Se numete culoare percepia de ctre ochi a uneia sau a mai multor frecvene (sau lungimi de und) de lumin. n cazul oamenilor aceast percepie provine din abilitatea ochiului de a distinge cteva (de obicei trei) analize filtrate diferite ale aceleiai imagini. Percepia culorii este influenat de biologie (de ex. unii oameni se nasc vznd culorile diferit, alii nu le percep deloc, vezi daltonism), de evoluia aceluiai observator sau i de culorile aflate n imediata apropiere a celei percepute (aceasta fiind explicaia multor iluzii optice). !uloarea, noiune perceptiv, nu trebuie confundat cu lungimea de und, noiune fizic. "chiul uman este incapabil s disting ntre galbenul monocromatic (lumin cu o singur lungime de und) i o compoziie de verde i rou. #ceast iluzie optic permite afiarea culorii galbene pe ecranul monitorului cu a$utorul componentelor elementare verde i rou, i, n general, sinteza tricrom %&'(). tiina culorii, denumit cromatic, include printre altele percepera culorii de ctre ochiul uman, originea culorii n diversele materiale, teoria culorii n art i aspectele fizice ale culorii n spectrul electromagnetic. !uloarea (lungimea de und) este doar una din proprietile luminii, altele fiind de ex. direcia, viteza, intensitatea, coerena, polarizarea. *intre acestea ochiul uman nu e sensibil la viteza, coerena sau polarizarea luminii, avnd nevoie pentru evidenierea acestora de aparate de msur corespunztoare. n natura nu exista culori pure, ci doar combinatii de culori, singurul aparat care emite unde care se apropie de undele monocromatice ideale fiind +aserul.
+umina alba (sau aproape alba) emisa de soare contine tot spectrul de culori in ea. Pentru a o separa in mai multe culori trebuie doar o prisma triunghiulara transparenta prin care trece o raza de lumina si se obtin culorile curcubeului , &"'-#.- (&osu/"range/'alben/-erde/#lbastru/.ndigo/-iolet).
Lumina monocromatic
culoare intervalul de lungimi de und rou oran$ galben verde azur albastru violet 0 123/453 nm 0 7:3/173 nm 0 747/7:3 nm 0 723/713 nm 0 657/733 nm 0 67</643 nm 0 ;53/6<6 nm intervalul de frecven e 0 653/637 89z 0 723/653 89z 0 7;3/723 89z 0 133/7;3 89z 0 1<3/133 89z 0 153/1<3 89z 0 4:3/153 89z
#lternativ, n loc de frecven, se utilizeaz lungime de und , unde c este viteza luminii n vid. +umina monocromatic este vizibil pentru ochiul uman numai dac lungimea de und se ncadreaz ntre aproximativ ;53/633 nm i 433/413 nm (sau, echivalent, frecvena ei este ntre aproximativ 473 89z i 6;3 89z). =iecare culoare are o anumita lungime de unda. -ioletul incepe de la aprox. 643 nanometri pana la &osu care se termina la 473 nanometri. ( nainte de -iolet sunt undele ultra-iolete (uv) iar dupa &osu sunt undele infra&osii (ir) , nu se vd cu ochiul liber).
Descompunerea spectral
Spectrul luminii albe *escompunerea spectral a luminii const n izolarea radiaiilor de diferite lungimi de und, adic separarea individual a fiecrei componente monocromatice. *escompunerea spectral poate fi realizat?
*escompunerea luminii cu a$utorul unei prisme optice @ Atiliznd dispersia luminii (variaia indicelui de refracie al unui material transparent n funcie de lungimea de und), prin trecerea luminii prisme optice. An fenomen similar are loc n cazul curcubeului.
&ezultatul acestei descompuneri este spectrul, numit astfel de ctre .saac BeCton de la cuvntul latin pentru apariie. Sir .saac BeCton a creat pentru prima data o diagrama circulara a culorilor, in anul 2111.
funcie care d, pentru fiecare lungime de und (sau frecven), raportul dintre puterea radiaiei reflectate i puterea radiaiei incidente. " suprafa care reflect difuz toate lungimile de und n mod egal este perceput ca alb, n timp ce una neagr absoarbe toate lungimile de und, fr a reflecta nici una. Similar, se poate caracteriza culoarea n transparen a unui corp printr/o funcie care asociaz fiecrei lungimi de und un coeficient de transmisie.
Reprezentarea culorilor
Problema unei caracterizri standardizate pentru culori se pune n multe domenii, ntre altele, fabricarea coloranilor i vopselurilor, fotografia color, televiziune, design grafic, sisteme de iluminare. Dxist mai multe standarde n acest sens, cele mai multe fiind bazat pe standardul de reprezentare XYZ definit de !ommission internationale de lHIclairage n 2:;2.
Temperatura de culoare
Pentru surse ce produc lumin destul de asemntoare cu cea produs de un corp negru incandescent, culoarea poate fi caracterizat prin temperatura pe care trebuie s/o aib un corp perfect negru pentru a produce culoarea respectiv. #ceast temperatur se numete temperatura de culoare a sursei.
Sinteza culorilor
Sinteza aditiv
Sinteza aditiv a unei culori const n obinerea luminii de o anumit culoare prin combinarea unor surse de lumin de diferite culori fixate, numite culori primare. Sinteza aditiv se realizeaz, de exemplu, n tuburile catodice ale televizoarelor i monitoarelor de calculator, precum i n monitoarele 8=8 i n videoproiectoare. n cadrul sintezei aditive, intensitatea fiecrei surse individuale poate fi variat, astfel c distribuia sa spectral a puterii se nmulete cu un factor, iar distribuia spectral a puterii luminii rezultate este suma funciilor de distribuie spectral a puterii ale surselor individuale. Sinteza aditiv este deci un proces liniar.
n cadrul sintezei substractive, culoarea se obine prin filtrri succesive ale unei surse albe prin filtre de diferite culori i %trii) ale filtrrii. =iltrarea se face, de obicei, prin plasarea unei cerneli pe hrtie? dac cerneala nu este aplicat, rmne hrtia alb, care reflect aproape n totalitate lumina incidentJ dac se aplic cerneal, n zona respectiv cerneala absoarbe selectiv anumite lungimi de und, culoarea hrtiei fiind dat de lungimile de und deabsorbite. *ac mai multe cerneluri se aplic una peste alta, coeficientul de transmisie pentru fiecare lungime de und rezult ca produs al coeficienilor de absorbie ai cernelurilor individuale. Pentru a controla %tria) aplicrii fiecrei cerneluri, cerneala se aplic n puncte mici unul lng altul, acoperind un anumit procenta$ din suprafaa hrtiei. =enomenele care determin culoarea obinut sunt puternic neliniare. !a urmare, modelarea obinerii culorilor prin sintez substractiv este o problem dificil. 6
Eonitoarele +!* au in componenta ecranelor !ristale +ichide (+iKuid !rLstal *iodes). =iecare pixel al unui ecran +!* are trei subpixeli care au trei filtre? rosu, verde si albastru pentru a reda culorile. Prin controlul volta$ului care este aplicat, fiecare subpixel poate varia in peste 25 de nuante. !ombinand subpixelii a$ungem la o paleta de peste 21.5 milioane culori (<71 nuante de rosu x <71 nuante verde x <71 nuante albastru).
#ceasta componenta a fost studiata in relatie cu efectul pe care il au culorile asupra psihicului uman. #stfel, s/a observat ca albastrul da o senzatie de racoare in timp ce galbenul si oran$ul una de caldura. .n functie de proprietatile culorilor pot fi create scheme armonice.
Roata culorilor
8eoria culorilor dup modelul R$% (red/LelloC/blue) este folosit n art n general, pictur, grafic, design interior, etc. Da nu este altceva decat o conventie pe care artistii, designerii si in general persoanele care lucreaza cu culorile o utilizeaza pentru a gasi cele mai bune acorduri cromatice. Pentru a nFelege mai uGor Gi a vizualiza aceast teorie, se foloseGte aGa numitul cerc cromatic (roata culorilor sau steaua culorilor sau color wheel) , creat de Mohannes .tten.
Culorile primare sunt roGu, galben Gi albastru. !ulorile primare nu sunt create prin combinarea altor culori Gi au cel mai nalt grad de strlucire. #ceste culori sunt cele ; de la care Npornesc) de$a celelalte culori. Prin combinarea lor n diferite proporFii Gi cu a$utorul nonculorilor, se obFin toate culorile din natur. #tunci cand combinam doua culori principale rezulta o secundara, dupa cum urmeaza? #tunci cand adaugam culorile secundare ((ran), *iolet, *erde) triunghiului principalelor obtinem urmatoarea figura.
#cum, daca ne inchipuim si un al treilea nivel cromatic (cel tertiar) vom descoperi o roata din ce in ce mai complexa si mai simpatica. " adevarata prietena cand vine vorba de combinatii de culori. #cest tip de ilustrare a relatiilor dintre culori ii apartine lui +tten, cel mai important teoretician al cromatologiei.
" alta infatisare a rotii culorilor poate fi si steaua cromatica, derivata din suprapunerea triunghiului principalelor peste cel al secundarelor si al celor doua triunghiuri tertiare.
,onculorile
Pe scurt, cand vorbim despre nonculori, vorbim despre '-% si ,.&R/ dar si despre combinatiile dintre ele, care rezulta in nenumarate tonuri de '&. neutru.
!ulorile, asa cum le percepem noi, nu sunt nimic altceva decat proprietatea obiectelor din $urul nostru de a reflecta undele electromagnetice ale luminii intr/o anumita proportie. #lbul este rezultatul reflectiei totale in timp ce negrul este rezultatul absorbtiei totale a luminii. #lbul, negrul si griurile derivate sunt considerate neutre, de aceea ele pot fi combinate cu orice culoare fara a pune in pericol calitatea raportului cromatic. .n pictura sunt folosite tocmai pentru a pune in valoare culorile pure si au scop de acompaniament. An alt rol pe care il pot $uca albul, negrul sau griurile neutre este acela de pauza cromatica, ele neavand caracter cromatic propriu zis. Pot fi folosite pentru a tempera o culoare pura, pentru a desparti culori ce nu creaza armonie sau cand se doreste obtinerea contrastului simultan. #tunci cand combinam o singura culoare cu alb, negru sau gri fara a mai adauga nici o alta culoare rezulta monocromia.
Tonurile si nuantele
*e foarte multe ori acesti termeni sunt utilizati ca si cum ar fi sinonimi. Di bine, nu suntQ 8onurile unei culori sunt drumul pe care o culoare il poate parcurge catre alb sau negru. Dx.? rosul vireaza catre negru?
Buantele unei culori sunt obtinute prin virarea unei culori catre o alta culoare. Dx.? rosul vireaza catre galben, prin oran$? 4
#tat tonurile cat si nuantele unei culori sunt nelimitate ca si numar iar combinatiile sunt de ordinul sutelor de mii, iar lucrurile se complica si mai mult in momentul in care apar in ecuatie si tonurile nuantelor, pentru ca fiecare nuanta rezultata din amestecul dintre doua culori poate vira la randul ei catre alb sau negru.
Schemele cromatice considerate armonice sunt? 2. <. ;. 6. 7. 1. Eonocromia Schema analogica sau a culorilor alaturate Schema complementarelor Schema complementarelor cu dis$unctie Schema triadica Schema tetradica sau a complementarelor duble
!uloarea accentueaza puterea de memorare a omului prin trairile pe care le induce. Be amintim toata viata de un peisa$ montan, un tablou celebru, o persoana, mai ales prin intermediul culorilor care ne/au fermecat la primul impact cu acestea . *e multe ori, bolnavi si pesimisti, am primit suflul vietii prin impactul cu o culoare vie, care a indus in sufletul nostru optimismul necesar insanatosirii. " singura culoare induce plictiseala, monotonie, daca este privita mult timp. Be plac peisa$ele, tablourile, unii oameni, incaperile pentru ca sunt caracterizate prin imbinarea armonioasa a culorilor. *e fapt nu culorile in sine, ci valorile cromatice obtinute prin combinarea, dispunerea, armonizarea si echilibrarea valorilor diferitelor tonuri si nuante cromatice sunt cele care isi pun amprenta pe sufletul omenesc. Fara culori, fara lumina am fi mult mai saraci, mai nelinistiti, si am pierde puterea de a intelege si de a stapani unele fenomene naturale.