- Jules Verne a deschis calea spre visare la spatiul cosmic.

Savantii romani Tes la, Coanda si Oberth au deschis calea spre construirea tehnologiei pentru zborur i cosmice NICOLA TESLA un valah vizionar

Cel mai corect este sa spunem despre Nicolai (Nicolai, dupa cum scriu sarbii, nu Nicola, cum scriu americanii) Tesla ca era sarb, de origine valaha. Exista nenu marate forumuri internationale unde i se neaga cu vehementa originea romaneasca. Singura legatura, considerata ciudata , ar fi fost slujba de botez, oficiata de un preot ortodox de origine valaha, Toma! E bine sa lamurim acest aspect al originii lui. Tatal sau, preot ortodox, se numea Milutin, iar mama are diferite nume , in f unctie de pronuntie: Duka, Djuka, Gica, Georgica! Cat despre vlahi, ei sunt prim ii locuitori ai fostului teritoriu iugoslav, prezenti acolo cu mult inaintea ven irii sarbilor. Exista referiri inca din secolul 11, care vorbesc de valahii ce l ocuiesc in regiunile muntoase din Muntenegru, Bosnia. Si Istria e plina de vlahi (istro-romanii de azi), la fel si Dalmatia, unde li se spuneau morlaci . Nicolai Tesla s-a nascut la 28 iunie (dupa cum arata certificatul de botez), dec larat pe 10 iulie 1856, in catunul Similian ( catun fiind denumirea pentru sat folo sita de morlaci), aflat pe atunci in provincia militara austro-ungara Lica (ulte rior Croatia), care era locuita compact de vlahi. Numele initial de familie al l ui Tesla, ne spune istoricul sarb Iovan Ducici, era Dragan(ici), nume vechi roma nesc, frecvent in Balcani. Acelasi istoric spune ca se tragea din neamul Pilat(o vici)! (Poate ca arborele genealogic mergea pana la pilati , adica la pilatii cei p urtatori de cusma din aristocratia daca!). In timp, numele de familie a fost inl ocuit cu Tesla, care poate deriva de la unealta dulgherilor, dar, dupa cum ne in formeaza acelasi Ducici, inainte de nasterea Croatiei, in timpul stapanirii roma ne, exista o asezare care se numea Tesleum, langa actualul Raduc, catunul unde s e nascuse tatal lui Nicolai, Milutin (posibil Milu , Milu-Copilu este un erou de ba lada valah). Pe una dintre surorile lui Milutin o chema Stanca (nume pur romanes c). Pe surorile lui Nicolai le chema Angelina, Milica, Marica, iar pe frate, Dan . Nobilii sarbi au incercat permanent sa-i inrobeasca pe vlahi, iar regimul comu nist sa-i asimileze pana la a-si uita originea. Deci, nu e de mirare ca Nicolai Tesla nu se lauda cu originea lui valaha! Inventii top secret De cand era copil si l-a citit pe Jules Verne, n-a avut nici un dubiu ca o calat orie de la Pamant la Luna va fi posibila. Nicolai Tesla urmeaza cursurile de ing inerie de la Politehnica din Graz (1875-1881), apoi lucreaza la Budapesta, Paris , in cadrul Companiei Edison (1882), la Strasbourg (1884), dupa care pleaca in S UA, din 1891 devenind cetatean american. Unul dintre telurile lui a fost sa cree ze un aparat de zbor fara aripi si fara combustibil la bord. Ideea se baza pe un sistem electro-mecanic reincarcabil de la statii spatiale. Forma acestui aparat, pentru reducerea frecarilor cu aerul, urma sa fie alungita sau de farfurie . Nu s-a stiut niciodata daca a lucrat concret la un astfel de pro iect, dar dupa moartea sa, la 8 ianuarie 1943, agenti FBI i-au rascolit camera d e la New Yorker Hotel si i-au confiscat, cu imputernicire de la Biroul Proprieta ti Straine (desi era cetatean american), toate notitele si tot ce-i apartinea, i nclusiv cele din seiful hotelului. Departamentul de Razboi le-a trecut, apoi, la top secret . Cele mai indraznete teluri ale lui Tesla erau legate de explorarea sp atiului cosmic in aeronave ghidate de la un centru terestru. In filmul postului de televiziune englez BBC, Maestrii ionosferei , se arata ca Nicolai Tesla a fost p rimul care a folosit ionosfera (acea parte a atmosferei incarcata cu ioni, impor tanta pentru transmisia undelor radio) in scop stiintific, in folosul umanitatii . Voia sa se foloseasca de ionosfera ca furnizor al energiei necesare vehiculelo r spatiale. Din mai 1898, demonstrase public ghidarea unui vas robot prin unde r adio, la Expozitia Electrica din Madison Square Garden. Dupa 11 ani de la aceast a demonstratie, Marconi avea sa primeasca Premiul Nobel pentru descoperirea radi

oului! Demonstratia din Madison Square a insemnat si debutul roboticii. Radio-co municatiile si coordonarea navetelor spatiale de la centre terestre au la baza c ercetarile lui Tesla. Daca ar fi trait pana-n 1997, cand Sojourner si-a inceput explorarea pe Marte, ghidat de la NASA, si-ar fi vazut visul implinit. Savantul paranormal In 1899, Tesla a comunicat ca a inregistrat semnale radio cosmice, in laboratoru l sau din Colorado Springs, dar a fost luat in deradere. Timp de 50 de ani (din 86 cati a trait) a studiat semnalele interplanetare. Din cauza unor astfel de cercetari, s-a ales cu eticheta de savant nebun . Turnul W ardenclyffe, proiectul lui Tesla, avea si scopul de a stabili contacte cu alte p lanete din sistemul nostru solar. Despre modul cum ii veneau ideile, Tesla a las at marturie in autobiografia sa, Inventiile mele , cat si in marturisirile facute p rietenului si biografului sau, John O Neil: Cand am in gand o inventie, pot sta lun i sau ani doar cu ideea in cap. Nu ma gandesc constient s-o dezvolt, dar imi umb la prin cap. Aceasta este perioada de incubatie. Apoi, ma concentrez asupra ei, aleg cateva probleme pe care le ridica, si cand simt ca le voi rezolva, chiar as a se intampla: brusc, se leaga toate la un moment dat si ies la suprafata si din subconstient. Inainte de a trasa prima schita, intreaga idee este dezvoltata in mintea mea. Tot in minte fac ajustarile, corectiile si chiar manevrez dispoziti vul respectiv. Si fara sa fac vreo schita, pot da lucratorilor dimensiunile exac te pana in cele mai mici detalii. Numai cand sunt absolut convins de functionali tatea inventiei, ma apuc sa desenez. Eu nici nu fac diferenta intre a manevra di spozitivul in minte sau in realitate. Merge la fel. O Neil il cataloga ca pe un om cu puteri psihice deosebite , care memora carti intreg i, avand o memorie fotografica formidabila. Dar se temea sa recunoasca public ac est lucru. Tesla vizualiza cu ochii mintii aparate de zbor care, peste multe gene ratii, se vor putea conecta la roata energetica a Cosmosului, de unde sa-si extr aga puterea, in oricare punct al Universului . La 3 ianuarie 1928, Tesla obtinea p atentul nr. 1.655.113 pentru VTOL Aircraft, un aparat de zbor care putea decola si ateriza pe verticala, cu ajutorul unui rotor cu elice! Lui Nicolai Tesla, ome nirea ii datoreaza primul sistem de comunicatie wireless, primii roboti, prima t elecomanda, aparate de zbor cu decolare verticala etc. HENRI COANDA tatal farfuriilor zburatoare

Henri Marie Coanda era al doilea fiu al lui Constantin M. Coanda, ofiter si mate matician, care provenea dintr-o familie de boieri olteni. Mama lui Henri, Aida D anet, era frantuzoaica, fiica fizicianului Gustave Danet. Henri a avut patru fra ti si doua surori. S-a nascut la Bucuresti, la 7 iunie 1886, si moare tot la Buc uresti, la 25 noiembrie 1972. Dupa ce a absolvit Liceul Sf. Sava , Henri s-a inscri s la Scoala militara de ofiteri de artilerie. Si-a continuat studiile la Institu tul Tehnic din Charlottenburg, apoi la Universitatea din Liege. S-a inscris si l a Scoala Superioara de Aeronautica de la Paris, pe care a absolvit-o in 1909. A fost in prima promotie a acestei scoli. In 1910, construieste si expune la Salonul Aeronautic de la Paris avionul cu rea ctie. Apoi, s-a angajat in industria aeronautica din Anglia, dar la izbucnirea P rimului Razboi Mondial s-a intors in Franta, unde a devenit reprezentantul Roman iei la Paris. Pe avionul Coanda 1910? a facut tot felul de teste, ajungand la cee a ce avea sa-l faca celebru la nivel mondial: efectul Coanda , brevetat in 1933. In 1935, bazandu-se pe efectul Coanda , a proiectat Aerodina Lenticulara , o farfurie zbu ratoare , pe care o considera cea mai importanta aplicatie a efectului care-i poar ta numele, pentru viitorul aeronauticii. Al Doilea Razboi Mondial il prinde la P aris, unde ramane in zona ocupata de germani. Dupa eliberarea Parisului, a fost interogat de americani, cu privire la eventuala colaborare cu nazistii, la reali zarea avioanelor cu reactie ale flotei Luftwaffe. Mai ales ca o copie a aerodine i ajunsese in mainile nazistilor. Exista surse care spun ca nazistii chiar i-au cerut s-o construiasca, dar pentru ca era nevoie de 12 motoare, nemtii au renunt

at. Dupa razboi, proiectul a fost dezvoltat de Avro Canada, apoi a fost cumparat de USAF si a devenit top secret . Aerodina de la Turbomecanica In 1990 s-a infiintat, la Bucuresti, Muzeul Aviatiei, iar in 1998 a ajuns aici u n pachet de 800 de kilograme de documente care au apartinut inventatorului Henri Coanda si care fusesera donate statului de catre fiica acestuia, la sfarsitul a nilor 70. Cand muzeografii militari au cercetat documentele, au gasit si proiectu l Aerodinei Lenticulare, celebra farfurie zburatoare a lui Coanda. Aeronava din proiectul lui Coanda are forma de OZN, propulsie neconventionala si mai multe fa nte dispuse in coroana, prin care ies jeturi de gaze, acestea imprimand miscare navei. In functie de aceste jeturi, se produc miscari ascensionale sau de transl atie. Dupa propriile marturisiri, Coanda a construit prototipul pentru Statele U nite si l-a testat in Desertul Nevada. Dupa ce a fost anchetat cu privire la colaborarea cu nazistii, a fost invitat in SUA, in 1948. In 1954, a prezentat proiectul final al aerodinei, pentru care pr imeste brevet la 16 decembrie 1957. La sfarsitul anilor 60, cand a revenit in Rom ania, a relansat cercetarea in domeniul aviatiei. Si in prezent, proiectele lui Coanda sunt cercetate pentru a fi puse in aplicare si este posibil ca armata sa aiba deja farfurii zburatoare , dintre cele care incita ziaristii, dar nu si autori tatile. Numai asa s-ar explica de ce nu se agita oficialii armatei romane, cand apar astfel de OZN -uri, mai ales deasupra unor obiective strategice! Coanda lucrase intens, in Franta, inca din 1932, la acest tip de aparat de zbor, si l-a continuat si in Romania, in 1936. Singurele probleme pe care Coanda nu l e rezolvase la acea vreme erau legate de stabilitate in manevrele de zbor si con trolul presiunii atmosferice asupra suprafetei navei, astfel incat zborul sa fie lipsit de risc. Dupa mai mult de doua decenii de cercetari si perfectionari, Co anda a conceput un nou tip de aparat, de forma discoidala, care putea sa decolez e si sa aterizeze pe verticala, sa-si modifice brusc directia, elemente ce caracte rizeaza fenomenul OZN. Dupa cum sustinea inventatorul, cu noile perfectionari, a erodina putea atinge o viteza ascensionala de pana la 1000 de metri in mai putin de 30 de secunde, aparatul avand o greutate de circa o tona si o raza de actiun e de minimum 5000 de km, folosind drept combustibil propanul. Din cauza secretul ui care inconjoara inventiile sale, ca si in cazul lui Tesla, este greu de stabi lit cu exactitate cate farfurii zburatoare , mai mult sau mai putin performante, a construit si pentru cate tari. In orice caz, inca de la sfarsitul anilor 40, a to t construit, si multe dintre farfuriile zburatoare semnalate in diverse tari putea u fi modele teleghidate ale aerodinei lui Coanda. Dar nu toate sunt de origine pa manteana , a marturisit Coanda, cand a fost invitat sa vorbeasca politehnistilor r omani. In Romania, Coanda a continuat sa lucreze la perfectionarea acestui tip d e aparat de zbor, existand desenul pentru o nava-mama , avand patru aerodine, cu ro l propulsor. Proiectul avea unda verde pentru fabricatie, la Turbomecanica , dar mo artea savantului a intrerupt productia. Sau poate nu! HERMANN OBERTH un medic indragostit de rachete

In Secretele oamenilor de stiinta implicati in cercetarea farfuriilor zburatoare ", aparuta pe un site dedicat ufologiei aplicate greyfalcon.us profesorul Hermann O berth, roman de origine germana, este socotit pionier al zborurilor cosmice. Nas cut la 1894, la Sibiu, si decedat la 28 decembrie 1989, la Nurnberg, Hermann a f ost, ca si Nicolai Tesla, vrajit de Jules Verne. Dupa cum singur marturisea, stia pe de rost romanul De la Pamant la Luna . Oberth e ste cunoscut in special ca pionier in domeniul rachetelor, primul model construi ndu-l inca din scoala generala. Tatal lui Tesla a vrut ca fiul sau sa fie preot, tatal lui Henri Coanda l-a vrut ofiter de cariera, iar tatal lui Hermann, medic . In 1912, Hermann s-a inscris la Medicina, la Universitatea din Munchen, si a p articipat ca medic militar la Primul Razboi Mondial. Dar nimeni si nimic nu l-a putut abate de la visul sau de a deschide cai pentru oameni sa exploreze Cosmosu

l. Dupa razboi, s-a intors la aceeasi universitate, dar ca student la Fizica. De si i s-a respins teza de doctorat privind stiinta rachetelor, ca fiind utopica, lucrarea a inflacarat multe minti, fiind publicata in 1923, cu titlul Racheta in spatiul interplanetar . Hermann Oberth si-a luat doctoratul in Romania, la Univers itatea din Cluj, in 1923, cu sprijinul profesorului Augustin Maior. In 1929, Obe rth a recidivat cu Moduri de a calatori in spatiu . Pentru viziunile ori previziunile sale, Oberth a fost chemat la Berlin in acelasi an, pentru a lucra la un film sc ience-fiction, e adevarat, primul de acest gen. Femeile de pe Luna a avut un succe s enorm si a dus la o popularizare uriasa a stiintei rachetelor. La Berlin, l-a avut ca discipol pe Wernher von Braun, parintele aeronauticii. Acesta, student la Universitatea Tehnica din Berlin, a asistat la o demonstratie a lui Oberth, cand a lansat prima sa racheta cu combustibil lichid. La construirea primei rachete de mari dimensiuni, temuta racheta nazista V2, s-au folosit 95 dintre inventiile s i recomandarile lui Hermann Oberth. Extraterestrii si campul G In 1953, Oberth a publicat in Germania volumul Omul in spatiu , in care isi expunea ideile privind statiile spatiale, oglinzile cosmice, costumele de cosmonaut si navele spatiale pe principiile electro-mecanice ale lui Tesla. Cand Von Braun a ajuns in SUA, l-a invitat si pe Oberth sa lucreze la Institutul pentru Explorare Spatiala, cu sediul la Huntsville, Alabama. Aici, Hermann Oberth a fost implica t intr-un studiu pentru dezvoltarea tehnologiei spatiale. In Muzeul Spatiului Her mann Oberth din orasul Feucht, exista si un extras dintr-o declaratie a lui Von B raun: Hermann Oberth a fost primul dintre cei care s-au gandit la posibilitatea z borurilor spatiale, care a prezentat analize matematice, concepte si proiecte co ncrete. Eu ii datorez nu numai dragostea pentru Cosmos, dar si primul contact cu teoria si practica in domeniul stiintei rachetelor si a zborurilor spatiale . Intr-un articol publicat in American Weekly , din 24 octombrie 1954, Oberth declara : unele dintre farfuriile zburatoare vin din alt sistem solar si sunt manevrate de o rasa care a monitorizat Pamantul de secole . In scrisorile adresate cercetatorul ui Donald Keyhoe, publicate in cartea acestuia, Conspiratia farfuriilor zburatoar e (1955), Oberth sustinea ca navele extraterestre genereaza, printr-o forta centr ifuga, un camp gravitational artificial propriu (celebra teorie a campului G de ma i tarziu), folosindu-l ca sursa propulsoare, ceea ce le permite sa se miste in s patiul aerian al Terrei fara nici o problema, accelerand pana la viteze uimitoar e, schimband brusc, fara viraje ample, directia de zbor si stationand in aer. In ventatorul si omul de afaceri William P. Lear ( Lear Jet Corporation ) il considera u n profet al spatiului cosmic . Omul de stiinta Donald Yeomans, pre cei trei titani ai stiintei pirati de Jules Verne. Noi toti usind, an de an, sa ne apropiem t inainte ca cineva macar sa le cercetator in cadrul proiectelor NASA, scria des aerospatiale: Coanda, Oberth si Tesla au fost ins ne-am inspirat si am aplicat principiile lor, re de performantele pe care ei le-au anuntat cu mul viseze .