Proiectarea parametrizata in Catia V5

CATIA (Computer Aided Three dimensional Interactive Applications), produs al companiei Dassault Systemes este, n prezent, unul dintre cele mai utilizate sisteme integrate CAD/CAM/CAE pe plan mondial, cu aplicaii n domenii diverse, de la industria construciilor de maini, la cea aeronautic i de automobile. Versiunea a 5-a este disponibil nc din anul 1999, la fiecare nou reactualizare (release) fiind introduse noi module i funcionaliti suplimentare, n paralel cu mbuntirea celor existente. Programul CATIA V5 furnizeaz o varietate larg de soluii integrate pentru a satisface toate aspectele legate de design i fabricaie. Dintre numeroasele funcionaliti de baz se pot aminti: concepia avansat a pieselor mecanice, realizarea interactiv a ansamblurilor, obinerea automat a proieciilor piesei sau ansamblului curent, posibilitatea de a proiecta n mod parametrizat etc. De asemenea, CATIA permite conceperea pieselor i ansamblurilor direct n trei dimensiuni, fr a desena nti planele n reprezentare bidimensional. ncepnd cu versiunea 5, CATIA ncepe s utilizeze din ce n ce mai des noiunea de prototip virtual. Acest termen desemneaz ansamblul datelor informatice care permit manipularea unui obiect virtual, creat pe calculator, n acelai mod cu un obiect real. Se poate, astfel, testa rezistena sa la diverse solicitri, verifica dac un ansamblu este sau nu demontabil, asigura c mobilitatea componentelor, unele fa de altele, nu genereaz coliziuni etc. n cazul prototipului virtual obinut n CATIA, orice modificri pe care proiectantul le aplic asupra acestuia sunt uor de realizat, att datorit flexibilitii instrumentelor de lucru puse la dispoziie, ct i modului de proiectare compl et parametrizat. CATIA Knowledge Advisor sprijin utilizatorul n proiectarea parametrizat, utiliznd instrumente specifice, precum: formule, parametri, reguli i reacii, activate numai n urma ndeplinirii unei condiii stabilite n prealabil. Datorita componentelor existente n pachetul CATIA V5R9 acest program poate fi folosit usor la modelarea elementelor componente ale unui dispozitiv modular , asamblarea elementelor dispozitivului modular, parametrizarea componentelor si apoi particularizarea acestora cu elemente dimensionale din tabele de tip Excel. Modelarea parametrizata a dispozitivelor bazata pe entitati constructiv-tehnologice ca si solutie CAD prezinta certe avantaje privind cresterea productivitatii procesului de proiectare constructiva. Pentru exemplificarea metodei propunem proiectarea dispozitivului modular din figura 1. Dispozitivul analizat este un dispozitiv modular care se preteaza n principal la operatii de frezare. In acest dispozitiv se pot monta piese tip furca sau n general piese de complexitate ridicata. Prin modificarea constructiei se poate ajunge la orientarea altor repere cum ar fi : piese de tip bucsa sau arbore.

Istvan Silviu Adrian

Dispozitivul este alcatuit din elemente modulate standardizate care sunt asamblate prin elemente de prindere. Acesta este alcatuit din placa de baza 1 de tip Halder cu canale in forma de T. Pe placa este montata o prisma de orientare 2 care se prinde de aceasta prin intermediul unui surub care trece prin mijlocul prismei de orientare si care fixeaza prisma de placa de baza. Reazemul paralelipipedic 6 care sta la baza constructiei dispozitivului este rigidizat pe placa Halder cu 2 elemente de sustinere si fixare n forma de L. Acesta se prinde de elementul de reazem prin doua suruburi cu strngere 4. In continuare se trece la al doilea nivel al dispozitivului. Peste elementul de baza (reazemul paralelipipedic) se mai pune unul care se prinde de cel de dedesubt prin piesa de legatura in forma de I ,8 (pana de orientare) cu surub de strngere. La acest nivel cele doua coloane se fixeaza una de cealalata printr-un element de fixare paralelipipedic 9 care se aseamana cu reazemele. Deasupra coloanelor se aseaza un reazem paralelipipedic perpendicular pe cele doua coloane si acesta avnd rolul de a fixa dispozitivul modulat. Scheletul central fiind terminat, se monteaza prezoanele cu umar 10 pe cele doua coloane pentru ca de ele sa fie prins pe o parte si alta a dispozitivului doua elemente de fixare numite ace de par 5 care au ca rol sustinerea si fixarea piesei.

Figura 1 - Dispozitivul generalizat asamblat

Istvan Silviu Adrian

Figura 2 Element de reazem principal

Figura 3 Placa de baza

Modelarea 3D a reperelor componente ale dispozitivului a fost realizata utiliznd procedurile clasice specifice CATIA V5. S-au realizat modelele pieselor reprezentative a fiecarui reper de dispozitiv si s-au definit toate elementele geometrice, dimensionale si de precizie care compun reperul generalizat (figurile 2,3,4). Modelul grafic al dispozitivului este realizat prin utilizarea acestor entitati n mod convenabil iar prin asamblarea acestora rezulta obiectul real (fig 1)

Fig 4 - Componente generalizate dispozitiv

Istvan Silviu Adrian

Elaborarea modelului 3D a dispozitivului s-a realizat cu modelatorul grafic CATIA V5R9 (modelare si asamblare) iar pentru o ct mai mare varietate, reperelor generalizate li s-au asociat tabele Excel de valori si un sistem de referinta comun tuturor entitatilor pentru facilitarea asamblarii acestora. Toate aceste entitati sunt complet definite din punct de vedere geometric, dimensional, al preciziei dimensionale si al calitatii si suprafetei. De asemenea asa cum s-a precizat entitatile sunt definite parametrizat, raportate la un sistem referinta comun si legate de baze de date Excel pentru particularizarile concrete. In continuare se va prezenta modul de utilizare a tabelelor Excell asociate entitatii Element de reazem principal. Metoda prezinta certe avantaje si datorita faptului ca datele continute n tabele Excell pot fi incarcate si ca urmare a rularii unor programe specializate de baze de date.

Tabelul Excel cu elementele dimensionale corespunzatoare reperului este prezentat mai jos (Fig. 5):

Figura 5. Tabel Excell corespunzator reperului: Element de reazem principal

Istvan Silviu Adrian

Elementele dimensionale din tabelul de mai sus sunt legate de reprezentarea parametrizata realizata in Catia:

Figura 6. Link-ul CATIA-EXCEL corespunzator reperului: Element de reazem principal Odata cu parcurgerea liniilor din fisierul de date configuratia reperului se va schimba corespunzator rezultnd forme de genul celor prezentate n figura 7. Dupa definirea entitatilor acestea vor fi suspuse unui proces de asamblare care are ca rezultat realizarea modelului 3D al dispozitivului, model care beneficiaza de toate avantajele pe care le ofera un modelator modern cum este CATIA V5R9.

Figura 7
Istvan Silviu Adrian

Avantajele metodei sunt certe, printre acestea putem aminti: - cresterea productivitatii procesului de proiectare constructive-tehnologica - comoditate si eleganta n activitatea de conceptie; - reducerea cheltuielilor de fabricatie prin utilizarea proiectarii analogice si a tehnologiei de grup. CONCLUZII Sistemul CAD/CAM utilizat la proiectarea constructiva si tehnologica a dispozitivelor a fost obtinut utiliznd legaturile existente ntre CATIA Excel si Excel alte programe de baze de date (din punct de vedere informatic) precum si a proiectarii constructive bazata pe entitati parametrizate (din punct de vedere tehnic). Avantajele sistemului sunt certe: usurinta n utilizare, functionare sigura, nalta productivitate la proiectarea constructiva si tehnologica, usurinta n realizarea desenelor de executie si a schimbarilor aferente.

MODELAREA PARAMETRIZATA A UNEI ROTI DINTATE CILINDRICE CU DINTI DREPTI In acest exemplu, va prezint realizarea unei roti dintate cilindrice cu dinti drepti cu ajutorul programului CATIA. In figura de mai jos, va prezint principalii parametrii al unei roti dintate:

a unghiul de presiune de referinta, grade ra raza cercului de cap, mm rf raza cercului de picior, mm rb raza cercului de baza, mm rc raza de racordare la piciorul dintelui, mm
Istvan Silviu Adrian

1. DESENAREA EVOLVENTEI ROTII DINTATE IN MEDIUL CATIA: Avand in vedere ca modelarea parametrica se face cu ajutorul unor ecuatii determinate prin puncte inserate in spatial de lucru, vom incepe lucrul cu modulul Generative Shape Design.

Pentru definirea parametrilor evolventei, vom selecta iconita formulelor, f(x) din bara de jos, aparand fereastra Formulas.

Istvan Silviu Adrian

Vom incepe introducerea parametrilor: z (numarul de dinti), unghi (Angle), lungime (Length). Astfel, am definit cei trei parametric prestabiliti, cu ajutorul carora vom incepe proiectarea evolventei. Toti ceilalti parametrii, vor depinde de acesti trei parametrii predefiniti prin formule sau ecuatii ce definesc geometria dintelui. 2. CREEAREA FORMULELOR DE BAZA In continuare, vom creea formule pe baza parametrilor definite anterior, vom creea mai intai noi parametrii la care vom aplica formule matematice. Primul parametru creeat cu ajutorul ferestrei Formulas, apasand iconita f(x) din nou, va fi rp raza cercului de divizare.

Istvan Silviu Adrian

Dupa care, vom apasa butonul Add formula, obtinand o fereastra noua, unde vom introduce formula dorita:

Urmatorii parametrii sunt: ra=rp+m rp=mxz/2 rb=rpxcos(a) rf=rp-1,25xm Ultimul parametru creeat va fi rc raza de racordare la piciorul dintelui 0.38*m adica rc=0,38xm

3. STABILIREA LEGILOR PARAMETRICE DE TRASARE A PROFILULUI EVOLVENTIC AL DINTELUI

Profilul evolventic al dintelui este stabilit pe baza unor legi definite prin perechi de puncte carteziene, (yd, zd). Pentru a defini aceste ecuatii, vom apasa pe iconita Law fog de pe bara de stare din mediul Catia. Va aparea fereastra Law editor, unde se definesc parametrii Lungime (yd), al doilea parametru t - de tip Real, zd.

Istvan Silviu Adrian

Se definitiveaza forma dintelui prin crearea curbei spline extrapolate, definirea unghiului de rotire, curba rezultata prin rotire. In continuare, vom crea doua cercuri. Vom incepe sa trasam cercul ra, cercul de cap. La fel, vom crea cel de-al doilea cerc rf cercul de picior, identic ca si cercul anterior.

Istvan Silviu Adrian

Se va crea o racordare intre cercul de picior rf si profilul evolventic al dintelui, precum si un plan de simetrie iar pentru unirea capetelor extreme ale celor doua curbe, se va desena un arc de cerc. Raza arcului de cerc va fi egala cu raza cercului de cap ra, rezultand partea superioara a dintelui. Pentru partea inferioara, adica racordarea celor doua racorduri creeate, se repeta pasii anteriori, doar ca arcul de cerc solicitat va fi egal cu rf adica cu raza cercului de picior. Si astfel s-a definitivat forma dintelui.

In vedera multiplicarii acestor elemnte unite, pentru a forma o matrita circulara, se foloseste instrumnetul Circular Pattern de pe bara Replication. Avand in vedere ca numarul de copii depind de numarul de dinti z, valoarea acestor multiplicari se va stabili printr-o formula, prin click dreapta pe zona activa a campului Instances si alegand Edit formula. Se va alege parametrul z, numar de dinti ca si formula. Ca tip de multiplicare, se alege Complete crown, iar ca element de referinta, axa X (dand click dreapta in zona activa a campului Reference element). Aceste copii se vor uni folosind din nou instrumentul Join de pe bara Operations, rezultand elementul final, profilul 2D al rotii dintate cilindrice cu dinti drepti.

Istvan Silviu Adrian

Comutam in modului Part Design pentru a modela roata dintata, urmand un Extrude de 10mm. Se obtine produsul finit dorit. Se observa ca se pot adauga diverse alte variante de roti dintate, in functie de solicitari. De exemplu, am aplicat o gaura centrata, la aceasta roata dintata.

Istvan Silviu Adrian

Se poate testa functionalitatea formulelor parametrizate ale rotii dintate prin modificarea valorilor, de exemplu pentru numarul de dinti, ca in exemplul din figura, unde am aplicat dublu click pe valoarea parametrului predefinit Z, numar de dinti, sau prin modificarea modulului rotii dintate. Prin alegerea numarului de dinti 40, se poate observa ca formulele s-au updatat si programul a calculat forma 3D a rotii dintate cu 40 de dinti.

Acest produs finit este o roata dintata cilindrica cu dinti drepti de raza cercului de cap de 27 mm, adica diametrul rotii dintate de 54 mm, numar dinti 25, de grosime 10 mm, cu elemente de antrenare tip canal de pana, aplicandu-i-se un material de tip crom.

Istvan Silviu Adrian

Astfel, se pot face modificari la un numar mare de parametri: cei principali ai rotii, unghi de presiune de referinta, a, numar de dinti, z, valoare modul, m, dar si forma si diametrul butucului, al alezajului central, dimensiunea canalului de pana sau a canelurilor, razele de racordare, tesituri, etc. Principalele valori ale modulului m:

Bibliografie:

[1] Cofaru, N., F., s.,a., Modeling with Catia v5 of the generalised shafts for automatical design of tehnological execution, 1st VIDA Coference, Poznan, 2004. [2] Ivan, N.,V., s.a., Sisteme CAD/CAPP/CAM, Editura Tehnica, Bucuresti, 2004 [3] Cofaru, N., F., s.,a., CAD-CAM system for the constructive and tehnological designof the monoaxis shafts, ICMAS 2004, Bucuresti [4] Ghenea, I. Proiectare Asistata in CATIA V5 Elemente teoretice si aplicatii, Editura Bren, Bucuresti, 2007 (pagina 243, cap. 6.4.3) [5] http://gtrebaol.free.fr/doc/catia/spur_gear.html [6] http://www.catia.ro/

Istvan Silviu Adrian