pe portativ.
Tema cntarii este aceeasi ca n Apoc 11:15-17.
Inceputul mparatiei (primirea mparatiei slavei) se
mai numeste n v.7 nunta Mielului". Aceasta sarbatoare
este cu ocazia ospatului nuntii ceresti (v.9). Sa nu
confundam nunta (ceremonia casatoriei) care
echivaleaza cu momentul primirii mparatiei
(simbolizata prin Noul IerusalimMireasa",
cap.21:2.9) cu ospatul nuntii (Exp&Viz 24. 252, TV
390). Nunta marcheaza sfrsitul judecatii de cercetare,
nceputul mparatiei slavei, nceputul timpului plagilor,
iar ospatul este sarbatoarea generala a aresteimparatii
dupa naltarea la cer a celor mntuiti. La ceremonia
nuntii nu sunt prezenti pamntenii, dar la ospat sunt
prezenti toti mntuitii. Primirea mparatiei are loc
nainte de revenirea Domnului (Lc 15:23, 19:12, 12:35-
38, Mat 22:1-14, 25:1-10, Dan 7:13-14). Cnd vine spre
pamnt EI a fost deja ncoronat ca mparat al mparatilor
(v. 12.16).
n diferite locuri n Biblie Biserica este comparata
cu femeie: mama ( Apoc 12:5),
logodnica ( Os.2:19.20),
mireasa ( Cant 6:10), sotie (
Os.2:16), comparatia fiind
potrivita cu rolul pe care-l joaca.
In cazul in care biserica este
reprezentata prin "nuntasi" (v.9
si Mat. 22:1-14), prin cele 10
fecioare ( Mat.25), prin robii credinciosi ( Lc.12:35-38),
ea nu poate fi, in acelasi timp, mireasa.
mpodobirea miresei (v7-8). Cetatea sfnta este
turnata din aurul cel mai curat si zidita din pietre
pretioase masive. Dar nu cu aceste podoabe se lauda
Cerul. Adevarata podoaba a Ierusalimului ceresc sunt
cei rascumparati (cetatenii ei - Is 49:18), faptele
credintei lor nscrise n cartile ceresti. Prin judecata de
cercetarea (Curatirea Sanctuarului ceresc) sunt
ndreptatiti la judecata (mbracati n haine albe) toti
mntuitii (Apoc 3:5, 6:11. s 52:1-12). Cnd din cartile
uitnd si sa mai scrie! nct s-a prosternat n
recunostinta naintea ngerului Gabriel. Momentul este
foarte interesant. Ioan cunostea prea bine Decalogul si
niciodata nu se nchinase unei fiinte omenesti afara de
Iisus, Omul-Dumnezeu. Obiceiul de a saluta sau a ruga
pe cineva prin prosternare (nchinare cu fata la pamnt),
nu era ceva neobisnuit n timpurile biblic (Gen. 18:2.
23:7.12, 2 mp 2:15, 2 Imp 1:13). In lumina evidentei
din versetele anterioare este de mirare ca Mardoheu n-a
vrut sa se nchine lui Haman (probabil semnificatia
nchinarii era idolatra, sau fiindca Haman era din stirpea
, blestemata a lui Agag, vrajmasul lui Israel!). Este greu
de crezut ca Ioan s-a nchinat ngerului ntr-un sens
special, cuvenit numai lui Dumnezeu. Faptul ca
nchinarea lui era spontana si fara motivatie idolatra,
este dovedit si de repetarea incidentului ntr-un nou
punct culminant, dupa ce Ioan vede ultimele scene ale
Apocalipsei. (22:8). Dar apostolii stiau ca nchinarea la
ngeri este interzisa (Col2:18).
Totusi trebuie sa existe motive pentru care ngerul a
refuzat nchinarea, ndreptnd-o spre Dumnezeu. n
primul rnd, se poate crede ca ngerul a vrut sa dea o
lectie prin aceasta, pentru ca mesajul central al
Apocalipsei priveste marele test al nchinarii si pentru ca
ngerul razvratit, prefacndu-se drept Christos, va fi
adorat de catre multimi (13:8). n al doilea rnd,
nchinarea lui Ioan nu era un simplu salut, era o
manifestare a recunostintei pentru viziunea si mesajele
primite. Or, ngerul cu cea mai nalta pozitie cereasca n-
a acceptat sa primeasca pentru sine aceasta multumire.
El s-a vazut pe sine doar ca o veriga n acest lant al
slujirii, al mijlocirii revelatiei catre noi. Autorul
revelatiei era Dumnezeu, deci Dumnezeu trebuia sa
primeasca nchinarea. n al treilea rnd, ziua n care se
petreceau aceste lucruri, n care Ioan a primit
Apocalipsa era Ziua Domneasca" (vezi cele de la 1:10),
ziua cultului Creatorului. Era destul de nepotrivit ca
nchinarea datorata Creatorului n ziua Domnului sa fie
deturnata n cinstea altuia, aducnd recunostinta altuia.
Gabriel stia din ce motive cazuse Lucifer, fratele sau
mai mare, si a reactionat prompt: Fereste-te sa faci una
ca aceasta! Sunt un rob al lui Dumnezeu, ca si tine, ca si
fratii tai care pastreaza marturia lui Iisus" (Spiritul
profetiei)!" Din cele de la Apoc 12:17 stim ca marturia
lui Iisus" este unul din semnele de recunoastere ale
ramasitei" din timpul sfrsitului. Gabriel vrea sa spuna
cetateniei Ierusalimului sunt sterse faptele rele ale celor
iertati si numele celor care nu si-au pastrat vrednicia,
atunci Mireasa este mbracata n alb, este pregatita. Noi
putem contribui la mpodobirea ei cu numele noastre
si cu o pocainta desavrsita. Toti cei ce au primit pe
Christos au drept de cetatenie n Noul Ierusalim. Dar
Sfnta Cetate este astazi ncarcata cu multe nume si
fapte ale celor care nu ramn credinciosi Domnului sau
care tolereaza n viata lor un caracter neplacut lui
Dumnezeu. Judecata care are loc n cer curata
Sanctuarul si mbraca n alb Mireasa Mielului.
Metafora nuntii este o istorie a preaiubirii lui
Dumnezeu. Dupa obiceiurile orientale (asa cum sunt
descrise de Roy A.Anderson), cu ocazia logodnei,
tnarul plateste un pret (ebr. mohar) tatalui fetei (Gen
29:18), apoi urmeaza pregatirile de nunta, de care
raspunde tatal mirelui. Se fac invitatii din timp. n ajunul
nuntii se repeta invitatiile. Ospatul nuntii are loc la casa
parinteasca a mirelui. Ceremonia casatoriei este foarte
simpla si se face pe drum, n timp ce mirii sunt urmati
de nuntasi; mirele si arunca mantaua pe umerii miresei.
Urmeaza banchetul care dureaza mai multe zile, pna la
doua saptamni. Daca era o nunta regala, tatal dadea
cadou mirilor o cetate, o provincie sau mai multe. N-as
dori sa rapesc cititorului bucuria de a descoperi singur
paralele ntre obiceiul nuntii orientale si istoria
mntuirii.
ca asa cum Ioan a primit darul spiritual de a fi profet,
asa cum Biserica din timpul sfrsitului este o Biserica-
profet (vezi si 10:11), el este un nger-profet. De fapt si
alte mari anunturi profetice din Biblie au fost facute de
acelasi Gabriel (Dan:8:16, 9:20-25, Lc 1:19.26). n acest
text biblic Gabriel nu se njoseste cu nimic
considerndu-se n aceeasi pozitie pe care o are Ioan,
sau Ellen White sau cei ce pazesc (tin) marturia lui Iisus.
Mai degraba el nalta pe toti acestia, dnd totodata un
exemplu de adevarata nchinare adusa Creatorului.
Odata cu scena triumfului asupra Babilonului
pedepsit si a nuntii cu Ierusalimul, se ncheie sectiunea a
cincea a cartii, sectiunea timpului plagilor. Babilonul s-a
pretins cetatea lui Dumnezeu pe pamnt, poarta de
intrare a Paradisului. Ea (fiindca numele unei cetati este
totdeauna de genul feminin n ebraica si n greaca NT)
s-a pretins a fi mireasa lui Christos, mparatia lui
Dumnezeu pe pamnt. In realitate, ea s-a prostituat
cu mparatii pamntului, asemenea Ierusalimului
pamntesc n-a fost fidela sotului legitim, a fost rivala
de moarte a Ierusalimului ceresc, persecutnd pe
cetatenii ceresti care au activat pe pamnt. Dupa cum n
Babilon autoritatea suprema o are fiara Antichrist, n
Ierusalimul ceresc este Mielul. Nunta Mielului cu
Ierusalimul este ceremonia primirii Ierusalimului ceresc
drept capitala a mparatiilor lumii, care, prin aceasta trec
n minile lui Christos. Sectiunea urmatoare descrie
domnia si judecata mileniala a lui Christos, descoperind
ce se va ntmpla cu celelalte generatii care n-au primit
nici pedeapsa plagilor, nici sigilarea Cum vor fi prinse
puterile vrajmase pentru a fi judecate? Ct va dura
judecata si cum se va face?