-

UNIVERSITATEA''PETROL-GAZE'PLOIE$TI

- ffP,
-

sc';RrNrrrrMPrjA

TEZA DE DOCTORAT

Conducdtor gtiinfific,

prof.dr.ing.Nlcolar Possn

r997

UNIVERSITATEA ''PETROL - GAZE" PLOIE$TI

,7'EZA

DE DOCTORAT

tlnalizu comporLl,rii sLuLice si diytaynicc a quwiturii de forq si iufh.terrta ucesteiu

($upra covrtrolul ni dirccti onal

(londucdtor qtiinlitic, proldr.ing. Nioolae Posea

l)ootorand, ing. Sorin I'rlimpea

1997

CupRrNs
1. INTRoDUCERI ,,,

2. DRIjCTT DU AVANSARE A sApEr

2.1 Aplicaliilc forajului dircclional . 2.2 Implicaliilc

.. devicrii sondclor......... sondclor

..

.... I I . ..... ... ........... l1

.......

...........................

2.3 Elemcnte dclinitorii pcntru descricrea trascului unei sondc ..... .___._____.__..............._..._..... 2.4 Cauzelc 5i mccanismul dcvicrii

lz

........

......_... 14

3. Esm4ARtrA cotDoRT 'ARtr DrRncTloNALE

A aNsaMBLULu DE ADANcrMtr. MoDELE $I I\,rxroDE DE cAr,cuL........ .........................................2s 3.1 Modele$metodcba,,rtepeocua1iafibrcimcdiidcformate...................................21 3.2 Modelc bailrtc pc mctoda

cnergctici.

... . ... . ....

............ ....... .... .... 3

3.3 Modelc bazatc pc mctoda elemcnlului furit ............................... ....................._............. 34

4.5.6 In-flucnla inclindrii sondei ......

.. ..

..

5. ANAr,rzA coMpoRT/iRn DtrTECTToNALE A ANSAMBLURTLoR DE ADANCIME PEI,AZAUNORMODELESTATIONAREAIDIMENSIONALE.................................... 65 5.1 Modcl static bidimensiooal.. ... ........................ 65
5.1.1 Shbilirca ecualici difercnlialc a fibroi medii dcformatc

. ................................. 66

transmitclc 5.1.3 Algoril.rnul de calcul ....... .

5.1.2 Stabilfuca matricei dc 5.1.4 Ansambluri rlo adincimc 5.1.5 Ansambluri dc adincimc

............... 67 ........................... 69 itcdqrorand un trcruon do

liri Iiri

stabiliiatori.................-..-..... ................................72
stabiliz-:rtori

.... ...... ... .. 76 5.1.6Ansambluridcadincimccuuns1abilizator.........................................................78

5.1.7 Ansambluri do adencimc cu doi stabilii1j,to,i ............. ......................................... 83 5.1.8 Ansambluri dc adincimc cu tloi sau mai mul{i stabilizntori 5.2 Modcl bidinrensiolal cvilsidlnamic cc ia in considcrarc mltcarca dc rotalic a garniturii.... ....

prijini din wolfrrm

..

... .. ...

... . ...._..... 93

............................. 96 '5.2.lStabilircaecua1ieidifcrcn1ialcalibrcimcdiidcformate..............................................9'l
5.2.2 Stabilirca mat icci dc

....

transmitsrc....... 5.2.3Aplicalienumedci.............

....................................... 98 ...................................... 101

6. ANALZA coIfoRTARn DtriECTIoNALE A dMITMBLI.TLUI DE ADANCME FOLOSIND UN MODDL STATIC TRIDIMENSIONAL., ,...,,..,,..,
6.1 Stabiltea ecua[iilor difucngale alc librci medii
6.3 Algoritmul

,..,,

,. 103

deformate
... . ... ....... . ....
.

......... I 0 3

6.2 Procodeu analitic pcntru dctorminarca dcformatci spa(ialc ..... ....

li programul dc caloul..............

ll3 .............................. llE

............ .

6.4 Analirra tlidimcnsionali a unor ansarnbluri de a<lincimc ............................................. tZO

''

7,

CoNCLUi[r
7. 1 Aprooiori gcncralc

............. 129 .....................................

..........................-.. 7.2 Conlributii originalc...... ... ..... BrBLrocRAI.IE..

ANfxA 1. Ansambluri dc adAncimc
ANEXA
carc dctom

lZ9

........... 133
........... 135
do

ni crcitcrca ungliului

inoIhare.............. 143

2. ANEXA 3.

Ansamblud de adincimc carc dctemrini scidcrca unghiului dcinclinare............. 144 Ansambluri dc adincime oarc pistroazi direclia de iwansaro a sapei.................. 14J

ANEXA 4. Program Mathcad pcntru dctorminarca paramctrilor cincmatici $ dinamici ai csntmlui geomctdc al prijinilor grclc. . .. .. . .. . . .................. 146 A\EXA 5. Program pcntru modclarca ansamblurilor dc adincimc planc............................... 148

A\TXA 6. Mat[icca

forfi axiati, moment dc lorsiunc {i groulate propdc uniform distdbuiti olicltati sub
dc trmsmilcre a tronsonului do barl incircati cu

ununghiofa{idcdhecliabarei..........................
ANEXA 7. Progam pcntru analiza statioi tridimcnsionali
a ansambluril dc

....,..,...,,, 151 ad6ncimc ........... I 57

Lrsta noralrilor

Lrsu
6 b c/ cf c, C 4 d d,,, d",
d,.

NoTATIILoR
ir
fluidul d foraj;

Factonrl de pltwe, b= I -pr/p; Versonrl binormalei; Coeficientul de rezistonli la inaintare al prijinilor Coeficicnt ce lino seama de modul dc rez.fiEro; CoeEcient de amortiz{ vescoasi; Cubura sondei; Diamckul cxtcrior al prijinilor grclc; Diametrul irtterior al prijinilor grcle;

D" eo ,. F f F" & Flt ri Fp 4 F, Fd Fo, F, {, g G G Gno Gt, , Ha / 1, i,j, k t, jB, q ,; i, f & k* Z a

dr,.-.

Diamctrulslabilizatofilor; Dislan{ele dinbe slabilizalori; Diametrul sapei qi al sondei; Excetrtricit tca centrului de groulatc al prijinilor grelc; Modulul de el,sticitate Rearltanta fo4elor interioare; fo{a exterioari distribuiri pe uniiatca de lungime a barei; Fo4a arhimodici; l'o4a elastici; Fo4a de rezisre4,I datorati fluidului de foraj; Fo(a dc ine4ie; Fo4a d frecarc perto sond,i-prijini grea; Fo4a de fiecare psrote sondi-stabilizator; Fo4a de amortizarE viscoasi; Fo4a laterale dc hclinarc la sapii Fo4a laterali do dwior azimutali la snpi (in cazrit modelelor tridimonsionalc); Proieclia pc direclia x a fo4ei F; Proieclia pc directj,a y aforlei P; Aoceloraliagravita$omli; Modulul de elarticitate transwrsal; Greutatea matedalutui tubula4 Componcnla greuli{ii aparonte in planul normal pe axa sondei; Componenlr greutitii in planul nonnal pe axa sondi; PaEu[ d inqrmcntaro a timpului: Fo(a latcrali la sapi (pntu cazul modslclor plane) Momentul de inc4ie geometric Momentul de ine(ie polar Versorii uiednrlui 6x; veEorn tric<irului principat; Intsnsitate ds deviore in plan orizontal; Intsruitat dc dwiere in plan vertical; Coflstalta elastici a peretelui sondei; Constanta elastici a prdjinilor grele; Corstada elastici a prijinilor grcle pcntu cazul rczsrnirii rimple; Dirtanla fati de rapi a punonrhi deasupra ciruia prijinilc grElo rtrmin a{ozak p pcretele inferior al sondci; Dfutanla dintre doi stabilizatori consecutivi:

Lrsta notaliilor

M MrltrJl, ,, 7 ,nr fi! n q 4/ .R

.Rr,

R, S f t U er ,r/ r,y,z a

Rr,...

Momontul rezultantei fo(elor intcrioare; Proicc$ile vectontlui M pe axele triednrtui principal; Masa rcdusi a prijinilor gele ii stabilizrtoriloq Masa unitnfi de lungimo a prijinilor grelc; Masa rcdrui a fluidului de foraj; Masa nuidului din jurul unui metru de prljini grele; VcrBorul nomalci principale; Greutatca pc unitatca dc lungime a pdjinilor grele scufimdate in fluid de for4i; Greutatea pc unitatca de lungime a prijinilor grele, in aor; Fo4a rcanltanti la sapi; Reac$unile in drephrl stabilizatoriloE
Raza dc

cuburi;
S{-1, }1};

Semnul vitezci taogcntiale absolute, Pcrioada dc shrdiu a miFdrii;

Versorul Lmgcntci; Enqgia potcntial,i; Viteza tangcn{iali absoluti; Apisarea pe sapi; Coordonatele sistcmului do referinli cartezian; Unghiul de inclinare a sondci in drophrl sapei;
Cosinugii dircctori ai dircoliilor tricdrului principal in raport cu cel fix;

dt' az,d:

F,,gr,D,
lt,h,lz

p Unghiul dintrc fo4a rezullanli ln sapi qi apisarea pe sapi; qr Unghiul dc dczrxarc dinEc a,.ra sondci gi axa sapci; , y Azimund; Unghiul total dc dwierc; 0 O Coordonata polari unghiulara; p" Coeficientul dc frccare dintre stabilizatori li peretel sondei; Cocficicntul do frocare dinre priinilo grelc gi peretele sondei; & Densitatoamatcrialuluiprnjinilo6 p Raza vectoarc; p Flr Dcnsilatca fluidultri dc foraj: p, & Axclc tdodrului principal; y Torsiunea prijinilor AL Jocul radial sondi-prdjini grea' in prmotut de tangen{i cu peretelc sondoi (t=I); Jocul radial sondi-prijini grea; I 4r, 4r,... Jocudle radiale alc stabilizatorilor; Coeficientul de frocare dc rostogolhe; L ar Cocficient prin caro 8e apreciad pani h ce razi fluidul de foraj se miici o dati cu ' o o O (}
ijinilc, q1 e ll, D ld "l; Vitcza unghiulari dc rolalic a prijinilor grele injurul axsi propriil Viteza ungldulad dc rotalic a tie&utri pdrripalin junn arei instanlanoe de rct{ie; Viteza unghiulari de rotatio a pdjinilor Srel injunrl arei sondci;
W

Viteza rmghiulari stabilizati dc rotalie a prajinilor grele

injunrl

axei sondei;

1. IITTRODUCERE
Comportarea pi4ii inferioare a garniturii de foraj constituio o preocupare mai veoho a ceraetitorilor. Studiind cauzele care determinau abaterea dc la traseul vcrtical rectiliniu al sondei, Lubinski a stabilit ci responsabilitatea acestei devieri rwine numai zonei de deasupra sapci, ou o lungimc de 40-60m. Mai tarziu, anatzend vibra[iile carc apireau io garnitura de foraj, D. Darcing a ajuns la o ooncluzie similari: pentru regimul vibratoriu al garniturii numai ultimii metri de deasupra sapgi conteazi. Aceasttr concluzie a fost formulati de Darehg intr-o formi foartc plastioi [33]: "ln one sense, the drill collar seclion is the dog waggikg the tail', adici asimilind intreaga gartrituri cu un caine, atuflci ceea oe sc afli deasupra prijinilor grele cstc coada sa.

Progrssolo tohnologioe inrcgistrate in ultimcle doui deconii au doterminat crelterea spectaouloasi a numirului sondclor sipate dirijat, ou linte sit]uata depade de verticala ca trece prin gura sondei. Sondele orizontale sunl ulr caz limiti al forajului dirijat. Siparea sondlor dirijatc, 9i in particular a celor orizonlale, nu ar putea fi posibili flri o

oor.cti proicctare a pirlii inlirioarc a garniturii dc foraj, adici a ansambluhti

de

Din punctul dc vcdere al hginerului care configureazi ansamblul de adancime pentru forajul rotary, problema consti in alcgerea diametrului prijiailor grele, a numlrului
stabitizatorilor, a pozitiilor gi diametrlor accstora, itr aorelalie ou regimul de foraj utilizat ti cu condiliilc din sondi. Aceasti probleme nu este deloc simpli, avAnd in vcdere numirul fo.rte mare de paramctri care sunt implicali in proceeul de avaneare a sapei. Acegti parametri pot h clasilioa(i in trei grupe, dupi dependenla lor dc gcometria gi materialele ansamblului do adincimc, dc rcgimul ds foraj aplicat (apisare pe sapi, debit d fluid, vitezi unghiulari) sau dc formaliunea gcologici traversati gi de geometria sondei imediat deasupra sapei. Unii dintre ei au efecte deja cuantificate, allii nu. Unii dintre parametd sunt ulor de misurat, allii mai greu sau numai dupi giparea sondei, adici prea tarziu ca si mai poati fi evitate efcctelc nedorite. Din acest punct de vedcre, tehnologia MWD (Measurement While Driling) a adus economii importanlc prin misurarea ullor parametri de adincime chiar in timpul procesului, ccea ce a pernis climinarca corcctiilor ncccsars dupi misuririle periodice.

Din cele dc mai sus rczulti ci un studiu teorotic oste binevenit, cl contribuind la inlologerea mecanismelor prin care fiocare dintre factorii implicali in proccs iti face simtiti pr9zonta, la corcta compunere a ansamblurilor dc adencimc inainte de introducerea lor in
sondi, prccum qi la instruiroa personalului in faza de gcolarizarc.
aceasti luarars sunt abordate doui probleme. Prima priveqtc caracterul milcirii gamiturii de prijini grele in planul normal pe axa sondci, iar a doua are ca obiectiv modelarea plani sau tddimensionali a comportirii directionale a ansamblului de adincime. Pcntru a evita ermotismul propriu aflumitor domenii alo ltiintei li pentru a face mai accesibili lectura, in capitolul "Direclia de avansare a sapei" s\tl prezcntatc aplicaliile

in

,7

forajului direclional, implicaliile dcvierii sondclor li un scurt nomenolator al termenilor de spcoialitate ulilizali. Sunt, do asemenoa, sxaminate cauzolo gi mecanismul doviorii sondolor rapatc prin metoda rotary.

urmdtorul capitol, "Estimarea comportdrii direclionale a ansamblului de addncirte" se face o trecere in rcvisli a principalelor modele realizate pentru estimarea comportirii direclionale a ansamblurilor de adincimc. Acests modelc, realizate aproape in cxolurMtate do oercctitori amcrioani gi fiaflcczi, suflt clasifioalc dupi mctoda dc calcul algasi, dupi caracterul plan sau apalial al structurii mecanice 9i dupi caracterul shtic sau dinamic al tratlrii. Se subliniazi antagonismul cxistcnt intre simplitatea modetului gi
prccizia pronosticurilor privind direclia de avansarc a sapei. Toate incercdrile de pini in prezent de a prezice vitoatea <thoolio de avansare a sapci iau in considcrare numai mirimilc ca lin dc sistcmul studiat (sondi-garniturl-sapi). Aparilia sislemelor c! inteligehld artiliciald [44] ti perfeclionarea metodelor de misurare MWD vor face curand posibili dczvoltarea unor modele euristice, in caro docizia privind alctrtuira ansamblului de ad6ncime va lua in considcrate expcrienta acumulati cu ocazia silplrii altor sondc, pe structuri gcologice qi cu regimwi de foraj aseminitoare. Evident, astfcl do modelo nu vor putca fi puse la punct dccat de societili petroliere ou importantc resurse materiale $i o bogati bazi dc date.

in

Milcarea ccntrului de masi al prijinilor gele in inreriorul cercului delimitat d pcrctclc aondoi estc studiate in capiaolul 4. Foarte multc studii cc au ca obicct prijinile grele iau in considerare milcarea acestora prin viteza,unghiulari in jurul axei proprii [5g ,79, 714), cind de fapt ar trebui considcrat, milcarea in jurul axei sondei. Mipcarea cireulati in jurul axei proprii a prijinilor grcle este imprimati de masa rotativtr, frind caracterizati de o vitezi unghiulari cvasicoiltanti. Migcarea dc roto-hanslafie in jurul axei sondei cste cu mult mai complcxi, modclarea trcbuind si liri seiuna de o familie destul de numcroasi dc faotori, unii dintre ci foarte greu sau imposibil de mfuurat. Acesta estc motiwl pentru carg sc recurge la substituiea m9ntionati mai sus.
de libertate (o transla(ie li o parte rotafic), o a masei prijinilor grcle ti o partc a fluidului dc foraj din jurul lor frind colccntrate ifl contrul gcometric al sectiunii situatc la jumitatea descfuderii dintre doi stabilizato.i consecutivi. Sc iau in considerare mirimi oe aaractaizeazi geometria ,i materialul prijinilor, propdeti{ile rcologice ale fluidului de foraj gi alc turtei dc colmatare, ftectrrile dintre materialul tubular (prtrjini glele gi stabilizatori) ti perctcle sondei, precum gi inolinarea sondoi fa[i de verticali. ia acesto condilii, so deduc ccua[iile diferonliale oare guvcmeazi milcarea li se dezvolti un algorihr pcntru dcterminarca parametrilor ce descriu milcarca prijinilor in interiorul sondei. pcntru calcule, 8-a realizal un program Mathcad cu ajutorul oiruia au putut fi testatc foarto multe situatii dc luorq evidenliindu-sc solsibititatoa sirtemului la liecarc dintre parametrii mai importarli. Aetfol au putut fi puse in evidnli domcniile parametrilor in care milcaroa garniturii de prljini grelo devine dezordonati (haotici), situalic in care scnsul do rotalic al prijinilor in jurul axci rondei cste alcator.

in capitolul 4 se propunc un model cu dou, gade

O concluzio importanti a accstui studiu constl in observalia ci, dupi depisirca ,ogimului tranzitoriu, viteza unghiulari de rotirc in jurul axei sondci tindc spre valoarea vitczci unghiullrc de rotirc in julul axci propdi (imprimati de la suprafati), astfel incet se
pot cxplica rczultatclc ,clativ coreclc oblinutc cu morlclc i1r oare prima dintro ccle doue vitczs unghiularo do mai sus sc ir ocuicttc cu cea dc-a doua.
Capitolul 5 cstc consacral prczentirii modelclor planc, in care se line seama numai de tendinla sapci dc a deria in plan vcrlical, negliiendu-se dcvialia azimutali.

Sunl prczcntatc doui modclo: unul static. carc nu ia in considcraro mi$carca gamiturii, ii unul cvasidinamic, in care miicarea acestcia se ia in considerare numai pflfl firrla ccntrilugi, care tindc si sc adaugs componcntci normale a grcutidi prijinilor, micqorind distanla pini la punctul dc tangcnti cu pcrctclc sondci. l-i,ra[iilc difurenlialc care doscriu foma dcformati a gamiturii in interiorul sondci au caractcr de gcnclalitate, ele putand fi utilizatc ii pentru studiul stabilitilii garniturii. Algoritmul dc calcul propus pentru rorolvarca lor cstc original, bazindu-sc pe mallicea dc transmitere i unui tronson dc blri cu sco(iunea unilbrmi supus unor anumitc oortstfanged. Aplioaliilc numerice prczcntate conluloazi modul de comportare direclionali a atxamblurilol dc adincime cu difcritc oonfiguralii (cu pirrd la cinci stabilizatori), puse sA lucrcze in anumite conditii tchnologicc (apisarc pa sapi, inclinare sondi, dcnsitate fluid de f(rraj). l-oatc calculclc au fost rcalizats cu un program'lurbo Pascal, ou stocarea pe disc a (ozultatclor numcricc. Pentru analiza individuali a unui anumit ansamblu dc adancime, dr'li)riti concizici limbajului, a fo$t prcfcrut Malhcad-ul, cu aiutorul ciruia au fost ficute 9i prclucririlo glalico.
Ca o exemplificare a posibiliti(ilor de utilizarc a modclului li algoritmului propusc, sc analizoazi situa(ia dcstul dc controvercali a utilizirii deasupra sapei a unui tronson dc pr;rjini grclc conlcc[ionatc din wolfram (cu densitatc ti modul de clasticitate mai mari dcoit alc otelului). Accasli situa(ic particulari prssupuno doar luarea scparati in considerare I proprietl(ibr do matorial diliritc alc oclor doui lr'onsoanc, cel din wolfram qi cel din otel, calculele urmindu-qi cursul ca qi in situnli:iL in carc ar cxista un singur matcrial,

lvlodclul cvasidinamic puno in cvidenti eofltdbulia vitezei unghiularc a prijinilor la stabilirca viitoaroi dircclii dc avansarc. Rezultatclc sunt in acord cu literatura de spccialitate care aprcciazi ci miicarca prijinilor arc influcnli notabilA numai asupra dcvicrii in planul olizontal (azimutul), dcvicrca in planul vertical (inclinarca) fiind retativ pu(in influenlati.

cste (lczvoltat un modcl cu tjutoflll ciruia pot li analizata tridimensional ansambluri dc aclinoimc cu orico oonfigura(ig geometrici, realizate din tlonsoane conloolionato dir oricc mntcdale. Sonda poitc avea o inclinarc ti o curburi oatecare. iar sapci isc poalc aplicd un moment dc r.isucirc (spre deosebirc de modelele planc prezoulalo in capitolul 5) prin carc si se lini seama dc intcrac(iunea sapei cu talpa sondei. lJtilizarca unui astfcl dc modcl facc posibili compararea oomportirii direclionalc a ntai multor conliguratii ale ansamblului dc ad6ncimc sau a aceluiati ansamblu pus si

irr

capitolul

hrcrezc in condilii dilbdlc. Sc poatc studia, spre cxcmplu, cfectul inlocuirii unui gtabilizator

cu lamc dispusc longitudinal, cu un altul cu lame elicoidalc sau cfcctul modificirii jocului radial dintre stabilizator li perctclc sondci.

lnlclcgcrca corccti

modului

in

care fiecarc paramctnr implicai influenlcazi

proccsul dc avansalc a sapei va conducc, in final, la economii majorc aiat de timp, cet ti firtanciarc, cx unnar'c a prelungilii duratoi de lucru a sapci pc talpi qi a formei mai netedc a sondci, fili schimbiri brur$tc dc dircctic, situatic ifl carc matcri;rlul tubular tnane,\/rat trccc mai ugor'.
oaliza tridimcnsionali cslc aingura calc pentru a punc in cvidcn!i tcfldinl.:i sapci dc
a dcvia

in planul orizontal. at!-numita dcvicre azimutnli.

Tcndinla de devicrc a sapci dc la direclia sa initinli cslc cvaluati pe baza forlci rczultantc la sapi, a rotirilor salc Ai a unghiului dintrc diroclin for{ci rczultantc Ei a\a sondci. Sunt neccsari to{i acelti pararnctri dcoarece in roci anizottopc direclia dc avansarc a sapei nu mai coinoide cu dircc(ia forlci rezultantc 1a sapi.
Noutatca modclului consti $i in dcduocrea ccua{iilor difcronlialc oarc dcscriu forma dcformati a unui tronson dc bari inclinali (fa(i dc direc(ia geutillii propdi), incircati suplimcntar, la unul dintre capetc, cu forti &\iali ii cu moment de torsiune. Estc dedusi, dc asemenca, matricea dc transmitcle a unui astfcl dc tronson dc bari, cu ajutorul cilcia sc dctcrmine paramctdi gcomerici 9i dinamici la capdtul dill dreapta, in func1ie de cei dc la capitul din stdnga qi de proprictililc goometrioe ;i de matcrial alo barei. Cu un astfel de modcl, ca qi in cazul plan, poatc fi studiati $i stabilitatca ansamblurilor dc adincime in $onde inclinalc ii starea de tcnsiuni ii dc deformaqii.

l'cntru sxcmplificarca posibilitililor dc invcstigarc alc mctodci propuser

prezentale comparativ comportirile mni multor ansamblud dc adancimc puse condilii de adincime asemindtoarc.

si

sunl lucrezg in

laptul oi, pc plan mondial, cca mai marc partc a activititii dc foraj estc realizati de firme amcricane, a impus in accsl domcniu utilizarea unor denumiri spccifico limbii engleze qi a 8istemului anglosaxon de uniti(i dc misuri. Pentru ci in Rominia sistemul de unitili ISC) cstc logc, ti dcci obligatoriu. in accasti lucrarc toatc unitililc (lc mdsuri apaqin accstui
sistem. Dc asomenca, s-a incercal cvitarsa ulilizerii oxcesivc a tcrmenilor anglosaxoni, chiar dacl, adesca. traduccrea lor cslc grcoaic.

10

2. Dnec[a de avansarc a sapei

2. DIRECTIA DE AVANSARE A SAPEI

accst oapitol sunt prczenlatc clcmentele dclinitorii alc domoniului studial: situ:rliile in cale sc impuno strparea unor sondc dcviate, implicaqiile devicrii, elementelo de nomenclator utiliz,ate penLu dcscricrca formei gcomelricc a sondei. . cauzele qi mccanismul dcvierii.

in

2.

I Aplica{iilc tbrajului direc{ional

llima

aplica{ie cunosculi a forajului dircclional datcazi din anii '20, cin4 pc coa.sta Pacilicnlui, un antreprenor amcricafl a dvut ideea dc a sdpa de pc \rscat sub zona portului [126 ]. irr prczcnt cclc mai numeroasc somlc devialc sunt sipatc de pc ptaformole marine. Ar fi necconomic si se sape sondc vedicale cu accstc irBtalatii5 de aceea, pcntru un intrcg cimp pcrolifer se zA o pladorni f,\i, dc pe care se sapi deviat mai mule sondc. Punotul de 'Jttrize a pladormei ancorare trcbuie ales cu marc griji! pcnEu a asigura o corecti acoprirc a

ziciminnrlui.

ehnica forajului dircclional cste utilizatii $i pentru siparea unei sonde

c!

scopul

o ofirii

alfcia aflate in crup1ic ai situate in aprcpiere. Sonda de salvare e$e sipati astfel incet si irlercopteze zicimentul cet mai aproapc de sonda in cruplie. Noroiul ingrcuiat este pompat apoi prin sonda deviat4 inundindu-sc dinsprc porilbrie aicimanhrl qi permilind astrcl oprirea erup$ei. Sunl siluatii cind, din divenc cauz-e, sonda a deviat ajungind int-un punct mult prca dcpiflat de trascul proiectat. in astfel dc cazuri, dc multe ori, se abandonsazi segmcntul compromis, ini(iindu-se, dc la partea sa supcrioari, fbrajul pc o noua dirccl.ie.
deasupra dcimAntului, la suprafali, penlru cxpioalarc esle tol o sondi devia6.

l)aoi

cxisti editrcii, Iacuri sau altc obsiacolo, solu$a

sdparea unci sonde \lgdica.le.

l-xisti conditii gcologice carr fac foarte dificili

Daci la

distan(i convcnabli condi(iilo gcologicc sc schimbi, sc iniliazi o sondi lrdicaLli, care esto apoi doviali sprc zicimentul dcasupra ciruia condi$le gcologice nu au pcrmiE forajul vertical. Aici se incadrcazi qi cainrl in cnrc ar fi lravcrsatc, pe verticala zcimintului, slraturi de sare aare ar co|rplica foartc mult (!i ar scumpi) forajul.

2.2 Implica(iile devicrii sondehr

)wicrca sondei dc Ia direolia veiticali (dodui sau nu) crceazi in timpul forajului, dar dupi acee4 in timpul exploatirii, o seric dc complicalii [60]:
I

qi

cresc fo4plo de frccarc dintrc

prijinilo dc foraj qi burlane qi dhhc prijinile do pompare qi pvilo dr: exkaclie, accelerindu-sc uzirca matcdalului tubular 9i ingreuindu-sc oper4iile de

m:ure.rri;

O prijinile

de tbraj, in cazul forajului rotary, sunt solicitate la incovoicae altcrnant simctdci, fenomenul dc oboseali doterminind in timp rupcri, h special in drcphrl racordurilor; iar in ci,'d prijinilor de pomparc, incovoicrca, suprapusi peslc solicilarea de intinderE variabiltr in lirp, dclcrmini o scurtalc a druatei dc funclionarc;

l1

)nccFa dc arinsare a sarlgi

i
a a a

ca urmare a prcsir,milor mari dc contact cu perelelg sondei, racordruile pot crea aptuind dificulti( la oxtragcrc sau chiiu. in(opcniri ale gamiturii;

gduti de

cheie,

apisare pe snpi indicati dc drilomctru qcge momcntul cuplului prcluat dc

sc abatc (uncori dcstul dc mult) de la wloara

redi;

crcgc consumul de cncrgie al instala[ici dc supralati;

nrasa

rotativi;

I condiliilc dc lucru alc sapclor se inriu6(csc; 1 cregtc pcricolul pnnlcnlor pr.ajiniklr, oa trrmarc a lipirilor dc pcrctele inferior al sondci qi
dcpunerilor dc dclritus;

I i I
O

sc

inriutipsc concliliilc

dc lucru in dtuptul stratolor liiabilu, ins{abilc;

instrumcntadilc sunt mutt mai dificilo;

in sondo at gcnunchi tubaroa poate dcvcni foarte dificili sau chiar imposibili, mai
jocul radial cstc mic, iar diametul cste mare;

ales daoi

daoi gamitura dc pr'?ijini dc lbraj nu csto ochipati cu manqoanc de cauciuo, uzarea produsi coloanelor dc burlanu poate dctemina picrdcrea stabilititii accstora (twtirsa); timpul cimentirilor, complicaliile pot dcvcni foartc mari ca wmiro a aqczirii coloanei pe pcrotele infcriq al sondei; inelul dc ciment din jurul hurlanclor va xvea o grosimc ncuniiomi, cauzind o consoli(lare 1i o izrrlarc necorespunzlik)are, oare pot crca ultcrior. ncpllceri;

C in

sunt fugreuiatc intcrprctirilc geologico privind ndancimca, glosirnc4 iflclinarca qi foma sh atelor ifltffceptatc;
$,/sau

<) costul forajului eslc mdt mirit, in spcoial dc opera(iile suplimenlare penku prc\,cnirea
combatcrea diticultalilor provocatc dc dc\4crea sondei.

2.3 Elemente definitorii pcntru dcsodorca trasoului urci sondc

Din punct dc vcdorc gcomctric sonda cslc o curbi tridimcnsionali sttdmbd. Ccca cc in mod curcnt $e numc$tc sondi vcrticali nu cstc altccva dccil o sondi a c.irci abaterc dc la venicalitate ttu dcp4c$tc 3-4..
Pentru a dcscris (brma unci sondc devialc sunl neccsilxo citcva definilii alc unor clcmcntc gcometricc:

I'rofiM sondel
rogu( profilul

Proicclia axci sondei intr-un plan vcrtical poarti donumirca rlc profilul sondci. Dc sondei sc dctcrmini fic in planul vcrtical carc conlnc direclia nord-su( fis in cel ce conline direclia cst-vc$t (Fig. 2. I )

incliaognna.

Prctlcclta

in plan orizontal

a axci sondei defincatc inclinograma.

klaa opsidol. Plimul dctcrminal dc tangcnta intr-un punct la a\a son(lci 'dctcrminl pliurul apsidal. Iistc plamrlvcrtical in l;al! nouda d!'viaz;i.
Ad&acimaa sondci cstc dislan(a m;suratii pc vcrticali intre gura

li

vcrticala in accl punct

li

talpa sondci.

1.,

2. DnecFa de avansare a sapi

Lugimao sond.i

dati de hmgimea a'(ei sondei intrc gura gi talpa sa. Praclic, lmgimea sondci este egali cu lungimea gamitttii de prnjini (ncgljand alungkea accsteia). in sonde putemic deviatc, difclcn{.a dintrc lungimca qi adincimea sondei poate fi apreciabili.
este

Unghial dz tutcliaoru lJng$id de inclinare sau, simplq inclinarea inu-\m punct al sondsi este unghiul definit de tangenla $i vcrticala ce trc prin acel pwrcl, adici de dirtc(iile ce defnesc planul
apsidal (Fi8.2.2). Se noteazi cu .!.

Azirnglal. Azifirtnl sau unghiul de oricnt rc sc dcfinc$tc intrc proiecqia tangontoi itt planul
o.izontal
Si o

dircclic de rcfcrinl.i din acclaii plan, dc obicci dircclia no(d-sud. Se notoaz.A cu

V/.

.Verticala ce trece prin puncn A

I

Axa sondei
anggllta la axa sondei

Proic(ia taryentei in plan orizontal 2.2 inclinarea gi admunrl unei sonde

De remarcat ci nordul mrgnetic (luat ca rcfcrin{i de instrumcntcle de misurarc) 9i cel geografic nu coincid, pentu caloulc dc marc prrcizie fiind ncccsilrc oorcclii.

Anghiul lotQl dc,razere Unghiul total de deviere 0 sc calculeaza pentu inrervalul dinue doui puncte de pe axa sondei [60], spre deosebire de iaclinare gi azimut, care sunt fii.dmi punctualc:

0=

arcoos [cos

at cose?

sinet sinq2 cos

(V/2

- yl)]

(2.1)

Unghiurile cu indice 1 sunt misuratc in sta{ia

l, iar cole

cu indicc 2,

in

sfa$a 2.

Intansitdco de deyiete. lntensitalea de dcvicre sc defincate ca raport intre varialia unghiului de deviere 9i lungimea segmnhrlui pe care arc loc aceasti l,aria$e. in plan vertical intcnsitatea devierii
9Ste:

, 'v =da dL

(2.2)

13

in pracrici intensitatea devierii se calculeazi po intervale fnite (de obicei 10m) asfel incer gi \.aria$ito 8uot 6nire, intsnsitatca dcvicrii devenind o mirime medie:

Lt

'LL
un anumit intcrval fiind:

(2.3)

care se mrsoari in "/10m. in plan orizontal intcnsitatca dcvicrii (azimutale) s utilizeaT,i mai rar, valoarca sa modie pe

,h=I'-srnd-,
in care
cq. cste inclinarea medie pe intcrvalul AL.

L\Y

(2.4)

Inknsitd.o totda .!. y'rrit.

esto raportul dintre unghiul total de deviere Si distanla dintre sratii:

N,
Se

(2.5)

mtrsoari dc asemencain'/10m. Curbuta ton.ki esle ahiar intensitatca totali de dwiere, dar in carc unghiul de dwiere se exprimi in radiani: (2.6) n=, E

-'teo

R*t

dc cttriurd o sorrda

este invcrsul

cutburii:

11180 R=-=Cix -

(2.7)

literalura anglG.saxonl dc sPooialitate unghiul total de dcvicle s regiseqte sub dal{lrnir:ea do dogleg, iar intonsitatca totali de dcviere sub denumirca da dogleg sevetity'

in

2.4 Cauzele gi mecanismul devierii sondeior

Conbolul dircc$onal al uei sondc prtsupune conducerea sapci pc un traseu impus Pentru ca sapa s, devieze dc la direclia sa dc inaintare estc suficient si fie indsplinitii una din urmitoarelc doui condi(ii [i3, 51, 60, 107, 1191:

l) intre

axa sapsi $i tangenta la axa sbndci

[n

drepnrl sapei) si cxistc o dezaxare g diferili de zero;

pc 2) rczultanta forlelor care ac{roneazi asupra sapei si aibi o componcntii ncnuli pcrpcndiculari
axa gondei.

Prima condilie este in general controlag prinh-o alcituirc corcspunzitoare a ansamblului de adAncimc, in timp ce a doua catc inllucniati 9i de facrori nooontrolabili' ce $n de formaliunea geologicl traversali. indcplinirea in punonrl ini{ial de devicre a primei condilri va determina imediar apditia unci forte normalg pp nxa sondei, sub acliunea cireia sapa poate realiT' o dislocare laterali'

o capaciiate de Sapole sunt proiegtate si avaruoze pe diroclia axei lor, dar toate au ftezarc l^Era4- mai mici sau mai mare. Se definegte chiar un coeficient al capaciti$ de frezare latgrali, oa raport inke vito7, dc avansarc frontati gi vitoza dc avansarg laterdli, sub actirmca
14

li

2. Directia dc av!,lsde a sapei

aoleiali fo46 intr-o rocd omogerLi

$ izotrop, [60].

Deplasarea latcraH a sapci va deteamina deyr?rea sa dc la cusul antorior. Mtrrimea acestei abateri dcpindc de proprictililc elemcntelor in intcracliune (sapa li roca), de mirirnea fo4ei !i de rcgimul do foraj aplical prh viteza ughiulari a sapei.

rezulti ci, pontru ca sapa si aibi un hascu rcctiliniu (8i nu devieze), este necesar ca fo4a laterali la sapi si fie nultr 9i axa sapci si cohcidi cu cea a sondei. Din ccl do mai
sus

in tigt[a 2.3 cstc rcprczcntati partca inforioari a ansamblului dc adincime care, pcntru simplificarc, a fost considerat plan.
Pcrctclc sondei
Raporlarcr sc face la un sistcm dc referinli cartczian in carc &\a ,c ooincide cu langenta ln axa sondoi in dreptul sapei, fiind orientati descendent, iar axa y, nomali pe i, ests orisnlati sprc pcrotelo inferior al sondei. sunt reprezcntale fo4ele cu care sapa aclioneazi iulupra rocii, egale ii opusc
cu cele cu carc roca ac[ioneaza asupra sapsi.
asupra p sapei cste R, orienlattr sub rmghiul fali de axa sondei. Componenta axiali a acestei fortr este apisarga pe sap\ Iy, iN componenta laterali

t/t,

in figuri

lt
-<,&
Axa sapei
tg. t.-t

Fo4a rezultanti ce aclioneaz;

este I10. Forma deformatii do echilibnr a pdjinilor grele detclmhi un unghi de dezararc

inhE axa sapci

li

ca a gondei.

-.- I{ra*

u d(r adencime ink-o sondi

"ora.;

deviati

O forl.i latcrali negativtr (sapa apasi pe perotelc inferior al sondei, ca in Fig.2.3) va determina o tcndinli de scidere a incli!ftii la fcl ca $ unghiul dc dezzxaf.a nogativ.

Fiind indcplinite ambclc condilii ncoesaro psntru aparilia dovierii, sapa direc{ie diferiti de x, determinind o cregtere sau o scidere a inclinirii iniliale, a

ta

a\ansa pe o

Po misuri ce sapa avanseazi, se modifici at.at fo4a laterali Ho, cet $ dez,Ix, re^ g, oblinindu-se o noui direclie dc avansare. Expcrimentul a dovcdit ci, dupi siparea unui interval cu o lungime sufioicnt dc mare, direclia de avansare se stabilizcaz.i, traiectoria sapi dsvenhd reclilinie [8, 13, 61, 119]. Accst rezultat sc obtine ca umare a realizirii unui echl,Dru inte factorii ce th de atuamblul de adincimc, sape, regimul dc fotaj $ forma sondei pe de o pane, 9i factorii geologici pe de alr.i parte. Po seama celei dc-a doua categorii de factod este pusi aqa-zsa forld geologicd, ale cirei efecte sc supraprm pestc cele detsminato do factorii din prima categorie.
Controlut direqiei de avansare a sapyi, coruiderat pani nu dmult o ar[ se fac cunoscind foang binc influcnla pe care o arc fiecarc dintre factorii mai su amintili. Dc cxempl\ un bun

I5

2. Dircclia de ainsarc a sapci

opsraaor, cunoscand tendin(a sapclor cu role de a devia spre dreapt4 va trebui si ftie ce ansamblu de ad6ncime gi ce regim de folaj s, foloscasc;, astfel incet si compenseze acalti tendinti.

Globa[ direclia dc aransarc a sapci este coltrolati dc fo4a rea tanr, cc ac(ioneazi asupm sapei ii" in special, de componenta sa lnterali. Problcma operatorului este dc a gfui mijloacele de roalizare a acelei foqe care si determine devierea in dtec(ia dodt5.

in practica forajului au fost idsntificate urmitoarclc grupe de oauze ale devisrii sondelor:
a) caracterisdcilc gcomctricc $i dc material ale ansamblului de adancime;

b) pozilia 9i numinrl stabilizatorilor, t,Icurn

c) inclinarea gi curbura sondci;

9i

jocul lor radial in raport cu sonda;

d) apilarea pc sapi;
c) forma sondei in sec{iunea sa transvErsali;

f) vitcza unghidari de rota{ic

g) tipul sapei; h) debitul fluidului de foraj;

a sapci in

jurul a\ci proprii;

i) poprietilile formaliunii geologice travenate

Evident, nu toli paramctri.i srmt independenl! intrc ei umcazA sunt analizate po scut acrsts cauze alo deviffii.

exisdnd

corela{ii.

in

cele ce

r) Carecterlsfcile geometrlce tl de msterial ale snssmblului de adanclme determini figiditatea ti greutatea pe unitatea de lungime ale acestuia. in genoal. prin arsamblu dc ad6ncime se intelege partca infsrioari a gamiturii dc foraj (ultimii 50-100m), cuprinz.6nd prijinile grele, mororul submecaq reduc{iile, inrtumentele de misware (introdusc in pijini amagnetice sau de tip MWD), stabitizatorii, amortizorul de goc ctc.
O importanfi aparte in acest arBamt{u o au pr;jinile grele. in Tab.2.l sunt calculate

Tabelul 2.1

Prijini grele

i/.xdlmmxmm'l
otcl
p.:7850 kg/m3
228,60 x'16,20 (9"

Rigiditatea 4.1 IN.m1

27 803 474
17 505 891

Greutatea pe unitalea de

luneimc a tN/ml
2 809,496 2 341,246

x3")

203,20x 50,80 (8" x 2")

158,75 x 5?.15 (61" x 2i!")

6 4381t2

t 126,092
I 094,82

wolfram
p.=31000 kBlrn3

228,60

x16,20 (9" x3")

4t

0$

221

203,20 x 50,80 (8" x 2") 158,75 x 57,15 (61" x 21")

25 842 029

9 245,68

E*=l,l.lo"

N/m'?

9 504',765

236,79

16

2 Direcfia de aEnsare

a sapei

momonlul de ine(ie goomelric ii grculalca po unitatca de lungime pcnlru tlci dimcnsiuni de prijini grele conslruitc din olol sau din wolfiarn. Sc conslati ci alel pntru priljinilo do olel cit qi pentru ccle din wolfram, rigiditi(ilc sunt in raportul 4,318:2,728:1,000. Penlru acec0$i dimcnsirnc, schimbarea materialului, din olcl in wolliarn. lacc ca rigiditalea si crcasci in raportul modulelor dc clasticitatc li*r.=3,l.I0r' : f.1.10'r - 1,476.

Grculililc pc unilatca dc lungimc sc afli in rapo ul 2,119:1,765:1,000 pcntru un material dat ti in raportul densirililor p* : p"=31000 : 7850=3,949 pcntru o anumili dimcnsiunc dc prijini. () inllucn(:i aprcoiabila &supra rigiditiF qi gr',"uti(ii unilarc a arx;tmblului dc aclincimc o poalc avci insirumcntul pcntu mi.euriiri dc adincimc (NIWD). Manlaua fiind constnriti din natedalc ou pro8cti(i magncticc spccialo qi avind o gt)sime do pcrcic md mici (pcntfu a crca spatiu inst,lmenlelor dc misurare), z-ona in carc so pla-scazi hstnlmentels de misurarc arc o rigiditatc mai mic,, do carc trcbuie si sc linit seama. () influenti ascminiloare o arc prezcnta molorului submersat.
l)iamctrul cxtcrior al Fijinilor gclc influcnlcnz; 9i jocul radial prijioi-sondi, carc aro o illrpoflanl.i dcoscbili ariupra direclici dc avansarc a sapci, inlluenli carc va fi analizati in oole oe u(Inoazi.

numlrul skbilizatorilor, precum ti jocul lor radial in raport cu sonda $mt paramctrii prin carc stabilizatorii influcnlea, direc{ia dc avansatc a sapci.
b) Pozilia

ti

Un arsamblu de adincimc

poatc

Itrck (j $lr&i

avca

l,

2 panii la 5 (chiar 6) stabil2ltori

aparlinind uneia
calegodi:

din umitoarelo tci

a a

ansamblu

pentu qeitcrea inclinfuii;

ansanblu pcntru descrestcrca inclinfuii;

a

O ansamhlu pcntru mentncrea cotlsl,anla inclinirii;

(llrxlt,'r(:1 in fluid

este rsprczentill ccl mni simplu ?!!4qbhl_rrcntlu crcstcrca irtclinlrii

in Fig.2.4

unci sonde. Stabilizntorul, situat

I

in

,ixta laleralS

<&fisarca II) .-ttrr

apropiclea sapoir joaci rolul unui punct dc spriiin. Asimilind ansamblul de ndenoimc ou o pirghio avind punctul dc sprijin intrc capelc. greulalca. carc tindc si rcteasci

orar pirghia, va detemina o fo4i lalerali carc impingc sapa in perctcle superior al
sondci.

Trascul sondei se Ya curba gradat, o

-Fig24 ArsarHu & danEirrE <xegcca inclidrii

perhr

dali cu

creqterea unghiului de inclinare, u-

Dfcctul dc cle{tcrc a inlonsilili

d(.r

1'1

, !s99!4!ry!1l*..rri
dwicrc
oare sensul dsviorii se

4
pani h o limiti, pesto

sc accentueazi o daLi cu dcpiflarea stabilizatoruluj de sapi. Evidenq

hvcrseazi.

in sonde cu inclinarc marc (pcste 30") sc lblosesc de obioci doi stabilizrtori: unul plasat imcdiat dcasupra sapei d al doilca Ia 20-30m mai sus. La itcliniri mari, ansamblurilo cu un singur stabilizator sunt instabile, grcu dc coflt.olat. De asomenca, ifl sondc cu diamelru mare ansamblurile ou stabiliiatori sunt sensibilc numai pcntru incliniri mai mari de lO-12" [2, 60, l26t],
Lrtensitatea dc crcqtclt a

inclinirii

ests

controlati prin intermediul umitodlor par.arnetri:

(., dirmctrul primului slabiliz_ator; @ poziia fala dc sapi n f,.imului stabili,aror;

t!) pozi{ia celui dc-al doilca slabilizitor;

O rigiditatea prajinilor grelci

(t, npisarcn pc sapi:

(ii vitcz, unghiulrri

prEzsntatc in Anexa

a sapoi.

Aruambluri cu mai mull dc doi slabiliintod sunt utilizrte mai rar. Citcva exmple sunt

l.

Pcntru dcscrc{tcrea unghiului dc inclinare sc lbloscqtc prinoipild pendulului, studiat ta hceput pc ansambluri dc adincimo Ifui stabilizatod in sondc rcctilinii [lZ5l.

PLurctui de

kmgorli

ft

,,'.:;.,,.
:1..

! 1'

W
hg"2.5 ltrd.-rore. eti:oulu dc f nctulur d: 1;rlAg)ll

q,dul

daroritir
crc1r:rca rmghiului d(j indinarc

r8

Dnc4ia de avansarc

sapci

Zona dc sub punctul de tangcnli cu perelcle sondei sau de sub primul slabitizntor se compofl.i ca un pendul care tindc si rcvini la poz.i1.ia sa dc cchilibru, pc verticala punotului de suspcnsig. Ca umarc, sapa va Ii impinsi sprc poretelc inlerior al sondei cu o fo(i depcndenti de g&\tatea pendulului. Pcntru a oblinc clactul dorit de diminuarc a unghiului de inclinare, trcbuie ca ptijinile grclc dinlrc sapi $i primul stabilizator sa nu atingi, prin incovoicrc, pcrcrcle sonrlei. in !ig.2.5 estc prczcnlali ac4ast.i situa{io, carc trebuio evilata. O cale de a indepirta pdjinile dc pcretcle inferior al sondei (cel pulin in faza de ini{ieic a dovierii) cste utiliz2rea unci vitezc unghiulnrc sulicicnl dc mari li a unci apisiri pc sapii mici.

O situa(ic dcoscbiti aparc atunci cind curbura sondci facc ca stabilial.onrl de doasupra sapsi si joace rcl de pivot (Fig.2.6). l.)lactul dc pendul manilcstat de partca ansamblului dc adenoime situata sub stabiliralor poale fi anulat sau chiar dcp4it de efectul greutilii pir,tii de dcasupta stabilizrlorului (efectul dc pilEhie descris mai sus). Se poate astfel intimpla ca un ansamblu de adaflcime, carc in lnod norrna conduce la sc,iderea inclin;rii, si dtcrmhe o cre$tere a acstoia. lotuti o astrcl de situalie nu cste frccl,oflt inlilniti.
l'dnoipalii p,uarnctd prin intcmrcdiul ciroft sc controloazi ifiensitatea devicrii sunt:
(D pozi(ia stabilizatorilor

lali

do sapi;

i'
('r) (i,,

.iocul flrdial al stabilizatorilor (in special al primului)g

0, api.sarea pe sapi;
rigidilatea prijinilor grclc; viteza unghiulari a sapci. prezentatc patru ansambltfi dc adincimo carc folosesc prinoipiul pcndulului pentru diminuarea inclinirii sondei.

in Ancxa 2 sunt

It

Pcnru pistrarca rlirccliei dc avansarc a sapei sc utilizcazi ansambluri de adincimc foartc rigide, cu trci sau mai mulli sl,abil.i,.atori. in Fig.2.7 esle prczcntati p ncipial comportircn a doui ansambluri: unul cu doi 9i celilalt cu lEi stabilizatod F261. So obsorvi cum in primul caz rigiditatoa m.i mici faco ca bascul aapci si urmrrsasoi oubura ini(iali a sondoi. Cei doi stabilizarori sunl rcprezcnta$ in doui po?ilii succcsive. in Fig.2.7b cci trei stabiliialori conlcri o rigiditatc foarlc mare (cu adt mai marc cu cat sunt nai apropiali), astrel inc6t dircclia dc avansare a sapci estc mult mai putin
influen{ati dc curbura sondei.

Fig27 <W.area,ansarHr.r'
rilcr

slltilizlLr.i

o.r

&i

qi rar

tri

Pozitiilc stabilizatorilor $o alcg [inend seama dc inclirurea sondei fi d tsndinta naturali dc deviere a
slratelor.

Mcnlinerca dirvcliei de a\ansarc cstc favoriiati dc o vitczi unghirlari marc (penhu forajul rotnry, 12...l6 mds).

Ancxa 3 sunl prgz-cnhtc pi ru cxcmplc tlc arnamblwi de ad.incime pcntu siparea scgmentelor rectilinii dc sonda.

in

)9

DirecFa de ai'ansare a sapei

Jocul rndial djntre stabiliTitori $ peretelg sondei are o import n(.d majori asupra fo4ci latqrale li deci a direc{iei de avatBarc a sapei. Un joc radial mai marc dcc6t zero va sqidca ferrnitatea pnrrctuli dc sprijin carc catc slibilii4tonrl, dcterminind o alli formd deformati $ alli fo4i lalcraLi fal.i do situ3{ia jooului nul. Uo joc radial dc numai ciliva milimcri (5..6rnm) poate schimba mult caractcrul unui ansamblu dc ad:incimc.
schcle, <lc tcama pcricolului dc liptre, $tahjllz:ttotid sunt do multc ori subdirncnsionai, ovidont din accasli cauz,i oblinifldu-so cfoctc difeite de cale soonlalc.

in

lji

uu-rlca

in timp a stabiliziLlodklr

jocului radial.

cstc o cauT-i a diminuirii diamctrului lor

li

a crc$tcrii

cr-60o

c) inclinarc, ti curbura sondci. Itin rcstricliilc pc carc lc impunc, sonda dctcrmini o anurniti formi dcformnti a gamiturii dc pdjini de tbraj gi dcci o anumiti fo4i laterali la sapi. Irrclinarca sondci in drcptul sapei iDfluentcazi foflp latcmli prin componenta normali a greuti$i, G.sincc (Fig.2.5, Ftg.2.6) p,in
spaqialc

mscanismele descrisc mai sus.

lvlaio tal{ autorilor [1t, 16, 51, 60, 61, I l7l considcri ca direc$a de ryansare a $apci sc modifici astlcl inc,it sii sc inulezc sau silr sc minimizczc [o(a latcralii la sapir. I)upi siiparca unui inlerral dc 20-S0m sc aringc o dircclio slabilizali dc avansare, intcnsitatoa dcvicrii dcvenhd uulir.
Fig.2.8 Ellctul curburii mndci asupra fo4ei laterale

lln ansambhr de adincimc a$czat intr-o sond,i cu curbur.:j pozitivi (inclinare qoscitoarc) va detcnniru otcltctoa itcl.inirii $i invcrs, a{sirat intr-o sondi ou cur.buri ncgativi (inclinarc
dcscrescitoalo) va dctcrmina o scidcrc a ilclinirii (1,jg.2.8). Dup:i Jogl [51], o variatic a unghiului de inclinare in inlcrvalul 5...60. (!'ig.2.8) influonfcaz-i foartc pul.in valoarea intcnsitilii de dwicrc care anulcazi fo4a lalcrali (aproximativ 0,03"/10m).

d) Apisarea pe sapi. in sondc ou intensilatca tlevierii slrbil.izati, apisarca pc sapi influcn(cazri pulin fo(.a latcrali. Pcntru unghiud dc inclinarc dc la 5. la 60", o cr.ctlcrc a apisirii pe sap; de li 20 la 300kN determifli crestcri dc numai catcva prccnte ale [o4ci laroralc 114,36,64-6j, jO, 107, 1081. Dc ascmcnea, la iniliorca unci dcvieri, c$tc foafls putin alcctati valoarea intcnsiti(i <lc dwicrs. in praclici cxisti problcmn majori a misur;rii apisirii pe sapi [30, 31]. Metoda clasicii dc misurarc (misur6nd 1b4a h cedig) poatc introducc crori foarte mati cauzate de forlele de frecarc diotre matcrialul tubular li sondi. Accslc oroli sunt cu ntit mai miui, cu oit inclnalra sondoi csto mai mars. Practic, nccunoscind c! pteciac valoarca apisirii pe sapi, nu se 1" putea prognoza comportarea dircctionali a urui anumit ansarnblu dc adincinrc_
c) Forma sondci in sectiunca s traDsvcrsali. in sondc inclinarc gunitura do foraj are tendin(a de a sc aqcia pc pcrctclc inferior. Contactul prelungit al prijinilor golo in migoare de rotago, d{r .mai alcs al stabiliiatorilor cu pcrctclo sondoi, poate modifica forma circulari a acesteia. Tipul rhUlizatorilor, prin capacilatct lor dc licarc, inllucn[cazi foma sscliunii sondci.

liluctul modilicirii formci sec(iunii sondci sau chiar numai al crcltsrii diametrale aonstj ia

?0

2. Dnec$a d!_avansare a sapei

nrajorarea jocurilor radialc alc

stabiliatorilot cu consecinle dcja cunoscute. Din picatc, forma dimensiunilc scc{itrnii lransvusalc alc sondci nu pot Ii crmosculc dooat mult dupi roalizarea ei.

ti

f) Vitcza unghiulari dc rotalie a sapei in jurul axci proprii. in caanl utilizirii forajului rotary, hcbuie si sc lne seama Si dc influcn(a vitezci urghiularc a sapci. Ea cste r-ispunzitoa$ in cea mai nurc misuri de dwia(ia azimutalii, influenlind lbane pu{in incliriarca [9, 16, 52,73, 1091.

jocurilor radinlc ale stabilizatorilor.

O vilczi unghiulari mare tindc si conrpcnsezc cfectul dc incovoiere al pldinilor sub aciunea grcutitii proprii li prin aceasla, si mic$orczc intcnsitatca dcvicrii. () rcmarci spcciali lrcbuie ficuti cu privirc la vitci a unghiulari de rotalic a prijinilor grelc in jurul axci sondei. S-a dovcdit ci [50, I 1 2, l l 3l viteza unghiulari a sapci in jurul axei proprii (ca li alti paramctri care vor li analizati in capitolul 4) determini o mi$care de rwolulic in jurul a;ici sondei carc, in anumitc condilii, poate dcgcnora intf-o miqcmo haotici. Aceasu componenta a r[itcirii ansamblului dc adincimc contribuic rii ca la slabiliroa caraotcristicilor sccliunii sondei ii a
g) Tipul s:rpci. Porderca ccx mai marc in aclivit:ttca dc foraj o au doue tipuri dc $ape: sapclc cu Iole $ sapelc PDC (Polyonslalline lliamonds (\)mpact).

in cazr utilizirii sapclor cu rolo nu cslc tfcctati evolul.ia ir plan vcriical Gnctinarea), dar se inregistrcazi o tcndin{i dc devicre azimutrli sprc drcapta. Gcometrle rolclor inJluenleazi aoeaste devicre. Sapele cu dinli lwrgi, tucrind in rcci cu dudtato medie {i mici, vor gcncra o
dcviere nrai maro decat sapclc cu dinli scurti lucrind in lbrma{iuni dure [53, 126].

cazJl sapclor PDC nu s-au inrcgishat dviori azimul.ale majorc, in sohimb ele inJlucntoazi profrlul sondci, mai alcs alunsi uind sunt utiliiatc iursambluri dc adencime pentru diminuarea inclinirii. Accasti influcn(..i cslo pusi pe scnnra gcomctici itccstor sapo, care realizoaze un conlict mai fcrm cu pffetele sondci dccit sapr'lc cu role, confcrind astrcl o rigidizarc suplimentari ansarnblului. Apisarea p sapi mai mici ti viteza unghiulari mull md marc uliliznlc in cazul sapclor PDC conlribuic la valorificaxea mai buni a efectului dc pendul pefltru nio$orarca inclini ii.
Fig.2.9 Arnprenta sapei pc talpa pentru: a) o sapa cu role: b) o sapa PDC

in

in Fig.2.9 sunt prozcntate amprcntele lisatc pc talpa sondei de o sape cu role li de una PDC.

Iiorma neregulali a confurului in ca2xrl sapei cu rolc (gencrati prohabil de un contact intemitont cu perotele) dovcdeltc oi milgarea acostoia gste mult trtai neunilbrmi decil a sapclor PDC, gcnorind urr joo mediu radial mai mare $ un oontact mult mai pu{in rigid cu pcrctclc sondci.

h) Debitul nuidului dc fora.i. in general, sc consideri cii dubitul dc Iluid de foraj flu inllucnlaai,ir direclia dc avansarc a sapci, pcntn! ci, dc cclc nrai mullc ori, pcrctclo sondei eslg oonsiderat foartc rigid, ceca cc nu se intimpli totdoauna. in rour mui, n dclrit nrarc dc {luid de foraj poate concluco la lirgirca sondci qi, in lblul accsla, la influcnlarca dirccliei dc avansarc [8, 60, 119, 126].
Urtoori, in roci slab consolidatc, jotul dc lluid (corcct dircc$onat) poatc Yoit la dcvicrca sondei in scnsul crc9torii inclinirii sale.

fi

utilizat in mod

i) Propriet-Ilile formaliunii geologicc tmve$alc. Adcsca, natum ti dudtatoa rocilor lravcrsatc pot
).1

?
avEa un elecl

)rrcctia de avansare a sapei

importanl asupra ten(linlci dc doviere a sapei. dar

su ii autori carc exagereazi rolnl

acgstora.

])c o importanli aparte cstc izotropia rocilor. adici insuSirca dc a awa aceleati proprietifi dupi oricc direc$c. O roci anizotropi arc proprietililc dopendcntc dc dircc{ia alcasi. Majoritatea ,(,cilor foFlc sunt de naturi sedimcnlari sau metarnorfici [43, 60, 1261, cu o stuctufi in straturi sau in iisturi, manifcsdnd un grad rnai nare sau mai mic do aniz.ot.opic. Lubinski qi Woods ovalueazi lCobal izotropia unoi roci prin lr.r'c? le de Eotropie,I d!-linit astlcl [125]:
(2.8)

undc

,r

cslc

vitciti dc avansarc in plmul dc stratifica(ie, iar v., vitc:lr dc avansarc dupi normala la accst plan, la aceeati fo4d dc dislocarc. Di au realizat bbclo cu ajutorul ciror4 in firnc[ic de accst indice qi de Iipul rocii, se pot aloge

lungimoa pcndulului, diametnrl pdjinilor grote li apisarea pe sapi. Expericnta de qantier a aritat ci in stratele cu inclinare micn (peni h 40...45') sondcte tind si dcviczc dupi linia de ddicarp a straiclor (unghiul de i[clinarc
cIelte) [43, 601. Direc$a stabiliza(i do inctnarc cstc normali pe planul dc stratificalic, oa in Fig.2.10n. Daci inolinarca stratclor cstc marc! sapii ya dlunecain jos, pc dircc{ia dc cidcrc a strntelot ca in Irig.z.tob. Fig.2.l0 Influcnla inclindrii stratclor ilsupra dcvlcni sondelor

in [63 l,
irElrlrc sre.tcu.

Mclamorc plezinti un

o i,.lirwe dsescaroare
Fig.2. I I t>.fxrd<rrp forJei latcralc la sapi dc ilrclinansr slratclor

modul de dislocarp a rocii prin care, fuend seama dc gcomoiria din{ilor, gisegtc o lcgituri inlrc unghiul do inclinare a stratclor fo(a lalcrali In sapi, care provoaci devierca. Astlbl, comDortarca prezentaLi grafic in Fig.2.10 estc dcscdsi oantitativ in Fig.2.ll. Sc obsory5 ci existi doui vatori critioe ab unghiului de inoliflaro a stiatelor pntru carc fo(a lntcrali la sapi esrc (in moduD maximi.

Duritatca rocilor inlluenlcazi li ci direclia dc avansarc a sapci. in roci moi, fluidul de foraj poato rcaliza o spilarc inrsnsi a tilpii, astrcl incat diamotrul Eondoi $ jocul radial al sapci si fic serios afectatc.
Accst fool a fost doja analizal mai sus, oand

L2slgLr_dglrqElqg1
am studiat influcnln debinrlui de fluid dc foraj.

sapci

in roci cu duritate medic {i marc compodarca ansarnblurilor. do adincime osle mai apropiati dc cca cstimat; pe cale tootctioii, ca urmarc a abatcdi mioi dc la circulariratc a socliunii sondei $ a jocului fadial foartc mic J67]. Pcntru ansanrblurilc lblositc pcntru orcqtcrca inclinirii, apisarea pe sapi asiguri atat creltcrca doriti. cet ,si o vilczi de avaflsare suficient dc mare. )'roblema foraiului in roci cu durilatc marc este gisirca pcrtdulului care si asiguro descrc$terca inclinirii. Cu cat duritatea cste mai marc, cu atet lungimca pcnduiului va trebui si lic mai mare. La alogerea apisirii pc sapi aparc un con-{lict intre nwoia unei valori mici, care si asigurc dcscrc$tcrga unghiului dc inclinarc Ai ncl,oia unoi vakrd mad, carc si asigwc vitci.a dc avansare a sapei. Se va cvita, ori de cate ori osto posibil. si sc proicolczc desclcileri ale inclintuii la traveftarcit rocilol tari. Daci accst lucru nu cstc posibil, sc vor utiliza prijini grele cit mai rigidc, cu diametnr qi greulalc unitari cet mai mari [1261.

?\

l!!.q"'"r9,8 *!-!*19'r'!94q!41"4 3.

aansarnblutudead.ancrme

Esrtuanll*r coMpoRTiRII

DIRITCTIoNALD A ANSAMBLULUI I)D ADANCIME. MTTIIOT,II $I METODE DE CALCUL

l;orajul dircclional este itiinla conduccrii sipei pc o traicctode prcstabiliti sprc lrrla pentru a rsaliza acest luoru, sapa trcbuie diijati atit in plan vertical Gnclinarea sondci), cat in plan ti oriz-ontal (azimutul sondci). cu cxceplia punclclor de inilicrc a unci schimbiri dc direc{ic (cind sunt utilizate mctodc spccificc), cel mai popular mijloc de controlarc a direoliei de avans:ue cstc ansamblul de adancime cu stabilizrtori.

l'limclc siudii tcorctice asupra ansamblului de atliocimc, din punclul dc vedere al efectclor direclionale, apa(in lui Lubinski qi Woods [lfsl. in anij'50, ei au fosl ccj care au evidcntiat qi au analizat in detaliu cauzclc carc determini dicclia dc avaosarc a $apci. 'l'ot ei au introdus pentru prima dali nolitmca dc lb4,i lareraE la sapi, insuliri rcpid de flumero$i aurod [13, 15,22,12,j21. l'rimcls lucriri alc lui Lubinski ti Woods [125] s-au ftfcrit la ansamblurile dc adincimc IiaA stabilizatori sau cu un singur stabili:4rtor, lucrau i' sonde verticalc sau cu o inclinarc ".uc rrrici- Rczultalclc atudiilor au constat intr-o colocFe dc tabele gi nomograme dirl care se puloa dctcrmha pozilia stahiliatonrlui, asdcl incit si lic mdrirniziE fo4a latcrali care si readuci sonda Ia dircctia rclticala.
Creltcrca nrunirlhri de sondc dirijatc (qi. in ultimul deceniu, a cclot otixontqle), lttilizlr:ca urror aruanlblud de adiinoimc complexc, cu mul(.i stabiliratori sau cu o geomettie vadabili, au dctclminat la sliryitul dcccniului al Vlfl-lca apadlia unor modele mdcmaticc rczofuatg 9u ajutoltl calculatorului [10, ?4, 74, 108, 1091. Accstc modele, bi- sau tridimensionalc, dctlrmini foqa lalcrali la sapi, rcacliunilc in drcphrl stabili,latorilol. gi forma dcformati a gamitudi in imediata vecinitatc a sapci. Aparida accstor modele a lbst irlsotil:i ti de pcrfcc[ioniri notabile in domeniul tclmicilor de misulhc li dc ttansmitcre a paramotrilor dc adincimc ce inJluentcazi avansarca s.pci. A apirut astliil o tollnid dc al,irare a sapci bai,ati pe posibilitatca modilicirii condi$ilor sale de luorq in func(ic dc informalia reccpl.ionati dc la lalpi.

l'ab. 3.1 sunt prczrntati cei mai cunoscu{i nutoli ai uror. studii pdvind direclia de a sapci. Sc poale constata ci modololc lot. sunt plano sau hidimcnsionnle, statice sau dinamice. Din punctul de vedcre al mctoclci de studiu a(loplate sc dcoscbcsc hci tipuri de moclclc: a) modelc carc se bazcazii pc ecualia (ccur{iilc) tibrei medii dolirmate; b) modele care utilizeazj llrlloda encrgetici, considcrAnd ci starca dc cchilibnr corespunde unei encrgii potcn$ale minime gi c) modele care utilizeazi meioda elcmcntului Iinit.
avansare

in

Lvidont. modolclo planc, statice sunt mai simplo, necesitand pentru rczolyarc $\ tnnp de cdlculator mvlt rnai scul1. Ele pol fi utiliilttc cliar d in condi{ii de qanticr penlru a lesta viitoarpa comporlalc dircclionali a unui ansamblu dc adincime gi, ilr felul aacstl si sc optimizozc configura(ia ac$tuia, mai ales in caad utilizirii mai multor stabilizato4 cend expericn(a opcratorului nu mai c$tc de marc ajutor. As(cl de modetc ai-au doreilit eficienla cin4 dupi uliliznrea lor []4, 51, 1201, s-a iffegistrat o scddere a costurilor fa(.i dc sondcle sipate in condigi sirnilarc, dar utilizind pcntru alcituirea ansamblurilor dc ad.ancime doar cxpericn{a tehnicienilor. Modelele complcxe tridimensionarie, dinamica prczentau pini nu demult dzavanlajul vitezci mici dc rct,,lvarc. in ultima rremc insi, dc cind pcrformanlclc calculatoarelor au qcscut considerabil, o dati cu sciderea prclurilor lor, acca.iti problemi nu mai existA, Rimene insi

2)

,l

Modele pentru estimarer cornporini dircc$ona.le

ansamblulur dc adAnsimc

mano\Tabilitalcn lor mai redusi, operalon fiind nevoit si introduci (ca date dc inkarc in program) mirimi care nu totdcnuna ii surlt binc cunoscutc. Aoeslc modclc mai complcxc rirn^an inc,i ir)strumentul dc lucnr al ccrcctitorilor carc. utilizindu-lc, pot facc mai mdti lumini in domcniul lbrajului dircctional.

'l'xhelul ./\utorul A. Lubinski, H.B.Woorls

3-

Anul aDaritici
1953

1913

N{ctoda do studiu couaic difcrcntiali ccualic

Nurnir
dimcnsiuni 2r) 2t)

Model

static sau dinamic

slatic stnlic
static
statio

B.Wallcr
197',7

difcrcnliali
ccuaFl

3t)
2n

dilLrcnlialc

W.B.Bradlcv
N.P.Callas R.I-.Callas P.'l outain

1976
l9IJO
1981

ocualic

difc|ontiali
scua(ic

?D

slatic

dilirrcn{iali clcmcnt linit

ccun{ic

lt)
2t)
)

dilamic
static

D.R.llolbcn
P.N.Jogl, T.M.Burgcss, J.P.Bowling J.D.Brakcl, A.A.A?ar M.Biradcs P. Toutain

1981

difcrcntiali ccualii
1983

difcrontialc clcmcnl finit

:lt

static

1989
198 5

3I)
2D

dinamio
static

cncrgclici
clemcnt linit cl,;mcnt luri( elen)c,)l

19IJ 5

.I)
3t)

dinamic

K.K.Mllhcim.
S.Jordarq 1978

dinarric
dinanric

C.J.Rittcr K-K.Millhcim. M.C.ADost:

198I

fillil

.ll)

Din punch de vederc al elbfixilor dc ccrcctarc in accst domcniu, in ultimcle dou; dcccnii se rgmarci doui fiokt ri Pdncipalc dc acliune: cel american) avendu-i in frunle pe Millheirn, Walkcr gi Bladlcy 113, l,l, 64-75, I tE-l2ll ti col lianoez, condus dc Toutain {i Birades [8-] l, 107-109]. Nlai pulin cunosculc sunl luclitiic celcctitorilor din spaliul cx-sovietic. Rezultate notabile c)iisti la Acadcmia dc Pctrol din Baku. ."\z-crbaiian [6, 46, 51, 61, 9-l ].

irt oclc cc urmcazi sunl prcLntatc cclc mai importantc modclc cc descriu comporlareir
direc(ionali a ansamblurilor dc adincimc crr stabilizalori, clisificatc dupi mcloda de shrdiu.

26

LyS44!f ",,E"llEtrryllq,lportarii
3.

dirccb,lnalc

msanlblulln dc adincimc

I Modclc

Si metode bazate pe ecua{ia

difcrcn}iald

a fibrei medii delormate

I

)upi cum sc poatc vcdea gi din Tab.3.l, toatc modelele caro utilizcazi metoda ccuatici

diferenlialc a fibroi medii deformato sunl statice. Toatc considera ansamblul dc ad.incime ca pc un corp clastio, asimilat ou o bari avind o anumita rczgmarc, a cirei grcutate ao{ionea?i sub un unghi

de ara sa. Scopul principa.l al calculelor il roprczinli delcrminarca fo(Ei latcralc la sap, llo, a
reaoliunilor

a faF

in droptul stat ilizatorilor gi a unghiului

dc

dezaxare intrc ara sondci qi cea a sapci g @ig.3.1).

Ilodclcle planc raportcazi prijinilc grele $ sapa Ia un sistem dc rcferinli:r-y sitral in planul vcrtical de
dcr,ierc.

lalcfali pozitivi-lsqr.l Op!!Lgc__pjIC!C!9 ,s!-p!!q!L$!-ndc!) l4 dq&B!!4 q !re_!!srq4i!!I!i _qt IIL!!SUIq rlszaf.alq.plazUy(ca in Fig.3.l) rindc si llricnleTe saDe_$lllll incrt inclinarca si crcasci. Ipoiczclc dc calcul, gcneral acceptate, sunt
O

lqrti

urmdtoarelc

'

.rxa

prajinilor

Rigiditalca porclolui sondei cslc

inlioili,

diamotml

sondei fiiDd cgal cu cel al sapei.

i9.3.1 Arlsarr)blu de adancime

P)an

lcgitui de tip articulalie cu talpa sondci, fiind ccntrati pc axa sondei. Momentelc incovoietor Si
@ Sapa are o

dr torsiunc cc aclioncazi asupra ei sunt nul.

in contact cu perctclc sondei. Daai nu cxisti stabili?xtori, atunci, dupi $api, primul punct dc oontacl ou porelclc son<Ici sc alli la distanla I, dcasupra oiruil prijinila rimin a$,,alc pc perctclc infcricrr.
@ Miqcarea sapci in

@ intre doi stabii.izalori consecutivi" prnjinilc grele nu vin

julul oici pr.oprii 9i in jurui iuci sondci csle ncglijati. Conditiilc ;i

sunt staticc.

@ Singurclo
(6)

fo(c

oxterioaro sunt grcuLntca proprie

reacl.iunile in punctels de rcazcm;

I'b4a larcrali dopindc nurnai dc:

'

e a +

caraotoristicilc ggomctricc $ dc matgrial ale componentelor ansamblului de adancime; inclinarca sondei; oamclctisticilc qeomctricc alc sondci.

a0

Prijinile grelc rimin in domeniul claslic de solicitarc.

@ Deplasdrilc

prljinilor

fa1.d

dc axa sondci sunt mici in raporl cu fungimea ansamblului.

ql Efectele hidrodinamice ale fluidului dc foraj sunt neglijate.

@

in

z-ona do amplasaro a

ansamblului dc ad6ncime somla cste rectilinie.

lodclc mcoanice nscminitoare exi.sti in studiiic dc stabititale a pr.ijinilor grele [5g, 79J. Deosebirea oonsti in dirrioqia dc aoliunc a grcuhlii. irr analizcle dircclionale accasE direo[e face un
I\

?j

2-l{@-pr.@cim"
ungl q cu a\a pfijinik)r, in timp ce in carul studiilor dc stabilitate, aceasta
are direclia axci ba.ci.

ir
dcformati

toi e lucririlc offc dczvoftii moclclc planc st.ticc, ccualia rlifcrcnliali carc dcscric axa a prijinilor g.oic cstc [ 14, 23, 24, 4Sl: l! I ),.
+
(14/

_q

cosa!)J,,,= Ho I q x

ir

sino

(3.1)
al

carc.l este momcnlul de inc4ie geomctric al soclitmii prijinilor, E- modulul dc elasticitate

matcrialului, iar 4- grcutatea pc unitatea dc lungimc.

Sub acca.sli firrm:I, ccua[ia nu arc solqic analitici, iar o solu$o numcrici prcsupune algoritmi cu o complexitaic mare. Penh ci fo4a qxcoso, componenta axiali a grcutitii, cslc mult mai mici decit apisarca pe sapi, chiar qi la valori mioi alc acestci4 in toatc cazurilc ea 80 neglijeaz,i, ecuatia (3.1) dcvenind:

Ily"+14/y'=Ho+qxsinq

(3.2)

il.ovoielol',1'1 ti forla liiicloaru 1/ in sccliullca Astfcl. notind:

in [J..1], Bracllcy rczolvi coualia dc mai sus pcntru un tronson cu caracteristici gcomctrice qi . dc matcrial oonslantc. intre cotclc 16 |i .r, datcrminand ricpLasarca y, rotirca qr, momcntul

r, in functic

do paramurdi omologi din scc(iunca

',co.

Y,;'lv.,
,ri

96,

H6 Molll'
,

(3.3) (3.4) (3.5)

r-Lv,

qt,

H, M,llr

Y='f.Yo

in carc T
\rctond

cstc matricca dc transmiterc a tronsonului, dcpcnderti dc proprietitile gcometdcc ii ds material ale prdinilor. ()u ajutorul accstci matrioc, din aproapo in aproape, Bradlcy cxprimi

fur

punotul dc tlngcnli cu pcrctclc sondci.

Conditiilc la limiti impuse sunt:

t) la sapi

Yo.=(o,

Ho , O,

lf

(3.6) (3.7)

in &ephrl stabiliaronrlui in carc l',

Yd=Y"+Ri

li

l'd sunt vectori dc tip (3.4), la stinga respectiv la drcapia punctului i.

O in punctul dc bngcnli cu potctclc sondci

I'r.

(Ar.,

O,

/tr,

0, t)r,
.

(3.8)

,4, liind.jocul radial intrc percrclc sondci qi prijinile grclc:

h:g),-

d,)/2

(3.e)

Nccunoscutelc sislcmului sunt l/,), go la sap:i, precum qi rcacliunilc in punctele de sprijin, Rt, R2,...,R1. Pentru a cvidcnlia sintctic rolul tuturor parametrilor ce inlluenpazi direclia de avaruare a sapei atet a oelor cc 1in de gcomelria sondci, c6t $ a celor cc dcscriu proprieti(ile prijinilor,

llndlay

defifitfactonl

de inclinare:

fi/1 .a
D I q sinu-

(3.10)

)a

3 Modele penlru csEndrea comportaff dncctionaic

,!$amblului

de ad6rcirne

Iiindjocul radial sondi-prijini grca,

Valoarca (adirncnsionali) a accstui faclor di o imaginc asupra intensiti{ii dcvisrii. Valorilc 10-r, 10'?. l0'r delimiteazi domeniilc condiliilor de doviere mici, moderate Si, rcspcctiv, mari. in Fig.3.2

cste prcircnlati

dcpendcnla

50

c,=10

j
q=l 0
c,-10:

D,-250,82rnm

(4-)

D,:222,25mrn (8;")
c,- l0

unghiului de inolinarc stabilizat (dc achilibru) in Iirnc{ie dc

ansamblu

apisrrca pe sapi, pentru un

i,

40

de prdjiri gclc

dc

203,2x76,2mm (8" x 3") $i pentru doui dimcnsiuni ale diametrului

6J0
c'=10 '

-10

--i

45 90 135 180 215

Adsdrca pc sapi, kN
Fig.3.2Influcn1a lactorului dc iuclinarc, c.

260

rapei. Sc constati ci pentru a rcaliza o deviere de lff pcntru condi$i severe de dcvicre este necosari o apisare pc sapi de 16kN, in timp ce pentru a ob{ine aceca$ inclhare in condilii dc deviere slabe este necesard o apisaro do l20kN. I,c de alti paie, la accea$i apisare pe sapi, cu oat condi(iilc de dwicre sunt mai s(rc!c, cu atSt unghiul dc

echilibrurfimaimare.

Sprc deosebirc dc
Bradlen Callas [23] complcteazi ipotei.a @ comidcdnd ci sond.1 arc un pro6l curbiliniu, oblinut prin nr.i.suriri cxpcrimontalc (Fig.3.3). Iorma analilic.i a profilului gsle la alegerca opgratoruhri, autorii excmplifioind pe cazul
A\a delirrrI}tri
a

parabolio.

pijinilor

PerEElc

al s<n&i

infqiff

Fig3.3 Arrsar$lu & adAnqnE iDtr-o srdd uoectrlinie

Solulionarea ecualiei (3.2) cstc licuti nunrai pelltru ansal )luri do adincirnc cu cel nrult doi slabiliz.ltori. Forma solu$ei ssto diferiti de cea 1>ropusi dr.: Bradley, avind cxpresii diforito pe inlcwalelc dinhe siabilizatori. Jocwilc radiale pozitile dinkc stabilizrtori $i perlele sondei pcrmit simularca dccalibririi secliunii transvcsale a

sondei.

ca urmare a acliurii de licznre

stabilir,atorilor.

[48], Don llo]]Ir,erl an3/trzeazi compoltarea dircc(ionaLi a inshumcntelor do deviore si prczinte modul dc rczolvale a ccuatiei (3.2). El consideri ci fo4a rczultanti la sapi aclioneazi excentric, rezultind dc aici un moment incovoictor diferit dc zero
dczlxatc,

ili

firi

(conlrar ipotczci G ). ststice tridimcnsiondle au deirvoltat Walker [115] qi Jogl [511. Shgua ipotez, de ^,Iodelc calcul modificati, faf dc celo zcco prez-cnlatc mai sus, osto cca rcfcdtoare la modul dc rczcmrro a
29

Modelc pe!!.-,u cshmarca

compo{q"_dij"9!!El"

"ary!-br.,r*

!944S-9

sapci. Estc acceplati ac(.iunca unui moment incovoictor dorivat din torsiunca produsi de cuplul rciallat din interacliunca snpi-roci , r{.

intr-un sistem do refcrin{i tridimensional -ryz, in caro ? estc axa sondci (rig.3.4), forma dioformatl a axei gamihuii dc prijini grele cste descriri do un sistem dc doui ccualii difercntialc de ordinul al patulca [51, 1l8l:

l;lttv..-A,1,1,- (ty q zcox$)x" r qcosor,+gsincr 1,) I vtr = ll l- (lI/ q.coso.)),, r qcoscry,- vqzsino
in care v este torsiunea specifid,

(3.11)

u=lt GI.
G estc modulul dc elasticitate tranwcrsal, iar
1p,

(3.12)

momentd dc ine4ie polar.

Pcntru cazul trcccrii dc la o ,oci lrulin duri la una larc, cend apisarea pc sapi actioneazi oicentriu, in l5l I se plczinli o cale prin carc si $c poati linc scama de aceasli cxcenkicitatc, carc introducc un moment inoovoietor suplimcntar sapi. Astfo[ momentul incovoictor total la sap, corcspunzitor pdmului termon din membnrl &ept
al e,:ualiilor (3. I I )- va

14

fr:

ir rsspoclv

ot4/ M,y, bW
M,v,
_

(3.

t3)

(3.14)

Constantole a ti 6 rcprezinti coordonatele plmul in tilpii alc punctului do acliune at apisirii

pc sapi. l)sntnr dctcrminarea lo! autot'ul propune o calc invcftati: se dctcrmini tcorctic comportarca dirccgion.rli :r ansamblului de adincimc qi sc compaii ou dcvicrca reali. Difcrenlclc, puse pc seama anizotropici rocii, trebuic corrtate in modelul analitic prin valorile coordonatelor a qi 6,
agtfel

incit

sii se anuleze.

Iiig.3 4 Modc-lul tridimcnsrorurl .rl cnulnhlului

dc ic,ancrmc

Accastii metodi, dcqi posibili, estc ncutilizabil,i in coflditii de Fnlict inainre de forajul
propriu-zjs, rimin5nd rm irukument doar pentru

ccrcctare.

in domcniul aplicabilititii imediate, modelul tidimcnsional de mai sus permitc predic[ia foqclor ce aclioncazi asupra sapci qi a stabilir,atorilor, a formei deformate a prijinilor (solu{ia
sistcmului 3.11) qi a dircc{ici stabilizntc de avansarc a sapci. Spre deosebire dc modelcle plans, nrodelul tridimensional pontc cvnlua litondinlc dc dcvicrc in plnn orizontal, almutul.

Ltilitatea modolului esto dovediti in I t 1 8 | prin ovidunliorca poziliei optimc de amplasare a amortizorului de vibra4ii. Sunt nnaliatc mai multc conligur.alii alc ansamblului do adincime, cu

30

msarnbhnui de adencime

di!rse amplasiri ale amortiz.orului- Portia optima estc considcrati aceea in c:re unghiul lb4ei rczullantc Ii unghiul dc dczaxarc dintrc axa sapei qi cca a sondci sunt nulc. Nu cste apreciatli clicienla amortizomlui in ftrnclic dc pol{ia sa fati dc sapi. Ca mctodi de rczolvare a sistcmului de ecua{ii difercntiale (3.11), Jogl adop6 calca analitici, in timp cc Walker prel-eri po cca numerici. in nici una dintre lucr,irilc color doi autori nu sunt prezcntate aminunte privind dcduccrca ccua[iilor (3,11) $i modul lor practic dc rczofuare, accenful punendu-sc po inlcrprctarca rcr4rllatelor oblinulc. () mon(iunc speciali trcbuic licuta privind clicicrla cconomici pe care aplicarea unui astfel diJ modcl o implioi. Walkcr prezirti rczultahrl unui cxpcdmcnt cfcctuat pe un lot de 14 sondc in carc, succcsiv, dar in condi{ii gcologicc similarc, s-a sipat in tlei variante: Iiri stabilizntori, cu trci stabilizatori a{cz-n(i clasic, dupi cxpcrien(a operatorului, {i cu cinci stabilizatori a$czali lir,^ind scama (l!: rczullatclc analiz.ci cu modclul dc mai sus. Rezultaiclc au cvidenliat o crcllcrc a vitezei do iwansare a sapci cu 30olo qi o scidcrc a costului pe metnrl forat cu lgTq in condiliilc celei de_a tr eia vadanlc.

3.2 Modclc bazate pe metoda energetici

'lbutain

llimul modcl erielsetrc a lbsl prczentat de Walkcr in [117], umat Ia aproapc zoco ani dc [06]. I-a noi in {ari un studiu cu aceasti metod; -dar din purctul dc vctlcre al stabilitidi gamiturii dc prijini- a reali?rt V. Lllmanu in
[8ri].

Confonn metodei energetioe de arulizi a comportirii dfuecgonalc a ansambftrlui de adincimc, lorma dclbnnati stlbili oorespunde

minimului energiei potenliale.

Encrgia

potcn[iali lobl a gamiturii de priiini grele este suma dinEc cncrgia polentirli dc dcformalie qi fuorul mccanic al fo{clor oxtcrioarc Grcutatoa
qi reac$unilc).

Eneryia poien{iali crprimii cu rcla{ia:

de deformalic

so

"d I-ucrul mecanic

EI
2

i(#)'

dr
{i

(3.15)

al

fo4elor extcrioare

sc

calculeaz.i: separat penhu groutate pontru rcacfuni. Lucrul mecanic al componentei &\ialq

a grcutilii qi al apisirii pe sapi, efectuat

la s:p4 R

la

/\ /'-I / \--.-.,l I \.-\

dc
(1r

--Y
AJ(a sopci

dcformarca barci, cstc:

^(asoflki

,, u -rt )1111 "i^ "1,

(*)'*

(3.16)

nA.3.s

Arrsl,hr

"d&EiirE

nEi

rntfi setilizrori

iar lucnrl mccanic al componcntei trartsvcrcalg a groutilii sc calculcazi cu rclafia:

lt

Modele pentru csllmnrca conrportirii dircclionale

ansalbi ui dc adancimc

t,= q "iooty.d*
0

(3.17)

ci forma dcformati a sistmului estc dctcrmina0i $ do limitarea deplasirilor in prmclele dc conlact cu pcrc(ii sondci, unclc sc dczvolti fb4clc de lcgituri /11 (Fig.3.5), se poate gonsidera ci luuul mecanic al accstola so consumi in aduccrca sirtcnlului <tin pozilia deformatii liri conshangcd latoralc, la forma rci ii, cu oontaote cu perctele sondci. Doplasirile Fmctelor de aplica[c dc fo(clor vor Ji .l(.1)-/,, in c{e ld) cste dgcata in punchd de abscisi {, iar /, esto jocul radial intrc sondi qi prijha grca in acca sccliune. Lucrul mecanic d fo(clor de legituri csre:
I inind
seama

t.^
in
car:o

-in,14ast

til

1:.r

r;

cstc numirul punctelor dc conltct al

girniturii de prijini cu porctcle sondci.

llcilulti

cxprosia encrgici potcnlialo totalc:

,, - !L-. lrtity-, r ... 9c,rsu:).y,r qsincy]<lr r I u ,(,,

o' "

it

tt, [y(,.r, ) t Ai

(3.19)

Pcnhu rezolvarca problomci (v. Cap.2), trebuie aloasi o cxprcsic a funcfei y(x) cit mai apropiati dc cca reali carc sI verifico condiliilc la limiti sau cel pulin conrli(iile in dcplasiri de * langenli. Forma deformati n sistcmului studiat poate {i aproxinuti printrr scric }-ouder:

l'(.r) = ./. bL stn

Eo"

S.

(2k+ l)z

-r

-L

(3.20)

inlocuind (3.20) in (3.19), se obscrvi ci cnergia potcnfali U dcv,nc o lLncdc de paramotrii 61 qi ,1,, Evidenl cu oat flumairul tolmcnilor difl ruma (3.20) esic mai nurc, cu atit mai mare va f precizia cu carc J"{.r) aploximcazi lbnna doformati a gamitudi. practic, chiar $i penhu precizii foartg bune, accst numir nu csto Ibartc marc.
Condi(iile cxtrernului funclionalci t(65
rR,) sunt:

ab;-o $i
Dupi deriviri
qi

dU

a& =o

AU

(3.2l )

dupi calcularca intcgraloi

so ob{in expresiile:

: 3i; t'll \u'

-

U g't' \',
,

'
penlru

(Z( + l)qcosc

--k1, 2,3,

i\Qk,

t)l

| 2L n(2k +t) |--cosl-ncos,n I cosfncos rn - L

--,

;'

ilr,,,

tzk' t)'-!' q "o"' r - \v)o r + ('o I tl,t!! 2L!:tr'!

e.2z)

ffl=o

k-0,

... ii
32

3. Modele pentru estimarea comport5rii diecgonale a ansarnbltjui de ad6ncime

dU =,- (2k +llrdt n' 64= Lotsn zt

pcnrru r"

l, 2,3,...

(3.23)

Forma dcformatai a axei prijinilor grele se ob{inc prin rezolvarea sistemului algebric de
ecua(ii format de (3,22), in Bport cu mtrrimile 6r $i R,.

'l ablul 3.2

L/ lkN l
89 (20 klbs) 178 (40 klbs)

267 (60 klbs)

d/d,/di/da
I

lr.I.l
s
t ,2213,96/

1,221 4,27 I | 5,8 5 t28,3

1

14,94n8,95
-43

a{'1

,24 5,18/t6,15/26,21

t.2y 4.87
^4.94127

\244,57 /t 5,s4t26,8?
|

I ,22t4,51 t 15,24/27 ,43

1244.27/14.63/28-M
1,22 I 3.9 6/ | 4,9 4 / 28. 65

l0

,22t3,96^4,94t27 .73

1243.96/L4.94/28.35

D,=2l5,9rnrn 4:l65,lmm d,=1l,4mm

pr=l/3a}{/m3

Pentru dife te podlii ale stabilizatorilor, d, se ohlin difsritc fome dcformate stabile. Cu acest model, Walker studiazi comportarea an8amblurilor cu t eiti patru stabilizato4 puth folosite qi cu marc pruden{i. El dcfinclte concaptul de ansamblu de adAncine optim, ca fifid aruamblul oaro indoplineite canditiile I I I 7] : @ fo(a latorali la sapi, t1r, cste nuh;
@ unghiul de dezaxare dintrc axa sondei
@

cea a

sapei 96

este

mioim;

volurnul dq material metalic utilizat este minim;

@ defonna$ile

prijinilor grclc sunt minimc.

ansamblului de ad6ncime optim, cu pahu pcnku stabilizatori , diferitc inclintui ale sondei qi difcritc apisiri pe sapi. S-a coBiderat o sondi cu diametrul a=215,9tllln(Sl) qi prijini grelc cu dim$siunilc 165,100 x 71,437 mm (61't2t3lru"1. Stabiliz todi au fost dimersionafl cu un uqor joc radi4 o,397mm ( d;Btt l,/).
Se widenliazi Bensibilitalea foane mici a ansamblului la modificarca poziliei celui de-al patrulea stabilizalor li a api.sidi pe sapi. Spre exemplu, la o inclinare de 10., pcntu apisfui de la 89 la 267 kN, al patrulea stabilizator poate fi ucat dc l^ 27,73m la 28,65q forF lahrali ramAnend (cu o anumita precide) nuli. Walker facc o pledoarie convingitoare in favoarea ansamblurilor cu mai mul[i stabilizatod. Pentru un fllmir de 238 de sondc, strpate cu sape cu diamante, este prszgntag o statistici privind viteza dc avansare, lurgimca forali cu o sapi

in tab.:.2 sunt preznLat configuraliitc

ti costul metrului forat. Sunt comparate doui situatii de lucru; cu gi firl o analizi numerictr a oomponirii ansambludlff cu stabilizatori (analiztr efoatuati iiainte de htroducoroa lor in sondi), forajul fdc.indu-sc in condilii gcologicc similare. Rezultatelo pot fi considerale spectaculoase, to$ cei trei parametri urmiri{i iruegistand cletteri

33

3. Modcle psrtsu estimarea comportirii directionale a ansarnblului de adEncime

importalte. Coslul metrului forat, mirirnea carc cxprimd sintetic cficieflla procesului, crcge cu 25 pani h 300,6.
Metoda dcitvollau do Walker cste preluaH de Toutain in [106] ii utilizati ca instrument pcntru cercelarea unot aruambluri do ad5ncime cu doi ti cu trei stabilizatod. Sge deosebire de Walker, Tourain aptaciazi ol ansamblul ry'eal este cel cu doi stabilizntod un numtr! mai marc nefiindjustitroat dccat in cazu.i spociale.

3.3 Modele bazate pe metoda elementului

I

finit

Metoda elcmcntului finit a permis, in ultimele trei dcognii realizarea rmui salt imens in domeniul calculului struchuilor mocanice. Dc fapt, nu metoda in sinc a permis acst lucru (ea fiind cunoscuti de mai mul6 weme), ci aplicarca sa, facilitati de dezvoltarea sistemelor de calcul.

Principiul metodei consci in discretizrrca sistemului studiat in elenente lnite qi aproximarea soluliei, in fecare subdiviziuoe, prin funcfii simplc (dc obicci, fi[clii polinomiale). k bazi sc afli metoda dcplasirilor, in carc structura csto trataE ca o reuniune de elcrnente finite. Energia potntiali de dcformalie a introgului sistem este egali cu suma energiilor potenliate ale clsmentolor componqnte. intucet integrala surnci este egali cu surna integralelor, pincipiul poate fi aplicat la nfuelul fiecirui clement.
Pgntru o structuri discretizati in elemcnto finite (dupi asamblare), energia potentiali poatc fi exprimati sub formi matriceal; :

uin cafe ,-

isrs"r

.irF
iar

e.z4) F
este

este vectorul deplasirilor flodale, S- matricea de rigidifate,

generalizrte aplicalc la noduri. pcntru ca sistemul si fie in echilibru stabil 6ste necesar ca cnergia poten(iaE U&i fie minimi, ccea ce din prmct de vcdere nBtematic so haduce prin condilia:

wctonrl fo(elor

au

ai =0

Q.25)

carc, dupi derivarea in (3.24), oonduce ta o alri formi a conditici dc cchilibru:

si=F

e.26\

Relalia (3.26) exprime lcgitura dirtre fo4elc ce actionazi la noduri 9i deplasirite accstora. Fiind cunoscuti matrioca dc rigiditate, (3.26) oste un sistem algebric liniar care, din punchrl de vedere al metodei de rezolvare, nu ridici probleme. Dimensiunea uneori foane rnare a matdcei de dgiditate poalc crca dificulE(i de naturi numerici.

Metoda elementului finit prezinti o serie de avantaic fa(i de alte melode numerice aproximative, avaotaje lcgatc in pdmul rind de existeflp urlor prograrn speciali?ate performante, care prmit gengmrea aulomati a re(elei dg elomsnte finite, calculul pcntru mai mutc variantc do incircare gi prelucrarca grafici a rezultatelor.
Ulilizaroa aceslor progamo pentru anatiza unui ansamblu de ad.incime rirtici o sffie de probteme, intucit lungirnea sistemului studial, Z, nu estc de la inceput cunoscuti. Aplicarea fo4elor exterioare (a greuti(ii, in primul rind) hebuie ficuti incrementa! p6ni la indeplinirea

3,1

Modelc pentsu estimarea

coEpofirii

drrccfionale a ansambh lu de ndencrne

conditiilor la limiti. in consecinli, timpul neccsar rcz.oh,ftii lmsi astll dc problone este mai marc dsoit in ca,rul u[ci slructuri cu o complexititlc asemi[itoarc, dar cu geomclde cuno$cuti.

sfi dc la,,lnroco propun prinrul modcl cu elemente finitc, slatic[74]. in urmitorii hei ani, modelul cstc porfcc{iona! devenind dinamic, tridimensional [751. Cam in aceea$i perioadi sunt intropdso cercctiri impor(anl fi in FtuntA la compafitle Total ntf, $ do cilre Toutain gi rcspectiv Biratlcs. Celo dou.i companii france?-e demateazi cercctirilc indepcndcnt una de cealalti, dar sfiiqesc prin a-{i rcuni eforturilc in 1984, punand h punct pachetul dc programc R[rl 3D I1l].
studiu inlcrcsant prczinti in 1989 Ilrakcl 9i Azar, de la.!fiel/ [15, 16]. Ei modcleazi qi intcracliunea sapi-ros5, noglijati de ccilalli cercctitori-

in

1978, Millhcim gi colaboratorii

llfl

miti inrpus;i
Iilcni-.nl(
d(,

lrp

llui

Elcmintc

& legifuri
Iig.3.7 Dcpcndcnla
o-D pcntnr elcmentelc dc

legituri

in modclul siu staiic, Millheim utilizeazi doui tipuri dc olomcnte fidtc: unul de dp bari, pcntru prljinile giclc $i
Strbihz.zrtor

stabfi,,alori, $i al doilca -un elcmcnt dc l%nhr.i special (gapping element), punllu modclarea contaclului cu pcretele sondci (r'ie.3.6).

sq)a
I

l,rimul tip dc olemont arc cetc lasc grade de libertatc penlru Iiccnrc dhkc cele doui noduri (tci hanslalii $i lrci rota{iD. Solicitirilo posibilc sunt intinderca (sau compresiunea), dupi axa r, inoovoierca dupi axcle / Si z ti torsiunea dupi axa r.
Scc{iunea cslc inclari, cu 16 puncte dc intcgrare.

Elcmcntclc dc lcgiturl sunt lot dc tip bari, cu aria seo{iunii tanwcrsalc constant:i. Cu ajutorul lor se poal schimba dependcnla o-E pcntru diforitc domcnii als doformaliei, in funclic de valoarea deformalici sc poate schimba modulul de etasticitate: cend dcfomalia admisib n inlpusi este depiSita, modulul de elasiicitate ostc majorat ou o anumiti valoaro, pormi(.ind nrodclarea difcritolol llgi 6('r.

i9.3.6 fiis,crstizala in olcrtEr e fmite I blului dc atirrirne

t5

Modele pcntru cstim.rea conportirii dircctionale a a,'samblului dc adencqc

Plactic, in momentul in care unul dintre noduri atingc pcretele sondci (dcpla.rarea lui este cu jocul radial prijini-sondi), modulul dc olasticitate al olornennrlui de legitui corcsputrzitor cstc rnirit foartc mult, simulindu-se contactul cu un percte foartc rigid. pini la atingcrca pcrctclui modulul <lc clasticit (c are o valoarc mic; (valoarea nuli ar croa probleme numcdcc). Slabilizatorii au dcplasirilc blocatc in planul nomal la axa gaminrrii, iar sapa are toate

cgli

lr-anslaliilc blocalo.

irr Fig.3.8 csto prozcnlali schcma cu succcsiunca otapclor calculului.

IhpECt

co&Itiilor ln d.ph,lri,

iod

,pli.{ ,ftD

_D.kv.

Irig.3 8 Etapelc calculului pcntru analiira unui ansamhlu dc adincimc Distanta fali dc sitpi a punctului doasupra ciruia gamituR se a;azd pc pcretelc infcrior at sondpi ncfiiod cunoscutd, lungimca ansamblului analir.at trcbuic sd fie suficicnt dc mare, astfel incit si conlini $i acest punot. inkucit nici punctclc dc contaot cu perelelc sondci nu sunt la incaput cunoscute, greulatra matcrialului tubular trebuie aplicati progresiv {i ccrcctati starea elsmenlelor de legituri, ;utrol ino6t la aplicarea intregii saroini si se oblini marricea de rigiditate finali, pc baza circia sc calculeazi dcplasirile nodalc qi, apoi, reacliunile.

Pcntru a putea lua in scamii gi curbura sondci, Millhcim complctcazi modelul de mai sus inEoducan4 pentru idealiz-arca prijinilor grclc, clemente finitc de tip bard culbd pe nlediu elastic rcliniat f731. Se coruidsri ci fiocaro olemc s sprijini po un mcdiu clasaic tcorotic continuu, ciuc, ln dcpfuirca unor dcplasili prestabilito, ili modifici dgidilarca. Practic, in locul celor doui clcmcntc do lcgdturd do la oapclclc elcmcntului de (p bari, suot inlroduse, pcntru a idcalia mcdiul continuu clirstic, cinui a\tlcl dc cl(ntcnlc.
36

Modclc pntru cstimarcn comportirii dirccfionalc

anlambh ui de adancimc

l(e2rultatcle oblinutc cu clcmcntElc

30,6

finite curbc $i suport clastic ncliniar difcr, cu pane

de cole ob(inutc utilizind idealizrca cu clementc rcctilinii.

rolosind modclul prszontxt mai sus, Millhcim nnalircazi patlu ansambluri dc adincime cu tunu, doi, trci $ rcspcctiv patru slabili?ntori, ufiLndb $i in condilii de lucru in sondn [74]. Comparalia dinhc dcvialia anticipali fi cca cfcctivi, la pdma vedcrc, nu este prca incuajatoa$.,. Numai in caz.ul ansamblului cu trci stabilizatori rcrullatclc coincid, in celelalte cazuri oxistend difercn(c atit cnnliriltivc. cil lti calihtivc.
Ansamblul cu un singu stabiliz.atot a condus la difcrcnle cantitativc: s-a oblinul o sciderc scrreri a inclhirii, in locul unei scddcri lcnte, anticipale.

nsamblul cu doi stabiliiatori a dat cclc nrai slabe ro,rullate: in doui cxpclimentc rczultatole au difcrit calitativ (in locul unoi sclderi,apidc a hclinirii, s-a oblinut o cregters lenl.i), h cel dc-al trcilca expcrimgot dilcrcnlclc Iiind doar canLitlti\e.
Ar,;amblul cu patru stabiliiratori a lbst ccl mai atclr! investigat. Din ccle pahu cxperimcnte la carc a fost supus, in doui, rcrarltatolo articipatc au ooincis cu colo misurate, in celclatte doui ob$nandu-s elbcte contlare celor sconlate.
Cauzelc accslor difercr{c pot fi puse pc scama factorilor gcologici ncluali in seami in cadrul modclului. d.rr qi pc seama intervalclor de lungimi mari analizate (de ordinul miilor de 1u9t ), pc pargursul cilora scnsul ilcvicrii sc putea schimba de mai multc ori.

Analizind teorclic cu ajutorui modelului static hidimensional ;i urmirind in sonde url foartc marc numir dc ansanrbluri dc ldancimc, Millhcim a rcu{it si puni dc acord rezultatcla praotice cu ccle Iirmizntc dc calculc, caractcrizind comportarea ansamblurilor in diferite lipuri de r()(ji, dcoscbitc dupe tirie [63-71j. I]l introduce un sistem de waluare rclativi a rispunsului direclional (cu note cuprinse intre t d l0), ruportarea leoandu-ss la un an8amblu care s-ar comporta in coflformitate cu rczultatclc calculclor.
pcntru a cvalua dcvialia a"imulal4 lrcbuia model vitci.a unghiulari a sapei. Noul model dwine a,rfel dirnmic, tddimenlional. Sunt pislrate in continuarc condiliilc dc calcul din modclul slatio rofffitoire la rcctilinitatca soodoi l.: 7.na studiati! circularihtca sccl.iu[ii, rigiditaloa pcrotclui tri abscnF momentului incovoictor la

jrrlriiusi in

Pentu sporirca cficicn(ci modclirii

dar

sapi.

lucntclc flctodlor geologici sunt ncglijate. Indircc! se propu[c luatea lor in cotuiderarc pdn ajustarea valorilor jocuri.lor diametralc qi a oocficicnlilor ds frccare dintr psrctclo sondei li sapi, stabilizatori {i pririiniI)ovia(ia in plan crriz.ootal cstc dctcrminati dc Ibla Iatcrali. F;,, ata cum forla laterali Foy dctermini devia(ia in plan vcrtical. intr-o anumiili pr.jt.ioade dc Imp, accste doui fo4c (da, fi apisarca pc sapi) au o varialic cu o arnplitu(linc rclativ mffo, dar cu valori mcdii difcritc dc zerb 'l cndinta gcnerali dc dwiere cstc aprcciati I I I l. dupi accstc valod mcdii.

Ir

in Irig.3.9 sunt rcprczcntaio valorile msdii irlc oolor dou.i fo4c latcrale pentru un ansarnblul dc adincimc firi stabilizatoi in sgmcnte ale sondei cu inctniri de 10" qi respectiv 30" [73].

'

Axa sorrdo lstc z, forlclu /ia tr /,q acfionnn<l

iI

planll rDrn,J pc,

G'is.3..1)

3'l

Modcle pentru cstimarca

corponirii &ectionalc a ansamblului

de ad.arcime

Cum sapa folositd a fost o sapi cu rolc, tcndinF de dcvicre in plan orizontal esle rprs dR,apta (fW Fo, pozitivi). Estc pusi in cvidonli existenla unci viteze unghiulare in jurul cireia comportarea direclionald a ansamblului sc schimbd brusc. l-a inclinarea de 10", aceasti vitezi
450

0 -450
-

0 -900

t35o

-900
t

rbytkNl
30

-t
\4[c/, mgluulaiA, rad/s]

350;

Vitcza trglndarn, [rarl,/s]

5 10 15 20 25

n2530

FB 3.9 Dcpcndenla d vitcza unhruiura a fo4clor laterale la sapA pcntru un.nsarnblu firr; slabilizrtori

unghiulari cste dc 1l rad$, iar la 30", 15 ra(ys. tsslc astfel posibil ca o crcflere a vitezei unghiulare dc la l0 ra<Vs la 12 rad./s (in cazul inolinr'irii dc ,0.) si detcmine o scidcrc a intensitilii de deviere (fo4a Foy crctic) ti ob{inerea unei intcnsiiiti dc doviore almutali ma,\imc (fo4n Fo, cste maimi). trn asfel dc comportamcn! coroborat cu faclorii gcologici, poatc coflduce la schimbar.ca tendinlci dc varialic a inclhidi, lucru care nu s-ar fi intimplat daci nu s-ar fi schimbat viteza unghiulari a sapci. Dcci, nu factorii geologici sunl inlotdeauna rispunzitori d comportarea aparent i|cxplicabili a unui ansamblu de adincimc. Ferctclc srfrerio al sondci

P<xctele irrGri<r al scndci

Fig.3.

l0 l'raiectoria secltunii prljjnilor g:clc pcntru nivcluri oinetico din cc in

cc mai mari

de nivelul cinetic al pdjinilor grcle 0i de valoarca coeficicntului de frecarc dintrc matcrialul tubular gi peretole sondci, sunt cvidentiate, penftu ansamblul dc adincime nestabiliz_at,

in funcfc

patnt stadii vibratodi deosebite (Fig.3.lo). La viteze mici prijinile pistrcad un conlact permanent cu perctclc infcrior al sondci, uraind mni rnuh sau mai puin pe pcrctolc sonde! in firnc{ic dc nivelul frccirilor (Fig3.10a). in apropicrca valorii critioe a vitczci unghiularc se inregistreazi ddicarea prdinilor de pe pcrctclc infcrior. contactul cu sonda dcvcnind intcrmitent (Fig.2.l0b). Accastii stare este inslabili.

valori ale itczei unghiularc putin mai mari dccit cca critici se ob(ino tot o comportarc in6tabiLi, cu un contact dc a$omenoa intcrmitent cu peretcle sondci dar acoperind toate cele patIu cadlanc dc planului de referinli (Fig.3.l0c). Abia la vitcze mghiularo mflri contactul Fdjinilor cu

IJ

38

_] M.d"t" p"^F,,""til)cretelo sondei devine

ansarnblului de adencime

fgnr! iar taiectoria circulari Eig.3.10d).

lliradcs Eczinti o tratare diferiti n fo4elor de frccare fali de Mllheim [8, l1]. in prugramul intitulat Oryhic 3D- realizat pe bnza uriui model dinamic, tridimcnsional- el nalr-azi contactul cu pcrctclc sondci ca pe o succesiutc dc qocud de mici intensitatq instantanee, in c,usul cirora vilczn pr.ijinilor igi schimbi bnrsc direclia. in momontul in carc un nod atingc porctolc sondci, asupra sa aclioncazi un sistsrn avend componentele (Fig.3.1 I ):
/i,. . rcacliunca normal.i. avind dircclja rarcii

de fo4c

/i,, rcacliunca tangcnliali, avind dircclia tangentci qi

,41r,

momentul rezultinl dal de fo4ele dc frccare dc roslogol o $i de forta

4:
(3.2"t)

'crclclc sondci

lig.3.1 I Llforturile in punclul dc contact (a) intr-m nod (b)

Si

lig.3. 1 2 Elementclc cinematice

ale tmui nod

Yitcza punctului in

co

act cu perotclc sondci este

(Fig.3.l2):
(3.28)

r'-v

IAo)

Componentelc toraorului forlelor dc frecaro sunt:

ri, =-p
si

F,l

;
A.Rr)6

(3.2e)

M=(
in
oare

7,ln,,l+

(3.30)

l, estc coeflcientul dc frecare de ro!,togolirc, iar p. coelicientul de frccare dc alunecare.

Modolind matematic qocul pr,ijini-sondi, sunt exprimatc vitezele dupi loc in fimclie de colo antclioare gocului qi do caraoteristicile gcometricc alo tubului. Racliunea normali R", so calculcazi oonsiderind ci pcrotele cste elastic, avend constanta de elasticitatc [, prijinile ldtn&zAnd in percte W o distan6 6:

R":

,t.e
:lt)

(3.31)
dcai

nccasli calc rls a modela contactul cu pcretelc sondci Drintr-o succcsiune dc qocuri,

Modcle pcnEu estimarca componnrii dncqionale a arsambluli dc ad;ncime

conducc la rezullale in concordanti cu misuririlo qi crr rezulhtcle ob$nute dg alli autod csle foaflc grcoaie din punct de vedere numcric, n0ccsi6nd un timp indelungat pentru rozolvare.

Milheim, Birades pune in cvidcn{.i }"riabilitatca acccntuati a fo4elor latcrale la sapi (de inclinarc qi azimutali), pe durata unci rotalii. Aplicind o transformarc Fourier celor doui for{c, se oblinc structuru spectrali r scmnalului. Iror(a laterali dc inclinarc manifcsti doui Aecvenle pontru oarc amplitudinea ostc mai marc: 0 llz, corcspunz-,iind valorii mcdii li o a doua valoarc, crprin$ inho 3 ii 4 H/. corcspunzAnd frccvcnlci de rota[ie a priijinilor. ]iota laterali azimutali IIu iffegistrcnz nici un virl scmniticaliv.
Ca qi

('a o completarc a modelclor construilc de Millhcirn qi Bira(lcs. Brnkcl li Azar modelead ti interactiunea sapi-roci, alit pefltru sapcle PDC, cAt ri penlru clc cu rolc u6]. Ei smnaleazi difercntele scmnificative dinlrc frcovcn(clc dc raria{ie alc lo{clo( latcralc, la aceati vitczi urghiulari a priiinilor, la celc doua ipuri dc sape. Ca ulmarc a modului specific de dislocarea a roct dar $i ca urtnare a gcomotrici lor, sapolc cu role prczinti o variatic in timp mult mai aocentuatji a lb4ei lateralo de inclinarc 1i a apisirii pc sapi dccit sapcle PDC , Amplitudinca v:uialioi apisirii pc sap;, pcntru carurilc anali:atc, ajxgc la 251'/o din viloarci mcdic in cazul 8apclor cu role li csle cva$iconstanti, in cazul $rpclor PDC. in gcneral, modclcle dinamicc lc imbogiteso pe ccle staticc prin informatia suplimcntari pe car o aduc dcspre tendinta de dcvicrc azjmulali, imposibil de s!'aluat in doui dimcnsiuni. in ccea ce pdvcAtc fo(a lalorfi dc inclinalc, rcTxltatclc nodclelol dinanice flu difcri semni-[icativ drg cclc fumizatc dc modclele statice, lucru cc justiJici utilizarea, mai alos ill condilii de lanlicr, a acestorit din urmi [15]. h vitezc unghiularc depirtatc de vnioarca u,itiqi (dolcrmilati: de Mllhcim), cfgclele direc[ionalc az-imutalc alc rotirii pot fi ncgliiate.

.10

,1.

Modcl tr algoritrn pcntru determinarea mqcnni compiexc

echipamcnn ur de adanclme al ganiturii dc foraj

4. MoDEL $I ALGoRITM PENTRU DETERMINAREA

MISCARII COMPLEXE A ECIIIPAMENTULUI DE ADANCIME AL GARNITTJRII DE FORAJ
in sondi estc deoscbit dc complexi. Vibraliile oarc apar in timpul forajului (pdn metodr rotary) au efectc foartc importante atat asupra fiabilitilii gamiturii cat ii asupra dirccliei de avansare a sapei $i a stirii iehnicc a sondei.
irr acest capitol se prczinLa un model matematic nou. cu doui grade de libeflate, pentu simula.ca miicirii unui ansamblu de adancimc cu stabilizatori. se ia in considerare exccltricitatea ccntnrlui dc masi al prijinilor grclc fali dc cenhul lor dc simetrie qi sc analizeazi migcarea acestuia din urma irl planul normal pe axa sondcr.
baza modclului matematic. se analizea./i influenla mai multor paramctri asupra carac(enrlui milcerii, 9i se ptm in eviden{.i acele valori ale pararnelrilor care detemintr o mircare haotici a prijinilor grelc.
Migcarea prdjinilor grele

I'c

in afari de miqcarca dc rota(ic in junrl a\ci proprii, prdjinilc grclc au qi o m\carc in planul normal pc axa sondci, caro poate conduco la contacte repelale cu peletele sondei. Aceasli componcnti a mbcirii dotermini deteriorarea peretclui qi o incovoiere suplimentnri, variabifi in timp, a prijinilor grelc, cu cfccte asupra duabilititii accstora.
\/ibral.iilc llcxionalc ale gaminuii au ca excita(ic pcrturbatoarc tocmai acasg migcare dc rototranslalie a ansamblului de adincime, determinind, la rindul lor, apari(ia unei fo4c laterale la sapi cat c inlrc{ine mifarea. Pcnlru a pulca controla vibra$le ansamblului de adancime lrcbui infeleasi natura mirctuii clementclor componcntc, ca bazi alit pcntru studinl analitic, cit $i pentru ccl experincntal.

4.1 Modelul t'rzic

Ss considore zona dintrc doi stabilizatori consecutiri ai ansamblului de ad6ncime in mitcare de rota$e in junrl axci proprii cu viteza unghiulari consta o) (Fig.4.l). pcntru

snrdiul calitativ

fuic cu doui grade de libcrtate: o parte a masei prijinilor grele allatc inlrc stabilizatori, precum gi o
c-onstruiotte un modcl

al m4cirn htcrale a Fijinilor grele,

se

parte a masei fluidului de foraj din vecinitato se conconlroazi in ccntrul de simetde al seciirmii transvenalo a prijinilor, in recfunea A-A. M\carea acestui punct poate Ii dcscrisi qu ajulorul a doi parametri: fie (r7) in coordonate cadezienc, fie (p, 8) in coodonatc polare.

Fig.4.l .{nscmblu dc rddncine ou stabilizatrri

Atat mifcarca stabiliiatorilor, oat * cca a pr4inilor limitati spalial dc pcrtele sondei, deplasarea flincl posibili numai in interiorul cercwilor cu diametrul egal cu jocurilc radialc (!i9.4.2).
Efcle cste

+t

4. Modcl

li akonqr pcnEx dct!ryninarcx miqcirii complexc a ecl-dpamenirlul

de ad.ancrmc at garninrn de forai

Jocul radial al stabilizrtoriklr cslcl

4=(D"-d;yz,
iar cel al prijinilor grclc:

(4.1)

,, esto diamctrul sondci; 4 - diamctrul slabilizatoriloq d. - diamctrul cxtcrior al prijinilor grclc.

kijini
grca Porctole sondei

A= (D" - d)12.

(4.2)

Pcntru a descrie simplificat mi$carea sistcmului real cu ajutorul unui punct matorial cu doui grade d libertate tlebuic rcduse masolo $i cchivalate fotple. Masa rcdusi 0a un punct material) a sistemului echivalgnt este suna dintrc masa redusi a prijinilor grele:

,,t rl \, 1 ;rtat,t;
$i masa rcdusd a

J:

)L

(l.l)

fluidului

dc foraj [50]:
(4..1)

1l n1 ,ni1L sf,pl\r\f-l)diL
Semnificatia notatiilor este umitoarca:

Irig.4.z Sec(iunea A-A a ansamblului dc adan'cime din Fig.3.l

l,|

estc masa unitilii de lungime a prijinilor

grele;

- masa fluidului de foraj antrenat p" - densitatea olelului;

i,ri,

de

prijini

pe unitatea de lungime de sondi;

- dcnsitatea fluidului dc forajl L - lungimea prijinilor gcle htrc doi stabilizatori: 4 - diametlul intcdor al prijinilor grcle; 4 - diametrul exterior al prijinilor gels; dr - un coeficient supraunitar carc determini volumul de fluid din cxtcrioml plijinilor cc intri in
p/
calculul masei rcdusc rry arel1,

Dtd.).

Pozilia ccnrului gcomctric O1 al prijinilor grele (fig.4.3) poate variabilei complexe

fi detcrmhati cu ajutorul
(4.5) (4.6)

in

carc

2=

y;;y=

pe

is

p=.F;
1')

si &o=L.

.1.

Modcl

akoftn

pentru

deten!q4re44"9llj9lp!@.
(l{.:ntrul dc rnasd al scctiunii prijinilor poate sr nu coincida cu ccntnrl gcomctric, situAndu-sc fatd de accsta la distan{a er. Accasl.i cxcentdcitate joaoi un rol lbartc imporLant. lla determini (impreuni cu aiti

parameti)

atit

cantilativ.

cit qi catitativ
dc

tmicctoria contrului Or.

in

timpul forajului, gamitu.a

prijini arc o miScare complcxi c:uc poate fi desoompusi in doui componento: o mhcaic dc rola(ic uniformi in jurul axci propdi cu vitcza ungliulari ro. gi o milcarc plani dc rototransla{ie, caI3iclerjz,'ti de itela unghiulari O. r cirei lcgc de varialic ulmcild sA Iio determinati.

spaliul din intcdorul sondoi. cenaul ds masi a1 stabilizatorilor arc miicarcl iimitili in intctiorul ccrcului cu diamctrul cgal cu jocul radial sond;-stabilizaior, 2/.. Pentlu centrul prijinilor gEIe acest oerc
I:lcrncntolc dimcnsionalc alc secliunii lransvgrsalc a lnsamblului dc ad:inointL:

in

limitativ arc r aza cgali

cu

jocul radial

>21"

intr; in c.ontaot cu pcrclclc sondei raia vcatoare p arc modulul.4, iar la conl&tul prijinilor cu pcrctclc (cand stabilii,iltorii au rcalizat deja acest conlact) modulul razei
vcctoarc estc

Cand sbbilizatorul

^.

4.2 Evaluarea fo(elor din sistem

Sc oonsided

in csle ce urmeazi ci asupra masei reduse ac$oneazi urmdtoarole fo4e

- fo4a dc ine4ie ; /, - fo(t de rezistcflli datorati fluidului; l.; - fo(a elasrici ; li - Ib(a de ficcare perete sondd-;tabilizaLor : /., - fo4a de iiecarc percte sondd-prdjinA grea : / . - fo4a de amortiianc viscoasi ; /,, - for(a arhimcdici ; (; - grcutatea matedalului hbular lriecirci fo4e i sc atawad un nunir conrplex. afuiul virfirtui
,I,;
.

vectorului astrel incet

(1.7)

pentru ficcarc fo4i F..

ReF in felul

=F,

accsra, opcraliilc cu vccton sunt inloouitc cu opera{ii cu numcrc complexc.

4l

4.

Model

$i otgodtn pnp'u dglgnninarea

miicad

cimc al garriltmr de tbra.l

Forra de inerrte
Prin defini(ie, in coordonatc polarq fo4a dc incrlic este:

9-,0"'O ' F, ' -tn-'','1 dt'

'

caetat)

(4.8)

Dupi dcrivare

gi

dupi gnrparca convcnatril,i

tcrmcnilor sc oh(ine:

.
hcrtig

\= -( +
se poalc soris:

f)[(f

rd)'*(po 'z iiil(e+nt2)l* (.+ ^f) ^'

ql't

(4.9)

Ijltimul termen din lelal,ia dc mai sus este fo{a ccntinlgi. Sub formi trigonometioi fo4a
1,i

dc

=-(n+ .f){(b-p02)cosO- (pO+Zpe;sine-<o2eo coso>I+ i [to - oe'?) * + 2p0; cose - .02e0 sin@ ,]] "l"o too
itlului
de

(4.10)

fura

Doplasaroa prijinilor in fluid (!n planu.l normal pc axa sondei) face sA apali o for(i d rezjstenli la inaintare, dcpendcnti de proprictilile fluidului dc foraj qi dc forma corpului in rnilcarc. Sc considcri ci modulul acestci fo4e estc proporlional ou pitrahrl \ilczei, avind dtcclia ci. Scnsul fo4ei esle opus sensului vilezei. Asdcl: (4.1r)

Ftt--..fll:

c/ostc coeficicnhrl do amoriizarc al Iluidului dc foraj, iar

(4.12)
Dcriv6nd (4.12) in raporl cu timpul se ob(ine viteza.

;=
cu modulul

1.11+

po1

"i0

=b

"io

pQ

27

"i(o+r

(4.13)

lrl=

Ji, - l#
rc^tenti
la inaintarc:

(4.14)

inlocuind (4.13) ti (4.14) in (4.l1) sc obline cxprcsia for{ei do

t.11 ,1 t
Celo

"

' ,'a' (,,.''e r'4.(e'r/2))

(1.15)

doui componentc alc tbrt,jil,'l din (.1.15) prpvin din dcscompuneroa vitczci dupi dircclia razci gi dupi cca a tangontci. Sub formi trigonomstioii fo4a datorati fluiclului dc foraj are cxplcsia

t',, -", tfa{i J6' [(p.*o

44

po'ro).'i (fsino+ po coso)]

(1.r5)

r1.

Model ir alqo rn penlru detcrmmarco mr$cnrii compiexc

cctupJlngnttnu,l dc ad,ircnne aj Earniturii de foraj

Foru elasticii
incovoicroa prijinilor g.clo dotcrmini aparilia unci fo4c de flahli elastici ce tindc si lc rcaduci Ia pozilia nodcfomati. Aceasl,i for(; apare numai dupi ce stabiliT_atorul cate in cootact cu poretele sondei, adid penku p>4 (Fig.4.3).
cD

Cind pr,ijinile grele ating perotcle sondei apars, dc ascmcnc4 o fo4i elasrici proporti, onali pAtundcreo pritjiJj.llor pc dircclia razci.
(

Asdbl:

i0 p',= t', ktp- t,1"'o

pe ru 01

p<Ar
(4.16) p

pcnlruA"<p<A

:-[rrto - a)*
in carc

trn

n,rjnm p'"nh! A

este constanla elastici a

prijinjlo.; iar

f, -

conslrnta elastici a poretclui sondci.

Definim functiilc:

, = 'O Pcntru l)':Jr ^ (P) ^l 11 pcntru p=a. lr

^.

iO pnkup <

lr

pcnlru o > a

(1.17)

Fig.4.4 Graficelc lirnclril6r ,,,r(p)

j iI lLl_lI i"
ii idp)

r i lll ll:i-lil:
t."

tl;ll io o]rlo:

-.

.']

Ut

izand aceste func$i, exprcsia for[ei elastice dcvine:

[r.,r1p a" 1 - rxkrto_ A)jed

(4.18)

Vaioarca consrantei clasticc /i dcpiDde dc modul dc rozernare la capetele barei, adici in dreptul stabilizntorilor. Din acest motiv constanta elastici sc punc sub forma:

k:
in

c,k*

(4.re)

caro c. este un coeficient ce line seima de tipul rezomirii qi wentual de elasticitatea rcazemelor. Adoptindu-sc c.=l (cainrl rczemirii simplc), sc consideri implicit sccliunoa de la
-t5

1.

Model si alsoitnr pentru detenninarea nrilcirn complexe

e9lipaTgntului de adancime al samirurii de forai

jumitalca deschidcrii dirlro $tabilinrtori.

/qp estc constanta elxstici r prijinitor fele pentru situatia rcz-cmirii sifiple:

SP_
l- Iiind modulul

L3
a1

&.24)
sectiunii priiinilor:

de elasticitatc, iar 1 momentul de ine4ic gcometric

t
Sub

lSal

ai

(4.21\

lbrmi trigonomctricAr fo(r

clasEcd sc scric:

rn= lt,rr{p
Forla

A,)+ },rr?(p- A)]

(cose+ isine)

(4.1ri')

de interactiune sondd-stabibzutor

Mi{carea stabili/rlorilor in raporl cu pcrctclc sondci poalc fi de rostogolire puri sau de rostogolke ti alunecarc. Rostogolirca produce un cuplu dc frccare preluat dc masn rotativi, in timp oe alunecarca conduca la aparitia unoi for{c do freoaro care influcn(cazi mirtcarea plani a ccntrului geometric al scc(iunii studintc (Fig.a-t ii Fier4.2).

Dircclia lbnpi dc ,iecarc cstc tangenta in punotul de contact iar sensul ei cstc opus vitezei
A tangcntialc ahsolurc (Fig.4. 5) Sc consideri reac$ung: normali in punctul de contact egali cu forla elastici ce tindc si readuoi prijinile splc ccnkul sondei (in sondc vcrtica.le), asfel incit forF dc liocarc arc cxprcsia:

Fig.4.5 Orientarca lb4ci

salr!

t',

ts = i,r prf (p- Ar) ei(9-rl2)

Fr = lr P, 't (P.,

(4.22)

ia exprimarc trigonomctricS:

ar) (sino

icose)

(4.23)

in care Ih cstc cocliciurtul do fi.,icatc dc alunecarc intrc stabilizatori

qi peretele sondei.

La contactul dintrc prijinilc grele ti peretelc sondei apar doui for[e: una de frecare dc alunccare Fp qi cealalti de frgcare viscoasi. .F,.

Irorla dc frccare 4 iparc ca umarc a alunooil.ii rclative intrc peretc ti prijini. Ea arc dircclia tangentci in punctul de sontact, scnsul depinzand dc sensul vitezei tangcntiale absolulo, 1,| :

-t6

4. Modcl rr alsodtrn pentsu dclcminarea

nScirrllgTpllrylqtlq'qnrlui dcld rgrngllsaminmi

d.
2

dc fomi

IDou)

''

r)(0 I

('):)

2p

(4.24)

in punctul dc contac! p -/, astfel incat

r, ,lfOrof)
Sensul veotorului

(.4.25)

vitozi tangcn(iali estc dat dc semnul exprcsicj iar 0+

sgn

ro

v, = sgn (0+

ot' )=.t

-1 2L'

t.4.26)

Astfel, forta dc frecare arc expresia:

.
sau"

ttr=s'*21toko1 tlei(a n/z)

in exprimare tdgonomctrici:

(4.2't)

l-r,'S tr"2*t*t(P

a) (oose- isino)

(4.2 S)

,,.,d"

_1.

----<r--sondci ' po "\- prijini

Pcrelelc

V-

In relalile de mai sus: p? cste coeficientul do liccare dc alunccare intre peretele sondei li prdiinile grclc, iar f? -constanta elastici a pcrctclui sondci.

ts'"u

I
i&.1.6 For'{clc in punclul dc contact -sonrli

in afari de fo{a dc frecars, oontaciul Llintr: prrjini )i pcrctu dutclmini .rp.:ri!i.r unei forfe do amortizarc vAscoasi. Accasti fo4.i este cu atat mai importanti, cu cit dulitatca rocii haversate este mai mici (firi ca duritatea rocii si fie factorul
doterminnnt).

pdjini

Fo4a dc amortizare se considori propo4ionala cu viteza de penetrare pe direclia razci [50]:

i-,

1'r=izc"i: el(o 7r) ' )'rc"

Direclia rcestci

eie

(4.2e)

fo{c

cste dircclia razci, iar sonsul csto sprc ccntrul sondei.

Cu c, s-a notat cosficicntul dc amortizire vescoas;.

irr oxprimarc Uigonomerrici relatia (4.29) dodnc:

/._ - -r,.cap(cos0

r- i

sinO)

(4.30)

17

,1 Modcl ti digorilrn pentru dulcm)marca mqcarii complcx. rt gctxparnenhnul de adancl,ne al gamrnni de foraj

Greuto!tau
Planul uormal
pe axa sondei Dacd sonda estc verticali, grcutatea nu qi deci nu influcn{cazii mil}oiroa centrului geomeric al

arc

componcnti orizontali
grele.

-i

\_ '\

prijinilor

---*

Dac, insi inclina,ca sondci cstc d > 0 (Fi9.4.7). alunci componenta in planul normal
pc axa sondui cst.:

Gll=. @ t n.f )s
sau,

",^o

u inl2

(4-31)

in cxprimare algebrici
Gh= -i(m + mr)

Fig.4.7 C,reuTatea $i componcntcle sale

I s:tau

(4.32)

Fora arhimedicd
Iifectul de plutirc al garniturii in fluidul dc foraj sc ia in considcrare prin factorul floiabilitato:
de

h=t-ll
astfel incat greutatca aparenti devine:

(4.33)

cho= i(n+ /) gb st'|,c,. .

4.3 Ecuafia de miqcare
Penfu a obline ecualia dc milcarc
a

(4.34)

punctului matcdal se aplici principiul lui d,Alembert: (4.35)

li, t l;ti+l,"+

1."+1,!+P'"+Gh.-0

Toate fo4elc dil ecua{ia dc rnai sus sunt variatrile complcxe. inloouirea expresiilor lor, deduse in paragrand precedcnl. conducc la ecualia dc mi$care sub lirrmi complcxi:

)l(i - p02 ; cos0 lp6 r zpo) sinol, rr./fl* p'd 1p"os0 - p0sin0) + *ll,f1p- so;+ ir&r(p- A)]cos0- i.1p"/r(p- A,)sinO - t2s p?.t?(p A)sinOr.
-1r'

+,'

l,1c,pcosO eoo: coso t) +i l@t

*[l,,lr1p

t n11f1) po:;sine*ipii+zp6;.uro] *,7{l * 116,(psin0+

a ,1*

p0coso)+
A) cos o +

I.tr(o-

A)] sino + 1",g..,t(p- A.. ) cos0 + 1.2.t

pp,tp(p-

+l,rc,psin0-egco2sinorr(,,,r-rrJ,)g6sino).0
t3

(4.36)

'l

lU(xl.l

I'

alc.,ritrrl pc,rhr (letminarca

nri$irii conrpicxc a echipamenh

ur dc adencrme at g.mihun dc rbraj

lrgalirrci cu zcro xlil pirtca rcali. cit rsi pilltoa imaoilari din ecuatia de mai sus, obtinc un sistem dc doui ecultii dililcnlialc dc ordinul al doilca, ueomogen qi neliniar:

i,;. :.,,t(0,:']":-u,:n.'ioul"-4" +[i,t1p.ro) , ].2tr(l A)]coss-],1p,,((;,,

tl,2c,pcos0..
no,rr2

.t

Ji t f*

(i"oso -

po

sino) +

A,)sine -

}"2S

pp&p(p- A)ooso(4.37 a)

co",

1^* -rlf(b. po'?)sine (od r zp6)sino] , "r.,'it,a'ef (o"ino+ pdcoso) . [1,,f'1p- l,; i ;tz[r(l A)] sin0 + Lr,i,r(p. A,)cose r t"2s pprp(p- A)sino-r
r

tl,2c,psine

=en<o2siarol-1ar.r.th1)gbsind
p(0)-

(4.37b)

Condiliile iniliale pe carc trebuie si le rcspoctc soluda accstui sistcm sunt:

0,

p(0)-

0. e(0)=0,

etO)=O

(4.3 8)

cea ce

inscamni ci. la momentul inilial, punqtul material de masi

, + nf este considerat

in

rcpaus in originea sistcmului de coordonttc. Sdutiil sisl.mului dc ccuaii diicrcn{ialc (.1.j7)

va oonline 1i perioada rcginului I iulzitor.iu (demar:{ul).

lic obrcrvi ci sistcmul dc ecua(ii difcreniiale (4.37), cu condiliile ini(ialc (4.38),

pontc punc sub forma:

se

t. u P= t.

l0=v

1,i = Cr(r, p,0,

lr.

ita g ,,

C2(r, A0, A0)cose Cr(,A0,p,0)coso, C2 (r, A 0. Ae) sino

i,0)sinoi

(.r.3 9)

,),-o

(0, o, o, o)

astfcl incit si poati fi aplicali, pentru rezolvarc, metoda Rungc-Kutta. Dintre variantele acstei metodc. s-a opla! pentru cea de ordinul al trcilca (forrnula treimii). programul \4athcad rcalizat pcntru rczolvarea sistcmului (4.39) esre prezcntat in Anexa 4.

l)ontru ci taza vectoare apare qi la numitorul unor expresii matematice, ultima conditic la limiti (4.39) nu a putur fi riguros rcspsotati, consirlorindu-sc ci pozi{ia iniliali a pr.ijinilor cstc t)(0) -lrnn, ceca cc, din punct de vedcrc practic, nu afeoteazi corcctitudinca rczuitatirlol.
Solutia sistemului de ecualii diferenlialo (4.37), adus la forma (4.39), consti in sctui dc funclii dc timp: p,- p(r), p- rxl). d -u(l). j- (,t (.r.10)

'metnorat intr-un firicr po disc.

l9

4. Modcl

ti algoriqlp-enEu

dete-rminarea m$caru complexe a echiparnennrlu de adarcirne al garniturii de foraj

4.4 Aplica{ie numcricd specificd

Pcntru studiul influcnlci pc carc prramctrii cc intcrvin in modclul matcmatic al migcirii o au asupra acestcia, s-a considcrat o slare do refcrinlii a sistemului, fa(A de oare a-a mdsutat abatcrea cauzaG de fiecarc parametru in partc. in Tab.4.1 sunt prszcntate valorilc flumcricc cc caractetizaazi starca dc rcfcrinE. in cclc ce urmcaz.i sc analizcaz-i erolulia in timp a pri.iinilol' gt.i. in plinul normal oc axa son<lci pentru difcrite \"lori :rle
parametrilor scmnilicirtivi. inccpind cu slarca du rcfcriati (l;ig..1.ll--1. t 7).

'fabelul 4.1 Parametrii slirii dc rcferinti. Vitcz, ungiriuliui J praiitilor g.clc in

Diametrul sondci Diametrul cxterior al prijinilor lTclc
;ru.ul

a:i;i proprii

ro

= 5 ratVs

D,=4.1.1,5 IItm (17'l.in)

+=iis"6
I=1E M

r..

(9ir)

--

I)amctrul intcrior al prijinilor grcls

I-ungimea

d,=76,2 mm (3in)

prdjilikf

grclc intfo doi slab iTr(ori

Diametrul stahilizatorik)r
Dcnsitatca fluiduhri dc foraj

4=393,7rnn (15'/.in)
p,.= 1 500 kg/m'

Coeficientul ce linc scnmt rle lluidui inlrcnat in milcarc cic rotatic

Cooficientul dc rczistcn(i la inaintarc

cl=I"15

Coeficiontui do lioc,ar u stabilizator-sond;i Cocficicntul de licuitrc pt'itjinii g.ea-sondi

Cloclicicntul dc rmorizrrc l,iscoasi
sondci

"f

lrOO

kg^

lt;0,2

Ip=0,2
c, = 1.0 tgr's

fati

dc

vcrticali

(r =0
/i - 228,835 Nrnm

(lonstanta elasticd a prijinilor grelc Constanta elasticii il perctclui sondgi

rxcentriciiiieicentrului oc giutaG al seiqurii i;djfutoi

il[

..

tr/.. 100,t
c

o l2,1mm

Deoarccc numirul mirimilor carc intcnin in modclarca procesului estc marc, s-i adoptat, ca tchnic; dc analizi. modificarca pc rind a ficciirui parxmctru intr-un anumi{ domcniu de valori. pistrindu-i pc coilalli la valorilc stirii dc rcfbrinqi. in anumitc situalii au fosl modilica{i fi ciitc doi parnmctri, pcntru a evidcnqia li dcpcndenlclc dinlre ci. Dc excmplu, s-a analizat influenla nivclului fr.eciililor. pcntiu mai rntrltc valori ale vitczci unghiularc a prijinilor grclc sau pertru difcritc incliniri alo sondci.
Tatr.4.lsunt prczcntatc valorilc pal.atn.trilot. pcntru 1l!oat.c siluaiic anillizali. Linia intii rcprsanti stareil dc rcfcrinti. in gcncrai. o linie a aceslui tibcl rcprEziflti condi{iile de rezolvare ale sistemului dc ccuatii difcrentiale (4..17). Solu{ia acestui sistem conducc prin funcliilc p(t) qi g(t), ia traioctoria ccntrului gcomctric al prd_jinikrr grclc, prccum $i la ritcza

in

radiah

p(t)

gi la cca

unghiulari O rle accstui prrnct.

nnalizate pasul dc incrcmcntarc a timpului a fost lr-3.10rs,
iau.

in loatc oazrrlilc

50

4.

Modcl ti algoritn penox detqminarea milcirii

co

plcxe

eciriparnenh ui dc adiicinE al gairfturii de foraj

pcrioada dc studiu a mitcilii a fost f=15s. ccca cc. din puncl de vedere numeric! inseamni 5000 dc punctc (cu excop[ia stirii 26, (rard durata miicirii a fost f=21s, adici 7000 dc punctc). p(O).

in Fig.4.8 este rcprczentata traiectoria contrului ccomctric al prijinilor grele, functi:l Dupi o perioadi dc aproximatii. S;rpt!, secundc milcarca se stabilizoazi, constind

intr-o succesiunc cvasiperiodici dc ciocniri ou pcrctele sondci. Accst lucru cste mai c\,idcnt in Fig..I.10, in carc estc roprezcntali larialia in timp a modulului razei vccToare. intrucet graficul Iunclici p(/), pcntru pcrioada miloirii stabilizatc, so situeaz:i dcasupra palier.ului p:,4.. :-1.-ln)rrr. sc dcducc ci stabilizatorii irutit in.ontiict pcrmanent cu perctclc sondei. I-a nivclul celuilalt palicr. p=/-lo8mm, se observi o depilire de 6-7mm, coca ce inscamni oi pcrctclc sondri [u cstc pcrfccl rigid.
'l rh(.!r!! 4.2. Vahrilc p:rIametrjlor in stirile studiato.

u
saae
L
2

I p\

5,0

_o i

I
02
_-9,r

llp
I

{il
1200

c.,

le6irn
fl-1200 I I I
I

A-..f,rr--l A c.,
"rrn

Numirul

2t.4 ll08

!
:
q
7

8l -t
10

0 I 0 0l0 0 I r45 I t l-45 o- l--o--i--o -l'-l?i 1 r.45 | -_0 o lo.1 l3r .1.

10

1200

r?oo

I
L

24.4

_i

log
108

o.r .1 0,2
0.2

l-Ltl,l r,4t I

1200
r

_t___

21!

t0E

2oo

ll
)2

il
t.1

20 20

0.r i0.2 1 1200 --s? ]-q?T-'i,tf-r4s

-l

1.45 I 1.00 1

r200
1200

I I
I

I I

25-4

!
4 4

o 10.2 0.2 r0,2 l0 I l.00 I t200) t t2 5.0t 0 0.2:0.: I.i5 i 1200 | 0 l2 108 "i:i) 0 I ,iI. llt---i-d5:r?00--lr00-f, t0 0 ; ul I q, r-.ll , rx,o Lrtrg0f ,5.4 \.r' 0 U.2 | 0.2 1.45 _llt,o _t I i 25.4 p,- :,q, I_L_SJ.i i.:- r.rs l-r:oq i- f l Ea 1.0 1.0 r_L_4{ +j 91 9,1 - I.'s -r9+ 27L 5,0I+_+ 0 I0.2_L_0,1 r.4t._L_tloa '2!0 L r 1ro I t2.1 | 28 ! -- 10.01 0 I 0.2 I 0.2 I r-d5 I 1200 I I I r0 i_s | 2!00 , I a5I o I 0: x I -' ir_rr 2q' 5.0 0 r -T-.ro.: , 0.2 o: 'lI T,rT1.4! fl7froT -f-zsooJ - Lg! )2,7.. 30 l 5!i o I o.z r 0.2 T r.45 I i:oo isla 108 t2,1 3r | 5.u. 0 i_!.2 I !a_L r.,15 I 1200 I I I 25,4 12 l_ s.ot 0 02 r2q0_l I | 25.1 tia -1_0_?- l _1.45 I 33 l _8.51 o o.? _l _q .]- r,45 ,1_!a0o_ j r j 4,4 108 12.7 34 | 5,01 o i 0.2 I 0.2 I l-45 i l2oo I t ' o I 108 t2,i _zgJ

2tt 22 i ?3. 24 ..

5,0[-. 5.01_

.1.20h .1_22n

!4t _ .1.lec

5l

4.

Modcl ii dlsorbn pentsu determurdr? mrscim co,npiexe

a echipamenn

de adinc,lnc al gamihun de foraj

lig.4.8 lraicctoriir ccntrului de masi

nl

prijinitrr grcle

!)
[ra(Ys]

,[5]

l0

r5

Irig.,l.g Viteza unghiularS dc roti{ic in jurul &ici sondci

ji:

ri.

Modcl ri alportrn pLnllx dclcrminarca mi$alrii complexe .lcchipamenhn r de ad;incimc

at

ganiJuji de fll.ti

p [mn j

^n

tAlfiir''iiI{i:ili/ulllililyllil[ilfililtllllflulll ^in,,,*q[iil,{l11ffiilfi1fififi[illtrJJ

lv\]lIIrli+
Irig.4.lo \tiriatia in timp a modulului mzci
vccloare

{'l 360',_.--

--..-.

OJ

Irig.J I I Viuirlia in timp a unghiuhri de (rtirc

i,\il1

[.y]

ro

15

I,ig.4.l2 Varia{ia in timp a vitozci ccntmlui gcomctdc al pr.ijinilor g.clo

53

4. Model ri algoritn pcn!,U

q9!Jl1_n]Erq,-!!-q"Stll9,I9,19-"!pqn9]q,tq

de adancime al samihEii de foraj

trl

l,'i9.4.13 \radr(ia in timp a fo4ei datorare Iluidului de li.rraj

,f
Fig.4.1.1 Variatia io timp a

td4ri

clasricc

1,"

tkNl
I

I
/1

/\

I
fig.4.l5

/l i

ti

fl*uil1,ffiffi
i-i

Vad.1{ia in timp a fortci do liccarc <iinkc sonda lji stibilizator

--i1-!!!!91

urselEfstr'ilss4!

rrd!19!9c@!!!4!uir44r!8

de roraj

Fr il,N.-l

l Fig.4.l6 Vifia$i in ijml

:r

lrl

i dc ,iccire didrc sondi lj priiiflile gcle

/,i

lNl

li
ii lr
I

ig.4.l7 \rrrialia

il

tirno a lirllci clr liccarc r,.iscoas.ii

Vitcaza unghiulari dc rotatic (neuilbrmi) a gamiturii dc pr.ijini in.jurul a)ii sondei poarc Ii exarninali in Irig..l.9. Pini la contachrl ou porcrolu so.dsi p'iji'ilo au o r.igcarc dezordonati .u 7rruec cSrlioabiiu priu sulrinrbiri b.,;i" ,ric diruoliei dc doplasaro. Dupi stabiliirarca miScirii, scmnul accsrci'virczc riiulranc constant ncgatir,', ccca cc corcspundi G[ui scns dc rotire orar. idcntic cu cci dr rotirc rr prijinilor in irrrul asci proprii.
Scnsul dc rotirc in jru.ul a\ei sondoi rcrultii

ungliului de rotirc 6. cxprimat

in

fi dil] F'ig.4.1 1. in c c cste reprgz.entati !af!{a numir dc rotiltii completc. l)escregcrea contiflui (dupi

dcpisLca pcdoadci dc dcmarij) dctcrminA o .1,,:riv.rri.

o - (] ncgalivi, a{r cum s-a aritat mai sus.

ciocnirilor cu pcrctclc sondci.

Vitcia dc dcplasarc a centrului gcomctric al pr.ijinilor este moderati, nedepiqind 0,6tus (Fig4.l2). Schimbarea pcriodici a semnului rilczci corespuntlc schimbirilor de direcde in urma

in
asupra

Fig.4.13

prijinilol

.1.17 sunr rcprczcntnto gmlio logilo dc cu c,\ooplia grculilii, &re rimanc corL(tanli.

!"

a1ic alc

fo4clor ce act'oncazi

55

4 Modcl ri :rhonq nent .lq!!Il1rqm'!!9!q_!gu&Ig" *l,fpqqe4!]I i9gtejr9mti-f-"]!qq +_fgpt__

Foqa dc lci4stcnF dllorara fluidrir.i de n,,:U, fig.4.13. I\,{odulul accstci fo(c cstc:

ar Gtliliia.1.15),
)

cstl,, rcprei

enlati in
(4.41)

'Jli','u
Din
analiz-a

l "

numedoi rcalizati, reatllii cii irmptiL0dinea rarfurilor ncestei fo4e este dcto ninati dc oocficicntul c7. fr.[rna fiind dati dc pritca \,?rixbili (parantcTjr din rclalia .1.41). Valorilc nraritne aiirsc au ordinui dc mirime al acestui cocficicnt, a cArui valoarc sc dctcmini din calcule hidro<iinamice liol. forma g.aficului oglindelte miqcarea cvasiperiociici a pr:ijinilor'i
ciocnirilc cu perctclc sondci. I.'o4a elasdoi, rcprczontati in Fig.4.l4, aro douii componcnle: unil datornti incovoierij priiinilor, iar ccalalti dalo'ati corllpl.osiunii pcrctolui sondci (v.rel.4.l8). prima arc or.dinul de midmc al fofiSi care, aclionind Ia iunlilatea dcschidcrii I a barci, lrr produoc o duplasnrc eeali ou jocul radial sondi-prijini grci. /. Cea de-a dorra componcnti. cu o larialic in timp similari cu prim4 aro insi o valoarca mcdic mult mai mica (iproximirti\' lsliN), cxp)icabili prin taloarca mrrc a constantci clastice a p,:rctclui sondci qi orin deformnliilc mili mici la niwlul perotolui.

Forlclc dc ficcarc dintrs pcretc li strbilizatori (Fig.4.l5) prccum li dinrre psrote g prljini 4 (Irig..1.i6) *idon(iaz-i nlorncnlolo ciouririlor uu pcrctclc sordci. ,\rrbclu fo4c sunr nde in ahscnla conlactrrirri cu ptrctclc sr.ndrr. \r.rlorile stdcl pozjtil,c :tlc fo{ci
perctcle sondei. lucru care nu sc

fl

l1 dcnoli un conlncl
qi cu

pcrmanent al stabilizrtoldor cu

intimpli

priiinile grclc.
ale

Din punc! de vcdclv cintitati\,, fiecirile prijinilor sunt dc 5-6 ori mai mad dcet celc
stabilizatorilor, la acclagi coeficient dc frccare.

I', arc ldma diotati do viteza p(t) ii amplitudinca dc coeficicntul dc amortizalo viscoasl c,. Dctorminaloa accstui coelioient irebuie ficuti gxJrerimootal, depinz6.ltl dc l;frrl rocii. in slaroa tle rcfcrin(:i, lcest oocficicnt a fost aoRsiderat snitar. in strrilc 22. 2-1 ii 3l ('I'3b.,1.2) iu tbst adoptatc valori mult mai mari, urnr,il'indu-sc schimlrilil.; dc otdin calitativ alc oomportjrii ansamblului. Rc^rltatele sunt PrcTcnliltc in ccjr: cc urnrr';rz;i.
Fo4a de amortrznrc \.ascoasa

4.5 Analiza influcnfci

4.5. 1

lirctnrihr principali

lttJlrtenu yileiL:i rtrtghiuhre

Vilc;,tr rnghiulrri dc rolatic in -iurul axci propr.ii a prijioilor gclc influcntcaz.i calilativ mjtcarca: la \.ifczc .joosc, coriil.tul tt:ibilizatoiilor cu pirciclc sondci cstc cvasipcrmancni. in iirnp ..c itiirjinii. grcl; iu iin !;nia!l intcamitenl, cc poiltc fi asimilat cu o ciocnire clasto-rlaslion. l.rccvcnln iceslor ciocnin cstc cu afit mai marc, cu cet viteza unghiulari estc mai malc, fiqrt cc se evidelliazi gi il !ig.4.1S, construiti pcntru tlei vitezc 'unghiulare ditbrite rio rirpci (v. s(arilc 17, 18, .si rLrspectiv 19 din Tah.4.2).

r6

--4.

V9d4 rj

al,eoriB$ pentsu

dctcfftrl{91_,1,!{i!1,19ry!q9 jL9!lr-[ggl4!!!La4]a!cimc

al samiturii de forai

La vitcz-o unghiularc foallc mari, $i contactul pri.jinilor grcle cu pcretclc sondci dovinc cvasipcrmrnent, traicctoria inscrii[du-se intr-un inel circular ou grosimc mioi.

a) a)

7.5 rrcl,

b) (,) I9.5 rad/s

c)

@=10,0 rads

"ffi;l-l
'"Li'il'*l
l__
Iig.4.l
E 'l

'it'
i l
I

t) Iftd"l

__J

raicctona ti aitcza unghiultuii dc rota{ic in jurul arci sondci peni! nlai mulic !itc,,c urdriulaic alc sapci (sttuilc 17. l3 qi rcspcctiv 19 din Tab.4.2)

\/itczir unghiuliui dc rotirc in jurul axei sondci ,(d pistreazj scnsul orar., dar variagiiie in juflrl valorii medii dcscreso o datii cu or.cftorca tura(iei in junrl axoi proprii, to (!i9..1.18). lc.rdinla cstc ca la r,alod mxli alc vilczci co. valoarsa slabilizatj a vilozci .r,l si tindi sprc .rr. l)c c)iemplu. daci prntru ro=10 ratl,,s, lt >1? radls (cu amplitudinc marc),
peniru oE20 r;rri,s.

ij

>21 rndrs (cu o amplihrdine foafio

mici).

1. 5.

2 Inflncnt a.fie<:drilor

Irrflucnta ficcin'lor trobuic sludiati in oorelltie cu viteza unghiulari a prijinilor lrelc. Penlnr r evidenfia ncest lucru, a fost an.lizati situa(ia limiti in carc frccirile sunt ncgli.iabilc (/l.../rf..0). pentru mai multe valo.i aic vilezei unghiulare ,). I_a vitczc mioi, in abscnla fiosiriln. slnbilizatorii au ciocniri pe odic! cu pcrctclc sondgi, dar prijinilc grelc nu mJi \in in contaot cu accsiJ. Scnsul dc rotir.c in jurul ixci sondci dcvinc antiorar (Fjo 4l9a) vilr.,za rrnghill;,rij (2 liind shict pozitjvi.

I I Yitczo mai ma irsa. miicdrca dcvinc dczordonat:i, scnsul dc rotirc ilr jurul axci sondci rnrrdificindu-sc la intervalc ncrcguiaLc. I)riijinilc grcl,.: au traicotorix io inioriorul
unui ccrc cu dialn!:tr-ul tnai uric ducit cui ai sondci (Fig..l.l9b).

I'rrrtlu a difclculia ilrllucll1,a licoiril<.rr'siabilir.ltorilor dc ccle alo priiinilcr s_a considcral si(uatir in caro sunl ncg,iia.,c doa, fi.cciidlc stnbilizatorikrr (Fig.4.19c).
Rezultntelc sunt oalitativ comparabilc r:u c,:lc obiinute pc,ltru stirea de referin{i. Contaotul

,1 Mo(lel

rirll.odlrl' t)drn u (lct,,rrnrxx6 r i\!;xir,u|Jr.rc aechiprnrelrrhri

{ic

tit cimc al_g,,rnjtuii

de foraj

prijinilor cu pcrctcl! soldui csLs r.lin nou r;vasipcrrualr!.:nl, sijnsui virezri du rota{ie in jurul a)iei sondci rcdevenind orir (dupl stabrlizarea migciirii. ll.<0).
Compararc, traiccloriiirrr din i.ig..i.i9 con(iuoo Ia conoluziit oi un rol hotiritor pofltru caractcrul ordorat sau haotic al miqcirii il au frccdrile stalrilizatorilor cu pcretele
6ondei.

'!t/

l"r

[.(j

,o

'[s]

ro

Fig.4- 19 Traicctoria qi litczn unghiulari dc rohFc in juntl nxcj sondci pcntru divcrsc li ori aio coefi,;irn$lcrr dc ficcarc (slir.ilc 5, 6 fi rcspcctiv 33 din 'Iab.4.2)

Din cclc dc mri sus .lc dcsprind urftiitoarejc concluzi:

a
a

la vitozo un$riulari,, ntiti

schimbii sonsui;

ii ii.c,;ii ;iiri,

ltiiicni.n pr;jiiiilor in

jirui

axci sondcj iri

pe misuri ce vitc7, unqhiulari crcgc (ficciilc riminand in continuare mici), caractqul rrtiqcarii <icwine haotio, sc'lstli de rorire in jrntl axei sonrlei schimhindu-sc la intenale

ncrctnlglc:

' +
1. 5.

caracter::i h3r)li.i

:l .rii.iiii

disiare .!sci ficciidle

li

ni.relul stabilizotorilor nu

mli

sunt

neglijabile.

3 lnJiuentu fhtitutirti ic.lin,ai

lnllucnta .iiutiuiLrr tiu rora.1 sc iar;c slurfrj priu ,ociroicntul c1, conlinut in relalia (4.,1), prir cnic sc rlru se;rntl Je vr;lrrmul dc lluid itntrcnal iir otiycaro dc rotatie o dati cu , prijinilc, .prccum ,si prin cocticicnlul c;. din in rclalia (4.11), c:lle detcrmini mirimea fortei de rezirten$ la inaintalca pl.iijirrilor. Cocficicniul ,7r poitc luir.

in principiu. ..,rlori in domeniul [], Dr,/r/"].

Vatoaroa

'

J.

IludJ

ri ilgodt,, pglqu d.!!qulill",, ,rufgqtrlollltl.xc I ccllg,nenn

ru dc ad4ncime al

s,mitrrii

de famj

unitari colcspundc silualici in carc sc ncglijcazi influcn{a fluidului, masa rcdusi fiinrl ibrmata numai din misa prijinilor (stirilc l0 ii 2() din lih 4.2). in iccnsta situaticechivalcntii cu accca io c:!rc s-itr tolosl pr.;i1ini rnai uto;irc. s! lrodilrcii putin llccvrllrrn ciocnirilor ou pcrclcic sondci (fala dc sr:tiuir dc rr;Icrinral. li turalii mlri, ti JL!rsr.r
influcnl.i dcvinc irogltabili.

rA tt).-irl-..-:' ""'",/
(
.,

Pentlu
\,,

contributiil fortci dc la inaintarc, derrvoltatd dc flur'dul dc foraj, s-au analizat doui situaqii limiti: prima in carc ostc neglii:tti nconsti fortii (c, 0) ii a doua. in care ea este foiilc mare (cr- 250okgi m ).

evidcn(ia rczistentA

f500k!',;m

in l.ig.4.20 sunt

reprezontatc

traj0ctorjilc gi vitczclc rurghiulai,: ifi acc.ic doui situati.

ir

rsl

ci valori miui alc forlci dc rcz tcnli din piitcir fluirlului impiedica priiinilc sri
Sc constalS

irjungi la polclclc sondci.

Fig.4.20 Inlluonll Iluidului dc foraj asupra traioctorici li vitc;ci unghiularc du roli{ic it).iurul ;r:rci sondci (stirilc 16 $i 2, din I ab.4.2)

impriminduJe o mi{care h,loticicu un scns de rotirc ilcrtor in jurul axci sondei .

in abscnla forlci

dc

rczislon{.i dill paltoa tluidului dc lbiaj, scnsul dc rotit.c in jurul arei sondei cstc orar', dar liccventir ciocnidlor eslc foafic marc, miqcarea rvind un isJ.,ccl fixrlc agtl.lt, cu schimbiri foarte bru{te dc dircciic. err"ltcrca coltinua a \il.rzri .1.: ilcnoii liu pi.r oada dc studiu a fosl. prct scurti,

slal)iliarca ficindu-sc inlr-un timp mni indcilin3i, apropiali dc o pui:ratic plol,lr; a :jiijtomuhd.
,i.

";

lic ci 'uiicz;

',l

ghiuliri a sapci (i

crtJ

s.t \lodili r.r _ioorLilor ridjil. f. ii

.-.i

;c

poatc roliza utilizind mlli multe dimcnsiuni dc

slabiiizatori ;i ric

pr':r

jrrrr grcrv.

( rc$tcrea dnncnsiunii stabiliT_ittorilor. dr:ci dcsclelt.,"cit jocului l1 rrc inllucntc semnilicali\ic numai la tur:rlii joasc. dctcnninend crcltcrca &ecv(.nlci ciocnirilor prijinilor grcle cu pcrclclc sondei. Acosl ILroIu ss poulc ooDstatn conlpatitld Fig.4.8, consll.uifi pcltt1l 4.25,itirm, cu Fi9.4.21. i0 oar! accst joc a lbsl coborir la lomni fi apoi la zero. ta turadj mad ..spcrtul lraiectodei nu s m.*lilici. rlar valoarca stabili,4rtii a vilczei unghiulare dc rotirc in -iurui &\ei sondci, I2,, sc apropio nui mull il.r r,itcia unghitrtfi r prijinilor, or.

4. Model

ti al8orilll lglirr dctcrmirHrea mrlciri conrptcxc a rchjp.urer '

rdur dc

a(lincine

al

sn ifirij

dc

foni

in practid, dc cele rn:ri multc ori jocul radial al

Cum, suri,iriziriorilol eslc dc olrlinui e;iion,n milimclri (ca in lrig.4.21), sc poate aprecia ci modificarca accslui joc arc ca singu cluct rnic;orar-ua ampliludinii vitczoi unghiularc O in jurul valorii slahilizirl.,l.l.
\ cltcrca diiInctnrhli c)iluriiol il plijioilor grclc. dcci dcsc,r,ftcrca jocului /, dclcmlini crcltcrca rigiditi$ iccstora ti a
(

b) .4, -r

(hm
i-l

.ld4si \jlasticc cc trcbuic si ic.rduui plijinilc slnc csntrul

rig.4.2l llrtlucn{a jouuhi ladial i st.rbiiintoriior Jsupra traicctorici ti..it.z.i ,-rnghirlirc d. roti!trc ;n.iLi, rul axci sonclci (stiliic -i.i 5i 27 din iab..i.))
sondoi.

Fiti in ciuo

de starca do rcfcrinlS, .'1 1O8mm. lrtilizind

pfljini urcic 76,2 x 279,4mnr (3" ri 11") ii i7, t5 )i l77,8mm (2l" ri

ll").

dc

s-au obrjnut _iocuri radialc 6.1nun qi rcspcctiv l33rm1

(Fig..1.22).

iu

prir,inta traiccto;ci.

sc

constaii ci, o dati cu descrc{tcrc:r jocuiui radial al prdinilo! frecvenla ciocnirilor

i-]1l!1n

b),:i i-]lnrnr
!l
,t
i
ra<L;sl

-r-_l

asssknn cu pcretcle sondgi creftc, supr3li{, baleiati rcstt.ingiindu-sc

l:r un incl circuiar cu o

din cc in cc mai micd.

Erosimc

l.*
1i

in

lt

Io

'[s]

rtsl

to

varia{ic a jocuhri radial, iluogi:,k oai r o madra a

ampli{udidi dc rrrir(c, Ia jocuri nrici rnircarea devenild aeitatL:. cu soirimb;ili bruStc dc dircclic.

Vitri.a unghiulari dc rotatic juml axci son(lci. h icc.a:ii

Fig..l.22 hrlluenlajocrrlrri rrr<lili ri prijiniior .r'dc rsrpra lriicclorici li \itczci rrncl:iular(j rlc iotil!ic iii.irrml arei sondr.r rqrar ilc jt si 32 dirr 'l uh.i.3)

iatlialc, setrsul :otil-i

ir

Lrdillrcnt dc !'aloaroa .iocutiiol

jr!r',rl 1)rrt .r)111.i .:

lr rrrtiorir..

;(l

4.14!4.L;L1l.su!!1t i9l,-tl'l|9!.a,tnry1 rlt5!.nii 99ryp1oc 1 e!!il,3l]!gnl

llllgs{ncime

ai sannturii de

fohi

1.5.5

Infllatla cxccnlricititlii &!nlrului li, nt(sti tI prdjinilor grcht

1.ipsa do ooincidonla

intrc r'cntrul goometrio 1i cul dc mari al prdjinilor grljle ostc inovilabilir, mai ales afunci cind in xlciiluitea ansambhrltri c!,: arlincine estc ifllolcalat qi un instrumcnl l\4\\,T) (Vlcnsurlrncnl $rhilo l)dlling). hr cazul unci exccnrrioiLiili nulc, lraicotoria centrului gcometic ai prliinilor grclo s-ar rcduco h !r! punct.
l.a valoi lb.lne rnicinlc excentricitilii, fo(r centdlugi initi:rz.;i grcu miqcrrrca. Sprc oxemplu. pcntr-u.0-lnu1l (i.ig..l.-alt), duratJ tcgiii:ul'Ji traii,it,Jliu Jilc jrrill mli mal.a d;cit irr cazurilc prcccdunl! -xpro\imr1i\ 25s- dupii caro urrncaza ciocnirilc clar:iPciodicc cu pJt-clclc sr:;il,:: lr.: l;

!.t

.t\ , -l/
aj (r- lnrn
I

ryl

b) ,rr 5mni

c) ?r-2j,4mm

'sf,

t)

I t I I I

li t.,i
"Uill

t.

rJ

,.LII
/

lr
,lsl
vitcz_oi unghiularc 12

trl

!'i9.4.23 'l r'ricoioria ;i vrto/i unqhiulilr;l ,le rotirtic il| irrrul n\ei son(lei penlru diverse valori alc Ciccnldcit:lii (:,liril! 1 0. 9 ;i lcspcctiv 2 l r,lin Tlb.4.2

ficcvci{.i sPoritii. ln l.ig..t.2.t, dit) caua accstci liccvcnt. nlali, irraficul

<iovinc, la scara dcscnului. o lrdta- Sc poalc rcmarca (lc asemcnca absctrg
:in

pciold:l rcjr.ului han/l(niu.

"-eclot

aaestei rlrte7r

l)urala rc!:in)ului tlaD/it(niu $oadc o dati cu r,rcstdrca c)iocnhiciii{ii, antPlitudinca \,itc/_ci uldriularu du rotitlie in.iurul irxci sond(:i riminind prnclic ncsohimbati. itr Fig.4.23b ru cstc r-izihil |rljrnul nri;c:i|ii \i;l)ili,,xtc din cioz;r duratd d(: sludiu (dc calcnl) prca redusc.

i :r |al,ri rnri .rL cr-i,jlldciti(ii, nrodifii.ir.ilc rililaii\,. fali dc st tea dc rcfcrin$ nu sunl scmnifraalivc. Au losl lest.llc i,tlori trij;r;i I;r l,i :jrili

41,

,l

lvlortcl

rl,..,.r.r.rr i

,,. !r. -:ilLriti/1,.c!-.i

1. 5. 6

In-ll ncnp in

<

:l i nd

rii sorulc i

inoliilrca sondci lbta dr Icrricali dctcmlini apariliit uuci uo,nponcntc [cnulc a !!rcutilii matctialului tubulai in pialtul lioll al l)c ii\il tji):idci (I-;s..1.7i. Acc;NI5 iinli csle cauz-a indcpi'i irii
traicctorici dc pclrtcic superior al sondci. Priliniie plele vor clcscric o trniectoric grupati ir Jratlo:r infdoart a sectiunii sondoi. in l.ig.4-24 cstc rcF.crlcntata aser-stil traioctorio pcntru o inclinarc a sondci clc 20'. Sc r(rlslntii oii, sprc dsoscbir(, (lc s{nrci dc rclrhlli (lrig..t.B), pu)ctele dc col1tiicl cu pcrljlclc solrdri sl|nt mri nrrrnoroasc itl |itt,tcra dr:.ios, lipsi(lifl pilrlol supcrioar;i a sccliunii.

\ Whttr / ,,N i yrFu!*l /,M '";!E:1

) tt.J.t-) l/.!i).)
)

/^L

/l''.. . 1.\* /

I ,

"

(,-2al

o)-J

rd.Us

( r h
1'l

:r.i'
o.)

c) cr.-20' !).S,J Iad,t

u-0

ir-={

i(hl

tt
i

frird':

5l

,si vitu,,.i urrgi,irii.ui rL, rr);ii;" ;,,jr,r111 ll]i0i soDdci pen!.u diverse iiri;iinrliaic sondci lsra lu r.r. r1$ r.cspecliv 15 r.lin 1ab.4.2) A{a oum an, pus in c-']dcn(a.i;r)J nol $ludiat influnta liccitilo,. (Iri&{.O), absenta acestora determirri o milcalc dcz.]Ld,rnr(ti. hlotir I ;, fr.r,iriil,rr ",clc. etr puline contactc cu peretcle sondci. PenAu compalitie- ir Fig.,l.f4h cslc rrczental caarl milciirii intt-o sondii inclinati cu 20o, in carc frecirile sunt ocgiiiatr. ('cca.e oslc,,fi.cilic accstei situalii csto sohimba|ca frecventi a sensului <ic rotire in.iurul aici sondei qi abscnll ciocnidlor cu pcrctelc aogstcia.

/hl ti o irig.i.l-i 1,.ri;ulori.r

,nL,,' ,lrl 0

I I

r0

La vilr'zc rrn!,hiulrre nlai ma al(,s,rfci. lnr'aclctrl dczordonat indcsesc coniactolc cu perctcic soudui (Iip-.4.1.1o).

aJ

milcirii

so

pistrcazi, dru.sc

4.6 Obson,alii q! conclueii

plalul normal pc axa sori.lct a i.nlnrhti dc simch.io al priiirrilor grelc est<: deJ,endcnli.lc o lanrilic rr,r .r,'"sil d(: Darunr,1ri dirllrc.rj'. n,lnrttj jill,i li)nflc grcu dc dctcrminil
lfliqcarcr
canlilirti\,.

i;

\,Iotlulul r;rigirr.ri pt,e,z(nr;rl l)u,lflr r[:sr,jr'icrcl :r,:sici mifcir.i p(,rmilc lividcnlicrca calitativi

4 Modcl rj nieonllr pentrr,nil!,n,xrrr!., nrtcnfli.orrlt)l!\.

scnsibilitill.i sirtcmului lr ficoaro dirrtrc lirot.r.ii cc-l inllucnlcaz"i. l,imitclc rcrultntclc pi-o\in (lin sir:rplilicidlc licutc lii roi,iz:lrcx sx:

in ciuc

s.,

incidrcazi

,d

for'lok: tlc lrccrlc rlirrllc slxhilizatot'i li p,.'t.cltlc s(rxlci sc r:onsidsri ci actioneirzj ill ids\rxr"ti m''mc in ]runctu, dc rc(hlccrc (centrul gcomctric al priiiflilor lfele, la .iunr;iiJicr dcschidcdi dintrc stabilizrlol.i),ca ii la conTictul rcal cu pqctclc sondci: lbr(.1 d(: relslcn(ii ln inainlare, opusii (lc liuid. ca r(i grcut toa, sunt forlc distrihrirc (lc-ir htngul prijinilor, in timp cc in modci sun! considor.atu L:olountratr;

cc cirraclerizeazo trqiltriri maqei rrhrsc cn ceomrl sondei (originca sistcm,.lliri ri,; ru1:::r1i) !t i.doJl-cr loosL.nlci clulicr ir prqinilor grulc la -iumitatca dcschidcrii dintrc slabilir.atori, Iiri a sc linc scama qi dc rigidialca suplimentari a
r:orrstanta elaslica

ansamblului de ;rci:ino;mc confbril.i dc Drezent/! \i;lhiliz:!!oriior:

[it! kl(: de liccatc

s|rtl rh nihlri coulol]rbiani ctc.

./\plis (iil nusroi(u ptczrntll.i sc lri,-olteJzd ljciral.llic i i.r ,", starc do rdls ti(i cor$idcrali o slaft du lucl'u ou o ii'sc\cn{ii naic rii::rpilrilir iri 3roccsul dJ lbraj (prin mclo.l:l rotrnr). indepirlarea dc accaslii slarc $i umrtircir accluiagi algodtnr dc a,taiizii ar pula surp,.io(l! oaractcrislioi noi alc rniluirri plliinilor gcir;. or,r'rlllij noi tltl.,- piir.anr!,tli.
l;ntil dc crlc plczcnlalc mai sus- sunt dc sl lliniat clilcva corr,;iuzii:

l..' Dunla icgimului tr.nzitoriu, la scoatcrca din r.pius r.l3:i\.3 insamblului dc ad.6ncirc
.:slc dc.l-..Ss. l)ril)r Jupieirca nleslui 1>uioadrr. slahiiizaiorii itrrlt. ftrrtt ou 1.{':t,:i,' *,,r,.1. i (L,"i i .,rraiizind fiutc$a,lr(p)).

il

glneral, in conl.ct

-l Ir trr,llii ioasc fr nrcrlii

.,)r,,lfi)

"c|ili,.,l,il

ccllri1rl !,c{,mcll.ic al pfijinilor g(ie dcsodc, la o rotatie in juul 1r,i;i,)ir,"rrr.hilinirr Lrr, al,_. ,:ir.rri vitfirli sunt l!: p,rrc(Ldu sondti :;i al oil.Lri lrsnlir dc \,.irtiri crctlc o d:itil cia .r.:r.:.i:i ir!"atici. I ii turatii ririi. ,ccst poligon dndc si sc idp,rpu,kr pssr- p.:l!lulj $n,J.;t.

r-l Scnsul dc rotirc in jurui axci sondci 1cu litcza uoghiulxd 4) cqtc. ?n gcncrJl. oiiir l: f'cl r:a 5i sr:nsnl (lo rotiro in.irrrut axei pr.;rlirriiol i !u vjiczr rrrgiririirrj ar). Surii irrsj siiu.ilii
eiirrtl p|ijinifu grtiL, sr: rLJlrsc air:ior:ir i!:.iuliri ;ri:ri sondci (Iig.1.i9a) sau ciitid n-ii!.I u; (icvinc dczordonalii. cu schimhari alcatoiic alc scnsuhii dc rotirc (lig.4.l9b- 4.20h. J 2-ll, fi c). in gi:ncral. litcz:l dc rotirc in.iurul axci sondci. r.l. daci pistrcazi semo

rirrs,rrrl, lirdr: si cloluczo in linrp sprc raktarca vitezci unghiulare dc totil.c injul.ul a\ci
prir.jiniiorrrr.

i'l Frccirilc dinlrc matcdilul

sondi ,si. mai alcs, ficciric dintrs stabilialo lci pcretele sondei (lclermini cnlilcienrl .\'xsiordonit s:tu Cczordonst al truccroici. \l:,.:.:rua !::r:;::r;: rc i:t::t.1l.i:,,:: ::r irrrcir(t(ar I:: nlrihi m:tri.
hrtrular vaioarc a vilczci unghiularc ilice r,r) iirfrllcAt itcetsfi l/nloars dcpindc dc r,aloriic ccloriaii p:uimcxi impiiurli in prou.:s (v. i$4.2). lerlr.r.r iicc;ue scl
JT

li

rl

l\irr sr poalc
(lc

eciza,

\illoli

(.1. ir-, iir,,

ri, j,, c_, ,1", ,1, ,;x), rsic posil)il si o)iistc o valonrc
s;r

\,:licira ,cnlnr cxi. ::.tiscrra nr;iiinikr

cIiligi Frltru.r),

dr.,inii hil)ti,,:it:

I I l''L'l ir 'l

,iL,l,!i a, .,,i.;

i. ,: i:: : , r:iirr i J.

forr

trlasa fluidrrlrri

d; ir|irj antrcnat ir r:ii;calc il.; rrrlotic o dati cu pririinile grolc arc o influcnti flcgltihlli, inditcrcnt de r,:rlo.rc, cochcicntldui r,'r in domcniul tl. ,.1d.1. lrhri&rl illllucnlcil/.l insd scnsibil mifuart:r prin liuaclcrirlicilc sdc rcologicc Guilc !n considcr arc ptin coofioicltul c).

iI

Modilicarea (linrcnsiunilor pnijiflilor dctcrminji. pe linEui sclimbars.r iocului ,ldixl /1. fi rnorlifisartir ri3idil;itii (yi J c('rijl;dri(j !l:r\li1c /i), ilslfcl incit pr.ejirriir sc vor inrl:pirtr mai putin <ic rxa sonrl,..i. \irr inF gri"i, .^rrl;,ti,: int"cjoctl radial al ptijinilor grclc, A, 9i ^ .jiicr;;ric;iiiu;r.,,. culil sc r{rstiIlc irr liOl (.;i;rr c\ir,ir.

f'! I'lsccntricitatca ccnlnrhri dc masi al pr iiflik)r 8rck, cak inL-vi,;rbili {i aproapc irrposihil dc (lcferminat cu cxactitittc. I-a !,:tlod ulisi alc aouslJi4 priijirnlc grcle pistlla/-i un coitacl conlinurr (.:u pcr'etuL, irr tirnp oe J:r vaior'i r rrar i ,:r nllastul csl,_: iolcrmitcnl, ipilend aiocniri
pcriodice.
l-'l

inclinarsr sonrlci lioc cr li[ia lxrlieonali Darc csi. lrii('cro.i,:! pr5ji,tilc,. !:r ,, :-!1r;: ljt.i:]:.:l sondci si aiiri virlurile in contaot {ru lert(lc sondei nrrmai in panea inJbrioarr.
sa

r-l Crrnrtitiit,: i,rili,rl, xl(r orliirnikn. dft:lt: (4.39) inUuentcizi miscarca nunai in faza
rrcsiailiizria.

(,t

5.

Analizs comportirii dneclon le

ansamblului de adancime pe ba"a unor modele stalionare lidimensionale

5. ANALIZA CoMPoRTARII DIRECTIoNALE A ANSAMBLULUI DE ADANCIME PE BAZA TII{OR MODELE STATIONART BIDIMENSIONALE
Regimul stalionar de func(ionare al gamirwii de foraj prcsupuns absenla !"riabitiLi(ii in timp a mirimilor ce desoriu sistemul. Ropaustrl este un caz particular de rogim sta(ionar.
peNpectivtr cate structuat accst capitol carc, in prima sa partq prezintd uII model static, in care est neglijati complet miqcarea gamiturii de foraj, iar in padea a doua un model carc ia in considerarc qi miqcarea de rotalie a pr4inilor, dar ink-o situalisimplificati.
acoa.s1ii

Din

Modclele stalionarc planc prezinti avantajul abordirii qi rezotvirii analitico a problemei detemintuii comporurii dircclionale a unui ansamblu de adincime. De aici, complexitatea mai redusf, decat caa a modclelor dinamice gi durata mai rcdrrsi pcntu calcule. Ca urmarc, plogramele cE att la ba:tA acest tip de modele pot fi utilizatc 9i in condi$i dc pntier pentru a anticipa evolutia direclionali a urtci anumitc confguralii a ansamblului de adarcime, elimhindu-se astrel timpul necesar corcc$ilor impuse dc o cventuali situagc nedoriti.

Primul model prezntat este static, ncglijAndu-se mitcarea gamitudi de gijini in sondi. Integrarea ecua$ei dilbrcn{iale ce desqie forma defomat?i a siltemului qonduce la o solufe exacti aplicabili oridrei configurafi a ansarnbtului, cu orice$ stabiliiatori gi cu elernenre componente avind caractcrisdci geomctdce lj de material difcrite.

Al doilea model o imbun i(ire a celui dintii ia in considerare ii mircarea garnihrii dc prijini pdn viteza lor unghiularl injruul axei proprii. Deoarcce ecua{ia difenntiali obtinuti nu arc
o solutie cxacti acoesibili, s-a propus o aproxiriurc numetici a sa,

5.1 Modcl static bidimensional

Scopul urinfuil prin aceasti modelarc este dtemina{ca forlEi tateralc sapdt, H^ n unghiului de dezaxarc dintrc sapi ti prijinile grcle, 96 dar qi a utrghiului dintrc fo4a rczultanti la sapi 9i axa sondoi, p, prccum gi a poziliei punctului deasupra ciruia gamitua de prijini se a$azi pe perctele infcrior al sondgi, L. Obicctilul fixat de Walker, optimizarea N$amblutui dc ad.incime, adici idendfcaxea acelei configura{ii a ansamblului care str determine in sond.i pistrarca direclici dc al,ansare a sapei, este implicit. Numirul mare de pararnetri nu a lxrmis recomandarea :'mei relete pentlu optimizarea arsamblului de adincime, acest lucru licandu-se prin incerciri.
Ipolezele de calcul acceptate in cadrul modelfuii sunt umibarele:

ii
a

nu sc ia in considerarc miEcaroa gamituii de foraj (modelul oste rtatio); ara sondci cstc reatilinic; peretelc sondei are dgrditntc infiniti;

65

5.

Analiz componnrii dircclionale

a ansamudui dc ad6ncime p baza lmor modele sraiioparc bidimensionale

fo4cle de frecare dintc prtjini (stabilizalori) ti pertcle sondei srmt ncgliiate, apesarea pe sapi ncfiind influcnlati de accste fo4e;

I corltagtul dinhe stabilizatori Si perctele sondei oste punctiformi I hte doi stabilizatori consccutivi, prijinile gcle nu ating peretele sondei; i sapa cate cntratA pe axa sondei; i nu exisli momcnt incovoictor la nivelul slpci; t deasupra ultimului stabiliirator, prdjinile grcle sc atazi pc perotele inferior al sondci lao
anumiti distanf.i, a, de sapi Gn puflcfirl dc tangenli);

efecnrl gamiturii de deasupra punotului de tangcnlS sc negli-jead.

5,1.1 Stabilirea ccuafiei difcrenfialc a fibrci medii deformate

in lig.5.l

estc prezcntati fibra mcclic dcformari

ansamblului dc adincimc Ifui stabilizatori. Axa x coincide cu axa sondei, av6nd scnsul ascandent. Axa ),, normali pe axa x, arc scnsul oriental spre psrEtcle infcrior al sondei. Planul format de cele doui axe este planul apsidal al sondei. in punchrt O se gisclao sapa. in punctul

prccum gi foitgle ca aqioneazi asupra 8apst, determini un

A(+y), prajinilc grcle allatc sub

el

,-ffi
Ho

momcnt incovoiclor:

Mlx)

- Wyt 116r+ J4cosct(y-v)ds.

+ J|9 sinct (x -z)dr
6rt

inr

(5.1)

\.
ytl

i'g dr sinc!

qdr

in rclalia de mai sus q cste greulatea pe unitatea de lungime a prijinilor gtele, ix (av) coordonatele unui punct oarecarc S aflat sub A. Elemenirl dc arc din punctul S se poate calcula cu rel{ia (Fig.s.l):

Fig.5.1 Forma deformati a ansamblului dc adincime

o'=

,6{

a*

= a"

rd,Y

{1"{.aJ

(5.2)

Neglijind rotirca din puncnrl S, ds : dz = dr, asfel incit rclalia (5.1) dwine:

M(x)= Wyt aor+q cosulll,lr;

yfu)l du +

qsinol(r-r) d,

(5.3)

(r6

5 Analiza comportiidi direc[ionale

a ansamblului de adancime pe baza lmot

modele bidimensionalc

Derivend rcla{ia (5.3), se ob(.ine:

dtvl

d, -(O/
=

xcosd.) y'

+ HO + q

xsina

(5.4)

Primnl membru al ccualici de mai sus este cunoscrut di,l. Rezistenla ,naterialelot

dM

dr
asdel incet ecuatia (5.4) devine:
EI

(5.5)

y'+(lY

-q

x cosa)y'=Ho+qrsifiq

(5.6)

Ecualia difcrcnliale (5.6) descrie forma deformati a a\ei gamiturii de interactiune cu pc.ctclc sondci, sub acliunca apisirii pe sapi gi a proprici grcutiti.

prijini grele in

De cele mai multe ori, termenul qx.oscra ce linc seama do greutatea matcrialnlui tubular dinlrc punctele O gi A, sc ncgtijeaz.d in raport cu apesarca p0 sapd lrl [14, loq, astfel incat ccuaga diferertiali (5.6) se simplilice, devenind:
E I y" +W y' = Ha+ q x

sinq

(s.7)

Daci punctului do roforinli O i se atribuio coordonatele (ro ro) -nu neapimt coordonatole sapei-, atunci ecuatia (5.6) capiti un grad mai rnare de gsnelalitnte:

EIy-+Wy'=l{o1q (r -xo ) sino

(5.8)

Ecuafia difercn{iali (5.8) descrie forma dcformati a ansamblului do adincime cu un numir a6itmr de stabilizatori. Solulieiy(r) trcbuie si i se impull,i illsi condiliile:

1r1, y1r; qiylx; si fic firnclii

continue.

Acesto conditii se rofed la oontinuitatca deplasirilor, a rotirilor qi a momentului incovoietor in oriae sscliun a barci. Discontinuitatea derivatei a trcia (a forlci tiiotoarc) in drephrl punctelor do

reazerq va conducc la dctcrminarca reacliunilor din

asupra stabilizatorilor.

aocste prutctc,

adici a fo4elor ce actio[caz:

in situalia analizati a arsamblurilor de adAncime problvma esl oargcum inversatji: nu 9st9 cunoscuti fo(a F/o care provoac.i deplasarea ).{r), ci, folosind pozi$ile punetelor fixe pdn care ),(x) trebuie sd trcaci, se determhi aceasu forli 9i chiar dcformata lr). Ca urmare, nici calea dc solu$onare nu este una clrsici, de la galuzi la efect. Aceasti metodi de rezohare a ocualici difeFnliale (5.8) cste prozentati in calo os urmeazi. 5.1.2 Stabilirea matricei de transmitere
Ecua{ia

diferenfali (5.8), poate fi integrati in rapo cur, oblinfudu-se:

.161-

EIy"+lVy= Mo ,W yo, I19 (r

\q

sina tx -xs)z

(5.e)

67

5.

AMliza componnrii dircclionale

ar'samblului de ad6ncim pe baz tmo, modele bidimensionale

in

Mo sunt doplasarea gi respectiv momontul incovoietff conthuaro nenul, penEu goneralitatca tratirii).
Solu{ia generali a acsstoi ecu4ii oste de fo.ma:

care yo

ii

in

origine (ooNiderat in

1(r) = cl sin{x-r6 )+ c2 crxryx- x61 + yn

Cr Ei

+ff - # T. # *o )+ $ff "la limiti: C, fiind constante de intcgrare, care sc determinA din condi(iilc
y(xo)=

{,-,0 )2

{s.ro)

yo Si

y(ro ) = Ao

(s.11)

otrlinindu-se:

c,- w(qoI

lEt

i)

H"
(s.12)

Cu

EI qsino.- Mo

WWW
l,=

rotaliilo

r- q sincr ii
de firnctia;

F' la

(s.13)

fomn deformati a prijinilor grele oste descriri

y1;y =

ro'[].n

^1,-,,

ll *,

{}

<r-. a, -

*$f
Blllcn{ A(a

^y11r,

)1,-,, * }.i,,q,

-*o;]a, *
(s.14)

[.*

^<,-*l

- r]+

]6 - *,12
-}p-"*r{x-16)]rro
+

Prin deriviri succesive se oblin rotirea (rc), momenhrl incovoietor ,1.(r) gi forfa Uietoare

lI(r) in

,);

(,)=r,,(r)= [c.sr{r-"rr,

*l}^r.r{'-'rl]r.

*:[,-,, -]","^1,-*l]
,1.7= urrlg=l-\sinr.1r-relJpe
H(x)=
EI

(5.1s)

+coo4r-xe)Me +{sin}.(r-'olro

+f

[r-coer,t'-,olJ
(5.16) (5.17)

y'+Wyt= Ho+t (x-r6)

formi matriceal,i, rlatiilc (5.14), (5.15), (5.16) $ (5.l7)
se scriu:

Sub

k,l
in care T
e

q,l

M(x) H(x) r

]' - r [,yo

<ps

Ms

fts tfi

(5.18)

stc matricea dc

trMsmitde:
68

, |,i"ra,,al
T=
0

1r[r-"*x,-'"1
?"

fl,-"

l*^r,-*,1
&)l

.ri=e.$]
rf'-*-|*"-',']
r(r-rb)

co(r
W

.lb)

,tui{,-,0)
ccs{r-xo)
0 0

-;dni{r- -t)

0 0 0 0

I tsin-xft &) I
0

l, ,11 tatu.r

iIr-"*rt,-aI
I
(5.19)

Cu ajutorul matricei de tranrmitere T se pot exprima paramenii (y, q, M, tI) la capihrl din drcapta al barci (sau din orice alti secfiunc), cind sunt cunosculi paramctrii omologi la capitul din sle,ryla b)6 e6 Mc, Hd. La trecerea psl un reazem Gn oazul studia! un stabilizatol):

o, p,M, H,lf
in care matricaa N
Gste

6,4E=

N.(y, p,M, ff,1)ro5s.

(5.20)

maticea nodal.il:

[rooool r o o ol io N=l 0 0 0 l 01 lo o r o nl
[o o o o
,1 ,i 6ind
rcac$unoa din toduy'. trtnersat.

(5.21)

5.1.3 Algoritmul de calcul

Cu ajutorul matricei de transmitere T (r, ro) se poate dctermina lcctorul ooloani U E M H 1lr la capiul din dreapta al unui elcment omogen de tip bari cu sec{iunea uniforma, in functie de vecton [yo h Mo Ho llt, cc camotedzeazi capihrt din stAnga.
Un ansamblu de adincime este format dintx-o succesiune de astfel de elementc de tip bari, sparatc prh punctelc dc reazem- care sunt slabiliatorii- in dreptul cirora deplasaroa y, rcthea e gi momcnhrl incovoietor M kebuio si lio fimcfii continue. Foqa tiietoarc F1 inrgistreazi rm sal! care este chiar reactiunea in dreptul stabiliz-atomlui respectiv, pusi in widenp cu ajutorul matricei nodale N.
Dcplasarea unui puoQt de sprijin poato fi nuli, daci stabilizatorul are diametrul egal cu diamctrul sondei, sau pozitivi, daci diameful stabiliz-atotului este mai mio decal cel al sondei sau

daci, in timp, au apirut uzuri carc au dus la diminuarea diamfului Etabilizatorului.

69

5.

Aneliza componarii dncdionnle

arxaflbhnu de adancime pe

baza lnlor modle stalonare bidinensionale

Pcntru exemplificarca metodei dc calcul se consided un ansamblu de ad6ncime cu doi stabilizatoi oa in Fig.5.2.
Plgsupunand crmoscut 1'ectorul:

vo= p6

M6 t16

llr

(5.22)

in

dreptul sapci, cu ajutoml matricei T(dr, 0), ce inglobeazi caracteristicile

geometrice

de material ale tronsonului OA, se determhi voctonrl omolog yl" , Ia stioga punctr.rlui A Gn rapo cu sensul pozitiv al axci x):
vr,=

li

ly I

Mr I/,"

llr = T(4, 0)vo

(s.23)

trccerca pesto punctul A flumai fo4a lligtoare inregistreaza un salt

egal cu rcaclirmea din aagst pnnct, Rr:

La

vrr fu Mt ffrd llr = Nr'vr, , (5.24) in mod similar, in rksptul clui

de-al doilea $tabilizato( (Fmctul

B):

vy= $4 E7M7 Hy Fig.5.2 Ansamblu de adiflcime cu doi stabili/ik)ri

lf

=T

(d+ db d). v.\d (5.25)

9t
in

vza

= (yr

Ez

M2 Hrd \f = N2. vz* (5.26)

fn4

in punchd de tangeqi cu peretclc sondci , la distanla a de sapa, s poate sqie: vL-tJL qL ML HL

lf

= T<L, d.t+d,).

vd

(5.27)

Din rclaliil (5.20H5.27) rzulti ecua(ia matriceaE:

Iy,
ln thepul

Q"

M, H,1lr = T(2, 4+d,) .N1.T(4+4, dr).N, .T(4, 0) .vo

(5.28)

sapei (conform ipotezclor):

rt=0 $ Mo=0 ,
Ho fiind nccunoscute alc problcmci. Pe de gondci:

(5.29)
pcretelc

fr ii

alti parto, in prmctul dc rangcnli cu

ML=o.

yL=A, %=O

ti

(5.30)

d stejocul radial inac prijinilc grelo Si prctcle sondoi.

Jinnnd seama de condiliile la limiti (5.29) gi (5.30), in ecuafa matriccali (5.28) rim,in lase nccrmoscute: q\ , I{o , IlL, h , Rx ii l. Sub fonn, scalar5, din (5.28) sc pot scrio nunai patlu ecualii, a cincea fiind o identitate. Trcbuic dcci adiugatc ind doui eoua{ii. Aoestca sunt deplasirile

'

'70

ansamblului de adancune p baza unor modele stalonare bidimensionale

stabilizatorilor reiultate din ecualiilc matdceale sqise pentru punctele A gi B:

v*= (h S. Mr Hta

lf

= T@1, o). (ro tpr lro Ho

tf

(5.31)
<5.32)

ti
li

vz": Ot q\ M7 H\d

tf

=T(4+dr, d,) .Nr.T(4, O).b,o Mo Ho 1f).

Celc paEu ecuatii ce pot fi scrise din (5.28), imprsuntr cu primele ecua[ii scalare din (5.31) (5.32), formeazi un sistem algebric neliniar, care nu poate fi rezofual dgcat cu metode nunerice.

Pentru rezolvarc, po punctele A qi ts:

hngi condiliile (5.29) $i (5.30), mai sunt nocesa& condiliile la limiti in

yt=A qi h=4,
in care

(5.33)

/r

gi dz sunt deplasirile accstor puncte. Evident, elc txebuie

Dintrc cele gasc mirimi le, ,Ho , H" & , & , importante din punctul de vedcrc al cvoluliei direcliei dc avansare a sapei sunt primgle dod: ft, rotirca in dreptul sapei ti Ho, foqa laterali. Valodle lor dau o imagine asu[a tendin(ai de deviere a sapei. D excmph\ o fo(i lalcraE pozitivtr va dctermina o creqtero a inclinirii sorrd4 in timp ce o for{.i laterali negtivi marcheaz.i tendin{a aprolerii de vcrticaLi.

si apaqini intervalului [0, d]. Ll, carc reprezinti solulia problcmei, mai

y [mrn]

tl[m]

M [kNm]

,id;

' , r[m]
a [k]\[

'T ,[.]
Fig.5.3 Grafioclc firnctjilor y, g, M qi H peattu un ansamblu dc adincimc ou doi stabilizatori

Pentru cvaluarca tendinlei de deviere a unui ansamblu de adincime, lmeod se utilizeazi {i unghiul p format dc forla rezulhrLi la eapi cu apisarca pe sapi (Fig.3.l),

'tl

5 An"liz comporlrrii dircctionale

alljambhnur de adancDnc pc ba/n unor modelc stafionare bidimensionale

O dati detcrminatc mirimile po ti Ho, tuncliile l.r), flx), M(x) ii H(r) din (5.1aX5.1?) dsvin cuooscutc ti pot fi utilizate in calcule de rezistenti. in Fig5.3 sunt rcprezentato glafic acestc fimclii pcntru un ansamblu de adancime cu doi stabiliz2tori, avind joc radial nul fa{i de pcretele sondci. Se remarci rcspcclarca lcgiturii malematice dintre monotorda firnclisi $ dgrivata sa.
Metoda de rczolvarE a ccualiei diferenfiale (5.6), ut izind matsicea dc transmitere, permito considerarca aisamblului de adancime ca o rcuniune dc acgmcnte cu proprietili geometrice qi de matcrial difcrite, rcflcctalc in matricca de transrniterc a tronsonului. Sc poatc tine scama in felul acesta dc prczcnla in compuncrca gamiturii a unor elemcntc difcrits dc prijinile grele: pr;jini gcle amagnetice Gn intsriorul carora se htroduc instumentele penhu misuarea dwialiei), instrumente lvIWD, rcduo(ii amortizonrl de tocuri ctc. O aplicalio in acest sens estc plezentatr:i in cele ce urneazi (paragrafirl 5.1.5), considerindu-so in componcnla gamihrdi <te prijini grele <lin olel 9i rm
tsonson realiiat din wolfram.

P@ibilitatca impunerii deplasirilor punctelor dc rcazem (stabil.izalorii) face ca modehrl po.tii cvalua qi cfcctul subdimcnsionirii (voite sau nu) a slabilizatorilor, iliut fihd faptul ci, in pracrid, dc teama unor complicalii de ordin tchnologic, operatorii introduc in sond, stabilizntori
cu

si

jocuri mari.

Pcntu rcalizarea calculelor firmcdca au fost concepute programe originale MathCad qi Turbo Pascal. Utilizarea arnbelor medii de programare a fost necesari ca urnure a absenpi din MathCad a instrucliunilor dc buclare qi a facilili[ilor dc rcprczsntare grafici dh Turbo Pasoal (cxilGntc in Mathcad;. in Anexa 5 oste prezentat prcglamul Mathcad tealizat pcntu modelarca ansamblului de adincime cu doi stabilizatori (cu ajutorul ciruia au fost dterminate rea tatcle
reprezcntale in graficclc din Fig.5.3).

in continuare sunt analizate, foloshd algoritrnul prezentrt mai sus, ansambluri do adancime cu difcrito oonliguratii, puso sI luclcze in condi{ii divcrso de inclinarc ii ap;sare pe sapa-

5.1.4 Ansambluri dc adincirne

Iiri

stabilizatori

Absenla $tabilizatorilor din componen(a gamiturii dc foraj cato inci o ainralio dcsnrl do dos intilniri in pracrici. Din accst motiv, qste util studiul comportirii direclionale a prijinilor grele

firi

staHlizalori. Pentru toatc aplicatiile fixe rumeazi, au fost luatc in coruiderarc trei dimdsiuni de grEle, cu o frccwnl mare de utilizare pmctici, idcntificatc prin:

pdjini

Cazul

IE Ca?.n12 i cazul3 3

(17+"), d.=228,6m\n (9"), d.76,2lId/\ Q\; D"=31l,15rnm (12*'), d"=203,2mm run (8"), ,4-50,8rtun (2'); D,=222,25mm (Sal"), d"=158,75nm (6+"), d=57,15mm (21").
D,=444,5tnn

in toate oa;nuilc, dcnsitatea fluidului de foraj a fost P/=1250 kdn?. Pcntru a studia influenta apisirii pe sapi qi a inclinirii sondei, calculele au fost realiz.rte p9nbu umdtoarolc valori ale celor doi parametri:

7e{s0,

100, 150)kN

ii

c! e { 10, 20, 30, 40, 50, 60} grade.

't2

5.

Analiza comportirii diec[onale

uEamblului de adencim pe baza unor modete sta[onare bidimensionale

rz=sotN

n:toorN

rz=r sorN

r/, ENl

11, tkr.rl

^
e t"1
e

al"l *

," a t"]

t"l

erl
..:; ..-' : : ;'

' :;*

a{"1*

'G["]'

prl

pn

prl

qn*
L [m]
t5

at'l*
L [m]
It

c["la [m]

,"cfl*
+
'- - "
D,=-414,5mn

,.=3t l,l5mn

071) (l2i) 4=203,2mn (8)

a.-tss,zsrnm

0 [o] 40 dr28,6nn (9)

?n

m
4=76,2&m

a[.]*
e
Cazul I

D,-222,22an(El)

(01')

4=50,8rrun (2) 6C{al2

(3)

4=5?,15run

(21) ec.a{3

Fig5.4 Influenla inclinirii sondei asupla forloi laterate, a unghiului de dezaxare, a unghiului fo4ei rezultante gi a distan{ei pini la puncnrl dc tangenfi, penlru difcdtc apisfi pc sapi, dimcnsimi ale sondei gi ale prijinilor

73

5.

Aializa componarii direciion tc

a a.nsamblulur de adancine pe baza unor modele stalionare bidimension le

Cazul I
r/.r [kN]

Crzd2
H, tkNl

Cazd3
a, [kI.I

,o

R/.[iI{l

r@
-1

--ro

,r/

[kN] too

rro

,o ,'/

[k]Il !m

rv)

e 0.rl-

t'l
I

Erl

prl
04

0.4F.... " ' tt

1 -l

I I
o1L______________

I I
--------------rr0 r00

o.rt

o.7F
50

or
0.x5

06-t______________

rr[klll ro
....:,

lJo

50 ,r/ [kN]

50 ,,r/

8f,{l

rm

r$

af

,o B/
2!

[kN]

roo

'- m r3o rr16

'/

[kN]

1oo

lro
--------

a '
la

r0 fr/
1-

SIII 1

ro

--l,2 ,l-"*'l,,rr*'
r___--r-__----L [ml

E___-___
a [m]

[m]

lrlio ,7 [kN] ---'.

-IDI--

"1
.' r [/ [kN roo ';-7{kr'r --

r0

rm

c.=loe csz l, D.=444,5mm (l?l) c(=30' caarl 2 p D.=31l,l5mm 021) c(=60" Csz'n3- Di222,22fl.o $l')

rJo [kll] rm d,=228,6r.lln, (9") d,-76,2trlr13') 5o

tro

r7

4=203,2mm 4=l5S,75mm

(8)

d,=so,Emm

(2)

(61)

4=57,15nm (21')

Fig.5.5 Influsn[a apasirii pe sapi asupra for(ci latralc, a unghiului de dczaxare' a unghittlui fo4ei reaitante $i a distanlei pini h punchrl de tangenF, pcntru difcrito incliniri, dirnensiuni ale sondci qi alc prijinilor grclc

14

5.

Analiza comport rii direcfionale a ansarnblu.lui de ad.ancimc pe baza unor modele stalionare bidimensionale

i" nig.S.l 6 nig.S.S sunt reprczcntare grafic inlluen(ele lnctindrii sondci pentru sapi, toatc combina{ijls rezultate din \alorila mentionate mai sus.
ln toatc situa[iile

ii

ale apisirii pe

analizate, fo4a laterali la sapi, 1/o este negativi, ceea ce inseanni o tcndinp de apropiere de verticali a dirccliei de alansiuc. Unghinl de dezaxarc Ao ostc, in schimb,

totdeauru pozitiv, ceea ce sermifici o tendinl.i inversi, de crclterc a inclhirii sondei (Fig.5.6). O tendin(i dc opunerc la crcgtorea dwierii sondei va fi caracterizrA de o fo4i lateEli negativ; cu modulul cit rnai rnarc $ dc o dezaxarc sapi-sondi minim;.
Axa sapgi

Alalizind graficele din cele trei coloane ale Fig.5.5, sc constati ci dintre cele patru m;rimi
reprczentate, numai unghiul p cste influcntat dc apisarea pe sapi conform relalici (5.34), in care

flunfuiton4 116, rimino practic

Qo >O

neschimbat,

Fig.5.6 Sensurile pozitive ale fo4ci laterale si dei:axirii

sciderea Qn modul) a lui B datorAndu-sc qegrerii apisirii pe s W. Chi1r distanF pann h punchrl de aontact cu poretcle sondgi, a, este foa(to putin sensibiE la cretterea apisirii pe sapi. Trebuie

p\

ti

insi rearnintit fapn ci studid s-a limitat la valori ale apisirii pe sapd do pini la l5OkN. Valod mai mari (dcsh[ de rar utilizate practic) dctermini o ugoari creglsro a sensibilitifii mirimitor
studiate.

Pentru rur ansamblu de adancime dat, cleiterea inclinirii sondsi (Fig.5.4) detormini o oreltere a fo4ci lakrale de revenire la vcrticali, ca tumare a eGctului de pendul (prezentat in capitolul 2). Fo4a lateraE de revenirc cstc cu atat mai marc, cu cat Fijinile grelo sunt mai rigide. Sge exempll," o crcllere a inclintuii sondci dc la 10. la 40. conduc la o cregtcre fn modul) a fo(ei latcralc de la 3,5kN la 10,2kN, peottu cazul prnjinilor de 9" 9i de la 0,9kN ta 2,8kN, penfu prnjinile de 61" Gn ambele sihratii pentru o apisare de 100 kI|.

Modficirilc unghiului de derraure sapi*ondi sunt relativ mici o datii cu

crelterca

inclinirii sondci. Penlru exemplul de mai sus, acest unghi crelte dc ,a 0,6270 la 0,855", pmtu prnjinil de 9" qi de la 0,307' la 0,413", pcnrru prijinilc de 6l'. ApAsarca pc sapa influenteazi
ncsomnifi cativ unghiul de dezarare.

,,

Lungimca pdjinilor grele pintr in punctul in care sc realircazJ contactul cu pqotole sondei, scade foarte putin o dati cu crelterca apisirii pe sapi ou atit mai pu1in, cu cat prijinile mt mai rigide (Fig.5.5). Spre xemph\ pen,tr:u cazul 3, in domeniul apisirii pc sapA dc 50 la 15OkN,
pe(rtru o inclinarc dc 1O', aoeasti lungime scade de la 12,2m la 11,5m. inclinarea sondei, afecteazi

insi scnsibil distanF peni h punctul de tangenti. in roarc cele tsei cazud studjate, indiferent de valoarea apisirii pe sapi, deseletterea lungimii ! Ia creqterea inclinirii de la 10" la 600, a fost de
aFoxLnativ 3296 din valoarca iluegislrati pentlu inclinarea de I 0". Rczuftatele de mai sus privind comportarea ansamblurilor conaordanl,i au cele ob(inute de Toutain in [108].

firi

stabilizatod sunt in

75

ansamblulur de odencme pc baza unor modetc

5.1.5 Ansambluri de adincime

stabilizatori Arcorporend un tromon de prijini din wolfram

l7ri

Atunci cind se utilizeazn gamituri dc prnjini gele {fui stabilitatori, dc reguli, se nrmirefte a\rarxlarca pe dirc.clia rerticali. in acestc condi{ii, garnin[a tebuio si se opuni ej!,t'rfirillelor forle geologice cal:. tind si devieze sonda. in paragralirl precedent s-a aritat ci dimonsimile pr;jinilor
sunt rm factor impoflant

in

acest sens. Cu cat sunt

prijinilc

grclo mai rigide

rnarc, cu atit forta lateral,i Ia sapi este mai mare (in modul), tinzind si rcaduci sonda la direc(ia verticaD.
Ez, Pt Rigiditatea, l.1, a prijinilor dcpinde de modulul de elasticitate al rnaterialului 9i de dimeruiunile geometrice ale

ou greutate pe unitatca de lungime mai

wolfiam:

E 6 p1

Ha<O \ /*

sccl.iunii transversale, in timp cc geutatea unigtii de lungime, 4, depinde de dcnsilatea matorialului ,i de dimcnsiunile geometrice ale socliunii hansversale. Rezulti
dcci ce schimbarea nEterialului in sensul cre$Ern rigiditilii qi a greutSfii rmitilii de lungime va conduoe la ob(inerea

Fig.5.7 Ansamblu de adincime cu Fijini din wofram

unui ansamblu de adincirne cu rczultale mai bune in mcnlincrea dircgei ds avrnsare decet in situa{ia ut iznrii
cxclusive a o(elului.

in care o parre a prdjinilor grcle (situafe imediat deasupra sapei) sunt iealizate din wolfram, toato prijinilo avend acelca.li dimensiuni gcomotrice ale scctimii traffversale (Fig.5.7). Caractffisticile do material ale olelului $ wolframului $mt prczcntatc comparativ in Tab.2.l. -foi in accst tabcl $unt oomparatc rigiditililc $i greuti(jle pe unitatca de lungime pentru cele kei dimensirmi do prijini propuse mai sus.
Eficienla introducerii unui tronson de prijini din aliajc grele daasupra sapi pentru a acca$ua clbctul de pendul care se mireasci impotrivirea gamiturii la dwierc de vertical; la estc conbolErsaLi. Bradlcy aduce o scric dc argumente in favoarea folosirii accstei tehnici printe carc

in continuare

se analizeazi aceasLi sihra{ie

lr4l:

a
a

cregerea cu 50 pan;

l00yd a vitczci de avansare a sapei, in anumite condi$i geologice;

intcnsilato de descregtere a inclinirii mai mare decit in caarl pr.ijinilor din o{e1;

a
t)

propricti$le magnetice speciale alc aliajelor grele din care sunt oonfectionatc prijinile pot pfinite plasarea in intcriorul lor a instrurnentelor pentru misudri do dsviatie;
cosrul Pe de

prijinilor din aliaje grelc

este comparabil cu cel al

prijinilor arnagretice.

alti parte, Toutai& in [106], exprimi opinia firmei ?"otal privind utilizarea prijinilor din wolfram sau din uaniu spunand ci influenla acestora estc minori in ceca cc pritrgle imbun Lil ea componiirii direclionalc a $rrniturii. in absenla st_rbiliz.ltorilor, se recomandi
modifioaroa slsmsntclor geometrice alc sec[iunii kanslBrsalc.

76

5. Analiza comportirii dneqionale a ansamdrnui de adiAncrme p bazn unor modele stalionarc bidimensionate

Penlru a cviden$a influenla unui tronson de pr.i.jini din wotfram situat deasupra sapgi s-a considerat cazul prijinilor de 228,6 x 76,2,trl,fii (9" x 3"), ln o apisarc pe sapi de I OolN. in Fig.5.8

surt rsprczentatc grafic rganltatelc calculolor pontru patru valori ale inclinirii sondei, intrs 10" fi 40', 9i pcnku tlci valori alo lungimii tronsonului din wolliam, /, intre 0 d 9m.

C.zul l

D,=4.14,5lnrn

(l?1),

d.=22S,6mm

(9'),

n/=ImkN, pr

4=76,2mm

(3)

l250kg/mr

/:0
/'=3m

Q,l"l

H, [kN]

9nt

1=0

(Irl

c['] .

,/=3m

p11
-15

l=9rn

b ql"l

ro

.o

,,

o ["]

Fig.5.8 Influcnla lunginii tronsonului do wolfiam in componcnia prijinilor grcle

Pcntru a avea elemenhrl de comparalie, prima \aloarc / este nd;, corespuozind situaliei prijinilor tcalizatc numai din otcl. lJltima valoaro, coa de 9m este ohiar lungimea ungi prijini
Rczullatele nurnedae evidengazi efechrl important pe care o prijini grea din wol&am ar nvea-o daci ar fi situati dcasupra sapci" efecnrl fiind ou atit mai accentuat, o! cet inclinaroa sondci gste mai mars. I-a o inclinare a sondei de 40', crelterea (in modul) a for[ei laterale 93te de la l0,24kN la 36,10kN, adici de peste trri ori. in acoleagi condi$ unghiut de dezaxare g, inrEgistreazj o creftere relativ mici, de Ia 0,t5 la 1,09'. inclinid mari distanF pane ta prmonrl dc tangenti cu peretele eondei scadq ajungind ca pentru /=9rq si se apropie de lungimea prijinii (putin tnai mult de lom). Acest fapt diminueazi influsn(a plijinilol din oFl in ofecnrl lotal de intoarcere spre verticaD al garnihtrii. Un &onson de prijini din wolfiam cu o lungime mai mare de 9m ar anula efectul prijinilor d oFl, care s-ar a$ez, ps pffetele bfqiot al sondei deasupra punctului de tangenli.

77

5. Analiza oompodirn

lqcclonalc

ansdnbiului de adancime pe baza lmor modcle stafionare bidimensionale

5.1.6 Ansambluri dc adincime cu un stabilizator

Ansamblurilc dc ad,incimc cu un stabilizator sunt ccl mai des utilizatc in Bituatia in cars sc doregte schimbarca dircclici de avansarc (Fig.5.9). Degi, teoretic, este posibili pi menlincrea direclici dc aviutidc, compo area s-a dovodit irstabiLi 9i incficienti in sondc cu inclinarc mici [50].

Tehnica de conducere a sapei pe trascul dorit cu ajutorul accstui tip de ansanblu sc mai numcltc li ,?rrrea pendul ui, deoarece greutatca pi4ii din garniturn nesprijiniti pe pcretele sondei crceazi un efcct de pendul ce tindc si rcaduci sonda la verticali.

Montind un stabilizator pe gaminni, puncn dc tangenli cu pcretglo sondei este urcat la o diElanti ftai mar de sapi, grcutatca pirlii nespriiinite mirindu-so. Daci afzarea stabilizatonrlui se face prea sus, atunci prtrjinile grclc vin in
contact cu sonda intr-un punct situat sub stabilizator, efcctul acestuia anulindu-se.

Comportarea unui ansamblu sbbilizator estc dependenti de:

de

ad6noime

cu

un

a
O O
Fig5.9 Ansamblu dc ad.inaimc
cu un stabilizator

dgiditatea prnjinilor (pdn rnatedal ti dimcnsiuni); de inclinarca sondei oq de api.sarca pe sapi, 7;

de pozifia stabilizatorului

t)

fali de sapi, d gi O dejocul radial al acsstuia fa(i de pcretolg sordoi 4.

Pentru un ansamblu dc adancime dat, paramet$l pdncip4 cu ajutonrl ciruia se aJ'r4r?azd comportarca dircclionali, c$tc dislanla fali de sapi a srabilizaionrlu! d in Fig.5.lo sunt prezenratc graficolo fo4ei lalerale gi unghiului do dczaxare ilr frlnclie de aooasti pozigc a stabilizatorului.

Colcluzia slabiliti pcnlru ansamblurile Iirtr stabilizatori privind influenla foafle redus, a ap;sirii pe sapa ss pistread ii aici, riotiv pn&u carc au fost nalizalo nurnai doui valori (50kN ti 10OkN). l-a scara descnului, cele doui gralice, atet p ru tlo, cat ii pentru {b, 8unt practic ideotice, difercnF scsizabilc aplrdnd la apistui foafte mai, rar utilizatE ln pnctici.

AnatzAnd modifioirilc produse de depirtarea stabiliatodui de sapi, sc constali schimbarea calitativi a caractenrlui compofiamentului. Daci pentru distan(c mici intre sapl ii stabilizator tendin{a este dc miriro acoentuati a inolinirii sondoi (fo4a laterali pozitivn), pe misurn ce aceasti distanli crcttc intcnsitatea de devierc se mic9oreazi, ajungind chiar la schimbarsa sensului dc deviore, sonda apropiindu-se de verticali. Evidnq existtr o pozilic a stabilizatonrlui irl .carc fo4a laterali sle nuli qi rmghiul de dezaxare cste rninirq cind rendinta ansamblului cstc dc pEstarc a directisi de avansare. Trcbuie remarcat ctr dactr pentu pozi$i apopiatc dc uptr alo slabilizatorului fo(a latcraL arc valori apreciabile, chiar comparabile cu apisarea pc sapI, marcand

5 Am.liza componirii duecfionale

ansarnblului de ad6nc[nc pe baza unor modl stationare bidimensionale

Cazul 1 r

D"=444,5rl,rl, (1712"), d,=228,6lr!.r,

(9'),

d,=76,2rnm Q")

20

0,2

"' / ['n]

t5alml ,. ,

t0

o,2

'

'd[-l

'o
+ -

rJ

4.2

to

t' d ['n]

'o

a =10o d=3(P

X t

a= 20" a= 40.
Si a

Fig.s.l0 Influn(a pozilisi stabilizatomlui asupra fo4ei laterale

ughiului

de dczaxare

o accentuati tendinli de crestere a inclinirii (efectul de pivot al stabilizatorului), penku podtii depirtate dc aapi nu $c oblin fo4c tot adt dc mari (ovidelt, cu ssmtr schimbat). De cxemplg luind de refcrinli pozilh stabiliztorului pentru carc forta laterali cste nuti F13m (Fig.5.10, Caarl l, 7=l00kN, ({:10o), coborirca sa cu 1lm conduoE la oblinorea unci forF latoralo de 22,2EkN, in timp cc urcarea sa cu aceeati distanli determine o fo4i tarcrali (-3,29kN), .dici de aproape iapte o.i mai mici.
Sermclc fo4ei laterale qi al unghiului dc dczaxare sapi-sondi sun! pcntru o situatic dati, opuse. Valorile foartc mici ale dezaxir( 96 de ordinul zecimilor de gad (sau mai mici) conduc ta situa$a in carc rolul prinoipal in aprccierea comportirii direc$onalc a ansamblului dc ad.incimc rsvinc fo4ci lateralo, ffp.

reorgadzati informalia din Fig.5.10, pcntru a evidenlia hfluenla inc[nirii sondci. Tot penhu caza,l 1 qi pennu accleaqi apisiri pc sapi fo4a lataali 9i unghiul de dezaxare sunt rcprezentato grafic in fimc1ie de inclinarea sondei.
cste

in fg.S.tt

Comparan4 pentru condi(ii similarc de lucrq for{a laterali oblinuti cu prijini grele firi stabilizatori (Fi9.5.4) cu fo4a laterali oblinutii folosind un stabilizatu (Fig.s.il), sc constati o crcitcre substan$a.Li in caad din ufmtr. Daci in abssqa stabil2atofilor forp laterali nu dcp4ea

79

5.

Analiza compodtuii dnec$onale

ans0mblulur de ad.encime pe baza unor modcle stationare bidimensiondc

Crzul

1F

D,:Aa+,srilm (171"), d.=228,6nm

(9),

d,=76,2mm Q")

20

0,2

20
0.6

d [ol

n, tklrl

0.2

40

t0

20

cr

["]

30

40 '"

lo

,o s [o]

30

d=zm d=74m

---X-

&8m
d:20m

-a-

Fig.5.l I Iniuenla inclinirii sondei pcntru un ansamblu de adancimo cu un stabili?rtor

in modul l5kN, in caad utilizirii unui slabili?htor accasti fo4i poatc ajunge la 401N. Daci sc analizeaztr numai posibititalea diminulrii inclinirii, cele doui tipuri de ansambluri dc ad6ncime au
o oohportare comparabili.

in ceea ce privegte unghiul de dezaxare, pentu pozilii ate stabilizatorului mai apropiate dc l5m fa{i de sapi, acest unghi nu dei4ctte o zecime de grad, in timp ce in absenta stabilizatorului lua yalori in domcniul [0.3' ; 1,0'].
Lungimea prdjinilor pani in punctul de tangen(i cu peretelc sondi cleqte aproximativ propor[onal cu di.stanla stabitiiratonrlui fa[i dc sapi, dar scade dosnrl dc rapid cu orcltsrca inclinfuii sondci. Daoi in nbsenta stabilizatorilor lungimca a cra cuprinsi intrc 9 9i 20m (Fig.5.4), intoducerea unui stabilizator dcp,asoaz.i acest intcrval spro 20...34m (Fi9.5.11). Lugimea l, este ou at6t mai maro, cu ci( inclinarea sondci cste flai micl li cu cet stabiliTrtorul ostc plasat mai sus. Pentru a evidenlia inlluen(n dimensiunilor prijinilor qi a diametrului sapei, in Fig.5.l2 au 'fo6t reprczentate fo4.a latcrali la sapi gi unghiul de dez,xffe psntru cale tei oazuri dc pcreehi diametru sondd-diametru prdjiai utilizate pntru exemplificiri qi pontu doui valori ale inclindrii
sondei, 10" 9i 40".

80

5.

Analiza comportnrii dirccFonale

arEamblului de adansime pc baza lmor modele srationare bidimensionate

xt

t/=l00kN G=lo"

'o d [-]

_-T--_

* dlml '

o.7

-o2

----r(+F

Cazul2: D,=31l,Ismrn (121") d.=203,2mm (8,) d,=50,8mm (2,) Cezul3: D,=222,22rtun Gl\ d.=t58,75mm(6,,) d,=5'1,'t5tIlrlt el")

Ca

ll:

'o

d[.] "
D,=444,5mn

(11+')

d.=228,6mm

(9)

'o d[o'] " d,=76,2l'll! e,)

Fig,5.12 Influenla podlici stabilizatorului qi a dimcnriunilor a uoghiului de deza\aro

Fijinilor

asupra

fo4ei laterale

gi

Fig.5.l3a Forma deformati a gamiturii de prijini grele

Alura graficelor din Fig.5.12 wideqiazi diferertc mari inhc cclo tsi aruambluri ds ad6noims studiate, Pentru poz{ii apropiate de sapi alc atabilLrtorului folele lalcrale diferi mult (de ln 5 Ia 25kN, pentu inclinarca dc 10"), diferentele dcvcnind aproape nesernnificative pentru dfutanp mai mad de g..9m. Aceste diferente, pentru valorile mici ale lui 4 sunt cu alat mai mari, cu cet inclinarea sondei cste mai mare. Ptaotio, pentru F2B qeiterea inclinirii sondsi de la 10. la 40" a dublat fo(a laterali la sapi. Varialia unghiului dc dezaxare e-ste calitativ inveni fa(.i dc cea a fo4ei latclalc. Pontru rdori ale lui d de pini la l0..l2nl acst ughi are valori (negtive) mici sub o zecime de gra4 pntru oa o dat; cu ucarea stabilizatorului si crgasci

(chiar coruidcrabil, pcntru lncliniri mari ale sondei). Schimbarea semnului unghiutui de dezaxare la cretterea

dislanlei srabilizatorului fal.i dc sapi marcheazi aparilia celci rlc-a doua bucte a prijinilor, sub punotul dc amplasarc a stabilizntorului (Fig.5.13a), ca urmarc a crc{tcrii compononlri trsansvcNalc a gieuti$i la cregterca inclinirii sondei.

8l

5. Analiza componarii dircctionale a allsambhnui de adadcime pe baza unor modete stalionaje bidimensionale

d"p,i^ [m]

au in
L
Cazlul

in Fig.5.l0 9i 5.12, caxe

abscisi

dist""t"

stabilizatorului pind la sapA se pol dctermina valorile acelei distan! pentru care lbrta latorali este mtli,

sapa pdstrindu-$i direcqia de avansare. Acoastii pozitic estc uncori numiti optimi ($ notati

d*u,) intrucet, in

conventional, prh ad6ncime optim se inlclcge Jcel ansamblu carc pistrez; direcia de
avlnsaro a sapqi.

mod ansamblu de

in

tsrg.5.13,

estc

qrl

reprcze tatd dcpendcnla distafltci

oplimc de

atezarc a

stabilizatorului fa[i dc sapi, in Fi9.5.13 Distanta optimi de arearc a st bilizatorului func{ie de inctnarea sondei, de dimensinnile prdjinilor $i do diamehul sapci. Este utor de constatat ci optimizarea d. adinoime sc facc plasand stabilizalorul la distaniE mari faF dc sapi, pontru inohnri 'Il$arrlblrlli mici qi prijini rigide, 9i mai aproape de sapi la inclintui mari qi pe ru prijini grelc cu dimensiuni mai mici. Cazul 1, W l00kN, d-lm
toate aplicaliilc nunarice de mai sus s-a coruidcrat ci slabilizatorul are diametntl egal

in

cu diametml sondei, asfel incit jooul radial stabilizator-sondi, /, a fost nul. Din diverse motive diamctml stabilizatonrlui potle fi rnai mic
decit cel al sondci:

a
.r A, [mm] o Fig. 5. 14 hiuen{a j ocului radial asupra fo4ei
laterale

din cauza prudenti operatorului; O din cauz.l uzwii sau a din cauza dccalibririi sccl.iunii sondei.

in Fig.5.14

este anatizati influen{a

jocului

radial stabilizator-sond.i asupra for{ei laterale la sapi, pentu mai multe incliniri ale sondei. Pentu situalia ftecwnti de utilizare a ansamblului cu un singur siabilizator, accoa de cre{terc a inclinirii plas6nd stabilizatorul aproape de sapi, se corl8taci ci un joc radial dc numai 6mm reduce fo4a laterali la aproape jurnitate din cea inregistrali pentru joc nul.

lnfluenta distanlei dintre slaHliztori, d, qi a jocului radial A" sunt similare cu prpzentatc dc Toutain in [108].

cele

5.

Analiza comportirii diecfionale

affarnblului de adencime pe baza tmor modcle stafiona& bidimensionale

5.1.7

Alsambluri

de adincime cu doi stabilizatori

de adincime cu doi stabilizarori qsre ,dea,/ [106]. Cu el se poate oonhola dfuecfia de alansare a sapei in orice

in opinia lui P. Toutain, ansamblul

situa{ic: crcStere4 sciderca sau menlinerea inclinirii sondei. Adeugarea celui de-al treilea sau a celui de-al pahulca stabilizator, dupi pdrerea sa, este justificati numai in doui situafii:

lipirea ptijtnlJf de pcretelo sofldoi, cau2.ati de presiunea difcrentiali a fluidului dc foraj Gn acesl caz stabilizatodi putind fi monta{i suficint dc aus psntru oa influenla lor asupra direoliei de a\ansare si fie
neglijab n);

cend tebuie reduse efeotele vibratorii

obosea.li.

9i

de

Evidfit, sunt gi autori care, cel puth pentru mcntinerca direcliei de avansare, recomandi
utilizarea unui numir mai mare de stabilizatori. Spre

exemplq firma Baker-Hughes

Fig.5.l5 Ansambtu de adincime ou doi

ll23l

ud\zeazi

ansarnbluri cu patru stabilizatod (v.Anexele

l,

2, 3).

Ca 9i in cazul ansamblurilor cu un singu!: stabilizator, pentru cazul utiliztuii lmei perechi de stabilizato4 tehnicienii din foraj au acumulat o aflumitii gxperienti practioi, astfel oi, de cole mai multc or! alcituiroa aosamblurilor se faoc po baza aoostoi expcdonlE, abaterile de la direclia doriti de avansare flind torectate ulterior. cu consumud suplimentaro.
Apelind la modelarea numsrici a fiBamblurilor ee urrncazi si fie inlrodue in sondi se miclorcazi mul ercdlo firolti carg apar ca unnare a alctrtufuii cmpiricc a ac$tora. Do asemene4 programglo realizats pe baza acestor modele pot constitui instrumente Eelioase pentru inshuirea
rapid.i a personalului cu o experisfi praotioi mai mioi.

in cele ce urmeazi sunt analizate influen[rle catorva parametri care detemini comportarca direclionali a ansamblurilor de ad6ncime cu doi stabilizatori: inclinarea sondei, poziliile stabilizatorilor, factorii geometrici gi jocul radial sondi-stabilizator, Deoarece, ca qi in cazul
ansamblurilor cu un singur stabilizator, in urma calculelor s-a constatat d api.sarea pe sapi (pentru valorile uzualc utilizatc in practioi) nu influenlezi sornnifioativ fo(a larerali unghiul de dezaxare, d exemplifioAr e nunerice sunt ficute pcntru o apisarc de 100kN. Pentru analiz; sunt alese acelea{i trgi dimensirui do prijini grele qi acetoari dimensiufli alg sapclor, ca ti pontru ansamblurile firi stabilizatori sau cu unul singur, idcntificato.prin donumirile:

cazul

l,

cazul 2 st cazul3.

{t3

5.

Anariza comporterii direcFonale a a$ambldui dc ad.arcnne pc baza lmor modcle sta!:ionare bidimensionalc

Inl$cnlo ir,clinit ii son.Li

Pgnuu un aruamblu de adincime dat, cregerea inclinrrii s<mdei conduce la cregere. Gn modul) a forlci laterale. Daci a{ezarea stabilizatorilor dctermini o teodinli dc sddere a inclinirii (I1o < 0), crqtcrea inctinirii iniliale, oq accsntueazi aceasti tcodinli. Acela$ lucru se intimpli daci ansarnblul de ad.incime detemini o terdinF de crellcrc a incLintuii (Ho> 0): aceasti tendinl.i cste acrntuali. kgitula dintrg foqa laterali li incliflarca sondci cste prezentati in Fig.5.16, 5.17 $ 5.18, construitc pcntru cclc hci cazx.i de Eijini grclc propusc pontru studiu. Sc constati ci" daci ansamblul dc ad.incimc arc tcndhla dc dcsarogtcre a inclindrii influonla crcltcrii inclinirii iniliale estc mai miotr decat in situa(ia in care tondinla ansamblutui dc ad6ncime este de crelterc a inclinirii sondei. Sprc excmplq in Fig.5.16, in graficd Had) corespunzitor valorii 4 =2m, se corBtati ci o crcgtcre lui d dc la l0o la 4Oo dtermini o crcgcre a fo4ei latcralc dc la 1,5kN la 18,8kN pentru dr=20m (cutra supcrioard), in timp cc pe nt d2=2ff1 (curba inferioari) acearti crcgere Gn modul) este de la 7,4kN la 1l,7kN. in prima situalie torla latcrah F/o cste pozitivd pentr orice valoare o (tcndin(a dc crEtere a inctnerii), in timp ce in a doua situalic l1o cstc strict nogativi (cu tendinta inversA, de scidcrc a inclinirii),
Unghiul dc dczararc @o are valori mult mai mici dccet cclc inregistrate psntu ansambluri dc adincime cu un singur stabilizator, indifercnt de inclinarea sondoi gi de pozilia rolatid a stabilir!,atorilor. Daci pcnku ansambluri de adincime cu un singru stabilizaior acest unghi era de ordinul zecimilor de grad (putind depiqi 1., tinzAnd sprc 2"), in cazul ansamblurilor dc ad6ncime cu doi stabilizatori unghiul maxim inregistr.t nu dep;lclte o sutime de grad (Fig.5.lE 5.17 ti 5.18), ceea cc marcheaz, o abatere de la rectilinitato mult mai mici. Evidenq dozaxiri mai mari se vor inrcgistra pcnku podliile dep;rtatc alc cclor doi stabilii irbd (d? mare) ti pentlr distanl mad fa{i dc sapi alo pimului stabilizato! (dr maro).
Cum cra dc aitcptal, distanla pini ja puctul do ta4cnli ou perctols sondoi, scade o daci cu crelteroa inclinirii sondei, dar rimino cu acelali ordin dc mirime ca gi in cazul utilizirii unui singur sLabiliiator, 17...35m (Fig.5.16, 5.17 $i 5.15).

I,

lnla.r,

la p o zigei

nabilido rilor

Influcflla pozitiei stabilizarorilor faF de sapa cstc rcflectati in graficele din Fig.5.l9, in care srmt reprezentato fo(a laterah flo {i dez&\area po ca fimolii dc dirtan{a dinlre sfabilizafon, dr, dat pentu troi valori ale pod[iei fa(i desapi a primului stabiLizitor, 4e{1,0m; l,5n;2,0m} d pentu

inclinffidclal0'1a40".Prijinilcgreleqisondaaudimcnsiunilccorcspunziroarecazufui/.

fo(oi laterale la crelterea dishnlei ditltrg stabilizafori sernnfici schimbarca cdactcnrlui ansamblului de adincime. Penfu podfii apropiate ale oelor doi stabilizatorf sonda sste htpinsd srye vorticali, in timp oc, pentru pozil.ii depirtaie, inclinarea Bondei crette. (Mccanismul dwierii a fost dcscris in clpitolul 2.)
Schimbarea de scmn a Disl^l)ll^ <le echilibru, pentru ca& fo4a laterali este nuli (valoare pcntu care ansambllrl d adencime estc nutr.it optin), estc cu afit mai mare, cu cit inclinaroa sondei este mai mici,
.

fiindpulin sonsibili la modificarca pozi$ci primului stabili,4tor. De,exemplq accasri disranl,i optimi cste d2:l8m atat pentru 4=lm, cet ti penlru dr=2m.

84

dneclonale

ansanrbldu de adancme pc baza unor modele bidimcnsionalc

Cazutl - D,=444,5mrp (t7r'),

d,=228,6ttn

(9,),

4:76,2nun

(3"), d,:D, fr=t0okN

,0 G ["]

30

'cr["]"

, a["].

ew):,*_

* al"l" r,BN]
d,C

,o q [o] :)o

10d,{"lx

[.],

, o[.] *

,o

cin"

'ot']"

,o an3"

Fig.5.16 Influenta inclinirii sondei asupra fo4ci larerale, a unghiului de dezaxare * a distanli pini h punehrl de tangenli pentru divene valori ale distanlei dinue stabiiizatod, d?

5.

Anaiiza componidi dlreclionale a aisamblulul de adAncme pe baza lmor modele bidimensionale

Cazul

2--

D,=31l,l

mrn

(l2l'),

4=203,2mm

(8"),

4:5o,8mm

(2'), d,:D. ,,=l00kN

'a[o]'

dn'

' cr[o]'

'(![']'

['] "

'a["]'

t5

'a[']'

'a["]'

'cr["] '

'o ,,

['] '*
inclinirii

'o o ["]'

'o

' a[o]'
$
a distantei

Fig. 5. I 7 Influcnla

sondei asupra fo4ei laterale, a unghiului de dezaxare

pintr la puncnrl de tangcnl.i penm dilerse valori ale distanlei dinte slabilizatori, d2

E6

5.

Analiza oompor$rii dircclionale

aisafirblului d adancime p. baza tmor modele stalionarc bidimnsionale

3-

D;22L22rnt (81'), 4=t58,75rh (61),

d,=57,15mm

(219, 4=D,,

,.:loohr

'zo

crfl

30

,o

cn

r0

r0

dn

3i)

, a[.] "
a t"]

' afl "

6,:r:t
'1o

(x

I'l

ro

to cr

[o] '

'c[o]

'

'c['] '

,0

arl

ro

'a[o] '

Fig-5.18 Influenla inclindri sondei asupra fo4ei latorala, a unghiului de dezaxare a distan{ei 9i pini la punchrl de tangcnli pontru diversc valod alo disantEi dinkc stablizatoi d2

8'l

5.

Amlia compoaifir direclonale

Distan(a

a ansamblului de adancnne pe ba"a unor modcle stagonare bidimensionatc

fali

de sape a shbilizrtorului 1, pentru un d, daE regleazd valoarca fo4ei bterale.

Dcpirtarca de sapi dimilueazi intensitatea ac(iunii dc modificare a inclinirii sondei atit pentru valori dz mici, cind tcndin[a este de descregere a inclinirii, cit qi pentru valori d, mad, cand sc manifesti tcndin(a de crcgerc a acesteia (Fig.5.lg). Accst ofcci cstc cu atet mai pregnan! cu cet inclinarEa soodci cstc mai mare.
Spre exemplg o depiflare cu numai un metru fal.i dc sapi a primului stabilizalor (de la lm la 2m) injumiti(cltc practic fo4a latcrali: ea scade (pcntru cazul I ) dc la 28,8kN la 1l,8kN pentru

F40"

pi

d=2m

Vi de Ia

37,7kN la l6,8kN pentru acccaqi inolinarc, dar peniru d, =2Om (Fig.s.l9).

Schimbarea semnului dezaxirii Ea la crcAterca distanlci ./, marcheazi apari{ia unei noi bucle pe forma dcformati a prdinilor gele (v.Fig5.13), lucru caro sc produce la valori ale distanpi d2 apfoximativ cgalc cu oclc pentnr carc sc anulcnzi fo4a lalcrali, //o.

Inntenla caracteristicilor geon ctticc ale prdjinilor grclc li son.lei

Geomctria prijinilor grele este dcscrisi prin diamctlclc sccliunii transvemale, d" qi d,, ar secliwtea sondoi de diametrul siu, lnfluenla acestor oaracicristici este analizati in cele cc

D'

urmeaz; in celc ttci cazuri dimensionale propusc. t ig-S.ZO cstc reprezentati fo4a laterali in ftmctie de distanla dinke stabilizatori ilr aceste trci cazuri , pcntru valorilc cxhemo (studiak) alc inolinirii sondci, l0' ii 40", qi distartei d1, 0,5m qi l0m.

in

Alura curbelor eviden[iazi difcrenl rolativ mari intle el'ectcle obtinute cu oete trei gamitud de prljrni, pfitru distanlc mici htle stabiijzatori. Aceste difcrcnte se atenueazi mult o dati cu
orcAterea distanlci dr.

Pontru un ansamblu de adancime dat, creiterea lui d, detcmini o cregterc continui a foqci latcrale, cu cxcep$a distanFlor foarte mici (ncuzualo), pcntru cars 1/o arg un minim local. Aceasti

crcltcre cstc cu at6t mai lonti, cu cet prijhile grelc au un cliarnctru mai mic, ajungAndu-se, ca pentu incliniri mari (40', in Fig5.20), curba corespurziloarc caz hti 3 si teaci\ pentm valori d2

mari sub calclalto doui. Aceasti comportare darloli o reactieitate cu at6t mai marc a ansamblului dc adincimc, cu cat diamehul prijinilor grcle cstc mai ftarc. Astfcl, pentru o distanli intrc gtabiliz-atori dc lOm (aproximativ, lungimca unei prijini), la o inclindo de l0. gi peneu dr=0,54
fofla laterali cstc dc -26,2kN pen,trn cazul

$i dc numai -1,56kN, pcnt1, cazul 3.

De$ difcrcnlcle de rigiditate sunt mari intre cele trci dimcnsiuni de prijini anatizatc, unghiul dc dczrx.rc cstc pu(in inI]ucnl.lt, vada(iile accstuia riiminind in domeniul10,02".
IaJbcala

j o carilot r adiolc

Figurilc 5.21 {i 5.22 sunt rcplicile fignnlor 5.16 celui de-al doilei strbilii ator dc 6mm.

li

rcspcctiv 5.19 pcntru unjoc radial al

Subdimcnsionarsa stabilizatodlor poatc fi voiti sau dcterminati de uzarea lor in urma contachrlui cu porctele sondei. Cregterea jocului Iadia.l poatc fi irui oauzati gi de decalibrarca

.recfunii rcndei. Ca urmare a interacliunii cu srabilizatorii pi cu prijinile grelE diametul sondei

8t{

5 Analiza compontuii

a ansaoblului de adencime pc baza unor

modele bid[nensionalc

Cazul 1 F D"=444,5mm (17*,), d":228,6mm (9',), d,=76,2mrr-

(3.), d"=D.. ,r/=l00kN

dt

=l,}rn

rc d, [m]

'o d, [m] r

dt=1,5n A

," d, [rn]

to

4[m] t

4 =2,0m a

,
Fig- 5,19

,o

dr[m],,

t
ale sondei

,o d: [ml

Influenlr dislan[ci dinfe stabilizatoli pentru mai multe pozilii ale staulizalonrlui de
dcasupra sapci gi pentru diverse

incliniri

39

5 An liza cornporttui dirccFonale

ansamblului de adAncim pe baza qlor modele bidimosionale

20

Z
C3an
3

Ca

12

Cazul I

4=0,5m U=l00kN
ro

d, [ml

:0

ro d?

[m]

15

5 Cazul I e Ca l2c Caa 3 e

ro

d, [m] r, l,

zo

o (9) (8")

lol2 [m]

15

D":444,5nw d,=228,6ri|rn d,='16,2rnm D,=31I,lsmm (121") d.=203,2mm 4=5O,8Nn D,=222,22rin (6.1,,) d.=l5S,7srhm d,=57,t5nn

(l7r') (sl,)

(3.) (2,) el\

4=D" d=D"
d,=D,

Fi9,5.20 Influenla distan{ei dintre stabilizatori asupra fo4ei latcrale perEu dn/ase dimensilrni de prijini grele

poalc crc{tc sau scc(iunea sc [Datc modifica dwenhd din circulari, eliptici sau pur gi simplq
ncrcgulal,i.

Din picato, efecnrl jocului ridial, imposibil de pistrat la valoarca ideah nuli este foarte mare, atit din ptutct do vedere calitativ, cat ti cantitativ. Penhu ./r=2ir! de exemplq daci jocul radial este nul, fo4a hterali este negativi, detemhend sciderea inclinirii sondei, in timp ce pentru jocul radial de 6mm, fo(a laterali estc pozitivi Ei, in modd dc aproximativ patru ori mai mare. Aceasta in8camni ci nersspectarca cu sticte{o a jocurilor adiale impuse penbu stabilizatori poate conduce la obfinerea unui efect contrar calui urmirit. Pentru gxempiul de mai sus, acasta inscamni ci in locul unei scidcri modfiatc a inclinirii sondci, se olfnc o creqterc rapidi.

$i prtu unghiul dc dezaxare inllucnla jocului radial se manifosti mai prcgnant pentu .valori mici alc lui /2, dar valorile absolute sunt foade mioi (pinn la O,02.),astrel ci rolul principal ln dcterminarsa caractenrlui direcdonal al ansr6tului de adincime rwine forlei laterale

90

5.

Analiz @rnportini dnec$o,nle

arsambldu

de ad;ncimc pc

b@ Unor modele bidimensionale

1E-

D,=444,5rnm

(l7l),

d,=228,6$m (9'), d,=76,2nrn (3"), A:1{D,-4)=6rrltr.,

206

7'

dll n

,o d [.130

,o cr [o]

ro

,o

(trlr0

,o

crl

tro

,o a

[.]

ro

la

20dn30

a c[.]"

4{'

ro

20

c[olr

Fig.5.21 hflrienla inclinirii sondei asupra fo4oi latcrale, a unghiului dc dczaxarc a dirtanpi ai pani h punatul dc iangor{,i pcntru unjoc ncnul la al doilea stabili?rtor

91

5.

Analiza componarii drrcctionale

ansamblulur de adancimc pe

baa unor modelbidimcnsionalc

CazullF

a=444,5mm (171'), d,:228,&nm dr

(9"),

d,=76,Zr:.lr|

(3"), 1=6mm, 7=100kN

-1,0m a

HO

IKNI

30" -n ol
100

ro /2 [m]

rr

dt=1,5n !

'o ./, Iml

30

'5

d, [m]

ts

c
21,

d1:2,0m a

, 0

r0 d2[m]rr

'0

d, [m]

t5

Fig.5.22 Iliucnla dislan(ci dintrc stabilizatori pcotru mai mu.lte pozi{ii ate stabil.izatorului de deasupra sapci gi un joc mdial nerurl al celui de-al doilea

9).

ansanblulur de adancime pe baza unor modele

bidirnensionale

la sapi. Modificarea caracterului direc$onal devine mai evidfita prin compararoa figurilor J.19 ,i 5.22. Peneu pozilii alc clui d-al doilea stabilizator dopiftato cu mai mult dc 12...14m de sapi,

Factic inlluentr jocului radial sc .rrrrge, indiferent de inclinarea sondei. De aici sc poate trage concluzja ci jocul radial are influenli apreciabili numai atutrci cand sc urmireite micgorarea inclinirii sondei prin plasarea ta distanli mici a cclor doi stabilizatori. 5.1.E Ansambluri dc adencime cu

trei sau mai muti stabilizatori

Ansamblurile dc ad,encimc cu mai mult dc doi stabilizatori se \ttilizeazA pcntru pistrarea direcfiei de avansare a sapei, cre{terea sau descreqlcrea inclinirii sondei putind fi oblinutc mai ugor (qi in condilii tehnologice mai sigurc) cu ajutorul aosamblurilor cu unul sau doi stabilizntod.
Acest tip de ansarnblu de adincimc arc pimul stabilizator monlat cet mai aproapc de sapi, dc obicei la 0,9...1,0m. AI doilea stabilizato. are o pozifie

variabili fali de primul in firnclie dc inolinarea sondei. Ceila{i stabilizatori sun! de obicci, montati la distanhi de o prijini, adici 9m. sensibilitate cit mai mici a ansambltrlui de adAncimc la varia$ile apisarii pc sapi $ ate inclintuii sondei fo{a lateraH fiind cupdnsi inlr-un interval ingust injurul valorii nule.

Obicctiwl urmirit este de a obline

La ansamblurile de adancime cu trei stabilizatori (Fig.5.23) mirimea de reglaj csle dist.trt\a, d2 . io ftg.S.Zl este reprozont li depondonta fo4ei laterale flo do aca.$ti dirtanli, penlru inclintui a.lc sordei d 10" $i 40" $i pentru Uei pozilii ale primului stabili?ator fal,i do sapi. intrucit varialia apastuii pe sapi, in domeniul 50...300k\ detemini varialii mai mici de 1olo ate fo4ei latoralc, s-a considorat pentru apisarea po sapi ,r/valoarea unicA dc l00hN.

H, tkNl

Cazul

l,

Vr''=IOOkN, d'=9m

a
1,5'

@
11,

4t a

1,1

tkNl

1,0 20

t0

lr
dz

TDu

30

05

to

t5
dr

70

2J

3{'

lml

lml

Fig.5.24 Influen{a distan(ei dinhc primii doi stabiliiarori

93

5. Analiza componarii dnc4ionate a an5a$blutui dc adencinc pc baza

uor

modelc staliona! brdimcnsiornlc

Ampla.sa.ca celui de-al doilca stabilizator la o distafl!.i mai mare de 4...5m faii de primul dctcrmifltr aparilia unci for{ei latcralo mari (postc 5kN) cu tcndinla de cregtere a inclinirii sondei. Aocasti cregtere estc cu atat mai marc, cu cit primul stabilizator este mai depirt l de sapi. pentru distaole d? mari, inlluen(a inctnirii sondci estc apreciabiE, Eportul lo4plor latcrale oblinuto penrru 10" qi 40" fihd aproxirnativ l:3. Alura grafioelor din Fig.5.24 conduoe la concluzia ci un ansamblu cu trci stabilizatori este inci sersibil la modificarea inclhirii sondci.

l5 mz53o d, [m Fig.5.25 Influenla jocului radial al stabiliiatorilor

0l

l0

5t0

ll

d, ml

l0

Jocudle radialc sunt m.irimile cars dotcmini ccle mai mari abatcri dirEclionalc. Ele $mt determinate nu numai de subdimensionarea stabilizatorilor, ci ii de <lecalibrarea perelelui sondei, ca tmnare a ac[iunii latcrale a stabilizalorilor. Trebuic mentionat faphrl ci reacliunile in rlrcptul acc8tom sunt adesca foartg mari, dc ccle mai mute ori de acelaqi ordin dc mirime cu apisarca pe sapr" Daci roca bavcrsaLi nu cslc foaflc bino consolidag, sub aclirmea aceslor fo4E pcretcle se deformcazi plastic, dctcrminind mirirca jocurilor mdialc.

in Fig.5.25 sunt reprezenlate soparat efectelc jocurilor radiale ale primilor doi stabilizalor! pqfru hctntui alc sondci de 10. ti 40.. Daci primul stabilizator are un joc de numai 3,2mr& atcarca sa in acclali loc in carc daci.iocul ar fi fost nul, ar fi arulat forta laterali, detorrnin; o puternici tlldinti dc dcscrcftcrc a inclhirii sondei. Accst efect poate fi compensat agezind cel deal doilea stabiliiator mai sus (l8m pentru inclinarea dc 10. fi l2m pcntu cea dc 40., in loc dc
3m).

Daci nurnai ocl dc-al doilca stabilizrtd arc joo radial, erod mari sc inregistroazi mrmai pmlru distan{e /, mic! pentru valori mari abaterea diminuandu-se. Degi alura graficclor din Fig.5.25 este ascmdnitolfe, inclinarca sondei are o inlluenli cantitativi semdficativi, crclterea sa dc la 10. la.l0" dublind practic fo(a latcrali in semiplanul
Ho>0.

Pe[tru ansamblurifc dc adalcime cu patru stabilizatori (Fig.5.26), 'swrl d2, d j da avind lungimaunei prijini, 9m. St
in Fig.5.27
cstc rcpre zentati forla latorali

distal,tplf- de reglaj

in func$e de distant{ dr, de inclinarca sondei

gi

dc jocurile stabilizatodlor. So constati o aseminare foarte mare cu Fig.5.25 ceea ce insearnni

ci

94

5.

Anal%_comport rii dnccfionale fl arsarnblulur de adancme pe baza unor modele stalionare bidimensionale

t,t

t]
&r
FiE 5.26

cel de-al patrulea 8tabliiator are o influenlS minori asupra fo4ci laterale. Spre deoscbirc totuti de situa(ia antcrioari, ponhu o va.loarc dc aproximativ 6m gi perfru jocuri radiale nule, se &ligud o foqi laterali suficicnt de mici pentru a putea considerau nuE. Dc obicei, aceasti aprcximatic sc facs pentru I ffr l .tt N. Dc asmenc pantn dc croltcre a foqci lateralc, la cregterea lui d2 , este mai mici dccet h ansamblurile cu trei slabilizato4 exirtend ulr interval mai larg pentru oarc si se poali negliia acasti fo(;i.

fi

primilor doi stabilizrrori, sc poate aprooia ci in urma suprapungrii efectelor, rezultatul estc anularca efcctului jocului la prirnul stabilizaior gi diminuarea la cel dc-al doilca. Elbctele cumuhtc alo ambelorjocud ar putoa fi compcnsate printr-o majorare a distanpi d2, care, la valori de pcsto 20rq estompcazi aceste sfote.

Jocurilc radialc alc primilor doi stabilir,atori au o influe'nli calitativ idontioi cu ooa din cazul precsdcnt. Tinind seama dc efectgle conharc ale jocurilor

Cazul

1,

W-IOOkN,

dflst

d3=d.=9m

\ 4,:3,2^'o d,

4r =3,2mm

[rn] ''

'o dz

lml 1'

2o

Ifig.5.27Influon{a pozilici oolui do-al doilca srabiliiator li ajoourilor radinlo

Ansambluri dc adiocime cu cinci stabilizatori sunt folosite dcstul de rar dh cauz.a complcaliilor tehnologice p care le pot pro\oca. Un exemplu de asdel de arBamblu gste prezentat in Anexa 3.

Pcdlu sporirca rigidiEfii, pdmn paku stabilizrtori sunt monta$ percche, adicd foarte aproapc, distan(a dintre pcrcchi fiind roglabili in domcniul 3...9m. Accst tip dc montaj realizoazi
arnbelc obiectivc propusg; irucnsibilitata a6t la apisarca pe sapi, oat qi la inclinarer sondei. in ceea cc privsite api,sarea pe sap;, modificiri ale aosteia in domcniul 50...300kN afeataazi foi1it laterali Ia sap; ncsemnificativ, difcren(elc fiind do ordinirl l0'3kN. Efectul crEgrerii inclinerii sondci este prczcnlat in Fig.5.28, in care ost ccrcetati $ rcactivitatea ansarnblului la modificmea distanfolor /3 9i d5.

95

s.

Anrliz

compoJt4rn dnccfionalc a ansdnbl,nq

4941'!1ryf," E4f4qmodclc

srahoDde bidlmensionale

Canl

l,

W-lOokN, d)=d|=lrr,, dt=9m

c1 ......
to" Ho

Ho

[kll
o

_--+

z1
4(P

[kNl

r20"

d, =9nr

10.

d1-9m 21
d.l

20"

lml
!i a inclinirii
sondei

[m]

Fig.5.28 Influenla pozitiei stabilizntorilor

Sc poate observa

ci, la valorile obignuite ale distanti d: (3...6m), penhu odce inclinarc a sondei, sc oblinc o forli laterali cu modulul rnai mic de 1kN. Variatiile poziliei ultimului
stabilizator, d5, practic nu afectcazi valoarca fo4ei latelale.

5.2 Model bidimensional cvasidinamic cc ia in considcrare mitcarea . dc rota{ic a garnifurii

paragrafirl anterior s-a negtijat efectul mipirii gamihuii de prijini, modelul prezcntat trind static. tn cele co urmeazi csto propusi o oomplctare a acosfui model, [inindu-so seama de mloarca prljinilor in jurul axei sondci. Alaluri dc fo4ele deja cunoscute, sc inhoduce Si fo4a centriftgi pe dircctia normale la axa sondci. Perctclc sondci

in

in cxpresia fo4ei centrifirge apare viteza unghiulari dc rolalic a pr.ijinilor in jurul oiei sondei, care, dupi cum sc poate vcdca in capitolul 4, arc o vadabilitate

deshrl

de marc in timp. Totuti.

dup:r

Prijini

consumarea rcgimului tranziforiu, pentu viteze unghiularc ale sapei rnai mari de 8 rad,/s, viteira unghiulari dc rotatie in junrl axei sondci. tinde sprc @. Astrol, pentru

(|

groa

4a ccntdfugi

simplificarea modelului, se va considera in exaresia fo4ei ccntrifuge in locul vitezei de rotalie injurul axei sond4 viteza unghiulari
a sapei.

Prijinilo grcle

cit

si

se rolcsc alil in.junrl r\oi in iurul axci sondci

95

5.

An,lyr' coDpoiarii

a aNamblulur dc fldancimc pc baza unor modete bidimensiona.le

5.2.1 Stabilirea ecuafiei diferenliale a frbrei medii deformate Fo(a centrifugi, introdBi po forma defomali a gamihrii de prijini, detcrmini o noui pod$e dc echilibru gi deci al(e fo4c dc legitwa, inclusiv la sapi. Ca qi in cazul preceden! Be scrie cxpresia momontului incovoictor intr-un punct oiucqrre A Oig.5.30), deteminat dc fo4ele ce
acfioneaz; sub acest punct:

M(x) = - rya110,* J9cosclQl-u;ds +

ost

(5.35)
oa4

o&l
ci

q rllrq (-r -

ll)dr- ! dF.(r-

")

fur.iad seama

ar= Jar'
$i

"

ar'

= o"

i/'.(aJ
(5.36)

rd"Y

dF"

=!!.tu *

in
Ho

care {/ este grcutatea unitilii de lungime prijinilor grelc in aer, rezulti:

M(t)

= -wy

110,* q

*"olly\,10

y1r14un

tl
Fig.5.30 Forma deformati a ansamblului dc ad.Ancime

{x
+qsina!1x-u)du+

!La2
og

y1u){x

ri

uldu

15.37)

Derivand relatia (5.37) in rapod cu '{

se obline:

dM t a*

xcoso.)

y, r Ho + q rsina - Ja co2y(a;dl

(5.38)

69

Primul membru al ecualici de mai gus cste curtoscut din Rezislenla materialelor;

Y=u,udr
asfel incat dupi inci o derivare in raport cu

r,

ecuatia (5.38) dcvhe:

EIyY

+1Ir -q

x aosc.)y'-qcoscty, Lto2y=qsna
s

(s.3e)

Ecualia diferenliali de mai sus dcscrie fibra medie deformati a garniturii de prijini grele, in situatia in care se ia in considerare mlcarea in jurul axei sondci.

Daci ccuala (5.6), caro dcscric accea$ situatie, dar in absenla mitidi dc rota(ic, ar

derivaE in rapofi cu.r s-ar gisi ecualia (5.39), cu cxceplia termenului care-l con{ine pe (o. prezen{a temcnului in J., in membrul drept al ccualiei (5.39) face ca metoda dc intcgarc utilizati pentu

97

5. Ansliza componArii dirccfionale a ansamblului de ad.ancime pe baza l,Ilor modele bidimensionale

rEzoMre ccua(iei (5.8) si nu mai poati ra'Wrtcl.rW.

fi aplicali

chiar daci sc negtijeazi rctmenul q x cosd in

5.2.2 Stabilirea matricei de transmitere

1x1=la,xi
in care cocficionlii a, trcbuie determinali din condi(iile Ia limiti. Func(ia (5.40) fiind potinomiaH, dorivata sa de ordinul f e$o:

(s.40)

o,'' t Y0'1'f iL t'tU-k)l

inlocuind polhomiaH:

k - 1,2,3"

'

(5.41)
se ob{ine expresia

,fr, dh (5.40) ti dsrivalele

sale rtin (5.41)

in ecualia (5.39)

Er

i\+,*0,, * *ft?,,-r-, - q.o,,i\\? ou,*,*, (5.42)

,*.*iq#",-

,*' -Lr'io,,, - qsino= o

Dupi ordonarca puterilor lui x din cele cinci sume de mai sus. se egalead cu zero toti
coeficienlii acestor putod. Pentru una oarecare r=/r, se ob(ine rela{ia do recurenqi:
a*

= -;

rt

--

aL,. !,
^

41

"o "

o
1

fi

krl
+

ty:L

+1, k,

r' ? r' G . r)<1, * 2W'a;w,

4)

pentru

k l, 2, 3,...
Primii patru cocficienli se dctermini din condiliile la limiti:

(5.43)

O condi$a pentru

depluin

1{10)=ap=y6;

(5.44) (5.45)

condilia pentru

rotiri

!(O)=a,=qo;

O condi{ia pentru momonhrl hcovoietory. (o)=2arM/Et de vrde

a2=Mp/2EI; (5,46)

con<lifia pcntru dcduce

fo4a tiietoare 81y*(O)+Wy,-Ha din carc, finind seama de (5_41),se

,.=)1@o-w,oo')
dctcrmiM anuhnd tsrmcnul liber al potinomului din rcla(ia (5.42):

(5.47)

Al cincilea coeficicnt (necesar pentru a putea porri calculul iterativ cu rclalia 5.43) se

98

5.

Analiza comporttuii direclionate a ansdnblului d. ad.incime pe baza uno, modelc bidimaEionale

oa-

I 1

^u,L4"na,
elemcnac ale scrigi. De

-a"vo-qcosaqs- EtMsl
oblinc:

et t

(5.48)

Cunoscend primii cinci coeficienli a,, se poate folosi relalia (5.43) pentru a genera celelalte

excmplq pentru *=I,

se

I r W acoscr I 4' , , a,=Elo, t ZOai' x oora'atl '

=

(5.49)

*tff

- tl,,"' roo {, ao.4#,

"1

(5.40) puterile lui r mai mari decat cinci" anuci dcplasarea itrcovoietorM(r) ti fo(a tiictoa.e.F(r) dsvin:

Cu aat numirul termsnilor din runa (5.40) cst6 rnai maro, cu alat mai prscistr va fi sotu{ia numerici a ecualiei difercnlialc (5.39). Daci nurni.ul termenilor este gasc, adici sc neglijcaz; in

l.r),
-

rotiroa

dr),

momentul

v(,) = h
*

*#

?.'1('-

rq;a]ys +[.r -re

- uoLt,-

*o)1

ffit,-,olo.
(5.50)

_
_
rdx) =

*r#.T.,r,-,0r,h..[$ ffiG-,,)slao*
z+1gryf' ro) - ----;(r- td'lMo t (x-xo)" 248

'L-zA

q,o21r-*o;ryo.It v,rxt=-l .6EII

-Lt*-rof +ffG 4f
1* x;2 -

t#
+f-

rT.?,,r--,e;.leo +[;]
{* x

-!
+

tx

tiafHo

(5.5r)

-\

i'
o2

ffi
xo12

{*

-,io *!:I'lvo
16; +

ff
-

{,-,0),
16)2 +

M(x)= EIy'(x)

!!

6*

yo +fW1;

$g(x

!<S

*|fiG+

t', x* -,oyr]eo * [,-,0 - ff (, -,0)3]ff0 +

*slz

G.sz)

+fft,-*o)r
fi6-,0)3lf
6 - xo1*
+

* r]azo
+ [4

*ff{,-"0),
"*oqr -,oy
+

H(x) = EIy'(x) + wy,(r!-f, - *o *

.2ro

A.'1r
-

. ro;'z +

ff{

ro)3 "o.o{r -

+-I ($ *4.r11r -

(5.53)

rololqo*

ffi -,">alao +l- ff ffi ^r' .ffi(x

*U
e o-

ff

{,-,0),

{,-'o)'l

- ro)aluo
99

4sino{'-,0 * ff

fi'

Ala !'

ts Ils.. 6 ts -1 sli .* 6lq

e
3'

-t

""Ji
:
.l
s-L

I
+ g

-li ;- 1 iEls?

,l

Elr

Qlr
a

(ir*i ii
-

"--

ell

I "ll fr
rl1
Etq"

e- E 11. tslX ; EI

,l:

B.

5',

-ti Flr \ ll,

ht-{

Hl,:

:l ni. -l
*1" I
at*

eli r--3 i

- E"]i

i
iE

'-li

i Ela eF: 5lr r-l " &lr l- l"

jI
ia.

61" El-

ii i,l

.' lB ll plA lI a lA .ll -i- "ti Eti Ell

100

L@li- lgllS.jti,ii di-qF!!49!j!!q,n!!

49 adendrne p baza unor modle

Pentru gcneralitatea problemsi, in relaliile de rnai sus, orighea barei a fost conriderati la r=xa, unde condiliile la limili sunt:

Y=Y6 Q-Q., M"M6 Si' H-H6

Sub

lbrmi matriocali

rota(iile (5.50)-(5.53) se scriu:

Lv

qMH

ll'

= T(r, ro)

bt hMo

Ho

lf

(s.54)
a

in care exponcntul T indici operalia dc lranspunerc, iar T(x, .ro) cste matlicot de tlansmitclc totuontrlui (Fig.5.31).

Spre deosebire de matdcea de transmitfle exacri (5.19) a fonsonului de pdjini pontru care so neglijoazi mifarca de rotafie, matdcea T din Ft.5.3l cste o mafrice aEoximarivi. Prccizia sa cstc cu atit mai marc, cu cat numinrl temonilor rlinuti h suma (5.40) este mai rE!e. Utiliz-area acestei matricc anroximative in aleoritnul de calcul descris in 65.1.3 va conduce la obtinerea tutuor mirimilor de isrie ale modelului in dependenli de viteza unghir ari a priiinilor gr9!9. So rcalizeazi asdel o corec{ie a modelului static, firi ca efcctele dinamicc propriu-zise sA fie luate in considgrarc.

5.2.3 Aplicafie numerici

Pentru lestarea numcrici a aEoritlrurlui $ a prograrnului de calcul, au fost studiate doui caiari: un ansamblu do adincime firi stabilizatori li rmut confinand unul singur, cu joc radial lu1. Toalo conditiilc de luqu au fost pistrate identice cu cele din paragrafele 5.1.4 9i respectiv 5.1.6, adici sapa de 444rnm (171), plijinilc grelc 228,6\tt\r x 76,2rllt'i, (9' x 3,') ti deruir.rea fluidului de foraj l250kg/mr.

in Fig.5.32 sunt rcprc?Ent e fo\rF lr/rcralit la sap," uoghiul dc dezaxare ii distanF perl; b punctul de bngenF cu peretelc sondei in firnqio de inclirurea sond4 pentu mai muhc vatod alo vitezei wghiulare a prijinilor.

D,=444,5mlm (1712"), d,=225,6.Ii,n

(9"),

d,=76,2mm

(3"),

,I/=100kN

Fig.5.32 Inlluonla ritczei ungldulare asupra fo4ei latcrale, a unghiului do dezaxarc idc un ansamblu dc ad.incime f:ri stabilizltoli

li a poziliei

101

5. Analiza

compofirii diregfiona]e

ansambldui dc adSncrme pe baz. unor modcle stationare bidimensionale

Pentru compafaiic, au fost reprezgnbto 9i r"da{iile celor

trci mirimi pcntru vitezi

ughidari nuli. Pontru

acaasti situa$o, rczultatclc sunt similarc cu ocle oblinutc antsrior (Fig.5.4), ceca ce dovedette ci matdcea de hansmiterc aproximativi, oblinuti rqinand numai iase termeni irr surna (5.40), introducc o croare micd faF do cazul folosirii matricei do transmitere exacrc (5.19). Pefltsu vitezc unghiulare nenulc fo4a laterali este (in modul) mai mare decit in cazul neglijirii efectelor milcnt tcndinta de apropiere de verticali fiind rnai accentuati. Acest lucru se d.torcazi ac$unii fo4ci ccntrif,rge, care sc adaugi componentci normalc a greuui{ii. Introducerea

fo4ci ccntriirga cchivalcaA ou rigidizarca pdjinilor (crc$terca groutitii lor pe unitatca dc llmgims). AceastJ crettere aparcnti a geutitii uniiare face ca puncfirl dc tangenii cu perelele sondei si se apropio de sapi, scizind efcctul do pendul, care tinde si readuci sonda la verticali.
Influenla vitezoi unghiulare asupra for[ei laterale la sape estc rclativ constanti in raport cu inclinarca sondci, crcqtcrca acesteia datorindu-sc numai componentoi normale a greutilii.
Analiza aruamblului cu rm stabilizator s-a ficut adiugindu-se pr{inilor descrisc mai sus un stabilizator plasat la 9m dc capi.

D,:444,5nn (.17+"), d.=228.6nm

(9"), d,='76,2rnlnQ\, r:tOOkN,

1.

d/=9m

q,

t'l

[m]

r/OftNI
2

...*o;,>.{,<
y.

*)\9t-'
r0
m cr [ol
]0

40

r0

,0

a[o] 30

,()

ro

Tndfo)

,o

Fig.5.33 Influenla vitczci unghiu dc tangcn(i pcnfu un aruamblu cu un stabilizator

Cum era de a{tcplat forta laterali este pozitivi tinzind si mireasci inclinarca sondei, cfcctul fiind atenuat Ia crclterea inclintuii ini[ialc, cend componenta nomali a greul.ilii qette. $i de data aceasta ororilc inregisEate fali de siruath negljnrii vitezei unghiularo (v.Fig.S.ll qi 5.33) sunt mici, sub 57o, iar crcltffa vitezei ughiularo determini crcatcrea forloi lalsralc la sap4 oonta?icandu-se exporicn{a dc $antier, carc alirmi diminuarea tondintei de deviere la vitoze unghiulare mari. Acesl lucru so poatc explica prin influen(a aprcciabili a unor paramotri nelua$ in coruidcrare in acest modcl.

102

6. Anaiiza cornportjlrii directionale a.nsamblului de adancime folosind lm

mod.l static tridimerEional

6. ANALIzA

conrponrAnll DIRECTIoNALE A

ANSAMBLULUT on,q.DAxcrME FoLosIND LrN MoDEL STATIC TRIDIMENSIONAL

Singura calc pcntru a putca ovalua comportarca azimutali a unui ansamblu dc adincime este analiza sa cu ajutorul unui model tridimensional. Estc deja un fapt cunoscut ca sapele cu rolc dwiaid spre dreapta, in timp de sapclc pDC (potycristaline Diatnonds Compact) deviazi spro sfinga. DeSi ite?,, $ghiulard a sapei este unul dintre factorii rispunzitori de aceasti dwiere, qi modelele statice pot oviden{ia aceast?i lendinli gengrau dc interactiunea sapi-roci. coria gcnerali a barelor incovoiatc li torsionatc este elaborati de o buni bucati de lTemc singurele obstacole cc au impiedicat pani nu demult dzvoltarea unor modcle [81, tridimensionale aufost viteza sislernelor de calcul qi capacitatea lot de stocare a informal.iei, problemc rezoh?te in buna misuri in ultimii ani. Totu.ti, soluliile gcncrale nu sunt toidearma direct aplicabile pentru a soluliona o problemi particulari, cum este cea a gaminuii de foraj pusi si

ll3],

lucrczc irft-o sondi inclinaE. Variabilitatea Eoprieii(ilor geomekic $ do materi4 plecum $ restticlia privind sihrarea in inteliorul unui cilin&u a formei deformate nu iunt tralats in tcoria generali a barelor incovoiale gi torsionalc.
aoest capitol se prezint.i un model matemalic al gamiturii de solicitidlor simultane de compresiue, lncovoigre $ torsiune.

in

prijird grele

supusc

Ipotezclc de calcul acccptate sunt similarc cu cele propuse qi de Walkcr in [ 115]:

I
a
O

clementele componente ale ansamblului de ad.incime ramin

sapa estc cenhau pc

domeniul elastic;

talpi fali de axa sondei;

asupra sapei nu se exerciti (pe forma nedeformag) momente incovoietoare;

I
a

arsamblul de ad.incimc poate

constantel

fi discrctizrt in

elemcnte cu proprietiti geometrice

ti

de rnaterial

dcplasfuilc secliuilor prijinilor sunt mici in raport cu lungimca ansambtutui;

peretcle sondei arc rigidital foarte marc;

I I I

cfectcle dinamice generate do miparca prijinilor 9i de fluidul de foraj sunt neglijatei

la o distanli oarece

fap de sapi

g;tura

se

atazi pe perctele inferior al sondei.

6.1 Stabilirea ecualiilor diferenfiale alc fibrei medii deformato

Sistemul de referinF ortogonal tyz la care se tuporlf,azA structura este reprczentat in Fig.6.l. Axa a are originca la sapi, 6ind oriontati dupi langonta la axa sondei in drepnrl sapei. Axa x esic normah pc z in planul vertical orientarca sa fiind spre peretElc inferior al sondei. Axa y are
odentarea corespunzitoare lu,]Iui rgt,cr. xyz drept.

in fge.Z este separar un ctcmc inftriiozimal din gamitura de fnljini grEto, a\rfut hlEitnca Condi(itrc de ochilibru rcliitoare la forlle !i morne ele carc ac(ione3zi asrua sa suni [81, 113, ll8]:

ds,

103

6 tulaliza comportafii dneciionale

a ansarnblului de adencirne fotosind lm

model static tridimensional

tr'+dF

6.2 Element infinitezimal din gamitura de prijini grele

dF

-=-f ds -d.t = txF

Fig.6.l Model tridimensional al gamiturii
de

(6.1)

dM

(6.2)

in carc F este reatltanla fo4elor intcrioare; M - momentul rezultanrsi fortelor iioi interioare; f fo(a enerioari distribuili pe unitatea de lungimc a barei, iar t este veBontl langentei la .6bra mcdic dcformari a garnirurii de prijini.

Exprimarea scalari a cclor doui scua$i de mai $us va conduce la obtinerea sistemului de eoualii diferenliale caro descrio forma deforma0i a barei sub acfiunea fottlor exterioare cu readtanta 4r .

Una dintre problcmele dificile alc studiului tridimensional este leg;tura dintre sistemul de coordorutc local qi ccl global fL\. Sbtcmul de referinF intdnsec (Datural), in care tangcnla la axa barei, normala gincipali {i bhormala sunt cel Eei axe carc formeazi Aiedru! nu poatc (ine seama dc modul in care se deformcaza secliunea barei, astrel incAt este rccomandat si se utilizeze un rEpsr (numit principal), legat clc axa barci, rotit fali dc sistemul natural cu un unghi 0 in jurul tango oi. Vom nota cu 6, 6 p axele triedrului pdncipal {i cu ia, ja gi \ venorii acestor axe. in limpul depiasfuii verfinui siu }r,f, cornun cu virfirl ticftrti inrirrs.,, in lungd linici mcdianc a barei (Fig"6.3). in a(est ca4 ris&d prirKipal s (oqE in f6arE nomenl h jurul unei arc oaEc{p c&E tcc& prin ptlrlcul M (&(a iostaftnee de rota{ie} astrel inc& r,trsonn I(, cpincide lot tinpul cu tugenta la ora barei (al cfti rr'e$or 6te t), iar versodi iq i<, cu axele ,i ccntrale principale ale secliunii avind centrul de greulatc in punchrl M.
Aqa cum in cinematici derivatele in raport cu timpul sunt nurnite viteze, tot aga in studiul geomcbic al curbelor, derivatsle unghiwflor de rotiro a axclor principale vor fi nwdte vitezr
Se

ta

exanrina mi{carca uiodnrlui prinoipal

104

6 Analiza comport5rii direcFonale

ansamblulur de ad6ncme folosnd

ur model static tldimensional

triedrul principal binormala

triedrul

fix

It
8g.6.3 Sislcmcle de rcfcrinti utilizrte
unghiulare. Sc notcazi cu o vitczn unghiulari de rota{ie a triedrului principal in jurul axei instantanee de rotalie. Evident wctqul o este odentat dupi aceastii direclie, fiind o fimc1ie dc s.
Ipotcza micilor deformalii facc posibile aproximaliile: dx2 + dy2 + dzz
z'

'1+l/a,)'+l: /arl'
\dz

\ d"./

:d,

(6.3)

=l ,

z" xO.

De ascmcnea, deirvatele r', y', r", y" sunt mult mai mici dccit unitatea-

Tteoorca de la rc"srul oosinutilor dircctori:

fx .t7 la cel principal E+ ti

ltiq - 0ri iir=0rI i'i,, ^t,; kic-rr; j.k, = cr, ; kl$ = ar,

inve6 se facc prin htermediut

iir Pt;
ii< =
i.l$ =

t,;
o,;

(6.1)

carg, iot ca o conscch{i a ipotezei micilor

a3 rv

defomalii, rcspcctl cotrdi{iile:

plryrrl,

c[r,(,(1;

crr<<l; 9r<<1; 9.<<l; ]r<(1;

dt dr

T3<<1.

(6.5)
derivata

Pentru cvaluarea abaterii de la rectilinitate a fibrei medii a vefiorului t ngentei:

ba(4 se calculcazi

(6.6)

relalia de mai sus rozulti qi rcgula de dcrivars a unui vector in raport cu arcul s: sc inmutegt voctorial viteza unghiulari o ou aoel vector. Accasti reguli este aplicati in continuare pentru versorii iq, jq 9i ke.

Dh

di, d 6" 1{0ri '

Pzi+ P3k) rrJ

dB, dB"
-dz'
i

;:i

dB,

t'

k k

(6-7)

t'= ;(rri*

d.i.

+r3k,=

dr, dv" & t, ; i-

-;

dr.

(6.8)

105

6. Analiza comportarii

d[eclonale

alsamblului dc adancime folosmd un model static tridimensional

dk.

a"
.,.,,=["
l0r

d, do., d.t. ,;[.,'i*c.zi+c!]k)= i"

dz

d(1.

(6.9)

d;i+i:k
prto))k
(6.10)

ul r co,

ro,l=(03o,
B',

9,

92ror)i +(0rco,

p3o)r

)j +(p2cot

..r, = [, ,,

r.

lr' tz rtl

.,f - {r r., -tz.r')i+('t{t, Ij@,[+(I2@r-yro/)k

(6.11)

j kl li a, U, = ,, .,1 {o1., - o3o/ )i + (aro, - o3or )j + (c.z(,), - aro/ )k j:i

az
cr]
Din rclaliilc dc mai sus rezulti:
dB,

(6.12)

;i=9:ror-Pzor,

=0

(6.13)

_-

dB" =

plo! - 93or 1@,

;f=92ro.-P1co, 1-@t
dyr

d0,

ds

='l)@y

2@z

i -@,

dtz

E=Yzor-Yro/ l@r
'
dc,r

4t

dr = '/loz -

yr@,

=0

(6.14)

'

U-=cr3@/-c2o,=o/
da2

d f:=42@r-c'ro/:o
fnind
scama de aproximatiilc (6.3), rcla$ilc de mai sus dcvin:

l=

= cttro,

- c:rrr,

;-ro,

(6.15)

*=orr,

- a.z@z=@y'
gr.."=o

3=o,rr -*3.,,=-or ; $=cz,or-c1or=0

-prco,

(6.16)

*=ru,r-

ff=Prro,

=r,, *=

p2@r-p{Dr=-@y

(6.17)

106

6 Analiza comportirii dneclonaie a mambluiur

de adandnc folosnd un modet static tridimerEionat

dyr

d"=f trr-1242=-@z;
Derivatele versorilor
iB,

dlz
j<,

^ , dIr ='t2@x -Yt@/=o)r (nz -13@r:U =f & d2

ke , expdmato

(6.1g)

in raport cu reponrl princip4 sunt:

.c rp rFts rekp ;=o*ia--lra * n

dt.

li. rI s -,,

k-l ol
(6.19)

lr

di- j, Itr Js Kcl .-cl <ooiq-toqk, ? =.* l.r ,s I ol

1.1

dk-

;!=oxtro=fo,

lo :, tol li. <o, .oriq-<oqjs

(6.20)

lo o

<ool

6.21\

rl
o
int-un pmct oa({,ac (ry2) al

Pentru a putoa cxprima componcntcle vitezgi unghiularc barei, se foloaegte urmitoarea descompuncrea [81]:

o=tx *+ropt
Considsrend raza vectoare, caIe arc originea conuld au sistemul de reforin(i forma:

(6.22)

frg

sub

r=ri+rl+zk
versorul tangentei $ prima sa derivaLi devin:

(6.23)

cfi=f=*,i*r.lnu
dt dzr dzt &= &2= .=x"try"l
Astrel inlocuind (6.24) $ (6.25) in (6.22)
s ob{ine:

(6.24)

$.25)

i \ l, .-l*' ,' tl
l" Y' ol
W$/atele x', x", y', utrghirlrc o sunt:

. cort<=-yr+.r1+

l@p+xt,-ry,)k

(6.26)

,rr"

fiind mult mai mici decat unitate4 componenlelc dupl r, 7 gi z ale vitezci

,o, = -y'

| @y-x.;

@:=op

6.27)

lnftoducind aceste componenle in relaliile (6.16), (6.17), (6.18), se ob{in derivatole oosinuqilor

10'I

6. Analiza comport

rii dnecFonale

arsa blulur

de adancimc rolosmd

ur modcl

staric tridimcnsionat

directori:

t'=o,
4, =_.-,
d,

dgr

i=.r,
4r

d0,

;=_{
ji=_,
dcr.,

d0.

(6.28)

=0,
i

dz /. -o

6.29)
(6.30)

do, dz .t'l
gi linind
seama de oondi(.iile ini$ale:

ilo, U = y';
k

ir(0)=i, jc(o)j,
ccsa ce

(0)=lr
qa(0)=1

(6.31)

echialcazi cu

cr(0)=0 h(0)=0
ae

cr,(0)=0 1,(0)=1 q=y;

!z=ap z

p(o)=l Pdo)=o fu(0)=0

b(0)=0,
ob(in exprariilc cosinugilor directori:

(6.32)

(l,r=x'; 9r=l;
yF -@N2;

c(3=l:

h=-x;
Ir=

(6.33)

,lz=li

-/.

(6.27) au fost ddusc cxprcsiilc proiccliilor vitczci rlnghiularc o in siltqnul de referinti 6x, in continuare se vor exprima proiccliile aceluiati vector pe axele rgperului
rc16lli.a

Dupi cc in

pnnclpal. Dcrivala vffsonrlui tangcnt4 confom rclatici (6.6) sc poato cxprima in felut urmitor:

dt

=oxt=

l.

li. -5 r<o,

k-l Pl
rool=

loA

l0 0 rl

oriq coaj,

(6.34)

Pc de altil parte, acccagi dcrivati in sistemul de refcrin(i principal, se exprimi asfcl:

li i kl drt .,1= {r, - y'oz )i- (.t,o, -tor)j+(/,o, -x,oy)k il=.-,=F, ,, x' y' ll
sau, (iDind scama dc (6.27),

(635)

(6'35')

dt- - y'op)i (r'0) + p r')!+ (-yt, - x'x,)k ; = fr'

Pentu a putca compara proiec$ile din (6.3a) 9i (6.35), se exprimi versorii is 9i jq in reped 6i, asfel inoit:

108

6 Ardiza compoaerii direclonale

ansamblului de adnncime lblosind un model stahc tsidimensional

-dt -

+ p2j + B3k) -@q(yri + y2j +I3k) =o)s(i +op"i dr =oq(pri =(@q +o)Eop)i+(os(opz-oB)i+(-x'os

rL)-

o!(-@pzi + j

-),'k)=
(6.36)

+),'ol)k

Idcntificind p.oiocliile dsrivatei veNorului rangentei din relaliilo (6,35,) g (6.36),rcatlti:

oq + ol(o pz= x'- r'op (l,-(l)pz (Dq =.r'(00 +J,'

-x'@s
+

(6.37)

Y'(n\=

-Y'Y''r'x'
se

$tiind cI derilutele x', x", y', y", dar ti mirimilc oq, (Dq, G)p sunt mirlt mai mici de..At unitate pot neglija tcrmonii care conlh produse ale lor. in felul acest4 <lin relalia (6.37) rezulti:
o)t
@<

= x"'

=-y"

(6.38)

Dupi aceasli
Veotorul

etaptr prcgititoare, se pot analiza ecua$ile de cchilibru (6.1) gi (6.2).

incircirii

exlcrioaf,c din greutatea unifonn distribuiti,

f, are oomponente nengle numai in

(6.39)

plan vsdical;

f=

qsincr i - 4coso

Derivara in rapon cu arcul s a \ctonrlui fo(ei interioa.e reanltante, F, din (6.1) se poatc aproxima tluni*to sa in raPod cu

t:

z:

dF dr,, dF, d,Fdr: d,tt Cl" d"*

Introducand (6.39) fi (6.40) in (6.1), se ob(ine:

(6.40)

F'r=-qsincr

r'l = 0
F'.
= ? coscr

(6.41)

Dupd integrare, cunoscind condiliile la

limiii

t-dD = tr,,
se

si

FIL) =

FLr,

(6.42)

oblin proiec(iile fo4ei intcrioare rezultante, in sec(iunca z a barei:

F, = q(L-z)
Fy

sitc+\,

:FLy
W-

comt.
sind"

(6.43)

F,=

qz

Expdmand vectorul moment illtcrior rsarttant M in sistemul principal dc axe:

W Mi t M<j + Mek,
derirala
sa

(6.44)

in raport cu arcul s -rlatia (6.2)- sc calculeazi in felul unnitor:

109

6-

Andiz

comportarii dneclonale

ansanbluiur de adancnne fotosind un model sraric tridimensional

dM dM,
dJ

=t'i.,7'

d]'1.

js,-dM^

di,

d,"ko-Mt

i.Mri.M,

di-

dk^

(6.45)

inlocuind dedvatele venorilor iq, jq, $ cu exprcsiile lor din (6.7), (6.3) 9i (6.9), in car derivatete cosinugilor directori sunt date de relatiile (6.13), (6.14) qi (6.15), se obline umltoarea formi a membrului inlai al relatiei (6.2):

(M

& = OIL- apM \ + rar,t/n)iq t.(Mt+@pM\

rtqM

rli, + (M,,,- arMq+ oqMryko

(6.46)

Mornbrul drcpt al ccua[ici (6.2) sc sxprimi in sistemul dc rcferin(i frrincipal:

iq i, trxt=Fq F, 0ol
Comparand (6.46) cu (6.45),

kp

F, =F,iq-Fqj,
q(,

(6.41)

rea{ti ci

aEctorul

apa4inc planuhi

componcnta dupi p, (6.48)

adici Mr. fiind nuli:

Mo:0
Accca{i proieelie dupi &xa p, anutati in expresia (6.46), conduce la cgalilatea:

<r-M, b,MPentu a evita utiliz{a condi(iilor la timi4 oondi{ia de cchilibru (6.2)

raport cu .':
se

(6.4e)
mai derivcazi o dati in

d2M d2M

f + Fx

dr

-=txde mai sus, in sistemul de referin{i principal, Calculim pe rind ficcare din tcrmenii relaliei
or'pMs-t eM;+a|Mp+osM;-@J.I;-@p2M\+@llpM,)i\+ d", d"I dr ,l=(Mi + (M; + @'pM\ t 6pMi @'EMp-@\M;+@pMt-@p2M, + <orr,roMo)j, +
=
+
(@

ds

(5.50)

d f dM)

sM 4

sa pM s

92

M.p +

\M's + @ a@ pM \ -

(D

E2

M )k

(6.51)

Aplicand simpli.ficirile admisc pini acum privind neglijarca tcrmenilor ce con{in produsele unor m.trrimi foarte mici dar ii rcla{ia (6.49), se obtin:

d2M
dr2

= (M

+ @'sM

)i.

(M; -

@\M p)i s

(6.52)

li
'txf = r'
]q.in.,

j
y' 0

kl
|
q cos
crJ

.-y'qcoso.i, (gsincl,,.E?cosq) j-y,gsinqk

(6.53)

6.

Amliza cornportarii directionale

ansarnbhnui de adincime folosmd urr model static fidimensional

Dupi trecerea la sistemul de referinl-i principal cu ajutorul rela$ilor (6.4), produsul vectodal dd
mai sus dwine:

t x t =(2'q coso.

q sifl q, B, +

r'

4 cosc. pr

-/,

q sincr fu )

ir+
(6.54)

+(1tq cos&.h+q sifr(j,f2+ r'q

cosd.,/z -12,4 sincr

or2

y3)jq+
q)

+(,
txf

? cosa ar +q sinc.

cr2

+ x,q coscr

-r,q

sinc(

saq dupi inlocuirea cosinu$ilor directori cu expresiile lor din (6.33),

:(7?

cosci r.4

sinuorz + x, q coso.arz +/,g shd..r,) iq+

+O)'q aos(,(Dez +qsi,^d + x,4coscr, +<-x,y,q cosq. +r,q

-ra4sinc[)jq+
-y' q sinc) ke

(6.55)

st(, r ry

q coso

Dupi neglijarea termenilor care conlin produsele unor mirimi cu valori foarte mici, se oblin
umatoarcle proicclii pe axele triedrului prhcipal:

(t x f). ie= -1,? ooss

+(op 4 smcl, ?

(t x f). iq = { sind + x,q coscr

(6.56)

(txf).kp=0
tJltimul telmen din conditia de echilibru (6.50)
se

calculeazi astrel:

o, fx

j ul I' * - rx Fy Fy' -t"F,i

l'" Y'
o)

t x,F,j + t.y,tr, -

x.Fr)k

$.51\

Proiecliile pe direcliile triednrlui principal ale prodwulqi lrctorial de mai sus se oblin inmullhdu-l scalar cu versorii acestui triedru:

(r" *).',

t-r,

)p, *

(*.r,)p, n {r.n, - rr,)%

*(*)ro, +(r,F, - r,Fr)x,=-y,r" (""*).,,=i y.n,)y1+(*.r,)t2*(t'r,-*r,lt,=

=(-y,n,)

(6.58)

:,ft,)
(",

*(*'r,) -(r'F, - *'r,)y'=*'r

fr). u, = (-ro )o1 * (,.r,\o2 + (t.r, - r.r,)u. = = -x\t'r, + y,(,,r,)- (y,r, - x,Fr)=y,F, - x,F,

sau,

dupi neglijarea termenilor foarte mici:

111

6. Analiza comportirii drecFonale a ansambhnui de adancime folosind un

model static tsidimensional

( at) lrx dsJ'ir: -)&;

/ at) [rx *J'jr:xr:

,'
u "osc(

/
[Fx

at)

i,]'kp-v'F, x'F,

(6.5e)

tnlocuind (6.52), (6.56) ti (6.59) in (6.50) se obfu ccuagilc difcrcnliale:

F./" M"<+@'\Mp=l q cosc( + g shct + I'.r"

lul"g+ a'rlv1r=

+ @pz q sinc. -

(6.60) (6.61)

Ipotcza p(opo4ionalititii dinhe varialiile componcntelor principalo ale curburii ii torsiBnii la deformarea barci cu componentele corespunzitonre ale momentului principal al fo(Elor interioare sc oxprimn prin relaliile [81]:

clpae Mc= EI a< My= EI aa

Mo=
carE.introdusc in (6.60)
Si

6.62)
(6.63) (6.64)

(6.61),conduc la umito.ul sistcm de ecualii diferenliale:

-y'

EIa'r+ ll,'qMo=
in
caro Fz a fost

coso.,

+ (rcz qsind - (W

,-ro'qMo:Jqcoscr+
inlocuiri cu cxpresia
sa

y" qsina + (W- q zcosa)r.

qeosc,)

(6.65) (6.66)

din (6.43).

Daci orq ,ro6 se ir ocuiesc cu expresiile lor din (6.38), iar momentul Mp (fiind coisla in lungul barei conform rclafei 6.4E) se inlocuie{te cu momentul dc iorsiuno aplicat 8api M! siltemul de
ecua{ii (6.65), (6.66) devinc:

Ety
EI

iltx-.

tW

qzcosc\)y. qcosd
qzcosc,)

y,.!!=q"inn -, -"' "'-o Ct

e

16.6j)

xr + Mry'+ (W -

-r,

4 cosct

.r,

gsinc(= 0
a

Siltqnul dc ecua{ii diferen{iale de mai sus descric forma fibrsi medii deformate de foraj supusc ac{iunii greuti{ii proprii, apistuii pe sapi ,,/ 9i momcntului de tolsiune

gamihrii
pcntru

M.

cazul particular in carc sonda estc verticaE (q.=0) qi solicitarca de torsiune a $apei fipsotte (M=0) , cele doui ecualii (6.67) devin identicc, ceea ce insearnni ci fibra deformat:i a gdnih[ii estc

conlinut:l in planul vcrtical. Condi$ilc la limitn pe care hebuie si le indeplineasci cele doui ecuatii diferen$ale sunt:

sapa este centrau pe axa

sondei, .r(0)=0,

l0)=0

(6.68)

a
inferior al

deasupra puflctului de tangenli ou peretele sondci, garnitura rimene a{ezati pe peretele

acesteia,

(L):L,

(6.69)

t) a

rotirilc in punctul dc tangenti cu perctele sondoi (z=a) sunt nule,

^L)=0

,'(Z)=0, ,(Z)=0
.r"(z)-0,

(6.70)

momgntclc incovoictoarc in punctul dg tangon{i cu peretcle sondi (z=L) sruf nule,

),"(I)=0.
| 11.

(6.7t)

6 Analiu compo.tirij direcgionale a arsamblului

de adincimc folosind lEl model static tidirnensiona.l

6.2 Procedeu analitic pentru determinarea dcformatei spafiale

Pentru rezoh"roa sirtgtlului d,e ecualii diferen$ale (6.67) se lor decrpla cele dou.i ocualii asfcl iocat solu{ia problemei sa reanllc din rezolv"dea a doua ccu4ii difqentiale dc ordinut al patntlea indcpendonte.

-M_^ _ -

Pentu aceasta,
EI

integreazi in Bport cu z fiecaG din ecuatiilc (6.67): zGI p -L

2/

y- - plrv' - 197 ozc.tsd\lt "

asin(r+ Fo,

-0
$.72)

EIx'=-Mry'-

(W - qzcosq.)x'- qzsino. + Fo,=o

t *

Fo, d Fq surt fo4elc la&ralc la

Eqi.

DeoeEc pe zona s&rdial{ z[0, l,], grdatea mafcrialului tubular este mult mai micn dccat apisara p saq1i W, n ecualiilc de mai suE Ec poatc ncglija componcnta axiali a grcutllii

profii. qzcolo;

y.=

O, z,qxha+ [0, x'= -MtY'- Y t'+ qzild + Fo,

W1,'

Mtx.

M.

6.73)

DerivAod (6.73) in raport cu z, rc oblinc;

EIYY
Et

= 1'1,a'

-7r'-

frr*"
g

$.74)

xtr =-M,y'-Wr'+
M.

sinc

lr

GgrSnd aoum

&

dou:t ori (6.73) in r@,rt cu z, ! ob(ine:

. .l')'- llp ' @t , z3 q tina * Frrz t M o, I Fn,z+ Msy EI x'= -MJ'-W x+ lz2qdr.a+
EI y' = M,x'

(6.75)

Din ecualiilc (6.75) s expliciteazt

'

x d y':

fl'u'
t(
y

t(

*'

|'2

*''a* rr.z' u *

Mo x' M,\"'' . . I EIy'+ Wy ' t -;=&Io z'qeincl- Fo"z *)

Momentclc M0, giMe $mt aptcale sapci.

M,,

)
I

re zel

inlocuind daiwrele x'{i doui fimctii:

din relafirle

<te

mai sus in (5.73) s oblin dqiv.rele de ordinul al tsilea

,.

"o*tor

113

6.

Annliza componirii diEotionale a amamblului de adancime folosind tm model static fidimensioflal

urr-

Etx'' -\Mt- wtt\. ,, l'

-(r,.ff\.. *t.-(rr,L.ft),,,,-T -Tf

(.

r,

(wo, w2 w M, t ) wMo, ^ ,,' eu,61 ."tana'\ ri'0"^"tt ,it Fox

(6.j7)

DupI bloauirea derilzrelu de ordimrl al rreilea r"' $r"' din (6.2) in (6.74), se oblin cele doui eoualii dife*nfrl" decuplate, prima nunai in ), (ti derivitle salc), r doua nunai in r (9i
derivarele sde).

M,, u, (wo, w2 w .(u? f ^w) +lrEr)'z+2 v" il y't *yt - arf *""0"t"*trrrFt Mt' 'c'i\q)'
Fo,w Moyw -t w2x u,(w M,),r*" *,iV,, ^r,) '" lG*.' u )x' tEt )2 ifi 1",. o, o ),' ffi
WMox MtFo, GloQsaat"' trrt' @t)i

Mt

(6.78)

*(u? -

q - 'ov + Elsma

1H)2

ecuatiile omogene asociate celor identioe, astrel incit au qi aceeagi ecualie caracteristici:

Se otservi

ci

doui eoua{ii diferon{iale (6.78)

su

l,a+a1,2+b=o

(6.79)

w a-lE;) +28
Dgoargce

(u.\2

ei

b=L

/w)'z
\EI,i

(6.80)

(w\2 l( u.\, w\' a' 4b=ll-'l) t2El) I \Er) -l z0 l\Et

4l cle patru

(6,81)

ridicini complexe ale ecua{iei (6.79)

,,,\, =

Be

pot flmo sub forma:

l;o -,tF4 = r i.l x*- rillo*,[o'. u=*i,,

ri

(6.82)

Cu ajutorul acestor radioini s pot ob!.ine solutiilo ecua(iilor diferen(iale omogene:

l4

6. Analiza componnrii duccFonale a arsambhnur de adAncrne fblosnd un model staric bdimcnsional

x"(z)=Kt $in(np) + Kzcos(np) + K3siir(rnzz) + Ka cos(rnzz)

(6.83)

y"(z):K5sin(nd + ta6cos(nf) + Kj sin!\,n|.) +

Solulia particulari se oautii sub forma tcrmenutui liber:

Kscos(mzz)

(6.83)

tt(4=A]+Bz+C
j,p(z)=nt

(6.84) (6.85)

21r.h;

+ Clz + Dr

Constantclc A, B, C, Al, Br, Cr qi Dl se detcrmini prin identificarc in ecuatiile (6.78):

t_ \2w
B=
C=
lt/

(r

M,\ *.;r;'1o""" ^{,

(6.86)

Mo,

Fo,M,
+

, =_ At 6w
4=o

wz IM,

w2

Etqsina-lv s\'l( r
(

ll*' o, oF f"h" l*t

M.

M.\

*t? *' v\
r=

cI pqs,d"
(6.87)

o rin".l M. , I c' Fn" Mtwl i' w, lGr,\M;-EIW)

^ D,

Mo, =-+'WWt

Fo,

Solulia generali a sistemului de ecu4ii diferen{iale (6.78) devine:

4z)=Ksi,olrn{z-zd\ + K7cosfn{z-z)l + K3sir{ x?-zd) + K!@slrnlQ-za)'1+

+A(2-zo\1+E(z-zo\+C

(6.88)

sinl7zr(2-zdl + Knca6,flmr(z-zdl +

&

3i,lllrnlz-zo)f + Kswl,n2(z-zdl+

^z)=Kt + A lz-za)1

+C tG-zo)+D t

coflstantelc Kr, Kr,...,K" determinandu-s din conditiile la limili. in sotqia generali de mai sus, pcntru un grad rnai mare dc gcncralitate a abordirii, in tederea oblinerii matricci de harlsmitere a koosonului de bari" s-a

ir

ocuit variabila z cu

(z

zs),

4 fiind originea barei.

se

Tot pentru ggnsra[tatca hatirii, condiliile la limiti din care htegrare Kr, Kr,...,Ks se scriu astret:
x(zo) =
.t'(zo) =

vor detefinina constantele dc

(6.8e) (6.e0)

rr,

lzd = y,
r'@) = 9or
71, r'1ro1

p*

El x"(zo1=

EI Y"(z)

114,a'1"o1

(6.91)

ll5

6.

Ardiza compodrii dfectionale

a msambldui de ad6ncime folosind un

modc]

sratic tsidimensiona.l

Fdzi = El r"'Gi
Fr(zn)

+ Mty"<zo\

l(^)

= Fo,
(6.92')
Foy

EI

y"'(z) hltx"(2i + W y(zo :

Cclc opt condilii de mai sus, introduso in solu(ia generah (6.88), conduo la rm sislom algebdc de eoualii carc se scrie sub forma:

Io

t"

lo
I

00 !oI

t.,
x

00

Dt

t!,
00
7

itl

por_q
=t

3w .t-;dl

ill l*.
L;]

l^
EI
Fot + wE

ltz

4t

lr

;^| {

EI

'0r-5\-tvc
EI

(6.93)

Cu ajutorul mediului de prc]g,lifin re A.Iathcad 6+ a fost posibili rezolvaroa simbolici sistfilului dc mai sus. Solulia oblinuti cste:

-,

A:A

r ll * - (^,u.\'1J- (.1- r ) -ti

11,,u
1,,,-

lo" l^;w

* f" l
I

r,

i+ t .|*o, ff
1.r2 ,!1.,

,oo, -

-?

# r,,,$,0,,,ti " hG-. #,)

HF,il)
Ks=

#,{;u
o,

_or-.ly* (+,;k,l i*i {f

Kt= 27 ml m2

l,'i,o #*0, -,1 #

-*

.#(,.,+).#{n

r,, - "l-

i.

#(,, * - #),
(6.e4)

l6

6.

Analiza

comFnifii drccgonale

a arsamblului de adancime fotosind un model static bidimefision

,_ ot=

_
-

K,=,1

) \ F c+- .atwct "*A r, M, -.i-*r -M.r, t ^?** l ru .l | ' i ) dl-.rro fiow K, .=a{/:l+)'-#hj^. ( rT, ,_?,'y,, (tM,\,3 u, u , M, .? M,1\ -? .[-d ---rJr^ ,d -d -47%t or -'L',G1r\w \| ) 'rEMGt r- *o'll ""r1 M, I ( .M. --

-r-.rlLA\Er ) ,rtrlyJ .l lM,\3 _-l u, er *i'L^$trlw -

t 11r(M,\3 M,w1^ (w ,,ll eo, ts[-pl -

.ifor*;G,yFo,+

M,

u,

^l M,1\ II

ffi,,.,

" ^? _-il,inri Loo, nifiro'-7u0,)

(!
s-a

,]

6'e4)

in expresiile constaltelor &, ,(r,...,

notat (6.95)

I o" ) r=q1r-'-'-lshc poJ

\
Dupi introduccrca coNtantelor din (6.EO, (6.87), (6.94) in cxprEsiilc functilor
din (6.E8) qi linend sama
ex

ci

{z) fi }{z)

=r'

so

W=Y'

M,'EIx"
M,
=

EIy"

(6.96)

F,- EIx",+Mty,,+ryt

F,=EIY"''M6" +Wl
ob{hc rela{ia matriccali dintrE parametrii de la captclc barci:

[a y, q,,qr,M. Mr,F,,4,t)r=T1z,z6)l*o yo rp*,qw,Mr,Mor,Fe,Fv, t]'

in
care

1e.lz;

zo) esto rnatricea de tansrnitere a boBonului AlrczB ali in Ancxa 6). Aceasti rnaticc, avAnd dimctBiunca 9 x 9, rcflcctii proprictitlilo goometicc 9i dc matoial (considerate tc) ale segmcnnrlui de bari.

T(4

1t'l

6. An.liza componarii

diecionale

a ansamblului de adancrmc folosmd un

model static tsidimensional

6.3 Algoritmul qi programul de calcul

Cunoattsrea formei matricci de transmitere T(n zo) a tronsonului de bartr tridimeisional, oare rcTxltii din (6.97), petltlu care proprieti9le geomctrice qi de matedal sunt considerate constante, pemite detcrminarca deplasirilor ,/\z) qi 1/.z), a rotirilor rp. d a momentolor incovoieloare M, Si ,i1r $ a fo4clor Liietoare li intr-o sec(iune oatectre z, cind se crmosc paramctrii omologi la capiful difl stanga al barct &\ yo, qo, eor, Me,Mq, F.\, For:

l, 4

e,

lx, y,

q,

qr, M,, Mr,

F,

Fr,

llr

= "fQ, zd -fxa ya ga, eor, M&, Mor, F&, Far,

llr

(6.e8)

Pentru un ansamblu dc adincime format dintr-o succesiune de olcmento de tip bad, 8parate (dar nu obligatoriu) prin purlcte do reairm, nccunoscutele pdncipalc sunt rotidle in drepnrl sapei qi reacflunile din punctele de conlaot cu sonda (inclusiv la sapi). Dgasupra sapei, gamitura vine in contacl cu pcrctcle infcrior al sondci la distanl4 carc trebuie determinad, Z. Daci ansamblul de adancime conline stabilizatori (cum sc indmpld de obicei), apar reacliuni gi in drepn lor, deplasirilc gi rotirile trebuind sd fie funcfi conthue in acosre puncte.
Doterminarea vcctonrlui

v(:)

- F.

r,

<p,,9r, M,, Mr, F,, Fr,

lll

(6.ee)

int-o secliune oarecare a gamiturii neccsiti delermimrea preliminari a necunoscutclor x., yr! e&, 9q , Ma, Mq , F,a , Fq la sapi. Dupi acee4 din aproapc in aproape, cu ajulorul matricelor de transfor alc troruoanolor cuprinse intrc sapi qi secliunea considerati so detqmini vcatorul v(z)
ciurat.

I-a trecsrea peste un punct de reazeft i (un slabilizltor), componentcle lcctonrlui v, la stinga qi la dreapla acestuin, sunt lognte prin matricea nod.ali N,, carc conlinc componentcle
reac(itmii din acest punct:

(6,100)

ln carc:

t
I

0
0

N, =i

0
0

0 0
0

00 l0 0l 00 00 00 00 00 00

0000 0000 0000 1000 0100 0010 0001 0000 0000

li

o I

00 00 00 00 00 00
Ro, noy

(6.101)

OI
a unor legihrri

Dctsrminarea unola dintrc ngcrmoscutele din drcptul sapsi sc facc ps baza ipotozclor (snuntalc la inceputul capitolului):

inke celelalte

6.

Analir,a oonDorterii dtechonale

arsambldui de adancEnc folosmd un model static tddimcnsional

ccntrarea sapei pe axa sondei prcsupwre

0. I fo= 0 I solicitarea de toniune a sapei gonercazi, confom

xo=
incovoietoare

relaliei (6.91), momentelo

M&=E I y"(O)

Mqc, i

Mq=EIx"(O)=-Mt<po,.

Detcrminarca nccunoscutelor la sapi se facc printr-un proces iterativ,in caro condilia de rtop este indeplinirca condiliilor la limiti in prmctul de contact cu peretele sondei, la distanla a de sapi- rctati.ile (6.69), (6.70), (6.71). Ft.t
Fb,

(D=r\
x(Z)=o,

/L)=o
y'(L)=o

r''(Z)=0, ,"(a):0.
ln
care

este

jocul radial sondi

gca.

- prijini

Pentru oxemplmcaroa modului de calcul se va considera cazul unui aruamblu de adancime cu rm singur stabilizatol (Fig.6.a).
Fig.6.4 Ansamblu dc acj.incime triclimcnsional cu un sinsur stabilizator

vo

cu

fxa,

Presupun6ad crmoscut vsotorul y6 e&, <0q,Ma, Mq. F*, Fq, llr,

ajutorul matricei

de

transfer

tonsonului 1 dintro sap.i qi primul stabilizator se detcmini r,,ectonrl omolog vl. la stirga punctului

.vr,=T(dr,0)vo ln

(6.102)

trccerea peste punctul Ab numai fo4el tiietoare iruegislreazi salhri egale cu raactiunile

din acost punct, ,4/, ti-Rrr:

vld =

Nr.yrJ

in ptmctul de tangenli cu peretele sondei, la dirtanla, de sapi:

vL= T(L,
sau,

d\).y
0) yo

(6.103)

fnand

se&ma de

(6.100):

vL=

T(I, 4).N. T(dl,

(6.104)

119

6. Analiza

cornpoairii dfectionale

ansamblului dc adancifle folosurd un model staric rddinsnsional

Z ti

Ecualia matriceali (6.104) confne noui necunoscutc: ea, eq,. Fry, ,RrE ]?ry ,,Rk, ,I1ry, ruunai opt ecua{ii. Momentclc incovoietoare la sapi au fost inlocuite cu exprcsiile lor.

l;,

Mai trebuio adiugati conditia privind deplasarca stabilizatorului in interiorul sondsi: 11d,1+ in oare Ar
este

y' 6,1=

t,

(6.105)

jocul .adial.

Noliniaritatca sistcmullidc cctra$ asfcl fomat se datoreazi prozentei necunosoutoi Z in coeficicnlii ecua$ilor (6.104) qi condiliei (6.105). Pentru rez_olvaro, trebuie utilizati o metodi nrmerici. Dc cxemph! se cstimeazi lungimea a, sc rczolvi sistcmul format din ecualiile (6.104) &terminindu-se necunoscutclc de la nivelul sapci e&, ery. Fa, Fqr . Se verifici condilia (6.105) cu un anumit grad de precizic. Daci aceasta este indepliniG, insearnne cd procesul dc calcul s-a incheiat, daci nu, hebuie modificati (dupi un asumit algoririn) lungimca pini la indcplhirea sa.

Penlru cazul unui nurnir mai mare de stabilii4tori, forma ccuatiei matsicealc (6.104) r&nine neschimbati, apdrind suplimcnlar condi$i similarc cu (6.105) pcnlru deplasirilc fiecirui
stabilizator-

vedere numeric, problema sc simplifici dacd jocurile radiale stabilizatorilor sunt nulc, cind oondiliilc de forma (6.105) sc inlocuiesc cu :

Din punct dc

ale

44)=tG)=0

i=t,2,..'n*6

(6.106)

Pgllku analiza kidimensionali a ansamblurilor dc ad6ncime cu ajulorul modlului !i algoritrnutui prezentatc mai sus, a fost roaliz:t un prcgEm N{athcad, prozsntat in Anexa 7. Dogi
viteza dc calcul in Mathcad cste, comparativ cu TurboPascal-u! de aproximativ zecc ori mai micr, a fost preferat acestuia din ufmi datoridl uqurinlri cu care se efectueazi opera(ii simbotice cu natrico $ ca urmarc a prezcn(ci nrtinolor predcfinitc pentru rc:,olwrc a eoua$ilor algebrice

neliniare. Volumul foartc mare dc calcule, chiar {i pentru lm ansamblu dc ad6ncime firi stabitizato4 faac ca timpul necesar determinirii soluliei si fic aprcciabil: aproximativ 15 minute, pe m calculator 486 DXZ66MHZ.

6,4 Analiza tridimensionald a unor ansambluri de adincimc

Cu ajutorul algoritmu.lui qi programului prez.ontate mai stls, au fost analizatg mai multe ansamblwi de ad6ncime pcntru a evidonlia comportarca lor direclionali in dircne condilii de lucru. Parametrii a ciror influcn(i (asupra aomponcntelor fo(ei laterale la sapi li a rotirilor sale) a fost shrdiati sunt: inclinaroa sondei, jooul radial al stabiliatorilor, apisaroa pe sapi qi momentul do torsitme la sapi. Prh faphrl ci au fost studiate doui dimensiuni dc prnjini grcle, a fost evidenliati $ i luen(a jocului radial al prijinilor grelc fa(i dc porctclc sondci.
Principalelc caracteristici geometrice alc ansamblurilor de adAncime studiate, precum qi condiliile de lucru din sondi" sunt prcciz.te in Fig.6.5

Primul gup de trei ansambluri dc ad6ncimc a fost aloc asfet incit unul si determine crciteroa ioclintuii sondei (ansanblul 1), al doilea s, o pistreze cvasicorf,tantA (ansamblul 2), iN

120

Anali2^ compofirir drecFonalc

arlsanblulln d adancimc folosuld un model static t ldtrnensional

Ansamblul I

,lnsomblal

Ansamblul

Diametrul sapei Prdjini grele Apisarca pe sapi inclharca sondei Dcnsitatea fluidului de foraj

D"=311,15r'm (12+") d.=203,2mm (8), di=76,2l.wn (3")

,.=200kN
cL=20"

pr=1200 kg/m3

Diarnetr e stabilizoto ri Ansanbhi I 4r = dd = 3ll,15!nm (121") Awanblul2 4r= do = 31 1, l trun ( l2l ")

dc =298,45rnm (111")

Ansanblul3 d"r =304,8run (12) Pozirii srobilizatori Ansamblul I d1-- O,5m &= 27nt
Ansamblul

da= a" = :11,15.ro

,rr1',

Ansaublul

2 dr= 0.5m 3 e\: O,5m

d2= 9m dz= 9m

= l8m d3 = lEm
dr

An

amblul

4
S

Ansamblal

Diameknl sapei D,=222,25lr,Er inctinarea sondei q,=10" 4=l5S,75mm (61'), d:57,15nm (21") Dcnsitalca fluidului de Apisarca pe sapi forql pr:1200 kg/mtr

Prijinigrclc

(81")

W=67,63yN

Dianetre stahiliz4!lrri

Ansautblul

dd= d"= dn:221,45mm (84/3,)

d1=

Pozitiist.tbilizatori
Fig. 6.5 Ansambluri de adancime

Arcamblul5

4,5rn

d:=

14,6m dl= 24,tu

r2l

6. Analiza comport

rii directionalc

ar'samudul de adancime folosrnd un modl statc tndimensional

si dctemine crcgterea sa' (azsarzbla/ J). Caractcrul comportiirii determinat in capitolul prcccdcnt rcz-ultend insi dintr-o analizi plani.
al heilea

acestor ansambluri a fost

PsnEu a avea termcn dc comparalie (lucrarea [118]), pentru studiut influcnlci momentului do torsiune aptcat sapoi, au fost alose alte dimensiuni psntru diamekul sondei gi pcntru cel al prljinilor gelc, gi altc pozilii a.lc stabilil torilor (ansamblurile 4 si 5).

FO,

tu

'o

15

t.l

,0

15

Fig.6.6 Influcnla incliniri sondei asupra fortei Fo,

Fq Nlo

\v

Aawblul

c(

rl
Foy

F'ig.6.7 Inllucnla

inclinirii sondoi asupra forlci

Figurile 6.6 qi 6.7 prezinti influenla inclinirii sondei (dar qi pe cea a configuraliei ansamblului dc adincime) asupra cclor doui componefltc alc fortei rezullante la sapi: Fq, fo4a ce dctcrmini dwicrea azimutali Gn plan orizontal) qi F,1, care arc oa ofect devierea in plan l,ertical
fnclinarea sondei).
Crc$toroa

inclinirii dctcrmini majorarca componentei nomale pc axa sondei a grEuttrtii

olr.riirc:

'

in limba englezr, cele trei ansanrbluri su,rl nunite,in

buitding, holdin|

ud &opping

assemb)ies.

t)2

6. Analiza comportarii direcfionale a ansamblului de ad.encune folosind rm model static tridimensional

pr;jinilor (c.sincr). Pefltru ansamblurilc 2 $ 3 (destioate mcnlinerii gi, respectiv scnderii inclinirii) acasta conducc la o tendin(i de descreitere a inclinfuii' (Fig.6.6), deoarece fo4a F- este negativi $ scade o dati cu crclterea inolinirii sondei. Ahsamblul l, manifesti o utoad (minori) tendinli de cregerc a inclinirii, adicA, cu cit inclinarca initiali cstc mri marq cu atet mai rcpede va crette ea in continuarc, dupi inceperea fornjului. Acest lucru s-ar putca datora sprijinirii prijinilor grelc, in zona dintrc stabilizito4 pe perctclc inforior al sond4 o parte importand a greutitii normale fiind preluali de accst pcrcteinclinarca iniliald a sondci inllucn{caz; in ftod spccia.l dwicrea azim ald a ansanbhtlui I, a cirui dwierc spre stinga creye'o dati cu qettelea inclinirii sondei (Fig.6.7). Mult nai putn este influenlali comportaxca celorlaltc doui arsambluri: onsamblul 2, pentru pistarea inclinfuii,

,r/

lkNl

Fig.6.8 IDflusnla apisirii pe sapi asupra fo4ci Fo,

Fo,

tNl
0

rrl

tkNl

Fig.6.9 Influonla apisirii pc sapi asupra fo(ei Foy

' '

Nu hebuie confimdat inclinarea ini[ald 4upa incpere{ procesului de foraj

Sapa deuazi sprc stenga

5ord4

sb6cisa din Fi8.6.6

ti

6.7, cu tclldinla

it

modifaui

n aacstsi4

fv

Fig.2.2), dace fo4A larerali

fq

este

negawi

123

6.

Analiza conlportirii direclonale

ansamblului de adancimc folosmd rm model static hidimensionat

tot aqa de pu[i[ pronui{atii tendin(a de dwiere sprc st&tgA in timp ce ansamblul 3, de scidere a inclhirii, rimine cu o tendin(i mhori de dwiere sprc &capra.
de la o utoara deviere Bprc dreapta trec Ia

Ata cum s-a stabilit in capitolul 5, Fig. 6.8 confirmtr ci apisarea pe sapi arc rm cfect ncglijabil asupra tendin[ci dc dwiere a sondei in plan \,rrtical (fo4a FG arc o varia(ie foarte micl). O modifcare mai importanti arc fo(a de devierc azimuLlS, in caanl ansamblului 1. Crettcrca tcndinfei do devierc spre stinga se manifcsta insi numai peni Ia o apisare pe sapi de aproximativ 130kN, dupi carc intcnsitatca dcviorii sc stabilizra?A (fig.6,9).

tNl

r1.527,3315

A.'fmml
Fig.6.l0 Influen{a jocului radial al stabilizatorilor asupra fo(ei Fo,

J00

tNl "

1.1

x
A.'tmml

t.3

!'ig.6.ll

Influenla jooului radial al stabilizatorilor asupra fo4ei f'oy

'

Damctrul sondei cste un parametru foarte important dcoalece el determini jocul radial al rtabilizatorilor. Pcntru a studia influen{a acestor jocuri radiale au fost teEtat valori de la lmnr, pini la 4mm (ceca oc echivaleazi cu modificiri dublc ale diametrului sondei). Cel rnai sensibil

t24

6. Analiza

componidi dreclonale

a$amblului

de

adincule folosmd rm modd static tsidimcnsionat

aisamblu de adAncime (din punctul de vedere al dcvierii in plan vertical) s-a dovedit a fi dnsafiblul 1, a cirui tendin{i de clegiere a inalhirii se accentueazi sensibil o dati cu cletterea jocuilor radiale. Cclclaltc doui ansambhtri inregistrcazi o ugoari tcndin(i de scidere a inclinirii.
9i in ceea ce prilEgtc teldinla do deviere in plan orizontal (devierca azimutfi). O docalibrare a diamctrului sondci de numai 6mm (dublul cregterii

'fot ansamblul 1 este cel mai sersibil

jocului radial) delcmini, in cazul acostui ansamblu, o cregere Gn modul) a fo4ei Fry dg aproximativ doua ori, dcviorca produoandu-se sprc stanga (Fig.6.ll). in roci cu duritate mici, accasti dccalibrarc a scciunii transvcrsalc a sondci cstc foarfe probabiE, ea putend a!,a cauiac
mecanicc, chimicc sou hidmulice.

Ansamblurile 2 !i J sunt mai pu1.in sensibilc la modificarca jocurilor radialc, tendinla lor fiind dc a ovolua in sensul cregterii dcvierii spre dreapta.

Qn,['

inclharca sondei

a:

10'

inclinarea sondei ct = 0o

MtlkNml
Fig.6.12 Inlluen{a momentului la sapd asupri rotirii

'v

[']

G:00

ct,= 100

MlkNInl
Fig.6.13 Influenla momsntului la sapi asuFa rotirii azimutalc eo,,

125

6. Analiza

comportirii dlreclona.lc

a ansamblului de

adincfne folosmd

l].n

model static tsidime,sional

cirui

Interac{iunea sapei cu talpa sondei detemini aparilia unui moment d torsirme la saPi a valoaro depinde do tipul sapei qi de proprietilile rocii forate (hclusiv anizotroPia)'

Modifoarca oondiliilor dc dislocarc a rocii se rcflecti in waloarca acosfui momcnt dc torsirmc, astfcl incft modificarea sa in cadml utui program dc anidizi a comportirii direclionalc a unui
ansamblu de adancime poalc

ir

ocui un foarte complicat modcl de dislooale a rocii [63].

Pentru studiul influcnlei momennrlui de torsiunc aplicat sapei asupra tsndinlei de devierc a acostcia, au fost alesc ansamblurile do adinoimc a gi 5 (Fig6.5). A$amblul 4 nu oonline stabilizatori in timp cc ansamblul 5 oontine trci, dintrc carc primul nu este, ca do obicoi a$zat imediat dcasupra sapei. Tendinla de deviere, atit in plan vertical cat gi in plan orizontal se apreciazi cu ajutolul unghiurilor do rotire ale sapi (fap dc iLxa sondei) 96. qi qry.

fiecirui gralic corespund inctinirilor sondei de 0 9i l0 grade, svidcfl[indu-sc influcnta momentului de toNiune in cele doui situalii Acesta ia valori pini Ia 70kNn! ccea ce, Ia o turalie de 5 rad/s, ar insemna o putcre la sapi de 350kW, o valoare suficient de mate daci {hcm scama ci masa rotativi a instalaliei de foraj de tiptrl F320 poate tsansmite o putere de maximum 500kw.

in Fig.6.12

qi 6.13 ccle <loui curbe ale

Figura 6.12

in

care estc reprczenlati rotirca sapci

fali

do ara sondei

in planul vertical

totala inssnsibilitatc a ansamblului 4 la{a dc modificarea momentului de tolsiune, la ambcle valori ale inolinirii. Acaita inseamni ci intrcgul mecanism do dislocare a rocii nu afocteazi lendinta de deviore in plan vcrtical a sondei. Dintre proprietilile rocii, singuri anizotopia este cca a crrsi influcn(i asupra modificirii unghiului dc inclharc a sondci este dovedili [3, 13, 631. S-ar putea deci trage concluzia ci celelallc Proprieti{i nu prrticiPi decet indirect la modificarea direcliei de devierc in plan orizontal. Spre excmplt! duritatea rocii face ca actiunea mecanici a sapei sd determinc un diametru al sondci mai maro decet cel al sapci slu o formi cliprictr a sec{.iunii tranwcrsalc, frccare dintre accstc feotc inlluen[And direc(ia de avansaro

relev{

planut orizontat crcgerca momcntului dc torsiune determini accenhrarca &ndinFi de dwiere spre st6ng4 cu atit mai accontuafi, ou cit inclinaroa iniliali a sondei esle mai marc (Fie.6.13).

in

9*["]

FH4,6ntun

LA"ehbtul

l)

Gr*l

l0

20

lo

ao

ld [kN m]
Fig.6.1.l Influcn(a momontului la sxpii asupra rotidi
OG

126

6 Analizr coflporterii dfectiondc

ansanbiulu dc adancnDc fotosind lul model stllto tridunensional

rl
E

ql"'l

cl,- I0"

*<=_
Mr [kN

m]

6.15 Influenla momentului la sapi asupra rotirii azlmutale qo,

Ansamblul 5, ana[zat cu modele plane, s-a dolcdit a fi lul ansamblu care menqine dirocfia de flransare in plan vertical (menline constant unghiul de inclhare ct). Acast lucru rczulti $ din analiza tridimersionali, dupi cum se poate observa in Fig.6.la (unghiul 96 are o valoar.e foafle mici, cvasiconstanti).

in Fig.6.l5 esto prczenta6 situalia din planul orizontal, in oarc ansamblul l are o tendinli crescitoare de deviere spre stinga. Se poatc dcci ca un ansamblu dc ad.ancime si pislreze constanE inclimrea sondei dar si deteminc dcvieri azimutale importantc, situalie carc justifici
utilizarca modelelor tridimensionale.

Studiul ansamblurilor 4 $i 5 s-a realiat psntru a tssta modelul $ prograrnul de calcul, comparend rczultatclc oblinutc cu cclc prczcntate dc Walker in [ll8] pcntru aceeagi gcomctrie a garniturii qi aceleagi oondifli dc lucru. Dforcn[elo inreSis&ato -a6t in caca c6 pri]E$tc fo4ele laterale, cit gi in ceea ce privegte unghiuilc dc dezaxare a sapEi- sunt minore, caza put6nd si fic prccizia cu care s-a impus ca anumitc condilii matematice si fic indsplinitc.
Aaaliza celor cinci ansambluri dc ad6ncimo dc mai sus dsmosrtrcazA udttatca modelului tridimeruional - cl widcnliin( fa{.i de cel pla4 9i dwierea azimuta.li -, dar qi concordanla rezultatelor in ceea ce pdvegtc tcndin{a dc dcviclc in plan vfitical a sondol

t27

7 Concluzii

7. Coxcluzrr
7.1
foraj

Aprecieri generale
ci experienla practici acumulat,i in ultimele cinci decenii de activitate in a aritat ci rcsponsabilitatea comportirii dircclionalc a sapei revinc in cea mai mare
Pentru

misuri acelei pi4i din gamitun de foraj situate imediat dcasupra sapei, obicctul de studiu al acestci lucriri cstc tocmai accast,i parte a gamiturii, numiti qi ansamblu dc adincime.

Studiul ansamblului de adincimo oste abordat -din pe$poctivd mooanici- pe doui' planuri: mai intai sc analizcazd migcaroa prijinilor grelc in spaliul dclimitat de perstcle sondei, pe[tru a avoa o imagine asupra modului in care prijinile grele ,i stabilizatorii interaclioncazi cu peretele sondei, dupi care cstc abordati modelarea comportirii direclionalc.

in capitolul 2, Direclia cJe avansare a sapei, se definelte practic problema gontrolului direclional al kascului urmat do sapi detaliindu-se oauzele gi mocanismele prin carc sapa deviaz; de la dircclia sa iniliald ca urmarc a regimului tehnologic aplicat, dar qi a condiliilor geologice intahiic. Sunt prezcntat, dc asemcnea, implicaliile (toatc nsgativc) care apar ca urmare a formei nercctilinii a traseului sondei. pentru justificarea frecven(ci destul dc mari cu carc, in prczcnt, sc sapi dirijat, sunl menlionate qi aplicaliile acostui tip de foraj. Utilizarea pe parcursul lucririi a unor tcrmcni specifici. activitilii de foraj qi mai alcs a unor mirimi geomotrice (carg descriu forma sondsi) a impus definirca lor expliciti.
Capitolul
utilizati:

este

un studiu

bibliografic cxhaustiv

in

domeniul modelirii

ansamblurilor dc ad6ncime. Sunt evidcn(iatc trei tipuri dc modele, dupi metoda do studiu

modcle in care se apcleazi la melode cnergetice pentru idenlificarea stirii deformate de eohilibru; 0 modcle care utilizeazi metoda elemntului finit. Sunt przentate comparativ ipotezele de calcul folosite li rezultatele oblinute dc divergi cercetitori. Sunt examinate avantajclc gi dozavantajele atcgcrii unoia dintro oele trei metode
de studiu.

modele in care se detemini ecualiile fibrei medii deformate a (numitc Si modelc analiricc),

prijinilor

grote

O constatare importanti este ce, in ultimii ani, studiilo rcalizato au utilizat metoda elementului finit, rczultind modglc oomploxe, ou o precizie do oslimare a direcliei clc avansare foartc bunA, dar greoaie, nccesidnd un volum mate de informa(ig de intrare, potrivite numai cercetirilor, nu gi uti.lizirii in condilii de Santier. Acosta a fost unul dintre motivel caro au dgterminat alegerea pentru modelolo prezentate in capitolele 5 $i 6 a metodei analiticcrin care se determini ccualiile difcrcn(iale ale fibrei medii deformatc a prijinilor ti se rczolvi aoeste ecualii analitic.
Aocasta op[iuno prezinti

o serio do avantaje prinltc care trobuic amintit col ce

t29

7.

Concluzi

privtte gcneralitatca tczultatelor, ecualiilc oblinute pentru tbrma doformati a garniturii putAnd fi utilizatc Ai pcntru studiul do stabilitatc al prijinilor grclc.

in capitolul 4, pc baza unui modcl mcoanic cu doui gradc dc libertate, se analizcazi migcarca pr;jinilor grclc in interiorul sondci in planul normal pe axa acesteia. Deii, din punct de vderc mecanic, modelul este foa e simplu (o singuri masi concentrati), rezultatelc sunt in concordan(i cu cele oblinute de a4i cercctito cu metodc cu mult mai complcxc u5, 34, 731. Chiar daci in procesul de modclare au fost acccptate o scde de ipotezc
simplificatoaro, oare oonfcri rezultatolor doar un oaracter oalitativ, o sede de concluzii sunt
de relinul:

O La tura(iijoasc Ei mcdii centrul gcomctric al prijinilor grelc dcscric, la o rotalic in jurul sondei, un poligon curbiliniu alc cdrui virfuri sunt pe pcretele sondei qi al c;rui numdr de virfuri c.cltc o data cu crc$tercn turaliei. La tura{ii mari, acest poligon tindc si se suprapuni pstc perotele sondci.

Sensul do rotirc in jurul axei soldci (cu viteza unghiulari O) oste, in general, orar, la fol ca gi scnsul de rolire in jurul axci prijinilor ( cu viteza unghiulari o), Sunt insi situalii cend prijinile grelc se rolesc antiorar in jurul axei sondci sau cind

mitcarea dcvinc dezordonati, cu schimbiri aleatoare alc sgnsului de rotire.

ll

in

genoral, viteza dc rotire injurul axci sondqi, dasi pistreazi 3emn constant (adici dac; miicarea nu are carilcter aleator, cu frecvente schimbiri ale sensului de rotire), tinde si evoluezo in timp sprc valoaroa vitczei unghiulare de rotire in jurul axei prijinilor, a.

O Freoirile dintro matorialul tubular qi sondi qi, mai alcs, Iiecirile dintre stabilizatori li peretelc sondci determini caractrul cvasiordonat sau dczordonat al traiectorici. Milcarea haotice se instaleazi cu precidcre la turalii mari, fiind favorizati do gi de jocurile radialc mari.

O Nu se poate preciza o valoare critictr pentru viteza unghiular, de rota(ie in jurul

axei sondci, ol, intrucel aceasti valoarg depinde do valorile celorlal{i parametri implicali in proccs. Pentru ficcaro sct dr: valori (oq lt Fp, dr cr, cu, A,, A, ei, este posibil si cxiste o valoarc critici pentru o) valoare pentru care miraarea prijinilor si dcvini haotici;

fl

Masa fluidului dc foraj altrenat in miqcare de rota{i9 o dati cu prdjinilc grele arc o influonF ncglijabili, indilbrcnt dc valoarea coeficicntului or domeniul

diminua vitcza unghiulari critici. Fluidul influen(gazi ingi scnsibil mitoarca prin oaractcristicilc sale reologice (luate in considerarc prin coeficicntul c1). O majorare a cocficientului de rezictelF ra inaintarc, c1, mic$orcazi fanselo aparilici unei migciri haotice a prijinilpr.
O Modificarea dimensiunilor prijinilor detormini, pe lingi schimbarea jocului radial zl, 9i modificarca rigiditift ($i a constantei alastice t), astfet incit prijinile se vor indepirta mai pufin de axa sondci.

ll, D,/d,l

tcndinla frind dc

in

Il0

7.

Concluri

Excentricitatca centrului de masi al prijinilor grelc este inevitabili gi aproapc imposibil de dcterminat cu exactitate. La valori miai ale acestoia, prejinile grcle pishcazi un conlact continuu cu pcrctele, in limp ce la valori mari contacful este intermitcnt, apirind ciocniri pcriodicc. Faptul ci aceasttr oxoent cilate nu estc rtuli cstc principala cauzi a milcirii prdjinilor, ceilal[i faotori puna du-ti doar ampienla asupra acesteia. inclinarca sondei facc ca linia poligonali carc este traicctoria prijinilor la o rota(ie in jurul sondei s.i aibi virfurile in contact cu peretclc sondei numai ifl partea inferioari.

O Condiliile iniliale ale prijinilor grelc (pozi{ia qi vircza in

influcn(cazi miloarea numai in fazi sa nostabilizati.

momentul initial)

Durata regimului tranzitoriu, la scoaterea din repaus relativ a ansamblului de adincime estc de 4...5s. Dupa dcpi$ilea aocstci perioade, stabilizatorii sunl, in general, in contact ferm cu pcrctele sondci.

capitolul 5 sunt prezentate doui modele pentnr dclgrlinarea comportirii direclionalo a ansambludlor de adincime cu sttbilizatori. Ambele modelo sunt planc, analizind evolulia sapei numai in plan veflical. in zona din vecinitatea sapei, ronda e6tc considerati reciilinic, avand o anumiti inclinaro faF dc vorticali. Csl de-al doilea model il complcteazi po primul, luind in considerare viteza unghiulali a prijinilor. El are un caracter cvasidinamic, dcoarece {ine scama numai de forfa centrifugi (coNtanti) carg ac$oneazi asupra prijinilor, vitza unghiulari dc rotatie in jurul axci sondoi, O (variabili in timp), ftnd inlocuiti -pc baza uneia dintre concluziile do la capitolul 4- cu viteza unghiulari de rotalic in jurul axei proprii, (r) (constanti). Ecualia difercnliali carc dcscde fibra medie deformatd complicandu-se, nu a mai putut fi intcgati analitic, recurgandu-se la o metodi numcrioi. Rozultatele sunt comparate cu cele obfinutc cu ajutorul primului model, punindu-sc in cvidonli inlluen(a vitczei unghiulare.
analizele numerico fecute pe un numir de trei ansambluri de adincimo reprezcntative, firi stabilizatori sau cu unul pani la cinoi stabilizatori, s-au dsprins urmi(oarele concluzii de ordin practic:
O Proprietililc ultimilor 80-100m din ansamblul de adanoime de deasupra sapei au o inlluenti foartc mare asupra dircctioi ds avansare a acosteia, ele determinind 95olo din efectcle direclionale, Cu cet este mai aproape de sapi, cu atet proprititile gcometrice gi clastice alc unui clemont din oompongnta angamblului do adAncimc sunt mai importante. O Valoarca maximi a fo4ei laterale ce poate fi obtinuti la sapi pentru orice inclirare a sondci estc aprolimativ jumitato din g:eutatea gamiturii de sub punctul dc tangenli cu pergtele sondei,

in

Din

O Pcntru ansamblurile de adincime cu stabilizatori existi o valoare a apisirii pc sapi

pcntru caro prijinilc grelc aling perctclc rondci. Afcaeti valoare intotdcauna cunoscuti pefltru a nu fi depititi.

trebuie

l3l

7. Concluzii

0
0

Singula cale cficientd dc a ob(ine o descreltcre a unghiului de inclinare (fo4i latcralS negativi) estc accea do a utiliza un ansamblu dc adincime de tip pcndul. La acccagi apisarc pe sapi, pentru o rigiditate mai mici a prijinilor grele, se obline o varia(ic mai rapidi a unghiului de inclinarc.

O Ca urmarc a anizotropiei rocilor, nu se poatc stnbili o corolatie intro unghiul forlei rezullante la sapi, p, si inclinarea sondci.
O Pcntru diminuarca inclinirii sondei trebuic rcspcotate urmiioarelc rccomandiri:
a5 Zona "pendul" va fi cir mai rigidi qi md pufin curbati; ,6 La forajul cu sapc cu role se vor utiliza do rcgula doi stabilizatori, primul plasat imcdiat dcasupra sapei, ou un diamctru pulin mai mio decat al acesteia (ou I tr 1",. I ...2 t, 6 Daci sunt utilizati doi stabilizatori, al doilca riu va fi distan(at fati de primul cu mai mult dc lom.

O Influcnla factorilor geologici poatq

fi compensati, utjlizandu-sg aosambluri de adincimo foarte rigide, cu trei p6nd la cinci stabilizalori;

Atunci cend sc utilizeazi un ansamblu dc adancime cu mai mult de doi stabilizatori, experielta praotioi a sondorilor nu mai cste dc folos, trobuind si fie rrlilizatc insttumente specializate (programc) pentru prognozarea direclici de
avansarc a saPci.

O Cu cat numirul do stabilizatori estc mai maro, cu at.lt mai mici vor fi fo4a laterali la sapi gi unghiul de dezaxare al sapoi.
Cl Joourilo radialc alc primilor doi-koi stabilizotori au o influenli foartc marc, mulr, mai marc decit alc celor silua$ mai sus. Abalcri dc numai 6-8nun alc diamctrului stabilizatorilor pot determina modificarca cfcctului dLec(ional oblinut, fati de cel sconlat psntru jocud nule.

Rczultalelc ob(inule ut izand modelele plane sunt prozcntatc do alli autori [14, 52, 64, l0E].

in

concordanti cu cele

Pentru a putca studia $i dcvirca sondci in planul orizontal, singura soluUe este analiza tridimcnsionali. in capitolul 6 estc dczvoltat un modcl care pufle in evidenti Si dovir.a azimutali. Aplicaliilc numerioe rcalizatc au cvidcnliat cvasiidcntitatca mirimilor oaro privesc comportarca in planul vefiical cu cclc omoloage oblinutg cu ajutorul modelului plan, ooncluziile de mai sus pu6nd fi deduse gi cu ajutorul acestui model 3D.
Sunt dc subliniat cAteva ooncluzii suplimgntars in oeca ce pdvotte dcvierga azimutali:

ll

Frccirile rozultatc din hteracliunea sapi-roci au folt simulate printr-un cuplu de torsiunc aplaat sapci, constatandu-sc ci o clcllorg a nromeltului acestuia determini o crsltore corospunzitoare a unghiului de dczaxare al sapei, eo, ;i a fotei latcrale colospundtoare, ,Fa, mirimi carc contfoleazi devierea rzimutrli.

132

7. Concluzx

Cre$terea inclinarii sondei detcrmini o creitere a tcndinlei dc devierc spre stenga (v.Fig.2.2) la ansamblurile dc adinoime oare thd si p,stroze dircclia dc avansaro in plan vertical, influenlindu-le aproape nesemnificativ pc celelalte.

D Apisarca pc sapi influenloazi ansamblurile dc adincime carc tind si pistrcze direc{ia de avansare ia plan vcrtical, peotru celelalte frind nescmnificativd. Aceasti influen[i consti in accentuarea tendinlei de devicre spre stanga o dati cu cregterea apisirii pe sapd.
O Este posibil ca un ansamblu dc idincimo si mcnlini diroctia de avansare in plan vertical, dar si dctcrminc o doviere azimutali importanti, fapt carc justifici utilizarea modclului tridimcnsional.

0 $i in

ceea ce privelte comportarea azimutali a ansamblurilor de adincime, exiti conoordanli intrc rezultatclc oblinutc utilizAnd modclul lridimcnsional gi rezultatolc altor autori [109, I l8].

7.2

Contribu(ii originale

In Romania cxisti un foartc mare numir de luordri ltiolitrca oarc atudiazi, din divoNo puncte de vedero, problematica gamiturii de foraj, dar estimaroa direoliei de avaflsarc a sapei nu este abordati aproape deloc. Chiar 9i pe plan mondial, aceasti problemi eslc in studiu doa! in cadrul unor mari societSli peroliere din Statele Urdte, Fran{a li Rusia. Lucrarea de fali ofertr specialiqtilor din domeniul forajului un set de insirumcnte de
calcul ou ajutorul cirora siparea dirijati a sondelor sc poato facc mai rapid qi deci mai ieftin 9i, in general, prezinti mctode noi de invesligare a comportamentului direclional al gamiturij de foraj, mctodc carE pot Ii utilizats efioient li in condigi de qantier.
Pentru athgerca aoostor obiectivc au fost aduse urmitoarcle elgmgntc de ooutate:

Au fo8t realizate modelele mecanic li matematic pettru descrierea migcirii prijinilor grele in planul normal pe axa sondoi. A fost dedus sistcmul de ecua{ii difcren{iate (4.37) care, rczolvat, furnizeazi parametrii cinematici ai milcirii.

O Au fost elaborate algoritmul dc calcul gi programelc (Turbo Pascal li Mathcad) pentu rczofuarea sistcmului dc ecualii difcronliate (4.3?) oaro modolcazi milclrca prijinilor
grele.

O S-au pus in evidenti domenii alc paramotrilor de lucru oarc dctcrmini o mitcare haotici a seoliunii transvcEale a prijinilor grole, situa[ic carc poate oonduoe la efecte vibrato i nedoritc li la o oboseali suplimentard a utilajului.

O S-a dmonstrat pcntru prima dati ci inlocuirea vitczei unghiulare de rotatic a prijinilor grelo in jurul axci sondoi cu cea de rotte in jurul axci proprii (mai ales in sludiile de stabilitalc) cste justificati prin faptul ci, de ccle mai multe ori, aeeasta din urmi cste limita spre oarc tinde gea dintai, dupi dcpitirca pcrioadei dc domaraj. Sunt evidontiate insi ti situa{iilc in care aceasti inlocuiro poate conduco la erori majore.

133

Concluzii

O S-au pus in cvidenle feotelo excentricitilii certrului dc masi al prijinilor gole fa(,i de contrul lor geomotrio, mai als din pcrspectiva utilizirii noilor instrumonle do misurare a parametrilor de adincime de tip MWD (Mea3urcment While Drilling), care se alazi dcasupra sapei gi, in mod inevitabil, au exccntricititi.

Pcntru modelul slatic plan a fost determinali matricea de transmitere pentru un tronson de bari a cArei incircarc consti intr-o forli axiali $i in grcutatea proprie uniform dist.ibuiti carc actioncazi dupi o dircc(ie oarccarc fali de axa barei. Aceastd matricc poatc li ulili gi Ia analiza altor sistcmc mccanicc cu inciroaro aseminitoare cu cca a ptijinilor grclc, avand caracter dc gencralitate.

Au fost claboratc algodtmul de calcul qi programolc (Turbo Pascal ii Mathcad) pentru analiza d cclionale plime a ansamblurilor do adancimc ou pend Ia oinoi stabilizatori aqczali in pozilii oarccarc de-a lungul prijinilor grclc.

O S-a pus in cvidonli, cu ajutorul programolor dc analizi plani, cfectul pozitiv pe care l-ar avea utiliznrca uDui tronson de prijini gcle din materiale foane grclo, de excmplu wolfram, montat dcasupra sapei.

Pentru modelul cvasidinamic plan a fost determinati matricoa do transmiter pentru un tronson de bari a cirei incircare consti intr-o fo4i &xial5, greutatea proprie uniform distribuiti cnrc aclioneazi dupi o direclie oarecars fa(; de lxa barei li forta ccntrifugtr (uniform distribuiti) normali pe axa barei prosupusi in milcare de rota(ie uniform; in jurul axei sondci. gi aceasti malrice arc caracter do gcncralitate putind fi utitizati ta analiza altor sistcme mecanioe cu incetcare assmrnitoare cu cea a prijinilor grgle.

O Au fost olaborato algoritmul de calcul qi programul Mathcad pcntru analiza direclionali a ansamblu lor dc adincime plane cu stnbilizxtori, luindu-so in oonsiderare qi influenla mitcirii dc rotalic a prijinilor.

O Au fost dcdusc ccualiile difcren{iale carc doscriu forma dcformatI spalialtr a prijinilor
grelo.

O A fost dctcrminati matricea de transmitcrc pcntru un tronson de bari spa{iali a cirei incircare consl, intr-o for{i axiali, un cuplu dc torsiunc (amendoui constante) li in greutatca propric uniform distribuitS care aclioneazi dupi o direclie oarecarc faq.5 de axa
barei.

O Au fost claboratc rlgoritmul de calcul ;i programul MathCad pentru analiza direclionali tridimonsionali a ansamblurilor do adencimo cu stabilizatori. Toatc programclc realizate pot fi utilizale in condilii dc Santier, timpul de calcul ncoesar pentru analizt planl a unui ansamblu do ad6ncime fiind de citeva zoci de secunde.

134

Biblioqofre

BIBLIoGRAFIE
l. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
10. 11.
Aadnoy, B.S. Transversal yibratioh ih Stabilized Drilling Assernblies, Encrgy Sources, 8, No.4, 1986, p.305-327.
Amara, M.H. Use of Dnllstring Models ahd Data Bases

for the Scientific Control of Vertical and deviated Hole Path, pap SPE 13495, presented at thc l98j SPE/IADC Drilling Conference, Ncw Orleans, March, 5-8.

Baird, J.A.

cl al. GEODYN: A Geological Formation/Drillstring Dynanics Computer Program, papcr SPE 13023, plessntcd al rhc 1984 SpE Annual Technical Confereoce and Exhibition, Huston, Sept. l6-19.
MllD
Weight-on-

Bolaskie, J.P,, Dunn, M.D., Choo, D.K. Distinct Applicatiom of Bit and Torqua, paper SPE-IADC 19968, March, 1990.

Belaskle, J.P., Dunn, M.D. Choo, D.K. Distikct Applicatioks of MWD, Weisht on Bit, ahd I'otque, SPEDE, June,l993. Belorussov, V.O., Bondaruk,'1.M. Prcdicting and calculation oJ borehole deviation parameters, Nedra, Moscow, 1988.

Besaisow, A.A., Pync, M.L. A Study of Ercitation Mechanisms and Resonances Inducing Botto lhole-Assembly yibration, SPDE, March,l988, p.93-101.
Birades, M. Etude du cofiportenent directionnel des gatnitures de fotage, these dc doclorat, Paris, 1985. Birades, M. Static and Dynarnic Three-Dimensional Bottornhole Assembly Cohlputer Models, SPEDE, June, 1988, p.160-166

Birades, M., Fenoul R. Orphee 2D: a iticrocomptter program botto,n hole assembly trajectory, papcr SPE 15285.

for prediction of

Birades, M., Toutain P, ModAlitatiorl nutlirique des galnitures de forage Pdtrole et Technique, no.337, dec., 1987.

diigi,

12. Booer, A.K.,

Mechan,R.J. Dlilliag lmaging-An Intelpletation of Surface Drilling Vibrations, SPEDE, June, 1993.

13. Bradley, W.B. 14.

Factors Affectihg the Conlrol o/ Borehole Angle Dircctional Wells, JPT, June, 1975.

in Straight

and

Bradley, W.8., Murphy, C.E., Mcl-amore, R.T., Dickson, L,L. Advantages of Ha+y Metal Collars ih Directional Drilling aad Deyiatiol Control, JPT, May, 1916, p.521-530.
Vy'ellbore Trajectory Cohsidering Bottom Hole Dynamics, PhD dissertation, U, of Tulsa, Tulsa, 19E6.

15. Brakel, l.D. Prediction of 16.

Drillbit

17. 18. Breft., J.F. Bit whirl-A Nev

p.27 5-281.

Brakcl, J.D., Az.r, A-.A. Prediction of llellbore Ttajectory Considering Bottonhole Assembly and Drill-Bit Dynamics, SPEDE, June, f989, p.109-f18. Brctt, J.F. The Genesis ofTorsional Drillstring yibrations, SPEDE, Sept., 1992. Theory of PDC Bit

Failure, SPLDE, Dcg. i990,

115

19.

Brott., J.F. Uses a d Liqritatiok of Dtillsttitlg Tensiofi afid Torque for Models Monitoring Hole Cohditiohs, SPEDE, Sept. 1989, p.223-229.

for

20.
21.

Brown, E.T., Grecn, S.J., Sinha, K.P. The InJluence of Rock and Anisotropy on Hole Deeiation i Rotary Dilling - A Re|iew, Intl. J. Rock Mech. Min. Sci. and Geochem Abstr., 18, 1981, p.387-401. Burgess, 't.M. lmproing BHA Tool Reliability With Drillstring yibratiok Models: Field Experience an Li itation, paper SPII\IADC 16109, Conferencc, New Orleans, 1987, Maroh, l5-18.
Burgess, T.M. Three- Dimensional Bottomhole Assembly Model lmprore Directional Drilli g, pap SPtrUADC 14768, ts0b., 1978. Callas, N.P., Callas,

22. 23. 24, 25. 26.

2'1.

k.L. Boundary value probleu is sohted, OG!, Dgo.15, 1980. Callas, N.P., Callas, R.L. Solution of exact eqaation by analog corrlputer, OG!,
Dec.29, 1980.

Catlas, N.P., Callas,

RJ,. Drillstring analysis

shows

stabilization, OGJ, 24 Nov, 1980.

behaviour, OGJ, 1 Dec., 1980.

forces overcame by

Callas, N.P., Callas, R.L. Finitc element analysis prcdict ,nnltiple-stabilizer

Chan, W.F., Han, D.J. Tubular fiembers in oflshore struct res, Pitman Advanced Publishing Program, Boston, London, Melboumc.

29.

Clayar, Fig.., Vandiver, J.K., Loc, L.\. The Effect of Surface and Downhole Borndary Conditions ot1 the Vibration of Drillstring, paper SPE 20447, prcsented at the SPE\IADC Annual 'fcchnical Conference and Exhibition, New O eans, Scpt. 23-15, 1990.
Close, D.A., Owens, S.C., McPherson, l.D. Measxrement of BHA Vibration using MWD, pnper SPE 17273, prescnted at the 1988 SPEIADC Drilling Confcrence Feb.23-March 2. Cunningham, R.A. Analysis of Dot hole Measurements of Dtillstring Forces and Motions, J. Engineering for Iadustry, May, 1968, p.208-216.

30. 31.
32. 33. 34. 35. 36.

Dareing, D.W. Drilling Dirccfio al lloles Havikg Constant Cutyature, paper SpE 3508, prsented at SPE- AIME 46th Annual Fall Meeting, Ncw Orloans, Oct.3-6, 1971. Daroing, D.W. Rotary speed,
t

drill collars control dtilling

bounce, OGJ, Juno 6,

983

Delafon, H. BHA prediction software ihptoves dilectional drilling, WO, March, April, 1989. Del-ucia, F.Y. How to

opti ize Downhole Molor Guidance System Performance, Petrolcum Engineer International, Juno, 1992, p. 34-48.

Enen, J., Callas, N.P., Sullivan, W. Rig Site Cornputer Optimizes Bit Weight Against Hole Angle for Botlom Hole Assenbly, microaomputr report, OGJ, Feb.l3, i9E4.

t:)6

Bibliosrofe

_ -

37. 38. 39. 40.

Eronini, I.E. Somenon, W.H., Auslander, D,M. A dynanic Modet J. Ener$/ resources Tcch., 1982, p.108-120.

fot

Rock

Dri

ing,

Falconer, I.G., Burgess, T.M., Sheppar4 M.C. Separating Bit and Lithology Eflect, frorn Drilling Mechaaics Dala, paper SPE-IADC l7l9l, Maroh, l9Eg.

Ficher, F.l- Analysit of Dtillstti g in Cumed Boreholer, paper SpE 5071 presented al the SPE-{ME 49th Annual Fall Moeting, Huston, Oct.6-9, 1974, Fitchard, E.E., Fitchard, S.A. The effect of torsion on borehole curvature, OGJ, Jan.l7, t983.
Gates, L.R. Schwab, G, Specidlised drillihg system ser ,1ew records holes, JPT, Feb., 1984.

_
41.
42,

in

high-angle
SNEA(P),

Gazaniel,

D. Etude bibliographique du comportement de document intem, DPROVIEA\DG\ec.-no.63.84.

ta garuiture,

43, 44.

Georgescu, G. Foralul sondelor, Editura didactic; $i pedagogici, Bucurefti, 1983.

Goldman,W.A. Artificial Intelligeace Applications Ehhqnce Directional Dritting Control, Patroleum Engineer Intemational, Fob., 1993, p.l5-22. Goldman,W.A., Blevens, D.M,lr. Geosteering Chepron,s First Horizontal Wall ln alifotnia, PelJoleur.. Enginee, International, Oct., 1992. Griquleisky, y.c. Determination of trajectory of bit dnd BHA vhile dtillirrg undet complicated geological conditiohs, Meftyanoc chozf,aistvo, Moscow, No.6,
1983.

45.
46.

_ _ -

47. Hall, D. Steerable system saees time ih straight-hole dril/ir&

International, Sept., 1987.

petroleum Enginccr

48. Itolbc
49.

, D,R. Tangential attitude theory explains direotional drilling (Part

l),

OG!,

ABg. 22, 1983,

Iordache, G. Macovei, N. Forarea sondelor - problene, Editura tehnici, Buauctti,

107 4

50. 51.

Jcnsen,

J.D. lyhirl and Chaotic Motion of Stabilized Drill Collars, SPEDE,

Junc,

t992.
Jogl, P.N., Burgess, T.M., Bowling, J.P. Predictiag the BuildDrop Tendency of Rotary Drilling Assemblies, SPEDE, Ju[e, 1988. Jogl, P.N., Burgess, T.M., Bowling J.P. Three-dimensional bottornhole asserrlbly model improte directional drillirlg, paper SPE 14768, Feb., 1986, Prediction and Measurement, JPT, Junc, 1984, p.98'l-992-

52

.53. Johancsik,C.A., Wick, C., Butgess, T-M. Torque and Drag in Directional Wells-

54. 55. 56.

Kalinin, A.G. Boreiole deeiation, Nedra, Moscow, 1974,

Kane, l.E. Dynamic lateral bottom hole forces aid drilling, Drilling, Aug. 1984.

Koskie, E.T., Slagel, P., Lesso, W.h. Monitotirlg MVy'D torque inproved PDC penetration rates, WO, Oct.23, 19E8.

bt

13'.I

Bibliosrofe

57. 58. 59. 60. 61. 62.

Kyllingsrad, A. et. aI.,4 Study of Stick\Slip Motion at the Brr, SPEDE, Deo., 1988, p.369-373.

foraj, Editura tchnic4 Buoure{ti, 1961. Lesage, M., Falconcr, I.A., Wick, C. Evaluation Drilling practice ik Deriated Well,, With Torque and tlteight Data, SpEDE, Sept, 1999., p.248-252. Macovoi, N. Tehnologia fofirii sondelor, vol. I-IV, I.p.G., ptoiegri, 1989.
1. de

Lari,

Garnitura

Mamcdbekov, O.K. Model accurateb) prcdicts tlirectioxal borehole frajectory, OGI, Aug. 29, 1994.

Mamedtaglzadch, A.M., Rzazadeh, S.A., Shirinov, M.M. The applicatiok of slalistical methocls for detetmination of dircctiokal borehole deviation Derarior, Neftyaistvo, Moscow, No,4, 1987.

63. Mclamore, M.C. The Role of Strength Anisotropy

Nov., 1971.

in Natulal Hole Deviation, Jp-],

64.

Millheim, K.K. Behatior of muhiple stabilizer bouom-hole assemblieq OGJ, Jan.l, t979. Millheim, K.K. Conlrol techniques lan. 29, 1979.

65.

for

medium-soft and medium formations, OGl,

66. Millheim, K,K. Controlling

'19't9.

hole direction

in very

soft formatiok, OGJ, Jan 15,

67.

Millheim, K.K. Llard-formation directional drilling calls for special care, OGJ, Feb,
12, 1979. assembly mechanics, OGJ, Dec. 4,

68. Mllheim, K.K. Here are basics of bottorn-hole

1978.

69, Millheim, K,K. Ptopq application of directiohal

Nov.20, 1978.

tools key

to

success, OGJ,

70. 71.

Millheim, K.K. Single-stabilizator Behaeior Described,OG!, Dec., 197g. Miltheim, K.K. The EJlect of Hole Curvature on lhe Trajectory of a Wellbore, paper SPE 6'179, SPE-AIME 52nd Annual Fa[ Tcohnicai Confersnoe and Exhibiri;n, Donvet Oct. 9-12, l97j .

72.
73.

Milheim, K.K., Apostat, M:C. How BHA dltnamics afect bit trajectory, WO, May,
198r.

74.

Millheim, K.K., Apostal, M_C. The Effect of Bottomhole Assembly Dynamics oa the TraJ(ctory of aB .IPT, Dec., 1981. Millheim, K.K., Jordan, S., Ritter, C.J. Botton-Hole As:reilbly Atnlysis tJsiag the Finite-Element Method, IpT, Feb., 1978.
Charactertstics of Rock Bits and Stabilizers While Drilling, paper SpE prosentod at tho 1978 SpE Amual Conferenoe and Exhibition, Huston, Oct.1-3.

75, Millhcim, K.K., Warren, '1.M. Sde Cuuing 76.

Mitchcll, R.F. Allen, M.B. Laterul yibrqtion: I,he key to BHA Jailure qnalysis, WO, March, 1985.

138

Bibtiosraje

77. 78. 79. 80. 81, 82. 83. 84. 85. 86,
87.

Murphy, C.E., Cheatham, J.B.h. Hole Del,iation and Drill Stritg Behatiol, SpEl March, 1966, Trans., AIME, 237. Nicholson, R. Analysis of Constrained Directional Drilling Assenblies, ph.D. dissertation, U. of Tulsa, Tulsa Okla., 1972. Perrulescu, N. Mecanica tubului pentru Bucureiti, 1974.

foral si extraclie, Editura

Aoademioi,

Patton, B.J. Automatic Directional Drilling Shows Prolri.re, Petroleum Engineer International, April, 1992.
Ponomariov, S,D. q.a. Calculul de rezistenld Editura tchnici, Bucurctti, 1963.
Popesou,
Posea,

ih

constr clia de masini, vol.I\,

D. Cercetdri pri|ind modelarea nurnericd a deyierii

tezi de doctorat, Universitatea Ploietti, 1993.

ti

dirijdrii sondelor,

N. Calc ul dinamic al structurilor, Editura tehnici, Bucwetti, 1991.

Posea, N. Rezistenla materialelor, Edifjora didactici 9i pedagogici, Bucuroqti, 1979. Posea,

N., Tilimpea. S. Vibraliile torsionale ale garniturilor de foraj la perturbalii exterioate, Al lea Simpozion mlional de tensometrio li inoerciri de
materiale, Craiova, 24-25 sept. 1992.

Posca, N., Tilimpca. S., Ghergui, S, Vibtuliilea axiale ale garniturilor de ccrc. mec. apl. Tomul 47, Nr.5-6, 1991.

foraj,

St..

Press, fI.W., Flannery, B.P., Teukolsky, S.A., Vetterling, W.T. Nurrreficdl Recipes, Cambridge University Press, 1986.

88.

D., Ulmanu, V., Georgescu, G. Cohstttclia ti exploatarea garnitutii de foraj, Edit].rs tehnici, Bucure$ti, 1986. 89. Rafie, S., Ho, H.S., Chandra, U. Applicatio,ls of a BHA Analysis Program in Dircctional Drilling, paper SPE 14765 prwcntod .t thc 1986 SPE-IADC
Raqecv,

Drilling Conference, Dallas, Feb,10-12.

90. 91. 92.

Rappold, K. Drilling optimized with surface measurement of downhole yibrations, OGJ, Feb. 15, 1993. Rappold, K. Dills*ing ribtatiofl neasurements detect bit itick-slip, OGJ, March, 1993, p.66-73.
Rosso, K.C., Deom, D.B., Nazal, G.R. profiles, WO, March, 1992.

Medi

fi1

radirs assemblies drill unique well

93. 94. 95.

Santos, O.L., Maldla, E.E., Langlinafu, J.P. Field Application of Computer Graphics lbr Monitoring Borehole Trajectories, J?T, Doc., 1989, Shagisuktan, I.2., Biishev, A.G,, Kagarmanov, N.F. Mathe atical nodel ofborehole derialior, BashNIPIneft transaotions, No,67, 1983.

Sheppard, M.C., Wick, C., Burgoss, T.M. Well Path To Reduce Drag and Torque, SPEDE, Doc., 1987, p. 344-350.

96. S$u, R.l. Bending t/ibratiotl of Ratati g Drill

Inst. of Technolory, cambridge, 1989.

Strings, PhD thesis, Massachusetts

139

97. 98.

Skaugen, E. The Effect of euasirandom

Drill-Bit Vibrations on Dtillstring Dynar ic Behayior, papef SpE 16660 prescnted at the 1987 SpE Annual Technical
Confercnce and Exhibition, Dallas, Scpt.27-30.

Stephonson, M.A., Wilson, H. Improeittg eualig, Controt of Directional Surrey Data With Cohtinuous Inertial Nayigation , SPEDE, Junc, 1992, p.100-t06.

100. Sushon, L.Y., Emelyanov, p.V., Mullagaliev, R.T. De,tiarion control of directional wells in West Siberia, Ncdra, Moscow, lggg.

l0l.

Sutho, A.A, Myors, G.M., Gaslon, !.D. Directiondl Drilling - A Comparisotl of Measured and predicted Changes in Hole,lngle, paper SPE 8336 presented at the 1979 SPE Annual Technical Confcrenic and Exhibition, Las Vegas,
Sepr.23-26Sr gaze,

102. Tatu, G., Conducelea optinald a siste lui de forare a sondelor de petrol Editura tehnici, Bucure;ti, 1978.

103. Tatu, G., Forarea sondelor. Carnet tehnicl Editula tchrdoi, Buculeqti, 19g3. 104. Timofeev,N.S., Belorussov, V.O., Badovskii, N.A, Im)estigation of the Borehole Sttaightehing process for a Deviatcd Well in Isotopic Rocks, Neft, Khoz., 49,

No.l2,

1971.

105. Timoshenko, S.p. Thiorie dc la srahlite dla$tique, Libraiie potitechnique Ch. ' Beraoger, paris & Lidge, j947. 106. Timoshent<o, S.p., cere, J.M. Teoria stabitirdlii elastice, Editrlia tehnici, Bucurelti,
196'1.

107. Toutain, P. Analyzing drillstring behavior (palt t). WO, June, 1981. 108. Toutain, P. Anallzing drillstring behavior (part 2). WO, July, 1981. 109. Toutain, P. Analyzing dlillstring behayior (part lr, WO, Sept., 1981. i10. Tsai, C.R. MWD Sensor lmprove Drilling Sdfety Akct Efficienqt petroleum Engineer International, Sept., 1992. 111. Tilimpea . S, conportarea direclionald a ansqmblurilor de addncime nestabili2ate, Proceedings of rhe scientific communications ,,Aurel vlaicu,, Univorsity, third odition. A.ad, May 16_17, 1996, ^"rti;;-;; S, p.-O:-if. 112. Tilimlea . S- Studiul miscdrii prajinil<tr gr"in "ot. t, plonui io).ot p" *o ,ond"i, Proceedings of the dcientific oomm;nication; meering of ,,Auel Vlaicu,, Udr"rrl r, rhird edirion, Arad, May 16_17, 1996, vof.S, ples_i+. rrj. _... lrlfmpqa S. lulodel pentru descrierea miscdrii complexi a echipafierltului de adAncime al garnit rii de foraJ, ST. CERC. MEC. ApL-, flmul S5, nr.5_6, 1996, p.429-448.

,,.

114, Ulmanu, V., Drighici, G. Solic.irare-a la incoroiere a gqrniturii de devidte, Mine, petrol qi gaze, 28, Nr.5, 1977.

foraj

gd ri

115. Vandivel J.K., Nicolson, J.W. Shyu, R.J. Case Studies on the Behding Viblatiok dnd Whirlihg Motion of Drill Collars, SpEDE, Dec., 1990, p.282-290. 116. Vilcovici, V, Bilan, gt., Voinea, R. Mecanicd teoreticd, Editura tefudca, Bucureqti, 1968.

\40

117. Voinea,

R., Voiculescu,D., Simion, F.P. Introducere tn mecanica solidului aplicdlii tn inginerie, Editua Academiei, Bucurefti, 1989.

cta

118. Walker, H.B. Downhole assehbly design increasc ROp, cuts costs, WO, Jan., 1977. I19. Walker, H.B. Factors Controlling Hole Angle and Direction, JpT, Nov., 19g6.

120. Walker, H.B. Some Technical and Economicdl Aspects of Stabilizer placen&nt, JpT, June, 1973, p.663-612. 121. Walker, H.B., Friedman, M.B. Three-Dimentional Force akd Dellection Anallsis of a Variable Cross Section Drillstring, J. Pressurc Vessel Tech., May, 1977, p.367-373.
122. Waften, T.M. et. al. Det'elopnent p.267-274, A(M,E, 289.

of a Whirl-Resistan

,i,

SPEDE, Dec., 1990,

123. Wiley, C. The Use of a Near-Bit Stabilizer-Sub Assembly for the Contlol of the f[ob Deviation, Drill. and Prod. Prao., API 66, 1965. 124. Williamson, J.S., Lubinski, A. Pledicting Bouomhole A,$,$embly performance, papet SPE 14764, presented at SPEUADC Drilling Conferenco, D.[as, TX, Feb.912, 1986. 125. Woods, H.B., Lubinshi, A. Factors Affecting the Angle of Inclination and DogLcgging in Rotary Boreholes, Dnll and Prod. Prac., Apl Z22, 1953.

*** Directional Drillikg, Baker Hughes INTEe, course manual, 1994. 127. *4'4 Elf Aquitaine Production intemal document: Les Oscillations de Torsion
126.
Stick Slip, Apr. 28, 1992.

Le

128. *** MWD tools open window at bit, OGJ, May 24, 1993.

) 41.

f,

= s

;e

;e

ind

i;a

'tr

(i

t-

b
;a ;a
oo

g
)

.!
s a

=q
c.t

st.flK
o .o
F

09
:

o
O
,a;

.N

;a

;a

9i.

38
Aa

\o

'o
!
.o
E

t.!

,a

BF

t--

@E

;a E5 O1

.N

;a

9i*
X

7)

Aa

t43

z a!
o
7
o_

X t.r

e1

e1

aa-

DI
6 a
e1
:1

I
E' N

v
a& T

:
\o

9a

aa

'E lr
a-

(n\ra ,P:6
,.,o

s;E_
tt
c.r
-ts

e1

\q

5'5

+F 9 68

D
ts
:1

e1

q
.Q

-l

144

E) 'E

ta

lt

;g

rE,

= s
N,

(.)

N6
o

1:
'
Ji

-lE ii-

a
(,

6.5 .s 5o

I'A

r,a

Sc 7'G
o
.o
N

?E
F?

I
ci6
5! fr

.6.l

Icq

-4

l!

;a
o\

:b .N
o\

N6

a
9:lr
;e

aa

(a.;

5& 6d

o
.o d

.o g
e

or'd
5h

nr
;a

d
X
s
q1

;e

.!

ii

145

ANfXa 4. Program MathCad pentru determinarea parametrilor

cinematici

pi

dinamici ai ccntrului geometric al prijinilor grele

Toate

mirimilc sunt xprirnate in unitd$ S.I. Accleratiagravitational, gl =9.81

Vileza unghinlari

. -r
.1i.50.0254
:=9.6 g2t, " di.30.0254
d
= 18

Dametrulsondei Dh

grole Diamelrul hterior al prljinilor grele

Diamotrul exterior al prljinilor

Lungimca prijinilor grclo intrc doi stabilizatori L

Diametrulstabilizatorilor ds :15500254
Exc,ntricitatea centrului de greutate al sec{iunii

prijinilor grelq,

:= 6 6127

Densilalea fluidului dc Deruitatea

foroj
po
r=

olelului

p l. = 156s

7850

Modut{

de olasticitatc al

olelului E =2l0ooo00ooo0
1.45

Coficionnrl ce lhe seama de zona dc fluid antrcnat:i in mitcarc dc rota(ie a := , Cocficientul de rezistcnli la inaintaro a plijinilor grelc in fluidul dc fod = rzoo r Coefcientul de frecare stabiliator-sondi a .- o 2

prijini grea-sond.i a . o z o Coeficiennrl dc amonizarc vascoasi c v : 1.044309 lnotnarea sondei fali dc vcrticfi (ladiani) a =0
Coeficiennrl dc frecarc
Jocut radial stabiliiaror-perele Jocul Bdial

sona; ., 3J' 1:

s0-0.02J

p.g.-Frsle

sondi

...+
r
=

c.=o.lo8
t=1.324r0-.

Momenhrl de ine4ie

goometric
sondei

64\ "

".(,r-o-a,')
capete
Ip:22asro7

Constanta elastictr a p.g, corespunzitoaxe rezemlrii simple la Constanta elastici a perptelui

k,=lqEl
r,3

=2.2s8ld

kp

=look

Mara reduii (50o,o) a pr.ijinilor grele

I\,Iasa redusi (50o/) a
I\.{asa

* -1.0^.1.[a.'-a.')L
=

m-2.578ld
p

fluidului de foraj dinre doi stabilizarqk

ri

(" ,' - r) . .a"

redusi

totali

mt:n+mf

mf=610.8?8 ,,t=3.188Id

l.l6

ORIGIN.I

I
s(v)
=

dl l"-, jl 2"ol v+o.*

dc
^
2." o

(p)

:=

i(p<s 0,0,

r)

r2(o):=i(o.cs,o,r)

1(t,e,e,u,v) := m,.(e o.o2.cor(r,r.t) 1pv2.cos (o) * ,.,.,.*(r))- " z2(t,p,o,\r,'!) . ), r(e) k (p- s (-co.(o)+I" rin(a))

rf

* p\..(u.co.(0) - pv.ih(o))

z3(t,p,a,u,v)

d r.^lp) s(v)pp.tp (p co)'h(r)

:r

z4(t,p,o,u,v):=
C

2(n)

[c"r+r, (e "di*"frt
+

l(t,

p,

r,

u,v)

:= z

(t,p,0,t,v)

z,lt,p,0,n,v)

l(t,p, r,tr,v)

+ z 4(t,p,

r,u, v)

*:1(t,r,o,u,v) :=n 1.(e 6,'..in1,.t; r

p,'

"in1o1r.

,, ' *"1r)), . r^E

o'J.(u.rh(r) + Av.cor(d))

* 2( 0,c,0,",,) :=r (p) k (e- ! o) (,sin(o), v 3(t,p,d, u,v) r= - x 2(p).s(v) p p.t p (p- co)
v 4(t,p,d, u,v) w5(ci) =.
c z(t,t
:= - r\

s.co'(a,

cor(o)

2(p).Ic,.u +

tr, (r- co)]cntal

,,(, (

Pf ,t\

ffi(

o)
v)

| fl 2(t,p,d,u,v) + w3(t,p,0,u,v)
y!

lv4(t,p,0,u,v)

+w

5(d)

,r] 0.00
0

I
= 0.003

0 0

F(t.y) -

(t,y,,y,y,yo).* (vJ + c z(t,y' y,yr,vo) .,i"(yr)

mt

c r (t' v, 'v.v' v. ),in (vr) + c z(t'v,'v,v,v.) Yr't t

*'

(vr)

*(,,r1,=./,'!,,

\2

ot,,rl\
I I

Ut,vl =r/r + I,v* I.rrt,vr\ 2

\2

M(t,y)

:=

F(t+ h,y + h.l{t,y))

r=

5000
,=

a:=0

i:=1..n t:=e+(i-

1)h

v'*''

vo' *

(F(!,ro') * z r(,.vo')* z I-(1,vo') * r',r (,,r"')

wRITEPR{6lcl) ::y

t47

ANnXa 5. Progru-

pentru mode larea ansamblurilor de ad6ncime plane

orl@r::r

Toate mirimile sunt exprimate'm Si.temul lntcrnalional d

unitlli

de

marurs

DirmeEul.ondei Dr.=rz5.o.o2r4 Dinquiunil. prejinnor Erele

d.:=e.o.orr. ti

=t{..n
D

Porilii,t bilizsl.rilor: i
d

I :=r

DiameEdctabilizlorilor D,r =r7r.o.orr.

!2 rr75'O'02r4

2::r3

Dcn itatm

olelului p:=rsio

Dmsitatea fluidolui de

foraj

r =t2to

Modulul de elrEticitate sl rnaterislului

prtjinilor

E =2.r.rorr
A =0.0!6

Aria seclunii turversale

prajinilorgrcte

^ i(d.r-r,,)

Mon,ntd &
Mrra unitqii
Jocul

'ne4ie

0l

'ectiunn

prijinilor srele

,* (,.. ,,1

r-r.rr.ro.
, =2roe.roj

de lungime a

Fijinilorgrele

,:e.!1./^

rEdisl.l prejinilorsrel"

c,,jp,,-r) "r.=i.pr-ro)

cr-0.rm

Jocudlerbhiliutor-sond!: c.,.=1.1or-o,,)
[rclnrra

c,r-0

ca-o

iondei

r=roa
130

Apltircspc
Noqn

cspl v

=rorol
=

a.jutllo&cr I

'

:P

l'--, u(,)
[,-,"-t-f'r'O11
+

i't*6-',)l r.t,--,t\
"-t*

(,-, o)ll,i

't',)'=

(' ',)l

i t,..t^

('

-,
")

-,1

*,*1

('

-'.)'

*-l^f,-.Ol
-.[*t-'")]

*t,-*,t-f,-,Oll

t l'-"-i-l-r'-'oll

-r_1.t,,0.rJ

i t,--'t-t-'dll
'(-,,)
I

.rr(,.,0)

:=r.rz(,..0):=1.-t,6-,")l

",(,,,d,+.1,--t-1,-,.)X *(,"d,=+.[.-."-"t-(-'")l

.,,t"d,,+i
q('rd
r=0

t"",t,0-.dl-rl+,*-:- 1.-,;z
1.-,0.111

.,,(l,.o)r=*t-t-,dl *(,.0) ,J.-[*t-, d]

148

on6,,11 ,=r.1r-".1r

*t..") + [,-."-r^-t,t-.r]]

d,6.,0) =o 6,('.,0),=

Lit,(.-'o)l .,,('..J,*"{,(, ,.)l

=o =r

*1. '"1.=dl!:ldJ

*6,,"),* i,_-{^(_,dll
{r(',,o).o
I

..r(i,xo) =o .a36,i0)

.{a(r.xo)

rr(x.;o) :.r.(,-ro)

L , I _

.s:(..'o) =o .'!(',,0):=0 .*(',ro) =o ",(..'o) =o

B'=rfd,.o) ..,

.sr(..o)

:=r

,,, b2l::Ez,r 631 r-8f,1 ul r=Bl,r b3l.:!J,l

b,,

'',r,, @ -r., b32:-83,2 &,at2 b52:=5,2

br3:=Et,t brr =Bl,a br5l=tl1,5 * -r,, b24::D2,a b15 ::82,J B,ar,' B ,=Br,a N ,=Et,s B,ar.l M,=ar,t M ,=B,t.s h53:=85,3 M .Br,,, t55::45,5

.r1::cl,l ctz:-cr.7 .rf,:=cl,l Gl4::c1,4 .r5:=c1,5 .21:=cr,r .11:.C2,2 ,B .Cz,t .U =C7,4 c2''=CZ,S o''="a,l d =cl,z 6 tcl,l o'="a,a *'=,!,, & =cl,z *'"0,, *'=t0,, *'="a,a -l:'cr,t dzl=cs,2 c5f,:=c5,3 d4::c5,4 dl:=ci,j '''="a,a o1l; =r(r,,ar+aa) dr(L) .:D(r)I,1 dr2(L) :D(L)l,2 dl3(L) .:D(r)r,3 .u1(L)::D(L)l,r ,l(L) =D(L)2,r dt(L) =D(L)2,2 dJ(L):-D(L)Z,r iDl(L) :=D(L)r,l 6(L) =D(L)3,r 6r(L) r=D(L)r,, d!3(L) r=D(L)1.3 dl(L) ::D(L)3.{ <r.(L):=D(L).,I d.4L):=D<Llr,t d{3(L) =D(L)a,! d.r(L) ::D(L)l.a *r(L) .=AL)s,r d52(L) :D(L)r,z drqt) r=D(L)5,! dsr(L) ::qLL,.
.6r

c:=r(ar+ar,ar)

.uj(L):=D(L)I,J
d25(L) :D(L)2.5

dr(L) ::D(L)r,s
daJ(L)::D(L)1.5
.nJ(L) ::D(L)5.,

r:br2+bzt..t2+b!:r.crf .Et::ur+b2t.ct2+hlt.cl3+Gll !d nl5

a :b2r..l:+ bol.cz! 6:=Ur.e1+toil..35

:

h2t.ctt+ b!5-.lr+ba5.Gl't

b3a.d!3-t'.2 .B::b2lld2+bL.c3t-.34
.82 r =bra.c22+

+.u

c2 : =b15,c22 +h35..2t+ b,t

.crl+ cr5

drr=b2r.&l-hlJ.cLr+h/t5..3,t+dJ

arrlly a "4:+ . *, t1* .1"1 a ddL) =ll ll .61

l[az4I-;

il

0,,

@2(L].82+.rrr(r].8+.84(L) .n (L]da+.!r(L].s.+azlr-l arrrll ll o"2( Lr.sz r 6r( Lr.E r d3.(L) .Er( r.r(u4 +.o, Lr.c34 +.<rr ..r"1 ll I dll cla 0 ll

b,.

"
rl

El(r) =(.li:(L).r2+&qL) a3+&.(Llb,r5+@r(Llo.s+dzJ(L)) !l'=_.r+c'z TIJ(L) r- ( dl2(L). q2 f d!3( LI d3+ d3.(L).h.5 +. d!.(L).c151_ dJ( L)) rr,i :=, blr r- c

"

ll

l{9

d.{L)

rr arr + a:r1 r-r .]o, dr4( 1, <r::( r,.cz + dr]r Lr .f,1 + drl( L) llnr(L) dor(L)..8+d3r(Lt..rI r .B4tLr drr(L) (r4-d]3(L) d4 r .b4(r,
1[ru
ll
r

r-r

az:r

.EurL,

11* ll T1l
lIazq r,l..cu + az:r

bl4

:l

llarrrr .o+or rr..m TL,I(L) dlt(L) (r4+(BIL)..!**ta,

ll brr+cr2 h22+.rr.h!,

r.r..o TLr(L) dz4Lrcr.+d23(LI.3,r +a 4t1

lL
ll

",,
o:rr-r

r, nl""11 "'
L),cID + dxr(

*,t,

aaltlll
ll

"ll
L)

ll.r,t,-r*,-,.".ldi(L) := ll
brr+dr bn+.']
br2

llaqrt.a+

@2{ rBz(

L}.8

+.Ea( L)
+

L).dn +
+

(b3{ L). aE} + (B.1(

bll

.r2

bzn

f.l3.b3t

.l,t &r(L) &2(L)t24+dr3(Lr.r+@.(L) TLI(L) ]l *ttl.r*-l"f..".* Ootal trtrl ll

cl,l

ll*,""ar**,r, m2{L) : ll
ll

lfdz(Lrdr+d2r(LI6 i!2(LlcID

+ (E3(

Lldlr

d32(L) dE + lB3(
bla

L).8 + &.(L)

brr+.r2.b22+dj632

+.r1b2l

+.13.h3,1 +

", o
6rqL)
d{L,

''" ,r, ]l
ll

E(L).:d.rH(L) R{Lr =dcRrrL) RuLr 1ry =!4-U d.(L) d{L) d4.L)

Rtr(L)

.!!3?1!.1

r5qr,) ::.8
+

=dr + dr2(L).d2 + dB{ L} c6l + dl2( L)'.!A f d3(L),cEl + drr(L)

r.(Rl(L) :=cl4+ dl2(L)..2,41!dl5(Ll.g4+dr,4(L)

::nql.).(L) +ftdri(LIII(L) + r6rR(LItu(L) r dr.{(L).Rb(L) +drr(L).6+dr4(Llb45+du(LlG45+dlj(L) ct

+6r

d(L)..2.._

lo::.(L)
o
A

E0::r(L)

r:=R{r,)

R1:=Rh(L)

=.-f9-r
l::r.(L)
Li:Bo+l
R2:.nb(Ir)
l-l'R 2 +ba5 +
c4J

Rezultate:

Po"ilia putlchnui dc l,rsenF cu peretele rondei

Forts laterab

hrapd:

II

--raa.eyr

Rotirea sapei (tilt anslc), UnShiul

EI[de,

io*-r,," :

ro1

fo4eirea t['t Grade): p= 1.6r610-a

ReacEtlllca ln

d!ep\

primu.lui stlbilizator

I - -1.21.ro3

ReacFun* ln drepN celui de-d dojles Reactiueain prrnctul

d6

ltabiliztor

R2=-r.r.104

tgl1gcnp: ur=1.e13163

150

ANf XA 6. Matricea
axiali,

de transmitere a tronsonului de bard incdrcati cu tbrfi moment de torsiune gi greutate proprie uniform distribuiti

orientati. sub unghiul o

tali

de direclia barei.

v\a,
E,C,I

[,,, It| ts Iu fts Ile Tn It tts ?zt fzz Tzt raa fz5 f25 rzl ree ?29 frt ?tt Tzs Tt+ \s fzs ftt tza \g rlt rt2 Tt1 7u r1s 74s f41 r48 \g T= rsr frz rsz 1sa 755 f55 r57 ?55 r59
Tet

162 16' 164 r$

Tgt

165 f67 t6S I6s Ttz 7n rtq \5 rts Tn hz hg rs2 fa3 fu Tas fa5 T87 f88 fa9

rgt ,97 t97 !94 t95 195 191 tsq lss

(- p,). r:4l\r--Jstna

GIo

ilrA'-,*i@$qr;
I ,
T:t=

t(*)' ,,y,j

w,,* lH
-

22 nt -n2 {

,,;*.[4(,

,)]} ")]-",i ""'{-rG

-

Ttz = 0

.,
n

; _a h[ *)' . h ^z]",q^,t" -,,n ;l(,,r)' . ; - ala^,t -,,n] A+l* ".4-,(, ^)l * *{,,, -'. )l}
-

(,

*=a_a{;(+.,,a)d,,1,-"0t]-;(*.n)"a",t,-,,)l},.+
,, - #

A:l l-^3 ".4^1, -,o)1,

^?

*J,*G -

^\)l

*,L

151

Trl =o

,,,

_ t

")li} - ^7;y, ,,,1?, tl9= 2 2lIl-l*l ..t li w Po1tu2lz- h)ll ;)".+,,r. n, n2 .-.r '1 ...,4 +2Lt ...1' teI "ri] ,,4u? ,Auul , t\ t, \r 'w4' 2Et,&eu, 'w3' tr ,,4 eu," w 'A l'

i{,.

ral-4

*{,zG

n)1. r,

*{*G-

-l*l

*' 7 fan?'dll pr1 '1,, r''[(*')' ,!'(r."Y'\,-,^)2 2 \ w) "' , w' w\ tY4\w) -r"f vl -A\l ",
22 nt -n2

Tzt=o
'22

, ll ,? ,,nf -{.,t, -,,t)- ] _$ ll,i(rr),..trri, rii;,,. {i!,,,1,,i rF,,\)}

'

{,',*.*{,t(, o)] .*"*{.(, u)}

_i

zt

/ , f( * \,=A_e\l\,- ^'),nQ- o)].

.4-*|".{rG nt -n2 -'

fil22 - nt2

\fi
\

^l-"

L.(.

,o)]}

l-

^r'-4f

Y \iz\

=(.-o)Jj

Tzs

{*4[,1.r,-,,)J-,l,ri-^l\.tfiI*{.(,-dl--i.(,o)J}}

'16

- 22

llffi ,F)"'{-,t'")ll#- 'kEI J",.1*(" u)J|

l.t

l(t

/r

)-

_l

_r)k tzl=
'28 -"

z'd2zlw nt I

-{.(,-")l-}*{

'l

"Q-,,1].i
zn11+

r tzo .z*

, (" -4*? rmle ,,]u,)., " -51 ,Y lu t z *t " 1'*1^21

,( u ,4*1 eule,,|u,'., , -, ' w fnl\\z ^| n*l-A *,

z

\l

zo

tlL

,l (u? n\ u.1,
i'l\w'' ' * )'i

Hr

fz-zn)- u*Q-znf
152

r,,

;i7l,4

",,["(,-,,)]-"i

*{"(,-,,)}
-,,n

Ttz=o
=

^
'"

*{f#,
e+*l
^

a)*{'t

(fi x,la*(.-..)l
.

"'{',('-u)1., *i 'rb- ul\

,,,=*+[#.*],d.i.-.,r).(*.1,h""{-,(.-.,)1.+
n = 4 -g fr lr4 dnb,,l- r4*[r(,-u)]
Ttt

-o

a, =
,,, = -

a-]4

i l,t r*{-, (, -'.)

-,r4 *l,r

('

-,,) l}

*--ta

.;(!.,ff\,-,,,
Tq=o
= '" Ahl-4 r*lrL-',)]..4 "'{.[-o)]l

;$Y\,ff .,, #.,* -+ -,f -{,t,,,tli #[\+l # *, # -, $.Y -,1 d)].

"4,Q
-

,,,

ahll*l . 5t1".{,t, -,,)] -{, o)}. . q -n7 * -' l, ",{r(,,,)1.. "'[.(, -,,)]l =!=
(. -

\'-' + )".{o(, *= nl -n2 {8,

n)i.[,,r, .')..{.[, -,0)]

* = A+
'

*{,(.-o)}. #ht""{.(. -n)l-

4 -q

fi bt, "d"[- ")]- 14 *lr(, -r)l]

153

,,"

*+l(+ *Ja.r .,rt.[ #. -.J"d,r- ati

,.,

Tqs=o

^#l

+,,{,,,(,-o)1,*"lrl,,)l} +1.+}".{,,,{,-")r,
W}"""t^,(, -,,)l

^ ^, a{{ ^,#,
)e)G 4r=o
Tsz=o Tst=o Tsc=o
Tss=1

*,{{* # ti
nt' .

;l{W)' .'-.). +}

Tx=o
Tst

=o

Is=o
Tsc=t(z-zo)
Tar=o Tez=o Tat=o Ts =o

Gs=o ?te=l
Tat

=o ?ia=0

ru"=lot1"-,01'
Tn=o

ro = et

ffi nt -n2

22

l' ""{,r(,

-,,)]. -{r(, -,,)]l

t 5.l

Ttt =

#ilil
l(

Er

,,1 ,t l, ,
-

i"i,,] h "a.[-',)] -

""[e(' -',)]l

.
Ttq =

. qh a,t, - oil-,(#. "+)",trp - d} e - a {l *

{- 7l,t *[.r[, ^i- 4 *[^,Q - o)lt

lls =

4 -4

*t, ar(, -,.)1., "',[o(,

o)]].

.##la,F-o)1.d,(.-")]1
Tte

=*A[+.,).,{,{,,;].14#,j,"+*r,

Tn =

Tts =0
Ttg

i*,'i
,4t,

tr -,J1. rr4-,(,,,)} rr ^?^tr,,,*{-,(.

l-

"tt}

=4^!u

-A\1

I t
,e'w-.
,

t'u?

ll -ra11a'*ah Ta=o
=

*7.

*'')'*hj"^l''('-'")1

rp

,44
o1n3

t;)

t:,j"i^|"("

- a)l -

)('

- d)

"{rtr,,)l- ""{tF,,,)l}
.

=
=

;lfr$\
.al{,t.

#
-

-4).4-,1, -,"\t.

#hlLeJ # -41'4"1'-"11

*
^

i- al.+ *{,{"

d1..4."{*{. - o)}

=
=

*J. ",r.r.
-

Ic7=o

ar] "r[#. +! ""r,,r

#1."+,t

")l-

-{,[ - d]

155

,"

#
#+

I 4.(. - n)l. -{-(. - o)ll

'"

=
.

"l{Y** #).#.ff - il: ""{,t -.,)).

#+ "l{#

.,;(,."T)
r9l=o rm=o
fgz=o
Tgn=o

"# #)"# .#,i,fi

"{.(.

u)1.

rgs=o rc6=o

T9l=o
?s8=o

,n =,

ti6

AXfX.q.
Toate

7.

Program pentru analiza staticd tridimensionald a ansamblurilor de addncime

uutn[
de

Ineli

Ie runt expdmste in Sirtemd Intemalional de

misud

Diamctrul

sapei

D,

=a.ir.o.o2t(

DirDentiunile prejiniior

gEL

.:-62r.o-sr5.

. i:=LzJa-cr!|

A,i!

rectrurui Esnrversale a pruuulor

Momenin de ine4ie al secliunii tlansveriate

Monedd

dc ine4ie polar al sectionii

apdjinilorsret. , =i (...",.) trlffvdrle a prtjiniior grele r p :=r.r

srete ^ =: (..'-r,')

,r-o.or
r-r.mr.ro-t
rp -6131 1o-5

Dell,iEteaolelului p::?sro
Dctuitst! fluiitului

&

foEj
130

r:.uro
Modulrl de.la,ticil,re

Modululde clrlticitater al lnclinarea

optului e'-.r.rorr

rEnrvoB.l

o,=rme.ror0

condei , :=ro.-L

Aremres pe

rapd

i.=to.ro'

Momenhi dc torrime spliet ,ocul tsdial

Notshi

Epci r ","].C,

=6?d,

al priinilorsrele

Eiutltodc
r tt

...tr
I

,
-

-;-----------

=f ,Jarr-ror
I I

.J I pt

c-o.Gr2

"

-or,

l/,, -\ l/., -\' ,, ''-j,lF."?-J\,;'";)-';l

L
Elcmcntcl. matricei dE traflrmiterc:

o2

l,lr,, -r lr", -t-';l -,1 =ltlF.";l.lF.';i

t--;------------

,,,u,,.,

ED(1'o):=o

=--i-'t" G-'"!.' i'-t',('-',) 6I -o2

*(-.d
su(aro)

:-- , [i -+,, A-"Ol-i -.t.,G-,dJl er-82 'i r \ [ /, \ ,,,(,,d =Gi;ll* F.rJ -i-, r_,ol_-,. H.ji-t.,c_.dr].: r_.")
']

'-o [; ({.;'-;).p, Er-Ertr\o t

.,)]---r-,Lo

l{.;-

c,)'}-r-,e-'",t] j
l

".(",d
,,"{..0

=:[--,
=j

f.-,, -1., 1,-,011*.,, -,t., r,-,").]l

81?(r,.)::o

I
l

[,.r-r--, I \'t--'rl

.,,...4.,1,-,61*-,,*1., 1,-.d]]l

t57

let(:,!o):a
Dcr(,,:o)

:?--.i,r-,1- rt,-,")l-z-\-1.-,t-62l --2l

\-l \or
r -l
l

G-,")l

*('."),-n\ [z;' r /*rj-hllt\.'h,

\D| \,./

;;-,

1,-,.11

t,1 ,, I-r r ,1 . -T-rl t, lu;.r--:-,'f-t. r(,-,dl+7-,:t lz-s+- -"l.nl'z ('-,0)l !.('''o) o), -r;+;;-r *t', (,-'"i1".-; -,r:-'t'' t'-'")l [F i- D,7 \d1, r/] \-r'--rJ r. *{r r(.-,0)l -n r.-[.,.(,-,d] '7,-.-,' : f , -+l; orl t-,.-',i. ' [\oI -6,/\o
Ea.

("ro) o)'

*("")

I "]-, -r-t- l; + r";rl -t'' G-'q)l \nr -62l

t

"

, 1.,.,' l. .rr-l ' i; +-#f-t-rG,.)l-i \".l -nr /r

27
1'-,0)

(,-

""t

azz(,, e)

f-;iT-,t-, \ol -mrl

I,r

*{., G-,,)l z;r;r + -et,/ \ol

u" (,,

:' :i.f,, i.,.:+!-,2-L.".rt+L,22.r.,*r.-rr'.r}-J.,G-,Jl-1.":.Q-,d3 -1 '_r -1 '., I , 's qr 6 , G,r_-r)l(.-il - o, '*r .-- IUh-:---r-. r!.1,.r1-1..,,1.,--r..,, i,l.-[. rG-,d] _ . r - ) \!r -Er./L\ .l/+ "\ "l ('-'") ';1"8;.;/-;l u(',,0) ', -t -,.-,r.,i.[. 1G-,")]., - ,--.,1a1.1("-,0)1., \-l --2./ \61 -D1./
.

,,,G''o) ,-,

")

rz(.'o)
ro,

(,,,")

r,,;;r -_;_ll_,,t., (,_,")]-, -r- lri I"':i' jil,,_

l

''' +____, G_.dt_, ' -,-,11_,-, (.,,-.1)te-J (,-z)

7r t
t

.MG,.o)

,, .' ,,.,r:-[-,(,,0)l-, ,-j-.,

\.1-.!/"\hl.l/

158

r3,G.,d

=i

r' ; :l*t.,(,-,dl*,-7-i-TTq",A-,Ot-, \.|-.,/ l.l -.,1

-,6,d

=:(,.":)1.-'")-,, {-,'i',..,':"""*,'i"'."-i;-i"'-t)q-,r-.0r", ,rt/

.

f;
p;--

; r.,, -. ; i *,

,,"-

i r: - - ". i

i.r.-.i),q.

. c -. o t

-,

B.'(ard,=o

u21,,.4

.,, -r.,'?,"t.,('-,")l-,.;\-, a,/ \m, -n ?,/

=57;7
.

*'r",'d

a1r,.1., 1'-,dl-,r/ , L\h,-hl/oj\nr_m.l/ltdm,/td-rl

[pfr

/.64,']

-t-' t,"rt
d

".j{.,(.-,")1.,

l7-r,_7,__r r.l..i^,G_..)1.,

- 67;p'..t-, 0-.")l-,

Itl *(.'")',, ir l;T-="-lq.' e,Ot', r -42l t

\n

.=l
-,F.d

12l

(-,'.,,J L':

ll f{.-]_l*{.,6_,11.,,,.
22

" F'rl

'

=r-"-+-t-, 0-.d1.,.;, -a-[.2(,-,")].2 \.1--,/t.,-.,/

vr,+-ao;:,.*.,,i
J",i., 0-"")l-,-;.;
8'6(,,'d :.0

Ea!(!rd:=o

*,6,d =6i;r[r',v-t+-r-8,,r:

("-,"),

Bi'(+d,=o E,('.,0),=o Dr('.ro),r Brt,rd.=o D"(!.,d :=o -'(,,d - G-.") ",(,,,") B6'(!.!d:=o B.,(,,,o):=o E6,G.,d=o B..(r.,d::o

85,(':d:1

E6i(.'o):=o
E?'(..,o):=o

866(,.'o)

,n

-6,d,-

;\' ""e'd t\-' Dr,/

", ('' d'"i6FA

-l; ''

*(,,d,-

86,(a.d:=;*G-,d,

),,'l-i.,c-'n)l-,1I \hr -m,/ "'4^,e'd*:-,

"

")r.,' I6J;J!' [.I(.-*J-i'"q',u'")r"6El[(U---"-6;'']-t',t'-'.)l-,'

IE;I ".r., o-

.]

-r-, c-'.)

-,'

-{,,

(,-.

159

.*-,']''t^,4'ol',']
:"1

-,3 -i-,(.,"I-,,, '-i'.p -1, t\m' m'zl

E.(.!d:=o

t,

6]'+-,u,u-;]
-i-, r . ,,-,J

""c' d

-[#
lFr

--'

lF,'--,1tt"'a *,1.,4 -1, _.------, -'z --lq-,

/
Br(..td:=o

i - -,' ; "".'i. I *' ".a - I i. -t-, e. or -,'-' ; 1,-. a Iro' ] l. '' l-_r"1- | - 2',"r2 a,,,1"-1.,,r,1*t-,G-,Jl-l '

r,.,41.,,-

rz l-1-zr-ql .,'-i.,t-, .,.]

rs.(,,d:!.r(:,!d:=o
356(..d:tu B,G.,d
E :=o

I I'

,l

t-,

iq-,t''or-'
*t-,(,-'")l-l-(-,':,'*

.(!.rd ,:o

,*(,,d,-

B$

(!,!o) :o

Brr(.,!d.=o

B,,(l.zo) .:o

B',

(,,

o),=o

r$(',,d

:o

Brr(z.zd.='

"*t,,)

='

B,, (1,u o)

B%G..d

160

B,'G.,d Dut..d BD("..d Er. (z.zo) Er:G.zo) Ero(2,'o) !u(azo) nuQ.:) arc(.,) B,r('.u,) az (2.,0) Dle (,ro) az(.rr) ar(azo) nzo (z,ro) rzz(r.,0) Er(a!o) B:c(..,') ul('.'o) ro (2,"0) ars (,2 o) rrr(,zJ ros (,u 6) ruo(au o) rer (2,.0) lsr(,,,d !s(a,o)

B.'t.'d
B(,u

84,

t,,d

D13(.'d

ra(,'") rls(,,0)

d,=lLlrt,,d Bi,(,.,d B$k,'d ar(..0) ur(2,:) nrz ('.',) ,-(.,.") *('..") B?r(,.,d Dz(,.i Bzl(.'d sz(,,'J
E

tG.,d Dra(,'d ao(.zo) u(,2)

ocr(.,) rrl(.') or(.zj lel(.,)

]o =o ra!(.,,6) +Dr7 (a'olr

uoQ.,o) no (,,,0) xrQ.z) ao(a,o) r:s (,zo) ar(z,zo) arz(.,0) a*(,,:) ase(.,0) !6r (r,,o) 86. (2,,0) roz(az") rc(,.2") ao(,,.) 875(.,'d 876('.,o) az(,,,0) all(ar) are(,,,f rr, (azo) D!6('.2o) Brl(,.,o) sa(",,d l.,(a,d B,J Gro) D,6G.,J rr(.,") uer(,.,) ro(2,:|

tol=o

*,=ll

(,r6)- au(r,,) r ru(,,,) ,*(',.0) ur(r,ro) +ao (,.'o).r ur (,ro)- ur(.,,o).r u:(r,') ,"(,,.0) Ezr(a,d +azt (azq) r u(z,z)-azr(z,zo).r rr(ez) re(:,zf .r rar(,rf ,. (,''d It ro(z,zf +ro (a,olr ur(,:o)-u(2.:f
a:r

l[-*G.,.) *, (',.")
il
ll.
azr

Dx(t.ro)

*t.,,J ,*t..d
(..'

s35

(l.zo)

B16

(z.!o)

) ozr (,2 | ll-,-1.,p ," 1,,6 -,*G.zo)r

",5(,,,0) - or! (a! o).r B?i (a.o)

B{!(2.,0)r

84.\L.zo)
s?6

(,.,0)

D!,(2.'o) B&G.to)

(t.,o)+33? (..,o).r .8, (.,!o) B' (azo) B6(t.,o) lfm 8., (z.rJ Bai (!..o) Ba6(..,0) llErr(t,,o)+8.?(,.'d.r r E?e (.,o) D,s(a,o) E?6(a.o) llED (r,: d+8,, (.,d l[ao (,,'6)+ rr (,, ) r -rc(.ro) ruQ,u o) oro(z.zo)
.E]0(z.z J ,* (",, J lIE! (2.,o) +Br? (u.,o).r Er.(,.zo) B3s(aro)r .r,o(a, ao (,,,f d ll'.1,.,01-,.,1,,,p., D.{(azd - D{ (azo)r u/, G' o) * srl (..,d.r 87. (ard - Brr (a ! o)r B?e (,.z ll d aza (',"f

l[ro

1'".

o1

on (',. o;

rl(aro)-aa(z,zo]r

-ue (r,r d

ll*,1 .."y*,.,1,.,p.' a*(,:f -ur(aro)r ar (.,,0) ilEa e. z o, + 377 (2., d r rzQ.:f -rn(.'o)r az (.:o) , ra (e'o) nrr(,.'olr aar (.'o) l[,.1.,
"1*".,1'..,1

lIror (:.r

o) +

ar

(2. z

j r rsr (:.2) -mr (,,'o)r rcl (z.zo)

", -rr(,,"J
-azc

(.,")

-*(r,d
(a,I
(.,0)
-rrc

161

,,(,) .lgg2 .(,

.gq! r"(, &r(z) '

p.(!, +Bl3

=4(.) d.(.)

F..(,)

'

=@.) &(r) l4
+Br7(,,20).r
+
c

::Br! (r,:o).r.c) +BMt,,d.c ::Brr (t ,o).{,(,)

(,

l,

k,,o)r,(,

+BM(,r d r

+Ba(..d.r 1, +s!' (,,.0)r.c) +Br(,, d.r

l,

sz?t,zo).r.0

rc)+Brs e,, t(, +Bx (4rd

d.(r.il,

+Brr(4:o)

(r.{rc))+D,9t;o)

1.1g,=(1'y'1114,)-c, .:-10 tc:=ir(L) Rczultate {oy::{y(L)

oirtrnga p&d
la

r,ori=p:(L) !or:=rll,)
pu.tul d.
rarScnld cu pretetc

Mor:=nO& iondci
L =

Moy:=r.{oy

rorr2
oy- n.B1

Compor&nrele fo4Ei

ld.r.t h

srp6

or -

ljll.1ol

Roaitil.

!p.i

i*.8 -o.trr ssp!

t6rg -t.m
Mo,=1t1.-n6 uoy-1.nt

Momcniclc lncovoi.toarc la

162