GURA BE pyre 4 omicir LA LE SF/NTILOR APOST7OL,/' Aadesene de Seam Saye ~ bh de Merle: Tacbtahia he Teates Gihin , 1986 a Ge bees = Panett wel 4-5 6 a eri fx deal, reteOMILILT LA PAPTELE APOSTOLILOR peseoesaneessesasessecesseneesscceenee eee OMTLIA I. "Cuyintul cel dint?i 1-am ficut 0, Teofile, despre toate cele ce a inceput licus a face gi a invata, Pind im ziua in care s-a fndltat la cer, poruncind prin Duhul Sfint apostolilor pe care iva ales".(Cap. I, 1-2) 1).- Sfintul Ioan Gura de Aur face cunoscut eA el va tileui cartea Faptele Apostolilor, fiindcd aceasti carte este putin cunoseuté, desi conyine minunate invtaturi. 2).- Dup&i aceea, pune in lumind modestia Sfintului Luea, care, vortind despre Evanghelia ca, o nu- megte numai o Carte, $i araté cd, trebuie sa avem toat&é increderea intr-un autor, martor fap- telor pe care le istoriseste. 3).- Oratorul tilcuieste apoi amAnuntit primele ver- sete, 94 observé ci apostolii au avut grijé o8 dovedeascd in special Invierea Dommului, fiindci acest punct odatd stabilit, era ugor de dovedit dumnezeirea Sa. 4).- Daci Iisus Hristos a voit ca apostelii si agtep- te, la Ierusalim, venirea Dumului Sfint, a fost numai pentru ca ei sd nu plece le lupt& pe ju- nitate tnarmaji, si pentru ca ei sd le dea con- cetdyenilor lor premisele misiunii lor. 5).- Duhul Sfint nu se pogoard peste apostoli decit la zece zile dupi Indljare, pentru ca ei sd fie 9i mai bine pregatiti pentru a-L primi ca Duh ningtietor, 6).- Sfintul Ioan Gurd de Aur conchide din aceasta numire dumnezeirea Sfintului Duh, altfel Bl n— ar fi putut sd-i mingiie in absenje Fiului lui Dumnezeu, 3 7 gi 8).- Cu prilejul rostirii acestor cuvinte:"Veti fi botesati cu Duhul Sfint”, Sfintul Joan Gura ae Aur, se aratd categoric impotriva obiceiului periculos de a nu primi botegul decft in uwltimul moment, gi combate falsele pretexte cu care se colora aceasti neglijenta. Multi ignoré exiatenja insdgi a cartii Faptele Aposto— lilor, cit gi numele autorului ei, Amcrezut deci de folo: tilcuirea ei, pentru a vindeca aceasta mare negtiinta, gi aaoe vA face cuneseutd comoara bogati pe care aceasti carte o con- ‘ine. Lectura e4 nu ne va fi mai putin folositoare dectt cea @ Evangheliei lui, intr-atita abundi fn ouvinte ae injelep- ciune, in adeviruri degmatice, gi fn istorisirea minunilor, in special a acelora pe care Duhul Sfint le-a stvirgit. we- vith agadar si fie citita ou atentie gi sf fie +21cuita ou erija. Vom vedea aici intr-adevir implinirea prezicerilor pe care Iisus ristos le-a facut in Bvanghelia Sa; adevirul strélucegte aici dim toate cunogtintele istoriei, gi, dupa pogorirea Duhului Sfint, apostolii s-au ardtat nigte oameni eu totul noi. Iisus Hristos le spusese: "Cel care va creae im Mine va fece lucrurile pe care Bu le fac gi incd mai mari va face". El lewa prezis tuturor of vor fi dugi inaintea dregatorilor 91 a regilor, cf vor fi biciuifi in cimagogi oi Persecutati de nenumArate ori. Dar, le-a promis cd din toate sceste Gncerciiri vor iegi biruitori, gi a prezic o& Evanghe- lia Sa va fi propoviduita fn lumea intreagd. Ei bine! cartea Faptele Apostolilor ne istorisegte desivireite implinire @ acestor preziceri si a altora pe care apostobiii le-au primit din gura lni Hristos.(Ioan, XIV, 12; Mated, X, 18). Ti veti vedea pe apostoli strabitind intr-un ele rapid, continentele si mArile gi din oameni timizi gi neinvitati cum erau nu demult, devenind pe neagteptate nigte oameni noi. Ei dispretuiese bogitiile gi mirirea, gi se aratdé cuperiori miniei, pl&ceriler gi tururor celorlalte patimi. Ii veti vedea iubindu-se ca nigte frati, indbugind orice amintire din vechile lor nefntelegeri 9i alungind orice derint& ca gi orice cearti pentru Mtiietate. Dar veti admira la ei mai ales stralucitearea revirsare de iubire; finde’, ei fn- grijesc cu o deosebita atentie aceasta virtute pe care Tisus Hristos le-a recomandat-o atit de mult gi despre care le wisese:"Intru aceasta vor cunoagte toti ai sinteti uce- nicii Mei, daci veti avea dragoste unii fat% de altii"(Ioan, XIII, 35). In ce privegte adevirurile dognatice, accasté carte contine un anumit numir de Inviijituri furs de care moi n-am cunoagte dectt foarte putin; gi se poate spune in general, ci luminoazt viata fmtr-un mod cu totul nou, emem- plele gi favAjétura lui sus Hristos, care eate capul tutu- ror oregtinilor. Gu toate acostea, cea mai mare parte a Faptelor Apos~aoe: telilor contin istorisires ostenclelor Sfintului Apostel Pavel, care s-a ostenit mai mult dectt coilarti apostoli; @eoarece autorul acestes ofrti ente Sftntul Luca, ucenicul sau. De altfel, credinciegia acestui ucenie ae a mu pirisi pe invitdtorul siu, este intre nenumiratele dovezi care vin 68 erate Snnlta sa virtute, una din cele mai evidente. chiar Sfintul Pavel marturiseste pentru el, atunci cfnd 24 sorie ui Timoteit "crescent « plecat in Galatia, 21+ $n Dalmatia. Numai Luca cu mino".(II Timotei, IV, 10-11). In Episto- @ a doua ciitre Corinteni, zice despre el: “a ctrui leudd, Sntru Evanghelie este in teate Bisericile".(II Gorinteni, VIII, 18); gi In prima se epistold tot c&tre corinteni, el zisese deja! "Iisus Hristos s-a aritat lui Petru gi apod eelor unsprezece, dupi Evanghelia pe care ati primit-o". (Z Gorinteni, IV, 5,1). Ori aceast& Evanghelie este aceca a Sfintului Luca. Der, dacé Iisus Hristos a inspirat prima carte, este sigur cd tot El a inspirat-o si pe a doua. Si dack m-ar fntreba cineva de co Sfintul Luca, care a rémas aproape de Apostol pind la martiriul sfu, n-a prelungit ise torisirea pind le acea dati, yoi riispunde ci, cartea Fapte— Je Apostolilor ase cum o posedim indeplinegte perfect scopul autorului. Cici evangheligtii nu gi-au propus si serie dectt Ceea ce-i esentiel; gi atit de putin i-2 ambitionat marirea de a serie mit, incit ei ne-au lisat un mare numir de tra- diqii orelew Toate lucrurile sint deci minunate in aceasta carte, dar mai ales felul de a vorbi simplu gi neafectet cu care Apostolii, sub purtarea de grij& a Sfintului Duh, explicd dumnezeiasca lucrare a mintuirii noastre. Tretmie si obser— vam deasemenea cA, despre lucrurile de adincime care se re~ - ferii le Tisus Hrictos, 1a dumnezeirea Sa, ei au vorbit mai putin si s-au extins vorbind mai pe larg despre umanitatea Sa, despre patimile Sale, deopre Invierea gi Indltarea S. C&ei era important si se stabileascdi atunci, aceste puncte ale credintei noastre, pentru ca lumea sd creadi Sn Lisus Brietos cel Inviat 51 Indltat 1a ceruri. Vedem in Evanghe- Aide ci dumnereiescul Mintuitor se preocupa sa dovedeasch mai sles faptul ci El a fost trimis de Tetal; gi in cartea Faptele Apostolilor, insieti mai ales asupra acestor tret +e a Inviet, ci s-a Indlqat le ceruri gi cl s-aey reintors le Gel ce L-e trimis. Punctul acesta din urnd era acela care trebuis sui-1 presupunA pe cel dimtsi; altfel fnvi4atura despre Inviere gi InAl{jare nar fi dat ansamblu- ud credintei decft © neputing& gi mai mare ain partea iu- deilor de a fi intelese. Fentru aceasta ii initiazé putin efte putin gi ca pe nesimtite 71 introduce @n fntelesul celor mai adinci adevaruri ale ecregtiniemului. Tot age, Apostolul vorbind despre Iisus Hristos in Athena, nu vor- begte decit despre umanitatea Sa. Si acest lucru a fost cu §ntelepeiume din partea sa; deoarece atunci cfind fneugi Min— tuitorul a descoperit iudeilor egalitatea Sa de maturd cu etal, ei Lau luat drept un blasfemator gi au voit de mai multe ori s&-L ucia& cu pietre; cu atit mai mult cum ar fi primit ei, dupa suferinta de pe Golgota, astfel de invaga- turi din gure unor peseari sireci? 2).- Si de ce s& vorbim despre iudei, cind chiar Apos- tolii se nelimigtean gi se tulburan de tnvatatura dumeze- desed pe care Iisus Hristos le-o fécea cunoscuta? Aetfel le gréia lor: "Inc& multe am a vai spune Gar nu le puteti purta acum". (Ioan, XVI, 12). Dac&é aga erau Apostolii care au pe- trecut mai multi ani cu Bl, au vazut minunile Sale, gi au eunoscut tainele impiritiei cerurilor, atunei nigte oameni de curind dezlipiti de la altarele si jertfele idolesti, eiror ochi erau de curind deschigi sé vadd ingeldciunea cul- tulud unor pisici gi crocodili, gi de-abie luminati asupre erorilor piginismului, puteau-ei dintr-o data s& ingeleagé dunnezeiegtile taine ale credintei? Im ce-i priveste pe iu- deii, care im fiecare zi repetan aceste cuvinte ale legit mozaice: “Asculté Israele, Domnul Dumnezeul tau este singu- ul Domn, gi mu existé alt Dumnezeu afardé de Bl". (Deutero- nom, VI, 4); ei care L-au viigut pe Iisus Hristos rastignit pe eruce, ba chiar ei ingiigi L-au réstignit gi pus in mor- mint, nevisindu-L inviat; daci ar fi auzit mai Intii propo- veduindu-se cf acest Iisus era Dumneseu i egal cu Dumnezen Tatil, ci o-ar fi ridicat impotriva acestei invatéturi gi s-ar fi retras. Pentru acest lucru Apostoliii mu le desco~ perd lor dectt treptat adincimea invitéturiler noastre, 91 ge coboaré 1a m&sura slbiciunid lor. Plini ed ingigi de bogi{ia Dunalui Sfint, fac minuni mai mari decit cele ale ui Iieus Hrietes; gi le fac im baza Invierii Sale pentru nSeS: avi vindeea pe acegti paralitici nenorociti. Astfel Sfintul Luca f9i propune in cartes Paptele Apos~ tolitor, sa dovedeasca Invicres lus Tisus Hristas, pentru cé acest punct odat& cfgtigat, rectul vonea foarte ugor de 1a sine; acesta este scopul cértii sale, ea 54 cuprineul intre- gii sale povestiri. Pe deasupra, iat& inceputul? "Cuvintul cel dintii 1-am ficut ©, Teofile, despre toate cele ce a inceput Iisus a face gi a invita". De ce amintegte ae Evan- ghelia sa? Pentru ca si arate sinceritatea oa deosebita. Gtied, 1a inceputul Evanghelici sale, a zis! "sm gisit gi eu cu Gale, preaputernice Teofile, dupa ce am urmArit toate cu de-eminuntul de la Sneeput, s& ti le scriu pe rind.” Desi putin multumit de propriile sale cercetari, el se refera aici la mArturiile Apostolilor, gi continua astfel: "Asa cum ni le-au lisat cei ce le-au vazut de la tnceput gi au fost slujitori ai Cuvintului.” (Luca, I, 1,3). Dar pentru e&, in aceast& prim& lucrare, el si-a cigtigat fncrederea cititorilor sii, nu are nevoie in a doua lucrare si recurgi iaragi la noi marturii, fiinded feofil era convins deja, ba mai mult, cartea insisi poar- t& amprenta unei atente sincerit&ti. Si intr-adevir, adm eresare istorisirilor Sfintului Luca cind ne infatigeazd ceea ce altii l-au invitet pe el; deci nu va trebi care 94-1 oredem mai ales cind scrie, nu dupd relatarile ce i-au fost facute, ci dupd ceea ce el insugi a vagut gi a auzit? Astfel, se pare ci ne zice, cA, dact am primit mirturia oa despre viata lui lisus Hristos, si nu-i tagdduim pe Apos- toli. Dar cum! Cartes Paptele Apostolilor este pur isto- ric& gi nu se gisegte in ea nici un inteles duhovnicesc? Nicidecum; 91 iaté acest ucru. Apostolii care au spus Sfintului Luca faptele dumnezeiescului Mintuitor, cfrora le-au fost ei ineigi martori, gi care fuseseré slujitorii Cuvintului, erau plini de Dubul Sfint. Si de ce nu spuno el! oum mi le-au spus lucrurile cei care au meritat si primeased Duhul sfint ciz"cei ce le-au vieut de 1a inceput?" Pentru c& o dovadi ce sea vagut cu ochii inspira totdea- wna o mai mare Gnoredere. De altfel un alt mod de a vorbi ar fi fost poate fart rost gi orgolios unor spirite aver— tigate gi limitate. Astfiel zicea Mergitorulinainte iudedlor: "Si eu am vieut gi am mirturisit ci Acesta este Fiul lui Dumnezoun,-6- eesti icidin vai nistinc Vioey eae qie, ca noi ceea ce gtim Setar ares ee dar m&rturia noastré ma o primitim ea oe ee +(Ieen TIT, 11) Tot 1a aceasta mirtaric vizibila ficea aluzie Tisus Hristos, cind gicea Apostolilor S&iz "Si vol mirturisiti pentru ca de le Gnoeput sinte}i cu Mine"(Ioan, XV, 27). In conclusie, chiar Apostolii fngigi siceau deseori! "Dunnezeu a taviat po Acest Iisus, Cdruia noi toti ofntem marteri ca gi Dukului. sfint pe care Dumnezeu La dat celor care cred im Bl". (f. Ap, IZ, 32) Si Sfimtul Patra pentra a dovedi din plin faptul Invierii lui Tieus Hristes, sico! "Noi am mincat gi an baut cu Bl, dupa Invierea Sa din morti".(F. Ap. Ky 41) Dar, daci ivdeii admiteau de preferinyd mrturia Apostoli- lor care au triit cu Mintuitoral, oi fns%i nu gtieu in mod @eplin despre natura si lucrérile Duhului Sfint. Aga Sfintul Apostol Ioan vorbind despre singele 9i apa care au curs din coasta lui Tisus, spune $n Evanghelia sa: cd la vazut; gine 44 aceasta mirturie ca cea mai siguré dintre toate. Gu toate acestea, inspiratia Duhului Sfint, este pentru oricare altul nu gi pentru un necredimeios, mult superioa~ ri dovezii vizibile. In rest, Sfintul luca, a primit 9i el Duhul Sfint} dup cum confirmi acest lucru minunile ce se faceau atunci cu toti credinciogii, cérora Sfintul Duh 1i se Smpartiges f4ri nici o deosebire. A dowa dovadé o avem fn acest sens in elogiul pe care i-l face Sfintul apostol Pavel, gi in vrednica de cinste misiune pe care i-au inore @intat-o bisericile. "Vi l-am trimis tmpreund cu Tit" soria Pavel corintenilor,"pe unul dintre fratii nostril a c&rui laudi intra Evanghelie, este in toate bisericile- Dar nu nomai atit ci este gi ales de clitre Biserici ca to~ varig al nostra de culatoris, 1a darul acesta, slujit de a noastra". (II Corinteni, VIII, 18,19) 3)e- Si acum, sé admirdim mai tntii plindetea gi smere~ nia acestai autor. Bl nu spunct "ou am scris mai inti o Evanghielie", oit"© carte", gindind asupra acestui cuvint, evanghelie, foarte fruios pentru lucrarea aa; 91 tn acolagt timp Apostolul asiguré ci “Lauda sa se gisegte in toate bi- sericile, din pricina acested Evanghelii"+ Bl so exprimax eu aceasta find modestie? “Am scris an prima carte, o neofile, aespre toate cele ce a fnceput Tisus a face gi a Gnviija". Si pentru e preciza mai bine timpul care tnbrati- gear istorisirea sa, el adaugi! "De la inceput gi pind in giua fn care Bl s-a indltat la cer", par sffntal Bvanghe- ist Ioan, ne spune formal c& na >-ar fi cori tonte fapte- Je gi toate cuvintele lui ious Hristos. "sint inci gi multe lucruri pe care le-a facut Lisus gi ¢are, dack s-ar fi seris ou doaminuntul, cred c% lumea aceasta n-ar cuprinde eartile ce s-ar fi scris".(Ioan, XXI, 25). Gum deci zice sfintul Lucs, c& el 2 scris 0 carte"despre tot ce a facut gia fnvajat Iisus", adic&, ca un rezumat ce cuprinde, ceca ee minunile, cuvintele, si faptele sale ne oferd ca esen- ial 9i mai important. Dupé aceea observim cit este de omenos gi apostolic sufletul Sfintului Luca. El face aceastd muncd grea gi di- ficila, - redactarea Bvengheliei sale -, pentru mintuirea unui singur om, "ca si cunogti", zice el, "temeinicia inva- qaturilor pe care le-ai primit".(Luca, I, 4) De unde vedem c& meditase 1a aceste cuvinte ale Mintuitorului Lisus?"Aga mu este voia Tatélui vostru cel din ceruri, ca si piaré vreunul dintre acegtia mici"(Matei, XXVIII, 14). Dar, de ce, fm loc s& fack numai o carte, gi s-o adreseze unui singur eititor, a vrut si impartd lucrarea in dowd parti? El insd 2 lucrat cu injelepciune mai ntZi, pentru a nu obosi pe cititorul siu, gi apoi cele doud istorisiri sint deosebite una de alta. Dar, inainte de a continua acest subieet, vreau si va fac & vede}i cum Tisus Hristos, chiar El, se ingrijeste 84-91 sprijine autoritates cuvintelor Sale pe exemplele Lui, gi le zice lor; "Invitjati de la mine c& sint blind gi smerit eu inima".(Matei, XI, 29) El predica sdrdcia si o practica atit de aspru incit putea spune! "Fiul Omului n-are unde 84-91 plece capul".(Matei, VIII, 20) El se ruga pe cruce i Pentru dugmanii Lui 9i a implinit astfel acest cuvint: * Gelui care voiegte si se judece cu tine gi si-ti ia haina, Lasi-i i cimaga",(Matei, 5, 40) Dar, Bl a dat mai mult decit hainele Sale, gi-a dat singele Su. Chiar accasti Peguld dupi care 2f se conduc a proscris-o gi ucenicilor S$8i; Tot aga Apostolul le-a spus filipenilor? "uitati-va --&- 1a sceia care until astfel precum ne avett pilde pe noir. (Qriip, IIT, 17) Si fn sffrsit, mimic ma este mat tang viata deceit un fnwiititor care nu gtie decit si PAlavrigea: cat el cote mai malt un miscirici dectt um filozef. apos- ¥olii au veit inainte de toate si fiptuiascd 94 apor oA vorbeas¢ 4 intr-adevir, ei n-aveau nevoie s& vorbeascd mult pentru oi fnsesi faptele lor de 1a sine orau o predicdl convingetoare. Se poate face in acest cons, referire 1a pa time Mintuiterului, onera Sa prin excelenta; céci prin secasta, suferind a tnfaptuit minunata Sa opera a biruinted Sele asupra mortii, asigurincc-ne mintuirea noastra, "Pind fn ziua fn care s-a fi tat la cer Snvatina prin Duhul Sfint, pe Apostolii pe care i-a gi ales". "Invayin- u-i prin Duhnl Sfint", adicé, descoperindu-le o invayaturé eu totul dumneseiascd, si nicidecum omeneascd. Acest cuvint poate sé se inteleaga gi in acest fel, ci le transmi-| tea ceea ce-i comunica ui Duhul Sfint. 51 aga Tisua Hristo vorbind despre sine cu smerenie, zicea! "Eu alung diavolii Prin Duhul lui Dumnezeu". (Matei, XII, 26). Si intradevar, Duhul Sfint lucra intr-insul ca in altarul sau. Dar cun ti invéya El pe Apostoli? "Mergeyi" - 1e sicea lor - in- Yatati toate neamurile, botezindu-i in numele Tat&lui gi al Fiului s1 al Sfintului Duh, tavatindu-i sh pizeascd toate cite v-em poruncit vou" (Mate XXVIII, 19).cit de mare este aceasti misiune a Apostolilor care primesc po- runea s& evangholizeze universul, si a ciiror cuvinte vor #4 pline de Duhul Sfint! Gaci aceasta inseamn’ obsorvatia Seriitorului sfint: "Iieus fi invate prin Duhul Sfint", adic&, cuvintele pe care le spunea lor eran duh gi viata. Ori, Sfintul Luca nu se exprim& astfel dectt pemtra & Se pune de acord cu Apostoliii pentra deplina tncredere ® cititorului sau, gi pentru a stirni fn acesta dorintga de 2 cunoagte tainele pe care Iisus Hristos le-a incredin- tat lor, Si intr-adevar, apostolii vor vorbi dupa pogorfrea Duhului S£int, gi ne vor descoperi poruncile pe care ef ie primiserd de 1a Mintuitorul! “pind én ziua in care S-a indl{at - Hrietos - la cer", pentru cd el mu vorbeste des~ Pre El decit ca om. Fara fndoiala, Iisus Hristos, dupa Invierea Sa, le-a dat mai multe invijituri Apostolilor S@ij dar nici unul dintre evangheligti,m-a scris pe larg-9- gi ou moticulositate aceasta parte a yi, Bran $i Grtavel Dice pe wpresc aici) « dassisee payin mai departe decit cellalti doi; 94 cu toate acestea isto- Beceie ecnte ceParts Gs ai grentsh ge eg chal ei se griibeau spre alt tinta. pect Apostolii sins ers eet aoe acct) CBNESORE ‘cen! oe et an gant yey ea fSeut cunoseute gi ecole din uaa invatsturi ale iui lieus Hristoe) Sfintul Luca menjioneazd Invierea Sa, pontra 02 ex spusese: "S-a Inkligat le cor", adaugi iniata "EL o-n ardtat viu Apostolilor S&i", tocmai pontra a prevent accas- W tafloisis of El ma s~ar fi fnlltat 1a cor dectt printr un ajutor strin. C&ei dacd Sa Inviat pe Sine, ou attt mai mult S-a Indlat 1a cer prin propria Sa putere, fiinacs Cea de-a doua minune este mai putin uimitoare dectt *ti4 Sale. stontur prima. 4).- Vedeti eft de adinci fnvatituri se ascuna in aceasta simpld parantez4!"Li s-a aratat lor timp ae patru- zeci de zile", Ceea ce inseamnd cA Lisus nu tréia in mijlo- cul lor ca gi inainte de Invierea Sa, Deasemenea, Sfintul "Li sea at patruzeci de zile", ci, “timp de patruzeci de zile cfci se ardta gi dispirea neincetat. Si de ce? Pentru ci El voia sé le induhovniceased’ gi mai mult mintile lor, gi ca iwbirea pe care I-o purtau sd fie nu numai omeneascd. Aceastd purtare aratad, din partea Sa, © profunda intelepeiune; fiinac& ca 21 pregitea cu prudent& pe Apostoli si creadi cH El a Inviat, §i sd marturiseascd c# El era mai mult decft un om. Ori, Snvét&tura despre Invi- eres lui Iisus Hriotos gi a aceleia despre dumezcirea Sa par a se contrazice; cliici una se sprijind pe fapte omenesti, i alta pe fapte cu totul opuse. Si in acelagi timp amin— dow& au fost dovedite la vreme potrivita. Dar de ce Iisus Hristos s-a ardtat mumai Apostolilor gi mu 94 1a toti iudeii? Pentru c& cei mai mul}i nu gtiau despre Taina unui Dumezeu-Om 9i L-ar fi luat drept o fan- tomi. Si intr-adevar, daci in primul rind chiar Apootolii Swau tulburat gi au rimas necredinoiogi, gi mu s~au intors dectt dupi ce au pipiiit rimile Sele, gi dupi ce au mincat cu El, care ar fi fost sentimentele maltimii? Pentru aceas- ta Hous Hristos a vrut s-o confirme prin noi minunt pe fceea a Invierii Sale, dar aceste minuni n-au avut ca fint& of-i convingaé mumai pe Apostoli, ei ele stnt tnos Iuea nu zicea0) es noi toti o dovadd sigura despre Invierea ui jus Hristos. Acseagi convingere pe cars © purtau atunoi in suflet cei care au fost martorii accleia, se va trans- mite din generatie tn generatic tuturor acelora care o vor erede. De aici accasté tncurchturd cu care £1 chinuim pe necredinciogi: "Dacd Iisus Hristos n-a Inviat, si daca este nei mort, cum au fdout Apostolii minuni fn numele Lui? Dar.n-au facut nici o mimume. Atunci cum s-a tntemeiat orestinismul? Cici fntemeierca oa este un fapt care cade sub ochi gi pe care mu poate nimeni si-1 conteste, nici sa-i mege realitatea sa. Astfel necredinciosul care neagi minunile se contrazice pe el fnsugi, caci aceasta ar fi cea mai mare minune dintre toate minunile, ca, fara minune, universul si se converteasca la glasul a doisprezece oameni séraci gi negtiutori; gi intr-adevir acegti pescari n-au invins idolatria prin bani, elocinya sau orice alt mijloc omenesc. Prebuie deci 8& recunoagtem fn ei vrind nevrind o putere dumezeiascdé pentru c& opera lor este dessupra a oricdrei puteri omenesti. Tisus Hristos rimisese deci.pe pamint inci patruzeci de wile dupA Invierea Sa, gi S-a aritat adesea Apostolilor Sai, ©a 8& poaté sf asigure deplin adevirul, si si-i convingé Mai mult cA £1 nu era o fantoma; ciici 1a prima proba, a vrut s& adauge inci una, precum ne spune Sfintul Luca, "El mines ou ei". fot aga Apostohii au avut grijd ca si @minteascé intotdceuna acest fapt ca o mirturie sigura a Invierii Sale. "Noi am mincat", zic ei, "gi am baut cu E1". (Peptele Apostoliler, X, 41). Dar care era obiectiwil acestor frecvente ardtari? Sfintul Iuca ne invataé prin aceste cuvinte: "El li artita lor gi le vorbea despre Imparatia lui Dumnezeu". Apostolii erau descurajati gi tulburati pontru tot ce se Mntimplase; gi peste toate acestea, Iisus Hristos toomai ‘Se progites ot-i trimit&é pe stragnioul ofmp de lupti; El Le descoperti deci, viitorul, pentru a-i inturi, si, "le po- runcegte si% nu piirdiscasct Ierusalimul, ci si agtepte aici Promisiunea Tatilui". Mai intii, in primal nt al fricid §i al spaimei lor, fi adusese in Galile ca ei s& poata aseulta cuvintul Sdu fn mai mare sigurantd gi liberta! dar, dup ce ei au auzit acest cuvint, gi s-au bucurat deae Anvatitura lui timp de patruzect de ile,"—1 16-2 poruncit e& ma pirdseascd Ierusalimul"; Si ae ce? Generalul t4 retine pe soldayii oui fn rinduri pini oo ei se tnarneazd complet, gi nu dé drumul cavaleriei sale inainte ca, fiecare eal si-gi £4 primit cdldretul stu; tot astfel Iisus Hristos nu vrea ca Apostoldi si si fnfrunte lupta faré ca ei si fi primit Duhul Sfint, de fricd, ca ei s& nu cadd datorita nundrului mare al dugmanilor ler. Ag aduga fnc& alte doud motive: primul, cd un mare nu- m&r de iudei trebuian s& cread& fn Ierusalim, si al doilea, pentru ca si nu se spun4 ci, puirusindu-9i prietenii lor gi econcetatenii lor, mergeau din mindrie o& predice Evanghelia unor popoare strdine. Pentru aceasta ei vor vesti mai intii Invierea lui Iisus Hristos chiar acelor iudei care L-au gi omorit, rastignit gi ‘ngropat, gi chiar in locurile in care a fost sivirgit& aceasta ucidere, Zicem. deasemenea, e& nimic nu-i frapa mai mult pe pdgini; fiinded, vagina convertirea chiar a acelora care L-au rastignit pe Tisus Eristos, igi dideau seama de realitatea crimei lorsi de siguranta tainelor crucii gi a Invierii, In sfirgit, Iisus vrea totodaté si prevind aceasti obiecjie pe care Apostolii I-ar fi putut-o face: Cum noi care sintem atit de putini gi slabi,vom putea trdi in mijlocul acestei mul- imi de oameni stricaji gi ucigagi? Dar vedeti cum dumne— zeiescul Mintuitor fnldturd dinainte si rezolvd toate di- ficultdtile "poruncindu-le lor sd astepte fagiduinta Tatalui” "pe carey aice El, "atji auzit-o dim gura mea". Dar cind au @uzit-o? Atunci cind le spusese lor: "Ci adevarul va spun: Va este de folos ca si mi duo, ctici dack mu mi voi duce Mingfietoral nu va veni 1a voi, iar Gack M4 voi duce 11 voi trimite 1a voi". Si iardigi? "Eu voi ruga pe Tataél Meu 91 El vA va trimite un alt Mingfietor care va locui cu voi". (Toan, XVI, 7, 14, 16). 5).- Si acum, de ce nu s-a trimis Duhul Sfint chiar in Prezenta lui Iisus Hristos, sau cel putin imedite dupa Tmflfarea Sa? Fiinded Iisus Hristes nu s-a Indltat la cer decft dupi patruzeci de 2ile, gi Duhul Sfint nu s-a pogorit Peste Aposteli decit la Cincizecime; ba mai mult, pentru ch fost trimis tnod, cum a putut spune primiti Duh Sfint"? (Ioan, XX, 22)- ba~l2- aceasté dim urma obiectie raspund cf, prin acest cuvint, Tisus Hristos 1i prevenea 9i progitea pe Apostolii sui pen- tru primirea Duhului Sfint. C&ci dacd profetul Daniel se cutremurase la vederea unui inger, cu atit mai mt apro— pierea unui atit de mare dar tretaia si-i nelinigteascd pe Apooteli. Se poate raécpunde deasemenea c& Mintuitorul vor- bea despre ceea ce trebuia si se Intimple, ca si despre un fapt petrecut deja. Aga le-a spus El chiar acestor Apostoli: Y-am dat putere si cilcati peste gerpi 9i peste scorpii, gi peste toaté puterea vréjmagului, si nimic nu vi va vétdima".(Luca, X, 19) Dar, de ce n-a avut loc imediat pogortrea Duhului Sfint? Fiinded trebaia, ca Apostolii printr-o dorinté ar— s&toere si morite si-L primeasct. Mai mult, Duhul Sfint m s-2 pogorit peste ei decit dupa ce Tisus Hristos i-a pérésit, c&ici dect ar fi venit $n timpul efnd dumnezeies- cul Kintuitor era in mijlocul lor ei I-er fi dorit mai putin; gi e aminat chiar opt sau nous zile dupa Iniltere, pentru c# nimic nu ne duce mai repede la Dummezeu ca sen- timentul lipsei de El. Astfel Ioan Inainte Mergétorul nu-gi trimite ucenicii sii la Iisus Hristes decit in mo— mentul in care ceptivitate: sa le da acest sprijin necesar. De altfel,este mai potrivit ca natura nosstri si cucereascd mai {ntii cerul, gi ca astfel si fie tmplinit actul Smpact— rii noastre; atunci numai venirea Duhului Sfint poate inun- da inimile de o bucurie curati. Si tntr-adevar, dack Iicus Hristoe ar fi agteptat pentru a se intoaree venirea Duhulut Sfint, prezente acestuia le-er fi putut aduce Apostoliler mai putind mingiiere, fiindei ei erau intr-atit de tare atagati dumezeiescului lor Invatéter, incit, ei nu putesu si se desparti de Acccta decit cu o durere extrema. Astfel le graieste chiar El pentru a-i mingiia! "Vé este de foles ca sh mi duc"(Ioan, XVI, 17)- El a voit deci, si intiraie yeniree Duhului Sfint citeva zile, ca astfel, pitrunsi de durerea pentru lipsa Lui gi de un viu sentiment al slébi- ciunii lor, si arate, cum am epus-o, o bucurie curati st desdvirgita. Dar dack Duhul sfint er fi foct inferior Fiului, Bl Near fi putut £1 pentru Apostoli o mingiiere ouficientiiy 94 cum Iisus Hristos le spusese lor? "Vi este de folo: st MA duc"? Pentru aceasta era qinut acestui Duh dumnesed- ise reviirearea peste acestia 9 color mai vii lumini ale gtiin- ei gi ale invititurii, ca astfel ei s& mu-t creadi infe. rior Fiului. Nu ere deci, mai putin necesar, ca, Tisus Fristoe s& le porunceasefi si riimfni $n Ierusalim, chiar in timpul acesta fn care le promitea trimiteres Dumlui Sfint- astfel ei s-ar fi impristict dupd InAlyarea Sa; aar, astep- tarea acestui Duh dumnezeiesc a fost pentru ei ca o legi- turti care-i retinea in Ieruselim. Deci, Iisus Hristos le poruncise Apostolilor S&i "si agtepte promisiunea Patilui", pe care voi" - zice El - "ati sugit-o din gura Wea. ici Ioan", adaugi El, " a botezat cu apa; dar, voi va veti boteza cu Dubul Sfint, peste putine zile"(?.Ap.1, 5).Min- tuitorul face cunoscut aici, distenta care-L separd de fmaintagul Siu; gi acest lucru n u fntr-un mod obseur, ca gi atunci cfind a ais! "Cel mai mic in Impérdtia cerurilor este mai mere decft e1"(Matei, 1, 11). Ci spune deschis? "Ioan", zice El, "a botezat cu apa, dar voi vi veyi boteza eu Dubul Sfint". Astfel El nu invocd autoritatea tnainta- gului, ci se miltumeste s&-1 numeascé, amintind astfel diferite marturii pe care el I Le-a dat. El aratd dease- menea,Apostolilor S&i,prepria lor superioritate fati de Ioan Hotezitorul, deoarece ei trebuiau sai fie botezati cu Dubul Sfint. Observati cum Insugi Iisus Hristos nu le spune: Eu vé voi boteza cu Dubul Sfint; ci! "Veti fi botezati*. Si acest cuvint este pentru noi o lectie de smerenie? pentru ci stim chiar din mirturia Inaintemergétorului c& Tisus era Cel care boteza. "El vi va boteza", a spus el - “ou Dubul Sfint gi cu foc".(Luca, III, 16) Ageder, Mintui- torvul se miltumegte doar si-1 aminteasci pe Sfintul Ioan, Evanghelia ne redi deci faptele gi cuvintdrile lui Iieus Hristos, iar Faptele Apostoliler cuprind istorisirea @iferitelor lucrari ale Duhului Sfint, Puri indoialA, acest Duh dumnezeiesc n-a ncetat si lucreze, age cum Hristoc centinud inci puternica Sa lucrare; dar El lucrase pink atunci prin umenitatea Sfinti a Mintuitorului, $n Care se afla, ce in alterul Siu, iar acum lucreasé prin Apostolii Si. Bl sea odihnit in simul Feciorese al Mariel, 91 aici a alodtuit trupul Mintuitorului Iisus, tn care lecuia ca fm templul Siu; be mai mult El s-a pogorit atunci poste Apostoli. S-e ariitat altédaté sub chipul unui porumbel, dar fn gceasti 24 Bl sve erdtat cub chipul limbiler ae-14- foc. De ce aceste simboale diferite? Pentru ci 1a potesul lui Iisus Eristos El vestes tmparatia blinaetii, iar in ziua Cincizecimii prezicea asprimea rizbundrii. Si on dreptate ni se vorbegte aici despre judecaté; ctici, aack milostivires dumnezeiased prisoseste singurd in iertarea pacetelor, este drept, cfnd un suflet a primit darurile Duhului Sfint, s& cerceteze si si aprecieze intretuintarea pe care 0 face. Dar cum a putut spune Iisus Hristos? "Veti fi botezati", de vreme ce El n-avea api la cind? Duhul Sfint a tinut Jocul apei. Si tot aga se spune despre Tisus c& Bl este Hristosul, desi El n-a primit nici o ungere cu ulei, pen- tru cf Dubul Sfint s-a odihnit in Fl. In rest, este ugor de dovedit c& Apostolii au primit in mod egal botezul apei, der mai inainte. Practica de azi este de a administra in acelagi timp Botezul ei Mirungerea, der n-a fost aga la Apostoli, e&ci ei au fost mai intii botezati de Ioan Bo- tezitorul. Si s& nu ne mirdm, vamegii gi desfrfnatii alergau la botezul sd4u, cu cit mai mult cei care trebuiau 8% fie botezati ou Dubul Sfint. Dar cum Mintuitorul le vorbea deseori Apostolilor Sai despre venires Sfintului Duh, oi s-ar fi putub gindi cf El vorbeste de o promisiune care nu se va realize niciodata. Pentru aceasta El are grijd si adauge cd, "aceasta va fi peste putine zile". Cu toate ecestee Bl nu precizeazd zius pentru ca astfibl si activeze trezvia lor; ci doar le-o anunt4 ca apropiatd, pentru a le mentine curajuls gi ack nu le-o face cunoscutd intr-un mod mai explicit, aceasta, pentru cli El vrea ca ei si fie intotdeauna pre- @ititi gi gata. Acestui prim motiv de ineredere, scurtimesa intirzierii, 11 adeugi un al doilea, sigurenta "promiciunii Pe care au ausit-o din gura Sa", Ciei aici mu este vorba de un singur cuvint, ci de o promisiune sclemnd, Cit despre noi, 94 mu ne mirdm c& Iisus Hristos ne ascunde ziua veni- rii Gale din urmi, de vreme ce vedem c& Bl n-a voit si des- Copere Apostolilor Si ciua atft de apropiaté a pogoririi Dubului Sfint. Si tacerea Sa in aceasta privinta a avut ca Scop sii-i mentin& intr-o agteptare vie 91 preocupati. 6).- Si fntr-adevar, harul, n-ag putes s-o Spun pre) tere, harul nu se impirtigegte decit sufletelor atonte 9erAnie tree. Tot astfel {1 spune proorocal Tlie ucenicniui osu! "pacd mé vei vedea, cind voi fi ridicat, tu voi avea ceen ce ai cerut".(IV Regi, II, 10). Ghiar mintuitorm aaresa aproape Sntotdeauna aceasté intrebare celor care-i, tnconjuran? crezi-tu? Deoarece decd nei mu dorim cu-nfocere binefacerea pe care © cerem, nu Vom aprecie deceit foarte clab prejul gi importante scosteia. Tot aga Sfintul Pavel, m gi-a pri- mit indaté vederea ci a rémas orb timp de trei zilo; gi in acest intervel, frica l-a curétit de picatele sale, gi 1-2 pregitit o& primeascé Duhul Sfint. Vopsitorul care vopseste fn purpura, supune stofele unci ammite pregitiri pontra ca ele s& re{jini mai bine strdlucirea culorii. Tot aga gi Dun- nezeu vrea ca sufletul nostru sé se pregiteascd printr-o treavie pentru a primi plenitudinea derurilor Sale. BL nu trimisese indaté Duhul Sfint Mingfitorul, ci asteptase pind fn ziua Cincizecimii. Poate vi intrebaji de ce noi nu botezdm fn aceasta zi, ci mumai 1a sarbatoarea Pagtelui? Motivul este acesta ca, deci harul Tainci este acelagi in aceste dou ile, postul care o precedd pe a doua pregdteste sufletul mai bine, un al doilea motiv, nu mai putin important, se leagd de Snsugi timpul Penticostaliilor. Care este el? Parintii nogtri au econsiderat botezul ca o frind puternicd impotriva patimilor, si o bund lectie de morald, astfel incit imsugi timpul pli- cerilor, poate sf ne 4ind fn limitele cumpatarii cregtine. Pentru aceasta, cind trebuie si ne hrdnim cu Lisus Hristos, gi si ne agezim la masa Sfinti, sé evitém cele mai mici pa- cate, gi si ne pregitim pentru impirtiganie prin post, rugi— ciune gi priveghere. Celui care printul i-a ineredintat © mieiune importantd nu neglijeazd nimic din ceea ce cere noua sa demnitate; gi banul gi timpul 9i grijile nu au valoare in fata lui numai pentru a fi le fmAlyimes pozities Sale. Dar ce fel de pedepse nu meritim noi, noi care ne apropiem de Mesa Sfint& ou atita mepisare, noi care ne pregitim att de putin pentru a primi aceasté brand coreas— cl, 91 care, dup ce am primit-o sintem atit de fard inte- res gi att de nepasitori? Dar, dack eintem nepiisitori dupa Implirtiganie Snsemeneaz& céi inainte de a ne inféjiga aici, noi Roam vor gheat asupra noastréi. Deasomenca, pot fi viewti mlti+ Intorotadu-se imediat 1a vireitura lor dintii. Ser putea aceasta oi Se-16 - spune eX ef meau scdpat de vechile lor picate aecit pon- tru a ciidea intr-o stare 91 mai gravi, 91 a0 fac yreanici ae cele mai aspre chimuri. Si, fntr-adevir nimic mm stirnegte mai mult minia cupremului Judecitor decit aceasta nepisare vinovati dup darul unei fericite vindecdri. tot aga im plinese ei fn ce-i privegte aceasta avertizare a lui lisus Hristos fiouti paralitieului: "ata te-ai vindecat,, de acum 84 nu mai picttuiegti ca si nu ti se intimple cova mai réu( Ioan V, 14). Aceeagi prezicors a fieut-o Wintuitoral iude- flor, gi le-a spus ci nemltumirea Lor va fi pedepsitai cu cele mai ingrozitoare pedepse. "Dack n-ag fi venit", — sice El - "gi nu le-eg fi spus, p&cat nu ar avea". (Ioan XV, 22). Pacatul reciderii este pecetea indoitei sau impStritei réutiyi. Si cum? Fiindcd dup ce am primit cinstea tnnoirii spirituale, devenim nemltumitori gi pictitesi. Tot aga, Botezul m este pentru noi un titlu(de acoperire) al unei pedepse ugoare. Observati, intr-adeviir, c& aceasts Taina gterge toate pacatele, oricit de grave ar fi ele! uciderea sau adulterul. Da, mu exist& nici um pacat, nici o nelegiuire, pe care Bo- tezul si nu o poatd gterge, pentru ci harul dumezeiesc este Geplin 91 intreg. Sa presupunem deci, acum, eA, dup ce v-ati Potezat afi cizut din now fn aceleasi grave greseli, fara indoiela cé iertarea care v-a fost acordaté fnainte mu mai Poate fi invocat&, “céici darurile lui Dumnezeu 9i harvl Séu sint fara eAinta"(Romani, XI, 29); dar, nu veyi merita mai putin pentru aceste noi gregeli, o pedeapsi mai aspra, Gecit dac& cele dintii n-ar fi fost iertate. Gaici aici m mai este vorta de un simplu picat, ci de o dubléisau tripld riutate. De altfel Apostolul ne fnvaya cit de mare este Pedeapsa acestor piicate. "Cine", - zice el - " a cdleat Legea lui Moise, este ucis fara de mild, pe cuvintul a doi sau troi martori; ginditi-vi, cu cit mai mari pedepse i Se cuvin celui care a c&lcat in picioare pe Piul lui Dumne~ zeu gi a necistit oingele testamentului eu care s-a sfingit 9i @ facut de ocard duhul harului"(Romani, X, 26,29)+ M4 frici mu cumva unii sii interpreteze cuvintele mele Sa un sfat de a amina botegul lor. Dar intentia mea nu este aceasta, ci vreau numai si-i fmdemn pe cei care 1-au primit 98 stiiruiascti in cumpitare gi blindeye cregtind. MA tem, fmi giceti voi, ca m cumya si nu pistres curdtenia bot:LT gului. 0 veji pastra Insd, priming aceasti Paina cu pioase cimyéminto. Dar, mu-1 primese din cauza acestei temeri. Si co! Na vie fric& o& muriti f%r4 botez? Domnul este milostiv gmi rispundeti voi. Tocmai din aceasta cauz4 tremuic o& primiti botezul, fiindea Domnul este Bun ¢i milos. Dar, cind este vorba 88 feceti ceva serios uitati aceasta buni- tate, gi cind nu trebuie si aminati dupa dorintele voastre, yoi vi faceti din aceastd bundtate un pretext gi un motiv. Dar azi este momentul potrivit pentru a ne folosi ae aceasté puntitate, gi cu cit vom face ceea ce tine de noi, cu atit mai mult gi ea se va revirasa din belgug in noi. Cel care se fneredinteazd milostivirii dumnezeiesti, va dobindi prin pockinta’ iertarea picatelor pe care le-a facut dupd Botez, dar cel ce vrea si dobindeasc& prin subtilitayi aceasta milostivire, se expune, daci moare fr harul botezului, chimurilor vegnice. Si de ce sé riscati aga cu mintuirea voastra? Caci este imposibil, dupi mine, da, este imposibil, ca, amigiti prin astfel de nddejdi si faceji vre-un lucru intr-adevar mare gi generos, De ce m alungati de la voi aceste temeri himerice? Si de ce si asteptati un viitor nesigur? Nu-i mai bine s& schimbaji frica cu actiunes gi munca, care vi vor face mari gi fnAlja}i inaintea lui Dumezeu? Este ch pre- ferati frica,- muncii? Dar dacd v-ar pune cineva intr.o casi amenintatd si sa dirime gi v-ar zice: Agteptati aici fSri grij& cd acoperigul cade po capul vostru, totugi el poate cAdea dupd cum poate gi tine incd, sau mai bine rimineti intr-o clddire mai siguri. Vi intreb ati alege o nepisare plind de primejdii, mai degrabé deoit o muncd pli- nA de siguranyi? Bi bine! Incepeti chiar de azi, ciel viiton vul este nesigur gi se aseaménd ou o casd care este amenin— 4jat& cu ruina; dar, primirea botezului oricit de anevo- ioasd ar fi ea, ne apird de orice primejdie- 7).— Péri indoial&, faci cerul ca noi sé nu pactituim deloc dupa botezul nostru! Dar dacd ni se intimpla gi acest Pu si nu ne descurajim, coi Domnul este milostiv, 91 nema Ugurat prin nenumirate mijloace dobindirea iertdrii noas- tre. In rest, dupi cum cregtinul care a pacituit dupa Bo- tezul sdu merits si fie pedepsit mai aspru decit catehu~ Menul, tot aga cei care cunose ciile pociinyed 9i nu vreau= 18 - a6 le urmese, sint vrednici do cele mai aspre pedepse. Si fntr-adevar, etit este @e nemisuraté bunAtates 1ui Dumnezou dar dacé noi mu me folosin de ea, ni se vor Samul}i pedep- e@ noastre. Ce spui tu, o omle? Plin de rautate gi de edrdcie, pe neagteptate ai intrat in leeaturd cu Dumnezeul tau, 91 printr-un dar gratuit al bundtitii sale, gi ma prin propriile tale eforturi, tu ai foot ridicat la cinstea de a lus parte le mogtenirea Sa, si iata cf din nou casi in destrabilarile tale cele dint?i, degi gtii ei voi fi aspru pedepsit. In acelagi timp, acelagi Dummezeu, departe de a te respinge, inmulteste sub pagii tii cdile pocKintei gi mijloacele de a reface prietenia sey dar, tu, nu vrei nici s& faci fapta gi nici si te tndrepti. Cum ai merite iertarea ta? Si cum ai scipa dreptelor batjocoriri ale piginilor care clasificd purtarea ta minci- noasé gi ipocrita? Dacd religie vosstra este adevirata, ne zic ei, de ce un aga de mare numir neglijeazé si se instru- iasci? Furi indoiald, Tainele voastre sint sublime gi vred- nice de a fi cercetate. Dar niciumi nu mrturiseste 0 do- rint& sinceré de a se curati prin botez, gi ficcare amind chiar acest moment cuprem , be mai mit ceasul intocmirii unui testament deceit de a cere initierea sfintd. Céci aceas-— ta cere o minte samdtoced’, gi un suflet sobru gi treaz. aga Vorbese paginii; si eu, adaug ci, in starea 2n care voi ce- reti botezul, n.ati vrea si faceti un testament de fricd de a nu céidea in vre-o incurcaturd. Pentru aceasta cineva 8 avut grijé si adauge aceasta clauzi intregului testament: Eu triiind gi bucurindu-mi de toate facultatile mele, seriu Prezentele dispozitii. Cum deci catehumenul care neare Congtiinta faptelor sale, va putea cu vrednicie of primeascd Sfintul Bote? Dar,dack legile interzic celui care nu poceda deplin Sapacitates de a gindi, si dispund de lucrurile pamintegti 94 de propria sa soarti, ofmd este vorba de Impiritia Serurilor 91 de bunurile sale infinite, ati fi capabili, slabiti ae boalai, s& primiti deplin initierea crestind? Cum veti putea zice ci sinteti ingropati cu Iisus Hristos Ge wrens ce sinteti po punctul de a piréei viata? Ge aic eu? Ouvintte nu sint suficiente iar recunogtimga trebuie BY 95 era5). prin fapte. Dar vei facet ce 94 ecela Ware=19 - vrea 88 se inrolese im armaté atunci cima résboiul a-a terminat, eau ca si atletul care se echipeasd tn timp oe epectatorid purdcese cireul. 84 intr-adevar, soldatul na se echipeezi de lupth ca s& fugd nefncotat, ci 1 vrea si-1 batd pe dusman si Sd adued victoria. In rest, m acue za{i cuvintele mole ci ar fi tn contratimp, aeoarece mu ne mai gésim in postul piresimilor; cici pentru mine acest Anort este o grentate extremi decit de a vi vedea obser- vind in aceasta privinta atit de scruples timparile ¢4 momentele. Eunucul despre care se vorbecte in cartea Fap- tele Apocstolilor era in cAlatorie, si cu toate acestes el nu a2 agteptat o altdé imprejurare mai potrivit&. Si temni- cerul Snchisorii unde Sfintul Apostol era retinut, vasindu-1 batut cu vergi, coplesit de lanyuri gi expus unei lungi ecaptivitaéti, se gribise si primeascd botezul. Dar, aici m putem invoca nici greutates cilétoriei, nici asprimea in - Chisorii, pentru a-1 amina pind la ultimul suspin. 8).- VS indoiti imcd de dumnezeirea lui Iisus Hristos? Bi bine! degiti din acest loc, nu mai ascultati cuvintul sfint gi gtergeti numele vostru de pe lista cetehumenilor. Dar, dac& credeti lui Hristos Dumnezeu gi Om, si dacd sinteti luminati in credinta, de ce aceste intirzieri, aceste delisiri gi aceste neglijenje? Mi-e fricd, ziceti voi - s& nu cad fin pacat. Ah! nu vi e fric& de un réu gi mai mare ined, acela de a pardsi viata, inedrcati cu greu- tatea tuturor nelegiuirilor voastre. Céci este mai mare vina de a nu primi harul care ni se oferd, decit a egua in eforturi pentru a-l pistra. Spuneti-mi ce-I veti rispunde Domnului cind v4 va intreba de ce mu v-ati apropiat de taina magterii din nou, sau de ce n-ati implinit in fntre- gime faigiduintele? Aici ati putea invoce dificultatea porun— cilor gi a virtujilor , dar nu este 1a fel in privinta bote~ gului, pentru ci este un har cn totul gratuit gi o deplind eliberare. Va este frici si nu cideti in picat: aceasta dup’ boter; 91 intr-adevir trebuic si vi fie fricd si mu pierdeti libertatea voastra. Rar asi de ce va este fried 84 primi{i harul gratuit? Cum! Snainte de botes sinteds piogi gi ferventi, 91 dup botes afi fi deldsatori si ne~ glijenti! Vroti 0% agteptati timpul puresimilor. Si de ce? e bine- 20 - Bete timpul acesta mai deosebit decit altul? Chiar Aposto- ii, mu in timpul Pagtilor, ci fn alt timp au primit acest nar. Acei opt mii de oameni, convertiti de Sfintul Petru, centurionul roman Gorneliu, eumeul reginei Gandachia gi mul¢i altidi, neau fost botezati im timpul sdrbatorii de pasti. Pentru aceasta si nu amfnam pind 1a acea data inca aeparte, ca mu cumva, intirziind mereu, e& nu fim surpringi de moarte goi de aceast& binefacere gi lipsiti de acest har. Oh! Voi m va dati seama cit sufar eu cind, invatind c& oricare dintre voi f&ri botez este mort, mi gindese la @nfricogetoarele suferinte si la inevitabilele chinuri ale dedului! Dar ingrijorarea mea nu este mai putjin dureroasd cind $4 vid pe altii ajungind 1a ultimele lor momente gi nu araté nici o dorinta pentru primire botezului. Gtici lucrurile se petrec atunci cu totul contrar vred— niciei acestei Taine! FiindcA botezul trebuie si fie totdea- una 0 ocazie de evlavioasi bucurie, de veselii gi de sirbai- tori, si iatd sotia bolnavului luind cunostinta dupa avizul medicului, se porneste pe lacrimi gi suspine, ca gi 1a apro- pierea unei nenoreciri. Curind, intr-adevar, toatd casa se umple de vaiete si gemete, 9i parc’ un criminal condamnat la moarte este dus la locul de pedeapsd, in acelagi timp chiar Polnavul suferi gi mai tare, 9i vindecarea, argumenteasi Marea sa fngrijorare gi pare ci-1 lovegte cu o lovitura ngrozitoare. Acest lucru, pentru of, nefiind deloc pregé- tit pentru taina botezului, el nu di semn decft unei rusi- noase sldbiciuni gi evit& luptele virtutii. Vedeyi ce gi- retlicuri fologete demonul, gi cum le arata piginilor eredints nosstré de ris 9i caraghioasa! Negregit,vrom si he sustragem tuturor acestor derideri, si triim dupa po- runcile dummezeiescului Mintuitor. Ori, El a instituit Botezul nu pentru ca noi si-1 primim fn ultimul moment, i ca dup ce 1-am primit 0% aducem roadele vietii. Si cum 44 veti zice voi unui muribund! Acoperete de roade? Si eu toate acestea nu gtiti voi ci "rondele Duhului Sfint eint dragostea, bucuria, gi pacea?"(Gal. V, 22). Dar vai! ou totul invers se intimpla! 0 sotie varsd lacrimi cind ea ar trebui si se bucure; copiii izbucnese in hohot de plins, cfnd ar trebui eA petreaci in bucuries $1 chiar bolnavul inconjurat de umbrele mortii, nu déSe gectt semne de nelinicte 9f frimintare; aceasta ei ar trebai si fie pentru el 0 2i de sarbiteare, o1 cade prada nei profunde amdrciuni, pentru ci va lisa copiii sii or- fani, sotia sa viduvé gi casa sa pustie. dare aga, vi intred eu, se cuvine si se apropie cineva de Sfintele Taine gi sd se ageze la Masa Buharictic&? Intr-atevir acest lucru este insuportabil. Cind impuratul 44 prizonicriler scrisosrea ae gratiere, este o pricin& de bucurie gi de veselie. Si efnd din inaltul cerului, Domnul trimite dumnezeiescul Sau Duh gi ne iartd, nu o datorie bineasck, ci toate picatele noastre, voi nu intimpinati acest har decit prin plinsete gi gemete. Nu este aici o revoltatoare anomalie? Bu nu spun ci apa botezului nu s-a varsat decit pe un cadavru si ef o Taind s-a profanat, cici misiunea preotului mu este fn cauzé aici, gi nu atac decit indiferenta unora. Pentru aceasta vi rog staruitor, ridicati-vi deasupra tuturor acestor greutati 9i apropiati-va de botez cu o atentie sfintad. Fervoarea pe care noi o vom ardta pe pimint pentru @ duce o viat& cregtineasc&, ne va da siguranta de a ajunge Antr-o zi 1a fericirea cereascd. S-o putem dobindi cu totii, prin harul gi bundtatea Domului nostra Iisus Hris- tos, cAruia si-i fie mérirea gi Impiratia, in vecii, veeilor. Amin.- 22 - OMILIA If-a. "lar ei adunindu-se, I1 intreban zicind: Doamne in acest timp vei ageza Tu, la loc, Impsrdjia 1ui Israel?" (Faptele Apostolilor, f, 6) 1).- Sfintul Ioan Gura de Aur im aceasté omilie, dez— yolté mai int2i motivele care L-au determinat pe Mintuitorul s& nu r&spundi imediat la intrebarea care I-au pus-o Apostolii, dacd va aseza Impara— ia lui Israel, si Bl apropie raspunsul sau vag celui ce la dat atunci cind ei L-au intrebat Gespre sfirgitul lumii. 2).- Bl desorie apoi minunatul spectacol al Indl 4&rii; gi dovedeste dumnezeirea lui Lisus Hristos din faptul c& s-a Indltat la cer prin propria Sa putere, fara ajutorul unui car de foc, ca proorocul Tlie. 3)-- Vederea celor doi ingeri in chip omenese, veniti atunci si mingtie Apostolii consternayi ci nu-L vor mai vedea pe Lisus, asigurindu-i c&é El va veni fn giua cea din urmA, tot aga, adicd, in Sfinta Sa umanitate. 4).- Dar, El n-ar putea si se arate fn aceasté umanitate, dac& n-ar fi inviat cu adevérat; oraterul se ridicd Smpotriva maniheilor care negau fnvierea trupuri- lor, pentru c& ei priveaa carnea ou totul roa, gi ca opera principiului raului. Pe acest principiu 1 f&ceau coetern cu Dumnezeu, gi sus}ineau c& Dumnezeu nu era bun decit pentru a-1 combate. 5).- Oratorul, pentru a combate aceste blasfemii,arata extravagenta, ci fir4 ajutorul simjurilor trupului sufletul n-ar putea si gtie nimic,nici sf invete nimic.- In sfirgit, el demonstreazd cd raul nu Poate 9 existe exclusiy féré bine, pentru ci el contine totdesuna o parte oarecare, gi incheie cu o mirturisire de credinté, asupra invierii tru- purilor, otireia Iious Hristos ti este temclia gi modelul. Apostolii, vrind si-L tntrebe pe Iisus Hristos, toti Ampreuni L-au fnconjurat, on 9% objind un réspuns, acesta fiind rezultatul unanimititii rugimintii ler. Caci ed ou stiau of fm gura Sa acest cuvint! "Nimeni nu gtie aiua" (fated XV, 36) tnsemna mai putin un r&spuns formal gi © completé negtiintaé decit un raspuns ocolit. Se apropie fect dariei 91 refmnoiesc intrebarea lor. Dar, ei n-ar fi indriienit niciodata ei I se adreseze LUI, dact n-ar fi Sremut In prezicerea Say gi pentru ci le promisese of curind vor primi Duhul Sfint, se credeau deja vrednici 86 a cunvagte acen zi spro a ge bucura de 1ibertateae438. promis& Aceasta pentru ci ei nu vroian oa «, arunce in alte primejaid gi nu se eindesu deott ok guste puting oainn&, 84 intr-ndevir of nou uitat primejaiiie prin care au trecut, si chiar in primejaie de moarte fiina. La fel, fara si aminteascd’ de Duhul Sfint, oi pun, astfel intre- perea! "Doamme fn acest timp vei aseza tu Impértia lui Israel?" Ei nu spun} Cind o vei ageza? ei: Pi-va aceasta um cind vei ageza Tu; intr-atita dorcen ei s& cunoased aceasté zi! Pentru aceasta vorbesc despre aceasta problema cu Mintuitorul, toyi laclelta si pentru a-I face cinste, Cu toate acestea eu mA gindesc ck, ei nu intelegean clar fn ce consta aceasti Impirétie, pentru ca ei mu eran ined fnvitja$i de Duhul Sfint. Vedem deasomonca cé ei nu cic! “Fi-va ecoasta in acest timp, cfnd vei ageza Impiratia ui Israel"? Ca gi cind vremea ar fi fost trecut&. In plus, aceasta cerere dovedegte ci ei erau fncd atasati lucrarilor pamintegti, degi mai putin ca inainte. Si in acelasi timp, oricit de"désivirgiti ar fi fost, ci {si facuserd deja nigte idei despre lisus Hristos dintre cele mai fnalte; si chiar El, vazindu-i inaintati pe cdile spirituale, le-a | i in<jator. El nu repeté deci acest cuvint: "Fiul Omului mu cunoaste aceastd zi", - ci le ice! "Nu este al vostru a gti anii seu vremurile in care Tatél le-a pus in a sa stapinire". Acésta, ea gi cum le-ar fi zis! Voi imi cereti un lucru densupra puterii voastre de intelegere, Imi veti réaspunde c& ei au cunoscut tainele aproape desdvirgit. Si daci te fndoiesti, aicoti voi, dati ofteva indicii sumare care dovedesc,acest lucru. Da, va zic,ce taine pot fi mai minate decit acelea care le-au fost a scoperite. Cici ei gtiau ci Iisus Hristos era Fiul lui Dumnezeu gi merite adorarea dumneseiascéis ei gtiau ©& El avea si invieze, ci avea si se inalte la cer gi sé Stea de-a dreapte lui Dumneceu Tatil. Ei stiau,minune intr-adevar de necrezut, of fn persosna lui Iisus Hristos, ‘trupul nostru, ridicat mai presus de ceruri, va fi adorat de ingeri, gi c&i acest Om-Dumnezeu va veni si judece pe Vout oamenid. In efirgit, ei gtiau cf in aceaasté mare ai, 4 ingioi asezati pe tranuri, vor judeca cele doudeprenece Seminjii ale lui Israel, gi ci nesmurile vor lua locul Audetier sndepartati. Graraatersn u Ey viitor atit de minunat jine intr-adevir- he minune, gi se pare ci nu este atit de important a gti precis timpul in care Impariitia va fi agezoté. Wai mult, Apostolvl a cunoscut taine care nu stnt ingtduite omului a le cunoagte, lucrurile care cu urmat creatiei lumii. Este mai dificil de cunoscut sfirsitul aecit inceputul? Se pare, {mi veti raéspunde, pentru ci Moise care ne-a dat cronologia lumii, mu Snsemneacd sfirgitul ei. Somolon poseda de aseme- nea aceste gunpstinte céici el ice? "Voi spune ceea ce a fost chiar de 1a fneeputul lumii"(Reel. LI, 11). In pri- vinta Apostolilor, ei cunogteeu mai tirziu ci venirea Domnului era apropiat&é, cum o dovedeste acest cuvint al Sfimtului Apostel Pavel: "Domnul este aproape, nu vi im- povérati cu nici o erija"(Pilipeni, IV, 5,6). Dar atunci ei m-1 cunogteau desi au vizut semele premergitoare. Tot aga, observam°in privinte Sfintului Duh Tisus Hristos s-a multumit sa spund Apostolilor Sai, farA a pre— cize nimic, ci-L vor primi"dupé putine cile". Si pentru a-i tine in asteptare a adoptat acest fel de lucru. Cacd aceasta m ers, este adevirat, cee din urmi si a lumii gi pe care ar fi voit ei s& o cumoascé, ci aceea a impird- tiei Sole de pe piimint, cum o dovedeste acest lucru insigi cererea lor: "Fi-va aceasta in timpul acesta cind vei eseza Impér4tia lui Israel?" El mu le ddduse nici un raspuns po- witiv. Cind L-au intrebat despre sfirgitul lumii, le-a raspuns aspru, pentru a indepdrta de la ei gindul ci e@liberares lor era apropiaté. Si El i-a lansat deja pri- mwejdiilor vestirii evangheliei. Aici regisim acecesi mani- festare, dar cu un ton mai blind. Si intr-adevir, pare cd: e fric& ca nu cumva raspunsul siiu sé nu li se paré o in- jurie, sau un giretliec zadernic; tot aga, intelegeti pro— misiunea pe care le-o face,a umui Mingfitor care-i va um— ple de bucurie. "Ci veti lua putere, le sice El, ~ "venind Duhul Sfint peste voi, 9i imi veti fi mic martori fn To Yuselim gi im toati Iudceea gi fn Samarie 9i pink la margi- nile pimintului".(Paptele Apostolilor, I, 8). Si de fndatar Pentru a preveni o a doua intrebare s-a Indltat la ceruri. Cind L-an intrebet despre cea din urmi 2i a lumii, le-a Gat acest rispuns plin de frici si neclar: "Nu gtiug gi aici El dispare pe neagteptate din ochii lor. Pentru cit ei avean © aga ere incit s-ar fi rin¥i de a cunoagte acest= 15.< fators 12 misiunea ler; cu toate acestes, era absolut nece- ser 08 Je fie asounsd. Si Sn adevir, vi sic, pigtats mad anevoie cred Saviifiiture despre sfirgitul 1umi4 dec) a uml Dumnezen intrupat, nAscut dintrio fecicara, si viequiter printro oameni. Voi m v-ati fi Sndoit ae acensta, 91 ro- gesc insistind at{t de mit asupra unui lucry aga de simplug Apostolii I-ar fi putut zice lui Tisus urietest Pentru ee ne tii mereu in agteptare? si aceasta pentru a prefntimpina acest cuvint pe care 1i 1-2 pus "despre timpurite cate Tata le-a pus in a sa stapinire". De altfel, puterea Tatéiui 51 cea a Piului oint egele? "CH precum fatal scoala mortii 9i le di viaté, tot aga 9i Fiul pe care voiegte $4 anviasi” . (Toan V, 21). Deci deck existé egalitate de putere fn acyiuni, cum nu va exista aceasta gi in stiinta evenimentelor, pentru ca Invierea unui mort este mult superioard cuneagterii zilei im care Impéiritia lui Israel va fi agezatA? De ce deci? Fiul.1ui Dummezeu, care face aceact& prim i uimitoare minune, n-ar face-o cu atit mai mult 9i pe cea de-a doue? 2).- Piléa ce urmeazi va va ajuta si m& intelegeti. ofnd un copil plinge si ne cere un obiect care mu-i este folosi- tor, noi ascundem acest obiect, gi ardtindu-i mfinile noastre gorle, fi zicem? Nuek am.age se poarté Iisus Hristos Tati de apostolii SAi-Dar cum acest copil, daci nu i ee sraté ceva, plinge 9i strigi mai tare, pentru c& crede ci cdneva igi bate joc de el, ne indeprtam sub motivul: cf ne strigi cimeva, gi fn locul obiectului pe care-l dorea fi oferim un alt obiect. Ne ingrijim mai mult sé indepirtam Primele sele dorinte, 1iudind acest obiect punindu-l mai sus decit celdlalt pe care 1-a cerut gi ne tebragem indata. Aga s-a yurtat dumezeicscul Mintuitor. Apostolii £1 tntre- bau din curizitate, iar El le réspunde ci nu poate satis- face curizitatea lor.Mai int?i acest cuvint I-ar fi inspai- mintat, gi pe loc ar fi reinnoit intrebarea lor; 9i dim partea sa Iisus Hristos ar fi repetat acelagi raspuns. Toto- Gaté El nu canta si-i mai inspdiminte, gi dupi ce le-a rea— mintit lucririle Sale, le di un raspuns admisibil refuzului Stu: edick, watt a pus aceste timpuri fn @ sa stapinire”. Cum! o Tisuse, nu gtii fu tainele Patalui? Cunogti pe Tet® 91 El ti-a asouns hotririle Sale? Tu ai sist "Nimoni nu cuncagte pe Tatél decit mumai Fiul"; gi iardgi#Dubulape cova decd asistau 1a minunoa Invicrii, pentru of Tisus qristos trebuia In persoank 8% le-o prezinte, gi de alt- fei chiar mormintul 01 @riiia despre El. Dar ora ouficient un singur cuvint dunmezeiese pentra a ne tnvita coca ce angaja IndLtarea. $i ntr-adevér ochiul ma putea atings acele @nAl imi neouprinse, 51 nici s% se asigure ci Hristos intr-adevir Sa Indlyat la ceruri.De asemenea,ce se petrecuse? Apostolii gtieu ci Gel ce ee Indltace 1a ceruri era Tisus Hristos 91 ei se vor referi la acest punct marturie ca 1a propriile sale cuvinte; dar pentru cH ei nu-l puteau reounoagte antr-o atft de mitiunaté indepirtare, a fost necesar s& vind fngerii ca si-i asigure c4 El a intrat in ceruri. Acesta ete lucrul unei minunate hotirfri a Providontei, c& in acest mister mu este totul descoperit de Duhul Sfint, od o parte ne este dovedita prin marturia ochilor. Dar de ce I-a luat ae 1a ochii Apostolilor un nor? Acest nor era sem, c4 El pitrunsese deja tn ceruri. Si intr-adevir, n-2 fort un virtej de foc nici un car de foe care L-a rapit ca gi pe proorocul Tlie (IV Regi, II, 11), ci um nor care simboliza ceral insugi, dupA acest cuvint al Psalmistului? "Domnul se Inalti peste nori".(Psalmal, CIII, 3) Degi acest cuvint se referd in special 1a Dumnegeu Tatall, se poate cu tonte acostea intelege gi despre Iisus Hristos, ca raportindu-se 1a puterea dumezeiascd, cici altfel norul nu ar avea nici o semnificatie simbolicd. Tot aga, Proorocul Isaia zice! "Iaté Domnul vine pe nor ugor"{Isaia, xix, 1) 3). Aceast& minune s-a potrecut in momentul in care Apostolii Ii puneau lui Iisus Hristos o intrebare pe care © considerau ei ca foarte importantd, gi 1a care erau cu totii atenti si vada ce le va rispunde, erau atenti gi treji. Un nor oorotitor a acoperit mmntele Sinai, cind Moise 4 pétruns fn virtej; dar la Iniljare, acest nor n-a venit €a Si-L acopere po Tisus Hristos. Observiim de asemeneay CA, dumnezeiesoul. Mintuitor nu opune fn mod absolut Apos~ tolilor sai: "mu ma duc", acest cuvint i-ar fi intristat; 1 le aice lor; "VA voi trimite pe Dubnl Mingietor"+ (Ioan, xvz, 5, 7). In privinta ridicrii sale mai presus @e cerurt, au vigut cu proprii lor ochi. Dumnoeule! Comenos minunaté priveligte!"Si privind ei pe oind BL mergea 1a yr, fatd doi barbati au stat lingd ei, ambracati tn haine albe. Care au zis! Birbati galileoni, ae ce stati privind le cer? Acest Iisus care S-a Indltat de 1a voi 1a cer, astfol va veni, precum L-a}i vazut mergina la cer." Acestia sint ingerii care 1i s-au ardtat In chip omenese gi cu o fata veseld. Si fie atenti 1a fe1ul cum vorbese ei? ei zic, vorbind despre lisus Hristos: "Acest Tisus", ca gi cum L-ar ardita cu }-ar ardita cu degetul, adresindu-se apos- tolilor, ei fi numese"barbati galileeni", pentru a da cu- vintului lor mai multa pondere gi autoritate. Altfel pentru ce fi numogte cu numele patriei lor? Addugdm incd, faptul ca, frumusetea strilucirii lor atragea asupra lor pri- virile Apostolilor, gi dovedea cu prisosiny& ci ei veneau din cer. Dar, de ce le trimite Iisus Hristos pe ingerii Sdi? In loc sé le vorbeasct El Insugi? Aceasta pentru of, El fi fnv&tase deja despre toate lucrurile, i le era deajuns 84 le reaminteascd prin slujirea duhurilor ceregti. Aceg- tia nu spun! ‘Acest Tisus care a fost indlyat 1a cer, cit "Care S-a Indljat 1a cer", tocmai pentru a ardta dimpotriva in aceasta taind lucrarea dumezeirii Sale. Gind vreau si arate umanitatea Sa, ei 2ic:"Acest Iisus care din mijlocul Yostru S-a InAltet la cer, in acelagi fel va gi veni". C&ci aici dummezeirea inalta umanitatea. "Sl va veni", Spun ei, - gi nu va fi trimis. In ce deci Piul este mai mic decit Tat#1? "un nor L-a luat";expresie intru totul Potrivité, pentru cf se ridica el fnsugi deasupra norului, éupé acest cuvint al Apostolului: "Cel care s-a pogorit, Agela este care s-a suit mai presus de toate cerurile, ca Pe toate si le umple"(Efeseni, IV, 10). Vedeti cum fngerii f9i schimbi felul lor de a vorbi, Proportionindu-se puterii de intelegere a Apostolilor, Sau cind araté superioritatea Piului lui Dumnezeu. Be altfel, acest minunat spectacol a inspirat Apostolilor Aided deosebit de inAltiteare, gi le-a dat o notiune impor— tanti despre a doua venire a lui Iisus Hristos. "El va voni fn acelasi fel", spun fngerii. Acest cuvint inseamna ci ieus Hristos se va artita tn umanitatea Sa efintad, tocmai Seca ce doreau atit de mlt si gtie Apostolii, $1 cH se va _ arta pe nord atunci cfnd va veni oi judece intreaga lume.29 - tgi data", ice Sfintul Luca, "204 ocament auay araqieey snaintea lor". De ce ice ol: "doi oamenin? Pentra ca acesti oi Sngeri au tmbricat chipal omenese, ea si mui tnspai- minte pe Apostoli. "Si le-au zia loripe ce statyaici pri- vind la cer?" Acest cuvint esto plin de bundvointa, gi cu toate acestea el mu face cunoscuta ca apropiati a doua venire a Mintuitorului. Ingerii spun numai 1ucrul cel mal important, cf Iisus Hristos ca sigurant va revent, gi Sncrederea cu care noi trebuie si asteptdm venirea Lui. Dar cind va aves loc aceastA refntoarcere? Este un ami— nunt mai putin important, gi ei 1-au trecut cu vederea. Potodatd Apostolii, répiti de mimmata priveligte pe eare-o contemplau, ascultd cu atentie mesajul care-i asiguré ci acest Iicus, pe care nu-L mai vid, S-a {ndltat veal la cer, gi care i-a prevenit fatd de vreo eventuald curiozitate nefolositoare. CAci dack fnainte fi ciceau lui Tisus Hristos: "Unde Te duci?™, Acum, desi intr-o tmpre- jurare cu totul alta, au zist "Pi-va aceasta in acest timp, cind vei aseza Tu Impardtia lui Israel?" Intr-a tit fi cunosteau buniitatea Sa, inctt, chiar dup patina Sa, ei refnmnoiesc aceastd intrebare: "Vei aseza Tu?" El le zisese mai inainte: "Veti auzi vorbindu-se de razboaie gi de azvonuri de rdzboaie, dar inci nu va fi sfirgitul”, nici pieirea Ierusalinului(Maren, XIII, 7). De asemenea Apostolii mi vorbesc decSt despre impiritia lui Jerael, Si nu despre sfirgitul lumii. De altfel ei nici m s-an prea intre}inut cu Bl dectt pe scurt, dupa Invierea Sas aceasta pentru c&, sohimbati de méirire gi celebritate, 1 fneonjoaré pentru a-L intreba in ceea ce priveste apropiata restaurare. Dar Iisus Hristos se tnchide fntr-o linigte absoluti, fiindod ei nu aveau nevoie si gtie acest lucru. Si din respect pentru linigtea dumezeiescu— lui Mintuitor, nu-I mai sici"Care va fi semnul venirit fale 94 sfirgitul iumii?", ci: Fi-va aceasta in timpul @cesta, cind vei ageza impiratia lui Israel?" Bi se gin- feau, Ontr-adevir, ci, acest timp a sosit, degi Iisus Bristos i-a faont ef injeleagd printr-o pildi cd nu era fmed aproape. De asemenea nu raispunde cererii lor deott nVeti primi paterea Sfintului Gare va yeni fm voi".S00 _ observati aici cum, Tisus Hristos apune, vorbind aes- pre Duhul Sfint off "va veni" in ei, 9i mu ci 1e va fi trimis, — pentru ca s&-I pistreze o cinstire egala celor- alte persoane ale Sfintei Treimi. cum deci, o dugmani ai Duhului Sfint, indrdzniti s4 spuneti cé Rl este o creaturd? ngi-Mi voti fi Mie martori". Acest cuvint face si se into— leeg’ c& Iisus Hristos era gata of se Inalje 1a cer sau mai degraba amintea Apostolilor ceea ce deja le spusese. In plus, tot 1a Indltarea dumnezeiescului Mtntuitor se refera cuvintele Psalmistului! "Norii i negura ofnt cub picioare— le Iui".(Psalm XCVI, 2) Iar acest cuvint este identic aces- ‘4uial "Si un nor I-a luat". SA recunoagtem in El pe regele cerului, pentru ci fatal Siu I-a trimic un car regsl? si T je trimis pentru ce Apostolii si nu fie ispitiyi s& murmre sau oi imite pe Elisei care, vizind eA Invatatorul sau era rapit, gi-s rupt vegmintele sale. Dar ce zic ingerii? acest Iisus care, din mijlocul vostru S-a indlyat la cer, tot aga va gi veni". Pe bund dreptate spune Sfintul Luca? ; ‘$4 dat doi oameni s-au ardtat in faya lor". Caci, citim fn cartea Legii c& orice invoialA se incheia pe basa a doi sau trei marteri,(Deuteronom, XVII, 6) Is fel cei dot ngeri confirma acelasi lucru. "Cu vegminte albe". La mormintul Domavlui Apostolii au vazut un Inger strdlucind de lumind, care le-au descoperit gindurile inimii lor, gi tot aga aici un inger le vestegte Taina Indlqurii. Cit despre profetji ei au vorbit adesea despre acest lucru, ames- tecind uneori actul Indlta@rii cu al Invierii. | 4).- Peste tot vom gisi aceast& slujire a puterilor ceregti: 1a Nazaret aproape de Maria, la Betleem le Nag— terea lui Iieus, la mormint pentru Invierea Sa, 91 aici Pentru InMltarea Sa. Tot aga, le a doua Sa venire, Singer: Vor fi nainte mergitepii Sai. Dar, dupi ce au spus? "Acost Iisus care, dintre voi s-a indltat 1a ceruri", ei adaugd indata pentru a preveni orice gind de tristetje} "Bl va Yeni tot fn acest fel". Apostolii ou respirat mai ugurati, aflind ci Iisus nu e—a In&lyat pentru totdeauna gi of va Yeni tot aga cum s-a Indljat la cer. Si observiim de ase— meRea acest cuvint! "Din mijloeul vostru". Acest euvint: leagii bine cu restul cuvintelor,ctici amintegte Aposto~ Alor fubirea lui Tisus, calitates alegerii ler, 94 Siunea de a mu-i parasi. Iisus Hristos a vrut 68-ne- fie singur martor Invierii Sale; 94 dintre toate minunile care au precedat urmat Tntruperea, aceasta aste con moi uinitoere. Aga sice chiar El! "Darimati acest tempin 04 gn trei zile I) voi ridica".(Ioan, IT, 19) Dar gn niua Indlqaérii Sale, ingerii sint aceia care veor yenire sicind: "El ve veni tot aga", Agadar, col care doreste 8&1 vadi pe Tisus Hristos, gi care ce imtristear pentru ch m La vizut, of primeasck acest cuvint; daci acesta duce o viatt fntr-adevir erege tineasci, este sigur cii-L va vedee gi-si va implini dorinte- Je sale. Cdci Fl va veni inconjurat de slavi, purtat pe mori gi in umanitatea Sa sfintd. Si cu eft va fi atunci mei minunat si-l vezi pogorindu-se din ceruri, decit si-L fi viiznt indltat de pe pamint! El va veni, zic tngerii, dor ei tree sub tiicere cauzele venirii celei de-a doua. "El va ve- ni tot aga" aceasta este o probaé a Invierii Sal: eéci G@acé S-a Indltat 1a ceruri fn trupul Sau cu atft mai mult @ Inviat fn acelagi trup. Unde sint deci, cei care tagi- @uiese Invierea? Sint pigini sau cregtini? Nu vreau s& gtiu; sau mai degrab eu nu stiu decft prea bine acest lueru. Piginii sint acei care neagi creatiunea, si care afirms in mod egal ci Dumezeu n-a putut 5 scoati o ereaturd din neant, nici s-o invieze din mormint. In acelasi timp, 51 incep deja si rogesc, pentru ci mu eu- Mose puterea Domnului, gi incearci s& se scuze zicind of, ebeolut ar putea invia trupurile, dar ci aceasté inviere mu are rost. Bine se spune, le voi raspunde, fn acest cu- vint al Seripturii: "cA nebumul eraiegte nebunii"(Isaia XXXII, 6) Cum! nu vi e rugine svi refuzati lui Dunneseu Puterea de a sScoate din neant © creaturd? Cdci, dac&é El Bra creat deeft dintr-o materie preexictent& fn ce se deoscbe- ate Bl ae om? BA! de unde vine raul? Imi veti zice voi. Si eu, va Vol riispunde cf nue nevoie pentru 2 explica existenta, SA admiti un principiu adu. Dg altfel vorbirea voastra, “Sete Ge doud ori absurai. Cici, mai inti, dack voi nu tet oa concepeti in Dumnezeu puterea de creatie veti lege $i mai dificil originea rawlui; fn al deilea » Siviroiti o blasfemie sustinind of riul exist eine, Ginditi-vas oft de periculos cote si cauti prea ca doua sa-32- curios sure réului, gi pentru ci au se cumcaste, din cesta faceti un al doilea Dumnezeu. Farad indoiald vi ecto permic si discutati aceactd problemi, dar evitati orice plasfenie. Si ce! Fac o blasfenie! Da, a afixma vegnicia unui principiu el réului, a-i atribui puterea dumnezeiasca gi a-l pune im acelasi rang cu virtutea — este o blasfemi Raul, siceti voi, existd prin sine; dar a}i uitat acest cuvint al Apostolului: "Cele nevéeute ale lui Dumnezeu se vid de la facerea lumii, intelegindu-se din fapturiy"(Ro- meni, I, 20) Pentru aceasta zice diavolul c& materia pree— xista inaintea lui Dumnezeu gi ineinte de creatie, pentru ca aceasta si mu ne conducd spre Dummezeu. Cici, vi intreb, este mai greu si scoti o creaturé din neant dectt si faci pun ceea ce este esential rau? Vorbese in ipostaza voastra, gi, presupunind ci acest principiu existd, sic c& fiind réu prin sine insugi el nu poate fi folosit ca bine. Si acum, pentru a vorbi despre nigte calitaéti ale unei fiinte, va voi intreba, ce este mai usor, sd adaugi o calitate ce mu existd, sau si schimbi o calitate existenté intr-o ealite— te contrardé? Si iaragi, care din aceste deud lucruri este cel mai ugor, of aidegti o casé acolo unde n-a fost nicio— dat#, sau s-o ridici din ruine? Evident cel dintii. Tragem concluzia deci, c& greal sau chiar imposibilul mu este acela de a crea bun ceea ce nu existé, ci de a face ca, ceca ce este esential riu si devind tun. 5).- Spumeti-mi ce este mai greu - s& alcituiegti un Parfum, sau si fortezi franjul sé scoataé proprietatile parfumului? Si pentru ci supunem lucrurile lui Dumnezeu Slabelor noastre rationamente voi, cel putin, c&éci in ce M& priveste pe mine mi ferese de aga ceva, raspunde}i-mi: uu este mai ugor si faci un ochi decit sli-l faci pe un orb si vadi, fiind orb, gi s& vadi mai bine decit cel care are cei mai buni ochi, decit de a se folosi de orbire Pentru a opera yederea, de surzenie pentru a dobindi auzul? Evident primul lucru este mai ugor. Bi bine! voi Si atribu- iti lui Dumnezeu ceca co-i mai greu, §i i refusayi ceca ce este mai ugor; Dar de ce of mai insist asupra acestei chestiuni? Adversarii nogtri mai spun incti, oc sufletele Oastre sint o parte din substanja divind. Ce fel de a forbi nelegiuit gi smintit! Bi yreau si dovedeased ch= punneseu este antorul raului, ei nu fac dectt © ingrozi- toare blasfemie. CAci fac réul deopotrivé wegnic on pumae- neu, cAruia fi refusi orice existenta anterioark. si ua le © rugine sf admita raul ca facind parte 1a un atst de more privilegin. Dar im al doilea rind, raul dupa e1, este nemuritor; dei ceea ce n-a avut inceput, nu va aves niai sfireit. Intelegeti aceast4 blasfemie? Dup& care de 1a Dumnezen m vine nimic, sau zictnd cd El insugi nu exista. Dar, in al treilea rind, cum am observat deja, este acclo o contra— dictie evident’, gi care nu poate decit sé-si atraga Dlestemul dumnezeiesc. In al patrulea rind, ef $i atribuie unei materii schimbitoare puterea absoluté. In al cinei- lea rind, ei afirma ci raul este cauza cd Dumnezen este bun, aga ci, firé principiul riului bundtates dumezeias- e& n-ar exista deloc. In al gaselea rind, ne Inchide orice eale spre a ajunge la cunoasterea lui Dumnegeu. In sffrgit in al gaptele rind, Tl injosesc pe Dumnezeu pind la om; ce zic eu? chiar pin la lemne gi plante. Si intr-adevar, dac& sufletul nostru este o parte din substente dumece— dase, 9i Gack el trece in trupul animalelor, gi chiar in Plante, ca, castraveyi, popeni, si napi, se poate spune e&, Dumnezeu fnsugi se g’segte intr-un castravete. Daci vom zice ci Dubul Sfint gi-a cidit un templu in Sinul fecioresc al Mariei, ei vor atmbi cu dispret; gi eind vom adduga ci El locuiaste fn altarul sufletului Nostru, vom otirni ironiile lor, Si in acelagi timp ei nu rogese printr-un nou fel de idolatrie, aceea de a Injosi substanta divind pind la un castravete, pepone, mus— eo, cirabug, 91 mAgar. Dar, ziceti voi, nu napall este in Dumnezeu, ci Dumnezou este in nap, céci niciodats napul R-a fost Dumnezeu. Si de ce dati inapoi in fata acestei Sourgeri a divinitaii in corpuri? - Pentru of acest lu- ru er fi nevrednic de Dumnezeu. - Insd sistemul vostru ®ete de o mie ae ori mai nevrednic de el. - Eu n-ag gti -1 Teounosc.~ Si de ce? Nu este realmente nevrednic de Bl S tecui tn om. nescoperiti otrava nelegiuiril? Yer de co neagé ei invierea trupruilor, gi ce sic ei t subiect? Dupi ei, carnea este esential rea. Si » 1e-ag spune eu, cunoagte}i pe Dumnezou gi natura?—=3h = gum ar putea acumila intelepoiunea un intelept far aju- Aorul trupulus? Nimiciti simfurile, 91 ce veti putea gti 1 Snviita? Ce ignoran{i ar fi parten sufletului, dact, sia- qurile noastre ar fi fost viciate chiar 1a amceputul lor? Gaci este suficient pentru a slabi facuitatile sale, ca o einguré parte a trupului, creierul, de exemplu, si fie lezat; gi ce ar fi ano& intreg trupul ar fi rau! aratati-ni cu- Tletul fari trup? gi nu suziti medicii spmmina én ficcars zi cf 0 boald violenta slabegte facultatile noastre mintale? De ce decd le ve-fi mai zice iards: na vd distrugeti? Fiinicd trupul nu este materie? - Bineinteles. — ar tre- wai deci sé-1 uriti: 5i de ce mai cheltuiti ou ol attta hrani gi nenumirate deamierdiri, cima, de mult timp ar fi trebuit si-1 distrugeyi 9i si spargeti inchisoarea voastra? Dar poate Dumnezeu nu poate actiona asupra materiei dact nu se introduce fn ea, 9i nu poate si-i porunceascd dacd na se anestecd cu ea, 3i nu se raspindegte in toate parji- le ei? Ge judecaté slabé! Intr-un stat, toti sint ascul- tatori poruncilor prinjului, gi Dumezeu nu ar putea po- runci unui principiu rau! Dar, tn concluzie, materia insagi n-ar fi subzistat dacd na continea putin bine: cdci raul m poate si existe fird aceasté aduugire, gi daod el nu era unit vre-unei virtuji, el n-ar fi existat. Aga este starea raului. Inchipuiti-vi, intr-sdeviir, un desfrinat, care nu se constringe niciodata, nu va trai 10 aile, un raufactor care atacd pe insfigi complicii sai, va fi fndata condan- nat la moarte; un hot care sustrage in vizul tuturor, va fi prompt judecat. Astfel este deci natura riului, ce au Poate exista dectt prin amestecul cu ceva bine, si aga Bint, dupi ei, conditiile existented pe care Dumezeu le-a impus. 0 societate alcdtuita numai din cet&jeni corupti,nu S-ar putea mentino; gi cei rai cad chiar cind se ridica hu numai impotriva celor buni, ci tmpotriva lor ingigi. “Intr-adevar, acegti oameni care se zic fntelepti aa ajuns Rebuni"( Romani, I, 22). Céicd dacd trupul omului este rau, de ce au fost create elementele care ne fnoonjoara, apa, pamintul, lumina, aerul? Géci aerul e un corp, degi lipait ae grosine 94 soliditate. Pe drept cuvint putem aice cu almistul: “Spusu-mi-au ciiledtorii de lege degerticiunile-35- (esalmi, OXVIII, 85) Dar acest mod de a vorbi aste de aposrtat, si nu trebuie sd-1 mai sseultam. Da, invierea purilor este siguré; aceasté invitatura o dovedegte ntul gol al Mintuitorului si lemnul pe care a fost tignit. De altfel, Apostolii ne spun:"4m mincat si am at cu B17" SA credem deci in Inviere, gi viata noastrdé -* fie im armonie cu credintja noastré, asa vom dobindi punurile vesnice, prin Iisus Hristos Domnul nostru, “Ctiruia s-I fie cu Tat®l si cu Duh sfint, mirirea, einstea gi imparditia acum 9i pururea gi im vecii vecilor. _ AmineSeta OMILIA Ita. watuned Apostolid s-au intors 1a Ierusalim de 1 muntele ce se ehiam’ al Maslinilor, care este : aproape de Ierusalim, cale de o simb&ta." (Faptele Apootolilor, I, 12) 1).- Oratorul, dupa ce i-a aratat pe Apostoli si pe ucenici refntorgi fn Foigorul Cinei, explicd atitudinea lui Petru {in cadrul alegerii lui Iuda, gi face si se arate rolul acestui apostol, paralel cu blindetea gi bundvointa sa. 2).- Revine asupra unor imprejurari anterioare, gi face 8& se vadi zelul ucenicilor de a ramine in rugiciune, gi de a mu fi toti decit o inimA gi un cuget; Deasemenea, Foigorul Ginei era imagines vie a ceru- lui. Dup& aceast& digresiune, Sfintul Ioan Curd de Aur continudé istorisirea alegerii sfintului Matias, 9i gisegte cuvinte frumoase pentru a laude iscusinta cu care Sfintul Petru a condus toata aceasta lucrare. 3)+- Insista asupra cuvintului - Halcedama, care a fost numele cimpului cumparat ou treizeci de arginti pe Care-i inapoiase Iuda, si afl in semnific ajia acestui cuvint, tjarina singelui, o prezicere a ne- norocirilor care-i vor coplegi pe iudei. 4).- Oratorul profita de abmegatia smerita gi modesta care-l arati pe dreptul Iustus, cind sortul nu a c&zut pe el, pentru a-i infiera cu acprime pe cei eare furan episcopatul, gi aratd apisat datoriile gi misiunea unui adevirat episcop. 5).- El fncheie spunind c& bucuria gi mingiierea sa este de a vedea turma sa mergind fn c&ile dreptitii gi a sfinteniei. “atunci", spune Sfintul Luca, "Apostolii s-au intors", Atunei! $n co vrome? Dupa ce au ausit cuvintele ingerilor; eici cum ar fi putut suporta aceasta despirtire, dacd Tisus Hristos nu le-ar fi promis c& se va intoarce? Inclin ®4 cred cd Indltarea s-a intimplat intr-o 21 de sabat; _ Sitfel Stintul Luca n-ar fi specificat cu atita exactitate e&: "Muntele Waslinilor este departe de Ierusalim cale ae © simbita". Se gtie, intr-adevir, c& lungimea acestei cdi &ra stabilita prin lege. Si, fiind intratji, au ureat fn amera de sus unde locuia Petru, Iacob, gi Ioan". Apos~ 14d au rimas deci, 1a Terusalim dupé Inviere; si celor 1 Apostoli pe care-i numegte, Sfintul Luca adaugi pe< 37 = epndrei, fratele lui Fetru, Filip, 91 toma, partoloneu oi Matei, Iacob fiul Ini Alfeu, Simon Zilotui gi Iuda fratele lui Tacob". Aceasté listii a Apostolilor nu este fuouté 1a {ntimplare- Deoarece unul 31 vinduse pe Invatatorul stu, altul nu b-a recunoseut, si un al treilea nu a erezut in Invierea Sa, Sfintul Luca ne asiguré, numindu-i pe toti, cu exceptia trad&torului, ci, toti au fost restabiliti. "Poti acestia, intr—un cnget, stiruiau in rugiiune, cu femeile”. Frumoasi purtare! Caci rugiiciunea este o arma puternicd impotriva ispitei, gi despre aceasta adesea le yorbise 9i Dumnezeiescul Invitiitor. De altfel situatia lor de fata 2i Indemna spre aceasta; gi le-a fost atit ae fricd de iudei tncft s-au inchis im camera de sus. "Cu fomeile". Ele sint acelea care, dupi mArturia aceluiasi evanghelist, urmau pe Domnul “cu Maria, mama lui Tisus, gi ou fratii s&i". Gum s-o spas deci, ci, ucenicull iubit @ primit-o la el? (Ioan, XIX, 26, 27) Dup& ce a dat-o fn grija ucenicului, ea a revenit intre Apostoli. "Si cu fratii Sdi": adicd, cu cei de aproape ai Sdi care mai in- +24 n-au creaut in El. "Si Gn zilele acelea sculfndu-se Petru fn mijlocul fratilor" Petru este Apostolul ce actioneazii impetuos si viu cSruie i-e incredinjat Iisus Hristos tarma Sa; si Pentru cH este intZiul fn vrednicie, primul i-a gi ouvintul. Zer "cei din jur erau aproape o sutd doudizeci". Si le zice: "Fratii mei, trebuia si se implineasci ceca ce s-a spus Prin Dubul Sfint”. Dar aici poate sa se intrebe cineva, de ce Petru nu s-a adresat direct lui Iisus Hristos, pentru @-L ruga si aleagi pe cel care trebuia si ia locul lui Iuda trédatorul, gi de ce Apostolii nu-gi asumi singuri sarcina Scestei alegeri? Mai intti pentru cai Petru devenise mai Putin trufas gi mai smerit, si voi aria cele doud motive _ Pentru care Apostolid au voit of lase fn voia lui Dummesen Sgerea celui de-al doisprezecelea Apostol. Frimul, pentru rau absorbiti de importante probleme, al doilea, pentru Scest mod de a alege dovedea printre ei presenta Min- Mtoruiui. Si, intr-adevar, El a fost Acela care i-a eles + 2ilele vieyii sale de pe pimint, gi tot Bl este Acela ®t alege dupi Indltarea Sa. Nu era pentru ed acest Mare mingficere?aT Dar ebservati, eum Petru cere consimtamintul tuturor fratilor sii, gi nu face nimic din mindrie gi autoritate. [Im loc si spund simplu: S&-1 alegem pe acesta én locul lui [uda, ol cautG sd-i mingfie de aceasta ingrozitoare crima folosindu-se de perifrazi. Cici vinzarea Ini Tuda ina $neremenit de spaimH; gi sS m ne mirdim; azi inc gi nod sintem tulturati de aceasta: Dar, ereucei nerabiutori st gneerce? "Fratii mei"; era numele cu care Iisus Hristos 24 munea pe Apostolii S&i, gi co alt nume ce potrivea mai pine én gure lui Fetru? Aceasta vorbire prietenoasi o adroseazd tuturor. Aceasti Bisericé din foigorul cinei, - Be reprezente deci cinul si ierarhia duhurilor ceresti. Caci, toti, oameni si femei, nu erau dectt - unul - dupé cum asa ar trebui of fim gi noi. Niciunul dintre ei mu ce interesa atunci de lume, nici chiar de grijile femilicle, iaté eft de folositesre me sint incercdrile gi intrictarile mintuitoarel "Prebuic ca ceea ce s-a spus de Duhul Sfint sé se impli- neasci"), Dupé exemplul lui Iisus Hristes, Petru mingfie pe fratii sii emintindu-le profetjia dumnezeiascé, gi le arat’ ci nimic nu se petrece la intimpjare, ci ci totul « fost prezis. “Trebuia", spune el, "ca ceea ce Duhul Sfint & presie prin gura lui David, si se fmplineascé". El nu spune: David a prezis, ci Dubul Sfint prin gura lui. Ve~ de}i ce invéitéturé ne d& Sfintul Luca chiar din primele rinduri ale ietorisirid lui; pe bund areptate am sis, la fnceputul acestor omilii, ci, cartea Faptele Apostolilor @ fost opera Duhului Sfint: "Ceea ce Duhul Sfint a prezis Prin gure lui David". Aici £1 citeazd Sfintul Petru pe Tegele profet, gi se sprijimd pe mirturia lui, pentru ci tia c% le Apostoli autoritatea sa va fi mai mare decit a ericdrui alt profet. "Despre Iuda care s-a facut c&ldusdn. Ge retinere in vorbirea sa! Nici o injurie, nici o insulta; *l se abjine chiar, si-1 numeasct pe Iuda cu numele de tictlos gi blestemat. El se multumeste sa povesteascd @ pe complicii lui Iuda ruginea crimei lui. Si inc& ici nu continud cu violent&, gi se multuncgte doar si-i semnere prin aceste cuvinte: "cei ce L-au prins pe Tisus", Observiim de asemenea ci inainte de a indica Ps,lml- 39 - David de unde a scos aceasté profetie, Petru dstori- gt fapta lui Tude, pentru ca preentul af fic © garantie yiitorwluf. El aminteste totodati ct acest truaéter gl. “primit pedeapsa erimei sale. "Ckci ere numirat on nei gi “Juace sortul acested slujiri", zice el. aici vorbele sale devin mustrare, $i esi SH ce Intrevad’ o lectic aspra. De gsmenea, Petru spune ci aceasté tarind a fost a lui Iuda si mu a iudeilor. Dar pentru ci mintile slebe sint atince mai guilt de prezent decit de viitor, el amintegte imediet care a fost pedespse ea. " Si opinzurindu-se si-a strivit pintecele si mirunteiele sale s-au raspindit pe pintnt*. Obeervati ci el insista mai mult acupre pedepsed crimei @ecft asupra crimei insdgi, 9i scoate din aceasta un motiv de mingfiere. "Si s-a facut cunoscuté aceasta tuturor celor eelocuiese $n Ieruselim, fncit tarina aceasta s-a numit in limba lor Hacheldamach, adici Tarina Singelui." 2).- Iudedi au mumit-o aga numai datorité lui Iuda, care i-a atres acest nume. Si Petru citeazd marturie chiar pe dugmanii lui Hristos, cici ce fmseamn4 acest cuvint "fn limba ler". In sfirsit, dupi ce a relatat evenimentul, men- Yioneaza profetia care l-a vestit. "Cum este seris fn cartea Pealmilor? 0& lecuinte sa va réimine pustie i ci nimeni nu Ya mai locui ecolo, gi un eltul va primi apostolatul stu". ( Peelm, LXVIII, 29) Prima parte a profetiei se refer&i la ase si binefacerile lui Iuda, iar partea a dous se referd 1@ apostolatul gi preotia sa. Dar, prin aceasta citare, Petru pare ci zice: "Ceéa ce va spun eu este mai putin Propriu-mi sfat dectt implinirea prezicerilor Gelui ce de-a spus mai dinainte. Si intr-adevar, mirturia Pselmis- Wului 71 impiedica si faci singur aceasti alegere, gi s& _fecé cees ce insugi Tisus Hristos ar fi facut. zice el, " oa dintre cei ce au fost in~ De ce face el aceasta comunicare in- ii adunari? Pentru a preveni orice contestatie gi dis- Mti. Cici ceea ce s-a intinplat altédaté Apostoliler putea Se reimoiasci fntre ucenici. De asemenea Petru, care ® 8% evite gi cel mai mic pretext, a avut grijé si spuni ‘Sr de la Snceput: "Prayii moi, trebuie si elegem dintre 4". Astfel e1 renunti la alegere, lasind ca multjimea of sy §i prin aceca ol d& mirturie respectulud stu fay= ee cei ce vor fi propusi, si departe de a@ orice banuialé de inire. Cici cine nu gtie ck aceastd binuiald a cauzat ele mai mari rele? Apoctolul aminteste deci profetia pentru stabili necesitetea alegerii, gi nu-gi 1ask pentru el dect+ sé desemneze pe acei pe care ea ar putea cides, zicind? emretuie si alegem unul dintre cei care au fost intotdecuna ou noi". Dact ar fi limitat alegerea 1a cei mafi vrednici m-— mai i-ar fi nemultumit pe toti ceilalti. El evité acest lu- cru, pistrindu-gi binefacerea alogerii. Observati cd el mu gice simplu; "Dintre cei ce au fost eu noi", ci: "Dintre cei ce eu fost intotdeauna cu noi, in timpul fn care Domnul Iisue a trait in mijlocul nostru, fincepind de la botezul lui Joan si pind im gina in care s-a Indljat din mijlocul nostru, trebuie si alegem unul, care si fie impreund cu noi martori @i Invierii Sale". Bi! De ce era necesarii aceasta cale? Pentri: éa. adboruliApostolilor si fie deplin. Der oare nu putea insugi Petru si aleag&? FarA indoiald putea, dar s-a abtinut din smerenie. De altfel el nu primise incé Duhul sfint. "Si au pus inainte pe doil pe Iosif, numit Varseva, zis gi Iustus, ei pe Matia". L-a Qnfatigat multjimea gi nu Petru. Acesta s-a multumit sé propuni doar aceasti alegere, mai putin ca un proicct care vine de la el oft mai ales ca {m Plinirea unei vechi profetii. Astfel, tilcuieste el Scriptura, gi mu poruncegte nimic. "Si au pus inainte pe Iosif, numit Varsava, zis si Iustus". Poate multi dintre fraji se numeau Tosif; pentru aceasta Sfintul Luca {1 desemneazd pe acesta Prin dowd nume. Tot aga observiim ci intre Apostoli cei mai aulji an avut o porecléi; aga aflim? Iacob, fivl 1ui Zevedeu; Zecob, fiul lui Alfeus Simon Petru; Simon Zilotul;Iude, fre Hele 1ui Jacob, 4 Inda Iecarioteanul. Porecla lui Tus- tus putea si-i vind de 1a schimbarea vietii sale, sau poa- #e 34 apartinea. Oricum, "ei 1-au pus {mainte pe Iosif, mu- + Varsava, si zis Iustus, gi pe Matia; Si, rueindu-se eu 8: fu, Doamne, Care cunogti inimile tuturor, araté pe Gin acegtia doi i-ai ales ca sii ia locul acested slu- 4 94 al apostolied ain care Inda a cdzut ca si mearg’ Joc) lui". Bi spocificd aici crima sa, ca si cum ar e& ed nu cautii decft un martor al Invierii lui IisusSey gat Snel, 81 Sortul @ cHzut pe Matia, 94 cn cocotit una cu cei unsprezece Apostoli". (Faptele Apostolilor, 20, 26) macostia", zice Sfintul Luca(intelegina cuvintele inge- or), "s-eu intors la Ierusalim de la muntele Mislinilor, q ¢ de Ierusalim cale de o simbata". Aceast&i observatic eraté c& ei n-ar fi putut face un drum lung in starea ge opain’ si frici in cere se giseau. "Si, cind au intrat, " gean cuit in camera de sus", pentru ci nu Sndriiznean si se “erate in orag. Bi au ureat deci Gntr-o camera de sus, pen- tra a fi mai greu de gisit. Si ei,"ot@ruian toti intr-un cu- > get in rugiiciune". Cbservati aici cu ce grija staruian in rugéciune, gi minunati-vé de unitates ce stipinegte intre ei. Be este atit de mare incit se pare c& toi nu fac dec$t o inimA gi un suflet. Aceasta este a dona marturie pe care o face Sfintul Luca despre e: cit despre Iosif, logodnicul Mariei era probabil mort, cici daci fratii (verisorii nen.) lui Iisus eredeau fm Bl, ar fi rémas el necredincios, el care a creaut ins- intea tuturor? Si intr-adevar e1 nu-L considera pe Hristos un simplu om, asa cum o atesté aceste cuvinte ale Mariei adresate lui Tisus! "fatal téu gi eu Te ctiutam, intristati foarte". (Luca, II, 48) Iosif 1-a cunoscut deci, inaintea tuturor pe dumnezeieseul Mintuiter. Si Acesta zicea fra- Gilor Sai: "Pe voi lumea nu poate s& va urasct, dar pe Mine Mi urdgte".(Ioan, VII, 7) Vreau de asemenea si vii fac SA admirati modestia lui Iacob. El a fost hotarit pentru a #4 episcop de Ierusalim, 31 totusi el nu spune mimic. De @ltfel, observayi profunda smeronic a tuturor celorlalti ei au alungat orice rivalitate si au cedat reci- Proc cinstea apostolatului. Gdci se parea cf aceasta Bise- Fick care se nigtea locuia deja in ceruri si numai apar- Hinea pamintului. De asemenca, faré a fi imbricat in mar- toe £1 alesese, din alti cftiva care se distingeau evlavia lor, ca Iosif gi Matia, gi dintre femoi Terman pe Domnul. A)s~ Admirayi ated vigilenya Sfintulud Petra. EL-42- pe prin a cita autoritates uni profet, si m spune! ntul meu poate si fie deajuno, tntr-atita este de de- je 1 de orice gind de mindrie. cei e1 m ia gn conside- decit alegerea celui de-al doispreseceloa Apostol, gi jurndregte scopul acesta, desi ma ignord ci ma impune tuturor Dacelagi titlu. In rest, toatd aceasta purtare dovedeste “Pnkljimea virtutii lui, 94 arata ca Petru Sntelogea superic- Tritates de conducdtor mai putin ca o functie onorificé, decft ca un angajament de 2 veghea 1a mintuirea ascultato- ) rilor sai. In plus, cei care eran propugi pentra apostolat ju puteau si se mindreascé, fiinded aceasta alegere $i ex- punea la nenumirate primejdii, si cei care nu erau desennati, Ja fel, nu puteau sé se intristeze si s4 se creadi dezono- ati. Dar azi se intfmpld ou totul invers in privinta aen- Mitatilor bisericesti. Ucenicii erau in num&r de o suti doudzeci, gi din 4oatd accasti miqime nu s-a ales dectt umil, Dar pe drept cuvint a propus el alegerea gi trece in aceasta problema principala autoritate pentru c& grija de togi lui i-a fost Ancredinjaté. 5i intr-adevar, lisus Hristos i-a spus lui? "Si tu oarecind intorcindu-te, imbireste pe fratii tain. ( Inca, XXII, 32) “Iuda", continu Sfintul Petru, " a fost Dumirat cu noi", gi iat de ce trebaie s4 aleagd in locul dui un alt martor. In aceasta privintdé, el alege, dupaé exemplul dumnezeiescului siu Mintuitor, autoritatea Serip- @orii; gi el nu vorbeste despre Iisus Hristos Insugi, pen- tru ch Mintuitorul prezisese adesea aceasta traddare. La fel G1 se abtine si citeze acest pasaj din Psalmi care se re— feré tn moa evident la Bl: "Gura picitosului si buzele )selui viclean s-au deschis impotriva mea";(Psalm, CVIII, 2) M4 aminteste numai profetia ce vestegte pedeapsa celui Spostat. Aceasta era Gntr-adevir tot ceea ce trebuiau si loascd ucenicii, Petru araté de asemenea eft de mare a fost bundtatea eiescului Invétitor fat’ de Iuda, Céci, “el a fost", eel, "numirat ntre noi, gi gi-a primit partea sa la Sth slujire", “Partea sa", spune el, totdeauna, ari~ c& totul vine de 1a Dumezeu gi de la 1ibera Sa ale~ + Acest cuvint era inc o amintire a Legii vechi, 91 cunoscut Apostolilor ci Iisus Hristos i-a ales pentru Partea mogtenirii Sale, cum altddatad Domnul i-a ali- 45 e aevigt. In efireit, Fotru insictd asupra sftrsituini nos al lui Tuda, 91 face of oe vad ca, chiar pretal mearis sale aozvAluie Pedeapsa. “acesta m dobtnditm cice ib, "0 sarin din plata nedreptiit." Vedeti oun oe tate. i) (pid totul cupé hotérirea dumezeiascd. "Peta nedreptayiin, jou oiguranta este mai mit dectt un £01 ae nedreptate, nimic pu este mei criminal decit tridarea lui Tuda; gi aceasta trddare este 0 nolegiuire dust 1a extrem. Dar ea gi cum pu era deajuns sf fie cunoscuta de generatia do atunci, iu- deilor, celor nAscuti Gin-tetnsii, of ni Caiafa, care profe- tiza fara si-gi dea ceama de aceasta, i-au dat acestei ta- rini numele ce trebuia si continue amintirea acestei toc- 14. Domnul i-a constrins deci sé dea nuncle acestei $a— rini "Hacheldamah", ca o previziune a nenorocirilor natiei. Acest nume, deja, dovedeste o primi implinire a profetied referitoare la Iuda; cici "ar fi fost mai bino pentru el @act nu s-ar fi n&scut",(Matei, XXIV, 24) In rest, acest cuvint tot aga se aplici gi iudeilor care m meritan si fie mai putin pedepsiti decSt cdléuza lor. Dar, pentra mo- ent, Sfintul Petru nu vorbeste despre acest lucru, ci se muljumegte si justifice acest nume profetic: Hacheldamah, Prin citarea acestui verset din psclmit "Sd-i fie pustic Jecuinta sa".(Psalm, 68, 29). 3i intr-adevar, ce loc mai Pustiu decit un mormint? Astfel a fost numité aceasta ari- RA 91 pe bund dreptate i s-a spus aga. Si Iuda, care a fur- mizat prejul, degi n-a cumpirat-o el insugi, tretuie pe G@rept considerat ca si causa unei atSt de mari nenorociri. Ter, o corcetare aminuntita » faptelor ne aratd cd, aceasta Primi nenorocire a fost canza tuturor celorlalte care i-au Coplegit pe iuded. Bif Nu gtim noi oare ci foametea a facut 4 piari mii, ei cd riizboiul a secerat un atit de mare nu- ‘MAr, incit Ierusalimal a devonit cimitir pentru straini si Sldati? Ba mai mult nu se ddea vole si se ingroape tru- Ale celor morti, pentru ed le consideran ne wednice de tea Ingropiirii. Recesar", zice Sfintul Petru, "ca dintre cei care 4 adunat cu noi". Observati ou ce grija, vrea nigte gtie bine of Duhul Sfint trebuia ¢ trimita, 91 caruia ii dd o mare importanti. "Care t cu noi fn tot timpul in care Iisus Domnul a petre~ Him mijlocul nostra", Cuyintul din urm& insomenaci cl= ah = Apostolii au locuit cu EL, $4 ci ei a fost mai mit Bsett uoonicia Tui. Caot, chiar de 1a tnceput, midi £4 frau Lui, age cumo stim aceasta Ge 1a evanghelictul care Be spune cf "Andrei, fratele lui Simon Petru, era umul dintre jeei doi ucenici care 1-an ascultat pe Ioan, gi care i-an urmat pe lisus".(Ioan, I, 40) “In toat& vremea", continuk Apostolul, "in care Domnul Jisus a trait in mijlooul nostra, Gncepind de 1s botezul 1ui Ioan". mM precizeasi cu dreptate acest timp, pentru cA Duhul Sfint 1e-2 descoperit singur taincle care au urmat, 94 care scipan congtiintei oamenilor. "Pind in giua in care s-a indltat dintre noi, a& se aleagi wunal care si fie impreund cu noi martor al Invierli Lui". BL nu spune, un martor al tuturor minunilor lui Iisus Hris- tos, ci numai un martor al Invierii Lui, pentra cd putea £i creaut asupra oelorlalte fapte, cel care putea spune: Acest Iisus care, a biut si a mincat cu noi, gi care a fost rastignit, este acelasi care a gi Inviat. Astfel, el eauté mu un ucenic care si fi vasut toate faptele care au Precedat sau urmat Invierii, ci pe cel care putea si dea mirturie despre aceasta. Cici celelalte fapte erau tn va- sul tuturor si evidente, in timp ce Invierea s-a facut Gam in secret, 9i mu era cunosouti deoft de un numdr mic. de cameni. Observati cum Apostolii nu spun: “Ingerii ne-au Spus despre El, ci noi Lam vazut. Bi! ce dovadi ne dati espre aceasta? Minunile pe care le facem. Bi erau decd Rartorii cu totul vrednici de crezare. "Atunci, au pus fnainte pe doi". Si de ce m pe m multi? Pentru a nu intéri tulburarea spiritelor, gi a de- amita alegerea. Nu fard socoteald, este faptul cA, Sfin- “Mul Luca nu agead pe Matias, dectt pe locul doi; aceasta Samenilor aratii-ne pe care dintre cei doi i-ai ales”. Doamne, spun ei, gi nu noi. Si ei aic bine, fiindet Yorba, ci E1 cunoagte imimile, ciici Bl singur, gi mu mii trebuie s& fact alogorea. Toti ucenicii s—au mat co Gmcredere deplind, pentru ch trebuia absolut @intre cei doi a4 fie ales. Si ei nu sic! Si-tiA jeai ales"; pentru c& ei mm gtian tnvaqatura pregtiintos wgnezeiegti. "Ca 3a ia lec fn aceasta Slujire 94 apostolat". geaste fnseamnd oA in afara epostolatwlui era 94 o alth eiujire. "Si ei au tras la sortim. Ei se incred acestui genn al voingei dumezeicgti, se socotesc nevrednici si “facd ei ingisi alegerea. 4).- Ietoria lui Tona ne invati of fara a tine cont ae mevrednicia consultantiler, care nu se gindeau nici micar eS ce roage, Dommul conducea sortul pentru ca erau de bund credinyé. Der aici aceasté directie ma putea si le lipocas- ef deoarece este vorba de a completa corul Apostolilor gi ae a desdvirgi numérul sfint. Iustus n-a murmrat pentru nealegerea sa, cHici apostolii mu ni l-ar fi ascuns, deoarece ei me-au spus numeroase fapte de nemultumire cdrora cei mai de seam dintre ei s-au lisat unmeori pradd. Sd ludm ca pildi de urmat tdcerea acestui drept. Nu, m mA refer la toti, ei la cei care cauté functii inalte. Daci credeji ci ale- gerea vine de 1a Dumnezen de ce murmurati? Murmurati gi va fnfuriatji chiar impotriva lui Dumnezeu, pentru cd Bl a fHcut aceasta alegere, Iar in asemenea imprejurari, invidia gi murmurul amintese de partarea lui Cain. Aceasta a erd- tat o ura vie, pentru cd jertfa fratelui séu era mai pri- mit la Domul decit a sa; gi nu aratd decit o gelozie Anjositoare si invidioasi, cima ar fi trebuit 9% arate o e&iny’ sincera. Eu mu spun si mergeyi pin acolo, ci sus- tin of fi apartine lui Dumozeu o& impart in mod folosi- tor misiunile si functiile. Ciuci adesea voi, care aveyi joravuri simple gi modeste, aceastea nu vi sint uneori Personale. De asemenea nu este nevoic numai de o viata curati gi exemplardi pentru a conduce o bisericd. Deoarece “Beesta este apt pentru o functie gi altul pentru alta, Rete ugor de gisit nenumiirate exemple de acest fel in Dar voi zice direct, de ce rivmiti tmacest mod la Miscopat. Unii ¢1 ceMsiderd mai putin o misiune plind de Fiji pentru mintuirea fratilor sui, cit, mai ales ca 0 amste oi o odinnd, Ah! Dact ati fi convingi pe deplin Mn episcop trebuie si fie sluga tuturer, gi ob tre~ Me 8% poarte poverile tuturor, si ierte celorialti © Azbuoniri ae minie, gi lui si nu-gi ingaduie niciuna;- 46 - erlalqi si le ferte malt, 94 pontru el ef fie necruta- , voi n-até rivni aceasté vrednicie. Un episcop este s 1a rautatea tuturor guriler, gi 1a critica tuturer, fnteleptilor ca 9i a smintitiler. Impovarat ou nenumirate jij tiva si chiar noaptea, ei ajung inci pentru muti un obiect de uri sau de gelozie. Fara tndoiald eu nu vorbesc eich de acest episcopi care nu se tnvati decit of plack ¢uturor, care tremuréi de cel mai mic lucrw, 9i care fac din episcopet o stare de odilma si dormiters. Ii las deo- parte, 91 vorbesc despre acei care veghenzi asupra turmei Jor gi care-gi pum fn primejdie viata lor pentru mintuirea sufletelor voastre. Rispundeti-mi: Tatal families care are zece copii, intra toate cupugi, gi care locuiese cu el, nu va veghea el nein— cetat asupre lor? Ei! Ce va face un episcop a cdrui familie numeroas& care-i recunoaste antoritstea sa, nu este sub echinl i sub mina sa? Dar, veyi sice voi, este tnconjurat @e onoruri. De ce onoeruri? In piate publicé cei din urmd eorgetori $1 injuré 91 rfid de ol cu dérnicie. Bi! gi de ce fu le inchide gura? Sd ziceti ce vretds Dar lucrul mu-4 ugor de ficut. Da, dack un episcop mi d& lenegilor ca mun~ Gitorilor, toji se unesc pentru a-] defiime, toti incearcé BB-1 acuze gi si-1 calomnieze. Daci acesta ar fi un print, #rice i-ar fi oprit; dar aici, acest motiv mu exist&, ected Sei ce jignesc n-au fricd de Dumnezeu. Cine ar putea s& se gindeascd le grijile unui episcop fn ce priveste predica, 1a mentinerea invitéturii, gi le Mumeroacele dificultéti ale hirotoniilor? Poate eu insumi Mise pare ci lucrurile stau aga cum le-am ardtat eu. fel, un pastor este intr-adevir ca o burcuté lovita de uri. Cici, din toate pirtile este asaltat gi de prie~ 9i de dugmani, de cei de aproape ei s&i cit gi de ind. Cum! Un singur Smpérat conduce umiversul, su un BCop ru poate decit un singur orag. Aga este gi cu te acestea grijile episcopului sint cu mult mai mari Mare cind este mai agitatd gi velurile-i sint mai ease. Cum aga? Pentru ca primtul actioneazé prin Aterii sii, gi legile gi voile sale sft deplin exe~ + Der aici nu este 1a fel. Episcopul ar putea con-= 47 - ou 0 Ceplink autoritate; cacti este aspra, aur, 91 daci-i bun 91 ingzanitor, 21 seus stor si indiferent. Trebaic deci oa ma elemente contrare, 91 si nunsi atr, nici ure. Ge voi sice despre preccuperea pentru atscert? a2} Teament nu-l jignesc, chier fara vote! $i ou efti alii este @bliget s% trateze cu asprine! Asta v- Si strigs & ch-i dera- si uneascé tn e1 ‘agi nici dispretul © spun cu toata sin- jeritetee suflotului meu, si spun cH putini pastori ce min 4uiesc, i ci numiirul cel mai mare se pedepsesc, pentru cA wisiunen pastorela cere o virtute eroick, 51 intr-adevir, episcopul tretuie si-si struneascd firi tncetare caracterul séu, gi s% fie asupra lui fnsugi on cea mai mare bégare de D ceems. Ei! Nu vedeyi ce calitati trebuie sé aibé un epis- Gop? Bl trebuie si fie puternic in fnvitéturé, rabaiter, gi cnpabil of fnvete cu credinga. Dar cite greutati nu sint 4m aceasté slujire a cuvintului! In plus, episcopal este Pesponsabil de mintuirea fratilor s£i; gi, pentru a nu amin- #1 dectt un singur lucru, dacd prin gregala sa un catehumen are firé botez, mintuirea lui nu este destul de riscanté? OSei pierderea unui suflet este o nenorocire care mu se Poate deplinge destul. Mintuirea unui suflet este de un prey atit de mare, “fneit,pentru a o asigura, Fiul lui Dummezeu s-a fiicut om, “$i a murit pe cruce;cu ce chinuri nu va fi pedepsité Pierderea acelui suflet? Dreptaten oamenilor 91 condamnd ‘Pe ucigar 1a cel mai mare chin! Bil Ge nu va face dreptatea Gumnezeiasci! Nu-mi spuneti, cH aici preotul gi diaconul @ificultate: un newrednic a primit hirotonires. Cum Ye proceda pentru refacerea gregelii stvirgite? Bpis- este pus fntre dou alternative, cici el nu trebuie, bet si-2 tolereze pe omul fn cauzi, nici ef scandaliseze Ginociegi. Va trebai deci si taie totul dintr-o data? Mi i ce ivegte ocaziay Trebuie sé-1 tolereze? Aceasta See mai bund rezolvare, ziceti voi, pentra ei ere le acestui cleric cad asupra celui care gi-e pus mii~ ‘Peete el. Si ce! Va trebui sé nu se mai pun miinile fe el 94 s% nu-1 admité 1a o treapti mai inalté? DarDin primejdic, din neu scandal. Si-1 aamita 1a 0 treapta fnalta? Nu va reugi deceit s& fack gi mai mult réu. 5)-- Im concluzie, cel eare considerd vrednicia epise ca o careiné grea 91 fmpoviritoare mu se va gribi spre asta cu ujurimtad. Der azi este privits eae func}ie 1u- asci oarecare, Si pierdem fim fata lui Dumnezeu, tot ceea cfgtigim imeintea oomenilor fn mérire s4 cinste. Ce cis- “tig serios tragem dim aceasta? Si m este totul neant 9i degertaciune? V4 ambitioneazd preotia? Ei bine! pune ti Gnainte iedul, si socotiti-1 c& va trebui sa-1 primiti; Vieja linigtita i pagnicé pe care o duceti, gi asprimea | chinuriler vegnice. Dacd un laic pacdtuieste, el se osin- deste le muncile iadului. Amintitiva de faptele lui Moise, Plindetee sa gi vredniciile sale; 91 totodata ce pedeapsd | i-a atras un singur pacat! Dar a fost pe creptate, pentra 8 acest pacat a facut réu 1a tot poporul, Moise a fost | deci pedepsit cu asprime, mai pujin pentru ec& eresala sa a ) fost facutd in vizul tuturor cit mai ales pentru c& a paod— | #uit ca preot. Caci pedeapsa unui picat public este cu Wetul alta fat’ de a umi pdcat fdeut in aseuns gregala g) Peate o& fic acceasi; dar pedeapsa diferita. Ce sa aic? J Me exists egelitate in gregald; oi altul este pécatul ficut 4m ascuns; 9i altul picatul facut im vésul tuturor. In plus, “4B episeop nu va pichtui s& nu-l vada cineva. Drept gi curat, este de dorit ca el s& mu fie expus Hajepaturiler calomniei; dar vinovat gi picdtes el nu poate MH le evite. 0 izbucnire de minie, un ris necalculat si un foarte lung, devin Smpotriva lui pricini de amare eri- 4. Cit lume se tulburd! Unii fi fac reguli de conduita, ii fac referiri 1a amintirea vechilor episcopi $1 deza- or preoti gi episcopi, o fac aceasta mai putin pen- Zelul fay& de marirea lor cit mai ales din gind de McK 9i nuntate, Rizboiul, spun ei, place totdeauna Hiilor. Acest proverb se adevereste gi azi, gi 21 re- i noi tnainte de ¢nceperea luptei. Dar chiar de Mimic nu ne deosebegte de marele num&r. Cici, de- fe a combate pe coi co asuprese pe cei siiraci, noi im nied chiar turma lui Hristos Iieus, gi ne unim- q = eelor pistori despre care Bzechiel vorte, ara gi sfigic oile(Ezechil, xxxrv, juren 1ui Iisus Hristos ou acseags erija ou cars tucee ges ole lui Laban? Si care, dupi oxemplul ata, setae B trigul nopii? Numi oblectayi privegneriie mele gi grt file prevenitoare, pentra cA tot co am facut mu sete ninic. fotedatd chiar consulii int mat putin cinstiti aoott un episcop. La eurte este primuli printre doomne, gi in palatele celor mari 1 se acordi 1ocul tnt?i. Vai! aceste cinstiri eu strieat si corupt totul. Dact vorbese astfe1, aceasta n-o fac pentru a vé face sA rositi, ed ma vreau decit sé temperez in voi dorinta dup episcopat. ce diferen- 4a faceti Intre candidatul le episcopat, sau cel ajuns prin intrigile unui prieten? Cum veti privi de acum aceasta putere ajutatoare? gi ce-ati putea alege pentru indreptarea voas- tri? Cel care n-a primit episcopatul dectt in eiuda lui, Poate cel putin si prezinte aceast’ sild ea o scusd; gi - degi de cole mai multe ori nu i se tine socoteald, si m jas loc unei scuze reale. Voi titi care a fost soarta lui Simon? Eilce importanta are c& fn loc de bani voi folositi ste, spunind cA 2) Ce episcop pagte lingugirea 3i intriga! “Argintul tau 4 fie ou tine!", i-a zis Petru, si vA va spune gi vovd! Ambitia yoactrd of piar& eu voi, pentru cd aji crezut ci darul lui Dumnezeu se pri- megte prin mijloace omenegti! Dar cine ajunge 1a episcopat pe aceasta cale? S& dea Dummezeu s& nu putem cita nici un Singur caz. In rest, dorese ca aceste cuvinte si m vit ating& cu nimic, gi s& gtiti ci mu incidental am tratat acest subiect; pentru cdi atunci cind mA ridic impotriva avaritiei, mu vi am in vedere pe nici unul dintre voi, nici in general nici in particular. Placi deci cerului ca aver- tismentele noastre s& devin nefolositoare. Dorinta medicu- iui este de a vedea cd grija sa deosebité face inactivd folosirea medicamentelor; gi la fel gi eu dorese, ca cuvin- tele mele s& se piard’ in aer, gi si nu fie dectt un sgomot deyert. Din partea mea, sint aispus si sufar orice dectt S& mai reiau acest subiect; gi dacd vreti, nu mA voi mai in- tearce asupra acestui subject, cu toate acestea tacerea men Sa fie fara pagub’. Ciici nu mA gindeso of cel mai ambi-~ ios dintre voi, vrea féré a fi constrins 1a aceasta, sé “spire la episcopat. Cu toate a mi voi mulgumi a va eeeya prin exemple bune, cei aceasta eats oo. we toate Invataturil mai band Un medic priceput etstigi pine tratanentele sale, 91 cu torts acestea voiegte si da pe preitenii o&i sinAtogi. Tot asa gi eu doreao fe. eita sdnitate a sufletelor voastre, pentru ci vrénd of ni mintuiesc nu vreau nicidecum pierderea vonstrit. Ah! aacd ag ea si vi fac SA vedeti toat& dragostea inimii mele, nici ul nu s~ar eupéra chiar la o mustrare amara. "Céei este gigur ci ranile unui prieten fac mai bine decit sarutarile vrajmag".(Pilde, XXVII, 6) Imi sintoti mai dragi dectt lumina ine&gi; si as dori ae Do suté de ori s& fin lipsit de ea, numai si pot eu acest prey 's% convertesc imimile voastre; intr-atita mintuirea voastré @pi este mai dulce aectt razele soarelui. Bil oft de ferme— Teatoare sint ele pentru mine, dack durerea pierderii yoastre pune peste ochii mei un intunerec gros? Lumina exterioard este bunk, ofnd ea se armonizeasi cu bucuria inimii; si ea oboseste ochiul, ofnd sufletul este soufundat tntr-o adincé ntristare. Vorbese cu toa Ponta oa nu vi fnvoye niciodata! In rest, dact so intimpla fea vre-umil dintre voi s& cada in vre-o gresala ravi, el ita zelul meu. SA pier decd voi aoveni asemenea paraliti- Sinceritatea, gi poate experi- @ealui seu lunaticului si daca sint constrins s& spun cu Pprofetul: "Lumina ochilor mei s-a stins gi aceasta nu mai Bete cu mine"(Psalmul KXXVII, 10) Bi! ce n&dejde poate si-mi farids cfnd voi nu faceyi nici un progres in virtute! Dar, asemenea ce tristete poate sii mi compleseascd cfnd voi Conduceyi cu vrednicie! Da, nu mai cale pe p&mint, bor, geind aud vorbindu-se ae bine despre voi. "Pliniti deci feuria mea" (Filipeni, XII) Cici nu doresc, gi na vreau ett Gnaintarea voastri spirituald, gi nu vreau si va cts- Pe toti decit pentru un singur lueru; acela de a va Bbi 91 Marci. Da, voi einte}i totul pentru mine, tata, em’, frati, copii. ah! Sa nu va gindifi Amici unl re cuvintele mole nu efnt ingpirate dintr-un sentiment sgust! Nu vorbese decit pentru tndreptarea voastrd; fratelen, rice Seriptura,"care este ajutat de fratele *ste ca o eetate intiriti".(Pilde, XVIII, 19) Nu mur— Bi deci} cici, eu de asemenca, stimez cuvintul vostru, Pldcere a9 primi avizarea gi observatiile voastre. Hots Sintem trays, gi toti nu avem decit un singur giqi eedialti ssoulth, Pentru ncoamta nu £151 nema qu- dy ef fm toate lucruriie of ne purtin on pentru Dun Caruia fie- BArires Im vecit veolier, amin,e150 OMTLIA I-- wind a sosit ius Cincizecimii, eran toti Apo to1iii Impreund 1a un loc. Si din cer fara de yeate, s-a facut un vuiet, ca de suflare de vint ce vine repede si a umplut toati casa unde sedeau ei." (faptele Apostolilor, II, 1,2) }).- Oratorul explict mai intfi raporturile ce exist’ Sntre Cincizecdmea iudeilor gi cea a crogtinilor, apoi face injelese reprezentdrile simbolice ale limbilor de foc, sub care s-a aritat Duhul Sfint, 2).- Dupi aceea descric, uimirea in care a pus darul 1 limbilor pe cei care au fost martori 1a aceasta, dar apoi opune excelemta si superioritatea focului ca emblem a actiunii Sfintului Duh, diferitelor semne de inspiratie pe care le-au primit profetii Vechiului Testament gi gaseste aici o dovadd a sfinteniei Apostolilor. Acestia vorbese toate limbile, pentru ci trebuiau si converteascd toate popoarele, gi in timp ce unii se minuneazéi de o astfel de ardtere, altii o atrimuienbetiei, tot aga cum vrijamgii lui Hristos puneau minunile sale pe seama domnului dracilor. 3).- Petru ridic&’ glasul in numele celor unsprezece care-1 Snconjurau: Ce fel de om!gi cum a vorbit!La o ase- menea schimbare se recunoagte actiunea Sfintului Duh, Aicd autorul face o elocventé paralela intre cei mai buni vorbitori filozefi si acest pescar al lacului Ghenizaret, care, cu totul plin de o gtiinya cereascd vimeste pe cele mai frumoase genii 5i combate pe cei mai subtili sofigti. 4).- Compara apoi fnvaitStura gi morale lui Platon,care S-a gis §i dumnezeiascd, cu invajitura gi morala Apostolului si las4 ascultatorilor sii si se hotaras- ca singuri - care dintre cele dowd face mai multa cinste umanitajii. In sfirgsit el incheie laudind din nou virtutea smerit& gi real a Apostolilor, in opozitie cu slava degartd a acestuia 9i mindria filosefilor pagini. 4M ce periondi a anului se tinea sdrbitearea Cincizecimii? [Wremea secerigului si stringerii griului; Astfel este Mul gi data adeviiral . Cind secera cuvintului evanghelic @ 84 fie pusi in lanul sufletelor, Duhul Sfint se menea unui foc subjire. Deasemenea Mintuiterul spu- "Ridicati ochii vogtrii gi priviti holdele, stnt albe entra secerig"; gi! "Secerigul este mult dar lucré- sint putinin(toan IV, 35; Iuea, X, 2). Bl se gra- 84 trimita era, pentru ci vremea secerigului Si, ntr-aaevir, e1 avea deja ca 9i strins premi ind fire noastri tn ceruri. "Cfnd s-an implinit Gimcizeoimiin, adic& mu inainten selemnitéyid, of=53- tm siva obrbitorit, era cea mai potrivita 21 pentru ca jeirea Dunului Sint Of aibi loc intro 24 do odrbitoare, fel martorii mortil lui Iisus Hristos, si tina seam ceasté minune. "Si din cer, fara a> veste, s-a taout un m, De ce venirea Sfintului Duh este yestita prin aceste 1 simtitoere? Pentru cd, in civda concurcului ae tmpreju- | } dacd iudeii spun? "Sint emetiti de vinn, ce near 74 7 g ei Intr-o alt& inotesii? Dar acesta n-a fost un egonot 3 gnuit, "el venise din cer"; si cum s-2 aurit pe neastep— a nigcat atentia ucenicilor. "Si a umplut toats cas: sta este un simbol ol puterii Dubului srint. Piti atenti: ; ntul Luca ne Spune cH toti Apostolii erau adunati aga ci crezut mArturiei simturilor lor, si c& toti au devenit vrednici de credinta. fet& o nowi minune fno% si mai uimitoare. “Si ei au gut ca niste limbi de foc care se tmpérjeau". Nu 4rd érep- fate spune autorul Sfint "ca niste limbi*. El vrea of prevind Wearea celor care cred ci Duhul W Sfint este un element PSensibil; le fel spune e1: "ca un foc", gsi : "ca un vint". esta nu era deci un simplu curent de aer, Chiar ofnd Magi Duh trebuia sd ce arate lui Ioan Botezitorul. S-a tet deasupra lui Jisus sub forma uni porumbel; gi astdci d este vorba ci evanghelizeze universul, el vine ca un © eprins. "Si s-a oprit pe fiecare dintre ei"; adici s-a ezat gi odinnit pe fiecare dintre ei, cici aceasta este ppeeenificatia verbului a se opri. Dar, oare Dubul Sfint nu @dinnit decit supra celor doisprezece Apostoli, exclu- Peete ucenicii care erau in numir de 120. Deasemenea bun dreptate citeazé Sfintul Petru acest pasaj dintr—un "In gilele din urmé gice Dommul Dumezeu, voi revirsa 4 voastrid vise vor visa"(Ioil, II, 26). i eervati deasencnoa, cf acest lucru nu s-a facut numai il Bei umple de uimire pe ucenici ci mai ales pentru a-i harul Duhiui Sfint vestit sub dublu simbol al vin- 1 focului. Pentru aceasta Sfintul Inca adaugii? "05 wmplut de Duhul Sfint gi au inceput sé vorbeasct te limbi dupé cum le da lor Duhul a vorbi". Acest bilor, nemaiauzit pind atunci, a fost singurul- 54 yal iucrérilor dumnezeiescului Duh, era o mirturie sufi- |, Dar acest dumezeiesc Duh "s-a pus pe ficcare dintre gn consecinté gi asupra lui Loci? care n-u fost ales 94 e n-a invidiat preferinta alegerii pentru Watia. "Si to4i pmplut"; adic# cM, harul Duhului sfint nu le-a fost tm 4 ei eu inceput sfintul Iuca n-ar fi zie "toi", dacd n-er fi vrut si emneze decit pe Apostoli, si daci acest dar n-ar fi fost gn mod egel tuturor celorlalti ucenici. Si, intr-adeviir, stru ci mai inainte i-e er&itat pe Apost pe fiecare dupa Observati ci, Dukul Sfint coboaré peste Apostoli in Mmpul fn care ei stdruiau fn rugiiciune fntr-o inim& si un et. Aceste cuvinte: "Ca niste limbi de foc", ne aduc nte de o alti minune de acest fel, rugul arzind, "dupa Duhul Sfint le da lor a vorbi", cAci toate cuvintele lor w tot atitea invatdturi. "Iar, le Ierusalim se giseau", itinud Sfintul Luca, “iudei credinciosi care locuiau acolo". licesti indei erau stabiliti acolo pentru motiv de ecredinté. cum? Pentru cd, pentru a {ine olirbitoares avean datoria, dnd din diferite tinuturi, si pairaseasci patria lor, bumu- © 9i familia lor. Deasemenea sfintul Luca spune! "ed eran A lerusalin locuitori iudei, barbati cucernici, din toate $i s-a tulburet". Minunea s-a intimplat in inte- ul casei, gi o legitima curiozitate i-a fticut pe toti Mare. "Si erau foarte uimiti". Ce inseammi aceasté 2i- ? Ba cuprinde in sine un amestec de neliniste si de ui- ‘Dar Sftntul Luca ne descoperti cauza acestei dispozitii, Bdaugd ci! "Piecare fi auzen vorbind pe ei in limba si ‘Aceasti muljime se intreba! Acegti oameni care vorbesc, ei toyi galileeni"? Vedeti voi cum toate spiritele te privirile se indreeptd spre Apostoli? "Cum deci fi Rei fieccare vorbind limba tarii in care ne-am n&scut? Mezii, Plamitii, cei care locuiesc fn Mesopotamia, in » {n Capadocia, in Pont gi im Asia, in Frigia si in ay in Egipt oi an piirtile Libiei cea de lingi Cirene © sfnt veniti din Roma, iuded gi prozeliti, cretant= 55 -— |, $4 eusim pe e4 vorbind, fiecare fm Tinta noastrh, jpteve minunate ale Ini Damnezeu. Si tot erax , ve a ce Oumireat, zicind unvl ciitre altul! ce va sf Neasta?” (Faptele Apostolilor, II, 5, 12), 14 vedeti gn fuge mare Gin Orient si din Occident? "ar unit Myreaujoc, sicind: "oA ei Sint plini de mst”. ce nerusinere gi ce riutate! Dar Cincizecimes nu qu timpol culesului vied. Der, © culme a rilutayiit Hap ce coilslti romani, prozéliti, 9i poate chiar eA1Ait tos reounonsteau adevirul minunit; pund& nenum&reteler minuni pe care postolii dectt prin aceasta bataiecejoc: "Acegti Dar e& reluiim explicarea prinelor ete. “Dumnl Sfint", zice sfinvul Luca, "a umplut toatd » acest dumnezeiesc Duh a fost pentru Apestoli ca o a@dtoare cu apé, 9i focul inseqna plenitudines harului si jer tnfocet. Nu tot aga s~a impartasit acest Duh gi proo- Sedlor, cl se impirtigee intr-o formé mai putin solemé. j-a fnf¥tisat lui Ezechiel o carte gi-i zice? Inenite ce tu va trebui od spui. ” si ea a fost im a mea ca mierea cea dulce"(Ezochil, III, 3). In privinte Zerenia, mina Domnului ii atinsese buzele sale(Ieremia, ay asta carte care va contine ceed 1$)Dar aici Dubul Sfint ce erata in persoand, gi se infati feed astfel egal in mérire Tetalui oi Piului- Am vAgut 0 carte care cuprindea fn “(Beeohil, II, 10). Pradijie suficienté inepiratiet Pplingere, tinguire gi jale iptei cirti i-a fost o dovadé weiegti! 9i, intr-adeviir, avee nevoie si fie avertizet ir-un. semn; der, in rest,nu era trimis decit 1a o singuré tre- fume, 1a concetiitenii ini. Apostoliii, din contra, B sti ce rispindeasct fn lumea intreeg’, printre popoare jescute. Hantia lui Tlie a fost pentra Elised zalogut lor profetiei gi minunilor, David a primit prin ungere A acon inapirayie divink, gi din mijlocul rugulai arzing 4-2 incredimfat 1ui Moise misiunea de a elibera pe lui Israel. Dar aied se descopers o ordine de Lucrurd mliouk, focul se ageazi pe fiecare dintre ucenioi. Bit est foc nea cuprins teat casa? Pentru ch tott ar Angroziti. In plus, aceasta este ceea ce & avut efec~ + © neceaaré mai multé atentie 1a acest gleb de fee- 56 - yea erdtat atunci, cit la aceste 1imbi care og Bi! oft de mare trebuia sd fle foigoral ao um foc! Sfintul Luca spune deasemonca pe buna pile "se Impirteau” impar— atit Greptate » Pentru of ele se desprindesy @in aceeagi tulpind ei--i prime Pdunnezeiescul Duh Mingtietor. P Observati, c4 atunci pentru prima data a Bjenia Apostolilor; deasemenea, primese po Duk sf; a aga vedem cun David nu s-a ardtat mai putin credincios Sanului atunci cfnd dugmanii séi an biruit, cum de altfe1 ici cind pagtea oile. Moise, care, a dispre{uit palatele Regilor, aluat in mind, dupa patrazeci de ani conducerea @porului evreu; dupé cum Samuel, mare in templu, au puterea o4 energie st aritata devine Bdeextorul lui Israel, 9i dupa cum Elisei 94 Ezechil, care Parasit totul, cu primit daral profeyiei. continuarea telor dovedeste ci tot aga s-a petrecut gi cu Apostoliii, it totul. Pentru aceasta Duhul sfint Wenit poote ci, pentru ci ei au ficut dovada virtutii gi Muneivointe. Ei au invtat prin propria lor experienta si eased slabiciunea omului dar, ei inva Pitul stirdiciei de bunivoie. atuno: care este Seul primise Duhal Sfint cind Samuel i-a dat mrturie ere un om de bine. Dar, nimeni nu 1-a primit fn aga fel d-au primit ucenicii, nici micar Moise, cel mai mare itze toti profetii. Si intr-adevar, ol prezice ceva din eve Sa, atunci ctnd dual siu s-a odihnit peste Iosua. Hei fos, ninic asendnator. Puteti si aprindeti de le un fbane atitien lampe cite doriti, fari tnst, ca, acesta H dimnuese voluml séu; tot aga s-a intimplat gi la li. De altfel,, acest foo ar&ta mai putjin abundenta ai el my Semnifica esenta Duhului Sfint din care BX, 9i putem giisi aici un raport real cu acest cuvint Wuitoruiui? “Bu 2i voi aa celui care va crede fn Pa care se va face in el izvor de apd curgitoare Mata veonica(Ioan, Ty, 14). Ord, era bine, flinded mba, ca plenitudinea Duhului Sfint si se réspfndeas- Apostoli, pentru ci ei nu aveau de luptat cu un 4°! Smpotriva demonului. Zelul lor de a accepta Tuptd nu este mai pugin de admiraty e4 nu se ccusi UL Lui Moise pentru a spune of, cuvintul lor foi 1 limba lor tmpleticita, gi n-aleg cu Jeremia- T= or de experienti. Dar, desi auziserd de prezicert mai gatoare gi mai uimitoare, ei nu indraznesc 4 refuse a Domnului. Putem deduce de aici c& e1 au fost angeri nid gi Smpartitori ai adevararilor vegnice, e cereasci. Ci, chiar de cind Omul-pumnezeu s-a ridicat wie mai presus de ceruri, Duhul Sftnt a cohort “asenenea vint subtire care se apropia". Aceasta pentru a le Apostolilor ch mimic mu le va putea w sta in cale, oi x Smprigtia pe vrdjmagii lor ca prafwl. "si El a umplut i casa ". Aceast& cas& Snsemna intregul univers."Si BL eprit pe fiecare dintre ed, si s-a strins o mare miltine i evlavia Apostolilor: ei Pge griibesc sa erébeascd gi ezit& si rupi linistea. Gei i, din contra, strigi pe neagteptate? "Acesti oameni sint de must". Legee poruncea iudeilor sé se prezinte le mu spune ci ei s-ar fi exprimat in cuvinte frumoase, si Se multumegte sé strige? "Acest egomot rispindindu-se mare multime s-a adunat ei a fost in uimire." De altfel, aceasta uimire a fost cu totul naturala, ru cé ndeii credeau cH prin moartea lui Iisus Hristos S-a sfirgit. Totodata congtiinta lor s-a tulturat 1a eree ace.lui singe, a ciiror mini erau inci cu totul dez— dimpetuos a migcat intr-atit spiritele, fincit o mare Ame de oameni dintre toate popoarele lumii erau adunate + Cit priveste pe Apostoli, ei faceau din acest fapt @zh aici in special popoarele dugmane iudeilor pentru cunoscut ec Apostolii trebuiau si le supund jugului Lied, Celelalte natiuni, e probabil ci multe natiuni se Atunci 1a lerusalim, eciici cunoasterea legii a fost *K printre ei. Erau deci prezenji $n numir mare,= 58 - ga mirturie despre ceea ce au auzit. Astfel, toti pit pentru a dovedi unanim minunea, cei cars lecuiau wl acele, stréinii, gi pronclitii. “Ti auzim™, eds nyorbind im: limba noastra despre faptele mimmnate Dumezeu", Cuvintul apostoliler nu era un cuvint ci un grai mimunat. Si dim ce caus au ezitat la ti in accasté miltime cinstea unora} ei se mirau, 9i Ce va sh Gmou uimirea lor prin aceasti exclamatie? easta? Iar altii batjocoriniu-i ziceau: " Bi stnt ge mst". 0 neruginare! Si cu toate acestea of mu ne epi ofnt plini de must"? Da, acesta este efectul unei Btii ceregti, cii oameni expusi 1a nenumarate prime jdii Qa frica mortii intr-o profunda tristetje, ar indrdgni olositor 4in& un asemenca cuvint. De altfel nu est enuntarea se dovedes je ced observin, ci ifigi eran tulburati de vin. Bi explicaa deci, purtarea Vorbiren Apostolilor, zicind: "Bi sint plini de must." , singn: stind Petru cu cei unsprezece a ridicat glasul gi le-a bit: “Ati admirat spiritul sau de imjelepciune tn alege- @ lui Matia, admirati eici curajul stu. Si, intr-adevir, Mijlocul acestei uimiri 51 incremeniri a tuturor asta nu cote o minune mai putin curprinziiteare cd un Simplu gi negtiutor si indrazneascd si vorbeascd fn @unei mulyimi atit de mari. Cici,cineva citeodata se urs fn fatpunui cere de pricteni. Fetru, nu trebaia SH fi fost cu totul in neputinta de a nu se putea Sa dugamnilor care nu respirau decit singe gi omor? fel glasnl singur al vocii sale dovedea ca nici el, fratii lui nu eran peti, gi fac si fie cunoscut of eu erau ca gi preotii iudeiler, cupringi de furie, lominati ae vreo brutalitate exterioard. Ce inseamnd * cuvint?:"Gu coi unsprezece?" Bl araté ci toti au Ht in mod egal darul 1imbiler, 9i cit tofi au vordit a lui Petru. Pentru aceasta cei unspregece 1-au at, adeverind cuyintul stu prin mirturia lor.- 59 - Hau ridicat deci glasul 91 a zis! adica, « euraj deosebibe Gar, Petru nu proceda asa dectt pentru a-i face pe iuded Gnteiesg® toomai harul Duhului Sfint, $4 ¢ntra-devar, acest om, care a tremurat le galsul uned slujitoare, gte cu indrignealé fn mijiocul unui popor mumeros care papiré decSt singe si ucidere. Dar trebuia ci fie bine at despre Invierea lui lisus Hristos, ca si vorbeascd a exprimat deloc ye Apostoli gi nu i-a Sfintului Duh i-a transformat pritat superiori oricirui sentiment josnic gi pamintesc. , cind Juhu Sfint umple um suflet, din vas de lut 91 e aur. Ei! Il vedeti pe Petru! Mai este el timid nesocotit, caruia Tis i ziceat "Chiar gi voi 1 numea satan, chiar dupa Be Admirati deasemenea unitatea care domneste intre toti PApostolii. Ei 21 lasd oi era cuviincios si vorbe: eaack po Petru, pentra ci nu sed toji deodatdé. "Petru a ridicat fei glasul"; gi vorbea iudeilor cu o mare fndrdsneala; Tata ei, ce inseamnd si fi un om induhovnicit, gi pentru ca i tuturor si ne fie usor si fim aga, este deajuns sd ne @m vrednici de a primi darurile Sfintului Duh. Pocul © intilneste in calea sa materiale inflamabile se hré- Megte gi se réispindegte cu o necunoscutd iuteald, gi mistuie Bea pe cei care se ispitese sé-i opreasct rdspindirea sa. Bt lucru s-a vigut im ziua Cincizecimii; sau mai degraba hipuiti-vi o luptii intre un om care poarté un regou care Re puternic, gi un altul care este incdreat cu paie si fin, Weti fnyelege cu ce superioritate Apostolii engajeazd ta. Muljimea adversarilor nu i-au determinat nicicind s& Hitapoi? Nu aveau ei de luptat tmpotriva foamei gi @ Si- 4, impotriva ruginii gi josniciei, a insulted 9i batjo— » ciel unii $4 considerau ca pe nigte garlatani ordi- HToate aceste rele cidean peste ed, fiind expusi 4 ironiivor Mmtepitoare ale unoza ca oi bititlerdejom tora. Ii vedem iarigi, expugi furiei unui popor smin— Belirilor ei curselor; ciomegelor, sibiilor, si- 0 - lor silbatice. Din toate partile 14 s-a declarat un 4 erud, gi ei se ardtau atit de nesimtitori 1a toate ye persecutii, oa gi cum cle n-ar fi fost decit um uo umbr&é degarti. Ce s& zic? Dupi ce an epuizat er asupra lor toatd furia dusmanilor lor, fi fac a% in- ce eceleasi ingrijorari; cici autorul sfint ni-i snfayi- asi pradi minied, fricii, neciguranjei si tngrozirii. ta de ce ei etrigau? “Vreti deci si faceti s4 cadé asupra astra singele acestui Drept?"(Faptele Apostolilor, 5, 38). Mper ou oste mai putin minunat ©5 vozi pe Apostoli goi gi fArd jarne angajind lupte fmpotriva dusamnilor inarmati cu tot elul de arme, si a lupta, slabi si neputinciogi impotriva @regitorilor care aveau putere si autoritate. Negtiutori, mei putin oretori intran in disput on jonglerii si magiy eienii, cu sofigtii, retorii 91 filozofii care aveau ve- chime in subtilitdtile academiei oi porticului. Si totodata, Petru, care n-a frecventat decit malurile lacului Ghenizaret, 44 va invinge pe acestia, ca si cum aceia n-ar fi fost decit nigte: pegti firs grai. Int ugurinté aidoma unui pescar ce prinde nigte pesti fara grai. Faimosul Flaton care 2 vorbit fnvine cu atita —adevair ,i- entuziasm deapre 1lu- eruri atit de frumoase, tace de la sine, in timp ce Petru Vorbeste iudedlor, partilor, mezilor, elamitilor, indie- Rilor, $i in sffrgit tuturor popoarelor gi natiunilor ecelor mai Indepértate. Ce a ajuns astézi mindria Greciei, mumele Atenei 51 visurile filozofilor? Petru din Galileea, Petru din Betsaida, Petra nogtiutorul i-a intrecut pe toti. Dar, vi rog din tot sufletul, s& nu rogiti nicidectt de patria gi numele invingitorului vostru; ciici dacd vreti si-i Stiti mumele lui, el se numegte Petru, gi acesta va fi Pentru voi o nova neintelegere. Ceea ce ati pierdut, este Pentru ci voi ati disprejuit simplitatea, gi ati prea ridicat in slavi elocvenja. V-ati fngelat 1a drum, gi in oc si apucati pe calea impirditeasci, usoaré gi una singurd, Bi luat-o pe o potoct cu gropi, abrupti gi dificild. In 4st fel n-ati putut of ajungeti la impdérétia cerarilor. 4).- Pentru ce deci, imi veti zice, Iisus Hristos nu S-a descoperit mai degrabi 1ui Platon sau lui Pitagora? Pentru c& Petru se eriita mult mai pregdtit pentru aceastii dumnezeiasci filogofie. Pentru ca primii nu erau dectt-61- copii, nu ciutau deci? degertioiunea maririi Iumegts; a1 aoilea, din contra era un om matur, gi Sntr-adevar prietemd gnjelepeiunii. In acest fel a fost ol capabil af primeaae’ da- rurile harului. Poate rideti ae cuvintele mele, 4 ma ni mir deloc, c&ci tot aga 94 iudeii tei bateaujoc de Apostold gi siceau cA erau plini de must, Der, cfnd 1a oftive ant dup aceea au clizut victim celor mai mari nonorociri, si efnd au vizut Terasalimul fnconjurat 91 cidurile sale aart— wate, templul arsind 91 ceca ce nuise poate descrie, nu le-a mai venit sé rfdu. Ei bine! la fel si voi, mu veti mai ride fn giua judecdtii in fate focului dim iad. Dar de ce si vorbim de viitor? Vreti s& cunoagte}i cine a fost Petru gi cine a fost Platon? Si studiem purtarea lor, moravurile 91 doctrina lor. Platon gi-a consacrat viata ea Sn a formula aforisme degarte 9i nefolositoarc. Gaci de ce folos {mi esate mi: gtiu cH sufletul unui filozof se transform’ fn mused? Intr-adevar, decd sufletul Ini Platen n-a fost transformat intr_o muse’, cel pujin el n-a bisfit eu mai pufink pricepere decft o musci. Ce neghiobie! Si un spirit intelept poate sd debiteze astfel de himere! In rest, Platon era natural ironic gi invidiat de toti. Pentru aceasta c-2 cam dedat a nu produce nimic folositor, mici prin @] insugi nici prin altii. astfel a imprumutat de la Pitagora dogna metempsihozei gi a promilgat el fnsusi teo- ria unei republici $n care cele mai multe legi sint josnice. Ca femeile, zice el, si fie in comun; tinerele sd se arate dezbricate Snainten tinerilor, si oa parin}ii si copii s& AU se ctmoasch deloc. Poate fi ceve mai fara judecats? Dar destul pentru Platon. In cregtinism, din contra, nu natura este aceea, ci filozofia lui Petru care in numele Awbirdi, declar&é c& toti oamenii efnt frati, 94 corecteazd astfel invatatura revoltatoare a lui Platon. Céici acesta Mu eauta ei introduct fn familie dectt adulterul gi s& fac 8% se fnléture adeviratul tata. Nu InseamnA aceasta a Scufunda sufletul tm betia gi tina patimilor? Tot aga zicea el cu o neruginata indrtienoald: Ca femeile sf fis In comun, Dach a raporta teogoniile poejilor, ay fi acuzat de fabule, dar aceste filozofice visuri nu sint ele gi mai ridicole fncd? Mictodata poetii nau réepindit etft de monstruoase invi— Yaturi? Acest print el filosofilor transformé femeia Intr-o Qmascand. In sfirgit, el tndrdzneyte sf spun cf omul oiaces: ie eint una si acocagi specie, pentru ci of 1 uml Ja celdlalt exist# legitura celor dod sexe. poate Dar aici, nu pot decft s4 recunosc 1uerul diavolulud e se straduicste si dovedeascd ci oml este egal unci ute; 91 prin inspiratia lui unii filosefi au tmputerni- Wt eceasti absurd% 94 poriouloast anvatatura, gi an spus c& ta era ca $i omul, dotata cu ratiune. Ei! Vedeti oe de- jerdine domnegte printre ei cind este vorba de suflet. cei fnvitati au spus c& cufletul nostru se transform’ in Mmusct, fn cline gi fn animal; 94 urmagii lor rogind ae ace- Rmea invataturd, au cizut intr-o alti fnvijéturd nu mai Mutin de ruine. Cui ei vreau ca enimalul si impart jude- Gata cu omil, gi ni-l inf4jiseazd superior omului, creaturi Hacute pentru a-1 sluji. Ce si cic? Bi le acord& chiar darul Prestiinjei gi al centimentului religios. cortul gi cioara, P)epun ei, cunose pe Dumnezeu, i ca si profetii prezic viite— mul. Cfiniii, dup mirturia lui Platon, formeazd o adevirata Fepublick care-9i are legile sale, care observa dreptatea, @1 care chiar cunosc gelozie. Poate nu m& credeti? Nu mi Mir de acest lucru, pentru cd voi sinte}i hréiniti cu inve- PWKturile stintitoase ale crestinismului; si obigmuifi eu aces- fe carnuri delicioase, nu vi puteti imagina ca un om 9A se pPrincascd cu astfel de gunoaic. Dar cind reprogan piginilor acoste fabule fara gusty, i ne riispund ci nu le putem intelege. Ah! facd cerul ca pBiciodata 0% nu injelegem asemenea absurditati! De altfel, B trebuie si fi un bun savant ca i descoperi adinoul in Re conduce aceasta nelegiuire gi confuzie a tuturor erurdler. Cum corbul, vad repetd, o nelegiuitilor, ceea Ricd chiar voi nu intelegeti, gi voi vai ardtati ca Be copii, cici sinteti intr-adevir copii. Dar Petru vor- He cu totul altfel, gi cuvintul siiu este ca o lumina vie me slung’ intunerecul gi risipeste noaptea adincé care Findon universul, si in privinta meritulus stu personal, [vot zico eu despre tiindetee gi dragostea aa? CTt de de- era de orice sentiment de mindrie; gi desi fnviase pe Berti ol privea spre cer cu o smeritd simplitate. Dact Seti unul dintre acegti preting’ filozefi ar fi putut, “mele acte magice, of facé vre-un lucru cseminitor= = qnoi astfel de minuni, nar fi corut imediat of te cinstit ga Dumnezeu gi si i se ridice altare oi temple? Dar Aposto- 4is fec tm fiecare si aceste minuni, i nu-gi Qnchipuie asa cova- ce aint in realitate divinitéti1e piginismilui: Minerva, Apolon, Junon? Nigte demoni care s-au fiout adorati sub goeste diferite nunc. Si exicté vre-un rege idoletru care mm doreste si moars pentru a dobindi onorurile cinstirid celei mai inalte? Git de mult 1i se opune comportarea Apos— golilor! Cici, ascultati ceea ce gic Fetru si Ioan dupé vin- gecarea ologului: "Birbati israeliti, de ce vi mira}i de acest lucru sau de ce stati cu ochii atintiti la noi, ca si cum cu a noastra putere sau cucernicie 1-am fi facut pe acesta si umble?" Si intr-o alté imprejurare, stright "Noi sintem muritori gi oameni ca si voi"(Faptele Apostolilor, III, 12; XIV, 14). be filozofi din contra, totul este mindrie, erogenti si ciutare ds mirire; adevirate dregoste a filozo- fiei n-a condus niciodataé comportarea lor. Ori, chiar de aici, daci ei mu se migcd dectt pentru dorinte de marire, totul se resimte de acest spirit murdar si grosclan; gi oricit de extraordinare ar fi calitétile lui exterioare, #ilozoful care n-o are pe aceasta, nu este intr-adevar prie- tenul intelepciunii; el nu este dectt sclavul unei brutele i ruginoase patimi. Der dicpretul miririi omenegti este in- tr-adevir in drept si ne invete virtutea si sd elunge din eufletul nostru orice afectiune stricatd. VA indemn, s& faceti tot ce vi sta in putint& pentru a vindeca aceactdé boa— 1A, c%icd acesta este singurul mijloc de a ne face pldcuti lui Dumnezeu si si atragem asupra noastri privirea bine~ voitoare e acestui ochi care nu se inchide niciodatd. Astfel, si folesim toate grijile noastre dobindirii deru- rilor ceresti, trecerii peste relele de acum si meritdrii bunuriler vegnice, prin harul gi bunitatea Dommului nostra Iisus Hristos, ciruia sti-i fie, cu Tatél 9i cu Dubul Sfint, mérirea, cinstea 94 impliritia, acum, gi pururea si in toti vecii vecilor. amin.a OmInLIA wa mparbeti iudei, si toti care locuiti in Ierusalim, faceaste #& vi fic cuncccuté gi luati ™ urechi cu Vintele mele."(Raptele Apostolilor, II, 14 - 21) 1).- Oratorwl explicd cuvintarea Sfintului Apostol Petra, gi fece sf ce vadi tonte frumusetile de engamblu gi de detaliu. Mai intii acesta nu mai este acel om timid care tremura la glasul unei servitoare, ci un Apostol plin de o nobila in- @réjznealé gi de o viguroasd elocinya. 2).- Aplicares profeyiei lui [oil la convertirea nes— murilor i-a dat decfigurari potrivite, gi vestes o& ele cuprind darimarea Ieruselimului 1-an fdout i troseze un intunscos oi cutremurator tablou. 3).- Dar, daci Domnul pedepsegte astfel dugmanii sii de pe pamint, care yor fi chinurile iadului? si degi acest cubiect 21 cam jeneazi pe ascultitorii sai se sinte obligat s-1 trateze pentru tmplinirea @atoriilor misiunii sale. 4).- De acolo cratorul inclini 1a comparatia umai magis- trat aspru care mentine ordinea fn cetate, si cd Poporul 41 blestemé citeodati, in timp ce el n-are dectt laude gi urale pentru cetdteanul bogat care se dedi sartatorilor si jocurilor, Dar, care dintre acegtia doi este realemente mai foloaitor? Nu mai incape Indoiald; gi dupa cum episcopul care prejuieste legee dumnezeiescd, gi care arati Ingrozitoares pedeapsd in primejdiile dadului este adevératul p&rinte el poporului Sau. Acesta nu trebuie sd cirteased fmpotriva ui, ci s& profite de pe urna ingtiintarilor ce i-au fost fiicute pentru a debindi bunurile vesnice. 1).- Petru se sdreseasi aici acestei multimi de striini care veneen in fuga mare, dar, vorbindu-le nu ne- Glijens% combateres defdimitorilor sti. Clci dumnezeiasea Purtere de grijd n-a ingiduit chinuitoarele critici decit Pentru a da Apostolilor ocazia de a se apira gi a vesti Evanghelia. Si pentru ci ei ce fileau mult cf locuiau la Teruselim, 1e zice? “Aceasta sé vi fie cumoscuti oi luati in urechi cuvintele mele". acest fel de 2 vorbi nu putea echt si-i faci atenti gi of-i dicpund in a asculta cu bunivoint&, apirarca sa. "Nu, acegtia nu sint beti cum vi Se pare vous". Cit de blind i binevoitoar este acest Glas! Petru avea de partea sa cea mai mare parte = ml~= 65 gi ou toate scestes 21 mu adreseass celor care Ioan ent deott cuvinte Pinevoitoare. Mai tutti el tndepar- jai orice presupumere rea tm privinta 1or, gi mm pune 4 pe locul al doilea propria ce apirare, ne, cum va imeginati voi printr- La fel, el na © preuspunere necugetats, go glund faré expresic, ci “cum vi se pare vous". B1 face ge inteleaga cd ei nu vorbesc serios, ci pare cd pune gregelii lor, mai mult pe nestiinta lor dectt pe ptatea lor. Nu, acegti oameni nu sint beti, cum vi se pare voua, ci este ceesul al treilea din zi". Aceasté judecata este fGrA replic#, $1 Apostolii mu putean sé se ¢mbete én ceasul isl treilea din 2i? Part ¢ndoiala, ei ar fi putut s-o faci; (der, firé e insista malt, acupra acestei tmprejurari, Petru ge multumeste numai s& nege faptul pe care 1-au eles aeféi- mult afarii decit este necesar. De altfel, continuarea cu- yintului siu confirma ac asta afirmatie, gi de acum inainte el se adreseazi tuturor: "Ci aceasta este ceea ce s-a spus prin profetul Ioil! "Iar in silele din urma zice Dommul" (Teil, II, 28). Apostolul nu aminteste Inck de Hristos, si B fara si fack mentiune de promisiumea sa, raporteas’ totul Ja Tatil; aceasta este din partes sa o adinck iscusing’.El Bvité sé insiste din primul moment in ceea ce-L privea pe Tieus Hristos, gi si reaminteascd promisiunile pe care li de-a fécut lor, du pA moartea Sa pe cruce; céci aceasta ar ) fi insemat si rainoce dinainte tot cuccesul predicii sale. Per Apostolii nu puteau, imi veti zice voi, s& dovedeascd Mivinitates Sa? Da, fri indeiald deck presupuneti eredinta 4n moartea si Invierea Sa. Dar in acest moment, tocmei Bcest lucru trebuia ef faci si fie cremut; gi, a vorbi des- aceasta firi chibsuiald, tnsemna a se expune uciderii ou etre. “Voi turna din Duhul Neu peste tot trupul". Bl le-a dat tfel nidejdi bune, cdci, dacd ei voiau, puteau ai ed esemenea, ok primeascd acest dumozeiesc Duh. Dar el ii rtizeazd fn acelagi timp ci nu se vor bucura mumai ei de St dar, pentru a na stirni impotriva lor invidia neamarilor; + pentru a tdia din rédicima orice gind de invidie,el Asta-i ca 9i cum le-ar fint mu este nici i"S4 £14 vostrii vor profe4i" #182 Aceasta minunata revarsere de Dub 8: ass- 66 - yoxtru mict exclusiv marirea voastra, of narcl apesta trece pind 1a copiii vostri. Drept cinste 1 ai numele Me pArinti, gi Ti numegte fiii lor pe cei pe care trebuiau eh fie ucenicii Evongheliet. "Si tinerii vogtrii ver avea vedenii, of bitrinii vogtrii vise vor viea. Inc& g1 peste slugile mele 9i peste slujnicele melo voi turna , in acele 2116, din Duhul Meu 9i vor prooroci.” asta tneenna gi face cu pricepere sii sesizeze treptat ci ei, Apostolii erau dovediti de Dumnezen pentru c& au meritet oi primeascd Duhul Sfint, in timp ce iudeii ¢n vederea primirii Duhului Bfint erau respinei pentra cA ei au raéstignit pe Domnul isus. Altadata, Iisus Hristos pentru a calma intérftarea iu- @eilor , le zices? “Prin cine alungd denonii copiii vogtri2" (ated, XXII, 27) B1 nu cice ucenicii Mei, pentru ca s4 evite orice banuialé de marire de sine; gi tot aga Petru nu spune? Noi nu sintem beyi, ci noi vorbim sub inspiratia Duhului Sfint. S& observim deasemenea ca el nu se limi- teagii si aleagi acest fapt, ci el in sprijind pe outoritatee unui profet. Deasemenea, aceasté eutoritate 71 umple de putere gi curaj. Sisplul su cuvint era suficient pentru a Pespinge acuzetia de betie; dar, cfnd este vorba de revirsa- rea harului el invoc& autoritatea unui profet."Voi turna”, zice Domnul, “din Duhul Meu peste tot trupul". Accasté expresie se referd 1a faptul c& Dumezeu instruia profetii Si sau prin vis, sau printr-o revelatie vadite Iul aduce dupa aceea ac: profetic + Aposto- pasaj destul de tngroziter al Si voi face si se erate, zice Domnul, minuni din cer si minuni po pimint". Aceste ouvinte desemeasi Wudecata din urmi 5i dirimarea Ierusalimului. "Voi fa e arate singe gi fum 9i fumegare de fum; $i soarele se va Schimba fn intunerec gi lua fn singe", Co tablou, gi ce ingroziteare nenorociri? Aceste triste simboale represinta Felele cele mai mari posibile care vor veni ini ziua din urnt; gi cu toate acestea, istoricul Iosif istorisegte e& multe minuni de felul acests s-au aratat In vacduh, gi ves- teau Gezastrul Iudeii, In acelagi timp, Apostolul raspindeste printre cei ce~: Ascultau un sentiment viu do fricd, anintindu-le acest Adine de fntunorec gi agteptarea judecdtii. Cdei ele vor 4 nainte de a veni ziue Dommului cea mare $i stralucité. 3a- 67 - Faust oresind cl puteti pacttui fara urmiri grave, gi g ae incheie vestires acestel zile nari 94 tntricogtivoare yonizii Domnulul. Bi binet A migeat on, congtiintele, a mbat risetele fn remusetri? Si, tntr-adevar, je prevestitoare ale acestei zile se araty timelor vremuri sint aproape. dact deja » primejaiile Dar ce! ¢ necesar care pre- dren acestei cutremurtoare vorbiri7 Nicidecun; 1 per mite ascultatorilor sii s& respire gi continua astfel!"si va e& tot cel ce va chema numele Domului $y ajutor se va ntui". Dupi Sfintul Pavel, acest Cuvint este Tisus Hris- os; dar, din precautie Petru mu-1 spune direct. (Romani, X, 13)- Si acum, daci ne refntoarcem asupra primelor cuvinte, wom observa ci el s-2 ridicat cu tarie tmpotriva defainatori- or gi 2 batjocoritorilor sii. "Aceasta si vA fie cunoscuta” de-a zis el, “ 9i luati in urechi cuvintele mele". Adresind- du-se lor le spusese:"Barbati iudei", adiei, dup mine ,voi care locuiyi im Iudeea. Dar vreti voi si cuncasteti cum s-a Schimbat astazi Petru? Sd ne reamintim acest pasaj din Evan- Bhelie."0 slujnic& 5-2 apropiat de el zictndu 2"Sz tu ai fost cu Iisus Nazarineanu.Iar el a rispuns: Nu-l cunose pe acest om, Si, intrebat din nou, el a fnceput a se jura gi @se blestema"(Matei, XXVI, 69-72). 2).— Aémirati deasemenen siguranta gi nobila simeeritate B cuvintului siiu. El nu-i laudd pe ascultdtorii std care Biserd: "I-am auzit vorbind in limba noastré despre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu"; el se muljumegte s& migte mai mult zelul lor prin severitatea de care se folosegte fata pe ced ce E-au dispretuit. Astfel felul siu de a vorbi nu a8 si se Intrevadd nici o trasiturd de lingugire, gi o ‘ptul cX minunea de la Cincizecime avavut loc in ceasul al , dlea din zi, nu se petrece fird o adincé judecata, caici M acest moment soarele strilucitor, plicerile de 1a masd nu Mai retin, gi farmocul zilei gi a convorbirilor fi atrag Cameni fn piata publict. _ De altfel, graiul iui Petru respira o mare sinceritateEee ‘sis de profetul Ioil} in timpurdie din urn, BL inaica, 1, prin aceasté expresie nai rutin pretentioasA, ca gipires onenintarilor divine este putin tnaepartath 91 Miru a nu pirea fixetd 1a a dous generatie, el adangit Si sii vostrii vise vor visa". Vedeti admirabila ¢alantu- a cuvintelor sale-. Mai int$i ia numit pe fii, aupa plul lui David care a cis! "In locul parintilor tat s-au ndscut tie fii"(Psalmi, XLIV, 19). Si Maleahi zice fel: "21 va intoarce inima parintilor c&tre fii lor" (Wa- bys, IV, 6)- Voi turna din Duhul Meu peste slugile Mele 9i peste ujnicele Mele". Aceste cuvinte ne descoperd toaté puterea faoestui dunnezeiesc Duh care, slobozindu-ne din picat, ne §n slujbe sa. Ei! cit de mare este acest dar cerese ce ise comunicd chiar si sexului o ui mai slab, intr-o largé indiviei, ca altadata la Petru eviti oportie, iar nu numai la city: hora gi Olda. Dar observati s& spund c& feest Duh de care vorbeste profetul este Duhul Sfint, gi ne- Jeazd astfel si explice cuvintele profetiei. El se multu- te s-o aminteasc&, pentru of aceast& aducere aminte este licientaé scopului sau. 2 Iuda, el tace deaseme- ia, al cHrui efirgit trist toati lumea 71 cunoagtea gi se deste cu dreptate ofetului Toil 4 pregiiti. Si, intr-adev: Pulau minunile. Tot aga {i vedem contrazicind cele spuse n ceea ce-i priveste pe iudei, au e argumentul cel mai bun pentru in ochii iudedlor profejiile Tisus Hristos, gi t&cfind atunci cind le pune inainte o Profetie. Intr-o zi le-a spus: "Zis-a Dommul Domnului Meu, et de 2 dreapta Mea"(Psalmi, CIX, 1; Matei, XII, 42); si Bau fost atit de fncurcati ineft n-au gtiut ce sd-i rés- a. Pentru aceasta este ugor si-1 verifici, Domnul nu #Blija nici un prilej de a le cita din Sfintele Scripturi, P91 atunci ofna 1e-a zis! "Scripture Ti numegte dummezei Het cfrora le-a fost adresat cuvintul dumnezeiese"(Ioan, 35). Deci, faptul ci citeasd 91 Petra aceasta profetie, este 8 exemplului dumnezeiescului séiu Invayators."Voi @in Dubul Meu peste tot ¢rupul", adic asupra neamu- + Dar cl nu descoperé nimio si nici nu explied, pentru 484 obscuritatea profetied slujea planurilor sale."Voi