Kaplan & Sadock Manual de Buzunar de Psihiatrie Clinica

KAPLAN & SADOCK MANUAL DE BUZUNAR DE PSIHIATRIE CLINIC Ediia a treia BENJAMIN J. SADOCK, M.D. IR!INIA A. SADOCK, M.D.
LIPPINCOTT "ILLIAMS & "ILKINS
MANUAL DE BUZUNAR KAPLAN & SADOCK PSIHIATRIE CLINIC

Ediia a treia
Senior Contributing Editor
ROBERT CANCRO, M.D., MED D.SC. Lucius N. Littauer Professor and Chairman, Department of Psychiatry, New York
University Schoo of !edicine, New York, New York" Director, Department of Psychiatry, #isch $ospita , New York, New York" Director, Nathan S. % ine &nstitute for Psychiatric 'esearch, (ran)e*ur), New York. Contributing Editor
EU!ENE RUBIN, M.D.

!ichi)an.
+ssistant Professor of C inica Psychiatry, ,ayne State University Schoo of !edicine, Detroit,
Collaborating Authors JAMES C. EDMONSON, M.D., PH.D. C inica +ssistant Professor of C inica Psychiatry, New York University Schoo of !edicine, New
York, New York.
M#RL R. S. MANLE#, M.D. +ssistant Professor of C inica Psychiatry, Director of !edica Student -ducation in Psychiatry, New York
University Schoo of !edicine, New York, New York.
RICHARD PERR#, M.D. C inica +ssociate Professor of Psychiatry, Division of Chi d and +do escent Psychiatry, New York University
Schoo of !edicine" +ttendin) Psychiatrist, #isch $ospita " +ttendin) Psychiatrist, .e evue $ospita Center, New York, New York.
B ARR# REISBUR!, M.D. Professor of Psychiatry, C inica Director of +)in) and Dementia 'esearch Center, New York University Schoo
of !edicine, New York, New York.
MATTHE" SMITH, M.D. C inica +ssistant Professor of Psychiatry, New York University Schoo of !edicine" +ttendin) Psychiatrist,
#isch $ospita " +ttendin) Psychiatrist, .e evue $ospita Center, New York, New York.
NORMAN SUSSMAN, M.D. C inica Professor of Psychiatry, New York University Schoo of !edicine" Director, Psychopharmaco o)y
'esearch and Consu tation Service, .e evue $ospita Center, New York, New York.
MANUAL DE BUZUNAR
KAPLAN & SADOCK

PSIHIATRIE CLINIC
Ediia a treia BENJAMIN J. SADOCK, M.D.
!enas S. 0re)orian Professor of Psychiatry and 1ice Chairman Department of Psychiatry, New York University Schoo of !edicine" +ttendin) Psychiatrist, #isch $ospita " +ttendin) Psychiatrist, .e eview $ospita Center" Consu tant Psychiatrist, Leno2 $i $ospita , New York, New York.
IR!INIA A. SADOCK, M.D. C inica Professor of Psychiatry, Department of Psychiatry, New York University Schoo of !edicine" +ttendin) Psychiatrist, #isch $ospita " +ttendin) Psychiatrist, .e evue $ospita Center, New York, New York.
#raducerea3 Dr. Lucian C. + e2andrescu !edic primar psihiatru, Doctor 4n 5tiin6e medica e, Cercet7tor 5tiin6ific )r. &&&, Centru de S7n7tate !inta 7 #itan, .ucure5ti. L&PP&NC(## ,&LL&+!S 8 ,&L%&NS
+ "$%ter& K%'(er Company Phi ade phia 9 .a timore 9 New York 9 London .uenos +ires 9 $on) %on) 9 Sydney 9 #okyo
) *++,-. LIPPINCOTT "ILLIAMS & "ILKINS /0+ "a%1't Street P2i%ade%32ia, PA ,4,+5 USA L"".6$7 -di6ia 4n im*a rom;n73 ) *++, Li8a R$791: de S:1:tate Mi1ta%: <traducerea 4n im*a rom;n7, adaptare, note=. +pari6ia edi6iei 4n im*a rom;n7 nu ar fi fost posi*i 7 f7r7 )enerosu spri>in financiar 5i o)istic )eneros a Geneva Initiative for Psychiatry. ?%ap an Sadock Psychiatry@ 5i o)oAu cu ima)inea piramidei constituie o marc7 comercia 7 a Lippincott ,i iams 8 ,i kins. #oate drepturi e reBervate. +ceast7 carte este prote>at7 prin copyri)ht. Nici o parte a acestei c7r6i nu poate fi reprodus7 4n nici o form7 5i prin nici fe de mi> oare, inc usiv prin fotocopiere, sau nu poate fi uti iBat7 de nici un sistem de depoBitare 5i re)7sire a informa6iei f7r7 permisiunea scris7 a de6in7toru ui copyri)htAu ui. N$t:; &ndica6ii e 5i doBa>e e tuturor medicamente or din aceast7 carte au fost recomandate 4n iteratura medica 7 5i sunt conforme cu practica din comunitatea comunitar7 )enera 7. !edica6ii e descrise nu de6i o* i)atoriu apro*area specific7 a +dministra6iei + imente or 5i !edicamente or < Food and Drug Administrationn CD+= pentru uti iBarea 4n *o i e 5i 4n doBe e pentru care sunt recomandate. Pentru uti iBarea 5i doBa>u apro*at de CD+ tre*uie consu tat prospectu din am*a a>u fiec7rui medicament. Dat fiind c7 standarde e de uti iBare se modific7, este indicat7 6inerea a curent cu recomand7ri e rev7Bute, 4n specia cu ace ea care se refer7 a medicamente noi. #oate note e de a su*so u pa)ini or precum 5i, cu e2cep6ia a tor specifica6ii, por6iuni e de te2t din DparanteBe drepteE apar6in traduc7toru ui. -di6ia 4nt;i3 1FF: -di6ia a doua3 1FFG -di6ia a treia3 apri ie /HH1.
Dedi6at: 3:ri1i%$r 1$<tri
Prefa67
+ve6i 4n fa67 cea deAa treia edi6ie a Manualului de buzunar de psihiatrie clinic , prima edi6ie care apare 4ntrAun seco nou. Ciecare sec6iune a fost adus7 a Bi 5i reviBuit7, iar toate dia)nostice e se conformeaB7 criterii or din cea mai recent7 edi6ie, a patra, a Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders <DS!A&1, !anua Dia)nostic 5i Statistic a #u *ur7ri or !inta e=, a +socia6iei Psihiatrice +mericane, 5i din noua ap7ruta ?reviBie a te2tu ui@ a DS!A&1 <DS!A&1A#'=. +cest )hid compact acoper7 4ntrea)a )am7 a tu *ur7ri or psihiatrice 5i constituie o ucrare de referin67 4n dia)nosticu 5i tratamentu *o i or minta e a e adu tu ui 5i copi u ui. Sunt discutate toate aspecte e mana)ementu ui, at;t psiho o)ic c;t 5i farmaco o)ic, a pato o)iei psihiatrice 5i, ca 5i 4n a te ucr7ri Kaplan & Sadock au fost inc use p an5e co or, aduse 4n 4ntre)ime a Bi, a e medicamente or mai importante care se fo osesc 4n psihiatrie. Manualul de buzunar de psihiatrie clinic va fi uti studen6i or a medicin7, reBiden6i or 4n psihiatrie 5i psihiatri or c7rora e este necesar un )hid u5or accesi*i care s7 poat7 fi consu tat 4n ucru de Bi cu Bi cu pacien6ii. Cartea a fost uti 7 5i medici or de asisten67 primar7, precum 5i a tora care ucreaB7 cu *o navi minta i, inc uB;nd ucr7torii socia i din domeniu psihiatriei, nurse e 5i psiho o)ii c inici. Manualul de buzunar este miniA4nso6itoru di)est a ce ei de a 5aptea edi6ii, mu t mai mari 5i mai encic opedice, a Manualului comprehensi! de psihiatrie <<C#PK1&&=, editat de c7tre autori. Manualul de buzunar constituie o disti are, 4n sensu c7 ofer7 scurte sumariB7ri a e afec6iuni or psihiatrice, care inc ud aspecte e esen6ia e a e etio o)iei, epidemio o)iei, ta* ou ui c inic 5i tratamentu ui. Principii e 5i metode e de prescriere psihofarmaco o)ice sunt discutate pe scurt, dar comprehensiv. Ciecare capito se 4ncheie cu trimiteri a sec6iuni e re evante mai am7nun6ite din C#PK1&&. Manualul de buzunar nu poate s7 4n ocuiasc7 un manua de psihiatrie ma>or, cum ar fi C#PK1&& sau 4nso6itoru acestuia, Sinopsisul Kaplan "i Sadock al psihiatriei. Ln schim*, e a fost conceput pentru a fi fo osit ca o ucrare de referin67 u5or accesi*i 7 at;t pentru supraso icita6ii medici 4n curs de pre)7tire, c;t 5i pentru c inicienii practicieni.
MUL=UMIRI
Li mu 6umim ui -u)ene 'u*in, !.D., care a ucrat ca editor contri*utor a aceast7 edi6ie. Cu a>utoru ui, am putut s7 aducem a Bi toate sec6iuni e, pentru ca ucrarea s7 r7m;n7 curent7 5i pe dep in modern7. Dr. 'u*in este un psihiatru de e2cep6ie, care a ucrat cu competen67 5i entuBiasm. !u 6umim tuturor autori or co a*oratori, care neAau fost de foarte mare a>utor 4n domenii e or de specia iBare. +ce5tia sunt 'ichard Perry, !.D., 4n psihiatria infanti 7" .arry 'eis*ur), !.D., 4n psihiatria )eriatric7" Mames -dmonson, !.D., 5i Norman Sussman, !.D., 4n psihofarmaco o)ie" 5i !atthew Simth, !.D., 5i !yr !an ey, !.D., 4n psihiatria c inic7. !u 6umim, de asemenea, ce or care au a>utat a edi6ii e precedente a e acestei c7r6i3 'e*ecca Mones, !.D., Mames C.Y. Chou, !.D., 5i $enry ,einstein, !.D. 1ictoria Sadock, !.D., 5i Mames Sadock, !.D., au furniBat informa6ii importante 4n domeniu or de e2pertiB7 A medicina de ur)en67. Le mu 6umim pentru a>urotu or. Dorim s7 4 men6ion7m 4n mod specia pe Mack 0re**, !.D., va orosu nostru coautor a ce ei deAa 5aptea edi6ii a Sinopsisului 5i editor contri*utor a C#$%&''( Persona u nostru de a Universitatea New York, su* conducerea competent7 a ui Mustin $o in)sworth, care a ucrat ca editor a proiectu ui, merit7 mu 6umiri3 Pe))y CuBBo ino 5i Yande !c!i an. +u ucrat cu voie *un7 5i entuBiasm. Ln sf;r5it, autorii doresc s7Ai mu 6umeasc7 ui 'o*ert Cancro, !.D., profesor 5i 5ef a catedrei de psihiatrie de a Cacu tatea de !edicin7 a Universit76ii New York, care a servit ca Senior Contributing Editor( +cesta este un distins c inician, cercet7tor 5i cadru didactic. Li suntem profund recunosc7tori pentru spri>inu s7u nec intit 5i pentru inspira6ia 5i direc6ia pe care e imprim7 4ntre)ii Catedre de Psihiatrie a Universit76ii New York. Ne m;ndrim 5i ne sim6im onora6i de faptu c7 ne este prieten 5i co e). $aro d &. %ap an, !.D. .en>amin &. Sadock, !.D. Centru !edica a Universit76ii New York, New York, statu New York.
Cuprins
Prefa67 G 1. -2amenu <interviu = c inic3 istoricu psihiatric 5i starea minta 7....................................................................................1H /. Semne 5i simptome c inice psihiatrice............................................................................................................................./1 :. Dia)nostic 5i c asificare 4n psihiatrie............................................................................................................................../N I. De irium, demen67, tu *ur7ri amnestice 5i a te tu *ur7ri co)nitive, tu *ur7ri minta e datorate unei condi6ii medica e )enera e.................................................................................................................................................................:I G. #u *ur7ri e)ate de a coo ................................................................................................................................................JF O. + te tu *ur7ri e)ate de su*stan6e....................................................................................................................................GN N. SchiBofrenia.....................................................................................................................................................................NI F. #u *ur7ri schiBoafective, de irante 5i a te tu *ur7ri psihotice..........................................................................................FG 1H. #u *ur7ri e dispoBi6iei.................................................................................................................................................1H: 11. #u *ur7ri e an2ioase....................................................................................................................................................11N 1/ #u *ur7ri somatoforme, tu *ur7ri factice 5i simu area..................................................................................................1:H 1:. #u *ur7ri disociative....................................................................................................................................................1IH 1I. Disfunc6ii se2ua e, parafi ii 5i tu *ur7ri a e identit76ii de )en......................................................................................1IG 1J. #u *ur7ri e a imentare 5i o*eBitatea............................................................................................................................1JN 1G. #u *ur7ri de somn.......................................................................................................................................................1G: 1O. #u *ur7ri de contro a impu suri or 5i de a>ustare <adaptare=.....................................................................................1O1 1N. !edicina psihosomatic7..............................................................................................................................................1OG 1F. #u *ur7ri de persona itate............................................................................................................................................1NF O
/H. Sinuciderea, vio en6a 5i a te ur)en6e psihiatrice........................................................................................................../HI /1. #u *ur7ri a e copi u ui mic, copi u ui 5i ado escentu ui.............................................................................................../1G //. Psihiatrie )eriatric7...................................................................................................................................................../I/ /:. +sisten6a 4ncet7rii din via67, decesu , moartea 5i do iu .............................................................................................../JH /I. Psihoterapie................................................................................................................................................................./JI /J. Psihofarmaco o)ie 5i a te terapii *io o)ice................................................................................................................../G: /G. &nvesti)a6ii e de a*orator 5i ima)istica cere*ra 7 4n psihiatrie..................................................................................../FG /O. #u *ur7ri e de mi5care induse de medica6ie................................................................................................................:1J /N. Pro* eme e)a e 5i etice...............................................................................................................................................:/H
MANUAL DE BUZUNAR KAPLAN & SADOCK PSIHIATRIE CLINIC

Ediia a treia
1. -2amenu <interviu = c inic3 istoricu psihiatric 5i starea minta 7

I. I1tr$d'6ere 8e1era%: A. Scopu interviu ui dia)nostic este cu e)erea informa6ii or care 4 vor a>uta pe e2aminator s7 formu eBe dia)nosticu . Dia)nosticu orienteaB7 tratamentu 5i a>ut7 a predic6ia <pro)nosticu = evo u6iei viitoare a pacientu ui ,. B. Dia)nostice e psihiatrice se *aBeaB7 pe fenomeno o)ia descriptiv73 semne, simptome, evo u6ie c inic7. C. -2aminarea psihiatric7 are dou7 p7r6i3 <1= istoricu , care descrie evo u6ia *o i or preBente 5i trecute 5i care furniBeaB7 informa6ii despre fami ie 5i a te informa6ii persona e <#a*e u 1A1=, 5i </=, e2amenu st7rii minta e, care constituie eva uarea forma 7 a );ndirii, dispoBi6iei 5i comportamentu ui curent a pacientu ui <#a*e u 1A/=. Schema urm7toare ofer7 un mode a modu ui 4n sunt or)aniBate de o*icei toate aceste informa6ii. #re*uie atinse toate su*iecte e, dar nu este o* i)atoriu ca schema s7 fie urmat7 e2act 4n ordinea preBentat7. II. I&t$ri6'% 3&i2iatri6 A. Ide1ti>i6area ,. Lntotdeauna A v;rsta, se2u . *. +tunci c;nd este caBu A ocupa6ia, ori)inea etnic7, statutu marita , re i)ia. B. M$ti?'% i1ter1:rii. !otive e spita iB7rii sau consu ta6iei psihiatrice, cu cuvinte e *o navu ui. C. I&t$ri6'% -$%ii 3re@e1te ,. C;nd 5i cum a 4nceput episodu preBent. *. Cum au pro)resat simptome e 4n timp. 0. #ratamente e urmate p;n7 4n preBent. a. !edicamentoase A medicamente e, doBe e, r7spunsu , efecte secundare, comp ian67. *. + te terapii A tipuri, frecven67, *eneficiu perceput. A. UBu curent de dro)uri 5i a coo . D. A1te6ede1te%e 3&i2iatri6e 3er&$1a%e Bi&t$ri6'% 3&i2iatri6 a1teri$rC ,. Lista crono o)ic7 a tuturor episoade or 5i simptome or anterioare <tratate sau nu=, 4ncep;nd cu ce e mai vechi 5i 4naint;nd c7tre ce e mai recente. *. Descrierea simptome or. 0. Cactorii precipitan6i, dac7 e2ist7. A. #ratamente anterioare 5i r7spunsu a e e, ca 4n &storicu *o ii preBente. <Ce mai *un predictor a r7spunsu ui terapeutic viitor este r7spunsu terapeutic trecut=. /. Spita iB7ri psihiatrice3 perioada, durata, motive e spita iB7rii, tratamente 5i r7spuns, indica6ii e a e2ternare, Dterapia u terioar7E, comp ian6a. E. A1te6ede1te%e 7edi6a%e 3er&$1a%e Bi&t$ri6'% 7edi6a%C ,. Condi6ii 5i tratamente medica e curente. *. .o i 5i tratamente ma>ore anterioare. 0. Spita iB7ri medica e. A. +ntecedente chirur)ica e. #+.-LUL 1A1 SCHEMA ISTORICULUI PSIHIATRIC &. &dentificare &&. +cuBa principa 7 &&&. &storicu *o ii preBente 1. De*ut /. Cactori precipitan6i &1. .o i antecedente +. Psihice .. !edica e C. Cami ia e 1. &storicu persona <anamneBa= +. Prenata 5i perinata .. Copi 7ria mic7 <p;n7 a trei ani= C. Copi 7ria medie <4ntre trei 5i 11 ani=
1
Pe parcursu 4ntre)ii c7r6i, cu e2cep6ia unor men6iuni specifice, referiri e a *o navi, pacien6i, persoane, oameni etc. inc ud am*e e se2e, f7r7 nici o inten6ie de discriminare. 1H
D. Sf;r5itu copi 7riei <pu*ertate p;n7 4n ado escen67= -. 1ia6a adu t7 1. &storic ocupa6iona /. &storic marita 5i re a6iona :. &storic mi itar I. &storic educa6iona J. 'e i)ie G. +ctivitate socia 7 O. Situa6ia ocativ7 curent7 N. &storic e)a <contacte cu e)ea, cu or)ane e de ordine pu* ic7= C. &storic se2ua .
#+.-LUL 1A/ SCHEMA EDAMINRII STRII MINTALE &. Descriere )enera 7 +. PreBentare <aspect= .. Comportament 5i activitate psihomotorie manifest7 C. +titudine &&. -2presia emo6iona 7 +. DispoBi6ie .. +fect C. +decvarea afecte or &&&. 1or*ire &1. 0;ndire 5i percep6ie +. Procese e de );ndire .. Con6inutu );ndirii 1. Sensorium +. Con5tien67 .. (rientare 5i memorie C. +ten6ie 5i concentrare D. Citit 5i scris -. +*i it76i viBuoAspa6ia e C. 0;ndire a*stract7
E. I&t$ri6'% >a7i%ia% ,. !em*rii fami iei A v;rst7, se2. *. !em*ri ai fami iei cu tu *ur7ri sau simptome psihice A istoricu terapeutic <ca mai sus=. !. I&t$ri6'% 3er&$1a%. Scopuri e istoricu ui persona sunt <1= de a descrie evenimente e semnificative de pe parcursu vie6ii pacientu ui A 4n specia ace ea care cauBeaB7 sau e2acer*eaB7 simptome e psihice, 5i </= de a eviden6ia modific7ri e capacit76ii func6iona e de pe parcursu timpu ui. Descrierea inte)ra 7 a ce or de mai >os nu este dec;t rareori necesar7 a fiecare pacient. De e2emp u, indicatorii ma>ori ai deBvo t7rii nu sunt dec;t rareori importan6i a adu 6ii cu tu *ur7ri de pe +2a &, dar sunt 4ntotdeauna importan6i a copii 5i ado escen6i. C inicianu tre*uie s7 efectueBe a e)eri e care se impun curent, hot7r;nd ce anume are semnifica6ie dia)nostic7 pe *aBa informa6ii or primite de a *o nav. ,. Na5tere 5i copi 7rie A uBu de dro)uri de c7tre mam7, comp ica6ii perinata e, temperament, mers, vor*it. *. Copi 7rie A contro u sfincterian, to eran6a fa67 de separare, prietenii, 5co ariBare, activit76i e2tra5co are. 0. +do escen67 A de*utu pu*ert76ii, re a6ii e cu cei de aceea5i v;rst7, 4nt; niri 5i activitate se2ua 7 cu se2u , uB de dro)uri, deBvo tarea inten6ii or profesiona e, 4nv767m;nt, munc7, activit76i e2tra5co are. A. 1;rsta adu t7 A c7s7torie 5i a te re a6ii sentimenta e, istoric se2ua , istoric de munc7, istoric mi itar, uB de dro)uri 5i a coo , deten6ii, interese. +desea este uti ca pacientu s7A5i descrie activit76i e dintrAo Bi o*i5nuit7. III. EFa7e1'% &t:rii 7i1ta%e BESMC -S! este ana o)u e2amin7rii st7rii somatice" constituie o schem7 forma 7, sistematic7, de consemnare a constat7ri or e)ate de );ndirea, sim6irea 5i comportamentu *o navu ui. (*serva6ii e sunt o*iective 5i neinferen6ia e <ceea ce vede6i 5i auBi6i, nu ceea ce crede6i c7 se petrece 4n spate e acestora=. Ln -S! se consemneaB7 numai fenomene e o*servate 4n perioada interviu ui" ce e a te date se consemneaB7 a istoric. 11
A. Pre@e1tare. Lm*r7c7minte 5i i)ien7, atitudine 5i comportament, semne somatice <de e2., tremor, ata2ie a mersu ui=" tre*uie acordat7 aten6ie deose*it7 anorma it76i or 5i e2centricit76i or. B. $r-ire. Producerea fiBic7 a vor*irii, nu con6inutu . 1o um, viteB7, articu are, voca*u ar. C. EF3re&ie e7$i$1a%:. ,. Su*iectiv7 A descrierea de c7tre pacient a st7rii sa e emo6iona e interne <de e2., ?!7 simt trist@=. *. (*iectiv7 A emo6ii e comunicate prin e2presia facia 7, postura corpu ui 5i tonu vocii. 0. ?+fectu @ se fo ose5te frecvent pentru a descrie urm7toare e3 a. Componenta o*iectiv7, o*servat7 a emo6iei. *. 1aria*i itatea emo6iei odat7 cu schim*area );nduri or. <Spre deose*ire de afect, dispoBi6ia descrie tonu emo6iona predominant, de fond=. D. !91dire <i 3er6e3ie ,. Corma );ndirii A modu 4n care idei e se ea)7 4ntre e e. Sunt o)ice 5i orientate c7tre un scopP Dac7 nu, este posi*i ca persoana s7 ai*7 o tu *urare a formei );ndirii, o ?tu *urare forma 7 de );ndire@. *. Con6inutu );ndirii. +norma it76i e inc ud urm7toare e3 a. De iruri A credin6e fi2e, fa se, care nu sunt 4mp7rt75ite de a 6ii. *. &dei de referin67 A evenimente sau 4nt;mp 7ri o*i5nuite, de fiecare Bi, care au o semnifica6ie persona 7 unic7 <de e2., un trec7tor care 45i suf 7 nasu semnific7 perico iminent=. c. (*sesii A );nduri nedorite, intruBive <care dera>eaB7=, adesea de natur7 nep 7cut7 <de e2., );nduri despre activitate se2ua 7 deB)ust7toare, despre comportarea 4n moduri nepotrivite din punct de vedere socia = 5i despre care se consider7, de re)u 7, c7 sunt dinco o de capacitatea pacientu ui de a e contro a <e)oAdistonice=. d. Preocup7ri A );nduri predominante 5i recurente, care nu sunt considerate simptomatice sau nedorite <e)oAsintonice=. e. &nser6ia );nduri or A );nduri care sunt imp antate de c7tre for6e e2terne. f. Curtu <e2tra)erea= );nduri or A );nduri e sunt 4ndep7rtate din mintea persoanei de c7tre a 6ii. 0. Percep6ia a. $a ucina6ii A percep6ii senBoria e )enerate 4n interioru sistemu ui nervos centra 5i care nu sunt dec an5ate de stimu i e2terni. $a ucina6ii e pot s7 se manifeste 4n orice moda itate senBoria 7, iar moda itatea nu are semnifica6ie dia)nostic7 1. *. & uBii A percep6ii senBoria e dec an5ate de un stimu e2tern care este pre ucrat sau interpretat 4n mod )re5it <de e2., pacientu vede mon5tri amenin67tori atunci c;nd se uit7 a ni5te um*re care se mi5c7 pe perete=. E. Se1&$ri'7. +ceast7 sec6iune inc ude eva uarea c;torva func6ii co)nitive care descriu inte)ritatea )enera 7 a sistemu ui nervos, fiecare func6ie referinduAse a o re)iune diferit7 a creieru ui. +norma it76i e sensoriumu ui se 4nt; nesc 4n de irium 5i 4n demen67 5i treBesc suspiciunea unei cauBe su*iacente medica e sau e)ate de dro)uri a simptome or. !u te din informa6ii e despre sensorium pot fi cu ese prin o*servarea pacientu ui 4n cursu interviu ui )enera . Pentru descrierea mai precis7 a deficien6e or constatate se pot fo osi teste specifice a e func6iuni or co)nitive <#a*e u 1A:=. ,. + ert7 A intensitatea st7rii de ve)he, constant7 sau f uctuant7. *. (rientare a persoan7 A <dac7 pacientu 5tie cine este, dac7 recunoa5te e2aminatoru , dac7 45i d7 seama de natura interac6iunii cu e2aminatoru = 4n spa6iu 5i 4n timp. Dac7 pacientu este deBorientat, se va descrie amp oarea <4ntinderea= deBorient7rii3 pacientu 5tie una, dar nu 5i Biua din s7pt7m;n7P Nume e ora5u ui, dar nu 5i pe ce a spita u uiP 0. Concentrare A capacitatea de aA5i foca iBa 5i men6ine aten6ia. A. !emorie A evocarea 4ndep7rtat7, recent7 5i imediat7. /. Ca cu minta A poate pacientu s7 fac7 4n minte opera6ii aritmetice simp eP 5. Cond de cuno5tin6e A 4nre)istreaB7 *o navu evenimente e din umea e2terioar7 c7rora e este e2pusP G. Mudecat7 a*stract7 A capacitatea de a trece de a un concept )enera a a tu 5i 4napoi, cu e2emp e specifice <de e2., fruct A m7r=. #+.-LUL 1A: TESTE ALE EUNC=IEI CO!NITI E EOLOSITE HN SEC=IUNEA REEERITOARE LA SENSORIUM A EDAMINRII STRII MINTALE E'16ia H1tre-:riIC$7e1tarii 1. + ert7 <ve)he= 1. (*serva6i )radu de preBen67 4n mediu a pacientu ui 5i modific7ri e nive u ui de activare /. (rientare /. ?Qti6i unde v7 af a6iP Ce este c 7direa aceastaP Ln ce ora5 suntemP Cine sunt euP De ce am aceast7 discu6ie cu dumneavoastr7P Ln ce dat7 suntem aBiP Luna, anu , anotimpu P Ln ce perioad7 a Bi ei ne af 7mP -ste diminea6a sau searaP@ :. Concentrare :. ?Spune6i pe itere cuv;ntu scaun( +cum spune6iA
1
$a ucina6ii e o factiveK)istative 5i ha ucinoBe e pot s7 su)ereBe, 4ns7, pato o)ie or)anic7 cere*ra 7. 1/
I. !emorie
J. Ca cu minta
G. Condu de cuno5tin6e
O. Mudecata a*stract7
pe itere de a coad7 a cap. Num7ra6i de a o sut7 4napoi din 5apte 4n 5apte. Spune6i uni e anu ui de a decem*rie 4napoi.@ I. &mediat73 ?'epeta6i dup7 mine numere e urm7toare3 O, :, 1, N, G@. 'ecent73 ?17 ro) s7 6ine6i minte urm7toare e trei ucruri3 c;ine pekineB, creion ro5u 5i fri)ider. Dup7 c;teva minute am s7 v7 ro) s7 e repeta6i@. ?Ce a6i m;ncat ieri sear7P Ce a6i m;ncat aBi diminea67P@ Pe termen un)3 ?La ce adres7 a6i ocuit atunci c;nd era6i a 5coa a e ementar7P Cum 4 chema pe 4nv767toru pe care Aa6i avut 4n c asa a patraP@ I1di6aie; Dac7 ve6i 4ntre*a despre ucruri hiperA 4nv76ate, cum ar fi date a e na5terii sau numere de te efon ori seria *u etinu ui de identitate, nu ve6i testa cu acurate6e memoria pe termen un). J. ?Dac7 o p;ine cost7 ..... ei 5i p 7ti6i cu o h;rtie de .... ei D*ancnota sau moneda imediat superioar7E, c;t tre*uie s7 primi6i restP C;t fac 1F 5i cu 1:P C;t fac /: f7r7 1JP@ I1di6aie; Lntre*7ri e tre*uie s7 testeBe numai c;te o sin)ur7 func6ie" dac7 fo osim sc7deri e de 5apte seriate pentru testarea concentr7rii, acestea nu mai tre*uie fo osite 5i pentru testarea ca cu u ui minta . G. ?Care este capita a 'om;nieiP Care este capita a Cran6eiP Dar a +mericii <a S.U.+.=P Care au fost u timii patru pre5edin6i ai 'om;nieiP Cine este primAministru 4n 'om;niaP Cine este pre5edinte e S.U.+P Ce mai e pe a 5tiri Bi e e asteaP@ Lntre*7ri e tre*uie formu ate 6in;nd seama de v;rsta, nive u educa6iona 5i interese e pacientu ui. O. ?Care este asem7narea dintre un m7r 5i o portoca 7P Ce vor s7 spun7 oamenii atunci c;nd Bic RS7 nu dai vra*ia din m;n7 pe cioara de pe )ardPR +m s7 v7 spun trei cuvinte" care din e e nu se potrive5te cu ce e a te3 piatr7, copac, pas7re@/.
J. Critica *o ii A capacitatea de aA5i recunoa5te 5i 4n6e e)e proprii e simptome. 4. Mudecata A capacitatea de a ua hot7r;ri *une 4n e)7tur7 cu sine, de a se comporta 4n moduri acceptate socia 5i de a coopera a tratament. I . EFa7e1'% 7edi6a% <i 1e'r$%$8i6 La eva uarea ini6ia 7 a oric7rui *o nav psihic tre*uie uat7 4n considerare e2aminarea somatic7 comp et7, inc usiv e2amenu neuro o)ic. +cestea sunt deose*it de indicate 4n urm7toare e situa6ii3 A. Pacientu este spita iBat. B. Sunt preBente semne somatice <de e2., pupi e di atate, mers ata2ic=. C. Pacientu are o *oa 7 medica 7 <curent7 sau antecedent7=. D. +numite e emente din istoric sau din e2amenu st7rii minta e pun pro* ema unei cauBe su*iacente medica e sau e)ate de dro)uri. ,. De*utu *rusc a simptome or psihiatrice, 4n a*sen6a antecedente or. *. &storic de uB concurent semnificativ a dro)uri or sau a coo u ui. 0. Simptome somatice <de e2., )re6uri, into eran6a fri)u ui=. A. +norma it76i a e sec6iunii referitoare a sensorium din e2amenu st7rii minta e. . Te21i6i de eFa7i1are 3&i2iatri6:
/
Ln practic7, a noi se fo osesc frecvent 5i ?povestiri e a*surde@3 desfiin6area u timu ui va)on a trenuri or, upii care sAau m;ncat 4ntre ei p;n7 nu au mai r7mas dec;t coBi e etc. 1:
C inicianu tre*uie s7 sta*i easc7 re a6ia D?raportu @E cu *o navu 5i s7 creeBe o atmosfer7 de 4ncredere 5i de confiden6ia itateKdeBv7 uire. A. Durata tipic7 a consu ta6iei este de IJAGH de minute 5i tre*uie sta*i it7 de a 4nceput 4mpreun7 cu pacientu . B. Consu ta6ia tre*uie s7 ai*7 oc 4ntrAo 4nc7pere conforta*i 7, cu i uminare p 7cut7. -2aminatoru tre*uie s7 evite 4ntreruperi e, cum ar fi convor*iri e te efonice de rutin7. C. Se 4ncepe cu o 4ntre*are )enera 7, de tip deschis <?Ce v7 aduce a noi@P, ?Cum a5 putea s7 v7 a>ut@P= 5i se permite pacientu ui s7 vor*easc7 i*er timp de c;teva minute. Pe m7sur7 ce interviu 4nainteaB7, devin adeseori necesare 4ntre*7ri mai structurate. D. &ntervievatoru tre*uie s7 p7streBe 4n minte cate)orii e de informa6ie care 4i sunt necesare pentru formu area dia)nosticu ui. #otu5i, rareori este necesar s7 se procedeBe 4n mod ri)id, dup7 o ist7. E. Uneori, dac7 pacientu deviaB7 sau este nefoca iBat Dprea pu6in coerentE, sunt necesare 4ntreruperi po iticoase <?17 ro) s7 m7 scuBa6i c7 v7 4ntrerup, dar a5 vrea s7 revenim a ceea ce spunea6i adineaori@=. E. Se vor fo osi at;t 4ntre*7ri deschise c;t 5i 4nchise <#a*e u 1AI=. ,. Lntre*7ri deschise A e2aminatoru furniBeaB7 pu6in7 structur7 sau or)aniBare <?1or*i6iAmi despre copi 7ria dumneavoastr7@=. a. Se fo osesc frecvent a 4nceputu 5i 4n partea ini6ia 7 a interviu ui. *. Con6inutu or nu este imitat de preconcep6ii e e2aminatoru ui. c. Pro*a*i itate mai mare de a permite deBv7 uirea DmanifestareaE tu *ur7ri or forma e de );ndire. d. Pacien6i or poate s7 e fie mai u5or s7 spun7 ceea ce au de spus dac7 nu sunt 4ntrerup6i. #+.-LUL 1AI A ANTAJE KI DEZA ANTAJE ALE HNTREBRILOR CU EINAL DESCHIS KI HNCHIS A&3e6t'% H1tre-:ri %ar8i, 6' >i1a% de&62i& H1tre-:ri i1tite, 6' >i1a% L162i& +utenticitate )idicat *oas Produc formu 7ri spontane ?Conduc@ pacientu Cia*i itate *oas )idicat Pot s7 duc7 a r7spunsuri care nu Coca iBare mai *un7, dar pot s7 sunt 4ntotdeauna ace ea5i su)ereBe r7spunsuri e PreciBie *oas )idicat &nten6ia 4n care se pune 4ntre*area &nten6ia 4ntre*7rii este c ar7 este va)7 pentru *o nav -ficien6a ca timp *oas )idicat - a*or7ri circumstan6ia e Lntre*7ri e pot s7 4ndemne a r7spunsuri daKnu +coperire dia)nostic7 *oas )idicat cuprinB7toare Pacientu este ce care a e)e &ntervievatoru este ce care a e)e su*iectu su*iectu +ccepta*i itatea pentru pacient &ariabil &ariabil !a>oritatea *o navi or prefer7 s7 Unii pacien6i prefer7 verific7ri se e2prime i*er" unii devin c are" a tora e disp ace s7 fie reBerva6i 5i se simt 4n nesi)uran67 4mpin5i c7tre un format de tip daKnu Din3 (thmer -, (thmer SC3 #he Critical 'nter!ie+ ,sing DSM-'&( ,ashin)ton, DC, +merican Psychiatric Press, 1FNF3IN, cu permisiune. #+.-LUL 1AJ INTER EN=IILE SUPORTI E KI OBSTRUCTI E Suporti!e 1. Lncura>are /. 'easi)urare :. Confirmarea emo6iei I. Comunicare nonAver*a 7 .bstructi!e 1. Lntre*7ri e compuse <mu tip e=
Pacientu 3 ?Nu prea m7 pricep a vor*e@. !edicu 3 ?Cred c7 vAa6i descris situa6ia foarte *ine@. !edicu 3 ?Ln6e e) acum c;t de mu t vAa6i speriat atunci c;nd a6i sim6it toate acestea, dar cred c7 au s7 r7spund7 destu de *ine a tratament@. !edicu 3 ?Chiar 5i acum vAau dat acrimi e c;nd a6i vor*it despre mama dv.@. Posturi a e corpu ui 5i e2presii facia e care denot7 interes, preocupare 5i aten6ie. 1I
/. Lntre*7ri e care condamn7 mora <?>udec7@ pacientu = :. Lntre*7ri e cu ?de ceP@ I. &)norarea unei pro* eme ridicate de *o nav
J. !inima iBare sau respin)ere
G. Sfaturi premature
O. Comunicare nonAver*a 7
!edicu 3 ?1i sAa 4nt;mp at s7 auBi6i voci 5i vi se pare c7 cei din >ur vor s7 v7 fac7 r7u@P !edicu 3 ?1Aa6i purtat 5i cu a 6ii a fe de r7u ca 5i cu so6ia dv.@P !edicu 3 ?De ce sim6i6i c7 v7 este fric7 atunci c;nd ie5i6i din cas7@P Pacientu 3 ?Nu pot s7 dorm noaptea@. !edicu 3 ?1i sAa schim*at pofta de m;ncare@P Pacientu 3 ?!7 treBesc mereu din cauBa co5maruri or despre fiica mea@. !edicu 3 ?Sim6i6i c7 ave6i mai pu6in7 ener)ie ca de o*icei@P Pacientu 3 ?Nu mai pot s7Ami 6in eviden6a che tuie i or a5a cum 4mi este necesar@. !edicu 3 ?(, nu v7 face6i )ri>i, o mu 6ime de oameni nici nu 4ncearc7@. Pacientu 3 ?!unca a devenit aproape insuporta*i 7. SuperviBoarea mea m7 urm7re5te ca un u iu 5iAmi face o*serva6ie 5i pentru ce e mai ne4nsemnate )re5e i@. !edicu 3 ?De ce nuAi scrie6i despre nemu 6umiri e dv.@P C7scatu , uitatu a ceas. Pacien6ii pot adesea s7 sesiBeBe ipsa de aten6ie a intervievatoru ui datorit7 a*sen6ei e2presivit76ii facia e sau a mi5c7ri or corpu ui.
*. Cu fina 4nchis A se so icit7 r7spunsuri faptice, concrete, a 4ntre*7ri specifice. <?C;6i ani de 5coa 7 a6i f7cut@=P a. Sunt uti e pentru c arificare informa6ii or 5i pentru cu e)erea de date faptice. *. Sunt necesare pentru preciBarea informa6ii or ne)ative semnificative <.o navii nu vor*esc spontan dec;t rareori despre ceea ce nu simt=. c. Cresc eficien6a interviu ui. d. Pot s7 fie necesare 4n caBu *o navi or psihotici, paranoiBi sau depresivi. !. &nterven6ii e suportive 5i o*structive. Pe ;n)7 str;n)erea de informa6ii, intervievatoru arat7 *o navu ui c7 a recep6ionat ceea ce a spus acesta DfurniBeaB7 feed*ackE, ofer7 reasi)ur7ri 5i reac6ioneaB7 empatic a spuse e pacientu ui. Postura corpu ui 5i e2presii e fe6ei e2aminatoru ui transmit informa6ii. C asificarea interven6ii or ca ?suportive@ sau ?o*structive@ se face 4n func6ie de m7sura 4n care e e cresc f u2u de informa6ie sau 4m*un7t76esc ori 4nr7ut76esc re a6ia Draportu E cu *o navu <veBi e2emp e 4n #a*e u 1AJ=. H. Niciodat7 sesiunea de e2aminare nu tre*uie 4nre)istrat7 f7r7 consim67m;ntu *o navu ui. Consemnarea de note scrise 4n cursu interviu ui tre*uie redus7 a minimum. I. Sit'aii de i1ter?ie?are &3e6ia%e Une e situa6ii de interviu necesit7 modificarea tehnici or sau a accentu ui principa a interviu ui. - e sunt sumariBate 4n #a*e u 1AG. #+.-LUL 1AG SITUA=II SPECIALE DE INTER IU &. Pacien6i psihotici +. Lntre*7ri e scurte, concrete, sunt mai *une dec;t 4ntre*7ri e un)i, a*stracte. .. #7ceri e pre un)i, 4ntre*7ri e cu fina deschis 5i 4ntre*7ri e ipotetice pot s7 ai*7 efecte deBor)aniBatoare. C. Lntre*a6i despre fenomeno o)ia ha ucina6ii or, dac7 acestea sunt preBente <de e2., moda itatea senBoria 7, c aritatea, conte2tu , r7spunsu pacientu ui=. D. +tunci c;nd pune6i 4ntre*7ri despre de iruri, 4ncerca6i s7 nu se vad7 dac7 crede6i sau nu 4n ceea ce sus6ine pacientu . -. De iruri e nu tre*uie contraBise direct, dar se poate investi)a t7ria cu care sunt sus6inute3 ?1Aa6i pus vreodat7 pro* ema c7 ucruri e acestea sAar putea s7 nu fie adev7rate@P &&. Pacien6i depresivi +. Poate s7 fie necesar ca e2aminatoru s7 fie mai directiv 5i mai activ <mai ener)ic= ca de o*icei" poate s7 fie necesar ca 4ntre*7ri e s7 fie repetate. 1J
.. #re*uie investi)at7 preBen6a simptome or psihotice. C. #re*uie puse 4ntre*7ri despre idea6ia 5i p anuri e de sinucidere <acest ucru este va a*i pentru to6i *o navii, nu numai pentru cei care sunt depresivi=. 1. -2emp e e de 4ntre*7ri care s7 deschid7 acest su*iect inc ud3 ?1i sAa p7rut vreodat7 c7 via6a nu merit7 s7 fie tr7it7@P ?1A a6i );ndit vreodat7 s7 v7 face6i un r7u@P /. +tunci c;nd pacientu are idei de sinucidere, 4ntre*a6i despre inten6ie, p anuri, mi> oace 5i despre consecin6e e pe care se );nde5te c7 e va avea sinuciderea sa. &&&. Pacien6i a)ita6i 5i poten6ia vio en6i +. !a>oritatea vio en6e or nepremeditate sunt precedate de un prodrom de :H p;n7 a GH de minute de a)ita6ie psihomotorie din ce 4n ce mai mare3 mers 4ncoace 5i 4nco o, ovituri cu pumnu 4n o*iecte K Biduri, im*a> B)omotos 5i a*uBiv. .. &nterviu tre*uie s7 se desf75oare 4ntrAun mediu ini5tit, nestimu ant. C. +si)ura6iAv7 c7 at;t pacientu c;t 5i e2aminatoru au acces faci a ie5irea din ocu respectiv. D. -vita6i comportamente e care ar putea fi interpretate ca amenin67toare3 s7 v7 4n7 6a6i 4n picioare asupra pacientu ui, s7 4 privi6i fi2, s7 4 atin)e6i. -. Nu v7 t;r)ui6i cu *o navu . C. Lntre*a6i despre arme Dinc usiv arme a *e A cu6ite etc.E, dar nu e ua6i dumneavoastr7" da6i dispoBi6ii s7 fie depoBitate 4ntrA un oc si)ur. 0. Dac7 a)ita6ia *o navu ui continu7 sau se accentueaB7, 4nceta6i interviu dac7 este posi*i . Dac7 nu, ua6i 4n considerare conten6ia fiBic7 sau chimic7. &1. .o navi din cu turi 5i medii diferite +. Uti iBarea DS!A&1A#' nu a fost va idat7 4n toate 67ri e. .. Simptome e re ative <de e2., retra)erea socia 7= pot s7 fie mai )reu de eva uat dec;t simptome e a*so ute <de e2., ha ucina6ii e= de c7tre un psihiatru care nu cunoa5te cu tura respectiv7. C. 1oca*u aru fo osit a descrierea suferin6ei emo6iona e difer7 de a o 6ar7 a a ta. D. +tunci c;nd este nevoie de interpre6i, ace5tia tre*uie s7 fie ter6e p7r6i deBinteresate, 5i nu mem*ri ai fami iei sau prieteni ai pacientu ui. &nterpre6ii cu pre)7tire de specia itate sunt superiori ce or f7r7 pre)7tire" tuturor tre*uie s7 i se cear7 s7 traduc7 ad iteram, cuv;nt cu cuv;nt, chiar dac7 ceea ce spune pacientu nu are 4n6e es. -. Uneori redarea prin traducere a unei tu *ur7ri forma e de );ndire este imposi*i 7. 1. Pacien6ii seduc7tori +. Comportamentu seductiv are semnifica6ii diferite a diferi6i pacien6i. De e2emp u, poate s7 constituie o defens7 fa67 de sim67minte e de inferioritate, o moda itate ha*itua 7 de re a6ie cu a 6ii sau un mod incon5tient de a p7stra contro u 4ntrAo situa6ie an2io)en7. .. Comportamentu seductiv poate s7 inc ud7 mai mu t dec;t f irtu se2ua " de e2emp u, poate s7 fie o ofert7 de informa6ii de afaceri Dinvesti6iiE accesi*i 7 numai ce or care ucreaB7 4n domeniu respectiv sau propunerea de a face cuno5tin67 cu o persoan7 *ineAcunoscut7, o ce e*ritate. C. C;5ti)u materia sau *eneficiu socia o*6inut de a pacient 4n afara p 76ii e)a e a servicii or medica e este 4ntotdeauna neetic. D. -2aminatoru tre*uie s7 preciBeBe 4n mod c ar c7 oferte e seduc7toare nu vor fi acceptate, dar 4ntrAun mod care s7 nu afecteBe re a6ia cu pacientu 5i care s7 nu a)resioneBe 4n mod nenecesar stima de sine a *o navu ui. 1&. .o navii care mint +. .o navu poate s7 mint7 pentru un c;5ti) <*eneficiu= primar <de e2., ca s7 o*6in7 dro)uri sau s7 fie scutit de ceva A serviciu mi itar, serviciu ca >urat 4n instan67 1= sau pentru un *eneficiu secundar <de e2., pentru ace *eneficiu psiho o)ic care decur)e din asumarea ro u ui de *o nav=. .. Ln ipsa unor markeri *io o)ici, poate s7 fie imposi*i de dovedit c7 *o navu minte. #otu5i, pot s7 treBeasc7 suspiciune discrepan6e e su*ti e din re at7ri e *o navu ui, ipsa de o)ic7 intern7 a re at7ri or sau simptome e suspect de atipice /. C. Scopu consu tu ui psihiatric nu tre*uie s7 fie ace a de a evita cu orice pre6 s7 fim 4n5e a6i de *o nav. SuspicioBitatea e2a)erat7 a e2aminatoru ui care este decis s7 nu se ase niciodat7 p7c7 it de vreun pacient nu face dec;t s7 pertur*eBe re a6ia cu *o navu 5i s7 fac7 imposi*i trava iu terapeutic. D. Nu toate neadev7ruri e spuse de *o navi sunt minciuni con5tiente. +tunci c;nd descrie o anumit7 rea itate emo6iona 7, *o navu poate s7 devieBe f7r7 s7 vrea de a rea itatea istoric7. Pacien6ii cu simptome somatoforme 45i raporteaB7 onest simptome e, a5a cum e simt ei a nive con5tient. II. C$1&e71area re@'%tate%$r i&t$ri6'%'i ere1ia%. -2aminarea psihiatric7 se face cu scopu de a sta*i i un dia)nostic. Se poate 4nt;mp a s7 nu fie posi*i 7 sta*i irea unui dia)nostic cert, caB 4n care 4n care se isteaB7, 4n ordinea pro*a*i it76ii, toate dia)nostice e care ar
1 /
Ln SU+. &e5ite din comun <4n func6ie de ta* ou c inic o*i5nuit a tu *ur7rii respective 5i de date e anatomoAfiBio o)ice 5i fiBioA pato o)ice=. 1G
putea s7 e2p ice semne e 5i simptome e de preBentare a e pacientu ui. B. P'16te%e de6i@i$1a%e 7aM$re. Chiar 4n ipsa unui dia)nostic unic, a sf;r5itu eva u7rii eaminatoru tre*uie s7 poat7 s7 r7spund7 a fiecare din 4ntre*7ri e urm7toare3 ,. .o navu este psihoticP Sunt preBente simptome psihotice, cum ar fi ha ucina6ii e, de iruri e, tu *ur7ri e forma e de );ndire severe sau tu *ur7ri e ma>ore a e comportamentu uiP #+.-LUL 1AO EORMULAR DE RAPORTARE MULTIADIAL A E ALURII Cormu aru care urmeaB7 este una din posi*i it76i e de raportare a eva u7ri or mu tia2ia e. Ln une e medii de asisten67, formu aru poate s7 fie fo osit 4n forma preBentat7" 4n a te medii de asisten67, formu aru va fi adaptat 4n func6ie de necesit76i. AXA I: Tulburri clinice Alte condiii care pot face obiectul ateniei clinice Codu dia)nostic SSS,SS SSS,SS SSS,SS Denumirea DS!A&1 SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS
AXA II: Tulburri de personalitate Retardare intal Codu dia)nostic SSS,SS SSS,SS SSS,SS AXA III: !ondiii Denumirea DS!A&1 SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS edicale "enerale
Codu &CDAFAC! Denumirea &CDAFAC!1 SSS,SS SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS SSS,SS SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS SSS,SS SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS AXA I#: Proble e psihosociale $i de ediu
/ifa0i1 T Pr$-%e7e 6' 8r'3'% 3ri7ar de &3riMi1 Specifica0i1 UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU T Pr$-%e7e %e8ate de 7edi'% &$6ia% Specifica0i1 UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU T Pr$-%e7e ed'6ai$1a%e Specifica0i1 UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU T Pr$-%e7e $6'3ai$1a%e Specifica0i1 UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU T Pr$-%e7e de %$6'i1: Specifica0i1 UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU T Pr$-%e7e e6$1$7i6e Specifica0i1 UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU T Pr$-%e7e de a66e& %a &er?i6ii%e de a&i&te1: a &:1:t:ii Specifica0i1 UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU T Pr$-%e7e %e8ate de i1tera6i'1ea 6' &i&te7'% %e8a%I3e1a% Specifica0i1 UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU T A%te 3r$-%e7e 3&i2$&$6ia%e <i de 7edi' Specifica0i1 UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU AXA #: %cala de Evaluare Global a &uncionrii Scorul1 222222222222222222222 Cadrul de timp1222222222222222 Dup73 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation. Copyri)ht /HHH, cu permisiune. *. Condi6ia *o navu ui ar putea s7 fie reBu tatu unei pro* eme su*iacente medica e sau e)ate de dro)uriP 0. Pacientu este e2pus riscu ui de aA5i face un r7u sau de a face r7u a toraP
1
1ersiunea <C!V C inica !odification= care se fo ose5te 4n S.U.+. a C asific7rii &nterna6iona e a !a adii or <C&!K&CD= a (r)aniBa6iei !ondia e a S7n7t76ii < a noi 4n 6ar7 se fo ose5te C&!A1H" 4n SU+ se fo ose5te C&!AF" din acest motiv, coresponden6a dintre c asificarea DS!A&1A#' 5i coduri e numerice a e C&! nu fi)ureaB7 4n edi6ia 4n im*a rom;n7 a acestei c7r6i, cu toate c7 este inc us7 4n ori)ina =. 1O
C. Dia81$&ti6'% 7'%tiaFia%. Ln DS!A&1A#' sunt prev7Bute cinci a2e. Se va eva ua 5i se va comenta fiecare a27 <#a*e u 1A O=. AFa I; Si1dr$a7e%e 6%i1i6e A se va 4nscrie tu *urarea minta 7 <de e2., schiBofrenie, tu *urare *ipo ar7 &=. #ot pe +2a & se isteaB7 5i a te condi6ii care pot s7 constituie o*iectu aten6iei c inice <cu e2cep6ia func6ion7rii inte ectua e iminare=. +cestea sunt pro* eme care nu sunt suficient de severe ca s7 >ustifice un dia)nostic psihiatric <de e2., pro* eme re a6iona e, do iu =. AFa II; T'%-'r:ri de 3er&$1a%itate <i retardare 7i1ta%: A aici se 4nscriu retardarea minta 7 5i tu *ur7ri e de persona itate. De asemenea, tot aici se pot ista mecanisme e de defens7 5i tr7s7turi e de persona itate. -ste posi*i s7 e2iste dia)nostice at;t pe +2a & c;t 5i pe +2a &&. Condi6ia de pe +2a & sau +2a && care este r7spunB7toare de preBentarea pacientu ui a medicu psihiatru sau a spita u psihiatric se nume5te diagnostic principal( #+.-LUL 1AN SCALA DE E ALUARE !LOBAL A EUNC=IONRII B!AE N G'()A' A%%E%%*E+T (& &,+!TI(+I+GLua6i 4n considerare func6ionarea psiho o)ic7, socia 7 5i ocupa6iona 7 pe un continuum ipotetic a s7n7t76iiK*o ii minta e. Nu inc ude6i de)radarea func6ion7rii ca urmare a unor imit7ri fiBice <sau de mediu=. C$d'% <N$t:; Co osi6i coduri intermediare atunci c;nd este caBu , de e2., IJ, GN, O/=. 1HH E'166i$1are &'3eri$ar: L1trN$ %ar8: 8a7: de a6ti?it:i, 3r$-%e7e%e ?ieii 3ar &: 1'Ni &6a3e 1i6i$dat: de &'- 6$1tr$%, e&te 6:'tat de a%ii F1 3e1tr' 7'%ti3%e%e &a%e 6a%it:i 3$@iti?e. E:r: &i73t$7e. FH Si73t$7e a-&e1te &a' 7i1i7e <de e2., u5oar7 an2ietate 4naintea unui e2amen=, >'16i$1are -'1: L1 t$ate d$7e1ii%e, i1tere&at i6ie1t &$6ia%, L1 8e1era% 7'% 6'7it 6' ?ia6a, 1' are 7ai 7'%t de69t 3r$-%e7e &a' L18riM$r:ri -a1a%e, %e8ate de ?iaa 6$tidia1: <de e2., o ?discu6ie@ ocaBiona 7 cu mem*rii N1 fami iei=. NH Da6: &'1t 3re@e1te &i73t$7e, a6e&tea 6$1&tit'ie rea6ii tra1@it$rii e6tare a >'16i$1:rii &$6ia%e, $6'3ai$1a%e &a' <6$%are <de e2., O1 r7m;neri 4n urm7 temporare 4n activitatea 5co ar7=. OH U1e%e &i73t$7e '<$are <de e2., dispoBi6ie co*or;t7 5i u5oar7 insomnie= SAU '1e%e di>i6'%t:i L1 >'16i$1area &$6ia%:, $6'3ai$1a%: &a' <6$%ar: <de e2., chiu ocaBiona , sau 4nsu5irea unor o*iecte din cas7=, dar func6ionare )enera 7 *un7, are une e G1 re a6ii interpersona e semnificative. GH Si73t$7e 7$derate <de e2., afect p at 5i vor*ire circumstan6ia 7, ocaBiona atacuri de panic7= SAU di>i6'%t:i 7$derate L1 >'16i$1area &$6ia%:, $6'3ai$1a%: &a' <6$%ar: <de e2., pu6ini prieteni, conf icte cu cei de aceea5i v;rst7 sau cu co e)ii de J1 munc7=. JH Si73t$7e &e?ere <de e2., idea6ie de sinucidere, ritua uri o*sesive severe, furturi frecvente din ma)aBine= SAU $ri6e a>e6tare &eri$a&: a >'16i$1:rii &$6ia%e, $6'3ai$1a%e &a' <6$%are <de e2., f7r7 I1 prieteni, incapa*i s7 p7streBe un serviciu=. IH Oare6are a%terare a te&t:rii rea%it:ii &a' a 6$7'1i6:rii <de e2., vor*irea este uneori i o)ic7, o*scur7 sau ire evant7= SAU a%terare 7aM$r: L1 69te?a d$7e1ii, 6'7 ar >i 7'16a &a' <6$a%a, re%aii%e >a7i%ia%e, M'de6ata, 891direa &a' di&3$@iia <de e2., un *7r*at depresiv care 45i evit7 prietenii, 45i ne) i>eaB7 fami ia 5i este incapa*i s7 mai ucreBe" un copi care *ate frecvent copii mai mici, :1 este sfid7tor acas7, 5i ia note proaste a 5coa 7=. :H C$73$rta7e1t'% e&te 6$1&idera-i% i1>%'e1at de de%ir'ri &a' 2a%'6i1aii SAU deteri$rare &e?er: a 6$7'1i6:rii &a' M'de6:ii <de e2., uneori este incoerent, ac6ioneaB7 cu totu inadecvat, are preocup7ri suicidare= SAU i1a-i%itate de a >'16i$1a L1 a3r$a3e t$ate d$7e1ii%e <de e2., st7 4n pat toat7 Biua" nu are serviciu, ocuin67 /1 sau prieteni=. /H Pre@e1a '1'i a1'7it 3eri6$% de aNa6e r:' &ie<i &a' a%t$ra <de e2., tentative de sinucidere f7r7 e2pecta6ia c ar7 a mor6ii" este frecvent vio ent" e2cita6ie maniaca 7= SAU $6a@i$1a% 1' 3:&trea@: i8ie1a 3er&$1a%: 7i1i7: <de e2., manipu eaB7 feca e= SAU a%terare 1N
11 7aM$r: a 6$7'1i6:rii <de e2., 4n mare m7sur7 incoerent sau mut=. 1H Peri6$% 3er&i&te1t de %e@are 8ra?: a 3r$3riei 3er&$a1e &a' a a%t$ra <de e2., vio en67 recurent7= SAU i16a3a6itatea 3er&i&te1t: de aN<i 7e1i1e $ 7i1i7: i8ie1: 3er&$1a%: SAU a6t &'i6idar &eri$& 6' 1 eF3e6ta6ia 6%ar: a 7$rii. H &nforma6ie inadecvat7. Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1AF !LOSAR DE MECANISME SPECIEICE DE DEEENS a6ti18 $'t Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni prin ac6iuni, 5i nu prin ref ec6ii sau sentimente. +ceast7 defini6ie este mai ar)7 dec;t conceptu ini6ia , care se referea a a6ti18 $'tAu sim67minte or sau dorin6e or transferen6ia e din cursu psihoterapiei, 5i 4ncearc7 s7 inc ud7 comportamente e care apar at;t 4n cadru c;t 5i 4n afara re a6iei de transfer. Ca defens7, trecerea a act nu este sinonim7 cu ?comportament r7u@, pentru c7 necesit7 dovada c7 respectivu comportament este e)at de conf icte emo6iona e. a%tr'i&7 Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni prin dedicarea fa67 de satisfacerea nevoi or a tora. Spre deose*ire de sacrificiu de sine, caracteristic uneori pentru formarea de reac6ie, persoana care face uB de a truism prime5te )ratificare fie vicariant, fie prin r7spunsu ce or a 6i. a1ti6i3are Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni prin tr7irea de reac6ii emo6iona e 4naintea unor posi*i e evenimente viitoare sau anticip;nd consecin6e e acestora 5i cu uarea 4n considerare a unor r7spunsuri sau so u6ii rea iste, a ternative. de3%a&are Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni prin transferarea unui sim67m;nt sau r7spuns fa67 de un o*iect asupra unui a t o*iectAsu*stitut <de re)u 7 mai pu6in amenin67tor=. de&>a6ere <undoing= Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni prin cuvinte sau comportament menit s7 ne)e sau s7 repare <amendeBe= sim*o ic );nduri, sentimente sau ac6iuni inaccepta*i e. di&$6iere Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni printrAo ruptur7 4n func6ii e, de re)u 7 inte)rate, a e con5tien6ei, memoriei, perceperii de sine sau a mediu ui, sau a e comportamentu ui senBoria Kmotor. >$r7are de rea6ie <sau A forma6iune reactiv7, reaction formation= Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni prin su*stituirea de comportamente, );nduri, sau sentimente diametra opuse proprii or );nduri sau sim67minte inaccepta*i e <de re)u 7, survine 4n con>unc6ie cu represiunea acestora din urm7=. idea%i@are Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni prin atri*uirea de ca it76i poBitive e2a)erate a tor persoane. ide1ti>i6are 3r$ie6ti?: Ca 5i 4n proiec6ie <veBi=, persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni atri*uind a tora, 4n mod fa s, proprii e sa e sentimente, impu suri, sau );nduri inaccepta*i e. Spre deose*ire de proiec6ia simp 7, persoana nu renea)7 cu totu ceea ce proiecteaB7, r7m;n;nd con5tient7 de proprii e afecte sau impu suri, dar atri*uinduA e eronat A drept reac6ii >ustificate A ce ei a te persoane. Nu arareori, persoana induce a tora tocmai sentimente e pe care a creBut ini6ia A eronat A c7 aceia e au despre ea, f7c;nd difici de c arificat cine 5i ce a f7cut mai 4nt;i ce ui a t. i1te%e6t'a%i@are Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni prin fo osirea e2cesiv7 a );ndirii a*stracte sau prin e a*orarea de )enera iB7ri, pentru a contro a sau a reduce a minimum sentimente e tu *ur7toare. i@$%are a a>e6t'%'i Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni prin separarea idei or de sim67minte e asociate ini6ia cu e e. Persoana pierde contactu cu sim67minte e asociate unei idei date <de e2., un eveniment traumatiBant=, r7m;n;nd con5tient7 de e emente e ei co)nitive <de e2., deta ii e descriptive=. 1e8are <denial= Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni prin refuBu de a recunoa5te un anumit aspect dureros a rea it76ii e2terne sau a tr7irii su*iective, aspect care este viBi*i pentru a 6ii. #ermenu negare psihotic7 se fo ose5te atunci c;nd este preBent7 o a terare ma>or7 a test7rii rea it76ii. $71i3$te1: Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni sim6ind sau ac6ion;nd ca 5i cum ar poseda puteri sau a*i it76i specia e 5i ar fi superioar7 a tora. 3r$ie6ie Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni atri*uind a tuia, 4n mod fa s, proprii e sa e sentimente, impu suri, sau );nduri inaccepta*i e. rai$1a%i@are Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni ascunB;nd motiva6ii e rea e a e );nduri or, ac6iuni or sau sentimente or sa e prin e a*orarea de e2p ica6ii reasi)uratoare sau care servesc propriei cauBe < selfser!ing=, dar care sunt incorecte. re3re&i'1e Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni prin e2pu Barea din c;mpu con5tiin6ei a dorin6e or, );nduri or sau tr7iri or pertur*atoare. Componenta afectiv7 a acestora poate s7 r7m;n7 con5tient7, deta5at7 de idei e care i se asociaB7. &6i1dare <splitting= Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni prin compartimenta iBarea st7ri or afective opuse 5i neinte)rarea 4n ima)ini coerente a ca it76i or poBitive 5i ne)ative proprii 5i a e a tora. Dat fiind c7 su*iectu nu poate tr7i simu tan afecte e am*iva ente, puncte e de vedere 5i e2pecta6ii e mai echi i*rate despre sine 5i cei a 6i 1F
sunt e2c use din con5tiin6a emo6iona 7. &ma)ini e de sine 5i ce e o*iectua e tind s7 a terneBe po ar3 e2c usiv iu*itor, puternic, va oros, protector 5i * ;nd A sau e2c usiv r7u, du5m7nos, m;nios, distructiv, re>ectant sau ipsit de va oare. &'-%i7are Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni cana iB;nduA5i sim67minte e sau impu suri e poten6ia ma adaptative 4n comportamente accepta*i e socia <de e2., sporturi ?de contact@ D?dure@E pentru cana iBarea impu suri or de m;nie=. &'3re&i'1e Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or interni sau e2terni evit;nd inten6ionat s7 se );ndeasc7 a pro* eme, dorin6e, sim6iri sau tr7iri pertur*atoare. '7$r Persoana face fa67 conf ictu ui emo6iona sau stresori or e2terni pun;nd accentu pe aspecte e amuBante sau ironice a e conf ictu ui sau stresoru ui. Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssoiation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. AFa III; T'%-'r:ri &a' 6$1diii &$7ati6e A dac7 pacientu are o tu *urare somatic7 <de e2., ciroB7=, aceasta se va ista aici. AFa I ; Pr$-%e7e 3&i2$&$6ia%e '16i$1:rii B!AEC A coteaB7 nive u ce mai ridicat de func6ionare socia 7, ocupa6iona 7 5i psiho o)ic7 a pacientu ui, conform sca ei 0+C <#a*e u 1AN=. Se vor fo osi ca referin67 ce e 1/ uni care preced7 eva uarea curent7. Se coteaB7 de a 1 <nive u ce mai redus= a 1HH <ce mai ridicat= sau H <informa6ie inadecvat7=. Un e2emp u de dia)nostic DS!A&1A#' ar putea s7 arate astfe 3 +2a & SchiBofrenie, tip catatonic +2a && #u *urare de persona itate *order ine +2a &&& $ipertensiune arteria 7 +2a &1 Pro* em7 psihosocia 7 A decesu mamei +2a 1 Scor 0+C curentV :H <comportament inf uen6at de de iruri=. Dia)nosticu diferen6ia 5i dia)nosticu mu tia2ia nu sunt unu 5i ace a5i ucru. #otu5i, com*inarea or este posi*i 7, prin istarea posi*i it76i or mu tip e de dia)nostic diferen6ia pe fiecare a27 potrivit7. D. E$r7'%area 3&i2$di1a7i6:. Pentru anumi6i *o navi, 4n specia pentru cei eva ua6i 4n vederea terapiei psihodinamice, poate s7 fie indicat7 o formu are psihodinamic7. +ceasta se *aBeaB7 pe teoria psihana itic7 5i furniBeaB7 un mode e2p icativ a simptomato o)iei curente 5i a imit7ri or func6iona e 5i interpersona e a e pacientu ui. Cormu area psihodinamic7 nu furniBeaB7 un dia)nostic DS!A&1A#'. Ln formu area psihodinamic7 se inc ud, de re)u 7, urm7toare e3 ,. #7rii e e)ou ui. a. !ecanisme e principa e de defens7 <#a*e u 1AF=. *. 'e) area pu siuni or <dri!es=. c. 'e a6ii e interpersona e. d. #estarea rea it76ii. *. Principa e e conf icte psiho o)ice. 0. &storicu deBvo t7rii.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a acestui su*iect, veBi $s3chiatric 'nter!ie+ 4istor3 and Mental Status E5amination Sec 6(7 p 89: ;n C#$%&''(
/H
/. Semne 5i simptome c inice psihiatrice

I. I1tr$d'6ere 8e1era%: Psihiatrii 45i deBvo t7 capacitatea de a depista condi6ii e minta e din c;teva motive3 pentru a formu a dia)nostice e2acte, pentru a prescrie tratamente eficiente, pentru a oferi pro)nostice fia*i e, pentru a ana iBa pro* eme e psihice 4ntrAun mod c;t mai comp et 5i pentru a comunica fructuos cu a 6i c inicieni. Ca s7 45i 4ndep ineasc7 toate aceste scopuri, psihiatrii tre*uie s7 devin7 e2per6i 4n domeniu im*a>u ui psihiatriei" tre*uie s7 4nve6e s7 recunoasc7 5i s7 defineasc7 semne e 5i simptome e comportamenta e 5i emo6iona e" iar dup7 toate acestea tre*uie s7 devin7 mae5tri ai o*serv7rii ri)uroase 5i descrierii o)ice a fenomene or minta e a e psihiatriei. !u te din semne e 5i simptome e psihiatrice 45i au r7d7cini e 4n comportamentu norma 5i pot s7 fie 4n6e ese ca puncte diferite de pe un spectru care se 4ntinde de a norma p;n7 a pato o)ic. A. Se71e. (*serva6ii e 5i constat7ri e c inice o*iective, cum ar fi constric6ia afectiv7 sau inhi*i6ia psihomotorie a pacientu ui. B. Si73t$7e. -2perien6e e Dtr7iri eE su*iective descrise de *o navi, cum ar fi dispoBi6ia depresiv7 sau ipsa de ener)ie. C. Si1dr$7. 0rup de semne 5i simptome care formeaB7 4mpreun7 o condi6ie ce poate fi recunoscut7" sindromu poate s7 fie mai echivoc dec;t o tu *urare sau *oa 7 specific7. II. De>i1iii a%e &e71e%$r <i &i73t$7e%$r 3&i2iatri6e , Ln continuare sunt definite, 4n ordine a fa*etic7, o serie de fenomene minta e e)ate de semne 5i simptome. A-'%ie; &mpu s redus de a ac6iona 5i );ndi <cu a te cuvinte, a*sen6a voin6ei=, 4n asociere cu indiferen6a fa67 de consecin6e. +pare prin deficit neuro o)ic, 4n depresie, 4n schiBofrenie. A6a%6'%ie; Pierderea capacit76ii de a efectua ca cu e" nu este cauBat7 de an2ietate sau de deficitu de concentrare. +pare prin deficit neuro o)ic, 4n tu *ur7ri e de 4nv76are. A6r$>$-ie; #eama de ocuri 4na te. Adiad$6$Oi1e@ie; &ncapacitatea de a e2ecuta mi5c7ri a ternative rapide. A>a@ie; (rice tu *urare a 4n6e e)erii sau e2prim7rii im*a>u ui cauBat7 de o eBiune cere*ra 7. Pentru tipuri e de afaBie, veBi fiecare termen specific. A>e6t; #r7irea su*iectiv7 5i direct7 a emo6iei ata5ate idei or sau repreBent7ri or minta e a e o*iecte or. +fectu are manifest7ri e2terioare care pot fi c asificate ca restric6ionate, tocite, ap atiBate, ar)i, a*i e, adecvate sau inadecvate. &ezi "i di&3$@iie. A>e6t 6$1&tri6i$1at; 'educere a intensit76ii tonu ui sim6irii, care este mai pu6in sever7 dec;t cea din afectu tocit. A>e6t i1ade6?at; #on emo6iona care nu se )7se5te 4n armonie cu ideea, );ndu sau vor*irea care 4 4nso6e5te. Se 4nt; ne5te 4n schiBofrenie. A>e6t %a-i%; -2presie afectiv7 caracteriBat7 prin modific7ri rapide 5i *ru5te, ne e)ate de stimu i e2terni /. A>e6t 3%at; +*sen6a tota 7 sau aproape tota 7 a oric7ror semne de e2presie afectiv7. A>e6t re&tri6i$1at; 'educere a intensit76ii tonu ui sim6irii care este mai pu6in sever7 dec;t 4n afectu tocit dar este c ar preBent7. &ezi "i a>e6t 6$1&tri6i$1at. A>e6t t$6it; #u *urarea a afecte or manifestat7 prin reducerea sever7 a intensit76ii tonu ui e2terna iBat a sim67minte or" unu din simptome e fundamenta e a e schiBofreniei, conform ui -u)en . eu er. A8itaie; +n2ietate sever7 asociat7 cu ne ini5te motorie. A8itaie 3&i2$7$t$rie; $iperactivitate fiBic7 5i minta 7 care este, de o*icei, neproductiv7 5i se asociaB7 cu o senBa6ie de furtun7 interioar7, a5a cum apare 4n depresia a)itat7. A8$ra>$-ie; Crica pato o)ic7 de ocuri deschise sau de p7r7sirea mediu ui fami iar a ocuin6ei. Poate s7 se 4nso6easc7 sau nu de atacuri de panic7. A8re&i?itate; +c6iune ener)ic7, cu scop, ver*a 7 sau fiBic7" corespondentu motor a afectu ui de furie, m;nie sau osti itate. +pare 4n deficitu neuro o)ic, tu *urarea de o* tempora , tu *ur7ri e de contro a impu suri or, manie, schiBofrenie. AOati@ie; SenBa6ie su*iectiv7 de ne ini5te motorie, manifestat7 prin nevoia intens7 de a fi 4n mi5care continu7" poate s7 fie considerat7 un efect secundar e2trapiramida a medica6iei antipsihotice. Poate fi confundat7 cu a)ita6ia psihotic7. A%eFiti7ie; &ncapacitatea de a descrie sau de con5tientiBa proprii e emo6ii sau dispoBi6ii, sau de a e a*ora asupra fanteBii or e)ate cu depresia, a*uBu de su*stan6e 5i tu *urarea de stres posttraumatic. A7-i?a%e1:; Coe2isten6a a dou7 impu suri opuse 4n e)7tur7 cu un ace a5i ucru a aceea5i persoan7 5i 4n ace a5i timp. Se 4nt; ne5te 4n schiBofrenie, st7ri e *order ine, tu *urarea o*sesivAcompu siv7. A71e@ie; &ncapacitatea tota 7 sau par6ia 7 de evocare a tr7iri or anterioare" poate fi de ori)ine or)anic7 <tu *urare amneBic7= sau emo6iona 7 <amneBia disociativ7=. A1ter$8rad: BAAC; Pierderea memoriei pentru evenimente e care urmeaB7 de*utu ui amneBiei"frecvent7 dup7 traumatisme cranioAcere*ra e. Retr$8rad: BARC; Pierderea memoriei pentru evenimente e care preced7 de*utu amneBiei.
1
!u te din defini6ii e inc use aici pot s7 suscite o*iec6ii din partea psihiatri or europeni <inc usiv din partea ce or rom;ni=. Pentru o mai *un7 cunoa5tere a semio o)iei psihiatrice se recomand7 fo osirea unor referin6e sup imentare. / Sau e)ate de stimu i e2terni minori. /1
A1er8ie; Lips7 de ener)ie. A12ed$1ie; Pierderea interesu ui 5i retra)erea din toate activit76i e o*i5nuite p 7cute. Se asociaB7 adesea cu depresia. A1$7ie; &ncapacitatea de evocare a nume or o*iecte or. A1$reFie; Pierderea sau descre5terea poftei de m;ncare. Ln anore2ia nervoas7, pofta de m;ncare poate s7 se p7streBe, dar pacientu refuB7 s7 m7n;nce. A1$&$81$@ie; &ncapacitatea de a recunoa5te un defect somatic propriu <de e2., pacientu nea)7 para iBia unui mem*ru=. A1Fietate; Sim67m;nt de aprehensiune cauBat de anticiparea unui perico , care poate fi intern sau e2tern. A3atie; #on emo6iona tocit, asociat cu deta5area sau indiferen6a" se 4nt; ne5te 4n une e forme de schiBofrenie 5i depresie. A3raFie; &ncapacitatea de a e2ecuta o activitate motorie vo untar7 cu scop" nu poate fi e2p icat7 prin para iBie sau a t7 afectare motorie sau senBoria 7. Ln apra2ia de construc6ie, pacientu nu poate s7 deseneBe forme *iA sau tridimensiona e. A&$6iaii L1de3:rtate; veBi S 7*irea asocia6ii or. A&$6iaii 3ri1 a&$1a1: Ba&$6iaii 6%a18C; +socia6ie sau vor*ire determinat7 de sunetu , 5i nu de sensu , cuv;ntu ui" cuvinte e nu au e)7tur7 o)ic7" asonan6e e 5i rime e pot s7 domine comportamentu ver*a . Se 4nt; ne5te ce mai frecvent 4n schiBofrenie sau 4n manie. AtaFie; Lips7 de coordonare, fiBic7 sau minta 7. 1. Ln neuro o)ie, se refer7 a pierderea coordon7rii muscu are. /. Ln psihiatrie, termenu de ataFie i1tra3&i2i6: se refer7 a ipsa de coordonare dintre sentimente 5i );nduri 1" se 4nt; ne5te 4n schiBofrenie 5i tu *urarea o*sesivAcompu siv7 sever7. Ate1ie; Concentrare" aspect a con5tien6ei care se refer7 a cantitatea de efort e2ercitat 4n foca iBarea asupra anumitor aspecte a e unei e2perien6e, activit76i sau sarcini. -ste afectat7 de o*icei 4n an2ietate 5i 4n tu *ur7ri e depresive. A'ti&7; veBi 0;ndire autist7. B%$6aM*; Lntrerupere *rusc7 a 5iru ui );ndirii, 4nainte de terminarea unui );nd sau a unei idei" dup7 o scurt7 pauB7, persoana nu 45i aminte5te ceea ce se spunea sau era pe ca e s7 se spun7 <mai este cunoscut 5i ca furt al g<ndurilor=" frecvent 4n schiBofrenie 5i an2ietatea sever7. Cata%e3&ie; Condi6ie 4n care persoana men6ine poBi6ia corpu ui 4n care este pus7" se 4nt; ne5te 4n caBuri e severe de schiBofrenie catatonic7. Sinonim7 cu fle5ibilitas cerea sau fle5ibilitate ceroas( Cata3%eFie; Pierderea temporar7 *rusc7 a tonusu ui muscu ar, cauB;nd s 7*iciune 5i imo*i iBare" poate fi precipitat7 de diferite st7ri emo6iona e 5i este urmat7 frecvent de somn. Crecvent7 4n narco epsie. Catat$1ie; A8itaie BeF6itaieC 6atat$1i6:; +)ita6ie, impu sivitate 5i comportament a)resiv, de mare intensitate. P$&t'rare 6atat$1i6:; +sumarea vo untar7 a unei posturi nepotrivite sau *iBare, men6inute 4n )enera pentru perioade 4nde un)ate de timp. Poate s7 a terneBe pe nea5teptate cu e2cita6ia catatonic7. Ri8iditate 6atat$1i6:; PoBi6ie motorie fi27 5i sus6inut7, care este reBistent7 a modificare. Cir6'7&ta1ia%itate; #u *urare a procese or asociative de );ndire 5i vor*ire 4n care pacientu face di)resiuni 4n am7nunte nenecesare 5i );nduri nepotrivite 4nainte de a comunica ideea centra 7. Se 4nt; ne5te 4n schiBofrenie, tu *urarea o*sesivA compu siv7 5i une e caBuri de demen67. &ezi "i ta18e1ia%itate. C$81iie; Procese e minta e de cunoa5tere 5i con5ientiBare" func6ioneaB7 4n str;ns7 asociere cu >udecata. C$7:; Stare de incon5tien67 profund7, din care persoana nu poate fi treBit7, asociat7 cu responsivitate minim7 sau nedetecta*i 7 a stimu i" se 4nt; ne5te 4n eBiuni sau *o i a e creieru ui, 4n condi6ii sistemice cum ar fi cetoacidoBa dia*etic7 sau uremia 5i 4n into2ica6ia cu a coo 5i a te dro)uri. Coma poate s7 apar7 5i 4n st7ri e catatonice severe 5i 4n tu *urarea conversiv7. C$73'%&i'1e; Nevoia pato o)ic7 de a ac6iona conform unui impu s care, dac7 i se reBist7, produce an2ietate" comportament repetitiv: ca r7spuns a o o*sesie sau e2ecutat 4n conformitate cu anumite re)u i, f7r7 un a t scop 4n sine dec;t ace a de a preveni producerea unui anumit ucru 4n viitor. C$1>a-'%aie; Ump erea incon5tient7 a )o uri or de memorie prin ima)inarea de tr7iri sau evenimente f7r7 *aB7 faptic7, 4nt; nit7 frecvent 4n sindroame e amnestice" tre*uie diferen6iat7 de minciun7. C$1>'@ie B&tare 6$1>'@i$1a%:C; #u *ur7ri a e con5tien6ei manifestate prin orientare deBordonat7 4n raport cu timpu , spa6iu sau persoana. C$1<tie1:A; starea de informare curent7 <a+areness= cu r7spunsuri a stimu ii e2terni.. C$3r$%a%ie; Uti iBarea invo untar7 a unui im*a> vu )ar sau o*scen. Se 4nt; ne5te 4n une e caBuri de schiBofrenie 5i 4n #u *urarea #ourette. ./01 entendu: De>a auBit. & uBia c7 ceea ce aude persoana 4n cauB7 a mai auBit 4nainte. ./01 pans/: De>a );ndit. Condi6ie 4n care un );nd ne mai );ndit niciodat7 este considerat 4n mod eronat ca o repetare a unui );nd anterior. ./01 vu: De>a v7But. & uBie de recunoa5tere viBua 7 4n care o situa6ie nou7 este considerat7 4n mod eronat drept o repetare a unei e2perien6e anterioare.
1 /
Disocierea ideoAafectiv7. Sperrung < *. )erm.=. 'itua . Sau cuno5tin67" a nu se confunda cu con5tiin6a. //
: I
De%ir; Certitudine1 fa s7, *aBat7 pe inferen67 incorect7 despre rea itatea e2tern7, care este sus6inut7 ferm 4n pofida pro*e or sau doveBi or o*iective 5i evidente 4n sens contrar 5i 4n pofida faptu ui c7 a 6i mem*ri ai cu turii respective nu 4mp7rt75esc credin6a respectiv7. De%ir -i@ar; Certitudine fa s7 care este patent a*surd7 sau fantastic7 <de e2., invadatori din spa6iu cosmic au imp antat e ectroBi 4n creieru pacientu ui=. Crecvent 4n schiBofrenie. Ln de iruri e care nu sunt *iBare, con6inutu se situeaB7, de o*icei, 4n domeniu posi*i u ui. De%ir 6$18r'e1t 6' di&3$@iia; De ir a c7rui con6inut se potrive5te cu dispoBi6ia <de e2., pacien6ii depresivi care cred c7 ei sunt r7spunB7tori de distru)erea umii=. De%ir de 6$1tr$%; Convin)erea fa s7 c7 voin6a, );nduri e sau sentimente e unei persoane sunt contro ate de for6e e2terne. De%ir de 8ra1d$are; Concep6ie e2a)erat7 despre importan6a, puterea sau identitatea propriei persoane. De%ir de i1>ide%itate*; Certitudinea fa s7 c7 o persoan7 iu*it7 nu este fide 7" uneori se nume5te gelozie patologic. De%ir de 3er&e6'ie; Convin)erea fa s7 de a fi h7r6uit sau persecutat" se constat7 adesea : a pacien6ii iti)io5i, care au o tendin67 pato o)ic7 de a intenta ac6iuni 4n >usti6ie din cauBa r7u ui tratament ima)inar. -ste ce mai frecvent de ir. De%ir de re>eri1:; Credin6a fa s7 c7 purtarea <comportamentu = a tora se refer7 a persoana ce ui 4n cauB7 5i c7 evenimente e, o*iecte e sau a 6i oameni au o semnifica6ie particu ar7 5i neo*i5nuit7, de re)u 7 de natur7 ne)ativ7" deriv7 din ideea de referin67, c;nd persoane e simt, 4n mod fa s, c7 a 6ii vor*esc despre e e <de e2., convin)erea c7 cei de a #1 sau radio vor*esc despre persoana respectiv7=. &ezi "i tra1&7iterea 891d'ri%$r. De%ir de &:r:6ieA; Convin)erea fa s7 de a fi s7rac sau c7 va fi deprivat de toate posesiuni e materia e. De%ir i16$18r'e1t 6' di&3$@iia; De ir *aBat pe o referin67 incorect7 a rea itatea e2tern7, a c7rui con6inut nu are e)7tur7 cu dispoBi6ia sau este nepotrivit cu dispoBi6ia <de e2., pacien6ii depresivi care cred c7 sunt nou !esia=. De%ir 1i2i%i&t Bde 1e8aieC; De ir depresiv c7 umea 5i tot ceea ce are e)7tur7 cu ea au 4ncetat s7 mai e2iste. De%ir 3ara1$id; &nc ude de iruri e de persecu6ie 5i de iruri e de referin67, contro 5i )randoare. De%ir &$7ati6; De ir referitor a func6ionarea propriu ui corp. De%iri'7; #u *urare minta 7 acut7 reversi*i 7 caracteriBat7 prin confuBie 5i o anumit7 afectare a con5tien6ei" se asociaB7 4n )enera cu a*i itate emo6iona 7, ha ucina6ii sau i uBii 5i cu comportament nepotrivit, impu siv, ira6iona sau vio ent. De3er&$1a%i@are; Sim67m;nt de nerea itate cu privire a sine, a p7r6i a e propriei persoane sau cu privire a mediu 4ncon>ur7tor, care apareJ 4n condi6ii de stres e2trem sau o*osea 7 e2trem7. Se 4nt; ne5te 4n schiBofrenie, tu *urarea de depersona iBare 5i tu *urarea de persona itate schiBotipa 7. De3re&ie; Stare minta 7 caracteriBat7 prin sim67minte de triste6e, sin)ur7tate, disperare, stim7 de sine sc7But7 5i autoA repro5uri" semne e de 4nso6ire inc ud inhi*i6ia psihomotorie sau, uneori, a)ita6ia, retra)erea din contacte e interpersona e 5i simptome ve)etative cum ar fi insomnia 5i anore2ia. #ermenu se refer7 a dispoBi6ia astfe caracteriBat7 sau a o tu *urare a dispoBi6iei. Deraiere Bderai%7e1tC; Deviere treptat7 sau *rusc7 a 5iru ui );nduri or, f7r7 * ocare" se fo ose5te uneori ca sinonim a slbirii asocia0iilor( Derea%i@are; SenBa6ie de rea itate schim*at7 sau c7 ceea ce este 4n >ur sAa modificat. Se 4nt; ne5te de re)u 7 4n schiBofrenie, atacuri e de panic7, tu *ur7ri e disociative. Derei&7; +ctivitate minta 7 care urmeaB7 un sistem o)ic tota su*iectiv 5i idiosincratic 5i care nu ia 4n considerare fapte e rea it76ii sau e2perien6ei. Caracteristic pentru schiBofrenie. &ezi "i 891dire a'ti&t:. De@i12i-iie; 1. Ln 7turarea unui efect inhi*itoriu, ca 4n reducerea func6iei inhi*itorii a corte2u ui de c7tre a coo . /. Ln psihiatrie, i*ertatea mai mare de a ac6iona 4n conformitate cu pu siuni e sau sim67minte e interne 5i cu mai pu6in7 )ri>7 fa67 de restric6ii e dictate de norme e cu tura e sau de supere)o. De@$rie1tare; ConfuBie" afectarea cunoa5terii timpu ui, ocu ui 5i persoanei <poBi6ia se fu ui 4n raport cu cea a t7 persoan7=. Caracteristic7 pentru tu *ur7ri e co)nitive. Di&>$rie; Sim67m;nt de nep 7cere sau disconfort" dispoBi6ie de insatisfac6ie 5i ne ini5te )enera 7. +pare 4n depresie 5i an2ietate. Di&Oi1e@ie; Dificu tate 4n efectuarea mi5c7ri or. Se 4nt; ne5te 4n tu *ur7ri e e2trapiramida e. Di&3$@iie; #on pervaBiv 5i sus6inut a sentimente or care este tr7it intern 5i care, 4n e2treme e sa e, poate s7 inf uen6eBe practic toate aspecte e comportamentu ui 5i perceperii umii de c7tre persoana respectiv7. Se deose*e5te de afect, e2presia e2tern7 a tonu ui interior a sim6iri or.
Convin)ere sau credin67, belief( Ln )enera , 4n mod curent se vor*e5te despre de ir de )e oBie" de fapt, de mu te ori este vor*a nu doar de un de ir de )e oBie
/ : I
C inic, de persecu6ie este important e ruin7, ma>ore. De iru de de iru s7r7cie este o tem7 particu ar7 a 4n de psihoBe iru ui de care este o no6iune mai ar)7 5i mai semnificativ7 c inic <se poate 4nt; ni 4n depresii e cu e emente psihotice con)ruente cu dispoBi6ia=. J Uneori. /:
C$18r'e1t 6' di&3$@iia; Ln armonie, adecvat cu dispoBi6ia" idei care se potrivesc cu dispoBi6ia, frecvente 4n tu *urarea *ipo ar7. I16$18r'e1t 6' di&3$@iia; Nepotrivit cu dispoBi6ia, idei care nu se armoniBeaB7 cu dispoBi6ia, frecvente 4n schiBofrenie. Di&t$1ie; #u *urare motorie e2trapiramida 7 const;nd din contracturi ente, sus6inute, a e muscu aturii a2ia e sau apendicu are. adesea predomin7 o mi5care, conduc;nd a devieri postura e re ativ sus6inute" reac6ii e distonice acute <)rimase facia e, tortico is= se 4nt; nesc ocaBiona a instituirea terapiei medicamentoase antipsihotice. Di&tra6ti-i%itate; &na*i itatea de aA5i foca iBa aten6ia" pacientu nu r7spunde a sarcina pe care o are de efectuat, ci d7 aten6ie unor fenomene ire evante din mediu. Di&tra6ti-i%itate; Condi6ie 4n care *o navu trece de a un su*iect a a tu 4n func6ie de stimu i interni sau e2terni" se 4nt; ne5te 4n manie. Di@artrie; Dificu tate 4n articu are, 4n activitatea motorie de mode are ca vor*ire a sunete or emise, dar nu 5i 4n )7sirea cuvinte or sau 4n )ramatic7. E6$%a%ie; 'epetarea psihopato o)ic7 a cuvinte or sau fraBe or unei persoane de c7tre a ta" tinde s7 fie repetitiv7 5i persistent7. Se 4nt; ne5te 4n une e forme de schiBofrenie, 4n specia 4n tipu catatonic. E%aie BelationC; +fect ce const7 din sim67minte de *ucurie, euforie, triumf, intens7 satisfac6ie de sine sau optimism. +pare 4n manie, situa6ie 4n care nu are o *aB7 4n rea itate. E'>$rie; Sim67m;nt e2a)erat de *un7Astare, care este nepotrivit cu evenimente e rea e. Poate s7 apar7 4n uBu de dro)uri, cum ar fi opiacee e, amfetamine e 5i a coo u . EFa%tare; Sim67m;nt de intens7 e a6ie 5i )randoare. E%eFi-i%itate 6er$a&:; Condi6ie 4n care pacien6ii men6in poBi6ia corpu ui 4n care au fost pu5i. Se mai nume5te 5i catalepsie( E$-ie; Cric7 persistent7, pato o)ic7, nerea ist7 5i intens7 de un o*iect sau de o situa6ie" persoana fo*ic7 poate s7 4n6e ea)7 c7 frica este ira6iona 7 dar, cu toate acestea, nu poate s7 o risipeasc7. E$r7i6aie Bfor icationC; $a ucina6ie tacti 7 ce imp ic7 senBa6ia c7 insecte mici um* 7 pe pie e sau pe su* pie e. Se 4nt; ne5te 4n adic6ia a cocain7 5i 4n de irium tremens. Eri6:; Stare emo6iona 7 nep 7cut7, const;nd din modific7ri psihofiBio o)ice ca r7spuns a o amenin6are sau a un perico rea . Compara0i cu a1Fietate. E'8: de idei; Succesiune rapid7 a );nduri or sau vor*irii fra)mentare 4n care con6inutu se schim*7 *rusc iar vor*irea poate s7 fie incoerent7. Se 4nt; ne5te 4n manie. !91dire a-&tra6t:; 0;ndire caracteriBat7 prin a*i itatea de a sesiBa caracteristici e esen6ia e a e 4ntre)u ui, de a desface 4ntre)u 4n p7r6i componente 5i de a discerne propriet76i e comune. 0;ndirea sim*o ic7. !91dire a'ti&t:; 0;ndire 4n care );nduri e sunt 4n mare m7sur7 narcisice 5i e)ocentrice, cu accent asupra su*iectivit76ii 5i nu o*iectivit76ii 5i f7r7 preocupare pentru rea itate" termenu se fo ose5te ca sinonim pentru autism 5i dereism( Se 4nt; ne5te 4n schiBofrenie, tu *urarea autist7. !91dire 6$16ret:; 0;ndire caracteriBat7 nu de a*stractiBare, ci de ucruri 5i evenimente rea e 5i de e2perien6a imediat7" se 4nt; ne5te a copiii mici, a cei care au pierdut sau nu au deBvo tat a*i itatea de a )enera iBa <ca 4n une e tu *ur7ri minta e co)nitive= 5i a persoane e cu schiBofrenie. A se compara cu 891dire a-&tra6t:. !91dire i%$8i6:; 0;ndire care con6ine conc uBii eronate sau contradic6ii interne" este psihopato o)ic7 numai dac7 este marcat7 5i dac7 nu este cauBat7 de va ori cu tura e sau de deficitu inte ectua . !91dire 7a8i6:; Corm7 de );ndire dereist7" );ndire asem7n7toare cu cea din faBa preopera6iona 7 a copii <Mean Pia)et=, 4n care );nduri e, cuvinte e sau ac6iuni e do*;ndesc putere <de e2., puterea de a cauBa sau 4mpiedica un eveniment=. !ra1di$@itate B8ra1d$areC,; Sim67minte e2a)erate despre importan6a, puterea sau cuno5tin6e e de6inute sau despre identitatea proprie. Se 4nt; ne5te 4n tu *urarea de irant7, st7ri e maniaca e. Ha%'6i1aie; Percep6ie senBoria 7 fa s7 ce apare 4n a*sen6a oric7rei stimu 7ri e2terne re evante 4n moda itatea senBoria 7 imp icat7. Ha%'6i1aii a'diti?e; Ca s7 percep6ie sonor7, de re)u 7 voci dar 5i a te sunete, cum ar fi muBic7. Sunt ce e mai frecvente ha ucina6ii 4n tu *ur7ri e psihiatrice. Ha%'6i1aii 6$18r'e1te 6' di&3$@iia; $a ucina6ii cu con6inut care se potrive5te cu dispoBi6ia depresiv7 sau cu cea maniaca 7 <de e2., pacien6ii depresivi care aud voci care e spun c7 sunt ni5te persoane re e" pacien6ii maniaca i care aud voci care e spun c7 au va oare, putere sau cunoa5tere inf a6ionate=. Ha%'6i1aii 8'&tati?e; Le)ate de )ust. Ha%'6i1aii 2a3ti6e Bta6ti%eC; Le)ate de senBa6ii e de atin)ere. Ha%'6i1aii 2i31a8$8i6e; $a ucina6ii care apar atunci c;nd persoana adoarme" de o*icei nu sunt considerate pato o)ice Ha%'6i1aii 2i31$3$73i6e; $a ucina6ii care apar atunci c;nd persoana se treBe5te din somn, de o*icei nu sunt
1
Ln mod tradi6iona , )randoarea se refer7 a importan6a e2a)erat7 acordat7 propriei persoane. 0randioBitatea poate s7 ai*7 un conte2t mai ar), cum ar fi tematici e de irante cosmice, de reform7 universa 7, sa vare a umii, inven6iiKso u6ii miracu oase a e mari or pro* eme a e Bi ei sau a e omenirii etc <uneori, pacien6ii de acest fe nu preBint7 un de ir de )randoare propriuABis, ei nu 45i acord7 dec;t 4n su*sidiar o importan67 e2a)erat7=. /I
considerate pato o)ice. Ha%'6i1aii i73erati?e; Perceperea fa s7 a unor ordine c7rora persoana se poate sim6i o* i)at7 s7 i se supun7 sau c7rora 4i este incapa*i 7 s7 i se opun7. Ha%'6i1aii i16$18r'e1te 6' di&3$@iia; $a ucina6ii care nu sunt asociate cu stimu i e2terni rea i, a c7ror con6inut nu se potrive5te cu dispoBi6ia depresiv7 sau cu cea maniaca 7 <de e2., 4n depresie, ha ucina6ii care nu imp ic7 teme cum ar fi vinov76ia, pedeapsa meritat7 sau inadecvarea" 4n manie, ha ucina6ii care nu imp ic7 teme cum ar fi va oarea sau puterea inf a6ionate=. Ha%'6i1aii %i%i3'ta1e; Percep6ia fa s7 c7 o*iecte e sunt mu t mai mici dec;t 4n rea itate" se mai numesc 5i 2a%'6i1aii 7i6r$3&i6e. A se compara cu 7a6r$3&ie. Ha%'6i1aii $%>a6ti?e; $a ucina6ii care imp ic7 primar o fac6iaKmirosuri e" apar ce mai frecvent 4n tu *ur7ri e medica e, 4n specia 4n ce e care afecteaB7 o*u tempora . Ha%'6i1aii &$7ati6e; $a ucina6ii care imp ic7 percep6ia unei tr7iri fiBice oca iBate 4n interioru corpu ui. Ha%'6i1aii ?i@'a%e; $a ucina6ii care imp ic7 primar sim6u v7Bu ui. Hi3era6ti?itate; +ctivitate muscu ar7 crescut7. #ermenu este fo osit frecvent pentru a descrie o tu *urare constatat7 a copii, care se manifest7 prin ne ini5te constant7, hiperactivitate, distracti*i itate 5i dificu t76i de 4nv76are. Se 4nt; ne5te 4n tu *urarea prin deficit aten6iona Khiperactivitate. Hi3er71e@ie; 0rad ridicat de re6inere 5i evocare. Poate fi indus7 prin hipnoB7 5i se poate 4nt; ni a une e persoane supradotate" poate s7 constituie, de asemenea, un e ement a tu *ur7rii o*sesivAcompu sive, a unor caBuri de schiBofrenie 5i a episoade or maniaca e din tu *urarea *ipo ar7 &. Hi3er?i8i%e1: B2i3er?i8i%itateC; +ten6ie 5i concentrare e2cesiv7 asupra tuturor stimu i or interni 5i e2terni" se 4nt; ne5te de o*icei 4n st7ri e de irante sau paranoide. Hi3$7a1ie; +norma itate a dispoBi6iei cu caracteristici e ca itative a e maniei, dar ceva mai pu6in intens7. Se 4nt; ne5te 4n tu *ur7ri e *ipo ar7 && 5i cic otimic7. Idee 3re?a%e1t: BovervaluedC; Convin)ere sau idee fa s7 sau nereBona*i 7 care este sus6inut7 dinco o de imite e ra6iunii. -ste mai pu6in intens7 sau de mai scurt7 durat7 dec;t de iru , dar se asociaB7 de o*icei cu *oa a minta 7. Idei de re>eri1:; &nterpretarea incorect7 a incidente or 5i evenimente or din umea e2terioar7 ca de6in;nd o referin67 direct7, persona 7, a propria persoan7" idei e de referin67 se pot constata ocaBiona a persoane norma e, dar apar frecvent a pacien6ii paranoiBi. Dac7 sunt preBente cu frecven67 sau intensitate suficient7 sau dac7 sunt or)aniBate sau sistematiBate, idei e de referin67 constituie de iruri de referin67. I%'@ie; &nterpretatea perceptua 7 incorect7 a unui stimu e2tern rea . A se compara cu 2a%'6i1aie. I16$ere1:; Comunicare ipsit7 de cone2iuni, deBor)aniBat7 sau incomprehensi*i 7. &ezi "i &a%at: de 6'?i1te. H16$r3$rare; !ecanism primitiv de defens7 incon5tient7 4n care repreBentarea psihic7 a unei a te persoane sau aspecte a e unei a te persoane sunt asimi ate 4n propriu se f printrAun proces fi)urativ de in)estie ora 7 sim*o ic7" repreBint7 o form7 specia 7 de introiec6ie 5i este ce mai timpuriu mecanism de identificare. I1&eria 891d'ri%$r; De iru c7 4n mintea cuiva se imp anteaB7 );nduri, de c7tre a 6i oameni sau for6e. Insi"ht BL1e%e8ereI6$1<tie1ti@are, P6riti6a -$%iiQC; 'ecunoa5terea con5tient7 a propriei condi6ii. Ln psihiatrie se refer7 a con5tientiBarea Dcunoa5tereaE 5i 4n6e e)erea propriei psihodinamici 5i a proprii or simptome de comportament ma adaptativ" este foarte important7 pentru faci itarea modific7ri or persona it76ii 5i comportamentu ui persoanei respective. H1t'1e6area 6$1<tie1ei; (rice tu *urare a con5tien6ei 4n care persoana nu este pe dep in treaB7, a ert7 5i orientat7. +pare 4n de irium, demen67 5i tu *urarea co)nitiv7. + terare a orient7rii, percep6iei, 5i aten6iei" se 4nt; ne5te 4n disfunc6ii e cere*ra e. Irita-i%itate; -2cita*i itate anorma 7 sau e2cesiv7, cu m;nie, enervare sau ner7*dare u5or dec an5ate. 2a ais vu: Cenomen paramneBic caracteriBat de senBa6ia fa s7 de nefami iaritate a unei situa6ii rea e care a mai fost tr7it7 anterior. J'de6at:; +ctu minta de comparare sau eva uare a op6iuni or din cadru unui set de va ori dat, cu scopu a e)erii unui curs de ac6iune. Dac7 cursu de ac6iune a es este consonant cu rea itatea sau cu standarde comportamenta e adu te mature, se spune c7 >udecata este intact7 sau norma 7" se spune c7 >udecata este afectat7 dac7 ac6iunea a eas7 este c ar ma adaptativ7, dac7 reBu t7 din deciBii impu sive *aBate pe nevoia de )ratificare imediat7 sau dac7 este 4n a t mod nepotrivit7 cu rea itatea m7surat7 potrivit standarde or mature a e adu tu ui. 'a belle indiff/rence: Litera 4nseamn7 ?frumoasa indiferen67@" atitudine nepotrivit7 de ca m sau ips7 de preocupare 4n e)7tur7 cu diBa*i itatea proprie. Se poate 4nt; ni a pacien6ii cu tu *urare conversiv7. L$8$ree; 1or*ire *o)at7 <rapid7=, su* presiune, coerent7" vor*itu incontro a*i , e2cesiv" se 4nt; ne5te 4n episoade e maniaca e a e tu *ur7rii *ipo are &. Se mai nume5te 5i tahilogie !erbomanie !olubilitate( 7 Ma6r$3&ie; Percep6ia fa s7 c7 o*iecte e sunt mai mari dec;t 4n rea itate" a se compara cu 7i6r$3&ie. Ma1ie; Stare a dispoBi6iei caracteriBat7 prin e a6ie <euforie=, a)ita6ie, hiperactivitate, hiperse2ua itate 5i );ndire 5i vor*ire acce erate <fu)7 de idei=. Se 4nt; ne5te 4n tu *urarea *ipo ar7 &. &ezi "i 2i3$7a1ie. Ma1ieri&7; !i5care invo untar7 de ne5ters, ha*itua 7. Me7$rie; Proces prin care ceea ce se tr7ie5te sau se 4nva67 devine o 4nscriere 4n sistemu nervos centra <4nre)istrarea=, unde
1
Se mai nume5te 5i tahifemie iar vo u*i itatea nu este considerat7 pato o)ic7 prin defini6ie. /J
persist7 cu un )rad varia*i de permanen67 <re6inerea= 5i poate fi reamintit sau re)7sit din depoBit dup7 dorin67 <evocarea=. Me7$rie i7ediat: B3e ter7e1 &6'rtC; Se refer7 a re6inerea imediat7 <a evenimente or din u time e c;teva momente=" mai este cunoscut7 ca memorie de lucru 5i memorie tampon =buffer>. Me7$rie re6e1t:; Se refer7 a evenimente e u time or c;teva Bi e. Me7$rie L1de3:rtat: B3e ter7e1 %'18C; Se refer7 a evenimente e trecutu ui Dpersona E 4ndep7rtat. Mi6r$3&ie; Percep6ia fa s7 c7 o*iecte e sunt mai mici dec;t 4n rea itate. Uneori se nume5te halucina0ie liliputan( A se compara cu 7a6r$3&ie. M'ti&7; +*sen6a or)anic7 sau func6iona 7 a facu t76ii vor*irii. &ezi "i &t'3$r. Ne8ati?i&7; (poBi6ia sau reBisten6a ver*a 7 sau nonAver*a 7 a su)estii e 5i 4ndemnuri e din afar7" 4nt; nit frecvent 4n schiBofrenia catatonic7, 4n care pacientu reBist7 oric7ror eforturi de a fi mi5cat sau face opusu a ceea ce i se cere. Ne$%$8i&7; Cuv;nt sau )rup de cuvinte noi, a c7ror derivare nu poate fi 4n6e eas7" 4nt; nit frecvent 4n schiBofrenie. #ermenu a fost fo osit 5i pentru a desemna un cuv;nt care a fost construit incorect, dar a e c7rui ori)ini r7m;n, totu5i, inte i)i*i e <de e2., pantof de cap, 4nsemn;nd plrie=, dar construc6ii e de acest fe sunt denumite mai corect apro5imri !erbale( O-&e&ie; &dee, );nd sau impu s persistent 5i recurent, care nu poate fi e iminat din con5tien67 prin o)ic7 sau ra6ionament" o*sesii e sunt invo untare 5i e)oAdistonice. &ezi "i 6$73'%&i'1e. Orie1tare; Starea de cuno5tin67 de sine 5i despre ocu 4ncon>ur7tor 4n termenii timpu ui, ocu ui 5i persoanei. Pa1i6:; +tac de an2ietate acut 5i intens, asociat cu deBor)aniBarea persona it76ii" an2ietatea este cop e5itoare 5i se 4nso6e5te de senBa6ia de catastrof7 iminent7. Para3raFie; +ct eronat <ratat=, cum ar fi un lapsus linguae sau r7t7cirea unui o*iect. Creud atri*uie parapra2ii e unor motiva6ii incon5tiente. Per&e?eraie; 1. 'epetarea pato o)ic7 a unui ace a5i r7spuns 4n fa6a unor stimu i diferi6i, ca 4n repetarea ace uia5i r7spuns ver*a a 4ntre*7ri diferite. /. 'epetarea persistent7 a unor cuvinte sau concepte specifice 4n procesu vor*irii. Se 4nt; ne5te 4n tu *ur7ri e co)nitive, schiBofrenie 5i a te *o i minta e. &ezi $i ?er-i8eraie. Retardare Ri12i-iie,S 3&i2$7$t$rie; Lncetinire a activit76ii psihice, motorii, sau a am*e or" se 4nt; ne5te 4n depresie, schiBofrenia catatonic7. Poate s7 survin7 5i opusu ei A a)ita6ia psihomotorie. Retra8erea B>'rt'%C 891d'ri%$rC; De iru c7 proprii e );nduri sunt 4ndep7rtate din minte de c7tre a 6i oameni sau for6e. &ezi "i tra1&7iterea 891d'ri%$r. Sa%at: de 6'?i1te; +mestec incoerent, 4n esen67 incomprehensi*i , de cuvinte 5i )rupuri de cuvinte, 4nt; nit frecvent 4n caBuri e foarte avansate de schiBofrenie. &ezi "i i16$ere1:. S:r:6ia ?$r-irii; Uti iBarea imitat7 a vor*irii" se 4nt; ne5te 4n tu *urarea autist7, schiBofrenia catatonic7, tu *urarea depresiv7 ma>or7. S%:-irea a&$6ia6ii%$r Ba&$6iaii L1de3:rtateC; #u *urare de );ndire sau vor*ire caracteristic7 schiBofreniei, imp ic;nd o tu *urare a pro)resiunii o)ice a );nduri or, manifestat7 ca incapacitatea de a comunica ver*a 4n mod adecvat" idei ne4nrudite 5i f7r7 e)7tur7 4ntre e e trec de a un su*iect a a tu . &ezi "i ta18e1ia%itate. Se71e ?e8etati?e; Ln depresie, simptome caracteristice cum ar fi tu *urarea somnu ui <4n specia treBiri e matina e=, sc7derea poftei de m;ncare, constipa6ia, sc7derea 4n )reutate 5i pierderea r7spunsu ui se2ua . Stare 6$1>'@i?:; Pertur*area orient7rii 4n timp, spa6iu, sau a persoan7. Stere$ti3ie; 'epetarea mecanic7 continu7 a unor activit76i ver*a e sau fiBice" se 4nt; ne5te 4n schiBofrenia catatonic7. St'3$r; 1. Stare de reactivitate descrescut7 a stimu i 5i de con5tien67 mai pu6in dec;t dep in7 fa67 de mediu 4ncon>ur7tor" ca tu *urare a con5tien6ei, indic7 o condi6ie de com7 par6ia 7 sau semiAcom7. /. Ln psihiatrie, se fo ose5te sinonim cu mutism 5i nu imp ic7 neap7rat o tu *urare a con5tien6ei" 4n stuporu catatonic, pacien6ii sunt, de o*icei, con5tien6i de ceea ce 4i 4ncon>oar7. Ta18e1ia%itate; !od de a vor*i indirect, di)resiv sau chiar ire evant, 4n care nu este comunicat7 ideea centra 7. Tra1&7iterea 891d'ri%$r; SenBa6ia c7 proprii e );nduri sunt transmise sau proiectate 4n mediu. &ezi "i retra8erea B>'rt'%C 891d'ri%$r. T'%-'rare de 891dire; (rice tu *urare a );ndirii care afecteaB7 im*a>u , comunicarea sau con6inutu );ndirii" e ementu principa a schiBofreniei. !anifest7ri e se 4ntind de a simp u * oca> 5i circumstan6ia itatea u5oar7 p;n7 a s 7*irea profund7 a asocia6ii or, incoeren67 5i de iruri" se caracteriBeaB7 prin nerespectarea re)u i or semantice 5i sintactice, 4n deBacord cu educa6ia <instruc6ia=, inte i)en6a sau ori)inea cu tura 7 a persoanei. Ti6; !i5care muscu ar7 invo untar7, spasmodic7, stereotip7 a unor )rupuri mici de mu5chi" se o*serv7 4n specia 4n momente de stres sau de an2ietate, rareori ca reBu tat a unei *o i or)anice. Tra1&:; Stare de reducere a con5tien6ei 5i activit76ii, asem7n7toare somnu ui. er-i8eraie; 'epetarea stereotip7 5i ipsit7 de sens a unor cuvinte sau propoBi6ii, a5a cum se vede 4n schiBofrenie. Se mai nume5te 5i catafazie( &ezi "i 3er&e?eraie. $r-ire &'- 3re&i'1e Bpressured speechC; Cre5tere cantitativ7 a vor*irii spontane" vor*ire rapid7, B)omotoas7, acce erat7, a5a cum poate s7 apar7 4n manie, schiBofrenie 5i 4n tu *ur7ri e co)nitive.
Cenomenu c inic a care se refer7 ?retardarea@ psihomotorie este *radikineBiaK*radipsihiaK*radi a ia. Ln im*a rom;n7 este, pro*a*i , mai potrivit s7 ne referim a inhi*i6ie sau entoare psihomotorie, 5i nu a ?4nt;rBiere@. /G
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a acestui su*iect veBi3 Si)ns and Symptoms in Psychiatry, Sec O.:, p GOO, 4n C#PK1&&&.
/O
:. Dia)nostic 5i c asificare 4n psihiatrie

I. I1tr$d'6ere 8e1era%: Sisteme e de c asificare a e dia)nostice or psihiatrice au urm7toare e scopuri3 <1= s7 distin)7 fiecare dia)nostic psihiatric de ce e a te, astfe 4nc;t c inicienii s7 poat7 s7 ofere tratamentu ce mai eficient" </= s7 furniBeBe un im*a> comun tu*uror profesioni5ti or s7n7t76ii minta e, 5i <:= s7 e2p oreBe ace e cauBe a e tu *ur7ri or minta e care 4nc7 nu sunt cunoscute. Ce e mai importante dou7 c asific7ri psihiatrice se )7sesc 4n Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders <DS!, !anua Dia)nostic 5i Statistic a #u *ur7ri or !inta e=, fo osit 4n SU+, 5i 'nternational Statistical Classification of Diseases and )elated 4ealth $roblems <&CDKC&!, C asificarea &nterna6iona 7 Statistic7 a .o i or 5i Pro* eme or de S7n7tate Lnrudite=, care se fo ose5te 4n -uropa. Ce e dou7 sisteme difer7 4n une e privin6e, dar se aseam7n7 4n cea mai mare parte. C asificarea fo osit7 4n aceast7 carte se *aBeaB7 pe reviBia de te2t a ce ei deAa patra edi6ii a DS! <DS!A&1A#'=, pu* icat7 4n anu /HHH de +socia6ia Psihiatric7 +merican7. II. DSMNI NTR DS!A&1A#' isteaB7 1O cate)orii ma>ore de tu *ur7ri minta e, cuprinB;nd peste IHH de *o i distincte. C asificarea oficia 7 5i numere e coduri or DS!A&1A#' <care se fo osesc D4n SU+E 4n raport7ri e medica e 5i pe formu are e de asi)ur7ri= sunt pu* icate a sf;r5itu c7r6ii. Sistemu dia)nostic DS!A&1A#' 4ncearc7 s7 fie fia*i <s7 duc7 a o*6inerea unor ace ea5i reBu tate de c7tre o*servatori diferi6i= 5i va id <s7 m7soare ceea ce se presupune c7 m7soar7, de e2., pacien6ii dia)nostica6i cu schiBofrenie s7 ai*7 4ntrAadev7r schiBofrenie=. DS!A&1A#' fo ose5te o a*ordare descriptiv7, iar 4nainte de sta*i irea unui anumit dia)nostic tre*uie s7 fie preBente semne e 5i simptome e caracteristice a e tu *ur7rii respective. Uti iBarea de criterii specifice cre5te fia*i itatea procesu ui dia)nostic de a un c inician a a tu . III. De>i1iia t'%-'r:rii 7i1ta%e ( tu *urare minta 7 este o *oa 7 cu manifest7ri psiho o)ice sau comportamenta e care se asociaB7 cu suferin67 semnificativ7 5i cu afectarea func6ion7rii, cauBat7 de o pertur*are *io o)ic7, socia 7, psiho o)ic7, )enetic7, fiBic7 sau chimic7. -a se m7soar7 4n termenii devia6iei de a un anumit concept normativ. Ciecare *oa 7 are semne 5i simptome caracteristice <veBi Capito u /=. Pe ;n)7 c asific7ri e din DS!A&1A#', a 6i termeni care se fo osesc 4n psihiatrie pentru descrierea *o ii minta e sunt3 psihotic ne!rotic func0ional organic primar 5i secundar( P&i2$ti6 A pierdere a test7rii rea it76ii 1, cu de iruri 5i ha ucina6ii, de e2., schiBofrenia. Ne?r$ti6 A testarea rea it76ii nu se pierde" se *aBeaB7 pe conf icte <4n principa intrapsihice= sau pe evenimente de via67 an2io)ene" simptome e inc ud o*sesia, fo*ia 5i compu siunea. E'166i$1a% A a*sen6a unor eBiuni structura e cunoscute sau a unei cauBe *io o)ice distincte care s7 e2p ice afectarea func6ion7rii. Or8a1i6 A *oa 7 cauBat7 de un a)ent specific, care produce modific7ri structura e a e creieru ui" se asociaB7, de re)u 7, cu afect7ri co)nitive, de irium sau demen67 <de e2., *oa a Pick=. #ermenu organic nu este fo osit 4n DS!A&1A#' pentru c7 imp ic7 faptu c7 une e tu *ur7ri minta e nu ar avea o component7 *io o)ic7" totu5i, e r7m;ne 4nc7 4n uBu curent. I . C%a&i>i6area t'%-'r:ri%$r L1 DSMNI NTR A. T'%-'r:ri dia81$&ti6ate, de re8'%:, 3e1tr' 3ri7a dat: L1 3ri7a &a' a d$'a 6$3i%:rie &a' L1 ad$%e&6e1: ,. Retardare 7i1ta%:. Cunc6ionare inte ectua 7 su* medie" de*ut 4naintea v;rstei de Bece ani. Se asociaB7 cu afect7ri a e maturiB7rii 5i 4nv767rii 5i cu ma adaptare socia 7" se c asific7 4n func6ie de WuotientAu D?coeficientu @ /E de inte i)en67 <&X=3 '5$ar: <JHAJJ p;n7 a OH=, 7$derat: <:JAIH p;n7 a JHAJJ=, &e?er: </HA/J p;n7 a :JAIH=, sau 3r$>'1d: <su* /HA/J=. *. T'%-'r:ri a%e L1?::rii. Deficite matura6iona e a e deBvo t7rii, asociate cu dificu t76i 4n achiBi6ionarea a*i it76i or specifice arit7eti6e, de &6riere, 5i de %e6t'r:. 0. T'%-'rare a a-i%it:i%$r 7$t$rii. +fect7ri a e deBvo t7rii coordon7rii motorii < t'%-'rare de de@?$%tare a 6$$rd$1:rii=. Copiii cu aceast7 tu *urare sunt adesea ne4ndem;natici 5i necoordona6i. A. T'%-'r:ri a%e 6$7'1i6:rii. +fectare a deBvo t7rii care conduce a dificu t76i 4n producerea unor propoBi6ii adecvate v;rstei <t'%-'rare a %i7-aM'%'i eF3re&i?=, a dificu t76i 4n fo osirea 5i 4n6e e)erea cuvinte or < t'%-'rare 7iFt:,
1
#estarea sau contro u rea it76ii se refer7 a faptu c7 activitatea psihic7 5i comportamenta 7 a fiec7rui om tre*uie s7 concorde cu <s7 fie verificat7 sau ?testat7@ de= rea itatea 4ncon>ur7toare, s7 nu intre 4n contradic6ie f a)rant7 <ce pu6in a nive u *unu ui sim6= cu aceasta. Pre>udec76i e <idei e preconcepute= sau erori e mai mu t sau mai pu6in o*i5nuite de >udecat7 sau de apreciere nu 4nseamn7 c7 persoana respectiv7 5iAa pierdut contro u rea it76ii. / &X nu este, de fapt, un ?coeficient@, adic7 un num7r care tre*uie 4nmu 6it cu a t7 va oare numeric7" odat7 determinat <indiferent de metoda fo osit7=, &X nu mai tre*uie 4nmu 6it cu nimic. Xuotient < *. at.=V de c;te ori <un c;t, reBu tatu unei 4mp7r6iri=. /N
eF3re&i?Nre6e3ti?:, a %i7-aM'%'i=, a dificu t76i de articu are <t'%-'rare >$1$%$8i6:= 5i a tu *ur7ri a e f uen6ei, viteBei 5i ritmu ui vor*irii <-a%-i&7 N stutterin"=. /. T'%-'r:ri 3er?a@i?e a%e de@?$%t:rii . Se caracteriBeaB7 prin comportament autist, atipic 5i retras, imaturitate ma>or7, deBvo tare inadecvat7 5i nedeBvo tarea unei identit76i separate de cea a mamei" se 4mpart 4n t'%-'rare a'ti&t: <comportament stereotip, de re)u 7 4n a*sen6a vor*irii=, t'%-'rare Rett <pierderea vor*irii 5i a a*i it76i or motorii, cu diminuarea cre5terii capu ui=, t'%-'rare di&i1te8rati?: a 6$3i%:riei <pierderea a*i it76i or ver*a e 5i motorii 4naintea v;rstei de Bece ani=, t'%-'rare A&3er8er <comportament stereotip cu oarecare a*i itate de a comunica= 5i un tip 1e&3e6i>i6at L1 a%t 7$d <N+!=. 5. T'%-'r:ri 3ri1 de>i6it ate1i$1a% 5i 6$73$rta7e1t di&r'3ti?. Se caracteriBeaB7 prin inaten6ie, a)resivitate e2cesiv7, de incven67, distructivitate, osti itate 5i sim67minte 1 de re>ec6ie, ne)ativism sau impu sivitate. De o*icei, pacien6ii sunt e2pu5i unei discip ine parenta e 4nt;mp 7toare DnesistematiceE sau punitive. Se 4mpart 4n t'%-'rarea 3ri1 de>i6it ate1i$1a%I2i3era6ti?itate <durat7 scurt7 a men6inerii aten6iei vo untare, impu sivitate=, t'%-'rarea de 6$1d'it: <de incven67=, 5i t'%-'rarea $3$@ii$1a%: de &>idare <ne)ativism=. G. T'%-'r:ri a%i7e1tare a%e 3eri$adei de &'8ar &a' a%e 3ri7ei 6$3i%:rii . Se caracteriBeaB7 prin ha*itudini a imentare 5i a e m;ncatu ui pertur*ate sau *iBare, care 4ncep de o*icei 4n copi 7rie sau ado escen67 5i continu7 5i 4n via6a adu t7. Se 4mpart 4n 3i6a <consumu unor su*stan6e nenutritive= 5i t'%-'rarea 3ri1 r'7i1aie* <re)ur)ita6ie sau remastica6ie=. J. T'%-'r:ri a%e ti6'ri%$r. Se caracteriBeaB7 prin mi5c7ri fiBice sau sunete voca e *ru5te, invo untare, recurente, stereotipe. Se 4mpart 4n t'%-'rarea T$'rette <ticuri voca e 5i copro a ie=, t'%-'rarea 6r$1i6: a ti6'ri%$r 7$t$rii &a' ?$6a%e 5i t'%-'rarea tra1@it$rie a ti6'ri%$r. 4. T'%-'r:ri de e%i7i1are. &ncapacitate a p7str7rii contro u ui sfincterian ana < e16$3re@i&= sau urinar <e1're@i&=, din cauBa imaturit76ii fiBio o)ice sau psiho o)ice. ,+. A%te t'%-'r:ri a%e 6$3i%:riei 7i6i, 6$3i%:riei &a' ad$%e&6e1 6ei. M'ti&7'% e%e6ti? <refuBu vo untar de a vor*i=, t'%-'rarea rea6ti?: a ata5a7e1t'%'i di1 3eri$ada de &'8ar &a' 3ri7a 6$3i%:rie <afectarea sever7 a capacit76ii de re a6ionare, de*ut;nd 4naintea v;rstei de cinci ani=, t'%-'rarea 7i<6:ri%$r &tere$ti3e <su)erea de)etu ui, ovirea cu capu , roaderea un)hii or, ciupirea pie ii=, 5i t'%-'rarea 3ri1 a1Fietate de &e3arare <copi u nu poate fi desp7r6it de cas7 din cauBa an2iet76ii=. B. De%iri'7, de7e1:, t'%-'r:ri 6$81iti?e a71e&ti6e udec76ii, memoriei, 5i func6iuni or inte ectua e. ,. De%iri'7. -ste definit de confuBia minta 7 pe termen scurt 5i de modific7ri a e co)ni6iei" este cauBat de o 6$1diie 7edi6a%: 8e1era%: <de e2., infec6ie=, &'-&ta1e <de e2., cocain7, opiacee, fencic idin7= sau are eti$%$8ie 7'%ti3%: <de e2., traumatism cranioAcere*ra 5i afec6iune rena 7=. De%iri'7 NAM poate s7 ai*7 a te cauBe <de e2., deprivarea de somn=. *. De7e1:. -ste definit7 de afectarea sever7 a memoriei, >udec76ii, orient7rii 5i co)ni6iei3 de7e1a de ti3 A%@2ei7er A care apare de o*icei a persoane 4n v;rst7 de peste GJ de ani 5i se manifest7 prin deBorientare pro)resiv7 5i demen67, de iruri sau depresie" de7e1a ?a&6'%ar: A cauBat7 de trom*oBe sau hemora)ii vascu are" demen6e e cauBate de a%te 6$1diii 7edi6a%e, de e2., *oa a $&1, traumatisme cranioAcere*ra e" 5i un )rup a a tor cauBe A *oa a Pick, ma adia CreuBfe dtA Mako* <cauBat7 de un virus transmisi*i de tip ent=" demen6a mai poate fi cauBat7 de to2ine sau medica6ie < i1d'&: de &'-&ta1e= A vapori de *enBin7, atropin7 A sau prin eti$%$8ie 7'%ti3%: 5i NAM. 0. T'%-'rare a71e&ti6:. -ste definit7 de afectarea memoriei 5i dificu t76i de fi2areKevocare. -ste cauBat7 de o 6$1diie 7edi6a%: <hipo2ie=, to2ine sau &'-&ta1e <de e2., mari>uana, diaBepam A 1a ium=. C. T'%-'r:ri 7i1ta%e 6a'@ate de $ 6$1diie 7edi6a%: 8e1era%: . Semne 5i simptome de tu *ur7ri psihiatrice, care apar ca un reBu tat direct a unei *o i medica e. Se inc ud tu *ur7ri e cauBate de sifi is, encefa it7, a*cese, *o i cardioAvascu are sau traumatisme craniene, epi epsie, neop asme intracraniene, tu *ur7ri endocrine, pe a)r7, avitaminoBe, infec6ii sistemice <de e2., tifice, ma arice= 5i *o i de)enerative a e SNC <de e2., sc eroBa mu tip 7=. Pot s7 produc7 t'%-'rare 6atat$1i6: <de e2., imo*i itate 4n urma unui accident vascu ar cere*ra = sau 7$di>i6are a 3er&$1a%it:ii <de e2., datorat7 unei tumori cere*ra e=. Pot s7 produc7, de asemenea, de%iri'7, de7e1:, t'%-'rare a71e&ti6:, t'%-'rare 3&i2$ti6:, t'%-'rare a di&3$@iiei, t'%-'rare a1Fi$a&:, di&>'16ie &eF'a%: <i t'%-'rare a &$71'%'i. D. T'%-'r:ri %e8ate de &'-&ta1e ,. T'%-'r:ri 3ri1 '@ de &'-&ta1e. De3e1de1a sau a-'@'% de orice dro) psihoactiv <denumite anterior adic0ie la droguri=. Se refer7 a *o navii cu adic6ie sau dependen67 fa67 de dro)uri cum ar fi a%6$$%'%, 1i6$ti1a <tutun= 5i 6a>ei1a. Pacientu poate s7 fie dependent sau poate s7 a*uBeBe de $3ia6ee <opiu, a ca oiBi de opiu 5i derivate e acestora 5i ana )eBice de sinteB7 cu efecte de tip morfinic=" ha ucino)ene <de e2., dieti amida acidu ui iser)ic A LSD=" >e16i6%idi1:T 2i31$ti6e, &edati?e &a' a1Fi$%iti6eT 6$6ai1:T 6a1a-i&0 <ha5i5, mari>uana=" a7>eta7i1e 5i i12a%a1te.
1
Ln accep6iunea fo osit7 4n aceast7 traducere, ?sim67m;ntu @ < feeling= se situeaB7 undeva 4ntre ?senBa6ie@ 5i ?sentiment@, fiind mai e a*orat dec;t prima 5i mai pu6in con5tientiBat dec;t ce deAa doi ea.
/ :
!ericismu . atare sau pre ucrate, a e p antei Cannabis sati!a . CrunBe e, ca /F
*. T'%-'r:ri i1d'&e de &'-&ta1e. !edicamente e 5i a te su*stan6e psihoactive pot s7 cauBeBe sindroame de i1t$Fi6aie 5i &e?raM, pe ;n)7 de%iri'7, de7e1: 3er&i&te1t:, t'%-'rare a71e&ti6: 3er&i&te1t:, t'%-'rare 3&i2$ti6:, t'%-'rare a di&3$@iiei, t'%-'rare a1Fi$a&:, di&>'16ie &eF'a%: 5i t'%-'rare a &$71'%'i. 0. T'%-'r:ri %e8ate de a%6$$%. Su*c as7 a tu *ur7ri or e)ate de su*stan6e, inc uB;nd i1t$Fi6aia a%6$$%i6: <e*rietatea simp 7=, de%iri'7'% de i1t$Fi6aie <dup7 ine*rieri cu durat7 de c;teva Bi e=, de%iri'7'% de &e?raM a%6$$%i6 <denumit 5i delirium tremens7 A D#=, t'%-'rarea 3&i2$ti6: i1d'&: de a%6$$% <inc ude ha ucinoBa a coo ic7 A diferen6iat7 de D# prin preBen6a unui sensorium c ar=, t'%-'rarea a71e&ti6: 3er&i&te1t: i1d'&: de a%6$$% <sindromu %orsakoff A adesea precedat de encefa opatie ,ernicke, o condi6ie neuro o)ic7 cu ata2ie, ofta mop e)ie 5i confuBie A sau coe2ist;nd cu encefa opatia ,ernicke, 4n cadru sindromu ui ,ernickeA%orsakoff= 5i de7e1a 3er&i&te1t: i1d'&: de a%6$$% <diferen6iat7 de sindromu %orsakoff prin preBen6a deficite or co)nitive mu tip e=. Se pot 4nt; ni, de asemenea, t'%-'rare a di&3$@iiei, t'%-'rare a1Fi$a&: 5i t'%-'rare a &$71'%'i induse de a coo . E. S62i@$>re1ie <i a%te t'%-'r:ri 3&i2$ti6e . &nc ude tu *ur7ri care se manifesteaB7 prin pertur*7ri a e );ndirii 5i prin interpretarea eronat7 D?misinterpretarea@E rea it76ii, adesea cu de iruri 5i ha ucina6ii. ,. S62i@$>re1ia. Se caracteriBeaB7 prin modific7ri a e afectu ui <am*iva ent, constric6ionat 5i responsivitate inadecvat7" pierdere a empatiei fa67 de a 6ii=, comportamentu ui <retras, a)resiv, *iBar= 5i );ndirii <distorsionarea rea it76ii, uneori cu de iruri 5i ha ucina6ii=. SchiBofrenia inc ude cinci tipuri3 <1= ti3'% de@$r8a1i@at <he*efrenic= A cu );ndire deBor)aniBat7, B;m*et n7t;n), afect superficia 5i inadecvat, comportament 5i manierisme cara)hioase 5i re)resive, acuBe somatice frecvente 5i de iruri 5i ha ucina6ii ocaBiona e tranBitorii 5i neor)aniBate" </= ti3'% 6atat$1i6 A su*tipu a)itat se caracteriBeaB7 prin activitate motorie e2cesiv7 5i, uneori, vio ent7, iar su*tipu inhi*at se caracteriBeaB7 prin inhi*i6ie )enera iBat7, stupor, mutism, ne)ativism, f e2i*i itate ceroas7 5i A 4n une e caBuri A o stare ve)etativ7" <:= ti3'% 3ara1$id A schiBofrenia caracteriBat7 prin de iruri de persecu6ie sau de )randoare 5i, uneori, prin ha ucina6ii sau re i)ioBitate e2cesiv7, pacientu fiind adesea osti 5i a)resiv" <I= ti3'% 1edi>ere1iat A comportament deBor)aniBat, cu de iruri 5i ha ucina6ii marcate" <J= ti3'% re@id'a% A semne de schiBofrenie, dup7 un episod psihotic schiBofrenic, a pacien6i care nu mai sunt psihotici <4n cursu faBei reBidua e poate s7 apar7 t'%-'rarea de3re&i?: 3$&tN3&i2$ti6: di1 &62i@$>re1ie =. *. T'%-'rarea de%ira1t: B3ara1$id:C. #u *urare psihotic7 4n care e2ist7 de iruri persistente <de e2., erotomanic, )randios, de )e oBie, persecu6ie, somatic, nespecificat=. Paranoia este o condi6ie rar7, caracteriBat7 prin deBvo tarea treptat7 a unui sistem de irant e a*orat, cu idei de )randoare" are evo u6ie cronic7" restu persona it76ii r7m;ne intact. 0. T'%-'rarea 3&i2$ti6: &6'rt:. #u *urare psihotic7 a c7rei durat7 este mai mic7 de patru s7pt7m;ni, produs7 de un stresor e2tern. A. T'%-'rarea &62i@$>re1i>$r7:. Se aseam7n7 cu schiBofrenia, preBent;nd de iruri, ha ucina6ii 5i incoeren67, dar dureaB7 mai pu6in de 5ase uni. /. T'%-'rarea &62i@$a>e6ti?:. Se caracteriBeaB7 printrAun amestec de simptome schiBofrenice 5i de marcat7 euforie <tipu *ipo ar= sau depresie <tipu depresiv=. 5. T'%-'rarea 3&i2$ti6: 6$7'1i6at:* Bi1d'&:C. +ce a5i de ir apare a dou7 persoane, dintre care una este mai pu6in inte i)ent7 dec;t cea a t7 sau mai dependent7 de cea a t7 <mai este cunoscut7 5i su* denumiri e de tulburare delirant comunicat sau indus folie ? deu5=. G. T'%-'rare 3&i2$ti6: 6e re@'%t: di1trN$ 6$1diie 7edi6a%: 8e1era%: . $a ucina6ii sau de iruri secundare unei *o i medica e <de e2., epi epsie de o* tempora , avitaminoB7, menin)it7=. J. T'%-'rare 3&i2$ti6: i1d'&: de &'&ta1e. Simptome de psihoB7 cauBate de su*stan6e psihoactive sau de a te fe uri <de e2., ha ucino)ene, cocain7=. 4. T'%-'rare 3&i2$ti6: NAM. <Cunoscut7 5i ca psihoz atipic=. - emente psihotice e)ate de <1= o cu tur7 specific7 <*oa a koro din sudu 5i estu +siei A teama de retra)erea 4n a*domen a penisu ui=" </= un anumit moment sau eveniment <psihoBa postApartum A a INAO/ de ore dup7 ce femeia na5te= sau <:= un set particu ar de simptome <sindromu Cap)ras A pacien6ii cred c7 au o du* ur7Ksosie=. E.T'%-'r:ri a%e di&3$@iiei. <Denumite anterior tulburri afecti!e =. Se caracteriBeaB7 printrAo tu *urare a dispoBi6iei care domin7 via6a minta 7 a *o navu ui 5i care este r7spunB7toare de diminuarea func6ion7rii. #u *ur7ri e dispoBi6iona e pot s7 fie cauBate 5i de o 6$1diie 7edi6a%: sau de o &'-&ta1: <de e2., dro)uri psihoactive A cocain7 A sau medica6ie A a)en6i antiA neop aBici, reBerpin7=. ,. T'%-'r:ri -i3$%are. Se caracteriBeaB7 prin osci a6ii dispoBi6iona e severe 4ntre depresie 5i euforie De a6ieE 5i prin remisiuni 5i recuren6e. &nc ud tipu -i3$%ar I A episod maniaca sau mi2t comp et, de o*icei cu episod depresiv ma>or" -i3$%ar II A episod depresiv ma>or 5i episod hipomaniaca <mai pu6in intens dec;t mania= sau f7r7 un episod maniaca sau mi2t" t'%-'rarea 6i6%$ti7i6: A tip mai pu6in sever de tu *urare *ipo ar7. *. T'%-'r:ri de3re&i?e. T'%-'rarea de3re&i?: 7aM$r: A dispoBi6ie intens deprimat7, inhi*i6ie D entoare, ?retardare@E minta 7 5i motorie, aprehensiune, disconfort, perp e2itate, a)ita6ie, sentimente de vinov76ie, idea6ie de sinucidere A episoade e
1 /
+cesta presupune ha ucina6ii, spre deose*ire de sevra>u a coo ic <f7r7 de irium=, care este 5i e prev7But 4n DS!A&1A#'. Shared 4mp7r6it7K4mp7rt75it7 cu a tu . :H
fiind, de o*icei, recurente. T'%-'rarea di&ti7i6: A form7 de depresie mai pu6in sever7, cauBat7, de o*icei, de un eveniment sau o pierdere identifica*i 7 <se mai nume5te 5i ne!roz depresi!=. Depresia 3$&tN3art'7 apare 4n decurs de o un7 dup7 o na5tere. De3re&ia 6' 3ater1 &e@$1ier <dependen67 de seBonKanotimp= survine ce mai frecvent 4n uni e de iarn7 <se nume5te 5i tulburare afecti! sezonier A #+SKS+D=. !. T'%-'r:ri a1Fi$a&e. Se caracteriBeaB7 prin an2ietate masiv7 5i persistent7 < t'%-'rarea 3ri1 a1Fietate 8e1era%i@at: =, adesea p;n7 a panic7 <t'%-'rare 3ri1 3a1i6:=, 5i frica de a ie5i 4n afara ocuin6ei <a8$ra>$-ie=" frica de situa6ii sau o*iecte specifice <>$-ie &3e6i>i6:= sau de apari6ia sau cuv;ntarea 4n pu* ic < >$-ia &$6ia%:=" intruBiuni e invo untare 5i persistente a e unor );nduri, dorin6e, porniri D urgesE sau ac6iuni <t'%-'rarea $-&e&i?N6$73'%&i?:=. #u *ur7ri e an2ioase inc ud 5i t'%-'rarea de &tre& 3$&ttra'7ati6 <P#SD= A care urmeaB7 unor stresuri ie5ite din comun De2traAordinareE a e vie6ii <r7B*oi, catastrof7= 5i se caracteriBeaB7 prin an2ietate, co5maruri, a)ita6ie 5i uneori depresie" t'%-'rarea de &tre& a6't: se aseam7n7 cu P#SD, dar dureaB7 ce mu t patru s7pt7m;ni. #u *ur7ri e an2ioase se pot datora 5i <1= unei 6$1diii 7edi6a%e <de e2., hipertiroidie= sau </= unei &'-&ta1e <de e2., cocain7=. H. T'%-'r:ri &$7at$>$r7e. Sunt caracteriBate de preocuparea *o navu ui cu corpu s7u 5i cu frici e de *o i. Se c asific7 4n t'%-'rare de &$7ati@are A acuBe somatice mu tip e f7r7 pato o)ie or)anic7" t'%-'rare 6$1?er&i?: <denumit7 anterior isterie sindrom /ri@uet= A tu *urare 4n care sunt afectate sim6uri e specia e sau sistemu nervos vo untar, reBu t;nd cecitate, surditate, anosmie, anesteBii, paresteBii, para iBie, ata2ii, akineBie sau diskineBie" pacien6ii manifest7 adesea o ips7 inadecvat7 de 4n)ri>orare fa67 de simptome 5i pot deriva anumite *eneficii de pe urma ac6iuni or or" 2i3$6$1dria@: <nevroBa hipocondriac7= A este caracteriBat7 de preocuparea cu corpu 5i de frica persistent7 de o *oa 7 sau *o i preBumptive" t'%-'rarea 3ri1 d'rere D?durerea psiho)en7@E const7 dintrAo preocuparea fa67 de durere 4n care >oac7 un ro factorii psiho o)ici" t'%-'rarea de di&7$r>ie 6$r3$ra%: Dbod3 d3smorphic disorderE A 4n)ri>orarea nerea ist7 fa67 de faptu c7 o anumit7 parte a corpu ui ar fi deformat7 Ddismorfic7E. I. T'%-'r:ri >a6tU6e. Se caracteriBeaB7 prin producerea sau imitarea inten6ionat7 a unor simptome psiho o)ice, fiBice <somatice= sau de am*e e tipuri, pentru asumarea ro u ui de *o nav <se nume5te 5i sindrom !Ynchhausen=. J.T'%-'r:ri%e di&$6iati?e. Se caracteriBeaB7 prin schim*7ri *ru5te, temporare, a e con5tien6ei sau identit76ii. &nc ud a71e@ia di&$6iati?: <psiho)en7= A pierderea memoriei f7r7 cauB7 or)anic7" >'8a di&$6iati?: <psiho)en7= A p7r7sirea ine2p ica*i 7, f7r7 6int7, a ocuin6ei" t'%-'rarea di&$6iati?: a ide1tit:ii <tu *urarea prin persona itate mu tip 7= A persoana are dou7 sau mai mu te identit76i separate" t'%-'rarea de de3er&$1a%i@are A senBa6ia c7 ucruri e sunt irea e. K. T'%-'r:ri &eF'a%e i%ii interese e se2ua e a e persoanei sunt orientate primar c7tre o*iecte, 5i nu c7tre a 6i oameni, c7tre acte se2ua e neasociate 4n mod o*i5nuit cu coitu ori c7tre un coit desf75urat 4n circumstan6e *iBare. &nc ud eF2i-ii$1i&7'%, >eti<i&7'%, >r$tte'ri&7'%, 3ed$>i%ia, 7a&$62i&7'% &eF'a%, &adi&7'% &eF'a%, >eti<i&7'% tra1&?e&ti6 <4m*r7carea 4n haine e se2u ui opus=, 5i ?$.e'ri&7'%. Disfunc6ii e se2ua e se refer7 a tu *ur7ri e d$ri16ei <t'%-'rare 3ri1 d$ri1: &eF'a%: 2i3$a6ti?:, t'%-'rare 3ri1 a?er&i'1e &eF'a%:=, a e eF6itaiei <t'%-'rare a eF6itaiei &eF'a%e >e7i1i1e , t'%-'rare ere6ti%: 7a&6'%i1: A impoten6a=, a tu *ur7ri e $r8a&7'%'i <t'%-'rare $r8a&7i6: >e7i1i1: A anor)asmie, t'%-'rare $r8a&7i6: 7a&6'%i1: A e>acu area 4nt;rBiat7 sau cea prematur7= 5i a d'rerea &eF'a%: <di&3are'1ie, ?a8i1i&7=. Disfunc6ii e se2ua e se pot datora 5i unei 6$1diii 7edi6a%e <sc eroB7 mu tip 7= sau a-'@'%'i de &'-&ta1e <amfetamine=. T'%-'r:ri%e ide1tit:ii de 8e1 <inc usiv transse2ua ismu = se caracteriBeaB7 prin disconfortu persistent e)at de se2u *io o)ic a persoanei respective 5i prin dorin6a de aA5i pierde caracteristici e se2ua e <de e2., castrare=. L. T'%-'r:ri a%e a%i7e1t:rii ,. Se caracteriBeaB7 prin pertur*area marcat7 a comportamentu ui a imentar. &nc ud a1$reFia 1er?$a&: <sc7derea )reut76ii corpu ui, refuBu de a m;nca= 5i -'%i7ia 1er?$a&: <accese hiperfa)ice compu sive/ cu sau f7r7 v7rs7turi u terioare=. M. T'%-'r:ri a%e &$71'%'i. &nc ud <1= di&&$71ii%e, 4n care persoana nu poate s7 adoarm7 sau s7A5i men6in7 somnu <i1&$71ie= sau doarme prea mu t <2i3er&$71ie=" </= 3ara&$71ii%e, cum ar fi 6$<7ar'ri%e, &$71a7-'%i&7'% sau t'%-'rarea 3ri1 3a?$r 1$6t'r1 DteroareaKpavoru nocturnE <4n care persoana se treBe5te 4ntrAo stare de )roaB7 para iBant7=" <:= 1ar6$%e3&ia <?atacuri@ de somn cu catap e2ie A pierderea tonusu ui muscu ar=" <I= t'%-'r:ri a%e &$71'%'i %e8ate de re&3iraie <sfor7it, apnee hipnic7=" 5i <J= t'%-'rarea 2i31i6: de rit7 6ir6adia1 <somno en67 diurn7, deca a>u orar 4n urma B*oru ui cu avionu =. #u *ur7ri e hipnice pot fi cauBate 5i de o *oa 7 7edi6a%: <de e2., ma adia Parkinson= 5i de a*uBu de &'-&ta16e <de e2., a coo ismu =.
1 /
Litera A tu *ur7ri a e m;ncatu ui. /inge eating( :1
N. T'%-'r:ri a%e 6$1tr$%'%'i i73'%&'ri%$r B1e6%a&i>i6ate L1 a%t: 3arteC . Se refer7 a tu *ur7ri e 4n care persoana nu 45i poate contro a impu suri e 5i trece a act. Se inc ud t'%-'rarea eF3%$@i?: i1ter7ite1t: <a)resiune=, O%e3t$7a1ia <furt=, 3ir$7a1ia <incendiere=, tri6$ti%$7a1ia <Bmu )erea p7ru ui= 5i M$6'% 3at$%$8i6 de 1$r$6. O. T'%-'r:ri de aM'&tare,. 'eac6ii ma adaptative fa67 de un stres a vie6ii *ine definit. Se 4mpart 4n su*tipuri, 4n func6ie de simptome A 6' a1Fietate, 6' di&3$@iie de3re&i?:, 7iFte 6' a1Fietate <i di&3$@iie de3re&i?:, 6' 3ert'r-area 6$1d'itei 5i 6' 3ert'r-area 7iFt: a e7$ii%$r <i 6$1d'itei . P.T'%-'r:ri de 3er&$1a%itate . #u *ur7ri caracteriBate prin paternuri comportamenta e ma adaptative profund 4ntip7rite, 4n )enera pe 4ntrea)a durat7 a vie6ii, 5i care pot fi recunoscute, de re)u 7, din ado escen67 sau mai devreme. ,. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate 3ara1$id:. Se caracteriBeaB7 prin suspicioBitate ne>ustificat7, hipersensi*i itate, )e oBie, invidie, ri)iditate, importan67 de sine e2cesiv7 5i tendin6a de a * ama pe a 6ii 5i de a e atri*ui motiva6ii ne)ative. *. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate &62i@$id: . Se caracteriBeaB7 prin timiditate/, hipersensi*i itate, iBo are, evitarea re a6ii or apropiate sau competitive, e2centricitate, preBen6a capacit76ii de a recunoa5te rea itatea, fantaB7ri <visare cu ochii deschi5i, da3dreaming=, 5i incapacitatea de a e2prima osti itatea 5i a)resivitatea. 0. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate &62i@$ti3a%: . Simi ar7 ce ei schiBoide, dar persoana manifest7 une e mici pierderi a e contro u ui rea it76ii, are credin6e ciudate 5i este rece 5i retras7. A. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate $-&e&i?N6$73'%&i?:. Se caracteriBeaB7 prin preocup7ri e2cesive de conformism 5i standarde de con5tiin67" pacientu poate fi ri)id, hipercon5tiincios, prea p in de sim6u datoriei, prea inhi*at 5i incapa*i s7 se re a2a Dcei trei P3 punctual parsimonious precise <en) .= A punctua , fru)a , e2actE. /. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate 2i&tri$1i6: . Se caracteriBeaB7 prin insta*i itate emo6iona 7, e2cita*i itate, hiperA reactivitate, vanitate, imaturitate, dependen67 5i prin autoAdramatiBare care caut7 aten6ia 5i urm7re5te seducerea ce or a 6i. 5. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate e?ita1t:. Se caracteriBeaB7 prin nive uri reduse a e ener)iei, fati)a*i itate u5oar7, ips7 de entuBiasm, incapacitatea de a se *ucura de via67 5i hipersensi*i itate a stres. G. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate a1ti&$6ia%: . Se refer7 a persoane e 4n conf ict cu societatea. +cestea sunt incapa*i e de oia itate, e)oiste, ipsite de compasiune <callous A nesim6itor=, iresponsa*i e D ipsite de sim6u r7spunderii pentru proprii e ac6iuniE, impu sive 5i incapa*i e de a se sim6i vinovate sau de a 4nv76a din e2perien67" au un nive sc7But a to eran6ei a frustrare 5i au tendin6a de aAi * ama pe a 6ii. J. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate 1ar6i&i6: B1ar6i&i&t:C . Se caracteriBeaB7 prin sentimente de )randoare :, sentimentu de intitu are Dde ?a avea dreptu @, de a i se cuveniE, ipsa empatiei, invidie, manipu are 5i nevoia de aten6ie 5i admira6ie. 4. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate -$rder%i1e . Se caracteriBeaB7 prin insta*i itate, impu sivitate, se2ua itate haotic7, acte suicidare, autoAmuti are, pro* eme de identitate 5i sim67minte de )o 5i p ictisea 7. ,+. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate de3e1de1t:. Se caracteriBeaB7 prin comportament pasiv 5i su*misiv" persoana este nesi)ur7 de sine 5i devine cu totu dependent7 de a 6ii. V. A%te 6$1diii 6e 3$t &: 6$1&tit'ie '1 3'16t >$6a% a% ate1iei 6%i1i6e . &nc ude condi6ii e 4n care nu este preBent7 o tu *urare minta 7, dar pro* ema respectiv7 face o*iectu aten6iei dia)nostice sau terapeutice. ,. Ea6t$ri 3&i2$%$8i6i 6are a>e6tea@: 6$1di6ia &$7ati6:. #u *ur7ri caracteriBate prin simptome somatice cauBate sau afectate de factori emo6iona i" de o*icei imp ic7 un sin)ur sistem sau or)an, cu contro sau input din partea sistemu ui nervos autonom. C;teva e2emp e sunt dermatita atopic7, dureri e om*are, astmu *ron5ic, hipertensiunea, mi)rena, u ceru , co onu irita*i 5i co ita <se mai numesc 5i tulburri psihosomatice=. *. T'%-'r:ri de 7i<6are i1d'&e de 7edi6aie . #u *ur7ri cauBate de medicamente, 4n specia de anta)oni5tii receptori or dopaminici, <de e2., c orpromaBina A #horaBine=. &nc ud 3arOi1&$1i&7'%, &i1dr$7'% 1e'r$%e3ti6 7a%i81 <ri)iditate muscu ar7, hipertermie=, di&t$1ia a6't: <spasme muscu are=, aOati@ia a6't: <ne ini5te=, di&Oi1e@ia tardi?: <mi5c7ri coreiforme= 5i tre7$r'% 3$&t'ra%. 0. Pr$-%e7e re%ai$1a%e. +fect7ri a e interac6iunii socia e 4ntrAun unit re a6iona . &nc ud 3r$-%e7e 3:ri1teN6$3i%, 3r$-%e7: 6' 3arte1er'% 7arita% sau 3arte1er'% re%ai$1a% 5i 3r$-%e7: 6' '1 >rateI&$r: Rsau L1 >ratrieS. Pro* eme re a6iona e pot s7 apar7 5i atunci c;nd un mem*ru a fami iei este *o nav minta sau somatic, iar ce 7 a t este stresat din acest motiv. A. Pr$-%e7e %e8ate de a-'@ &a' 1e8%iMare . &nc ud a-'@'% >i@i6 5i a-'@'% &eF'a% a copii or 5i adu 6i or. R. C$1diii adii$1a%e 6e 3$t &: 6$1&tit'ie '1 3'16t >$6a% a% ate1iei 6%i1i6e . Condi6ii 4n care persoane e au pro* eme care nu sunt suficient de severe pentru a >ustifica un dia)nostic psihiatric, dar care interfereaB7 cu func6ionarea. Se c asific7 4n 6$73$rta7e1t a1ti&$6ia% a% ad'%t'%'i sau a% 6$3i%'%'i '16i$1are i1te%e6t'a%:
1
+>ustarea <readaptarea= se refer7 a persoane care erau mai mu t sau mai pu6in ?adaptate@, dar care tre*uie s7 fac7 fa67 unor evenimente noi care necesit7 efort de refacere a adapt7rii 4n anumite arii.
/ :
?'u5ine@ fa67 de cei a 6i. Arandiose feelings A aici 4n sensu de a se crede importan6i. :/
%i7i1ar: <&X O1ANI=, &i7'%are <producerea vo untar7 a unor simptome=, 1$16$73%ia1: %a trata7e1t, 3r$-%e7: $6'3ai$1a%: sau a6ade7i6: Duniversitar7, 5co ar7 etcE, 3r$-%e7: de >a@: a ?ieii <ca itatea de p7rinte Dparenta>E, 5oma>=, d$%i', de6%i1 6$81iti? %e8at de ?9r&t: <dificu t76i e de memorie norma e a e v;rstnici or=, 3r$-%e7: de ide1titate <a e)erea carierei=, 3r$-%e7: re%i8i$a&: &a' &3irit'a%: 5i 3r$-%e7: de a6'%t'rare <imi)ra6ie=. S. A%te 6ate8$rii. Pe ;n)7 cate)orii e dia)nostice istate mai sus, 4n DS!A&1A#' mai sunt istate 5i a te cate)orii de *o i, care necesit7, 4ns7, studii sup imentare 4nainte de a deveni componente oficia e a e DS!A&1A#' sau care sunt controversate. +cestea inc ud urm7toare e3 ,. T'%-'rare 3$&tNTCC B3$&tN6$1t'@i$1a%:C. +fectare co)nitiv7, cefa ee, pro* eme de somn, ame6e i, modificare a persona it76ii, 4n urma unui traumatism cranian. *. T'%-'rare 1e'r$N6$81iti?: '<$ar:. #u *ur7ri a e memoriei, comprehensiunii, aten6iei, 4n urma unei *o i medica e <de e2., deBechi i*ru hidroe ectro itic, hipotiroidism, stadii e ini6ia e a e sc eroBei mu tip e=. 0. Se?raM 6a>ei1i6. (*osea 7, depresie, cefa ee, an2ietate, dup7 4ncetarea consumu ui de cafea. A. T'%-'rare 3$&t3&i2$ti6: de3re&i?: L1 &62i@$>re1ie . -pisod depresiv, care poate fi pre un)it, ap7rut dup7 o 4m*o n7vire schiBofrenic7. /. T'%-'rare deteri$rati?: &i73%: B&62i@$>re1ia &i73%:C . Se caracteriBeaB7 prin ciud76enii a e conduitei, incapacitatea de a 4ndep ini cerin6e e societ76ii, tocire afectiv7, pierdere vo i6iona 7 5i s7r7cire Dcomportamenta 7E socia 7. Nu sunt evidente de iruri 5i ha ucina6ii. 5. T'%-'rare de3re&i?: 7i1$r:, t'%-'rare de3re&i?: re6're1t: &6'rt: 5i t'%-'rare di&>$ri6: 3re7e1&tr'a%:. T'%-'rarea de3re&i?: 7i1$r: se asociaB7 cu simptome u5oare, cum ar fi 4n)ri>orarea 5i preocuparea e2a)erat7 fa67 de simptome autonome minore <tremor 5i pa pita6ii=. T'%-'rarea de3re&i?: re6're1t: &6'rt: se caracteriBeaB7 prin episoade recurente de depresie, fiecare dur;nd mai pu6in de dou7 s7pt7m;ni <tipic A dou7 p;n7 a trei Bi e= 5i care se termin7, fiecare, prin recuperare comp et7. T'%-'rarea di&>$ri6: 3re7e1&tr'a%: apare cu o s7pt7m;n7 4naintea menstrua6iei <4n faBa utea 7= 5i se caracteriBeaB7 prin dispoBi6ie depresiv7, an2ietate, irita*i itate, apatie 5i tu *ur7ri de somn. G. T'%-'rare 7iFt: a1Fi$&Nde3re&i?:. Se caracteriBeaB7 prin simptome at;t a e an2iet76ii, c;t 5i a e depresiei, f7r7 ca une e sau a te e s7 predomine <uneori este denumit7 neurastenie=. J. T'%-'rarea >a6tU6e 3ri1 i1ter7ediar <b3 pro53=. Cunoscut7 5i ca sindromul MBnchhausen prin intermediar " p7rinte care simu eaB7 DactivE *oa a a copiii s7i. 4. T'%-'rare di&$6iati?: 3ri1 tra1&:. CaracteriBat7 de pierderea temporar7 a sim67m;ntu ui propriei identit76i 5i a con5tientiB7rii mediu ui 4ncon>ur7tor" pacientu ac6ioneaB7 ca 5i cum ar fi st7p;nit de o a t7 persona itate, spirit sau for67. ,+. T'%-'rarea 3ri1 a66e&e 2i3er>a8i6e 6$73'%&i?e </inge-eating disorder=. 1ariant7 a *u imiei nervoase, caracteriBat7 de episoade recurente de hiperfa)ie compu siv7, f7r7 v7rs7turi autoAinduse 5i f7r7 a*uB de a2ative. ,,. T'%-'rare de 3er&$1a%itate de3re&i?:. CaracteriBat7 prin pesimism, anhedonie, nefericire cronic7, sin)ur7tate. ,*. T'%-'rare de 3er&$1a%itate 3a&i?Na8re&i?:. CaracteriBat7 de 4nc7p76;nare, t7r7)7nare, ineficien67 inten6ionat7, mu tip icate de a)resivitatea su*iacent7 <denumit7 5i tulburare de personalitate negati!ist>( . Se?eritatea t'%-'r:rii Ln func6ie de ta* ou c inic, de preBen6a sau a*sen6a semne or 5i simptome or 5i de intensitatea acestora, severitatea unei tu *ur7ri se poate c asifica dup7 cum urmeaB73 A. U<$ar:. Sunt preBente pu6ine simptome sau nici un simptom 5i nu mai mu t dec;t afectarea minor7 a func6ion7rii socia e sau ocupa6iona e. B. M$derat:. Sunt preBente simptome sau afectare func6iona 7 4ntre u"or 5i se!er. C. Se?er. Simptome numeroase sau deose*it de severe, care reBu t7 4n afectarea marcat7 a func6ion7rii socia e sau ocupa6iona e. D. H1 re7i&i'1e 3aria%:. Criterii e comp ete a e tu *ur7rii au fost 4ndep inite anterior, dar 4n preBent r7m;n numai une e din simptome e sau semne e tu *ur7rii. E. H1 re7i&i'1e 6$73%et:. Nu mai sunt preBente nici un fe de simptome sau semne a e tu *ur7rii. E. Dia81$&ti6e 7'%ti3%e. -ste posi*i ca pacientu s7 ai*7 mai mu t dec;t un sin)ur dia)nostic. Dia)nosticu principa este, de o*icei, ace a care a cauBat spita iBarea sau consu tu psihiatric. Ln une e caBuri, poate s7 nu fie posi*i s7 se determine care dia)nostic este ce principa , pentru c7 fiecare poate s7 fi contri*uit 4ntrAo m7sur7 e)a 7 a constituirea necesit76ii terapeutice. Ln astfe de caBuri se va fo osi termenu de diagnostic dual <de e2., dependen67 de amfetamin7 asociat7 cu schiBofrenie=.
Pentru discu6ii mai deta iate asupra su*iectu ui acestui capito veBi3 C assification of !enta Disorders, Cap 11, p GO1AOHI, 4n C#PK1&.
::
I. De irium, demen67, tu *ur7ri amnestice 5i a te tu *ur7ri co)nitive, tu *ur7ri minta e datorate unei condi6ii medica e )enera e
I. Pri?ire 8e1era%: #u *ur7ri e co)nitive se caracteriBeaB7 prin afect7ri semnificative a e unor func6iuni ca memoria, >udecata, im*a>u 5i aten6ia. +ceste afect7ri constituie modific7ri fa67 de starea ini6ia 7. De iriumu se caracteriBeaB7 prin pertur*area con5tien6ei 5i apari6ia simptome or 4ntrAo perioad7 scurt7 de timp. Demen6a se caracteriBeaB7 prin deterior7ri co)nitive ) o*a e. #u *ur7ri e amnestice se caracteriBeaB7 prin pierdere de memorie f7r7 a te afect7ri co)nitive. #u *ur7ri e minta e ce reBu t7 dintrAo condi6ie medica 7 )enera 7 se definesc drept simptome psihiatrice care sunt cauBate direct de o tu *urare medica 7 sau neuro o)ic7 <de e2., depresie ce reBu t7 4n urma unei tumori de o* fronta =. #u *ur7ri e co)nitive pot s7 fie cauBate 5i de pro* eme cum ar fi traumatisme e cranioAcere*ra e, tu *urarea prin uB de su*stan6e, to2ine e sau medica6ia. #oate aceste tu *ur7ri pot s7 coe2iste <de e2., de irium acut, ca o comp ica6ie asociat7 cu o demen67 pree2istent7=. II. E?a%'are 6%i1i6: A. I&t$ri6. Sunt necesare adesea date co atera e din documenta6ia medica 7, de a persona 5i de a fami ie. Urm7ri6i modific7ri e fa67 de func6ionarea ini6ia 7. Pune6i accentu pe istoricu medica , simptome e somatice, medica6ii e uti iBate 5i posi*i e e dro)uri de a*uB. &nc ude6i reviBuirea comp et7 a sisteme or or)anismu ui 4n cadru istoricu ui. B. Starea &$7ati6:. Se va pune accentu pe e2amenu neuro o)ic, dar nu vor fi trecute cu vederea ce e a te sisteme. C. Starea 3&i2i6:. Co)ni6ia va fi atent eva uat7, dar f7r7 a se rata o*6inerea a tor informa6ii, 4n specia a ce or e)ate de aspectu <preBentarea= *o navu ui 5i comportamentu )enera , dispoBi6ie, afect, con6inutu );ndirii 5i procese e de );ndire. Se vor c7uta semne e nespecifice de disfunc6ie cere*ra 7, cum ar fi3 ,. +fect7ri inte ectua e, mnestice 5i co)nitive <s7r7cie a );ndirii, ipsa f e2i*i it76ii inte ectua e, perseverare, >udecat7 deficitar7=. *. !odificarea nive u ui con5tien6ei <de e2., treBirea diminea6a 4ntrAo stare confuBiona 7=. 0. !odificare a persona it76ii. A. DeBinhi*i6ie <inadecvare sau e2acer*are a tr7s7turi or de persona itate su*iacente=. /. S7r7cia vor*irii cu voca*u ar sc7But 5i fo osirea de c i5ee ver*a e. 5. $a ucina6ii viBua e semnificative. G. DispoBi6ia ini6ia 7 poate s7 fie depresiv7, an2ioas7 5i a*i 7, dar poate s7 evo ueBe c7tre apatie. J. +fectivitatea poate s7 fie superficia 7 sau p at7. D. E?a%'area 6$81iti?:. Se va efectua o eva uare de depistare DscreeningE a co)ni6iei. Se va fo osi Mini-Mental State E5amination <!!S-= pentru a se o*6ine estimarea )enera 7 a co)ni6iei. Scoru de /J din ce e :H de puncte posi*i e su)ereaB7 deteriorarea. Scoru mai mic de /H indic7 deteriorarea *ine definit7 <#a*e u IA1=. E. C$1&'%taia. Lucra6i 4ndeaproape cu interni5tii, neuro o)ii 5i a 6i specia i5ti. Ci6i pre)7tit pentru mana)ementu *o i or care contri*uie a starea *o navu ui. E. I1?e&ti8aii 3ara6%i1i6e ,. -va u7ri e de a*orator de rutin7, inc uB;nd hemoA euco)rama comp et7, e ectro i6i, fo atu din hematii 5i func6ia tiroidian7" screen pentru dro)uri" chimia seric7 a func6iei hepatice. #oate sunt necesare pentru a depista o eventua 7 condi6ie trata*i 7 care poate s7 nu fie u5or de eviden6iat a teste e de screenin) cum ar fi !!S-. #+.-LUL IA1 MININMENTAL STATE EDAMINATION Orie1tare <acorda6i c;te un punct pentru fiecare r7spuns corect= 1. Ln ce an suntemP /. Ln ce anotimp suntemP :. Ln ce dat7 suntemP I. Ln ce Bi a s7pt7m;nii suntemP J. Ln ce un7 suntemP G. Ln ce c 7direKspita ne )7simP O. La ce eta> suntemP N. Ln ce ora5K oca itate suntemP F. Ln ce 6ar7 suntemP <1H. Ln ce stat Ddin SU+E suntemP= Ln ce >ude6 suntemP Me7$rare <se 4nscrie c;te un punct pentru fiecare o*iect identificat corect, ma2imum trei puncte=. 11. Numi6i trei o*iecte a interva de apro2imativ o secund7 fiecare. Cere6i *o navu ui s7 e repete. Dac7 pacientu )re5e5te un o*iect, repeta6iA e p;n7 c;nd e va 4nv76a pe toate. Ate1ie <i 6a%6'% 7i1ta% <cota6i c;te un punct pentru fiecare r7spuns corect, p;n7 a ma2imum cinci puncte=. :I
1/. Sc7de6i c;te 5apte din o sut7 p;n7 a GJ <sau, ca a ternativ7, cere6i *o navu ui s7 spun7 ?scaun 1@ pe itere de a sf;r5it a 4nceput. E?$6are <se acord7 un punct pentru fiecare r7spuns corect, ma2imum trei puncte=. 1:. Cere6i nume e ce or trei o*iecte 4nv76ate a 4ntre*area 11. Li7-aM 1I. +r7ta6i un creion 5i un ceas. Cere6i pacientu ui s7 e numeasc7. Cota6i fiecare r7spuns corect cu un punct, ma2imum dou7 puncte. 1J. Cere6i *o navu ui s7 repete ?capra ca c7 piatra, piatra crap7An patru@ Dpro*a ?c asic7@, mai difici 7 dec;t echiva entu din *. en) eB7E sau ?copi 7 comp7timitoare@/. Dac7 repetarea este corect7, se coteaB7 cu un punct. 1G. Se cere *o navu ui s7 efectueBe o comand7 cu trei stadii3 ?<1= Lua6i h;rtia 4n m;na dreapt7. </= Lmp7turi6i h;rtia 4n >um7tate. <:= Pune6i h;rtia pe podea@. Se coteaB7 c;te un punct pentru fiecare stadiu corect, ma2imum trei puncte. 1O. Scrie6i cu itere mari ?LNC$&D-Z& (C$&&@. Cere6i *o navu ui s7 citeasc7 5i s7 efectueBe sarcina. Cota6i un punct dac7 a efectuat corect. 1N. Cere6i pacientu ui s7 scrie o propoBi6ie a a e)ere. Cota6i cu un punct dac7 propoBi6ia are su*iect, predicat, comp ement. 1F. Desena6i fi)ura de mai >os. Cere6i pacientu ui s7 o copieBe. Cota6i cu un punct dac7 toate aturi e 5i toate un)hiuri e sunt p7strate 5i dac7 inii e care se intersecteaB7 formeaB7 un patru ater.
Din3 Co stein !C, Co stein S-, !c$ou)h P'. !iniA!enta State. + practica method for )radin) the co)nitive state of patients for the c inician. * $s3chiatr )es 1FOJ" 1/31NF, cu permisiune. *. -va uarea psihometric7 <testarea psiho o)ic7= A este mai sensi*i 7 a or)anicitate, este standardiBat7, poate s7 fo oseasc7 pro*a*i it76i 4n interpretare, necesit7 cooperarea *o navu ui. Psiho o)u ui 4i este necesar s7 i se preciBeBe domeniu de foca iBare a eva u7rii. 0. 'adio)rafie cranian7, e ectroencefa o)ram7 <--0=, tomo)rafie computeriBat7 <C#=, viBua iBare prin reBonan67 ma)netic7 <'!N=, punc6ie om*ar7, scinti)rafie cere*ra 7 5i an)io)rafie, 4n func6ie de indica6ii. III. De%iri'7 A. De>i1iie. Simptomu caracteristic a de iriumu ui este afectarea con5tien6ei, 4nso6it7 de o*icei de afectarea ) o*a 7 a func6ii or co)nitive" se asociaB7, 4n )enera , cu a*i itate emo6iona 7, ha ucina6ii sau i uBii 5i comportament inadecvat, impu siv, ira6iona sau vio ent. -ste considerat 4n )enera o tu *urare acut7 reversi*i 7, dar poate s7 devin7 ireversi*i . B. E3ide7i$%$8ie. -ste frecvent a pacien6ii spita iBa6i A preBent a circa 1H[ dintre to6i *o navii spita iBa6i, a /H[ din ar5i, a :H[ dintre pacien6ii din unit76i e de terapie intensiv7 <+#&=, a :H[ dintre *o navii spita iBa6i cu S&D+ <+&DS=. .o navii din )rupe e e2treme de v;rst7 <copii, v;rstnici= sunt mai suscepti*i i s7 preBinte un de irium. .o navii cu antecedente de de irium sau de eBiuni cere*ra e au o pro*a*i itate mai mare dec;t popu a6ia )enera 7 de a face un episod de de irium. C. Eti$%$8ie. De iriumu poate fi considerat ca ea fina 7 comun7 a oric7rei a)resiuni <insu te= cere*ra e. CauBe e ma>ore inc ud *o i e sistemice <de e2., insuficien6a cardiac7=, *o i e SNC <de e2., tu *ur7ri convu sive= 5i into2ica6ia sau sevra>u produse de a)en6i farmaco o)ici sau de dro)uri de a*uB. (rice medicamente pe care eAa uat *o navu <inc usiv medicamente e (#C A o!er-the-counter, 4n v;nBare i*er7 A 5i preparate e her*a e= tre*uie s7 fie considerate o cauB7 poten6ia 7 de de irium. Se consider7 c7 de iriumu imp ic7 disfunc6ia forma6iunii reticu ate 5i a transmisiei aceti co inice. Ca ea te)mentar7 dorsa 7 care proiecteaB7 de pe forma6iunea reticu at7 pe tectum 5i ta amus a fost imp icat7 drept ca ea ma>or7 din de irium. De iriumu prin sevra> a coo ic sAa asociat cu hiperactivitatea noradrener)ic7 a ocus coeru eus. D. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. De iriumu se dia)nosticheaB7 4n func6ie de etio o)ie3 de irium datorat unei condi6ii medica e <#a*e u IA/=, de irium indus de su*stan6e <de irium prin into2ica6ie cu su*stan6e A #a*e u IA: A 5i de iriumu de sevra>= 5i de iriumu nespecificat 4n a t mod <N+!=. - emente e cheie inc ud con5tien6a a terat7 cu hipereactivare <hiperarousal= sau hipoactivare, cu a)ita6ie sau, respectiv, apatie" deBorientare" afectare a memoriei" vor*ire i o)ic7" tu *ur7ri de percep6ie, inc uB;nd ha ucina6ii auditive, viBua e 5i tacti e" a*i itate emo6iona 7 sever7" inversarea cic u ui somnAve)he sau somn fra)mentat. Semne e neuro o)ice asociate pot s7 inc ud7 incoordonare, disfaBie, tremor, asteri2is Dsemnu +damsA Co ey, flapping tremorE, ata2ie 5i apra2ie. E. I1?e&ti8aii 3ara6%i1i6e. De iriumu este o ur)en67 medica 7 a c7rei cauB7 tre*uie identificat7 c;t mai rapid posi*i .
1 /
Cuv;ntu cerut 4n en) eB7 este C+orldD( Ln en) eB7 se cere ?no ifs ands or butsD. :J
+tunci c;nd cauBa pro*a*i 7 nu este evident7, tre*uie instituit7 imediat investi)area medica 7 comp et7 a *o navu ui. Chiar 5i atunci c;nd se poate identifica o anumit7 cauB7 aparent7, este posi*i s7 fie imp icat mai mu t dec;t un sin)ur factor. .ateria de investi)a6ii tre*uie s7 inc ud7 semne e vita e, hemoA euco)rama comp et7, viteBa de sedimentare a hematii or, chimia san)uin7 comp et7, teste e func6iei hepatice 5i rena e, e2amenu de urin7, e2amenu to2ico o)ic a urinei, -%0, radio)rafia toracic7, tomo)rafie computeriBat7 a capu ui 5i punc6ia om*ar7 <dac7 este indicat7=. --0 arat7 adesea 4ncetinire difuB7 )enera iBat7 sau arii oca iBate <focare= de hiperactivitate. #+.-LUL IA/ CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU DELIRIUM DATORAT UNEI CONDI=II MEDICALE !ENERALE +. #u *urare a con5tien6ei <de e2., reducerea c arit76ii preBen6ei 4n mediu= cu sc7derea capacit76ii de foca iBare, men6inere sau comutare a aten6iei. .. !odificare a co)ni6iei <cum ar fi deficit de memorie, deBorientare, tu *urare a im*a>u ui= sau apari6ia unei tu *ur7ri de percep6ie, care nu pot fi e2p icate mai *ine de o demen67 pree2istent7, constituit7 sau 4n curs de constituire. C. #u *urarea se deBvo t7 4ntrAo perioad7 scurt7 de timp <de re)u 7 A ore p;n7 a Bi e= 5i tinde s7 f uctueBe pe parcursu Bi ei. D. &storicu , e2amenu somatic sau date e de a*orator furniBeaB7 doveBi potrivit c7rora tu *urarea este consecin6a fiBio o)ic7 direct7 a unei condi6ii medica e )enera e. Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL IA: CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU DELIRIUM PRIN INTODICA=IE CU SUBSTAN=E +. #u *urare a con5tien6ei <c aritate redus7 a preBen6ei 4n mediu= cu sc7derea capacit76ii de foca iBare, men6inere, sau comutare a aten6iei. .. !odificare a co)ni6iei <cum ar fi deficit de memorie, deBorientare, tu *urare a im*a>u ui= sau apari6ia unei tu *ur7ri de percep6ie, care nu pot fi e2p icate mai *ine de o demen67 pree2istent7, constituit7 sau 4n curs de constituire. C. #u *urarea se deBvo t7 4ntrAo perioad7 scurt7 de timp <de re)u 7 A ore p;n7 a Bi e= 5i tinde s7 f uctueBe pe parcursu Bi ei. D. &storicu , e2amenu somatic sau date e de a*orator furniBeaB7 doveBi 4n sensu unuia din puncte e <1= 5i </=3 <1=. Simptome e de a criterii e + 5i . au ap7rut 4n cursu unei into2ica6ii cu su*stan67" </=. #u *urarea este e)at7 etio o)ic de uti iBarea medica6iei. Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. ,. De7e1a. 1eBi #a*e u IAI. *. S62i@$>re1ia <i 7a1ia. De re)u 7 nu au evo u6ia rapid f uctuant7 a de iriumu ui 5i nici nu afecteaB7 nive u con5tien6ei sau nu a tereaB7 semnificativ co)ni6ia. 0. T'%-'r:ri%e di&$6iati?e. Se pot preBenta cu amneBie acunar7 <circumscris7=, dar 4n a*sen6a afect7rii co)nitive ) o*a e 5i a paternuri or psihomotorii 5i hipnice anorma e a e de iriumu ui. !. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. La pacien6ii care au avut un episod de de irium rata morta it76ii a trei uni este de /:A::[" rata morta it76ii a un an este de JH[. -vo u6ia este, de re)u 7, rapid7. Simptome e 4ncep s7 se reduc7, de o*icei, 4n trei p;n7 a 5apte Bi e de a tratarea factoru ui cauBa " dispari6ia simptome or poate s7 necesite dou7 s7pt7m;ni. La unii pacien6i, de iriumu poate s7 dispar7 spontan. H. Trata7e1t. Se identific7 5i se trateaB7 cauBa su*iacent7. Se corecteaB7 anorma it76i e meta*o ice3 hidratare corect7, resta*i irea echi i*ru ui hidroAe ectro itic, a nutri6iei" se identific7 5i, atunci c;nd este posi*i , se 4ntrerupe medica6ia cauBatoare" se optimiBeaB7 mediu senBoria 4n func6ie de pacient <de e2., stimu i descrescu6i pentru un *o nav cu de irium tremens 5i cre5terea adecvat7 a stimu 7rii pentru pacientu cu de irium din cauBa depriv7rii senBoria e=. Pentru tratamentu a)ita6iei pot fi fo osite doBe mici de antipsihotice cu poten67 ridicat7 <de e2., ha operido A $a do /AJ m) ora sau intramuscu ar a fiecare I ore=. .enBodiaBepine e <de e2., oraBepam A +tivan 1A/ m) a fiecare I ore= pot fi fo osite ora sau intramuscu ar a fiecare patru ore 4n func6ie de nevoi, put;nduAse prescrie 5i pentru a)ita6ie, 4n specia a pacien6ii cu risc convu sivant <de e2., a *o navii cu sevra> a coo ic sau sevra> prin sedativeAhipnotice=. I . De7e1a A. De>i1iie. Demen6a este o tu *urare caracteriBat7 prin deficite co)nitive mu tip e, care inc ud sc7derea memoriei. #otu5i, con5tien6a nu este afectat7 4n demen67, a5a cum este 4n de irium. Cunc6ii e afectate inc ud inte i)en6a, im*a>u , reBo varea pro* eme or, memoria, 4nv76area, orientarea, percep6ia, aten6ia, >udecata, concentrarea 5i a*i it76i e socia e. DS!A&1A#' cere ca defecte e s7 repreBinte o schim*are semnificativ7 fa67 de situa6ia ini6ia 7 < baseline= 5i s7 interfereBe cu func6ionarea. B. E3ide7i$%$8ie. Constituie 4n primu r;nd un sindrom a v;rstnici or. Ln >ur de J[ din americanii de peste GJ de ani au :G
demen67 sever7, iar 1J[ au demen67 u5oar7. +pro2imativ /H[ din americanii de peste NH de ani au demen67 sever7. 1;rsta inaintat7 este ce mai important factor de risc. Un sfert din *o navii cu demen67 sufer7 de diferite *o i trata*i e. ( Becime din demen6e sunt reversi*i e. #+.-LUL IAI DIEEREN=IEREA CLINIC A DELIRIUMULUI KI DEMEN=EIa E%e7e1t'% De%iri'7 &storic .oa 7 acut7 De*ut 'apid Durat7 \i eAs7pt7m;ni -vo u6ie C uctuant7 Con5tien67 C uctuant7 (rientare +fectat7, ce pu6in periodic +fect +n2ios, iritat 0;ndire +desea tu *urat7 !emorie !emoria recent7 intens afectat7
De7e1: .oa 7 cronic7 &nsidios <de o*icei= LuniAani Cronic7 pro)resiv7 Norma 7 &ni6ia intact7 La*i , dar de o*icei nean2ios Descrescut7 cantitativ +fectarea memoriei recente 5i a ce ei pe termen un) Percep6ie Crecvent ha ucina6ii <4n specia $a ucina6ii mai pu6in frecvente <cu viBua e= e2cep6ia ce or vespera e= Cunc6ia psihomotorie &nhi*i6ie, a)ita6ie, am*e e Norma 7 Somn Cic u somnAve)he pertur*at Cic u somnAve)he mai pu6in pertur*at +ten6ie 5i preBen67 4n mediu Puternic afectate !ai pu6in afectate 'eversi*i itate +desea reversi*i !a>oritatea ireversi*i e a Pacien6ii demen6i sunt mai suscepti*i i fa67 de de irium, iar de iriumu ap7rut pe fondu unei demen6e este frecvent. #+.-LUL IAJ CAUZE ALE DEMEN=EI T'7$ri Cere*ra e primarea Tra'7ati&7e $ematoamea Demen6a posttraumatic7a I1>e6ii B6r$1i6eC !etastaticea Sifi is .oa 7 CreutBfe dtAMako** Comp e2 S&D+Ademen67c Cardi$N?a&6'%are &nfarct unica &nfarcte mu tip e* &nfarct mare &nfarcte acunare .oa 7 .inswan)er <encefa opatii arterio] sc erotice su*cortica e= #ip hemodinamica C$18e1ita%eIereditare .oa a $untin)tonc Leucodistrofie metacromatic7c P&i2iatri6e 3ri7are Pseudodemen67c Ei@i$%$8i6e -pi epsiea $idrocefa ie cu presiune norma 7 a Meta-$%i6e Deficite de vitaminea #u *ur7ri meta*o ice cronicea St7ri ano2ice cronicea -ndocrinopatii cronicea :O
De7e1e de8e1erati?e .oa a + Bheimer* .oa a Pick <demen6e tip o* fronta = * .oa a Parkinsona Para iBie supranuc ear7 pro)resiv7 c Ceroca cinoB7 cere*ra 7 idiopatic7 <*oa a Cahr= c .oa a ,i sona De7ie%i1i@are Sc eroB7 mu tip 7 c Dr$8'ri <i t$Fi1e + coo a !eta e )re ea &nto2ica6ie cu o2id de car*ona !edicamentea &radierea Patern varia*i sau mi2t Patern predominant cortica c Patern predominant su*cortica . #a*e de -ric D Caine, !.D., $i e 0rossman, !.D., 5i Meffrey !. Lyness, !.D.
a *
#+.-LUL IAG. CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU DEMEN= DATORAT UNEI ALTE CONDI=II MEDICALE !ENERALE +. DeBvo tarea unor deficite co)nitive mu tip e, cu manifest7ri de a am*e e puncte de mai >os3 1.+fectare a memoriei <descre5terea capacit76ii de a 4nv76a informa6ii noi sau de a evoca informa6ii 4nv76ate anterior=. /.Una <sau mai mu te= din urm7toare e tu *ur7ri co)nitive3 a. +faBie <tu *urare a im*a>u ui=. *. +pra2ie <afectarea a*i it76ii de a efectua activit76i motorii, cu toate c7 func6ia motorie este indemn7=. c. +)noBie <incapacitatea de a recunoa5te sau identifica o*iecte, cu toate c7 func6ia senBoria 7 este indemn7=. d. Pertur*area func6ion7rii e2ecutive <p anificare, or)aniBare, secven6ia iBare, a*stractiBare=. .. Deficite e co)nitive de a Criterii e +1 5i +/ cauBeaB7, fiecare, afectarea semnificativ7 a func6ion7rii socia e sau ocupa6iona e 5i constituie un dec in semnificativ fa67 de un nive anterior de func6ionare. C. &storicu , e2amenu somatic sau date e de a*orator furniBeaB7 doveBi potrivit c7rora tu *urarea este consecin6a fiBio o)ic7 direct7 a unei condi6ii medica e )enera e, a ta dec;t *oa a + Bheimer sau *oa a cere*roAvascu ar7 <de e2., infec6ie $&1, eBiune cere*ra 7 traumatic7, *oa a Parkinson, *oa a $untin)ton, *oa a Pick, *oa a CreutBfe dtAMako*, hidrocefa ia cu presiune norma 7, hipotiroidismu , tumori e cere*ra e sau deficitu de vitamin7 . 1/=. D. Deficite e nu apar e2c usiv 4n cursu unui de irium. Codifica0i 4n func6ie de preBen6a sau a*sen6a unei tu *ur7ri comportamenta e semnificative c inic3 E:r: 3ert'r-area 6$73$rta7e1t'%'i; dac7 pertur*area co)nitiv7 nu se 4nso6e5te de vreo pertur*are comportamenta 7 semnificativ7 c inic. C' 3ert'r-area 6$73$rta7e1t'%'i; dac7 tu *urarea co)nitiv7 se 4nso6e5te de o pertur*are comportamenta 7 semnificativ7 c inic. N$t: de 6$di>i6are; Se va codifica, de asemenea, condi6ia medica 7 )enera 7 pe +2a &&& <de e2., infec6ie $&1, traumatism cranioAcere*ra , *oa 7 Parkinson, *oa 7 Parkinson, *oa 7 $untin)ton, *oa 7 Pick, *oa 7 CreutBfe dtAMako*=. Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. C. Eti$%$8ie. 1eBi #a*e u IAJ. Cea mai frecvent7 cauB7 este ma adia + Bheimer <JHAGH[ din caBuri=, urmat7 de pato o)ia vascu ar7 <forme e mi2te sunt 5i e e frecvente=. + te cauBe frecvente inc ud traumatisme e cranioAcere*ra e, a coo u , tu *ur7ri e de mi5care, cum ar fi *o i e $untin)ton 5i Parkinson 5i infec6ia cu virusu imunodeficien6ei umane <$&1=. D. Dia81$&ti6, &e71e ore din demen67 imp ic7 orientarea, memoria, percep6ia, func6ionarea inte ectua 7 5i ra6ionamente e. Pot s7 e2iste modific7ri marcate a e persona it76ii, afectu ui 5i comportamentu ui. Demen6e e se 4nso6esc frecvent de ha ucina6ii </HA:H[ din pacien6i= 5i de iruri <:HAIH[=. Simptome e de depresie 5i an2ietate sunt preBente a IHAJH[ din *o navii cu demen67. Demen6a se dia)nosticheaB7 4n func6ie de etio o)ie3 demen67 de tip + Bheimer <D+#KD#+=, demen67 vascu ar7, demen67 datorat7 a tor condi6ii medica e )enera e <#a*e u IAG=, demen67 persistent7 indus7 de su*stan6e, demen67 datorat7 unor :N
etio o)ii mu tip e 5i demen67 N+!. E. I1?e&ti8aii 3ara6%i1i6e. 1eBi #a*e u IAO. Se caut7 mai 4nt;i o cauB7 poten6ia reversi*i 7 a demen6ei" apoi, se identific7 a te condi6ii medica e trata*i e, care a tfe ar putea s7 a)raveBe demen6a <dec inu co)nitiv este adeseori precipitat de a te *o i medica e=. .ateria de investi)a6ii tre*uie s7 inc ud7 semne e vita e, hemoA euco)rama comp et7, 1S$, *iochimia san)uin7 comp et7, nive uri e serice a e vitaminei .1/ 5i fo atu ui, teste e func6iei hepatice 5i rena e, teste e func6iei tiroidiene, e2amenu de urin7, to2ico o)ia urinar7, -%0, radio)rafia toracic7, C# sau '!N cere*ra 5i punc6ie om*ar7. #omo)rafia cu emisie de foton unic <SP-C#= poate fi fo osit7 pentru eviden6ierea paternuri or meta*o ismu ui cere*ra 4n une e tipuri de demen67. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia% ,.De6%i1'% 6$81iti? %e8at de ?9r&t: BL7-:tr91irea 1$r7a%:C. Se asociaB7 cu sc7derea capacit76ii de a 4nv76a materia nou 5i cu 4ncetinirea procese or de );ndire, ca o consecin67 a 4m*7tr;nirii norma e. Pe ;n)7 acestea, se manifest7 sindromu hipomneBiei1 *eni)ne a senescen6ei, care nu manifest7 o evo u6ie pro)resiv deteriorativ7. *.De3re&ia. La v;rstnici, depresia se poate preBenta ca simptome de deteriorare co)nitiv7, fapt care a condus a fo osirea termenu ui de pseudodemen0. Pacientu respectiv, aparent demen6iat, este, 4n rea itate, depresiv 5i r7spunde *ine a medica6ia antidepresiv7 sau a terapia e ectroconvu sivant7 <-C#=. !u 6i pacien6i cu demen67 devin 5i depresivi, pe m7sur7 ce 4ncep s7A5i 4n6e ea)7 deteriorarea co)nitiv7 pro)resiv7. La *o navii cu demen67 5i cu depresie asociat7 este adesea >ustificat un tria terapeutic cu antidepresive sau -C#. #a*e u IAN diferen6iaB7 demen6a de depresie. 0.De%iri'7'%. Qi de iriumu se caracteriBeaB7 prin afectare co)nitiv7 ) o*a 7. Pacien6ii cu demen67 au adesea 5i un de irium supraAad7u)at. Demen6a tinde 4ns7 s7 fie cronic7 5i nu manifest7 e emente e importante repreBentate de f uctua6ii e rapide, de*utu *rusc, deficitu de aten6ie, modificarea nive u ui con5tien6ei, pertur*area psihomotorie, pertur*area acut7 a cic u ui somnAve)he 5i ha ucina6ii e sau de iruri e manifeste, care caracteriBeaB7 de iriumu . #+.-LUL IAO IN ESTI!AREA PARACLINIC COMPREHENSI A DEMEN=EI -2amenu somatic, inc uB;nd un e2amen neuro o)ic comp et Semne e vita e -2aminarea st7rii minta e !iniA!enta State -2amination <!!S-= 'eviBuirea medica6ii or 5i nive uri or medicamente or ScreenAuri a e s;n)e ui 5i urinii pentru a coo , dro)uri 5i meta e )re e a &nvesti)a6ii fiBio o)ice Ser3 e ectro i6iK) ucoB7KCa ^^, !)^^ #este e func6iei hepatice, rena e S!+A1/ sau un profi echiva ent a *iochimiei serice +na iBa urinei $emoA euco)ram7 comp et7 #este e func6iei tiroidiene <inc usiv nive u #S$= 'P' <)apid $lasma )eagent: A screen seric= C#+A+.S <dac7 se suspecteaB7 o *oa 7 a SNC= Nive u seric a vitaminei .1/ Nive u fo atu ui CorticosteroiBi urinari a 1iteBa de sedimentare a hematii or <,ester)ren= +nticorpi antinuc earia <+N+=, C:CI, antiADS +DN 0aBe e din s;n)e e arteria a Screen $&1a,* Porfiro*i ino)eni urinari a 'adio)rafie toracic7 - ectrocardio)ram7 -2aminare neuro o)ic7 C# sau '!N cranian7 SP-C#* Punc6ie om*ar7a --0a #estare neuropsiho o)ic7c a +ce ea care sunt indicate de istoric 5i de e2amenu somatic.
1
?Uituce ii@. Pentru sifi is. :F
Necesit7 consim67m;nt 5i consi iere specia e. Poate fi uti 7 4n diferen6ierea demen6ei de a te sindroame neuropsihiatrice, dac7 aceasta nu poate fi f7cut7 c inic. +daptat din Stoudemire +., #hompson #L. 'eco)niBin) and treatin) dementia. Aeriatrics 1FN1" :G311/, cu permisiune.
* c
!. E?$%'ie ur de 1J[ din demen6e sunt reversi*i e <de e2., ce e cauBate de hipotiroidism, sifi isu SNC, hematoame su*dura e, deficitu de vitamin7 . 1/, uremie, hipo2ie=, evo u6ia acestor caBuri depinde de rapiditatea trat7rii cauBei or. Dac7 4n 7turarea cauBei este prea tardiv7, pacientu poate s7 r7m;n7 cu deficite reBidua e, a c7ror curs u terior r7m;ne sta*i Dnepro)redientE dac7 nu sAau insta at de>a eBiuni cere*ra e e2tinse. Ln ceea ce prive5te demen6a f7r7 cauB7 identifica*i 7 <de e2., D+#=, evo u6ia pro*a*i 7 este cea de deteriorare ent7. .o navu se poate r7t7ci 4n ocuri fami iare, pierde capacitatea de a m;nui *ani, mai t;rBiu nu 4i mai recunoa5te pe cei din fami ie, devenind, 4n ce e din urm7, incontinent pentru feca e 5i urin7. #+.-LUL IAN DEMEN= ERSUS DEPRESIE E%e7e1t'% 1;rst7 De*ut -vo u6ie &storic Critica *o ii Semne or)anice Co)ni6iea -2amenu st7rii minta e De7e1: De o*icei v;rstnici 1a) Lent7, 4nr7ut76iri nocturne .oa 7 sistemic7 sau dro)uri +*sent7, nepreocupat de *oa 7 +desea preBente +fectare 4nsemnat7 Deficite constante, acunare +pro2imeaB7, confa*u eaB7, persevereaB7 Su* iniaB7 succese minore DispoBi6ie superficia 7 sau p at7 Potrivit cu )radu de afectare co)nitiv7 Cooperant, dar frustrat +norma e P&e'd$de7e1: Nespecific7 \i eAs7pt7m;ni 'apid7, chiar pe parcursu unei Bi e #u *urare a dispoBi6iei PreBent7, sufer7 +*sente !odific7ri de persona itate Deficite varia*i e, 4n diferite moda it76i +patic, ?Nu 5tiu@
Su* iniaB7 e5ecuri e Depresiv &ncon)ruent cu )radu de afectare Cooperare co)nitiv7 C# 5i --0 Necooperant, pu6in efort Norma e. a .enBodiaBepine e 5i *ar*iturice e 4nr7ut76esc afect7ri e co)nitive a e *o navu ui dement, 4n timp ce D*enBodiaBepine eE 4 a>ut7 pe depresiv s7 se re a2eBe. Comportament H. Trata7e1t. #ratamentu este, 4n )enera , de tip suportiv. Se va asi)ura tratarea adecvat7 a oric7ror pro* eme medica e concomitente. Se vor asi)ura corespunB7tor nutri6ia, e2erci6ii e fiBice 5i activit76i e. !ediu oferit *o navu ui tre*uie s7 4i pun7 a dispoBi6ie e emente numeroase 5i frecvente care s7 4 a>ute s7 se orienteBe fa67 de Biua din s7pt7m;n7, dat7, oc, 5i timp. (dat7 cu descre5terea func6ion7rii, poate s7 fie necesar7 p asarea 4ntrAo cas7 de 4n)ri>ire <nursin)=. +deseori, deteriorarea co)nitiv7 se poate accentua 4n cursu nop6ii <pacientu ?apune@=. Une e c7mine de nursin) au instituit cu succes pro)rame de activit76i de noapte, care contri*uie a diminuarea acestei pro* eme. ,.Trata7e1t'% 3&i2$%$8i6. Pacien6ii pot fi a>uta6i s7 fac7 fa67 5i s7 se simt7 mai pu6in frustra6i 5i nea>utora6i prin terapie suportiv7, terapie de )rup" fami ii e pot *eneficia de referiri e c7tre or)aniBa6ii a e fami ii or pacien6i or cu demen67. *.Trata7e1t'% >ar7a6$%$8i6. Ln )enera , *ar*iturice e 5i *enBodiaBepine e tre*uie evitate, pentru c7 pot s7 4nr7ut76easc7 co)ni6ia. Pentru a)ita6ie sunt eficiente doBe e mici de antipsihotice <de e2., ha operido / m) ora sau intramuscu ar sau H,/J p;n7 a 1,H m) risperidon pe Bi, ora 1=. Unii c inicieni su)ereaB7 prescrierea unei *enBodiaBepine cu durat7 scurt7 de ac6iune 4n scop hipnoinductor <de e2., triaBo am A $a cion H,/J m) ora =, dar cu riscu cauB7rii unor deficite de memorie sup imentare 4n Biua urm7toare. . De7e1a de ti3 A%@2ei7er BDATC A. De>i1iie. Demen67 pro)resiv7 4n care toate cauBe e reversi*i e cunoscute a e demen6ei au fost e2c use. +re dou7 tipuri A cu de*ut tardiv <dup7 v;rsta de GJ de ani= 5i cu de*ut precoce <4nainte de GJ de ani=. B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u IAF. C. E3ide7i$%$8ie. -ste cea mai frecvent7 cauB7 de demen67. D+# constituie JHAGH[ din tota u demen6e or. Poate s7 afecteBe p;n7 a J[ din persoane e 4n v;rst7 de peste GJ de ani 5i 1JA/J[ din persoane e 4n v;rst7 de peste NI de ani.
1
Sunt uti e 5i *ine to erate 5i a te antipsihotice atipice, administrate 4n doBe mici <de e2., o anBapin7=. IH
Cactorii de risc inc ud se2u feminin, istoricu de traumatism cranian, preBen6a unei rude de )radu 4nt;i care are *oa a. &nciden6a cre5te cu v;rsta. .o navii cu D+# ocup7 mai mu t de JH[ din paturi e din c7mine e de nursin). D. Eti$%$8ie. Cactorii )enetici >oac7 un ro " p;n7 a IH[ din pacien6i au istoric fami ia de D+#. 'ata concordan6ei a )emenii monoBi)o6i este de I:[, fa67 de N[ a )emenii diBi)o6i. Ln une e caBuri sAa documentat o transmitere autosoma dominant7. -2ist7 o asociere 4ntre sindromu Down 5i D+#. +r putea fi imp icat7 )ena pentru proteina precursoare a ami oidu ui, de pe cromoBomu /1. Neurotransmi67torii imp ica6i ce mai frecvent sunt aceti co ina 5i noradrena ina. Se consider7 c7 am*ii sunt hipoactivi. SAa consemnat de)enerarea neuroni or co iner)ici din nuce u *aBa a ui !eynert, pe ;n)7 descre5terea concentra6ii or cere*ra e a e aceti co inei 5i a enBimei cheie a sinteBei ei A aceti co intransferaBa. + te doveBi 4n favoarea ipoteBei co iner)ice inc ud efecte e favora*i e a e inhi*itori or co inesteraBei 5i de)radarea sup imentar7 a co)ni6iei care se asociaB7 cu antico iner)ice e. SAau )7sit anumite doveBi asupra descre5terii num7ru ui de neuroni care con6in noradrena in7 4n ocus coeru eus. +r putea fi imp icate 5i nive uri e sc7Bute a e corticotropinei 5i somatostatinei. + te cauBe care au fost propuse inc ud re) area anorma 7 a meta*o ismu ui fosfo ipide or din mem*rana ce u ar7 5i to2icitatea a uminiu ui. #+.-LUL IAF CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU DEMEN= DE TIP ALZHEIMER BDATC +. +pari6ia de mu tip e deficite co)nitive, cu manifest7ri de a am*e e puncte de mai >os3 <1= Deficit de memorie <afectarea capacit76ii de 4nv76are a informa6ii or noi sau de evocare a informa6ii or 4nv76ate anterior=. </= Una <sau mai mu te= din urm7toare e tu *ur7ri co)nitive3 a. +faBie <tu *urare a im*a>u ui=. *. +pra2ie <afectarea a*i it76ii de a efectua activit76i motorii, cu toate c7 func6ia motorie este indemn7=. c. +)noBie <incapacitatea de a recunoa5te sau identifica o*iecte, cu toate c7 func6ia senBoria 7 este indemn7=. d. Pertur*area func6ion7rii e2ecutive <p anificare, or)aniBare, secven6ia iBare, a*stractiBare=. .. Deficite e co)nitive de a criterii e +1 5i +/ cauBeaB7, fiecare, afectarea semnificativ7 a func6ion7rii socia e sau ocupa6iona e 5i constituie un dec in semnificativ fa67 de un nive anterior de func6ionare. C. -vo u6ia se caracteriBeaB7 prin de*ut )radat 5i dec in co)nitiv continuu. D. Deficite e co)nitive de a criterii e + 5i . nu se datoreaB7 nici uneia din cauBe e de mai >os3 <1= a te condi6ii a e sistemu ui nervos centra care cauBeaB7 deficite pro)resive a e memoriei 5i co)ni6iei <de e2., *oa 7 cere*roAvascu ar7, *oa 7 Parkinson, *oa 7 $untin)ton, hematoame su*dura e, hidrocefa ie cu presiune norma 7, tumor7 cere*ra 7=" </= condi6ii sistemice cunoscute drept cauBe de demen67 <de e2., hipotiroidie, deficit de vitamin7 . 1/ sau de acid fo ic, deficit de niacin7, hiperca cemie, neuro ues, infec6ie $&1=" <:= condi6ii induse de su*stan6e. -. Deficite e nu apar e2c usiv 4n cursu unui de irium. C. #u *urarea nu este e2p icat7 mai *ine de o a t7 tu *urare de pe +2a & <de e2., tu *urare depresiv7 ma>or7, schiBofrenie=. Codifica0i pe *aBa preBen6ei sau a*sen6ei unei pertur*7ri comportamenta e semnificative c inic3 E:r: 3ert'r-are 6$73$rta7e1ta%:; Dac7 tu *urarea co)nitiv7 nu se 4nso6e5te de vreo pertur*are comportamenta 7 semnificativ7 c inic. C' 3ert'r-are 6$73$rta7e1ta%:; Dac7 tu *urarea co)nitiv7 se 4nso6e5te de o pertur*are comportamenta 7 semnificativ7 c inic <de e2., um* atu f7r7 6int7, a)ita6ie=. Specifica0i subtipul1 C' de-'t 3re6$6e; Dac7 de*utu are oc a v;rsta de GJ de ani sau mai pu6in. C' de-'t tardi?; Dac7 de*utu are oc dup7 v;rsta de GJ de ani. N$t: de 6$di>i6are; Se va codifica 5i *oa a + Bheimer, pe +2a &&&. Se vor indica pe +2a & a te e emente c inice importante e)ate de *oa a + Bheimer <de e2., tu *urare a dispoBi6iei datorat7 *o ii + Bheimer, cu e emente depresive, sau modificare a persona it76ii datorat7 *o ii + Bheimer, tip a)resiv=. Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. E. Ne'r$3at$%$8ie. !odific7ri e neuropato o)ice caracteristice, descrise pentru prima dat7 de + ois + Bheimer, constau din a) omer7ri neurofi*ri are, p 7ci seni e 5i de)ener7ri )ranu oAvacuo are. +ceste modific7ri pot ap7rea 5i odat7 cu 4m*7tr;nirea norma 7, dar sunt constant preBente 4n creieru pacien6i or cu D+#. Constat7ri e pato o)ice se oca iBeaB7 4n specia parietoA tempora 5i predomin7 4n cea mai mare m7sur7 4n ami)da 7, hipocamp, corte2 5i creieru anterior *aBa . #eoria etio o)ic7 a to2icit76ii a uminiu ui se *aBeaB7 pe faptu c7 structuri e pato o)ice din creier con6in cantit76i ridicate de a uminiu. Dia)nosticu de certitudine a *o ii + Bheimer este numai ce histopato o)ic. Dia)nosticu c inic de D+# nu poate fi dec;t ce de *oa 7 + Bheimer posi*i 7 sau pro*a*i 7. I1
+ te anorma it76i care sAau constatat a pacien6ii cu D+# inc ud atrofia cortica 7 difuB7 a C# sau '!N, m7rirea ventricu i or 5i descre5terea meta*o ismu ui aceti co inic cere*ra . Nive uri e sc7Bute a e aceti co inei e2p ic7 de ce ace5ti pacien6i sunt foarte sensi*i i a efecte e medica6iei antico iner)ice 5i au condus a deBvo tarea strate)ii or terapeutice de sup inire a co inei. E. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6 1.De*ut de re)u 7 insidios, a o persoan7 4n v;rst7 de JHAOH de ani" *oa a este ent pro)resiv7. /.Dup7 c;6iva ani de evo u6ie, sunt adesea preBente afaBie, apra2ie 5i a)noBie. :.!ai t;rBiu, pacientu poate deBvo ta tu *ur7ri motorii 5i a e mersu ui, care pot reBu ta 4n imo*i iBarea a pat. I.Supravie6uirea medie este de N ani de a de*utu *o ii, cu e2treme 4ntre 1 5i /H de ani. !. Trata7e1t. DonepeBi u <+ricept=, rivasti)mina <-2e on= 5i tacrinu <Co)ne2= sunt inhi*itori de co inesteraB7 care au fost apro*a6i de +dministra6ia + imente or 5i !edicamente or <CD+= din SU+ ca tratament a *o ii + Bheimer. +ceste medicamente 4n*un7t76esc co)ni6ia 5i 4ncetinesc dec inu co)nitiv a unii pacien6i cu *oa 7 + Bheimer u5oar7 p;n7 a moderat7. !edicamente e de mai sus nu modific7 procesu mor*id su*iacent. #acrinu se fo ose5te rar, din cauBa to2icit76ii hepatice. 1eBi Capito u /J pentru o discu6ie comp et7 a acestor a)en6i medicamento5i. I. De7e1a ?a&6'%ar: A. De>i1iie. Ce deAa doi ea tip de demen67 ca frecven67 este demen6a care reBu t7 din *oa a cere*roAvascu ar7. De o*icei, demen6a vascu ar7 pro)reseaB7 4n trepte, odat7 cu fiecare infarct cere*ra suferit de *o nav. Unii pacien6ii vor o*serva momente specifice c;nd func6ionarea or sAa 4nr7ut76it 5i, apoi, sAa ame iorat pu6in 4n Bi e e urm7toare, p;n7 a urm7toru or infarct. Crecvent sunt preBente semne neuro o)ice. &nfarcte e pot fi produse de p 7ci oc uBive sau de trom*oem*o ism. Constat7ri e somatice pot s7 inc ud7 suf u carotidian, anorma it76i a e fundu ui de ochi 5i m7rirea ventricu i or cere*ra i. +fectarea co)ni6iei poate fi acunar7, une e domenii r7m;n;nd intacte. B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u IA1H. C. E3ide7i$%$8ie. 'epreBint7 1JA:H[ din tota u demen6e or, av;nd frecven6a ma2im7 a persoane e 4n v;rst7 de GHAOH de ani. -ste mai pu6in frecvent7 dec;t D+# 5i mai frecvent7 a *7r*a6i dec;t a femei. De*utu are oc a o v;rst7 mai t;n7r7 dec;t ce a D+#. Cactorii de risc inc ud hipertensiunea, pato o)ia cardiac7 5i a 6i factori de risc ai accidente or vascu are cere*ra e <+1C=. D. I1?e&ti8aii 3ara6%i1i6e. C# sau '!N vor eviden6ia infarcte cere*ra e. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia% ,. DAT. Demen6a vascu ar7 poate s7 fie )reu de diferen6iat de cea de tip + Bheimer. Se va o*6ine o anamneB7 de ca itate privind cursu *o ii, consemn;nd dac7 de*utu a fost *rusc, dac7 evo u6ia a fost insidioas7 <continu7= sau 4n trepte, dac7 a fost preBent deficit neuro o)ic. Se vor identifica factorii de risc ai pato o)iei vascu are 5i se va so icita ima)istic7 cere*ra 7. Dac7 un *o nav preBint7 at;t semne de demen67 vascu ar7 c;t 5i de D+#, dia)nosticu va ce de demen67 datorat7 unor etio o)ii mu tip e. *. De3re&ia. Demen6a vascu ar7 se poate intrica cu o depresie care, eventua , poate avea ea 4ns75i aspect pseudodemen6ia <descris anterior 4n acest capito =, Da)rav;nd preBentarea c inic7 5i 4n)reun;nd eva uarea deficite or co)nitive rea e <ireversi*i e= a e pacientu uiE. -ste pu6in pro*a*i ca depresia s7 produc7 semne neuro o)ice de focar. Dac7 este preBent7, depresia tre*uie dia)nosticat7 5i tratat7. 0. A66ide1te%e ?a&6'%are 6ere-ra%e BA CC <i ata6'ri%e i&62e7i6e tra1@it$rii BAITC. Ln )enera acesta nu conduc a ta* ouri c inice de demen6iere pro)resiv7. +&# sunt episoade scurte de disfunc6ie neuro o)ic7 foca 7, cu durat7 mai mic7 de /I de ore <de re)u 7 A J p;n7 a 1J minute=. .o navu cu +1C comp et poate s7 ai*7 une e deficite co)nitive dar, cu e2cep6ia caBuri or cu pierdere masiv7 de 6esut cere*ra , 4n )enera +1C unice nu cauBeaB7 demen67. E. Trata7e1t. #ratamentu const7 din identificarea 5i tratarea cauBei accidente or vascu are. #re*uie instituit7 terapia hipertensiunii, dia*etu ui 5i pato o)iei cardiace. #ratamentu este suportiv 5i simptomatic. Se pot fo osi medicamente antidepresive, psihostimu ante, antipsihotice, precum 5i *enBodiaBepine, dar orice medicament psihoactiv poate s7 cauBeBe efecte adverse a pacien6ii cu eBiuni cere*ra e. #+.-LUL IA1H CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU DEMEN= ASCULAR +. +pari6ia de mu tip e deficite co)nitive, cu manifest7ri de a am*e e puncte de mai >os3 <1= Deficit de memorie <afectarea capacit76ii de 4nv76are a informa6ii or noi sau de evocare a informa6ii or 4nv76ate anterior=. </= Una <sau mai mu te= din urm7toare e tu *ur7ri co)nitive3 a. +faBie <tu *urare a im*a>u ui=. *. +pra2ie <afectarea a*i it76ii de a efectua activit76i motorii, cu toate c7 func6ia motorie este indemn7=. c. +)noBie <incapacitatea de a recunoa5te sau identifica o*iecte, cu toate c7 func6ia senBoria 7 este indemn7=. d. Pertur*area func6ion7rii e2ecutive <p anificare, or)aniBare, secven6ia iBare, a*stractiBare=. .. Deficite e co)nitive de a criterii e +1 5i +/ cauBeaB7, fiecare, afectarea semnificativ7 a func6ion7rii socia e sau ocupa6iona e 5i constituie un dec in semnificativ fa67 de un nive anterior de func6ionare. C. Semne 5i simptome neuro o)ice de focar <de e2., e2a)erarea ref e2e or tendinoase profunde, r7spuns p antar 4n e2tensie, I/
para iBie pseudo*u *ar7, anorma it76i a e mersu ui, sc7derea for6ei muscu are a unei e2tremit76i= sau date de a*orator indic;nd *oa 7 cere*roAvascu ar7 <de e2., infarcte mu tip e imp ic;nd corte2u 5i su*stan6a a *7 su*iacent7=, despre care se consider7 c7 se )7sesc 4n e)7tur7 etio o)ic7 cu tu *urarea. D. Deficite e nu survin e2c usiv 4n cursu unui de irium. Codifica6i 4n func6ie de e emente e predominante3 C' de%iri'7; dac7 de iriumu se supraadau)7 demen6ei. C' de%ir'ri; dac7 de iruri e constituie e ementu predominant. C' di&3$@iie de3re&i?:; dac7 dispoBi6ia depresiv7 <inc usiv ta* ouri e c inice care 4ndep inesc criterii e simptomato o)ice comp ete a e episodu ui depresiv ma>or= constituie e ementu dominant. Nu se consemneaB7 separat un dia)nostic de tu *urare a dispoBi6iei datorat7 unei condi6ii medica e )enera e. Ne6$73%i6at:; dac7 nici unu din e emente e de mai sus nu predomin7 4n ta* ou c inic curent. Specifica6i dac7 este cazul1 C' 3ert'r-are 6$73$rta7e1ta%: N$t: de 6$di>i6are; Se va codifica 5i condi6ia cere*roAvascu ar7, pe +2a &&&. Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. II. B$a%a Pi6O -ste o demen67 de)enerativ7 primar7 re ativ rar7, asem7n7toare c inic cu D+#. .oa a Pick constituie apro2imativ J[ din tota u demen6e or ireversi*i e. Lo*u fronta este puternic imp icat 5i pot s7 apar7 precoce semne fronta e de comportament deBinhi*at. Cu o re ativ7 p7strare a func6ii or co)nitive, sindromu % YverA.ucy <hiperse2ua itate, hiperora itate 5i p aciditate= este mai frecvent 4n *oa a Pick dec;t 4n D+#. Ln o*ii fronta i 5i tempora i se constat7 atrofie, pierdere neurona 7, ) ioB7 5i depoBite intraneurona e numite corpi $ick( Dia)nosticu se pune adesea a autopsie, de5i C# sau '!N pot s7 eviden6ieBe imp icarea ma>or7 a o*i or fronta i. III. B$a%a Cre't@>e%dtNJaO$-ste o ma adie demen6ia 7 de)enerativ7 rapid pro)resiv7, cauBat7 de o infec6ie cu prioni. Prionii sunt o protein7 rep icativ7 care cauBeaB7 o serie de ma adii spon)iforme. Prionii se pot transmite prin uti iBarea de dura mater sau de transp anturi corneene contaminate sau prin in)estia de carne de a vite infectate cu encefa opatia spon)iform7 *ovin7. De o*icei de*utu are oc a un pacient 4n v;rst7 de IHAGH de ani. Prime e semne a e *o ii pot fi acuBe somatice va)i sau senBa6ii nepreciBate de an2ietate. + te semne inc ud ata2ie, semne e2trapiramida e, coreoatetoB7 5i diBartrie. Sunt preBente adesea tres7riri mioc onice. De o*icei *oa a este fata 7 4n 5ase p;n7 a 1/ uni dup7 dia)nostic. C# arat7 atrofie cortica 7 5i cere*e ar7. Ln stadii e mai tardive apare un aspect --0 caracteristic, care const7 de o*icei dintrAun patern v;rfAund7 *i atera sincron, care as7 oc mai t;rBiu comp e2e or de unde ascu6ite sincrone trifaBice" activitatea 4n v;rfuri poate s7 corespund7 tres7riri or mioc onice. Nu e2ist7 tratament cunoscut. ID. B$a%a H'1ti18t$1 A. De>i1iie. .oa 7 )enetic7 autosoma dominant7 cu penetran67 comp et7 <cromoBomu I=, caracteriBat7 prin mi5c7ri coreoA atetoBice 5i demen67. Persoane e cu un p7rinte care sufer7 de ma adia $untin)ton au o pro*a*i itate de JH[ de a face 5i e e *oa a. B. Dia81$&ti6. De*utu survine, de re)u 7, a persoane 4n v;rst7 de :HAJH de ani <frecvent, pacientu a avut de>a copii=. !i5c7ri e coreiforme apar, 4n )enera , prime e 5i devin din ce 4n ce mai severe. Demen6a se manifest7 mai t;rBiu, adesea cu e emente psihotice. Ln stadii e ini6ia e, fami ia pacientu ui poate s7 descrie demen6a ca pe o modificare a persona it76ii. #re*uie c7utate antecedente e fami ia e de ma adie $untin)ton. C. Si73t$7e 3&i2iatri6e <i 6$73%i6aii a&$6iate 1. !odific7ri de persona itate </J[=. /. Simptome schiBofreniforme </J[=. :. !odific7ri a e dispoBi6iei <JH[=. I. PreBentarea ca demen67 cu de*ut *rusc </J[=. J. La FH[ din *o navi apare demen67. D. E3ide7i$%$8ie. &nciden6a este de dou7 p;n7 a 5ase caBuri pe an a 1HH.HHH persoane. Peste 1HHH de caBuri au putut fi e)ate )enea o)ic de doi fra6i, care au imi)rat 4n Lon) &s and, statu New York, din +n) ia. &nciden6a este e)a 7 a *7r*a6i 5i femei. E. Ei@i$3at$%$8ie. +trofie cere*ra 7 cu imp icarea e2tensiv7 4n specia a )an) ioni or *aBa i 5i a nuc eu ui caudat. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. Dac7 mi5c7ri e coreiforme apar prime e, sunt adesea confundate cu spasme ha*itua e sau ticuri ipsite de importan67. &ni6ia , p;n7 a OJ[ din *o navii cu ma adie $untin)ton sunt dia)nostica6i eronat ca suferind de o *oa 7 psihic7 primar7. - emente e care diferen6iaB7 aceast7 *oa 7 de D+# sint inciden6a ridicat7 a depresiei 5i psihoBei 5i preBen6a I:
tu *ur7ri or de mi5care c asice de tip coreoAatetoBic. !. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. -vo u6ia este pro)resiv7 5i duce, de re)u 7, a e2itus 4n termen de 1J p;n7 a /H de ani dup7 dia)nosticare. Sinuciderea este frecvent7. E. Trata7e1t. (dat7 cu pro)resiunea coreei, poate s7 devin7 necesar7 institu6iona iBarea *o navu ui. Pentru tratamentu simptomatic a insomniei, an2iet76ii 5i depresiei se pot fo osi *enBodiaBepine 5i antidepresive. Simptome e psihotice se pot trata cu antipsihotice cu poten67 ridicat7 sau cu anta)oni5ti serotonin7Adopamin7. Cea mai important7 interven6ie este consi ierea )enetic7. D. B$a%a ParOi1&$1 A. De>i1iie. #u *urare idiopatic7 a mi5c7ri or, cu de*ut de o*icei tardiv pe parcursu vie6ii, caracteriBat7 prin *radikineBie, tremor de repaos, tremor de tip ?semnu pi u ei@, facies fi>at <ca o masc7 imo*i 7=, ri)iditate 4n roat7 din6at7, mers cu t;r;rea picioare or. +fectarea inte ectu ui este frecvent7, IHANH[ dintre *o navi devenind demen6i. Depresia este e2trem de frecvent7. B. E3ide7i$%$8ie. Preva en6a actua 7 4n emisfera vestic7 este de /HH de caBuri a 1HH.HHH de ocuitori. C. Eti$%$8ie. La ma>oritatea pacien6i or r7m;ne necunoscut7. Constat7ri e caracteristice sunt sc7derea num7ru ui de ce u e 4n su*stantia ni)ra, descre5terea dopaminei 5i de)enerarea tracturi or dopaminer)ice. Parkinsonismu poate fi cauBat de traumatisme e cranioAcere*ra e repetate 5i de o su*stan67 contaminant7, EAmeti AIAfeni A1,/,:,G tetrahidropiridina <!P#P=, din heroina sintetic7 fa*ricat7 i icit. D. Trata7e1t. Levodopa <Larodopa= este un precursor a dopaminei care se asociaB7 frecvent cu car*idopa <Sinemet=, un inhi*itor a dopa decar*o2i aBei, pentru a cre5te nive uri e cere*ra e a e dopaminei. Ln asociere siner)ic7 cu LAdopa se mai fo ose5te 5i amantadina <Symadine=. Unii chirur)i au 4ncercat s7 imp anteBe 6esut medu osuprarena 4n creier, pentru a produce dopamin7, cu reBu tate echivoce. Depresia este trata*i 7 cu antidepresive sau -C#. DI. A%te de7e1e 1eBi #a*e u IAJ. + te demen6e inc ud pe ce e datorate *o ii ,i son, para iBiei supranuc eare, hidrocefa iei cu presiune norma 7 <demen67, ata2ie, incontinen67=, tumori or cere*ra e, *o ii cu corpuscu i Levy 5i *o ii .inswan)er. CauBe e sistemice a e demen6ei inc ud pato o)ia tiroidian7, pato o)ia hipofiBar7 <*o i e +ddison 5i Cushin)=, insuficien6a hepatic7, hemodia iBa rena 7 e2tracorpora 7, deficitu de acid nicotinic <pe a)ra cauBeaB7 cei trei D3 demen67, dermatit7, diaree=, deficitu de vitamin7 .1/, deficitu de fo at, infec6ii e, into2ica6ii e cu meta e )re e 5i a*uBu cronic de a coo . #+.-LUL IA11 CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE AMNESTIC DATORAT UNEI CONDI=II MEDICALE !ENERALE +. DeBvo tarea unui deficit de memorie, manifestat prin afectarea capacit76ii de a 4nv76a informa6ii noi sau prin incapacitatea de a evoca informa6ii 4nv76ate anterior. .. #u *urarea de memorie cauBeaB7 afectarea semnificativ7 a func6ion7rii socia e sau ocupa6iona e 5i constituie un dec in semnificativ fa67 de un nive anterior de func6ionare. C. #u *urarea de memorie nu survine e2c usiv 4n cursu unui de irium sau a unei demen6e. D. -2ist7 doveBi din istoric, e2amenu somatic sau date e de a*orator c7 tu *urarea este consecin6a fiBio o)ic7 direct7 a unei condi6ii medica e )enera e <inc usiv traumatisme e fiBice=. Specifica0i dac este cazul1 Tra1@it$rie; dac7 afectarea memoriei dureaB7 o un7 sau mai pu6in. Cr$1i6:; dac7 afectarea memoriei dureaB7 mai mu t de o un7. N$t: de 6$di>i6are; &nc ude6i denumirea condi6iei medica e )enera e pe +2a &, de e2., tu *urare amnestic7 datorat7 traumatismu ui cranioAcere*ra " de asemenea, codifica6i 5i condi6ia medica 7 )enera 7 pe +2a &&&. Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. DII. T'%-'rarea a71e&ti6: A. De>i1iie. +fectare a memoriei recente, pe termen scurt 5i pe termen un), atri*uit7 unei etio o)ii or)anice specifice A medicament sau *oa 7 medica 7. Ln ce e a te domenii a e co)ni6iei pacientu este norma . B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. #u *ur7ri e amnestice se dia)nosticheaB7 4n func6ie de etio o)ia or3 tu *urare amnestic7 ce reBu t7 dintrAo condi6ie medica 7 )enera 7 <#a*e u IA11=, tu *urare amnestic7 persistent7 indus7 de su*stan6e 5i tu *urare amnestic7 N+!. C. Eti$%$8ie. 1eBi #a*e u IA1/. Corma cea mai frecvent7 se datoreaB7 deficitu ui de tiamin7 care se asociaB7 cu dependen6a de a coo . !ai poate s7 apar7 dup7 traumatisme cranioAcere*ra e, interven6ii chirur)ica e, hipo2ie, infarcte 5i encefa ita cu virus herpes simp e2. #ipic, orice procese care eBeaB7 anumite structuri diencefa ice 5i tempora e media e <de e2., corpii mami ari, forni2u , hipocampu = pot s7 cauBeBe tu *urare amnestic7. II
#+.-LUL IA1/ CAUZELE PRINCIPALE ALE TULBURRILOR AMNESTICE C$1diii 7edi6a%e &i&te7i6e Deficitu de tiamin7 <sindromu %orsakoff= $ipo) icemia C$1diii 6ere-ra%e 3ri7are Convu sii #raumatisme cranioAcere*ra e <4nchise sau penetrante= #umori cere*ra e <4n specia ta amice 5i de o* tempora = .o i cere*roAvascu are <4n specia afect7ri e ta amice 5i de o* tempora =. Proceduri chirur)ica e cere*ra e -ncefa it7 cu virusu herpes simp e2 $ipo2ia <inc usiv tentative e de sp;nBurare ne eta e 5i into2ica6ia cu o2id de car*on= +mneBia ) o*a 7 tranBitorie #erapia e ectroconvu sivant7 Sc eroBa mu tip 7 S'-&ta1e + coo Neuroto2ine .enBodiaBepine <5i a te sedativeAhipnotice= Numeroase produse medicamentoase (#C <care se e i*ereaB7 a cerere=. D. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. +mneBia face parte 5i din ta* ou c inic a de iriumu ui 5i demen6ei, dar aceste tu *ur7ri imp ic7 a ter7ri 4n mu te a te domenii a e co)ni6iei. #u *ur7ri e factice pot s7 simu eBe amneBia, dar deficitu amneBic este inconstant <varia*i , contradictoriu=. .o navii cu tu *ur7ri disociative au o pro*a*i itate mai mare de aA5i fi pierdut orientarea autopsihic7 < a propria persoan7= 5i pot s7 ai*7 deficite de memorie mai se ective dec;t cei cu tu *urare amnestic7. Pe de a t7 parte, tu *ur7ri e disociative se asociaB7 frecvent cu evenimente de via67 stresante din punct de vedere emo6iona , 4n e)7tur7 cu *ani, sistemu e)a sau pro* eme a e unei re a6ii interpersona e. E. Trata7e1t. Se depisteaB7 cauBa tu *ur7rii 5i, dac7 este posi*i , se trateaB7" 4n caB contrar, se instituie proceduri medica e suportive <de e2., ichide, sus6inerea tensiunii arteria e=. DIII. A71e@ia 8%$-a%: tra1@it$rie +. -pisoade *ru5te de amneBie profund7 4n toate moda it76i e. .. Pacientu este pe dep in con5tient <a ert=, memoria 4ndep7rtat7 este intact7. C. Survine, de o*icei, spre sf;r5itu v;rstei medii sau a v;rsta a treia. D. Durata o*i5nuit7 este de c;teva ore. -. Dup7 episod pacientu este nedumerit 5i confuB, put;nd s7Ai 4ntre*e repetat pe a 6ii despre ce e 4nt;mp ate. C. Se asociaB7, de o*icei, cu pato o)ia cere*roAvascu ar7, dar 5i cu condi6ii medica e episodice, de e2., criBe convu sive. DI . T'%-'r:ri 7i1ta%e dat$rate '1ei 6$1diii 7edi6a%e 8e1era%e #u *ur7ri e de acest fe se caracteriBeaB7 prin preBen6a unei condi6ii medica e <de e2., *oa 7 cere*roAvascu ar7, traumatism cranian= care cauBeaB7 direct simptome e psihiatrice <de e2., catatonie, depresie, an2ietate=. <Condi6ia sau condi6ii e medica e respective se codific7 pe +2a &&&=. CauBe e inc ud endocrinopatii, st7ri de caren67 <deficit=, *o i a e 6esutu ui con>unctiv, tu *ur7ri a e SNC 5i efecte e to2ice a e medica6iei. Printre tu *ur7ri e datorate unei condi6ii medica e )enera e se inc ud tu *ur7ri e amnestice, psihotice, dispoBi6iona e, an2ioase 5i hipnice" modificarea persona it76ii" 5i disfunc6ia se2ua 7. +cestea se aseam7n7 cu dia)nostice e respective de etio o)ie func6iona 7 <f7r7 cauB7 or)anic7=, cu e2cep6ia faptu ui c7 simptome e de prim p an c inic se datoreaB7 unui factor or)anic specific" 4n a te domenii a e co)ni6iei pacientu este norma . D . A%te t'%-'r:ri 6are 6a'@ea@: &i1dr$a7e 3&i2iatri6e A. T'%-'r:ri de8e1erati?e. #u *ur7ri a e )an) ioni or *aBa i care se asociaB7 frecvent cu tu *ur7ri de mi5care 5i depresie, demen67 sau psihoB73 ,. .oa a Parkinson A veBi discu6ia anterioar7. *. .oa a $untin)ton A veBi discu6ia anterioar7. 0. .oa a ,i son A *oa 7 autosoma recesiv7 ce reBu t7 4n distru)erea nuc ei or enticu ari. A. .oa a Cahr A tu *urare ereditar7 rar7 imp ic;nd ca cifierea 5i distru)erea )an) ioni or *aBa i. B. E3i%e3&ia ,. Sunt preBente episoade e confuBiona e icta e 5i posticta e. *. Preva en6a psihoBei 4n epi epsie este de O[. IJ
0. -pi epsia este de trei p;n7 a 5apte ori mai frecvent7 a *o navii psihotici. A. Preva en6a pe via67 a psihoBei a epi eptici este de 1H[. /. Convu sii e tre*uie diferen6iate de pseudoconvu sii <#a*e u IA1:=. 5. -pi epsia de o* tempora <-L#=3 a. -L# este tipu de epi epsie ce mai suscepti*i de a produce simptome psihiatrice. *.&mp ic7 adesea psihoB7 asem7n7toare schiBofreniei < schizophrenia-like=. c. +desea se deose*e5te )reu de schiBofrenia cu a)resivitate. d.PreBint7 aure variate 5i comp e2e, care pot s7 imite o *oa 7 func6iona 7 <de e2., ha ucina6ii, depersona iBare, derea iBare=. e. Poate s7 inc ud7 automatisme, efecte autonome 5i senBa6ii viscera e <de e2., aur7 epi)astric7, ?str;n)erea@ sau ?a)ita6ia@ stomacu ui, sa iva6ie, eritem, tahicardie, ame6ea 7=. f. -2perien6e perceptua e a terate <de e2., distorsiuni, ha ucina6ii, depersona iBare, senBa6ia de a fi departe de mediu, senBa6ia c7 un anumit ucru are o semnifica6ie particu ar7, dFG? !u, Gamais !u>. ).$a ucina6ii e )ustative 5i o factive sunt frecvente 5i se pot 4nso6i de p esc7it sau 6u)uiere a *uBe or, mastica6ie sau mi5c7ri de de) uti6ie sau de a )usta. h.#u *ur7ri su*iective a e );ndirii 5i memoriei. i. -2perien6e afective intense, ce mai frecvent de fric7 sau an2ietate. C. T'7$ri 6ere-ra%e ,. Semne neuro o)ice, cefa ee, )rea67, v7rs7turi, convu sii, deficit viBua , edem papi ar, sunt posi*i e practic orice simptome psihiatrice. *. Simptome e se datoreaB7 adesea cre5terii presiunii intracraniene sau efecte or de mas7, 5i nu efecte or directe a e tumorii. 0. &dea6ia de sinucidere este preBent7 a 1H[ din *o navi, de re)u 7 4n cursu paro2isme or de cefa ee. A. De5i rar 4nt; ni6i 4n practica psihiatric7 1, ma>oritatea pacien6i or cu tumori cere*ra e au simptome psihiatrice3 a. #umori e ente produc modific7ri de persona itate. *.#umori e rapide produc modific7ri co)nitive. /. #umori de o* fronta A depresie, afect nepotrivit, deBinhi*i6ie, demen67, tu *ur7ri de coordonare, simptome psihotice. Sunt confundate adesea cu demen6e de)enerative primare" frecvent semne e neuro o)ice ipsesc. Poate s7 e2iste incontinen67 urinar7 sau feca 7. 5. #umori de o* tempora A an2ietate, depresie, ha ucina6ii <4n specia )ustative 5i o factive=, simptome de epi epsie de o* tempora , psihoB7 asem7n7toare schiBofreniei. G. #umori de o* parieta A mai pu6ine simptome psihiatrice <anoso)noBie, apra2ie, afaBie=" pot fi confundate cu isteria. J. Chisturi co oide A care nu sunt tumori. Se oca iBeaB7 4n ventricu u a trei ea 5i pot s7 comprime diencefa u . Pot s7 produc7 depresie, psihoB7, a*i itate a dispoBi6iei 5i modificare a persona it76ii. C asic, produc cefa ee intermitent7 dependent7 de poBi6ie. D. Tra'7ati&7e%e 6ra1i$N6ere-ra%e Dhead traumaE ,. 0am7 ar)7 de ta* ouri c inice acute 5i cronice. *. Durata deBorient7rii constituie un )hid apro2imativ 4n privin6a pro)nosticu ui. 0. &ma)istica cere*ra 7 eviden6iaB7 eBiunea c asic7 de contrecoup <contra ovitur7=, edemu acut. A. Ln stadiu acut A amneBie <amneBia posttraumatic7 se remite adesea *rusc=, a)ita6ie, retra)ere comportamenta 7, psihoB7 <psihoB7 posttraumatic7 acut7=, de irium. /. Cronic A amneBie, psihoB7, tu *urare a dispoBi6iei, modificare a persona it76ii 5i <rar= demen67. 5. Cactori care inf uen6eaB7 evo u6ia A persona itatea premor*id7, epi epsia <afecteaB7 foarte intens capacitatea de munc7=, mediu , iti)ii e Ddesp7)u*iri, cu p7 etcE, repercusiuni e emo6iona e a e traumatismu ui, r7spunsu fa67 de pierderi e din sfera inte ectu ui 5i )radu 5i oca iBarea eBiuni or cere*ra e. G. Ln )enera , mecanisme e de coping <adaptare= a e *o navu ui pot s7 afecteBe, 4n ce e din urm7, evo u6ia 4ntrAo m7sur7 mu t mai mare dec;t amp oarea rea 7 a eBiuni or cere*ra e. E. T'%-'r:ri de7ie%i1i@a1te ,. S6%er$@a 7'%ti3%: a. !ai frecvent7 4n emisfera nordic7. *. !odific7ri e psihiatrice sunt frecvente <OJ[=. c. Depresia se constat7 din perioada ini6ia 7 a evo u6iei. d. !ai t;rBiu, odat7 cu imp icarea o*u ui fronata , survin deBinhi*i6ie 5i simptome maniforme, inc usiv euforie. e. Deteriorarea inte ectua 7 este frecvent7 <GH[=, de a u5oara diminuare a memoriei p;n7 a demen67. f. SAa raportat psihoB7, dar rate e acesteia nu sunt c are. ). &steria este frecvent7, mai a es 4n faBe e t;rBii a e *o ii. h. Simptome e sunt e2acer*ate de traume e fiBice 5i emo6iona e.
1
Nu peste tot 4n ume ?fi trarea@ pacien6i or somatici func6ioneaB7 *ine, astfe c7, pe a ocuri, unii A mai mu 6i sau mai pu6ini A pot s7 a>un)7, totu5i, a psihiatrie. IG
i. Din investi)a6ii e parac inice tre*uie s7 fac7 parte 5i '!N. *. S6%er$@a %atera%: a7i$tr$>i6: a. .oa 7 pro)resiv7 rar7, nemo5tenit7, care cauBeaB7 atrofii muscu are asimetrice. *.+trofie a tuturor mu5chi or, cu e2cep6ia ce ui cardiac 5i ai ce or ocu ari. c. Deteriorarea ce u e or din coarne e anterioare a e m7duvei. d.'apid pro)resiv7, de o*icei eta 7 4n decurs de patru ani. e. Demen67 concomitent7, rar7. Pacien6ii cu para iBie pseudo*u *ar7 pot s7 manifeste a*i itate emo6iona 7. E. B$%i i1>e6i$a&e ,. E16e>a%ita 2er3eti6: B?ir'&'% 2er3e& &i73%eFC. #ipu ce mai frecvent de encefa it7 oca 7" afecteaB7 de o*icei o*ii fronta 5i tempora . #u *urare neuropsihiatric7 produs7 de infec6ia SNC cu virusu herpesu ui simp u. Simptomato o)ia imp ic7 adesea anosmie, ha ucina6ii o factive 5i )ustative, modific7ri de persona itate 5i comportament *iBar 5i psihotic" de re)u 7, de*utu este *rusc sau rapid. <&nfec6ia 4n cursu na5terii poate s7 duc7 a microcefa ie, retardare minta 7, ca cifieri intracraniene 5i anorma it76i ocu are=. a. I1?e&ti8aii 3ara6%i1i6e. !odific7ri e pato o)ice a e --0 din cursu faBei acute inc ud reducerea <4ncetinirea= frecven6e or <difuB7 sau oca iBat7= 5i unde ascu6ite hipervo tate 4n re)iuni e tempora e. C#, '!N 5i SP-C# re ev7 frecvent modific7ri structura e sau reduceri a e f u2u ui san)uin 4n o*ii tempora i 5i 4n re)iuni e or*itoAfronta e. -. Trata7e1t. Dac7 este instituit precoce, tratamentu cu ara*inoBi adenin7 reduce morta itatea 5i mor*iditatea. *. E16e>a%ita ra-i6: a. Perioad7 de incu*a6ie de Bece Bi e p;n7 a un an. *. Simptome e inc ud ne ini5te, hiperactivitate 5i a)ita6ie. c. $idrofo*ie A frica intens7 de a *ea ap7 se 4nt; ne5te a p;n7 a JH[ dintre pacien6i. Crica este cauBat7 de spasme e arin)iene 5i diafra)matice intense care apar atunci c;nd *o navu *ea. d. .oa a este eta 7 4n decurs de Bi e p;n7 a s7pt7m;ni de a manifestare. 0. Ne'r$&i>i%i& B3ara%i@ia 8e1era%:C a. +pare dup7 1H p;n7 a 1J ani de a infec6ia primar7 cu #reponema( *. + devenit rar de c;nd e2ist7 penici ina, dar acum se 4nt; ne5te mai frecvent, 4n asociere cu S&D+. c. De re)u 7 sunt afecta6i o*ii fronta i. A. Me1i18ita 6r$1i6: a. Se 4nt; ne5te 4n asociere cu S&D+. *. CauBe e o*i5nuite sunt M3cobacterium tuberculosis Cr3ptococcus 5i Coccidia( c. Simptome e uBua e inc ud afectarea memoriei, confuBie, fe*r7 5i cefa ee. /. Pa1e16e>a%ita &6%er$@a1t: &'-a6't: BPESSC a. .oa 7 a primei copi 7rie, cu raport *7ie6iAfete de :31. *. De*utu urmeaB7 infec6iei sau vaccinu ui ru*eo ic. c. Simptome e ini6ia e pot fi modific7ri comportamenta e, temper tantrums <?criBe de nervi@=, insomnie, ha ucina6ii. d. -vo ueaB7 c7tre mioc onus, ata2ie, convu sii 5i deteriorare inte ectua 7. e. Sf;r5itu , 4n unu p;n7 a doi ani, const7 din com7 5i deces. !. T'%-'r:ri i7'1itare ,. SIDA. #u *urarea imunitar7 ma>or7 din societatea contemporan7. 1eBi Capito u J. *. L'3'& erite7at$& &i&te7i6 Bdi&e7i1atC BLEDC a. -ste una din *o i e autoimune cu imp icarea direct7 a SNC <printre ce e a te se inc ud po iarterita nodoas7 5i arterita tempora 7=. *.Simptome e minta e sunt frecvente <GH[= 5i pot s7 apar7 precoce. c. Simptome e minta e nu au vreun aspect sau patern specific. d.De iriumu este sindromu minta ce mai frecvent. e. Depresia psihotic7 este mai frecvent7 dec;t e emente e schiBofreniforme. f. Poate s7 evo ueBe c7tre demen67. ).Convu sii e sunt frecvente <JH[=, inc uB;nd criBe de tip )rand ma 5i de o* tempora . h. Se 4nt; nesc tu *ur7ri de mi5care foarte diverse. i. #ratamentu cu corticosteroiBi poate s7 induc7 a te comp ica6ii psihiatrice, inc uB;nd psihoB7 5i manie. H. T'%-'r:ri e1d$6ri1e ,. T'%-'r:ri tir$idie1e. a. Hi3ertir$idi&7'% <1= Poate s7 cauBeBe confuBie, an2ietate 5i depresie a)itat7, manie, ha ucina6ii, de iruri 5i afect7ri co)nitive. </= Simptome frecvente3 o*osea 7, fati)a*i itate, pierdere 4n )reutate cu poft7 de m;ncare crescut7, tremur7turi, pa pita6ii. -. Hi3$tir$idi&7'% <1= !i2edemu poate s7 cauBeBe paranoia, depresie, hipomanie, ha ucina6ii, entoare a );ndirii 5i de irium <?ne*unia mi2edematoas7@=. IO
</= Simptome e somatice inc ud cre5terea 4n )reutate" p7r su*6ire, uscat" into eran67 a fri)u ui" voce 4n)ro5at7" hipoacuBie. <:= Dup7 tratamentu hormona de su*stitu6ie, 1H[ dintre pacien6i r7m;n cu afect7ri neuropsihiatrice reBidua e. <I= $ipotiroidismu su*ti , su*c inic, poate s7 se asemene cu tu *ur7ri e de dispoBi6ie refractare a tratament. 6. T'%-'r:ri 3aratir$ide. $ipoparatiroidismu cauBeaB7 hiperca cemie. <1= Poate s7 reBu te 4n de irium 5i modificare a persona it76ii. </= Se pot 4nt; ni, de asemenea, s 7*iciune muscu ar7 5i ref e2e diminuate. <:= Simptome e de hipoca cemie inc ud apari6ia cataractei, convu sii, simptome e2trapiramida e 5i cre5terea presiunii intracraniene. 0. T'%-'r:ri &'3rare1a%e a. B$a%a Addi&$1 A &nsuficien6a suprarena 7. <1= CauBe e ce e mai frecvente sunt atrofia corticoA <adrenoA= suprarena 7 sau tu*ercu oBa ori infec6ia micotic7 <fun)ic7=. </= Pacien6ii pot s7 preBinte apatie, irita*i itate, fati)a*i itate 5i depresie. <:= 'ar apare confuBie sau psihoB7. <I= #ratamentu cu cortiBon sau echiva ente este, de o*icei, eficient. -. Si1dr$7'% C'&2i18 <1= Producerea e2cesiv7 de cortiBo , de c7tre o tumor7 adrenoAcortica 7 sau prin hiperp aBie. </= CauBeaB7 tu *urare secundar7 a dispoBi6iei A depresie a)itat7 5i, adesea, sinucidere. <:= Pacientu poate s7 preBinte deficite de memorie, concentrare redus7, psihoB7. <I= Constat7ri e somatice inc ud o*eBitatea troncu ar7, facies 4n ? un7 p in7@, ?cocoa57 de *iBon@ D)i*oBitate adipoas7 4n partea superioar7 a spate uiE, ver)eturi <stria6ii purpurii=, hirsutism 5i apari6ia cu u5urin67 a echimoBe or. I. T'%-'r:ri 7eta-$%i6e ,. CauB7 frecvent7 a disfunc6ii or or)anice cere*ra e. *. Se ia 4n considera6ie 4n preBen6a unei modific7ri recente 5i rapide a comportamentu ui, );ndirii 5i con5tien6ei. 0. -ncefa opatii e meta*o ice pot s7 pro)reseBe de a de irium a stupor, com7 5i deces. A. -ncefa opatia hepatic7 poate s7 cauBeBe modific7ri a e memoriei, persona it76ii 5i a*i it76i or inte ectua e. !odific7ri e con5tien6ei se pot 4ntinde de a somno en67 a apatie 5i a com7. Caracteristici e comune inc ud asteri2is D flapping tremorE, hiperventi a6ie 5i anorma it76i --0. /. Uremia A afect7ri a e memoriei, orient7rii 5i con5tien6ei. Simptome e asociate sunt ne ini5tea, senBa6ia de insecte care se mi5c7, tres7riri a e mu5chi or 5i su)hi6 persistent. 5. -ncefa opatia hipo) icemic7 A cauBat7 de e2cesu endo)en sau e2o)en de insu in7. Simptome e pot s7 inc ud7 )rea67, transpira6ii, tahicardie, senBa6ie de foame, ne ini5te, aprehensiune 5i ha ucina6ii. Uneori se insta eaB7 demen67 reBidua 7 persistent7. G. Porfiria acut7 intermitent7 A tu *urare autosoma 7 dominant7 a *iosinteBei hemu ui <hematinei 1=, ce reBu t7 4n acumu area de porfirine. De*utu se produce 4ntre v;rste e de /H 5i JH de ani" sunt afectate mai mu t femei e. #riada simptomatic7 const7 din dureri a*domina e, po ineuropatie motorie 5i psihoB7. + te simptome psihiatrice inc ud an2ietate, a*i itate afectiv7 5i depresie. .ar*iturice e pot s7 precipite sau s7 a)raveBe tu *urarea, astfe c7 sunt contraindicate. J. De>i6ie1e 1'trii$1a%e ,. De>i6it'% de 1ia6i1: Ba6id 1i6$ti1i6C a. Se asociaB7 cu pe a)ra, o *oa 7 prin deficit nutri6iona care se asociaB7 cu diete e ve)etariene, a*uBu de a coo , s7r7cia. *. Cei trei d3 demen67, dermatit7, diaree. c. + te simptome3 irita*i itate, insomnie, depresie, neuropatii periferice. d. '7spuns *un a tratamentu cu acid nicotinic, dar *o navu poate s7 ai*7 o demen67 permanent7. *. De>i6it'% de tia7i1: B?ita7i1a B ,C a. .eri *eri A secundar7 s7r7ciei fami ia e" cauBeaB7 simptome neuro o)ice 5i cardioAvascu are. *. Sindromu ,ernickeA%orsakoff A cauBat de a*uBu sau dependen6a cronic7 de a coo . c. Simptome e inc ud apatie, irita*i itate, an2ietate, depresie 5i, dac7 deficitu este pre un)it, deficit sever de memorie. 0. De>i6it'% de ?ita7i1: B ,* a. CauBat de incapacitatea mucoasei )astrice de a secreta factoru intrinsec. *. +nemie macrocitar7 me)a o* astic7 cronic7 <anemia pernicioas7=. c. !odific7ri neuro o)ice a :H[ din *o navi. d. +patia, depresia, irita*i itatea sunt frecvente. e. -ncefa opatie cu asocierea de iriumu ui, demen6ei 5i simptome or psihotice <?ne*unia@ me)a o* astic7=. f. #erapia vitaminic7 parentera 7 a 4nceputu evo u6iei poate s7 opreasc7 evo u6ia simptome or neuro o)ice. K. T$Fi1e ,.P%'7-. Co ici a*domina e, neuropatie saturnin7, encefa opatie saturnin7. Poate s7 apar7 *rusc, cu de irium, convu sii,
1
Componenta fieroas7, neproteic7, a hemo) o*inei. IN
ascensiuni tensiona e, tu *ur7ri de memorie 5i concentrare, cefa ee, tremor, surditate, afaBie tranBitorie 5i hemianopsie. Depresie, s 7*iciune, verti>, hiperesteBie viBua 7 5i auditiv7. #ratament cu actat de ca ciu, apte, a)en6i ke atori. *.Mer6'r. Sindromu P7 7rieru ui Ne*un 1 <a ce or care fa*ric7 termometre, a foto)ravori or, a ce or care ridic7 amprente di)ita e, a reparatori or de aparate e ectrice de m7sur7, a ce or care ucreaB7 4n industria p7 7rii or de fetru= A )astrit7, )in)ivora)ii, sia oree, tremor de mare amp itudine cu mi5c7ri sacadate. Pacien6ii sunt irita*i i 5i cveru en6i, se enerveaB7 u5or 5i au afect7ri co)nitive. 0.Ma18a1. <Lucr7tori din industria e2tractiv7 specific7, *aterii uscate, a *irea te2ti e orKh;rtiei, sudur7=. Cefa ee" astenie" torpoare" hipersomnie" disfunc6ie erecti 7" r;s 5i p ;ns incontro a*i " impu suri de a a er)a, dansa, c;nta sau vor*i" pot s7 comit7 infrac6iuni <crime= ipsite de sens. U terior apare parkinsonism. A.Ar&e1i6. <&ndustrii e * 7nuri or 5i stic ei, insecticide=. -2punerea 4nde un)at7 conduce a dermatite, con>unctivite, acrima6ie, anore2ie, cefa ee, verti>, apatie, somno en67, deteriorare inte ectua 7, nevrite periferice. Ln ce e din urm7 poate s7 4m*race aspectu unei psihoBe %orsakoff. /.Ta%i'. <Din pesticide=. Ln6ep7turiKfurnic7turi, dureri a*domina e, v7rs7turi, cefa ee, tahicardie, )astrit7, ha en7 nep 7cut7, a opecie, ata2ie, paresteBii, neuropatie periferic7, nevrit7 retro*u *ar7, tremor, coree, atetoB7, mioc onii, tu *ur7ri a e con5tien6ei, depresie, convu sii, de irium.
RH1 ediia 3re6ede1t: a 6:rii L1 a6e&t 6a3it$% e&te i16%'&: <i 7i8re1aS; Mi8re1a 1. Simptome psihiatrice 5i comp ica6ii asociate3 a. #u *ur7ri de memorie 4n 1H[ din caBuri. *. De irium 4n G[ din caBuri. c. $a ucina6ii 4n G[ din caBuri. d. !odific7ri a e ima)inii corpu ui 4n G[ din caBuri. e. Depresie 4n I[ din caBuri. /. !i)rena cronic7 produce diBa*i itate socioAprofesiona 7 5i depresie. :. Pacien6ii sunt inte i)en6i 5i au tr7s7turiKe emente o*sesive. I. Preva en6a pe durata vie6ii 4n popu a6ia )enera 7 este de /HA/J[. J. Crecven6a este mai mare a femei. G. Se pot eviden6ia une e paternuri fami ia e. O. Cefa eea este intens7, surd7, pu sati 7, survenind adesea a treBirea din somn, adeseori uni atera <hemicranie=. N. De*utu este treptat, durata este de ordinu ore or sau Bi e or. F. -ste frecvent7 aura, cu ha ucina6ii viBua e, ha ucina6ii somatice, paresteBii. 1H. Precipitan6i3 une e a imente D*o)ate 4n tiramin7E, stresu , schim*7ri e de temperatur7. 11. CriBa se asociaB7 cu insta*i itate autonom7 <)re6uri, v7rs7turi, tahicardie atria 7 paro2istic7=. 1/. -tio o)ia poate fi e)at7 de vasodi ata6ie sau vasoconstric6ie, dar este posi*i 7 5i o disfunc6ie autonom7. 1:. #ratamentu inc ude ana )eBice, opioide, hidro2iBin, a ca oiBi de secar7, medica6ie antiinf amatorie. 1I. Proprano o u <&ndera = se fo ose5te pentru profi a2ia criBe or. 1J. Sumatriptanu <&mitre2= se fo ose5te 4n atacuri e de mi)ren7 cu aur7 <mi)rena c asic7= sau f7r7 aur7 <contraindicat 4n mi)rena hemip e)ic7 sau 4n cea *aBi ar7=. 1G. Psihoterapia este important7 A se va separa etio o)ia de tratament, se va fo osi un mode rea*i itativ pentru a ter7ri e func6ion7rii *o navu ui 5i pentru contro u simptome or, se va ucra direct cu *eneficiu secundar. Sunt uti e 5i metode e de *iofeed*ack, hipnoB7, tehnici e de re a2are, modificarea comportamenta 7. 1O. Dia)nosticu diferen6ia se face frecvent cu cefa eea prin tensiune, care este *i atera 7, se 4ntinde pe tot parcursu unei Bi e 5i nu are prodrom.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito veBi3 De irium, Dementia, and +mnestic and (ther Co)nitive Disorders, Ch 1H, p NJI, 4n C#PK1&&.
Persona> din ?+ ice 4n Zara !inuni or@, de Lewis Caro " 4n trecut, p7 7rierii ucrau cu mercur 5i sufereau frecvent consecin6e e psihiatrice a e into2ica6iei cronice cu acest meta . IF
J. +specte neuroApsihiatrice a e $&1 5i S&D+

I. I1tr$d'6ere S&D+ este *oa a 4n care virusu imunodeficien6ei umane <4n principa $&1A1= cauBeaB7 deteriorarea sever7 a imunit76ii ce u are, ceea duce a infec6ii oportuniste, neop asme, sindroame e)ate direct de virus 5i deces. Se estimeaB7 c7 // de mi ioane de oameni din ume au fost infecta6i cu $&1, reBu t;nd peste 1/ mi ioane de decese. S&D+ poate s7 fie considerat7 o *oa 7 cere*ra 7, pentru c7 peste JH[ din persoane e infectate au manifest7ri neuroApsihiatrice. La autopsie sAau constatat modific7ri neuroApato o)ice a p;n7 a FH[ din *o navii de S&D+. La 1H[ din pacien6i, acuBe e e)ate de SNC constituie semne e ini6ia e a e tu *ur7rii. 'ata tu *ur7ri or dispoBi6iona e, an2ioase, prin uB a su*stan6e or 5i de adaptare care se asociaB7 cu S&D+ 5i cu tu *ur7ri e e)ate de $&1 este ridicat7. +pari6ia medica6iei antiretrovira e 4n asocieri <?coktai Auri@= potente a modificat caracteru tu *ur7rii, transform;ndAo 4ntrAun mode de *oa 7 cronic7 4n caBu mu tor pacien6i. +ceast7 modificare a antrenat noi pro* eme 4n mana)ementu pacien6i or care tre*uie s7 tr7iasc7 4n condi6ii e unei *o i cronice 5i s7 fac7 fa67 che tuie i or 5i efecte or secundare antrenate de medica6ii e antiA$&1. II. HI <i tra1&7i&ia &a $&1 este un retrovirus 4nrudit cu virusu eucemiei ce u e or # umane <$#L1=. +u fost identificate ce pu6in dou7 tipuri, $&1A1 5i $&1A/" sAar putea s7 e2iste 5i a te tipuri, c asificate $&1A(. $&1A1 este a)entu cauBator primar a ma>orit76ii tu *ur7ri or e)ate de $&1. 1irusu este preBent 4n toate ichide e *io o)ice a e corpu ui persoane or afectate, av;nd concentra6ii e ce e mai ridicate 4n s;n)e, sperm7 5i 4n secre6ii e cervica e 5i va)ina e. !odu de transmisie inc ude actu heteroA 5i homose2ua , transmiterea de a mama afectat7 a f7t sau nouAn7scut, precum 5i _ce e, produse e de s;n)e 5i accidente e medica e. Se2u ora a fost rareori imp icat. 'iscuri e de infec6ie dup7 o e2punere unic7 sunt de H,N[ p;n7 a :,/[ pentru actu se2ua neprote>at ana Areceptiv, H,HJ[ p;n7 a H,1J[ pentru actu se2ua va)ina neprote>at, H,:/[ dup7 4n6eparea accidenta 7 cu un ac 5i H,GO[ dup7 fo osirea pentru in>ectarea de dro)uri a unui ac contaminat. 'iscu transmiterii este mai mare 4n caBu 4nc7rc7rii vira e mai mari 5i 4n caBu coe2isten6ei unor *o i cu transmitere se2ua 7 care compromit inte)ritatea te)umente or sau mucoase or. S&D+ apare a N p;n7 a 11 ani de a infec6ie. +cest interva a crescut dup7 interven6ii e precoce cu medicamente antiretrovira e. 1irusu se ea)7 de receptorii CDI de pe imfocite e #I <numite 5i CDI= 5i 45i introduce +'NAu 4n imfocit. #reptat, mecanisme e fiBiopato o)ice a e $&1 scot din func6iune toate imfocite e #I 5i distru) imunitatea mediat7 ce u ar. III. E3ide7i$%$8ie Potrivit Centre or pentru Contro u .o ii <CDC, Centers for Disease Control=, apro2imativ I1J.HHH de oameni din SU+ sufer7 de infec6ie $&1 sau de S&D+. P;n7 4n iu ie /HHH, sAau raportat I:N.OFJ de decese. &nciden6a caBuri or e)ate de transmiterea heterose2ua 7 5i de uBu de dro)uri este 4n cre5tere. &nciden6a transmiterii prin contact homose2ua sAa sta*i iBat. Ln 1FFG, datorit7 uti iB7rii ar)i a terapii or cu asocieri antiretrovira e potente, a 4nceput descre5terea marcat7 a inciden6ei 5i decese or prin S&D+, sc7dere care a continuat p;n7 4n 1FFN. Spre sf;r5itu ui 1FFN 5i 4n 1FFF, rate e descre5terii inciden6ei 5i decese or prin S&D+ sAau 4ncetinit. Ln 1FFF numere e de caBuri 5i de decese din fiecare trimestru sAau sta*i iBat. Preva en6a S&D+ continu7 s7 creasc7, a sf;r5itu ui 1FFF e2ist;nd apro2imativ :/H.HHH de persoane *o nave de S&D+, chiar dac7 rata cre5terii sAa 4ncetinit. + crescut propor6ia americani or africani 5i hispanici cu S&D+. Pe p an mondia , marea ma>oritate <` FJ[= a caBuri or 5i a decese or prin S&D+ apar 4n 67ri e 4n curs de deBvo tare, 4n principa a adu 6ii tineri, cu cre5terea propor6iei caBuri or a femei. I . Dia81$&ti6 <i ta-%$' 6%i1i6 A. Te&tarea &eri6:. Dou7 din tehnici e disponi*i e pentru depistarea anticorpi or fa67 de $&1 sunt testu cu imunoa*sor*ant e)at de enBime <-L&S+= 5i testu ,estern * ot. -L&S+ este screenin)Au ini6ia . ,estern * ot este mai specific 5i se fo ose5te pentru confirmarea reBu tate or poBitive a -L&S+. Seroconversiunea <poBitivarea= este modificarea, dup7 infec6ia $&1, de a reBu tatu ne)ativ a testu pentru anticorpii antiA$&1, a un reBu tat poBitiv. Seroconversia se produce, de o*icei, a G p;n7 a 1/ s7pt7m;ni dup7 infec6ie, dar poate s7 necesite 5i G p;n7 a 1/ uni. Ln #a*e u JA1 sunt preBentate une e indica6ii posi*i e a e test7rii $&1. Unii pacien6i sunt at;t de 4n)ri>ora6i de posi*i itatea de a se fi contaminat cu virusu S&D+, 4nc;t at;t ce 4n cauB7 c;t 5i medicu pot s7 considere c7 este necesar7 testarea, chiar 5i 4n a*sen6a factori or de risc #estarea pentru $&1 tre*uie s7 se 4nso6easc7 de consi iere informat7 preA 5i postAtest. !edicii tre*uie s7 6in7 seama de stresu psiho o)ic imens care poate s7 4nso6easc7 testarea $&1. Une e din pro* eme e ma>ore imp icate 4n consi ierea pretest sunt preBentate 4n #a*e u JA/. Consi ierea pretest anticipeaB7 posi*i e e reac6ii a e pacien6i or a primirea reBu tatu ui testu ui. Pacien6ii tre*uie informa6i c7, a une e centre de testare, numai pacientu 5tie care este reBu tatu , iar medicii tre*uie s7 5tie c7 documente e medica e e)ate de testare nu sunt 4ntotdeauna confiden6ia e. Documente e pot s7 fie f7cute pu* ice" companii e de asi)ur7ri pot, uneori, s7 o*6in7 acces a dosaru *o navu ui. Pacientu tre*uie informat 4nainte de testare dac7 centru a care se face testarea cere JH
medicu ui s7 informeBe partenerii se2ua i ai *o navu ui 4n e)7tur7 cu reBu tatu test7rii. Une e din pro* eme e imp icate 4n consi ierea postAtestare sunt preBentate 4n #a*e u JA:. #+.-LUL JA1 INDICA=II POSIBILE ALE TESTRII PENTRU IRUSUL IMUNODEEICIEN=EI UMANE BHI C 1. .o navii care apar6in unui )rup a risc crescut3 <1= *7r*a6ii care au avut re a6ii se2ua e cu un a t *7r*at dup7 1FOO, </= persoane e care au a*uBat de dro)uri pe ca e intravenoas7, dup7 1FOO, <:= hemofi icii 5i a 6i *o navi care au primit transfuBii de s;n)e sau de produse de s;n)e care nu au fost contro ate pentru $&1, dup7 1FOO, <I= partenerii se2ua i ai persoane or din oricare din )rupuri e anterioare, <J= partenerii se2ua i ai persoane or cu e2punere cunoscut7 a $&1 A persoane cu t7ieturi, r7ni, escare, u cera6ii, supura6ii te)umentare sau 4n6ep7turi de ac de serin)7, a e c7ror eBiuni au venit 4n contact direct cu s;n)e infectat cu $&1. /. Pacien6ii care so icit7 s7 fie testa6i" nu to6i pacien6ii vor admite preBen6a unor factori de risc <de e2., din cauBa ru5inii sau fricii=. :. Pacien6ii cu simptome de S&D+ sau de infec6ie $&1. I. Cemei e care apar6in unui )rup a risc crescut 5i care inten6ioneaB7 s7 r7m;n7 )ravide sau sunt )ravide. J. Donatorii de s;n)e, sperm7, sau or)ane. G. Pacien6ii cu demen67 care apar6in unui )rup a risc crescut. #a*e adaptat dup7 'osse '., 0 ese ++, Deutsch S&, !orihisa M!. Haborator3 & Diagnostic #esting in $s3chiatr3( ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric Press, 1FNF3JI. Co osit cu permisiune. #+.-LUL JA/ CONSILIEREA PRENTEST HI 1. Discutarea a ceea ce 4nseamn7 un reBu tat poBitiv 5i c arificarea distorsiuni or de 4n6e e)ere <de e2., testu depisteaB7 e2punerea a virusu S&D+, nu este un test pentru S&D+=. /. Discutarea 4n6e esu ui, a semnifica6iei unui reBu tat ne)ativ <de e2., seroconversia necesit7 timp, comportamentu de risc 4n trecutu recent poate s7 necesite noi test7ri 4n viitor=. :. Disponi*i itate pentru discutarea temeri or 5i preocup7ri or *o navu ui <temeri e nerea iste pot s7 necesite interven6ii psiho o)ice corespunB7toare=. I. Discutarea motivu ui so icit7rii testu ui <nu to6i *o navii admit c7 au avut comportamente de risc=. J. -2p orarea reac6ii or poten6ia e a e *o navu ui 4n caBu unui reBu tat poBitiv <de e2., ?Dac7 sunt poBitiv m7 omor@=. Luarea m7suri or adecvate care sunt necesare pentru interven6ia 4ntrAo reac6ie poten6ia catastrofic7. G. -2p orarea reac6ii or anterioare a stresuri severe. O. Discutarea chestiuni or de confiden6ia itate re evante pentru situa6ia de testare <de e2., dac7 testarea este sau nu anonim7=. &nformarea *o navu ui 4n e)7tur7 cu a te op6iuni de testare posi*i e, 4n cadru c7rora consi ierea 5i testarea s7 se efectueBe p7str;nd 4n tota itate anonimatu pacientu ui <de e2., 4n care reBu tatu nu devine o parte permanent 7 a unei fi5e de spita =. Discu6ie 4n e)7tur7 cu persoane e care ar putea avea acces a reBu tate e testu ui. N. Discutarea modu ui 4n care seropoBitivitatea poate s7 afecteBe statutu socia <de e2., s7n7tatea 5i protec6ia asi)urat7 de po i6e e de asi)urare, serviciu , ocuin6a=. F. -2p orarea comportamente or de risc 5i recomandarea unor interven6ii de reducere a riscu ui. 1H. Se va documenta <consemna= discu6ia 4n fi57. 11. Se va acorda timp 4n care *o navu s7 pun7 4ntre*7ri. #a*e din 'osse '., 0 ese ++, Deutsch S&, !orihisa M!. Haborator3 & Diagnostic #esting in $s3chiatr3( ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric Press, 1FNF3JJ. Co osit cu permisiune. #+.-LUL JA: CONSILIEREA POSTNTEST HI 1.&nterpretarea reBu tatu ui testu ui3 C arificarea distorsiuni or <de e2., ?reBu tatu ne)ativ 4nseamn 7 c7, totu5i, pute6i contracta virusu 4n viitor A nu 4nseamn7 c7 sunte6i imun a S&D+@=. Pune6i 4ntre*7ri *o navu ui 4n e)7tur7 cu 4n6e e)erea 5i reac6ia sa emo6iona 7 fa67 de reBu tatu testu ui. /.'ecomand7ri pentru prevenirea transmiterii <discutarea atent7 a comportamente or de risc crescut 5i recomand7ri pentru prevenirea transmiterii=. :.'ecomand7ri cu privire a urm7rirea 4n continuare a parteneri or se2ua i 5i a parteneri or de ac de serin)7. I.Dac7 testu este poBitiv, recomand7ri e de a nu dona s;n)e, sperm7 sau or)ane 5i de a nu 7sa pe a tcineva s7 fo oseasc7 o*iecte a e *o navu ui A aparat de ras, perie de din6i 5i orice a tceva care ar putea s7 fi venit 4n contact cu s;n)e e pacientu ui. J.'eferirea *o navu ui pentru o*6inerea spri>inu ui psiho o)ic indicat3 persoane e $&1 poBitive au nevoie adesea de acces a o echip7 de s7n7tate minta 7 <eva ua6i nevoia de asisten67 spita iceasc7 sau am*u atorie" ua6i 4n considerare terapia suportiv7 individua 7 sau de )rup=. #eme e frecvente inc ud 5ocu repreBentat de dia)nostic, frica de moarte 5i de consecin6e e socia e a e *o ii, suferin6a <do iu = produs7 de pierderi e poten6ia e 5i de pr7*u5irea speran6e or de *ine. C7uta6i, de asemenea, tematici e de J1
depresie, pierdere a speran6e or, m;nie, frustrare, vinov76ie 5i o*sesive. +ctiva6i spri>inu disponi*i pentru pacient <de e2., fami ie, prieteni, servicii comunitare=. #a*e din 'osse '., 0 ese ++, Deutsch S&, !orihisa M!. Haborator3 & Diagnostic #esting in $s3chiatr3( ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric Press, 1FNF3JN. Co osit cu permisiune. II. Ma1i>e&t:ri%e 6%i1i6e 1$1N1e'r$%$8i6e. Ln cursu seroconversiei, :HAJH[ din persoane e infectate au un sindrom asem7n7tor unei r7ce i. Simptome e inc ud fe*r7, erup6ie <ra5=, mia )ie, cefa ee 5i o*osea 7. 'are e manifest7ri neuro o)ice inc ud sindromu 0ui ainA.arra, encefa opatie 5i menin)it7. UrmeaB7 un stadiu asimptomatic a c7rui durat7 median7 1 este de Bece ani. Ln acest timp num7ru de ce u e CDI^ scade de a va oarea norma 7 de peste 1HHHKmm : a mai pu6in de /HHKmm :. +tunci c;nd ce u e e CDI^ scad su* /HH, pacien6ii se )7sesc a risc ridicat de comp ica6ii care definesc S&D+. Comp ica6ii e ce e mai frecvente inc ud pneumonia cauBat7 de $neumoc3stis carinii care produce tuse cronic7 5i hipo2ie. Dia)nosticu se pune prin *ronhoscopie 5i ava> a veo ar. #ratamentu const7 din trimetoprimAsu fameto2aBo sau pentamidin7. 1eBi #a*e u JA I pentru o ist7 de condi6ii care se asociaB7 cu infec6ia $&1. rash C. C%a&i>i6are. CDC c asific7 S&D+ pe *aBa num7ru ui de ce u e CDI^ 5i a preBen6ei sau a*sen6ei condi6ii or c inice asociate cu $&1. Cate)oria + inc ude pacien6ii 4n )enera asimptomatici" cate)oria . inc ude pacien6ii care au condi6ii ce definesc S&D+, cum ar fi pneumonia cu $ne3moc3stis <#a*e u JAJ=. #+.-LUL JAI CONDI=II ASOCIATE CU INEEC=IA HI &nfec6ii *acteriene, mu tip e sau recurentea CandidoB7 a *ronhii or, traheei sau p 7m;ni or CandidoB7 esofa)ian7 Cancer cervica , invaBiv* CoccidioidomicoB7, diseminat7 sau e2trapu monar7 CriptococoB7, e2trapu monar7 CriptosporidioB7, cronic7 intestina 7 <durat7 ò un7= .oa 7 cu citome)a ovirus <a ta dec;t hepatic7, sp enic7 sau )an) ionar7= -ncefa opatie e)at7 de $&1 $erpes simp e2, u cere cronice <durat7 ò un7=" sau *ron5it7, pu monit7 sau esofa)it7 $istop asmoB7, diseminat7 sau e2trapu monar7 &sosporiaB7, cronic7 intestina 7 <durat7 ò un7= Sarcom %aposi Pneumonie imfoid7 intersti6ia 7 5iKsau hiperp aBie pu monar7 imfoid7 a Limfom .urkitt <sau termenu echiva ent= Limfom imuno* astic <sau termenu echiva ent= Limfom cere*ra primar Comp e2 M3cobacterium a!ii sau M( kansasii, diseminat sau e2trapu monar M3cobacterium tuberculosis orice oca iBare <pu monar7 a sau e2trapu monar7= M3cobacterium a te specii sau specii neidentificate, diseminate sau e2trapu monare Pneumonie cu $neumoc3stis carinii Pneumonie recurent7* Leucoencefa opatie mu tifoca 7 pro)resiv7 Septicemie cu Salmonella recurent7 #o2op asmoB7 cere*ra 7 Sindrom ca5ectic <+asting s3ndrome= datorat $&1. a La copiii 4n v;rst7 de mai pu6in de 1: ani. * +d7u)at a e2tinderea, 4n 1FF:, a definirii caBu ui de suprave)here pentru S&D+ a ado escen6i 5i adu 6i. #a*e adaptat dup7 sistemu de c asificare reviBuit din 1FF: pentru infec6ia $&1 5i suprave)herea e2tins7, definirea caBu ui de S&D+ a ado escen6i 5i adu 6i. MMI) Morb Mortal IKHJ )ep 1FF/"I1. #+.-LUL JAJ SISTEMUL DE CLASIEICARE CDC ,440 AL INEEC=IEI HI Cate8$rii 6%i1i6e A B A&i73t$7ati6 Si73t$7ati6
1
C C$1diii
!ediana este va oarea care se 4nt; ne5te ce mai frecvent 4n cadru unei distri*u6ii 5i, de ce e mai mu te ori, este diferit7 de va oarea mediei e emente or din distri*u6ia respectiv7. J/
Cate8$rii de 1r. de &a' dar 1' 6are 6e%'%e CDAW %i7>ade1$3atie 6$1diii%e A &a' C i1di6: SIDA 1. `JHHKmm: +A1 .A1 CN, /. /HHAIFFKmm: +A/ .A/ CN* :. b/HHKmm: AN0 BN0 CN0 Litere e 8ra&e semnific7 indicator de S&D+ conform CDC, 1FF: <+A:, .A:, CA1, CA/, CA:=. CDCV Centers for Disease Contro . . A&3e6te 1e'r$-i$%$8i6e a%e i1>e6iei HI A. I1tr$d'6ere. Creieru pacien6i or infecta6i cu $&1 poate s7 fie afectat de o )am7 ar)7 de procese mor*ide, chiar 5i 4n a*sen6a a tor semne sau simptome de S&D+. Comp ica6ii e neuro*io o)ice primare sunt ce e atri*uite virusu ui 4n mod direct. Comp ica6ii e secundare sunt ace ea care decur) din *o i e 5i tratamente e asociate cu $&1. #u *ur7ri e minta e asociate cu infec6ia $&1 inc ud demen6a, psihoBa acut7, tu *urarea dispoBi6iei 5i modificarea de persona itate reBu tat7 dintrAo condi6ie medica 7 )enera 7. .o i e care cauBeaB7, ocaBiona , demen67 a *o navii cu S&D+ inc ud to2op asmoBa cere*ra 7, menin)ita criptococic7 5i imfomu cere*ra primar. Comp ica6ii e neuro*io o)ice a e infec6iei $&1A1 sunt preBentate 4n #a*e u JAG. #+.-LUL JAG COMPLICA=II NEUROBIOLO!ICE ALE INEEC=IEI HI N, 1. Comp ica6ii neuro*io o)ice primare +. #u *ur7ri e neuroco)nitive $&1A1 1. +fectarea neuroco)nitiv7 asimptomatic7 /. #u *urarea neuroco)nitiv7 u5oar7 $&1A1 :. Demen6a asociat7 cu $&1A1 .. + te comp ica6ii neuro*io o)ice a e $&1A1 1. !enin)it7 $&1A1 /. !ie opatie vascu ar7 $&1A1 :. Neuropatii $&1A1 a. Sindrom demie iniBant acut <0ui ainA.arra= *. .oa 7 demie iniBant7 pro)resiv7 sau cu rec7deri <de e2., mononeurit7 mu tip e2= c. Po ineuropatie predominant senBoria 7 I. !iopatie $&1A1 &&. Comp ica6ii neuro*io o)ice secundare <cauBeaB7, 4n )enera , de irium= +. &nfec6ii 1. -ncefa it7Ka*ces cu #o5oplasma /. !enin)it7 cu Cr3ptococcus :. -ncefa it7 cu citome)a ovirus <C!1= I. Leucoencefa opatie mu tifoca 7 pro)resiv7 J. + te infec6ii a e SNC .. Neop aBii 1. Limfoame primare sau secundare a e SNC /. Sarcom %aposi a SNC :. + te neop aBii C. .oa 7 cere*roAvascu ar7 e)at7 de infec6ia $&1 D. + te de iriumuri 1. -fecte adverse a e medicamente or /. $ipo2emie, hipercapnie <de e2., 4n cadru pneumoniei cu $neumoc3stis carinii= :. + te tu *ur7ri meta*o ice 5i de nutri6ie. #a*e de &)or 0rant, !.D., C.'.C.P. <C= 5i M. $ampton +tkinson, Mr., !.D. #+.-LUL JAO TULBURRI CO!NITI E ASOCIATE CU HI N, C$1>$r7 3r$3'1erii %'i !ra1t $r7 3r$3'1erii !r'3'%'i de L'6r' a% A6ade7iei A7eri6a1e de Medi6i1: BAANC Comp e2u co)nitivKmotor asociat cu $&1A1 +. Comp e2 demen6ia asociat cu $&1A1 A pro*a*i a 1. Anormalitate dob<ndit ;n cel pu0in dou din urmtoarele abilit0i cogniti!e <preBent7 ce pu6in o J:
memoria, aten6ia=" tipic, afectarea se produce 4n un7=3 aten6ieKconcentrare" a*stractiBareK>udecat7" domenii mu tip e, 4n specia 4n 4nv76area de noi a*i it76i viBuoAspa6ia e" memorieK4nv76are" informa6ii, 4ncetinirea proces7rii informa6iei 5i vor*ireK im*a>. Disfunc0ia cogniti! cauzeaz afectarea deficitu de aten6ie sau concentrare. Deteriorarea muncii sau a acti!it0ilor !ie0ii cotidiene( co)nitiv7 poate fi eviden6iat7 prin istoric, e2amenu /. Cel pu0in unul din urmtoarele1 st7rii minta e sau testare neuropsiho o)ic7. a. +norma itate do*;ndit7 a func6ion7rii motorii /. Deteriorarea co)nitiv7 produce interferen0 marcat *. Dec in a motiva6iei sau contro u ui socia sau cu func0ionarea cotidian <munc7, via6a casnic7, schim*are a comportamentu ui socia . activit76i socia e=. :. +*sen6a 4ntunec7rii con5tien6ei 4n cursu unei :. Deteriorarea co)nitiv7 marcat7 a fost preBent7 timp perioade suficient de 4nde un)ate pentru a sta*i i de ce pu6in o un7. preBen6a criteriu ui 1. I. Paternu de deteriorare co)nitiv7 nu ;ndepline"te I. +*sen6a unei a te cauBe a simptome or sau semne or criteriile de delirium <de e2., 4ntunecarea con5tien6ei co)nitive, motorii sau comportamenta e de mai sus <de nu este un e ement important=" sau, dac7 este preBent e2., infec6ie sau neop aBie SNC oportunist7 activ7, de irium, criterii e de demen67 tre*uie s7 fi fost tu *ur7ri psihiatrice, a*uB de su*stan6e=. 4ndep inite a o e2aminare anterioar7, atunci c;n de iriumu nu era preBent. J. Eu e5ist do!ezi asupra unei alte cauze pree5istente care s7 poat7 s7 e2p ice demen6a <de e2., a t7 infec6ie a SNC, neop asm SNC, *oa 7 cere*roAvascu ar7, *oa 7 neuro o)ic7 pree2istent7 sau a*uB sever de su*stan67 compati*i cu tu *urarea SNC=. .. #u *urare neuroco)nitiv7 u5oar7 <!ND asociat7 cu .. #u *urare co)nitivAmotorie minor7 asociat7 cu $&1A1 $&1A1. A pro*a*i 7* 1. +fectare do*;ndit7 a func6ion7rii co)nitive, 1. +norma it76i do*;ndite co)nitiveKmotoriiK imp ic;nd ce pu6in dou7 domenii de a*i it76i, comportamenta e <tre*uie s7 e2iste at;t a c;t 5i *=. documentat7 printrAo performan67 cu ce pu6in 1,H a. Ce pu6in dou7 din urm7toare e simptome devia6ii standard su* media pentru norme e preBente pentru ce pu6in o un7, verificate printrA corespunB7toare v;rstei sau educa6iei a teste un istoric fia*i 3 neuropsiho o)ice standardiBate. -va uarea <1= Deficit de aten6ie sau concentrare neuropsiho o)ic7 tre*uie s7 inc ud7 ce pu6in </= Lncetinire minta 7 urm7toare e a*i it76i3 ver*a eK im*a>" <:= Deficit de memorie aten6ieKprocesare acce erat7" a*stractiBareKe2ecutive" <I= !i5c7ri 4ncetinite memorie <4nv76are, evocare=" performan67 <J= &ncoordonare. perceptua Amotorie comp e27" a*i it76i motorii. *. +norma itatea do*;ndit7 co)nitiv7Kmotorie este /. +fectarea co)nitiv7 produce ce pu6in o u5oar7 verificat7 de e2amenu c inic neuro o)ic sau de interferen67 cu func6ionarea cotidian7 <ce pu6in una testarea neuroApsiho o)ic7. din urm7toare e=3 /. +norma itatea co)nitiv7KmotorieKcomportamenta 7 a. +utoAraportare de acuitate minta 7 redus7, cauBeaB7 o u5oar7 afectare a muncii sau activit76i or ineficien67 4n munc7, )ospod7rie sau 4n vie6ii cotidiene <verifica*i 7 o*iectiv sau prin func6ionarea socia 7. re at7ri e unui informant cheie=. *. (*servarea de c7tre a 6ii 4n cuno5tin67 de cauB7 c7 :. +*sen6a unei a te cauBe a anorma it76ii co)nitiveK persoana a suferit ce pu6in un u5or dec in a motoriiKcomportamenta e de mai sus <de e2., infec6ie acuit76ii minta e, reBu t;nd 4n ineficien67 4n munc7, sau neop aBie SNC oportunist7 activ7, tu *ur7ri )ospod7rie sau 4n func6ionarea socia 7. psihiatrice, a*uB de su*stan6e=. :. +fectarea co)nitiv7 a fost preBent7 pentru ce pu6in o un7. I. Nu 4ndep ine5te criterii e de de irium sau demen67. J. Nu sunt doveBi cu privire a o a t7 cauB7 pree2istent7 a !NDa. a Dac7 persoana cu tu *urare neuroAco)nitiv7 u5oar7 <!ND= suspectat7 satisface, de asemenea, criterii e pentru episod JI
depresiv ma>or sau dependen67 de su*stan6e, dia)nosticu de !ND tre*uie am;nat p;n7 a o e2aminare u terioar7, efectuat7 4ntrAo perioad7 de timp c;nd depresia ma>or7 sAa remis sau dup7 ce a trecut ce pu6in o un7 de a terminarea uti iB7rii dependente a su*stan6ei. * Desemnarea probabil se fo ose5te atunci c;nd criterii e sunt 4ndep inite, nu e2ist7 o a t7 cauB7 pro*a*i 7, iar date e sunt comp ete. Desemnarea posibil se fo ose5te dac7 este preBent7 o a t7 cauB7 a c7rei contri*u6ie este nec ar7, dac7 este posi*i un dia)nostic dua sau dac7 eva uarea nu este comp et7. #a*e de &)or 0rant, !.D., C.'.C.P. <C= 5i M. $ampton +tkinson, Mr., !.D. B. T'%-'r:ri 1e'r$6$81iti?e. &nfec6ia $&1 a micro) ii or macrofa)e a e creieru ui produce neuroto2ine care, 4n ce e din urm7, produc eBiuni neurona e. Caracteristici e principa e inc ud a terarea co)ni6iei, 4ncetinirea motorie, incoordonarea 5i tu *ur7ri e dispoBi6iei. #a*e u JAO face sumaru tu *ur7ri or co)nitive din $&1A1. ,. A>e6tarea 1e'r$6$81iti?: a&i73t$7ati6:. +fect7ri neuropsiho o)ice su*c inice, care nu impieteaB7 asupra func6ion7rii. *. T'%-'rarea 1e'r$6$81iti?: '<$ar:. #u *ur7ri e neuroco)nitive asimptomatice 5i u5oare apar a JH[ din *o navii de S&D+. Preva en6a cre5te pe m7sur7 ce *oa a pro)reseaB7. Condi6ii e par s7 fie sta*i e sau ent pro)resive. - emente e tipice inc ud dificu t76i de concentrare, 4ncetinire su*iectiv7, fati)a*i itate minta 7, deficit su*iectiv de memorie, 4ncetinirea performan6e or motorii simp e 5i dificu t76i e 4n reBo varea pro* eme or 5i 4n ra6ionamente e a*stracte. Date e neuropsiho o)ice indic7 deficite su*cortica e. 'ata sc7derii CDI^ poate s7 fie e)at7 de severitatea deterior7rii co)nitive. Lnc7rc7tura vira 7 a SNC poate s7 core eBe 5i ea cu severitatea. 'eBu tate e e ectroencefa o)ramei <--0= 5i ima)istica cere*ra 7 sunt, de o*icei, norma e. 0. De7e1a. +norma it76i e mai profunde inc ud hipomneBie sever7, concentrare difici 7, marcat7 *radipsihie 5i pro* eme cu 4n6e esu 5i cu )7sirea cuvinte or. La testarea neuropsiho o)ic7 sunt preBente deficite ma>ore, chiar 5i reBu tate e MiniMental State E5amination sunt u5or anorma e. Demen6a poate s7 pro)reseBe p;n7 a apatie sever7, confuBie 5i diBa*i itate tota 7. Constat7ri e neuro o)ice inc ud semne de e i*erare a o*u ui fronta , hiperAref e2ie, incoordonare 5i s 7*iciune motorie. &ma)istica cere*ra 7 poate s7 reve eBe atrofie cere*ra 7 5i Bone hipertransparente 4n su*stan6a a *7 a tomo)rafia computeriBat7 <C#=, precum 5i arii anorma e de semna intens a '!N, pe ;n)7 anorma it76i e meta*o ice a tomo)rafia cu emisie de poBitroni <P-#= 5i a tomo)rafia computeriBat7 cu emisie de foton unic <SP-C#=. --0 arat7 trasee ente. -2amenu LC' arat7 nive uri 4na te a e c /Amicro) o*u inei 5i nive uri crescute a e neopterinei 5i acidu ui Wuino inic. !7rimea 4nc7rc7turii vira e 4n LC' este e)at7 de severitatea demen6ei. -2amenu neuropato o)ic arat7 ce u e )i)ante mu tinuc eate, nodu i micro) ia i, infi tra6ie perivascu ar7 5i demie iniBare. +pari6ia demen6ei are semnifica6ie pro)nostic7 defavora*i 7, JHAOJ[ dintre *o navi deced;nd 4n decurs de 5ase uni. &nciden6a demen6ei a sc7But su*stan6ia odat7 cu uti iBarea terapiei antivira e. C. Si1dr$a7e 3&i2iatri6e ,.De%iri'7. Poate s7 reBu te din ace ea5i cauBe diverse care produc 5i demen6a pacien6i or cu infec6ie $&1. De iriumu este pro*a*i su*dia)nosticat. *. T'%-'r:ri a1Fi$a&e. Pacien6ii cu infec6ie $&1 pot avea oricare din tu *ur7ri e an2ioase, dar deose*it de frecvente sunt tu *urarea prin an2ietate )enera iBat7, tu *urarea de stres posttraumatic7 5i tu *urarea o*sesivAcompu siv7. D. T'%-'rare de aM'&tare. Potrivit raport7ri or din iteratur7, tu *urarea de a>ustare se 4nt; ne5te a JA/H[ din *o navii infecta6i cu $&1. E. T'%-'r:ri de3re&i?e. Propor6ia de pacien6i cu infec6ie $&1 care, conform rapoarte or din iteratur7, 4ndep inesc criterii e de dia)nostic pentru tu *ur7ri depresive variaB7 4ntre IAIH[. E. A-'@'% de &'-&ta1e. Pacien6ii se pot sim6i tenta6i s7 uBeBe re)u at de dro)uri, 4n 4ncercarea de a face fa67 depresiei sau an2iet76ii. !. Si1'6iderea. &dea6ia suicidar7 5i tentative e de sinucidere sunt crescute a *o navii cu infec6ie $&1 5i S&D+. Cactorii de risc pentru sinucidere sunt3 e2isten6a unor prieteni care au decedat din cauBe e)ate de S&D+" af area recent7 a seropoBitivit76ii $&1" pro* eme socia e difici e e)ate de homose2ua itate" suport socia 5i financiar inadecvat 5i preBen6a demen6ei sau de iriumu ui 5i a*uBu ui de su*stan6e. H. S:1:t$&'% L18riM$rat <+orried +ell=. Persoane din )rupuri a risc crescut care, de5i sunt serone)ative 5i nu sunt *o nave, sunt an2ioase sau au o o*sesie 4n e)7tur7 cu contractarea virusu ui. Simptome e pot s7 inc ud7 an2ietate )enera iBat7, atacuri de panic7, tu *urare o*sesivAcompu siv7 5i hipocondriaB7. 'eBu tate e ne)ative repetate a e testu ui sero o)ic pot s7Ai reasi)ure pe unii *o navi. La cei care nu pot fi reasi)ura6i, poate avea indica6ii terapia suportiv7 sau cea orientat7 spre 4n6e e)ere <insight=. I. Trata7e1t A. Pre?e1ia. #oate persoane e a risc pentru infec6ia cu $&1 tre*uie informate asupra practici or de se2 si)ur 5i asupra necesit76ii de a evita fo osirea 4mpreun7 cu a 6ii a ace or hipodermice contaminate. Strate)ii e preventive sunt comp icate de va ori e societa e comp e2e din >uru acte or se2ua e, orient7rii se2ua e, contro u ui na5teri or 5i a*uBu ui de su*stan6e. ,. SeF'% &i8'r. ( 4ntre*are frecvent7 a care medicii tre*uie s7 fie pre)7ti6i s7 r7spund7 este ?Ce este se2u si)ur 5i ce nesi)urP@. Pacien6i or tre*uie s7 i se recomande orient7ri e din #a*e u JAN, care tre*uie respectate. JJ
#+.-LUL JAN INDICA=II PENTRU SED SI!UR N' 'itai; Ln preBent se consider7 nesi)ur7 orice activitate care permite un schim* de ichide *io o)ice de a o persoan7 a )ura, anusu , va)inu , circu a6ia san)uin7, t7ieturi e sau eBiuni e te)umentare a e unei a te persoane. $ractici ce constituie se5 sigur !asa>, 4m*r76i5are, contacte corp a corp S7rut socia uscat !astur*a6ia 'ea iBarea unor fanteBii se2ua e <care nu inc ud nici o practic7 de se2 nesi)ur= Co osirea de vi*ratoare sau a te instrumente <cu condi6ia s7 nu fie de 4mprumut sau 4mprumutate a tora= $ractici se5uale de risc redus <aceste activit76i nu sunt considerate comp et si)ure= S7rutu franceB <umed= <4n condi6iei a*sen6ei eBiuni or mucoasei *uca e= !astur*a6ia reciproc7 +ctu se2ua va)ina 5i ana cu fo osirea unui preBervativ <condom= Se2u ora mascu in <fe a6ie=, fo osind un preBervativ Se2u ora feminin <cuni in)us=, fo osind o *arier7 Contactu e2tern cu sperma sau urina, cu condi6ia s7 nu e2iste eBiuni pe te)umente $ractici de se5 nesigur +ctu se2ua va)ina sau ana f7r7 preBervativ Sperm7, urin7 sau feca e 4n )ur7 sau va)in Se2u ora neprote>at <fe a6ie sau cuni in)us= Contactu de orice fe cu s;n)e e Co osirea de mai mu t de o sin)ur7 persoan7 a instrumente or se2ua e sau ace or de serin)7. Din !offat ., Spie)e M, Parrish S, $e Wuist !. A'DS1 A Self-Care Manual( Santa !onica, C+3 &.S Press, 1FNO31/J, cu permisiune. #+.-LUL JAF A!EN=I ANTIRETRO IRALI De1'7irea 8e1eri6: De1'7irea 6$7er6ia%: 'nhibitori nucleozidici ai re!ers transcriptazei \idovudin7 'etrovir Didanosin7 1ide2 \a cita*in7 $ivid Stavudin7 \erit Lamivudin7 -pivir +*acavir \ia)en 'nhibitori non-nucleozidici ai re!ers transcriptazei Nevirapin7 1iramune De avirdin7 'escriptor -favirenB Sustiva 'nhibitori ai proteazei SaWuinavir &nvirase, Cortovase 'itonavir Norvir &ndinavir Cri2ivan Ne finavir 1iracept +mprenavir +)enerase +daptat din &)or 0rant, !.D., C.'.C.P. <C=, 5i M. $ampton +tkinson, Mr., !.D.
Pre&6'rtarea '@'a%: +\# sau \D1 dd& ddC dI# :#C
*. Pr$>i%aFia 3$&tNeF3'1ere. +dministrarea prompt7 a terapiei antiretrovira e dup7 e2punerea a $&1 poate s7 reduc7 cu NH[ pro*a*i itatea apari6iei infec6iei. De o*icei se recomand7 tratamentu com*inat cu Bidovudin7 <'etrovir= 5i amivudin7 <-pivir= timp de patru s7pt7m;ni. B. Ear7a6$tera3ia ,. Tera3ia a1tiretr$?ira%: <#a*e u JAF=. Scopu terapiei antiretrovira e este supresiunea comp et7 a virusu ui, dat fiind c7 4nc7rc7tura vira 7 )uverneaB7 rata sc7derii ce u e or CDI. #erapia com*inat7, cu a)en6i care ac6ioneaB7 4n puncte diferite JG
a e transcrip6iei vira e, a devenit standard. Ce e dou7 c ase de a)en6i fo osi6i sunt inhi*itorii revers transcriptaBei de tip nuc eoBidic 5i nonAnuc eoBidic 5i inhi*itorii proteaBei. #ratamentu se recomand7 atunci c;nd nive uri e p asmatice a e +'NAu ui de $&1 sunt mai mari dec;t JHHH p;n7 a 1HHHH de cdpii per mL, indiferent de num7ru ce u e or CDI. #erapia trip 7 se recomand7 pentru a acoperi toate )enotipuri e $&1 posi*i reBistente. Pentru eficacitate 5i pentru prevenirea apari6iei reBisten6ei este necesar7 respectarea strict7 a re)imuri or terapeutice comp e2e. Com*ina6ii e de medicamente se fo osesc 4n func6ie de mecanismu de ac6iune 5i de interac6iuni e medicamentAmedicament. &ndica6ii e pentru schim*area tratamentu ui inc ud cre5terea to2icit76ii 4nc7rc7turii vira e, neaderen6a DnonAcomp ian6a, nerespectarea tratamentu uiE 5i into eran6a medica6iei. +)en6ii antiretrovira i se fo osesc 4n asociere cu medicamente care previn sau trateaB7 comp ica6ii e asociate cu $&1 pe care e produc diferite e infec6ii oportuniste. #erapia antivira 7 5i profi a2ia 5i tratamentu a)resiv a infec6ii or oportuniste au crescut mu t on)evitatea 5i ca itatea vie6ii pacien6i or infecta6i cu $&1. *. Tera3ia a1tiretr$?ira%: a t'%-'r:ri%$r 1e'r$6$81iti?e. Pentru tratamentu deterior7rii neuroco)nitive asociate cu $&1 se poate fo osi monoterapia cu Bidovudin7 4n doBe mari, 4n parte din cauBa *unei capacit76i de trecere a *arierei hematoA encefa ice. Stavudina <\erit= 5i nevirapina <1iramune= atin) concentra6ii reBona*i e 4n SNC. Ln pofida incapacit76ii or de a trece *ariera hematoAencefa ic7, 4n asociere cu a)en6i din )enera6ii mai vechi A cum ar fi Bidovudina, inhi*itorii proteaBei previn sau opresc pro)resiunea tu *ur7ri or neuroco)nitive e)ate de $&1. Un procent semnificativ de *o navi se ame ioreaB7 a testarea neuropsiho o)ic7 5i 45i ame ioreaB7 paternu 5i severitatea anorma it76i or semna u ui provenit de a su*stan6a a *7 a '!N, 4n decurs de dou7 p;n7 a trei uni de a 4nceperea terapiei. 0. Trata7e1t'% 7edi6a7e1t$& a% &i1dr$a7e%$r 3&i2iatri6e a&$6iate 6' HI . Sindroame e psihiatrice asociate cu $&1 tre*uie tratate a fe ca a persoane e neinfectate cu $&1. La pacien6ii cu *oa 7 mai avansat7 e)at7 de $&1, tre*uie fo osite doBe de medicament mai mici <doBe ini6ia e 4ntre o >um7tate 5i un sfert din doBe e ini6ia e o*i5nuite=, din cauBa sensi*i it76ii mai mari fa67 de efecte e secundare. +)ita6ia asociat7 cu de irium 5i demen67 sau psihoB7 poate fi tratat7 cu doBe mici de antipsihotice cu poten67 ridicat7 <de e2., H,J m) de ha operido A $a do ini6ia = sau de anta)oni5ti ai serotonineiA dopaminei <de e2., H,/J m) risperidon A 'isperda ini6ia , /,J m) de o anBapin7 A \ypre2a ini6ia =. #re*uie s7 se 6in7 seama de cre5terea riscu ui de de ir antico iner)ic, convu sii 5i efecte secundare e2trapiramida e a aceast7 popu a6ie. Pacien6ii cu sindroame neuroco)nitive pot s7 *eneficieBe de psihostimu ante <de e2., /,J m) meti fenidat de dou7 ori pe Bi, cu cre5terea ent7 p;n7 a /H m)KBi=. Depresia se poate trata, de asemenea, cu psihostimu ante, dac7 este necesar un r7spuns rapid sau dac7 antidepresive e propriuABise nu sunt eficiente. Pentru depresie se fo osesc tipic inhi*itorii se ectivi ai recapt7rii serotoninei <SS'&K&S'S= sau tricic ice e cu cea mai mic7 activitate antico iner)ic7 posi*i 7 A cum ar fi desipramina <Norpramin, Pertofrane=. Ln depresia ma>or7 5i 4n sindroame e fati)a*i itateAaner)ie pot fi eficiente in>ec6ii de p;n7 a IHH m) testosteron <D-P(A#estosterone= a fiecare dou7 s7pt7m;ni, timp de opt s7pt7m;ni. + fost efectiv7, de asemenea, 5i terapia e ectroconvu sivant7. St7ri e an2ioase se trateaB7, 4n )enera , cu *enBodiaBepine cu semivia67 p asmatic7 scurt7 sau medie sau cu *uspiron7 <.uSpar=. St7ri e maniaca e se pot trata cu itiu sau cu anticonvu sivante sta*i iBatoare a e dispoBi6iei. Se pare c7 anticonvu sivante e sunt mai *ine to erate dec;t itiu a aceast7 popu a6ie. !ania secundar7 Bidovudinei a fost tratat7 cu succes cu itiu, pentru a face posi*i 7 continuarea Bidovudinei. Pe ;n)7 farmacoterapie, este necesar spri>in medica , de mediu 5i socia . A. I1tera6i'1i%e 7edi6a7e1te%$r 3&i2$tr$3e <i a1tiretr$?ira%e. &nhi*itorii de proteaB7 sunt meta*o iBa6i 4n primu r;nd de iBoenBima PIJH :+ <CYP :+= a citocromu ui 5i, secundar, de sistemu /DG. +ceste c7i meta*o ice sunt urmate 5i de mu te medicamente psihotrope. +nticiparea interac6iuni or medicamentoase 5i monitoriBarea pacien6i or 4n privin6a evenimente or adverse emer)ente e)ate de tratament 5i, atunci c;nd este posi*i , contro u nive uri or p asmatice a e medicamente or, constituie *un7 practic7 c inic7. #o6i inhi*itorii proteaBei cresc concentra6ii e medicamente or psihotrope atunci c;nd ca ea ma>or7 a meta*o iB7rii acestora din urm7 este sistemu CYP :+. Ln caBu 4n care ca ea ma>or7 de meta*o iBare a psihotrope or este /DG, ca 4n situa6ia SS'& 5i a tricic ice or, ritonaviru <Norvir= va inhi*a specific meta*o ismu acestor medicamente. &nhi*itorii proteaBei inhi*7 specific meta*o ismu antidepresive or, antipsihotice or 5i *enBodiaBepine or. -i pot s7 creasc7 concentra6ii e de + praBo am <eana2=, midaBo am <1ersed=, triaBo am <$a cion= 5i Bo pidem <+m*ien=, put;nd s7 fie necesar7 reducerea doBe or pentru prevenirea suprased7rii. SAa raportat c7 inhi*itorii proteaBei cresc nive uri e *upropionu ui <,e *utrin=, nefaBodonu ui <SerBone= 5i f uo2etinei <ProBac= p;n7 a nive uri to2ice 5i cresc nive uri e desipraminei cu 1HH[ p;n7 a 1JH[. Ln particu ar, Bidovudina cre5te concentra6ii e p asmatice a e antipsihotice or. -a poate, de asemenea, s7 creasc7 nive uri e metadonei <Do ophine, !ethadose= 5i meperidinei <Demero =. Car*amaBepina <#e)reto = 5i feno*ar*ita u <So foton= reduc concentra6ii e p asmatice a e inhi*itori or proteaBei. SAa raportat c7 nefaBodonu 5i f uo2etina descresc meta*o ismu inhi*itori or de proteaB7, cu cre5terea efecte or adverse a e inhi*itori or proteaBei. #a*e u JA1H preBint7 efecte e secundare a e terapiei medicamentoase a $&1. #+.-LUL JA1H EEECTELE SECUNDARE NEUROPSIHIATRICE ALE MEDICAMENTELOR ANTINHI A8e1t'% E>e6te%e Medica0ia antiinfec0ioas +cic ovir DispoBi6ie depresiv7, a)ita6ie, ha ucina6ii auditive 5i viBua e, depersona iBare, p ;ns, confuBie, hiperesteBie, hiperacuBie, insomnie, inser6ia );nduri or, cefa ee +mfotericin7A. De irium JO
Cefa osporine Cic oserin7
Dapson7 Didanosin7 -tam*uto -tionamid7 JAf ucitoBin7 &ndinavir &BoniaBid7 %etoconaBo Lamivudin7 !etronidaBo Ne finavir Pentamidin7 'ifampin 'itonavir SaWuinavir Su fonamide #ia*endaBo #rimetoprimAsu fameto2aBo \a cita*in7 \idovudin7 Antineoplazice !etotre2at De irium Procar*aBin7 !anie 1in* astin7 +ta2ie, cefa ee, ha ucina6ii, nevrit7 1incristin7 Depresie, pierderea poftei de m;ncare, cefa ee, nevrit7 + fa interferon Depresie, s 7*iciune, st7ri aner)oAapatice Altele +mantadin7 $a ucina6ii viBua e +ntidepresive tricic ice Somno en67, manie, de irium, insomnie .ar*iturice -2cita6ie, hiperactivitate, ha ucina6ii, depresie .enBodiaBepine De irium, somno en67, amneBie, e2cita6ie CorticosteroiBi ConfuBie, depresie, ha ucina6ii, manie, paranoia Cenitoin7 ConfuBie, de irirum, euforie !eperidin7 De irium !etoc opramid Depresie, manie !orfin7 De irium, a)ita6ie #a*e de &)or 0rant, !.D., C.'.C.P. <C=, 5i M. $ampton +tkinson, Mr., !.D.
ConfuBie, deBorientare, paranoia +n2ietate, confuBie, depresie, deBorientare, ha ucina6ii, paranoia, pierderea poftei de m;ncare, astenie +)ita6ie, ha ucina6ii, insomnie !anie Cefa ee, ame6ea 7, confuBie, tu *ur7ri de vedere Depresie, somno en67, ha ucina6ii, nevrit7 De irium, cefa ee, fotosensi*i itate &nsomnie Depresie, a)ita6ie, ha ucina6ii, paranoia +me6ea 7, cefa ee, fotosensi*i itate Posi*i dispoBi6ie depresiv7 Depresie, a)ita6ie, de irium, convu sii +n2ietate, posi*i dispoBi6ie depresiv7, insomnie De irium, ha ucina6ii Cefa ee, astenie, pierderea poftei de m;ncare +)ita6ie, an2ietate, confuBie, ha ucina6ii, posi*i 7 dispoBi6ie depresiv7 +n2ietate, irita*i itate, ha ucina6ii Cefa ee, nevrite, insomnie, pierderea poftei de m;ncare, fotosensi*i itate $a ucina6ii De irium, mutism, depresie, pierderea poftei de m;ncare, insomnie, apatie, cefa ee, nevrit7 +)ita6ie, an2ietate, manie, ha ucina6ii DispoBi6ie depresiv7, a)ita6ie, cefa ee, mia )ii, insomnie, manie
C. P&i2$tera3ia. +t;t psihoterapia individua 7 c;t 5i cea de )rup au un ro important 4n a>utarea *o navi or s7 fac7 fa67 pro* eme or e)ate de * amarea de sine, stima de sine 5i posi*i a moarte. !u 6i *o navi infecta6i cu $&1 se consider7 pedepsi6i pentru sti u or deviant de via67. #re*uie e2p orate deciBii e de s7n7tate difici e care revin *o navu ui, de e2., dac7 s7 participe sau nu a un tria medicamentos e2perimenta , precum 5i chestiuni e e)ate de asisten6a st7rii termina e 5i de fo osirea, sau nefo osirea, sisteme e e2terne de suport vita . Pe ;n)7 toate acestea, toate persoane e infectate tre*uie instruite 4n privin6a practici or se2ua e si)ure. +desea este >ustificat7 imp icarea so6u uiKso6iei sau a a tui partener se2ua a *o navu ui. #ratamentu persoane or homose2ua e sau *ise2ua e *o nave de S&D+ imp ic7 adesea a>utarea *o navi or s7 45i a*ordeBe fami ii e 5i s7 fac7 fa67 posi*i e or pro* eme de re>ec6ie, vinov76ie 5i m;nie. #eme e practice imp ic7 serviciu , drepturi e e)ate de asi)urarea medica 7, asi)urarea de via67, p anuri e e)ate de carier7, 4nt; niri e D datingE 5i activitatea se2ua 7, precum 5i re a6ii e cu fami ia 5i prietenii. +pari6ia inhi*itori or de proteaB7 5i speran6e e de descoperire a vindec7rii au adus cu sine noi sarcini terapeutice, cum ar fi ucru cu a5tept7ri e nerea iste, frica de e5ecu tratamentu ui 5i m;nia e)at7 de nonAr7spunsu a re)imuri terapeutice care au dat reBu tate a a 6ii. Posi*i itatea de a evita moartea din cauBa S&D+ A a5a numita ?a)end7 a ce ei de a doua vie6i@ A a creat noi provoc7ri at;t pentru pacien6i, c;t 5i pentru aceia care 4i 4n)ri>esc.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito veBi3 Neuropsychiatric +spects of $&1 &nfection and +&DS, Sec /.N, p :HN, 4n C#PK1&&
JN
G. #u *ur7ri e)ate de a coo

I. I1tr$d'6ere 8e1era%: + coo u este su*stan6a de a*uB cea mai ar) disponi*i 7 5i cea mai accepta*i 7 cu tura . LntrAun anumit moment a vie6ii consum7 a coo FH[ din oamenii din ma>oritatea societ76i or vestice iar pro* eme e e)ate de a coo apar a apro2imativ :H[ din *7utori. Preva en6a ridicat7 a a*uBu ui 5i dependen6ei de a coo face ca eva uarea uBu ui de a coo s7 fie o parte esen6ia 7 a oric7rei eva u7ri psihiatrice sau medica e. +proape orice pro* em7 c inic7 cu care se preBent7 *o navu poate s7 fie e)at7 de efecte e a*uBu ui, dependen6ei, into2ica6iei sau sevra>u ui a coo ic. Defini6ia alcoolismului se refer7 a doveBi de afect7ri repetate datorate a coo u ui, 4n domenii mu tip e a e func6ion7rii, 4n pofida c7rora persoana respectiv7 revine a consumu de *7uturi a coo ice. Cu toate c7 a coo ismu nu descrie o tu *urare minta 7 specific7, tu *ur7ri e asociate cu a coo ismu se pot c asifica, 4n )enera , 4n trei )rupe3 <1= tu *ur7ri e)ate de efecte e directe a e a coo u ui asupra creieru ui <inc uB;nd into2ica6ia, sevra>u , de iriumu de sevra> 5i ha ucinoBa a coo ic7=" </= tu *ur7ri e)ate de comportamentu care se asociaB7 cu a coo u <a*uBu 5i dependen6a de a coo =" 5i <:= tu *ur7ri cu efecte persistente <inc uB;nd tu *urarea amnestic7 persistent7, demen6a, encefa opatia ,ernicke 5i sindromu %orsakoff, induse de a coo =. #a*e u GA1 preBint7 toate tu *ur7ri e DS!A&1A#' e)ate de a coo . II. De3e1de1a i1iii. Dependen6a de a coo este un patern de uB e2cesiv a a coo u ui, definit 4n DS!A&1A#' prin preBen6a a trei sau mai mu te arii ma>ore de afectare e)ate de a coo , ap7r;nd 4ntrAo aceea5i perioad7 de 1/ uni. +ceste arii inc ud o eran6a sau sevra>u , fo osirea unui timp 4nde un)at pentru uBu su*stan6ei, re uarea uBu ui 4n pofida consecin6e or somatice sau psiho o)ice adverse 5i 4ncerc7ri e repetate ipsite de succes de a contro a aportu de a coo . +*uBu de a coo se dia)nosticheaB7 atunci c;nd a coo u este uti iBat 4n situa6ii prime>dioase din punct de vedere fiBic <de e2., 5ofatu =. +*uBu de a coo difer7 de dependen6a de a coo prin aceea c7 nu inc ude to eran67 5i sevra> sau patern de uB compu siv" 4n schim*, pentru a*uB sunt definitorii consecin6e e ne)ative a e uti iB7rii repetate. +*uBu de a coo poate s7 evo ueBe c7tre dependen6a de a coo iar paternuri e ma adaptative de consum de a coo pot s7 inc ud7 uBu masiv continuu, into2icarea Dine*riereaE de weekend sau ?serii e@ de consum <binges= interca ate cu perioade de a*stinen67. B. Ear7a6$%$8ie ,. Ear7a6$6i1eti6:. + coo u se a*soar*e *ine din tractu )astroAintestina , 4n specia din intestinu su*6ire. -ste rapid a*sor*it, foarte so u*i 4n ap7 5i se distri*uie 4n 4ntre)u corp. 1;rfu concentra6iei 4n s;n)e se atin)e 4n :H p;n7 a FH de minute. Consumu rapid de a coo 5i consumu pe stomacu )o cresc a*sor*6ia 5i descresc timpu p;n7 a atin)erea v;rfu ui a coo emiei. Cre5teri e rapide a e a coo emiei core eaB7 cu )radu into2ic7rii. &nto2ica6ia este mai pronun6at7 atunci c;nd concentra6ii e 4n s;n)e cresc dec;t atunci c;nd scad. + coo u este meta*o iBat 4n propor6ie de FH[ prin o2idare hepatic7" restu de 1H[ se e2cret7 nemodificat prin rinichi 5i p 7m;ni. + coo dehidro)enaBa transform7 a coo u 4n a dehid7 acetic7, iar aceasta este transformat7 4n acid acetic de c7tre a dehid dehidro)enaB7. (r)anismu meta*o iBeaB7 4n >ur de 1J mL de a coo a*so ut pe or7, ceea ce echiva eaB7 apro2imativ cu o *7utur7 Dun drink, o ?por6ie@E de m7rime moderat7 <1/ )rame de etano A adic7 con6inutu de a coo din apro2. :JH mL de *ere 1, 1/H mL de vin sau :HAIJ mL de *7utur7 disti at7 de ce mu t IHf=. Pacien6ii care fo osesc a coo u 4n mod e2cesiv au enBime hiperactivate D?re) ate 4n sus@E, care meta*o iBeaB7 a coo u mai repede. *. Ne'r$>ar7a6$%$8ie. + coo u este un deprimant care produce somno en67 5i activitate neurona 7 descrescut7. - poate fi c asificat a 7turi de ce e a te sedativeAan2io itice, cum ar fi *enBodiaBepine e, *ar*iturice e 5i car*ama6ii. +ce5ti a)en6i de6in to eran67 4ncruci5at7 cu a coo u 5i au poten6ia eta 4n supradoB7, 4n specia atunci c;nd sunt ua6i 4mpreun7 cu a te medicamente deprimante. Potrivit diferite or teorii cu privire a mecanismu de ac6iune a a coo u ui a nive u creieru ui, etano u afecteaB7 f uiditatea mem*ranei ce u are, centrii p 7cerii a c7ror activitate este mediat7 de dopamin7, comp e2e e receptoare *enBodiaBepinice, receptorii ionofori cu poart7 Dcontro E de ) utamat, care ea)7 EAmeti ADAaspartatu <N!D+=, precum 5i producerea de a ca oiBi de tip opioid. C. E3ide7i$%$8ie. 1eBi #a*e u GA/. D. Eti$%$8ie. Date e care sus6in inf uen6e e )enetice 4n cadru a coo ismu ui inc ud urm7toare e3 <1= !em*rii apropia6i ai fami iei au un risc de patru ori mai mare" </= )emenii identici ai persoane or a coo ice sunt e2pu5i unui risc mai mare dec;t )emenii fraterni" 5i <:= copiii persoane or a coo ice adopta6i 4n afara fami iei sunt e2pu5i unui risc de patru ori mai mare. +socierea fami ia 7 este cea mai intens7 pentru fiii ta6i or dependen6i de a coo . Suscepti*i itatea fa67 de a coo 5i fa67 de efecte e acestuia preBint7 diferen6e etnice 5i cu tura e. De e2emp u, mu 6i asiatici manifest7 efecte to2ice acute <de e2., into2ica6ie, facies con)estionat, ame6ea 7, cefa ee= dup7 ce consum7 doar cantit76i minime de a coo . Une e )rupuri etnice, cum ar fi evreii 5i asiaticii, au rate mai reduse a e dependen6ei de a coo , 4n timp ce a te e, cum ar fi americanii nativi D?indienii@ americaniE, inui6ii D?eschimo5ii@E 5i une e )rupuri de *7r*a6i hispanici, au rate ridicate. +ceste constat7ri au condus a o teorie )enetic7 a a coo ismu ui, dar cauBa or cert7 r7m;ne necunoscut7.
.erea din SU+ are, de ce e mai mu te ori, t7ria de :,Gf" *erea european7 are JAGf sau chiar mai mu t. JF
#+.-LUL GA1 TULBURRILE DSMNI NTR LE!ATE DE ALCOOL Tulburri prin u3 de alcool De3e1de1a de a%6$$% A-'@'% de a%6$$% Tulburri induse de alcool I1t$Fi6aie a%6$$%i6: Se?raM a%6$$%i6 Specifica0i dac este cazul1 Cu tu *ur7ri perceptua e De%iri'7 de i1t$Fi6aie a%6$$%i6: De%iri'7 de &e?raM a%6$$%i6 De7e1: 3er&i&te1t: i1d'&: de a%6$$% T'%-'rare a71e&ti6: 3er&i&te1t: i1d'&: de a%6$$% T'%-'rare 3&i2$ti6: i1d'&: de a%6$$%, 6' de%ir'ri Specifica0i dac este cazul1 Cu de*ut 4n cursu into2ica6iei Cu de*ut 4n cursu sevra>u ui T'%-'rare 3&i2$ti6: i1d'&: de a%6$$%, 6' 2a%'6i1aii Specifica0i dac este cazul1 Cu de*ut 4n cursu into2ica6iei Cu de*ut 4n cursu sevra>u ui T'%-'rare a di&3$@iiei, i1d'&: de a%6$$% Specifica0i dac este cazul1 Cu de*ut 4n cursu into2ica6iei Cu de*ut 4n cursu sevra>u ui T'%-'rare a1Fi$a&: i1d'&: de a%6$$% Specifica0i dac este cazul1 Cu de*ut 4n cursu into2ica6iei Cu de*ut 4n cursu sevra>u ui Di&>'16ie &eF'a%: i1d'&: de a%6$$% Specifica0i dac este cazul1 Cu de*ut 4n cursu into2ica6iei T'%-'rare a &$71'%'i i1d'&: de a%6$$% Specifica0i dac este cazul1 Cu de*ut 4n cursu into2ica6iei Cu de*ut 4n cursu sevra>u ui T'%-'rare %e8at: de a%6$$% 1e&3e6i>i6at: L1 a%t 7$d. Din +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation. Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL GA/ EPIDEMIOLO!IA ALCOOLULUI C$1diia + *7ut ce pu6in o dat7 .ea 4n preBent Pro* eme temporare +*uBa Dependen67a /HA:H[ din pacien6ii psihiatrici. #a*e dup7 !arc +. Schukitt, !.D.
a
P$3'%aia BXC FH GHAOH IH^ .7r*a6i3 1H^ Cemei3 J^ .7r*a6i3 1H Cemei3 :AJ
E. C$7$r-iditate. -fectu sedativ 5i disponi*i itatea ar)7 fac din a coo su*stan6a cea mai frecvent fo osit7 4mpotriva an2iet76ii, depresiei, insomniei. Cu toate acestea, uti iBarea 4nde un)at7 poate s7 cauBeBe depresie, iar sevra>u a persoane e dependente poate s7 cauBeBe an2ietate. -va uarea corect7 a pacien6i or depresivi sau an2io5i care *eau mu t poate s7 necesite e2aminarea 5i reeva uarea dup7 o perioad7 de a*stinen67 cu durat7 de p;n7 a c;teva s7pt7m;ni. !u 6i *o navi psihotici se autoAtrateaB7 cu a coo atunci c;nd medica6ii e prescrise nu reduc suficient simptome e psihotice sau atunci c;nd nu sunt GH
disponi*i e medicamente de prescrip6ie. La *o navii *ipo ari, uti iBarea intens7 a a coo u ui duce adesea a un episod maniaca . Dintre *o navii cu tu *ur7ri de persona itate, cei cu persona itate antisocia 7 au o pro*a*i itate deose*it7 de a manifesta paternuri 4nde un)ate de dependen67 de a coo . +*uBu de a coo este frecvent a persoane e cu tu *ur7ri prin a*uB de a te su*stan6e, iar core a6ia dintre dependen6a de a coo 5i dependen6a de nicotin7 este deose*it de mare. E. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e ,. De3e1de1a de a%6$$%. 1eBi #a*e u GA:. #o eran6a este fenomenu ace or *7utori care, cu timpu , au nevoie de cantit76i mai mari de a coo pentru a o*6ine ace a5i efect. DeBvo tarea to eran6ei, 4n specia a ce ei marcate, indic7 de o*icei dependen67. #o eran6a mai u5oar7 fa67 de a coo este frecvent7, dar to eran6a sever7, ca aceea care este posi*i 7 4n caBu opioide or 5i *ar*iturice or, este rar7. #o eran6a variaB7 mu t de a o persoan7 a a ta. Dependen6a poate s7 devin7 viBi*i 7 a pacientu to erant atunci c;nd acesta este nevoit s7 4nceteBe *7utu 5i apar simptome de sevra>. -vo u6ia c inic7 a dependen6ei de a coo este preBentat7 4n #a*e u GAI. *. A-'@'% de a%6$$%. 1eBi #a*e u GAJ. 0. E?a%'area. -va uarea corespunB7toare a uti iBatoru ui de a coo necesit7 o anumit7 suspiciune din partea eva uatoru ui. Ln )enera , atunci c;nd sunt 4ntre*a6i, ma>oritatea oameni or minimiBeaB7 cantitatea de a coo pe care spun c7 o consum7. +tunci c;nd e2aminatoru o*6ine istoricu )radu ui de uti iBare a a coo u ui, poate fi uti s7 formu eBe 4ntre*7ri e 4ntrAun mod care s7 creasc7 pro*a*i itatea o*6inerii unor r7spunsuri poBitive. De e2emp u, 4ntre*a6i ?C;t de mu t7 *7utur7 consuma6i@P, nu ?Sunte6i *7utor@P + te 4ntre*7ri care pot s7 ofere indicii importante inc ud frecven6a cu care pacientu *ea diminea6a, frecven6a cu care are * ackoutAuri 1 <amneBii a e perioadei de into2icare= 5i frecven6a cu care prietenii sau rude e iAau spus pacientu ui s7 *ea mai pu6in. #re*uie c7utate 4ntotdeauna semne e su*ti e a e a*uBu ui de a coo 5i tre*uie puse 4ntotdeauna 4ntre*7ri 5i despre uBu a tor su*stan6e. Constat7ri e somatice pot s7 inc ud7 eritemu pa mar, contracturi e Dupuytren 5i te ean)iectaBii e. Pacientu pare s7 fie predispus a accidenteP <traumatisme craniene, fracturi costa e, accidente cu vehicu e motoriBate=P &a parte adesea a *7t7iP Lipse5te frecvent de a ucruP +re pro* eme socia e sau fami ia eP &nvesti)a6ii e de a*orator pot s7 fie uti e. Pacien6ii pot s7 ai*7 anemie macrocitar7, secundar7 deficien6e or nutri6iona e. -nBime e hepatice serice 5i gA) utami transferaBa <00#= pot s7 fie crescute. Cre5terea enBime or hepatice poate s7 fie fo osit7 5i ca marker a re u7rii *7utu ui de c7tre un pacient p;n7 atunci a*stinent <#a*e u GAG=. #+.-LUL G.: CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU DEPENDEN=A DE ALCOOL SAU DE ALTE SUBSTAN=E Patern ma adaptativ de uB a su*stan6ei, conduc;nd a de)radare D impairmentE sau suferin67 semnificative c inic, a5a cum se manifest7 prin trei <sau mai mu te= din urm7toare e, ap7rute 4n orice moment a unei ace eia5i perioade de 1/ uni3 <1= to eran67, manifestat7 prin oricare din urm7toare e3 <a= nevoia de cantit76i marcat crescute a e su*stan6ei pentru a rea iBa into2icarea sau efectu dorit <*= efect marcat mai redus a continuarea uBu ui ace eia5i cantit76i de su*stan67 </= sevra>, manifestat prin oricare din urm7toare e3 <a= sindromu de sevra> caracteristic a su*stan6ei <veBi Criterii e + 5i . a e seturi or de criterii de Sevra> de a su*stan6e e specifice= <*= pentru reducerea sau evitarea simptome or de sevra> este uat7 aceea5i su*stan67 <sau a ta e)at7 4ndeaproape de ea= <:= su*stan6a este uat7 adesea 4n cantit76i mai mari sau pe o perioad7 mai un)7 de timp dec;t sAa inten6ionat <I= e2ist7 dorin6a persistent7 sau eforturi ipsite de succes de a reduce sau contro a uBu su*stan6ei <J= se che tuie5te mu t timp cu activit76i necesare pentru o*6inerea su*stan6ei <de e2., mersu a mai mu 6i medici sau dep asarea cu ma5ina a distan6e mari=, pentru uBu su*stan6ei <de e2., fumatu ?o 6i)ar7 de a a ta@= sau pentru recuperarea dup7 efecte e acesteia <G= activit76i socia e, ocupa6iona e sau recrea6iona e importante au fost a*andonate sau reduse din cauBa uBu ui su*stan6ei <O= uBu su*stan6ei este continuat 4n ciuda cunoa5terii faptu ui de a avea o pro* em7 fiBic7 sau psiho o)ic7 persistent7 sau recurent7 care pro*a*i c7 a fost cauBat7 sau e2acer*at7 de su*stan6a 4n cauB7 <de e2., uBu curent a cocainei, 4n pofida recunoa5terii depresiei induse de cocain7 sau continuarea *7utu ui 4n pofida recunoa5terii a)rav7rii unui u cer de c7tre consumu de a coo = Specifica0i dac este cazul1 C' de3e1de1: >i@i$%$8i6:; doveBi de to eran67 sau sevra> <sunt preBen6i itemii 1 sau /= E:r: de3e1de1: >i@i$%$8i6:; f7r7 doveBi de to eran67 sau sevra> <nu sunt preBen6i itemii 1 sau /=. Din +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation. Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL GAI E OLU=IA CLINIC A DEPENDEN=EI DE ALCOOL 1;rsta a care a *7ut prima oar7 a 1:A1J ani
1
/lackoutK pierdere temporar7 a memoriei sau con5tien6ei. G1
1;rsta a care sAa 4m*7tat prima oar7 a 1;rsta a care a ap7rut prima pro* em7 a 1;rsta a de*utu dependen6ei 1;rsta a deces -vo u6ie f uctuant7 a a*6inerii, a contro u ui temporar, a pro* eme or datorate a coo u ui 'emisiuni spontane 4n /H[ din caBuri. a La fe ca 4n popu a6ia )enera 7. #a*e dup7 !arc +. Schukitt, !.D.
1JA1O ani 1GA// ani /JAIH ani GH ani
#+.-LUL GAJ CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU ABUZ DE ALCOOL SAU SUBSTAN= +. Patern ma adaptativ de uB de su*stan67 care duce a de)radare sau suferin67 semnificativ c inic, manifestate prin unu <sau mai mu te= din urm7toare e, ap7r;nd 4ntrAo perioad7 de 1/ uni3 <1= uB recurent a su*stan6ei, reBu t;nd 4n ne4ndep inirea unor o* i)a6ii de ro ma>ore a munc7, 5coa 7 sau acas7 <de e2., a*sen6e repetate sau performan67 necorespunB7toare a munc7, reBu t;nd din uBu su*stan6ei" a*sen6e e)ate de su*stan67, e imin7ri sau e2matricu are din 5coa 7" ne) i>area copii or sau a )ospod7riei= </= uB recurent a su*stan6ei 4n situa6ii 4n care este aceasta este prime>dioas7 fiBic <de e2., conducerea automo*i u ui sau ucru cu o ma5in7rieKechipament atunci c;nd persoana este afectat7 de uBu su*stan6ei= <:= pro* eme e)a e recurente e)ate de su*stan67 <de e2., arest7ri pentru tu *urarea ini5tii pu* ice 1, 4n e)7tur7 cu su*stan6a <I= continuarea uBu ui su*stan6ei 4n pofida unor pro* me e socia e sau interpersona e recurente, cauBate sau e2acer*ate de efecte e su*stan6ei <de e2., certuri cu so6u Kso6ia 4n e)7tur7 cu consecin6e e into2ic7rii, *7t7i= .. Simptome e nu au 4ndep init niciodat7 criterii e de dependen67 de su*stan67 pentru c asa respectiv7 de su*stan6e. Din +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation. Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL GAG MARKERI DE STARE AI CONSUMULUI MASI DE ALCOOL, UTILI HN SCREENIN!NUL ALCOOLISMULUI Te&t'% D$7e1i'% re%e?a1t a% re@'%tate%$r gA) utami transferaB7 <00#= `:H UKL #ransferina deficitar7 4n hidra6i de car*on <CD#= `/H m)KL 1o umu ) o*u ar Dcorpuscu arE mediu <!C1= `F1 hm: +cidu uric `G,I m)KdL a *7r*a6i `J,H m)KdL a femei +spartat aminotransferaBa <+S#= ÌJ U&KL + anin aminotransferaBa <+L#= ÌJ U&KL #ri) iceride e `1GH m)KdL +daptat dup7 !arc +. Schukitt, !.D. !. Trata7e1t. Scopu tratamentu ui este men6inerea pre un)it7 a a*stinen6ei tota e. 'ec7deri e sunt frecvente. #ratamentu ini6ia necesit7 deBinto2icarea <deto2ifierea=, 4n spita dac7 este necesar, 5i tratamentu oric7ror simptome de sevra>. #u *ur7ri e minta e coe2istente tre*uie tratate atunci c;nd pacientu este a*stinent. ,. H1e%e8erea -$%ii. -ste o necesitate critic7, dar adeseori este )reu de rea iBat. Pacientu tre*uie s7 accepte c7 are o pro* em7 cu *7utura. Lnainte ca pacientu s7 coopereBe 5i s7 caute tratamentu , poate s7 fie necesar7 dep75irea unei intense defense de ne)are. +deseori, acest ucru necesit7 co a*orare din partea fami iei, prieteni or, conducerii de a ocu de munc7 etc. Se poate s7 fie necesar ca *o navu s7 fie confruntat cu perspectiva pierderii poten6ia e a carierei, fami iei 5i s7n7t76ii dac7 mai continu7 s7 *ea. Psihoterapia individua 7 a fost fo osit7, dar terapia de )rup este mai eficient7. #erapia de )rup poate, de asemenea, s7 fie mai accepta*i 7 pentru mu 6i *o navi care percep dependen6a de a coo ca pe pro* em7 socia 7, 5i nu ca pe o pro* em7 psihiatric7 persona 7. *. A%6$$%i6ii A1$1i7i BAAC utarea fami iei. ++ pune accentu pe incapacitatea mem*ru ui ++ de a face fa67 de unu sin)ur adic6iei fa67 de a coo 5i 4ncura>eaB7 dependen6a de )rup 4n privin6a spri>inu ui" de asemenea, ++ fo ose5te mu te tehnici a e terapiei de )rup. 0. I1ter?e1ii%e 3&i2$&$6ia%e. +desea sunt necesare 5i foarte eficiente. #erapia fami ia 7 tre*uie s7 se foca iBeBe asupra descrierii efecte or pe care e are consumu de a coo a pacientu ui asupra restu ui mem*ri or fami iei. .o navii tre*uie for6a6i s7 renun6e s7 mai perceap7 *7utu ca pe un drept a or 5i s7 recunoasc7 efecte e detrimenta e asupra fami iei.
1
Ln ori). A disorderl3 conduct( G/
A. P&i2$>ar7a6$tera3ia a. Di&'%>ira7 BA1ta-'&e,C. Dac7 pacientu dore5te a*stinen67 armat7, se poate fo osi o doB7 Bi nic7 de /J p;n7 a JHH m) de disu firam. .o navii care iau disu firam fac o reac6ie e2trem de nep 7cut7 atunci c;nd in)ereaB7 chiar 5i numai mici cantit76i de a coo . 'eac6ia, cauBat7 de acumu area a dehidei acetice prin inhi*area a dehid dehidro)enaBei, inc ude con)estie eritematoas7, cefa ee, pu sa6ii cefa ice 5i toracice, dispnee, hiperventi are, tahicardie, hipotensiune, transpira6ii, an2ietate, s 7*iciune 5i confuBie. Chiar dac7 rar, pot s7 apar7 comp ica6ii cu caracter vita . Din cauBa riscu ui de reac6ie eta 7, *o navii cu antecedente de *o i cardiace, trom*oB7 cere*ra 7, dia*et 5i a te c;teva condi6ii nu tre*uie s7 ia disu firam. Disu firamu nu este uti dec;t temporar, pentru a a>uta a constituirea unui patern de a*stinen67 pe termen un) 5i pentru a modifica mecanisme e vechi de a face fa67, e)ate de a coo . -. Na%treF$1a BRe iaC. +cest a)ent descre5te dorin6a D?pofta@ A cra!ingE de a coo , pro*a*i prin * ocarea e i*er7rii de opioiBi endo)eni, prin aceasta a>ut;nd pacientu s7 atin)7 scopu de a fi a*stinent prin prevenirea rec7deri or 5i descre5terea consumu ui de a coo . La cei mai mu 6i *o navi se recomand7 o doB7 de JH m), o dat7 pe Bi. 6. A%i a8e1i. +camprosatu <Campra = 4n doBe de /.HHH m)KBi, ca parte a unui pro)ram terapeutic cuprinB7tor, cre5te rate e a*stinen6ei. +fecteaB7 sisteme e 0+.+ <acid gAamino*utiric= sau N!D+. !edicamentu nu este 4nc7 disponi*i 4n SU+. Ln tratamentu a coo ismu ui poate s7 fie uti 7 5i *uspirona. /. D'3: re6'3erare. !a>oritatea e2per6i or recomand7 ca pacientu dependent de a coo care a recuperat s7 p7streBe a*stinen6a 4ntrea)a via67 5i descura>eaB7 4ncerc7ri e pacien6i or recupera6i de a 4nv76a s7 *ea norma . <Una din do)me e ++ este ?Primu pahar este ace a care te face s7 te 4m*e6i@=. H. C$73%i6aii%e 7edi6a%e. + coo u este to2ic fa67 de numeroase sisteme de or)ane. Comp ica6ii e a*uBu ui 5i dependen6ei cronice de a coo <sau a deficien6e or nutri6iona e asociate= sunt preBentate 4n #a*e u GAO. UBu a coo u ui 4n cursu sarcinii este to2ic pentru f7t 5i, pe ;n)7 sindromu a coo ic feta , poate s7 cauBeBe defecte con)enita e. III. I1t$Fi6aia 6' a%6$$% A. De>i1iie. &nto2ica6ia cu a coo , denumit7 5i *e6ie simp 7, este in)estia recent7 a unei cantit76i de a coo suficiente pentru a produce modific7ri comportamenta e ma adaptative acute. B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. Ln timp ce into2ica6ia u5oar7 poate s7 produc7 o persoan7 re a2at7, vor*7rea67, euforic7 sau deBinhi*at7, into2ica6ia sever7 duce adesea, printre a te e, a modific7ri mai ma adaptative, cum ar fi a)resivitatea, irita*i itatea, a*i itatea dispoBi6iei, a terarea >udec76ii 5i de)radarea func6ion7rii socia e sau de munc7. Persoane e respective manifest7 ce pu6in unu din urm7toare e3 vor*ire nec ar7 Dcaracteristic e*rioas7E, incoordonare, mers insta*i , nista)mus, tu *urare a memoriei, stupor 5i fa67 con)estionat7. &nto2ica6ia sever7 poate s7 duc7 a comportament retras, entoare psihomotorie, * ackoutAuri 5i, 4n ce e din urm7, o*nu*i are, com7 5i deces. Comp ica6ii e frecvente a e into2ica6iei cu a coo inc ud accidente e de circu a6ie, traumatisme e craniene, fracturi e costa e, acte e infrac6iona e, omuciderea, sinuciderea. Concentra6ii e a coo u ui 4n s;n)e 5i efecte e care e corespund sunt repreBentate 4n #a*e u GAN. ,. E?a%'area. #re*uie s7 se efectueBe o eva uare medica 7 comp et7" se va ua 4n considerare posi*i itatea unui hematom su*dura sau a unei infec6ii concurente. Se vor eva ua 4ntotdeauna 5i posi*i e e into2ica6ii cu a te su*stan6e. + coo u este fo osit frecvent 4n asociere cu a te deprimante a e SNC, cum ar fi *enBodiaBepine e 5i *ar*iturice e. -fecte e de deprimare a SNC a e com*ina6ii or de acest fe pot s7 fie siner)ice 5i poten6ia eta e. -2aminarea corespunB7toare a st7rii minta e a *o navu ui 5i dia)nosticu tu *ur7ri or minta e concurente necesit7 de o*icei reeva uarea dup7 ce pacientu nu mai este into2icat, pentru c7 into2ica6ia a coo ic7 poate s7 cauBeBe acut aproape orice simptom psihiatric. + coo emia este rareori important7 4n eva uarea c inic7 <cu e2cep6ia certific7rii into2ica6iei din punct de vedere e)a =, din cauB7 c7 to eran6a variaB7 /. *. I1t$Fi6aia a%6$$%i6: idi$&i16rati6:. Comportament ma adaptativ <adesea a)resiv sau vio ent= dup7 in)estia unei mici cantit76i de a coo , care nu ar cauBa into2ica6ie a ma>oritatea oameni or <into2ica6ie pato o)ic7=. 'ar7 5i controversat7. Comportamentu tre*uie s7 fie atipic pentru persoana respectiv7 atunci c;nd nu a *7ut. Persoane e cu eBiuni cere*ra e pot fi mai suscepti*i e a into2ica6ia a coo ic7 idiosincratic7. T$%era1a. -ste fenomenu prin care *7utoru necesit7, cu timpu , cantit76i mai mari de a coo pentru a o*6ine ace a5i efect. DeBvo tarea to eran6ei, 4n specia a to eran6ei marcate, indic7 A de o*icei A dependen67. Un anumit )rad A pu6in intens A de to eran67 fa67 de a coo este o*i5nuit, dar to eran6a sever7, de intensitatea ce ei posi*i e fa67 de opioide 5i *ar*iturice, este rar7. #o eran6a variaB7 mu t de a o persoan7 a a ta. Se poate ca dependen6a s7Ai devin7 cunoscut7 pacientu ui to erant doar atunci c;nd acesta este for6at s7A5i 4ntrerup7 aportu de etano 5i deBvo t7 simptome de sevra>. C. Trata7e1t ,. De o*icei numai suportiv. *. Se pot administra nutrien6i <4n specia tiamin7, vitamin7 . 1/, fo at=. 0. Poate s7 fie necesar7 o*serva6ia pentru sesiBarea comp ica6ii or <de e2., com*ativitate, com7, traumatism cranian, c7deri=. D. B%a6O$'tN'ri%e. Perioade de into2icare 4n cursu c7rora pacientu manifest7 amneBie antero)rad7 comp et7 5i pare s7 fie
1 /
Ln 'om;nia A +nta co <cu un sin)ur ?o@...=. +t;t interA c;t 5i, uneori, intraAindividua . G:
fie 4n stare de ve)he 5i a ert. (caBiona pot s7 dureBe Bi e, 4n cursu c7rora persoana into2icat7 efectueaB7 sarcini comp e2e, cum ar fi c7 7torii a distan6e mari, f7r7 nici o rememorare u terioar7. Persoane e cu eBiuni cere*ra e pot fi mai suscepti*i e a * ackoutAuri. I . T'%-'rarea 3&i2$ti6: i1d'&: de a%6$$%, 6' 2a%'6i1aii B6'1$&6't: a1teri$r 6a 2a%'6i1$@a a%6$$%i6:C $a ucina6ii vii, persistente <adesea viBua e 5i auditive=, f7r7 de irium, care urmeaB7 <de o*icei 4n decurs de dou7 Bi e= unei descre5teri a consumu ui de a coo de c7tre o persoan7 dependent7 de a coo . Poate s7 persiste 5i s7 pro)reseBe c7tre o form7 mai cronic7, asem7n7toare c inic cu schiBofrenia. -ste rar7. 'aportu *7r*a6i3femei este de I31. Condi6ia necesit7, de o*icei, ce pu6in Bece ani de dependen67 de a coo . Dac7 pacientu este a)itat, tratamente e posi*i e inc ud *enBodiaBepine <de e2., 1 p;n7 a / m) de oraBepam A +tivan ora sau intramuscu ar, J p;n7 a 1H m) de diaBepam A 1a ium= sau doBe mici de antipsihotic cu poten67 ridicat7 <de e2., / p;n7 a J m) de ha operido A $a do ora sau intramuscu ar a fiecare I p;n7 a G ore, dup7 cum este necesar=. #+.-LUL GAO COMPLICA=II NEUROLO!ICE KI MEDICALE ALE UZULUI DE ALCOOL 'nto5ica0ia alcoolic &nto2ica6ia acut7 &nto2ica6ia pato o)ic7 <atipic7, comp icat7, neo*i5nuit7= . ackoutAuri Sindroame de se!raG alcoolic #remor )enera iBat 1 $a ucinoB7 a coo ic7 <orori, )roaB7= Convu sii de sevra> <?convu sii e romu ui@= De irium tremens <tremur7turi= /oli nutri0ionale ale sistemului ne!ros secundare abuzului de alcool Sindrom ,ernickeA%orsakoff De)enerescen67 cere*e ar7 Neuropatie periferic7 Neuropatie optic7 <am* iopia tutunAa coo = Pe a)r7 /oli alcoolice cu patogenez incert !ie ino iBa centra 7 pontin7 .oa a !archiafavaA.i)nami Sindromu a coo ic feta !iopatie Demen6a a coo ic7 <P= +trofia cere*ra 7 a coo ic7 /oli sistemice datorate alcoolului cu complica0ii neurologice secundare .o i hepatice -ncefa opatie hepatic7 De)enerescen67 hepatoAcere*ra 7 cronic7 do*;ndit7 <nonA,i son= .o i )astroAintestina e Sindroame de ma a*sor*6ie Sindroame postA)astrectomie Posi*i 7 encefa opatie pancreatic7 .o i cardioAvascu are Cardiomiopatie cu poten6ia de em*o ii cardio)ene 5i de *oa 7 cere*roAvascu ar7 +ritmii 5i #+ anorma 7, conduc;nd a *oa 7 cere*roAvascu ar7 #u *ur7ri hemato o)ice +nemie, eucopenie, trom*ocitopenie <poate s7 duc7 a *oa 7 cere*roAvascu ar7= .o i infec6ioase, 4n specia menin)it7 <4n specia pneumococice 5i menin)ococice= $ipotermie 5i hipertermie Depresiunea respiratorie 5i hipo2ia asociat7 -ncefa opatii to2ice <cu a coo 5i a te su*stan6e= DeBechi i*re hidroAe ectro itice care duc a st7ri confuBive acute 5i, rar, a semne 5i simptome neuro o)ice de focar
1
!a>or, )rosier, neinten6iona , incontro a*i , pu6in sau de oc con5tientiBat 4n repaos" dac7 *o navu ui i se cere s7 scoat7 im*a, se poate constata c7, 4n caBuri e severe, tremoru afecteaB7 5i im*a <ceea ce nu se 4nt; ne5te 4n a te afec6iuni" 4n diskineBia tardiv7, eventua e e mi5c7ri invo untare a e im*ii nu au caracteru unui tremor=. GI
$ipo) icemie $iper) icemie $iponatriemie $ipoca cemie $ipoma)neBiemie $ipofosfatemie 'nciden0 crescut a traumatismelor $ematoame epidura e, su*dura e 5i intracere*ra e LeBiuni a e m7duvei spin7rii #u *ur7ri convu sive Dcomi6ia eE posttraumatice Neuropatii compresive 5i eBiuni a e p e2u ui *rahia <?para iBii e de s;m*7t7 seara@= $idrocefa ie posttraumatic7 simptomatic7 <hidrocefa ie cu presiune norma 7= LeBiuni de Bdro*ire muscu ar7 5i sindroame de compartiment. 'etip7rit dup7 'u*ino C+. Neuro o)ic comp ications of a coho ism. $s3chiatr Clin Eorth Am 1FF/" 1J3:G1, cu permisiune. #+.-LUL GAN DETERIORAREA PROBABIL LA DIEERITE ALCOOLEMII Ni?e%'% de a%6$$% L1 &918e A>e6tarea 3r$-a-i%: /HA:H m)KdL Performan67 motorie 4ncetinit7 5i a*i itate de );ndire descrescut7 :HANH m)KdL Cre5teri a e pro* eme or motorii 5i co)nitive NHA/HH m)KdL Cre5teri a e incoordon7rii 5i erori or de >udecat7 La*i itate a dispoBi6iei Deteriorare a co)ni6iei /HHA:HH m)KdL Nista)mus, vor*ire e*rioas7 marcat7 5i * ackoutAuri a coo ice `:HH m)KdL Semne vita e a terate 5i posi*i deces. #a*e dup7 !arc +. Schukitt, !.D. . Se?raM'%, a%6$$%i6 Lncepe de o*icei 4n decurs de c;teva ore de a 4ncetarea sau reducerea consumu ui masiv <ce pu6in Bi e= de a coo . #re*uie s7 fie preBente ce pu6in dou7 din urm7toare e3 hiperactivitate autonom7 /, tremor a m;ini or, insomnie, )rea67 sau v7rs7turi, i uBii sau ha ucina6ii tranBitorii, an2ietate, convu sii grand mal a)ita6ie psihomotorie. Poate s7 apar7 cu tu *ur7ri de percep6ie <de e2., ha ucina6ii= 5i testare intact7 a rea it76ii. I. De%iri'7 de &e?raM a%6$$%i6 Bde%iri'7 tre7e1&, DTC De re)u 7 apare numai dup7 4ncetarea sau reducerea recent7 a aportu ui eti ic masiv, sever, a pacien6i cu teren medica 5i cu un) istoric de dependen67. -ste mai pu6in frecvent dec;t sevra>u a coo ic necomp icat. +pare a 1A:[ din *o navii dependen6i de a coo . A. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e ,. De irium. *. !arcat7 hiperactivitate autonom7 <ve)etativ7= A tahicardie, transpira6ii, fe*r7, an2ietate sau insomnie. 0. - emente asociate A ha ucina6ii vii, ca pot fi viBua e, tacti e sau o factive" de iruri" a)ita6ie" tremor" fe*r7" 5i convu sii <dac7 apar criBe convu sive, e e se manifest7 4ntotdeauna 4naintea de iriumu ui=. A. - emente tipice A de iruri paranoide, ha ucina6ii viBua e de insecte sau anima e mici 5i ha ucina6ii tacti e. B. I1?e&ti8area 7edi6a%: ,. +namneB7 5i e2amen comp et a st7rii somatice. *. &nvesti)a6ii de a*orator A hemoA euco)ram7 comp et7, e ectro i6i, inc uB;nd ca ciu 5i ma)neBiu , setu de chimie san)uin7, teste e func6iei hepatice, *i iru*inemie, uree DaBotu san)uin ureic A .UNE, creatininemie, ) icemia ? Geun, timpu de protrom*in7, a *uminemie, proteinemie tota 7, anti)enu de suprafa67 a virusu ui hepatitei tip ., nive uri e vitaminei . 1/ 5i fo a6i or, ami aBa seric7, hemora)ii ocu te 4n scaun, sumaru de urin7, dro)uri 4n urin7, e ectrocardio)ram7 5i radio)rafie toracic7. + te investi)a6ii posi*i e3 e ectroencefa o)ram7, punc6ie om*ar7, tomo)rafie computeriBat7 cranian7 5i tranBit *aritat. C. Trata7e1t ,. Se consemneaB7 semne e vita e a fiecare G ore. *. Pacientu se men6ine su* o*serva6ie constant7. 0. Se descre5te stimu area *o navu ui.
1
Sevra> <termenu franceB= este sinonim cu a*stinen67 <termenu en) eB=" un echiva ent rom;nesc <destu de for6at= ar fi ?4n67rcare@. / + sistemu ui nervos autonom. GJ
A. Se corecteaB7 deBechi i*re e e ectro itice 5i se trateaB7 pro* eme e medica e coe2istente <de e2., infec6ie, traumatism cranioAcere*ra =. /. Se hidrateaB7 *o navu , dac7 este deshidratat. 5. Se administreaB7 c ordiaBepo2id <Li*rium=3 /J p;n7 a 1HH m) ora a fiecare G ore <se poate 4n ocui 5i cu a te *enBodiaBepine1, dar c ordiaBepo2idu repreBint7 standardu convenit=. Se administreaB7 a nevoie, 4n func6ie de a)ita6ie, tremor sau de cre5teri e semne or vita e <temperatur7, pu s, tensiune arteria 7= <#a*e u GAF=. G. Se administreaB7 tiamin73 1HH m) ora , de 1A: ori pe Bi. J. Se administreaB7 acid fo ic3 1 m) ora pe Bi. 4. Se administreaB7 Bi nic un preparat mu tivitaminic. ,+. Se administreaB7 su fat de ma)neBiu3 1 ) intravenos/ a fiecare G ore, timp de / Bi e < a *o navii care preBint7 convu sii de sevra>=. ,,. Dup7 sta*i iBarea st7rii *o navu ui, c ordiaBepo2idu se descre5te treptat, cu /H[ a fiecare J p;n7 a O Bi e :. ,*. Se asi)ur7 un somn medicamentos adecvat. ,0. Se trateaB7 ma nutri6ia, dac7 este preBent7. ,A. 'e)imu terapeutic de mai sus prevede un interva foarte f e2i*i de doBa> a c ordiaBepo2idu ui. Dac7 se prescrie un sedativ a nevoie, tre*uie s7 v7 asi)ura6i c7 acesta nu va fi administrat dac7 pacientu doarme sau dac7 nu poate fi treBit cu u5urin67. DoBa tota 7 de *enBodiaBepine care este necesar7 variaB7 mu t de a un pacient a a tu , datorit7 diferen6e or interindividua e inerente, nive uri or varia*i e a e consumu ui de a coo 5i uti iB7rii concomitente 5i a a tor su*stan6e. Dat fiind c7 mu 6i *o navi de acest fe preBint7 5i afect7ri a e func6iei hepatice, estimarea semivie6ii de e iminare a sedativu ui poate s7 fie difici 7. ,/. Ln )enera , antipsihotice e tre*uie fo osite cu pruden67, din cauB7 c7 pot s7 precipite criBe convu sive. Dac7 *o navu este a)itat, psihotic 5i manifest7 semne de to2icitate *enBodiaBepinic7 <ata2ie, vor*ire e*rioas7=, cu toate c7 a)ita6ia persist7, se va ua 4n considerare prescrierea unui antipsihotic cu poten67 ridicat7, cum ar fi ha operido u sau f ufenaBina <Pro i2in, Permiti =, care preBint7 o pro*a*i itate mai mic7 de a precipita convu sii e dec;t antipsihotice e cu poten67 >oas7. #+.-LUL GAF TERAPIA MEDICAMENTOAS A INTODICA=IEI KI SE RAJULUI ALCOOLIC Pr$-%e7a 6%i1i6: Medi6a7e1t'% Ca%ea D$@aMa C$7e1tarii
#remor 5i a)ita6ie u5oar7A moderat7 C ordiaBepo2id (ra /JA1HH m) a fiecare IAG ore DoBa ini6ia 7 se poate repeta a fiecare / ore p;n7 c;nd pacientu devine ca m" doBe e u terioare tre*uie individua iBate 5i titrate Dmodificate treptatE
$a ucinoB7 +)ita6ie e2trem7
DiaBepam LoraBepam C ordiaBepo2id
(ra (ra &ntravenos
JA/H m) a fiecare IAG ore /A1H m) a fiecare IAG ore H,J m)Kk) a 1/,J m)Kmin
Se administreaB7 p;n7 c;nd pacientu se ini5te5te" doBe e u terioare tre*uie individua iBate 5i modificate treptat.
Convu sii de sevra> De irium tremens

a
DiaBepam LoraBepam
&ntravenos &ntravenos
H,1J m)Kk) a /,J m)Kmin H,1 m)Kk) a /,H m)Kmin
DoBe e p anificate nu tre*uie administrate dac7 *o navu este somno ent. +daptat dup7 %ochA,eser M, Se ers -!, %a ant M. + coho into2ication and withdrawa . E Engl * Med 1FOG" F/I3OJO, cu permisiune. II. T'%-'rarea a71e&ti6: 3er&i&te1t: i1d'&: de a%6$$% -ste o tu *urare a memoriei recente <pe termen scurt=, datorat7 uti iB7rii masive 5i 4nde un)ate a a coo u ui" este rar7 a persoane e su* :J de ani. Denumiri e c asice a e acestei tu *ur7ri sunt encefalopatie Iernicke <comp e2 acut de simptome neuro o)ice= 5i sindrom Korsakoff I <care este o condi6ie cronic7=. A. E16e>a%$3atia "er1i6Oe <Cunoscut7 5i su* denumirea de encefalopatie alcoolic=. Constituie un sindrom acut, cauBat de deficitu DacutE de tiamin7. Se caracteriBeaB7 prin nista)mus, para iBia mi5c7ri or ocu are con>u)ate 5i de a*ducere, ata2ie 5i confuBie )enera 7. + te simptome pot s7 inc ud7 confa*u a6ii, etar)ie, indiferen67, de irium de mic7 intensitate, insomnie an2ioas7 5i fric7 de 4ntuneric. De re)u 7, deficitu de tiamin7 este secundar dependen6ei cronice de a coo . Se trateaB7 cu 1HHA
1 /
Ln ori).3 sedativeAhipnotice. Ln ori). <5i 4n edi6ia precedent7=3 intramuscu ar. +dministrarea intravenoas7 a su fatu ui de ma)neBiu se face ent <nu mai mu t de 1,J mL pe minut din so u6ia 1H[=" administrarea intramuscu ar7 este strict contraindicat7. : 'itmu de sc7dere fo osit 4n practic7 este mai rapid. I C asic, denumirea de sindrom %orsakoff se refer7 a sindroame e de acest tip cu etio o)ie diferit7 de cea eti ic7 <de e2., ce e prin into2ica6ie cu o2id de car*on=, 4n timp ce denumirea de psihoB7 %orsakoff este reBervat7 e2c usiv caBuri or cu etio o)ie eti ic7. GG
:HH m) tiamin7 pe Bi, p;n7 a reBo varea ofta mop e)iei. Pacientu poate s7 necesite, de asemenea, ma)neBiu <cofactor 4n meta*o ismu tiaminei=. Pe parcursu tratamentu ui cedeaB7 ma>oritatea simptome or, cu e2cep6ia ata2iei, nista)musu ui 5i A uneori A a neuropatiei periferice. Sindromu poate s7 se remit7 4n c;teva Bi e sau s7pt7m;ni sau poate s7 evo ueBe c7tre un sindrom %orsakoff. B. Si1dr$7'% K$r&aO$>> <Cunoscut 5i su* denumirea de psihoz Korsakoff=. Condi6ie cronic7, e)at7 de re)u 7 de dependen6a de a coo , 4n caBuri e 4n care a coo u constituie, timp de ani de Bi e, o mare parte a aportu ui ca oric Bi nic. PsihoBa %orsakoff este cauBat7 de deficitu DcronicE de tiamin7 5i constituie o tu *urare rar7. Se caracteriBeaB7 prin amneBie retro)rad7 5i antero)rad7. +deseori pacientu manifest7 5i confa*u a6ii, deBorientare 5i po inevrit7. Pe ;n)7 tratamentu tiaminic su*stitutiv, o anumit7 uti itate imitat7 poate avea 5i prescrierea de c onidin7 <Catapres= 5i proprano o <&ndera =. Sindromu %orsakoff coe2ist7 adesea cu demen6a e)at7 de a coo . ( propor6ie de /J[ dintre pacien6i recupereaB7 comp et iar JH[ recupereaB7 par6ia su* tratament ora de un)7 durat7 cu JH p;n7 a 1HH m) tiamin7 pe Bi. III. De7e1a 3er&i&te1t: i1d'&: de &'-&ta1e +cest dia)nostic tre*uie fo osit dup7 ce au fost e2c use a te etio o)ii a e demen6ei, iar istoricu de a*uB a coo ic cronic 5i masiv este evident. Simptome e persist7 5i dup7 ie5irea *o navu ui din st7ri e de into2ica6ie sau sevra>. Demen6a este de re)u 7 pu6in profund7. !ana)ementu *o navu ui este simi ar cu ce din demen6e e de a te etio o)ii.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito veBi3 + coho A'e ated Disorders, Ch 11, p F/I, 4n C#PK1&&.
GO
O. + te tu *ur7ri e)ate de su*stan6e

I. I1tr$d'6ere #u *ur7ri e e)ate de su*stan6e constituie o pro* em7 de s7n7tate pu* ic7 ar) r7sp;ndit7, cauB;nd diBa*i it76i 4n mu tip e domenii de func6ionare. Un procent de :O[ din popu a6ie au fo osit c;ndva o su*stan67 i icit7. Peste 1J[ din popu a6ia 4n v;rst7 de 1N ani din SU+ au pro* eme serioase de uB de su*stan6e. +pro2imativ dou7 treimi p;n7 a trei p7trimi din pacien6ii cu tu *ur7ri prin uB de su*stan6e au dia)nostice psihiatrice comor*ide. Sindroame e induse de su*stan6e pot s7 imite 4ntrea)a )am7 de *o i psihiatrice, inc uB;nd tu *ur7ri e ma>ore a e dispoBi6iei, tu *ur7ri e psihotice 5i ce e an2ioase. +ceste fenomene ofer7 ar) posi*i it76i pentru cercetarea psihiatric7 <a5a cum este caBu cu mode u fencic idinic a schiBofreniei, care a dus a investi)area activit76ii receptori or EAmeti ADAaspartatu ui, N!D+=. Ln practica c inic7, tu *ur7ri e prin uB de su*stan6e tre*uie uate 4ntotdeauna 4n considerare atunci c;nd se dia)nosticheaB7 5i se trateaB7 tu *ur7ri psihiatrice. Pe de a t7 parte, pacien6ii care se preBint7 cu tu *ur7ri primare prin uB de su*stan6e tre*uie eva ua6i din punctu de vedere a comor*idit76ii psihiatrice <dia)nstic dua = care poate s7 contri*uie a a*uBu sau dependen6a de su*stan6e. A. E3ide7i$%$8ie. 1eBi #a*e u OA1. B. E?a%'area. Pacien6ii care a*uBeaB7 de su*stan6e sunt adesea difici de depistat 5i eva uat. Nu u5or de cate)oria iBat, ei su*estimeaB7 aproape 4ntotdeauna cantitatea de su*stan67 pe care o uti iBeaB7, tind s7 fo oseasc7 ne)area, sunt adeseori manipu ativi 5i se tem adesea de consecin6e e care ar putea s7 apar7 dac7 ar recunoa5te pro* ema pe care o au. Din cauB7 c7 ace5ti *o navi pot s7 nu preBinte 4ncredere, este necesar s7 se o*6in7 informa6ii 5i din a te surse, cum ar fi de a mem*rii fami iei. +tunci c;nd ucreaB7 cu ace5ti pacien6i, c inicianu tre*uie s7 sta*i easc7 imite c are, ferme 5i coerente, a c7ror respectare s7 o verifice frecvent. Pacien6ii de acest fe necesit7, de o*icei, o a*ordare de confruntare. Cu toate c7 medicii pot s7 se simt7 irita6i de faptu c7 sunt manipu a6i, ei nu tre*uie s7 ac6ioneBe 4n virtutea acestor sentimente. Condi6ii e psihiatrice sunt )reu de eva uat corect 4n preBen6a a*uBu ui curent de su*stan6e, care cauBeaB7 e 4nsu5i simptome. +*uBu de su*stan6e se asociaB7 frecvent cu tu *ur7ri de persona itate <de e2., antisocia 7, *order ine 5i narcisic7=. Pacien6ii depresivi, an2io5i sau psihotici pot s7 se autoAtrateBe cu su*stan6e prescrise sau neprescrise. #u *ur7ri e induse de su*stan6e tre*uie s7 fie 4ntotdeauna uate 4n considerare 4n cursu eva u7rii depresiei, an2iet76ii sau psihoBei. UBu su*iacent de su*stan6e este adeseori preBent atunci c;nd tu *ur7ri e psihiatrice nu r7spund a tratamente e uBua e. ,. T$Fi6$%$8ie. #este e 4n urin7 sau s;n)e sunt uti e pentru confirmarea uBu ui suspectat a su*stan6e or. Ce e dou7 tipuri de teste sunt ce e de screenin) 5i ce e de confirmare. #este e de screenin) sunt sensi*i e, dar nu 5i specifice <mu te reBu tate fa s poBitive=. 'eBu tate e poBitive a e screenin)u ui se confirm7 cu un test de confirmare specific pentru dro)u identificat. Cu toate c7 ce e mai mu te dro)uri se detecteaB7 *ine 4n urin7, c;teva sunt depistate mai *ine 4n s;n)e <de e2., *ar*iturice e 5i a coo u =. Uneori pot s7 fie uti e concentra6ii e san)uine a*so ute <de e2., o concentra6ie ridicat7 4n a*sen6a semne or c inice de into2ica6ie imp ic7 to eran67=. #o2ico o)ia urinar7 este de o*icei poBitiv7 timp de p;n7 a dou7 Bi e dup7 in)erarea ma>orit76ii dro)uri or <veBi #a*e u /GAJ a Capito u /G=. *. EFa7e1'% &$7ati6 a. Se va ua 4n considerare cu aten6ie m7sura 4n care condi6ii e medica e concomitente sunt sau nu e)ate de su*stan6e. Se vor c7uta specific urm7toare e3 B,C A-'@ &'-6'ta1at &a' i1tra?e1$& A S&D+, cicatrici a e in>ec6ii or su*cutanate sau intravenoase, a*cese, infec6ii de a in>ec6ii contaminate, endocardit7 *acterian7, hepatit7 indus7 de dro)uri sau infec6ioas7, trom*of e*it7, tetanos. B*C I12a%area de 6$6ai1:, 2er$i1: &a' a%te dr$8'ri A devierea sau perforarea septu ui naBa , hemora)ii naBa e, rinit7. B0C U@'% de 6$6ai1: -a@: %i-er:T >'7at'% de 6$6ai1:, 7ariM'a1a &a' a%te dr$8'riT a-'@'% de i12a%a1te A *ron5it7, astm, condi6ii respiratorii cronice. *. Se va determina paternu a*uBu ui. -ste continuu sau episodicP C;nd, unde 5i 4n societatea cui este uat7 su*stan6aP +*uBu este recrea6iona sau se imiteaB7 a anumite conte2te socia eP +f a6i c;t de mu t din via6a *o navu ui are e)7tur7 cu o*6inerea, consumu , sevra>u 5i recuperarea dup7 su*stan6e. C;t de mu t afecteaB7 su*stan6e e func6ionarea socia 7 5i de munc7 a *o navu uiP Cum o*6ine 5i cum p 7te5te su*stan6e eP Lntotdeauna descrie6i specific su*stan6a 5i modu de administrare, nu cate)oria <fo osi6i ?sevra> a heroin7 intravenoas7@, 5i nu ?sevra> opioid@=. Dac7 descrie6i un a*uB de mai mu te su*stan6e, enumera6i toate su*stan6e e. #ipic, cei care a*uBeaB7 de su*stan6e a*uBeaB7 de mu tip e su*stan6e. C. Dia81$&ti6e. 1eBi #a*e u OA/.
GN
#+.-LUL OA1 UZUL DE DRO!URI ILICITE, ALCOOL KI TUTUN HN POPULA=IA SUA, PE !RUPE DE YRST U@ L1 6'r&'% ?ieii BXC U@ L1 '%ti7'% a1 BXC Dr$8'% ,*N,G a1i ,JN*/ *5N0A Z0A ,*N,G ,JN*/ *5N0A a (rice dro) i icit /:,O GN,H J:,1 /F,H 1G,O /G,N 1I,G !ari>uana 5i ha5i5 1G,N II,H JH,J /O,H 1:,H /:,N 11,: Cocain7 1,F 1H,/ /H,F N,F 1,I I,O :,J Crack H,O :,H I,I 1,G H,I 1,: 1,1 &nha ante J,F 1H,N N,: :,G I,H :,H H,O $a ucino)ene J,G 1G,: 1J,I O,: I,: G,F 1,1 PCP 1,/ /,: I,/ :,I H,O H,J H,H LSD I,: 1:,F 11,O J,N /,N I,G H,J $eroin7 H,J 1,: 1,: 1,/ H,: H,F H,/ UB nemedica a oric7rui psihotropc G,N 1/,O 1:,I N,: I,O G,O I,/ Stimu ante /,/ I,: G,J I,O 1,J /,H 1,: Sedative 1,1 1,: /,F /,J H,I H,O H,J #ranchi iBante 1,O J,H J,N :,1 1,H /,G 1,G +na )eBice J,J N,F O,J I,/ :,O I,F /,J (rice dro) i icit, a tu dec;t mari>uanad 1:,H /G,G :H,/ 1J,1 F,: 1/,O O,/ + coo :N,N N:,N FH,: NO,N :/,O OJ,: OO,/ UB 4n ?serii@e Af A A A A A A e UB masiv de a coo A A A A A A A Zi)7ri :G,: GN,J O:,N OO,N /I,/ II,O :F,/ #utun f7r7 fum DmestecatE 1H,H /:,I /I,I 1I,N I,G F,O O,/
a *
Z0A J,: :,N H,F H,I H,: H,/ H,1 A* H,H 1,N H,I H,/ H,O 1,1 /,O GI,F A A /F,1 /,F
,*N,G F,H O,1 H,G H,/ 1,O /,H H,/ H,N H,/ 1,F H,J H,/ H,/ 1,J I,G 1N,N O,/ /,F 1N,: 1,F
U@ L1 '%ti7a %'1: BXC ,JN*/ *5N0A 1J,G N,I 1:,/ G,: /,H 1,J H,G H,J 1,H H,: /,: H,/ H,1 A* H,F H,1 H,I H,1 /,F H,G H,: H,F /,H G,: GH,H :/,H 1/,F :N,: G,1 1,F H,I H,/ H,J 1,1 :,G G1,G //,N O,1 :J,H I,F
Z0A /,F /,H H,I H,/ H.1 H,1 H,H A* H,H H,F H,: H,H H,I H,J 1,I J1,O 11,: :,N /O,H /,:
UB ce pu6in odat7 a mari>uanei, ha5i5u ui, cocainei <inc usiv crack=, inha ante or, ha ucino)ene or <inc usiv PCP 5i LSD=, heroinei sau a oric7ror psihotrope de prescrip6ie fo osite 4n afara cadru ui medica . PreciBie redus7" nu sAa raportat o estimare. c Nu inc ude medicamente e (#C <cu v;nBare i*er7=. d UBu ce pu6in o dat7 a oric7ruia din aceste dro)uri, indiferent de uti iBarea mari>uanei" sunt inc u5i uti iBatorii de mari>uana care au fo osit, de asemenea, 5i oricare din ce e a te dro)uri istate. e Consumu a cinci sau mai mu te drinkAuri cu o aceea5i ocaBie 4n ce pu6in o Bi din u time e :H de Bi e. ?(caBie@ 4nseamn7 4ntrAun ace a5i interva sau a interva de ce mu t dou7 ore. UBu masiv de a coo este definit ca *7utu a cinci sau mai mu te drinkAuri 4n aceea5i ocaBie 4n fiecare din cinci sau mai mu te Bi e 4n u time e :H de Bi e" to6i cei care uti iBeaB7 masiv a coo u sunt 5i uti iBatori de a coo 4n ?serii@. f Nu sunt disponi*i e date. Din3 Nationa $ouseho d Survey on Dru)A+*use, Su*stance +*use and !enta $ea th Services +dministration <S+!$S+= (ffice of +pp ied Studies, Department of $ea th and $uman Services, date pre iminare, iunie 1FFO.
GF
#+.-LUL OA/
DIA!NOSTICELE DSMNI NTR ASOCIATE CU CATE!ORIILE DE SUBSTAN=E

De3e1de1: A-'@ I1t$Fi6aie Se?raM De%iri'7 L1 i1t$Fi6aie De%iri'7 L1 &e?raM De7e1: T'%-'rare a71e&ti6: T'%-. 3&i2$ti6e T'%-. a%e di&3$@iiei T'%-. a1Fi$a&e Di&>'16ii &eF'a%e T'%-. a%e &$71'%'i
+ coo e e e e & S P P &KS &KS &KS & &KS +mfetamine e e e e & A A A & &KS & & &KS Cafeina A A e A A A A A A A & A & Cana*is e e e A & A A A & A & A A Cocain7 e e e e & A A A & &KS &KS & &KS $a ucino)ene e e e A & A A A &a & & A A &nha ante e A e A & A P A & & & A A Nicotin7 e e A e A A A A A A A A A (pioide e e e e & A A A & & A & &KS PCP <fencic idin7= e e e A & A A A & & & A A Sedative, hipnotice, e e e e & S P P &KS &KS S & &KS an2io itice e A A A A A A A A A A A A Po isu*stan6e e e e e & S P P &KS &KS &KS & &KS + te e a De asemenea, tu *urarea perceptua 7 persistent7 prin ha ucino)ene <f ash*ackAuri=. PreBen6a itere or e, &, S, &KS sau P indic7 faptu c7 respectiva cate)orie este recunoscut7 4n DS!A&1A#'. Pe ;n)7 aceasta, pentru fiecare cate)orie 4n parte, & arat7 c7 se poate consemna indicatoru ?cu de*ut 4n cursu into2ica6iei@ <cu e2cep6ia de iriumu ui din cursu into2ica6iei=, S A ?cu de*ut 4n cursu sevra>u ui@ <cu e2cep6ia de iriumu ui din cursu sevra>u ui=, &KS A ?cu de*ut 4n cursu into2ica6iei@ sau ?cu de*ut 4n cursu sevra>u ui@. P arat7 c7 este vor*a despre o cate)orie ?persistent7@. Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith edi. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL OA: CONDI=II LE!ATE DE DRO!URILE PSIHOACTI E KI TRATAMENTELE ACESTOR CONDI=II Dr$8'% E>e6te 6$73$rta7e1ta%e E>e6te &$7ati6e
(pioide3 opiu, morfin7, heroin7, meperidin7, metadon7, pentaBocin -uforie, somno en67, anore2ie, pu siune se2ua 7 sc7But7, hipoactivitate, modificarea persona it76ii !ioB7, prurit, )rea67, tahicardie, constipa6ie, urme de ac pe *ra6e, picioare, in)hina
Date de %a-$rat$r
Detecta*i e 4n urin7 timp de p;n7 a /I de ore dup7 u tima doB7
Trata7e1t
Sevra> treptat3 metadon7 JA1H m) a fiecare G ore timp de /I de ore, dup7 care se scade doBa pe parcursu a 1H Bi e. SupradoBe3 na o2on H,I m) &! a fiecare /H de minute timp de : doBe, men6inerea permea*i it76ii c7i or respiratorii" administrare de o2i)en +)ita6ia3 diaBepam &! sau ora JA1H m) a fiecare : ore" tahiaritmii3 proprano o <&ndera = 1HA/H m) ora a fiecare I ore, vitamina C H,J ) de I ori pe Bi ora poate s7
+mfetamine 5i a te simpatomimetice <inc usiv cocaina= 5i su*stan6e asem7n7toare amfetamine or
$ipera ert7, ocvacitate, euforie, hiperactivitate, irita*i itate, a)resivitate, a)ita6ie, tendin6e paranoide, impoten67, ha ucina6ii viBua e 5i tacti e
!idriaB7, tremor, ha itoB7, usc7ciunea )urii, tahicardie, hipertensiune, sc7dere 4n )reutate, aritmii, fe*r7, convu sii, perforarea septu ui naBa <veBi priBarea=
Se depisteaB7 4n s;n)e 5i urin7
OH
!idriaB7, ata2ie, con>unctive hiperemice, $a ucino)ene3 LSD, psi oci*in7 <ciuperci=, mesca in7 <peyote=, D-#, D!#, D(! sau S#P, !D+ Durat7 de NA1/ ore cu f ash*ack dup7 a*stinen67, ha ucina6ii viBua e, idea6ie paranoid7, senBa6ie fa s7 de rea iBare 5i putere, tendin6e de sinucidere sau omucidere, depersona iBare, derea iBare tahicardie, hipertensiune +*sente
creasc7 e2cre6ia urinar7 prin acidifierea urinii Suport emo6iona < ini5tire=" a)ita6ie u5oar73 diaBepam 1H m) &! sau ora a fiecare dou7 ore, timp de I doBe" a)ita6ie sever73 ha operido 1AJ m) &! repet;nd a fiecare G ore. Poate fi necesar s7 se continue ha operido u 1A/ m) ora timp de s7pt7m;ni, pentru pre4nt;mpinarea sindromu ui f ash*ack. CenotiaBine e se pot fo osi numai 4n caBu LSD. Ate1ie; fenotiaBine e pot s7 duc7 a reBu tate letale dac7 sunt uti iBate cu a te ha ucino)ene <de e2., D-#, D!#=, 4n specia dac7 acestea au fost impurificate cu stricnin7 sau a ca oiBi de *e adonna. CenotiaBine e sunt contraindicate 4n prima s7pt7m;n7 dup7 in)estie" 4n caBu de iruri or vio ente3 ha operido 1AI m) &! sau ora a fiecare /AI ore, p;n7 a ca marea pacientu ui .ar*iturice3 se su*stituie :H m) feno*ar*ita 4n form7 ichid7 pentru fiecare 1HH m) de *ar*iturice a*uBate 5i se administreaB7 4n doBe mu tip e a fiecare G ore, dup7 care se descre5te cu c;te /H[ 4n fiecare a doua Bi" *ar*ituricu a*uBat se poate su*stitui 5i cu diaBepam, c;te 1H m) a fiecare /AI ore timp de /I de ore, dup7 care se reduce doBa. .enBodiaBepine3 reducerea treptat7 a diaBepamu ui a fiecare dou7 Bi e, pe o perioad7 de 1H Bi e +)ita6ie3 ha operido 1AJ m) a fiecare G ore p;n7 a ca mare" a se evita adrena ina din cauBa sensi*i iB7rii miocadru ui
PCP 5i su*stan6e asemn7n7toare fencic idinei <inc usiv ketamina, #CP=
Deprimante a e SNC3 *ar*iturice, metacva on7 ur de / ore pentru ketamin7=, ha ucina6ii, idea6ie paranoid7, dispoBi6ie a*i 7, asocia6ii 4ndep7rtate <poate s7 mimeBe schiBofrenia=, catatonie, comportament vio ent, convu sii Somno en67, confuBie, inaten6ie
Nista)mus, midriaB7, ata2ie, tahicardie, hipertensiune
Se detecteaB7 4n urin7 timp de p;n7 a J Bi e dup7 in)erare
DiaforeB7 Dtranspira6ie profuB7E, ata2ie, hipotensiune, convu sii, de irium, mioB7
Se detecteaB7 4n s;n)e
$idrocar*uri vo ati e 5i deriva6i de petro 3 adeBivi, *enBen, *enBin7, tiner <di uan6iKso ven6i or)anici=, *enBin7 pt. *richete, aeroso i + 6i inha an6i3 o2idu nitros + coo
-uforie, 4ntunecare a sensoriumu ui, vor*ire e*rioas7, ata2ie, ha ucina6ii a JH[ din caBuri e de psihoBe, eBiuni cere*ra e permanente dac7 se fo osesc Bi nic timp de peste G uni -uforie, somno en67, ata2ie, confuBie Mudecat7 deficitar7, ocvacitate, modificarea
$a en7 specific7, tahicardie cu posi*i 7 fi*ri a6ie ventricu ar7, posi*i e eBiuni cere*ra e, hepatice, rena e, miocardice
'e evante pentru determinarea eventua e or eBiuni tisu are <aspartat aminotransferaBa= $ipo2ia se trateaB7 cu o2i)en
+na )eBie, deprimare respiratoriie. hipotensiune Nista)mus, facies vu tuos, ata2ie, vor*ire e*rioas7
+*sente Nive san)uin 4ntre 1HH 5i /HH m)KdL
De irium3 diaBepam JA1H m) &! sau ora a fiecare : ore. Comp e2 vitaminic . &!, hidratare. $a ucinoB73 ha operido 1AI m) a fiecare G ore &! sau ora .
O1
dispoBi6iei, a)resivitate, afectarea aten6iei, amneBie + ca oiBi de *e adon7 <din medica6ii (#C, Atropa belladona 5i semin6e e de Bore e=, strammonium, homatropin7, atropin7, scopo amin7, hioscin7 #e)umente ca de, eritem, s 7*iciune, sete, tu *ur7ri viBua e, confuBie, e2cita6ie, de irium, stupor, com7 <de irium antico iner)ic= Usc7ciunea )urii 5i farin)e ui, midriaB7, fascicu a6ii, disfa)ie, hipersensi*i itate a umin7, hiperpire2ie, hipertensiune urmat7 de 5oc, reten6ie de urin7 +*sente
+ntidot3 fiBosti)min7 / m) &1 a fiecare /H min" administrarea &1 nu mai rapid7 de 1 m)Kmin" se va suprave)hea sia oreea intens7, datorat7 hiperactivit76ii antico inesteraBice. Proprano o pentru tahiaritmii.
+daptat dup7 New York State !edica Society.
O/
D. Trata7e1t. 1eBi #a*e u OA:. Ln )enera , mana)ementu into2ica6iei imp ic7 o*servarea 4n e)7tur7 cu o posi*i 7 supradoB7, eva uarea pentru into2ica6ie mu tisu*stan6e 5i pentru condi6ii medica e concomitente 5i tratamentu suportiv, cum ar fi prote>area de r7nire a pacientu ui. !ana)ementu a*uBu ui sau dependen6ei imp ic7 a*stinen6a 5i tratamentu pe termen un). ,. Peri$ada de a-&ti1e1:. Se va fo osi tot ceea ce favoriBeaB7 a*stinen6a. *. Trata7e1t de %'18: d'rat:, 3e1tr' 6e% 3'i1 <a&e %'1i. 'ec7derea este frecvent7. Pot fi uti e o serie de metode, inc uB;nd terapia individua 7, terapia de )rup, )rupuri e de autoAa>utor <de e2., + coo icii +nonimi, Narcoticii +nonimi=, comunit76i terapeutice, )rupuri pentru fami ii <de e2., + A+non=, 4ntre6inerea chimic7 <de e2., metadona A Do ophine, disu firamu A +nta*use, na tre2ona A 'e1ia, 5i o diversitate de fi oBofii de *ordare, inc uB;nd mode u adictiv, medica 5i mora A sau inspira6iona =. E. De>i1iii ,. I1t$Fi6aie. Comportament ma adaptativ asociat cu in)estia recent7 de dro)uri. -fecte e into2ica6iei cu orice dro) pot s7 varieBe mu t de a o persoan7 a a ta 5i depind de factori cum ar fi doBa, circumstan6e e 5i persona itatea su*iacent7 <#a*e u OAI=. *. Se?raM. Sindrom cu specificitate pentru su*stan6a psihoactiv7 respectiv7, urm;nd 4ncet7rii uBu ui masiv <imp ic7 to eran67 5i indic7 dependen67= <#a*e u OAJ=. 0. T$%era1:. Pentru into2icare este necesar7 mai mu t7 su*stan67" sau A prin uB continuu ori masiv A aceea5i cantitate de dro) produce un efect mai mic. A. A-'@. Patern ma adaptativ a uBu ui de su*stan67, reBu t;nd 4n pro* eme 5i consecin6e adverse repetate <de e2., uBu 4n situa6ii prime>dioase, pro* eme e)a e, socia e 5i ocupa6iona e=. /. De3e1de1:. Nevoie psiho o)ic7 sau fiBic7 de a continua uarea su*stan6ei. Dependen6a de un anumit dro) poate s7 fie fiBic7 Dsomatic7E, psiho o)ic7 Dpsihic7E sau am*e e. De3e1de1a 3&i2$%$8i6:, numit7 5i habituare, se caracteriBeaB7 prin dorin6a <cra!ing ?pofta@= de su*stan67, continu7 sau intermitent7. De3e1de1a >i@i$%$8i6: se caracteriBeaB7 prin t$%era1:, nevoia de a ua su*stan6a pentru a evita apari6ia sindromu ui de sevra> sau de a*stinen67. N$t:; PreBen6a simptome or de sevra> sau de a*stinen67 imp ic7 de o*icei dependen67. Cu e2cep6ia tratamentu ui pe termen scurt a simptome or de sevra>, distinc6ia dintre a*uB 5i dependen67 nu are dec;t o semnifica6ie c inic7 imitat7. 5. Adi6ia. #ermen ne5tiin6ific ce imp ic7 dependen67 psiho o)ic7, comportament de c7utare a dro)u ui, dependen67 5i to eran67 fiBic7, precum 5i deteriorarea asociat7 a s7n7t76ii fiBice 5i minta e. #ermenu continu7 s7 apar7, 4n pofida 4ndep7rt7rii sa e oficia e din noso o)ia medica 7. G. Si1dr$7 de di&6$1ti1'are. #ermen nou, fo osit 4n e)7tur7 cu semne e 5i simptome e tranBitorii de sevra> dup7 4ncetarea uti iB7rii unui medicament prescris Ddeci, nu a unui dro) de a*uBE. II. O3i$ide, Ln State e Unite, rata pe 4ntrea)a via67 a uBu ui de heroin7 este 4n >ur de /[. UBu de opioide a crescut din cauBa cre5terii purit76ii 5i sc7derii costu ui heroinei D4n State e UniteE. (pioide e inc ud deriva6ii de opiu precum 5i dro)uri sintetice3 opiu, morfin7, heroin7, metadon7, codein7, o2icodon, hidromorfon <Di audid=, evorfano <LevoADromoran=, pentaBocin <#a win=, meperidin7 <Demero = 5i propo2ifen <Darvon= etc. #a*e u OAJ preBint7 durate e de ac6iune a e diferite or opioide. (pioide e afecteaB7 receptorii opioiBi. 'eceptorii opioiBi h mediaB7 ana )eBia, depresia respiratorie, constipa6ia 5i dependen6a" receptorii opioiBi i mediaB7 ana )eBia, diureBa 5i sedarea" iar receptorii opioiBi j pot s7 produc7 ana )eBie. (pioide e afecteaB7, de asemenea, sisteme e dopaminer)ic 5i noradrener)ic. C7i e dopaminer)ice de recompensare mediaB7 adic6ia. $eroina este mai iposo u*i 7 5i mai potent7 dec;t morfina. -a traverseaB7 mai repede *ariera hematoAencefa ic7, are un de*ut mai rapid a ac6iunii 5i este mai adictiv7. A. Ca%ea de ad7i1i&trare. Depinde de dro). (piu se fumeaB7. #ipic, heroina se in>ecteaB7 <intravenos sau su*cutan= sau se inha eaB7 <priBeaB7= naBa 5i poate s7 fie com*inat7 cu stimu ante, pentru in>ec6ie &1 < speedball, ?min)e@ sau ?pas7@ rapid7=. PriBarea 5i fumatu heroinei sunt din ce 4n ce mai popu are, datorit7 purit76ii crescute a dro)u ui 5i temeri or produse de riscu contamin7rii cu $&1. (pioide e disponi*i e farmaceutic se iau, 4n mod tipic, pe ca e *uca 7, dar une e sunt disponi*i e 5i su* form7 in>ecta*i 7. $eroina este e2c usiv un dro) de a*uB" de ce e mai mu te ori, de ea fac a*uB *o navii cu statut socioA economic sc7But, care se an)a>eaB7 adesea 4n activit76i infrac6iona e pentru aA5i putea p 7ti dro)uri e. B. D$@a. +desea este )reu de preciBat din istoric, din dou7 motive. Ln primu r;nd, consumatoru de dro)uri nu are de unde s7 5tie care este concentra6ia heroinei pe care a cump7ratAo, put;nd s7 su*estimeBe cantitatea respectiv7 <ceea ce poate s7 antreneBe supradoBe accidenta e dac7 persoana o*6ine, pe nea5teptate, un p ic cu heroin7 1J[, 4n timp ce concentra6ia tipic7 este de J[=. Ln a doi ea r;nd, consumatoru de dro)uri poate s7 e2a)ereBe cantitatea 4n cauB7, 4n 4ncercarea de a o*6ine mai mu t7 metadon7. #+.-LUL OAI
1
Denumirea de opiacee se refer7 a deriva6ii ?c asici@ ai opiu ui, produ5i prin metode de pre ucrare re ativ simp e, mai mu t fiBice dec;t chimice" opioide e inc ud 5i su*stan6e recente, produse prin sinteBe chimice uneori destu de comp e2e. O:
SEMNE KI SIMPTOME ALE INTODICA=IEI KI SE RAJULUI S'-&ta1a I1t$Fi6aie (pioid Somno en67 1or*ire e*rioasa +fectare a aten6iei sau memoriei +na )eBie +nore2ie Pu siune se2ua 7 descrescut7 $ipoactivitate
Se?raM Poft7 de dro) <cra!ing= 0rea67, v7rs7turi !ia )ii Lacrima6ie, rinoree Di atare pupi ar7 Pi oerec6ie #ranspira6ii Diaree Ce*r7 &nsomnie C7scat Disforie (*osea 7 #u *urare a somnu ui +)ita6ie Poft7 de dro)
+mfetamin7 sau cocain7
#ranspira6ie, frisoane #ahicardie Di atare pupi ar7 #ensiune arteria 7 crescut7 0rea67, v7rs7turi #remor +ritmii Ce*r7 Convu sii +nore2ie, sc7dere 4n )reutate Usc7ciunea )urii &mpoten67 $a ucina6ii $iperactivitate &rita*i itate +)resivitate &dea6ie paranoid7 1or*ire e*rioas7 Necoordonare !ers insta*i +fectare a aten6iei sau memoriei
Sedativ, hipnotic sau an2io itic
0rea67, v7rs7turi Stare de r7u )enera <?ma eB7@=, s 7*iciune $iperactivitate autonom7 +n2ietate, irita*i itate Sensi*i itate crescut7 pentru sunete 5i umin7 #remor )rosier &nsomnie marcat7 Convu sii.
#+.-LUL OAJ DURATA DE AC=IUNE A OPIOIDELOR Dr$8'% $eroin7 Levometadi acetat !eperidin7 !orfin7, hidromorfon !etadon7 Propo2ifen PentaBocin
D'rata de a6i'1e B$reC :AI INAFG /AI IAJ 1/A/I 1/ /A:
C. I1t$Fi6aia ,. Se71e <i &i73t$7e $-ie6ti?e. Deprimarea sistemu ui nervos centra <SNC=, sc7derea moti it76ii tractu ui )astroA intestina , deprimare respiratorie, ana )eBie, )rea67 5i v7rs7turi, vor*ire e*rioas7, hipotensiune, *radicardie, constric6ie pupi ar7 <mioB7=, convu sii <4n caBu supradoBe or=. Pacien6ii to eran6i preBint7 4nc7, dup7 trecerea into2ica6iei, constric6ie pupi ar7 5i constipa6ie. OI
*. Se71e <i &i73t$7e &'-ie6ti?e. -uforie <into2ica6ia cu heroin7 este descris7 ca un or)asm a 4ntre)u ui corp=, uneori disforie an2ioas7 intermitent7, serenitate, descre5tere a aten6iei 5i memoriei, somno en67 5i entoare psihomotorie. D. S'3rad$@a. Poate s7 constituie o ur)en67 medica 7 5i este, de re)u 7, accidenta 7. Poate s7 reBu te din aprecierea incorect7 a doBei sau din paternu nere)u at de uti iBare, persoana put;nduA5i pierde to eran6a anterioar7 fa67 de dro). SupradoBa poate fi cauBat7 adesea 5i de uBu com*inat a heroinei 5i a a tor deprimante a e SNC <de e2., a coo sau sedativeAhipnotice=. Semne e c inice inc ud mioBa, cu pupi e c;t )7m7 ia de ac, deprimarea respiratorie, deprimarea SNC. ,. Trata7e1t a. Spita iBare 4n sec6ie de terapie intensiv7 <+#&= 5i suportu func6ii or vita e <de e2., ichide &1=. *. +dministrarea intravenoas7 imediat7 de na o2on <Narcan= H,N m), un anta)onist a opioide or, dup7 care se a5teapt7 1J minute < a nouAn7scu6i doBa este de H,H1 m)Kk)=. c. Dac7 nu e2ist7 r7spuns c inic, se administreaB7 1,G m) intravenos 5i se a5teapt7 4nc7 1J minute. d. Dac7 tot nu apare r7spuns c inic, se administreaB7 :,/ m) intravenos 5i se suspecteaB7 a t dia)nostic. e. Dac7 e2ist7 efect c inic, se continu7 cu H,I m) intravenos a fiecare I ore. *. Se ia 4ntotdeauna 4n considerare eventua itatea unei supradoBe cu po isu*stan6e. .o navu care r7spunde a tratamentu cu na o2on se poate treBi pentru scurt timp, pentru a sucom*a din cauBa simptome or supradoBei unui a t medicament, cu ac6iune mai ent7, de e2., un sedativAhipnotic, pe care Aa uat odat7 cu heroina. #re*uie re6inut faptu c7 na o2onu precipit7 simptome de sevra> rapide. - are o semivia67 p asmatic7 scurt7, tre*uind administrat f7r7 4ntrerupere p;n7 a dispari6ia opioidu ui din or)anism <timp de p;n7 a : Bi e 4n caBu metadonei=. NouAn7scu6ii mame or care a*uBeaB7 de heroin7 pot s7 preBinte into2ica6ie, supradoB7, sau sevra>. E. T$%era1a, de3e1de1a <i &e?raM'%. +par rapid 4n cadru uBu ui 4nde un)at a opioide or, care modific7 num7ru 5i sensi*i itatea receptori or opioiBi 5i cre5te sensi*i itatea receptori or dopaminer)ici, co iner)ici 5i serotoniner)ici. Produc efecte profunde asupra sisteme or noradrener)ice. DSevra>u E +pare dup7 4ncetarea uBu ui 4nde un)at sau dup7 4ntreruperea *rusc7, cum ar fi atunci c;nd se administreaB7 un anta)onist a opioide or. Simptome e sunt e)ate 4n primu r;nd de hiperactivitatea de rebound DhipercompensareE a neuroni or noradrener)ici din ocus coeru eus. Sevra>u nu constituie dec;t rareori o ur)en67 medica 7. Semne e c inice sunt de tip )ripa 5i inc ud pofta de dro), an2ietate, acrima6ie, rinoree, c7scat, transpira6ii, insomnie, va uri de fri) 5i c7 dur7, dureri muscu are, crampe a*domina e, di atare pupi ar7 <midriaB7=, pi oerec6ie, tremor, ne ini5te, )re6uri 5i v7rs7turi, diaree 5i cre5terea semne or vita e. &ntensitatea sevra>u ui depinde de doBa anterioar7 5i de rata de descre5tere. &ntensitatea este mai redus7 4n caBu dro)uri or cu semivia67 p asmatic7 un)7, cum ar fi metadona" este mai mare 4n caBu dro)uri or cu semivia67 scurt7, cum ar fi meperidina. Dorin6a < cra!ing= de a continua dro)uri e opioide este foarte intens7, pacien6ii so icit;nd 5i manipu ;nd pentru a e o*6ine. +ten6ie a simu an6i, fiind necesar7 verificarea pi oerec6iei, di at7rii pupi are, tahicardiei 5i hipertensiunii. Dac7 semne e o*iective ipsesc, nu administra6i opioide 4n cursu sevra>u ui. Scopu deto2ific7rii este ace a de a reduce a minimum simptome e de sevra> <pentru a preveni a*andonarea tratamentu ui de c7tre *o nav= 4n para e cu sc7derea continu7 a doBei de opioid. Sevra>u opioid netratat nu conduce a seche e medica e serioase a persoane e s7n7toase din ce e a te puncte de vedere. ,. De@i1t$Fi6area. Ln preBen6a semne or o*iective de sevra>, se administreaB7 1H m) de metadon7. Dac7 sevra>u persist7 dup7 I p;n7 a G ore, se administreaB7 4nc7 J p;n7 a 1H m) de metadon7, doB7 care se poate repeta a fiecare I p;n7 a G ore. DoBa tota 7 de metadon7 pe /I de ore va constitui doBa Bi ei a doua <rareori mai mare de IH m)=. Se va administra de dou7 ori sau o dat7 pe Bi 5i, 4n caBu sevra>u ui a heroin7, se va sc7dea cu c;te J m) pe Bi" sevra>u a metadon7 poate s7 necesite deto2ificare mai ent7. .o navii dependen6i de pentaBocin tre*uie deto2ifia6i tot cu pentaBocin, pentru c7, a nive u receptori or opioiBi, acesta are propriet76i mi2te, at;t de a)onist c;t 5i de anta)onist. Ln scopu deto2ifierii de opioide au fost 4ncercate numeroase medicamente neopioide, dar sin)uru care sAa dovedit promi67tor este c onidina <Catapres=, care este un a)ent cu ac6iune centra 7 care diminu7 marcat )rea6a, v7rs7turi e 5i diareea ce se asociaB7 cu sevra>u opioid <c onidina nu este eficient7 fa67 de ma>oritatea ce or a tor simptome a e sevra>u ui=. Se administreaB7 c;te H,1 p;n7 a H,/ m) a fiecare : ore dup7 cum este necesar, f7r7 a se dep75i H,N m) pe Bi. DoBa se adapteaB7 treptat 4n func6ie de simptome. (dat7 ce doBa>u sAa sta*i iBat, administrarea se 4ntrerupe prin sc7dere treptat7, pe parcursu a / s7pt7m;ni. Unu din efecte e secundare este hipotensiunea. C onidina are durat7 scurt7 de ac6iune 5i nu este un narcotic. +*ordarea )enera 7 a sevra>u ui opioid inc ude suport, deto2ificare 5i pro)resiunea c7tre tratamentu de 4ntre6inere cu metadon7 sau c7tre a*stinen67. .o navii dependen6i de mai mu te dro)uri <de e2., un opioid 5i un sedativAhipnotic=, tre*uie men6inu6i pe o doB7 sta*i 7 a unuia din dro)uri, 4n timp ce sunt deto2ifia6i de ce 7 a t dro). Pentru a acce era deto2ificarea, 4n asociere cu c onidina se poate uti iBa 5i na tre2ona <un anta)onist ora cu durat7 un)7 de ac6iune a opioide or=. Na tre2ona este eficient7 pe ca e ora 7 5i, atunci c;nd este administrat7 de trei ori pe s7pt7m;n7 <1HH m) 4n fiecare a doua Bi sau 1JH m) 4n fiecare a treia Bi A sau pe durata weekendAu ui=, * ocheaB7 efecte e heroinei. Dup7 deto2ificare, tratamentu ora cu na tre2on7 a fost eficient 4n men6inerea a*stinen6ei timp de p;n7 a / uni. Deto2ifierea u trarapid7 este procedura de precipitare a sevra>u ui cu anta)oni5ti ai opioide or, su* anesteBie )enera 7. !etoda, care este costisitoare 5i intensiv7 5i care adau)7 riscu anesteBic a procesu de deto2ificare, necesit7 cercet7ri sup imentare care s7 sta*i easc7 dac7 uti iBarea ei ofer7 un *eneficiu. *. S'-&tit'te%e BL1%$6'it$riiC $3i$i@i%$r. Lntre6inerea cu metadon7, principa u tratament pe termen un) a dependen6ei de opia6i, este o deto2ificare ent7, pre un)it7. !a>oritatea *o navi or pot fi men6inu6i pe doBe Bi nice de GH m) sau mai pu6in. De5i adeseori criticate, pro)rame e de 4ntre6inere cu metadon7 descresc 4ntrAadev7r rate e consumu ui de heroin7. -ste OJ
necesar7 o doB7 suficient7 de metadon7" determin7ri e concentra6ii or p asmatice a e metadonei a>ut7 a sta*i irea doBa>u ui adecvat. Levometadi u <('L++!, cunoscut 5i ca L++!= este un opioid cu durat7 mai un)7 de ac6iune dec;t metadona. Se poate administra pentru tratament de men6inere 4n doBe de :H p;n7 a NH m) de trei ori pe s7pt7m;n7. #ratamente e cu L++! sunt 4n cre5tere. .uprenorfina este un a)onist par6ia a receptori or opioBi h, care poate fi uti at;t pentru deto2ifiere c;t 5i pentru tratamentu de men6inere. 0. C$7'1it:i%e tera3e'ti6e. Sunt pro)rame reBiden6ia e care pun accentu pe a*stinen67 5i pe terapia de )rup, 4ntrAun mediu structurat <de e2., Phoeni2 $ouse=. A. A%te i1ter?e1ii. -duca6ia 4n e)7tur7 cu transmiterea $&1, pro)rame e de preschim*are )ratuit7 a ace or de serin)7, psihoterapii e individua e 5i de )rup, )rupuri e de autoAa>utor <de e2., Earcotics Anonimous= 5i pro)rame e am*u atorii f7r7 dro)uri sunt, de asemenea, *enefice. III. Sedati?e, 2i31$ti6e <i a1Fi$%iti6e !edicamente e din aceste c ase se fo osesc 4n tratamentu insomniei 5i an2iet76ii. #oate au efecte a)oniste asupra comp e2u ui de receptori de tip + ai acidu ui kAamino*utiric <0+.+ +=. Sedative e, hipnotice e 5i an2io itice e sunt medicamente e psihoactive ce e mai frecvent prescrise. Preva en6a uBu ui de *enBodiaBepine este redat7 4n #a*e u OAG. Sedative e 5i hipnotice e se administreaB7 ora . De o*icei, dependen6a se deBvo t7 numai dup7 ce pu6in c;teva uni de uti iBare Bi nic7, dar oamenii difer7 mu t 4ntre ei 4n aceast7 privin67. !u 6i pacien6i de v;rst7 mi> ocie 4ncep s7 ia *enBodiaBepine pentru insomnie sau an2ietate, devin dependen6i 5i apoi se adreseaB7 mai mu tor medici, ca s7 o*6in7 prescrip6ii. Sedative e 5i hipnotice e sunt fo osite i icit pentru efecte e or euforiBante, pentru au)mentarea efecte or a tor deprimante a e SNC <de e2., opioide 5i a coo = 5i pentru a tempera efecte e e2citatorii 5i an2io)ene a e stimu ante or <de e2., cocaina=. Comp ica6ia ma>or7 a into2ica6iei cu sedative, hipnotice sau an2io itice este repreBentat7 de supradoBe, care se asociaB7 cu deprimare respiratorie 5i a SNC. De5i into2ica6ii e u5oare nu sunt prime>dioase prin e e 4nse e <cu e2cep6ia caBuri or 4n care pacientu 5ofeaB7 sau ucreaB7 cu un echipament comp e2= eventua itatea unei supradoBe mascate tre*uie avut7 4ntotdeauna 4n vedere. Leta itatea supradoBe or de *enBodiaBepine a fost redus7 prin uti iBarea anta)onistu ui specific a *enBodiaBepine or f umaBeni <'omaBicon= 4n servcii e de ur)en67 <camere e de )ard7=. &nto2ica6ia cu sedative, hipnotice sau an2io itice se aseam7n7 cu into2ica6ia a coo ic7, dar reac6ii e idiosincratice a)resive sunt infrecvente. +deseori, medicamente e respective sunt uate 4n asociere cu a te deprimante a e SNC <de e2., a coo =, care pot s7 produc7 efecte aditive. Sevra>u este pericu os 5i poate duce a de irium sau convu sii. A. Medi6a7e1te%e. 1eBi Capito u /J pentru ista comp et7 a medicamente or din aceast7 cate)orie. ,. Be1@$dia@e3i1e. DiaBepam <1a ium=, c ordiaBepo2id <Li*rium=, f uraBepam <Da mane=, oraBepam <+tivan=, a praBo am <eana2=, triaBo am <$a cion=, o2aBepam <Sera2=, temaBepam <'estori = 5i a te e. *. Bar-it'ri6e. Seco*ar*ita <Secona =, pento*ar*ita <Nem*uta = 5i a te e. 0. Medi6a7e1te 6' a6i'1e &i7i%ar:. !epro*amat <!i town=, metacva on7 <Xuaa ude=, ) utetimid7 <Doriden=, etc orvino <P acidy =, c ora hidrat. B. I1t$Fi6aia. 1eBi #a*e u OAI. &nto2ica6ia poate s7 cauBeBe, de asemenea, deBinhi*i6ie 5i amneBie. C. Se?raM'%. 1eBi #a*e u OAI. Se poate 4ntinde, ca intensitate, de a o condi6ie minor7 a una poten6ia eta 7, care necesit7 spita iBarea. Diferen6e e interindividua e a e to eran6ei sunt 4nsemnate. #oate sedative e, hipnotice e 5i an2io itice e posed7 to eran67 4ncruci5at7 4ntre e e 5i cu a coo u . !edicamente e cu semivia67 scurt7 <de e2., a praBo amu = induc un de*ut mai rapid a sevra>u ui 5i un sevra> mai sever dec;t medicamente e cu semivia67 un)7 <de e2., diaBepamu =. &ntensitatea to eran6ei poate fi m7surat7 cu a>utoru testu ui de provocare cu pento*ar*ita <#a*e u OAO=, care identific7 doBa de pento*ar*ita necesar7 pentru a preveni sevra>u . Lntreruperea medicamentu ui poate s7 produc7 sevra> adev7rat, revenirea simptome or an2ioase ini6ia e <recuren67= sau 4nr7ut76irea simptome or an2ioase ini6ia e <re*ound=. #a*e u OAN preBint7 )hiduri e de tratament a sevra>u ui *enBodiaBepinic. Ln #a*e u OAF sunt preBentate doBe e echiva ente de *enBodiaBepine. #+.-LUL OAG PRE ALEN=A UZULUI DE BENZODIAZEPINE 1;nB7ri e cu am7nuntu a e *enBodiaBepine or au atins nive u ma2im, de NO de mi ioane pe an, 4n 1FO:A1FOJ, dar u terior au descrescut treptat. State e Unite au ce mai mare vo um de v;nB7ri din ume, dar v;nB7ri e pe cap de ocuitor se situeaB7 a va oarea median7 pentru ce e nou7 67ri cu v;nB7ri e ce e mai mari. 1;nB7ri e de medicamente cu semivia67 scurt7 de e iminare <de e2., a praBo am= au crescut 4n compara6ie cu medicamente e cu semivia67 un)7 <de e2., diaBepam=. Un studiu a popu a6ia din SU+ a ar7tat c7 uBu medica autoAraportat a unui tranchi iBant a sc7But de a 1H,F[ a N,:[ din 1FOH p;n7 4n 1FFH" 4n aceea5i perioad7, uBu hipnotice or a descrescut de a :,J[ a /,G[. Persoane e care a*uBeaB7 de a coo 5i dro)uri uBeaB7 5i a*uBeaB7 de *enBodiaBepine 4n propor6ii mai mari dec;t pacien6ii cu tu *ur7ri an2ioase f7r7 antecedente de a*uB de su*stan6e. +daptat dup7 Domenic +. Cirau o, !.D., 5i (fra SaridASe)a , !.D. OG
#+.-LUL OAO TESTUL CU PENTOBARBITALa 1.Se administreaB7 /HH m) pento*ar*ita per os. /.Dup7 o or7, se e2amineaB7 pacientu urm7rind simptome e de into2ica6ie <de e2., somno en67, vor*ire e*rioas7 sau nista)mus=. :.Dac7 pacientu nu este into2icat, se administreaB7 4nc7 1HH m) pento*ar*ita a fiecare / ore <ce mu t JHH m) 4n decurs de G ore=. I.DoBa tota 7 necesar7 pentru producerea unei into2ica6ii u5oare echiva eaB7 cu nive u a*uBu ui Bi nic de *ar*iturice a *o navu ui. J.Ciecare 1HH m) pento*ar*ita se 4n ocuiesc cu c;te :H m) de feno*ar*ita <semivia67 mai un)7=. G.DoBa Dastfe o*6inut7E se reduce cu apro2imativ 1H[ 4n fiecare Bi. O.'itmu de sc7dere a doBei se adapteaB7 corespunB7tor dac7 apar semne de into2ica6ie sau sevra>. a Se pot fo osi 5i a te produse. #+.-LUL OAN !HID PENTRU TRATAMENTUL SE RAJULUI BENZODIAZEPINIC 1. -va ua6i 5i trata6i condi6ii e medica e 5i psihiatrice concomitente. /. (*6ine6i istoricu medicamentos K a dro)uri or 5i reco ta6i urin7 5i s;n)e pentru determinarea dro)uri or 5i a etano u ui. :. Determina6i doBa de *enBodiaBepine sau *ar*iturice care este necesar7 pentru sta*i iBare, 4n func6ie de istoric, preBentarea c inic7, reBu tate e determin7ri or dro)uri or K etano u ui 5i <4n une e caBuri= doBa o*6inut7 a test <#a*e u OAO=. I. Deto2ificarea dup7 doBa>e e supraterapeutice3 a. Spita iBare 4n preBen6a indica6ii or medica e sau psihiatrice, a suportu ui socia necorespunB7tor sau a dependen6ei de su*stan6e mu tip e ori dac7 pacientu nu este de 4ncredere. *. Unii c inicieni recomand7 trecerea, 4n vederea sevra>u ui, a o *enBodiaBepin7 cu durat7 mai un)7 de ac6iune <de e2., diaBepam, c onaBepam=" a 6ii recomand7 sta*i iBarea pe medicamentu pe care 4 ua *o navu sau pe feno*ar*ita . c. Dup7 sta*i iBare, reduce6i doBa>u cu :H[ 4n a doua sau a treia Bi 5i eva ua6i r7spunsu , 6in;nd seama c7 simptome e apar mai devreme dup7 descre5terea *enBodiaBepine or cu semivia67 de e iminare mai scurt7 <de e2., oraBepam= dec;t dup7 descre5terea ce or cu semivia67 de e iminare mai un)7 <de e2., diaBepam=. d. 'educe6i doBa>u cu 4nc7 1H[ p;n7 a /J[ a fiecare c;teva Bi e, dac7 *o navu to ereaB7. e. Co osi6i medicamente ad>uvante dac7 este necesar" au fost uti iBate car*amaBepina, anta)oni5tii receptori or cAadrener)ici, va proatu , c onidina 5i antidepresive e sedative, dar eficacitatea or 4n tratamentu sindromu ui de a*stinen67 *enBodiaBepinic nu a fost sta*i it7. J. Deto2ifierea 4n urma doBa>e or terapeutice3 a. &nstitui6i reducerea doBei cu 1H[ p;n7 a /J[ 5i eva ua6i r7spunsu . *. DoBa, durata Danterioar7 aE terapiei 5i severitatea an2iet76ii inf uen6eaB7 rata descre5terii treptate 5i nevoia de medica6ii ad>uvante. c. !a>oritatea pacien6i or care iau doBe terapeutice au discontinu7ri ipsite de comp ica6ii. G. &nterven6ii e psiho o)ice pot s7 asiste *o navii 4n cadru deto2ifierii dup7 *enBodiaBepine 5i 4n mana)ementu pe termen un) a an2iet76ii.
#+.-LUL OAF DOZELE TERAPEUTICE ECHI ALENTE APRODIMATI E ALE BENZODIAZEPINELOR De1'7irea 8e1eri6: De1'7irea 6$7er6ia%: D$@a B78C + praBo am eana2 1 C ordiaBepo2id Li*rium /J C onaBepam % onopin H,JA1 C oraBepat #ran2ene 1J DiaBepam 1a ium 1H -staBo am ProSom 1 C uraBepam Da mane :H LoraBepam +tivan / (2aBepam Sera2 :H PraBepam Pa2ipam NH #emaBepam 'estori /H #riaBo am $a cion H,/J XuaBepam Dora 1J OO
\o pidema +m*ien a +)onist imidaBo piridinic a *enBodiaBepine or. +daptat din Domenic +. Cirau o, !.D., 5i (fra SaridASe)a , !.D.
1H
I . A7>eta7i1e eta7i1e%$r B&ti7'%a1teC Su*stan6e e asem7n7toare amfetaminei 45i e2ercit7 efectu ma>or prin e i*erarea de cateco amine, 4n primu r;nd dopamin7, din depoBite e presinaptice, 4n specia 4n ?ca ea de recompensare@ constituit7 de neuronii dopaminer)ici care proiecteaB7 din te)mentu ventra pe corte2. &ndica6ii e e)itime a e stimu ante or inc ud tu *ur7ri e prin deficit aten6iona , narco epsia 5i depresia. Ln State e Unite, I,J[ din adu 6i au raportat fo osirea nemedica 7 a amfetamine or. !eti fenidatu <'ita in= este mai pu6in adictiv dec;t ce e a te amfetamine, poate din cauB7 c7 are un mecanism de ac6iune diferit <inhi*7 recaptarea dopaminei=. -fecte e amfetamine or sunt euforiBante 5i anore2i)ene. De re)u 7, amfetamine e se iau ora , dar pot s7 fie 5i in>ectate, inha ate <priBate= pe ca e naBa 7 sau se pot fuma. Sindroame e c inice care se asociaB7 cu consumu de amfetamine sunt asem7n7toare ce or asociate cu cocaina, de5i ca ea ora 7 de administrare a amfetamine or produce o euforie mai pu6in rapid7, fiind, 4n consecin67, ceva mai pu6in adictiv7. +*uBu intravenos de amfetamine este foarte adictiv. Ce mai frecvent a*uBeaB7 de amfetamine studen6ii, 5oferii de curs7 un)7, 5i a te )rupuri care doresc s7 o*6in7 vi)i itate 5i aten6ie pre un)it7. +mfetamine e pot s7 induc7 o psihoB7 paranoid7 asem7n7toare cu schiBofrenia paranoid7. &nto2ica6ia se reBo v7 de o*icei 4n /I p;n7 a IN de ore. +*uBu de amfetamin7 poate s7 cauBeBe hipertensiune sever7, *oa 7 cere*roAvascu ar7 5i infarct 5i ischemie miocardic7. Simptome e neuro o)ice se 4ntind de a fascicu a6ii muscu are a tetanie 5i a convu sii, com7 5i deces, odat7 cu cre5terea doBei. #remoru , ata2ia, *ru2ismu , dispneea, cefa eea, fe*ra 5i con)estia facia 7 sunt semne somatice frecvente, dar mai pu6in severe. A. Medi6a7e1te%e ,. A7>eta7i1e%e 7aM$re. +mfetamine e, de2troamfetamina <De2edrine=, metamfetamina <Deso2yn, speed A ?viteB7@=, meti fenidat <'ita in=, pemo in <Cy ert=. *. S'-&ta1e L1r'dite. -fedrin7, feni propano amin7 <PP+=, khat, metcatinon7 <? crank@=. 0. A7>eta7i1e &'-&tit'ite Bde&i81er,C <c asificate 5i ca ha ucino)ene=. Posed7 efecte neurochimice asupra sisteme or at;t serotoniner)ice c;t 5i dopaminer)ice" au efecte comportamenta e at;t amfetaminice, c;t 5i ha ucino)ene, de e2., :,IA meti endio2iamfetamina <!D!+, ecstas3=, NAeti A:,IAmeti endio2iamfetamin7 <!D-+=, JAmeto2iA:,IA meti endio2iamfetamin7 <!!D+=. Uti iBarea !D!+ se asociaB7 cu cre5terea 4ncrederii 4n sine 5i sensi*i itate senBoria 7, sim67minte pa5nice, cu 4n6e e)ere, empatie 5i senBa6ia de apropiere persona 7 fa67 de cei a 6i oameni. -fecte e sunt activatoare 5i ener)iBante, cu caracter ha ucino)en dar cu mai pu6in7 deBorientare 5i pertur*are perceptua 7 dec;t 4n caBu ha ucino)ene or c asice. !D!+ se asociaB7 cu hipertermie, 4n specia atunci c;nd este fo osit7 4n spa6ii 4nchise 4n com*ina6ie cu activitatea fiBic7 crescut7, a5a cum se 4nt;mp 7 frecvent 4n caBu ?ra!es:Auri or@. Uti iBarea masiv7 sau 4nde un)at7 poate s7 se asocieBe cu eBarea nervi or serotoniner)ici. A. P!2ea:Q BiceC. Corm7 pur7 a metamfetaminei <inha at7, fumat7, in>ectat7=. Deose*it de puternic7. -fecte e psiho o)ice pot s7 dureBe ore 4n 5ir. Sintetic7, produs7 casnic. B. I1t$Fi6aia <i &e?raM'%. 1eBi #a*e u OAI. C. Trata7e1t. Simptomatic. 1eBi #a*e u OA:. . C$6ai1a Una dintre ce e mai adictive dintre su*stan6e e fo osite frecvent, denumit7 <de cei care se dro)heaB7= coke, blo+ < ovitur7=, cane <c;r>7, *aston=, freebase <*aB7 i*er7= Dde a denumirea unei condi6ion7ri a dro)u uiE. Din punct de vedere farmaco o)ic, efecte e cocainei sunt asem7n7toare cu ce e a e a tor stimu ante, dar uti iBarea ei e2trem de r7sp;ndit7 >ustific7 o discu6ie separat7. Lnainte de a se constata c7 este o su*stan67 foarte adictiv7, cocaina a fost ar) fo osit7 ca stimu ant 5i euforiBant. De o*icei se priBeaB7, dar se poate 5i fuma sau in>ecta. Crack se fumeaB7, are de*ut rapid a ac6iunii 5i este foarte adictiv. Cumatu cocainei produce un de*ut a ac6iunii compara*i cu ce consecutiv administr7rii intravenoase 5i este a fe de adictiv ca 5i aceasta din urm7. -uforia este intens7 iar un anumit risc de dependen67 apare chiar 5i dup7 doar o sin)ur7 doB7. Ca 5i amfetamine e, cocaina se poate ua 4n ?serii@ <binges= care pot s7 dureBe p;n7 a c;teva Bi e. Par6ia , acest fenomen este reBu tatu efecte or euforice mai mari a e doBe or u terioare <fenomenu de sensi*i iBare :=. Ln cursu ?serii or@, persoana respectiv7 ia repetat cocain7, p;n7 a epuiBarea fiBic7 sau p;n7 a terminarea proviBiei de dro). Dup7 aceasta urmeaB7 o va de etar)ie, foame 5i somn pre un)it, succedat de o a t7 ?serie@. Pe m7sura repet7rii fo osirii, se deBvo t7 to eran67 fa67 de efecte e euforiBante, anore2i)ene, hipertermice 5i cardioAvascu are a e cocainei. UBu intravenos a cocainei se asociaB7 cu ace ea5i riscuri ca 5i 4n caBu a tor forme de a*uB intravenos de dro)uri, inc uB;nd S&D+, septicemia 5i trom*oBa venoas7. PriBarea 4nde un)at7 poate s7 duc7 a rinite de rebound <hipercompensare=, adesea
1
Dro)uri <f7r7 uti iB7ri medica e= concepute de un CdesignerD <chimist sau farmaco o)= cu inten6ia premeditat7 de a o*6ine un anumit tip de spectru de ac6iune, care s7 e fac7 mai atr7)7toare. Dro)uri ?pe comand7@.
/ :
+pro2. ?freneBii@, consum de amfetamine 4n )rup <dans;nd dup7 muBic7 ra!e=. + unor receptori cere*ra i. ON
autoAtratate cu decon)estive naBa e" poate s7 cauBeBe 5i epista2is 5i, 4n ce e din urm7, duce a perforarea septu ui naBa . + te seche e somatice inc ud infarctu cere*ra , convu sii e, aritmii e cardiace 5i miocardopatii e. A. I1t$Fi6aia 6$6ai1i6:. 1eBi #a*e u OAI. Poate s7 cauBeBe ne ini5te, a)ita6ie, an2ietate, o)oree 5i tahifemie Dpacientu vor*e5te mu t 5i repedeE, idea6ie paranoid7, a)resivitate, cre5terea interesu ui se2ua , cre5terea senBa6iei de uciditate, )randoare, hiperactivitate 5i a te simptome maniaca e. Semne e somatice inc ud tahicardie, hipertensiune, di atarea pupi e or DmidriaB7E, frisoane, anore2ie, insomnie 5i mi5c7ri stereotipe. UBu cocainei sAa asociat 5i cu moartea su*it7 prin comp ica6ii cardiace, precum 5i cu de irium. #u *ur7ri e de irante sunt tipic paranoide. De iriumu poate s7 imp ice ha ucina6ii tacti e sau o factive. De iruri e 5i ha ucina6ii e pot s7 apar7 a p;n7 a JH[ din persoane e care fo osesc cocain7. De iriumu poate duce a convu sii 5i e2itus. B. Se?raM'%. Semnu ce mai pre)nant a sevra>u ui cocainic este ?foamea de dro)@, dorin6a de a ua din nou cocain7. #endin6a de deBvo tare a dependen6ei este e)at7 de ca ea de administrare <mai redus7 4n caBu priB7rii, intens7 dup7 administrarea intravenoas7 sau dup7 fumatu cocainei *aB7=. Simptome e de sevra> inc ud o*osea 7, etar)ie, vinov76ie, an2ietate 5i sentimente de nea>utorare, ips7 de speran6e 5i deva oriBare. Uti iBarea 4nde un)at7 poate s7 duc7 a depresie, care poate s7 necesite tratament antidepresiv. Se va da aten6ie posi*i ei idea6ii suicidare. Simptome e de sevra> atin), de re)u 7, un v;rf 4n decurs de c;teva Bi e, dar sindromu 4n sine <4n specia simptome e depresive= poate s7 dureBe timp de s7pt7m;ni. C. Trata7e1t'%. #ratamentu este 4n mare m7sur7 simptomatic. +)ita6ia se poate trata prin conten6ie fiBic7, cu *enBodiaBepine sau, dac7 este sever7 <de irium sau psihoB7=, cu doBe mici de antipsihotice cu poten67 ridicat7 <numai ca m7sur7 de u tim ape , pentru c7 aceste medicamente scad pra)u convu sivant=. Simptome e somatice <de e2., tahicardia, hipertensiunea= pot fi tratate cu anta)oni5ti ai receptori or cAadrener)ici <*etaA* ocante=. .o navu va fi eva uat din punctu de vedere a posi*i e or comp ica6ii medica e. I. Ca1a-i& B7ariM'a1aC Ln >ur de o treime din americani au 4ncercat mari>uana. !ari>uana 5i ha5i5u con6in lAFAtetrahidrocana*ino <#$C=, care este principa a or component7 euforiBant7 activ7 <mu 6i a 6i cana*inoiBi activi sunt r7spunB7tori, pro*a*i , de ce e a te diferite efecte=. Uneori se fo ose5te pentru a*uB chiar #$C purificat. De o*icei cana*inoide e se fumeaB7, dar pot fi 5i 4n)hi6ite <de*utu ac6iunii este mai tardiv, dar doBe e in)erate pot fi foarte mari=. A. I1t$Fi6aia 6' 6a1a-i&. +tunci c;nd cana*isu este fumat, efecte e euforice apar 4n decurs de minute, atin) v;rfu 4n :H de minute 5i dureaB7 / p;n7 a I ore. -fecte e motorii 5i co)nitive pot s7 dureBe J p;n7 a 1/ ore. Simptome e inc ud euforie sau disforie, an2ietate, suspicioBitate, r;s inadecvat, distorsionarea timpu ui, retra)ere socia 7, afectarea >udec76ii 5i urm7toare e semne o*iective3 hiperemie con>unctiva 7, apetit crescut, usc7ciunea )urii 5i tahicardie. Cana*isu produce, de asemenea, hipotermie dependent7 de doB7 5i u5oar7 sedare. Se fo ose5te adeseori 4n asociere cu a coo , cocain7 5i a te dro)uri. Cana*isu poate cauBa depersona iBare 5i, rar, ha ucina6ii. !ai frecvent, poate s7 produc7 u5oare de iruri persecutorii, care nu necesit7 dec;t rareori medica6ie. Ln doBe foarte mari, cana*isu poate produce un de irium u5or, cu simptome de panic7, sau o psihoB7 prin cana*is pre un)it7 <poate s7 dureBe p;n7 a G s7pt7m;ni=. Uti iBarea pe termen un) poate s7 duc7 a an2ietate sau depresie 5i a un sindrom apatic amotiva6iona . 'iscuri e pe termen un) sunt *oa a respiratorie cronic7 5i canceru pu monar, secundare inha 7rii hidrocar*uri or carcino)ene. 'eBu tate e test7rii urinare pentru #$C sunt poBitive timp de p;n7 a I s7pt7m;ni dup7 into2icare. B. De3e1de1a de 6a1a-i&. Dependen6a 5i sevra>u prin cana*is sunt dia)nostice controversate A e2ist7, f7r7 4ndoia 7, mu 6i a*uBatori de cana*is care sunt dependen6i psiho o)ic de acesta, dar a*stinen6a for6at7 nu cauBeaB7 constant un sindrom de sevra> caracteristic, nici chiar a marii consumatori. C. Uti%i@:ri tera3e'ti6e. Cana*isu 5i componente e sa e active primare <lAFA#$C= au fost fo osite cu succes 4n tratamentu )re6uri or secundare chimioterapiei canceru ui, pentru stimu area poftei de m;ncare a pacien6ii cu S&D+ 5i 4n tratamentu ) aucomu ui. D. Trata7e1t. De o*icei nu este necesar un tratament a into2ica6iei. +n2io itice pentru an2ietate, antipsihotice pentru ha ucina6ii sau de iruri. II. Ha%'6i1$8e1e UBu de ha ucino)ene a crescut 4n u timu deceniu. Uti iBarea dieti amidei acidu ui iser)ic <LSD= se 4nt; ne5te ce mai frecvent 4ntre v;rste e de 1N 5i /J de ani. A. Dr$8'ri%e 1. Dieti amida acidu ui iser)ic <LSD= /. Psi oci*ina <su*stan67 ce provine din anumite ciuperci= :. !esca ina <din cactusu peyote= I. $armina 5i harma ina J. &*o)aina G. +mfetamine e su*stituite, de e2., !D!+, !D-+, /,JAdimeto2i] IAmeti amfetamina <D(!, S#P=, dimeti triptamina <D!#=, !!D+, trimeto2iamfetamina <#!+= A care se c asific7 frecvent 4mpreun7 cu amfetamine e. B. C$1&ideraii 8e1era%e. De re)u 7 ha ucino)ene e se 4n)hit ca atare, se su) de pe o *ucat7 de h;rtie sau se fumeaB7. Cate)oria ha ucino)ene or inc ude dro)uri diferite, cu efecte diferite. $a ucino)ene e ac6ioneaB7 ca simpatomimetice 5i OF
cauBeaB7 hipertensiune, tahicardie, hipertermie 5i di atare pupi ar7. -fecte e psiho o)ice se 4ntind de a u5oare modific7ri perceptua e a ha ucina6ii patente" ma>oritatea uti iBatori or nu resimt dec;t efecte u5oare. De o*icei ha ucino)ene e se fo osesc sporadic, din cauBa to eran6ei, care se deBvo t7 rapid 5i se remite dup7 c;teva Bi e de a*stinen67. Nu apare dependen67 fiBic7 sau sevra>, dar poate s7 se deBvo te dependen67 psiho o)ic7. $a ucino)ene e sunt contaminate adesea cu su*stan6e antico iner)ice. Poten6a ha ucino)ene or depinde de afinitatea e)7rii de receptorii serotoninici JA$# /, unde aceste dro)uri ac6ioneaB7 ca a)oni5ti par6ia i. C. I1t$Fi6aia 6' 2a%'6i1$8e1e B2a%'6i1$@aC ,. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. Ln stare de dep in7 vi)i itate 5i con5tien67, apar modific7ri comportamenta e ma adaptative <an2ietate, depresie, idei de referin67, idea6ie paranoid7=" modific7ri a e percep6iei <ha ucina6ii, i uBii, depersona iBare=" di atare pupi ar7, tahicardie sau pa pita6ii, transpira6ii, tu *ur7ri de acomodare, tremor 5i incoordonare. Pot surveni reac6ii de panic7 <bad trips ?voia> r7u@, fr. mau!ais !o3age=, chiar 5i a uti iBatori e2perimenta6i. #ipic, uti iBatoru ui 4i apare convin)erea c7 tu *ur7ri e sa e perceptua e sunt rea e. LntrAun ?voia> r7u@ tipic 1, uti iBatoru simte c7 45i pierde min6i e, crede c7 5iAa distrus creieru 5i c7 nu 45i va mai reveni niciodat7. *. Trata7e1t. #ratamentu imp ic7 reasi)urare 5i men6inerea pacientu ui 4n compania unor persoane suportive, 4n care are 4ncredere <prieteni, nurse=. DiaBepamu </H m) ora = cupeaB7 rapid into2ica6ia cu ha ucino)ene 5i este considerat superior ? ini5tirii@ ver*a e a pacientu ui, care poate s7 necesite ore. Dac7 pacientu este psihotic 5i a)itat, se pot fo osi antipsihotice cu poten67 ridicat7, cum ar fi ha operido u <$a do =, f ufenaBina <Pro i2in= sau tioti2enu <Navane= <se vor evita antipsihotice e cu poten67 >oas7 din cauBa efecte or antico iner)ice=. Pentru a 4mpiedica posi*i e e ac6iuni prime>dioase, datorate a ter7rii ma>ore a capacit76ii de >udecat7, este necesar un mediu contro at. Poate s7 fie necesar7 conten6ia fiBic7. Uneori, a pacien6ii vu nera*i i poate s7 se deBvo te o psihoB7 pre un)it7, asem7n7toare cu tu *urarea schiBofreniform7. Pot s7 se deBvo te 5i sindroame de irante 5i tu *ur7ri a e dispoBi6iei <de ce e mai mu te ori depresive=. D. T'%-'rarea 3er6e3t'a%: 3$&t2a%'6i1$8e1:. 'etr7irea nep 7cut7 a modific7ri or perceptua e, dup7 4ncetarea uBu ui de ha ucino)en <flashbac4=. Pacientu poate s7 necesite mici doBe de *enBodiaBepine <4n episodu acut= sau de medica6ie antipsihotic7 <dac7 tu *urarea este persistent7=. III. Ee16i6%idi1a BPCPC <i a%te dr$8'ri 6are a6i$1ea@: a&e7:1:t$r PCP este un anesteBic disociativ cu efecte ha ucino)ene. + te su*stan6e care ac6ioneaB7 simi ar inc ud ketamina <%eta ar=, cunoscut7 5i ca special K. PCP cauBeaB7 frecvent paranoia 5i vio en67 impredicti*i 7, care 4i aduc adesea 4n aten6ia medicu ui pe cei care a*uBeaB7 de aceast7 su*stan67. A. I1t$Fi6aia 6' PCP ,. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. .e i)eran67, vio en67, a)ita6ie, impu sivitate, impredicti*i itate 5i urm7toare e semne3 nista)mus, cre5terea tensiunii arteria e sau a frecven6ei cardiace, desensi*i iBare sau diminuarea r7spunsuri or a durere, ata2ie, diBartrie, ri)iditate muscu ar7, convu sii 5i hiperacuBie. #ipic, PCP se fumeaB7 4mpreun7 cu mari>uana < laced Goint A 6i)ar7 de mari>uana ?com*inat7@ sau ?4ndoit7@ cu PCP sau cu un a t dro)= sau cu tutun, se 4n)hite, se in>ecteaB7 sau se priBeaB7 pe nas. La pacien6ii care descriu tr7iri neo*i5nuite su* mari>uana sau LSD tre*uie s7 se ia 4n considerare 5i PCP. PCP r7m;ne detecta*i 7 4n s;n)e sau 4n urin7 timp de peste o s7pt7m;n7. -fecte e PCP depind de doBa administrat7. Ln doBe mici, PCP ac6ioneaB7 ca deprimant a SNC, produc;nd nista)mus, tu *ur7ri de vedere, sc7derea sensi*i it76ii a )ice < numbness amor6ea 7= 5i incoordonare. DoBe e moderate produc hipertensiune, diBatrie, ata2ie, cre5terea tonusu ui muscu ar <4n specia a fa67 5i );t=, hiperactivitatea ref e2e or 5i transpira6ie. Ln doBe mari PCP produce a)ita6ie, fe*r7, mi57ri anorma e, ra*domio iB7, mio) o*inurie 5i insuficien67 rena 7. SupradoBa poate s7 cauBeBe convu sii, hipertensiune sever7, diaforeB7, hipersa iva6ie, deprimare respiratorie, stupor <cu ochii deschi5i=, com7 5i deces. +c6iuni e vio ente sunt frecvente 4n cursu into2ica6iei. Din cauBa efecte or ana )eBice a e PCP, *o navii nu manifest7 nici un fe de )ri>7 pentru propriu or corp 5i se pot r7ni )rav 4n perioade e de confuBie 5i a)resivitate. Se pot deBvo ta psihoBe, uneori persistente <se pot asem7na cu o tu *urare schiBofreniform7=. +cest ucru este deose*it de pro*a*i a pacien6ii cu schiBofrenie su*iacent7. + te posi*i e comp ica6ii inc ud de irium, tu *urare dispoBi6iona 7 5i tu *urare de irant7. *. Trata7e1t. &Bo a6i pacientu 4ntrAun mediu ini5tit, nestimu ant. Nu 4ncerca6i s7 ini5ti6i ver*a pacientu , a5a cum a6i proceda cu un *o nav cu tu *urare an2ioas7" a5tepta6i mai 4nt;i s7 treac7 efectu PCP. +cidifierea urinii <cu acid ascor*ic sau c orur7 de amoniu= poate s7 creasc7 clearanceAu dro)u ui. Cere6i screenin) a urinii pentru a te dro)uri. Dac7 *o navu este a)itat acut, fo osi6i *enBodiaBepine. Dac7 este a)itat 5i psihotic, se poate uti iBa un antipsihotic cu poten67 ridicat7. -vita6i antipsihotice e cu propriet76i antico iner)ice intense, pentru c7 PCP 4n doBe mari are ac6iuni antico iner)ice. Dac7 este necesar7 conten6ia fiBic7, imo*i iBa6i comp et pacientu , pentru a evita autoAr7nirea. 'ecuperarea este de o*icei rapid7. Prote>a6i pacientu 5i persona u de 4n)ri>ire. Cace6i 4ntotdeauna o eva uare a condi6ii or medica e asociate. ID. I12a%a1te
1
Care apare de o*icei 4n cursu uti iB7rii o*i5nuite a dro)u ui, nu 4n supradoBe. NH
( mare varietate de adeBivi, so ven6i 5i su*stan6e de cur76at sunt vo ati e 5i sunt inha ate pentru efecte e or psihotrope. Ce e mai mu te sunt hidrocar*uri aromatice" printre inha ante se inc ud *enBina, kerosenu Dpetro ampant, ?)aB@" com*usti*i u cu care func6ioneaB7 avioane e cu reac6ieE, ?cimenturi e@ p astice sau cauciucate, adeBivii pentru avioane 5i cei casnici, vopse e, acuri, emai uri, tineruri Ddi uan6iE pentru vopse e, aeroso i, su*stan6e pentru ustruit, diBo van6i pentru acu de un)hii, o2id nitros, nitrit de ami , nitrit de *uti , su*stan6e de cur76at. Ln mod tipic, cei care a*uBeaB7 de inha ante sunt ado escen6ii din )rupuri e socioAeconomice >oase. Une e persoane fo osesc poppers1<nitrit de ami , nitrit de *uti = 4n cursu actu ui se2ua , pentru aA5i intensifica or)asmu prin vasodi ata6ie, care produce senBa6ie de ?cap u5or@, ame6ea 7Kvese ie D giddinessE, euforie. Simptome e into2ica6iei u5oare sunt asem7n7toare cu ce e a e into2ica6iei cu a coo sau cu sedativeAhipnotice. -fecte e psiho o)ice inc ud u5oar7 euforie, *e i)eran67, vio en67, a terarea >udec76ii 5i impu sivitate. -fecte e somatice inc ud ata2ie, confuBie, deBorientare, vor*ire e*rioas7, ame6ea 7, deprimarea ref e2e or 5i nista)mus. +cestea pot s7 evo ueBe c7tre de irium 5i convu sii. Posi*i e e efecte to2ice inc ud eBiuni cere*ra e, eBiuni hepatice, depresiune a m7duvei hematopoietice, neuropatii periferice 5i imunosupresie. Chiar dac7 nu este recunoscut de DS!A&1A#', rareori poate s7 apar7 sindrom de sevra>. +cesta se caracteriBeaB7 prin irita*i itate, tu *ur7ri de somn, tremur7turi, transpira6ii, )rea67, v7rs7turi, tahicardie 5i, uneori, ha ucina6ii 5i de iruri. #ratamentu pe termen scurt const7 din 4n)ri>iri medica e suportive <de e2., hidratare 5i monitoriBarea tensiunii arteria e=. D. Ca>ei1a Cafeina este preBent7 4n cafea, ceai, cioco at7, co a 5i a te *7uturi car*onatate /, cacao, medicamente e 4mpotriva r7ce ii 5i stimu ante e (#C. <1eBi #a*e u OA1H pentru con6inutu tipic de cafein7 din a imente 5i medicamente=. &nto2ica6ia se caracteriBeaB7 prin ne ini5te, nervoBitate, e2cita6ie, insomnie, con)estie a fe6ei, diureB7, tu *ur7ri )astroAintestina e, fascicu a6ii <tres7riri= muscu are, f u2 r7t7citor a );ndirii 5i vor*irii, tahicardie sau aritmii cardiace, perioade de inepuiBa*i itate 5i a)ita6ie psihomotorie. DoBe e mari pot s7 accentueBe simptome e unor tu *ur7ri psihiatrice, de e2., an2ietatea, psihoBa. +pare to eran67. Sevra>u se caracteriBeaB7 de re)u 7 prin cefa ee 5i dureaB7 I p;n7 a J Bi e. #+.-LUL OA1H CON=INUTUL DE CAEEIN TIPIC AL ALIMENTELOR KI MEDICAMENTELOR S'-&ta1a C$1i1't'% de 6a>ei1: Cafea preparat7 prin fier*ere 1HH m)K1NH mL Cafea instant OH m)K1HH mL Cafea decafeiniBat7 I m)K1NH mL Ceai, frunBeKp ic IH m)K1NH mL Ceai instant /J m)K1NH mL Soda <ap7 )aBoas7= cafeinat7 IJ m)K:GH mL Cacao ichid7 J m)K1NH mL Lapte cu cioco at7 I m)K1NH mL Cioco at7 am7ruie /H m)K:H ) Cioco at7 cu apte G m)K:H ) 'emedii 4mpotriva r7ce ii care con6in cafein7 /JAJH m)Kt* +na )eBice cu cafein7 /JAGJ m)Kt* Stimu ante 1HHA:JH m)Kt* Preparate pentru sc7derea 4n )reutate OJA/HH m)Kt* +daptat dup7 DS!A&1A#' 5i .arone MM, 'o*erts $'. Caffeine consumption. Food Chem #o5icol 1FFG" :I311F, cu permisiune. DI. Ni6$ti1a Nicotina este consumat7 prin fumatu 5i mestecatu tutunu ui. Dependen6a de nicotin7 este cea mai preva ent7 5i cea mai eta 7 tu *urare prin uB de su*stan6e. Ln >ur de /J[ dintre americani fumeaB7, /J[ sunt fo5ti fum7tori iar JH[ nu au fumat niciodat7 6i)7ri. Nicotina activeaB7 receptorii aceti co inici nicotinici 5i sistemu dopaminic de recompensare 5i cre5te, de asemenea, mai mu 6i neurohormoni stimu atori. A. De3e1de1a de 1i6$ti1:. Se deBvo t7 rapid 5i este puternic inf uen6at7 de condi6ionarea de mediu. Coe2ist7 adesea cu dependen6a de a te su*stan6e <de e2., a coo , mari>uana=. #ratamente e dependen6ei inc ud hipnoBa, terapia aversiv7, acupunctura, )ume e de mestecat 5i spra3Auri e naBa e cu nicotin7, nicotina transdermic7 < nicotine patches=, c onidina 5i o varietate de a)en6i psihofarmaco o)ici nenicotinici. .upropionu <\y*an= 4n doBe de :HH m)KBi poate s7 creasc7 rata renun67rii a nicotin7 a fum7torii cu 5i f7r7 depresie. Uti iBarea com*inat7 a administr7rii sistemice de nicotin7 5i a consi ierii comportamenta e a dus a rate de a*stinen67 sus6inut7 de GH[ <veBi #a*e u OA11 pentru tratamentu dependen6ei
1
#o pop A a pocni" medicamente e respective sunt condi6ionate 4n mici per e )e atinoase care, str;nse 4ntre de)ete, pocnesc. ?+cidu ate@, care con6in *io2id de car*on. N1
de nicotin7=. 'ate e de rec7dere sunt mari. Psihiatrii tre*uie s7 6in7 seama de efecte e 7s7rii de fumat asupra concentra6ii or san)uine a e medicamente or <#a*e u OA1/=. Cumatu )enereaB7 dependen67 mai u5or dec;t mestecatu tutunu ui. Cumatu se asociaB7 cu *oa 7 pu monar7 cronic7 o*structiv7, cancere, *oa 7 ischemic7 coronarian7 5i *oa 7 vascu ar7 periferic7. !estecatu tutunu ui se asociaB7 cu *oa a vascu ar7 periferic7. B. Se?raM'% 1i6$ti1i6. Se caracteriBeaB7 prin dorin6a de nicotin7, irita*i itate, frustrare, m;nie, an2ietate, dificu t76i de concentrare, ne ini5te, *radicardie 5i cre5terea apetitu ui. Sindromu de sevra> poate s7 dureBe p;n7 a c;teva s7pt7m;ni 5i se suprapune adesea pe sevra>u cauBat de a te su*stan6e. #+.-LUL OA11 TRATAMENTE ERIEICATE KTIIN=IEIC ALE EUMATULUI #erapie psihosocial #erapie comportamenta 7 #erapii farmacologice 0um7 de mestecat cu nicotin7 Nicotin7 transdermic7 0um7 de mestecat cu nicotin7 ^ nicotin7 transdermic7 Spray naBa cu nicotin7 &nha ator cu nicotin7 .upropion .upropion ^ nicotin7 transdermic7 C onidin7a Nortripti in7a. a UB neapro*at de CD+. +daptat dup7 Mohn '. $u)hes, !.D. #+.-LUL OA1/ EEECTUL AB=INERII DE LA EUMAT ASUPRA CONCENTRA=IILOR SAN!UINE ALE MEDICAMENTELOR PSIHIATRICE A-&ti1e1a 6re<te 6$16e1traii%e &a18'i1e C omipramin7 Desmeti diaBepam $a operido Nortripti in7 C oBapin7 Do2epin7 &mipramin7 Proprano o Desipramin7 C uvo2amin7 (2aBepam A-&ti1e1a 1' 6re<te 6$16e1traii%e &a18'i1e +mitripti in7 -tano !idaBo am C ordiaBepo2id LoraBepam #riaBo am E>e6te%e a-&ti1e1ei &'1t 1e6%are + praBo am C orpromaBin7 DiaBepam. +daptat dup7 Mohn '. $u)hes, !.D. #+.-LUL OA1: EDEMPLE DE STEROZI ANABOLIZAN=I EOLOSI=I EREC ENT a C$73'<i ad7i1i&trai de re8'%: $ra% C uo2imesteron <$a otestin, +*droidAC, U tandren= !etandienon <numit anterior metandrostenolon= <Diana*o = !eti testosteron <+ndroid, #estred, 1iri on= !i*o eron <CheWue Drops=* (2andro on <+navar= (2imeto on <+nadro , $emo)enin= !estero on <!estoranum, Proviron= StanoBo o <,instro = C$73'<i ad7i1i&trai de re8'%: i1tra7'&6'%ar Nandro on decanoat <DecaADura*o in= Nandro on fenpropionat <Dura*o in= !eteno on enantat <Primo*o an Depot= .o denon undeci enat <-Wuipoise=* StanoBo o <,instro A1=* #estosteron amestec de esteri <Sustanon, Sten= #estosteron ciprionat #estosteron enantat <De atestry = N/
#estosteron propionat <#estoviron, +ndro an= #estosteron undecanoat <+ndrio , 'estando = #ren*o on acetat <Cina>et, Cinap i2= * #ren*o on he2ahidro*enBi car*onat <Para*o an=. a !u te din denumiri e de marc7 sunt str7ine, dar sunt inc use din cauBa uti iB7rii i icite ar)i a preparate or steroidice str7ine 4n State e Unite. * Preparat pentru uB veterinar. +daptat dup7 $arrison 0. Pope, Mr., !.D., 5i %irk M. .rower, !.D. DI. Ster$i@ii a1a-$%i@a1i SteroiBii ana*o iBan6i sunt su*stan6e contro ate de pe Lista &&& < Drug Enforcement Agenc3 Schedule ''' =, care sunt fo osite i e)a pentru cre5terea performan6e or 5i aspectu ui fiBic 5i pentru cre5terea masei muscu are. Ln #a*e u OA1: sunt preBentate e2emp e de steroiBi ana*o iBan6i frecvent fo osi6i. Se estimeaB7 c7 un mi ion de americani au fo osit steroiBi ana*o iBan6i ce pu6in o dat7. + crescut uti iBarea 4n r;ndu ado escen6i or 5i adu 6i or tineri de se2 mascu in. Persoane e atrase de aceste dro)uri sunt, de o*icei, imp icate 4n at etism. 'e4nt7rirea are oc atunci c;nd dro)uri e produc reBu tate e dorite, cum ar fi 4m*un7t76irea performan6e or sau a aspectu ui. De asemenea, uti iBatorii de steroiBi ana*o iBan6i fo osesc, tipic, 5i o varietate de su*stan6e er)o)ene <care cresc performan6a= pentru aA5i deBvo ta muscu atura, a pierde )r7sime sau a pierde ap7 4n vederea competi6ii or de cu turism 1. Dro)uri e de acest fe inc ud hormoni tiroidieni 5i stimu ante. Dehidroepiandrosteronu <D$-+= 5i androstendionu sunt andro)eni suprarena i comercia iBa6i / ca sup imente a e dietei 5i care se v;nd f7r7 prescrip6ie <(#C=. SteroiBii produc ini6ia euforie 5i hiperactivitate, care as7 ocu osti it76ii, irita*i it76ii, an2iet76ii, somatiB7rii, depresiei, simptome or maniaca e 5i iB*ucniri or vio ente <?furia steroidic7@, Croid rageD=. SteroiBii sunt adictivi. +*stinen6a poate s7 produc7 depresie, an2ietate 5i 4n)ri>orare 4n e)7tur7 cu aspectu fiBic. Comp ica6ii e somatice a e a*uBu ui inc ud acneea, che irea prematur7, )inecomastia, atrofia testicu ar7, 4n)7 *enirea te)umente or 5i a ochi or, hipertrofia c itorisu ui, tu *ur7ri e menstrua e 5i hirsutismu . Ca a ternativ7 a steroiBi or, cu turi5tii au fo osit )ama hidro2i*utiratu <0$., ?ecstasy ichid@=. +cesta este un transmi67tor cere*ra norma , e)at de re) area somnu ui. +*uBu poate s7 produc7 into2ica6ie, cu )rea67, v7rs7turi, convu sii, eBiuni cere*ra e, com7 5i deces. #ratamentu inc ud psihoterapie, pentru a face fa67 distorsiuni or ima)inii corpora e 5i efecte or secundare somatice profunde a e uBu ui pre un)it a steroiBi or. Ca 5i 4n caBu a tor su*stan6e de a*uB, scopu terapeutic este a*stinen6a. -ste indicat7 testarea frecvent7 a urinii.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito veBi3 Su*stanceA'e ated Disorders, Ch 11, p F/I, 4n C#PK1&&.
1 /
Sau a a tor competi6iiKmeciuri. Ln SU+. N:
N. SchiBofrenia
I. De>i1iie SchiBofrenia este o tu *urare psihotic7 cu etio o)ie necunoscut7 5i preBent7ri diver)ente. Se caracteriBeaB7 prin simptome poBitive 5i ne)ative <deficitare= <#a*e u NA1=. Cu toate c7 nu este o tu *urare co)nitiv7, schiBofrenia cauBeaB7 adesea afect7ri co)nitive <de e2., );ndire concret7, afectarea proces7rii informa6iei=. Simptome e schiBofreniei inf uen6eaB7 advers );ndirea, sentimente e, comportamentu 5i func6ionarea socia 7 5i ocupa6iona 7. .oa a este de o*icei cronic7, cu o evo u6ie care inc ude o faB7 prodroma 7, o faB7 activ7 5i o faB7 reBidua 7. CaBe e prodroma 7 5i reBidua 7 se caracteriBeaB7 prin forme atenuate a e simptome or active, cum ar fi convin)eri ciudate 5i );ndire ma)ic7, precum 5i prin deficite 4n autoA4n)ri>ire 5i 4n re a6ionarea interpersona 7. SchiBofrenia este *ine sta*i it7 ca o tu *urare a creieru ui, cu anorma it76i structura e 5i func6iona e viBi*i e prin neuroima)istic7 5i cu o component7 )enetic7 eviden6iat7 4n studii e a )emeni. II. I&t$ri6 ,J/* A SchiBofrenia a fost descris7 forma pentru prima dat7 de psihiatru *e )ian .enedict !ore , care a numitAo dFmence prFcoce( ,J45 A Psihiatru )erman -mi %raepe in a ap icat termenu de dementia praeco5 unui )rup de afec6iuni cu de*ut 4n ado escen67 5i fina demen6ia . ,4,, A Psihiatru e ve6ian -u)en . eu er introduce termenu de schizofrenie. .oa a nu are semne sau simptome pato)nomonice" 4n schim*, dia)nosticu se pune pe *aBa preBen6ei unui )rup de constat7ri caracteristice. Criterii e dia)nostice fo osite curent sunt ce e din DS!A&1A#' <#a*e u NA/=. Criterii e de dia)nostic formu ate de %raepe in, . eu er <cei patru += 5i %urt Schneider <simptome e de ran)u 4nt;i= sunt uti e <#a*e e e NA:, NAI 5i NAJ=" totu5i, criterii e DS!A&1A#' sunt ce e mai ar) uti iBate 5i acceptate. III. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e 1eBi #a*e u NA/. SchiBofrenia constituie un dia)nostic fenomeno o)ic, care se *aBeaB7 pe o*servarea 5i descrierea pacientu ui. +deseori sunt preBente anorma it76i 4n ce e mai mu te din componente e e2amin7rii st7rii minta e. A. E'16i$1area 8e1era%:. Nive u de func6ionare a *o navu ui dec in7 sau nu atin)e nive u e2pectat. B. C$1i1't'% 891dirii. +norma <de e2., de iruri, idei de referin67, s7r7cie a con6inutu ui=. C. E$r7a 891dirii. & o)ic7 <de e2., deraieri, s 7*ire a asocia6ii or, incoeren67, circumstan6ia itate, tan)en6ia itate, hiperinc usivitate, neo o)isme, * oc7ri, eco a ie A toate 4n) o*ate ca tu *urare a );ndirii=. D. Per6e3ia. Distorsionat7 <de e2., ha ucina6ii3 viBua e, o factive, tacti e 5i, ce mai frecvent, auditive=. E. A>e6t. +norma <de e2., p at, tocit, n7t;n)Kcara)hios, a*i , inadecvat=. E. Si7:791t'% &i1e%'i Bsense of selfC. Deficitar <de e2., pierderea imite or e)ou ui, nec aritate 4n e)7tur7 cu )enu , incapacitate de a distin)e rea itatea intern7 de cea e2tern7=. !. $%iia. + terat7 <de e2., pu siuni sau motiva6ii inadecvate 5i am*iva en67 marcat7=. H. E'16i$1area i1ter3er&$1a%:. Deficitar7 <de e2., retra)ere socia 7 5i deta5are emo6iona 7, a)resivitate, inadecvare se2ua 7=. I. C$73$rta7e1t'% 3&i2$7$t$r. +norma sau modificat <de e2., a)ita6ie sau retra)ere, )rimase, posturare 1, ritua uri, catatonie=. J. C$81iia. +fectat7 <de e2., concrete6e, inaten6ie, procesare a terat7 a informa6iei=. #+.-LUL NA1 SIMPTOME POZITI E KI NE!ATI E Si73t$7e 3$@iti?e De iruri $a ucina6ii Comportament deBor)aniBat
Si73t$7e 1e8ati?e +p atiBare afectiv7 + o)ie +vo i6ie +nhedonie
#+.-LUL NA/ CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU SCHIZOERENIE +. Simptome caracteristice1 Dou7 <sau mai mu te= din urm7toare e, fiecare preBent pentru o por6iune semnificativ7 de timp 4ntrAo perioad7 de o un7 <sau mai scurt7, dac7 tratamentu instituit a fost eficient=3 <1= de iruri </= ha ucina6ii <:= vor*ire deBor)aniBat7 <de e2., frecvent deraiere sau incoeren67=
1
+doptarea 5i men6inerea unor atitudini <postmri= ciudate. NI
<I= comportament puternic deBor)aniBat sau catatonic <J= simptome ne)ative A ap atiBare afectiv7, a o)ie sau avo i6ie. N$t:; Nu este necesar dec;t un sin)ur simptom de a criteriu + dac7 de iruri e sunt *iBare sau dac7 ha ucina6ii e constau dintrAo voce care comenteaB7 comportamentu sau );nduri e pacientu ui sau din dou7 sau mai mu te voci care converseaB7 4ntre e e. .. Disfunc0ie social%ocupa0ional1 Pentru o por6iune semnificativ7 de timp dup7 de*utu tu *ur7rii, unu sau mai mu te domenii ma>ore de func6ionare, cum ar fi munca, re a6ii e interpersona e sau autoA4n)ri>irea, sunt marcat su* nive u atins anterior de*utu ui <sau, dac7 de*utu se situeaB7 4n copi 7rie sau ado escen67, neatin)erea nive u ui e2pectat a rea iB7ri or interpersona e, academice sau ocupa6iona e=. C. Durat1 Persisten6a continu7, timp de ce pu6in G uni, a semne or tu *ur7rii. Perioada de G uni tre*uie s7 inc ud7 ce pu6in o un7 <sau mai pu6in, su* tratament eficient= cu simptome care 4ndep inesc criteriu + <simptome a e faBei active= 5i poate s7 inc ud7 perioade de simptome prodroma e sau reBidua e. Ln cursu perioade or prodroma e sau reBidua e, semne e tu *ur7rii pot s7 se manifeste numai prin simptome ne)ative sau prin dou7 sau mai mu te simptome e istate a criteriu +, preBente 4ntrAo form7 atenuat7 <de e2., credin6e ciudate, e2perien6e perceptua e neo*i5nuite=. D. E5cluderea tulburrilor schizoafecti!e "i dispozi0ionale1 #u *urarea schiBoafectiv7 sau tu *urarea dispoBi6iona 7 cu e emente psihotice au fost e2c use, pentru c7 fie c7 <1= 4n ace a5i timp cu simptome e de faB7 activ7 nu a survenit un episod depresiv ma>or, un episod maniaca sau un episod mi2t, fie c7 </= dac7 4n cursu simptome or de faB7 activ7 au survenit episoade dispoBi6iona e, durata tota 7 a acestora din urm7 a fost re ativ scurt7 4n compara6ie cu durata perioade or activ7 5i reBidua 7. -. E5cluderea condi0iilor legate de substan0e%medicale generale1 #u *urarea nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament= sau a e unei condi6ii medica e )enera e. C. )ela0ia cu o tulburare per!azi! a dez!oltrii1 Dac7 e2ist7 istoric de tu *urare autist7 sau de a t7 tu *urare de deBvo tare pervaBiv7, dia)nosticu adi6iona de schiBofrenie se pune numai dac7 de iruri e sau ha ucina6ii e pacientu ui sunt 5i e e preBente timp de ce pu6in o un7 <sau mai pu6in, su* tratament eficient=. Clasificarea e!olu0iei longitudinale <se poate ap ica numai dup7 trecerea a ce pu6in unui an de a apari6ia ini6ia 7 a simptome or de faB7 acut7=3 E3i&$di6: 6' &i73t$7e re@id'a%e i1tere3i&$di6e <episoade e se definesc prin reapari6ia de simptome psihotice marcate=" dac este cazul se !a specifica "i1 6' &i73t$7e 1e8ati?e 7ar6ate E3i&$di6: >:r: &i73t$7e re@id'a%e i1tere3i&$di6e C$1ti1': <pe parcursu 4ntre)ii perioade de o*serva6ie sunt preBente simptome psihotice marcate=" dac este cazul se !a specifica "i1 6' &i73t$7e 1e8ati?e 7ar6ate E3i&$d '1i6 L1 re7i&i'1e 3aria%: " dac este cazul se !a specifica "i1 6' &i73t$7e 1e8ati?e 7ar6ate E3i&$d '1i6 L1 re7i&i'1e 6$73%et7 A%t ti3 &a' ti3 1e&3e6i>i6at Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL NA: CRITERIILE LUI KRAEPELIN #u *ur7ri a e aten6iei 5i comprehensiunii $a ucina6ii, 4n specia auditive <voci= Aedankenlaut+erden <sonoriBarea );ndirii= #r7iri de inf uen6are a );ndirii #u *ur7ri a e f u2u ui );ndirii, 4nainte de toate s 7*irea asocia6ii or + terarea func6iei co)nitive 5i a >udec76ii +p atiBare afectiv7 +pari6ia unui comportament mor*id Pu siune <dri!e= redus7 (*edien67 automat7 -co a ie 5i ecopra2ie #receri a act <acting out= CreneBie catatonic7 Stereotipie Ne)ativism +utism #u *urare a e2presiei ver*a e. Dup73 ,or d Psychiatric +ssociation, cu permisiune. #+.-LUL NAI NJ
CRITERIILE SIMPTOMATOLO!ICE ALE LUI EU!EN BLEULER #ulburri bazale sau fundamentale #u *ur7ri forma e a e );ndirii a #u *ur7ri a e afectu uia #u *ur7ri a e tr7irii su*iective de sine #u *ur7ri a e vo i6iei 5i comportamentu ui +m*iva en67a +utisma Simptome accesorii #u *ur7ri de percep6ie <ha ucina6ii= De iruri +numite tu *ur7ri de memorie !odificare a persona it76ii !odific7ri a e vor*irii 5i scrisu ui Simptome somatice Simptome catatonice Sindrom acut <cum ar fi st7ri me anco ice, maniaca e, catatonice 5i a te e=. a Cei patru + ai ui . eu er3 asocieri, afect, am*iva en67, autism. Dup73 ,or d Psychiatric +ssociation, cu permisiune. #+.-LUL OAI CRITERIILE LUI KURT SCHNEIDER, SIMPTOMELE DE RAN!UL HNTYI KI AL DOILEA Simptome de rangul ;nt<i SonoriBarea );ndirii 1oci care se ceart7 sau discut7 1oci care comenteaB7 #r7iri de pasivitate somatic7 -2tra)erea );nduri or 5i a te tr7iri de inf uen6are a );ndirii a #ransmiterea );nduri or Percep6ii de irante #oate ce e a te tr7iri care imp ic7 voin67, afecte 5i impu suri ?f7cute@ Simptome de rangul al doilea + te tu *ur7ri de percep6ie &dei de irante *ru5te1 Perp e2itate !odific7ri dispoBi6iona e depresive sau euforice Sentimentu de s7r7cire emo6iona 7 ?...precum 5i a te e c;teva@. a La alte triri de influen0are a g<ndirii a fost inc us ini6ia simptomu inser0ia g<ndurilor D5i nu furtu );nduri orE. Dup73 ,or d Psychiatric +ssociation, cu permisiune. I . Ti3'ri A. Para1$id ,. Preocupare cu de iruri sistematiBate sau cu ha ucina6ii auditive frecvente, e)ate de o sin)ur7 tem7, de o*icei persecutorie. *. Nici unu din urm7toare e3 incoeren67, s 7*ire a asocia6ii or, afect p at sau intens inadecvat, comportament catatonic, comportament intens deBor)aniBat. B. De@$r8a1i@at* ,. &ncoeren67, marcat7 s 7*ire a asocia6ii or, comportament re)resat sau intens deBor)aniBat. *. +fect p at sau intens inadecvat. 0. Nu 4ndep ine5te criterii e pentru tipu catatonic. A. De*ut precoce, preBentare ne4n)ri>it7 C. Catat$1i6 ,. Stupor sau mutism *. Ne)ativism
1
?Su*ite@ A intui6ia de irant7. Corma he*efrenic7. NG
0. 'i)iditate A. +)ita6ie ipsit7 de scop, cu risc de a se r7ni sau de aAi r7ni pe a 6ii. /. Posturare 5. -co a ie sau ecopra2ie G. Poate s7 necesite asisten67 medica 7 pentru ma nutri6ia sau hiperpire2ia asociat7. D. Ti3 1edi>ere1iat ,. !arcate de iruri, ha ucina6ii, incoeren67 sau comportament intens deBor)aniBat *. Nu 4ndep ine5te criterii e pentru tipu paranoid, catatonic sau deBor)aniBat. E. Ti3 re@id'a% ,. +*sen6a de iruri or, ha ucina6ii or, incoeren6ei <toate marcate= sau a comportamentu ui intens deBor)aniBat *. DoveBi continue a e tu *ur7rii, su* forma a dou7 sau mai mu te simptome reBidua e <de e2., tocire emo6iona 7, retra)ere socia 7=. E. Ti3'% I <i ti3'% II. Un a t sistem propune c asificarea schiBofreniei 4n tipuri e & 5i &&. +cest sistem se *aBeaB7 pe preBen6a simptome or poBitive sau ne)ative. Simptome e ne)ative inc ud ap atiBarea sau tocirea afectiv7, s7r7cia vor*irii sau a con6inutu ui vor*irii, * oca>e e, ne) i>area aspectu uiKi)ienei persona e, a*sen6a motiva6iei, anhedonia, retra)erea socia 7, defecte e co)nitive 5i deficite e aten6iona e. Simptome e poBitive inc ud asocia6ii e 4ndep7rtate, ha ucina6ii e, comportamentu *iBar 5i vor*ire crescut7 <increased speech=. Pacien6ii de tip & au 4n cea mai mare parte simptome poBitive, iar *o navii de tip && manifest7 4n specia simptome ne)ative. !. Para>re1ia,. Uneori acest termen se fo ose5te ca sinonim pentru schizofrenie paranoid. Se mai fo ose5te 5i pentru a desemna evo u6ia pro)resiv deteriorativ7 a *o ii sau preBen6a unui sistem de irant *ine sistematiBat. +ceste sensuri mu tip e au diminuat uti itatea termenu ui. H. S62i@$>re1ia &i73%:. #ermenu de schizofrenie simpl <denumit7 4n DS!A&1A#' tulburare deteriorati! simpl = a fost fo osit atunci c;nd conceptua iBarea dia)nostic7 a schiBofreniei era ar)7. SchiBofrenia simp 7 se caracteriBa prin pierderea treptat7, insidioas7, a pu siunii <dri!e= 5i a am*i6iei. Pacien6ii cu aceast7 tu *urare nu erau, de re)u 7, manifest psihotici 5i nu aveau de iruri sau ha ucina6ii persistente. Simptomu primar este retra)erea pacientu ui din situa6ii e socia e 5i din ce e e)ate de munc7. . E3ide7i$%$8ie A. I16ide1: <i 3re?a%e1:. Se estimeaB7 c7 / mi ioane de americani sufer7 de schiBofrenie" 4n ume apar c;te / mi ioane de caBuri noi 4n fiecare an. Preva en6a pe durata 4ntre)ii vie6i este de apro2imativ 1A1,J[. Preva en6a, mor*iditatea 5i severitatea c inic7 sunt mai mari 4n arii e ur*ane dec;t 4n ce e rura e. De asemenea, mor*iditatea 5i severitatea c inic7 sunt mai mari 4n Bone e industria iBate dec;t 4n ce e neindustria iBate. B. Ra3$rt'% L1tre &eFe. 'aportu *7r*a6i3femei este de 131. C. Stat't'% &$6i$Ne6$1$7i6. Preva en6a este mai mare 4n )rupuri e socioAeconomice mai >oase, dar inciden6a este aceea5i 4n toate c ase e socioAeconomice <ref ect;nd teoria ?derivei 4n >os@, do+n+ard drift, care afirm7 c7, de5i cei cu aceast7 tu *urare pot s7 se fi n7scut 4n orice c as7 socioAeconomic7, 4n ce e din urm7 ei vor tinde s7 se dep aseBe spre c ase e socioAeconomice mai >oase, datorit7 afect7rii or semnificative de c7tre *oa 7=. D. 9r&ta %a de-'t. De*utu este mai frecvent 4ntre v;rste e de 1J 5i :J de ani <JH[ din caBuri 4nainte de /J de ani= 5i este rar 4nainte de 1H ani sau dup7 IH de ani. De*utu este mai precoce a *7r*a6i dec;t a femei. E. Re%i8ie. -vreii sunt afecta6i mai rar dec;t protestan6ii sau cato icii. E. Ra&:. La ne)ri 5i hispanici se raporteaB7 preva en6e mai mari dec;t a a *i, dar aceast7 afirma6ie ar putea s7 fie o ref ectare a idei or preconcepute a e ce or care pun dia)nosticu sau a procentu ui mai mare de minoritari care tr7iesc 4n condi6ii socioA economice mai proaste 5i 4n Bone ur*ane industria iBate. !. Cara6ter'% &e@$1ier. &nciden67 mai mare iarna 5i a 4nceputu prim7verii < uni e ianuarieAapri ie 4n emisfera nordic7 5i iu ieAseptem*rie 4n emisfera sudic7=. H. Pa6ie1i i1ter1i B&3ita%i@aiC ?er&'& 3a6ie1i eFter1i Ba7-'%at$riC. Din 1FGJ p;n7 4n 1FOJ <deBinstitu6iona iBarea=, num7ru de pacien6i cu schiBofrenie din spita e a sc7But cu IHAJH[. Ln preBent, p;n7 a NH[ din pacien6ii cu schiBofrenie sunt trata6i ca pacien6i am*u atori. I. C$&t. Costu direct 5i indirect a schiBofreniei 4n State e Unite este de apro2imativ 1HH de mi iarde de do ari pe an. I. Eti$%$8ie PreBent7ri e simptomato o)ice 5i pro)nostice a e schiBofreniei sunt at;t de hetero)ene 4nc;t nici un factor etio o)ic unic nu poate fi considerat cauBator. !ode u etio o)ic ce mai frecvent uti iBat este mode u stresKdiateB7, potrivit c7ruia persoana care se 4m*o n7ve5te de schiBofrenie are o vu nera*i itate *io o)ic7 specific7, sau diateB7, care este dec a5at7 de stres 5i conduce a
1
Ln psihiatria rom;n7 parafrenia desemneaB7 o psihoB7 de irant7 cronic7, de ce e mai mu te ori a v;rst7 4naintat7, cu de ir sistematiBat, fantastic, 4nso6it de ha ucina6ii )randioase A cu un anumit caracter oniric A 5i cu men6inerea 4nde un)at7 a func6ion7rii socia e, profesiona e etc <?du* 7 conta*i itate@= 5i a re ativei neafect7ri a persona it76ii" se admite 5i posi*i itatea inc uBiunii unor ?e emente parafreniforme@ 4n ta* ou unei a te psihoBe <chiar a v;rste mai tinere=. Sensuri e men6ionate 4n te2tu c7r6ii nu se fo osesc 4n preBent 4n psihiatria european7 . NO
simptome e schiBofrenice. Stresuri e respective pot fi )enetice, *io o)ice 5i psihosocia e sau de mediu. A. !e1eti6:. +u fost propuse at;t teorii po i)enice, c;t 5i cu )en7 unic7 <#a*e u NAG=. De5i nici una din aceste teorii nu a fost definitiv su*stan6iat7, teoria po i)enic7 pare mai compati*i 7 cu preBentarea schiBofreniei. ,. C$1&a18'i1itatea. &nciden6a fami ia 7 este mai ridicat7 dec;t 4n popu a6ia )enera 7 iar concordan6a a )emenii monoBi)o6i <!\= este mai mare dec;t a diBi)o6i <D\= <#a*e u NAO=. *. St'dii%e de ad$3ie. 'iscu este ce conferit de p7rinte e *io o)ic, nu de p7rinte e adoptiv. a. 'iscu pentru un copi adoptat <apro2imativ 1HA1/[= este ace a5i ca 5i 4n caBu 4n care copi u ar fi fost crescut de p7rin6ii *io o)ici. *. Preva en6a schiBofreniei este mai mare a p7rin6ii *io o)ici ai schiBofrenici or adopta6i, fa67 de preva en6a a p7rin6ii adoptivi. c. 0emenii !\ crescu6i separat au ace ea5i rat7 de concordan67 ca 5i )emenii crescu6i 4mpreun7. d. 'ate e schiBofreniei nu sunt mai mari a copiii procrea6i de p7rin6i neafecta6i, dar crescu6i de un p7rinte schiBofrenic. B. Bi$%$8ie ,. I3$te@a d$3a7i1i6:. Simptome e schiBofrenice pot s7 fie reBu tatu activit76ii dopaminice im*ice crescute <simptome e poBitive= 5i a activit76ii dopaminice fronta e descrescute <simptome e ne)ative=. Pato o)ia dopaminer)ic7 poate fi secundar7 anorma it76ii num7ru ui sau sensi*i it76ii receptori or sau e i*er7rii anorma e de dopamin7 <prea pu6in7 sau prea mu t7=. #eoria se *aBeaB7 pe efecte e psihoto)ene a e medicmente or care cresc nive uri e dopaminei <de e2., amfetamine e, cocaina= 5i pe efecte e antipsihotice a e anta)oni5ti or receptori or dopaminici <de e2., ha operido u A $a do =. +u fost identifica6i receptori dopaminici de a D1 a DJ. 'eceptorii D1 ar putea avea un ro e)at de simptome e ne)ative. Sunt 4n curs de deBvo tare a)oni5ti 5i anta)oni5ti specifici ai receptori or D : 5i DI. Nive uri e unui meta*o it a dopaminei, acidu homovani ic, core eaB7 cu severitatea si responsivitatea terapeutic7 poten6ia 7 a simptome or psihotice. Limite e teoriei dopaminice inc ud responsivitatea tuturor tipuri or de psihoBe a a)en6ii dopaminoA* ocan6i, ceea ce imp ic7 anorma it76i dopaminer)ice 5i 4n psihoBe e de a te diferite cauBe. &nterac6iuni e comp e2e dintre diferite e sisteme de neurotransmi67tori, inc uB;nd interac6iuni e serotonin7Adopamin7, pe ;n)7 efecte e pe care e au aminoaciBii neurotransmi67tori asupra monoamine or, fac ca teorii e *aBate pe un sin)ur neurotransmi67tor s7 fie simp iste 5i incomp ete. #+.-LUL NAG ELEMENTE HN EA OAREA TRANSMITERII POLI!ENICEa #u *urarea poate s7 fie transmis7 de doi p7rin6i norma i. PreBentarea tu *ur7rii se 4ntinde de a foarte sever7 a mai pu6in sever7. Persoane e afectate mai sever au un num7r mai mare de rude *o nave dec;t persoane e u5or afectate. 'iscu descre5te pe m7sur7 ce num7ru de )ene mo5tenite este mai mic. #u *urarea este preBent7 at;t pe inie fami ia 7 matern7, c;t 5i patern7. a Num7ru de )ene afectate determin7 riscu 5i ta* ou simptomato o)ic a persoanei. #+.-LUL NAO PRE ALEN=A SCHIZOERENIEI HN POPULA=II SPECIEICE P$3'%aia Pre?a%e1a BXC Popu a6ia )enera 7 1A1,J 'ude de )radu 4nt;ia 1HA1/ 'ude de )radu a doi ea JAG Copiii cu am*ii p7rin6i *o navi de schiBofrenie IH 0emeni diBi)otici 1/A1J 0emeni monoBi)otici IJAJH a SchiBofrenia nu este o tu *urare se2A inkat7" 4n termenii riscu ui, nu are importan67 care dintre p7rin6i are tu *urarea. *. I3$te@a 1$radre1a%i1i6:. Nive uri e crescute a e noradrena inei 4n schiBofrenie duc a sensi*i iBarea crescut7 fa67 de inputuri e senBoria e. 0. I3$te@a a6id'%'i [Na7i1$-'tiri6 B!ABAC. Descre5terea activit76ii 0+.+ reBu t7 4n cre5terea activit76ii dopaminice. A. I3$te@a &er$t$1i1i6:. La unii pacien6i schiBofrenici cronici, meta*o ismu serotoninei <JAhidro2itriptamin7= este anorma , raport;nduAse at;t hiperA c;t 5i hiposerotoninemie. !ai specific, sAa pus accentu pe importan6a pe care o are anta)onismu a nive u receptori or serotoninici JA$# / pentru diminuarea simptome or psihotice 5i pentru prevenirea apari6iei tu *ur7ri or de mi5care e)ate de anta)onismu a nive u D/. Cercet7ri e asupra tu *ur7ri or dispoBi6iei au imp icat activitatea serotoninic7 4n )eneBa comportamente or suicidare 5i impu sive, care sunt preBente 5i a pacien6ii schiBofrenici. /. Ha%'6i1$8e1e. SAa su)erat c7 anumite amine endo)ene ar ac6iona ca su*straturi a e unei meti 7ri anorma e, din care ar reBu ta ha ucino)ene endo)ene. +ceast7 ipoteB7 nu este sus6inut7 de date certe. 5. I3$te@a 8%'ta7at'%'i. SAa emis ipoteBa c7 hipofunc6ia receptori or de tip ) utamat EAmeti ADAaspartat <N!D+= cauBeaB7 at;t simptome e poBitive c;t 5i simptome e ne)ative a e schiBofreniei. +r)umente e 4n acest sens se *aBeaB7 pe NN
o*serva6ii e cu privire a efecte e psihoto)ene a e anta)oni5ti or N!D+ fencic idin7 5i ketamin7 <%eta ar=, precum 5i pe o*serva6ii e asupra efecte or terapeutice <4n mediu de cercetare= a e a)oni5ti or N!D+ ) icin7 5i DAcic oserin7. G. Te$rii de 1e'r$de@?$%tare <i 1e'r$de8e1erati?e. -2ist7 doveBi asupra mi)r7rii neurona e anorma e 4n cursu ce ui deA a doi ea trimestru a deBvo t7rii feta e. -2ist7 teorii potrivit c7rora func6ionarea neurona 7 anorma 7 4n ado escen67 duce a apari6ia simptome or *o ii. Pot s7 apar7 pierderi ce u are mediate de receptoru ) utamat. #oate ce e de mai sus ar putea s7 e2p ice pierderea ce u ar7 f7r7 ) ioB7 care se constat7 4n schiBofrenie, precum 5i natura pro)resiv7 a tu *ur7rii a unii *o navi. C. P&i2$&$6ia% a7i%ia%i. Pacien6ii a e c7ror fami ii au nive uri ridicate a e emo6iei e2primate <--= au rate de rec7dere mai ridicate dec;t aceia a e c7ror fami ii au nive uri >oase a e --. -mo6iii e e2primate au fost definite drept orice comportament1 e2cesiv de imp icat, intruBiv, indiferent dac7 este osti 5i critic sau contro ator 5i infanti iBant. 'ate e de rec7dere sunt mai favora*i e atunci c;nd comportamentu fami iei este modificat c7tre -- mai redus7. !a>oritatea o*servatori or consider7 c7 disfunc6ia fami ia 7 este o consecin67, 5i nu o cauB7, a schiBofreniei. *. A%te 3r$-%e7e 3&i2$di1a7i6e. Ln6e e)erea stresori or psihosocia i 5i de mediu care sunt specifici a fiecare pacient dat are o importan67 crucia 7. Cunoa5terea stresuri or psiho o)ice 5i de mediu cu ce mai mare poten6ia de dec an5are a decompens7ri or psihotice a e fiec7rui *o nav a>ut7 c inicianu s7 se adreseBe acestor chestiuni 4n mod suportiv 5i, pe parcursu procesu ui respectiv, s7 a>ute pacientu s7 se simt7 5i s7 r7m;n7 4ntrAo poBi6ie de mai mu t contro . D. Te$ria i1>e6i$a&:. +r)umente e 4n favoarea unei etio o)ii vira e ente inc ud modific7ri e neuropato o)ice concordante cu preBen6a 4n antecedente a unor infec6ii3 ) ioB7, cicatrici ) ia e, preBen6a anticorpi or antivira i 4n ser 5i 4n LC' a unii *o navi. Crecven6a crescut7 a comp ica6ii or perinata e 5i seBona itatea date or na5terii pacien6i or pot, de asemenea, s7 sus6in7 o teorie infec6ioas7. II. I1?e&ti8aii de %a-$rat$r oritatea pacien6i or schiBofrenici au --0 norma e, dar a unii se constat7 descre5terea activit76ii a fa 5i cre5terea activit76i or teta 5i de ta, tu *ur7ri paro2istice 5i cre5terea sensi*i it76ii a proceduri or de activare <de e2., a deprivarea de somn=. B. I1?e&ti8area 3$te1ia%e%$r e?$6ate. +pare hipersensi*i itate ini6ia 7 a stimu are, cu ap atiBarea u terioar7 compensatorie a proces7rii informa6iei a nive uri e cortica e superioare. C. I1?e&ti8aii i7'1$%$8i6e. La unii pacien6i sunt preBente imfocite atipice 5i se constat7 sc7derea num7ru ui de ce u e natural killer. D. I1?e&ti8aii e1d$6ri1$%$8i6e. La unii pacien6i nive uri e hormonu ui uteiniBant <L$= 5i a e hormonu ui stimu ant a fo icu i or sunt sc7Bute" sc7derea e i*er7rii de pro actin7 5i hormon de cre5tere dup7 stimu area cu hormon e i*erator de )onadotropin7 sau cu hormon e i*erator de tireotropin7. E. Te&te 1e'r$3&i2$%$8i6e. #estu aperceptiv tematic 5i testu 'orschach re ev7, de o*icei, r7spunsuri *iBare. Ln compara6ie cu p7rin6ii unor persoane norma e <de contro =, p7rin6ii *o navi or schiBofrenici manifest7 devieri mai mari fa67 de norma a teste e proiective <ceea ce poate fi o consecin67 a contactu ui cu mem*ru schiBofrenic a fami iei=. La apro2imativ /HA:J[ din *o navi, .ateria $a steadA'eitan eviden6iaB7 afectarea aten6iei 5i inte i)en6ei, descre5terea timpu ui de re6inere a materia e or de memorat 5i pertur*area a*i it76ii de reBo vare a pro* eme or. .o navii de schiBofrenie au coeficien6i de inte i)en67 <&X= mai mici, 4n compara6ie cu pacien6ii care au a te *o i, dar )ama de va ori a scoruri or &X este ar)7. Dec inu &X are oc odat7 cu pro)resiunea *o ii. III. Ei@i$3at$%$8ie A. Ne'r$3at$%$8ie. Nu e2ist7 defecte structura e constante" modific7ri e constatate inc ud num7ru sc7But de neuroni, ) ioB7 crescut7 5i deBor)aniBarea arhitecturii neurona e. De)enerescen67 4n sistemu im*ic, 4n specia 4n ami)da 7, hipocamp 5i corte2u cin)u at, precum 5i 4n )an) ionii *aBa i, 4n specia 4n su*stan6a nea)r7 5i 4n corte2u prefronta dorsoA atera . B. I7a8i&ti6a 6ere-ra%: ,. T$7$8ra>ia 6$73'teri@at: BCTC. +trofie cortica 7 a 1HA:J[ din *o navi" 7r)irea ventricu i or atera i 5i a ventricu u ui &&& a 1HAJH[ din pacien6i" atrofia vermisu ui cere*e ar 5i sc7derea radiodensit76ii parenchimu ui cere*ra . Constat7ri e C# anorma e pot s7 core eBe cu preBen6a simptome or ne)ative <de e2., ap atiBarea afectiv7, retra)erea socia 7, inhi*i6ia psihomotorie, a*sen6a motiva6iei, deteriorarea neuropsihiatric7, frecven6a mai mare a simptome or e2trapiramida e induse de medica6ia antipsihotic7, istoricu premor*id nefavora*i =. *. Re@$1a1a 7a81eti6: 1'6%ear: BRMNIMRIC. 1entricu ii )emeni or !\ cu schiBofrenie sunt mai mari dec;t cei ai )emeni or neafecta6i. 'educerea vo umu ui hipocampu ui, ami)da ei 5i )iru ui parahipocampic. 1o um im*ic redus, core at cu severitatea *o ii. 0. S3e6tr$&6$3ie 3ri1 re@$1a1: 7a81eti6:. Descre5terea meta*o ismu ui 4n corte2u prefronta dorsoA atera . A. T$7$8ra>ia 6' e7i&ie de 3$@itr$1i BPETC. -viden6iaB7, a unii *o navi, descre5terea meta*o ismu ui 4n o*ii fronta i 5i parieta i, meta*o ism posterior re ativ ridicat 5i atera itate anorma 7.
1
Principa u , dar nu sin)uru , mod de e2primare a -- este ce ver*a . NF
/. E%'F'% &a18'i1 6ere-ra% BCBEC. -viden6iaB7, a unii *o navi, nive uri de repaos sc7Bute a e f u2u ui san)uin fronta , cre5terea f u2u ui parieta 5i descre5terea f u2u ui san)uin cere*ra ) o*a . Disfunc6ia de o* fronta este ce mai c ar demonstrat7 prin coro*orarea reBu tate or P-# 5i C.C cu ce e a e C#. #otu5i, disfunc6ia de o* fronta ar putea fi secundar7 unei pato o)ii din a t7 parte a creieru ui. C. C$1&tat:ri >i@i6e R&$7ati6eS. La JH[A1HH[ din *o navi se constat7 semne neuro o)ice minore < soft=3 preva en67 crescut7 a ref e2e or primitive <de e2., ref e2u de prehensiune=, anorma itatea stereo)noBiei 5i a discrimin7rii dintre dou7 puncte 5i disdiadocokineBie <afectarea capacit76ii de a e2ecuta mi5c7ri rapid a ternante=. La JH[ANH[ dintre pacien6ii cu schiBofrenie 5i a IH[AIJ[ din rude e or de )radu 4nt;i < 4n compara6ie cu preva en6a de N[A1H[ a persoane e care nu sufer7 de schiBofrenie= se constat7 mi5c7ri sacadice paro2isma e a e ) o*i or ocu ari <incapacitatea de a urm7ri un o*iect care se dep aseaB7 uniform 4n spa6iu printrAo mi5care ocu ar7 continu7, ipsit7 de ?sa turi@=. +cest fenomen ar putea fi un marker neurofiBio o)ic a vu nera*i it76ii pentru schiBofrenie. SAa constatat c7 frecven6a cardiac7 4n repaos este mai ridicat7 a *o navii cu schiBofrenie dec;t a su*iec6ii de contro , put;nd constitui ref ectarea unei st7ri de hiperactivare. ID. Ea6t$ri 3&i2$di1a7i6i Ln6e e)erea dinamicii <sau a conf icte or 5i pro* eme or psiho o)ice= a e fiec7rui pacient are o importan67 critic7 pentru 4n6e e)erea comp et7 a semnifica6iei sim*o ice a simptome or. -2perien6a <tr7irea= intern7 a *o navu ui const7, de re)u 7, din confuBie 5i input senBoria cop e5itor, iar mecanisme e de defens7 repreBint7 4ncerc7ri e e)oAu ui de a face fa67 afecte or deose*it de intense. -2ist7 trei defense primitive ma>ore care interfereaB7 cu testarea rea it76ii3 <1= Proiec6ia psihotic7 A atri*uirea 4n umea e2terioar7 a senBa6ii or interne de a)resivitate, se2ua itate, haos 5i confuBie, 4n oc ca acestea s7 fie recunoscute ca eman;nd din interior" )rani6e e < imite e= dintre e2perien6a intern7 5i cea e2tern7 sunt confuBe. Defensa ma>or7 care st7 a *aBa de iruri or paranoide este proiec6ia. </= Cormarea de reac6ie A transformarea unei idei sau a unui impu s tu *ur7tor 4n opusu or. :. Ne)area psihotic7 A transformarea stimu i or nec ari, derutan6i, 4n de iruri 5i ha ucina6ii. D. Dia81$&ti6 di>ere1ia% A. T'%-'r:ri 7edi6a%e <i 1e'r$%$8i6e. +cestea se preBint7 cu tu *ur7ri de memorie, orientare 5i co)ni6ie" ha ucina6ii viBua e" semne de eBiuni SNC Dor)anicitate cere*ra 7E. !u te tu *ur7ri neuro o)ice 5i medica e se pot preBenta cu simptome identice cu ace ea a e schiBofreniei, inc uB;nd into2ica6ia cu su*stan6e <de e2., cocain7, fencic idin7= 5i tu *urarea psihotic7 indus7 de su*stan6e, infec6ii e SNC <de e2., encefa ita herpetic7=, tu *ur7ri e vascu are <de e2., upusu eritematos sistemic=, criBe e convu sive par6ia e comp e2e <de e2., epi epsia de o* tempora = 5i *o i e de)enerative <de e2., ma adia $untin)ton=. B. T'%-'rarea &62i@$>re1i>$r7:. Simptome e pot s7 fie identice cu ce e din schiBofrenie, dar dureaB7 mai pu6in de 5ase uni. De asemenea, deteriorarea este mai pu6in pronun6at7 iar pro)nosticu este mai *un. C. T'%-'rare 3&i2$ti6: &6'rt:. Simptome e dureaB7 mai pu6in de o un7 5i se insta eaB7 dup7 un stres psihosocia c ar identifica*i . D. T'%-'r:ri a%e di&3$@iiei. +t;t episoade e maniaca e c;t 5i episoade e depresive ma>ore din tu *urarea *ipo ar7 & 5i tu *urarea depresiv7 ma>or7 pot s7 preBinte simptome psihotice. Dia)nosticu diferen6ia este deose*it de important, din cauBa disponi*i it76ii tratamente or specifice 5i eficiente a e tu *ur7ri or dispoBi6iona e. DS!A&1A#' afirm7 c7 simptome e afective din schiBofrenie tre*uie s7 ai*7 o durat7 scurt7 4n compara6ie cu criterii e esen6ia e a e *o ii. De asemenea, dac7 ha ucina6ii e 5i de iruri e sunt preBente 4ntrAo tu *urare dispoBi6iona 7, e e se deBvo t7 4n conte2tu tu *ur7rii dispoBi6iei 5i nu persist7. + 6i factori care a>ut7 a diferen6ierea tu *ur7ri or dispoBi6iona e 5i schiBofreniei inc ud istoricu fami ia , istoricu premor*id, evo u6ia <de e2., v;rsta a de*ut=, pro)nosticu <de e2., a*sen6a deterior7rii reBidua e dup7 episodu psihotic= 5i r7spunsu a tratament. .o navii pot s7 preBinte o tu *urare depresiv7 postApsihotic7 4n schiBofrenie <episod depresiv ma>or care survine 4n cursu faBei reBidua e a schiBofreniei=. Depresia de a ace5ti *o navi tre*uie diferen6iat7 de efecte e adverse induse de medica6ie, cum ar fi sedarea, akineBia 5i ap atiBarea afectiv7. E. T'%-'rarea &62i@$a>e6ti?:. Simptome e afective apar 4n para e cu ce e a e schiBofreniei, dar de iruri e sau ha ucina6ii e tre*uie s7 fie preBente, 4ntrAuna din faBe e *o ii, timp de ce pu6in dou7 s7pt7m;ni 4n a*sen6a unor simptome dispoBi6iona e importante. Pro)nosticu acestei tu *ur7ri este mai *un dec;t ce e2pectat 4n schiBofrenie 5i mai pu6in *un dec;t pro)nosticu tu *ur7ri or afective. E. T'%-'rare 3&i2$ti6: 1e&3e6i>i6at: L1 a%t 7$d. PsihoB7 atipic7 4n care e2ist7 un e ement c inic derutant <de e2., ha ucina6ii auditive persistente ca simptom unic, mu te din psihoBe e cu dependen67 cu tura 7=. !. T'%-'r:ri de%ira1te. De iruri sistematiBate care nu sunt *iBare 5i care dureaB7 ce pu6in 5ase uni 4n conte2tu unei persona it76i intacte, cu nive de func6ionare re ativ *un, 4n a*sen6a ha ucina6ii or proeminente sau a a tor simptome schiBofrenice. De*utu se situeaB7 4n perioada de mi> oc sau 4n cea t;rBie a vie6ii adu te. H. T'%-'r:ri de 3er&$1a%itate. Ln )enera nu e2ist7 simptome psihotice dar, dac7 sunt preBente, acestea tind s7 fie tranBitorii 5i ipsite de proeminen67. #u *ur7ri e de persona itate ce e mai importante pentru dia)nosticu diferen6ia sunt ce e schiBotipa e, schiBoide, *order ine 5i paranoide. I. T'%-'rarea >a6tU6e <i &i7'%area. Nici o ana iB7 de a*orator sau marker *io o)ic nu pot s7 confirme o*iectiv dia)nosticu de schiBofrenie. Ln consecin67, unii pacien6i pot 4ncerca s7 imite simptome schiBofrenice, fie pentru un c;5ti) secundar evident <simu are=, fie din cauBa unor motiva6ii psiho o)ice profunde <tu *urarea factnce=. J. T'%-'r:ri 3er?a@i?e de de@?$%tare. #u *ur7ri e pervaBive a e deBvo t7rii <de e2., tu *urarea autist7= sunt recunoscute de FH
o*icei 4naintea v;rstei de trei ani. De5i comportamentu poate s7 fie *iBar 5i deteriorat, nu e2ist7 de iruri, ha ucina6ii sau certe tu *ur7ri forma e de );ndire <de e2., s 7*irea asocia6ii or=. K. Retardare 7i1ta%:. #u *ur7ri a e inte ectu ui, comportamentu ui 5i dispoBi6iei care su)ereaB7 schiBofrenia. #otu5i, retardarea minta 7 nu imp ic7 simptome psihotice manifeste 5i presupune un nive de func6ionare constant sc7But, nu o deteriorare. Dac7 sunt preBente simptome psihotice, dia)nosticu de schiBofrenie se poate formu a ca dia)nostic para e . L. Credi1e 6'%t'ra%e 6$%e6ti?e. Credin6e e aparent ciudate, 4mp7rt75ite 5i acceptate de c7tre un )rup cu tura , nu sunt considerate psihotice. DI. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6 A. E?$%'ie. De*utu schiBofreniei, care poate s7 fie acut sau insidios, este precedat, 4n )enera , de simptome de an2ietate, perp e2itate, teroare sau depresie. Simptome e prodroma e pot s7 fie preBente timp de uni 4nainte de a se putea pune dia)nosticu de certitudine. De*utu are oc, 4n )enera , spre sf;r5itu interva u ui de v;rst7 de a 1: a 1F ani 5i 4n prima parte a interva u ui /HA/F" v;rsta a de*ut este, 4n )enera , mai mare a femei dec;t a *7r*a6i. La persoane e predispuse, episoade e de *oa 7 pot fi dec an5ate de evenimente precipitante <de e2., trauma emo6iona 7, uBu de dro)uri, o separare=. Din punct de vedere c asic, evo u6ia schiBofreniei const7 din deteriorare 4n timp, cu e2acer*7ri acute care se suprapun peste un ta* ou cronic. 1u nera*i itatea a stres dureaB7 4ntrea)a via67. Ln faBa reBidua 7 pot s7 apar7 episoade depresive postApsihotice. + te comor*idit76i inc ud tu *ur7ri e prin uB de su*stan6e, tu *urarea o*sesivAcompu siv7, hiponatremia secundar7 po idipsiei, fumatu 5i infec6ia $&1. Pe parcursu *o ii, simptome e psihotice poBitive mai f oride, cum ar fi de iruri e 5i ha ucina6ii e *iBare, tind s7 diminueBe 4n intensitate, 4n timp ce simptome e ne)ative mai reBidua e, cum ar fi i)iena deficitar7, r7spunsu emo6iona ap atiBat 5i diferite e ciud76enii comportamenta e, pot s7 se accentueBe. 'ate e de rec7dere sunt de apro2imativ IH[ 4n decurs de doi ani su* tratament medicamentos 5i de apro2imativ NH[ 4n decurs de doi ani f7r7 medica6ie. ( propor6ie de JH[ dintre *o navi fac tentative de sinucidere" 1H[ reu5esc. 1io en6a constituie un risc, 4n specia a pacien6ii netrata6i. Cactorii de risc ai vio en6ei inc ud de iruri e de persecu6ie, istoricu de vio en67 5i deficite e neuro o)ice. -2ist7 risc crescut de moarte su*it7 5i de *o i medica e iar e2pectan6a de via67 a *o navi or este redus7. B. Pr$81$&ti6. 1eBi #a*e u NAN. Ln termenii pro)nosticu ui )enera , unii cercet7tori au descris o re)u 7 <apro2imativ7= a ?treimi or@3 apro2imativ o treime din *o navi duc vie6i oarecum norma e, o treime continu7 s7 ai*7 simptome semnificative dar pot s7 func6ioneBe 4n cadru societ76ii, iar cei din treimea restant7 sunt marcat deteriora6i 5i necesit7 spita iB7ri frecvente. +pro2imativ 1H[ din pacien6ii care apar6in acestei u time treimi necesit7 institu6iona iBare pe termen un). Ln )enera , femei e au un pro)nostic mai *un dec;t *7r*a6ii. DII. Trata7e1t !ana)ementu c inic a pacientu ui cu schiBofrenie inc ude spita iBarea 5i medica6ia antipsihotic7, precum 5i tratamente psihosocia e, cum ar fi terapii e comportamenta e, fami ia e, de )rup, individua e 5i ce e de a*i it76i socia e 5i rea*i itare. (ricare dintre aceste moda it76i terapeutice poate s7 fie administrat7 4n spita sau 4n am*u ator <pacien6i interniKe2terni=. &ndica6ii e spita iB7rii inc ud perico u pentru a 6ii, suicida itatea, simptomato o)ia sever7 care duce a autoA4n)ri>ire deficitar7 sau a riscu de aA5i face un r7u secundar deBor)aniB7rii, eva uarea dia)nostic7, ipsa de r7spuns a tratament 4n medii terapeutice mai pu6in restrictive 5i necesitatea de a modifica re)imuri terapeutice medicamentoase comp e2e. A. Ear7a6$%$8i6. 1eBi #a*e u NAF. +ntipsihotice e inc ud anta)oni5tii receptoru ui dopaminic 1 Dneuro eptice e tipice sau ?c asice@E 5i anta)oni5tii serotoniniciAdopaminici <antipsihotice e atipice=, cum ar fi risperidonu <'isperda =, o anBapina <\ypre2a=, Wuetiapina <SeroWue = 5i c oBapina <C oBari =. #+.-LUL NAN ELEMENTE DE PRO!NOSTIC EA ORABIL SAU NEEA ORABIL AL SCHIZOERENIEI Pr$81$&ti6 >a?$ra-i% Pr$81$&ti6 1e>a?$ra-i% De*ut tardiv De*ut precoce Cactori precipitan6i eviden6i C7r7 factori precipitan6i De*ut acut De*ut insidios Premor*id socia , se2ua 5i ocupa6iona favora*i Premor*id socia , se2ua 5i ocupa6iona nefavora*i Simptome de tu *urare dispoBi6iona 7 <4n specia Comportament retras, autist
1
Ln ori)ina se fo ose5te at;t denumirea de anta)oni5ti c;t 5i cea de a)oni5ti ai receptoru ui dopaminic. ( e2p ica6ie ar putea fi aceea c7 neuro eptice e tipice se ea)7 de receptoru dopaminic <ac6iune identic7 cu cea a dopaminei=, 4n timp ce, 4n faBa urm7toare, efecte e neurofiBio o)ice propriuABise a e dopaminei sunt * ocate <efect anta)onist=. Ln edi6ia 4n *. rom;n7 am fo osit numai denumirea de anta)oni5ti ai receptoru ui dopaminic <pentru c7, de fapt, * ocarea efecte or dopaminei constituie efectu fina 5i re evant terapeutic a neuro eptice or=. Co osirea num7ru ui sin)u ar <anta)oni5ti ai receptoru ui dopaminic= nu este foarte potrivit7, dar e2presia ?anta)oni5ti ai receptori or dopaminici@ ar fi 5i mai nepotrivit7, dat fiind c7 nici un neuro eptic nu ac6ioneaB7 ca anta)onist a nive u tuturor tipuri or de receptori dopaminici" mai mu t, tendin6a cercet7ri or psihofarmaco o)ice actua e este aceea de a se crea produse c;t mai se ective din acest punct de vedere. F1
tu *ur7ri depresive= C7s7torit<7= &storic fami ia de tu *ur7ri afective Sisteme de suport *une Simptome poBitive Se2 feminin
Nec7s7torit<7=, divor6at<7= sau v7duv<7= &storic fami ia de schiBofrenie Sisteme de suport deficitare Simptome ne)ative Semne 5i simptome neuro o)ice &storic de traum7 perinata 7 C7r7 remisiuni 4n decurs de trei ani !u te rec7deri &storic de a)resivitate
,. A%e8erea 7edi6a7e1t'%'i. 1eBi #a*e u NA1H. a. A1ta8$1i<ti ai re6e3t$r'%'i d$3a7i1i6 Ba1ti3&i2$ti6e ti3i6eC A sunt medicamente e antipsihotice c asice Dneuro eptice eE, care sunt adesea eficiente 4n tratamentu simptome or poBitive a e schiBofreniei. +)en6ii cu poten67 ridicat7 <de e2., ha operido u = au pro*a*i itatea cea mai mare de a cauBa efecte adverse e2trapiramida e, cum ar fi akatiBia, distonia acut7 5i pseudoparkinsonismu . +)en6ii cu poten67 >oas7 <de e2., c orpromaBina A #horaBine= sunt mai sedativi, mai hipotensivi 5i mai antico iner)ici. +ce5ti a)en6i pot s7 cauBeBe diskineBie tardiv7, cu o rat7 de apro2imativ J[ per an de e2punere. ( propor6ie semnificativ7 a pacien6ii or sunt fie neresponsivi, fie into eran6i fa67 de aceste medicamente. -. A1ta8$1i<ti &er$t$1i1:Nd$3a7i1: Ba1ti3&i2$ti6e ati3i6eC A medicamente e antipsihotice din )enera6ii e mai noi, care ofer7 * ocarea intens7 a receptori or JA$#/ 5i )rade varia*i e de * ocare a receptoru ui D/. Ln compara6ie cu anta)oni5tii receptoru ui dopaminic, aceste medicamente cauBeaB7 mai pu6ine efecte secundare e2trapiramida e, nu cresc nive uri e pro actinei <cu e2cep6ia risperidonu ui= 5i pot s7 fie mai eficiente 4n tratamentu simptome or ne)ative 5i mai ipsite de pro*a*i itatea de a cauBa diskineBie tardiv7. C oBapina este cea mai atipic7, 4n sensu c7 ea cauBeaB7 efecte e2trapiramida e minime sau nu e, indiferent de doB7, rareori cauBeaB7 diskineBie tardiv7 5i este e2trem de eficient7 4n tratamentu pacien6i or refractari, 4n pofida * oc7rii s a*e a receptori or D /. 'isperidonu este ce mai pu6in atipic, prin aceea c7 e cauBeaB7 o cre5tere semnificativ7, e)at7 de doB7, a efecte or secundare e2trapiramida e, este un * ocant potent a D/ 5i cre5te nive uri e pro actinei. Ca )rup, ace5ti a)en6i pot s7 fie foarte sedativi 5i pot s7 cauBeBe cre5tere 4n )reutate 4n e2ces fa67 de aceea care se asociaB7 cu anta)oni5tii receptoru ui dopaminic <cu e2cep6ia risperidonu ui=. +ntipsihotice e atipice sunt 4n )enera mai *ine to erate dec;t antipsihotice e tipice. +nta)oni5tii serotonin7Adopamin7 sunt ar) prescri5i ca tratament de prima inie pentru *o navii cu schiBofrenie. C oBapina nu este un a)ent de prim7 inie, fiind reBervat7 pacien6i or cu *oa 7 refractar7 a tratament. *. D$@aM. Ln episoade e psihotice acute se recomand7 o doB7 fi27 moderat7, men6inut7 timp de I p;n7 a G s7pt7m;ni <sau mai mu t 4n caBuri e mai cronice=. DoBe e mari de antipsihotice <`1 ) de echiva ent de c orpromaBin7= 5i neuro eptiBarea rapid7 nu mai sunt recomandate, dat fiind faptu c7 cresc efecte e secundare f7r7 s7 4m*un7t76easc7 eficacitatea. DoBa>e e terapeutice tipice sunt de a I p;n7 a G m) de risperidon pe Bi, 1H p;n7 a /H m) de o anBapin7 <\ypre2a= pe Bi 5i G p;n7 a /H m) de ha operido pe Bi. Pacien6ii a primu episod pot s7 r7spund7 *ine a doBe mai mici, 4n timp ce anumi6i pacien6i cronici sau reBisten6i a tratament pot, numai rareori, s7 necesite doBa>e mai mari. '7spunsu antipsihotic se insta eaB7 treptat. +)ita6ia poate fi tratat7 cu *enBodiaBepine <de e2., 1 p;n7 a / m) de oraBepam A +tivan de trei sau patru ori pe Bi=, 4n virtutea unei prescrip6ii permanente sau a nevoie, 4n a5teptarea r7spunsu ui antipsihotic. Pacien6ii care nu sunt comp ian6i din cauB7 c7 nu con5tientiBeaB7 *oa a pot s7 *eneficieBe de antipsihotice e in>ecta*i e cu durat7 un)7 de ac6iune DdepoBit sau depotE <de e2., /J m) de f ufenaBin7 decanoat A Pro i2in intramuscu ar a fiecare / s7pt7m;ni sau 1HH p;n7 a /HH m) de ha operido decanoat intramuscu ar a fiecare I s7pt7m;ni 1=. Pacien6ii tre*uie s7 fie trata6i mai 4nt;i cu forme e ora e a e acestor medicamente, pentru a se sta*i i eficacitatea 5i to era*i itatea produsu ui. .o navii care sunt trata6i cu ha operido cu durat7 un)7 de ac6iune tre*uie s7 treac7 a tratamentu cu forma depot prin intermediu unei strate)ii de tip doB7 de 4nc7rcare sau cu sup imentare ora 7, p;n7 c;nd preparatu depoBit atin)e nive uri e de stare dinamic7 sta*i 7 Dstead3 stateE <patru uni=. #+.-LUL NAF UNELE MEDICAMENTE ANTIPSIHOTICE D$@a @i%1i6: Ca%ea de $-i<1'it: Medi6a7e1t'% ad7i1i&trare $ra%: B78C
1
Sedare
E>e6te A't$1$7e
E>e6te &e6'1dare eFtraN 3ira7ida%e
Ln -uropa sunt disponi*i e 5i condi6ion7ri depot a e a tor neuro eptice, cum ar fi f upenti2o u <C uan2o =, <Bu=c openti2o u <C opi2o = 5i pipotiaBina <Piporti =. Primu are propriet76i de antipsihotic atipic par6ia iar ce deAa doi ea dispune de condi6ion7ri care 4i permit uti iBarea at;t 4n tratamentu de ur)en67 a a)ita6iei psihotice, c;t 5i ca neuro eptic standard <ora = 5i ca neuro eptic depoBit. Ce deAa trei ea este pu6in uti iBat 4n 'om;nia. F/
CenotiaBine C orpromaBin7 (ra , &! C ufenaBin7 (ra , &!, depot #rif uoperaBin7 (ra , &! PerfenaBin7 (ra , &! #ioridaBin (ra .utirofenone $a operido (ra , &!, depot #io2antene #ioti2en (ra , &! Dihidroindo one !o indon (ra Di*enBo2aBepine Lo2apin7 (ra , &! +ri piperidi indo i Sertindo (ra #ieno*enBodiaBepine ( anBapin7 (ra 1 Di*enBotiaBepine Xuetiapin7 (ra .enBiBo2aBo i 'isperidon (ra Di*enBodiaBepine C oBapin7 (ra #a*e de Stephen '. !arder, !.D.
/HHAGHH /A/H JA:H NAGI /HHAGHH JA/H JA:H /HA1HH /HA1HH 1/A/I O,JA/J 1JHAOJH /A1G 1JHAFHH
^^^ ^ ^^ ^^ ^^^ ^ ^ ^^ ^^ ^ ^ ^^ ^ ^^^
^^^ ^ ^ ^ ^^^ ^ ^ ^ ^ ^^ ^^ ^^ ^^ ^^^
^^ ^^^ ^^^ ^^^ ^^ ^^^ ^^^ ^^ ^^ HP HP HP ^ HP
#+.-LUL NA1H EACTORI CARE INELUEN=EAZ ALE!EREA MEDICAMENTULUI ANTIPSIHOTIC Ea6t$r'% C$1&ideraii '7spunsu su*iectiv '7spunsu su*iectiv disforic a un anumit medicament preBice comp ian67 redus7 a medicamentu respectiv Sensi*i itatea a efecte e adverse e2trapiramida e Un anta)onist serotonin7Adopamin7 <SD+= DiskineBia tardiv7 C oBapin7 <sau, posi*i , un a t SD+= Comp ian67 medicamentoas7 redus7 sau risc Corma in>ecta*i 7 a unui produs cu durat7 un)7 de ac6iune <ha operido ridicat de rec7dere sau f ufenaBin7= D4n -uropa 5i f upenti2o sau c openti2o E Sarcin7 Pro*a*i ha operido <ma>oritatea date or vin 4n spri>inu si)uran6ei sa e= Simptome co)nitive Posi*i un SD+ Simptome ne)ative Posi*i un SD+. #a*e de Stephen '. !arder, !.D. 0. H1trei1erea. SchiBofrenia este, de o*icei, o *oa 7 cronic7 iar pentru reducerea riscu ui de rec7dere este necesar, de o*icei, tratamentu pe termen un) cu medica6ie antipsihotic7. Dac7 *o navu sAa men6inut sta*i timp de apro2imativ un an, medica6ia poate s7 fie sc7But7 treptat p;n7 a doBa>u eficient minim, posi*i cu o rat7 de 1HA/H[ pe un7. Ln cursu sc7derii doBa>u ui, pacien6ii 5i fami ii e or tre*uie instrui6i s7 recunoasc7 5i s7 raporteBe semne e prevestitoare a e rec7derii, care inc ud insomnia, an2ietatea, retra)erea 5i comportamentu ciudat. Strate)ii e de reducere a doBei tre*uie s7 fie individua iBate 4n func6ie de severitatea episoade or anterioare, de sta*i itatea simptome or 5i de to era*i itatea medica6iei. A. A%te 7edi6a7e1te. Dac7 medica6ia antipsihotic7 standard este ineficient7 4n monoterapie, sAa raportat c7 a te c;teva medicamente pot produce ame ior7ri de diferite profunBimi. La un procent semnificativ de *o navi poate s7 fie uti 7 asocierea itiu ui" sAa raportat c7, 4n une e caBuri, se pot o*6ine ame ior7ri asociind proprano o <&ndera =, *enBodiaBepine, acid va proic < Depakene= sau diva proe2 <Depakote=, car*amaBepin7 <#e)reto =. B. Tera3ia e%e6tr$6$1?'%&i?a1t: BECTC. Poate s7 fie eficient7 4n psihoBa acut7 5i 4n su*tipu catatonic. Pacien6ii a care *oa a dureaB7 de mai pu6in de un an sunt cei mai responsivi. -C# este un tratament promi67tor a simptome or poBitive refractare. SAa demonstrat c7 eficacitatea sa este siner)ic7 cu aceea a medicamente e antipsihotice. C. P&i2$&$6ia%. Sin)ur7, medica6ia antipsihotic7 nu este a fe de eficient7 4n tratamentu *o navi or cu schiBofrenie cum sunt medicamente e cup ate cu interven6ii psihosocia e.
'ecent 5i &! <4n tratamentu de ur)en67=. F:
,. Tera3ie 6$73$rta7e1ta%:. Comportamente e dorite sunt re4nt7rite poBitiv prin recompensarea or cu token Auri 1 specifice, cum ar fi p im*7ri sau privi e)ii. &nten6ia este de a )enera iBa comportamentu re4nt7rit 5i 4n umea din afara sec6iei de spita . *. Tera3ie de 8r'3. Se foca iBeaB7 suportiv 5i asupra deBvo t7rii a*i it76i or socia e <activit76i e traiu ui cotidian=. 0rupuri e sunt uti e 4n mod deose*it 4n privin6a descre5terii iBo 7rii socia e 5i a cre5terii test7rii rea it76ii. 0. Tera3ie >a7i%ia%:. #ehnici e de terapie fami ia 7 pot s7 descreasc7 semnificativ rate e de rec7dere a e mem*ru ui schiBofrenic a fami iei. &nterac6iuni e fami ia e cu -- <emo6ii e2primate= ridicate pot fi descrescute prin terapie fami ia 7. +u fost deose*it de uti e )rupuri e de mai mu te fami ii, 4n care mem*rii de fami ie ai mai mu tor pacien6i schiBofrenici 45i discut7 5i 45i 4mp7rt75esc pro* eme e. A. P&i2$tera3ia &'3$rti?:. Psihoterapia tradi6iona 7 orientat7 c7tre con5tientiBare < insight= nu este recomandat7 de o*icei 4n tratamentu pacien6i or schiBofrenici, pentru c7 e)ouri e acestora sunt prea fra)i e. Ln )enera , psihoterapia de e ec6ie este cea suportiv7, care poate s7 inc ud7 sfaturi, reasi)ur7ri, educa6ie, oferirea de mode e, fi2area de imite 5i testarea rea it76ii. 'e)u a este c7 oferirea unei con5tientiB7ri at;t c;t dore5te 5i c;t poate s7 to ereBe *o navu constituie un scop accepta*i a terapiei. #erapia suportiv7 de tip terapie personal imp ic7 recur)erea masiv7 a re a6ia terapeutic7, cu insti area speran6ei 5i informarea *o navu ui. /. A1tre1area R3re8:tireaS a-i%it:i%$r &$6ia%e. Lncearc7 s7 reduc7 deficite e a*i it76i or socia e, cum ar fi contactu viBua necorespunB7tor, ipsa de re a6ionare, perceperea ine2act7 a a tora de c7tre *o nav 5i inadecvarea socia 7, cu a>utoru unor terapii suportive de tip structura 5i, uneori, manua <adesea 4n cadru )rupu ui=, care fo osesc teme pentru acas7, *enBi video 5i interpretarea de ro uri. 5. Ma1a8e7e1t'% 6a@'%'i. '7spunde de nevoi e concrete 5i de coordonarea asisten6ei pacientu ui cu schiBofrenie. !ana)erii de caB particip7 a coordonarea p anific7rii tratamentu ui 5i a comunicarea dintre diferi6ii furniBori. -i a>ut7 pacientu s7 se pro)rameBe a consu ta6ii, s7 o*6in7 *eneficii ocative 5i financiare 5i s7 se dep aseBe Ds7 ?navi)heBe@E 4n sistemu de asisten67 a s7n7t76ii <p edoarie, ad!ocac3 = 5i furniBeaB7, de asemenea, venirea 4n 4nt;mpinarea *o navu ui / <outreach = 5i mana)ementu de criB7 pentru a p7stra pacien6ii 4n tratament. G. !r'3'ri de &3riMi1. + ian6a Na6iona 7 pentru .o navii !inta i <N+!&, Eational Alliance for the Mentall3 'll =, +socia6ia Na6iona 7 de S7n7tate !inta 7 <N!$+, Eational Mental 4ealth Association = 5i a te )rupuri simi are furniBeaB7 spri>in, informa6ii 5i educa6ie pentru *o navi 5i fami ii e acestora. 0rupuri e de spri>in sponsoriBate de N+!& sunt disponi*i e 4n ma>oritatea state or Ddin SU+" 1ANHHAFJHAN+!&E. DIII. Te21i6i de i1ter?i' A. H1e%e8erea. Sarcina cea mai important7 este de a 4n6e e)e pe c;t posi*i mai *ine ceea ce simt 5i );ndesc pacien6ii cu schiBofrenie. .o navii de schiBofrenie sunt descri5i ca av;nd structuri a e e)ou ui e2trem de fra)i e, care 4i as7 e2pu5i unui sim67m;nt insta*i cu privire a sine D sense of self E 5i a a 6ii, defense or primitive 5i capacit76ii sever descrescute de a modu a stresu e2tern. B. A%te &ar6i1i 6riti6e. Cea a t7 sarcin7 critic7 a intervievatoru ui este aceea de a sta*i i contactu cu pacientu 4ntrAo manier7 care s7Ai permit7 acestuia din urm7 un echi i*ru to era*i 4ntre autonomie 5i interac6iune. ,. Pacientu are o dorin67 profund7 5i, 4n ace a5i timp, o fric7 intens7 de contactu interpersona , denumit7 dilema ne!oiefric( *. Crica de contact poate s7 repreBinte frica de o intruBiune fundamenta 7, care are drept reBu tat frica de irant7 de anihi area persona 7 5i a umii, pe ;n)7 frica de pierderea contro u ui, a identit76ii 5i a se fu ui. 0. Dorin6a de contact poate s7 repreBinte teama c7, f7r7 interac6iune uman7, persoana este moart7, neAuman7, mecanic7 sau permanent ?captiv7@. A. Pacien6ii schiBofrenici 45i pot proiecta asupra a tora proprii e ima)ini de sine ne)ative, *iBare 5i an2ietante, f7c;nduA pe e2aminator s7 se simt7 a fe de inconforta*i , speriat sau m;nios ca 5i *o navu . Pentru ace5ti pacien6i impu suri e a)resive sau osti e sunt deose*it de an2ietante 5i pot s7 4i duc7 a deBor)aniB7ri a e );ndirii 5i comportamentu ui. /. (ferte e de a>utor pot fi tr7ite ca o coerci6ie, ca 4ncerc7ri de a for6a persoana s7 intre 4n nea>utorare sau ca o senBa6ie de a fi devorat. C. DaN'ri <i N'N'ri a%e i1ter?i'%'i 3&i2iatri6 ute a diminuarea haosu ui intern, a sin)ur7t76ii 5i terorii pe care e resimte pacientu schiBofrenic. Pro* ema este de a transmite empatie f7r7 a fi perceput drept prime>dios de intruBiv. ,. N' 4ncerca6i s7 discuta6i 4n contradictoriu sau s7 convin)e6i ra6iona pacientu de irea itatea de iru ui s7u. -forturi e de a convin)e *o navu 4n acest sens vor duce, 4n )enera , a afirmarea cu 5i mai mu t7 tenacitate a idei or de irante. *. Da, ascu ta6i. !odu 4n care pacientu percepe umea <de e2., prime>dioas7, *iBar7, cop e5itoare, invaBiv7= se transmite prin con6inutu 5i procesu );ndirii. C7uta6i s7 auBi6i sim67minte e din spate e idei or de irante A sunt e e de fric7, triste6e, m;nie, pierdere a speran6e orP Se simte *o navu ca 5i cum nu ar mai dispune de intimitate sau contro P Care este ima)inea
1 /
?Sim*o uri@, su* forma unor >etoane, fise etc, cu care se pot ?cump7ra@ *eneficiiK*unuri concrete, apreciate de pacient.
&e5irea activ7 c7tre *o navu 4n comunitate. FI
despre sine a pacientu uiP 0. Da, comunica6i *o navu ui faptu c7 a6i perceput aceste sim67minte. De e2emp u, atunci c;nd *o navu spune ?C;nd intru 4ntrAo camer7, oamenii de aco o privesc 4n capu meu 5i 4mi citesc );nduri e@, c inicianu poate s7 r7spund7 prin ?Qi cum te sim6i 4n ace e momenteP@. A. N' v7 considera6i o* i)at<7= s7 spune6i ceva. +scu tarea atent7 poate s7 comunice faptu c7 c inicianu crede c7 pacientu este un om care are ceva important de spus. /. Da, fi6i f e2i*i i 4n privin6a pro)ramu ui de interviu, at;t a num7ru ui de viBite c;t 5i a duratei fiec7reia. Dac7 un *o nav nu poate s7 to ereBe dec;t 1H minute, spune6iAi c7 ve6i re ua interviu mai t;rBiu 5i fi6i c ar 5i de 4ncredere 4n privin6a noii date <ore= a interviu ui" acest ucru poate s7 constituie un indicator a faptu ui c7 4n terapeut se poate avea 4ncredere. 5. Da, fi6i direct cu *o navu A 1' pretinde6i c7 de iru s7u este, de fapt, adev7rat, dar comunica6i c7 Da6i 4n6e es c7E, pentru *o nav, de iru este adev7rat. Lncerca6i s7 fi6i repreBentantu rea it76ii pentru pacient A pro* ema este aceea de a fi o surs7 constant7 de testare a rea it76ii f7r7 aA face pe *o nav s7 se simt7 umi it sau re>ectat. De e2emp u, dac7 pacientu spune ?+cest c;ntec de a radio a fost scris specia pentru mine, nu auBi6i mesa>u P@, a6i putea r7spunde ?+ud un c;ntec despre un om care este trist dup7 ce a pierdut pe cineva 5i m7 );ndesc c7, pro*a*i , 5i dumneata te sim6i a fe @. G. Da, acorda6i aten6ie fe u ui 4n care *o navu v7 face s7 v7 sim6i6i, pentru c7 acesta ref ect7 adesea sti u caracteristic de interac6iune a pacientu ui respectiv. +ve6i )ri>7 s7 face6i distinc6ia dintre sim67minte e care constituie un r7spuns direct indus de pacient 5i ce e care nu au e)7tur7 cu *o navu <de e2., de ce sunte6i enervatP din cauBa unei discu6ii avute diminea6a cu un superior sau din cauB7 c7 *o navu face remarci su*ti e, insu t7toare, despre doctoriP=. J. Da, r7spunde6i anumitor 4ntre*7ri persona e. Lncerca6i s7 re4ntoarce6i interviu a persoana pacientu ui. Captu c7 ve6i r7spunde a anumite 4ntre*7ri cu caracter persona 4i poate a>uta pe *o navi s7 vor*easc7 cu mai mu t7 u5urin67 despre ei 4n5i5i. De e2emp u, dac7 *o navu 4ntrea*7 ?Sunte6i c7s7toritP@, c inicianu poate r7spunde ?!iAa6i putea spune de ce este important acest ucru pentru dumneavoastr7P@. $acientul1 ?1reau doar s7 5tiu, sunte6i c7s7toritP@. 'nter!ie!atorul1 ?+m s7 v7 spun, dar mai 4nt;i haide6i s7 discut7m pu6in de ce este acest ucru at;t de important pentru dumneavoastr7@. 4. N' r;de6i automat de *o nav atunci c;nd spune ceva care pare cara)hios. Persoane e 4n faB7 psihotic7 f orid7 descriu adesea de iruri care sun7 a*surd sau comic, dar este evident c7 pacientu nu e tr7ie5te ca pe ceva vese . Dac7 r;dem de *o nav putem s7 comunic7m ips7 de respect 5i ips7 de 4n6e e)ere pentru )roaBa 5i disperarea pe care e simt mu 6i *o navi. Zin;nd minte acest ucru, vom putea s7 ne descre5tem dorin6a de a r;de. ';su poate fi 4ns7 adecvat, de e2emp u, atunci c;nd *o navu spune inten6ionat o ) um7. Umoru poate s7 fie o indica6ie de s7n7tate, cu e2cep6ia caBu ui 4n care este fo osit e2cesiv sau inadecvat. ,+. Da, respecta6i nevoia de distan67 5i contro a *o navu ui paranoid. !u 6i *o navi paranoiBi se simt mai conforta*i 4n condi6ii e unei anumite forma it76i 5i r7ce i respectuoase, 4n opoBi6ie cu e2presii e de c7 dur7 5i empatie.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito veBi3 SchiBophrenia, Chap 1/, p 1HFG 4n C#PK1&&.
FJ
F. #u *ur7ri schiBoafective, de irante 5i a te tu *ur7ri psihotice

I. I1tr$d'6ere #ermenu psihotic se refer7 a pierderea test7rii rea it76ii, de o*icei cu ha ucina6ii, de iruri sau tu *urare de );ndire. ( defini6ie dinamic7 se va referi a pierderea imite or e)ou ui. Simptome e psihotice sunt nespecifice 5i, ca 5i fe*ra, pot avea numeroase cauBe. +tunci c;nd eva ueaB7 pacien6i psihotici, c inicianu tre*uie s7 e2c ud7 mai 4nt;i, ca factori cauBatori, condi6ii e medica e )enera e 5i su*stan6e e. +cest capito se ocup7 de sindroame e psihotice care nu 4ndep inesc criterii e pentru schiBofrenie sau pentru tu *ur7ri e dispoBi6iona e cu e emente psihotice. +cestea inc ud tu *ur7ri e schiBofreniform7, schiBoafectiv7 5i de irant7, care necesit7 o a*ordare comprehensiv7, inc uB;nd mana)ement farmaco o)ic, psihodinamic 5i psihosocia , d;nd aten6ie stresori or precipitan6i din mediu, comor*idit76ii medica e 5i psihiatrice, a e)erii mediu ui terapeutic potrivit 5i faptu ui c7 noncomp ian6a terapeutic7 este ridicat7. II. T'%-'rarea &62i@$>re1i>$r7: A. De>i1iie. #u *urare cu simptome identice cu ce e a e schiBofreniei, cu e2cep6ia faptu ui c7 se remit 4n decurs de ce mu t G uni iar func6ionarea norma 7 revine. B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u FA1. #+.-LUL FA1 CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE SCHIZOERENIEORM +. Criterii e +, D 5i C a e schiBofreniei sunt 4ndep inite. .. Un episod a tu *ur7rii <inc uB;nd faBe e prodroma 7, activ7 5i reBidua 7= dureaB7 ce pu6in o un7, dar mai pu6in de G uni. <+tunci c;nd dia)nosticu tre*uie pus f7r7 s7 se a5tepte recuperarea, e tre*uie consemnat ca ?proviBoriu@=. Specifica0i 3 E:r: e%e7e1te 3r$81$&ti6e >a?$ra-i%e C' e%e7e1te 3r$81$&ti6e >a?$ra-i%e; eviden6iate de dou7 <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= de*utu simptome or psihotice proeminente 4n ce mu t I s7pt7m;ni de a prima modificare o*serva*i 7 a comportamentu ui sau func6ion7rii o*i5nuite. </= confuBie sau perp e2itate 4n perioada ma2im7 a episodu ui psihotic. <:= *un7 func6ionare premor*id7 socia 7 5i ocupa6iona 7. <I= a*sen6a tocirii sau ap atiB7rii afective. Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. C. E3ide7i$%$8ie. Nu sunt disponi*i e date" totu5i, aceast7 tu *urare ar putea avea o frecven67 de mai pu6in de >um7tate din cea a schiBofreniei. D. Eti$%$8ie. -ste e)at7 mai mu t de tu *ur7ri e dispoBi6iona e dec;t de schiBofrenie. Ln )enera , *o navii schiBofreniformi au mai mu te simptome dispoBi6iona e 5i un pro)nostic mai *un dec;t pacien6ii schiBofrenici. SchiBofrenia survine mai frecvent 4n fami ii e pacien6i or cu tu *ur7ri a e dispoBi6iei dec;t 4n fami ii e cu tu *urare schiBofreniform7. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. &dentic cu ce a schiBofreniei. 1eBi Capito u N. E. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. - emente e pro)nostice favora*i e inc ud a*sen6a tocirii sau ap atiB7rii afective, func6ionarea premor*id7 *un7, preBen6a confuBiei 5i deBorient7rii 4n perioada cu minant7 a episodu ui psihotic, durata mai scurt7, de*utu acut 5i de*utu simptome or psihotice intense 4n decurs de ce mu t I s7pt7m;ni de a prima modificare o*serva*i 7 a comportamentu ui. !. Trata7e1t. Pentru tratamentu simptome or psihotice tre*uie fo osit7 medica6ia antipsihotic7. #re*uie uat7 4n considerare 4ntreruperea sau sc7derea medica6iei dac7 psihoBa sAa reBo vat comp et timp de G uni. DeciBia de 4ntrerupere a medica6iei tre*uie individua iBat7 pe *aBa r7spunsu ui a tratament, a efecte or secundare 5i a a tor factori. -pisoade e recurente >ustific7 un tria cu itiu sau anticonvu sivante sau, poate, terapie continu7 de 4ntre6inere cu antipsihotice. Psihoterapia are o importan67 critic7 4n a>utarea *o navi or s7A5i 4n6e ea)7 5i s7 asimi eBe e2perien6e e psihotice. III. T'%-'rarea &62i@$a>e6ti?: A. De>i1iie. #u *urare cu e emente simu tane at;t a e schiBofreniei c;t 5i a e unei tu *ur7ri dispoBi6iona e, care nu poate fi dia)nosticat7 de sine st7t7tor ca vreuna din ce e dou7. B. Dia81$&ti6, &e71e or, un episod maniaca sau un episod mi2t, 4n para e cu simptome care 4ndep inesc criteriu + pentru schiBofrenie. FG
N$t:; -pisodu depresiv ma>or tre*uie s7 inc ud7 criteriu +13 dispoBi6ie deprimat7. .. Ln aceea5i perioad7 de *oa 7, au e2istat de iruri sau ha ucina6ii timp de ce pu6in / s7pt7m;ni, 4n a*sen6a unor simptome dispoBi6iona e proeminente. C. Pe o por6iune su*stan6ia 7 a duratei tota e a perioade or activ7 5i reBidua 7 a e *o ii, sunt preBente simptome care 4ndep inesc criterii e pentru un episod dispoBi6iona . D. #u *urarea nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament= sau a e unei condi6ii medica e )enera e. Specifica0i tipu 3 Ti3 -i3$%ar; dac7 tu *urarea inc ude un episod maniaca sau mi2t <sau un episod maniaca sau mi2t 5i episoade depresive ma>ore=. Ti3 de3re&i?; dac7 tu *urarea inc ude numai episoade depresive ma>ore. Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. C. E3ide7i$%$8ie. Preva en6a pe durata 4ntre)ii vie6i este mai mic7 de 1[" inciden6a este aceea5i a am*e e se2e. D. Eti$%$8ie. Unii pacien6i pot s7 fie dia)nostica6i eronat" ei sunt, de fapt, *o navi de schiBofrenie cu simptome dispoBi6iona e marcate sau pot s7 ai*7 o tu *urare dispoBi6iona 7 cu simptome psihotice marcate. Ln fami ii e schiBoafectivi or preva en6a schiBofreniei nu este crescut7, dar preva en6a tu *ur7ri or dispoBi6iona e este mai mare. 1eBi etio o)ia schiBofreniei <Capito u N= 5i a tu *ur7ri or de dispoBi6ie <Capito u 1H= pentru mai mu te date 5i teorii. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. #re*uie uat7 4n considerare orice condi6ie medica 7, psihiatric7 sau e)at7 de dro)uri care produce simptome psihotice sau dispoBi6iona e. E. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. Pro)nosticu nefavora*i se asociaB7 cu istoricu fami ia poBitiv pentru schiBofrenie, de*utu precoce 5i insidios f7r7 factori precipitan6i, predominan6a simptome or psihotice 5i istoricu premor*id nefavora*i . .o navii schiBoafectivi au un pro)nostic mai *un dec;t cei cu schiBofrenie 5i mai pu6in *un dec;t pacien6ii cu tu *ur7ri a e dispoBi6iei. Pacien6ii schiBoafectivi r7spund mai frecvent a itiu 5i au o pro*a*i itate mai mic7 de evo u6ie deteriorativ7 dec;t pacien6ii cu schiBofrenie. !. Trata7e1t. #re*uie 4ncercate tratamente antidepresive sau antimaniaca e, iar pentru contro u psihoBe or acute tre*uie fo osit7 medica6ia antipsihotic7. I . T'%-'rarea de%ira1t: A. De>i1iie. #u *urare 4n care principa a sau unica manifestare este un de ir ne*iBar care este fi2 5i de nestr7mutat. B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u FA:. De iruri e dureaB7 ce pu6in G uni 5i sunt *ine sistematiBate, spre deose*ire de ce e *iBare sau fra)mentare. '7spunsu emo6iona a *o navu ui fa67 de sistemu de irant este con)ruent 5i adecvat 4n raport cu con6inutu de iru ui. Persona itatea r7m;ne intact7 sau sufer7 o deteriorare minim7. Captu c7 *o navii sunt adesea hipersensi*i i 5i hipervi)i en6i poate s7 duc7 a iBo are socia 7, 4n pofida capacit76i or or de func6ionare de nive ridicat. Ln circumstan6e nestresante, pacientu poate fi apreciat ca nepreBent;nd doveBi de *oa 7 minta 7. C. E3ide7i$%$8ie. 1eBi #a*e u FAI. D. Eti$%$8ie ,. !e1eti6:. Studii e )enetice arat7 c7 tu *urarea de irant7 nu este nici un su*tip 5i nici un stadiu precoce sau prodroma a schiBofreniei sau a unei tu *ur7ri a dispoBi6iei. 'iscu de schiBofrenie sau tu *urare dispoBi6iona 7 nu este crescut a rude e de )radu 4nt;i a e *o navi or. *. Bi$%$8i6:. Pacien6ii pot s7 preBinte defecte discrete a e sistemu ui im*ic sau a e )an) ioni or *aBa i. 0. P&i2$&$6ia%:. #u *urarea de irant7 are o ori)ine 4n principa psihosocia 7. Caracteristici e de fond frecvente inc ud istoric de a*uB fiBic sau emo6iona " parenta> cu cruBime, deBordonat 5i nefia*i Dpe care nu se putea contaE" cre5tere e2cesiv de e2i)ent7 sau perfec6ionist7. Lncrederea *aBa 7 <-rik -rikson= nu se deBvo t7, copi u creB;nd c7 mediu este constant osti 5i poten6ia pericu os. + 6i factori psihosocia i inc ud istoric de hipoacuBieKcofoB7, cecitate, iBo are socia 7 5i sin)ur7tate, imi)rare recent7 sau a te modific7ri a*rupte a e mediu ui, v;rsta 4naintat7. E. Te&te de %a-$rat$r <i 3&i2$%$8i6e. Nu e2ist7 investi)a6ii de a*orator care s7 poat7 s7 confirme dia)nosticu . #este e psiho o)ice proiective deBv7 uie o preocupare cu tematici e paranoide sau )randioase 5i pro* eme de inferioritate, inadecvare 5i an2ietate. E. Ei@i$3at$%$8ie. CiBiopato o)ia nu este cunoscut7, cu e2cep6ia caBu ui 4n care pacien6ii preBint7 defecte anatomice discrete a e sistemu ui im*ic sau a e )an) ioni or *aBa i. !. Ea6t$ri 3&i2$di1a7i6i. Defense e uti iBate sunt3 <1= ne)area, </= formarea de reac6ie, <:= proiec6ia. Defensa ma>or7 este proiec6ia A simptome e constituie o ap7rare 4mpotriva idei or 5i sentimente or inaccepta*i e. Pacien6ii nea)7 sim67minte e de ru5ine, umi ire 5i inferioritate" transform7 orice sentimente inaccepta*i e 4n opusu or prin formarea de reac6ie <inferioritatea se transform7 4n )randioBitate=" proiecteaB7 orice sentimente inaccepta*i e 4n afar7, asupra a tora. H. Dia81$&ti6 di>ere1ia% ,. T'%-'rare 3&i2$ti6: dat$rat: '1ei 6$1diii 7edi6a%e 8e1era%e, 6' de%ir'ri. Condi6ii e care pot s7 imite o tu *urare de irant7 inc ud hipotiroidismu 5i hipertiroidismu , *oa a Parkinson, sc eroBa mu tip 7, ma adia + Bheimer, tumori e 5i FO
traumatisme e )an) ioni or *aBa i. !u te *o i medica e 5i neuro o)ice se pot preBenta cu de iruri <#a*e u FAJ=. Sedii e ce e mai frecvente a e eBiuni or sunt )an) ionii *aBa i 5i sistemu im*ic. *. T'%-'rare 3&i2$ti6: i1d'&: de &'-&ta1e, 6' de%ir'ri. -2ist7 pro*a*i itatea ca into2ica6ia cu simpatomimetice, de e2., amfetamine, mari>uana sau evodopa <Larodopa=, s7 conduc7 a simptome de irante. 0. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate 3ara1$id:. Lipsesc de iruri e adev7rate, de5i pot s7 e2iste idei preva ente a )rani6a cu de iru . Pacien6ii sunt predispu5i a tu *urare de irant7. A. S62i@$>re1ia 3ara1$id:. -ste mai pro*a*i s7 se manifeste cu ha ucina6ii auditive intense, deteriorare a persona it76ii 5i pertur*7ri mai mari a e func6ion7rii 4n ro . 1;rsta a de*ut tinde s7 fie mai mic7 4n schiBofrenie dec;t 4n tu *urarea de irant7. De iruri e sunt mai *iBare 1. /. T'%-'rarea de3re&i?: 7aM$r:. .o navii depresivi pot s7 ai*7 de iruri paranoide secundare tu *ur7rii depresive ma>ore, dar simptome e dispoBi6iona e 5i caracteristici e asociate <de e2., simptome e ve)etative, istoricu fami ia poBitiv 5i r7spunsu a antidepresive= ocup7 o poBi6ie c inic7 important7. 5. T'%-'rarea -i3$%ar: I. .o navii maniaca i pot s7 preBinte de iruri )randioase sau paranoide, dar acestea sunt evident secundare tu *ur7rii dispoBi6iona e primare 5i proeminente" se asociaB7 cu caracteristici cum ar fi dispoBi6ia euforic7 5i a*i 7, istoricu fami ia poBitiv 5i r7spunsu a itiu. #+.-LUL FA: CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DELIRANT
+. De iruri ne*iBare <care imp ic7 situa6ii care se 4nt; nesc 4n via6a rea 7, cum ar fi aceea de a fi urm7rit, otr7vit, infectat, iu*it de a distan67, sau 4n5e at de so6Kso6ie sau iu*itKiu*it7, sau de a avea o *oa 7= cu durat7 de ce pu6in o un7. .. Criteriu + pentru schiBofrenie nu a fost 4ndep init niciodat7. N$t:; $a ucina6ii e tacti e 5i o factive pot s7 fie preBente 4n #u *urarea De irant7, dac7 sunt e)ate de tema de irant7. C. Cu e2cep6ia impactu ui de iru ui <de iruri or= sau a ramifica6ii or acestui impact, func6ionarea nu este deteriorat7 marcat iar comportamentu nu este evident ciudat sau *iBar. D. Dac7 au survenit episoade dispoBi6iona e 4n para e cu de iruri e, durata or tota 7 a fost scurt7 4n compara6ie cu durata perioade or de irante. -. #u *urarea nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament= sau a e unei condi6ii medica e )enera e. Specifica0i tipu <urm7toare e tipuri se determin7 pe *aBa temei de irante predominante=3 Ti3 er$t$7a1ia6; de iruri potrivit c7rora o a t7 persoan7, de o*icei cu statut superior /, sAa 4ndr7)ostit de *o nav. Ti3 8ra1di$&; de iruri de inf a6ionare a va orii, puterii, cunoa5terii, identit76ii sau de iruri de re a6ie specia 7 cu un persona> re i)ios sau cu o persona itate cunoscut7. Ti3 de 8e%$@ie; de iruri c7 parteneru se2ua a pacientu uiKpacientei 4i este infide Kinfide 7. Ti3 3er&e6't$r; de iruri c7 persoana <sau cineva apropiat persoanei= este tratat r7uvoitor 4ntrAun fe oarecare. Ti3 &$7ati6; de iruri c7 persoana are un anumit defect fiBic sau o anumit7 condi6ie medica 7 )enera 7. Ti3 7iFt; de iruri caracteristice pentru mai mu t dec;t unu din tipuri e de mai sus, dar f7r7 ca vreuna din teme s7 predomine. Ti3 1e&3e6i>i6at.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL FAI CARACTERISTICI EPIDEMIOLO!ICE ALE TULBURRII DELIRANTE &nciden67 a H,OA:,H Preva en67 a /IA:H 1;rsta a de*ut < imite= 1NANH <4n medie, :IAIJ ani= #ipu de de*ut +cut sau treptat 'aportu 4ntre se2e Ceva mai frecvent7 a femei Pro)nostic Ce mai *un 4n caBu de*utu ui precoce, acut Caracteristici asociate 17duvia, ce i*atu adesea preBente, istoric de a*uB de su*stan6e, traumatismu cere*ra nu este rar. a Cifre e de inciden67 5i preva en67 repreBint7 caBuri a 1HH.HHH popu a6ie. +daptat dup7 %end er %S. Demo)raphy of paranoid psychosis <de usiona disorder=. Arch Aen $s3chiatr3 1FN/" :F3NFH, cu permisiune.
#+.-LUL FAJ
1 /
Qi nu sunt dec;t relati! sistematiBate <4n compara6ie cu ce e a te su*tipuri de schiBofrenie=. Ln compara6ie cu statutu pacientu ui. FN
CONDI=II MEDICALE KI NEUROLO!ICE CARE SE POT PREZENTA CU DELIRURI

#u *ur7ri a e )an) ioni or *aBa i A *oa a Parkinson, *oa a $untin)ton St7ri de deficit A .1/, fo at, tiamin7, niacin7. De irium Demen67 A *oa a + Bheimer, *oa a Pick -ndocrinopatii A suprarena e, tiroid7, paratiroide Pato o)ia sistemu ui im*ic A epi epsie, *o i cere*roAvascu are, tumori &nduse de su*stan6e A amfetamine, medicamente antico iner)ice, antidepresive, antihipertensive, antitu*ercu oase, a)en6i antiparkinsonieni, cimetidin7, cocain7, disu firam <+nta*use=, ha ucino)ene Sistemice A encefa opatie hepatic7, hiperca cemie, hipo) icemie, porfirie, uremie.
I. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. #u *urarea tinde s7 fie cronic7 5i neremitent7 a :HAJH[ din *o navi. '7spunsu a farmacoterapie este mai pu6in satisf7c7tor dec;t 4n caBu *o navi or cu tu *ur7ri de irante asociate cu schiBofrenia sau cu tu *ur7ri e dispoBi6iona e. Psihoterapia este difici 7 din cauBa ipsei de 4ncredere. J. Trata7e1t. Pacien6ii nu intr7 vo untar 4n terapie dec;t rareori" de ce e mai mu te ori sunt adu5i de prietenii sau rude e 4n)ri>orate. Sta*i irea re a6iei este difici 7" motiva6ia osti it76ii *o navu ui este frica. Succesu psihoterapiei 4i poate da pacientu ui posi*i itatea s7 45i ame ioreBe adaptarea socia 7, 4n pofida de iru ui persistent. ,. S3ita%i@area. Spita iBarea este necesar7 dac7 *o navu este incapa*i s7 45i contro eBe impu siuni e de sinucidere sau omucidere" dac7 e2ist7 modific7ri comportamenta e e2treme <de e2., refuBu de a m;nca din cauBa unui de ir de otr7vire a hranei=" sau dac7 este necesar7 o investi)are medica 7 cuprinB7toare. *. P&i2$>ar7a6$tera3ia. .o navii tind s7 refuBe medica6ia, din cauBa suspicioBit76ii. Pacien6ii cu a)ita6ie marcat7 pot s7 necesite medica6ie antipsihotic7 intramuscu ar7. Ln restu caBuri or, se pot 4ncerca antipsihotice ora e. #u *urarea de irant7 poate s7 r7spund7 preferen6ia a pimoBid <(rap=. Pacien6ii de iran6i preBint7 o pro*a*i itate mai mare de a reac6iona prin idei de irante a efecte e secundare a e medica6iei" 4n consecin67, se recomand7 cre5terea foarte treptat7 a doBe or, pentru a diminua posi*i itatea manifest7rii unor efecte adverse pertur*atoare. Ln caBu depresii or severe pot s7 fie uti e antidepresive e. &nhi*itorii se ectivi ai recapt7rii serotoninei pot fi uti i 4n tipu somatic. 0. P&i2$tera3ia; DaN'ri <i N'N'ri a. N' ne)a6i 5i discuta6i 4n contradictoriu de iruri e pacientu ui. De iru poate s7 se fi2eBe 4nc7 5i mai profund dac7 pacientu consider7 c7 tre*uie s7 5iA apere. *. N' v7 preface6i c7 crede6i c7 de iru este adev7rat, pentru c7 c inicianu tre*uie s7 repreBinte rea itatea pentru *o nav. #otu5i, da, ascu ta6i pacientu atunci c;nd 45i e2prim7 4n)ri>or7ri e e)ate de de ir 5i 4ncerca6i s7 4n6e e)e6i ce ar putea repreBenta de iru , anume A 4n termenii stimei de sine a *o navu ui. c. Da, r7spunde6i cu 4n6e e)ere a faptu c7 de iru este pertur*ator 5i intruBiv pentru via6a *o navu ui 5i oferi6iAv7 s7 a>uta6i pacientu s7 )7seasc7 moduri de a tr7i mai conforta*i 4mpreun7 cu de iru . d. Da, 4n6e e)e6i c7 sistemu de irant poate s7 fie un mi> oc de a face fa67 unor profunde sim67minte de ru5ine 5i inadecvare 5i c7 *o navu poate s7 fie hipersensi*i a orice >i)niri sau condescenden6e ima)inate. e. Da, fi6i direct 5i onest 4n toate interac6iuni e cu pacientu , pentru c7 ace5ti *o navi sunt hipervi)i en6i fa67 de 4n5e 7torie sau nesinceritate. -2p ica6i efecte e adverse a e medica6iei 5i motivu pentru care prescrie6i medica6ie <de e2., pentru an2ietate, irita*i itate, insomnie, anore2ie=" fi6i fia*i 5i punctua 4n privin6a consu ta6ii or pro)ramate cu anticipa6ie" p anifica6i 4nt; niri re)u ate. f. Da, e2amina6i ce stresuri sau e2perien6e particu are au dec an5at prima apari6ie a de iru ui 5i 4ncerca6i s7 4n6e e)e6i de ce au condus a sentimente e de ru5ine sau inadecvare a e *o navu ui. Ln6e e)e6i c7 a te stresuri sau e2perien6e asem7n7toare din via6a *o navu ui pot s7 e2acer*eBe simptome e de irante. +>uta6i pacientu s7 45i deBvo te mi> oace a ternative de r7spuns a situa6ii e stresante. . T'%-'rarea 3&i2$ti6: &6'rt: A. De>i1iie. Simptome care dureaB7 mai pu6in de o un7 5i care urmeaB7 unui stres evident din via6a pacientu ui. #+.-LUL FAG CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE PSIHOTIC SCURT
+. PreBen6a unuia <sau a mai mu tora= din urm7toare simptome3 <1= de iruri </= ha ucina6ii <:= vor*ire deBor)aniBat7 <de e2., frecvente deraieri sau incoeren67= N$t:; + nu se inc ude simptomu dac7 e constituie un patern de r7spuns sus6inut cu tura . .. Durata unui episod a tu *ur7rii este de ce pu6in o Bi, dareste mai scurt7 de o un7, cu revenirea comp et7, 4n ce e din urm7, a nive u de func6ionare premor*id. C. #u *urarea nu este e2p icat7 mai *ine de o tu *urare dispoBi6iona 7 cu e emente psihotice, de o tu *urare schiBoafectiv7 sau de schiBofrenie 5i nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB sau un medicament= sau a e unei
FF
condi6ii medica e )enera e. Specifica0i 3 C' &tre&$r B&tre&$riC i73$rta1i <psihoB7 reactiv7 scurt7=3 dac7 simptome e survin a scurt timp dup7 5i, aparent, ca r7spuns a evenimente care, iBo at sau 4mpreun7, ar fi puternic stresante pentru aproape oricine sAar )7si 4n circumstan6e simi are 4n cu tura persoanei respective. E:r: &tre&$r B&tre&$riC i73$rta1i; dac7 simptome e psihotice nu survin a scurt timp dup7 sau, aparent, nu constituie un r7spuns a evenimente care, iBo at sau 4mpreun7, ar fi puternic stresante pentru aproape oricine sAar )7si 4n circumstan6e simi are 4n cu tura persoanei respective. C' de-'t 3$&tN3art'7; dac7 de*utu se produce 4n decurs de I s7pt7m;ni postApartum.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u FAG. Simi are cu ce e a e a tor tu *ur7ri psihotice, dar cu accentuarea caracteru ui tranBitoriu 5i a*i , a confuBiei, deBorient7rii 5i simptome or afective. C. E3ide7i$%$8ie. Nu sunt disponi*i e date definitive. -ste mai frecvent7 a persoane e cu tu *ur7ri de persona itate pree2istente sau care au fost e2puse anterior unor stresori ma>ori, cum ar fi deBastre e sau modific7ri e cu tura e dramatice. D. Eti$%$8ie. Ln fami ii e acestor *o navi sunt mai frecvente tu *ur7ri e dispoBi6iona e. Stresu psihosocia dec an5eaB7 episodu psihotic. PsihoBa este 4n6e eas7 drept r7spunsu defensiv a unei persoane care dispune de mecanisme de a face fa67 <coping= necorespunB7toare. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. #re*uie e2c use cauBe e medica e, 4n specia A into2ica6ia cu dro)uri 5i sevra>u . #re*uie uate 4n considerare 5i tu *ur7ri e comi6ia e. #re*uie e2c use tu *ur7ri e factice, simu area, schiBofrenia, tu *ur7ri e dispoBi6iona e 5i episoade e psihotice tranBitorii asociate cu tu *ur7ri e de persona itate *order ine 5i schiBotipa e. E. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. 1eBi #a*e u FAO. H. Trata7e1t. Poate s7 fie necesar7 spita iBarea pe termen scurt" medica6ia antipsihotic7 poate s7 nu fie necesar7, pentru c7 adeseori simptome e se reBo v7 de a sine foarte repede. Dac7 medica6ia este necesar7, se va fo osi doBa cea mai mic7 posi*i 5i se va 4ntrerupe c;t mai cur;nd posi*i . Psihoterapia este e2trem de important7, pentru a atin)e natura 5i semnifica6ia stresu ui socia specific care a dec an5at episodu psihotic. .o navii tre*uie s7 45i construiasc7 mi> oace de coping mai adaptative 5i mai pu6in devastatoare pentru a face fa67 viitoare or stresuri. I. T'%-'rarea 3&i2$ti6: i1d'&: B6$7'1i6at:C DShared ps3chotic disorderE A. De>i1iie. Sistem de irant 4mp7rt75it de <comun pentru= dou7 sau mai mu te persoane" denumit7 anterior tu *urare paranoid7 indus7 5i folie ? deu5 . B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. De iruri e de persecu6ie sunt ce e mai frecvente iar e ementu c inic de *aB7 este sus6inerea 5i acceptarea oar*7 a de iruri or respective de c7tre dou7 persoane. Pot s7 fie preBente ?pacturi@ de sinucidere sau omucidere. C. E3ide7i$%$8ie. #u *urarea este rar7" se 4nt; ne5te mai frecvent a femei 5i a persoane cu diBa*i it76i fiBice care e fac dependente de o a t7 persoan7. Ln FJ[ din caBuri sunt imp ica6i mem*ri ai fami iei, de o*icei A dou7 surori. D. Eti$%$8ie. CauBa este 4n primu r;nd psiho o)ic7" totu5i, este posi*i 7 5i o inf uen67 )enetic7, pentru c7 de ce e mai mu te ori tu *urarea afecteaB7 mem*ri ai unei ace eia5i fami ii. Cami ii e persoane or cu aceast7 tu *urare sunt e2puse riscu ui de schiBofrenie. Cactorii psiho o)ici sau psihosocia i inc ud o re a6ie iBo at7 din punct de vedere socia , 4n care o persoan7 este su*misiv7 5i dependent7, iar cea a t7 este dominant7 5i de6ine un sistem psihotic Dde irantE constituit. E. Ea6t$ri 3&i2$di1a7i6i. Persona itatea psihotic7 dominant7 p7streaB7 un anumit contact cu rea itatea prin intermediu persoanei su*misive, 4n timp ce persona itatea su*misiv7 caut7 cu disperare 4n)ri>iri e 5i acceptarea persoanei dominante. Cei doi parteneri au, adeseori, o re a6ie intens am*iva ent7. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. La parteneru su*misiv se vor e2c ude tu *ur7ri e de persona itate, simu area 5i tu *ur7ri e factice. Lntotdeauna tre*uie uate 4n considerare cauBe e or)anice. !. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. 'ate e de recuperare variaB73 uneori se situeaB7 a va ori reduse, de 1HAIH[. #radi6iona , parteneru su*misiv tre*uie separat de parteneru dominant, psihotic, reBu tatu idea fiind diminuarea rapid7 a simptome or psihotice a e primu ui. Dac7 simptome e nu se remit, este posi*i ca persoana su*misiv7 s7 4ndep ineasc7 ea 4ns75i criterii e de dia)nostic pentru o a t7 tu *urare psihotic7, cum ar fi schiBofrenia sau tu *urarea de irant7. H. Trata7e1t. Se vor desp7r6i persoane e 4n cauB7 iar parteneru mai su*misiv, dependent, va fi a>utat s7A5i deBvo te a te mi> oace de suport, ca s7 compenseBe pierderea re a6iei. !edica6ia antipsihotic7 este *enefic7 am*e e persoane. II. P&i2$@a 3$&tN3art'7 A. De>i1iie. Sindrom care survine dup7 na5terea unui copi 5i care se caracteriBeaB7 prin depresie sever7 5i de iruri severe. !a>oritatea date or su)ereaB7 o e)7tur7 apropiat7 4ntre psihoBa postApartum 5i tu *ur7ri e dispoBi6iona e. B. Dia81$&ti6, &e71e oritatea caBuri or survin a / p;n7 a : Bi e postApartum. +cuBe e ini6ia e de insomnie, ne ini5te 5i a*i itate emo6iona 7 pro)reseaB7 c7tre confuBie, ira6iona itate, de iruri 5i preocup7ri o*sesive e)ate de nouAn7scut. Sunt caracteristice idei e de a face r7u copi u ui sau propriei persoane. C. E3ide7i$%$8ie. +pare dup7 1A/ din 1HHH de na5teri. !a>oritatea episoade or apar a primipare. 1HH
D. Eti$%$8ie. De o*icei este secundar7 unei *o i minta e su*iacente <de e2., schiBofrenia, tu *urarea *ipo ar7=. ,. Poate s7 ai*7 o contri*u6ie modificarea *rusc7 a nive uri or hormona e, 4n urma parturi6iei. *. Conf icte e psihodinamice e)ate de maternitate A sarcina nedorit7, ?captivitatea@ 4ntrAun maria> nefericit, teama de 4ndatoriri e de mam7. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia% ,. PTri&teea 3$&t1ata%:Q. Dup7 na5tere, ma>oritatea femei or resimt a*i itate emo6iona 7. Dispare spontan. Nu apar doveBi de );ndire psihotic7. *. T'%-'rarea di&3$@ii$1a%: i1d'&: de &'-&ta1e. Depresia care se asociaB7 cu st7ri e postAanesteBice, cum ar fi depresia consecutiv7 opera6ii or ceBariene sau ana )eBiei <somn crepuscu ar= cu scopo amin7Ameperidin7 <Demero =. 0. T'%-'rarea 3&i2$ti6: dat$rat: '1ei 6$1diii 7edi6a%e 8e1era%e. Se vor e2c ude infec6ii e, deBechi i*re e hormona e <de e2., hipotiroidism=, encefa opatia asociat7 cu to2emia )ravidic7, preec ampsia. E. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. Ln caBuri e netratate, riscu de infanticid sau suicid <sau am*e e= este ridicat. 'e6eaua fami ia 7 suportiv7, persona itatea premor*id7 favora*i 7 5i tratamentu adecvat se asociaB7 cu pro)nostic *un p;n7 a e2ce ent. !. Trata7e1t. Precau6ii fa67 de posi*i itatea sinuciderii, 4n preBen6a idea6iei auto itice. Dac7 sunt preBente de iruri sau dac7 e2ist7 rumina6ii 4n e)7tur7 cu s7n7tatea copi u ui, nouAn7scutu nu va fi 7sat sin)ur cu pacienta. ,. Ear7a6$%$8i6. !edica6ia pentru simptome e primare3 antidepresive pentru idea6ia suicidar7 5i depresie" a)en6i antian2io5i pentru a)ita6ie, insomnie <de e2., oraBepam A +tivan H,J m) a fiecare IAG ore=" itiu pentru comportamentu maniaca " a)en6i antipsihotici pentru de iruri <de e2., ha operido H,J m) a fiecare G ore=. *. P&i2$%$8i6. Psihoterapie, at;t individua 7 c;t 5i marita 7, pentru ucru cu conf icte e intrapsihice sau interpersona e. -2ternarea mamei 5i a copi u ui va fi uat7 4n considerare numai dup7 succesu demersuri or de )7sire a unei persoane pentru a>utor )ospod7resc temporar, spre a reduce stresuri e de mediu asociate cu 4n)ri>irea nouAn7scutu ui. III. T'%-'rare 3&i2$ti6: 1e&3e6i>i6at: L1 a%t 7$d BNAMC A. De>i1iie. .o navi a c7ror preBentare psihotic7 nu 4ndep ine5te criterii e de dia)nostic pentru nici o tu *urare psihotic7 definit7" este cunoscut7, de asemenea, 5i ca psihoz atipic( B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u FAN. +ceast7 cate)orie dia)nostic7 inc ude tu *ur7ri care preBint7 diferite caracteristici psihotice <de e2., de iruri, ha ucina6ii, s 7*ire a asocia6ii or, comportamente catatonice=, dar care nu pot fi de imitate 4n cadru nici unei tu *ur7ri specifice. #u *ur7ri e pot s7 inc ud7 psihoBe postApartum 5i sindroame rare sau e2otice <de e2., sindroame specifice e)ate de o anumit7 cu tur7=. #+.-LUL FAN CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE PSIHOTIC NESPECIEICAT HN ALT MOD
+ceast7 cate)orie inc ude simptomato o)ie psihotic7 <de iruri, ha ucina6ii, vor*ire deBor)aniBat7, comportament intens deBor)aniBat sau catatonic= 4n e)7tur7 cu care informa6ia e2istent7 este inadecvat7 pentru e a*orarea unui dia)nostic specific sau 4n e)7tur7 cu care e2ist7 informa6ii contradictorii, sau tu *ur7ri cu simptome psihotice care nu 4ndep inesc criterii e pentru nici o tu *urare psihotic7 specific7. -2emp e e inc ud3 1. PsihoBe postApartum care nu 4ndep inesc criterii e pentru tu *urare de dispoBi6ie cu e emente psihotice, tu *urare psihotic7 scurt7, tu *urare psihotic7 datorat7 unei condi6ii medica e )enera e sau tu *urare psihotic7 indus7 de su*stan6e. /. Simptome psihotice care au durat mai pu6in de o un7, dar care 4nc7 nu sAau remis, astfe c7 nu se 4ndep inesc criterii e pentru tu *urare psihotic7 scurt7. :. $a ucina6ii auditive persistente, 4n a*sen6a oric7ror a te e emente. I. De iruri ne*iBare persistente, cu perioade de episoade dispoBi6iona e suprapuse care au fost preBente deAa un)u unei perioade su*stan6ia e a simptomato o)iei de irante. J. Situa6ii 4n care c inicianu a conchis c7 este preBent7 o tu *urare psihotic7, dar nu poate s7 sta*i easc7 dac7 aceasta este primar7, datorat7 unei condi6ii medica e )enera e sau indus7 de su*stan6e.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. ,. P&i2$@: a't$&6$3i6:. PsihoB7 ha ucinatorie rar7, 4n cursu c7reia pacientu vede o fantom7 sau spectru a propriu ui s7u corp. De o*icei este de ori)ine psiho)en7, dar tre*uie uat7 4n considerare 5i o eBiune iritativ7 a o*u ui temporoAparieta . '7spunde a reasi)ur7ri 5i medica6ie antipsihotic7. *. Si1dr$7'% Ca38ra&. De iru c7 persoane e din >ur nu sunt e e, ce e rea e, ci du* mri care 4 imit7 pe *o nav sau impostori DsosniE care imit7 pe a tcineva. Poate s7 apar7 4n cadru schiBofreniei 5i a disfunc6iei cere*ra e. Se trateaB7 cu medica6ie antipsihotic7. Psihoterapia este uti 7 pentru 4n6e e)erea dinamicii convin)erii de irante <de e2., ne4ncrederea 4n anumite persoane rea e din mediu=. 0. Si1dr$7'% C$tard. De iruri nihi iste <de e2., nimic nu mai e2ist7, corpu sAa deBinte)rat, vine sf;r5itu umii= 1. De
1
C asic, sindromu Cotard se caracteriBeaB7 prin de ir de ne)a6ie <de e2., or)ane e interne nu mai func6ioneaB7, au putreBit, au 1H1
o*icei apare 4n cadru schiBofreniei sau a tu *ur7rii *ipo are severe. Poate s7 constituie un semn precoce a *o ii + Bheimer. Poate s7 r7spund7 a medica6ia antipsihotic7 sau antidepresiv7. ID. Si1dr$a7e %e8ate de 6'%t'r: 1eBi #a*e u FAF. #+.-LUL FAF SINDROAME LE!ATE DE CULTUR
Dia81$&ti6'% +mok .ouffae da irante .rain fa) <o*osea 7 a creieru ui= .u imia nervosa Co era -mpacho 0risi siknis $iA,a itck %oro Latah =ara &a' 6'%t'ra +sia de sudAest, !a aeBia Cran6a +frica su*Asaharian7 +merica de nord &ndienii !aya <0uatema a= +mericanii me2icani 5i cu*aneBi !iskito din Nicara)ua &ndienii americani !ohave +sia +sia de sudAest, !a aeBia, .antu din +frica, +inu din Maponia !editeranean7 Costa 'ica 5i +merica Latin7 Spania, 0ermania -schimo5ii din nordu 0roen andei Scandinavia Maponia +merica Latin7 #rinidad Maponia &nui6i +mericani nativi <+ )onkin= Cara6teri&ti6i Cu)7 *rusc7, inc uB;nd de o*icei omucidere 5i sinucidere" apare a *7r*a6i" se termin7 prin epuiBare 5i amneBie. PsihoB7 tranBitorie cu e emente de trans7 sau st7ri onirice. Cefa ee, a)noBie, o*osea 7 cronic7, dificu t76i viBua e, an2ietate, a studen6iKe evi de se2 mascu in. -pisoade de hiperfa)ie compu siv7 <food binges=, v7rs7turi autoAinduse" poate s7 se asocieBe cu depresie, anore2ie nervoas7 sau a*uB de su*stan6e. CriBe de nervi <temper tantrums=, iB*ucniri vio ente, inspira6ii B)omotoase Dca 4ntrAo sperietur7E, stupoare, ha ucina6ii, de iruri. &ncapacitatea de a di)era 5i e imina a imente recent in)erate. Cefa ee, an2ietate, m;nie, fu)7 f7r7 6int7. +nore2ie nervoas7, insomnie, depresie, sinucidere, asociate cu separarea nedorit7 de o persoan7 iu*it7. #eama c7 penisu se va retra)e 4n a*domen, cauB;nd moartea. 'eac6ie de o*edien67 automat7 cu ecopra2ie 5i eco a ie, precipitat7 de un stimu *rusc minim" apare a femei" se nume5te 5i reac0ie de sperietur%tresrire Dstartle reactionE. 17rs7turi, fe*r7, somn ne ini5tit, cauBate de deochi. Cefa ee, insomnie, anore2ie, frici, m;nie, diaree, disperare. #u *urare paranoid7 ce apare 4n perioada de mi> oc a vie6ii" este distinct7 fa67 de schiBofrenie, dar poate avea e emente de a schiBofrenie 5i paranoia. +mestec de an2ietate 5i depresie, confuBie, depersona iBare, derea iBare" apare 4n specia a femei" se termin7 prin somn stuporos 5i amneBie. PsihoB7 precipitat7 de stres psihosocia " de*ut *rusc cu pro)nostic *un, persona itate premor*id7 intact7. Sindrom cu o*sesii, perfec6ionism, am*iva en67, retra)ere socia 7, neurastenie 5i hipocondrie. +n2ietate sever7, ne ini5te, fric7 de ma)ie nea)r7 5i deochi. Depresie a *7r*a6ii a*andona6i de neveste" risc ridicat de sinucidere. +n2ietate, fric7 de re>ec6ie, 4nro5ire u5oar7, fric7 de contact prin privire, preocupare cu mirosu corpu ui. Para iBie asociat7 cu st7ri mar)ina e de somn, 4nso6ite de a)ita6ie, an2ietate, ha ucina6ii. Crica de a fi transformat 4ntrAun cani*a prin posesiunea de c7tre un monstru supranatura numit windi)o.
!a de o>o Nervios Parafrenie de invo u6ie Pi* okto <&steria arctic7, pi* oktoW= PsihoB7 reactiv7 Shinkeishitsu Susto #a*anka #ai>inA%yofusho UWamairineW ,ihti)o sau windi)o
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito veBi (ther Psychotic Disorders, Ch 1:, p 1/:/, 4n C#PK1&&.
disp7rut=, de enormitate 5i de imorta itate <pentru a putea suferi ve5nic=" este caracteristic pentru depresia )rav7. 1H/
1H. #u *ur7ri e dispoBi6iei

I. I1tr$d'6ere 8e1era%: Dispozi0ia se define5te ca un ton emo6iona pervaBiv care inf uen6eaB7 profund punctu de vedere 5i percep6ia de sine, a a tora 5i a mediu ui 4n )enera . #u *ur7ri e dispoBi6iei sunt condi6ii frecvente, poten6ia eta e 5i foarte trata*i e, 4n care pacien6ii resimt dispoBi6ii anorma de crescute sau sc7Bute. +norma it76i e dispoBi6iei se 4nso6esc de mu tip e semne 5i simptome care afecteaB7 aproape toate domenii e de func6ionare. Simptome e ve)etative inc ud modific7ri a e somnu ui, poftei de m;ncare, i*idou ui 5i ener)iei. #u *ur7ri e dispoBi6iei inc ud tu *ur7ri e depresive ma>ore, tu *ur7ri e *ipo are <& 5i &&=, tu *urarea distimic7, tu *urarea cic otimic7, tu *ur7ri e dispoBi6iei datorate unei condi6ii medica e )enera e, tu *urarea dispoBi6iei indus7 de su*stan6e 5i cate)orii e )enera e a e tu *ur7ri or depresive 5i *ipo are nespecificate 4n a t mod. Pro)rese e din domeniu tratamentu ui inc ud o )am7 din ce 4n ce mai ar)7 de a)en6i farmaco o)ici, o mai mare 4n6e e)ere a necesit76ii interven6ii or com*inate A *io o)ice 5i psihosocia e A recunoa5terea naturii adeseori cronice a acestor tu *ur7ri 5i a importan6ei tratamente or de 4ntre6inere pe termen un). II. Dia81$&ti6, &e71e $r7aii $-i1'te di1 i&t$ri6 a. DispoBi6ie depresiv7 A sentimentu su*iectiv de triste6e, de a i se fi?scufundat cor7*ii e@ sau de ?inim7 a *astr7@ pentru o perioad7 pre un)it7 de timp. *. +nhedonie A incapacitatea de a resim6i p 7cere. c. 'etra)ere socia 7. d. Lipsa motiva6iei, to eran67 a frustrare redus7. e. Semne ve)etative. <1= Pierderea i*idou ui. </= Sc7dere 4n )reutate 5i anore2ie. <:= Cre5tere 4n )reutate 5i hiperfa)ie. <I= Nive sc7But a ener)iei" fati)a*i itate. <J= #u *ur7ri menstrua e. <G= #reBiri matina e <insomnie termina 7 Dfina 7, de treBireE=" apro2imativ OJ[ din pacien6ii depresivi au tu *ur7ri de somn A fie insomnie, fie hipersomnie. <O= 1aria6ie diurn7 <circadian7= a dispoBi6iei <simptome e sunt mai intense diminea6a=. f. Constipa6ie. ). Usc7ciunea )urii. h. Cefa ee. *. Date $-i1'te di1 eFa7i1area &t:rii 7i1ta%e 3re@e1te a. A&3e6t'% e6t N constric6ionat sau a*i . 6. Di&3$@iie A deprimat7, iritat7, frustrat7, trist7. d. $r-ire A spontaneitate redus7 sau a*sent7, monosi a*ic7, pauBe un)i, voce s a*7, ipsit7 de for67, monoton7. e. C$1i1't'% 891dirii A idea6ia suicidar7 afecteaB7 GH[ din pacien6ii depresivi iar 1J[ 4ncearc7 s7 se sinucid7" rumina6ii o*sesive" sentimente atotcuprinB7toare DpervaBiveE de ips7 de speran67, de ips7 de va oare, de vinov76ie" preocup7ri somatice" indeciBie" s7r7cie a con6inutu ui );ndirii 5i s7r7cie a vor*irii" ha ucina6ii 5i de iruri con)ruente cu dispoBi6ia. >. C$81iie A distracti*i itate, dificu t76i de concentrare, acuBe de memorie, aparent7 deBorientare" poate fi a terat7 );ndirea a*stract7. 8. Criti6a -$%ii <i M'de6ata A sunt modificate din cauBa distorsiuni or co)nitive 4n sensu deva oriB7rii persona e 1. 0. E%e7e1te a&$6iate a. +cuBe e somatice pot s7 mascheBe depresia A 4n specia ce e cardiace, )astroAintestina e, )enitoAurinare" durerea om*ar7 >oas7, a te acuBe ortopedice. -. Con6inutu de iruri or 5i ha ucina6ii or, atunci c;nd acestea sunt preBente, tinde s7 fie con)ruent cu dispoBi6ia depresiv7" ce e mai frecvente sunt de iruri e de vinov76ie, s7r7cie 5i persecu6ie meritat7, precum 5i de iruri e somatice 5i nihi iste <sf;r5itu umii=. De iruri e incon)ruente cu dispoBi6ia sunt ace ea a c7ror con6inut nu are o re a6ie aparent7 cu dispoBi6ia predominant7, cum ar fi de iruri e de inser6ie, transmitere 5i contro a );nduri or sau de iruri e de contro sau de persecu6ie f7r7 e)7tur7 cu teme e depresive.
1
Pacientu 45i poate privi *oa a ca pe o pedeaps7 meritat7" frecvent, se consider7 incura*i . Convin)erea de a suferi de o *oa 7 somatic7 sau i)norarea caracteru ui pato o)ic <5i a trata*i it76ii= condi6iei nu sunt componente o* i)atorii a e sindromu ui depresiv, depinB;nd 5i de nive u de cu tur7 psiho o)ic7 5i a s7n7t76ii. 1H:
A. E%e7e1te 6' &3e6i>i6itate de ?9r&t:. Depresia se poate preBenta diferit a diferite v;rste. a. Pre3'-ertar A acuBe somatice, a)ita6ie, ha ucina6ii auditive <o sin)ur7 voce=, tu *ur7ri an2ioase 5i fo*ii. -. Ad$%e&6e1: A a*uB de su*stan6e, comportament antisocia , ne ini5te, chiu , dificu t76i 5co are, promiscuitate, sensi*i itate crescut7 fa67 de re>ec6ie, i)ien7 precar7. 6. 9r&t1i6i A deficite co)nitive <hipomneBie, deBorientare, confuBie=, pseudodemen67 sau sindromu demen6ia a depresiei, apatie, distracti*i itate. #+.-LUL 1HA1 CRITERIILE DSMNI NTR PENTRU EPISOD DEPRESI MAJOR
+. Cinci <sau mai mu te= din urm7toare e simptome au fost preBente 4n cursu unei aceea5i perioade de / s7pt7m;ni 5i repreBint7 o schim*are fa67 de func6ionarea anterioar7" ce pu6in unu dintre simptome este <1= dispoBi6ia depresiv7 sau </= pierderea interesu ui 5i p 7cerii. N$t:; Nu se vor inc ude simptome e care se datoreaB7 c ar unei condi6ii medica e )enera e 5i nici de iruri e sau ha ucina6ii e incon)ruente cu dispoBi6ia. <1= DispoBi6ie deprimat7 4n cea mai mare parte a Bi ei, aproape 4n fiecare Bi, indicat7 fie de re atarea su*iectiv7 <de e2., se simte trist sau ?)o @=, fie de o*serva6ii e f7cute de c7tre a 6ii <de e2., pare 4nfrico5at<7==. N$t:; La copii 5i ado escen6i dispoBi6ia poate s7 fie irita*i 7. </= &nteres sau p 7cere marcat diminuate fa67 de toate, sau aproape toate, activit76i e, 4n cea mai mare parte a Bi ei, aproape 4n fiecare Bi <indicate fie de re atarea su*iectiv7, fie de o*serva6ii e f7cute de a 6ii=. <:= Pierdere 4n )reutate semnificativ7, f7r7 s7 6in7 un re)im de s 7*ire, sau cre5tere 4n )reutate <de e2., o modificare cu mai mu t de J[ a )reut76ii corpora e 4ntrAo un7= sau descre5tere ori cre5tere a apetitu ui aproape 4n fiecare Bi. N$t:; La copii se va ua 4n considerare a*sen6a c;5ti)u ui 4n )reutate e2pectat. <I= &nsomnie sau hipersomnie aproape 4n fiecare Bi. <J= +)ita6ie sau inhi*i6ie psihomotorie aproape 4n fiecare Bi <o*serva*i 7 de a 6ii, 5i nu simp e e senBa6ii su*iective de ne ini5te sau entoare=. <G= (*osea 7 sau pierdere a ener)iei aproape 4n fiecare Bi. <O= Sim67minte de deva oriBare sau de vinov76ie e2cesiv7 sau inadecvat7 <care poate s7 fie de irant7= aproape 4n fiecare Bi <nu doar autoA repro5uri sau vinov76ie e)ate de faptu de a fi *o nav=. <N= Capacitate de );ndire sau concentrare diminuat7 sau indeciBie, aproape 4n fiecare Bi <fie prin re at7ri e su*iective, fie o*servate de a 6ii=. <F= &dei recurente de moarte <nu doar frica de moarte=, idea6ie suicidar7 recurent7 f7r7 un p an specific sau tentativ7 de sinucidere ori p an specific de sinucidere. .. Simptome e nu 4ndep inesc criterii e de episod afectiv mi2t. C. Simptome e cauBeaB7 suferin67 semnificativ7 c inic sau a ter7ri socia e, ocupa6iona e sau 4n a te arii importante a e func6ion7rii. D. Simptome e nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament= sau a e unei condi6ii medica e )enera e <de e2., hipotiroidie=. -. Simptome e nu sunt e2p icate mai *ine de do iu A dup7 pierderea unei persoane iu*ite simptome e persist7 pentru mai mu t de / uni sau se caracteriBeaB7 prin deteriorare func6iona 7 marcat7, preocup7ri mor*ide cu deva oriBarea, idea6ie suicidar7, simptome psihotice sau inhi*i6ie psihomotorie.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. B. Ma1ia Be3i&$d'% 7a1ia6a%C. 1eBi #a*e u 1HA/. #+.-LUL 1HA/ CRITERIILE DSMNI NTR PENTRU EPISOD MANIACAL
+. Perioad7 distinct7 de dispoBi6ie ridicat7, e2pansiv7 sau irita*i 7 anorma 7 5i persistent7, cu durata de ce pu6in o s7pt7m;n7 <sau cu orice durat7 dac7 a fost necesar7 spita iBarea=. .. Ln cursu perioadei de pertur*are dispoBi6iona 7, trei <sau mai mu te= din simptome e urm7toare au persistat <patru dac7 dispoBi6ia nu este dec;t irita*i 7= 5i au fost preBente 4ntrAun )rad semnificativ3 <1= stim7 de sine inf a6ionat7 sau )randioBitate. </= nevoie descrescut7 de somn <de e2., se simte odihnit dup7 numai : ore de somn=. <:= mai vor*7re6 ca de o*icei sau presiunea de a vor*i continuu. <I= fu)7 de idei sau senBa6ia su*iectiv7 c7 );nduri e a ear)7. <J= distracti*i itate <aten6ia este atras7 prea u5or de stimu i e2terni neimportan6i sau ire evan6i=. <G= cre5terea activit76i or orientate c7tre un scop <fie socia A a munc7 sau 5coa 7 A fie se2ua = sau a)ita6ie psihomotorie. <O= imp icare e2cesiv7 4n activit76i p 7cute care au poten6ia ridicat de consecin6e ne)ative <de e2. an)a>area 4n serii de cump7r7turi necontro ate, e)7turi se2ua e indiscrete sau investi6ii necu)etate 4n afaceri=. C. Simptome e nu 4ndep inesc criterii e de episod afectiv mi2t. D. #u *urarea dispoBi6iei este suficient de sever7 pentru a cauBa a terarea marcat7 a func6ion7rii ocupa6iona e sau a activit76i or socia e uBua e sau a re a6ii or cu a 6ii, sau pentru a necesita spita iBarea pentru a preveni s7 45i fac7 r7u sie5i sau a tora, sau e2ist7 e emente
1HI
psihotice. -. Simptome e nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament sau a t tratament= sau a e unei condi6ii medica e )enera e <de e2., hipertiroidia=. N$t:; -pisoade e de aspect maniaca cauBate 4n mod c ar de tratamentu somatic antidepresiv <de e2., medica6ie, terapie e ectroconvu sivant7, fototerapie= nu tre*uie uate 4n considerare 4n e a*orarea dia)nosticu ui de tu *urare *ipo ar7 &.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. ,. I1>$r7aii $-i1'te di1 i&t$ri6 a. Comportament deBordonat <deBor)aniBat= 5i deBinhi*at3 <1= Che tuirea e2cesiv7 a *ani or sau >ocuri de noroc e2cesive. </= C7 7torie impu siv7. <:= $iperse2ua itate, promiscuitate. -. -2tinderea e2cesiv7 a activit76i or 5i responsa*i it76i or. 6. #o eran67 a frustrare sc7But7 cu irita*i itate, iB*ucniri de m;nie. d. Semne ve)erative3 <1= Li*ido crescut. </= Sc7dere 4n )reutate, anore2ie. <:= &nsomnie <manifestat7 prin ipsa nevoii de a dormi=. <I= -ner)ie e2cesiv7. *. Date $-i1'te di1 eFa7i1area &t:rii 7i1ta%e 3re@e1te a. Pre@e1tare e2cesiv" inaten6ie fa67 de aspectu persona sau com*ina6ii vestimentare *iBare" intruBiv" distractiv" amenin67tor" hipere2citat. -. A>e6t A a*i , intens <poate avea treceri rapide a depresie=. 6. Di&3$@iie A euforic7, e2pansiv7, irita*i 7, so icitant7 Dpreten6ioas7E, f irtant7. d. $r-ire A presiune D o)oreeE, B)omotoas7, dramatic7, e2a)erat7" poate s7 devin7 incoerent7. e. C$1i1't'% 891dirii A stim7 de sine intens crescut7, )randioBitate, e)ocentrism intens" de iruri 5i A mai pu6in frecvent A ha ucina6ii <tematici con)ruente cu dispoBi6ia A va oare de sine 5i putere inf a6ionat7" ce mai adesea, )randioase 5i paranoide=. #+.-LUL FA: CRITERIILE DSMNI NTR PENTRU SPECIEICATORUL ELEMENTELOR MELANCOLIEORME
Specifica0i1 C' e%e7e1te 7e%a16$%i6e <se poate ap ica episodu ui depresiv ma>or curent sau ce ui mai recent din tu *urarea depresiv7 ma>or7 5i unui episod depresiv ma>or din tu *urarea *ipo ar7 & sau *ipo ar7 &&, numai dac7 acesta este ce mai recent tip de episod dispoBi6iona =. +. (ricare din urm7toare e, 4n cursu perioadei ce ei mai severe a episodu ui curent3 <1= pierderea p 7cerii pentru toate, sau aproape toate, activit76i e. </= ipsa de reactivitate fa67 de stimu i de o*icei p 7cu6i <nu se simte mai *ine, nici m7car temporar, atunci c;nd se 4nt;mp 7 ceva poBitiv=. .. #rei <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= ca itate distinct7 a dispoBi6iei depresive <dispoBi6ia depresiv7 este resim6it7 ca distinct diferit7 de tipu de sim6ire 4n urma mor6ii unei persoane iu*ite=. </= depresia este re)u at mai intens7 4n cursu dimine6ii. <:= treBiri matina e <cu ce pu6in / ore 4naintea orei o*i5nuite de treBire=. <I= marcat7 inhi*i6ie sau a)ita6ie psihomotorie. <J= anore2ie sau pierdere 4n )reutate, semnificative. <G= vinov76ie e2cesiv7 sau inadecvat7.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. >. Pr$6e&e%e de 891dire A fu)7 de idei <dac7 este sever7, poate s7 duc7 a incoeren67=" );nduri care a ear)7, neo o)isme, asocia6ii prin asonan67, circumstan6ia itate, tan)en6ia itate. 8. Se1&$ri'7 A foarte distracti*i , dificu tate de a se concentra" memoria, dac7 *o navu nu este prea distracti*i , este 4n )enera intact7" );ndirea a*stract7 este 4n )enera intact7. 2. Criti6: <i M'de6at: A e2trem de deteriorate" adesea e2ist7 ne)area tota 7 a *o ii 5i incapacitatea de a ua orice fe de deciBii or)aniBate sau ra6iona e. C. T'%-'r:ri%e de3re&i?e
1HJ
,. T'%-'rarea de3re&i?: 7aM$r:. <cunoscut7 5i ca depresie unipolar7 5i tulburare unipolar =. #u *urare depresiv7 episodic7 sever7. Simptome e tre*uie s7 fie preBente timp de ce pu6in / s7pt7m;ni 5i s7 constituie o schim*are fa67 de func6ionarea anterioar7. !ai frecvent7 a femei dec;t a *7r*a6i, 4ntrAun raport de /31. La ce pu6in /J[ din *o navi e2ist7 evenimente precipitante. 1aria6ie diurn7 <circadian7= a dispoBi6iei, simptomato o)ia fiind mai accentuat7 4n prime e ore a e dimine6ii. -ste preBent7 inhi*i6ia sau a)ita6ia psihomotorie. Se asociaB7 cu semne ve)etative. Pot fi preBente de iruri 5i ha ucina6ii con)ruente cu dispoBi6ia. 1;rsta median7 de de*ut este de IH de ani, dar poate s7 survin7 a orice v;rst7. Cactoru )enetic este preBent. DSpecificatori dia)nostici 5i particu arit76i c inice3E a. Me%a16$%ie A 1eBi #a*e u 1HA:. #u *urare sever7 5i care r7spunde a interven6ii e *io o)ice. -. Cr$1i6itate A tu *urarea este preBent7 timp de ce pu6in / ani, mai frecvent a *7r*a6ii 4n v;rst7, 4n specia a cei care a*uBeaB7 de a coo 5i su*stan6e" r7spuns nesatisf7c7tor a medica6ie. Constituie 1HA1J[ din tota u caBuri or de tu *urare depresiv7 ma>or7. Poate, de asemenea, s7 apar7 5i ca parte a tu *ur7ri or *ipo are & 5i &&. 6. Pater1 &e@$1ier A depresie care apare odat7 cu scurtarea Bi eiA umin7 4n cursu iernii 5i toamnei 5i care dispare 4n cursu prim7verii 5i verii" cunoscut7 5i su* denumirea de tulburare afecti! sezonier . Se caracteriBeaB7 prin hipersomnie, hiperfa)ie 5i 4ncetinire D entoareE psihomotorie. -ste e)at7 de meta*o ismu anorma a me atoninei. Se trateaB7 prin e2punerea a umin7 artificia 7 intens7 timp de /AG ore pe Bi. Poate, de asemenea, s7 apar7 ca parte a tu *ur7ri or *ipo are & 5i &&. d. De-'t 3$&tN3art'7 A depresie sever7, care 4ncepe 4n decurs de I s7pt7m;ni dup7 na5tere. De ce e mai mu te ori apare a femei e cu tu *urare dispoBi6iona 7 sau cu a t7 afec6iune psihiatric7 su*iacent7 sau pree2istent7. Simptome e se pot 4ntinde de a insomnie marcat7, a*i itate 5i o*osea 7 p;n7 a sinucidere. Pot s7 fie preBente idei de omucidere sau idei de irante e)ate de nouAn7scut. Poate s7 constituie o ur)en67 psihiatric7, a risc fiind at;t mama, c;t 5i copi u . Se ap ic7, de asemenea, 5i episoade or maniaca e sau mi2te ori tu *ur7rii psihotice scurte <Capito u F=. e. C' e%e7e1te ati3i6e A denumit7 uneori disforie isteric( -pisod depresiv ma>or caracteriBat prin cre5tere 4n )reutate 5i hipersomnie, 5i nu prin sc7dere 4n )reutate 5i insomnie. !ai frecvent7 a femei dec;t a *7r*a6i, 4ntrAun raport de /31 p;n7 a :31. Crecvent7 4n tu *urarea depresiv7 ma>or7 cu patern seBonier. Poate s7 apar7 5i 4n cadru unei tu *ur7ri *ipo are & sau && 5i 4n tu *urarea distimic7. >. P&e'd$de7e1: A tu *urare depresiv7 ma>or7 care se preBint7 ca o disfunc6ie co)nitiv7 asem7n7toare cu demen6a. +pare a persoane 4n v;rst7 5i mai frecvent a cei cu antecedente de tu *urare dispoBi6iona 7. Depresia este primar7 5i predominant7 c inic, preced;nd apari6ia deficite or co)nitive. '7spunde a terapia e ectroconvu sivant7 <-C#= sau a medica6ia antidepresiv7. 8. De3re&ie %a 6$3ii A nu este rar7. +re ace ea5i semne 5i simptome ca a adu t. Ln fu)i e de acas7, fo*ii e 5co are, a*uBu de su*stan6e se constat7 depresie mascat7. -ste posi*i 7 sinuciderea. 2. D'-%: de3re&ie A deBvo tarea unei tu *ur7ri depresive ma>ore supraad7u)ate a un pacient distimic <4n >ur de 1HA1J[ din caBuri e de distimie=. i. T'%-'rare de3re&i?: 1e&3e6i>i6at: L1 a%t 7$d A e emente depresive care nu 4ndep inesc criterii e pentru o tu *urare depresiv7 specific7 <de e2., pentru tu *urare depresiv7 minor7, tu *urare depresiv7 scurt7 recurent7 5i tu *urare disforic7 premenstrua 7=. *. T'%-'rarea di&ti7i6:. <Cunoscut7 anterior ca ne!roz depresi! =. !ai pu6in sever7 dec;t tu *urarea depresiv7 ma>or7. !ai frecvent7 5i mai cronic7 a femei dec;t a *7r*a6i. De*utu este insidios. +pare mai frecvent a persoane e cu antecedente de e2punere 4nde un)at7 a stres sau de pierderi *ru5te" coe2ist7 adesea cu a te tu *ur7ri psihiatrice <de e2., a*uBu de su*stan6e, tu *ur7ri e de persona itate, tu *urarea o*sesivAcompu siv7=. Simptome e tind s7 se accentueBe 4n a doua parte a Bi ei. De*utu se produce 4n )enera 4ntre /H 5i :J de ani, de5i tipu cu de*ut precoce 4ncepe 4nainte de /1 de ani. -ste mai frecvent7 a rude e de )radu 4nt;i a e pacien6i or cu tu *urare depresiv7 ma>or7. Simptome e tre*uie s7 inc ud7 ce pu6in dou7 din urm7toare e3 apetit sc7But, hiperfa)ie, tu *ur7ri de somn, o*osea 7 DastenieKfati)a*i itateE, stim7 de sine sc7But7, tu *ur7ri de concentrare sau dificu t76i 4n uarea deciBii or, sentimentu de pierdere a speran6e or. D. T'%-'r:ri%e -i3$%are ,. T'%-'rarea -i3$%ar: I. Pacientu a 4ndep init criterii e pentru un episod maniaca sau mi2t comp et, de o*icei suficient de sever pentru a necesita spita iBarea. Pot s7 apar7 5i episoade depresive ma>ore sau episoade hipomaniaca e. *. T'%-'rare -i3$%ar: II. Pacientu a avut ce pu6in un episod depresiv ma>or 5i ce pu6in un episod hipomaniaca <#a*e u 1HAI=, dar nici un episod maniaca . 0. T'%-'rare -i3$%ar: 6' 6i6%are ra3id:. Patru sau mai mu te episoade depresive, maniaca e sau mi2te 4n decurs de 1/ uni. #u *urarea *ipo ar7 cu episoade mi2te sau rapid cic ante pare s7 fie mai cronic7 dec;t tu *urarea *ipo ar7 f7r7 episoade care a terneaB7. A. Ma1ia %a ad$%e&6e1t. Semne de manie mascate de a*uBu de su*stan6e, a coo ism 5i comportament antisocia . #+.-LUL 1HAI CRITERIILE DSMNI NTR PENTRU EPISOD HIPOMANIACAL +. Perioad7 distinct7 de dispoBi6ie persistent ridicat7, e2pansiv7 sau irita*i 7 cu durat7 continu7 de Dce pu6inE I Bi e, c ar
1
Sau monopo ar7, am*ii termeni sunt a fe de corec6i" uniA < atin7=V monoA <)reac7=. 1HG
diferit7 de dispoBi6ia o*i5nuit7 nedeprimat7. .. Ln cursu perioadei de pertur*are dispoBi6iona 7 au persistat trei <sau mai mu te= din urm7toare e simptome <patru dac7 dispoBi6ia este doar irita*i 7= 5i au fost preBente 4ntrAun )rad semnificativ3 <1= stim7 de sine inf a6ionat7 sau )randioBitate. </= nevoie de somn sc7But7 <de e2., se simte odihnit dup7 doar : ore de somn=. <:= mai vor*7re6 ca de o*icei sau presiune de a vor*i mereu. <I= fu)7 de idei sau tr7irea su*iectiv7 c7 );nduri e )onesc. <J= distracti*i itate <aten6ia este atras7 prea u5or de stimu i e2terni neimportan6i sau ire evan6i=. <G= cre5tere a activit76ii orientate c7tre un scop <fie socia A a 5coa 7 sau munc7 A fie se2ua = sau a)ita6ie psihomotorie. <O= imp icare e2cesiv7 4n activit76i p 7cute care au un poten6ia ridicat de consecin6e dureroase <de e2., persoana se an)a>eaB7 4n serii de cump7r7turi nere6inute, indiscre6ii se2ua e sau investi6ii nes7*uite D foolishE 4n afaceri=. C. -pisodu se asociaB7 cu o modificare ipsit7 de echivoc a func6ion7rii, care este necaracteristic7 pentru persoana respectiv7 atunci c;nd nu are simptome. D. Pertur*area dispoBi6iei 5i modificarea func6ion7rii sunt o*serva*i e pentru a 6ii. -. -pisodu nu este suficient de sever ca s7 cauBeBe a terarea marcat7 a func6ion7rii socia e sau ocupa6iona e sau ca s7 necesite spita iBare 5i nu e2ist7 e emente psihotice. C. Simptome e nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament sau un a t tratament= sau a e unei condi6ii medica e )enera e <de e2., hipertiroidism=. Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. /. T'%-'rarea 6i6%$ti7i6:. #u *urare mai pu6in sever7, cu perioade a ternante de hipomanie 5i moderat7 depresie. Condi6ia este cronic7 5i nepsihotic7. Simptome e tre*uie s7 fie preBente timp de ce pu6in / ani. -ste a fe de frecvent7 a *7r*a6i 5i a femei. De o*icei, de*utu este insidios 5i are oc spre sf;r5itu ado escen6ei sau a adu tu t;n7r. -ste frecvent a*uBu de su*stan6e. Printre rude e de )radu 4nt;i a e pacien6i or, tu *urarea depresiv7 ma>or7 5i tu *urarea *ipo ar7 se 4nt; nesc mai frecvent dec;t 4n popu a6ia )enera 7. (sci a6ii e dispoBi6iona e recurente pot s7 duc7 a dificu t76i socia e 5i profesiona e. Poate s7 r7spund7 a itiu. III. E3ide7i$%$8ie 1eBi #a*e e e 1HAJ 5i 1HAG. I . Eti$%$8ie A. Bi$%$8i6: ,. A7i1e%e -i$8e1e. Disre) are hetero)en7 a amine or *io)ene, care se *aBeaB7 pe constat7ri e unor nive uri anorma e a e meta*o i6i or monoamine or3 acidu homovani ic <$1+, meta*o it a dopaminei=, acidu JAhidro2iindo acetic <JA$&++, meta*o it a serotoninei= 5i :Ameto2iAIAhidro2ifeni ) ico u <!$P0, meta*o it a noradrena inei= 4n s;n)e, urin7 5i LC'. Dep e6ia de serotonin7 se asociaB7 cu depresia, a)en6ii serotoniner)ici constituind tratamente eficiente a e depresiei. Nive uri e sc7Bute a e JA$&++ se asociaB7 cu vio en6a 5i sinuciderea. +ctivitatea dopaminic7 poate s7 fie sc7But7 4n depresie 5i crescut7 4n manie. *. Re8%area 1e'r$e1d$6ri1:. Ln )enera , anorma it76i e neuroendocrine ref ect7, pro*a*i , pertur*7ri a e inputu ui de amine *io)ene c7tre hipota amus. $iperactivitatea a2u ui hipota amoAhipofiBoAsuprarena 4n depresie duce a secre6ia crescut7 de cortiBo . Ln depresie se mai 4nt; nesc3 e i*erare sc7But7 de hormon stimu ator a tiroidei <#S$=, hormon de cre5tere <0$=, hormon stimu ator a fo icu i or <CS$=, hormon uteiniBant <L$= 5i de testosteron. Cunc6ii e imunitare sunt descrescute at;t 4n depresie c;t 5i 4n manie. #+.-LUL 1HAJ EPIDEMIOLO!IA TULBURRII DEPRESI E MAJORE KI A TULBURRII BIPOLARE I
&nciden67 <caBuri noi pe an= Preva en67 <caBuri e2istente= Se2 1;rst7 T'%-'rare de3re&i?: 7aM$r: 1K1HH a *7r*a6i :K1HH a femei /A:K1HH *7r*a6i JA1HK1HH femei /31 *7r*a6iKfemei IH ani A v;rsta medie *7r*a6i 5i femei 1H[ din caBuri A dup7 GH ani !ic v;rf 4n ado escen67 JH[ din caBuri A 4nainte de IH ani Nu sunt diferen6e T'%-'rare -i3$%ar: I 1,/K1HH a *7r*a6i 1,NK1HH a femei 1K1HH a *7r*a6i 5i femei Distri*u6ie pe se2e identic7 <poate ceva mai frecvent7 a femei= :H ani A v;rsta medie *7r*a6i 5i femei
'as7
1HO
SocioAcu tura
&storic fami ia
'isc crescut3 antecedente fami ia e de a*uB de a coo KdepresieKpierdere parenta 7 4naintea v;rstei de 1: ani 'isc ceva mai crescut pentru )rupuri e socioAeconomice mai >oase <DoveBi de erita*i itate mai puternice pentru tu *. *ipo ar7 dec;t pt. depresie= 'isc de apro2imativ 1HA1:[ pentru rude e de )radu 4nt;i
Nu sunt diferen6e 'isc crescut3 antecedente fami ia e de manieK*oa 7 *ipo ar7 'isc ceva mai crescut pentru )rupuri e socioAeconomice mai ridicate 'isc de /HA/J[ pt. rude e de )r. &" JH[ din *o navii *ipo ari au un p7rinte cu tu *urare a dispoBi6iei Copi u cu un p7rinte *ipo ar are un risc de /J[ de a face *oa a Copi u cu am*ii p7rin6i *ipo ari are un risc de JHAOJ[ de a face *oa a Concordan67 !\ *ipo ariV IHAOH[ Concordan67 D\ *ipo ariV /H[
'at7 de concordan67 !\ ` dec;t D\, dar raportu nu este at;t de mare ca ace a constatat 4n tu *urarea *ipo ar7
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune.
#+.-LUL 1HAG PRE ALEN=A PE DURATA IE=II A UNOR TULBURRI ALE DISPOZI=IEI DSMNI NTR T'%-'rarea di&3$@iiei Pre?a%e1a 3e d'rata ?ieii #ulburri depresi!e #u *urare depresiv7 ma>or7 <#D!= 1HA/J[ a femei" JA1/[ a *7r*a6i 'ecurent7, cu remisiune comp et7 interepisodic7, suprapus7 pe tu *urare distimic7 +pro2imativ :[ din persoane e cu #D! 'ecurent7, f7r7 remisiune comp et7 interepisodic7, suprapus7 pe tu *. distimic7 <du* 7 depresie= +pro2imativ /J[ din persoane e cu #D! #u *urare distimic7 +pro2imativ G[ #ulburri bipolare #u *urare *ipo ar7 & H,IA1,G[ #u *urare *ipo ar7 && +pro2imativ J[ #u *urare *ipo ar7 & sau *ipo ar7 &&, cu cic are rapid7 JA1J[ din persoane e cu tu *urare *ipo ar7 #u *urare cic otimic7 H,IA1,H[
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. 0. S$71. Ln depresie anorma it76i e inc ud de*utu 4nt;rBiat a somnu ui, descre5terea aten6ei somnu ui cu mi5c7ri ocu are rapide '-! <timpu dintre adormire 5i apari6ia primei perioade de somn '-!=, cre5terea duratei primei perioade '-! 5i somn de ta anorma . Ln manie sunt frecvente treBiri e repetate 5i descre5terea duratei tota e a somnu ui. SAa constatat c7 deprivarea de somn are efecte antidepresive. A. Ki1d%i18,. Proces prin care stimu area su* imina 7 repetat7 a unui neuron )enereaB7 un poten6ia de ac6iune. La nive de or)an, aceast7 stimu are duce a o convu sie. -ficien6a anticonvu sivante or, cum ar fi sta*i iBatorii dispoBi6iei, 5i natura periodic7 a unor tu *ur7ri a e dispoBi6iei au dus a ipoteBa c7 tu *ur7ri e dispoBi6iei ar putea fi consecin6a fenomenu ui de kindling 4n o*ii tempora i. /. !e1eti6e. +t;t tu *ur7ri e *ipo are c;t 5i tu *ur7ri e depresive au caracter fami ia , dar doveBi e de erita*i itate sunt mai puternice pentru tu *urarea *ipo ar7. -2isten6a unui p7rinte cu tu *urare *ipo ar7 & confer7 pro*a*i itatea <riscu = de /J[ pentru o tu *urare a dispoBi6iei a copi . +m*ii p7rin6i cu tu *urare *ipo ar7 & A risc de JHAOJ[. Un p7rinte cu tu *urare depresiv7 ma>or7 A 1HA1:[ risc de tu *urare a dispoBi6iei. Un )eam7n monoBi)ot <!\= cu tu *urare *ipo ar7 & A ::AFH[ risc de tu *urare *ipo ar7 & a ce 7 a t )eam7n" a )emenii diBi)o6i <D\= A JA/J[. Un )eam7n !\ cu tu *urare depresiv7 ma>or7 A 4n >ur de JH[ risc de tu *urare depresiv7 ma>or7 a ce 7 a t )eam7n <pentru )emenii D\ A 1HA/J[=. Nici una din asocieri e )enetice nu a fost rep icat7 constant. SAau raportat asocieri 4ntre tu *ur7ri e dispoBi6iona e, 4n specia tu *urarea *ipo ar7 &, 5i markeri )enetici de pe cromoBomii J, 11 5i e. 5. Ne'r$a1at$7i6e. &mp ic7ri a e sistemu ui im*ic, hipota amusu ui 5i )an) ioni or *aBa i. B. P&i2$&$6ia%: ,. P&i2a1a%iti6:. Pierderea sim*o ic7 sau rea 7 a unei persoane iu*ite <o*iect a iu*irii=, perceput7 ca re>ec6ie. !ania 5i
1
#o kindle V a a6;6aKaprinde <un foc=, a st;rniKtreBi <un sentiment=. 1HN
euforia sunt considerate defense 4mpotriva depresiei su*iacente. Supraeu ri)id serve5te a pedepsirea persoanei cu sentimente de vinov76ie pentru impu suri e incon5tiente se2ua e sau a)resive. Creud a descris am*iva en6a interna iBat7 fa67 de o*iectu iu*irii, care poate s7 produc7 o form7 pato o)ic7 de do iu dac7 o*iectu este pierdut sau perceput ca pierdut. +cest do iu <mourning= 4m*rac7 forma unei depresii severe, cu sim67minte de vinov76ie 5i de ips7 de va oare 5i cu idea6ie suicidar7. *. C$81iti?:. #riada co)nitiv7 a ui +aron .eck3 <1= ima)ine de sine ne)ativ7 <? ucruri e sunt re e pentru c7 eu sunt r7u@=" </= interpretare ne)ativ7 a tr7iri or <?totu a fost 4ntotdeauna r7u@=" <:= privire ne)ativ7 asupra viitoru ui <anticipare a e5ecu ui=. NeaM't$rarea L1?:at: Dlearned helplessnessE este o teorie care atri*uie depresia incapacit76ii persoanei de a contro a evenimente e. #eoria deriv7 din o*serva6ii e asupra comportamentu ui anima e or c7rora i sAau ap icat e2perimenta 5ocuri randomiBate 5i inevita*i e. 0. E?e1i7e1te%e de ?ia: &tre&a1te. Preced7 adesea prime e episoade a e tu *ur7ri or de dispoBi6ie. -venimente e de acest fe pot s7 cauBeBe modific7ri neurona e permanente, care predispun persoana a episoade u terioare a e tu *ur7rii dispoBi6iei1. Pierderea unui p7rinte 4nainte de v;rsta de 11 ani este evenimentu de via67 ce mai asociat cu deBvo tarea u terioar7 a depresiei. . Te&te de %a-$rat$r <i 3&i2$%$8i6e A. Te&t'% de &'3re&ie %a deFa7eta@$1:. Nonsupresia <DS# poBitiv= se datoreaB7 hipersecre6iei de cortiBo , secundar7 hiperactivit76ii a2u ui hipota amoAhipofiBoAsuprarena . DS# este anorma a JH[ din pacien6ii cu depresie ma>or7. Uti itatea c inic7 a DS# este imitat7, din cauBa frecven6ei reBu tate or fa sApoBitive 5i fa sAne)ative. - i*erarea redus7 de #S$ ca r7spuns a administrarea de hormon e i*erator a tirotropinei <#'$= se raporteaB7 at;t 4n depresie c;t 5i 4n manie. - i*erarea de pro actin7 ca r7spuns a triptofan este descrescut7. #este e respective nu sunt comp et puse a punct. B. Te&te 3&i2$%$8i6e ,. S6a%e de 6$tare. Pot fi uti iBate pentru asisten67 4n dia)nostic 5i 4n eva uarea eficacit76ii tratamentu ui. &nventaru de Depresie .eck </eck Depression 'n!entor3 = 5i Sca a de +utoACotare \un) <Lung Self-)ating Scale = se scoreaB7 de c7tre pacient. Sca a de Cotare $ami ton Pentru Depresie < 4amilton )ating Scale for Depression , $+!AD=, Sca a de Cotare a Depresiei !ont)omery os*er) <Montgomer3 Msberg Depression )ating Scale !+D'S= 5i Sca a de Cotare a !aniei Youn) <Joung Mania )ating Scale = se scoreaB7 de c7tre e2aminator. *. Te&t'% R$r&62a62. Set standardiBat ce const7 din 1H pete de cernea 7, cotate de e2aminator" 4n depresie A asocia6ii pu6in numeroase, r7spunsuri ente. 0. Te&t'% de a3er6e3ie te7ati6: BTATC. Serie de :H de ima)ini ce 4nf76i5eaB7 situa6ii 5i evenimente interpersona e am*i)ue. Pacientu creaB7 o povestire despre fiecare scen7. Depresivii vor crea povestiri depresive, iar maniaca ii A povestiri mai )randioase 5i mai dramatice. C. I7a8i&ti6a 6ere-ra%:. Lipsesc modific7ri e cere*ra e ma>ore. Se poate constata m7rirea ventricu i or cere*ra i a tomo)rafia computeriBat7 <C#= a unii *o navi cu manie sau depresie psihotic7" descre5terea f u2u ui san)uin 4n )an) ionii *aBa i a unii *o navi depresivi. &ma)istica prin reBonan67 ma)netic7 <'!N= a ar7tat, de asemenea, c7 *o navii cu tu *urare depresiv7 ma>or7 au nuc ei cauda6i 5i o*i fronta i mai mici dec;t su*iec6ii de contro . La *o navii cu tu *urare *ipo ar7 &, spectroscopia prin reBonan67 ma)netic7 <S'!NK!'S= a )enerat date concordante cu ipoteBe e potrivit c7rora fiBiopato o)ia acestei tu *ur7ri ar imp ica re) area anorma 7 a meta*o ismu ui fosfo ipidic de mem*ran7. I. P&i2$di1a7i6: Ln depresie, introiec6ia o*iecte or pierdute privite am*iva ent duce a o senBa6ie interioar7 de conf ict, vinov76ie, furie < rage=, durere 5i de dispre6Kdesconsiderare < loathing=T do iu pato o)ic devine depresie atunci c;nd sentimente e am*iva ente destinate o*iectu ui introiectat sunt redirec6ionate c7tre se f. Ln manie, sim67minte e de inadecvare 5i de deva oriBare sunt convertite, prin ne)are, formare de reac6ie 5i proiec6ie, 4n de iruri )randioase. II. Dia81$&ti6 di>ere1ia% #a*e u 1HAO preBint7 diferen6e e c inice dintre depresie 5i manie. A. T'%-'rare a di&3$@iiei dat$rat: '1ei 6$1diii 7edi6a%e 8e1era%e. Carateristici depresive, manaca e sau mi2te sau episod asem7n7tor episoade or depresive ma>ore, ap7rute secundar unei *o i medica e <de e2., tumor7 cere*ra 7, *oa 7 meta*o ic7, *oa a cu virusu imunodeficien6ei umane A $&1, sindrom Cushin)= <#a*e u 1HAN=. Sunt frecvente deficite e co)nitive. ,. P&i2$@a 7iFede7at$a&: <M35edema madness=. $ipotiroidism asociat cu fati)a*i itate, depresie 5i impu siuni suicidare. Poate s7 imite schiBofrenia, cu tu *urare de );ndire, de iruri, ha ucina6ii, paranoia 5i a)ita6ie. -ste mai frecvent7 a femei. *. Si1dr$7'% 3:%:rier'%'i 1e-'1. &nto2ica6ie cronic7 cu mercur, care produce simptome maniaca e <5i, uneori, depresive=. B. T'%-'rarea di&3$@ii$1a%: i1d'&: de &'-&ta1e. 1eBi #a*e u 1HAF. #u *urare a dispoBi6iei cauBat7 de un dro)Kmedicament sau to2in7 <de e2., cocain7, amfetamin7, proprano o A &ndera , steroiBi=. #re*uie e2c us7 4ntotdeauna
1
+stfe c7 dec an5area episoade or mai tardive necesit7 stresuri mai mici sau chiar inaparente pentru cei din >ur. Ln consecin67, prime e c;teva episoade pot s7 ai*7 o natur7 endoreactiv7, descris7 de ,eit*recht <de*ut psiho)en, cu autonomiBarea u terioar7 a evo u6iei=, care poate s7 descreasc7 p;n7 a dispari6ie pe parcursu evo u6iei *o ii. 1HF
atunci c;nd *o navu se preBint7 cu simptome depresive sau maniaca e. #u *ur7ri e de dispoBi6ie apar adesea simu tan cu a*uBu 5i dependen6a de su*stan6e. C. S62i@$>re1ia. SchiBofrenia poate s7 arate ca un episod maniaca , episod depresiv ma>or sau episod mi2t cu e emente psihotice. Dia)nosticu diferen6ia se *aBeaB7 pe factori cum ar fi antecedente e fami ia e, evo u6ia, istoricu premor*id 5i r7spunsu a medica6ie. -pisodu depresiv sau maniaca 4n care sunt preBente e emente psihotice incon)ruente cu dispoBi6ia su)ereaB7 schiBofrenia. &nser6ia sau transmiterea );nduri or, asocia6ii e 4ndep7rtate, testarea necorespunB7toare a rea it76ii sau comportamentu *iBar pot, de asemenea, s7 su)ereBe schiBofrenia. #u *urarea *ipo ar7 cu depresie sau cu manie se asociaB7 mai frecvent cu ha ucina6ii e sau de iruri e con)ruente cu dispoBi6ia. D. D$%i'% <grief=. Nu este o tu *urare adev7rat7. Ln DS!A&1A#' este cunoscut su* denumirea de berea!ement Dapro2.3 4ndo iereE. #riste6e profund7, secundar7 unei pierderi ma>ore. PreBentarea poate s7 fie asem7n7toare cu aceea a unei tu *ur7ri depresive ma>ore, cu anhedonie, retra)ere 5i semne ve)etative. Se remite cu timpu . Se diferen6iaB7 de tu *urarea depresiv7 ma>or7 prin a*sen6a idea6iei suicidare sau a sentimente or profunde de ips7 de speran67 5i de deva oriBare. De o*icei se remite 4n decurs de un an. Poate s7 evo ueBe c7tre un episod depresiv ma>or a persoane e predispuse. E. T'%-'r:ri%e de 3er&$1a%itate. Patern comportamenta <pe tot parcursu vie6ii= asociat cu sti u defensiv ri)id" depresia poate s7 apar7 mai u5or dup7 evenimente de via67 stresante, din cauBa inf e2i*i it76ii mecanisme or de a face fa67 < coping=. La persoane e predispuse care au o tu *urare de persona itate pree2istent7 pot s7 apar7 mai u5or 5i episoade maniaca e. #u *urarea de dispoBi6ie se dia)nosticheaB7 pe +2a &, concomitent cu tu *urarea de persona itate pe +2a &&. E. T'%-'rarea &62i@$a>e6ti?:. Semne e 5i simptome e de schiBofrenie se 4nso6esc de simptome dispoBi6iona e marcate. -vo u6ia 5i pro)nosticu se situeaB7 4ntre ace ea a e schiBofreniei 5i ce e a e tu *ur7ri or afective. !. T'%-'rare de aM'&tare 6' di&3$@iie de3re&i?: . Depresie moderat7 ca r7spuns a un stres c ar identifica*i , care se remite pe m7sur7 ce stresu diminu7. -ste considerat7 un r7spuns ma adaptativ, DcaracterE ce reBu t7 fie din a terarea func6ion7rii, fie din intensitatea e2cesiv7 5i dispropor6ionat7 a simptome or. Cei cu tu *ur7ri de persona itate sau cu deficite or)anice sunt mai vu nera*i i. H. T'%-'r:ri%e 3ri7are a%e &$71'%'i. Pot s7 cauBeBe aner)ie, dissomnie, irita*i itate. Se diferen6iaB7 de depresia ma>or7 prin c7utarea semne or 5i simptome or tipice a e depresiei 5i prin apari6ia anorma it76i or somnu ui numai 4n conte2tu episoade or depresive. Ln caBuri e de depresie refractar7 a tratament se va ua 4n considerare eva uarea *o navu ui 4ntrAun a*orator de somn. I. A%te t'%-'r:ri 7i1ta%e. #u *ur7ri e a imentare, tu *ur7ri e somatoforme 5i tu *ur7ri e an2ioase se asociaB7, toate, frecvent cu simptome e depresive 5i tre*uie uate 4n considerare 4n dia)nosticu diferen6ia a *o navu ui cu simptome depresive. Poate c7 dia)nosticu diferen6ia ce mai difici este ce dintre tu *ur7ri e an2ioase cu depresie 5i tu *ur7ri e depresive cu an2ietate marcat7. Dificu tatea acestei diferen6ieri este ref ectat7 de inc uderea 4n cate)oria de cercetare din DS!A&1A#' a tu *ur7rii mi2te an2iosAdepresive <Capito u 11=. III. E?$%'ie ur de 1H uni. Ce pu6in OJ[ din pacien6ii afecta6i vor face un a doi ea episod depresiv, de o*icei 4n prime e G uni dup7 episodu ini6ia . Num7ru mediu de episoade depresive de pe parcursu vie6ii *o navu ui este de cinci. Ln )enera , pro)nosticu este *un3 JH[ din *o navi se remit, :H[ se remit par6ia , iar /H[ evo ueaB7 cronic. Ln >ur de /HA:H[ din pacien6ii distimici deBvo t7, 4n ordinea descresc7toare a frecven6ei, tu *urare depresiv7 ma>or7 <denumit7 ?du* 7 depresie@=, tu *urare *ipo ar7 && sau tu *urare *ipo ar7 &. Ln >ur de o treime din *o navii cu tu *urare cic otimic7 deBvo t7 o tu *urare dispoBi6iona 7 ma>or7, de o*icei tu *urare *ipo ar7 &&. 'ecuren6a episoade or maniaca e este de IJ[. Netratate, episoade e maniaca e dureaB7 : p;n7 a G uni, cu o rat7 de recuren67 mare <4n medie 1H recuren6e=. Circa NHAFH[ din pacien6ii maniaca i fac, 4n ce e din urm7, 5i un episod depresiv comp et. Pro)nosticu este moderat3 1J[ din *o navi se remit, JHAGH[ se remit par6ia <rec7deri mu tip e cu func6ionare interepisodic7 *un7=, iar a o treime persist7 anumite semne de simptomato o)ie cronic7 5i de deteriorare socia 7. ID. Trata7e1t A. T'%-'r:ri%e de3re&i?e. -pisoade e depresive ma>ore sunt trata*i e a OHANH[ dintre *o navi. !edicu tre*uie s7 inte)reBe farmacoterapia cu interven6ii e psihoterapeutice. Dac7 medicu prive5te tu *ur7ri e de dispoBi6ie ca dator;nduAse, 4n esen67, unor pro* eme psihodinamice, am*iva en6a sa fa67 de uti iBarea medicamente or poate s7 ai*7 drept reBu tat un r7spuns nefavora*i , noncomp ian67 5i, pro*a*i , doBa> inadecvat pentru o perioad7 prea scurt7 de tratament. Pe de a t7 parte, dac7 medicii i)nor7 nevoi e psihosocia e a e *o navu ui, reBu tatu farmacoterapiei poate s7 fie compromis. ,. Trata7e1t'% >ar7a6$%$8i6. -ste aproape 4ntotdeauna indicat 4n tu *urarea depresiv7 ma>or7 5i 4n tu *urarea distimic7. C inicienii au acum un mare num7r de medicamente eficiente din care s7 a ea)7. &nhi*itorii se ectivi ai recapt7rii serotoninei <SS'&K&S'S= au devenit cei mai prescri5i a)en6i de prim7 inie 4n tratamentu depresiei, datorit7 si)uran6ei, eficacit76ii 5i to era*i it76ii or. #ricic ice e, tetracic ice e 5i a 6i inhi*itori mic5ti ai recapt7rii <inc usiv medica6ia antipihotic7 atipic7= sAau dovedit, de asemenea, medica6ii eficiente 4n tratamentu depresiei severe. PreBen6a antecedente or persona e sau fami ia e de r7spuns *un a un anumit medicament constituie indica6ie de uti iBare a ace ui medicament 4n
1
Ln sensu de ?o*i5nuit@, nu 4n sensu intensit76ii, ca 4n C&!A1H. 11H
episodu curent. Dac7 nu sunt disponi*i e astfe de informa6ii, medicamentu tre*uie s7 fie a es pe *aBa profi u ui efecte or sa e adverse sau pe *aBa poten6ia u ui de interac6iuni medicamentAmedicament <#a*e u 1HA1H=. Cea mai frecvent7 eroare c inic7, duc;nd a tria u nereu5it a unui medicament antidepresiv, este uti iBarea unui doBa> prea mic pentru un timp prea scurt. Cu e2cep6ia caBu ui 4n care efecte e adverse nu permit, doBa>u tre*uie crescut p;n7 a nive u ma2im recomandat 5i tre*uie men6inut D a acest nive E timp de ce pu6in I sau J s7pt7m;ni 4nainte de a 4ncerca un a t medicament. a. !a>oritatea c inicieni or 4ncep tratamentu cu un SS'& D&S'SE. -fecte e secundare ini6ia e 5i tranBitorii inc ud an2ietatea, tu *ur7ri e )astroAintestina e 5i cefa eea. &nformarea pacientu ui 4n e)7tur7 cu natura autoA imitat7 a acestor efecte poate s7 4m*un7t76easc7 comp ian6a. Disfunc6ia se2ua 7 este adesea un efect secundar persistent, frecvent, care poate s7 r7spund7 a schim*area medicamentu ui sau a doBa>u ui sau a terapia ad>uvant7 cu un a)ent cum ar fi *upropionu <,e *utrin= sau *uspirona <.uSpar=. -fecte e ini6ia e an2io)ene a e SS'& necesit7 fie reducerea doBei, fie ad7u)area unui an2io itic <de e2., c;te H,J m) c onaBepam A % onopin diminea6a 5i seara=. &nsomnia se poate trata cu o *enBodiaBepin7, cu Bo pidem <+m*ien=, cu traBodon <Desyre = sau cu mirtaBapin7 <'emeron=. Pacien6ii care nu r7spund sau care nu pot s7 to ereBe un anumit SS'& pot s7 r7spund7 a un a tu . Unii medici trec a un a)ent cu mecanism de ac6iune diferit, cum ar fi *upropionu , ven afa2ina <-ffe2or=, mirtaBapina, nefaBodonu <SerBone=, un tricic ic sau un inhi*itor a monoaminoo2idaBei <&!+(=. (ricare dintre aceste medicamente poate fi fo osit ca a)ent de prim7 inie. #otu5i, antidepresive e tricic ice 5i &!+( sunt )enera considerate a)en6i de inia a doua sau a treia, din cauBa efecte or or secundare 5i a poten6ia u ui eta 4n supradoBe. *. .upropionu este un medicament noradrener)ic 5i dopaminer)ic, cu propriet76i de tip stimu ant. -ste, 4n )enera , *ine to erat 5i poate s7 fie uti 4n mod particu ar 4n depresia cu aner)ie 5i inhi*i6ie psihomotorie. De asemenea, *upropionu nu are efecte secundare se2ua e. Poate s7 e2acer*eBe an2ietatea 5i a)ita6ia. Propriet76i e sa e dopaminer)ice au poten6ia u de a e2acer*a psihoBa. Ln)ri>or7ri e anterioare e)ate de tendin6a *upropionu ui de a cauBa convu sii au fost atenuate de disponi*i itatea unei formu 7ri cu e i*erare sus6inut7, a c7rei risc convu sivant este ace a5i cu ce a SS'& <H,1[=. c. 1en afa2ina este un inhi*itor a recapt7rii serotonineiAnoradrena inei, care poate fi deose*it de eficient 4n caBuri e de depresie )rave sau refractare. 'ate e de r7spuns cresc a doBe mai mari. -fecte e secundare sunt simi are cu ce e a e SS'&. d. NefaBodonu este un medicament cu propriet76i serotoniner)ice. Principa u s7u mecanism de ac6iune este * ocada postsinaptic7 a JA$#/. Ca reBu tat, are efecte favora*i e asupra somnu ui 5i o rat7 sc7But7 a efecte or secundare se2ua e. Poate s7 cauBeBe hipotensiune 5i sedare. -ste necesar7 cre5terea treptat7 a doBe or. +re propriet76i an2io itice. e. !irtaBapina are ac6iuni antihistaminice, noradrener)ice 5i serotoniner)ice. . ocheaB7 specific receptorii JA$# / 5i JA $#:, astfe 4nc;t sunt evitate efecte e secundare an2io)ene, se2ua e 5i )astroAintestina e a e medicamente or serotoniner)ice. Ln doBe mici, poate s7 fie foarte sedativ 5i s7 produc7 cre5tere 4n )reutate. Ln doBe mai mari, devine mai noradrener)ic 4n raport cu efecte e sa e antihistaminice 5i, 4n acest fe , devine un medicament mai activator. f. 'e*o2etina <1estra= este un inhi*itor se ectiv a recapt7rii noradrena inei, despre care se raporteaB7 c7 este *ine to erat. Poate s7 fie uti 4n specia 4n caBuri e de depresie care se caracteriBeaB7 prin inhi*i6ie psihomotorie 5i deteriorare co)nitiv7 depresiv7. Poate, de asemenea, s7 fie eficient 4n depresia )rav7 sau refractar7. ). #ricic ice e sunt foarte eficiente, dar necesit7 cre5terea treptat7 a doBe or. -fecte e secundare inc ud efecte e antico iner)ice, pe ;n)7 poten6ia u de 4nt;rBiere a conducerii cardiace 5i de hipotensiune ortostatic7. +mine e secundare, cum ar fi nortripti ina, sunt adeseori mai *ine to erate dec;t amine e ter6iare, cum ar fi amitripti ina <- avi =. Ln determinarea doBa>u ui optim 5i a eficien6ei tria u ui terapeutic este uti 7 determinarea nive uri or san)uine. Leta itatea 4n supradoB7 r7m;ne o pro* em7. h. Strate)ii e de au)mentare 1 a pacien6ii reBisten6i sau numai par6ia responsivi a tratament inc ud asocierea de iotironin7 <Cytome =, itiu, amfetamine, *uspiron7, sau asocieri e de antidepresive, cum ar fi aceea dintre *upropion 5i un SS'&. i. Dac7 simptome e tot nu se ame ioreaB7, se va 4ncerca un &!+(. Ln condi6ii e restric6iei dietetice reBona*i e a a imente or care con6in tiramin7, &!+( sunt medicamente si)ure. -ste posi*i ca episoade e depresive ma>ore cu e emente atipice, cu e emente psihotice sau ce e din tu *urarea *ipo ar7 & s7 r7spund7 preferen6ia a &!+(. &!+( nu tre*uie administra6i 4n prime e / p;n7 a J s7pt7m;ni dup7 4ntreruperea unui SS'& sau a a tor medicamente serotoniner)ice <de e2., J s7pt7m;ni dup7 f uo2etin7 A ProBac, / s7pt7m;ni dup7 paro2etin7 A Pa2i =. SS'& sau a te medicamente antico iner)ice <de e2., c omipramina A +nafrani = nu tre*uie administrate 4n prime e / s7pt7m;ni dup7 4ntreruperea unui &!+( <#a*e u 1HA11=. Ln depresia cu e emente psihotice sunt uti i 5i anta)oni5tii serotoniner)iciA dopaminici Dantipsihotice e atipiceE. >. Prevenirea rec7deri or este a>utat7 de tratamentu de 4ntre6inere cu antidepresive pentru o perioad7 de ce pu6in J uni. #ratamentu pe termen un) este indicat a *o navii cu tu *urare depresiv7 ma>or7 recurent7. DoBa>u antidepresiv care a fost necesar pentru o*6inerea remisiunii tre*uie continuat 5i 4n cursu tratamentu ui de 4ntre6inere. k. -C# este uti 7 4n tu *urarea depresiv7 ma>or7 refractar7 a tratament 5i 4n episoade e depresive ma>ore cu e emente psihotice. -C# mai este indicat7 5i atunci c;nd se dore5te un r7spuns terapeutic rapid sau c;nd tre*uie evitate efecte e secundare a e medica6ii or antidepresive. <-C# este su*uti iBat7 ca tratament antidepresiv de prim7 inie=.
1
+sociere siner)ic7. 111
. Litiu este un antidepresiv de prim7 inie 4n tratamentu depresiei din tu *urarea *ipo ar7. & se poate asocia, dup7 cum este necesar, un antidepresiv heterocic ic sau un &!+(, dar pacientu va fi monitoriBat cu aten6ie 4n vederea surprinderii emer)en6ei simptome or maniaca e. m. Stimu area ma)netic7 transcranian7 repetitiv7 <r#!S= este, 4n preBent, e2perimenta 7. -ste promi67toare ca tratament a depresiei. r#!S fo ose5te c;npuri ma)netice pentru a stimu a re)iuni cere*ra e specifice <de e2., corte2u prefronta st;n)=, despre care se consider7 c7 sunt imp icate 4n fiBiopato o)ia tu *ur7ri or specifice. n. Se studiaB7 un tratament e2perimenta ce const7 din stimu area nervu ui va), prin imp antarea de e ectroBi. #+.-LUL 1HAO DIEEREN=ELE CLINICE DINTRE DEPRESIE KI MANIE
DispoBi6ie Si1dr$7'% de3re&i? Depresiv7, irita*i 7 sau an2ioas7 <totu5i, *o navu poate s7 B;m*easc7 sau s7 ne)e modificarea su*iectiv7 a dispoBi6iei, dar s7 se p ;n)7, 4n schim*, de dureri sau a te suferin6e somatice= +ccese de p ;ns <totu5i, *o navu poate s7 acuBe incapacitatea de a p ;n)e sau de a resim6i emo6ii= Lips7 de 4ncredere 4n sine" stim7 de sine sc7But7" autoArepro5uri Deficit de concentrare" indeciBie Si1dr$7'% 7a1ia6a% -uforic7, irita*i 7 sau osti 7
P ;ns de moment <ca parte a unei st7ri mi2te= Stim7 de sine inf a6ionat7" 7ud7ro5enie")randioBitate Cu)7 de idei" asocia6ii prin asonan67" <inducerea unor idei noi de c7tre sonoritatea A 5i nu de c7tre sensu A cuvinte or=" distracti*i itate Cre5terea interesu ui pentru noi activit76i, oameni, preocup7ri creative" imp icare crescut7 cu oamenii <care sunt adesea 4nstr7ina6i din cauBa comportamentu ui intruBiv 5i ?*7)7cios@, deran>ant a *o navu ui=" ?serii de cump7r7turi@ <bu3ing sprees=" indiscre6ii se2ua e" investi6ii de afaceri nes7*uite
!anifest7ri psiho o)ice asociate
'educere a )ratific7rii" pierderea interesu ui fa67 de activit76i e o*i5nuite" pierderea ata5amente or" retra)ere socia 7 -2pecta6ii ne)ative" ips7 a speran6e or" nea>utorare" dependen67 crescut7
!anifest7ri somatice
&dei repetate e)ate de moarte 5i sinucidere &nhi*i6ie psihomotorie" o*osea 7 +)ita6ie +nore2ie 5i pierdere 4n )reutate, sau cre5tere 4n )reutate &nsomnie, sau hipersomnie #u *ur7ri menstrua e, amenoree +nhedonie" pierdere a dorin6ei se2ua e De iruri de deva oriBare 5i p7cat De iruri de referin67 5i persecu6ie De iruri de modificare ne)ativ7 a s7n7t76ii <nihi iste, somatice sau hipocondriace= De iruri de s7r7cie
+cce erare psihomotorie" eutonie <senBa6ie crescut7 de *un7stare fiBic7= Posi*i 7 pierdere 4n )reutate prin cre5terea activit76ii 5i inaten6ia fa67 de uBan6e e <ha*ituri e= dietetice adecvate Nevoie de somn sc7But7 Dorin67 se2ua 7 crescut7 De iruri )randioase de ta ent e2cep6iona De iruri de asisten67 Dvenire 4n a>utorE" de iruri de referin67 5i persecu6ie De iruri de form7 minta 7 5i fiBic7 e2cep6iona 7 De iruri de *o)76ie, ascenden67 aristocratic7 sau a t7 identitate )randioas7 $a ucina6ii auditive sau viBua e fu)ace
Simptome psihotice
$a ucina6ii depresive 4n sfere e auditiv7, viBua 7 5i <rar= o factiv7. Din .erkow '., ed3 Merck Manual , 1Jth ed. 'athway, NM3 !erck Sharp 8 Dohme 'esearch La*oratories, 1FNO31J1N, cu permisiune.
11/
#+.-LUL 1HAN CAUZELE MEDICALE KI NEUROLO!ICE ALE SIMPTOMELOR DEPRESI E BKI MANIACALEC
Eeurologice .o i cere*rovascu are Demen6e <inc usiv demen6a de tip + Bheimer cu dispoBi6ie depresiv7= -pi epsie a .oa a Cahra .oa a $untin)tona $idrocefa ia &nfec6ii <inc usiv $&1 5i neuro ues= a !i)renea Sc eroB7 mu tip 7 a Narco epsie Neop asmea .oa a Parkinson Para iBie supranuc ear7 pro)resiv7 +pnee hipnic7 #raumatisme fiBicea .oa a ,i sona #u *ur7ri paratiroidiene <hiperA 5i hipoA= Postpartuma #u *ur7ri tiroidiene <hipotiroidism 5i hipertiroidismu apatic=a 'nfec0ioase "i inflamatorii S&D+a Sindromu de o*osea 7 cronic7 !ononuc eoB7 Pneumonie A vira 7 5i *acterian7 +rtrit7 reumatoid7 +rterit7 S>p)ren Lupus eritematos sistemica +rterit7 tempora 7 #u*ercu oB7 Medicale di!erse Cancer <4n specia pancreatic 5i a te e )astroAintestina e= .oa 7 cardioApu monar7 Porfirie Uremie <5i a te *o i rena e= a Deficite vitaminice <.1/, fo at, niacin7, tiamin7= a
Endocrinologice Suprarena e <*o i e Cushin), +ddison= $ipera dosteronism Le)ate de cic u menstrua a a +ceste condi6ii se pot asocia, de asemenea, cu simptome maniaca e.
#+.-LUL 1HAF CAUZE EARMACOLO!ICE ALE DEPRESIEI KI MANIEI Ca'@e >ar7a6$%$8i6e a%e de3re&iei Ca'@e >ar7a6$%$8i6e a%e 7a1iei
Medicamente cardiace "i antihipertensi!e .etanidin7 Di)ita 7 C onidin7 PraBosin 0uanetidin7 Procainamid7 $idra aBin7 1eratrum !eti dopa Lidocain7 Proprano o (2preno o 'eBerpin7 !etoserpidin7 Sedati!e "i hipnotice .ar*iturice .enBodiaBepine C ora hidrat C ormetiaBo -tano C oraBepat Steroizi "i hormoni CorticosteroiBi #riamcino on Contraceptive ora e Noretisteron Prednison DanaBo Stimulante "i supresoare ale apetitului +mfetamin7 Dieti propion Cenf uramin7 CenmetraBin7 Medicamente psihotrope .utirofenone CenotiaBine Eeurologice +mantadin7 .ac ofen .romocriptin7 Car*amaBepin7 Levodopa !etosu2imid7 #etra*enaBin7 Cenitoin7 Analgezice "i antiinflamatoare +mfetamine +ntidepresive .ac ofen .rom .romocriptin7 Captopri Cimetidin7 Cocain7 CorticosteroiBi <inc usiv corticotropin7= Cic osporin7 Disu firam $a ucino)ene <into2ica6ii 5i f ash*ackAuri= $idra aBin7 &BoniaBid7 Levodopa !eti fenidat !etriBamid7 <dup7 mie o)rafie= (pioide PCP <fencic idin7= Procar*aBin7 Procic idin7 Yohim*in7
11:
Cenoprofen Cenacetin7 &*uprofen Ceni *utaBon7 &ndometacin7 PentaBocin (pioide .enBidamin7 Antibacteriene "i antimicotice +mpici in7 0riseofu vin7 Su fameto2aBo !etronidaBo C otrimaBo Nitrofurantoin Cic oserin7 +cid na idi2ic Dapson7 Su fonamide -tionamid7 Streptomicin7 #etracic in7 #iocar*ani id Medicamente antineoplazice CA+spara)inaB7 GA+Bauridin7 Nitramicin7 . eomicin7 1incristin7 #rimetoprim \idovudin7 Medicamente di!erse +cetaBo amid7 +ntico inesteraBe Co in7 Cimetidin7 Ciproheptadin7 Difeno2i at Disu firam Liser)id !etiser)id !e*everin7 !ec iBin7 !etoc opramid7 PiBotifen Sa *utamo +daptat dup7 Cummin) ML. Clinical neurops3chiatr3( (r ando, CL3 0rune 8 Stratton, 1FNJ31NO, cu permisiune.
#+.-LUL 1HA1H UNELE MEDICAMENTE EOLOSITE PENTRU TRATAMENTUL DEPRESIEI

Medi6a7e1t'% D$@a i1iia%: B78C D$@aM'%a B78I@iC C$16e1traia 3%a&7ati6: tera3e'ti6: B18I7LC
+mitripti in7 <- avi , -ndep= +mo2apin7 <+sendin= .upropion <,e *utrin= Cita opram <Ce e2a= C omipramin7 <+nafrani = Desipramin7 <Norpramin, Pertofran= Do2epin7 <+daptin, SineWuan= C uo2etin7 <ProBac= C uvo2amin7 <Luvo2= &mipramin7 <Manimine, #ofrani = !aproti in7 <Ludiomi = !irtaBapin7 <'emeron= NefaBodon <SerBone= Nortripti in7 <+venty , Pame or= Paro2etin7 <Pa2i = Cene Bin7 <Nardi = Protripti in7 <1ivacty = Sertra in7 <\o oft= #raBodon <Desyre = #rimipramin7 <Surmonti = #rani cipromin7 <Parnate= 1en afa2in7 <-ffe2or=
/J hs p;n7 a /J tid JH *idAJH tid JHAOJ *id S'3 1JHd 1HA/H /J tid /J hs p;n7 a /J tid /J hs p;n7 a /J *id /H Wam JHA1HH Wam /J hs p;n7 a /J tid /J hs p;n7 a /J tid 1J 1HH m) tid /J hs p;n7 a /J tid /H Wam 1J Wam 1H Wam JH Wam JH tid /J hs p;n7 a /J tid 1H Wam
JHA:HH 1HHAGHH 1JHAIJH 1JHAIHH /HANH 1HHA/JH JHA:HH OJA:HH 1HANH 1HHA:HH JHA:HH JHA//J 1JAIJ 1HHAGHH JHA/HH 1HAJH 1JAFH 1JAGH JHA/HH JHAGHH OJA:HH 1HAGH
:O,J *id OJA:OJ -e3 :O,J Wde OJA//J a La pacien6ii )eriatrici doBa adecvat7 este foarte varia*i 7 dar, 4n )enera , este 4ntre >um7tate din imita minim7 5i cea ma2im7 a domeniu ui de doBa> de a adu tu t;n7r, pentru antidepresive e tricic ice 5i pentru compu5ii cu to2icitate cardioAvascu ar7 11I
GHA/HH* 1NHAGHH* JHA1HH* JHA1HH* A /HHA:HH* 1/JA/JHc 11HA/JH A A `1NH*, c /HHAIHH* A A JHA1JHc A &nhi*i6ia cu NH[ a activit76ii !+( p achetare 1HHA/HH A NHHA1GHH A &nhi*i6ia cu NH[ a activit76ii !+( p achetare A
semnificativ7. * Compusu p7rinte 5i meta*o itu . c !onitoriBarea terapeutic7 a medicamentu ui *ine sta*i it7. d Cormu are farmaceutic7 cu e i*erare sus6inut7. e Cormu are farmaceutic7 cu e i*erare e2tins7. Prescurt7ri e indica6ii or ritmu ui de administrare3 hsV 4n fiecare sear7" dhV 4n fiecare Bi" tidV de trei ori pe Bi" *idV de dou7 ori pe Bi" WamV 4n fiecare diminea67. 'etip7rit din $rim $s3chiatr3 1FFJ" /3I1, cu permisiune. #+.-LUL 1HA11 MEDICAMENTE CARE TREBUIE E ITATE HN CURSUL TRATAMENTULUI CU INHIBITORI AI MONOAMINOODIDAZEI A 1' &e 3re&6rie 1i6i$dat:; +ntiastmatice +ntihipertensive <meti dopa, )uanetidin7, reBerpin7= .uspiron7 Levodopa (pioide <4n specia meperidin7, de2trometorfan, propo2ifen, tramado " morfina sau cocaina pot fi mai pu6in prime>dioase= Simpaticomimetice <amfetamine, cocain7, meti fenidat, dopamin7, metaramino , adrena in7, noradrena in7, iBoprotereno , efedrin7, pseudoefedrin7, feni propano amin7= !edica6ii Dinc usiv (#CE pentru r7cea 7, a er)ie sau sinusuri, care con6in de2trometorfan sau simpatomimetice SS'&, c omipramin7, ven afa2in7, si*utramin7 LAtriptofan A &e 3re&6rie 6' 3r'de1:; +ntico iner)ice <proprano o = +ntihistaminice Disu firam .romocriptin7 $idra aBin7 SedativeAhipnotice #erpin hidrat cu codein7 #ricic ice 5i tetracic ice <evita6i c omipramina=
*. Trata7e1t'% 3&i2$%$8i6. Ln mana)ementu tu *ur7rii depresive ma>ore, psihoterapia 4n asociere cu antidepresive e este mai eficient7 dec;t oricare din aceste tratamente ap icate iBo at. a. Tera3ia 6$81iti?: A tratament pe termen scurt, cu terapeut interactiv 5i ?teme pentru acas7@, 6intit c7tre e2p orarea 5i corectarea co)ni6ii or ne)ative 5i a presupuneri or Dasump6iuni orE incon5tiente care stau 4n spate e acestora" se *aBeaB7 pe corectarea distorsiuni or cronice a e );ndirii care conduc a depresie, 4n specia triada co)nitiv7 depresiv73 sentimente e de nea>utorare 5i ips7 de speran67 despre se f, propriu viitor 5i propriu trecut. -. Tera3ia 6$73$rta7e1ta%: A se *aBeaB7 pe teoria 4nv767rii <condi6ionarea c asic7 5i cea operant7=. -ste 4n )enera de scurt7 durat7 5i 4na t structurat7" 6inte5te comportamente nedorite specifice, circumscrise. #ehnica de condi6ionare operant7 repreBentat7 de re4nt7rirea poBitiv7 poate fi un ad>uvant eficient 4n tratamentu depresiei. 6. Tera3ia i1ter3er&$1a%: A a fost deBvo tat7 ca tratament specific pe termen scurt a depresiei ne*ipo are 5i nepsihotice a *o navii am*u atori. Pune accentu pe pro* eme e interpersona e curente, 4n curs de desf75urare, 5i nu pe dinamici e incon5tiente, intrapsihice. d. P&i2$tera3ia $rie1tat: 3&i2a1a%iti6 A terapie de durat7 nedeterminat7, orientat7 c7tre o*6inerea 4n6e e)erii conf icte or 5i a motiva6ii or incon5tiente care ar putea s7 a imenteBe 5i s7 sus6in7 depresia. e. P&i2$tera3ia &'3$rti?: A terapie de durat7 nedeterminat7, a c7rei scop primar este ace a de a furniBa spri>in emo6iona . -ste indicat7 4n specia 4n criBa acut7, cum ar fi do iu , sau atunci c;nd *o navu 4ncepe s7 recupereBe din episodu depresiv ma>or, dar nu poate 4nc7 s7 se an)a>eBe 4ntrAo terapie mai so icitant7, interactiv7. >. Tera3ia de 8r'3 A nu este indicat7 a *o navii acut suicidari. + 6i pacien6i depresivi pot s7 *eneficieBe de spri>inu , venti a6ia 5i re4nt7rirea poBitiv7 oferite de )rupuri, precum 5i de interac6iunea persona 7 5i corectarea imediat7 de c7tre cei a 6i mem*ri ai )rupu ui a distorsiuni or co)nitive 5i transferen6ia e. 8. Tera3ia >a7i%ia%: A indicat7 4n specia atunci c;nd depresia *o navu ui pertur*eaB7 sta*i itatea fami iei, c;nd depresia este e)at7 de evenimente fami ia e sau c;nd este sus6inut7 sau 4ntre6inut7 de paternuri fami ia e. B. T'%-'r:ri%e -i3$%are ,. Trata7e1t'% -i$%$8i6 a. Litiu , diva proe2u <Depakote= 5i o anBapina <\ypre2a= sunt sin)ure e tratamente apro*ate de CD+ pentru faBa 11J
maniaca 7 a tu *ur7rii *ipo are, dar car*amaBepina <#e)reto = este, de asemenea, un tratament *ine sta*i it. 0a*apentinu <Neurontin= 5i amotri)inu <Lamicta = sunt tratamente promi67toare pentru pacien6ii cu *oa 7 refractar7 sau into eran6i fa67 de tratament. -ficacitatea u timi or doi a)en6i nu este *ine sta*i it7, dar uti iBarea or c inic7 este 4n cre5tere. #opiramatu <#opama2= este un a t anticonvu sivant care preBint7 *eneficii a pacien6ii *ipo ari. -C# este foarte eficient 4n toate faBe e tu *ur7rii *ipo are. Car*amaBepina, diva proe2u 5i acidu va proic <Depakene= sunt mai eficiente dec;t itiu 4n tratamentu maniei mi2te sau disforice, 4n cic area rapid7 5i 4n mania psihotic7, precum 5i 4n tratamentu pacien6i or cu istoric de episoade maniaca e mu tip e sau de comor*iditate cu a*uBu de su*stan6e. *. #ratamentu episoade or maniaca e acute necesit7 adeseori uti iBarea ca ad>uvante a unor medicamente sedative potente. !edicamente e fo osite frecvent a 4nceputu tratamentu ui inc ud c onaBepamu <1 m) a fiecare I p;n7 a G ore= 5i oraBepamu <+tivan= </ m) a fiecare I p;n7 a G ore=. Sunt uti e, de asemenea, ha operido u <$a do = </ p;n7 a 1H m) pe Bi=, o anBapina 1 <\ypre2a= </,J p;n7 a 1H m) pe Bi= 5i risperidonu 1 <'isperda = <H,J p;n7 a G m) pe Bi=. .o navii *ipo ari pot fi deose*it de sensi*i i a efecte e secundare a e antipsihotice or tipice. +ntipsihotice e atipice <de e2., o anBapina A \ypre2a, 1H p;n7 a 1J m) pe Bi= sunt fo osite adesea ca monoterapie pentru contro u acut 5i ar putea avea propriet76i antimaniaca e intrinsece. +tunci c;nd *o navu se sta*i iBeaB7, medicu tre*uie s7 4ncerce s7 4ntrerup7 treptat ace5ti a)en6i ad>uvan6i. c. Litiu r7m;ne un e ement de *aB7 a tratamentu ui tu *ur7ri or *ipo are. De o*icei, pentru contro u simptome or acute este necesar un nive san)uin de H,N p;n7 a 1,/ m-WKL. #ria u terapeutic comp et tre*uie s7 dureBe timp de ce pu6in I s7pt7m;ni, a nive uri terapeutice. &nvesti)a6ii e dinaintea instituirii tratamentu ui inc ud hemoA euco)rama comp et7, -%0, teste e func6iei tiroidiene, ureea DaBotu ureic san)uin A .UNE 5i creatinina seric7, precum 5i un test de sarcin7 a femei. Litiu are un indice terapeutic redus, iar nive uri e sa e pot s7 devin7 rapid to2ice dac7 pacientu se deshidrateaB7. Nive uri e de /,H m-WKL sau mai mari sunt to2ice. #ratamentu cu itiu poate fi ini6iat cu :HH m) de trei ori pe Bi. Dup7 cinci Bi e se face itemia 5i se titreaB7 <adapteaB7= doBa dup7 cum este caBu . '7spunsu c inic poate s7 necesite I Bi e dup7 ce atin)erea nive u ui terapeutic. -fecte e secundare tipice inc ud sete, po iurie, tremor, )ust meta ic, tocire co)nitiv7/ 5i tu *ur7ri )astroAintestina e. Litiu poate s7 induc7 hipotiroidie 5i, 4n caBuri rare, to2icitate rena 7. Litiu este un tratament de prima inie 4n depresia *ipo ar7 5i rea iBeaB7 un r7spuns antidepresiv a JH[ din *o navi. Pentru profi a2ia a tor episoade dispoBi6iona e, itiu are eficien67 ma2im7 a nive uri D itemiiE de H,N p;n7 a 1,/ m-WKL. #otu5i, a mu 6i *o navi remisiunea se poate p7stra 5i 4n condi6ii e men6inerii unor nive uri mai reduse, care sunt mai *ine to erate 5i care, 4n acest fe , promoveaB7 comp ian6a. Pacien6ii cu decompens7ri depresive 4n cursu tratamentu ui cu itiu tre*uie s7 fie eva ua6i din punctu de vedere a unei hipotiroidii induse de itiu. Litiu se e2cret7 nemodificat prin rinichi, tre*uind s7 fie fo osit cu pruden67 a pacien6ii cu afec6iuni rena e. Dat fiind faptu c7 nu se meta*o iBeaB7 4n ficat, itiu poate s7 constituie cea mai *un7 op6iune 4n tratamentu tu *ur7rii *ipo are a pacien6ii cu afect7ri hepatice :. d. +cidu va proic 5i diva proe2u au un inde2 terapeutic mare 5i sunt eficiente a nive uri de JH p;n7 a 1/J h)KmL. &nvesti)a6ii e preAtratament inc ud hemoA euco)rama comp et7 5i teste e func6iei hepatice. #estu de sarcin7 este necesar pentru c7 acest medicament poate s7 cauBeBe defecte de tu* neura a f7tu 4n deBvo tare. Poate s7 induc7 trom*ocitopenie 5i cre5terea nive uri or transaminaBe or. +m*e e efecte sunt, de re)u 7, *eni)ne 5i autoA imitate dar necesit7 monitoriBarea san)uin7 mai atent7. -fecte e secundare tipice inc ud c7derea p7ru ui <care se poate trata cu Binc 5i se eniu=, tremor, cre5tere 4n )reutate 5i sedare. Deran>amente e )astroAintestina e sunt frecvente, dar pot fi reduse a minimum prin uti iBarea ta* ete or cu 4nve i5 enteric <Depakote= 5i cre5terea )radat7 a doBe or. Lnc7rcarea cu acid va proic pentru contro u simptome or acute se face administr;nd /H m)Kk) 4n doBe diviBate. Nive u terapeutic 5i ame iorarea simptome or se rea iBeaB7 4n decurs de O Bi e. La *o navii am*u atori, a pacien6ii mai fra)i i somatic sau a cei mai pu6ini )ravi tratamentu se poate institui cu doBe de /JH p;n7 OJH m)KBi 5i se poate cre5te treptat p;n7 a nive u terapeutic. Nive uri e terapeutice se contro eaB7 dup7 : Bi e de tratament cu un anumit doBa>. e. Car*amaBepina se titreaB7 de o*icei 4n func6ie de r7spunsu c inic, 5i nu de nive u san)uin, cu toate c7 mu 6i c inicieni titreaB7 p;n7 a atin)erea unor nive uri de I p;n7 a 1/ h)KmL. &nvesti)a6ii e preAtratament tre*uie s7 inc ud7 teste e func6iei hepatice 5i hemoA euco)rama comp et7, precum 5i -%0, e ectro i6ii, reticu ocite e 5i testu de sarcin7. Pot s7 apar7 rar to2icitate hepatic7, hiponatremie sau supresiunea m7duvei osoase. -rup6ii e <ra5uri= apar a 1H[ din *o navi. 'a5uri e e2fo iative <sindromu StevensAMohnson DectodermoB7 eroBiv7 p uriorificia 7E= sunt rare, dar poten6ia eta e. !edicamentu se poate institui 4n doBa de /HH p;n7 a GHH m)KBi, cu modific7ri a fiecare J Bi e, 4n func6ie de r7spunsu c inic. +me iorarea se produce a O p;n7 a 1I Bi e dup7 atin)erea doBei terapeutice. &nterac6iuni e medicamentoase comp ic7 uti iBarea car*amaBepinei 5i pro*a*i c7 4i confer7 acestui medicament un statut de inia a doua. Car*amaBepina este un puternic inductor enBimatic 5i poate s7 reduc7 nive uri e a tor psihotrope, cum ar fi ha operido u . Car*amaBepina
1 /
Ln preBent e2ist7 5i o condi6ionare in>ecta*i 7 intramuscu ar. -ste vor*a, de fapt, de o descre5tere a str7 ucirii, u5urin6ei 5iKsau e2ce en6ei co)nitive, care poate s7 constituie un factor ma>or de sc7dere a comp ian6ei a pacien6ii cu preocup7ri sau activit76i 4n care aceste 4nsu5iri sunt re evante. : De asemenea, de o*icei, 4n caBu unei decompens7ri afective <maniaca 7, depresiv7 sau mi2t7= a unui *o nav 4n cursu terapiei cu itiu, indiferent dac7 este sau nu necesar7 internarea, medica6ia adi6iona 7 se adau)7 a tratamentu cu itiu, iar acesta nu se 4ntrerupe <se verific7 4ns7 imediat dac7 itemia se 4ncadreaB7 sau nu 4n interva u terapeutic 5i se adapteaB7 doBa de itiu, dup7 cum este necesar=. De asemenea, nu tre*uie pierdut din vedere faptu c7, fiind <cardio=terato)en, itiu este contraindicat 4n cursu sarcinii 5i c7 itemii e to2ice pot fi eta e. 11G
induce 5i propriu ei meta*o ism <autoAinducere=, doBa>u tre*uind adesea s7 fie crescut 4n cursu prime or uni de tratament, pentru a men6ine nive u terapeutic 5i r7spunsu c inic. f. Lamotri)inu 5i )a*apentinu sunt anticonvu sivante care pot avea propriet76i antidepresive, antimanice 5i de sta*i iBare a dispoBi6iei. Nu necesit7 monitoriBare san)uin7. 0a*apentinu este e2cretat e2c usiv prin rinichi. +re un profi *eni)n a efecte or secundare, care inc ude sedare sau activare, ame6e i 5i astenie. Nu interac6ioneaB7 cu a te medicamente. La *o navii cu insuficien67 rena 7 este necesar7 o doB7 mai redus7. 0a*apentinu poate fi titrat a)resiv. '7spunsu terepeutic se constat7 a doBa>e de a :HH p;n7 a :.GHH m)KBi. +re semivia67 scurt7, astfe c7 este necesar7 administrarea 4n trei priBe Bi nice. Lamotri)inu necesit7 cre5terea treptat7 a doBe or, pentru descre5terea riscu ui de ra5, care apare a 1H[ din pacien6i. Sindromu StevensAMohnson apare a H,1[ din *o navii trata6i cu amotri)in. + te efecte secundare inc ud )rea67, sedare, ata2ie 5i insomnie. DoBa ini6ia 7 poate fi de /J p;n7 a JH m)KBi timp de / s7pt7m;ni, cresc;nduAse apoi ent a 1JH p;n7 a /JH m) de dou7 ori pe Bi. 1a proatu cre5te nive uri e amotri)inu ui. Ln preBen6a va proatu ui, cre5terea amotri)inu ui tre*uie s7 fie mai ent7 iar doBa>u mai mic <de e2., /J m) ora de patru ori pe Bi timp de / s7pt7m;ni, cu cre5terea cu c;te /J m) a fiecare / s7pt7m;ni p;n7 a ce mu t 1JH m)KBi=. ). #ratamentu de 4ntre6inere este necesar a pacien6ii cu *oa 7 recurent7. Ln cursu tratamentu ui pe termen un) este necesar7 monitoriBarea de a*orator 4n caBu itiu ui, acidu ui va proic 5i car*amaBepinei. !odu 4n care tre*uie f7cut7 monitoriBarea este preBentat 4n Capito u /J. h. Pacien6ii care nu r7spund adecvat a un sta*i iBator a dispoBi6iei pot s7 evo ueBe favora*i cu tratament com*inat. Litiu 5i acidu va proic sunt frecvent fo osite 4n asociere. Neuroto2icitatea crescut7 constituie un risc, dar asocierea este nepericu oas7. + te asocieri inc ud itiu 5i car*amaBepina, car*amaBepina 5i acidu va proic <necesit7 monitoriBare de a*orator mai intens7 4n privin6a interac6iuni or medicamentoase 5i a to2icit76ii hepatice=, precum 5i asocieri e cu anticonvu sivante e noi. i. + 6i a)en6i fo osi6i 4n tu *urarea *ipo ar7 inc ud verapami u <&soptin, Ca an=, nimodipina <Nimotop=, c onidina <Catapres=, c onaBepamu 5i evotiro2ina <Levo2y , Levothroid, Synthroid= <Capito u /J=. SAa demonstrat, de asemenea, c7 c oBapina <C oBari = are intense propriet76i antimanice 5i de sta*i iBare a dispoBi6iei a pacien6ii refractari a tratament. >. Ln caBuri e refractare sau 4n ce e cu caracter de ur)en67 tre*uie uat7 4n considera6ie -C#. 1eBi Capito u /J pentru o discu6ie mai am7nun6it7. *. Trata7e1t'% 3&i2$%$8i6. +socierea dintre psihoterapie 5i medicamente e antimaniaca e <de e2., itiu = este mai eficient7 dec;t fiecare dintre aceste metode ap icate iBo at. Psihoterapia nu este indicat7 atunci c;nd *o navu parcur)e un episod maniaca . Ln aceast7 situa6ie, si)uran6ei pacientu ui 5i a ce or a 6i tre*uie s7 i se acorde cea mai mare importan67 5i tre*uie s7 se ia m7suri e farmaco o)ice 5i fiBice necesare pentru prote>area 5i ca marea *o navu ui. a. Tera3ia 6$81iti?: A a fost studiat7 4n e)7tur7 cu cre5terea comp ian6ei pacien6i or *ipo ari a terapia cu itiu. -. Tera3ia 6$73$rta7e1ta%: A poate s7 fie deose*it de eficient7 pe parcursu tratamentu ui intraspita icesc a *o navi or maniaca i, a>ut;nd a sta*i irea de imite a e tratamentu ui impu siv sau inadecvat, prin tehnici cum ar fi 4nt7rirea poBitiv7 5i ne)ativ7 5i ?sisteme e economice@ cu >etoane D token economies E. 6. P&i2$tera3ia $rie1tat: 3&i2a1a%iti6 A poate fi *enefic7 4n recuperarea 5i sta*i iBarea pacien6i or maniaca i, dac7 *o navu este capa*i s7 o*6in7 5i dore5te s7 o*6in7 o 4n6e e)ere a conf icte or su*iacente care pot s7 dec an5eBe 5i s7 a imenteBe episoade e maniaca e. Poate, de asemenea, s7 a>ute *o navii s7A5i 4n6e ea)7 opoBi6ia fa67 de medica6ie 5i, astfe , poate s7 creasc7 comp ian6a. d. P&i2$tera3ia &'3$rti?: A este indicat7 4n specia 4n cursu faBe or acute 5i 4n perioada de 4nceput a reAcompens7rii. Unii *o navi nu pot s7 to ereBe dec;t psihoterapia suportiv7, 4n timp ce a 6ii to ereaB7 terapia orientat7 c7tre 4n6e e)ere. #erapia suportiv7 este indicat7 mai frecvent a *o navii cu tu *urare *ipo ar7 cronic7, a care pot s7 e2iste simptome interepisodice reBidua e semnificative 5i deteriorare socia 7. e. Tera3ia de 8r'3 A poate s7 fie uti 7 4n inf uen6area ne)7rii 5i )randioBit76ii defensive a *o navi or maniaca i. -ste uti 7 4n ucru cu diferite pro* eme frecvente a e pacien6i or maniaca i, cum ar fi sin)ur7tatea, ru5inea, inadecvarea, teama de *oa a minta 7 5i pierderea contro u ui. -ste uti 7 4n reinte)rarea socia 7 a *o navi or. >. Tera3ia >a7i%ia%: A este deose*it de important7 a *o navii *ipo ari, pentru c7 tu *urarea acestora este intens fami ia 7 <afect;nd /HA/J[ din rude e de )radu 4nt;i= 5i pentru c7 episoade e maniaca e sunt deose*it de disruptive pentru serviciu 5i re a6ii e interpersona e a e pacien6i or. Ln cursu episoade or maniaca e *o navu poate s7 che tuiasc7 sume imense din *anii fami iei sau poate s7 se comporte nepotrivit din punct de vedere se2ua " este necesar s7 se ucreBe cu sentimente e reBidua e de m;nie, vinov76ie 5i ru5ine a e mem*ri or fami iei. Se pot e2p ora moda it76i e de 4m*un7t76ire a comp ian6ei a tratament 5i de recunoa5tere a evenimente e dec an5atoare a e maniei.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito veBi !ood Disorders, Ch 1I, p 1/NI, 4n C#PK1&&.
11O
11. #u *ur7ri e an2ioase

I. De>i1iie +n2ietatea este starea pato o)ic7 ce se caracteriBeaB7 printrAun sim67m;nt de ?team7 f7r7 o*iect@ 4nso6it de semne somatice care indic7 hiperactivitatea sistemu ui nervos autonom. Se diferen6iaB7 de fric7 prin faptu c7 aceasta este un r7spuns a o cauB7 cunoscut7 <?team7 cu o*iect@=. II. Dia81$&ti6, &e71e $-ia. 1eBi #a*e u 11A/. Se caracteriBeaB7 prin atacuri de panic7 spontane <#a*e u 11A:= 5i se poate asocia cu a)orafo*ia <teama de a se )7si 4n ocuri deschise, sin)ur 4n afara ocuin6ei sau 4ntrAo mu 6ime=. Panica poate s7 evo ueBe 4n stadii3 atacuri su*c inice, atacuri de panic7 comp ete, frici hipocondrice, an2ietate anticipativ7, evitarea fo*ic7 a unor situa6ii specifice 5i a)orafo*ia. +)orafo*ia poate s7 apar7 iBo at, cu toate c7, de re)u 7, *o navii au 5i atacuri de panic7 asociate. +n2ietatea anticipativ7 se caracteriBeaB7 prin senBa6ia c7 va apare panic7, cu nea>utorare sau umi ire. +)orafo*icii pot s7 devin7 incapa*i i s7A5i p7r7seasc7 ocuin6a, f7r7 s7 p ece vreodat7 de acas7 sau ie5ind numai cu un 4nso6itor. B. T'%-'rarea 3ri1 a1Fietate 8e1era%i@at:. 1eBi #a*e u 11AI. &mp ic7 4n)ri>orare e2cesiv7 e)at7 de circumstan6e, evenimente sau conf icte rea e. Simptome e pot s7 f uctueBe. +pare a copii 5i adu 6i. C. E$-ia &3e6i>i6:. 1eBi #a*e u 11AJ. Co*ia este frica ira6iona 7 de un o*iect a fo*iei <de e2., cai, 4n7 6imi, ace=. Persoana resimte an2ietate masiv7 atunci c;nd este e2pus7 a o*iectu fo*ic temut 5i caut7 s7 4 evite cu orice pre6. D. E$-ia &$6ia%:. 1eBi #a*e u 11AG. Co*ia socia 7 este frica ira6iona 7 de situa6ii pu* ice <de e2., de a vor*i 4n pu* ic, de a m;nca 4n pu* ic, de a fo osi c osete pu* ice A ?veBica ru5inoas7@, sh3 bladder=. Ln tipu )enera iBat, sunt evitate ma>oritatea situa6ii or socia e. E. T'%-'rarea $-&e&i?N6$73'%&i?:. 1eBi #a*e u 11AO. #u *urarea o*sesivAcompu siv7 imp ic7 idei, ima)ini, rumina6ii, impu suri, );nduri <o*sesii= recurente intruBive sau paternuri repetitive de comportament sau ac6iune <compu siuni=. +t;t o*sesii e c;t 5i compu siuni e sunt str7ine e)ou ui 5i produc an2ietate dac7 i se reBist7. E. T'%-'r:ri 3$&ttra'7ati6e <i t'%-'r:ri a6'te de &tre&. 1eBi #a*e u 11AN. Ln aceste tu *ur7ri an2ietatea este produs7 de un eveniment stresant e2traAordinar <ie5it din comun=. -venimentu este retr7it 4n vise 5i prin );nduri e din starea de ve)he <f ash*ackAuri=. Simptomato o)ia de retr7ire, evitare 5i hiperactivare < h3perarousal= dureaB7 mai mu t de o un7. Ln caBu *o navi or a care simptome e au fost preBente timp de mai pu6in de o un7, dia)nosticu potrivit este ce de tu *urare de stres acut7. !. T'%-'rare a1Fi$a&: dat$rat: '1ei 6$1diii 7edi6a%e 8e1era%e. ( )am7 ar)7 de condi6ii medica e pot s7 cauBeBe simptome an2ioase. 1eBi #a*e u 11AF. H. T'%-'rare a1Fi$a&: i1d'&: de &'-&ta1e. ( )am7 ar)7 de su*stan6e pot s7 cauBeBe simptome an2ioase. 1eBi #a*e u 11A1H. I. T'%-'rare 7iFt: a1Fi$&Nde3re&i?:. +ceast7 tu *urare descrie *o navii cu simptome at;t an2ioase c;t 5i depresive, care nu 4ndep inesc criterii e de dia)nostic nici pentru o tu *urare an2ioas7 5i nici pentru o tu *urare depresiv7. Dia)nosticu este fo osit uneori 4n conte2tu asisten6ei primare 5i este fo osit 4n -uropa" tu *urarea este numit7 uneori neurastenie( J. A%te &t:ri a1Fi$a&e ,. T'%-'rare de ada3tare 6' a1Fietate. +cest dia)nostic se ap ic7 pacien6i or cu stresor evident, a care apare, 4n decurs de : uni, an2ietate e2cesiv7 5i se e2pecteaB7 ca aceasta s7 nu dureBe mai mu t de G uni. *. A1Fietate &e6'1dar: '1ei a%te t'%-'r:ri 3&i2iatri6e. ( propor6ie de OH[ din pacien6ii depresivi au an2ietate. .o navii cu psihoBe A schiBofrenie, manie sau tu *urare psihotic7 scurt7 A manifest7 adeseori an2ietate <an2ietatea psihotic7=. +n2ietatea este frecvent7 4n de irium 5i 4n demen67 <reac6ie catastrofic7=. 0. A1Fietatea &it'ai$1a%:. -fecte e unei situa6ii stresante cop e5esc temporar capacitatea persoanei de a face fa67. +cest ucru poate s7 ai*7 oc 5i 4n situa6ii minore, dac7 acestea evoc7 un stres cop e5itor anterior. A. A1Fietatea 7$rii. +ceasta imp ic7 tipic frica de nea>utorare, de schim*7ri e fiBice <somatice=, de pierderea contro u ui 5i de pierderea a tora, pe ;n)7 vinov76ie 5i ru5ine. /. A1Fietatea de &e3arare a: de &tr:i1i. +du 6ii re)resa6i, inc usiv unii care sunt *o navi medica i, pot s7 manifeste an2ietatea care era e)at7 de aceste fenomene 4n copi 7rie atunci c;nd sunt separa6i de cei iu*i6i sau atunci c;nd tre*uie s7 reac6ioneBe fa67 de persona 4n spita . 5. A1Fietatea %e8at: de 3ierderea &ti7ei de &i1e. Poate s7 fie o reac6ie a *oa 7, re>ec6ie sau a pierderea unei s u>*e, 4n specia dac7 acestea sunt tr7ite ca o 4nfr;n)ere sau e5ec. G. A1Fietatea %e8at: de 3ierderea 6$1tr$%'%'i de &i1e. Ln circumstan6e 4n care contro u tre*uie cedat, cum ar fi *oa a medica 7 sau spita iBarea, pacien6ii care au nevoia de a sim6i c7 de6in contro u situa6iei pot s7 se simt7 foarte amenin6a6i. J. A1Fietatea %e8at: de de3e1de1: &a' i1ti7itate. Dac7, anterior, nevoi e de dependen67 a e pacientu ui nu au fost satisf7cute sau reBo vate, acesta poate s7 se opun7 situa6ii or care imp ic7 anumit7 dependen67, cum ar fi 4n)ri>irea medica 7 sau o re a6ie str;ns7. 11N
4. A1Fietatea %e8at: de ?i1$?:ie <i 3edea3&:. Dac7 pacientu 45i a5teapt7 pedepsirea pentru fapte re e ima)inare sau rea e, poate s7 resimt7 an2ietate iar pedeapsa poate s7 fie c7utat7 activ sau chiar autoAap icat7. ,+. A1Fietatea &e71a%. #ermenu prin care Si)mund Creud a descris an2ietatea care nu este tr7it7 con5tient, dar care dec an5eaB7 mecanisme e de defens7 uti iBate de c7tre persoan7 pentru a face fa67 unei situa6ii poten6ia amenin67toare. III. E3ide7i$%$8ie #u *ur7ri e an2ioase constituie )rupu ce mai frecvent de tu *ur7ri psihiatrice. Ln )enera , femei e sunt mai afectate dec;t *7r*a6ii. 1eBi #a*e u 11A11. I . Eti$%$8ie A. Bi$%$8i6: ,. +n2ietatea imp ic7 o reac6ie autonom7 e2cesiv7, cu tonus simpatic crescut. *. - i*erarea de cateco amine este crescut7. 0. Cre5te produc6ia de meta*o i6i ai noradrena inei <de e2., :Ameto2iAIAhidro2ifeni ) ico , !$P0=. PerfuBia e2perimenta 7 cu actat cre5te nive uri e noradrena inei 5i produce an2ietate a pacien6ii cu tu *urare prin panic7. A. Poate s7 apar7 descre5terea aten6ei mi5c7ri or ocu are rapide <'-!= 5i a stadiu ui I a somnu ui <ca 4n depresie=. #+.-LUL 11A1 SEMNE KI SIMPTOME ALE TULBURRILOR ANDIOASE Se71e &$7ati6e Si73t$7e 3&i2$%$8i6e #remor, tres7riri muscu are SenBa6ie de fric7 Dureri om*are, cefa ee Dificu t76i de concentrare #ensiune muscu ar7 $ipervi)i en67 Dispnee, hiperventi a6ie &nsomnie Cati)a*i itate Li*ido descrescut '7spunsuri de tres7rire ?Nod 4n );t@ <) o*us= $iperactivitate autonom7 #u *ur7ri stomaca e <?f uturi 4n stomac 1@= 'o5ea67 5i pa oare #ahicardie, pa pita6ii #ranspira6ii !;ini reci Diaree Usc7ciunea )urii <2erostomie= Urinat frecvent ParesteBii Dificu t76i de de) uti6ie #+.-LUL 11A/ CRITERIILE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DE PANIC ER A!ORAEOBIE
+. +t;t <1= c;t 5i </=3 <1= atacuri de panic7 recurente, nea5teptate" </= ce pu6in unu dintre atacuri a fost urmat timp de o un7 <sau mai mu t= de unu <sau mai mu te= din urm7toare e3 <a= preocupare persistent7 cu faptu c7 va mai avea 5i a te atacuri" <*= 4n)ri>orare 4n e)7tur7 cu imp ica6ii e atacu ui sau cu consecin6e e acestuia <de e2., pierderea contro u ui, producerea unui atac de inim7, ?pierderea min6ii@=" <c= o modificare semnificativ7 a comportamentu ui, e)at7 de atacuri. .. +*sen6a a)orafo*iei. C. +tacuri e de panic7 nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament= sau a e unei condi6ii medica e )enera e <de e2., hipertiroidia=. D. +tacuri e de panic7 nu sunt e2p icate mai *ine de o a t7 tu *urare minta 7, cum ar fi fo*ia socia 7 <de e2., apari6ia a e2punerea a situa6ii socia e temute=, fo*ia specific7 <de e2., a e2punerea a o situa6ie fo*ic7 specific7=, tu *urarea o*sesivAcompu siv7 <de e2., a e2punerea a murd7rie a unei persoane cu o o*sesie de contaminare=, tu *urarea de stres posttraumatic7 <de e2., ca r7spuns a stimu i asocia6i cu un stres sever= sau tu *urarea prin an2ietate de separare <de e2., ca r7spuns a 4ndep7rtarea de cas7 sau de rude apropiate=.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 11A:
1
-2presie curent7 4n im*a en) eB7. -chiva ente3 ?stomacu mi se face )hem@, ?fric7 4n capu pieptu ui@ sau ? a stomac@ etc. 11F
CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU ATAC DE PANIC

N$t:; +tacu de panic7 nu este o tu *urare codifica*i 7. Se codific7 dia)nosticu specific 4n cadru c7ruia se manifest7 atacuri e de panic7 <de e2., tu *urare prin panic7 cu a)orafo*ie=. Perioad7 distinct7 de fric7 sau disconfort intens, 4n care patru <sau mai mu te= din simptome e urm7toare apar *rusc 5i atin) intensitatea ma2im7 4n decurs de p;n7 a 1H minute3 <1= pa pita6ii, *7t7i puternice a e inimii sau pu s acce erat" </= transpira6ii" <:= tremur7turi sau tremur a 4ntre)u ui corp" <I= senBa6ie de ips7 de aer sau de sufocare" <J= senBa6ia de a se 4nn7*u5i" <G= durere sau disconfort toracic" <O= )rea67 sau disconfort a*domina " <N= senBa6ia de ame6ea 7, de insta*i itate, de ?cap u5or@ sau de e5in" <F= derea iBare <senBa6ii de irea itate= sau depersona iBare <deta5are de propriu se f=" <1H= teama de a nuA5i pierde contro u sau de a nu 4nne*uni" <11= teama c7 va muri" <1/= paresteBii <senBa6ii de amor6ea 7 sau 4n6ep7turi=" <1:= va uri de fri) sau c7 dur7.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 11AI CRITERIILE DSMNI NTR PENTRU TULBURARE PRIN ANDIETATE !ENERALIZAT
+. +n2ietate 5i 4n)ri>orare <e2pecta6ie aprehensiv7= e2cesive, preBente 4n mai mu te Bi e dec;t sunt a*sente timp de ce pu6in G uni, 4n e)7tur7 cu o serie de evenimente sau activit76i <cum ar fi performan6e e a ucru sau a 5coa 7=. .. Persoana consider7 c7 4i este )reu s7 45i contro eBe teama. C. +n2ietatea 5i 4n)ri>orarea se asociaB7 cu trei <sau mai mu te= din urm7toare e 5ase simptome <ce pu6in une e dintre simptome fiind preBente timp de mai mu te Bi e dec;t sunt a*sente 4n u time e G uni=. N$t:; La copii este necesar un sin)ur simptom. <1= ne ini5te sau senBa6ia de a fi nervos sau ? a imit7@" </= u5or fati)a*i " <:= dificu t76i de concentrare sau ?dispare totu din minte@" <I= irita*i itate" <J= tensiune muscu ar7" <G= tu *ur7ri de somn <dificu tatea de a adormi sau de a men6ine somnu , sau somn a)itat, neodihnitor=. D. (*iectu an2iet76ii sau 4n)ri>or7rii nu se imiteaB7 a caracteristici a e unei tu *ur7ri de pe +2a &, de e2., an2ietatea sau 4n)ri>orarea nu au e)7tur7 cu survenirea unui atac de panic7 <precum 4n tu *urarea prin panic7=, cu posi*i itatea de a se face de ru5ine 4n pu* ic <ca 4n fo*ia socia 7=, cu contaminarea <ca 4n tu *urarea o*sesivAcompu siv7=, cu cre5terea 4n )reutate <ca 4n anore2ia nervoas7=, cu acuBe e somatice mu tip e <ca 4n tu *urarea de somatiBare= sau cu o *oa 7 )rav7 <ca 4n hipocondriaB7=, iar an2ietatea 5i 4n)ri>orarea nu apar e2c usiv 4n cursu tu *ur7rii posttraumatice de stres. -. +n2ietatea, 4n)ri>orarea sau simptome e somatice cauBeaB7 suferin67 semnificativ7 c inic sau a ter7ri socia e, ocupa6iona e sau 4n a te domenii importante a e func6ion7rii. C. #u *urarea nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament= sau a e unei condi6ii medica e )enera e <de e2., hipertiroidie= 5i nu apare e2c usiv 4n cursu unei tu *ur7ri a dispoBi6iei, unei tu *ur7ri psihotice sau unei tu *ur7ri pervaBive de deBvo tare.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 11AJ CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU EOBIE SPECIEIC
+. Cric7 marcat7 5i persistent7, e2cesiv7 sau nereBona*i 7, dec an5at7 de preBen6a sau anticiparea unui o*iect sau a unei situa6ii specifice <de e2., B*oru cu avionu , 4n7 6imi, anima e, in>ec6ii, vederea s;n)e ui=. .. -2punerea a stimu u fo*ic produce aproape constant un r7spuns an2ios imediat, care poate s7 ia forma unui atac de panic7 e)at de situa6ie sau favoriBat de situa6ie. N$t:; La copii an2ietatea se poate e2prima prin p ;ns, ?criBe@, 4nm7rmurire sau ?a)76area@ de a tcineva. C. Persoana respectiv7 recunoa5te c7 frica sa este e2cesiv7 sau nereBona*i 7. N$t:; La copii aceast7 caracteristic7 poate s7 ipseasc7. D. Situa6ia sau situa6ii e fo*ice sunt evitate sau, dac7 nu, sunt suportate cu an2ietate sau suferin67 intens7. -. -vitarea, anticiparea an2ioas7 sau suferin6a 4n situa6ia sau situa6ii e temute interfereaB7 semnificativ cu activitatea o*i5nuit7 a persoanei, cu func6ionarea ocupa6iona 7 <sau academic7= sau cu activit76i e sau re a6ii e socia e, sau e2ist7 suferin67 marcat7 4n e)7tur7 cu faptu de a avea fo*ia.
1/H
C. La persoane e 4n v;rst7 de mai pu6in de 1N ani, durata este de ce pu6in G uni. 0. +n2ietatea, atacuri e de panic7 sau evitarea fo*ic7 asociate cu o*iectu sau situa6ia specific7 nu sunt e2p icate mai *ine de o a t7 tu *urare minta 7, cum ar fi tu *urarea o*sesivAcompu siv7 <de e2., frica de murd7rie a unei persoane cu o*sesie de contaminare=, tu *urarea de stres posttraumatic7 de stres <de e2., evitarea stimu i or asocia6i cu un stresor sever=, tu *urarea prin an2ietate de separare <de e2., evitarea 5co ii=, fo*ia socia 7 <de e2., evitarea situa6ii or socia e de team7 c7 se va face de ru5ine=, tu *urarea prin panic7 cu a)orafo*ie sau a)orafo*ia f7r7 istoric de tu *urare prin panic7. Specifica0i tipu 3 Ti3 a1i7a% Ti3 7edi' 1at'ra% <de e2., 4n7 6imi, furtuni, ap7=. Ti3 &918eNi1Me6ieNr:1ire Ti3 &it'ai$1a% <de e2., avioane, ascensoare, ocuri 4nchise=. A%t ti3 <de e2., evitarea fo*ic7 a unor situa6ii care ar putea duce a 4n7*u5ire, v7rs7tur7 sau a contractarea unei *o i" a copii, evitarea sunete or puternice sau a persona>e or costumate=.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 11AG CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU EOBIE SOCIAL
+. Crica marcat7 5i persistent7 de una sau mai mu te situa6ii socia e sau de performare 4n care persoana este e2pus7 unor oameni nefami iari sau posi*i ei aten6ii st7ruitoare a a tora. Persoanei 4i este fric7 de faptu c7 se va comporta 4n moduri <sau va manifesta simptome de an2ietate= care vor fi umi itoare sau st;n>enitoare. N$t:; La copii tre*uie s7 e2iste doveBi asupra capacit76ii de re a6ionare socia 7 potrivite v;rstei cu persoane e fami iare iar an2ietatea tre*uie s7 survin7 4n mediu ce or de aceea5i v;rst7, nu doar 4n interac6iuni e cu adu 6ii. .. -2punerea a situa6ia socia 7 temut7 produce aproape constant an2ietate, care poate ua forma unui atac de panic7 e)at de situa6ie sau favoriBat de situa6ie. N$t:; La copii an2ietatea se poate e2prima prin p ;ns, ?criBe@, 4nm7rmurire sau dero*area din fa6a situa6ii or socia e care imp ic7 persoane necunoscute. C. Persoana respectiv7 recunoa5te c7 frica sa este e2cesiv7 sau nereBona*i 7. N$t:; La copii aceast7 caracteristic7 poate s7 ipseasc7. D. Situa6ii e socia e sau de performare temute sunt evitate sau, dac7 nu, sunt suportate cu an2ietate sau suferin67 intens7. -. -vitarea, anticiparea an2ioas7 sau suferin6a 4n situa6ia sau situa6ii e socia e sau de performare temute interfereaB7 semnificativ cu activitatea o*i5nuit7 a persoanei, cu func6ionarea ocupa6iona 7 <sau academic7= sau cu activit76i e sau re a6ii e socia e, sau e2ist7 suferin67 marcat7 4n e)7tur7 cu faptu de a avea fo*ia. C. La persoane e 4n v;rst7 de mai pu6in de 1N ani, durata este de ce pu6in G uni. 0. Crica sau evitarea nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament= sau a e unei condi6ii medica e )enera e 5i nu sunt e2p icate mai *ine de o a t7 tu *urare minta 7 <de e2., tu *urare prin panic7 cu sau f7r7 a)orafo*ie, tu *urare prin an2ietate de separare, tu *urare de dismorfie corpora 7, o tu *urare de deBvo tare pervaBiv7 sau tu *urarea de persona itate schiBoid7=. $. Dac7 este preBent7 o condi6ie medica 7 )enera 7 sau o a t7 tu *urare minta 7, frica de a criteriu + nu este e)at7 de acestea, de e2., frica nu are e)7tur7 cu *a *ismu , cu tremoru din *oa a Parkinson sau cu manifestarea comportamentu ui a imentar anorma din anore2ia nervoas7 sau *u imia nervoas7. Specifica0i1 !e1era%i@at:; dac7 frica inc ude ma>oritatea situa6ii or socia e < ua6i 4n considerare 5i dia)nosticu adi6iona de tu *urare evitant7 de persona itate=.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 11AO CRITERIILE DSMNI NTR PENTRU TULBURARE OBSESI NCOMPULSI
+. Cie o*sesii, fie compu siuni3 .bsesii conform defini6iei de a <1=, </=, <:= 5i <I=3 <1= );nduri, impu suri sau ima)ini recurente 5i persistente, care sunt tr7ite, 4ntrAun anumit timp de pe parcursu tu *ur7rii, ca intruBive 5i neadecvate 5i care produc an2ietate sau suferin67 marcate" </= );nduri e, impu suri e sau ima)ini e nu sunt doar 4n)ri>or7ri e2cesive e)ate de pro* eme e vie6ii rea e" <:= persoana 4ncearc7 s7 i)noreBe sau s7 suprime );nduri e, impu suri e sau ima)ini e respective sau s7 e neutra iBeBe printrAun a t );nd sau ac6iune" <I= persoana recunoa5te c7 );nduri e, impu suri e sau ima)ini e o*sesive sunt un produs a propriei min6i <nu sunt impuse din afar7, ca 4n inser6ia );nduri or=. Compulsiuni conform defini6iei de a <1= 5i </=3
1/1
<1= comportamente repetitive <de e2., sp7 atu m;ini or, punere 4n ordine, verific7ri= sau acte minta e <de e2., ru)7ciuni, num7rat, repetarea 4n );nd a unor cuvinte= pe care persoana se simte nevoit7 s7 e efectueBe ca r7spuns a o o*sesie sau 4n conformitate cu re)u i care tre*uie ap icate ri)id" </= comportamente e sau acte e minta e respective urm7resc s7 pre4nt;mpine sau s7 reduc7 suferin6a sau s7 pre4nt;mpine un anumit eveniment sau situa6ie temut7" totu5i, comportamente e sau acte e minta e fie c7 nu sunt e)ate 4n mod rea ist de ceea ce sunt menite s7 neutra iBeBe sau s7 previn7, fie sunt evident e2cesive. .. LntrAun anumit moment de pe parcursu tu *ur7rii, persoana a recunoscut c7 o*sesii e sau compu siuni e sunt e2cesive sau nereBona*i e. N$t:; +cest criteriu nu se ap ic7 a copii. C. (*sesii e sau compu siuni e cauBeaB7 suferin67 marcat7, consum7 timp <necesit7 mai mu t de o or7 pe Bi= sau interfereaB7 marcat cu activitatea o*i5nuit7 a persoanei, cu func6ionarea ocupa6iona 7 <sau academic7= sau cu activit76i e sau re a6ii e socia e uBua e. D. Dac7 este preBent7 o a t7 tu *urare de pe +2a &, con6inutu o*sesii or sau compu siuni or nu se restr;n)e a aceasta <de e2., preocuparea cu a imente e 4n preBen6a unei tu *ur7ri a imentare" Bmu )erea p7ru ui 4n preBen6a tricoti omaniei" preocuparea cu aspectu 4n preBen6a unei tu *ur7ri de dismorfie corpora 7" preocuparea cu dro)uri e 4n preBen6a unei tu *ur7ri prin uB de su*stan6e" preocuparea cu 4m*o n7virea de o *oa 7 )rav7 4n preBen6a hipocondriaBei" preocuparea cu dorin6e sau fanteBii se2ua e 4n preBen6a unei parafi ii" sau rumina6ii pe teme de vinov76ie 4n preBen6a unei tu *ur7ri depresive ma>ore=. -. #u *urarea nu se datoreaB7 efectu ui fiBio o)ic direct a unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament= sau a unei condi6ii medica e )enera e. Specifica0i1 C' 6riti6: R6$1<tie1ti@areS de>i6itar:; Dac7, 4n cea mai mare parte a timpu ui de pe parcursu episodu ui curent, persoana nu recunoa5te c7 o*sesii e 5i compu siuni e sunt e2cesive sau nereBona*i e.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 11AN CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DE STRES POSTTRAUMATIC
+. Persoana a fost e2pus7 unui eveniment traumatic 4n care au fost preBente am*e e caracteristici de mai >os3 <1= persoana a tr7it, a asistat a ori sAa confruntat cu un eveniment sau cu evenimente care au imp icat moarte sau eBare )rav7, ca atare sau ca amenin6are, sau au imp icat o amenin6are a inte)rit76ii fiBice proprii sau a a tora </= r7spunsu persoanei a imp icat fric7, nea>utorare sau oroare, intense. N$t:; La copii, acestea se pot e2prima prin comportament deBor)aniBat sau a)itat. .. -venimentu traumatic este retr7it persistent 4ntrAunu sau mai mu te din moduri e urm7toare3 <1= rememor7ri dureroase recurente 5i intruBive a e evenimentu ui, inc uB;nd ima)ini, );nduri sau percep6ii. N$t:; La copiii mici pot s7 apar7 >ocuri repetitive 4n care sunt e2primate teme sau aspecte a e traumei. </= vise tu *ur7toare recurente a e evenimentu ui. N$t:; La copii, pot s7 e2iste vise terifiante f7r7 con6inut reco)nosci*i " <:= ac6iuni sau sentimente ca 5i cum evenimentu traumatic sAar repeta" <se inc ude senBa6ia de a retr7i e2perien6a respectiv7, i uBii, ha ucina6ii 5i episoade disociative de flashback , inc usiv ace ea care care apar a treBire DhipnopompicE sau 4n cursu into2ica6ii or cu su*stan6e=. N$t:; La copiii mici, pot s7 apar7 reproduceri comportamenta e DreenactmentE a e evenimentu ui, specifice pentru trauma respectiv7. <I= suferin67 psiho o)ic7 intens7 a e2punerea a e emente evocatoare interne sau e2terne care sim*o iBeaB7 sau se aseam7n7 cu vreun aspect a evenimentu ui traumatic" <J= reactivitate psiho o)ic7 a e2punerea a e emente evocatoare interne sau e2terne care sim*o iBeaB7 sau se aseam7n7 cu vreun aspect a evenimentu ui traumatic. C. -vitarea persistent7 a stimu i or asocia6i cu trauma 5i tocire a responsivit76ii )enera e <a*sent7 4naintea traumei=, indicate de trei <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= eforturi de a evita );nduri, sentimente sau conversa6ii asociate cu trauma" </= eforturi de a evita activit76i, ocuri sau persoane care evoc7 amintiri despre traum7" <:= incapacitatea de aA5i reaminti un aspect important a traumei" <I= diminuarea marcat7 a interesu ui sau particip7rii a activit76i semnificative" <J= sentiment de deta5are sau de 4nstr7inare de cei a 6i" <G= domeniu restric6ionat a afecte or <de e2., incapa*i s7 ai*7 sim67minte de iu*ire=" <O= senBa6ia de predestinare restrictiv7 a viitoru ui <de e2., nu se a5teapt7 s7 ai*7 o carier7, c7s7torie, copii sau o durat7 norma 7 a vie6ii=. D. Simptome persistente de hipere2cita*i itate <a*sente 4naintea traumei=, indicate de dou7 <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= dificu tate de insta are sau men6inere a somnu ui" </= irita*i itate sau iB*ucniri de m;nie" <:= dificu t76i de concentrare" <I= hipervi)i en67" <J= r7spunsuri de tres7rire e2a)erate. -. Durata tu *ur7rii <simptome e criterii or ., C 5i D= este mai mare de o un7.
1//
C. #u *urarea cauBeaB7 suferin67 c inic7 semnificativ7 sau a ter7ri socia e, ocupa6iona e sau a e a tor domenii importante de func6ionare. Specifica0i1 A6't:; dac7 simptome e dureaB7 mai pu6in de : uni. Cr$1i6:; dac7 simptome e dureaB7 : uni sau mai mu t. Specifica0i1 C' de-'t L1t9r@iat; dac7 simptome e apar dup7 a ce pu6in G uni dup7 stresor.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 11AF CAUZELE MEDICALE KI NEUROLO!ICE ALE ANDIET=II
T'%-'r:ri 1e'r$%$8i6e Neop asme cere*ra e #raumatisme cere*ra e 5i sindroame postcontuBiona e .oa 7 cere*roAvascu ar7 $emora)ie su*arahnoidian7 !i)ren7 -ncefa it7 Sifi is cere*ra Sc eroB7 mu tip 7 .oa 7 ,i son .oa 7 $untin)ton -pi epsie C$1diii &i&te7i6e $ipo2ie .o i cardioAvascu are &nsuficien67 pu monar7 +nemie Pert'r-:ri e1d$6ri1e Disfunc6ie hipofiBar7 Disfunc6ie tiroidian7 Disfunc6ie paratiroidian7 Disfunc6ie suprarena 7 Ceocromocitom #u *ur7ri viri iBante a e femei or St:ri de>i6itare Deficien67 de vitamin7 .1/ Pe a)r7 Di?er&e $ipo) icemie Sindrom carcinoid Neop aBii sistemice Sindrom premenstrua .o i fe*ri e 5i infec6ii cronice Porfirie !ononuc eoB7 infec6ioas7 Sindrom posthepatitic Uremie C$1diii t$Fi6e Sevra> a coo ic sau postAdro)uri +)en6i vasopresori Penici in7 Su fonamide !ercur +rsenic Cosfor .isu fur7 de car*on .enBen &nto eran67 a aspirin7
T'%-'r:ri i1>%a7at$rii Lupus eritematos +rtrit7 reumatoid7 Po iarterit7 nodoas7 +rterit7 tempora 7 +daptat dup7 Cummin)s ML3 Clinical Eeurops3chiatr3( (r ando, CL3 0rune 8 Stratton, 1FNJ3/1I, cu permisiune.
#+.-LUL 11A1H UNELE SUBSTAN=E CARE POT S CAUZEZE ANDIETATE I1t$Fi6aie Se?raM +mfetamine 5i a te simpatomimetice + coo Nitrit de ami +ntihipertensive +ntico iner)ice Cafein7 Cafein7 (pioide Cana*is SedativeAhipnotice Cocain7 $a ucino)ene #eofi in7 Yohim*in7
1/:
#+.-LUL 11A11 EPIDEMIOLO!IA TULBURRILOR ANDIOASE

T'%-'rare 3ri1 3a1i6: Preva en67 pe 4ntrea)a via67 1,JAI[ din popu a6ie E$-ie #u *urarea an2ioas7 cea mai frecvent73 1H[ din popu a6ie 13/ Sf;r5itu copi 7riei T'%-'rare $-&e&i?\ 6$73'%&i?: /A:[ din popu a6ie T'%-'rare 3ri1 a1Fietate 8e1era%i@at: :AN[ din popu a6ie T'%-'rare 3$&ttra'\ 7ati6: de &tre& 1A:[ din popu a6ie" :H[ din veteranii din 1ietnam 13/ (rice v;rst7, inc uB;nd copi 7ria A
'aport *7r*a6i3femei 1;rsta a de*ut
131 <f7r7 a)orafo*ie= Sf;r5itu decadei /HA/F
131 +do escen67Kadu t t;n7r :J[ din rude e de )radu 4nt;i a e pacien6i or
131 1aria*i " adu t t;n7r
&storicu fami ia
/H[ din rude e de )radu 4nt;i a e pacien6i or a)orafo*ici sufer7 de a)orafo*ie Concordan67 mai mare a )emenii monoBi)otici <!\= dec;t a cei diBi)otici <D\=
Poate avea caracter fami ia , 4n specia tipu s;n)e, in>ec6ie, r7nire
/J[ din rude e de )radu 4nt;i
Studii e a )emeni
Concordan67 mai mare a )emenii D\ dec;t a cei !\
NHAFH[ concordan67 a )emenii !\" 1HA1J[ a )emenii D\
#+.-LUL 11A1/ PSIHODINAMICA TULBURRILOR ANDIOASE

T'%-'rarea Co*ie De>e1&a Dep asare Sim*o iBare Proiec6ie Dep asare DesAfacere <undoing = &Bo are Cormare de reac6ie 'e)resiune C$7e1tarii +n2ietatea este deta5at7 de idee sau situa6ie 5i este dep asat7 asupra unui a t o*iect sau situa6ii sim*o ice (sti itate, m;nie sau se2ua itate reprimate, proiectate asupra mediu ui, care este privit ca prime>dios Supere)ou sever ac6ioneaB7 4mpotriva impu suri or 4n e)7tur7 cu care pacientu se simte vinovat" an2ietatea este contro at7 prin acte sau );nduri repetitive CedeaB7 represiunea porniri or interBise A se2ua e, a)resive sau de dependen67 +n2ietatea cop e5e5te persona itatea 5i este desc7rcat7 4n starea de panic7 Pr7*u5ire tota 7 a defensei represive, cu producerea re)resiunii #rauma reactiveaB7 conf icte incon5tiente" e)ou retr7ie5te an2ietatea 5i caut7 s7 o st7p;neasc7
+)orafo*ie
#u *urare o*sesivA compu siv7
+n2ietate
Panic7
'e)resiune
#u *urare de stres posttraumatic
'e)resiune 'epresiune Ne)are DesAfacere
#+.-LUL 11A1: DIA!NOSTICUL DIEEREN=IAL AL CONDI=IILOR MEDICALE RSPYNDITE CARE MIMEAZ ANDIETATEA +n)in7 pectora 7 K &nfarct miocardic <&!= - ectrocardio)rama cu su*denive area S# 4n an)in7" enBime e cardiace 4n &!. Durere toracic7 cop e5itoare asociat7 de o*icei cu an)inaK&!. Dureri e an2ioase sunt de o*icei ascu6ite 5i mai superficia e. Sindrom de hiperventi a6ie &storic de respira6ii rapide, profunde" pa oare periora 7" spasm carpoApeda " r7spunde a respira6ia 4n pun)7 de h;rtie. $ipo) icemie 0 icemia ? Geun de o*icei su* JH m)KdL" semne de dia*et 1/I
$ipertiroidism Sindrom carcinoid
Baharat A po iurie, po idipsie, po ifa)ie. #riiodtironin7 <#:= 5i tiro2in7 <#I= crescute" e2ofta mie 4n caBuri e severe. +n2ietatea se 4nso6e5te de hipertensiune" cateco amine urinare crescute <acidu JAhidro2iindo acetic, JA$&++=.
#+.-LUL 11A1I DOZELE RECOMANDATE DE MEDICAMENTE ANTIPANIC BPE ZI, CU EDCEP=IA ALTOR INDICA=IIC I1iia% B78C H1trei1ere B78C SSRIIISRS Paro2etin7 JA1H /HAGH C uo2etin7 /AJ /HAGH Sertra in7 1/,JA/J JHA/HH C uvo2amin7 1/,J 1HHA1JH Cita opram 1H /HAIH A1tide3re&i?e tri6i6%i6e C omipramin7 JA1/,J JHA1/J &mipramin7 1HA/J 1JHAJHH Desipramin7 1HA/J 1JHA/HH Be1@$dia@e3i1e + praBo am H,/JAH,J tid H,JA/ tid C onaBepam H,/JAH,J *id H,JA/ *id DiaBepam /AJ *id JA:H *id LoraBepam H,/JAH,J *id H,JA/ *id IMAO Cene Bin7 1J *id 1JAIJ *id #rani cipromin7 1H *id 1HA:H *id RIMA !oc o*emid JH :HHAGHH .rofaromin7 JH 1JHA/HH A1tide3re&i?e ati3i6e 1en afa2in7 G,/JA/J JHA1JH NefaBodon JH *id 1HHA:HH *id A%i a8e1i +cid va proic 1/J *id JHHAOJH *id &noBito GHHH *id GHHH *id &''SV inhi*itori se ectivi ai recapt7rii serotoninei. &!+(V inhi*itori ai monoaminoo2idaBei. '&!+V inhi*itori reversi*i i ai monoaminoo2idaBei. tidV de trei ori pe Bi" *idV de dou7 ori pe Bi. /. Nive uri e sc7Bute a e acidu ui gAamino*utiric <0+.+= cauBeaB7 hiperactivitate a SNC <0+.+ inhi*7 e2cita*i itatea SNC=. 5. Descre5terea serotoninei cauBeaB7 an2ietate" activitatea dopaminer)ic7 crescut7 se asociaB7 cu an2ietate. G. +ctivitatea din corte2u cere*ra tempora este crescut7. J. Locus cqru eus, centru cere*ra a neuroni or noradrener)ici, este hiperactiv 4n st7ri e an2ioase, 4n specia 4n atacuri e de panic7. B. P&i2a1a%iti6: . Potrivit ui Creud, impu suri e incon5tiente <de e2., se2ua e sau a)resive= amenin67 s7 iB*ucneasc7 4n con5tiin67 5i s7 produc7 an2ietate. +n2ietatea este e)at7, din punct de vedere a deBvo t7rii, de frici e de disinte)rare din copi 7rie, care deriv7 din frica de a pierde un o*iect iu*it sau din frica de castrare. C. Te$ria L1?::rii ,. +n2ietatea este produs7 de frustrarea sau stresu continue sau severe. +n2ietatea devine, apoi, un r7spuns condi6ionat a a te situa6ii frustrante sau stresante, care sunt mai pu6in severe. *. +n2ietatea poate fi 4nv76at7 prin identificare 5i imitarea paternuri or an2ioase a e p7rin6i or <teoria 4nv767rii socia e=. 0. +n2ietatea se asociaB7 cu un stimu 4nfrico57tor 4n mod natura <de e2., un accident=. Dep asarea sau transferarea ei u terioar7 asupra unui a t stimu prin condi6ionare produce fo*ia fa67 de un o*iect sau de o situa6ie care sunt noi 5i diferite. 1/J
A. #u *ur7ri e an2ioase imp ic7 paternuri co)nitive de );ndire eronate, distorsionate sau contraAproductive. D. St'dii%e 8e1eti6e ,. Mum7tate din pacien6ii cu tu *urare prin panic7 au o rud7 afectat7. *. Ln >ur de J[ de6in o variant7 a )enei asociate cu meta*o ismu serotoninei 5i au nive uri ridicate a e an2iet76ii. . Te&te 3&i2$%$8i6e A. Te&t'% R$r&62a62 ,. '7spunsuri e an2ioase inc ud mi5c7ri a e unor anima e, forme nestructurate, cu oare crescut7. *. '7spunsuri e fo*ice inc ud forme anatomice sau eB7ri a e corpu ui. 0. '7spunsuri e o*sesivAcompu sive inc ud hiperaten6ie pentru deta iu. B. Te&t'% de A3er6e3ie Te7ati6: BTATC ,. Poate s7 fie preBent7 cre5terea produc6ii or fanteBiste. *. Pot fi proeminente teme e a)resive sau se2ua e. 0. Pot fi evidente sentimente de tensiune. C. Be1derN!e&ta%t ,. Nu apar modific7ri care s7 indice eBiuni cere*ra e. *. Ln tu *urarea o*sesivAcompu siv7 se poate manifesta uti iBarea unei arii mici. 0. Posi*i 7 r7sp;ndire <eta are= pe pa)in7 a produc6ii or 4n tu *ur7ri e an2ioase. D. Dra(NANPer&$1 BDe&e1ea@: U1 O7C ,. Ln tu *urarea o*sesivAcompu siv7 se pot consemna aten6ie pentru cap 5i deta iere )enera 7. *. Ln fo*ii pot fi preBente distorsiuni a e ima)inii corpora e. 0. Ln tu *ur7ri e an2ioase poate fi evident7 rapiditatea desenu ui. E. I1?e1tar'% M'%ti>a@i6 de Per&$1a%itate Mi11e&$taNII BMMPIC ,. Ln an2ietate A cre5teri a sca e e de hipocondriaB7, psihastenie, isterie. I. Te&te de %a-$rat$r Nu e2ist7 teste de a*orator specifice pentru an2ietate. II. Ei@i$3at$%$8ie A. Nu e2ist7 modific7ri pato)nomonice. B. Ln tu *urarea o*sesivAcompu siv7, tomo)rafia cu emisie de poBitroni <P-#= eviden6iaB7 meta*o ism sc7But 4n )iru or*ita , nuc eii cauda6i, )iru cin)u at. C. #omo)rafia cu emisie de poBitroni <P-#= arat7 cre5terea f u2u ui san)uin 4n parahipocampu drept 4n panic7, 4n o*u fronta 4n an2ietate. D. Pro apsu de va v7 mitra 7 este preBent a JH[ din *o navii cu tu *urare prin panic7. E. Se pot constata modific7ri e ectroencefa o)rafice nespecifice. E. La unii pacien6i o*sesivAcompu sivi, testu de supresie a de2ametaBon7 <DS#= nu suprim7 cortiBo u . !. Su*stan6e e inductoare de panic7 inc ud *io2idu de car*on, actatu de sodiu, meti c orofeni piperaBina <mCPP=, car*o ine e, anta)oni5tii receptoru ui 0+.+., cafeina, isoprotereno u 5i yohim*ina <Yocon=. H. La unii pacien6i cu tu *urare prin panic7 se constat7 atrofie tempora 7 dreapt7, iar 4n an2ietate este adesea preBent7 vasoconstric6ie cere*ra 7. III. P&i2$di1a7i6: !ecanisme e de defens7 4ndep7rteaB7Kprevin an2ietatea. -5ecu represiei produce an2ietate <#a*e u 11A1/=. ID. Dia81$&ti6 di>ere1ia% +n2ietatea este o component7 ma>or7 a tu *ur7ri or psiho o)ice, medica e 5i neuro o)ice. A. T'%-'r:ri de3re&i?e. Lntre JHAOH[ din pacien6ii depresivi au an2ietate sau rumina6ii o*sesive" /HA:H[ din pacien6ii cu an2ietate primar7 au 5i depresie. B. S62i@$>re1ia. Pe ;n)7 ha ucina6ii sau de iruri sau preced;nd de*utu acestora, pacien6ii cu schiBofrenie pot s7 fie an2io5i 5i pot s7 ai*7 o*sesii severe. C. T'%-'rarea -i3$%ar: I. Ln cursu episodu ui maniaca poate s7 apar7 an2ietate masiv7. D. P&i2$@: ati3i6: Bt'%-'rare 3&i2$ti6: 1e&3e6i>i6at: L1 a%t 7$dC. -ste preBent7 an2ietate masiv7, pe ;n)7 e emente e psihotice. E. T'%-'rare de aM'&tare 6' a1Fietate. Pacientu are istoric de stresor psihosocia cu p;n7 a : uni 4nainte de de*ut. E. C$1diii 7edi6a%e <i 1e'r$%$8i6e. +numi6i factori specifici medica i sau *io o)ici pot s7 cauBeBe o tu *urare psihotic7 secundar7 <#a*e e e 11AF 5i 11A1:=" poate s7 fie preBent7 o a terare co)nitiv7. !. T'%-'r:ri %e8ate de &'-&ta1e. Panica sau an2ietatea se asociaB7 adeseori cu st7ri e de into2ica6ie <4n specia cu cafein7, cocain7, amfetamine, ha ucino)ene= 5i de sevra> <#a*e u 11A1H=. 1/G
D. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6 A. T'%-'rarea 3ri1 3a1i6: 1. +tacuri e de panic7 tind s7 se reapar7 de /A: ori pe s7pt7m;n7. /. -vo u6ia este cronic7, cu remisiuni 5i e2acer*7ri. :. #ratat7, are un pro)nostic e2ce ent. B. T'%-'rare >$-i6: 1. -vo u6ia este cronic7. /. Netratate, fo*ii e se pot a)rava sau e2tinde <)enera iBa 1=. :. #ratate, au un pro)nostic *un p;n7 a e2ce ent. I. +)orafo*ia este fo*ia cea mai reBistent7 a tratament. C. T'%-'rarea $-&e&i?N6$73'%&i?: 1. -vo u6ia este cronic7, cu intensitate ondu ant7 a simptome or. /. Pro)nostic moderat dac7 se ap ic7 tratament, dar une e caBuri sunt intrata*i e. D. T'%-'rarea 3ri1 a1Fietate 8e1era%i@at: 1. -vo u6ia este cronic7" simptome e pot s7 descreasc7 pe m7sur7 ce pacientu 4nainteaB7 4n v;rst7. /. Cu timpu , pacientu poate s7 deBvo te o depresie secundar7. +ceasta nu este rar7 4n a*sen6a tratamentu ui. E. T'%-'rarea de &tre& 3$&ttra'7ati6: 1. -vo u6ia este cronic7. /. #raumatismu este retr7it periodic timp de c;6iva ani. :. Pro)nostic mai pu6in favora*i 4n caBu unei psihopato o)ii pree2istente. DI. Trata7e1t Une e tu *ur7ri an2ioase, cum ar fi tu *urarea de stres posttraumatic, se trateaB7 4n primu r;nd prin psihoterapie" a te e, cum ar fi fo*ii e, an2ietatea )enera iBat7, tu *urarea prin panic7 5i tu *urarea o*sesivAcompu siv7, se trateaB7 cu medica6ie sau prin asocierea terapiei medicamentoase 5i psihoterapiei. A. Ear7a6$%$8i6. #a*e u 11A1I isteaB7 une e medicamente uti iBate 4n tratamentu an2iet76ii 5i doBa>u or 4n tu *urarea prin panic7. ,. Be1@$dia@e3i1e a. Dia@e3a7 B a%i'7C <1= DoBa>u este de /A1H m) ora , de / p;n7 a I ori pe Bi" sau / p;n7 a 1H m) intramuscu ar sau intravenos 4n a)ita6ia acut7. </= &ndica6ii e inc ud tu *urarea prin an2ietate )enera iBat7, atacuri e de panic7, tu *urarea de stres posttraumatic7 5i a te st7ri an2ioase acute. <:= -fecte e adverse frecvente inc ud somno en6a 5i astenia. 'areori poate s7 apar7 e2cita6ie parado2a 7. <I= Pre6a'i'1i; Uti iBarea pe termen un) poate s7 cauBeBe dependen67 fiBic7 <simptome de a*stinen67Ksevra> a 4ntreruperea *rusc7, ce mai adesea a pacien6ii cu istoric de a coo ism sau a*uB de dro)uri=. -. A%3ra@$%a7 BDa1aFC <1= DoBa>u este de H,/JAH,JH m) ora de : ori pe Bi" se poate cre5te p;n7 a GAN m) pe Bi. </= &ndica6ii3 este un tratament cu ac6iune rapid7, pe termen scurt, a tu *ur7rii prin panic7 5i a)orafo*iei. <:= -fecte e adverse frecvente inc ud somno en67, afectare co)nitiv7 5i hipotensiune. + praBo amu se poate asocia cu un sindrom de 4ntrerupere DdiscontinuareE mai sever dec;t ce e a te *enBodiaBepine. 6. C%$1a@e3a7 BK%$1$3i1C <1= DoBa>u este de H,J m) de dou7 ori pe Bi" se poate cre5te p;n7 a /AG m) pe Bi. </= &ndica6ii e psihiatrice inc ud tu *urarea prin an2ietate )enera iBat7, tu *urarea prin panic7, tu *urarea de stres posttraumatic. <:= -fecte e adverse inc ud somno en6a 5i ata2ia. d. L$ra@e3a7 BAti?a1C <1= DoBa>u este de a H,J p;n7 a / m) de dou7 p;n7 a patru ori pe Bi 5i de H,J p;n7 a / m) pe Bi intravenos 4n a)ita6ia acut7. *. I12i-it$ri &e%e6ti?i ai re6a3t:rii &er$t$1i1ei BSSRIIISRSC a. #a*e u 11A1I preBint7 doBa>u SS'& pentru uti iBarea 4mpotriva an2iet76ii. *. &ndica6ii e inc ud tu *urarea o*sesivAcompu siv7, tu *urarea prin panic7, fo*ia socia 7, tu *urarea prin an2ietate )enera iBat7 5i tu *urarea de stres posttraumatic, precum 5i depresia premenstrua 7 5i tu *urarea disforic7 premenstrua 7. 0. Tri6i6%i6e. 1eBi Capito u /J pentru ce e a te medicamente tricic ice uti e 4n tu *ur7ri e an2ioase. a. I7i3ra7i1: BT$>ra1i%C
1
Se pot e2tinde dinco o de contactu direct cu stimu u fo*ic rea <de e2., o fo*ie de 5erpi se poate )enera iBa a ima)ini a e 5erpi or, a pronun6area cuv;ntu ui ?5arpe@, a imitarea mi5c7rii unui 5arpe, a fo*ia de trenuri sau de tramvaie articu ate etc=. 1/O
<1= DoBa>u este de a JH p;n7 a OJ m) pe Bi ora pentru ini6ierea tratamentu ui" se poate cre5te p;n7 a 1JHA:HH m). N$t:; La pacien6ii v;rstnici sau ado escen6i se 4ncepe cu /J p;n7 a JH m) pe Bi 5i se cre5te p;n7 a OJA1JH m) pe Bi. </= &ndica6ii e se adreseaB7 4n primu r;nd tu *ur7ri or dispoBi6iei, dar imipramina este 5i uti 7 4n tu *urarea prin panic7, fo*ia socia 7 5i tu *urarea de stres posttraumatic. <:= -fecte e adverse frecvente inc ud somno en67 5i efecte antico iner)ice <confuBie, usc7ciunea )urii, tahicardie, aritmii, constipa6ie, 4nt;rBierea mic6iunii=. N$t:; a *o navii 4n v;rst7 de peste IH de ani se va face e ectrocardio)rama, pentru testarea func6iei cardiace. &nhi*itorii de monoaminoo2idaB7 <&!+(= nu se vor prescrie dec;t dup7 1I Bi e de a 4ntreruperea tratamentu ui cu imipramin7. -. C%$7i3ra7i1: BA1a>ra1i%C <1= DoBa>u este de 1JH p;n7 a :HH m) pe Bi. </= &ndica6ia principa 7 este tu *urarea o*sesivAcompu siv7. <:= -fecte e adverse sunt asem7n7toare cu ce e a e imipraminei. A. B'&3ir$1 BB'&3arC a. DoBa>u este de J m) de dou7 ori pe Bi" poate fi crescut a p;n7 a 1JAGH m) pe Bi 4n dou7 doBe. *. &ndica6ia principa 7 este tu *urarea prin an2ietate )enera iBat7. c. -fecte e adverse frecvente inc ud cefa eea 5i ame6ea a. N$t:; .uspironu nu produce to eran67 4ncruci5at7 cu *enBodiaBepine e. /. IMAO a. DoBa>u pentru trani cipromin7 <Parnate= este de 1H m) ora diminea6a 5i 1H m) dup7 amiaB7" poate fi crescut a :H p;n7 a JH m)KBi 4n doBe diviBate. 1eBi #a*e u 11A1I pentru doBa>u &!+( 5i ai inhi*itori or reversi*i i ai !+( + <'&!+=. *. &ndica6ii e sunt 4n primu r;nd tu *ur7ri e depresive, dar &!+( sunt uti i 5i 4n tu *urarea prin panic7 5i 4n fo*ia socia 7. N$t:; Se vor fo osi cu pruden67 a persoane e v;rstnice. + nu se fo osi 4n asociere cu narcotice e <opioide e= <4n specia cu meperidina A Demero =, coAadministrarea poate fi eta 7. + se re6ine necesitatea precau6iuni or dietetice 5i a evit7rii unei serii de a te medica6ii 5i preparate medicamentoase care se e i*ereaB7 f7r7 prescrip6ie <(#C, o!er-thecounter, 4n v;nBare i*er7=. c. -fectu advers ma>or este criBa hipertensiv7 cauBat7 de a imente e care con6in triptofan sau tiramin7, de a)en6ii simpatomimetici, de a 6i &!+(, de antidepresive e tricic ice 5i de narcotice" toate acestea pot s7 produc7 hemora)ii intracraniene eta e, secundare episodu ui hipertensiv acut. 5. A1ta8$1i<ti ai re6e3t$r'%'i ]Nadre1er8i6 B-etaN-%$6a1teC a. Proprano o <&ndera = <1= DoBa>u este de 1H m) ora de dou7 ori pe Bi" se cre5te p;n7 a NHA1GH m) pe Bi, 4n doBe diviBate" pacientu poate s7 ia o doB7 de /H p;n7 a IH m) cu :H de minute 4naintea situa6iei fo*ice <de e2., vor*itu 4n pu* ic=. -ste disponi*i 7 o form7 cu durat7 de ac6iune pre un)it7. </= &ndica6ia principa 7 este fo*ia socia 7. <:= -fecte e adverse inc ud *radicardia, hipotensiunea 5i somno en6a. N$t:; Proprano o u nu se va administra a pacien6ii cu antecedente de astm *ron5ic, insuficien67 cardic7 con)estiv7 sau dia*et. Nu este uti 4n an2ietatea cronic7, dec;t dac7 aceasta este produs7 de o stare de hipersensi*i itate cAadrener)ic7. *. Pot s7 fie uti e 5i a te *etaA* ocante <de e2., pindo o A 1isken=. G. e1%a>aFi1: BE>>eF$rC a. DoBa>u este de JH p;n7 a :OJ m)KBi. *. &ndica6ia ma>or7 este depresia, dar ven afa2ina este indicat7, de asemenea, 4n tu *urarea prin an2ietate )enera iBat7 5i 4n a te tu *ur7ri an2ioase. J. Ne>a@$d$1 BSer@$1eC a. DoBa>u este de a :HH p;n7 a GHH m)KBi. *. &ndica6ia primar7 este depresia, dar este uti uneori 4n tu *urarea prin an2ietate )enera iBat7 5i 4n a te tu *ur7ri an2ioase. B. P&i2$%$8i6. - emente e care urmeaB7 constituie o introducere 4n su*iect, care este tratat mai pe ar) 4n Capito u /I. ,. P&i2$tera3ia &'3$rti?:. +ceast7 a*ordare imp ic7 uti iBarea concepte or psihodinamice 5i a a ian6ei terapeutice, pentru a promova copingAu adaptativ. Defense e adaptative sunt 4ncura>ate 5i 4nt7rite, iar ce e ma adaptative sunt descura>ate. #erapeutu asist7 pacientu 4n testarea rea it76ii 5i poate s7Ai ofere sfaturi cu privire a comportament. *. P&i2$tera3ia $rie1tat: 6:tre 6$1<tie1ti@are B insi"htC. Scopu este de a favoriBa cre5terea con5tientiB7rii de c7tre pacient a conf icte or psiho o)ice care, dac7 ar r7m;ne nereBo vate, sAar putea manifesta prin comportament simptomatic <de e2., an2ietatea, fo*ii e, o*sesii e 5i compu siuni e 5i reac6ii e de stres posttraumatic=. +ceast7 moda itate terapeutic7 este indicat7 4n specia dac7 <1= simptome e an2ioase sunt evident secundare unui conf ict nevrotic su*iacent, </= an2ietatea persist7 dup7 ce sAa instituit tratament comportamenta sau farmaco o)ic, <:= apar noi simptome an2ioase dup7 reBo varea ce or ini6ia e <su*stitu6ie a simptome or=, sau <I= an2iet76i e sunt mai )enera iBate 5i mai pu6in specifice. 0. Tera3ia 6$73$rta7e1ta%:. Presupunerea fundamenta 7 este c7 se poate produce schim*are f7r7 deBvo tarea con5tientiB7rii <4n6e e)erii= psiho o)ice a cauBe or su*iacente. #ehnici e inc ud re4nt7rirea poBitiv7 5i ne)ativ7, 1/N
desenBitiBarea sistematic7, inundarea, imp oBia, e2punerea )radat7, prevenirea D4mpiedicareaE r7spunsu ui, 4ncetarea );ndu ui, tehnici e de re a2are, terapia de contro a panicii, autoAmonitoriBarea 5i hipnoBa. a. #erapia comportamenta 7 este indicat7 4n comportamente e ma adaptative c ar conturate, circumscrise <de e2., atacuri e de panic7, fo*ii e, compu siuni e 5i o*sesii e=. Comportamentu compu siv este, 4n )enera , mai responsiv dec;t idei e o*sesive. *. !a>oritatea strate)ii or curente de tratament a tu *ur7ri or an2ioase inc ud o com*ina6ie de interven6ii farmaco o)ice 5i comportamenta e. c. Ln )enera , teorii e curente sus6in c7, de5i medicamente e reduc rapid an2ietatea, tratamentu medicamentos, de unu sin)ur, duce a rec7deri a fe de rapide. '7spunsu pacien6i or trata6i cu medicamente 5i cu terapii co)nitive 5i comportamenta e este semnificativ 5i constant mai *un dec;t r7spunsu ce or care nu au primit dec;t medicamente. A. Tera3ia 6$81iti?:. Se *aBeaB7 pe premiBa caracteru ui secundar a comportamentu ui ma adaptativ fa67 de distorsiuni e modu ui 4n care oamenii se percep pe ei 4n5i5i 5i a e modu ui 4n care consider7 c7 a 6ii 4i percep pe ei. #ratamentu este de scurt7 durat7 5i interactiv, cu teme de ucru pentru acas7 5i cu sarcini ce tre*uie efectuate 4ntre sesiuni e terapeutice, care sunt foca iBate asupra corect7rii prespuneri or <asump6iuni or= 5i co)ni6ii or distorsionate. Se pune accentu pe confruntarea 5i e2aminarea situa6ii or care induc an2ietatea interpersona 7 5i depresia u5oar7 asociat7 cu aceasta. /. Tera3ia de 8r'3. 0rupuri e se 4ntind de a ace ea care nu ofer7 dec;t suport 5i o cre5tere a a*i it76i or socia e, p;n7 a ce e care se concentreaB7 asupra 4n 7tur7rii unor simptome specifice 5i p;n7 a ace ea care sunt orientate, 4n primu r;nd, asupra con5tientiB7rii. 0rupuri e pot s7 fie hetero)ene sau omo)ene 4n termenii dia)nosticu ui" )rupuri e omo)ene sunt fo osite ce mai adesea 4n tratamentu unor dia)nostice cum ar fi tu *urarea de stres posttraumatic, 4n care terapia 6inte5te spre educarea 4n e)7tur7 cu modu de a face fa67 stresu ui.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi +n2iety Disorders, Ch 1J, p 1II1 4n C#PK1&&.
1/F
1/ #u *ur7ri somatoforme, tu *ur7ri factice 5i simu area

I. T'%-'r:ri%e &$7at$>$r7e #u *ur7ri e somatoforme se distin) prin simptome somatice care su)ereaB7 o condi6ie medica 7, dar care nu sunt, totu5i, e2p icate pe dep in de condi6ia medica 7 respectiv7, de uBu de su*stan6e sau de o a t7 tu *urare minta 7. Simptome e sunt suficient de severe pentru a cauBa pacientu ui o suferin67 semnificativ7 sau afectarea func6iona 7. DS!A&1A#' recunoa5te cinci tu *ur7ri somatoforme specifice3 tu *urare de somatiBare, tu *urare de conversiune <sau conversiv7=, hipocondriaBa, tu *urarea de dismorfie corpora 7 1 5i tu *urarea a )ic7 /. Ln DS!A&1A#' e2ist7 5i dou7 cate)orii dia)nostice reBidua e3 tu *urarea somatoform7 nediferen6iat7 5i tu *urarea somatoform7 nespecificat7 4n a t mod. #a*e u 1/A1 sumariBeaB7 caracteristici e c inice a e tu *ur7ri or somatoforme. A. T'%-'rarea de &$7ati@are ,. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1/A/. *. E3ide7i$%$8ie a. Preva en6a pe parcursu vie6ii 4n popu a6ia )enera 7 este de H,1AH,J[. *. +fecteaB7 mai mu te femei dec;t *7r*a6i. c. +fecteaB7 4ntre 1[ 5i /[ din femei. d. -ste mai frecvent7 a persoane e mai pu6in educate 5i a persoane e cu statut socioAeconomic sc7But. e. De re)u 7, de*utu are oc 4n ado escen67 5i a adu tu t;n7r. 0. Eti$%$8ie a. P&i2$&$6ia%: A simptome e pot fi e2p icate prin supresiunea sau represiunea m;niei fa67 de a 6ii, cu 4ntoarcerea m;niei c7tre se f. (r)aniBare punitiv7 a persona it76ii, cu supere)o puternic. Stima de sine sc7But7 este frecvent7. &dentificare cu un p7rinte care constituie mode u pentru ro u de *o nav. +numit7 simi aritate dinamic7 cu depresia. -. !e1eti6: A antecedente fami ia e poBitive" este preBent7 a 1HA/H[ din mame e 5i surori e pacien6i or afecta6i" )emeni3 rat7 de concordan67 de /F[ a )emenii monoBi)o6i 5i de 1H[ a diBi)o6i. A. Te&te de %a-$rat$r <i 3&i2$%$8i6e. +norma it76i neuropsiho o)ice minore a unii *o navi <de e2., eva uarea defectuoas7 a inputu ui somatoAsenBoria =. /. Ei@i$3at$%$8ie. C7r7 modific7ri. Uti iBarea pre un)it7 a medica6iei poate s7 cauBeBe efecte secundare adverse care nu au e)7tur7 cu acuBe e de somatiBare. 5. P&i2$di1a7i6:. 'epresiune uneiKunor dorin6e sau impu suri, care a>un) s7 fie e2primate prin acuBe somatice. Conf icte cu supere)ou , e2primate par6ia prin simptom. +n2ietatea este convertit7 4n simptome specific. G. Dia81$&ti6 di>ere1ia% a. Se e2c ude o cauB7 or)anic7 a simptomu ui somatic. *. Sc eroBa 4n p 7ci A 4n caBu s 7*iciunii. c. 1irusu -psteinA.arr 4n sindromu de o*osea 7 cronic7. d. Porfiria 4n caBu dureri or a*domina e. e. De iru somatic apare 4n schiBofrenie. f. Simptome e cardioAvascu are din atacuri e de panic7 sunt intermitente, episodice. ). #u *urarea conversiv7 cauBeaB7 mai pu6ine simptome, cu semnifica6ie sim*o ic7 mai c ar7. h. #u *urarea factice A imitarea con5tient7 a simptome or pentru a o*6ine ro u de pacient" de re)u 7, pacientu este dornic s7 a>un)7Kr7m;n7 4n spita . i. #u *urarea a )ic7 A durerea este, de re)u 7, unica acuB7. J. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6 a. -vo u6ie cronic7, cu pu6ine remisiuni" totu5i, severitatea acuBe or poate s7 f uctueBe. Comp ica6ii e inc ud interven6ii e chirur)ica e nenecesare, e2amin7ri e medica e repetate, dependen6a de su*stan6e 5i efecte e adverse a e medicamente or prescrise f7r7 a fi necesare. *. Depresia este frecvent7. 4. Trata7e1t a. Ear7a6$%$8i6 A se vor evita psihotrope e, e2cept;nd perioade e de an2ietate sau depresie acut7, pentru c7 pacien6ii tind s7 devin7 dependen6i psiho o)ic de psihotrope. +ntidepresive e sunt uti e 4n depresii e secundare. -. P&i2$%$8i6 A -ste necesar7 psihoterapie de con5tientiBare sau suportiv7 pe termen un), pentru a oferi 4n6e e)erea dinamicii, spri>in 4n dep75irea evenimente or de via67 stresante sau am*e e, precum 5i pentru urm7rirea *o navu ui, pentru prevenirea a*uBu de su*stan6e, a consu turi or de a un doctor a a tu , a proceduri or terapeutice sau teste or dia)nostice nenecesare. B. T'%-'rarea &$7at$>$r7: 1edi>ere1iat: ,. De>i1iie. Cate)orie reBidua 7, fo osit7 pentru descrierea unui ta* ou par6ia de tu *urare somatoform7.
1 /
?De@, 5i nu ?prin@, pentru c7 A 4n rea itate A corpu nu este dismorfic. Durerea psiho)en7. 1:H
*. Dia81$&ti6, &e71e ustifica dia)nosticu de tu *urare somatoform7 comp et7. (*osea a )enera 7 este sindromu ce mai frecvent. 0. E?$%'ie ere1ia%. 1eBi #a*e u 1/AI. C. T'%-'rarea 6$1?er&i?: ,. De>i1iie. Se caracteriBeaB7 printrAunu sau mai mu te simptome neuro o)ice asociate cu un conf ict sau cu o nevoie psiho o)ic7, 5i nu cu o tu *urare somatic7, neuro o)ic7 sau e)at7 de su*stan6e. *. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e a. +norma it76i motorii A para iBie, ata2ie, disfa)ie, v7rs7turi, afonie. *. Pertur*7ri a e con5tien6ei A pseudoconvu sii, incon5tien67. c. Pertur*7ri sau a ter7ri senBoria e A cecitate, cofoB7, anosmie, anesteBie, ana )eBie, dip opie" anesteBie 4n m7nu5e sau 4n ciorap <care nu corespunde teritorii orKdistri*u6iei senBoria e cunoscute=. d. 'e a6ie tempora 7 str;ns7 4ntre simptom 5i un stress sau o emo6ie intens7. e. Simptome e care afecteaB7 partea st;n)7 a corpu ui sunt mai frecvente dec;t ce e care afecteaB7 partea dreapt7. f. Persoana nu este con5tient7 de faptu c7 produce simptomu 4n mod inten6ionat. ). Simptomu nu constituie un patern de r7spuns sanc6ionat cu tura , iar dup7 investi)a6ii e adecvate nu poate fi e2p icat printrAo tu *urare fiBic7 <somatic7= cunoscut7. 0. E3ide7i$%$8ie a. &nciden67 5i preva en67 A 1H[ din pacien6ii spita iBa6i 5i JA1J[ din tota u *o navi or psihiatrici am*u atori. *. 1;rsta A de*ut a adu tu t;n7r, dar poate s7 apar7 5i a v;rsta medie sau 4naintat7. c. 'aport *7r*a6i3femei 13/. d. &storic fami ia A mai frecvent7 a mem*rii fami iei. e. !ai frecvent7 a persoane e cu statut socioAeconomic sc7But 5i a persoane e mai pu6in educate. A. Eti$%$8ie a. Bi$%$8i6: <1= Simptomu depinde de activarea mecanisme or cere*ra e inhi*itorii. </= +ctivarea cortica 7 e2cesiv7 dec an5eaB7 mecanisme inhi*itorii a e sistemu ui nervos centra A a nive sinaptic, de trunchi cere*ra , de sistem reticu at activator. <:= Suscepti*i itate crescut7 a persoane e cu traumatism de o* fronta sau a te deficite neuro o)ice. -. P&i2$%$8i6: <1= -2presiea unui conf ict psiho o)ic incon5tient, care este reprimat. </= #u *urare de persona itate 4n premor*id A evitant7, histrionic7. <:= &mpu su <de e2., se2ua sau a)resiv= este inaccepta*i pentru e)o 5i este de)hiBat prin simptom. <I= &dentificare cu un mem*ru a fami iei care are ace ea5i simptome din cauBa unei *o i somatice rea e.
1:1
#+.-LUL 1/A1 CARACTERISTICILE CLINICE ALE TULBURRILOR SOMATOEORME Cara6teri&ti6i de7$8ra>i6e <i e3ide7i$%$8i6e
1;rst7 t;n7r7 Predominan67 feminin7 /H31 Patern fami ia &nciden67 de JA1H[ 4n popu a6ii e din asisten6a primar7 Coarte preva ent7 Precominan67 feminin7 1;rst7 t;n7r7 Ln mediu rura , c as7 socia 7 >oas7 Pu6in educa6i, nesofistica6i psiho o)ic .oa 7 somatic7 anterioar7 1;rst7 medie sau 4naintat7 'aport *7r*a6i3femei e)a
Dia81$&ti6
#u *urare de somatiBare
Pre@e1tare 6%i1i6:
!u tisimptomatic7 'ecurent7 5i cronic7 +ntecedente pato o)ice numeroase <?*o n7vicios@=
E%e7e1te dia81$&ti6e
#recerea 4n revist7 a sisteme or a*undent poBitiv7 Contacte c inice mu tip e !u tip e interven6ii chirur)ica e Simu are incompati*i 7 cu mecanisme e fiBio o)ice cunoscut7 5i cu anatomia cunoscut7 Convin)erea c7 este *o nav amp ific7 simptome e (*sesiona itate
Strate8ie de 7a1a8e7e1t
+ ian6a terapeutic7 Consu ta6ii re)u ate &nterven6ie 4n criB7
Pr$81$&ti6
Nefavora*i p;n7 a moderat favora*i
Pert'r-:ri a&$6iate
#u *urare de persona itate histrionic7 #u *urare de persona itate antisocia 7 +*uB de a coo 5i a te su*stan6e #u *urare conversiv7 Dependen67 de a coo 5i a te su*stan6e
Dia81$&ti6e di>ere1ia%e 3ri7are

.oa 7 somatic7 Depresie
Pr$6e&e 3&i2$%$8i6e 6e 6$1tri-'ie %a &i73t$7e

&ncon5tiente Cactori cu tura i 5i de deBvo tare
M$ti?aia 3r$d'6erii &i73t$7e%$r

Cactori psiho o)ici incon5tien6i
#u *urare conversiv7
!onosimptomatic7 De ce e mai mu te ori acut7 Simu eaB7 o *oa 7
Su)estie 5i persuasiune #ehnici mu tip e
-2ce ent, cu e2cep6ia tu *ur7rii conversive cronice
Depresie SchiBofrenie .oa 7 neuro o)ic7
&ncon5tiente Pot fi preBente stre] suri sau conf icte psiho o)ice
$ipocondriaB7
Ln)ri>orare sau preocupare cu *oa a
#u *urare de dimorfie corpora 7
SenBa6ii su*iective de ur;6enie sau preocupare cu un defect corpora
+do escent sau adu t t;n7r Predominan67 feminin7P Caracteristici 4n mare m7sur7 necunoscute
Preocup7ri corpora e pervaBive
Documentarea <o*iectivarea= simptome or &nvesti)a6ie psihosocia 7 comprehensiv7 Strate)ie psihoterapeutic7 + ian6a terapeutic7 !ana)ementu stresu ui Psihoterapii !edica6ii antidepresive
!oderat p;n7 a *un -vo u6ie osci ant7
#u *urare de perssona itate o*sesivA compu siv7 #u *ur7ri depresive 5i an2ioase
Depresie .oa 7 somatic7 #u *urare de perssona itate #u *urare de irant7
&ncon5tiente Stres A do iu Cactori de deBvo tare
Necunoscut
Sindrom dureros
Predominan67 feminin7 /31
+nore2ie nervoas7 Stres psihosocia <acut sau cronic7= #u *urare de persona itate evitant7 sau o*sesivA compu siv7 #u *ur7ri depresive
#u *urare de irant7 #u *ur7ri depresive #u *urare de somatiBare
&ncon5tiente Cactori e)a6i de stima fa67 de sine
1:/
#u *urare a )ic7
simu at
1;rst7 mai pu6in t;n7r73 deceniu IAJ de via67 Cami ia 7 P;n7 a IH[ din popu a6ii e cu acuBe a )ice
Simu area sau intensitatea acuBat7 sunt incompati*i e cu mecanisme e fiBio o)ice sau anatomia cunoscut7
+ ian6a terapeutic7 'edefinirea scopuri] or tratamentu ui !edica6ii antidepresive
'eBervat, varia*i
+*uB de a coo 5i a te su*stan6e #u *urare de perssona itate dependent7 sau histrionic7
Depresie #u *ur7ri psihofiBio o)ice .oa 7 somatic7 Simu are 5i sindrom de rent7
&ncon5tiente Stresor acut 5i factori de deBvo tare #raumatisme e fiBice pot s7 ai*7 ro predispoBant
+daptat dup7 Co ks D0, Cord C1, $ouck C+. Somatoform disorders, factitious disorders, and ma in)erin). Ln3 Stoudemire +, ed. Clinical $s3chiatr3 for Medical Students(
1::
#+.-LUL 1/A/ CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DE SOMATIZARE

+. &storic de numeroase acuBe somatice, 4ncep;nd 4nainte de v;rsta de :H de ani, care se manifest7 pe o perioad7 de c;6iva ani 5i reBu t7 4n c7utarea unui tratament sau 4n a terare semnificativ7 socia 7, ocupa6iona 7 sau 4n a te domenii importante a e func6ion7rii. .. Ciecare dintre criterii e urm7toare tre*uie s7 fi fost 4ndep init, simptome e individua e put;nd s7 apar7 4n orice moment pe parcursu tu *ur7rii3 <1= patru simptome algice1 istoric de dureri e)ate de ce pu6in patru oca iB7ri sau func6iuni diferite <de e2, cap, a*domen, Bona om*ar7, articu a6ii, e2tremit76i, piept, rect, 4n cursu menstrua6iei, 4n cursu actu ui se2ua sau 4n cursu mic6iunii=" </= dou simptome gastro-intestinale1 istoric de ce pu6in dou7 simptome )astroAintestina e, a te e dec;t durerea <de e2., )rea67, *a onare, v7rs7turi A a te e dec;t 4n cursu sarcinii, diaree sau into eran67 pentru c;teva a imente diferite=" <:= un simptom se5ual1 istoric de ce pu6in un simptom se2ua sau reproductiv, a tu dec;t durerea <de e2., indiferen67 se2ua 7, disfunc6ie erecti 7 sau e>acu atorie, menstrua6ii nere)u ate, hemora)ie menstrua 7 e2cesiv7, v7rs7turi pe parcursu sarcinii=" <I= un simptom pseudoneurologic1 istoric de ce pu6in un simptom sau deficit care su)ereaB7 o condi6ie neuro o)ic7 5i care nu se imiteaB7 a durere <simptome conversive cum ar fi tu *ur7ri de coordonare sau echi i*ru, para iBie sau s 7*iciune oca iBat7, dificu t76i de de) uti6ie sau senBa6ie de nod 4n );t, afonie, reten6ie urinar7, ha ucina6ii, pierderi senBoria e tacti e sau a e sensi*i it76ii dureroase, dip opie, cecitate, cofoB7, convu sii" simptome disociative cum ar fi amneBia" sau pierderea con5tien6ei, a ta dec;t e5inu =. C. Cie <1=, fie </=3 <1= dup7 investi)area adecvat7, fiecare dintre simptome e de a criteriu . nu pot fi e2p icate pe dep in printrAo condi6ie medica 7 )enera 7 cunoscut7 sau prin efecte e directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament=" </= atunci c;nd e2ist7 o condi6ie medica 7 )enera 7 e)at7 de simptom, acuBe e somatice sau a ter7ri e socia e sau ocupa6iona e reBu tante sunt e2cesive fa67 de ceea ce ar fi de a5teptat pe *aBa anamneBei, a e2amenu ui somatic sau a date or de a*orator. D. Simptome e nu sunt imitate sau produse inten6ionat <ca 4n tu *urarea factice sau 4n simu are=.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1/A: CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE SOMATOEORM NEDIEEREN=IAT
+. Una sau mai mu te acuBe somatice <de e2., o*osea 7, inapeten67, acuBe )astroAintestina e sau urinare=. .. Cie <1=, fie </=3 <1= dup7 investi)area adecvat7, simptome e nu pot fi e2p icate pe dep in de o condi6ie medica 7 )enera 7 cunoscut7 sau de efecte e fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament=" </= atunci c;nd e2ist7 o condi6ie medica 7 )enera 7 e)at7 de simptom, acuBe e somatice sau a ter7ri e socia e sau ocupa6iona e reBu tante sunt e2cesive fa67 de ceea ce ar fi de a5teptat pe *aBa anamneBei, a e2amenu ui somatic sau a date or de a*orator. C. Simptome e cauBeaB7 suferin67 semnificativ7 c inic sau a ter7ri socia e, ocupa6iona e sau 4n a te domenii importante a e func6ion7rii. D. Durata tu *ur7rii este de ce pu6in G uni. -. #u *urarea nu este e2p icat7 mai *ine de o a t7 tu *urare minta 7 <de e2., o a t7 tu *urare somatoform7, disfunc6ie se2ua 7, tu *urare a dispoBi6iei, tu *urare an2ioas7, tu *urare de somn sau tu *urare psihotic7=. C. Simptome e nu sunt imitate sau produse inten6ionat <ca 4n tu *urarea factice sau 4n simu are=.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1/AI DIA!NOSTICUL DIEEREN=IAL AL TULBURRII SOMATOEORME NEDIEEREN=IATE
T'%-'rarea &$7at$>$r7: A simptome mu tip e, durat7 de c;6iva ani, de*ut 4nainte de v;rsta de :H de ani. T'%-'rarea &$7at$>$r7: NAM A simptome timp de mai pu6in de G uni. T'%-'rare de3re&i?: 7aM$r:, t'%-'r:ri a1Fi$a&e, t'%-'rare de aM'&tare A inc ud frecvent simptome nee2p icate. T'%-'rare >a6ti6e <i &i7'%are A simptome e sunt produse sau create inten6ionat.
#+.-LUL 1/AJ EACTORI ASOCIA=I CU PRO!NOSTICUL EA ORABIL KI NEEA ORABIL

Pr$81$&ti6 -'1 De*ut *rusc Stres c ar identifica*i a de*ut &nterva scurt 4ntre de*ut 5i tratament &.X. peste medie Simptome de para iBie, afonie, cecitate
1:I
Pr$81$&ti6 1e>a?$ra-i% #u *ur7ri minta e comor*ide Liti)a6ie <ac6iuni >udiciare= 4n curs Simptome de tremor, convu sii.
#+.-LUL 1/AG CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE AL!IC

+. Durerea 4n unu sau mai mu te sedii anatomice constituie e ementu centra a ta* ou ui c inic 5i este de o severitate suficient7 ca s7 >ustifice aten6ie c inic7. .. Durerea cauBeaB7 suferin67 semnificativ7 c inic sau a ter7ri socia e, ocupa6iona e sau 4n a te domenii importante a e func6ion7rii. C. Se apreciaB7 c7 factorii psiho o)ici au un ro important 4n de*utu , severitatea, e2acer*area sau 4ntre6inerea durerii. D. Simptomu sau deficitu nu sunt produse sau imitate inten6ionat <ca 4n tu *urarea factice sau 4n simu are=. -. Durerea nu este e2p icat7 mai *ine de o tu *urare a dispoBi6iei, de o tu *urare an2ioas7 sau de o tu *urare psihotic7 5i nu 4ndep ine5te criterii e de dispareunie. Codifica0i dup7 cum urmeaB73 T'%-'rare a%8i6: 6' >a6t$ri 3&i2$%$8i6i; se apreciaB7 c7 factorii psiho o)ici au ro u ma>or 4n apari6ia, severitatea, e2acer*area sau 4ntre6inerea durerii. <Dac7 este preBent7 o condi6ie medica 7 )enera 7, ea nu are un ro ma>or 4n apari6ia, severitatea, e2acer*area sau 4ntre6inerea durerii=. +cest tip de tu *urare a )ic7 nu se dia)nosticheaB7 dac7 se 4ndep inesc 5i criterii e pentru tu *urare de somatiBare. Specifica0i1 A6't:; durat7 mai mic7 de G uni. Cr$1i6:; durat7 de G uni sau mai mare. T'%-'rare a%8i6: a&$6iat: 6' >a6t$ri 3&i2$%$8i6i <i 6' $ 6$1diie 7edi6a%: 8e1era%:; se apreciaB7 c7 at;t factorii psiho o)ici c;t 5i o condi6ie medica 7 )enera 7 au ro uri importante 4n apari6ia, severitatea, e2acer*area sau 4ntre6inerea durerii. Condi6ia medica 7 )enera 7 asociat7 sau sediu anatomic a durecii se codific7 pe +2a &&. Specifica0i1 A6't:; durat7 mai mic7 de G uni. Cr$1i6:; durat7 de G uni sau mai mare.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. /. Te&te de %a-$rat$r <i 3&i2$%$8i6e a. Poten6ia e e evocate arat7 pertur*7ri a e percep6iei somatoAsenBoria e" sunt diminuate sau a*sente pe partea defectu ui. *. .ateria $a steadA'eitan eviden6iaB7 u5oar7 deteriorare co)nitiv7, deficite aten6iona e 5i modific7ri a e percep6iei viBua e. c. &nventaru !u tifaBic de Persona itate !innesotaA/ <!!P&A/= 5i testu 'orschach arat7 pu siuni instinctua e crescute, represiune se2ua 7, a)resivitate inhi*at7. 5. Ei@i$3at$%$8ie. C7r7 modific7ri. G. P&i2$di1a7i6: a. La unii *o navi este preBent7 la belle indifFrence A ipsa de 4n)ri>orare 4n e)7tur7 cu *oa a. *. /eneficiul <c;5ti)u = primar se refer7 a reducerea an2iet76ii prin reprimarea impu su ui inaccepta*i . Sim*o iBare a impu su ui prin simptom <de e2., *ra6u para iBat 4mpiedic7 e2primarea impu su ui a)resiv=. c. + te mecanisme de defens7 sunt formarea de reac6ie, ne)area, dep asarea. d. /eneficiul secundar se refer7 a *eneficii e conferite de *oa 7 <de e2., compens7ri prin ac6iune >udiciar7 DnevroBa de compensa6ie sau de rent7E, evitarea muncii, dependen6a de fami ie=. De re)u 7, pacien6i or e ipse5te con5tientiBarea acestei dinamici. J. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. Principa a sarcin7 este diferen6ierea de o tu *urare cu su*strat or)anic. Ln ce e din urm7, a /JA JH[ din *o navi se dia)nosticheaB7 o tu *urare somatic7 sau medica 7. a. Para%i@ia A 4n conversiune, para iBia este varia*i 7 4n timp 5i nu urmeaB7 c7i e nervoase motorii. Lipsesc ref e2e e pato o)ice, de e2., semnu .a*insky. Ln tu *urarea conversiv7 ipsesc para iBia spastic7, c onusu , ri)iditatea 4n roat7 din6at7. -. AtaFia A caracter *iBar 4n tu *urarea de conversiune A picioru poat7 s7 fie t;r;t 5i nu circumdus, ca 4n eBiuni e or)anice. Astazo-abazia este1 un mers insta*i , 4n cursu c7ruia *o navu cu tu *urare conversiv7 nu cade 5i nu se ove5te. 6. Ce6itatea A 4n cecitatea neuro o)ic7 nu e2ist7 r7spuns pupi ar <cu e2cep6ia eBiuni or de o* occipita , care produc cecitate cortica 7 cu r7spuns pupi ar intact=. !i5c7ri e de urm7rire < tracking = ipsesc 4n cecitatea adev7rat7. Dip opia, trip opia 5i vederea 4n tune , monocu are, pot fi acuBe conversive. Pentru depistarea cecit76ii isterice ofta mo o)ii fo osesc teste cu prisme distorsionatoare 5i enti e co orate. d. C$>$@a A un B)omot puternic 4 treBe5te pe *o navu conversiv care doarme, dar nu 5i pe cofoticu or)anic. Ln
1
Ln tu *urarea conversiv7. 1:J
conversiune, teste e audiometrice eviden6iaB7 r7spunsuri varia*i e Dde a o e2aminare a a taE. e. A6'@e%e &e1@$ria%e A pierderea senBoria 7 nu se suprapune cu dermatoame e Dnu coincide cu acesteaE" deficite e hemisenBoria e care se opresc a inia median7 Da corpu uiE sau anesteBia 4n m7nu5e sau ciorap apar 4n tu *urarea conversiv7. >. A6'@e%e i&teri6e A dureri e sunt e)ate ce mai frecvent de cap 5i fa67, re)iunea om*ar7 5i a*domen. Se vor c7uta semne or)anice A spasm muscu ar, osteoartit7. 8. P&e'd$6$1?'%&ii A 4n pseudoconvu sii sunt rare incontinen6a, pierderea contro u ui motor 5i mu5carea im*ii" de re)u 7, 4n epi epsia or)anic7 este preBent7 o aur7. Se vor c7uta e emente e anorma e pe e ectroencefa o)ram7. #otu5i, reBu tate e --0 sunt anorma e a 1HA1J[ din popu a6ia adu t7 norma 7. Spre deose*ire de convu sii e conversive, 4n convu sii e or)anice 5i 4n starea posticta 7 apare semnu .a*insky. 2. C$1?er&i'1ea &e ?a di>ere1ia de; B,C S62i@$>re1ie A tu *urare de );ndire preBent7. B*C T'%-'rare a di&3$@iiei A depresie sau manie. B0C Si7'%are a6ti6e 6' &i73t$7e &$7ati6e A )reu de diferen6iat, dar simu an6ii sunt con5tien6i de faptu c7 imit7 simptome e 5i au critic7 asupra a ceea ce fac" pacien6ii cu tu *urare factice sunt 5i ei con5tien6i c7 se prefac, dar fac acest ucru pentru c7 doresc s7 fie pacien6i 5i s7 a>un)7Kr7m;n7 4n spita . i. I1ter?i'% a&i&tat 7edi6a7e1t$& A amo*ar*ita u <+myta = 4n in>ec6ieKperfuBie intravenoas7 ent7 <1HHAJHH m)= produce adesea remisiuneaKreducerea simptome or conversive. De e2emp u, un *o nav cu afonie isteric7 va 4ncepe s7 vor*easc7. #estu poate fi fo osit pentru dia)nostic, dar nu este 4ntotdeauna fia*i . 4. E?$%'ie or7 tre*uie s7 fie aceea de a nu omite simptome e neuro o)ice precoce care pot s7 pro)reseBe, u terior, c7tre un sindrom comp et <de e2., sc eroBa mu tip 7 poate s7 4nceap7 cu dip opie sau hemipareB7 care se remit spontan=. #a*e u 1/AJ isteaB7 factorii asocia6i cu pro)nosticu favora*i 5i nefavora*i . ,+. Trata7e1t a. Ear7a6$%$8i6 A *enBodiaBepine pentru an2ietate 5i tensiunea muscu ar7" antidepresive sau a)en6i serotoniner)ici pentru rumina6ii e o*sesive asupra simptome or. -. P&i2$%$8i6 <1= #erapia orientat7 c7tre con5tientiBare este uti 7 pentru 4n6e e)erea de c7tre *o nav a principii or 5i conf icte or dinamice care stau 4n spate e simptome or. Pacientu 4nva67 s7 45i accepte impu suri e se2ua e sau a)resive 5i s7 nu mai fo oseasc7 tu *urarea conversiv7 ca pe o defens7. </= #erapia comportamenta 7 se fo ose5te pentru a induce re a2are. <:= $ipnoBa 5i reeducarea sunt uti e 4n situa6ii e necomp icate. <I= Nu acuBa6i pacientu c7 4ncearc7 s7 atra)7 aten6ia sau c7 nu vrea s7 se simt7 mai *ine. <J= Narcoana iBa 4n 7tur7 uneori simptome e. D. T'%-'rarea a%8i6: D$ain Disorder, durerea psiho)en7E ,. De>i1iie. #u *urarea prin durere somatoform7 este o preocupare cu durerea 4n a*sen6a unei *o i somatice care s7 e2p ice intensitatea durerii. Durerea nu corespunde distri*u6iei neuroanatomice. Stresu 5i conf icte e pot s7 core eBe 4ndeaproape cu insta area sau e2acer*area durerii. *. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1/AG. Durerea se poate 4nso6i de simptome senBoriAmotorii oca iBate, cum ar fi anesteBie, paresteBii. Sunt frecvente simptome e depresive. 0. E3ide7i$%$8ie. De*utu poate s7 ai*7 oc a orice v;rst7, dar 4n specia 4ntre :HA:F 5i IHAIF de ani. #u *urarea este mai frecvent7 a femei dec;t a *7r*a6i. -2ist7 une e doveBi asupra inciden6ei ridicate a durerii, depresiei 5i a coo ismu ui a rude e *io o)ice de )radu 4nt;i a e *o navi or. A. Eti$%$8ie a. C$73$rta7e1ta%: A Comportamente e a )ice sunt re4nt7rite atunci c;nd sunt recompensate <de e2., simptome e dureroase pot s7 devin7 mai intense dac7 sunt urmate de comportament atent din partea a tora sau de evitarea unei activit76i nep 7cute=. -. I1ter3er&$1a%: A Durerea este un mod de a manipu a 5i de a c;5ti)a avanta>e 4n cadru unei re a6ii <de e2., pentru a sta*i iBa un maria> fra)i =. 6. Bi$%$8i6: A Unii *o navi pot s7 ai*7 tu *urare a )ic7, 5i nu o a t7 tu *urare minta 7, din cauBa unor anorma it76i structura e sau chimice senBoria e 5i im*ice care 4i predispun a durere. /. P&i2$di1a7i6:. -ste posi*i ca pacien6ii s7 e2prime sim*o ic un conf ict intrapsihic, prin intermediu propriu ui corp. Persoana poate s7 considere, incon5tient, suferin6a D?durerea@E emo6iona 7 drept ?s 7*iciune@, dep as;ndAo asupra corpu ui. Durerea poate fi o metod7 de a o*6ine iu*ire sau poate s7 fie uti iBat7 drept pedeaps7. !ecanisme e defensive imp icate 4n tu *urare inc ud dep asarea, su*stitu6ia 5i represia. E. Hi3$6$1dria@a, D#u *urarea hipocondriac7E ,. De>i1iie. Crica sau convin)erea, pato o)ice, de a suferi de o *oa 7 )rav7, cu toate c7 nici o astfe de *oa 7 nu este
1
$ipocondriaB7V tu *urare, hipocondrieV sindromKsimptom. 1:G
preBent7. *. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e a. Poate s7 fie afectat orice or)an sau sistem func6iona . Ce e mai frecvent afectate sunt sisteme e )astroAintestina <0&= 5i cardioAvascu ar <C1=. *. Pacientu crede c7 *oa a sau disfunc6ia respectiv7 sunt 4ntrAadev7r preBente. c. -2amene e somatice sau teste e de a*orator ne)ative reasi)ur7 D ini5tescE *o navu , dar numai pentru scurt timp" dup7 aceasta, simptome e revin. <Ln de iru somatic pacientu nu poate fi reasi)urat=. d. Pertur*area dureaB7 timp de ce pu6in G uni. e. Convin)erea nu este de intensitate de irant7. 0. E3ide7i$%$8ie a. Preva en67 A 1H[ din tota u *o navi or medica i. *. +fectare e)a 7 a *7r*a6i or 5i femei or. c. +pare a orice v;rst7" v;rfuri 4ntre :HA:F ani a *7r*a6i 5i 4ntre IHAIF ani a femei. d. Se 4nt; ne5te a )emenii monoBi)o6i 5i a rude e *io o)ice de )radu 4nt;i a e *o navi or. A. Eti$%$8ie a. Psiho)en7, dar *o navu poate s7 ai*7 o hipersensi*i itate con)enita 7 fa67 de func6iuni e 5i senBa6ii e corpora e <somatice= 5i un pra) sc7But pentru durerea sau disconfortu fiBic <somatic=. *. +)resivitatea fa67 de a 6ii este 4ndreptat7 4mpotriva se fu ui, prin intermediu unei anumite p7r6i a corpu ui. c. (r)anu afectat poate s7 ai*7 semnifica6ie sim*o ic7 important7. /. Te&te de %a-$rat$r <i 3&i2$%$8i6e a. -2amin7ri e somatice repetate, practicate pentru a e2c ude pato o)ia medica 7, sunt ne)ative. *. !!P&A/ eviden6iaB7 scoruri crescute a sca a de isterie. c. Numeroase r7spunsuri ?cu oare@ a testu 'orschach. 5. P&i2$di1a7i6:. 'eprimarea m;niei fa67 de a 6ii" dep asarea m;niei c7tre acuBe somatice" durerea 5i suferin6a sunt fo osite ca pedeaps7 pentru impu suri vinovate inaccepta*i e" desAfacere D undoingE. G. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. Dia)nosticu se face prin inc udere, 1' prin e2c udere. #re*uie e2c use tu *ur7ri e somatice" totu5i, 4ntre 1JA:H[ din *o navii cu tu *urare hipocondriac7 au pro* eme somatice. &nvesti)a6ii e comprehensive pentru *oa 7 or)anic7 pot s7 a)raveBe condi6ia, prin faptu c7 pun prea mu t accent pe acuBa somatic7. a. De3re&ia A *o navu poate s7 ai*7 o acuB7 somatic7, sau acuBa somatic7 poate s7 fac7 parte din sindromu depresiv. Se vor c7uta semne e de depresie <de e2., apatie, anhedonie, sim67minte de deva oriBare=. -. T'%-'rare a1Fi$a&: A se manifest7 prin an2ietate marcat7 sau prin semne sau simptome o*sesivAcompu sive" la belle indifFrence ipse5te. 6. T'%-'rare de &$7ati@are A sunt imp icate mu tip e sisteme de or)ane" acuBe va)i. d. T'%-'rare a%8i6: A durerea este acuBa ma>or7 5i, de o*icei, unic7. e. Si7'%area a6ti6e A istoric de spita iB7ri frecvente, *eneficiu secundar marcat" simptome e nu au va oare sim*o ic7 5i se af 7 su* contro con5tient. Ha belle indiffFrence ipse5te. >. Di&>'16ii%e &eF'a%e A dac7 acuBa este se2ua 7, se va pune un dia)nostic de tu *urare se2ua 7. J. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. -vo u6ie cronic7, cu remisiuni. -2acer*7ri e se asociaB7, de o*icei, cu stresuri identifica*i e a e vie6ii. Pro)nosticu *un se asociaB7 cu o persona itate premor*id7 cu tu *ur7ri minime, pro)nosticu nefavora*i A cu tu *ur7ri somatice antecedente sau suprapuse. 4. Trata7e1t a. Ear7a6$%$8i6 A 6intirea farmaco o)ic7 a simptome or3 medicamente antian2ioase 5i antidepresive pentru an2ietate 5i depresie. !edicamente e serotoniner)ice sunt uti e 4n depresie 5i 4n tu *urarea o*sesivAcompu siv7. &nterviu asistat medicamentos poate induce catarsis 5i poten6ia a 4n 7turare a simptome or" totu5i, ame ior7ri e de acest fe sunt, de re)u 7, doar temporare. -. P&i2$%$8i6 <1= Psihoterapia dinamic7 orientat7 c7tre con5tientiBare descoper7 semnifica6ia sim*o ic7 a simptomu ui 5i este uti 7. Pacientu nu va fi confruntat cu afirma6ii ca ?- doar 4n mintea dumita e 1@. 'e a6ia pe termen un) cu medicu sau cu psihiatru este *enefic7, reasi)ur;nd c7 nu este preBent7 o *oa 7 somatic7. </= $ipnoBa 5i terapia comportamenta 7 sunt uti e pentru inducerea re a27rii. #u *ur7ri e conversive pre un)ite pot s7 produc7 deteriorare somatic7 <de e2., atrofii sau contracturi muscu are, osteoporoB7=, astfe c7 acestor factori tre*uie s7 i se acorde aten6ie. E. T'%-'rarea 6$r3$ra%: di&7$r>i6: </od3 d3smorphic disorder = ,. De>i1iie . Credin6a ima)inar7 <dar nu de propor6ii de irante= 4n e2isten6a unui defect a aspectu ui 4ntre)u ui corp sau a unei p7r6i a corpu ui. *. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. .o navu se p ;n)e de un defect <de e2., riduri sau cute, pierderea p7ru ui, s;ni sau penis prea mici, pete seni e, statur7=. +cuBa este dispropor6ionat7 fa67 de orice anorma it76i fiBice minore care e2ist7
1
?- pe fond nervos@, ?- pe *aB7 de nervi@. 1:O
o*iectiv. Dac7 este preBent7 o mic7 anoma ie fiBic7, preocuparea persoanei cu aceasta este evident e2cesiv7" totu5i, convin)erea respectiv7 nu are intensitate de irant7, ca 4n tu *urarea de irant7, tip somatic <cu a te cuvinte, persoana poate s7 accepte c7 sAar putea s7 e2a)ereBe amp oarea defectu ui sau c7 defectu sAar putea s7 fie ine2istent=. 0. E3ide7i$%$8ie. De*utu are oc din ado escen67 p;n7 a v;rsta de adu t t;n7r. +fectarea *7r*a6i or 5i femei or este e)a 7. A. Eti$%$8ie. Necunoscut7. a. Bi$%$8i6: A responsivitatea tu *ur7rii a a)en6ii serotoniner)ici su)ereaB7 imp icarea serotoninei sau re a6ia cu o a t7 tu *urare minta 7. -. P&i2$%$8i6: A se va c7uta un conf ict incon5tient e)at de partea distorsionat7 a corpu ui. /. Te&te de %a-$rat$r <i 3&i2$%$8i6e. #estu DeseneaB7AUnA(m <Dra+-A-$erson= arat7 e2a)erarea, diminuarea sau a*sen6a p7r6ii afectate a corpu ui. 5. Ei@i$3at$%$8ie. Nu se cunosc anorma it76i pato o)ice. Pot s7 e2iste, cu adev7rat, une e deficite corpora e minore, pe care se deBvo t7 convin)erea ima)inar7. G. P&i2$di1a7i6:. !ecanisme e defensive inc ud represia <conf ictu ui incon5tient=, distorsiunea 5i sim*o iBarea <p7r6ii 4n cauB7 a corpu ui=, precum 5i proiec6ia <credin6a c7 5i cei a 6i v7d diformitatea ima)inat7=. J. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. &ma)inea corpora 7 distorsionat7 apare 4n schiBofrenie, tu *ur7ri e dispoBi6iei, une e tu *ur7ri medica e, anore2ia nervoas7, *u imia nervoas7, tu *urarea o*sesivAcompu siv7, tu *urarea identit76ii de )en, *oa a koro <teama c7 penisu se retra)e 4n a*domen=. 4. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. -vo u6ie cronic7, cu viBite repetate a medici, a specia i5ti 4n chirur)ie p astic7 sau 4n dermato o)ie. Poate s7 apar7 depresie secundar7. Ln une e caBuri, distorsiunea ima)inat7 a corpu ui pro)reseaB7 5i devine convin)ere de irant7. ,+. Trata7e1t a. Ear7a6$%$8i6 A medicamente e serotoniner)ice <de e2., f uo2etin7 A ProBac, c omipramin7 A +nafrani =, reduc eficient simptome e a ce pu6in JH[ din *o navi. #ratamentu prin proceduri chirur)ica e, dermato o)ice sau stomato o)ice1 nu are succes dec;t rareori /. -. P&i2$%$8i6 A psihoterapia este uti 7" deBv7 uie conf icte e e)ate de simptome, de sim67minte e de inadecvare. II. T'%-'r:ri%e >a6tU6e BP>:6'teQC A. De>i1iie. Ln tu *ur7ri e factice pacien6ii produc de i*erat simptome somatice sau psiho o)ice cu scopu de aA5i asuma ro u de *o nav. Ln aceste tu *ur7ri, *o navii produc inten6ionat semne de *o i medica e sau minta e 5i 45i preBint7 istoricu 5i simptome e a tfe dec;t 4n rea itate. Sin)uru o*iectiv aparent este ace a de aA5i asuma ro u de *o nav, f7r7 vreun a t stimu ent Dc;5ti)E e2tern. Spita iBarea este adeseori un o*iectiv primar 5i un mod de via67. #u *ur7ri e au o ca itate compu siv7, dar comportamente e sunt de i*erate 5i vo untare, chiar dac7 nu pot fi contro ate :. B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e ,. C' &e71e <i &i73t$7e 3red$7i1a1t &$7ati6e. Cunoscut7 5i su* denumirea de sindrom MBnchhausen N. Producerea inten6ionat7 de simptome fiBice A )re6uri, v7rs7turi, durere, convu sii. .o navii pot s7 45i pun7 inten6ionat s;n)e 4n feca e sau urin7, 45i cresc artificia temperatura corpu ui, pot s7 ia insu in7 pentru aA5i sc7dea ) icemia. Semnu ?a*domenu ui 4n )r7tar@ const7 din cicatrici e consecutive mu tip e or interven6ii chirur)ica e. *. C' &e71e <i &i73t$7e 3red$7i1a1t 3&i2$%$8i6e. Producerea inten6ionat7 de simptome psihiatrice A ha ucina6ii, de iruri, depresie, comportament *iBar. Pentru a e2p ica simptome e *o navii pot s7 inventeBe o poveste, cum c7 ar fi suferit un stres a vie6ii ma>or. $seudologia fantastica const7 din inventarea unor minciuni e2trava)ante, 4n care pacientu crede. Ln am*e e tipuri de tu *urare este frecvent a*uBu de su*stan6e, 4n specia de opioide. 0. C' &e71e a6ti?e NAM. &nc ude tu *ur7ri e care nu 4ndep inesc criterii e de tu *urare factice <de e2., tu *urarea factice prin intermediar A ?pro2i@, care const7 din inducerea inten6ionat7 a simptome or a o a t7 persoan7 care se )7se5te 4n 4n)ri>irea primei, pentru asumarea indirect7 a ro u ui de *o nav=. C. E3ide7i$%$8ie. Necunoscut7. Crecven67 mai mare a *7r*a6i dec;t a femei. De o*icei, de*ut a v;rsta adu t7. .oa a factice e2p ic7 4ntre JA1H[ din tota u spita iB7ri or, 4n specia fe*re e fa*ricate. !ai frecvent7 a cei care ucreaB7 4n asisten6a de s7n7tate. D. Eti$%$8ie. -ste tipic7 *oa a rea 7 precoce, cup at7 cu a*uB sau re>ec6ie parenta 7. .o navu reAcreaB7 *oa a ca adu t, pentru a o*6ine aten6ie afectuoas7 din partea doctori or. 0ratificare masochist7 pentru unii *o navi care doresc s7 sufere interven6ii chirur)ica e. + 6ii se identific7 cu persona it76i importante a e trecutu ui care au suferit de *o i psiho o)ice sau fiBice.
1 /
Pacien6ii pot s7 acuBe o dismorfie dentar7 sau nepotrivirea unei proteBe sau ? ucr7ri@ dentare. De fapt, este recomanda*i ca, dac7 are vreo suspiciune, 4naintea de a practica orice procedur7 ireversi*i 7 chirur)u p astician, stomato o)u etc. s7 trimit7 *o navu a consu t psihiatric de specia itate. : Ca 4n tu *ur7ri e de contro a impu suri or3 ?Qtiu ce fac, dar nu pot s7 m7 a*6in@. I .aronu %ar Criedrich $ieronymus von !Ynchhausen <sau !Ynchausen= <1O/HA1OFO=, mi itar 5i povestitor )erman, renumit pentru aventuri e 5i minciuni e sa e <posi*i A un caB tipic de pseudologia fantastica =. 1:N
E. P&i2$di1a7i6:. 'epresie, identificare cu a)resoru , re)resiune, sim*o iBare. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia% ,. B$%i &$7ati6e. #re*uie s7 se practice e2amenu somatic 5i investi)a6ii e de a*orator necesare" reBu tate e vor fi ne)ative1. Persona u de 4n)ri>ire tre*uie s7 suprave)heBe pacientu cu aten6ie 4n e)7tur7 cu cre5terea inten6ionat7 a temperaturii, modificarea voit7 a ichide or *io o)ice. *. T'%-'rarea &$7at$>$r7:. Ln tu *urarea factice simptome e sunt vo untare 5i nu sunt cauBate de factori incon5tien6i sau sim*o ici. Ln tu *urarea factice ipse5te la belle indifFrence . $ipocondricii nu doresc s7 sufere teste e2tensive sau interven6ii chirur)ica e. 0. Si7'%area. -ste dia)nosticu diferen6ia ce mai difici . Simu an6ii urm7resc scopuri specifice <de e2., 4ncasarea unei asi)ur7ri, evitarea unei pedepse privative de i*ertate=. A. Si1dr$7'% !a1&er. +cesta se dia)nosticheaB7 a de6inu6ii care dau r7spunsuri apro2imative a 4ntre*7ri / 5i vor*esc 4n afara su*iectu ui. Se c asific7 drept tu *urare disociativ7 N+!. !. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. -vo u6ie este de o*icei cronic7. .oa a 4ncepe a v;rsta adu t7, dar poate s7 de*uteBe 5i mai devreme. Consu ta6ii frecvente a medici 5i istoric de spita iB7ri repetate, corespunB;nd cu so icit7ri e repetate de asisten67 din partea pacientu ui. 'isc ridicat de a*uB de su*stan6e pe parcursu timpu ui. Pro)nosticu se 4m*un7t76e5te dac7 e2ist7 depresie sau an2ietate asociate, acestea r7spunB;nd a farmacoterapie. 'isc de deces dac7 *o navu sufer7 proceduri chirur)ica e mu tip e, cu risc vita . H. Trata7e1t ,. Se vor evita teste e de a*orator sau proceduri e medica e nenecesare. Pacientu tre*uie confruntat : cu dia)nosticu de tu *urare factice 5i de simptome fa*ricate. .o navii respectivi nu se an)a>eaB7 dec;t rareori 4n psihoterapie, din cauBa motiva6iei insuficiente" totu5i, pe parcursu timpu ui este posi*i 7 o a ian67 de ucru cu medicu , iar *o navu poate s7 c;5ti)e o con5tientiBare a comportamentu ui s7u. Cu toate acestea, vindecarea este mai pu6in pro*a*i 7 dec;t mana)ementu *un a caBu ui. Ln une e re)iuni a e State or Unite este disponi*i 7 o *anc7 de date care inc ude pacien6ii cu spita iB7ri repetate pentru tu *urare factice. *. #erapia psihofarmaco o)ic7 este uti 7 4n asocieri e an2ioase sau depresive. Dac7 este preBent, a*uBu de su*stan6e tre*uie tratat. 0. Dac7 este vor*a de e2punerea a risc a unui copi , se vor contacta servicii e de protec6ie a copii or <de e2., 4n tu *urarea factice prin intermediar Dpro2iE=. III. Si7'%area A. De>i1iie. Producerea vo untar7 de simptome somatice sau psihice, 4n vederea 4nf7ptuirii unui scop specific <de e2., o*6inerea de desp7)u*iri de a asi)ur7ri, evitarea unei deten6ii sau pedepse=. B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. .o navii au mu te acuBe va)i sau deficitar oca iBate, care sunt preBentate foarte am7nun6it" se enerveaB7 u5or dac7 medicu este sceptic 4n e)7tur7 cu re atarea or. &storicu psihosocia re ev7 nevoia de a evita o anumit7 situa6ie, de a o*6ine *ani, preBen6a unor pro* eme e)a e. Se va c7uta un scop definit <*eneficiu secundar=. C. E3ide7i$%$8ie. Necunoscut7. Simu area apare ce mai frecvent 4n medii e cu preponderen67 mascu in7 A armat7, penitenciare, fa*rici 5i a te medii industria e A de5i condi6ia apare 5i a femei. D. Eti$%$8ie. Necunoscut7. Se poate asocia cu tu *urarea antisocia 7 de persona itate. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia% ,. T'%-'r:ri%e >a6ti6e . Nu e2ist7 un *eneficiu secundar evident. *. T'%-'rarea &$7at$>$r7:. Component7 sim*o ic7 sau incon5tient7 a simptomu ui. Simptome e nu sunt vo untare 5i nu sunt produse voit. E. Trata7e1t. 'eBu tate e e2amin7ri or somatice 5i de a*orator sunt adeseori ne)ative. .o navu tre*uie monitoriBat ca 5i cum ar suferi de o *oa 7 rea 7, dar nu tre*uie s7 i se ofere nici un tratament. La un anumit moment dat, identifica6i arii e de *eneficiu secundar 5i 4ncura>a6i pacientu s7A5i venti eBe pro* eme e. +>uta6iA s7 )7seasc7 a te c7i de a face fa67 stresu ui. Dup7 aceasta, este posi*i ca pacientu s7 a*andoneBe simptome e.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi3 Somatoform Disorders, Cactitious Disorders, and !a in)erin), Ch 1G, p 1JHI, 4n C#PK1&&.
+ce ea pe care *o navu nu e denatureaB7, 4n func6ie 5i de metoda de simu are a simptome or adoptat7 de pacient. -2amin7ri e somatice 5i de a*orator tre*uie efectuate astfe , 4nc;t pacientu s7 nu mai poat7 s7 introduc7 artefacte. / Ln caBuri e tipice, r7spunsu are e)7tur7 cu 4ntre*area, dar este v7dit incorect <C;te de)ete are m;naP Qapte" C;te picioare are vacaP Cinci=. : #re*uie s7 i se spun7 adev7ru c inic 5i s7 i se cear7 e2p ica6ii. 1:F
1:. #u *ur7ri disociative

I. I1tr$d'6ere 8e1era%: A. De>i1iie. #u *ur7ri e disociative se definesc 4n DS!A&1A#' ca fiind caracteriBate, 4n principa , de pertur*area ?con5tien6ei, memoriei, identit76ii sau percep6iei mediu ui@. Pacien6ii cu aceste tu *ur7ri pot s7 ai*7 fenomene disociative care se 4ntind de a norma <hipnotiBa*i itatea= p;n7 a pato o)ic <persona it76i e mu tip e=. Disocierea este o defens7 4mpotriva traume or, care a>ut7 persoane e s7 se 4ndep7rteBe de traum7 atunci c;nd aceasta se produce, dar care 4nt;rBie trava iu psiho o)ic care este necesar pentru dep75irea traumei. DS!A&1A#' recunoa5te patru tu *ur7ri disociative specifice3 amneBia disociativ7, fu)a disociativ7, tu *urarea disociativ7 a indentit76ii 5i tu *urarea de depersona iBare. #u *urarea disociativ7 nespecificat7 4n a t mod este o cate)orie reBidua 7. II. A71e@ia di&$6iati?: A. De>i1iie. Pierderea unor amintiri persona e importante, de o*icei stresante sau traumatice, cu p7strarea capacit76ii de 4nv76are a materia u ui nou" nu este cauBat7 de o condi6ie medica 7 sau de un dro). B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1:A1. .o navu este, de o*icei, con5tient 5i 45i d7 seama de pierderea de memorie. Ce mai frecvent tip de pierdere a memoriei este amneBia oca iBat7, 4n care sAau pierdut evenimente e unei perioade scurte de timp. Se poate constata o aparent7 indiferen67 fa67 de pierderea de memorie" poate s7 survin7 o u5oar7 4ntunecare a con5tien6ei. C. E3ide7i$%$8ie. 1eBi #a*e u 1:A/. D. Eti$%$8ie. 1eBi #a*e u 1:A/. E. Te&te de %a-$rat$r ute a diferen6ierea unei tu *ur7ri amnestice ce reBu t7 dintrAo condi6ie medica 7 )enera 7 de o amneBie disociativ7" starea *o navi or cu amneBie or)anic7 tinde s7 se 4nr7ut76easc7 su* amo*ar*ita , 4n timp ce A 4n aceea5i situa6ie A a pacien6ii cu amneBie psiho)en7 memoria poate s7 revin7. E. P&i2$di1a7i6:. Pierderea memoriei este secundar7 unui conf ict psiho o)ic dureros, 4n care pacientu are resurse emo6iona e imitate. Defense e inc ud represia <* ocarea incon5tient7 a impu suri or tu *ur7toare 4n afara sferei con5tientu ui=, ne)area <rea itatea e2tern7 este i)norat7= 5i disocierea <separarea 5i func6ionarea independent7 a unui )rup de procese menta e fa67 de a te e=. Ln toate tu *ur7ri e disociative se fo osesc defense asem7n7toare. !. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. 1eBi #a*e u 1:A:. H. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6Z 1eBi #a*e u 1:A/. I. Trata7e1t. Ln )enera , recuperarea este spontan7, f7r7 tratament. ,. Hi31$@a. 'e a2eaB7 pacientu 4ntrAo m7sur7 suficient7 pentru aA5i reaminti informa6ii e uitate. *. I1ter?i'% a&i&tat 7edi6a7e1t$&. Se poate fo osi administrarea intravenoas7 a unor *ar*iturice cu durat7 de ac6iune intermediar7 sau scurt7 <de e2., tiopenta A Penthota 5i ami o*ar*ita sodic A +myta = sau *enBodiaBepine, pentru a a>uta pacien6ii s7 45i redo*;ndeasc7 amintiri e uitate. 0. P&i2$tera3ie. +>ut7 *o navii s7 4ncorporeBe amintiri e 4n starea or con5tient7. #a*e u 1/A1 Criterii%e de dia81$&ti6 DSMNI NTR 3e1tr' A71e@ie Di&$6iati?:
+. Pertur*area predominat7 const7 dintrAunu sau mai mu te episoade de incapacitate de aA5i reaminti informa6ii persona e importante, de o*icei de natur7 traumatiBant7 sau stresant7, de amp oare prea mare pentru a putea fi e2p icate prin uitarea o*i5nuit7. .. Pertur*area nu apare e2c usiv pe parcursu unei tu *ur7ri disociative de identitate, a fu)ii disociative, tu *ur7rii de stres posttraumatic, tu *ur7rii acute de stres sau tu *ur7rii de somatiBare 5i nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament= sau a e unei tu *ur7ri neuro o)ice ori a e unei a te condi6ii medica e )enera e <de e2., tu *urare amnestic7 datorat7 unui traumatism cranian=. C. Simptome e cauBeaB7 suferin67 semnificativ7 c inic sau a terare socia 7, ocupa6iona 7 sau 4n a te domenii importante de func6ionare.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. III. E'8a di&$6iati?: A. De>i1iie. P ecare *rusc7, nea5teptat7, de a ocuin6a sau ocu de munc7 o*i5nuit 5i incapacitatea de aA5i aminti aspecte importante a e identit76ii anterioare <nume, fami ie, ocupa6ie=. +desea este asumat7 o nou7 identitate. B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1:AI. Pierdere *rusc7 a memoriei asociat7 cu o c7 7torie Ddep asareE cu scop, neconfuBiv7, adesea pentru perioade e2tinse de timp. Pierderea par6ia 7 sau comp et7 a memoriei vie6ii de p;n7 atunci, adesea f7r7 con5tientiBarea acestei pierderi. +sumarea unei identit76i noi aparent norma e, nonA*iBare. #otu5i, poate s7 apar7 perp e2itate 5i deBorientare. C. E3ide7i$%$8ie. 1eBi #a*e u 1:A/. D. Eti$%$8ie. 1eBi #a*e u 1:A/. 1IH
E. Te&te de %a-$rat$r ut7 a c arificarea dia)nosticu ui, dac7 pacientu 45i redo*;nde5te memoria Dcu a>utoru acestor proceduriE. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. ,. T'%-'rare 6$81iti?:. !ersu a 4nt;mp are a pacien6i or cu tu *ur7ri co)nitive nu este a fe de comp e2 sau de orientat c7tre o 6int7. *. E3i%e3&ia de %$- te73$ra%. Ln )enera , nu se asum7 o nou7 identitate. 0. A71e@ia di&$6iati?:. Nu e2ist7 c7 7torie cu 6int7 5i nici o nou7 identitate. A. Si7'%area. 0reu de diferen6iat. -2isten6a unui *eneficiu secundar c ar tre*uie s7 treBeasc7 suspiciuni. !. E?$%'ie ute a deBv7 uirea stresoru ui precipitant. *. P&i2$tera3ia. +>ut7 pacien6ii s7 4ncorporeBe stresoru precipitant 4n propriu psihism 4ntrAun mod s7n7tos 5i inte)rat. #ratamentu de e ec6ie este psihoterapia e2presivAsuportiv7 psihodinamic7. I . T'%-'rarea di&$6iati?: a ide1tit:ii A. De>i1iie. Persona it76i sau identit76i distincte a o aceea5i persoan7, fiecare dintre e e put;nd domina, atunci c;nd este preBent7, atitudini e, comportamentu 5i privirea de sine a e persoanei, ca 5i cum nu ar mai e2ista vreo a t7 persona itate. B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1:AJ. Ln )enera , persona itatea ini6ia 7 este amneBic7 pentru ce e a te persona it76i 5i nu are cuno5tin67 de e2isten6a or. #ranBi6ia de a o persona itate a a ta tinde s7 fie *rusc7. Une e persona it76i pot s7 fie con5tiente de une e aspecte a e a tor persona it76i" fiecare persona itate poate s7 ai*7 propriu ei set de amintiri 5i asocia6ii 5i fiecare persona itate are, 4n )enera , propriu ei nume sau descriere. Diferite e persona it76i pot s7 ai*7 caracteristici fiBio o)ice diferite <de e2., diferite prescrip6ii pentru oche ari= 5i r7spunsuri diferite a testarea psihometric7 <de e2., scoruri diferite a e &X=. Persona it76i e pot fi de se2e, v;rste sau rase diferite. Una sau mai mu te din persona it76i pot s7 manifeste semne a e unei tu *ur7ri psihiatrice coe2istente <de e2., tu *urare a dispoBi6iei, tu *urare de persona itate=. Semne e tu *ur7rii disociative a identit76ii sunt istate 4n #a*e u 1:AG.
1I1
#+.-LUL 1:A/ SUMAR AL TULBURRILOR DISOCIATI E

A71e@ie di&$6iati?: Pierdere de memorie, de re)u 7 cu de*ut *rusc. Pacient con5tient de pierdere. + ert <neconfuB= 4nainte 5i dup7 pierdere. E'8: di&$6iati?: Deam*u are cu scop, adesea pe distan6e mari. +mneBie pentru via6a de p;n7 atunci. +desea necon5tient de pierderea de memorie. +desea 45i asum7 o nou7 identitate. Comportament norma pe parcursu fu)ii. 'ar7 !ai frecvent7 dup7 deBastre sau 4n timp de r7B*oi. 'aport 4ntre se2e 5i v;rst7 de de*ut varia*i e. T'%-'rare di&$6iati?: a ide1tit:ii !ai mu t de o sin)ur7 persona itate distinct7 a o aceea5i persoan7" atunci c;nd este preBent7, fiecare persona itate domin7 comportamentu 5i );ndirea pacientu ui. #recere *rusc7 de a o persona itate a a ta. Ln )enera , amneBie pentru ce e a te persona it76i. Nu at;t de rar7 precum sAa creBut c;ndva. +fecteaB7 p;n7 a J[ din *o navii psihiatrici. +do escen67 A adu t t;n7r <de5i poate s7 4nceap7 mu t mai devreme=. Cemei`*7r*a6i. Crescut7 a rude e de )radu 4nt;i. +*uB se2ua 5i psiho o)ic sever 4n copi 7rie. Lipsa de suport din partea a tora semnificativi. Poate fi imp icat7 epi epsia. Se vor e2c ude cauBe e medica e.
Semne 5i simptome
-pidemio o)ie
Cea mai frecvent7 tu *urare disociativ7. !ai frecvent7 dup7 deBastre sau 4n timp de r7B*oi. Cemei`*7r*a6i. +do escen67, adu 6i tineri.
-tio o)ie
#raum7 emo6iona 7 precipitant7 <de e2., vio en67 casnic7=. Se vor e2c ude cauBe e medica e.
#raum7 emo6iona 7 precipitant7. +*uBu masiv de a coo poate fi predispoBant. #u *ur7ri e de persona itate *order ine, histrionic7, schiBoid7 sunt predispoBante. Se vor e2c ude cauBe e medica e. De o*icei scurt7, ore sau Bi e. Poate s7 dureBe uni 5i s7 imp ice c7 7torie e2tensiv7. 'ecuperarea este 4n )enera spontan7 5i rapid7. 'ecuren6e e sunt rare.
-vo u6ie 5i pro)nostic
#erminare *rusc7. Pu6ine recuren6e.
Cea mai sever7 5i mai cronic7 din tu *ur7ri e disociative. 'ecuperare incomp et7.
#+.-LUL 1:A: CONSIDERA=II DE DIA!NOSTIC DIEEREN=IAL HN AMNEZIA DISOCIATI

Demen67 De irium #u *urare amnestic7 datorat7 unei condi6ii medica e )enera e +mneBie ano2ic7 &nfec6ii cere*ra e <de e2., herpe2 simp e2, cu afectarea o*i or tempora i= #umori cere*ra e <4n specia im*ice 5i fronta e= -pi epsie #u *ur7ri meta*o ice <de e2., uremie, hipo) icemie, encefa opatie hipertensiv7, porfirie= +mneBie postAcontuBiona 7 <postAtraumatism cranioAcere*ra = +mneBie postoperatorie #erapia e ectroconvu sivant7 <sau a te 5ocuri e ectrice intense= +mneBie indus7 de su*stan6e <de e2., a coo , sedativeAhipnotice, antico iner)ice, steroiBi, itiu, anta)oni5ti ai receptori or cAadrener)ici, pentaBocin, fencic idin7, a)en6i hipo) icemian6i, cana*is, ha ucino)ene, meti dopa= +mneBie ) o*a 7 tranBitorie Sindrom ,ernickeA%orsakoff +mneBie e)at7 de somn <de e2., somnam*u ism= + te tu *ur7ri disociative #u *urare de stres posttraumatic7
1I/
#u *urare de stres acut7 #u *ur7ri somatoforme <tu *urare de somatiBare, tu *urare conversiv7= Simu are <mai a es dac7 se asociaB7 cu activit76i infrac6iona e=
#+.-LUL 1:.I CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU EU! DISOCIATI

+. Pertur*area predominant7 este p ecarea *rusc7, nea5teptat7, de acas7 sau de a ocu o*i5nuit de munc7, cu incapacitatea reamintirii propriu ui trecut. .. ConfuBie 4n e)7tur7 cu identitatea persona 7 sau asumarea unei noi identit76i <par6ia 7 sau comp et7=. C. #u *urarea nu apare e2c usiv 4n cursu unei tu *ur7ri disociative a identit76ii 5i nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament= sau a e unei condi6ii medica e )enera e <de e2., epi epsia de o* tempora =. D. Simptome e produc suferin67 semnificativ7 c inic sau a ter7ri socia e, ocupa6iona e sau 4n a te domenii importante a e func6ion7rii.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1:AJ CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DISOCIATI A IDENTIT=II
+. PreBen6a a dou7 sau mai mu te identit76i sau st7ri de persona itate <fiecare cu propriu patern re ativ dura*i de percep6ie, re a6ionare 5i );ndire despre mediu 5i se f=. .. Ce pu6in dou7 dintre aceste identit76i sau st7ri de persona itate preiau repetat contro u comportamentu ui persoanei. C. &ncapacitatea de aA5i reaminti informa6ii persona e importante, prea e2tins7 pentru a putea fi e2p icat7 prin uitarea o*i5nuit7. D. #u *urarea nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., * ackAoutAuri e sau comportamentu haotic din cursu unei into2ica6ii eti ice= sau a e unei condi6ii medica e )enera e <de e2., criBe convu sive comp e2e par6ia e=. N$t:; La copii simptome e nu pot fi atri*uite unor parteneri de >oc ima)inari sau a tor >ocuri *aBate pe fanteBie.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1:AG SEMNELE TULBURRII DISOCIATI E A IDENTIT=II
1. 'e at7ri despre distorsiuni a e timpu ui, ipsa unor interva uri de timp sau DpreBen6a unorE discontinuit76i de timp. /. +f 7 despre episoade e comportamenta e de a a 6ii, pentru c7 pacientu 4nsu5i nu 5i e aminte5te. :. -ste recunoscut sau este chemat pe a t nume de c7tre oameni pe care pacientu nu 4i recunoa5te. I. !odific7ri nota*i e a e comportamentu ui pacientu ui, raportate de c7tre un o*servator fia*i " pacientu poate s7 se refere a sine printrAun a t nume sau poate s7 se refere a sine a persoana a treia. J. Ce e a te persona it76i pot s7 fie activate su* hipnoB7 sau 4n cursu interviuri or cu amo*ar*ita . G. Co osirea cuv;ntu ui ?noi@ D4n oc de ?eu@E 4n cursu interviu ui. O. 07sirea de scrieri, desene sau a te produc6ii sau o*iecte <de e2., e)itima6iiKcarduri, 4m*r7c7minte= printre ucruri e persona e a e pacientu ui, pe care DacestaE nu e recunoa5te sau nu e poate e2p ica. N. Dureri de cap. F. +uBirea unor voci a c7ror ori)ine este 4n interior 5i care nu sunt identificate ca separate 1. 1H. &storic de traume emo6iona e sau fiBice severe 4n copi 7rie <de o*icei 4naintea v;rstei de J ani=.
Din Cummin)s ML. Dissociative states, depersona iBation, mu tip e persona ity, episodic memory apses. Ln3 Cummin)s ML, ed. Clinical Eeurops3chiatr3( (r ando, CL3 0rune 8 Straton, 1FNJ31//, cu permisiune. #+.-LUL 1:AO CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DE DEPERSONALIZARE
+. #r7iri persistente sau recurente de deta5are, ca 5i cum cineva ar fi un o*servator e2terior a proprii or procese minta e sau a propriu ui corp <de e2., sim6induAse ca 5i cum ar fi 4ntrAun vis=. .. Ln cursu tr7irii de depersona iBare testarea rea it76ii r7m;ne intact7. C. Depersona iBarea produce suferin67 semnificativ7 c inic sau a ter7ri socia e, ocupa6iona e sau 4n a te domenii importante a e func6ion7rii. D. #r7irea de depersona iBare nu apare e2c usiv 4n cursu unei a te tu *ur7ri minta e, cum ar fi schiBofrenia, tu *urarea prin panic7, tu *urarea de stres acut7 sau o a t7 tu *urare disociativ7 5i nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament= sau a e unei condi6ii medica e )enera e <de e2., epi epsia de o* tempora =.
Nestr7ine de sine, f7r7 caracter de fenomene 2enopatice. 1I:
#+.-LUL 1:AN CAUZE ALE DEPERSONALIZRII

#ulburri neurologice -pi epsia !i)ren7 #umori cere*ra e .oa 7 cere*roAvascu ar7 #raumatisme cranioAcere*ra e -ncefa it7 Para iBie )enera 7 pro)resiv7 Demen67 de tip + Bheimer .oa 7 $untin)ton De)enerescen67 spinoAcere*e ar7 #ulburri to5ice "i metabolice $ipo) icemie $ipoparatiroidism &nto2ica6ie cu mono2id de car*on &nto2ica6ie cu mesca in7 .otu ism $iperventi a6ie $ipotiroidism #ulburri mintale idiopatice SchiBofrenie #u *ur7ri depresive -pisoade maniaca e #u *urare conversiv7 #u *ur7ri an2ioase #u *urare o*sesivAcompu siv7 #u *ur7ri de persona itate Sindrom an2ietate fo*ic7 A depersona iBare Ha persoanele normale -puiBare P ictisea 7" deprivare senBoria 7 Qoc emo6iona On hemidepersonalizare LeBiune cere*ra 7 foca 7 atera iBat7 <de re)u 7 parieta 7 dreapt7=.
Din Cummin)s ML. Dissociative states, depersona iBation, mu tip e persona ity, episodic memory apses. Ln3 Cummin)s ML, ed. Clinical Eeurops3chiatr3( (r ando, CL3 0rune 8 Straton, 1FNJ31/:, cu permisiune. C. E3ide7i$%$8ie. 1eBi #a*e u 1:A/. D. Eti$%$8ie. 1eBi ta*e u 1:A/. E. Te&te de %a-$rat$r ute a c arificarea dia)nosticu ui. Ln une e studii, tomo)rafia cu emisie de poBitroni <P-#= 5i m7surarea f u2u ui san)uin cere*ra au eviden6iat diferen6e meta*o ice 4ntre diferite e persona it76i a e uneia 5i ace eia5i persoane. E. P&i2$di1a7i6:. +*uBu psiho o)ic 5i fiBic sever <de ce e mai mu te ori se2ua = 4n copi 7rie duce a nevoia profund7 de distan6are a se fu ui fa67 de )roaB7 5i durere. Nevoia de a se distan6a duce a scindarea incon5tient7 a unor aspecte a e persona it76ii ini6ia e, fiecare persona itate e2prim;nd o anumit7 emo6ie sau stare necesar7 <de e2., furie, se2ua itate, str7 ucire superficia 7 A flambo3ance , competen67=, dar pe care persona itatea ini6ia 7 nu 4ndr7Bne5te s7 e e2prime. Ln cursu a*uBu ui, copi u 4ncearc7 s7 se prote>eBe de traum7 prin disocierea de acte e terifiante, devenind, 4n esen67, o a t7 persoan7 sau a te persoane, care nu trec prin e2perien6a a*uBu ui 5i care nu ar fi putut fi supuse a*uBu ui. Se furi e disociate devin o metod7 profund 4nr7d7cinat7 <ingrained = de autoAprotec6ie pe termen un) fa67 de amenin67ri e emo6iona e percepute. !. Dia81$&ti6 di>ere1ia% ,. S62i@$>re1ia. .o navii pot s7 ai*7 convin)erea de irant7 c7 posed7 identit76i diferite sau c7 sunt contro a6i de a 6ii, dar tu *urarea forma 7 de );ndire 5i deteriorarea socia 7 diferen6iaB7 schiBofrenia de tu *urarea disociativ7 a identit76ii. *. Si7'%area. Ce mai difici dia)nostic diferen6ia " *eneficiu secundar c ar tre*uie s7 treBeasc7 suspiciuni. Poate s7 a>ute interviu asistat medicamentos. 0. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate -$rder%i1e. !u 6i *o navi cu tu *urare de persona itate *order ine coe2istent7 pot s7 fie dia)nostica6i ca suferind numai de tu *urarea de persona itate, din cauB7 c7 diferite e persona it76i Dmu tip eE sunt confundate cu insta*i itatea dispoBi6iona 7, comportamenta 7 5i interpersona 7 caracteristic7 a pacientu ui cu tu *urare de persona itate *order ine. 1II
A. T'%-'rare -i3$%ar: 6' 6i6%are ra3id:. Simptome e par s7 fie asem7n7toare cu ce e a e tu *ur7rii disociative de identitate, dar ipsesc persona it76i e distincte. /. T'%-'r:ri 1e'r$%$8i6e. Simptome e epi epsiei comp e2e par6ia e de6in pro*a*i itatea cea mai mare de a e imita pe ce e a e tu *ur7rii disociative a identit76ii. H. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. 1eBi #a*e u 1:A/. I. Trata7e1t. Psihoterapie orientat7 c7tre con5tientiBare, adesea cu terapie prin hipnoB7 sau intervievare asistat7 medicamentos. Carmacoterapia nu a fost foarte uti 7. Scopuri e terapiei inc ud reconci ierea afecte or disparate, scindate, prin a>utarea *o navu ui s7 4n6e ea)7 c7 motive e ini6ia e a e disocierii <sentimente e cop e5itoare de furie, fric7, confuBie A secundare a*uBu ui= nu mai e2ist7 5i c7 afecte e pot fi e2primate de o sin)ur7 persona itate 4ntrea)7, f7r7 ca se fu s7 fie distrus prin aceasta. . T'%-'rarea de de3er&$1a%i@are A. De>i1iie. -pisoade persistente, recurente de a se sim6i deta5at de propriu se f sau corp <de e2., simte c7 se comport7 mecanic sau ca 5i cum ar fi 4ntrAun vis=. B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1:AO. Sunt frecvente distorsiuni e senBa6iei de timp 5i spa6iu, senBa6ia c7 e2tremit76i e sunt prea mari sau prea mici 5i derea iBarea <senBa6ia de stranietate 4n e)7tur7 cu umea e2terioar7=. Pacien6ii se pot sim6i ca ni5te ro*o6i. Sunt frecvente ame6ea a, rumina6ii e depresive 5i o*sesive, an2ietatea 5i preocup7ri e somatice. C. E3ide7i$%$8ie. 1eBi #a*e u 1:A/. D. Eti$%$8ie. 1eBi #a*e u 1:A/. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. 1eBi #a*e u 1:AN. Depersona iBarea ca simptom poate s7 apar7 4n mu te sindroame, at;t psihiatric7 c;t 5i medica e. #re*uie e2c use tu *ur7ri e de dispoBi6ie, tu *ur7ri e an2ioase, schiBofrenia, tu *urarea disociativ7 a identit76ii, uBu de su*stan6e, efecte e adverse a e unor medicamente, tumori e sau eBiuni e cere*ra e 5i tu *ur7ri e comi6ia e <de e2., epi epsia tempora 7=. #u *urarea de depersona iBare descrie condi6ia 4n care depersona iBarea este dominant7. E. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. 1eBi #a*e u 1:A/. !. Trata7e1t. +n2ietatea r7spunde, de re)u 7, a an2io itice 5i at;t a psihoterapia suportiv7, c;t 5i a cea orientat7 spre con5tientiBare. (dat7 cu reducerea an2iet76ii, episoade e de depersona iBare descresc. I. T'%-'rare di&$6iati?: NAM A. De>i1iie. Simptome e disociative sunt marcate, dar ta* ou c inic nu 4ndep ine5te pe dep in criterii e specifice pentru tu *urare disociativ7. #u *ur7ri 4n care e ementu predominant este un simptom disociativ, adic7 o pertur*are sau a terare a func6ii or 4n mod norma inte)rative a e identit76ii, memoriei sau con5tien6ei, care nu 4ndep ine5te criterii e pentru o tu *urare disociativ7 specific7. B. EFe73%e 1. Sindromu 0anser A r7spunsuri e apro2imative a 4ntre*7ri <de e2., / ^ / V J= sau vor*irea 4n afara su*iectu ui" asociat frecvent cu a te simptome <de e2., amneBie, deBorientare, pertur*7ri perceptua e, fu)7, simptome de conversiune=. 1 /. CaBuri asem7n7toare cu tu *urarea disociativ7 a identit76ii, 4n care e2ist7 mai mu t dec;t o sin)ur7 stare de persona itate care poate s7A5i asume contro u e2ecutiv asupra persoanei, dar nu mai mu t dec;t o sin)ur7 stare de persona itate este suficient de distinct7 pentru a 4ndep ini criterii e comp ete de tu *urare disociativ7 a identit76ii" sau caBuri 4n care o a doua persona itate nu 45i asum7 niciodat7 contro u e2ecutiv comp et" sau caBuri f7r7 amneBie pentru informa6ii importante. :. Derea iBare ne4nso6it7 de depersona iBare. I. St7ri disociative a persoane care au fost supuse unor perioade de persuasiune coercitiv7 pre un)it7 5i intens7 <de e2., sp7 area creieru ui sau 4ndoctrinarea 4n cursu captivit76ii a terori5ti sau cu ti5ti=. J. #u *urarea disociativ7 de trans7 A pertur*7ri a e con5tien6ei, identit76ii sau memoriei, care apar 4n anumite ocuri sau cu turi <de e2., amok A reac6ie de furie, piblokto@ A comportament de autoA eBare=. St7ri e de trans7 sunt st7ri de a terare a con5tien6ei/ cu diminuarea marcat7 sau foca iBarea se ectiv7 a responsivit76ii fa67 de stimu ii din mediu. La copii, astfe de st7ri pot s7 urmeBe a*uBu ui fiBic sau traume or. G. Com7, stupor sau pierdere a con5tien6ei care nu se datoreaB7 unei condi6ii medica e )enera e. CaBuri 4n care p ecarea su*it7, nea5teptat7 5i comportamentu or)aniBat, cu scop, cu incapacitatea de aA5i aminti propriu trecut, nu se 4nso6esc de asumarea par6ia 7 sau comp et7 a unei noi identit76i.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi3 Dissociative Disorders, Ch 1N, p 1JII, 4n C#PK1&&.
C asic se mai descriu3 pseudodemen6a isteric7 <4n care, de e2., *o navu pare A 4n mod ostentativ A c7 nu mai 5tie s7 fo oseasc7 o*iecte e ce e mai o*i5nuite sau s7 efectueBe ac6iuni dintre ce e mai frecvente, f7r7 s7 ai*7 o condi6ie or)anic7 cere*ra 7= 5i pueri ismu isteric <*o navu se comport7 A ostentativ A ca un copi mic=. Ca 5i sdr. 0anser, apar de ce e mai mu te ori 4n conte2t forensic, *eneficiu fiind e)at mai cur;nd de evitarea unei perspective ne)ative <pedeaps7, deten6ie etc= dec;t de o*6inerea unui c;5ti) materia <desp7)u*iri, pensie etc=. / ?St7ri secunde@. 1IJ
1I. Disfunc6ii se2ua e, parafi ii 5i tu *ur7ri a e identit76ii de )en

I. Di&>'16ii &eF'a%e #+.-LUL 1IA1 EAZELE DSMNI NTR ALE CICLULUI RSPUNSULUI SEDUAL SI DISEUNC=IILE SEDUALE ASOCIATE a
Ea@e%e 1. Dorin6a Cara6teri&ti6i CaB7 diferen6iat7 de ce e ate numai prin fiBio o)ie" ref ect7 motiva6ii e, pu siuni e 5i persona itatea pacientu ui. Se caracteriBeaB7 prin fanteBii se2ua e 5i dorin6a de activitate se2ua 7. CaB7 care const7 din senBa6ia su*iectiv7 de p 7cere se2ua 7 5i din modific7ri e fiBio o)ice de 4nso6ire. #oate r7spunsuri e fiBio o)ice consemnate 4n faBe e de e2cita6ie 5i p atou descrise de !asters 5i Mohnson se inc ud 4n aceast7 faB7. 1;rf a p 7cerii se2ua e, cu e i*erarea tensiunii se2ua e 5i contrac6ii ritmice a e muscu aturii perinea e 5i a e or)ane or reproductive pe vine. Di&>'16ia #u *urarea prin dorin67 se2ua 7 hipoactiv7" tu *urarea prin aversiune se2ua 7" tu *urarea prin dorin67 se2ua 7 hipoactiv7, datorat7 unei condi6ii medica e )enera e < a *7r*at sau femeie=" disfunc6ia se2ua 7 indus7 de su*stan6e, cu afectarea dorin6ei. #u *urarea e2cita6iei se2ua e feminine" tu *urarea erecti 7 mascu in7 <poate s7 apar7 5i 4n stadii e : sau I=" tu *urarea erecti 7 mascu in7 datorat7 unei condi6ii medica e )enera e" dispareunia datorat7 unei condi6ii medica e )enera e < a *7r*at sau femeie=" disfunc6ia se2ua 7 cu afectarea e2cita6iei, indus7 de su*stan6e. #u *urarea or)asmic7 feminin7" tu *urarea or)asmic7 mascu in7" e>acu area prematur7" a t7 disfunc6ie se2ua 7 datorat7 unei condi6ii medica e )enera e < a *7r*at sau femeie=" disfunc6ie se2ua 7 cu afectarea or)asmu ui, indus7 de su*stan6e. Disforia postcoita 7" cefa eea postcoita 7.
/. -2cita6ia
:. (r)asmu
I. 'eBo u6ia
CaB7 care aduce o senBa6ie de re a2are )enera 7, stare de *ine 5i de re a2are muscu ar7. Ln cursu acestei faBe *7r*a6ii sunt refractari a or)asm pentru o perioad7 de timp care cre5te cu v;rsta, 4n timp ce femei e sunt capa*i e s7 ai*7 or)asme mu tip e f7r7 o perioad7 refractar7. a DS!A&1A#' contope5te faBe e de e2cita6ie 5i de p atou, descrise de !asters 5i Mohnson, 4ntrAo sin)ur7 faB7 de e2cita6ie, precedat7 de faBa dorin6ei <apetitiv7=. CaBa de or)asm 5i cea de reBo u6ie r7m;n a fe ca 4n descrierea ori)ina 7 a ui !asters 5i Mohnson.
#+.-LUL 1IA/ CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE A EDCITA=IEI SEDUALE EEMININE
+. &ncapacitate persistent7 sau recurent7 de a atin)e, sau de a men6ine p;n7 a terminarea activit76ii se2ua e, un r7spuns adecvat de u*rifiereAtumefiere a e2cita6ia se2ua 7. .. #u *urarea cauBeaB7 suferin67 marcat7 sau dificu t76i interpersona e. C. Disfunc6ia se2ua 7 nu este e2p icat7 mai *ine de o a t7 tu *urare de pe +2a & <cu e2cep6ia unei a te disfunc6ii se2ua e= 5i nu se datoreaB7 e2c usiv efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament= sau a e unei condi6ii medica e )enera e. Specifica0i tipu 3 Ti3 L11:&6't BP6$1&tit'i$1a%QC <lifelong = Ti3 d$-91dit Specifica0i tipu 3 Ti3 8e1era%i@at Ti3 &it'ai$1a% Specifica0i tipu 3 Dat$rat: >a6t$ri%$r 3&i2$%$8i6i Dat$rat: '1ei a&$6ieri de >a6t$ri.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1IA: CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE ERECTIL MASCULIN
+. &ncapacitate persistent7 sau recurent7 de a atin)e, sau de a men6ine p;n7 a terminarea activit76ii se2ua e, o erec6ie adecvat7.
1IG
.. #u *urarea cauBeaB7 suferin67 marcat7 sau dificu t76i interpersona e. C. Disfunc6ia erecti 7 nu este e2p icat7 mai *ine de o a t7 tu *urare de pe +2a & <cu e2cep6ia unei a te disfunc6ii se2ua e= 5i nu se datoreaB7 e2c usiv efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament= sau a e unei condi6ii medica e )enera e. Specifica0i tipu 3 Ti3 L11:&6't BP6$1&tit'i$1a%QC <lifelong = Ti3 d$-91dit Specifica0i tipu 3 Ti3 8e1era%i@at Ti3 &it'ai$1a% Specifica0i tipu 3 Dat$rat: >a6t$ri%$r 3&i2$%$8i6i Dat$rat: '1ei a&$6ieri de >a6t$ri.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1IAI CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE OR!ASMIC EEMININ
+. Lnt;rBiere sau a*sen67 persistent7 sau recurent7 a or)asmu ui, dup7 o faB7 norma 7 de e2cita6ie se2ua 7. Cemei e manifest7 o mare varia*i itate a tipu ui sau intensit76ii stimu 7ri or care dec an5eaB7 or)asmu . Dia)nosticu de tu *urare or)asmic7 feminin7 tre*uie s7 se *aBeBe pe aprecierea c inicianu ui c7 femeia 4n cauB7 are o capacitate or)asmic7 mai redus7 dec;t ar fi reBona*i s7 se presupun7 6in;nd seama de v;rsta femeii, de e2perien6a ei se2ua 7 5i de )radu de adecvare a stimu 7rii se2ua e primite. .. #u *urarea cauBeaB7 suferin67 marcat7 sau dificu t76i interpersona e. C. Disfunc6ia or)asmic7 nu este e2p icat7 mai *ine de o a t7 tu *urare de pe +2a & <cu e2cep6ia unei a te disfunc6ii se2ua e= 5i nu se datoreaB7 e2c usiv efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament= sau a e unei condi6ii medica e )enera e. Specifica0i tipu 3 Ti3 L11:&6't BP6$1&tit'i$1a%QC <lifelong = Ti3 d$-91dit Specifica0i tipu 3 Ti3 8e1era%i@at Ti3 &it'ai$1a% Specifica0i tipu 3 Dat$rat: >a6t$ri%$r 3&i2$%$8i6i Dat$rat: '1ei a&$6ieri de >a6t$ri.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #a*e u 1IAJ B$%i <i a%te 6$1diii 7edi6a%e i73%i6ate L1 T'%-'rarea Ere6ti%: Ma&6'%i1:
/oli infec0ioase "i parazitare - efantiaBis (reion /oli cardio-!asculare .oa a aterosc erotic7 +nevrism aortic Sindrom Leriche &nsuficien67 cardiac7 #ulburri renale "i urologice .oa 7 Peyronie &nsuficien67 rena 7 cronic7 1aricoce 5i hidroce #ulburri hepatice CiroB7 <asociat7, de re)u 7, cu dependen6a de a coo = #ulburri respiratorii &nsuficien67 respiratorie Condi0ii genetice Sindrom % inefe ter +noma ii con)enita e vascu are 5i structura e a e penisu ui #ulburri de nutri0ie !a nutri6ie Deficien6e de vitamine
1IO
#ulburri endocrine Dia*et Baharat Disfunc6ii a e a2u ui hipofiBarAsuprarena Atesticu ar +crome)a ie .oa a +ddison +denom cromofo* Neop aBie a suprarena e or !i2edem $ipertiroidism #ulburri neurologice Sc eroB7 mu tip 7 !ie it7 transvers7 .oa a Parkinson -pi epsie tempora 7 .o i traumatice 5i neop aBice a e m7duvei spin7rii a #umori a e sistemu ui nervos centra Sc eroB7 atera 7 amiotrofic7 Neuropatie periferic7 Para iBie )enera 7 pro)resiv7 #a*es dorsa Contributori farmacologici + coo 5i a te su*stan6e care induc dependen67 <heroin7, metadon7, morfin7, cocain7, amfetamine 5i *ar*iturice= !edicamente de prescrip6ie <medicamente psihotrope, medicamente antihipertensive, estro)eni 5i antiandro)eni= 'nto5ica0ii P um* <saturnism= &er*icide $roceduri chirurgicale Prostatectomie perinea 7 'eBec6ie de co on a*dominoAperinea 7 Simpatectomie <interfereaB7 frecvent cu e>acu area= &nterven6ii aortoAi iace Cistectomie radica 7 Limfadenectomie retroperitonea 7 Di!erse 'adioterapie Cracturi pe vine (rice *oa 7 sistemic7 )rav7 sau condi6ie de*i itant7
#+.-LUL 1IAG
A!EN=I EARMACOLO!ICI IMPLICA=I HN DISEUNC=IILE SEDUALE MASCULINE

Medi6a7e1t'% Medicamente psihiatrice &nihi*itori se ectivi ai recapt7rii serotoninei a Cita opram <Ce e2a= C uo2etin7 <ProBac= Paro2etin7 <Pa2i = Sertra in7 <\o oft= !edicamente cic ice a &mipramin7 <#ofrani = Protripti in7 <1ivacti = Desipramin7 <Pertofrane= C omipramin7 <+nafrani = +mitripti in7 <- avi = &nhi*itori ai monoaminoo2idaBei #rani cipromin7 <Parnate= Cene Bin7 <Nardi = Par)i in7 <-utony = &Bocar*o2aBid <!arp an= A>e6tea@: ere6ia A>e6tea@: eMa6'%area
A A A A ^ ^ ^ ^ ^
^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^
^ ^ A A
^ ^ ^
1IN
+ te medicamente timoactive Litiu <-ska ith= +mfetamine #raBodon <Desyre = * 1en afa2in7 <-ffe2or= +ntipsihotice c C ufenaBin7 <Pro i2in= #ioridaBin <!e ari = C orproti2en <#aractan= !esoridaBin <Serenti = PerfenaBin7 <#ri afon= #rif uoperaBin7 <Ste aBine= 'eBerpin7 <Serpasi = $a operido <$a do = +)ent antian2ios d C ordiaBepo2id <Li*rium= Medicamente antihipertensi!e C onidin7 <Catapres= !eti dopa <+ domet= Spirono acton7 <+ dactone= $idroc orotiaBid7 <$ydrodiuri = 0uanetidin7 <&sme in= Substan0e de abuz frec!ente + coo .ar*iturice Cana*is Cocain7 $eroin7 !etadon7 !orfin7
^ ^ A A
^ A ^
^ ^ A A A A ^ A
^ ^ ^ ^ ^ ^ ^
^ ^ ^ ^ ^
^ A A ^
^ ^ ^ ^ ^ ^ ^
^ ^ A ^ ^ A ^
Medicamente di!erse +)en6i antiparkinsonieni ^ ^ C ofi*rat <+tromidAS= ^ A Di)o2in7 <Lano2in= ^ A 0 utetimid7 <Doriden= ^ ^ &ndometacin7 <&ndocin= ^ A Cento amin7 <'e)itine= A ^ Proprano o <&ndera = ^ A a SS'& afecteaB7, de asemenea, 5i dorin6a se2ua 7. * #raBodonu a avut ro cauBator 4n une e caBuri de priapism. c +fectarea func6iei se2ua e este mai pu6in pro*a*i 7 4n caBu antipsihotice or atipice. (caBiona , uti iBarea antipsihotice or sAa asociat cu apari6ia priapismu ui. d SAa raportat c7 *enBodiaBepine e descresc i*idou , dar a unii *o navi diminuarea an2iet76ii cauBat7 de aceste medicamente 4m*un7t76e5te func6ionarea se2ua 7.
#+.-LUL 1IAO UNELE MEDICAMENTE PSIHIATRICE IMPLICATE HN INHIBAREA OR!ASMULUI EEMININ

Antidepresi!e triciclice &mipramin7 <#ofrani = C omipramin7 <+nafrani = Nortripti in7 <+venty = 'nhibitori de monoaminoo5idaz #rani cipromin7 <Parnate= Cene Bin7 <Nardi = &Bocar*o2aBid <!arp an=
1IF
Antagoni"ti ai receptorilor dopaminici #ioridaBin <!e ari = #rif uoperaBin7 <Ste aBine= 'nhibitori specifici ai recaptrii serotoninei =SS)'> C uo2etin7 <ProBac= Paro2etin7 <Pa2i = Sertra in7 <\o oft= C uvo2amin7 <Luvo2= Cita opram <Ce e2a=.
#+.-LUL 1IAN CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE A IDENTIT=II DE !EN
+. &dentificare transA)en intens7 5i persistent7 <nu doar o dorin67 pentru vreunu Kvreune e din avanta>e e cu tura e percepute a faptu ui de a fi de ce 7 a t se2=. La copii tu *urarea se manifest7 prin patru <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= afirmarea repetat7 a dorin6ei de a fi, sau insisten6a c7 este, de ce 7 a t se2" </= a *7ie6i, preferin67 pentru 4m*r7care cu haine e ce ui a t se2 sau simu area vestimenta6iei feminine" a fete, insisten6a de a purta numai 4m*r7c7minte stereotipic mascu in7" <:= preferin6e intense 5i persistente pentru ro uri a e ce ui a t se2 4n >ocuri e ?deAa ceva 1@ <make-belie!e= sau fanteBii persistente de a fi de ce 7 a t se2" <I= dorin6a intens7 de a participa a >ocuri 5i oisirAuri asociate stereotipic cu ce 7 a t se2" <J= preferin67 intens7 pentru tovar75i de >oac7 de ce 7 a t se2. La ado escen6i 5i adu 6i tu *urarea se manifest7 prin simptome cum ar fi dorin6a afirmat7 de a fi de ce 7 a t se2, prin faptu su*iectu c7 este uat adesea drept de ce 7 a t se2, prin dorin6a de a tr7i 5i de a fi tratat ca fiind de ce 7 a t se2 sau prin convin)erea c7 are sentimente e 5i reac6ii e tipice a e ce ui a t se2. .. Disconfort persistent cu propriu se2 sau senBa6ia de inadecvare 4n ro u de )en a propriu ui se2. La copii tu *urarea se manifest7 prin oricare din urm7toare e3 a *7ie6i, afirma6ia c7 penisu sau testicu e e sa e sunt deB)ust7toare sau c7 vor disp7rea sau afirma6ia c7 ar fi mai *ine s7 nu ai*7 penis, sau aversiune pentru >ocuri e *ruta e < rough-and-tumble:= 5i re>ec6ia >uc7rii or, >ocuri or sau activit76i or stereotipic mascu ine" a fete, re>ec6ia urin7rii din poBi6ie 5eB;nd7, afirma6ia c7 are sau c7 4i va cre5te un penis sau afirma6ia c7 nu dore5te s7Ai creasc7 s;nii sau s7 ai*7 menstrua6ie, sau aversiune marcat7 fa67 de vestimenta6ia normativ7 feminin7. La ado escen6i 5i adu 6i tu *urarea se manifest7 prin simptome cum ar fi preocuparea cu descotorosirea de caractere e se2ua e primare 5i secundare <de e2., so icit7ri de hormoni, de interven6ii chirur)ica e sau de a te proceduri de modificare fiBic7 a caractere or se2ua e, pentru a simu a ce 7 a t se2= sau prin convin)erea sAa n7scut de se2 )re5it. C. #u *urarea nu se 4nso6e5te de o condi6ie interse2ua 7 fiBic7 <somatic7=. D. #u *urarea cauBeaB7 suferin67 semnificativ7 c inic sau a ter7ri socia e, ocupa6iona e sau a e a tor domenii importante a e func6ion7rii. Codifica0i 4n func6ie de v;rsta curent73 T'%-'rare a ide1tit:ii de 8e1 %a 6$3ii T'%-'rare a ide1tit:ii de 8e1 %a ad$%e&6e1i &a' ad'%i Specifica0i < a persoane e mature din punct de vedere se2ua =3 Atra6ie &eF'a%: 3e1tr' -:r-ai Atra6ie &eF'a%: 3e1tr' >e7ei Atra6ie &eF'a%: 3e1tr' a7-e%e &eFe Atra6ie &eF'a%: 3e1tr' 1i6i '1 &eF.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1IAF CLASIEICAREA TULBURRILOR INTERSEDUALE a
Si1dr$7'% $iperp aBie suprarena 7 viri iBant7 <sindromu adrenoA)enita = De&6rierea +pare 4n urma e2cesu ui de andro)eni a un f7t cu )enotip ee" cea mai frecvent7 tu *urare interse2ua 7 feminin7" se asociaB7 cu hipertrofie c itoridian7, fuBiunea a*ii or, hirsutism 4n ado escen67. +pare 4n urma a*sen6ei ce ui deAa doi ea cromoBom se2ua feminin <e(=" se asociaB7 cu p ic7 <arip7= cervica 7, nanism, cu*itus va )us" nu e2ist7 produc6ie de hormoni se2ua i" inferti itate" de o*icei se2u asi)nat este ce feminin, din cauBa
Sindrom #urner
1 /
Mocuri de ro 3 ?ne <pre=facem c7 suntem...@. Lit. ?aspre 5i cu t7v7 ea 7@, >ocuri e stereotipic *7ie6e5ti, ?de contact@. 1JH
or)ane or )enita e e2terne cu aspect aparent feminin. Sindrom % inefe ter 0enotipu este eeY" ha*itus mascu in, cu penis mic 5i testicu e rudimentare din cauBa produc6iei sc7Bute de andro)eni" i*ido s a*" de o*icei se2u asi)nat este ce mascu in. #u *urare con)enita 7 recesiv7 eA inkat7 care conduce a incapacitatea 6esuturi or de a r7spunde a andro)eni" or)ane e )enitate e2terne au aspect feminin, fiind preBente testicu e criptorhice" sunt asi)na6i ca femei, cu toate c7 posed7 )enotip eY" 4n forma e2trem7 pacientu are s;ni, or)ane )enita e e2terne norma e, va)in scurt 4n fund de sac, iar pi oBitatea pu*ic7 5i a2i ar7 ipse5te. Lncetare con)enita 7 a produc6iei de testosteron, conduc;nd a or)ane )enita e am*i)ue 5i ha*itus feminin" de o*icei se2u asi)nat este ce feminin, din cauBa aspectu ui feminin a or)ane or )enita e e2terne.
Sindrom de insensi*i itate a andro)eni <sindromu testicu u ui feminiBant=
Defecte enBimatice a e )enotipu ui eY <de e2., deficitu de JArA reductaB7, deficitu de 1OA hidro2isteroiBi= $ermafroditismu
$ermafroditismu adev7rat este rar 5i se caracteriBeaB7 prin preBen6a at;t a testicu e or c;t 5i a ovare or, a aceea5i persoan7 <)enotipu poate fi IG ee sau IG eY=.
Psudohermafroditismu -ste, de re)u 7, reBu tatu unui defect endocrin sau enBimatic <de e2., hiperp aBie suprarena 7= a persoane cu cromoBomi norma i" pseudohermafrodi6ii feminini au or)ane )enita e e2terne de aspect mascu in, dar )enotip ee" pseudohermafrodi6ii mascu ini au testicu e 5i or)ane )enita e e2terne rudimentare 5i )enotip eY" se2u asi)nat este ce mascu in sau ce feminin, 4n func6ie de morfo o)ia or)ane or )enita e e2terne. a #u *ur7ri e interse2ua e inc ud o serie de diferite sindroame care conduc a persoane cu aspecte anatomice sau fiBio o)ice ma>ore a e ce ui a t se2.
1J1
#+.-LUL 1IA1H PARAEILIILE

T'%-'rarea -2hi*i6ionism De>i1iie -2punerea or)ane or )enita e 4n pu* ic" este rar a femei. -2cita6ie se2ua 7 prin o*iecte ne4nsuf e6ite <de e2., pantofi, p7r, artico e de 4m*r7c7minte=. Crecarea or)ane or )enita e de corpu unei femei pt. rea iBarea e2cita6iei 5i or)asmu ui. +ctivitate se2ua 7 cu copii su* 1: ani" cea mai frecvent7 parafi ie. C$1&ideraii 8e1era%e Persoana vrea s7 5ocheBe femei e A reac6ia acestora este o confirmare pentru pacient c7 penisu s7u este intact. +proape 4ntotdeauna a *7r*a6i. Comportamentu este urmat adesea de vinov76ie. Se produce 4n ocuri a) omerate, cum ar fi metrou , de re)u 7 *7r*a6ii respectivi sunt persoane pasive, neasertive. Ln FJ[ din caBuri heterose2ua 7, 4n J[ homose2ua 7. 'isc ridicat de repetare a comportamentu ui. #eam7 a pacientu ui fa67 de se2ua itatea adu t7" stim7 de sine sc7But7" p;n7 a v;rsta de 1N ani sunt mo esta6i 1HA/H[ din copii. Defens7 4mpotriva sentimente or de vinov76ie e)ate de se2 A pedeaps7 4ntoars7 spre interior. Se 4nt; ne5te 4n specia a *7r*a6i. Denumit7 dup7 marchiBu de Sade. Poate s7 pro)reseBe p;n7 a vio / 4n une e caBuri. Co osit de ce e mai mu te ori 4n e2citarea heterose2ua 7. Ce mai frecvent este transvestismu *7r*a6i or 4n haine de femeie. + nu se confunda cu transse2ua ismu A dorin6a de a fi de se2 opus. De o*icei, 4n cursu activit76ii voyeuriste *o navu se mastur*eaB7. De o*icei sunt re6inu6i pentru c7 um* 7 prin ocuri 4n care nu ar avea ce s7 caute <loitering= sau pentru ?tras cu ochiu @ <peeping-tomism, p a>e de nudi5ti etc=. Trata7e1t Psihoterapie orientat7 c7tre con5tientiBare" condi6ionare aversiv7. Cemei e tre*uie s7 4ncerce s7A i)noreBe pe *7r*atu e2hi*i6ionist, care este indecent, dar nepericu os, sau s7 cheme Po i6ia. Psihoterapie orientat7 spre con5tientiBare" condi6ionare aversiv7" imp oBie <mastur*area cu feti5u p;n7 c;nd acesta 45i pierde efectu e2citator A sa6iere mastur*atorie=. Psihoterapie orientat7 spre con5tientiBare" condi6ionare aversiv7" terapie de )rup" medica6ie antiAandro)enic7. Se p aseaB7 *o navu 4ntrAo unitate de tratament" terapie de )rup" psihoterapie orientat7 c7tre con5tientiBare" medica6ie antiA andro)enic7, pentru diminuarea pu siunii se2ua e. Psihoterapie orientat7 spre con5tientiBare" condi6ionare aversiv7.
Ceti5ism
Crotteurism Pedofi ie
!asochism se2ua
Sadism se2ua Ceti5ism transvestic
P 7cere se2ua 7 derivat7 din faptu de a fi a*uBat<7= fiBic sau minta sau de a fi umi it<7= <masochismu mora =. P 7cere se2ua 7 ce reBu t7 din cauBarea de suferin6e minta e sau fiBice unei a te persoane. Lm*r7carea 4n haine e se2u ui opus.
Psihoterapie orientat7 spre con5tientiBare. Psihoterapie orientat7 spre con5tientiBare" condi6ionare aversiv7.
1oyeurism
+ te parafi ii Parafi ii e2cretorii \oofi ie
-2cita6ie se2ua 7 prin privirea unor acte se2ua e <de e2., cdit sau o persoan7 deB*r7cat7=. Poate s7 apar7 a femei, dar este mai frecvent a *7r*a6i. ( variant7 este ascu tarea de conversa6ii erotice, de e2., se2u te efonic1. Defecarea <coprofi ie= sau urinarea <urofi ie= pe partener sau invers. Se2 cu anima e.
Psihoterapie orientat7 spre con5tientiBare" condi6ionare aversiv7.
Ci2are 4n stadiu ana de deBvo tare" de asemenea, k ismafi ie. !ai frecvent7 4n Bone e rura e" poate fi oportunistic7.
!odificare comportamenta 7" psihoterapie orientat7 spre con5tientiBare. !odificare comportamenta 7" psihoterapie orientat7 c7tre con5tientiBare:.
De asemenea, scatofi ia te efonic7 este adresarea de te efoane o*scene unor persoane de se2 feminin, a 4nt;mp are sau cu 6int7 *ine determinat7 <adesea 5i 4n scop de h7r6uire=. Ln principiu, scatofi ia te efonic7 nu are statut de tu *urare psihiatric7 dec;t atunci c;nd se datoreaB7 unui mecanism de tu *urare a contro u ui impu suri or. / Sau crim7. : Ln m7sura 4n care pacientu este apt de o astfe de psihoterapie.
A. De>i1iie. Cunc6ia se2ua 7 este afectat7 de factori *io o)ici, psiho o)ici 5i socio o)ici. -2presia se2ua it76ii poate fi afectat7 de or)ane e )enita e interne 5i e2terne, hormoni 5i neurohormoni, dinamici e intrapsihice, re a6ii e interpersona e, statutu socioAeconomic 5i moravuri e cu tura e preva ente. Pertur*area uneia sau mai mu tora dintre aceste arii poate s7 reBu te 4n disfunc6ie se2ua 7. C;teva episoade de disfunc6ie se2ua 7 creaB7 an2ietate e)at7 de performan6a se2ua 7, iar an2ietatea a)raveaB7 disfunc6ia 5i tinde s7 o perpetueBe. Disfunc6ii e pot fi de ti3 3ri7ar B6r$1i6, lifelon"C Dtu *ur7ri e ?4nn7scute@ sau ?constitu6iona e@E sau de ti3 d$-91dit <adic7, ap7rute dup7 o perioad7 de func6ionare norma 7=, de ti3 8e1era%i@at sau de ti3 &it'ai$1a% < imitate a anumi6i parteneri K anumite partenere sau a o situa6ieKsitua6ii specifice= 5i pot fi consecin6a unor >a6t$ri >i@i$%$8i6i, >a6t$ri 3&i2$%$8i6i sau a unor >a6t$ri 6$7-i1ai. Ce e 5apte cate)orii ma>ore de disfunc6ii se2ua e inc use 4n DS!A&1A#' sunt <1= tu *ur7ri e dorin6ei se2ua e, </= tu *ur7ri e e2cita6iei se2ua e, <:= tu *ur7ri e or)asmice, <I= tu *ur7ri e prin durere se2ua 7, <J= disfunc6ia se2ua 7 datorat7 unei condi6ii medica e )enera e, <G= disfunc6ia se2ua 7 indus7 de su*stan6e 5i <O= disfunc6ia se2ua 7 nespecificat7 4n a t mod <N+!=. #a*e u 1IA1 isteaB7 faBe e DS!A&1A#' a e cic u ui r7spunsu ui se2ua 5i disfunc6ii e se2ua e care se asociaB7 de o*icei cu fiecare din faBe e respective. B. T'%-'r:ri a%e d$ri1ei &eF'a%e. #u *ur7ri e dorin6ei se2ua e se 4mpart 4n dou7 c ase3 tu *urarea prin dorin67 se2ua 7 hipoactiv7, caracteriBat7 prin deficien6a sau a*sen6a fanteBii or se2ua e 5i a dorin6ei de activitate se2ua 7, 5i tu *urarea prin aversiune se2ua 7, caracteriBat7 prin aversiune 5i evitare fa67 de contactu se2ua )enita cu un partener se2ua . Pacien6ii cu pro* eme de dorin67 pot s7 fo oseasc7 inhi*i6ia dorin6ei drept defens7, pentru a se prote>a de frici incon5tiente e)ate de se2. Lipsa dorin6ei poate, de asemenea, s7 4nso6easc7 tu *ur7ri e an2ioase sau depresive cronice sau fo osirea diferite or medicamente psihotrope ori a a tor medicamente care deprim7 sistemu nervos centra . Ln r;ndu popu a6iei care se adreseaB7 c inici or de terapie se2ua 7, ipsa dorin6ei este una dintre ce e mai frecvente acuBe 4n cup uri e c7s7torite, femei e fiind mai frecvent afectate dec;t *7r*a6ii. C. T'%-'r:ri a%e eF6itaiei &eF'a%e. +ceste tu *ur7ri inc ud tu *urarea erecti 7 mascu in7 5i tu *urarea e2cita6iei feminine. Dia)nosticu acestora ia 4n considerare foca iBarea, intensitatea 5i durata activit76ii se2ua e a pacientu ui K pacientei. Dac7 stimu area se2ua 7 este inadecvat7 ca foca iBare, intensitate sau durat7, dia)nosticu nu tre*uie pus. ,. La >e7ei. 1eBi #a*e u 1IA/. Preva en6a tu *ur7rii e2cita6iei se2ua e feminine este, 4n )enera , su*estimat7. LntrAun studiu a cup uri or cu maria> fericit din punct de vedere su*iectiv, ::[ din femei au descris pro* eme de e2cita6ie. Dificu tatea men6inerii e2cita6iei poate s7 ref ecte conf icte psiho o)ice <de e2., an2ietate, vinov76ie 5i fric7= sau modific7ri fiBio o)ice. Ln tu *ur7ri e e2cita6iei au fost imp icate modific7ri a e nive uri or testosteronu ui, estro)eni or, pro actinei 5i tiro2inei, a fe ca 5i medica6ii e antihistaminice. *. La -:r-ai. 1eBi #a*e u 1IA:. Preva en6a disfunc6iei erecti e, sau a impoten6ei, a *7r*a6ii tineri este apreciat7 a N[. #otu5i, aceast7 tu *urare poate s7 apar7 pentru prima dat7 5i mai t;rBiu 4n cursu vie6ii. Pentru diferen6ierea impoten6e or cauBate or)anic <medica = de ce e func6iona e <impoten6a psiho o)ic7= se fo osesc o serie de proceduri, de a ce e *eni)ne a ce e invaBive. Procedura cea mai frecvent fo osit7 este monitoriBarea tumescen6ei peniene nocturne <erec6ii e care apar 4n cursu somnu ui=, fenomen care se asociaB7 4n mod norma cu mi5c7ri e ocu are rapide <somnu '-!=. +namneBa *un7 este de nepre6uit 4n sta*i irea cauBei tu *ur7rii. &storicu de erec6ii spontane, erec6ii matina e sau erec6ii corespunB7toare 4n cursu mastur*a6iei sau cu a te partenere dec;t cea o*i5nuit7 indic7 impoten67 func6iona 7. CauBe e psiho o)ice a e impoten6ei inc ud conf icte e oedipa e sau preAoedipa e nereBo vate <care reBu t7 4ntrAun supere)o punitiv=, incapacitatea de a avea 4ncredere sau sim67minte e de inadecvare. Disfunc6ia erecti 7 poate, de asemenea, s7 ref ecte dificu t76i re a6iona e 4ntre parteneri. D. T'%-'r:ri $r8a&7i6e ,. La >e7ei. 1eBi #a*e u 1IAI. #u *urarea or)asmic7 feminin7 <anor)asmia= este 4nt;rBierea sau a*sen6a recurent7 sau persistent7 a or)asmu ui, dup7 o faB7 norma 7 de e2cita6ie se2ua 7. Propor6ia estimativ7 a femei or c7s7torite 4n v;rst7 de peste :J de ani care nu au atins niciodat7 or)asmu este de J[. Propor6ia este mai mare a femei e nec7s7torite 5i a femei e mai tinere. Preva en6a )enera 7 a inhi*i6iei or)asmu ui feminin este de :H[. Cactorii psiho o)ici care se asociaB7 cu or)asmu inhi*at inc ud teama de sarcin7 sau de re>ec6ie din partea parteneru ui se2ua , osti itatea fa67 de *7r*a6i, sentimente e de vinov76ie 4n e)7tur7 cu impu suri e se2ua e sau conf icte e marita e. *. La -:r-ai. Ln tu *urarea or)asmic7 mascu in7 <or)asmu mascu in inhi*at=, *7r*atu rea iBeaB7 cu mare )reutate sau de oc e>acu area 4n cursu coitu ui. (r)asmu mascu in inhi*at de pe parcursu 4ntre)ii vie6i indic7, de re)u 7, psihopato o)ie mai sever7. &nhi*i6ia e>acu atorie do*;ndit7 ref ect7 frecvent dificu t76i interpersona e. 0. EMa6'%area 3re7at'r:. ->acu area prematur7 este acuBa principa 7 a :JAIH[ din *7r*a6ii trata6i pentru tu *ur7ri se2ua e. Persistent sau recurent, su*iectu a>un)e a or)asm 5i e>acu are 4nainte de a dori acest ucru. #u *urarea este mai preva ent7 a *7r*a6ii tineri, a *7r*a6ii cu o partener7 nou7 5i a cei cu educa6ie superioar7 <facu tate= 4n compara6ie cu cei cu educa6ie mai >oas7" se consider7 c7 este e)at7 de preocuparea fa67 de satisfac6ia partenerei. ->acu area prematur7 poate s7 fie asociat7 cu frici incon5tiente e)ate de va)in. -a poate s7 fie, de asemenea, reBu tatu condi6ion7rii, dac7 e2perien6e e se2ua e ini6ia e a e *7r*atu ui au avut oc 4n situa6ii 4n care surprinderea de c7tre a 6ii ar fi fost st;n>enitoare. !aria>u stresant e2acer*eaB7 tu *urarea. +ceast7 disfunc6ie este cea mai suscepti*i 7 de vindecare dac7 4n tratament se fo osesc tehnici comportamenta e. Cu toate acestea, un su*)rup de e>acu atori prematuri ar putea fi predispu5i *io o)ic pentru aceast7 tu *urare" ei sunt mai vu nera*i i
fa67 de stimu area simpatic7 sau au un timp de aten67 mai scurt a ref e2u ui nervos *u *oAcavernos, fiind necesar s7 fie trata6i farmaco o)ic. E. T'%-'r:ri%e 3ri1 d'rere &eF'a%: ,. a8i1i&7'%. -ste o contractur7 muscu ar7 invo untar7 a treimii e2terne a va)inu ui, care interfereaB7 cu intromisiunea penian7 5i actu se2ua . +ceast7 disfunc6ie afecteaB7 ce mai frecvent femei e din )rupuri e socioAeconomice superioare. CauBa ei poate s7 fie o traum7 se2ua 7, cum ar fi vio u sau a*uBu se2ua 4n copi 7rie. Cemei e cu conf icte psihose2ua e pot s7 perceap7 penisu ca pe o arm7. Ln caBuri e de acest fe se pot constata, de asemenea, cre5terea 4ntrAun spirit re i)ios strict, care asociaB7 se2u cu p7catu , sau pro* eme e 4n re a6ia diadic7. *. Di&3are'1ia. Dispareunia este durerea )enita 7 recurent7 sau persistent7 care se manifest7 4naintea, 4n cursu sau dup7 actu se2ua . Ln caBu acestei acuBe tre*uie e2c use etio o)ii e or)anice <endometrioB7, va)init7, cervicit7 5i a te tu *ur7ri pe vine=. Durerea pe vin7 cronic7 este o acuB7 frecvent7 a femei or cu istoric de vio sau a*uB se2ua 4n copi 7rie. Coitu dureros poate s7 fie reBu tatu tensiunii 5i an2iet76ii. Dispareunia este rar7 a *7r*a6i, a care se asociaB7, de o*icei, cu o condi6ie or)anic7. E. Di&>'16ie &eF'a%: dat$rat: '1ei 6$1diii 7edi6a%e 8e1era%e ,. T'%-'rare ere6ti%: 7a&6'%i1:. Statistici e arat7 c7 tu *urarea erecti 7 are o *aB7 medica 7 Dor)anic7E a JH[ din *7r*a6ii afecta6i. CauBe e or)anice a e tu *ur7rii erecti e mascu ine sunt istate 4n #a*e u 1IAJ. *. Di&3are'1ia. La :H[ p;n7 a IH[ dintre femei e cu aceast7 acuB7 care sunt e2aminate 4n c inici e de terapie se2ua 7 se constat7 pato o)ie pe vin7. Se estimeaB7 c7 :H[ din proceduri e chirur)ica e 4n Bona pe vin7 sau )enita 7 a femei reBu t7 4n dispareunie temporar7. #otu5i, 4n ce e mai mu te caBuri se consider7 c7 factorii cauBatori sunt cei dinamici. Condi6ii e medica e care conduc a dispareunie inc ud vesti)ii e himena e iritate sau infectate, cicatrici e post epiBiotomie, infec6ii e ) andei .artho in, diferite forme de va)inite 5i cervicite, endometrioBa, atrofia va)ina 7 postA menopauB7 5i ma adia Peyronie. 0. T'%-'rarea 3ri1 d$ri1: &eF'a%: 2i3$a6ti?:. Dorin6a descre5te frecvent 4n urma unor *o i ma>ore sau a unor interven6ii chirur)ica e ma>ore. !edicamente e care deprim7 SNC, care descresc produc6ia de testosteron sau concentra6ii e dopaminei sau care cresc concentra6ii e serotoninei sau pro actinei pot, de asemenea, s7 reduc7 dorin6a. A. A%te di&>'16ii &eF'a%e 7a&6'%i1e. #u *urarea or)asmic7 mascu in7 poate s7 ai*e cauBe fiBio o)ice 5i poate s7 apar7 4n urma interven6ii or chirur)ica e a nive u tractu ui )enitoAurinar. -a se poate asocia, de asemenea, cu *oa a Parkinson 5i cu a te tu *ur7ri neuro o)ice care imp ic7 sec6iunea om*ar7 sau sacrat7 a m7duvei spin7rii. Une e medicamente <de e2., )uanetidina monosu fat A &sme in= au fost imp icate 4n e>acu area 4nt;rBiat7 <#a*e u 1IAG=. /. A%te di&>'16ii &eF'a%e >e7i1i1e. Une e condi6ii medica e, 5i anume A *o i e endocrine, cum ar fi hipotiroidismu , dia*etu Baharat 5i hiperpro actinemia primar7 A pot s7 afecteBe capacitatea femeii de a avea or)asme. !. Di&>'16ia &eF'a%: i1d'&: de &'-&ta1e. Ln )enera , func6ia se2ua 7 este afectat7 ne)ativ de a)en6ii serotoniner)ici, anta)oni5tii dopaminei, medicamente e care cresc pro actina 5i medicamente e care afecteaB7 sistemu nervos autonom. Ln caBu su*stan6e or de a*uB de ar)7 r7sp;ndire, disfunc6ia se insta eaB7 dup7 4n >ur de o un7 de into2ica6ie sau sevra> semnificativ cu su*stan6a respectiv7. Ln doBe mici, mu te su*stan6e accentueaB7 performan6a se2ua 7, dar uti iBarea 4n continuare afecteaB7 capacit76i e erecti e, or)asmice 5i e>acu atorii. 'e a6ia dintre disfunc6ia se2ua 7 feminin7 5i a)en6ii farmaco o)ici a fost eva uat7 mai pu6in e2tensiv dec;t 4n caBu *7r*a6i or. La une e femei sAa raportat descre5terea i*idou ui de c7tre anticoncep6iona e e ora e, iar une e medicamente cu efecte secundare antico iner)ice pot s7 modifice at;t e2cita6ia c;t 5i or)asmu . SAa raportat c7 *enBodiaBepine e descresc i*idou , dar a une e paciente diminuarea an2iet76ii produs7 de aceste medicamente poate s7 4m*un7t76easc7 func6ionarea se2ua 7. Ln e)7tur7 cu a)en6ii psihoactivi sAau raportat at;t cre5teri c;t 5i sc7deri a e i*idou ui. -fecte e care 6in de condi6ia su*iacent7 sau de ame iorarea acesteia sunt )reu de separat de ce e care constituie efecte secundare a e medicamente or. Disfunc6ii e se2ua e asociate cu uti iBarea unui medicament dispar odat7 cu 4ntreruperea acestuia. #a*e u 1IAO isteaB7 medica6ii e psihiatrice care pot s7 inhi*e or)asmu feminin. H. Di&>'16ie &eF'a%: 1e&3e6i>i6at: L1 a%t 7$d. &nc ude disfunc6ii e se2ua e care nu 4ndep inesc criterii e pentru nici una din disfunc6ii e specifice. -2emp e e inc ud anhedonia or)asmic7 5i comportamentu se2ua compu siv. I. Trata7e1t. !etode e care sAau dovedit eficiente, sin)ure sau 4n asociere, inc ud <1= pre)7tirea < trainingAu = 4n domeniu a*i it76i or comportamenta Ase2ua e </= desenBitiBarea sistematic7, <:= terapia marita 7 directiv7, <I= a*ord7ri e psihodinamice, <J= terapia de )rup, <G= farmacoterapia, <O= interven6ii e chirur)ica e 5i <N= terapia prin hipnoB7. -va uarea 5i tratamentu tre*uie s7 se adreseBe asocierii posi*i e a unor tu *ur7ri de persona itate sau condi6ii fiBice <somatice=. ,. Tera3ie &eF'a%: $rie1tat: a1a%iti6. Una din moda it76i e terapeutice ce e mai eficiente este inte)rarea terapiei se2ua e propriuABise <antrenare 4n a*i it76i e comportamenta Ase2ua e= cu psihoterapia psihodinamic7 sau cu cea orientat7 psihana itic. +d7u)area conceptua iB7ri or psihodinamice a tehnici e comportamenta e permite tratamentu *o navi or cu tu *ur7ri se2ua e asociate cu a t7 psihopato o)ie. *. Te21i6i 6$73$rta7e1ta%e. Zinta acestor tehnici este sta*i irea sau resta*i irea comunic7rii ver*a e 5i se2ua e dintre parteneri. Se prescriu e2erci6ii specifice pentru a a>uta persoana sau cup u 4n privin6a pro* emei or particu are. -2erci6ii e de 4nceput se concentreaB7 asupra interac6iuni or ver*a e 5i, apoi, asupra cre5terii con5tientiB7rii <deschideriiKreceptivit76ii= senBoria e viBua e, tacti e 5i o factive. &ni6ia contactu se2ua este interBis iar partenerii se
deBmiard7 unu pe ce 7 a t, e2c uB;nd stimu area or)ane or )enita e. +n2ietatea de performan67 1 se reduce, din cauB7 c7 r7spunsuri e de e2cita6ie )enita 7 5i de or)asm nu sunt necesare pentru ducerea a *un sf;r5it a e2erci6ii or ini6ia e. Pe parcursu acestor e2erci6ii de >$6a%i@are a&'3ra &e1@$ria%'%'i Dsau foca iBare pe ceea ce sim6i, sensate focusE, pacien6ii sunt 4ncura>a6i 5i re4nt7ri6i s7 45i reduc7 an2ietatea. -i sunt 4ndemna6i s7 fo oseasc7 fanteBii care s7 4i distra)7 de a preocup7ri e o*sesive <spectatoriBare /= e)ate de modu 4n care performeaB7. -ste 4ncura>at7 e2primarea mutua 7 a proprii or nevoi. 'eBisten6e e, cum ar fi afirma6ii e de o*osea 7 sau de insuficien67 a timpu ui pentru efectuarea e2erci6ii or, sunt frecvente 5i este necesar s7 fie a*ordate 5i 7murite de c7tre terapeut. !ai t;rBiu, stimu 7rii )enera e a corpu ui i se adau)7 stimu area )enita 7. Ln ce e din urm7, se permite intromisiunea 5i actu se2ua propriuABis. Sesiuni e terapeutice au oc dup7 fiecare nou7 perioad7 de e2erci6ii 5i iau 4n discu6ie pro* eme e 5i insatisfac6ii e, at;t ce e se2ua e c;t 5i ce e e)ate de a te domenii a e vie6ii pacien6i or. a. Te21i6i i6itate de di&>'16ie. Pentru diferite e disfunc6ii specifice se fo osesc tehnici specifice. B,C a8i1i&7 A femeia este sf7tuit7 s7 45i di ateBe orificiu va)ina cu a>utoru de)ete or sau cu di atatoare. B*C EMa6'%are 3re7at'r: A pentru cre5terea pra)u ui e2cita*i it76ii peniene se fo ose5te tehnica de constric6ie < s@ueeze techni@ue =. Pacientu sau partenera sa str;n) puternic mar)inea coroanei ) andu ui penian, a prima senBa6ie de e>acu are iminent7. -rec6ia se reduce iar e>acu area este inhi*at7. ( a t7 variant7 este tehnica stopAstart. La cre5terea e2cita6iei se 4nceteaB7 stimu area, dar f7r7 s7 se fo oseasc7 nici o constric6ie. B0C T'%-'rare ere6ti%: 7a&6'%i1: A uneori, *7r*atu i se spune s7 se mastur*eBe, pentru a D45iE demonstra c7 erec6ia comp et7 5i e>acu area sunt posi*i e. BAC T'%-'rare $r8a&7i6: >e7i1i1: Ba1$r8a&7ie 3ri7ar:C A femeia este instruit7 s7 se mastur*eBe, uneori fo osind un vi*rator. -ste 4ncura>at ape u a fanteBie. B/C EMa6'%area L1t9r@iat: A se trateaB7 ini6ia prin e>acu are e2trava)ina 7 5i, u terior, prin penetra6ie va)ina 7 )radat7, dup7 stimu area p;n7 4n punctu premer)7tor e>acu 7rii. -. Te21i6i 6$73$rta7e1ta%e. SAa raportat c7 au succes 4n IHANJ[ din ap ic7ri. Ln 1H[ din caBuri e refractare este necesar7 psihoterapie individua 7. +pro2imativ o treime din cup uri e disfunc6iona e refractare a tehnici e comportamenta e necesit7 o anumit7 asociere 4ntre terapia marita 7 5i cea se2ua 7. 0. Bi$%$8i6e a. Ear7a6$tera3ie. !a>oritatea tratamente or psihofarmaco o)ice imp ic7 disfunc6ii e se2ua e mascu ine. Sunt 4n curs de desf75urare studii care testeaB7 uti iBarea medica6iei pentru tramentu femei or. Carmacoterapia se poate uti iBa 4n tratamentu tu *ur7ri or se2ua e de cauB7 fiBio o)ic7, psiho o)ic7 sau mi2t7. Ln u time e dou7 caBuri, tratamentu farmaco o)ic este fo osit, de re)u 7, adi6iona fa67 de o form7 de psihoterapie. B,C Trata7e1t'% t'%-'r:rii ere6ti%e <i a% eMa6'%:rii 3re7at're. Si denafi u <1ia)ra=, care accentueaB7 ac6iunea o2idu ui nitric, faci iteaB7 af u2u san)uin penian, necesar pentru rea iBarea erec6iei. !edicamentu nu ac6ioneaB7 4n a*sen6a stimu 7rii se2ua e. Uti iBarea sa este contraindicat7 a persoane e care iau nitra6i. + te medica6ii ac6ioneaB7 ca vasodi atatoare peniene. +cestea inc ud prosta) andina ora 7 <1asoma2=, a prostadi u <Caver>ect=, care este o fento amin7 in>ecta*i 7, 5i a prostadi u condi6ionat ca supoBitor uretra : <!US-=. Ln tratamentu tu *ur7rii erecti e se mai fo osesc 5i a)en6ii rAadrener)ici, cum ar fi meti fenidatu <'ita in=, de2troamfetamina <De2edrine= 5i yohim*ina <Yocon=. &nhi*itorii se ectivi ai recapt7rii serotoninei <SS'&= 5i antidepresive e heterocic ice ame ioreaB7 e>acu area prematur7 din cauBa efectu ui or secundar de inhi*are a or)asmu ui. B*C Trata7e1t'% t'%-'r:rii 3ri1 a?er&i'1e &eF'a%:. Dac7 se consider7 c7 persoane e cu aceast7 disfunc6ie au o fo*ie fa67 de or)ane e )enita e, se fo osesc antidepresive e cic ice 5i SS'&. -. Trata7e1t 62ir'r8i6a%. &mp anturi peniene, revascu ariBare. II. T'%-'r:ri a%e ide1tit:ii de 8e1 A. De>i1iie. 0rup de tu *ur7ri care au ca simptom principa o preferin67 persistent7 pentru ro u se2u ui opus 5i sim67m;ntu c7 persoana respectiv7 sAa n7scut de se2u )re5it. SenBa6ia de nemu 6umire fa67 de propriu se2 *io o)ic se nume5te disforie de gen =gender d3sphoria>. Persoane e cu identitate de )en tu *urat7 4ncearc7 s7 tr7iasc7 sau s7 treac7 drept mem*ri ai se2u ui opus. #ransse5ualii doresc tratament *io o)ic <interven6ii chirur)ica e, hormoni=, pentru modificarea se2u ui or *io o)ic 5i pentru do*;ndirea caracteristici or anatomice a e se2u ui opus. #u *ur7ri e pot s7 coe2iste cu a t7 pato o)ie sau pot s7 fie circumscrise, pacien6ii func6ion;nd competent 4n mu te domenii a e vie6ii or. I
1 / :
+n2ietatea e)at7 de efectuarea <performarea= unei anumite ac6iuni. +nterior pacientu a adoptat poBi6ia unui fe de spectator <critic= a propriu ui s7u comportament 4n situa6ia se2ua 7. Denumirea farmaceutic7 a ?supoBitoare or uretra e@ este *u>ie <de a ? um;nare@ 4n *. franceB7=. I -di6ia anterioar7 <din 1FFG= a acestei c7r6i inc udea aici o serie de defini6ii a c7ror re uare, chiar dac7 e e nu mai fi)ureaB7 4n edi6ia actua 7, pare uti 73 Ide1titatea de 8e1 este o stare psiho o)ic7 ce ref ect7 sim6irea de sine interioar7 de a fi *7r*at sau femeie. R$%'% de 8e1 este paternu comportamenta e2tern ce ref ect7 sentimentu intern de identitate de )en a persoanei. SeF'% <*io o)ic= se refer7 strict a caracteristici e anatomice 5i fiBio o)ice care indic7 dac7 o persoan7 este mascu sau feme 7, de e2., penisu sau va)inu . Orie1tarea &eF'a%: este direc6ia r7spunsu ui erotic a persoanei <*7r*at sau femeie=, de e2.,
B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1IAN. C. E3ide7i$%$8ie ,. Necunoscut7, dar este vor*a despre o tu *urare rar7. *. 'aportu *7r*a6i3femei este de I31. a. +proape toate femei e cu tu *ur7ri de )en au o orientare homose2ua 7. *. Dintre *7r*a6ii cu tu *ur7ri de )en, JH[ au orientare homose2ua 7 iar JH[ au orientare heterose2ua 7, *ise2ua 7 sau ase2ua 7. 0. 'ata preva en6ei transse2ua ismu ui este de 1 a 1H.HHH de *7r*a6i 5i 1 a :H.HHH de femei 1. D. Eti$%$8ie ,. Ea6t$ri -i$%$8i6i. #estosteronu afecteaB7 neuronii cere*ra i care contri*uie a mascu iniBarea creieru ui, din arii cum ar fi hipota amusu . '7m;ne controversat7 m7sura 4n care testosteronu contri*uie a a5aAnumite e paternuri comportamenta e mascu ine sau feminine din tu *ur7ri e de identitate de )en. SteroiBii se2ua i inf uen6eaB7 e2presia comportamentu ui se2ua a *7r*a6ii 5i femei e de v;rst7 matur7 <4n sensu c7 testosteronu poate s7 creasc7 i*idou 5i a)resivitatea a femei iar estro)enii pot s7 descreasc7 i*idou 5i a)resivitatea a *7r*a6i=. *. Ea6t$ri 3&i2$&$6ia%i. +*sen6a mode e or de ro de ace a5i se2 5i 4ncura>area imp icit7 sau e2p icit7 a copi u ui, de c7tre cei care 4 4n)ri>esc, s7 se comporte ca 5i ce 7 a t se2 contri*uie a tu *urarea identit76ii de )en 4n copi 7rie. !ame e pot s7 fie deprimate sau retrase. #r7s7turi e temperamenta e 4nn7scute au, uneori, drept reBu tat *7ie6i sensi*i i, de ica6i, 5i fete ener)ice, a)resive. +*uBu fiBic 5i se2ua poate s7 fie predispoBant. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia% ,. Eeti<i&7 tra1&?e&ti6. Poate s7 coe2iste 4m*r7carea 4n haine e ce ui a t se2, 4n scopu e2cita6iei se2ua e <du* u dia)nostic=. *. C$1diii i1ter&eF'a%e. 1eBi #a*e u 1IAF. 0. S62i@$>re1ie. 'areori, se 4nt; nesc de iruri adev7rate de a fi de ce 7 a t se2. E. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6 ,. La 6$3ii. -vo u6ia este varia*i 7. Simptome e pot s7 diminueBe spontan sau su* tratament. Pro)nosticu depinde de v;rsta a de*ut 5i de intensitatea simptome or. #u *urarea 4ncepe a *7ie6i 4naintea v;rstei de I ani, iar conf icte e cu cei de aceea5i v;rst7 4ncep s7 apar7 4n >uru v;rstei de O sau N ani. Cete e ?*7ie6oase@ < tombo3s= sunt, 4n )enera , mai *ine to erate. 1;rsta de de*ut este, de asemenea, mai mic7 a fete, dar ma>oritatea a*andoneaB7 comportamentu mascu in p;n7 4n ado escen67. !ai pu6in de 1H[ din caBuri e de a copii mer) mai departe, c7tre transse2ua ism. *. La ad'%i. -vo u6ia tinde s7 fie cronic7. Tra1&&eF'a%i&7 A dup7 pu*ertate e2ist7 suferin67 e)at7 de propriu se2 *io o)ic 5i de dorin6a de a e imina proprii e caractere se2ua e primare 5i secundare 5i de a e do*;ndi pe ace ea a e ce ui a t se2. !a>oritatea transse2ua i or au avut tu *urare a identit76ii de )en 4n copi 7rie" 4m*r7carea 4n haine e ce ui a t se2 este frecvent7" tu *ur7ri e minta e asociate sunt frecvente, 4n specia tu *urarea de persona itate *order ine sau tu *urarea depresiv7" sinuciderea constituie un risc dar, pe ;n)7 aceasta, persoane e respective 45i pot muti a or)ane e se2ua e pentru aAi for6a pe chirur)i s7 e fac7 opera6ii de reasi)nare Dschim*areE a se2u ui. !. Trata7e1t ,. C$3ii. Se vor 4m*un7t76i mode e e de ro e2istente sau, 4n a*sen6a acestora, se va oferi un astfe de mode , din fami ie sau din a t7 parte <de e2., frate e sau sora mai mare=. Cei care 4n)ri>esc copi u vor fi a>uta6i s7 4ncura>eBe comportamentu 5i atitudini e corespunB7toare se2u ui. Se va trata orice tu *urare minta 7 asociat7. *. Ad$%e&6e1i. Sunt difici de tratat, din cauBa coe2isten6ei criBe or norma e de identitate 5i a confuBiei norma e asupra identit76ii de )en. Acting-out Auri e <treceri e a act= sunt frecvente, iar ado escen6ii nu au dec;t rareori o motiva6ie puternic7 de aA5i schim*a ro uri e or transA)en stereotipe. 0. Ad'%i a. P&i2$tera3ie A se sta*i e5te ca scop a>utarea pacien6i or s7 se simt7 conforta*i cu identitatea de )en pe care o doresc" scopu terapiei nu este ace a de a crea o persoan7 cu identitate se2ua 7 conven6iona 7. #erapia e2p oreaB7, de asemenea, interven6ia chirur)ica 7 de schim*are a se2u ui 5i indica6ii e 5i contraindica6ii e proceduri or de acest fe , proceduri pe care pacien6ii, 4n suferin67 5i an2ietate intense, se decid adeseori 4n mod impu siv s7 e accepte. -. I1ter?e1ii%e 62ir'r8i6a%e de rea&i81are B&62i7-areC a &eF'%'i A sunt definitive 5i ireversi*i e. Pacien6ii tre*uie s7 parcur)7 un tria de : p;n7 a 1/ uni de purtare a haine or ce ui a t se2 5i s7 primeasc7 tratament hormona . Un procent de OH p;n7 a NH[ din *o navi sunt satisf7cu6i de reBu tate. Dissatisfac6ia core eaB7 cu severitatea psihopato o)iei pree2istente. Se raporteaB7 c7 /[ se sinucid Ddup7 reasi)narea se2u uiE. 6. Trata7e1te 2$r7$1a%e A mu 6i pacien6i sunt trata6i cu hormoni 4n oc de interven6ie chirur)ica 7. III. Para>i%ii homose2ua , heterose2ua , *ise2ua , care 6ine seama de a e)erea o*iectua 7 5i de fanteBii e <via6a ima)inar7= a e persoanei respective. 1 Cifre e respective din ed. 1FFG sunt3 raport *7r*a6i3femei de a :H31 p;n7 a G31" so icit7 interven6ii chirur)ica e 13:H.HHH *7r*a6i 5i 131HH.HHH femei.
+cestea sunt tu *ur7ri care se caracteriBeaB7 prin impu suri, fanteBii sau practici se2ua e care sunt neo*i5nuite, deviante sau *iBare. Sunt mai frecvente a *7r*a6i dec;t a femei. CauBa este necunoscut7. ( predispoBi6ie *io o)ic7 <e ectroencefa o)ram7 anorma 7, nive uri hormona e anorma e= poate s7 fie re4nt7rit7 de factori psiho o)ici, cum ar fi a*uBu 4n copi 7rie. #eoria psihana itic7 sus6ine c7 parafi ia reBu t7 dintrAo fi2a6ie 4ntrAuna din faBe e psihose2ua e a e deBvo t7rii sau c7 este un efort de 4ndep7rtare a an2iet76ii de castrare. #eoria 4nv767rii sus6ine c7 actu Dparafi icE sAa asociat cu e2cita6ia se2ua 7 4n copi 7rie 5i a dus a 4nv76are condi6ionat7. +ctivitatea parafi ic7 este adeseori compu siv7. Pacien6ii se an)a>eaB7 repetat 4n comportamentu deviant 5i sunt incapa*i i s7 45i contro eBe impu su respectiv. +tunci c;nd este stresat, an2ios, sau depresiv, pacientu are o pro*a*i itate mai mare de a se an)a>a 4n comportamentu deviant. .o navu poate s7 se hot7rasc7 4n repetate r;nduri s7 4nceteBe comportamentu dar, 4n )enera , nu poate s7 se a*6in7 pentru mu t timp, iar trecerea a act < acting outAu = este urmat7 de intense sentimente de vinov76ie D a persoane e cu parafi ie compu siv7E. #ehnici e de tratament nu au dec;t rate moderate de succes 5i inc ud psihoterapia orientat7 c7tre con5tientiBare, terapia comportamenta 7 5i farmacoterapia A sin)ur7 sau 4n asociere. #a*e u 1IA1H isteaB7 parafi ii e frecvente.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi3 Norma $uman Se2ua ity and Se2ua and 0ender &dentity Disorder, Ch 1F, p 1JOO, 4n C#PK1&&.
1J. #u *ur7ri e a imentare 5i o*eBitatea

I. I1tr$d'6ere 8e1era%: #u *ur7ri caracteriBate prin pertur*area marcat7 a comportamentu ui a imentar. Ce e dou7 tu *ur7ri ma>ore a e a imenta6iei Da e ?m;ncatu ui@ A eatingE sunt anore2ia nervoas7 5i *u imia nervoas7. Ln acest capito este inc us7 5i o*eBitatea, dar aceasta nu constituie o cate)orie dia)nostic7 DS!A&1A#'. II. A1$reFia 1er?$a&: A. De>i1iie. Condi6ie sever7 5i poten6ia eta 7, caracteriBat7 prin ima)ine corpora 7 pertur*at7 5i imit7ri dietetice drastice, autoAimpuse, care duc de re)u 7 a ma nutri6ie sever7. !orta itea este de JA1N[ din paciente. B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. -2ist7 dou7 tipuri3 tipu restrictiv <f7r7 accese hiperfa)ice compu sive A binge eating= 5i tipu cu accese hiperfa)ice compu sive 5iKsau pur)a6ie <#a*e u 1JA1=. C. E3ide7i$%$8ie ,. Preva en6a pe via67 a femei este de H,JA:,O[. *. De*ut are oc de o*icei 4ntre v;rste e de 1H 5i :H ani" se asociaB7 adesea cu un eveniment de via67 stresant. 0. 'aportu *7r*a6i3femei este de 131H p;n7 a 13/H. A. +pare ce mai frecvent a cate)orii e de persoane cu ocupa6ii care necesit7 o si uet7 Bve t7 <de e2., preBentare de mod7, *a et= 5i 4n 67ri e deBvo tate. D. Eti$%$8ie ,. Bi$%$8i6:. 'ate de concordan67 mai mari a )emenii monoBi)o6i <!\= dec;t a diBi)o6i <D\=. SAa constatat inciden67 fami ia 7 crescut7 a depresiei, dependen6ei de a coo sau tu *ur7ri or a imentare. -2ist7 une e doveBi de frecven67 crescut7 a anore2iei nervoase a surori 5i rat7 de concordan67 mai mare a )emenii !\ dec;t a D\. Din punct de vedere neuro*io o)ic, reducere a :Ameto2iAIAhidro2ifeni ) ico u ui <!$P0= 4n urin7 5i 4n LC', su)er;nd reducerea turnoverAu ui 5i activit76ii noradrena inei. +ctivitatea opioiBi or endo)eni este sc7But7, ca o consecin67 a inani6iei. LntrAun studiu prin tomo)rafie cu emisie de poBitroni <P-#=, meta*o ismu 4n nuc eu caudat a fost mai ridicat 4n starea anorectic7 dec;t dup7 c;5ti)u 4n )reutate. 'eBonan6a ma)netic7 nuc ear7 <'!N= poate s7 eviden6ieBe deficite vo umice a e su*stan6ei cenu5ii 4n cursu *o ii, care pot s7 persiste dup7 recuperare. PredispoBi6ia )enetic7 poate s7 constituie un factor. *. P&i2$%$8i6:. Pare s7 fie o reac6ie fa67 de e2i)en6e e de independen67 5i de func6ionare socia 7 sau se2ua 7 din ado escen67. 0. S$6ia%:. +ccentu pe care 4 pune societatea pe ?su*6irime@ D thinness, ?si uet7@, faptu de a nu fi )rasE, pe e2erci6ii e fiBice. Pacienta poate s7 ai*7 o re a6ie str;ns7, dar pertur*at7, cu p7rin6ii. E. P&i2$di1a7i6: ,. Paciente e sunt incapa*i e s7 se separe psiho o)ic de mame e or. *. Cric7 de sarcin7. 0. Pu siuni se2ua e sau a)resive reprimate. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia% ,. C$1diii 7edi6a%e <i t'%-'r:ri 3ri1 '@ de &'-&ta1e. Pierderea 4n )reutate poate fi e2p icat7 prin *o i medica e <de e2., cancer, tumoare cere*ra 7, tu *ur7ri )astroAintestina e, a*uB de dro)uri=. *. T'%-'rare de3re&i?:. .o navu are apetit sc7But" pacienta cu anore2ie nervoas7 afirm7 c7 are apetit norma 5i c7 se simte f 7m;nd7 <pierderea apetitu ui nu apare dec;t t;rBiu pe parcursu *o ii=. Ln depresie nu e2ist7 preocupare cu con6inutu ca oric a hranei, nu e2ist7 team7 intens7 de o*eBitate 5i nici pertur*are a ima)inii corpora e. Comor*iditatea cu depresia ma>or7 sau distimia sAa constatat a JH[ din paciente e cu anore2ie nervoas7. 0. T'%-'rare de &$7ati@are. Pierderea 4n )reutate nu este at;t de sever7" nu e2ist7 frica pato o)ic7 de a deveni suprapondera 7" amenoreea este neo*i5nuit7. A. B'%i7ia 1er?$a&:. Pierderea 4n )reutate a pacientei este rareori mai mare de 1J[. .u imia nervoas7 apare a :HAJH[ din paciente e cu anore2ie nervoas7 4n decurs de doi ani dup7 de*utu anore2iei. !. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. Din tota u paciente or, IH[ recupereaB7, :H[ se ame ioreaB7, restu de :H[ sunt caBuri cronice. H. Trata7e1t. Se poate desf75ura am*u ator sau 4ntrAo unitate pediatric7, medica 7 sau psihiatric7 cu paturi, 4n func6ie de )radu de pierdere 4n )reutate 5i de starea somatic7. Unitatea psihiatric7 este indicat7, dac7 starea somatic7 permite, 4n caBuri e cu depresie, cu risc crescut de sinucidere sau cu criB7 fami ia 7. #ratamentu intraspita icesc a 4nfomet7rii permite <1= asi)urarea c;5ti)u ui 4n )reutate 5i </= monitoriBarea 5i tratamentu efecte or cu poten6ia vita a e 4nfomet7rii <5i tratamentu comp ica6ii or meta*o ice a e *u imiei nervoase, dac7 aceasta este preBent7=. Se sta*i e5te o )reutate dorit7 5i se a c7tuie5te o strate)ie de atin)ere a acesteia, inc uB;nd mese suprave)heate, sup imente a imentare 5i a imentarea pe sond7 naBoA)astric7 pentru paciente e necooperante. ,. Ear7a6$%$8i6. Paciente e cu anore2ie nervoas7 se opun adesea medica6iei 5i nici un medicament nu are eficacitate dovedit7. +ntidepresive e se pot 4ncearca dac7 e2ist7 o tu *urare depresiv7 ma>or7 coe2istent7. Pot s7 fie uti i a)en6ii serotoniner)ici <de e2., IH m) de f uo2etin7 A ProBac pe Bi=. Pe ;n)7 acestea, cre5terea 4n )reutate este un efect secundar a ciproheptadinei <Periactin=.
*. P&i2$%$8i6. #ratamentu psihosocia 5i terapia de )rup au ro educa6iona , suportiv 5i inspira6iona . Psihoterapia psihodinamic7 individua 7 este, 4n )enera , ineficient7. +re va oare terapia co)nitivAcomportamenta 7 care 4ncearc7 s7 schim*e atitudini e 5i ha*ituri e cu privire a a imente, a a imentare 5i a ima)inea corpora 7. #erapia fami ia 7 este uti 7 pentru pro* eme e re a6iona e 5i poate s7 a>ute a reducerea simptome or. III. B'%i7ia 1er?$a&: A. De>i1iie. &n)erarea episodic7, necontro at7, compu siv7 5i rapid7 a unor mari cantit76i de a imente 4ntrAo perioad7 scurt7 de timp <binge a imentar=, urmat7 de v7rs7turi autoAinduse, a2ative sau diuretice, de perioade de 4ncetarea a a iment7rii <fasting= sau de e2erci6ii fiBice intense, pentru a pre4nt;mpina cre5terea 4n )reutate < binge and purge, apro2. ?4ndopare 5i )o ire@=. B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1JA/. C. E3ide7i$%$8ie ,. Preva en6a pe 4ntrea)a durat7 a via6ii a femei este de 1AI[. *. 1;rsta a de*ut este de o*icei de a 1G p;n7 a 1N ani. 0. 'aport *7r*a6i3femei 131H. D. Eti$%$8ie ,. Bi$%$8i6:. Studii e meta*o ice indic7 activitate 5i turnover reduse a e noradrena inei 5i serotoninei. Nive uri e p asmatice a e endorfine or sunt crescute a une e paciente cu *u imie nervoas7 care practic7 v7rs7turi e, fapt care poate s7 re4nt7reasc7 acest comportament. !u te *o nave sunt depresive" frecven67 crescut7 a istoricu ui fami ia de depresie 5i o*eBitate. *. S$6ia%:. 'ef ect7 va oarea pe care societate o confer7 faptu ui de a fi ?Bve t7@. Paciente e tind s7 fie perfec6ioniste 5i orientate c7tre rea iBare. Discordia, re>ec6ia 5i ne) i>area fami ia 7 sunt mai frecvente ca 4n anore2ia nervoas7. !u te paciente sunt depresive" e2ist7 o frecven67 mai mare a istoricu ui fami ia de depresie 5i o*eBitate. 0. P&i2$%$8i6:. .o nave e au dificu t76i cu e2i)en6e e ado escen6ei, dar *o nave e cu *u imie nervoas7 sunt mai e2troverte, m;nioase 5i impu sive dec;t ce e cu anore2ie nervoas7. Pot s7 se team7 de p7r7sirea fami iei < a terminarea 5co ariB7rii=. Simptome e an2ioase 5i depresive sunt frecvente" e2ist7 risc de sinucidere. Poate s7 e2iste a*uB de a coo 5i apro2imativ o treime din *o nave fur7 a imente din ma)aBine < shoplifting =. E. P&i2$di1a7i6: ,. Lupta pentru separarea de fi)ura matern7 este ?>ucat7@ 4n p anu am*iva en6ei fa67 de a imente. *. CanteBii e se2ua e 5i a)resive sunt inaccepta*i e 5i sunt ?e2)ur)itate@ sim*o ic. #+.-LUL 1JA1 CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU ANOREDIE NER OAS
+. 'efuBu de a p7stra )reutatea corpora 7 a sau deasupra unui nive minim norma pentru v;rst7 5i 4n7 6ime <de e2., pierdere 4n )reutate care duce a men6inerea unei )reut76i mai mici de NJ[ din cea e2pectat7" sau nerea iBarea c;5ti)u ui 4n )reutate e2pectat 4n perioada de cre5tere, duc;nd a o )reutate a corpu ui mai mic7 de NJ[ din cea e2pectat7=. .. Cric7 intens7 de c;5ti)u 4n )reutate sau de a deveni )ras<7=, de5i este su*pondera <7=. C. Pertur*are a modu ui 4n care este perceput7 )reutatea sau forma <si ueta= corpu ui, inf uen67 e2a)erat7 a )reut76ii sau si uetei corpu ui asupra autoAeva u7rii, sau ne)area )ravit76ii )reut76ii curente sc7Bute. D. La femei e postAmenarh7, amenoree A a*sen6a a ce pu6in trei cic uri menstrua e consecutive. Se consider7 c7 o femeie are amenoree 5i dac7 cic uri e ei nu au oc dec;t dup7 administrarea de hormoni, de e2., un estro)en. Specifica0i tipu 3 Ti3 re&tri6ti? 3 pe parcursu episodu ui curent de anore2ie nervoas7 persoana nu sAa an)a>at re)u at 4n comportament binge sau de evacuare for6at7 <v7rs7turi autoAinduse sau automedica6ie cu a2ative sau diuretice, c isme=. Ti3 bin"eIe?a6'are >$rat: 3 pe parcursu episodu ui curent de anore2ie nervoas7 persoana sAa an)a>at re)u at 4n comportament binge sau de evacuare for6at7 <v7rs7turi autoAinduse sau automedica6ie cu a2ative sau diuretice, c isme=.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1JA/ CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU BULIMIE NER OAS
+. -pisoade recurente de a imentare 4n binge. Un episod de binge se caracteriBeaB7 prin am*e e din urm7toare e3 <1= consumarea, 4ntrAo perioad7 definit7 de timp <de e2., 4ntrAo perioad7 de / ore= a unei cantit76i de a imente care este c ar mai mare dec;t ceea ce ar m;nca ma>oritatea oameni or 4ntrAo perioad7 de timp asem7n7toare 5i 4n circumstan6e simi are. </= senBa6ia de ips7 de contro asupra m;ncatu ui 4n cursu episodu ui <de e2., sim67m;ntu c7 nu se poate opri din m;ncat sau c7 nu poate contro a ce sau c;t m7n;nc7=. .. Comportament compensator recurent inadecvat, pentru a pre4nt;mpina cre5terea 4n )reutate, cum ar fi v7rs7turi e autoAinduse" a*uBu de a2ative, diuretice sau a te medicamente, c isme" 4ncetarea a iment7rii <?post@=" sau e2erci6iu fiBic e2cesiv. C. + imentarea 4n binge 5i comportamentu compensator inadecvat se manifest7, am*e e, 4n medie de ce pu6in / ori pe s7pt7m;n7, timp de : uni.
D. -va uarea de sine este e2cesiv inf uen6at7 de forma <aspectu = 5i )reutatea corpu ui. -. #u *urarea nu apare doar 4n cursu episoade or de anore2ie nervoas7. Specifica0i tipu 3 Ti3 e?a6'at$r <purging =3 4n cursu episodu ui curent de *u imie nervoas7 persoana sAa an)a>at cu re)u aritate 4n autoAinducerea de v7rs7turi sau 4n a*uBu de a2ative, diuretice sau c isme. Ti3 1ee?a6'at$r3 &n cursu episodu ui curent de *u imie nervoas7 persoana a fo osit a te comportamente compensatorii inadecvate, cum ar fi postu <nea imentarea= sau e2erci6iu fiBic e2cesiv, dar nu sAa an)a>at re)u at 4n autoAinducerea de v7rs7turi sau 4n a*uBu de a2ative, diuretice sau c isme.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia% ,. B$a%: 1e'r$%$8i6:. -chiva en6e epi eptice, tumori a e sistemu ui nervos centra , sindrome % YverA.ucy, sindrom % eineALevin. *. T'%-'rare de 3er&$1a%itate -$rder%i1e. Pacien6ii pot, uneori, s7 m7n;nce 4n binge, dar m;ncatu de acest fe se asociaB7 5i cu a te semne a e tu *ur7rii Dde presona itateE. 0. T'%-'rare de3re&i?: 7aM$r:. 'areori, *o navii pot s7 ai*7 atitudini ciudate sau practici idiosincratice e)ate de a imente. !. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. -vo u6ia este, de re)u 7, cronic7, dar nu de*i itant7, dac7 nu se comp ic7 cu deBechi i*ru hidroe ectro itic 5i a ca oB7 meta*o ic7. 'ecuperarea su* tratament este de GH[" totu5i, rata rec7deri or poate s7 se apropie de JH[ 4ntrAo perioad7 de J ani. H. Trata7e1t ,. S3ita%i@area. DeBechi i*ru e ectro itic, a ca oBa meta*o ic7 5i riscu de sinucidere pot s7 necesite spita iBare. #re*uie acordat7 mare aten6ie comp ica6ii or somatice a e *u imiei, care pot s7 pun7 via6a 4n perico . *. Ear7a6$%$8i6. +ntidepresive e par mai *enefice dec;t 4n anore2ia nervoasa. &mipramina <#ofrani =, desipramina <Norpramin=, traBodonu <Desyre = 5i inhi*itorii de monoaminoo2idaB7 <&!+(= <de e2., fene Bina A Nardi = au redus simptome e 4n cursu studii or. Potrivit raport7ri or, f uo2etina <ProBac= este, de asemenea, *enefic7 4n privin6a descre5terii m;ncatu ui 4n binge 5i a episoade or u terioare de evacuare for6at7. 0. P&i2$%$8i6. Lipsa de contro asupra m;ncatu ui motiveaB7, de re)u 7, dorin6a de tratament" terapia poate s7 inc ud7 psihoterapie individua 7, terapie co)nitivAcomportamenta 7 5i psihoterapie de )rup. #erapia tre*uie s7 se adreseBe norma iB7rii ha*ituri or a imentare, a atitudini or fa67 de a imente 5i atin)erii unei )reut76i corpora e idea e. I . O-e@itatea A. De>i1iie. (*eBitatea este o condi6ie caracteriBat7 prin acumu area e2cesiv7 de )r7sime 4n corp. B. Dia81$&ti6. Prin conven6ie, se spune c7 o*eBitatea este preBent7 atunci c;nd )reutatea corpu ui dep75e5te cu /H[ )reutatea standard din ta*e e e uBua e a e va ori or )reut76ii 4n func6ie de 4n7 6ime. ( a t7 m7sur7, mai precis7, a o*eBit76ii este cantitatea de )r7sime din corp sau inde2u masei corpu ui < bod3 mass inde5 .!&=. Ln )enera , un .!& s7n7tos se situeaB7 4ntre /H 5i /J. C. E3ide7i$%$8ie ,. Peste o >um7tate din ocuitorii State or Unite sunt o*eBi. *. (*eBitatea este de 5ase ori mai frecvent7 a femei e cu statut socioAeconomic mai sc7But dec;t a femei e cu statut socioA economic mai ridicat. D. Eti$%$8ie ,. Bi$%$8i6:. Una din teorii este c7, dup7 consumu de a imente, ar putea e2ista o pertur*are a semna u ui meta*o ic c7tre receptorii din hipota amus, astfe c7 senBa6ia de foame persist7 iar persoana continu7 s7 m7n;nce. ( a t7 teorie este c7 eptinu , un hormon produs de ce u e e ipidice, ac6ioneaB7 ca un termostat a )r7simii. +tunci c;nd nive u san)uin a eptinu ui este sc7But, se consum7 mai mu t7 )r7sime" atunci c;nd nive u este ridicat, se consum7 mai pu6in7 )r7sime. Sunt necesare cercet7ri 4n continuare. DoveBi e e2istente su)ereaB7 c7 SNC, 4n specia arii e hipota amice atera e 5i ventroAmedia e, a>usteaB7 aportu de a imente ca r7spuns a modificarea nevoi or de ener)ie, astfe 4nc;t s7 men6in7 depoBite e de )r7sime a un nive de *aB7, determinat de o anumit7 va oare specific7 predeterminat7. +ceast7 va oare difer7 de a o persoan7 a a ta 5i depinde de 4n7 6ime 5i de conforma6ia corpu ui. *. !e1eti6:. Ln >ur de NH[ din pacien6ii care sunt o*eBi au istoric fami ia de o*eBitate. 0emenii identici crescu6i separat sunt, am*ii, o*eBi, o*serva6ie care su)ereaB7 un ro a eredit76ii. P;n7 4n preBent nu a fost identificat un marker )enetic specific a o*eBit76ii. 0. P&i2$%$8i6:. Nici o *oa 7 minta 7 specific7 nu se asociaB7 cu o*eBitatea. Ln )enera , stresu produce hiperfa)ie. Persoane e o*eBe tre*uie s7 fac7 fa67 pre>udicii or 4ndreptate 4mpotriva or 4ntrAo societate care suprava oriBeaB7 tinere6ea 5i
si ueta Bve t7 1. E. P&i2$di1a7i6:. Nevoi e intense de dependen67 induc m;ncatu e2a)erat, ca o compensare. Pentru une e persoane care nu au fost ocrotite ca 5i copii, a imentu este e)a cu afec6iunea 5i )ratific7 nevoi e )enera e. Une e persoane evit7 stimu ii se2ua i e2teriori devenind o*eBe 5i mai pu6in atr7)7toare se2ua pentru a 6ii. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. (*eBitatea se asociaB7 cu o serie de diferite tu *ur7ri c inice. .oa a Cushin) se asociaB7 cu o distri*u6ie caracteristic7 a 4n)r757rii <troncu ar7 /=. !i2edemu se asociaB7 cu cre5tere 4n )reutate, dar nu constant. + te tu *ur7ri neuroendocrine cu o*eBitate inc ud sindromu adipoBoA)enita <sindromu Crph ich=, care se caracteriBeaB7 prin o*eBitate 5i anorma it76i se2ua e 5i a e sche etu ui. Uti iBarea pre un)it7 a a)oni5ti or serotoniner)ici 4n tratamentu depresiei se poate asocia cu cre5tere 4n )reutate. Une e antipsihotice <4n specia medicamente e atipice= sunt cunoscute pentru faptu c7 produc o*eBitate. !. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. (*eBitatea are efecte adverse asupra s7n7t76ii 5i se asociaB7 cu o )am7 ar)7 de *o i <#a*e u 1JA :=. &ndiferent dac7 sunt sau nu fum7tori, *7r*a6ii o*eBi au rate de morta itate mai ridicate dec;t *7r*a6ii cu )reutate norma 7 pentru canceru de co on, recta 5i de prostat7. Ln compara6ie cu femei e cu )reutate norma 7, femei e o*eBe au rate mai mari a e morta it76ii prin cancer de veBic7 *i iar7, c7i *i iare, s;n <postAmenopauB7=, uter <inc uB;nd co u uterin 5i endometru = 5i ovar. (*eBitatea se asociaB7 cu morta itate )enera 7 mai precoce. Pro)nosticu reducerii )reut76ii este nefavora*i , iar evo u6ia o*eBit76ii tinde c7tre pro)resiunea ine2ora*i 7. Dintre *o navii care 45i scad semnificativ )reutatea, FH[ revin a )reutatea ini6ia 7 e2cesiv7. H. Trata7e1t ,. Dieta. Ln )enera , cea mai *un7 metod7 de sc7dere a )reut76ii este o diet7 echi i*rat7, cu 1.1HH p;n7 a 1./HH de ca orii. ( astfe de diet7 poate fi urmat7 pe perioade de timp 4nde un)ate, dar ea tre*uie sup imentat7 cu vitamine, 4n specia cu fier, acid fo ic, Binc 5i vitamina .G. Postu tota se fo ose5te pentru sc7derea 4n )reutate 4ntrAun timp scurt, dar mor*iditatea asociat7 inc ude hipotensiune ortostatic7, natriureB7 5i pertur*area *a an6ei aBotu ui. *. EFer6ii'% >i@i6. La persoane e anterior sedentare, cre5terea activit76ii fiBice poate s7 produc7 descre5terea aportu ui a imentar. +socierea dintre che tuirea crescut7 a ca orii or 5i aportu sc7But de a imente face ca activitatea fiBic7 s7 constituie o component7 foarte eficient7 a oric7rui pro)ram de reducere a )reut76ii. -2erci6ii e fiBice a>ut7 5i a men6inerea sc7derii 4n )reutate. 0. Ear7a6$tera3ia. Ln tratamentu o*eBit76ii se fo osesc diferite medicamente, une e fiind mai eficiente dec;t ce e a te. #a*e u 1JAI isteaB7 medicamente e disponi*i e curent. Se poate fo osi o perioad7 ini6ia 7 de tria , de I s7pt7m;ni, cu un anumit medicament specific" dac7 pacientu r7spunde printrAo sc7dere a )reut76ii, medicamentu se poate continua, pentru a se vedea dac7 apare to eran67. Dac7 medicamentu r7m;ne eficient, se continu7 prescrierea ui p;n7 a atin)erea )reut76ii dorite. Une e medicamente <de e2., si*utramina A !eridia, or istatu A eenica = se fo osesc 5i pentru men6inerea unei )reut76i s7n7toase. A. I1ter?e1ii%e 62ir'r8i6a%e. /3passAu )astric este o procedur7 de reducere a dimensiuni or stomacu ui prin sec6ionarea sau sutura uneia din cur*uri. Ln gastroplastie se reduce m7rimea stomei )astrice, astfe 4nc;t pasa>u a imente or s7 se 4ncetineasc7. 'eBu tate e sunt *une, cu toate c7 pot s7 apar7 v7rs7turi, deBechi i*re hidroAe ectro itice 5i o*stru7ri. /. P&i2$tera3ia. !odificarea comportamenta 7 este metoda psihoterapeutic7 cu ce e mai *une reBu tate. Pacien6ii sunt 4nv76a6i s7 recunoasc7 e emente e <cues= care 4i fac s7 m7n;nce 5i s7A5i deBvo te a te paternuri de comportament a imentar. #erapia de )rup a>ut7 a men6inerea motiva6iei, promoveaB7 identificarea 4n r;ndu mem*ri or care au sc7But 4n )reutate 5i educ7 4n e)7tur7 cu nutri6ia. Ln )enera , psihoterapia orientat7 c7tre con5tientiBare nu sAa dovedit uti 7. #+.-LUL 1JA: TULBURRI ALE SNT=II CAUZATE SAU A!RA ATE DE OBEZITATE Cord Cardiopatie ischemic7 prematur7 $ipertrofia ventricu u ui st;n) +n)or pectoris !oartea su*it7 <aritmie ventricu ar7= &nsuficien67 cardiac7 con)estiv7 Sistem !ascular $ipertensiune arteria 7 #u *urare cere*roAvascu ar7 <infarct sau hemora)ie cere*ra 7= StaB7 venoas7 <cu edem a mem*re or inferioare, varicoBit76i venoase= Sistem respirator +pnee hipnic7 o*structiv7
1
Ln im*a en) eB7, termenii uBua i e)a6i de modific7ri e )reut76ii sunt ?c;5ti)@ 5i ?pierdere@" termenii neutri A ?cre5tere@ 5i ?sc7dere@ A nu se fo osesc. / ?Portoca 7 pe sco*itori@" 4n en) eBa american73 ?adipoBitate de *iBon@.
Sindrom Pickwick <hipoventi a6ie a veo ar7= Po icitemie secundar7 $ipertrofia ventricu u ui drept <conduc;nd uneori a insuficien67= Sistem hepato-biliar LitiaB7 *i iar7 5i co ecistit7 SteatoB7 hepatic7 Func0ii hormonale "i metabolice Dia*et Baharat <insu inoAindependent= 0ut7 <hiperuricemie= $iper ipidemii <hipertri) iceridemie 5i hiperco estero emie= )inichi Proteinurie 5i, 4n o*eBitatea foarte )rav7, nefroB7 #rom*oB7 a venei rena e Articula0ii mu"chi "i 0esut conGuncti! (steoartrit7 a )enunchi or Pinteni oso5i ca caneeni (steoartroB7 a co oanei verte*ra e < a femei= +)ravarea vicii or postura e pree2istente Eeoplazii La femei3 risc crescut de cancer a endomentru ui, s;nu ui, cervi2u ui, ovaru ui, veBicii *i iare 5i c7i or *i iare La *7r*a6i3 risc crescut de cancer a co onu ui, rectu ui 5i prostatei. Din 1an &ta ie #.. (*esity3 adverse effects on hea th and on)evity. Am * Clin Eutr 1FOF" :/3/O/:, cu permisiune. #+.-LUL 1JAI MEDICAMENTE PENTRU TRATAMENTUL OBEZIT=II De1'7irea 6$7er6ia%: (r istat a eenica Si*utramin7 * !eridia Centermin7 +dipe2AP, Castin, &onamin CendimetraBin7 .ontri S', Pre uA/, P e)ine .enBfetamin7 Didre2 Dieti propion #enuate !aBindo +nore2, !aBanor Ceni propano amin7 De2atrim, +cutrim a &nhi*itor a ipaBei care descre5te a*sor*6ia )r7simi or cu :H[. * &nhi*itor a recapt7rii serotoninei 5i noradrena inei. De1'7irea 8e1eri6: D$@aM'% '@'a% B78I@iC /GH 1HA/H 1JA:O,J OHA1HJ OJA1JH OJ :AF OJ
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi3 -atin) Disorders and (*esity, Ch 1J, p 1GG:, 4n C#PK1&&.
1G. #u *ur7ri de somn

I. I1tr$d'6ere 8e1era%: Ln >ur de o treime din adu 6ii din State e Unite au o tu *urare de somn pe parcursu vie6ii. !ai mu t de >um7tate nu so icit7 tratament pentru pro* eme e cu somnu . &nsomnia este cea mai frecvent7 din numeroase e tipuri de tu *ur7ri a e somnu ui. Pertur*area somnu ui poate s7 fie o component7 a a tor tu *ur7ri medica e sau psihiatrice <#a*e u 1GA1= sau poate s7 fie un dia)nostic primar de sine st7t7tor. Dia)nosticu atent 5i tratamentu specific sunt esen6ia e. #u *ur7ri e de somn pot s7 ai*7 consecin6e )rave, inc uB;nd accidente eta e datorate somno en6ei. Se2u feminin, v;rsta 4naintat7, tu *ur7ri e medica e 5i minta e 5i a*uBu de su*stan6e se asociaB7 cu preva en6a crescut7 a tu *ur7ri or de somn. Ln DS!A&1A#' tu *ur7ri e de somn se c asific7 4n func6ie de criterii dia)nostice c inice 5i 4n func6ie de etio o)ia presupus7. Ce e trei cate)orii ma>ore sunt <1= tu *ur7ri e de somn primare, </= tu *ur7ri e de somn e)ate de o a t7 tu *urare minta 7 5i <:= a te tu *ur7ri de somn <datorate unei condi6ii medica e )enera e 5i induse de su*stan6e=. A. Stadii%e &$71'%'i. Somnu se investi)heaB7 cu a>utoru po isomno)rafu ui, care m7soar7 simu tan activitatea cere*ra 7 <e ectroencefa o)rama A --0=, mi5c7ri e ocu are <e ectroocu o)rama= 5i tonusu muscu ar <e ectromio)rama=. Ln cursu somnu ui se pot ap ica 5i a te teste fiBio o)ice, care se m7soar7 4n para e cu ce e de mai sus. Date e --0 se fo osesc pentru a descrie stadii e somnu ui <#a*e u 1GA/=. ( persoan7 o*i5nuit7 are nevoie de 1JA/H de minute pentru a adormi. Ln cursu urm7toare or IJ de minute, ea co*oar7 4n stadii e de somn &&& 5i &1 <somnu ce mai profund, stimu u ce mai intens necesar pentru treBire=. La apro2imativ IJ de minute dup7 stadiu &1 se atin)e prima perioad7 de mi5c7ri ocu are rapide <'-!= < aten6a medie a somnu ui '-! este de FH de minute=. Pe m7sura trecerii nop6ii, fiecare perioad7 '-! devine mai un)7 iar stadii e &&& 5i &1 dispar. Cu c;t se apropie sf;r5itu nop6ii, cu at;t persoana doarme mai pu6in profund 5i viseaB7 <somn '-!=. B. Cara6teri&ti6i%e &$71'%'i REM ,. &nhi*i6ie tonic7 a tonusu ui mu5chi or sche eta i. *. 'educerea conducerii 4n func6ie de hipercapnie a respira6iei. 0. 'e ativ7 poiki otermie <capacitate mai redus7 de men6inere a temperaturii constante a corpu ui=. A. #umescen67 penian7 sau u*rifiere va)ina 7. C. S$71'% <i L1ai1tarea L1 ?9r&t: ,. 'apoarte e su*iective a e v;rstnici or a. #impu de 5edere 4n pat cre5te. *. Num7ru de treBiri nocturne cre5te. c. #impu tota de somn nocturn descre5te. d. #impu necesar pentru a adormi cre5te. e. &nsatisfac6ie cu somnu . f. (*osea 7 5i somno en67 4n cursu Bi ei. ). Somn diurn 1 mai frecvent. *. DoveBi o*iective de modificare cu v;rsta a cic u ui de somn a. 'educerea tota u ui somnu ui '-!. *. 'educerea stadii or &&& 5i &1. c. #reBiri frecvente. d. 'educerea duratei somnu ui nocturn. e. Nevoia de scurte perioade de somn diurne. f. #endin6a a avansu faBei hipnice. 0. Une e tu *ur7ri de somn sunt mai frecvente a v;rstnici a. !ioc onus nocturn. *. Sindromu picioare or ne ini5tite. c. Pertur*are a comportamentu ui 4n cursu somnu ui '-!. d. +pnee hipnic7. e. Sundo+ning <confuBie vespera 7 datorat7 sed7rii=. A. !edica6ia 5i tu *ur7ri e medica e contri*uie 5i e e a pro* eme e de somn de a v;rsta 4naintat7. #+.-LUL 1GA1 CAUZELE EREC ENTE ALE INSOMNIEI Si73t$7'% Dificu tatea de a adormi I1&$71ii &e6'1dare 6$1diii%$r 7edi6a%e (rice condi6ie dureroas7 sau disconfortant7 I1&$71ii &e6'1dare '1$r 6$1diii 3&i2iatri6e &a' de 7edi' +n2ietate #ensiune muscu ar7 an2ioas7
#o napV a tra)e un pui de somnKa mo67i.
LeBiuni SNC Condi6ii e istate mai >os, uneori Dificu tatea men6inerii somnu ui Sindroame de apnee hipnic7 !ioc onus nocturn 5i sindromu picioare or ne ini5tite Cactori ce 6in de diet7 <pro*a*i = -venimente episodice <parasomnii= -fecte directe a e su*stan6e or <inc uB;nd a coo u = -fecte a e sevra>u ui su*stan6e or <4nc uB;nd a coo u = &nterac6iuni a e su*stan6e or .oa 7 endocrin7 sau meta*o ic7 .o i infec6ioase, neop aBice, a te e Condi6ii dureroase sau disconfortante LeBiuni sau *o i a e trunchiu ui cere*ra sau hipota amusu ui. Prin ama*i itatea ui -rnest L. $artmann, !.D. #+.-LUL 1GA/ STADIILE SOMNULUI
Stare de ve)he Somno en67 Stadiu & Stadiu && 1o ta> sc7But, traseu variat, foarte rapid Unde a fa 4nt;mp 7toare 5i rapide <NA1/ cic uri pe secund7, CPS= U5oar7 4ncetinire, :AO CPS, unde teta
!odific7ri de mediu #u *urare hipnic7 prin modificarea ritmu ui circadian Depresie, 4n specia depresia primar7 !odific7ri de mediu #u *urare hipnic7 prin modificarea ritmu ui circadian #u *urare de stres postAtraumatic SchiBofrenie.
Lncetinire 4n continuare, comp e2u % <comp e2e trifaBice=, 1/A1I CPS <fusuri de somn=" acest stadiu marcheaB7 4nceputu somnu ui adev7rat= +mp itudine mare, unde ente <unde de ta= a H,JA/,J CPS Ce pu6in JH[ unde de ta pe --0 <stadii e &&& 5i &1 constituie somnu de ta= Unde 4n din6i de fierestr7u, asemn7n7tor cu somno en6a din punct de vedere --0.
Stadiu &&& Stadiu &1 Somn '-!
CPSV Cic i pe secund7.
#+.-LUL 1GA: MSURI NESPECIEICE DE INDUCERE A SOMNULUI BI!IENA SOMNULUIC

1. #reBirea a aceea5i or7 4n fiecare Bi. /. Limitarea timpu ui Bi nic de 5edere 4n pat a durata o*i5nuit7 dinainte de apari6ia tu *ur7rii de somn. :. Lntreruperea medicamente or cu ac6iune asupra SNC <cafein7, nicotin7, a coo , stimu ante=. I. -vitarea somnu ui diurn <cu e2cep6ia caBu ui 4n care dia)rama somnu ui arat7 c7 acesta induce somn nocturn mai *un=. J. Crearea unei forme fiBice *une, printrAun pro)ram )radat de e2erci6ii fiBice vi)uroase 4n cursu dimine6ii. G. -vitarea stimu 7rii 4n cursu serii" 4n ocuirea privitu ui a te eviBor cu ascu tarea radiou ui sau cu ectur7 re a2ant7. O. Lnainte de cu care se vor 4ncerca *7i fier*in6i, timp de /H de minute, pentru ridicarea temperaturii corpu ui. N. !ese a ore re)u ate 4n fiecare Bi" evitarea mese e a*undente 4n apropierea orei de cu care. F. Practicarea seara a unor rutine de re a2are, cum ar fi re a2area muscu ar7 pro)resiv7 sau medita6ia. 1H. !en6inerea unor condi6ii conforta*i e de somn. Din 'e)enstein X'. S eep Disorders. Ln3 Stoudemire +, ed. Clinical $s3chiatr3 for Medical Students( Phi ade phia3 Lippincott, 1FFH3JON. Uti iBat cu permisiune. #+.-LUL 1GAI MEDICAMENTE DISPONIBILE CURENT PENTRU TRATAMENTUL NARCOLEPSIEI D$@aM'% @i%1i6 7aFi7 B78C
T$ate 7edi6a7e1te%e &e ad7i1i&trea@: Medi6a7e1t'% $ra% #ratamentul somnolen0ei diurne e5cesi!e =SD,> Stimu ante !eti fenidat sGH Pemo in s1JH !odafini sIHH +mfetamin7Ade2troamfetamin7 sGH De2troamfetamin7 sGH !edicamente cu efecte au2i iare <de e2., ame ioreaB7 SD- 4n asociere cu un stimu ant= s1H Protripti in7 #ratamentul cataple5iei paraliziei hipnice "i halucina0iilor hipnagogice +ntidepresive tricic ice <cu efecte secundare atropinice= s/H Protripti in7 s/HH &mipramin7 s/HH C omipramin7 s/HH Desipramin7 +ntidepresive <f7r7 efecte secundare atropinice ma>ore= s:HH .upropion +daptat dup7 0ui eminau t C. Narco epsy syndrome. Ln3 %ry)er !$, 'oth #, Dement ,C, eds. $rinciples and $ractice of Sleep Medicien( Phi ade phia3 Saunders, 1FNF3:II, cu permisiune.
II. T'%-'r:ri de &$71 3ri7are #u *ur7ri e de somn cauBate de un mecanism somnAve)he anorma 5i, adesea, prin condi6ionare. #u *ur7ri e de somn primare nu sunt cauBate de o a t7 tu *urare minta 7, de o condi6ie somatic7 sau de o su*stan67. #u *ur7ri e primare de somn se 4mpart 4n dissomnii 5i parasomnii. A. Di&&$71ii%e. Se caracteriBeaB7 prin anorma it76i a e ca it76ii, cantit76ii sau momentu ui somnu ui. ,. I1&$71ia 3ri7ar:. Se dia)nosticheaB7 atunci c;nd acuBa primar7 este somnu neodihnitor <?nerestaurativ@= sau dificu tatea ini6ierii sau men6inerii somnu ui, care continu7 timp de ce pu6in o un7. a. #ratamentu poate s7 inc ud7 tehnici de decondi6ionare, medita6ie transcendenta 7, casete audio cu e2erci6ii de re a2are sau medicamente sedativeAhipnotice. *. !7suri e nespecifice <i)iena somnu ui= sunt preBentate 4n #a*e u 1GA:. *. Hi3er&$71ia 3ri7ar:. Dia)nosticu se pune atunci c;nd nu poate fi )7sit7 o a t7 cauB7 a somno en6ei e2cesive care persist7 timp de ce pu6in o un7. #ratamentu const7 din medicamente stimu ante <cum ar fi amfetamine e=, administrate diminea6a sau a 4nceputu serii. 0. Nar6$%e3&ia a. Se caracteriBeaB7 printrAo tetrad7 simptomato o)ic7 A <1= somno en67 diurn7 e2cesiv7, </= catap e2ie, <:= para iBie hipnic7 5i <I= ha ucina6ii hipna)o)ice. Narco epsia constituie o anorma itate a mecanisme or care inhi*7 somnu '-! <atacuri de somn=. <1= Somno en6a diurn7 e2cesiv7. <a= -ste considerat7 simptomu primar a narco epsiei" ce e a te sunt au2i iare. <*= Se diferen6iaB7 de o*osea 7 prin atacuri e ireBisti*i e de somn de scurt7 durat7 A su* 1J minute. <c= +tacuri e de somn pot fi precipitate de activitatea monoton7 sau sedentar7. <d= +6ipiri e <naps= sunt foarte odihnitoare A efecte e or dureaB7 :H p;n7 a 1/H de minute. </= Catap e2ia. <a= -ste raportat7 de OHANH[ din persoane e cu narco epsie. <*= -pisoade scurte <secunde p;n7 a minute= de s 7*iciune sau para iBie muscu ar7. <c= C7r7 pierdere a con5tien6ei dac7 episodu este scurt. <d= Dup7 trecerea atacu ui pacientu este comp et norma . <e= Dec an5at7 adesea de3 <i= ';s <frecvent=. <ii= !;nie <frecvent=. <iii= +ctivit76i fiBice <intense=. <iv= -2cita6ie sau euforie. <v= +ctu se2ua . <vi= Cric7. <vii= St;n>enire. <f= Unii *o navi deBvo t7 ap atiBare afectiv7 sau ips7 de e2presivitate, 4n 4ncercarea de aA5i contro a emo6ii e.
<)= Se poate manifesta ca pierdere par6ia 7 a tonusu ui muscu ar <s 7*iciune, vor*ire e*rioas7, ?t7ierea picioare or@, c7derea mandi*u ei=. <:= Para iBia hipnic7. <a= 'aportat7 de /JAJH[ din popu a6ia )enera 7. <*= Para iBie temporar7 par6ia 7 sau comp et7 a tranBi6ii e somnAve)he <sau invers=. <c= Ce mai frecvent apare a treBire. <d= Persoana este con5tient7, dar incapa*i 7 s7 se mi5te. <e= Ln )enera , dureaB7 su* un minut. <I= $a ucina6ii e hipna)o)ice. <a= #r7iri asem7n7toare visu ui, a trecerea de a ve)he a somn. <*= Pacientu este con5tient de ceea ce 4 4ncon>oar7. <c= $a ucina6ii sau i uBii auditive sau viBua e vii. <d= +par a c;6iva ani dup7 de*utu atacuri or de somn din cadru narco epsiei. *. Perioade e '-! de a de*utu somnu ui <S('-!P= <Sleep-.nset )EM $eriods=. <1= Narco epsia se poate diferen6ia de a te tu *ur7ri cu somno en67 diurn7 e2cesiv7 prin e2isten6a S('-!P. </= Se definesc drept apari6ia '-! 4n decurs de 1HA1J minute dup7 insta area somnu ui. <:= #estu !u tip u a Laten6ei Somnu ui <!SL#, Multiple Sleep Hatenc3 #est = m7soar7 somno en6a e2cesiv7 A c;teva a6ipiri consemnate 4n interva e de c;te / ore. Se consider7 c7 mai mu t dec;t o S('-!P indic7 dia)nosticu de narco epsie. <Se constat7 a OH[ din *o navii de narco epsie 5i a mai pu6in de 1H[ din *o navii cu a te hipersomnii=. c. &nciden6a crescut7 a a tor constat7ri c inice 4n narco epsie. <1= !i5c7ri periodice a e picioare or. </= +pnee hipnic7 A predominant centra 7. <:= Laten67 scurt7 a somnu ui. <I= Pro* eme de memorie. <J= Simptome ocu are A vedere nec ar7, dip opie, p; p;iri. <G= Depresie. d. De*ut 5i evo u6ie c inic7. <1= De*ut insidios, 4naintea v;rstei de 1J ani. (dat7 insta at7, tu *urarea este cronic7, f7r7 remisiuni ma>ore. </= #ipic, sindromu comp et se constituie spre sf;r5itu ado escen6ei 5i 4n prima parte a perioadei de v;rst7 /HA/F ani. <:= Poate s7 e2iste un interva un) 4ntre prime e simptome <somno en6a e2cesiv7= 5i apari6ia tardiv7 a catap e2iei. e. +nti)enu eucocitar uman <$L+=AD'/ 5i narco epsia. <1= +sociere str;ns7 4ntre narco epsie 5i anti)enu $L+AD'/, unu din tipuri e de anti)eni imfocitari ai omu ui. </= Unii specia i5ti sus6in c7 pentru dia)nosticu de narco epsie idiopatic7 este necesar7 preBen6a anti)enu ui $L+A D'/. f. #ratament. <1= (r7 re)u at7 de cu care. </= Somn 4n cursu Bi ei. <:= !7suri de si)uran67, cum ar fi pruden6a 4n conducerea automo*i u ui sau evitarea posed7rii de md*i e cu co 6uriKmuchii ascu6ite. <I= Stimu ante <de e2., modafini A Provi)i = pentru somno en6a din cursu Bi ei. Poate fi eficient 5i proprano o u <&ndera = 4n doBe mari. <J= #ricic ice 5i inhi*itori ai monoaminoo2idaBei <&!+(= pentru simptome e e)ate de somnu '-!, 4n specia pentru catap e2ie <#a*e u 1GAI=. A. T'%-'rare de &$71 %e8at: de re&3iraie. Se caracteriBeaB7 printrAo pertur*are a somnu ui care duce a somno en67 e2cesiv7 sau insomnie 5i care este cauBat7 de o tu *urare respiratorie e)at7 de somn. Ce e trei tipuri de apnee hipnic7 sunt <1= o*structiv7, </= centra 7 5i <:= mi2t7. a. A31eea 2i31i6: $-&tr'6ti?: <1= +pare tipic a *7r*a6i v;rstnici sau de v;rst7 medie, hiperpondera i. </= Simptomu principa este sfor7itu B)omotos 4ntrerupt de interva e de apnee. <:= Somno en67 diurn7 e2trem7, cu atacuri diurne de somn 4nde un)at 5i neodihnitor. <I= Pacien6ii nu 5tiu despre episoade e de apnee pe care e au. <J= + te simptome inc ud cefa eea matina 7 intens7, confuBia matina 7, depresia 5i an2ietatea. <G= Constat7ri e o*iective inc ud hipertensiune, aritmii, insuficien67 cardiac7 dreapt7 5i edeme periferice" f7r7 tratament starea se 4nr7ut76e5te pro)resiv. <O= -va uarea 4n a*oratoru de somn eviden6iaB7 4ntreruperea circu a6iei aeru ui 4n preBen6a continu7rii mi5c7ri or respiratorii toracice. <N= Ln caBuri e severe, persoana poate s7 ai*7 peste JHH de episoade de apnee pe noapte. <F= Ciecare episod apneic dureaB7 1H p;n7 a /H de secunde. <1H= #ratamentu const7 din presiune poBitiv7 continu7 pe c7i e respiratorii <CP+P= naBa e, uvu oAfarin)oApa atoA
p astie, reducerea )reut76ii sau medicamente tricic ice, care reduc perioade e '-!, stadiu 4n care apneea hipnic7 apare ce mai frecvent. Dac7 se depisteaB7 o anorma itate specific7 a c7i or respiratorii superioare, este indicat7 interven6ia chirur)ica 7 corectoare. -. A31eea 2i31i6: 6e1tra%: <1= -ste rar7. </= Const7 din 4ntreruperea f u2u ui aerian, secundar7 a*sen6ei efortu ui respirator. <:= #ratamentu const7 din venti area mecanic7 sau CP+P naBa 7. 6. Ti3'% 7iFt. - emente at;t a e apneei hipnice o*structive, c;t 5i a e ce ei centra e. d. Hi3$?e1ti%aia a%?e$%ar: 6e1tra%:. +pnee centra 7 urmat7 de o faB7 o*structiv7. <1= 1enti a6ie diminuat7 4n care anoma ia respiratorie apare sau se 4nr7ut76e5te marcat numai 4n timpu somnu ui 5i 4n care ipsesc episoade e apneice semnificative. </= Disfunc6ia venti atorie se caracteriBeaB7, 4n cursu somnu ui, prin vo um respirator uti inadecvat sau rat7 respiratorie inadecvat7. <:= .o navu poate s7 decedeBe 4n cursu somnu ui <?* estemu (ndinei@=. <I= $ipoventi a6ia a veo ar7 centra 7 se trateaB7 printrAo form7 oarecare de venti a6ie mecanic7 <de e2., venti a6ie naBa 7=. /. T'%-'rare de &$71 3ri1 rit7'% 6ir6adia1. &nc ude o )am7 ar)7 de condi6ii ce imp ic7 deBa inierea dintre perioade e de somn dorite 5i ce e rea e <efective=. a. #u *ur7ri tranBitorii asociate cu deca a>u prin B*or cu avionu < Get lag= 5i modific7ri e schim*u ui de ucru. <1= Sunt autoA imitate. Se reBo v7 pe m7sur7 ce or)anismu se readapteaB7 a nou pro)ram somnAve)he. </= +daptarea a cu carea mai devreme este mai difici 7 dec;t adaptarea a cu carea mai t;rBiu 1. *. #u *ur7ri e inc ud <1= tipu de faB7 de somn am;nat7, </= tipu Get lag, <:= tipu prin munc7 4n schim*uri 5i <I= tipu nespecificat, de e2., anticiparea faBei de somn, paternuri e somnAve)he diferite de /I de ore 5i ce e nere)u ate sau deBor)aniBate. <1= Ca itatea somnu ui este, de fapt, norma 7, dar timpu c;nd somnu este posi*i nu este ce potrivit. </= Pacientu DpersoanaE se poate adapta prin modificarea treptat7 a orei de cu care, p;n7 a atin)erea nou ui orar de somn. c. #ratamentu ce mai eficient a tu *ur7ri or pro)ramu ui somnAve)he este un orar re)u at de terapie prin umin7 intens7, care s7 aduc7 cu sine nou cic u de somn. -ste mai fo ositor 4n tu *ur7ri e tranBitorii dec;t 4n ce e cronice. !e atonina, un hormon natura produs de hipofiB7 5i care induce somnu , a fost fo osit pe ca e ora 7 pentru modificarea cic uri or somnAve)he, dar efectu s7u este incert. 5. Di&&$71ie 1e&3e6i>i6at: L1 a%t 7$d BNAMC a. T'%-'rarea 3ri1 7i<6area 3eri$di6: a 3i6i$are%$r <denumit7 anterior mioclonus nocturn=. <1= !i5c7ri stereotipe, periodice a e picioare or < a fiecare :H de secunde=. </= C7r7 activitate convu sivant7 <comi6ia 7=. <:= Preva en67 ma2im7 a pacien6ii 4n v;rst7 de peste JJ de ani. <I= #reBiri frecvente. <J= Somn neodihnitor. <G= Somno en6a diurn7 este un simptom ma>or. <O= Pacientu nu este con5tient de fenomene e mioc onice. <N= SAa raportat uti itatea diferitor medicamente. +cestea inc ud c onaBepamu <% onopin=, opioide e 5i evodopa <Larodopa=. -. Si1dr$7'% 3i6i$are%$r 1e%i1i<tite <1= SenBa6ii nep 7cute 4n picioare, 4n timpu repaosu ui. </= Nu se imiteaB7 a starea de somn, dar pot s7 interfereBe cu adormirea. <:= SenBa6ii e dispar prin mi5carea picioare or. <I= Pacientu poate s7 ai*7 5i mioc onus e)at de somn. <J= .enBodiaBepine e <de e2., c onaBepam= repreBint7 tratamentu de e ec6ie. Ln caBuri e severe se pot fo osi evodopa sau opiacee e. 6. Si1dr$7'% K%ei1eNLe?i1 <1= #u *urare const;nd din hipersomno en67 periodic7. </= +fecteaB7 de re)u 7 *7r*a6i tineri, care dorm e2cesiv timp de c;teva s7pt7m;ni. <:= Pacientu se treBe5te numai ca s7 m7n;nce <vorace=. <I= Se asociaB7 cu hiperse2ua itate 5i cu osti itate e2trem7. <J= +tacuri e sunt urmate de amneBie. <G= Poate s7 dispar7 spontan, dup7 c;6iva ani.
1
\*oruri e cu avionu peste mai mu te fuse orare c7tre vest sunt to erate mai u5or dec;t ce e c7tre est" Get lagAu poate uneori s7 ai*7 importan67 practic7 semnificativ7 <sportivi, deciBii de afaceri, po itice etc=.
<O= Pacien6ii sunt norma i interepisodic. <N= #ratamentu const7 din stimu ante <amfetamine, meti fenidat A 'ita in 5i pemo in A Cy ert= pentru hipersomnie 5i m7suri preventive pentru ce e a te simptome. De asemenea, sAa fo osit cu succes itiu . d. Si1dr$7'% a&$6iat 6' 7e1&tr'aia. Une e femei resimt intermitent, a de*utu sau a scurt timp dup7 de*utu menstrua6iei, hipersomnie marcat7, paternuri comportamenta e modificate 5i consum vorace de a imente. e. S$71'% i1&'>i6ie1t. Se caracteriBeaB7 prin acuBe de somno en67 diurn7, irita*i itate, incapacitate de concentrare 5i a terarea >udec76ii, a o persoan7 care, persistent, nu doarme suficient de mu t pentru a putea sus6ine o stare de ve)he a ert7. >. Beia 2i31i6:, <1= &ncapacitatea de a deveni pe dep in a ert 4n timpu unei perioade 4nde un)ate dup7 treBirea din somn. </= Se 4nt; ne5te ce mai frecvent a persoane e cu apnee hipnic7 sau dup7 deprivarea pre un)it7 de somn. <:= Poate s7 se manifeste ca tu *urare iBo at7. <I= Nu e2ist7 tratament specific. Stimu ante e pot fi de va oare imitat7. 8. I1&$71ia de a%tit'di1e <1= &nsomnie secundar7 modific7rii punctu ui venti ator a insta 7rii somnu ui 5i pro* eme or respiratorii reBu tante. </= !ai sever7 a a titudini mai mari, pe m7sur7 ce descre5te nive u o2i)enu ui. <:= Pacien6ii pot s7 se treBeasc7 din somn 4n apnee. <I= +cetaBo amida <Diamo2= poate s7 stimu eBe trava iu venti ator 5i s7 descreasc7 hipo2emia. B. Para&$71ii%e ,. T'%-'rarea 3ri1 6$<7ar'ri a. Co5maruri e apar aproape 4ntotdeauna 4n timpu somnu ui '-!. *. Pot s7 apar7 4n orice moment a nop6ii /. c. -vocare *un7 <foarte am7nun6it7=. d. 1is un), 4nsp7im;nt7tor, din care persoana se treBe5te speriat7. e. +n2ietate, voca iBare, moti itate 5i desc7rcare autonom7 mai reduse dec;t 4n terori e nocturne. f. Nu e2ist7 un tratament specific" pot s7 fie uti e *enBodiaBepine e. *. T'%-'rarea 3ri1 ter$are 1$6t'r1: DPavoru nocturnE a. Deose*it de frecvent7 a copii. *. #reBire *rusc7, cu an2ietate intens7. c. $iperstimu are autonom7. d. !i5c7ri. e. P ;ns. f. Pacientu nu 45i aminte5te evenimentu . ). +pare 4n cursu somnu ui profund, nonA'-!. h. +pare adesea 4n cursu prime or una sau dou7 ore de somn. i. Ln copi 7rie tratamentu este rareori necesar. >. #reBirea copi u ui, timp de c;teva Bi e, 4nainte de survenirea unei terori nocture re)u ate poate s7 e imine terori e pentru perioade e2tinse de timp. 0. T'%-'rarea 2i31i6: dea7-'%at$rie <Sleep+alking Disorder= DSomnam*u ismu E a. Se 4nt; ne5te ce mai frecvent a copii" 4n )enera , dispare spontan odat7 cu 4naintarea 4n v;rst7. *. .o navii au frecvent istoric fami ia poBitiv pentru a te parasomnii. c. +ctivitate comp e27 A p7r7sirea patu ui 5i mers f7r7 con5tien67 comp et7. d. -pisoade e sunt scurte. e. +mneBia evenimentu ui A *o navu nu 45i aminte5te episodu . f. +pare 4n cursu somnu ui profund, nonA'-!. ). Lncepe 4n prima treime a nop6ii. h. La adu 6i sau v;rstnici poate s7 ref ecte psihopato o)ie A se va e2c ude pato o)ia or)anic7 a sistemu ui nervos centra . i. Uneori poate fi ini6iat7 prin a5eBarea 4n ortostatism a unui copi care se )7se5te 4n stadiu &1 de somn. >. Poten6ia prime>dioas7. k. !edicamente e care suprim7 stadiu &1 de somn, cum ar fi *enBodiaBepine e, pot fi fo osite 4n tratamentu somnam*u ismu ui. . Precau6iuni e inc ud 4n)r7direa ferestre or 5i a te m7suri de prevenire a eB7ri or. A. Para&$71ie NAM a. Br'Fi&7'%0 2i31i6 <1= +pare 4n primu r;nd 4n stadii e de somn & 5i && sau 4n cursu treBiri or par6ia e sau tranBi6ii or.
1 / :
?Starea e*rioas7@ postAhipnic7. Nu are e)7tur7 cu a coo u . + somnu ui nocturn. Scr;5nirea din6i or.
</= --0 f7r7 anoma ii <f7r7 activitate comi6ia 7=. <:= #ratamentu consist7 din dentiere care s7 pre4nt;mpine eBiuni e dentare. -. T'%-'rarea 6$73$rta7e1ta%: de &$71 REM <1= #u *urare cronic7 5i pro)resiv7, 4n primu r;nd a *7r*a6i v;rstnici. </= Dispari6ia atoniei din cursu somnu ui '-!, cu emer)en6a unor comportamente comp e2e 5i vio ente. <:= Poten6ia de eBare sever7. <I= CauB7 neuro o)ic7 4n mu te caBuri. <J= Poate s7 survin7 ca re*ound <hipercompensare= dup7 deprivarea de somn. <G= Se trateaB7 cu c onaBepam H,J p;n7 a /,H m) pe Bi sau cu car*amaBepin7 <#e)reto =, 1HH m) de : ori pe Bi. 6. $r-irea L1 &$71 B&$71i%$6?iaC <1= Uneori 4nso6e5te terori e nocturne 5i somnam*u ismu . </= Nu necesit7 tratament. d. L$?irea 6a3'%'i B0actatio capitis nocturnaC <1= Le)7nare ritmic7 a capu ui sau capu ui, imediat 4nainte somnu ui" continu7 4n somnu superficia . </= De re)u 7, se imiteaB7 a copi 7rie. <:= Se o*serv7, de o*icei, 4n perioada imediat premer)7toare somnu ui" persist7 4n cursu somnu ui superficia . <I= La cei mai mu 6i copii foarte mici 5i mici nu este necesar tratament. Se pot fo osi capitonarea ea)7nu ui sau c75ti e1. Pot s7 fie eficiente modificarea comportamenta 7, *enBodiaBepine e 5i medicamente e tricic ice. e. Para%i@ia 2i31i6: >a7i%ia%: <1= Simptome iBo ate. </= Nu are e)7tur7 cu narco epsia. <:= -pisodu 4nceteaB7 a atin)ere sau B)omot < a un stimu e2tern= sau a mi5c7ri e vo untare repetitive a e ochi or. III. T'%-'r:ri de &$71 %e8ate de a%t: t'%-'rare 7i1ta%: A. &nsomnie care este e)at7 de o tu *urare minta 7 <de e2., tu *urarea depresiv7 ma>or7, tu *urarea prin panic7, schiBofrenia= 5i care dureaB7 timp de ce pu6in o un7. La :J[ dintre pacien6ii care se preBint7 a centre e pentru tu *ur7ri de somn cu o acuB7 de insomnie, cauBa su*iacent7 este o tu *urare psihiatric7. ( >um7tate dintre ace5ti *o navi au depresie ma>or7. B. $ipersomnie e)at7 de o a t7 tu *urare minta 7 se constat7 de o*icei 4n condi6ii foarte diferite <de e2., stadii e ini6ia e a e tu *ur7rii depresive u5oare, do iu , tu *ur7ri e de persona itate, tu *ur7ri e disociative 5i tu *ur7ri e somatoforme=. I . A%te t'%-'r:ri de &$71 A. T'%-'rare de &$71 6e re@'%t: di1trN$ 6$1diie 7edi6a%: 8e1era%:. 1. &nsomnia, hipersomnia, parasomnia sau o asociere a acestora pot fi cauBate de o condi6ie medica 7 )enera 7. a. Convu sii epi eptice e)ate de somn / A criBe e epi eptice survin aproape e2c usiv 4n cursu somnu ui. *. Cefa eea 4n ciorchine <cluster headache = 5i hemicrania paro2istic7 cronic7, e)ate de somn <1= Dureri e de cap ?4n ciorchine@ e)ate de somn sunt severe, uni atera e, apar adeseori 4n cursu somnu ui 5i se caracteriBeaB7 printrAun patern intermitent <daKnu= a atacuri or :. </= $emicrania paro2istic7 cronic7 este o cefa ee uni atera 7, care apare frecvent 5i are de*ut *rusc. c. +stmu e)at de somn A astm care este e2acer*at de somn" a unii oameni poate s7 duc7 a tu *ur7ri de somn semnificative. d. Simptome e cardioAvascu are e)ate de somn A asociate cu tu *ur7ri a e ritmu ui cardiac, incompeten67 miocardic7, insuficien67 arteria 7 coronarian7 5i varia*i itate a tensiunii arteria e, care pot s7 fie induse sau e2acer*ate de a ter7ri e e)ate de somn a e fiBio o)iei cardioAvascu are. e. 'ef u2u )astroAesofa)ian e)at de somn A .o navu se treBe5te din somn cu durere su*sterna 7 arB7toare, senBa6ie de constric6ie sau durere toracic7 sau )ust acru 4n )ur7. Se asociaB7 frecvent cu hernia hiata 7. f. $emo iBa e)at7 de somn <hemo) o*inuria paro2istic7 nocturn7= A anemie hemo itic7 cronic7 rar7, do*;ndit7. $emo iBa 5i hemo) o*inuria consecutiv7 acesteia sunt acce erate 4n cursu somnu ui, astfe 4nc;t urina de diminea67 este co orat7 4n ro5u maroniuK*run. /. #ratamentu , ori de c;te ori este posi*i , tre*uie s7 se adreseBe condi6iei medica e su*iacente. B. T'%-'rare de &$71 i1d'&: de &'-&ta1e. &nsomnie, hipersomnie, parasomnie sau o com*ina6ie a acestora, cauBate de un medicament, into2ica6ie sau de sevra>u dup7 un dro) de a*uB. ,. Somno en6a poate s7 fie e)at7 de to eran6a sau sevra>u stimu ante or SNC sau de uti iBarea 4nde un)at7 a deprimante or SNC. *. &nsomnia se asociaB7 cu to eran6a sau sevra>u medicamente or sedativeAhipnotice 5i stimu ante or SNC 5i cu consumu 4nde un)at de a coo .
1 / :
Ca ace ea pentru motocic i5ti. -pi epsia morfeic7 sau criBe e morfeice. Perioade mai 4nde un)ate cu sau f7r7 atacuri.
0. Pro* eme e de somn pot s7 apar7 ca efect secundar a mu tor medicamente <de e2., antimeta*o i6i, preparate de tiroid7, a)en6i anticonvu sivan6i, antidepresive=.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi S eep Disorders, Ch /1, p 1GOO, 4n C#PK1&&.
1O. #u *ur7ri de contro a impu suri or 5i de a>ustare <adaptare=

I. T'%-'r:ri de 6$1tr$% a% i73'%&'ri%$r A. De>i1iie. Pacien6ii cu tu *ur7ri a e contro u ui impu suri or nu reBist7 impu suri or, pu siuni or sau ademeniri or <enticements> de a face ceva d7un7tor pentru ei sau a 6ii. .o navii pot sau nu s7 4ncerce s7 reBiste con5tient impu suri or 5i pot sau nu s7 45i p 7nuiasc7 comportamente e respective. Lnaintea actu ui pacien6ii simt tensiune sau e2cita6ie cresc;nd7" dup7 act tr7iesc sim67minte de p 7cere, satisfac6ie sau i*ertate 5i pot sau nu s7 simt7 remu5c7ri, vinov76ie sau repro5uri fa67 de sine, sincere. Ce e 5ase cate)orii DS!A&1A#' sunt urm7toare e3 ,. T'%-'rare eF3%$@i?: i1ter7ite1t: A episoade de a)resivitate care reBu t7 4n r7u a tora. *. K%e3t$7a1ia A repetate shoplifting Auri 1 sau furturi. 0. J$6'% 3at$%$8i6 de 1$r$6 A episoade repetate de >oc de noroc care reBu t7 4n disrup6ie economic7, 4ndatorare 5i activit76i i e)a e. A. Pir$7a1ia A incendierea de i*erat7. /. Tri6$ti%$7a1ia A Bmu )erea compu siv7 a fire or de p7r, care produce Bone depi ate <a opecia areata=. 5. T'%-'rare de 6$1tr$% a% i73'%&'ri%$r 1e&3e6i>i6at: L1 a%t 7$d BNAMC A cate)orie reBidua 7. -2emp e3 cump7r7turi e compu sive, adic6ia a &nternet, comportamentu se2ua compu siv. B. Dia81$&ti6, &e71e ocu ui pato o)ic de noroc 5i piromaniei, num7ru *7r*a6i or afecta6i 4 dep75e5te pe ce a femei or. *. Ln k eptomanie 5i tricoti omanie, femei e sunt afectate mai frecvent dec;t *7r*a6ii. 0. Mocu pato o)ic de noroc afecteaB7 1A:[ din popu a6ia adu t7 a State or Unite a e +mericii. D. Eti$%$8ie. De re)u 7 este necunoscut7. Une e tu *ur7ri <de e2., tu *urarea e2p oBiv7 intermitent7= pot s7 se 4nso6easc7 de reBu tate --0 anorma e, dominan67 cere*ra 7 mi2t7 sau semne neuro o)ice soft <minore=. + coo u reduce capacitatea *o navu ui de aA5i contro a impu suri e <deBinhi*i6ie=. E. P&i2$di1a7i6:. #recerea a act fa67 de impu s, e)at7 de nevoia de e2primare a pu siunii se2ua e sau a)resive. Mocu de noroc se asociaB7 frecvent cu depresie su*iacent7 5i repreBint7 nevoia incon5tient7 de a pierde 5i de a resim6i pedepsire. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. 1eBi #a*e u 1OAG. ,. E3i%e3&ia te73$ra%:. PreBen6a unor focare de anoma ii --0 caracteristice 4n o*u tempora e2p ic7 iB*ucniri e a)resive, k eptomania sau piromania. *. Tra'7ati&7e%e 6ra1ie1e. #ehnici e de ima)istic7 cere*ra 7 eviden6iaB7 semne e reBidua e <seche e e= posttraumatice. 0. T'%-'rare -i3$%ar: I. Mocu de noroc poate s7 constituie un e ement asociat 4n episoade e maniaca e. A. T'%-'rare %e8at: de &'-&ta1e. &storicu de uB de dro)uri sau a coo ori reBu tatu poBitiv a un screen pentru dro)uri pot s7 su)ereBe e)7tura cu do)uri e sau a coo u a comportamentu ui respectiv. /. C$1diie 7edi6a%:. Se e2c ud tu *ur7ri e or)anice, tumori e cere*ra e, *o i e de)enerative 5i tu *ur7ri e endocrine, pe *aBa constat7ri or caracteristice pentru fiecare dintre acestea. 5. S62i@$>re1ie. -2ist7 de iruri 5i ha ucina6ii care e2p ic7 acting outAu impu suri or. #+.-LUL 1OA1 CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE EDPLOZI INTERMITENT
+. C;teva episoade distincte de incapacitate de a reBista impu suri or a)resive, reBu t;nd 4n acte a)resive serioase sau 4n distru)ere de proprietate D*unuriE. .. 0radu de a)resivitate e2primat 4n cursu episoade or este mu t dispropor6ionat fa67 de orice stresori psihosocia i precipitan6i. C. -pisoade e a)resive nu pot fi e2p icate mai *ine de o a t7 tu *urare minta 7 <de e2., tu *urare de persona itate antisocia 7, tu *urare de persona itate *order ine, tu *urare psihotic7, episod maniaca , tu *urare de conduit7 sau tu *urare prin deficit aten6iona Khiperactivitate= 5i nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un dro) de a*uB, un medicament= sau a e unei condi6ii medica e )enera e <de e2., traumatism cere*ra , *oa 7 + Bheimer=.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1OA/ CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU KLEPTOMANIE
+. &ncapacitate recurent7 de a reBista impu suri or de a fura o*iecte care nu sunt necesare pentru uBu persona sau pentru va oarea or *7neasc7.
1
Curturi din ma)aBine <cu autoservire sau 4n care m7rfuri e sunt e2puse a 4ndem;na cump7r7tori or=.
.. SenBa6ie cresc;nd7 de tensiune imediat 4nainte de comiterea furtu ui. C. P 7cere, )ratificare sau u5urare a comiterea furtu ui. D. Curtu nu este comis pentru a e2prima m;nie sau r7B*unare 5i nu este un r7spuns a un de ir sau o ha ucina6ie. -. Curtu nu este e2p icat mai *ine de o tu *urare de conduit7, un episod maniaca sau tu *urarea de persona itate antisocia 7.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1OA: CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU PIROMANIE
+. Punerea de foc de i*erat7 5i inten6ionat7, 4n mai mu t de o sin)ur7 ocaBie. .. #ensiune sau hiperactivare < arrousal = afectiv7 4naintea actu ui. C. Cascina6ie cu, interes 4n, curioBitate despre, sau atrac6ie fa67 de foc 5i de conte2te e situa6iona e a e focu ui <de e2., accesorii, uti iB7ri, consecin6e=. D. P 7cere, )ratificare sau u5urare a punerea focuri or sau a asistarea sau participarea a urm7ri. -. Punerea focu ui nu este f7cut7 pentru c;5ti) *7nesc, ca o e2presie a ideo o)iei socia Apo itice, pentru a ascunde activitate crimina 7, pentru a e2prima m;nie sau r7B*unare, pentru aA5i 4m*un7t76i condi6ii e de ocuit, ca r7spuns a un de ir sau ha ucina6ie sau ca reBu tat a >udec76ii a terate <de e2., 4n demen67, retardarea minta 7, into2ica6ia cu su*stan6e=. C. Punerea focu ui nu este e2p icat7 mai *ine de o tu *urare de conduit7, de un episod maniaca sau de tu *urarea de persona itate antisocia 7.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. !. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. 1eBi #a*e u 1GAG. De o*icei evo u6ia este cronic7 pentru toate tu *ur7ri e de contro a impu suri or. H. Trata7e1t ,. T'%-'rarea eF3%$@i?: i1ter7ite1t:. +sociere de farmacoterapie 5i psihoterapie. Lnainte de o*6inerea reBu tatu ui poate fi necesar7 4ncercarea de diferite medica6ii <de e2., anta)oni5ti ai receptori or cAadrener)ici, anticonvu sivante <car*amaBepin7 A #e)reto , itiu A -ska ith=. Pot s7 fie uti e medicamente e serotoniner)ice, cum ar fi *uspironu <.uSpar=, traBodonu <Desyre = 5i SS'& <de e2., f uo2etina A ProBac=. .enBodiaBepine e pot s7 a)raveBe aceast7 condi6ie prin deBinhi*i6ie. + te m7suri inc ud psihoterapia suportiv7, fi2area de imite 5i terapia fami ia 7 dac7 pacientu este un copi sau ado escent. #erapia de )rup tre*uie fo osit7 cu pruden67 dac7 *o navu ar putea ataca a 6i mem*ri ai )rupu ui. *. K%e3t$7a1ia. Psihoterapie orientat7 c7tre con5tientiBare pentru a 4n6e e)e motiva6ia <de e2., vinov76ie, nevoia de a fi pedepsit= 5i pentru a contro a impu suri e. #erapie comportamenta 7 pentru a 4nv76a paternuri noi de comportament. SS'&, tricic ice e, traBodonu , itiu 5i va proatu <Depacon= pot fi eficiente a unii pacien6i. 0. J$6'% 3at$%$8i6 de 1$r$6. Psihoterapie orientat7 c7tre con5tientiBare asociat7 cu )rupuri de suport formate din pacien6i, 4n specia Muc7torii +nonimi <0+, Aamblers Anonimous=. Scopu tre*uie s7 fie a*stinen6a tota 7. Se trateaB7 asocieri e A depresie, manie, a*uB de su*stan6e sau disfunc6ie se2ua 7. Poate s7 fie uti 7 terapia fami ia 7. A. Pir$7a1ia. #erapie orientat7 spre con5tientiBare, terapie comportamenta 7. Pacien6ii necesit7 superviBare atent7 din cauBa comportamentu ui repetitiv de incendiere 5i a perico u ui consecutiv pentru a 6ii. Poate s7 fie necesar7 o unitate cu paturi, un spita de noapte sau un a t cadru terapeutic structurat. /. Tri6$ti%$7a1ia. Psihoterapia suportiv7 sau cea orientat7 c7tre con5tientiBare sunt uti e, dar poate s7 fie necesar7, de asemenea, 5i medica6ie3 *enBodiaBepine pentru *o navii cu nive ridicat a an2iet76ii" medicamente antidepresive, 4n specia a)en6i serotoniner)ici <de e2., SS'&, c omipramin7 A +nafrani =, pentru *o navii cu sau f7r7 dispoBi6ie depresiv7. Ln une e caBuri, se vor ua 4n considerare hipnoBa 5i *iofeed*ackAu . #+.-LUL 1OAI CRITERIILE DE DA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU JOC PATOLO!IC DE NOROC
+. Moc de noroc ma adaptativ persistent 5i recurent, indicat de cinci <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= este preocupat cu >ocuri e de noroc <de e2., preocupat cu retr7irea e2perien6e or trecute de >oc, scheme de handicapuri sau p 7nuirea urm7toarei ?sesiuni@, sau se );nde5te a moduri e de a o*6ine *ani pentru a >uca=" </= tre*uie s7 >oace sume de *ani din ce 4n ce mai mari pentru a rea iBa e2cita6ia dorit7" <:= a f7cut repetat eforturi ipsite de succes de a contro a, reduce sau 4nceta s7 mai >oace" <I= este ne ini5tit sau irita*i atunci c;nd 4ncearc7 s7 reduc7 sau s7 4nceteBe s7 mai >oace" <J= >ocu este un mod de a se 4ndep7rta de pro* eme sau de a 4n 7tura o dispoBi6ie disforic7 <de e2., sim67minte de nea>utorare, vinov76ie, an2ietate, depresie="
<G= dup7 ce pierde *ani a >oc, adeseori se 4ntoarce a doua Bi ca s7 45i ia revan5a <45i ?h7ituie5te 1@ pierderi e=" <O= 4i minte pe mem*rii de fami ie, terapeut, pe a 6ii pentru a ascunde )radu de imp icare cu >ocuri e de noroc" <N= a comis acte i e)a e, cum ar fi fa suri, fraude, furt sau de apidare, pentru a avea *ani de >oc" <F= a peric itat sau pierdut o re a6ie semnificativ7, s u>*7, sau oportunitate educa6iona 7 sau din carier7 din cauBa >ocuri or de noroc" <1H= se *aBeaB7 pe a 6ii care s7Ai dea *anii cu care s7 ias7 dintrAo situa6ie financiar7 disperat7 cauBat7 de >oc. .. Comportamentu de >oc nu este e2p icat mai *ine de un episod maniaca .
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1OAJ CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TRICOTILOMANIE
+. \mu )erea recurent7 a proprii or fire de p7r, reBu t;nd 4n pierdere o*serva*i 7 a p7ru ui. .. SenBa6ie cresc;nd7 de tensiune imediat 4nainte de Bmu )erea fire or de p7r sau atunci c;nd 4ncearc7 s7 reBiste acestui comportament. C. P 7cere, )ratificare sau u5urare a Bmu )erea fire or de p7r. D. #u *urarea nu este e2p icat7 mai *ine de o a t7 tu *urare minta 7 5i nu se datoreaB7 unei condi6ii medica e )enera e <de e2., o condi6ie dermato o)ic7=. -. #u *urarea cauBeaB7 suferin67 semnificativ7 c inic sau a terare socia 7, ocupa6iona 7 sau 4n a t domeniu important a func6ion7rii.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. II. T'%-'r:ri de aM'&tare <adaptare= A. De>i1iie. Sunt definite 4n DS!A&1A#' ca ?simptome emo6iona e sau comportamenta e semnificative c inic@ care apar ?ca r7spuns a un stresor sau stresori psihosocia i identifica*i i@. 'eac6ia tre*uie s7 fie dispropor6ionat7 fa67 de natura stresoru ui sau func6ionarea socia 7 ori ocupa6iona 7 tre*uie s7 fie afectat7 semnificativ. Stresorii sunt cei din )ama e2perien6e or norma e <de e2., na5terea unui copi , p ecarea a 5coa 7Kstudii, c7s7toria, pierderea s u>*ei, divor6u , *oa a=. B. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1OAO. C. E3ide7i$%$8ie. Crecven67 ma2im7 4n ado escen67, dar pot s7 apar7 a orice v;rst7. D. Eti$%$8ie ,. Ea6t$ri 8e1eti6i. #emperamente e cu an2ietate ridicat7 sunt mai 4nc inate c7tre hiperreac6ie a un eveniment stresant 5i c7tre deBvo tarea u terioar7 a unei tu *ur7ri de a>ustare. *. Ea6t$ri -i$%$8i6i. 1u nera*i itate mai mare 4n preBen6a istoricu ui de *oa 7 sau diBa*i itate medica 7 sever7. 0. Ea6t$ri 3&i2$&$6ia%i. 1u nera*i itate mai mare a persoane e care au pierdut un p7rinte 4n prima copi 7rie sau care au avut e2perien6e nefavora*i e de 4n)ri>ire parenta 7 4n copi 7rie. Capacitatea de a to era frustrarea 4n via6a adu t7 core eaB7 cu )ratificarea nevoi or *aBa e 4n prima copi 7rie. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia% ,. T'%-'rarea de &tre& 3$&ttra'7ati6: <i t'%-'rarea de &tre& a6't:. Stresoru psihosocia este ce care determin7 dia)nosticu . Ln aceste dou7 tu *ur7ri stresoru este 4n afara e2perien6ei omene5ti norma e <de e2., r7B*oi, vio , catastrof7 de mas7, inunda6ii, situa6ia de a fi uat ostatic=. *. T'%-'rarea 3&i2$ti6: &6'rt:. Se caracteriBeaB7 prin ha ucina6ii 5i de iruri. 0. D$%i'% 1e6$73%i6at. +pare 4nainte de, imediat dup7 sau a scurt timp dup7 moartea unei persoane iu*ite" func6ionarea ocupa6iona 7 sau socia 7 este a terat7 4n imite e2pectate 5i se remite spontan. #+.-LUL 1OAG DIA!NOSTICUL DIEEREN=IAL, E OLU=IA KI PRO!NOSTICUL TULBURRILOR DE CONTROL AL IMPULSURILOR
T'%-'rarea #u *urare e2p oBiv7 intermitent7 Dia81$&ti6'% di>ere1ia% De irium, demen67 !odificare a persona it76ii datorat7 unei condi6ii medica e )enera e, tip a)resiv &nto2ica6ie sau sevra> cu su*stan67 #u *urare opoBi6iona 7 sfid7toare, tu *urare de conduit7, tu *urare antisocia 7, episod maniaca , schiBofrenie Comportament inten6ionat" simu are -pi epsie de o* tempora E?$%'ie <i 3r$81$&ti6 Poate cre5te ca severitate cu timpu .
Ca un v;n7tor" sAar mai putea spune ?nu as7 pierderea s7 se r7ceasc7@.
% eptomanie
Curt o*i5nuit Simu are #u *urare antisocia 7 de persona itate, tu *urare de conduit7 -pisod maniaca De iruri, ha ucina6ii <de e2., schiBofrenie= Demen67 -pi epsie tempora 7 &ncendierea inten6ionat73 profit, sa*ota>, r7B*unare, mesa> po itic -2periment7ri 4n copi 7rie #u *urare de conduit7 -pisod maniaca #u *urare de persona itate antisocia 7 De iruri, ha ucina6ii <de e2., schiBofrenie= Demen67 'etardare minta 7 &nto2ica6ie cu su*stan67 -pi epsie tempora 7 Moc de noroc socia sau profesionist -pisod maniaca #u *urare antisocia 7 de persona itate + opecia areata, che ia cu patern mascu in, upusu eritematos cronic discoid, ichenu p anopi ar sau a te cauBe de a opecie #u *urare o*sesivAcompu siv7 #u *urare a mi5c7ri or stereotipe De ir, ha ucina6ie #u *urare factice
Crecvente arest7ri pentru furt din ma)aBine
Piromanie
+desea produce cu timpu focuri din ce 4n ce mai mari.
Moc pato o)ic de noroc
Pro)resiv7, cu pierderi financiare cresc;nde" emite cecuri f7r7 acoperire" deteriorare tota 7. 'emisiuni 5i e2acer*7ri.
#ricoti omanie
E. E?$%'ie oritatea simptome or diminu7 cu timpu f7r7 tratament, 4n specia dup7 ce stresoru este 4n 7turat" un su*)rup de pacien6i 45i men6ine evo u6ia cronic7, cu riscu de apari6ie secundar7 a depresiei, a an2iet76ii 5i a tu *ur7rii prin uB de su*stan6e. !. Trata7e1t ,. P&i2$%$8i6 a. P&i2$tera3ie A tratament de e ec6ie. Se e2p oreaB7 semnifica6ia stresoru ui pentru pacient, se ofer7 suport, se 4ncura>eaB7 c7i a ternative de a face fa67, se ofer7 empatie. Pentru dispoBi6ia an2ioas7 A *iofeed*ack, tehnici de re a2are 5i hipnoB7. -. I1ter?e1ia L1 6ri@: A viBeaB7 a>utarea persoanei s7 45i reBo ve repede situa6ia, prin tehnici suportive, su)estie, reasi)urare, modific7ri de mediu 5i, dac7 este necesar, spita iBare. *. Ear7a6$%$8i6. Pacien6ii pot s7 fie trata6i cu a)en6i an2io itici sau antidepresivi, 4n func6ie de tipu de tu *urare de a>ustare <de e2., cu an2ietate, cu dispoBi6ie depresiv7, dar este necesar7 aten6ie pentru a evita dependen6a de medicamente, 4n specia dac7 se fo osesc *enBodiaBepine=. #+.-LUL 1OAO CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURRI DE AJUSTARE
+. DeBvo tarea unor simptome emo6iona e sau comportamenta e ca r7spuns a un stresor identifica*i <sau mai mu 6i=, manifest;nduAse 4n decurs de ce mu t : uni de a de*utu stresoru ui <stresori or=. .. +ceste simptome sau comportamente sunt semnificative c inic, ucru dovedit de oricare din urm7toare e3 <1= suferin67 marcat7, 4n e2ces fa67 de ceea ce ar fi de a5teptat de a e2punerea a stresor" </= a terare semnificativ7 a func6ion7rii socia e sau ocupa6iona e <academice=. C. Pertur*area e)at7 de stres nu 4ndep ine5te criterii e pentru o a t7 tu *urare specific7 de pe +2a & 5i nu este doar o e2acer*are a unei tu *ur7ri pree2istente de pe +2a & sau &&. D. Simptome e nu constituie do iu. -. (dat7 ce stresoru <sau consecin6e e sa e= sAau terminat, simptome e nu persist7 pentru mai mu t de 4nc7 G uni.
Specifica0i1 A6't:; dac7 tu *urarea dureaB7 mai pu6in de G uni. Cr$1i6:; dac7 tu *urarea dureaB7 G uni sau mai mu t. #u *ur7ri e de a>ustare se codific7 pe *aBa su*tipu ui or, care se a e)e 4n func6ie de simptome e predominante. Stresoru <stresorii= se pot specifica pe +2a &1. C' di&3$@iie de3re&i?: C' a1Fietate C' di&3$@iie 7iFt:, de3re&i?: i6at:
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi &mpu se Contro Disorders Not - sewhere C assified, Ch //, p 1OH1, 5i +d>ustment Disorders, Ch /:, p 1O1I, 4n C#PK1&&.
1N. !edicina psihosomatic7

I. T'%-'r:ri 3&i2$&$7ati6e A. De>i1iie. !edicina psihosomatic7 se ocup7 cu re a6ia dintre factorii psiho o)ici 5i cei fiBio o)ici 4n cauBarea sau 4ntre6inerea st7ri or de *oa 7. Cu toate c7 ma>oritatea tu *ur7ri or somatice sunt inf uen6ate de stres, conf icte sau de an2ietatea )enera iBat7, une e tu *ur7ri sunt afectate mai mu t dec;t a te e. Ln DS!A&1A#' tu *ur7ri e psihosomatice sunt inc use 4n c asificarea factori or psiho o)ici ce afecteaB7 condi6ia medica 7 <#a*e u 1NA1=. B. Eti$%$8ie ,. Te$ria &3e6i>i6it:ii. +ceast7 teorie postu eaB7 e2isten6a unor stresuri sau tipuri de persona itate specifice pentru fiecare *oa 7 psihosomatic7 5i este e2emp ificat7 4n mod tipic de ucr7ri e a doi cercet7tori3 a. E%a1der& D'1-ar A a descris tr7s7turi de persona itate specifice pentru o tu *urare psihosomatic7 <de e2., persona itatea coronarian7=. Persona itatea de tip + munce5te mu t, este a)resiv7, irita*i 7 5i suscepti*i 7 de 4m*o n7virea de inim7. -. Era1@ A%eFa1der A a descris conf icte incon5tiente care produc an2ietate, sunt mediate de sistemu nervos autonom 5i au drept reBu tat o tu *urare specific7 <de e2., nevoi e de dependen67 reprimate contri*uie a u ceru peptic=. *. Ea6t$rii de &tre& 1e&3e6i>i6i. +ceast7 teorie afirm7 c7 orice stres pre un)it poate s7 cauBeBe modific7ri fiBio o)ice care reBu t7 4ntrAo tu *urare somatic7. Ciecare persoan7 are un or)an de 5oc, care este vu nera*i )enetic a stres3 unii pacien6i sunt reactori cardiaci, a 6ii sunt reactori )astrici, iar a 6ii sunt reactori te)umentari. Persoane e care sunt cronic an2ioase sau depresive sunt mai vu nera*i e a *o i somatice sau psihosomatice. #a*e u 1NA/ isteaB7 stresorii vie6ii care pot s7 precead7 o tu *urare psihosomatic7. 0. Ei@i$3at$%$8ie. $ans Se ye a descris sindromu )enera de adaptare <0+S=, care constituie suma tuturor reac6ii or sistemice nespecifice a e corpu ui care urmeaB7 dup7 un stres pre un)it. +2u hipota amoAhipofiBoAsuprarena este afectat de secre6ia e2cesiv7 de cortiBo , produc;nd eBiuni structura e 4n diferite or)ane. 0eor)e -n)e a postu at c7, 4n starea de stres, toate mecanisme e de neurore) are sufer7 modific7ri func6iona e care deprim7 mecanisme e homeostatice a e corpu ui, 7s;nd corpu vu nera*i a infec6ii 5i a a te tu *ur7ri. C:i%e 1e'r$>i@i$%$8i6e despre care se crede c7 mediaB7 reac6ii e de stres inc ud corte2u cere*ra , sistemu im*ic, hipota amusu , medu ara suprarena 7 5i sisteme e nervoase simpatic 5i parasimpatic. Neuromesa)erii inc ud hormoni cum ar fi cortiBo u 5i tiro2ina <#a*e u 1NA:=. C. Dia81$&ti6. Pentru 4ndep inirea criterii or de dia)nostic pentru factori psiho o)ici ce afecteaB7 o condi6ie medica 7 tre*uie s7 fie satisf7cute urm7toare e dou7 criterii3 <1= preBen6a unei condi6ii medica e 5i </= e2isten6a unor factori psiho o)ici care o inf uen6eaB7 advers <de e2., stimu u de mediu cu semnifica6ie psiho o)ic7 este e)at 4n timp de apari6ia sau e2acer*area condi6iei sau tu *ur7rii somatice specifice=. Condi6ia somatic7 tre*uie s7 manifesteBe pato o)ie or)anic7 demonstra*i 7 <de e2., artrita reumatoid7= sau s7 de6in7 un proces fiBiopato o)ic cunoscut <de e2., mi)rena=. Ln #a*e u 1NAI sunt istate o serie de tu *ur7ri somatice care 4ndep inesc aceste criterii. D. C$1diii 7edi6a%e, 62ir'r8i6a%e <i 1e'r$%$8i6e 6are &e 3re@i1t: 6' &i73t$7e 3&i2iatri6e. Numeroase tu *ur7ri medica e 5i neuro o)ice, sumariBate 4n #a*e u 1NAJ, se pot preBenta cu simptome psihiatrice, care tre*uie diferen6iate de tu *ur7ri e psihiatrice primare. E. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. Dup7 cum se vede 4n #a*e u 1NAG, o serie de simptome 5i tu *ur7ri psihiatrice pot s7 fie confundate cu tu *ur7ri psihosomatice, dar nu preBint7 eBiuni pato o)ice or)anice demonstra*i e sau un proces fiBiopato o)ic cunoscut. E. Trata7e1t ,. A-$rdarea 6$%a-$rati?:. Se co a*oreaB7 cu internistu sau chirur)u care trateaB7 *oa a somatic7, psihiatru ocup;nduA se de aspecte e psihiatrice. *. P&i2$tera3ia a. P&i2$tera3ia &'3$rti?:. +tunci c;nd pacien6ii au intrat 4ntrAo a ian67 terapeutic7, ei au posi*i itatea de aA5i venti a, asista6i de psihiatru, temeri e de *oa 7, 4n specia fanteBii e despre moarte. !u 6i *o navi au intense nevoi de dependen67, care sunt par6ia )ratificate 4n cursu tratamentu ui. -. P&i2$tera3ia di1a7i6: $rie1tat: &3re 6$1<tie1ti@are. -2p oreaB7 conf icte e incon5tiente referitoare a se2 5i a)resiune. Se e2amineaB7 an2ietatea asociat7 cu stresuri e vie6ii 5i se sta*i esc defense mature. Ln caBu pacien6i or cu tu *ur7ri psihosomatice, cei care *eneficiaB7 de psihoterapia suportiv7 sunt mai numero5i dec;t cei care *eneficiaB7 de psihoterapia orientat7 c7tre con5tientiBare. 6. Tera3ia de 8r'3. #erapia de )rup este uti 7 a pacien6ii care au condi6ii fiBice de ace a5i fe <de e2., *o navi de co it7, *o navi 4n hemodia iB7=. -i 45i 4mp7rt75esc e2perien6e e 5i 4nva67 unu de a a tu . d. Tera3ie >a7i%ia%:. Se e2p oreaB7 re a6ii e 5i procese e fami ia e, pun;nduAse accentu pe modu 4n care *oa a pacientu ui afecteaB7 a 6i mem*ri ai fami iei. e. Tera3ie 6$81iti?N6$73$rta7e1ta%: B,C C$81iti?:. Pacien6ii 4nva67 cum se transform7 stresu 5i conf ictu 4n *oa 7. 0;nduri e ne)ative despre *oa 7 sunt e2aminate 5i modificate.
B*C C$73$rta7e1ta%:. #ehnici e de re a2are 5i de *iofeed*ack inf uen6eaB7 poBitiv sistemu nervos autonom. Sunt uti e 4n astm, a er)ii, hipertensiune 5i cefa ee. 0. Ear7a6$tera3ia a. Lua6i 4ntotdeauna 4n serios simptome e nepsihiatrice 5i fo osi6i medica6ia corespunB7toare <de e2., a2ative pentru constipa6ia simp 7=. Consu ta6iAv7 cu medicu care a trimis *o navu . *. Co osi6i medicamente antipsihotice atunci c;nd e2ist7 psihoB7 asociat7. Zine6i seama de efecte e secundare 5i de impactu or asupra tu *ur7rii. c. !edicamente e antian2ioase diminu7 an2ietatea d7un7toare din cursu perioadei de stres acut. Durata uti iB7rii or tre*uie s7 fie imitat7, pentru a se evita dependen6a, dar nu eBita6i s7 e prescrie6i a timp. d. +ntidepresive e se pot fo osi 4n depresia datorat7 unei condi6ii medica e. &nhi*itorii se ectivi ai recapt7rii serotoninei <SS'&K&S'S= pot s7 a>ute atunci c;nd pacientu rumineaB7 sau este o*sesiv 4n e)7tur7 cu *oa a sa. II. P&i2iatria de 6$1&'%taieN%e8:t'r: Psihiatrii servesc drept consu tan6i pentru co e)ii din specia it76i e medica e <fie un a t psihiatru, fie, mai frecvent, un medic nepsihiatru= sau pentru a 6i profesioni5ti ai s7n7t76ii minta e <psiho o)i, ucr7tori socia i sau nurse psihiatrice=. Pe ;n)7 aceasta, psihiatrii de consu ta6ieA e)7tur7 consu t7 *o navi af a6i 4ntrAun cadru <mediu= chirur)ica sau medica 5i furniBeaB7 tratament de urm7rire dup7 cum este necesar. Psihiatria de consu ta6ieA e)7tur7 se asociaB7 cu toate servicii e dia)nostice, terapeutice, de cercetare 5i de 4nv767m;nt pe care e efectueaB7 psihiatrii 4ntrAun spita )enera 5i serve5te ca punte 4ntre psihiatrie 5i ce e a te specia it76i. Dat fiind faptu c7 peste JH[ din *o navii medica i spita iBa6i au pro* eme psihiatrice care necesit7 tratament, psihiatru de consu ta6ieA e)7tur7 este important 4n mediu spita icesc. #a*e u 1NAO isteaB7 ce e mai frecvente pro* eme de consu ta6ieA e)7tur7 care se 4nt; nesc 4n spita e e )enera e. III. Medii 7edi6a%e &3e6ia%e Pe ;n)7 sec6ii e medica e o*i5nuite din spita e, medii e specia e produc forme rare, particu are, de stres. A. U1it'% de tera3ie i1te1&i?:. Se ocup7 de pacien6i cu *o i care au poten6ia vita <de e2., unituri e de asisten67 coronarian7=. Printre reac6ii e defensive care se 4nt; nesc a ace5ti *o navi se num7r7 frica, an2ietatea, trecerea a act, 4ncetarea spita iB7rii 4mpotriva aviBu ui medica , osti itatea, dependen6a, depresia, do iu 5i de irumu . B. Se6ii%e de 2e7$dia%i@:. Pacien6ii care fac hemodia iB7 depind toat7 via6a de aparate 5i de furniBorii de asisten67 de s7n7tate. Pro* eme e or se refer7 a dependen6a pre un)it7, re)resia a st7ri infanti e, osti itatea 5i ne)ativismu 4n respectarea indica6ii or medicu ui. Demen6a dia itic7 este o tu *urare care se caracteriBeaB7 printrAo pierdere a func6ii or co)nitive, distonii 5i convu sii. -a se termin7 de o*icei prin deces. #inde s7 apar7 a *o navii care au f7cut dia iB7 pentru perioade 4nde un)ate de timp. C. Se6ii de 62ir'r8ie. .o navii care au suferit proceduri chirur)ica e ma>ore au o serie de reac6ii psiho o)ice, 4n func6ie de persona itatea or premor*id7 5i de natura interven6iei chirur)ica e. +ceste reac6ii sunt sumariBate 4n #a*e u 1NAN. I . D'rerea Durerea este un simptom comp e2, care const7 dintrAo senBa6ie ce st7 a *aBa unei *o i poten6ia e 5i dintrAo stare emo6iona 7 asociat7. Durerea acut7 este un r7spuns *io o)ic ref e2 a o eBare. Prin defini6ie, durerea cronic7 este o durere care dureaB7 ce pu6in G uni. Ln #a*e u 1NAF este preBentat7 c asificarea fiBio o)ic7 a durerii, iar #a*e u 1NA1H isteaB7 caracteristici e durerii. . A1a%8e@ia +na )eBia este pierderea sau a*sen6a durerii. +na )eBice e ce e mai eficiente sunt narcotice e <medicamente derivate din opiu sau su*stan6e asem7n7toare opiu ui=, care 4ndep7rteaB7 durerea, modific7 dispoBi6ia 5i comportamentu 5i au poten6ia u de a cauBa dependen67 5i to eran67. .pioide este termenu )eneric ce inc ude medicamente e care se ea)7 de receptorii opioiBi 5i care produc efect narcotic. Uti itatea or ma2im7 este 4n mana)ementu pe termen scurt a durerii severe, acute, )rave. Scopu ar tre*ui s7 fie ace a de a sc7dea nive u durerii astfe 4nc;t *o navu s7 poat7 s7 m7n;nce 5i s7 doarm7 cu pro* eme minime. ( recomandare ar fi aceea de a administra medicamentu a cererea *o navu ui. ( nou7 a*ordare, care se dovede5te eficient7, a contro u ui durerii este autoAadministrarea de c7tre *o navu spita iBat a unor cantit76i presta*i ite de narcotic, printrAo pomp7 intravenoas7. +na )eBice e opioide ma>ore sunt istate 4n #a*e u 1NA11. A. A1a%8e@i6e%e 1e1ar6$ti6e. #ipic7 pentru acest )rup este aspirina. Spre deose*ire de ana )eBice e narcotice, care ac6ioneaB7 asupra SNC, sa ici a6ii ac6ioneaB7 a nive periferic sau oca A sediu ori)inii durerii. De re)u 7, se prescrie a fiecare : ore. Ln caBu ma>orit76ii ana )eBice or, concentra6ii e p asmatice de v;rf apar 4n IJ de minute, iar efecte e ana )etice dureaB7 : p;n7 a I ore. + te medicamente antiinf amatorii nesteroidice <NS+&D= pot fi 5i e e fo osite pentru ana )eBie <i*uprofen /HHA IHH m) a fiecare I ore=. -chiva en6e medicamentoase3 GJH m) de aspirin7V :/ m) de codein7V GJ m) de propo2ifen <Darvon=V JH m) de pentaBocin ora <#a win=. B. P%a6e-$. Su*stan6e f7r7 activitate farmaco o)ic7 cunoscut7, care ac6ioneaB7 prin su)estie 5i nu prin efecte *io o)ice. SAa demonstrat, 4ns7, recent c7 na o2ona <Narcan=, un anta)onist a opioide or, poate s7 * ocheBe efecte e ana )eBice a e unui
p ace*o, fapt care su)ereaB7 c7 une e din efecte e p ace*o pot fi e2p icate prin e i*erarea de opioide endo)ene. #ratamentu cronic cu p ace*o nu tre*uie s7 fie instituit niciodat7 dac7 *o navii 5iAau dec arat c ar o*iec6ia fa67 de e . !ai mu t, tratamentu 4n5e 7tor cu p ace*o su*mineaB7 )rav 4ncrederea *o navu ui 4n medicii s7i. Ln sf;r5it, p ace*o nu tre*uie fo osit atunci c;nd este disponi*i 7 o terapie eficient7. I. Medi6i1a a%ter1ati?: B&a' 6$73%e7e1tar:C Uti iBare 4n cre5tere 4n preBent. Una din trei persoane fo osesc, a un moment dat, astfe de terapii pentru suferin6e frecvente cum ar fi depresia, an2ietatea, durerea cronic7, durerea om*ar7 >oas7, cefa eea 5i pro* eme e di)estive. Ln #a*e u 1NA1/ sunt istate une e preparate her*a e frecvent fo osite, care au propriet76i psihoactive. #+.-LUL 1NA1 CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU EACTORI PSIHOSOCIALI CARE AEECTEAZ CONDI=IA MEDICAL +. -ste preBent7 o condi6ie medica 7 )enera 7 <codificat7 pe +2a &&&=. .. Cactorii psiho o)ici afecteaB7 advers condi6ia medica 7 )enera 7 4ntrAunu din urm7toare e moduri3 <1= Cactorii au inf uen6at evo u6ia condi6iei medica e )enera e, fapt indicat de asocia6ia str;ns7 4n timp dintre factorii psiho o)ici 5i apari6ia sau e2acer*area condi6iei medica e )enera e, sau 4nt;rBierea recuper7rii. </= Cactorii interfereaB7 cu tratamentu condi6iei medica e )enera e. <:= Cactorii constituie riscuri de s7n7tate adi6iona e pentru persoana respectiv7. <I= '7spunsuri fiBio o)ice e)ate de stres precipit7 sau e2acer*eaB7 simptome e unei condi6ii medica e )enera e. Alege0i denumirea 4n func6ie de natura factori or psiho o)ici" dac7 este preBent mai mu t de un factor, indica6iA pe ce mai important. T'%-'rare 7i1ta%: 6e a>e6tea@: 6$1diia 7edi6a%: <de e2., o tu *urare de pe +2a & cum ar fi tu *urarea depresiv7 ma>or7 care 4nt;rBie recuperarea dup7 un infarct miocardic=. Si73t$7e 3&i2$%$8i6e 6e a>e6tea@: 6$1diia 7edi6a%: <de e2., simptome depresive ce 4nt;rBie recuperarea dup7 interven6ie chirur)ica 7, an2ietate ce e2acer*eaB7 astmu =. Tr:&:t'ri de 3er&$1a%itate &a' &ti% de copin" 6e a>e6tea@: 6$1diia 7edi6a%: <de e2., ne)area pato o)ic7 a nevoii de interven6ie chirur)ica 7 a un *o nav cu cancer" comportamentu osti , ?mereu su* presiunea timpu ui@, care contri*uie a *oa a cardioAvascu ar7=. C$73$rta7e1te de &:1:tate 7a%ada3tati?e 6e a>e6tea@: 6$1diia 7edi6a%: <de e2., ipsa de e2erci6ii fiBice, se2 ipsit de si)uran67, consum e2cesiv de a imente=. R:&3'1& >i@i$%$8i6 %e8at de &tre& 6e a>e6tea@: 6$1diia 7edi6a%: <de e2., e2acer*are e)at7 de stres a u ceru ui, hipertensiunii, aritmiei sau cefa eei prin tensiune=. Ea6t$ri 3&i2$%$8i6i, a%ii &a' 1e&3e6i>i6ai, 6e a>e6tea@: 6$1diia 7edi6a%: <de e2., factori interpersona i, cu tura i sau re i)io5i=. Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1NA/ RAN!URILE DIN ,44A AI PRIMILOR ,+ STRESORI PRIN SCHIMBARE DE IA= 1. Decesu so6u uiKso6iei. /. Divor6. :. Decesu unui mem*ru apropiat a fami iei. I. Separare marita 7. J. '7nire sau *oa 7 persona 7 sever7. G. Pierderea serviciu ui. O. Condamnare a deten6ie. N. Decesu unui prieten apropiat. F. Sarcina. 1H. 'ea>ustare 4n afaceri. +daptat dup7 'ichard $. 'ahe, !.D., 5i #homas $o mes. #+.-LUL 1NA: RSPUNSURI EUNC=IONALE LA STRES )spunsuri ale neurotransmi0torilor Cre5terea sinteBei cere*ra e de noradrena in7
Cre5terea turnoverAu ui serotoninei poate s7 reBu te, 4n ce e din urm7, 4n dep e6ia de serotonin7. Cre5terea transmisiei dopaminer)ice. )spunsuri endocrine $ormonu adrenocorticotrop <+C#$= crescut stimu eaB7 cortiBo u suprarena . Descre5terea testosteronu ui 4n stresu pre un)it. Descre5tere a hormonu ui tiroidian. )spunsuri imunitare +ctivarea imunitar7, care apare prin e i*erarea de factori imunitari hormona i <citokine= 4n stresu acut. Sc7derea num7ru ui 5i activit76ii ce u e or killer natura e 4n stresu cronic.
#+.-LUL 1NAI CONDI=II SOMATICE AEECTATE DE EACTORI PSIHOLO!ICI

T'%-'rarea +n)in7, aritmii, spasme coronariene O-&er?aiiIC$7e1tariiIA-$rdare te$reti6: Persoana de tip + este a)resiv7, irita*i 7, u5or frustra*i 7 5i predispus7 a *oa 7 arteria 7 coronarian7. +ritmii e sunt frecvente 4n st7ri e an2ioase. !oarte su*it7 prin aritmie ventricu ar7 a unii *o navi care trec printrAun 5oc psiho o)ic sau o catastrof7 masiv7. !odific7ri a e sti u ui de via673 4ncetarea fumatu ui, descre5terea aportu ui de a coo , sc7derea 4n )reutate, sc7derea co estero u ui, pentru imitarea factori or de risc. La *o navii care fac tahiaritmii ca parte a unei fo*ii socia e se prescrie proprano o <&ndera =, care prote>eaB7 4mpotriva aritmiei 5i 4mpotriva sc7derii f u2u ui san)uin coronarian. CriBe e sunt precipitate de stres, infec6ii respiratorii, a er)ii. Se e2amineaB7 dinamica fami ia 7, 4n specia atunci c;nd *o navu este copi . Se va c7uta dac7 e2ist7 hiperprotec6ie 5i se va 4ncerca 4ncura>area activit76i or independente potrivite. Proprano o u 5i cA * ocante e sunt contraindicate ca antian2ioase a pacien6ii care au astm. #eorii psiho o)ice3 dependen67 5i an2ietate de separare, intense" +heezing5u astmatic este un stri)7t <chemare= suprimat7 dup7 iu*ire 5i protec6ie. .oa a poate fi precedat7 de un stres ma>or a vie6ii, 4n specia moartea unei persoane iu*ite. Se a)raveaB7 prin stres cronic, m;nie sau depresie. -ste important ca pacientu s7 fie men6inut c;t mai activ posi*i , pentru prevenirea diformit76i or articu are. Depresia se trateaB7 cu medicamente antidepresive sau psihostimu ante, iar spasme e 5i tensiunea muscu ar7 se trateaB7 cu *enBodiaBepine. Cefa eea prin tensiune reBu t7 din contractura mu5chi or cervica i, care diminu7 f u2u san)uin. Se asociaB7 cu an2ietatea, stresu situa6iona . Sunt uti e terapia de re a2are, medica6ia antian2ioas7. Cefa eea din mi)ren7 este uni atera 7 5i poate fi dec an5at7 de stres, efort fiBic, a imente e cu con6inut ridicat de tiramin7. Se trateaB7 cu er)otamin7 <Cafer)ot=. Profi a2ia cu proprano o poate s7 induc7 depresie asociat7. Sumatriptanu <&mitre2= se poate fo osi 4n tratamentu criBe or de mi)ren7 nonAhemip e)ice 5i nonA *aBi are. Stresu acut produce cateco amine <adrena in7=, cresc;nd tensiunea arteria 7 sisto ic7. Stresu cronic se asociaB7 cu hipertensiunea esen6ia 7. Se va e2amina sti u de via67. Se prescriu e2erci6ii fiBice, terapie de re a2are, *iofeed*ack. .enBodiaBepine e sunt uti e 4n stresu acut dac7 tensiunea arteria 7 cre5te <or)an de 5oc=. #eorii psiho o)ice3 furie inhi*at7, vinov76ie 4n e)7tur7 cu impu suri e osti e, nevoia de a c;5ti)a apro*are de a autoritate. Lnso6e5te tu *urarea prin panic7, tu *urarea prin an2ietate )enera iBat7 cu hiperventi a6ie asociat7, tahicardie, vasoconstric6ie. $iperventi a6ia poate fi prime>dioas7 a *o navii cu insuficien67 coronarian7. +)en6ii antian2io5i uBua i" unii *o navi r7spund a inhi*itori ai monoaminoo2idaBei, antidepresive tricic ice sau a)en6i serotoniner)ici. .oa a se asociaB7 cu dispoBi6ie depresiv7" stresu e2acer*eaB7 simptome e. De*ut dup7 stres ma>or a vie6ii. .o navii r7spund a o re a6ie sta*i 7 medicApacient 5i a psihoterapie suportiv7, pe ;n)7 medica6ia *o ii somatice. #eorii psiho o)ice3 persona itate pasiv7, intimidare 4n copi 7rie, tr7s7turi o*sesive, frica de pedeaps7, osti itate mascat7. #iroto2icoB7 dup7 stres sever *rusc. 0 icoBurie 4n frica 5i an2ietatea cronic7. Depresia modific7 meta*o ismu hormoni or, 4n specia a hormonu ui adrenocorticotrop <+C#$=. -cBem7 a pacien6ii cu stresori psihosocia i mu tip i A 4n specia moartea unei persoane iu*ite, conf icte e)ate de se2ua itate, m;nie reprimat7. Unii *o navi r7spund a hipnoB7 ca tratament simptomatic. $iperfa)ia reduce an2ietatea. Sindromu m;ncatu ui nocturn se asociaB7 cu insomnia.
+stm
.o i a e 6esutu ui con>unctiv3 upus eritematos sistemic, artrit7 reumatoid7 Cefa ee
$ipertensiune arteria 7
Sindrom de hiperventi a6ie
.o i inf amatorii a e co onu ui3 *oa a Crohn, sindromu de co on irita*i , co ita u ceroas7 #u *ur7ri meta*o ice 5i endocrine Neurodermatit7
(*eBitate
(steoartrit7
U cer peptic
!a adie 'aynaud
Sincop7, hipotensiune
Urticarie, an)ioedem
&ncapacitate de a percepe pofta de m;ncare, foamea 5i sa6ietatea. #eorii psiho o)ice3 conf icte e)ate de ora itate 5i dependen67 pato o)ic7. Uti e3 tehnici comportamenta e, )rupuri de suport, consi iere nutri6iona 7 5i psihoterapie suportiv7. Se trateaB7 depresia su*iacent7. !ana)ementu sti u ui de via67 inc ude reducerea )reut76ii, e2erci6ii iBometrice pentru 4nt7rirea muscu aturii articu a6ii or, men6inerea unei activit76i fiBice, contro u durerii. +n2ietatea sau depresia asociat7 se trateaB7 prin psihoterapie suportiv7. #ipu idiopatic nu este e)at de un stimu *acterian sau stimu fiBic specific. Cre5terea acidit76ii )astrice 5i a pepsinei, fa67 de reBisten6a mucoasei3 am*e e sunt sensi*i e a an2ietate, stres, cafea, a coo . !odific7ri a e sti u ui de via67. #erapie de re a2are. #eorii psiho o)ice3 nevoi de dependen67 intense, frustrate <nesatisf7cute=" nu poate e2prima m;nia" autoAsuficien67 superficia 7. 1asoconstric6ie periferic7 asociat7 cu fumatu , stresu . !odific7ri a e sti u ui de via673 4ncetarea fumatu ui, e2erci6iu fiBic moderat. .iofeed*ackAu poate s7 creasc7 temperatura m;ini or prin vasodi ata6ie crescut7. Ln an2ietatea sau frica acut7, hipotensiunea 5i e5inu sunt produse de un ref e2 vasoAva)a . !ai frecvente a *o navii cu sistem nervos autonom hiperreactiv. +)ravate de anemie, medica6ia antidepresiv7 <produce hipotensiune ca efect secundar=. #ipu idiopatic nu este e)at de a er)eni sau stimu i fiBici specifici. Se pot asocia cu stresu , an2ietatea cronic7, depresia. Pruritu se accentueaB7 4n an2ietate" escoria6ii e autoA produse se asociaB7 cu osti itatea reprimat7. Une e fenotiaBine au efect antipruri)inos. #eorii psiho o)ice3 conf ict 4ntre dependen67Aindependen67, sentimente incon5tiente de vinov76ie, m;nc7rimea ca dep asare se2ua 7.
#+.-LUL 1NAJ PROBLEME MEDICALE CARE SE PREZINT CU SIMPTOME PSIHIATRICE Si73t$7e 7edi6a%e B$a%a Pre?a%e1: 3e &eFe re6?e1te S&D+ .7r*a6i`femei" a*uBatorii de Limfadenopatie, o*osea 7, dro)uri &1, homose2ua i, infec6ii oportuniste, sarcom partenerii de se2 feminin ai %aposi *7r*a6i or *ise2ua i $ipertiroidie Cemei :31" 4ntre /H 5i JH de #remor, transpira6ii, pierdere <tiroto2icoB7= ani 4n )reutate, sc7derea for6ei, into eran67 a c7 durii $ipotiroidie Cacies edematos, pie e uscat7, <mi2edem= Cemei J31" 4ntre IH 5i GH de into eran67 a fri)u ui ani $iperparatiroidie Cemei :31" 4ntre IH 5i GH de ani $ipoparatiroidie $iperref e2ie, spasme, tetanie S 7*iciune, anore2ie, fracturi, ca cu i, u cere peptice
Si73t$7e $r7a1e e6tate Demen67 cu deteriorare ) o*a 7
Pr$-%e7e dia81$&ti6e Ln preBen6a semne or c inice, seropoBitivitatea pentru $&1 pune dia)nosticu Perioad7 un)7 de insta are" de*utu rapid seam7n7 cu atacuri e an2ioase Poate s7 imite schiBofrenia" nu e2ist7 confuBie
+n2ietate, depresie
(caBiona , comportament hiperactiv sau )randios ?Ne*unia mi2edematoas7@" comportament de irant, paranoid, *e i)erant
Letar)ie, an2ietate cu irita*i itate, tu *urare de );ndire, de iruri somatice, ha ucina6ii
Cemei, 4ntre IH 5i GH de ani $iperfunc6ie suprarena 7 <.oa a Cushin)= +du 6i, am*e e se2e &nsuficien67 suprarena 7 cortica 7 <.oa a +ddison= +du 6i, am*e e se2e Porfirie, tip intermitent acut CriBe a*domina e, paresteBii, s 7*iciune Cemei, /H p;n7 a IH de ani De)enerescen67 hepatoA enticu ar7 <*oa a ,i son= Sc7dere 4n )reutate, hipotensiune, pi)mentare a pie ii Cre5tere 4n )reutate, modific7ri a e adipoBit76ii, fati)a*i itate
+m*e e st7ri pot s7 cauBeBe an2ietate, hiperactivitate 5i irita*i itate, sau depresie, apatie 5i retra)ere 1ariate3 depresie, an2ietate, tu *urare de );ndire cu de iruri somatice Depresie A ne)ativism, apatie" tu *urare de );ndire A suspicioBitate
+m*e e st7ri pot s7 evo ueBe c7tre o psihoB7 to2ic73 confuBie, deBorientare, 4ntunecarea sensoriumAu ui 'areori produce comportament a*erant
+nore2ia 5i o*osea a din adenoame e cu cre5tere ent7 se aseam7n7 cu o depresie de invo u6ie Nici una" condi6ie rar7, cu e2cep6ia caBuri or secundare interven6iei chirur)ica e De iruri somatice *iBare, cauBate de modific7ri e somatice" se aseam7n7 cu ce e din schiBofrenie #imp de insta are 4nde un)at" sc7derea 4n )reutate, apatia, hipoactivitatea pot s7 se asemene cu o depresie de invo u6ie Pacien6ii au adesea sti uri de via67 cu adev7rat nevrotice" criBe e se aseam7n7 cu reac6ii e de conversiune sau cu atacuri e an2ioase Spre sf;r5itu ado escen6ei poate s7 se asemene cu o
PsihoB7 to2ic7 cu confuBie 5i a)ita6ie
+n2ietate A de*ut acut, sever7" osci a6ii a e dispoBi6iei
-2treme de e2cita6ie sau retra)ere" iB*ucniri emo6iona e sau m;nioase
Simptome hepatice 5i
(sci a6ii a e dispoBi6iei A *ru5te, schim*7toare" m;nie,
Ln ce e din urm7, eBiuni cere*ra e cu pierderi de
e2trapiramida e .7r*a6i /31" ado escen67 +nemie pernicioas7 Sc7dere 4n )reutate, s 7*iciune, ) osit7, neurite a e e2tremit76i or
e2p oBivitate
memorie 5i de &X" conf icte fiBice Ln ce e din urm7, eBiuni cere*ra e cu confuBie 5i deficit mneBic
Depresie A vinov76ie, deva oriBare
Cemei, 4ntre IH 5i GH de ani
$ipo) icemie <adenom cu ce u e insu are= +du 6i, am*e e se2e #umori intracraniene
#remor, transpira6ii, foame, o*osea 7, ame6e i
+n2ietate A fric7 5i anticiparea unei catastrofe nepreciBate, depresie cu o*osea 7
+)ita6ie, confuBie" 4n ce e din urm7, eBiuni cere*ra e
Carcinom pancreatic
+du 6i, am*e e se2e
Nici un simptom precoce" mai t;rBiu A cefa ee, v7rs7turi, edem papi ar. Sc7dere 4n )reutate, dureri a*domina e, s 7*iciune, icter
Diverse" depresie, an2ietate, modific7ri a e persona it76ii Depresie, teama de catastrof7 iminent7, dar f7r7 vinov76ie sever7 +n2ietate, panic7, fric7, aprehensiune, tremurat
Deficit de memorie, >udecat7, se critic7 pe sine, 4ntunecare a con5tien6ei Pierderea ener)iei 5i motiva6iei
furtun7 ado escentin7, cu incori)i*i itatea sau cuschiBofrenia Perioad7 ini6ia 7 un)7, uneori mu te uni" u5or de confundat cu o depresie de invo u6ie" ta* ou san)uin ini6ia norma poate crea si)uran6a fa s7 a a*sen6ei tu *ur7rii Poate s7 mimeBe atacu an2ios sau *e6ia acut7" comportamentu *iBar poate s7 distra)7 aten6ia de a simptome e somatice Loca iBarea tumorii poate s7 nu determine semne precoce Perioad7 de insta are un)7" v;rsta 5i simptome e sunt e2act ace ea a e depresiei de invo u6ie Simptome e c asice a e atacu ui an2ios" tensiunea arteria 7 intermitent norma 7 poate s7 descura>eBe continuarea investi)a6ii or Perioad7 de insta are un)7" simptome e neuro o)ice ini6ia e pot s7 imite isteria sau tu *ur7ri e conversive Perioad7 de insta are un)7, poate mai mu 6i ani" ta* ou psihiatric este varia*i 4n timp" tu *urarea de );ndire se aseam7n7 cu schiBofrenia, psihoBa steroidic7.
Ceocromocitom
.7r*a6i :31" 4ntre JH 5i OH de ani Cefa ee, transpira6ii A 4n cursu criBe or hipertensive +du 6i, am*e e se2e
&ncapacitate de a func6iona 4n cursu criBei hipertensive
Sc eroB7 mu tip 7 Deficite motorii 5i senBoria e, tu *ur7ri de vor*ire, nista)mus
Cemei, 4ntre /H 5i IH de ani Lupus eritematos sistemic
1ariate3 modific7ri de persona itate, osci a6ii a e dispoBi6iei, depresie" euforia s7rac7 este rar7 1ariate3 tu *urare de );ndire, depresie, confuBie
Comportament inadecvat, reBu t;nd din modific7ri e de persona itate PsihoB7 to2ic7 f7r7 e)7tur7 cu tratamentu cu steroiBi
Cemei N31, 4ntre /H 5i IH de ani +daptat dup7 !aurice M !artin, !D.
Simptome mu tip e a e sisteme or cardioAvascu ar, )enitoAurinar, )astroA intestina , a te e
#+.-LUL 1NAG CONDI=II CARE MIMEAZ TULBURRI PSIHOSOMATICE

Dia81$&ti6'% #u *urare conversiv7 De>i1iie <i eFe73%' -2ist7 o a terare a unei func6ii somatice care su)ereaB7 o tu *urare somatic7, dar care este e2presia unui conf ict psiho o)ic <de e2., afonia psiho)en7=. Simptome e au distri*u6ie neuro o)ic7Aanatomic7 fa s7, sunt de natur7 sim*o ic7 5i permit mu t *eneficiu secundar. Preocupare cu un defect fiBic ima)inat a aspectu ui, a o persoan7 cu aspect norma <de e2., preocupare cu p7ru facia =. Preocupare e2cesiv7 cu o *oa 7 somatic7 ima)inat7, f7r7 ca e2amin7ri e o*iective s7 eviden6ieBe pato o)ie <de e2., an)in7 pectora 7 4n condi6ii e func6ion7rii cardiace norma e=. +cuBe somatice 5i fiBice recurente f7r7 tu *urare fiBic7 demonstra*i 7, 4n pofida e2amin7ri or somatice repetate 5i a a*sen6ei su*stratu ui or)anic. Preocupare cu durerea f7r7 o *oa 7 somatic7 ce ar putea e2p ica intensitatea acuBe or. Durerea nu respect7 distri*u6ia neuroanatomic7. Poate s7 e2iste o core a6ie str;ns7 4ntre stres 5i conf ict, pe de o parte, 5i apari6ia sau e2acer*area durerii, pe de a t7 parte. +companiament somatic a depresiei <de e2., s 7*iciune, astenie=.
#u *urare de dismorfie corpora 7
$ipocondriaB7
#u *urare de somatiBare
#u *urare a )ic7
+cuBe fiBice asociate cu tu *ur7ri psiho o)ice c asice +cuBe fiBice cu tu *urare prin a*uB de su*stan6e
.ron5it7 5i tuse asociate cu dependen6a de nicotin7 5i tutun.
#+.-LUL 1NAO PROBLEME DE CONSULTA=IENLE!TUR EREC ENTE

M$ti?'% 6$1&'%taiei #entativ7 sau amenin6are cu sinuciderea Depresie La fiecare *o nav depresiv tre*uie eva uat riscu de sinucidere <veBi mai sus=" preBen6a unor deficite co)nitive 4n depresie poate s7 ridice pro* eme de dia)nostic diferen6ia cu demen6a" se caut7 istoricu de a*uB de su*stan6e sau uB de medicamente depresio)ene <de e2., reBerpin7, proprano o =" antidepresive e se fo osesc cu pruden67 a pacien6ii cardiaci, din cauBa efecte or secundare asupra conducerii intracardiace, hipotensiunii ortostatice. +)ita6ie Le)at7 adesea de o tu *urare co)nitiv7, de sevra>u a dro)uri <de e2., opioide, a coo , sedativeA hipnotice=" ha operido u este medicamentu ce mai uti 4n a)ita6ia e2cesiv7" conten6ia fiBic7 se va fo osi cu mare pruden67" se vor c7uta ha ucina6ii e imperative sau idea6ia paranoid7 a care pacientu r7spunde de manier7 a)itat7" se e2c ud reac6ii e to2ice a medicamente. $a ucina6ii CauBa intraspita iceasc7 cea mai frecvent7 este de irium tremens" de*ut a : p;n7 a I Bi e de a spita iBare. Ln unit76i e de terapie intensiv7 se va verifica a*sen6a iBo 7rii senBoria e" se e2c ud tu *urarea psihotic7 scurt7, schiBofrenia, o tu *urare co)nitiv7. Se trateaB7 cu medica6ie antipsihotic7. #u *urare de somn CauBa frecvent7 este durerea" treBiri e matina e se asociaB7 cu depresia" dificu tatea de a adormi se asociaB7 cu an2ietatea. Se prescriu a)en6i antian2io5i sau antidepresivi, 4n func6ie de cauB7. +ceste medicamente nu au efect ana )eBic, astfe c7 vor tre*ui prescrise 5i ana )eBice e C$7e1tarii Cactorii de risc sunt3 *7r*a6i peste IJ de ani, ipsa suportu ui socia , dependen6a de a coo , tentativ7 anterioar7, *oa 7 medica 7 incapacitant7 cu dureri, idea6ia suicidar7. Dac7 e2ist7 risc, se transfer7 *o navu 4ntrAo unitate psihiatric7 sau se instituie nursin) permanent a dro)uri. +*sen6a *aBei or)anice a simptome or Se vor e2c ude tu *urarea conversiv7, tu *urarea de somatiBare, tu *urarea factice 5i simu area" anesteBia 4n m7nu5e sau ciorap cu simptome a e sistemu ui nervos autonom se 4nt; ne5te 4n tu *urarea de conversiune" acuBe e somatice numeroase se 4nt; nesc 4n tu *urarea de somatiBare" dorin6a de a fi spita iBat<7= se 4nt; ne5te 4n tu *urarea factice" *eneficiu secundar evident 4n simu are <de e2., desp7)u*iri prin >usti6ie=. De irium versus demen67" se trec 4n revist7 statutu meta*o ic, e2amenu neuro o)ic, istoricu medicamentosKdro)uri. Pentru a)ita6ia ma>or7 se prescriu doBe mici de antipsihotice" *enBodiaBepine e pot s7 4nr7ut76easc7 starea *o navu ui 5i pot s7 cauBeBe sindromu asfin6itu ui <ata2ie, confuBie=" mediu tre*uie modificat pentru ca pacientu s7 nu resimt7 deprivare senBoria 7. Noncomp ian67 sau refuBu de a consim6i a proceduri Se e2p oreaB7 re a6ia *o navu ui cu medicu curant" cauBa cea mai frecvent7 a noncomp ian6ei este transferu ne)ativ" teama de medica6ie sau proceduri necesit7 e2p ica6ii 5i reasi)urare. 'efuBu de a consim6i este o pro* em7 de >udecat7" dac7 >udecata este a terat7, *o navu poate fi dec arat incompetent, dar numai de c7tre o instan67 >udiciar7" a *o navii spita iBa6i, principa a cauB7 de a terare a >udec76ii este tu *urarea co)nitiv7.
DeBorientare
#+.-LUL 1NAN PROBLEME DE TRANSPLANT KI CHIRUR!ICALE

Or8a1'% 'inichi Ea6t$r'% -i$%$8i6 'at7 de succes JHAFH[. Nu se poate practica a pacien6i peste JJ de ani. Uti iBare crescut7 a rinichi or pre eva6i de a deceda6i, 5i nu de a donatori 4n via67. Co osit7 4n anemii e ap astice 5i 4n *o i e sistemu ui imunitar. Ea6t$r'% 3&i2$%$8i6 Donatorii 4n via67 tre*uie s7 fie sta*i i din punct de vedere emo6iona " p7rin6ii sunt donatorii cei mai *uni, fra6ii <surori e= pot s7 fie am*iva en6i" donatorii sunt e2pu5i depresiei. Pacien6ii care intr7 4n panic7 4naintea interven6iei pot avea pro)nostic nefavora*i " ima)inea corpora 7 a terat7 cu frica de re>ec6ie a or)anu ui este frecvent7. #erapia de )rup a *o navi or este uti 7. De re)u 7, *o navii sunt 4n stare )rav7 5i se confrunt7 cu moartea <ca idee 5i ca fapt iminent=" comp ian6a este important7. Se practic7 frecvent a copii, care preBint7 pro* eme de dependen67 pre un)it7" donatorii sunt adesea fra6iKsurori, care pot s7 fie am*iva en6i sau m;nio5i 4n e)7tur7 cu procedura. Donatoru este decedat din punct de vedere e)a " rude e decedatu ui pot s7 refuBe permisiunea sau s7 fie am*iva ente. Dac7 transp antu este respins, nu mai e2ist7 a t7 so u6ie, 4n timp ce 4n re>ec6ia rena 7 se poate ape a a hemodia iB7. Unii *o navi so icit7 transp ant sper;nd c7 vor muri. De iriumu postAcardiotomie apare a /J[ din *o navi. 'econstruc6ia s;nu ui 4n momentu interven6iei chirur)ica e duce a adaptare postoperatorie mai *un7" paciente e veterane consi iaB7 *o nave e noi" *o nave e cu e2ciBia tumorii sunt mai deschise 4n e)7tur7 cu opera6ia 5i activitatea se2ua 7 dec;t paciente e cu mastectomie" suportu de )rup este uti . La un procent mic de femei, poate s7 apar7 teama de pierderea atractivit76ii se2ua e, cu disfunc6ie se2ua 7" pierderea capacit76ii de procreere este tu *ur7toare. Ln tumori e de o* fronta , sindromu de dependen67 de mediu se caracteriBeaB7 prin incapacitatea de a manifesta ini6iativ7" tu *ur7ri de memorie 4n interven6ii e
!7duv7 osoas7
Cord
Ln stadiu fina a pato o)iei artere or coronariene sau a unei cardiomiopatii.
S;n
!astectomia radica 7 versus e2ciBia tumorii < lumpectom3=1.
Uter
Creier
$isterectomia se practic7 a 1H[ din femei e 4n v;rst7 de peste /H de ani. Loca iBarea anatomic7 a eBiunii determin7 modificarea comportamenta 7.
-ste o a e)ere for6at7 4ntre dou7 re e" mastectomia radica 7 este mu t mai )reu de acceptat pentru o femeie, dar riscu de recuren67 neop aBic7 este mai mic.
Prostat7
Co on 5i rect
&nterven6ii e pentru cancer au efecte psiho*io o)ice mai ne)ative 5i sunt mai difici e din punct de vedere tehnic dec;t ce e pentru hipertrofie *eni)n7. 'eBu tanta comun7 este co ostomia sau i eostomia 1, 4n specia pentru cancer.
periventricu are" ha ucina6ii dup7 interven6ii e 4n aria parietoAoccipita 7. Disfunc6ia se2ua 7 u terioar7 este frecvent7, cu e2cep6ia prostatectomiei transuretra e. Prostatectomia perinea 7 produce a*sen6a emisiunii de ichid prostatic, a e>acu 7rii 5i erec6iei" pot s7 fie uti e imp anturi e peniene. ( treime dintre *o navii cu co ostomie se simt mai r7u ca 4nainte de interven6ie 4n e)7tur7 cu ei 4n5i5i" ru5inea 5i con5tientiBarea de sine <self-consciousness = e)ate de stom7 pot s7 fie 4ndep7rtate prin participarea a )rupuri de autoAa>utor care se ocup7 de aceste chestiuni. Cenomenu mem*ru ui <e2tremit76ii= fantom7 apare 4n FN[ din caBuri 5i poate s7 dureBe timp de ani" uneori senBa6ia poate s7 fie dureroas7, tre*uind s7 fie e2c use neurinoame e de *ont" cauBa 5i tratamentu sunt necunoscute" poate s7 4nceteBe spontan.
!em*re +mput7ri e pentru eBiuni masive, dia*et sau cancer
#+.-LUL 1NAF CLASIEICAREA EIZIOLO!IC A DURERII

Ti3'% Nociceptiv7 S'-ti3'% Somatic 1iscera EFe73%' !etastaB7 osoas7 (*struc6ie intestina 7 C$7e1tarii Se datoreaB7 activ7rii fi*re or sensi*i e a durere" de re)u 7 ascu6it7 <>un)hi= sau ca o presiune. Datorat7 4ntreruperii c7i or aferente. CiBiopato o)ie deficitar 4n6e eas7, ce e mai mu te sindroame imp ic;nd, pro*a*i , at;t modific7ri periferice c;t 5i centra e a e sistemu ui nervos centra . De re)u 7 disesteBic7, adeseori arB7toare 5i ancinant7. Nu inc ude tu *ur7ri e factice <simu area, sdr. !Ynchausen=.
Neuropatic 7
Periferic7 Centra 7 Somatic7 1iscera 7 Dependent7 de simpatic &ndependent7 de simpatic
CauBa )ia Durerea ta amic7 CauBa )ia Durerea viscera 7 <parap e)ici= Durerea postherpetic7 Durerea fantom7
#u *urarea de somatiBare Durerea psiho)en7 $ipocondriaBa Dia)nostice a )ice specifice, cu contri*u6ie or)anic7 +daptat din .erkow ', ed3 Merck Manual Psiho)en7
Durerea om*ar7 >oas7 Durere facia 7 atipic7 Cefa eea cronic7
ed 1J. 'ahway, NM3 !erck, Sharp 8 Dohme 'esearch La*oratories. 1FNO31:I1, cu permisiune.
#+.-LUL 1NA1H CARACTERISTICILE DURERII SOMATICE KI NEUROPATICE

D'rere &$7ati6: D'rere 1e'r$3ati6: Stimu nociceptiv de re)u 7 evident Lipse5te un &timu nociceptiv evident De re)u 7 *ine oca iBat7" dur. viscera 7 poate fi o iradiere +deseori prost oca iBat7 +sem7n7toare cu a te dureri somatice din e2perien6a *o navu ui Neo*i5nuit7, a tfe dec;t durerea somatic7 Ln 7turat7 de ana )eBice e antiinf amatorii sau narcotice Doar par6ia diminuat7 de ana )eBice e narcotice +daptat din .raunwa d -, &sse *acher %, Petersdorf '0, ,i son MD, !artin M., Cauci +S3 4arrisonPs $rinciples of 'nternal Medicine-'' 11th ed., Companion 4andbook , !c0rawA$i , New York, 1FNN, p1. ostomy
#+.-LUL 1NA11 ANAL!EZICELE OPIOIDE EOLOSITE HN MANA!EMENTUL DURERII NEOPLAZICE D$@a B78 IM &a' Se7i?iaa D$@a $ra%: i1iia%: a C$1dii$1:ri Medi6a7e1t'% $ra%C 3%a&7ati6: B$reC B78C >ar7a6e'ti6e
1
Denumirea de ?anus contra naturii@ este intens peiorativ7" de fapt, oche arii sau opera6ii e estetice sunt a fe de ?contra naturii@.
+)oni5ti ai opioide or !orfin7
1H &! GH ora
:AI
:HAGH
(ra <t*., so u6ie, t*. cu e i*erare pre un)it7=" supoBitoare" forme in>. SC, &!, &1, epidura , intrateca #*." in>. SC, &!, &1
$idromorfon
1,J &! O,J ora 1H &! /H ora / &! I ora 1 &!
/A:
/AIN
!etadon7
1/A/I
JA1H
(ra <t*., so u6ie=" in>. SC, &!, &1 #*." in>. SC, &!, &1
Levorfano
1/A1G
/AI
(2imorfon
/A:
SupoBitoare" in>. SC, &!, &1 A
$eroin7
J &! GH ora OJ &! :HH ora :H &! /HH ora 1JA:H ora
:AI
!eperidin7
:AI normeperidin7 1/A1G :AI
OJ
#*." in>. SC, &!, &1
Codein7
GH
#*., so u6ie, preparate compuse #*., so u6ie, preparate compuse.
(2icodon
1;rfu ana )eBic apare a H,JA1 ore iar durata ana )eBiei este de I p;n7 a G ore. Dup7 administrarea ora 7, v;rfu efectu ui ana )eBic este 4nt;rBiat iar durata efectu ui este pre un)it7. a DoBe e ini6ia e &! recomandate" doBa optim7 pentru fiecare pacient se determin7 prin tatonare iar doBa ma2im7 este imitat7 de efecte e adverse. +daptat dup7 Co ey %. !ana)ement of cancer pain. Ln3 De1ita 1#, $e man S, 'osen*er) S+, eds. Cancer1 $rinciples and $ractice of .ncolog3 Ith ed. Phi adep phia3 Lippincott, 1FF:3//, cu permisiune.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi3 Psycho o)ica Cactors +ffectin) !edica Condition, Ch /J, p 1OGJ, 4n C#PA1&&.
#+.-LUL 1NA1/ PRODUSE EITOMEDICINALE CU EEECTE PSIHOACTI E N'7e I18redie1te Uti%i@are

-chinacea L. Echinacea purpurea C avonoide*, po iBaharide, deriva6i de acid cafeic, a kamide -fedrin7, pseudoefedrin7 Stimu eaB7 sistemu imun" 4n etar)ie, ma eB7, infec6ii respiratorii 5i a e c7i or urinare inferioare. Stimu ant3 pentru etar)ie, ma eB7, *o i a e c7i or respiratorii.
E>e6te ad?er&e
'eac6ii a er)ice, fe*r7, )rea67, v7rs7turi.
I1tera6i'1i
Nedeterminate.
D$@aMa
1A: )KBi
C$7e1tarii
Uti iBarea a pacien6ii cu $&1 5i S&D+ este controversat7. + se administra pen perioade scurte deoarece pot surveni tahifi a2ie 5i dependen67. Studii e indic7 co)ni6ie 4m*un7t76it7 a pacien6ii cu + Bheimer dup7 I p;n7 a J s7pt7m;ni de uti iBare, posi*i din cauBa cre5terii f u2u ui san)uin. -2ist7 c;teva variet76i3 coreean <ce mai apreciat=, chineBesc, >aponeB, american <$ana5 @uin@uefolius =. +r putea fi 0+.+er)ic. Contraindicat a *o navii cu depresie endo)en7" poate s7 creasc7 perico u de sinucidere. Ln studiu a &nstitute e Na6iona e de S7n7tate <SU+=. +r putea ac6iona ca un &!+( sau SS'&. Pentru dispoBi6ii e depresive u5oare durata tria u ui tre*uie s7 fie de I p;n7 a G s7pt7m;ni"
-fedra, maAhuan) L. Ephedra sinica
0in)ko L. Aingko biloba
C avonoide*, )in)ko id +, .
0insen) L. $ana5 ginseng
#riterpene, )insenoBide
#ratamentu simptomatic a de iriumu ui, demen6ei" ame ioreaB7 concentrarea 5i deficite e de memorie" posi*i antidot a disfunc6iei se2ua e induse de SS'&. Stimu ant3 pentru o*osea 7, ridicarea dispoBi6iei, sistemu imun.
Supra4nc7rcare simpatomimetic73 aritmii, cre5terea #+, cefa ee, irita*i itate, )rea67, v7rs7turi. 'eac6ii a er)ice cutanate, tu *ur7ri )astroA intestina e, spasme muscu are, cefa ee.
Siner)ic cu simpatomime]tice e, cu a)en6ii seroto]niner)ici" a se evita asocierea cu &!+(. + se fo osi cu pruden67 4n asociere cu anticoa)u ante e, pentru c7 inhi*7 factoru activator a trom*ocite or" posi*i risc crescut de s;n)erare. + nu se asocia cu sedati] ve, hipnotice, &!+(, antidia*etice ora e sau steroiBi. Siner)ic cu an2io itice e, a coo u " a se evita asocierea cu evodopa 5i a)en6ii dopaminer)ici.
1A/ )KBi
1/HA/IH m)KBi
&nsomnie, hipertonie 5i edeme <sindromul abuzului de ginseng =.
1A/ )KBi
%ava kava L. $iperis meth3sticum rhizoma
%ava actone, kava piron7 SedativAhipnotic, antispastic.
Letar)ie, co)ni6ie a terat7, dermatic7 4n caBu ui uBu ui nedec arat pe termen un). Cefa ee, fotosensi*i itate <poate fi sever7=, constipa6ie.
GHHANHH m)KBi
St. MohnRs wort L. 43pericum perforatum
$ipericin, f avonoide *, 2antene
1HHAFJH m)KBi 'aport de reac6ie maniaca 7 4n asociere cu sertra ina <\o oft=. + nu se asocia cu SS'& sau &!+(" posi*i sindrom serotoninic. + nu se asocia cu a coo u , opioide e.
+ntidepresiv, sedativ, an2io itic.
1a erian7 L. &aleriana officinalis
1a epotria6i, acid va erenic, acid cafeic
Sedativ, miore a2ant, hipnotic.
+fectare co)nitiv7 5i motorie, tu *ur7ri )astroA intestina e, hepatoto2icitate" 4n uti iBarea pe termen un)3 a er)ie de contact" cefa ee, ne ini5te, insomnie, midriaB7, disfunc6ie cardiac7.
1A/ )KBi + se evita asocierea cu a coo u sau cu deprimante e SNC.
dac7 nu e2ist7 o ame iorare, se va 4ncerca a t7 terapie. Poate fi insta*i 7 din punct de vedere chimic.
Pentru ma>oritatea preparate or fitomedicina e nu sunt disponi*i e date fia*i e, necontradictorii sau va ide asupra doBa>e or sau efecte or adverse. C avonoide e constituie o component7 a mu tor ier*uri. - e sunt produse ve)eta e secundare care ac6ioneaB7 ca antio2idan6i <a)en6i ce previn deteriorarea prin o2idare a unor materia e cum ar fi +DNAu =. &!+(V inhi*itori de monoaminoo2idaB7" SS'&V inhi*itori se ectivi ai recapt7rii serotoninei" 0+.+V acid )amaAamino*utiric" #+V tensiune arteria 7.
a *
1F. #u *ur7ri de persona itate

I. I1tr$d'6ere 8e1era%: A. De>i1iie. $ersonalitatea poate fi descris7 drept confi)ura6ia paternuri or r7spunsuri or comportamenta e viBi*i e 4n via6a de Bi cu Bi, caracteristic7 unei persoane, o tota itate care este de o*icei sta*i 7 5i predicti*i 7. +tunci c;nd aceast7 tota itate pare s7 difere 4ntrAun mod care dep75e5te domeniu de varia*i itate constatat a cei mai mu 6i oameni, iar tr7s7turi e de persona itate sunt ri)ide 5i ma adaptative 5i produc afectare func6iona 7 5i suferin67 su*iectiv7, se poate dia)nostica o tu *urare de persona itate. B. Cara6teri&ti6i <i dia81$&ti6 ,. #r7s7turi e sunt pervaBive <e2tensive= 5i persistente. Dia)nosticu necesit7 un istoric de dificu t76i 4nde un)ate 4n diferite domenii a e vie6ii <afectiv 5i de munc7=. *. #r7s7turi e sunt e)oAsintonice <accepta*i e pentru e)o=, 5i nu e)oAdistonice sau str7ine e)ou ui. 0. #r7s7turi e sunt a op astice, 5i nu autop astice <pacientu caut7 s7 schim*e mediu , nu s7 se schim*e e 4nsu5i=. A. #r7s7turi e sunt men6inute cu ri)iditate. /. Prote>area ca printrAo armur7 4mpotriva impu suri or interne 5i a stresu ui e2tern imp ic7 paternuri idiosincratice a e defense or. Lnd7r7tu armurii protectoare este an2ietate. Defense e pot sau nu s7 st7p;neasc7 an2ietatea. !ecanisme e de defens7 frecvente inc ud urm7toare e3 a. Ea1te@ia. Pacien6ii schiBoiBi cu team7 de intimitate pot s7 par7 distan6i 5i s7 45i creeBe umi 5i prieteni ima)inari. -. Di&$6ierea. +fecte e nep 7cute sunt reprimate sau 4n ocuite cu une e p 7cute. Pacien6ii histrionici par dramatici 5i superficia i din punct de vedere emo6iona . 6. I@$%area. Capte e sunt reamintite f7r7 afect. +cest ucru este caracteristic pentru pacien6ii o*sesivAcompu sivi. d. Pr$ie6ia. Sim67minte e neacceptate sunt atri*uite a tora. +ceasta se 4nt;mp 7 frecvent a pacien6ii paranoiBi. e. S6i1darea Bsplittin"C. + 6ii sunt v7Bu6i drept 4n tota itate *uni sau 4n tota itate r7i. Se 4nt; ne5te a pacien6ii *order ine. >. H1t$ar6erea L73$tri?a &e%>'%'i. +ceasta imp ic7 e5ec inten6ionat 5i acte autoAdistructive de i*erate. +desea imp ic7 un comportament pasivAa)resiv fa67 de a 6ii. 8. Tre6erea %a a6t Bactin"5outC. Dorin6e e sau conf icte e sunt e2primate prin ac6iune, f7r7 con5tientiBarea ref e2iv7 a ideii sau afectu ui. Ce mai frecvent se 4nt; ne5te 4n tu *urarea de persona itate antisocia 7. 2. Ide1ti>i6area 3r$ie6ti?:. + 6ii sunt for6a6i s7 se identifice cu un aspect proiectat a se fu ui, astfe 4nc;t cea a t7 persoan7 resimte sentimente simi are cu ce e a e pacientu ui. Cenomenu este frecvent a pacien6ii *order ine. 5. Pacientu manifest7 fi2a6ie 4n deBvo tare 5i imaturitate. G. 'e a6ii e o*iectua e interne sunt pertur*ate. Pacientu manifest7 dificu t76i interpersona e 4n re a6ii e afective 5i de munc7 5i, 4n mod caracteristic, nu apreciaB7 impactu pe care 4 are asupra a tora. J. Pacientu nu con5tientiBeaB7 5i nu tinde s7 so icite a>utor. 4. Crecvent, 4n situa6ii e medica e apar pro* eme iar pacien6ii pot s7 treBeasc7 r7spunsuri ne)ative intense din partea persona u ui de asisten67. ,+. #o eran6a fa67 de stres pare s7 fie deficitar7. C. E3ide7i$%$8ie ,. Preva en6a este de GAF[, posi*i chiar p;n7 a 1J[. *. +na o)u precoce este o tu *urare a temperamentu ui. De re)u 7, tu *urarea de persona itate devine evident7 pentru prima dat7 spre sf;r5itu ado escen6ei sau 4n perioada de adu t t;n7r, dar poate s7 fie evident7 din copi 7rie. 0. Dup7 4nsumarea tuturor tipuri or, femei e 5i *7r*a6ii sunt e)a afecta6i. A. Cami ia pacientu ui are adeseori un istoric nespecific de tu *ur7ri psihiatrice. Ln ce e mai mu te tu *ur7ri de persona itate sAa sta*i it c7 e2ist7 o anumit7 transmisiune )enetic7 par6ia 7. D. Eti$%$8ie ,. -tio o)ia tu *ur7ri or de persona itate este mu tifactoria 7. *. Uneori sunt eviden6i anumi6i determinan6i *io o)ici <)enetici, eBiuni perinata e, encefa it7, traumatisme craniene=. Pentru ce e mai mu te tu *ur7ri de persona itate, rate e de concordan67 a )emenii monoBi)o6i sunt ridicate. Unii pacien6i manifest7 caracteristici *io o)ice a e unor a te tu *ur7ri <*o navii cu tu *ur7ri o*sesivAcompu sive au aten67 mai scurt7 a mi5c7ri or ocu are rapide A '-! 5i reBu tate anorma e a testu de supresie cu de2ametaBon7=. a. #r7s7turi e impu sive se asociaB7 cu nive uri crescute a e testosteronu ui, 1OAestradio u ui 5i estronei. Nive uri e sc7Bute a e monoaminoo2idaBei p achetare se pot asocia cu socia*i itatea sau cu tu *urarea de persona itate schiBotipa 7. *. !i5c7ri e ocu are sacadice se asociaB7 cu introversia, stima de sine sc7But7, retra)erea socia 7 5i cu tu *urarea de persona itate schiBotipa 7. c. Nive uri e ridicate a e endorfine or se pot asocia cu caracteristici f e)matice. d. Nive uri e >oase a e acidu ui hidro2iindo acetic <JA$&++= se asociaB7 cu tentative e de sinucidere, impu sivitatea 5i a)resivitatea. Cre5terea pe ca e farmaco o)ic7 a nive uri or serotoninei se poate asocia cu diminuarea senBitivit76ii a re>ec6ie 5i cu cre5terea asertivit76ii, a stimei de sine 5i a to eran6ei fa67 de stres.
e. +ctivitatea de tip unde ente pe encefa o)ram7 <--0= se poate asocia cu une e tu *ur7ri de persona itate. Semne e neuro o)ice soft <?moi@= precoce se asociaB7 cu tu *ur7ri e de persona itate antisocia e 5i *order ine. f. Disfunc6ia cere*ra 7 care se asociaB7 cu tu *ur7ri e de persona itate, 4n specia cu tu *ur7ri e antisocia e, este minim7. 0. &storicu deBvo t7rii eviden6iaB7 adesea dificu t76i interpersona e 5i pro* eme fami ia e, uneori severe <a*uB, incest, ne) i>are, *oa 7 5i deces parenta =. ?Potrivirea@ dintre p7rinte 5i copi este, de asemenea, important7. E. Te&te 3&i2$%$8i6e ,. #este e neuropsiho o)ice pot s7 eviden6ieBe or)anicitate. Pot, de asemenea, s7 fie uti e --0, tomo)rafia computeriBat7 5i h7r6i e e ectrofiBio o)ice. *. #este e proiective pot s7 deBv7 uie paternuri 5i sti uri de persona itate preferate3 &nventaru !u tifaBic de Persona itate !innesotaA/ <!!P&A/=, #estu de +percep6ie #ematic7 <#+#=, testu 'orschach, DeseneaB7AunAom 1. E. Ei@i$3at$%$8ie ,. Disfunc6ia de o* fronta se asociaB7 cu impu sivitate, >udecat7 precar7, a*u ie. *. LeBiuni e sau disfunc6ia de o* tempora se pot asocia cu tr7s7turi a e sindromu ui % YverA.ucy, hiperse2ua itate, re i)ioBitate, posi*i vio en67. 0. LeBiuni e de o* parieta se asociaB7 cu ne)are sau e emente euforice. !. P&i2$di1a7i6:. +ceasta difer7 4n func6ie de tipuri e de tu *ur7ri. !a>oritatea tu *ur7ri or de persona itate tind s7 imp ice pro* eme e istate mai >os. ,. + terare a func6ion7rii e)ou ui. *. + terare a supraeu ui. 0. Pro* eme cu ima)inea de sine 5i stima de sine. A. ?Puneri 4n ro @ <enactments= a e conf icte or psiho o)ice interne 4n *aBa e2perien6e or trecute, cu a ter7ri a e >udec76ii. H. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. 1aria*i e. Pacien6ii sunt de o*icei sta*i i sau se deterioreaB7, dar unii *o navi se ame ioreaB7. SAa consemnat o tendin67 c7tre deBvo tarea de tu *ur7ri de pe +2a &. I. Trata7e1t. De re)u 7 *o navii nu au motiva6ie terapeutic7. + tfe , se fo osesc moda it76i mu tip e 5i uneori mi2te3 psihana iB7, psihoterapie psihana itic7, psihoterapie suportiv7, terapie co)nitiv7, terapie de )rup, terapie fami ia 7, terapie de mediu <milieu =, spita iBare <pe termen scurt 5i un)=, farmacoterapie. J. C%a&i>i6are. DS!A&1A#' )rupeaB7 tu *ur7ri e de persona itate 4n trei c ustere. ,. C usteru + este c usteru ciudat, e2centric 5i const7 din tu *ur7ri e de persona itate paranoid7, schiBoid7 5i schiBotipa 7. +ceste tu *ur7ri imp ic7 uBu fanteBiei 5i proiec6iei 5i se asociaB7 cu o tendin67 c7tre );ndirea psihotic7. Pacien6ii pot s7 ai*7 o vu nera*i itate *io o)ic7 pentru deBor)aniBarea co)nitiv7 su* stres. *. C usteru . este c usteru dramatic, emo6iona 5i deBordonatKimpreviBi*i < erratic = 5i inc ude tu *ur7ri e de persona itate histrionic7, narcisic7, antisocia 7 5i *order ine. +ceste tu *ur7ri imp ic7 uBu disocierii, ne)7rii, scind7rii 5i trecerii a act. Sunt frecvente tu *ur7ri e dispoBi6iei. 0. C usteru C este c usteru an2ios sau tem7tor 5i inc ude tu *ur7ri e de persona itate evitant7, dependent7 5i o*sesivA compu siv7. +ceste tu *ur7ri imp ic7 uBu iBo 7rii, a)resivit76ii pasive 5i hipocondriaBei. A. Une e tu *ur7ri de persona itate sunt inc use 4ntrAo ane27 a DS!A&1A#' <tu *ur7ri e de persona itate depresiv7 5i pasivAa)resiv7=. -ste istat7, de asemenea, tu *urarea de persona itate nespecificat7 4n a t mod. +tunci c;nd un pacient 4ndep ine5te criterii e de dia)nostic pentru mai mu t dec;t o sin)ur7 tu *urare de persona itate, c inicianu tre*uie s7 pun7 fiecare dia)nostic" aceast7 4mpre>urare se 4nt; ne5te destu de frecvent. /. C inicienii tre*uie s7 6in7 seama de urm7toare e tu *ur7ri adi6iona e de pe +2a &3 modificare a persona it76ii secundar7 unei condi6ii medica e )enera e" tu *urare e)at7 de su*stan6e, nespecificat7 4n a t mod" tu *urare a identit76ii de )en" tu *ur7ri a e contro u ui impu suri or" factori psiho o)ici care afecteaB7 condi6ia medica 7" pro* eme re a6iona e" pro* eme e)ate de a*uB sau ne) i>are" nonAcomp ian67 a tratament" simu are" comportament antisocia a adu tu ui" comportament antisocia a copi u ui sau ado escentu ui" pro* em7 de identitate" pro* em7 de acu turare" pro* em7 de faB7 a vie6ii. II. C%'&ter'% 6i'dat i1iie. Pacien6ii cu tu *urare de persona itate paranoid7 au tendin6a de a atri*ui a tora motiva6ii r7uvoitoare. Sunt suspicio5i 5i ne4ncreB7tori" adeseori osti i, irita*i i sau m;nio5i" 5i frecvent *i)o6i, co ec6ionari de nedrept76i, parteneri marita i )e o5i 4n mod pato o)ic, sau procesomani <litigious cranks=. *. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1FA1. +ce5ti pacien6i tind s7 nu fac7 confiden6e. -i v7d 4n6e esuri ascunse, tind s7 fie ranchiuno5i 5i contraatac7 rapid. +u o purtare forma 7 5i pot s7 manifeste o tensiune muscu ar7 considera*i 7, cu incapacitatea de a se re a2a. ?ScaneaB7@ mediu Dc7ut;nd nere)u i, amenin67ri etcE. Sunt adesea ipsi6i de umor 5i serio5i. Co osesc proiec6ia 5i pot s7 ai*7 idei preconcepute profund 4nr7d7cinate. !anifest7 idei de referin67, privinduAi pe a 6ii drept dispre6uitori sau amenin67tori. Nu cred 4n oia itatea sau fide itatea a tora 5i pot fi c;t se poate de restric6iona6i, ipsi6i de c7 dur7. Uneori sunt m;ndri de faptu c7 sunt ra6iona i 5i o*iectivi. +deseori 4i curteaB7 e2cesiv pe cei puternici sau cu ran) 4na t 5i e2prim7 dispre6 fa67 de cei s a*i, *o navi sau handicapa6i. Pot s7 par7 practici 5i eficien6i,
1
Ln ori). Dra+-a-$erson <denumirea ini6ia 7 a testu ui a fost Dra+-a-Man=.
dar adesea )enereaB7 a a 6ii fric7 sau conf ict. Unii sunt imp ica6i 4n )rup7ri e2tremiste. 0. E3ide7i$%$8ie a. Preva en6a este de H,JA/,J[. *. &nciden6a este crescut7 4n fami ii e pro*anBi or cu schiBofrenie 5i tu *ur7ri de irante. c. #u *urarea este mai frecvent7 a *7r*a6i dec;t a femei. d. Preva en6a este mai mare a minorit76i, imi)ran6i 5i surBi. A. Eti$%$8ie a. SAa determinat o component7 )enetic7. *. +desea sunt preBente dificu t76i fami ia e precoce. &storicu de a*uB 4n copi 7rie este frecvent. /. P&i2$di1a7i6: a. Defense e c asice sunt proiec6ia, ne)area 5i ra6iona iBarea. *. 'u5inea este o caracteristic7 proeminent7. c. Supraeu este proiectat asupra autorit76ii. d. Pro* eme e de separare 5i autonomie nereBo vate constituie un factor. 5. Dia81$&ti6 di>ere1ia% a. #u *urare de irant7 A *o navu are un de ir sta*i . *. SchiBofrenie paranoid7 A pacientu are ha ucina6ii 5i o tu *urare forma 7 de );ndire. c. #u *ur7ri e de persona itate schiBoide, *order ine 5i antisocia e A pacientu nu manifest7 o imp icare cu a 6ii a fe de activ7, este mai pu6in sta*i 5i are deficite a e supraeu ui. G. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. +cestea pot s7 varieBe, 4n func6ie de t7rii e individua e a e e)ou ui 5i de circumstan6e e de via67" comp ica6ii e posi*i e sunt tu *ur7ri e de irante, schiBofrenia, depresia, tu *ur7ri e an2ioase 5i tu *ur7ri e e)ate de su*stan6e. Pacien6ii so icit7 rar tratament. J. Trata7e1t. Pacien6ii paranoiBi tind s7 devin7 5i mai paranoiBi. Practicienii tre*uie s7 se a5tepte a acest ucru 5i s7 r7m;n7 one5ti, curtenitori 5i profesiona i. a. 'areori se pot fo osi antipsihotice 4n doBe mici <de e2., /,J m) de o anBapin7 A \ypre2a pe Bi=" pentru a)ita6ie 5i an2ietate se poate prescrie un a)ent antian2ios <de e2., H,J m) de c onaBepam A % onopin a nevoie=. *. De o*icei se fo ose5te psihoterapia suportiv7, d;nd aten6ie deschiderii <sincerit76ii=, consisten6ei Dconstan6ei 5i coeren6ei terapeutu uiE 5i evit7rii umoru ui. #re*uie spri>inite por6iuni e s7n7toase a e e)ou ui. Se pot oferi e2p ica6ii a ternative, dar f7r7 confruntare. B. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate &62i@$id: ,. De>i1iie. Pacientu are un sti de via67 iBo at, f7r7 o n7Buin67 manifest7 c7tre cei a 6i. *. Dia81$&ti6, &e71e *e so itare. Nu se simt 4n ape e or 4n compania a tora 5i pot s7 manifeste contact viBua deficitar. +fectu este constric6ionat sau distant. Pot s7 fie nepotrivit de serio5i 5i adesea sunt tem7tori sau indiferen6i 4n preBen6a a tora. Umoru or poate fi ne a ocu ui. Pot s7 dea r7spunsuri scurte, s7 evite vor*irea spontan7 5i s7 fo oseasc7 ocaBiona metafore ciudate. Pot s7 fie foarte interesa6i de o*iecte ne4nsuf e6ite sau constructe metafiBice, sau de matematic7, astronomie ori mi5c7ri fi oBofice. Sunt adesea reBerva6i 5i neimp ica6i 4n evenimente e 5i preocup7ri e cotidiene a e ce or a 6i sau pot s7 ai*7 o senBa6ie ne>ustificat7 de intimitate cu a 6ii. Nu au, aparent, nici o nevoie sau dorin67 e)7turi cu a 6ii, dar pot s7 fie foarte ata5a6i de anima e. +ce5ti pacien6i pot s7 fie foarte pasivi 5i necompetitivi, cu interese so itare. Se2ua itatea or poate s7 imp ice doar fanteBii. .7r*a6ii r7m;n adesea *ur aci, dar femei e pot s7 accepte pasiv c7s7toria. Pot avea o incapacitate de aA5i e2prima m;nia. +menin67ri e din partea a tora sunt reBo vate prin fanteBii de omnipoten67 sau prin resemnare. 0. E3ide7i$%$8ie a. +ceast7 tu *urare poate s7 afecteBe O,J[ din popu a6ia )enera 7. *. &nciden6a este crescut7 a mem*rii de fami ie ai pro*anBi or cu schiBofrenie. c. &nciden6a este mai mare a *7r*a6i dec;t a femei, cu un posi*i raport de /31. A. Eti$%$8ie a. Cactori )enetici sunt pro*a*i i. *. +desea se poate o*6ine istoric de re a6ii fami ia e precoce pertur*ate. /. P&i2$di1a7i6: a. &nhi*i6ia socia 7 este pervaBiv7. *. Nevoi e socia e sunt reprimate pentru a 4ndep7rta a)resivitatea. 5. Dia81$&ti6 di>ere1ia% a. #u *urarea paranoid7 de persona itate A *o navu este imp icat cu a 6ii. *. #u *urarea schiBotipa 7 de persona itate A pacientu preBint7 ciud76enii 5i e2centricit76i a e maniere or. c. #u *urarea evitant7 de persona itate A pacientu este iBo at, dar dore5te s7 fie imp icat cu a 6ii. G. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6 a. 1aria*i e. *. Posi*i itatea deBvo t7rii comp ica6ii or repreBentate de tu *urarea de irant7, schiBofrenie, a te psihoBe sau depresie. J. Trata7e1t
a. Poate s7 fie uti 7 psihoterapia suportiv7 cu foca iBare asupra re a6ion7rii, frici or de apropiere 5i identific7rii emo6ii or. *. Psihoterapia de )rup poate s7 fie uti 7. c. La unii *o navi poate s7 fie uti 7 terapia de mediu < milieu =. d. Carmacoterapia A unii pacien6i r7spund a antidepresive, psihostimu ante sau a doBe mici de antipsihotice. e. Din cauB7 c7 apropierea este amenin67toare, pacien6ii cu aceast7 tu *urare pot s7 ?fu)7 1@. C. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate &62i@$ti3a%: ,. De>i1iie. Pacien6ii cu tu *urare de persona itate schiBotipa 7 au mu tip e ciud76enii 5i e2centricit76i a e caracteru ui, );ndirii, afecte or, vor*irii, preBent7rii. -i e par ciuda6i a tora. Se an)a>eaB7 4n );ndire ma)ic7" au idei ciudate, idei de referin67 5i i uBii" manifest7 derea iBare. *. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1FA:. +ce5ti pacien6i par ?ciuda6i@ sau ?stranii@. 1or*irea or poate s7 fie deose*it7, idiosincratic7 sau ciudat7. -ste posi*i s7 nuA5i cunoasc7 proprii e sim67minte 5i s7 fie foarte sensi*i i fa67 de un afect ne)ativ a a tora. !u 6i sunt supersti6io5i sau cred 4n percep6ia e2trasenBoria 7. +u o foarte activ7 via67 ima)inar7 <fanteBie=. #ind s7 fie iBo a6i 5i pot s7 manifeste, su* stres, simptome psihotice tranBitorii. Pot s7 fie imp ica6i 4n cm turi, practici re i)ioase stranii sau ocu tism. Pu6ini dintre ei au prieteni apropia6i iar an2ietatea socia 7 este e2cesiv7 a cei mai mu 6i dintre ace5ti pacien6i. 0. E3ide7i$%$8ie a. Preva en6a acestei tu *ur7ri este de :[. *. Preva en6a este crescut7 4n fami ii e pro*anBi or schiBofrenici. + fost eviden6iat7 o concordan67 mai mare a )emenii monoBi)o6i. c. #u *urarea se constat7 mai frecvent a *7r*a6i dec;t a femei. A. Eti$%$8ie. Se pot ap ica mode e e etio o)ice a e schiBofreniei. 1eBi Capito u N. /. Te&te 3&i2$%$8i6e. -ste frecvent7 tu *urarea de );ndire a testu 'orschach. 5. Ei@i$3at$%$8ie a. !onoaminoo2idaB7 sc7But7. *. Deterior7ri a e mi5c7ri or ocu are continue DnesacadateE de urm7rire. c. !as7 cere*ra 7 diminuat7, 4n specia 4n o*u tempora . G. P&i2$di1a7i6:. Dinamici e );ndirii ma)ice, scindare, iBo area afectu ui. J. Dia81$&ti6 di>ere1ia% a. #u *urare paranoid7 de persona itate A pacientu este suspicios 5i reBervat. *. #u *urare schiBoid7 de persona itate A paceintu nu are e2centricit76i particu are. c. #u *urare *order ine de persona itate A pacientu manifest7 insta*i itate emo6iona 7, afecte intense, impu sivitate. 4. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6 a. Pro)nosticu este reBervat. *. La unii pacien6i se deBvo t7 schiBofrenie. c. P;n7 a 1H[ dintre pacien6i se sinucid. ,+. Trata7e1t. Pacien6ii au nevoie de e)ou au2i iar repreBentat de terapeut pentru aAi a>uta 4n testarea rea it76ii. a. Carmaco o)ic A pot s7 fie uti e doBe e mici de antipsihotice <de e2., /,J m) de o anBapin7 A \ypre2a pe Bi= sau antidepresive e. *. Psihoterapia suportiv7 este adeseori uti 7. c. Poate fi uti 7 psihoterapia de )rup. d. La unii pacien6i poate s7 fie indicat7 psihoterapia de mediu. III. C%'&ter'% dra7ati6, e7$i$1a% i1iie. +ceast7 tu *urare se caracteriBeaB7 prin comportament ma adaptativ 4n care pacientu nu recunoa5te drepturi e a tora. -a nu este strict sinonim7 cu crimina itatea. *. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1FAI. a. Pacien6ii pot s7 ai*7 ?e emente psihopatice@3 o ?masc7 de sanitate@ <termen creat de $. C eck ey=. Sunt manipu ativi 5i par de 4ncredere. *. +ctivit76i e crimina e sau necistite sunt frecvente, inc uB;nd minciuni e, chiu u 5i fu)a de acas7. Pacientu poate s7 ai*7 istoric de vio en67 sau poate s7 fie a risc pentru comportament vio ent. Promiscuitatea 5i a*uBu marita 5i infanti sunt frecvente. Pacien6ii sunt ipsi6i de remu5c7ri. c. Sunt preBente discontro u impu suri or 5i ipsa p anuri or. d. Ln mod caracteristic, pacien6ii manifest7 ips7 de sensi*i itate pentru a 6ii. e. Sunt frecvente irita*i itatea 5i a)resivitatea. f. Ln5e 7torii e 5i iresponsa*i itatea constituie un mod de via67. ). !anifest7 nep7sare fa67 de si)uran6a a tora 5i cea proprie.
1
+*andonarea psihoterapiei atunci c;nd se contureaB7 reBu tate favora*i e.
0. E3ide7i$%$8ie a. Preva en6a este de :[ a *7r*a6i <ar putea fi de O[= 5i de 1[ a femei. Ln popu a6ii e penitenciare poate s7 a>un)7 p;n7 a OJ[. *. &nciden67 crescut7 4n une e fami ii a tu *ur7rii antisocia e de persona itate, a tu *ur7rii de somatiBare 5i a a coo ismu ui. #u *urarea este de cinci ori mai frecvent7 a rude e de )radu 4nt;i a e pacien6i or de se2 mascu in dec;t printre su*iec6ii de contro . c. #u *urarea este mai frecvent7 4n )rupuri e socioAeconomice mai >oase. e. Condi6ii e predispoBante inc ud tu *urarea prin deficit aten6iona Khiperactivitate <+D$D= 5i tu *urarea de conduit7. A. Eti$%$8ie a. Studii e de adop6ie demonstreaB7 c7 factorii )enetici sunt imp ica6i 4n aceast7 tu *urare. *. ( caracteristic7 a tu *ur7rii sunt eBiuni e sau disfunc6ii e cere*ra e, secundare unor condi6ii cum ar fi eBiuni e cere*ra e perinata e, traumatisme e craniene 5i encefa ita. c. &storicu de a*andon sau a*uB parenta este foarte frecvent. Se consider7 c7 pedepse e repetate, ar*itrare sau aspre din partea p7rin6i or constituie un factor. /. Ei@i$3at$%$8ie a. Dac7 este preBent7 or)anicitate cere*ra 7, impu sivitatea se datoreaB7, de o*icei, eBiuni or sau disfunc6iei de o* fronta , eviden6iate de tomo)rafia cu emisie de poBitroni. *. Pot s7 predispun7 a vio en67 5i a te eBiuni cere*ra e <de e2., eBiuni a e ami)da ei sau, posi*i , a te eBiuni tempora e=. c. Pot s7 fie preBente anorma it76i --0. d. Pot s7 fie preBente semne neuro o)ice minore. 5. P&i2$di1a7i6: a. Pacien6ii cu aceast7 tu *urare sunt domina6i de impu suri, cu deficite asociate a e e)ou ui 4n ceea ce prive5te p anificarea 5i >udecata. *. Sunt preBente deficite sau acune a e supere)ou ui" con5tiin6a este primitiv7 sau prost deBvo tat7. c. Deficite e re a6ii or o*iectua e sunt semnificative, cu incapacitate de empatie, iu*ire, 4ncredere *aBa 7. d. - emente e a)resive sunt proeminente. e. - emente e asociate sunt sadoAmasochismu , narcisismu 5i depresia. G. Dia81$&ti6 di>ere1ia% a. Comportament antisocia a adu tu ui A pacientu nu 4ndep ine5te toate criterii e din #a*e u 1NAI. *. #u *ur7ri prin uB de su*stan6e A pacientu poate s7 manifeste comportament antisocia ca o consecin67 a a*uBu ui 5i dependen6ei de su*stan6e" pro* eme e pot s7 coe2iste. c. 'etardare minta 7 A pacientu poate s7 ai*7 comportament antisocia ca o consecin67 a inte ectu ui 5i >udec76ii diminuate" pro* eme e pot s7 coe2iste. d. PsihoBe A pacientu se poate an)a>a 4n comportament antisocia ca o consecin67 a de iruri or" pro* eme e pot s7 coe2iste. e. #u *urare *order ine de persona itate A pacientu 4ncearc7 adeseori s7 se sinucid7 5i manifest7 dispre6 fa67 de sine 5i ata5amente intense, am*iva ente. f. #u *urare narcisic7 de persona itate A pacientu respect7 e)ea. ). !odificare de persona itate secundar7 unei condi6ii medica e )enera e A pacientu are o persona itate premor*id7 diferit7 sau are e emente a e unei tu *ur7ri or)anice. h. +D$D A sunt preBente dificu t76i co)nitive 5i discontro a impu suri or. J. E?$%'ie ocie a v;rstei adu te. *. Comp ica6ii e inc ud moartea vio ent7, a*uBu de su*stan6e, sinuciderea, eBarea fiBic7, dificu t76i e e)a e sau financiare, tu *ur7ri e depresive. Cu aceast7 tu *urare de persona itate se asociaB7 mu te tu *ur7ri medica e. 4. Trata7e1t a. #ratamentu este adeseori difici , dac7 nu imposi*i . *. Ln mediu medica pacientu poate fi cuceritor a suprafa67, dar manipu ativ sau sfid7tor 5i poate s7 refuBe asisten6a medica 7. c. #ratamentu a*uBu ui de su*stan6e poate s7 trateBe eficient 5i tr7s7turi e antisocia e. d. Uneori sunt eficiente spita iB7ri e pe termen un) sau reBiden6a 4ntrAo comunitate terapeutic7. d. De re)u 7, tratamentu eficient este ce comportamenta <de e2., comportamentu poate fi modificat prin amenin6area repreBentat7 de sanc6iuni e e)a e sau prin frica de pedeaps7= La pacien6ii mai pu6in )ravi care au aceast7 tu *urare, tratamentu tinde s7 inc ud7 fi2area e2p icit7 de imite. e. SAau raportat une e succese cu psihoterapie de )rup, inc uB;nd )rupuri de autoAa>utor. ). Carmacoterapie. <1= Se pot administra stimu ante <de e2., J p;n7 a /H m) de meti fenidat A 'ita in de trei ori pe Bi= pentru +D$D. </= Pentru discontro u impu siona se pot prescrie anticonvu sivante <de e2., JHH p;n7 a 1HHH m) de diva proe2 A
Depakote de dou7 ori pe Bi=, sta*i iBatoare a e dispoBi6iei <de e2., :HH p;n7 a GHH m) de car*onat de itiu de trei ori pe Bi= sau *etaA* ocante <de e2., IH p;n7 a 1NH m) de nado o A Cor)ard pe Bi=. B. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate -$rder%i1e ,. De>i1iie a. Definirea acestei tu *ur7ri atra)e comp e2it76i 5i controverse mu tip e. Conceptua iB7ri e imp ic7 adesea suprapuneri cu psihoBa, tu *ur7ri e de dispoBi6ie, cu a te tu *ur7ri de persona itate 5i cu tu *ur7ri e co)nitive. + fost considerat7 anterior ca situ;nduAse a )rani6a dintre nevroB7 5i psihoB7. *. Pro* eme e de separareAindividua iBare, pro* eme e de contro afectiv 5i ata5amente e persona e intense ocup7 o poBi6ie centra 7, adi6iona fa67 de pro* eme e cu ima)inea de sine. *. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1FAJ. a. .o navii sunt ?4ntotdeauna 4n criB7@. *. #ind s7 ai*7 episoade micropsihotice, adeseori cu paranoie sau cu simptome disociative tranBitorii. c. 0esturi e, amenin67ri e sau acte e autoAdistructive, autoAmuti ante sau suicidare sunt frecvente. d. 'e a6ii e cu a 6ii sunt adeseori tumu tuoase. e. .o navii nu to ereaB7 s7 fie sin)uri 5i sunt anima6i de foame o*iectua 7. Se an)a>eaB7 4n eforturi frenetice de evitare a a*andonu ui rea sau ima)inat. f. Se 4nfurie cu u5urin67. ). Sunt adeseori manipu ativi, uneori 4n mod evident pentru oricine. h. &ma)inea de sine 5i identitatea pacien6i or sunt insta*i e. i. Sunt impu sivi 4n privin6a *ani or 5i se2u ui 5i se an)a>eaB7 4n a*uB de su*stan6e, 5ofat pericu os sau hiperfa)ie compu siv7 <binge eating=. >. 'eactivitatea dispoBi6iona 7 este de o*icei preBent7. Pot s7 ai*7 ?furtuni de afecte@. k. Panan2ietatea 5i se2ua itatea haotic7 sunt e emente frecvente. 0. E3ide7i$%$8ie a. Preva en6a tu *ur7rii de persona itate *order ine este de 4n >ur de /[ din popu a6ia )enera 7. *. -ste mai frecvent7 a femei dec;t a *7r*a6i. c. Dintre ace5ti *o navi, FH[ au 4nc7 un dia)nostic psihiatric, iar IH[ au 4nc7 dou7 dia)nostice psihiatrice, pe ;n)7 ce de tu *urare de persona itate *order ine. d. Preva en6a fami ia 7 a tu *ur7ri or dispoBi6iei 5i a tu *ur7ri or e)ate de su*stan6e este crescut7. e. Preva en6a tu *ur7rii de persona itate *order ine este crescut7 a mame e pacien6i or *order ine. A. Eti$%$8ie a. Poate s7 fie preBent7 or)anicitate cere*ra 7, repreBentat7 de eBiuni cere*ra e perinata e, encefa it7, traumatisme cere*ra e 5i a te tu *ur7ri cere*ra e. *. &storicu de a*uB fiBic 5i se2ua , de a*andon sau supraimp icare parenta 7 constituie re)u a. /. Te&te 3&i2$%$8i6e. #este e proiective eviden6iaB7 a terarea test7rii rea it76ii. 5. Ei@i$3at$%$8ie a. LeBiuni e fronta e pot s7 a tereBe >udecata 5i contro u afectiv. *. LeBiuni e tempora e pot s7 produc7 tr7s7turi % YverA.ucy. G. P&i2$di1a7i6: a. Scindare <splitting= A pacientu manifest7 furie f7r7 con5tiin6a emo6ii or am*iva ente sau poBitive fa67 de cineva. De re)u 7, scindarea este tranBitorie. Un e ement asociat este a*i itatea de a 4mp7r6i DeronatE oamenii 4n aceia care 4 p ac 5i aceia care 4 ur7sc pe pacient, precum 5i 4n aceia care sunt tota ?*uni@ 5i cei care sunt tota ?r7i@. #oate acestea pot s7 devin7 o pro* em7 pentru echipa de tratament care se ocup7 de pacient. *. &dea iBare primitiv7. c. &dentificare proiectiv7 A pacientu atri*uie a tuia tr7s7turi idea iBate poBitive sau ne)ative, apoi caut7 s7 4 an)a>eBe 4n diferite interac6iuni care confirm7 p7rerea pacientu ui. Pacientu 4ncearc7, 4n mod incon5tient, s7 4 fac7 pe terapeut s7 >oace ro u proiectat. d. Pacientu are at;t nevoi a)resive intense c;t 5i foame intens7 de o*iect, adesea a ternativ. e. Pacientu ui 4i este fric7 de a*andon. f. Su*faBa de apropiere a procesu ui de separareAindividua iBare <teoria ui !. !ah er= este nereBo vat7" constan6a o*iectua 7 este afectat7. +ceasta duce a e5ecu structura iB7rii 5i contro u ui intern. ). -ste proeminent7 4ntoarcerea 4mpotriva propriu ui se f A ur7 de sine, dispre6 fa67 de sine. h. Disfunc6ia )enera iBat7 a e)ou ui reBu t7 4n pertur*area identit76ii. J. Dia81$&ti6 di>ere1ia% a. #u *urare psihotic7 A a terarea test7rii rea it76ii este persistent7. *. #u *ur7ri a e dispoBi6iei A tu *urarea dispoBi6iei nu este, de o*icei, reactiv7. #u *urarea depresiv7 ma>or7 cu e emente atipice constituie adeseori un dia)nostic diferen6ia difici . Uneori dia)nosticu nu este decis dec;t de un tria terapeutic. #otu5i, pacien6ii atipici au frecvent episoade depresive pre un)ite. c. !odificare a persona it76ii datorat7 unei condi6ii medica e )enera e A reBu tate e investi)a6ii or pentru *oa 7 medica 7
sunt poBitive. d. #u *urare de persona itate schiBotipa 7 A e emente e afective sunt mai pu6in severe. e. #u *urare de persona itate antisocia 7A defecte e con5tiin6ei 5i a e a*i it76ii de ata5ament sunt mu t mai )rave. f. #u *urare de persona itate histrionic7 A sinuciderea 5i autoAmuti area sunt mai pu6in frecvente. Pacientu tinde s7 ai*7 re a6ii interpersona e mai sta*i e. ). #u *urare de persona itate narcisic7A formarea identit76ii este mai sta*i 7. h. #u *urare de persona itate dependent7 A ata5amente e sunt sta*i e. i. #u *urare de persona itate paranoid7 A suspicioBitate este mai intens7 5i mai constant7. 4. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6 a. Sunt varia*i e" c7tre sf;r5itu vie6ii poate s7 survin7 o anumit7 ame iorare. *. Comp ica6ii e posi*i e inc ud sinuciderea, autoA eBarea, tu *ur7ri e dispoBi6iei, tu *ur7ri e somatoforme, psihoBe e, a*uBu de su*stan6e 5i tu *ur7ri e se2ua e. ,+. Trata7e1t. Pacientu cu tu *urare de persona itate *order ine poate s7 constituie o pro* em7. .o navu poate s7 ai*7 ?furtuni de afecte@ 5i necesit7 o aten6ie considera*i 7. a. #ratamentu imp ic7 de o*icei psihoterapie mi2t7, suportiv7 5i e2p oratorie. !ana)ementu psihoBei de transfer, a contratransferu ui, a treceri or a act 5i a amenin67ri or 5i dorin6e or de sinucidere ridic7 pro* eme. #erapeutu func6ioneaB7 ca e)o au2i iar, fi2eaB7 imite 5i ofer7 structur7. *. #erapia comportamenta 7 poate s7 fie uti 7 pentru contro u impu suri or 5i a iB*ucniri or de m;nie 5i pentru reducerea senBitivit76ii a critic7 5i re>ec6ie" se fo ose5te 5i antrenarea a*i it76i or socia e. ( inova6ie recent7 este terapia comportamenta 7 dia ectic7. c. Psihofarmaco o)ie A une e medica6ii pot s7 fie uti e pentru sta*i iBarea dispoBi6iei 5i contro u impu suri or. +cestea inc ud antidepresive e <de e2., JH p;n7 a /HH m) de sertra in7 A \o oft pe Bi, :HH p;n7 a GHH m) de car*onat de itiu de dou7 sau trei ori pe Bi, /HH p;n7 a IHH m) de car*amaBepin7 A #e)reto de trei ori pe Bi, diva proe2 a nive uri p asmatice terapeutice=. DoBe e mici de antipsihotice <de e2., ha operido / m) pe Bi= pot s7 fie uti e pentru perioade imitate. d. Spita iB7ri e pentru criBe sunt de re)u 7 scurte, dar unii pacien6i necesit7 spita iBare pe termen un), pentru modificare structura 7. e. #erapeutu tre*uie s7 monitoriBeBe contratransferu 5i, adeseori, s7 so icite consu t cu un a t co e). f. Ln mod incon5tient, pacientu poate s7 scindeBe persona u . Pacientu se an)a>eaB7 re a6iona cu persona u 4n a5a fe , 4nc;t mem*rii persona u ui se 4mpart 4n dou7 ta*ere opuse. +cest ucru se reBo v7 prin educarea persona u ui 5i tre*uie s7 fie anticipat. C. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate 2i&tri$1i6: ,. De>i1iie. Pacien6ii cu tu *urare de persona itate histrionic7 au un sti dramatic, emo6iona , impresionant. *. Dia81$&ti6, &e71e uta6i. *. #ind s7 fie p ini de cu oare, posi*i f am*oian6i, c7ut;nd aten6ia 5i seduc7tori. c. !anifest7 comportament dependent. d. Din punct de vedere emo6iona pot s7 fie superficia i sau nesinceri e. 1or*irea poate s7 fie dramatic7. f. +desea sunt su)estiona*i i. ). Simpatici <p 7cu6i superficia =, chiar socia*i i <)re)ari= D?de societate@E. 0. E3ide7i$%$8ie a. Preva en6a tu *ur7rii de persona itate histrionice este de /A:[. Dintre pacien6ii care sunt 4n tratament, se raporteaB7 c7 1HA1J[ au aceast7 tu *urare. *. Preva en6a este mai mare a femei dec;t a *7r*a6i, dar tu *urarea pro*a*i c7 este su*dia)nosticat7 a *7r*a6i. c. Se asociaB7 cu tu *urarea de somatiBare, cu tu *ur7ri e dispoBi6iei 5i cu uBu de a coo . A. Eti$%$8ie a. -ste posi*i ca dificu t76i e interpersona e precoce s7 fi fost reBo vate prin comportament dramatic. *. +r putea e2ista un patern constituit din tat7 distant sau sever 1 5i mam7 seduc7toare. /. P&i2$di1a7i6: a. -ste tipic7 fanteBia de ?>ucare a unui ro @, cu emo6iona itate 5i sti dramatic. *. Defense e frecvente inc ud represia, re)resiunea, identificarea, somatiBarea, conversiunea, disocierea, ne)area 5i e2terna iBarea. c. +deseori se constat7 identificarea eronat7 cu p7rinte e de ace a5i se2 5i re a6ia am*iva ent7 5i seductiv7 cu p7rinte e de se2 opus. d. Ci2a6ie a un nive )enita ini6ia . e. #r7s7turi ora e marcate.
1
Stern A impoBant 5i care nu face compromisuri.
f. Cric7 de se2ua itate, 4n pofida seductivit76ii. 5. Dia81$&ti6 di>ere1ia% a. #u *urare de persona itate *order ine A e emente de disperare, sinucidere 5i autoAmuti are mai manifeste" tu *ur7ri e pot s7 coe2iste. *. #u *urare de somatiBare A predomin7 acuBe e somatice. c. #u *urare de conversiune A sunt preBente presupuse deficite somatice. d. #u *urare de persona itate dependent7 A sti u emo6iona histrionic ipse5te. G. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6 a. -vo u6ia este varia*i 7. *. Comp ica6ii e posi*i e sunt tu *ur7ri e de somatiBare, tu *ur7ri e conversive, tu *ur7ri e disociative, tu *ur7ri e se2ua e, tu *ur7ri e dispoBi6iei 5i a*uBu de su*stan6e. J. Trata7e1t. Pacientu este adesea foarte emo6iona 5i poate s7 caute aten6ia 4n mod e2cesiv. a. #ratamentu este de o*icei psihoterapia individua 7, psihoterapia orientat7 spre con5tientiBare sau psihoterapia suportiv7, 4n func6ie de t7ria e)ou ui. Coca iBarea terapiei se face asupra sentimente or mai profunde a e pacientu ui 5i asupra uti iB7rii dramei superficia e ca defens7 4mpotriva acestor sentimente. *. Pentru anumi6i pacien6i este potrivit7 psihana iBa. c. Poate s7 fie uti 7 terapia de )rup. d. Poate s7 fie uti 7 uti iBarea ad>uvant7 a medicamente or, de o*icei un an2io itic <de e2., H,J p;n7 a 1,H m) de c onaBepam pe Bi=, pentru st7ri e emo6iona e tranBitorii. D. T'%-'rare de 3er&$1a%itate 1ar6i&i6: ,. De>i1iie. Patern pervaBiv de )randioBitate 5i hiperpreocupare cu chestiuni de stim7 de sine. *. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1FAO. a. Pacien6ii cu tu *urare de persona itate narcisic7 au un sentiment )randios a importan6ei de sine. *. Se asociaB7 senBa6ia de a fi specia 5i de a i se cuveni D entitlement , a fi intitu at, a avea dreptu E. c. Pacientu recep6ioneaB7 critica sau 4nfr;n)erea cu furie sau cu depresie" este evident7 o stim7 de sine fra)i 7. d. .o navu poate s7 fie e2p oatativ, fiind ipsit de empatie. e. -ste preBent7 preocuparea e2cesiv7 cu aparen6a, 5i nu cu su*stan6a, pacientu so icit7 uneori admira6ie e2cesiv7. 0. E3ide7i$%$8ie a. Preva en6a constatat7 este de su* 1[ din popu a6ia )enera 7, dar se consider7 c7 tu *urarea este semnificativ mai frecvent7 dec;t arat7 aceast7 cifr7 5i este posi*i ca num7ru de persoane afectate s7 fie 4n cre5tere. *. Ln popu a6ia c inic7 preva en6a este de /A1G[. c. -ste suspectat7 o transmitere fami ia 7. A. Eti$%$8ie. Un factor frecvent citat este a*sen6a empatiei materne, cu re>ec6ie sau pierdere precoce. /. P&i2$di1a7i6:. #r7s7turi e narcisice sunt opriri a e deBvo t7rii sau sunt defenseP +ceasta este o chestiune controversat7. Unu din puncte e de vedere su* iniaB7 c7 )randioBitatea 5i ipsa de empatie ap7r7 4mpotriva a)resivit76ii primitive. 0randoarea este privit7 frecvent ca o compensare a unui sim67m;nt de inferioritate. 5. Dia81$&ti6 di>ere1ia% a. #u *urare de persona itate antisocia 7 A pacientu desconsider7 f76i5 e)ea 5i drepturi e ce or a 6i. *. SchiBofrenie paranoid7 A pacientu are de iruri manifeste. d. #u *urare de persona itate *order ine A pacientu manifest7 mai mu t7 emo6iona itate, insta*i itate mai mare. e. #u *urare de persona itate histrionic7 A pacientu preBint7 mai mu t7 e2presie emo6iona 7. G. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. #u *urarea este cronic7 5i )reu trata*i 7. a. Lm*7tr;nirii i se face fa67 prost, pentru c7 ea constituie o r7nire narcisic7. *. Comp ica6ii e posi*i e inc ud tu *ur7ri e dispoBi6iei, psihoBe e tranBitorii, tu *ur7ri e somatoforme 5i tu *ur7ri e prin uB de su*stan6e. c. Pro)nosticu )enera este reBervat, cu toate c7 preocup7ri e narcisice a e unora dintre *o navi pot s7 fie mu t mai mari a 4nceputu perioadei adu te. J. Trata7e1t a. Psihoterapie individua 7, suportiv7 sau orientat7 spre con5tientiBare, 4n func6ie de t7ria e)ou ui. *. #erapia de mediu este uti 7 pentru pacien6ii cu tu *ur7ri severe. c. Dificu tatea tratamentu ui const7 adesea din preBervarea stimei de sine a pacientu ui, amenin6at7 de interven6ii e psihiatrice care sunt tr7ite drept critici. d. Poate s7 fie uti 7 psihoterapia de )rup. e. Ln cadru Dmediu E medica . <1= .oa a Dsomatic7E poate s7 fie perceput7 ca o amenin6are a adresa ima)inii de sine )randioase. </= !edicu poate s7 fie idea iBat sau deva oriBat, dat fiind c7 pacien6ii se m7soar7 pe ei 4n5i5i 4n func6ie de aceia cu care se 4nso6esc. <:= .onavii de acest fe se a5teapt7 a tratament specia .
I . C%'&ter'% a1Fi$& &a' te7:t$r A. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate $-&e&i?N6$73'%&i?: ,. De>i1iie. #ind s7 predomine perfec6ionismu , ordinea 5i ipsa de f e2i*i itate. *. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1FAN. a. Preocupare e2cesiv7 cu ordinea, inc uB;nd re)u i, re) ement7ri 5i sistematiB7ri. *. Un e ement frecvent este perseveren6a, care atin)e adesea nive u 4nc7p76;n7rii. c. +tunci c;nd deciBii e tre*uie uate intuitiv, indeciBia devine o pro* em7. d. -ste frecvent7 constric6ia emo6iona 7. e. Perfec6ionismu este frecvent. f. Pacien6ii caut7 s7 de6in7 contro u asupra or 5i asupra situa6ii or 4n care se )7sesc. ). Pot s7 ai*7 o preBentare ri)id7, forma 7 5i tind s7 fie DpreaE serio5i, ipsinduA e spontaneitatea. h. Pot s7 fie circumstan6ia i, sc avi ai am7nunte or, prefer;nd rutina sau ritua u 4n detrimentu nout76ii. i. Pot s7 fie ipsi6i de a*i it76i interpersona e, de umor, c7 dur7 sau de capacitatea de a face compromisuri. >. Pot s7 ai*7 o manier7 autoritar7, cu devotament e2cesiv fa67 de munc7 5i productivitate. k. Pacien6ii pot s7 adune Ds7 ?str;n)7@E o*iecte 5i adeseori sunt B);rci6i Dsau acomiE. 0. E3ide7i$%$8ie a. Preva en6a este mai mare a *7r*a6i dec;t a femei. *. -ste pro*a*i 7 transmiterea fami ia 7. c. Concordan6a este crescut7 a )emenii monoBi)o6i d. #u *urarea se dia)nosticheaB7 mai frecvent a copiii mai mari din fratrie. A. Eti$%$8ie. .o navii pot s7 ai*7 antecedente caracteriBate prin discip in7 aspr7. /. P&i2$di1a7i6: a. Defense e c asice sunt iBo area, formarea de reac6ie, desAfacerea, inte ectua iBarea 5i ra6iona iBarea. *. Ne4ncredere 4n emo6ii. c. Pro* eme e de sfidare <defiance = 5i su*misiune sunt importante psiho o)ic. d. Ci2a6ie 4n perioada ana 7. 5. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. Pacientu cu tu *urare o*sesivAcompu siv7 <(CD= are o*sesii sau compu siuni adev7rate, 4n timp ce a pacientu cu tu *urare de persona itate o*sesivAcompu siv7 acestea ipsesc. G. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6 a. Pacientu poate s7 se simt7 foarte *ine 4n circumstan6e 4n care se cere o munc7 metodic7 sau meticu oas7Kmi)7 oas7. *. -ste pro*a*i ca via6a persona 7 a pacientu ui s7 r7m;n7 stearp7, deBo ant7. c. Pot s7 apar7 comp ica6ii repreBentate de tu *ur7ri an2ioase, tu *ur7ri depresive 5i tu *ur7ri somatoforme. J. Trata7e1t a. Psihoterapie individua 7, suportiv7 sau orientat7 spre con5tientiBare, 4n func6ie de t7ria e)ou ui. *. #erapia de )rup poate s7 fie *enefic7. c. Pro* eme e terapeutice inc ud contro u , su*misiunea 5i inte ectua iBarea. d. Carmacoterapia poate s7 fie uti 7 <de e2., H,J m) de c onaBepam A % onopin de dou7 ori pe Bi pentru an2ietate, OJ p;n7 a //J m) de c omipramin7 A +nafrani seara a cu care sau /H p;n7 a /HH m) pe Bi dintrAun inhi*itor se ectiv a recapt7rii serotoninei A SS'&, cum ar fi sertra ina, pentru caracteristici e o*sesive sau depresive=. e. Cadru medica A *oa a Dsomatic7E 5i tratamentu ei pot s7 fie resim6ite ca o amenin6are a adresa contro u ui sau ca o pedeaps7. Pacien6ii reac6ioneaB7 adesea prin intensificarea eforturi or de a rec;5ti)a contro u <de e2., ta*e e sau )rafice, ca cu e, monitoriBare=. B. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate e?ita1t: ,. De>i1iie. Pacientu are o persona itate ru5inoas7 sau timid7, denumit7, de asemenea, fobic . *. Dia81$&ti6, &e71e i)nit 5i sunt senBitivi a re>ec6ie. *. Sunt retra5i socia , necesit;nd acceptare necritic7 din partea a tora. c. Sunt dornici de imp icare socia 7. d. +desea este preBent un ?comp e2 de inferioritate@3 pacientu nu are 4ncredere 4n sine 5i este De2cesiv deE modest. Pacientu poate s7 interpreteBe eronat comentarii e a tora ca fiind dispre6uitoare sau ne)ative 5i poate s7 se considere inadecvat 5i ipsit<7= de atractivitate. 0. E3ide7i$%$8ie a. Preva en6a este de H,HJA1[ din popu a6ia )enera 7. SAau raportat 5i cifre de mu t mai ridicate, de 1H[. *. Posi*i ii factori predispoBan6i inc ud tu *urarea evitant7 din copi 7rie sau ado escen67 sau o *oa 7 fiBic7 <somatic7= deformant7. A. Eti$%$8ie. Cactorii etio o)ici posi*i i sunt depreciereaKdeBapro*area parenta 7 manifest7, hiperprotec6ia sau e emente e fo*ice a e p7rin6i or 4n5i5i. /. P&i2$di1a7i6: a. -vitarea 5i inhi*i6ia au caracter defensiv.
*. Crica manifest7 de re>ec6ie acoper7 a)resivitatea su*iacent7, fie oedipa 7, fie preAoedipa 7. 5. Dia81$&ti6 di>ere1ia% a. #u *urare schiBoid7 de persona itate A pacientu ui 4i ipse5te dorin6a manifest7 de imp icare cu cei a 6i. *. Co*ie socia 7 A sunt evitate situa6ii socia e specifice, 5i nu re a6ii e persona e. #u *ur7ri e pot s7 coe2iste. Cu toate acestea, fo*ia socia 7 )enera iBat7 este, fenomeno o)ic, ace a5i ucru cu tu *urarea de persona itate evitant7. c. #u *urare de persona itate dependent7 A pacientu nu evit7 ata5amente e 5i are o mai mare team7 de a*andonare. G. E?$%'ie at, cu toate c7 aspir7 a mai mu t. *. Comp ica6ii e posi*i e sunt fo*ia socia 7 5i tu *ur7ri e dispoBi6iei. J. Trata7e1t. Pacientu poate s7 fie nepreten6ios K neso icitant 5i cooperant, dar este sensi*i a afirma6ii e am*i)ue, ca posi*i umi itoare. a. Psihoterapie individua 7, suportiv7 sau orientat7 spre con5tientiBare, 4n func6ie de t7ria e)ou ui. *. #erapia de )rup este adesea uti 7. c. Poate s7 fie *enefic7 antrenarea a*i it76i or socia e 5i a asertivit76ii. d. Carmacoterapie pentru an2ietate sau depresie, atunci c;nd sunt preBente. -2emp e e inc ud *etaA* ocante e <de e2., /H p;n7 a NH m) de proprano o A &ndera de trei ori pe Bi=, *enBodiaBepine e <de e2., H,J m) de c onaBepam de dou7 ori pe Bi= 5i SS'&K&S'S <de e2., JH p;n7 a 1HH m) de sertra in7 seara a cu care=. C. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate de3e1de1t: ,. De>i1iie. Pacientu este predominant dependent 5i su*misiv. *. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1FA1H. a. Pacientu 45i su*ordoneaB7 proprii e nevoi 5i responsa*i it76i nevoi or 5i responsa*i it76i or a tora 5i de ea)7 a tora deciBii e. .o navii pot s7 to ereBe re a6ii a*uBive. *. Sunt ipsi6i de 4ncredere 4n sine 5i necesit7 sfaturi 5i reasi)urare. c. Nu to ereaB7 s7 fie sin)uri 5i tind s7 necesite superviBare e2cesiv7 4n timpu ucru ui. d. Sunt pasivi 5i au dificu t76i 4n aA5i e2prima deBacordu . 0. E3ide7i$%$8ie a. #u *urarea este mai preva ent7 a femei dec;t a *7r*a6i. *. #u *urarea este frecvent7, constituind, poate, /,J[ din tota u tu *ur7ri or de persona itate. A. Eti$%$8ie. Cactorii predispoBan6i pot s7 fie repreBenta6i de *oa a fiBic7 cronic7, de an2ietatea de separare sau de pierderea parenta 7 4n copi 7rie. /. P&i2$di1a7i6: a. Sunt preBente pro* eme de separare nereBo vate. *. PoBi6ia dependent7 este o defens7 4mpotriva a)resiunii. 5. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. a. +)orafo*ie A pacientu ui 4i este fric7 s7 p7r7seasc7 ocuin6a sau s7 fie departe de cas7. *. Ln afar7 de tu *urarea de persona itate dependent7, e emente e dependente sunt frecvente 5i 4n a te tu *ur7ri de persona itate. G. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. a. -vo u6ia este varia*i 7. *. Sunt posi*i e comp ica6ii depresive, dac7 re a6ia este pierdut7. Ln caBuri e tratate, pro)nosticu poate fi favora*i . c. Pacientu poate s7 nu fie capa*i s7 to ereBe pasu ?s7n7tos@ de a p7r7si re a6ia a*uBiv7. J. Trata7e1t. Pacien6ii au tendin6a de a re)resa, cu fric7 de a*andon. a. Psihoterapie orientat7 spre con5tientiBare sau psihoterapie suportiv7, 4n func6ie de t7ria e)ou ui. *. Sunt, de asemenea, uti e terapia comportamenta 7, antrenarea asertivit76ii, terapia fami ia 7 5i terapia de )rup. c. Carmacoterapia este uti 7 pentru tratamentu unor simptome specifice <de e2., H,J m) de c onaBepam de dou7 ori pe Bi pentru an2ietate 5i JH p;n7 a 1HH m) de sertra in7 seara a cu care pentru an2ietate 5i depresie=. . A%te t'%-'r:ri de 3er&$1a%itate A. T'%-'rarea de 3er&$1a%itate 3a&i?Na8re&i?: ,. De>i1iie. Pacientu manifest7 o*struc6ionism, t7r7)7nare, 4nc7p76;nare 5i ineficien67. *. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1FA11. a. Pacientu reBist7 cereri or de a performa adecvat. *. 07se5te scuBe pentru 4nt;rBieriKam;n7ri 5i d7 vina pe a 6ii <)7sinduA e cusururi acestora=. c. -ste ipsit de asertivitate. 0. E3ide7i$%$8ie. Necunoscut7. A. Eti$%$8ie a. Poate s7 imp ice comportament 4nv76at 5i mode are parenta 7. *. Dificu t76i e precoce cu autoritatea sunt frecvente. /. P&i2$di1a7i6:
a. Conf icte privind autoritatea, autonomia 5i dependen6a. *. Su*misivitate, sfidare 5i a)resivitate. 5. Dia81$&ti6 di>ere1ia% a. #u *ur7ri de persona itate histrionice 5i *order ine A comportamentu *o navu ui este mai f am*oiant, mai dramatic 5i mai f76i5 a)resiv dec;t 4n persona itatea pasivAa)resiv7. *. #u *urare de persona itate antisocia 7 A sfidarea din partea pacientu ui este manifest7. c. #u *urare de persona itate o*sesivAcompu siv7 A pacientu este manifest perfec6ionist 5i su*misiv. G. E?$%'ie or7 reBid7 4n opoBi6ia mascat7 a pacientu ui fa67 de interven6ii e din partea psihiatru ui. Scopu terapeutic este de a face ca pacientu s7 devin7 con5tient de opoBi6ionismu s7u. *. Psihoterapia suportiv7 poate s7 fie uti 7, dac7 pacientu o accept7 5i dac7 este capa*i s7 fie comp iant. c. Poate s7 fie uti 7 antrenarea asertivit76ii. B. T'%-'rare de3re&i?: de 3er&$1a%itate ,. De>i1iie. Pacien6ii sunt pesimi5ti, anhedonici, devota6i datoriei, cu 4ndoie i de sine 5i cronic neferici6i. *. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u 1FA1/. a. Pacientu este adesea ini5titKre6inut, introvertit 5i pasiv. *. Pesimist, critic fa67 de a 6ii 5i c7B;nd adesea prad7 rumina6ii or minta e pe teme ne)ative < brooding=. 0. E3ide7i$%$8ie a. Se consider7 c7 tu *urarea este frecvent7, dar nu e2ist7 date certe. *. +pare, pro*a*i , 4n mod e)a a *7r*a6i 5i femei. c. +pare pro*a*i 4n fami ii e cu depresie. A. Eti$%$8ie. CauBa poate s7 imp ice pierderi precoce sau parenta> deficitar. /. P&i2$di1a7i6: a. Stim7 de sine sc7But7. 1inov76ie. *. +utoApedepsire. c. Pierdere precoce a o*iectu ui iu*irii. 5. Dia81$&ti6 di>ere1ia% a. #u *urare distimic7 A f uctua6ii e dispoBi6iei sunt mai mari dec;t 4n tu *urarea de persona itate depresiv7. *. #u *urare de persona itate evitant7 A pacientu tinde s7 fie mai mu t an2ios dec;t depresiv. G. E?$%'ie or7. J. Trata7e1t a. Psihoterapie orientat7 c7tre con5tientiBare sau psihoterapie suportiv7, 4n func6ie de t7ria e)ou ui. *. Sunt uti e terapia co)nitiv7, terapia de )rup 5i terapia interpersona 7. c. Carmacoterapie A pot s7 a>ute SS'&K&S'S <de e2., 1HH m) de sertra in7 pe Bi= sau simpatomimetice e <de e2., J p;n7 a 1J m) de meti fenidat pe Bi=. C. T'%-'rare de 3er&$1a%itate &adi6:. 'e a6ii e acestor pacien6i sunt dominate de comportamentu crud sau 4n>ositor. #u *urarea este rar7 din punct de vedere c inic" este, poate, mai frecvent7 4n conte2te forensice. +deseori este e)at7 de a*uBu parenta . D. T'%-'rare de 3er&$1a%itate a L1>r918erii de &i1e <self-defeating =. Pacien6ii 45i direc6ioneaB7 vie6i e c7tre deBnod7minte sau reBu tate nefavora*i e" respin) a>utoru sau reBu tate e *une Dsuccese eE 5i au r7spunsuri disforice a reBu tate e *une. +ceste e emente apar frecvent 4n a te tu *ur7ri de persona itate, dar manifestarea ca atare a acestei tu *ur7ri ar putea s7 fie rar7. E. T'%-'rare de 3er&$1a%itate 1e&3e6i>i6at: L1 a%t 7$d. +cest dia)nostic se pune dac7 pacientu are o tu *urare de persona itate cu caracteristici mi2te a e a tor tu *ur7ri de persona itate. #+.-LUL 1FA1 CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DE PERSONALITATE PARANOID
+. Ne4ncredere 4n a 6ii 5i suspicioBitate fa67 de a 6ii, pervaBive, astfe 4nc;t motiva6ii e ce or a 6i sunt interpretate ca r7uvoitoare, cu 4ncepere din perioada ini6ia 7 a vie6ii adu te 5i preBente 4n conte2te diverse, indicate de patru <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= suspecteaB7, f7r7 suficient temei, c7 a 6ii 4 e2p oateaB7, pre>udiciaB7 sau 4n5ea 7" </= este preocupat cu 4ndoie i ne>ustificate asupra oia it76ii sau 4ncrederii pe care o preBint7 prietenii sau asocia6ii" <:= evit7 s7 ai*7 4ncredere 4n a 6ii de teama ne>ustificat7 c7 informa6ii e respective vor fi fo osite cu rea inten6ie 4mpotriva sa" <I= )7se5te 4n6e esuri ascunse 4n>ositoare sau amenin67toare 4n remarci sau evenimente *ana eKinofensive" <J= p7streaB7 constant resentimente, cu a te cuvinte A este neiert7tor DranchiunosE fa67 de insu te, in>urii sau >i)niri" <G= percepe atacuri, care nu sunt viBi*i e pentru a 6ii, a adresa caracteru ui sau reputa6iei sa e 5i, f7r7 4nt;rBiere, reac6ioneaB7 m;nios sau contraatac7" <O= are suspiciuni repetate, ipsite de >ustificare, a adresa fide it76ii parteneru ui marita sau se2ua . .. Nu apare e2c usiv 4n cursu schiBofreniei, a unei tu *ur7ri a dispoBi6iei cu e emente psihotice sau a unei a te tu *ur7ri psihotice 5i nu se
datoreaB7 efecte or fiBio o)ice directe a e unei condi6ii medica e )enera e. N$t:; Dac7 criterii e sunt 4ndep inite 4nainte de de*utu schiBofreniei, se va ad7u)a ?premor*id@, de e2., ?tu *urare paranoid7 a persona it76ii <premor*id=@.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1FA/ CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DE PERSONALITATE SCHIZOID
+. Patern pervaBiv de deta5are de re a6ii e socia e 5i )am7 restr;ns7 de e2primare a emo6ii or 4n conte2te interpersona e, patern care 4ncepe 4n prima parte a vie6ii adu te 5i care este preBent 4n conte2te diverse, indicat de patru <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= nici nu dore5te 5i nici nu 4i fac p 7cere re a6ii e apropiate, inc uB;nd faptu c7 face parte dintrAo fami ie" </= a e)e aproape 4ntotdeauna activit76i so itare" <:= are interes redus sau a*sent fa67 de e2perien6e e se2ua e cu o a t7 persoan7" <I= 4i fac p 7cere pu6ine activit76i, sau nici una" <J= nu are prieteni sau confiden6i apropia6i, a 6ii dec;t rude de )radu 4nt;i" <G= pare indiferent a aude e sau critici e a tora" <O= manifest7 r7cea 7 emo6iona 7, deta5are sau afectivitate ap atiBat7. .. Nu apare e2c usiv 4n cursu schiBofreniei, a unei tu *ur7ri a dispoBi6iei cu e emente psihotice, a unei a te tu *ur7ri psihotice sau a unei tu *ur7ri pervaBive a deBvo t7rii 5i nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice directe a e unei condi6ii medica e )enera e. N$t:; Dac7 criterii e sunt 4ndep inite 4nainte de de*utu schiBofreniei, se va ad7u)a ?premor*id@, de e2., ?tu *urare paranoid7 a persona it76ii <premor*id=@.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1FA: CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DE PERSONALITATE SCHIZOTIPAL
+. Patern pervaBiv de deficite socia e 5i interpersona e, marcat de disconfortu acut 4n, 5i capacitatea redus7 pentru, re a6ii str;nse, precum 5i de distorsiuni co)nitive sau perceptua e 5i e2centricit76i a e comportamentu ui, patern care 4ncepe 4n perioada ini6ia 7 a vie6ii adu te 5i care este preBent 4n conte2te diverse, indicat de cinci <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= idei de referin67 <se e2c ud de iruri e de referin67=" </= credin6e ciudate sau );ndire ma)ic7 ce inf uen6eaB7 comportamentu 5i nu se potrivesc cu norme e su*cu tura e <de e2., supersti6ioBitate, credin6a 4n c arviBiune, 4n te epatie sau 4n ?a 5ase ea sim6@" a copii 5i ado escen6i A fanteBii sau preocup7ri *iBare=" <:= e2perien6e perceptua e neo*i5nuite, inc uB;nd i uBii corpora e" <I= );ndire 5i vor*ire ciudate <de e2., va)i, circumstan6ia e, metaforice, suprae a*orate sau stereotipe=" <J= suspicioBitate sau idea6ie paranoid7" <G= afect inadecvat sau constric6ionat" <O= comportament sau aspect ciudat, e2centric sau neo*i5nuit" <N= ipsa prieteni or sau confiden6i or apropia6i, a 6ii dec;t rude de )radu 4nt;i" <F= an2ietate socia 7 e2cesiv7, care nu diminu7 odat7 cu fami iariBarea 5i care tinde s7 se asocieBe cu frici paranoide, 5i nu cu >udec76i ne)ative despre sine. .. Nu apare e2c usiv 4n cursu schiBofreniei, a unei tu *ur7ri dispoBi6iona e cu e emente psihotice, a unei a te tu *ur7ri psihotice sau a unei tu *ur7ri pervaBive a deBvo t7rii. N$t:; Dac7 criterii e sunt 4ndep inite 4nainte de de*utu schiBofreniei, se va ad7u)a ?premor*id@, de e2., ?tu *urare paranoid7 a persona it76ii <premor*id=@.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1FAI CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DE PERSONALITATE ANTISOCIAL
+. -2ist7 un patern pervaBiv de i)norare 5i vio are a drepturi or a tora, care survine de a v;rsta de 1J ani, indicat de urm7toare e trei <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= neconformarea cu norme e socia e 4n privin6a comportamente or 4n imite e e)ii, indicat7 de comiterea repetat7 a unor fapte ce
constituie motive de arestare" </= 4n5e 7torie <deceitfullness =, indicat7 de minciuni repetate, fo osirea unor nume fa se sau escrocarea a tora pentru profitu sau p 7cerea persona 7" <:= impu sivitate sau ipsa unor p anuri de viitor" <I= irita*i itate 5i a)resivitate, indicate de repetate *7t7i sau atacuri fiBice" <J= i)norarea nes7*uit7 a si)uran6ei proprii ori a a tora" <G= iresponsa*i itate persistent7, indicat7 de incapacitatea repetat7 de a sus6ine un comportament de munc7 re)u at sau de aA5i onora o* i)a6ii e financiare" <O= ips7 de remu5c7ri, indicat7 de indiferen67 fa67 de, sau de ra6iona iBarea faptu ui c7, a pre>udiciat sau ma trat pe un a tu sau a furat de a un a tu . .. Persoana este 4n v;rst7 de ce pu6in 1N ani. C. -2ist7 doveBi de tu *urare de conduit7 cu de*ut 4nainte de v;rsta de 1J ani. D. Comportamentu antisocia nu apare e2c usiv 4n cursu unei schiBofrenii sau a unui episod maniaca .
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1FAJ CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DE PERSONALITATE BORDERLINE
Patern pervaBiv de insta*i itate a re a6ii or interpersona e, ima)inii de sine 5i afecte or 5i de impu sivitate marcat7, patern care 4ncepe 4n perioada de adu t t;n7r 5i care este preBent 4n conte2te diverse, indicat de cinci <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= eforturi frenetice de evitare a a*andon7rii rea e sau ima)inate. N$t:; Nu se vor inc ude comportamente e suicidare sau de autoA muti are prev7Bute a criteriu J" </= patern de re a6ii interpersona e insta*i e 5i intense, caracteriBate de a ternarea 4ntre e2treme de idea iBare 5i deva oriBare" <:= pertur*are a identit76ii3 ima)ine de sine sau sim67m;nt de sine marcat 5i persistent insta*i e" <I= impu sivitate 4n ce pu6in dou7 domenii care sunt poten6ia detrimenta e pentru sine <de e2., che tuirea *ani or, a*uBu de su*stan6e, 5ofatu pericu os, consumu compu siv de a imente A binge eating=. N$t:; Nu se vor inc ude comportamente e suicidare sau de autoA muti are, prev7Bute a criteriu J" <J= comportament, )esturi sau amenin67ri suicidare recurente sau comportament de autoAmuti are" <G= insta*i itate afectiv7 datorat7 reactivit76ii marcate a dispoBi6iei <de e2., disforie, irita*i itate sau an2ietate episodice intense, de re)u 7 cu durat7 de c;teva ore 5i numai rareori mai mu t de c;teva Bi e=" <O= sim67minte cronice de )o 7untric < emptiness=" <N= m;nie neadecvat7, intens7, sau incapacitatea de aA5i contro a m;nia <de e2., manifest7ri frecvente de nervoBitate, m;nie constant7, upte fiBice repetate=" <F= tranBitoriu, 4n e)7tur7 cu stresu , idea6ie paranoid7 sau simptome disociative severe.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1FAG CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DE PERSONALITATE HISTRIONIC
Patern pervaBiv de e2cesiv7 emo6iona itate 5i de c7utare a aten6iei, 4nceput 4n perioada de adu t t;n7r 5i preBent 4n conte2te diverse, indicat de cinci <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= se simte inconforta*i 4n situa6ii 4n care nu este 4n centru aten6iei" </= interac6iunea cu a 6ii se caracteriBeaB7 adesea prin comportament nepotrivit de seductiv sau de provocator din punct de vedere se2ua " <:= manifest7 e2presii emo6iona e rapid schim*7toare 5i superficia e" <I= se fo ose5te constant de apectu fiBic pentru a atra)e aten6ia asupra sa" <J= are un sti de a vor*i care este e2cesiv de impresionist 5i de ipsit de am7nunte" <G= manifest7 dramatiBare de sine, teatra itate 5i e2presie e2a)erat7 a emo6ii or" <O= este su)estiona*i , cu a te cuvinte A u5or inf uen6at de a 6ii sau de circumstan6e" <N= consider7 re a6ii e pe care e are drept mu t mai intime dec;t sunt.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1FAO
CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURAREA DE PERSONALITATE NARCISIC

+. Patern pervaBiv de )randioBitate <4n ima)ina6ie sau 4n comportament=, nevoie de a fi admirat 5i ips7 de empatie, care 4ncepe 4n perioada de adu t t;n7r 5i care este preBent 4n conte2te diverse, indicat de cinci <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= are o senBa6ie )randioas7 de importan67 de sine <de e2., 45i e2a)ereaB7 rea iB7ri e 5i ta ente e, se a5teapt7 s7 fie recunoscut ca superior f7r7 rea iB7ri pe m7sur7=" </= este preocupat de fanteBii ne imitate de succes, putere, str7 ucire, frumuse6e sau iu*ire idea 7" <:= crede c7 este ?specia @ 5i unic 5i c7 nu poate fi 4n6e es dec;t de, 5i nu ar tre*ui s7 se asocieBe dec;t cu, a te persoane <sau institu6ii= specia e sau cu statut ridicat" <I= so icit7 admira6ie e2cesiv7" <J= are sentimentu de intitu are Dentitlement A de a i se cuveniE, cu a te cuvinte A are e2pecta6ii nereBona*i e de tratament deose*it de favora*i sau de comp ian67 automat7 cu proprii e sa e a5tept7ri" <G= este e2p oatativ din punct de vedere interpersona , cu a te cuvinte A profit7 de a 6ii pentru aA5i atin)e proprii e sa e 6e uri" <O= 4i ipse5te empatia" nu vrea s7 recunoasc7 sau s7 se identifice cu sim67minte e 5i nevoi e a tora " <N= este adesea invidios fa67 de a 6ii sau crede c7 a 6ii 4 invidiaB7 pe e " <F= manifest7 comportamente sau atitudini aro)ante sau superioare.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1FAN CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DE PERSONALITATE OBSESI N COMPULSI
Patern pervaBiv de preocupare cu ordinea, perfec6ionismu 5i contro u minta 5i interpersona , 4n detrimentu f e2i*i it76ii, deschiderii 5i eficien6ei, patern care 4ncepe 4n perioada de adu t t;n7r 5i care este preBent 4n conte2te diverse, indicat de patru <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= este preocupat de deta ii, re)u i, iste, ordine, or)aniBare sau pro)rame, 4ntrAun asemenea )rad 4nc;t scopu ma>or a activit76ii se pierde" </= manifest7 perfec6ionism care interfereaB7 cu 4ndep inirea sarcinii <de e2., nu poate s7 termine un proiect pentru c7 proprii e sa e standarde e2cesiv de stricte nu sunt 4ndep inite=" <:= este e2cesiv de devotat muncii 5i productivit76ii, p;n7 a e2c uderea activit76i or de timp i*er 5i a prietenii or <ine2p ica*i prin necesit76i economice evidente=" <I= este hipercon5tiincios, scrupu os 5i inf e2i*i 4n chestiuni de mora 7, etic7 sau va ori <ine2p ica*i prin identificare cu tura 7 sau re i)ioas7=" <J= este incapa*i s7 arunce o*iecte uBate sau ipsite de va oare, chiar 5i atunci c;nd acestea nu au o va oare sentimenta 7" <G= eBit7 s7 de e)e sarcini sau s7 ucreBe cu a 6ii dac7 ace5tia nu se supun e2act modu ui s7u de a face ucruri e" <O= adopt7 un sti avar de a che tui, at;t fa67 de sine 5i fa67 de a 6ii" *anii sunt privi6i drept ceva ce tre*uie str;ns 4n eventua itatea unor catastrofe viitoare" <N= manifest7 ri)iditate 5i 4nc7p76;nare.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #a*e u 1FAF CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DE PERSONALITATE E ITANT
Patern pervaBiv de inhi*i6ie socia 7, sentimente de inadecvare 5i de hipersenBitivitate a eva uarea ne)ativ7, patern care 4ncepe 4n perioada de adu t t;n7r 5i care este preBent 4n conte2te diverse, indicat de patru <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= evit7 activit76i e ocupa6iona e care imp ic7 contact interpersona semnificativ, din cauBa temeri or de critic7, deBapro*are sau re>ec6ie" </= nu dore5te s7 se imp ice cu oamenii dac7 nu este si)ur c7 este p 7cut Da)reatE de ace5tia" <:= manifest7 re6inere 4n cadru re a6ii or intime din cauBa fricii de a nu fi f7cut de ru5ine sau ridicu iBat" <I= este preocupat de posi*i itatea de a fi criticat sau re>ectat 4n situa6ii socia e" <J= este inhi*at 4n re a6ii e interpersona e noi din cauBa sim67minte or de inadecvare" <G= se prive5te ca ineptKinadecvat din punct de vedere socia , neatr7)7tor din punct de vedere persona sau inferior a tora" <O= este neo*i5nuit de re6inut 4n asumarea de riscuri persona e sau 4n an)a>area 4n orice noi activit76i, pentru c7 acestea ar putea s7 4 pun7 4ntrAo situa6ie st;n>enitoare D?peni*i 7@E.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed.
,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1FA1H CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DE PERSONALITATE DEPENDENT
Nevoie pervaBiv7 5i e2cesiv7 de a fi 4n )ri>a a tuia, duc;nd a comportament su*misiv 5i adeBiv 5i a temeri de separare, nevoie care a 4nceput 4n perioada de adu t t;n7r 5i este preBent7 4n conte2te diverse, indicat7 de cinci <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= are dificu t76i 4n deciBii e de fiecare Bi 4n a*sen6a unei cantit76i e2cesive de sfaturi 5i reasi)ur7ri din partea a tora" </= are nevoie de a 6ii ca s7A5i asume responsa*i itatea 4n ma>oritatea domenii or importante a e vie6ii" <:= are dificu t76i 4n e2primarea deBacordu ui cu a 6ii, din cauBa fricii c7 va pierde spri>inu sau apro*area acestora. N$t:; + nu se inc ude temeri e de r7B*unare rea iste" <I= 4i este )reu s7 ini6ieBe proiecte sau s7 fac7 ucruri de unu sin)ur <din cauBa ipsei de 4ncredere 4n >udecata sau capacit76i e proprii, 5i nu din cauBa ipsei de motiva6ie sau ener)ie=" <J= se str7duie5te e2cesiv s7 o*6in7 protec6ie 5i spri>in de a a 6ii, mer);nd p;n7 a a se oferi vo untar pentru ucruri nep 7cute" <G= se simte inconforta*i sau nea>utorat atunci c;nd este sin)ur, din cauBa temeri or e2a)erate c7 nu va fi capa*i s7A5i poarte sin)ur de )ri>7" <O= caut7 imperios o a t7 re a6ie ca surs7 de 4n)ri>ire 5i spri>in, atunci c;nd o re a6ie apropiat7 ia sf;r5it" <N= se preocupat 4n mod nerea ist de teama de a nu fi 7sat s7A5i poarte sin)ur de )ri>7.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL 1FA11 CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DE PERSONALITATE PASI NA!RESI
+. Patern pervaBiv de atitudini ne)ativiste 5i reBisten67 pasiv7 4n fa6a cereri or de a performa adecvat, patern care a 4nceput 4n perioada de adu t t;n7r 5i care este preBent 4n conte2te diverse, indicat de patru <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= reBist7 pasiv 4ndep inirii sarcini or socia e 5i ocupa6iona e de rutin7" </= se p ;n)e c7 este r7u 4n6e es 5i neapreciat de a 6ii" <:= este 4m*ufnat 5i cert7re6" <I= 4n mod nereBona*i , critic7 5i o*serv7Kve)heaB7 cu aten6ie autoritatea" <J= e2prim7 invidie 5i resentimente a adresa ce or aparent mai noroco5i" <G= ver*a iBeaB7 acuBe e2a)erate 5i persistente de )hinion persona Dcircumstan6e nefavora*i eE" <O= a terneaB7 4ntre sfidarea osti 7 5i remu5c7ri. .. Nu apare e2c usiv 4n cursu episoade or depresive ma>ore 5i nu este e2p icat7 mai *ine de tu *urarea distimic7.
contrition
#+.-LUL 1FA1/ CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DE PERSONALITATE DEPRESI
+. Patern pervaBiv de co)ni6ii 5i comportamente depresive, patern care 4ncepe 4n perioada de adu t t;n7r 5i care este preBent 4n conte2te diverse, indicat de cinci <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= dispoBi6ia o*i5nuit7 este dominat7 de am7r7ciune, posomor;re, ips7 de vese ie, ips7 de *ucurie, nefericire" </= conceptu de sine se centreaB7 pe convin)eri e de inadecvare, ips7 de va oare 5i stim7 de sine sc7But7" <:= este critic, acuBator 5i dispre6uitor fa67 de sine" <I= rumineaB7 5i este predispus a 4n)ri>orare" <J= este ne)ativist, critic 5i senten6ios DGudgmentalE 4n e)7tur7 cu a 6ii" <G= este pesimist" <O= este predispus s7 se simt7 vinovat sau s7 ai*7 remu5c7ri. .. Nu apare e2c usiv 4n cursu episoade or depresive ma>ore 5i nu este e2p icat7 mai *ine de tu *urarea distimic7.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi3 Persona ity Disorders, Ch /I, p 1O/:, 4n C#PA1&&.
/H. Sinuciderea, vio en6a 5i a te ur)en6e psihiatrice

I. Si1'6iderea A. De>i1iie ,. !oartea inten6ionat7 autoAindus7 <suicid, de a cuvinte e atine care 4nseamn7 al su 5i a ucide=. *. &dentificarea *o navu ui cu poten6ia suicidar este una dintre ce e mai difici e sarcini din psihiatrie. 0. Se spune c7 pacien6ii care 4ncearc7 4n mod repetat s7 45i fac7 r7u manifest7 comportament parasuicidar. B. I16ide1: ur de :J.HHH de persoane. *. 'ata este de 1/ persoane a 1HH.HHH. 0. LntrAun an, 4ncearc7 s7 se sinucid7 4n >ur de /JH.HHH de persoane. A. Pe p an mondia , State e Unite au o poBi6ie de mi> oc din punctu de vedere a num7ru ui sinucideri or <de e2., rata respectiv7 4n 67ri e scandinavice este de /J a 1HH.HHH de ocuitori=. 'ata cea mai sc7But7 se 4nre)istreaB7 4n Spania 5i 4n &ta ia. C. Ea6t$ri a&$6iai. #a*e u /HA1 isteaB7 factorii de risc ridicat 5i sc7But din eva uarea riscu ui de sinucidere. ,. SeF'%. La *7r*a6i sinucideri e rea iBate sunt de trei ori mai numeroase dec;t a femei. Cemei e comit de patru ori mai mu te tentative de sinucidere dec;t *7r*a6ii. *. Met$da. .7r*a6ii fo osesc metode vio ente mai frecvent dec;t femei e <de e2., arme de foc, 5i nu medicamente=. 0. 9r&ta. 'iscu cre5te cu v;rsta. a. La *7r*a6i v;rfu riscu ui de sinucidere apare dup7 v;rsta de IJ de ani" a femei v;rfu se constat7 dup7 GJ de ani. *. Persoane e mai 4n v;rst7 4ncearc7 mai rar s7 se sinucid7, dar reu5esc mai frecvent. c. Dup7 v;rsta de OJ de ani, rata sinucideri or cre5te a am*e e se2e. d. Ln preBent cre5terea cea mai rapid7 a ratei se 4nre)istreaB7 a *7r*a6ii tineri 4n v;rst7 de 1J p;n7 a /I de ani. A. Ra&a Dou7 din fiecare trei sinucideri sunt comise de *7r*a6i adu 6i a *i. 'iscu este mai mic a nea *i. 'iscu este ridicat a americanii nativi D?indienii@ americaniE 5i a inui6i D?eschimo5i@E. /. Re%i8ia. 'ata cea mai ridicat7 apare a protestan6i iar cea mai sc7But7 A a cato ici, evrei 5i musu mani. 5. Stat't'% 7arita%. 'ata este mai mare a persoane e nec7s7torite dec;t a ce e c7s7torite" este ridicat7 a persoane e divor6ate" decesu parteneru ui marita cre5te riscu . G. S:1:tatea >i@i6: B&$7ati6:C. .oa a medica 7 sau chirur)ica 7 constituie un factor de risc, 4n specia dac7 se asociaB7 cu durere sau dac7 este vor*a despre o *oa 7 cronic7 sau termina 7 <#a*e u /HA/=. J. B$a%a 7i1ta%: a. ( propor6ie de JH[ din persoane e care se sinucid sunt depresive. Pe de a t7 parte, 1J[ dintre *o navii depresivi se sinucid. *. \ece a sut7 din persoane e care se sinucid sufer7 de schiBofrenie cu de iruri importante. c. ( tu *urare prin uB de su*stan6e cre5te riscu de sinucidere, 4n specia dac7 persoana respectiv7 este 5i depresiv7. d. #u *urarea de persona itate *order ine se asociaB7 cu o rat7 ridicat7 a comportamentu ui parasuicidar. e. Demen6a, de iriumu , st7ri e de panic7 cresc riscu . 4. A%i >a6t$ri de ri&6 a. Dorin6a de a muri ipsit7 de am*i)uitate. *. Qoma>u . c. SenBa6ia de ips7 a speran6e or. d. Pro*a*i itatea redus7 de a fi sa vat. e. +dunatu medicamente or. f. Posesia de arm7Karme de foc. ). &storicu fami ia de suicid. h. CanteBii de reunire cu persoane iu*ite care au murit. D. Ma1a8e7e1t'% 3a6ie1t'%'i &'i6idar. ( strate)ie )enera 7 de eva uare a pacien6i or suicidari este preBentat7 4n #a*e u /HA:. ,. Nu 7sa6i pacientu suicidar sin)ur" 4ndep7rta6i din 4nc7pere orice o*iecte poten6ia prime>dioase. *. +precia6i dac7 tentativa a fost p 7nuit7 sau impu siv7. Determina6i eta itatea metodei fo osite, 5anse e de a fi descoperit <dac7 pacientu era sin)ur sau dac7 a anun6at sau nu pe cineva= 5i reac6ia a faptu de a fi fost sa vat <dac7 este deBam7)it sau simte o u5urare=. De asemenea, determina6i dac7 factorii care au dus a tentativ7 sAau modificat sau nu. 0. Pacien6ii cu depresie sever7 pot s7 fie trata6i am*u ator dac7 fami ii e pot s7 4i suprave)heBe 4ndeaproape 5i dac7 tratamentu poate s7 fie instituit repede. Dac7 aceste condi6ii nu sunt 4ntrunite, este necesar7 spita iBarea. A. &dea6ia suicidar7 a pacien6i or a coo ici se remite, 4n )enera , dup7 a*stinen67, 4n decurs de c;teva Bi e. Dac7 depresia persist7 5i dup7 ce semne e fiBio o)ice a e sevra>u ui a coo ic sAau reBo vat, este >ustificat7 suspiciunea ferm7 a unei depresii ma>ore. #o6i *o navii suicidari su* into2ica6ie cu a coo sau dro)uri tre*uie reeva ua6i mai t;rBiu, dup7 ie5irea din into2ica6ie.
/. &dei e de sinucidere a e pacien6i or cu schiBofrenie tre*uie uate 4n serios, pentru c7 ace5tia tind s7 fo oseasc7 metode vio ente, foarte eta e 5i, uneori, *iBare. 5. Pacien6ii cu tu *ur7ri de persona itate *eneficiaB7 4n specia de confruntarea cu, 5i asisten6a empatic7 4n, reBo varea pro* emei care a precipitat tentativa de sinucidere 5i a care au contri*uit, de o*icei, 5i ei. G. Pentru condi6ii e care contri*uie a autoAmuti are se recomand7 spita iBare pe termen un)" spita iBarea scurt7 nu afecteaB7, de o*icei, un astfe de comportament ha*itua . .o navii parasuicidari pot s7 *eneficieBe de rea*i itare pe termen un), iar din c;nd 4n c;nd poate s7 fie necesar7 spita iBarea scurt7, dar nu ne putem a5tepta ca tratamentu pe termen scurt s7 modifice semnificativ evo u6ia or. E. DaN'ri <i N'N'ri %a 3a6ie1t'% &'i6idar ,. Da 4ntre*a6i despre idei e de sinucidere, 4n specia despre p anuri e de aA5i face vreun r7u. Captu c7 4ntre*a6i despre sinucidere nu va ?imp anta@ *o navu ui aceast7 idee. *. Eu eBita6i s7 4ntre*a6i *o navu dac7 ?ar dori s7 moar7@. +*ordarea f7r7 oco i5uri este cea mai eficient7. 0. Da ave6i )ri>7 ca interviu s7 se desf75oare 4ntrAun oc si)ur. Unii pacien6i sAau aruncat pe fereastr7 chiar 4n 4nc7perea respectiv7. A. Eu oferi6i fa se reasi)ur7ri <de e2., ?!ai to6i oamenii se );ndesc s7A5i ia via6a 4ntrAun moment sau a tu @=. /. Da pune6i 4ntre*7ri despre tentative de sinucidere anterioare, care pot s7 fie e)ate de tentative viitoare. 5. Da pune6i 4ntre*7ri cu privire a accesu a arme de foc" accesu 1 a astfe de arme cre5te riscu a pacientu suicidar. G. Eu 7sa6i *o navu s7 p ece de a departamentu de ur)en67 K camera de )ard7 dac7 nu sunte6i si)ur<7= c7 nu 45i va face vreun r7u. J. Eu presupune6i c7 fami ia sau prietenii vor putea s7 suprave)heBe pacientu /I de ore din /I. Dac7 este necesar7 o astfe de suprave)here, spita iBa6i *o navu /. #+.-LUL /HA1 E ALUAREA RISCULUI DE SINUCIDERE aria-i%a Ri&6 6re&6't Pr$>i%'% &$6ia% i6 1;rst7 !ai mare de IJ de ani Se2 !ascu in Statut marita Divor6at<7= sau v7duv<7= Loc de munc7 Qomer<7= 'e a6ie interpersona 7 Conf ictua 7 Cunda fami ia $aotic sau conf ictua S:1:tatea CiBic7 <somatic7= .oa 7 cronic7 $ipocondrie +port e2cesiv de su*stan6e !inta 7 Depresie sever7 PsihoB7 #u *urare de persona itate sever7 +*uB de su*stan6e Pierdere a speran6e or A6ti?itate &'i6idar: &dea6ie de sinucidere Crecvent7, intens7, pre un)it7 #entativ7 de sinucidere #entative mu tip e P anificare Sa vare impro*a*i 7 Dorin6a neam*i)u7 de a muri Comunicare interna iBat7 <* amare de sine= !etoda este eta 7 5i disponi*i 7 Re&'r&e Persona e 'ea iB7ri nesatisf7c7toare Con5tientiBare <critic7= deficitar7 +fect inevita*i sau deficitar contro at
Ri&6 &6:@'t !ai mic7 de IJ de ani Ceminin C7s7torit<7= LucreaB7 Sta*i 7 Sta*i S7n7tate *un7 Se simte s7n7tos UB de su*stan6e sc7But Depresie u5oar7 NevroB7 Persona itate norma 7 .7utor socia (ptimism &nfrecvent7, intens. mic7, tranBitorie Prima tentativ7 &mpu siv7 Sa vare inevita*i 7 Ln primu r;nd dorin67 de schim*are Comunicare e2terna iBat7 <m;nie fa67 de a 6ii= !etod7 cu eta itate redus7 sau f7r7 disponi*i itate faci 7 'ea iB7ri *une Con5tientiBare *un7 +fect evita*i 5i contro at adecvat Contact *un
1 /
Direct sau indirect. .o navii care ocuiesc a * oc impun pruden67 sup imentar7. Chiar 5i o defenestrare de a un eta> inferior poate s7 fie eta 7 sau inva idant7.
'aport <contact= deficitar &nte)rat socia &Bo at socia Cami ie neindiferent7 Cami ie neresponsiv7 Din +dam %. +ttempted suicide. $s3chiatric Clin Eorth Am 1FNJ" N31N:, cu permisiune. #+.-LUL /HA/ TULBURRI MEDICALE KI MINTALE ASOCIATE CU RISCUL SUICIDAR CRESCUT S&D+ +mneBie #u *urare prin deficit aten6iona Khiperactivitate <+D$D= #u *urare *ipo ar7 #u *urare de persona itate *order ine De irium Demen67 #u *urare distimic7 #u *ur7ri a imentare #u *ur7ri a e contro u ui impu suri or DiBa*i itate de 4nv76are Depresie ma>or7 #u *urare prin panic7 #u *urare de stres posttraumatic #u *urare schiBoafectiv7 SchiBofrenie #u *ur7ri prin uB de su*stan6e #+.-LUL /HA: STRATE!IE !ENERAL DE E ALUARE A PACIEN=ILOR I. Pr$teMaiN?:. +. Lnainte de a v7 4nt; ni cu pacientu <a=, informa6iAv7 c;t mai *ine despre e Kea. .. L7sa6i proceduri e de conten6ie fiBic7 pe seama ace ora care au fost instrui6i s7 e ap ice. C. Ci6i atent<7= fa67 de iminen6a vio en6ei. D. Da6i aten6ie si)uran6ei mediu ui fiBic <de e2., accesu a u57, o*iecte e din 4nc7pere=. -. Dac7 este necesar, ua6i m7suri ca 4n cursu eva u7rii s7 fie preBen6i 5i a 6ii. C. Lua6i m7suri ca a 6ii s7 fie preBen6i 4n apropiere. 0. Da6i aten6ie deBvo t7rii unei a ian6e cu pacientu <de e2., nu confrunta6i sau amenin6a6i *o navii cu psihoBe paranoide=. II. Pre?e1ii r:'%. +. Preveni6i autoA eB7ri e 5i sinuciderea. Co osi6i orice metode care sunt necesare pentru a preveni ca pacien6ii s7 45i fac7 vreun r7u 4n cursu eva u7rii. .. Preveni6i vio en6a fa67 de a 6ii. Ln cursu eva u7rii investi)a6i pe scurt riscu de vio en67 a *o navu ui. Dac7 riscu pare semnificativ, ua6i 4n considerare urm7toare e op6iuni3 1. &nforma6i *o navu c7 vio en6a nu este accepta*i 7. /. +*orda6i pacientu 4ntrAo manier7 neamenin67toare. :. 'easi)ura6i 5i ca ma6i pacientu sau asista6iA 4n testarea rea it76ii. I. (feri6i medica6ie. J. &nforma6i *o navu c7, dac7 este necesar, se vor fo osi conten6ia sau iBo area. G. Lua6i m7suri cu privire a e2isten6a unor echipe care s7 fie )ata s7 conten6ioneBe pacientu . O. +tunci c;nd pacien6ii sunt conten6iona6i, o*serva6iAi 4ntotdeauna 4ndeaproape 5i contro a6i frecvent semne e or vita e. &Bo a6i *o navii conten6iona6i fa67 de stimu ii a)itan6i. P anifica6i imediat a*ordarea 4n continuare A medica6ie, reasi)urare, eva uare medica 7. III. EF6%'dei t'%-'r:ri%e 6$81iti?e. I . EF6%'dei de6$73e1&area 3&i2$ti6:. #+.-LUL /HAI E ALUAREA KI PREDIC=IA COMPORTAMENTULUI IOLENT Se71e%e ?i$%e1ei i7i1e1te +cte vio ente recente, inc usiv vio en6a fa67 de proprietate. +menin67ri ver*a e sau fiBice <a)resive=. Purtarea de arme sau de a te o*iecte care ar putea s7 fie fo osite ca arme <de e2., furcu i6e, scrumiere=.
Socia e
+)ita6ie psihomotorie pro)resiv7. &nto2ica6ie cu a coo sau cu a te su*stan6e. Simptome paranoide a un *o nav psihotic. $a ucina6ii auditive imperative vio ente A unii, dar nu to6i, *o navii de acest fe se )7sesc a risc crescut. .o i a e creieru ui, ) o*a e sau cu doveBi de imp icare a o*u ui fronta " mai pu6in frecvent 4n caBu doveBi or de imp icare a o*u ui tempora <chestiune controversat7=. -2cita6ie catatonic7. Une e episoade maniaca e. Une e episoade de depresie a)itat7. #u *ur7ri de persona itate <furie, vio en67 sau discontro a impu suri or=. E?a%'area ri&6'%'i de ?i$%e1: Se iau 4n considerare idea6ia vio ent7, dorin6a, inten6ia, p anu , disponi*i itatea mi> oace or, imp ementarea p anu ui, dorin6a de a fi a>utat s7 nu comit7 vio en6e. Se iau 4n considerare date e demo)rafice A se2u <mascu in=, v;rsta <1J p;n7 a /I de ani=, statutu socioAeconomic <sc7But=, suporturi e socia e <pu6ine=. Se ia 4n considerare istoricu pacientu ui3 vio en6a, acte e antisocia e nevio ente, discontro u impu siona <de e2., >oc de noroc, a*uB de su*stan6e, sinucidere sau autoA eBare, psihoB7=. Se iau 4n considerare stresorii manife5ti <de e2., conf ictu marita , pierderea rea 7 sau sim*o ic7=.
II. i$%e1a A. De>i1iie ,. +ctu inten6ionat de a produce un r7u corpora DfiBicE unei a te persoane. *. &nc ude atacu fiBic, vio u , t; h7ria 5i omuciderea. 0. Ln acte e vio ente se inc ud a*uBu fiBic 5i se2ua a adu 6i or, copii or 5i v;rstnici or. B. I16ide1: ur de N mi ioane de acte vio ente. *. 'iscu pe 4ntrea)a durat7 a vie6ii de a deveni victima omuciderii este 4n >ur de 1 din NJ a *7r*a6i 5i de 1 din /NH a femei. .7r*a6ii cad victim7 vio en6ei mai frecvent dec;t femei e. C. T'%-'r:ri a&$6iate 6' ?i$%e1a. Condi6ii e psihiatrice care se asociaB7 ce mai frecvent cu vio en6a inc ud tu *ur7ri psihotice cum ar fi schiBofrenia 5i mania <4n specia dac7 *o navu este paranoid sau are ha ucina6ii imperative=, into2ica6ia cu a coo 5i dro)uri, sevra>u dup7 a coo sau sedativeAhipnotice, e2cita6ia catatonic7, depresia a)itat7, tu *ur7ri e de persona itate caracteriBate prin furie 5i contro deficitar a impu suri or <de e2., tu *ur7ri e de persona itate *order ine 5i antisocia e= 5i tu *ur7ri e co)nitive <4n specia ce e care se asociaB7 cu imp ic7ri de o* fronta 5i tempora =. D. Pre?e1irea 6$73$rta7e1t'%'i ?i$%e1t. 1eBi #a*e u /HAI. Predictorii cei mai *uni sunt acte e vio ente anterioare. C7uta6i urm7toare e3 ,. +cte vio ente foarte recente, de asemenea A distru)ere de *unuri. *. +menin67ri ver*a e sau fiBice. 0. Posesia unor arme sau a a tor o*iecte care ar putea fi fo osite ca arme <de e2, furcu i6e, scrumiere=. A. +)ita6ie psihomotorie pro)resiv7, cresc;nd7. /. &nto2ica6ie cu a coo sau dro)uri. 5. Simptome paranoide a un pacient psihotic. G. $a ucina6ii auditive imperative vio ente. J. .oa 7 a creieru ui <de e2., tumori, demen67 A ) o*a 7 sau cu caracteristici de o* fronta " vio en6a este mai pu6in frecvent7 4n afect7ri e o*u ui tempora =. 4. -2cita6ie catatonic7. ,+. !anie. ,,. Depresie a)itat7. ,*. Pacien6i cu tu *ur7ri de persona itate care sunt 4nc ina6i spre furie, vio en67 sau impu sivitate. ,0. &storic de cruBime fa67 de anima e 1. E. E?a%'are a6iAv7. Presupune6i c7 vio en6a este 4ntotdeauna o posi*i itate 5i fi6i atent<7= fa67 de un act vio ent *rusc, nea5teptat. Nu intervieva6i niciodat7 un pacient care este 4narmat. Lntotdeauna *o navu tre*uie s7A5i predea arma unui mem*ru a paBei. +f a6i c;t mai mu te ucruri cu putin67 despre pacient 4nainte de interviu. Nu intervieva6i niciodat7 un pacient poten6ia vio ent dac7 sunte6i sin)ur<7= sau 4ntrAo camer7 a c7rei u57 este 4nchis7. 0;ndi6iAv7 dac7 nu este *ine s7 v7
1
CruBimea fa67 de anima e este un simptom psihiatric cu semnifica6ie 4n )enera sever7, at;t dup7 C&!A1H c;t 5i dup7 DS!A &1A#'.
scoate6i cravata, co iere e 5i a te artico e de 4m*r7c7minte sau podoa*e pe care e purta6i 5i pe care pacientu eAar putea apuca sau Bmu )e. '7m;ne6i aco o unde a 6i mem*ri ai persona u ui pot s7 v7 vad7. L7sa6i mi> oace e de conten6ie fiBic7 pe seama a tor mem*ri ai persona u ui, care au pre)7tirea necesar7. Nu permite6i accesu pacientu ui a Bone 4n care ar putea fi disponi*i e arme <de e2., o *rancard7 sau camera de tratamente=. Nu sta6i aproape de un pacient paranoid, care sAar putea sim6i amenin6at. !en6ine6i distan6a de ce pu6in o un)ime de *ra6 fa67 de orice *o nav poten6ia vio ent. Nu contraBice6i sau confrunta6i un pacient psihotic. Ci6i atent<7= a semne e de vio en67 iminent7. P7stra6iAv7 4ntotdeauna o ca e de sc7pare rapid7 4n caBu c7 *o navu v7 atac7. Nu v7 4ntoarce6i niciodat7 cu spate e a *o nav. *. Semne e de vio en67 iminent7 inc ud acte e vio ente recente 4mpotriva unor oameni sau *unuri, 4nc e5tarea f7 cii sau pumni or, amenin67ri e ver*a e, posesiunea de arme sau de o*iecte uti iBa*i e ca arme <de e2., furcu i67, scrumier7=, a)ita6ia psihomotorie <considerat7 a fi un indicator important=, into2ica6ia cu a coo sau dro)uri, de iruri e paranoide 5i ha ucina6ii e imperative. 0. +si)ura6iAv7 c7 este disponi*i suficient persona pentru a conten6iona *o navu 4n condi6ii de si)uran67. So icita6i asisten6a persona u ui 4nainte ca a)ita6ia pacientu ui s7 esca adeBe. +deseori, o demonstra6ie de for67 rea iBat7 prin preBen6a c;torva mem*ri *ine c 7di6i ai persona u ui este suficient7 ca s7 previn7 un act vio ent. A. Conten6ia fiBic7 tre*uie s7 fie ap icat7 numai de persoane cu pre)7tirea corespunB7toare. .o navii a care se suspecteaB7 o into2ica6ie cu fencic idin7 nu tre*uie conten6iona6i fiBic <tre*uie evitate 4n specia mi> oace e de conten6ionare a mem*re or=, pentru c7 ace5tia se pot eBa sin)uri. De o*icei, imediat dup7 ap icarea conten6ion7rii fiBice se administreaB7 o *enBodiaBepin7 sau un antipsihotic, care s7 pun7 a dispoBi6ie conten6ia chimic7, dar a e)erea medicamentu ui depinde de dia)nostic. Pune6i a dispoBi6ia *o navu ui un mediu nestimu ant. /. Cace6i o eva uare dia)nostic7 definitiv7. #re*uie eva uate semne e vita e a e *o navu ui, tre*uie f7cut un e2amen somatic 5i tre*uie o*6inut istoricu psihiatric. -va ua6i riscu de sinucidere a *o navu ui 5i a c7tui6i un p an terapeutic care s7 inc ud7 mana)ementu vio en6ei poten6ia e u terioare. Semne e vita e crescute pot s7 su)ereBe sevra>u dup7 a coo sau sedativeAhipnotice. 5. -2p ora6i posi*i e e interven6ii psihosocia e care s7 reduc7 riscu de vio en67. Dac7 vio en6a este e)at7 de o situa6ie sau persoan7 specific7, 4ncerca6i s7 separa6i *o navu de situa6ia sau persoana respectiv7. Lncerca6i interven6ii e fami ia e sau a te modific7ri a e mediu ui. Dac7 va ocui 4mpreun7 cu a te rude, va mai fi pacientu 4nc7 poten6ia vio entP G. Spita iBarea poate s7 fie necesar7 pentru de6inerea *o navu ui 5i pentru prevenirea vio en6ei. Poate s7 fie necesar7 suprave)herea constant7, chiar o sec6ie psihiatric7 4nchis7. J. Dac7 tratamentu psihiatric nu este potrivit, pute6i s7 imp ica6i po i6ia 5i sistemu e)a . 4. 1ictime e poten6ia e tre*uie 4n5tiin6ate cu privire a persisten6a posi*i it76i or de a fi 4n prime>die <de e2., dac7 *o navu nu este spita iBat=. E. DaN'ri <i N'N'ri a%e %'6r'%'i 6' -$%1a?ii ?i$%e1i ,. Eu cere6i 4ndep7rtarea imediat7 a dispoBitive or de restr;n)ere <de e2., c7tu5e= cu care pacientu a fost adus a departamentu de ur)en67 de c7tre po i6ie. *. Da desf75ura6i interviu 4ntrAun mediu si)ur, cu persona care s7 poat7 s7 fie chemat dac7 pacientu devine a)itat. 0. Eu sta6i 4n a5a fe 4nc;t *o navu s7 poat7 s7 v7 * ocheBe ie5irea din camera de e2aminare. A. Eu intervieva6i *o navu dac7 4n 4nc7pere e2ist7 o*iecte ascu6ite sau poten6ia prime>dioase <de e2., pe *irou se af 7 un cu6it pentru deschis scrisori=. /. Da ave6i 4ncredere 4n ceea ce sim6i6i. Dac7 v7 este team7 sau fric7, termina6i interviu . 5. Da 4ntre*a6i despre 4ncerc7ri e de vio en67 anterioare <inc usiv cruBimea fa67 de anima e=. +cestea sunt predictori ai evenimente or vio ente u terioare. G. Eu eBita6i s7 spita iBa6i *o navu pentru o*serva6ie dac7 e2ist7 orice pro* em7 e)at7 de posi*i itatea de a fi un perico pentru a 6ii. !. I&t$ri6 oace or, se2u mascu in, v;rsta t;n7r7 <1J p;n7 a /I de ani=, statutu socioAeconomic sc7But, sistemu deficitar de suport socia , istoricu anterior de vio en67, a te acte antisocia e, contro u deficitar a impu suri or, istoricu de tentative de sinucidere 5i stresorii recen6i. &storicu de vio en67 este ce mai *un predictor a vio en6ei. Cactorii adi6iona i importan6i inc ud istoricu de victimiBare 4n copi 7rie" istoricu de preBen67 4n copi 7rie a triadei formate din enureBis, punerea de foc 5i cruBimea fa67 de anima e" antecedente e pena e" serviciu 4n armat7 sau po i6ie" 5ofatu prime>dios" 5i istoricu fami ia de vio en67. H. Trata7e1t'% 7edi6a7e1t$& ,. #ratamentu medicamentos depinde de dia)nosticu specific. *. Pentru tranchi iBarea *o navi or ce mai frecvent se fo osesc *enBodiaBepine e 5i antipsihotice e. &ni6ia se pot 4ncerca C ufenaBina <Pro i2in=, tioti2enu <Navane=, trif uoperaBina <Ste aBine= sau ha operido u <$a do =, administrate, fiecare, ora sau intramuscu ar, 4n doB7 de J m) 1" / m) de risperidon <'isperda = ora " sau / m) de oraBepam <+tivan= per os sau intramuscu ar. 0. Dac7 pacientu se )7se5te de>a su* tratament cu un antipsihotic, se administreaB7 o doB7 mai mare a ace uia5i
1
!ai recent sAau o*6inut reBu tate remarca*i e 5i cu une e antipsihotice atipice administrate &!.
medicament 1. Dac7 a)ita6ia pacientu ui nu descre5te 4n decurs de /H sau :H de minute, se repet7 doBa. A. + se evita tratamentu cu antipsihotice a *o navii cu risc convu sivant crescut /. /. .enBodiaBepine e pot s7 fie ineficiente a *o navii cu to eran67 5i pot s7 cauBeBe deBinhi*i6ie, care de6ine poten6ia u de a e2acer*a vio en6a. 5. La *o navii cu epi epsie se 4ncearc7 mai 4nt;i un anticonvu sivant <de e2., car*amaBepin7 A #e)reto sau )a*apentin A Neurontin= 5i apoi o *enBodiaBepin7 <de e2., c onaBepam A % onopin=. .o navii cu vio en67 cronic7 r7spund uneori a *etaA * ocante <de e2., proprano o A &ndera =. I . A%te 'r8e1e 3&i2iatri6e ( ur)en67 psihiatric7 este o pertur*are a );ndirii, sim6irii sau ac6iuni or care necesit7 tratament imediat. -a poate s7 fie cauBat7 sau 4nso6it7 de o condi6ie medica 7 sau chirur)ica 7 care necesit7 eva uare 5i tratament imediat. Ur)en6e e pot s7 apar7 4n orice oca6ie A acas7, 4n ca*inet, pe strad7 sau 4n unit76i medica e, chirur)ica e 5i psihiatrice. Ln condi6ii idea e, pacientu va fi dus a unitatea psihiatric7 de ur)en67, unde medicii 5i psihiatrii specia iBa6i 4n medicina de ur)en67 pot s7 eva ueBe situa6ia 5i s7 instituie tratamentu . #a*e u /HAJ isteaB7 o )am7 ar)7 de condi6ii care intr7 4n cate)oria ur)en6e or psihiatrice. #+.-LUL /HAJ UR!EN=E PSIHIATRICE EREC ENTE
Si1dr$7'% &a' &i73t$7'% de 3re@e1tare +*uB a unui copi Kadu t S&D+ <+&DS=
Pr$-%e7a de 'r8e1: -2ist7 o a t7 e2p ica6ieP Prote>area de continuarea eB7rii Crica nerea ist7 sau o*sesiv7 de a fi contractat *oa a" modific7ri e comportamenta e secundare efecte or or)anice" modific7ri e comportamenta e secundare fricii 5i an2iet76ii a o persoan7 care are *oa a" do iu a pierderea prin S&D+ a unui prieten sau iu*it. +)ita6ia, tu *urarea de somn sau depresia" a*uBu de su*stan6e" an2ietatea.
#u *urare de a>ustareKadaptare
CriBe a ado escen6i
&dea6ia sau tentative e de sinucidere" comportamente e de fu)7, uBu de dro)uri, sarcina, psihoBa, comportamentu de atac fiBic fa67 de mem*ri ai fami iei, tu *ur7ri e a imentare.
+)orafo*ie
Determinarea motivu ui viBitei pacientu ui a departamentu de ur)en67.
+katiBie
-ste vor*a despre de*utu acestei tu *ur7riP Pacientu se )7se5te su* tratament
E%e7e1te%e trata7e1t'%'i de 'r8e1: !ana)ementu pro* eme or medica e" eva uare psihiatric7" anun6area servicii or de protec6ie. -2p orarea 4n)ri>or7rii primare a pacientu ui" dac7 e2ist7 posi*i itatea rea ist7 ca pacientu s7 fi contractat virusu , se fac aran>amente e pentru consi iere 5i testare $&1" se faci iteaB7 trava iu de do iu a pacientu ui care a suferit o pierdere, prin identificarea depresiei 5i referirea a tratament prin psihoterapie scurt7 sau a un )rup de suport S&D+. Se e2p oreaB7 scurt semnifica6ia pierderii care a precipitat reac6ia de a>ustare" se trimite a terapie foca iBat7 scurt7" 4n departamentu de ur)en67 nu se prescrie medica6ie pentru simptome e tu *ur7rii de adaptare, pentru c7 mu te din simptome diminu7 odat7 ce pacientu con5tientiBeaB7 ori)inea or 5i odat7 ce are ocaBia de a face fa67 sim67minte or asociate cu e e. &nterven6ia 4n criB7 4n fami ie este idea 7 dac7 poate fi rea iBat7" 4n caBu ado escentu ui care este comp et 4nstr7inat de fami ia sa, c7utarea unui adu t <rud7 sau prieten= interesat care s7 poat7 fi imp icat" eva uare 4n privin6a a*uBu ui se2ua sau a a tui a*uB fiBic" eva uarea idea6iei suicidare" referirea c7tre servicii de criB7 pentru ado escen6i, dac7 e2ist7" dac7 este necesar, se ia 4n considerare spita iBarea. +)orafo*ia este o pro* em7 de durat7" se trimite pacientu a tratament psihiatric" nu se prescriu medicamente 4n departamentu de ur)en67 dec;t dac7 va e2ista continuitate a asisten6ei pe parcursu urm7ririi. Se determin7 a)entu cauBator" difenhidramin7 <.enadry = ora sau intravenos, sau *enBatropin7
Ln )enera , tratamentu pree2istent cu antipsihotice depoBit sau cu s7ruri de itiu sau a te sta*i iBatoare a e dispoBi6iei nu tre*uie s7 fie 4ntrerupt. / #ratamentu anticonvu sivant pree2istent nu se 4ntrerupe" eventua , doBa>u respectiv se poate cre5te dac7 se asociaB7 antipsihotice sau a te medica6ii care scad pra)u convu sivant.
antipsihotic de 4ntre6inereP Ur)en6e e)ate de a coo ConfuBie" psihoB7" comportament a)resiv" idea6ie sau comportament suicidar" ha ucina6ii.
&nto2ica6ie a coo ic7 idiosincratic7
Comportamentu a)resiv sau vio ent marcat" ?*o navu pur 5i simp u nu mai e e 4nsu5i@.
Sevra> a coo ic &rita*i itatea, tremuru , confuBia 5i deBorientarea, semne e vita e anorma e, inc uB;nd tahicardie, hipertermie 5i hipertensiune.
Sindrom %orsakoff, encefa opatie ,ernicke
ConfuBia, amneBia" simptome e or)anice mu tip e, inc uB;nd ata2ie, confuBie 5i tu *ur7ri a e mu5chi or ocu ari.
+mneBie &dentificarea" dia)nosticu diferen6ia , 4n specia 4n privin6a unei componente or)anice. &nto2ica6ie cu amfetamine, cocain7 sau amfetaminice
PsihoBa, a)ita6ia sau comportamentu a)resiv" paranoia.
+n2ietate acut7 Dia)nosticu diferen6ia , 4n specia ce a unei cauBe medica e sau induse de su*stan6e" mana)ementu simptomato o)iei acute. #u *urare de persona itate *order ine
Determinarea nevoii imediate care a produs viBita a departamentu de ur)en67"
<Co)entin= ora sau intramuscu ar. Se e2p ic7 pacientu ui sau fami iei cauBa simptomu ui. Se determin7 a coo emia" va ori e mai mari de :HH m)KdL D: )KLE su)ereaB7 a*uB de a coo cu de*ut destu de vechi" se eva ueaB7 necesitatea interven6iei de ur)en67" a)en6i antipsihotici dup7 cum este necesar, pentru simptome e psihotice" confruntarea pacientu ui cu privire a )radu de a*uB a coo ic 5i re6inerea pacientu ui 4n departamentu de ur)en67 p;n7 c;nd a coo emia scade suficient pentru a permite eva uarea corect7 a suicida it76ii 5i >udec76ii" referirea a un pro)ram de tratament a a coo ismu ui. Se va e2c ude o cauB7 or)anic7" *enBodiaBepine dup7 cum este necesar pentru a ca ma pacientu " descre5terea stimu 7rii e2terne 5i conten6ia *o navu ui, dac7 este necesar" dup7 ce sAa sta*i it c7 pacientu poate s7 fie e2ternat f7r7 riscuri, acesta va fi avertiBat asupra pro*a*i it76ii ca reac6ia idiosincratic7 s7 revin7 dac7 va continua s7 *ea. .enBodiaBepine dup7 cum este necesar, pentru a reduce simptome e" o*servarea 4ndeaproape a pacientu ui 5i monitoriBarea semne or vita e timp de c;teva ore, pentru a surprinde de*utu unui de irium tremens" atunci c;nd pacientu poate fi e2ternat, informarea sa ferm7 cu privire a dia)nosticu de dependen67 de a coo 5i trimiterea <referirea= a tratament. C ordiaBepo2id" se poate ad7u)a ha operido <$a do = pentru simptome e psihotice, dac7 este necesar. Determinarea perioadei de*utu ui, dac7 este posi*i " se instituie tratament cu tiamin7" determinarea capacit76ii *o navu ui de a se autoA 4n)ri>i" spita iBare, dac7 este necesar7" informarea ferm7 a pacientu ui cu privire a dia)nosticu de a coo ism. -2p orarea circumstan6e or 4n care *o navu a a>uns a departamentu de ur)en67" se va ua 4n considerare un interviu cu amo*ar*ita <+myta =" eva uarea pacientu ui pentru e2c uderea unei cauBe or)anice. Stimu are descrescut7, se vor considera conten6ia 5i antipsihotice e pentru contro area comportamentu ui" se va considera spita iBarea, dat fiind c7 tu *urarea psihotic7 indus7 de amfetamin7 poate s7 dureBe s7pt7m;ni p;n7 a uni" sevra>u cocainic poate s7 produc7 sim67minte suicidare. -2p orarea capacit76ii de con5tientiBare a pacientu ui 4n ceea ce prive5te precipitantu " referirea a tratament psihiatric am*u ator" evitarea prescrierii de medica6ie din departamentu de ur)en67, pentru c7 a)en6ii principa i care sunt eficien6i sunt, de asemenea, frecvent su*stan6e de care se face a*uB. -va uarea idea6iei suicidare acute" se ia 4n considerare spita iBarea dac7 medicu nu se simte conforta*i cu ideea de a nu spita iBa *o navu " se
determinarea ?a)endei@ Dinten6ii orE *o navu ui. Catatonie Dia)nostic diferen6ia a cauBe or or)anice" mana)ementu simptome or acute. De irium, demen67 Sensoriumu f uctuant" determinarea acuit76ii sensoriumu ui" dia)nosticu diferen6ia " necesitatea conten6iei fiBice pe parcursu eva u7rii. 0radu 4n care convin)eri e de irante a e pacientu ui interfereaB7 cu capacitatea *o anvu ui de a ne)ocia activit76i e vie6ii cotidiene" )radu 4n care r7spunsu pacientu ui a aceste convin)eri de irante ar putea s7Ai creeBe pro* eme *o navu ui. Pierderea de ce pu6in /J[ din )reutatea corpora 7 normat7 pentru v;rst7 5i se2
De iruri
Depresie Dia)nosticu poBitiv <recunoa5terea *o ii=" de*utu " riscu de sinucidere" eva uarea necesit76ii de a prote>a pacientu .
Distonie acut7 Disconfortu psiho o)ic 5i fiBic a pacientu ui" identificarea a)entu ui cauBator.
CriBe fami ia e" caBuri marita e
Determinarea perico u ui a adresa unor mem*ri ai fami iei" reBo u6ia criBei 4n m7sur7 suficient7 pentru ca fami ia sau cup u s7 p7r7seasc7 departamentu de ur)en67.
CriBe )eriatrice
&dentificarea pro* eme or medica e sau farmaco o)ice care contri*uie a criB7" identificarea inten6ii or fami iei. Do iu 5i deces
sta*i esc imite pe at;t de c are pe c;t este de posi*i s7 i se impun7 *o navu ui s7 e respecte" sta*i irea unui p an c ar de tratament 4n continuare <follo+-up=. -2c uderea cauBe or or)anice" considerarea tranchi iB7rii rapide dac7 departamentu de ur)en67 are posi*i itatea de a monitoriBa pacientu timp de c;teva ore. -va uarea pacientu ui din punct de vedere a cauBe or or)anice" a nu se pierde din vedere c7 medicamente e de prescrip6ie sunt cauBe foarte frecvente a e tu *ur7ri or co)nitive acute. -2p orarea de*utu ui 4n timp, a pervaBivit76ii de iruri or 5i a )radu ui 4n care de iruri e interfereaB7 cu func6ionarea de Bi cu Bi, 4n specia dac7 ceva su)ereaB7 c7 *o navu ar putea s7 4ncerce s7A5i fac7 vreun r7u, sau s7 fac7 un r7u a tora, din cauBa de iruri or" se vor e2c ude cauBe e or)anice" se va referi pentru tratament 4n continuare sau se va spita iBa, dac7 e2ist7 o amenin6are imediat7 a adresa vie6ii sau dac7 spita iBarea este necesar7 pentru continuarea eva u7rii or)anice. -2p orarea de*utu ui simptome or" eva uarea idea6iei de sinucidere" eva uarea cauBe or nepsihiatrice, a depresiei e)ate de medicamente" uarea 4n considerare a spita iB7rii dac7 pacientu nu r7spunde a interac6iunea interpersona 7 repreBentat7 de eva uarea de ur)en67 sau dac7 pare ipsit de speran67 sau nea>utorat chiar 5i dup7 eva uare" pacientu ui i se va comunica dia)nosticu preBumptiv 5i va fi referit pentru tratament" instituirea tratamentu ui farmaco o)ic a depresiei nu tre*uie s7 ai*7 oc 4n departamentu de ur)en67 dec;t dac7 e2ist7 continuitatea asisten6ei pentru *o navu respectiv 4n cadru ace uia5i sistem. Se va determina a)entu cauBator" se trateaB7 cu difenhidramin7 sau *enBtropin7 5i se contacteaB7 a)en6ia sau terapeutu care a prescris medicamentu pentru asisten6a 4n continuare. Se ofer7 unitu ui fami ia ocaBia de a se 4nt; ni pentru scurt timp pentru a e2p ora chestiunea care iAa adus a departamentu de ur)en67" nu se vor face nici un fe de recomand7ri, chiar dac7 vi se pare c7 se impun de a sine, pentru c7 atunci c;nd o criB7 determin7 fami ia s7 se dep aseBe a un departament de ur)en67 este vor*a 4ntotdeauna de mai mu t dec;t se vede" e2c ude6i vio en6a domestic7, a*uBu infanti sau a*uBu de su*stan6e" referi6i *o navu dup7 cum este caBu . Se determin7 c;t de acut7 este criBa" se 4ncearc7 deBv7 uirea inten6ii or fami iei" se e2c ude or)anicitatea, 4n specia cea e)at7 de motivu venirii acum <5i nu 4ntrAun a t moment= a departamentu de ur)en67" se e2c ude a*uBu v;rstnicu ui" referirea *o navu ui dup7 cum este caBu . Se e2p oreaB7 reac6ii e e2treme sau pato o)ice fa67
&dentificarea unei reac6ii e2cesive sau pato o)ice" determinarea nevoii de referire c7tre asisten67 specia iBat7" faci itarea procesu ui de do iu 4n departamentu de ur)en67.
$a ucina6ii
De*utu " dia)nostic diferen6ia , 4n specia a cauBe or medica e sau e)ate de su*stan6e. Ce*r7 ridicat7
Comportament suicidar sau a)resiv
Poten6ia u eta " determinarea cauBei" medicamente e poten6ia imp icate inc ud itiu , antico iner)ice e, a)ranu ocitoBa indus7 de c oBapin7 <C oBari = sau fenotiaBine" sindromu neuro eptic ma i)n. Perico u pentru persona 5i pentru cei a 6i pacien6i" determinarea riscu ui de sinucidere" cauBa comportamentu ui.
de pierdere, 4n specia uBu de medica6ie, de dro)uri sau de a coo " se e2c ude tu *urarea depresiv7 ma>or7" se confirm7 *o navu ui va iditatea sim67minte or pe care e are 5i se trimite a tratamentu adecvat sau a )rupuri de suport, 4n func6ie de caB" se va evita prescrierea de medicamente 4n departamentu de ur)en67, dac7 nu e2ist7 posi*i it76i de continuitate a asisten6ei 5i de urm7rire. Se eva ueaB7 posi*i e e cauBe or)anice, 4n specia 4n caBu ha ucina6ii or viBua e, tacti e sau o factive" se eva ueaB7 con6inutu de sinucidere sau omucidere 5i se ia 4n considerare spita iBarea sau trimiterea a asisten67 imediat7, dac7 este indicat. #ratamentu de ur)en67 a fe*rei mari" 4ntreruperea medica6iei imp icate 5i tratarea cauBei su*iacente.
Panica homose2ua 7 Circumstan6e e care au precipitat comportamentu " capacitatea departamentu ui de ur)en67 de a face fa67 nevoi or imediate a e pacientu ui. Simptome e somatice" an2ietatea *o navu ui 4n e)7tur7 cu simptome e. &nsomnie
$iperventi a6ie
#o2icitate a itiu ui <-ska ith=
Determinarea unui precipitant acut" identificarea motivu ui principa de 4n)ri>orare a *o navu ui.
!anie
&nsta*i itatea medica 7" condi6ii e medica e care contri*uie a to2icitate.
Perico u pentru sine 5i a 6ii" nevoia de conten6ie 4nainte de esca adarea comportamentu ui 4n afara contro u ui posi*i 4n departamentu de ur)en67. Sindrom neuro eptic ma i)n &nto2ica6ie sau sevra> opioid &nsta*i itatea medica 7" identificarea corect7 a sindromu ui" nevoia de instituire rapid7 a m7suri or necesare. &dentificarea corect7 a pro* emei.
Se determin7 dac7 e2ist7 o condi6ie psihiatric7 acut7 care determin7 comportamentu respectiv" pentru asi)urarea securit76ii persona u ui 5i ce or a tor pacien6i se fo ose5te suficient persona , conten6ie fiBic7" se e2c ud componente e medica e 5i ce e e)ate de su*stan6e. Se ofer7 pacientu ui ocu 5i posi*i itatea de a vor*i" poate s7 fie necesar7 medica6ie de ca mare A inc usiv *enBodiaBepine sau antipsihotice" pruden67 deose*it7 a orice eva uare fiBic7 <somatic7= a *o navu ui. Se e2p ic7 pacientu ui, pe scurt, modu 4n care venti a6ia cauBeaB7 simptome e" se instruie5te *o navu s7 respire c;teva minute 4ntrAo pun)7 de h;rtie" poate s7 fie uti 7 4ncura>area pacientu ui s7 hiperventi eBe din nou, 4n preBen6a medicu ui, pentru confirmarea cauBei simptome or. Se determin7 cauBa simptome or" se e2c ude depresia sau psihoBa incipient7" se trimite dup7 cum este caBu " pentru insomnie, nu se vor prescrie medicamente din departamentu de ur)en67. Se monitoriBeaB7 pentru insta*i itate medica 7 semnificativ7 5i se ia 4n considerare spita iBarea" se 4ntrerupe imediat itiu " se instituie m7suri suportive dup7 cum este caBu . Se reduce stimu area 5i se ia 4n considerare uti iBarea conten6iei fiBice" se e2c ude o cauB7 or)anic7, dac7 nu e2ist7 istoric de tu *urare *ipo ar7 sau dac7 simptome e sunt semnificativ mai )rave dec;t anterior" se ia 4n considerare spita iBarea, 4n specia dac7 *o navu nu este capa*i s7 aprecieBe necesitatea tratamentu ui. Se instituie m7suri e de suport vita dup7 cum este caBu " *oa a poate s7 pro)reseBe rapid" se spita iBeaB7" se specific7 c ar dia)nosticu
'eac6ii de panic7
&dentificarea unui precipitant acut" r7spunsu a nevoia pacientu ui de interven6ie imediat7.
Paranoia
PsihoBa su*iacent7" posi*i e e cauBe or)anice.
Parkinsonism
&nto2ica6ie cu fencic idin7
&dentificarea cauBei <parkinsonism idiopatic vs. efecte secundare a e medicamente or=.
&dentificarea a)entu ui cauBator" perico u pentru sine 5i a 6ii. Co*ii
!otivu viBitei curente a departamentu de ur)en67. Cotosensi*i itate sau erup6ie <ra5= Confirmarea cauBei <fenotiaBine e=. #u *urare de stres posttraumatic &dentificarea precipitantu ui" identificarea simptome or ce or mai disruptive pentru func6ionarea norma 7, cum ar fi a*uBu de su*stan6e, tu *ur7ri e de somn, iBo area. Disconfortu , an2ietatea" dac7 pacientu este sau nu su* tratament cu traBodon <Desyre =. Caracteru acut" dia)nosticu diferen6ia " pericu oBitatea pentru sine sau a 6ii datorit7 idea6iei de sinucidere sau idea6iei psihotice.
Priapism PsihoB7
1io
?(*i5nui6ii@ camere or de )ard7 <reveniri
&dentificarea oric7ror caracteristici e2treme a e atacu ui" nevoia de suport" componente e medica e.
preBumptiv medici or de a spita . Se administreaB7 na o2on <Narcan= 4n caBuri e de supradoBe" sevra>u opioid nu pune via6a 4n perico iar pacientu poate fi tratat simptomatic, pentru sc7derea disconfortu ui" se trimite a pro)ramu terapeutic corespunB7tor. Lini5tirea ver*a 7 a *o navu ui" se caut7 o cauB7 or)anic7, 4n specia 4n caBu unui prim episod" se 4ncearc7 identificarea precipitantu ui acut, dar condi6ia este cronic7 5i pacientu tre*uie referit pentru mana)ement adecvat" e2ist7 une e doveBi c7 4ncura>area pacientu ui de a confrunta din nou stimu u precipitant, c;t mai cur;nd posi*i , minimiBeaB7 diBa*i itatea pe termen un) asociat7 cu reac6ii e de panic7. Se consider7 psihoBa su*iacent7" a*uBu de stimu ante este cauBa or)anic7 cea mai frecvent7 a simptome or paranoide" se face referirea *o navu dup7 cum este caBu sau se ia 4n considerare spita iBarea dac7 paranoia preBint7 un perico pentru via6a *o navu ui sau a a tora" comportamentu suicidar nu este rar 4n paranoia acut7. Se prescrie un a)ent antiparkinsonian sau se refer7 pacientu a medicu care a f7cut prescrip6ia ini6ia 7 sau a un neuro o) sau psihiatru, dup7 cum este indicat. Se reduce stimu area, se o*serv7 pentru pertur*7ri fiBio o)ice semnificative, cum ar fi cre5terea temperaturii" se evit7 antipsihotice e" se spita iBeaB7, dac7 este necesar, pentru a prote>a *o navu 4n cursu into2ica6iei A care poate s7 dureBe c;teva Bi e. -va uarea de*utu ui simptome or 5i a )radu ui 4n care e e interfereaB7 cu pacientu 4n preBent" referirea pentru mana)ement pe termen un), pro*a*i c7tre un pro)ram de tratament comportamenta . Se fac recomand7ri cu privire a precau6iuni e necesare <produse cosmetice de tip ecran so ar, acoperirea capu ui, evitarea uminii puternice a soare ui=. Se investi)heaB7 de*utu simptome or" se 4ncearc7 identificarea precipitantu ui viBitei curente" referirea a un pro)ram terapeutic scurt, dac7 sAa putut identifica un precipitant specific. Se 4ntrerupe traBodonu " se consu t7 un uro o) dac7 simptome e persist7. Se eva ueaB7 pentru cauB7 or)anic7" se e2p oreaB7 posi*i ii precipitan6i" se iau m7suri e indicate pentru prote>area *o navu ui 5i a ce or a 6i, se ia 4n considerare neuro eptiBarea rapid7 dac7 a putut s7 fie e2c us7 cert o cauB7 medica 7 sau e)at7 de su*stan6e. +si)ura6iAv7 c7 au fost atinse toate pro* eme e medica e 5i forensice, cum ar fi pro*e e materia e 4n succesiunea or o)ic7 < chain of e!idence=, prevenirea )ravidit76ii 5i a *o i or cu transmitere se2ua 7" se faci iteaB7 e2p orarea de c7tre
repetate= !otivu noii viBite" e2ist7 o ur)en67 rea 7P perico u pentru sine 5i a 6ii" motivu insuccesu ui mana)ementu ui sau referirii anterioare.
SchiBofrenie
&nto2ica6ie cu sedative Convu sii
De*utu " motivu viBitei curente a departamentu de ur)en67" pro* ema e2isten6ei unei disfunc6ii a mana)ementu ui pe termen un) a caBu ui.
+*uB de su*stan6e
!ana)ementu medica " e2p orarea motiva6iei into2ica6iei <act suicidarP=. Securitatea pacientu ui" determinarea cauBei.
Comportament de sinucidere
&dea6ie sau amenin67ri suicidare DiskineBie tardiv7
De*utu " motivu pentru care sAa recurs a departamentu de ur)en67" identificarea a)entu ui imp icat" nive u nevoii de tratament <into2ica6ie, sevra> sau dorin6a de a deveni a*stinent=. SerioBitatea inten6iei suicidare" serioBitatea tentativei" nevoia de interven6ie medica 7" nevoia de spita iBare.
#remor
1io en67
SerioBitatea inten6iei" capacitatea pacientu ui de aA5i contro a );nduri e" determinarea uti it76ii tratamentu ui psihiatric anterior sau 4n curs. Disconfortu pacientu ui" motivu viBitei a departamentu de ur)en67" a e2istat o disfunc6ie a mana)ementu ui am*u atoriu a caBu uiP -ste vor*a despre de*utu unui tremorP Determinarea cauBei, cum ar fi to2icitatea itiu ui, diskineBia tardiv7, sevra> a su*stan6e, an2ietate. Perico u pentru a 6ii" determinarea *aBei psihiatrice su*iacente a comportamentu ui.
pacient7 a sim67minte or e)ate de atac" se faci iteaB7 accesu a consi ierea 4n criB7 pentru vio . (dat7 ce au fost e2c use motive e autentice a e noii viBite, se revede modu 4n care, poate, departamentu de ur)en67 4ncura>eaB7 *o navu s7 fo oseasc7 o astfe de metod7 de a primi a>utor 5i aten6ie, 4n ocu cana e or mai tradi6iona e" se iau 4n considerare a*uBu de su*stan6e 5i pato o)ia medica 7, ca posi*i e condi6ii trecute anterior cu vederea. Se determin7 motivu pentru care departamentu de ur)en67 a fost fo osit 4n ocu pro)ramu ui de tratament a care ia parte *o navu " 4nainte de a se ua deciBii 4n e)7tur7 cu tratamentu sau spita iBarea se va contacta pro)ramu de tratament a *o navu ui" se ia 4n considerare poten6ia u de sinucidere. Se ini6iaB7 tratamentu conform indica6ii or" se ia 4n considerare inten6ia suicidar7, chiar dac7 pacientu o nea)7. Se suprave)heaB7 4n privin6a confuBiei postAicta e" se 4ntrerup sau se scad doBe e ace or medicamente care scad pra)u convu sivant" referire sau spita iBare pentru eva uare comprehensiv7. La *o navii insta*i i din punct de vedere medica se instituie tratament conform indica6ii or" to6i cei a 6i pacien6i se refer7 a pro)rame forma e de tratament 5i nu se instituie tratament 4n departamentu de ur)en67. Se consider7 spita iBarea, 4n specia dac7 pacientu a mai f7cut tentative, dac7 are istoric fami ia de sinucidere, dac7 a avut o pierdere recent7 semnificativ7 A 4n specia prin sinucidere A 5i nu pare s7 r7spund7 a interac6iunea interpersona 7 cu medicu " spita iBa6i dac7 nu v7 sim6i6i 4n ar)u dvs. La fe ca mai sus.
+ceasta este o pro* em7 pe termen un), nu una acut7" sc7derea doBe or de antipsihotice adeseori cre5te simptome e de diskineBie tardiv7" referirea pacientu ui c7tre tratamentu psihiatric corespunB7tor. Se trateaB7 4n func6ie de cauB7.
Se va fo osi suficient7 for67, 4n termenii num7ru ui 5i competen6ei persona u ui, 5i suficient7 conten6ie pentru a contro a rapid comportamentu " investi)area 5i tratarea pacientu ui 4n conformitate cu indica6ii e, 4n func6ie de cauBa su*iacent7" se rec am7 a Po i6ie K se introduce ac6iune 4n >usti6ie < file charges= dac7 sAau produs pa)u*e sau r7niri din
cauBa comportamentu ui pacientu ui.
#a*e de .ever y M. Cauman, !.D.

Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi3 Psychiatric -mer)encies, Ch /F, p /H:1, 4n C#PA1&&&.
/1. #u *ur7ri a e copi u ui mic, copi u ui 5i ado escentu ui

I. Pri16i3ii a%e e?a%':rii dia81$&ti6e a 6$3i%'%'i <i ad$%e&6e1t'%'i &nten6ia eva u7rii comprehensive a unui copi sau ado escent este aceea de a deBvo ta o formu are a func6ion7rii )enera e a copi u ui pe *aBa contri*u6ii or )enetice, a paternuri or de maturiBare, a factori or de mediu 5i a adapt7rii a mediu. Pe m7sur7 ce nive u de deBvo tare 5i v;rsta se m7resc, eva uarea se foca iBeaB7 asupra interac6iunii directe a psihiatru ui cu copi u . Ln consecin67, 4n caBu ado escen6i or, este adecvat7 inc uderea ado escentu ui 4n interviu ini6ia , sin)ur sau 4mpreun7 cu p7rin6ii sau cu cei care 4 4n)ri>esc. De o*icei, a primu contact psihiatrii nu e2amineaB7 sin)uri copiii mici" este )reu ca un copi mic s7 45i sintetiBeBe propriu istoric. -va uarea comprehensiv7 a copi u ui inc ude urm7toare e3 <1= interviu c inic cu p7rin6ii, copi u 5i fami ia" </= o*6inerea informa6iei cu privire a func6ionarea 5co ar7 curent7 a copi u ui" 5i <:= eva uarea standardiBat7 a func6ion7rii inte ectua e 5i rea iB7ri or 5co are a e copi u ui. -2aminatoru tre*uie, de asemenea, s7 se asi)ure c7 au fost inc use urm7toare e domenii3 A. Sup imentarea date or o*6inute din interviu cu pacientu cu informa6ii de a mem*rii fami iei, curatori, profesori 5i a)en6ii e2terne. B. Ln6e e)erea deBvo t7rii norma e a copi u ui, pentru a 4n6e e)e pe dep in ceea ce constituie anorma itate a o v;rst7 dat7. #a*e u /1A1 preBint7 repere e de deBvo tare. C. Cami iariBarea cu criterii e de dia)nostic curente a e tu *ur7ri or, astfe 4nc;t s7 fie posi*i 7 orientarea anamneBei 5i a e2amenu ui st7rii minta e. D. Ln6e e)erea istoricu ui psihiatric a fami iei, date fiind predispoBi6ii e )enetice 5i inf uen6e e de mediu care se asociaB7 cu numeroase tu *ur7ri. II. De@?$%tarea 6$3i%'%'i DeBvo tarea reBu t7 din interac6iunea dintre maturiBarea sistemu ui nervos centra <SNC=, a aparatu ui neuromuscu ar 5i a sistemu ui endocrin, pe de o parte, 5i inf uen6e e de mediu, pe de a t7 parte <de e2., p7rin6ii 5i profesorii, care pot fie s7 faci iteBe, fie s7 4n)reuieBe sau s7 compromit7 atin)erea de c7tre copi a 4ntre)u ui s7u poten6ia de deBvo tare=. Poten6ia de deBvo tare este specific predispoBi6ii or )enetice date a e fiec7rei persoane 4n ceea ce prive5te <1= nive u inte ectua 5i </= tu *ur7ri e minta e, temperamentu 5i, pro*a*i , anumite tr7s7turi de persona itate. DeBvo tarea este un proces continuu 5i care dureaB7 4ntrea)a via67, dar care se produce cu cea mai mare repeBiciune 4n perioada ini6ia 7 a vie6ii. Creieru neonata c;nt7re5te :JH )" a v;rsta de 1N uni )reutatea sa aproape c7 se trip eaB7, iar a O ani este foarte aproape de )reutatea de 1:JH ) de a adu t. Ln timp ce neuro)eneBa este practic comp et7 a na5tere, ar*oriBarea a2oni or 5i dendrite or continu7 timp de mu 6i ani. +ceasta, 4mpreun7 cu sinapto)eneBa, sunt inf uen6ate de mediu. Datorit7 p asticit76ii creieru ui, une e cone2iuni sunt 4nt7rite iar a te e se deBvo t7 ca r7spuns a inputuri e din mediu. !ie iniBarea continu7 timp de decenii. Cei mai cita6i teoreticieni ai deBvo t7rii copi u ui au fost Si)mund Creud, !ar)aret !ah er, -rik -rikson 5i Mean Pia)et. Lucr7ri e or sunt sintetiBate 4n #a*e u /1A/. A. Si87'1d Ere'd. + fost primu care a descoperit 5i a 4ncadrat 4ntrAo construc6ie teoretic7 importan6a 4nceputu ui copi 7riei pentru deBvo tarea persona it76ii 5i pentru psihopato o)ie. #otu5i, date e sa e au provenit din psihana iBa unor pacien6i af a6i spre sf;r5itu ado escen6ei sau 4n perioada vie6ii adu te. Creud nu a o*servat sau tratat sistematic copii norma i sau anorma i. +cei cercet7tori care au f7cut acest ucru au sup imentat 5i au reviBuit teorii e sa e. Pe ;n)7 aceasta, 4n privin6a pato)eneBei Creud sAa concentrat asupra comp e2u ui ui (edip. Dup7 p7rerea ui Creud, neuroBa reBu t7 din incapacitatea de a reBo va riva it76i e 5i sim67minte e incon5tiente i*idina e 5i a)resive care apar fa67 de p7rin6i 4n cadru triun)hiu ui oedipian. +st7Bi aceast7 teorie e2p ic7 o parte, dar cu si)uran67 nu toat7 psihopato o)ia. B. Mar8aret Ma2%er. + o*servat copii 5i mame e or 5i a deBvo tat o teorie a separ7riiAindividua iB7rii. +ceasta este )enera acceptat7 ast7Bi, cu e2cep6ia teoriei asupra faBe or din cursu prime or uni de via67, care sus6ine c7 su)aru este ipsit de vioiciune Dallertness, preBen67 4n mediuE 5i de responsivitate. C. EriO EriO&$1. + e2tins deBvo tarea a durata 4ntre)ii vie6i. Ln fiecare stadiu e2ist7 un conf ict 5i o reBo u6ie a sa, de e2., 4ncrederea *aBa 7 fa67 de ne4ncredere 4n primu stadiu. (pera ui -rik -rikson pune accentu pe adaptarea individu ui a societate. D. Jea1 Pia8et. -pistemo o)ist )enetic, a studiat comportamente e 4ncep;nd de a na5tere a e ce or trei copii ai s7i 5i a deBvo tat o teorie comprehensiv7 5i respectat7 a deBvo t7rii co)nitive. Lucr7ri e sa e reve eaB7 copi u mic drept un reBo vator activ de pro* eme.
#+.-LUL /1A1 REPERELE BBORNELEC DEZ OLTRII COMPORTAMENTALE NORMALE

9r&ta Na5tere A I s7pt7m;ni C$73$rta7e1t 7$t$r <i &e1@$ria% 'ef e2 m;n7A)ur7, ref e2 de prehensiune <grasping =. 'ef e2u de protruBie a *uBe or <ca r7spuns a stimu area periora 7=" ref e2u !oro <e2tensia de)ete or c;nd tresare=" ref e2 de supt" ref e2u .a*inski <de)ete e de a picioare se desfac a atin)erea p antei=. Diferen6iaB7 sunete e <se orienteaB7 c7tre sursa vocii umane= 5i )ustu du ceKacru. Urm7rire viBua 7. Distan67 foca 7 fi27 </H cm=. Cace mi5c7ri a ternative de t;r;reK4not. Lntoarce capu atera c;nd este pus cu fa6a 4n >os. Predomin7 poBi6ii e ref e2e tonice a e );tu ui. !;ini e str;nse, pumn. Capu se ap eac7, dar 5iA poate 6ine ridicat c;teva secunde. Ci2are viBua 7, vedere stereoscopic7 <1/ s7pt.=. Predomin7 posturi e simetrice. L5i 6ine capu 4n echi i*ru. 'idic7 a FH de )rade capu c;nd este 6inut cu fa6a 4n >os pe ante*ra6. +comodare viBua 7. Qade sta*i , spri>ininduAse 4n fa67 pe m;ini. Sa t7 activ c;nd este sus6inut 4n picioare. C$73$rta7e1t ada3tati? Comportament anticipativ a apropierii a iment7rii a I Bi e. '7spunde a sunete e >uc7riei care Bdr7n)7ne sau a e c opo6e u ui. Prive5te, pentru un moment, a o*iecte e care se mi5c7. C$73$rta7e1t 3er&$1a% <i &$6ia% 'esponsivitate a fa6a, ochii 5i vocea mamei din prime e c;teva ore de via67. \;m*et endo)en. Moc independent <p;n7 a / ani=. Se ini5te5te c;nd este uat 4n *ra6e. Ca67 impasi*i 7.
I s7pt7m;ni
Urm7re5te o*iecte e 4n mi5care p;n7 a *r;u. !anifest7 ips7 de interes 5i as7 imediat o*iecte e s7 cad7.
Prive5te fa6a, cu diminuarea activit76ii. 'eac6ioneaB7 a vor*ire. \;m*e5te preferen6ia mamei.
1G s7pt7m;ni
Urm7re5te *ine un o*iect 4n mi5care ent7. .ra6e e se activeaB7 atunci c;nd vede un o*iect suspendat 4n fa6a sa.
\;m*et socia spontan <e2o)en=. Con5tient de situa6ii e neo*i5nuite < strange=.
/N s7pt7m;ni
Lntinde o m;n7 5i apuc7 >uc7ria. Love5te 5i scutur7 Bdr7n)7nitoarea. !ut7 >uc7rii. Potrive5te dou7 o*iecte 4n fa6a ta iei. !;B)7 e5te.
Duce picioare e a )ur7. Lncearc7 s7A5i atin)7 ima)inea din o) ind7. Lncepe s7 imite sunete e 5i ac6iuni e mamei. +n2ietate de separare manifest7 atunci c;nd este uat de a mam7. '7spunde a >oc socia , cum ar fi ?s7 facem o pr7>itur7@ sau ?s7 facem *au@.
IH s7pt7m;ni
Qade sin)ur, cu coordonare *un7. Se t;r75te. Se ridic7 sin)ur 4n picioare. +rat7 cu de)etu ar7t7tor.
J/ s7pt7m;ni
!er)e 6in;nduAse cu o m;n7 de ceva. St7 4n picioare nespri>init, pentru scurt timp. !er)e deAa *u5i ea <4n patru a*e=. 'eu5este s7 urce <t;r;5= sc7ri e. !ers coordonat, cade rar. +runca min)ea. Urc7 sc7ri e mer);nd, 6in;nduAse cu o m;n7.
Caut7 noutatea.
CoopereaB7 a 4m*r7cat.
1J uni
L5i arat7 sau voca iBeaB7 dorin6e e. +runc7 o*iecte 4n >oac7 sau 4n semn de refuB. Construie5te un turn din :AI cu*uri. !;B)7 e5te spontan 5i imit7 o inie <tr7s7tur7= scris7. Se hr7ne5te sin)ur, par6ia , v7rs;nd m;ncare din in)uri67. #ra)e dup7 e de sfoar7 o >uc7rie. Poart7 cu e sau 4m*r76i5eaB7 o >uc7rie aparte, cum ar fi o p7pu57. &mit7 une e paternuri comportamenta e, cu o u5oar7 4nt;rBiere. Lm*rac7 sin)ur un artico de 4m*r7c7minte simp u. &mita6ii a e unor tre*uri )ospod7re5ti. Se refer7 pe nume a e 4nsu5i. Spune ?nu@ mamei. +n2ietatea de separare 4ncepe s7 diminueBe. Demonstra6ii or)aniBate de iu*ire sau protest. Moc para e <se >oac7 a 7turi, dar nu interac6ioneaB7 cu a 6i copii=. L5i pune pantofii. Descheie nasturi. Se hr7ne5te *ine sin)ur. Ln6e e)e a ternan6a <?e r;ndu meu, e r;ndu t7u@=. Se spa 7 pe fa67 5i se 5ter)e. Se spa 7 pe din6i. Moc asociativ sau 4mpreun7 <se >oac7 4n mod cooperativ cu a 6i copii=. Se 4m*rac7 5i se deB*rac7 sin)ur. Scrie c;teva itere de tipar. Moac7 >ocuri competitive de e2erci6iu fiBic.
1N uni
/ ani
+ ear)7 *ine, nu cade. D7 cu picioru 4ntrAo min)e mare. !er)e sin)ur 4n sus 5i 4n >os pe sc7ri. Cresc a*i it76i e motorii fine.
Construie5te un turn din GAO cu*uri. Ln5iruie cu*uri e, imit;nd un tren. &mit7 inii vertica e 5i circu are. DeBvo t7 comportamente ori)ina e.
: ani
!er)e cu tricic eta. Sare de pe trepte e de >os a e sc7rii. Urc7 scara a tern;nd picioare e.
Construie5te un turn din FA1H cu*uri. &mit7 un pod din trei cu*uri. CopiaB7 un cerc 5i o cruce.
I ani
Co*oar7 sc7ri e pun;nd c;te un picior pe fiecare treapt7. St7 4ntrAun picior timp de JAN secunde.
CopiaB7 o cruce. 'epet7 patru numere de c;te o cifr7. Num7r7 trei o*iecte ar7t;nduA e corect.
J ani
Din dou7 4n dou7 trepte, a tern;nd picioare e. De o*icei contro u sfincterian este comp et. Coordonarea fin7 se 4m*un7t76e5te.
CopiaB7 un p7trat. DeseneaB7 un om care poate fi recunoscut ca atare, cu cap, corp, mem*re. Num7r7 cu e2actitate 1H o*iecte. L5i scrie nume e cu itere de tipar. CopiaB7 un triun)hi.
G ani
!er)e cu *icic eta.
L5i ea)7 5ireturi e.
#a*e adaptat dup7 +rno d 0esse , !.D. 5i Ste a 0esse , !.D.
#a*e u /HA: Si1te@: a te$reti6ie1i%$r de@?$%t:rii

9r&ta Ba1iC HA1 Mar8aret Ma2%er CaBa autist7 norma 7 <de a na5tere p;n7 a I s7pt7m;ni= Stare de semisomnAsemive)he Sarcina ma>or7 a faBei este rea iBarea echi i*ru ui homeostatic cu mediu CaBa sim*iotic7 norma 7 <:AI s7pt7m;ni p;n7 a IAJ uni= Con5tientiBare tu *ure a 4n)ri>itoru ui, dar copi u 4nc7 func6ioneaB7 ca 5i cum e 5i 4n)ri>itoru sunt 4ntrAo stare de nediferen6iere sau fuBiune \;m*et socia caracteristic </A I uni= Su*faBe e separ7riiAindividua iB7rii propriuABise Prima su*faB73 diferen6ierea <JA1H uni= Proces de ec oBiune din )7oacea autist7, adic7 deBvo tarea unui sensorium mai a ert, care ref ect7 maturiBarea co)nitiv7 5i neuro o)ic7 Lnceperea scan7rii comparative, compararea a ceea ce este 5i ceea ce nu este mama +n2ietate caracteristic7" an2ietate fa67 de str7ini, care imp ic7 curioBitate 5i fric7 <frecven67 ma2im7 4n >ur de N uni= + doua su*faB73 practicarea <e2ersarea= <1HA1G uni= Lnceputu faBei este marcat de ocomo6ia vertica 7 A copi u are o Si87'1d Ere'd CaBa ora 7 <na5tere p;n7 a 1 an= Sediu ma>or de tensiune 5i )ratificare sunt )ura, *uBe e, im*a A inc ude activit76i de mu5care 5i su)ere EriO EriO&$1 Lncrederea *aBa 7 fa67 de ne4ncrederea *aBa 7 <senBoria ora = <na5tere p;n7 a 1 an= Lncrederea socia 7 demonstrat7 prin u5urin6a a iment7rii, profunBimea somnu ui, re a2area intestina 7 Dependent de constan6a 5i simi aritatea e2perien6e or oferite de 4n)ri>itor +pari6ia denti6iei 5i a posi*i it76ii de a mu5ca, 4n uni e OA 1/, face copi u s7 treac7 de a ?a primi a a ua@ Ln67rcarea conduce a ?nosta )ia dup7 paradisu pierdut@ Dac7 4ncrederea *aBa 7 este puternic7, copi u men6ine o atitudine de speran67 Jea1 Pia8et CaBa senBorimotorie <na5tere p;n7 a / ani= &nte i)en6a se *aBeaB7 4n principa pe ac6iuni 5i mi5c7ri coordonate 4n cadru unor ?scheme@ <Schema este un patern de comportament care are oc ca r7spuns a un stimu particu ar din mediu= !ediu este st7p;nit prin asimilare "i acomodare <+simi area este 4ncorporarea de noi stimu i din mediu. +comodarea este modificarea comportamentu ui pentru adaptarea a noi stimu i= $ermanen0a obiectual se rea iBeaB7 p;n7 a v;rsta de / ani. (*iectu 4nc7 e2ist7 4n minte dac7 dispare din vedere" c7utare a o*iectu ui ascuns Lncepe reversi*i itatea 4n ac6iuni C$7e1tarii Spre deose*ire de !ah er, a 6i o*servatori ai perechi or mam7Acopi sunt impresiona6i de reciprocitate 5i comp ementarism <5i nu de autism sau fuBiune=, care ofer7 fondu pentru deBvo tarea re a6ion7rii 5i im*a>u ui, ca 5i cum ar e2ista o preAca* are Dcere*ra 7E pentru aceste a*i it76i. Pia)et 5i a 6ii su* iniaB7 str7dania activ7 a copi u ui de a manipu a mediu inanimat. +cest ucru sup imenteaB7 ucr7ri e ui Creud, deoarece motiva6ia comportamenta 7 a su)aru ui 5i copi u ui mic nu const7 din simp a sc7dere a tensiuni or pu siona e 5i o*6inere a )ratific7rii ora e, ana e 5i fa ice.
1A/
CaBa ana 7 <1A: ani= +nusu 5i Bona 4ncon>ur7toare
+utonomie vs. ru5ine 5i 4ndoia 7
CaBa preopera6iona 7 </AO ani= +pari6ia func6iuni or simbolice,
Sup iment;nd ucr7ri e ui Creud 5i !ah er, teoreticienii au postu at c7 pro* eme e severe a e interac6iunii mam7Asu)arKcopi mic contri*uie a
/A:
nou7 perspectiv7 precum 5i o dispoBi6ie de 4nc;ntare < elation= !ama este fo osit7 ca ?*aB7 de refu)iu@ +n2ietate caracteristic73 an2ietatea de separare + treia su*faB73 apropierea <rapprochement= <1GA/I uni= copi u A care mer)e acum deA a *u5i ea A este mai con5tient de separarea fiBic7, ceea ce 4i diminu7 dispoBi6ia de 4nc;ntare Copi u 4ncearc7 s7 astupe )o u dintre e 5i mam7 A ceea se o*serv7 concret 4n aducerea de o*iecte mamei -forturi e mamei de a a>uta copi u nu sunt percepute 4ntotdeauna ca a>utor, sunt tipice ?criBe e@ B)omotoase a e copi u ui -veniment caracteristic3 criBa de apropiere3 dorin6a de a fi conso at de c7tre mam7, f7r7 a putea, totu5i, s7 accepte a>utoru acesteia Sim*o u apropierii3 copi u st7 4n pra)u u5ii, ne5tiind 4n ce parte s7 o apuce din fa6a frustr7rii nea>utorate 'eBo u6ia criBei survine pe m7sur7 ce a*i it76i e copi u ui se 4m*un7t76esc 5i poate o*6ine )ratificare din faptu c7 face sin)ur o serie de ucruri + patra su*faB73 conso idarea 5i constan6a o*iectua 7 </IA:G uni= Copi u este mai capa*i s7 fac7 fa67 a*sen6ei mamei 5i s7 re a6ioneBe cu su*stitute materne
sunt sursa ma>or7 de interes +chiBi6ia contro u ui sfincterian vo untar <toilet training =
<du*iu= <muscu arAana = <1A: ani= &nc ude, *io o)ic, 4nv76area mersu ui, hr7nirii, vor*irii !aturiBarea muscu ar7 pre)7te5te scena pentru ?a te 6ine 5i a da drumu @ Nevoie de contro e2tern, fermitate a 4n)ri>itoru ui 4nainte de deBvo tarea autonomiei )u"inea apare atunci c;nd copi u este e2cesiv de con5tient de sine <self-conscious =, prin e2puneri ne)ative ;ndoiala de sine poate s7 apar7 dac7 p7rin6ii 4 fac prea mu t de ru5ine pe copi <de e2., 4n e)7tur7 cu evacu7ri e=
asociate cu achiBi6ia im*a>u ui Egocentrism 3 copi u 4n6e e)e totu e2c usiv din propria sa perspectiv7 0;ndirea este i o)ic7 5i ma)ic7 0;ndire nereversi*i 7 4n a*sen6a conversa6iei3 A +nimism1 credin6a c7 o*iecte e ne4nsuf e6ite sunt vii <adic7, au sim6ire 5i inten6ii= A *usti0ie iminent1 credin6a c7 pedeapsa pentru fapte re e este inevita*i 7
formarea unor tr7s7turi pato o)ice de caracter, a tu *ur7rii identit76ii de )en sau a unor tu *ur7ri de persona itate. Ln)ri>itorii m;nio5i, frustra6i, narcisici, produc adesea copii m;nio5i, so icitan6i, 5i adu 6i care nu pot to era frustr7ri e 5i deBam7)iri e norma e din re a6ii 5i a c7ror formare a caracteru ui este puternic deformat7
Copi u poate s7 4nceap7 s7 se simt7 conforta*i 4n a*sen6a mamei, pentru c7 5tie c7 mama se va 4ntoarce &nterna iBarea treptat7 a ima)inii mamei ca fia*i 7 5i sta*i 7 Prin cre5terea a*i it76i or ver*a e 5i o mai *un7 no6iune a timpu ui, copi u poate s7 to ereBe am;narea 5i s7 suporte separ7ri e
:AI
IAJ
JAG
CaBa fa ic7Aoedipa 7 <:AJ ani= Coca iBare )enita 7 a interesu ui, stimu 7rii 5i e2cita6iei Penisu este or)anu de interes pentru am*e e se2e !astur*a6ia )enita 7 este frecvent7 Preocupare intens7 cu an5ietatea de castrare <frica de pierdere sau eBare )enita 7= &n aceast7 faB7, a fete se 4nt; ne5te in!idia de penis <nemu 6umirea cu proprii e or)ane )enita e 5i dorin6a de a avea )enita e mascu ine= Comple5ul lui .edip este universa 3 copi u dore5te s7 fac7 se2 5i s7 se c7s7toreasc7 cu p7rinte e de se2 opus 5i, 4n ace a5i timp, s7 se descotoroseasc7 de p7rinte e de ace a5i se2 CaBa de aten67 <de a JAG ani p;n7 a 11A1/ ani=
&ni6iativ7 vs. vinov76ie < ocomotor )enita = <:AJ ani= 'ni0iati!a apare 4n e)7tur7 cu sarcini e 4ntreprinse de dra)u activit76ii, at;t a ce ei motorii c;t 5i a ce ei inte ectua e &ino!0ia poate s7 apar7 4n e)7tur7 cu scopuri e );ndite <4n specia cu ce e a)resive= Dorin6a de a imita umea adu t7" imp icarea 4n conf ictu oedipa duce a reBo u6ie prin identificarea de ro socia Crecvent7 riva itate 4n fratrie
Cercet7torii au amendat opera ui Creud. Copiii de am*e e se2e e2p oreaB7 5i sunt con5tien6i de proprii e or or)ane )enita e 4n cursu ce ui deAa doi ea an de via67 5i, cu a>utoru parenta corespunB7tor, 4ncep s7 se identifice corect ca fete sau *7ie6i. &nvidia de penis nu este nici universa 7 5i nici normativ7.
Spre deose*ire de Creud, acum se consider7 c7 de*utu aten6ei <v;rsta 5co ar7 sau copi 7ria mi> ocie= se datoreaB7 4n primu r;nd modific7ri or din sistemu nervos centra , 5i este mai pu6in dependent
GA11
Stare de re ativ7 ini5te a pu siunii se2ua e, cu reBo varea comp e2u ui oedipa Pu siuni e se2ua e sunt cana iBate c7tre scopuri mai accepta*i e socia <5coa a 5i sporturi e= Cormarea SuperegoAu ui3 una din ce e trei structuri psihice a e min6ii, r7spunB7toare de deBvo tarea etic7 5i mora 7, inc uB;nd con5tiin6a <Ce e a te dou7 structuri psihice sunt egoAu , care este un )rup de func6iuni ce mediaB7 4ntre pu siuni 5i mediu e2tern, 5i idAu , depoBitaru pu siuni or se2ua e 5i a)resive &du e2ist7 de a na5tere iar e)ou se deBvo t7 treptat, din structura rudimentar7 care este preBent7 a na5tere=
&ndustrie Dcompeten67, pricepereE vs. inferioritate < aten67= <GA11 ani= Copi u este preocupat s7 construias7, s7 creeBe, s7 4nf7ptuiasc7 Prime5te instruire sistematic7, precum 5i fundamente e tehno o)iei Perico de senBa6ie de inadecvare 5i de inferioritate dac7 copi u 45i pierde speran6e e 4n e)7tur7 cu instrumente Ka*i it76i e sa e 5i cu statutu s7u printre cei de aceea5i v;rst7 1;rsta decisiv7 din punct de vedere socia
CaBa concret7 <opera6iona 7= <OA11 ani= -mer)en6a );ndirii o)ice <cauB7Aefect=, inc uB;nd reversi*i itatea 5i capacitatea de a secven6ia iBa 5i seria iBa Ln6e e)erea re a6ii or 5i c asific7ri or parteK4ntre) Copi u este capa*i s7 asume punctu de vedere a a tcuiva Conservarea num7ru ui, un)imii, )reut76ii 5i vo umu ui
de ini5tirea 5i su* imarea, nedemonstra*i e, a pu siunii se2ua e. Ln cursu ani or GAN, modific7ri e SNC se ref ect7 4n pro)resiunea deBvo t7rii func6ion7rii perceptua A senBoriAmotorii 5i a procese or );ndirii. Ln cadru conceptua a ui Pia)et, este tranBi6ia de a faBa preopera6iona 7 a cea concret7 <opera6iona 7=. Ln compara6ie cu pre5co arii, copiii din faBa de aten67 sunt capa*i i de mai mu t7 4nv76are, func6ionare independent7 5i socia iBare. Prietenii e se deBvo t7 cu mai pu6in7 dependen67 de p7rin6i <5i cu mai pu6in7 preocupare cu riva it76i e oedipa e intrafami ia e=. DeBvo tarea supere)ou ui este considerat7 ast7Bi mai pre un)it7, mai treptat7 5i mai pu6in e)at7 de reBo u6ia oedipa 7. &nterac6iunea dintre copi 5i ce care 4 4n)ri>e5te este su* iniat7 4n cadru teoriei ata5amentu ui a ui Mohn .ow *y. !ary +insworth a deBvo tat protoco u ?situa6iei ciudate@ pentru e2aminarea separ7ri or dintre copi u mic 5i 4n)ri>itor. ?Potrivirea@ dintre copi 5i 4n)ri>itor este, de asemenea, su* iniat7 4n ucr7ri e asupra temperamentu ui a e ui Chess 5i #homas. Copiii mici au diferen6e 4nn7scute 4n privin6a anumitor dimensiuni comportamenta e, cum ar fi nive u de activitate, apropierea sau retra)erea, intensitatea de reac6ie. !odu 4n care p7rin6ii r7spund a aceste comportamente
11^
CaBa )enita 7 <de a 11A1/ ani 5i u terior= Stadiu fina a deBvo t7rii psihose2ua e A 4ncepe cu pu*ertatea 5i capacitatea *io o)ic7 de or)asm, dar imp ic7 capacitatea de intimitate adev7rat7
&dentitate vs. difuBiunea ro u ui <11 ani p;n7 a sf;r5itu ado escen6ei= Lupta de aA5i deBvo ta o identitate a egoului <sentiment de invaria*i itate 5i continuitate intern7= Preocupare cu aspectu , venerarea erou uiKeroi or persona i, ideo o)ie Se deBvo t7 identitate de grup <cei de aceea5i v;rst7= Perico de confuzie asupra
CaBa forma 7 <a*stract7= <11 ani 5i p;n7 a sf;r5itu ado escen6ei= 'a6ionamente ipoteticA deductive, nu numai pe *aBa o*iecte or, ci 5i pe *aBa unor ipoteBe sau a unor presupuneri Capa*i s7 );ndeasc7 despre );nduri e cuiva +par structuri e com*inative, care permit )ruparea f e2i*i 7 a e emente or 4n sisteme Capacitatea de a fo osi simu tan
rolului , du*ii 4n e)7tur7 cu identitatea se2ua 7 5i voca6iona 7 Moratoriu psihosocial , stadiu 4ntre mora a 4nv76at7 de copi 5i etica pe care tre*uie s7 5iAo deBvo te ca adu t
dou7 sisteme de referin67 Capacitatea de a 4n6e e)e conceptu de pro*a*i itate
inf uen6eaB7 deBvo tarea. Lawrence %oh *er), care a fost inf uen6at de Pia)et, descrie trei nive uri a e deBvo t7rii mora e3 preconven6iona , 4n care deciBii e mora e sunt adoptate pentru a evita pedeapsa" conformitatea conven6iona 7 cu ro u , 4n care deciBii e sunt adoptate pentru a men6ine prietenii e" 5i, 4n ado escen67, principii e mora e autoA acceptate <cu a te cuvinte, comp ian6a vo untar7 fa67 de principii e etice=.
#a*e de 'ichard Perry, !.D. +daptat din Sy via %arasu, !.D., 5i 'ichard (*erfie d, !.D.
#+.-LUL /1A: CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU RETARDARE MINTAL

+. Cunc6ionare inte ectua 7 semnificativ su* medie3 &X de apro2imativ OH sau mai redus a un test de inte i)en67 administrat individua <pentru copiii mici, o apreciere c inic7 de func6ionare inte ectua 7 semnificativ su* medie=. .. Deficite sau a ter7ri concomitente a e func6ion7rii adaptative preBente <adic7, a e eficien6ei persoanei 4n 4ndep inirea standarde or e2pectate de a cei de v;rsta sa de c7tre )rupu cu tura de apartenen67= 4n ce pu6in dou7 din domenii e urm7toare3 comunicare, autoA 4n)ri>ire, a*i it76i socia eKinterpersona e, uti iBarea resurse or comunitare, conducerea de sine < self-direction =, a*i it76i e academice func6iona e, munca, timpu i*er, s7n7tatea 5i si)uran6a. C. De*ut 4naintea v;rstei de 1N ani. Codifica0i pe *aBa )radu ui de severitate care ref ect7 nive u de afectare inte ectua 7" Retardare 7i1ta%: '<$ar:; Nive &X JHAJJ p;n7 a apro2imativ OH Retardare 7i1ta%: 7$derat:; Nive &X :JAIH A JHAJJ Retardare 7i1ta%: &e?er:; Nive &X /HA/J A :JAIH Retardare 7i1ta%: 3r$>'1d:; &X su* /H sau /J Retardare 7i1ta%:, &e?eritate 1e&3e6i>i6at:; atunci c;nd e2ist7 o preBum6ie puternic7 de retardare minta 7, dar inte i)en6a persoanei nu este testa*i 7 cu teste e standard.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. III. Retardarea 7i1ta%: BRMC A. Dia81$&ti6. <Se codific7 pe +2a &&=. 1eBi #a*e u /1A:. La 4n >ur de NJ[ din persoane e cu '! condi6ia este u5oar7 iar persoane e respective sunt considerate educa*i e, av;nd posi*i itatea de a atin)e apro2imativ nive u c asei a 5asea. Ln >ur de 1H[ au retardare de tip moderat 5i sunt considerate antrena*i e, put;nd atin)e nive u apro2imativ a c asei a doua" 4n >ur de :AI[ au tip sever, iar 1A/[ A tip profund. B. E3ide7i$%$8ie <i eti$%$8ie. '! apare a 1[ din popu a6ie. 'aportu *7r*a6i3femei este de 1,J31. CauBa este or)anic7 sau psihosocia 7 5i este cunoscut7 4n JHAOH[ din caBuri. ,. Ea6t$ri 8e1eti6i a. -rori 4nn7scute a e meta*o ismu ui <de e2., feni cetonuria, *oa a #ayASachs=. *. +noma ii cromoBomia e. Sindromu Down <trisomie /1=, 1 a OHH n7scu6i vii. Cacies tipic, hipotonie, hiperref e2ie, ma forma6ii cardiace, anoma ii )astroAintestina e. Ln ma>oritate retardare moderat7 p;n7 a sever7. Sindromu cromoBomu ui e fra)i A 1 a 1HHH *7ie6i n7scu6i vii. !acroorhidie postpu*era 7" cap 5i urechi mari" fa67 un)7, 4n)ust7. <Une e femei purt7toare manifest7 caracteristici e facia e 5i disfunc6ia co)nitiv7=. *. Ea6t$ri 3&i2$&$6ia%i. 'etardarea minta 7 u5oar7 este cauBat7 frecvent de a*sen6a cronic7 a stimu 7rii inte ectua e. 0. A%i >a6t$ri. Seche e a e infec6ii or, to2ine or sau a e traumatisme or cere*ra e survenite prenata , perinata sau mai t;rBiu <de e2., ru*eo a con)enita 7 sau sindromu a coo ic feta , care const7 din microcefa ie, hipop aBie medioAfacia 7, fant7 pa pe*ra 7 scurt7, pectus e2cavatum, posi*i e defecte cardiace, statur7 mic7=. C. C$1&ideraii 8e1era%e. Nu e2ist7 un comportament sau un tip de persona itate tipic, caracteristic. Stima de sine sc7But7 este frecvent7. 0;ndirea tinde s7 fie concret7 5i e)ocentric7. ( treime p;n7 a dou7 treimi din pacien6ii cu '! au tu *ur7ri minta e concomitente, din 4ntre)u spectru a tu *ur7ri or DS!A&1. D. Trata7e1t ,. Ed'6ai$1a%. Qco i sau c ase specia e, care s7 furniBeBe <dup7 cum este necesar= remediere, pre)7tire cu educator individua <tutoring=, pre)7tire voca6iona 7 1, pre)7tire a a*i it76i or socia e. *. Ear7a6$%$8i6. 1eBi #a*e u /1AI. a. .o i e minta e concomitente, cum ar fi tu *urarea prin deficit aten6iona Khiperactivitate <+D$D= sau depresia, pot s7 necesite tratament cu stimu ante sau, respectiv, antidepresive. *. +)ita6ia, a)resivitatea 5i criBe e nervoase r7spund adesea a antipsihotice. +ntipsihotice e atipice <de e2., risperidon A 'isperda , o anBapin7 A \ypre2a= sunt preferate pentru c7 au o pro*a*i itate mai mic7 de a cauBa simptome e2trapiramida e 5i diskineBie. !edicamente e de doB7 mic7, cu poten67 ridicat7 <de e2., ha operido u A $a do =, sunt preferate fa67 de medicamente e de doB7 mare, cu poten67 >oas7 <de e2., c orpromaBina A #horaBine=, care sunt mai deprimante din punct de vedere co)nitiv. !u te pacien6i cu '! care au fost institu6iona iBa6i sunt prost urm7ri6i din punctu de vedere a medica6iei. c. Litiu <-ska ith= este uti 4n comportamente e a)resive sau autoAa*uBive. d. Car*amaBepina <#e)reto =, va proatu <Depakene= 5i proprano o u <&ndera = pot fi 4ncercate pentru comportamentu a)resiv sau criBe e nervoase. -ficacitatea or este mai pu6in dovedit7 dec;t aceea a antipsihotice or 5i itiu ui.
1
Lnv76area unei meserii.
0. P&i2$%$8i6 a. #erapie comportamenta 7. *. Consi iere parenta 7 5i fami ia 7. c. Psihoterapie suportiv7 individua 7. Con5tientiBarea inadecv7ri or poate s7 induc7 sc7derea stimei de sine. d. Persoane e cu deficit u5or, cu a*i it76i ver*a e *une, pot s7 *eneficieBe de a te psihoterapii pentru tu *ur7ri e concomitente. e. +ctivit76i e de )rup 4m*un7t76esc socia iBarea. I . T'%-'r:ri%e 3er?a@i?e a%e de@?$%t:rii BTPDC A. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. <Se codific7 pe +2a &=. 1eBi #a*e e e /1AJ p;n7 a /1AN. B. C$1&ideraii 8e1era%e ,. T'%-'rarea a'ti&t:. #u *urarea autist7 afecteaB7 I din 1H.HHH de persoane. 'aportu *7r*a6i3femei este de :31. Copiii cu tu *urare autist7 pot s7 preBinte func6ionare 4na t7 sau >oas7, 4n func6ie de &X, de cantitatea 5i comunicativitatea im*a>u ui, precum 5i de severitatea a tor simptome. Dintre ace5ti copii, 4n >ur de OH[ au &X su* OH, iar JH[ au &X mai mic de JH p;n7 a JJ. Concordan6a a )emenii monoBi)o6i este mai mare dec;t a cei diBi)o6i" recuren6a afect7rii este de ce pu6in /AI[ din mem*rii fratriei, iar frecven6a pro* eme or de im*a> 5i de 4nv76are este mai mare 4n fami ii e copii or auti5ti. #u *ur7ri e )enetice asociate inc ud sc eroBa tu*eroas7 5i sindromu cromoBomu ui e fra)i . &nsu te e prenata e 5i perinata e sunt crescute, dar acestea pot s7 nu fie suficiente pentru a cauBa tu *urarea 4n a*sen6a predispoBi6iei )enetice. Nu e2ist7 o oca iBare specific7 a eBiuni or or)anice 4n tu *urarea autist7. Ln diferite su*)rupuri de pacien6i au fost imp icate anorma it76i cortica e, cere*e are, de trunchi cere*ra 5i imuno o)ice, pe *aBa date or e ectroencefa o)rafice, de tomo)rafie computeriBat7, ima)istic7 cu reBonan67 ma)netic7 <'!N= sau cu emisie de poBitroni <P-#= sau pe *aBa date or necroptice. Une e su*)rupuri au nive uri anorma e a e unor neurotransmi67tori sau a e unor meta*o i6i ai acestora 4n s;n)e sau LC'. *. T'%-'rarea A&3er8er. #u *urarea +sper)er se caracteriBeaB7 prin comportament asem7n7tor cu autismu , f7r7 4nt;rBieri semnificative 4n deBvo tarea im*a>u ui sau deBvo tarea co)nitiv7. Sunt preBente interese e circumscrise. CauBa este necunoscut7, dar studii e fami ia e su)ereaB7 o re a6ie cu tu *urarea autist7. Preva en6a este mai mare dec;t aceea a tu *ur7rii autiste. 0. T'%-'rarea Rett. #u *urarea 'ett este neurode)enerativ7. +re, pro*a*i , o *aB7 )enetic7, dat fiind c7 apare numai a fete" raport7ri e de caBuri eviden6iaB7 concordan67 tota 7 a )emene e monoBi)ote. A. T'%-'rarea di&i1te8rati?: a 6$3i%:riei. <Denumit7, de asemenea, sindrom 4eller=. Se distin)e prin ce pu6in / ani de deBvo tare norma 7, 4nainte de deteriorarea p;n7 a intensitatea ta* ou ui c inic a tu *ur7rii autiste. CauBa este necunoscut7, dar aceast7 tu *urare se asociaB7 cu a te condi6ii neuro o)ice <de e2., tu *ur7ri convu sive, sc eroB7 tu*eroas7, tu *ur7ri meta*o ice=. C. Trata7e1t ,. Ed'6aie &3e6ia%:. +re importan6a cea mai mare. Numeroase doveBi arat7 c7 interven6ia precoce 5i intensiv7 de tip educa6ie specia 7 este cea mai *enefic7. Ln consecin67, este important dia)nosticu precoce. *. Ear7a6$%$8i6. 1eBi #a*e u /1AI. a. Ln doBe nesedative, 4n cadru unor studii contro ate ha operido u a fost eficient 4mpotriva retra)erii, stereotipii or 5i hiperactivit76ii. LntrAun studiu pe termen un), diskineBia a ap7rut a ::[ din copii, dar sAa reBo vat dup7 4ntreruperea medicamentu ui. 'isperidonu <'isperda = 5i o anBapina <\ypre2a= au fost *enefice 4n raport7ri anecdotice Dnepu* icateE. *. &nhi*itorii se ectivi ai recapt7rii serotoninei <SS'&K&S'S= <de e2., f uo2etina A ProBac 5i f uvo2amina A Luvo2= sunt *enefici uneori 4n reducerea persever7ri or. c. Stimu ante e cum ar fi meti fenidatu <'ita in= pot fi 4ncercate 6intind inaten6ia sau hiperactivitatea. #otu5i, e e pot s7 creasc7 a)ita6ia 5i stereotipii e. d. +nta)oni5tii opioiBi or <de e2., na tre2onu A 'e1ia= sunt 4n curs de investi)are. 'a6ionamentu care st7 a *aBa prescrierii or este diminuarea retra)erii interpersona e prin * ocarea opioide or endo)ene, a5a cum se procedeaB7 a dependen6ii de dro)uri, a care se caut7 s7 se * ocheBe opioide e e2o)ene. Pot s7 fie 6intite, de asemenea, 5i comportamente e de autoA eBare. e. Pot s7 preBinte uti itate itiu , anta)oni5tii receptori or cAadrener)ici <cA* ocante e= 5i medicamente e antiepi eptice. f. +nticonvu sivante e se fo osesc 4n tu *urarea 'ett, pentru contro u convu sii or. 0. P&i2$%$8i6. Ln )enera , psihoterapia individua 7 este inuti 7, date fiind dificu t76i e de im*a> 5i ce e a te dificu t76i co)nitive a e *o navi or. Suportu 5i consi ierea fami ia 7 au, 4ns7, o importan67 crucia 7" p7rin6i or tre*uie s7 i se spun7 c7 tu *urarea autist7 nu este reBu tatu unor )re5e i de parenta>. +deseori p7rin6ii au nevoie de strate)ii de ucru cu copi u 5i cu fra6ii acestuia. -2ist7 asocia6ii 5i )rupuri de autoAa>utor a e p7rin6i or copii or cu tu *urare autist7. . T'%-'r:ri de L1?:are, t'%-'rarea a-i%it:i%$r 7$t$rii i6at: L1 a%t 7$d RNAMS =, tu *urarea a*i it76i or motorii < t'%-'rare de de@?$%tare a 6$$rd$1:rii= 5i tu *ur7ri e de comunicare <t'%-'rarea %i7-aM'%'i eF3re&i?, t'%-'rarea 7iFt: eF3re&i?Ire6e3ti?: a %i7-aM'%'i, t'%-'rarea >$1$%$8i6:, -a%-i&7'%= au 4n comun mu te caracteristici 5i comor*idit76i <asocieri pato o)ice=.
Preva en6a tu *ur7ri or de 4nv76are 5i a e a*i it76i or motorii este, 4n )enera , 4n >ur de J[" pentru *a *ism estim7ri e sunt de 1[ iar pentru ce e a te tu *ur7ri a e comunic7rii A tot de 1[. 'aportu mascu in3feminin este de /31 p;n7 a I31 pentru toate tu *ur7ri e, cu e2cep6ia tu *ur7rii e2presiei scrise <raportu este necunoscut= 5i tu *ur7rii aritmetice <posi*i 7 preva en67 mai mare a fete dec;t a *7ie6i=. A. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. Criterii e de dia)nostic a e acestor tu *ur7ri sunt asem7n7toare. ,. T'%-'r:ri de L1?:are. 1eBi #a*e u /1AF. *. T'%-'rarea a-i%it:i%$r 7$t$rii. 1eBi #a*e u /1A1H. 0. T'%-'r:ri de 6$7'1i6are. 1eBi #a*e e e /1A11 p;n7 a /1A1I. B. C$1&ideraii 8e1era%e. #u *ur7ri e de 4nv76are, de deBvo tare a coordon7rii 5i ce e de comunicare pot s7 coe2iste une e cu ce e a te precum 5i cu tu *ur7ri e prin deficit aten6iona 5i cu a te tu *ur7ri caracteriBate prin comportament disruptiv. &nciden6a fami ia 7 este crescut7. Despre neuro*io o)ia acestor tu *ur7ri nu se cunosc dec;t pu6ine ucruri. Ln tu *urarea dis e2ic7, c;teva studii <C# scan, '!N, postAmortem= au demonstrat a*sen6a asimetrii or norma e a e emisfere or cere*ra e 4n o*ii parieta i sau tempora i. Ln cadru tu *ur7ri or de comunicare se 4nt; nesc mai frecvent pacien6i st;n)aci sau am*idec5tri <cu posi*i a e2cep6ie a tu *ur7rii fono o)ice=. Ln tu *ur7ri e de comunicare tre*uie e2c us7 e2isten6a unui deficit auditiv. C. Trata7e1t ,. Re7ediere. 'emedierea diBa*i it76i or de 4nv76are se face, de o*icei, 4n 5coa 7 5i depinde de severitatea tu *ur7rii. Ce e mai mu te caBuri nu necesit7 interven6ie sau tutoriBare <instruire persona 7 sup imentar7Kspecia 7=. Poate s7 fie necesar7 p asarea 4n spa6ii <4nc7peri= cu resurse specia e sau 4n c ase specia e. Ln tu *ur7ri e de comunicare poate s7 fie necesar7 terapia vor*irii D o)opedieE. Ln caBuri e mai u5oare nu sunt necesare interven6ii. *. P&i2$%$8i6. La pacien6ii cu aceste tu *ur7ri se 4nt; nesc frecvent stima de sine sc7But7, e5ecu 5i a*andonu 5co ar. Ln consecin67, este deose*it de important7 psihoeduca6ia 5i pot fi necesare consi ierea 5co ar7 sau terapia individua 7, de )rup sau fami ia 7. 0. Ear7a6$%$8i6. Numai pentru tu *ur7ri e psihiatrice asociate, cum ar fi +D$D. Nu e2ist7 doveBi asupra *eneficii or directe a e medica6iei a copiii cu tu *ur7ri de 4nv76are, a e a*i it76i or motorii sau a e comunic7rii.
#+.-LUL /1AI MEDICAMENTE PSIHOACTI E EREC ENTE HN COPILRIE KI ADOLESCEN=

Medi6a7e1t'% I1di6aii D$@aM Rea6ii ad?er&e mic, de e2., ha operido <$a do =, trif uoperaBin7 <Ste aBine=, tioti2en <Navane=" </= cu poten67 >oas7, doBa> mare <mai sedative=, de e2., c orpromaBin7 <#horaBine=, tioridaBin <!e ari =" 5i <:= antipsihotice e atipice, de e2., risperidon <'isperda =, o anBapin7 <\ypre2a=, Wuetiapin7 <SeroWue = 5i c oBapin7 <C oBari =.
PsihoBe" comportamente a)itata de autoA eBare 4n retardarea minta 7 <'!=" tu *ur7ri pervaBive a e comportamentu ui <#PC=, tu *urarea de conduit7 <#C= 5i tu *urarea #ourette A ha perido 5i pimoBid. C oBapin73 schiBofrenia refractar7 a tratament 4n ado escen67.
#oate se pot administra 4n dou7 p;n7 a patru doBe diviBate sau com*inate 4ntrAo sin)ur7 doB7 dup7 cre5terea treptat7. $a operido A a copi H,JAG m) pe Bi, a ado escent A H,JA1G m) pe Bi C oBapin7 A doBa> nedeterminat a copi " a ado escent b GHH m) pe Bi. 'isperidon A 1A: m) pe Bi. ( anBapin7 A /,JA1H m)KBi. Xuetiapin7 A /JAJHH m)KBi.
Sedare, cre5tere 4n )reutate, hipotensiune, sc7derea pra)u ui convu sivant, constipa6ie, simptome e2trapiramida e, icter, a)ranu ocitoB7, reac6ii distonice, diskineBie tardiv7. $iperpro actinemie 4n caBu atipice or, cu e2cep6ia Wuetiapinei. Se monitoriBeaB73 tensiunea arteria 7, num7r7toare comp et7 a e emente or fi)urate a e s;n)e ui, teste e func6iei hepatice 5i pro actinemia, dac7 sunt indicate" 4n caBu tioridaBinu u ui, retinopatia pi)mentar7 este rar7 dar impune p afonarea doBei Bi nice a adu tu ui a ce mu t NHH m), sc7But7 propor6iona a copii" 4n caBu c oBapinei, sunt necesare formu e eucocitare s7pt7m;na e, din cauBa riscu ui de apari6ie a a)ranu ocitoBei, 5i urm7rirea --0, din cauBa sc7derii pra)u ui convu sivant &nsomnie, anore2ie, sc7dere 4n )reutate <posi*i 7 4nt;rBiere a cre5terii=, hiperactivitate de rebound, cefa ee, tahicardie, precipitarea sau e2acer*area unei tu *ur7ri a ticuri or. Ln tratamentu cu pemo in se monitoriBeaB7 teste e func6iei hepatice, deoarece este posi*i 7 hepatoto2icitatea 5i insuficien6a hepatic7.
Sti7'%a1te De2troamfetamin7 <De2edrine= 5i amfetaminaAde2troamfetamina <+ddera = apro*ate de CD+ a copiii 4n v;rst7 de : ani sau mai mari. !eti fenidat <'ita in, Concerta= 5i pemo in <Cy ert= A apro*ate de CD+ a copiii 4n v;rst7 de G ani sau mai mari.
Ln tu *urarea +D$D pentru hiperactivitate, impu sivitate 5i inaten6ie. Narco epsie.
Ln )enera , de2troamfetamina 5i meti fenidatu se administreaB7 a N diminea6a 5i a amiaB7. De2troamfetamin7 A 4n >ur de >um7tate din doBa>u meti fenidatu ui. !eti fenidat A 1HAGH m) pe Bi sau p;n7 a H,J m)Kk)KBi. +ddera A 4n >ur de >um7tate din doBa>u meti fenidatu ui. GHHA/1HH m) 4n dou7 sau trei priBe e)a e" nive uri e p asmatice tre*uie men6inute 4ntre H,IA1,/ m-WKL.
Sta-i%i@at$are a%e di&3$@iiei Litiu A este considerat medicament antimaniaca " are 5i propriet76i antia)resive
Studii e recomand7 uti iBarea 4n '! 5i #C, pentru comportamente e a)resive 5i de autoA eBare" se poate fo osi pt. ace ea5i comportamente 4n #PD" este indicat 5i 4n tu *urarea *ipo ar7 cu de*ut precoce #u *urare *ipo ar7, a)resivitate.
0re6uri, v7rs7turi, po iurie, cefa ee, tremor, cre5tere 4n )reutate, hipotiroidism. -2perien6a acumu at7 a adu 6i su)ereaB7 monitoriBarea fun6iei rena e Se monitoriBeaB7 hemo euco)rama comp et7 5i teste e func6iei hepatice, pentru posi*i e discraBii san)uine 5i hepatoto2icitate. 0rea67, v7rs7turi, c7derea p7ru ui, cre5tere 4n )reutate, posi*i ovare po ichistice. Somno en67, )rea67, ra5 te)umentar, verti>,
Diva proe2 <Depakote=
P;n7 a /H m)KBi" domeniu terapeutic a nive uri or san)uine se situeaB7 4ntre JHA1HH h)KmL.
+)resivitatea sau discontro u din '! sau #C.
Se 4ncepe cu 1H m)Kk)KBi, se poate cre5te p;n7
#+.-LUL /1AJ CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE AUTIST

+. Un tota de 5ase <sau mai mu 6i= itemi de a <1=, </= 5i <:=, cu ce pu6in doi de a <1= 5i c;te unu de a </= 5i <:=3 <1= modificare ca itativ7 a interac6iunii socia e, manifestat7 prin ce pu6in dou7 din urm7toare e3 <a= a terarea marcat7 a uti iB7rii, pentru re) area interac6iunii socia e, a unor mu tip e comportamente nonver*a e, cum ar fi privirea 4n ochi, e2presia facia 7, posturi e corpu ui 5i )esturi e" <*= nedeBvo tarea re a6ii or cu cei de aceea5i v;rst7, adecvate cu nive u de deBvo tare" <c= ipsa c7ut7rii spontane de a 4mp7rt75i cu a te persoane *ucuria, interese e sau rea iB7ri e <de e2., prin a*sen6a ar7t7rii, aducerii sau indic7rii o*iecte or de interes=" <d= ipsa reciprocit76ii socia e sau emo6iona e. </= a ter7ri ca itative a e comunic7rii, manifestate prin ce pu6in unu din urm7toare e3 <a= 4nt;rBierea sau a*sen6a tota 7 a deBvo t7rii im*a>u ui vor*it <ne4nso6ite de 4ncercarea de compensare prin intermediu unor moda it76i a ternative de comunicare, cum ar fi )estica sau mimica=" <*= a cei cu vor*ire adecvat7, a terarea marcat7 a capacit76ii de a ini6ia sau de a sus6ine o conversa6ie cu a 6ii" <c= uti iBare stereotip7 5i repetitiv7 a im*a>u ui sau im*a> idiosincratic" <d= ipsa >ocuri or de ima)ina6ie sau a >ocuri or imitative socia variate, spontane, adecvate nive u ui de deBvo tare. <:= paternuri restric6ionate, stereotipe 5i repetitive a e comportamentu ui, interese or 5i activit76i or, manifestate prin ce pu6in unu din urm7toare e3 <a= preocupare acaparant7 cu unu sau mai mu te paternuri restric6ionate, stereotipe 5i repetitive a e interese or, preocupare care este anorma 7 prin intensitate sau o*iect" <*= aderen67 aparent inf e2i*i 7 fa67 de rutine sau ritua uri specifice, ipsite de func6iona itate" <c= manierisme motorii stereotipe 5i repetitive <de e2., f uturarea sau r7sucirea m;ini or sau a de)ete or, sau mi5c7ri comp e2e a e 4ntre)u ui corp=" <d= preocupare persistent7 cu p7r6i a e o*iecte or. .. &nt;rBieri sau func6ionare anorma 7 4n ce pu6in unu din urm7toare e domenii, cu de*ut 4naintea v;rstei de : ani3 <1= interac6iune socia 7" </= im*a>u A a5a cum este fo osit 4n comunicarea socia 7, sau <:= >ocu sim*o ic sau de ima)ina6ie. C. #u *urarea nu este e2p icat7 mai *ine de tu *urarea 'ett sau tu *urarea disinte)rativ7 a copi 7riei.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL /1AG CRITERIILE DIA!NOSTICE DSMNI NTR PENTRU TULBURARE RETT
+. #oate ce e ce urmeaB73 <1= deBvo tare prenata 7 5i perinata 7 aparent norma 7" </= deBvo tare psihomotorie aparent norma 7 4n prime e cinci uni de via67" <:= circumferin67 norma 7 a capu ui a na5tere. .. De*utu tuturor ce or ce urmeaB7, dup7 o perioad7 de deBvo tare norma 73 <1= 4ncetinirea cre5terii capu ui 4ntre v;rste e de J uni 5i IN de uni" </= pierderea, 4ntre v;rste e de J uni 5i IN de uni, a a*i it76i or manua e cu scop achiBi6ionate anterior, cu deBvo tarea u terioar7 a unor mi5c7ri stereotipe a e m;inii <de e2., ?fr;n)erea@ sau ?sp7 area@ m;ini or=" <:= pierderea an)a>7rii socia e, precoce 4n evo u6ia tu *ur7rii <de5i, adesea, interac6iunea socia 7 se deBvo t7 mai t;rBiu=" <I= apari6ia de mi5c7ri pu6in coordonate 4n mers sau a e trunchiu ui" <J= deBvo tare sever a terat7 a im*a>u ui receptiv 5i e2presiv, cu retardare psihomotorie sever7 5i paternuri restric6ionate a e interese or, care sunt anorma e fie prin intensitate, fie prin o*iect" <G= aderen67 aparent inf e2i*i 7 a rutine sau ritua uri specifice, ipsite de func6iona itate" <O= manierisme motorii stereotipe 5i repetitive <de e2., f uturarea sau r7sucirea m;ini or sau a de)ete or, sau mi5c7ri comp e2e a e 4ntre)u ui corp=" <N= preocupare persistent7 cu p7r6i a e o*iecte or. C. #u *urarea cauBeaB7 a terare semnificativ7 c inic 4n domeniu socia , ocupa6iona sau 4n a te domenii importante a e func6ion7rii. D. Nu e2ist7 o 4nt;rBiere semnificativ7 c inic a im*a>u ui <de e2., fo ose5te cuvinte iBo ate a v;rsta de / ani, fo ose5te fraBe comunicatoare a v;rsta de : ani=. -. Nu e2ist7 o 4nt;rBiere semnificativ7 c inic a deBvo t7rii co)nitive sau a deBvo t7rii, adecvate v;rstei, a a*i it76i or de autoA4n)ri>ire, a comportamentu ui adaptativ <cu e2cep6ia interac6iunii socia e= 5i a curioBit76ii fa67 de mediu 4n copi 7rie. C. Nu se 4ndep inesc criterii e pentru o a t7 tu *urare pervaBiv7 specific7 a deBvo t7rii sau pentru schiBofrenie.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL /1AO
CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE ASPER!ER

+. !odificare ca itativ7 a interac6iunii socia e, manifestat7 prin ce pu6in dou7 din urm7toare e3 <1= a terarea marcat7 a uti iB7rii unor mu tip e comportamente nonver*a e care s7 so icite interac6iune socia 7, cum ar fi privirea 4n ochi, e2presia facia 7, posturi e corpu ui 5i )esturi e" </= nedeBvo tarea re a6ii or cu cei de aceea5i v;rst7, adecvate cu nive u de deBvo tare" <:= ipsa c7ut7rii spontane de a 4mp7rt75i cu a te persoane *ucuria, interese e sau rea iB7ri e <de e2., prin a*sen6a ar7t7rii, aducerii sau indic7rii o*iecte or de interes=" <I= ipsa reciprocit76ii socia e sau emo6iona e. .. Paternuri restric6ionate, repetitive 5i stereotipe a e comportamentu ui, interese or 5i activit76i or, manifestate prin ce pu6in unu din urm7toare e3 <1= preocupare acaparant7 cu unu sau mai mu te paternuri de interes stereotipe 5i restric6ionate, preocupare care este anorma 7 prin intensitate sau o*iect" </= aderen67 aparent inf e2i*i 7 fa67 de rutine sau ritua uri specifice, ipsite de func6iona itate" <:= manierisme motorii stereotipe 5i repetitive <de e2., f uturarea sau r7sucirea m;ini or sau a de)ete or sau mi5c7ri comp e2e a e 4ntre)u ui corp=" <I= preocupare persistent7 cu p7r6i a e o*iecte or. C. #u *urarea cauBeaB7 a terare semnificativ7 c inic 4n domeniu socia , ocupa6iona , sau 4n a te domenii importante a e func6ion7rii. D. Nu e2ist7 o 4nt;rBiere semnificativ7 c inic a im*a>u ui <de e2., fo ose5te cuvinte iBo ate a v;rsta de / ani, fo ose5te fraBe comunicatoare a v;rsta de : ani=. -. Nu e2ist7 o 4nt;rBiere semnificativ7 c inic a deBvo t7rii co)nitive sau a deBvo t7rii, adecvate v;rstei, a a*i it76i or de autoA4n)ri>ire, a comportamentu ui adaptativ <cu e2cep6ia interac6iunii socia e= 5i a curioBit76ii fa67 de mediu 4n copi 7rie. C. Nu se 4ndep inesc criterii e pentru o a t7 tu *urare pervaBiv7 specific7 a deBvo t7rii sau pentru schiBofrenie.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL /1AN CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DISINTE!RATI HN COPILRIE
+. DeBvo tare aparent norma 7 4n ce pu6in primii doi ani dup7 na5tere, manifestat7 prin preBen6a, adecvat7 v;rstei, a comunic7rii ver*a e 5i nonver*a e, re a6ii or socia e, >ocu ui 5i comportamentu ui adaptativ. .. Pierderea semnificativ7 c inic a a*i it76i or achiBi6ionate anterior <4naintea v;rstei de 1H ani=, 4n ce pu6in dou7 din urm7toare e domenii3 <1= im*a> e2presiv sau receptiv" </= a*i it76i socia e sau comportament adaptativ" <:= contro sfincterian veBica sau ana " <I= >oc" <J= a*i it76i motorii. C. +norma it76i a e func6ion7rii 4n ce pu6in dou7 din domenii e urm7toare3 <1= a terare ca itativ7 a interac6iunii socia e <de e2., a terarea comportamente or nonver*a e, nedeBvo tarea re a6ii or cu cei de aceea5i v;rst7, ipsa de reciprocitate socia 7 sau emo6iona 7=" </= a terare ca itativ7 a comunic7rii <de e2., 4nt;rBierea sau nedeBvo tarea im*a>u ui vor*it, ina*i itatea de a ini6ia sau sus6ine o conversa6ie, uti iBarea stereotip7 sau repetitiv7 a im*a>u ui, ipsa >ocu ui de ima)ina6ie variat=" <:= paternuri de comportament, interese 5i activit76i restric6ionate, repetitive 5i stereotipe, inc uB;nd stereotipii motorii 5i manierisme. D. #u *urarea nu este e2p icat7 mai *ine de o a t7 tu *urare pervaBiv7 specific7 a deBvo t7rii sau de schiBofrenie.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL /1AF CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DISLEDIC, TULBURARE ARITMETIC SAU TULBURARE A EDPRIMRII SCRISE
+. +chiBi6ia cititu ui, a*i it76i e aritmetice sau a*i it76i e de scris, m7surate prin teste standardiBate administrate individua <sau prin eva u7ri func6iona e a e a*i it76i or de scriere=, sunt su*stan6ia su* ce e e2pectate, date fiind v;rsta crono o)ic7, inte i)en6a m7surat7 5i educa6ia adecvat7 v;rstei. .. #u *urarea de a criteriu + interfereaB7 semnificativ cu rea iB7ri e academice sau cu activit76i e vie6ii cotidiene care necesit7 a*i it76i de citire, a*i itate aritmetic7 sau compunerea de te2te scrise <de e2., scrierea unor propoBi6ii corecte din punct de vedere )ramatica 5i a unor para)rafe or)aniBate=. C. Dac7 este preBent un deficit senBoria , dificu t76i e e dep75esc pe ce e care se asociaB7 de o*icei cu acesta.
#+.-LUL /1A1H CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DE DEZ OLTARE A COORDONRII
+. Performan6a 4n activit76i e cotidiene care necesit7 coordonare motorie este su*stan6ia su* cea e2pectat7, date fiind v;rsta crono o)ic7 5i inte i)en6a m7surat7. +ceasta se poate manifesta prin 4nt;rBieri marcate 4n atin)erea repere or de deBvo tare psihomotorie <de e2., mers, mers deAa *u5i ea, 5eBut=, prin sc7parea din m;n7 a ucruri or, prin ?ne4ndem;nare@, prin performan67 redus7 4n sporturi sau prin scris de m;n7 deficitar. .. #u *urarea de a criteriu + interfereaB7 semnificativ cu rea iB7ri e academice sau cu activit76i e vie6ii cotidiene. C. #u *urarea nu se datoreaB7 unei condi6ii medica e )enera e <de e2., para iBie cere*ra 7, hemip e)ie sau distrofie muscu ar7= 5i nu 4ndep ine5te criterii e pentru o tu *urare pervaBiv7 a deBvo t7rii. D. Dac7 este preBent7 retardarea minta 7, dificu t76i e motorii e dep75esc pe ce e care se asociaB7 de o*icei cu aceasta.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL /1A11 CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE A LIMBAJULUI EDPRESI
+. Scoruri e o*6inute a teste standard, administrate individua , a e deBvo t7rii im*a>u ui e2presiv sunt su*stan6ia su* ce e o*6inute a teste e standardiBate at;t a e capacit76ii inte ectua e nonver*a e, c;t 5i a e deBvo t7rii im*a>u ui receptiv. #u *urarea se poate manifesta c inic prin simptome care inc ud voca*u aru foarte imitat, )re5e i a e timpu ui ver*e or sau dificu tatea de aA5i reaminti cuvinte ori de a produce fraBe de un)imea 5i comp e2itatea adecvat7 deBvo t7rii. .. Dificu t76i e de im*a> e2presiv interfereaB7 cu rea iB7ri e academice sau ocupa6iona e sau cu comunicarea socia 7. C. Nu se 4ndep inesc criterii e de tu *urare mi2t7 a im*a>u ui e2presivAreceptiv sau de tu *urare pervaBiv7 a deBvo t7rii. D. Dac7 sunt preBente retardarea minta 7, un deficit ver*a motor sau un deficit senBoria ori deprivarea prin mediu de via67, dificu t76i e de im*a> e dep75esc pe ce e care se asociaB7 de o*icei cu aceste pro* eme.
#+.-LUL /1A1/ CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE MIDT A LIMBAJULUI RECEPTI NEDPRESI
+. Scoruri e o*6inute a teste standard, administrate individua , a e deBvo t7rii at;t a im*a>u ui e2presiv, c;t 5i a im*a>u ui receptiv, sunt
su*stan6ia su* ce e o*6inute a teste e standardiBate a e capacit76ii inte ectua e nonver*a e. Simptome e e inc ud pe ace ea a e tu *ur7rii im*a>u ui e2presiv, precum 5i dificu tatea de a 4n6e e)e cuvinte, propoBi6ii sau tipuri specifice de cuvinte, cum ar fi termenii e)a6i de spa6iu. .. Dificu t76i e cu im*a>u receptiv 5i e2presiv interfereaB7 semnificativ cu rea iB7ri e academice sau ocupa6iona e sau cu comunicarea socia 7. C. Nu se 4ndep inesc criterii e de tu *urare pervaBiv7 a deBvo t7rii. D. Dac7 sunt preBente retardarea minta 7, un deficit ver*a motor sau un deficit senBoria ori deprivarea prin mediu de via67, dificu t76i e de im*a> e dep75esc pe ce e care se asociaB7 de o*icei cu aceste pro* eme.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL /1A1: CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE EONOLO!IC
+. &ncapacitatea de a fo osi sunete e de vor*ire e2pectate din punct de vedere a deBvo t7rii 5i adecvate v;rstei 5i dia ectu ui <de e2., erori 4n producerea, uti iBarea, repreBentarea sau or)aniBarea sunete or, cum ar fi, dar f7r7 imitarea a aceste e2emp e, su*stituiri e unui sunet cu a tu <fo osirea ui ttt 4n ocu sunetu ui 6int7 tkt 1= sau omisiunea unor sunete cum ar fi consoane e fina e=. .. Dificu tatea 4n producerea sunete or sunete or vor*irii interfereaB7 cu rea iB7ri e academice sau ocupa6iona e sau cu comunicarea socia 7. C. Dac7 sunt preBente retardarea minta 7, un deficit ver*a motor sau un deficit senBoria ori deprivarea prin mediu de via67, dificu t76i e de vor*ire e dep75esc pe ce e care se asociaB7 de o*icei cu aceste pro* eme.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL /1A1I CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU BALBISM
+. Pertur*are <inadecvat7 pentru v;rsta respectiv7= a f uen6ei 5i paternuri or tempora e norma e a e vor*irii, caracteriBat7 prin survenirea frecvent7 a unuia sau mai mu tora din urm7toare e3 <1= repet7ri de sunete 5i si a*e" </= pre un)iri a e sunete or" <:= inter>ec6ii"
1
Ln rom;n7 A t t 4n oc de trt, ori tst 4n oc de t5t sau t6t etc.
<I= cuvinte 4ntrerupte <de e2., pauBe 4n interioru unui cuv;nt=" <J= * oc7ri auBi*i e sau inauBi*i e <pauBe, ump ute sau nu, 4n interioru unui cuv;nt=" <G= circum ocu6iuni <su*stituiri de cuvinte, pentru a evita cuvinte e pro* ematice=" <O= cuvinte produse cu e2ces de tensiune fiBic7" <N= repet7ri a e unor cuvinte monosi a*ice 4ntre)i <de e2., ? '-'-'-' see him@ A ?L A4 A4 A4 v7d@=. .. +ceast7 tu *urare a f uen6ei interfereaB7 cu rea iB7ri e academice sau ocupa6iona e sau cu comunicarea socia 7. C. Dac7 este preBent un deficit ver*a motor sau un deficit senBoria , dificu t76i e de vor*ire e dep75esc pe ce e care se asociaB7 de o*icei cu aceste pro* eme.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. I. T'%-'r:ri%e 3ri1 de>i6it ate1i$1a% i6it ate1i$1a%I2i3era6ti?itateC. Preva en6a este, pro*a*i , de :AJ[. 'aportu mascu in3feminin este de :31 p;n7 a J31. ,. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u /1A1J. *. C$1&ideraii 8e1era%e. +D$D, 4n specia tipu predominant hiperactivAimpu siv, coe2ist7 frecvent cu tu *ur7ri e de conduit7 sau cu tu *urarea opoBi6iona 7 sfid7toare. +D$D se asociaB7, de asemenea, cu tu *ur7ri e de 4nv76are 5i tu *ur7ri e de comunicare. Se consider7 c7 +D$D este e2presia c inic7 a unor modific7ri neuro o)ice su*ti e, dar nec are. +D$D se asociaB7 cu traumatisme e perinata e 5i ma nutri6ia 4n copi 7rie. &nciden6a este crescut7 a p7rin6ii 5i fra6iiKsurori e *o navi or, iar concordan6a este mai mare a )emenii !\ dec;t a )emenii D\. Copiii cu +D$D sunt adesea difici i din punct de vedere temperamenta . Pe p anu sisteme or de neurotransmi67tori, ce e mai c are doveBi indic7 o disfunc6ie noradrener)ic7. Semne e neuro o)ice f7r7 oca iBare <nefoca e, soft= sunt frecvente. Studii e de ima)istic7 indic7 reducerea deBinhi*i6iei o*u ui fronta " sAau constatat hipoperfuBia <hipoiri)area= o*u ui fronta 5i rate meta*o ice sc7Bute a e o*u ui fronta . Pro*a*i c7 +D$D nu este e)at7 de aportu de Bah7r" doar pu6ini *o navi <poate J[= sunt afecta6i de aditivii a imentari. Lntre /H[ 5i /J[ din persoane e cu +D$D continu7 s7 manifeste simptome 4n ado escen67, unii chiar 5i ca adu 6i. ( parte a *o navi or, 4n specia cei cu asocierea unei tu *ur7ri de conduit7, devin de incven6i sau, mai t;rBiu, deBvo t7 tu *urare antisocia 7 a persona it76ii. #+.-LUL /1A1J CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE PRIN DEEICIT ATEN=IONALIHIPERACTI ITATE
+. Cie <1=, fie </=3 <1= 5ase <sau mai mu te= din simptome e urm7toare de i1ate1ie au persistat timp de ce pu6in 5ase uni, 4ntrAun )rad care este ma adaptativ 5i nepotrivit cu nive u de deBvo tare3 <a= adesea nu d7 destu 7 aten6ie am7nunte or sau )re5e5te din ne) i>en67 4n activitatea 5co ar7, munc7, sau a te activit76i" <*= adesea are dificu t76i de sus6inere a aten6iei 4n cursu unor sarcini sau 4n activit76i de >oc" <c= adesea pare s7 nu ascu te atunci c;nd i se vor*e5te direct" <d= adesea nu d7 curs instruc6iuni or 5i nu 45i termin7 teme e, sarcini e casnice sau 4ndatoriri e de munc7 <nu se datoreaB7 comportamentu ui opoBi6iona sau ne4n6e e)erii instruc6iuni or=" <e= adesea are dificu t76i 4n or)aniBarea sarcini or 5i activit76i or" <f= adesea evit7, 4i disp ac sau eBit7 s7 se an)a>eBe 4n sarcini ce necesit7 efort minta sus6inut <cum ar fi teme 5co are pentru acas7 sau ucr7ri de serviciu pe care s7 e fac7 acas7=" <)= adesea pierde ucruri care 4i sunt necesare pentru sarcini sau activit76i <de e2., >uc7rii, teme pentru 5coa 7, pi2uri, c7r6i sau une te= <h= adesea este distras cu u5urin67 de stimu ii pertur*atori" <i= adesea este uituc 4n activit76i e cotidiene. </= 5ase <sau mai mu te= din simptome e urm7toare de 2i3era6ti?itateNi73'%&i?itate au persistat timp de ce pu6in G uni, 4ntrAun )rad care este ma adaptativ 5i nepotrivit cu nive u de deBvo tare3 4iperacti!itate <a= adesea 45i mi5c7 m;ini e sau picioare e sau se fr7m;nt7 pe scaun" <*= adesea 45i p7r7se5te ocu , 4n c as7 sau 4n a te situa6ii 4n care este de a5teptat s7 r7m;n7 a ocu s7u" <c= adesea fu)e sau se ca67r7 e2cesiv, 4n situa6ii 4n care acest ucru este nepotrivit < a ado escen6i 5i adu 6i, poate s7 se imiteBe a senBa6ia su*iectiv7 de ne ini5te=" <d= adesea are dificu t76i s7 se >oace sau s7 se an)a>eBe 4n activit76i de timp i*er f7r7 s7 fac7 B)omot" <e= adesea este ?pe picior de p ecare@ sau adesea ac6ioneaB7 ca 5i cum ?ar avea motor@" 'mpulsi!itate <)= adesea r7spunde 4nainte ca 4ntre*area s7 se fi terminat" <h= adesea are dificu t76i s7 45i a5tepte r;ndu " <i= adesea 4ntrerupe sau inoportuneaB7 pe a 6ii <de e2., se amestec7 4n conversa6ii sau >ocuri=.
.. Une e dintre simptome e hiperactivAimpu sive sau inaten6iona e care au produs afectarea au fost preBente dinaintea v;rstei de O ani. C. Sunt preBente anumite afect7ri datorate simptome or 4n dou7 sau mai mu te domenii <de e2., a 5coa 7 <sau a ucru= 5i acas7=. D. #re*uie s7 e2iste doveBi c are asupra unei afect7ri semnificative c inic a func6ion7rii socia e, academice sau ocupa6iona e. -. Simptome e nu tre*uie s7 survin7 numai 4n cursu unei tu *ur7ri pervaBive a deBvo t7rii, a schiBofreniei sau a unei a te tu *ur7ri psihotice 5i tre*uie s7 nu poat7 fi e2p icate mai *ine de o a t7 tu *urare minta 7 <de e2., tu *urare a dispoBi6iei, tu *urare an2ioas7, tu *urare disociativ7 sau o tu *urare de persona itate=. Codifica0i 4n func6ie de tip3 T'%-'rare 3ri1 de>i6it ate1i$1a%I2i3era6ti?itate, ti3 6$7-i1at; dac7, 4n u time e G uni, se 4ndep inesc at;t criteriu +1 c;t 5i +/. T'%-'rare 3ri1 de>i6it ate1i$1a%I2i3era6ti?itate, 3red$7i1a1t de ti3 i1ate1i$1a%; dac7, 4n u time e G uni, criteriu +1 a fost 4ndep init, dar criteriu +/ A nu. T'%-'rare 3ri1 de>i6it ate1i$1a%I2i3era6ti?itate, 3red$7i1a1t de ti3 2i3era6ti?Ni73'%&i?; dac7, 4n u time e G uni, criteriu +/ a fost 4ndep init, dar criteriu +1 A nu. N$t: de 6$di>i6are; La persoane e <4n specia ado escen6i 5i adu 6i= care au 4n preBent simptome care nu mai 4ndep inesc pe dep in criterii e, se va specifica ?4n remisiune par6ia 7@.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL /1A1G CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE DE CONDUIT
+. Patern comportamenta repetitiv 5i persistent 4n care sunt vio ate drepturi e *aBa e 1 a e a tora ori norme sau re)u i societa e ma>ore potrivite cu v;rsta, manifest;nduAse prin preBen6a a trei <sau mai mu te= din urm7toare e criterii 4n u time e 1/ uni, ce pu6in un criteriu fiind preBent 4n u time e G uni3 A8re&i?itate >a: de $a7e1i <i a1i7a%e <1= adesea h7r6uie5te <bullies A persecut7KintimideaB7 pe cei mai s a*i=, amenin67 sau intimideaB7 pe a 6ii" </= ini6iaB7 adeseori 4nc7ier7ri fiBice" <:= a fo osit o arm7 care poate produce eBiuni serioase a tora <de e2., o *;t7, c7r7mid7, o stic 7 spart7, cu6it, arm7 de foc=" <I= a fost crud din punct de vedere fiBic fa67 de oameni" <J= a fost crud din punct de vedere fiBic fa67 de anima e" <G= a furat 4n preBen6a victimei <de e2., t; h7rie, Bmu )erea )en6ii, e2torcare, >af armat=" <O= a for6at pe cineva s7 ai*7 activitate se2ua 7. Di&tr'8ere a 3r$3riet:ii <N= sAa an)a>at de i*erat 4n incendiere, cu inten6ia de a produce distru)eri serioase" <F= a distrus de i*erat proprietatea a tora <cu e2cep6ia punerii focu ui=. H1<e%:t$rie &a' >'rt 6a%i>i6at <1H= a spart casa, c 7direa ori ma5ina a tcuiva" <11= adesea minte ca s7 o*6in7 *unuri sau favoruri sau ca s7 evite o* i)a6ii <cu a te cuvinte, 4n5ea 7, escrocheaB7=" <1/= a furat ucruri a c7ror va oare nu era ne) i>a*i 7, f7r7 s7 confrunte victima <de e2., furt din ma)aBine, dar f7r7 spar)erea ma)aBinu ui" fa suri K uB de fa s=. i$%:ri 8ra?e a%e '1$r re8'%i <1:= adesea nu st7 acas7 peste noapte, 4n pofida interdic6ii or parenta e, cu 4ncepere dinaintea v;rstei de 1: ani" <1I= a p ecat Dfu)itE de acas7 peste noapte f7r7 permisiune de ce pu6in dou7 ori, 4n timp ce ocuia 4n casa parenta 7 sau a suro)a6i or parenta i <sau o sin)ur7 dat7, dar f7r7 s7 se 4ntoarc7 pentru o perioad7 4nde un)at7=" <1J= adesea chiu e5te de a 5coa 7, cu 4ncepere dinaintea v;rstei de 1: ani. .. Pertur*area comportamenta 7 cauBeaB7 a ter7ri c inic semnificative a e func6ion7rii socia e, academice sau ocupa6iona e. C. Dac7 este 4n v;rst7 de 1N ani sau mai mu t, nu 4ndep ine5te criterii e de tu *urare antisocia 7 a persona it76ii. Specifica0i tipu , 4n func6ie de v;rsta a de*ut3 Ti3 6' de-'t L1 6$3i%:rie; de*utu ce pu6in a unui criteriu caracteristic pentru #u *urarea de Conduit7 4naintea v;rstei de 1H ani. Ti3 6' de-'t L1 ad$%e&6e1:; a*sen6a oric7rui criteriu caracteristic pentru #u *urarea de Conduit7 4naintea v;rstei de 1H ani. Ti3 1e&3e6i>i6at; 1;rsta de de*ut este necunoscut7. Specifica0i severitatea3 U<$ar:; pu6ine sau nici o pro* em7 de conduit7 4n e2ces fa67 de ce e necesare pentru dia)nostic <i pro* eme e de conduit7 cauBeaB7 a tora numai un r7u minor. M$derat:; num7ru de pro* eme de conduit7 5i efectu or asupra ce or a 6i sunt intermediare 4ntre intensitatea ?u5oar7@ 5i cea ?sever7@. Se?er:; num7r mare de pro* eme de conduit7 4n e2ces fa67 de ce e necesare pentru dia)nostic &a' pro* eme e de conduit7 cauBeaB7 a tora un
1
Cundamenta e, e ementare.
r7u considera*i .
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #a*e u /1A1O Criterii%e de dia81$&ti6 DSMNI NTR 3e1tr' T'%-'rare O3$@ii$1a%: S>id:t$are ,
+. Patern de comportament ne)ativist, osti 5i sfid7tor care dureaB7 ce pu6in G uni, timp 4n care sunt sunt preBente patru <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= adesea 45i pierde ca mu " </= adesea se ceart7 cu adu 6ii" <:= adesea sfideaB7 activ sau refuB7 s7 se supun7 cereri or sau re)u i or adu 6i or" <I= adesea enerveaB7 oamenii de i*erat <dinadins=" <J= adesea 4i * ameaB7 pe a 6ii pentru proprii e )re5e i sau comportamente re e" <G= este adesea irasci*i sau u5or de enervat de c7tre a 6ii" <O= este adesea m;nios 5i p in de resentimente" <N= este adesea dispre6uitor K r7ut7cios Dspiteful E sau r7B*un7tor, chiar f7r7 un motiv pe m7sura r7B*un7rii Dranchiunos, !indicti!e E. N$t:; Un criteriu se va considera 4ndep init numai dac7 comportamentu respectiv are oc mai frecvent dec;t se o*serv7 4n mod tipic a persoane e de v;rst7 5i nive comportamenta compara*i . .. #u *urarea comportamentu ui cauBeaB7 o a terare semnificativ7 c inic a func6ion7rii socia e, academice sau ocupa6iona e. C. Comportamentu nu apare numai 4n cursu unei tu *ur7ri psihotice sau dispoBi6iona e. D. Nu se 4ndep inesc criterii e de tu *urare de conduit7, iar dac7 persoana este 4n v;rsta de 1N ani sau mai mu t, nu se 4ndep inesc criterii e de tu *urare antisocia 7 a persona it76ii.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL /1A1N CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE TOURETTE
+. Pe parcursu *o ii au fost preBente at;t ticuri motorii mu tip e, c;t 5i unu sau mai mu te ticuri voca e, chiar dac7 nu neap7rat 4n ace a5i timp. <Un tic este o mi5care motorie sau voca iBare *rusc7, rapid7, recurent7, neritmic7, stereotip7=. .. #ipuri e survin de mai mu te ori pe Bi <de o*icei 4n serii=, aproape 4n fiecare Bi sau intermitent pe parcursu unei perioade de peste un an, iar 4n aceast7 perioad7 nu a e2istat nici o perioad7 ipsit7 de ticuri mai 4nde un)at7 dec;t trei uni consecutive. C. #u *urarea cauBeaB7 suferin67 marcat7 sau a terare semnificativ7 socia 7, ocupa6iona 7 sau 4n a te domenii importante a e func6ion7rii. D. De*utu are oc 4naintea v;rstei de 1N ani. -. #u *urarea nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice a e unei su*stan6e <de e2., stimu ante= sau a e unei condi6ii medica e )enera e <de e2., *oa a $untin)ton sau o encefa it7 vira 7=.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL /1A1F CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE TRANZITORIE A TICURILOR
+. #icuri motorii 5iKsau voca e unice sau mu tip e <mi5c7ri motorii sau voca iB7ri *ru5te, rapide, recurente, neritmice, stereotipe=. .. #icuri e survin de mu te ori pe Bi, aproape 4n fiecare Bi timp de ce pu6in I s7pt7m;ni, dar pentru nu mai mu t de 1/ uni consecutive. C. #u *urarea cauBeaB7 suferin67 marcat7 sau a terare semnificativ7 socia 7, ocupa6iona 7 sau 4n a te domenii importante a e func6ion7rii. D. #u *urarea nu se datoreaB7 efecte or fiBio o)ice a e unei su*stan6e <de e2., stimu ante= sau a e unei condi6ii medica e )enera e <de e2., *oa a $untin)ton sau o encefa it7 vira 7=. -. Nu au fost 4ndep inite niciodat7 criterii e de tu *urare #ourette sau tu *urare cronic7 a ticuri or motorii sau voca e.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL /1A/H CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU ENCOPREZIS
+. Defecare repetat7 4n ocuri nepotrivite <de e2., 4m*r7cat sau pe podea=, indiferent dac7 este invo untar7 sau inten6ionat7. .. Ce pu6in un astfe de eveniment pe un7 timp de ce pu6in : uni. C. 1;rsta crono o)ic7 este de ce pu6in I ani <sau nive u echiva ent de deBvo tare=. D. Comportamentu nu se datoreaB7 e2c usiv efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., a2ative= sau a e unei condi6ii medica e )enera e, cu e2cep6ia unui mecanism care s7 imp ice constipa6ie.
Defiant de a at. dis ^ fidus <fide , credincios=.
Codifica0i dup7 cum urmeaB73 C' 6$1&ti3aie :r: i16$1ti1e1: 3ri1 3rea 3%i1.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL /1A/1 CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU ENUREZIS
+. !ic6iuni repetate 4n pat sau 4n haine <indiferent dac7 sunt invo untare sau inten6ionate=. .. Comportamentu este semnificativ c inic, fie prin frecven6a de dou7 ori pe s7pt7m;n7 timp de ce pu6in : uni consecutive, fie prin preBen6a suferin6ei semnificative c inic ori a a ter7ri or socia e, academice <ocupa6iona e= sau 4n a te domenii importante a e func6ion7rii. C. 1;rsta crono o)ic7 este de ce pu6in J ani <sau nive u echiva ent de deBvo tare=. D. Comportamentu nu se datoreaB7 e2c usiv efecte or fiBio o)ice directe a e unei su*stan6e <de e2., un diuretic= sau a e unei condi6ii medica e )enera e <de e2., dia*et, spina *ifida sau tu *urare convu sivant7=. Specifica0i tipu 3 EF6%'&i? 1$6t'r1. EF6%'&i? di'r1. N$6t'r1 <i di'r1.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. #+.-LUL /1A// CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU TULBURARE PRIN ANDIETATE DE SEPARARE
+. +n2ietate nepotrivit7 5i e2cesiv7 din punct de vedere a deBvo t7rii, 4n e)7tur7 cu separarea de ocuin67 sau de aceia fa67 de care persoana este ata5at7, dovedit7 de trei <sau mai mu te= din urm7toare e3 <1= suferin67 recurent7 e2cesiv7 a separarea sau a anticiparea unei separ7ri de cas7 sau de o fi)ur7 ma>or7 de ata5ament" </= 4n)ri>orare persistent7 5i e2cesiv7 4n e)7tur7 cu pierderea sau 4n e)7tur7 cu posi*i u r7u care sAar putea 4nt;mp a unor fi)uri ma>ore de ata5ament" <:= 4n)ri>orare persistent7 5i e2cesiv7 c7 un eveniment nedorit va duce a separarea de o fi)ur7 ma>or7 de ata5ament <de e2., c7 se va r7t7ci sau va fi r7pit=" <I= ipsa dorin6ei sau refuBu , persistente, de a mer)e a 5coa 7 sau 4n a t7 parte, din cauBa fricii de separare" <J= frica, persistent7 5i e2cesiv7, sau eBitarea K ipsa dorin6ei de a r7m;ne acas7 sin)ur sau f7r7 fi)uri ma>ore de ata5ament ori de a r7m;ne sin)ur 4n a te medii f7r7 adu 6i semnificativi" <G= eBitare sau refuB, persistente, de a mer)e a cu care f7r7 s7 fie aproape de o fi)ur7 ma>or7 de ata5ament ori eBitare sau refuB persistente de a dormi 4n a t7 parte dec;t acas7" <O= co5maruri repetate, imp ic;nd tema separ7rii" <N= acuBe repetate de simptome somatice <cum ar fi cefa ee, dureri de stomac, )rea67 sau v7rs7turi= atunci c;nd se produce sau este anticipat7 o separare de fi)uri ma>ore de ata5ament. .. Durata tu *ur7rii este de ce pu6in I s7pt7m;ni. C. De*utu este 4naintea v;rstei de 1N ani. D. #u *urarea cauBeaB7 suferin67 semnificativ7 c inic sau a ter7ri socia e, academice <ocupa6iona e= sau 4n a te domenii importante a e func6ion7rii. -. #u *urarea nu apare numai 4n cursu unei tu *ur7ri pervaBive a deBvo t7rii, a schiBofreniei sau unei a te tu *ur7ri psihotice 5i, a ado escen6i 5i adu 6i, nu este e2p icat7 mai *ine de tu *urarea prin panic7 cu a)orafo*ie. Specifica0i De-'t 3re6$6e; dac7 de*utu sAa manifestat 4naintea v;rstei de G ani.
Din3 +merican Psychiatric +ssociation. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders te2t revision, Ith ed. ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, Copyri)ht /HHH, cu permisiune. 0. Trata7e1t a. Ear7a6$%$8i6 A 1eBi #a*e u /1AI. <1= Stimu ante e reduc simptome e a apro2imativ OJ[ din pacien6i" e e ame ioreaB7 stima de sine prin ame iorarea raportu ui <re a6iei= pacientu ui cu p7rin6ii 5i profesorii. Stimu ante e descresc hiperactivitatea. !7surarea nive uri or p asmatice nu este uti 7. <a= De2troamfetamina <De2edrine= este apro*at7 de +dministra6ia + imente or 5i !edicamente or <CD+= pentru copii 4n v;rst7 de : ani sau mai mu t. <*= !eti fenidat <'ita in= este apro*at de CD+ pentru copii 4n v;rst7 de G ani sau mai mu t. Cormu 7ri e cu ac6iune
pre un)it7 <e i*erare sus6inut7= nu au dovedit uti itate crescut7. <c= Durata de ac6iune a amfetamineiAde2troamfetaminei <+ddera = este mai 4nde un)at7 dec;t aceea a meti fenidatu ui. <d= !odafini u <Provi)i =, fo osit 4n narco epsie, este 4n curs de studiere. +re durat7 un)7 de ac6iune 5i poten6ia de a*uB mic. <e= Pemo in <Cy ert= se administreaB7 4n doBe de 1N,OJ p;n7 a :O,J m) pe Bi. +re de*ut 4nt;rBiat a ac6iunii. </= C onidina <Catapres= 5i )uanfacina <#ene2= reduc activarea a copiii cu +D$D. <:= +ntidepresive, dac7 stimu ante e nu dau reBu tate" ar putea constitui tratamentu ce mai *un a copiii cu +D$D care au 5i simptome de depresie sau de an2ietate. &mipramina <#ofrani = 5i desipramina <Norpramin= au dovedit eficacitate 4n studii, dar e2ist7 raport7ri asupra decesu ui su*it a unui num7r de patru copii af a6i su* tratament cu desipramin7. SAa raportat, de asemenea, c7 *upropionu <,e *utrin= 5i ven afa2ina <-ffe2or= sunt uti e 4n +D$D 5i par s7 fie ipsite de riscuri. <I= +ntipsihotice, itiu sau diva proe2 <Depakote= dac7 a te medica6ii nu au dat reBu tate, dar numai a pacien6ii cu simptome 5i a)resivitate severe <asocierea unei tu *ur7ri prin comportament disruptiv=. -. P&i2$%$8i6 A adeseori este necesar tratamentu mu timoda a copi u ui 5i fami iei. +cest tratament poate s7 inc ud7 medica6ie, o tehnic7 comportamenta 7, psihoterapie individua 7, terapie fami ia 7 5i educa6ie specia 7 <4n specia 4n caBu coe2isten6ei unei tu *ur7ri specifice a deBvo t7rii=. +ceste interven6ii sunt de importan67 crucia 7 4n caBuri e moderate sau severe, dat fiind riscu de de incven67. B. T'%-'rarea de 6$1d'it:. Studii e de preva en67 indic7 4ntre J[ 5i 1J[. -ste cauBa mu tor spita iB7ri 4n arii e ur*ane. 'aportu mascu in3feminin este de I31 p;n7 a 1/31. ,. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u /1A1N. *. C$1&ideraii 8e1era%e. #u *urarea de conduit7 se asociaB7 cu insta*i itatea fami ia 7, inc uB;nd victimiBarea prin a*uB fiBic sau se2ua . Lnc ina6ia c7tre vio en67 core eaB7 cu a*uBu infanti , vio en6a fami ia 7, a coo ismu 5i semne e de psihopato o)ie )rav7 <de e2., paranoie 5i deficite co)nitive sau deficite neuro o)ice su*ti e=. -ste foarte important s7 se caute toate aceste semne" constat7ri e respective pot s7 orienteBe tratamentu . #u *urarea de conduit7 coe2ist7 adesea cu +D$D 5i cu tu *ur7ri e de 4nv76are sau comunicare. &dea6ia sau acte e suicidare 5i a*uBu de a coo 5i dro)uri core eaB7 cu tu *urarea de conduit7. Unii copii cu tu *urare de conduit7 au nive uri p asmatice sc7Bute a e dopaminei 5i a e dopaminAcAhidro2i aBei. +u fost imp icate 5i nive uri e anorma e a e serotoninei. 0. Trata7e1t a. Ear7a6$%$8i6 A 1eBi #a*e u /1AI. Stimu ante e pot s7 reduc7 a)resivitatea u5oar7 din tu *urarea de conduit7 comor*id7 cu +D$D. Litiu sau ha operido u au eficacitate dovedit7 ca tratament 6intit a comportamentu ui e2p oBiv, a)resiv a copii or cu tu *urare de conduit7. Cu toate acestea, 5i antipsihotice e atipice diminu7 a)resivitatea, av;nd un profi a efecte or secundare mai *un dec;t ha operido u . Pot s7 fie uti i a)oni5tii rAadrener)ici" anta)oni5tii receptori or cAadrener)ici merit7 mai mu te studii. -. P&i2$%$8i6 A tratament mu timoda , ca 4n +D$D. Poate s7 inc ud7 medica6ie, terapie individua 7 sau fami ia 7, c ase de parenta>, tutoriBare <instruire individua 7 specia 7Ksup imentar7= sau p asarea 4ntrAo c as7 specia 7 <pentru tu *ur7ri e co)nitive sau a e conduitei=. Descoperirea 5i 4nt7rirea oric7ror interese sau ta ente a e copi u ui are importan67 crucia 7 pentru construirea reBisten6ei fa67 de tenta6ii e infrac6iona e. Dac7 mediu este nociv sau dac7 tu *urarea de conduit7 este sever7, poate s7 fie indicat7 p asarea 4n afara fami iei. C. T'%-'rarea $3$@ii$1a%: &>id:t$are ,. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u /1A1O. *. C$1&ideraii 8e1era%e. #u *urarea opoBi6iona 7 sfid7toare poate s7 coe2iste cu mu te tu *ur7ri, inc uB;nd +D$D 5i tu *ur7ri e an2ioase. Poate s7 reBu te din 4nc e5tarea p7rinteAcopi 4n e)7tur7 cu autonomia" 4n consecin67, frecven6a ei cre5te 4n fami ii e cu p7rin6i prea ri)iBi 5i cu copii activi temperamenta , cu dispoBi6ie frecvent schim*7toare 4n specia c7tre dispoBi6ii ne)ative 5i ?inten5i@ <vehemen6i=. 0. Trata7e1t a. Ear7a6$%$8i6 N pot s7 fie necesare medicamente e fo osite pentru oricare dintre tu *ur7ri e comor*ide, dar numai dup7 uarea atent7 4n considerare a *eneficii or 5i riscuri or respective 5i dup7 e5ecu a tor interven6ii. -. P&i2$%$8i6 A interven6ii e de e ec6ie sunt interven6ii e comportamenta e 5i terapia fami ia 7. Poate s7 fie uti 7 modificarea comportamenta 7. II. T'%-'r:ri%e a%i7e1tare <i t'%-'r:ri%e 7916at'%'i L1 6$3i%:ria 7i6: A. Pi6a. &n)estia repetat7 a unei su*stan6e nenutritive, in)estie care este nepotrivit7 cu nive u de deBvo tare, timp de ce pu6in o un7, de c7tre copii care nu 4ndep inesc criterii e de tu *urare autist7, schiBofrenie sau sindrom % eineALevin. Preva en6a nu este c ar7" studii e raporteaB7 1HA:/[ a copiii pre5co ari. Se asociaB7 cu '!, ne) i>area 5i deficien6e e nutri6iona e <de e2., de fier sau Binc=. Pot s7 reBu te into2ica6ii cu p um* sau a te into2ica6ii. De o*icei 4nceteaB7 4n prima copi 7rie. #ratamentu imp ic7 testarea pentru into2ica6ie cu p um* 5i tratarea acestei into2ica6iei, dac7 este necesar. Dat fiind faptu c7 pofta de a m;nca p7m;nt sau )hea67 poate s7 fie e)at7 de deficituri e de fier 5i Binc, acestea tre*uie e2c use. Poate fi necesar7 )hidarea K orientarea p7rin6i or. 'areori este necesar7 condi6ionarea aversiv7.
B. T'%-'rarea 3ri1 r'7i1aie. 'e)ur)itare repetat7, timp de ce pu6in o un7, dup7 o perioad7 de a imentare norma 7 <4n a*sen6a unei *o i )astroAintestina e=, care nu se datoreaB7 anore2iei nervoase sau *u imiei nervoase. + imente e in)erate sunt readuse 4n )ur7, scoase sau remestecate, 5i re4n)hi6ite. Copi u nu sufere din punct de vedere su*iectiv. Condi6ia este rar7, de*ut;nd 4ntre v;rste e de : 5i 1/ uni. 'umina6ia ar putea s7 fie asociat7 cu mame e imature, care nu ofer7 5i care re>ecteaB7 copi u 4nc7 5i mai mu t din cauBa tu *ur7rii. Despre pro)nostic se 5tie foarte pu6in, dar acesta se 4ntinde de a remisiuni spontane p;n7 a ma nutri6ie, a sta)narea deBvo t7rii < failure to thri!e = 5i a deces. #re*uie e2c use pro* eme e )astroA intestina e <de e2., stenoBa pi oric7, ref u2u )astroAesofa)ian, hernia hiata 7=. #ratamentu imp ic7 )hidarea p7rin6i or 5i tehnici comportamenta e. C. T'%-'rare a%i7e1tar: <i a 7916at'%'i L1 3eri$ada de &'8ar &a' L1 6$3i%:ria 7i6:. Cate)orie destinat7 copii or care m7n;nc7 persistent 4n mod inadecvat timp de ce pu6in o un7, 4n a*sen6a unei condi6ii medica e )enera e sau a unei a te condi6ii minta e cauBatoare, av;nd drept reBu tat 4ncetarea cre5terii 4n )reutate 5i sc7derea semnificativ7 4n )reutate. De*utu se produce 4naintea v;rstei de G ani. Din cauB7 c7 mu 6i dintre copiii cu aceast7 tu *urare sunt difici i din punct de vedere temperamenta sau au 4nt;rBieri 4n deBvo tare, iar cei care 4i 4n)ri>esc pot s7 nu ai*7 r7*dare sau s7 4i ne) i>eBe, adeseori consi ierea 4n)ri>itori or este de importan67 crucia 7. Pot s7 fie uti e interven6ii e co)nitiv comportamenta e. III. T'%-'r:ri%e ti6'ri%$r A. T'%-'rarea T$'rette. <Cunoscut7 5i ca sindrom Ailles de la #ourette =. Preva en6a este 4n >ur de I a 1H.HHH p;n7 a J a 1H.HHH" v;rsta medie a de*ut este de O ani. 'aportu mascu in3feminin este de :31. ,. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u /1A1N. #icuri e motorii 5i voca e pot s7 fie simp e sau comp e2e. Ln )enera , ticuri e simp e sunt ce e care apar prime e. -2emp e3 Ti6'ri 7$t$rii &i73%e A c ipit din ochi, tres7riri a e capu ui, )rimase facia e. Ti6'ri ?$6a%e &i73%e A tuse, m;r;it, adu mec7ri <?tra)erea nasu ui@=. Ti6'ri 7$t$rii 6$73%eFe A se ove5te pe e 4nsu5i, s7rituri. Ti6'ri ?$6a%e 6$73%eFe A copro a ie <fo osirea de cuvinte vu )are=, pa i a ie <repetarea proprii or cuvinte=, eco a ie <repetarea cuvinte or a tuia=. *. C$1&ideraii 8e1era%e. DoveBi e e2istente su)ereaB7 o transmitere )enetic7 A inciden67 fami ia 7 crescut7 a tu *ur7ri or ticuri or, concordan67 semnificativ mai mare a )emenii !\ dec;t a )emenii D\. La mu 6i pacien6i A doveBi de anorma it76i --0 5i constat7ri C# anorma e, f7r7 specificitate de su*strat. &ndicii cu privire a imp icarea unei anorma it76i dopaminice3 nive uri anorma e a e acidu ui homovani ic <meta*o it a dopaminei= 4n SNC" stimu ante e, care sunt a)oni5ti dopaminici, pot s7 accentueBe ticuri e sau s7 e precipite apari6ia" 4n )enera , anta)oni5tii dopaminei fac s7 descreasc7 ticuri e. #u *urarea #ourette 5i a te tu *ur7ri a e ticuri or tre*uie s7 fie diferen6iate de o mu titudine de a te tu *ur7ri 5i *o i <de e2., diskineBii, coreea Sydenham, *oa a $untin)ton=. +socieri cu tu *urarea #ourette3 +D$D, pro* eme e de 4nv76are 5i simptome e o*sesivAcompu sive, a c7ror preva en67 este crescut7 a rude e de )radu 4nt;i a e *o navi or. (straciBarea socia 7 este frecvent7. Ln a*sen6a tratamentu ui, evo u6ia condi6iei este de o*icei cronic7, cu perioade de descre5tere 5i de e2acer*are a ticuri or. 0. Trata7e1t a. Ear7a6$%$8i6 A 1eBi #a*e u /1AI. <1= $a operido A duce a ame iorare, adesea marcat7, a apro2imativ NJ[ din *o navi" uneori necesit7 doBe care sedeaB7 De2cesivE. </= PimoBid <(rap= A este puternic antidopaminer)ic, ca 5i ha operido u " posed7 un anumit <mic= poten6ia de 4ncetinire a conducerii intracardiace. <:= C onidin7 A a)onist r/Aadrener)ic" nu este at;t de eficient7 ca ha operido u sau pimoBidu , dar nu se asociaB7 cu riscu de diskineBie tardiv7. Nu e2ist7 dec;t pu6ine doveBi care s7 imp ice un mecanism noradrener)ic 4n tu *urarea #ourette. Se poate 4ncerca )uanfacina, care este mai pu6in sedativ7. -. P&i2$%$8i6 A consi ierea sau terapia sunt adesea necesare pentru copi , fami ie, sau am*ii. #re*uie discutate natura tu *ur7rii #ourette, modu de aAi face fa67 5i ostraciBarea. #erapia de )rup poate s7 reduc7 iBo area socia 7. B. T'%-'rare 6r$1i6: a ti6'ri%$r 7$t$rii &a' ?$6a%e. -ste asem7n7toare tu *ur7rii #ourette, criterii e de dia)nostic fiind ace ea5i, cu e2cep6ia faptu ui c7 *o navu nu are dec;t ticuri motorii sau voca e, unice sau mu tip e, de numai un sin)ur fe <nu motorii 5i voca e 4n ace a5i timp=. Preva en6a condi6iei este mu t mai mare dec;t cea a tu *ur7rii #ourette, dar este mai pu6in sever7 5i, 4n )enera , cauBeaB7 mai pu6in7 afectare socia 7 dec;t tu *urarea #ourette. Din punct de vedere )enetic, tu *urarea ticuri or cronice motorii sau voca e 5i tu *urarea #ourette apar frecvent 4n ace ea5i fami ii. Neuro*io o)ia or pare s7 fie aceea5i iar tratmentu este identic cu ace a a tu *ur7rii #ourette. C. T'%-'rare tra1@it$rie a ti6'ri%$r. Preva en6a este nec ar7" une e studii epidemio o)ice neri)uroase raporteaB7 c7 JA/I[ din copiii de v;rst7 5co ar7 au un tic de un fe oarecare. 'aportu mascu in3feminin este de :31. ,. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u /1A1F. *. C$1&ideraii 8e1era%e. Ln ce e mai mu te caBuri, ticuri e sunt psiho)ene, accentu;nduAse 4n cursu stresu ui 5i tinB;nd s7 se remit7 spontan. LntrAun num7r redus de caBuri, 4n ce e din urm7 apare o tu *urare cronic7 a ticuri or motorii sau voca e sau o tu *urare #ourette. 0. Trata7e1t. Ln caBuri e u5oare poate s7 nu fie nevoie de tratament. Ln caBuri e severe, se indic7 tehnici comportamenta e sau psihoterapie. !edica6ia fo osit7 pentru ce e a te tu *ur7ri a e ticuri or se 4ncearc7 numai 4n caBuri e severe.
ID. T'%-'r:ri a%e e%i7i1:rii A. E16$3re@i&. Preva en6a este 4n >ur de 1[ a copiii 4n v;rst7 de J ani" encopreBisu este mai frecvent a *7ie6i dec;t a fete. ,. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u /1A/H. *. C$1&ideraii 8e1era%e. Se e2c ud tu *ur7ri e somatice, cum ar fi me)aco onu a)an) ionic <*oa a $irschsprun)=. +ntrenarea sfincterian7 inadecvat7 poate s7 reBu te 4n upte pentru putere 4ntre p7rinte 5i copi 5i 4n encopreBis func6iona . Unii copii par s7 ai*7 contrac6ii anorma e a e sfincteru ui ana , care contri*uie a encopreBis. + tora e este fric7 s7 fo oseasc7 toa eta. Cei cu constipa6ie 5i incontinen67 prin prea p in pot s7 fac7 impactare a feca e or, care cauBeaB7 dureri a defecare 5i fisuri ana e. Sunt preBente mici pierderi continue a e feca e or. Cei f7r7 constipa6ie 5i f7r7 incontinen67 prin prea p in au adesea tu *ur7ri opoBi6iona e sfid7toare sau tu *ur7ri de conduit7. -ncopreBisu poate s7 fie precipitat de na5terea unui a t copi sau de separarea parenta 7. De o*icei encopreBisu duce a situa6ii st;n>enitoare 5i a ostraciBare socia 7. +tunci c;nd encopreBisu este de i*erat, psihopato o)ia asociat7 este de o*icei )rav7. Ln >ur de /J[ din pacien6i au 5i enureBis. -nureBisu poate s7 dureBe ani de Bi e, dar de o*icei dispare. 0. Trata7e1t. Copi u poate s7 necesite psihoterapie individua 7, care s7 se adreseBe semnifica6iei encopreBisu ui precum 5i tuturor situa6ii or st;n>enitoare sau de ostraciBare. +deseori sunt uti e tehnici e comportamenta e. Crecvent este necesar7 )hidarea parenta 7 5i terapia fami ia 7. Condi6ii e cum ar fi impactarea feca e or 5i fisuri e ana e necesit7 consu t pediatric. B. E1're@i& B1edat$rat '1ei 6$1diii 7edi6a%e 8e1era%eC. Preva en673 a v;rsta de J ani A O[" a v;rsta de 1H ani3 :[" a v;rsta de 1N ani3 1[. -ste mu t mai frecvent a *7ie6i. Su*tipu diurn este ce mai pu6in preva ent 5i este mai frecvent a fete dec;t a *7ie6i. ,. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u /HA/1. *. C$1&ideraii 8e1era%e. -nureBisu tinde s7 ai*7 inciden67 fami ia 7 crescut7" concordan6a este mai mare a )emenii !\ dec;t a cei D\. La unii *o navi veBica tinde s7 fie mic7, necesit;nd evacu7ri frecvente. -nureBisu nu pare s7 fie e)at de un stadiu specific a somnu ui, ca tu *ur7ri e prin somnam*u ism sau teroare nocturn7. !u 6i *o navi nu preBint7 tu *ur7ri minta e coe2istente, iar afect7ri e nu ref ect7 dec;t conf ictu cu cei care 4i 4n)ri>esc, pierderea stimei de sine 5i ostraciBarea socia 7, dac7 e2ist7. -nureBisu coe2ist7 destu de des cu a te tu *ur7ri 5i poate s7 fie precipitat de evenimente cum ar fi na5terea unui a t copi sau separarea parenta 7. 'emisiuni e spontane sunt frecvente a v;rsta de GAN ani 5i a pu*ertate. 0. Trata7e1t a. P&i2$%$8i6 B,C A-$rd:ri 6$73$rta7e1ta%e A se consemneaB7 nop6i e f7r7 enureBis 4ntrAun ca endar 5i se recompenseaB7 printrAo stea, iar J p;n7 a O nop6i norma e consecutive A printrAun dar. !ontarea unui sesiBor cu sonerie are succes terapeutic, dar este incomod7. B*C P&i2$tera3ie A nu se recomand7 dec;t dac7 e2ist7 psihopato o)ie sau a te pro* eme, cum ar fi stima de sine redus7. -2p orarea conf icte or su*iacente enureBisu ui a avut pu6in succes. +desea este necesar7 )hidarea parenta 7 4n e)7tur7 cu mana)ementu tu *ur7rii. -. Ear7a6$%$8i6 A rar uti iBat, datorit7 ratei mari a remisiuni or spontane, succesu ui a*ord7ri or comportamenta e 5i deBvo t7rii to eran6ei fa67 de medicamente. +deseori imipramina reduce sau chiar e imin7 episoade e enuretice, dar dup7 apro2imativ G s7pt7m;ni se poate deBvo ta to eran67. !ecanismu de ac6iune a imipraminei este nec ar" au fost uate 4n considerare efecte asupra veBicii sau asupra cic u ui somnu ui. SAau o*6inut une e succese cu desmopresin7 <DD1P=. D. A%te t'%-'r:ri a%e 6$3i%'%'i 7i6, 6$3i%:riei &a' ad$%e&6e1ei A. T'%-'rarea 3ri1 a1Fietate de &e3arare. Preva en6a estimat7 este de :AI[ din copiii de v;rst7 5co ar7, 1H[ a ado escen6i. 'aportu mascu in3feminin este de 131. De*utu se produce din pre5co aritate p;n7 4n ado escen67. ,. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. 1eBi #a*e u /1A//. *. C$1&ideraii 8e1era%e. #u *urarea prin an2ietate de separare are inciden67 fami ia 7 crescut7, dar transmiterea sa )enetic7 nu este c ar7. Une e date ea)7 copiii afecta6i de p7rin6ii care au antecedente a e acestei tu *ur7ri 5i care sufer7 curent de tu *urare prin panic7, a)orafo*ie sau depresie. La copiii inhi*a6i din punct de vedere temperamenta este pro*a*i s7 apar7 tu *ur7ri an2ioase 5i sAa demonstrat activitate crescut7 a sistemu ui nervos autonom. Ln caBuri e severe e2ist7 risc de de*i itare socia 7. 0. Trata7e1t a. Ear7a6$%$8i6 A veBi #a*e u /1AI. B,C A1Fi$%iti6e A pu6in studiate 4n tu *ur7ri e an2ioase a e copi 7riei. + praBo amu <eana2= a manifestat o oarecare eficacitate. B*C A1tide3re&i?e A se pot 4ncerca tricic ice <de e2., imipramina=. B0C A1ti3&i2$ti6e A nu sunt uti e 4n tu *ur7ri e an2ioase. 'iscu de efecte secundare dep75e5te *eneficii e poten6ia e. BAC A1ti2i&ta7i1i6e A difenhidramina <.enadry = se fo ose5te uneori 4n an2ietatea din copi 7rie. Uti itatea este imitat7, iar unii copii pot avea o reac6ie parado2a 7. -. P&i2$%$8i6 A se recomand7 tratament mu timoda . B,C P&i2$tera3ie i1di?id'a%: A copiii cu tu *urare prin an2ietate de separare e2a)ereaB7 perico e e din mediu, astfe c7 se tem pentru securitatea or 5i a p7rin6i or. Sentimente e 5i atitudini e or se e2p oreaB7 4n terapie orientat7 c7tre con5tientiBare sau 4n terapie co)nitiv comportamenta 7.
B*C Tera3ie >a7i%ia%: &a' 82idare 3are1ta%: A dac7 p7rin6ii promoveaB7 an2ietatea de separare. B0C M$di>i6are 6$73$rta7e1ta%: A poate s7 fie uti 7 pentru rea iBarea separ7rii de p7rin6i 5i re4ntorcerea a 5coa 7. B. M'ti&7'% e%e6ti?. 'ar, mai frecvent a fete. Din punct de vedere dia)nostic, este vor*a despre un copi care vor*e5te 5i 4n6e e)e, dar care refuB7 s7 vor*easc7 timp de ce pu6in o un7 <dar aceast7 perioad7 nu se imiteaB7 a prima un7 de 5coa 7= 4n situa6ii socia e. Lncepe 4ntre v;rste e de I 5i N ani, de re)u 7 dispare 4ntrAun interva de ordinu s7pt7m;ni or sau uni or. Se asociaB7 cu hiperprotec6ia parenta 7, am*iva en6a parenta 7, tu *ur7ri e de comunicare, timiditatea 5i comportamentu opoBi6iona . #ratamentu poate s7 inc ud7 psihoterapie individua 7 5i consi iere parenta 7. Pot s7 fie uti i SS'&K&S'S. C. T'%-'rarea rea6ti?: a ata<a7e1t'%'i %a 6$3i%'% 7i6 &a' L1 3ri7a 6$3i%:rie. Preva en6a 5i raportu pe se2e sunt necunoscute. +desea este dia)nosticat7 5i tratat7 pediatric. ,. Dia81$&ti6, &e71e irea cu totu inadecvat7 <ne) i>area repetat7 a nevoi or fiBice sau emo6iona e a e copi u ui sau schim*area frecvent7 a persoanei care 4 4n)ri>e5te= duce a re a6ionare socia 7 marcat pertur*at7. #ipu inhi*at se caracteriBeaB7 prin a*sen6a ini6ierii de interac6iuni sau a r7spunsu ui a e e, 4nso6it7 de apatie, pasivitate 5i de a*sen6a mi5c7ri or de urm7rire viBua 7. #ipu deBinhi*at se caracteriBeaB7 prin socia*i itate ipsit7 de discriminare 5i superficia 7. DeBvo tarea este pertur*at7 < failure to thri!e =. #u *urarea nu este secundar7 '! sau tu *ur7rii autiste. *. C$1&ideraii 8e1era%e. Din punct de vedere fiBic, circumferin6a capu ui este, 4n )enera , norma 7" )reutatea este foarte mic7" 4n7 6imea este re ativ mic7. Cunc6ionarea hipofiBar7 este norma 7. Se asociaB7 cu statutu socioAeconomic sc7But 5i cu mame care sunt depresive 5i iBo ate 5i care au suferit a*uBuri. -vo u6ie A cu c;t interven6ia este mai precoce, cu at;t tu *urarea este mai reversi*i 7. Se poate deBvo ta caracter ipsit de afec6iune. Copi u poate s7 decedeBe. 0. Trata7e1t. Ln mu te caBuri poate s7 fie necesar7 4ndep7rtarea copi u ui din mediu respectiv. !a nutri6ia sever7 5i a te pro* eme medica e pot s7 necesite spita iBarea copi u ui. Uneori mediu <fami ia= 4n care tr7ie5te copi u poate s7 devin7 adecvat, dup7 instruirea p7rin6i or, punerea a dispoBi6ie a unei persoane pentru a>utor )ospod7resc sau a unui spri>in financiar, sau dup7 tratamentu tu *ur7ri or minta e a e mem*ri or fami iei. D. T'%-'rarea 3ri1 7i<6:ri &tere$ti3e. Din punct de vedere dia)nostic, este vor*a despre comportamente motorii repetitive, aparent f7r7 func6iona itate, timp de ce pu6in I s7pt7m;ni <de e2., f uturarea m;inii, e)7nat, ovirea capu ui, roaderea un)hii or, tra)erea p7ru ui=, care interfereaB7 marcat cu activit76i e norma e sau cauBeaB7 eBare fiBic7. #u *urarea este frecvent7 4n '! 5i 4n cecitate. Nu se dia)nosticheaB7 4n caBu comportamente or asociate cu tu *urarea o*sesivAcompu siv7, tu *ur7ri e pervaBive a e deBvo t7rii, tu *ur7ri a e ticuri or sau cu tricoti omania. Cre5terea activit76ii dopaminei pare s7 se asocieBe cu o cre5tere a mi5c7ri or stereotipe. #ratamentu este variat. Dac7 mi5c7ri e se accentueaB7 odat7 cu frustrarea, p ictisea a sau tensiunea, tre*uie inf uen6ate aceste condi6ii. Comportamentu repetitiv poate s7 r7spund7 a un SS'&. Comportamente e de autoA eBare pot s7 necesite antipsihotice sau anta)oni5ti ai opioide or <care sunt 4n curs de cercetare 4n preBent= <#a*e u /1AI=. DI. A%te t'%-'r:ri re%e?a1te 3e1tr' 6$3ii re1ia 6' de-'t L1 6$3i%:rie. C;teva studii confirm7 c7 unii copii au de iruri sau ha ucina6ii <auditive sau viBua e=. Cu toate acestea, pu6ini copii sau ado escen6i tineri au schiBofrenie, iar de iruri e, ha ucina6ii e 5i tu *ur7ri e de );ndire sunt )reu de dia)nosticat a copii. Unii copii cu dia)nostic de schiBofrenie sunt redia)nostica6i ca av;nd tu *ur7ri a e dispoBi6iei dac7 sunt urm7ri6i p;n7 4n ado escen67. Se trateaB7 cu medica6ie antipsihotic7 <de5i nu e2ist7 dec;t pu6ine studii=. Pot s7 fie necesare psihoterapie, terapie fami ia 7, 5co ariBare specia 7 <veBi Capito u N=. B. T'%-'r:ri a%e di&3$@iiei. Unii copii prepu*era i 4ndep inesc criterii e de tu *urare depresiv7 ma>or7. SS'& pot fi *enefice a unii din ei. Copiii prepu*era i 5i ado escen6ii cu manie, hipomanie sau simptome maniforme au fost trata6i cu succes cu itiu. 1a proatu este *enefic a unii ado escen6i 5i poate fi 4ncercat a copiii prepu*era i. 'isperidonu pare s7 fie uti 4n caBu simptome or maniforme. C. A%te t'%-'r:ri. Unii copii 4ndep inesc criterii e de tu *ur7ri an2ioase, inc uB;nd tu *urarea prin an2ietate )enera iBat7, fo*ia specific7, fo*ia socia 7, tu *urarea o*sesivAcompu siv7, tu *urarea de stres posttraumatic7 5i tu *ur7ri e prin panic7 <veBi Capito u 11=. C omipramina <+nafrani = 5i SS'&K&S'S ofer7 *eneficii a copiii cu tu *urare o*sesivAcompu siv7. #u *urarea de stres posttraumatic7 poate s7 fie reBu tatu a*uBu ui fiBic sau se2ua . Ln copi 7rie 5i ado escen67 se mai pot dia)nostica tu *ur7ri e)ate de su*stan6e, tu *ur7ri a e identit76ii de )en, a e a iment7rii, somatoforme, a e somnu ui 5i de a>ustare. DII. A%te 3r$-%e7e L1 6$3i%:rie A. A-'@'% a6i anua un mi ion de copii, pro* em7 ce reBu t7 4n /HHH p;n7 a IHHH de decese pe an. Copiii a*uBa6i pro*a*i c7 au avut )reutate mic7 a na5tere ori sAau n7scut prematur <JH[ din copiii a*uBa6i=, sunt handicapa6i <de e2., '!, para iBie cere*ra 7= sau sufer7 de o tu *urare oarecare <de e2., sfid7toare, hiperactiv7=. P7rinte e care comite a*uBu este de o*icei mama, care pro*a*i c7 a fost a*uBat7 5i ea. P7rin6ii care a*uBeaB7 sunt adesea impu sivi, a*uBeaB7 de su*stan6e, sunt depresivi, antisocia i sau narcisici. Ln fiecare an se raporteaB7 1JH.HHH p;n7 a /HH.HHH de caBuri noi de a*uB se2ua . Ln /AN[ din caBuri, afirma6ii e respective se dovedesc fa se, 4n timp ce mu te a te acuBa6ii nu pot fi demonstrate. La N din 1H copii a*uBa6i se2ua , f7ptuitoru , de o*icei *7r*at, este cunoscut copi u ui. Ln JH[ din caBuri este un p7rinte, suro)at parenta sau o rud7. B. Si1'6iderea. #entative e severe 5i sinucideri e rea iBate sunt rare a copiii mai mici de 1: ani. &dea6ia, amenin67ri e 5i
tentative e mai pu6in severe sunt mu t mai frecvente 5i precipit7 adesea spita iBarea. Copiii suicidari tind s7 fie depresivi <5i uneori preocupa6i cu moartea=" totu5i, pot fi suicidari 5i copiii m;nio5i, impu sivi, precum 5i copiii care au suferit traume emo6iona e recente. Comportamentu suicidar cre5te a ado escen6i 5i, a fe ca 5i a copii, necesit7 adesea spita iBarea. Core eaB7 cu depresia, comportamentu a)resiv 5i a*uBu de a coo . &dea6ia suicidar7 este mai frecvent7 a fete, iar fete e fac mai mu te )esturi sau tentative de sinucidere. #entative e severe 5i sinucideri e rea iBate core eaB7 cu se2u mascu in 5i cu disponi*i itatea a coo u ui, a dro)uri or i icite sau a medicamente or, care descresc contro u impu suri or 5i pot s7 fie fo osite 4n supradoB7. +desea p7rin6ii nu 5tiu despre idei e 5i comportamentu suicidar a copii or or, fiind, astfe , necesar7 chestionarea direct7 a copi u ui sau ado escentu ui 4n e)7tur7 cu suicidu <veBi Capito u /H=. C. I16e1dierea. Se asociaB7 cu a te distru)eri de proprietate, furt, minciuni, tendin6e autoAdistructive 5i cruBime fa67 de anima e. 'aportu mascu in3feminin este de F31. D. i$%e1a. Se asociaB7 cu tu *urarea de conduit7, impu sivitatea 5i m;nia. Poate s7 reBu te 4n omucidere. ( propor6ie de JH[ din copiii din c asa 4nt;ia care sunt disruptivi sau opoBi6ioni5ti sunt a risc pentru de incven67 4n ado escen67. E. O-e@itatea. -ste preBent7 a JA/H[ din copii 5i ado escen6i. Un mic procent preBint7 un sindrom o*eBitateAhipoventi a6ie simi ar cu sindromu Pickwick de a adu t. +ce5ti copii pot s7 preBinte dispnee, iar somnu or se caracteriBeaB7 prin sfor7it, stridor, posi*i apnee, precum 5i hipo2ie hipo2emic7. -ste posi*i decesu . #re*uie e2c use a te condi6ii, cum ar fi hipotiroidia sau sindromu PraderA,i i <veBi Capito u 1O=. E. SIDA. S&D+ a copi sau ado escent a confruntat psihiatrii cu o mu titudine de pro* eme difici e. De e2emp u, 4n)ri>irea pacien6i or tineri din )rupuri e socioAeconomice >oase, de a *un 4nceput foarte deficitar7 din cauBa a*sen6ei resurse or adecvate, devine 5i mai difici 7 prin *o i e e)ate de S&D+ sau prin decesu p7rin6i or 5i rude or. .o navii psihiatrici tineri care au sero o)ie poBitiv7 asimptomatic7 5i care necesit7 tratament reBiden6ia sunt respin5i din teama de transmitere a *o ii. La ado escen6i, S&D+ a comp icat 5i mai mu t se2ua itatea 5i pro* ema a*uBu ui de su*stan6e <veBi Capito u J=.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi3 Chi d Psychiatry, Ch :/, p /J:/" Psychiatric -2amination of the &nfant, Chi d, and +do escent" Ch ::, p /JJN" !enta 'etardation, Ch :I, p /JNO" Learnin) Disorders, Ch :J, p /G/I" !otor Ski s Disorder3 Deve opmenta Coordination Disorder, Ch :G, p /G/F" Communication Disorders, Ch :O, p /G:I" Pervasive Deve opmenta Disorders, Ch :N, p /GJF" +ttentionAdeficit Disorders, Ch :F, p /GOF" Disruptive .ehavior Disorders, Ch IH, p /GF:" Ceedin) and -atin) Disorders of &nfancy and -ar y Chi dhood, Ch I1, p /OHI" #ic Disorders, Ch I/, p /O11" - imination Disorders, Ch I:, p /O/H" (ther Disorders of &nfancy, Chi dhood, and +do escence, Ch II, p /O:J" !ood Disorders and Suicide in Chi dren and +do escents, Ch IJ, p /OIH" +n2iety Disorders in Chi dren, Ch IG, p /OJN" -ar yAonset SchiBophrenia, Ch IO, p /ON/" Chi d Psychiatry3 Psychiatric #reatment, Ch IN, p /OFH" 5i Chi d Psychiatry3 Specia +reas of &nterest, Ch IF, p /NGJ, 4n C#PK1&&.
//. Psihiatrie )eriatric7

I. I1tr$d'6ere Psihiatria )eriatric7 este ramura medicinei care se ocup7 cu promovarea s7n7t76ii 5i prevenirea, dia)nosticu 5i tratamentu tu *ur7ri or somatice 5i psihice a e v;rstnici or. II. E3ide7i$%$8ie -2pectan6a de via67 din SU+ se apropie de NH de ani. Din acest motiv, num7ru 5i propor6ia re ativ7 a persoane or v;rstnice 4n popu a6ia )enera 7 4nre)istreaB7 o cre5tere marcat7. 1;rstnicii cei mai 4n v;rst7 A persoane e 4n v;rst7 de ce pu6in NJ de ani A constituie )rupu cu cea mai rapid7 cre5tere din popu a6ia v;rstnic7. Cu toate c7 nu constituie dec;t 1,/[ din tota u popu a6iei, num7ru v;rstnici or cei mai 4n v;rst7 a crescut cu /:/[ fa67 de 1FGH. Persoane e 4n v;rst7 de ce pu6in NJ de ani constituie acum 1H[ din cei 4n v;rst7 de GJ de ani sau mai mu t. III. Date 7edi6a%e Principa e e cinci cauBe de deces a v;rstnici sunt *o i e cardiace, canceru , accidente e vascu are cere*ra e, *oa a + Bheimer 5i pneumonia. !odific7ri e sistemu ui nervos centra 5i psihopato o)ia sunt cauBe frecvente de mor*iditate, a fe ca artrita 5i simptome e e)ate de aceasta. $iperp aBia *eni)n7 a prostatei afecteaB7 trei sferturi din *7r*a6ii de peste OJ de ani. Se consider7 ca incontinen6a urinar7 apare a o cincime din v;rstnici, uneori 4n asociere cu demen6a. #oate aceste tu *ur7ri frecvente duc a modific7ri a e comportamentu ui. +rtrita, de e2emp u, poate s7 restr;n)7 activitatea 5i s7 modifice sti u de via67. La fe ca oricare a t adu t, v;rstnicii sunt profund afecta6i de dificu t76i e urinare 5i 45i vor restr;n)e activit76i e sau 45i vor ascunde sau ne)a disa*i itatea pentru aA5i prote>a stima de sine. .o i e cardioAvascu are constituie o cauB7 ma>or7 de mor*iditate 5i morta itate a v;rstnici. $ipertensiunea este preBent7 a IH[ din v;rstnici, mu 6i dintre ace5tia primind medica6ie diuretic7 sau antihipertensiv7. $ipertensiunea poate s7 ai*7 efecte asupra SNC care se 4ntind de a cefa ee p;n7 a accidente vascu are cere*ra e, iar farmacoterapia acestor condi6ii poate s7 produc7 tu *ur7ri dispoBi6iona e 5i co)nitive <de e2., tu *ur7ri e ectro itice datorate datorate tratamentu ui diuretic=. +terosc eroBa, care se asociaB7 at;t cu *oa a cardioAvascu ar7 c;t 5i cu hipertensiunea, a fost e)at7 de apari6ia forme or ma>ore de demen67 A nu numai demen6a vascu ar7, ci 5i *oa a + Bheimer. Procesu de 4m*7tr;nire se 4nso6e5te 5i de modific7ri senBoria e. ( treime din v;rstnici au un anumit )rad de diBa*i itate auditiv7. LntrAun studiu, aproape >um7tate din persoane e 4n v;rst7 de OJ p;n7 a NJ de ani au avut cataract7 iar peste OH[ au avut ) aucom. Pro* eme e de conver)en67, de acomodare 5i de)enerescen6a macu ar7 constituie 5i e e surse de diBa*i itate viBua 7 a v;rstnici. Crecvent, aceste modific7ri senBoria e interac6ioneaB7 cu diBa*i it76i e psihopato o)ice, amp ific;nd deficitu psihopato o)ic 5i conferinduAi un co orit simptomato o)ic aparte. I . Si1dr$a7e 6%i1i6e A. De3re&ia ,. Se71e <i &i73t$7e. Crecven6a depresiei pare s7 creasc7 cu v;rsta. De asemenea, rata de rec7dere pare s7 creasc7, 4n e)7tur7 cu descre5terea interva u ui de timp dintre episoade. Crecven6a sinucideri or cre5te marcat odat7 cu v;rsta. Pe de a t7 parte, e2ist7 doveBi de *un7 ca itate cu privire a descre5terea odat7 cu 4naintarea 4n v;rst7 a unora dintre e emente e depresiei, 5i anume A o*sesii e 5i fo*ii e. Studii e epidemio o)ice a e depresiei a v;rstnici sunt )revate de confuBia dintre depresie 5i demen67. !em*rii de fami ie ai pacien6i or cu demen67 so icit7 frecvent tratament pentru *o navi preBent;nd depresia ca principa 7 acuB7, 4n a*sen6a vreunei tu *ur7ri rea e a dispoBi6iei. Psihiatru tre*uie s7 5tie c7 s7r7cia vor*irii, entoarea mersu ui, ap atiBarea afectiv7 5i descre5terea interesu ui 5i imp ic7rii 4n activit76i e socia e 5i persona e, care A toate A semna eaB7 depresia a *o navu mai t;n7r, indic7 demen6a incipient7 a pacientu v;rstnic, dac7 nu e2ist7 o disforie afectiv7 constituit7. -va uarea co)nitiv7, care reve eaB7 deficite e pacientu ui cu demen67, c arific7 4n continuare dia)nosticu de demen67, dac7 aceasta e2ist7. #u *urarea depresiv7 ma>or7, 4n forma ei c asic7 de a adu t, poate s7 coe2iste cu demen6a 5i constituie o asociere frecvent7 4n stadii e ini6ia e a e *o ii + Bheimer. +tunci c;nd simptome e depresive apar 4n conte2tu *o ii + Bheimer, e e fac frecvent parte din spectru simptome or comportamenta e 5i psiho o)ice a e demen6ei <SCPD=, care inc ud tu *urarea caracteristic7 a somnu ui, suspicioBitate, an2iet76i 5i a)ita6ie. Ln cadru sindromu ui SCPD din *oa a + Bheimer pot, de asemenea, s7 apar7 5i a te simptome care, 4n a te conte2te, ar su)era depresia, inc uB;nd p ;nsu faci , acuBe e somatice 5i comportamente e o*sesive. #otu5i, disforia pervaBiv7 este re ativ rar7, iar *o navii cu *oa 7 + Bheimer 5i depresie nu manifest7 dec;t rar, aproape niciodat7, comportament suicidar. +firma6ii e manieriste de fe u ?+5 vrea s7 mor@ sunt frecvente 4n *oa a + Bheimer" totu5i, aceste afirma6ii nu se 4nso6esc de p anuri, )esturi sau ac6iuni suicidare. Depresia poate s7 fie cea mai precoce manifestare a *o ii + Bheimer, iar apari6ia depresiei 4n via6a adu t7 este, acum, un factor de risc recunoscut pentru manifestarea u terioar7 a *o ii + Bheimer. Depresia este, de asemenea, o asociere frecvent7 a infarctu ui cere*ra sau a a tor insu te cere*ra e, cu sau f7r7 demen67 coe2istent7. Se consider7 c7 pato o)ia care afecteaB7 re)iuni e cere*ra e fronta e se asociaB7 4n mod particu ar cu simptome e afective. Depresia asociat7 cu infarctu cere*ra se manifest7 uneori ca incontinen67 emo6iona 7 <cu a te cuvinte A episoade *ru5te de p ;ns, f7r7 o disforie afectiv7 pervaBiv7, constant7=.
Pe ;n)7 demen67 5i traumatisme e cere*ra e manifeste, a v;rstnic depresia se asociaB7 frecvent cu diferite a te forme de *o i fiBice. De e2emp u, tu *ur7ri e e ectro itice produse de diuretice A sin)ure sau 4n asociere cu a te medicamente A pot s7 duc7 a o tu *urare a dispoBi6iei, a fe ca 5i deficitu de vitamin7 . 1/ secundar ma a*sor*6iei care apare dup7 interven6ii e chirur)ica e )astroAintestina e. *. Trata7e1t. #u *ur7ri e depresive primare <idiopatice= a e v;rstnicu ui constituie condi6ii severe 5i, 4n mu te caBuri, pot chiar s7 pun7 via6a 4n perico . !oda it76i e terapeutice care tre*uie uate 4n primu r;nd 4n considerare inc ud inhi*itorii se ectivi ai recapt7rii serotoninei <SS'&=" antidepresive e tricic ice" anta)oni5tii receptoru ui serotoninic JA$# /, cum ar fi traBodonu <Desyre =" antidepresive e diverse, inc uB;nd *upropionu <,e *utrin=, ven afa2ina <-ffe2or= 5i mirtaBapina <'emeron=" terapia e ectroconvu sivant7 <-C#= 5i inhi*itorii de monoaminoo2idaB7 <&!+(=. a. A1tide3re&i?e%e A repreBint7 o cate)orie de compu5i din ce 4n ce mai divers7" toate antidepresive e sunt poten6ia uti e a v;rstnici. Ln a e)erea unui anumit tratament antidepresiv a v;rstnic principa a considera6ie inc ude, proeminent, efecte e secundare 5i riscuri e <dac7 e2ist7= a e medicamentu ui. B,C SSRI A 4n )enera , antidepresive e SS'& <de e2., f uo2etina A ProBac, sertra ina A \o oft, paro2etina A Pa2i 5i cita opramu A Ce e2a= sunt si)ure 5i *ine to erate a pacien6ii v;rstnici. Ca )rup, aceste medicamente pot s7 cauBeBe )rea67 5i a te simptome )astroAintestina e, nervoBitate, a)ita6ie, cefa ee 5i insomnie, de ce e mai mu te ori de mic7 intensitate. C uo2etina este medicamentu cu cea mai mare pro*a*i itate de a cauBa nervoBitate, insomnie 5i sc7derea poftei de m;ncare, 4n specia a 4nceputu tratamentu ui. Sertra ina este medicamentu cu cea mai mare pro*a*i itate de a produce )rea67 5i diaree. Paro2etina cauBeaB7 une e efecte antico iner)ice. SS'& nu produc efecte e secundare caracteristice a e antidepresive or tricic ice. +*sen6a hipotensiunii ortostatice este un factor semnificativ c inic 4n uti iBarea SS'& a v;rstnici. B*C Medi6a7e1te%e tri6i6%i6e A atunci c;nd sunt fo osite a pacien6ii v;rstnici, se prefer7 a)en6ii de tip amin7 secundar7 desipramin7 <Norpramin= 5i nortripti in7 <Pame or=, din cauBa tendin6ei or reduse de a induce efecte secundare antico iner)ice, hipotensive ortostatice 5i sedative. Nortripti ina are o pro*a*i itate mai redus7 dec;t ce e a te antidepresive tricic ice de a induce hipotensiune ortostatic7 a *o navii cu insuficien67 cardiac7 con)estiv7. Din cauBa efecte or de tip chinidinic a e tuturor tricic ice or, este neap7rat necesar7 o e ectrocardio)ram7 preAtratament, care s7 determine dac7 pacientu are vreun defect pree2istent de conducere intracardiac7. B0C Tra@$d$1'% A afecteaB7 farmaco o)ic sistemu neurotransmi67tor serotoniner)ic. -fectu secundar sedativ poate s7 fie uti atunci c;nd tu *urarea somnu ui constituie o pro* em7. Pe de a t7 parte, hipotensiunea ortostatic7 poate s7 constituie o pro* em7 a v;rstnic. +ritmii e sunt un a t efect secundar care tre*uie uat 4n considerare cu toat7 serioBitatea. BAC B'3r$3i$1'% A 4n )enera este *ine to erat" nu este sedativ 5i nu produce hipotensiune ortostatic7" tre*uie administrat 4n trei priBe Bi nice e)a e 4n caBu condi6ion7ri or farmaceutice cu e i*erare imediat7 5i 4n dou7 priBe e)a e 4n caBu condi6ion7rii cu e i*erare sus6inut7. B/C IMAO A sunt uti i 4n tratamentu depresiei pentru c7 nive uri e !+( descresc odat7 cu 4naintarea 4n v;rst7, ucru care poate s7 e2p ice sc7derea cateco amine or 5i depresia reBu tant7. &!+( tre*uie fo osite cu pruden67 a *o navii 4n v;rst7. $ipotensiunea ortostatic7 su* &!+( este frecvent7 5i sever7. .o navii tre*uie s7 respecte o diet7 ipsit7 de tiramin7, ca s7 evite criBe e hipertensive. Poten6ia u de interac6iuni medicamentoase severe, a asocierea cu une e ana )eBice A cum ar fi meperidina <Demero = A 5i cu simpaticomimetice e, impune, de asemenea, ca *o navii s7 4n6e ea)7 ce a imente 5i ce medicamente pot s7 fo oseasc7. #rani cipromina <Parnate= 5i fene Bina <Nardi = tre*uie administrate cu pruden67 a *o navii cu tendin67 a hipertensiune. B5C ECT A poate s7 constituie tratamentu de e ec6ie a depresiei a v;rstnici, 4n specia dac7 factorii cardiaci imiteaB7 sau e2c ud medica6ia antidepresiv7 sau dac7 refuBu de a se a imenta constituie o pro* em7 imediat7, poate chiar cu caracter vita . 'iscu -C# este foarte redus 5i, adeseori, este mai mic dec;t ace a a farmacoterapiei. 'iscuri e tratamentu ui tre*uie puse 4n *a an67 cu riscuri e depresiei, inc uB;nd starea minta 7 a *o navu ui 5i riscu de sinucidere. B. T'%-'rarea -i3$%ar:. 'ate e de rec7dere a e pacien6i or cu manie 5i tu *ur7ri *ipo are cresc cu v;rsta. Durata medie a episoade or este ce pu6in a fe de mare a v;rstnici ca a *o navii mai tineri. !area ma>oritate a caBuri or de tu *urare *ipo ar7 4ncep 4nainte de JH de ani" de*utu dup7 v;rsta de GJ de ani este considerat neo*i5nuit. Dac7 un prim episod maniaca apare dup7 v;rsta de GJ de ani, tre*uie suspectat7 intens o cauB7 manifest7 fiBiopato o)ic7 <or)anic7=. CauBe e posi*i e inc ud efecte e secundare a e medicamente or sau demen6a asociat7. Uti iBarea itiu ui a v;rstnici este mai riscant7 dec;t a *o navii tineri, din cauBa frecven6ei mari a mor*idit76ii 5i a modific7ri or fiBio o)ice e)ate de v;rst7. Litiu se e2cret7 prin rinichi" descre5terea c earanceAu ui rena sau pato o)ia rena 7 cresc riscu de to2icitate. Diuretice e tiaBidice descresc c earanceAu rena a itiu ui" 4n consecin67, asocierea acestor medicamente poate s7 necesite modificarea doBe or de itiu. + te medicamente pot 5i e e s7 interfereBe cu c earanceAu itiu ui. Litiu poate s7 cauBeBe efecte asupra SNC, fa67 de care v;rstnicii pot s7 fie mai sensi*i i. Din cauBa acestor factori, a v;rstnici se recomand7 monitoriBarea mai frecvent7 a concentra6ii or itiu ui. !edicamente e fo osite 4n tratamentu pacien6i or v;rstnici cu tu *urare *ipo ar7 sunt istate 4n #a*e u /1A1. #+.-LUL //A1 DOZELE !ERIATRICE ALE MEDICAMENTELOR EOLOSITE HN TRATAMENTUL TULBURRII BIPOLARE
De1'7irea 8e1eri6: Car*onat de itiu Car*amaBepin7 1a proat <acid va proic=
De1'7irea 6$7er6ia%: -ska ith, Lithota*s, Lithonate, Litho*id #e)reto Depakene, Depakote
D$7e1i'% de d$@aM 8eriatri6 B78 3e @iC OJAFHH /HHA1/HH /JHA1/HH
C. S62i@$>re1ia, &t:ri%e 3ara1$ide <i a%te 3&i2$@e tardi?e ,. Se71e <i &i73t$7e. &ntern7ri e ini6ia e 4n spita e e psihiatrice pentru schiBofrenie au frecven67 ma2im7 4ntre /J 5i :I de ani 5i sunt re ativ rare dup7 GJ de ani. #otu5i, psihoBe e paranoide de diferite cauBe sunt frecvente a persoane e 4n v;rst7, inc uB;nd mu 6i pacien6i f7r7 nici un fe de antecedente psihopato o)ice semnificative 4n premor*id. Deficite e senBoria e predispun a psihoBe paranoide 4n une e caBuri. La a 6i *o navi, de*utu simptome or paranoide se asociaB7 cu evenimente e cere*roAvascu are 5i cu demen6a. Ln toate caBuri e tre*uie e2p orate atent medica6ii e 5i a te cauBe fiBiopato o)ice. PsihoBe e paranoide 5i ce e de irante preced7 uneori demen6a de tip + Bheimer. Ln a te caBuri, aceste st7ri pot s7 fie asociate cu factori cere*roAvascu ari care nu sunt 4ntotdeauna eviden6i c inic sau prin tehnici e de ima)istic7 cere*ra 7. !odific7ri e e)ate de v;rst7 a e neurotransmi67tori or predispun, de asemenea, a psihoB7. !ai specific, a v;rstnici au fost demonstrate convin)7tor descre5teri a e diferite or sisteme de neurotransmi67tori. De e2emp u, pierderi e ce u are e)ate de v;rst7 din su*stantia ni)ra, cu sau f7r7 simptome parkinsoniene manifeste, se asociaB7 cu descre5terea func6ion7rii dopaminer)ice. !odific7ri e e)ate de v;rst7 a e func6ion7rii noradrener)ice se asociaB7 5i e e cu doveBi e fiBice de pierderi ce u are 4n ocus ceru eus. De asemenea, modific7ri e e)ate de v;rst7 a e sistemu ui co iner)ic de neurotransmisie se asociaB7 cu sc7derea activit76ii enBimei aceti co intransferaB7. Lao a t7, acestea precum 5i a te modific7ri neurochimice din SNC duc a rea5eBarea echi i*ru ui neurotransmi67tori or din SNC" aceste modific7ri de v;rst7 predispun frecvent a psihoB7. *. Trata7e1t. A !odific7ri e a v;rstnic a e sisteme or de neurotransmi67tori sunt importante at;t pentru cauBe e c;t 5i pentru tratamentu psihoBei. Ln )enera , psihoBe e a v;rstnici r7spund a doBe de medica6ie mu t mai mici dec;t psihoBe e a *o navii mai tineri. 1;rstnicii sunt, de asemenea, mai sensi*i i dec;t adu 6ii mai tineri a mu te din efecte e adverse a e medica6iei antipsihotice Specific, v;rstnicii sunt foarte sensi*i i a efecte e secundare e2trapiramida e. SAau 4nt; nit *o navi 4n v;rst7 care au 4ncetat s7 mai vor*easc7, s7 se dep aseBe 5i s7 4n)hit7 ca urmare a unor doBe de medica6ie care ar fi fost impro*a*i s7 ridice pro* eme semnificative a pacien6ii mai tineri. Ln parte ca reBu tat a modific7ri or autonome e)ate de v;rst7, *o navii sunt, de asemenea, foarte sensi*i i a efecte e secundare ortostatice a e antipsihotice or. -fecte e secundare e2trapiramida e, efecte e secundare de tip hipotensiune ortostatic7 5i efecte e sedative a e antipsihotice or tipice se asociaB7 cu c7deri e pacien6i or. 'iscu de c7dere este crescut de faptu c7 toate aceste efecte secundare ac6ioneaB7 frecvent 4n con>unc6ie cu a te medicamente, precum 5i cu artrita, *o i e vascu are periferice, aritmii e, atacuri e ischemice tranBitorii <+&#=, parkinsonismu idiopatic 5i a te *o i e)ate de v;rst7. Cracturi e de co femura care reBu t7 din c7deri e ce sunt par6ia asociate cu efecte e secundare a e medica6iei constituie o cauB7 ma>or7 de mor*iditate a v;rstnici 5i pot fi o cauB7 imediat7 sau mai 4ndep7rtat7 a decesu ui. Ln consecin67, efecte e secundare nocive 5i chiar poten6ia eta e a e antipsihotice or a v;rstnici tre*uie reduse a minimum. !odific7ri e neurotransmi67tori or co iner)ici predispun v;rstnicu a efecte secundare antico iner)ice. #re*uie s7 se 6in7 seama, totu5i, de faptu c7 antipsihoticu cu cea mai ridicat7 poten67 antico iner)ic7 A tioridaBinu <!e ari = A are apro2imativ aceea5i poten67 antico iner)ic7 ca desipramina, antidepresivu ce mai pu6in antico iner)ic dintre frecvent fo osite e antidepresive tricic ice. !ai mu t, doBe e de antipsihotice prescrise a v;rstnici sunt frecvent mu t mai mici dec;t ce e fo osite 4n tratamentu *o navi or mai tineri. Ln consecin67, 4n practic7 efecte e antico iner)ice a e antipsihotice or a pacien6ii 4n v;rst7 nu constituie un motiv de 4n)ri>orare a fe de important ca efecte e e2trapiramida e, ortostatice sau ce e sedative. -2perien6a c inic7 indic7, de asemenea, c7 efecte e terapeutice a v;rstnici a e antipsihotice or pot s7 nu devin7 evidente dec;t dup7 I s7pt7m;ni sau mai mu t de tratament cu o anumit7 doB7. Din cauBa acestor factori 5i riscuri terapeutice, dictonu tratamentu ui psihoBe or a *7tr;ni tre*uie s7 fie CStart lo+ and go slo+D <?Lncepe cu pu6in 5i continu7 4ncet@=. Ca 5i a *o navii mai tineri, profi u efecte or secundare a>ut7 a a e)erea medicamentu ui. #otu5i, nu e2ist7 consens 4n privin6a antipsihoticu ui de e ec6ie a v;rstnici 5i nici m7car asupra prefera*i it76ii antipsihotice or cu poten67 ridicat7 sau >oas7. Dintre antipsihotice e cu poten67 >oas7, a v;rstnici se prescrie frecvent mesoridaBinu <Serenti =, o doB7 ini6ia 7 tipic7 fiind 1H m) pe Bi" dintre antipsihotice e cu poten67 ridicat7, ha operido u <$a do = este prescris frecvent, 4ntrAo doB7 ini6ia 7 tipic7 de H,/J m) sau H,J m) de 1A: ori pe Bi. Ln u timii ani, antipsihotice e atipice, mai noi, au a>uns s7 fie preferate fa67 de antipsihotice e tradi6iona e 4n tratamentu v;rstnici or. +cestea inc ud risperidonu <'isperda =, cu doBa ini6ia 7 tipic7 de H,/J m)KBi, 5i o anBapina <\ypre2a=, cu doBa ini6ia 7 tipic7 de /,J sau J m)KBi. D. De6%i1'% 71e@i6 a&$6iat 6' ?9r&ta, de6%i1'% 6$81iti? '<$r, -$a%a A%@2ei7er <i a%te t'%-'r:ri de7e1ia%e. !odific7ri e co)ni6iei sunt printre ce e mai frecvente 5i mai importante condi6ii medica e e)ate de v;rst7 <4n termenii mor*idit76ii, morta it76ii 5i ai impactu ui asupra mem*ri or fami iei 5i asupra societ76ii 4n )enera =. ,. !odific7ri e co)nitive care apar 4n cursu 4m*7tr;nirii norma e 5i ce e din *oa a + Bheimer pro)resiv7 se 4nscriu pe un continuum. .arry 'eis*er) et a . descriu 5apte stadii c inice ma>ore, de a norma itate a *oa a + Bheimer cea mai sever7, 4n cadru Sca ei de Deteriorare 0 o*a 7. +ceste stadii 5i imp ica6ii e or sunt preBentate pe scurt mai >os.
Stadi'% ,; Norma A f7r7 doveBi o*iective sau su*iective de deteriorare co)nitiv7. Date e epidemio o)ice actua e arat7 c7 numai o minoritate a persoane or v;rstnice se 4ncadreaB7 4n aceast7 cate)orie, poate /H p;n7 a IH[ din persoane e de peste GJ de ani. Stadi'% *; Norma pentru v;rst7 A acuBe su*iective de decrement co)nitiv. Ce e mai mu te persoane 4n v;rst7 de peste GJ de ani au simptome su*iective e)ate de dificu tatea evoc7rii nume or 5i oca iB7rii o*iecte or cu aceea5i u5urin67 cu care o f7ceau 4n cei J p;n7 a 1H ani anteriori. Pentru acuBe e de acest fe persoane e 4n v;rst7 iau frecvent preparate care con6in ecitin7 5i co in7, vitamine <inc uB;nd vitamina -= 5i mu tivitamine, precum 5i diferite preparate din p ante sau a te ?remedii@ r7sp;ndite, dar cu eficien67 nedovedit7. Date e pro)nostice curente nu su)ereaB7 c7 aceste simptome de sc7dere asociat7 cu v;rsta a memoriei ar fi precursorii unui dec in mai profund a ma>oritatea v;rstnici or. De5i pentru aceste acuBe se ape eaB7 frecvent a medica6ie 5i remedii, nu e2ist7 doveBi convin)7toare asupra eficacit76ii acestora. Stadi'% 0; Dec in co)nitiv u5or A doveBi su*ti e de decrement o*iectiv a func6ion7rii co)nitive sau e2ecutive. Deficite e su*ti e pot s7 devin7 evidente 4n diferite moduri. De e2emp u, *o navu se poate r7t7ci atunci c;nd se duce 4n ocuri nefami iare" co e)ii de munc7 remarc7 descre5terea performan6e or 4n ocupa6ii e so icitante" *o navii pot s7 preBinte dificu t76i manifeste 4n )7sirea cuvinte or sau 4n reamintirea nume or" deficite e de concentrare pot s7 fie evidente pentru mem*rii fami iei sau a testarea c inic7" iar *o navu poate s7 manifeste tendin6a de a uita ceea ce tocmai sAa spus 5i de a se repeta. Pro)nosticu care se asociaB7 cu aceste simptome su*ti e, dar identifica*i e, este varia*i . Ln une e caBuri, simptome e sunt reBu tatu unor eBiuni cere*ra e, cum ar fi une e accidente vascu are mici, care pot s7 nu fie evidente 4n istoricu medica , a e2amenu neuro o)ic sau 4n date e de ima)istic7. Ln a te caBuri, simptome e se datoreaB7 unor tu *ur7ri psihiatrice, medica e 5i neuro o)ice cu diferite cauBe, su*ti e 5i poate nu prea c ar identifica*i e. Ln mu te caBuri, simptome e constituie manifest7ri e ce e mai precoce a e *o ii + Bheimer 5i pot s7 dureBe p;n7 a O ani. #otu5i, dia)nosticu *o ii + Bheimer 4n acest stadiu nu poate fi pus cu certitudine dec;t 4n mod retrospectiv. +n2ietatea este o asociere psihiatric7 frecvent7 a pierderi or co)nitive a e su*iec6i or cu dec in co)nitiv u5or. Date fiind pro)nosticu frecvent *eni)n, imposi*i itatea dia)nosticu ui de certitudine a unei tu *ur7ri demen6ia e de)enerative 4n acest stadiu 5i durata pre un)it7 a simptome or atunci c;nd constituie ce e mai precoce semne a e *o ii + Bheimer, tratamentu ce mai eficient a acestei an2iet76i este retra)erea *o navu ui din activit76i e care 4i provoac7 an2ietatea. De e2emp u, retra)erea dintrAun serviciu care dep75e5te posi*i it76i e co)nitive a e *o navu ui poate s7 e imine stresu 5i umi irea Bi nic7. Poate s7 e imine, de asemenea, ce pu6in temporar, 5i a te pro* eme a e *o navu ui, pentru c7 4n acest stadiu pacien6ii nu au dificu t76i 4n sarcini e de rutin7 a e traiu ui cotidian. Dat fiind faptu c7 mu 6i pacien6i din stadiu : cu simptome de dec in co)nitiv u5or vor manifesta, 4n ce e din urm7, *oa 7 + Bheimer constituit7 4n anii urm7tori, 4n preBent se investi)heaB7 eficacitatea 5i uti itatea inhi*itori or de co inesteraB7, cum ar fi donepeBi u , a aceast7 popu a6ie. Stadi'% A; .oa 7 + Bheimer u5oar7 A deficite care se manifest7 c ar a un interviu c inic atent. Deficite manifeste de concentrare, memorie, orientare sau capacitate func6iona 7. Deficitu de concentrare poate s7 fie suficient de mare pentru ca *o navu s7 ai*7 dificu t76i nu numai a pro*a sc7deri or seria e a e ui O din 1HH, ci 5i a sc7derea seria 7 a ui I din IH. !emoria recent7 poate s7 fie afectat7 4n a5a m7sur7 4nc;t *o navu s7 nuA5i mai aminteasc7 anumite evenimente ma>ore a e s7pt7m;nii trecute. Chestionarea am7nun6it7 poate s7 arate c7 cunoa5terea trecutu ui pacientu ui de c7tre so6Kso6ie este superioar7 proprii or amintiri a e *o navu ui 4n e)7tur7 cu istoricu s7u persona . .o navu poate s7 )re5easc7 data cu 1H Bi e sau mai mu t. Parteneru marita <sau a 6i mem*ri ai fami iei= pot s7 o*serve c7 *o navu nu mai poate s7A5i 6in7 eviden6a che tuie i or 5i depuneri or 4n contu *ancar <carnetu de cecuri=, nuA5i mai aminte5te s7 p 7teasc7 corect chiria sau a te note de p at7, are dificu t76i s7 pre)7teasc7 m;ncarea sau manifest7 deficite asem7n7toare a e capacit76ii de a e2ecuta sarcini ocupa6iona e 5i socia e comp e2e. Ln acest stadiu *oa a + Bheimer poate fi dia)nosticat7 cu certitudine. Durata medie a stadiu ui a fost estimat7 a / ani. Simptome e pot s7 se opreasc7 temporar 4n p atou 4n acest stadiu, f7r7 ca unii *o navi s7 mai 4nre)istreBe vreun dec in manifest sup imentar timp de I ani sau mai mu t. - emente e psihiatrice ce e mai proeminente a stadiu ui I 6in de interesu descrescut a *o navu ui pentru activit76i e persona e 5i socia e, 4nso6it de o ap atiBare afectiv7. Se pot o*serva 5i simptome depresive, dar acestea sunt, 4n )enera , suficient de u5oare pentru a nu e2ista indica6ie de tratament specific. Uneori simptome e depresive sunt, 4ns7, destu de severe pentru a >ustifica tratamentu , frecvent cu o doB7 mic7 a unui antidepresiv. .o navii pot 4nc7 s7 ocuiasc7 sin)uri, dac7 i se pune a dispoBi6ie asisten6a sau 4ndrumarea necesar7 4n activit76i e comp e2e, cum ar fi p ata chiriei 5i mana)ementu contu ui *ancar. SAa constatat c7 inhi*itorii co inesteraBei, cum ar fi donepeBi u <+ricept= 5i rivasti)mina <-2e on=, sunt uti i 4n privin6a ame ior7rii unora din deficite e co)nitive din acest stadiu. -2eperien6a cu donepeBi arat7 c7 acesta este *ine to erat, cu toate c7 pot s7 apar7 efecte secundare co iner)ice. -fecte e terapeutice sunt modeste. Stadi'% /; B$a%: A%@2ei7er 7$derat: A deficite destu de mari pentru a 4mpiedica supravie6uirea f7r7 asisten67 a *o navu ui. Ln acest stadiu pacien6ii nuA5i mai pot aminti aspecte re evante ma>ore a e vie6ii <de e2., nuA5i pot aminti nume e pre5edinte ui, adresa or curent7 corect7 sau nume e 5co i or 4n care au 4nv76at=. Ln acest stadiu, adeseori *o navii nu 45i
amintesc anu curent 5i au dificu t76i de concentrare 5i de ca cu minta suficient de mari ca s7 )re5easc7 a sc7deri e seria e a e ui / din /H. Pe ;n)7 incapacitatea de a face fa67 activit76i or comp e2e a e vie6ii cotidiene, *o navii au, 4n )enera , dificu t76i 4n a e)erea haine or care se potrivesc cu anotimpu 5i ocaBia. Durata acestui stadiu este de apro2imativ 11K/ ani, de5i, a fe ca 4n caBu stadiu ui precedent, unii *o navi pot s7 preBinte aceste simptome 4n p atou, timp de mu 6i ani. De5i mai manifeste, simptome e psihiatrice din stadiu J se aseam7n7 4n mu te privin6e cu ce e din stadiu I. +stfe , ne)area 5i ap atiBarea afectiv7 tind s7 fie mai evidente. Pot s7 apar7 simptome depresive. Sunt, de asemenea, frecvente m;nia 5i une e din simptome e comportamenta e mai manifeste a e *o ii + Bheimer. Ln func6ie de natura 5i ma)nitudinea simptome or psihiatrice, poate s7 fie indicat tratamentu cu un antidepresiv sau un antipsihotic. Dac7 este necesar un antipsihotic, se ap ic7 dictonu men6ionat anterior cu privire a tratamentu antipsihotic a v;rstnici3 ?Lncepe cu pu6in 5i continu7 ent@. Pentru a supravie6ui 4n continuare 4n comunitate, *o navii 4n acest stadiu care ocuiesc sin)uri necesit7 ce pu6in asisten67 cu timp par6ia . Dac7 asisten6a comunitar7 adi6iona 7 nu este feBa*i 7 sau disponi*i 7, poate s7 fie necesar7 institu6iona iBarea. .o navii care ocuiesc cu parteneru marita se opun adesea asisten6ei adi6iona e, pe care o privesc ca pe o invaBie a ocuin6ei. SAa constatat c7 inhi*itorii co inesteraBei sunt uti i, prin faptu c7 furniBeaB7 o ame iorare modest7 a simptome or co)nitive din acest stadiu. Stadi'% 5; .oa a + Bheimer moderat sever7 A deficite suficient de mari pentru a necesita asisten67 4n privin6a activit76i or e ementare a e traiu ui cotidian. Pacien6ii care au a>uns 4n acest stadiu pot, ocaBiona , s7 uite nume e parteneru ui marita de care depind pentru a supravie6ui. Crecvent nu 45i cunosc adresa, dar 45i amintesc, 4n )enera , une e aspecte importante e)ate de domici iu, cum ar fi strada sau ora5u . Pacien6ii au uitat, 4n )enera , nume e 5co i or pe care eAau frecventat, dar 45i amintesc une e aspecte de a 4nceputu vie6ii, cum ar fi ocu na5terii, ocupa6ia avut7 sau nume e unuia sau a am*i or p7rin6i. Ln )enera , 4nc7 pot s7 spun7 corect cum se numesc. Pot s7 ai*7 dificu t76i s7 numere de a 1H 4napoi. Pe parcursu stadiu ui G, care dureaB7 apro2imativ / ani 5i >um7tate, deficite e de 4m*r7care 5i 4m*7iere cresc pro)resiv. Ln u tima parte a acestui stadiu, toa eta 5i continen6a a>un) s7 fie compromise. Ln acest stadiu, pro* eme e emo6iona e 5i comportamenta e devin ce e mai manifeste 5i mai pertur*atoare. +)ita6ia, m;nia, tu *ur7ri e de somn, vio en6a fiBic7 5i ne)ativismu sunt e2emp e de simptome care necesit7 de o*icei tratament 4n acest punct de pe parcursu *o ii. Pot s7 fie uti e doBe e mici de antipsihotice. +ntipsihotice e atipice cu profi redus a efecte or secundare e2trapiramida e sunt )enera preferate. De e2emp u, sAa constatat c7 este uti risperidonu 4n doBa de 1 m)KBi, cu toate c7 c inicienii vor constata c7 un sfert de ta* et7 de 1 m) pe Bi trateaB7 simptome e cu efecte adverse minime sau a*sente1. .o navii necesit7 asisten67 permanent7 irea *o navu ui de asisten67 adi6iona 7 ce pu6in cu timp par6ia . La pacien6ii 4n acest stadiu, sau a cei cu demen67 mai sever7, inhi*itorii de aceti co inesteraB7 nu sAau dovedit uti i. Stadi'% G; .oa a + Bheimer sever7 A deficite care necesit7 asisten67 continu7 pentru activit76i e traiu ui cotidian. Capacitatea de a vor*i este imitat7 sever 4nc7 de a 4nceputu acestui stadiu 5i, 4n ce e din urm7, se pierde. De asemenea, pe parcursu pro)resiunii din acest stadiu se pierd capacitatea de dep asare 5i a te capacit76i motorii. !a>oritatea pacien6i or a>un) p;n7 4n acest stadiu. Studii e arat7 c7, de re)u 7, pacien6ii decedeaB7 4n diferite momente de pe parcursu acestui stadiu. Punctu median 4n care se produce decesu este, apro2imativ, momentu 4n care se pierde capacitatea de dep asare. Cu toate c7 unii *o navi supravie6uiesc 4n acest stadiu timp de O ani sau mai mu t, ma>oritatea decedeaB7 a apro2imativ / p;n7 a : ani dup7 4nceputu stadiu ui O. CauBa imediat7 cea mai frecvent7 a decesu ui este pneumonia. Cu toate c7 a)ita6ia este o pro* em7 a unii pacien6i, frecvent medica6ia psihotrop7 poate fi descrescut7 treptat dup7 de*utu acestui stadiu 5i, 4n ce e din urm7, poate fi 4ncetat7. Case e de 4n)ri>ire pot s7 fie mai *ine echipate dec;t partenerii marita i pentru mana)ementu *o navi or. #otu5i, de mu te ori, so6u sau so6ia prefer7, din devotament, s7 continue 4n)ri>irea partenerei sau parteneru ui or de o via67" 4n acest caB, poate s7 fie nevoie de asisten67 de s7n7tate a domici iu /I de ore din /I, dat fiind c7 mana)ementu incontinen6ei 5i a te activit76i de *aB7 a e vie6ii, cum ar fi *aia 5i a imentarea, devin surse ma>ore de pro* eme. Psihiatrii tre*uie s7 fie pre)7ti6i s7 consi ieBe mem*rii fami iei 4n privin6a unor chestiuni cum ar fi institu6iona iBarea 5i sensu continu7rii vie6ii. *. De7e1a ?a&6'%ar:. -ste a doua cauB7 ma>or7 de demen67 a v;rstnici. +pare ce mai frecvent 4n asociere cu *oa a + Bheimer. Studii e anatomoApato o)ice c asice arat7 c7 apro2imativ JH[ din caBuri e de demen67 care a>un) a e2aminarea necroptic7 se asociaB7 e2c usiv cu *oa a + Bheimer, /J[ au *oa 7 + Bheimer 4n asociere cu factori cere*roA vascu ari, iar 1J[ au factori vascu ari 4n a*sen6a unor doveBi neuropato o)ice de *oa 7 + Bheimer. Se consider7 c7 demen6a vascu ar7 este reBu tatu infarctiB7ri or cere*ra e de dimensiuni varia*i e 4n mu tip e re)iuni a e creieru ui. Condi6ii e asociate cu infarctu cere*ra <de e2., aritmii e cardiace 5i hipertensiunea= predispun a demen67 vascu ar7. +nterior sAa considerat c7 demen6a vascu ar7 are o evo u6ie mai ?4n trepte@ dec;t evo u6ia re ativ uniform7 a demen6ei + Bheimer. Cu toate acestea, evo u6ia 4n trepte se constat7 rar 4n a*sen6a accidente or vascu are cere*ra e. -vo u6ia 4n timp
1
Sunt uti e 5i o anBapina </,JAJ m)KBi, f7r7 pro* eme ma>ore de to eran67= precum 5i a te antipsihotice atipice <c oBapina 1' este indicat7 4n aceste caBuri=.
a dec inu ui din demen6a vascu ar7 este ce pu6in a fe de rapid7 ca 4n *oa a + Bheimer. Ln caBuri e mi2te, preBen6a infarcte or cere*ra e cre5te mor*iditatea. Ln consecin67, rata pro)resiunii demen6ei 5i timpu p;n7 a deces sunt re ativ mai rapide 4n demen6e e vascu are 5i mi2te, 4n compara6ie cu rata dec inu ui 5i timpu p;n7 a deces din *oa a + Bheimer. PreBentarea c inic7 a demen6ei vascu are este mai variat7 dec;t cea a *o ii + Bheimer. De e2emp u, tu *ur7ri e de vor*ire sau mers pot s7 apar7 4n diferite momente de pe parcursu evo u6iei pato o)iei demen6ei vascu are, 4n timp ce 4n demen6a + Bheimer aceste deficite tind s7 apar7 4ntrAun moment specific a evo u6iei procesu ui demen6ia . #u *ur7ri e psihiatrice care apar 4n demen6a vascu ar7 inc ud condi6ii psihiatrice e)ate 4n )enera de demen67, cum ar fi tu *ur7ri e afective 5i psihotice 5i a)ita6ia descrise a fiecare din stadii e *o ii + Bheimer. +par, de asemenea, modific7ri e emo6iona e caracteristice pentru demen6e e e)ate de accidente e vascu are <de e2., incontinen6a emo6iona 7 5i a te modific7ri dispoBi6iona e *ru5te, a*i e=. Ln )enera , incontinen6a emo6iona 7 nu se trateaB7 cu medica6ie. (rient7ri e privind tratamentu tu *ur7ri or psihiatrice e)ate de demen67, men6ionate anterior pentru *oa a + Bheimer, se ap ic7 5i 4n tratamentu tu *ur7ri or afective, psihiatrice 5i a a tor tu *ur7ri comportamenta e din cadru demen6ei vascu are. !ana)ementu cauBei su*iacente a demen6ei vascu are inc ude m7suri e de prevenire a accidente or vascu are cere*ra e, cum ar fi tratamentu hipertensiunii 5i a aritmii or cardiace 5i uti iBarea a)en6i or de deBa)re)are p achetar7. Dintre ace5ti a)en6i, cei mai eficien6i sunt, poate, sa ici a6ii <de e2., aspirina=. 0. A%te t'%-'r:ri de7e1ia%e ere1ia% a% de7e1ei. + te cauBe de demen67 inc ud demen6a cu corpi Lewy" demen6e e frontoAtempora e A a c7ror e2emp u prin e2ce en67 este *oa a Pick" *oa a CreutBfe dtAMako*" *oa a $untin)ton" a*uBu de a coo , hidrocefa ia cu presiune norma 7" 5i demen6e e secundare unor variate tu *ur7ri fiBio o)ice. a. De7e1a 6' 6$r3i Le(. A corpii Lewy apar a apro2imativ 1JA/J[ din toate caBuri e de tu *ur7ri demen6ia e. La marea ma>oritate a pacien6i or cu demen67 5i corpi Lewy se constat7 coe2isten6a *o ii + Bheimer sau a *o ii cere*roA vascu are. Ln caBuri e mi2te, de demen67 + Bheimer sau vascu ar7 5i pato o)ie de tip corpi Lewy, ta* ou c inic nu este modificat 4n mod distinctiv de preBen6a unei condi6ii cu corpuscu i Lewy. #otu5i, corpii Lewy apar 5i 4n a*sen6a unei pato o)ii demen6ia e1 concomitente, 4n apro2imativ I[ din tota u caBuri or de demen67. Pro*a*i c7 denumirea de demen0 cu corpi He+3 nu ar tre*ui ap icat7 dec;t acestor caBuri pure, pentru care a fost descris un ta* ou c inic distinct. +cesta este marcat de caracteristici parkinsoniene evidente, evo u6ie c inic7 re ativ f uctuant7, ha ucina6ii viBua e vii 5i *ine foca iBate 5i pro)resiune re ativ rapid7 a demen6ei. Pacien6ii cu demen67 cu corpi Lewy pot s7 fie deose*it de sensi*i i a medica6ia neuro eptic7" sAa consemnat apari6ia frecvent7 a unor ?reac6ii de sensi*i iBare@, caracteriBate prin parkinsonism, dec in co)nitiv, somno en67 5i caracteristici a e sindromu ui neuro eptic ma i)n cu morta itate crescut7. Ln consecin67, medica6ii e neuro eptice se vor fo osi cu mare pruden67 a *o navii cu demen67 cu corpi Lewy. !u 6i c inicieni evit7 neuro eptice e care au orice fe de poten6ia de efecte secundare parkinsoniene. Din aceste motive, antipsihotice e care se fo osesc uneori 4n tratamentu a)ita6iei incontro a*i e din demen6a cu corpi Lewy inc ud Wuetiapina <SeroWue = 5i a 6i a)en6i care cauBeaB7 efecte secundare e2trapiramida e minime sau nu e. Un a t aspect distinctiv a tratamentu ui psihofarmaco o)ic a demen6ei cu corpi Lewy este r7spunsu terapeutic favora*i 5i mai intens a tratamentu cu inhi*itori ai co inesteraBei, cum ar fi donepeBi u sau medica6ii e simi are, tratament care pare s7 ame ioreBe at;t simptomato o)ia co)nitiv7 c;t 5i simptomato o)ia comportamenta 7. -. De7e1e%e >r$1t$Nte73$ra%e A )rup etero)en de tu *ur7ri demen6ia e caracteriBate prin de)enerescen67 dispropor6ionat7 4n re)iuni e fronta e 5i tempora e a e creieru ui, demonstra*i 7 4n )enera prin neuroima)istic7. !u te dintre aceste condi6ii, a c7ror e2emp u de prim ordin este *oa a Pick, se caracteriBeaB7 anatomoApato o)ic prin preBen6a 4n interioru neuroni or a unui tau / anorma , fosfori at, su* forma unor structuri neurofi*ri are. #otu5i, spre deose*ire de *oa a + Bheimer, 4n care acest tau anorma fosfori at este, de asemenea, preBent, demen6e e frontoAtempora e nu sunt caracteriBate de depunerea 5i acumu area anorma 7 a cAproteinei ami oide 4n p 7ci e seni e. Ln )enera , demen6e e frontoAtempora e apar a o v;rst7 mai t;n7r7 dec;t *oa a + Bheimer sau demen6a vascu ar7. #u *ur7ri e criticii <con5tientiB7rii= 5i a e >udec76ii, caracteristice pentru tu *ur7ri e de o* fronta , constituie e emente c inice deose*it de evidente. Ln preBent, pentru aceste tu *ur7ri nu sunt disponi*i e tratamente. 6. B$a%a Cre't@>e%dtNJaO$- A condi6ie rar7, care apare a apro2imativ o persoan7 dintrAun mi ion 4n circumstan6e o*i5nuite. Ln preBent se consider7 c7 aceast7 condi6ie este cauBat7 de modificarea conforma6iei unei proteine cere*ra e norma e 4ntrAo form7 pato o)ic7, denumit7 prion( .oa a se poate contracta prin consumu de carne de a anima e e infectate sau prin intrarea 4n contact cu 6esuturi infectate. De*utu 5i evo u6ia sunt varia*i e 5i acute, dar sAau descris 5i forme su*acute sau cronice. Crecvent, *oa a CreutBfe dAMako* se diferen6iaB7 de *oa a + Bheimer prin evo u6ie, care poate fi mai rapid7, sau prin apari6ia de pato o)ie neura 7 foca 7 5i oca iBat7. +ceasta inc ude semne de nervi cranieni, cum ar fi deficite auditive asociate cu imp icarea perechii a NAa de nervi cranieni, 5i tu *ur7ri de mers, asociate cu imp icarea cere*e ar7. (caBiona , *oa a CreutBfe dtAMako* imit7 4ndeaproape evo u6ia *o ii + Bheimer. d. B$a%a H'1ti18t$1 A se poate preBenta ca o tu *urare demen6ia 7, 4nainte de apari6ia pato o)iei coreiforme, 5i tre*uie inc us7 4n dia)nosticu diferen6ia a demen6ei. e. De7e1: 3er&i&te1t: &a' t'%-'rare a71e&ti6:, i1d'&e de a%6$$% A diferen6iate frecvent de *oa a + Bheimer prin preBen6a confa*u a6ii or 5i printrAun deficit de memorie dispropor6ionat de mare fa67 de tu *ur7ri e co)nitive 5i func6iona e din a te domenii.
1 /
CaBuri ?pure@ sau primare, f7r7 a t7 pato o)ie demen6ia 7 specific7. Principa a component7 proteic7 anti)enic7 a a) omer7ri or neurofi*ri are" forma fosfori at7 este pato o)ic7" forma nefosfori at7 se acumu eaB7 4n cursu 4m*7tr;nirii norma e <dup7 OH de ani=.
>. Hidr$6e>a%ia 6' 3re&i'1e 1$r7a%: A se distin)e prin tu *ur7ri de mers, incontinen67 urinar7 5i di atarea dispropor6ionat de mare a ventricu i or cere*ra i fa67 de ma)nitudinea atrofiei cortica e 5i a demen6ei. &ncontinen6a urinar7, date e neuroradio o)ice 5i apari6ia re ativ precoce a tu *ur7ri or de mers a>ut7 a diferen6ierea acestei condi6ii de *oa a + Bheimer. 8. De7e1e &e6'1dare '1$r t'%-'r:ri >i@i$%$8i6e di?er&e A dia)nosticu de demen67, care poate s7 fie consecin6a a peste JH de condi6ii primare posi*i e, 5i diferen6ierea acestor condi6ii de cauBa ma>or7 a demen6ei A *oa a + Bheimer A se *aBeaB7 pe investi)a6ii e de a*orator 5i pe cunoa5terea evo u6iei c inice a *o ii + Bheimer. .ateria de *aB7 a investi)a6ii or de a*orator a e sindromu ui demen6ia inc ude num7r7toarea comp et7 5i diferen6ia 7 a e emente or fi)urate a e s;n)e ui, e ectro i6ii 5i enBime e serice, nive uri e p asmatice a e vitaminei . 1/ 5i fo a6i or, nive uri e hormoni or tiroidieni, sumaru de urin7 5i neuroima)istica cere*ra 7. (rice constat7ri anorma e a aceste investi)a6ii tre*uie fie interpretate de medic. - e pot s7 indice o cauB7 primar7 a demen6ei, care poate s7 fie trata*i 7" pot s7 indice insu te supraad7u)ate 4n conte2tu unei demen6e de)enerative" sau pot s7 fie incidenta e. Cunoa5terea evo u6iei *o ii + Bheimer poate s7 a>ute medicu s7 diferen6ieBe aceste posi*i it76i. Deficite e premature tre*uie s7 4 a erteBe pe c inician fa67 de posi*i itatea unei mor*idit76i mai intense sau fa67 de un proces su*iacent poate remedia*i . #+.-LUL //A/ STADIILE EUNC=IONALE ALE DEZ OLTRII UMANE NORMALE KI ALE BOLII ALZHEIMER
9r&ta a3r$Fi\ Stadi'% -$%ii 7ati?: Ca3a6it:i%e d$-91dite A-i%it:i%e 3ierd'te A%@2ei7er 1/^ ani De6inerea unei s u>*e De6inerea unei s u>*e : &NC&P&-N# NA1/ ani Se descurc7 cu venituriKche tuie i simp e Se descurc7 cu venituriKche tuie i simp e I UQ(' JAO ani + e)e 4m*r7c7minte potrivit7 + e)e 4m*r7c7minte potrivit7 J !(D-'+# J ani Se 4m*rac7 f7r7 a>utor Se 4m*rac7 f7r7 a>utor Ga !(D-'+# S-1-' I ani Cace du5 f7r7 a>utor Cace du5 f7r7 a>utor * I ani #oa eta f7r7 a>utor #oa eta f7r7 a>utor c :AIu ani Continen6a urinii Continen6a urinii d /A: ani Continen6a feca e or Continen6a feca e or e 1J uni Spune cinci sau 5ase cuvinte Spune cinci sau 5ase cuvinte Oa S-1-' 1 an Spune un cuv;nt Spune un cuv;nt * 1 an !er)e !er)e c GA1H uni St7 4n 5eBut St7 4n 5eBut d /AI uni \;m*e5te \;m*e5te e 1A: uni L5i 6ine capu L5i 6ine capu f Din 'eis*er) .3 Dementia3 a systematic approach to identifyin) reversi* e causes. Aeriatrics 1FNG" I1<I=3:HAIG" 'eis*er) .3 Cunctiona assessment sta)in) <C+S#=. $s3chopharmacol /ull 1FNN" /I3GJ:AJF" 5i 'eis*er) ., Cranssen -$, Souren L-!, +uer S, %enowsky S3 Pro)ression in + BheimerRs disease3 varia*i ity and consistency" onto)enic mode s, their app ica*i ity and re evance. * Eeural #ransm Suppl 1FFN" JI3FA/H, cu permisiune.
. P&i2$tera3ia %a ?9r&t1i6i Procese e psiho o)ice fundamenta e a e v;rstnici or nu difer7 de ce e de a adu 6ii mai tineri. #otu5i, procesu de 4m*7tr;nire 5i modific7ri e pato o)ice asociate conduc a chestiuni psiho o)ice care sunt re ativ particu are pentru acest )rup de v;rst7. Pro* eme e frecvente din terapie inc ud evo u6ia 5i schim*area re a6ii or v;rstnicu ui cu copiii s7i adu 6i. De e2emp u, 4n preBen6a *o ii v;rstnicu poate s7 ai*7 at;t o dorin67 de independen67, c;t 5i, 4n conte2tu s7u socia curent, e2pecta6ii nerea iste fa67 de copiii s7i adu 6i. La r;ndu or, copiii adu 6i pot s7 nutreasc7 mai departe resentimente continuate din copi 7rie fa67 de p7rin6ii or sau, dimpotriv7, pot s7 ai*7 sim67minte de vinov76ie nerea iste cu privire a ceea ce ar tre*ui s7 fac7 pentru p7rin6ii or 4n caB de *oa 7 sau de a t eveniment traumatic. Ln consecin67, terapia fami ia 7 poate s7 ai*7 o va oare particu ar7 a v;rstnici, uneori 4n con>unc6ie cu psihoterapia de )rup sau cu cea individua 7. + te scopuri cu specificitate pentru v;rstnici a e terapiei individua e inc ud conservarea stimei de sine 4n pofida schim*7ri or fiBice, marita e 5i socia e" uBu semnificativ a timpu ui i*er neo*i5nuit de a*undent" 5i c arificarea op6iuni or 4n conte2tu unor schim*7ri fiBice 5i socia e mai mu t sau mai pu6in cop e5itoare. Ln )enera , psihoterapia v;rstnici or este re ativ orientat7 c7tre situa6ie 5i pro* em7 5i caut7 so u6ii 4n interioru cadru ui de persona itate constituit, nu schim*7ri de persona itate cop e5itoare. #otu5i, mu te persoane v;rstnice r7spund remarca*i de *ine a schim*7ri 5i tra)edii persona e aparent cop e5itoare, cum ar fi pierderea s7n7t76ii persona e sau pierderea parteneru ui marita , reve ;nd t7rii socia e 5i capacit76i adaptative ne*7nuite. Demen6a pune pro* eme psihoterapeutice specia e. Ln cadru unui fenomen denumit retrogenez care apare 4n demen6a + Bheimer 5i, 4n m7sur7 varia*i 7, 4n a te condi6ii demen6ia e, modific7ri e co)nitive, func6iona e 5i fiBio o)ice a e pacientu ui reproduc 4n ordine invers7 paternuri e deBvo t7rii umane norma e. +cest ucru este i ustrat, 4n ceea ce prive5te modific7ri e func6iona e din *oa a + Bheimer, 4n #a*e u //A/. Ln consecin67, fiecare stadiu func6iona a *o ii + Bheimer poate s7 fie
formu at ca o v;rst7 corespunB7toare de deBvo tare din copi 7rie 1. 1;rsta, din punctu de vedere a deBvo t7rii, a pacientu ui cu *oa 7 + Bheimer furniBeaB7 aprecierea rapid7 a nevoi or )enera e de mana)ement 5i asisten67 a e pacientu ui 4n cauB7 <#a*e u //A:=. +stfe , un pacient din stadiu O, cu *oa 7 + Bheimer sever7, va necesita apro2imativ aceea5i cantitate de 4n)ri>iri ca 5i un copi mic, de un an sau pu6in su* sau peste un an. La fe , un pacient din stadiu I, cu *oa 7 + Bheimer u5oar7, poate fi 7sat 4n mare m7sur7 sin)ur acas7, dup7 cum un copi 4n v;rst7 de N p;n7 a 1/ ani nu necesit7 dec;t o suprave)here imitat7. 1;rsta din punctu de vedere a deBvo t7rii a pacientu ui cu *oa 7 + Bheimer mai este uti 7 5i pentru 4n6e e)erea necesit76i or emo6iona e a e acestuia, a pertur*7ri or comportamenta e 5i a nevoi or fiBice. Dup7 cum sAa men6ionat, aceste principii sunt ap ica*i e, 4ntrAo anumit7 m7sur7, nu numai *o ii + Bheimer, ci 5i a tor tu *ur7ri demen6ia e. #+.-LUL //A: NE OILE DE MANA!EMENT HN DEZ OLTAREA NORMAL KI LA PACIENTUL CU ALZHEIMER LA ACEEAKI YRST DE DEZ OLTARE
Deteri$rarea 8%$-a%: '16i$1a% a% L7-:tr91irii <i a% -$%ii A%@2ei7er 1 / : I J Ne?$i%e de 7a1a8e7e1t a%e 3a6ie1i%$r ?9r&t1i6i <i a%e 6e%$r 6' de7e1: A%@2ei7er +*sente. +*sente. +*sente. Supravie6uirea independent7 este 4nc7 rea iBa*i 7. Pacientu nu mai poate supravie6ui 4n comunitate f7r7 asisten67 cu timp par6ia . G /AJ ani Pacientu necesit7 suprave)here pre un)it7 <?cu norm7 4ntrea)7@, full-time=. O HA/ ani Pacientu necesit7 4n)ri>ire continu7 +daptat dup7 'eis*er) ., Cranssen -$, Souren L-!, +uer S, %enowsky S3 Pro)ression of + BheimerRs disease3 varia*i ity and consistency" onto)enic mode s, their app ica*i ity and re evance. * Eeural #ransm Suppl 1FFN" JI3FA/H, cu permisiune. 9r&ta de de@?$%tare +du t +du t 1/^ ani NA1/ ani JAO ani
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi3 0eriatric Psychiatry, Ch J1, p /FNH, 4n C#PK1&&.
La pacientu cu demen67 func6ia care este prima 5i, u terior, cea mai )rav afectat7, este memoria, 4n timp ce a copi memoria este <intens= func6iona 7. Pe de a t7 parte, a copi u norma toate func6ii e psihice sunt 4n deBvo tare 5i se pot, eventua , spri>ini reciproc, 4n timp ce 4n cadru tu *ur7ri or demen6ia e tipice, ) o*a e, acest ucru nu mai este posi*i , dimpotriv7. De asemenea, deBvo tarea copi u ui norma nu inc ude a)ita6ie, depresie sau sindrom paranoid, ca 4n anumite caBuri de demen67, iar atitudini e afective K interpersona e a e ce ui K ce or care 4n)ri>esc copi u norma 5i, respectiv, v;rstnicu cu demen67 difer7 su*stan6ia .
/:. +sisten6a 4ncet7rii din via67, decesu , moartea 5i do iu

I. A&i&te1a L16et:rii di1 ?ia: +sisten6a 4ncet7rii din via67 imp ic7 pro* eme comp e2e, cum ar fi eutanasia, sinuciderea asistat7 de medic 5i asisten6a pa iativ7. A. E'ta1a&ia. -ste definit7 ca actu de i*erat a medicu ui de a cauBa decesu unui pacient, prin administrarea direct7 a unei doBe eta e a unui medicament sau a unui a t a)ent <denumit7 uneori moartea din compasiune sau de mil A merc3 killing =. B. Si1'6iderea a&i&tat: de 6:tre 7edi6. Se define5te ca darea de informa6ii sau punerea a dispoBi6ie, de c7tre un medic, a mi> oace or care permit unei persoane s7 45i ia via6a 4n mod de i*erat. C. Pr$-%e7e eti6e. +socia6ia !edica 7 +merican7 5i +socia6ia Psihiatric7 +merican7 se opun eutanasiei 5i sinuciderii asistate de c7tre medic. Ln statu (re)on medici or i se permite e)a s7 prescrie medica6ie eta 7 pacien6i or care au o *oa 7 termina 7 <Le)ea !or6ii cu Demnitate, (re)on 1FFI, #a*e u /:A1=. D. A&i&te1a 3a%iati?:. Se define5te ca tratamentu orientat c7tre 4ndep7rtarea durerii 5i suferin6ei pacien6i or pe moarte. Ln)ri>iri e de acest fe furniBeaB7 a inarea dureri or 5i suport emo6iona , socia 5i spiritua , inc uB;nd tratament psihiatric, dac7 este indicat. +sisten6a pa iativ7 se deose*e5te de eutanasie 5i de sinuciderea asistat7 de medic prin c;teva e emente importante3 <1= &nten6ia asisten6ei pa iative este de a trata pacientu , nu de a cauBa moartea, ca 4n caBu eutanasiei. </= Dac7 pacien6i or i se prescrie medica6ie, aceasta se face cu inten6ia de a e reduce durerea 5i suferin6a, nu de a e da posi*i itatea s7 se sinucid7. <:= +sisten6a pa iativ7 inc ude 4ntotdeauna e2aminarea psihiatric7 a *o navi or care se );ndesc a sinucidere. <I= -ste posi*i ca pacien6ii s7 decedeBe ca reBu tat a tratamentu ui pa iativ de u5urare a suferin6ei, dar decesu asociat cu 4n)ri>iri e pa iative nu este inten6ionat 5i nu constituie scopu tratamentu ui. E. De6i@ii%e 3ri?i1d &>9r<it'% ?ieii. Principiu autonomiei *o navu ui cere ca medicu s7 respecte deciBia pacientu ui cu privire a tratamentu de sus6inere a vie6ii. #ratamentu de sus6inere a vie6ii se define5te ca tratamentu medica ce serve5te a pre un)irea vie6ii, f7r7 s7 inf uen6eBe favora*i condi6ia medica 7 su*iacent7. - 4nc ude, 4n mod ne imitativ, venti area mecanic7, dia iBa rena 7, transfuBii e de s;n)e, chimioterapia, anti*iotice e 5i nutri6ia 5i hidratarea artificia 7. Pacien6ii 4n stadiu termina <in e5tremis= nu tre*uie niciodat7 s7 fie for6a6i s7 suporte suferin6e into era*i e, pre un)ite, 4n efortu de a e pre un)i via6a. II. D'rerea dat$rat: 3ierderii, d$%i'% <i tra?a%i'% de d$%i', #ermeni 4n )enera sinonimi, fo osi6i pentru a descrie sindromu precipitat de pierderea unei persoane iu*ite. SAau f7cut 4ncerc7ri de descriere a stadii or do iu ui, care sunt preBentate 4n #a*e u /:A/. Caracteristici e do iu ui a p7rin6i 5i a copii sunt istate 4n #a*e u /:A:. Do iu poate s7 apar7 5i din motive ne e)ate de moartea unei persoane iu*ite3 <1= pierderea unei persoane iu*ite prin desp7r6ire K separare, divor6 sau deten6ie" </= pierderea unui o*iect sau a unei circumstan6e cu 4nc7rc7tur7 emo6iona 7 <de e2., pierderea unei posesiuni dra)i sau a unei s u>*e sau poBi6ii va oriBate=" <:= pierderea unui o*iect fantaBat a iu*irii <de e2., moartea intrauterin7 a f7tu ui, na5terea unui copi ma format=" 5i <I= pierderea care reBu t7 dintrAo eBare narcisic7 <de e2., amputa6ie, mastectomie=. Do iu se deose*e5te de depresie printrAo serie de caracteristici, descrise 4n #a*e u /:AI. #a*e u /:AJ preBint7 factorii de risc ai unui episod depresiv ma>or dup7 decesu parteneru ui marita . Ln #a*e u /:AG sunt preBentate comp ica6ii e do iu ui. III. DaN'ri a6i venti area sim67minte or. Permite6i pacientu ui s7 vor*easc7 despre aceia pe care iAa iu*it. Pot fi uti e reminiscen6e e despre e2perien6e poBitive. B. Eu spune6i unei persoane 4n do iu c7 nu tre*uie s7 p ;n)7 sau s7 se m;nieBe. C. Da 4ncerca6i ca un mic )rup de oameni care Aau cunoscut pe decedat s7 discute despre acesta 4n preBen6a persoanei 4ndo iate. D. Eu prescrie6i medica6ie antian2ioas7 sau antidepresiv7 ca tratament re)u at, de durat7. Dac7 persoana 4ndo iat7 devine acut a)itat7, este mai *ine s7 oferi6i conso 7ri ver*a e, 5i nu o pi u 7. #otu5i, pe termen scurt pot s7 a>ute mici doBe de medica6ie <J m) de diaBepam A 1a ium=. E. Da 6ine6i seama c7 viBite e scurte 5i frecvente a psihiatru sunt mai uti e dec;t c;teva viBite un)i. E. Da 6ine6i seama de posi*i itatea unei reac6ii de do iu 4nt;rBiate, care apare a c;tva timp dup7 deces 5i const7 din modific7ri comportamenta e, a)ita6ie, a*i itate dispoBi6iona 7 5i a*uB de su*stan6e. +stfe de reac6ii pot s7 survin7 4n apropierea anivers7rii unui deces <reac0ie ani!ersar :=. !. Da 6ine6i seama c7, 4nainte de producerea propriuABis7 a pierderii, poate s7 ai*7 oc o reac6ie de do iu anticipativ7, care poate s7 descreasc7 intensitatea reac6iei de do iu acute din momentu producerii rea e a pierderii. Dac7 este recunoscut atunci c;nd are oc, acesta poate s7 fie un proces uti . H. Da re6ine6i c7 persoana 4n do iu dup7 decesu unui mem*ru de fami ie care sAa sinucis sAar putea s7 nu doreasc7 s7 Arief A durerea resim6it7 4n urma unei pierderi ma>ore ireversi*i e" mourning A 4ndo iere K >e ire <4n primu r;nd semne e e2terioare, viBi*i e=" berea!ement A 4ndo iere <4n primu r;nd tr7iri e suf ete5ti, prin e2tensie A trava iu de do iu=. / Uneori este posi*i ca aniversarea s7 >oace un ro permisiv, manifestarea autentic7 a do iu ui fiind, a tfe , reprimat7 din diferite motive.
1
discute despre sentimente e de a fi sti)matiBat pe care e are. I . De6e&'% <i 7$artea 'eac6ii e pacien6i or c7rora i se spune de c7tre medic c7 sufer7 de o *oa 7 termina 7 variaB7 mu t. - e au fost descrie ca o succesiune de stadii de c7tre tanato o)ista - isa*eth %Y* erA'oss <#a*e u /:AO=. Nu pierde6i din vedere c7 stadii e nu se manifest7 4ntotdeauna 4n ordinea preBentat7. Pot s7 e2iste sa turi de a un stadiu a un a tu . !ai mu t, copiii mai mici de J ani nu 4n6e e) moartea" ei o privesc ca pe o separare, asem7n7toare somnu ui. Lntre v;rsta de J 5i 1H ani, ei devin din ce 4n ce mai con5tien6i de moarte drept ceva care i se 4nt;mp 7 a tora, 4n specia p7rin6i or. Dup7 v;rsta de 1H ani, copii conceptua iBeaB7 moartea drept ceva ce i se poate 4nt;mp a chiar or. . DaN'ri <i N'N'ri %a 3a6ie1t'% ter7i1a% A. Eu adopta6i o atitudine ri)id7 <de e2., ?-u 4i spun 4ntotdeauna *o navu ui ce are@=" 7sa6i ca *o navu s7 v7 fie )hid. !u 6i pacien6i vor s7A5i cunoasc7 dia)nosticu , 4n timp ce a 6ii nu vor. &nforma6iAv7 c;t de mu t a af at 5i 4n6e e)e de>a *o navu 4n e)7tur7 cu pro)nosticu s7u. Nu reprima6i speran6e e *o navu ui 5i nu penetra6i ne)area adoptat7 de c7tre *o nav, dac7 aceasta este defensa ma>or7, at;ta timp c;t *o navu r7m;ne capa*i s7 o*6in7 5i s7 accepte a>utoru care 4i este necesar. Dac7 *o navu refuB7 s7 o*6in7 a>utor din cauBa ne)7rii, a>uta6iA treptat 5i cu * ;nde6e s7 4n6e ea)7 c7 a>utoru este necesar 5i disponi*i . 'easi)ura6i *o navu c7 va fi 4n)ri>it indiferent de comportamentu s7u. B. Da r7m;ne6i cu *o navu pentru o perioad7 de timp dup7 ce iAa6i spus despre condi6ia sau dia)nosticu s7u. Poate s7 intervin7 o perioad7 de 5oc. Lncura>a6i pacientu s7 pun7 4ntre*7ri 5i da6i r7spunsuri care s7 ref ecte adev7ru . Spune6iAi c7 v7 ve6i 4ntoarce pentru a r7spunde a toate 4ntre*7ri e pe care e vor avea *o navu sau fami ia sa. C. Da reveni6i dup7 c;teva ore, dac7 este posi*i , ca s7 verifica6i care este reac6ia *o navu ui. Dac7 pacientu manifest7 an2ietate, se pot prescrie J m) de diaBepam a nevoie, timp de /I p;n7 a IN de ore. D. Da comunica6i mem*ri or de fami ie date e medica e rea e. Lncura>a6iAi s7 viBiteBe *o navu 5i permite6iAi acestuia s7 vor*easc7 despre frici e sa e. !em*rii de fami ie nu numai c7 tre*uie s7 fac7 fa67 pierderii unei persoane iu*ite, ci se confrunt7 5i cu propria morta itate persona 7, care produce an2ietate. E. Da verifica6i 4ntotdeauna dac7 e2ist7 vreun ?testament cu privire a via67 1@ sau dac7 pacientu sau fami ia au dorin6a de a nu resuscita <DN', do not resuscitate =. Lncerca6i s7 anticipa6i dorin6e e or cu privire a proceduri e de sus6inere vita 7. E. Da 4n 7tura6i durerea 5i suferin6a. Nu e2ist7 nici o ra6iune de a nu administra narcotice unui pacient muri*und, de frica dependen6ei. !ana)ementu durerii tre*uie s7 fie vi)uros. #+.-LUL /:A1 LE!EA SINUCIDERII ASISTATE BSTATUL ORE!ONC 'eBiden6ii din (re)on ai c7ror medici determin7 c7 au de tr7it mai pu6in dec;t G uni sunt e i)i*i i s7 so icite medica6ie pentru sinucidere. Un a doi ea medic tre*uie s7 determine dac7 pacientu este competent minta s7 ia deciBia respectiv7 5i dac7 nu sufere de o *oa 7 minta 7 cum ar fi depresia. Le)ea nu o* i)7 medicii s7 dea curs so icit7ri or de medica6ie pentru sinucidere a e pacien6i or. !edicii care sunt de acord s7 furniBeBe medica6ia tre*uie s7 primeasc7 o cerere scris7 de a pacient, semnat7 de doi martori. Cererea scris7 tre*uie f7cut7 cu IN de ore 4nainte ca doctoru s7 furniBeBe prescrip6ia. ( a doua cerere ora 7 tre*uie f7cut7 imediat 4nainte ca medicu s7 scrie prescrip6ia. Carmaci5tii care se opun sinuciderii pot s7 refuBe s7 e i*ereBe prescrip6ia. Le)ea nu specific7 ce medica6ie poate s7 fie fo osit7. PartiBanii e)ii afirm7 c7 se va fo osi, pro*a*i , o supradoB7 de *ar*iturice 4n asociere cu medica6ie antiemetic7.
#+.-LUL /:A/ DOLIUL KI TRA ALIUL DE DOLIU

Stadi'% , J$21 B$(%-. A7$rire &a' 3r$te&t. Se caracteriBeaB7 prin suferin67, fric7 5i m;nie. Qocu poate s7 dureBe momente, Bi e sau uni. Stadi'% , C.M. ParOe& A%ar7:. Stare stresant7 caracteriBat7 prin modific7ri fiBio o)ice <de e2., cre5terea #+ 5i a pu su ui=" asem7n7toare cu stadiu 1 a ui .ow *y. A7$rire. Persoana pare doar superficia afectat7 de pierdere, dar 4n rea itate se prote>eaB7 pe sine de suferin6a acut7.
D$r'% i8'ra 3ierd't:. Lumea pare )oa 7 5i ipsit7 de sens, dar stima de sine r7m;ne intact7. Se caracteriBeaB7 prin preocupare cu persoana pierdut7, ne ini5te
?Hi!ing +ill@3 testament prin care semnataru cere s7 nu fie men6inut 4n via67 prin sisteme medica e de suport vita 4n eventua itatea unei *o i termina e sau a unui accident )rav" de asemenea, testatoru poate s7 specifice c7 dore5te s7A5i ase mo5tenire corpu sau anumite p7r6i a e corpu ui unor institu6ii sau funda6ii 5tiin6ifice, pentru cercet7ri, sau c7 este de acord ca, atunci c;nd este caBu , unu sau mai mu te din or)ane e sa e s7 fie fo osite pentru transp anturi.
fiBic7, p ;ns, m;nie. Poate s7 dureBe c;teva uni sau chiar ani. 0 De@$r8a1i@are <i di&3erare. Ne ini5te 5i ips7 de scop. Cre5terea preocup7ri or somatice, retra)ere, introversie 5i irita*i itate. 'etr7iri repetate a e amintiri or. 0 N$&ta%8ie B6:'tareC. Caut7 sau 45i aminte5te persoana pierdut7. Stadiu asem7n7tor cu stadiu / a ui .ow *y. De3re&ie. Persoana se simte ipsit7 de speran6e asupra viitoru ui, simte c7 nu poate continua s7 tr7iasc7 5i se retra)e fa67 de fami ie 5i prieteni. Re6'3erare ust7ri 5i scopuri diferite.
A Re$r8a1i@are. (dat7 cu formarea unor noi paternuri, o*iecte 5i scopuri, do iu cedeaB7 5i este 4n ocuit de amintiri dra)i. Se produce identificarea s7n7toas7 cu decedatu .
#+.-LUL /:A: DOLIUL LA PRIN=I KI LA COPII

Pierderea '1'i 3:ri1te CaBa de protest. Copi u 45i dore5te cu putere p7rinte e pierdut. CaBa de disperare. Copi u resimte ips7 de speran6e, retra)ere 5i apatie. CaBa de deta5are. Copi u cedeaB7 ata5amentu emo6iona fa67 de p7rinte e pierdut. Copi u poate s7A5i transfere nevoia de p7rinte asupra unuia sau mai mu tor adu 6i. Pierderea '1'i 6$3i% Poate fi o tr7ire mai intens7 dec;t pierderea unui adu t. Sentimente e de vinov76ie 5i nea>utorare pot fi cop e5itoare. +par stadii de 5oc, ne)are, m;nie, ne)ociere D?t;r)uia 7@E 5i acceptare. !anifest7ri e de do iu pot s7 dureBe toat7 via6a. P;n7 a JH[ din c7s7torii e 4n care un copi a decedat se sf;r5esc prin divor6.
#+.-LUL /:AI DOLIU ERSUS DEPRESIE

D$%i' &dentificare norma 7 cu decedatu . +m*iva en67 redus7 fa67 de decedat. P ;ns, sc7dere 4n )reutate, i*ido sc7But, retra)ere, insomnie, irita*i itate, concentrare 5i aten6ie sc7Bute. &dei e de sinucidere sunt rare. . amare de sine e)at7 de modu 4n care a fost tratat decedatu . C7r7 sentimente )enera e de ips7 de va oare. Persoana respectiv7 treBe5te empatie 5i simpatie. Simptome e diminu7 cu timpu . +utoA imitat. De re)u 7 dispare 4n G uni p;n7 a un an. Persoana este vu nera*i 7 a *o i somatice '7spunde a reasi)urare 5i contacte socia e. Nu este a>utat de medica6ia antidepresiv7. De3re&ie $iperidentificare anorma 7 cu decedatu . +m*iva en67 crescut7 5i m;nie incon5tient7 fa67 de decedat. La fe &dei e de sinucidere sunt frecvente. . amare de sine 4n )enera . Persoana se );nde5te c7 este 4n )enera rea sau ipsit7 de va oare. De re)u 7, persoana respectiv7 treBe5te nep 7cere <anno3ance= sau iritare interpersona 7. Simptome e nu diminu7 5i pot s7 se 4nr7ut76easc7. Depresia poate s7 fie 4nc7 preBent7 dup7 c;6iva ani. Persoana este vu nera*i 7 a *o i somatice. Nu r7spunde a reasi)ur7ri 5i respin)e contacte e socia e. .o navu este a>utat de medica6ia antidepresiv7.
#+.-LUL /:AJ EACTORI DE RISC AI EPISODULUI DEPRESI MAJOR DUP DECESUL PARTENERULUI MARITAL
&storic de depresie3 tu *urare depresiv7 ma>or7, tu *urare distimic7, tu *urare depresiv7 a persona it76ii. 1;rst7 su* :H de ani. S7n7tate )enera 7 nesatisf7c7toare. Sistem de suport socia imitat. Qoma>. +daptare proast7 a pierdere.
#+.-LUL /:AG
COMPLICA=IILE TRA ALIULUI DE DOLIU

#u *urare a procesu ui de do iu Do iu a*sent sau 4nt;rBiat Do iu e2a)erat Do iu pre un)it 1u nera*i itate crescut7 fa67 de afecte e adverse !or*iditate medica 7 )enera 7 !orta itate #u *ur7ri psihiatrice #u *ur7ri an2ioase #u *ur7ri prin uB de su*stan6e #u *ur7ri depresive +daptat dup7 Sidney \isook, !.D., pu* icat prin ama*i itatea acestuia.
#+.-LUL /:AO DECESUL KI MOARTEA BREAC=IILE PACIEN=ILOR TERMINALIC

E%i&a-et2 K^-%erNR$&& Stadiu 1 K$6 <i 1e8are. 'eac6ia ini6ia 7 a *o navu ui este 5ocu , urmat de ne)area faptu ui c7 ceva ar fi 4n nere)u 7. Unii *o navi nu trec de acest stadiu 5i pot s7 mear)7 de a un medic a a tu , p;n7 c;nd )7sesc unu care e spri>in7 poBi6ia. M91ie. Pacien6ii devin frustra6i, irita*i i 5i m;nio5i pentru c7 sunt *o navi" 4ntrea*7 ?de ce euP@. !ana)ementu *o navi or 4n acest stadiu este difici , pentru c7 m;nia este dep asat7 asupra medici or, persona u ui spita u ui 5i fami iei. Uneori m;nia este direc6ionat7 c7tre ei 4n5i5i, din credin6a c7 *oa a a ap7rut ca pedeaps7 pentru re e. Ne8$6iere. Pacientu poate s7 4ncerce s7 ne)ocieBe cu medicii, prietenii sau chiar cu DumneBeu ca, 4n schim*u vindec7rii, s7 4ndep ineasc7 una sau mai mu te promisiuni <de e2., s7 doneBe a or)aniBa6ii de caritate, s7 mear)7 re)u at a *iseric7=. De3re&ie. Pacientu manifest7 semne c inice de depresie" retra)ere, 4ncetinire psihomotorie, tu *ur7ri de somn, ips7 de speran6e 5i, posi*i , idea6ie de sinucidere. Depresia poate fi o reac6ie a efecte e *o ii asupra vie6ii persona e <de e2., pierderea serviciu ui, dificu t76i financiare, iBo area de prieteni 5i fami ie= sau poate s7 fie o anticipare a pierderii rea e a vie6ii, care va avea oc 4n cur;nd. A66e3tare. Persoana rea iBeaB7 c7 moartea este inevita*i 7 5i accept7 universa itatea ei.
Stadiu /
Stadiu :
Stadiu I
Stadiu J
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi3 \issok S, Downs NS3 Death, Dyin), and .ereavement, Section /N.J, p 1FG:, 4n C#PK1&&.
/I. Psihoterapie
I. I1tr$d'6ere 8e1era%: Scopu primar a tratamente or psihiatrice este modificarea comportamentu ui pato o)ic. Cu toate c7 dinamici e comportamentu ui uman nu sunt comp et 4n6e ese, toate comportamente e, at;t ce e norma e c;t 5i ce e pato o)ice, sunt reBu tatu unor interac6iuni deose*it de comp e2e care imp ic7 factorii *io o)ici, psiho o)ici 5i de mediu. Ln acest fe , fiBio o)ia creieru ui unei persoane, istoricu deBvo t7rii persona e, depoBitu de informa6ii co)nitive, re a6ii e interpersona e, inputu senBoria 5i e2perien6a afectiv7, a fe ca 5i caracteristici e mediu ui cu care interac6ioneaB7 persoana, se num7r7, toate, printre varia*i e e care determin7 persona itatea 5i comportamentu fina a persoanei respective. II. P&i2a1a%i@a or a acestor forme de tratament este ace a de a a>uta *o navu s7 deBvo te 4n6e e)ere < insight= 4n e)7tur7 cu conf icte e incon5tiente, care se *aBeaB7 pe dorin6e din copi 7rie nereBo vate 5i care se manifest7 ca simptome, 5i s7 deBvo te paternuri mai adu te de interac6iune 5i comportare. A. P&i2a1a%i@a. -ste ce mai intensiv 5i ri)uros dintre aceste tipuri de terapie. Pacientu este v7But de trei p;n7 a cinci ori pe s7pt7m;n7, 4n )enera pentru un tota de ce pu6in c;teva sute de ore, deAa un)u unui num7r de ani. Pacientu st7 cu cat pe o canapea, iar terapeutu st7 mai 4napoi, 4n afara c;mpu ui viBua a *o navu ui. Pacientu 4ncearc7 s7 spun7 i*er 5i f7r7 s7 se cenBureBe tot ceea ceAi trece prin minte, s7 asocieBe i*er, pentru aA5i urm7ri 5iruri e de );nduri c;t mai 4n profunBime posi*i , p;n7 a ce e dint;i r7d7cini a e or. De asemenea, pacientu face asocieri 4n e)7tur7 cu con6inutu vise or 5i cu sentimente e de transfer evocate 4n cursu procesu ui. +na istu fo ose5te interpretarea 5i c arificarea pentru a a>uta pacientu s7A5i ucreBe 5i reBo ve conf icte e care 4i afectau via6a, adesea 4n mod incon5tient. Psihana iBa necesit7 ca *o navu s7 fie sta*i , *ine motivat, ver*a 5i 4nc inat c7tre psiho o)ic 1. Pacientu tre*uie, de asemenea, s7 fie capa*i s7 to ereBe stresu )enerat de ana iB7 f7r7 s7 re)reseBe sau s7 se tu *ure prea mu t ori s7 devin7 prea impu siv. B. P&i2$tera3ia $rie1tat: 3&i2a1a%iti6. Se *aBeaB7 pe ace ea5i principii 5i tehnici ca 5i psihana iBa c asic7, dar este mai pu6in intens7. -2ist7 dou7 tipuri3 psihoterapia orientat7 spre con5tientiBare sau e2presiv7 5i psihoterapia suportiv7 sau re a6iona 7. Pacien6ii sunt v7Bu6i de una sau dou7 ori pe s7pt7m;n7, 5eB;nd pe scaun, cu fa6a c7tre terapeut. Scopu A reBo u6ia conf ictu ui psiho o)ic incon5tient A este simi ar cu ace a a psihana iBei, dar se pune mai mu t accent pe chestiuni e rea it76ii de Bi cu Bi 5i mai pu6in accent asupra deBvo t7rii pro* eme or de transfer. Pacien6ii potrivi6i pentru psihana iB7 sunt potrivi6i 5i pentru acest tip de terapie, a fe ca 5i *o navii cu o )am7 mai ar)7 de pro* eme simptomatice 5i caracterio o)ice. Pentru aceast7 terapie sunt potrivi6i 5i pacien6ii cu tu *ur7ri de persona itate. #a*e u /IA1 preBint7 o compara6ie 4ntre psihana iB7 5i psihoterapia orientat7 psihana itic. Ln psihoterapia suportiv7 e ementu esen6ia este spri>inu , suportu , 5i nu deBvo tarea 4n6e e)erii <con5tientiB7rii=. +cest tip de terapie este adeseori tratamentu de e ec6ie a *o navi or cu vu nera*i it76i serioase a e e)ou ui, 4n specia a pacien6i or psihotici. .o navii af a6i 4ntrAo situa6ie de criB7, cum ar fi do iu acut, sunt 5i ei potrivi6i. #erapia poate fi continuat7 pe termen un) 5i poate s7 dureBe mu 6i ani, 4n specia 4n caBu *o navi or cu pro* eme cronice. Suportu poate s7 ia forma fi27rii de imite, cre5terii test7rii rea it76ii, reasi)ur7rii, sfaturi or 5i a>utoru ui pentru deBvo tarea a*i it76i or socia e. C. P&i2$tera3ia di1a7i6: &6'rt:. -ste un tratament pe termen scurt, care const7, 4n )enera , din 1H p;n7 a IH sesiuni terapeutice pe parcursu unei perioade mai scurte dec;t un an. Scopu , *aBat pe teorii e freudiene, este ace a de a deBvo ta 4n6e e)erea conf icte or su*iacente" 4n6e e)erea duce a modific7ri psiho o)ice 5i comportamenta e. +ceast7 terapie este mai confrunta6iona 7 dec;t ce e a te terapii orientate c7tre con5tientiBare, prin aceea c7 terapeutu este foarte activ 4n sensu direc6ion7rii repetate a asocia6ii or 5i );nduri or *o navu ui c7tre arii e conf ictua e. Num7ru de ore este sta*i it e2p icit de c7tre terapeut 5i pacient 4nainte de 4nceperea terapiei, iar ca focus a terapiei se a e)e o arie de conf ict specific7, circumscris7. Nu se 4ncearc7 o*6inerea unor schim*7ri mai e2tensive. Pacien6ii potrivi6i pentru aceast7 terapie tre*uie s7 fie capa*i i s7 defineasc7 o pro* em7 specific7 centra 7 c7reia s7 i se adreseBe terapia 5i tre*uie s7 fie *ine motiva6i, cu 4nc ina6ie psiho o)ic7 5i capa*i i s7 to ereBe cre5terea temporar7 a an2iet76ii sau a triste6ii pe care o poate evoca acest tip de terapie. Pacien6ii care nu sunt potrivi6i 4i inc ud pe cei cu structuri fra)i e a e e)ou ui <de e2., pacien6ii suicidari sau psihotici= 5i pe cei cu contro deficitar a impu suri or <de e2., pacien6ii *order ine, cei care a*uBeaB7 de su*stan6e 5i persona it76i e antisocia e=. III. Tera3ia 6$73$rta7e1ta%: Presupunerea de *aB7 a acestei terapii este c7 un comportament ma adaptativ se poate schim*a f7r7 4n6e e)erea <con5tientiBarea= cauBe or sa e su*iacente. Simptome e comportamenta e sunt uate ca atare, 5i nu ca simptome a e unei pro* eme mai profunde. #erapia comportamenta 7 se *aBeaB7 pe principii e teoriei 4nv767rii, inc uB;nd condi6ionarea operant7 5i condi6ionarea c asic7. Condi6ionarea operant7 se *aBeaB7 pe premiBa potrivit c7reia comportamentu este mode at de consecin6e e sa e" dac7 un comportament va fi re4nt7rit poBitiv, e <frecven6a sa= va cre5te" dac7 va fi pedepsit A frecven6a cu care apare va descre5te, iar dac7 nu va evoca nici un r7spuns A comportamentu se va ?stin)e@ <e2tinc6ie=. Condi6ionarea c asic7 $s3chologicall3 minded A cu ?menta itate psiho o)ic7@ <sau cu ?set minta psiho o)iBant@=, persoan7 care are tendin6a de a c7uta sau de a accepta <ori de a 4n6e e)e= ori)inea psiho o)ic7 a unui simptom, atitudini, patern comportamenta etc.
1
se *aBeaB7 pe premiBa c7 comportamentu este mode at de faptu c7 este cup at sau deAcup at cu stimu ii care provoac7 an2ietate. +5a cum c;inii ui &van Pav ov au fost condi6iona6i s7 sa iveBe a sunetu unei sonerii, dup7 ce soneria fusese asociat7 cu carnea, a fe poate s7 fie condi6ionat7 5i o persoan7 s7 resimt7 fric7 4ntrAo situa6ie neutr7, dar care a a>uns s7 fie asociat7 cu an2ietatea. Dac7 an2ietatea va fi deAcup at7 de situa6ia respectiv7, comportamentu evitant 5i an2ios va descre5te. Se consider7 c7 terapia comportamenta 7 are cea mai mare eficien67 4n comportamente e ma adaptative c ar conturate, *ine circumscrise <de e2., fo*ii, compu siuni, a imenta6ie e2cesiv7, fumat, *a *ism 5i disfunc6ii se2ua e=. Ln tratamentu condi6ii or care pot fi afectate intens de factori psiho o)ici <de e2., hipertensiune, astm, dureri 5i insomnie=, tehnici e comportamenta e se pot fo osi pentru inducerea re a27rii 5i pentru descre5terea stresuri or a)ravante <#a*e u /IA/=. A. E6$1$7ia 6' Met$a1e,. ( form7 de reL1t:rire 3$@iti?: fo osit7 cu pacien6i spita iBa6i. Pacientu este r7sp 7tit cu diferite >etoane <care semnific7, de e2., hran7, 4nvoiri= pentru faptu de a fi efectuat comportamente e dorite, de e2., 4m*r7carea 4n haine de strad7, participarea a terapia de )rup=. SAa fo osit 4n tratamentu schiBofreniei, 4n specia 4n mediu spita icesc. B. Tera3ia a?er&i?:. -ste o form7 de condi6ionare 4n care un stimu aversiv <de e2., un 5oc sau un miros nep 7cut= este preBentat 4n asociere cu un comportament nedorit. ( form7 mai pu6in controversat7 a terapiei aversive imp ic7 ima)inarea de c7tre pacient a unui ucru nep 7cut care se 4nt;mp 7 4n con>unc6ie cu comportamentu nedorit. SAa fo osit 4n tratamentu a*uBu ui de su*stan6e. C. De&e1@iti@area Bde&e1&i-i%i@area *C &i&te7ati6:. #ehnic7 4n care pacientu ui cu comportament de evitare e)at de un stimu specific <de e2., 4n7 6imi sau c7 7toria cu avionu = i se cere s7A5i construiasc7 4n ima)ina6ie o ierarhie de ima)ini procatoare de an2ietate, de a cea mai pu6in an2ietant7 a cea mai 4nfrico57toare, 5i s7 r7m;n7 fiecare nive a ierarhiei p;n7 c;nd an2ietatea diminu7. +tunci c;nd, 4n oc s7 ai*7 oc 4n ima)ina6ie, procedura este practicat7 4n rea itate, ea se nume5te e5punere gradat( -ficacitatea tehnicii se *aBeaB7 pe re4nt7rirea poBitiv7 constituit7 de confruntarea stimu i or provocatori de an2ietate" 4n p us, comportamentu ma adaptativ se stin)e prin 4n6e e)erea a*sen6ei consecin6e or ne)ative. Construc6ia ierarhic7 se asociaB7 adesea cu tehnici de re a2are, pentru c7 se consider7 c7 an2ietatea 5i re a2area sunt incompati*i e, astfe c7 ima)ini e ima)inate se decup eaB7 de an2ietate <inhi*i6ie reciproc7=. D. I1'1darea. #ehnic7 4n care pacientu este e2pus direct stimu u ui ce ui mai provocator de an2ietate <de e2., pe o c 7dire foarte 4na t7 dac7 *o navu ui 4i este fric7 de 4n7 6imi=, 4n oc s7 fie e2pus treptat sau sistematic unei ierarhii de situa6ii temute. Dac7 tehnica se practic7 4n ima)ina6ie, 5i nu 4n rea itate, se nume5te implozie . Se consider7 c7 inundarea este un tratament comportamenta eficient a unor tu *ur7ri cum ar fi fo*ii e, dac7 pacientu poate s7 to ereBe an2ietatea asociat7 cu aceast7 metod7. I . Tera3ia 6$81iti?: #erapia co)nitiv7 se *aBeaB7 pe teoria potrivit c7reia comportamentu este secundar modu ui 4n care persoane e );ndesc despre e e 5i despre ro uri e or 4n ume. Comportamentu ma adaptativ este secundar unor );nduri incu cate <fi2ate= 4n minte, stereotipe, care pot s7 duc7 a distorsiuni co)nitive sau a erori 4n );ndire. #eoria urm7re5te corectarea acestor distorsiuni co)nitive 5i a comportamente or reBu tante, care 45i asi)ur7 propriu or insucces < self-defeating beha!iors=. #erapia este pe termen scurt, cu o durat7, 4n )enera , de 1JA/H de sesiuni pe parcursu a 1/ s7pt7m;ni. Pacien6i or i se aduc a cuno5tin67 proprii e or co)ni6ii distorsionate 5i premiBe e pe care se *aBeaB7 acestea. Se dau teme pentru acas73 *o navi or i se cere s7 consemneBe 4n scris ceea ce );ndesc 4n anumite situa6ii stresante <cum ar fi ?Nu sunt *un de nimic@, sau ?Nim7nui nuAi pas7 de mine@= 5i s7 identifice presupuneri e su*iacente, adeseori re ativ incon5tiente, care a imenteaB7 co)ni6ii e ne)ative. +cest proces a fost numit ?recunoa5terea 5i corectarea );nduri or automate@. !ode u co)nitiv a depresiei inc ude triada co)nitiv7, care este o descriere a distorsiuni or de );ndire care survin atunci c;nd cineva este depresiv. #riada co)nitiv7 depresiv7 inc ude <1= o vedere <ima)ine= de sine ne)ativ7, </= interpretarea ne)ativ7 a e2perien6e or preBente 5i trecute, 5i <:= e2pecta6ia ne)ativ7 fa67 de viitor <#a*e u /IA:=. #erapia co)nitiv7 a fost ap icat7 cu ce mai mare succes 4n tratamentu depresii or nepsihotice u5oare p;n7 a moderate. De asemenea, a fost eficient7 ca tratament ad>uvant a cei care a*uBeaB7 de su*stan6e 5i pentru cre5terea comp ian6ei a tratamentu medicamentos. 'ecent a fost fo osit7 4n tratamentu schiBofreniei. . Tera3ia >a7i%ia%: #erapia fami ia 7 se *aBeaB7 pe teoria potrivit c7reia fami ia este un sistem care 4ncearc7 s7 45i men6in7 homeostaBia, indiferent de c;t de ma adaptativ ar putea s7 fie sistemu . +ceast7 teorie a fost denumit7 ?orientare spre sisteme e fami ia e@, iar tehnici e respective inc ud foca iBarea asupra fami iei, 5i nu asupra *o navu ui identificat. Ln consecin67, fami ia devine pacientu , 5i nu mem*ru individua a fami iei care a fost identificat ca *o nav. Unu din scopuri e ma>ore a e terapeutu ui fami ia este ace a de a determina care este ro u homeostatic, oric;t de pato o)ic ar fi acesta, pe care 4 4ndep ine5te *o navu identificat 4n sistemu fami ia respectiv. Un e2emp u 4 constituie copi u trian)u at A copi u care este identificat drept *o nav de c7tre fami ie serve5te, 4n rea itate, a men6inerea sistemu ui fami ia , prin faptu c7 va fi imp icat 4n conf ictu marita ca 6ap isp75itor, ar*itru sau chiar ca suro)at de partener marita . Sarcina terapeutu ui va fi aceea de a a>uta fami ia s7 4n6e ea)7 procesu de trian)u are 5i de a se adresa conf ictu ui mai profund care st7 4n spate e comportamentu ui disruptiv manifest a copi u ui. #ehnici e fo osite inc ud re4ncadrarea < reframing A reformu area 4n a t conte2t a pro* emei= 5i conotarea poBitiv7 <reetichetarea drept poBitive a tuturor sim67minte or sau comportamente or e2primate 4n mod ne)ativ=" de e2emp u, afirma6ia
1
/
?Sistem economic@ care fo ose5te sim*o uri a e va orii de schim* f7r7 va oare intrinsec7, dar a te e dec;t *anii. #ermenu de ?desensi*i iBare@ se fo ose5te frecvent 4n e)7tur7 cu a er)ii e.
?copi u acesta este imposi*i @ devine ?copi u acesta 4ncearc7 cu disperare s7 v7 distra)7 5i s7 v7 prote>eBe de ceea ce e sau ea percepe drept o c7snicie nefericit7@. + te scopuri a e terapiei fami ia e inc ud modificarea re)u i or ma adaptative care )uverneaB7 fami ia, cre5terea 4n6e e)erii dinamici or interA)enera6ii, atin)erea unui echi i*ru 4ntre individua iBare 5i coeBivitate, cre5terea comunic7rii directe persoan7A aApersoan7 5i descre5terea * am7rii 5i a )7sirii de 6api isp75itori. I. Tera3ia i1ter3er&$1a%: #erapia interpersona 7 este o psihoterapie de scurt7 durat7, 4ntre 1/ p;n7 a 1G s7pt7m;ni, deBvo tat7 specific pentru tratamentu depresiei ne*ipo are, nepsihotice. Conf icte e intrapsihice nu sunt a*ordate. +ccentu se pune pe re a6ii e interpersona e curente 5i pe strate)ii e de 4m*un7t76ire a vie6ii interpersona e a pacientu ui. !edica6ia antidepresiv7 se fo ose5te adeseori ca ad>uvant a terapiei interpersona e. #erapeutu este foarte activ 4n a>utarea *o navu ui s7 formu eBe arii e predominante a e pro* eme or interpersona e, care definesc focusu tratamentu ui <#a*e u /IAI=. II. Tera3ia de 8r'3 #erapii e de )rup se *aBeaB7 pe tot at;t de mu te teorii ca 5i terapii e individua e. 0rupuri e se 4ntind de a ace ea care su* iniaB7 suportu 5i o cre5tere a a*i it76i or socia e, p;n7 a ce e care su* iniaB7 a>utoru simptomatic specific 5i p;n7 a ce e care a>ut7 a dep75irea unor conf icte intrapsihice nereBo vate. +ten6ia se poate foca iBa asupra unei persoane 4n conte2tu )rupu ui, asupra interac6iuni or care apar 4ntre persoane e din )rup sau asupra )rupu ui ca un tot. Se poate o*6ine reBo u6ia at;t a unor chestiuni individua e, c;t 5i a unora interpersona e. 0rupuri e ofer7 un forum 4n care frici e ima)inare 5i distorsiuni e transferen6ia e pot s7 fie supuse imediat e2p or7rii 5i corect7rii. Cactorii terapeutici inc ud identificarea, universa iBarea, acceptarea, a truismu , transferu , testarea rea it76ii 5i venti area. Cactorii terapeutici care ac6ioneaB7 4n psihoterapia de )rup sunt ista6i 4n #a*e u /IAJ. 0rupuri e tind s7 se 4nt; neasc7 de unaAdou7 ori pe s7pt7m;n7, de o*icei timp de or7 5i >um7tate. Ln func6ie de dia)nostic, )rupuri e pot s7 fie omo)ene sau hetero)ene. -2emp e e de )rupuri omo)ene e inc ud pe ace ea pentru pacien6ii care 4ncearc7 s7 45i reduc7 )reutatea sau s7 se ase de fumat, precum 5i )rupuri e ai c7ror mem*ri au aceea5i pro* em7 medica 7 sau psihiatric7 <de e2., S&D+, tu *urare de stres posttraumatic7, tu *ur7ri prin uB de su*stan6e=. Une e tipuri de pacien6i nu evo ueaB7 *ine 4n anumite tipuri de )rupuri. Pacien6ii psihotici care necesit7 structur7 5i direc6ie c ar7 nu ?mer)@ *ine 4n )rupuri e orientate c7tre con5tientiBare. .o navii paranoiBi, persona it76i e antisocia e 5i cei care a*uBeaB7 de su*stan6e pot s7 *eneficieBe de terapia de )rup, dar nu ucreaB7 *ine 4n )rupuri e hetero)ene orientate spre con5tientiBare. Ln )enera , pacien6ii acu6i psihotici sau suicidari nu au indica6ii pentru terapia de )rup. A. A%6$$%i6ii A1$1i7i BAAC. -2emp u de )rup mare, 4na t structurat, 4ntre e)a i, care este or)aniBat 4n >uru unor persoane cu o pro* em7 centra 7 simi ar7. ++ su* iniaB7 4mp7rt75irea <comunicarea c7tre cei a 6i 5i tr7irea 4mpreun7 cu cei a 6i= a e2perien6e or, a mode e or de ro , a venti 7rii sentimente or 5i a sim67m;ntu ui intens de comunitate 5i spri>in reciproc. 0rupuri e asem7n7toare inc ud Earcotics Anonimous =EA, ?Narcomanii +nonimi@= 5i Se5 Addicts Anonimous <S++, ?Dependen6ii de Se2 +nonimi@=. B. Tera3ia 3ri1 7edi' B*illieu TherapyC. -ste a*ordarea terapeutic7 mu tidiscip inar7 care se fo ose5te 4n sec6ii e psihiatrice spita ice5ti. #ermenu de ?milieu therap3@ ref ect7 ideea c7 toate activit76i e din sec6ie sunt orientate c7tre cre5terea a*i it76ii pacientu ui de a face fa67 4n ume 5i de a re a6iona adecvat cu a 6ii. #erapia prin mediu imp ic7, 4n )enera , )rupuri 5i poate s7 inc ud7 art terapie, terapie ocupa6iona 7 1, activit76i a e traiu ui Bi nic, adun7ri <?mitin)uri@= comunitare, 4nvoiri 4n )rup 5i evenimente socia e. C. !r'3'ri%e de >a7i%ii 7'%ti3%e BME!C. Se compun din fami ii a e unor pacien6i cu schiBofrenie. 0rupuri e discut7 chestiuni 5i pro* eme e)ate de preBen6a 4n fami ie a unei persoane cu schiBofrenie 5i pun 4n comun su)estii 5i mi> oace de a face fa67 acestei situa6ii. !C0 sunt un factor important de descre5tere a ratei rec7deri or printre pacien6ii cu schiBofrenie a e c7ror fami ii particip7 a )rupuri /. III. Tera3ia 6'3%'%'i <i tera3ia 7arita%: Se estimeaB7 c7 p;n7 a JH[ din pacien6i intr7 4n psihoterapie din cauBa pro* em or marita e" a 6i /J[ au 5i pro* eme marita e, pe ;n)7 ce e a te pro* eme cu care se preBint7. #erapia marita 7 sau a cup uri or este un instrument eficient care 4 a>ut7 pe fiecare mem*ru a cup u ui s7 rea iBeBe cunoa5terea de sine 4n timp ce ucreaB7 asupra pro* eme or pe care e are. #erapia marita 7 5i a cup u ui 4n) o*eaB7 o )am7 ar)7 de tehnici terapeutice care urm7resc cre5terea satisfac6iei marita e sau se adreseaB7 deterior7ri or marita e. Ca 5i 4n caBu terapiei fami ia e, re a6ia este aceea care este privit7 drept *o nav7, 5i nu unu <oricare= dintre parteneri.
+ceast7 enumerare nu inc ude ?terapia prin munc7@ sau ?er)oterapia@, pentru c7 munca 4n sine nu are va en6e terapeutice <5i, cu at;t mai mu t, nici ?e i*eratoare@=. #erapia ocupa6iona 7 ofer7 pacien6i or posi*i itatea de aA5i ocupa timpu 4ntrAun mod a)reat de *o nav. ?-r)oterapia@ este o inven6ie oportunist7, consonant7 cu ideo o)ia unor re)imuri po itice trecute 5i sus6inut7 vetust 4n preBent. Spre deose*ire de er)oterapie, munca prote>at7 are ca scopuri principa e sup imentarea venituri or pacientu ui <munca depus7 se p 7te5te inte)ra = 5iKsau tranBi6ia c7tre un oc de munc7 o*i5nuit <neprote>at=. / +ceste )rupuri pot s7 pun7 accentu 5i pe psihoeduca6ie 5iKsau pe reducerea emo6ii or e2primate crescute a e unor mem*ri ai fami ii or *o navi or de schiBofrenie.
1
ID. Tera3ia 6$73$rta7e1ta%: dia%e6ti6: +ceast7 form7 de terapie a fost fo osit7 cu succes a pacien6ii cu tu *urare de persona itate *order ine 5i comportament parasuicidar. -a este ec ectic7, inspir;nduAse din metode a e terapii or suportive, co)nitive 5i comportamenta e. Une e e emente deriv7 din punctu de vedere a ui CranB + e2ander, asupra terapiei ca e2perien67 emo6iona 7 corectiv7, precum 5i din une e 5co i fi oBofice orienta e <de e2., \en=. Pacien6ii sunt v7Bu6i s7pt7m;na , cu scopu de a 4m*un7t76i a*i it76i e interpersona e 5i de a descre5te comportamentu autoAdistructiv, cu a>utoru unor tehnici care imp ic7, printre mu te a te e, sfaturi, uti iBarea metaforei, istorisirea unor 4nt;mp 7riKsitua6ii 5i confruntarea. Ln mod specia , pacien6ii *order ine sunt a>uta6i s7A5i reBo ve sim67minte e am*iva ente care sunt caracteristice pentru aceast7 tu *urare. D. Hi31$@a $ipnoBa este o stare minta 7 comp e27 4n cursu c7reia con5tien6a este modificat7 4ntrAun asemenea mod, 4nc;t su*iectu devine responsiv a su)estie 5i receptiv a direc6ionarea de c7tre terapeut. +tunci c;nd este hipnotiBat, pacientu se )7se5te 4ntrA o stare de trans7, 4n cursu c7reia se pot evoca memorii 5i se pot retr7i evenimente. !ateria u respectiv poate s7 fie fo osit pentru c;5ti)u de 4n6e e)ere cu privire a conforma6ia persona it76ii pacientu ui. $ipnoBa se fo ose5te 4n tratamentu mu tor tu *ur7ri, care inc ud o*eBitatea, tu *ur7ri e e)ate de su*stan6e <4n specia dependen6a de nicotin7=, tu *ur7ri se2ua e 5i st7ri disociative1. DI. I7a8eria 82idat: Se fo ose5te sin)ur7 sau 4n asociere cu hipnoBa. Pacientu este instruit s7 45i ima)ineBe diferite scene, cu cu ori e, sunete e, mirosuri e 5i sim67minte e asociate scene or respective. Scena poate s7 fie p 7cut7 <fo osit7 pentru descre5terea an2iet76ii= sau nep 7cut7 <fo osit7 pentru st7p;nirea an2iet76ii=. &ma)eria a fost fo osit7 4n tratamentu *o navi or cu tu *ur7ri prin an2ietate )enera iBat7, tu *urare prin stres posttraumatic 5i fo*ii, precum 5i ca terapie ad>uvant7 4n *o i medica e sau chirur)ica e. DII. Bi$>eed-a6O .iofeed*ackAu furniBeaB7 persoanei informa6ii cu privire a func6ii e ei fiBio o)ice, de o*icei A informa6ii e)ate de sistemu nervos autonom <de e2., tensiunea arteria 7=, cu scopu de a produce o stare minta 7 de re a2are, de eutimie. .iofeed*ackAu se *aBeaB7 pe ideea c7 sistemu nervos autonom poate fi adus su* contro vo untar, prin condi6ionare operant7. Se fo ose5te 4n mana)ementu st7ri or tensionate care se asociaB7 cu o *oa 7 medica 7 <de e2., pentru cre5terea temperaturii m;ini or a pacien6ii cu sindrom 'aynaud 5i pentru a trata cefa eea 5i hipertensiunea arteria 7= <#a*e u /IAG=. DIII. Tera3ia 3arad$Fa%: Ln cadru acestei a*ord7ri, terapeutu su)ereaB7 ca pacientu s7 se an)a>eBe vo untar <inten6ionat= 4ntrAun comportament nedorit sau indeBira*i <denumit inGunc0ie parado5al A 4ndemn parado2a = A de e2emp u, evitarea unui o*iect fo*ic sau e2ecutarea unui ritua compu siv. +ceast7 nou7 a*ordare poate s7 creeBe con5tientiB7ri noi a unii pacien6i. DI . SeFNtera3ia Ln cadru terapiei se2ua e, terapeutu discut7 foarte am7nun6it aspecte e psiho o)ice 5i fiBio o)ice a e func6ion7rii se2ua e. #erapeu6ii adopt7 o atitudine educa6iona 7 5i se pot fo osi au2i iare de tipu *enBi or video sau a mode e or de or)ane )enita e. #ratamentu este de tipu ce or pe termen scurt 5i este de orientare comportamenta 7. Se prescriu e2erci6ii specifice, 4n func6ie de tu *urarea care tre*uie tratat7 <de e2., di atatoare pro)resive pentru va)inism=. De o*icei se trateaB7 cup u , dar este eficient7 5i se2Aterapia individua 7. #+.-LUL /IA1 ARIA DE CUPRINDERE A PRACTICII PSIHANALITICE; UN CONTINUUM CLINICa
Cara6teri&ti6a Crecven67 P&i2a1a%i@a 'e)u at7, de patru p;n7 a cinci ori pe s7pt7m;n7, sesiune de :HA JH minute. P&i2$tera3ia 3&i2a1a%iti6: M$d'% eF3re&i? M$d'% &'3$rti? 'e)u at7, de una p;n7 a trei C e2i*i 7, o dat7 pe s7pt7m;n7 ori pe s7pt7m;n7, durata sau mai rar sau dup7 cum este sesiunii de a o >um7tate de necesar, de a o >um7tate de or7 p;n7 a o or7. or7 p;n7 a o or7. #ermen scurt sau un), de a c;teva sesiuni p;n7 a uni sau ani. Pacientu 5i terapeutu fa67 4n #ermen scurt sau intermitent7 pe termen un)" de a o sin)ur7 sesiune p;n7 a toat7 via6a.
Durat7
#ermen un), de o*icei : p;n7 a J ani 5i peste.
Cadru
1
Primar, pacientu pe canapea,
$ipnoBa nu este nici circ, nici panaceu 5i nici mod de a o*6ine c;5ti)uri faci e. -a are standarde referitoare a metode, indica6ii 5i contraindica6ii, care tre*uie respectate cu aceea5i stricte6e ca 5i 4n caBu oric7rei a te metode terapeutice care se ap ic7 4n psihiatrie. !a>oritatea psihiatri or <inc usiv reputa6i= nu au <5i nu doresc s7 o*6in7= cuno5tin6eKcompeten67 de hipnoti5ti.
ana istu 4n afara c;mpu ui viBua a pacientu ui. Modus operandi +na iBa sistematic7 a tota it76ii reBisten6ei 5i transferu ui <poBitive 5i ne)ative=" focus primar asupra evenimente or e)ate de ana ist 5i sesiune" faci itare a nevroBei de transfer" 4ncura>are a re)resiunii.
fa67" uneori pacientu pe canapea. +na iB7 par6ia 7 a dinamici or 5i defense or" focus asupra evenimente or interpersona e curente 5i asupra tranferu ui fa67 de a 6ii, 4n afara sesiuni or" ana iB7 a transferu ui ne)ativ" transferu poBitiv r7m;ne nee2p orat dac7 nu impieteaB7 asupra pro)resu ui terapiei" 4ncura>are imitat7 a re)resiei. Neutra itate modificat7" )ratificare imp icit7 a pacientu ui 5i activitate intens7. Con5tientiBarea, 4ntrAun mediu empatic" identificarea cu un o*iect *inevoitor.
Pacientu 5i terapeutu fa67 4n fa67" canapeaua este contraindicat7. Cormare de a ian67 terapeutic7 5i re a6ie o*iectua 7 rea 7" cu rare e2cep6ii, ana iBa transferu ui este contraindicat7" focus asupra evenimente or e2terne con5tiente" re)resia nu este 4ncura>at7.
'o u ana istu uiA terapeutu ui
Neutra itate a*so ut7" frustrarea pacientu ui" ro minor de ref ector.
+)en6ii care se presupune c7 produc schim*area Popu a6ia de *o navi
Neutra itate suspendat7" )ratificare e2p icit7, directivitate 5i deBv7 uire, toate 4n )rad imitat. -)o au2i iar sau suro)at, ca su*stitut temporar" mediu sus6in7tor" con5tientiBare at;t c;t este posi*i . #u *ur7ri caracteria e severe" psihoBe atente sau manifeste" criBe acute" *oa 7 fiBic7 <somatic7=.
Predomin7 con5tientiBarea, 4ntrA un mediu re ativ s7rac.
NeuroBe" psihopato o)ie caracteria 7 u5oar7.
NeuroBe" psihopato o)ie caracteria 7 u5oar7 p;n7 a moderat7, 4n specia tu *ur7ri de persona itate narcisice 5i *order ine. !otiva6ie 5i 4nc ina6ie c7tre psiho o)ic ridicate p;n7 a moderate" capacitate de a forma a ian6a terapeutic7" o anumit7 to eran67 a frustr7rii.
Cerin6e e pe care tre*uie s7 e 4ndep ineasc7 pacientu
!otiva6ie ridicat7" 4nc ina6ie c7tre psiho o)ic <ps3chological-mindedness=" re a6ii o*iectua e anterioare *une" capacitatea de a men6ine nevroBa de transfer" *un7 to eran67 a frustr7rii. 'eor)aniBarea structura 7 a persona it76ii" reBo u6ia conf icte or incon5tiente" con5tientiBare a evenimente or intrapsihice" dispari6ia simptome or ca reBu tat indirect.
Un anumit )rad de motivare 5i de capacitate de a forma a ian6a terapeutic7.
Scopuri e de *aB7
'eor)aniBarea par6ia 7 a persona it76ii 5i a defense or" reBo u6ia derivate or precon5tiente 5i con5tiente a e conf icte or" con5tientiBare a evenimente or interpersona e curente" re a6ii o*iectua e 4m*un7t76ite" dispari6ia simptomu ui este un scop sau este pre udiu e2p or7rii 4n continuare. +socia6ii i*ere imitate" predomin7 confruntarea, c arificarea 5i interpretarea par6ia 7, cu accent pe interpretarea aiciA5iAacum 5i pe interpretarea )enetic7 imitat7.
'einte)rarea se fu ui 5i a capacit76ii de a face fa67" sta*i iBarea sau refacerea echi i*ru ui pree2istent" 4nt7rirea defense or" a>ustare mai *un7 sau acceptare mai *un7 a pato o)iei" dispari6ia simptomu ui 5i restructurarea mediu ui ca scopuri primare.
#ehnici e ma>ore
Predomin7 metoda asocia6ii or i*ere" interpretare dinamic7 comp et7 <inc uB;nd confruntarea, c arificarea 5i trava iu =, cu accent pe reconstruc6ia )enetic7 Dmodu de apari6ieE.
!etoda asocieri or i*ere este contraindicat7" predomin7 su)estii e <sfaturi e=" este uti 7 a*reac6ia" confruntarea, c arificarea 5i interpretarea 4n conte2tu aiciA5iAacum sunt secundare" interpretarea
)enetic7 este contraindicat7. #ratamente ad>uvante Primar, sunt evitate" dac7 sunt ap icate, se ana iBeaB7 inte)ra toate semnifica6ii e 5i imp ica6ii e ne)ative 5i poBitive. Pot s7 fie necesare <de e2., medicamente psihotrope ca m7sur7 temporar7=" dac7 sunt ap icate, se e2p oreaB7 5i se neutra iBeaB7 imp ica6ii e ne)ative. Necesare adeseori <de e2., medicamente psihotrope, terapie fami ia 7, terapie de rea*i itare sau spita iBare=" dac7 sunt ap icate, se pune accentu pe imp ica6ii e poBitive.
+ceast7 4mp7r6ire nu este a*so ut7" 4ntrea)a practic7 se *aBeaB7 pe un continuum c inic. #a*e de #oksoB .yram %arasu, !.D. #+.-LUL /IA/ UNELE APLICA=II CLINICE EREC ENTE ALE TERAPIEI COMPORTAMENTALE T'%-'rarea C$7e1tarii +)orafo*ie -2punerea treptat7 5i inundarea pot s7 reduc7 frica de ocuri a) omerate. Ln >ur de GH[ din pacien6ii astfe trata6i se ame ioreaB7. Ln une e caBuri, parteneru marita poate s7 serveasc7 drept mode , atunci c;nd 4nso6e5te pacientu 4n situa6ia temut7" totu5i, pacientu nu tre*uie s7 o*6in7 un *eneficiu secundar prin faptu c7 45i men6ine 4n apropiere parteneru marita 5i manifest7 simptome. + coo <dependen67= Ln tratamentu dependen6ei de a coo este eficient7 terapia aversiv7, 4n care pacientu dependent de a coo este f7cut s7 verse <prin ad7u)area a a coo a unui emetiBant= de fiecare dat7 c;nd in)ereaB7 o *7utur7. +tunci c;nd sunt a*stinen6i, pacien6i or dependen6i de a coo i se poate administra disu firam <+nta*use=. Pacien6ii respectivi tre*uie avertiBa6i 4n e)7tur7 cu consecin6e e fiBio o)ice severe a e consumu ui de a coo 4n para e cu administrarea de disu firam <de e2., )rea67, v7rs7turi, hipotensiune, co aps=. +nore2ie nervoas7 (*servarea comportamentu ui a imentar" mana)ement a contin)en6e or Da 4mpre>ur7ri or 4n care se manifest7 5i a re a6ii or cu a te comportamente sau fenomeneE" o*serva6ie direct7. .u imie nervoas7 Se consemneaB7 episoade e *u imice" se consemneaB7 dispoBi6ia <st7ri e afective=. Co*ii <a te e= DesenBitiBarea sistematic7 a fost eficient7 4n tratamentu fo*ii or, cum ar fi frica de 4n7 6imi, de anima e 5i de B*or cu avionu . SAa fo osit, de asemenea, antrenarea a*i it76i or socia e, pentru ru5inea 5i frica de a te persoane. $iperventi are #est de hiperventi are" respira6ie contro at7" o*serva6ie direct7. Parafi ii Se pot ap ica 5ocuri e ectrice sau a 6i stimu i nep 7cu6i 4n momentu unui impu s parafi ic" 4n ce e din urm7, impu su va sc7dea. Qocuri e se pot administra fie de c7tre terapeut, fie de c7tre pacient. 'eBu tate e sunt satisf7c7toare, dar tre*uie re4nt7rite a interva e re)u ate. SchiBofrenie Ln tratamentu pacien6i or cu schiBofrenie spita iBa6i a fost uti 7 procedura economiei cu >etoane, 4n care se acord7 >etoane pentru comportamentu deBira*i , iar >etoane e se pot fo osi pentru cump7rarea unor privi e)ii 4n sec6ia de spita . +ntrenarea a*i it76i or socia e 4i 4nva67 pe pacien6ii cu schiBofrenie cum s7 interac6ioneBe cu a 6ii 4ntrAun mod accepta*i din punct de vedere socia , astfe 4nc;t feed*ackAu ne)ativ s7 fie e iminat. +di6iona , prin metode e de acest fe se poate diminua comportamentu a)resiv a unor pacien6i cu schiBofrenie. #u *ur7ri <disfunc6ii= Se2 terapia, deBvo tat7 de ,i iam !asters 5i 1ir)inia Mohnson, este o tehnic7 de terapie se2ua e comportamenta 7 fo osit7 4n diferite disfunc6ii se2ua e, 4n specia 4n tu *urarea erecti 7 mascu in7, tu *ur7ri e or)asmice 5i 4n e>acu area prematur7. Co ose5te ca tehnici primare re a2area, desenBitiBarea 5i e2punerea )radat7. ?1eBic7 ru5inoas7@ &ncapacitatea de a urina 4ntrAun c oset pu* ic" e2erci6ii de re a2are. Comportamentu de tip + -va uarea fiBio o)ic7 a re a27rii muscu are, *iofeed*ack <dup7 e ectromio)ram7=.
#+.-LUL /IA: PREMIZELE !ENERALE ALE TERAPIEI CO!NITI E Percep6ia 5i, 4n )enera , tr7iri e sunt procese active, care imp ic7 date at;t inspective, c;t 5i introspective. Co)ni6ii e pacientu ui repreBint7 o sinteB7 a stimu i or interni 5i e2terni. !odu 4n care persoane e eva ueaB7 o situa6ie este evident, 4n )enera , 4n co)ni6ii e or <);nduri 5i ima)ini viBua e=. +ceste co)ni6ii constituie c;mpu ?curentu ui de con5tien67@ sau fenomeno o)ic a persoane or, c;mp care ref ect7 confi)ura6ia or de sine, umea or, trecutu 5i viitoru or. !odific7ri e con6inutu ui structuri or co)nitive su*iacente afecteaB7 starea afectiv7 5i paternu comportamenta . Prin terapie psiho o)ic7, pacien6ii pot s7 devin7 con5tien6i de distorsiuni e or co)nitive. Corectarea acestor constructe disfunc6iona e defectuoase poate s7 duc7 a ame iorarea c inic7. +daptat din .eck +#, 'usch +M, Shaw .C, -mery 03 Cogniti!e #herap3 of Depression( New York3 0ui ford, 1FOF3IO, cu permisiune.
#+.-LUL /IAI PSIHOTERAPIA INTERPERSONAL Scop Criterii de se ec6ie Durat7 #ehnic7 +me iorarea a*i it76i or interpersona e curente Pacien6i am*u atori, tu *urare depresiv7 neA*ipo ar7, nepsihotic7. 1/A1G s7pt7m;ni, de o*icei 5edin6e o dat7 pe s7pt7m;n7. 'easi)urare C arificarea st7ri or de sim6ire +me iorarea comunic7rii interpersona e #estarea percep6ii or DeBvo tarea a*i it76i or interpersona e !edica6ie.
Din Ursano 'M, Si *erman -%3 &ndividua psychotherapies. Ln3 #a *ott M+, $a es '-, Yudofsky SC, eds.. #he American $s3chiatric $ress #e5tbook of $s3chiatr3( ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric Press, 1FNN3NGN, cu permisiune. #+.-LUL /IAJ DOUZECI DE EACTORI TERAPEUTICI HN PSIHOTERAPIA DE !RUP Ea6t$r'% De>i1iia +*reac6ie Proces prin care materia u reprimat, 4n particu ar o e2perien67 sau un conf ict dureros, este adus 4napoi 4n con5tien67. Ln cursu acestui proces persoana nu numai c7 45i reaminte5te, dar 5i retr7ie5te materia u , ceea ce se 4nso6e5te de r7spunsu emo6iona corespunB7tor" de o*icei, 4n urma acestei e2perien6e reBu t7 con5tientiBarea. +cceptare Sim67m;ntu de a fi acceptat de c7tre a 6i mem*ri ai )rupu ui" diferen6e e de opinie sunt to erate, cenBura este a*sent7. + truism +ctu unui mem*ru a )rupu ui de a fi de a>utor unui a t mem*ru" punerea nevoi or a tei persoane 4nainte proprii or nevoi 5i 4nv76area c7 e2ist7 va oare 4n faptu de a da a tora. #ermenu a fost creat de +u)uste Comte1 <1OFNA1NJO=, iar Si)mund Creud a considerat c7 a truismu este un factor ma>or 4n crearea coeBiunii 5i a sim67m;ntu ui de comunitate a )rupu ui. Catarsis -2primarea unor idei, );nduri 5i materia e reprimate, 4nso6it7 de un r7spuns emo6iona care 4i produce pacientu ui o stare de u5urare. CoeBiune SenBa6ia c7 )rupu ucreaB7 ao a t7 4n vederea atin)erii unui scop comun" a mai fost denumit7 5i senBa6ie de ?noiAitate@ < +e-ness=" se consider7 c7 este factoru ce mai important care este e)at de efecte e terapeutice poBitive. Con5tientiBare Nei)norarea 5i 4n6e e)erea con5tient7 a proprii or psihodinamici 5i simptome de comportament ma adaptativ. <insight = !a>oritatea terapeu6i or deose*esc dou7 tipuri3 <1= con5tientiBarea inte ectua 7 A cunoa5terea 5i 4n6e e)erea f7r7 vreo modificare a comportamentu ui ma adaptativ" </= con5tientiBarea emo6iona 7 A cunoa5terea 5i 4n6e e)erea care conduc a modific7ri poBitive a e persona it76ii 5i comportamentu ui. Conta)iune Procesu prin care e2primarea unei emo6ii de c7tre un mem*ru a )rupu ui stimu eaB7 con5tientiBarea unei emo6ii asem7n7toare de c7tre un a t mem*ru a )rupu ui. -mpatie Capacitatea unui mem*ru a )rupu ui de a se pune pe sine 4n cadru psiho o)ic de referin67 a unui a t mem*ru a )rupu ui 5i, prin aceasta, de a 4n6e e)e );ndirea, sim6irea sau comportamentu acestui a t -2perien67 mem*ru. fami ia 7 corectiv7 0rupu reAcreaB7 fami ia de ori)ine pentru anumi6i mem*ri care pot s7 treac7, din punct de vedere psiho o)ic, de conf icte e ori)ina e prin intermediu interac6iunii cu )rupu <de e2., riva itatea 4n fratrie, &dentificare m;nia K resentimente e fa67 de p7rin6i=. !ecanism de defens7 incon5tient 4n care persoana 4ncorporeaB7 4n sistemu propriu ui e)o caracteristici e 5i &mita6ie ca it76i e unei a te persoane sau a e unui a t o*iect. -mu area sau mode area con5tient7 a comportamentu ui propriu 4n func6ie de comportamentu a tcuiva <denumit7, de asemenea, modelare de rol =" denumit7, de asemenea, terapie ca spectator , un anumit &nspira6ie pacient 4nv76;nd de a un a t pacient. Procesu de inspirare a unui sentiment de optimism 4n r;ndu mem*ri or )rupu ui" a*i itatea de a recunoa5te c7 omu are capacitatea de aA5i dep75i pro* eme e" cunoscut7 5i su* denumirea de instilare % inculcare de &nterac6iune speran0e( Schim*u i*er 5i deschis de idei 5i sim67minte 4ntre mem*rii )rupu ui" interac6iunea eficient7 este 4nc7rcat7 &nterpretare emo6iona . Procesu 4n cursu c7ruia ideru )rupu ui formu eaB7 4n6e esu Dsensu E sau semnifica6ia reBisten6ei, defense or 5i sim*o uri or unui pacient" reBu tatu este ace a c7 pacientu are un cadru co)nitiv 4n care s7 Lnv76are 45i 4n6e ea)7 comportamentu .
1
Ci oBof franceB, 4ntemeietoru poBitivismu ui 5i fondatoru socio o)iei ca discip in7 sistematic7.
#estarea rea it76ii #ransfer
Universa iBare 1a idare consensua 7 1enti are
Pacien6ii do*;ndesc cunoa5tere despre domenii noi, cum ar fi a*i it76i e socia e 5i comportamentu se2ua " ei primesc sfaturi, o*6in 4ndrum7ri 5i 4ncearc7 s7 inf uen6eBe 5i sunt inf uen6a6i de c7tre a 6i mem*ri ai )rupu ui. +*i itatea unei persoane de a eva ua o*iectiv umea e2terioar7 se fu ui" inc ude capacitatea de a se percepe cu acurate6e pe sine 5i pe cei a 6i mem*ri ai )rupu ui. &ezi "i va idare consensua 7. Proiectarea sim67minte or, );nduri or 5i dorin6e or asupra terapeutu ui, care a a>uns s7 repreBinte un o*iect din trecutu pacientu ui. Cu toate c7 sunt, poate, adecvate 4n raport cu condi6ia care a predominat 4n via6a anterioar7 a pacientu ui, reac6ii e de acest fe sunt nepotrivite 5i anacronice atunci c;nd sunt ap icate a terapeut 4n preBent. Pacien6ii din )rup pot, de asemenea, s7A5i direc6ioneBe unu 4mpotriva ce ui a t sim67minte e de acest fe , 4n cadru unui proces denumit transferuri multiple( Nei)norarea de c7tre pacient a faptu ui c7 nu este sin)uru sau sin)ura care are pro* eme" 5i a 6ii au acuBe asem7n7toare sau dificu t76i asem7n7toare 4n a 4nv76a" pacientu nu este unic 1. Confirmarea rea it76ii prin compararea proprii or conceptua iB7ri cu ace ea a e a tor mem*ri ai )rupu ui" prin aceasta se corecteaB7 distorsiuni e interpersona e. #ermenu a fost introdus de $arry Stack Su ivan /. 'eferinduAse a ace a5i fenomen, #ri)ant .urrow a fo osit e2presia obser!are consensual . -2primarea c7tre cei a 6i mem*ri ai )rupu ui a unor sim67minte, idei sau evenimente suprimate" 4mp7rt75irea unor secrete persona e, reduc;nd sentimentu de p7cat sau vinov76ie <se mai nume5te 5i dez!luire de sine=.
#+.-LUL /IAG APLICA=II ALE BIOEEEDBACKNULUI C$1diia E>e6te +ritmii cardiace .iofeed*ackAu specific 4n func6ie de -%0 eAa permis *o navi or s7A5i reduc7 frecven6a contrac6ii or ventricu are premature. +stm SAa raportat c7 at;t *iofeed*ackAu 4n func6ie de -!0 fronta 7 c;t 5i ce 4n func6ie de reBisten6a c7i or respiratorii creaB7 re a2area panicii asociate cu astmu 5i ame ioreaB7 rata f u2u ui aerian. Cefa ee prin tensiune Cefa eea care se datoreaB7 contracturii muscu are se trateaB7 ce mai frecvent cu a>utoru a doi e ectroBi activi mari, dispu5i a distan67 4ntre ei pe frunte, pentru a furniBa informa6ii viBua e 5i auditive despre nive uri e tensiunii muscu are. +mp asarea e ectroBi or fronta i este sensi*i 7 fa67 de activitatea -!0 a mu5chi or fronta i 5i occipita i, pe care pacientu 4nva67 s7 5iAi re a2eBe. Durere miofacia 7 5i a Nive uri e ridicate a e activit76ii -!0 a nive u mu5chi or puternici asocia6i *i atera cu articu a6ii e articu a6iei temporoA temporoAmandi*u are au fost descrescute cu a>utoru *iofeed*ackAu ui a pacien6ii care 45i mandi*u are 4nc e5teaB7 f7 ci e sau care sufer7 de *ru2ism. -ncopreBis 5i enureBis Secven6a tempora 7 a intr7rii 4n func6iune a sfinctere or ana e interne 5i e2terne a fost m7surat7 cu catetere recta e cu trip u umen, care furniBau feed*ack pacien6i or cu incontinen67, pentru ca ace5tia s7A5i resta*i easc7 ha*ituri e de evacuare norma e pe parcursu unui num7r re ativ mic de sesiuni de *iofeed*ack. Un precursor a *iofeed*ackAu ui, dat;nd 4nc7 din 1F:N, a fost sunetu unei sonerii 4n caBu primu ui semn de umeBea 7, a copiii cu enureBis nocturn <sesiBor 4n a5ternutu patu ui=. -pi epsia )rand ma Pentru suprimarea profi actic7 a activit76ii convu sivante sAau fo osit o serie de proceduri de *iofeed*ack --0, a *o navii neresponsivi a medica6ia anticonvu sivant7. Proceduri e respective permit *o navu ui s7 45i creasc7 ritmu unde or cere*ra e senBoriAmotorii sau s7 45i norma iBeBe activitatea cere*ra 7, cu a>utoru afi57rii 4n timp rea : a spectru ui de putere a --0. $iperactivitate Proceduri e de *iofeed*ack --0 au fost fo osite a copiii cu tu *urare prin deficit aten6iona K hiperactivitate pentru aAi antrena s7 45i reduc7 ne ini5tea motorie. $ipertensiune idiopatic7 Pentru aAi 4nv76a pe pacien6i s7 45i creasc7 sau descreasc7 tensiunea arteria 7 sAau fo osit diferite D?esen6ia 7@E 5i proceduri de *iofeed*ack specifice <directe= 5i nespecifice A inc uB;nd feed*ackAu tensiunii hipertensiune ortostatic7 arteria e, a r7spunsu ui )a vanic cutanat 5i feed*ackAu termic m;n7Apicior, com*inate cu proceduri de re a2are. Une e date catamnestice arat7 c7 a*i it76i e o*6inute pot s7 persiste timp de ani, permi6;nd adeseori reducerea sau e iminarea medica6iei antihipertensive. !i)ren7 Cea mai frecvent7 strate)ie de *iofeed*ack 4n cefa eea vascu ar7 c asic7 sau comun7 a fost *iofeed*ackAu termic cu es de a un de)et, 4nso6it de fraBe su)estive auto)ene care 4ncura>eaB7
1
Cu c;t setu de caracteristici uat 4n considerare este mai imitat, cu at;t caBuri e ?unice@ sunt mai pu6in numeroase. Ln caBu e2trem a corectitudinii po itice <political corectness>, fiecare om este unic, irepeta*i <5i, pro*a*i , chiar este astfe =" pe de a t7 parte, mu te 4m*o n7viri de apendicit7 <sau, s7 Bicem, atacuri de panic7 cu a)orafo*ie= nu sunt chiar at;t de ?unice@3 mai sunt 5i a 6ii care au aceea5i pro* em7. / Psihiatru american <1NF/A1FIF=" a ar7tat c7 re a6ii e interpersona e 5i asimi area va ori or societa e determin7 4n mare m7sur7 persona itatea. : +fi5a>u pe ecran ref ect7 <aproape= simu tan desf75urarea fenomenu ui rea .
'ea*i itare neuromuscu ar7
Sindrom 'aynaud
4nc7 Birea m;inii 5i r7cirea capu ui. Se consider7 c7 acest mecanism a>ut7 a pre4nt;mpinarea vasoconstric6iei e2cesive a artere or cere*ra e, care se 4nso6e5te adesea de simptome prodroma e ischemice A cum ar fi scotoame e scinti ante, urmat7 de an)or>area de re*ound Dsupraump erea hipercompensatorieE a artere or 5i de stimu area prin destindere a receptori or pentru durere din pere6ii vase or. DispoBitive e mecanice sau afi5area 4n fa6a pacientu ui a m7sur7rii -!0 a activit76ii muscu are cresc efectivitatea terapii or tradi6iona e, fapte documentate prin antecedente pre un)ite de eBiune periferic7 neuroAmuscu ar7, tortico is spasmodic, para iBie cere*ra 7 5i hemip e)ii de neuron motor superior. !;ini e 5i picioare e reci sunt concomiten6e frecvente a e an2iet76ii" e e se manifest7, de asemenea, 4n sindromu 'aynaud, fiind cauBate de vasospasmu mu5chi or arteria i neteBi. ( serie de studii raporteaB7 c7 *iofeed*ackAu termic de a nive u m;inii, o procedur7 necostisitoare 5i *eni)n7 4n compara6ie cu simpatectomia chirur)ica 7, este eficient a apro2imativ OH[ din caBuri e de sindrom 'aynaud.
-!0V - ectromio)ram7.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi3 Psychotherapies, Ch :H, p /HJG, 4n C#PK1&&.
/J. Psihofarmaco o)ie 5i a te terapii *io o)ice

I. I1tr$d'6ere !edicamente e psihoterapeutice constituie principa a component7 a tratamentu ui unei ar)i )ame de tu *ur7ri minta e, cum ar fi, printre a te e, tu *ur7ri e psihotice, tu *ur7ri e dispoBi6iei, an2ietatea 5i tu *ur7ri e prin deficit aten6iona Khiperactivitate. +rsena u terapeutic psihofarmaco o)ic actua a fost fost comp etat printrAo adev7rat7 e2p oBie recent7 a cercet7ri or 5i deBvo t7rii de numeroase medicamente noi, si)ure 5i *ine to erate. Ln practica o*i5nuit7, un anumit a)ent poate s7 fie fo osit 4n tratamentu unei )ame ar)i de tu *ur7ri. !ai mu t, diversitatea op6iuni or terapeutice a fost 4nc7 5i mai mu t 7r)it7 de profi uri e favora*i e din punctu de vedere a efecte or adverse pe care e au medicamente e noi, care permit mu te noi tratamente 4n asociere. Ln preBent, de e2emp u, po ipra)maBia 1 constituie un fapt frecvent 4n tratamentu tu *ur7ri or psihotice 5i a ce or *ipo are. +cest capito trece 4n revist7 principii e curente a e psihofarmaco o)iei 5i discut7 medica6ii e psihotrope care sunt disponi*i e 4n preBent. !edicamente e sunt )rupate 4n func6ie de indica6ii e or terapeutice primare3 an2io itice 5i hipnotice /, antipsihotice, antidepresive, antimaniaca e 5i sta*i iBatoare a e dispoBi6iei, stimu ante, inhi*itori de co inesteraB7 <intensificatori ai co)ni6iei= 5i a te medicamente. Sunt discutate, de asemenea, terapia e ectroconvu sivant7 <-C#= 5i a te moda it76i terapeutice *io o)ice fo osite 4n practica psihiatric7. II. Pri16i3ii%e de -a@: a%e 3&i2$>ar7a6$%$8iei. +c6iuni e farmaco o)ice se 4mpart 4n dou7 cate)orii3 farmacocinetice 5i farmacodinamice. Ln termeni o*i5nui6i, farmacocinetica descrie soarta medicamentu ui 4n or)anism, ceea ce corpul face medicamentului 4n timp ce farmacodinamica descrie efecte e medicamentu ui asupra or)anismu ui, ceea ce medicamentul face corpului( Date e farmacocinetice descriu a*sor*6ia, distri*u6ia, meta*o ismu 5i e2cre6ia medicamentu ui 4n or)anism. Date e farmacodinamice m7soar7 efecte e medicamentu ui asupra ce u e or cere*ra e 5i asupra ce u e or din a te 6esuturi a e or)anismu ui. ,. Ear7a6$6i1eti6a a. A-&$r-ia. !edicamente e administrate ora se diBo v7 4n ichidu din tractu )astroAintestina 5i, apoi, a>un) a creier prin intermediu circu a6iei san)uine. Une e medicamente sunt disponi*i e ca preparate depoBit < depot=, care se administreaB7 prin in>ec6ii intramuscu are, a interva e de 1 p;n7 a I s7pt7m;ni. +dministrarea intravenoas7 este ca ea cea mai rapid7 prin care se pot atin)e concentra6ii e san)uine terapeutice, dar ea de6ine 5i ce e mai ridicate riscuri de efecte adverse *ru5te 5i care pot s7 pun7 via6a 4n perico . -. Di&tri-'ia <i -i$di&3$1i-i%itatea. Ln s;n)e medicamente e se pot )7si ca frac6iune liber, diBo vat7 i*er 4n p asm7, 5i ca frac6iune legat de proteine care se ata5eaB7 de proteine e din p asm7 <4n specia de a *umine=. Numai frac6iunea i*er7 poate Deventua E s7 treac7 *ariera hematoAencefa ic7 5i este activ7. Distribu0ia medicamente or 4n creier este mai ridicat7 4n condi6ii e unor rate mai ridicate a e f u2u ui san)uin cere*ra , a e so u*i it76ii ipidice a medicamentu ui 5i a e afinit76ii medicamentu ui fa67 de receptorii s7i cere*ra i. /iodisponibilitatea se refer7 a frac6iunea medicamentu ui administrat care se re)7se5te, 4n ce e din urm7, 4n circu a6ia san)uin7. .iodisponi*i itatea este o varia*i 7 important7 pentru c7 re) ement7ri e CD+ preciBeaB7 c7 *iodisponi*i itatea unui produs )eneric poate s7 difere de aceea a produsu ui ori)ina cu nu mai mu t de :H[. 6. Meta-$%i&7 ore a e medicamente or A o5idarea reducerea hidroliza "i conGugarea A produc de o*icei meta*o i6i care sunt re ativ mai po ari : 5i, 4n consecin67, mai u5or e2creta*i i. Cu toate acestea, procese e meta*o ice pot, de asemenea, s7 transforme prodro)uri inactive 4n meta*o i6i activi din punct de vedere terapeutic. Principa u sediu a metabolismului este ficatu , iar c7i e ma>ore de e5cre0ie a e medicamente or sunt *i a, feca e e 5i urina. !edicamente e psihoactive sunt e2cretate, de asemenea, prin transpira6ie, sa iv7, acrimi 5i apte" 4n consecin67, e2cre6ia prin apte constituie un fapt important, care tre*uie avut 4n vedere 4n caBu mame or care doresc s7 continue s7A5i a 7pteBe copi u . Semi!ia0a p asmatic7 a unui medicament este definit7 ca timpu necesar pentru reducerea a >um7tate a concentra6iei sa e p asmatice, prin meta*o ism 5i e2cre6ie. Pentru medicamente e cu semivia67 scurt7 este necesar un num7r mai mare de priBe <administr7ri= Bi nice dec;t pentru un medicament cu semivia67 mai un)7. &nterac6iuni e medicamentoase sau st7ri e mor*ide care inhi*7 meta*o iBarea unor medicamente psihoactive administrate continuu pot s7 produc7 to2icitatea produse or respective. DNive u p asmatic de stead3 state sau de echi i*ru dinamic sta*i a unui medicament este nive u p asmatic re ativ
1
Ln sens strict, po ipra)maBia sau po imedica6ia < polipharmac3 = 4nseamn7 tratamentu unei afec6iuni cu mai mu t dec;t un sin)ur medicament. Ln sens ar) <?c asic@=, po ipra)maBia se refer7 a prescrierea inuti 7 a medicamente or <f7r7 >ustificare fiBiopato o)ic7" de e2., mecanism de ac6iune sau efect prea pu6in re evant ori insuficient demonstrat, ori dou7 medicamente cu ace a5i mecanism de ac6iune 5i f7r7 efect aditiv=. Ln ucr7ri e de referin67 recente 4n im*a rom;n7 <Dic6ionaru !edica , .aBe e farmaco o)ice a e practicii medica e=, cuv;ntu ?po ipra)maBie@ ipse5te. / C asic, se consider7 c7 4ntre hipnotice 5i hipnoinductoare e2ist7 o diferen673 hipnotice e <*ar*iturice e= induc un somn ?o* i)at@, care se insta eaB7 indiferent de a te circumstan6e < ucru care nu este adev7rat 4n condi6ii e a )ice, dac7 produsu administrat nu reduce percep6ia durerii A nu are propriet76i anesteBice=, 4n timp ce hipnoinductoare e nu fac dec;t s7 faci iteBe insta area somnu ui <prin an2io iB7Katara2ie=, 4n preBen6a unor condi6ii propice. : Cu c;t mo ecu a unei su*stan6e este mai po ar7, cu at;t su*stan6a este mai intens hidroso u*i 7 5i mai pu6in iposo u*i 7.
constant, rea iBat dup7 o perioad7 mai mu t sau mai pu6in 4nde un)at7 de administrare Bi nic7 sistematic7, reBu tat prin e)a iBarea cantit76ii meta*o iBateKe iminate cu cantitatea administrat7 Bi nic. Cactorii care inf uen6eaB7 semivia6a p asmatic7 a medicamentu ui, respectiv A meta*o iBarea sau e iminarea <cum ar fi insuficien6e e hepatice sau rena e ori medicamente e asociate= inf uen6eaB7 5i nive u p asmatic de stead3 state . De asemenea, 4n )enera , efecte e uti e 5i efecte e adverse a e unui medicament nu se pot aprecia cu e2actitate dec;t dup7 o anumit7 perioad7 de e2punere a or)anismu ui a nive u p asmatic de stead3 state, iar 4n caBu modific7rii doBa>u ui, m7surarea nive u ui p asmatic nu este re evant7 dec;t dup7 atin)erea nou ui echi i*ru dinamic sta*i .E *. Ear7a6$di1a7i6a. Principa e e considera6ii farmacodinamice inc ud sediul molecular al ac0iunii curba Qrela0iaR dozrspunsS inde5ul terapeuticS 5i deBvo tarea toleran0ei dependen0ei "i simptomelor de se!raG Qabstinen0R( a. Sedi'% 7$%e6'%ar a% a6i'1ii. Sediul molecular al ac0iunii este determinat prin studii de a*orator 5i poate sau nu s7 identifice corect interac6iuni e medicamentAreceptor responsa*i e de efecte e c inice a e medicamentu ui, care sunt identificate 4n mod empiric 4n tria uri e c inice. -. Re%aia d$@:N r:&3'1&. Curba doz-rspuns sta*i e5te re a6ia )rafic7 dintre concentra6ii e p asmatice 5i efectu unui medicament. $oten0a unui medicament se refer7 a raportu dintre doBa>u unui medicament 5i efectu c inic a acestuia. De e2emp u, risperidonu <'isperda = este mai potent dec;t o anBapina <\ypre2a= deoarece, pentru a rea iBa un efect terapeutic compara*i , sunt necesare aproape /H m) de o anBapin7 5i 4n >ur de I m) de risperidon. Cu toate acestea, dat fiind c7 am*e e sunt capa*i e s7 induc7 un r7spuns a fe de favora*i 4n doBa>e e or optima e, eficacitatea clinic a risperidonu ui 5i o anBapinei este echiva ent7. 6. I1deF'% tera3e'ti6 este raportu dintre doBa>u to2ic 5i doBa>u eficient ma2im a unui medicament. !edicamente e cum ar fi, de e2emp u, itiu , au un inde2 terapeutic mic, astfe c7, pentru evitarea to2icit76ii, este necesar7 monitoriBarea strict7 a concentra6ii or p asmatice. d. Si73t$7e de t$%era1:, de3e1de1: <i &e?raM. +tunci c;nd o persoan7 devine, pe parcursu timpu ui, mai pu6in responsiv7 a un anumit medicament, aceasta 4nseamn7 c7 a deBvo tat simptome de toleran0 fa67 de efecte e medicamentu ui. DeBvo tarea to eran6ei poate s7 se asocieBe cu apari6ia fenomene or de dependen0 fiBic7, acestea const;nd din necesitatea de a ua medicamentu 4n continuare, pentru a pre4nt;mpina apari6ia unor simptome de se!raG Qabstinen0R( III. Orie1t:ri 6%i1i6e (ptimiBarea reBu tate or terapiei medicamentoase imp ic7 uarea 4n considerare a ce or cinci DAuri D4n *. en) eB73 diagnosis drug selection dosage duration dialogue =3 dia)nosticu , a e)erea medicamentu ui, doBa>u , durata tratamentu ui, dia o)u cu pacientu . A. Cei / D ,. Dia81$&ti6'%. &nvesti)area dia)nostic7 atent7 tre*uie s7 identifice simptome e 6int7 specifice, 4n func6ie de care s7 poat7 s7 fie eva uat o*iectiv r7spunsu a medicament. *. A%e8erea 7edi6a7e1t'%'i. Cactorii care determin7 a e)erea medicamentu ui inc ud dia)nosticu , antecedente e persona e sau fami ia e de r7spuns a a)entu medicamentos respectiv 5i starea medica 7 )enera 7 a *o navu ui. Une e medicamente vor tre*ui s7 fie e2c use, pentru c7 tratamentu medicamentos asociat a tu *ur7ri or medica e 5i a a tor tu *ur7ri psihiatrice asociate creaB7 riscu unor ac6iuni medicamentAmedicament. ( serie de a te medicamente vor fi, de asemenea, e2c use, din cauB7 c7 au profi uri nefavora*i e a e efecte or adverse. + e)erea medicamentu ui idea tre*uie s7 constituie reBu tatu unei treceri 4n revist7 a 4ntre)ii e2perien6e c inice 5i a tuturor preferin6e or c inice a e ce ui care face prescrip6ia. +dministra6ia pentru 'e) ementarea Dro)uri or < Drug Enforcement Administration , D-+= a c asificat medicamente e 4n func6ie de poten6ia u or de a*uB <#a*e u /JA1=. C inicienii sunt sf7tui6i s7 fie pruden6i atunci c;nd prescriu su*stan6e contro ate 1. 0. D$@aM'%. Ce e mai frecvente dou7 cauBe a e e5ecu ui terapeutic cu medicamente psihotrope sunt su*doBa>u 5i tria u terapeutic incomp et a medicamentu ui. (dat7 ce sAa uat hot7r;rea de a trata un *o nav cu medica6ie, eforturi e tre*uie orientate c7tre rea iBarea doBa>u ui terapeutic pentru o perioad7 de tria suficient de 4nde un)at7 pentru a permite eva uarea va id7 a eficacit76ii. A. D'rata. Ln caBu medicamente or antipsihotice, antidepresive 5i sta*i iBatoare a e dispoBi6iei, tria u terapeutic tre*uie s7 continue pentru I p;n7 a G s7pt7m;ni. Ln tratamentu condi6ii or de acest fe , eficacitatea medicamentu ui tinde s7 se 4m*un7t76easc7 cu timpu , pe c;nd 4ntreruperea medicamentu ui se asociaB7 frecvent cu rec7derea. Spre deose*ire de aceste medicamente, 4n caBu ma>orit76ii medicamente or an2io itice 5i stimu ante *eneficiu terapeutic ma2im este evident, de o*icei, 4n decurs de o or7 de a administrare. /. Dia%$8'%. Ln )enera , *o navii vor avea mai pu6ine pro* eme cu efecte e secundare dac7 i sAa spus s7 se a5tepte a e e. C inicienii tre*uie s7 fac7, 4ns7, distinc6ia 4ntre efecte e adverse pro*a*i e sau e2pectate 5i efecte e adverse rare sau nea5teptate. +deseori pacien6ii consider7 c7 tratamentu cu un medicament psihoterapeutic 4nseamn7 c7 sunt cu adev7rat *o navi sau c7 nu <mai= de6in contro u asupra vie6ii or, sau c7 pot s7 devin7 dependen6i de medicament 5i c7 vor fi nevoi6i s7 4 ia toat7 via6a. ( a*ordare simp 7 a acestor chestiuni este aceea de a e2p ica faptu c7 tu *urarea psihiatric7 de care se trateaB7
1
!edicamente a c7ror prescriere pe re6ete este contro at7 4n diferite moduri, din cauBa poten6ia u ui de a*uBAdependen67 <de e2., a noi 4n 6ar7, prin prescrierea pe re6ete cu ?tim*ru sec@, autoriBa6ii de comercia iBare, eviden6eKp7strare 4n condi6ii specia e etc.=.
pacientu cauBeaB7 un deBechi i*ru chimic 4n creier, asem7n7tor cu deBechi i*re e san)uine pe care e cauBeaB7 dia*etu Baharat. Psihiatrii tre*uie s7 e2p ice diferen6e e dintre modu 4n care dro)uri e de a*uB afecteaB7 creieru norma 5i modu 4n care medicamente e psihiatrice apro*ate 4n practic7 a>ut7 a corectarea tu *ur7ri or emo6iona e. B. C$1&ideraii &3e6ia%e ,. C$3ii. Ce mai *ine este s7 se 4nceap7 cu o doB7 mic7 5i s7 se creasc7 p;n7 a apari6ia efecte or c inice. #otu5i, c inicianu nu tre*uie s7 eBite s7 prescrie doBa>u adu tu ui a copii, dac7 doBa>u este eficient 5i nu apar efecte secundare. *. 9r&t1i6i. #ratamentu *o navi or 4n v;rst7 tre*uie 4nceput cu o doB7 mic7, de o*icei apro2imativ o >um7tate din doBa>u uBua . DoBa>u tre*uie crescut cu cantit76i mici, fie p;n7 a rea iBarea unui *eneficiu c inic, fie p;n7 a apari6ia unor efecte adverse inaccepta*i e. Cu toate c7 mu 6i *o navi v;rstnici necesit7 doBe mici de medica6ie, a 6ii necesit7 doBa>u o*i5nuit a adu tu ui. 0. Ee7ei 8ra?ide <i 6are a%:3tea@:. Se va evita administrarea oric7rui medicament a femeia )ravid7 <4n specia 4n cursu primu ui trimestru a sarcinii= sau a femeia care a 7pteaB7. #otu5i, uneori aceast7 re)u 7 tre*uie 4nc7 cat7 atunci c;nd tu *urarea psihiatric7 a mamei este sever7. 'iscu pentru mam7 5i f7t a tu *ur7rii psihiatrice netratate tre*uie c;nt7rit fa67 de riscu uti iB7rii medicamentu ui psihotrop 4n cursu sarcinii. SAa su)erat c7 4ntreruperea administr7rii unui medicament 4n cursu sarcinii poate s7 cauBeBe un sindrom de discontinuare at;t a mam7 c;t 5i a f7t. A. Pa6ie1ii 6' -$%i &$7ati6e B7edi6a%eC. La fe ca a copii 5i a v;rstnici, pacien6ii cu *o i somatice tre*uie trata6i 4n conformitate cu practica c inic7 cea mai conservatoare, care const7 din ini6ierea tratamentu ui cu un doBa> mic, cre5terea ent7 a acestuia 5i urm7rirea atent7 at;t a efecte or c inice uti e, c;t 5i a efecte or adverse. La ace5ti *o navi nive uri e p asmatice a e medicamente or pot s7 constituie, dac7 sunt ap ica*i e, o investi)a6ie c inic7 de uti itate particu ar7. #+.-LUL /JA1 CARACTERISTICI ALE DRO!URILORMEDICAMENTELOR HN EUNC=IE DE NI ELUL DE CONTROL DEA
Ni?e%'% de 6$1tr$% DEA BLi&taI %chedule C & Cara6teri&ti6i%e &'-&ta1ei %a >ie6are 1i?e% de 6$1tr$% Poten6ia de a*uB ridicat. C7r7 uti iB7ri acceptate 4n tratamentu medica 4n SU+ 4n preBent 5i, 4n consecin67, f7r7 s7 se poat7 prescrie e)a . Se pot fo osi pentru cercetare. EFe73%e de &'-&ta1e de %a >ie6are 1i?e% de 6$1tr$% Dieti amina acidu ui iser)ic <LSD=, heroin7, mari>uana, peyote, PCP, mesca in7, :,IA meti endio2imetamfetamin7 <!D!+=, metcatinon7, )ama hidro2i*utirat <0$.=, fencic idin7 <PCP=, mesca in7, psi oci*in7, nicocodein7, nicomorfin7. +mfetamin7, opiu, morfin7, codein7, hidromorfon, fenmetraBin7, cocain7, amo*ar*ita Damita E, seco*ar*ita , pento*ar*ita , meti fenidat, ketamin7.
&&
Poten6ia de a*uB ridicat. Posi*i itate de dependen67 fiBic7 sever7. Posi*i itate de dependen67 psiho o)ic7 sever7. !edicamentu nu se e i*ereaB7 din nou a preBentarea vechii re6ete" prescrierea te efonic7 este interBis7. Poten6ia de a*uB mai redus dec;t a nive uri e & 5i &&. Posi*i itate de dependen67 fiBic7 moderat7 sau >oas7. Posi*i itate ridicat7 de dependen67 psiho o)ic7. 'e6eta tre*uie re4nnoit7 a fiecare G uni sau dup7 J repet7ri.
&&&
0 utetimid7, metipri on, na orfin7, su fonmetan, *enBfetamin7, fendimetraBin7, c orfentermin7, compu5i ce con6in codein7, morfin7, opiu, hidrocodon, dihidrocodein7, dieti propion7, drona*ino . Ceno*ar*ita , *enBodiaBepine a, c ora hidrat, etc orvino , etinamat, mepro*amat, para dehid7, fentermin7.
&1 Poten6ia de a*uB co*or;t. Posi*i itate imitat7 de dependen67 fiBic7. Posi*i itate imitat7 de dependen67 psiho o)ic7. 'e6eta tre*uie re4nnoit7 a fiecare G uni sau dup7 J repet7ri. 1
Preparate e narcotice ce con6in cantit76i Ce mai redus poten6ia de a*uB dintre toate imitate de in)rediente medicina e active su*stan6e e contro ate. nonAnarcotice. a Ln statu New York *enBodiaBepine e sunt tratate ca su*stan6e din Schedule '' , ucru care impune re6et7 4n trip icat 5i prescrierea cantit76ii necesare pentru ma2imum o un7.
#+.-LUL /JA/ BENZODIAZEPINELE

Medi6a7e1t'% +)oni5ti C onaBepam DiaBepam + praBo am LoraBepam (2aBepam #emaBepam C ordiaBepo2id E62i?a\ %e1t'% d$@ei H,J J H,/J 1 1J J 1H Se7i?iaa B$reC Rata a-&$r-\ iei 'apid7 'apid7 !edie !edie Lent7 !edie !edie D$@aM'% $-i<1'it %a ad'%i E$r7e de 6$1dii$1are
Lun)7 <meta*o it, `/H= Lun)7 <`/H= <nordiaBepam A un)7, `/H= &ntermediar7 <GA/H= &ntermediar7 <GA/H= &ntermediar7 <GA/H= &ntermediar7 <GA/H= &ntermediar7 <GA/H= <demeti c ordiaBepo2id A un)7, `/H= <demo2epam A un)7 `/H= <nordiaBepam A un)7, `/H= Scurt7 <bG= < EAhidro2ieti f uraBepam A scurt7, bG= <EAdesa ki f uraBepam A un)7, `/H= Scurt7 <bG= Scurt7 <bG= <nordiaBepam A un)7, `/H= Scurt7 <bG= <nordiaBepam A un)7, `/H= Scurt7 <bG= <nordiaBepam A un)7, `/H= &ntermediar7 <GA/H= <IAhidro2iestaBo am A intermediar7, GA/H= Lun)7 <`/H= </Ao2oWuaBepamAEA desa ki f uraBepam A un)7, `/H= Scurt7 <bG= Scurt7 <bG= Scurt7 <1= Scurt7 <bG=
1AG m) *id IAIH m) *id p;n7 a Wid H,JA1H m) *id p;n7 a Wid 1AG m) tid :HA1/H m) tid sau Wid O,JA:H m) hs 1HA1JH m) tid sau Wid
ta* ete de H,J m), 1,H m) 5i /,H m) ta* ete de / m), J m) 5i 1H m) <capsu e de 1J m) cu e i*erare ent7= ta* ete de H,/J m), H,J m), 1,H m) 5i /,H m) ta* ete de H,J m), 1,H m) 5i /,H m)" / m)KmL 5i I m)KmL parentera capsu e de 1H m), 1J m) 5i :H m) <ta* ete de 1J m)= capsu e de O,J m), 1J m) 5i :H m) ta* ete 5i capsu e de J m), 1H m) 5i /J m)
C uraBepam
'apid7
1JA:H m) hs
capsu e de 1J m) 5i :H m)
#riaBo am C oraBepat $a aBepam PraBepam -staBo am XuaBepam !idaBo am \o pidem \a ep on +nta)onist C umaBeni
H,1AH,H: O,J /H 1H H,:: J 1,/JA1,: /,J P H,HG
'apid7 'apid7 !edie Lent7 'apid7 'apid7 'apid7 'apid7 'apid7 'apid7
H,1/J sau H,/JH hs 1JAGH m) *id sau Wid GHA1GH m) tid sau Wid :H m) </HAGH m)= Wid sau tid 1,H sau /,H hs O,J sau 1J m) hs J p;n7 a JH parentera J m) sau 1H m) hs 1H m) hs in>ec6ie H,/AH,J m)Kmin 4n :A 1H minute <tota 1AJ m)=.
ta* ete de H,1/J m) sau H,/JH m) ta* ete de :,OJ m), O,J m) 5i 1J m) <ta* ete cu e i*erare ent7 de 11,/J m) 5i //,J m)= ta* ete de /H m) 5i IH m) capsu e de J m), 1H m) sau /H m) ta* ete de 1 m) 5i / m) ta* ete de O,J m) 5i 1J m) f acoane cu 1 mL, / mL, J mL 5i 1H mL de so u6ie J m)KmL ta* ete de J m) 5i 1H m) capsu e de J m) 5i 1H m) H,1 m)KmL <f acoane a J mL 5i 1H mL=.
#+.-LUL /JA: EEECTELE EARMACOLO!ICE ALE BENZODIAZEPINELOR

E>e6t'% E>e6te tera3e'ti6e Sedativ +n2io itic +nticonvu sivant !iore a2ant +mnestic +ntistres E>e6te ad?er&e Sedativ +mnestic Psihomotor Comportamenta '7spuns sc7But a C(/ Sindrom de sevra> A3%i6aiiI6$1&e6i1e 6%i1i6e &nsomnie, sedare cu p7strarea con5tien6ei, sevra> eti ic +tacuri de panic7, an2ietate )enera iBat7 CriBe convu sive #ensiune muscu ar7, spasme muscu are +d>uvant a chimioterapiei sau anesteBiei $ipertensiune u5oar7, sindromu co onu ui irita*i , an)or
Somno en67 diurn7, dificu t76i de concentrare U5oar7 hipomneBie, a terare a memoriei antero)rade +ccidente, c7deri Depresie, a)ita6ie +)ravarea apneei hipnice 5i a a tor tu *ur7ri pu monare o*structive Dependen67 A an2ietate, insomnie, sensi*i itate e2cesiv7 a umin7, sensi*i itate e2cesiv7 a sunete, tahicardie, u5oar7 hipertensiune sisto ic7, tremor, cefa ee, transpira6ii, tu *ur7ri a*domina e, dorin6a de a ua medicamentu < cra!ing =, convu sii.
#+.-LUL /JAI MEDICAMENTE CE AEECTEAZ RATA DE ELIMINARE A BENZODIAZEPINELOR ODIDATE

Cre<terea &e7i?ieii de e%i7i1are Cimetidin7 Proprano o Contraceptive ora e <estro)eni= C oramfenico Propo2ifen &BoniaBid7 Disu firam + opurino +ntidepresive tricic ice Consumu acut de a coo eti ic S6:derea &e7i?ieii de e%i7i1are Consumu cronic de a coo eti ic 'ifampicin7Krifampin
#+.-LUL /JAJ EACTORI CHEIE HN APARI=IA SIMPTOMELOR DE SE RAJ BENZODIAZEPINIC

Ea6t$r'% #ipu de medicament Durata tratamentu ui Nive u de doBa> 1iteBa discontinu7rii tratamentu ui Dia)nosticu Persona itatea EF3%i6aia Compu5ii cu poten67 ridicat7, semivia67 scurt7, de e2., a praBo am, triaBo am, oraBepam. 'iscu cre5te cu timpu . DoBe e mai mari cresc riscu . Lntreruperea *rusc7 4n ocu descre5terii treptate cre5te riscu de apari6ie a simptome or severe, inc uB;nd criBe convu sive. Pacien6ii cu atacuri de panic7 sunt mai predispu5i a simptome de sevra>. Pacien6ii cu tr7s7turi pasivAdependente, histrionice, somatiBante sau astenice au pro*a*i itate de sevra> mai mare.
#+.-LUL /JAG ANTA!ONIKTI AI RECEPTORULUI DOPAMINIC; DOZE TERAPEUTICE TIPICE

Medi6a7e1t'% E62i?a%e1t 6%$r3r$7a@i1: B78C P$te1a re%ati?: D$@a tera3e'ti6: B78 3e @iCa
C orpromaBin7 <#horaBine= #rif upromaBin7 <1esprin= #ioridaBin <!e ari = PerfenaBin7 <#ri afon= #rif uoperaBin7 <Ste aBine= C ufenaBin7 <Pro i2in= +cetofenaBin7 <#inda = C orproti2en <#aractan= #ioti2en <Navane= Lo2apin7 <Lo2itane= $a operido <$a do = PimoBid <(rap= a -2treme e domeniu ui terapeutic.
1HH :H 1HH 1H :AJ :AJ 1J OJ :AJ 1HA1J /AJ 1A/
Moas7 !edie Moas7 !edie 'idicat7 'idicat7 !edie Moas7 'idicat7 !edie 'idicat7 'idicat7
1JHA/HHH /HA1JH 1HHANHH NAGI JAGH JAGH /HA1HH 1HHAGHH JAGH :HA/JH /A1HH /A/H
#+.-LUL /JAO CONDI=IONRI EARMACEUTICE RS.U.A.S ALE ANTA!ONIKTILOR RECEPTORULUI DOPAMINIC Ta-%ete Ca3&'%e S$%'ie +cetofenaBin7 /H m) A A C orpromaBin7 1H, /J, JH, 1HH, /HH m) :H, OJ, 1JH, /HH, :HH m) 1H m)KJ mL, :H m)KmL, 1HH m)KmL Droperido A A A C ufenaBin7 1, /,J, J, 1H m) A /,J m)KJ mL, G m)KmL C ufenaBin7 decanoat A A A C ufenaBin7 enantat A A A $a operido H,J, 1, /, 1H, /H m) A / m)KmL $a operido decanoat A A A Lo2apin7 !esoridaBin !o indon PerfenaBin7 PimoBid Proc orperaBin7 PromaBin7 #ioridaBin #ioti2en #rif uoperaBin7 #rif upromaBin7 A 1H, /J, JH, 1HH m) J, 1H, /J, JH, 1HH m) /, I, N, 1G m) / m) J, 1H, /J m) /J, JH, 1HH m) 1H, 1J, /J, JH, 1HH, 1JH, /HH m) A 1, /, J, 1H m) A J, 1H, /J, JH A A A A 1H, 1J, :H m) <S' A retard= A A 1, /, J, 1H, /H m) A A /J m)KmL /J m)KmL /H m)KmL 1G m)KJ mL A J m)KJ mL A /J m)KmL, 1HH m)KJ mL, :H m)KmL, 1HH m)KmL J m)KmL 1H m)KmL A
Pare1tera% A /J m)KmL /,J m)KmL /,J m)KmL <numai &!= /J m)KmL /J m)KmL J m)KmL <numai &!= JH m)KmL, 1HH m)KmL <numai &!= JH m)KmL /J m)KmL A J m)KmL A J m)KmL /J m)KmL, JH m)KmL A 1H m) <numai &!=, / m)KmL <numai &!= / m)KmL 1H m)KmL, /H m)KmL
S'3$@it$are re6ta%e A /J, 1HH m) A A A A A A A A A A A /,J, J, /J m) A A A A A
I . A1Fi$%iti6e <i 2i31$ti6e A. Re6$7a1d:ri tera3e'ti6e ,. Trata7e1t'% a1Fiet:ii a6'te. +n2ietatea acut7 r7spunde ce mai *ine a administrarea ora 7 sau parentera 7 a *enBodiaBepine or. +nta)oni5tii receptoru ui dopaminic <antipsihotice e tipice= sunt fo osite uneori pentru contro u persoane or cu an2ietate acut7 care manifest7 comportament a)itat 5i vio ent. *. Trata7e1t'% a1Fiet:ii 6r$1i6e a. A1tide3re&i?e. &nhi*itorii se ectivi ai recapt7rii serotoninei <SS'&K&S'S=, ven afa2ina <-ffe2or= 5i nefaBodona <SerBone= sunt antidepresive care constituie, 4n ace a5i timp, 5i a)en6i de prima inie pentru contro u tu *ur7ri or an2ioase cronice, inc uB;nd tu *urarea prin an2ietate )enera iBat7, tu *urarea prin panic7, tu *urarea o*sesivA compu siv7, tu *urarea prin an2ietate socia 7" fo*ii e" 5i a)ita6ia care se asociaB7 cu tu *urarea *ipo ar7 &. Se pare c7, pentru a fi eficient 4n tratamentu simptome or o*sesivAcompu sive, un medicament antidepresiv tre*uie s7 posede activitate serotoniner)ic7 intrinsec7. -. Be1@$dia@e3i1e%e. .enBodiaBepine e, care sunt ipsite de activitate serotoniner)ic7, se fo osesc pe termen un) 4n tratamentu simptome or an2iet76ii )enera iBate 5i a e tu *ur7rii prin panic7, dar nu 5i 4n tu *urarea o*sesivAcompu siv7. 6. B'&3ir$1a BB'S3arC. .uspirona este apro*at7 de CD+ 4n tratamentu tu *ur7ri or an2ioase, 4n particu ar a tu *ur7rii prin an2ietate )enera iBat7. Cu toate acestea, mu 6i e2per6i o consider7 un a)ent de a doua inie, din cauBa eficacit76ii ei imitate. d. B'3r$3i$1'% B"e%%-'tri1C. .upropionu este un antidepresiv neserotoniner)ic care, 4n )enera , nu este a fe de eficient ca a)en6ii serotoniner)ici 4n tratamentu simptome or an2ioase. e. Mirta@a3i1a BRe7er$1C. !irtaBapina este eficient7 4n tratamentu simptome or an2ioase, dar uti itatea ei este imitat7 de propriet76i e sedative marcate. >. Trata7e1te de %i1ia a treia. +)en6ii mai vechi A inhi*itorii de monoaminoo2idaB7 <&!+(= 5i medicamente e tricic ice 5i tetracic ice A sunt eficien6i, dar pot s7 cauBeBe efecte adverse severe. 0. Trata7e1t'% i1&$71iei a. N$1N-e1@$dia@e3i1e. Ln tratamentu insomniei, a)en6ii ne*enBodiaBepinici Bo pidem <+m*ien= 5i Ba ep on <Sonata= au anumite avanta>e fa67 de *enBodiaBepine. +ce5ti a)en6i au de*ut rapid a ac6iunii, 6intesc specific insomnia, nu au propriet76i miore a2ante 5i anticonvu sivante, se meta*o iBeaB7 comp et 4n decurs de I sau J ore 5i nu cauBeaB7 dec;t rar simptome de sevra> sau insomnie de re*ound <hipercompensare=. DoBa uBua 7 < a cu care= a fiec7ruia este de 1H m). Se afirm7 c7 Bo pidemu este eficient timp de J ore, iar Ba ep onu A timp de I ore. -venimente e adverse pot s7 inc ud7 ame6ea 7, )rea67 5i somno en67. -. Be1@$dia@e3i1e. .enBodiaBepine e care se fo osesc 4n primu r;nd ca hipnotice DhipnoinductoareE sunt f uraBepamu <Da mane=, temaBepamu <'estori =, WuaBepamu <Dora =, estaBo amu <ProSom= 5i triaBo amu <$a cion=. .enBodiaBepine e scurteaB7 aten6a somnu ui 5i cresc continuitatea somnu ui, astfe c7 sunt uti e 4n tratamentu insomniei. De asemenea, *enBodiaBepine e reduc stadii e &&& 5i &1 a e somnu ui <somnu profund sau cu unde ente=, astfe c7 sunt indicate 4n somnam*u ism 5i 4n pavoru nocturn. .enBodiaBepine e suprim7 tu *ur7ri e e)ate de somnu cu mi5c7ri ocu are rapide <somnu '-!=, 4n specia comportamentu vio ent din cursu somnu ui '-! <tu *urarea de comportament '-!=. B. A8$1i<tii <i a1ta8$1i<tii -e1@$dia@e3i1i6i. Ln State e Unite sunt disponi*i e pentru uti iBare c inic7 1J *enBodiaBepine <#a*e u /JA/=. - e sunt foarte ar) prescrise, ce pu6in 1H[ din popu a6ie fo osind unu din aceste medicamente 4n fiecare an. .enBodiaBepine e sunt medicamente ipsite de riscuri, eficiente 5i *ine to erate at;t 4n tratamentu pe termen scurt c;t 5i 4n ce pe termen un). -fecte e farmaco o)ice a e *enBodiaBepine or sunt istate 4n #a*e u /JA:. ,. I1di6aii. .enBodiaBepine e sunt fo osite adesea pentru au)mentarea efecte or medicamente or antidepresive pe parcursu primei uni de tratament, 4nainte ca medicamentu antidepresiv s7 fi 4nceput s7 45i e2ercite efecte e an2io itice" u terior e e sunt 4ntrerupte treptat, pe m7sur7 ce antidepresivu devine mai eficient. .enBodiaBepine e cu poten67 ridicat7 se fo osesc ca tratament de 4ntre6inere pentru persoane e cu simptome de panic7. *. A%e8erea 7edi6a7e1t'%'i. Diferen6e e ce e mai importante dintre *enBodiaBepine se refer7 a poten67 5i a semivia6a de e iminare. a. P$te1a. .enBodiaBepine e cu poten67 ridicat7, cum ar fi a praBo amu <eana2= 5i c onaBepamu <% onopin= sunt eficiente 4n cadru suprim7rii atacuri or de panic7. .enBodiaBepine e cu poten67 >oas7 produc sedare. -. D'rata de a6i'1e. DiaBepamu <1a ium= 5i triaBo amu se a*sor* cu u5urin67 5i au de*ut rapid a ac6iunii" c ordiaBepo2idu <Li*rium= 5i o2aBepamu <Sera2= ac6ioneaB7 mai ent. Compu5ii cu semivia67 un)7 tind s7 se acumu eBe pe parcursu administr7rii repetate, cresc;nd, astfe , riscuri e de sedare diurn7 e2cesiv7, de dificu t76i de concentrare 5i memorie 5i de c7dere. 'ate e fracturi or de co femura prin c7dere sunt mai mari a cei trata6i cu medicamente cu durat7 un)7 de ac6iune, 4n compara6ie cu ce e de a persoane e care iau compu5i care se e imin7 mai rapid. .enBodiaBepine e cu semivia67 scurt7 preBint7, de asemenea, avanta>u de a produce o afectare mai mic7 a func6ion7rii 4n caBu uti iB7rii re)u ate. #otu5i, e e produc un sindrom de sevra> mai sever. Ln #a*e u /JAI sunt istate medicamente e care afecteaB7 rata de e iminare a *enBodiaBepine or. 6. Si73t$7e%e de de3e1de1: ore a e uti iB7rii 4nde un)ate a *enBodiaBepine or este
deBvo tarea dependen6ei, 4n specia 4n caBu a)en6i or cu poten67 ridicat7. Nu numai c7 discontinuarea *enBodiaBepine or poate s7 duc7 a recuren6a 5i re*oundAu simptome or, dar ea poate s7 precipite 5i simptome de sevra> Da*stinen67E. La deBvo tarea simptome or de sevra> *enBodiaBepinic contri*uie o serie de factori <#a*e u /JAJ=. Cactorii cei mai semnificativi sunt tipu medicamentu ui 5i durata uti iB7rii, dar mai preBint7 importan67 5i a te considera6ii. Posi*i itatea apari6iei dependen6ei impune pruden67 4n prescriere, dar nu tre*uie s7 e2c ud7 uBu *enBodiaBepine or atunci c;nd acestea sunt indicate. La une e persoane care sunt tratate ani 4n 5ir cu *enBodiaBepine nu apar niciodat7 reac6ii de sevra>, 4n timp ce a 6i pacien6i au dificu t76i dup7 numai c;teva s7pt7m;ni de administrare. Pe ;n)7 suferin6a su*iectiv7 pe care o induc, uneori simptome e de sevra> pot s7 fie considerate simptome a e tu *ur7rii su*iacente 5i, astfe , s7 4ncura>eBe continuarea nenecesar7 a administr7rii medicamentu ui. 0. A1ta8$1i&t'% -e1@$dia@e3i1e%$r. C umaBeni u <'omaBicon= este un anta)onist a *enBodiaBepine or care se fo ose5te pentru reversiunea efecte or pe care e au supradoBe e de a)oni5ti ai receptori or *enBodiaBepinici, precum 5i 4n situa6ii c inice cum ar fi sedarea sau anesteBia. C umaBeni u a mai fost uti iBat 5i pentru reversiunea efecte or *enBodiaBepine or imediat 4naintea administr7rii -C#. -fecte e adverse inc ud )re6uri e, v7rs7turi e 5i a)ita6ia. C umaBeni u poate s7 precipite convu sii a persoane e care au tu *ur7ri comi6ia e, a ce e care sunt dependente de *enBodiaBepine sau a ce e care au uat supradoBe mari. 'e)imu terapeutic o*i5nuit const7 din administrarea intravenoas7 a H,/ m) pe parcursu a :H de secunde. Dac7 *o navu nu 45i recap7t7 con5tien6a, se pot administra intravenos 4nc7 H,: m) de f umaBeni , pe parcursu a :H de secunde. !a>oritatea persoane or r7spund a un tota de 1 p;n7 a : m). -ste impro*a*i ca doBe e mai mari de : m) s7 adau)e vreun *eneficiu. #a*e u /JAN POTEN=ELE KI PROEILUL EEECTELOR AD ERSE ALE ANTA!ONIKTILOR RECEPTORULUI DOPAMINIC E>e6t E>e6t E>e6t eFtra\ Medi6a7e1t'% P$te1a E>e6t &edati? 2i3$te1&i? a1ti6$%i1er8i6 3ira7ida% CenotiaBine + ifatice C orpromaBin7 <#horaBine= Moas7 'idicat 'idicat !ediu 'edus Piperidine !esoridaBin<Serenti = Moas7 !ediu !ediu !ediu !ediu #ioridaBin <!e ari = Moas7 'idicat 'idicat 'idicat 'edus PiperaBine C ufenaBin7 <Pro i2in, 'idicat7 !edie 'edus 'edus 'idicat Permiti = !edie 'edus 'edus 'edus 'idicat PerfenaBin7 <#ri afon= 'idicat7 !edie 'edus 'edus 'idicat #rif uoperaBin7 <Ste aBine= #io2antene 'idicat7 'edus 'edus 'edus 'idicat #ioti2en <Navane= Di*enBodiaBepine !edie !edie !ediu !ediu 'idicat Lo2apin7 <Lo2itane= .utirofenone !edie 'edus 'edus 'edus 'idicat Droperido <&napsine=, numai in>ecta*i 'idicat7 'edus 'edus 'edus 'idicat $a operido <$a do = &ndo one !edie !edie 'edus !ediu 'idicat !o indon <!o*an= Difeni *uti piperidine 'idicat7 'edus 'edus 'edus 'idicat PimoBid <(rap= Din $yman S-, +rana 0,, 'osen*aum MC. 4andbook of $s3chiatric Drug #herap3 :rd ed. .oston3 Litt e, .rown and Company, 1FFG, cu permisiune. #+.-LUL /JAF INTERAC=IUNILE MEDICAMENTELOR ANTIPSIHOTICE
Medi6a7e1t'% + imente +ntidepresive tricic ice +ntico iner)ice +ntiacide Cimetidin7 .uspiron .ar*iturice C$1&e6i1e Descre5terea a*sor*6iei antipsihotice or Cre5terea concentra6ii or am*e or #o2icitate antico iner)ic7, descre5terea a*sor*6iei antipsihotice or Descre5terea a*sor*6iei antipsihotice or Descre5terea a*sor*6iei antipsihotice or Cre5terea nive uri or ha operido u ui Cre5terea meta*o ismu ui antipsihotice or, sedare e2cesiv7
Cenitoin7 0uanetidin7 C onidin7 a faAmeti dopa Levodopa Succini co in7 &!+( $a otan + coo Zi)7ri +drena in7 Proprano o ,arfarin7
Descre5terea meta*o ismu ui fenitoinei -fect hipotensiv redus -fect hipotensiv redus -fect hipotensiv redus Descre5terea efectu ui am*e or Para iBie muscu ar7 pre un)it7 $ipotensiune $ipotensiune Poten6area deprim7rii SNC Descre5terea nive uri or p asmatice a e antipsihotice or $ipotensiune Cre5terea contra6ii or p asmatice a e am*e or Descre5terea concentra6ii or p asmatice a e warfarinei.
#+.-LUL /JA1H INTERAC=IUNI ALE SSRI CU ALTE MEDICAMENTE SSRI A%te 7edi6a7e1te E>e6t'% I73$rta1a 6%i1i6: C uo2etin7 Desipramin7 &nhi*area meta*o ismu ui Posi*i 7 Car*amaBepin7 &nhi*area meta*o ismu ui Posi*i 7 DiaBepam &nhi*area meta*o ismu ui C7r7 importan67 $a operido &nhi*area meta*o ismu ui Posi*i 7 ,arfarin7 Nici o interac6iune #o *utamid7 Nici o interac6iune C uvo2amin7 +ntipirin7 &nhi*area meta*o ismu ui C7r7 importan67 Proprano o &nhi*area meta*o ismu ui &mpro*a*i 7 #ricic ice &nhi*area meta*o ismu ui &mpro*a*i 7 ,arfarin7 &nhi*area meta*o ismu ui Posi*i 7 +teno o Nici o interac6iune Di)o2in7 Nici o interac6iune Paro2etin7 Cenitoin7 +UC cre5te cu 1/[ Posi*i 7 Procic idin7 +UC cre5te cu :F[ Posi*i 7 Cimetidin7 +UC a paro2etinei cre5te cu JH[ Posi*i 7 +ntipirin7 Nici o interac6iune Di)o2in7 Nici o interac6iune Proprano o Nici o interac6iune #rani cipromin7 Nici o interac6iune Pruden67 4n tratamentu 4n asociere ,arfarin7 Nici o interac6iune C7r7 importan67 Sertra in7 +ntipirin7 C earance crescut DiaBepam C earance descrescut cu 1:[ C7r7 importan67 #o *utamid7 C earance descrescut cu 1G[ C7r7 importan67 Di)o2in7 Nici o interac6iune Litiu Nici o interac6iune farmacocinetic7 Pruden67 4n tratamentu 4n asociere Desipramin7 Nici o interac6iune +teno o Nici o interac6iune farmacocinetic7 Cita opram Cimetidin7 Cre5te +UC a cita opramu ui !etopro o Poate s7 du* eBe concentra6ia san)uin7 D+UCV Area ,nder the Cur!e ?+ria de su* cur*7@ <cur*a concentra6ie p asmatic7 K timp=" cantitatea tota 7 de medicament care a>un)e 4n p asm7 dup7 administrarea unei doBe unice.E +daptat dup7 $arrin)ton SM3 C inica imp ications of the pharmaco o)y of serotonin uptake inhi*itors. 'nt Clin $s3chopharmacol 1FNO" O<Supp /=31:, cu permisiune. #+.-LUL /JA11 REAC=II AD ERSE RAPORTATE CU NEEAZODON B0++N5++ 78I@iC KI CU PLACEBO
Rea6ia Cefa ee Usc7ciunea )urii Somno en67 0rea67 +me6ea 7 Ne>a@$d$1 BXC :G /J /J // 1O P%a6e-$ BXC :: 1: 1I 1/ J
Constipa6ie &nsomnie S 7*iciune ?Cap u5or@ 1edere nec ar7 Dispepsie ConfuBie
1I 11 11 1H F F O
N F J : : O /
#+.-LUL /JA1/ INEORMA=II CLINICE DESPRE MEDICAMENTELE TRICICLICE KI TETRACICLICE D$7e1i'% '@'a%a de d$@aM 3e1tr' ad'%i De1'7irea 8e1eri6: De1'7irea 6$7er6ia%: B78C &mipramin7 #ofrani 1JHA:HH* Desipramin7 Norpramin 1JHA:HH* #rimipramin7 Surmonti 1JHA/HH +mitripti in7 - avi 1JHA:HH* Nortripti in7 Pame or, +venty JHA1JH Protripti in7 1ivacti 1JAGH +mo2apin7 +sendin 1JHAIHH Do2epin7 +dapin, SineWuan 1JHA:HH* !aproti in7 Ludiomi 1JHA//J C omipramin7 +nafrani 1JHA/JH a Domeniu e2act poate s7 difere de a un a*orator a a tu . * &nc ude compusu p7rinte 5i meta*o itu demeti at.
#+.-LUL /JA1: PREPARATE DISPONIBILE KI DOZAJE TIPICE ALE IMAO

De1'7irea 8e1eri6: De1'7irea 6$7er6ia%: &socar*o2aBida !arp an !oc o*emid* !aneri2 Cene Bin7 Nardi Se e)i in7 - depry , +tapry #rani cipromin7 Parnate a Disponi*i direct de a produc7tor. * Nu este disponi*i 4n State e Unite. Pre3arate de 1H m) de 1HH 5i 1JH m) de 1J m) 5i capsu e de 1J m) de 1H m) D$@aM @i%1i6 '@'a% B78C /HAIH :HHAGHH :HAGH 1H /HAGH D$@aM @i%1i6 '@'a% 7aFi7 B78C GH GHH FH :H GH
ta* ete ta* ete ta* ete ta* ete ta* ete
. A1ti3&i2$ti6e !edicamente e antipsihotice sunt eficiente 4n mana)ementu pe termen scurt 5i pe termen un) a schiBofreniei, tu *ur7rii schiBofreniforme, tu *ur7rii schiBoafective, tu *ur7rii de irante, tu *ur7rii psihotice scurte, episoade or maniaca e 5i tu *ur7rii depresive ma>ore cu e emente psihotice. A. A1ta8$1i<tii &er$t$1i1eiNd$3a7i1ei B7edi6a7e1te%e a1ti3&i2$ti6e ati3i6e ,C. +ntipsihotice e atipice inc ud risperidonu , o anBapina, Wuetiapina, <SeroWue =, Biprasidonu <0eodon= 5i c oBapina <C oBari =. +ceste medicamente ame ioreaB7 trei c ase de diBa*i it76i, tipice pentru schiBofrenie3 simptome e poBitive <ha ucina6ii, de iruri, pertur*area );ndirii, a)ita6ia=" simptome e ne)ative <retra)ere, ap atiBare afectiv7, anhedonie, catatonie=" 5i afectarea co)nitiv7 <distorsiuni perceptua e, deficite de memorie, inaten6ie=. Cu e2cep6ia c oBapinei, antipsihotice e atipice sunt a)en6i de prim7 inie 4n tratamentu schiBofreniei 5i a simptome or psihotice de orice etio o)ie. +ceste medicamente au 4n ocuit 4n mare m7sur7 antipsihotice e tipice <anta)oni5tii receptoru ui dopaminic= 4n cadru tuturor indica6ii or, cu e2cep6ia contro u ui acut a comportamentu ui vio ent sau a)itat /. Spre deose*ire de anta)oni5tii receptoru ui dopaminic, antipsihotice e atipice se asociaB7 cu un risc de simptome e2trapiramida e re ativ mic. Ln acest fe , antipsihotice e atipice e imin7 necesitatea prescrierii de medicamente antico iner)ice, care tind s7 afecteBe memoria. +ntipsihotice atipice sunt eficiente, de asemenea, 4n tratamentu tu *ur7ri or dispoBi6iei cu e emente psihotice sau maniaca e. ( anBapina a fost apro*at7 de CD+ 4n tratamentu tu *ur7rii *ipo are &.
1
Ln ucrare se fo osesc denumiri e de anta)oni5ti ai receptoru ui dopaminicV neuro eptice e sau antipsihotice e tipice <?c asice@= 5i de anta)oni5ti ai serotonineiAdopamineiV antipsihotice e atipice sau noi. / Ln preBent au ap7rut condi6ion7ri in>ecta*i e a e o anBapinei 5i risperidonu ui, care se dovedesc superioare fa67 de antipsihotice e tipice 5i 4n aceast7 indica6ie.
,. A6i'1i >ar7a6$%$8i6e a. Ri&3erid$1. Lntre OH[ 5i NJ[ din cantitatea de risperidon administrat7 se a*soar*e din tractu )astroAintestina , iar semivia6a com*inat7 a risperidonu ui 5i a meta*o itu ui s7u activ, FAhidro2irisperidonu , este, 4n medie, de /H de ore, astfe c7 medicamentu este eficient 4ntrAo sin)ur7 priB7 Bi nic7. -. O%a1@a3i1:. +pro2imativ NJ[ din doBa de o anBapin7 se a*soar*e din tractu )astroAintestina , iar semivia6a produsu ui este, 4n medie, de :H de ore. Deci, o anBapina este 5i ea activ7 4ntrAo sin)ur7 priB7 Bi nic7. 6. V'etia3i1:. Xuetiapina se a*soar*e rapid din tractu )astroAintestina . Semivia6a produsu ui este 4n >ur de G ore, astfe c7 este necesar7 administrarea 4n dou7 sau trei priBe pe Bi. d. Zi3ra&id$1. \iprasidonu este *ine a*sor*it. Semivia6a produsu ui este de J p;n7 a 1H ore, astfe c7 administrarea optim7 este cea 4n dou7 priBe pe Bi. e. C%$@a3i1:. C oBapina se a*soar*e varia*i din tractu )astroAintestina . Semivia6a produsu ui este de 1H p;n7 a 1G ore, astfe c7 se administreaB7 4n dou7 priBe pe Bi. *. I1di6aii tera3e'ti6e. +ntipsihotice e atipice sunt eficiente 4n tratamentu ini6ia 5i de 4ntre6inere a psihoBei din schiBofrenie 5i din tu *ur7ri e schiBoafective, at;t a adu 6i c;t 5i a ado escen6i. +ntipsihotice e atipice sunt eficiente, de asemenea, 4n depresia psihotic7, 4n psihoBa secundar7 traumatisme or cranioAcere*ra e, 4n psihoBa 5i a)resivitatea secundare demen6ei 5i 4n psihoBe e induse de dro)uri <de e2., psihoBa care reBu t7 prin tratamentu cu simpatomimetice sau prin tratamentu cu evodopa sau a)oni5ti dopaminici a persoane e cu *oa a Parkinson=. +ntipsihotice e atipice sunt eficiente a *o navii acu6i 5i a persoane e refractare DcaBuri e de *oa 7 reBistenteE a tratament 5i previn rec7deri e, chiar 5i atunci c;nd sunt administrate 4n doBe mici. Persoane e tratate cu antipsihotice atipice necesit7 spita iB7ri mai pu6in frecvente, mai pu6ine viBite a departamente e de ur)en67 D?camere e de )ard7@E, mai pu6ine contacte te efonice cu profesioni5tii de s7n7tate minta 7 5i mai pu6in tratament 4n cadru unor pro)rame de Bi. Primu medicament atipic a fost c oBapina, care r7m;ne unu dintre ce e mai eficiente medicamente antipsihotice. Cu toate acestea, dat fiind faptu c7 c oBapina produce efecte adverse care pot s7 pun7 via6a 4n perico , acum ea este considerat7 ca potrivit7 numai a persoane e cu schiBofrenie reBistent7 a to6i cei a 6i anta)oni5ti ai receptoru ui dopaminic 5i a toate ce e a te antipsihotice atipice. C oBapina furniBeaB7 o ni57 terapeutic7 Dindica6ie de e ec6ieE pentru *o navii cu diskineBii tardive )rave, cu simptome e2trapiramida e intrata*i e 5i cu psihoB7 secundar7 medica6iei antiparkinsoniene. 0. Orie1t:ri 6%i1i6e a. Ri&3erid$1. 'isperidonu este disponi*i 4n ta* ete de 1, /, : 5i I m) precum 5i ca so u6ie *uva*i 7 cu concentra6ia de 1 m)KmL. DoBa>u ini6ia este de 1 p;n7 a / m)KBi, administr;nduAse seara. U terior se poate cre5te treptat <cu c;te un m) a fiecare / sau : Bi e= a I p;n7 a G m), administrate tot seara. DoBa>e e mai mari de G m)KBi se asociaB7 cu efecte adverse crescute. DoBa>e e su* G m)KBi nu sAau asociat, 4n )enera , cu simptome e2trapiramida e, dar a doBa>e de a I p;n7 a 1G m)KBi sAau constatat reac6ii distonice 5i diskinetice. -. O%a1@a3i1:. ( anBapina este disponi*i 7 4n ta* ete de /,J, J, O,J, 1H 5i 1J m). De o*icei, doBa>u ini6ia este de J p;n7 a 1H m), o dat7 pe Bi. DoBa>u ini6ia de J m)KBi este recomandat a v;rstnici 5i a persoane e cu *o i medica e, precum 5i a persoane e cu afect7ri hepatice sau hipotensiune. Dup7 o s7pt7m;n7, doBa>u se poate cre5te p;n7 a 1H m)KBi. DoBa>e e fo osite c inic se 4ntind de a J p;n7 a /H m)KBi, dar a ma>oritatea *o navi or *eneficii e c inice at;t 4n schiBofrenie c;t 5i 4n mania *ipo ar7 se consemneaB7 a doBa>e de a 1H p;n7 a 1J m)KBi. DoBa>e e mai mari se asociaB7 ocaBiona cu cre5terea efecte or adverse e2trapiramida e 5i de a te tipuri. Ln cursu tratamentu ui cu o anBapin7 produc7toru recomand7 eva u7ri ?periodice@ a e transaminaBe or. 6. V'etia3i1:. Xuetiapina este disponi*i 7 4n ta* ete de /J, 1HH 5i /HH m). DoBa>u tre*uie s7 4nceap7 cu c;te /J m) administrate de dou7 ori pe Bi 5i se cre5te cu c;te /J p;n7 a JH m) per doB7 a fiecare / p;n7 a : Bi e, p;n7 a un doBa> 6int7 de :HH p;n7 a IHH m)KBi, 4mp7r6it 4n dou7 sau trei priBe pe Bi. Studii e au demonstrat eficacitate 4n domeniu de a :HH p;n7 a NHH m)KBi, ma>oritatea *o navi or o*6in;nd *eneficiu ma2im a :HH p;n7 a JHH m)KBi. d. Zi3ra&id$1. \iprasidonu este disponi*i 4n capsu e de /H, IH, GH 5i NH m). DoBarea tre*uie 4nceput7 cu IH m)KBi, 4mp7r6ite 4n dou7 priBe pe Bi. Studii e au demonstrat eficacitate 4n domeniu de a IH p;n7 a /HH m)KBi, 4mp7r6ite 4n dou7 priBe pe Bi. e. C%$@a3i1:. C oBapina este disponi*i 7 4n ta* ete de /J 5i 1HH m). DoBa>u ini6ia este, de o*icei, /J m) o dat7 sau de dou7 ori pe Bi, cu toate c7 un doBa> ini6ia conservator este ce de c;te 1/,J m) de dou7 ori pe Bi. DoBa>u poate fi, apoi, crescut treptat <cu c;te /J m) a fiecare / sau : Bi e= p;n7 a :HH m)KBi, de o*icei 4mp7r6ite 4n dou7 sau trei priBe pe Bi. Se pot fo osi doBa>e de p;n7 a FHH m)KBi. B,C E?a%'area 3retrata7e1t. Lnaintea instituirii tratamentu ui cu c oBapin7 tre*uie documentat7 1 o procedur7 de consim67m;nt informat. &storicu pacientu ui tre*uie s7 inc ud7 informa6ii despre tu *ur7ri san)uine, epi epsie, *o i cardioAvascu are, *o i hepatice 5i rena e 5i a*uBu de dro)uri. PreBen6a unei *o i hepatice sau rena e impune fo osirea unor doBa>e ini6ia e mici. -2amenu somatic tre*uie s7 inc ud7 m7sur7ri a e tensiunii arteria e 4n c inostatism 5i ortostatism, pentru depistarea hipotensiunii ortostatice. -2amene e de a*orator tre*uie s7 inc ud7 e ectrocardio)rama" c;teva num7r7tori comp ete a e e emente or fi)urate a e s;n)e ui, inc usiv formu a eucocitar7 comp et7, pentru care s7 se poat7 ca cu a u terior media /" 5i teste a e func6iei hepatice 5i rena e.
1 /
Consemnat7 4n foaia de o*serva6ie c inic7 a *o navu ui respectiv. Se fo ose5te un ace a5i a*orator.
B*C M$1it$ri@area 3e 3ar6'r&'% trata7e1t'%'i. Ln cursu tratamentu ui cu c oBapin7, 4n prime e G uni se indic7 determin7ri s7pt7m;na e a e formu ei eucocitare, pentru monitoriBarea apari6iei a)ranu ocitoBei" u terior aceste determin7ri tre*uie so icitate a fiecare / s7pt7m;ni. Cu toate c7 monitoriBarea este costisitoare, depistarea precoce a a)ranu ocitoBei poate s7 pre4nt;mpine un deBnod7m;nt eta . Pro*a*i c7 mai important7 dec;t screenin)Au este instruirea *o navu ui 4n sensu ca acesta s7 so icite imediat eva uarea medica 7 dac7 face fe*r7 sau dac7 apar orice fe de semne de infec6ie. Dac7 num7ru eucocite or este mai mic de /.HHHKmm : sau num7ru )ranu ocite or este mai mic de 1.HHHKmm :, c oBapina tre*uie 4ntrerupt7, tre*uie o*6inut un consu t hemato o)ic 5i tre*uie uat7 4n considerare *iopsia m7duvei osoase. Persoane e cu a)ranu ocitoB7 nu tre*uie ree2puse a medicament. C inicienii pot s7 monitoriBeBe formu a eucocitar7 cu a>utoru oric7rui a*orator. Pentru a o*6ine medica6ia, este necesar ca farmacistu ui s7 i se preBinte dovada monitoriB7rii san)uine. >. Tre6erea de %a '1 7edi6a7e1t a1ti3&i2$ti6 %a a%t'%. +t;t c oBapina c;t 5i o anBapina au efecte antico iner)ice, astfe c7 trecerea de a una a cea a t7 se poate rea iBa cu riscuri mici de re*ound co iner)ic. #recerea de a risperidon a o anBapin7 se rea iBeaB7 ce mai *ine prin descre5terea treptat7 a risperidonu ui timp de : s7pt7m;ni, cu instituirea simu tan7 a o anBapinei, direct 4n doBa>u de 1H m)KBi. 'isperidonu , Wuetiapina 5i Biprasidonu nu au efecte antico iner)ice, astfe c7 trecerea intempestiv7 de a un anta)onist a receptoru ui dopaminic, de a o anBapin7 sau de a c oBapin7 a unu dintre ace5ti a)en6i poate s7 cauBeBe re*ound co iner)ic, care const7 din sa iva6ie e2cesiv7, )rea67, v7rs7turi 5i diareee. 'iscu de re*ound co iner)ic poate fi atenuat prin au)mentarea risperidonu ui, Wuetiapinei sau Biprasidonu ui cu un medicament antico iner)ic, care este 4ntrerupt ent u terior. Ln caBu condi6ion7ri or depoBit a e unor anta)oni5ti ai receptoru ui dopaminic, prima doB7 de antipsihotic atipic se administreaB7 4n Biua 4n care ar tre*ui s7 se fac7 urm7toarea in>ec6ie. Ln preBent, antipsihotice e atipice nu sunt disponi*i e dec;t 4n condi6ion7ri ora e. Dac7 va fi apro*at7 de c7tre CD+, pro*a*i c7 va deveni disponi*i 7 o formu are depoBit a Biprasidonu ui 1. A. E>e6te ad?er&e a. T$ate a1ti3&i2$ti6e%e ati3i6e <anta)oni5tii serotonineiAdopaminei= B,C Si1dr$7'% 1e'r$%e3ti6 7a%i81. +pari6ia sindromu ui neuro eptic ma i)n este considera*i mai rar7 4n caBu antipsihotice or atipice dec;t 4n ace a a anta)oni5ti or receptoru ui dopaminic. Sindromu const7 din ri)iditate muscu ar7, fe*r7, distonie, akineBie, mutism, osci a6ii 4ntre o*nu*i are 5i a)ita6ie, diaforeB7, disfa)ie, tremor, incontinen67, a*i itate a tensiunii arteria e, eucocitoB7 5i cre5terea creatin fosfokinaBei. Sindromu neuro eptic ma i)n sAa asociat cu c oBapina, 4n specia dac7 a fost asociat7 cu itiu , 5i cu risperidonu . B*C Di&Oi1e@ii%e tardi?e. +ntipsihotice e atipice au o pro*a*i itate semnificativ mai mic7 dec;t anta)oni5tii receptoru ui dopaminic de a se asocia cu diskineBii tardive emer)ente terapeutic. !ai mu t, antipsihotice e atipice ame ioreaB7 simptome e diskineBii or tardive 5i sunt indicate 4n mod specia a persoane e psihotice cu diskineBii tardive pree2istente. Din aceste motive, tratamentu de 4ntre6inere pe termen un) cu anta)oni5ti ai receptoru ui dopaminic a devenit o practic7 chestiona*i 7. -. Ri&3erid$1. 'isperidonu cauBeaB7 pu6ine efecte adverse 4n doBa>e e terapeutice o*i5nuite, de G m)KBi sau mai pu6in. -fecte e adverse ce e mai frecvente inc ud an2ietatea, insomnia, somno en6a, ame6ea a, constipa6ia, )re6uri e, dispepsia, rinita, ra5uri e 5i tahicardia. Ln doBa>e e mai mari, care sunt rar uti iBate, risperidonu cauBeaB7, depinB;nd de doBa>, efecte e2trapiramida e, hiperpro actinemie, sedare, hipotensiune ortostatic7, pa pita6ii, cre5tere 4n )reutate, i*ido descrescut 5i disfunc6ie erecti 7. -fecte e adverse rare asociate cu uti iBarea pe termen un) inc ud sindrom neuro eptic ma i)n, priapism, purpur7 trom*ocitopenic7 5i convu sii a persoane e cu hiponatremie. 6. O%a1@a3i1:. ( anBapina este 4n )enera *ine to erat7, cu e2cep6ia unei somno en6e modeste 5i a cre5terii 4n )reutate cu 1H p;n7 a /J de ivre/ a p;n7 a JH[ din persoane e af ate 4n terapie pe termen un). -fecte e adverse infrecvente inc ud efecte antico iner)ice, hiper) icemie, hipotensiune ortostatic7, cre5teri a e transaminaBe or 5i, rar, simptome e2trapiramida e. La pacien6ii care uti iBeaB7 o anBapin7 sAau raportat dia*etes me itus 5i cetoacidoB7 dia*etic7 cu de*ut *rusc. d. V'etia3i1:. -fecte e adverse ce e mai frecvente a e Wuetiapinei sunt somno en6a, hipotensiunea postura 7 5i ame6ea a, care sunt, de re)u 7, tranBitorii, 5i se trateaB7Kprevin ce mai *ine prin cre5terea ini6ia 7 treptat7 a doBei. Pro*a*i itatea de a induce efecte e2trapiramida e a Wuetiapinei este e)a 7 cu aceea a p ace*o. Xuetiapina se asociaB7 cu cre5tere modest7 5i tranBitorie 4n )reutate, cre5teri tranBitorii a e transaminaBe or hepatice, cre5teri mici a e frecven6ei cardiace 5i constipa6ie. e. Zi3ra&id$1. -fecte e adverse sunt neo*i5nuite 4n caBu Biprasidonu ui. Ln particu ar, acesta este sin)uru antipsihotic atipic care nu se asociaB7 cu cre5tere 4n )reutate. -fecte e adverse ce e mai frecvente sunt somno en6a, ame6ea a, )rea6a 5i senBa6ia de ?cap u5or@. Ln afara sistemu ui nervos centra , Biprasidonu produce efecte aproape nesemnificative. >. C%$@a3i1:. Poten6ia u semnificativ de apari6ie a unor efecte adverse )rave constituie motivu pentru care c oBapina este reBervat7 uti iB7rii numai 4n caBuri e ce e mai reBistente a tratament. -fecte e adverse ce e mai frecvente sunt sedarea, convu sii e, ame6ea a, sincopa, tahicardia, hipotensiunea, modific7ri e --0, )rea6a, v7rs7turi e, eucopenia, a)ranu ocitoBa 5i fe*ra. Cre5terea 4n )reutate poate s7 fie marcat7. &ndependent de cre5terea 4n )reutate, c oBapina a fost
1 /
SAar p7rea c7 sunt 4n ucru 5i condi6ion7ri depoBit a e risperidonu ui 5i o anBapinei, poate c7 5i a e a tor antipsihotice atipice. I,GJ p;n7 a 11,G k).
pus7 4n e)7tur7 cu dia*etu Baharat. + te efecte adverse frecvente inc ud astenia, sia oreea, diferite simptome )astroA intestina e <ce mai frecvent A constipa6ie=, efecte antico iner)ice 5i s 7*iciunea muscu ar7 su*iectiv7. C oBapina se uti iBeaB7 ce mai *ine 4ntrAun cadru structurat 1. Din cauB7 c7 riscuri e de a)ranu ocitoB7 sunt de tip aditiv, c oBapina nu tre*uie s7 fie asociat7 cu car*amaBepina <#e)reto = sau cu a te medicamente cunoscute pentru faptu c7 deprim7 m7duva osoas7. /. I1tera6i'1i 7edi6a7e1t$a&e a. T$ate a1ti3&i2$ti6e%e ati3i6e. D+nta)oni5tii serotonineiAdopamineiE. Deprimante e sistemu ui nervos centra , a coo u sau medicamente e tricic ice administrate 4mpreun7 cu antipsihotice atipice pot s7 creasc7 riscu de convu sii, sedare 5i efecte cardiace. !edica6ii e antihipertensive pot s7 e2acer*eBe hipotensiunea ortostatic7 indus7 de antipsihotice e atipice. Coadministrarea *enBodiaBepine or 5i a antipsihotice or atipice poate s7 se asocieBe cu inciden6a crescut7 a hipotensiunii ortostatice, sincopei 5i deprim7rii respiratorii. 'isperidonu , o anBapina, Wuetiapina 5i Bprasidonu pot s7 anta)oniBeBe efecte e evodopei 5i a e a)oni5ti or dopaminei. Uti iBarea pe termen un) a antipsihotice or atipice 4mpreun7 cu medicamente care induc enBime e meta*o ice a e citocromu ui hepatic PIJH <CYP= <de e2., car*amaBepina, *ar*iturice e, omepraBo u A Pri osec, rifampinu A 'ifadin, 'ifamate, ) ucocorticoiBii= poate s7 creasc7 c earanceAu antipsihotice or atipice cu JH[ sau mai mu t. -. Ri&3erid$1. Uti iBarea 4n asociere a risperidonu ui 4mpreun7 cu fenitoina sau cu SS'&K&S'S poate s7 produc7 simptome e2trapiramida e. Uti iBarea risperidonu ui de c7tre pacien6ii cu dependen67 de opioide poate s7 precipite simptome e de sevra> opioid. +d7u)area risperidonu ui a tratamentu unei persoane care ia c oBapin7 poate s7 creasc7 concentra6ii e p asmatice a e c oBapinei cu OJ[. Din a te puncte de vedere, risperidonu are efecte reduse asupra a tor medicamente. 6. O%a1@a3i1:. Cimetidina <#a)amet= 5i warfarina <Coumadin= nu inf uen6eaB7 meta*o ismu o anBapinei. ( anBapina nu afecteaB7 meta*o ismu imipraminei <#ofrani =, desipraminei <Norpramin=, warfarinei, diaBepamu ui, itiu ui sau *iperidenu ui <+kineton=. C uvo2amina <Luvo2= cre5te concentra6ii e serice a e o anBapinei. d. V'etia3i1:. Cenitoina cre5te de cinci ori c earanceAu Wuetiapinei, iar tioridaBinu <!e ari = cre5te c earanceAu Wuetiapinei cu GJ[. Cimetidina reduce c earanceAu Wuetiapinei cu /H[. C uo2etina <ProBac=, imipramina, ha operido u <$a do = 5i risperidonu nu inf uen6eaB7 meta*o ismu Wuetiapinei. Xuetiapina reduce c earanceAu oraBepamu ui <+tivan= cu /H[ 5i nu afecteaB7 c earanceAu itiu ui. e. Zi3ra&id$1. \iprasidonu are un poten6ia redus de cauBare a unor interac6iuni medicamentoase semnificative c inic. >. C%$@a3i1:. C oBapina nu tre*uie asociat7 cu nici un a t medicament care poate s7 cauBeBe supresiunea m7duvei osoase. !edicamente e de acest fe inc ud car*amaBepina, fenitoina, propi tiouraci u , su fonamide e 5i captopri u <Capoten=. +socierea a tratament a paro2etinei <Pa2i = poate s7 precipite neutropenia asociat7 cu c oBapina. Litiu asociat cu c oBapina poate s7 creasc7 riscu de convu sii, confuBie 5i tu *ur7ri de mi5care. Litiu nu tre*uie fo osit 4n asociere cu c oBapina a pacien6ii care au avut un episod de sindrom neuro eptic ma i)n. 'isperidonu , f uo2etina, paro2etina 5i f uvo2amina cresc concentra6ii e serice a e c oBapinei. +tunci c;nd este instituit7 cu aten6ie, au)mentarea cu risperidon poate s7 creasc7 eficacitatea antipsihotic7 a c oBapinei. B. A1ta8$1i<tii re6e3t$r'%'i d$3a7i1i6. +nta)oni5tii receptoru ui dopaminic Dneuro eptice eE sunt, 4n preBent, a)en6i de inia a doua 4n tratamentu schiBofreniei 5i a a tor tu *ur7ri psihotice. #otu5i, din cauBa efecte or or imediate de ca mare, anta)oni5tii receptoru ui dopaminic sunt a)en6i de prima inie 4n mana)ementu episoade or psihotice acute. -fecte e terapeutice 5i efecte e adverse neuro o)ice 5i endocrino o)ice a e acestor medicamente constituie reBu tatu * ocadei pe care o e2ercit7 asupra receptori or dopaminici. Pe ;n)7 aceasta, diferi6ii anta)oni5ti ai receptoru ui dopaminic * ocheaB7, de asemenea, receptorii noradrener)ici, co iner)ici 5i histaminer)ici. +nta)oni5tii receptoru ui dopaminic se 4ntind de a medicamente cu poten67 ridicat7, care au o pro*a*i itate mai ridicat7 de a cauBa efecte adverse antiparkinsoniene, p;n7 a medicamente e cu poten67 >oas7, care au o pro*a*i itate mai mare de a interac6iona cu receptorii nedopaminer)ici 5i de a cauBa, astfe , efecte adverse cardioto2ice, epi epto)ene 5i antico iner)ice. +nta)oni5tii receptoru ui dopaminic contro eaB7 eficient simptome e poBitive <ha ucina6ii, de iruri, );ndire deBor)aniBat7, a)ita6ie=, dar au pu6ine efecte asupra simptome or ne)ative <retra)ere, ap atiBare afectiv7, anhedonie, catatonie= 5i produc efecte adverse care pot, de fapt, s7 4nr7ut76easc7 simptome e ne)ative. De asemenea, anta)oni5tii receptoru ui dopaminic sunt ineficien6i 4n tratamentu afect7rii co)nitive din schiBofrenie <distorsiuni perceptua e, deficite de memorie, inaten6ie=. +nta)oni5tii receptoru ui dopaminic sunt fo osi6i frecvent 4n tratamentu persoane or care sunt sever a)itate sau vio ente, cu toate c7 a te medicamente, cum ar fi *enBodiaBepine e 5i *ar*iturice e, sunt, de asemenea, eficiente de o*icei pentru contro u imediat a comportamentu ui a)itat 5i vio ent. La tratamentu pe termen scurt cu anta)oni5ti ai receptoru ui dopaminic sunt responsive simptome e cum ar fi irita*i itatea e2trem7, ipsa contro u ui impu suri or, osti itatea sever7, hiperactivitatea ma>or7 5i a)ita6ia. ,. A%e8erea 7edi6a7e1t'%'i. Cu toate c7 poten6a anta)oni5ti or receptoru ui dopaminei variaB7 mu t <#a*e u /JAG=, to6i anta)oni5tii tipici ai receptoru ui dopaminei sunt a fe de eficien6i 4n tratamentu schiBofreniei. +nta)oni5tii receptoru ui dopaminic sunt disponi*i i 4ntrAo serie de condi6ion7ri 5i doBe <#a*e u /JAO=. a. Trata7e1t'% 3e ter7e1 &6'rt. -chiva entu a J p;n7 a 1H m) de ha operido constituie o doB7 reBona*i 7 pentru o persoan7 adu t7 4n stare acut7. La v;rstnici se poate consemna un *eneficiu chiar 5i cu numai 1 m) de ha operido . +dministrarea a peste JH m) de c orpromaBin7 4ntrAo sin)ur7 in>ec6ie poate s7 produc7 hipotensiune sever7.
1
Ln spita sau, ce pu6in, 4ntrAo institu6ie de tip intermediar <4ntre spita 5i comunitate=.
+dministrarea intramuscu ar7 a anta)oni5ti or receptoru ui dopaminei duce a v;rfuri a e concentra6ii or p asmatice 4n decurs de circa :H de minute, fa67 de FH de minute 4n caBu c7ii ora e de administrare. DoBe e de anta)oni5ti ai receptoru ui dopaminic pentru administrarea intramuscu ar7 sunt 4n >ur de >um7tate din ce e recomandate pentru administrarea pe ca e ora 7. Ln mediu terapeutic pe termen scurt 1, *o navu tre*uie urm7rit timp de o or7 dup7 prima doB7 de medica6ie anta)onist7 a receptoru ui dopaminic. Dup7 acest interva , pentru rea iBarea contro u ui comportamenta eficient ma>oritatea c inicieni or administreaB7 o a doua doB7 de a)onist a receptoru ui dopaminei sau de a)ent sedativ <de e2., o *enBodiaBepin7=. Sedative e care pot fi uti iBate inc ud / m) de oraBepam intramuscu ar sau JH p;n7 a /JH m) de amo*ar*ita <+myta = intramuscu ar. -. Medi6aii%e de3$@it, 6' a6i'1e L1de%'18at:. Dat fiind c7 une e persoane cu schiBofrenie nu sunt comp iante fa67 de re)imuri e terapeutice cu a)oni5ti ai receptoru ui dopaminic, pot s7 fie necesare preparate depoBit, cu ac6iune pre un)it7. De re)u 7, aceste preparate intramuscu are se administreaB7 o dat7 a fiecare 1 p;n7 a I s7pt7m;ni. !edicu 5tie, astfe , imediat dac7 pacientu a omis o doB7. +nta)oni5tii depoBit ai receptoru ui dopaminic se pot asocia cu o cre5tere a efecte or adverse, inc uB;nd diskineBia tardiv7. *. Pre6a'i'1i oas7 ai receptoru ui dopaminic produc ce mai frecvent efecte adverse de natur7 nonAneuro o)ic7, 4n timp ce anta)oni5tii cu poten67 ridicat7 produc efecte adverse neuro o)ice <e2trapiramida e= <#a*e u /JAN=. 0. I1tera6i'1i 7edi6a7e1t$a&e. Din cauB7 c7 produc numeroase efecte a nive u receptori or 5i din cauB7 c7 sunt meta*o iBa6i, 4n cea mai mare parte, 4n ficat, anta)oni5tii receptoru ui dopaminic se asociaB7 cu numeroase interac6iuni medicamentoase farmacocinetice 5i farmacodinamice <#a*e u /JAF=. I. A1tide3re&i?e A. SSRIIISRS. -2ist7 patru SS'& care constituie a)en6i de prim7 inie 4n tratamentu depresiei. C uo2etina a fost introdus7 4n 1FNN 5i a devenit, de atunci, ce mai prescris antidepresiv din ume. Ln cursu deceniu ui urm7tor, sertra ina <\o oft= 5i paro2etina au devenit aproape a fe de prescri5i ca 5i f uo2etina. Cita opramu <Ce e2a= a fost introdus 4n State e Unite 4n 1FFN. Un a cinci ea SS'&, f uvo2amina, nu este fo osit, 4n )enera , ca antidepresiv, ci ca tratament a tu *ur7rii o*sesivA compu sive. ,. A6i'1i >ar7a6$%$8i6e a. Ear7a6$6i1eti6:. #o6i SS'& se a*sor* *ine dup7 administrarea ora 7 5i atin) concentra6ii e p asmatice de v;rf 4n I p;n7 a N ore dup7 administrare. C uo2etina are semivia6a cea mai un)7, de / p;n7 a : Bi e" meta*o itu ei activ, norf uo2etina, are o semivia67 de O p;n7 a F Bi e. Semivia6a sertra inei este de /G de ore iar meta*o itu s7u semnificativ mai pu6in activ are o semivia67 de : p;n7 a J Bi e. Semivie6i e ce or a 6i trei SS'&, care nu au meta*o i6i cu activitate farmaco o)ic7 activ7, sunt de :J de ore pentru cita opram, /1 de ore pentru paro2etin7 5i 1J ore pentru f uvo2amin7. +dministrarea SS'& 4mpreun7 cu a imente e are efecte reduse asupra a*sor*6iei 5i poate s7 descreasc7 inciden6a )re6uri or 5i diareei. -. Ear7a6$di1a7i6:. .eneficii e c inice a e SS'& sunt atri*uite inhi*i6iei re ativ se ective a recapt7rii serotoninei, 4n condi6ii e unor efecte reduse asupra recapt7rii noradrena inei 5i dopaminei. De o*icei, at;t prin uti iBarea 4nde un)at7 a unui doBa> redus c;t 5i prin cre5terea mai rapid7 a doBa>u ui se o*6ine ace a5i )rad de *eneficiu c inic. #otu5i, r7spunsu c inic difer7 considera*i de a o persoan7 a a ta. *. I1di6aii tera3e'ti6e a. De3re&ie. C uo2etina, sertra ina, paro2etina 5i cita opramu sunt indicate 4n tratamentu depresiei, pe *aBa c;torva studii du* uAor*, mu ticentrice, contro ate p ace*o. SS'& sunt a)en6i de prima inie 4n tratamentu depresiei 4n popu a6ia )enera 7, a v;rstnici, a pacien6ii cu *o i medica e 5i a femei e )ravide. SS'& sunt a fe de activi ca 5i oricare a t7 c as7 de antidepresive 4n depresia u5oar7 5i moderat7. Ln caBu depresiei severe 5i a me anco iei, c;teva studii au constatat c7 eficacitatea ma2im7 a inhi*itori or recapt7rii serotonineiAnoradrena inei o dep75e5te adesea pe cea a SS'&. Cu toate acestea, date e recente su)ereaB7 c7 sertra ina este mai eficient7 dec;t cei a 6i SS'& 4n depresia sever7 cu me anco ie. &ni6ierea terapiei antidepresive cu SS'& 4n depresia de toate )rade e constituie o deciBie adecvat7. B,C A%e8erea 7edi6a7e1t'%'i. Compararea direct7 a *eneficii or fiec7rui SS'& nu a eviden6iat ca vreunu dintre aceste medicamente s7 fie 4n )enera superior a tor SS'&. Cu toate acestea, r7spunsu a diferi6i SS'& poate s7 difere considera*i a un ace a5i pacient. ( serie de rapoarte arat7 c7 peste JH[ din persoane e care r7spund nesatisf7c7tor a un SS'& vor r7spunde favora*i a un a tu . Ln consecin67, este c;t se poate de >udicios ca pacien6ii care nu r7spund a un prim SS'& s7 4ncerce a 6i a)en6i din c asa SS'& 4nainte de a trece a antidepresive nonASS'&. B*C C$73araia 6' a1tide3re&i?e%e tri6i6%i6e. C;teva studii contro ate au ar7tat c7 eficacitatea SS'& este simi ar7 cu eficacitatea antidepresive or tricic ice, dar c7 profi u efecte or adverse a e SS'& este mu t mai *un. +ceste studii au eviden6iat, de asemenea, 4n mod constant c7, a persoane e tratate cu SS'& 4n compara6ie cu ce e tratate cu medicamente tricic ice, sunt mai frecvente anumite )rade de nervoBitate sau a)ita6ie, tu *ur7ri de somn, simptome )astroAintestina e 5i, poate, efecte adverse se2ua e. -. Si1'6iderea. La ma>oritatea cov;r5itoare a ce or e2pu5i riscu ui de sinucidere, SS'& reduc acest risc. Spre sf;r5itu ani or RNH, un raport c7ruia i sAa f7cut o ar)7 pu* icitate a su)erat c7 ar e2ista o asociere 4ntre uti iBarea f uo2etinei 5i acte e vio ente, inc uB;nd suicidu , dar mu te treceri u terioare 4n revist7 a e iteraturii au respins c ar aceast7 asociere.
1
Camera de )ard7 K serviciu de ur)en67.
#otu5i, c;6iva *o navi au devenit deose*it de an2io5i 5i a)ita6i atunci c;nd au uat f uo2etin7. +pari6ia acestor simptome a o persoan7 suicidar7 poate, 4n principiu, s7 a)raveBe severitatea idea6iei suicidare. ( aten6ionare adi6iona 7 este o*serva6ia c7 persoane e suicidare transpun mai eficient 4n act idea6ia or suicidar7 atunci c;nd sunt pe ca e de a recupera din depresie. Ln consecin67, persoane e poten6ia suicidare tre*uie monitoriBate 4ndeaproape 4n cursu prime or c;teva s7pt7m;ni de tratament cu SS'&. 6. De3re&ia di1 6'r&'% &ar6i1ii <i de3re&ia 3$&tN3art'7. Uti iBarea f uo2etinei 4n cursu sarcinii nu se asociaB7 cu cre5teri a e comp ica6ii or postAnata e, cu anoma ii feta e con)enita e, cu diBa*i it76i de 4nv76are, cu 4nt;rBieri a e deBvo t7rii im*a>u ui sau cu pro* eme comportamenta e specifice a e copi u ui. Date e care apar 4n e)7tur7 cu sertra ina, paro2etina 5i f uvo2amina arat7 c7 5i ace5ti a)en6i sunt, pro*a*i , a fe de si)uri ca f uo2etina atunci c;nd sunt prescri5i 4n cursu sarcinii. Studii e prospective au constatat c7 riscu de rec7dere a depresiei atunci c;nd o femeie care tocmai a r7mas )ravid7 4ntrerupe tratamentu cu SS'& este de c;teva ori mai mare dec;t riscu pentru f7t cauBat de e2punerea a SS'&. Dat fiind c7 depresia matern7 constituie un factor de risc independent pentru mor*iditatea feta 7, date e arat7 c ar c7 uti iBarea SS'& premer)7toare sarcinii tre*uie s7 fie continuat7 f7r7 4ntrerupere 5i 4n cursu sarcinii. SS'& nu produc dec;t foarte rar 5i tranBitoriu e2cita*i itate neonata 7 crescut7 5i u5oar7 tahipnee a nouAn7scutu ui. Ln )enera , tehnici e de a*orator de sensi*i itate ridicat7 nu au depistat doveBi cu privire a preBen6a SS'& 4n p asma su)ari or a 7pta6i de mame care uau SS'&. #otu5i, sAa raportat c7 ce pu6in un su)ar a 7ptat a s;n a avut o concentra6ie p asmatic7 a sertra inei e)a 7 cu >um7tate din concentra6ia a mam7. Cu toate acestea, copi u nu a manifestat nici un comportament anorma . Ln consecin67, uti iBarea acestor medicamente pro*a*i c7 nu e2pune ma>oritatea su)ari or a imenta6i natura vreunui risc sup imentar 4n compara6ie cu e2punerea intrauterin7. d. De3re&ia %a ?9r&t1i6 <i %a 3a6ie1ii 6' -$%i 7edi6a%e. Ln cadru acestei popu a6ii, antidepresivu idea ar tre*ui s7 nu cauBeBe nici un efect advers co)nitiv, cardioto2ic, antico iner)ic, antihistaminer)ic sau rAadrener)ic. Dintre SS'&, numai paro2etina are o anumit7 activitate antico iner)ic7, cu toate c7 aceasta nu este re evant7 c inic dec;t a doBe mai mari. #o6i SS'& sunt uti i a persoane e v;rstnice, fra)i e din punct de vedere medica DsomaticE. C uo2etina a fost apro*at7 de CD+ pentru tratamentu depresiei )eriatrice. e. De3re&ia 6r$1i6:. #ratamentu cu SS'& asociat cu psihoterapie interpersona 7 unar7 a redus marcat rata rec7deri or pacien6i or cu depresie, pe parcursu unei perioade de : ani. Dat fiind c7 4ntreruperea SS'& cu mai pu6in de G uni 4n urma unui episod depresiv se asociaB7 cu o rat7 ridicat7 a rec7deri or, persoane e cu depresie cronic7 tre*uie s7 r7m;n7 timp de c;6iva ani pe tratament cu SS'&. SS'& sunt *ine to era6i 4n uti iBarea pe termen un). 8. T'%-'rarea di&>$ri6: 3re7e1&tr'a%:. SS'& reduc modific7ri e dispoBi6iona e 5i comportamenta e de*i itante care apar 4n cursu s7pt7m;nii care preced7 menstrua6ia a femei e cu tu *urare disforic7 premenstrua 7. Ln acest scop, administrarea p anificat7 a SS'&, pe parcursu 4ntre)u ui cic u sau numai 4n cursu faBei utea e <perioada de / s7pt7m;ni dintre ovu a6ie 5i menstrua6ie=, este a fe de eficient7. Uti iBarea f uo2etinei sAa asociat at;t cu cre5teri c;t 5i cu descre5teri mai mari dec;t I Bi e a e duratei cic u ui menstrua . Semnifica6ia efecte or SS'& asupra duratei cic u ui menstrua este, 4n cea mai mare parte, necunoscut7 5i >ustific7 continuarea studierii or. 0. Orie1t:ri 6%i1i6e a. D$@aM u ini6ia este de o*icei ce de 1H sau /H m)KBi ora . !edicamentu se administreaB7, 4n )enera , diminea6a, pentru c7 insomnia constituie un poten6ia efect advers. C uo2etina se poate administra 4mpreun7 cu a imente e, pentru a reduce a minimum posi*i itatea apari6iei )re6uri or. Din cauBa semivie6ii 4nde un)ate a medicamentu ui 5i a meta*o itu ui s7u, pentru atin)erea fiec7rei concentra6ii de echi i*ru dinamic sta*i <stead3-state = este necesar7 o perioad7 de I s7pt7m;ni. Ca 5i 4n caBu tuturor ce or a tor antidepresive disponi*i e, efecte e antidepresive a e f uo2etinei se pot constata 4n prime e una p;n7 a trei s7pt7m;ni, dar medicu tre*uie s7 a5tepte p;n7 c;nd pacientu va fi uat medicamentu timp de I p;n7 a G s7pt7m;ni pentru a eva ua definitiv eficacitatea antidepresiv7 a medicamentu ui. C;teva studii arat7 c7 /H m) de f uo2etin7 sunt apro2imativ a fe de eficiente ca 5i doBe e mai mari 4n tratamentu depresiei. DoBa>u Bi nic ma2im recomandat de c7tre produc7tor este de NH m)KBi" doBa>e e mai mari pot s7 cauBeBe convu sii. ( strate)ie reBona*i 7 este aceea de a men6ine pacientu pe doBa>u de /H m)KBi timp de : s7pt7m;ni. Dac7 *o navu nu manifest7 semne de ame iorare c inic7 4n acest interva , poate fi >ustificat7 cre5terea doBa>u ui a IH m)KBi. Pentru reducerea a minimum a efecte or adverse precoce repreBentate de an2ietate 5i ne ini5te, unii medici instituie tratamentu cu f uo2etin7 4n doBa>u de J m) p;n7 a 1H m)KBi, cu a>utoru ta* ete or diviBa*i e de 1H m). Ca o a ternativ7, dat7 fiind semivia6a un)7 a f uo2etinei, tratamentu poate fi instituit cu un pro)ram de administrare a fiecare / Bi e <o Bi de administrare 5i Biua urm7toare f7r7 administrare=. Lntre 4ntreruperea unui &!+( 5i instituirea tratamentu ui cu f uo2etin7 tre*uie s7 treac7 ce pu6in / s7pt7m;ni. C uo2etina tre*uie 4ntrerupt7 cu ce pu6in J s7pt7m;ni 4nainte de instituirea tratamentu ui cu un &!+(. B*C Sertra%i1:. Sertra ina este disponi*i 7 ca ta* ete diviBa*i e de /J m), JH m) 5i 1HH m). Ln tratamentu ini6ia a depresiei, sertra ina se instituie 4n doBa>u de JH m), administrat o dat7 pe Bi. Pentru a imita efecte e adverse )astroA intestina e, unii medici 4ncep tratamentu cu /J m)KBi 5i cresc doBa>u a JH m)KBi dup7 : s7pt7m;ni. Persoane e care
nu r7spund a tratament dup7 una p;n7 a trei s7pt7m;ni pot s7 *eneficieBe de cre5teri cu c;te JH m) a fiecare s7pt7m;n7, p;n7 a doBa>u ma2im de /HH m)KBi, administrat 4ntrAo sin)ur7 priB7. Sertra ina se administreaB7 4n )enera seara, pentru c7 de6ine o pro*a*i itate ceva mai mare de a cauBa sedare, 5i nu insomnie. Persoane e care au simptome )astroAintestina e pot s7 *eneficieBe de administrarea medicamentu ui 4mpreun7 cu a imente e. (rient7ri e cu privire a cre5teri e doBa>u ui sertra inei sunt asem7n7toare cu ce e pentru f uo2etin7. C;teva studii su)ereaB7 c7 men6inerea unui doBa> de JH m)KBi timp de mai mu te s7pt7m;ni poate s7 fie aproape a fe de favora*i 7 ca 5i cre5terea rapid7 a doBa>u ui. Cu toate acestea, mu 6i medici tind s7 uti iBeBe doBa>e de men6inere de 1HH m) p;n7 a /HH m)KBi. B0C Par$Feti1:. Paro2etina este disponi*i 7 ca ta* ete diviBa*i e de /H m), ta* ete nediviBa*i e de 1H m), :H m) 5i IH m), 5i ca suspensie ora 7 cu arom7 de portoca e, cu concentra6ia de 1H m)KJ mL. De o*icei, 4n tratamentu depresiei paro2etina se instituie 4n doBa>u de 1H m) p;n7 a /H m)KBi. Cre5terea acestui doBa> tre*uie uat7 4n considerare dac7 nu se constat7 un r7spuns adecvat 4n decurs de una p;n7 a trei s7pt7m;ni. Ln ace moment, medicu poate s7 ini6ieBe cre5terea treptat7 a doBa>u ui, cu c;te 1H m) a interva de c;te o s7pt7m;n7, p;n7 a doBa>u ma2im de JH m)KBi. Pot s7 fie to erate doBa>e de p;n7 a NH m)KBi. Persoane e care au simptome )astroAintestina e pot s7 *eneficieBe de administrarea medicamentu ui 4mpreun7 cu a imente e. Paro2etina tre*uie administrat7 ini6ia 4n priB7 Bi nic7 unic7, 4n cursu serii. DoBa>e e mai ridicate pot fi 4mp7r6ite 4n dou7 priBe pe Bi. Persoane e cu e emente me anco ice pot s7 necesite doBa>e mai mari dec;t /H m)KBi. Domeniu terapeutic su)erat pentru persoane e v;rstnice este de 1H m) p;n7 a /H m)KBi. Paro2etina este antidepresivu SS'& cu cea mai mare pro*a*i itate de a induce un sindrom de discontinuare, dat7 fiind descre5terea rapid7 a concentra6ii or sa e p asmatice 4n a*sen6a continu7rii administr7rii. Pentru a imita deBvo tarea simptome or a discontinuarea intempestiv7, doBa>u paro2etinei tre*uie redus cu c;te 1H m) a fiecare s7pt7m;n7, p;n7 c;nd se a>un)e a 1H m)KBi. Ln acest moment, tratamentu poate s7 fie oprit 4n 4ntre)ime, fie direct, fie dup7 4nc7 o descre5tere p;n7 a J m)KBi. BAC Cita%$3ra7. Cita opramu este disponi*i ca ta* ete diviBa*i e de /H m) 5i IH m). DoBa>u ini6ia o*i5nuit este de /H m)KBi 4n cursu primei s7pt7m;ni, dup7 care, 4n )enera , se cre5te p;n7 a IH m)KBi. Une e persoane pot s7 necesite GH m)KBi, dar nu e2ist7 studii contro ate care s7 sus6in7 acest doBa>. Pentru persoane e 4n v;rst7 sau pentru ce e cu afect7ri hepatice se recomand7 doBa>u de /H m)KBi, cu cre5tere a IH m)KBi numai dac7 nu se constat7 nici un r7spuns a /H m)KBi. #a* ete e tre*uie administrate 4ntrAo sin)ur7 priB7 Bi nic7, fie diminea6a, fie seara, cu sau f7r7 a imente. -. Strate8ii de %i7itare a e>e6te%$r ad?er&e. #rei sferturi din *o navi nu au nici un fe de efecte adverse a doBa>e e ini6ia e mici a e SS'&, iar doBa>e e respective pot fi crescute re ativ rapid <de ordinu unei cre5teri a fiecare una p;n7 a dou7 s7pt7m;ni= a acest )rup. La restu de o p7trime din *o navi, ma>oritatea efecte or adverse a e SS'& apar 4n cursu prime or una p;n7 a dou7 s7pt7m;ni 5i, 4n )enera , diminu7 sau se reBo v7 spontan dac7 medicamentu este continuat 4n ace a5i doBa>. #otu5i, 1HA1J[ din *o navi nu pot s7 to ereBe doBa>u ce mai mic a unui anumit SS'& 5i pot s7 4nceteBe s7 mai ia medicamentu dup7 numai c;teva doBe. Una din a*ord7ri e fo osite a astfe de pacien6i este aceea de a frac6iona doBa pe parcursu fiec7rei s7pt7m;ni, *o navu administr;nduA5i o doB7 a fiecare /, : sau I Bi e. Unii *o navi pot s7 to ereBe un SS'& diferit sau o a t7 c as7 de antidepresive, cum ar fi un medicament tricic ic sau unu dintre cei a 6i a)en6i noi. Cu toate acestea, e2ist7 persoane care par incapa*i e s7 to ereBe chiar 5i doBe minuscu e a e oric7rui medicament antidepresiv. Din cauB7 c7 efecte e adverse a e SS'& apar 5i dispar, 4n )enera , 4nainte de a se consemna orice fe de efect dorit, mu 6i e2per6i 4ncep cu un doBa> foarte mic 4n prime e : p;n7 a G s7pt7m;ni, apoi cresc treptat doBa>u de 4ndat7 ce sAa constatat un *eneficiu terapeutic. Din cauBa semivie6i or un)i a e SS'&, 4n specia a f uo2etinei, 5i din cauBa timpu ui 4nc7 5i mai 4nde un)at care poate s7 fie necesar pentru aprecierea *eneficiu ui comp et a unui anumit doBa>, cre5teri e a*rupte a e doBa>u ui tre*uie s7 fie evitate. De e2emp u, doBa>u ce mai redus poate s7 furniBeBe FH[ din *eneficiu doBa>u ui ce ui mai ridicat, dac7 i se as7 a dispoBi6ie suficient timp. Pe de a t7 parte, efecte e adverse depind de doB7 4ntrAun mod mu t mai predicti*i , cre5terea prea rapid7 a doBa>u ui put;nd s7 induc7 un r7spuns advers a persoane e sensi*i e. 6. Strate8ii de a'87e1tare. La persoane e depresive cu r7spuns par6ia a SS'&, strate)ii e de au)mentare nu sAau dovedit, 4n )enera , superioare cre5teri or doBa>u ui SS'&. #otu5i, una din aceste asocieri, cea dintre un SS'& 5i *upropion, a demonstrat *eneficii sup imentare marcate. De asemenea, une e persoane au r7spuns favora*i a asocierea itiu ui, a evotiro2inei <Levo2ine, Levothroid, Synthroid= sau a amfetamine or. d. Pierderea e>i6a6it:ii. !etode e poten6ia e de mana)ement a atenu7rii r7spunsu ui a un SS'& inc ud cre5terea sau descre5terea doBa>u ui" oprirea treptat7 a administr7rii medicamentu ui, urmat7 de reinstituirea tratamentu ui cu ace a5i medicament" trecerea a un a t antidepresiv SS'& sau nonASS'&" 5i au)mentarea cu *upropion, hormon tiroidian, itiu, simpatomimetice, *uspiron, anticonvu sivante, na tre2on7 <'e1ia= sau un a t antidepresiv nonASS'&. !odificarea r7spunsu ui a un SS'& tre*uie e2p orat7 4n cadru psihoterapiei, care poate s7 deBv7 uie conf icte e su*iacente care cauBeaB7 o cre5tere a simptome or depresive. A. Pre6a'i'1i '16ia &eF'a%:. Ce mai frecvent efect advers a SS'& este inhi*i6ia se2ua 7. 'ate e de disfunc6ie se2ua 7 raportate 4n cursu tria uri or preAmarketin) au fost su* 1H[, dar acest fapt a fost consecin6a unei considera*i e su*Adepist7ri. Pe m7sur7 ce medicii au devenit mai activi 4n chestionarea pacien6i or 4n e)7tur7 cu func6ionarea se2ua 7, inciden6a rea 7 sA
a dovedit a fi mai apropiat7 de NH[. !a>oritatea disfunc6ii or se2ua e sunt u5oare 5i toate SS'& par a fe de suscepti*i e s7 e cauBeBe. +cuBe e ce e mai frecvente se refer7 a inhi*area or)asmu ui 5i a descre5terea i*idou ui, care sunt dependente de doBa>. Spre deose*ire de ma>oritatea ce or a tor efecte adverse a e SS'&, inhi*i6ia se2ua 7 nu se reBo v7 pe parcursu prime or c;torva s7pt7m;ni de tratament, ci continu7, de o*icei, at;ta timp c;t se administreaB7 medicamentu . #ratamentu disfunc6ii or se2ua e induse de SS'& inc ude sc7derea doBa>u ui" trecerea a *upropion sau nefaBodon, care cauBeaB7 mai pu6ine disfunc6ii se2ua e" asocierea a 1JH m) de *upropion 4n condi6ionarea cu e i*erare sus6inut7, 4n una sau dou7 priBe Bi nice" 5i asocierea de si denafi <1ia)ra=, yohim*in7 <Yocon=, ciproheptadin7 <Periactin= sau de a)oni5ti dopaminici. +socierea unui SS'& cu *upropionu este eficient7 at;t din punctu de vedere a o*6inerii efectu ui antidepresiv, c;t 5i din ce a reducerii inhi*i6iei se2ua e. -. E>e6te%e ad?er&e 8a&tr$Ni1te&ti1a%e. Sertra ina, cita opramu 5i f uvo2amina au rate e ce e mai ridicate de efecte adverse )astroAintestina e, dar acestea sunt cauBate, de asemenea, 5i de f uo2etin7 5i paro2etin7. +cuBe e )astroA intestina e ce e mai frecvente sunt )rea6a, diareea, anore2ia, v7rs7turi e 5i dispepsia. 0rea6a 5i scaune e moi sunt e)ate de doBa> 5i tranBitorii, reBo v;nduAse, de o*icei, 4n c;teva s7pt7m;ni. +nore2ia apare ce mai frecvent 4n caBu f uo2etinei, dar unii *o navi cresc 4n creutate 4n timp ce iau f uo2etin7. Pierderea apetitu ui 5i sc7derea 4n )reutate induse de f uo2etin7 4ncep de 4ndat7 ce 4ncepe administrarea medicamentu ui 5i 4nre)istreaB7 un v;rf a /H de s7pt7m;ni, dup7 care adeseori )reutatea revine a va oarea ei ini6ia 7. 6. Cre<terea L1 8re'tate. P;n7 a o treime din persoane e care iau un SS'& cresc 4n )reutate, uneori cu peste /H de ivre Daproape 1H k)" o ivr7V H,IGJ %)E. La cei care au crescut 4n )reutate 4n cursu tria uri or c inice, cre5terea medie 4n )reutate a fost de /1 ivre, 1J ivre 5i 1G ivre, 4n caBu f uo2etinei, sertra inei 5i, respectiv, cita opramu ui. Paro2etina are activitate antico iner)ic7 5i este SS'& ce mai frecvent asociat cu cre5terea 4n )reutate. De o*icei, )reutatea revine a va oare ini6ia 7 a sf;r5itu primu ui an de tratament. d. Ce>a%eea. &nciden6a cefa eei 4n tria uri e SS'& a fost de 1NA/H[, cu numai un punct procentua mai mare dec;t rata 4n caBu terapiei cu p ace*o. Pe de a t7 parte, toate medicamente e SS'& constituie, a mu 6i *o navi, o profi a2ie eficient7 at;t a mi)renei c;t 5i a cefa eei de tip ?prin tensiune@. e. E>e6te ad?er&e %a 1i?e%'% SNC. B,C A1Fietatea. C uo2etina este aceea care de6ine cea mai mare pro*a*i itate de a cauBa an2ietate, a)ita6ie 5i ne ini5te, 4n specia 4n prime e c;teva s7pt7m;ni de tratament. +ceste efecte ini6ia e as7 ocu , de o*icei, unei reduceri ) o*a e a an2iet76ii dup7 prima un7 de tratament. ( propor6ie de J[ din *o navi discontinu7 administrarea f uo2etinei din cauBa nervoBit76ii crescute. Cre5terea an2iet76ii este cauBat7 considera*i mai pu6in frecvent de c7tre ce e a te medicamente SS'&. B*C I1&$71ia or din acest domeniu care poate fi atri*uit SS'& este ame iorarea somnu ui care reBu t7 din tratarea depresiei 5i an2iet76ii. #otu5i, o propor6ie de p;n7 a un sfert din persoane e tratate cu SS'& au fie dificu t76i de somn, fie somno en67 e2cesiv7. C uo2etina are pro*a*i itatea cea mai mare de a cauBa insomnie, motiv pentru care se administreaB7 adesea diminea6a. Sertra ina are o pro*a*i itate apro2imativ e)a 7 de a cauBa insomnie sau somno en67" cita opramu 5i, 4n mod specia , paro2etina tind s7 produc7 mai mu t somno en67 dec;t insomnie. Ln caBu acestora din urm7, pacien6ii re ateaB7 de o*icei c7 administrarea doBei 4nainte de cu care 4i a>ut7 s7 doarm7 mai *ine 5i nu e cauBeaB7 somno en67 diurn7 reBidua 7. &nsomnia indus7 de SS'& se poate trata cu *enBodiaBepine, traBodon <medicu tre*uie s7 e2p ice riscu de priapism= sau cu a te medicamente sedative. PreBen6a unei somno en6e semnificative induse de SS'& necesit7 adesea trecerea a un a t SS'& sau a *upropion. B0C i&e%e P?iiQ <i 6$<7ar'ri%e. ( propor6ie mic7 a pacien6i or care iau SS'& re ateaB7 c7 45i amintesc vise neo*i5nuit de vii Dca 5i cum sAar fi 4nt;mp at ?cu adev7rat@E sau co5maruri. Pacientu care are astfe de vise cu un SS'& poate s7 derive ace a5i *eneficiu terapeutic, dar f7r7 ima)ini onirice tu *ur7toare, trec;nd a un a t SS'&. +cest efect advers se reBo v7 frecvent 4n mod spontan, pe parcursu c;torva s7pt7m;ni. BAC C$1?'%&ii%e. Convu sii e au fost raportate a H,1AH,/[ din toate persoane e tratate cu SS'&. +ceast7 inciden67 este compara*i 7 cu inciden6a raportat7 4n caBu a tor antidepresive 5i nu este semnificativ diferit7 de cea consemnat7 4n caBu tratamentu ui cu un p ace*o. Convu sii e sunt mai frecvente a doBa>e e ce e mai mari a e SS'& <1HH m), sau mai mu t, de f uo2etin7 pe Bi=. B/C Si73t$7e%e eFtra3ira7ida%e. #remoru se constat7 a JA1H[ din persoane e care iau SS'&, o frecven67 care este de dou7 p;n7 a patru ori mai mare dec;t cea care se constat7 4n caBu tratamentu ui cu un p ace*o. 'areori, SS'& pot s7 cauBeBe akatiBie, distonie, tremor, ri)iditate 4n roat7 din6at7, tortico is, opistotonus, tu *ur7ri a e mersu ui 5i *radikineBie. +tunci c;nd iau un SS'&, persoane e cu *oa 7 Parkinson *ine contro at7 pot s7 constate 4nr7ut76irea acut7 a simptome or or motorii. -fecte e adverse e2trapiramida e se asociaB7 ce mai 4ndeaproape cu uti iBarea f uo2etinei" e e se consemneaB7 4n mod particu ar a doBa>e mai mari de IH m)KBi, dar pot s7 survin7 4n orice moment pe parcursu terapiei. >. E>e6te%e a1ti6$%i1er8i6e. Paro2etina are o u5oar7 activitate antico iner)ic7, produc;nd usc7ciunea )urii, constipa6ie 5i sedare, propor6iona e cu doBa. #otu5i, activitatea antico iner)ic7 a paro2etinei nu repreBint7, poate, dec;t a cincea parte din activitatea respectiv7 a nortripti inei, iar ma>oritatea ce or care iau paro2etin7 nu resimt efecte adverse co iner)ice. Cu toate c7 nu se consider7 c7 ar avea activitate antico iner)ic7, ce e a te medicamente SS'& se asociaB7 cu usc7ciunea )urii a 1IA/H[ din *o navi, propor6ie care este de 1,JA/ ori mai mare dec;t cea constatat7 cu p ace*o.
8. E>e6te%e ad?er&e 2e7at$%$8i6e. SS'& afecteaB7 func6ia trom*ocitar7 <p achetar7=, dar se asociaB7 rar cu apari6ia mai u5oar7 a echimoBe or. Paro2etina 5i f uo2etina se asociaB7 rar cu deBvo tarea unei neutropenii reversi*i e, 4n specia dac7 sunt administrate 4n asociere cu c oBapina. 2. Pert'r-:ri%e 8%'6$@ei u medica6iei or hipo) icemice tre*uie redus dup7 cum este necesar. SAau o*servat caBuri rare de hiponatremie 5i secre6ie inadecvat7 de hormon antidiuretic, a persoane e tratate cu diuretice 4n condi6ii e unui aport hidric insuficient. i. Ra<'ri%e <i rea6ii%e a%er8i6e. La apro2imativ I[ din *o navi apar diferite tipuri de ra5uri" a un mic su*set, )enera iBarea reac6iei a er)ice 5i imp icarea sistemu ui pu monar reBu t7, rar, 4n eBiuni fi*rotice 5i dispnee. La persoane e cu ra5uri e)ate de medicament, poate s7 fie necesar7 4ntreruperea tratamentu ui cu SS'&. M. !a%a6t$reea. SS'& pot s7 cauBeBe )a actoree reversi*i 7, pro*a*i consecin6a interferen6ei cu re) area dopaminer)ic7 a secre6iei de pro actin7. O. Si1dr$7'% &er$t$1i1i6. +dministrarea concomitent7 a unui SS'& 5i a unui &!+( poate s7 creasc7 concentra6ia p asmatic7 a serotoninei a nive uri to2ice 5i s7 produc7 o conste a6ie de simptome denumit7 sindrom serotoninic( +ceasta este un sindrom )rav 5i posi*i eta , care inc ude, 4n ordinea apari6iei pe m7sur7 ce condi6ia se a)raveaB7, urm7toare e3 <1= diaree" </= ne ini5te" <:= a)ita6ie e2trem7, hiperref e2ie 5i insta*i itate autonom7, cu posi*i e f uctua6ii rapide a e semne or vita e" <I= mioc onus, convu sii, hipertermie, tremor incontro a*i 5i ri)iditate" 5i <J= de irium, com7, status epi epticus, co aps cardioAvascu ar 5i deces. #ratamentu sindromu ui serotoninic const7 din 4ntreruperea a)en6i or cauBatori 5i instituirea prompt7 a asisten6ei suportive comprehensive, cu nitro) icerin7, ciproheptadin7, metiser)id <Sansert=, 4mpachet7ri reci, c orpromaBin7 <#horaBine=, dantro en <Dantrium=, *enBodiaBepine, anticonvu sivante, venti a6ie mecanic7 5i a)en6i para iBan6i <curariBan6i=. %. Si1dr$7'% de di&6$1ti1'are a% SSRI. Discontinuarea *rusc7, intempestiv7 a unui SS'&, 4n specia a ce or cu semivia67 re ativ scurt7, cum ar fi paro2etina, sAa asociat cu un sindrom care inc ude ame6e i, s 7*iciune, )rea67, cefa ee, depresie de re*ound, an2ietate, insomnie, dificu t76i de concentrare, simptome de c7i respiratorii superioare, paresteBii 5i simptome de tip mi)renos. De o*icei sindromu nu apare dec;t dup7 ce pu6in G s7pt7m;ni de tratament 5i, 4n )enera , se reBo v7 spontan 4n : s7pt7m;ni. Persoane e care resimt efecte adverse tranBitorii 4n cursu prime or s7pt7m;ni de terapie cu SS'& au o pro*a*i itate mai mare de a manifesta simptome de discontinuare. C uo2etina are cea mai mic7 pro*a*i itate de a se asocia cu acest sindrom, datorit7 faptu ui c7 semivia6a meta*o itu ui s7u este mai un)7 de o s7pt7m;n7, astfe c7 4ntreruperea medicamentu ui se face, practic, ent. Ln consecin67, f uo2etina sAa fo osit 4n une e caBuri pentru tratarea sindromu ui de discontinuare asociat cu terminarea terapiei cu a 6i SS'&, cu toate c7 sindromu 4n sine este autoA imitat. /. I1tera6i'1i 7edi6a7e1t$a&e. 1eBi #a*e u /JA1H. SS'& nu interfereaB7 cu ma>oritatea medicamente or. Ln caBu administr7rii SS'& 4n asociere cu &!+(, LAtriptofan, itiu sau cu a te antidepresive care inhi*7 recaptarea serotoninei se poate deBvo ta un sindrom serotoninic. C uo2etina, sertra ina 5i paro2etina pot s7 creasc7 concentra6ii e p asmatice a e antidepresive or tricic ice p;n7 a nive uri care pot s7 cauBeBe to2icitate c inic7. Pe *aBa ana iBe or in vitro a e enBime or CYP sAau descris o serie de interac6iuni farmacocinetice poten6ia e, dar interac6iuni e re evante c inic sunt rare. +socierea dintre itiu 5i orice medicament serotoniner)ic tre*uie uti iBat7 cu pruden67, din cauBa posi*i it76ii de precipitare a convu sii or. SS'& pot s7 creasc7 durata 5i severitatea ha ucina6ii or induse de Bo pidem. a. E%'$Feti1:. C uo2etina se poate administra 4mpreun7 cu doBa>e reduse a e medicamente or tricic ice. Din cauB7 c7 este meta*o iBat7 de iBoenBima hepatic7 CYP /DG, f uo2etina poate s7 interfereBe cu meta*o ismu a tor medicamente a ace e O procente din popu a6ie care posed7 o iBoform7 ineficient7 a acestei enBimei, a5aAnumi6ii meta*o iBatori deficitari <poor metabolizers=. C uo2etina poate s7 4ncetineasc7 meta*o ismu car*amaBepinei, a a)en6i or antiAneop aBici, diaBepamu ui 5i fenitoinei. SAau descris interac6iuni medicamentoase posi*i semnificative a e f uo2etinei cu *enBodiaBepine e, antipsihotice e 5i itiu . C uo2etina nu interac6ioneaB7 cu warfarina, to *utamida <(rinase= sau c orotiaBida <Diuri =. -. Sertra%i1:. Sertra ina poate s7 dis ocheBe warfarina de pe proteine e p asmatice 5i poate s7 creasc7 timpu de protrom*in7. Date e asupra interac6iuni or medicamentoase a e sertra inei sus6in un profi 4n )enera asem7n7tor cu ce a f uo2etinei, cu toate c7 sertra ina nu interac6ioneaB7 at;t de intens cu enBima CYP /DG. 6. Par$Feti1:. Paro2etina se asociaB7 cu un risc de interac6iuni medicamentoase mai mare dec;t f uo2etina sau sertra ina, din cauB7 c7 este un inhi*itor mai puternic a enBimei CYP /DG. Cimetidina poate s7 creasc7 concentra6ii e sertra inei 5i paro2etinei, iar feno*ar*ita u <So foton, Lumina = 5i fenitoina pot s7 descreasc7 concentra6ii e paro2etinei. Din cauBa poten6ia u ui de interferen67 cu enBima CYP /DG, asocierea paro2etinei cu a te antidepresive, fenotiaBine 5i medicamente antiaritmice tre*uie 4ntreprins7 cu pruden67. Paro2etina poate s7 creasc7 efectu anticoa)u ant a warfarinei. Coadministrarea paro2etinei 5i tramado u ui <U tram= poate s7 precipite sindromu serotoninic a v;rstnici. d. Cita%$3ra7. Cita opramu nu este un inhi*itor potent a nici unei enBime CYP. +dministrarea 4n asociere a cimetidinei cre5te concentra6ii e cita opramu ui cu apro2imativ IH[. Cita opramu nu afecteaB7 meta*o ismu di)o2inei <Lano2icaps, Lano2in=, itiu ui, warfarinei, car*amaBepinei sau imipraminei, 5i nici acestea nu afecteaB7 semnificativ meta*o ismu s7u. Cita opramu cre5te a du* u <de / ori= concentra6ii e p asmatice a e metopro o u ui <#opro eL, Lopressor=, dar acest fenomen nu are, de o*icei, efecte asupra tensiunii arteria e sau frecven6ei cardiace. Nu sunt disponi*i e date 4n e)7tur7 cu asocierea cita opramu ui cu inhi*itorii puternici ai CYP :+I sau CYP /DG.
B. e1%a>aFi1a. 1en afa2ina este un medicament antidepresiv eficient, cu de*ut rapid a ac6iunii. 1en afa2ina se num7r7 printre medicamente e ce e mai eficiente 4n tratamentu depresiei severe cu e emente me anco ice. ,. A6i'1i >ar7a6$%$8i6e. 1en afa2ina este *ine a*sor*it7 din tractu )astroAintestina 5i atin)e concentra6ii e p asmatice de v;rf 4n decurs de /,J ore. +re o semivia67 de apro2imativ :,J ore, iar meta*o itu s7u activ, .Ademeti ven afa2ina, are o semivia67 de F ore. Ln consecin67, ven afa2ina tre*uie administrat7 4n dou7 sau trei priBe Bi nice. 1en afa2ina este un inhi*itor nese ectiv a recapt7rii a trei amine *io)ene A serotonina, noradrena ina 5i, 4ntrAo m7sur7 mai mic7, dopamina. 1en afa2ina nu este activ7 a nive u receptori or muscarinici, nicotinici, histaminer)ici, opioiBi sau adrener)ici 5i nu este activ7 ca inhi*itor a monoaminoo2idaBei <&!+(=. *. E>i6a6itate tera3e'ti6:. 1en afa2ina este apro*at7 pentru tratamentu tu *ur7rii depresive ma>ore 5i a tu *ur7rii prin an2ietate )enera iBat7. !u 6i pacien6i sever deprima6i r7spund a ven afa2in7 4n decurs de dou7 s7pt7m;ni, a un doBa> de /HH m)KBi, o perioad7 de timp ceva mai scurt7 dec;t ce e / p;n7 a I s7pt7m;ni necesare de o*icei pentru insta area efectu ui SS'&. Ln consecin67, ven afa2ina 4n doBa>e mari ar putea s7 devin7 un medicament preferat pentru pacien6ii sever afecta6i, a care se dore5te un r7spuns rapid. Cu toate acestea, simpaticomimetice e <de e2., amfetamine e= 5i -C# de6in ce mai rapid de*ut a ac6iunii antidepresive, f7c;nduA5i de o*icei efectu 4ntrAo s7pt7m;n7. Ln compara6ii e directe cu f uo2etina, 4n tratamentu persoane or sever deprimate, cu e emente me anco ice, ven afa2ina este considerat7 superioar7. Nu a fost raportat7 4nc7 o compara6ie direct7 a ven afa2inei cu sertra ina, medicamentu SS'& ce mai eficient 4n tratamentu depresiei severe cu me anco ie. 0. Orie1t:ri 6%i1i6e. 1en afa2ina este disponi*i 7 ca ta* ete cu e i*erare imediat7 de /J m), :O,: m), JH m), OJ m) 5i 1HH m) 5i capsu e cu e i*erare pre un)it7 <-ffe2or e'= de :O,J m), OJ m) 5i 1JH m). #a* ete e cu e i*erare imediat7 tre*uie administrate 4n dou7 sau trei priBe Bi nice, 4n timp ce capsu e e cu e i*erare pre un)it7 se administreaB7 4ntrAo priB7 unic7, 4nainte de cu care, p;n7 a doBa>u ma2im de //J m)KBi. #a* ete e 5i capsu e e cu e i*erare pre un)it7 sunt a fe de potente, iar pacien6ii sta*i iBa6i cu una din forme poate s7 treac7 a doBa>u echiva ent a ce ei a te. DoBa>u ini6ia o*i5nuit a persoane e cu depresie este de OJ m)KBi, administrate ca ta* ete 4n dou7 p;n7 a trei priBe e)a e sau ca 5i capsu e 4ntrAo sin)ur7 priB7 a cu care. Unii pacien6i necesit7 un doBa> ini6ia de :O,J m)KBi timp de I p;n7 a O Bi e, pentru reducerea a minimum a efecte or secundare, 4n specia a )re6uri or, 4nainte de cre5terea treptat7 p;n7 a OJ m)KBi. La depresivi, doBa>u se poate cre5te p;n7 a 1JH m)KBi, administrate ca ta* ete 4n dou7 sau trei priBe e)a e sau ca 5i capsu e cu e i*erare pre un)it7 4ntrAo sin)ur7 priB7 seara, dup7 o perioad7 adecvat7 de eva uare c inic7 a doBa>u anterior mai mic <de o*icei / p;n7 a : s7pt7m;ni=. DoBa>u se poate cre5te cu c;te OJ m) a fiecare I Bi e sau mai mu t de I Bi e. Pentru o*6inerea unui r7spuns satisf7c7tor, persoane e cu depresie moderat7 pro*a*i c7 nu necesit7 doBa>e mai mari de //J m)KBi, 4n timp ce *o navii cu depresie sever7 pot s7 necesite doBa>e de :HH p;n7 a :OJ m)KBi. Prin administrarea 4nc7 de a 4nceput a doBa>u ui de /HH m)KBi se poate o*6ine un r7spuns antidepresiv rapid A 4n una p;n7 a dou7 s7pt7m;ni. DoBa>u ma2im a ven afa2inei este :OJ m)KBi. DoBa>u ven afa2inei tre*uie redus a >um7tate a persoane e cu func6iune hepatic7 sau rena 7 semnificativ diminuat7. Dac7 este 4ntrerupt7, ven afa2ina tre*uie descrescut7 treptat, pe parcursu a / p;n7 a I s7pt7m;ni. A. Pre6a'i'1i <i rea6ii ad?er&e. 1en afa2ina este 4n )enera *ine to erat7. Ce e mai frecvente reac6ii adverse, care au ap7rut semnificativ mai frecvent 4n studii e contro ate 4n caBu ven afa2inei dec;t 4n tratamentu cu p ace*o, au fost urm7toare e3 )rea67 <:O[ din tota u persoane or tratate=, somno en67 </:[=, usc7ciunea )urii <//[=, ame6ea 7 <1F[=, nervoBitate <1:[=, constipa6ie <1J[=, astenie <1/[=, an2ietate <G[=, anore2ie <11[=, vedere nec ar7 <G[=, e>acu are sau or)asm anorma <1/[= 5i impoten67 <G[=. &nciden6a )re6uri or se reduce 4ntrAo oarecare m7sur7 prin uti iBarea capsu e or cu e i*erare pre un)it7. -fecte e adverse se2ua e a e ven afa2inei se pot trata ca 5i ce e a e SS'&. Din cauBa meta*o ismu ui ei rapid 5i a a*sen6ei re ative a e)7rii de proteine, discontinuarea *rusc7 a ven afa2inei poate s7 produc7 un sindrom de discontinuare care const7 din )re6uri, somno en67 5i insomnie. Ln consecin67, ven afa2ina tre*uie 4ntrerupt7 prin sc7dere treptat7 pe parcursu a / p;n7 a I s7pt7m;ni. -fectu advers cu poten6ia u de severitate ce mai ridicat care se asociaB7 cu ven afa2ina este cre5terea tensiunii arteria e a une e persoane, 4n specia a ce e tratate cu mai mu t de :HH m)KBi. Ln tria uri e c inice, a persoane e care au primit :OJ m) ven afa2in7 pe Bi sAa o*servat o cre5tere medie cu O,/ mm $) a tensiunii arteria e diasto ice, spre deose*ire de a*sen6a vreunei modific7ri semnificative a persoane e care au primit OJ m) sau //J m)KBi 5i de descre5terea medie cu /,/ mm $) a persoane e care au primit p ace*o. LntrAun studiu sAau constatat cre5teri persistente a e tensiunii arteria e a nive uri mai mari dec;t 1IHKFH a /[ din persoane e care au primit p ace*o, a :[ din cei care au primit mai pu6in de 1HH m) ven afa2in7 pe Bi, a J[ din cei cu 1H1 p;n7 a /HH m)KBi, a O[ din cei cu /H1 p;n7 a :HH m)KBi 5i a 1:[ din persoane e care au fost tratate cu peste :HH m) de ven afa2in7 pe Bi. Ln consecin67, medicamentu tre*uie s7 fie fo osit cu pruden67 a persoane e cu hipertensiune arteria 7 pree2istent7 5i, dac7 este fo osit, acest ucru s7 se fac7 numai a doBa>e e mai mici. Ln preBent nu sunt disponi*i e informa6ii cu privire a uti iBarea ven afa2inei a femei e )ravide sau care a 7pteaB7. Cu toate acestea, medicii tre*uie s7 evite prescrierea oric7ror medicamente nou introduse a femei e )ravide sau care a 7pteaB7, p;n7 a acumu area unei e2perien6e c inice mai a*undente. /. I1tera6i'1i 7edi6a7e1t$a&e. Cimetidina inhi*7 meta*o ismu hepatic de prim7 trecere a ven afa2inei 5i cre5te concentra6ii e medicamentu ui nemeta*o iBat. #otu5i, dat fiind c7 meta*o itu ven afa2inei este r7spunB7tor, 4n principa , de efectu terapeutic a acesteia, aceast7 interac6iune este important7 numai a persoane e cu hipertensiune sau *oa 7 hepatic7 pree2istent7, a care asocierea respectiv7 tre*uie s7 fie evitat7. 1en afa2ina cre5te concentra6ii e p asmatice a e ha operido u ui administrat 4n asociere. Ca toate medicamente e antidepresive, ven afa2ina nu tre*uie administrat7 mai
devreme de 1I Bi e dup7 un tratament cu &!+( 5i poate s7 poten6eBe efecte e sedative a e a tor medicamente care ac6ioneaB7 asupra SNC. C. B'3r$3i$1'%. .upropionu este un a)ent de prim7 inie 4n tratamentu depresiei 5i pentru 4ncetarea fumatu ui. Ln )enera , e este mai eficient 4mpotriva simptome or depresiei dec;t 4mpotriva an2iet76ii 5i este foarte eficient 4n asociere cu SS'&. Ln pofida unor avertismente ini6ia e cu privire a faptu c7 poate s7 cauBeBe convu sii, e2perien6a c inic7 arat7 acum c7, atunci c;nd este fo osit 4n doBa>e e recomandate, *upropionu nu de6ine o pro*a*i itate mai ridicat7 de a cauBa convu sii 4n compara6ie cu ce e a te medicamente antidepresive. +*andonarea fumatu ui are ce mai mare succes atunci c;nd *upropionu <denumit \y*an pentru aceast7 indica6ie= este uti iBat 4n asociere cu tehnici de modificare a comportamentu ui. .upropionu este un medicament unic 4n arsena u terapeutic actua , av;nd un profi foarte favora*i a efecte or adverse 1. Ca o not7 aparte 4n cadru cate)oriei antidepresive or, inhi*area func6iei se2ua e este minor7 4n caBu tratamente or cu acest medicament. .upropionu are oarecare efecte dopaminer)ice 5i poate s7 serveasc7 5i ca u5or psihostimu ant, precum 5i ca antidepresiv. ,. A6i'1i >ar7a6$%$8i6e. .upropionu se a*soar*e *ine din tractu )astroAintestina . 1;rfu concentra6ii or p asmatice a e formu 7rii cu e i*erare imediat7 a *upropionu ui se atin), de o*icei, a / ore dup7 administrarea ora 7, iar v;rfu concentra6ii or condi6ion7rii cu e i*erare sus6inut7 se constat7 dup7 : ore. Semivia6a compusu ui se 4ntinde de a N p;n7 a IH de ore <media fiind de 1/ ore=. *. E>i6a6itatea tera3e'ti6:. -ficacitatea terapeutic7 4n depresie a *upropionu ui este *ine sta*i it7 at;t 4n mediu intraspita icesc c;t 5i 4n mediu am*u ator. .upropionu este o *un7 op6iune a persoane e deprimate care nu r7spund a medicamente e serotoniner)ice. +me iorarea somnu ui 4n faBe e incipiente a e tratamentu ui se constat7 mai pu6in frecvent 4n caBu *upropionu ui dec;t 4n caBu ma>orit76ii ce or a tor antidepresive. 0. D$@aM <i ad7i1i&trare. .upropionu cu e i*erare imediat7 este disponi*i ca ta* ete de OJ m) 5i 1HH m), iar *upropionu cu e i*erare sus6inut7 <,e *utrin S'= este disponi*i ca ta* ete de 1HH m) 5i 1JH m). #ratamentu a persoana adu t7 ?mi> ocie@ tre*uie instituit ora cu 1HH m) din forma cu e i*erare imediat7, de dou7 ori pe Bi, sau cu 1JH m) din forma cu e i*erare sus6inut7, 4ntrAo sin)ur7 priB7 Bi nic7. Ln cea de a patra Bi de tratament doBa>u poate s7 fie crescut a 1HH m) ora din forma cu e i*erare imediat7 de trei ori pe Bi sau a 1JH m) ora din forma cu e i*erare sus6inut7, de dou7 ori pe Bi. Ca o a ternativ7, se pot administra c;te :HH m) din condi6ionarea cu e i*erare sus6inut7 4n fiecare diminea67. DoBa>u de :HH m)KBi tre*uie men6inut timp de c;teva s7pt7m;ni 4nainte de a fi crescut mai mu t. Din cauBa riscu ui de convu sii, cre5teri e doBa>u ui nu tre*uie s7 fie niciodat7 mai mari de 1HH m) 4ntrAo perioad7 de : Bi e" doBa pentru o dat7 DdoBa per doB7E de *upropion cu e i*erare imediat7 nu tre*uie s7 fie niciodat7 mai mare de 1JH m), iar doBa per doB7 de *upropion cu e i*erare sus6inut7 nu tre*uie s7 dep75easc7 niciodat7 :HH m)" doBa Bi nic7 tota 7 nu tre*uie s7 dep75easc7 IJH m) <e i*erare imediat7= sau IHH m) <e i*erare sus6inut7=. A. Pre6a'i'1i <i rea6ii ad?er&e. -fecte e adverse ce e mai frecvente care se asociaB7 cu uti iBarea *upropionu ui sunt cefa eea, insomnia, acuBe e de c7i respiratorii superioare 5i )rea6a. Pot s7 survin7, de asemenea, ne ini5te, a)ita6ie 5i irita*i itate. Pro*a*i c7 din cauBa efecte or sa e de poten6are a neurotransmisiei dopaminer)ice, *upropionu sAa asociat <rar= cu simptome psihotice <de e2., ha ucina6ii, de iruri 5i catatonie= 5i cu de irium. Ln e)7tur7 cu *upropionu , este nota*i 7 a*sen6a inducerii de c7tre acest medicament 4ntrAo m7sur7 semnificativ7 a hipotensiunii ortostatice, cre5terii 4n )reutate, somno en6ei diurne 5i efecte or antico iner)ice. Une e persoane pot, totu5i, s7 preBinte usc7ciunea )urii sau constipa6ie, iar sc7derea 4n )reutate poate s7 apar7 a apro2imativ /J[ din pacien6ii trata6i cu *upropion. .upropionu nu cauBeaB7 modific7ri semnificative cardioAvascu are sau de a*orator c inic. Un avanta> ma>or a *upropionu ui 4n compara6ie cu SS'& este faptu c7 *upropionu este practic ipsit de orice efecte adverse asupra func6ion7rii se2ua e, 4n timp ce SS'& se asociaB7 cu astfe de efecte a p;n7 a NH[ din persoane e tratate. Unii din cei trata6i cu *upropion pot s7 resimt7 o cre5tere a responsivit76ii se2ua e 5i chiar or)asme spontane. Ln doBa>e de :HH m)KBi sau mai mici, inciden6a convu sii or este 4n >ur de H,1[, ceea ce nu este mai mu t 5i, 4n anumite caBuri, este mai pu6in dec;t inciden6a convu sii or 4n tratamentu cu a te antidepresive. 'iscu de convu sii cre5te p;n7 a 4n >ur de J[ 4n caBu doBa>e or 4ntre IHH m) 5i GHH m)KBi. Cactorii de risc pentru convu sii, cum ar fi antecedente e comi6ia e, uBu de a coo , 4ntreruperea recent7 a *enBodiaBepine or, *oa a or)anic7 cere*ra 7, traumatisme e cranioAcere*ra e sau desc7rc7ri e epi eptiforme pe --0, >ustific7 e2aminarea critic7 a deciBiei de a uti iBa *upropionu . La orice persoan7 cu istoric de traumatism cranian, tumor7 cere*ra 7 sau a t7 *oa 7 or)anic7 cere*ra 7 este necesar7 aten6ie, din cauB7 c7 *upropionu poate s7 scad7 pra)u convu sivant a pacientu ui. PreBen6a anorma it76i or --0 5i 4ntreruperea recent7 a a coo u ui sau a unui sedativAhipnotic cresc, de asemenea, riscu de convu sii induse de *upropion. Din cauB7 c7 doBa>e e mari <` IJH m)KBi= a e *upropionu ui se pot asocia cu o senBa6ie de euforie, *upropionu poate s7 fie re ativ contraindicat a persoane e cu istoric de a*uB de su*stan6e. Uti iBarea *upropionu ui a femei e )ravide nu a fost studiat7, medicamentu fiinduA e contraindicat. Dat fiind c7 *upropionu se e2cret7 4n apte e matern, uti iBarea medicamentu ui a femei e care a 7pteaB7 nu este recomandat7. SupradoBe e de *upropion se asociaB7 cu deBnod7minte 4n )enera favora*i e, cu e2cep6ia caBuri or unor doBe 5i supradoBe imense a e mai mu tor medicamente. Convu sii e apar a 4n >ur de o treime din caBuri e de supradoBe, iar sf;r5itu eta poate s7 constituie reBu tatu convu sii or incontro a*i e, a *radicardiei 5i a stopu ui cardiac. #otu5i, 4n
1
Ln condi6ii e prescrierii foarte ar)i a *upropionu ui, au e2istat re ativ numeroase caBuri eta e, dar a c7ror e)7tur7 direct7 cu acest medicament este incert7. Ln Noua \ee and7 *upropionu a fost rec asificat recent ca antidepresiv de a doua inie, iar Comunitatea -uropean7 ree2amineaB7 statutu terapeutic a acestui medicament.
)enera , supradoBe e de *upropion sunt mai pu6in d7un7toare dec;t supradoBe e a tor antidepresive, cu e2cep6ia, poate, a SS'&. /. I1tera6i'1i 7edi6a7e1t$a&e. .upropionu nu tre*uie uti iBat 4n asociere cu &!+(, din cauBa posi*i it76ii de inducere a unei criBe hipertensive" 4ntre 4ncetarea unui tratament cu &!+( 5i instituirea tratamentu ui cu *upropion tre*uie s7 treac7 ce pu6in 1I Bi e. +dministrarea concomitent7 a *upropionu ui 5i a unui a)ent dopaminer)ic <de e2., evodopa A Laradopa, per)o id A Perma2, ropiniro A 'eWuip, pramipe2o A!irape2, amantadin7 A Symmetre 5i *romocriptin7 A Par ode = poate s7 se asocieBe cu de irium, simptome psihotice 5i mi5c7ri diskinetice. Ln asociere cu itiu, *upropionu este eficient 5i *ine to erat a unii *o navi cu depresie reBistent7 a tratament, dar aceast7 asociere poate s7 cauBeBe, rar, to2icitate SNC, inc usiv convu sii. +socierea dintre *upropion 5i f uo2etin7 constituie unu dintre tratamente e ce e mai eficiente 5i mai *ine to erate a e tuturor tipuri or de depresie, dar c;teva raport7ri de caBuri arat7 c7 aceast7 com*ina6ie se poate asocia cu panic7, de irium sau convu sii. Car*amaBepina poate s7 descreasc7 concentra6ii e p asmatice a e *upropionu ui iar *upropionu poate s7 creasc7 concentra6ii e pasmatice a e acidu ui va proic <Depakene=. D. Ne>a@$d$1'%. NefaBodonu DSerBoneE posed7 efecte antidepresive compara*i e cu ace ea a e SS'& dar, spre deose*ire de SS'&, nefaBodonu ame ioreaB7 continuitatea somnu ui 5i nu are dec;t pu6ine efecte asupra func6ion7rii se2ua e. NefaBodonu este, 4n )enera , *ine to erat. Din punct de vedere chimic, se 4nrude5te cu traBodonu , dar cauBeaB7 mai pu6in7 sedare. Cu toate acestea, unii e2per6i consider7 c7 nefaBodonu este, 4n )enera , un antidepresiv mai pu6in eficient dec;t SS'&. ,. Orie1t:ri 6%i1i6e. NefaBodonu este disponi*i 4n ta* ete nediviBa*i e 1 de JH m), /HH m) 5i /JH m) 5i 4n ta* ete diviBa*i e de 1HH m) 5i 1JH m). DoBa>u ini6ia care se recomand7 4n caBu nefaBodonu ui este de 1HH m) de dou7 ori pe Bi, dar JH m) de dou7 ori pe Bi pot s7 fie mai *ine to erate, 4n specia a persoane e v;rstnice. Pentru a imita apari6ia efecte or adverse, doBa Bi nic7 tre*uie s7 fie crescut7 )radat, 4n trepte de c;te 1HH m) p;n7 a /HH m), a interva e nu mai mici de o s7pt7m;n7 4ntre o cre5tere 5i cea urm7toare. Pacien6ii v;rstnici tre*uie s7 primeasc7 4n >ur de dou7 treimi din doBa>e e ne)eriatrice uBua e, cu un ma2imum de IHH m)KBi. .eneficii e c inice a e nefaBodonu ui, ca 5i ce e a e ce or a tor antidepresive, devin de o*icei viBi*i e dup7 / p;n7 a I s7pt7m;ni de tratament. *. Pre6a'i'1i <i rea6ii ad?er&e. Ln tria uri e prec inice, 1G[ din su*iec6i au discontinuat nefaBodonu din cauBa unui eveniment advers. !otive e ce e mai frecvente a e discontinu7rii au fost )rea6a <:,J[=, ame6ea a <1,F[=, insomnia <1,J[=, s 7*iciunea <1,:[= 5i a)ita6ia <1,/[=. 'eac6ii e adverse raportate a e nefaBodonu ui sunt preBentate 4n #a*e u /JA11. -venimente e adverse au fost dependente de doBa> 5i au tins s7 apar7 a concentra6ii semnificative a e medicamentu ui <doBa>e `:HH m)KBi=. E. Mirta@a3i1a. !irtaBapina D'emeronE este a fe de eficient7 ca 5i amitripti ina 4n privin6a ridic7rii dispoBi6iei, dar nu preBint7 efecte e adverse antico iner)ice a e antidepresive or tricic ice 5i nici efecte e adverse )astroAintestina e 5i an2io)ene a e SS'&. !irtaBapina este pu6in uti iBat7 din cauB7 c7 nu este mai eficient7 dec;t a te antidepresive 5i cauBeaB7 a fe de mu t7 somno en67 ca medicamente e tricic ice/. E. Re-$Feti1a B e&traC. 'e*o2etina nu este 4nc7 apro*at7 pentru desfacere 4n State e Unite. -a inhi*7 se ectiv recaptarea noradrena inei 5i are efecte reduse asupra recapt7rii serotoninei. +stfe , ea constituie ima)inea 4n o) ind7 a SS'&, care inhi*7 recaptarea serotoninei, dar nu 5i pe cea a noradrena inei. Ln cadru compara6ii or c inice directe cu f uo2etina, re*o2etina a constituit un tratament mai eficient a persoane or cu depresie sever7, ima)ine de sine deficitar7 5i motiva6ie redus7. ,. E>i6a6itatea tera3e'ti6:. 'e*o2etina este eficient7 4n tratamentu tu *ur7ri or depresive acute 5i cronice, cum ar fi tu *urarea depresiv7 ma>or7 5i distimia. 'e*o2etina poate s7 produc7, de asemenea, descre5terea re ativ rapid7 a simptome or fo*iei socia e. 'e*o2etina este a fe de eficient7 ca 5i imipramina 5i ar putea fi mai eficient7 dec;t f uo2etina 4n tratamentu persoane or cu depresie sever7. Prime e eva u7ri c inice a e re*o2etinei sAau concentrat asupra adapt7rii socia e, asupra motiva6iei de interac6iune socia 7 5i asupra a tor aspecte a e re a6iei dintre se f 5i mediu. +fect7ri e socia e, 4n specia ce e care )raviteaB7 4n >uru percep6iei ne)ative de sine 5i 4n >uru nive u ui sc7But a activit76ii socia e, par s7 r7spund7 mai rapid a re*o2etin7 dec;t a f uo2etin7. Ln consecin67, re*o2etina poate s7 faci iteBe o adaptare socia 7 mai satisf7c7toare, prin cre5terea anim7rii Ddri!eE 5i prin faci itarea senBa6iei de contro asupra propriei vie6i a persoanei respective. Poate s7 fie un a)ent deose*it de eficient 4n tratamentu persoane or me anco ice a e c7ror a*i it76i de a face fa67 sunt nesatisf7c7toare. Spre deose*ire de f uo2etin7, re*o2etina m7re5te eficien6a somnu ui, dar f7r7 s7 se asocieBe cu somno en67 diurn7. Din cauB7 c7 re*o2etina 5i SS'& ac6ioneaB7 4n mod direct asupra unor sisteme de neurotransmi67tori care nu se suprapun, ar fi o)ic7 asocierea or 4n tratamentu persoane or a c7ror depresie nu r7spunde a monoterapia cu unu dintre ace5ti a)en6i. Nu e2ist7 4nc7 date c inice care s7 vin7 4n spri>inu aceste asocieri. *. Orie1t:ri 6%i1i6e. !a>oritatea persoane or r7spund a I m) de dou7 ori pe Bi" doBa>u ma2im este de 1H m)KBi. DoBa>u re*o2etinei tre*uie sc7But a persoane e v;rstnice 5i a ce e cu afectare rena 7 sever7. 0. Pre6a'i'1i <i rea6ii ad?er&e. -fecte e adverse ce e mai frecvente sunt urinarea eBitant7 Ddificu t76i e de ini6iere a mic6iuniiE, cefa eea, constipa6ia, con)estia naBa 7, diaforeBa, usc7ciunea )urii, descre5terea i*idou ui 5i insomnia. Ln uti iBarea pe termen un), persoane e care iau re*o2etin7 nu resimt mai mu te efecte adverse dec;t persoane e care iau
1
#a* ete e men6ionate ca nediviBa*i e < a fe ca 5i toate capsu e e de medicamente= nu tre*uie frac6ionate 5i nici mestecate sau sf7r;mate, pentru c7 acest ucru atra)e a terarea anumitor propriet76i farmacocinetice <e i*erarea contro at7, reBisten6a a mediu )astric acid etc= prin deteriorarea 4nve i5u ui e2tern specia a produsu ui. / 'ecent a ap7rut o condi6ionare in>ecta*i 7 pentru administrarea intravenoas7 a mirtaBapinei.
p ace*o. !. Medi6a7e1te%e tri6i6%i6e <i tetra6i6%i6e. +ntidepresive e tricic ice 5i tetracic ice <#a*e u /JA1/= sunt pu6in uti iBate, din cauBa efecte or or adverse <Capito u 1H=. H. IMAO. &!+( <#a*e u /JA1:= sunt antidepresive foarte eficiente, dar sunt pu6in fo osite din cauBa precau6iuni or dietetice care tre*uie urmate pentru a evita criBe e hipertensive induse de tiramin7 5i din cauBa interac6iuni or medicamentoase d7un7toare <veBi #a*e u 1HA11 a Capito u 1H=. . Medi6a7e1te a1ti7a1ia6a%e A. Liti'%. Litiu se fo ose5te 4n tratamentu pe termen scurt 5i 4n tratamentu profi actic a tu *ur7rii *ipo are &. ,. A6i'1i >ar7a6$%$8i6e. Dup7 in)erare, itiu se a*soar*e comp et 4n tractu )astroAintestina . Concentra6ii e serice atin) v;rfu 4n 1,J ore de a administrarea preparate or standard 5i 4n I p;n7 a I,J ore 4n caBu condi6ion7ri or cu e i*erare contro at7. Litiu nu se ea)7 de proteine e p asmatice, nu este meta*o iBat 5i se e2cret7 prin rinichi. Semivia6a sa p asmatic7 este ini6ia de 1,: Bi e 5i este de /,I Bi e dup7 administrarea timp de peste un an. .ariera hematoAencefa ic7 nu permite dec;t trecerea ent7 a itiu ui" acesta este motivu pentru care o supradoB7 unic7 nu cauBeaB7 to2icitate 4n mod o* i)atoriu 5i, de asemenea, motivu pentru care into2ica6ia cu itiu pe termen un) se reBo v7 ent. Semivia6a itiu ui este de apro2imativ /H de ore DdoB7 unic7E iar nive u de echi i*ru D stead3-state E se atin)e dup7 J p;n7 a O Bi e de administrare re)u at7. C earanceAu rena a itiu ui este sc7But a persoane e cu insuficien67 rena 7 <frecvent a v;rstnici=. -2cre6ia itiu ui cre5te 4n cursu sarcinii, dar descre5te dup7 na5tere. Litiu se e2cret7 4n apte e matern 5i, 4n cantit76i nesemnificative, 4n feca e 5i sudoare. *. E>i6a6itatea tera3e'ti6: a. E3i&$ade%e 7a1ia6a%e. Litiu contro eaB7 mania acut7. - previne rec7derea a apro2imativ NH[ din persoane e cu tu *urare *ipo ar7 & 5i a un procent ceva mai mic de persoane cu manie mi2t7 sau disforic7, cu tu *urare *ipo ar7 cu cic are rapid7, cu a*uB de su*stan6e comor*id sau cu encefa opatie. Ln concentra6ii terapeutice, itiu administrat sin)ur Dmonoterapia cu itiuE 45i e2ercit7 efectu antimaniaca 4n una p;n7 a trei s7pt7m;ni. Ln consecin67, pentru a contro a mania 4n mod acut, 4n cursu prime or c;torva s7pt7m;ni tre*uie s7 se administreBe, de asemenea, o *enBodiaBepin7 <de e2., c onaBepam sau oraBepam= sau un anta)onist a receptori or dopaminici <de e2., ha operido sau c orpromaBin7=. Litiu este eficient a 4n >ur de OHANH[ din persoane e cu tu *urare *ipo ar7 &, ca profi a2ie pe termen un) at;t a episoade or maniaca e c;t 5i a ce or depresive. -. E3i&$ade%e de3re&i?e. Litiu este eficient 4n tratamentu tu *ur7rii depresive ma>ore 5i a depresiei asociate cu tu *urarea *ipo ar7 &. Litiu e2ercit7 un efect antidepresiv par6ia sau comp et a apro2imativ NH[ din persoane e cu tu *urare *ipo ar7 &. !u 6i *o navi iau 4n asociere itiu 5i un antidepresiv, ca tratament de 4ntre6inere pe termen un) a *o ii *ipo are. +u)mentarea terapiei cu itiu prin asocierea va proatu ui sau a car*amaBepinei este de o*icei *ine to erat7, cu pu6ine riscuri de precipitare a maniei. +tunci c;nd survine un episod depresiv a un o persoan7 care face tratament de 4ntre6inere cu itiu, dia)nosticu diferen6ia tre*uie s7 inc ud7 hipotiroidia indus7 de itiu, a*uBu de su*stan6e 5i ipsa de comp ian67 fa67 de terapia cu itiu. +*ord7ri e terapeutice posi*i e inc ud cre5terea concentra6iei itiu ui <p;n7 a 1A1,/ m-WKL=" asocierea de hormon tiroidian sup imentar <de e2., /J m) iotironin7 A Cytome pe Bi=, chiar 5i 4n preBen6a unor constat7ri norma e a teste e func6iei tiroidiene" au)mentarea itiu ui cu va proat sau car*amaBepin7" uti iBarea >udicioas7 a antidepresive or" -C#" 5i psihoterapia. Unii e2per6i re ateaB7 c7 administrarea -C# a o persoan7 care ia itiu poate s7 creasc7 riscuri e de disfunc6ie co)nitiv7, dar acest su*iect este controversat. (dat7 ce episodu depresiv acut sAa reBo vat, ce e a te terapii tre*uie 4ncetate prin descre5tere treptat7, 4n favoarea monoterapiei cu itiu, dac7 aceasta din urm7 este to erat7 c inic. 6. H1trei1erea. #ratamentu de 4ntre6inere cu itiu descre5te marcat frecven6a, severitatea 5i durata episoade or manica e 5i depresive a persoane e cu rec7deri a e tu *ur7rii *ipo are &. Ln cursu tratamentu ui cu p ace*o, 4n >ur de NH[ din persoane e cu tu *urare *ipo ar7 & recad, 4n timp ce rec7derea are oc a numai 4n >ur de :J[ din persoane e tratate cu itiu. Litiu furniBeaB7 o profi a2ie a maniei re ativ mai eficient7 dec;t cea a depresiei, pentru aceasta din urm7 put;nd s7 fie necesare, intermitent sau continuu, strate)ii antidepresive sup imentare. Lntre6inerea cu itiu este indicat7 aproape 4ntotdeauna dup7 un a doi ea episod de manie sau depresie din cadru tu *ur7rii *ipo are &. Lntre6inerea cu itiu tre*uie uat7 4n considerare 4n mod serios dup7 un prim episod a ado escen6i precum 5i a persoane e care au istoric fami ia de tu *urare *ipo ar7 &, care au sisteme de spri>in deficitare, care nu au avut factori precipitan6i ai primu ui episod, care se )7sesc a risc ridicat de sinucidere, care sunt 4n v;rst7 de :H de ani sau mai mu t, care au avut de*ut *rusc a primu ui or episod, care au avut un prim episod de tip maniaca sau care sunt de se2 mascu in. Litiu este, de asemenea, un tratament eficient a persoane e cu tu *urare cic otimic7 sever7. Necesitatea D4n6e epciuneaE instituirii tratamentu ui de 4ntre6inere 4nc7 dup7 primu episod maniaca este i ustrat7 de c;teva o*serva6ii. Ln primu r;nd, fiecare episod maniaca cre5te riscu de episoade u terioare. Ln a doi ea r;nd, a pacien6ii responsivi a itiu, rec7deri e au o pro*a*i itate de apari6ie de /N de ori mai mare dup7 4ntreruperea itiu ui. Ln a trei ea r;nd, e2ist7 preBent7ri de caBuri care descriu *o navi care au fost ini6ia responsivi a itiu, apoi au 4ncetat s7 mai ia itiu 5i, 4n cursu episoade or u terioare, nu au mai fost responsivi a itiu. '7spunsu a tratamentu cu itiu este de o asemenea natur7, 4nc;t continuarea tratamentu ui de 4ntre6inere se asociaB7 adesea cu eficacitate cresc;nd7 5i cu reducerea morta it76ii. Ca atare, faptu c7, dup7 o perioad7 re ativ scurt7 de tratament de 4ntre6inere cu itiu, are oc un episod de depresie sau de manie nu constituie neap7rat un indiciu de insucces
a tratamentu ui. #otu5i, monoterapia cu itiu poate s7 4nceap7 s7 45i piard7 eficacitatea dup7 c;6iva ani de ap icare cu succes. Dac7 se 4nt;mp 7 acest ucru, poate s7 fie uti tratamentu sup imentar cu car*amaBepin7 sau va proat. DoBa>e e de 4ntre6inere a e itiu ui pot adeseori s7 fie adaptate 4n vederea o*6inerii unor concentra6ii serice sau p asmatice ceva mai sc7Bute dec;t ace ea care sunt necesare pentru tratamentu maniei acute. Dac7 uti iBarea itiu ui tre*uie s7 fie 4ncetat7, doBa>u tre*uie s7 fie redus treptat. Discontinuarea *rusc7 a terapiei cu itiu se asociaB7 cu riscu crescut de recuren67 rapid7 a episoade or maniaca e sau depresive. 0. D$@aM <i $rie1t:ri 6%i1i6e a. I1?e&ti8aii%e 7edi6a%e i1iia%e. Lnainte ca medicu s7 prescrie itiu, un a t medic dec;t psihiatru tre*uie s7 efectueBe o e2aminare de rutin7 somatic7 <fiBic7= 5i de a*orator a *o navu ui respectiv. -2aminarea de a*orator tre*uie s7 inc ud7 m7surarea concentra6iei creatininei serice <sau a concentra6iei creatininei 4n urina din /I de ore, dac7 medicu are vreun motiv de suspiciune 4n privin6a inte)rit76ii func6iei rena e=, e ectro i6ii, teste e func6iei tiroidiene <hormonu stimu ator a tiroidei, triiodtironina 5i tiro2ina=, hemoA euco)rama comp et7, -%0 5i testu de sarcin7 a femei e de v;rst7 ferti 7. -. Re6$7a1d:ri de d$@aM. Ln State e Unite condi6ion7ri e itiu ui inc ud capsu e de car*onat de itiu de 1JH m), :HH m) 5i GHH m) cu e i*erare o*i5nuit7 <-ska ith, Lithonate=" ta* ete de car*onat de itiu de :HH m) cu e i*erare o*i5nuit7 <Lithota*s=" capsu e de car*onat de itiu de IJH m) cu e i*erare contro at7 <-ska ith C'=" 5i sirop de citrat de itiu cu concentra6ia de N m-WKJ mL. DoBa>u ini6ia pentru ma>oritatea persoane or adu te este ce de c;te :HH m) din condi6ionarea o*i5nuit7 de trei ori pe Bi. DoBa>u ini6ia a persoane e v;rstnice sau a persoane e cu afect7ri rena e tre*uie s7 fie ce de c;te :HH m) o dat7 sau de dou7 ori pe Bi. DoBa>u fina 4ntre FHH 5i 1./HH m)KBi produce de o*icei o concentra6ie terapeutic7 de H,G p;n7 a 1 m-WKL, iar doBa>u de 1./HH p;n7 a 1.NHH m)KBi produce de o*icei o concentra6ie terapeutic7 de H,N p;n7 a 1,/ m-WKL. DoBa>u de 4ntre6inere se poate administra fie 4n dou7 sau trei priBe e)a e a e condi6ion7rii o*i5nuite, fie 4ntrAo sin)ur7 priB7 a condi6ion7rii cu e i*erare sus6inut7 care echiva eaB7 cu priBe e Bi nice com*inate a e condi6ion7rii cu e i*erare o*i5nuit7. Uti iBarea priBe or mu tip e reduce tu *ur7ri e )astrice 5i evit7 v;rfuri e ridicate unice a e concentra6ii or itiu ui. 6. C$16e1traii%e 3%a&7ati6e ust7rii doBe or. Concentra6ii e itiu ui tre*uie determinate de rutin7 a fiecare / p;n7 a G uni, precum 5i cu promptitudine a persoane e suspectate de necomp ian67 cu doBa>u prescris, a ce e care manifest7 semne de to2icitate sau a ce e care se )7sesc 4n cursu unei modific7ri a doBa>u ui. 0hiduri e ce e mai frecvente recomand7 1,H p;n7 a 1,J m-WKL 4n tratamentu maniei acute 5i H,I p;n7 a H,N m-WKL 4n tratamentu de 4ntre6inere. A. Pre6a'i'1i <i rea6ii ad?er&e. !ai pu6in de /H[ din cei care iau itiu nu resimt nici un efect advers, iar efecte e adverse semnificative se manifest7 a ce pu6in :H[ din cei care fac tratament cu itiu. -fecte e adverse ce e mai frecvente a e tratamentu ui cu itiu sunt deran>amente e )astrice, cre5terea 4n )reutate, tremoru , astenia 5i afectarea co)nitiv7 u5oar7. /. I1tera6i'1i%e 7edi6a7e1t$a&e. &nterac6iuni e medicamentoase a e itiu ui sunt sumariBate 4n #a*e u /JA1/. B. a%3r$at'%. 1a proatu este un medicament de prim7 inie 4n tratamentu tu *ur7rii *ipo are &, ce pu6in e)a ca eficacitate 5i si)uran67 cu itiu . Condi6ion7ri e disponi*i e inc ud acidu va proic <Depakene=, o mi2tur7 de acid va proic 5i va proat de sodiu 4n propor6ie de 131 <Depakote= 5i va proatu de sodiu in>ecta*i <Depacon=. Ciecare dintre aceste forme farmaceutice este echiva ent7 terapeutic cu ce e a te, pentru c7 a p$Au fiBio o)ic acidu va proic disociaB7 4n ioni va proici D?va proat@E. ,. A6i'1i >ar7a6$%$8i6e. #oate condi6ion7ri e va proatu ui se a*sor* rapid 5i comp et dup7 administrarea ora 7. Semivia6a 4n starea de echi i*ru dinamic sta*i Dstead3-state E a va proatu ui este de N p;n7 a 1O ore, iar concentra6ii e p asmatice eficiente din punct de vedere c inic pot s7 fie men6inute de o*icei prin administrarea de una, dou7, trei sau patru ori pe Bi. La concentra6ii serice a e va proatu ui mai mari dec;t JH p;n7 a 1HH h)KmL, e)area de proteine se satureaB7 iar concentra6ii e de va proat i*er, eficient terapeutic, cresc. *. E>i6ie1a tera3e'ti6: a. E3i&$ade 7a1ia6a%e. 1a proatu contro eaB7 eficient simptome e maniaca e a apro2imativ dou7 treimi din pacien6ii cu manie acut7. 1a proatu reduce, de asemenea, simptome e psihiatrice )enera e 5i necesitatea doBe or sup imentare de *enBodiaBepine sau de anta)oni5ti ai receptoru ui dopaminic. Pacien6ii maniaca i r7spund, de o*icei, 4n decurs de una p;n7 a patru Bi e dup7 ce concentra6ii e serice a e va proatu ui au crescut a peste JH h)KmL. Ln caBu fo osirii strate)ii or de doBare treptat7, aceast7 concentra6ie seric7 se poate rea iBa 4n decurs de o s7pt7m;n7 de a instituirea tratamentu ui, dar strate)ii e mai noi de 4nc7rcare ora 7 rapid7 rea iBeaB7 concentra6ii serice terapeutice 4n decurs de o Bi 5i pot s7 contro eBe simptome e maniaca e 4n decurs de J Bi e. -fecte e antiAmaniaca e pe termen scurt a e va proatu ui pot s7 fie au)mentate prin asocierea itiu ui, car*amaBepinei sau a anta)oni5ti or receptoru ui dopaminic. +nta)oni5tii serononineiAdopaminei <antipsihotice e atipice= 5i )a*apentinu <Neurontin= pot, de asemenea, s7 poten6eBe efecte e va proatu ui, chiar dac7 mai pu6in rapid. Din cauBa profi u ui mai favora*i a efecte or sa e adverse co)nitive, dermato o)ice, tiroidiene 5i rena e, va proatu este preferat fa67 de itiu 4n tratamentu maniei acute a copii 5i a persoane e v;rstnice. -. E3i&$ade de3re&i?e. +dministrat sin)ur <4n monoterapie=, va proatu este mai pu6in eficient 4n tratamentu pe termen scurt a episoade or depresive din tu *urarea *ipo ar7 &, 4n compara6ie cu tratamentu episoade or maniaca e a e ace eia5i tu *ur7ri. La *o navii cu simptome depresive, va proatu este mai eficient 4n tratamentu a)ita6iei dec;t 4n ce a disforiei. 6. H1trei1ere. 1a proatu este eficient 4n tratamentu de 4ntre6inere a tu *ur7rii *ipo are &, consemn;nduAse episoade
maniaca e mai pu6ine, mai pu6in severe 5i mai scurte. Ln compara6ii e directe, va proatu este ce pu6in a fe de eficient ca itiu 5i este mai *ine to erat dec;t acesta, Ln compara6ie cu itiu , va proatu poate s7 fie deose*it de eficient a persoane e cu tu *urare *ipo ar7 & cu cic are rapid7 5i cu cic are u traArapid7, cu manie disforic7 sau mi2t7 5i cu manie secundar7 unei condi6ii medica e )enera e, precum 5i a persoane e cu comor*iditate prin a*uB de su*stan6e sau atacuri de panic7 sau a ce e care nu au manifestat r7spuns comp et favora*i a tratamentu cu itiu. +socierea va proatu ui cu itiu poate s7 fie mai eficient7 dec;t monoterapia cu itiu. La persoane e cu tu *urare *ipo ar7 &, tratamentu de 4ntre6inere cu va proat reduce marcat frecven6a 5i severitatea episoade or maniaca e, dar nu este dec;t pu6in p;n7 a moderat eficient din punctu de vedere a prevenirii episoade or depresive. -ficacitatea profi actic7 a va proatu ui poate s7 fie au)mentat7 prin asocierea de itiu, car*amaBepin7, anta)oni5ti ai receptoru ui dopaminic, anta)oni5ti ai serotonineiAdopaminei, medicamente antidepresive, )a*apentin sau amotri)in <Lamicta =. 0. Orie1t:ri 6%i1i6e. a. E?a%'area 3reNtrata7e1t. -va uarea preAtratament tre*uie s7 inc ud7 de rutin7 formu a eucocitar7 5i trom*ocitemia, m7surarea concentra6ii or transaminaBe or hepatice 5i testu de sarcin7, dac7 este caBu . +mi aBemia 5i teste e coa)u 7rii s;n)e ui tre*uie efectuate dac7 se suspecteaB7 pree2isten6a unei *o i pancreatice sau a unei coa)u opatii. -. D$@aM e. Ln tratamentu maniei acute, pentru acce erarea contro u ui simptome or se poate fo osi o strate)ie de 4nc7rcare ora 7 cu /H m) p;n7 a :H m)Kk) pe Bi. +cest re)im este de o*icei *ine to erat, dar poate s7 cauBeBe sedare e2cesiv7 5i tremor a persoane e v;rstnice. Sta*i iBarea rapid7 a comportamentu ui a)itat se poate rea iBa printrAo perfuBie intravenoas7 cu va proat. Ln a*sen6a maniei acute, este mai *ine ca tratamentu medicamentos s7 se instituie treptat, astfe 4nc;t efecte e secundare frecvente repreBentate de )re6uri, v7rs7turi 5i sedare s7 fie reduse a minimum. DoBa>u 4n prima Bi tre*uie s7 fie de /JH m), administrate a mas7. +cest doBa> se poate cre5te a /JH m) ora de trei ori pe Bi, 4n decurs de : p;n7 a G Bi e. Concentra6ii e p asmatice inte)ra e pot fi eva uate diminea6a, 4nainte de administrarea primei priBe Bi nice a medicamentu ui. Concentra6ii e p asmatice terapeutice pentru contro u convu sii or se 4nscriu 4ntre JH m) 5i 1JH m)KmL, dar de o*icei sunt *ine to erate concentra6ii e de p;n7 a /HH m)KmL. -ste >udicios s7 se fo oseasc7 aceea5i )am7 de concentra6ii 5i pentru tratamentu tu *ur7ri or minta e" ma>oritatea studii or contro ate au uti iBat JH p;n7 a 1HH m)KmL. !a>oritatea persoane or atin) concentra6ii e p asmatice terapeutice a un doBa> 4ntre 1./HH m) 5i 1.JHH m)KBi, administrate 4n dou7 priBe e)a e. (dat7 ce simptome e sunt *ine contro ate, 4ntrea)a doB7 Bi nic7 se poate administra 4ntrAo sin)ur7 priB7, a cu care. 6. M$1it$ri@area de %a-$rat$r. La o un7 dup7 instituirea tratamentu ui 5i, u terior, a fiecare G p;n7 a /I de uni tre*uie s7 se determine formu a eucocitar7 5i trom*ocitemia precum 5i concentra6ii e transaminaBe or hepatice. #otu5i, din cauB7 c7 monitoriBarea, chiar frecvent7, nu poate s7 preBic7 to2icitatea sever7 de or)an, este prudent ca, atunci c;nd i se dau instruc6iuni e necesar pacientu ui, s7 se pun7 accentu pe necesitatea de eva uare prompt7 a oric7ror st7ri pato o)ice D?*o i@E nou ap7rute. Cre5teri e asimptomatice a e concentra6ii or transaminaBe or, p;n7 a de trei ori imita superioar7 a norma u ui, sunt frecvente 5i nu necesit7 nici o modificare a doBa>u ui. A. Pre6a'i'1i <i rea6ii ad?er&e. #ratamentu cu va proat este 4n )enera si)ur 5i *ine to erat, iar va proatu are o pro*a*i itate mai mic7 dec;t itiu de a fi discontinuat din cauBa efecte or adverse. -fecte e adverse ce e mai frecvente sunt )rea6a, v7rs7turi e, dispepsia 5i diareea. -fecte e )astroAintestina e sunt, 4n )enera , mai frecvente 4n prima un7 de tratament, 4n specia dac7 doBa>u este crescut rapid. +cidu va proic netamponat are o pro*a*i itate mai mare de a cauBa simptome )astroAintestina e dec;t condi6ion7ri e de diva proe2 dispersa*i e cu 4nve i5 enteric sau ce e cu e i*erare 4nt;rBiat7. Simptome e )astroAintestina e pot s7 r7spund7 a anta)oni5tii receptori or histaminic $ /. + te efecte adverse frecvente imp ic7 sistemu nervos <de e2., sedare, ata2ie, diBartrie 5i tremor=. #remoru indus de va proat poate s7 r7spund7 *ine a tratamentu cu anta)oni5ti ai receptori or cAadrener)ici sau cu )a*apentin. Pentru a trata ce e a te efecte adverse neuro o)ice, de o*icei este necesar ca doBa>u va proatu ui s7 fie descrescut. Cre5terea 4n )reutate constituie un efect advers, 4n specia 4n tratamentu pe termen un), put;nd fi tratat7 ce mai *ine prin recomandarea unei diete reBona*i e 5i a e2erci6iu ui fiBic moderat. -fecte e adverse ce e mai severe a e tratamentu ui cu va proat imp ic7 pancreasu 5i ficatu . Dac7 a *o navu tratat cu va proat apar simptome de etar)ie, stare de r7u )enera D?ma eB7@E, anore2ie, )re6uri 5i v7rs7turi, edeme 5i dureri a*domina e, medicu tre*uie s7 ia 4n considerare posi*i itatea hepatoAto2icit76ii severe. SAau raportat caBuri rare de pancreatit7" acestea apar ce mai frecvent 4n cursu prime or G uni de tratament, iar ocaBiona condi6ia respectiv7 poate s7 duc7 a deces. C. Car-a7a@e3i1a. Car*amaBepina este eficient7 4n tratamentu maniei acute 5i 4n tratamentu profi actic a tu *ur7rii *ipo are &. -a este un a)ent de prim7 inie, a 7turi de itiu 5i de acidu va proic. ,. E>i6ie1a tera3e'ti6: a. E3i&$ade 7a1ia6a%e. -ficacitatea car*amaBepinei 4n tratamentu maniei acute este compara*i 7 cu eficacitatea itiu ui 5i antipsihotice or. Car*amaBepina este, de asemenea, eficient7 ca a)ent de a doua inie 4n prevenirea at;t a episoade or maniaca e c;t 5i a ce or depresive din tu *urarea *ipo ar7 &, dup7 itiu 5i acidu va proic. -. E3i&$ade de3re&i?e. Car*amaBepina constituie o a ternativ7 medicamentoas7 a pacien6ii a e c7ror episoade depresive manifest7 periodicitate marcat7 sau rapid7.
*. Orie1t:ri 6%i1i6e a. D$@aM u ini6ia uBua este de /HH m) ora de dou7 ori pe Bi" totu5i, doBa>u optim este ce de trei ori pe Bi, care se atin)e prin cre5tere treptat7. -ste disponi*i 7 o versiune cu e i*erare pre un)it7, care se preteaB7 a administrarea de dou7 ori pe Bi, ca ta* ete de 1HH m), /HH m) 5i IHH m). DoBa>u tre*uie crescut cu nu mai mu t de /HH m)KBi a fiecare / p;n7 a I Bi e, pentru a reduce a minimum apari6ia efecte or adverse. -. C$16e1traii%e &a18'i1e. Lnainte de a se tra)e conc uBia c7 medicamentu nu este eficient 4n tratamentu unei tu *ur7ri a dispoBi6iei, este necesar7 atin)erea concentra6ii e san)uine anticonvu sivante, care se 4ntind de a I m) a 1/ m)KmL. DoBa>u necesar pentru rea iBarea concentra6ii or p asmatice din domeniu terapeutic uBua variaB7 4ntre IHH m) 5i 1.GHH m)KBi, cu o medie 4n >ur de 1.HHH m)KBi. 0. Pre6a'i'1i <i rea6ii ad?er&e. Ce e mai rare, dar 5i ce e mai )rave, efecte adverse a e car*amaBepinei sunt discraBii e san)uine, hepatita 5i dermatita e2fo iativ7. Din a te puncte de vedere, car*amaBepina este re ativ *ine to erat7 de *o navi, cu e2cep6ia unor efecte u5oare )astroAintestina e 5i a nive u SNC, care pot s7 fie reduse semnificativ dac7 doBa>u se cre5te ent 5i dac7 se men6in concentra6ii e p asmatice minime care sunt eficiente. A. I1tera6i'1i 7edi6a7e1t$a&e. Ln principa din cauB7 c7 induce c;teva enBime hepatice, car*amaBepina poate s7 interac6ioneBe cu numeroase medicamente <#a*e u /JA1I=. D. A%te a1ti6$1?'%&i?a1te. -2perien6a ini6ia 7 cu patru anticonvu sivante noi 4n tratamentu tu *ur7ri or *ipo are pare promi67toare, cu toate c7 date e respective sunt imitate 4n preBent. ,. !a-a3e1ti1 *. La7$tri8i1 0. T$3ira7at BT$3a7aFC A. OF6ar-a7a@e3i1: BTri%e3ta%C. #+.-LUL /JA1I INTERAC=IUNILE MEDICAMENTOASE ALE CARBAMAZEPINEI E>e6t'% 6ar-a7a@e3i1ei a&'3ra 6$16e1traiei Medi6a7e1te 6are 3$t &: a>e6te@e 6$16e1traii%e 3%a&7ati6e a 7edi6a7e1te%$r a&$6iate 3%a&7ati6e a%e 6ar-a7a@e3i1ei Carbamazepina poate s scad concentra0iile plasmatice Medicamente care pot s creasc concentra0iile ale urmtoarelor medicamente plasmatice ale carbamazepinei +cetaminofen + praBo am +mitripti in7 .upropion C omipramin7 C onaBepam C oBapin7 Cic osporin7 Contraceptive hormona e Desipramin7 Dicumaro Do2epin7 Do2icic in7 -tosu2imid7 Ce *amat Cenitoin7 Censu2imid7 Centani C ufenaBin7 $a operido $ormoni contraceptivi &mipramin7 Lamotri)in !etadon7 !etsu2imid7 !eti predniso on Nimodipin7 Pancuroniu Primidon #eofi in7 + opurino Cimetidin7 C aritromicin7 DanaBo Di tiaBem -ritromicin7 C uo2etin7 C uvo2amin7 0emfi*roBi &soniaBid7 a &traconaBo %etoconaBo Lamotri)in Loratidin7 !acro ide NefaBodon Nicotinamid7 Propo2ifen #ro eandomicin7 1a proat a 1erapami 1i o2aBin7 Medicamente care pot s scad concentra0iile plasmatice ale carbamazepinei1 Car*amaBepin7 <autoinduc6ie= Cisp atin Do2oru*icin7 $C Ce *amat
1a proat ,arfarin7
Carbamazepina poate s creasc concentra0iile plasmatice ale urmtoarelor medicamente1 C omipramin7 Cenitoin7 Primidon a Cre5terea concentra6iei 1H,11Aepo2idu ui activ. * Descre5terea concentra6iei car*amaBepinei 5i cre5terea concentra6iei 1H,11Aepo2idu ui. #a*e de Car os +. \arate, Mr., !.D., 5i !auricio #ohen, !.D., Dr.P.$.
Ceno*ar*ita Cenitoin7 Primidon 'ifampin * #eofi in7 1a proat
#+.-LUL /JA1J SIMPATOMIMETICE EOLOSITE EREC ENT HN PSIHIATRIE De1'7irea 8e1eri6: +mfetamin7A de2troamfetamin7 De2troamfetamin7 !odafini !etamfetamin7 !eti fenidat De1'7irea 6$7er6ia%: +ddera C$1dii$1:ri ta* ete de J m), 1H m), /H m) 5i :H m) capsu e cu e i*erare pre un)it7 <-'= de J m), 1H m), 1J m)" ta* ete de J m) 5i 1H m) ta* ete de 1HH m) 5i /HH m) ta*e ete de J m)" ta* ete -' de J m), 1H m), 1J m) ta* ete de J m), 1H m), /H m)3 ta* ete cu e i*erare sus6inut7 <S'= de 1H m), /H m)" ta* ete -' de 1N 5i :G m) ta* ete de 1N,OJ m), :O,J m), OJ m)" ta* ete mastica*i e de :O,J m) D$@aM @i%1i6 i1iia% JA1H m) D$@aM @i%1i6 i1iia% L1 ADHDa /HA:H m) D$@aM @i%1i6 i1iia% L1 1ar6$%e3&ie JAGH m) D$@aM @i%1i6 7aFi7 Copii3 IH m) +du 6i3 GH m) Copii3 IH m) +du 6i3 GH m) IHH m) IJ m) Copii3 NH m) +du 6i3FH m)
De2edrine, De2troStat Provi)i Deso2yn 'ita in, !ethidate, !ethy in, +ttenade, Concerta Cy ert
JA1H m) 1HH m) JA1H m) JA1H m)
/HA:H m) Nu se uti iBeaB7 /HA/J m) JAGH m)
JAGH m) IHH m) Ln )enera nu se uti iBeaB7 /HA:H m)
Pemo in
a
:O,J m)
JG,/JAOJ m)
Nu se uti iBeaB7
11/,J m)
La copiii 4n v;rst7 de G ani sau mai mu t.
#+.-LUL /JA1G MANA!EMENTUL EEECTELOR AD ERSE EREC ENTE INDUSE DE STIMULANTE HN TULBURAREA PRIN DEEICIT ATEN=IONALIHIPERACTI ITATE E>e6t'% ad?er& Ma1a8e7e1t +nore2ie, )re6uri, sc7dere 4n )reutate +dministrarea stimu antu ui a mas7. Uti iBarea sup iment7ri or ca orice. Descura>area a iment7rii impuse. Dac7 se uti iBeaB7 pemo in, contro u teste or func6iunii hepatice. &nsomnie, co5maruri +dministrarea stimu ante or c;t mai devreme fa67 de ora de cu care. #recerea a preparate cu ac6iune mai scurt7. Lncetarea administr7rii 4n cursu dup7AamieBii sau serii. Luarea 4n considerare a unor tratamente ad>uvante <de e2., antihistaminice, c onidin7, antidepresive=. +me6ea 7 !onitoriBarea tensiunii arteria e. Lncura>area aportu ui de ichide. #recerea a o form7 cu durat7 un)7 de ac6iune. Cenomene de re*ound <hipercompensare= +dministrarea suprapus7 a stimu ante or <4ntrerupereKinstituire=. #recerea a formu 7ri cu ac6iune pre un)it7 sau asocierea produse or cu ac6iune pre un)it7 5i scurt7. Luarea 4n considerare a tratamente or ad>uvante sau a ternative <de e2., itiu, antidepresive, anticonvu sivante=. &rita*i itate -va uarea succesiunii 4n timp a fenomene or <apar 4n faBa de v;rf sau de sevra>P=. -va uarea simptome or comor*ide. 'educerea doBei. Luarea 4n considerare a tratamente or ad>uvante sau a ternative <de e2., itiu, antidepresive, anticonvu sivante=. Disforie, proast7 dispoBi6ie, a)ita6ie Luarea 4n considerare a dia)nostice or comor*ide <de e2., tu *urare a dispoBi6iei=. 'educerea doBei sau trecerea a un preparat cu durat7 un)7 de ac6iune. Luarea 4n considerare a tratamente or ad>uvante sau a ternative <de e2., itiu, antidepresive, anticonvu sivante=. +daptat dup7 ,i ens #-, .iederman M. #he stimu ants. Ln3 Shaffer D, ed. #he $s3chiatric Clinics of Eorth America1 $ediatric $s3chopharmacolog3( Phi ade phia3 Saunders, 1FF/, cu permisiune. III. Sti7'%a1te A. Si73at$7i7eti6e. <Denumite, de asemenea, analeptice 5i psihostimulante =. Simpatomimetice e sunt eficiente 4n tratamentu tu *ur7rii prin deficit aten6iona Khiperactivitate <+D$D=. Simpatomimetice e de prim7 inie sunt meti fenidatu <'ita in, Concerta=, de2troamfetamina <De2edrine= 5i o reformu are <+ddera = 4n asociere a de2troamfetaminei 5i amfetaminei. Ln preBent, din cauBa to2icit76ii hepatice rare, dar poten6ia eta e, pemo inu <Cy ert= este considerat un a)ent de a doua inie. ,. A6i'1i >ar7a6$%$8i6e. #oate aceste medicamente se a*sor* *ine din tractu )astroAintestina . De2troamfetamina 5i reformu area ei atin) v;rfu concentra6ii or p asmatice 4n / p;n7 a : ore 5i au o semivia67 4n >ur de G ore, astfe c7 este necesar7 administrarea 4n una sau dou7 priBe Bi nice. !eti fenidatu atin)e nive uri e p asmatice de v;rf 4n una p;n7 a dou7 ore 5i are semivia67 scurt7, de / p;n7 a : ore, astfe c7 este necesar s7 fie administrat 4n mai mu te priBe Bi nice. -ste disponi*i 7 o condi6ionare cu e i*erare sus6inut7 a meti fenidatu ui, care du* eaB7 semivia6a efectiv7 a produsu ui. ( nou7 capsu 7 de tip pomp7 osmotic7 <Concerta= poate s7 men6in7 efecte e meti fenidatu ui timp de 1/ ore. *. E>i6a6itatea tera3e'ti6:. Simpaticomimetice e sunt eficiente 4n apro2imativ OJ[ din caBuri. !eti fenidatu 5i de2troamfetamina sunt 4n )enera a fe de eficiente 5i ac6ioneaB7 4n 1J p;n7 a :H de minute. !edicamente e descresc hiperactivitatea, m7resc aten6ia 5i reduc impu sivitatea. - e pot, de asemenea, s7 scad7 comportamente e opoBi6iona e comor*ide care se asociaB7 cu +D$D. !u te persoane iau aceste medicamente pe 4ntre)u parcurs a 5co ariB7rii 5i chiar 5i dup7 aceasta. La persoane e responsive, uti iBarea unui simpatomimetic poate s7 fie un determinant critic a succesu ui 5co ar. Simpatomimetice e ame ioreaB7 simptome e nuc eare a e +D$D A hiperactivitatea, impu sivitatea 5i inaten6ia A 5i permit interac6iuni socia e mai *une cu profesorii, fami ia, cu a 6i adu 6i 5i cu cei de aceea5i v;rst7. Succesu tratamentu ui pe termen un) a +D$D cu simpatomimetice, medicamente care sunt eficace asupra ce or mai mu te din diferite e conste a6ii de simptome a e +D$D, preBente din copi 7rie p;n7 a v;rsta adu t7, vine 4n spri>inu mode u ui potrivit c7ruia +D$D este reBu tatu unui deBechi i*ru neurochimic determinat )enetic, care necesit7 mana)ement farmaco o)ic pe 4ntrea)a durat7 a vie6ii. ( compara6ie recent7 direct7 a terapiei medicamentoase cu cea
psihosocia 7 4n tratamentu +D$D a constatat un *eneficiu c ar 4n caBu medica6iei, dar numai o redus7 ame iorare 4n caBu tratamente or nefarmaco o)ice. 0. Orie1t:ri 6%i1i6e a. E?a%'area 3retrata7e1t. -va uarea pretratament tre*uie s7 inc ud7 investi)area func6iei cardiace a pacientu ui, acord;nduAse aten6ie deose*it7 preBen6ei hipertensiunii sau tahiaritmii or. !edicu tre*uie, de asemenea, s7 e2amineBe pacientu c7ut;nd tu *ur7ri e de mi5care <de e2., ticuri 5i diskineBii=, din cauB7 c7 aceste condi6ii pot s7 fie e2acer*ate de administrarea simpatomimetice or. Ln preBen6a ticuri or, mu 6i e2per6i nu uti iBeaB7 simpatomimetice, opt;nd, 4n schim*, pentru c onidin7 <Catapres= sau antidepresive. #otu5i, date e recente arat7 c7 simpatomimetice e pot s7 cauBeBe doar o cre5tere u5oar7 a ticuri or motorii 5i pot chiar s7 suprime ticuri e voca e. -. D$@aM 5i condi6ion7ri e disponi*i e a e simpatomimetice or sunt preBentate 4n #a*e u /JA1J. B,C Meti%>e1idat. !eti fenidatu este a)entu ce mai frecvent fo osit ini6ia , 4ntrAun doBa> de J m) p;n7 a 1H m) a fiecare : p;n7 a I ore. DoBa>u poate fi crescut p;n7 a ma2imum /H m), de I ori pe Bi. Uti iBarea formu 7rii cu e i*erare sus6inut7, pentru a oferi G ore de *eneficiu c inic 5i pentru a e imina necesitatea administr7rii unor priBe a 5coa 7, este recomandat7 de mu 6i, dar nu de c7tre to6i e2per6ii, unii consider;nd c7 aceasta este mai pu6in eficient7 dec;t condi6ionarea cu e i*erare imediat7. -2perien6a cu condi6ionarea de tip pomp7 osmotic7 <1N p;n7 a JI m)KBi= este e2trem de imitat7 4n momentu de fa67. Copiii cu +D$D pot s7 ia meti fenidatu cu e i*erare imediat7 a ora N diminea6a 5i a ora 1/. Preparatu de meti fenidat cu e i*erare sus6inut7 poate s7 fie administrat o sin)ur7 dat7, a N diminea6a. DoBa ini6ia 7 de meti fenidat se 4ntinde de a /,J m) <preparatu o*i5nuit= p;n7 a /H m) <e i*erare sus6inut7=. Dac7 acest doBa> nu este adecvat, e se poate cre5te p;n7 a ce mu t /H m) de patru ori pe Bi. B*C DeFtr$a7>eta7i1:. DoBa>u de2troamfetaminei este de a /,J m) p;n7 a IH m)KBi <p;n7 a H,J m)Kk) pe Bi=. De2troamfetamina este de apro2imativ dou7 ori mai potent7 dec;t meti fenidatu pentru o aceea5i cantitate <m)= 5i ofer7 G p;n7 a opt ore de *eneficiu c inic. B0C I1&'66e&e%e tera3e'ti6e. ( propor6ie de OH[ din nonAresponden6ii a un simpatomimetic pot s7 *eneficieBe de un a tu . Lnainte ca *o navu s7 fie trecut pe un medicament dintrAo a t7 c as7, tre*uie 4ncercate toate medicamente e simpatomimetice. A. Pre6a'i'1i <i rea6ii ad?er&e. Ce e mai frecvente efecte adverse asociate cu medicamente e de tip amfetaminic sunt dureri e de stomac, an2ietatea, irita*i itatea, insomnia, tahicardia, aritmii e cardiace 5i disforia. #ratamentu efecte or adverse frecvente de a copiii cu +D$D este de o*icei simp u <#a*e u /JA1G=. !edicamente e pot, de asemenea, s7 acce ereBe frecven6a cardiac7 5i s7 creasc7 tensiunea arteria 7 precum 5i s7 cauBeBe pa pita6ii. -fecte e adverse mai pu6in frecvente inc ud inducerea unor tu *ur7ri de mi5care <de e2., ticuri, simptome asem7n7toare cu ce e din tu *urarea #ourette 5i diskineBii=, care sunt adesea autoA imitate a o durat7 de O p;n7 a 1H Bi e. Dac7 4n cursu tratamentu ui cu un simpatomimetic apare una din aceste tu *ur7ri de mi5care, 4nainte ca doBa>u s7 fie modificat tre*uie sta*i it7 cert core a6ia dintre doBa>u medica6iei 5i severitatea tu *ur7rii. DoBa>e e mici p;n7 a moderate a e simpatomimetice or pot fi *ine to erate, f7r7 s7 produc7 cre5teri a e frecven6ei sau severit76ii ticuri or. Ln caBuri e severe, este necesar7 au)mentarea cu risperidon. !eti fenidatu poate s7 4nr7ut76easc7 ticuri e a o treime din *o navi, care se 4mpart 4n dou7 )rupuri3 aceia a care ticuri e induse de meti fenidat se reBo v7 imediat dup7 ce doBa administrat7 a fost meta*o iBat7, 5i )rupu mai mic a ace ora a care meti fenidatu dec an5eaB7 ticuri e iar acestea persist7 timp de c;teva uni, dar se reBo v7 spontan 4n ce e din urm7. -fectu advers ce mai imitator a simpatomimetice or este asocierea or cu dependen6a psiho o)ic7 5i fiBic7. Simpatomimetice e pot s7 e2acer*eBe ) aucomu , hipertensiunea, tu *ur7ri e cardioAvascu are, hipertiroidia, tu *ur7ri e an2ioase, tu *ur7ri e psihotice 5i tu *ur7ri e comi6ia e. DoBe e mari de simpatomimetice pot s7 cauBeBe usc7ciunea )urii, di atare pupi ar7 <midriaB7=, *ru2ism, furnic7turi, *un7 dispoBi6ie e2cesiv7, ne ini5te 5i a*i itate emo6iona 7. Uti iBarea 4nde un)at7 a doBa>e or mari poate s7 cauBeBe o tu *urare de irant7 care nu poate fi diferen6iat7 de schiBofrenia paranoid7. Pacien6ii care au uat supradoBe de simpatomimetice se preBint7 cu hipertensiune, tahicardie, hipertermie, psihoB7 to2ic7, de irium 5i, ocaBiona , criBe epi eptice. SupradoBe e de simpatomimetice pot s7 duc7 a deces, cauBat adesea de aritmii e cardiace. Convu sii e se pot trata cu *enBodiaBepine, efecte e cardiace cu a)oni5ti ai receptori or cAadrener)ici, fe*ra cu 4mpachet7ri reci, iar de iriumu A cu anta)oni5ti ai receptoru ui dopaminic. B. A%ter1ati?e a%e &i73at$7i7eti6e%$r. + ternative e de a doua 5i a treia inie a e simpatomimetice or 4n +D$D inc ud *upropionu , ven afa2ina, )uanfacina <#ene2=, c onidina 5i medicamente e tricic ice. .upropionu este o op6iune adecvat7 a persoane e cu +D$D comor*id7 cu depresia sau a cei cu +D$D comor*id7 cu tu *urarea de conduit7 sau cu a*uBu de su*stan6e. ID. I12i-it$rii de 6$%i1e&tera@: A. E>i6a6itatea tera3e'ti6:. DonepeBi u <+ricept= 5i rivasti)mina <-2e on= se num7r7 printre prime e tratamente verificate a e demen6ei de tip + Bheimer u5oare p;n7 a moderate. - e reduc c ivarea 5i inactivarea intrasinaptic7 a aceti co inei, poten6;nd astfe neurotransmisia co iner)ic7. La r;ndu ei, aceasta tinde s7 produc7 o ame iorare modest7 a memoriei 5i a
);ndirii orientate c7tre un scop. Se consider7 c7 medicamente e discutate au uti itate ma2im7 a persoane e cu deficit mneBic u5or p;n7 a moderat, a care sAau p7strat, totu5i, suficien6i neuroni co iner)ici 4n Bona *aBa 7 a creieru ui anterior pentru ca s7 e2iste un *eneficiu prin au)mentarea neurotransmisiei co iner)ice. DonepeBi u este *ine to erat 5i este ar) fo osit. 'ivasti)mina are o pro*a*i itate mai mare dec;t donepeBi u de a cauBa efecte adverse )astroAintestina e 5i neuroApsihiatrice. Un inhi*itor mai vechi a co inesteraBei, tacrinu <Co)ne2=, nu mai este dec;t foarte rar fo osit 4n preBent, din cauBa poten6ia u ui s7u hepatoAto2ic. &nhi*itorii de co inesteraB7 sAau administrat 4n asociere cu vitamina - 5i cu e2tract de 0in)ko *i o*a. Ln tratament de un)7 durat7, inhi*itorii de co inesteraB7 4ncetinesc pro)resiunea deficitu ui mneBic 5i diminu7 apatia, depresia, ha ucina6ii e, an2ietatea, euforia 5i comportamente e motorii ipsite de scop. +utonomia func6iona 7 este mai pu6in *ine preBervat7. Une e persoane manifest7 ame iorarea imediat7 a memoriei, dispoBi6iei, simptome or psihotice 5i a*i it76i or interpersona e. La a 6i *o navi *eneficii e ini6ia e sunt mici, dar ace5tia sunt capa*i i s7 45i p7streBe facu t76i e co)nitive 5i adaptative a un nive re ativ sta*i timp de mu te uni. Uti iBarea inhi*itori or de co inesteraB7 poate s7 4nt;rBie sau s7 reduc7 necesitatea p as7rii 4ntrAo cas7 de nursin). B. Orie1t:ri 6%i1i6e ,. E?a%'area 3retrata7e1t. Lnainte de instituirea tratamentu ui cu inhi*itori de co inesteraB7 tre*uie s7 fie e2c use cauBe e poten6ia trata*i e a e demen6ei iar dia)nosticu de demen67 tip + Bheimer tre*uie s7 fie 4nt7rit printrAo eva uare neuro o)ic7 comprehensiv7. #estarea neuropsiho o)ic7 am7nun6it7 poate s7 depisteBe semne e precoce a e *o ii + Bheimer. -va uarea psihiatric7 tre*uie s7 se concentreBe asupra depresiei, an2iet76ii 5i psihoBei. *. D$@aM de J m)KBi, administrat seara. Dac7 medicamentu este *ine to erat 5i conduce a un anumit *eneficiu o*serva*i dup7 I s7pt7m;ni, doBa>u tre*uie crescut a nive u de 4ntre6inere, de 1H m)KBi. +*sor*6ia donepeBi u ui nu este inf uen6at7 de a imente. -. Ri?a&ti87i1:. 'ivasti)mina este disponi*i 7 4n capsu e de 1,J m), : m), I,J m) 5i G m). DoBa>u ini6ia recomandat este de 1,J m) de dou7 ori pe Bi timp de ce pu6in / s7pt7m;ni, dup7 care se pot face cre5teri cu 1,J m)KBi a interva e de ce pu6in / s7pt7m;ni, p;n7 a doBa>u 6int7 de G m)KBi, 4mp7r6it 4n dou7 priBe e)a e. Dac7 este to erat, doBa>u poate fi crescut treptat 4n continuare, p;n7 a ma2imum G m) de dou7 ori pe Bi. 'iscu de apari6ie a evenimente or )astroA intestina e severe poate s7 fie redus prin administrarea rivasti)minei 4mpreun7 cu a imente. C. Pre6a'i'1i e e recomandate. !ai pu6in de :[ din persoane e tratate cu donepeBi au )rea67, diaree 5i v7rs7turi. +ceste simptome u5oare sunt mai frecvente a doBa de 1H m) dec;t a cea de J m) 5i, atunci c;nd apar, tind s7 se reBo ve spontan dup7 : s7pt7m;ni de uti iBare continu7 a medicamentu ui. DonepeBi u poate s7 cauBeBe sc7dere 4n )reutate. #ratamentu cu donepeBi sAa asociat infrecvent cu *radiaritmii, 4n specia a persoane e cu *oa 7 cardiac7 su*iacent7. Un mic num7r de persoane fac sincop7. *. Ri?a&ti87i1:. 'ivasti)mina este 4n )enera *ine to erat7, dar este posi*i s7 fie nevoie ca doBa>u recomandat mai sus s7 fie redus 4n perioada ini6ia 7 a tratamentu ui, pentru a imita efecte e adverse )astroAintestina e 5i a nive u SNC. +cestea sunt 4n )enera u5oare, sunt mai frecvente a doBa>e mai mari de G m)KBi 5i, atunci c;nd sunt preBente, tind s7 se reBo ve odat7 cu sc7derea doBa>u ui. -fecte e adverse ce e mai frecvente asociate cu rivasti)mina sunt )rea6a <:N[ fa67 de 1H[ cu p ace*o=, v7rs7turi e </I[ vs. G[=, ame6ea a </H[ vs. 1H[=, cefa eea <1G[ vs. 1:[=, diareea <1G[ vs. F[=, dureri e a*domina e <1/[ vs. O[=, anore2ia <1/[ vs. I[=, astenia <O[ vs. J[= 5i somno en6a <G[ vs. :[=. -fecte e adverse asupra sistemu ui nervos centra 5i periferic 5i efecte e adverse psihiatrice apar, de asemenea, mai frecvent 4n caBu rivasti)minei dec;t 4n ce a tratamentu ui cu p ace*o. 'ivasti)mina poate s7 cauBeBe sc7dere 4n )reutate, dar nu pare s7 cauBeBe anorma it76i hepatice, rena e, hemato o)ice sau e ectro itice. D. A%te 7edi6a7e1te A. A8$1i<ti _*Nadre1er8i6i; 6%$1idi1a a6i1a. C onidina 5i )uanfacina se fo osesc 4n psihiatrie pentru a contro a simptome e cauBate de sevra>u a opiacee sau opioide, 4n tratamentu tu *ur7rii #ourette, pentru suprimarea a)ita6iei 4n tu *urarea de stres posttraumatic 5i pentru contro u comportamentu ui a)resiv sau hiperactiv a copii, 4n specia a cei cu e emente autiste. -fecte e adverse ce e mai frecvente care se asociaB7 cu c onidina sunt usc7ciunea )urii 5i reducerea secre6iei acrima e, astenia, sedarea, ame6ea a, )rea6a, hipotensiunea 5i constipa6ia. Un profi asem7n7tor a efecte or adverse, dar cu o intensitate mai mic7, se constat7 5i 4n caBu )uanfacinei, 4n specia a doBa>e e de : m)KBi sau mai mari. C onidina 5i )uanfacina nu tre*uie administrate a adu 6ii cu tensiune arteria 7 mai mic7 de FHKGH mm $) sau cu aritmii cardiace, 4n specia cu *radicardie. Ln mod particu ar, c onidina se asociaB7 cu astenie 5i, de o*icei, fa67 de acest efect advers a c onidinei nu se deBvo t7 to eran67. -fecte e adverse pu6in frecvente de a nive u SNC a e c onidinei inc ud insomnie, an2ietate 5i depresie" efecte e adverse rare de a ace a5i nive inc ud vise e intense <?vii@=, co5maruri e 5i ha ucina6ii e. 'eten6ia de ichide asociat7 cu tratamentu cu c onidin7 se trateaB7 cu diuretice.
B. A1ta8$1i<tii re6e3t$r'%'i ]Nadre1er8i6. +nta)oni5tii receptoru ui cAadrener)ic <de e2., proprano o A &ndera , pindo o A 1isken, sunt a)en6i cu ac6iune periferic7 5i centra 7 eficient7, fo osi6i 4n tratamentu fo*iei socia e <de e2., an2ietatea de performan67 A tracu =, a tremoru ui postura indus de itiu 5i a akatiBiei acute induse de neuro eptice, precum 5i pentru contro u comportamentu ui a)resiv. +nta)oni5tii receptoru ui cAadrener)ic sunt contraindica6i a persoane e cu astm, dia*et insu inoAdependent, insuficien67 cardiac7 con)estiv7, *oa 7 vascu ar7 semnificativ7, an)or persistent 5i hipotiroidism. -fecte e adverse ce e mai frecvente a e anta)oni5ti or receptoru ui cAadrener)ic sunt hipotensiunea 5i *radicardia. -fecte e adverse )rave de a nive u SNC <de e2., a)ita6ia, confuBia 5i ha ucina6ii e= sunt rare. C. A1ti6$%i1er8i6e <i a7a1tadi1: BS.77etre%C. Ln practica c inic7 psihiatric7 medicamente e antico iner)ice sunt fo osite 4n primu r;nd 4n tratamentu tu *ur7ri or de mi5care induse de medica6ie, 4n particu ar A a parkinsonismu ui indus de neuro eptice, a distoniei acute induse de neuro eptice 5i a tremoru ui postura indus de medicamente. DI. ECT A. I1di6aii ,. T'%-'rare de3re&i?: 7aM$r: B$ri6e ti3C. *. T'%-'rare -i3$%ar: N de3re&ie. 0. T'%-'rare -i3$%ar: N 7a1ie. A. S62i@$>re1ie. /. Sar6i1: D a o pacient7 cu una din tu *ur7ri e de mai sus 1E. B. E>i6a6itate tera3e'ti6: 1. -C# nu vindec7 nici o *oa 7, dar poate s7 induc7 remisiuni a e unui episod acut. /. #re*uie urmat de un a t tratament. :. Se poate uti iBa, de asemenea, profi actic, pentru prevenirea recuren6e or. C. Orie1t:ri 6%i1i6e ,. E?a%'area 3retrata7e1t a. &storicu re evant. <1= $ipertensiune. </= LeBiuni muscu oAsche eta e sau osteoporoB7. <:= 'eBerpin7 sau antico inesteraBe. <I= Litiu. <J= +ntidepresive tricic ice. <G= +ntipsihotice. *. !edicamente e care cresc pra)u convu sivant tre*uie 4ntrerupte. c. Pre)7tirea *o navu ui. <1= Consim67m;nt informat. </= + ternative terapeutice. <:= -fecte adverse. <I= Perioada de conva escen67 D1A: s7pt7m;ni dup7 o serie de -C#E. *. Pr$6ed'ra a. !edica6ii. <1= +ntico iner)ice. </= +nesteBia. <a= !etohe2ita <.revita =. <*= %etamin7 <%eta ar= sau etomidat <+midate=. <c= Propofo <Diprivan=. <:= 'e a2ante muscu are. <a= Succini co in7 <+nectine=. <*= Curara. *. #ipuri de stimu i e ectrici. <1= Und7 sinusoida 7. </= &mpu suri scurte. c. +mp asarea e ectroBi or. <1= .i atera 7. </= Uni atera 7 nedominant7. <:= + ta. d. +dministrarea stimu u ui.
1
'iscuri e -C#, 4n specia pentru f7t, sunt semnificativ mai mici dec;t riscuri e continu7rii sau instituirii tratamentu ui medicamentos.
<1= 1erificarea semne or vita e <temperatur7, ritm cardiac, tensiune arteria 7, pu s=. </= Se ap ic7 e ectroBii 5i se verific7 faptu c7 patu de tratament nu are e)7tur7 e ectric7 cu p7m;ntu . <:= Se cur767 )ura *o navu ui, se 4ndep7rteaB7 eventua a proteB7 auditiv7. <I= Se 4ncepe anesteBia <4nainte de administrarea re a2ante or muscu are=. <J= Se administreaB7 re a2ante e muscu are. <G= 1enti a6ie. <O= Se ap ic7 dentiera. <N= Se ap ic7 stimu u e ectric. <F= Se induce o criB7 convu siv7 care s7 fie terapeutic7 D?comp et7@, 5i nu a*ortiv7E. e. !onitoriBare. <1= -%0. </= --0. D. Pre6a'i'1i e6te ad?er&e ,. C$1trai1di6aii re%ati?e. Nu e2ist7 contraindica6ii a*so ute a e -C#, dar tre*uie uate 4n considerare urm7toare e3 a. Ce*ra. *. +ritmii e semnificative. c. $ipertensiunea e2trem7. d. &schemia coronarian7. *. E>e6te ad?er&e a. Cardiace. *. SNC. c. 0enera e.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi .io o)ica #herapies, Ch :J, p //:J 4n C#PK1&&.
/G. &nvesti)a6ii e de a*orator 5i ima)istica cere*ra 7 4n psihiatrie

I. I1tr$d'6ere 8e1era%: 'ate e ridicate a e comor*idit76ii medica e a pacien6ii psihiatrici, nenum7rate e mafest7ri psihiatrice a e tu *ur7ri or medica e 5i monitoriBarea de a*orator care este necesar7 4n cursu tratamente or psihofarmaco o)ice fac ca teste e de a*orator s7 constituie o parte inte)rat7 a eva u7rii 5i tratamentu ui psihiatric. Psihiatrii tre*uie s7 fie sensi*i i fa67 de posi*i itatea e2isten6ei unei sau unor *o i medica e comor*ide a pacien6ii pe care 4i asist7, 4n specia a v;rstnici, a cei cu *o i minta e cronice, a cei care tr7iesc 4n s7r7cie 5i a cei care a*uBeaB7 de dro)uri. +tunci c;nd *o navii se preBint7 cu sindroame psihiatrice, tre*uie uat7 4n considerare 4ntotdeauna 5i posi*i itatea unei *o i medica e ocu te. .o i e tiroidiene 5i ce e suprarena e se pot preBenta cu sindroame psihiatrice, iar canceru se poate preBenta ca o depresie. #a*e u /GA1 isteaB7 condi6ii e medica e care se pot preBenta cu simptome psihiatrice. Ciecare din aceste dia)nostice poate s7 p edeBe pentru un set diferit de teste dia)nostice sau de a*orator. #este e de a*orator se mai fo osesc 5i pentru monitoriBarea doBa>u ui, a comp ian6ei 5i a efecte or to2ice a e diferite or medica6ii psihotrope <de e2., itiu 5i a 6i sta*i iBatori ai dispoBi6iei=. -va uarea ini6ia 7 tre*uie s7 inc ud7 4ntotdeauna investi)area comprehensiv7 a medicamente or de prescrip6ie sau a medicamente or (#C <cu desfacere i*er7= pe care e ia *o navu . !u te sindroame psihiatrice pot fi cauBate iatro)en, prin medica6ie <de e2., depresia datorat7 antihipertensive or, de iriumu datorat antico iner)ice or 5i psihoBa care se datoreaB7 steroiBi or=. +deseori, dac7 este posi*i din punct de vedere c inic, dia)nosticu poate s7 fie a>utat de o perioad7 de ?sp7 are@ <+ashout=, 4n care s7 nu se mai administreBe nici o medica6ie. II. Te&te de &6ree1i18 3e1tr' -$%i%e 7edi6a%e. 1eBi #a*e u /GA/. A. Pa6ie1i a7-'%at$ri. Psihoterapia am*u atorie de rutin7 nu necesit7 nici un test specific, dar va tre*ui f7cut7 o anamneB7 medica 7 comp et7 5i se vor prescrie investi)a6ii dac7 sunt indicate. Suspectarea or)anicit76ii impune un consu t neuro o)ic. B. Pa6ie1i &3ita%i@ai. Se vor e2c ude cauBe e or)anice Dcere*ra eE a e tu *ur7rii psihiatrice. La 4nceputu spita iB7rii, administrarea unei *aterii comp ete de investi)a6ii de screenin) poate s7 depisteBe un )rad semnificativ de mor*iditate. &nvesti)a6ii e de rutin7 a internare inc ud urm7toare e3 ,. $emoA euco)ram7 comp et7. *. #este comp ete a e chimiei san)uine <inc uB;nd m7surarea e ectro i6i or, ) ucoBei, ca ciu ui, ma)neBiu ui 5i teste a e func6iei hepatice 5i rena e=. 0. #este a e func6iei tiroidiene. A. #estu cu rea)ent p asmatic rapid <'P'= sau 1D'L <&enereal Disease )esearch Haborator3 =. /. Sumar de urin7. 5. Screen to2ico o)ic urinar <dro)uri adictive=. G. - ectrocardio)ram7. J. 'adio)rafie toracic7 < a pacien6ii peste :J de ani=. 4. Nive uri e p asmatice a e medica6iei pe care o ia *o navu , dac7 este caBu . III. Medi6a7e1te 3&i2iatri6e Lnainte de a prescrie orice medica6ie psihotrop7 se iau antecedente e medica e comp ete, consemn;nd eventua e e r7spunsuri anterioare favora*i e a medicamente specifice, r7spunsu fami ia a medicamente specifice, reac6ii a er)ice, pato o)ia hepatic7 sau rena 7 5i ) aucomu <pentru orice medicamente care au activitate antico iner)ic7=. Ln caBuri e de afectare a func6iei hepatice sau rena e este necesar7 adesea o doB7 mai redus7 de medica6ie. Ln aceast7 privin67 sunt uti e teste e func6iei hepatice 5i m7surarea nive uri or san)uine a e ureei <aBotu ui ureic san)uin= 5i a e creatininei. A. Be1@$dia@e3i1e. Lnaintea prescrierii *enBodiaBepine or nu sunt necesare investi)a6ii specia e, cu toate c7 adesea sunt uti e teste e func6iei hepatice. .enBodiaBepine e se meta*o iBeaB7 4n ficat, fie prin o2idare, fie prin con>u)are. + ter7ri e func6iei hepatice vor duce a cre5terea semivie6ii de e iminare a *enBodiaBepine or care sunt o2idate 4n ficat, dar va avea mai pu6ine consecin6e asupra ce or care se meta*o iBeaB7 prin con>u)are <o2aBepam A Sera2, oraBepam A +tivan 5i temaBepam A 'estori =. De asemenea, *enBodiaBepine e pot s7 precipite porfiria. B. A1ti3&i2$ti6e. Nu sunt necesare teste specia e, cu toate c7 este *ine s7 se o*6in7 va ori ini6ia e a e func6iei hepatice 5i a e e emente or fi)urate a e s;n)e ui <hemoA euco)rama comp et7=. +ntipsihotice e se meta*o iBeaB7 4n primu r;nd 4n ficat, iar meta*o i6ii or se e2cret7 4n primu r;nd prin urin7. !u 6i meta*o i6i sunt activi. De re)u 7, concentra6ii e p asmatice de v;rf se atin) 4n / p;n7 a : ore de a administrarea unei doBe ora e. Semivia6a de e iminare a antipsihotice or este de 1/ p;n7 a :H de ore, dar poate s7 fie 5i mu t mai un)7 <de ordinu uni or 4n caBu antipsihotice or depoBit administrate timp mai 4nde un)at 4n doB7 constant7=. Cu e2cep6ia c oBapinei <C oBari =, toate antipsihotice e produc cre5terea acut7 a pro actinei p asmatice <secundar7 activit76ii or tu*eroAinfundi*u are=. Nive u norma a pro actinei indic7 adeseori fie nonAcomp ian67, fie pro* eme de a*sor*6ie. -fecte e secundare a e antipsihotice or inc ud eucocitoB7, eucopenie, pertur*7ri a e func6iei p achetare, u5oar7 anemie <at;t ap astic7 c;t 5i hemo itic7= 5i a)ranu ocitoB7. -fecte e secundare e)ate de m7duva osoas7 5i
de e emente e fi)urate a e s;n)e ui pot s7 apar7 *rusc, chiar 5i atunci c;nd doBe e administrate au r7mas constante. +ntipsihotice e cu poten67 >oas7 au o pro*a*i itate mai mare de a induce a)ranu ocitoB7, care este ce mai frecvent efect secundar asupra m7duvei osoase. +ce5ti a)en6i pot s7 cauBeBe eBiuni hepatoAce u are 5i staB7 *i iar7 intrahepatic7 <indicat7 de cre5terea *i iru*inei tota e 5i a ce ei indirecte 5i de cre5terea transaminaBe or=. De asemenea, antipsihotice e pot s7 produc7 modific7ri a e -%0 <dar mai pu6in frecvent dec;t antidepresive e tricic ice=, inc uB;nd pre un)irea interva u ui X#" unde # ap atiBate, inversate sau *ifide" 5i unde U. 'e a6ii e dintre doBa administrat7 5i nive uri e p asmatice difer7 mu t de a un *o nav a a tu . #+.-LUL /GA1 UNELE CONDI=II MEDICALE CARE POT S SE PREZINTE CU SIMPTOME NEUROPSIHIATRICE Ne'r$%$8i6e #u *ur7ri cere*roAvascu are <hemora)ie, infarct= #raumatism cefa ic <contuBie, hematom posttraumatic= -pi epsie <4n specia criBe e comp e2e par6ia e= Narco epsie Neop asme cere*ra e <primare sau metastatice= $idrocefa ia cu presiune norma 7 .oa a Parkinson Sc eroBa mu tip 7 .oa a $untin)ton Demen67 de tip + Bheimer Leucodistrofie metacromatic7 !i)ren7 E1d$6ri1$%$8i6e $ipotiroidie $ipertiroidie &nsuficien67 suprarena 7 $iperfunc6ie suprarena 7 $ipoparatiroidie $iperparatiroidie $ipo) icemie $iper) icemie Dia*et Baharat Panhipopituitarism <insuficien67 hipofiBar7 ) o*a 7= Ceocromocitom Pertur*7ri hormona e )onadotrope Sarcina Meta-$%i6e <i &i&te7i6e Pertur*7ri hidrice 5i e ectro itice <de e2., sindromu secre6iei inadecvate de hormon antidiuretic A S&+D$= -ncefa opatie hepatic7 Uremie Porfirie De)enerescen67 hepatoA enticu ar7 <*oa a ,i son= $ipo2emie <*oa 7 pu monar7 cronic7= $ipotensiune -ncefa opatie hipertensiv7 T$Fi6e &nto2ica6ie sau sevra>, asociate cu a*uBu de dro)uri sau a coo -fecte adverse a e medica6ii or de prescrip6ie sau (#C <cu desfacere i*er7= #o2ine din mediu <hidrocar*uri vo ati e, meta e )re e, mono2id de car*on, compu5i or)anoAfosforici= N'trii$1a%e Deficitu de vitamin7 .1/ <anemia pernicioas7= Deficitu de acid nicotinic <pe a)ra= Deficitu de fo at <anemia me)a o* astic7= Deficitu de tiamin7 <sindromu ,ernickeA%orsakoff= Deficitu de meta e cu nive uri mici <?urme@= 4n or)anism <Binc, ma)neBiu= !a nutri6ie 5i deshidratare, nespecifice I1>e6i$a&e S&D+
Neuro ues !enin)ite 5i encefa ite vira e <de e2., cu virusu herpe2 simp e2= +*cese cere*ra e $epatit7 vira 7 !ononuc eoB7 infec6ioas7 #u*ercu oB7 &nfec6ii *acteriene sistemice <4n specia pneumonie= 5i viremie &nfec6ii streptococice #u *ur7ri neuropsihiatrice pediatrice autoimune, dec an5ate de infec6ii A't$i7'1e Lupus eritematos sistemic Ne$3%a@i6e #umori primare 5i metastatice a e SNC #umori endocrine Carcinom pancreatic Sindroame paraneop aBice #a*e adaptat dup7 Darre 0 %irch, !.D. #+.-LUL /GA/ INDICA=II PSIHIATRICE ALE TESTELOR DIA!NOSTICE Te&t'% I1di6aii%e 3&i2iatri6e 7aM$re +C#$ <hormon adrenocorticotrop= &nvesti)area co)nitiv7Kmedica 7
+ anin aminotransferaB7 <+L#=
&nvesti)area co)nitiv7Kmedica 7
+ *umin7
&nvesti)area co)nitiv7Kmedica 7
+ do aB7 +moniu seric
#u *ur7ri a imentare SchiBofrenie &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7
+mi aB7 seric7 +nticoa)u ant upic <L+=
#u *ur7ri a imentare UB de fenotiaBine
+nticorpi antinuc eari
&nvesti)area co)nitiv7Amedica 7
+spartat aminotransferaB7
C$7e1tarii !odificat 4n a*uBu de steroiBi" poate fi crescut 4n convu sii, psihoBe 5i 4n *oa a Cushin), precum 5i ca r7spuns a stres. Descrescut 4n *oa a +ddison. Crescut7 4n hepatit7, ciroB7, metastaBe hepatice. Sc7But7 4n deficien6a de pirido2in7 <1itamin7 .G=. Sc7But7 4n deshidratare. Sc7But7 4n ma nutri6ie, insuficien6a hepatic7, arsuri, mie om mu tip u, carcinoame. Crescut7 a pacien6ii care a*uBeaB7 de ipeca <de e2., *o navii *u imici=, a unii pacien6i cu schiBofrenie. Crescut 4n encefa opatia hepatic7, insuficien6a hepatic7, sindromu 'eye" crescut 4n hemora)ii e )astroAintestina e 5i insuficien6a cardiac7 con)estiv7 )rav7. Poate s7 fie crescut7 4n anore2ia nervoas7. +nticorp antifosfo ipidic, descris a unii pacien6i care iau fenotiaBine, 4n specia c orpromaBin7" se asociaB7 adesea cu cre5teri a e timpu ui par6ia de trom*op astin7 <P##=" asociat cu anticorpii anticardio ipinici. Ln upusu eritematos sistemic <diseminat, L-D= 5i 4n upusu indus de medica6ie <de e2., secundar fenotiaBine or, anticonvu sivante or=" L-D poate s7 se asocieBe cu de irium, psihoB7, tu *ur7ri a e dispoBi6iei. Crescut7 4n insuficien6a cardiac7,
+Bot ureic san)uin <.UN, ?uree@=
De irium UB de medica6ii psihiatrice
.icar*onat seric
#u *urarea prin panic7
.i iru*in7 .rom seric
&nvesti)area co)nitiv7Kmedica 7 Demen67 PsihoB7
*o i e hepatice, pancreatit7, ec ampsie, eBiuni cere*ra e, a coo ism. Crescut 4n *o i e rena e, deshidratare. Dac7 este crescut, poate s7 m7reasc7 poten6ia u to2ic a medica6ii or psihiatrice, 4n specia a itiu ui 5i amantadinei <Symmetre =. Sc7But 4n sindromu de hiperventi a6ie, tu *urarea prin panic7, a*uBu de steroiBi ana*o iBan6i. Crescut7 4n *o i e hepatice. &nto2ica6ia cu *rom poate s7 cauBeBe psihoB7, ha ucina6ii, de irium. Parte din investi)area demen6e or, 4n specia dac7 este crescut c oru ionic. -va uarea pacien6i or suspecta6i de cafeinism. Crescut 4n hiperparatiroidism, metastaBe osoase. Cre5terea se asociaB7 cu de irium, depresie, psihoB7. Sc7But 4n hipoparatiroidism, insuficien6a rena 7. Sc7derea se asociaB7 cu depresie, irita*i itate, de irium, cu a*uBu de a2ative. Crescute 4n feocromocitom. Sc7Bute 4n *oa a ,i son <de)enerescen6a hepatoA enticu ar7=. Sc7But a pacien6ii cu *u imie 5i v7rs7turi psiho)ene. U5oare cre5teri 4n sindromu de hiperventi a6ie, tu *urarea prin panic7. Ln compara6ii cu su*iec6ii de contro , r7spuns postAprandia redus a pacien6ii *u imici <se poate norma iBa dup7 tratamentu cu antidepresive=. Se produc atacuri de panic7, a un su*)rup de *o navi. -va uarea anemii or he o itice induse de medicamente, cum ar fi ce e secundare c orpromaBinei, fenitoinei, evodopa 5i meti dopa. Crescut 4n *oa a ,i son. Nive uri e e2cesive pot s7 indice *oa 7 Cushin), asociat7 cu an2ietate, depresie 5i diverse a te condi6ii. Crescut7 4n sindromu neuro eptic ma i)n, 4n ra*domio iBa prin in>ec6ii intramuscu are <secundar7
.UN A veBi +Bot ureic san)uin Cafein7, nive u seric Ca ciu <Ca= seric
+n2ietateKtu *urare prin panic7 &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 #u *ur7ri a e dispoBi6iei PsihoB7 #u *ur7ri a imentare
Cateco amine, urinare 5i p asmatice Ceru op asmin7 seric7, cupru seric <cupremie= C or <C = seric
+tacuri de panic7 +n2ietate &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 #u *ur7ri a imentare #u *urare prin panic7
Co ecistokinin7 <CC%=
#u *ur7ri a imentare
C(/ <inha are=" perfuBia cu *icar*onat de sodiu #estu Coom*s, direct 5i indirect
+n2ietateKatacuri de panic7 +nemii hemo itice secundare medica6ii or psihiatrice &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 #u *ur7ri a e dispoBi6iei UBu de a)en6i antipsihotici Conten6ie fiBic7 +*uB de su*stan6e
Cupru urinar <cuprurie= CortiBo <hidrocortiBon=
Creatin fosfokinaB7 <CP%=
Creatinin7 seric7 Creatinin7 urinar7
&nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 +*uB de su*stan6e UB de itiu
Dehidro)enaB7 actic7 <LD$=
Dopamin7 <D+= <stimu area dopaminei de c7tre evodopa=
Depresie
-cocardio)ram7 - ectroencefa o)ram7 <--0=
#u *urarea prin panic7 &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7
virus -*steinA.arr <-.1=, citome)a ovirus <C!1=
+n2ietate #u *ur7ri a e dispoBi6iei
-stro)eni Ceritin7 seric7
#u *ur7ri a e dispoBi6iei &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7
a*uBu ui de su*stan6e=, a pacien6ii 4n conten6ie fiBic7, a pacien6ii cu reac6ii distonice" cre5teri asimptomatice 4n cadru uti iB7rii medicamente or antipsihotice. Crescut7 4n *o i e rena e <veBi aBot ureic san)uin=. Crescut7 4n insuficien6a rena 7, deshidratare. Parte a investi)a6ii or preAtratament cu itiu" uneori se fo ose5te 4n eva u7ri e de urm7ri e a e pacien6i or trata6i cu itiu. Crescut7 4n infarctu miocardic, infarctu pu monar, hepatopatii, infarctu rena , convu sii, eBiuni cere*ra e, anemia me)a o* astic7 <pernicioas7=, cre5teri factnce consecutive manipu 7rii ener)ice a epru*ete or ce con6in mostre e de s;n)e. &nhi*7 pro actina. #est fo osit pentru eva uarea inte)rit76ii func6iona e a sistemu ui dopaminer)ic, care este afectat7 4n *oa a Parkinson, depresie. Lntre 1H 5i IH[ din pacien6ii cu atacuri de panic7 au pro aps de va v7 mitra 7. Convu sii, moarte cere*ra 7, eBiuni" reducerea aten6ei somnu ui cu mi5c7ri ocu are rapide <'-!= 4n depresie. +ctivitate cu vo ta> ridicat 4n stupor, activitate rapid7 cu vo ta> sc7But 4n a)ita6ie, st7ri func6iona e neor)anice <de e2., st7ri disociative=" activitate a fa de fond preBent7, care r7spunde a stimu ii auditivi 5i umino5i. Sa ve scurte *ifaBice sau trifaBice 4n demen6a din *oa a CreutBfe dtA Mako*. Parte a )rupu ui herpesvirus. -.1 este a)entu cauBator a mononuc eoBei infec6ioase, care poate s7 se preBinte cu depresie, astenie 5i modific7ri de persona itate. C!1 poate s7 produc7 an2ietate, confuBie, tu *ur7ri a e dispoBi6iei. -.1 se poate asocia cu un sindrom cronic asem7n7tor cu mononuc eoBa, care se asociaB7 cu depresie 5i astenie, cronice. Sc7Bu6i 4n depresia de menopauB7 5i 4n sindromu premenstrua " modific7ri varia*i e 4n an2ietate. Ce mai sensi*i test pentru deficitu
Cier seric <sideremie= Co at <acid fo ic= seric
&nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 +*uB de a coo
UBu unor medica6ii specifice CosfataB7 acid7 &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7
CosfataB7 a ca in7
&nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 UB de medica6ii psihotrope
Cosfor seric
&nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 #u *urare prin panic7
CS$ <hormon stimu ator a fo icu i or=
Depresie
0 icemie v >eun <pe nem;ncate= <C.S, Fasting /lood Sugar=
+tacuri de panic7 +n2ietate De irium Depresie +*uB de a coo &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 #u *ur7ri a e dispoBi6iei &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 #u *ur7ri a e dispoBi6iei &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 Depresie Depresie Sinucidere 1io en67 &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7
0 utami transaminaBa seric7 0onadotropinAre easin) $ormone <0n'$= $ematocrit <$ct=" hemo) o*in7 <$*= $epatit7 +, anti)en vira <$++)= $epatit7 ., anti)en de suprafa67 <$.s+)=" hepatit7 ., anti)en de nuc eu <core= <$.c+)= 1OAhidro2icorticosteroiBi JAhidro2iindo acetic, acid <JA$&++= $&1 <virusu imunodeficien6ei umane=
de fier. +nemie feripriv7. Se doBeaB7 de o*icei 4n deficite e de vitamin7 .1/, care se asociaB7 cu psihoB7, paranoie, astenie, a)ita6ie, demen67, de irium. Deficitu se asociaB7 cu a coo ismu , uBu de fenitoin7, contraceptive ora e, estro)eni. Crescut7 4n canceru de prostat7, hipertrofia *eni)n7 a prostatei, distruc6ii e trom*ocitare e2cesive, *o i e oase or. Crescut7 4n *oa a Pa)et, hiperparatiroidism, *o i hepatice, metastaBe hepatice, insuficien67 cardiac7, uB de fenotiaBine. Sc7But7 4n anemia pernicioas7 <deficit de 1itamina .1/. Crescut 4n insuficien6a rena 7, acidoBa dia*etic7, hipoparatiroidism, hipervitaminoBa D" sc7But 4n ciroB7, hipoka iemie, hiperparatiroidism, atacuri e de panic7, sindromu de hiperventi a6ie. La imita superioar7 a norma u ui 4n anore2ia nervoas7, va ori mai mari a femei e 4n postAmenopauB7" va ori reduse a *o navii cu panhipopituitarism. CS. foarte mare se asociaB7 cu de irium. CS. foarte mic7 se asociaB7 cu de irium, a)ita6ie, atacuri de panic7, an2ietate, depresie. Crescut7 4n a*uBu de a coo , ciroB7, hepatopatii. Sc7But 4n schiBofrenie" crescut 4n anore2ie" varia*i 4n depresie, an2ietate. -va uarea anemiei <anemia se poate asocia cu depresie 5i psihoB7=. !ai pu6in )rav7, cu pro)nostic mai *un dec;t hepatita ." poate s7 se preBinte cu anore2ie, depresie. &nfec6ia hepatitic7 . activ7 indic7 un )rad mai mare de infectivitate 5i de pro)resiune c7tre hepatopatie cronic7. +*ateri e depisteaB7 hipeadrenocorticismu , care se poate asocia cu depresie ma>or7. Sc7But 4n LC' a pacien6ii a)resivi sau vio en6i, cu impu siuni de sinucidere sau omucidere. &mp icarea SNC" demen6a, tu *urarea or)anic7 de persona itate, tu *urarea or)anic7 a dispoBi6iei,
$ormon de cre5tere <0$=
Depresie +n2ietate SchiBofrenie
$ormon uteiniBant <L$= $ormon paratiroidian <parathormon=
Depresie +n2ietate &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7
Leucocite <,.C=
UB de medica6ii psihiatrice
Lichid cefa oArahidian <LC', CSC=
Lupus eritematos <L-=, test
Depresie PsihoB7 De irium Demen67
!a)neBiu seric !onoaminoo2idaB7 <!+(= trom*ocitar7 !C1 <vo um corpuscu ar mediu= <vo umu mediu a hematii or= !e atonin7 !eta e <)re e=, into2ica6ie <nive uri san)uine sau urinare=
+*uB de a coo &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 Depresie +*uB de a coo #u *urarea afectiv7 seBonier7 &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7
:Ameto2iAIAhidro2ifeni ) ico <!$P0=
Depresie +n2ietate
!io) o*in7 urinar7
UB de fenotiaBine
psihoB7 acute, e)ate de S&D+. '7spunsuri diminuate a hipo) icemia indus7 de insu in7 a pacien6ii depresivi" cre5terea r7spunsu ui 0$ a pro*a cu a)oni5ti ai dopaminei a *o navii cu schiBofrenie" crescut 4n une e caBuri de anore2ie. 'edus 4n hipopituitarism" descre5teri e se asociaB7 cu depresie. Nive u redus cauBeaB7 hipoca cemie 5i an2ietate. Disre) area se asociaB7 cu o )am7 ar)7 de tu *ur7ri minta e or)anice. Leucopenia 5i a)ranu ocitoBa se asociaB7 cu une e medica6ii psihotrope, cum ar fi fenotiaBine e, car*amaBepina, c oBapina. LeucocitoBa se asociaB7 cu itiu 5i cu sindromu neuro eptic ma i)n. Proteine 5i ce u e crescute 4n infec6ii" 1D'L poBitiv 4n neuro ues" LC' san)uino ent 4n condi6ii e hemora)ice. #estu poBitiv se asociaB7 cu Lsistemic, care se poate preBenta su* diferite aspecte psihiatrice, cum ar fi psihoB7, depresie, de irium, demen67" L- se testeaB7 5i prin testu pentru anticorpi antinuc eari <+N+= 5i testu pentru anticorpi antiA+DN. Descre5tere 4n a coo ism" nive uri e reduse se asociaB7 cu a)ita6ie, de irium, convu sii. Sc7But7 4n depresie" a fost fo osit7 pentru monitoriBarea tratamentu ui cu inhi*itori ai !+(. Crescut 4n a coo ism 5i 4n deficitu de vitamin7 .1/ 5i acid fo ic. !e atonina este produs7 de ) anda pinea 7 <epifiBa= 5i umin7" sc7But7 4n tu *urarea afectiv7 se2onier7. P um* A apatie, irita*i itate, anore2ie, confuBie. !ercur A psihoB7, astenie, apatie, hipomneBie, a*i itate emo6iona 7, ?sindromu p7 7rieru ui ne*un@. !an)an A ?ne*unia man)anu ui@, sindrom parkinsoniform. + uminiu A demen67. +rsenic A astenie, * ackoutAuri, c7derea p7ru ui. Uti itate mai mare 4n cercetare" sc7derea 4n urin7 poate s7 indice descre5teri e centra e" poate s7 preBic7 r7spunsu a anumite antidepresive.
+*uB de su*stan6e Conten6ie fiBic7
!onitor $o ter Nicotin7 Porfo*i ino)en <P.0= Porfirie A enBima sintetiBatoare
#u *urare prin panic7 +n2ietate +dic6ia a nicotin7 &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 PsihoB7 &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 #u *ur7ri a imentare
Crescut7 4n sindromu neuro eptic ma i)n" 4n into2ica6ii e cu fencic idin7 <PCP=, cocain7 sau dieti amin7 a acidu ui iser)ic <LSD=" a pacien6ii 4n conten6ie fiBic7. -va uarea pa pita6ii or 5i a a tor simptome cardiace a pacien6ii cu atacuri de panic7. +n2ietate, fumat. Crescut 4n porfiria acut7. Ln atacu acut de porfirie pot s7 apar7 tu *ur7ri neuroApsihiatrice acute" atacu poate fi precipitat de *ar*iturice, imipramin7. Crescut 4n acidoBa hiperka iemic7, cre5terea se asociaB7 cu an2ietate 4n aritmii e cardiace. Sc7But 4n ciroB7, a ca oBa meta*o ic7, a*uBu de a2ative, a*uBu de diuretice" sc7deri e sunt frecvente a pacien6ii cu *u imie 5i 4n v7rs7turi e psiho)ene, 4n a*uBu de steroiBi ana*o iBan6i. Descresc;nd dopamina, antipsihotice e cresc sinteBa 5i e i*erarea de pro actin7, 4n specia a femei. Secundar sevra>u ui cocainic, se pot constata nive uri crescute a e pro actinei. +*sen6a cre5terii pro actinei dup7 convu sie su)ereaB7 o pseudoconvu sie <convu sie de natur7 necomi6ia 7=. Crescute 4n mie omu mu tip u, mi2edem, upus. Sc7Bute 4n ciroB7, ma nutri6ie, hiperhidratare. Proteine e serice sc7Bute pot s7 reBu te 4ntrAo sensi*i itate mai mare fa67 de doBe e conven6iona e a e medicamente or e)ate de proteine < itiu nu se ea)7 de proteine=. Crescut 4n afect7ri e < eBiuni e= hepatice semnificative <ciroB7=. Se monitoriBeaB7 tratamentu anticoa)u ant" P## crescut 4n preBen6a anticoa)u antu ui upic 5i a anticorpi or anticardio ipinici. Sc7Bute 4n anemia me)a o* astic7 sau 4n cea feripriv7 5i 4n anemia din *o i e cronice. 'eticu ocite e tre*uie monitoriBate a pacien6ii trata6i cu car*amaBepin7. Se pot constata nive uri to2ice 4n tentative e de sinucidere" a
Potasiu <%= seric
Pro actin7 seric7
UBu de medica6ii antipsihotice
UBu de cocain7 Pseudoconvu sii
Proteine tota e serice
UB de medica6ii psihotrope
Protrom*in7, timp de <P#= Protrom*in7, timp par6ia de <P##=
&nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 #ratamentu cu antipsihotice, heparin7 &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 UBu de car*amaBepin7
'eticu ocite <estimarea produc6iei de hematii 4n m7duva osoas7 hematopoietic7= Sa ici at seric
$a ucinoB7 or)anic7 #entative de sinucidere
Sodiu <Natriu= seric
UB de itiu Sumar de urin7 <,rinal3sis= &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 &nvesti)area preAtratament cu itiu Screenin) pentru dro)uri
#estosteron seric
&mpoten67 Dorin6a se2ua 7 inhi*at7
#iroid7 <teste a e func6iei tiroidiene=
&nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 Depresie
#rom*ocite <p achete san)uine= #umescen6a penian7 nocturn7
UBu de medica6ii psihotrope &mpoten67
1D'L <&enereal Disease )esearch Haborator3=
Sifi is
U trasono)rafie carotidian7 U trasono)rafie Dopp er
Demen67 &mpoten67 &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7
nive uri mari, poate, de asemenea, s7 cauBeBe ha ucinoB7 or)anic7. Sc7But 4n into2ica6ia cu ap7, sindromu de secre6ie inadecvat7 a hormonu ui antidiuretic <S&+D$=. Sc7But 4n insuficien6a adrenoA suprarena 7, mi2edem, insuficien6a cardiac7 con)estiv7, diaree, po idipsie, uBu de car*amaBepin7, de hormoni steroiBi ana*o iBan6i. Nive uri e sc7Bute se asociaB7 cu sensi*i itate mai mare fa67 de doBe e conven6iona e de itiu. (fer7 indicii asupra cauBei diferite or tu *ur7ri co)nitive <se eva ueaB7 aspectu )enera , p$Au , densitatea, *i iru*ina, ) ucoBa, s;n)e e, cetone e, proteine e=" densitatea <)reutatea specific7= poate fi inf uen6at7 de itiu. Crescut 4n a*uBu de hormoni steroiBi ana*o iBan6i. Poate fi sc7But 4n impoten6a or)anic7. Se pot constata descre5teri 4n tu *urarea prin inhi*area dorin6ei se2ua e. Ln investi)area de incven6i or se2ua i trata6i cu medro2ipro)esteron. Sc7But 4n tratamentu cu medro2ipro)esteron. Depistarea hipertiroidiei 5i a hipotiroidiei. +norma it76i e se pot asocia cu depresie, an2ietate, psihoB7, demen67, de irium, cu tratamentu cu itiu. Sc7Bute de une e medica6ii psihotrope <car*amaBepina, c oBapina, fenotiaBeine e=. Cantificarea modific7ri or circumferin6ei peniene, a ri)idit76ii peniene, a frecven6ei tumescen6e or peniene. -va uarea func6iei erecti e 4n cursu somnu ui. -rec6ii e se asociaB7 cu somnu '-!. Uti 7 4n diferen6ierea dintre cauBe e or)anice 5i ce e func6iona e a e impoten6ei. PoBitiv <titruri mari= 4n sifi isu secundar <4n sifi isu primar poate s7 fie poBitiv sau ne)ativ=" se fo ose5te, de asemenea, testu cu rea)ent p asmatic rapid <'P'=. #itruri mici <sau ne)ativ= 4n sifi isu ter6iar. &nc us7 ocaBiona 4n investi)area demen6ei, 4n specia pentru e2c uderea demen6ei mu tiAinfarct.
(c uBie carotidian7, atac ischemic tranBitoriu <+&#=, reducerea 1itamina + seric7 Depresie f u2u ui san)uin penian 4n De irium impoten67. $ipervitaminoBa + se asociaB7 cu 1itamina .1/ seric7 &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 diferite modific7ri a e st7rii minta e, cefa ee. Parte a investi)a6ii or unei anemii Demen67 me)a o* astice sau a e unei demen6e. Deficitu de vitamin7 .1/ se asociaB7 #u *urare a dispoBi6iei cu psihoB7, paranoie, astenie, a)ita6ie, demen67, de irium. 1iteBa de sedimentare a hematii or &nvesti)area co)nitiv7Amedica 7 +desea se asociaB7 cu a*uBu cronic <1S$, -S'= de a coo . Cre5terea 1S$ este un test nespecific de *oa 7 infec6ioas7, inf amatorie, autoimun7 sau ma i)n7" se recomand7 uneori 4n eva uarea anore2iei nervoase. #a*e de 'ichard . 'osse, !.D., Lynn $ Deutsch, D.(., 5i Stephen M Deutsch, !.D., Ph.D. #+.-LUL /GA: NI ELURI SAN!UINE TERAPEUTICE KI TODICE
Medi6a7e1t'% +mitripti in7 .rom Car*amaBepin7 Desipramin7 C omipramin7 Do2epin7 &mipramin7 Litiu !epro*amat Nortripti in7 +cid va proic D$7e1i'% tera3e'ti6 `1/H n)KmL <dar studii e difer7= /HAOJ m)KdL NA1/ h)KmL `1/J n)KmL !a2. 1.HHH n)KmL 1JHA/JH n)KmL `/HHA/JH n)KmL H,GA1,/ m-WKL pentru 4ntre6inere 1,HA1,J m-WKL 4n mania acut7 1HA/H h)KmL Cereastr7 terapeutic7 JHA1JH n)KmL JHA1HH h)KmL Ni?e%'ri%e t$Fi6e JHH n)KmL 1JH m)KdL 1J h)KmL JHH n)KmL A A JHH n)KmL 1,JA/,H m-WKL :HAOH h)KmL JHH n)KmL /HH h)KmL
#+.-LUL /GAI CAUZE ALE REZULTATELOR EALSNPOZITI E SAU EALSNNE!ATI E ALE TESTULUI DE SUPRESIE LA DEDAMETAZON Ea%&N3$@iti?e Ea%&N1e8ati?e Sindromu Cushin) .oa a +ddison Sc7derea 4n )reutate sau ma nutri6ia $ipopituitarism (*eBitatea !eta*o ism ent a de2ametaBonei .u imia nervoas7 !edicamente Sarcina CorticosteroiBi de sinteB7 +*uBu de a coo 5i sevra>u a coo ic &ndometacin7 +nore2ia nervoas7 DoBe e ridicate de *enBodiaBepine -pi epsia tempora 7 DoBe e ridicate de ciproheptadin7. Demen6a Dia*etu Baharat &nfec6ie #raumatism &nterven6ie chirur)ica 7 recent7 1;rsta 4naintat7 Ce*ra Carcinom
&nsuficien67 rena 7 sau cardiac7 $ipertensiune vascu oArena 7 #u *urare cere*roAvascu ar7 Sevra a antipsihotice Sevra> a tricic ice !edicamente DoBe e ridicate de estro)eni Narcotice SedativeAhipnotice +nticonvu sivante. +daptat dup7 Darre 0 %irch, !.D. #+.-LUL /GAJ DRO!URI DE ABUZ CARE POT EI DEPISTATE HN URIN
Dr$8'% + coo +mfetamin7 .ar*iturice .enBodiaBepine Cocain7 Codein7 Cencic idin7 <PCP= $eroin7 !ari>uana <tetrahidrocana*ino = !etadon7 !etacva on7 !orfin7 Propo2ifen I1ter?a%'% de ti73 L1 6are 3$ate >i de3i&tat L1 'ri1: OA1/ ore IN ore /I ore <durat7 de ac6iune scurt7= : s7pt7m;ni <durat7 de ac6iune un)7= : Bi e GAN ore <meta*o i6ii /AI Bi e= IN ore N Bi e :GAO/ ore : Bi e A I s7pt7m;ni <4n func6ie de uB= : Bi e O Bi e INAO/ ore GAIN ore
#+.-LUL /GAG TESTE DIA!NOSTICE DE LABORATOR CU POTEN=IAL RELE AN= PENTRU BOLNA UL PSIHIATRIC He7at$%$8ie Num7r7toare comp et7 a e emente or fi)urate <ce u e or= s;n)e ui <C.C= a 1iteBa de sedimentare a hematii or #imp de protrom*in7, timp par6ia de trom*op astin7 C2i7ie - ectro i6i serici a 0 ucoB7 san)uin7 a +Bot ureic san)uin <.UN, ?uree@=a Creatinin7 seric7a Ca ciu serica Cosfor seric !a)neBiu seric Proteine tota e - ectroforeBa proteine or serice + *umin7 seric7 -nBime hepatice Creatin fosfokinaB7 <CP%= CosfataB7 a ca in7 +Bot amoniaca san)uin <amoniu p asmatic= .i iru*in7 seric7 #este a e func6iei tiroidiene #iro2in7 <#I=a #riiodtironin7 <# := $ormon stimu ator a tiroidei <#S$= 1itamina .1/ 5i fo atu seric
Nive uri e p asmatice a e cortiBo u ui + coo emie Screen pentru dro)uri <sau nive u unui dro) i icit specific= Nive uri e san)uine a e unor medicamente Cafeina seric7 Uroporfirino)enA1AsintetaBa eritrocitar7 Cupru 5i ceru op asmina seric7 +mi aBa seric7 LipaBa seric7 Ser$%$8ie #est de screenin) pentru sifi is <1D'L sau 'P'=a Sero o)ia virusu ui imunodeficien6ei umane <$&1= ScreenAuri pentru hepatit7 Ce u e upice +nticorpi antinuc eari serici <+N+= +nticoa)u ant upic +nticorpi anticardio ipinici <+C+= +nticorpi antitiroidieni Te&te 'ri1are Sumar de urin7 Screenuri urinare pentru uBu de dro)uri i icite a Uroporfirine, porfo*i ino)en 5i acid lAamino evu inic 4n urin7 Cateco amine urinare Cupru, ceru op asmin7, meta e )re e urinare !io) o*in7 urinar7 CortiBo i*er urinar <UCC= Te&te 6$3r$%$8i6e $emora)ii ocu te #este pentru suspiciunea de a*uB de a2ative Pr$6ed'ri radi$%$8i6e 'adio)rafie toracic7 'adio)rafie cranian7 #omo)rafie computeriBat7 <C#= a creieru ui &ma)istic7 prin reBonan67 ma)netic7 <'!N= a creieru ui #omo)rafie computeriBat7 cu emisiune de foton unic <SP-C#= #omo)rafie cu emisie de poBitroni <P-#= A%te 3r$6ed'ri Punc6ie rahidian7 - ectrocardio)ram7 - ectroencefa o)ram7 5i a te investi)a6ii e ectrofiBio o)ice <de e2., poten6ia e evocate a e trunchiu ui cere*ra = Po isomno)rafie Pupi ometrie (2imetrie di)ita 7 <sau a pu su ui= 0aBe e din s;n)e e arteria #este de sarcin7 a femei e poten6ia ferti e #estu de supresie a de2ametaBon7 <DS#= #estu de stimu are a hormonu ui e i*erator de corticotropin7 <C'$= #estu de stimu are a hormonu ui e i*erator de tirotropin7 #este pentru tu*ercu oB7 P um*emie #est7ri )enetice. a Cu toate c7 nu e2ist7 un consens dep in 4n e)7tur7 cu teste e care ar tre*ui s7 fac7 parte din *ateria de screenin) de rutin7 a *o navi or psihiatrici, aceste teste pot s7 fie inc use 4ntrAun astfe de screenin). #a*e de 'ichard . 'osse, !.D., Lynn $ Deutsch, D.(., 5i Stephen Deutsch, !.D., Ph.D. #+.-LUL /GAO EACTORI DE CON ERSIUNE
1 )ram <)= 1 mi i)ram <m)= V 1.HHH mi i)rame <m)= V 1.HHH micro)rame <h)=
1 micro)ram <h)=
V 1.HHH nano)rame <n)=
Concentra0ii sanguine1 1 micro)ram per mi i itru <mL= V V V 1HH mi i)rame pe deci itru V V V
1HH micro)rame per deci itru <dL= 1 mi i)ram per itru <L= 1.HHH nano)rame per mi i itru <mL= H,1 )rame per deci itru 1.HHH mi i)rame <1 )ram= per itru 1,H mi i)rame per mi i itru
,. Ni?e%'ri%e a1ti3&i2$ti6e%$r a. Ln )enera , nive u p asmatic nu core eaB7 cu r7spunsu c inic. *. Nive uri e p asmatice ridicate pot s7 core eBe cu efecte e secundare to2ice <4n specia 4n caBu c orpromaBinei A #horaBine 5i a ha operido u ui A $a do =. c. SAar putea ca, 4n viitor, s7 devin7 posi*i 7 determinarea nive uri or terapeutice minime, dar acestea sunt )reu de sta*i it, din cauBa varia*i it76ii interindividua e deose*it de mari. d. -va u7ri e cu compu5i marca6i radioactiv m7soar7 activitatea seric7 de * ocare a dopaminei 5i pot s7 ofere date despre meta*o i6ii activi, dar core a6ia dintre aceste reBu tate 5i * ocarea dopaminic7 de a nive u creieru ui nu este c ar7. e. Nu este cunoscut7 vreo re a6ie 4ntre nive uri e antipsihotice or 5i diskineBia tardiv7. *. C$16%'@ii a. Nive uri e p asmatice nu sunt uti e, 4n )enera , dec;t pentru depistarea nonAcomp ian6ei sau a nonAa*sor*6iei <dar 4n aceast7 privin67 pot s7 a>ute 5i nive uri e pro actinei=. *. Pot s7 fie uti e a identificarea nonAresponden6i or. #a*e u /GA: isteaB7 nive uri e san)uine terapeutice 5i to2ice a e unor medicamente. c. -fecte e adverse. + te efecte adverse a e antipsihotice or inc ud hipotensiunea, sedarea, reducerea pra)u ui convu sivant, efecte e antico iner)ice, tremoru , distonia, ri)iditatea 4n roat7 din6at7, ri)iditatea f7r7 fenomenu ro6ii din6ate, akatiBia, akineBia, tremoru periora <sindromu iepure ui= 5i diskineBia tardiv7. C. A1tide3re&i?e 6i6%i6e. -ste necesar un -%0 ini6ia <baseline =, repetat u terior ce pu6in anua . . ocu cardiac este o contraindica6ie re ativ7 a antidepresive or cic ice. -ste uti 7 efectuarea ini6ia 7 a teste or func6iei hepatice 5i a formu ei eucocitare. #este e func6iei tiroidiene sunt 5i e e necesare, pentru c7 pato o)ia tiroidian7 se poate preBenta ca o depresie 5i, pe de a t7 parte, antidepresive e pot s7 ai*7 efecte siner)ice cu tiro2ina. -fecte e secundare a e antidepresive or inc ud3 deprimarea m7duvei hematopoietice" disfunc6ii neuro o)ice <4n specia antico iner)ice=" efecte hepatice, )astroAintestina e 5i dermato o)ice" disfunc6ii trom*ocitare precum 5i a te efecte secundare asupra e emente or fi)urate a e s;n)e ui" 5i sc7derea pra)u ui convu sivant. Un efect secundar frecvent 5i posi*i prime>dios este hipotensiunea ortostatic7, fa67 de care nu se deBvo t7 to eran67. Nortripti ina <Pame or, +venty = are o pro*a*i itate mai mic7 de a produce hipotensiune dec;t imipramina <#ofrani =, desipramina <Norpramin= 5i amitripti ina <- avi =. &nsuficien6a cardiac7 con)estiv7 cre5te considera*i riscu de hipotensiune ortostatic7. Pacien6ii cu insuficien67 cardiac7 con)estiv7 a care apare hipotensiune din cauBa antidepresive or tricic ice tre*uie trata6i cu nortripti in7. !odific7ri e to2ice a e -%0 inc ud pre un)irea interva u ui P' <` H,/ sec.=, pre un)irea interva u ui X'S <` H,1/ sec.=, pre un)irea interva u ui X# <mai mu t de o treime din interva u 'A'=, tahicardia sinusa 7 <secundar7 adesea hipotensiunii= 5i * ocuri e cardiace de toate tipuri e <mai pro*a*i e a *o navii cu defecte de conducere pree2istente A se presupune c7 ocu 4n care se e2ercit7 acest efect este fascico u intraventricu ar=. Ln nive uri terapeutice, de re)u 7 antidepresive e tricic ice corecteaB7 aritmii e, inc usiv contrac6ii e ventricu are premature, *i)eminismu 5i tahicardia ventricu ar7, prin efect de tip chinidinic. ,. Ni?e%'ri%e tri6i6%i6e%$r A tre*uie cerute de rutin7 atunci c;nd pentru tratamentu depresiei se prescriu imipramina, desipramina sau nortripti ina. Nive uri e respective tre*uie s7 inc ud7, de asemenea, 5i m7surarea meta*o i6i or activi3 desipramina <4n caBu imipraminei= 5i nortripti ina <4n caBu tratamentu ui cu amitripti in7=. Determin7ri e respective sunt difici de efectuat 5i de interpretat 5i m7soar7 concentra6ii e2trem de mici. !eta*o i6ii activi pot s7 contamineBe reBu tate e. Date e raportate p;n7 acum au fost cu ese numai de a pacien6i de spita cu depresie endo)en7 nede irant7. *. #o6i a)en6ii tricic ici manifest7 a*sor*6ie )astroAintestina 7 *un7, )rad ridicat de e)are de 6esuturi 5i de proteine e p asmatice, vo um mare de distri*u6ie, meta*o iBare hepatic7 cu efect de prim7 trecere marcat, nive uri p asmatice care core eaB7 direct cu nive u cere*ra A 4n starea de echi i*ru dinamic sta*i < stead3 state =. a. I7i3ra7i1: BT$>ra1i%C. <1= '7spunsu favora*i core eaB7 iniar cu nive u p asmatic 4ntre /HH 5i /JH n) <imipramin7 p us desipramin7= per mL. </= Unii pacien6i r7spund a nive uri mai mici. <:= La nive uri e mai mari de /JH n)KmL nu se constat7 4m*un7t76irea r7spunsu ui favora*i , dar cresc efecte e secundare. -. N$rtri3ti%i1: BPa7e%$rC.
<1= Cereastra terapeutic7 <domeniu terapeutic= se situeaB7 4ntre JH 5i 1JH n)KmL. </= 'ata r7spunsuri or descre5te a nive uri mai mari de 1JH n)KmL. 6. De&i3ra7i1: BN$r3ra7i1C. Nive uri e mai mari de 1/J n)KmL core eaB7 cu procenta>u mai mare a r7spunsuri or favora*i e. d. A7itri3ti%i1: BE%a?i%C. Studii e re ev7 reBu tate contradictorii. 0. Unii pacien6i sunt meta*o iBatori neo*i5nuit de s a*i ai antidepresive or tricic ice, put;nd s7 rea iBeBe nive uri p asmatice de /HHH n)KmL atunci c;nd iau doBe norma e. +ce5ti *o navi pot s7 manifeste r7spunsuri favora*i e numai a aceste nive uri e2trem de ridicate, dar ei tre*uie monitoriBa6i foarte 4ndeaproape 4n privin6a efecte or secundare cardiace. Ln )enera , pacien6ii cu nive uri mai mari de 1HH n)KmL sunt e2pu5i riscu ui de cardioAto2icitate. SAau raportat, de asemenea, 5i caBuri de *o navi cu nive uri p asmatice e2trem de mari 4n condi6ii e unor doBa>e norma e, care nu au r7spuns dec;t atunci c;nd nive uri e p asmatice au fost men6inute undeva 4ntre nive uri e terapeutice uBua e 5i nive uri e or deose*it de ridicate. A. Procedura A se reco teaB7 s;n)e a 1H p;n7 a 1I ore dup7 administrarea cea mai recent7. De o*icei, acest ucru se face diminea6a, dup7 priBa de a cu care. Pacientu tre*uie s7 fi fost tratat cu o doB7 Bi nic7 sta*i 7 timp de ce pu6in J Bi e. Se va fo osi un container adecvat pentru s;n)e e reco tat. /. &ndica6ii. a. De rutin7, a *o navii care primesc imipramin7, desipramin7 sau nortripti in7. *. '7spuns nesatisf7c7tor a o doB7 norma 7. c. Pacien6i a risc ridicat, a care tre*uie men6inut nive u terapeutic ce mai redus posi*i . D. I12i-it$rii de 7$1$a7i1$$Fida@: BIMAOC ,. Se consemneaB7 tensiunea arteria 7 norma 7 <pretratament= 5i se urm7re5te tensiunea arteria 7 4n continuare pe parcursu tratamentu ui, pentru c7 &!+( pot s7 induc7 criBe hipertensive dac7 nu se respect7 dieta cu restric6ie de tiramin7. De asemenea, &!+( produc frecvent hipotensiune ortostatic7 <efect secundar direct, f7r7 e)7tur7 cu dieta=. Se recomand7 testarea preAtratament a func6iei tiroidiene. &!+( sunt medicamente re ativ ipsite de a te efecte secundare, cu toate c7 unii *o navi pot s7 ai*7 insomnie sau s7 devin7 irita*i i. ( investi)a6ie fo osit7 at;t 4n cercetare c;t 5i 4n practica c inic7 curent7 core eaB7 r7spunsu terapeutic cu )radu de inhi*i6ie a monoaminoo2idaBei trom*ocitare. E. Sta-i%i@at$rii di&3$@iiei A veBi Capito u /J, Psihofarmaco o)ie 5i a te terapii *io o)ice, pentru cerin6e e de testare de a*orator 4n tratamentu cu itiu, acid va proic <Depakene= 5i car*amaBepin7 <#e)reto =. I . Te21i6i de &ti7'%are e1d$6ri1: A. Te&t'% de &'3re&ie %a deFa7eta@$1: BDSTC ,. Pr$6ed'ra a. Se administreaB7 de2ametaBon7, 1 m) ora a ora 11 seara. *. Se m7soar7 cortiBo u p asmatic a ora I dup7 amiaB7 5i din nou a 11 seara, 4n Biua urm7toare <se poate face 5i o reco tare sup imentar7, a ora N seara=. c. (rice nive mai mare de J h)KdL a cortiBo u ui este anorma <dar domeniu va ori or norma e tre*uie a>ustat 4n func6ie de metoda de doBare a a*oratoru ui, astfe 4nc;t FJ[ din norma i s7 se 4ncadreBe 4n domeniu norma =. d. Poate fi uti 7 5i doBarea 4n prea a*i a nive u ui norma a cortiBo u ui <inaintea testu ui=. *. I1di6aii a. +>ut7 a confirmarea impresiei dia)nostice de tu *urare depresiv7 ma>or7. Nu se fo ose5te de rutin7 pentru c7 nu este un test fia*i . 'eBu tate e anorma e pot s7 confirme nevoia de tratament somatic <*io o)ic= a depresiei. *. Urm7rirea depresivi or nonAsupresori pe parcursu tratamentu ui antidepresiv. c. Diferen6ierea depresiei ma>ore de disforia minor7. d. Une e doveBi arat7 c7 depresivii nonAsupresori tind s7 r7spund7 poBitiv a tratamentu e ectroconvu sivant <-C#= sau cu antidepresive tricic ice. e. + fost propus ca metod7 de predic6ie a reBu tatu ui tratamentu ui, dar reBu tatu DS# se poate norma iBa 4nainte de remisiunea c inic7 a depresiei. f. + fost propus ca metod7 de predic6ie a rec7derii a *o navii care sunt persistent nonsupresori sau a care reBu tate e DS# redevin anorma e. ). Posi*i 7 uti itate 4n diferen6ierea depresiei de irante de cea nede irant7. h. 'eBu tate e mu t 4n afara norma u ui <nive uri e cortiBo u ui ` 1H h)KdL= sunt mai semnificative dec;t reBu tate e u5or crescute. i. 'eBu tate fa s poBitive <#a*e u /GAI=. >. Sensi*i itatea DS# este de IJ[ 4n depresia ma>or7, de OH[ 4n tu *ur7ri e depresive psihotice. k. Specificitatea DS# este de FH[ 4n compara6ie cu su*iec6ii de contro , de OO[ 4n compara6ie cu a te dia)nostice psihiatrice <privite ca )rup=. B. Te&t'% de &ti7'%are a 2$r7$1'%'i e%i-erat$r de tir$tr$3i1: BTRHC. Co osit 4n dia)nosticu hipotiroidiei. ,. Pr$6ed'ra
1
Sunt discutate numai produse e ?c asice@, nese ective 5i ireversi*i e.
a. La ora N diminea6a, dup7 ce nu a m;ncat 4n cursu nop6ii, pacientu ui i se cere s7 se cu ce 5i este avertiBat c7, dup7 administrarea in>ec6iei cu hormon, sAar putea s7 simt7 nevoia de a urina. *. Se m7soar7 nive uri e ini6ia e a e hormonu ui stimu ator a tiroidei <#S$=, triiodtironinei <# :=, tiro2inei <# I= 5i a e capt7rii pe r75in7 a # :. c. Se administreaB7 &1 JHH h) de hormon e i*erator de tirotropin7 <#'$=. d. Se m7soar7 nive uri e hormonu ui stimu ator a tiroidei <#S$= a 1J, :H, GH 5i FH de minute. *. I1di6aii a. 'eBu tate e anorma e a imit7 a e teste e tiroidiene sau suspiciunea de hipotiroidism su*c inic. *. Suspiciunea de hipotiroidie indus7 de itiu. c. Depistarea *o navi or care necesit7 iotironin7 <Cytome = 13H 1 ca tratament ad>uvant asociat cu antidepresivu tricic ic. d. Depistarea hipotiroidiei incipiente, a c7rui prim simptom poate s7 fie adeseori depresia. $ipotiroidismu de )radu : este definit ca reBu tat norma a testu ui func6iei tiroidiene, cu reBu tat anorma a testu ui de stimu are cu hormon e i*erator de tirotropin7. e. (pt a sut7 din tota u pacien6i or depresivi au o anumit7 afec6iune tiroidian7. 0. Re@'%tate a. Dac7 nive u hormonu ui stimu ator a tiroidei se modific7 cu urm7toare e va ori3 <1= Peste :J hU&KmL A r7spunsu este poBitiv. </= Lntre /H 5i :J hU&KmL A hipotiroidism incipient. <:= Su* O hU&Km A r7spunsu este insuficient <poate s7 core eBe cu dia)nosticu de depresie=. *. 1;rfu nive u ui hormonu ui stimu ator a tiroidei tre*uie s7 atin)7 apro2imativ du* u va orii ini6ia e de a su*iec6ii norma i <4ntre OA/H hU&KmL=. c. Nu diferen6iaB7 *ine 4ntre pato o)ia hipota amic7 5i cea hipofiBar7. C. Pr$?$6area ata6'ri%$r de 3a1i6: 6' %a6tat de &$di' ,. I1di6aii a. Dia)nosticu posi*i Dnu ce de certitudineE a tu *ur7rii prin panic7. *. +tacu de panic7 provocat de actat confirm7 preBen6a atacuri or de panic7. c. P;n7 a O/[ din pacien6ii cu atacuri de panic7 r7spund printrAun atac a provocarea cu actat. d. SAa uti iBat pentru inducerea flashback Auri or a pacien6ii cu tu *urare de stres posttraumatic7. *. Pr$6ed'ra. Se perfuBeaB7 so u6ie H,J ! de actat de sodiu racemic <4n tota 1H mLKk) de )reutate a corpu ui= 4ntrAun interva de /H de minute sau p;n7 a apari6ia atacu ui de panic7. 0. C$1&e71area 7$di>i6:ri%$r >i@i$%$8i6e a3:r'te L1 'r7a 3er>'@iei 6' %a6tat. Se inc ud vasodi ata6ia, a ca oBa meta*o ic7 < actatu este meta*o iBat 4n *icar*onat=, hipoca cemia <ca ciu se ea)7 de actat= 5i hipofosfatemia <datorat7 cre5terii ratei de fi trare ) omeru ar7=. A. C$7e1tarii a. -fectu este un r7spuns periferic direct a actat sau a meta*o ismu actatu ui. *. $iperventi a6ia simp 7 nu este a fe de sensi*i 7 4n privin6a inducerii atacuri or de panic7. c. Panica indus7 de actat nu este * ocat7 de *etaA* ocante e periferice, dar este inhi*at7 de c7tre a praBo am <eana2= 5i de antidepresive e tricic ice. d. &nha area de *io2id de car*on precipit7 atacuri de panic7, dar se consider7 c7 mecanismu ei de ac6iune este centra 5i e)at de concentra6ii e *io2idu ui de car*on 4n SNC, cu posi*i a stimu are a ocus coeru eus <*io2idu de car*on traverseaB7 *ariera hematoAencefa ic7, 4n timp ce *icar*onatu nu o traverseaB7=. e. Lactatu traverseaB7 *ariera hematoAencefa ic7, printrAun sistem de transport activ care se satureaB7 cu u5urin67. f. LA actatu se meta*o iBeaB7 4n piruvat. . E%e6tr$>i@i$%$8ie A. EE! ,. Prima ap icare c inic7 a --0 a fost f7cut7 de psihiatru $ans .er)er, 4n 1F/F. *. !7soar7 vo ta>u dintre mai mu 6i e ectroBi ap ica6i pe sca p. 0. (fer7 o descriere 4n inii mari a activit76ii e ectrice a neuroni or SNC. A. --0Au fiec7rui om este unic, a fe ca amprente e di)ita e. /. #imp de decenii, cercet7torii au 4ncercat s7 core eBe condi6ii e psihiatrice specifice cu modific7ri caracteristice a e --0, dar f7r7 succes. 5. --0 se modific7 cu v;rsta. G. Paternu --0 norma nu e2c ude comi6ia itatea sau *oa a medica 7" depistarea modific7ri or pato o)ice este mai frecvent7 a activarea prin deprivare de somn 5i prin 4nre)istr7ri cu e ectrod naBoAfarin)ian. J. &ndica6ii3 a. &nvesti)area co)nitiv7 5i medica 7 )enera 7" eva uarea de iriumu ui 5i demen6ei.
1
&Bomeru evo)ir, cu semivia67 scurt7, a triiodtironinei.
*. Parte a investi)7rii de rutin7 a oric7rui de*ut psihotic. c. Poate s7 a>ute a dia)nosticu unor tu *ur7ri convu sive <de e2., epi epsia=. <1= CriBe )rand ma A de*ut caracteriBat prin ritm comi6ia de recrutare, constituit din v;rfuri sincrone, ritmice, de mare amp itudine, cu frecven6a de NA1/ $B <cic i pe secund7=. Dup7 1JA:H de secunde, v;rfuri e se pot )rupa 5i pot fi separate de unde ente <core eaB7 cu faBa c onic7=. Ln fina , e2ist7 o faB7 de ini5te, cu unde de ta < ente= de mic7 amp itudine. </= CriBe petit ma A de*ut *rusc a unui patern de v;rfuri 5i unde *i atera e, sincrone 5i )enera iBate, cu amp itudine mare 5i cu frecven6a caracteristic7 de : $B. d. +>ut7 4n dia)nosticu eBiuni or SNC, printre a te e A procese 4n ocuitoare de spa6iu, eBiuni vascu are 5i encefa opatii. e. Poate s7 detecteBe modific7ri e caracteristice cauBate de medicamente specifice. f. --0 este deose*it de sensi*i a modific7ri e medicamentoase. ). Dia)nosticu mor6ii cere*ra e. 4. Unde e --03 a. .eta 1I p;n7 a :H $B. *. + fa N p;n7 a 1: $B. c. #eta I p;n7 a O $B. d. De ta H,J p;n7 a : $B. B. P$%i&$71$8ra>ia ,. Lnre)istrarea --0 4n cursu somnu ui" se fo ose5te adeseori 4mpreun7 cu -%0, e ectroocu o)rama <-(0=, e ectromio)rama <-!0=, e2pansiuni e toracice <respira6ia= 5i cu 4nre)istr7ri a e tumescen6ei peniene, satura6iei cu o2i)en a s;n)e ui, mi5c7ri or corpu ui, temperaturii corpu ui, r7spunsu ui )a vanic cutanat <0S'= 5i nive uri or acidit76ii )astrice. *. &ndica6ii A asistarea 4n dia)nosticu urm7toare or condi6ii3 a. #u *ur7ri de somn A insomnii, hipersomnii, parasomnii, apnee hipnic7, mioc onus nocturn 5i *ru2ism hipnic. *. #u *ur7ri e)ate de somn 4n copi 7rie A enureBis, somnam*u ism, tu *urarea terorii nocturne <pavoru nocturn=. c. + te condi6ii A tu *urare erecti 7, tu *ur7ri convu sive, mi)ren7 5i a te dureri de cap de ori)ine vascu ar7, a*uB de su*stan6e, ref u2 )astroAesofa)ian 5i tu *urare depresiv7 ma>or7. d. Comentarii. <1= Laten6a mi5c7ri or ocu are rapide <'-!= core eaB7 cu tu *urarea depresiv7 ma>or7" )radu de descre5tere a aten6ei '-! core eaB7 cu severitatea depresiei. </= Descre5terea aten6ei '-! este ceva mai sensi*i 7 dec;t DS# ca test dia)nostic a tu *ur7rii depresive ma>ore. <:= +p icarea 4n con>unc6ie cu DS# sau cu testu de stimu are cu #'$ 4m*un7t76e5te sensi*i itatea. Date e pre iminare indic7 faptu c7 nonAsupresorii DS# au o foarte mare pro*a*i itate de a preBenta 5i descre5terea aten6ei '-!. 0. Constat7ri e po isomno)rafice 4n tu *urarea depresiv7 ma>or7. a. !a>oritatea *o navi or depresivi <NHANJ[= preBint7 hiposomnie. *. La pacien6ii depresivi, somnu cu unde ente <unde de ta= este sc7But iar stadii e &&& 5i &1 a e somnu ui sunt mai scurte. c. La pacien6ii depresivi, interva u dintre insta area somnu ui 5i de*utu primei perioade '-! < aten6a '-!= este mai scurt. d. La pacien6ii depresivi, 4n prima parte a nop6ii se constat7 un procenta> mai mare de somn '-! < a su*iec6ii de contro , f7r7 depresie, se constat7 contrariu =. e. SAa constatat c7 *o navii depresivi au mai mu t somn '-! <densitate a '-!= 4n cursu unei nop6i dec;t su*iec6ii de contro f7r7 depresie. C. P$te1ia%e e?$6ate ,. Poten6ia e e evocate repreBint7 activitate e ectric7 cere*ra 7 indus7 de stimu i. *. Poten6ia e e evocate viBua e, auditive 5i somatoAsenBoria e pot s7 depisteBe anorma it76i a e conducerii neura e periferice 5i centra e. 0. Poten6ia e e evocate pot s7 diferen6ieBe une e acuBe func6iona e de acuBe e or)anice <de e2., poten6ia e e evocate viBua e se pot fo osi pentru eva uarea cecit76ii isterice=. A. Pot fi uti e 4n depistarea unei *o i neuro o)ice su*iacente <de e2., tu *urare demie iniBant7=. I. I1ter?i'% a&i&tat 7edi6a7e1t$& Se uti iBeaB7 frecvent amo*ar*ita u <+myta = A un *ar*ituric cu semivia67 medie de N p;n7 a I/ ore. De aici A denumirea popu ar7 de ?interviu cu amita @. A. I1di6aii dia81$&ti6e. Catatonie, suspiciune de tu *urare conversiv7, mutism ine2p ica*i , diferen6ierea stuporu ui func6iona de ce or)anic Dcere*ra E3 condi6ii e or)anice ar tre*ui s7 se 4nr7ut76esc7, iar ce e func6iona e s7 se ame ioreBe A din cauBa descre5terii an2iet76ii. B. I1di6aii tera3e'ti6e. Ca au2i iar a interviu ui a pacien6ii cu tu *ur7ri prin represiune 5i disociere. ,. +*reac6ie 4n tu *urarea de stres posttraumatic. *. 'ecuperarea mneBic7 4n amneBia 5i fu)a disociativ7. 0. 'ecuperarea func6iei 4n tu *urarea conversiv7.
C. Pr$6ed'ra ,. Pacientu st7 cu cat, 4ntrAun mediu unde este u5or disponi*i 7 resuscitare cardioApu monar7 A 4n eventua itatea deBvo t7rii hipotensiunii sau a deprim7rii respiratorii. *. Se e2p ic7 *o navu ui c7 medica6ia 4 va a>uta s7 se re a2eBe 5i s7 fie mai comunicativ ver*a D feel like talking w va avea chef de vor*7E. 0. Se punc6ioneaB7 o ven7 periferic7 cu un ac de ca i*ru mic. A. Se in>ecteaB7 so u6ie J[ de amo*ar*ita sodic <JHH m) diBo vate 4n 1H mL ap7 steri 7=, nu mai repede de 1 mL pe minut <JH m) pe minut=. /. Se 4ncepe interviu prin discutarea unor su*iecte neutre. +desea este uti s7 stimu 7mKa>ut7m *o navu , cu fapte pe care e cunoa5tem despre via6a sa. 5. Se continu7 administrarea p;n7 c;nd consemn7m nista)mus atera sus6inut sau somno en67. G. Pentru a men6ine nive u narcoBei, se continu7 administrarea cu o rat7 de H,J p;n7 a 1,H mLKJ minute </J p;n7 a JH m)KJ minute=. J. .o navu r7m;ne cu cat timp de 1J minute dup7 terminarea interviu ui 5i p;n7 c;nd poate s7 mear)7 f7r7 suprave)here. 4. Pentru a evita erori e de doBa>, se va fo osi 4ntotdeauna aceea5i metod7. D. C$1trai1di6aii ,. &nfec6ie sau inf ama6ie a c7i or respiratorii superioare. *. +fect7ri hepatice sau rena e severe. 0. $ipotensiune. A. &storic de porfirie. /. +dic6ia a *ar*iturice. E. Dia@e3a7. Pentru a efectua un interviu asistat medicamentos, mu 6i psihiatri fo osesc diaBepamu <1a ium= intravenos sau ora . II. I7a8i&ti6a 6ere-ra%: A. T$7$8ra>ia 6$73'teri@at: BCTC ,. &ndica6ii c inice A demen67 sau depresie, investi)area )enera 7 co)nitiv7 5i medica 7 5i investi)area de rutin7 a oric7rui de*ut Dprim episodE psihotic. *. Cercetare. a. Diferen6ierea su*tipuri or de *oa 7 + Bheimer. *. +trofia cere*ra 7 a cei care a*uBeaB7 de a coo . c. +trofia cere*ra 7 a cei care a*uBeaB7 de *enBodiaBepine. d. +trofia cortica 7 5i cere*e ar7 4n schiBofrenie. e. Cre5terea m7rimii ventricu i or 4n schiBofrenie. B. I7a8i&ti6a 3ri1 re@$1a1: 7a81eti6: BRMIC. Denumit7 anterior reBonan67 ma)netic7 nuc ear7 A '!N. ,. !7soar7 frecven6e e radio emise de diferite e emente DchimiceE din creier, dup7 ap icarea unui c;mp ma)netic e2tern" produce ima)ini pe sec6iuni. *. !7soar7 structura, nu func6ia. 0. #ehnica respectiv7 este accesi*i 7 a tor 5tiin6e de mai *ine de :J de ani. A. CurniBeaB7 o reBo u6ie mu t mai mare dec;t C#, 4n specia 4n su*stan6a cenu5ie. /. Nu imp ic7 iradiere <radia6ii=" risc minim sau a*sent pentru pacien6i din partea c;mpuri or ma)netice puternice. 5. Poate s7 viBua iBeBe *ine structuri e profunde de pe inia median7. G. Ln rea itate, nu m7soar7 densitatea tisu ar7, ci densitatea preBen6ei nuc eu ui atomic specific care este investi)at. J. ( pro* em7 ma>or7 este timpu necesar pentru un scan <J p;n7 a IH de minute=. 4. 1a putea s7 ofere, 4n viitor, informa6ii despre func6ionarea ce u ar7, dar sunt necesare c;mpuri ma)netice mai puternice. ,+. -ste tehnica idea 7 pentru eva uarea sc eroBei mu tip e 5i a a tor *o i demie iniBante. C. T$7$8ra>ia 6' e7i&ie de 3$@itr$1i BPETC ,. -mi67torii de poBitroni <de e2., car*onu 11 sau f uoru 1N= se fo osesc pentru marcarea ) ucoBei, aminoaciBi or, a precursori or unor neurotransmi67tori 5i a numeroase a te mo ecu e <4n specia i)anBi cu afinitate mare=, care se fo osesc a m7surarea densit76ii receptori or. *. Poate s7 urm7reasc7 distri*u6ia 5i soarta acestor mo ecu e. 0. Produce ima)ini pe sec6iuni, a fe ca C#. A. Cu a>utoru antipsihotice or marcate, rea iBeaB7 h7r6i a e oca iB7rii 5i densit76ii receptori or dopaminici. /. SAa demonstrat <prin P-#= c7 num7ru receptori or dopaminici descre5te cu v;rsta. 5. Poate s7 m7soare func6ionarea cere*ra 7 re)iona 7 5i f u2u san)uin cere*ra re)iona . G. Un ana o) a ) ucoBei, /Adeo2i) ucoBa, se a*soar*e 4n ce u e a fe de u5or ca ) ucoBa, dar nu se meta*o iBeaB7. Se fo ose5te a m7surarea capt7rii re)iona e a ) ucoBei. J. !7soar7 func6ia 5i fiBio o)ia creieru ui. 4. Poten6ia de cre5tere a 4n6e e)erii func6ion7rii creieru ui 5i a sedii or de ac6iune a e medicamente or.
,+. Cercetare. a. Compar7, de o*icei, atera iBarea, )radiente e anteroAposterioare 5i )radiente e cortica eAsu*cortica e. *. Constat7ri raportate 4n schiBofrenie. <1= $ipofronta itate cortica 7 <a fost constatat7 5i a pacien6ii depresivi=. </= 0radient su*cortica spre cortica mai a*rupt. <:= Captare mai redus7 4n corte2u st;n) fa67 de ce drept. <I= 'at7 mai mare a activit76ii 4n o*u tempora drept. <J= 'at7 mai redus7 a meta*o ismu ui 4n )an) ionii *aBa i st;n)i. <G= Densitate mai mare a receptori or dopaminici <necesit7 studii de rep icare=. <O= Cre5tere mai mare a meta*o ismu ui 4n re)iuni e cere*ra e anterioare, ca r7spuns a stimu i nep 7cu6i, dar aceast7 constatare nu este specific7 pentru *o navii de schiBofrenie. D. Ma33i18N'% a6ti?it:ii e%e6tri6e a 6reier'%'i BBEAMC </rain electrical acti!it3 mapping =. ,. 1iBua iBare topo)rafic7 a --0 5i a poten6ia e or evocate <-P=. *. 'ed7 arii e diferite or nive uri a e activit76ii e ectrice cere*ra e, prin e ectroBi de sca p. 0. #ehnici e noi de procesare a date or au pus a dispoBi6ie noi moda it76i de viBua iBare a cantit76i or masive de date care se o*6in prin --0 5i poten6ia e evocate. A. Ciecare punct de pe hart7 prime5te o va oare numeric7, repreBent;nd activitatea sa e ectric7. /. Ciecare va oare este ca cu at7 prin interpo are iniar7 4ntre cei mai apropia6i trei e ectroBi. 5. Une e reBu tate pre iminare eviden6iaB7 diferen6e a *o navii cu schiBofrenie. Poten6ia e e evocate difer7 4n spa6iu 5i 4n timp" 4n une e re)iuni este crescut7 activitatea *eta asimetric7" este crescut7 activitatea prin unde de ta, ce mai mu t 4n o*ii fronta i. E. E%'F'% &a18'i1 6ere-ra% re8i$1a% BrCBEC ,. (fer7 o ima)ine *idimensiona 7 a creieru ui, care repreBint7 f u2u san)uin 4n diferite e arii a e creieru ui. *. Se consider7 c7 f u2u san)uin core eaB7 direct cu activitatea neurona 7. 0. Se inha eaB7 2enon 1:: <iBotop radioactiv care emite raBe )ama de mic7 ener)ie=. +cesta traverseaB7 i*er *ariera hematoAencefa ic7, dar este inert. A. Se m7soar7 cu detectori rata de dispari6ie a 2enonu ui 1:: din arii specifice a e creieru ui 5i se compar7 cu va ori de contro ca cu ate, o*6in;nduAse timpu mediu de tranBit a trasoru ui radioactiv. a. Su*stan6a cenu5ie3 dispari6ie rapid7. *. Su*stan6a a *73 dispari6ie ent7. /. rC.C are un mare poten6ia 4n studiu *o i or care imp ic7 descre5terea cantit76ii de 6esut cere*ra <de e2., demen67, ischemie, atrofie=. 5. !etoda este foarte suscepti*i 7 fa67 de artefacte tranBitorii <de e2., an2ietate, hiperventi a6ie, presiune par6ia 7 >oas7 a *io2idu ui de car*on, rat7 ridicat7 a C.C=. G. !etoda este rapid7, echipamentu necesar este re ativ necostisitor. J. Nive uri de iradiere reduse. 4. Ln compara6ie cu P-#, reBo u6ia spa6ia 7 este mai redus7, dar reBo u6ia tempora 7 este mai *un7. ,+. Date e pre iminare arat7 c7, a pacien6ii cu schiBofrenie, C.C este descrescut 4n o*u fronta dorso atera 5i crescut 4n emisfera st;n)7 4n cursu activ7rii <de e2., 4n timpu efectu7rii #estu ui de Sortare ,isconsin A Iisconsin Card-Sorting #est=. ,,. La pacien6ii cu schiBofrenie af a6i 4n repaos nu sAau constatat nici un fe de diferen6e 4n compara6ie cu su*iec6ii de contro . ,*. !etoda este 4nc7 4n curs de deBvo tare. E. T$7$8ra>ia 6$73'teri@at: 6' e7i&ie de >$t$1 '1i6 BSPECTC ,. -ste o adaptare a tehnici or rC.C pentru o*6inerea unor tomo)rafii pe sec6iuni, 5i nu a unor ima)ini *idimensiona e, de suprafa67. *. Ln preBent se pot o*6ine tomo)rafii cu /, G 5i 1H cm mai sus 5i para e cu inia cantoAmeata 7 D4ntre >onc6iunea e2tern7 a p eoape or 5i orificiu auditiv e2ternE. 0. +>ut7 a dia)nosticu *o ii + Bheimer. Ln mod tipic, eviden6iaB7 descre5terea iri)7rii temporoAparieta e *i atera e 4n *oa a + Bheimer, precum 5i defecte e de iri)are iBo ate sau arii e mu tip e de hipoiri)are din demen6a vascu ar7. !. I7a8i&ti6a 3ri1 re@$1a1: 7a81eti6: >'16i$1a%: B>RMIC ,. (fer7 ima)ini func6iona e a e creieru ui cu c aritatea '!&. *. f'!& poate fi core at7 cu '!& tridimensiona 7 de reBo u6ie ridicat7. 0. Ln compara6ie cu su*iec6ii de contro , pacien6ii cu schiBofrenie manifest7 activare fronta 7 mai redus7 5i activare tempora 7 mai ridicat7 4n timpu unei sarcini de f uen67 ver*a 7. A. Se fo ose5te, 4n cadru unor cercet7ri c inice, 5i 4n a te tu *ur7ri <de e2., tu *urarea prin panic7, fo*ii 5i tu *ur7ri e)ate de su*stan6e=. H. S3e6tr$&6$3ia 3ri1 re@$1a1: 7a81eti6: BSRMC ,. Co ose5te c;mpuri ma)netice intense pentru a eva ua func6ionarea 5i meta*o ismu creieru ui.
*. CurniBeaB7 informa6ii asupra p$Au ui intrace u ar cere*ra 5i asupra meta*o ismu ui fosfo ipidic, car*ohidrat, proteinic 5i a fosfa6i or cu ener)ie ridicat7 Dcum ar fi +#PE. 0. Poate s7 furniBeBe informa6ii despre itiu 5i despre a)en6ii psihofarmaco o)ici f uorura6i Dsu*stitui6i cu f uorE. A. La pacien6ii cu schiBofrenie a depistat nive uri descrescute a e adenoBintrifosfatu ui 5i a e ortofosfatu ui anor)anic, care su)ereaB7 hipoactivitate prefronta 7 dorsa 7 4n compara6ie cu su*iec6ii de contro . /. (dat7 cu rafinarea acestei tehnici sunt de a5teptat a te uti iB7ri 4n cercetare. I. Ma81et$e16e>a%$8ra>ia ,. !etod7 de cercetare. *. Uti iBeaB7 at;t date --0 conven6iona e, c;t 5i computeriBate. 0. DetecteaB7 c;mpuri e ma)netice care se asociaB7 cu activitatea e ectric7 a neuroni or din structuri e cortica e 5i din structuri e profunde a e creieru ui. A. !etod7 neinvaBiv7, f7r7 e2punere a radia6ii. III. MarOeri -i$62i7i6i Numero5i markeri *iochimici poten6ia i, inc usiv neurotransmi67torii 5i meta*o i6ii or, pot s7 a>ute 4n dia)nosticu 5i tratamentu tu *ur7ri or psihiatrice. Cercetarea din acest domeniu se )7se5te 4n curs de evo u6ie. A. M$1$a7i1e ,. +cidu homovani ic p asmatic <p$1+=, un meta*o it ma>or a dopaminei, poate s7 ai*7 importan67 4n identificarea pacien6i or cu schiBofrenie care r7spund a antipsihotice. *. !$P0 sau :Ameto2iAIAhidro2ifeni ) ico u este un meta*o it a noradrena inei. 0. JA$&++ sau acidu JAhidro2iindo acetic se asociaB7 cu comportamentu suicidar, a)resivitatea, contro u deficitar a impu suri or 5i depresia. Nive uri e crescute se pot asocia cu comportamente e an2ios, o*sesiv 5i inhi*at. B. B$a%a A%@22ei7er ,. + e a apo ipoproteinei - se asociaB7 cu riscu crescut de *oa 7 + Bheimer. La une e persoane asimptomatice, de v;rst7 mi> ocie, meta*o ism descrescut a ) ucoBei, eviden6iat prin P-#, a fe ca a pacien6ii cu + Bheimer. *. Proteina tramei neura e <neural thread protein = este crescut7 a pacien6ii cu *oa 7 + Bheimer. Un kit pentru m7surarea proteinei tramei neura e 4n LC' se comercia iBeaB7 ca test dia)nostic. 0. + te teste poten6ia e 4n LC' inc ud proteina tau 4n LC' <crescut7=, ami oidu 4n LC' <sc7But=, raportu a *uminei din LC' fa67 de a *umina seric7 <norma 4n *oa a + Bheimer, crescut 4n demen6a vascu ar7= 5i markerii inf amatori <de e2., proteine e reactive de faB7 acut7 din LC'=. Se consider7 c7 )ena proteinei precursoare a ami oidu ui ar avea o posi*i 7 semnifica6ie etio o)ic7, dar sunt necesare cercet7ri 4n continuare. ID. A%te te&te de %a-$rat$r Ln #a*e u /GAJ sunt istate dro)uri e de a*uB a c7ror preBen67 poate fi eviden6iat7 4n urin7. #este e <investi)a6ii e= de a*orator istate 4n #a*e u /GAG se ap ic7 4n psihiatria c inic7 5i de cercetare. Pentru va ori e de a*orator norma e, cititoru este 4ndrumat c7tre manua e e standard de medicin7. #re*uie 5tiute 4ntotdeauna va ori e norma e a e a*oratoru ui care a efectuat ana iBa, deoarece acestea difer7 de a un a*orator a a tu . Ln preBent se fo osesc curent dou7 sisteme de unit76i de m7sur7 A ce o*i5nuit 5i Sistemu &nterna6iona <S&=. +cesta din urm7, acum ce mai frecvent acceptat, constituie un im*a> de m7surare interna6iona , ca cu at prin mu tip icarea fiec7rei unit76i conven6iona e cu factori numerici standardiBa6i, 5i este adoptat de numeroase a*oratoare. Sistemu de m7surare S& fo ose5te molul ca unitate de *aB7 pentru cantitatea de su*stan67, kilogramul pentru masa su*stan6ei 5i metrul pentru un)ime. Unii factori de conversiune sunt ista6i 4n #a*e u /GAO.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi Dia)nosis and Psychiatry -2amination of the Psychiatric Patient, Ch O, p GJ/, 4n C#PK1&&.
/O. #u *ur7ri e de mi5care induse de medica6ie

I. I1tr$d'6ere 8e1era%: !edicamente e antipsihotice tipice se asociaB7 cu o serie de efecte adverse neuro o)ice disconfortante 5i poten6ia severe. +ntipsihotice e tipice ac6ioneaB7 prin * ocarea e)7rii dopaminei de receptorii dopaminici imp ica6i 4n contro u mi5c7ri or vo untare 5i invo untare. +ntipsihotice e noi A anta)oni5tii serotonineiAdopaminei A * ocheaB7 e)area de receptorii dopaminici 4ntrAo m7sur7 mu t mai mic7 5i au o pro*a*i itate mai mic7 de a produce astfe de sindroame. #u *ur7ri e de mi5care inc ud3 <1= parkinsonismu indus de neuro eptice, </= distonia acut7 indus7 de neuro eptice, <:= akatiBia acut7 indus7 de neuro eptice, <I= diskineBia tardiv7 indus7 de neuro eptice, <J= sindromu neuro eptic ma i)n 5i <G= tremoru postura indus de medica6ie. II. ParOi1&$1i&7'% i1d'& de 1e'r$%e3ti6e A. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. Simptome e inc ud cre5terea tonusu ui muscu ar <ri)iditate 4n ?6eav7 de p um*@=, ri)iditate 4n roat7 din6at7, mers t;r;ind picioare e, postur7 4ncovoiat7 5i scur)erea sa ivei a co 6uri e )urii < drooling=. #remoru su* forma semnu ui pi u ei A din parkinsonismu idiopatic A este rar, dar poate s7 fie preBent mai frecvent un tremor re)u at, ipsit de fine6e, asem7n7tor tremoru ui esen6ia . Un a t efect parkinsonian indus de antipsihotice este tremoru foca , periora , denumit uneori &i1dr$7'% ie3're%'i, dar acesta survine mai t;rBiu pe parcursu tratamentu ui dec;t a te tremoruri. B. E3ide7i$%$8ie. -fecte e adverse parkinsoniene apar a apro2imativ 1J[ din *o navii trata6i cu antipsihotice, de re)u 7 4n decurs de J p;n7 a FH de Bi e de a instituirea tratamentu ui. Cemei e sunt afectate cam de dou7 ori mai frecvent dec;t *7r*a6ii, iar tu *ur7ri e pot s7 apar7 a orice v;rst7, de5i ce mai frecvent se manifest7 dup7 IH de ani. C. Eti$%$8ie. Sunt cauBate de * ocarea transmisiei dopaminer)ice 4n tractu ni)roAstriata . Simptome e pot s7 fie produse de orice antipsihotic 5i 4n specia de produse e cu poten67 ridicat7 5i cu nive uri reduse a e activit76ii antico iner)ice <de e2., trif uoperaBina A Ste aBine=. -ste impro*a*i s7 fie imp icate c orpromaBina <#horaBine= 5i tioridaBinu <!e ari = 1. D. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. &nc ude parkinsonismu idiopatic, a te cauBe or)anice a e parkinsonismu ui, precum 5i depresia, care se poate asocia cu simptome parkinsoniene. E. Trata7e1t. Se poate trata cu a)en6i antico iner)ici, cu amantadin7 <Symadine= sau cu difenhidramin7 <.enadry = <#a*e u /OA1=. +ntico iner)ice e tre*uie 4ntrerupte dup7 I p;n7 a G s7pt7m;ni, pentru a se vedea dac7 *o navu nu a deBvo tat to eran67 fa67 de efecte e parkinsoniene" 4n >ur de >um7tate din pacien6ii cu parkinsonism medicamentos necesit7 continuarea tratamentu ui antiparkinsonian. Chiar 5i dup7 4ntreruperea antipsihotice or, simptome e parkinsoniene pot s7 persiste timp de p;n7 a / s7pt7m;ni 5i chiar p;n7 a : uni a *o navii 4n v;rst7. La ace5ti *o navi se poate continua medicamentu antico iner)ic 5i dup7 4ntreruperea antipsihotice or, p;n7 a dispari6ia comp et7 a simptome or parkinsoniene. #+.-LUL /OA1 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS AL TULBURRILOR EDTRAPIRAMIDALE
De1'7irea 8e1eri6: A1ti6$%i1er8i6e .enBtropin7 .iperiden Procic idin7 #rihe2ifenidi (rfenadrin7 A1ti2i&ta7i1i6e Difenhidramin7 De1'7irea 6$7er6ia%: Co)entin +kineton %emadrin +rtane, #remin Norf e2, Disipa D$@a @i%1i6: '@'a%:` P( H,JA/ m) tid" 1A/ m) &! sau &1 /AG m) tid" / m) &! sau &1 P( /,JAJ m) *idAWid P( /AJ m) tid P( JHA1HH m) *idAWid" GH m) &1 P( /J m) Wid" /J m) &! sau &1 I1di6aii Distonie acut7, parkinsonism, akineBie, akatiBie
Sindromu iepure ui
.enadry
Distonie acut7, parkinsonism, akineBie, sindromu iepure ui Parkinsonism, akineBie, sindromu iepure ui +katiBie, tremor
A8$1i<ti ai d$3a7i1ei +mantadin7 A1ta8$1i&t ]Nadre1er8i6 Proprano o A1ta8$1i&t _Nadre1er8i6 C onidin7
Symmetre
P( 1HHA/HH *id
&ndera
P( /HAIH m) tid
Catapres
P( H,1 m) tid
+katiBie
Qi nici evomepromaBina sau propericiaBina <Neu epti =.
Be1@$dia@e3i1e C onaBepam LoraBepam .uspiron
% onopin +tivan .uSpar
P( 1 m) *id P( 1 m) tid P( /HAIH m) Wid
+katiBie, distonie acut7
DiskineBie tardiv7
1itamina A P( 1./HHA1.GHH U&KBi DiskineBie tardiv7 x P(V per os" &!V intramuscu ar" &1V intravenos" *idV de / ori pe Bi" tidV de : ori pe Bi" WidV de I ori pe Bi.
#+.-LUL /OA/ PROCEDURA DE EDAMINARE PENTRU SCALA MIKCRILOR IN OLUNTARE ANORMALE BAIMSC
Pa6ie1t E?a%'at de Data
Lnainte sau dup7 terminarea procedurii de e2aminare, o*serva6i discret pacientu 4n repaos <de e2., 4n sa a de a5teptare=. Scaunu fo osit pe parcursu e2amin7rii tre*uie s7 fie tare, so id, f7r7 *ra6e. Dup7 o*servarea, cota6i severitatea mi5c7ri or pe scara H <a*sente=, 1 <minime=, / <u5oare=, : <moderate= 5i I <severe=. Lntre*a6i *o navu dac7 are ceva 4n )ur7 <de e2., )um7 de mestecat, *om*oan7=" dac7 da, ru)a6iA s7 scoat7 ceea ce are 4n )ur7. Lntre*a6i *o navu care este starea curent a din6i or s7i. Lntre*a6iA dac7 fo ose5te o proteB7 dentar7. Lntre*a6i dac7 din6ii sau proteBa 4 deran>eaB7 acum( Lntre*a6i pacientu dac7 a *7)at de seam7 mi5c7ri a e )urii, fe6ei, m;ini or sau picioare or ui. Dac7 da, cere6iAi s7 e descrie 5i s7 indice m7sura 4n care, ;n prezent 4 deran>eaB7 sau interfereaB7 cu activit76i e sa e. H 1 / : I Cere6i *o navu ui s7 stea pe scaun cu m;ini e pe )enunchi, picioare e u5or desf7cute 5i t7 pi e ipite de podea. <(*serva6i mi5c7ri e 4ntre)u ui corp 4n aceast7 poBi6ie=. H 1 / : I Cere6i *o navu ui s7 stea cu m;ini e at;rn;nd nespri>inite 4ntre picioare <dac7 este *7r*at= sau pe )enunchi <dac7 este femeie 5i poart7 rochie=. <(*serva6i m;ini e 5i a te p7r6i a e corpu ui=. H 1 / : I Cere6i *o navu ui s7 deschid7 )ura. <(*serva6i im*a 4n repaos, 4n interioru )urii=. Cace6i acest ucru de dou7 ori. H 1 / : I Cere6i *o navu ui s7 scoat7 im*a. <(*serva6i anorma it76i e mi5c7ri or im*ii=. Cace6i acest ucru de dou7 ori. H 1 / : I Cere6i pacientu ui s7 *at7 cu fiecare de)et 4n de)etu mare, c;t poate de repede timp de 1HA1J secunde, separat cu m;na dreapt7, apoi cu cea st;n)7. <(*serva6i mi5c7ri e facia e 5i a e picioare or=. H 1 / : I C e2a6i 5i e2tinde6i *ra6u drept a *o navu ui, apoi pe ce st;n). H 1 / : I Cere6i *o navu ui s7 se ridice 4n picioare. <Privi6i *o navu din profi . (*serva6i din nou toate p7r6i e corpu ui, inc usiv 5o duri e=. H 1 / : I xCere6i *o navu ui s7 4ntind7 am;ndou7 *ra6e e 4n fa67, cu pa me e 4n >os. <(*serva6i trunchiu , picioare e 5i )ura=. H 1 / : I xCere6i pacientu ui s7 fac7 c;6iva pa5i, s7 se 4ntoarc7 5i s7 mear)7 4napoi a scaun. <(*serva6i m;ini e 5i mersu =. Cace6i acest ucru de dou7 ori. x !i5c7ri activate
#+.-LUL /OA: SINDROAMELE HIPERTERMICE CENTRALE INDUSE DE MEDICA=IE a

C$1diia Bre6?e1te +tropin7, idocain7, meperidin7, to2icitate a NS+&D, feocromocitom, tiroto2icoB7 . ocante e MN! <succini co in7=, ha otan <13JH.HHH= Si73t$7e >re6?e1te $ipertermie, diaforeB7, stare de r7u )enera . Trata7e1t'% 3$&i-i% +cetaminofen intrarecta <:/J m) a fiecare I ore=, diaBepam ora sau intrarecta <J m) a fiecare N ore= pentru convu sii e fe*ri e. Dantro en sodic <1A/ m)Kk)Kminut 4n perfuBie &1=d. E?$%'ia 6%i1i6: .eni)n7" convu sii fe*ri e a copii.
S'3rad$@: de tri6i6%i6e <z producerii de c7 dur7=
+ntidepresive tricic ice, cocain7
Hi3errea6ti?itate a't$1$7: <z producerii de c7 dur7= Catat$1ia %eta%: <y disip7rii c7 durii=
#rimetafan <H,:AO m)Kminut 4n 'eversi*i 7. perfuBie &1=. &nto2ica6ie cu p um* LoraBepam <1A/ m) &1 a fiecare !orta itate mare dac7 nu este I ore=, antipsihotice e pot fi tratat7. contraindicate. Si1dr$7'% 1e'r$%e3ti6 7a%i81 +ntipsihotice <neuro eptice=, Br$7$6ri3ti1: B*N,+ 78 %a De*ut rapid, morta itate /H[ dac7 <mi2t3 hipota amic, meti dopa, reBerpin7 >ie6are J $re 3er $& &a' &$1d: nu este tratat. y disip7rii c7 durii, 1a@$N8a&tri6:CT isurid <H,HH/A z producerii de c7 dur7= H,1 m)Kor7 4n perfuBie &1=, car*idopaA evodopa <Sinemet= </JK1HH= per os a fiecare N ore, dantro en sodic <H,:A1 m)Kk) &1 a fiecare G ore=. a Litere e 8ra&e indic7 e emente ce pot fi fo osite a diferen6ierea unui sindrom de a tu . NS+&DV medicamente antiAinf amatoare nesteroidice" MN!V >onc6iune neuroAmuscu ar7" CP%V creatin fosfokinaB7. * Ln ma>oritatea caBuri or sunt necesare sp7 7tur7 stomaca 7 5i m7suri suportive, inc usiv r7cirea. c Consumu de o2i)en cre5te, 4n medie, cu O[ pentru fiecare 1 )rad Cahrenheit de cre5tere a temperaturii corpu ui. d SAa asociat cu eBiuni hepatoce u are idiosincratice, precum 5i cu hipotensiune sever7 4ntrAun caB. #a*e din #eoharides #C, $arris 'S, ,eckstein D3 Neuro eptic ma i)nantA ike syndrome due to cyc o*enBaprineP < etter=. M C in Psychopharmaco 791NH, 1FFJ. Uti iBat cu permisiune.
Stimu ante a e SNC <amfetamine=
$ipertermie, ri8iditate 7'&6'%ar:, arit7ii, ischemie c, hipotensiune, ra-d$7i$%i@:" coa)u are intravascu ar7 diseminat7. $ipertermie, confuBie, ha ucina6ii viBua e, a)ita6ie, re>%eFe eFa8erate, re%aFare 7'&6'%ar:, e>e6te a1ti6$%i1er8i6e <pie e uscat7, di atare pupi ar7 A midriaB7=, aritmii. $ipertermie, a)ita6ie, eFa8erarea re>%eFe%$r. $ipertermie, an2ietate intens7, 6$73$rta7e1t di&tr'6ti?, 3&i2$@:. $ipertermie, ri8iditate 7'&6'%ar:, dia>$re@: B5+XC, %e'6$6it$@:, de%iri'7, ra-d$7i$%i@:, CPK 6re&6't:, dere) are autonom7, &e71e eFtra3ira7ida%e.
Caracter fami ia " morta itate 1H[ dac7 nu este tratat7.
Bi6ar-$1at de &$di' <1 m-WKk) 4n *o &1= dac7 sunt preBente aritmii, fiBosti)min7 <1A: m) &1= cu monitoriBare cardiac7.
C7r7 tratament au e2istat caBuri eta e.
III. Di&t$1ia a6't: i1d'&: de 1e'r$%e3ti6e A. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. !i5c7ri e distonice sunt reBu tatu unei contracturi sau a unui spasm muscu ar ent, sus6inut, 5i sunt invo untare. Distonia poate s7 imp ice );tu <tortico is sau retroco is spasmodic=, mandi*u a <4nchiderea for6at7 a )urii, reBu t;nd 4n dis oc7ri de mandi*u 7 sau trismus=, im*a <protruBii, r7sucire= sau 4ntre)u corp <opistotonus=. +fectarea ochi or reBu t7 4n criBe ocu o)ire, caracteriBate prin 4ndreptarea 4n sus 5i atera a ochi or. + te distonii inc ud * efarospasmu 5i distonia ) osoAfarin)ian7, care produce diBartrie, disfa)ie 5i chiar dificu t76i respiratorii ce pot s7 cauBeBe cianoB7. Copiii sunt predispu5i 4n mod particu ar a opistotonus, sco ioB7, ordoB7 5i mi5c7ri de repta6ie a e corpu ui. Distonia poate s7 fie dureroas7 5i an2io)en7 5i duce frecvent a noncomp ian67 fa67 de viitoare e re)imuri terapeutice medicamentoase. B. E3ide7i$%$8ie. Ln >ur de 1H[ din *o navi fac distonie ca efect advers a antipsihotice or, de o*icei 4n prime e ore sau Bi e de tratament. Distonia are frecven67 ma2im7 a *7r*a6ii tineri <b IH de ani=, dar poate s7 apar7 a orice v;rst7 5i se2. C. Eti$%$8ie. De5i apare ce mai frecvent dup7 administrarea &! de antipsihotice cu poten67 ridicat7, distonia poate s7 succead7 administr7rii oric7rui antipsihotic. -ste ce mai pu6in frecvent7 4n caBu tioridaBinu ui 5i este infrecvent7 4n caBu risperidonu ui. Se consider7 c7 mecanismu de producere este e)at de hiperactivitatea dopaminer)ic7 din )an) ionii *aBa i, care se produce atunci c;nd nive uri e de medicament antipsihotic din SNC 4ncep s7 scad7 4ntre doBe. D. Dia81$&ti6 di>ere1ia%. &nc ude convu sii e 5i diskineBia tardiv7. E. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. Distonia poate s7 ai*7 f uctua6ii spontane 5i poate s7 r7spund7 a reasi)ur7ri, d;nd medicu ui impresia fa s7 c7 tu *urarea de mi5care este isteric7 sau c7 este 4n 4ntre)ime su* contro con5tient. E. Trata7e1t. Profi a2ia cu antico iner)ice sau a te medicamente <veBi #a*e u /OA1= previne, de re)u 7, distonia, cu toate c7 riscuri e tratamentu ui antico iner)ic profi actic contra*a anseaB7 cu mu t acest *eneficiu. +proape 4ntotdeauna simptome e dispar dup7 tratament cu antico iner)ice administrate intramuscu ar sau cu difenhidramin7 administrat7 intravenos sau intramuscu ar <JH m)=. De asemenea, sAa mai raportat eficien6a diaBepamu ui <1a ium= <1H m) intravenos=, a amo*ar*ita u ui <+myta =, a cafeinei natriu *enBoice 5i a hipnoBei. De5i, de o*icei, fa67 de acest efect advers se deBvo t7 to eran67, uneori este prudent s7 se schim*e antipsihoticu dac7 *o navu este deose*it de 4n)ri>orat de posi*i itatea repet7rii reac6iei. I . AOati@ia a6't: i1d'&: de 1e'r$%e3ti6e A. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. +katiBia este o senBa6ie su*iectiv7 de disconfort muscu ar care 4 poate face pe *o nav s7 fie a)itat, s7 mear)7 4n continuu, s7 se ridice 5i s7 se a5eBe 4n succesiune rapid7 5i s7 se simt7 4n )enera disforic. Simptome e sunt 4n primu r;nd motorii 5i nu pot fi contro ate vo untar de c7tre *o nav. +katiBia poate s7 apar7 oric;nd pe parcursu tratamentu ui. (dat7 ce a fost recunoscut7 5i dia)nosticat7, doBe e de antipsihotice tre*uie s7 fie reduse a nive u minim efectiv. B. Trata7e1t. Se poate 4ncerca tratament cu antico iner)ice sau cu amantadin7, cu toate c7 aceste medicamente nu sunt deose*it de eficiente 4n akatiBie. + te medicamente, care ar putea fi mai eficiente, inc ud proprano o u <&ndera = <:H p;n7 a 1/H m) pe Bi=, *enBodiaBepine e 5i c onidina <Catapres=. Ln une e caBuri de akatiBie nici un tratament nu pare s7 fie eficient. . Di&Oi1e@ia tardi?: i1d'&: de 1e'r$%e3ti6e A. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. DiskineBia tardiv7 este un efect 4nt;rBiat a neuro eptice or care se manifest7 rareori mai devreme de G uni de tratament. #u *urarea const7 din mi5c7ri anorma e coreoAatetoBice, invo untare 5i re)u ate a e mu5chi or capu ui, mem*re or 5i trunchiu ui. Severitatea mi5c7ri or se 4ntinde de a cea minim7 A adesea neremarcate de pacient sau de mem*rii fami iei sa e A p;n7 a cea intens incapacitant7. Ce e mai frecvente sunt mi5c7ri e periora e, care inc ud mi5c7ri e protruBive sau de r7sucire a e im*ii, mi5c7ri e de mastica6ie sau atera e a e mandi*u ei, protruBia *uBe or 5i )rimase e facia e. De asemenea, sunt frecvente 5i mi5c7ri e de)ete or 5i 4nc e5tarea m;inii. Ln caBuri e severe apar tortico is, retroco is, r7sucirea trunchiu ui sau mi5c7ri pe vine. SAa raportat 5i diskineBie respiratorie. DiskineBia este e2acer*at7 de stres 5i dispare 4n cursu somnu ui. B. E3ide7i$%$8ie. DiskineBia tardiv7 apare a 1HA/H[ din *o navii trata6i cu neuro eptice timp de peste un an. Ln >ur de 1JA /H[ din *o navii spita iBa6i pe termen un) au diskineBie tardiv7. Cemei e sunt afectate mai frecvent dec;t *7r*a6ii, iar copiii, pacien6ii 4n v;rst7 de peste JH de ani 5i *o navii cu eBiuni cere*ra e sau cu tu *ur7ri a e dispoBi6iei sunt, de asemenea, e2pu5i unui risc ridicat. C. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. Lntre J[ 5i IH[ din tota u caBuri or de diskineBie tardiv7 se remit 4n ce e din urm7, propor6ie care atin)e 4ntre JH[ 5i FH[ din caBuri e u5oare. #otu5i, diskineBia tardiv7 se remite mai pu6in frecvent a v;rstnici dec;t a *o navii mai tineri. D. Trata7e1t. Ce e trei a*ord7ri de *aB7 a e diskineBiei tardive sunt preven6ia, dia)nosticu 5i mana)ementu . Preven6ia se rea iBeaB7 ce mai *ine prin prescrierea medica6iei antipsihotice numai atunci c;nd ea este c ar indicat7 5i 4n doBe e ce e mai mici care sunt 4nc7 eficiente. +ntipsihotice e noi <de e2., risperidonu = se asociaB7 cu mai pu6in7 diskineBie tardiv7 dec;t antipsihotice e mai vechi. .o navii care se )7sesc su* tratament cu antipsihotice tre*uie s7 fie e2amina6i periodic pentru a se sesiBa apari6ia mi5c7ri or anorma e, de preferin67 fo osind o sca 7 de eva uare standardiBat7 <#a*e u /OA/=. Din momentu 4n care diskineBia tardiv7 a fost recunoscut7, psihiatru tre*uie s7 ia 4n considerare reducerea doBe or de antipsihotic sau chiar 4ntreruperea medica6iei. Ca o a ternativ7, medicu poate s7 treac7 *o navu pe c oBapin7 sau pe unu din noii anta)oni5ti ai receptori or dopaminici, cum ar fi risperidonu , o anBapina sau Wuetiapina. La *o navii care nu pot s7 mai
continue nici un fe de medica6ie antipsihotic7, at;t simptome e tu *ur7rii de mi5care c;t 5i simptome e psihotice pot s7 fie reduse efectiv de itiu, car*amaBepin7 <#e)reto = sau de *enBodiaBepine. I. Si1dr$7'% 1e'r$%e3ti6 7a%i81 A. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. Sindromu neuro eptic ma i)n este o comp ica6ie cu poten6ia eta , care poate s7 apar7 4n orice moment pe parcursu tratamentu ui antipsihotic. Simptome e sa e motorii 5i comportamenta e inc ud ri)iditate 5i distonie muscu ar7, akatiBie, mutism, o*nu*i are 5i a)ita6ie. Simptome e autonome inc ud hiperpire2ie <p;n7 a I/fC=, transpira6ii 5i cre5terea pu su ui 5i tensiunii arteria e. Date e de a*orator inc ud eucocitoB7, cre5terea creatin fosfokinaBei, a enBime or hepatice 5i a mio) o*inei p asmatice, precum 5i mio) o*inurie, 4nso6it7 uneori de insuficien67 rena 7. B. E3ide7i$%$8ie. .7r*a6ii sunt afecta6i mai frecvent dec;t femei e, iar *o navii tineri sunt afecta6i mai des dec;t cei mai 4n v;rst7. 'ata morta it76ii poate s7 atin)7 /HA:H[ sau chiar mai mu t atunci c;nd sunt imp icate medicamente antipsihotice depoBit. C. Ei@i$3at$%$8ie. Necunoscut7. D. E?$%'ie <i 3r$81$&ti6. Simptome e se insta eaB7, de re)u 7, pe parcursu a /IAO/ de ore iar sindromu netratat dureaB7 1HA1I Bi e. Ln faBe e ini6ia e dia)nosticu este adesea ratat, iar retra)erea sau a)ita6ia pacientu ui pot s7 fie apreciate eronat ca manifest7ri a e unei e2acer*7ri a psihoBei. E. Trata7e1t. Primu pas terapeutic este 4ntreruperea imediat7 a medicamente or antipsihotice" suport medica pentru r7cirea pacientu ui" monitoriBarea semne or vita e, a e ectro i6i or, a *a an6ei hidrice 5i a e2cre6iei rena e" tratamentu simptomatic a fe*rei. !edica6ia antiparkinsonian7 poate s7 reduc7 par6ia ri)iditatea muscu ar7. Dantro enu <Dantrium=, un re a2ant a muscu aturii sche eta e <H,NA/,J m)Kk) a fiecare G ore, p;n7 a un doBa> tota de 1H m) pe Bi= poate s7 fie uti 4n tratamentu acestei tu *ur7ri. Din momentu 4n care pacientu poate s7 ia medica6ie ora 7, dantro enu se poate administra 4n doBe de 1HH p;n7 a /HH m)KBi. Se mai pot ad7u)a a tratament *romocriptina </H p;n7 a :H m)KBi 4n patru priBe e)a e= sau, poate, amantadina. #ratamentu tre*uie continuat timp de J p;n7 a 1H Bi e. La reinstituirea tratamentu ui antipsihotic psihiatru tre*uie s7 ia 4n considerare trecerea a un medicament cu poten67 >oas7 sau a unu din noii anta)oni5ti ai serotonineiKdopaminei <de e2., c oBapin7=, cu toate c7 sAa raportat c7 sindromu neuro eptic ma i)n a ap7rut 5i 4n cursu tratamentu ui cu c oBapin7. II. Tre7$r'% 3$&t'ra% i1d'& de 7edi6aie A. Dia81$&ti6, &e71e <i &i73t$7e. -ste o a terare ritmic7 a mi5c7ri or, de o*icei mai rapid7 dec;t o dat7 pe secund7. B. E3ide7i$%$8ie. #ipic, tremoru descre5te 4n perioade e de re a2are 5i somn 5i cre5te odat7 cu stresu sau an2ietatea. C. Eti$%$8ie. Ln timp ce toate dia)nostice e enumerate p;n7 acum 4n acest capito se asociaB7 specific cu tratamentu neuro eptic, tremoru poate s7 fie produs de o serie 4ntrea)7 de a te medicamente psihotrope A 4n specia de itiu, antidepresive 5i va proat <Depakene=. D. Trata7e1t. #ratamentu imp ic7 patru principii. 1. Se va administra doBa de medicament cea mai mic7 posi*i . /. .o navii 45i vor reduce a minimum consumu de cafein7. :. !edica6ia psihotrop7 tre*uie uat7 a cu care, pentru a reduce a minimum perioada diurn7 de tremor. I. +nta)oni5tii receptori or cAadrener)ici <de e2., proprano o u A &ndera = se pot administra pentru tratamentu ui tremoru ui indus de medica6ie. III. Si1dr$a7e%e 2i3erter7i6e #oate tu *ur7ri e de mi5care induse de medica6ie se pot 4nso6i de hipertermie. #a*e u /OA: isteaB7 diferite e condi6ii care se asociaB7 cu hipertermie.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi Neuropsychiatric +spects of !ovement Disorders, Section /.G, p /NJ" SchiBophrenia3 Somatic #reatment, Section 1/.N, p 11FO" !edicationA&nduced !ovement Disorders, Section :1.I, p //GJ" 5i Dopamine 'eceptor +nta)onists <#ypica +ntipsychotics=, Section :1.1O, p /:JG, 4n C#PK1&&.
/N. Pro* eme e)a e 5i etice,

I. I1tr$d'6ere Psihiatrii forensici eva ueaB7 caBuri e 5i depun m7rturie 4n instan6a de >udecat7 4n e)7tur7 cu pro* eme e)a e cum ar fi competen6a, spita iBarea invo untar7, r7spunderea pena 7 5i procese e de ma practic7, printre mu te a te pro* eme. Ln aceste situa6ii nu se ap ic7 nici o re)u 7 de confiden6ia itate. Scopu primar este ace a de a pune un dia)nostic e2act a tu *ur7rii pacientu ui. Scopu de a ame iora sau de a vindeca disfunc6ia minta 7 sau emo6iona 7 e2ist7 numai 4n caBuri specia e. Dat fiind c7 e)i e 5i re) ement7ri e cu privire a *o navii minta i se schim*7 repede, pe m7sur7 ce sunt adoptate e)is a6ii noi sau se pronun67 sentin6e 4n caBuri noi /, practicienii tre*uie s7 so icite asisten67 >uridic7 atunci c;nd incertitudinea unor situa6ii psihiatrice ridic7 pro* eme e)a e. II. Pr$-%e7e %e8a%e L1 3&i2iatrie A. P&i2iatrii udecat7 ca martori de dou7 fe uri. ,. Mart$r a% >a3tei. 'o u psihiatru ui este ace a5i ca 5i ro u unui martor o*i5nuit. +cest ro poate fi 4ndep init de orice psihiatru, cu orice nive de pre)7tire. *. Mart$r eF3ert. #ermenu de martor e5pert indic7 acceptarea de c7tre instan67 5i de c7tre avoca6ii am*e or p7r6i a faptu ui c7 psihiatru respectiv este suficient de ca ificat pentru a 4ndep ini func6ii e unui e2pert" aceast7 acceptare este independent7 de e2pertiBa rea 7 sau presupus7 a c inicianu ui 4ntrAun domeniu dat. !artoru e2pert poate s7 tra)7 conc uBii asupra date or 5i, 4n acest fe , poate s7 formu eBe o opinie. -2per6ii >oac7 un ro 4n sta*i irea standarde or de asisten67 5i 4n)ri>ire 5i de practic7 reBona*i 7 a psihiatriei. 0. EFa7i1area dire6t: ur7m;nt, at;t e2amin7rii directe c;t 5i e2amin7rii 4ncruci5ate < cross-e5amination =. a. EFa7i1area dire6t:. -ste prima chestionare a psihiatru ui de c7tre avocatu p7r6ii de care a fost chemat s7 depun7 m7rturie" const7 4n )enera din 4ntre*7ri cu fina deschis, care necesit7 r7spunsuri narative. -. EFa7i1area L16r'6i<at:. Chestionarea martoru ui de c7tre martoru p7r6ii adverse" de o*icei imp ic7 4ntre*7ri un)i, care A eventua A ?conduc@ c7tre un r7spuns 4ntrAun anumit sens 5i care necesit7 r7spunsuri prin ?da@ sau ?nu@. A. E?a%':ri%e 7a1datate de 6:tre i1&ta1:. Mudec7torii cer psihiatri or s7 ac6ioneBe ca 5i consu tan6i ai instan6ei" este posi*i ca 4n fa6a instan6ei s7 fie necesar7 deBv7 uirea unor informa6ii c inice, astfe c7 psihiatru nu mai are aceea5i re a6ie de confiden6ia itate cu *o navu ca 4n caBu practicii private. Psihiatru are o* i)a6ia etic7 de aA5i informa pacientu asupra acestui ucru a 4nceputu e2amin7rii 5i de a se asi)ura c7 *o navu 4n6e e)e c7 nu e2ist7 confiden6ia itate 4n cadru interviu ui 5i c7 se va face un raport asupra interviu ui sau interviuri or respective. /. E?a%'area 6redi-i%it:ii 7art$ri%$r. Mudec7toru poate s7 apro*e e2aminarea psihiatric7 so icitat7 de c7tre una din p7r6i e 4n iti)iu. Psihiatrii nu pot s7 depun7 m7rturie 4n e)7tur7 cu faptu c7 o anumit7 persoan7 spune sau nu adev7ru , dar pot s7 discute factorii de persona itate sau psiho o)ici care afecteaB7 modu 4n care informa6ia este raportat7 de c7tre persoana respectiv7. B. C$1&i7:791t'% i1>$r7at B6$1&i7:791t'% L1 6'1$<ti1: de 6a'@:C. Pentru o*6inerea corect7 a consim67m;ntu ui informat este necesar ca pacientu s7 fi fost informat asupra unui anumit tratament, asupra a ternative or terapeutice 5i asupra riscuri or 5i *eneficii or poten6ia e a e acestora" este necesar ca pacientu s7 4n6e ea)7 aceste informa6ii" 5i este necesar ca *o navu s7 45i dea consim67m;ntu 4n mod i*er 5i con5tient. Psihiatru tre*uie s7 documenteBe consim67m;ntu pacientu ui, de preferin67 cu a>utoru unui formu ar semnat. ,. E$r7'%ar'% de 6$1&i7:791t i1>$r7at. -ste un document scris care preciBeaB7 consim67m;ntu pacientu ui fa67 de o procedur7 sau de un p an terapeutic care iAa fost propus. Documentu tre*uie s7 inc ud7 e2p icarea onest7 a proceduri or 5i a scopuri or or, inc uB;nd urm7toare e3 <1= indentificarea ace or proceduri care sunt e2perimenta e" </= disconfortu 5i riscuri e e2pectate" <:= preciBarea proceduri or a ternative care ar putea fi avanta>oase" <I= oferta de a r7spunde oric7ror 4ntre*7ri 4n e)7tur7 cu proceduri e" 5i <J= preciBarea c7 *o navu este i*er s7 45i retra)7 consim67m;ntu 5i s7 45i 4nceteBe participarea 4n orice moment f7r7 ca acest ucru s7 antreneBe vreun pre>udiciu pentru pacient. *. EF6e3ii%e de %a re8'%i%e 6$1&i7:791t'%'i i1>$r7at a. Ur8e1e. Ln mod o*i5nuit, sunt definite 4n termenii perico u ui fiBic iminent pentru pacient sau a 6ii. -. Pri?i%e8i'% tera3e'ti6. &nforma6ia care, 4n opinia psihiatru ui, ar face un r7u *o navu ui sau ar fi antiAterapeutic7 poate s7 nu fie deBv7 uit7. C. C$1>ide1ia%itatea. 'e a6ia terapeutic7 d7 na5tere o* i)a6iei e)a e 5i etice de confiden6ia itate, care impune ca medicu s7 p7streBe secretu asupra tuturor informa6ii or date de c7tre *o nav. Lnc7 carea confiden6ia it76ii poate s7 reBu te 4ntrAo ac6iune >udiciar7 de desp7)u*ire pentru def7imare, invadare a intimit76ii < pri!ac3 = sau 4nc7 care de contract. D. EF6e3ii de %a $-%i8aia de 6$1>ide1ia%itate ,. Dat$ria de a a?erti@a. Cea mai important7 e2cep6ie este datoria de a avertiBa, care impune ca psihoterapeu6ii s7 anun6e victime e poten6ia e despre inten6ia e2primat7 a pacientu ui de a face un r7u victimei <#arasoff &, 1FOI=. Ln 1FOG, hot7r;rea
1
Din perspectiva e)is a6iei 5i re) ement7ri or din SU+. Puterea de precedent >uridic a unei sentin6e.
din procesu #arasoff && a 7r)it sentin6a ini6ia 7, cer;nd ca terapeutu s7 ac6ioneBe 4ntrAun mod oarecare 4n fa6a amenin67ri or de a face un r7u a tuia <datoria de a prote>a=. *. Di&3$1i-i%i@area i1>$r7aiei. Pacientu tre*uie s7 consimt7 a deBv7 uirea informa6iei din documente e sa e medica e 4nainte ca psihiatru s7 poat7 s7 disponi*i iBeBe < release = informa6ia respectiv7. Documente e medica e fiBice sunt proprietatea e)a 7 a psihiatru ui sau a institu6iei medica e" totu5i, *o navu de6ine dreptu e)a asupra con6inutu ui documente or sa e medica e. Psihiatru poate s7 invoce privi e)iu terapeutic, a5a cum sAa men6ionat mai sus, dar atunci disponi*i iBarea tre*uie s7 fie f7cut7 de c7tre un repreBentant a *o navu ui, 4n mod o*i5nuit de c7tre avocatu pacientu ui, 4n conformitate cu e)ea re evant7 a statu ui respectiv din SU+. 0. Tera 3arte 3%:tit$are utoru c7rora s7 poat7 s7 eva ueBe administrarea 5i costu diferite or pro)rame de asisten67. Pe de a t7 parte, este posi*i ca, discut;nd caBu cu superviBoru s7u, psihiatru 4n formare s7 4n5e e 4ncrederea pacientu ui s7u. Se accept7 ca psihiatrii 4n curs de formare s7 45i 4n5tiin6eBe *o navii c7 ei <psihiatrii= sunt superviBa6i. A. Di&6'ii%e de&3re 3a6ie1i. Psihiatrii au o* i)a6ia de a nu deBv7 ui informa6ii identifica*i e despre pacient <5i, poate, nici un fe de informa6ii descriptive despre pacient= f7r7 consim67m;ntu informat corespunB7tor a *o navu ui. /. A-'@'% i1>a1ti%. #oate state e din SU+ cer, 4n preBent, prin e)e ca, printre a 6ii, psihiatrii care consider7 c7 un copi a fost victima a*uBu ui fiBic sau se2ua s7 fac7 imediat un raport c7tre a)en6ia corespunB7toare. Ln aceast7 situa6ie confiden6ia itatea este imitat7 4n temeiu faptu ui c7 r7u poten6ia sau rea imp ic;nd copii vu nera*i i c;nt7re5te mai )reu dec;t va oarea confiden6ia it76ii din re a6ia psihiatric7. 5. De@?:%'irea 3re?e1ti?: Dde sa v)ardare, safeguardE. !edicu tre*uie s7 raporteBe autorit76i or 4n situa6ii e prev7Bute specific 4n e)e. 'aport7ri e o* i)atorii de acest fe vor inc ude, de e2emp u, pacientu cu epi epsie care conduce un vehicu motoriBat, pacientu care a*uBeaB7 un copi sau pacientu care se an)a>eaB7 4n activit76i se2ua e cu un copi . G. Pri?i%e8i'% te&ti7$1ia%. Privi e)iu prote>eaB7 dreptu pacientu ui a confiden6ia itate < pri!ac3 = 5i apar6ine pacientu ui. Psihiatru nu poate s7 deBv7 uie informa6ii Dca martorE despre *o navi 4mpotriva voin6ei acestora. C;teva din e2cep6ii e de a doctrina privi e)iu ui testimonia sunt <1= proceduri e de spita iBare, </= e2amin7ri e hot7r;te de o instan67 de >udecat7 <mi itar7 sau civi 7=, <:= audieri e pentru 4ncredin6area copii or, 5i <I= cereri e de desp7)u*ire pentru ma practic7. E. Le8i%e 6are re8%e7e1tea@: &3ita%i@area. Puterea statu ui <a societ76ii= de a imita i*ertatea unei persoane prin spita iBare <cunoscut7 su* nume e de internare 4mpotriva voin6ei A commitment = se *aBeaB7 pe dou7 concepte separate3 <1= Puterea po i6ieneasc7 a statu ui de a prote>a societatea 4n *eneficiu societ76ii, 5i </= Puterea de parens patriae a statu ui, 4n cadru c7reia nevoi e individu ui constituie o preocupare. Chestiunea centra 7 este nevoia de tratament. ,. Ti3'ri de 3r$6ed'ri de &3ita%i@are. .o navii pot fi spita iBa6i <admi5i= 4ntrAun spita psihiatric 4ntrAunu din patru moduri3 a. N$r7a% A intrarea 4n spita 5i ie5irea din spita pot fi so icitate ver*a . Pacientu poate s7 p ece 4n orice moment, chiar 4mpotriva aviBu ui medica . -. $%'1tar A cerere scris7 de spita iBare, cu p asarea unor imite asupra e2tern7rii <pentru a permite eventua a conversie 4ntrAo spita iBare invo untar7=. 6. I1?$%'1tar A dac7 pacien6ii constituie un perico pentru ei 4n5i5i <sinucidere= sau pentru a 6ii <omucidere=, ei pot s7 fie spita iBa6i dup7 ce un prieten sau o rud7 face o cerere de spita iBare iar doi medici confirm7 nevoia de spita iBare. d. De 'r8e1: A form7 temporar7 de spita iBare invo untar7 pentru *o navu care este seni , confuB sau incapa*i de a ua proprii e deciBii. Prin internare de ur)en67 *o navu nu poate fi spita iBat 4mpotriva voin6ei pentru mai mu t de 1J Bi e. *. EFter1area i1?$%'1tar:. LntrAo serie de circumstan6e, este posi*i ca pacien6ii s7 tre*uiasc7 s7 fie e2terna6i 4mpotriva voin6ei or A dac7 au 4nc7 cat inten6ionat o re)u 7 important7 a spita u ui, au refuBat tratamentu sau 5iAau rec7p7tat s7n7tatea dar continu7 s7 doreasc7 s7 r7m;n7 spita iBa6i. a. A-a1d$1'% 6a 7$ti? de a6i'1e L1 M'&tiie. Perico u poten6ia a e2tern7rii invo untare sau a termin7rii invo untare a terapiei este acuBa6ia de a*andon" medicii tre*uie s7 ai*7 mu t7 )ri>7 4n astfe de situa6ii tensionate. -. Ter7i1area re%aiei. -2ternarea invo untar7 atra)e dup7 sine 4ntrea)a suferin67 a procesu ui o*i5nuit de terminare a terapiei, dar cu mu t mai pu6ine oportunit76i restaurative < healing=, de cre5tere 5i de c;5ti)are a perspectivei. !edicu se opune direct dorin6e or proc amate de *o nav 5i, prin aceasta, supraso icit7 )rav a ian6a terapeutic7. Dou7 m7suri de asi)urare 4mpotriva r7spunderii din cu p7 sunt consu tarea 5i documentarea motivu ui ac6iunii respective. #erminarea nu 4nseamn7 a*andon atunci c;nd se efectueaB7 un transfer de *un7 credin67 a servicii or, prin referirea corespunB7toare c7tre un a t spita sau terapeut. !edicu nu este o* i)at s7 accepte revenirea 4n tratament a unui pacient. 6. Ur8e1e%e. Sin)ura circumstan67 4n care medicii nu pot s7 4nceteBe s7 se mai ocupe de un pacient este starea de ur)en67 <de e2., dac7 pacientu atac7 terapeutu sau pe un a t *o nav=. #erapeutu nu poate s7 termine 4n)ri>irea *o navu ui at;ta timp c;t situa6ia de ur)en67 nu sAa reBo vat. 0. Criterii de i1ter1are L73$tri?a ?$i1ei. Cu toate c7 criterii e specifice de internare 4mpotriva voin6ei 4n cadru diferite or cate)orii prev7Bute de e)e difer7 de a un stat a a tu , toate necesit7 preBen6a *o ii minta e, pericu oBitatea pentru sine sau a 6ii, nevoia de 4n)ri>ire 5i tratament sau a*sen6a suficientei >udec76i pentru aA5i purta sin)ur de )ri>7. A. !ara1ii 3r$6ed'ra%e. - emente e specifice de protec6ie procedura 7 pentru 4ndep inirea cerin6e or de dreapt7 procedur7 <due process= difer7 de a un stat a a tu . - e inc ud <1= condi6ii e pe care tre*uie s7 e 4ndep ineasc7 cererea de internare
4mpotriva voin6ei, </= eva uarea de c7tre medic, <:= avocatu 1 *o navu ui, <I= contro u >udiciar DGudicial re!ie+, hot7r;rea unei instan6e de >udecat7E, <J= imite e D4n timpE a e re6inerii, 5i <G= notificarea drepturi or. /. Dre3t'% %a trata7e1t. Dreptu a tratament activ a pacientu ui internat 4mpotriva voin6ei a fost enun6at de cur6i e federa e inferioare / 5i a fost 4n) o*at 4n e)i e unora dintre state. Principa a spe67, I3att !( Stickne3 <1FO/A1FOG= a pus *aBe e paternu ui de reform7, impun;nd 5i tratament, nu numai spita iBare. +cest caB a impus 5i modific7ri specifice a e modu ui de operare a institu6ii or 5i a pro)rame or acestora, care au inc us modific7ri a e condi6ii or fiBice, a e 4ncadr7rii cu persona 5i a e ca it76ii tratamentu ui oferit. Ln 1FOJ, 4n caBu Donaldson !( .PConnor, Curtea Suprem7 a State or Unite a hot7r;t c7 o persoan7 internat7 invo untar care nu este prime>dioas7 5i care poate s7 supravie6uiasc7 independent cu un anumit a>utor tre*uie e2ternat7 din spita . 5. Dre3t'% de a re>'@a trata7e1t'%. Una din chestiuni e e)a e ce e mai controversate din practica actua 7 a psihiatriei este dreptu de a refuBa tratamentu . +ceast7 pro* em7 apare atunci c;nd competen6a pacientu ui de a ua deciBii e necesare st7 su* semnu 4ntre*7rii. a. Stat't'% -$%1a?'%'i A numai *o navii invo untari pot fi trata6i 4mpotriva voin6ei. -. Ci1e de6idea A Ln trecut, psihiatru curant avea prero)ativa de a prescrie, pur 5i simp u, tratament, de e2., medica6ie, trec;nd peste o*iec6ii e *o navu ui. U terior au fost deBvo tate proceduri pentru o*6inerea unei a doua sau a treia opinii de a medici psihiatri din unitatea respectiv7 <a5aAnumita reviBuire administrativ7 sau contro u administrativ=. Ln mu te state din SU+ aceasta este, deocamdat7, e2tinderea procesu ui respectiv. G. I1ter1area i1?$%'1tar: a7-'%at$rie. +ceast7 procedur7, adoptat7 4ntrAo serie de state din SU+, impune viBite am*u atorii re)u ate o* i)atorii 4n vederea tratamentu ui 5i permite spita iBarea imediat7 a unui *o nav am*u ator care nu este comp iant fa67 de tratamentu medica . SAa constatat c7 aceast7 re) ementare constituie o a ternativ7 uti 7 a spita iB7rii 5i permite tratamentu 4n comunitate. E. Dre3t'ri%e 6i?i%e a%e 3a6ie1i%$r. !u 6umit7 c;torva ini6iative 5i mi5c7ri c inice, pu* ice 5i e)a e, au fost at;t definite c;t 5i afirmate criterii e drepturi or civi e a e persoane or care sunt *o nave minta , separat de drepturi e acestora ca pacien6i. ,. A%ter1ati?a 6ea 7ai 3'i1 re&tri6ti?:. Pacien6ii au dreptu de a primi mi> oace e terapeutice ce e mai pu6in restrictive care rea iBeaB7 efectu c inic necesar. *. Dre3t'ri%e de a 3ri7i ?i@ite. Pacien6ii au dreptu s7 primeasc7 viBitatori a ore reBona*i e <ore e o*i5nuite de viBit7 a e spita u ui=. +vocatu , medicu privat a pacientu ui 5i mem*rii c eru ui au acces nerestric6ionat a pacient, inc usiv dreptu a intimitate 4n discu6ii e or. #re*uie prev7But 5i faptu c7 starea c inic7 a *o navu ui poate s7 nu permit7 viBite. 0. Dre3t'ri%e de 6$7'1i6are. Pacien6ii tre*uie s7 ai*7 acces a comunicarea i*er7 5i deschis7 cu umea e2terioar7, prin te efon sau po5t7" acest drept difer7 de a o re)iune a a ta. A. Dre3t'ri%e %a i1ti7itate. Pacien6ii au dreptu a intimitate, confiden6ia itate, )rup sanitar 5i spa6iu de *aie privat, spa6iu pentru depoBitarea 4n si)uran67 a 4m*r7c7mintei 5i a a tor *unuri persona e, precum 5i o suprafa67 ocui*i 7 adecvat7 per pacient D4n spita E. De asemenea, pacien6ii au dreptu s7 poarte proprii e or haine 5i s7 de6in7 *ani. /. Dre3t'ri%e e6$1$7i6e. Pacien6i or psihiatrici i se permite, 4n )enera , s7 45i mana)eriBeBe proprii e afaceri financiare. Dac7 pacientu ucreaB7 4ntrAo institu6ie, cerin6a este s7 fie remunerat. !. I@$%area 0 <i 6$1te1ia. 'zolarea se refer7 a p asarea 5i men6inerea pacientu ui 4ntrAo 4nc7pere specia 7, 4n scopu contro 7rii unei situa6ii c inice care ar putea s7 reBu te 4ntrAo stare de ur)en67. Conten0ia imp ic7 m7suri destinate s7 restr;n)7 mi5c7ri e corpu ui pacientu ui, cum ar fi uti iBarea unor man5ete din pie e pentru *ra6e 5i ) eBne sau a c7m75i or de for67. Se fo ose5te doctrina a ternativei ce ei mai pu6in restrictive <cu a te cuvinte, iBo area nu tre*uie fo osit7 dec;t atunci c;nd nu este disponi*i 7 nici o a ternativ7 mai pu6in restrictiv7=. H. Ma%3ra6ti6a ,. De>i1iie. Malpractica poate fi definit7 4n sens ar) drept evenimente e din practica profesiona 7 care reBu t7 4n pre>udicierea <inGur3= unui pacient 5i care sunt consecin6a ipsei de )ri>7 sau de a*i itate profesiona 7 a unui psihiatru. Nu este necesar ca psihiatru s7 fi avut inten6ia de a face vreun r7u pacientu ui. *. Ce%e 3atr' DA. LntrAun caB de ma practic7 tre*uie dovedite <pro*ate= patru e emente3 a. Dat$ria A un standard de asisten67" cerin6a de a e2ercita un anumit )rad de a*i itate 5i )ri>7. Datoria decur)e din e2isten6a unei re a6ii profesiona e <medicA*o nav=. !edicu nu are datoria de a vindeca. Standardu de asisten67 este, de o*icei, un standard na6iona 5i nu unu oca . -. Dere%i6ia Ba-a1d$1'% &a' a-di6areaC A nee2ercitarea asisten6ei descrise mai sus, adic7 4nc7 carea datoriei. Dere ic6ia se poate datora ne) i>en6ei, incompeten6ei, tratamentu ui nepotrivit sau neo*6inerii consim67m;ntu ui corect. 6. Dire6ta 6a'@are A re a6ia cauBa 7 direct7, sau pro2im7, dintre dere ic6ia datoriei 5i pre>udiciu adus pacientu ui.
1
Ln sensu de sus6in7tor, ?amic@ care s7 fie de partea *o navu ui, nu 4n sensu unui >urist <asisten6a din partea unui avocat este asi)urat7 prin prevederi e de dreapt7 procedur7 din cadru contro u ui >udiciar A punctu I=. / Captu c7 nu a fost necesar s7 se a>un)7 a cur6i e superioare <de ape = sau a Curtea Suprem7 eviden6iaB7 caracteru evident, necontroversat, a dreptu ui pacientu ui de a nu fi men6inut 4n internare 4mpotriva voin6ei dac7 nu i se administreaB7 tratament activ. : Cu toate c7 iBo area este un tratament fiBiopato o)ic <conten6ia fiBic7 este doar o m7sur7 simptomato o)ic7=, o camer7 de iBo are conform7 cu standarde e necesit7 o investi6ie ini6ia 7 re ativ mare. I Dut3 dereliction direct causation damages(
Uneori se formu eaB7 ca ?dac7 nAar fi fost@ dere ic6ia datoriei, pre>udicierea nu ar fi avut oc. d. Da'1a A tre*uie dovedit7 o daun7 sau pre>udiciere specific7 a pacientu ui. 0. Ca'@e >re6?e1te a%e a6i'1i%$r M'di6iare de 7a%3ra6ti6: L1 3&i2iatrie a. Si1'6iderea A sinuciderea unui pacient psihiatric ridic7 adesea pro* ema ma practicii 5i constituie cauBa cea mai frecvent7 a procese or de ma practic7 4n psihiatrie. Din acest motiv, este necesar7 documentarea atent7 a tratamentu ui pacientu ui suicidar. -. Tera3ia &$7ati6: i73r$3rie A cea de a doua mare surs7 a procese or de ma practic7 psihiatric7 este administrarea ne) i>ent7 a medica6iei sau a terapiei e ectroconvu sivante. Une e din pro* eme e de acest fe sunt create de diskineBia tardiv7, ca efect advers a farmacoterapiei, 5i de fracturi, ca efect advers a terapiei e ectroconvu sivante. 6. Dia81$&ti6'% 1e8%iMe1t A de5i acesta este un motiv de proces re ativ rar, e poate s7 fie fo osit atunci c;nd un psihiatru nu a eva uat corect pericu oBitatea pentru a 6ii a unui *o nav. d. A6ti?itatea &eF'a%: 6' 3a6ie1t'% A este un domeniu care treBe5te din ce 4n ce mai mu t7 4n)ri>orare 5i care constituie acum o infrac6iune 4ntrAo serie de state a e SU+. +ctivitatea se2ua 7 cu pacientu a fost apreciat7 ca neetic7 4n adnot7ri e etice a e +socia6iei Psihiatrice +mericane <+P+= 5i a fost definit7 ca 4nc7 care de contract 5i, 4n ace a5i timp, ca ma practic7. e. C$1&i7:791t'% i1>$r7at A afirma6ia c7 psihiatru nu a o*6inut corect consim67m;ntu informat constituie adesea motivu unor procese de ma practic7. A. PreL1t973i1area r:&3'1derii a. C inicienii nu tre*uie s7 presteBe dec;t asisten6a pe care sunt ca ifica6i s7 o ofere. *. Procesu de deciBie, o)ica prescrierii tratamentu ui precum 5i eva uarea costuri or 5i *eneficii or tre*uie, toate, s7 fie documentate. c. Consu turi e a>ut7 a prote>area de r7spundere, deoarece furniBeaB7 o a doua opinie 5i permit c inicianu ui s7 o*6in7 informa6ii despre standardu de practic7 a )rupu ui de co e)i. III. C2e&ti'1i %e8a%e L1 3&i2iatria 6$3i%'%'i udiciar ma>or, $arham !( *()( <1FOF=, Curtea Suprem7 a State or Unite a decis c7 minorii pot fi vo untar interna6i 4mpotriva voin6ei 4ntrAo unitate psihiatric7 de c7tre p7rin6ii sau )ardienii <tutorii= or. Curtea a spus c7 p7rin6ii ?tre*uie s7 p7streBe un ro su*stan6ia , dac7 nu dominant@ 4n deciBia de internare 4mpotriva voin6ei. #otu5i, chiar dac7 minorii pot s7 fie interna6i vo untar 4mpotriva voin6ei or 4ntrAo unitate psihiatric7 de c7tre p7rin6i sau tutori, acest tip de internare civi 7 a minori or necesit7 acum o serie de m7suri procedura e de protec6ie. Curtea Suprem7 a ar7tat c7 internarea civi 7 a minori or 4mpotriva voin6ei rec am7 )aran6ii e constitu6iona e, inc usiv dreptu a asisten67 >uridic7. (dat7 ce minoru a fost internat 4mpotriva voin6ei, condi6ii e de caBare 5i tratament tre*uie s7 fie adecvate. Curtea Suprem7 a decis c7 inadecvarea p7r6ii hote iere sau a*sen6a tratamentu ui pentru minorii interna6i 4mpotriva voin6ei or sunt neconstitu6iona e. B. C$1&i7:791t'% 7i1$ri%$r. Se ap ic7 principii e consim67m;ntu ui informat, cu e2cep6ia faptu ui c7 pro* ema competen6ei depinde de defini6ia e)a 7 a minoratu ui Dca it76ii de minorE care este 4n vi)oare 4n statu respectiv, 4n raport cu chestiunea de care este e)at consim67m;ntu . Un minor emancipat este, de o*icei, c7s7torit<7= sau independent<7= financiar. Ln anumite situa6ii particu are, e)ate de o*icei de contracte, minoru emancipat este tratat ca un adu t. C. C'&t$dia 6$3ii%$r. 'ata 4n cre5tere a divor6uri or a dus a m7rirea su*stan6ia 7 a num7ru ui de caBuri de disputare sau contestare a custodiei D4ncredin67riiE copii or. Ln caBuri e de disputare a custodiei, criteriu aproape universa acceptat este ?interesu copi u ui@. Ln acest conte2t, sarcina psihiatru ui este aceea de a furniBa o opinie e2pert7 5i date de suport, pentru a se putea sta*i i c7rei p7r6i imp icate tre*uie s7 i se acorde custodia pentru a servi ce mai *ine interese or copi u ui. DiBa*i itatea minta 7 a unui p7rinte poate s7 duc7 a transferarea custodiei c7tre ce 7 a t p7rinte sau c7tre o a)en6ie pu* ic7. Dac7 diBa*i itatea minta 7 este cronic7 5i p7rinte e este incapacitat, poate s7 reBu te o procedur7 pentru dec7derea din drepturi e p7rinte5ti. #ot acesta este caBu 5i atunci c;nd doveBi e de a*uB infanti sunt pervaBive. Ln hot7r;rea pronun6at7 4n procesu 0au t <1FGO=, Curtea Suprem7 a decis c7 5i minoru are drepturi e constitu6iona e a dreapt7 procedur7 5i a )aran6ii procedura e <de e2., avocat, >uriu, >udecat7 4n fa6a instan6ei D trialE=. I . P&i2iatria <i %e8i&%aia 6i?i%: A. C$73ete1a 7i1ta%:. Psihiatrii sunt so icita6i adeseori s7 45i e2prime opinia asupra capacit76ii sau competen6ei psiho o)ice a unei persoane de a e2ercita anumite func6iuni e)a e civi e <de e2., redactarea unui testament, conducerea afaceri or financiare persona e=. Competen6a este e)at7 de conte2t <fiind a*i itatea de a e2ercita o anumit7 func6ie 4ntrAun anumit scop e)a =. -ste deose*it de important s7 su* iniem c7 incompeten6a 4ntrAun domeniu nu imp ic7 incompeten67 4ntrAun a t domeniu sau 4n toate ce e a te. ( persoan7 poate s7 ai*7 o tu *urare minta 7 5i s7 r7m;n7 competent7.
B. C$1tra6te. +tunci c;nd una din p7r6i e a un contract, e)a din ce e a te puncte de vedere, este serios *o nav7 minta a 4ncheierea contractu ui, iar condi6ia respectiv7 afecteaB7 direct 5i advers capacitatea <a*i itatea= persoanei de a 4n6e e)e ceea ce face <denumit7 6a3a6itate 6$1tra6t'a%:=, e)ea poate s7 anu eBe contractu . Psihiatru tre*uie s7 determine care era condi6ia p7r6ii care caut7 s7 anu eBe contractu a data a care se presupune c7 a intrat 4n contract. Dup7 aceasta, psihiatru tre*uie s7A5i formu eBe opinia dac7 condi6ia psiho o)ic7 a p7r6ii a cauBat o incapacitate de a 4n6e e)e aspecte e sau imp ica6ii e importante a e contractu ui. C. Te&ta7e1te. Criterii e care privesc testamente e, denumite capacitate testatorie 7, sunt repreBentate de m7sura 4n care, a data redact7rii testamentu ui, testatoru era capa*i s7 cunoasc7 f7r7 a>utor din afar73 <1= natura actu ui, </= natura 5i cantitatea propriet76i or sa e, 5i <:= su*iec6ii natura i ai mo5tenirii sa e 5i preten6ii eKdrepturi e acestora fa67 de testator <de e2., descenden6i <succesori=, rude, mem*ri ai fami iei=. Starea minta 7 a testatoru ui va indica, de asemenea, dac7 acesta se )7sea sau nu 4ntrAo asemenea condi6ie 4nc;t s7 fie suscepti*i de inf uen6are e2cesiv7KimproprieKi e)a 7 D undueE. D. C:&:t$ria. C7s7toria poate s7 fie nu 7 sau anu a*i 7 dac7 una din p7r6i era incapacitat7 din cauBa *o ii minta e, astfe 4nc;t s7 nu poat7 s7 4n6e ea)7 4n imite reBona*i e natura 5i consecin6e e acestui act, adic7 a e consim67m;ntu ui de a se c7s7tori. E. T't$rat'%. &nstituirea unui tutore <)ardian= imp ic7 o procedur7 4n instan67 pentru numirea unui tutore, dac7 a fost >udecat7 5i admis7 o ac6iune forma 7 de dec arare a incompeten6ei minta e. Criteriu este dac7, din motiv de *oa 7 minta 7, persoana sau nu s7A5i conduc7 proprii e afaceri. . Pr$-%e7e%e 3&i2iatri6e %e8a%e <i %e8i&%aia 3e1a%: A. C$73ete1a de a %'a 3arte %a 3r$6e& B!o petence to stand trial C. Ln orice moment de pe parcursu procedurii e)a e pena e, psihiatru poate fi chemat s7 eva ueBe competen6a curent7 a acuBatu ui de a fi chemat 4n fa6a instan6ei, de a fi >udecat, de aA5i recunoa5te sau nu fapta imputat7 /, de a primi o sentin67 sau de a fi e2ecutat. Criterii e 4n func6ie de care se determin7 competen6a de a ap7rea 4n fa6a instan6ei sunt dac7, 4n preBen6a unei tu *ur7ri minta e, ce 4mpotriva c7ruia a fost intentat7 ac6iunea <1= 4n6e e)e acuBa6iaKacuBa6ii e care i se aduc 5i </= poate s7 coopereBe 4n ap7rarea sa. Curtea Suprem7 a State or Unite a e +mericii a definit o serie de a te standarde u terioare. Ln spe6a Dusk3 !( ,(S( <1FGH=, curtea a afirmat c7 criteriu competen6ei de a ap7rea 4n fa6a instan6ei necesit7 mai mu t dec;t simp a orientare 4n eveniment 5i dec;t o anumit7 reamintire a acestuia. +cuBatu tre*uie s7 fie capa*i s7 discute cu avocatu s7u ?4ntrAun )rad reBona*i de comprehensiune ra6iona 7@ 5i s7 ai*7 o ?4n6e e)ere ra6iona 7 precum 5i faptic7 a proceduri or 4ndreptate 4mpotriva sa@. Ln spe6a $ate !( )obinson <1FGG=, Curtea Suprem7 a sta*i it c7 e2aminarea psihiatric7 4n vederea sta*i irii competen6ei de a participa a proces este un drept constitu6iona . Ln sf;r5it, 4n *ackson !( QstatulR 'ndiana <1FO/=, curtea a sus6inut c7 o persoan7 permanent incompetent7 <4n caBu respectiv A o persoan7 retardat7 minta , surd7 5i mut7= tre*uie scoas7 din sistemu pena de >usti6ie. B. C$73ete1a de a >i eFe6'tat. Cerin6e e pentru aceast7 competen67 se *aBeaB7 pe trei principii )enera e3 <1= Cunoa5terea a ceea ce se 4nt;mp 7 de c7tre persoana 4n cauB7 se presupune c7 4nt7re5te e ementu punitiv Dretri*utivE a pedepsei. </= Se consider7 c7 persoana care urmeaB7 s7 fie e2ecutat7 se )7se5te 4n poBi6ia cea mai favora*i 7 pentru a 4nf7ptui acea 4mp7care care este mai potrivit7 cu credin6e e sa e re i)ioase, inc uB;nd confesiunea 5i iertarea Da*so u6iuneaE. <:= Persoana competent7 care este pe punctu de a fi e2ecutat7 45i p7streaB7 p;n7 a sf;r5it posi*i itatea de aA5i reaminti un am7nunt uitat a evenimente or sau a crimei, care sAar putea dovedi e2onerant. Pentru orice medic este neetic s7 participe a orice e2ecu6ii decise de c7tre stat" datoria medicu ui de a preBerva via6a transcende orice a te cerin6e concurente. C. Re&3$1&a-i%itatea 3e1a%: Ba3:rarea 3ri1 i1&a1itateC. Pro* eme e e)a e e)ate de competen6a de a ap7rea 4n fa6a instan6ei 5i ce e e)ate de responsa*i itatea infrac6iona 7 <ap7rarea prin insanitate= A difer7 printrAo serie de aspecte 5i nu tre*uie confundate. Spre deose*ire de competen6a de a ua parte a proces, pro* ema r7spunderii pena e imp ic7 un timp trecut, 4n cursu c7ruia a fost comis un act infrac6iona . DeBnod7minte e sunt diferite3 certificarea incompeten6ei de a ua parte a proces nu face, 4n mod o*i5nuit, dec;t s7 4nt;rBie proceduri e e)a e, 4n timp ce acceptarea de c7tre instan67 a p edoariei de insanitate reBu t7 4n discu pare, su* forma verdictu ui de nevinov76ie din motive de insanitate Diresponsa*i itateE. Principii e fi oBofice su*iacente difer73 participarea a proces 6ine de inte)ritatea procesu ui >udiciar, 4n timp ce r7spunderea pena 7 este e)at7 de imputa*i itatea mora 7 a faptei. Spre deose*ire de criterii e competen6ei de a ua parte a proces, criterii e de responsa*i itate pena 7 imp ic7 dou7 aspecte diferite3 dac7, 4n momentu comiterii faptei, ca o consecin67 a tu *ur7rii minta e, intimatu <1= nu 45i d7dea seama <nu 5tia= ce face sau c7 ceea ce face este r7u <verificare co)nitiv7 := sau </= nu putea s7A5i pun7 propria conduit7 4n conformitate cu cerin6e e e)ii <verificare vo i6iona 7=. ,. Re8'%a MbNa82te1. Ce mai renumit set de criterii a e ap7r7rii prin insanitate a fost deBvo tat de Camera LorBi or, dup7 ce acuBatu a fost e2cu pat 4n caBu !{Na)hten <+n) ia, 1NI:=. 'e)u a !{Na)hten spune c7 acuBatu tre*uie achitat dac7 ?4n momentu comiterii faptei, partea acuBat7 ac6iona su* un asemenea defect de >udecat7, dintrAo *oa 7 a min6ii, 4nc;t nu
1
/
+ nu se confunda cu capacitatea testimonia 7 A capacitatea de a ap7rea 4n fa6a instan6ei ca martor. ?Cum p edeaB7@ intimatu A guilt3 sau not guilt3 sau a te variante3 ?nu contest@ A nollo contendere " @nevinovat din cauB7 de *oa 7 minta 7@ A not guilt3 b3 reason of insanit3 etc. : ?#est@ co)nitiv A caBu e)a se ?testeaB7@ fa67 de anumite criterii *ine predefinite.
cuno5tea natura faptei pe care o comitea sau, dac7 o cuno5tea, nu 5tia c7 ceea ce face este r7u@. Ln consecin67, re)u a !{Na)hten este o verificare co)nitiv7. *. Re8'%a ALI. Ln mode u s7u de cod pena , &nstitutu Le)a +merican <+L&, #he American Ha+ 'nstitute = 4ncorporeaB7 at;t o verificare co)nitiv7, c;t 5i una vo i6iona 7. 'e)u a +L& a fost adoptat7 4ntrAun num7r su*stan6ia de state a e SU+. Criterii e de insanitate e)a 7 formu ate 4n aceast7 re)u 7 sunt c7 ?o persoan7 nu este r7spunB7toare de conduit7 infrac6iona 7 dac7 4n momentu unei astfe de conduite nu posed7 capacitatea su*stan6ia 7 de a aprecia infrac6iona itatea <crimina itatea= conduitei sa e D atura co)nitiv7E 1 sau de aA5i pune conduita 4n conformitate cu e2i)en6e e e)ii D atura vo i6iona 7E 1. Pentru a pre4nt;mpina inc uderea comportamentu ui antisocia , re)u a +L& adau)73 ?+5a cum sunt fo osi6i 4n acest artico , termenii |*oa 7 sau defect minta { nu inc ud o anorma itate ce se manifest7 numai su* forma unor conduite repetate crimina e sau 4n a t fe antisocia e@. 'e)u a +L& a fost fo osit7 4n caBu ui Mohn $inck ey <1FN:=. +chitarea ui $inck ey/ a st;rnit un va de proteste. Pe atunci a p7rut c ar c7 >uriu a decis c7, de5i $inck ey 5tia ce face atunci c;nd a 4ncercat s7 4 asasineBe pe pre5edinte e 'ona d 'ea)an, e nu putea s7 se contro eBe, astfe c7 >uriu Aa achitat prin intermediu aturii vo i6iona e a verific7rii. Ca r7spuns a intense presiuni po itice, at;t +P+ c;t 5i American /arT Association au recomandat o re4ntoarcere a re)u a !{Na)hten <cu a te cuvinte, a e2c usivitatea verific7rii co)nitive=. +socia6ia !edica 7 +merican7 a mers p;n7 aco o 4nc;t s7 recomande a*o irea tota 7 a ap7r7rii prin insanitate I. I. Pr$-%e7e eti6e L1 3&i2iatrie 1eBi #a*e u /NA1. #+.-LUL /NA1 HNTREBRI KI RSPUNSURI HN CHESTIUNI ETICE ALE PRACTICII PSIHIATRIEI S'-ie6t'% H1tre-area R:&3'1&'%
1
/
ParanteBe drepte 4n ori). #;n7r care a 4ncercat s7 4 asasineBe cu focuri de pisto pe pre5edinte e american 'ona d 'ea)an, cu o motiva6ie de irant7. : +socia6ia *arouri or de avoca6i din SU+. Ln instan67 avoca6ii p edeaB7, tradi6iona , 4nd7r7tu unei *are" de aici A *arist <barrister, avocat p edant= 5i *arou. I Ce care eva ueaB7 astfe de caBuri este *ine s7 45i pun7 4ntre*area3 @Dac7 persoana 4n cauB7 nu ar fi suferit de tu *urarea minta 7 de care suferea 4n momentu comiterii faptei, ar mai fi comis sau nu faptaP@. Din punct de vedere c inic, aceast7 4ntre*are se impune 4n primu r;nd 4n caBuri e cu ha ucina6ii imperative, percep6ii de irante sau de iruri, tu *ur7ri de contro a impu suri or, tu *ur7ri depresive sau maniaca e cu e emente psihotice <omucideri ?a truiste@, furor maniaca sau manii )rave=, st7ri confuBiona e <de irium=, st7ri crepuscu are sau une e st7ri de ?trans7@, tu *ur7ri postApartum 5i, nu 4n u timu r;nd, tu *ur7ri deficitare <demen6e sau retard7ri minta e=. +ceast7 enumerare nu este imitativ7, dat7 fiind varietatea situa6ii or c inice care se pot 4nt; ni e emente e ei, dar care tre*uie documentate cu ri)uroBitate 4n fiecare caB 4n fa6a instan6ei de >udecat7 A inc usiv a >uriu ui, 4n SU+ A c7rora e apar6ine deciBie e)a 7 fina 7.
+*andonarea
Cum poate psihiatru s7 evite s7 fie acuBat de a*andonarea pacien6i or s7i atunci c;nd iese a pensie Dse retra)e din practic7EP
-ste etic s7 furniB7m numai asisten67 am*u atorie unui pacient )rav *o nav, care ar putea s7 necesite spita iBareP Le)ate Dmo5teniriE
Spre sf;r5itu Bi e or sa e, un pacient 45i as7 mo5tenire averea psihiatru ui s7u curant. -ste etic pentru psihiatru s7 accepte mo5tenireaP
Competen67 -ste etic ca psihiatrii s7 fac7 tu5euri va)ina eP S7 fac7 e2amene somatice 4n spita P
Confiden6ia itate Comitete e de etic7 pot s7 e2amineBe chestiuni de competen67 a medicu uiP Confiden6ia itatea tre*uie p7strat7 5i dup7 decesu pacientu uiP -ste etic s7 d7m informa6ii despre un *o nav unei companii de asi)ur7riP Un fra)ment a 4nre)istr7rii video a unei sesiuni terapeutice poate s7 fie fo osit a un ate ier pentru profesioni5ti ai s7n7t76ii minta eP
Psihiatrii care se retra) din activitate nu pot s7 fie acuBa6i de a*andonarea pacien6i or dac7 e pun acestora a dispoBi6ie o 4n5tiin6are 4n acest sens cu suficient timp 4nainte 5i dac7 fac toate eforturi e reBona*i e1 de a )7si asisten67 4n continuare pentru *o navii or. +cest ucru ar putea s7 constituie a*andonare, cu e2cep6ia caBu ui 4n care practicianu sau a)en6ia am*u atorie sta*i esc re a6ii e func6iona e necesare pentru ca pacien6ii or s7 primeasc7 5i asisten67 spita iceasc7, de a un a t furniBor de servicii medica e. Nu. +cceptarea mo5tenirii pare nepotrivit7 5i e2p oatativ7 din punctu de vedere a re a6iei terapeutice. Cu toate acestea, poate s7 fie etic7 acceptarea unei mo5teniri sim*o ice din partea unui pacient care 5iAa desemnat psihiatru ca mo5tenitor 4n testament, f7r7 ca psihiatru s7 5tie acest ucru. Psihiatrii pot s7 furniBeBe proceduri medica e nepsihiatrice dac7 sunt competen6i s7 e practice 5i dac7 proceduri e respective nu st;n>enesc tratamentu psihiatric eficient, prin distorsionarea transferu ui. -2amin7ri e pe vine comport7 un mare risc de distorsionare a transferu ui 5i este mai *ine s7 fie practicate de c7tre un a t medic. Da. &ncompeten6a este o chestiune de etic7. Da. Din punct de vedere etic, confiden6ia itatea supravie6uie5te mor6ii *o navu ui. -2cep6ii e inc ud prote>area a tora fa67 de un r7u iminent sau cerin6e e o* i)atorii a e e)ii. Da, dac7 informa6ii e furniBate se imiteaB7 a ceea ce este necesar pentru procesarea cererii de desp7)u*ire. Da, dac7 sAa o*6inut consim67m;ntu informat, ipsit de e emente coercitive, dac7 se p7streaB7 anonimitatea, dac7 auditoriu este avertiBat c7 editarea unor por6iuni face ca sesiunea terapeutic7 s7 fie incomp et7 5i dac7 pacientu cunoa5te scopu 4n care se face 4nre)istrarea video. Nu. Lnainte de a decide dac7 s7 raporteBe sau nu o suspiciune de a*uB, medicu tre*uie s7 fac7 c;teva eva u7ri. #re*uie s7 se ia 4n considerare dac7 a*uBu este curent Dcontinu7 4n preBentE, dac7 a*uBu r7spunde a tratament 5i dac7 raportarea ar putea s7 cauBeBe vreun r7u poten6ia . #re*uie consu tate re) ement7ri e 4n vi)oare. Si)uran6a victime or poten6ia e tre*uie s7 fie principa a prioritate. Da. #re*uie s7 v7 defini6i dinainte ro u 4n fa6a studen6i or sau medici or 4n curs de pre)7tire. (pinii e de natur7 administrativ7 tre*uie s7 fie o*6inute de a un psihiatru care nu este imp icat 4ntrAo re a6ie terapeutic7 cu medicu 4n curs de
-ste necesar ca psihiatru s7 raporteBe simp a sa suspiciune de a*uB infanti , 4ntrAun stat care cere raportarea o* i)atorie a a*uBuri or infanti eP
Conf ict de interese
-2ist7 vreun conf ict etic poten6ia dac7 un psihiatru de6ine at;t autorit76i psihoterapeutice c;t 5i administrative atunci c;nd ucreaB7 cu studen6i sau medici 4n curs de pre)7tireP
Ln imite ra6iona e. Pe de a t7 parte, de ce e mai mu te ori un medic care se retra)e din practic7 este succedat <aproape= imediat de un a t medic care preia postu sau practica respectiv7 sau care ucreaB7 ca locum tenens, oc6iitor proviBoriu.
#a*e de -u)en 'u*in, !.D. +daptat dup7 +merican Psychiatric +ssociation3 .pinions of the Ethics Committee on the $rinciples of Medical Ethics +ith Annotation Especiall3 Applicable to $s3chiatr3( ,ashin)ton, DC3 +merican Psychiatric +ssociation, 1FFJ.
Pentru o discu6ie mai am7nun6it7 a su*iectu ui acestui capito , veBi Corensic Chi d and +do escent Psychiatry, Sec IF.1/, p /F:N" -thica &ssues in Chi d and +do escent Psychiatry, Sec IF.1:, p /FI/" Corensic &ssues, Sec J1.G*, p :1JH" -thica &ssues, Sec J1.Gc, p :1JN" 5i -thics and Corensic Psychiatry, Ch JI, p :/O/, 4n C#PK1&&.
+cesta este unu din motive e pentru care a noi 4n 6ar7 nu e2ist7, practic, pre)7tire psihoterapeutic7 cu superviBare 4n 4nv767m;ntu medica superior.
Lntrea)a ume a psihiatriei 5tiin6ifice 4ncape 4n *uBunaru dumneavoastr7} %ap an 8 Sadock !anua de *uBunar de psihiatrie c inic7 -di6ia a treia <apri ie /HH1= .en>amin M. Sadock, !D, 5i 1ir)inia + Sadock, !D. +cum 4n cea deAa treia sa edi6ie, 4n 4ntre)ime rev7But7 5i actua iBat7, acest )hid compact acoper7 toat7 )ama tu *ur7ri or psihiatrice 5i constituie o e2ce ent7 ucrare de referin67 asupra dia)nosticu ui 5i tratamentu ui tu *ur7ri or minta e a e adu 6i or 5i copii or. Lucrarea constituie un miniA4nso6itor perfect a ce ei deAa 5aptea edi6ii a encic opedicu ui #ratat Comprehensi! de $sihiatrie %ap an 5i Sadock, oferind studen6i or 5i practicieni or accesu rapid a date e esen6ia e a e dia)nosticu ui 5i tratamentu ui afec6iuni or psihiatrice. On aceast carte a crei conciziune "i claritate ! !a uimi pute0i s gsi0i1 SinteBe deose*it de informative care inc ud aspecte e esen6ia e a e etio o)iei, epidemio o)iei, c inicii 5i tratamentu ui ma>orit76ii afec6iuni or psihiatrice. Un format o)ic a ierarhiB7rii informa6ii or, care a>ut7 a )7sirea cu mare u5urin67 a e emente or care v7 intereseaB7. Criterii e de dia)nostic din nou DS!A&1A#', care v7 vor a>uta s7 fo osi6i ce e mai recente standarde dia)nostice din ume. Principii e psihofarmaco o)ice 5i indica6ii e de prescrip6ie a e ce or mai moderne 5i a e ce or mai r7sp;ndite medicamente psihotrope.
E.,#UV' ;n edi0ia a treia1 &nforma6ii curente despre medicamente e recent introduse 4n practic7. P an5e co or a e tuturor medicamente or mai importante care se fo osesc 4n psihiatrie. 'eferin6e c are c7tre capito e e re evante din #ratatul Comprehensi! de $sihiatrie(

Kaplan & Sadock Manual de Buzunar de Psihiatrie Clinica

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Kaplan & Sadock Manual de Buzunar de Psihiatrie Clinica

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

KAPLAN & SADOCK MANUAL DE BUZUNAR DE PSIHIATRIE CLINIC Ediia a treia BENJAMIN J. SADOCK, M.D. IR!INIA A. SADOCK, M.D.

LIPPINCOTT "ILLIAMS & "ILKINS

MANUAL DE BUZUNAR KAPLAN & SADOCK PSIHIATRIE CLINIC

Senior Contributing Editor

EU!ENE RUBIN, M.D.

KAPLAN & SADOCK

Dedi6at: 3:ri1i%$r 1$<tri

MANUAL DE BUZUNAR KAPLAN & SADOCK PSIHIATRIE CLINIC

1. -2amenu <interviu = c inic3 istoricu psihiatric 5i starea minta 7

J. !inima iBare sau respin)ere

/. Semne 5i simptome c inice psihiatrice

:. Dia)nostic 5i c asificare 4n psihiatrie

!ericismu . atare sau pre ucrate, a e p antei Cannabis sati!a . CrunBe e, ca /F

Litera A tu *ur7ri a e m;ncatu ui. /inge eating( :1

?Uituce ii@. Pentru sifi is. :F

Componenta fieroas7, neproteic7, a hemo) o*inei. IN

J. +specte neuroApsihiatrice a e $&1 5i S&D+

Pre&6'rtarea '@'a%: +\# sau \D1 dd& ddC dI# :#C

Cefa osporine Cic oserin7

G. #u *ur7ri e)ate de a coo

/lackoutK pierdere temporar7 a memoriei sau con5tien6ei. G1

1JA1O ani 1GA// ani /JAIH ani GH ani

Ln ori). A disorderl3 conduct( G/

$a ucinoB7 +)ita6ie e2trem7

DiaBepam LoraBepam C ordiaBepo2id

(ra (ra &ntravenos

Convu sii de sevra> De irium tremens

H,1J m)Kk) a /,J m)Kmin H,1 m)Kk) a /,H m)Kmin

O. + te tu *ur7ri e)ate de su*stan6e

DIA!NOSTICELE DSMNI NTR ASOCIATE CU CATE!ORIILE DE SUBSTAN=E

+mfetamine 5i a te simpatomimetice <inc usiv cocaina= 5i su*stan6e asem7n7toare amfetamine or

Se depisteaB7 4n s;n)e 5i urin7

PCP 5i su*stan6e asemn7n7toare fencic idinei <inc usiv ketamina, #CP=

Nista)mus, midriaB7, ata2ie, tahicardie, hipertensiune

Se detecteaB7 4n urin7 timp de p;n7 a J Bi e dup7 in)erare

DiaforeB7 Dtranspira6ie profuB7E, ata2ie, hipotensiune, convu sii, de irium, mioB7

+*sente Nive san)uin 4ntre 1HH 5i /HH m)KdL

+daptat dup7 New York State !edica Society.

+mfetamin7 sau cocain7

Sedativ, hipnotic sau an2io itic

D'rata de a6i'1e B$reC :AI INAFG /AI IAJ 1/A/I 1/ /A:

Sau a a tor competi6iiKmeciuri. Ln SU+. N:

Si73t$7e 1e8ati?e +p atiBare afectiv7 + o)ie +vo i6ie +nhedonie

+doptarea 5i men6inerea unor atitudini <postmri= ciudate. NI

?Su*ite@ A intui6ia de irant7. Corma he*efrenic7. NG

Principa u , dar nu sin)uru , mod de e2primare a -- este ce ver*a . NF

E>e6te &e6'1dare eFtraN 3ira7ida%e

^^^ ^ ^^ ^^ ^^^ ^ ^ ^^ ^^ ^ ^ ^^ ^ ^^^

^^^ ^ ^ ^ ^^^ ^ ^ ^ ^ ^^ ^^ ^^ ^^ ^^^

^^ ^^^ ^^^ ^^^ ^^ ^^^ ^^^ ^^ ^^ HP HP HP ^ HP

'ecent 5i &! <4n tratamentu de ur)en67=. F:

F. #u *ur7ri schiBoafective, de irante 5i a te tu *ur7ri psihotice

CONDI=II MEDICALE KI NEUROLO!ICE CARE SE POT PREZENTA CU DELIRURI

1H. #u *ur7ri e dispoBi6iei

#o kindle V a a6;6aKaprinde <un foc=, a st;rniKtreBi <un sentiment=. 1HN

Ln sensu de ?o*i5nuit@, nu 4n sensu intensit76ii, ca 4n C&!A1H. 11H

+sociere siner)ic7. 111

!anifest7ri psiho o)ice asociate

#+.-LUL 1HA1H UNELE MEDICAMENTE EOLOSITE PENTRU TRATAMENTUL DEPRESIEI

11. #u *ur7ri e an2ioase

CRITERIILE DE DIA!NOSTIC DSMNI NTR PENTRU ATAC DE PANIC

#+.-LUL 11A11 EPIDEMIOLO!IA TULBURRILOR ANDIOASE

'aport *7r*a6i3femei 1;rsta a de*ut

O. + te tu ur7ri e)ate de sustan6e

?Suite@ A intui6ia de irant7. Corma heefrenic7. NG

F. #u ur7ri schiBoafective, de irante 5i a te tu ur7ri psihotice

'aport 7ra6i3femei 1;rsta a de*ut

#u urare osesivA compu siv7

1/ #u ur7ri somatoforme, tu ur7ri factice 5i simu area

#u urare de perssona itate osesivA compu siv7 #u *ur7ri depresive 5i an2ioase

Depresie .oa 7 somatic7 #u urare de perssona itate #u urare de irant7

#u urare de irant7 #u ur7ri depresive #u *urare de somatiBare

+uB de a coo 5i a te sustan6e #u *urare de perssona itate dependent7 sau histrionic7

1J. #u ur7ri e a imentare 5i oeBitatea