Anda di halaman 1dari 16

CURS 3 METODE DE STUDIU N ANTROPOLOGIE. METODE DE CERCETARE N ANTROPOLOGIE. ANTROPOLOGIE I ANTROPOMETRIE. METODE STATISTICE N ANTROPOLOGIE. INDICII ANTROPOMETRICI.

METODE DE STUDIU Formarea antropologiei ca disciplina este strns legata de apariia unei metodici proprii de cercetare. Aspectele metodicii specifice. Fiecare subdiviziune a antropologiei (paleoantropologia, antropologia omului viu sau antropologia aplicata) i are metode si tehnici proprii de lucru. n paleoantropologie se folosesc: tehnica arheologica. a descoperirilor si dezvelirilor scheletelor, a ridicarii in plan, a stratigrafiei etc.; tehnicile paleontologice pentru determinarea faunei pe specii, virsta si frecvena; determinarile specifice pentru stabilirea complexelor floristice si a variaiilor climatologice; tehnicile geologice pentru determinarea vechimii straturilor si a pieselor directoare. Pentru precizarea vechimii se mai foloseste radioactivitatea izotopului 14 al carbonului, determinarea coninutului in fluor a oaselor de oameni si de animale; tehnicile anatomiei patologice (microscopie) si ale radiologiei, pentru determinarea eventualelor leziuni patologice; metodele demografiei, pentru stabilirea dinamicii populaiilor, a mortalitaii in funcie de vrsta si sex; tehnicile serologiei, pentru determinarea grupei sanguine, etc. n programul de lucru al paleoantropologiei intra sapaturile si cercetarile de teren, descoperirea si dezvelirea necropolelor sau a mormintelor izolate, fotografierea, trecerea in plan, ridicarea piesa cu piesa. sau in bloc, in situ, ambalarea in vederea transportului, prepararea pieselor in vederea conservarii, restaurarea pieselor scheletice prin lipire, reconstituirea parilor lipsa (numai a acelora care se pot deduce) cu ajutorul unei compoziii plastice, metria si scopia, fiarea datelor arheologice principale si a celor antropometrice si antroposcopice, fotografierea antropologica, reprezentarea grafica, tabelarea si interpretarea statistic. La craniile paleolitice se preleveaza si mulajul endocranian. Acest mulaj serveste la studiul evolufiei creierului hominidelor. In ultima faza materialul studiat intra in colecii sau este folosit ca atare, prin reproducere plastica (mulaj)
1

in prezentari muzeale. Antropologia omului viu apeleaza la toate tehnicile antropologice, respectiv tehnici complexe, pe teren, prin care se pot preleva date intr-o colectivitate n mod simultan (revenirile eventuale asupra aceleiasi colectivitai prezinta riscul de a o gasi schimbata, prin miscarea populaiei sau chiar prin variabilitatea neincetata a indivizilor). De aceea, in cadrul antropologiei omului viu este necesar ca laboratoarele sa fie mobile, cu o schema de organizare ampla. n metodica cercetarii de teren intra informatiile generale privind subiectul, precum nregistrarea pe fise tip: locul de origine, virsta, sexul, ocupaia, datele demografice. Urmeaza apoi tehnica antropometrica propriu-zisa, antroposcopia, fotografia antropologica, cercetarea reliefului pielii (dermatoglifele), prelevarea probelor de par, studiul singelui (componente chimice, grupe sanguine, formula leucocitara, hemograma si determinarea vitezei de sedimentare). Mai departe, pot fi cercetate insusirile funcionale ale organismului: explorarea fiziologica a aparatului respirator, cardiovascular, a sistemului muscular etc. Pentiu studiul complex al indivizilor se mai poate folosi reproducerea cu ajutorul mulajului a corpului in intregime sau numai a segmentelor, in special a feei. La acestea se pot adauga kimogramele pentru studiile de mimica sau de miscare a indivizilor. De asemeni este necesar ca alaturi de colectivul de cercetare antropologica sa lucreze si etnografi, demografi, lingvisti etc. Datele prelevate pe teren sunt apoi prelucrate statistic fie in totalitate, fie parial, in raport cu obiectivul mai restrins sau mai larg al studiului. Antropologia aplicata se serveste de tehnica antropometriei, a reproducerii plastice si a statisticii. Pentru a stabili standardele necesare industriei se alcatuiesc modele care au la baza variabilitatea populajiilor. In medicina judiciara se intrebuineaza antropometria, antroposcopia, grupele sanguine, diferitele sisteme serice si uneori si reconstrucia plastica a craniului. Utilizarea lor depinde de scopul urmarit. Antropometria permite antropologiei sa analizeze cu obiectivitate fenomenul evolutiv si limitele variabilitaii umane normale si patologice. Tehnica antropometric modern Rudolf Martin, 1914, Lehrbuch der Anthropologie in systematischer Darstellung, inclusiv cu un instrumentar variat si adecvat fiecarei prelevari in parte.
2

Masuratorile efectuate pe segmentul cranian poarta numele de craniometrie, cele pe restul scheletului, osteometrie, iar cele efectuate pe capul omului viu, cefalometrie si respectiv somatometrie. Orientarea capului - orizontala de la Frankfurt, o linie ipotetica. care uneste marginea superioara a orificiului auditiv cu marginea inferioara a orbitei. Instrumentarul antropometric: 1. Compasul antropometric, intrebuinfat pentru masurarea distanelor liniare ale capului (compasul mic) si toracelui si ale abdomenului (compasul mare). 2. Rigla antropometrica Martin, folosita la masurarea distanelor liniare ale capului sau ale corpului. 3. Antropometrul Martin format dintr-o tija gradata demontabila si doua rigle orizontale, dintre care cea glisanta. Serveste la masurarea staturii si a dimensiunilor proiective pe corp. 4. Panglica antropometrica sau o banda centimetrica obisnuita, necesara masurarii curbelor si circumferintelor. 5. Goniometru folosit pentru masurarea unghiurilor. 6. Cranioforul Saller - masuratorile craniilor in poziia medio-sagitala si pe orizontala Frankfurt. 8. 9. Cntarul antropometric, utilizat pentru determinarea greutii corpului. Dinamometrul, necesar masurarii forei de contracfie a muschilor.

10. Tabele pentru stabilirea culorii ochilor (tabelul Martin-Saller si Martin-Schultz). 11. Tabele indicatoare pentru culoarea parului (Fischer, Salller si Martin). 12. Tabelul pentru precizarea culorii pielii (Broca si Martin). Repere antropometrice 1. Basion (Ba) este punctul situat pe linia mediana a marginii anterioarp a gaurii occipitale. 2. Bregma (B) reprezinta punctul de intilnire al suturii coronare cu cea sagitala. 3. Eurion (Eu) desemneaza punctul situat pe partea cea mai laterala a peretelui extern al craniului. 4. Glabella (G) este punctul anterior cel mai proeminent al craniului, situat deasupra suturii nazo-frontale, intre cele doua arcuri supraciliare. 5. Lambda (L) reprezinta punctul aflat la intersecjia suturii lambdoide cu sutura sagitala. Cnd exista oase wormiene (suturale), traseul suturilor se prelungeste pina cind se
3

intersecteaza pe linie mediana. 6. Inion (I) marcheaza punctul aflat la locul de suprapunere a liniilor nucale superioare peste planul medio-sagital. 7. Opisthokranion (Op) reprezinta punctul posterior cel mai indepartat situat pe planul sagital al craniului. 8. Opistion (O) este punctul situat pe marginea mediana posterioara a foramenului magnum. 9. Asterion (Ast) constituie locul de intilnire al suturilor lambdoide, occipitalo-mastoidiene si parieto-mastoidiene. 10. Auriculare (Au) desemneaza punctul situat la radacina apofizei zigomatice a osului temporal, deasupra mijlocului marginii orificiului auditiv. 11. Porion (Po) este punctul situat la jumatatea regiunii superioare a limitei procesului auditiv, punct care se afla intotdeauna mai jos decit precedentul. 12. Fronto-temporale (Ft) marcheaza punctul situat pe marginea fosei temporale a frontalului, pe locul celei mai mari ingustari a regiunii superioare a apofizelor orbitare externe ale frontalului. 13. Metopion (M) desemneaza punctul situat la intersecia liniilor care reunesc proeminenele frontale cu planul medio-sagital. 14. Vertex (V) este punctul situat pe cea mai mare inalime a craniului, orientat pe orizontala Frankfurt. 15. Nasion (N) desemneaza punctul situat la locul de intlnire a suturii nazo-frontale cu linia medio-sagitala. 16. Naso-spinale (Ns) marcheaza punctul situat pe spina nazala anterioara, in partea inferioara a aperturii piriforme. 17. Prosthion (Pr) este un punct situat in planul median sagital, pe marginea alveolara. a maxilarului superior, intre cei doi incisivi mediani. 18. Rhinion (Rhi) desemneaza punctul situat in regiunea cea mai proeminenta a oaselor nazale, la capatul terminal al suturii internazale. 19. Zygion (Zy) marcheaza punctul cel mai indepartat lateral al arcadei zigomatice. 20. Ektoconchion (Ek) este punctul situat pe marginea externa a orbitei, in locul in care aceasta se intersecteaza cu linia transversala, paralela cu marginea superioara a orbitei si care imparte orbita in doua jumataji. 21. Maxilofrontale (Mf) reprezinta punctul aflat la intersecia marginii interne a orbitei cu sutura maxilo-frontala. 22. Dakryon (D) marcheaza punctul situat pe peretele intern al orbitei, la locul de intilnire
4

a suturilor dintre oasele frontal, lacrimal si apofiza frontala a osului maxilar. 23. Orbitale (Or) punctele situate in poriunea cea mai de jos a marginii inferioare a orbitei, puncte care servesc pentru orientarea craniului pe orizontala de la Frankfurt. 24. Zygomaxilare (Zm) reprezinta cel mai de jos punct de pe sutura maxilara. 26. Fronto-malare-temporale (Fmt) desemneaza punctul cel mai extern de pe sutura maxilo-frontala. 27. Fronto-malare-orbitale (Fmo) marcheaza punctul situat pe marginea externa a orbitei, la locul de intersecie al acesteia cu sutura maxilo-frontala. 28. Orale (O1) indica punctul situat in poriunea anterioara a palatului osos, la intersecia liniei medio-sagitale cu linia care unete marginea posterioara a alveolelor incisivilor mediani. 29. Staphylion (Sta) este punctul situat in poriunea posterioara a palatului osos, la intersecia liniei medio-sagitale cu reunirea punctelor celor mai adinci ale marginilor posterioare ale incisivilor palatini. 30. Infradentale (Id) desemneaza punctul situat in poriunea superioar a marginii apofizei alveolare a mandibulei, intre cei doi incisivi mediani. 31. Gnathion (Gn) este punctul situat pe linia mediana a marginii inferioare a mandibulei. 32. Gonion (Go) marcheaza punctul situat la nivelul unghiului mandibulei.

Cu ajutorul acestor repere osoase se pot masura diametrele craniene i faciale: 1. Diametrul antero-posterior maxim reprezinta distanta dintre glabella si opistokranion. Foarte scurte Scurte Mijlocii Lungi Foarte lungi x - 169 170-177 178-105 186-193 194 x x-161 162-169 170-176 177-184 185-x

2. Diametrul transvers maxim masoara distanta dintre cele doua eurioane. Foarte inguste Inguste Mijlocii Late Foarte late x - 139 140 - 147 148 - 155 156 - 163 164 - x x - 134 135 - 141 142 - 149 150 - 156 157 - x

3. Diametrul basilo-bregmatic reprezinta distanta dintre basion i bregma. 4. Diametrul frontal minim este distanta dintre cele doua fronto-temporale. 5. naltimea totala a feei este distanta cuprinsa intre nasion si gnathion. Pe baza valorilor gasite, feele se clasific n : Joase Mijlocii nalte Foarte inalte x - 113 114 - 121 122 - 129 130 - x x - 105 1.06 - 113 114 -121 122 - x

6. naltimea superioara a feei corespunde diametrului nasion-prosthion. Din acest punct de vedere, feele se impart in : Joase x - 68 x - 64 Mijlocii 69 - 73 65 - 69 nalte 74 - 78 70 - 74 Foarte nalte 79 - x 75 - x 7. Diametrul bizigomatic reprezinta distanta dintre cele doua. zigioane. 8. Lrgimea maxim a aperturii piriforme este limea orificiului nazal dintre alare. 9. nlimea nasului de la nasion la naso-spinale.

Pe baza acestor diametre se pot calcula indicii antropometrici 1. Indicele cranian, caracterizeaz forma general a craniului vzut din norma vertical i reprezint raportul limii craniului fa de lungimea sa: eu euX100 g - op Dup acest indice, craniile se mpart n dolico-, mezo- i bra-hicrane, scara de categorii de indici fiind urmtoarea : Ultradolicran Dolicocrane Hiperdolieocran Dolicocran Mezocrane Brahicran Brahicrane Hiperbrahicran Ultrabrahicran -64,9 65-69,9 70-74,9 75-79,9 80-84,9 85-89,9 90-x

2. Indicele vertico-longitudinal caracterizeaz dezvoltarea relativ a nlimii


6

craniului fa de lungimea sa. Formula lui este: ba b X 100 g - op Acest indice reflect forma generala a craniului vzut din profil i mparte craniile n: Camecran Ortocran Hipsicran x - 69,9 70,0 - 74,9 75,0 - x

n absena bazionului indicele se poate calcula dup formula: po b X 100 g - op iar clasificarea va fi urmtoarea: Camecran Ortocran Hipsicran x - 57,9 59 - 62,9 63 - x

3.) Indicele vertico-transvers reflect dezvoltarea relativ a nlimii craniului fa de limea sa i se calculeaz astfel: ba - b x 100 eu - eu Dup acest indice, craniile se clasific astfel: Tapeinocran Metriocran Acrocran x - 91,9 92,0 - 97,9 98,0 - x

Dac basionul lipsete, indicele se poate calcula dup formula; po b X 100 eu - eu iar clasificarea va fi urmtoarea:
7

Tapeinocran Metriocran Acrocran

x - 79,9 80,0 - 85,9 86,0 - x

4. Indicele fronto-parietal reprezint raportul dintre diametrul frontal minim i diametrul maxim, calculat dup formula: ft - ft x 100 eu - eu Dup acest indice, craniile se mpart n: Stenometope Metriometope Eurimetope x- 65,9 66,0 - 68,9 69,0 - x

5. Indicele facial exprim raportul dintre nlimea total a feei i lime i se calculeaz astfel: n - gn x 100 zy zy iar clasificarea va fi urmtoarea: Joase Mijlocii Lungi Hipereuriprosop Euriprosop Mezoprosop Leptoprosop Hiperleptoprosop x - 79,9 80,0 - 84,9 85,0 - 89,9 90,0 - 94,9 95,0 - x

6. Indicele facial superior se calculeaz dup formula: n - pr x 100 zy zy iar clasificarea va fi urmtoarea: Hipereurienx - 44,9 Eurien Mesen 45,0 - 49,9 50,0 - 54,9
8

Lepten Hiperlepten

55,0 - 59,9 60,0 - x

7. Indicele nazal se calculeaz dup formula: limea orificiului nazal x 100 n - sn iar clasificarea va fi urmtoarea: nguste Mijlocii Late Hiperleptorin Leptorin Mezorin Camerin Hipercamerin x - 42,9 43,0 - 46,9 47.0 - 50,9 51,0 - 57,9 58,0 - x

Forma orbitei este artat de indicele orbitar care se calculeaz dup formula: nlimea orbitei x 100 limea orbitei Dup acest indice, orbitele se mpart n joase, mijlocii i nalte: Cameconh Mezoconh Hipsiconh x - 75,9 76,0 - 84,9 85,0 - x

Pentru caracterizarea profilului orizontal, necesar diferenierii tipului europid de cel mongolid, se folosete indicele nazomalar. Indicele nazomalar se obine cu ajutorul urmtoarei formule: nlimea nazion pe linie fmo - fmo x 1OO coarda fmo - fmo La europizi indicele nazomalar este 20 i uneori mai mare. La mongoloizi el oscileaz n jurul lui 15. Msurarea diametrelor craniene este completat cu date complementare privind unghiurile, curbele, circumferinele, capacitatea cranian, greutatea si grosimea oaselor craniului. Unghiurile se msoar aeznd craniile pe orizontala de la Frankfurf. Se folosesc de obicei dou unghiuri: unghiul nasion - prostion i unghiul nasospinale - prostion.
9

Primul reflect profilul facial ntreg, cellalt profilul alveolar. Din acest punct de vedere, se poate face urmtoarea clasificare: Prognatism Mezognatism Ortognatism x - 79,9 80,0 - 84,9 85,0 - x

Capacitatea cranian poate fi determinat prin metode directe i indirecte. n primul caz capacitatea neuro-craniului se calculeaz prin umplerea craniului cu alice de plumb sau cu ap. Rezultatele snt relativ corecte i uor de obinut. n practic se folosesc ns mai des metodele indirecte, chiar dac rezultatele sunt mai puin exacte. Ele prezint n schimb avantajul c pot fi folosite pentru craniile vechi care de obicei sunt incom- plete. Dintre acestea, amintim : Metoda Manouvrier, dup care capacitatea cranian se calculeaz conform formulei:
1

/2 lungimea maxim x lrgimea maxim x nlimea bazion - bregma 2

Produsul se nmulete cu 1,14 dac craniul este masculin, cu 1,08 dac el este feminin, i cu 1,12 dac sexul este incert. n raport cu capacitatea cranian, avem urmtoarea clasificare a craniilor: Brbai Oligoencefal Euencefal Aristencefal x - 1300 1301 1450 1451 - x Femei x - 1150 1150 - 1300 1301 - x

Datele metrice snt completate apoi cu starea de conservare a craniului. Dup integritatea acestuia, se fac urmtoarele notri: Cranium Calvarium Calvaria craniul este complet conservat. craniul este complet, dar fr mandibul. din craniu s-a pstrat doar poriunea neural.
10

Calva sau calota

s-a pstrat doar neurocfaniul, ns fr baz.

Pentru determinarea sexului se urmresc pe craniu gradul de dezvoltare a apofizelor, a glabelei i a arcadelor supraorbitare, bombarea frunii, aplatizarea suprafeelor superioare ale apofizelor orbitare ale frontalului, dezvoltarea inseriilor musculare, dezvoltarea planului nucal, conformaia mandibulei. Pentru determinarea vrstei se observ gradul de obliterare a suturilor calotei, erupia i uzura dentiiei. Pe baza acestor caractere, se deosebesc ase perioade cronologice : Infans I (inf. I) Infans II (inf. II) Juvenilis (juv.) osificate. Adultus (ad.) cuprinde perioada mai mult sau mai puin uor de determinat care ncepe dup osificarea sincondrozei sfeno-occipitale i se termin n jurul vrstei de 40 de ani. Pe suprafaa triturant a dinilor au aprut urme de tocire, iar suturile, cu mici excepii, snt nc deschise. S-a nchis numai o treime din sutura sagital i cel puin jumtate din cea coronar. Maturus (mat.) cuprinde urmtiarele dou decenii. Suturile sunt aproape complet nchise, iar uzura dinilor este accentuat. Muli dini au czut. Senescens (sen.) se ntinde de la sfritul maturitii pn la sfritul vieii. n structura oaselor apar modificri profunde. Studiul antropometric al oaselor lungi aduce date mai puin importante. Pentru paleoantropologie prezint interes doar urmtoarele oase: scapulele, humerusurile, radiusurile, ulnele, femurele, tibiile, fibulele, astragalele i bazinul osos (sacrul i coxalele). Se preleveaz lungimea, limea, unghiurile, circumferina diafizei i se stabilete indicele de robusticitate: circumferinta raportat la lungime. Bazinul se msoar dup ce este reconstituit din ambele coxale i sacrul. Cel mai important este indicele de lime/nlime care se folosete pentru stabilirea sexului. La brbai media are valoarea n jurul lui 80, iar la femei ntre 77 i 76 (nlimea bazinului se
11

cuprinde perioada de la natere pn la apariia primilor molari include perioada dintre apariia primilor molari permaneni (7 ani) i ncepe cu apariia molarilor II permaneni i ine pn la osificarea

permaneni (0 - 7 ani). cea a molarilor II permaneni (12 - 13 ani). sincondrozei sfeno-occipitale (22 - 23 ani). n aceast perioad cartilajele de cretere sunt

msoar de la cel mai ridicat punct al crestei iliace pn la cel mai jos punct al tuberozitii ischiatice, iar limea de la punctele cele mai ndeprtate ale marginii externe ale crestei iliace). Pentru stabilirea sexului se mai folosesc aspectele morfologice ale bazinului. La femei arcul pubian este mare i rotund, tub'erozitile ischiatice snt rsfrnte, incizura sciaticii este larg, peste 75 mm, i mai puin adnc, nlimea simfizei pubiene este mic, fosele iliace largi i rsfrnte n afar. Metodele de calculare a taliei dup dimensiunile osoase Tabele Manouvrier (1893) i Pearson (1899). n tabelele lui Manouvrier exist pentru fiecare dimensiune a oaselor lungi o nlime medie. Se adun aceste nlimi, se mpart la numrul oaselor msurate i se obine astfel nlimea individului. Se pare c cele mai bune rezultate se obin folosind metoda preconizat de Telkk (1950). Brbai 169,4 + 2,8 (Humerus - 32,9) k 5,0 cm 169,4 + 3,4 (Radius - 22,7) k 5,0 cin 169,4 + 3,2 (Cubitus - 23,1) k 5,2 cm 169,4 + 2,1 (Femur - 45,5) k 4,9 cm 169,4 + 2,1 (Tibia - 36,2) k 4,6 cm 169,4 + 2,5 (Peroneu - 36,1) k 4,4 cm Femei 156,8 + 2,7 (Humerus - 30,7) k 3,9 cm 156,8 + 3,1 (Radius - 20,8) k 4,5 cm 156,8 + 3,3 (Cubitus - 21,3) k 4,4 cm 156,8 + 1,8 (Femur - 41,8 k 4,0 cm 156,8 + 1,9 (Tibie - 33,1) k 4,6 cm 156,8 + 2,3 (Peroneu - 32,7) k 4,5 cm Din media final se scad 2 cm, deoarece indivizii vii erau cu 2 cm mai nali dect valorile obinute prin studiul scheletelor lor. Pentru cefalometrie servesc unele puncte osoase, care au fost descrise la
12

craniometrie, precum i o serie de puncte tegumentare: 1. Alaria (al), punctul cel mai lateral al aripii nasului. 2. Prosthion (pr), punctul cel mai anterior al apofizei alveolare, situat ntre cei doi incisivi mediani superiori. 3. Pronasale (prn), este punctul cel mai anterior al vrfului nasului. 4. Subnasale (sn), punctul situat n unghiul dintre marginea inferioar a despririi nazale i buza superioar. 5. Tragion (t), punctul situat deasupra tragusului i tuberculului supratragic. 6. Vertex (v), punctul cel mai nalt al calotei craniene. 7. Trichion (tr) reprezint locul de implantare al prului de pe cap pe linia median frontal. Diametrele cele mai importante ale capului snt: 1. Circumferina orizontal cefalic. 2. Diametrul antero-posterior cefalic maxim. 3. Diametrul vertical total cefalic se ntinde ntre vertex i gnathion. 4. Limea nasului se msoar de la nasion la subnasale. 5. nlimea morfologic a feei se ntinde ntre nasion i gnathion. Dup scara Lebzelter-Saller, feele se mpart n: foarte joase, joase, mijlocii, nalte i foarte nalte. 9. nlimea fizionomic a feei se ntinde de la trichion pn la gnathion. 10. Diametrul bizigomatic corespunde limii feei (zy-zy). Indici cefalici 1. Indicele cefalic: eu eu x 100 g op 2. Indicele vertico-longitudinal se calculeaz dup urmtoarea formul: nlimea capului x 100 g - op 3. Indicele vertico-transversal se calculeaz dup formula: nlimea capului x 100 eu - eu
13

4. Indicele facial se obine prin formula: n - gn x 100 zy zy 5. Indicele nazal se calculeaz dup formula: al - al x 100 n - sn

Msurtorile corporale (somatometrie) Individul este msurat n poziie vertical, cu clciele apropiate i cu capul orientat pe orizontala ochi-ureche. Toate msurtorile se efectueaz pe partea dreapt a subiectului. Repere scheletice mai importante 1. Suprasternale (sst), punctul median situat pe marginea superioar a sternului. 2. Symphizion (simf.), punctul median de pe marginea superioar a simfizei pubiene. 3.Iliocristale (ic), punctul cel mai lateral al crestei iliace. 4. Iliospinale (is), punctul cel mai inferior al spinei iliace antero-superioare. 5. Acromion (a), punctul tegumentar care corespunde punctului celui mai lateral al acromionului omoplatului. 6. Radiale (ra), cel mai nalt punct al marginii superioare a capului radial. 7. Dactylion (da), punctul situat la extremitatea distal a degetului mediu. 8. Stylion (sty), punctul cel mai inferior al procesului stiloid radial. 9. Punctul epigastric este situat la ncruciarea liniei mediane a corpului cu orizontala care trece la marginea inferioar a coastei a X-a. 10. Sphyrion (sphy), punctul corespunztor vrfului maleolei tibiale. Cele mai importante metrii corporale: 1. Greutatea corporal. 2. Statura, adic distana de la sol la vertex. 3. Lungimea membrului superior, care este egal cu diferena dintre a-sol i da-sol. 4. Lungime minii, egal cu distana dintre stylion i dactylion. 5. Lungimea membrului inferior este egal cu distana de la is-sol, valoare din care se extrag urmtoarele cifre : 6. nlimea eznd (lungimea trunchiului) este egal cu distana dintre vertex i suprafaa
14

de edere. Diametrele transversale i circumferinele se iau cu compasul i cu centimetrul. 1. Lrgimea umerilor (a - a) 2. Diametrul transvers toracic i diametrul antero-posterior toracic se msoar la nivelul coastei a IV-a. 3. Perimetrul toracic se msoar sub unghiul. omoplailor i deasupra mameloanelor n inspiraie, expiraie i n repaus. 4. Diametrul biiliac (ic - ic). 5. Diametrul bitrochanterian (tro - tro). Se mai msoar circumferinele: abdominal, a bazinului i a coapsei. Msurtorile cefalometrice i somatometrice snt completate cu datele de observaie i cu descrierea. Astfel, pentru examenul capului din profil, se analizeaz: forma spatelui capului; direcia i curbura liniei cretetului; nlimea, direcia i profilul frunii; poziia rdcinii nasului fa de unghiul intern al ochiului i fa de planul frontal; profilul nasului ca form, orientarea i lungimea septului nazal; mrimea i forma buzei der-mice superioare; forma i poziia buzei dermice inferioare ; nlimea, conturul, poziia brbiei i direcia marginii inferioare a mandibulei. Pentru examenul morfologic al capului din fa, se analizeaz: conturul feei (oval, rotund, ascuit etc.); deschiderea i orientarea despicturii palpebrale; forma plicii palpebrale; mrimea rdcinii nasului; orientarea orificiilor nazale; relieful i orientarea umerilor obrazului. " La gur se apreciaz pigmentaia, grosimea i forma buzelor, iar la ureche se ia n considerare forma, lungimea, limea i poziia ei. Pentru lobul urechii se apreciaz dezvoltarea, limea i lungimea lui. Examenul acesta se ncheie cu aprecierea culorii prului (cu ajutorul trusei FischerSaller). Mostra de pr este aleas din regiunea posterioar a capului. Dup culoarea prului, indivizii au urmtoarele nuane de pr: A B-E F-L M-0 Blond-alburiu Blonddeschis Blond Blond-nchis
15

P-T U-Y I-IV V-VI

Brun Brun-negru Rou Rou-blond

Culoarea ochilor se apreciaz cu ajutorul truselor de ochi. Dac se urmrete doar o grupare larg, indivizii pot avea ochi albatri, ochi de culoare intermediar i ochi bruni. Structura irisului se determin cu ajutorul unei lupe speciale, iar mprirea pe categorii de structuri se face dup schema lui Ziegelmayer. Pentru determinarea culorii pielii se folosete tabelul de culori ale pielii (imprimat pe hrtie) dat de Martin, care cuprinde o scar cu zece tonuri, i anume: alb palid; alb-roz; alb-glbuie; galben palid (bob de gru); galben intens (piele de porc); galben-brun; brun-rocat; brun-ciocolatie; brun foarte nchis; neagr.

16