Universitatea Lucian Blaga Sibiu Facultatea de Stiinte Economice Specializarea: Marketing, anul III

Plan de dezvoltare a unui depozit logistic de vinuri pentru firma Rovinal

Monica Beca Cristina Duma Daniel Pavel Alina Rimniceanu

-2013-

Cuprins
Cuprins....................................................................................................................... 2 I. Introducere ............................................................................................................. 3 II. Identificarea produsului distribuit ..........................................................................4 1.Descrierea produsului ......................................................................................... 4 2.Gama de produse distribuite ...............................................................................4 3.Elemente de gabarit ale produselor ....................................................................6 4.Depozitarea si conservarea vinurilor....................................................................7 5.Utilizarea vinului................................................................................................... 7 III. Identificarea locatiei............................................................................................. 8 1.Identificarea oraului i justificarea alegerii acestuia...........................................8 .................................................................................................................................. 9 2.Identificarea unor locaii la nivelul localitii care pot fi utilizate pentru amplasare9 IV. Proiectarea structurii microspatiale ...................................................................11 1.Proiectarea utilizarii spatiului............................................................................. 11 2.Parametrii de proiectare a depozitului:..............................................................11 ............................................................................................................................. 11 3.Spaii parcare..................................................................................................... 11 4.Drumuri de acces; ............................................................................................. 12 5.Rampe ncrcare / descrcare. ..........................................................................12 V. Modalitati de aranjare a marfii in depozit.............................................................12 VI. Organizarea fortei de vanzari si a parcursului logic.............................................13 Organizarea fortei de vanzari va fi in concordanta cu cea de la Sibiu, urmarindu-se acelasi parcurs logic in vederea stabilirii ariei de lucru a fiecarui vanzator al Rovinal SA. Astfe, se va trece la o impartire a orasului Alba Iulia pe zone de interes si specific de consum (zona de Vest, zona de Nord - Vest, Zona de Nord si Zona de Nord Est, zona de Sud fiind controlata de extinderea distributiei de la Sibiu).......13

I. Introducere
Firma Rovinal S.R.L a luat nastere in anul 1994 ca o firma specializata in distributie bauturilor alcoolice, apelor minerale si sucurilor. Sediul firmei se afla in Sibiu si este structurat pe doua depozite. Pornind de la cele doua depozite, firma opereaza prin agenti pentu o acoperire cat mai optima a zonelor din jurul orasului Sibiu. Cele doua depozite sunt situate pe B-dul Corneliu Coposu si pe strada Stefan cel Mare.

Conform statisticilor, piata vinurilor s-a confruntat cu o dezvoltare accelerata in ultimele decenii, cererea pentru produse de calitate fiind in continua crestere. Pentru ca Rovinal doreste satisfacerea cat mai multor clienti, acestia isi propun dezvoltarea extensiva a afacerii prin infiintarea unui nou depozit logistic, axat exclusiv pe vinuri. Deoarece se considera ca zona Sibiului este acoperita intr-un grad multumitor de catre cele doua depozite logstice, se ia in considerare amplasare noului depozit in orasul Alba-Iulia, facilitand astfel o distributie eficace si pentru aria nordica a tarii.

II. Identificarea produsului distribuit

1. Descrierea produsului
Vinul bun e o creatura familiara buna daca e folosit cum trebuie Shakespeare Anul 1866 a marcat inceputul oficial al oenologiei moderne, odata cu aparitia volumul "Etudes sur le vin" al lui Louis Pasteur. Oricum, oenologia este inca o stiinta tanara, care a evoluat semnificativ abia in urma cu 25-30 de ani. Ca dovada, din anul 1970 pana astazi au avut loc mai multe schimbari in procesul vinificatiei decat in cele 2 secole anterioare, datorita, in principal, capacitatii tehnologiei din prezent de a exploata mai bine calitatile strugurelui si de a-i elibera potentialul natural . Tehnologiile oenologiei moderne permit producatorilor de vin sa prezinte o calitate garantata a vinului care este, pana la urma, considerata o bautura vie, activa biologic si care are in componenta sute de componente distincte: derivate fie din must, fie din fermentatie, fie din reactiile biochimice care au loc de-a lungul conservarii sau invechirii vinului. Consumat pentru calitatile sale gastronomice, vinul este apreciat si pentru virtutile sale terapeutice, care sunt invers proportionale cu cantitatea de vin absorbita. Vinurile se pot clasifica in doua categorii: vinuri de masa si vinuri speciale (spumante, aromatizate, alcoolizate sau de desert). Vinurile de masa pot fi rosii, roze sau albe, cu un continut de alcool intre 7 si 15%. Vinurile spumante sau efervescente sunt de cele mai multe ori albe, dar pot fi si rosii si roze, si au un continut de alcool asemanator cu cel al vinurilor de masa. Caracteristicile generale ale vinurilor sunt date de culoare, claritate, aroma (si buchet la vinurile invechite), finete, continut de zahar, continut de alcool, aciditate, gust.

2. Gama de produse distribuite

Produse VINARIA

Cabernet Ausbruch

..rosu rubiniu, puternic, viguros, cu o aroma gustativa complexa. Din struguri rosii si nobili culesi toamna tarziu, da posibilitatea consumatorului sa intalneasca un vin licoros, bogat si generos, care merge de minune fie la desert, fie ca desert, fie intre mese si chiar ca aperitiv.

BItter

Produs dupa o formula originala, traditionala, reusind o imbinare armonioasa a insusirilor conferite de vinurile alese, aromele si componentele valoroase din plante. Se consuma intotdeauna bine racit, simplu, in diverse cocteiluri si la prepararea salatelor de fructe.

Feteasca alba Tarnave- Vinaria Collection

Vin de aleasa finete, rotund, catifelat, amplu, corpolent. Obtinut din soiul romanesc cu acelasi nume a carui existenta in cultura se pierde adanc in istorie. Vinificat cu pricepere poate dezvolta o interesanta aroma secundara de fermentatie, care pe fondul finetii soiului poate conferi vinului o savoare cu totul remarcabila. Se poate produce ca vin sec sau demisec. Consumat tanar sau cu buchet de sticla, satisface cele mai rafinate si exigente preferinte. Floris

Produs dupa o formula originala, traditionala, reusind o imbinare armonioasa a insusirilor conferite de vinurile alese, aromele si componentele valoroase din plante. Se consuma intotdeauna bine racit, simplu, in diverse cocteiluri ai la prepararea salatelor de fructe. Riesling dry

Este un vin de inalta tinuta pentru autenticitatea sa, cu parfumul discret al florilor de vita. Are aroma placuta, distincta, delicata, cu gust suav, atractiv si imbietor. Se produce ca vin sec si demisec satisfacand cele mai variate si exigente preferinte. Cabernet Sauvignon

Vin rosu cu cea mai aleasa si solida reputatie face faima si a unor cunoscute areale viticole din Romania precum Valea Calugareasca, Samburesti, etc. Prin toate caracteristicile sale vinul exprima vigoare, virilitate si are o culoare rosie intensa de corpolent si extractiv. Robustetea lui face ca vinul de Cabernet Sauvignon sa isi gaseasca cel mai bine locul alaturi de friptura de porc si cu mult mai bine alaturi de preparatele din carne de mistret. Medicii si farmacistii stiu ca pentru prepararea vinurilor tonice vinul de Cabernet Sauvignon ar avea cele mai multe virtuti, numai ca... amatorii de vin opteaza pentru a fi savurat de cunoscatori! Produse PIETROASA Riesling Italian

Este socotit regele vinurilor albe seci. Are culoare galben verzui, un vin sobru,barbatesc, placut aromat, suav si reconfortant. Buchetul de o finete deosebitaaminteste de mirosul fanului cosit. Este un vin cu Denumire de Origine Controlata DOC) cu taria alcoolica 11,2%. Datorita aciditatii ridicate, consumat la temperatura de 8 10 C poate insotipreparatele din fructe de mare, peste in special gras si carne de pasare. Feteasca Regala

Este un soi autohton romanesc originar din Ardeal si mai este denumit si Feteasca de Ardeal. Provine din incrucisarea dintre Feteasca Alba si Grasa de Cotnari, are o culoare galben verzui si o aciditate mai mare decat Feteasca Alba, un vin albdemisec, vioi, usor acid, glicerinos si cu vascozitate mai mare. Esta un vin de calitate superioara obtinut in podgoria Dealurile Buzaului centru de vinificatie Ramnicu Sarat, are o concentratie alcoolica de 11,2 % si circa 10 gr. zahar / litru. Are o aroma discreta ce aminteste de florile de mar si de ceara de albine. Prininvechire capata un buchet armonios tipic zonei de cultura. Este recomandat pentru ospete traditionale, unde servit la temperatura de

10 12 C, datorita delicatetei si elegantei poate insoti cu succes preparatele din peste, legume, carne de pasare, branzeturi. Tamaios de Pietroasa

Este un vin de calitate superioara VS demidulce cu o concentratie alcoolica de 11 % si zahar rezidual nefermentat 40 gr./ l. Acest sortiment a rezultat din cupajarea unei cantitati de 20% vin soi TamaioasaRomaneasca cu 80% alte vinuri soiuri albe. Este un vin catifelat cu aroma discretaimprumutata de la Tamaioasa Romaneasca, aciditate moderata si un buchet bine armonizat. Datorita calitatilor sale, consumat la 1416 C poate insoti preparatele de patiserie, pizza, carne de pasare si deserturi. Merlot

Se situeaza pe primele locuri in topul vinurilor rosii. Cand este tanar si nuante spre teracot cand se invecheste. Gustul aminteste de cel al cireselor amare si a prunelor uscate, usor astringent, extractiv, catifelat. Aroma seamana cu cea a afinelor. Consumat la 16 18 C se poate asocia cu preparatele din carne rosie si preparate din vanat cu blana si in general cu mancaruri picante din carne de porc, vita, oaie.

Busuioc de Pietroasa

Este un vin de calitate superioara VS demidulce cu o concentratie alcoolica de 11 % si zahar rezidual nefermentat 40 gr./ l Acest sortiment a rezultat din cupajarea uneicantitati de 20% vin soi Busuioaca de Bohotin cu 80% alte vinuri soiuri rosii. Are o culoare rosu rubiniu inchis, este un vin catifelat cu aroma discreta de Busuioaca de Bohotin, un vin plin cu o usoara astringenta si un buchet ce aminteste de fructele de padure. Poate fi asociat cu preparatele din carne de porc si vita la gratar si cu preparatele de patiserie. Temperatura de servire este de 16 18 C.

3. Elemente de gabarit ale produselor

Toate soiurile de vinuri dupa vinificare si conditionare primara sunt invechite in butoaie de stejar unde-si perfectioneaza calitatile de gust si buchet, dupa care se imbuteliaza in sticle de 750 ml. Pe eticheta si contraeticheta sunt mentionate principalele caracteristici in conformitate legislatia in vigoare. Sticlele astfel, prezentate sunt ambalate in cutii de carton de 12 sticle inscriptionate cu: sigla, numele si adresa firmei, soiul, numarul lotului si data imbutelierii.

Dopul utilizat pentru sticlele de vin are urmatoarele caracteristici: este din pluta, eficient standardizat si consistent,

previne riscurile de scurgere si infiltrare, este usor de folosit protejeaza caracterele organoleptice ale vinului

4. Depozitarea si conservarea vinurilor

Vinul fiind activ biologic, el continua sa evolueze chiar si atunci cand este in sticla. El trebuie consumat la timpul potrivit, inainte sa inceapa sa intre in putrefactie. Viteza cu care vinurile matureaza depinde de tipul de struguri folositi, de procesul de vinificatie si procedura de rafinare. Pastrarea calitatilor depinde si de modul in care acesta este pastrat, pentru ca, daca acest lucru nu este facut corect, apar reactii nedorite. In mod ideal vinul trebuie depozitat intr-un spatiu intunecat, cu umiditate ridicata (65 -70%) si temperatura constanta - 13-15 C. Sticlele trebuie depozitate in pozitie orizontala pentru a permite umflarea dopului si etanseizarea gatului sticlei. Perioade optime de depozitare (se refera la sticle depozitate in conditiile optime specificate mai sus) Vinuri normale albe Vinuri albe tari sau rafinate Vinuri rose Vinuri rosii usoare Vinuri rosii normale Vinuri rosii tari sau rafinate Vinuri spumante Vinuri tinere Vinuri spumante seci Vinuri spumante clasice Vinuri spumante dulci Vinuri dulci sau de desert 1-2 ani 3-5 ani 1 an 2 ani 3-5 ani 7-10 ani 1-2 ani 6 luni 2 ani 3-4 ani 1 an 1-15 ani

5. Utilizarea vinului
Vinul este un popular fiind in acelasi timp si o important bautura care insoteste si consolideaza o gama larga produse gastronomice de la preparate simple si traditionale pana la cele mai sofisticate si mai complexe. Vinul este important in bucataria nu doar pentru valoarea sa ca bautura, ci si ca un agent purtator de arome, dat fiind faptul ca aciditatea sa face echilibru savoarii sau a consistei bucatelor. Vinurile rosii, albe si vinurile spumante sunt cele mai populare, si sunt cunoscute sub numele vinuri usoare, pentru ca acestea contin intre 10-14%

alcool. Vinurile pentru aperitiv sau pentru desert contin alcool intre 14-20%, si, uneori, sunt fortificate pentru a le face mai bogate si mai dulci . Vinul fiind o bautura complexa are mai multe domenii de utilizare: in consum / produs alimentar pentru calitatile sale gastronomice vinul este utilizat si pentru virtutile sale terapeutice, care sunt invers proportionale cu cantitatea de vin absorbita. proprietati sale curative fiind dovedite deja in afectiunile inimii sau in diferite forme de cancer, ar putea fi utilizate in viitor si pentru tratarea durerilor de gat sau a cariilor dentare (studiu citat de Daily Mail) vinul rosu poate fi folosit si ca afrodiziac, fiind cel mai cunoscut din lume. un pahar de vin relaxeaza corpul, stimuleaza simturile si poate reduce frica si inhibitiile.

III. Identificarea locatiei

1. Identificarea oraului i justificarea alegerii acestuia

Pentru stabilirea locatiei depozitului se va lua in considerare ca si aspect principal prezenta unei cereri substantiale de vin pe piata locala si regionala. Orasul pentru care s-a optat amplasarea depozitului este Alba Iulia, deoarece, pe langa situarea in centrul tarii, acesta reprezinta un punct foarte bun de plecare pentru distributia in vestul Romaniei, canalele de distributie astfel rezultate fiin accesibile si acoperind o arie mai extinsa de clienti.

2. Identificarea unor locaii la nivelul localitii care pot fi utilizate pentru amplasare

Depozitul va fi amplasat in centrul orasului Alba Iulia, avand ca sediu strada Lalelelor, nr. 10 A fost aleasa aceasta locatie deoarece este amplasata in centrul orasului, avand astfel deschidere catre vestul tarii,cat si catre firma-mama, cu sediul in Sibiu.

3. Analiza criteriala pentru alegerea amplasarii optime

Se vor stabili criteriile avute n vedere n alegerea amplasrii depozitului (de exemplu: acces la drumul naional, suprafaa terenului, racordarea la utiliti a acestuia, costul terenului/chiria, etc.); Se va aloca o pondere fiecrui criteriu, n funcie de importana acordat acestuia (suma ponderilor trebuie s rezulte 1);

Se vor identifica alternativele potrivite pentru amplasarea depozitului; Se va analiza fiecare variant, comparnd punctele tari i punctele slabe ale fiecrei variante identificate, n funcie de criteriu i de ponderea acordat acestuia, acordnd note de la 1 la 10 fiecrui atribut a fiecrei variante identificate; nsumarea punctajelor (nota acordat criteriului 1 a variantei a * ponderea alocat acestuia + nota acordat criteriului 2 a variantei a * ponderea alocat acestuia + + nota acordat criteriului n a variantei a * ponderea alocat acestuia) reprezint o evaluare a fiecrei alternative. Varianta care obine cel mai mare punctaj reprezint varianta optim pentru amplasarea depozitului.

Nr. Crt. 1

Criteriu Acces la drumul national Suprafata terenului Racordare la utilitati Costul terenului Distanta fata de oras / magazine -

Pondere 0.35

Varianta A 9 3.15

Varianta B 10 0.35

Varianta C 10 0.35

2 3 4

0.15 0.15 0.10

10 10 10

1.5 1.5 1

7 8 9

1.05 1.2 0.9

8 8 8

1.2 1.2 0.8

0.25

10

2.5

1.5

1.75

TOTAL

1.00

9.65

5.3

4. Justificarea alegerii
Asa cum se poate observa in urma analizei criteriale, alegerea optima pentru amplasarea depozitului este Strada Lalelelor Varianta A; celelalte doua variante, B si C, reprezinta spatii destinate inchirierii situate la intrarea in Alba Iulia dinspre Sebes, respectiv la intrarea in oras dinspre Cluj Napoca.

IV. Proiectarea structurii microspatiale

1. Proiectarea utilizarii spatiului
Pentru depozitarea vinului este recomandata pozitionarea sticlelor pe orizontala, individual, in rafturi din lemn "vopsite" cu ulei de in pentru protectie. Pozitia verticala nu este recomandata, deoarece dopul de pluta ramane uscat si cu timpul isi micsoreaza volumul, permitand aerului sa intre in contact cu vinul, fapt care conduce la oxidarea lui in timp. Daca majoritatea vinurilor necesita o pozitionare orizontala, in cazul sticlelor de sampanie este recomandat exact contrariul. Acest lucru se datoreaza presiunii interne din sticla, umiditatea si protectia fata de oxigenul exterior fiind asigurate de compozitia diferita a lichidului.

2. Parametrii de proiectare a depozitului:

sistemelor consacrate de hidroizolare termoizolare atat pentru interior, cat si pentru exterior temperatura optima de pastrare a vinurilor este intre 10-12 grade. finisajele interioare trebuie sa aiba proprietati specifice. pardoseala din piatra, placile ceramice, beton ermetic, materiale pe care umezeala nu le va altera in timp usile si ferestrele trebuie sa asigure izolare perfecta, fiind responsabile pentru cele mai mari schimbari de temperatura Filtrarea aerului se face printr-o instalatie de climatizare printr-un sistem de ventilatie din doua tuburi, unul pozitionat aproape de pardoseala pentru fluxul de aer rece, celalalt pozitionat in tavan pentru eliminarea aerului cald, impiedicand astfel aparitia mucegaiurilor. Necesara lumina de tip infrarosu sau cea de la un bec normal, Razele luminoase si lumina artificiala de tip neon sunt interzise Procentul ideal de umiditate este situat intre 70%-90%. Mutarea frecventa a sticlelor poate dauna vinurilor pastrate corect Departe de vibratii

3. Spaii parcare
Asa cum se poate vedea si din analiza criteriala, spatiul destinat acestui depozit este unul foarte mare, el fiind prezentat ca avand si curtea betonata, cu locuri de parcare de pana la 16; astfel, se constituie ca un bun garaj pentru masinile distribuitorilor.

4. Drumuri de acces;
Fiind situat in centrul orasului, beneficiaza de prim-plan in ceea ce priveste amplasamentul si modalitatile de acces; sunt 2 intrari (prin fata, respectiv spatele depozitului), fiecare cu cate un paznic.

5. Rampe ncrcare / descrcare.

Sunt prezente 2 rampe de incarcare / descarcare.

V. Modalitati de aranjare a marfii in depozit

Una dintre deciziile importante referitoare la depozitare este legata de aranjarea produselor in spatiile de pastrare. Obiectivele urmarite in procesul de aranjare a produselor sunt urmatoarele: (i) minimizarea costurilor de manipulare; (ii) utilizarea la maximum a spatiului de depozitare; (iii) indeplinirea anumitor cerinte referitoare la compatibilitatea produselor, preluarea marfurilor pentru asamblarea comenzilor, securitate si evitarea incendiilor. Preluarea marfurilor din spatiile de depozitare are o mare importanta datorita costurilor de manipulare pe care le presupune, in principiu, exista trei modalitati de preluare a marfurilor pentru constituirea comenzilor:

a. selectia individuala. Produsele sunt preluate pe rand, unul cate unul. Dintr-un anumit loc din spatiul de depozitare, este preluat un singur produs, care este adus pe platforma de expediere spre clienti. Ulterior, este preluat un alt produs. b. ruta de preluare. Personalul responsabil de manipularea marfurilor parcurge in depozit o anumita ruta, care ii permite sa preia mai multe produse, inainte de a se indrepta spre platforma de expediere. Numarul produselor preluate depinde de caracteristicile acestora si de capacitatea echipamentului de manipulare folosit. c. aria repartizata pe lucrator. Fiecare membru al personalului depozitului este responsabil de o anumita zona. Pentru asamblarea comenzilor, aplica fie selectia individuala fie ruta de preluare, in aria atribuita. Pentru aranjarea marfurilor in depozit se aplica frecvent o serie de reguli intuitive. Aceste reguli se bazeaza pe urmatoarele criterii:

a. complementaritatea. Produsele care sunt folosite impreuna in consum si sunt solicitate de clienti in cadrul aceleiasi comenzi vor fi amplasate in apropiere. Complementaritatea este un criteriu relevant pentru modalitatea bazata pe rutele de preluare. b. compatibilitatea. Aranjarea marfurilor in depozit trebuie sa ia considerare caracteristicile lor merceologice. Produsele compatibile sunt cele care pot fi amplasate in apropiere, fara a genera riscuri. c. popularitatea. Utilizarea acestui criteriu este determinata de diferentele existente intre produse, in privinta vitezei de circulatie, in cazul in care un produs cu circulatie rapida este preluat din stoc in cantitati mai mici decat cele in care este furnizat, se recomanda amplasarea lui in apropierea punctelor de expediere spre clienti, in consecinta, cu ocazia fiecarei operatiuni de preluare, distanta pe care o vor parcurge astfel de marfuri va fi cea mai scurta. d. marimea. Potrivit acestui criteriu, marfurile de dimensiuni mici se amplaseaza in apropierea zonelor de expediere. Se asigura astfel o densitate mare de produse in proximitatea punctelor de livrare. Criteriul marimii garanteaza cel mai mic cost de manipulare doar in situatiile in care produsele de dimensiuni mici sunt cele care au o circulatie rapida

VI. Organizarea fortei de vanzari si a parcursului logic

Organizarea fortei de vanzari va fi in concordanta cu cea de la Sibiu, urmarindu-se acelasi parcurs logic in vederea stabilirii ariei de lucru a fiecarui vanzator al Rovinal SA. Astfe, se va trece la o impartire a orasului Alba Iulia pe zone de interes si specific de consum (zona de Vest, zona de Nord - Vest, Zona de Nord si Zona de Nord Est, zona de Sud fiind controlata de extinderea distributiei de la Sibiu) Asa cum s-a precizat si anterior, se doreste extinderea spre zona de vest a tarii, cunoscuta zona viticola si consumatoare de licoare a zeilor, extindere ce va avea ca punct de plecare orasul Alba Iulia, datorita foartei bune pozitionari a acestui in zona supranumita Drumul vinului: Tarnaveni Blaj Jidvei fiind cateva din locurile in care vinul din aceasta parte a tarii e la el acasa. Vom cauta sa gasim cea mai scurta cale catre clientii nostri, atat fizic (distanta kilometrica) cat si moral, prin servicii de calitate si eficienta maxima.