ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

IMPORTANTA AGRO-ECONOMICA A PRODUCTIEI AGRICOLE

Planul referatului

1. Agricultura
Obiectivul fundamental al agriculturii, ca ramura importanta a economiei nationale in noile conditii determinate de integrarea in structurile europene, il constituie stoparea declinului, redresarea treptata si asigurarea conditiilor pentru relansarea producatorilor agricoli, in concordanta cu potentialul natural, economic si uman de care dispune Romania, pentru asigurarea securitatii alimentatiei populatiei si crearea de disponibilitati pentru export. Cresterea cantitativa si calitativa a productiei agricole vegetale i animale este posibila doar prin valorificarea potentialului productiv national si promovarea unor sisteme de agricultura ecologica, stimulandu-se cresterea performantelor producatorilor agricoli si a competitivitatii produselor agroalimentare romanesti pe piata interna si internationala. Aceast crestere poate fi influentata si de exploatarea constructiilor destinate producerii de legume si a celor destinate cazarii animalelor la standardele tarilor dezvoltate. In conditiile progresului ethnic si al tendintei de globalizare si informatizare a economiei, productiei si concurentei, singura sansa de depasire a greutatilor si lipsurilor perioadei de tranzitie o constituie performanta, in ceea ce priveste nivelul si calitatea productiei, care singure sunt in masura sa asigure un nivel de venituri superior. Agricultura, prin productia vegetala, beneficiaza de o sursa de energie gratuita (Soarele), care, daca stim sa o protejam si cu alte masuri, permite realizares de productii performante. Prin fotosinteza energia solara este transformata in energie chimica (diferite forme de materie organica), care constituie baza existentei animalelor (nutritie). Agricultura romaneasca nu a prosperat pentru ca nu a exstat o convingere reala, statornica, potrivit careia nu poate deveni rentabilla daca nu se bazeaza pe principiul transformarii intregii productii de cereale in produse animale destinate vanzarii. Romania trebuie sa vandal numai produse animale, care inglobeaza valoarea adaugata, aducatoare de profit. Aceasta atitudine a fost transmisa de marii patrioti si oameni de stiinta, care au miliat cu consecventa pentru zootehnicizarea agriculturii. Graul, carnea, oul, laptele etc. au aceeasi alcatuire, indifferent de locul de obtinere, spre deosebire de produsele industriale, unde calitatea si performantele sunt mult diferite in raport cu locul de productie si tehnologia folosita. Productia agricola, spre deosebire de activitaea industriala,se realizeaza, in cea mai mare parte, sub cerul liber, fiind influentata puternic de regimul climatic, de rigorile acestuia, de bioritmurile organismelor vegetale si animale. Principalii factori care conduc la imbunatatirea performantelor in agricultura sunt: informatia tehnica, stiintifica, economica si informatizarea; managementul; tehnologia procesului de productie(imbinarea ansamblului de masuri care sa permita realizarea de productii mari si de calitate la un cost redus); finantarea; activitatea de productie si de valorificare a ei.

2. Importanta economica a pro u!elor "e#etale

Existenta si starea de sanatate a unei populatii este conditionata n cea mai mare masura de o alimentatie echilibrata pe tot parcursul ciclului ei biologic, de la nastere pna la moarte. Dezechilibrul alimentar, cu lipsa unor principii nutritive, duce la disalimentatie, la aparitia unor boli degenerative si la reducerea vrstei medii de viata la oameni. Mai periculoasa este nsa subalimentatia si foametea, care afecteaza circa !" din populatia globului. #n unele tari $%ranta, &ermania, '.(.).* media de viata este +,+., n /aponia chiar 01 de ani la femei, iar n altele $'omalia, Mauritania, 2ongo* este de 2!-3! de ani. #n alimentatia contemporana rolul productiei vegetale este hotartor, att prin structura culturilor, ct si prin aplicarea unor tehnologii corespunzatoare. 2onservarea si ameliorarea terenurilor agricole, introducerea irigatiei si soiurilor performante, modificarea distributiei produselor, schimbarea sau modernizarea structurilor sociale sunt cteva repere pe care 3rganizatia Mondiala a 'anatatii $3M'* le propune pentru mbunatatirea starii de nutritie n zonele populate sarace. 4rodusele vegetale obtinute de la culturile agricole au n componenta lor cteva componente de baza, cunoscute sub numele de factori nutritivi, cum ar fi5 proteinele, lipidele, glucidele, sarurile minerale si vitaminele . Proteinele sunt indispensabile vietii, datorita functiilor complexe pe care le au n organismul omenesc. #n leguminoase $soia, mazare* si cereale $gru, orez* sunt concentrate proteine cu o valoare biologica partial completa, cu toti aminoacizii esentiali prezenti, dar nu n proportii optime. Lipi ele $grasimile* vegetale, sunt bogate n acizi grasi nesaturati, si sunt lichide6 le gasim n boabele de porumb, floarea soarelui, si soia. Gluci ele sunt hidratii de carbon, fiind o sursa importanta de energie pentru organism si contribuie la metabolizarea lipidelor si a proteinelor. 4lantele agricole contin glucide ca5 amidonul in cereale si cartof, celuloza si hemiceluloza in boabele de cereale. Elementele minerale participa la structura celulelor si intra n componenta unor enzime, vitamine si hormoni. Ele pot fi inventariate astfel5 calciul si fosforul n cerealele neco7ite6 magneziul in cartof si fasole6 fierul in fasole, mazare, cereale6 florul in faina de grau. $itaminele au functii esentiale in organism, iar in cantitati infime se gasesc 5 vitamina E $tocoferolul*, in germenii de cereale, vitamina 8 $titochinona*, in cereale, vitamina 9 $tiamina*, in fasole, mazare, invelisul de cereale, vitamina 2 $acidul ascorbic* in cartofi.

2.1 Cerealele 2.1.1 Importanta economica a cerealelor

2erealele sunt plante de camp cultivate pentru boabe. Ele reprezinta pe glob o sursa de baza in hrana populatiei si a animalelor, fiind raspandite pe o suprafata de aproximativ +.1 mil ha ceea ce reprezinta !1" din terennurile arabile ale planetei noastre. 2ele mai raspandite cereale in lume sunt5 graul, porumbul, orzul, sorgul, secara si ovazul. 2ultura graului prezinta o importanta deosebita, definita prin urmatoarele5 boabele sunt valoroase prin continutul lor in substante hranitoare si prin variatele forme in care se pot folosi. contin substante minerale si vitaminele 9,E,44, necesare organismului, uman in cantitati bine proportionate. 2ompozitia chimica a boabelor de grau este destul de diferita de la un soi la altul, aceasta fiind influentata si de conditiile de clima si sol. De exemplu, proteinele pot varia intre +" si 22". transformate in faina se folosesc la fabricarea painii, aliment consumat de peste 7umatate din populatia globului6 faina se mai foloseste la fabricarea pastelor fainoase si altor produse de panificatie. boabele de grau se folosesc in industrie la fabricarea amidonului, dextrinei, glucozei. :aratele obtinute la macinarea graului reprezinta un nutret concentrate foarte valoros, bogat in proteine, grasimi, saruri minerale. 2ultura graului are un grad ridicat de mecanizabilitate, ceea ce permite obtinerea de productii ieftine. &raul constituie si o foarte buna premergatoare pentru obitnerea culturilor, intrucat se recolteaza devreme $la inceputul lunii iulie* si lasa suficient timp solului sa-si reface fertilitatea. Prin ponderea pe care o detine in structura suprafetelor cultivate, ca si a influentelor pe care le are in raport cu alte ramuri agricole sau economice, porumbul pentru boabe este cultura de baza a agriculturii romanesti. Caracterul intensive al acestei culture indica si gradul de intensificare a agriculturii romanesti in general. Productia de porumb boabe are rol hotarator in dezvoltarea si modernizarea zootehniei, mai ales a ramurilor producatoare de carne. Compozitia chimica a boabelor de porumb apartinand mai multor hibrizi din diferite parti ale lumii variaza intre urmatoarele limite, I ceea ce priveste continutul in elemente nutritive: proteina 9,07-13,64%, amidon 60-70%, grasimi 4,05-5,51%.

Boabele se folosesc in furajarea animalelor, ca furaj concentrat foarte valoros. Sunt folosite si in hrana omului sub forma de mamaliga, turta, porumb fiert sau copt, fulgi de porumb, floricele. 4orumbul siloz sau masa verde se foloseste in fura7area animalelor . 4orumbul pentru siloz se recolteaza in faza de lapte ceara a boabelor si se insilozeaza prin tasare, asigurand conservarea lui pentru o perioada indelungata. 4orumbul masa verde se recolteaza in diferite faze de vegetatie si este folosit in fura7area animalelor, imediat dupa recoltare, in stare proaspat ;mportanta culturii porumbului mai consta si din urmatoarele5 da productii ridicate si sigure6 reprezinta o buna premergatoare pentru foarte multe culturi si lasa terenul curat de buruieni6 necesita o cantitate mica de samanta la semant, iar loturile semincere dau productii ridicate6 nu se scutura la recoltare6 se pot obtine productii ridicate si in cultura succesiva pe terenurile irigate6 valorifica foarte bine ingrasamintele aplicate in doze foarte mari. <omania se numara printre marile cultivatoare si producatoare de grau ale Europei $locul , din punct de vedere al suprafetei si locul ! ca productie*, concentrand circa =" din suprafata si circa +" din productie. <olul tarii noastre nu este de negli7at nici pe plan mondial, cultivand " din suprafata $ locul . * si producand ,," din productia mondiala de grau $ locul ! *. ;n privinta porumbului, tot pana in =0= ,pe plan European, <omania cultiva 20" din suprafata, cu o productie de boabe de 2 " din productia Europeana $ locul si ca suprafata si ca productie totala *. ;n ierarhia mondiala insa <omania, cu cultura porumbului ocupa dupa suprafata locul 0, iar dupa productie locul ,.

2.1.2 Analiza grafica

;n domeniul productiei vegetale, din analiza structurii suprafetelor cultivate cu principalele culturi rezulta o pondere ridicata $de peste .1"* a cerealelor in detrimentul celorlalte culturi. ;n perioada mentionata, se constata de asemenea o crestere a ponderii culturilor de plante uleioase.
25000 20000 15000 10000 5000 0 2000 2002 2004 cereale pentru boabe leguminoase pentru boabe plante textile plante uleioase alte plante industriale

)ceasta structura este nefavorabila, intrucat productiile medii pentru cerealele paioase sunt destul de reduse si oscilante de la un an la altul. 4roductia medie a fost de 3.!.1 >g?ha la grau si secara, comparativ cu potentialul mediu pe tara de !.!11-+.111 >g?ha, iar la cultura de porumb productia medie a fost de 33.3 >g?ha comparativ cu un potential de 0.111 >g?ha porumb boabe. ;n 2111, anul cel mai nefavorabil sub aspect climatic pentru aceste culturi, productia de grau si secara s-a situat la ,2,+3" din productia anului 211, pentru aceasta cultura. 2onditiile naturale constituie factorul dominant care determina inca nivelul acestor productii. 4rin aplicarea tehnologiilor moderne, inclusiv a irigatiilor in zonele de campie, cand seceta persista, aceste limite ale productiei pot fi depasite.
10000 8000 6000 4000 2000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 grau

%i# &.' Pro uctia e #rau

16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005

porum pentru boabe

%i# &.' Pro uctia e porum(

2.2 Pr u!ele )orticole*fructele !i le#umele+ 2.2.& Importan,a alimentar- a pro u!elor )orticole
2ulturile hortiviticole au o deosebit@ nsemn@tate pentru populaAie Bi economie, datorit@ produselor de calitate ce se obAin, ele fiind solicitate de c@tre consumatori Bi industrie

ntr-un sortiment mult mai larg, comparativ cu celelalte produse de origin@ vegetal@ Bi animal@. )stfel, dac@ din culturile cerealiere Bi tehnice se produc 1- 2 sortimente de baz@, valorificate constant pe piaA@, din culturile hortiviticole se obAin produse proaspete din 3! sortimente de legume, 2! de fructe Bi , de struguri, la care se adaug@ produsele rezultate din vinificaAie Bi alte zeci din industrializarea legumelor Bi fructelor. 2ulturile hortiviticole, prin produsele lor, aduc un aport esenAial n alimentaAia raAional@ a populaAiei, att datorit@ conAinutului n substanAe nutritive Bi energetice, dar n mod deosebit prin influenAa favorabil@ pe care o au asupra funcAiunilor organismului omenesc. 2onAinutul bogat n aminoacizi, s@ruri minerale, acizi organici, vitamine Bi substanAe aromatice, confer@ produselor hortiviticole funcAii terapeutice, energetice Bi nutritive. #n alimentaAia ecologic@, cu produse s@n@toase, curate Bi nepoluate, legumele Bi fructele 7oac@ un rol esenAial Bi sunt recomandate n fiecare zi cu un consum de 2 - ! porAii. ;ndustria alimentar@ promoveaz@ produse cu un conAinut ridicat n principii nutritive Bi terapeutice, ct mai gustoase. 3 alimentaAie s@n@toas@ are ca fundament cerealele Bi produsele horticole. '-a calculat c@ o persoan@ trebuie s@ consume pe an cca. !.3 >g legume $tomate C , . >g, varz@ C 31 >g, ceap@ C 21 >g, ardei C ! >g, vinete C ! >g, r@d@cinoase C ! >g, maz@re Bi fasole C ! >g, verdeAuri C ! >g, alte legume C ! >g Bi !1 >g cartofi. 4ornind de la acest considerent, pentru o familie de , persoane este necesar un fond de 2 ,, >g legume Bi 211 >g cartofi pe an. )ceast@ cantitate poate fi asigurat@ din gr@dina proprie de pe o suprafaA@ de ,31 mp, la care se adaug@ culturile succesive Bi intercalate.

2.2.2 Importan,a economica a pro u!elor )orticole

:rebuie menAionat c@ pomii Bi viAa de vie pot valorifica n mod superior terenurile n pant@, improprii altor culturi, ceea ce determin@ atragerea acestor suprafeAe n circuitul economic al agriculturii. Din datele statistice se poate constata c@ peste !1" din plantaAiile viticole sunt amplasate pe terenuri n pant@, asigurnd o folosire intensiv@ Bi raAional@ a acestora. 2ulturile horticole se caracterizeaz@ printr-un nivel ridicat de intensificare a producAiei. )stfel, un hectar de legume cultivate n sere realizeaz@ o producAie medie de ,1 tone, faA@ de numai 21 tone la legumele cultivate n cmp descoperit. 3 caracteristic@ a procesului de producAie n horticultur@ este volumul de cheltuieli Bi consumul de munc@ vie relativ ridicat. EBalonarea producAiei n tot timpul anului Bi folosirea mai uniform@ a forAei de munc@ sunt elemente care contribuie la accelerarea rolului horticulturii n economie. 2ulturile hortiviticole dau posibilitatea s@ se asigure aprovizionarea ritmic@ a populaAiei cu produse proaspete Bi conservate n toate sezoanele, indiferent de condiAiile climatice. Merit@ de relevat faptul c@ practicarea legumiculturii permite folosirea 7udicioas@ a forAei de munc@ n tot timpul anului, n cmp Bi sere. 2ulturile horticole, datorit@ num@rului mare de specii Bi soiuri, cu perioade scurte, medii Bi lungi de vegetaAie, asigur@ stabilitatea ecosistemului Bi a terenului cultivat, l prote7eaz@ de eroziune Bi alunecare, mai ales n zona colinar@. :erenurile degradate de industrie, prin exploat@rile de suprafaA@ sau prin haldele cu zgur@, se cultiv@ cu plante pomicole, cum ar fi m@rul, p@rul, prunul, cu bune rezultate 4lantele floricole Bi dendrologice sunt folosite n amena7area suprafeAelor verzi n mediul urban Bi rural, avand rol decorativ Bi estetic deosebit pentru locuitori.

'ectorul horticol asigur@ industria alimentar@ cu cantit@Ai mari de materie prim@, care este prelucrat@ n stare semiconservat@ Bi conservat@. 'unt cunoscute, de asemenea, posibilit@Aile mari pe care le are Aara noastr@ pentru a exporta produse de calitate superioar@, apreciate pe piaAa european@. 'e apreciaz@, de asemenea, funcAia social-economic@ a horticulturii. De exemplu, viticultura Bi pomicultura asigur@ existenAa a circa ,!1-!11 mii de familii, cu peste ,! milioane membri. ;n zonele pomicole Bi viticole, veniturile locuitorilor sunt asigurate n proporAie de peste 01" din exploatarea plantaAiilor.. Degumicultura este o ocupaAie a zeci de mii de cultivatori din raza oraBelor Bi marilor centre industriale. <eabilitarea horticulturii romneBti, dezvoltarea ei pe un drum ascendent reprezint@ o prioritate a unei politici agrare coerente Bi eficiente.

2.2.3 Analiza grafica

1200 1000 800 600 400 200 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005

prune mere pere piersici si nectarine cirese si visine caise si zarzare nuci capsuni alte fructe

In productia totala de fructe se remarca preponderenta prunelor si merelor acestea reprezentand peste 80 % din productia totala. De asemenea se remarca recoltele variabile de la an la an. Asfel, in perioada analizata, anul favorabil culturii de meri a fost 2004 cu o recolta totala de 1097,9 mii tone,al culturilor de pruni > anul 2003 cu 909,6 mii tone; 2002 a fost un an nefavorabil pentru toate culturile, productia totala reprezentand doar 45,6% din productia anului 2003 (cea mai mare cantitate de fructe recoltata din perioada 2000-2005).

3. Importanta economica a cresterii animalelor

Crestera animalelor are rol important in viata economica a omenirii deoarece-i furnizeaza produsele alimentare indispensabile hranirii. Imbinandu-se cu productia vegetala, cresterea animalelor contribuie la dezvoltarea intregului sector al agriculturii, la marirea productivitatii muncii si a eficientei economice, avand contributie atat directa, cat si indirecta la dezvoltarea =

economiei agriculturii. Direct, contribuie la realizarea alimentelor cu valoare biologica ridicata(lapte, carne, oua etc). Ponderea de participare in alimentatie a acestor produse difera de la o tara la alta, in Romania aceasta fiind de: 42% lapte si produse din lapte, 40% carne si produse din carne, 10% oua, 8% proteine din peste. Din calculele nutritionistilor, necesarul annual pe locuitor de produse animaliere este5 2arne total E .3,! >g, din care5 . taurine si preparate 2 " 2. ovine 0" 3. porcine si preparate ,," ,. pasare 2!" !. alte surse 2" lapte si produse din lapte E 2,1 >g oua E 201 buc peste si produse din peste E =,2 >g 4rodusele $lana,piei, pielicele, blanuri etc. constituie materia prima pentru industria usoara, confectii de imbracaminte si incaltaminte* si subprodusele $sange, oase, intestine, par, glande cu secretie interna* rezultate dupa sacrificarea animalului se valorifica. De exemplu, sangele se foloseste in industria medicamentelor sau prepararea fainii de sange6 din oase se prepara faina de oase, cleiul, uleiul industrial6 parul pentru perii etc.6intestinele ca membrane in industria carnii etc. Deoarece animalele furnizeaza o parte din energia mecanica necesara executarii unor lucrari agricole $mai ales in gospodariile taranesti* ele 7oaca un rol important chiar daca mi7loacele mecanizate de lucru s-au dezvoltat si diversificat. ;ndirect, cresterea animalelor determina marirea randamentului economic in agricultura, valorificand produsele vegetale $in conceptia agriculturii ecologice*, ce nu pot fi folosite direct de om $+!"*, ca5 paiele, pleava, cocenii de porumb, vre7ii leguminoaselor etc.urte, borhoturi, taitei de sfecla, sroturi )nimalele, prin ingrasamintele naturale pe acre le produc, contribuie la ridicarea fertilitatii solului, deci la sporirea productiei vegetale cu cheltuieli minime. Efectele sociale ale cresterii animalelor culmineaza cu asigurarea rationala a fortei de munca rurale, contribuind la combaterea soma7ului prin atragerea acestei surse de forta de munca in dezvoltarea fermelor familiale si asociative. 'i nu in ultimul rand, productia si produsele zootehnice sunt surse de export.

..& Anali/a #rafica

;n figurile . - .3 sunt prezentate efectivele de animale din <omania pe specii si sectoare de productie. Din ultimele date oficiale $)nuarul 'tatistic al <omaniei, 211.*, reiese ca efectivele au crescut numai la porcine,pasari si albine. De asemenea se observa preponderenta efectivelor de animale detinute de proprietatile private, in cele totale, ele aplicand metode traditionale de crestere , bazate pe fura7e, pe reproductie sezoniera, dupa

ciclul natural, fara controlul valorii biologice a reproducatorilor. 3 alta cauza a cresterii treptate a numarului de animale detinute in proprietatile private o reprezinta lichidarea mai multor crescatorii de animale datorate atat unui nivel scazut al relatiilor dintre crescatorii de animale si societatile de prelucrare in industria alimentara, ceea ce a avut consecinte negative pentru performantele lor de productie, cat si cresterii unui numar redus de animale in fiecare gospodarie familiala pentru detinerea produselor necesare consumului propriu.
7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2003 2000 2001 2002 2004 2005 total proprietate privata 600 500 400 300 200 100 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 total proprietat e privata

a+

(+

%i# &.& efecti"e porcine *a+0 in care !croafe e pra!ila *(+- mii capete :ot in aceasta perioada s-a remarcat o crestere a efectivelor de bovine pana in 2113 ca apoi sa scada continuu $acestea fiind mai mici n 211! cu cca. ,3" fata de 2113*.
920 900 880 860 840 820 800 780 2004 2000 2001 2002 2003 2005 total proprietate privata 1820 1800 1780 1760 1740 1720 1700 1680 2000 2001 2002 2003 2004 2005 total proprietat e privata

a+

(+

%i#&.2 Efecti"e (o"ine*a+0 in care "aci0(i"olite01unici *(+- mii capete #n ceea ce priveBte num@rul de familii de albine,dup@ o continu@ reducere pn@ n anii ===-2111, num@rul acestora a nceput s@ creasc@, dep@Bind n ultimul an cu 3.,03" num@rul de familii din 2111.

1000 800 600 400 200 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 total proprietate privata

%i# &.. Efecti"e al(ine 2 mii familii 2resteri se inregistreaza si la efectivele de pasari $in 211! cresterea fiind de 23,! " faA@ de efectivele din 2111*.
100000 80000 60000 40000 20000 0 2000 2002 2004 total proprietat e privata

%i# &.3 Efecti"e pa!ari ;n cazul efectivelor de cabaline se remarca o crestere pana in anul 2113, apoi o scadere cu +, " in 211! fata de 2113. )ceasta scadere este datorata, pe de o parte, faptului ca exploatatiile agricole individuale au in proprietate mai multe masini si echipamente agricole, iar pe de alta parte de cresterea preturilor la fura7e determinata de seceta prelungita in anii 2111-2113.
920 900 880 860 840 820 800 780 2000 2002 2004 proprietat e privata total

%i# &.4 Efecti"e ca(aline

3 Conclu/ie
;n lucrarea de fata s-a incercat dezbaterea catorva probleme ma7ore ale agriculturii dintr-o perspectiva unitara. ;n literatura de specialitate agricola si in practica curenta intalnim idei si opinii contradictorii asupra caracterului ecologic al agriculturii. 2ea conventionala se supune oare legilor ecologice, asa cum rezulta din toate lucrarile stiintifice si manualele universitare clasiceF 'au dam crezare acelor specialisti care sustin numai agricultura GecologicaH, GbiologicaH sau GorganicaHF 4roblema este complexa Bi merita sa fie discutata si chiar rezolvata in parte, cel putin din punct de vedere strict stiintific.

4. 5i(lio#rafie
. 2. 3. ,. !. IJootehnie comparataH, Conf.univ.dr.Mariana BRAN6 I)grofitotehnie comparataH, Lect.univ.dr. Marcela STEFAN6 I)grofitotehnie-cerealeH, Prof.univ.dr.Mariana BRAN6 I4rocesarea produselor agricoleH, Lect.univ.dr.Dan BOBOC6 I'isteme horticole comparateH, Prof.univ.ing. Bujor MANESC Doctor docent in !tiinte Conf.univ.dr. ing. Marcela STEFAN6 .. IEcotehnica exploatatiei vegetaleH, Conf.univ.dr.Mariana BRAN" +. #Te$nologii agricole%& Prof.univ.ing. Bujor MANESC Doctor docent in !tiinte Conf.univ.dr. ing. Marcela STEFAN6 0. )nuarul statistic 211..