OBIECTIVE EDUCATIONALE
SA DEFINEASCA PROCESUL DE NURSING IN CARDIOLOGIE SA DESCRIE ELEMENTELE PROCESULUI DE NURSING IN CARDIOLOGIE SA ENUMERE SI SA DESCRIE SEMNELE SI SIMPTOMELE CARACTERISTICE PACIENTULUI CU AFECTIUNE CARDIACA SASI IMBUNATATEASCA CUNOSTINTELE , APTITUDINILE SI ABILITATILE IN REALIZAREA EXAMENULUI FIZIC AL UNUI PACIENT CU AFECTIUNE CARDIACA SA ENUMERE SI SA DESCRIE ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNE CARDIACA SA DOBANDEASCA ABILITATI IN REALIZAREA UNUI PLANI DE INGRIJIRE SPECIFIC PACIENTULUI CU AFECTIUNE CARDIACA
COMPETENTE :
REPERE SEMIOLOGICE
DUREREA
A. DUREREA PRECORDIALA - FIZIOPATOLOGIA : Efortul, debitul sanguine in arterele coronariene neproportional cu cererea metabolica a miocardului datorita unei vasculatizatii scazute sau rezistentei periferice crescute in patul vascular,
In cazul ingustarii lumenului arterei coronare epicardice ( mai mult de 70% din diametru normal) se produce o dilatare a arteriolelor in aval de stenoza care permite mentinerea unei perfuzii suficiente in repaus . Dar cand cererea de oxygen creste ( efort fizic sau accelerarea ritmului cardiac , vasodilatatia devine insuficienta si durerea de tip anginos apare secundar unui debit sanguine coronarian insufficient
I. DUREREA ISCHEMICA
Durerea din ischemia miocardica este determinata de o oxigenare insuficienta a muscghiului cardiac . Ischemia miocardica apare de fiecare dat cand exista un dezechilibru intre aportul si necesarul de oxigen.
Ateroscleroza coronariana este astazi principala cauza de obstruare organica a arterelor coronare . de asemenea concomitant se poate declansa un spasm coronarian tranzitor si reversibil care se poate produce deasupra sau sub placa de aterom
De multe ori criza de angina nu este perceputa de pacient ca o durere tipica . Cateodata pacientul resimte o usoara jena, la inceput usor perceptibila si care in timp se exacerbeaza si se transforma intr-o adevarata opresiune retrosternala intensa si angoasanta
Localizarea este variabila dar in cele ami multe cazuri ramane la nivelul regiunii precordiala
Iradierea :
In umarul stg sau pe fata interna a bratului , pumnului si extremitatea degetelor La nivelul mandibulei 2
Frecventa cardiaca accelerate Tensiune arteriala cresuta Paloare, vertij , tulburari digestive ( grata ) Anxietate
La debut angina pectorala clasica este declansata de efortul fizic ( semn patognomonic) Ea cedeaza la repus de cateva minute sau administrare de nitrati
DUREREA DIN PERICARDITA - Inflamatia acuta sau subacuta a seroasei pericardice ( cu sau fara tamponada) este responsabila de durerea din regiunea precordiala putand simula o ansina pectorala
Aceasta afectiune grava este determinate de dezvoltarea unui hemetom la nivelul peretelul aortic si survine cu ocazia dilacerarii intimei ( tunica interna a aortei)
Este o durere organica determinate de dezechilibru dintre nevoile metabolice ale miocardului crescute datorita ritmului rapid si posibilitatea circulatiei coronariene de a satisface aceste nevoi .
B. DUREREA EXTRACARDICA
DURERILE RADICULARE
Au character de arsura
Sunt bine delimitate de bolnav ; apar brusc in spate si iradiaza in fata ( in centura )
Nu au un substrat organic
Au un character de intepatura sau arsura , sunt localizate prcis de bolanv , cu degetul, in regiunea mamelonara stanga
Nu iradiaza
Nu au legatura cu eforturile
DISPNEEA
FIZIOPATOLOGIE : apare cand scade rezerva cardiaca , mai ales in incapacitatea inimii stangi de a evacua intreaga cantitate de sange primita de la inima dreapta ( insuficienta cardiaca stanga ) in consecinta apare staza in circulatia pulmonara , cresterea rigiditatii pulmonare si sacderea elasticitatii sale , fenomene care maresc efortul respirator si duc la aparitia dispneei . Dispneea de origine respiratorie poate provoca insuficienta cardiaca dreapta
FORME:
dispneea de efort
dispneea paroxistica / astmul cardiac dispnee care apare in accese si survine noaptea la cateva ore de la culcare , brusc cu senzatie de sufocare , tuse neliniste
edem pulmonar acut : criza de sufocare este insotita de expectoratie spumoasa, rozata , foarte abundenta ; daca nu se intervine poate surveni moartea
EDEMUL PULMONAR ACUT survine datorita cresterii presiunii in capilarul pulmonar ( astmul cardiac) sau hipertensiunii pulmonare ( stenoza mitrala stransa, insuficienta ventriculara stanga )
Apare in urma factorilor care maresc presiunea capilara sau permeabilitateacapilara : obosela , effort, descarcare catecolamine
Simptome :
paluare
polipnee
anxietate
tuse
PALPITATI
DEFINITIE : batai ale inimii resimtite de bolnav ca senzatii neplacute , suparatoare sub forma unor lovituri repetate in reginea precordiala
CAUZE EXTRACARDIACE :
effort mare 7
febra
tulburari digestive
aerofagie, constipatie
anemia
hipertiroidismul
menopauza
BOLI CARDIO-VASCULARE
- stenoza mitrala
hipertensiunea arteriala
hipotensiunea arteriala 8
CIANOZA
DEFINITIE: coloratie violacee a tegumentelor si mucoaselor , datorita cresterii hemoglobinei reduse in sangele capilar.
INTENSITATEA: proportionala cu valoarea hemoglobinei ( poate lipsii in anemie si este mult mai evidenta in poliglobulie)
CAUZE:
SIMPTOME RESPIRATORII
tuse
hemoptizie
SIMPTOME DIGESTIVE
dureri in epigastru
greturi
varsaturi
meteorism epigastric
SIMPTOME NERVOASE
Cefalea
Ameteli
Sincopa : anamneza de ischemie cardiaca, paloare constanta, durata mai lunga, ECHO, aritmii, bloc total, semen cerebrale sau cardiace
ALTE SIMPTOME
10
Hepatomegalia dureroasa
Tulburari neurocirculatorii
SEMNELE FIZICE
1.
INSPECTIA
2.
PALPAREA
3.
PERCUTIA
4.
AUSCULTATIA
INSPECTIA
Pozitia pacientului : ortopneea insuficienta cardiaca stg; pozitia genupectorala- pericardita lichidiana
11
Culoarea tegumentelor si mucoaselor: paloarea: endocardita lenta, cardita reumatica, insuficienta cardiaca,
1.
12
2.
PALPAREA
Prin marirea inimii se deplaseaza in jos sis pre stanga ( HVS) si numai spre stanga ( HVD)
2.b FREAMATELE : vibratii provocate de suflurile valvulare intense si aspre ; dau o senzatie tactila asemanatoare cu torsul de pisica
2. c FRECATURA PERICARDICA
2.d PALPAREA ARTERELOR PERIFERICE( temporala, radiala , humerala, carotida, pedioasa, tibiala posterioara, femurala ) permite decelarea elasticitatii si permeabilitatii arteriale
3.
4.
INIMA NORMALA :
13
MODIFICARI PATOLOGICE :
intarirea zgomotului al II- lea la aorta _ HTA intarirea zgomotului al II- lea la pulmonara stenoza mitrala intarirea zgomot I la varf- stenoza mitrala zgomot de galop = zgomot in trei timpi insuficienta cardiaca SUFLURI : zgomote supraadaugate
EXPLORARI FUNCTIONALE
1.
PROBE CLINICE
14
a.
PULSUL
Se cerceteaza pulsul radial care se palpeaza correct la ambele mani, cu 3 degete, pacientul fiind in repaus; se numara pulsatiile timp de 1 minut.
FRECVENTA SI RITMUL
PULS BIGEMINAT: are 2 pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de o pauza lunga-extrasistole
AMPLITUDINE/INTENSITATE
Puls mic si rapid: colapsul vascular Puls saltaret si depresibil( pulsul CORRIGAN)-insuficienta aortica Puls alternant-bataile sunt egale
15
DURITATEA/PRESIUNEA IN ARTERE
Dur-hipertensiune arteriala
Reflecta presiunea sangelui in sangele din artere sin u tensiunea peretelui arterial.
VALORI NORMALE( COMITETUL EXOERTI O.M.S.140-160 mmHg pentru maxima, si 90-95 mmHg pentru minima)
MASURAREA CORECTA
Bolnav in repaus fizic si psihic ( culcat timp de 10,20 min) Inregistrari multiple inregistrandu-se cea mai mica valoare Masurarea se face intotdeauna la acceasi ora si utilizand acelasi tip de aparat T.A. trebuie masurata la humerala, bilateral, in crinostatism, in ortostatism si la membrele pelvine (T.A. este mai mare decat la cele toracice cu 20-40 mmHg pentru cea sistolica si cu 10-20 mmHg pentru cea diastolica)
METODE UTILIZATE:
16
VALORI PATOLOGICE:
Hipertensiune arteriala Insuficienta aortica Blocul total Hipertiroidism Cuarctatia de aorta In colaps scad ambele tensiuni
2.
PROBE HEMODINAMICE
a.
DEBITUL CARDIAC
Reprezinta o consecinta a activitatii cardiace, inima propulsand cu fiecare sistola in artera aorta si pulmonara cate 60-70 ml. sange= debit sistolic
Debit cardiac=cantitatea de sange expulsata de fiecare ventricul intr-un minut ( D.S. x frecventa cardiaca ) aproximativ 5-6 l. sange
Debit cardiac marit: effort, emotii, sarcina, stari febrile, anemii, hipertiroidism, corp pulmonary cronic
Debit cardiac scazut: insuficienta cardiaca, soc, tahicardi,stenoze valvulare, pericardite, fibrlatia atriala 17
b.
PRESIUNEA VENOASA
Pentru determinare se poate folosi manometru Claude sau un simplu tub gradat= metoda directa
Metoda indirecta: raportarea nivelului turgescentei jugulare la linia sternala anterioara sau reperat o vena turgestenta de pe fata dorsala a pacientului culcat si observand nivelul la care dispare turgestenta radicand mana. Inaltimea in centimetri de la planul atriului drept la acest nivel exprima aproximativ presiunea venoasa.
c.TIMPUL DE CIRCULATIE
Se determina prin introducerea unei substante in sistemul venos periferic si cronometrarea timpului necesar aparitiei reactiei.
Timpul brat limba ( vena bratului- capilar periferic) = 13 - se utilizeaza de colin ( gust amar) sau gluconat de calciu ( senzatie de caldura)
18
PATOLOGIE
Alungirea timpului brat limba: ICS, pericardita constrictiva, Alungirea timpului brat- plaman: ICD, pericardita constrictiva Scurtarea timpului brat- limba: anemii, febra, hipertiroidism Scurtarea timpului brat plaman: trahicarti hipertiroidism, anemii, febra
3.
ELECTROCARDIOGRAFIA
4.
FONOCARDIOGRAFIA
Metoda care inrecistreaza graphic zgomotele si suflurile produse de inima cu ajutorul unui microfon asezat la nivelui diferitelor focare de ascultatie
5.
6.
19
Efectuarea angiocardiografiei
7.
b.
c. Angiocardiografia-examen care pune in evidenta cavitatile inimii si arboreal vascular cu ajutorul unei substante de contrast
Radiografia apreciaza:
Pozitia: o treime din umbra inimii se afla la dreapta liniei mediene si 2/3 la stanga
Marimea: inima este marita cand marginea dreapta depaseste marginea coloanei cu aproximativ 3 cm iar cea stanga depaseste linia medio-claviculara
Marginea dreapta, arcul superior= cava superioara, arcul inferior= artriul drept
Marginea stanga: arcul superior=butonul aortic, arc mijlociu ( concav) a. pulminara si urechiusa stanga, arc inferior- ventricul stang
PROCESUL DE INGRIJIRE
PREZENTARE GENERALA- DEFINITIE , CARACTERISTICI, AVANTEJE, ABILITATI NECESARE UTILIZARII PN, CUNOSTINTE NECESARE PENTRU PN, ACTIVITATI DESFASURATE DE ASISTENTA IN CADRUL PROCESULUI DE NURSING IN CARDIOLOGIE
OBIECTIVE EDUCATIONALE :
1.
3.
I.
PREZENTARE GENERALA
21
DEFINITIE-caracteristici
PN este un proces organizat si planificat care permite acordare de ingrijiri individualizate adaptate fiecarui pacient ; un mod de a gandi logic , care permite interventia constienta , planificata a ingrijirilor , in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului
PN este un proces dinamic , asistenta in fiecare etapa putand obtine noi date despre pacient
PLANUL DE NURSING : este un document scris ce sumarizaza etapele procesului de nursing si cu ajutorul caruia se transmit fiecarei asistente date referitoare la pacient si interventiile efectuate
este un mijloc de comunicare a informatiilor pentru toate persoanele implicate in ingrijirea pacientului ; documentatie referitoare la interventiile planificate pentru pacient
AVANTAJELE PN
22
creste profesionalismul
creste responsabilitatea
da satisfactia muncii
Pentru pacient
determina pacientul sa participe ( planificare participativa) la ingrijiri si sa se preocupe de obtinerea si mentinerea unei stari bune de sanatate
capacitate de decizie
etc
24
criteriile de evaluare
drepturile pacientului
colectarea informatiilor
verificarea datelor
interpretarea datelor
stabilirea prioritatilor
stabilirea obiectivelor
25
5 etape:
culegerea , validarea si organizarea datelor = APRECIEREA analiza si interpretarea lor( probleme , diagnostic de ingrijire) planificarea ingrijirilor( obiective) realizarea interventiilor ( aplicarea/ implementarea interventiilor) evaluarea
APRECIEREA
Colectarea datelor incepe odata cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sanatate si se continua pe toata perioada furnizarii ingrijirilor de sanatate; asistentul nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota date privind pacientul
26
Scopul : stabilirea unui profil de sanatate al pacientului , profil care va sta la baza planului de nursing individualizat
asistent dezorganizat
27
B. CATEGORII DE DATE :
2. Date variabile
- starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia respiratorie, apetitu, eliminarea, somnul, miscarea, reactiile alergice, infectii, oboseala, durere, reactii la tratament etc
- conditii psihosociale: anxietate, stres, confort/inconfort, stare depresiva, stare de constienta, capacitate de comunicare, grad de autonomie, acceptarea sau neacceptarea bolii/ rolului
Datele sunt puse la dispozitia intregii echipe de ingrijire si constituie un instrument de lucru in procesul de ingrijire 28
C. SURSE DE INFORMATIE
2. Surse indirecte/ secundare : familia, anturajul, membrii echipei de sanatate( medici, asistente, asistente sociale , kinetoterapeuti etc.) , dosarul medical ( foaie de observatie, carnet de sanatate) , consultarea unor date in cazuri specifice ( ex. Hemodializa) , literatura de specialitate
a) INTERVIUL
Reprezinta dialogul, discutia, intre asistent si pacient ; permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale pacientului si diverse manifestari de dependenta pe care le determina ; este un instrument de cunoastere a pacientului si personalizare a ingrijirilor
OBIECTIVELE INTERVIULUI :
OBTINEREA DE INFORMATII referitoare la starea bio-fiziologica, psihologica, socio-culturala si spirituala a pacientului , reactiile pacientului , resursele acestuia
29
Oferirea de INFORMATII pacientului referitoare la interventii, tratament, examinari, pentru al determina sa participe la stabilirea obiectivelor , planificarea si efecuarea interventiilor
TIPURI DE INTERVIU :
Structurat : pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient Ex: cum va numiti ?; Ce ocupatie aveti?
Semistructurat : condus cu obiective si tinte precise Ex.: explicati-mi despre suferinta D-voastra legata de oboseala
ETAPELE INTERVIULUI :
1.
Inceperea interviului
2. Desfasurarea interviului
- asistentul pune intrebari deschise sau inchise ale caror raspunsuri vor profila pacientul
30
este bine sase semnaleze sfarsitul interviului ( vom termina in 3 minute , va voi adresa inca 3 intrebari )
3. Concluzia interviului
- la sfarsitul interviului asistentul va trage concluziile : va multumesc pentru raspunsurile D-voastra, Am inteles care sunt problemele D-voastra, Raspunsurile Dvoastra ma vor ajuta sa planific ingrijirile , etc )
respectarea orei de masa, momentelor de repaus, perioadelor in care pacientul se simte foarte suferind, are vizitatori
Durata : asistentul trebuie sa-si planifice un timp suficient pentru a permite pacientului sa se exprime in ritmul sau; planificarea numarului de intrebari sau numar de minute
Locul : asistenta trebuie sa creeze conditiile optime tinand cont de : intimitatea si confortul la care pacientul are dreptul ( salon, cabinet de consultatii, sala de tratament )
LINISTEA
31
AUSCULTAREA ATENTA
Adoptarea unei atitudini de ACCEPTARE , fara manifestari de aprobare sau dezaprobare , respectand credintele si valorile pacientului
REZUMAREA informatiilor pentru a primi din partea pacientului confirmarea exactitatii lor
Pozitia corpului comoda deschisa , limbaj adecvat dovedesc pacientului dorinta de al asculta si a-i usura suferinta
abilitatea de a pune intrebari adecvate (inchise sau deschise: narativ, descriptiv, de tp clarificare )
abilitatea de aconfirma/ valida perceptiile sale in legatura cu pacientul , in asa fel incat sa elimine subiectivismul observatiei sale
abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare cand face divagatii ( Vad ca va preocupa mult greutatea dar ati putea sa- mi relatati mai amanuntit despre somnul D-voastra)
32
extragerea si reformularea continutului emotiv din enuntul pacientului si raspunzandu-i astfel incat sa demonstreze ca intelege/ traieste ce simte pacientul ( empatie)
b. OBSERVATIA
Observatia este o metoda de culegere a datelor utilizata pe parcursul intregii activitati ; presupune abilitati intelectuale , integritate senzoriala , spirit de observatie, continuitate
Este un proces selectiv care determina A VEDEA ceea ce AM INVATAT sa VEDEM si ceea ce ESTE DE VAZUT .
Este directionata spre pacient dar si spre mediu sau de viata ; trebuie sa fie continua si obiectiva
Observatia cuprinde : starea fizica, mentala, emotionala , microclimatul, decelarea pericilelor actuale sipotentiala din mediu , factori care influenteaza starea de sanatate a pacientului
IMPLICAREA SIMTURILOR :
VEDEREA: fizionomia persoanei, privire, comportament ; semne si smptome care traduc o nevoie sau o problema de sanatate 33
ATINGEREA : rol important in examenul fizic , palpare, permitand determinarea unor detalii: induratie, caldura etc.
MIROSUL : gradul de curatenie al pacientului, procese patologice ( infectiide palga), halena ( acidoza la un diabetic)
2 forme de observatie :
- presupune stabilirea unor parametrii de observat : evaluarea efectelor terapeutice ale medicamentelor sau regimului alimentar , problemele pacientului determina numarul parametrilor alesi pentru a fi observati si frecventa cu care se face aceasta
ELEMENTE DE EVITAT:
subiectivism
judecati preconcepute
superficialitate si rutina
c. EXAMENUL FIZIC
Examinarea sistematica a pacientului in vederea aprecierii starii sale fizice si mentale ; este un proces de investigatie in vederea formularii interventiilor in nursing
Tehnici:
INSPECTIA
PALPAREA
PERCUTIA
AUSCULTATIA
VALIDAREA DATELOR : procesul de confirmare si verificare a veridicitatii informatiilor obtinute . Datele pot fi validate cu ajutorul pacientului in timpul sau dupa culegerea datelor. Daca pacientul este incapabil sa coopereze pentru validare se poate apela la familie, membrii echipei de sanatate
ORGANIZAREA DATELOR : reprezinta gruparea lor in asa fel incat sa faciliteze identificarea problemelor actuale si potentiale .
1.
ANALIZA
examinarea datelor
date de dependenta
INTERPRETAREA
36
Organizarea datelor se poate face si dupa alte metode ( Maslow, Gordon pe sisteme si aparate : respirator, cardiovascular etc. )
2.
IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
Asistentul impreuna cu pacientul pot identifica punctele slabe, punctele tari, oportunitatile si amenintarile ; toate acestea il pot ajuta pe pacient in procesul de refacere.
Problemele de sanatate ale pacientului sunt identificate pe baza manifestarilor clinice semne, simptome- reactiile si comportamentul acestuia
3.
- DEFINITII : o forma simpla precisa care descrie raspunsul persoanei la o problema de sanatate; o judecata practica bazata pe colectarea si analiza datelor si serveste la planificarea ingrijirilor
Sevesc ca baza pentru a alege interventiile de ingrijire vizand atingerea rezultatelor pentru care asistentul este responsabil
3 PARTI:
37
a.
b.
c.
Semne si simptome
P- problema : un comportament , o reactie, o atitudine , o dificultate a pacientului fata de satisfacerea nevoilor de sanatate din punct de vedere fiziologic, psihologic, socio-cultural si spiritual
Termeni utilizati pentru enuntul problemei: alterare, diminuare, dificultate, deficit, refuz, incapacitate
1. fizici: intrinseci( infectii, obstruarea cailor respiratorii ) si extrinseci ( imobilizare in aparat gipsat, pansament compresiv, sonde )
2.
3.
4.
5.
38
4.
diagnosticul actual : cuprinde problema actuala sau reactiile pacientului la o probleme si factorii etiologici ; legatura se realizeaza prin expresia legat de sau datorita Ex. : anxietate legata de iminenta unei investigatii sau disconfort legat de durere
diagnosticul potential: poate fi enuntat pe baza istoricului starii de sanatate a pacientului, cunoasterea complicatiilor bolii Ex. Potential de alterare a respiratiei legat de fumatul excesiv
diagnosticul posibil : pentru a evidentia un raspuns incert al pacientului sau legati de factori necunoscuti Ex: perturbarea posibila a stimei de sine din cauza unei dificultati in asumarea rolului de tata sau disfunctii sexuale
39