1.

Analiza in curent alternativ a circuitelor

Analiza in curent alternativ(c.a.) este esentiala pentru tehnica microundelor. Analiza in c.a. a circuitelor face apel la numerele complexe pentru calculul si urmarirea amplitudinilor relative si fazelor tensiunilor si curentilor. 1.1. Elemenetele fundamentale de circuit Elementele fundamentale care permit realizarea de circuite electrice sunt: rezistenta(R), inductanta(L) si capacitatea(C):

La frecvente inalte aceste elemente nu sunt componente R,L,C simple ce contin si o rezistenta si reactante aditionale numite componente parazite. 1.1.1. Rezistenta(R) Prin rezistenta trece un curent e!al cu tensiunea aplicata impartita la valoarea rezistentei in c.c(curent continuu), matematic se exprima su" forma:
I = V (). Pentru R

semnale de c.a., curentul care trece prin rezistenta si tensiunea pe rezistenta ideala sunt in faza. ndiferent de variatia in timp a curentului si tensiunii, puterea instantanee disipata in rezistenta este: unde:

P (t ) = v (t ) i (t ) ()

v (t ) # tensiunea instantanee pe rezistenta i (t ) # curentul instantaneu prin rezistenta.

Pentru un semnal de excitatie sinusoidal, puterea medie disipata, Pmed , pe rezistenta este:
1 Pmed = VI cos () 2

unde:

$ # valoarea de varf a tensiunii, # valoarea de varf a curentului, # un!hiul de faza intre $ si . %e asemenea pentru a exprima amplitudinile tensiunii sau curentului se utilizeaza valorile eficace(rms # root&mean&s'uared). Pentru o variatie sinusoidala a tensiunii si curentului, valorile eficace ale acestora se exprima prin relatiile:
Vef = V varf 2

si I ef =

I varf 2

((.)), iar Pmed = Vef I ef cos ().

Pentru o resistenta ideala = 0 o si atunci puterea instantanee disipata pe rezistenta este v (t ) i (t ) . 1.1.1.1. Legea lui Ohm *e aplica pentru toate formele de unda aplicate pe rezistenta sta"ilind curentul prin rezistenta ca fiind direct proportional cu tensiunea aplicata si invers proportionala cu valoarea rezistentei:
i=

unde:

v se exprima in $olti, iar i se exprima in Amperi.

v () R

Aceasta le!e este o relatie liniara si este vala"ila pentru toate valorile de tensiune si curent care nu pot modifica valoare rezistentei. 1.1.2. Inductanta(L) nductanta ideala, in contrast cu rezistenta, nu poate disipa putere. Relatia intre tensiunea pe inductanta si curentul prin aceasta este: di (t ) v(t ) = L (). dt $aloarea instantanee a curentului prin inductanta este exprimata prin relatia:
i (t ) = v(t ) dt ()
0 V

Cantitatea de ener!ie, U L , stocata in inductanta:

U L = v (t )i (t )dt = L
0 0 t t

di (t ) i (t ) dt () dt

Prin inte!rare se o"tine ener!ia instantanee stocata, exprimata prin relatia:

UL = 1 L[i (t )] 2 () 2

Curentul prin inductanta, pentru toate formele de unda, este proportional cu inte!rala tensiunii aplicate. Pentru o tensiune sinusoidala aplicata v(t ) = V0 cos t , curentul este exprimat de relatia(fi!ura (&+):
I = V sin t 1 V0 cos t = 0 () L L

Pentru tensiunea de excitatie alternativa si un!hiul, , intre tensiune si curent de 90 0 , puterea disipata pe inductanta este:

Pdisip =

1 | V || I | cos = 0 () 2

1.1.3.

a!acitatea( ) Capacitatea, ca si inductanta, nu disipa putere. Aceasta stocheaza ener!ia si se defineste ca raportul intre sarcina instantanee aplicata q si tensiunea instantanee v(t ) si avem:
C=

Curentul de incarcare a condensatorului cu sarcina q este exprimat prin relatia: q v(t ) = i (t ) = C () t t nte!rand relatia in functie de t, rezulta:
v (t ) = 1 C

q () v (t )

idt

()

Atunci cand prin capacitate trece un curent continuu, tensiunea pe terminalele capaciatatii inte!reaza curentul continuu care cur!e din momentul de timp in care pe capacitate se afla , volti(fi! (&-), capacitatea nu disipa putere, dar inma!azineaza(stocheaza) ener!ie. Ener!ia stocata poate fi considerata ca prezenta sarcinii intr&un camp potential sau sta"ilirea unui camp electric printre placile(electrozi) capacitati. Pentru o capacitate neincarcata, v(0) = 0 , inte!rala in timp a puterii instantanee aparuta pe capacitate v (t )i (t ) , este ener!ia stocata , U C , in capacitate cand aceasta se incarca de la tensiunea $:
U C = v (t )i (t ) dt = C v (t )
0 0 v v

dv dt () dt

Prin

inte!rare, se o"tine ener!ia instantanee stocata:

UC = 1 C[v(t )] 2 () 2

Rezultatul acesta nu depinde de forma de unda a tensiunii si curentului utilizat pentru stocarea sarcinii. %aca se aplica o tensiune sinusoidala, si curentul va fi de asemenea sinusoidal dar defazat inainte cu 90 0 : v(t ) = V0 cos t (), v(t ) i (t ) = C = V0C sin t () t 1.2. Legile lui "irchhoff (. Le!ea tensiunii: *uma caderilor de tensiune intr&un circuit inchis este zero(fi!.(&)). v0 (t ) = v R (t ) + v L (t ) + vC (t ) ()

+. Le!ea curentului: *uma curentilor in nodul unui circuit este zero(fi!. (&.) i0 (t ) = i R (t ) + i L (t ) + iC (t ) ()

Le!ile lui /irchhoff se aplica pentru toate formele de unda. Pentru circuitele serie din (fi!. (&)), tensiunea aplicata este e!ala cu caderile de tensiune pe trei tipuri de elemente. n circuit curentul este continuu. 0tilizand relatiile care exprima tensiunile pe elemenetele de circuit R,L,C, rezulta:
v0 (t ) = Ri + L di 1 + idt . () dt C

1.3. Analiza in curent alternativ n activitatea in!inereasca este "ine sa detii sotuliile complete in timp pentru v (t ) si i (t ) atunci cand este analizat un circuit in sensul ca sunt posi"ile am"ele stari: tranzitorie si normala(sta"ila). Adesea consideram adevarata comportarea, in starea sta"ila, atunci cand circuitele sunt excitate cu semnal sinusoidal. %aca unei retele R,L,C, i se aplica o tensiune sau curent de excitatie sinusoidal, atunci curentul si tensiunile rezultate aproximeaza starea normala de functionare in re!im de unda sinusoidala pe parcursul a catorva R1(de radiofrecventa). Circuitele care au P, foarte mare, necesita timp mare(lun!) de analiza, referitor la efectele tranzitorii. Adesea este suficient daca i!noram efectele tranzitorii si acceptam solutia de stare sta"ila pentru o retea in c.a.. n relatia ((.++) expresiile inte!ralei si diferentialei apar in ecuatia retelei ca urmare a prezentei elementelor L si C. *olutiile retelei pentru tensiune si curent sunt functii sinusoidale pentru o frecventa comuna, deorece inte!ralele si derivatele functiilor sinusoidale sunt de asemenea functii sinosoidale pentru aceeeasi frecventa(dar deplasate in faza cu 90 0 ). %e exemplu, daca aplicam o tensiune de forma: v(t ) = V0 cos t () retelei din fi!ura, curentul rezultat va aproxima forma de unda in re!im stationar prin relatia:

i (t ) = I 0 cos(t ) () *olutia stationara pe care o intuim este de a calcula I 0 si in functie de V0 . Atunci prin su"stituire a lui i (t ) in relatia si efectuand operatiile de diferentiere si

inte!rare o"tinem:
V0 cos t = I 0 [ R cos(t ) L sin(t ) +

Aceasta ecuatie este vala"ila pentru tot timpul t, dupa ce trece un timp suficient ca sa dispara re!imul tranzitoriu. n particular, consideram timpul t pentru care t = = 90 0 .
2

1 sin(t )] () C

2inand seama de relatiile: cos(90 ) = sin si sin(90 0 ) = cos , relatia ()

0

devine:
0 = I 0 {R sin [L

Rezolvand, pentru a !asi , rezulta:

tan = [

1 ] cos } () C

L
R

1 C ] () 1 C ] ()
1 ] sin } () C V0

= tan 1 [

L
R

%aca in ((.+.) facem t#, si consideram din ((.+3) o"tinem:

V0 = I 0 {R cos + [L

I0 =

V0 R cos + (L 1 ) sin C

R 2 + (L

1 2 () ) C

Expresia de la numitor are valoarea ipotenuzei dintr&un triun!hi dreptun!hic, asa cum este exprimata !rafic in fi!ura (&4. Expresia finala () seamana cu le!ea lui 5hm, unde rezistenta este inlocuinta cu o cantitate care include efectele de 6impiedicare7 ale L si C la cur!erea curentului. Relatia () arata ca L si C afecteaza relatia de faza intre v si i. Aceste efecte pot fi utilizate pentru definirea impedantei complexe 8. mpedanta complexa 8 a unei

retele serie R,L,C, are o panta reala e!ala cu rezistenta R si o panta ima!inara e!ala cu reactanta retelei , X = (L Rezulta relatia: unde:
| Z |=

). Z = R + jX = R + j (L 1 ) =| Z | () C
1 2 ) () C

R 2 + (L

= tan

L
R

1 C ()

si = 2f unde f reprezinta frecventa de lucru si se masoara in 9z. Legea lui Ohm in forma com!le#a Le!ea lui 5hm pentru circuite in c.a. poate fi exprimata prin relatia:
I = V () Z

unde $ si sunt marimi complexe numite fazori si 8 este impedanta in c.a., definita prin relatia ((.-(). 2ensiunea si curentul sunt reprezentate prin cantitati(marimi) complexe, avand o parte reala si una ima!inara (fi!. (&:). Aceste marimi sunt vectori in planul complex. %eoarece campul electric si ma!netic sunt vectori in spatiul(tridimensional) pentru ca exista confuzia intre marimile, tensiune si curent, cu campurile in spatiu, EEE( nstitute of Electrical and Electronic En!ineers) recomanda termenul de fazor pentru reprezentarea in complex a marimilor $ si . 1.$. %azorii &tensiune' si &curent' Aplicarea numerelor complexe la analiza circuitelor R,L,C este de a reprezenta tensaiunea sinusoidala printr&un fazor de tensiune $ si curent printr&un fazor de curent . Aceste marimi numite fazori sunt numere complexe avand o parte reala si una ima!inara. Acestia sunt vectori in plan complex si se utilizeaza in analiza circuitelor in c.a.. 1azorii nu se rotesc. Ei sunt vectori de pozitie fixi al caror scop este de a indica amplitudinea si faza undelor sinusoidale pe care le reprezinta. %aca acestia sunt rotiti in sensul acelor de ceasornic in planul complex cu o rata de radiani;sec(mentinand separatia un!hiulara, ), proiectiile lor pe axa reala vor fi proportionale cu valorile instantanee de variatie in timp ale undelor de tensiune si curent pe care le reprezinta. Proiectiile pe axa orizontala reprezinta amplitudinea instantanee a undei, deoarece s&a luat ca referinta pentru aceasta analiza , care are valoarea maxima pentru t#,. Pentru reteaua din fi!. (&), fazorii sunt

reprezentati pe dia!rama din fi!. (&:. n desen s&a presupus ca reactanta inductiva amplitudine mai mare decat reactanta capacitiva . n relatia () daca un!hiul

, are o

este pozitiv,

reflecta faptul ca este defazat in urma lui $ fapt reprezentat in fi!. (&:. La o frecventa data, pentru fiecare varia"ila sinusoidala, in domeniul timp tre"uie specificate doua valori: amplitudinea de varf a varia"ilei si valoarea ei la t#,. Aceeasi informatiei este continuta si in fazorii complexi prin partea lor reala si ima!inara. %aca se cunoaste , pentru a converti fazorii complexi $ si in varia"ilele respective din domeniul timp, vom interpreta ca proiectiile lor pe axa reala sunt valorile instantanee in timp. Astfel avem: ((.-.) ((.-4), unde $ si sunt valorile fazorilor tensiunii si curentului.
Ex.:

%aca

, atunci

si ()

$aloarea de varf a fazorului este aceeasi ca si valoarea de varf a formei de unda sinusoidale pe care o reprezinta. *imilar cu valoarea efectiva: amplitudinea efectiva a fazorului va fi aceeasi cu amplitudinea efectiva a sinusoidei pe care o reprezinta. n mod conventional reactantele elementelor L si C sunt valori reale pozitive cu dimensiuni de ohmi, astfel: si mpedantele vor fi: () deoarece implica , care creaza si () deoarece implica , care creaza . (in ohmi) ()

mpedanta ciurcuitului serie RLC din 1i!. (.), va fi: () Concluzie: Le!ile lui /irchhoff privind tensiunea si curentul intr&o retea se aplica si fazorilor in forma si . Aceste re!uli specificate anterior pentru calculul cu numere complexe permit analiza circuitelor cu diferite complexitati in domeniul fazorilor, pentru a sta"ili raporturile intre tensiuni si curenti la o frecventa data intr&o retea cu elemente liniare. Relatiile () si () sunt utilizate atunci cand se cer functiile instantanee in timp.

1.(. Im!edanta Estimarea reactantei: Reactanta unei inductante L, este Reactanta unei capacitati C, este .

Reactantele se exprima in ohmi. n practica este nevoie de a estima repede, mental, reactantele inductantelor si capacitatilor. Reactanta inductantei, L, este: , unde () Pentru f#(<9z si L#(n9, rezulta frecventa de lucru avem: . Pentru o alta valoare a inductantei, la alta (f in <9z si L in n9) () %aca retinem factorul de scala se pot calcula rapid alte valori de reactante inductive. Ex.: L#-n9, f#.,,=9z de unde rezulta: #4.+3 ,.. -#>.)+ () *imilar, reactanta capacitatii, C, este data de relatia urmatoare: (f in <9z si C in p1) () Reamintindu&ne ca (p1 produce (.> reactante capacitive. Ex.: C#+p1, f#-<9z de unde rezulta: la (<9z, atunci vom putea estima valoarea altor

#+4..

()

%e retinut ca reactanta inductiva este direct proportionala cu f si L in timp ce reactanta capacitiva este invers proportionala cu f si C. %aca tinem cont de valoarea reactantei unei inductante de (n9 la f#(<9z si a unei capacitati de (p1 la aceeasi frecventa, putem calcula valorile reactantelor la alte frecvente si pentru alte valori ale lui L si C: () #(.>;f C( ) () Aici: f este in <9z, L in n9 si C in p1. Pentru a o"tine din aceste reactante, valorile impedantelor corespunzatoare, acestea vor fi precedate de factorul 6?7. Astfel avem:

onectarea in serie a im!edantelor n practica intalnim interconexiuni complexe. Pentru a le analiza este necesar sa se com"ine diferite impedante si admitante pentru a !asi valoarea echivalenta. mpedanta totala in serie se o"tine adunand partile lor reale, respectiv ima!inare. Ex.: (fi!. (.3)

%aca: Atunci: %e exemplu,

si daca :

(), (). si . avem

1.). Admitanta %efinirea admitantei: Admintanta @AB este inversul, in complex, a impedantei @8B. Admitanta este exprimata in siemens sau mho(ohm, citit invers) si utilizeaza sim"olul literei !recesti , scrisa invers . (), unde < este conductanta admitantei A, iar C este susceptanta admitantei A. *usceptanta unei inductante este: (), iar admitanta unei inductante este: (). *imilar, pentru o capacitate, susceptanta (), iar admitanta este: (). onectarea in !aralel a admitantelor Admitanta totala a elementelor conectate in paralel se o"tine prin adunarea partilor reale, respectiv ima!inare ale admitantelor. va fi:

5 solutie este aceea data in fi!. (.>. %aca valorile elementelor sunt exprimate eventual ca impedante, in prima faza se convertesc in admitante, iar in faza a doua se aduna perechile lor reale respectiv ima!inare: () Le!ea lui 5hm pentru circuitele de curent alternativ poate fi scrisa in termeni de admitanta: () %eci, si sunt marimi fazoriale, iar este admitanta. ZT Ex.: Presupunem ca dorim sa !asim impedanta echivalenta totala, , a unei perechi de elemente conectate in paralel, exprimate prin impedantele lor si (1i!. (.(,). %aca: si Etapa (faza) este de a converti impedantele in forma polara: Z1 Z2 si n etapa a &a se !asesc admitantele lor echivalente: n etapa a &a, acestea se convertesc in forma rectan!ular: . n etapa urmatoare se adau!a partile lor reale si ima!inare: Pentru a !asi se converteste in forma polara:

fig. 1.10

*rodusul !este suma n !eneral, pentru a com"ina impedantele in paralel tre"uie ca intr&o prima etapa sa le convertim in admitante, sa adunam admitantele si sa formam admitanta totala (suma). Apoi tre"uie sa convertim aceasta admitanta in impedanta. Atunci cand se com"ina doar doua elemente (impedante) dispuse in paralel (sau doua admitante in serie), un rezultat mai rapid se o"tine efectuand produsul peste suma. mpedanta totala a doua impedante paralel este e!ala cu produsul impedantelor impartit la suma lor. Ex.: ((..3) , Exemplu practic: , , ()

%upa acelasi principiu se o"tine si admitanta totala a doua admitante in serie. *e formeaza produsul lor si se imparte la suma lor. 1.+. Retele LL%*,

Retelele pe care le descriem sunt compuse din elemente LL1PC, la care analiza in c.a. se poate aplica direct. Acronimul pentru aceste retele rezulta din proprietatile lor astfel: L # sunt mici comparative cu (concentrate & lumped) L # raspund liniar la excitatii (liniare & linear) 1 # au valori finite (finite) P # nu !enereaza putere (!assive) C # au aceeasi comportare pentru curent in orice directie (-ilateral) Acestea sunt numite elemente lumped, linear, passive, finite, "ilateral (LL1PC). Exista si circuite ale caror dimensiuni sunt mari in comparatie cu (lun!imea de unda), care nu satisfac aceste criterii. %e exemplu, circuitele cu tranzistoare sunt pasive dar nu "ilaterale. 1... /eci-eli0 d,1 si d,m Logaritmi (lo!) n comunicatiile fara fir, semnalele radio pot fi transmise la distante de ordinul Dm, cu o atenuare su"stantiala a starii lor. Apoi aceste semnale se amplifica corespunzator pentru a fi auzite in difuzor, vazute pe ecran sau introduse intr&un sistem de calcul. Pentru a manipula semnale cu !ama lar!a (de putere, tensiune, etc.) este mai simplu sa le reprezentam ca puteri ale lui (, (lo!aritmi). Pentru aceasta tre"uie sa utilizam scala deci"elilor. Lo!aritmul lui A in "aza E este puterea L la care E tre"uie ridicat pentru a da A. Altfel spus: %e exemplu, daca ale!em "aza (,, atunci si . n ta"elul de mai ?os se dau valorile unor lo!aritmi uzuali in "aza (,. 2a"elul (. 4 5 L (,,, (,, + +, (.(, ( + ,.( , (;+ &,.(;(, &(., (;+, &(.,.,( &+ ,.,,( &-

2ulti!licarea (inmultirea) logaritmilor !rin adunare Pentru a multiplica numerar avand aceeasi "aza se scrie "aza si se insumeaza lo!aritmii lor (exponentii):

Im!artirea logaritmilor !rin scadere mpartirea a doua numere avand aceeasi "aza se efectueaza scazand "aza si se scade exponentul numitorului din exponentul numaratorului:

*uterea zero (3) 5rice numar impartit la el insusi, cu exceptia numarului zero, tre"uie sa fie e!al cu unitatea. ndiferent de "aza, utilizarea lo!aritmilor tre"uie sa determine acelasi rezultat. Consecinta este aceea ca: puterea zero a oricarui numar, cu exceptia numarului zero, este (:

6cala ,el Conventia de multiplicare prin adunarea lo!aritmilor reprezentand numerele, chiar foarte mari, prin lo!aritmii lor, a apelat la scala Cell (dupa numele inventatorului) care a fost doar lo!aritmul in "aza (, a numarului. Fumele acestei proprietati a ramas inclus in denumirea actual de deci"el. n "aza acestei relatii:

6cala /eci-el *cala Cell a fost recunoscuta ca o inventie, dar treptele acesteia erau neconvena"il de mari, o crestere de ( "el fiind un factor de . Aceasta o"iectie a fost inlaturata prin trecerea la scala deci"el (dC). Celul si deci"elul sunt simple modalitati de a exprima rapoarte intre marimi similar. %eci"elul este definit ca fiind raportul a doua valori ale puterii electrice. 7ota8 lo! # lo!aritm in "aza (, ln # lo!aritm in "aza e. ntrucat puterea este proportionala cu patratul tensiunii (eficace sau de varf) raportul a doua tensiunii sau a doi curenti, cu referinta la acelasi nivel de impedanta, este definit astfel: $aloarea deci"elului este a (, parte din scala Cel. Atunci, un factor de (, in putere este (,dC, un factor de + este -dC (precis -.,(dC) si valoarea unitatii este ,dC. n ta"elul de mai ?os sunt date valorile in dC ale diferitelor rapoarte dintre putere si tensiune. /e retinut8 valoarea in dC a unui numar se poate deduce din valorile cunoscute in deci"el ale altor numere. E#.18 - daca factorului + ii corespunde -dC, - daca factorului (, ii corespunde (,dC, Atunci, factorului . ii corespunde:

E#.28 daca factorului (,+ ii corespunde ,,3dC, atunci factorului corespunde .

si ii

,.. ( (.,. (.( (.(+ (.+ (.+4 (..3 + +..( -.(4 ) . 4.3 (,

,.:,: ( (.,+. (.,. (.,4 (.(, (.(+ (.+4 (.)() (..3 (.:3 + +.+) +.. +.3+ -.(4

&,., ,.,+( ,.,)( ,.,. ,.,3 ,.(, ,.+ ,.,.) ,.. ,.4 ,.: ,.3 ,.> (

&, ,.+( ,.)( ,.. ,.3 ( + ) . 4 : 3 > (,

/eci-elii 9 2arimi relative 1ie sistemul din 1i!. (.((, de mai ?os:

1i!. (.((

0tilizand sistemul de multiplicare (inmultire) calculam: 0tilizand multiplicarea in dC (adunand lo!aritmii), o"tinem acelasi rezultat, astfel:

%eci"elii sunt fara dimensiune (adimensionali) deoarece deci"elul este proportional cu lo!aritmul raportului a doua numere.

/e retinut8 Am"ele marimi ale raportului tre"uie sa ai"e aceeasi unitate de masura. Astfel, amplificarea amplificatorului din 1i!. (.(( o vom scrie:

7ivele a-solute de !utere 9 d,m si d,1 ntrucat scala deci"el este foarte utilizata, a intrat in practica curenta utilizarea ei pentru a reprezenta nivelele a"solute de putere. Pentru aceasta se utilizeaza ca referinta un nivel standard de putere, adica 11 (d,1) sau 1m1 (d,m), conform ta"elului de mai ?os: d,m d, *o:er *o:er (1) 1 &(+, &(., (fG &>, &(+, (pG &4, &>, (nG &-, &4, (HG &&-- ,..mG , &-, (mG I(, &+, (,mG I+, &(, (,,mG I-, , (G ( I-I+G + I-: I: .G . I), I(, (,G (, I., I+, (,,G I4, I-, (DG I:, I), (,DG I3, I., (,,DG I>, I4, (=G I(,, I:, (,=G I((, I3, (,,=G I(+, I>, (<G Aceste referinte de putere a"soluta se defines ca:

n acest fel, o putere de (,G ((,.,,,mG) se poate exprima ca I(,dCG sau I),dCm. 5 putere de ,.(G se exprima ca &(,dCG sau I+,dCm. *emnul, in exprimare in dCG sau dCm este foarte important, pentru a evita interpretarile !resite.

1.;. <ransferul !uterii alculul transferului de !utere %upa cum s&a aratat anterior, de"itul instantaneu de putere este dat de relatia: (), unde: sunt tensiunea respectiv curentul instantaneu. Cu toate acestea, acest de"it de putere poate reprezenta puterea care este disipata, adesea considerate ca de"itul real de putere si puterea care cur!e sa se inma!azineze intr&o inductanta sau intr&o capacitate, pe care o numim putere ima!inara. %e"itul valorii de putere este disipat sau daca se aplica la "ornele unei antene, atunci este radiat in spatiu. %e"itul ima!inar de putere intr&un circuit de curent alternativ cur!e inapoi si este stocata in conditiile unui ciclu de incarcare (stocare) cu ener!ia de la varf la zero a unei inductante sau capacitati. Cand se aplica unei antene, de"itul de putere ima!inara trece in ener!ia stocata in campul apropiat al antenei. Practic, suntem interesati mai mult in proiectarea unui sistem de de"itul de putere reala. n cazul circuitelor de curent alternativ, puterea reala este data de relatia: () Aceasta relatie o vom rescrie ca de"it de putere de varf sau medie care va fi inteleasa ca putere disipata sau radiata. Asfel:

Consideram fazorii tensiune si curent $ si din 1i! (.(+.

1i!. (.(+

Pentru a !asi puterea reala de varf, vom utiliza relatia: (), unde . scaderea un!hiurilor . 1iind partea reala a produsului complex este necesara o 1iind produsul complex dintre $ si con?u!ata complexa a lui , , determina diferenta multiplicare cu Atunci: .

() Aceste expresii si extensiile lor la campurile puterii in !hidurile de unda si in spatiul li"er. si vor fi utile pentru exprimarea propa!arii

<ransferul ma#im de !utere n fi!. (.(- de mai ?os este prezentata o sursa de tensiune alternativa cu impedanta interna , conectata la o impedanta la sarcina . n !eneral am"ele impedante pot fi complexe (au parte reala si parte ima!inara).

1i!.(.(-

Pentru a determina relatia intre impedantele !eneratorului si sarcinii pentru transferul maxim de putere, vom nota in primul rand ca va fi transferata puterea maxima in sarcina cand , adica atunci cand in circuit nici o reactanta nu va reduce amplitudinea curentului si cu aceasta si reducerea puterii transferate in sarcina. Puterea de varf, , transformata in sarcina, va fi:

%eci, # amplitudinea de varf a tensiunii. Prin urmare: 1acand numaratorul e!al cu zero, pentru a sta"ili conditia pentru valoarea maxima a lui (panta zero a lui in raport cu ):

7ota8 2ransferul maxim de putere apare atunci cand impedanta de sarcina este e!ala cu impedanta complexa con?u!ata a !eneratorului. Adica: Puterea de varf maxima posi"ila a fi transferata in sarcina este:

n domeniul microundelor, un !enerator are o impedanta reala, notata cu maxima de varf posi"ila, devine:

. n acest caz puterea

si va fi transferata pe o sarcina

. este tensiunea posi"ila

=arimea este denumita tensiune posi"ila de la !enerator, deoarece, pe sarcina in conditiile transferului maxim de putere.

1.13. *ierderi s!ecifice *ierderi !rin insertie Am constatat anterior ca transferul maxim de putere intre !enerator si sarcina apare atunci cand impedantele lor sunt complex con?u!ate una cu alta. n practica, doar rareori se cunoaste impedanta echivalenta a sursei de test in domeniul microundelor. 0na din masuratorile uzuale este aceea a pierderilor prin insertie, constand in urmatoarea procedura: 0n !enerator avand impedanta sursei este conectat la o sarcina (1i!. (.(), a) si puterea transferata pe sarcina va fi notata cu . Apoi, intre !enerator si sarcina se interpune o retea cu doua porturi (diport) (1i!. (.(), "), iar puterea transferata pe sarcina o vom nota cu . Pierderile prin insertie (P ) le definim astfel: ,

1i!. (.()

$aloarea *I(!ierderi prin insertie) este puternic dependenta de valorile lui si . 1ara a cunoaste aceste valori, efectul insertiei diportului nu poate fi prezis cu acuratete. %aca diportul este pasiv (o retea pasiva) pierderile prin insertie pot cuprinde o !ama de la ,dC (nu sunt pierderi) pana la o anumita valoare (o valoare pozitiva in dC). %ar nu este necesar sa fie asa. %e exemplu, daca sarcina este +. si impedanta !eneratorului ., , si daca diportul este un transformator cu pierderi mici, care sa creasca puterea transmisa sarcinii, rezultatul este o valoare de pierderi in dC, ne!ativa sau amplificare in putere si aceasta va fi o"tinuta cu un diport pasiv. *ierderi in traductor

Perspectiva 6de amplificare7 si lipsa definirii impedantelor sursei si sarcinii in cazul metodei de masura a pierderilor prin insertie, conduce la specificarea unei alte metode de masura, numita pierderi in traductor (*<) definita astfel:

unde,

este puterea posi"ila de la !enerator. %aca puterea maxima care poate fi transferata pe sarcina, cu sau fara un diport pasiv, este , pierderile in traductor nu pot fi niciodata mai mici decat unitatea (totdeauna o valoare pozitiva, atunci cand este exprimata in dC). Atunci cand impedantele !eneratorului si sarcinii sunt complex con?u!ate una fata de alta, pierderile prin insertie si pierderile in traductor sunt e!ale. n !eneral, !eneratorul si sarcina sunt adaptate pe impedanta a ca"lului de test care le lea!a intre ele, satisfacand cerinta de complex con?u!at. n practica industriala, exista o"iceiul de a efectua masurarea pierderilor prin insertie. Aceasta se datoreaza usurintei de a efectua masuratori prin su"stitutie. n primul rand, !eneratorul si sarcina utilizeaza o conectare speciala pentru a o"tine PL( si apoi su"stituind diportul se o"tine PL+. %aca !eneratorul si sarcina sunt adaptate pe o impedanta comuna se o"tin aceleasi rezultate ca si prin metoda pierderilor in traductor. %aca se efectueaza masurarea pierderilor prin insertie cu un analizor de retea, sursa si sarcina sunt in mod uzual rezistive si e!ale cu a sistemului de teste, respectandu&se cuvintele de la metoda masurarii pierderilor in traductor. *ierderi determinate de o im!edanta serie Pierderile in traductor determinate de o impedanta serie 8, dispusa intre !eneratorul adaptat si sarcina, sunt determinate in mod curent de catre circuitele de comutare sau atenuare. (fi!. (.(.)

1i!. (.(.. Circuitul echivalent al impedantei dispusa intre !eneratorul adaptat si sarcina

Pierderile in traductor pot fi denumite izolatie atunci cand 8 este mare astfel incat sa "locheze cresterea puterii pe sarcina, ca de exemplu in cazul unui intrerupator pus pe pozitia 6off7(decuplat). Pierderile in traductor(sau izolatie), ca o functie de 8 si se calculeaza astfel:

nainte de instalarea impedantei 8, in conditiile cand !eneratorul si sarcina sunt adaptate, tensiunea la sarcina posi"ila va fi , numita si tensiune de linie, iar curentul prin sarcina, numit si curent de linie, va fi: Prin introducerea impedantei 8, curentul se micsoreaza. Puterea transferata pe sarcina este proportionala cu patratul curentului prin sarcina:

%aca

impedanta normalizata,

, pierderile pe traductor (izolatie) se va scrie:

E#.8 pentru .J dispusa intre impedanta sursei de .,J: Aceasta poate reprezenta 6starea 5F7 (polarizarea directa) a unei diode P F, in serie, in linia de transmisie, prevazuta pentru proiectare. Atunci cand diode este trecuta in starea
"locata(polarizare inversa) aceasta poate avea o capacitate de exemplu de ,.+p1(starea off). La frecventa de .,,=9z, pentru care reactanta diodei este (.>, , vom avea izolatia traductorului .

*ierderi determinate de o admitanta !aralela 0n alt exemplu de pierderi in traductor este acela cand o admitanta este conectata in paralel intre !enerator si sarcina(fi!. (.(4)

1i!. (.(4 Analo!ia este similara cu cazul impedantei conectate in serie, o"tinandu&se:

unde, admitanta normalizata, K, este: