ETNII $I CONFESIUNI - MINORITTI SECULARE

NCERCAREA ROMILOR DIN ROMNIA DE A OBTINE

STATUTUL DE NATIONALITATE CONLOCUITOARE
(19481949)

VIOREL ACHIM
n Romnia romii au Iost recunoscuti ca minoritate national n anul 1990. n
perioada comunismului romii (tiganii) nu au avut acest statut, cu toate c din punct
de vedere numeric ei reprezentau un grup important de populatie, iar la
recensminte erau nregistrati ca o etnie aparte. A existat ns un moment cnd
romii au Iost Ioarte aproape de a obtine statutul de minoritate national, anume n
anii 19481949. Atunci, n conditiile n care regimul comunist proaspt instaurat n
Romnia a nceput o restructurare radical a societtii romnesti, dup modelul
sovietic, si cnd s-a trecut la o politic nou si n ceea ce priveste minorittile, se
prea c era o ocazie pentru romi s Iie recunoscuti si ei oIicial ca minoritate
national (,nationalitate conlocuitoare, n limbajul epocii). Liderii romi au
ncercat s intre n gratiile puterii, iar organizatia lor, Uniunea General a Romilor
din Romnia, s-a comportat ntocmai ca organizatiile celorlalte minoritti nationale
recunoscute, Icnd politica noului regim, Iiind n Iapt un instrument al acestuia. n
1949 liderii romi au Icut demersuri pentru recunoasterea lor ca minoritate
national la cele mai nalte autoritti n stat. Au primit ncurajri, dar pn la urm
actiunea lor nu s-a soldat cu rezultatul dorit. Romii nu au obtinut atunci statutul de
nationalitate conlocuitoare. Acest episod reprezint un Iragment interesant din
istoria recent a romilor n Romnia. De el se ocup articolul de Iat
1
.

SITUATIA POPULATIEI ROME DIN ROMANIA N PRIMII ANI POSTBELICI
Dup al Doilea Rzboi Mondial, n Romnia romii sau tiganii reprezentau un
grup de populatie important sub aspect numeric. Recensmntul populatiei din

Acest studiu a Iost realizat n cadrul proiectului de cercetare Iinantat de CNCSIS-UEFISCSU, n

cadrul PN II Idei, cod proiect ID717.
1
ntr-un articol anterior, n care ne-am ocupat de minoritatea rom din Romnia n primii ani
postbelici, am Icut reIeriri si la ncercarea de obtinere a statutului de minoritate national: Viorel
Achim, Die Minderheit der Roma in Rumnien 19441949, n vol. Jom Faschismus :um Stalinismus.
Deutsche und andere Minderheiten in Ostmittel- und Sdosteuropa 19411953, ed. Mariana Hausleitner,
Mnchen, 2008, p. 191205, mai ales p. 204205. n prezentul articol dezvoltm aceast problem
ntr-un studiu independent, introducnd inIormatii de arhiv noi.

,Revista istoric, tom XXI, 2010, nr. 56, p. 449465
http://www.iini-minorities.ro
450 Viorel Achim 2
25 ianuarie 1948 nu a nregistrat nationalitatea recenzatilor, ci doar limba matern.
n statistic Iigureaz astIel 53.425 de persoane care aveau ,limba tigneasc
drept limb matern, reprezentnd 0,3 din populatia trii
2
. Cum doar o parte din
populatia rom si vorbea limba, e clar c numrul romilor era sensibil mai mare.
La urmtorul recensmnt, din 1956, s-a nregistrat si nationalitatea; aici Iigureaz
104.216 persoane care s-au declarat ,tigani (0,6 din populatie) si 66.882 de
persoane care aveau ca limb matern limba tigneasc
3
. Aceste ciIre nseamn
mult mai putin dect ciIrele oIerite de recensmntul din 1930, care a consemnat o
populatie tigneasc declarat de 262.501, iar 101.015 persoane au indicat limba
tigneasc drept limb matern
4
. Scderea numrului de tigani (romi) n
recensmintele din 1948 si 1956, comparativ cu cel din 1930, a Iost o urmare nu
numai a Iaptului c Romnia postbelic era mai redus teritorial dect cea din 1930
sau a procesului de asimilare pe care l-a cunoscut populatia rom n perioada
interbelic, la Iel ca si n perioada urmtoare
5
, ct mai ales a Ienomenului de
subnregistrare. Este clar c numai o parte dintre romi s-au declarat ca atare.
Situatia este explicabil, mai ales dup experienta din timpul celui de-al
Doilea Rzboi Mondial, cnd un recensmnt special a preIatat operatiunile de
deportare a unor romi n Transnistria (19421944)
6
. Credem c o populatie de cca
200.000 de romi n Romnia anilor imediat postbelici este o ciIr apropiat de
realitatea sociologic; iar dintre acestia doar aproximativ jumtate si asumau
public etnicitatea. Suntem cu dou-trei decenii nainte de explozia demograIic pe
care a cunoscut-o populatia rom din Romnia, n conditiile politicii demograIice a
regimului Ceausescu.
Datele sociale si economice ale populatiei rome legate de ocupatii, mod de
viat, relatiile sociale, organizarea intern a comunittilor de romi etc. desigur c
erau n mare msur cele vechi, pe care le cunoastem bine datorit cercetrilor
etnograIice si sociologice din perioada interbelic
7
. Rzboiul si anii de criz
economic ce au urmat au acutizat multe probleme, n primul rnd srcia cu care

2
A. Golopentia, D.C. Georgescu, Populatia Republicii Populare Romane la 25 ianuarie 1948.
Re:ultatele provi:orii ale recensmantului, n ,Probleme economice, 1948, nr. 2, p. 28, 30.
3
Recensmantul populatiei din 21 februarie 1956, vol. III Structura populatiei dup
nationalitate i limba matern, Bucuresti, 1959, p. 556.
4
V. Achim, ]iganii in istoria Romaniei, Bucuresti, 1998, p. 120121.
5
Ibidem, p. 125126.
6
Pentru deportarea romilor n Transnistria, v. Documente privind deportarea tiganilor in
Transnistria, ed. Viorel Achim, vol. III, Bucuresti, 2004, ndeosebi studiul introductiv, din vol. I,
p. VIIXXII (Deportarea tiganilor in Transnistria).
7
Pentru populatia rom din Romnia n perioada interbelic, v. ndeosebi dou lucrri de
etnograIie realizate atunci: Ion Chelcea, ]iganii din Romania. Monografie etnografic, Bucuresti, 1944;
Martin Block, Die materielle Kultur der rumnischen Zigeuner. Jersuch einer monographischen
Darstellung, ed. J.S. Hohmann, FrankIurt am Main, Bern, New York, Paris, 1991. Cteva observatii
n legtur cu aceste cercetri, n V. Achim, Gvpsv Research and Gvpsv Policv in Romania, 1920
1950, n vol. Zwischen Er:iehung und Jernichtung. Zigeunerpolitik und Zigeunerforschung im
Europa des 20. Jahrhunderts, ed. Michael Zimmermann, Stuttgart, 2007, p. 159162.
http://www.iini-minorities.ro
3 Romii din Romnia (19481949) 451
se conIrunta cea mai mare parte a acestei populatii. Deportrile n Transnistria din
anii 19421944 au avut si ele un rol n aceast privint, n sensul c unele dintre
persoanele care s-au rentors n tar nu si-au mai putut reIace gospodriile.
Categoria de romi care a Iost aIectat cel mai mult de deportri a Iost cea a
nomazilor. Nu numai c multi dintre cei 13.000 de nomazi deportati n vara lui
1942 n Transnistria nu s-au mai ntors n tar, pentru c au murit n locurile de
deportare, dar odat cu deportarea lor aproape c a disprut un mod de viat,
traditional pentru romi, chiar dac practicat de o minoritate Ioarte redus: cel
nomad. Marea majoritate a nomazilor rentorsi n tar nu si-au mai putut relua
vechile ocupatii. Unii dintre ei s-au asezat la periIeria satelor si oraselor. Sraci
lipiti si Ir o meserie modern, ei si puteau asigura cu greu existenta, dnd mult
btaie de cap autorittilor locale. Putinii romi care si-au reluat ocupatiile itinerante
s-au lovit de o serie ntreag de restrictii. n toamna anului 1944 romii nomazi si
seminomazi si-au recptat dreptul de a-si practica ndeletnicirile lor itinerante, dar,
totodat, au Iost reluate vechile preocupri ale autorittilor romne legate de
controlul nomadismului, Iiind reiterate restrictii de circulatie care Iunctionaser n
anii `30 si la nceputul anilor `40. n iulie 1946, Inspectoratul General al
Jandarmeriei a reglementat Ioarte strict regimul circulatiei tiganilor nomazi, ei
neputnd stationa ntr-o comun mai mult de cinci zile. n mai 1948, s-a procedat
n toat tara la un control al satrelor de tigani. Cu acea ocazie s-au ntocmit si
eliberat tuturor satrelor carnete de Iamilie. Libertatea de miscare a satrei a Iost mult
limitat si, n plus, membrii satrei nu mai aveau voie s umble prin comun pentru
a cersi, a ghici, a Iace acte de comert sau s se ndeletniceasc cu alte ocupatii
dect cele declarate. Msurile pe care Inspectoratul General al Jandarmeriei le-a
luat n apriliemai 1948 au nsemnat o nsprire a regimului deplasrilor Icute de
aceast categorie de romi. Erau mult mai restrictive dect conditiile din perioada de
dinainte de rzboi si, desigur, ngrdeau libertatea economic a acestor oameni
8
.
Nomazii au Iost de Iapt singura categorie de romi pentru care n anii imediat
postbelici autorittile romne, centrale si locale, au avut o preocupare special.
Msurile de limitare a nomadismului si de control asupra acestor oameni au tinut
ns de politica social si de ordine public, nu de politica etnic a guvernului.
De Iapt, dup 23 august 1944, romii (tiganii) au redevenit pentru autorittile
romne ceea ce Iuseser n perioada de dinainte de guvernarea Antonescu: o
populatie reprezentnd mai degrab o categorie social marginal dect o
minoritate etnic. Legislatia cu privire la minoritti, n primul rnd statutul
nationalittilor (adoptat la 6 Iebruarie 1945), disputa intern ntre partidele politice
romnesti n legtur cu tratamentul care trebuia aplicat minorittilor, msurile cu
caracter explicit sau implicit etnic, tendintele iredentiste s.a. au privit minorittile
,traditionale (maghiarii, germanii, evreii, bulgarii, ucrainenii s.a.), iar nu pe romi.
Nicio msur legislativ sau guvernamental tinnd de politica etnic a autorittilor

8
Ceva mai multe detalii, n V. Achim, Die Minderheit der Roma, p. 194196.
http://www.iini-minorities.ro
452 Viorel Achim 4
romne din primii ani postbelici nu s-a reIerit la romi (tigani). Acest Iapt tinea de
traditia care Icea ca n Romnia tiganii (romii) s Iie vzuti de ctre autoritti si
populatie mai degrab ca un grup social. Situatia izvora din conditia social a
acestor oameni si din relatiile speciale pe care ei le aveau cu populatia majoritar n
localitatea respectiv.
n cadrul reIormei agrare din 1945, realizat de guvernul condus de Petru
Groza, a Iost inclus un numr mare de romi. De reIorma agrar au beneIiciat
aproape 500.000 de persoane, de toate nationalittile, care au primit, n total, cca
670.000 ha. Un material elaborat de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc
Romn (numele pe care l-a adoptat Partidul Comunist n Iebruarie 1948), n anul
1950, cu scopul de a arta realizrile partidului n domeniul politicii nationale, d
ca exemplu reIorma agrar, care a Iost just sub aspect etnic, n sensul c de ea au
beneIiciat oameni de toate nationalittile; se arat aici c ntre cele 90.897 de
persoane din rndul minorittilor beneIiciare ale reIormei, 19.559 au Iost romi
9
. Ei
au primit n proprietate o supraIat total de 35.496,34 ha
10
.
Romii mproprietriti erau din categoria participantilor la rzboi, care au
beneIiciat cu prioritate de lege, sau din rndul locuitorilor Ir pmnt sau cu
pmnt putin. Includerea lor pe listele de mproprietrire nu a avut de-a Iace cu
politica etnic a guvernului Groza. Ei au Iost luati n calcul nu n calitate de romi,
ci de elemente srace, lipsite de pmnt
11
.


UNIUNEA GENERAL A ROMILOR DIN ROMANIA CA ORGANIZATIE
A POPULATIEI ROME

Revenirea Romniei la regimul constitutional, dup 23 august 1944, a creat
conditii pentru (re)aparitia organizatiilor si asociatiilor rome. A existat o oarecare
eIervescent organizatoric n rndul unor anumite categorii de romi, comparabil
poate cu ceea ce s-a petrecut n anii 19331934, cnd s-au pus bazele miscrii
rome, si apoi n anii de dinainte de rzboi
12
. S-au creat organizatii rome la nivel
local, unele dintre ele Iiind, de Iapt, reluarea, cu acelasi nume sau cu nume
schimbat, a organizatiilor care Iunctionaser nainte de rzboi. Oameni de conditie
modest au venit cu ambitii mari. Asa a Iost Alexandru Duhan, din comuna Celei,

9
Arhivele Nationale Istorice Centrale (n continuare: ANIC), Iond CC al PCR Sectia
Cancelarie, dosar 82/1950, I. 7, 9.
10
Statistica romilor mproprietriti, pe judete, apare n anexa la studiul intitulat Problema
tiganilor din Republica Popular Roman, ntocmit de Comitetul Central al Partidului Comunist
Romn, n 1949: Idem, Iond CC al PCR Sectia Organizatoric, dosar 93/1949, I. 8.
11
Cteva detalii legate de romii beneIiciari ai reIormei agrare din 1945, anume de romii
mproprietriti n satele din Transilvania si Banat locuite de minoritarii germani, crora li se
conIiscaser propriettile, n V. Achim, Die Minderheit der Roma, p. 196197.
12
Idem, ]iganii, p. 127132.
http://www.iini-minorities.ro
5 Romii din Romnia (19481949) 453
judetul Romanati, care n toamna lui 1944 a cerut autorizatie ,pentru a asocia pe
toti tiganii din tar
13
.
Cea mai important organizatie a Iost Uniunea General a Romilor din
Romnia (UGRR). Era organizatia nIiintat n 1933, cu o activitate relativ bogat
n anii `30
14
si cu unele actiuni chiar n anii rzboiului
15
. Ea avea din punctul de
vedere al legii romne statutul de asociatie. UGRR si-a reluat activitatea la
nceputul anului 1945, sub conducerea vechiului comitet, n Irunte cu Gheorghe
Niculescu, un comerciant de Ilori din Bucuresti. Principalele obiective pe care si
le-a Iixat au Iost ajutorarea material si moral a romilor, n special a celor care
Iuseser deportati n Transnistria, si mproprietrirea romilor participanti la rzboi,
n cadrul reIormei agrare care se anunta atunci
16
.
Programul Uniunii din 1945 era, de Iapt, o reluare a celui din anii `30, asa
cum constatau de altIel si autorittile. Exista preocupare pentru mbunttirea
conditiilor de viat, pentru emanciparea acestei populatii etc. Au aprut ns si idei
noi, corespunztoare noilor mprejurri de dup rzboi. Solicitudinea pentru Iostii
deportati romi era binevenit, deoarece autorittile nu s-au ngrijit n niciun Iel de
acesti oameni. Ei nu au Iost luati n seam cnd s-a pus problema compensatiilor
pentru Iostii deportati n Transnistria. Despre deportarea romilor nu s-a vorbit n
anii postbelici, nici n mediile politice, nici n pres, dac Iacem abstractie de
procesele criminalilor de rzboi, unde, n mod Iiresc, ntre capetele de acuzare a
Iost invocat si deportarea acestor oameni
17
.
Reluarea activittii UGRR s-a Icut ns cu Ioarte mare greutate. Conducerea
central, n Irunte cu presedintele Gheorghe Niculescu, nu a reusit s Iac mai
nimic din ceea ce si-a propus. Abia n 1947 vedem c organizatia desIsoar niste
activitti sistematice. De aceea, autorittile considerau c UGRR si-a reluat eIectiv
activitatea abia la 15 august 1947
18
. Filialele din teritoriu au Iost ns ceva mai
active. Ele au organizat n acei ani ntruniri ale romilor la nivel de localitate sau de
judet, baluri de bineIacere etc.
UGRR pretindea c i reprezint pe toti romii, dar nu a reusit s se impun
nici n Iata etniei, nici a autorittilor. Ea nu a mai revenit nicicnd la organizarea
destul de riguroas de dinainte de rzboi, cu Iiliale n toate judetele si cu multe mii
de membri. Chiar si asa, UGRR a Iost n anii postbelici cea mai important

13
ANIC, Iond Directia General a Politiei (n continuare: DGP), dosar 87/1943, I. 314317;
dosar 48/1945, I. 18.
14
Despre Uniunea General a Romilor din Romnia, v. V. Achim, ]iganii, p. 129 si urm.
15
De exemplu, n septembrie 1942, ntr-un memoriu adresat regelui, Gheorghe Niculescu,
presedintele UGRR, a protestat mpotriva deportrii romilor n Transnistria: Documente, vol. I, nr. 91,
p. 142143; v. si nr. 169, p. 257259, nr. 224, p. 336337 (reIerate pe marginea acestui memoriu).
16
ANIC, Iond DGP, dosar 87/1943, I. 318 (un material al Politiei, din 3 Iebruarie 1945).
17
Despre deportarea romilor, mentionat la procesele din 19451946, v. V. Achim, Romanian
Memorv of the Persecution of Roma, n vol. Roma and Sinti. Under-Studied Jictims of Na:ism.
Svmposium Proceedings, Washington, D.C., 2002, p. 5977, mai ales p. 6164.
18
ANIC, Iond DGP, dosar 87/1943, I. 352353 (raport al Sigurantei, din 7 aprilie 1948).
http://www.iini-minorities.ro
454 Viorel Achim 6
organizatie rom, iar atunci cnd autorittile au avut nevoie de un intermediar n
relatia cu populatia rom, ele au apelat la UGRR.
Pn n august 1947, autorittile nu au sprijinit n mod direct UGRR.
Presupunem c motivul principal consta n rezervele pe care noua putere le avea
Iat de liderii romi, care erau elemente burgheze si, n plus, n trecut colaboraser
cu partidele burgheze (Partidul National Crestin si Partidul National Liberal).
Un gest imprudent Icut de Gheorghe Niculescu a ampliIicat si mai mult
aceste suspiciuni. La 7 august 1946, n calitatea sa de presedinte al UGRR,
Niculescu s-a adresat n scris lui Petru Bejan, Iruntas al Partidului National Liberal
(Ttrescu) un partid mic desprins din Partidul National Liberal (PNL) si
ministru al Industriei si Comertului n guvernul Petru Groza. I-a propus colaborarea
politic si electoral, promitndu-i voturile romilor n alegerile care urmau s aib
loc la 19 noiembrie 1946, n schimbul includerii pe lista parlamentar a unor
candidati romi
19
. Fruntasul liberal nu a dat curs acestei cereri. Serviciul Special de
InIormatii a aIlat ns de scrisoare si autorittile au luat legtura cu UGRR ,pentru
a mpiedica s Iie captat de reactiune
20
. n momentul respectiv, PNL (Ttrescu)
Icea parte din alianta electoral condus de Partidul Comunist Romn (PCR). Era
un ,tovars de drum al comunistilor, care, n tactica acestora, urma s Iie
abandonat atunci cnd nu mai era nevoie de el. Este ceea ce se va ntmpla peste un
an, n noiembrie 1947, cnd reprezentantii acestui partid, n Irunte cu Gheorghe
Ttrescu, vor Ii nlturati din guvern.
Autorittile comuniste nu aveau ncredere n conductorii UGRR, considerati
compromisi si nesiguri. Liderii romi erau supravegheati de politia secret (iar din
1948, de Securitate), la Iel ca si ceilalti lideri politici ,burghezi, de altIel.
n perioada 1945 august 1947 nu se poate vorbi de o colaborare a UGRR cu
autorittile dect la nivel local. UGRR nu era o organizatie burghez, pe care
autorittile s o combat, dar, din cauza carentelor de organizare si din cauza unora
dintre lideri, nu era nici partener de ncredere pentru regimul n curs de
comunizare. La nivel local situatia a Iost ns alta. Autorittile au purtat un dialog
cu organizatiile si liderii romi, la Iel cum Icuser de altIel si nainte de rzboi.
Unele asociatii rome de la nivel local cteva dintre ele, Iiliale ale UGRR
par s Ii Iost destul de active si n documentele de arhiv le vedem cum
conlucreaz cu autorittile la anumite proiecte care privesc comunittile rome din
locurile respective. Constatm astIel cum n 1947 Asociatia Romilor din judetul
Timis-Torontal a cerut concursul organelor administrative pentru reusita actiunii de
organizare social si ridicare a nivelului moral si cultural al romilor. PreIectul
judetului, dr. Titus Ionescu, a Iost ales chiar presedinte de onoare al romilor din
judetul Timis-Torontal
21
.

19
Idem, Iond Presedintia Consiliului de Ministri Cabinet, dosar 69/1934, I. 54.
20
Ibidem, I. 53 (o not a Serviciului Special de InIormatii, din 24 octombrie 1946).
21
Directia Judetean Timis a Arhivelor Nationale (n continuare: DJAN Timis), Iond PreIectura
judetului Timis-Torontal, dosar 26/1947.
http://www.iini-minorities.ro
7 Romii din Romnia (19481949) 455
n campania electoral pentru alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946
romii au Iost si ei luati n seam. Blocul Partidelor Democratice (alianta electoral
condus de PCR) a adresat romilor maniIeste speciale, Iolosind apelativul ,Frati
romi si surori romnite!
22


COLABORAREA CU AUTORITTILE, ANII 1947-1948

Relatiile UGRR cu puterea se vor schimba radical n 1947, mai precis dup
15 august, cnd UGRR si-a reluat eIectiv activitatea. Din acest moment UGRR
ncepe s aib sprijinul autorittilor centrale.
Liderii romi au sesizat n ce directie merg lucrurile n Romnia, unde PCR
era pe punctul de a acapara ntreaga putere politic (ceea ce se va ntmpla curnd,
la 30 decembrie 1947, cnd regele Mihai a Iost obligat s abdice si a Iost
proclamat Republica Popular Romn). Ei au nteles c singura cale prin care si
pot mentine organizatia si promova interesele este colaborarea cu puterea. Unii
dintre ei s-au nscris atunci n PCR sau n partidele si organizatiile-satelit ale
comunistilor, cum au Iost Frontul Plugarilor si Uniunea Popular Maghiar.
Oportunismul pe care l-au maniIestat liderii romi nu era unic n societatea
romneasc. n general, n anii postbelici, dintr-un motiv sau altul, liderii
minorittilor nationale au trecut mai toti de partea partidului comunist; asa s-a
ajuns la situatia ca unele minoritti s Iie bine reprezentate n acest partid, inclusiv
la nivelul conducerii. PCR s-a Iolosit de minoritti n lupta mpotriva ,reactiunii,
de Iapt mpotriva partidelor democratice, care ncercau s stopeze comunizarea
trii
23
.
Cellalt Iactor l-au constituit interesele puterii. Romii reprezentau o populatie
care trebuia si ea nregimentat ntr-un Iel sau altul. Puterea avea nevoie de o
organizatie unic a romilor la nivelul trii. UGRR avea o anumit inIrastructur si
se bucura de trecere n rndul acestei populatii. Era, deci, exact organizatia de care
avea trebuint puterea.
n 1947 si 1948 UGRR a beneIiciat de sprijin logistic din partea autorittilor.
Uniunea a ntreprins unele actiuni, pe care le-a invocat apoi mereu n Iata
autorittilor si a propriilor simpatizanti: a mbrcat copii orIani, a dat ajutoare unor
romi nevoiasi, a naintat autorittilor petitiile romilor, a intervenit pentru unele
comunitti de romi etc. n 1948 UGRR a naintat un memoriu Inspectoratului
Agricol Regional din Timisoara, n legtur cu problemele romilor din Banat
24
. n
unele locuri, adunrile romilor au Iost organizate cu sprijin din partea autorittilor.

22
Lucian Cherata, Istoria tiganilor. Origine, specific, limb, s.l., |1992|, p. 48.
23
Cteva date privitoare la raporturile PCR cu minorittile nationale n primii ani postbelici, n
Othmar Kolar, Rumnien und seine nationalen Minderheiten 1918 bis heute, Wien, Kln, Weimar,
1997, p. 210225; Comisia Prezidential pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romnia, Raport
final, ed. Vladimir Tismneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile, Bucuresti, 2007, p. 390 si urm.
24
DJAN Timis, Iond PreIectura judetului Timis-Torontal, dosar 19/1948.
http://www.iini-minorities.ro
456 Viorel Achim 8
Liderii romi nu stiau care era numrul romilor din cutare localitate sau judet si au
cerut date de la autoritti.
A existat comunicare ntre UGRR si autoritti, ca si ntre Iilialele din teritoriu
si administratia local. A Iost o relatie reciproc avantajoas: sprijinul din partea
statului asigura legitimitate liderilor romi, iar puterea si asigura, ntr-o anumit
msur, controlul asupra romilor. Uneori, n textele liderilor romi apare Ioarte clar
relatia contractual pe care ei credeau c o au cu puterea. AstIel, ntr-un material
din aprilie 1948 se spune: ,Comitetul Central |al UGRR| ia initiativa . de a Ii
alturi de FDP | Frontul Democratiei Populare|, deci alturi de guvernul actual,
de la care sper s aib tot sprijinul pentru nIptuirea programului asociatiei si
pentru rezolvarea n chip multumitor a doleantelor romilor.
25

O dovad c autorittile au Iost ntr-o anumit msur atente la revendicrile
UGRR este Iaptul c acum n actele administratiei ncepe s Iie Iolosit etnonimul
,rom. n 1948, Inspectoratul General al Jandarmeriei, printr-un ordin circular, a
dat dispozitie s nu se mai utilizeze cuvntul ,tigan n redactarea
corespondentei
26
. Folosirea termenului ,rom era o cerint mai veche a miscrii
rome, pe care UGRR si intelectualii romi au exprimat-o cu consecvent n anii
`30
27
.
La alegerile pentru Camera Deputatilor din 28 martie 1948, Comitetul
Central al UGRR i-a chemat pe romi s voteze ,soarele, simbolul electoral al
Frontului Democratiei Populare (FDP), alianta patronat de Partidul Muncitoresc
Romn. Lozinca era ,Toti romii alturi de FDP si guvernul actual al RPR.
Instructorii si oratorii UGRR au tinut adunri electorale n localittile cu un numr
mai mare de romi. A Iost lansat atunci un maniIest-apel, Ctre toti romii i
romitele din Republica Popular Roman. ManiIestul a Iost tiprit n dou
variante: ntr-una Gheorghe Niculescu semneaz ,D|omnu|l, iar n cealalt
,Tov|arsul|
28
.
Relatia ntre UGRR si putere a evoluat, inevitabil, n directia unei
subordonri tot mai accentuate a Uniunii. Ea se vede Ioarte bine n limbajul pe care
l-au adoptat liderii romi, care si-au exprimat n repetate rnduri atasamentul Iat de
guvernul ,democrat al lui Petru Groza. Dup mijlocul anului 1948 ei au preluat
limbajul de lemn al propagandei comuniste. Cnd, la 8 octombrie 1948, Petre
Rdit, secretar-general al UGRR, cere ministrului de Interne s aprobe tinerea
unui congres al romilor, el spune c la miting ,se va discuta despre realizrile
guvernului de larg democratie popular, ieItintatea traiului, precum si aducerea la
cunostint a tuturor romilor s se ncadreze n munci lucrnd pentru reconstructia
tinerei noastre Republici Populare Romne
29
. La acest congres, tinut la Alba Iulia,

25
ANIC, Iond DGP, dosar 87/1943, I. 352353 (raport al Sigurantei, din 7 aprilie 1948).
26
DJAN Timis, Iond Legiunea de Jandarmi Severin, dosar 80/1940.
27
V. Achim, ]iganii, p. 130131.
28
ANIC, Iond DGP, dosar 87/1943, I. 355, 357, maniIestul, n dou variante.
29
Ibidem, I. 372.
http://www.iini-minorities.ro
9 Romii din Romnia (19481949) 457
la 24 octombrie 1948, ,oratorii au artat perspectivele de viitor de educare si
munc create n urma instaurrii regimului democratic din R.P.R. spre deosebire de
regimurile trecute cari au asuprit pe romi. Congresul s-a ncheiat cu votarea unei
motiuni prin care romii ,si-au luat angajamentul de a munci alturea de celelalte
nationalitti conlocuitoare pentru nIptuirea socialismului n RPR. Motiunea a
Iost trimis telegraIic Comitetului Central al PMR
30
.
Subordonarea tot mai accentuat Iat de putere s-a exprimat si n ndeprtarea
din Iruntea UGRR a unor persoane care, pentru originea lor burghez sau pentru un
alt motiv, nu erau agreate de autoritti (iunie 1948)
31
. Gheorghe Niculescu a rmas
n continuare presedintele Uniunii, dar au nceput s se aIirme ctiva lideri noi.
Unul dintre acestia a Iost Petre Rdit, de proIesie medic stomatolog. El a Iost
secretar general al UGRR.
Este evident c UGRR a devenit, treptat, un instrument al puterii, ntr-o
situatie oarecum comparabil cu cea a altor organizatii minoritare. Faptul c UGRR
a Iost tot mai legat de putere si c activitatea ei a Iost tot mai politizat nu
nseamn c ea si-a pierdut total autonomia. Nu credem c se poate vorbi de UGRR
ca un satelit al PCR, cum a Iost cazul Frontului Plugarilor sau al altor organizatii,
care au Iost create de partidul comunist sau au Icut nc de la nceput politica
acestuia.
Explicatiile pentru aceast situatie pot Ii mai multe. Cea mai important tine,
poate, de Iaptul c n politica romneasc a celei de-a doua jumtti a anilor `40
romii nu au avut miza pe care au avut-o alte minoritti, care detineau reprezentanti
n conducerea partidelor si care au exercitat si un oarecare impact n ce priveste
politica extern a Romniei.

INITIATIVA NFIINTRII UNIUNII POPULARE A ROMILOR DIN ROMANIA
$I NCERCAREA DE OBTINERE A STATUTULUI DE NATIONALITATE
CONLOCUITOARE PENTRU ROMI

UGRR a Iost desIiintat prin decizia Consiliului de Ministri din 25 ianuarie
1949, privitoare la dizolvarea unor asociatii culturale persoane juridice
32
. Msura a
Iost luat de Ministerul AIacerilor Interne, care nu a cerut n prealabil un aviz de la
Securitate, asa cum era procedura normal n astIel de situatii. n documentul
oIicial nu se spune care a Iost motivatia acestei msuri.
Liderii romi au Iost luati prin surprindere de decizia din 25 ianuarie 1949, n
conditiile n care n 1947 si 1948 a existat o colaborare bun a UGRR cu
autorittile. Ei au ncercat ca n locul asociatiei lor desIiintate s creeze o nou
organizatie, cu numele de Uniunea Popular a Romilor din Romnia. Au nIiintat
un comitet de initiativ, care urma s Iie primul comitet de conducere al noii

30
Ibidem, I. 376 (raport ntocmit de Securitate).
31
DJAN Timis, Iond PreIectura judetului Timis-Torontal, dosar 19/1948.
32
Publicat n ,Monitorul oIicial, partea I B, 31 ianuarie 1949, nr. 25, p. 14.
http://www.iini-minorities.ro
458 Viorel Achim 10
organizatii. Presedinte al comitetului era Petre Rdit, Iostul secretar general al
UGRR. Membrii comitetului erau, cei mai multi, nume noi, recrutate preponderent
din mediile muncitoresti si nscrise n PMR sau n partidele-satelit ale
comunistilor
33
. Din comitet nu Icea parte Gheorghe Niculescu, care a Iost
nlturat, deoarece, ca element burghez, el nu se bucura de sprijinul puterii.
La 22 Iebruarie 1949, comitetul de initiativ (,o delegatie a romilor din
R.P.R., cum se spune ntr-un document) a Iost primit n audient de prim-
ministrul Petru Groza. Romii i-au cerut lui Groza s li se aprobe ca n locul UGRR
s se ntemeieze Uniunea Popular a Romilor din Romnia.
Crearea Uniunii Populare a Romilor ar Ii nsemnat, practic, ca romii s
Iigureze n rnd cu celelalte nationalitti conlocuitoare, care toate aveau n acel
moment cte o organizatie de acest Iel, controlat de putere; unele se numeau chiar
,Uniunea Popular: Uniunea Popular Maghiar, Uniunea Popular Albanez s.a.
O astIel de organizatie, chiar aservit total puterii, avea autonomia ei si era
recunoscut de autoritti ca unica reprezentant legitim a minorittii respective.
Dac UGRR a Iost tot timpul, pentru autorittile comuniste, vechea organizatie
creat nainte de rzboi de elementele burgheze din rndurile populatiei rome,
Uniunea Popular a Romilor ar Ii Iost o organizatie creat de elementele proletare
din rndul romilor, prin care partidul comunist si-ar Ii putut asigura, ntr-o anumit
msur, controlul asupra acestei populatii. n mprejurrile de atunci, reIuzul de a
accepta existenta unei organizatii a romilor echivala cu reIuzul de a recunoaste
existenta unei nationalitti conlocuitoare rome.
Audienta la Petru Groza a Iost ncurajatoare pentru Iruntasii romi, dar
aprobarea nIiintrii unei Uniuni Populare a Romilor trebuia s vin de la organele
superioare ale administratiei de stat.
La 22 Iebruarie 1949, Presedintia Consiliului de Ministri a cerut inIormatii
despre membrii comitetului de initiativ
34
. Securitatea a procedat la veriIicarea
trecutului acestora, pentru a vedea n ce msur ei sunt oameni de ncredere pentru
regim
35
. Rezultatul investigatiei a Iost sintetizat ntr-un reIerat, ntocmit la 18
martie 1949
36
. Aici se spune c ,din inIormatiile obtinute, Comitetul este sincer
atasat regimului din R.P.R. Se mentioneaz Iaptul c acest comitet a eliminat din
rndurile sale elementele antidemocratice, cum au Iost Gheorghe Niculescu,
,comerciant si reactionar, si Vasile Dutan, ,suspect legionar. n concluziile
reIeratului ntocmit de Securitate pe marginea acestui proiect se arat: ,Uniunea

33
Membrii comitetului de initiativ erau: Petre Rdit (medic dentist, Iost membru al
Partidului National Democrat), Laurentiu Anghel (membru al PRM), Ion Nstase (plugar, membru al
PRM), IosiI Forgaci (comerciant ambulant, membru al Uniunii Populare Maghiare), Costache Nicolae
(croitor, membru al PRM), Constantin Nica (contabil, nencadrat politic), SteIan Muresan (nvttor,
membru al Frontului Plugarilor) si Petre Borca (muncitor, membru al PRM).
34
ANIC, Iond DGP, dosar 87/1943, I. 387.
35
Ibidem, I. 377384.
36
Ibidem, I. 385386.
http://www.iini-minorities.ro
11 Romii din Romnia (19481949) 459
Popular a Romilor poate Ii util pentru ridicarea nivelului cultural al tiganilor si
pentru strpirea cersetoriei si hotiilor Icute de unii tigani si pentru ndrumarea
tiganilor pe linia democratic. Membrii comitetului de initiativ sunt atasati
regimului. ReIeratul era Iavorabil crerii noii organizatii: ,Propunem s se
autorizeze nIiintarea acestei Uniuni si s se semnaleze partidului n cazul cnd va
Ii aprobat pentru a da ndrumri n munc comitetului respectiv.
37

Se pare c raportul a Iost ntocmit n grab, deoarece cteva zile mai trziu de
la directiile judetene ale Securittii s-au primit rapoarte neIavorabile despre cei mai
multi dintre membrii comitetului, de aceast dat considerati elemente burgheze,
compromise
38
. Nu credem c aceste inIormatii negative au Iost determinante n
decizia Iinal a autorittilor, care au reIuzat cererea de nIiintare a noii organizatii.
Ministerul de Interne a Iost de la nceput mpotriva crerii Uniunii Populare a
Romilor. La 28 Iebruarie 1949, pe actul care continea solicitarea din 22 Iebruarie
1949 a guvernului de a se proceda la veriIicarea membrilor comitetului de
initiativ, ministrul adjunct de la Ministerul AIacerilor Interne, Marin Jianu, a pus
urmtoarea rezolutie: ,Cred c nu e cazul s mai dm aprobri de nIiintare a orice
Iel de uniuni sau organizatii n aIar de cele cuprinse n C|onIederatia| G|eneral a|
M|uncii| si alte org|anizatii| democratice.
39
Rezolutia pus de ministrul adjunct
evident c a cntrit Ioarte greu n decizia Iinal. Ministerul de Interne a tratat
cererea romilor ca o chestiune pur administrativ. ntr-un moment n care n
ansamblul trii se proceda, n toate domeniile, la o simpliIicare a peisajului
organizational, nu era loc pentru o nou organizatie, chiar dac aceasta voia s
reprezinte o populatie minoritar.
Discutiile pe marginea acestei probleme au mai continuat ns o vreme.
ntr-un material cu titlul ,Problema tiganilor din Republica Popular Romn,
elaborat n 1949 la CC al PMR
40
, sunt mentionate discutiile care s-au purtat cu
reprezentantii romilor, nainte si dup dizolvarea UGRR: Laurentiu Anghel, SteIan
Muresan s.a. Ele au avut ca scop lmurirea unor probleme legate de situatia
romilor: situatia numeric, structura proIesional etc. Reprezentantii romilor nu au
putut ns s oIere datele cerute. Comunicarea nu a Iost deloc bun si
departamentul respectiv din CC al PMR s-a artat suspicios n legtur cu acesti
lideri: ,Iar n ce priveste scopul pe care l-au urmrit acesti reprezentanti ai
populatiei tignesti, l-am putut preciza n dorinta de a nlocui vechea organizatie,
dar nu cu elemente muncitoresti, ci cu elemente care ar Ii vrut s proIite de
liberttile acordate nationalittilor conlocuitoare pentru interese personale. Am
ntrerupt deci aceste tratative.
41
Chestiunea nIiintrii unei Uniuni Populare a
Romilor a Iost asadar conditionat de autoritti de prezenta n Iruntea organizatiei a

37
Ibidem, I. 386.
38
Ibidem, I. 389, 391392.
39
Ibidem, I. 387.
40
Idem, Iond CC al PCR Sectia Organizatoric, dosar 93/1949, I. 18.
41
Ibidem, I. 5.
http://www.iini-minorities.ro
460 Viorel Achim 12
unor persoane de origine muncitoreasc, atasate regimului comunist. Materialul n
cauz mai constata Iaptul c strngerea romilor ntr-o organizatie era diIicil de
realizat si c acesti oameni, dup experienta tragic prin care au trecut n timpul
regimului Antonescu, preIerau s nu Iie considerati tigani
42
.

REELABORAREA POLITICII FAT DE MINORITTILE NATIONALE, 1948-1949.
REEVALUAREA DIN 1953

Cererea de creare a Uniunii Populare a Romilor a Iost respins n conditiile n
care tipul de organizatie propus de Iruntasii romi nu mai corespundea Iormulei de
organizare a minorittilor pe care o promova n acel moment regimul comunist din
Romnia. ncepnd cu 1949 n Romnia s-au creat asa-numitele ,comitete
democratice ale diIeritelor minoritti. Era un tip nou de organizatie, lipsit de orice
reprezentare democratic, n care liderii, numiti de putere, aplicau la nivelul unei
minoritti anumite politica partidului si statului. Comitetele democratice au Iost
gndite ca un instrument de control asupra minorittilor si ntreaga lor istorie, pn
n 1953, cnd s-au ,autodizolvat (de Iapt, ele au Iost desIiintate), arat cu
prisosint acest lucru. Au Iost create comitete democratice pentru mai multe
minoritti: greac, rus si ucrainean, armean, albanez, bulgar, srb. La acestea
se adugau Comitetul Democratic Evreiesc care Iusese nIiintat mai devreme, n
1945, pentru a neutraliza celelalte organizatii evreiesti si Comitetul AntiIascist
German. Unele comitete democratice au Iost create prin transIormarea Iostelor
uniuni ale minorittilor
43
. ,Uniunea Popular Iormula cu care vin liderii romi n
Iebruarie 1949 era un tip de organizatie pe care n acel moment puterea se gndea
s-l nlocuiasc cu comitetele democratice.
PreIacerile prin care trece n 1949 politica Iat de minoritti a regimului
comunist nu s-au limitat ns la Iorma de organizare a acestora. n anii 19481949
s-a produs o reelaborare a conceptiei partidului comunist din Romnia cu privire la
problema national. Dup ce n primii ani postbelici partidul comunist s-a
preocupat de cstigarea, pe orice cale, a sprijinului minorittilor nationale, de care
s-a Iolosit n luptele pentru obtinerea puterii, n acel moment, dup ce a ajuns s
controleze deplin puterea n Romnia, dar mai ales dup crearea partidului unic
(PMR), n Iebruarie 1948, locul minorittilor nationale n statul romn este
regndit. Partidul comunist renunt la acesti tovarsi de drum, de care nu mai avea
nevoie, si ncearc s elaboreze un concept al politicii Iat de minorittile nationale

42
,Tiganii n general stau ostil Iat de o organizatie tigneasc. n urma suIerintelor lor din
trecutul apropiat (persecutiile n timpul guvernrii Antonescu), ca si n urma antitignismului ei
preIer s nu Iie considerati tigani. ibidem, I. 6.
43
AstIel, Comitetul Democratic al Populatiei Albaneze din Romnia a Iost creat prin
transIormarea Uniunii Populare Albaneze (n 1950); Comitetul Democratic al Populatiei Armene din
Romnia, prin transIormarea Frontului Armeniei (1950); Comitetul Democratic al Populatiei Srbe
din Romnia, prin transIormarea Uniunii Asociatiilor Culturale Democratice Slave (1951).
http://www.iini-minorities.ro
13 Romii din Romnia (19481949) 461
care s corespund ,noii etape n care se aIla Romnia popular
44
. Interesele
tactice care anterior au ghidat politica Iat de minoritti sunt nlocuite cu Iormulri
decupate din ideologia marxist-leninist.
nceputul acestui eIort de reelaborare l Iace Plenara a doua a CC al PMR din
1011 iunie 1948, care a adoptat o rezolutie ce reprezint un prim program pe care
partidul l Iormuleaz n chestiunea minorittilor nationale
45
. n vederea elaborrii
unei politici n domeniu, n 1948 s-a constituit o comisie de partid pentru
solutionarea problemei nationale. Aceasta a alctuit n cursul anilor 1948 si 1949
mai multe materiale.
Rezolutia Biroului Politic al CC al PMR n chestiunea national din
decembrie 1948 este una elaborat si ea discut pe rnd situatia diIeritelor
nationalitti conlocuitoare: maghiari, evrei, germani, rusi si ucraineni, bulgari,
srbi, greci, albanezi si turci
46
. Se porneste aici de la premisa c ,regimul
democratic a creat conditiile de dezvoltare si de propsire economic, social,
politic si national att pentru poporul romn, ct si pentru nationalittile
conlocuitoare. Se spune c ,rezolvarea chestiunii nationale este o sarcin
principal a politicii proletariatului si c ,trebuie asigurat participarea tuturor
nationalittilor alturi de poporul romn pentru ntrirea R.P.R. si cimentat
unitatea de lupt a poporului muncitor pentru lichidarea inIluentei nationaliste,
soviniste, antisemite a claselor exploatatoare. Ca un element de noutate, se invoc
aici lupta de clas si analiza situatiei la nivelul diIeritelor minoritti este Icut prin
prisma acestui criteriu. AstIel, minorittile nationale sunt introduse si ele n retorica
ideologic a acelei vremi. Binenteles, este invocat modelul sovietic de rezolvare a
problemei nationale.
Si n 1949 s-a discutat n mai multe rnduri n CC al PMR chestiunea
national. O reevaluare a acesteia se Iace n 1953. n ianuarie acel an Biroul Politic
a ajuns la concluzia c PMR a rezolvat problema national ,n spiritul
internationalismului proletar, astIel nct nu mai era necesar existenta
organizatiilor nationalittilor conlocuitoare. Cum se spune n hotrrea luat de CC
al PMR, aceste organizatii se izolaser de partid si unele dintre ele deveniser chiar
o ,arm a imperialismului. n plus, mentinerea organizatiilor minoritare constituia

44
Acesta este un aspect putin studiat al politicii n domeniul minorittilor nationale din
Romnia, lucru explicabil n conditiile n care arhiva CC al PCR este accesibil cercetrii doar de
ctiva ani. Notm dou studii pe aceast tem, reIeritoare la minorittile evreiasc si german: Mioara
Anton, Maforitari i minoritari. PMR i problema evreiasc, n ,Studii si materiale de istorie
contemporan, V, 2006, p. 5774; Eadem, PMR i problema nationalittilor conlocuitoare. Statutul
minorittii germane in stalinism (19481953), ibidem, VI, 2007, p. 8494.
45
Textul rezolutiei: Re:olutia Plenarei a Doua a Comitetului Central al Partidului
Muncitoresc Roman (1011 iunie 1948), |Bucuresti|, |1948|. Important este ns ,Planul de
prelucrare a Rezolutiei Plenarei a II-a a Comitetului Central al PMR: ANIC, Iond CC al PCR
Cancelarie, dosar 90/1948. Mioara Anton, Maforitari i minoritari, p. 66; Eadem, PMR i problema
nationalittilor, p. 8990.
46
Re:olutia Biroului Politic al C.C. al P.M.R. in chestiunea national, |Bucuresti|, 1948.
http://www.iini-minorities.ro
462 Viorel Achim 14
o piedic pentru deplina integrare a minorittilor n structurile statului democrat. n
consecint, comitetele democratice ale minorittilor nationale recunoscute s-au
,autodizolvat (au Iost desIiintate), atributiile acestora Iiind preluate de sIaturile
populare
47
.

PRECIZAREA POLITICII FAT DE ROMI, 1949

Modul n care a evoluat politica statului romn Iat de minorittile nationale
n anii 19481953 nu a avut cum s nu inIluenteze perceptia cu privire la populatia
rom (tigneasc).
O prim evaluare n privinta romilor (tiganilor) a Iost Icut n 1949, dup ce
administratia de partid si de stat a respins propunerea crerii Uniunii Populare a
Romilor. n acel an CC al PMR a redactat un material care se ocupa n mod special
de romi, cu titlul Problema tiganilor din Republica Popular Roman
48
. Acest
studiu Iace un bilant al situatiei n care se aIlau romii, sub aspect demograIic,
economic, social etc., Ir a oIeri ns prea multe inIormatii, deoarece datele
disponibile despre aceast populatie erau Ioarte putine. Se vede ns de aici
preocuparea pentru aspectele tinnd de ,integrarea n productie a romilor,
alIabetizarea lor, lichidarea rmsitelor organizrii tribale etc.
Documentul se ncheie cu un sir de recomandri: ,Concluziile, pe care le
putem trage din aceste putine elemente cunoscute, cu ajutorul exemplului sovietic,
pentru munca noastr n viitor pentru aceast problem sunt urmtoarele: /
1. Problema tigneasc este n primul rnd o problem social; / 2. Tiganii
ncadrati n munc, care vorbesc limba populatiei cu care convietuiesc si care-si
trimit copiii n scolile respective, care deci trec printr-un proces de asimilare, nu
constituesc o preocupare dect n msura ridicrii nivelului lor cultural
(alIabetizare, educatie de higien, asistent social), si lupta mpotriva
nationalismului burghez care prin mentinerea vechilor prejudecti mpiedic
procesul de nIrtire ntre aceast populatie si celelalte nationalitti conlocuitoare; /
3. Trebuie cercetat situatia tiganilor mproprietriti prin reIorma agrar (aproape
20.000 de tigani au Iost mproprietriti n judetele locuite de nationalitti
conlocuitoare, cum se vede n anex); / 4. Cu ocazia deplasrilor pe teren trebuie
cercetat situatia tiganilor si trebuie ntocmit o statistic a tiganilor nencadrati n
munc, a tiganilor nomazi n general; / 5. Problema principal o constituie
problema tiganilor noma:i, cortorari, seminoma:i, eliberarea lor de sub influenta
despotic a bulibailor, a vtafilor, va necesita aplicarea msurilor pe care le
indic exemplul sovietic. (subl. n original)
49


47
Mircea Chiritoiu, Minorittile ,arm a imperialismului`. Sedinta Biroului Politic din 14
ianuarie 1953, n ,Magazin istoric, 33, 1999, nr. 11, p. 5052; Mioara Anton, Maforitari i
minoritari, p. 72; Eadem, PMR i problema minorittilor, p. 9294.
48
ANIC, Iond CC al PCR Sectia Organizatoric, dosar 93/1949, I. 18.
49
Ibidem, I. 7. Acest citat este reprodus si n Raport final, p. 294.
http://www.iini-minorities.ro
15 Romii din Romnia (19481949) 463
Cum se vede, n materialul mentionat tiganii (romii) sunt vzuti ca o
minoritate social, iar nu una etnic, si msurile preconizate merg pe aceast idee.
Conceptia respectiv venea n prelungirea unei traditii a administratiei romnesti,
care, de la emanciparea tiganilor din sclavie, la mijlocul secolului al XIX-lea, si
pn n ajunul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, i-a tratat pe tigani mai degrab
ca pe un grup social marginal. Desigur, un rol n construirea acestei conceptii l-a
avut pozitia social pe care tiganii o detineau n satele romnesti. Procesul masiv
de asimilare lingvistic si etnic desIsurat atunci a oIerit un alt argument.
Autorittile comuniste au preluat aceast viziune cu privire la ,problema
tiganilor, romii Iiind perceputi ca elemente alogene ce trebuiau romnizate, n
conditiile n care identitatea lor era asimilat unei culturi a srciei si a
subdezvoltrii. Regimul comunist a promovat astIel o politic asimilationist Iat
de romi.
Materialul din 1949 urmreste preluarea modelului sovietic n ceea ce
priveste abordarea chestiunii tiganilor. El trece n revist pe scurt ,ceea ce reiese
din studiul sovietic n legtur cu rezolvarea problemei tiganilor, constatnd cu
satisIactie c istoria si evolutia social a tiganilor n Rusia si n Romnia n ultimul
secol este identic
50
. Or, n momentul 1949, n URSS tiganii nu mai constituiau o
minoritate national n adevratul sens al termenului. Romii nu corespundeau
deIinitiei date de Stalin minorittii nationale. Autorittile romne nu puteau
recunoaste o minoritate rom n conditiile n care Uniunea Sovietic nu Icuse
acest lucru.
Din 1949 si pn n 1989, pentru autorittile romne tiganii (romii) au
constituit o problem social si chiar dac n unele materiale ale administratiei de
stat si de partid romii sunt enumerati ntre populatiile minoritare
51
, msurile
preconizate n privinta tiganilor sunt n esent de natur social
52
.

CONCLUZII

La captul acestui studiu privitor la politica Iat de romi a regimului
comunist proaspt instaurat n Romnia, putem constata modul ambivalent n care
a Iost perceput aceast populatie la nivelul administratiei, dar si la nivelul opiniei
publice: uneori ea era considerat o minoritate etnic, alteori era abordat ca o
categorie social. Atunci cnd, n 1948, autorittile au trecut la implementarea n

50
ANIC, Iond CC al PCR Sectia Organizatoric, dosar 93/1949, I. 24.
51
De exemplu, ntr-un raport de 31 de pagini cu privire la minorittile nationale, elaborat n
1951, romii sunt amintiti doar cnd este vorba de o msur pe care si-o propun autorittile: ,13.
Studierea si gsirea unor solutii pentru rezolvarea just politic si social a problemei populatiei
tignesti nomade si seminomade ibidem, dosar 174/1951, I. 69.
52
Despre romii n Romnia n anii comunismului, v. Franz Remmel, Die Roma Rumniens.
Jolk ohne Hinterland, Wien, 1993, p. 7483; Emmanuelle Pons, Les Tsiganes en Roumanie. des
citovens a part entiere?, Paris, 1995, p. 3154; V. Achim, ]iganii, p. 153163; Raport final, p. 390
394.
http://www.iini-minorities.ro
464 Viorel Achim 16
Romnia a modelului comunist de societate, ele au sesizat c, n cazul romilor, au
de-a Iace cu o populatie complex, cuprinznd grupuri Ioarte variate sub aspect
cultural si socio-ocupational, care uneori nu aveau n comun dect numele de
,tigani care le era dat de populatia majoritar. Asa se explic de ce, dac n primii
ani postbelici se prea c romii au nceput s Iie tratati ca o minoritate etnic, mai
trziu n actiunea guvernului au prevalat criteriile sociale. Urmarea a Iost c
ncercarea Icut de liderii romi, n anii 19481949, de a Ii recunoscuti ca
,nationalitate conlocuitoare a esuat.
Aceasta nu nseamn ns c dac romii ar Ii Iost recunoscuti ca nationalitate
conlocuitoare problemele lor, care erau n primul rnd de natur social, si-ar Ii
gsit rezolvarea. Cert este c, n absenta acestui statut, pn n 1989 n Romnia
romii (tiganii) nu au Iost reprezentati ca minoritate national la nivelul
administratiei de partid si de stat si nu au existat institutii care n cadrul si n
limitele statului comunist, desigur s Ii promovat interesele lor colective si s se
Ii ocupat special de problemele acestei populatii. De asemenea, dat Iiind aceast
situatie, n Romnia n anii comunismului nu s-a putut crea o elit politic rom, la
care s se Ii putut raporta romii si care, dup 1989, s Ii putut asigura o
reprezentare eIicient a intereselor populatiei rome.


THE ATTEMPT BY THE ROMA LIVING IN ROMANIA TO OBTAIN
THE STATUS OF NATIONAL MINORITY (19481949)
Abstract
In Romania, in the Iirst post-war years the new 'democratic authorities
promoted a policy Iavorable to the ethnic minorities and the Communist Party used
the minorities in its political struggle. This policy was aimed at the Roma (Gypsies)
as well. The most important organization oI this minority, i.e. the General Union oI
Roma in Romania (Uniunea General a Romilor din Romnia, UGRR), Iounded in
1933, collaborated aIter 1945 with the new authorities and, to some extent, became
an instrument oI the power.
In 19481949, when the new regime elaborated its policy on ethnic
minorities, the Roma leaders tried to obtain Ior the population they represented the
status oI national minority ('co-inhabitant nationality). But their attempt Iailed.
The authorities had no trust in the old leaders oI UGRR, considered as
compromised, and the new leaders aIter 1945 did not succeed to win the Iavour oI
the power. The policy on the Roma was determined not only by tactic
considerations (such as establishing control over this population), but also by the
desire oI the communist regime in Romania to Iollow the Soviet policy on
minorities, that didn`t consider Gypsies as a national minority in the true sense oI
the term. In December 1948, a resolution oI the Politbureau oI the Central
http://www.iini-minorities.ro
17 Romii din Romnia (19481949) 465
Committee oI the Romanian Workers Party on the national problem, which laid the
Ioundation Ior the policy oI the new regime on ethnic minorities, denied the Roma
the status oI 'co-inhabitant nationality.
In early 1949, aIter the UGRR was dissolved on 25 January 1949, the Roma
leaders tried to create the Popular Union oI Roma (Uniunea Popular a Romilor,
UPR). At that time, the other ethnic minorities had each an organization oI this
type, oI course, under the control oI the Communist Party. The Roma leaders
requested the creation oI UPR during a meeting with the Prime Minister Petru
Groza. Despite the promises made on that occasion, the Roma did not obtain the
status oI national minority. The situation remained unchanged until the collapse oI
the communist regime in 1989.

http://www.iini-minorities.ro
http://www.iini-minorities.ro