Colangita sclerozanta primitiva

Apartine unui grup special de boli, de cauze diferite, care afecteaza caile biliare intrahepatice (din ficat) dar si extrahepatice (exterioare ficatului: canalul hepatic drept si stang, cel comun, cisticul precum si coledocul sau calea biliara principala) prin fibrozarea acestora, rezultand zone de ingustare pe traiectul lor (stenoze), ceea ce duce in final si la afectarea hepatocitelor, cu evolutie la ciroza(denumita ciroza biliara secundara) dar si la colangiocarcinom (cancer al cailor biliare) sau insuficienta hepatica.

Cauze: Termenul de colangita sclerozanta primitiva defineste faptul ca aceasta afectiune nu este secundara unei cauze bine definite, in aparitia ei fiind suspicionati ca ar putea juca un rol diverse infectii, leziuni ischemice, toxine, factori imunologici, toate actionand pe un fond genetic predispozant. mplicarea factorilor imuni este sustinuta si de asocierea destul de frecventa, dar neobligatorie, cu alte boli imunologice: rectocolita ulcero!hemoragica, boala Crohn (aproximativ "#$ din colangitele sclerozante primitive asociaza in evolutie la un moment dat una din bolile inflamatorii colonice dar invers procentul este mult mai mic), sarcoidoza, lupusul, celiachia, diabetul tip %, anemia hemolitica autoimuna, etc. &in studiile clinice, s!a remarcat faptul ca aceasta afectiune este mai frecventa la barbati, in jurul varstei de '# de ani. Afectarea cea mai frecventa este atat a cailor biliare intrahepatice (nu aceleasi care sunt lezate in ciroza biliara primitiva) cat si a celor extrahepatice si chiar a vezicii biliare, a caror pereti se ingroasa, apoi se fibrozeaza (cicatrizeaza) formand zone de stenoze cu dilatare intre ele. (imptomele nu sunt caracteristice pentru colangita sclerozanta primitiva: icter (vezi simptome si semne) cu prurit (mancarimea pielii), dureri in dreapta, uneori perioade de febra si frisoane prin infectarea bilei din canalele stenozate. )lterior, cand leziunile evolueaza la ciroza, apar toate modificarile caracteristice acesteia (vezi ciroza hepatica). n principiu, atunci cand pacientul se prezinta la medic cu icter de cauza nedeterminata (se exclude ciroza, litiaza biliara, hepatitele, bolile pancreatice, cancerul hepatic sau colangiocarcinomul, ciroza biliara primitiva) si eventual are si o boala inflamatorie colonica, ne putem gandi la colangita sclerozanta primitiva sau secundara si sa recomandam investigatii specifice acestora.

Analizele de sange in colangita sclerozanta primitiva nu evidentiaza nimic specific. Apare bilirubina totala cu fractia directa crescuta, transaminaze marite, enzimele de colestaza (*A+, ,,T) mari, leucocitoza in cazul infectarii cailor biliare iar pentru partea imunologica se pot doza g- si g,, care vor iesi mari,anticorpii A.CA ( pot fi /), A.A (pot fi /), anticardiolipin (pot fi /), A0CA (pot fi /), A-A (!, excluzand partial ciroza biliara primitiva). 1unctia biopsie hepatica poate evidentia modificari specifice (leziunile cailor biliare intrahepatice mari, cu benzi de fibroza care la microscop au aspect de fibroza concentrica 23in foi de ceapa23) dar acestea sunt initial izolate in parenchimul hepatic care prezinta la randul lui zone de hepatita, ulterior si zone de fibroza, care progreseaza in final la aspectul cirotic de noduli inconjurati de benzi de fibroza. 1unctia va pune diagnosticul doar in stadiile initiale ale bolii si doar daca este 23prinsa23 zona cu leziuni specifice, ulterior aspectul va fi de ciroza. &iagnosticul colangitei sclerozante primitive este suspicionat astfel pe baza simptomelor, analizelor sangvine si aspectului punctiei bioptice hepatice si este asigurat de aspectul tipic al arborelui biliar la 04C1 (vezi metode de diagnostic). prin injectarea substantei de contrast in caile biliare, acestea vor apare radiologic ca un 23arbore desfrunzit23 (multe din cai prezinta stenoza care nu pot fi depasite de substanta de contrast, ca urmare ele nu se opacifiaza si deci nu apar pe filmul radiologic). daca exista contraindicatii pentru efectuarea 04C1!ului, se poate inlocui cu colangio4-, metoda mai putin invaziva. &esigur, se va face intr!un prim timp ecografia abdominala sau CT abdominal, pentru excluderea cauzelor de colangita sclerozanta secundara. Complicatiile ce pot apare in evolutia bolii sunt: %. prin stagnarea bilei in caile biliare si deversarea ei in duoden in cantitate mai mica decat este necesar (bila avand rol in absorbtia intestinala a lipidelor si vitaminelor liposolubile: A, &, 0, 5) apare in timp diareea tip steatoree si deficitele de vitamina A (rol in vederea nocturna), & (lipsa duce la osteoporoza), 0, 5 (tulburari de coagulare). 6. stagnarea bilei in arborele biliar favorizeaza infectiile recidivante ale acestuia (angiocolite, traduse clinic prin dureri mari hipocondru drept, febra, frisoane, accentuarea icterului), dezvoltarea calculilor in vezica biliara sau coledoc, afectarea parenchimului hepatic cu evolutie la ciroza biliara secundara dar si grefarea colangiocarcinomului in zonele de stenoza. 4iscul de aparitie al colangiocarcinomului pe colangita sclerozanta primitiva este de aproximativ 78$ si poate fi suspicionat atunci cand un pacient cu colangita scade in

greutate mult, fara justificare. &e obicei, cancerul se localizeaza la unirea canalelor hepatice drept si stang in canalul hepatic comun, sediu ce poarta numele de tumora 5lats9in (dar se poate localiza si pe caile biliare intrahepatice sau coledoc). 1entru depistarea precoce se dozeaza periodic la acesti pacienti mar9erul tumoral CA %:!: (atunci cand are valori crescute ; %## ui<ml suspiciunea de colangiocarcinom este mare) si se compara aspectul 04C1 in timp (se poate preleva si celule din interiorul caii biliare cu ajutorul unei periute de citologie). n medie, speranta de viata de la diagnostic este de %6 ani, mai mare in cazul colangitei sclerozante primitive asociata cu o boala inflamatorie colonica. n cazul dezvoltarii colangiocarcinomului, timpul de supravietuire se reduce la aproximativ 8 luni, acest cancer fiind extrem de invaziv. 7. grefarea hepatocarcinomului, mult mai rar decat a colangiocarcinomului si cu speranta de viata mai mare, fiind un tip special de cancer hepatic (fibrolamelar) '. in cazul colangitei ce asociaza o boala inflamatorie colonica, aceasta din urma va fi influentata de colangita, riscul de aparitie al cancerului colonic fiind destul de mare (chiar si dupa efectuarea transplantului hepatic pt colangita, de unde rezulta implicarea autoimunitatii in aceste boli). 8. in cazul afectarii canalului pancreatic principal (=irsung), acesta poate prezenta stenoze si dilatari succesive, dar functiile sale sunt relativ bine conservate. Tratamentul colangitei sclerozante primitive include: %. transplantul hepatic! singura metoda de vindecare a bolii hepatice. 0ste indicat, ca si in cazul cirozei biliare primitive, atunci cand boala hepatica este avansata, cand pacientul prezinta prurit rezistent la orice medicatie, cand are osteoporoza severa sau cand exista stricturi ce nu se pot dilata endoscopic. 0xista si in acesta boala riscul recurentei colangitei pe grefa (adica reaparitia bolii pe ficatul transplantat), dar prognosticul la 8 ani este incurajator: >8!%##$ supravietuire. 6. medicamentatie! )rsofal9 pentru reducerea icterului si a pruritului, in doza mai mare decat pentru ciroza biliara primitiva, de 68!7# mg<9g corp<zi? Colestiramina sau 4ifampicina pentru prurit? antibiotic (Ciprofloxacina) mai ales cand urmeaza a se efectua manevre endoscopice pe caile biliare? suplimentarea deficitului vitaminic 7. 04C1! se pot dilata stenozele stranse (dominante) si care sunt accesibile prin aceasta metoda. Asocierea )rsofal9ului cu dilatari endoscopice repetate, se pare ca are efect benefic pe supravietuire, lungind timpul de asteptare pe lista de transplant. &aca stenoza nu este accesibila prin abord endoscopic, se poate dilata radiologic '. chirurgical! in cazul stenozelor stranse inaccesibile endoscopic sau cand nu este posibila efectuarea 04C1.

0xista si asocieri tip overlap intre ciroza biliara primitiva, colangita scelrozanta primitiva si hepatita autoimuna, cu dificultati de diagnostic si tratament.

cterul hepatocelular (sau icterul prin hepatita sau parenchimatos) este o afectiune hepatica de cauze infectioase sau toxice, cu leziuni hepatocitare de diferite grade si cu interesarea canaliculelor biliare. Cea mai frecventa cauza a icterelor hepatocelulare o constituie hepatita epidemica de etiologie virotica, cu virus A sau . !rmeaza icterele infectioase in care leziunile apar ca urmare a unor boli bacteriene sau cu virusuri nehepatice, icterele toxice, icterele nutritionale si dismetabolice. "n cursul unei hepatite, celula hepatica sufera leziuni variate, de la intumescenta tulbure pana la necroza. Apar distinctii ale trabeculelor celulare si capilarelor biliare, creandu#se largi comunicari cu spatiile intercelulare si cu capilarele limfatice si sanguine, in care se varsa bila secretata in regiunile, inca normale, ale parenchimului hepatic. Ca urmare a acestor leziuni, hepatocitele nu mai pot excreta toata bila din sange$ pe de alta parte, o cantitate din bilirubina directa (con%ugata de hepatocitele inca sanatoase) va trece din capilarele biliare in sange, fie direct, fie prin intermediul lifaticelor. Asa se explica de ce in icterul prin hepatita va fi crescuta atat bilirubina directa, cat si bilirubina indirecta. Acelasi mecanism explica si cresterea sarurilor biliare in sange. &aca efractiile din parenchimul hepatic explica aparitia icterului, intensitatea lui este determinata de integritatea hepatocitelor ramase. 'entru acest motiv, in icterele grave, atenuarea icterului are un prognostic sumbru, pentru ca lezarea hepatocitara masiva nu mai poate mentine un icter intens. !robilina si urobilinogenul pot fi si ele crescute, ca urmare a insuficientei hepatice de a capta urobilinogenul reabsorbit in intestin. (#a mai emis ipoteza ca formarea trombilor biliari poate provoca obstruarea canaliculelor biliare si ca edemul inflamator ar comprima aceste canalicule, deci ar exista si un factor mecanic#obstructiv in patogenia icterelor hepatocelulare
Colangita sclerozanta primara sau idiopatica este o afectiune caracterizata printr#o sclerozare progresiva, inflamatorie insotita de un proces obliterativ care afecteaza duetele biliare extrahepatice si adesea si pe cele intrahepatice. )eziunea poate sa apara ca o entitate izolata sau se poate asocia cu o afectiune inflamatorie a intestinului, in special colita ulcerativa, sau cu sindroame de fibroscleroza multifocala, cum ar fi fibroza retroperitoneala, mediastinala si*sau periureterala, tiroidita +iedl sau pseudo#tumora orbitei. )a pacientii cu ("&A, colangiopancreatografia poate demonstra un lung sir de modificari ale caii biliare, precum si obstructia canalului pancreatic si, ocazional, pancreatita ( modulul 3,-). )eziunile tractului biliar in ("&A includ infectii si modificari similare colangitei sclerozante primiti observate colecistopancreatografic. Acestea sunt. (1) afectarea numai a cailor biliare intrahepatice, (2) afectarea cailor biliare intra si extrahepatice, (3) stenoza ampulara$ (/) strictura portiunii intrapancreatice a caii biliare comune si (0) afectarea canalului pancreatic. Agentii infectiosi cuprind Cr1ptosporidium, 21cobacterium avium # intracellulare, C1tomegalovirus, 2icrosporidia si "sospora. in asociere, colecistita nelitiazica apare la 1,3 dinpacienti. (fincterotomia prin C'4+, fiind fara risc, determina reducerea importanta a durerii la pacientii ce au ("&A asociata cu stenoza papilara. Colangita sclerozanta secundara poate apare ca o complicatie pe termen

lung a coledocolitiazei, colangiocarcinomului, lezarii biliare intraoperator sau traumatica sau datorita unui proces inflamator continuu. 'acientii cu colangita sclerozanta primitiva se prezinta frecnt cu semne si simptome de obstructie biliara cronica intermitenta. icter, prurit, dureri in hipocondrul drept sau colangita acuta. 5arziu in evolutie pot aparea obstructie biliara completa, ciroza biliara secundara, insuficienta hepatica sau hipertensiune portala cu sangerari ale varicelor. &iagnosticul este silit, de obicei, prin observarea pe colangiografie a ingrosarii duetelor, cu ingustarea neuniforma a lumenului ( ura 3,2#2&). 5ehnica colangiografica de electie in cazurile suspectate este C'4+, deoarece implicarea duetelor intrahepatice poate face C56' dificila. &upa silirea diagnosticului de colangita sclerozanta trebuie cercetata prezenta altor afectiuni asociate, mai ales inflamatiile intestinale cronice. 5+A5A2475 5erapia cu colestiramina poate tine sub control simptomele de prurit, iar antibioticele sunt utile cand colangita complica loul clinic. (uplimentarea calciului si vitamina & pot fi folositoare in prenirea reducerii masei osoase, frecnt observata la pacientii cu colestaza. 8lucocorticoizii, !&CA, metotrexatul si ciclosporina nu si#au demonstrat eficacitatea, in cazurile in care s#a produs o obstructie biliara ma%ora sau completa, dilatarea cu balonas sau interntia chirurgicala par metode eficiente. Anastomoza bilioenterica dificila sau plasarea unui dispozitiv care sa faciliteze anastomozarea se pot complica cu colangita recurenta si evolutie ulterioara spre stenoza. +olul colectomiei in cazul pacientilor cu colangita sclerozanta ce complica o colita ulcerativa cronica este nesigur. 'rognosticul este nefavorabil, cu o medie de supravietuire intre / si 1, ani dupa silirea diagnosticului, indiferent de terapie. 'atru variabile (varsta, nilul bilirubinei serice, stadiul histologic si splenomegalia) prezic supravietuirea la pacientii cu colangita sclerozanta primitiva si sersc la intrunirea scorului de risc. Colangita sclerozanta primitiva este una dintre cele mai frecnte indicatii de transt hepatic. intr#un studiu efectuat, s#a constatat ca media de timp dintre silirea diagnosticului de colangita sclerozanta primara si efectuarea transtului a fost de 0,- ani. Ciroza biliara Ciroza biliara este rezultatul lezarii sau obstructiei prelungite a sistemului biliar intrahepatic sau extrahepatic . Ciroza biliara este asociata cu alterarea excretiei biliare , distrugeri ale parenchimului hepatic si fibroza progresiva . Ciroza biliara se clasifica in ciroza biliara primitiva si ciroza biliara secundara . Ciroza biliara primitiva este rezultatul inflamatiei cronice si obliterarii fibroase a canaliculelor biliare intrahepatice . Ciroza biliara secundara este rezultatul obstructiei indelungate a ductelor extrahepatice de calibru mare . 4tiologia cirozei biliare . # etiologia cirozei biliare primitive ramane necunoscuta . 9 ipoteza ar fi implicarea unui raspuns imun alterat .

# etiologia cirozei biliare secundare . stricturi postoperatorii , calculi biliari , pancreatita cronica , pericolangita , colangita sclerozanta primara , atrezia biliara congenitala , fibroza chistica 5abloul clinic . # multi pacienti sunt asimptomatici # taboul clinic al cirozei biliare primitive . pruritul , fatigabilitatea , icterul , inchiderea treptata a culorii zonelor expuse a pielii ( melanoza ) , echimoze , dureri osoase , dermatita , depunerea subcutanata de lipide in %urul ochilor (xantelasme) si deasupra articulatiilor si tendoanelor (xantoame) , ascita , hepatomegalie moderata , hipertrofia falangelor distale , splenomegalie , sindrom sicca , artrita reumatoida , sclerodermia , sindromul C+4(5 , acidoza tubulara renala . :,3 dintre pacienti sunt femei cu varste cuprinse intre 30 si ;, ani . # tabloul clinic al cirozei biliare secundare . este similar cu al cirozei biliare primitive . "cterul , pruritul , febra &iagnosticul cirozei biliare . # diagnosticul cirozei biliare primitive . analize de laborator ( cresterea de 2#0 ori a valorilor fosfatazei alcaline , pozitivitatea testului anticorpilor antimitocondriali ) # diagnosticul cirozei biliare secundare . analize de laborator ( cresterea fosfatazei alcaline , a 0#nucleotidazei serice , hiperbilirubinemiei con%ugate ) , biopsia hepatica . 5ratamentul cirozei biliare . # nu exista terapie specifica pentru ciroza biliara primitiva . 5ratamentul este orientat catre ameliorarea simptomelor . 5ransplant hepatic . # tratamentul cirozei biliare secundare . indepartarea obstructiei eliminarii bilei prin metode chirurgicale sau pe cale endoscopica , antibiotice

Ciroza biliara secundara

4tiologie Ciroza biliara secundara este consecinta obstructiei prelungite, partiale sau totale a duetului biliar comun sau a ramurilor sale ma%ore. )a adulti, obstructia este cel mai frecvent determinata de

stricturi postoperatorii sau calculi biliari, de obicei cu suprapunerea unei colangite infectioase. 'ancreatita cronica poate conduce la stricturi biliare si ciroza secundara. Ciroza biliara secundara se poate dezvolta de asemenea la pacientii cu pericolangita sau colangita sclerozanta primara. 'acientii cu tumori maligne ale duetului biliar comun sau ale pancreasului arareori supraetuiesc suficient de mult pentru a dezvolta ciroza biliara secundara. )a copii, atrezia biliara congenitala si fibroza chistica sunt cauze frecvente de ciroza biliara secundara. Chisturile de coledoc, daca nu sunt recunoscute, pot fi de asemenea o cauza rara de ciroza biliara secundara. 2orfopatologie si patogeneza 9bstructia nerezolvata a duetelor biliare extrahepatice conduce la (1) staza biliara si zone focale de necroza centrolobulara urmata de necroza periportala, (2) proliferarea si dilatarea canaliculelor si duetelor biliare portale, (3) colangita sterila sau infectata, cu acumulare de infiltrate polimorfonucleare in %urul duetelor biliare si (/) expansiune progresiva a tracturilor portale prin edem si fibroza. 4xtravazarea bilei din duetele biliare interlobulare rupte in ariile de necroza periportala conduce la formarea de <lacuri biliare=> incon%urate de celule pseudoxantomatoase bogate in colesterol. Ca si in alte forme de ciroza, leziunile sunt insotite de regenerari in parenchimul rezidual. Aceste modificari conduc in mod gradual la o ciroza fin nodulara. in general, sunt necesare cel putin 3#l2 luni pentru ca obstructia biliara sa determine aparitia cirozei. +ezolvarea obstructiei este frecvent insotita de ameliorari biochimice si morfologice. Caracteristici clinice (emne si simptome (emnele si simptomele cirozei biliare secundare sunt similare celor intalnite la ciroza biliara primitiva. "cterul si pruritul sunt de obicei caracteristicele cele mai edente. in plus, febra si*sau durerile de hipocondru drept, reflectand atacuri de colangita sau colici biliare, sunt tipice. 2anifestarile hipertensiunii portale pot fi observate numai in cazurile avansate. 5este de laborator Cresterile fosfatazei alcaline si ale 0=?# nucleotidazei serice, precum si hiperbilirubinemia con%ugata sunt prezente aproape intotdeauna. 4xista o crestere moderata a aminotransferazelor serice. Atunci cand boala se complica cu colangita, cresterile nivelurilor aminotransferazelor si leucocitoza sunt mai pronuntate. Ca si in ciroza biliara primitiva, exista modificari ale lipidelor serice (inclusiv prezenta lipopro#teinei @) si constatari de laborator compatibile cu steatoreea. Cu toate acestea, testarea anticorpilor antimitocondriali este de obicei negativa. &iagnostic Ciroza biliara secundara trebuie luata in considerare la orice pacient cu do clinice si de laborator de obstructie prelungita a eliminarii bilei, in special atunci cand exista un istoric de calculi biliari sau de interventii chirurgicale anterioare asupra tractului biliar, atacuri de colangita ascendenta sau dureri de hipocondru drept. Colangiografia (fie percutana, fie endoscopica) pune de obicei

in edenta acest proces patologic preexistent. iopsia hepatica, desi nu este intotdeauna necesara din punct de vedere clinic, poate documenta dezvoltarea cirozei. 5+A5A2475"ndepartarea obstructiei eliminarii bilei, fie prin metode chirurgicale, fie pe cale endoscopica, reprezinta cel mai important pas in prevenirea si tratamentul cirozei biliare secundare. &ecompresiunea efectiva a tractului biliar produce o imbunatatire semnificativa, atat in ceea ce priveste simptomele, cat si supraetuirea, chiar la pacienti cu ciroza instalata. Atunci cand obstructia nu poate fi ameliorata, cum ar fi in colangita sclerozanta, antibioticele pot fi utile in situatiile acute pentru controlul infectiilor supraadaugate, sau atunci cand sunt administrate in mod cronic, ca terapie profilactica pentru suprimarea episoadelor recurente de colangita ascendenta. Bara o ameliorare a obstructiei, exista o progresiune constanta catre ciroza de stadiu terminal si manifestarile sale finale.

cirozele
Definitie: cirozele hepatice sunt suferinte cronice cu evolutie progresiva, caracterizate morfologic prin dezorganizarea arhitectonicii hepatice datorita meta#plaziei tesutului con%untic # care formeaza benzi de scleroza ce incon%ura sau fragmenteaza lobulii # determinata de distructia hepatocitara si de regenerarea nodu#lara$ biologic prin alterarea severa a sindroamelor de activare mezenchimala, de hipertensiunea portala si de insuficienta hepatocitara si prin posibilitatea exacerbarii sindromului excretobiliar si a aceluia de hepatocitoliza$ clinic, prin stadii avansate de insuficienta hepatica, insotite de semnele de hipertensiune portala. in fiecare caz pot predomina unul sau mai multe sindroame, cirozele imbracand multe aspecte particulare. Etiopatogenie: in ultimul timp numarul cazurilor de ciroza este in crestere. Carsta cu maximul de incidenta este intre /0 si ;, de ani, insa primele semne apar in mod obisnuit intre 30 si 0, de ani. 4xista o predominanta la sexul masculin. Cauzele infectioase ocupa un loc important in etiologia cirozelor in tara noastra, cele mai multe dintre ele fiind de natura virotica, prin virusul hepatitic. Celelalte cazuri apartin virusurilor nehepatice, sifilisului, tuberculozei si altor infectii bacteriene. Cirozele nutritionale apar prin carente de proteine, de factori lipotropi sau de vitamine. &intre cauzele toxice care provoaca ciroze, alcool # prin afectiunea sa steato#gena, la care se adauga si carentele nutritionale # ocupa primul loc. 2ai sunt incriminate destul de rar toxicele industriale (compusi organofosfarici, hidrogenul arseniat, tetraclorura de carbon, deratizantele, insecticidele) si, in ultimul timp, medicamentele cu agresivitate hepatica. Alteori, cirozele sunt provocate d&inmagazinarea in ficat a unor substante. &epozitarea fierului in ficat si in alte organe provoaca hemocromatoza, iar depozitarea cuprului este

responsabila de aparitia degenerescentei hepatolenticulare. Cirozele biliare au drept cauza stagnarea bilei, care poate sa se datoreze unor obstacole extrahepatice$ staza biliara poate sa fie primitiva, prin hepatita cronica colostatica, ca urmare a unei hepatite virale si, probabil, cu interventia unei mecanism imunologic. in etiologia cirozelor au mai fost incriminate cauze dismetabolice (obezitate, diabet) si cauze endocrine (hiperfoliculinemie, hipertiroidie). Ciroza cardiaca" este inca controversata. 7u sunt suficiente decompensarile cardiace repetate pentru a se a%unge la ciroza si, probabil, ca in aparitia ei intervin factori cirogeni mai importanti. 2ai degraba poate exista o ciroza hepatica la cardiaci, cand apar alterari functionale hepatice si splenomegalie. Abuzul de alcool si hepatita virala tip , reprezinta principalele cauze ale cirozei hepatice. in unele tari ca de exemplu Branta, predomina etiologia alcoolica, in tara noastra predomina etiologia virotica. &in punct de vedere etiopatogenic, deosebim urmatoarele tipuri de ciroza hepatica. # ciroza alcoolica (denumita si ciroza portala sau grasa), prezinta doua variante. atrofica ()aennec) si ciroza hipertrofica (6not#8ilbert)$ # ciroza post-necrotica (post#hepatitica), in care rolul principal il detine hepatita virala acuta si hepatita cronica activa. 2ai sunt incriminati in etiologia sa unele intoxicatii (fosfor, cloroform) si infectii (bruceloza)$ # ciroza biliara, care poate fi primitiva si secundara$ # ciroza din hemocromatoza si din boala Dilson$ # cirozele cardiaca, carentiala si ciroza splenogena ( anti). Anatomie patologica: ma%oritatea cirozelor incep prin hepatomegalie si sfarsesc prin atrofie hepatica. 6epatomegalia este datorita hiperplaziei con%unctive, plus steatofei, plus proceselor de regenerare$ cand aceste procese inceteaza, se produce atrofia hepatica. Culoare ficatului variaza dupa tipul de ciroza. galben#ruginie de obicei, verde#bruna in cirozele biliare, rosiatica in hemocromatoza. (uprafata poate fi regulata, fie granulara (ciroza micronodulara) sau neregulata, cu noduli de dimensiuni variate (ciroza macronodulara). Capsula 8lisson este ingrosata si prezinta noduli. Microscopic se constata compromiterea structurii hepatice prin benzi de tesut con%unctiv care fragmenteaza lobulii. Bibrele de colagen sunt mai mult sau mai putin mature. (e vad insule de celule plasmocitare si limfocite, neocanalicule biliare, degenerescente si necroze ale hepatocitelor, noduli de regenerare. Tabloul clinic: debutul poate sa fie asimptomatic sau necaracteristic. 'rimele semne sunt. aspecte de sindrom asteno#nevrotic (fatigabilitate, anxietate, somnolenta, insomnie) sau dispepsie biliara (<gura rea>, inapetenta, greturi, balonari p ostprandiale, intoleranta la alcool, discolie), ori fenomene hemoragipare (epista#xis, gingivoragii, menometroragii, eruptii purpurice). !neori, boala evolueaza timp indelungat fara nici un semn, prima manifestare fiind o hemoragie digestiva superioara, sau diagnosticul este pus cu ocazia unei interventii chirurgicale. in perioada de stare, pe langa manifestarile amintite mai sus, se constata prezenta unor semne la nivelul mucoaselor si al tegumentelor, modificari hepatice si splenice, modificari endocrine si nervoase, ascita, edeme, hidrotorax, precum si perturbari cardiovasculare, renale si hematologice. cterul survine episodic in unele ciroze, ca semn de prabusire prin necroza hepa#tocitara, in altele # cum sunt cirozele biliare # are un caracter permanent.

(telutele vasculare apar in partea superioara a toracelui (decolteu), mai frecvent la cei cu hipertensiune portala. 2ucoasa linguala si cea %ugala sunt carminate. 5egumentele eminentelor tenare si hipotenare sunt rosii, dand aspectul de eritroza palmara. (e pot intalni si eruptii purpurice. !icatul este marit de volum in -,3 din cazuri, de consistenta crescuta, pana la duritate, cu marginea ascutita, cu suprafata regulata sau fin granuloasa, mai rar cu macronoduli. Chiar si in cazurile atrofice ficatul este mare la inceput, pentru ca ulterior sa se micsoreze, pana la disparitie sub rebordul costal. "plenomegalia este prezentata in -, # :,3 din cazuri, de volum variabil de gradele ""#""", de consistenta crescuta, de regula nedureroasa. &eseori splenomegalia este insotita de semne hematologice de hipersplenism. anemie, leucopenie, trombocitopenie. #ipertensiunea portala se manifesta lainceput prin meteorism (<vantul dinaintea ploii>) si prin aparitia circulatiei colaterale externe si interne (varice esofagiene). Ascita apare foarte frecvent ca semn de insotire a bolii, ea putand fi intalnita in orice forma de ciroza. 4ste prezenta de regula in ciroza atrofica )aennec, de origine etilica, cand se reface, foarte usor. 4demele apar in faze mai avansate, de obicei ca insotitoare ale ascitei. (unt albe, moi si, cand sunt neinfluentate de 5ratament, constituie un element sumbru pentru prognostic. 6idrotoraxul drept poate fi intalnit in 3 # /3 din ciroze. Modificarile endocrine sunt totdeauna prezente. &e amintit rolul hormonului antidiuretic retrohipofizar si al aldosteronului. in ciroze se instaleaza destul de repede o insuficienta gonadica. scadera libidoului, impotenta sexuala, ginecomastie, atrofie testiculara, amenoree, infertilitate. Tulburari ner$oase se intalnesc in tot cursul evolutiei cirozei, uneori, dupa cum am vazut, chiar ca fenomen de debut. 'e parcurs pot sa revina sau sa capete o intensitate mai mare$ de multe ori, prezenta unei somnolente, a unei astenii excesive sau o stare de neliniste cu insomnie pot fi semne premonitorii pentru drama hepatica ce va urma. 4le pot fi temporar reversibile. Tulburarile cardio$asculare: hipervolemia din ciroze poate sa duca la deschiderea unor anastomoze arterio#venoase (sunturi), provocand stelute vasculare si eritroza. Aceleasi circuite arteriovenoase, la care se adauga tulburari de ventilatie si hipertensiune pulmonara secundara, sunt responsabile de instalarea cianozei. %erturbarile renale: in stadiile avansate, diureza scade$ insuficienta renala este intalnita intr#o proportie pana la 113. Modificarile hematologice: anemia este un semn care nu lipseste in cursul evolutiei cirozelor. )eucopenia este provocata de hipersplenism. 5rombocitopenia are la origine atat hipersplenismul, cat si un deficit de megacoriogeneza. 5ulburarile de coagulare se datoresc atat sintezei deficitare a factorilor de coagulare, cat si excesului de fibrinolizina. 4xplorari imunologice. !ebra, cand apare, este expresia necrozei sau a inflamatiei hepatice ori a unor afectiuni supraadaugate (atentie la periflebitaE). &xamenul radiologie poate pune in evidenta varicele gastroesofagiene si, uneori, umbra hepatica marita$ colecistografia este indicata in cirozele biliare. &xplorarile morfologice care se pot face sunt. laparoscopia, utila in hepatome#galii (mai ales cu icter) si la diagnosticul diferential cu neoplasmul$ punctia#biop#sie, ca elemente de baza diagnostica$ scintigrama hepatica.

1,

&xplorarile functionale - atat pentru parenchim, cat si pentru mezenchim # sunt absolut necesare, ele indicand semne de insuficienta hepatica. bilirubina si urobilina sunt crescute$ testele functionale sunt intens pozitive$ sideremia este crescuta$ proteinele plasmatice sunt scazute pe seama albuminelor$ g#globulinele sunt crescute, raportul serine*globuline este inversat$ testul cu (' arata valori sub ; # A3, cu timpul de in%umatatire de peste 1, minute. &xplorarile $asculare: radiomanometria este un examen necesar, mai ales in ciroza biliara. (plenoportografia poate furniza date despre vascularizatia intrahe#patica si poate decela o tromboza splenoportala. in evolutia cirozei hepatice exista doua stadii, stadiul compensat, sarac in (imptome si stadiul decompensat, cand simptomatologia este evidenta, zgomotoasa. &ecompensarea cirozei poate fi vasculara si parenchimatoasa. 'ecompensarea $asculara se manifesta prin instalarea ascitei si accentuarea sple# nomegaliei si a ciculatiei anastomotice porto#cave (varice, esofagiene si gastrice). Cresterea brutala a hipertensiunii portale poate declansa o hemoragie digestiva superioara prin ruperea unor varice esofagiene sau gastrice, consecinta circulatiei anastomotice. 'ecompensarea parenchimatoasa evidentiaza deficitul celular hepatic in excretia pigmentilor biliari cu aparitia icterului, determina sinteza excesiva de serine cu aparitia edemelor si ascitei, sinteza de factori ai coagularii cu aparitia de hemoragii difuze, deficitul in neutralizarea unor produsi toxici, care are drept consecinta aparitia encefalopatiei portale si a comei hepatice. &ecompensarea parenchimatoasa hepatica provoaca si metabolizarea unor hormoni avand drept consecinta tulburari endocrine. &eci (imptomele principale ale decompensarii parenchimatoase sunt. icterul, edemele si ascita, hemoragiile difuze, encefalopatia portala si coma hepatica. Brecvent apar stare de slabiciune, fatigabilitate, astenie, inapetenta, pierdere in greutate si subfebrilitate. &intre cele mai importante semne fizice mentionam hepatomegalia cu consistenta crescuta, hipotrofia musculara la membrele superioare si toracice, in deosebi, buzele carminate, stelute vasculare pe partea superioara a corpului (arborizatii in stea, in %urul unei arteriole dilatate). 2ai mentionam eritroza palmara si plantara care se datoreste ca si stelutele vasculare, impregnarii estrogenice, datorita insuficientei de inactivare hepatica$ unele tulburari endocrine (ginecomastie si atrofie testiculara la barbat, atrofie mamara si uterina, sterilitate si tulburari menstruale la femei, iar la ambele sexe caderea parului axilar si pubian). (plenomegalia este palpabila, circulatia abdominala colaterala in regiunea mediana supraombilicala si in flancuri este prezenta. Ascita, hemoroizii, edemele membrelor inferioare (moi, albe si indolore), se datoresc hiposerinemiei, cresterii secretiei de aldosteron si compresiei venei cave inferioare de catre lichidul de ascita. Brecvent apar manifestari hemoragice difuze. echimoze, purpura, gingivoragii, epistaxis, hemoragii digestive (hematemeza si melena), la aparitia carora contribuie hipertensiunea portala (varicele esofagiene care se rup) si scaderea factorilor de coagulare in sange (protombina, fibrinogenul, trombopenia etc). &upa cum s#a mai spus icterul si mai ales subicterul este frecvent intalnit. Forme clinice: ciroza ascitogena are drept prototip ciroza atrofica )aennec, care se caracterizeaza prin etiologia predominant alcoolica si virala, printr#un stadiu precirotic mai lung, cu o perioada premergatoare de steatoza hepatica. Clinic, exista la inceput un ficat normal sau marit, apoi un ficat redus la volum, o splina mare, cu caracter fibrocongestiv$ este interesat si pancreasul. 6ipertensiunea portala si ascita sunt manifestate, icterul avand un caracter episodic.

11

Ciroza post-necrotica (post#hepatitica) apare de obicei la tineri care au avut hepatita virala, dar si la adulti, de obicei neconsumatori abuzivi de alcool. in aceasta forma hipotrofia musculara este redusa, hepatomegalia este macromodulara, iar icterul este mai intens, persistent si precoce spre deosebire de ciroza )aennec (ascitogena si postalcoolica). (unt frecvente poliartralgii, pruritul si tendinta la malignizare (10 ()* &e obicei apare hepatomul. 6iperbilirubinemia este prezenta, la fel hipertransaminazemia, hipergamaglobulinemia. 'unctia bioptica stabileste diagnosticul, punand in evidenta infiltrate limfoplasmocitare si necroze celulare. "ndiferent de 5ratament A0 3 din cazuri, evolueaza catre exitus in 1 # 0 ani. Borma hipersplenomegalica se caracterizeaza prin predominanta sindromului de hipersplenism. 9 forma cu evolutie aparte este ciroza bantiana, cu o perioada premergatoare in care este prezenta numai splenomegalia$ apoi apar semne de hipersplenism si mai tarziu, dupa cativa ani, survin semnele cirozei atrofice ascitogene. 4volutia cirozei ascitogene este progresiva, cu o durata de ; luni pana la 2 ani. (farsitul se produce prin hemoragie digestiva, coma sau infectie intercurenta (pneumonie, erizipel etc). Ciroza biliara primiti$a, aparuta prin obstacol intrahepatic este varianta coles#tatica a hepatitelor trecute in cronicizare. se mai numeste si ciroza #anot* Brecventa este mica. Bicatul este mare, cu aspect de staza biliara, fin, neregulat$ exista splenomegalie, icterul este permanent, tegumentele au o nuanta negricioasa, iar pruritul este prezent. 'ot aparea degete hipocratice.# ilirubinemia crescuta, si urobilinogenuria sunt permanente$ scaunele sunt hipocolice. Bosfataza alcalina este crescuta. 4volutia este lenta. 0 # .1, #10 ani. sfarsitul se produce prin hipertensiune portala sau coma hepatica. Ciroza biliara secundara, prin obstacol extrahepatic, este precedata de manifestari la nivelul cailor biliare extrahepatice care duc la icter mecanic. litiaza de coledoc, coledocita scleroatrofica, papilita stenozanta, compresiuni asupra hepatocoledocului, neoplasme ale cailor biliare. 'entru aparitia cirozei este necesara prezenta icterului mecanic pe o lunga perioada (ceea ce nu se intampla decat foarte rar in neoplasm). Bicatul este mare, de consistenta crescuta, cu suprafata neteda sau fin neregulata, de culoare inchisa. (tarea generala se mentine buna mult timp. "cterul este permanent si ia o nuanta bruna#verzuie. ilirubinemia este moderat crescuta$ fosfataza alcalina crescuta$ pruritul este foarte suparator. 4xista splenomegalie. Ascita apare in faza finala. #emocromatoza, cunoscuta si sub numele de hemosideroza si, mai demult, diabet bronzat, este o tulburare de metabolism, caracterizata prin depozitarea fierului in ficat si in alte organe. pancreas, splina, tegumente, miocard, glande endocrine etc. 4xista si o absorbtie crescuta de fier, si o eliminare deficitara a acestui metal. Bicatul este marit, de consistenta crescuta, de culoare rosiatica. )eziuni degenerative necrotice si fibroza apar in ficat si in organele amintite$ reactia pentru pigment feric ('erls) este pozitiva in toate aceste organe. (tarea generala este alterata, existand si astenie accentuata. 5egumentele sunt pigmentate in brun#cenusiu (bronzate), mai ales pe fata si antebrate. 6epatomegalia este insotita de spleonorhegalie. 4xista atrofie testiculara sau amenoree. &iabetul, de gravitate mi%locie sau usoara, este prezent in marea ma%oritate a cazurilor. 4volutia este cronica, progresiva, cu sfarsitul obisnuit al cirozelor. 'egenerescenta hepatolenticulara (sindromul Dilson) are la baza tulburari de metabolism ale cupruluilui si ale unor acizi amintiti. oala apare in adolescenta sau la

12

adultul tanar. (e manifesta prin tulburari neurologice de tip extrapiramidal (simuland parFinsonismul) si prin alterari psihice. (imptomele hepatice sunt cele ale cirozei, cu evolutie caracteristica a acesteia. )a ochi apare in %urul corneei inelul Ga1ser#Bleischer, de culoare bruna#cenusie. 'iagnosticul poziti$ se bazeaza pe anamneza, tabloul clinic si pe investigatiile paraclinice. &iagnosticul cirozelor trebuie sa precizeze atat forma clinica a bolii, cat si stadiul ei evolutiv, de acestea depinzand in mare masura atitudinea terapeutica. 'iagnosticul diferential va fi deosebit de la caz la caz, dupa predominanta simp#tomelor. in cazurile de ascita, diagnosticul diferential va fi facut cu peritonita tuberculoasa, cu peritonita carcinomatoasa, cu ascita din decompensarile cardiace repetate sau cu ascita din simfiza pericardiaca. Cand exista numai hepatomegalie, diagnosticul diferential se face cu neoplasmul hepatic, cu chistul hidatic, cu sifilisul hepatic. !n diagnostic diferential care trebuie facut cu atentie, este acela cu hepatita cronica agresiva si cu hepatita cronica cirogena. in hepatita cronica exista semne de rezerve functionale hepatice. albuminenia ramane peste 3,0 g3, indicele de protrombina peste 0,3, (' peste ;3, cu timpul de in%umatatire sub 1, minute, hipertensiunea portala este fara reflux. 'recizarea o va face insa punctia hepatica, aratand in hepatite pastrarea arhitectonicii hepatice. &$olutia cirozelor este progresiva. Cirozele ascitogene evolueaza mai rapid (1 #2 ani). Cirozele biliare au o evolutie mai indelungata (0 # 1, # 10 ani). 8reselile de regim alimentar, administrarea unor medicamente in mod intempestiv, paracen#tezele repetate pot fi cauze care grabesc evolutia prin instalarea encefalopatiei portale, a comei hepatice sau prin declansarea unor hemoragii digestive. (farsitul letal survine prin hemoragii digestive masive, prin encefalopatie portala, coma hepatica, insuficienta renala sau infectii intercurente, indeosebi pneumonie. Complicatiile cirozelor sunt. #emoragia digesti$a superioara, care apare frecvent, fiind provocata de ruperea venelor aflate sub o presiune crescuta in conditiile hipertensiunii portale, de regula la nivelul varicelor esofagiene. (urvine sub aspectul hematemezei si al melenei. Aparitia hemoragiilor imprima un prognostic rezervat, atat imediat, legat de hemoragia in sine, cat si de viitor. &ncefalopatia hepatoportala, care se caracterizeaza prin tulburarea starii de constienta$ agitatie psihomotorie, tulburari de vorbire, insomnie urmata de somnolenta pana la pierderea cunostintei, delir (<dementa hepatica>). Concomitent constatam tremuraturi, ca bataile de aripi +tlapping tremor)* (e instaleaza de obicei rapid, in cateva ore, si este declansata de hemoragii digestive, de o alimentatie cu proteine in exces, de disbacterii intestinale sau de administrarea unor medicamente cum sunt clorura de amoniu, metionina, salureticele si diureticele mercuriale. Cauza encefalopatiei o constiuie intoxicarea sistemului nervos central cu substante care rezulta din degradarea proteinelor intestinale si care nu au putut fi metabolizate de ficat$ rolul important il detine amoniacul. &e asemenea, intervin pierderile de electroliti (7aH si GH). Coma hepatica din ciroze poate aparea in cadrul insuficientei hepatice cronice terminale, in encefalopatia hepatoportala si in cazurile cu hiperaldosteronism secundar (cu tulburari hidroelectrolitice). in insuficienta hepatica cronica, coma poate fi declansata (rar) de anumiti factori. efort

13

fizic, abuz de alcool, infectii intercurente, medicamente, hemoragii digestive, interventii chirurgicale. inainte de aparitia comei se accentueaza rapid sindromul cutanat, apare somnolenta, scade diureza, apar tulburari psihice, apoi se instaleaza coma. in cursul comei se constata hemoragii, diureza scazuta adesea febra si icter, tulburari neurologice extrapiramidale, tulburari psihice polimorfe. 4volutia este frecvent fatala. nfectiile intercurente sunt complicatii frecvente si de o gravitate deosebita in ciroze, ele constituind de multe ori cauza sfarsitului, de obicei prin trecerea spre coma hepatica. Cele mai frecvente sunt pneumoniile acute$ mai pot surveni sta#filococii, erizipel etc. 'roblema cancerizarii cirozei nu se pune ca o complicatie. Adenocancerul cu ciroza reprezinta coexistenta celor doua afectiuni, indiferent ca apare intai cancerul sau intai ciroza sau ca apar concomitent. %rognosticul indepartat al cirozelor este totdeauna sever. in ceea ce priveste prognosticul imediat, el este mai bun in cazurile in care ascita cedeaza rapid la repaus, dieta sau diuretice si cand albuminemia depaseste 3 g3. %rofilaxia cirozelor consta in 5ratamentul corect al hepatitelor epidemice si al hepatitelor cronice, cu dispensarizare indelungata. in combaterea factorilor susceptibili sa imbolnaveasca ficatul. alimentatie dezechilibrata, alcoolism, abuzuri me# dicamentoase$ in tratarea la timp si corecta a bolilor care favorizeaza hepatopatiile cronice. litiaza biliara, afectiunile obstructive ale cailor biliare extrahepatice, sifilisul, diabetul, rectocolita, ulcerul, infectiile. 'rofilaxia complicatiilor este de asemenea importanta, ea fiind realizata prin combaterea cauzelor declansatoare de complicatii. dieta nerationala, medicatie intempestiva, interventii chirurgicale neindicate, disbacterii intestinale. Tratamentul cirozelor urmareste suprimarea cauzelor, combaterea procesului inflamator si a reactiilor imunologice in exces, stimularea regenerarii hepatice si prevenirea complicatiilor. 5ratamentul trebuie sa fie individualizat, complex, metodic si sistematizat. (e recomanda spitalizari la / # 0 luni si in cursul +ecompensarilor. ,epausul este obligatoriu in pat in cirozele decompensate. in cele compensate, repausul va fi relativ, pana la 1/ ore pe zi si cate o luna de repaus complet la pat. Cor fi interzise eforturile fizice si cele intelectuale. 'ieta trebuie sa asigure un regim alimentar complet si bogat in vitamine. 'roteinele vor fi date in proportie de 1,0 g*Filocorp*zi, aportul fiind redus in cazurile cu encefalopatie portala. 8lucidele se recomanda in cantitate de /,, g*zi. )ipidele vor fi limitate la ;, # -, g*zi, fiind preferate cele de origine vegetala$ in ciroza biliara pot creste chiar pana la 12, g*zi, sub forma de ulei. +estrictiile vor privi alcoolul, conservele, afumaturile, mezelurile, branzeturile fermentate. &ieta ciroticilor va tine seama si de tulburarile digestive de insotire, fiind adaptata fiecarui caz in parte. in modul de preparare culinara se vor interzice pra%elile, sosurile cu rantas, condimentarile iritante. in caz de hemocromatoza, regimul alimentar va tine seama de diabetul coexistent. in cazurile cu ascita se va reduce aportul de lichide, iar regimul va fi hiposodat. Tratamentul etiologic se va adresa afectiunilor responsabile de aparitia cirozelor sau acelora care constituie elemente de agresivitate hepatica. Astfel, in cirozele biliare cu obstacol extrahepatic se va proceda la indepartarea obstacolului. in infectiile cailor biliare se vor face 5ratamente cu antibiotice sub indicatia antibiogramei. (ifilisul va fi tratat cu penicilina, cu hemocromatoza se va incerca eliminarea fierului in exces prin emisiuni repetate de sange$ in degenerescenta hepatolenticulara se va face 5ratament cu 4&5A.

1/

Tratamentul patogenic vizeaza combaterea inflamatiei si a proceselor imunologice si stimularea regenerarii hepatice. Corticoterapia, cu actiune antiinflamatorie, imunodepresoare, diuretica si de stimulare a apetitului, are indicatii in cirozele cu hipersplenism, ascita si colostaza. 7u se va da cortizon in cazurile cu tromboza portala. 5erapia imunosupresiva nu este recomandabila in ciroze. 'entru stimularea regenerarii hepatocitare se prescriu extracte hepatice concentrate, bine purificate, cu vitamina ,, 2, I2, C, 4 si preparate ca 2ecopar, 'urinor, )itrison. 'entru steatoza hepatica se recomanda factorii lipotropi. &aca apar tulburari in secretia biliara, se recomanda colagoge. in sindroamele hemoragipare se administreaza vit. G, sub controlul indicelui de protrombina. in hipersplenism se face corticoterapie, se administreaza masa trombocitara si, la nevoie, cu mult discernamant, se procedeaza la splenectomie. in cirozele biliare se recomanda, in plus, vitaminele liposolubile A.&.G. preparate cu calciu si fermenti pancreatici. Tratamentul ascitei: dieta va fi hiposodata, bogata in potasiu, prin sucuri de fructe, fructe uscate si cu usoara restrictie de lichide. Clinostatismul este un factor important pentru imbunatatirea diurezei. &intre diureticele folosite in 5ratamentul ascitei sunt de preferat triamteren (3,, mg*zi), amilorid (3, mg*zi), 4tacrin, furosemid, 7efrix, !frix. (e folosesc cu mult succes spirolactonele (Aldactone). 'entru a obtine o buna diureza trebuie corectata hipovolemia prin perfuzii cu solutii hipertonice de glucoza, cu albumina umana, cu masa eritrocitara, cu manitol$ la nevoie, se pot face transfuzii cu sange total, ciroticul suportand bine sangele si greu anemia. 'aracenteza nu se recomanda. (e va face numai de necesitate, daca ascita %eneaza functiile cardiorespiratorii$ se scot cantitati de maximum 2#31. Tratamentul chirurgical este un 5ratament de necesitate$ nu se face profilactic, el influentand nefavorabil evolutia bolii. (plenectomia este indicata in primul stadiu al cirozei de tip bantian si in hipersple#nismul sever. Anastomozele porto#cave cauta sa suprime hipertensiunea portala. )igaturi vasculare de varice esofagiene, de varice gastrice se fac tot de necesitate si cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare. Tratamentul complicatiilor* Tratamentul cirozei hepatice compensate* (e vor evita eforturile fizice mari, alimentatia trebuie sa fie bogata (20,, # 3,,, calorii), echilibrata, cu aport de proteine 1,0#2 g*Fg corp (in absenta encefalopatiei portale), si cu aport normal de glucide si lipide cu acizi grasi si nesaturati. Alcoolul va fi suprimat definitiv. (e vor administra suplimente vitaminice (C si ), oral sau parenteral, anabolizante (7aposim, 2adiol). in ciroza postnecrotica este indicata corticoterapia (prednison ,,0 # 1 mg*Fg corp, micsorandu#se dozele treptat) si imunosupresoare (azatioprina#"muran, 1,, # 2,, mg*zi) sau clorambucil, toate folosite cu prudenta. Asocierea prednison (,,20 mg*Fg corp) cu citostatice (/ mg in 2/ de ore) mareste efectul favorabil si reduce riscul. Tratamentul cirozei hepatice decompensate* &ecompensarea apare dupa boli intercurente, interventii chirurgicale, hemoragii digestive, boli infectioase. 5ratamentul vizeaza sindromul edematos, sindromul de insuficienta hepatica, anemia, hemoragiile digestive, encefalopatia portala si coma hepatica. # 5ratamentul sindromului edematos, se face prin repaos la pat, regim desodat,

10

corticoterapie 3, # /, mg*zi (realizeaza o diureza apoasa) si diuretice tiazidice 2#/ comprimate*zi (7efrix), furosemid /, mg sau 4deren 0, mg, 2 # / comprimate*zi, diuretice osmotice (manitol in perfuzie), triamteren 2#3 comprimate*zi, spirono#lactona (Altactona) /#; comprimate*zi etc. &iureticele se administreaza in cure de 2#3 zile pe saptamana si intotdeauna sub control. 'unctia evacuatoare, se practica numai in caz de necesitate, trebuie sa fie moderata (2#3 1). !neori se practica reperfuzarea lichidului de ascita. # 5ratamentul sindromului de insuficienta hepatica, presupune repaus la pat, dieta echilibrata cu aport proteic suficient, anabolizante de sinteza (2adiol, 7aposim), vitamine ; si , acid folie. Corticoterapia se recomanda numai in prezenta fenomenelor inflamatorii. (plenectomia se practica in ciroza %uvenila cu hipersplenism. (e mai administreaza dupa caz, vitamina G, fibrinogen, plasma in hemoragii difuze, si in cazuri speciale acid epsilon#amino#caproic. # 5ratamentul anemiei se realizeaza cu perfuzii de sange, acid folie, viamina 12, fier (8lubifer), corticoterapie, si uneori chiar splenectomie. # 5ratamentul hemoragiei digestive se face cu perfuzii de sange izogrup, substi#tuenti plasmatici (&extran), uneori aplicarea sondei cu baloane (egstoFen# lacFmore, hemostatice, retrohipofiza, iar pentru prevenirea encefaliei protale, secundara hemoragiei, se recomanda clisma evacuatoare, administrarea de 7eomi#cina /#; g*zi. in cazurile extreme se face ligatura varicelor. # 5ratamentul encefalopatiei portale. (e reduc proteinele sub 1 g*Fg corp, se ad# ministreaza antibiotice in caz de infectii (tetraciclina sau ampicilina 2 g*zi, neo#micina 3# / g*zi, la care se adauga 2icostatin). intotdeauna se combate constipatia cu laxative. in cazuri speciale se administreaza alfacetoglutarat de ornitina, /, # ;, g in 2/ de ore. # 5ratamentul comei hepatice, provocata de hiperamoniemie, tulburari hidroelec#trolitice severe sau insuficienta hepatica grava, presupune un ansamblu de masuri care se adreseaza factorului etiologic. 'entru micsorarea amoniogenezei, se combate constipatia cu laxative, flora proteolitica cu neomicina 3#/ g*zi sau tetraciclina 2 # 3 g*zi. +egimul trebuie sa fie hipoproteic. in cazuri deosebite se administreaza lactuloza, alfacetoglutarat de ornitina, acid glutamic sau clorhidrat de Arginina in perfuzie. 'entru reechilibrare metabolica se recomanda perfuzii de glucoza, androgeni anabolizanti (testosteron), corticoizi (hemisuccinat de hidrocortizon 3,, mg in 2/ de ore), clorura de potasiu 3#; g*zi si clorura de calciu. Tratamentul comei hepatice necesita in primul rand masuri de control si igieno#dietetice. inregistrarea temperaturii si a pulsului la / # ; ore$ examen zilnic general$ dozarea la 1 # 2 zile a 7aH, C"> si GH in sange si urina, a rezervei alcaline, a ureei$ dozarea la 3 zile a bilirubinemiei. Boarte importante sunt masurile de ingri%ire. aerisirea camerei, igiena bolnavului si a rufariei, schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului. +egimul alimentar prevede un aport echilibrat de lichide (excretia zilei precedente H 0,, ml), suprimarea proteinelor si reintroducerea lor dupa revenirea cunostintei (cate 1, # 2, g*zi, pana la cel mult /, g)$ daca bolnavul inghite, se dau sucuri indulcite, daca nu, glucoza 2,3 pe sonda sau 333 pe cateter intravenos, pana la 2,, ml*zi. (e vor adauga ,,2 pana la ,,0 g sodiu*zi si cate 1,0 g potasiu la fiecare litru de solutie glucozata. 5ratamentul patogenic consta in clisme inalte, neomicina sau tetracicline, hemo#dializa$ amonifixatoare. acid glutamic, acid aspartic, laringina. (e mai pot da acid succinic, acid

1;

malic, cisteina, vitamine. 8lucocorticoizii in doze mici dau rezultate bune (in coma hepatica din insuficienta acuta necrotica se dau doze masive de corticoizi). Cor fi cercetate tulburarile si (imptomele asociate. hemoragia, agitatia neuropsihica, infectiile. in coma cu spoliere potasica se administreaza clorura de potasiu (2 # / g*zi), in perfuzii de glucoza.

1A