1.

CARACTERELE JURIDICE muncii In privinta salariului, a efectul declarativ al iesirii Ior din
ALE TRANSMITERII MOSTENIRII indemnizatiei de concediu si a indiviziune
Enumerare. - transmisiune pentru pensiei neincasate de defunct. - legea care va cârmui devolutiunea
cauzä de moarte,-caracter universal. "In cazul dëcesului salariatului mostenirii In cazul conflictului In timp
, - caracterunitar, -caracter drepturile bãnesti care i se cuvin al unor legi succesorale succesive
indivizibil. pânä Ia data Ia care s-a produs 3.Capacitatea succesorala.
Transmiterea mostenirii decesul se plãtesc sotului Conditii pt a mosteni. def. care
este o transmisiune pentru cauzã de supravieuitor. copiilor sau pãrintilor, sunt persoanele care au
moarte (mortis causa) Intrucât se iar in lipsa acestora se plátesc capacitate succesorala
produce numai In urma si prin efectul celorlalti motenitori in conditiile Pt a putea succede trebuie
mortii fizice constatate sau dreptului comun". neaparat ca persoana care
judecätoreste declarate a unei Rezultã cã In privina succede sa existe in mom deschiderii
persoane fizice . salariului neIncasat de persoana succesiunii. Rezulta ca orice
Precizám Insa, cä normele decedatã nu se aplica principiul persoana care exista in mom
care guvemeazã transmisiunea unitätii mostenirii, legea speciala deschiderii mostenirii are capacitate
succesoralä sunt, In principiu, stabilind mai multe derogari de Ia succesorala ,adica are capacitatea de
aplicabile si persoanelor juridice ori dreptul comun; a mostenii ,de a culege o succesiune
statului, In cazurile si in mäsura in Transmiterea mostenirii .Dovada existentei in mom
care ei se prezintä In calitate de este indivizibilà in sensul ca deschiderii mostenirii
dobânditori ai patrimoniului sau ai acceptarea sau renuntarea Ia incumba aceluia care pretinde dr
unor bunuri din patrimoniul mostenire are caracter indivizibil. asupra mostenirii si care poate sa fie
persoanei fizice decedate. neputând avea ca obiect numai o mostenitorul in cauza dar si
Transmiterea rnostenirii parte din mostenire. Cu alte cuvinte, succesorii sai in drepturi in cazul in
este o transmisiune universala fiecare mostenitor trebuie sá accepte care mostenitorul a fost in viata la
Intrucât are ca obiect patrimoniul mostenirea potrivit vocatiei data deschiderii mostenirii si ulterior
persoanei fizice decedate, ca succesorale sau sà renunte Ia ea. a decedat Dovada vizeza nu numai si
universalitate juridicã, adicá nu atat existenta persoanei ,ci mai
totalitatea drepturilor si obIigatiilor 2.Data deschiderii mostenirii ales corelatia ei cu mom mortii celui
care au valoare economicä si care au Stabilirea datei deschiderii care lasa mostenirea .
apartinut defunctului. Prin caracterul mostenirii. Deoarece mostenirea se Persoanele care au capacitate
universal al transmisiunii mostenirii deschide "prin moarte" data succesorala sunt:
se explicã deosebirile fatã de deschiderii ei coincide cu momentul a.Persoanele fizice in viata la data
transmisiunile prin acte intre vii. mortii celui care lasa mostenirea'. deschiderii succesiunii au capacitate
Deci obiectul Instrãinãrii nu esté Rezultã cã persoana care pretinde succesorala fara deosebire de rasa
patrimoniul vânzãtorului, ci o masã mostenirea sau anumite drepturi ,nationalitate,origine etnica ,limba
de bunuri din acest patrimoniu, dar asupra mostenirii, indiferent cã isi ,religie,sex,opinie,de apartenenta
individualizat prin raportare Ia Intemeiazä. aceste drepturi pe politica .de avere sau de origine
dreptul de mostenire al vânzãtorului dispozitiile legii sau pe dispozitiile sociala..Dovada se face cu actele de
privit izolat, dar si de obligatii. Iar testamentarè trebuie sa dovedeascã stare civila ,iar in caz de deces al
pentru dobândirea creantelor nu este moartea precum si data - eventual mostenitorului care a fost in viata la
necesarä respectarea formalitãtilor chiar ora sau minutul - mortii celui pe data deschiderii mostenirii cu
preväzute de lege pentru cesiunea care vrea sà-l mosteneascà certificatul sau actul de deces sau
de creante. . Dovada mortii inclusiv data ei, se hot jud definitiva declarativa de
-principiul universalitãtii transmisiunii face cu certificatul de deces eliberat moarte din care rezulta ca
succesorale opereazä nu ñumai dupa Intocmirea actului de deces, ca moartea mostenitorului a
atunci cãnd mostenitorul sau urmare a constatãrii mortii In mod intervenit dupa deschiderea
mostenitorii au vocatie universalã direct de Cãtre organele abilitate de succesiunii ,
dar si atunci când ei au numai o lege. b.Persoanele disparute au de
vocatie cu titlu universal. Importanta juridicã a datei asemenea cap succesorala -cel
Transmiterea mostenirii este o deschiderii mostenirii. Stabilirea disparut este socotit a fi in viata daca
transmisiune unitara, in sensul Ca exactã a rnomentului deschiderii nu a intervenit o hot judecatoreasca
mostënirea, in Intregul ei, deci toate motenirii prezinta o importana declarativa de moarte ramasa
drepturile si obligatiile defunctului, se deosebitä pentru cã In functie de definitiva .Persoana are cap
transmit Ia motenitorii legali sai acest element se determinã : succesorala fiind prezumata de
legatari dupa aceleasi norme -persoanele chemate a mosteni, lege a fi in viata ,indiferent ca a
juridice, indiferent de natura si/sau capacitatea lor succesorala si intervenit sau nu o hot jud
provenienta ori originea bunurilor drepturile ce Ii se cuvin asupra declarativa a disparitiei si indiferent
care ii compun. mostenirii de timpul care ar fi trecut de la
Pentru considerente de ordin social- - data de Ia care Incepe. de regula, disparitia persoanei .Insa capacitatea
economic si de echitate, principiul curgerea termenului de 6 luni de sa succesorala este numai provizorie
unitãtii transmisiunii succesorale prescripie a dreptului de optiune ,definitivandu-se prin reaparitia lui
cunoaste Insa In dreptul nostru si succesorala sau prin constantarea fizica a mortii
unele exceptii. mornentul transmiterii mostenirii Ia lui ,intervenita dupa
a) Astfel, dacã Ia moartea unui sot, in succesori, actul juridic al acceptarii deschiderea mostenirii .Capacitatea
lipsa de descendenti, sotul mostenirii retroactivând pânà Ia data sa succesorala se desfiinteaza daca
supravietujtor vine in concurs cu deschiderii rnostenirii. Tot astfel si se constata ca la data mortii celui
ascendentii si/sau colateralii renuntarea la succesiunë produce care a lasat mostenirea nu mai exista
defunctului el mosteneste - In afarã efecte retroactive pâna la aceastà ,astfel tot ce a primit va fi
de partea sa succesoralã si fàra a data; - problema validitãtii actelor redestribuit mostenitorilor inlaturatii
suporta In privinta acestor bunuri juridice asupra rnostenirii, de la mostenire prin prezenta sa .
concursul comostenitorilor - mobilele -compunerea si valoarea rnasei c.Persoane concepute dar
si obiectele apartinand gospodariei succesorale nenascute la data deschiderii
casnice, precum si darurile de nuntá -Inceputul indiviziunii succesorale in succesiunii-cu toate ca existenta
b) Derogari de la caracterul unitar al cazul pluralitãtii de mostenitori persoanei incepe din ziua nasterii,
transrnisiunii succesorale sunt universali sau cu titlu universal si C.Civil recunoaste copilul din ziua
prevãzute si in domeniul dreptului data pâna la care retroactiveazã conceperii lui .Rezulta ca legea ,in
interesul copilului ,consacra expres succesorale reciproce sau unilaterale
capacitatea lui succesorala de la ,legale sau testamentare .
conceptiune cu conditia sa se nasca 5.Vocatia la mostenire
viu .Cel care pretinde mostenirea in Pentru ca o persoana fizica sau
numele copilului trebuie sa juridica ori statul sa aibã dreptul de a
dovedeasaca cu orice mijloace de culege, In tot sau in parte,
proba admise de lege data conceptiei mostenirea lãsata de o persoanã
copilului ,situarea acestei date fizicä decedata. nu este suficient ca
inainte de deschiderea succesiunii si persoana ce pretinde mostenirea sá
ca el sa nascut viu ,dasca aceste aibã capacitate succesoralã ci rnai
date sunt dovedite copilul se va este necesar ca ea sã aibã chemare
putea bucura de dreptul la mostenire Ia mostenire, fie In virtutea legii, fie
. In virtutea testamentului lãsat de
d.Persoanele juridice au defunct.
capacitate de a dobandi -in virtutea Vocatia succesoralã generala si
testamentului lasat de defunct concretã. Notiunea de vocatie
-bunurile mostenite de la (chemare) Ia rnostenire are un dublu
data dobandirii personalitatii juridice Inteles. In sensul ei general ea
in conditiile legii ,adica de la data desemneazã vocatia potentialã
inregistrarii sau actului de dispozitie (eventualä) a unor persoane de a
care le infiinteaza sau de la data culege mostenirea làsatã de o altá
recunoasterii ori a autorizarii persoanã.
infiintarii lor sau de la Dar notiunea de vocatie
data indeplinirii oricarei succesorala are si un sens concret
alte cerinte prevazute de lege .Insa (vocatie efectivä, utilã), determinatã
legea recunoaste si persoanele prin devolutiunea succesoralã, cu
juridice o capacitate de folosinta ajutorul cãreia se selecteazã, dintre
anticipata deci si capacitate persoanele cu vocatie succesoralã
succesorala anticipata ,de la data generala, acele persoane care vor
actului de infiintare in masura in culege efectiv mostenirea lãsatã de
care bunurile sunt necesare pt ca defunct. Deci vocatia succesoralã
persoana juridica sa ia fiinta in mod concretã presupune douã conditii:
valabil. Mentionam ca in cazul una pozitivã. vocatia succesoralã
persoanelor juridice capacitatea generala
succesorala nu depinde de durata una negativa, persoana in cauzã sà
existentei persoanei juridice dupa nu fie Inláturatã de Ia mostenire de
data deschiderii succesiunii . un alt succesibil. chemat de lege In
4.Care sunt persoanele rang preferabil sau de un legatar.
care nu au capacitate -mostenirea este legalã In cazul In
succesorala care transmiterea mostenirii are loc
a.Persoanele fizice predecedate si in temeiul legii Ia persoanele. in
persoanele juridice care au incetat sa ordinea si In cotele determinate de
aiba fiinta -deoarece au capacitate lege.
succesorala numai persoanele care Mostenirea legala intervine In toate
au exista la data deschiderii cazurile In care defunctul nu a lãsat
succesiunii. Persoanele fizice testament.
predecedate si Enumerarea condiiilor. Pentru ca o
persoanele juridice care au incetat sa persoanã sä poatä venli Ia mostenire
aiba fiinta mai inainte de data in temeiul Iegii trebuie sa aibã - in
deschiderii succesiunii nu mai au afara capacitãtii succesorale; ca o
capacitate succesorala si deci nu vor conditie generalã a dreptului Ia
putea mosteni.In cazul persoanei mostenire - vocatie succesoralã
fizice insa partea din mostenire care legala, sã nu fie nedemnã i sã nu tie
s-ar fi cuvenit persoanei predecedate inlãturatã de Ia mostenire (direct sau
va putea fi culeasa -in cadrul indirect) prin vointa testatorului Prin
mostenirii legale- de descendentii urmare, pentru ca o persoanã sa
sai in conditiile prev de lege pt poata mosteni In temeiul Iegii trebuie
reprezentare succesorala sã Indeplineascã o conditie pozitiva
b.Comorientii-in cazul in care mai (vocatie succesoralã legala) si doua
multe persoane au murit in aceeasi conditii negative (sa nu fie nedemnä
imprejurare ,fara sa poata stabili si nici dezmostenitâ).
daca una a supravietuit alteia,ele In prezenta acestor conditii
sunt socotite ca au murit deodata transrniterea mostenirii opereaza In
.Comorientii sunt persoanele care au virtutea Iegii din. momentul
decedat in aceeasi imprejurare si in deschiderii mostenirii.
astfel de conditii incat nu se poate Vocatia legala generala-
stabili daca una a supravietuit alteia institutia mostenirii este conceputa
.Daca comorientii au mostenitori ca o mostenire de familie si numai in
diferitii problema prezinta importanta cazul mostenirii vacante masa
,ei nu au vocatie succesorala este culeasa de stat.
succesorala reciproca ,ci unilaterala . Sunt chemate la
c.Persoanele decedate in acelasi mostenire persoanele care sunt in
timp(codecedatii)-singura solutie legatura de familie cu defunctul
posibila este tot aceea a prezumtiei ,pana la gradul al patrulea inclusiv si
mortii concomitente ,cu consecinta sotul supravietuitor.
lipsei capacitatii
De aici avem principiul
reciprocitatii vocatiei legale generale
la mostenire =nu vizeaza statul ci
materia mosteniri legale intre
persoanele fizice .daca o
persoana are vocatie succesorala
legala generala la mostenirea lasata
de o persoana ,at si aceasta din urma
persoana are vocatie in raport cu
prima. Acest principiu are si un
aspect negativ daca o persoana nu
are vocatie la mostenirea unei alte
persosoane ,nici aceasta din urma nu
are vocatie la mostenirea ei.
Vocatia legalä concretá
(efectivä, utilã). Dupä cum am vãzut,
rudele cu vocatie succesoralã legala
generala nu sunt chemate toaté
impreunä si deodatã Ia motenire.
Daca toate rudele cu vocatie
generala ar fi chemate impreunã si
deodata Ia mostenire, "averile
succesorale s-ar fàrâmita In pãrti de
o valoare neInsemnatà, iar institutia
mostenirii nu. ar mai putea Indeplini
rosturile ei social-economic"
Pentru a se. evita asemenea
consecinte, in cadrul devolutiunii
legale a mostenirii, legiuitorul a
instituit o anumitä ordine de chemare
concretã la mostenire a rudelor
defunctului. Prin urrnare, pentru ca o
persoanã sã fie chemata efectiv Ia
mostenire in temeiul Iegii, deci sa
aibã vocatie legala concreta, nu este
suficient sã facã parte din categoria
mostenitorilor legali, cu vocatie
generala, ci trebuie sã mai fie
Indeplinitã si o conditie negativã, si
anume,sã nu fie Inlaturatã de Ia
mostenire de o alta persoanã, cu
vocatie generalã, dar chematà de
lege in rang preferabil; deci care are
si vocaie concretä, utila.
Pentru stabilirea ordinii de preferinta
Intre rudele defunctului cu vocatie
generala, legea foIosete doua criterii
tehnico-juridice: clasa de mostenitori
si gradul de rudenie, Cu ajutorul
acestor criterii lega determinã
vocatia concreta Ia mostenire a
rudelor defunctului,
6-7.Nedemnitatea succesoralã.
Caracterizare. def. trasaturi.
Efecte
Pentru ca o persoanà sa
poatä veni la mostenire In temeiul
Iegii, nu este suficient sã aibà vocatie
succesorala, generala si concreta,
fiind necesar sa indeplineasca si o
conditie negativã si anume, sa nu fie
nedemnä de a rnosteni.
Nedemnitatea (nevrednicia)
succesoralã este decaderea de drept
a mostenitorului legal din dréptul de
a culege o mostenire determinata,
inclusiv rezerva Ia care ar fi avut
dreptul din aceastã mostenire,.
deoãrece s-a facut vinovat de o fapta
grava fatã de eel care lasã
mostenirea sau fata de memoria
acestuia, .Nedemnitatea
succesoralã, ca sanctiune civila, se
caracterizeazã prin urmãtoarele:.
a) se aplica numai in cazul sãvârsirii
faptelor expres si limitativ prevãzute
de lege si numai In domeniul
mostenirii legale,
b) opereaza de drept, cel care lasã
mostenirea neputãnd Inlãtura
efectele ei prin iertarea nedemnului
pentru fapta sa.
c) fiind o sanctiune se aplicã si
produce efecte doar in privinta
autorului faptei. Fatá de alte
persoane chemate de lege Ia
rnostenirea defunctului in nume
propriu sau prin reprezentre ea poate
produce efecte numai in mod
exceptional.
d) dorneniul de aplicare a
sanctiunii nu poate fi extins Ia alte
mosteniri, nedemnul fiind Inlaturat
numai de Ia mostenirea persoanei
fata de care a sävárit faptele,
e) sanctiunea nédemnitätii
find preväzutä pentru fapte sàvârite
cu vinovatie, mostenitorul trebuie sa
fi actionat cu discernãmânt, in lipsa
discernãinântului neputându-se vorbi
de vinovãtie. EFECTE
A.Efectele nedemnitãtii fatá de
nedemn. Deoarece titlul de
mostenitor al nedemnului este
desfiintat de Ia data deschiderii
mostenirii. el nu va putea reclarna
partea de mostenire ce i s-ar fi
cuvenit ca mostenitor legal, nici
macar rezerva. Partea sa va fi
culeasa de cei care ar fi venit Ia
mostenire impreunä cu el sau pe
care il reprézenta. Prin urmare,
Inlãturarea de la mostenire a
nedemnului va profita
comostenitoriIor legali sau
mostenitorilor legali subsecventi.
Daca Inainte de constatarea
nedemnitatii nedemnul a intrat in
posesia bunurilor mostenirii, va fi
obligat sä le restituie (Impreuna cu
productele dacã este cazul)
persoanelor Indreptatite, neavând
nici un ternei pentru a le retine.
Restituira se face, in principiu, in
naturã, iar daca restituirea In naturä
nu este posibilã pentru ca bunul
supus restituirii a pierit - fie si fortuit,
inclusiv din cauzä de fortã majorã -
sau pentru cä a fost instrainat (in tot
sau in parte) ori pentru cã a fost
expropriat pentru cauzã de utilitate
publicà (art.41, alin.3 din
Constitutie), nedemnul, considerat
posesor de rea-credintä si de drept
pus in Intârziere de Ia data intràrii
sale in folosinta bunurilor mostenirii
va fi obligat sa plateasca
despagubiri, respectiv indemnizatia
de expropriere.
In privinta fructelor - naturale.
industriale sau civile (venituri) -
nedemnul este privit, de asemenea,
ca un posesor de rea-credinlâ de la
data deschiderii succesiunii (art.657
C.civ), indiferent de data constatarii
nedemnitatii si, in consecintà, este
obligat sa le restituie de Ia data
folosirii bunurilor mostenirii.
Restituirea fructelor se face In
natura, iar dacã nedemnul Ie-a
consumat sau a neglijat sã le
perceapã, va restitui valoarea lor.
Pentru sumele Incasate de nedemn
de Ia- debitorii mostenirii va fi obligat
sã plateascä dobânzi din ziua
Incasanii Pe de alta parte Insa, si
nedemnul va avea dreptul sã i se
Inapoieze sumele ce a platit pentru
achitarea datoriilor mostenirii (cu
dobânzi potrivit art.1088 C.civ.) si
cheltuielile necesare si utile facute cu
privire Ia bunurile din mostenire.
inclusiv cheltuielile fàcute sau munca
depusä pentru perceperea fructelor.
In sfãrsit, subliniem ca nedemnitatea
produce efecte nurnai in privinta
drepturilor succesorale.
B.Efectele nedemnitátii fata de
descendentii nedemnului. Având In
vedere dispozitiile art.658 C.civ,
considerarn util sa distingem Intre
efectele nedemnitatii fata de copiii
nedernnului si fata de alti
descendenti (nepoti, stranepoti
etc).
B1. Efectele nedemnitatii fatà de
copiii nedemnului. Potrivit art.658
C.civ., "copiii nedemnului viind Ia
succesiune, In virtutea dreptului lor
propriu, farã ajutorul reprezentarii,
nu sunt departati pentru greseaIa
tatalui lor". Cu alte cuvinte, copiii
nedemnului pot veni la mostenirea
defunctului (bunicului lor) In nume
propriu, dat nu si prin reprezentarea
tatalui lor nedemn. Astlel, de
exemplu, daca unicul fiu al
defunctului este nedemn, copilul sau
va putea culege In nume propriu
mostenirea lasata de bunic, intrucât
In lipsa de mostenitori de un grad
mai apropiat, el este chemat Ia
mostenire fara ajutorul reprezentarii
cu inlaturarea de Ia mostenire a altor
rude ale defunctului, In schimb, daca
defunctul a avut doi copiii dintre care
unul nedemn, copiii nedemnului nu
vor putea mosteni dupa bunicul lor
Dar nedemnitatea poate influenta si
impartirea mostenirii in cazul
pluralittatii de mostenitori nedemni si
are au un numar inegal de copiii. De
exempIu, daca ambii copii ai
defunctului sunt nedemni si decedati
la data deschiderii succesiunui, iar
unul dintre ei a lasat un copil, celalalt
doi copii, mostenirea se va imparti In
trei parti egale B2. Efectele
nedemnitatii fata de descendentii
nedemnului care nu sunt copiii lui
(nepoti, stranepoti etc.). Solutia
adoptata de Codul civil In privinta
copiilor nedemnului este, desigur,
nedreapta, fiindca sanctiunea
nedemnitatii ar trebui sã producà
efecte nurnai In privinta autorului sau
autorilor faptei, nu si in privinta
copiilor lor nevinovati. C.Efectele
nedemnitàtii fata de terti : Teoria
mostenitoru1ui aparent. Este posibil
ca nedemnul, In perioada dintre
deschiderea succesiunii si
constatarea nedemnitãtii.sã fi
incheiat acte junidice cu terte
persoane referitoare Ia bunurile
mostenirii (acte de conservare, de
administrare sau chiar de dispoziie).
Care va fi soarta acestor acte?
lntrucãt nedemnitatea desfiinteazã
titlul de rnostenitor al nedemnului cu
efect retroactiv, de Ia data
deschiderii succesiunii, iar legea nu
prevede nici o derogare in privinta
actelor Incheiate de nedemn cu tertii,
aceste acte vor fi desfiintate si ele cu
efect retroactiv, De aceea, rigoarea
principiului desfiintãrii retroactive a
actelor Incheiate de nedemn trebuie
sa fie mult atenuatã prin aplicarea
altor principii, prevzute de lege sau
recunoscute in literatura de
specialitate si aplicate In practica
judecàtoreascã.
8.Principiile generale
aledevolutiunii legate a
mostenirii si exceptiile de la
aceste principii
Enurnerarea principiilor
Trei principii. Dupã cum am vãzut,
sunt chemate Ia mostenire, in
temeiul legii, rudele defunctului si,
alaturi de ele, sotul supravieuitor, iar
In lipsa lor - dacã defunctuI nu a
dispus nici prin testament de
bunurile rnostenirii - statul. Dar
rudele defunctului cu vocatie
succesoralã legalã generala nu sunt
chemate toate impreunã si deodatã
Ia mostenire, legiuitorul instituind o
anumità ordine de chemare concretà
Ia mostenire. In acest scop, legea
folosete douà criterii tehnico-juridice
- clasa de mostenitori si gradul de
rudenie - cu ajutorul carora
determinã vocatia concretã Ia
mostenire a rudelor, stabilind trei
principii de baza ale devolutiunii
legale.
a.Principiul chemarii la mostenire a
rudelor In ordine claselor de
mostenitori legali. Printr-o clasã de
mostenitoni se Intelege o categorie
de rude care exclude o altä categorie
sau este exclusã de ea,.
Deoarece rudele sunt chemate Ia
mostenire In ordinea claselor, In
prezenta fie si a unei singure rude
din clasa I, rudele din clasele
subsecvente nu mai sunt chernate Ia
mostenirea Iegala, indiferent de
gadul lor de rudenie cu defunctul.
Deci rudele din clasa a doua sunt
chemate Ia mostenire numai dacã nu
existã rude din clasa I sau cele
existente nu pot (din cauza
nedernnitàtii) sau nu vor (sunt
renuntãtori) sä vinã Ia mostenire..
Precizàm, de asernenea,ca sotul
supravietuitor al defunctului.
nefiind rudã cu acesta, nu face parte
din nici o clasä, insã vine Ia
mostenire In concurs cu oricare clasã
chematã Ia mostenire;
b.Principiul proximitãtii gradului de
rudenie intre mostenitorii din aceeasi
clasã. Potrivit acestui principiu,
inãuntrul aceleiasi clase rudele mai
apropiate In grad inläturã de Ia
mostenire rudele mai indepartate in
grad De la acest principiu, legea
prevede douä exceptii: desfiinţează retroactiv.Potrivit legii indiferent daca aceste daruri au fost
-in cadrul clasei a doua parintii
319/1944 are următoarele drepturi: facute în comun ambilor sotisau
defunctului (rude de gradul I) nu
Inlãturã de Ia rnostenire pe fratii sau un drept de moştenire în concurs cu unuia ori altuia dintre ei, inclusiv
surorile defunctului si descendentii
oricare dintre clasele de moştenitori darul facut de unul dintre ei celuilalt
lor , ci ei vin impreunã la mostenire,
primind anumite cote stabilite de legali sau în lipsa rudelor din cele 4 si indiferent de faptul daca aceste
Iege
claseun drept de moştenire special bunuri au fost sau nu afectate
-reprezentarea succesoralã.
c,Principiul egalitàtii intre rudele din asupra mobilelor şi obiectelor folosintei comune a sotilor.
aceeasi clasá si de ace!asi grad
chemate Ia mostenire. Potrivit aparţinând gospodăriei casnice,
acestui principiu, daca rudele din precum şi asupra darurilor de
clasa chematã Ia mostenire sunt de
acelasi grad, ele Impart rnostenirea nuntăun drept temporar de abitaţie
in pärti egale: asupra casei de locuit
Si de Ia acest principiu,
legea prevede doua exceptii: Dreptul de moştenire special al
-impãrtirea pe tulpini a mostenirii in soţului supravieţuitor
cazul venirii Ia mostenire a rudelor
de acelasi grad prin reprezentare Potrivit lg 319, dacă vine la
succesorala moştenire în concurs cu moştenitorii
-dacã la mostenire sunt chemati doi
din clasele II,III, IV soţul 12-13.Def. si caracterele juridice
sau mai multi colaterali privilegiali
ale testamentului. Cuprinsul
(frati-surori) proveniti din pãrini supravieţuitor va moşteni în afară de testamentului. Conditii de forma
diferiti intre ei mostenirea nu se
partea sa succesorală mobilele şi Definitia legala a testamentului.
imparte in parti egale, legea
Potrivit art.802 C.civ. "testamentul
prevazând impartirea pe linii, obiectele aparţinând gospodăriei este un act revocabil. prin care
egalitatea pàstrându-se numai intre
casnice, precum şi darurile de testatorul dispune, pentru timpul
fratii pe aceeai linie, insã fratele bun
incetãrii sale din viata, de tot sau
al defunctului beneficiazã de cotã- nuntă.Soţul supravieţuitor ca să parte din avutul sau". Dupã cum
parte pe ambele linii (privilegiul
culeagă mobilele şi obiectele rezultä din aceastã definitie,
dublei legãturi).
coroboratã cu alte dispozitii legale,
11.Dreptul special de moştenire aparţinând gospodăriei trebuie să testamentul este un act juridic
al soţului supravieţuitor asupra îndeplinească 2 condiţii speciale: unilateral, solemn, esentialmente
personal si revocabil.
mobilelor si obiectelor să nu vină la moştenire în concurs cu Caractere juridice
apartinand gospodariei casnice descendenţii defunctului a) Testamentul este un act juridic
deoarece cuprinde manifestarea de
si asupra darurilor de nunta Dacă vine în concurs şi cu un singur vointa a testatorului cu intentia de a
Conform codului civil, situaţia descendent aceste bunuri se împart: produce efecte juridice si, ca atare,
pentru a fi valabil, trebuie sã
succesorală a soţului supravieţuitor ¼ soţul supravieţuitor şi ¾ indeplineasca conditiile de fond
era foarte nefavorabilă, inechitabilă. descendent. (consimtãmântul neviciat, capacitate,
obiect si cauzã) prevazute de lege
El dobândea moştenirea lăsată de Dacă vine în concurs cu alţi pentru orice act juridic i cele
defunctul soţ numai după ultimul specifice liberalitãtilor. Testamentul,
moştenitori legali, aceste bunuri i se
ca act juridic, este unilateral: vointa
colateral de gradul al XII-lea, iar după cuvin soţului supravieţuitor în testatorului este producatoare de
1921 după ultimul colateral de gradul efecte, indiferent de atitudinea
totalitate.soţul decedat să nu fi
legatarului si Inainte de acceptarea
al IV-lea.În mod excepţional văduva dispus de partea sa din aceste bunuri de cãtre el a legatului:
săracă avea dreptul la o cotă-parte în b) Testamentul este un act juridic
prin liberalităţi.Prin mobile şi obiecte
esentialmente personal, in sensul cä
uzufruct dacă venea în concurs cu aparţinând gospodăriei casnice se nu poate fi incheiat prin reprezentare
descendenţii defunctului, iar dacă nu sau cu Incuviintarea ocrotitorului
înţeleg bunurile care serveau la
legal. In mãsura In care o persoanã
erau descendenţi avea dreptul la ¼ mobilarea locuinţei soţilor şi are capacitatea de a testa, o poate
de moştenire în plină face exclusiv personal, iar dacã nu
obiectele care prin natura lor sunt
are aceastã capacitate nu o poate
proprietate.Soţul supravieţuitor destinate a servi în cadrul face prin reprezentare sau cu
trebuia să aibă calitatea de soţ de la incuviinarea altor persoane. Din
gospodăriei casnice şi care au fost
caracterul personal al testamentului,
data deschiderii moştenirii.În caz de afectate folosinţei comune a mai rezultã si caracterul lui
nulitate absolută sau relativă, individual, In sensul necesitãtii ca el
soţilor.Alaturi de mobilele si obiectele sã exprime vointa unei singure
căsătoria se desfiinţează cu efect apartinad gospodariei casnice sotul persoane;
retroactiv, astfel încât problema unor c) El este un act juridic solemn: - sub
supravietuitor are dreptul special de sanctiunea nulitãtii absolute
drepturi succesorale nu se mai pune mostenire asupra darurilor de nunta. testamentul trebuie sã fie incheiat
deoarece calitatea de soţ pe care Intr-una dintre formele prevazute de
Prin daruri de nunta se înteleg, în lege. Posibilitatea de alégere a
soţul supravieţuitor o avusese la data principiu, darurile manuale facute testatorului este limitatã Ia formele
deschiderii succesiunii se reglementate strict dé lege.
sotilor la celebrarea casatoriei,
d) Testamentul este un act juridic
pentru cauzã de moarte; -dacã legea
nu prevede altfel, efectele
dispozitiilor testarnentare se produc
numai Ia moartea testatorului. Prin
urmare, conditiile de validitate ale
testamentului se apreciazä raportat
Ia momentul Intocmirii sale.
e) Testamentul este un act
èsentialmente revocabil. Pânã in
ultima clipã a vieii testatorul poate
revoca sau modifica unilateral
dispozitiile sale testarnentare. El are
un drept absolut, deci nesusceptibil
de abuz de a revoca dispozitiile
testamentare si sub nici o formã nu
poate renunta valabil la acest drept.
Renuntarea ar constitui un pact
asupra unei succesiuni viitoare.
interzis de lege
Cuprinsul testamentului. Dupã cum
rezultã din definitia legalã a nu poate fi recunoscuta cu termen
testamentului, obiectul lui principal Ii
constituie legatele, care sunt dispoziii
referitoare Ia patrimoniul succesoral
(legate universale sau titlu universal)
sau la bunurile ce fac parte din acel
patrimoniu (legate cu titlu particular).
Insä, alãturi de legate sau chiar farä
a cuprinde legate, testamentul poate
contine si alte manifestãri de ultimã
vointã a defunctului,cum ar fi: . -
exheredàri, adicã Inläturarea de Ia
mostenire a unor mostenitori legali,
In lirnitele prevãzute de lege
numirea de executor testamentar,
Imputernicit pentru a putea asigura
executarea dispoziiilor testamentare
sarcini impuse legatarilor sau
mostenitorilor legali, de naturä
patrimonialà (legate) sau de altä
naturà
revocarea - totalä sau parialä - a
unui testament anterior sau a unei
dispoziii testamentare anterioare, -
ori retractarea revocãrii anterioare
-partajul de ascendent, adicä
Impãrteala facutã de testator Intre
descendentii sai a bunurilor
Succesorale sau a unei parti din
aceste bunuri
-recunoaterea de cãtre mama a
copilului trecut in registrul de stare
civilä ca näscut din pãrinti
necunoscuti sau de catre tata a
copilului din afara cãsãtoriei
alte dispozitii de ultima vointã, cum
ar fi cele privitoare la funeralii si
ingropare, recunoasterea unei datorii
etc., dispozitiile legale in materie
nefiind limitative.
Concluzii privind notiunea de
testament. Având In vedere cuprinsul
foarte variat al testamentulni - care
poate cuprinde nu numai legate, dar
si dispozitii de altã naturã, care nu
vizeazã transmiterea patrimoniului
succesoral, s-a ajuns Ia concluzia
potrivit cãreia dacã un testament
contine In acelai timp legate si
dispoziii de natura diferitã, ne aflãrn
,,in fata a douã (sau mai multe) acte
juridice deosebite, Intrunite sub
forma unui testament", iar aceste
acte pot fi independente Intre ele.
s-a ajuns Ia concluzia, Impärtàsitã
de marea majoritate a autorilor,
potrivit careia "testamentul nu este
decât un tipar juridic, o formã In care
trebuie sa fie irnbräcate unele acte
de ultimã vointã, cum sunt legatul
sau executiunea testamentarã ...",
Din teoria actelor juridice de sine
stãtãtoare, Imbrãcate in forma
testamentarã rezultã cà:
validitatea dispozitiilor tetamentare
trebuie sa fie analizatã separat,
pentru fiecare impartë, deoarece
este posibil ca unul din acte sa fie
nul, farã sa afragã nulitatea
celorlalte. recunoaterea unui copil
printr-un testament se distinge de
toate celelalte dispozitiuni prin faptul
ca este un act irevocabil si produce
efecte imediat - nu Ia moartea
testatorului - cãci calitatea de pãrinte
sau sub conditie. Rezultà cã, in
conceptia pe care o Impàrtàsim,
testamentul este o formä juridicà- pe
care o poate Imbräca o multitudine
de acte juridice
Conditii generale de formä pentru
validitatea testamentului.
Reglementând o varietate relativ
mare de forme testamentare, legea
consacrã douã conditii de forma, care
sunt generale, comune tuturor
testamentelor: a) forma scrisã b)
forma actului separat.
Forma srisa. Indiferent de forma
testamentului si chiar dacä testatorul
s-ar gãsi In Imprejurãri excepionale
(de exemplu,. militar In timp de
rãzboi), In toate cazurile testamentul
trebuie sa fie, imbrãcat In forrnã
scrisà. LegisIatia noastrã nu
recunoate ca valabil testamentul
verbal Subliniern cã forma scrisã este
preväzutà ca o conditie de validitate
a testamentului (ad solemnitatem),
iar nu ca o simpla conditie de
dovadã, lipsa ei fiind sanctionata cu
nulitatea absolutã a manifestãrii de
vointã. In principiu, fàrã forma scrisã
nu existä testament. Inseamnä cã
dispozitiile mortis causa ale
testatorului trebuie sã rezulte din
cuprinsul. unüi testament Incheiat
Intr-una din formele scrise prevãzute
de lege. Mai mult decât atât, Intregul
continut al testamentului trebuie sã
fie imbràcat in formã testamentarã
valabil Intocmitã, nefiind admis
asa numitu1 act per relationem, de
exemplu, confirmarea unui testament
anterior nul pentru vicii de formä,
printr-un testament posterior, chiar
dacã acesta din urmã este valabil
Incheiat. Altfel se pune problerna
dacä testamentul a fost Inlocuit In
forma prevãzutà de lege, dar nu
poate fi prezentat de cel interesat
deoarece a fost distrus, pierdut sau
dosit.Prin urmare, dacã testamentul
legal Incheiat nu poate fi prezentat
pentru valorificarea drepturilor
pretinse, reclamantul trebuie sà
dovedeascä:
- In primul rand faptul Ca
testamentul a existat, find intocmit In
forma prevãzutã de lege. Dacã
imposibilitatea. prezentãrii
testamentului se datoreazaã
pârâtului. validitatea testamentului
se prezumã pânã la proba contrara.
- In al doilea rand, disparitia sau
distrugerea testamentului dupã
moartea testatorului sau chiar In.
timpul vietii lui, dar, In acest din
urmã caz, cu dovada in plus cä
evenimentul s-a produs fàrà voia sau
stirea testatorului. Dacã testatorul a
avut cunotintä de distrugerea sau
disparitia testamefitulul si nu 1-a
refàcut, desi avea aceastã
posibilitate, inseamnä cã a revnit
asupra dispozitiilor de ultimã vointã.
In sfârit, reclamantul trebuie sa
dovedeascã continutul pretins al
testarnentului (
Forma actului separat. Interzicerea
testamentului conjunctiv. Pentru a
asigura libertatea de vointã a
testatorului si caracterul personal,
unilateral si revocabil al dispozitiilor
testamentare. legea nu permite ca
douã sau mai multe persoane sä
testeze "prin acelai act, una In
favoarea celeilalte sau In favoarea
unei a treia persoane" (art.857
C.civ.). Asemenea testamente,
numite conjunctive, sunt interzise
pentru cã pluralitatea de pärti ar
conferi testamentului caracter
contractual si deci irevocabil prin
vointä unilateralã.
Sanctiunea nerespectàrii
conditiilor de forma. Potrivit art. 866
C.civ., nerespectarea conditiilor
generale de formà (formã scrisã si
forma actului separat), ca si
nerespectarea conditiilor speciale de
formä prevãzute pentru diferite feluri
de testamente se sanctioneazã cu
nulitatea absoluta si. ca atare,
potrivit dreptului comun. constatarea
nulitätii poate fi invocatä de orice
persoana interesatä si oricând, fie pe
cale de exceptie, fie. pe cale de
actiune, dreptul de a invoca find
imprescriptibil.
14,15,16. Testamentele ordinare
A. Testamentul olograf
Notiune. Potrivit Iegii, testamentul
olograf este valabil ca atare cánd
este scris In tot, datat si semnat de
mâna testatorului" (art.859
C.civ.). Cu toate cà nu necesitã
Indeplinirea unor formalitãti speciale,
fiind confectionat ca Inscris sub
semnätura privata, testamentul
olograf ca si orice alt testament -
este un act solemn; scrierea
integrala, datarea si semnarea de
mâna testatorului sunt prevãzute de
lege sub sanctiunea nulitãtii
absolute, deci ad solemnitatem, iar
nu ad probationem sau pentru
opozabilitate Precizam Ca toate cele
trei cerinte de solemnitate (scrierea,
datarea si semnarea) trebuie sã fie
Indeplinite 'de mâna testatoruIui" si
"trebuie sa fie Intrunite cumulativ, in
lipsa oricãreia dintre ele testamentul
fiind nul".Avantaje si inconveniente.
Testamentul olograf prezintä o serie
de avantaje: poate fi folosit de
oricine stie sa scrie; se poate face
oricând si oriunde, fàrã ajutorul altei
persoane (nu necesitã prezenta
vreunui martor); nu necesitã
cheftuieli; asigurã secretul deplin al
dispozitiilor de ultimã vointa; poate fi
revocat usor de testator prin
distrugerea voluntarã a Inscrisului
testamentar. Testarnentul olograf,
datoritã simplicitaiti, prezintä si unele
inconveniente: poate fi usor dosit sau
distrus dupã moartea testatorului sau
chiar in timpul vieii, dar farã stirea
lui; nu asigura protectia voinei
testatorului Impotriva influentelor
abuzive (sugestie sau captatie) ale
celor interesati; datoritã simpIitaiti
formalitãtilor poate fi mai usor
falsificat poate fi contestat mai usor
decât celelalte feluri de testamente;
dacã testatorul nu are cunostinte
juridice testamentu1 poate cuprinde
formulãri neclare, confuze si chiar
contradictorii. susceptibile de
interpretãri neconforme vointei reale
a testatorului. Unele din
inconvenientele testamentului
olograf pot fi Inlãturate prin
Intocmirea Iui - In mai multe
exemplare sau prin incredintarea
testamentului unei persoane de
Incredere ori prin depozitarea lui Ia
un birou notarial Scrierea. Intregul
continut al testamentului olograf
trebuie sa fie scris de mãna
testatorului, cerintã prevazutä de
lege ad solemnitatem (art.859
C.civ.), Dacà testamentul nu este
scris de mâna testatorului, fiind
dactilografiat va fi nul, chiar dacã a
fost fàcut personal de testator si
cuprinde mentiunea - datatà si
semnatã de catre testator -
-poate fi scris cu orice, pe orice fel de
hartie, in orice limba fie ea si moartã
(de exemplu, latina) cu orice fel de
scriere (Cu caractere de mânä sau de
tipar, stenografie sau alfabetul
special pentru orbi etc.); pe un singur
suport material sau pe mai multe etc
Testamentul olograf astfel redactat
poate cuprinde si modificãri,
stersãturi, adãugiri sau intercalãri
facute de mana testatorului cu
ocazia sau posterior redactärii
testamentului.
Cerinta scrierii testamentului de
cätre testator nu exclude participarea
unei alte persoane (rudã, prieten,
avocat etc.), care sä-l ajute la
redactare, oferind un model scris
In toate cazurile, testamentul trebuie
sa fie scris numai de cãtre testator.
Astfel fiind, se pune problema, ce se
intâmplä
- dacã testamentul - desi scris de
testator. - cuprinde si o scriere
strãinã. Evident. nu soarta scrierii
straine intereseazã In aceastä
privinta trebuie sä deosebim douã
situatii':
- dacã scrierea strainä nu are nici o
legatura cu continutul testamentului
(de exémplu, notarea unui mesaj
telefonic pe foaia continând
testamentul) testamentul este valabil
- indiferent ca testatorul a avut sau
nu cunostinta de scrierea sträinä ori
aceasta este contemporanä ori
ulterioarã redactãrii testamentului -
cãci vointa lui nu a fost cu nimic
afectatä;
- daca scrierea priveste dispozitii din
cuprinsul testamentului (stersäturi,
modificãri, cornpletari) trebuie fàcutã
distinctie dupa cum testatorul a avut
sau nu cunostintã de interventia
straina in redactarea continutului
testamentului. Astfel, testamentul va
fi nul daca testatorul a avut cunotinä
de scrierea straina;Data. 0 alta
conditie de validitate a testamentului
olograf este datarea lui exactà, de
mana testatorului, prin indicarea
zilei, a lunii si anului In care a fost
Intocmit. Ea prezintã importantã
pentru cã in functie de data testärii
se poate stabili dacã testatorul a
avut sau nu capacitatea de a testa,
Datarea testamentului se poate face
in cifre sau In litere ori prin referire Ia
un eveniment care se poate stabili cu
certitudine. Se admite ca ea poate fi
asezatä. nu numai Ia sfârsitul
testamentului, dar si Ia Inceputul ori
In cuprinsul Iui. a) In caz de lipsã -
totala sau partiala -. a datei,
testamentul nu va fi nul dacã
persoana interesatã sä-i salveze
valabilitatea reuseste sa facã proba
datei Intocmirii Iui cu ajutorul
elementelor sau indicatiilor rezultând
din cuprinsul testamentului
Aceeasi solutie se admite si in cazul
In care data testamentului este
involuntar inexacta (eronata sau
incertã), de exemplu, din cauza
scrierii defectuoase sau pentru ca
testamentul cuprinde mai multe date
diferite. b) Data falsa, adica aceea
indicatä de testator in mod
intentionat eronat, atrage nulitatea
testamentului,
Senmatura este o altã formalitate
necesarà pentru validitatea
testamentului. Prin semnatura,
testatorul atestä cä dispozitiile din
testament reprezintã vointa sa
definitiva pentru caz de moarte. In
lipsa semnaturii actul poate fi un
simplu project de testament,
nedefinitivat si, ca atare, lipsit de
efecte juridice. Ca si scrierea ori
data, testatorul trebuie sa semneze
"de mânä". Nu se poate folosi parafa.
sigiIu1 ori tampi1a. Este nul si
testamentul semnat prin punere de
deget. Formalitãti ulterioare
decesului testatorului. Art. 892 C.civ
prevede prezentarea testamentului
olograf (sau mistic), Inainte de
executare, la un birou notarial in a
càrui razã teritorialà s-a deschis
mostenirea, penttu a constata prin
proces.-verbal deschiderea lui si
starea in care s-a gasit, dupã care-se
va pãstra in arhiva biroului
notarial. Forta probanta Cu toate Ca
testamentul olograf este un act
juridic solemn, el este materializat
sub forma unui Inscris sub semnäturã
privatã, scris si semnat numai de
testatorul de Ia care emanã si, ca
atare, poate fi contestat de
persoanele interesate.
B. Testamentul autentic
Notiune. Reglementare. Testamentul
facut pe teritoriul tärii este autentic
dacã, prin Incheiere a fost Investit, in
conditiile prevãzute de lege pentru
autentificarea inscrisurilor, cu formà
autenticã de cãtre notarul public
Avantaje si inconveniente.
Testamentul autentic prezintà
avantajul cá in aceastã formã pot
testa si persoanele care nu stiu sã
scrie si sã citeasca sau persoanele
care din cauza infirmitatii, a bolii sau
din orice alte cauze nu pot semna. Pe
de altà parte, contestarea
testamentului de cãtre persoanele
interesate este mai anevoioasa; actul
de autentifcare are autoritatea
publica, iar continutul actului este
verifcat de notar pentru a nu
cuprinde clauze contrare legii sau
bunelor moravuri ori clauze neclare,
de naturà a genera procese inutile. In
toate cazurile, testamentul se bucurã
de forta probantã a actelor autentice
Testamentul autentic prezintã
inconvenientul ca presupune anumite
cheltuieli si necesitã pierdere de timp
pentru Indeplinirea formalitãtilor de
autentificare. Printre inconveniente
se mentioneazã si faptul ca nu
asigura secretul dispozitiilor de
ultimã vointa.
Autentificarea testamentelor fàcute
pe teritoriul tãrii este de competenta
notarilor publici.Testamentul care
urmeazã sã fie autentificat poate sã
fie redactat, dupa indicatiile si vointa
testatorului, de cátre notarul public.
Dar el poate fi Intocmit si de cãtre
testator sau, Ia cererea acestuia, de
càtre un tert.Testamentul se
Intocmeste In limba românã. La
cererea justificatä a testatorului,
notarul public poate autentifica
testamentul Intocmit Intr-o altã limbã
pe care o cunoaste sau dupä ce a
luat cunostinta de cuprinsul lui prin
interpret Forta probanta. Testamentul
autentificat In conditiile legii face
deplinã dovadã, pânã Ia Inscrierea In
fals, In ceea ce privete constatärile
personale ale agentului
instrumentator facute prin propriile
sale simturi
Este adevärat cã notarul respinge
cererea de autentificare dacã
constatã lipsa de discemãmânt a
testatorului, iar dacä are Indoieli cu
privire Ia deplinãtatea facultatilor lui
mintale procedeaza Ia autentificare
numai dacà un medic specialist
atestã In scris cã el poate sã-i
exprime In mod valabil
consimtamantul In momentul
autentificàrii C. Testamentul mistic
(secret).Testamentul mistic sau
secret este un testament semnat de
mâna testatorului. strâns si sigilat,
prezentat judecätoriei In vederea
efectuãrii formalitätilor de
suprascriere (art864-867 C.civ.).
Avantaje si jnconveniente.
Testamentul mistic, ca formã
oarecum intermediärã Intre
testamentul olograf si testamentul
autentic aproape neutilizat in prezent
in practic, imprumutä unele avantaje
si inconveniente de Ia ambele
(principale) feluri de testamente:
asigurà secretul dispozitiilor
testamentare, poâte fi folosit numai
de persoanele care pot scrie si citi iar
forta probatorië a dispozitiilor
testamentare este aceea a actelor
sub semnäturã privatã, ca si In cazul
testamentului olograf; in schimb,
necesitã anumite cheltuieli si
pierdere de timp pentru indeplinirea
formalitãilor, dar are forta probatorie
a testamentului autentic numai In
ceea ce privete actul de suprascriere.
Formalitãti. Testamentul mistic poate
fi scris de testator - de mãnä sau cu
mijloace mecanice - cat si de once
altä persoanä, In limba românä sau
orice altã limbà cunoscutã de
testator, inclusiv In alfabetul special
pentru orbi, cu conditia sà exprime
voina testatoruiui. In toat cazurile,
testamentul trebuie sà fie semnat de
téstator, ca testamentul olograf.
Testamentul astfel redactat se va
strange sau se va introduce Intr-un
plic si se sigileazä, anterior sau cu
ocazia prezentarii lui la judecãtorie
ori In fata judecãtorului delegat, dacã
testatorul a fost In imposibilitatea
fizicã de a se deplasa la judecatorie.
Insuficienta sigilàrii care ar permite
Inlocuirea testamentului, atrage
nulitatea Iui.
In fata judecãtorului, testatorul va
declara cà dispoziiile din Inscrisul
prezentat este testamentul sãu, scris
de el sau de altul, dar semnat de el.
Pe hârtie sau plicul sigilat judecàtorul
este obligat sà Intocmeascã "actul de
suprascriere" si declaratia acestuia
cà testamentul este al sau (find scris 2.dupa obiectul lor: - universale - cu
de el sau de altul) si este semnat de titlu universal - cu titlu particular
eI. a). art 888 Cciv – legatul universal
Forta probantâ. Intrucât testamentul este dispozitia prin care testatorul
mistic este alcãtuit din douä lasa dupa moarte, la una sau mai
Inscrisuri. In privinta puterii multe persoane universalitatea
doveditoare trebui sã deosebim: bunurilor reale. Legatul universal e
Actul de suprascriere este un act carcaterizat nu de cantitatea
autentic si, ca atare, face dovadã bunurilor culese, ci de vocatia la
pâna la Inscrierea in fals cu privire Ia intreaga mostenire.Sunt legate
data sa si pentru constatãrile fácute universale:legatul tuturor bunurilor
de judecãtor prin propriile sale mobile si imobile
simturi si In limitele atributiilor legatul nudei proprietati asupra
prevãzute de 1ege. intregii mosteniri
-Inscrisul testamentar este un act legatul cotitatii disponibile
sub semnãturã privatà si, ca atare, b). legatul cu titlu universal confera
va face dovada panã Ia proba vocatie la o cota parte din mostenire.
contrarã. Dacã formalitatile Daca sunt mai multi legatari cu titlu
preväzute de lege nu au fost universal, de renuntarea unuia nu
respectate, testamentul mistic este profita ceilalti, ci legatarul universal
nul absolute. sau mostenitorii legali.Legatele cu
17.Notiunea de legat. Clasificarea titlu universal sunt prevazute de art
legatelor si desemnarea legatarului 894 Cciv:
Actul juridic cuprins intr-un legatul unei fractiuni din mostenire
testament prin care testatorul legatul tuturor bunurilor mobile
desemneaza una sau mai multe legatul tuturor bunurilor imobile
persoane care la decesul sau vor primi legatul unei fractiuni din totalitatea
intregul patrimoniu (legat universal), o bunurilor mobile
fractiune din patrimoniu (legat cu titlu legatul unei fractiuni din totalitatea
universal), sau anumite bunuri bunurilor imobile
determinate (legat cu titlu particular). legatul ce l-ar face minorul de 16 ani
Desemnarea persoanei gratificate cu privire la intreaga sa avere
trebuie facuta prin testament si deoarece potrivit lui 807 Cciv minorul
personal de catre testator. de 16 ani nu poate dispune prin
Este nul: testament decat de ½ din ceea ce ar fi
Legatul secret (legatarul nu e putut dispune daca ar fi fost major.
desemnat prin testament) c). legatul cu titlu partiluar confera
Testamentul facut unei persoane vocatie numai asupra unor bunuri
nedeterminate sau insuficient determinate sau determinabile.
determinate. Legatarul cu titlu particular nu
Legatul cu facultatea de alegere (cel raspunde de pasivul succesiunii spre
prin care testatorul a dispus ca deosebire de legatarul universal ori cu
persoane legatarului sa fie aleasa de titlu universal.Constituie legate
un tert). Nulitatea intervine pentru particulare:legatul unor bunuri
incalcarea caracterului personal al corporale certe, individual
testamentului.Determinarea determinate, sau bunuri de gen
legatarului se face la data executarii determinate sau determinabile
legatului, nu la cea a intocmirii legatul unor bunuri incorporale
testamentului.Desemnarea (legatul creantei pe care testatorul o
legatarului:directa (prin indicarea are impotriva unui tert)
numelui ori gradului de rudenie) legatul prin care testatorul-creditor
indirecta (prin precizarea unor iarta datoria legatarului-debitor, caz
elemente, altele decat cele aminite in care datoria se stinge la
prin care va fi identificat legatarul)
deschiderea mostenirii
Clasificare: legatul unui fapt posibil si licit prin
1.dupa modalitatile care le
care mostenitorul universal sau cu
afecteaza sau nu: titlu universal e obligat sa faca sau sa
- pure si simple – nu e afectat de nici
nu faca ceva in favoarea legatarului
o modalitate (drepturile legatarului se (sa repare casa lui)
nasc din momentul deschiderii
legatul dreptului succesoral mostenit
mostenirii) - cu termen – daca de testator ca universalitate sau cota-
testatorul a supus legatul unui parte din universalitate
termen, efectele se vor produce dupa legatul nudei proprietati a unui bun
cum termenul este suspensiv sau determinat.
extinctiv - sub conditie – conditia
poate fi suspensiva (legatarul nu
devine proprietar sau creditor la
deschiderea mostenirii, ci numai in
momentul realizarii conditiei) sau
rezolutorie (drepturile legatarului se
nasc din momentul deschiderii
mostenirii) - cu sarcina ( obligatie
impusa de testator legatarului, care,
dupa acceptarea legatului este tinut s-
o execute.
18.Notiunea de ineficacitate a
legatelor. Care sunt cauzele de
ineficacitate a legatelor (nulitatea,
revocarea, caducitatea, reductiunea
si deosebirile dintre ele)
Notiunea de ineficacitate a legatelor
desemneaza acele ipoteze in care
dispozitia testamentara prin care
testatorul a insituit unul sau mai
multe legate este lipsita de efecte
juridice, deci ineficace.
Legatele pot fi nule sau anulabile daca
ele contravin normelor imperative ori
regulilor de morala.
Ce caracterizeaza cazurile de nulitate
absoluta sau relativa e ca ele sunt
mereu anterioare sau concomitente cu
intocmirea testamentului.
Ineficacitatea legatelor poate acea si
cauze posterioare intocmirii
testamentul in cazul caducitatii,
liberalitatii excesive, revocarii.
Revocarea si caducitatea se deosebesc
prin aceea ca revocarea se datoreaza
vointei unilaterale a testatorului
(revocarea voluntara) sau unei fapte
culpabile savarsite de legatar
(revocarea judecatoreasca).
Caducitatea se datoreaza unor
imposibilitati de executare straine de
vointa testatorului sau de culpa
legatarului.
Reductiunea liberalitatii excesive
intervine si este o cauza de
ineficacitate, in cazul incalcarii prin
legat a rezervei succesorale.
Cauze de anulare a legatelor:
nerespectarea formei prevazute de lege
incapacitatea testatorului
viciile de consimtamant
Revocarea. Revocarea voluntara
Legatul este revocabil => ca pana in
ultima clipa testatorul poate in mod
liber sa revoce legatul.
Revocarea voluntara: - expresa
acita
Revocarea voluntara expresa rezulta
direct dintr-o declaratie a testatorului
cuprinsa intr-un scris autentic intr-
un testament posterior.
Revocarea voluntara tacita rezulta
neindoielnic din anumite acte sau
fapte juridice ale testatorului.
Aceasta revocare tacita imbraca forma
incompatibilitatii sau contrarietatii.
Incompatibilitatea presupune
imposibilitatea materiala sau juridica
de a executa impreuna cele 2 legate.
Ex: autoturismul testatorului este
lasat in proprietatea unei persoane,
iar prin al doilea testament se lasa in
proprietatea exclusiva a altei
persoane.(materiala).
Contrarietatea exista cand executarea
lor impreuna este imposibila exclusiv
din cauza intentiei testatorului: ex:
testatorul prin 2 legate succesive
facute unor persoane diferite lasa
acelasi bun. Ultimul testament il va
revoca pe primul. Cele 2 legate trebuie
sa fie cuprinse in testamente diferite.
Alte cazuri de revocare tacita:
instrainarea voluntara a bunului ce
face obiectul legatului
distrugerea voluntara de catre testator
sau din ordinul lui al unui obiect al
unui legat cu titlu particular
Distrugerea testamentului de testator
presupune intentia de revocare a
legatului.Retractarea revocarii este
admisa.
Revocarea judecatoreasca este o
sanctiune pentru legatorul culpabil
fata de testatorul decedat sau fata de
memoria acestuia.Revocarea
judecatoreasca intervine dupa
moartea testatorului la cererea celor
interesati.
Cazurile de revocare judecatoreasca
sunt in general aceleasi cu cele
prevazute de lege pentru revocarea
donatiilor:
neexecutarea sarcinilor de catre
legatarul beneficiar al unui legat cu
sarcini
ingratitudinea legatarului (se face
vinovat de atentat la viata
testatorului, delicte, injurii grave)
refuzul de alimente nu e cauza de
revocare a legatului caci daca
testatorul e in viata dreptul
legatarului nu s-a nascut.
Revocarea pentru ingratitudine se
poate cere in termen de 1 an prevazut
pentru revocarea donatiilor de art 833
Cciv.Injuria grava la adresa memoriei
defunctului e un caz de revocare
specific legatelor neexistent pentru
donatii. Termenul e de 1 an de la data
savarsirii faptelor.
Daca testatorul a cunoscut ca i se
naste un copil si a mentinut
testamentul inseamna ca a dorit
gratificarea legatarului.
Daca nu a stiut ca i se va naste un
copil, legatul nu se va revoca ci este
caduc.Caducitatea legatelor
reprezinta imposibilitatea de
executare a legatului, instituit valabil
si nerevocat, din cauze obiective
posterioare intocmirii testamentului
sau din cauze renuntarii legatarului la
legat dupa deschiderea
mostenirii.Cazuri de caducitate:
predecesul legatarului
incapacitatea legatrului de a primi
legatulneindeplinirea conditiei
suspensive
refuzul legatarului de a primi legatul
pieirea in intregime a obiectului
legatului
Notiunea si felurile exheredarii
Testamentul poate contine nu numai
dispozitii pozitive – legate- dar si
dispozitii negative – exheredari – prin
care testatorul inlatura de la
mostenire unul sau mai multi
mostenitori legali, rude sau sot
supravietuitor.Legislatia noastra nu
prevede dispozitii referitoare la
exheredare, dar nici nu le interzice.
Prin exheredare, mostenotrul legal, fie
si nerezervatar, pierde numai
emolumentul mostenirii (vocatia
concreta la mostenire), dar nu si titlul
de mostenitor.In calitate de
mostenitor legal poate cere anularea
sau constatrea nulitatii dispozitiilor
testamentare, revocarea
judecatoreasca a legatelor sau
constatarea caducitatii lor, iar
mostenitorii rezervatari reductiunea
liberalitatilor excesive.
Mostenitorul legal exheredat poate
cere inventarierea si luarea masurilor
de conservare a bunurlor succesorale,
notarul public avand obligatia de a
comunica mostenitorilor legali
masurile de conservare luate.
Felurile exheredarii. In functie de
modul de manifestare a vointei de
exheredare, ea poate fi de mai multe
feluri: directa, indirecta si cu titlu de
sanctiune.
Exheredarea este directa (expresa)
cand testatorul dispune prin
testament inlaturarea de la mostenire
a mostenitorului sau mostenitorilor
legali.Exheredarea directa este:
totala (generala) = vizeaza toti
mostenitorii legali ai testatorului,
inclusiv ipoteza unicului msotenitor
(mostenirea devine vacanta, urmand a
fi culeasa de stat)
partiala (nominala) cand testatorul
inlatura de la mostenire numai unul
sau mai multi mostenitori legali. In
acest caz mostenirea va fi culeasa
comostenitorul celui exheredat sau
mostenitorii subsecventi
ex: daca testatorul a dezmostenit pe
unul dintre cei 2 copii, celalalt va
culege nu ½ ci 2/3 din mostenire, 1/3
fiind culeasa de copilul dezmostenit
cu titlu de rezerva succesorala.
Exheredarea este indirecta cand
testatorul, fara sa mentioneze expres
inlaturarea de la mostenire a Mostenitorii rezervatari nu
msotenitorilor legali, insituie unul sau
mai multi legatari care urmeaza sa
culeaga mostenirea, respectiv
cotitatea disponibila.
Exheredarea sanctiune, numita si
clauza penala, este acea dispozitie
testamentara orin care testatorul
prevede inlaturarea de la mostenire a
acelor mostenitori care ar ataca
testamentul sau dispozitiile
testamentare cu actiune in justitie.
Validitatea exheredarii sanctiune are
cateva limite:
ea nu poate aduce atingere drepturilor
mostenitorilor rezervatari
exheredarea sanctiune nu poate
impiedica pe msotenitori sa ceara
constatarea nulitatii dispozitiilor
testamentare contrare ordinii publice mostenitorilor rezervatari la data
si bunelor moravuri deschideri mostenirii, iar nu dobandit
Clauza de exheredare sanctiune de la defunct prin succesiune. In
trebuie sa fie interpretata restrictiv. privinta dreptului la rezerva,
Exheredarea nu va opera daca descendentii, parintii si sotul
mostenitorul legal sau legatarul supravietuitor nu sunt succesori in
solicita in justitie numai interpretarea drepturi fata de actel incheiate de
dispozitiilor neclare, obscure ale defunct si prin care se aduce atingere
testamentului. acestui drept, ci au calitatea de terti
si, ca atare, aceste acte nu le sunt
19.Definitia si caracterele opozabile.
juridice ale rezervei succesorale Dreptul la rezerva in natura. Intrucat
Anumiti mostenitori legali cotitatea disponibila si, indirect,
sunt protejati prin lege de liberalitatile rezerva succesorala sunt determinate
facute de cel care lasa mostenire. ca parti in mostenire, ca fractiuni din
In prezenta lor, dreptul lui „bunurle defunctului”, Mostenitorii
de cuius de a face liberalitati este rezervatari au dreptul la rezerva, in
limitat doar la o parte a mostenirii, principiu, in natura, iar nu sub forma
numita cotitate disponibila (partea echivalentului in bani. Numai in mod
disponibila a bunurilor), cealalta parte exceptional, in cazurile si conditiile
a mostenirii fiind rezerva succesorala, prevazute expres de lege, rezerva
care se cuvine unor anume succesori, poate fi atribuita sau intregita sub
numiti rezervatari. forma unui echivalent in bani (daca
In situatia in care exista mostenitori bunul donat a fost instrainat de
rezervatari, mostenirea se imparte donatar inainte de deschiderea
intre rezerva si cotitate disponibila. mostenirii).
Rezerva succesorala este acea parte Caracterul colectiv al rezervei. In cazul
din patrimoniul celui care lasa in care exista o pluralitate de
mostenirea la care mostenitorii au mostenitori rezervatari, de exemplu,
dreptul in virtutea legii, impotriva doi sau mai multi copii, rezerva lor se
vointei defunctului manifestata prin determina si se atribuie in mos
liberalitati facute in timpul vietii colectiv, global. Legea stabileste
(donatii) si/sau dispozitii cotitatea disponibila, iar restul
testamentare pentru cauza de moarte bunurilor se atribuie cu titlu de
(exheredari sau legate). rezerva, in indiviziune, mostenitorilor
Rezertva ii apara pe mostenitorii rezervatari care pot si vor sa
rezervatari nu numai impotriva mosteneasca.
liberalitatilor excesive facute in Indisponibilitatea rezervei. Aceast
favoarea unor persoane straine, dar si indisponibilitate este relativa
impotriva liberalitatilot facute in (opereaza numai daca exxista
favoarea unor mostenitori legali, chiar mostenitori rezervatari) si partiala
mostenitori rezervatari. (vizeaza numai o fractiune din
Caracterele juridice ale rezervei mostenire si numai acele acte ale
succesorale. defunctului care sunt liberalitati).
Rezerva este o parte a mostenirii, deci
are caracter succesoral ce se atribuie
mostenitorilor rezervatari impotriva
vointei defunctului.
Rezerva nu e parte a
mostenirii efective lasate de defunct ci
o parte din succesiunea pe care acesta
ar fi lasat-o daca n-ar fi facut
liberalitatile.
Au dreptul la rezerva doar
mostenitorii care au vocatie si care vin
la mostenire.
pot face acte de acceptare/ renuntare
cu privire la rezerva atata timp cat nu
a intervenit decesul celui ce lasa
mostenirea. Aceste acte de optiune ar
fi nule absolut, constituind parte a
unei succesiuni nedeschise.
Caracterul imperativ al
rezervei. Cercul msotenitorilor
rezervatari si cuantumul rezervei sunt
stabilite imperativ de lege, neputand fi
modificate prin vointa celui ce lasa
mostenirea, nici chiar cu acordul
viitorilor mostenitori rezervatar care ar
consimti la micsorarea cuantumului
rezervei.
Caracterul propriu al dreptului la
rezerva. Dreptul la rezerva este un
drept propriu, nascut in persoana
20.Enumerati categoriile de
mostenitori rezervatari.
Particularitatile fiecarei categorii
de mostenitori. Comparatie intre
rezerva parintilor, descendentilor si
sotului supravietuitor
Sunt mostenitori rezervatari:
descendentii in linie dreapta
ascendentii privilegiati
sotul supravietuitor
Rezerva descendentilor variaza in
functie de numarul lor:
1/2 daca defunctul a lasat 1
descendent2/3 pentr 2
¾ pentru 3 sau mai multi
Art 841 Cciv prin „copii” se intelege
descendentul de orice grad, indiferent
ca vin in nume propriu, prin
reprezentant la msotenire”: copii din
castorie, din afara casatoriei, adoptati.
Nedemnii, renuntatorii nu se socotesc
in calculul rezervei. Rezerva se
calculeaza, exceptand gr 1 (copii).
Sunt 2 situatii:
descendentii de gradul 2-3 vin la
mostenire prin reprezentare
succesorala; rezerva se va calcula
dupa numarul tulpinilor
(descendentilor de gr 1) si nu pe
capete (nu dupa numarul
descendentilor ce vin la mostenire).
cand descendentii de gr 2-3 vin la
mostenire in nume propriu. Rezerva
se socoteste dupa numarul lor.
Ascendentii privilegiati: afin din
casatorie, din afara casatoriei, din
adoptie. Rezerva parintilor e de ½ din
mostenire daca ambii parinti vin la
mostenire si de ¼ din succesiune
daca la mostenire vine 1 parinte.
In cazul adoptatului, se considera ca
rezerva va di de ½ daca vin 2,3,4
ascendenti privilegiati.
Rezerva se imparte in parti egale.
In cazul sotului supravietuitor, va
primi ½ din partea ce i se cuvine
mostenitor legal conform art 1 din Lg
319/1944.
Aceasta parte variaza in functie de
clasa de msotenitori cu care vine in
concurs (deci, cuantumul rezervei va
depinde de clasa de mostenitori cu
care vine in concurs).
rezerva va fi de 1/8 in concrus cu
descendentii, indiferent de numarul
lor
rezerva va fi de 1/6 in concrus cu
ascendentii privilegiati si colateralii
privilegiati
rezerva va fi de ¼ in concurs doar cu
ascendentii privilegiati, colaterali
privilegiati
3/8 din mostenire, daca este in
concurs cu ascendentii ordinari,
neinculzand colateralii ordinari,
clasele 3,4
½ in lipsa oricarui mostenitor legal
Trasaturile rezervei succesorale a
sotului supravietuitor fata de rezerva
celorlalti rezervatari:
 Este o cota fixa: ½ dintr-o cota
variabila (partea succesorala)
 Nu est e o fractiune calculata
direct asupra mostenirii ca in
cazul donatii cat si legate. Legatul se va
rezerveiascendentuluiprivilegiat/d reduce in masura necesara asigurarii
escendentului, ci o fractiune din cotei mostenitorilor rezervatari.
cota de mostenire legalaEste Aceasta regula se justifica
atribuita personal sotului prin aceea ca sunt ultimile liberalitati
supravietuitor facute de defunct (produc efecte
numai la data deschiderii mostenirii)
21.Reductiunea liberalitatilor si datorita lor s-a adus atinger
excesive. Notiune, persoane ce o pot rezervelor succesorale, liberalitatile
cere, ordinea reductiunii liberalitatilor anterioare (donatiile) fiind facute din
excesive cotitatea disponibila si mai ales, prin
Reductiunea este o sanctiune civila principiul irevocabilitatii donatiilor.
aplicabila liberalitatilor excesive, Are caracter imperativ. Clauza
lipsindu-le de eficacitate in masura testamentara prin care s-ar prevedea
necesara intregirii rezervei, dar fara a reducerea cu intaietate a donatiilor
atrage nulitatea lor. sau reducerea lor concomitent cu
Aceasta sanctiuen se aplica donatiilor, legatele va fi lovita de nulitate.
legatelor testamentare. 2.Legatele se reduc toate deodata si in
Problema rteductiunii se poate pune mod proportional. Sunt supuse
numai dupa deschiderea mostenirii. reducerii simultane si proportional cu
Reductiunea poate fi invocata nu valoarea lor atat legatel universale, cu
numai in cazul liberalitatilro facute in titlu universal cat si cele cu titlu
favoarea unor terte persoane sau in particular, indiferent daca au fost
favoarea unor mostenitori prevazute in acelasi testament sau in
nerezervatari, dar si in cazul in care unele diferite.
beneficiarul liberalitatii este un Aceasta regula are caracter dispozitiv.
mostenitor rezervatar, Daca prin Astfel legea permite testatorului sa
aceast s-a adus atingere rezervei dispuna plata unor legate cu
comostenitorilor rezervatari. Ocrotirea preferinta fata de altele, caz in care
rezervei se impune. Persoanele care cele preferate se vor reduce numai
pot invoca reductiunea. daca rezerva succesorala nu va fi
Dreptul de a invoca reductiunea intregita prin reductiunea celorlalte.
apartine numai persoanelor prevazute 3.Donatiile se redu succesiv, in ordinea
expres si limitativ de lege: inversa a datei lor, incepand cu cea
mostenitorii rezervatari – in mai noua. Regula se justifica prin
favoarea carora rezerva si mijlocul ei ideea ca donatiile mai noi aua adus
de aparare au fost instituite de lege. atingere rezervei succesorale, fiind
Exercitarea dreptului la reductiune reclamata si de principiul
este conditionat de acceptarea irevocabilitatii donatiilor.
mostenirii si nerenuntarea la acest Are caracter imperativ, donatorul
drept dupa deschiderea mostenirii. neavand posibilitatea stabilirii unei
Daca mostenitorul rezervatar (unic alte ordini de reductiune a donatiilor
sau comostenitor alaturi de altii) nici prin contractele inchieate nici
moare inainte de exercitarea dreptului prin testamentul lasat.
la reductiune, el se transmite ca
drept patrimonial asupra
propriilor mostenitori.
Succesorii universali sau cu titlu
universal ai mostenitorului
universal, care au dobandit aceasta
calitate de la mostenitorul rezervatar
si pe creditorii mostenitorilor
rezervatari.Ordinea reductiunii
liberalitatilor excesive.
Problema se pune numai daca cel care
lasa mostenirea a facut mai multe
liberalitati (donatii sau legate) prin
care s-a depasit cotitatea disponibila.
Codul civil a consacrat 3 reguli care
guverneaza ordinea reductiunii pana
la limita cotitatii disponibile, daca
beneficiarul liberalitatii nu este
mostenitor rezervatar, respectiv pana
la limita asigurarii rezervei celorlalti
rezervatari, daca beneficiarul
liberalitatii este si el mostenitor
rezervatar.Regulile au la baza ideea ca
liberalitatile cu data anterioara, fiind
facute din cotitatea disponibila,
trebuie sa fie mentinute si numai daca
au aceeasi data urmeaza sa fie reduse
proportional cu valoarea lor.
1.Legatele se reduc inaintea
donatiilor. Regula primeste aplicare in
caqzul in care defunctul a facut atat
22.Cai procedurale de realizare a
reductiunii liberalitatilor excesive
si efectele reductiunii liberalitatilor
excesive
Dreptul la reductiunea liberalitatilor
excesive se poate realiza prin:
buna invoiala – persoanele interesate
se inteleg; cu acordul mostenitorilor
rezervatari si legatarului, notarul
public va stabili masura in care
legatul in cauza produce efecte.
Reductiunea se poate realiza si pe
calea impartirii bunurilor prin buna
invoiala; acordul realizat are valoarea
unui contract, porducandu-si efectele
ca atare
pe cale judecatoreasca – partile nu cad
de acord, mostenitorul rezervatar fiind
obligat sa dovedeasca prin orice mijloc
de proba depasirea cotitatii
disponibile prin liberalitatile facute de
defunct. Avem 2 situatii:
a)bunurile e fac obiectul liberalitatii
supuse reductiunii se afla in posesia
celor gratificati (in cazul bunurilor
donate), persoanele indreptatite sa
solicite reductiunea vor formula
actiunea in reductiune. Aceasta
actiune este o actiune patrimoniala
personala (mostenitorul rezervatar nu
poate urmari bunurile ce au facut
obiectul liberalitatilor excesive (bunuri
donate) in mainile tertilor
subdobanditori; este o actiune
divizibila (promovata numai in limitele
cotei de rezerva cuvenita
reclamantului si admiterea ei profita
numai rezervatarului care a cerut
reductiunea); este o actiune
prescriptibila in 3 ani, termenul
curgand de la data deschiderii
mostenirii, sau, in mod exceptional,
daca titularul dreptului la actiuni nu
a avut cunostinta despre acest lucru
din motive obiectiva, termenul curge
de la data cand a luat cunostinta sau
trebuia sa ia cunostinta de existenta
liberalitatii
b)bunurile ce fac obiectul liberalitatii
excesive se afla in posesiunea
mostenitorului rezervatar (cazul
legatelor) si care refuza sa le predea,
beneficiarul liberalitatii urmeaza sa-si
valorific dreptul pe cale de actiune
(actiune in predarea legatului, petitie
in ereditate, partaj).mo
Mostenitorul se va apara cerand
respingerea actiunii, invocand
reductiunea pe cale de exceptie (ca
exceptie de fond), sau formuland o
actiune reconventionala.
Efectele reductiunii.In cazul
legatelor, reductiunea are
urmatoarele efecte: ineficacitatea
acestora in masura necesara intregirii
rezerveitotala – daca cotitatea
disponibila a fost epuizata prin
donatiile lui de cuiuspartiala prin
reducerea legatelor proportional cu
valoarea lor.In cazul donatiilor,
reductiunea are ca efecte:
desfiintarea lor in masura necesara
intregirii rezervei
totala, daca cotitatea disponibila a fost
epuizata prin donatii cu data
anterioara
partiala – in masura in care se
incadreaza aprtial in cotitateDeoarece
reductiunea are ca efect desfiintarea
donatiei, mostenitorul rezervatar
devine proprietar al bunului cu care
se intregeste rezerva si in aceasta
calitate poate cere restituirea in
natura. In acest sens legea prevede ca:
actele de instrainare a bunurilor
donate, consimtite de donatar fata de
terti raman valabile pana in momentul
deschiderii mostenirii
in calitate de proprietar al bunurilor
donate, donatarul pastreaza fructele
naturale percepute si pe cele civile
scadente anterior deschiderii
mostenirii. Va fi obligat sa restituie
fructele partii ce depaseste cotitatea
disponibila din momentul mortii
donatorului.
De la principiul intregirii rezervei in
natura se admit exceptiile:daca
donatarul a instrainat sau grevat cu
drepturi reale bunurile obiect ale
donatiei inaintea deschiderii
mostenirii, rezerva se va intregi prin
echivalentul portunii ce depaseste
cotitatea disponibila daca donatia
supusa reductiunii s-a facut unui
mostenitor rezervatar, acesta va putea
pastra in contul rezervei sale partea
care depaseste cotitatea disponibila,
cu conditia ca in mostenire sa existe
alte bunuri de aceeasi natura cu cele
daruite (unul din cei 3 copii ai
defunctului, a primit o donatia de ½
din masa de calcul; va pastra ¼)
o daca donatia are ca obiect un
imobil, iar partea supusa
reductiunii reprezinta mai
putin de ½ din valoarea
imobilului, donatarul poate
pastra in intregime imobilul,
iar reductiunea se va face prin
echivalent
o reductiunea se face prin
echivalent cand un bun donat
a pierit din culpa donatarului
sau a fost un bun fungibil si
consumptibil , in cazul din
urma restituirea putandu-se
face prin bunuri de aceeasii
calitate, cantitate si valoare.
Daca pieirea bunului donat e
fortuita riscul il suporta
mostenireain toate cazurile de
reductiune prin echivalent se
va avea in vedere starea
bunului din momentul donatiei
si valoarea lui din momentul
deschiderii mostenirii.
23.Notiunea si conditiile obligatiei
legale de raport al donatiilor
Raportul donatiilor este obligatia pe
care o au intre ei, unii fata de altii,
descendentii si sotul supravietuitor ai
defunctului care vin efectiv si
impreuna la msotenire, acceptand-o
fie si sub beneficiu de inventar, de a
readuce la mostenire – in natura sau
prin echivalent banesc – bunurile pe
care le-au primit cu titlu de donatie de
la cel care lasa mostenirea, afara de
cazul cand donatorul a dispus
scutirea de raport a donatiei.
Conditiile obligatiei legale de raport al
donatiilor.sa existe doi sau mai multi
mostenitori cu vocatie legala la
mostenire in calitate de descendenti ai
defunctului sau de sot supravietuitor,
acesta din urma numai daca vine in
concurs cu descendentii
mostenitorul obligat la raport sa fi
acceptat mostenirea, pur si simplu
sau sub beneficiu de inventar. In caz
de renuntare nu mai exista obligatia
de raport.
mostenitorul legal sa aiba si calitatea
de donatar. Inlegatura cu dubla
calitate, legea aduce 2 precizari:
deoarece raportul donatiei are ca
fundament vointa donatorului de a
face un avans asupra mostenirii,ar
urma ca donatarul sa aiba calitatea de
msotenitor prezumtiv al donatorului
in momentul incheierii contractului de
donatie. Codul civil a consacrat alta
solutie: donatarul este obligat la
raport chiar daca nu avea calitatea de
a mosteni in momentul incheierii
constractului de donatie, daca va avea
aceasta calitate la data deschiderii
mostenirii
in privinta calitatii de donatar, codul
civil consacra regula potrivit careia
mostenitorul nu datoreaza raportul
numai pentru donatiile primite
personal. Raportul nu este datorat
pentru altul. Astfel donatia facuta de
defunct descendentului sau sotului
mostenitorului nu se raporteaza.
Prin exceptia de la regula potrivit
careia raportul nu este datorat pentru
altul, descendentul in grad mai
indepartatcu defunctul va fi obligat sa
raporteze donatia primita de
ascendentul sau de la defunct daca
vine la mostenirea acestuia prin
reprezentare (ascendent mort la
deschiderea mostenirii). daca
descendentul mai indepartat in grad
vine la mostenire prin reprezentare,
este obligat sa raporteze atat donatiile
primite de cel reprezentat, cat si cele
pe care le-a primit personal de la cel
care lasa mostenirea, avand dubla
calitate de mostenitor si donatar.
Modurile de efectuare a raportului
donatiilor
Pot art 764 Cciv: „Raportul se face sau
in natura, sau scazand-se valoarea sa
din partea celui obligat a face raport”,
acesta din urma fiind denumit raport
prin luare mai putin.Raportul in
natura consta in readucerea efectiv la
mas succesorala a bunului care a
format obiectul liberalitatii.
Raportul prin luare mai putin, care este
un raport in valoare, permite
mostenitorului obligat la raport
pastrarea in natura a bunului,
comostenitorii fiind satisfacuti prin
echivalentul valoric (in bunuri sau in
bani) al bunului reportabil, fiecare
proportional cu drepturile succesorale
Raportul prin luare mai putin se poate
realiza prin 3 cai:
prin preluare – se realizeaza prin
luarea din masa succesorala de catre
comostenitorii indreptatiti la raport a
unor bunuri, pe cat posibil de aceeasi
natura si calitate cu acelea
raportabile, tinand seama de cotele
succesorale ale fiecaruia
prin imputatie – valoarea donatiei
raportabile se adauga prin calcul pe
hartie la masa succesorala, rezultatul
se imparte intre mostenitori potrivit
cu cota ce revine fiecaruia , valoarea
donatiei scazundu-se din partea
mostenitorului obligat la raport,
primind din restul masei succesorale
numai diferenta pana la valoarea cotei
sale de mostenire. Aplicabil cand
donatia a avut ca obiect o suma de
bani.
In bani – depunerea la masa
succesorala a unei sume de bani care
reprezinta contravaloarea bunului
raportabil
24.Subiectele dreptului de optiune
succesoralaDreptul de optiune
apartine tuturor persoanelor cu
vocatie succesorala. In caz de deces al
titularului dreptului de optiune
inainte de a-l exercita , acest drept se
transmkite propriilor mostenitori.
Mostenitorii legali. In cadrul mostenirii
legale, calitatea de subiect al dreptului
de optiune apartine tuturor
persoanelor cu vocatie generala
(eventuala) la mostenire, iar nu numai
celor cu vocatie concreta (utila).
Dreptul de optiune apartine si trebuie
sa fie exercitat nu numai de catre
succesibilii cehmati in primul rand sa
mosteneasca (rudele din clasa 1 de
msotenitori), dar si de catre
succesibilii subsecventi(rudele de
clasa 2), fara sa astepte exercitarea
optiunii din partea msotenitorilor in
rang preferatLegatarii. Dreptul de
optiune apartine nu numai
mostenitorilor legali, dar si legatarilor
pentru ca, daca vocatia lor este
universala sau cu tilu universal,
dobandirea mostenirii implica si
suportarea pasivului, astfel incat
trebuie sa aiba posibilitatea de a
renunta la mostenire sau de a o
accepta sub titlu de inventar.
Toti legatarii au drept de optiune;
vointa unilaterala a testatorului nu
poate constrnage nici un legatar sa
conserve dreptul dobandit prin
msotenire si, cu atat mai putin sa
suporte anumite obligatii sau sarcini.
Dreptul creditorilor succesibilului. Se
pune intrebarea daca creditorii
succesibilului neglijent pot sau nu
exercite dreptul de optiune pe calea
actiunii oblice si daca pot sau nu sa
atace optiunea frauduloasa pe calea
actiunii pauliene.
a)Actiunea oblica. Deoarece dreptul de
optiune succesorala este de natura
patrimoniala, el poate fi exercitat si de
catre creditorii personali ai
succesibilului, pe calea actiunii oblice
(subrogatorii). Optiunea pe cale oblica
ar putea fi refuzata creditorului – atat
in cazul mostenirii legale, cat si a celei
testamentare – numai daca se
dovedeste, in concret, ca alegerii
facute de el i se opun consider5ente
de ordin moral, caz in care optiunea
ar avea caracter exclusiv personal.
b)Actiunea pauliana. Se pune
intrebarea daca succesibilaul isi
exercita dreptul de optiune, dar o face
in frauda creditorilor saui; renunta la
o mostenire solvabila sau accepta o
mostenire insolvabila. In acest caz,
actul de optiune poate fi revocat pe
calea actiunii pauliene, pentru ca apoi
creditorul sa opteze pe calea actiunii
oblice?Art 699 alin 1 Cciv consacra
expres posibilitatea revocarii pauliene
a renuntarii la mostenire facuta de
succesibil in paguba creditorilor. Fiind
un caz particular de revocare
pauliana, trebuie sa fie indeplinite
conditiile generale ale actiunii
pauliene. Trebuie dovedita numai
frauda debitorului (succesibilul
renuntator), constand in constiinta Exceptii de la acest principiu:
rezultatului pagubitor al actului fata mostenitorul legal gratificat prin
de creditor (prin renuntare a devenit testament va putea opta diferit cu
insolvabil sau si-a marit starea de privire la mostenirea legala si la legat
insolvabilitate). Deoarece renuntarea Legea fondului funciar prevede ca
la succesiune este un act juridic „stabilirea dreptului de proprietate se
unilateral nu se pune problema face la cerere, depusa de catre fosutl
dovedirii complicitatii la frauda a unui proprietar saa mostenitorii lui”.
tert. Actiuen pauliana, fiind o actiune Legea 112/1995,unde mostenitori
personala, trebuie intentata in cadrul fostului proprietar al imobilului cu
termenului general de prescriptie de 3 destinatie de locuinta trecut in
ani. Ca efect al actiunii pauliene proprietatea statului cu titlu sunt
admise, actul de renuntare devine socotiti de drept acceptantii
inopozabil fata de creditorul succesiunii de la dat depunerii cererii
reclamant. pentru restituirea in natura a
locuintei
25.Caracterele juridice ale actului Relativitatea autoritatii lucrului
de optiune succesorala judecat. In principiu optiunea
Act juridic unilateral. Optiunea succesorala produce efecte absolute,
succesorala se realizeaza prin in sensul ca alegerea facuta de
manifestarea de vointa a succesibil poate fi invocata de catre el
succesibilului in sensul acceptarii si succesorii lui in drepturi erga
pure si simple a mostenirii sau sub omnes si ii poate fi opusa de oricine
beneficiu de inventar ori in sensul are interes. daca insa alegerea rezulta
renuntarii la mostenire. dintr-o hotarare judecatoreasca, ea va
Actul de optiujne poate fi savarsit nu avea efecte relative, numai intre
numai personal de catre succesibil, partile din proces.
dar si prin reprezentare (legala sau Daca in cadrul devolutiunii
conventionala) sau cu incuviintarea succesorale intervine un element de
autoritatii tutelare. Deci actul de extraneitate, succesibilul prin
optiune nu este un act esentialmente derogare de la caracterul indivizibil al
personal.Act juridic voluntar. optiunii succesorale va putea opta
Lbertatea de alegere care diferit, acceptand o masa de bunuri si
caracterizeaza actul de optiune se renuntand la alta.
manifesta pe mai multe planuri, Act juridic declarativ de drepturi.
astfel: Optiunea succesibilului produce
nimeni nu e obliogat sa accepte efecte retroactive de la data
mostenirea ce i se cuvine deschiderii mostenirii, deci este
succesibilul are un drept absolut de a declarativa de drepturi.
alege intre posibilitatile conferite de Act juridic nesusceptibil de
dreptul de optiune modalitati. Optiunea succesorala nu
daca exista o pluralitate de poate fi atacata de termen sau
succesibili, fiecare este liber sa opteze conditie. Daca optiunea ar fi afectata
in sensul dorit, indiferent de alegerea de o modalitate, nu va produce nici un
celorlalti. efect, fiind nula absolut.
Exceptii de la principiul libertatii de
alegere
a)potrivit art 19 din D. 32/1954,
acceptarea mostenirii cuvenite unui
minor, indiferent de varsta sau a unei
persoane puse sub interdictie va fi
socotita intotdeauna ca fiind facuta
sub beneficiu de inventar
b)in ipoteza succesibilului decedat
inainte de stingerea dreptului de
optiune prin prescriptie fara a-si fi
exercitat dreptul, dreptul dfe optiune
se transmite prin succesiune la
propriul mostenitor
c)nu se bucura de libertate de
optiune, mostenitorul care cu intentie
frauduloasa a data la o parte sau a
ascuns bunuri ale mostenirii
Act juridic irevocabil. Mostenitorul
care a exercitat dreptul de optiune nu
mai poate reveni asupra alegerii
facute. Principiul opereaza cu caracter
absolut in cazul acceptarii pure si
simple a mostenirii, consolidandu-se
calitatea de mostenitor.
Act juridic indivizibil. Succesibilul
trebuie sa se pronunte unitar cu
privire la dreptul sausuccesoral
nefiind posibila acceptarea in parte a
mostenirii si renuntarea la rest.

27.Momentul de la care curge
termenul de acceptare/renuntare la
mostenire. Regula si exceptii.
Dreptul de optiune trebuie sa fie
exercitat intr-un termen de 6 luni
calculat de la data deschiderii
mostenirii. Renuntarea la msotenire
urmeaza sa fie facuta in acceasi
perioada de timp. Termenul de 6 luni
este acordat de lege „pentru
exercitarea dreptului de optiune
pentru a se putea pronunta asupra
acceptarii sau renuntarii in deplina
cunostinta de cauza”.Termhl incepe sa
curga de la data morti celui care lasa
mostenirea fata de toti succesibilii,
indiferent de vocatia lor. Aceasta
regula se palica indifrent daca
succesibilul mosteneste 9in nume
propriu sau prin reprezentare ori prin
retransmitere.Exceptii de la regula:
a)copilul conceput inainte de
deschiderea mostenirii, dar nascut
ulterior, termenul de prescriptie va
incepe sa curga de la data nasterii
acestuia, daca se naste viu
b)in cazul declrrarii judecatoresti a
mortii celui care lasa mostenirea,
termenul curge de la data ramanerii
definitive a hotararii
c)daca stabilirea legaturii de rudenie
cu efunctul de face pe cale
judecatoreasca, prescriptie curge de la
data ramanerii definitive a hotararii
inceptul prespcriptiei dreptului de
optiune mai poate fi amanat datorita
unor imprejurari care constituie cauze
de suspendare a prescriptiei, daca
acestea opereaza de la data
deschiderii succesiunii, impiedicand
succesibilul sa-si exercite dreptul de
optiune.
este lipsit de capacitate de exercitiu si
nu are reprezentant legal sau are
capacitate de exercitiu restransa si nu
are cine sa-i incuviinteze actele
cursul se suspenda pe durata
necesara obtinerii autorizatiei pentru
incuviintarea actelor de dispozitie ale
persoanelor incapabile sau cu
capacitate de exercitiu restransa daca
demersurile in acest scop au fost
facute inainte de implinirea
termenului de prescriptie,
Succesibilul poate fi repus in
termenul de prescriptie de instanta de
judecatoreasca daca se constat ca
fiind temeinic justificate cauzele
pentru termenul de prescriptie a fost
depasit, si cu conditia sa fi
cerutreunerea in termen in decurs de
o luna de la incetarea cauzelor care
justifica depasirea termenului de
prescriptie.
Exemple de cauze temeinic justificate:
ascunderea cu rea credinta a mortii
lui de cuius de catre comostenitori,
neexercitarea de catre mama a
drepturilor si indatoririlor parintesti.

26.Prescriptia dreptului de optiune

succesorala
Dreptul de optiune trebuie sa fie
exercitat intr-un termen de 6 luni
calculat de la data deschiderii
mostenirii. Renuntarea la msotenire
urmeaza sa fie facuta in acceasi
perioada de timp. Termenul de 6 luni
este acordat de lege „pentru
exercitarea dreptului de optiune
pentru a se putea pronunta asupra
acceptarii sau renuntarii in deplina
cunostinta de cauza”.
Termenul se aplica mostenitorilor
legali, legatarilor universali sau cu
titlu universal, executarii legatelor
particulare, iar nu acceptarii lor,
statului cand vine la mostenire ca
legatar universal sau cu tilu
particular.
Cursul prescriptiei dreptului de
optiune succesorala de 6 luni se
suspenda de drept cat timp
succesibilul:
e impiedicat printr-un caz de forta
majora (eveniment exterior
imprevizibil, inevitabil si invincibil) sa-
si exercite dreptul de optiune
face parte din fortele armate ale
romaniei aflate pe picior de razboi
28.Acceptarea pura si simpla
fortata. Natura juridica, conditii,
efecte
Acceptarea fortata a mostenirii este
impusa de lege in cazul in care
succesibilul a dat la o parte, a
sustras, sau a ascuns, tainuit, bunuri
ale mostenirii, inclusiv prin
nedeclararea lor la inventar cu
intentia frauduloasa de a le insusi in
exclusivitate si de a pagubi de
comostenitori si sau creditorii
msotenirii.
Sustrgerea sau ascunderea de bunuri
se analizeaza ca fapte juridice ilicite,
delicte civila, iar sanctiunea reprezinta
pedepasa civila calificare cu multiple
consecinte.
Pentru a fi in prezenta acceptarii
fortate trebuie intrunite mai multe
conditii:Elementul obiectiv consta in
darea la o parte (sustragerea) sau
ascunderea, tainuirea unor bunuri cu
ocazia inventarierii a unor bunuri din
mostenire, sustragere sau ascundere
savarsita de succesibil singur sau in
participatie cu altul. Poate fi vorba de
fapte comisive, de exemplu
ascundeera materiala a unor bunuri,
inclusiv fructele acestora sau prin
fapte omisive: omisiunea de a trece
anumite bunuri in inventar,
nedeclararea unei donatii.
Darea la o parte sau ascunderea
presupun clandestinitatea.
Elementul subiectiv il reprezinta
intentia frauduloasa a mostenitorului,
frauda destinata a inlatura aplicarea
intre mostenitori a regulilor
devolutiunii succesorale legale sau
testamentare. Frauda succesorala
trebuie sa fie intentionata, dolosiva,
savarsita cu rea-credinta. Intentia
frauduloasa trebuie sa fie dovedita de
partea interesata
Autorul faptei ilicite trebuie sa aiba
calitatea de msotenitor cu vocatie
concreta la mostenire, fie de
mostenitor legal, fie de legatar
universal sau cu titlu universal.
Autorul faptei ilicite trebuie sa aiba
capacitate delictuala (savarsirea faptei
cu disernamant).
Pentru savarsirea acestui delict legea
prevede ca pedeapsa civila o dubla
decadere:
decaderea din dreptul de optiune
succesorala – este decazut din dreptul
de a renunta la mostenire sau de a o
accepta sub beneficiu de inventar, iar
daca a optat anterior in acest sens,
decade din benefciul de inventar
decaderea din drepturile succesorale
asupra bunurilor sustrase sau
ascunse – desi succesibilul pastreaza
calitatea de msotenitor nua re nic un
drept asupra bunurilor sustrase sau
ascunse, bunuri care vor fi dobandite
de comostenitorii vinovatului, potrivit
cotelor lor succesorale.
30.Renuntarea la mostenire stins prin consolidare sau confuziune
Renuntarea la msotenire este actul ope legis la data deschiderii
juridic unilateral expres si solemn mostenirii, renasc prin efectul
prin care succesibilul declara, in retroactiv al renuntariiRenutnatorul
cadrul termenului de prescriptie a pierde, pe langa calitatea de
dreptului de optiune succesorala, ca mostenitor, si beneficiul sezinei, la
nu isi insuseste (renunta la) titlul de care a avut dreptul in calitate de ruda
mostenitor, desfiintand cu efect in linie directa.Creditorii
retroactiv vocatia sa succesorala, succesibilului renuntator nu au
devenind strain de mostenire.Conditii dreptul sa urmareasca patrimoniul
de fond speciale:a)renuntarea este succesoralRenuntatorul nu are
expresab)renuntarea la mostenire este obligatia de a plati taxe succesorale.
vaalbila si produce efecte ca atare Retractarea renuntarii. in principiu,
numai daca succesibilul nu si-a renuntarea la msotenire este un act
exercitat anterior dreptul de optiune irevocabil, in intentia de a se evita
prin acceptare a mostenirii. vacanta succesorala, legea permite,
c)renuntarea este un act juridic exceptional, retractarea renuntarii,
indivizibil; succesibilul nu poate dar numai daca sunt indeplinite 2
renunta in parte la dreptul sau conditii cumulative:
succesoral pentru a accepta restul sa nu se fi implinit termenul de
d)renuntarea trebuie sa fie pur prescriptie a dreptului de optiune
abdicativa (impersonala si cu titlu succesorala
gratui)Conditii de forma. Renuntarea mostenirea sa nu fi fost acceptata
este un act juridic solemn, Declaratiile Ca urmare a retractarii renuntarii,
de renuntare la succesiune se fac in succesibilul devine mostenitor
fata notarului public si se inscriu acceptant, fiind o acceptare pura si
pentru opozabilitate in registrul simpla a mostenirii, nu si in cazul
special de renuntari la succesiune minorilor si a persoanelor puse sub
tinut de biroul notarilor publici pentru interdictie, care se socoteste sub
intreaga circumscriptie teritoriala a beneficiu de inventar.
judecatoriei unde defunctul a avut Retractarea renuntarii opereaza
ultimul domiciliu, iar daca nu a avut retroactiv, De la data deschiderii
ultimul domiciliu in tara unde s-a succesiunii.
avut bunurile cele mai importante ca
valoare din tara.Deci, renuntarea
trebuie sa indeplineasca 2 conditii de
forma: una de validitate si alta de
opozabilitate, astfel:
declaratia trebuie data in fata
notarului public
declaratia trebuieinscrisa in registrul
special de renuntari la succesiune
tinut de biroul notarial desemnar
pentru circumscriptia teritoriala a
judecatoriei de la locul deschiderii
mosteniriiEfectele renuntarii: Ese
desfiinteaza cu efect retroactiv si, daca
declaratia de renuntare a fost inscrisa
in registrul de renuntari – cu
opozabilitate erga omnes vocatia
succesibilului el devenind strain de
msotenire, „eredele ce renunta este
considerat ca nu a fost niciodata
erede”. De aici urmatoarele
consecinte:
renuntatorul nu beneficiaza de nici un
drept succesoral, dar nici nu este
obligat sa suport datoriile si sarcinile
mostenirii
in caz de deces al renuntatorului,
partea din msotenire la care ar fi avut
dreptul nu se transmite la proprii
mostenitori, iar descendentii lui nu
vor putea veni la msotenire prin
reprezentare, ci numai in nume
propriu
Daca renuntatorul a beneficiat de o
donatie din partea celui care lasa
mostenirea nu va fi obligat la raport
indiferent ca donatia s-a facut cu sau
fata scutire de raport.
Drepturile reale sau decreanta ale
renuntatorului impotriva defunctului
sau ale acestuia impotriva
succesibilului renuntator si care s-au
31.Notiunea de sezina. Efecte.
Mostenitorii sezinari
Sezina este un beneficiu al legii in
virtutea caruia anumiti mostenitori
„au de drept posesiunea succesiunii
din momentul mortii defunctului”.
Posesiunea de drept a mostenirii
desemnata prin notiunea de sezina
este independenta de elementele
constitutive ale posesiunii;
mostenitorul sezinar are aceasta
calitate chiar daca de fapt nu
stapaneste bunurile succesorale.
Sezina ofera mostenitorului in cauza
posibilitatea juridica de a intra in
stapanirea bunurilor succesorale si de
a exercita drepturile si actiunile
dobandite de la defunct sau intrate in
mostenire ulterior (dreptul la fructe)
fara a fi necesara atestarea prealabila
a calitatii de mostenitor pe cale
notariala sau judecatoreasca.
Numai descendnetii si ascendentii
defunctului sunt mostenitori sezinari,
deci numai rudele in linie dreapta.
Calitatea de sezinar este conditionata
de vocatia lor concreta la mostenire.
Mostenitorul rezervatar exheredat
pastreaza calitatea de mostenitor
sezinar, deoarece culege rezerva in
calitate de mostenitor legal.
Efectele sezinei:
mostenitorul sezinar poate intra in
stapanirea de fapt si administrarea
tuturor bunurilor succesorale, mobile
sau imobile, fara indeplinirea vreunei
formalitati prealabile.
mostenitorul sezinar poate exercita
drepturile si actiunile patrimoniale
dobandite prin mostenire – inclusiv
actiunile posesorii, desi nu a exercitat
in fapt posesiunea imobilului – si
poate fi urmarit de creditorii
mostenirii ca parat (cu rezerva
termenului de 3 luni si 40 zile pentru
inventar si deliberare, in care nu
poate fi condamnat la plata) fara
atestarea prealabila a calitatii de
mostenitor
32.Notiunea si conditiile de fond ale
partajului de ascendent. Efecte
Partajul de ascendent poate fi definit
drept un act juridic intre vii, donatie,
sau pentru cauza de moarte,
testament, prin care ascendentul
imparte intre toti descendentii sai cu
vocatie succesorala la deschiderea
mostenirii bunurile sale, in tot sau in
parte, bunuri dobandite de catre
descendenti divizat, in mos individual,
iar nu in cote-parti ideale, ce
caracterizeaza starea de indiviziune.
Conditii de fond: imparteala de
ascendent trebuie sa indeplineasca
conditiile de fond de drept comun
(capacitate, consimtamant, obiect,
cauza) prevazute de lege pentru
validitatea donatiilor, dispozitiilor
testamentare, precum si indeplinirea
unor conditii speciale:
numai parintii pot sa-si imparta
bunurile intre descendentii lor;
ascendentii pot fi din casatorie, din
afara ei ori din adoptie
imparteala se face numai intre momentul deschiderii mostenirii,
descendentii dispunatorului. potrivit vointei testatorului.
Descendentii trebuie sa aiba vocatie Intre descendenti se nasc raporturi de
succesorala concreta (efectiva, utila) imparteala la deschiderea msotenirii si
in nume propriu sau prin ca atare, datoreaza garantie in calitate
reprezentare, sa nu fie nedemni si sa de copartasi si se bucura de privilegiul
fi acceptat mostenirea expres sau imobiliar al copartasului.
tacit. Sub sanctiunea nulitatii Bunurile care nu au fost impartite vor
absolute, imparteala de ascendent fi dobandite de mostenitori in stare de
trebuie sa cuprinda toti indiviziune
descendentii care vin efectiv la
mostenire.
Partajul testamentar poate avea ca
obiect toate bunurile ce ascendentul a
lasat la moartea sa (intreaga masa
succesorala) sau numai o parte a lor.
Imparteala are ca obiect numai
bunurile prezente
Imparteala de ascendent trebuie sa
fie:Efectiva – in sensul divizarii
materiale a bunurilor Sa fie facuta cu
respectarea „partii legitime” (rezerva
succesorala) a fiecarui ascendent, cel
vataamt putand ataca imparteala prin
actiunea in reductiune.
Efectele impartelii de ascendent
Partajul de ascendent produce efecte
diferite dupa cum s-a realizat prin
donatie sau testament.
DonatieEfectele inainte de
deschiderea mostenirii.
Donatarii, ca succesori in drepturi cu
titlu particular prin acte intre vii vor
dobandi in mos irevocabil de la data
incheierii contractului, drepturile care
formeaza obiectul lui (proprietae,
nuda proprietate daca donatorul si-a
rezervat dreptul de uzufruct), putand
dispune liber de bunurile ce le-au fost
atribuite, fara sa mai astept
deschiderea succesiunii ascendentului
donator. Fiind un act juridic mixt
(donatie si imparteala), produce efecte
intre descendenti, care au unii fata de
altii calitatea de copartasi, raporturi
nascute din imparteala.
Efecte dupa deschiderea mostenirii. din
momentul deschiderii mostenirii,
descendentii donatari devin
succesibili, dar pastreaa si calitatea
de donatari. Ei se bucura de dreptul
de optiune succesorala, putand
accepta sau renunta la
mostenire.Descendentii donatari care
accepta msotenirea si indeplinesc
conditiile pentru a mosteni (nu sunt
nedemni si au capacitate succesorala):
raspund de pasivul mostenirii,
proportional cu partea ereditara a
fiecaruia dobandesc mostenirea in
stare divizata, ceea ce inseamna ca
fiecare pastreaza bunurile primite
donatie Pot intenta actiunea in
reductiunea liberalitatilor excesive,
daca rezerva succesorala a fost
incalcata prin imparteala de
ascendent.Testament
Fiind o dispozitie mortis cauza,
imparteala testamentara nu produce
nici un efect cat timp ascendentul
traieste si el o poate revoca sau
modifica pana in ultima clipa a vietii.
Efecte dupa deschiderea mostenirii.
descendentii dobandesc bunurile
atribuite in stare divizata, din chiar