Anda di halaman 1dari 49

Tr,r,BURiRr crRcuLAToRn

1.

TROMBUSUL RO$U RECENT

frecvente hemalii. plachete si rare l;ucocrle. Clarific.rea troDbilor se realizeaza dupd mai multe criterii: -dupe modblogie: homb alb

cu masa trombotici constituita dintr_o "*".r. relea ae iT:j;.r*: ,rurUra. care reprezrnu suporhrl pe care sunl a$ezate elementele figurate

triada lui Virchow: leziuni ale endoteliului vascular sau ale peretelui cardiac staza / modjfican- ale {lur<ului sarguin nrlburari ale factorilor de coazulare Localizarea trombusului poate fi intrivascular.a (artere. vene) sau intracardjaca. Macrorcopic: masd sorida de culoare roqie, ;""";ia cardiac, cu suprafati neregulati, rugoasi, aveld camcter uscat, consisteltra crcsc"a Alalif. histoparotosic Fezi"r6 F:T:yo*,.t"'.q"-'"tuI ueoa 6eret" grosime micd alcdtuir dinsore inrerior spls de exterior din endoreliu pu"irn"n,o., fibre muscutar.e netede. elastice ^iriluiin-.u', 9i ;esut cei'l* l*);

un coagul-/cheag sanguin apdrut in timpul vierii individului, intxavascular sau rnftacardtac. Pnau a se constitui un homb trebuie indeplinitii

l:lljl-t-*,"
-

i;;;;#;;;;'.au

;;dil;;;;;;iffio

'

t:::::l-1i"il.!11,j .,"+""-*

p";;;;;;fr*"'J"illi,,"r
ale

sd.ngelui.

tromb rofu tromb mixt alcituit din cap: aspect de tromb alb corp/pies4 intermediari: prezintii linii Zahn coadd: aspect de tomb iosu -dupe vechime: tromb recenl tromb vechi -dupi gradul de obstrucfie al lumenului vascrrlar: tromb parietal
-dupe conlinutul de grmeoi

bu"i"ri"ni, ao-b ,"pT"d


tromb aseptic

o"l*iu

afec?t .di:lingen doud tipuri de infarct: .alb/anegic teminal si infarct rotu,4emoragic la organele cu dubla vasculirizalie

r:..necroze de coagulare aparura in urma ischemiei induse de obsrruclia HSfjP;:::l roLata lr aculuDrusca a Luei anere/ram anerial. in funcle de tipul vascularizaliei

il d#; a" ,ip "i"ri"":.-#i4i" ;ir*.;;i*a.

organului

2.INI'ARCTUL RENAL RECENT


lnfaxctul rerBl esie o zoni de necrozi de coagulare apiruti h urma ischemiei determinati de ocluzia totald ti aculd a unui ram arterial renai S.t" i"f.J"lb Cauzele care pot duce la aparilia acestuia sunt: "; trombembolie {fragnent ce orovine din AS VS dintr-o tromboza pariehla post inlarct miocardic: tromboza dinh_un anevrism tromboza la nivelul anerei renale / ram din arlera renuid leziuni inflamalorii la nivelul arterei renale.

,"r;ffi.'

*' *

j.;;;;;; """;; il"j

vase.

Macrorcopie: La 24 de ore de la nroducrea afledale. pe supralhla rinichiului -obstrucliei se ideolifica o ,onu puiida-..ulb_ga.tb,,j.. .uprurup oryanului, hconjurat, de un lizereu alb qi-de ,.rn"u chenai-."U"_"i"f".# A"_"t.rl afectare variaza de la cdtiva mm la c6ri\a.cm. pe suprafala de secliun. u-iii.ii,rlui. f.""6*. longitudinata prin hitut renal). zona rte.infarct ",riu, 0r,., ,a*o, orienrar cebe hilul renal 5i larura opusa vrirfutui respecriu orienli! +J*ordir"_.i -Prep&nt-hiltologie sec[iuni la parafine- coloragie iemar,oxilin_eozi;;. Dugnornc br$ologic dc orgeni rinichi _ organ parenchimatos alcatuit din: l. contcala ce conple glomeruli renal {ghem capilar cu nurneroase hemarii. "'"'""" inconjurat de de_un epiretiuiurriO iuui 5i :"1:il1 P"yr:y.gpetau z. medutard- alcihrite numaj din tubi ce apar "o"toJ,'ii'*' seclionafi sub di-verse incidente. Stroma dintre aceste componente este reprezentatA de }esut conlunctiv togar in cetof" gi-i,ii" ql nu_".ou."
decapsutar

";" p-;;;;;

,ffi

-*i

"r"'f;; ;;;;i*;;'"'u

"*'

Mcrorcopie: in zona de infarct se disting.siluetele glomerulilor ii hrbilor renali (shucturi amorfe, colo@te acidofil _ celulele nu p*_rl"ta *"r.ii"""i.J-*,J oi"r",j",'i."gtn*o,, ,ar lumenele capilarelor nu coDlin hematii): aceasld zone e$e io"onj*uta O" ,*a polimorfonucleare si macrofape: ta "eriferie. .""..""i"-."-".i""i"#')iil un,"no.. .. identiEca hiperemie (vase cu irutre hemarii in tumenul tdrgi,, ;i;;;r"g;;rrravazare ,' de hematii): pe alocuri cele hei zone se inrrepdrruna. .rc

".ni"jp*li. "."i#,..'

3.INFARCTUL MIOCARDIC RECENT


Este un infarct alb/anemic caracterizat prin.aparifia unei zone de necrozi de coagulare la nivelul cordului, constituiri in urma ischemi"i i'rJr!" a" rli"-i"ifu coronare / ran coronarian, "irt " Cauzele lrecrent illdlnile sunt reorezentate de: alerosclerozd: spasm anerial general de hiper_ tensiunea aneriale. sress, embolii. tromboze. Mrcrorcopier dupd 48 de ore de la nror{usslqa.obsrrucliei "oronu-"nll"ro"ij'ni"ii ,'. zona palida. de diverse dimensiuli. flascd. consilstenl5 moale..reliefatd "*""tur" in mport cu supralala cordului, cu margini nerqgu)ate. inconj urali de un lizereu garben. inconjL'at ra nindul sau de un chenar . ro$u-violet. ln cazuJ infarctelor de dimensiuni-mari p"ril pr"ar"J*p*" corduluj. Cele mai frecvente tocaliziri sunt la nivetut: p"4irrii cordului, sept interventricular, zona subendocardici. "o*rr Prepani.hirtologic: secliuni la pamfi na. coloralie hemaloxilin_eozina t_*+o.q" hirtologic de orgu: fibre miocardice_ fibre musculare de tip srriat, cu nucleu situat cenhal si sarcoplasmi bogatd h iuml nucleului. Mcrorcopie: fibrele musculare cardiace lipsite de structud $i nuclei sunt acidofile, omogene

uii"ll *",

**"

*";,"

;;;;i;;

l"*,,".

;;i;;;ai;

"l""r"i,ffii"l*u,

(in. zona de necroza): in jurul

polimorlonucleare neutrofile iar la perilerie exi.,i

lor se

observa innttrate infiu.u,o.ii .a"or"."ntu," O" " *'

r,ip""""" tl rr"rno}!i".

4.

INI'ARCTT'L PUIN4ONAR RECENT

Zona de necrozi la nivelul oarenchimului pulmorEr rezultati prin ischemia -t"'""' indusA de obsfuclia bruscd ii rorala a arlerei pulmonar" /,urn din une;;;;;";;;. Datorite faptului cE plaftinul este un organ cu shuctrrd laxi $i are dubld vascularizalie, ir[arctul pulmonar r a fi un infarct rogu sauiemoragic. ( auzele 6ec\ent incriminate in producerea sa swt: embolia - 5i romboza dezvohala in contextul
hipenensiunii pulmonare/ateroscleror"i prrt

onal.".

diferite, de culoare ro$ie-violet, consistenld crescutd, to r4,ort cu suFafala oryanului, acoperite de pleurA cu depozite de fibrini; pe sEdune zona respectivd are foruli tiunghiulad cu unul din vArfuri orientat citre qi cu baza opusa varfului respectiv oriedati cetre suprafafa pldmdnului. La -ziei, fi.agmentul recoltat din zona de infarct cade la fundul vasului cu api. Hogic3 secfiuni la paiafini, coloralie hematoxilin-eozird. i lirtotogic de organl pl6mdn- organ parenchimatos alcituit din alveole pulmonare akre delimitate de preti subtid, reprezentali de lsut conjunctiv cu fibie elastice cqilare sanguine; pe suprafala dinspre cavitatea alveolard exisg un stat de celule {.dde alveolare); de asemenea s constati ducte aeriene, (brcnhii, bronhiole) cu c qrat de un epiteliu cilinddc situat pe structuri conjunctive/cartilaginoase, cat fi

: -ani de dimensiuni

ine (artere, vene).

1}&i -! e qikq -

numeroase hematii acoperi perefii nesrozali ai alveolelor pulmonare; se celule incarcate cu pigment de culoare bruni (siderofage); pe alocuri prelii $i se identificd sub aspectul unor siluete colorate acidofil, nevascularizate; la periferia gisesc alveole pa4ial umplute cu hematii ce au perelii ingrotali datorit?i hiperemiei edemului qi infiltratului inflamator cu polimorfonucleare.

SIrcATTJL DE STAZA / FICATUL CARDIAC / STAZA IID,PATICI / EIPEREMIf,, tt![vA cRoMcA mPATrc.i.
cre$terca cantitilii de sange irl teritoriul venos qi capilar la nivelul gachimului hepatic. Cdzele sunt reprezentate d insuficienti cardiaci dreapti; consecutiv unor sufednle pohomre: emfizem pulmonar, astm brongic, tuberculozd pulmomrl, brcniite cronic etc rraltind aqa-numitul cord pulmonar; obstruclia venei cave inferioare; obstruclia venelor ryEhepatice (sindromul Budd-Chiai); boalaveno-ocluzivi hepaticd. Xrrorcopic: ficatul are volumul $i greutatea qescute, capsula Glisson este destinsd, culoar h&-violet iar la sectionare se scuge o cantitate mare de sange inchis la culoare. In mport cu timpul scurs de la instalarea cauzi, staza hepaticd paxcuge patru stadii. stadiul I (descris mai sus) stadiul II mai poa a denurnirea de ficat ,Inuscad"/ficat ,,in cocarda": ficatul igi pisteazi caracterele descrise ante or cu exceplia culodi; in acest stadiu pe suprufata parenchimului hepatic cat $i pe suprafala d secliune se identificd un aspect policrom reprezentat de zone foarte mici ro$ii-viole! incojurate de o zoni galbeni iar aceasta lncotljwati de o zonl ro;ie-brune (aspect asemEnfior cu tri mici zone concentrice). stadiul III: ficat inversat/intervertit: se meuline aspechrl din stadiul II numai ci in contextul aspechiui policrom se identifici doui zone.. zone de culoare bruni ce inconjoard zone de culoare galben6. stadiul IV: ciroza cardiaca ficat cu suprafala nregulatA, granulari, consisteqi crescutd, volum putin mictorat, Preprrrt hiriologis secliuni la pafina, colorafie hematoxilin eozinl. Diagostic hirtologic de orgru ficat- organ parenchimatos alcAtuit din lobuli hepatici (tedtoriu poligonal centrat de vena centrolobulard 0i compus din hepatocite cu dispozitie radiarAcordoane Remack, ce delimiteaz6 capilarcle sinusoide), la unirea a aproximativ hei lobuli hepatici se identificd spaliul port/Kieman- spaliu conjunctiv ce cupride o arterioli {arn din adera hepaticd, o venuld -ram din vena po ti canalicule biliare tapetat de un rerd d celule epiteliale cubice.

Se c@qetizeazi

in

Microrcopic: - stadiul

6.

anoxie, prezinl?i aspect de dishofie grase; heputocit"le dir, ,ooa po*"ri"i a lobulului hepatic nu sunt afectate. stadiul III: hepatocitle pedcenholobulare qi mediolobulare prezioti importante leziuni degenerative, unele celule fiind chiar necrozate, in ,anorU t a" U periferia.lobulilor hepatici nu prezint?i leziuni (sunt indemne "puto"it"t" a" ieri,.riet, astfel incat ,,lobulul hepatic pare centnt de spafiul port,'

vena centolobulari dilatarii, cite cale converg capilare sinusoide hiperemiate; unele hepatocite din jurul venei centrolobulare sunt-atroiiate. stadiul U: vena cenholobulari dilatat4 catilare sinusoide hiperemiate; hepatocite pedcentrolobulare atlofiate; hepatocitele din zona mediolobular;, foarte sensibile la

I:

stadiul

IV:

importante (aspectul va fr detaliat la patologia aparatului dige*ivj.

arhitectura parenchimului hepatic este modificata datoriti fibrozei

STAZA RENAI"{/RINICEI DE STAZ.{/trIPEREMIE PASWA CROMCA RJ.NALA

insuficienla cardiaci dreapte/globah; leziuni_ la;ivelul ,";;. pe ibnd de ateroscleroza): compresii asupm venelor renale. Macroscopic: rinichi mdrili de volum qi grcutate; capsula renald este destinsd; consistenfi crescutd; la sgctioqaxe parenchimul rdzbuzeazi. (ste ;uft continut in ,upoJ cup.utay; p" *pr.ufif- q" secfirme zona corticali prezinti pic eteuri d" .otoar" .oqi;lloiol"f ",, imita dintre comcata lt medujard este ttearM; \,nele sunt dilatate, concretizandu_se sub aspectul unor dungi de culoare rogi inchise. Preprnrt hirtologic: secliuni la parafi n6. colorape hematoxilin_eozind Disgnoltic histologic de organ: rinichi . organ parenchimalos alciitui L din: 1. corticala ce conline glomeruli lenal (ghem o*e.o*e henoatii, inconlurat de "u capsula Bo.wmann, tapetata de un epitliu twtit) "upila. ,i iubi conrorti; $i 2. medulara, alcdtuiti numai din tubi ce apar sectionafi sub diverse incidelt. Stioma dintre aceste componentg est reprezentatd de lesut conjunctiv bogat in celule ,i fibre $ [umeroase

S caracterizeaze pdn cretterea cantitalii de sange in Fritoriul venos qi (auzele trecvent inrilnite care duc la aparifla acestei patologii capilar al rinichitor. sunl reprezentate de:

,.j;,

i;_l;r"

vase.

Mcroscopic la nivelul glomemlilor capilarele sunt hiperemiate (in lumenul unui capilar sectiotrat tramversal se identifici mai mult de doui hematii); de asemenea capitarele din releaua pritubulara sunt hiFremiate iar venele 9i venulele conlin mdt sange in lumen. Datodtd hipoxiei, la nivelul celulelor epiteliale rubulare se pot pune in eviien6 feziuni distrofice (distrofie granularE, dishofie vaclolari, disrofie gr;t o_;a;uoL4 Ai.rofi" gr*e
{i chiar necroze); intersrilial miai infllfiale inflamalorii croniL.
7. STAZA

PULMONARI,/PLAMiNUL DE STAZ.4AIIPEREII{IA PASIV,i CROMCA PULMONAR.{


Reprezinti cle$terca caditefii de sange
pulmonar.

in

teritoriul venos gi capilar

al

parenchimului

reprezenrari de insuficienla cardiaca sringa. produsa de 9:]11 stenoa"::,:"i"pi rutrale ducand astfel la aparjlia plAmdnului cardiac. Macrclcopic: pldmanul are volumul fi greltatea crescute; culoare brund, co$istenld crescuu; la secfioDare se scurge o cantitate mare de s6nge inchis la culoare, cu camcter spumos.

d:gii

este.frecvenr

la parafna, colorafie hematoxilin-eozine D[gmrtic hfutologic de orgrn: pEman- organ parenchimatos alcituit din alveole pulnonaxe - cavitifi aedene delimitate de pereli subtiri, reprezentali de tesut conjunctiv cu fibie elastice ce conline capilare sanguine; pe suprafafa dinsprc cavitatea alveolarl existA un st at de celtrle turtite (celul alveolare); de asemenea s constati ducte aeriene, (bronhii, bronhiole) cu

Preprrrt hirtologiq secliui

peretele tapetat de un epiteliu cilinddc situat pe skucturi conjunctive/cartilaginoa$e, cat $i vase sanguine (artere, vene). Microlcopiq la nivelul per4ilor alveolari capilarele sunt hiperemiate, au traiect sinuos gi proemine in cayitatea alveolart; alveolele congin hematii extravazate, edem gi macrofage cunoscute sub denunirca de celule ,,cardiace", care conlin in citoplasma pigrnent de culoare brunA (colorafia Perls /Albastu de Prusia,/Albastru de Berlin evidenliaza iaftul ce pigmentul conlinut tt citoplasna maoofagelor este hemosiderintr - se coloreazi in albastu).

DrsrRoFtr
I. IJZIIJNI HIDROPROIIDICE
Procesele
TT.I

RIT{CH

distofice sunt expresia unor tulburdri metabolice sau enzimatice ce devin evidente morfologic la nivelul compartimenhrlui celular sau al structurilor intercelulare. Leziunile hidro-protidice sunt urmarca unei perturbiri a mediului ionic celular urmati de alteriri ale ultrastructurii celulare caxe igi gdsesc expresia microscopici in modificarea aspechrui citoplasmatic: intumescenld clard, inhmesce[fa tulbure, distrofia granulari, dishoha vacuolartr, distrofia granulo-vacuolad. Evolutiq in cadrul proceselor degenerative, celulele igi pot pistra rcsursele ftnctionale $ aspectul shuctural (leziune reve$ibila) dar, cAnd acliunea agenhrlui etiologic este indelungati gi sever[, modificirile shucturale pot ajuoge pdni la necrozi/moarti celulara fleziune ireversibili). La nivelul parenchimului renal aceste leziuni se identifici in celulele epiteliale ale tubilor. Cauzele ce pot duce la aparilia acestor aspcte patologic sunl tubulonefroze toxice/infecfioase; alterdri ale filtradi glomerulare; spticemii; intoxicalii. Macroscopie rinichi mdrili de volum gi greutate, cu aspect hrlbure, mat, asemanator cu ,,camea fialt6"; capsula renale destinsa; b seclionare paretrchimul rezbuze^ze (confinut mai marc in nport cu capsula); pe suprafala de sctiune nu se constate diferenta intre corticalA 9i medulari. Prepar8t histologic secliuni laparafind, coloralie hematoxilin-eozina Diagnostic histologic dc organ: rinichi - organ parenchimatos alcituit din: corticali ce aonline glomeruli renal (ghem capilar cu numeroase hematii, inconjumt de capsula Bowmann, taperatd de ull epiteliu hrtio $i tubi contoti;

l.

medulara, alcAtuftA rumai din tubi ce apar sec{ionapi sub diverse incidente. Slrorlla dinhe acste componente este reprezntati de tsut conjurctiv bogat in celule qi fibre st nunercase vase. Microscopic la nivelul tubilor contofii $i anselor Henle se pot observa aspctele de distrcfie hidro-protidici, pu16nd prdomina unul dintre acestea: intumescenla clari: celuli mdriti de volum, cu nucleu normal qi citoplasma clari. intumescenld tulbue: celuli miriti de volum, cu citoplasmi nrlbure (aspect inceto$at), foarte fin granulari, nucleu noimal. degenerescenl5 granulari: celuli mtuitd de volum, citoplasmd cu aspect granular, nucleu normal/picnotic. degenerescen{i vacuolara: celuli mtuiti de volum, citoplasma conlinc vacuole de diverse mirimi, imprecis delimitate, nucleu normal/picnotic. distrofia granulo-vacuolard: celula miriti de volur& citoplasma conline atat granule cet $i vacuole, nucleu normal /picnotic. Atata dmp cet nucleul persisti la nivelul celulelor leziunile sunt revercibile odati cu incetara acf iunii agentului cauzator.

2.

$i

2.

DISTROFIA HIALIN;. ftV

OVM / OVARIJL EIALIN

Termenul de hialin este utilizat pentu descrierea unui rnatedal tanslucid, cu aspect omogen, acidofil, acelular, ce se acumuleazi de reguli interstitial $ foarte rar intracelular. Unele varietdli de hialin sunt de natua proteictglicoFoteici.

ll

si apare in contextul unor procese patologice (cicatrici vechi, olganizarea trombilor, nefropatii glomemlare, tumo benigne/maligne, -hipertensiune arteriala, ieftopatii cronice, hpatifelirale/toxice etc) sau uneod poate reprezenta-un proces de involulie nomrali a.lesuturilor ..imb6triinite' (involutia corpului galben al ovarului rezultdnd corpul albicans). tnalrDoza aflerelor uterine la menopauza sau hialinoza arterelor din diverie lesuturi la persoanele in varste. Macroscopic: ovaxul are comistenta qescuta iar pe suprafata de sctiune se identihca zone de dimensiuni diferite, bine delimitate, omogene, afuicioase, translucide. Preprrrt hiltologiq sectiuni 1a parafura, coloratie hematoxilia-eozina Diagnortic lfltologic de orgrtr: ovar- prczinta la periferie capsula_ condensare de fibre conjunctive dispuse paralel; urmeaza corticala ce conine foriculi ou*r"ni io aiu"rr" a" dezvoltare, dispusi intr-o sfoma dens4 bogat celulara; medulara "tuat ."pr"r"nf.tu ain t".rrt cotjunctiv lax cu numeaoase vase sangume. atbicars..reprezinta depunerea de hiatin, in condirii fiziologice, pe dm involutia corpului galben; arc aspect omogen, acidofil, dimensiuni :[1T:.i,.ruttut olren&, lomra rotu_nd-ovala / neregulata; nu Fezinta in jur reactie inflamatode. La nivelul prerlor anenah ingrosati se pot distinge depozite de substanta omogen4 acidofila.
Hialinul poate

f^:y::n-t::,:::{,

3. DISTROIIA FIBRINOIDA X'IBRINOIDA

DEGEI\IERESCENTA NBRINOTDA

NECROZA

Fibrinoidul- este o substanta cu aspect omogen, fin granular sau filamentos, acelular4 acidofil4 PAS, pozitiva ce prezinla afinitati tinctoriale-aseln-u,oar" i,tlrr"i de unde si denumirea de flbrinoid. Distrofia fibdnoida este un element aaracteristic bolilor cu componenta imuna (LEs_lupus eritematos sistemic, boala reumatisqal4 reactii de hipersensilititad scteroaermie, dematomiozitq poliarterita nodoasa etc). In fimctie de a" io.rrrar", compozitia chimica.. a. fibrinoidului este complexa si include: f,tanu, "ooaltit" gu.aioluflne, proteine, mucopolizaharide etc. ProperNt hiltologiq sectiuni la parafina, coloratie pAS. mase acidofile. PAS- pozitive, omogene/fin granulare, de intindere variabila, lfi1Tt*li1t rnconJurate de infiltrate inflamatorii alcatuite din limfocite, plasmocite, histiocite, fihoblast; si fibrocite,

4.

AMILODOZA RENALA / DISIROI'IA AMILOIDA RENAI,A

Mlcrorcopici rinichii sunt maxiti de volum, au suprafata neteda sau usor neregulata, ..r-l palizi; pe suprafara de sectiune corricala este ingro*o, fuflau, ::l-tlI-" "T*"*, -"
culoare cenu$u-galbure si aspect ceros.

organelor, realizand diverse aspect anatomo-clinice. Se pme in evidenla prin coloratii speciale: -Rosu de Congo - depozitele de amilod se coloreaza ortocromatic -Violet de Gentiana - amilodul se coloreaza metaqomatic -io.lumina polarizata, dupa Rosu de Congo se observa birefringenta verde. _ Amiloidoza renala apare ftecvent in cwsufamiloidozei secundar"e.

Amiloidul esie o substanla protgica patologica depozitata extxacelular la nivelul tesuturilor si

Preparrt histologiq sectiuni

la parafina, coloratie Rosu de Congo

12

Dirgnortic hirtologic de orgen: rinichi

organ parenchimatos alcatuit din: 1. corticala ce contine glomeruli rcnal (ghem capilar cu numeroas hematii, inconjurat de capsula Bowmann, tapetata dc un epiteliu tutit) si tubi contorti ; si 2. medular4 alcatuita numai din tubi ce apar sectionati sub diverse incidente. Stroma dinte aceste componente este rcprezeniata de tesut conjrmctiv bogat in celule si fibre si numeroase vase. Mcrolcopiq folosind una din coloratiile speciale, se evidentiaza prezenta depozitelor de amiloid la nivelul membranei bazale a anselor capilare glomerulare (materialul depozitat apare sub aspectul unor mici ,,noduli"ce cresc progresiv in volurn, ducand la obliterarea lumenului vascular; odata cu trcerea timpului intreg glomerulul va fi tarNformat intr-o masa omogen4 acelulara, de forma rotLrnda), in mezangiu, in capsula Bou,manrq pe membrana bazala a tubilot, in peretii vaselor mici (frecvent in arteriolele aferenle) si interstitial de,a lungul hbrelor de reticulina.

,.,ilk*{**?frcAnr'

cRAs

Reprezinta acumularea de lipide neutre intracelular, la nivelul parenchimului hepatic. Depozitele lipidice trnt fi vizualizate la microscopul optic dupa prelucrarea corespunzatoare a ftagnentului prelevat (prelucrare la gheata, pntru a se evita dizolvarea grasimilor in solventii uzuali), sectionare la cdotom, iar cupele histopatologice colorate cu una din coloratiile
speciale : -Sudan III- grasimile se coloreaza in portocaliu -Acid osmic- grasimile se coloreaza in negru -Scharlacb-Roth - grasimile se coloreaza ir rosu.

Cauzele care pot duce la aparitia icarcarii gase hepalice sun! hipoxi4 infectii grave, intoxicatii cu eter, bismut, aNn, fosfor, in{lamatii, alcoolisnr, diabet yaharat, obezitate, malabsorbtie, infomelare etc. Mecroscopie: ficahrl este marit de volum, are marginea anterioara rotunjita, consistenta scazuta, auloar galben-lutoas4 friabil la sectionare. Prepar&t hirtologic: sctiuni la parafina, coloratie Sudan III DitgnoBtic hiltologic de organi ficat- organ parenchimatos alcatuit dilr lobuli hepatici (tedtoriu poligonal centrat de vena cenholobulara si compus din hepatocite cu dispozitie radiara- cordoane Remack, ce delimiteaza capilarele sinusoide), la unirea a aproximativ trei lobuli hepatici se identifica spatiul port/Kieman- spatiu conjunctiv ce cupride o arteriola -mm din artera hepatic4 o venula -rarn din vena pott4 si canalicule biliare tapetate de un rand de celule epiteliale cubice. Microscopiq hepatocitele marite de volum contin in citoplasma picaturi lipidice mici, (initial in zona cenholobulara), ce pot ocupa toata citoplasma; prin fuziunea acstora apar depozite lipidice mari care imping nucleul catre marginea celulei si pot rezulta chisturi gasoase (in unele situatii le pot constitui susa emboliilor grase).

6.

STAZA BILIARA IN FICAT

Reprezinta o distrofie pigmentara datorata petubarii secretiei de bilirubira in cadrul unui sindrom ictedc. Cauzele sunt reprezentate de: compresii la nivelul cailor biliare extrahepatice; obstacole la niyelul cailor biliaxe intrahepatice (ftecvent litiaza, pamziti, procese inflamatorii).

l3

::ff##

Macrorcopic: ficat marit de volurn.. culoare brun_verzuie. capsula destinsa, consistenla sectionarca parenchimului caile biriare se scurse bita

fi;",*#dj:iJ

hepatici (renronu porieonal vena cu dispozirie mdiara- cordoane Remack. ce delimireaza 111"y;qr"1.f capilarele "i sinusoide). la unirea a aproxinutiv trej lobuli hepatici se identifica spariul Dorl spatiu conjunctiv ce cupride o'arteriola dir anera hepatica- o v"nrlu-- ,ro dinf*:lT-ram u"* port4 si canalicule bitiare tapetate de un rand de celule epiteliale

H:n"i:ll1lt:S",.rectiuni u."gnosnc hirtorogic de

orgrr: ficat- organ parenchimatos a-"u,J, ao lobuli cenrxat de

la pamfina. colorarie hematoxitin _ eozha

;;;;;;;;;;#;re

cubic".

Yi:f$*;il'.1tl"nfil;"n:ft""
Kupffer
se gasesc in

ciroptus.a

granulidtl:u'il#;ff ff:*"obulare'

Iuiare conlin,,trombi biliari'- precipitate de cal si irL celulele

7.

BOALA GAUCMR

se acunuJeaza glucocerebrozide in celulele sislemului ,eticulo-histin"irf (splrna. ,9-:|'l "'* sanstioni limfadci. maduva osoasa t"_u,orornurl*1.]""1ffi;ifi,:ffi.
Se identilica doua forme clinice:

lrztma deficitara este beta_slucozids

Este o boala melabotica. cu haDsmitere autosomal recesiva. datomta unui deficit enzimatic, cu implicarea lizozomilor (tezaurismoza

lizozomalaJ.

adenopatje.

capului, spasticitate, spasrne laringiene. tulburari psihice. casexe. varsahui: supravieruirea este de cel m'lt doi ani. -tonDa
cronica- a adulnrlui, cu debr ll ln copilarie' insotila de hepato-spleDomegalie si
este mult madta de volum si greutate, cu aspecr cenusiu-palid pe

-forma infantila, neuropatica.

"*"r"^lf,

0.,o, shabism, flectarea

Prcpant-hiltologic: sectiuni la paraflma. coloratie hematoxilin _ eozina Diagnostic hirtologic de otgalr: solina _ organ parenchinnlos ajcatuit din l.pulpa alba _ shucturi limtoide srrabature de o aneriola. si. ip"t;" ,";;; i";;;;;joLr.,u a. ,inurota. si reucocite. r";*ift;" o" ii,"""1ff1":ff;'^'hematii

ffim"g:;"tttlt

;;;;;;"i
i;;;

*ilill'i"n.,0"*. ili"aiffi

plaje/irsule compacte_ de celule Gaucbe. acestea au dimensiuri lorma rotund_ouutu.pu asemanaror cu rnatasea incretita- uni_. bi_. sau mrrhinucleala: "iropt*rnu in citoplasma."-po'*1nlA*"nriu,u,"riuf PAS pozitiv. sau hemosiderina(coloratie perls).

se identifica Y:-.r:oPt:: man. J0 . 40 micronj.

I4

[tvrr,.m,a1n ltnspncu.rcn
1.

I,EPTOMEI\INGITA ACUTA PT'RIJLENTA

Inflamatie acuta exudativa, fiecvent intalnita la nivelul sistemului nervos central. cu prognostic posibilitatii difuziunii procesului injlamator b spaliul _rezervai, datorita subarahnoidian, cu interesarea tesutului cerebral si a sistemului venticular.
Etiologia este ieprezentata d: meningococ, pneumococ, Hamophilus influenzae. escherichia colli. slreplococ. slafilococ elc. Macrorcopic: encefalul si maduva spinarii apar marite de volum si conggstionate. Lichidul cefalorahidian poate fi tulbue sau purulent. Leptomeningel este ingrosat, fara luciu, congestionat si uneori poate prezenta depozite puulente (material cremos de culoare galben-verzui sau galben-cenusiu mwdar, in functie de age[hrl etiologic). PrGprrrt hirtologiq sectiuni la paxafina, coloratie hematoxilin, eozina DiagnNtic hirtologic de organ; meninge care acopeta un ftagment de substanta cerebrala. Microrcopic meninge ingrosat ce contine vase hiperemiate (au lumenul largit, plin cu multe hematii), edem (exudat colorat slab acidofil), numeroase polimorfonucleare, tare limfocit, mononucleare, si filamente de fibrina. Strah[ile extem ale cortexului cerebral sau al maduvei spinadi pot pezenta infiltrate inllamatorii in juul vaselor hiperemiate.
2.

ABCEST'L SEPAIIC

Abcesul hepatic este un prcces inflamator exudatiq purulent, bine circumscris. In functie de calea de vehiculare a germenilor patogeni abcesele hepatice pot fi: -pioernice (cale arteriala) -pileflebitice (cale venoasa) -colangitice (cale biliara) Macoscopiq Abcesele pioemice (de regula apar in contettul unei septicemii) sunt multiple, au dimensiuni mici, 3 - 4 rnm diametrq forma rotund ovala, Abcesele pileflebitice: sunt multiple, au dimensiuni mari, 50 60 mm diametru, forma rotunda sau neregulata, Ca forma particulaxa se citeaza abcesul ateolar Chauffard caracterizat prin existenta a multiple cavitati purulente ce comunica intre ele. Abcesele colaagitice: prezinta puroi de culoare verzuie, iar uneori procesul supwativ este qrlins la nivelul ficatului, astfel incat acesta (ficatul), poate fi comparat cu un buete imbibat in puroi de culoare verzuie. In mare, abcesul este alcatuit din cavitatea abcesului plina cu puroi si ,,rnembrana piogena,, sau ,,camasa" abcesului care delimiteaza procesul supwativ; in jwul colectiei puulente tesutul apare hiperemial. Preprt$ histologicl sectiuni la parafirB, coloratie hematoxilin, eozina Diagno-stic hirtologic de organ: ficat- organ parenchimatos alcatuit din lobuli hepatici (teritoriu poligoml cenhat de vena centrolobulara si compus din hepatocite cu dispozitie radiara- cordoane Remack, ce delimiteaza capilarele sinusoide), la unirea a aproximativ trei lobuli hepatici se identifica spatiul port/Kiernan- spatiu conjunctiv ce cupride o arteriola -ram

l5

din artera hepatica, o venula ram din vena porta, si canalicule biliare tapetate de un rand de celule epiteliale cubice. Microscopic; -puoiul este alcatuit din nuneroase polimorfonucleare, piocite (polimorfonucleare alterate, incarcate cu grasime). fi brina. hepatocite necrozate. germeni
patogeni.
-,,mernbrana oiogena" este rcprezentata . de neoformatie si infiltrat inflamator).

de tesut de granulatie (fibroblaste, fibrocite, vase

In_juml abceselor se comtata; hepatocite cu leziuni distofice, vase hiperemiate, iniltrate inflamatorii.

3.

APENIIICITA ACI]TA FLEGMONOASA

Microrcopic peretelui apendicular poate prezgnta zone ulceratq (lipsa de _mucoasa subst"nta); cellalte sfaturi ale peretelui apendicular sunt infiltrate d" ,,u-..o* polimorfonucleare; se constata si hiperemie accentuata cat si hemoragie. In rumenul
apcndicelui se.identifica numeroase _polimorfonucleare. piocire. celule neirozate. hematii, Irbflna. Mezoul este hiperemiat, infiltrat cu leucocite, iar pe seroasa se constata depozit; fibrinoleucocitare.

Inllamatie exudativa purulenta ce inliltreaza intreg peretele apendicular (caracier - flegmonos). Etiologia esle reprezentata: colibacili, stafilococi, .n"pto"o"l, g"r."ni u";;;bi. Mrcrrscopiq apendice marit de volum, hipercmiat,-cu se."iu pe alocud -ut", depozite de culoare alb-cenusie; la sectionare perelele este ingrosat, ," poult" -p" **iotu (ftiabil), iar in lumen exista puoi. "u Preprnt hirtologic: sectiuni la parafina, coloEtie hematoxilin _ eozina D,u8n:sgc hiltologic de orgau apendice organ cavitar cu lumen mic si perere grcs, alcatuit din urmatoarele strat[i, de la interior la ixterior: mucoasa cu epitefu ae acop-erlre cilindric, cu celule calicifomre si glande Lieberkulrr; submucoasa; In*"uiLu aouu ut*i, rmul intem dispud circular si unul extem dispus longitudinal; seroasa. Atat "u "t cat si in mucoasa in submucoasa exista foliculi limfoizi cu centri germinativi clari.

""lJnta

4.

PLEUREZIA NBRINOASA

/ PLf,I]RITA

FIBRINOASA

Inflamatie acuta exudativa la nivelul seroasei pleurale obiectivata prin aparitia depozitelor de fibrina pe seroasa si acumularea unei cantitati minime de lichid in cavitutea pt"*atu. Pleuezia poate fi concomitenta cu: -alie boli pulmonarc: tuberculoza, pneumonie, infarct, abcese pulmonare, bronsiectazii -boli sistemice: lupus eritmatos sistemic, artrita reumatoida. uremie ,. -uneori in cadrul terapiei nrmorilor pulmonare si mediastinale grostiradiere). Mrcrorcopie pleura are luciul disparut, culoare rosie inchisa, cridepozite de culoare alb_gri, rugoase la palpare. aspecnrl hind comparaL cu imaginea pe care o are urnrl dupa ce doua felii de paue unse cu Lmt au lost lipite si apoi dezlipite: uneori acesre depozite pof imbraca un caracter vilos, datorita cantitatii mari de fibrina. Prepanrt hirtologiq sectiuni la parafina, coloratie hernatoxilin eozina Dj&gno*ic hirtologic de organ: pleura- sercasa caxe tapeteaza cavitatile in care se alla plamanii. cat si plamanii (foita parietala si respctiv visceiala);este ."p."ontutn de st ut subtire de tesut conjunctiv cu fibre elastice, acoperit de un'epitelii p*i-"rrto", demunit mezoteliu.

,i-fiu

,-

t6

Microrcopiqmezote liul de supnfata este padial disparut, stroma conjunctiva este hiperemiata si acoperita de filamente de fibrina care se intersecteaza sub divirse incidente rezultand o retea de hbrina ce contine mre polimorfonucleare, rare hematii si celule endoteliale; catre parenchimul pulmonar, se identifica tesut de granulati, ce 11 qroflrlzine va organiza fibrina si o va inlocui prin tesut conjunctiv.

5.

INIERITA ULCERO -

NECROTIC,4

Colita: inflamatie la nivelul intestinului gros. Eltero-colita: procs infamator care interseaza alat intestinul subtire cat si intestinul gros. Mrcrolcopic: la nivelul intestinului subtire se identifica mrmeroase lzi.ni concrtizate in zone necrotice de culoare galben murdar, de diverse dimensiuni, cu contur regulat sau nercgulat' inconjurate de un lizereu de culoare rosie; prin eliminarea materialului necrotic rezulla ulcemtii de adancimi variabile, uneori putandu-ie produce chiar perforatii; mucoasa este hiperemiata si edematiata. Prep&r1Nt hiltologiq sectiuni la parafln4 coloratie hematoxilin _ ozina Diagnostic hirtologic de org.n: intestin subtire- organ cavitar al carui percte prezinta urmatoarele sbaturi . de la inlerior spre exterior: a)mucoasa alcatuita din epiteliu cilindric intestinal cu placuta striata si celule caliciforme continand picaturi de mucus, cu nurneroase vilozitati (structu.i asemanatoare unui ,deget de manusa" cu ax conjunctivo-vascular acoprit de epiteliu uistratificar)i corionul, bogat celular. contine glande Lieberl,-uhn; b)submucoasa- tesut la\ ce contine foliculi limfoizi; c)musculaxa- strat de fibre muscularc netede cu dispozitie circulara, ra intedor si shat de fibre musculare netede cu dispozitie longitudinala, la extedor; d)seroasa- formata din tesut conjunctiv lax acopedt de mezotelii,. Microscopie: in unele zone muaoasa prezi[ta pierderi de substania pana la nivelul muscularis mucosae (exulceratii); la nivelul submucoasei se rerrraxca hiperemie, edem,si uneod hemomgie; mucoasa ncrozata si submucoasa sunt inilhate de numeroase limfocite si polimorfonucleare; uneori se poate identifica reactie inflamatorie si la nivelul seroasei. ltr lumenul iDtestinal se oberva detritus fibrino-leucocitar si hematii.

Inllamatie alterativa, mai fiecvent irtalnita la sugari, la nivelul intestinului subtire- in contexhrl careia tsut'l necrozat este indepartat si apare astfel o ulceratie (lipsa de substania).

6,

PAROTIDITA f,PIDEMIC,4.

OREIOI{T'L

70o/o dh cazti afectarea patotidelor este bilaterala), mai sunt afectate: pancreasul, sistemul nervos central si testiculele.

lhllamatie acuta exudativa, de etiologie virala (virusul urlian), la nivelul glandelor parotide; este o boala infectioasa acuta si transmisibila/contagioasa.h afara de glaadele salivare, (in

Macroscopie: glandele parotide sunt marita de volum, au consistenta oer,cuta, aspect


congestiv si edematos; local se poate costata o crestete a tempemturii si usoamjena dureroasa. Preperat hirtologic sectiuni la pamfina; coloralie hematoxilin-eozina Disgrmtic de.ory.n: glanda parotida- organ parenchimatos alcatuit din acini glandulari serosi, separati in lobuli prin septuri conjunctive, ce contin vase si conducte excretorii. Microrcopiq inte$titial se constata hiperemie intens4 insotita uneod de hematii extravazateedem si infiltate inflamatorii limfo-monocitare. In canalele excretorii se poate observa o irflamatie catarala cu altenri si desc'amari epiteliale, cat si condensarea secretiei in rumene.

t7

7.

TESU"rttL DE GRANULATTE

Inflamade nespecifica de dp proriferativ. caxe poate o etapa inrermediam in cursul procesului de vindecare a ptagitor. Iiind inJocuir apoi de t..", mtarru sr rn procesele de organizare """.;l_"iJiiil,Jr: se mai poare a extdarelo, nfino*". oo.iilt"..in.g:.;;ornd a.n*, ln scaderea reactivitalii organismului sau a virulentei an"nt,t,,; Macroscopic: fbrmariune pseudorumo.alaasemanatire burjonale, de consrstenta moale. culoare rosie. care sangere"_ f" Prcprnt hiltologiq sectiuni la parafma_ colo.ti. "t'"il"rniloi"l.. f,"ruto*ilin_.o.inu. r,ogroroc de orgrtr: intestin gros- organ cavirar alcarui paete plelnta urmatoarele straruri . oe n rntenor spre exrerior: a)mucof,sa alcatuira di, .pii.fi, , bosat celutar. cu gtande de rip Lieberku'_n: , b).rb,n".;;;:';;'l;".l,rli,,il,,i,*u_.m"",,f ,nu, o. cu dispozitie circulara- iu^ir.;o. 11T", T.g*:t*: ":l"d: ffi.""i'ui"uiur" n","0" orspoahe longitudinala, la exterior: dlsieroasaformata din tesut conjunctiv lax _ acoperit de

fi

,*. u""

"*'" ^",^;'; *;i.*T';;;*".

.iiiiG"li.rtn"f

,i1*i.

mezotelii.

.,

g":': .":oqb numeroase vase cap'a,e, ffiff*':t3*':lT".lT:,rui:fi:'11'ii caror.nuclei bombeaza spre lumenul vascular. iantiratea mare de ;;;;,#:.;#;":.' rosie si explica producerea sangerarii Ia raumatisme ;n,Tflo-tfopic.culoarea nr,orr*t. .i i,lJ;i';;J^;nor.. il::.,i ffi d;,Ti"?"#,,r:3#:,L ?i"lffH;,t se idenrinca si inriltrar innamaror pii."i i#j,Jlpr^,n""i*. Iti:":i:1;;ffift:ciat
n

Aspecte particulare aie rcsunrlui de gralulatie: de corp shain@or fi corpisnaini exogeni: pudla de talc.calgut. an. pulberi de ",,,:flirlolrl srucu! substanle uleioase injectabile. sau,por

:5:ffih;';1tr*"'.1Li:il,:::i;T
masa

ciroplasmatica. -

fi corpi ,nuinl k.rurinu, ransa eremen,ere "nOog"oi,-J".pl)iJO. sus. apar ta slab bazofila si numerosi nuclei raspanditi in toata

";;;;;;; ;r;;';ai

-gmnuloame cu aspect macrosconic nseudottrmomj: au componenta vasculara ibade bine dezvoltala si se aseamana cu un x!!@lgtom: h"-r', un alt exemplu este reprezentat de epulide (tumori gingivate).

18

Inru.ln,r,lp spncrrrcr
t. MIoCARDITA REUMAISMALA

/ cRAIituLoMuL

REUMATISMAL

Inflamatie specifica granulomatoasa, produsa prin mecanism imun, agentul etiologic declansator fiind streptococul beta hemolitic grup A. Macroscopic: frecvent se constata o afectale a tutuor tunicilor cordului (pericard, rniocard,
granulomul rewnatismaVnodulul Aschoff se afla la limita vizibilitatii. Preplrat histologis sectiuni laparafina, colomtie hematoxilin-eozina. Diaglostic de orgen: fibre miocardice- fibrc musculare de tip striat, cu nucleu situat cenhal si sarcoplasma bogata injurul nucleului, Microrcopie modificarile histopatologice depind de etapa evolutiva a leziunilor; sunt parctrse trei etape: -l.leziuni degenerative (dishofie fibrinoida) si exudative -Z.etapa proliferativa,/granulomaloasa -3.etapa cicatriciala/fi brozanta Nodulii reumatismali sunt localizati in interstitiile miocardului, perivascular si subendocardic. In etapa degenerativa se modifica fibrele conjunctive si substanta fundamentala rezultand fibrinoidul, material PAS pozitiv; acest focar distrofic este inconjwat de elemente inflamatorii: limfocite, plasmocite, histiocite, rare polimorfonucleare. In etapa prolifentiva, in jurul focarului de necroza fibrinoida se acurnuleaza monocite, histiocite, limfocite, fibroblasti cat si celule patognomonice: celulele Aschoff numite si gigante AschoIIsi celulele Adcikov. Celula Aschoff este caa mai mare dintre celulele care participa la alcatuirea nodulului reumatismali are forma ovala, citoplasma bazofila si prezinta 1 2 nuclei lobati; celula Anicikov, mai mica, are citoplasma bazofila, iar nucleul prezinta cromalina dispusa sub forma de bara.

endocard =parcaldita reumatismala). Leziunea patognomoniia,

2.

TUBERCT'LOZA GAIIGLIONARA

Inflamatie specifica la nivelul ganglionilor limfatici (adenita./adenopatie spcifica), secundarq care poate sa apara prin disemitrarea pe cale limfatica a bacilului Koch. Macrorcopic: cel mai fiecvent srmt interesati ganglionii submandibulari si laterocervica.li; acestia apar mariti de volum, au consistenta elastica si sunt putin duerosi; pe suprafata de sectiune prczinta cdoare alb-galbuie cu zone ce au aspect de mmolitie (necroza de cazeificare). Proprrrt histologis sectiuni la parafina, coloratie hematoxilin-eozina. Dirgnostic hiitologic de organ; ganglion organ limfoid ce prezinta la pedferie o co[densare de tesut conjunctiv {ibros (capsula); de la aceasta pomesc spre intedor habecule conjunctive care impart coticala in loji iar in medulara formeaza o retea; parenchimul este format din doua zone: 1. corticala contine foliculi limfoizi (formatiuni rotund-ovale, alcatuite din limfocite, cu centrul germinativ mai clar), inconjurati de sinuswi limfatice si 2. medulara - tesut limfoid organizat in cordoane separate prin sinusuri limfatice.

19

.uqinrrcl.li"i *p."#.i" urmeaza celulele epireloide. asemanaroare wui romb. ll nr_"rour" limfocite cate inconjoara toat celelahe elemente descrise,avand di.poriti" A" cu.ounu. FoliculuJ tuberculos atipic nu prezinta celule glgarr,"

.i*"*".i'","

HJffi?;ilTffi iil+ffili:,]Tf""" este populala de munrosi foliculi tuberculosi ,,r.,#tr"#iTii.iif $fl ffi:;H::::l;ffi i,f ili:Jf,"Til f *l*T''y*f a'.er,-,i a" i,""., ffi ;:"';."fr ffili" :ffi *:",:,ilff jil.*f #ffi ,l$lH*:f nuclei dispusi. de regula, pe circunnf<
a

"ir"i.i. ;ffi;',.;;:,T:.:,.Tf:1:1fifnj;!:'::l"tr""Jffi :
rnu ;u;I.'uil

Hi:i

3.

AoRTIIA LUETICA

l,:":t;6j*"*
Microocopic;

_Preprrst D1"8n*tiy hiltologic de o"gi ,onu _.anera hemaloxilin_eozina. de calibru mare. elasrica. alcarujta urnatoarele tunici, de la interior la din exterior: 4 intimu r"sr,t*"ffiilil.oo",ua o" endotetiu. cu nuctei alursjri; b) medja-alcaruita 'jarur"r dj" nilr. i]iiriil in r*gur pereletui. intricare cu fibre musculare "r"ril"" nelede si nt." .on;,,,iJ, #fi:"i#", tbrmah djn

tongitudinate. rnai.mutt sau mai purin profiua.."* ..scoartel de copac'.. hilaologic: sectiuni la parafina. coloralie

Iniamatie specifica la nivejul aortei- in coltexh-rl sililisului/luesului tertiar, avand ca agent etiologic tieponema Macroscopict frecuent este afechta poniunea ascendenk a aortei. care prezinta perelele tngrosat: la seoiooare se consrara ca. i"rr,n" .g."*"-

Dallidum

ii.""

pr";nru"ii'rli.*.

,"

l'.'#;;T;:",

"i"rt asem,lnaror

i"i

t*

"e

cuprinde vase mici,

""pil".;;;;;'i'g;'i,i'#i|"'"'i:iui

"u

",

uo,tt" 1u*u

0rtatarea progresiva a lumenuJui vascular si se poate lorma un anewlsrn

vasorum se observa iriltrate inflamatodi insulare alcatuite din plasmocite rm"J", p"."ili"iJi.,^o._ ingrosat iar lumenul vascular micsorat "i datorit" ."o"t.fit.J prjfif"ir,". "*" la nivelul mediei pe locul una" rrt ete elastice iuni'u]ri*"'."-ii."_ur"az" ,*rou," inflamarodi timlb-plasmocirare ce constituie de h nivelut mediei consrituie mezaortita luerica. - la nivelul intjmei (tunica intema a aorlei l. care aparc inCrosata_ se conslata tibroza. Treptar. darorira disnugerii fibretor ,i

la niverul adventicei (tunica extema a aortei.), in_jurur vasa

-"

mic;;;; ffi.; ;;ffii:

"r*rt".

rnr.lurar"*#;&;::ffi,

se produce

S|Toiffiao#?1o^*
edem.

crroMEcALrcE

STaLADEMTA cu

Inflamatie specifica. Ia nivelul glandelor,parotide. determinau de virusuj citomegalic (forrna Io{altzata a bolii cu incluzii citomegalicel. Macroscopicr glandele safivare sr-ilt us, or marite de volum si gezinta discreta hiperemie si

Diagrortic dc orssni etanda oarotida;;;;;;;;;i gland.lan serosi. separari in robuli "rr; prin sepn'i .-.;*"ii"".

Preparat hiltologic: sectiuni la parafi na: coloratie hematoxilin-eozina

atcatuir

din

aci_ni

".l-,rn"il$'ri

"onau"t.

20

se identifica, pe alocuri, celule epiteliale de dimensiuni mari (celule infectale de virus), de forma rotund;, 30 _ 4d microni diametru, caxe au nucleul voluminos, iar la nivelul acestuia prezinta o incluzie de 7 I microni diametru, acidofila; idtr incluzie si membrana nucleara se constata rm spatiu optic clar. Acest aspect al celulei infectata de virus a fost ase ranat cu aspectul ,,ochiului de pasare" / ,,ochiului de buftita-'. InteNtitial se evidenti^za vase hiperemiate si iniiltrate inllarnatodi limfo-monocitare.

Microsc{piq la nivelul canalelor exqetoare ale glandei parotide

5.

PIELOMFRITA MICOTICA

bazinetului, se constata microabcese. sectirmi la parafin4 coloratie pAS. Dironortic hirtologic de organ: rinichi - organ parnchimatos alcatuit din: L corticala ce contine glomeruli renal (ghem capilar cu numeroase hematii, inconjwat de capsula Bowmann, tapetata de un epiteliu hltit) si tubi contoni ; si 2. medulara, alcatuita numai din tubi ce apar sgctionati sub dive$ incidelte. Stroma dintre aceste componente este rcpreze[tata de t;ut conjunctiv bogat in celule si fibre si numeroase vase. Microscopic in contxtul microabceselor formate din numeroase polimorfonucleare si limfocite se evidentiaza, folosind coloratia PAS, coloniile de candida albicans constituit din hife_- formatiuni alungite si blastospori - fomatiuni rotund-ovale rezultate prin inmugwirea hifelor si dtasarca acestor muguri; aceste elemente componente au un a&njament plexiform si sunt PAS pozitive.

lnllanatie spcifica, acuta, produsa de candida albicans. Macmscopie la nivelul parenchimului renal, pe suprafata de sectiune, cat si la nivelul

Prepfirt hiltologiq

6.

ACIINOMICOZA PULMONARA

Inllamatie specifica determinata de Actinomices Israeli (bacterie Gmm pozitiva), la nivelul parenchimului pulmonar. Macrorcopic: la nivelul parenchimului pulmonar se identifica abcese. Preparrt hirtologic: sectirni laparahna, coloratie hematoxilin-eozina DiignGtic hiltologic de organ: plaman- organ parcnchimatos alcatuit din alveole pulnonare cavitati aeriene dlimitate de percti subtiri, reprezentati de tesut conjunctiv cu fibre elastice ce contine capilare sanguine; pe suprafala dirspre cavitatea alveolara exista un strat de celule tudite (celule alveolarc); de asemenea se constata ducte aeriene, (bronhii, bronhiole) cu peretele tapetat de un epiteliu cilin&ic situat pe structud conjunctive/cartilaginoase, cat si vase sanguine (artere, vene). Microscopic in contextul abceselor, alcatuiie din numeroase polimodonucleare, histiocite, macrofage si mre celule gigante multinucleate, se videntiaza coloniile de Actinomics, ce au foma regulata sau neregulata, dimensiuni diferite, si sunt constituite din filamente, dispuse radiar/stelat, asemanator spitelor int-o roata; la una din extremitati filamentele prezinta o ingrosare numita conidie, care in contxtul coloniei este situata perifedc, pe circumferinta coloniei.

21

Ttnronr
1.

BEMGNE

PAIILOMTJL CUTANAT

Fonnaiiune tumorala benigna a epiteliilot de tip pavimentos; cele mai frecvente localizari sunt la nivelul pielii, mucoasei cavitatii bucale, laringe, esofag, mucoasa perineal4 vezica urinara. Mrcrolcopiq formatiune sub forma unei escrescente/proeminente, de regula de culoarea tesutului invecinat, cu suprafata neregulata, rugoasa, consistenta scazuta sau ferma in functie de gradul de keratinizare. Dupa aspectul bazei de implantare se deosebesc papiloame sesile Oaza de imFlantare larga, egala cu suprafata tumorii) si papiloame pediculate (baza de mai mica decat suprafata tumorii). Papiloamele pot fi unice sau multiple. lnplantarg lngusta? Prepfirthirtologiq sectiuni la parafina, coloratie hematoxilin-eozina

Dilgnortic hiEtologic de organ: piele- este fomata din epidem, derm si hipodemt. Epidermul este compus din urmaioarele straturi, din suprafata catre profirnzime: stratul
comos- mai multe straturi de celule turtite, acidofile, fara nuclei; stratul granulos_ format din 2 4 randuri de celule romboidale, cu axul lung dispus paralel cu suprafata epidermului, contin in citoplasma granule de keratohialin; stratul spinos- fomat din 6 -10 randud de celule polieddce, solidarizate prin desmozomi, dandu-le aspect spinos; nucleii sunl rotunzi si citoplasma bazofila; shatut bazal / geminativ- situat pe membrana bazala, este format dintrun singur rand de celule inalte, cilindrice; au nucleii alungiti, ovoizi, citoplasma este putina si fiecvent prezinta mitoze. Demul este alcatuit din tesut conjuncdv, contine vase de sange, limfatice, anexele pielii (shucturi pilo-sebacee, glande sudoripare), filete nervoase. Hipodermul este repezentat de tesut adipos. Microscopiq histopalologic papilomul se caracterizeaza pdn urmatoarcle modificari:

-limita dinhe epidern

si

derm (papile dermice

si

creste interyapilare)

este

accentuat4aspect cunoscut sub denumirea de papilomatoza -acaatoza: reprezinta ingrosarea malpighianului -hiperkeratoza: ingrosarea stratului cornos.

In shoma, uneori, pot perivascular.


2.

fi

prezente inJiltrate inflamatorii predominarf limfocitare, dispuse

POIIP {)ENOMATOS / TUBTILAR / GLANDT]I,A.R

Formatiune hnnorala benigna ce se dezvolta la nivelul mucoaselor, fiind ftecvent intalnita in colon si rcct. Mecroscopic in lurnenul intestinal se identifica o proeminenta, de aproximativ I cm , cu suprafata neted4 lucioasa, umeda, avand baza de implantare pediculata sau sesila! exista situatii cand se intalnesc multipli polipi iar boala poarta numele de polipoza. Prep&t* hiltologiq sectiuni la parafina, coloratie hematoxilin-eozina Dilgrortic histologic de organ: sectiune prin formatiunea tumorala. Microscopiq tumora este alcatuita din numeroase structuri glandulaxe al caror perete contine celule inalte, uninucleate, ce au in citoplasma mici picatwi de mucus; rmeori lumenul glandular ste dilatatputemic largit; stroma prezinta mici iniltrate inflamato i predominant

liml-ocitare. perivasculare. Supra[ata continand mucus in citoplasma.

hmoni

este acoperita

de celule cilinddce,

unele

3.

ADENONBROM

FIBROADENOM MAMAR

cm), uneori cu aspect robulat. consisrenta"ies"uta, "onlonctiua, - '"'" "'""" o" o,un*,t" invecinate si lrectent este localizau io cadranul supero_e\1";. Prprrat hirtologic: secrJuni la parafina. colorarje hematoxjlin _ eozina. Di.grostir historogic de organi glanda_mamara granda sudoripara modificata rocalizara ir tesutut subcuranal: este tormata djn t5-20. lobi. j,";",;; ;iaid;"ind'#na.n,. _ conduct ce se deschide la nivelul mamelonujol; fr".." ", foU io""Jnj*o i" lJ.u, ce contine nurneroase celule adiooase.acesr.tesut pamnde "rt" in lobi si ii l.i*" ln "on;*",iu IoUuti.

Formatiune tumorala benigna care se dezvolta la nivelul glandei mamate, fiind o proliferare compusa din tesut conjunctiv fibros si tesut glandular. M.cmscopiq nodul tumoral bine delimitari" o cupsulu de dimensiuni variabile (2-4

,fi;;;;; iiilii"

de *,t";":.ui;;;i"unj'1,*.on pericanaliculara,. sau poare avea o distriburi" 1ro*u ;;f";;; r#"ilni,J ., ,,*drar" confetindu-le un aspect nercsulat ^""rilo;;

Microscolic: jn judl canalelor galactofore si a acinilor glandulari se constata proliferaxe tesut conjuncdv care poare avea o distriburie
aserr

::[i: fffjji,ffi:*t

rormate din cerure

epi'.ri"b;;bi.;.

Cu

';p;;il';#fr;"

bazara

prin

pertena tumorji

::l:d"*i;;il;;'i:i#i"il,:H:"1#TT*T';Jf#"Jll"i*".i"li: o deruificare fib."loid"


se consrata

"olug"o;;;""r?r,i"

""pr,,r".

4.

EEMANGIOM CAPILAR CUTANAT

rumorala bcnigra cu puncr de. plecare vasele sangline. congerutali exista si tumori benigne ale raselor rimfarice nurnit" Mrcroacopic: rumora se poare p"rezenra sub a;p.;il

l^"I1ll"

151e911a3, rosre-vrolel. consislenta moale. dimen\iru1i rariabile. nu este bin" d"lirnjiutu.l la vitropresiune.

sau se noare prezenra sub aspectul

i,nq r",.i".

;;il;;",i"1'r""fr1'rl,ui,r"""ffiiigrn"'iffi; "u *""uprul,o


"uto*" ," a"color"uru

f;'.i-J".il'"

de regula cu caracrer

", ";.,t contin in ciroplasma granute de kerarohiatin: o. poliedrice, prin desmozomi, q*a"+'"rp*i "",u," .solidarizare crtorlasma bazofila:_sratul bazal / geminatiu_ "prn"o"r".r"ii'l,rL -r"nz, .i .ituut p" m".f.unu'Uaza",'"rl*fir"_", aino_ cilirdrice; au no"leli ui*eiti ouJ,i, J,i'i^--'i

Prcprrst biltologic: sec uni la parafina_ colorctie hematoxilin_eozina Diagnostic histologic de orgrr: niele- esle lormara din epiderm. derm si hipoderm. Lpidermul este compus din urmatoarele srraturi. din ."pr"f"i;-;;;; irorirn.irn", u,u*r comos- rnai multe straturi de celule tufire, acidonf", f*"r'"clef .r-":r.rf ,i_"i".- r""*, ar" 2 - 4 mnduri de celute romboidate. ;id.;;ilffi;###'epidermutui"

i*[ *;d ;.il; i;;i i; il'fr,ilo*

ffi:iffg**";itJje.inalt'e'

DermuJ este alcaluit din tesut coniuncriv._contjne vase de sange. limfatice- anexele pielii lsfucturi pilo-sebacee. glande sudoripare), lilele nervoaseffrpooermul este repretental de tesut adipus. Microrcopic: epidermul este subtire: la nivelul dermului se identifica nurneroase vase salglinq de dimensi ,ni diferite, grupaie, cu peretele subtire (capilare), cu celulele . endoteliale turtrte: tumenele \ asculare contin hematii. LiJnifele tunorii ;;;,

".,"

putr*

"i

;;

bi;;;;;;:

24

5.

LEIOMIOFIBROM UTERIN / TIBROLEIOMIOM IIIERIN

Formatiune tumomla benigna, intalnita la nivelul corpului ute n, alcatuita din prolifemri ale fibrelor musculare netede si a tesuhrlui conjwctiv; aparitia si dezvoltarea tumorii este in stransa corelatie cu hiperestrogenismul - qste in timpul sarcinii si involueaza la menopauza. Mrcmscopic: se poate observa o singura formatiune tumorala sau pot exista multiple stfel de formatiuni; tumoia este bine delimitata, incapsulata, are consistenta crescuta dimensiuni variabile (cativa mm - zeci de cm); pe supnfata de sectiune fasciculele de fibre se dispun sub forma de vaxtej. Twnora poate fi localizata in peretele corpului uterin submucos, intamural sau subselos. Preprrst hiriologiq sectiuni la parafina, coloratie Varl Gieson. Diagnostic hirtologic dc orgNtrl utr- organ cavitar alcatuit din interior sprc extedor din: endomefu mucoasa uterina- epiteliu care se invagineaza si formeaza glande uterine inconjurate de stroma endometriala; epiteliul este simplu, cilindric si contine celule ciliat si secretodi; urmeaza strahrl muscular / miometml alcatuit din fascicule de fibre musoulare netede separate de fibre conjunctive subtiri; fibrele musculare au dispozitie spiralat4 longitudinala sau oblica; se observa si vase sanguine; la exterior seroasa, subtire alcatuita din tesut conjunctiv acoperit de mezotelii. Microrcopic utilizand coloratia van Gieson fibrele conjunctive se coloreaza in rosu iar fibrele musculare netede in galben; atat fibrele musculare netede cat si cele conjunctive sunt dispuse in fascicule de grosimi diferite care se intersecteaza sub diverse incidente, cel mai ftecvent sub forma de vartej. La periferia tumorii se constata o densificare a fibrelor conjunctive care realizeaza capsula tumorii.

6,

ADENOM PLEIOMORF

/ TUMORA MXTA DE

PAROTIDA

Formatiune tumorala benigna ftecvent intalnita la nivelul glandelor salivare (glanda parotida). Mrcrorcopiq nodul tumoral de consistenta crescuta, bine delimitat de o capsula subtire, diametu aproinativ 2 - 6 cm, suprafata neteda, usor lobulata; pe suprafata de sectiune se obsewa culoare albicioasa si consistenta diferita pe anumite portiuni. Prep&nrt hirtologic: sectiurf lapamfina; coloratie hematoxilin-eozina Disgnortic de organ: glanda parotida- organ parcochimatos alcatuit din acini glandulari serosi, separati in lobuli prin spturi conjunctive, ce contin vase si conducte excretodi. Microscopic in alcatuirea tumorii intra doua componente: componenta epiteliala reprezentata de celule epiteliale si celule mioepiteliale; celulele epiteliale sunt organizate in plaje, cordoane sau structud glandulare/tubulare; celulele mioepiteliale, mai mici, sunt situate la periferia insulelor de celule epiteliale. Componenta conjunctiva se poate prezenta sub urmatoarle aspecte: -fibrilar (fascicule de celule fi.rziforme) -mixoid (celule cu forrna stlata dispuse intr-o masa amorfa slab bazofila) -condrcid -osteoid

25

7.

TERATOM OVARIAN

CEIST DERMOID OVARIAN

Tumora dizembrioplazica. benisna. compusa din l,esuturi derivate din resturi ale celor rrei foile embrionare. localizata la niielul ovaruluiMacrorcopic: tumom are asDect chisl. -tum*'

s"praf"t"

yl:llerbq"b:*;:qddffi

dispusi intr-o shoma densr celulara; meduJara reprezentata din tesut conjuncliv lax cu num"ro*a uu* r-*il".bogat Microrcopie peretele chistului esj cr

Prrprnt hiltologis sectiuni la parafina- coloratie hemaroxilin_eozina ni"tt"6c .de orjrl: ovar--. prezinta la.pedferie capsula_ _-?Ia9t.fo. condensare de fibre conJuncrrve dispuse paralel: urmeazz conicala ce contine lolicdilvarilrjt-Aiu"o" ,tuot a. dezvoltare.

reprezentat de sebum, iar pe fata intema I a peretelui chistic se identifica conglome*te de firc de par, dinti si alte proeminente solide-

;;-;fi 1":f i:l Tffiyi#,ffi,:: ;:#,ft-':ilffffi .xlt

rn unete cazuri chistul dermoid se poate mallgruza.

"i;;.",TjJ:#t$i:Li?ilil::lll"lj-"iltfi,l",j;1ff

26

TttMoRr MALTcNE
1.

CARCINOM BAZOCELIJLAR

/ EPITELIOM

BAZOCELUI,AR

Formatiune hunorala maligna care isi are originea in celulele stratului bazal al pidemului si anexelor cutarate. Caracterul malign este subliniat de capacitalea distructiva locala; metastazeaza exceptional de rax; nu afecteaza in mod plimar mucoasele, dar se poate extinde la acestea de la tegumentele invecinate. Este cea mai ftecventa tumora maligna a pielii, intalnindu-se de regula pe zonele fotoexpuse sub aspectul unei leziuni rurice sau pot ixista multiple formatiuni tumolale (epiteliomatoza). Macrorcopic turnora este teprezentata de uuul sau mai multi noduli mici ,,perle bazaliomatoase", roturzi, translucizi, cu telangiectazii pe suprafata; intr-uo stadiu mai avansat nodulii conlluati pot forma o leziune turnorala cu centrul deprimat, uneori ulcerat acopedt de crusta hematica. Aspecte clinice: - forma nodulara (descrisa anlerior) forma chistica reprezentaia de unul sau rrlai multi noduli hemisferici moi; zona chistica centrala poate fi mai intens pigmentata decat priferia. forma plan-cicatriciala are spectul unei placi cicatriciale cu ulceratii acoperit de cruste hematice pe suprafata; pedferia este bine delimitata de un buelet perlat forma superficiala (pagetoida / eczematoida): placa eritemato-scuamoasa cu marginile perlate si suprafata, pe alocuri, ulcerata forma pigmentara: tumola axe culoarc malo-negricioasa datorita melanocitelor pe caxe le contine foma sclerodermifonua morfeiforma: placa tumorala cu consistenta crescuta, suprafata neteda, usor supra- sau suMenivelata. Ulcus rodens:debuteaza ca un nodul carc se ulcereaza rapid; uneori marginile sunt perlate, iar fundul ulceratiei este situat prcfi.nd. Ulcus terebrans:foma de carcinom bazocelular ce disauge tesuturile in profrozime, avand evolutie mutilanta. Preprret hiltologiq sectiwf la parafma, coloratie hematoxilin-eozina Diagnostic hirtologic d organr piele- este fomata din epiderm, derm si hipoderm. Epidermul este compus din unnatoarele stratud, din suprafala cate Fofunzime: stratul comos- mai multe straturi de celule turtite, acidofile, fara nuclei; strahrl granulos- format din 2 4 randuri de celule romboidale, cu axul lung dispus paralel cu suprafata epidermului, contin in citoplasma granule de keratohialin; stahrl spinos- format din 6 -10 randuri de celule poliedrice, solidarizate prin desmozomi, dandule aspect spinos; nucleii sunt rotunzi si citoplasma bazofila; stratul bazal / geminativ- situat pe memhana bazala, este fomat dintrun singur rand de celule inalte, cilindrice; au nucleii alungiti, ovoizi, citoplasma este putina si ftecvent prezinta mitoze. Demul este alcahrit din tesut conjunctiv, contine vase de sange, limfatice, anexele pielii (structuri pilo-sebacee, glande sudoripare), filetq nervoase. Hipodermul este reprezentat de tesut adipos. Microscopic: forma histologica cea mai ftecvent intaldta este carcinomul buocelular solid. In contextul acesteia dermul este invadat de numeroase insule tumorale de dimensiuni si fome diferite, dens celulare; celulele de la perifeda proliferarilor neoplazice sunt asezate

27

*"0*o

;;3i,ll*,;i"tfl1ifi1,,1;i#o",Tf;,','1"n""""

#.*.

;"#;;"H".t"

se pot dispune si sub forma de cordoane/siraguri ramificate

r#J1'liiiiL*""'Hi;}]"'#,H::""..

insulelor turnorare sunt divers orientate si apar bazonle' au nucleul mare si

Alte tipuri histopatologice sunt: -tipul adenoid -tipul kelatozic -tipul chistic -tipul sclerodermiform -tipul superficial -tiplrl pigmeotar.

2.

CARCINOMUL SPINOCELULAR

EPITELIOM SPINOCELULAR

Turnora maligna cu oripine in celulele sratultri spinos, caracterizata prin rala de crestere rapida, invazivitate tisulara locala si car

'iui"".,.. .carcinomul spinocelular al mucoaselor: fu (orala- genitala). primul semn clinic poale

ooauj cenusii-galbui. aderenre: placa esle inlltrara i"o*ro- i*'","*," "flli,"r,oa .o. efltematos; dupa cateva luni tumora de. proerrunenrr' nodulara' sangerarda si ulcerata. cu tundulacoperii de inltiar rumora este mobila pe pl*'*r"

;""TiriltrH|i[::1"1fr,$"ifl:;iy":-*"3.ui9'i n' gi"r'" 'e"'i"


,uu

Y:_:::,,:,
ro^u

",ffi ffi'fitilffiff rffi :; ;iifi H::"",:Tl


exu;;r";;;;;:;;i*

u-"'i"i"'

*J

",ou.. ;;'il;:iTl"liil:Hffi.:Ti:'"ff#:l:".::ffif R"::j"# .i

"u

nu

i;;|i."ijl"T;:;:Jfffeo-lemaLcat

"onnl,,Teori il#l#il1:f"'#..',a i::f ::il*,."y"J;:;#ll;."?JH'g';A: Dugroltic hirtologic de organ: piele _fonnara di"
rD"tr
este compus din umatoarele straturi

infitrrare.discrera. care deviue nodutara. ".r. :: f.:::p"producand " endoirttc distrusere dsularr in cavitalea orala genitale. leziunile pot d"uao; a*1.

percrstenta care sangereaza usor. semimucoasu uuz.1o.

,"_i.i"*selor (buze), sau mucoaselor "l"fJ fr o fisura. o mica eroziune

Tumora..;;;;;i;

,."urr.

n"iiil.i"i,oo"u,
si la nilelul

sau

ulceratie in,,iul
sau

erofirjc

mucoasei suprainrecriei ).

".rur" granure , citoplasna de kerarohiarini srratur tprnor- ro-u,'aTr, ? a. poliedrice, prin desmozomi. o*a"_r. ".rr. ,sotidarizate .t crtoplasma bazofilai.slianrl bazal / gerrrunatrv_ situat ^p."i-.pt"r, pe membrana bazaia. esle tomal dintr_ cilindrice; au

o.

*j*i l. *fii-ni: ", "J",i".",i;i..


.o,uo;.J..

;,";;'ffi

';l$ilTH:,TT,

hipoderm. Epidermul supratara care protunzime: srranrt comos_ mai

.pi;.;;;;:i

tril$# :trfff '-ili'r-[i

#ily

H"'JHilgflfl";i$e.inalLe'

"*r"ii

""i.iir"'l, .r,""i j-gii.'"'J":.ffi*'i,T.*. p,tr*,i

Dermul este alcah-dt din ksul coniunctiv. c^ontile vase de sange. Iimfatice. anexele pielii (structuri pilo-sebacee, glande sudoripare,. rrlele neryoaseHrpoqermuj este reprezenkt de tesul adipos.

de la nivelur epidermurui"mase de cerure rumoraje invadeaza dermur sub l,t1ysc9nY ctverce rncidenle: celulele sunl polimorfe: au dimensiuni fo_" uiiuil] ou.l"rf ..,. voll[nnos. tahicromatic, sunt liDsire , p.orir",u,iro, ruiio,uiJ."i.,r.i"a,iiiil

,i hltr^,.,.l.iiiil'li;,,:i.i;;"","r":X"i:,-"T*]

28

atipice, precum si atipii nucleare si celulare. Stroma contine un bogat infiltrat inflamator reactional. In firnctie de proportia celulelor diferentiaie Broders a clasifica caxcinomul spinocelular in patu grade: gradul I : peste ?5% din celulele tumorale sunt diferentiate gradul II : peste 50% din celulele tumorale sunt diferentiate gradul III : peste 25% din celulele tumorale swrt diferentiate gradul lV : zub 25% din celulele tumorale sunt diferentiale.

cu pastrarga nucleului esturi nucleare in celulele keratinizate. Exista numeroase mitoze

(lrc.atinizara s-a facut complet) si respectiv parakentozici: keratinizarea a evoluat incomplet,

3. MEI"AITTOMTIL

MALIGN CIJTANAT

Tumora maligna melanocitara; rcptezi a l-2o/o din totalul nrmorilor maligne si 2_7% din totalul cancerelor cutanate; poate avea orice localizare pe piele sau pe mucoise; la femei mai ftcvent se intalneste la nivelul gambelor iar la barbati li nivelul tomcelui posterior. Macrorcopic: tumora pigmentara sau acromica dezvoltata pe o leziune pre-existenta sau aparuta de novo. Se descriu patru forme clinico-patologice: melan.om-extensiv in supmfata (pagetoid) 70% din totalul melanoamelor; afecteaza adultii, fiind de tri ori mai iecvent la femei; debuteaza ca o leziune usor suptadenivelata, cu margini neregulate, polimorfism cromatic (nuante de negrq maxo, albastrui, rosu) si uneori cu fenomne inflamatorii injur. melanom dezvoltat pe lentigo malign: forma rar intalnita- 5% din cazud; se dezvolta pe o lezirme pre-existnta (lentigo malign / melanoza Dubreuilh), care se identifica pe zorcle fotoexpuse la varstnici; transformarea in tumora invaziva este aluntata de aparitia pe suprafata melanozei -leziune policroma a uneia sau mai multor fonmtiuni infiltmtive, nodulare, de regula pigmentate, care ulcreaza. melanom nodular: nodul tumoral care sangereaza usor, de dimensiuni variabile, (de la 6 7mm la cativa cm), de culoare neuniforma (negru-albastui sau rosu-maroniu); peiilezional poate exista uII halou pigmentar. melanomul acral: se localizeaza la livelul extremitatilor (palne, plante, degete); se prezinta sub aspechrl wlot leziwri pigmentare neomogene, pe suprafata carora se dezvolta o tumora infiltrativa a carei cresterc se prcduca initial in plan orizontal si ultedor in plan vertical. Preparrt hiltologiq sectiuni la parafina, coloratie hematoxilin - eozila Diagnostic hirtologic de orgrn: piele -formata din epidem, derm si hipodenn. Epidennul est compus dirl umatoarel straturi, din suprafata catre profunzime: stntul comos_ mai multe straturi de celule tutite, acidofile, fara nuclei; shatul granulos- format din 2 4 randuri de celule romboidale, cu axul lung dispus paralel cu suprafata epidermului, contin in citoplasma granule de keratohialin; stratul spinos- format din 6 -10 randuri de celule poliedrice, solidarizate prin desmozomi, danduJe aspect spinos; nucleii sunt rotunzi si citoplasma bazofila; stratul bazal / geminativ- situat pe membrana bazala, este fonnat dinh_ un singur rand de celule inalte, cilindrice; au nucleii alungiti, ovoizi, citoplasma ste putina si frecvent prczinta mitoze. Dermul alcatuit din tesut conjunctiv, contiDe vase de sange, limfatice, anexele pielii -estj (structuri pilo-sebacee, glande sudoripare), filete nelvoase. Hipodermul este reprezenlat de tesut adipos.

29

Microscopicl proliferarea tumorala lsl ongtnea aproape invariabil la nivelul jonctiunii -are dermo - epidermice. Djapnosticul histopatologic * baznaza pe criterii citoiogice
arhitecturale.

si

ooua tipuri unjore: celute epireloide (mai frecvente; si tu ii;;;;';;;JJi."iio,u evidente de malignitate: pleiomorfism, nucteiatipici ""1"1" "*u",o" lanizocJ";;, ;;"ht;;, hipercromi, cu nucleol proeminent, monstruozitati nuclea.e, ai"iziuni ccelutare it".u a"n, celulara, cu stroma samca si vase hiperemiate; i"nft*tuf "tipi""1. "o. Anurnuri, ."a"iinA cup.ioae, lidlocite, histiocite, melanofage si eventual plasmocite.

Dermul este invadat de nurneroase celule tumorale ce pot contine sau nu in citoplasma pigment melanic, organizate sub forma de cuiburi, insul"'";;J.;;; Ji#cna. a" c"tule izolare. Desi
acesre celule au o mare variabilirare de

lbr., .; ;;;".';;;;

,"'"_ourr"

4.

CARCINOM DUCTAL II\ITILTRAITY

cu punct de plecarc epiteliut ductal (adenocarcinom). Formatiunea tumorala produce o reactie conjunativa in caria sunt spandite cetulele tumorale ""ueru, "ont""trl lschir mamarl. ste in cadranul supero-erlem din glanda mamara stanga. Macrorcopic: nodul unic. dur. ereu mobilizabiipe plaaurile profunde, cu margiri neregulate, dimensiune aproximativ 2 cm- iar denasind 4 _ innf,r"Lu proOu"" contracria papileror dermice rezutrant "Jjl*",iu a. 0,o,, acopera hrmora: invazia tumorala periductala ^p".nr "u," determina lr"r"l"""l"i lmamelon ombilicat): pe sectiure turnora are asnecl uscal culoare ." "uia,i" cenusie. este O*u ..iaurr"* u fiind irconjurara si srrabatura oe uenzi conluncriue "u,;r.., esre asemanatoare unui clab. Prep tt-hiltologic: sectiunj la parafina. coloratie hematoxilin eozina. DilgDlstic historogic de orgel: granda mamara glanda sudoripara modificata localizata in lesutul subcuranat; este fomata din 15_20 lobi, ." !f-a"-i"j"o"iO"r," conduct ce se deschide la nivelul mametonulul; fiecare lob este'inior]Lr'il i"r* *.1*",1, ce.contine nutreroase celule adipoase: acest tesut pabunde in lobi si ii imparte in lobuli. Ca nalele galacrolore su-ot formale din celule epireliale cubice. separare a. nr"-ii"Jnu Uu^fu p.in celule mioepiteliale.

Tumota maligna

la nivelul

glandei m.unjre

c;";; f;;;;;;'#izare [rrn ...iO?'iioli'.ilil.:,

**r

j ..,

ffi'ii"]i;#;'n,^orii
f

,i..*"ti

",

cetule neoptazice de fonna poligonata- sLetara, lt,jf:ipt::,11"*..alcaruita. aripice. dispuse. in cordoare. cuiburi. rubi. fiid separare ylij:l. si .,1""j?."rice. compnmaF de llbre de colageD: tesutld
hrmorale. La periferie. celulele neoplazice

din purine

invad".- r".rhrl

fibros reprezinta un raspuns Ia prezenta celulelor

gr*;.';;;;;;;,--'

s.ADENOCARCINOM RECTAL
Tumora malig'a epiteliala ce are ca purct de precare mucoasa rectara, depaseste membrana bazala si invadeaza srraturire profunde. Reprezinta 60 - 70% din adenocarcinomul de coron. M&croscopiq se poate idenlifica una din urmatoarele fbrme: vegetanta (exofitica / polipoasa / conopidiforma) ulcerata stenozanta

diftz infiltrativa
sectiuni la pamfina, coloratie hematoxilin _ eozina

Preprnt hiltologiq

30

Iliagnostic birtologic de orgrn: intestin gros - organ cavitar al carui perete este format din: mucoasa, submucoas4 musculara si seroasa. Mucoasa ste alcatuita din epiteliu cilinddc intestinal ; codonul, bogat celular, contine glande de tip Lieberkultr; submucoasa- tesut lax; musculara- stat de fibre musculaxe netede cu dispozitie circular4 la interior si strat de fibrc musculare.netede cu dispozitie longitudinala" la extedo4 seroasa- formata din tesut conjunctiv
lax acoperit de mezotelii.

Microscopicl se constata o trccere brusca de la mucoasa normala la tesutul tumoml, care


dimensiuni si fonne diferite avand peretele acatuit din celule inalte, pluristratificate sau psudostratificate, cu citoplasma bazofila, nucleul volurninos, tahicromatic, cu fiecvente mitoze atipice.
formeaza structuri glandulare ce invadeaza tot perctele rectal. Aceste formatiuni glandulare au

6.

METASTAZA GANGLIONAM DE ADENOCARCINOM

Metastaza reprezinta migrarea la distanta de tumora maligna primara a celulelor tumorale maligne; pe cale limfatica aceste celule neoplazice ajug li nivilul ganglionilor, unde se pot inmulti si determina formaxea rmui tesut tumoml.
profi.mde; pe suprafata de sectiwre, pe fondul cenusiu-rozat se constata zone dure. de culoare alb-slaninoasa. Preprrtt histologic: sectiuni laparafina, coloratie hematoxilin-eozina.

Mscrorcopic! ganglioni mariti de volum, de consistenta crescut4 aderenti la planurile

pirgnostic hiitologic de organ: ganglion

organ limfoid ce prezinta la periferie o condensare de tesut conjunctiv fibros (capsula); de la aceasta pomes- spre interioi trabecule
alcatuite din limfocite, cu centrul germinativ mai clar), iaconjurati de sinusrui limfatice si 2. medulam - tesut limfoid organizat in cordoane separate prin sinusuri limfatice. Micmscopie: pe anumite zone structum normala a gangliorului este inlocuita de tesut tumoral malign reprezentat de formatiwri glandulare de dimensiuni si fome difedte al caror peiete este alcatuit din celule pluristratificate sau pseudostratificate, cu nucleul mare comparativ cu volumul citoplasmatic, atipic, tahicromatic si cu nurneroase mitoze atipice_

Tnjunctiye care impart coticala in loji iar in medulara formeaza o reiea; parenchimul este format din doua zone: l. corticala - contine foliculi limfoizi (formatiuni rotund-ovale,

7. FIBROSARCOMIJL Sarcoamele sunt tumori maligne ale tesuhrlui conjunctiv; sunt mai rar inta.lnit in practica medicala comparativ cu carcinoamele. Ca ftecyenta se situeaza , la copii si la adultii tircri, pe locul 2 dupa leucemii; la adulti ponderea sarcoamelor este de I 07o, restul tumorilor maligne fiind reprezentate de carcinoame.
s)

FIBROSARCOM

Apare

la

nivelul fasciilor, septurilor intermusculare, tesutului subcutanat, periost,

constituindu-se ca o tumora neancapsulata, infiltmtiva, distructiva local, c poate recidiva repetat chiar dupa multi ani. Preparat histologict sectiuni la pamfina, coloratie hematoxilin-eozina Diagnoslic histologic de organi nu se poate stabili, fragmentul fiind rcoltat din plina masa tumorala. Micmrcopie celulele sunt unifome si se intrepalrund cu fibroblasti bine difercntiati dispusi in cordoane intretesute, care uneori au dispozitie sub forma de ,,oase de peste,'.

3l

De. alocuri s poate identifica cantitate mare de colagen, Aspectul microscopic generat esle de uniformi","

Atipiile si mitozele sunt rar intalnite:

,i;;;;il;;.'**

"''

fll:"J:n"

b) SARCOM PIJIOMORT / ND.DITE.RT,NTIAT Este cea mai nedifercntiata forma a tumorilor maligne conjunctive. Tumora prezinta o crestere mDida .i o mare agresivitate locala, invadand si diskugand tesuturile vecine pe inrinderi nari. rezultand .r"a" procesul reoplazic este asociat cu foriDarea de numeroase " vase de neofomati",i""u "r..argfil#Jecise;fu up*itl" hemoragiilor ftecvenr si a necrozetor: a""i "JJrl"" *" o retativ rar. rn cazur in care aD.u. melasrazele il, pi".""?li'jlii",", in ganglionii limfatici. Prep .rt hilaologict secliuni la parafira. coloratie hemaloxilin_eozina de orgaai nu se poate srabili, ftagmentut fiinJrccoltat din plina

.""i.*

u!r".iui-tiiJ;;;;;;;;""r"^-" s* t.irr"" g'na..


masa

*"4*

l_^_:lt:ort"t Drzare. cu monstruozitari

numergasg c.elulg neoplazice de^dimensiuni variate si forme diferite, uneori

"i ""fuf" *.t"," _i"r" i"**;;;"ffiffi:1[ff*"n[rj:'$rff.j "r,i* ii? :ffffirffJ: cu lumenul plin de hematii, dar *" sud si I,ac'ne vasc'laxe (fara perete propriq hematiile fiind " delir"il"t dJ;;il;;;il;;

grgante cu nucleu unic sau cu nuclei mul

si aripii nucleare.si

f.""u.nt .iro". uiipi..ipo, J*iuu

32

r"**[..r)

Figura 2. StMd renala (col. HE)


35

Figura 3, Staze pulmonad (col. I-lE)

Figura 4.lnfarct renal (col. HE)


36

I
Fir
lnfarct rrioc

Figura 6. lnfarct pulmonar (col. llE)

3',7

Figura 7. Ficat de stazi (col. HE)

Figura 8. Leziuni hidro-protidice in rinichi (col. HE)

Figura 9. Ovar hialin (col. HE)

Figura

10. Amiloidozd rcmlA (col. Rosu de Congo)

Fieura rr.

Amii;

'ffi#hJli:H.

ild

"u

t2. eoulu

cau"Iiifi i5

Figura 13. StMd biliarn (col. HE)

Figura

14- Steatoza hepaticd

3r La ': i"l.rhrt::. macroveziculard (col. HE)


.,s,"0!!t
$,

.r

41

Figura 15. Steatozi hepatica microvezilulau fcJl.

iiEj

-s$$ 4
"1,

Figura 16, Leptomeningiti

p;i;;a?;;i. Hd

Figura 17. Abces hepatic (col. HE)

Figura f& Apndicitii u""A tt"g-o"oure1iof. HEj

Figura'id, E?erita ulceroasd-necrotici (col. HE)

lK

v"

Figura 20. eteurezie nOiinoaia 1coi."dr.1

Figura 21. Parotidita acuta (col. HE)

Figra

22-

T-

sr & graolarie nes?ecific (col. HE)


45

:=.i-l;..,1

Figura 23. Tesur de graoutane

celula giganra a-.

"i-,pl

ain-tif*n6

Figura 24. Miocarditi reumatismalA (col. HE)

Figura 25. Tuberculozd ganglionari (col. HE)

Figura 26. Aortiti lueticd (col. ttE)

4'l

Figura 27. Esofagiti micotictr Candida albicans (col. PAS)

Figura 28. Gastriti CMV (col. HE)

Figura 29. Papilom cutanat (coi. HE)

Figura 30- Hemangiom capilar cutamt (col_ HE)

Figura 32. Polip colonic hiperptastic (col. HEj

Figura 33, Polip coloric adenomatos tubular (col. HEi

Figura 34. Adenoma senata colon (col. HE)

j... 4t:.rt Figura

.ql',',

35, fibroadenom mamar fericanalicuJar (col. HE)

"

;ruffiW

Figura 36. Tumorr mi*ta a"

il-tfrGf.

Hfr

Figura 37. Leiomiofibrom uterin submucos (coloralie HE)

Figura 38. Leiomiofibrom uterin submucos (coloralie Van Gieson)

Figura 39. Souma ov,rrit benig0a (col:HE)

--z

-.,\,**,d

S,",X:

Figura 40. Carcinom

uuro"iG6f"oiiiej

Figura 41. Carcinom spinocelular (col. IIE)

Figura 42. Melanom malign cutanat (col. HE)

Figura 43. Adenocarciom de colon (col. HE)

Figura 44.

Fibrosarco.Inoa-.uiait"G@lirEEj

(AH loi) lswetu lepnp ruor.JeJ 'S' tJn6ld ^rz^u

aja
ft:ts
ltr
!{