UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Potentialul turistic al judetului Brasov

Prof. coord.: Nicolae Neacu Studenti: Neagoe Daniela Gabriela Oancea Gabriela Alexandra Anul 2/ Grupa 8

BUCURESTI -2013-

I. Localizarea si caracteristicile judeului

1.1 Scurt istoric al judetului:
Prezena din timpuri strvechi a omului n judeul Braov este semnalat n numeroase puncte, nc din perioada anilor 60.000 - 40.000 .Hr. Aezrile umane au persistat mai apoi, nentrerupt, traversnd epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului i, n final, epoca fierului. Nenumrate piese decoperite(vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoab, unelte agricole i de meteugrit etc.) atest larga dezvoltare a civilizaiei locale. n aceast zon au locuit dacii cumidavensi, avnd centrul principal la Cumidava (Ranov). n aceast perioad, zona judeului a cunoscut o vast nflorire din toate punctele de vedere, att materiale ct i culturale. Dup epoca cuceririi romane, viaa i-a continuat acelai ritm, sub supravegherea Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina". Autoritile de ocupaie au adus meteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte i drumuri.

1.2 Asezare geografic

Situat n partea central a rii, pe cursul mijlociu al rului Olt, n interiorul arcului Carpatic i deinnd 2,3% din suprafaa rii (5351 km2), judeul Braov se nvecineaz cu opt judee. La est se mrginete cu judeul Covasna, n sud-est cu judeul Buzau, n sud cu judeele Prahova, Dmbovia i Arge, la vest cu judeul Sibiu, iar n nord cu judeele Mure i Harghita. Judeul Braov are o suprafa de 5.363 km, reprezentnd 2,3% din suprafaa rii. Reedina judeului Braov este Munincipiul Braov .

1.3 Ci de acces
Reeaua cilor rutiere
Din judeul Braov reeaua cilor rutiere totalizeaz 1.449 km. Dintre acetia, 398 km sunt drumuri naionale.

osele internaionale:
E60 - Brest - Nantes - Orlans - Basel (Ble) - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj-Napoca - Braov Bucureti - Constana, E68 - Szeged (Seghedin) - Ndlac - Arad - Deva - Sebe - Sibiu - Fgra - Braov

Drumuri naionale:
DN1 - Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebe - Sibiu - Fgra - Braov - Bucureti DN1A - Braov - Scele - pasul Bratocea - Vlenii de Munte - Ploieti - Buftea - Bucureti

DN1J - ercaia - Comna de Jos - Hoghiz DN10 - Braov - Hrman - pasul Buzu - Buzu DN11 - Braov - Hrman - pasul Oituz - Oneti - Bacu DN73 - Braov - Bran - Cmpulung - Piteti DN73A - Predeal - Prul Rece - Rnov - Zrneti - inca - ercaia

Reeaua cilor feroviare

Reeaua cilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Braov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferat din Romnia. Din acesta pornesc ase ramificaii: Tronsonul Braov - Predeal - Bucureti Tronsonul Braov - Sfntu Gheorghe -Gheorgheni Tronsonul Braov - Rupea - Sighioara - Teiu Tronsonul Braov - Fgra - Sibiu - Vinu de Jos Tronsonul Braov - Hrman - ntorsura Buzului Tronsonul Braov - Zrneti

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-social al judeului

Terenurile satelor din judeul Braov se mpart n mai multe categorii: arabil, livezi, fnee, puni, pduri.Aceast divizare a pmntului pe categorii de terenuri a scos n eviden c suprafeele cele mai mari sunt ocupate de pduri, fnee i puni, ceea ce a determinat dezvoltarea creterii vitelor ca ocupaie predominant, specializat, ntr-un raport care s asigure necesarul de produse alimentare i materii prime n gospodrie. De exemplu, satul Simon are o suprafa de 831 ha i un numr de 411 gospodrii , cu un numr de 743 bovine i 6733 ovine. Suprafeele ntinse ocupate de puni n hotarul satului i n golurile de munte au favorizat apariia a dou tipuri de pstorit: 1.Pstoritul local cu punatul vitelor pe izlazurile comunale i nnoptatul n gospodrie n satele Fundata i irnea i cu stn mixt pe hotarul satului, n satul Mgura. 2.Pstoritul cu stna la munte , practicat n toate satele.

II. Prezentarea potenialului turistic al judeului BRASOV

2.1 Hidrografie, relief, clim, flor, faun, rezervaii si monumente naturale

Hidrografie:
n alctuirea resurselor de ap ale judeului Braov intr pe de o parte apele subterane freatice i de adncime pe de alt parte, apele de suprafa, reprezentate de reeaua de ruri care strbate teritoriul judeului i de lacurile naturale i artificiale. ntreg teritoriul judeului se ncadreaz n bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care strbate judeul pe o distan de apromaximativ 210km de la confluena cu Rul Negru pn la confluena cu rul Ucea. Cei mai importani aflueni ai Oltului din jude sunt: Timi, Ghimbel, Brsa, Homorodu Mare i ercaia.Tabloul apelor de suprafa este completat cu lacurile glaciare din Munii Fgraului (Urlea i Podragu) i cu lacurile artificiale.

Relief:
Relieful judeului este accidentat i crete n altitudine de la nord spre sud. La nord se afl Depresiundea Fgaraului i Depresiundea Braov, desprite de ctre culmile scunde ale Munilor Perani, iar la nord-vest se ntinde o parte din Podiul Trnavelor. Spre sud se nal versantul nordic al Fgaraului, care depete n unele locuri 2000m altitudine,Munii Bucegi,Piatra Craiului, Postvaru, Piatra Mare, Munii Ciuca i o parte din Munii ntorsura Buzului.

Clim:
Judeul Braov se ncadreaz (zonal) n climatul temperat, iar regional la tranziia dintre climatul continental vest-european, de nuan oceanic i cel excesiv-continental, din est. Astfel, putem spune c este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulaia atmosferic din nord-vest. Trsturile generale ale climei zonale, regionale i de sector sunt puternic modificate de condiiile fizico-geografice locale. Sub influne reliefului muntos, se realizeaz o compartimentare a climatului general i o etajare evident a fenomenelor climatice. Temperatura medie multianual a aerului este de 7,6C, temperatura maxim absolut fiind de 37C n luna august. Numrul mediu al zilelor de var este de aproximativ 50 pe an. Numrul mediu al zilelor de iarn este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.

Precipitaiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vntul la sol are direcii predominante dinspre vest i nord-vest i viteze medii cuprinse ntre 1,5 i 3,2 m/s .

Flor:
In partea sudica a judetului, pe culmile muntoase, predomina flora alpina si subalpina, dezvoltandu-se mai ales o vegetatie ierboasa si, in mai mica masura, cea lemnoasa. De asemenea, aici se regasesc cele mai rare flori de munte din intreaga lume. Astfel, pe pajistile si padinile crestei Piatra Craiului creste garofita Pietrei Craiului (monument al naturii - planta care nu se mai gaseste in alta parte pe glob), nemtisorul, bujori de munte, vinetele de stanca, gentiene, viorele alpine si floarea de colt.

Bujor de munte

Garofita Pietrei Craiului

Faun:
Fauna este foarte variat, graie multitudinii biotipurilor ntlnite din v. Oltului pna pe crestele muntoase. Dac n mlatinile eutrofe ale Tarii Brsei se ntlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tmpa sau Dealul Cetatii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte i de es sunt populate de specii diferite de peti (pstravi, lipan, mreana, etc.) iar n sistemele cu exces de umezeala, ca si n paduri, abund specii de amfibieni, reptile, psri (orecarul comun, orecarul ncaltat, barza alb, barza neagr, vnturei, herei, potrnichi, acvile, cocoul de munte, prundriul de piatr) i mamifere (capra neagr, ursul, cpriorul, mistreul, rsul, etc).

Lipan

Capra neagra

Acvila

Ras

Rezervaii i monumente naturale

Judeul Braov deine 26 de arii protejate, un numar impresionant de monumente ale naturii, plante care aparin unui numr de 82 de specii i numeroase specii de animale ocrotite. Exist dou parcuri naionale n munii Bucegi i munii Piatra Craiului. Rezervaia din munii Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura i Valea Mliesti unde sunt protejate capra neagr, rsul, cocoul de munte i specii floristice rare. Tot n Bucegi se gsesc monumentele naturale Babele i Sfinxul. Munii Piatra Craiului sunt protejai n ntregime, adpostind circa 40% din speciile endemice (specie care triete numai ntr-un anumit teritoriu) din Romnia. Aici se gsesc garofia Pietrei Craiului specie unicat mondial, macul galben, floarea de col.

Pe lng aceste dou mari parcuri naionale exist i alte rezervaii: Pdurea cu narcise de la Dumbrava Vadului, Pdurea Bogii, muntele Tmpa, Bazaltele de la Raco i multe altele.

Muntii Bucegi
In cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul judetului Brasov se gasesc cateva obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervatie naturala: Abruptul Bucsoiului, valea Malaiesti si Valea Gaura, unde, datorita faptului ca au afluenta de turisti este mai redusa, s-au retras cele mai multe capre negre din acest masiv. Pentru asigurarea unor conditii optime de viata pentru caprele negre numai in Valea Gaura, spre exemplu, este pusa sub ocrotire o suprafata de 63 de hectare din zona golului alpin. In regim de ocrotire mai intra si zona superioara a padurilor de molid, unde caprele se retrag in timpul iernii. In afara de capre negre, in aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul, cocosul de munte si multe specii floristice rare.

Masivul Piatra Craiului

Masivul Piatra Craiului se gaseste la marginea de vest a depresiunii Barsei, fiind format dintr-o impresionanta coama muntoasa de calcar cenusiu, lunga de 22 de km. Cu peretii stancosi, cu brane si polite pietroase, colturi ascunse si grohotisuri, Piatra Craiului este pregatita nu numai pentru incantarea ochiului turistului iubitor de liniste si surprize permanente, ci si pentru a oferi adapost unui numar foarte mare de specii deosebite, cele mai multe din tara, raportat la suprafata sa.

Masivul este ocrotit in intregime pe suprafata de creasta si pe cei doi versanti, impreuna cu unele portiuni de padure, iar Piatra Craiului Mica este ocrotita pe portiunile stancoase de deasupra padurii. in aceste zone, culegera oricarei plante este interzisa.

Muntele Postavarul
Muntele Postavarul, aflat in S-SE judetului este aflat la 15 km de Brasov, este protejat pe o suprafata de peste 1000 ha. In judetul Brasov, rezervatii floristice si forestiere se gasesc la: Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului, Dealul Cetatii-Lempes, Padurea Bogatii, Mlastina Harman, Padurea si Mlastina Prejmer si Mlastina de la Dumbravita Barsei.

Muntele Tampa
Tampa se inalta la circa 400 m deasupra orasului Brasov. Rezervatie naturala ce se intinde pe o suprafata de 150 ha, Tampa este si singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov. Aici au fost descrise pentru prima data doua endemisme (specii care traiesc numai intr-un anumit teritoriu) romanesti: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga barsana (Bromus marcensis). Pe versantul nordic se intinde o padure deosebita, formata din mai multe specii de valoare ornamentala si stiintifica, cum ar fi fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul de munte, frasinul, laricele, pinul etc. Versantul sudic, care este puternic insorit si mai uscat, adaposteste ochiuri de stepa in care incercarile de plantare cu arbori au dat gres in mare parte.De asemenea, Tampa adaposteste multe specii de pasari, mamifere si insecte (aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din tara noasta

Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului

Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului (394,9 ha) se gaseste in apropierea satului Vad, comuna Sercaia, intr-o padure de stejari cu arbori rariti, printre care se asterne un covor de iarba, caruia miile de flori de narcise rare ii alcatuiesc o perdea alb-stravezie, imbalsamand natura cu mirosul lor. Conceptia primitiva conform careia tot ceea ce creste in natura poate fi cules a facut ca aceasta minune a naturii sa fie devastata an de an in perioada infloririi, situatie care a dus la decimarea populatiei de narcise. Pentru pastrarea numeroaselor poieni inmiresmate s-au ingradit circa 87 ha.

Muntii Fagarasului
Munii Fgraului atrag atenia prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfic, ce const dintr-o gam variat de isturi cristaline. Creasta principal are nlimi de peste 2000m, cel mai nalt vrf de pe aceasta fiind Moldoveanu (2544m).

2.2 Resurse turistice antropice Monumente istorice de art i arhitectur

CETATEA FGARAULUI
Cetatea Fagarasului a fost ridicata in anul 1310 de Ladislau Apo chiar in centrul orasului. Avand initial un rol strategic, Cetatea si domeniile inconjuratoare au intrat in 1526 in stapanirea voievodului Transilvaniei Stefan Mailath (fiul unui boier roman din Tara Fagarasului). Condusi de Mustafa Pasa, turcii o ataca in 1541 si, atragandu-l intr-o cursa, il fac prizonier pe voievod. Inchis in faimoasa inchisoare "Yedicule" (7 turnuri), el avea sa moara dupa 10 ani, fara sa-si fi putut capata libertatea. In 1599 si-a facut intrarea in cetate Mihai Viteazul. Batrana cetate i-a ramas credincioasa voievodului si in zilele grele ale razvratirii nobilimii, dandu-i adapost lui si familiei sale.Aspectul actual al cladirii se datoreste refacerilor si fortificarilor facute in decursul timpului. Astfel se aminteste ca in 1630 santul din jurul cetatii a fost largit si legat printr-un canal secret de raul Olt; totodata s-a construit un pod mobil la intrare, pentru ca in caz de pericol sa poata fi ridicat. Cu trecerea anilor, magaziile si pivnitele de aprovizionare ale cetatii au devenit celule in care erau aruncati taranii iobagi razvratiti. Astazi gazduieste Muzeul Tarii Fagarasului cu sectiile de istorie a orasului si a Tarii Fagarasului, de altfel si Biblioteca Municipala.

Cetatea Rnovului
Cetatea Rasnov, construita in secolele XIII-XIV, cu scopul de se apara impotriva atacurilor tatarilor, este o cetate taraneasca veche, ce se afla in orasul Rasnov, din judetul Brasov. Denumirea de Rasnov are la baza cuvantul roz care inseamna trandafir, atat in limba latina, cat si in limbile germana si slava, trandafirul fiind ales ca emblema a orasului, in epoca medievala. Important este faptul ca aici au fost turnate mai multe cadre ale filmului Nemuritorii (1974), in regia lui Sergiu Nicolaescu, fiind una dintre cele mai bine pastrate cetati taranesti din Transilvania. Cetatea este cel mai frumos loc medieval, ce dateaza din timpul voievodului Mihai Viteazu Cetatea Rasnov s-a numit Cetate Taraneasca deoarece principala ocupatie a constructorilor era agricultura. Documentar, denumirea Rasnovului, apare pentru prima data in anul 1331 sub forma romano-slava de Rosnou, iar ulterior sub formele de Rosnow, Rasnow, Rosinov, Rosarum (1388). Cea mai interesanta legenda a Cetatii Rasnovului este legata de fantana din incinta cetatii, adanca de 146 de metri, construita de doi prizonieri turci intre ani 1623 -1640 , in decurs de 17 ani, cu conditia ca vor fi lasati sa plece in caz ca vor reusi sa termine fantana. In realitate, lipsa apei a constituit motivul aparitiei fantanii, deoarece prin aceasta fantana locuitorii nu au mai fost obligati sa se alimenteze cu apa din afara, putand face fata navalitorilor.

Castelul Bran
Castelul Bran, unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura medievala din Romania, cu functii istorice, militare si economice, este cunoscut de catre turistii din intreaga lume drept Castelul lui Dracula. Castelul Bran a fost botezat Castelul lui Dracula in urma cu trei decenii, de catre turisti straini, veniti in cautarea lui Dracula din filmele de groaza realizate dupa romanul lui Bram Stoker. Turistii au surprins la intrarea in Transilvania un castel care prin infatisare se asemana cu castelul descris de catre autorul irlandez. De aceea l-au botezat Castelul lui Dracula. Legatura intre domnitorul Tarii Romanesti, Vlad Tepes si Dracula, vampirul sangeros, pare a fi mult mai simpla. Istoria consemneaza mai multe campanii intreprinse de catre Vlad Tepes Dracula de pedepsire a negustorilor sasi brasoveni care nu se supuneau poruncilor voievodului cu privire la comertul prin targurile din Tara Romaneasca. Si este logic ca trecerea sa se fi facut pe la Cetatea Bran, trecatoarea cea mai apropiata de Brasov, care facea legatura cu Targoviste, resedinta domnului muntean. Relatiile insa cu castelanii de la Bran nu au fost prea cordiale, intrucat acestia erau reprezentanti ai Cetatii Brasovului, ostili lui Vlad Tepes .

Biserica fortificat din Codlea

n a doua jumtate a secolului XIII localitatea Codlea joac un rol istoric important fiind un timp sediul voievodatului Transilvaniei ( 1267 ) i centru de rezisten al sailor mpotriva lui Carol Robert. Datorit nvlirilor din secolul XIII a turcilor i a ttarilor, locuitorii au fost nevoii s-i construiasc ntre anii 1421-1432 o cetate fortificat n jurul bisericii evanghelice Sfntul Mihail i Gavril. Biserica este de tip sal i este unica biseric lipsit de turn din zona rii Brsei. Cetatea steasc este considerat cea mai mare fortificaie din ara Brsei.

Biserica Neagr
Bogata via spiritual a locuitorilor Braovului se reflect n numeroasele biserici ridicate de-a lungul timpului, att ntre zidurile cetii, ct i n afara acestora. Biserica Neagr (1384-1477)- biserica Sfintei Marii, considerat cel mai reprezentativ monument de art gotic din ara noastr i una din cele mai mari cldiri n stil gotic din sud-estul Europei, a fost denumit astfel n urma marelui incendiu din 1689. Ea a fost refacut i mrit n decursul a 100 ani. Cldirea , lung de 89m, nalt de 21m i lat de 38m are un turn nalt de 65m, inclus ulterior. n biseric se afl o renumit org de 4 000 tuburi i o celebr colecie de covoare orientale. De amintit sunt i uile din sec.XVII decorate n stilul renaterii, vitralii, culpturi n piatr, interioare i exterioare i piese de mobilier de sec.XVIII.

Muzeul de Etnografie
Muzeul de Etnografie din Brasov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, ilustrand prin patrimoniul sau de peste 10.000 de piese, civilizatia comunitatilor rurale din zona Bran, zona Rupea, Tara Oltului si Tara Barsei. Expozitia permanenta "Patrimoniul Textil" cuprinde, intr-o tratare succinta, o problematica comuna tuturor zonelor etnografice, anume mestesugul tesutului si aplicarea lui functionala in organizarea interiorului si a costumului popular. Expozitia ofera prilejul unei inedite interpretari etnologice moderne aplicata acestei lumi sensibile, tactile si vizuale, reusind sa descifreze sensul tesaturilor, amploarea lor, limitele, motivele decorative, diferenta contexturilor, efect al tehnologiilor diverse si a cunostintelor profesionale transmise din generatie in generatie. Patrimoniul textil al muzeului reprezinta un esantion a ceea ce au insemnat traditiile textile ale acestui oras si ale zonelor inconjuratoare. Aceste traditii merita sa fie cunoscute de public.

Muzeul de Arta
Muzeul de Arta Brasov adaposteste in salile de la etaj o galerie nationala ce reuneste opere apartinand celor mai valorosi artisti romani. Expunerea ilustreaza evolutia romanesti de la anonimii transilvaneni din secolele XVII-XVIII pana la creatiile unor artisti contemporani. Remarcabila prin valoarea sa este colectia Nicolae Grigorescu, a doua ca marime din tara. La subsolul muzeului este amenajata expozitia de Arta Decorativa Europeana si Orientala, ce infatiseaza vizitatorilor piese de portelan si sticlarie produse in vestitele manufacturi de la: Meissen, Delft, Sevres, Capo di Monte, Murano si atelierele din tara. La parter sunt organizate lunar expozitii temporare cu participare nationala si internationala. Bilunar, in sala mare de la parter se organizeaza concerte, recitaluri, lansari de carte etc.

Muzeul judeean de Istorie

Muzeul Judetean de Istorie Brasov functioneaza in Casa Sfatului, cladirea vechiului Sfat al orasului, monument istoric si de arhitectura atestat documentar inca din secolul al XV-lea. Infiintat pe baza colectiilor Muzeului Sasesc al Tarii Barsei si a colectiilor Muzeului Asociatiunii ASTRA, muzeul conserva si valorifica bogate colectii de arheologie si istorie: piese din paleoliticul mijlociu, ceramica si unelte din epoca fierului, descoperiri din castrele romane de la Rasnov si de pe valea Oltului, unelte, arme, mobilier, produse ale breslelor mestesugaresti, privind istoria farmaciei, documente, monede, arta decorativa si multe altele. Expozitia permanenta: "Brasov - Istorie, Cultura, Civilizatie" numara cca. 3000 piese expuse in 17 sali, pe cele trei niveluri ale cladirii.Biblioteca are peste 15.000 de volume. Detine bunuri culturale clasate in Tezaurul patrimoniului cultural national.

Casa memorial tefan Baciu

Casa Muresenilor" - este primul muzeu consacrat memoriei unui roman din diaspora: brasoveanul care a ajuns sa fie foarte cunoscut (si recunoscut, mai ales ca formator) in arealul culturii latino-americane. Muzeul a fost inaugurat in 24 iunie 2006. Din seria manifestarilor cu public pe care le organizeaza Casa "Stefan Baciu" recomandam bilunarele intalniri artistice sincretice (literatura, arta plastica, muzica) cu genericul Sonete la Casa galbena (care au loc joia, la orele 17.00) si Colocviile Baciu (conferinte lunare, sustinute de invitati din Brasov si din tara).

Casa memorial Gheorghe Dima

Casa memoriala Gheorghe Dima este situata in Piata Sfatului nr. 25 din inima Brasovului. Gheorghe Dima (28 septembrie 1847 4 iunie 1925) a fost un compozitor, dirijor si pedagog roman. In

tinerete a cantat la operele din Klagenfurt si Zurich, ulterior s-a intors in tara si a practicat ca profesor de muzica si dirijor, fiind director al Scolii de Gimnastica si Cantari (18751879; 18991914). Casa memoriala a fost inaugurata in anul 1960 in fosta locuinta a lui Gheorghe Dima. Incinta adaposteste documente originale, afise de concert, partituri, mobilier vechi, pianul si alte obiecte personale ale artistului. Prima camera expune fotografii ale compozitorului impreuna cu colegii de studio din Germania si diploma de absolvire a Conservatorului din Leipzig (28 iulie 1880). Casa Memoriala Gheorghe Dima din Brasov este unul dintre cele mai importante obiective turistice din.Brasov si imprejurimi, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

2.3 Traseele turistice din zona

DRUMETII SI TRASEE 1. Predeal - Valea Leuca - Valea ladului - Cabana Diham (Vara: 2 - 3 ore; iarna 3 - 4 ore) 2. Cabana Diham - Pichetul Rosu (Vara 1 ora; iarna 2 1/2 ore) 3. Pichetul Rosu - "La Prepelac" - Varful Bucsoiu - Cabana Omu (Vara 3 - 4 ore; iarna interzis) 4. Cabana Omu - Izvor - Cabana Malaiesti (Vara 4 - 5 ore; iarna nerecomandabil) 5. Cabana Malaiesti - "La Glajerie" - Cabana Diham (Vara 1 - 2 ore; iarna 2 - 3 ore) 6. Cabana Diham - Azuga (Vara 2 ore; iarna 3 ore) 7. Predeal - Azuga (prin toate punctele de mai sus)(Vara 16 - 19 ore; iarna nerecomandabil) 8. Predeal - Cabana "Trei Brazi" - (Vara-iarna 1 ora) 9. Predeal - Paraul Rece 10. Predeal - Poiana Brasov 11. Predeal Sacele

III. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii

Baza tehnico-material
Valorificarea patrimoniului turistic al unei ri, regiuni sau zone geografice etc. implic n prealabil asigurarea unor condiii minime pentru deplasarea, sejurul i petrecerea agreabil a timpului de ctre turiti. In esen, mbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinaii care ofer vizitatorilor cea mai mare satisfacie ntr-o cltorie de vacan.Pentru ca un teritoriu s poat fi declarat de interes turistic, potenialul su turistic trebuie s rspund la dou cerine eseniale: *s dispun de resurse naturale i de alte elemente de atracie preferate de turiti (istorice, culturalartistice etc.);

*s dispun de posibiliti de acces, de transport, de cazare, de alimentaie, de uniti comerciale, de instalaii, de amenajri adiacente etc. , ntr-un cuvnt de baza material i de infrastructura necesar pentru a facilita activitile turistice;

Judeul Braov dispune de o baz tehnico- material foarte diversificat i n dezvoltare: Evoluia numrului pensiunilor din zona Bran n perioada 2002-2004
Localitatea 2002 2003 % 03/02 2004 % 04/03

Moeciu-Cheia Moeciu de Jos Predelu Moeciu Bran Poarta Bran Sohodol Simon Poarta irnea Petera TOTAL

4 21 2 4 1 24 5 4 3 1 69

6 34 6 6 4 23 3 12 6 2 1 103

+ 50 + 61,9 + 200 + 50 + 300 - 4,16 + 300 + 140 + 50 - 33,3 0 +56.47

11 41 14 24 9 41 13 19 17 12 3 206

+ 83,3 + 20,6 + 133,3 + 300 + 125 + 78,3 + 333,3 + 58,3 + 183,3 + 500 + 200 + 100

Evoluia numrului locurilor de cazare din zona Bran(2002-2004)

Localitatea MoeciuCheia Moeciu de Jos Predelu Moeciu Bran Poarta Bran Sohodol imon Poarta irnea Petera TOTAL 2002 16 2003 79 % 03/02 + 393,75 2004 124 % 04/03 + 56,96

167

263

+ 57,49

299

+ 13,69

8 9 6 112 6 28 16 11 3 382

33 39 35 166 29 110 35 9 8 806

+ 312,5 + 333,3 + 483,3 + 48,21 + 383,33 + 292,85 + 118,75 - 18,18 +166,66 +110.99

65 96 79 267 42 192 63 39 20 1286

+ 96,97 + 146,15 + 125,71 + 60,84 + 44,83 + 74,54 + 80 + 333,3 + 150 + 59.55

Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (nr. Locuri):

2002 Nr. nnoptri turist Nr. Locuri cazare 382 Indicatorul ofertei 43,78 Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare: Nr. Innoptri turist Indicatorul ofertei = ---------------------------Nr. Locuri disponibile 30,88 21,92 2003 24.893 16.727 806 1286 2004 28.190

Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare:

2002 Nr. nnoptri turist 16.727 Nr. Locuri cazare 382 Indicatorul ofertei 43,78 30,88 21,92 806 1286 2003 24.893 2004 28.190

Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare: Nr. Innoptri turist Indicatorul ofertei = ---------------------------Nr. Locuri disponibile

Servicii de alimentaie
Buctria romneasc ncepe s fie cunoscut i peste hotare, unele feluri de mncare bucurndu-se de succes prin gustul deosebit, armonia sortimentelor i chiar originalitate. Buctria romneasc poate fi definit ca un tot unitar, dar dac analizm structura mncrurilor din punct de vedere sortimental, al modului de preparare, al condimentrii, al structurii i asocierii diferitelor materii prime, vom constata c exist particulariti zonale i regionale. Fiecare provincie

istoric are un specific aparte care s-a meninut, s-a completat i s-a mbogit din punct de vedere sortimental i calitativ. De-a lungul istoriei buctria zonei a cunoscut influenele buctriei austroungare i munteneti. In judeul Braov se folosete mult slnina afumat, bine pregtit, care se consum n tot timpul anului, chiar i vara, fie ca atare, sau este folosit la prepararea diferitelor mncruri. Mncrurile obinute n buctria din zon sunt mncruri grase, gustoase i piperate, se realizeaz pe baz de carne i n special carne de porc, se folosesc legumele, zarzavaturile, laptele i brnzeturile (zona Bran fiind prin excelen o zon a brnzeturilor) precum i oule.

Unitati si instalatii de tratament

Timiu de Sus Staiunea este localizat la poalele Masivului Piatra Mare i ale MasivuluiPostvaru, la 16 km de Braov.Descriere: Timiu de Sus este o staiune climateric cu funcionare permanent. Climatultonic-stimulant, aerul curat i ionizarea puternic a atmosferei recomand staiunea pentru odihn i recreere dar i pentru tratarea unor afeciuni respiratorii, a nevrozelor, asurmenajului fizic i intelectual.Timiu de Sus este punct de plecare pentru drumeii spre masivele Piatra Mare i Postvaru sau spre cabanele Trei Brazi, Prul Rece, Poiana Secuilor. Poiana Braov Staiunea se afl n judeul Braov, la poalele masivului Postvarul, la 12 kmde Braov.Descriere: Poiana Braov este cea mai complex staiune unde se pot practica sporturilede iarn, fiind n acelai timp i un important centru turistic internaional. Turitii pot urca pe Vf. Cristianu Mare cu o modern telecabin. Poiana Braov este locul ideal pentru petrecerea vacanelor.Staiunea este recomandat pentru tratarea nevrozelor astenice, astrilor de debilitate, de surmenaj fizic i intelectual. Predeal. Este situat n judeul Braov, ntre Munii Bucegi, masivul Postvaru, masivulPiatra Mare i Munii Baiului, la 25 km de Braov.Descriere: Predeal este oraul situat la cea mai mare altitudine (1100 m) din Romnia.Staiunea climateric este deschis turitilor tot timpul anului, iar iarna se pot practicasporturile de iarn (partie de schi iluminat electric, telescaun, teleschi). Din Predeal se pot efectua excursii ctre cabanele montane: Grbova, Trei Brazi, Clbucet-sosire, Susai,Timi, Piatra Mare.

IV. Propuneri de valorificare a potenialului turistic al judeului

In Romnia, turismul rural s-a practicat de muli ani, dar nu a existat o legislaie adecvat care s permit diferenierea pensiunilor dup criterii de clasificare specifice n clase de confort, fapt ce s-a realizat ulterior i nu erau agenii specializate n cazarea la ferme rneti. Mergnd la Bran, am ntlnit turiti care veneau pentru prima dat i erau impresionai de buna organizare a localitii din punct de vedere turistic. Cel mai clar poi afla neajunsurile sau lucrurile bune din Bran-Moeciu, de la turitii care se opresc n Bran cu ocazia petrecerii vacanelor sau de la cei care doar tranziteaz zona; sunt muli cei care vin aici special pentru a vizita Castelul Bran.Pentru mbuntirea imaginii staiunii, precum i pentru nlesnirea accesului, mai ales n zona muzeului, unii turiti au sugerat construirea unei parcri i a unei osele laterale, ce ar diminua traficul n localitate. De asemenea, a fost considerat o necesitate

stringent amenajarea unei piee agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune aprovizionri, cu att mai mult cu ct, o parte a turitilor nu au asigurat masa n unitile de cazare. Crearea unei piee ar oferi turitilor posibilitatea s cumpere renumitele brnzeturi de Bran. O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din localitate ar avea un efect benefic pentru dezvoltarea turismului. Vecintatea munilor nu poate constitui dect un factor extrem de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, numeroi turiti nencumetndu-se s porneasc singuri pe crri de munte, necunoscnd zona.Se constat nevoia orientrii ghizilor i ctre un alt segment de vrst al vizitatorilor Castelului Bran, asupra copiilor. Zona Branului este o zon turistic care se bucur de un cadru natural foarte pitoresc i sntos, de o bogie cultural-istoric inestimabil i de o baz material de cazare i alimentaie bine pus la punct. Ceea ce nu este nc bine pus la punct la Bran este modalitatea de petrecere a timpului liber al turitilor ntr-un mod care s i fac pe acetia s cheltuiasc mai mult. Pentru aceasta propunem: *amenajarea unui parc de distracii cu dimensiuni medii n apropierea Castelului; *organizarea n incinta Castelului Bran a unor ntlniri pe nserat cu Contele Dracula (legenda care a adus att de muli turiti la Bran, mai ales strini); *amenajarea unui centru de echitaie, turitii urmnd s nvee s clreasc i totodat avnd posibilitatea realizrii unor plimbri clare n mprejurimi; *prezena abundent a zpezii face posibil amenajarea unei prtii de schi; *valorificarea Cetii Rnovului aflat la 14 km de Bran; *asigurarea serviciului de ghid n zon; *dezvoltarea cilor de acces (mijloace de transport care s asigure un nivel calitativ mai ridicat al serviciului de transport); Branul va continua s atrag turitii atta timp ct va ti s le ofere noi atracii. Priceperea i talentul conductorilor din turism se vor demonstra prin determinarea turitilor care au fost deja n Bran s revin, nu prin faptul c vin turiti pentru prima dat, cci acetia din urm sunt atrai n special de renumele castelului sau de calitile naturale ale zonei.

Bibliografie:
http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=405 http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ov http://www.brasovean.ro/cat_despre_judetul_brasov.html http://www.vacantesicalatorii.ro/modules/revista/articole/articol.php?artID=782 http://www.informatiipublice.ro/turism/brasov-brasov/1511-arii-protejate-rezervatii-naturalesi-monumente-ale-naturii-brasov http://www.alziar.ro/resurse/brasov_monumente.pdf http://www.fagarasonline.ro/articole/cetatea_fagaras.php http://www.descopera.net/cetatea-rasnov.html http://www.brasov.ro/going-out/muzee http://www.infopensiuni.ro/cazare-brasov/case-memoriale_brasov/ http://www.brasovtourism.eu/page_60.html