MOTO:

"Execuia prescripiilor medicale cu competen i contiinciozitate rmne doar o parte a activitii asistentei medicale. Esenial rmne Cunoaterea bolnavului a problemelor i nevoilor sale."

CUPRINS

CAPITOLUL I
Anatomia i fiziologia aparatului renal Notiuni de anatomie

CAPITOLUL II
Colica renala (nefretica) Definitie Etiopatogenie Analize Tratament

CAPITOLUL III
Ingrijirea pacientilor cu colica renala CAPITOLUL IV Educaie pentru sntate i comunicarea n educaia pt sanatate

CAPITOLUL V
!i"liografie

CAPITOLUL I

Anatomia i fiziologia aparatului renal

NOIUNI DE ANATO IE Aparatul urogenital # este format din aparatul urinar i genital$ Cea mai mare parte a produilor de e%creie se elimin& printr#un ansam"lu de organe care formeaz aparatul e%cretor$ Aparatul urinar # este alctuit din cei doi rinic'i i de cile e(acuatoare ale urnii) calice& "azinete& uretere& (ezica urinar i uretra$ *inic'ii # organele secretoare ale urinii& au form de "oa"e de fasole i sunt situai de o parte i alta a coloanei lom"are$ +iecare rinic'i& ncojurat de un strat celulo#adipos i n(elit de o capsul fi"roas ine%tensi"il& este situat n loja renal$ *inic'ii au o margine e%tern con(e%& o margine intern conca( i doi poli) unul superior i altul inferior$ ,e partea conca( se afl 'ilul renal& alctuit din artera i (ena renal& limfaticele& ner(ii& jonciunea uretero#"azinetal$ *inic'iul drept este situat ce(a mai jos dec-t cel st-ng$ .oja renal este limitat n sus de diafragm& n spate de ultimele dou coaste i dedesu"tul lor de muc'i i de apone(rozele lom"are& iar nainte& de (iscerele a"dominale$ In jos& loja renal este desc'is /de aici& uurina cu care se produce ptoza renal0$ 1ituarea lom"o#a"dominal a rinic'iului e%plic de ce durerile renale pot fi resimite lom"ar& a"dominal sau pel(ian& de ce tumorile renale se e(ideniaz ca o mas a"dominal i de ce flegmoanele perinefritice cu e(oluie superioar m"rac simptomatologie toracic$

Nefronul # unitatea anatomic i fiziologic a rinic'ilui& alctuit din glomerul #polul (ascular# i tu"ul urinifer #polul urinar$ Numrul nefronilor din cei doi rinic'i se e(alueaz la 2 milioane$ 3lomerulul # primul element al nefronului # este alctuit dintr#un g'em de capilare care rezult din ramificaiile unei arteriole aferente& pro(enit din artera renal$ Capilarele se reunesc apoi i formeaz& o arteriol eferent& care se capilarizeaz din nou n jurul primei poriuni a tu"ului urinifer$ Tu" urinifer # al doilea element al nefronului # se prezint& su" forma unui canal lung de 45 mm& format din urmtoarele segmente6 capsula !o7man& tu"ul contort pro%imal& ansa 8enle&tu"ul contort distal i tu"ii colectori$ Capsula !o7man # are forma unei cupe care nconjuar glomerulul i este alctuit din dou& foie$ Capsula !o7man& mpreun cu glomerulul pe care l conine& poart numele de corpuscul 9alpig'i$ Din tu"i contori distali& prin canalele colectoare i canalele comune care se desc'id n papilele renale& urina format trece n calice i de aici n "azinet$ .egtura "azinetelor cu (ezica urinar # organ dotat cu o musculatur puternic i situat n pel(is& napoia pu"isului # este realizat& prin cele dou uretere$ Traiectul a"domino#pel(ian al ureterelor e%plic posi"ilitatea compresiunii acestora de ctre fi"roame& c'isturi o(ariene sau cancere recto# sigmoidiene$ :retra #canalul e%cretor al (ezicii # are la femeie un traiect foarte scurt& spre deose"ire de "r"at& la care traiectul este lung i tra(erseaz prostata& de unde posi"ilitatea compresiunii uretrale de ctre un adenom& de prostat& cu rsunet asupra ntregului ar"ore urinar$ NOIUNI DE !I"IOLO#IE *inic'iul este un organ de importana (ital i are numeroase funcii& dintre care funcia principal const n formarea urinei$ ,rin aceasta se asigur epurarea organismului de su"stane to%ice$ +ormarea urinei se datoreaz unui mecanism comple% de filtrare la ni(elul glomerulilor i de rea"sor"ie i secreie la ni(elul tu"ilor& prin filtrarea glomerular- se formeaz urina primiti( / ;45 ; urin primiti(<2= ore& din filtrarea a ;455 ; plasm0$ :rina primiti( are compoziia plasmei& dar far- proteine& lipide i elemente figurate$ Conine deci ap& glucoza& uree& acid uric i toi electroliii s-ngelui$ In faza urmtoare& la ni(elul tu"ilor care rea"sor" cea mai mare parte a filtratului glomeruiar& se formeaz urina definiti($ Totui la acest ni(el se face o selectare) tu"ii rea"sor" total sau n mare

cantitate su"stanele utile i n cantitate mic& pe cele to%ice$ 1u"stanele utile sunt su"stane cu prag& care sunt eliminate prin urin numai c-nd concentraia lor sanguin a depit limitele fiziologice /ap& glucoza& NaCl& "icar"onai0$ 1u"stanele to%ice sunt su"stane far- prag& eliminarea lor urinar fac-ndu#se imediat ce apar n s-nge$ Apa este rea"sor"it- n proporie de >>?& glucoza n ntregime /condiia este ca n s-nge s e%iste mai puin de ;&@5 g glucoza ?o0& srurile i n particular clorura de sodiu& n proporie (aria"il />A#>>?0$ 1u"stanele to%ice nu sunt rea"sor"ite dec-t n proporie mai mic /BB? uree& C4? acid uric0$ *inic'iul are i propieti secretorii& put-nd elimina i c'iar secreta unele su"stane& ca amoniacul& cu rol foarte important n ec'ili"rul acido#"azic$ Deci& procesul de formare a urinii cuprinde o faz glomerular-& n care prin filtrare se formeaz urina iniial i o faz tu"ular-& In care prin rea"sor"ie i secreie se formeaz urina definiti($ Caracterul de urin definiti( este do"-ndit de tu"ii distali prin procesul de concentrare& su" influena 'ormonuluire tro'ipofiza r$ Dup cantitatea de ap pe care o are la dispoziie& rinic'iul elimin unele su"stane ntr#o cantitate mai mare sau mai mic de ap& rezult-nd o urin cu densitate (aria"il$

:rina format permanent # diureza /;&4#2&4 ml<min0 # se depoziteaz n (ezica urinar& de unde c-nd se acumuleaz o anumit cantitate /245#B55 ml0& se declaneaz refle% miciunea # desc'iderea sf ncteralui (ezical i golirea (ezicii$ 9iciunea # este un act contient& desc'iderea i nc'iderea sfincterului (ezical put-nd fi comandate (oluntar$ *inic'iul are i rol predominant n meninerea ec'ili"rului acido#"azic& prin eliminarea de acizi i cruarea "azelor& menin-nd p8#ul la cea$ C&B4$ *inic'ii mai asigur constanta presiunii osmotice a plasmei elimin-nd sau rein-nd& dup caz& apa i diferii electrolii$ In concluzie& rinic'ii ndeplinesc n organism trei funcii de "az) Dfuncia de epuraie sanguin6 Dfuncia de meninera a ec'ili"rului osmotic6 Dfuncia de meninere a ec'ili"rului acido#"azic$ Alterarea acestor funcii conduce la apariia sindromului de insuficien renal& urmat uneori de instalarea comei uremice$

COLICA RENALA
DE!INITIE$ ,aro%ism dureros& cu localizare lom"ara si iradiere anteroinferioara spre fosa iliaca& testicul si scrot la "ar"at si (ul(a la femeie& prezentand o e(olutie ondulatorie& cu ma%ime dureroase si perioade de acalmie$ *eprezinta o urgenta medicala si urologica$ 9a%imul de intensitate este situat de o"icei in ung'iul costo(erte"ral si in aria imediat inferioara coastei a EII#a& putand a(ea sediu (aria"il& in functie de localizarea o"stacolului$ CAU"A principala a colicii renale este reprezentata de de instalarea "rusca a unui o"stacol in calea e(acuarii urinei F ca(itati renale& ureter& jonctiunea uretero(ezicala& ceea ce creste "rusc presiunea in sistemul ureteropielocaliceal si produce e%citatia presoreceptorilor renali pentru durere$ G"stacolul ce "loc'eaza "rusc calea urinara este cel mai des un calcul$dar poate fi& la fel de pro"a"il& un c'eag &material de supuratie de origine renala& (T!C renal)$

Alte cauze ) procese de (ecinatate ) inflamatii& tumori prin compresiune e%trinseca 6 cauze iatrogene postterapeutice c'irurgicale& litotritie& radioterapie 6 infarct renal$ !I"IOPATOLO#IE ) creste "rusc presiunea in sistemul colector situat deasupra o"stacolului si in acelasi timp apare un spasm al musculaturii netede a cailor urinare& ce amplifica la randu#i presiunea$ 1e intra intr#un cerc (icios ) o"stacol # spasm #cresterea presiunii # amplificarea efectului de o"stacol$ Ecografic se e(identiaza 'idronefroza sau uretero'idronefroza unilaterala putandu#se (izualiza functie de natura sa si o"stacolul$ .a :$I$H$ rinic'iul este mut de partea afectata$ ,arenc'imul renal se impregneaza cu su"stanta de contrast ce nu poate ajunge in cai F I rinic'i mare al" J # semn de staza renala$ C.INIC& "olna(ul prezinta durere paro%istica& ce are caracterele descrise anterior& cu de"ut "rusc& uneori in plina sanatate aparenta$ !olna(ul cauta o pozitie antalgica& pe care nu o poate gasi F element util in diagnosticul diferential cu alte sindroame dureroase a"dominale& care frec(ent& imo"ilizeaza "olna(ul$ Colica renala se insoteste de ) D simptomatologie digesti(a ) greturi& (arsaturi& ileus& sindrom pseudoocluzi( F semne de iritatie retro# peritoneala 6 D semne neuropsi'ice ) agitatie& an%ietate e%trema 6 D simptomatologie cardio(asculara ) de o"icei& TA si pulsul nu prezinta modificari$ Ascierea fe"rei& poate accelera pulsul& iar scaderea TA in acest caz sugereaza o infectie urinara 6 D semne urinare ) Colica poate fi urmata de 'ematurie& ce poate fi cauzata de un calcul ce a migrat& de(enind apoi o"structi($ :rina poate fi limpede prin e%cluderea rinic'iului afectat sau tul"ure prin suferinta rinic'iului opus$ Asocierea colicii renale cu 'ematurie si 'isturie la "olna(ul cu DK sau mare consumator de analgezice poate sugera necroza papilara$ E%ista o serie de particularitati simptomatologice in functie de localizarea o"stacolului ) D o"stacolul inalt& ( caliceal& pielic si ureteral lom"ar )& (a produce un ma%im dureros lom"ar& cu iradiere in fosa iliaca si organele genitale 6

D o"stacolul ileopel(in ureteral (a mima apendicita acuta sau di(erticulita 9eLel 6 D calculul ju%ta(ezical (a determina colica renala insotita de semnele iritatiei (ezicale ) polaLiurie& tenesme (ezicale& durere pel(iperineala& etc$ ,alparea lom"ara poate decela nefromegalie ( se efectueaza cu "landete pentru a nu e%acer"a durerea )$ 9ane(ra 3iordano este contraindicata F duce la cresterea presiunii in ca(itati cu risc de rupere a structurilor aflate in tensiune$ Auscultator ( medic ) se pot decela sufluri de artera renala ce ar putea e%plica o isc'emie renala acuta F cauza de colica renala$ INVESTI#ATII PARACLINICE 1e efectueaza de urgenta ) ec'ografie a"dominala& **H1& sumar de urina& e(entual recoltare de sange)glicemie& creatinina& ac$ uric$ Ec'ografia ) poate e(identia sediul si natura o"stacolului si distensia cailor urinare in amonte de acesta cati rinic'i are pacientul $ **H1 ) poate e(identia formatiuni radioopace in aria de proiectie a aparatului urinar fara a a(ea insa certitudinea$ :neori la analizele de la"orator se constata oligurie pana la anurie cand o"stacolul se instaleaza pe un rinic'i unic congenital& functional& sau c'irurgical$ 1umarul de urina poate e(identia 'ematurie macroscopica& leucociturie # piurie& orientand apartenenta durerii la tractul urinar$ 1e mai pot efectua la indicatia medicului :IH # dupa calmarea durerii& scintigrama # renograma izotopica si la ne(oie tomografie computerizata$ DIA#NOSTICUL DI!ERENTIAL in a"senta traumatismului lom"ar )1e face cu ) D pielonefrita acuta D sarcina ectopica D ane%ita acuta < or'ita acuta D compresiile ner(oase D colica "iliara F este prezent sindromul dispeptic& e% ec'ografic D apendicita acuta caracterizata prin semnele de compresie apendiculara& leucocitoza& fe"ra& semnele peritonitei& a"senta micro'ematuriei$ D ulcerul perforat cu durere (iolenta epigastrica si peritonita instalata rapid si semnele 'emoragiei digesti(e

D pancreatita acuta& cu semne sanguine si urinare ale lizei pancreatice& cu durere I in "ara J$ Toate celelalte sindroame dureroase a"dominale nu sunt insotite de regula de 'ematurie& distensie ec'ografica a ca(itatilor renale& semne radiologice de litiaza$ !olna(ul in colica renala e agitat spre deose"ire de iritatia peritoneala in care "olna(ul cauta pozitii antalgice si de(ine imo"il$ T*ATA9ENT:. ) cuprinde 2 faze ) calmarea durerii si tratarea cauzei $ Calmarea durerii ) se (a incerca indeplinirea o"iecti(ului de la camera de garda a clinicii si se o"tine astfel ) ;$ C:*A DE 1ETE) aportul 'idric redus& scade diureza si deci presiunea pe cai$ Daca se decide instalarea unei perfuzii i$ ($ & aceasta nu (a depasi 245 ml$ ser perfuza"il& a(and rolul de (e'icol de transport pentru su"stantele analgezice& antispastice& antiinflamatoare in colicile re"ele$ 2$ Administrare de ANA.3EKICE )Algocalmin& 1alicilati& ,iafen& +ortral& Tramal& deri(ati morfinici $ B$ ANTI1,A1TICE miolitice ),apa(erina& Nitroglicerina& .izadon& 1co"util& No#spa =$ ANTIIN+.A9ATG*II nesteroidiene ) I"uprofen& Indocid& +enil"utazona& Diclofenac& ,iro%icam F prefera"il supozitoare& a(and efect pe 2 cai) efect antiinflamator cu reducerea edemului la ni(elul o"stacolului F cu efect permisi( pt urina F scad diureza si deci presiunea$ 4$1e mai folosesc M F"locante )Ergoto%in& ,razosin& Alfuzosin& Tamsulosin $ @$ Anti"ioterapia se asociaza doar cand urocultura este poziti(a sau semnele clinice indica suspiciune de infectie urinara$ C$1e pot utiliza aplicatiile de caldura locala )sticle cu apa& "uiote& perna electrica A$ Tratamentul simtomatologiei asociate Tratarea cauzei se face in sectia de urologie& de catre specialistul urolog& in urma diagnosticului sta"ilit$

ROLUL ASISTENTEI COLICA

EDICALE IN IN#RI%IREA PACIENTULUI A!LAT IN

RENALA IN SECTIA DE UROLO#IE A$ C:.E3E*EA DE DATE ,ornind de la presupunerea) I pare a fi o colica renala J& a$m$ poate sa o"tina o serie de informatii e%trem de utile in conduita ulterioara ) ;$ IN+G*9ATII 3ENE*A.E ) # alergii cunoscute N daca da& la ce anume$ Administrarea unor medicamente la care pacientul este alergic poate duce la soc anafilactic$ # afectiuni cronice in tratament N daca da cu ce anume$ 1e (or a(ea in (edere interactiunile dintre medicamente ce pot cauza multiple complicatii$ Alergiile si afectiunile cronice de care sufera pacientul (or fimentionate in foaia de o"ser(atie o"ligatoriu$ 2$ IN+G*9ATII .E3ATE DE 9GTIH:. ,*EKENTA*II .A CA!INET ) # ati mai fost la medic pentru o pro"lema similara N ati mai a(ut (reo colica renala pana acum N daca da ) a(eti documente medicale de la prezentarea anterioara N cum s#a solutionatN # stiti daca a(eti afectiuni renale N # (a incadrati intr#una din situatiile urmatoare N a(eti 2 rinic'i N ) # normali N # malformati N a(eti un singur rinic'i N ) # congenital N # functionalN # c'irurgicalN # e(aluarea pacientului pe "aza principiilor celor ;= ne(oi fundamentale !$ 9GNITG*IKA*EA ) # e(aluarea functiilor (itale) tensiune& puls& respiratie& diureza& temperatura si raporteaza medicului modificarile aparute # e(aluarea caracteristicilor durerii si a aspectului macroscopic al urinei6

# tratamentul de aplicat rol delegat in aplicarea tratamentului specificat in scris de catre medic$ Tratamentul se administreaza dupa un orar presta"ilit& la inter(ale de A sau ;2 ore com"inatii de antispastice& antiinflamatorii si anlgezice$ .a cerere& in functie de simptomatologie& se adauga antitermice& antiemetice$ Administrarea medicatiei prescrise se (a face cu precautiile de rigoare legate de )(erificarea produsului (atentie la termenele de (ala"ilitate& aspectul produsului& integritatea am"alajului& calea de administrare )Diclofenac#ul nu se administreaza decat strict intramuscular & te'nica administrarii& interactiuni intre medicamente Diclofenac O No#1paP precipita $ Nerespectarea acestor precautii poate conduce la aparitia unor complicatii in e(olutia pacientului putand fi asimilate malpra%isului$ N: se perfuzeaza pacientul$ 1E .I9ITEAKA ingestia de lic'ide F pacientul (a intra I in cura de sete J # aplicatiile calde6 # programeaza si urmareste efectuare in(estigatiilor indicate de medic ) ec'ografie de urgenta& **H1&pro"e de sange uree sg(& creatinina serica& glicemie& ac$ uric& pro"e de urina$ Daca medicul indica se efectueaza :$I$H$ pro"ele de functie renala tre"uie sa fie normale si pacientul sa ai"a apro% 2= de ore de accalmie 6 A$9$ e%plica pacientului cum sa colecteze urina si sa urineze prin tifon am putea recupera calculul pt analiza c'imica & recolteaza pro"e de sange si urina& pregateste pacientul pt :$I$H$ 6 # acorda ingrijiri pacientului care (arsa6 # acorda sprijin moral pacientului si familiei 6 DE.E3AT F su" indrumarea medicului& numai pe "aza indicatiilor scrise de acesta Aspecte particulare) Colica renala la femeia gra(ida ) D contraindica in(estigarea radiologica& D administrarea medicatiei se (a face su" indrumarea medicului specialist de o"stetrica# ginecologie$ Colica renala la pacientul aflat in tratament cu anticoagulante ) Trom"ostop& 1introm& ,la(i%& Aspirina< Aspenter& ) in cazul unor astfel de tratamente se (a a(ea in (edere faptul ca administrarea de calmante su" forma de injectii intramusculare poate determina 'emoragii spontane& destul de importante si greu de controlat$ Administrarea medicatiei la pacientii cu alte afectiuni F) 3.A:CG9 # contraindica adm ) ,iafen& Nitroglicerina&

Colica renala este durerea foarte puternica& "rusca& sfasietoare& care are originea dorsal &la ni(elul spatelui& in zona de proiectie a rinic'iului &mai jos de ultima coasta)$ Durerea iradiaza spre anterior& spre "urta& spre fata interna a piciorului si organelle genitale e%terne$ Durerea nu este continua& are o e(olutie ondulanta) momente dureroase urmate de acalmie$ 9a%imul de intensitate al durerii este pe traiectul ultimei coaste& la ni(elul coloanei si pana la o palma lateral ea$ Cauzele &oli&ii renale D D D D D D Calculi renali C'eaguri de sange +ragmente tumorale Cazeum# masa de su"stanta necrozata "ogata in proteine si lipide& asemanatoare cu "ranza Necroza papilara Traumatisme

CAPITOLUL II

Coli&a renala 'nefreti&a( I)tori&ul *olii Colica renala este cea mai tipica durere de origine renala$ Ea se datoreste punerii in tensiune a "azinetului de catre urina adunata deasupra unui o"stacol recent aparut& precum si migrarii unui corp (c'eag& calcul) in interiorul "azinetului$ 1e caracterizeaza printr#un prodrom reprezentat de plenitudine lom"ara& dureri testiculare& polaLiurie& mictiuni imperioase& alteori prodromul lipseste$ Apare odata cu un consum mare de lic'ide& efort& trepidatii& caldura$ De"utul colicii este predilect noaptea printr#un acces dureros (iolent& ca o lo(itura de pumnal& atinge un paro%ism si apoi lent dispare cu sau fara tratament$ Durerea cu caracter de lo(itura de pumnal iradiaza pe traiectul ureterului spre teritoriul genitocrural$ In colica testiculul este adesea retractat spre inelul ing'inal prin contractia cremasterului si poate prezenta o sensi"ilitate deose"ita$ Colica renala& care uneori poate im"raca aspectul unei colici su"intrante se insoteste de regula de fenomene urinare $!olna(ul care are colica renala este e%trem de agitat& an%ios& cauta mereu o pozitie antalgica pe care nu o gaseste$ In paralel el are fenomene refle%e cardio#circulatorii )"radicardie& paloare& transpiratii& raceala e%tremitatilor& fenomene digesti(e refle%e )greata& (arsaturi& sug'it& meteorism& ileus dinamic$ Diagnosticul diferential al colicei nefretice se face cu apendicita acuta& 'ernie ing'inala& colecistita acuta& infarctul miocardic$ In colica renala lipseste contractura musculara a"dominala& fe"ra& orificiile 'erniare sunt li"ere$ +e"ra& de regula& nu este prezenta in colicile "iliare decat atunci cand a(em de#a face cu fenomene infectioase acute$ 1farsitul colicii renale este marcat de o incetare a durerii& du"lata de o criza poliurica ce adesea este insotita de 'ematurie macroscopica sau microscopica$ Ea cedeaza in totalitate la medicatia antispastica sau odata cu eliminarea calcului$

anife)tari &ini&e$ #durere intensa de tip colicati( localizatan regiunea lom"ara unilateral cu iradiere dea lungul ureterului spre organele genitale e%terne si radacina coapsei6durerea e intensificata de miscare& tuse& stranut& atingerea regiunii lom"are pentru ca musculatura caliceala "azinetala si ureterala se contracta pentru a e(acua calculul #tenesme (ezicalepolaLiurie& 'ematurie& disurie pana la anurie sau retentie de urina #greturi si (arsaturi pe cale refle%a datorita durerii& an%ietate& neliniste& agitatie& transpiratii& ta'icardie& 'TA pana la soc traumatic #durata colicii de la cate(a min la 2#@ore CLASI!ICARE # Colica nefritica F distensia capsule renale6 # Colica ureterala F distensia acuta a cailor urinare6 Colica nefritica Colica renala este cea mai tipica durere de origine renala$ Ea se datoreste punerii in tensiune a "azinetului de catre urina adunata deasupra unui o"stacol recent aparut& precum si migrarii unui corp in interiorul "azinetului$ 1e caracterizeaza printr#un prodrom reprezentat de plenitudine lom"ara& dureri testiculare& polaLiurie& mictiuni imperioase& alteori prodromul lipseste$ Apare odata cu un consum mare de lic'ide& efort& trepidatii& caldura$ De"utul colicii este predilect noaptea printr#un acces dureros (iolent& ca o lo(itura de pumnal atinge un paro%ism si apoi lent dispare cu sau fara tratament$ Durerea cu caracter de lo(itura de pumnal iradiaza pe traiectul ureterului spre teritoriul genitocrural$ In colica testiculul este adesea retractat spre inelul ing'inal prin contractia cremasterului si poate prezenta o sensi"ilitate deose"ita$ Colica renala& care uneori poate im"raca aspectul unei colici su"intrante se insoteste de regula de fenomene urinare )tul"urari de mictiune # polaLiurie& disurie& tenesme (ezicale si 'ematurie$ !olna(ul care are colica renala este e%trem de agitat& an%ios& cauta mereu o pozitie antalgica pe care nu o gaseste$ In paralel el are fenomene refle%e cardio#circulatorii& fenomene digesti(e refle%e$

Diagnosticul diferential al colicei nefretice se face cu apendicita acuta& 'ernie ing'inala& colecistita acuta& infarctul miocardic$ In colica renala lipseste contractura musculara a"dominala& fe"ra& orificiile 'erniare sunt li"ere$ +e"ra& de regula& nu este prezenta in colicile "iliare decat atunci cand a(em de#a face cu fenomene infectioase acute 1farsitul colicii renale este marcat de o incetare a durerii& du"lata de o criza poliurica ce adesea este insotita de 'ematurie macroscopica sau microscopica$ Ea cedeaza in totalitate la medicatia antispastica sau odata cu eliminarea calcului Colica ureterala Durerea ureteral+ tipic poart numele de colic ureteral )curent i incorect i se spune colic renal$ Ea se prezint frec(ent ca una dintre cele mai puternice dureri produse de suferina unui organ$1e produce ca urmare a distensiei acute a capsulei renale asociat cu contracia puternic a musculaturii calicelor& pel(isului i ureterului destinse n spatele unui o"stacol ureteral organic sau funcional$ G"stacolul organic este de o"icei reprezentat de ctre un calcul& dar poate fi i un c'eag de s-nge& un dop de puroi sau un fragment de tumor sau de papil renal necrozat$ G"stacolul funcional poate fi un spasm pro(ocat de modificri ca'tati(e ale urinii sau de iritaii din (ecintate$ Apare& ca i durerea renal& n spate (regiunea lom"ar)& n ung'iul costo(erte"ral i iradiaz anterior i n jos$ .a "r"ai aceast iradiere se resimte n (ezic ( n spatele simfizei pel(iene)& n scrot& testicul i "aza coapsei iar la femei n (ul( i coaps$ :neori durerea ncepe sau este localizat e%clusi( n una din zonele de iradiere$Caracterul colicati( (paro%isme dureroase altern-nd cu perioade de acalmie) nu este o"ligatoriu$ !ntensitatea durerii este foarte mare ca de altfel i durata$ Ea se poate repeta dup diferite perioade (ore) de acalmie& ca urmare a progresiunii calculului (sc'im"-ndu#i e(entual i localizarea)$1e nsoete de regul de o stare de agitaie a "olna(ului care caut i nu gsete o poziie de calmare a durerii (poziie antalgic)$ 1e poate nsoi sau nu de tul"urri de miciune i de diurez (miciuni frec(ente& dificile& oligurie)$ 1e nsoete aproape o"ligatoriu de manifestri digesti(e (greuri& (rsturi& "alonare) i menifestri cardio(asculare i respiratorii (modificri de puls i TA& respiraii frec(ente)$ .a lo(irea cu marginea m-inii a regiunii lom"are (mane(ra 3iordane) se pro(oac sau se e%acer"eaz o durere$ G durere se poate de asemenea pro(oca prin apsare n aa zisele pun&te ureterale$

.a e%amenul de la"orator al urinii se descoper de regul 'ematii$ Durerea se amelioreaza dup aplicaii de cldur& antispastice sau numai dupa analgetice majore (morfinice)$ ETIOPATO#ENIE # distensia "rusca a "azinetului printr#un o"stacol calculos Q distensia capsulei renale O spasmul O edemul de o"structie PR colica renala # cresterea presiunii n caile urinare Q se depaseste presiunea de filtrare PR oprirea functiei renale ( urografia efectuata n aceasta faza arata lipsa secretiei renale # rinic'i SmutT urografic prin spasmul arteriolelor aferente glomerulare)& sau impregnarea parenc'imului renal cu su"stanta de contrast (rinic'i Sal"T) prin spasmul musc'iului circular al papilei$ # cone%iunile comple%e ale rinic'iului si cailor urinare cu parasimpaticul toracic& cu ner(ii splan'nici si pneumogastrici cu ganglionii mezenterici PR tul"urari din partea altor organe) ta'ipnee& "radicardie& pareza intestinala& (arsaturi$ 1ediul o"stacolului ureteral ) # colica renala O plaLiurie si tenesme (ezicale P ju%ta(ezicala a calculului ( supozitie clinica) # # o"stacolul este situat n ureterul lom"ar Q durerea iradiaza n testicul (T;;#T;2)& ureterul lom"o#iliac Q durerea iradiaza n partea dreapta n punctul 9ac!urneU (T ;2#.;) localizarea

poate simula o apendicita acuta& iar n partea st-nga poate simula di(erticulita sau alte "oli ale sigmoidului sau ale colonului descendent$ Diagno)ti& poziti, # durere lom"ara (iolenta& de"ut "rusc& e%acer"ari ce agitatie a "olna(ului # # # # # # # iradierea )flanc& 'ipogastru& organe genitale sau regiunea ing'inala$ afe"rila (aparitia fe"rei Q retentie septica n caile urinare nalte$) e%acer"ata ) la palparea & percutia regiunii lom"are$ palparea 'emia"domenului poate fi dureroasa$ manifestari digesti(e ) greturi& (arsaturi pulsul este normal sau "radicardic tegumentele reci& palide& transpirate$ determina o stare de

Diagno)ti&ul -iferential # nu orice durere lom"ara nseamna litiaza ureterala$ # # colica renala litiazica # apendicita acuta colica renala litiazica # ulcer perforat

confuzia apendicitei acute sau a ulcerului perforat cu o colica renala este foarte gra(a PR

durere lom"ara cu iradiere a"dominala (a fi in(estigata de urgenta prin metode de la"orator si radiologice pentru sta"ilirea diagnosticului$ Con-uita -e urgenta$ #se asigura repaus la pat6 se aplica caldura pe zonele dureroase6 se administreaza dupa prescripte antispastice si analgezice parenteral Preg+tirea pa&ien.ilor pentru e/plor+ri ra-iologi&e i fun&.ionale ale aparatului renal E%plorarea radiologic a rinic'iului i a cilor urinare se efectueaz prin radiografie&renal simpl& cistografie& arteriografle& retropneumo# peritoneu& pielografie$ 1cop# e(idenierea conturului rinic'ilor ca(itilor pielocaliceale ale acestora& precum i a cilor urinare$ A$P,regtirea "olna(ului pentru radiografia renal simplP *adiografia renal permite e(idenierea formei& dimensiunilor& poziia rinic'ilor i prezena unor calculi renali& uretrali& (ezicali radioopaci$ 9ateriale necesare) Dcr"une animal6 Dulei de ricin6 Dmateriale necesare unei clisme e(acuatoare$ ;$ ,regtirea materialelor necesare) D se pregtesc toate materialele necesare menionate mai sus$ 2$ ,regtirea psi'ic a "olna(ului) D se anun "olna(ul i i se e%plic importana te'nicii pentru sta"ilirea diagnosticului$ B$ ,regtirea alimentar a "olna(ului)

Dcu dou trei zile naintea e%aminrii "olna(ului (a consuma un regim fr alimente care conin celuloz i dau reziduri multe /fructe& legume& zarza(aturi& paste finoase& p-ine0 i ape gazoase6 D n ziua precedent& "olna(ul (a consuma o can de ceai i p-ine prjit6 D naintea e%aminrii "olna(ul nu (a m-nca& nu (a consuma lic'ide6 Ddup e%amen "olna(ul poate consuma regimul sau o"inuit Preg+tirea me-i&amentoa)+ a *olna,ului$ Dcu dou#zile nainte de e%aminare se administreaz cr"une animal i triferment c-te 2 ta"lete de B ori pe zi6 D n seara precedent zilei radigrafiei se administreaz 2 linguri de ulei de ricin$ AtenieV D n dimineaa zilei e%aminatoare& se efectueaz o clism cu ap cald$ Aerul din tu"ul irigator tre"uie s fie complet e(acuat pentru a nu ti introdus n colon$ D naintea e%aminrii radiografiei "olna(ului i (a goli (ezica urinar sau i se (a efectua un sondaj (ezical$ 4$ ,regtirea pentru e%aminare) D"olna(ul este condus la ser(iciul de radiologie6 D"olna(ul (a fi ajutat s se dez"race i s se aeze pe mas6 @$ ngrijirea "olna(ului dup te'nic) Ddup efectuarea radiografiei& "olna(ul este ajutat s se m"race i s se ntoarc n salon unde (a fi instalat comod n pat6 Dse noteaz# e%amenul n +$G$ a "olna(ului$ 012 Preg+tirea *olna,ului pentru pielografie ,ielografia # radiografia aparatului renal e%ecutat cu su"stana de contrast administrat prin cateterism ureteral su" control citoscopic$ 9aterialele necesare) Dcele pentru radiografie renal simpl6

Dsu"stan de contrast Gdiston # B5? sau iodur de sodiu # ;5?6 Dmedicamente anti'istaminice6 Dmedicamente pentru urgen$ 31 ,regtirea materialelor necesare) D se pregtesc toate materialele necesare menionate mai su 4$ ,regtirea "olna(ului) D se efectueaz& pregtirea "olna(ului ca i pentru radiografia renal& simpl /psi'ic& alimentar& medicamentoas0$ 51 Testarea sensi"ilitii fa de su"stana de contrast) D se efectueaz testarea sensi"ilitii "olna(ului la iod cu Gdiston B5? sau iodur de sodiu ;5?$ Dac "olna(ul prezint o reacie 'iperalergic se ntrerupe introducerea su"stanei de contrast i se administreaz anti'istaminiee& anun-ndu#se imediat medicul$ Dac tolerana organismului este "un "olna(ul (a fi condus n sala de citoscopie& unde (a fi ajutat s se dez"race i s se aeze pe masa de e%aminare$ 61 Administrarea su"stanelor de contrast) Dsplarea pe m-ini cu ap curent i spun6 Dsu" controlul cistoscopului se introduce sonda n ureter6 Dse introduce su"stana de contrast uor nclzit& 4#;5 ml n fiecare parte presiune mic6 D"olna(ul se transport pe targa pe masa de radiografie$ 71 ngrijirea "olna(ului dup te'nic) Ddup terminarea radiografiei se ncearc s se e%trag cu o sering& su"stana de contrast$ !olna(ul (a fi ajutat s se m"race& (a f condus n salon i instalat comod n pat6 Dse noteaz e%amenul efectuat n +$G$ a "olna(ului$ AtenieV D,ielografia se e%ecut n condiii de asepsie perfect$ D1u"stana de contrast tre"uie uor nclzit pentru a nu produce contracii spastice ale "azinetului$

DInjectarea su"stanei de contrast se face cu presiune moderat /altfel se& produce rupturi ale "azinetului sau reflu% pielorenal0$ Preg+tirea *olna,ului pentru &i)tografie Cistografia # este o metod de e%ploatare radiologic a (ezicii urinare care se poate e%ecuta prin) Wradiografie simpl (ezical6 Wradiografie dup umplerea (ezicii urinare cu su"stane de contrast steril /iodura de sodiu ;5#25?& 245#255 ml cu ajutorul seringii 3uUon0& e(entual amestecat cu aer$ 9ateriale necesare) materiale pentru efectuarea unei clisme6 sonda Nelaton steril6 soluie steril de acid "ooric6 seringa 3uUon steril6 su"stan de contrast& ioduri de sodiu ;5? sau soluie Gdiston6 pens 'emostatic6 mnui de cauciuc sterile6 t(i renal$ 31 Preg+tirea materialelor ne&e)are) se pregtesc toate materialele necesare$ 41 Preg+tirea *olna,ului$ #se anun "olna(ul i se e%plic necesitatea te'nicii6 #se efectueaz "olna(ului o clism e(acuatoare cu ap cald6 #"olna(ul este condus la ser(iciul radiologie& ajutat s se dez"race i s se aeze n decu"it dorsal pe masa radiologic$ 51 Parti&iparea la &i)tografie$ #splarea pe m-ini cu ap curent i spun6

#se m"rac mnuile sterile6 #se introduce sonda Nelaton steril n (ezica urinar "oric6 # # n seringa 3uUon se aspir ;55#255 ml iodura de Na se nc'ide sonda cu o pens 'emostatic steril sau Gdiston i se introduce n (ezic6 "olna(ul este rugat s nu urineze dec-t dup terminarea e%amenului cistografic6 # medicul e%ecut imediat radiografia i se spal (ezica cu soluie steril de acid

D1Arteriografia renal+ Este o metod de e%plorare a aparatului renal prin administrarea su"stanei de contrast pe cale arterial& renal& sau femural$ ,rima radiografie se e%ecut la 2#B secunde de la nceperea administrrii su"stanei de contrast& a doua radiografie la @ secunde i a treia la A secunde$ AtenieV Dsu"stana de contrast se injecteaz& i$(& durerea pro(ocat pe durata injectrii fiind suporta"il6 Dadministrarea rapid pro(oac durere intens de#a lungul (enei$ 1e a(ertizeaz "olna(ul$ E$P ,regtirea "olna(ului pentru e%amen radiologie al rinic'ilor prin retropneumoperitoneuP *etropneumoperitoneu # reprezint introducerea de aer sau o%igen n spaiul retroperitoneal pentru e(idenierea contururilor rinic'ilor$ 9ateriale necesare) #materiale necesare efecturii unei clisme6 # instrumente i materiale necesare efecturii unei puncii6 # aparat de pneumotora% 31 Efe&tuarea te8ni&ii$ #se anun "olna(ul& e%plic-ndu#i necesitatea te'nicii i inofensi(itatea6 #se anun "olna(ul c nu tre"uie s mn-nce nimic n dimineaa zilei de e%aminare6 # n seara precedent inter(eniei se efectueaz "olna(ului o clism e(acuatoare6

"olna(ul (a fi condus n sala de radiografie& ajutat s se dez"race i s se aeze pe masa radiografie6 #splarea pe m-ini cu ap curent i spun6 se m"rac mnuile sterile6 #se ser(ete medicul cu instrumentarul cerut pentru a efectua puncia n loja perineal6 #cu aparatul de pneumotora% medicul introduce ;555# 2555 ; gaz i se e%ecut apoi radiografia6 apoi la locul punciei& se efectueaz un pansament6 #se ajut "olna(ul s se m"race i este condus la pat$ !1 Preg+tirea *olna,ului pentru &i)to)&opie Cistoscopia # metoda de e(aluare a endo(ezicii cu ajutorul citoscopului$ 1cop # indentificarea proceselor patologice endo(ezicale& inflamaiilor specifice& nespecifice& tumorilor& malformaiilor anatomice& calculilor& corpilor strini$ ;$ ,regtirea instrumentelor i a materialelor) #Caselote cu c-mpuri sterile i mnui de cauciuc sterile costum steril pentru medic /'alat& masc0 # seringa 3uUon cu oli(a uretral sterilizat6 # de no(ocain 5&4? =5#45 ml6 #sering de 25 ml sterilizat6 pense sterile6 #tampoane de (at sterile6 #citoscop de irigaie de cateterism sau cistoscopul operator / n funcie de scopul urmrit0 sterilizat6 #soluie de acid "oric B?6 dou sonde uretrale radioopace& lungi de @5#C5 cm i groase de =#A cm /scara C'erier06 #sonde uretro(ezicale sterile6 soluii dezinfectante6 # epru"ete pentru recoltarea urinei6 # dou ta(ite renale$ ,regtirea psi'ic i fizic a pacientului)

Dse anun pacientul& e%plic-ndu#i#se necesitatea te'nicii6 la ne(oie cu o jumtate de or nainte de e%ploatare& i se administreaz& un sedati(6 Di se suprim micul dejun i (a ingera 455 ml lic'id& cu o or nainte de e%amen /pentru a se asigura flu%ul urinar necesar06 Dpacientul i (a goli (ezica urinar& (a fi condus n sala de e%aminare i ajutat s se dez"race /regiunea inferioar a trunc'iului06 Deste ajutat s se urce pe masa special / de cistoscopie sau ginecologic0 i s se aeze n poziie ginecologic6 Di se fi%eaz picioarele pe suporturile mesei6 Dse efectueaz toaleta organelor genitale e%terne i perineului& cu ap i spun6 Dse acoper mem"rele inferioare cu c-mpuri sterile& ls-ndu#se accesi"il regiunea perineului6 B$ ,articiparea la te'nic) Dse dezinfecteaz meatul urinar6 apoi& pentru anestezie local se introduc n uretr 25 ml soluie no(ocain 5&4?& sau B5 ml "orat de procain 2?& sau procain 'idroclor'idric =?6 Danestezia local se mai poate efectua prin "adijonarea meatului i instilaie de Eilocain sau .idocain6 mai nou& se recomand preparatul din import Instigel$ ,recizare ) #la femei& anestezia local /folosirea su"stanelor anestezice amintite mai sus0 este suficient pentru efectuarea citoscopiei # n scop diagnostic$ #la "r"ai& cistoscopia cu cistoscop rigid este prefera"il s se fac n ra'ianestezie6 se poate utiliza i anestezia i$($ sau pe masc$ Danestezia local cu Eilocain este suficient pentru

in(estigaiile cu fi"roscopul6 orice mane(r fi"roscopic /cistolitolapa%ie0& rejecie de prostat sau tumori& necesit anestezie regional sau general6 Dse (erific fucionalitatea sistemului de iluminat& starea de curenie a lentilelor& etaneizarea asam"lrilor6 Dse lu"refiaz instrumentul care urmeaz s fie introdus cu Instagel6 Dse ofer aparatul medicului6 Dse spal (ezica cu o soluie de acid "oric B? p-n c-nd lic'idul de splare de(ine perfect limpede6 Dmedicul umple (ezica cu ;45 ml ap sterilizat sau soluie dezinfectant sla" /la "r"ai0 sau 245 ml /la femei0 i nlocuiete canula de irigaie cu sistemul optic6 Dse racordeaz sistemul de iluminat la reeaua electric /medicul efectueaz inspecia pereilor (ezicali06 Dse ofer medicului succesi( # la cerere # cateterele de dimensiuni diferite /dac e%aminarea continu cu cateterismul ureterelor06 Dse ofer epru"etele pentru recoltrile urinare& pentru urocultur sau e%amene "ioc'imice& "iopstice6 Dpacientul cu ra'ianestezie (a fi transferat de pe masa de anestezie pe targa i transportat n salon6 Daici este aezat comod n pat& unde (a sta n decu"it dorsal& tar pern timp de ;2 ore6 Dse administreaz la ne(oie& calmante& antispastice6 Dla femei& cistoscopia efectu-ndu#se i am"ulator # acestea (or fi ajutate s co"oare de pe masa de e%aminare i s se m"race6 Dnu necesit supra(eg'ere special$ =$ *eorganizarea locului de munc) D se arunc deeuri le& iar instrumentele se spal cu o perie moale& cu ap i spun i se cltesc su" jet& la ro"inet6 lentilele se terg cu ap i spun& depozitele se ndeprteaz cu o perie moale6 interiorul se cur minuios cu tampoane de (at montate pe portampon6 Dse insufl aer su" presiune& pentru ndeprtarea unor e(entuale reziduri6

Dtu"urile cistoscoapelor se sterilizeaz prin imersie n soluie dezinfectant # Clor'e%idin 4? /;5 ml la ;55 ml ap0 P B5X& sau prin sterilizare cu etilen dio%id / n etu(06 Dsistemul optic se sterilizeaz prin imersie n soluie dezinfectant sau prin pstrarea n (apori de formalde'id cel puin dou ore6 Ddup dezinfecie i sterilizare& toate instrumentele se aeaz n cutiile n care se pstreaz$ Incidente i accidente #accese fe"rile trectoare& frisoane& dureri lom"are asemntoare cu colica renal6 #mici 'emoragii produse spontan sau n urma sp lturii (ezicale cu ap C*l(iA)6 #ruptura de uretr& cu uretroragie6 perfotaia (ezicii urinare$ AtenieV Dcistoscopia se e%ecut n condiiile de asepsie caracteristice inter(eniilor c'irurgicale6 Dsistemul optic nu se sterilizeaz prin fier"ere sau autocla(are& fiinc se deterioreaz6 se sterilizeaz numai n soluie apoas de 3lutaralde'id 2?& Cide%& (apori de formol sau de etileno%id6 D nainte de ntre"uinare& se spal "ine cu ap steril& pentru a se ndeprta urmele su"stanelor sterilizante care sunt iritante& 'emolitice$ E/plorarea fun&.ional+ a aparatului renal 1copul e%plorrii funciei renale sta"ilete dac rinic'iul satisface funciile n mod normal sau nu6 s se o"in relaii asupra mecanismului pertur"at calitati( i cantitati($ 9etode i mijloace de e%plorare a funciei renale Acti(itatea rinic'iului tre"uie e%plorat pe trei direcii principale) Danaliza urinei6 De%amenul s-ngelui6 De%plorareamecanismelor funcionale renale propiuzise glomerulare i tu"ulare$ Analiza urinei) E%amenul de urin poate furniza date asupra strii funcionale a rinic'ilor i asupra 'omeostaziei organismului$ E%amenul cuprinde)

Dun e%amen macroscopic6 Dun e%amen microscopic6 Dun e%amen "acteriologic6 Dun e%amen fizico#c'imic$ ;$ 1tadiul cantitati( al elementelor figurate i ai cilindrilor din urin se face prin testul ADDI1#8A9!:*3E*$ a0 ,regtirea "olna(ului) Dse anun "olna(ul cu o zi nainte de efectuarea pro"ei6 Dse recomand regim tar lic'ide cu dou ore nainte6 Ddimineaa "olna(ul este rugat s urineze& se noteaz ora e%act& aceast urin se arunc6 D n acest moment "olna(ul este rugat s rm-n culcat de ;55#;A5 minute6 D"olna(ul nu "ea nimic n tot acest timp$ "0 ,regtirea materialelor pentru recoltarea materialelor) D se pregtesc materialele sterile pentru recoltare& aceeleai ca i pentru e%amenul "acteriologic$ Re&oltarea urinei$ Ddup ;55#;A5 minute se face toaleta organelor genito# urinare cu ap i spun6 Dse recolteaz ntreaga cantitate de urin i se msoar (olumul6 Dse trimite la la"orator not-ndu#se e%act inter(alul de timp ntre cele dou miciuni i (olumul urinei la a doua miciune$ d0 Interpretare) D normal se elimin prin urin ;555 'ematii<min i ;555#2555 leucocite<min$ E/amenul )9ngelui$ E%plorarea modului n care rinic'iul i ndeplinete funciile sale se poate face urmrind concentraia n s-nge a produselor de cata"olism azotat& urmrind izotonia& izo'idria$ 2$ 1tadiul funciei renale de depurare a cata"oliilor proteici ,entru aceasta se determin) Dureea sang(in ) (alorea normal 25#=5 mg?6

Dacidul uric) H$N$B#4 mg?6 Dcreatinina) H$N$5&@#;&B mg? B$ 1tadiul funciei renale de meninere constant a concentraiei ionilor$ Aceast funcie renal se apreciaz prin modificrile ionogramei serice /Na& Y&Ca&Cl0) DNaO P;B4#;45 mEZ<; sau ;4#2; mg?6 DYO P B&4 mEZ<; sau ;4#2; mg?6 DCaO P =&4<4&4 mEZ<; sau >#;; mg?6 DC!#>4#;;5 mEZ<; sau B45#B>5 mg?$ =$ 1tudiul funciei renale de meninere a ec'ili"rului acido# "azic se face prin) D determinarea p8#ului sang(in # se recolteaz s-nge tar garou& pe 'eparin& n condiiile de strict anaero"ioza& n seringi perfect etane$ H$N$PC&B5# C&=56 determinarea *$A$# se recolteaz l5ml s-nge pe 45 mg o%alat de potasiu& epru"eta (a fi foarte "ine nc'is pentru a e(ita degajarea "io%idului de car"on dizol(at n plasm $H$N$P4B#C4 (oi$ CG2<;55ml s-nge sau 2C mEZ<;$ 1cderea su" 45? arat o stare de acidoz& creterea peste C4? (ol$? reprezint alcaloz$ ,'#ul i *$ A$ /rezer(a alcalin0 se determin mai e%act la aparatul Astup$ n acest aparat se recolteaz s-nge capilar n condiii de anaero"ioz& n tu"uri 'eparinizate li(rate odat cu aparatul$ II$ E%porarea mecanismelor funcionale propiu#zise 1e efectueaz cu ajutorul Clearence#urilor renale$ Este (olumul de plasm / n ml0 depurat de o su"stan n unitatea de timp /; minut0$ 1e calculeaz dup formula) G:%H<, :P concentraie urinar /mg<ml06 HP (olumul urinar /ml<minut06 ,P concentraie plasmatic a su"stanei /mg<ml0&

III$ +lu%ul plasmatic renal Este (olumul de plasm care perfuzeaz cei doi rinic'i n decurs de ; minut$ 1e determin cu ajutorul Clearence#ului& acidului paramino'ipuric /,$A$8$0 care este eliminat integral de ctre glomeruli i tu"i la o singur trecere prin rinic'i$ Clearence#ul ,$A$8$ se efectueaz prin

perfuzarea ,$A$8$ n mod continuu$ Determinarea concentraiei se face fotometric i are H$N$P455#C55 ml<minut$ IH$ E%plorarea filtratului glomerular 1e face prin msurarea unor su"stane ca) creatinina endogen sau insulina e%ogen care se elimin prin filtrare glomerular$ Creatinina se elimin prin urin& prin filtrare glomerular tar s mai fie rea"sor"it sau secretat de tu"i$ a0 ,regtirea "olna(ului) D se anun "olna(ul cu o zi nainte s mn-nce n dimineaa e%aminrii i s stea culcat n pat ;2#' peste noapte i n tot timpul e%amenului6 D naintea pro"ei se dau "olna(ului =55#455 ml ap$ "0 Efectuarea recoltrii) Dla ora C dup ce "olna(ul a terminat de "ut apa& (a urina6 Dprima urin se arunc6 D"olna(ul (a "ea B55 ml ceai ne ndulcit sau ap6 Dse (a culca& apoi se (a trezi i (a urina din nou6 Daceast urin& se pstreaz i se msoar (olumul6 Dse recolteaz 4 ml s-nge prin puncie (enoas& dup care "olna(ul urineaz nc odat6 Dse msoar (olumul urinei6 Dse consemneaz greutatea i nlimea "olna(ului6 Ddin cele dou emisii de urin se trimit la la"orator ;5 ml mpreun cu s-ngele recoltat pentru determinarea creatininei$ c0 Interpretare) H$N$ este de ;=5 ml<minut$ II1 &oli&a ureterala (renala6 nefrotica) mecanismul de producere este legat de spasmul ureteral cu distensia cailor de deasupra& asociata cu diferite grade de distensie a capsulei renale$

: De*ut in regiunea lom*ara; # Iradieri anterior si in jos& catre organele genitale e%terne si catre "aza coapsei # diferentiere de o durere colecistica$ :nele zone de iradiere& legate de ureterul mijlociu (paraom"ilical la B#= cm) pot fi zone de ma%ima intensitate$ 1e poate confunda cu o apendicita # Este o durere continua& # Are caractere de durere acuta& de distensie& peste care se pot suprapune momente de intensificare paro%istica si cu momente in care intensitatea scade$ Intensitatea este foarte mare& se calmeaza cu morfina # De"utul este acut& dar nu "rutal$ # ,oate fi sau nu fa(orizata de unele imprejurari) # zdruncinaturi care determina mo"ilizarea unui calcul6 # sangerare urinara cu c'eaguri6 # supuratie cu dopuri de mucus sau puroi$ # Durata mare& de ore$ .a duratele lungi& este intrerupta de perioade de acalmie$ *eluarea durerii& cu migrarea ei se asociaza cu deplasarea calculului # Durere fara pozitie antalgica& "olna(ii isi sc'im"a mereu pozitia$ 1au& in cazuri rare) decu"it cu mem"rul inferior flectat$ # Caldura& mai ales su" forma unei "ai calde& determina scaderea intensitatii durerii$ # Durerea poate fi ameliorata de analgezice cu antispastice sau de analgeticele majore$ # 9anifestarile asociate sunt de doua tipuri) manifestari care intaresc diagnosticul de colica si manifestari care [\ incurca\\$ # 9anifestari care ajuta la diagnostic) # 'ematuria macroscopica # modificari de mictiune) polaLiurie dificila6 mictiuni impetoase$ # 1caderi ale diurezei) oligurie& foarte rar anurie$ Anuria arata prezenta rinic'iului unic la ni(elul caruia a a(ut loc colica (# un singur rinic'i sau doar unul este functional)$ : anife)tari &are pot -etermina &onfuzii$

# manifestari digesti(e) frec(ent greata& (arsaturi& meteorism a"dominal accentuat (e(entual si de medicatia antispastica)$ # 9anifestari CH) ta'icardie& modificari functionale # 9anifestari neurologice) neliniste& an%ietate$ # 3iordano

# Kona ma%ima in punctul ureteral superior sau mijlociu sau inferior (jonctiunea uretero# (ezicala)$ : E/amene para&lini&e$ # E%amen de urina) 'ematurie macro <microscopica # *) a"dominala pe gol# se pot (edea calculii radioopaci (spre deose"ire de litiaza (ezicii "iliare& unde ma%imum ;4? din calculi sunt radioopaci& aici marea majoritate sunt (izi"ili) Urografie$ disparitia sau scaderea se(era a secretiei de partea colicii # rinic'i mut urografic$ Anurie de scurta durata$ # ECG # dilatatie deasupra zonei de spasm6 identificarea o"stacolului$ # 1cintigrafie De regula colica renala este unilaterala si afe"rila$ Dureri cu e(entual caracter de colica& dar cu fe"ra sunt pielonefrite$ .a pielonefrite acute riscul de distrugere a rinic'iului sunt mult mai mari # tratamentul tre"uie instaurat mult mai rapid$ # Cauze multiple$ # mo"ilizarea unui calcul) cea mai frec(enta cauza # o"structie determinata de un c'eag de sange < fragment de papila < fragment de tumora < dopuri de puroi # o"structie prin procese de (ecinatate$ # .a multe din colici& nu se gaseste nici un calcul$ 1e presupune ca este determinata de un spasm$ +a(orizat de conditii de mediu) urina cu p8 modificat6 refle%e cu punct de plecare in (ecinatate sau determinism central$ Cum )e manife)ta< Cel mai frec(ent& colica renala este determinata de prezenta calculilor renali$ Atat timp cat calculii sunt imo"ili& pacientul ramane asimptomatic sau prezinta ocazional dureri lom"are nespecifice$ Cand se mo"ilizeaza un calcul renal si irita ureterul apare colica renala cu dureri colicati(e progresi(e in regiunea lom"ara sau flancuri$ Durerea poate iradia spre organele genitale e%terne si fata interioara a coapsei # in calculi ureterali profund inserati$ De asemenea& durerea poate aparea in urma unor trepidatii& ingestii de lic'ide in cantitate mare& a tratamentului diuretic sau

fara o cauza aparenta$ Durata (ariaza de la cate(a minute la cate(a ore si se poate repeta daca nu se inlatura cauza$ Semne ,ezi&ale$ # # # # 8ematuria (prezenta de sange in urina) in peste C5? din cazuri6 Disurie (durere la urinare)6 ,olaLiurie (pacientul urineaza des)6 Tenesme (ezicale (senzatia de urinare incompleta)$

Semnele generale )unt$ # # !olna(ul este palid& transpirat& agitat& cautand o pozitie antalgica (prin care sa reduca 1tarea fe"rila demonstreaza aparitia infectiei urinare supraadaugate& fa(orizata de incetinirea intensitatea durerii)6 circulatiei sangelui la ni(el renal$ Aparitia infectiei reprezinta un element de mare risc& colica renala de(enind astfel un caz de urgenta urologica$ 1emne digesti(e (nu apar in toate cazurile)) # # 9eteorism a"dominal ("alonare)6 3returi& (arsaturi$

Cauzele &oli&ii renale Litiaza renala # A5#>5? din cazurile de litiaza renala e(olueaza cu colica T"c renal ('ematurie cu migrare de c'eaguri renale) Cancerul renal # eliminarea de tesut necrozat Infar&tul renal 8idronefroza si malformatii congenitale prin distensia "azinetului .eucemia mieloida in caz de radioterapie Tratamentul nejudicios cu sulfamide ce determina calculi sulfamidici Diagno)ti&ul se pune pe "aza acestor semne detaliate mai sus$ ,entru certitudine si pentru urmarirea "olna(ului se (a face) ;$ ecografie care (a e(identia sediul i natura o"stacolului 2$ radiografie # permite (izualizarea calcului B$ sumarul de urina # arata prezenta sangelui& a micro"ilor si a leucocitelor (semn de infectie urinara) si eliminarea de nisip fin (cristalurie)$

Calculii de cati(a milimetri se elimina usor$ Cei care au circa ; cm se pot elimina& dar mai greu$ Cei care au mai mult de ; cm tre"uie tinuti su" o"ser(atie$ Diagnosticul de colica renala nu este unul simplu$ 1unt multe "oli care pot mima o colica renala) colic "iliar& apendicit& criza de ulcer& pancreatita$ Colica renala sau renouretrala este un sindrom dureros& instalat paro%isistic& cu localizare in regiunea lom"ara sau a"dominala& de o"icei unilaterala& ce iradiaza in jos& spre 'ipogastru& in organele genitale si pe fata interna a coapsei& insotite de o stare de agitatie& de tul"urari ale mictiunii si uneori de 'ematurie$ Criza dureroasa poate fi precedata de fenomene prodromale ca) senzatie de tensiune lom"ara& presiune anala& tenesme& arsura pe uretra& jena testiculara sau in la"ile mari$ In majoritatea cazurilor este produsa de litiaza renouretrala sau de inflamatii urogenitale (pielocistita acuta& pielonefrita& pionefroza& a"ces renal& tu"erculoza& ane%ita) si mai rar prin eliminarea de mucus& puroi sau migrarea unui c'eag de sange sau a unui fragment tumoral$ Criza dureroasa poate aparea spontan sau poate fi declansata de eforturi fizice& traumatisme lom"are& trepidatii& cure de ape minerale& "ai reci& a"uz de cafea$ 9ecanismul de producere al accesului dureros il constituie contractia spastica a musculaturii netede de la ni(elul cailor ruinare si a "azinetului prin iritatie interoreceptorilor de factori mecanici& inflamatori& etc$ E%amenul clinic pune in e(identa paloare& an%ietate& transpiratii& uneori lipotimie& meteorism a"dominal iar la e%amenul local& dureri in punctele coastomusculare si costo(erte"rale$ Diagno)ti&ul -iferential se face in formele atipice cu) colica "iliara& apendicita acuta& ileus mec'anic& 'ernie strangulata& sarcina e%trauterina& ulcer perforat& infarct mesenteric& pancreatita acuta& zona zoster& lom"algii& ra'ialgii& etc$ ,e langa e%amenele de la"orator uzuale se efectueaza amilazemia& transaminazele& glicemia& e%amenul de urina& radiografie renala pe gol ( pentru calculii radioopaci) si mai tarziu urografia& pielografia ascendenta& cistoscopia in raport de particularitatea cazului$ Tratamentul urmareste in primul rand calmarea durerilor prin spasmolitice si analgetice si in final inlaturarea cauzelor atunci cand este posi"il$ Crizele dureroase moderate pot fi calmate prin caldura locala sau "ai calde$ 1unt larg utilizate) Atropina& 1co"utilul& ,apa(erina& Algocalminul o fiola intramuscular& !aralgin& ,legomazin& *omergan& +eno"ar"ital$ In colica renala fe"rile se asociaza tratamentul cu anti"iotice sau c'imioterapice ce se elimina in concentratie mare prin urina cum sunt) Negram& Ampicilina& 3entamicina Colica renala (nefretica)

Colica renala este cea mai tipica durere de origine renala$ Ea se datoreste punerii in tensiune a "azinetului de catre urina adunata deasupra unui o"stacol recent aparut& precum si migrarii unui corp (c'eag& calcul) in interiorul "azinetului$ 1e caracterizeaza printr#un prodrom reprezentat de plenitudine lom"ara& dureri testiculare& polaLiurie& mictiuni imperioase& alteori prodromul lipseste$ Apare odata cu un consum mare de lic'ide& efort& trepidatii& caldura$ De"utul colicii este predilect noaptea printr#un acces dureros (iolent& ca o lo(itura de pumnal ("olna(ul se ta(aleste pe jos de durere)& atinge un paro%ism si apoi lent dispare cu sau fara tratament$ Durerea cu caracter de lo(itura de pumnal iradiaza pe traiectul ureterului spre teritoriul genitocrural$ In colica testiculul este adesea retractat spre inelul ing'inal prin contractia cremasterului si poate prezenta o sensi"ilitate deose"ita$ Colica renala& care uneori poate im"raca aspectul unei colici su"intrante (colici repetate) se insoteste de regula de fenomene urinare (tul"urari de mictiune # polaLiurie& disurie& tenesme (ezicale si 'ematurie)$ !olna(ul care are colica renala este e%trem de agitat& an%ios& cauta mereu o pozitie antalgica pe care nu o gaseste$ In paralel el are fenomene refle%e cardio#circulatorii ("radicardie& paloare& transpiratii& raceala e%tremitatilor)& fenomene digesti(e refle%e (greata& (arsaturi& sug'it& meteorism& ileus dinamic)$ Diagno)ti&ul -iferential al colicei nefretice se face cu apendicita acuta& 'ernie ing'inala& colecistita acuta& infarctul miocardic$ In colica renala lipseste contractura musculara a"dominala& fe"ra& orificiile 'erniare sunt li"ere$ +e"ra& de regula& nu este prezenta in colicile "iliare decat atunci cand a(em de#a face cu fenomene infectioase acute (pielonefrite acute)$ 1farsitul colicii renale este marcat de o incetare a durerii& du"lata de o criza poliurica ce adesea este insotita de 'ematurie macroscopica sau microscopica$ Ea cedeaza in totalitate la medicatia antispastica sau odata cu eliminarea calcului$ TRATA ENT Deoarece colica renala poate dura de la cate(a minute la cate(a ore& puteti incerca acasa& daca sunteti la prima manifestare de acest gen& sa inlaturati durerea$ ,rimul lucru pe care tre"uie sa il faceti este sa limitati consumul de lic'ide pe perioada crizei dureroase$ ,uteti incerca sa inlaturati durerea cu analgezice (de tipul Algocalminului)&

antiinflamatoare nesteroidiene (Yetoprofen& Diclofenac& Aulin etc$)& antispastice F neurotrope anticolinergice # 1co"util si musculotrope F ,apa(erina$ Insa& de cele mai multe ori& durerea nu cedeaza la administrarea orala a acestor medicamente si atunci este necesara prezentarea la spital& unde se (or administra aceste medicamente pe cale intra(enousa si<sau intramusculara$ 1e (a com"ate durerea cu analgezice i antispastice& de preferin su" form de supozitoare$ Dac durerile nu nceteaz& se repet doza de medicamente dup B ore$ .a ne(oie i se d i un somnifer$ ]n scopul splrii cilor urinare i forrii eliminrii calculului sau nisipului i se (or da "olna(ului multe lic'ide& p-n la 2 litri n 2= ore& su" form de ceaiuri de cozi de ciree& coada calului& mtase de porum"& frunze de mesteacn& ceai diuretic sau c'iar 2#B sticle de "ere$ +rec(enta recidi(elor este de 45#C5?& de aceea este necesar sa a(eti in (edere cate(a masuri de pre(enire a e(entualelor noi crize$ Acestea sunt sta"ilite in functie de compozitia calculului) D D Adoptati o dieta cu un aport "ogat de lic'ide& dieta 'ipoproteica (saraca in carne& peste& oua)6 Daca este cazul& urmati un regim sarac in o%alati sau purine (de e%emplu& se tine un regim

(egetarian)6 Deoarece colica renala poate dura de la cate(a minute la cate(a ore& puteti incerca acasa& daca sunteti la prima manifestare de acest gen& sa inlaturati durerea$ ,rimul lucru pe care tre"uie sa il faceti este sa limitati consumul de lic'ide pe perioada crizei dureroase$ ,uteti incerca sa inlaturati durerea cu analgezice (de tipul Algocalminului)& antiinflamatoare nesteroidiene (Yetoprofen& Diclofenac& Aulin etc$)& antispastice F neurotrope anticolinergice # 1co"util si musculotrope F ,apa(erina$ Insa& de cele mai multe ori& durerea nu cedeaza la administrarea orala a acestor medicamente si atunci este necesara prezentarea la spital& unde se (or administra aceste medicamente pe cale intra(enousa si<sau intramusculara$ 1e (a com"ate durerea cu analgezice i antispastice& de preferin su" form de supozitoare$ Dac durerile nu nceteaz& se repet doza de medicamente dup B ore$ .a ne(oie i se d i un somnifer$ ]n scopul splrii cilor urinare i forrii eliminrii calculului sau nisipului i se (or da "olna(ului multe lic'ide& p-n la 2 litri n 2= ore& su" form de ceaiuri de cozi de ciree& coada calului& mtase de porum"& frunze de mesteacn& ceai diuretic sau c'iar 2#B sticle de "ere$ +rec(enta recidi(elor este de 45#C5?& de aceea este necesar sa a(eti in (edere cate(a masuri de pre(enire a e(entualelor noi crize$ Acestea sunt sta"ilite in functie de compozitia calculului) D D Adoptati o dieta cu un aport "ogat de lic'ide& dieta 'ipoproteica (saraca in carne& peste& oua)6 Daca este cazul& urmati un regim sarac in o%alati sau purine (de e%emplu& se tine un regim

(egetarian)6

Tratament naturist 9asuri pentru ameliorarea durerilor) # aplicare& pe regiunea lom"ara (sale)& de) comprese cu apa calda& o perna electrica& sticle cu apa calda (atentie la arsuri)6 # dus fier"inte in regiunea lom"ara6 # "aie generala calda (=5 grade C)& timp de o ora (apa (a fi mentinuta la temperatura constanta prin turnari continue)6 # in timpul crizei nu (or fi consumate lic'ide in cantitate prea mare& intrucat ele cresc tensiunea din "azinet si calice& ceea ce e%acer"eaza durerile$ In paralel cu tratamentul medicamentos prescris de medicul specialist& puteti utiliza plante medicinale cu proprietati diuretice& aniseptice& antispastice$ D 9atase de ,orum"(1tigmata 9aUdis) # Infuzie din ; lingurita la o cana de apa6 se "eau 2 cani pe zi(una dimineata cu o ora inainte de micul dejun& iar alta in cursul zilei)$ # Decoct din B5g la ; litru de apa& care se fier"e la foc mediu timp de 2 ore6 se cosuma in cursul unei zile$ D Amestec din 9atase de ,orum" #B5g& *izom de ,ir medicinal(*'izoma 3raminis)#25g & +lori de .e(antica(+lores .a(andulae)#;5g& Conuri de 8amei(1tro"uli .upuli)#B5g& *adacina de Haleriana(*adi% Halerianae)#;5g #Infuzie din ; lingura de amestec la o cana de apa6 se "eau B#= cani pe zi& de preferinta indulcite cu miere$ D D *izomi de ,ir medicinal(*'izoma 3raminis) +ructe de Ienupar(+ructus ^uniperi)$ #Infuzie sau decoct din ; lingura la o cana de apa6 se consuma B#= cani pe zi$ # Decoct din ;5#25 fructe la ; litru de apa6 se "eau 2 cani pe zi$ # Infuzie din 2 lingurite de fructe la o cana de apa6 se consuma B#= linguri pe zi$ AtentieVNu se administreaza gra(idelor si "olna(ilor cu leziuni renale$ C'iar daca fructele de Ienupar au proprietati antiseptice& in acelasi timp sunt si iritante ranale(daca se administreaza in cantitati mari)$ D D D +runze de 9erisor(+olium Hitis idaei) +runze de 9esteacan(+olium !etulae) +runze de Afin(+olium 9Urtilli) #Decoct din ; lingurita de frunze la o cana de apa6 se "eau 2 cani pe zi$ #Infuzie din ; lingurita de frunze la o cana de apa6 se "eau 2#B cani pe zi$

#Infuzie din ; lingurita de frunze la o cana de apa6 se "eau 2#B cani pe zi$ D Coada calului(8er"a EZuiseti) #Decoct din =#4 lingurite de planta(fiarta 4 min) la ;&4 l de apa6 cantitatea se "ea in cursul unei zile$ D D 9uguri de ,lop(3emmae ,opuli) Amestec din frunze de 9esteacan#B5g& Coada calului#25g& Conuri de 8amei#;5g& 9atase de #Infuzie din ;#2 lingurite de muguri la o cana de apa6 se consuma 2#B cani pe zi$ ,orum"#25g& 9acese#;5g& radacina deHaleriana#;5g #Infuzie din ; lingurita de amestec la o cana de apa6 se consuma 2#B cani pe zi$ D 3'impe(8er"a Eant'ii) #Decoct din ;g de planta la 255 ml de apa6 se consuma caldut& cu B5 minute inainte de masa$ 1e "eau 2 cani pe zi(in primele @ luni)& apoi cate o cana pe zi$ #Decoctul din 3'impe se recomanda "olna(ilor cu microlitiaza renala$ 1unt contraindicate in primele @ luni ale curei) alcoolul& condimentele& muraturile& fructele acre$

CAPITOLUL III

IN#RI%IREA PACIENTILOR CU COLICA RENALA

NOTIUNI DE NURSIN# Ingrijirea "olna(ului se pierde in negura timpurilor) in trecutul indepartat& cand femeile pansau ranile "ar"atilor intorsi din lupta sau de la (anatoare6 mai aproape de noi& in ;A@5$ data cand incepe istoria profesiunii noastre de ingrijire a "olna(ului (sora#nursa#asistenta medicala)odata cu infiintarea primei scoli de catre +lorance Nig'tingale$ Astazi cu toata (ec'imea pe care o are F misiunea sa sociala nu este totdeauna clara$ ,entru unii& asistenta ajuta medicul$ ,entru altii& ea practica o profesiune autonoma$ Intre aceste doua e%treme F rolul asistentei medicale este perceput si descris di(ers$ Timp indelungat& ea nu s#a simtit o"ligata sa se defineasca$ Insa rolul celor ce ingrijesc "olna(ul a continuat si continua sa e(olueze$ N:*1A Astazi nursa (asistenta medcala)este denumita de consiliul international al nurselor (I$C$N$)astfel ) # este o persoana care a parcurs un program complet de formar& care a fost apro"at de Consiliul Asistentilor 9edicali 6 # a trecut cu succes e%amenele sta"ilite de Consiliul Asitentilor 9edicali 6 # indeplineste standdardele sta"ilite de Consiliul Asistentilor 9edicali 6 # este autorizata sa practice aceasta profesie asa cum este definita de Consiliul asistentilor 9edicali& in concordanta cu pregatirea si e%perienta sa 6 # este autorizat sa in indeplinirea acelor proceduri si functii care sunt impuse de ingrijirea sanatatii in orice situatii s#ar afla& dar sa nu faca o procedura pentru care nu este calificata$ Asistentele medicale raspund de propria lor acti(itate& de practica lor& supra(eg'eaza ingrijirile au%iliare si pregatirea ele(ilor$ Deci# asistenta raspunde nu numai pentru ce face& dar si pentru categoriile au%iliare$ Nursa este pregatita print#un program de studiu incluzand ) # promo(area sanatatii # pre(enirea im"olna(irilor # ingrijirea celui "olna( din punct de (edere fizic& mental& a celor cu deficiente& indiferent de (arsta si in orice unitate sanitara sau in orice situatie la ni(el de comunitate$

Aceasta definitie a de(enit cunoscuta si acceptata in toata lumea si in prezent este utilizata si in *omania pentru descrierea nursingului$ &&codul pentru asistentele medicale\\descrie deasemenea = responsa"ilitati&care definesc directiile importante si anume ) ;$ promo(area sanatatii 2$pre(enirea im"olna(irilor B$ resta"ilirea sanatatii =$ inlaturarea suferintei Nursa generalista presupune ) # o pregtire pluridisciplinara F sociala& te'nica&practica # insusirea competentelor de "aza si nu numai cunostintele # sa ai"a cunostinte de psi'ologie (sa stie sa incurajeze) # sa ai"a atitudine potri(ita fata de pacient si familia sa # sa ai"a preocuparea de a intelege ceea ce simt ceilalti (capacitatea de empatie) +enomenele urmarite in special de asistenta medicala sunt reactiile ) # indi(iduale # familiale si de grup F la pro"lemele actuale sau potentiale de sanatate$ Ea este o mama ce actioneaza comform ne(oilor copiluli si tre"uie adeseori sa indeplineasca sarcini cat mai di(erse$ De aceea& asistenta medicala a fost denumita &&mama profesionista\\$ Definitia prezentata de G$9$1 si I$C$N$ sta"ileste ca ) Nursingul este o parte integranta a sistemului de ingrijire a sanatatii cuprinzand ) # promo(area sanatatii # pre(enirea "olii # ingrijirea persoanelor "olna(e (fizic& mental& psi'ic& 'andicapati) de toate (arstele& in toate unitatile sanitare& asezarile comunitare si in toate formele de asistenta sociala$ Hirginia 8enderson defineste nursingul astfel ) && 1a ajuti indi(idual& fie acesta "olna( sau sanatos& sa#si afle calea spre sanatate sau recuperare& sa ajuti indi(idual fie "olna( sau sanatos & sa#si foloseasca fiecare actiune pentru a promo(a sanatatea sau recuperarea& cu conditia ca acesta sa ai"a taria& (ointa sau cunosterea& necesara pentru a o face si sa actioneze in asa fel incat acesta sa#si poarte de grija singur cat mai curand posi"il\\ Nort' American Association da urmatoarea definitie pentru nursingul comunitar) Nursingul comunitar nu este numai o sinteza a practicii de nursing si a educarii in domeniul sanatatii& ci are scopul de a mentine si a stimula sanatatea populatiei$

Ingrijirele au un caracter continuu$ Ingrijirea este orientata asupra indi(idului& a familiei sau a grupului si contri"uie astfel la sanatatea intregii populatii a zonei respecti(e$ Nursa aplica di(erse metode pentru a mentine si stimula sanatate& coordoneaza acti(itatea in acest domeniu si stimuleaza continuitatea$ 1copul ei este si acela de a#i apropia pe indi(izi& familie sau di(erse grupuri$ Din aceasta definitie reiese ca inter(entiile nursei nu se orienteaza doar spre pacientii indi(iduali& ci cuprind si mediul social& afecti( si fizic al acestora$ !un&tiile a)i)tentei me-i&ale )unt -e natura $ # independenta # dependenta # interdependenta Functiile de natura independenta asistenta F asista pacientul din proprie initiati(a& temporar sau definiti( in ) a) F ingrijiri de confort& atunci cand el nu#si poate indeplini independenta anumite functii$ Ajutorul asistentei este in functie de (arsta& de natura "olii& de alte dificultati& fizice& psi'ice sau sociale 6 ") F sta"ileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apartinatorii (apropiatii) 6 c) F le transmite informatii& in(ataminte& asculta pacientul si il sustine 6 d) F este alaturi de indi(izi si colecti(itate in (ederea promo(arii unor conditii mai "une de (iata si sanatate$ Functia de natura dependenta .a indicatiile medicului aplica metodele de o"ser(atie& de tratament sau de readaptare& o"ser(a la pacient modificarile pro(ocate de "oala sau tratament si le transmite medicului$ Functia de natura interdependenta Asistenta cola"oreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar& social& educati(& administrati( si participa la acti(itati interdisciplinare$ E%emplu ) # actiuni de depistare a tul"urarilor de ordin fizic& psi'ic sau social 6 # actiuni de educatie pentru sanatate& de sensi"ilizare asupra responsa"ilitatii si asupra drepturilor pe care le are ppulatia in materie de sanatate 6 # actiuni de rezol(are a pro"lemelor psi'osociale 6

# actiuni pri(ind organizarea si gestionarea cantrelor sau unitatilor de ingrijire$ a"Functia profesional # este (or"a de rolul cel mai important al asistentei& acela de a se ocupa de pacient in scopul mentinerii ec'ili"rului sau de a face pentru el ceea ce el insusi nu poate$ Aici sunt cuprinse functiile ) # te'nica 6 pre(enti(a 6 de umanizare a te'nicii 6 de psi'ologie& ca si functiile din codul asistentei medicale ) # promo(area si mentinerea sanatatii # pre(enirea im"olna(irilor # ingrijirea in situatia im"olna(irii si recuperarea$ Aceasta cere din partea asistentei ) ;$ sa acorde direct ingrijire 2$ sa educe pacientii B$ sa educe alti profesionisti din sistemul sanatatii =$ sa participe plenar la acti(itatea ec'ipei de asistenta sanitara 41 sa dez(olte practica nursingului pe "aza gandirii critice si a cercetarii$ b) Functia educativa aceasta functie presupune& alaturi de calitati psi'ologice si aptitudini pedagogice F de a sti sa comunici& de a sti sa fii con(ingator$ *olul educati( reiese si din relatiile pacient#asistent si din relatiile de munca cu personalul in su"ordine& practicanti& studenti (educarea personalului de nursing) c) Functi economica gestionare # gestionarea ser(iciul& organizarea timpului& precizarea prioritatilor de apro(izionare$ +unctia economica se realizeaza prin corelarea ei cu comportamentul etic$ d) Functia de cercetare aceasta functie impune dez(oltarea unor calitati specifice& dar si aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare$ Asistenta F ca participanta in ec'ipa de cercetare alaturi de midic F de(ine o componenta importanta$ ,rin acti(itatea pe care o desfasoara asistenta are artri"utia de identificare a domeniilor de cercetare si mai ales& cercetare de nursing$ In cadrul functiei de natura interdependenta& asistenta cola"oreaza cu personal din alte compartimente (administrati(&economic& ser(iciul plan# profesional)cu alti profesionisti

(educatori& psi'ologi& logopezi& profesori)& fapt care#i permite sa desfasoare si acti(itati de cercetare$ $omenii de activitate pentru asistenta generalista(cu pregatire pluridisciplinara) # 1er(icii de sanatate F stationar F am"ulatoriu # In(atamant& cultura #Cercetare #Educatie #1ocial#economic (conditii de (iata) #Administrati( #Demografic #Alimentar #Igienic Locul de munca In comunitate si am"ulatoriu F dispensar F ur"an F rural F policlinica F scoli &gradinite& crese& leagane F camine de "atrani Aspecte teoretice ale procesului de ingrijire +actorul decisi( pentru ela"orarea unui cadru conceptual pri(ind ingrijirile a fost orientata co noua conceptie si anume ) ingrijiri centrate nu pe sarcini& ci pe persoana ingrijita F considerata& in mod glo"al& unitara$ Asistenta tre"uie sa cunoasca && glo"al\\ indi(idul& precum si comunitatea in care acesta traieste$ Evolutia ingrijirilor ,ana la jumatatea secolului al EE#lea ingrijirile au fost tri"utare mai ales conceptiei religioase& mostenite din trecut$ %lorence &i'(tin'ale a cautat sa eli"ereze ingrijirile de impregnarea religioasa$ A insistat pe faptul ca )

# ingrijirile nu pot sa demonstreze doar simpla caritate (mila) # aceasta tre"ui sa cedeze locul unei intelegeri a pro"lemelor& "azata pe gandire$ Astfel& pentru prima oara in istoria ingrijirilor& practica ingrijirilor de(ine o"iectul &&gandirii\\$ In cartea sa &&Note despre nursin\\ din ;A4>& +lorance Nig'tingale descrie aceste ingrijiri$ Cu toate ca formarea surorilor medicale a inceput F competenta era limitata$ Incepand din ;>B5& progresele medicinii& c'irurgiei au modificat continutul profesiei$ 9edicii au delegat o parte din actele (sarcinile) lor F surorilor$ ,entru a face fata solicitarilor& ingrijirile aufost reorganizate dupa principiul taUlorismului& adica realizarea lor in serie$ Din aceasta cauza& "olna(ul& care pana atunci era in centrul preocuparilor& a trecut pe planul al doilea (acti(itatea nu mai era centrata pe pacient& ci pe sarcinile ce tra"uiau indeplinite$ ,enuria de surori accentueaza aceasta situatie)$ Apoi dez(oltarearapida a stiintelor medicale& a te'nicii au contri"uit la trecerea pacientului pe planul al doile& punandu#se accentul pe aspecte medicale te'nice$ Astfel& ingrijirile sunt ) # de(alorizate # trecute pe plan secundar # lasate adesea in sarcina ajutoarelor necalificate 1#a ajuns a"ia tarziu la recalorizarea relatiei intre) # cel ingrijit # cel ce ingrijeste catre sfarsitul anului ;>C5 curentul re(alorizarii relatiei dintre cel ingrijit si cel ce ingrijeste influenteaza surorile "elgiene F gratie lucrarilor Hirginiei 8enderson care a descris necesitatile fundamentale ale omului& ca "aza a ingrijirilor (pu"licatii in anul ;>44& apoi ;>@@& ;>CC) F ;= Ne(oi +undamentale$ Dar pentru descoperirea acestor necesitati tre"uie sa intri in relatie cu persoana ingrijita$ Este stiut ca nu putem sa cunoastem fiecare pacient# atat timp cat ingrijirile acordate sunt efectuate in serie (sistem taUlorian)$ Acestei conceptii noi (adica ingrijiri centrate nu pe sarcini& ci pe persoana ingrijita) I s#a acordat mare importanta& ceea ce a facut ca nursele sa#si organizeze munca in alt mod& adica in loc sa se repartizeze sarcini& sa se repartizeze "olna(i$ Acti(itatea sa fie astfel centrata pe persoana$ Astfel asistenta ) # sa fie constiinta celui lipsit de constiinta # oc'iul pentru cel ce si#a pierdut (ederea de curand # mana pentru cel caruia i#a fost amputata # dragostea de (iata pentru cel ce incearca sa se sinucida

# sa posede cunostintele necesare pentru tanara mama (,rincipii de "aza& Hirginia 8enderson)$

Cazul I
,lan de ngrijire N:*1IN3 al "olna(ei ,$G$ cu colica renala$ a0 Informaii ;$ Culegere de date !olna(a ,$G$ n (-rst de @5 de ani& casnic& cu domiciliul n !ucureti& este cstorit& cu = copii& cstorii i ei la r-ndul lor& cu copii$ 1e interneaz pe data de ;5 ianuarie 25;; la secia 9edical a 1pitalului Clinic Colentina& la ora >&55 cu diagnosticul #colic renal dreapt$ "0 9oti(ele internrii 9oti(ele pentru care "olna(a s#a prezentat la spital sunt) #de"ut "rutal cu astenie& cefalee& ameeli& dureri de cap& dureri n lojele renale& polac'iurie cu nicturie$ 1e interneaz pentru in(estigaii i tratament$ Din discuiile purtate cu "olna(a reiese c nu a suferit nici o "oal n afara celor enunate& c0Aspect social !olna(a locuiete n !ucureti& ntr#un apartament cu = camere i se ntreine din pensia soului$ !olna(a nu fumeaz& nu consum alcool sau cafea$ Este de religie ortodo%& respect zilele de sr"toare i merge cu regularitate la "iseric$ !olna(a a fost internat la spital pentru in(estigaii i tratament n urma crora a fost e%ternat n stare ameliorat$ .a e%amenul clinic de la internare se o"se( urmtoarele6 tegumente i mucoase F normal colorate6sistem osteoarticular F integru6aparat uro#genital #dureri lom"are n loja renal dreapt& polaLiurie& nicturie$ !olna(a ,$G$ se interneaz cu urmtoarele manifestri de dependen) #durere (ie n loja renal dreapt6 #o"oseal& sl"ire fizic& nelinite6 #miciuni& frec(ente n cantiti mici n timpul nopii6 #indispoziie& sete6 #transpiraii& tegumente fier"ini6 #'idratare insuficient6 #pierdere n greutate6 #pertur"area somnului$

,ro"lemele "olna(ei sunt urmatoarele dureri (ii6polaLiurie6nicturie6 temperatura corpului crete peste limitele normale6 dificultate n alimentaie i 'idratare6transpiraii a"undente$

Cazul II
,lan de ngrijire nursing al "olna(ei *$1$ cu colica renala$ a 0 Informaie ;0$Culegere de date !olna(a *$1$ n (-rst de @> ani& este pensionar /secretar0 cu domiciliul n !ucureti& este cstorit& a(-nd trei copii i cinci nepoi$ 1e interneaz la secia medical a 1pitalului Clinic Colentina pe data de 2; fe"ruarie 25;; la orele ;> cu diagnosticul F colic renal, litiaz biliar:, 9oti(ele internrii) 9oti(ele pentru care "olna(a s#a prezentat la spital sunt) dureri n regiunea lom"ar& po aLiurie& nicturie& stare general alterat& astenie fizic& parestezii n mem"rele superioare$ Din discuiile purtate cu "olna(a reiese c ) starea sntii familiei este "un i nici un mem"ru al familiei nu a suferit de o "oal dermato(eneric n afar de "olile din copilrie$ Din antecedentele "olna(ei reiese c a suferit de) #"olile copilriei) #(aricel6 #scarlatin6 #oreion$ #sarcin e%trauterin n urm cu B2 de ani$ !olna(a nu este fumtoare& nu consum alcool sau cafea& nu prezint protez$ !0 Aspecte sociale !olna(a locuiete ntr#o cas cu patru camere& este de religie ortodo% i merge cu strictee la "iseric$ !olna(a este casnic i se ntreine dintr#o pensie de ;@4 lei$ Condiiile de (ia au fost grele i a prezentat numeroase internri pentru pro"leme medicale care au afectat aceleai ne(oi fundamentale$ .a internare& la e%amenul clinic se o"ser() #tegumente i mucoase palide6 #sistem osteo#articular F integru anatomic6

#sistem respirator F torace normal conformat6 #aparat cardio#(ascular F cord n limite normale6 #aparat digesti( F a"domen suplu& nedureros& spontan& ficat i splin n limite normale$ Diagnostic la internare) #colic renal st-ng&$ Diagnostic la e%ternare) CG.ICA *ENA.A$ ,acienta *$1$ se interneaz cu urmtoarele manifestri de dependen) #transpiraii& nelinite6 #insomnie& ner(ozitate6 #o"oseal& stare depresi(6 #durere la miciune6 #inapeten& 'idratare insuficient6 #tegumente i mucoase uscate6 #durere articular$ ,ro"lemele pacientei) #durere colicati( n loja renl st-ng6 #an%ietate6 #transpiraii a"undente6 #polaLiurie6 #disurie& mcturie6 #des'idratare6 #deficiena de a se alimenta i 'idrata6 #greutate n respiraie6 #diminuarea micrilor6 #fe"r$

Cazul III
,lan de ngrijire nursing al "olna(ei T$A$ cu colica renala$ a0 Informaii ;$Culegerea datelor ,acienta T$A$ n (-rst de 4> de ani& pensionar / n(toare0 cu domiciliul n !ucureti& este cstorit& are un copil care la r-ndul lui este cstorit a(-nd 2 copii$

1e interneaz la secia 9edical a 1pitalului Clinic Colentina pe data de 25 martie 25;; cu diagnosticul de colic renal st-ng& I$*$C$ stadiul II$ "0 9oti(ele internrii 9oti(ele pentru care pacienta s#a internat n spital sunt) durere n loja renal st-ng cu iradiere pe ureter& polaLiurie cu nicturie& astenie fizic i psi'ic$ Din antecedentele pacientei reiese c n urm cu ;5 ani a fost operat de colecist i n afara "olilor din copilrie nu a suferit de alte afeciuni$ c0Aspecte sociale .ociete ntr#un apartament cu 2 camere& alturi de soul ei n (-rst de @2 de ani i dispun de un confort decent locui"il c-t i material$ Este de naionalitate rom-n& religie ortodo%& respect zilele de sr"toare i duminicile$ 1e ntreine din pensia de ;45lei$ In prezent copilul i (iziteaz des prinii& acetia acord-ndu#le o atenie deose"it n (ederea promo(rii sntii$ .a internare& la e%amenul clinic se o"ser( ) #tegumente i mucoase F normal colorate6 #sistem ganglionar F nepalpa"il6 #sistem astero#articular F integru anatomic6 #aparat digesti( F tranzit intestinal prezent6 #aparat urinar F dureri n loja renal st-ng cu iradiere pe ureter& polaLiurie cu nicturie6 D EC8G F ficat cu dimensiuni antero posterior moderat pe am"ii lo"i& rinic'ii cu dilataii caliceale& colecist a"sent$ Diagnostic la internare) #colic renal& I$*$C$ stadiul II6 Diagnostic la e%ternare) #colica renala$ !olna(a T$A$ se interneaz cu urmtoarele msuri de dependen) #transpiraii& nelinite& durere& team6 #inapeten& 'idratare insuficient6 #durere lom"ar& irita"ilitate$ ,ro"lemele "olna(ei) #durere persistent n regiunea lom"ar6 #polaLiurie cu nicturie6 #dificultatea de a se alimenta i 'idrata corespunztor6

#crete T_ peste limitele normale6 #greutate n a respira$

CAPITOLUL IV

E-u&a.ie pentru )+n+tate i &omuni&area =n e-u&a.ia pt )anatate

Cultura general& inclusi( cultura sntii& se formeaz prin instrucia general a populaiei n setul continuu al generaiilor$ Aceast sec(en a culturii generale& ce poart titulatura specific Sde sntate`& mai este considerat i azi ca fiind o acti(itate de "az i o"ligatorie a ser(iciilor de sntate& n loc s fie apreciat ca o noiune de Spregtire continu`& de Seducaie premanent`& de Sperfecionare` pe un fond pregtit general n sistemul instruciei pu"lice a populaiei$ Heriga principal pe care ar tre"ui s acioneze ser(iciile de sntate i cele educaionale pentru a a(ea rezultate "une& pe termen scurt i lung& pri(ind m"untirea strii de sntate a populaiei& este educaia pentru sntate$ Ca sistem care include contiina strii de sntate& procesul de predare< n(are i participarea& educaia pentru sntate are ca scop creterea ni(elului de cunotine medicale ale populaiei n domeniul sanogenezei& proteciei mediului i pre(enirii "olilor6 formarea i dez(oltarea unor deprinderi corecte care s promo(eze sntatea precum i crearea unei poziii acti(e fa de sntatea indi(idual i de pro"lemele sntii pu"lice& n sensul atragerii i capacitrii maselor la participarea acti( n (ederea realizrii i consolidrii sntii$ 9edicul este un educator de specialitate i este normal s fie utilzat pentru cunotinele specifice n sistemul instruciei generale a populaiei (la ni(elul unei demniti financiare ec'ita"ile pentru aciunea de educator n cadrul elementelor Educaiei Naionale)& educaia pentru sntate fc-nd parte din o"ligaiile instruciei naionale$ Dup C'$ 3ernez#*ieu% i 9$ 3er(ois& educaia pentru sntate ndeplinete trei roluri& n funcie de scopul urmrit) pre(enti( # temele de educaie conin-nd elemente de instrucie a populaiei pentru pre(enirea m"oln(irilor6 constructi( F de realizare a adeziunii opiniei pu"lice n fa(oarea sntii6 curati( F pentru educarea i con(ingerea pacienilor de a urma prescripiile medicale$ ,utem considera educaia pentru sntate ca fiind o component a instruciei generale& o ramur a culturii umane& una din "azele sntii& cu rol n influenarea modului de (ia modern

spre coninut fa(ora"il sntii& n realizarea de generaii care s ai" un comportament sanogen i n formarea (oinei politice pentru acordarea de ctre forurile decidente a ade(ratului rol ce se cu(ine sntii$ Educaia pentru sntate& la fel ca n celelalte ramuri ale culturii& tre"uie s dein un fond material& fizic& care s stea la "aza cu(-ntului cu rol educati(& ea a( nd (ia"ilitate doar atunci c-nd e%primarea teoretic este susinut de un material adec(at cu caracter educati( i cu aplica"ilitate practic$ Educaia pentru sntate presupune accepta"ilitate& respect reciproc& informare& mijloace pentru deprinderea diferitelor o"iceiuri sanogene& cooperarea receptorilor& ea fiind totodat i un drept al omului i o o"ligaie a societii& concretizat printr#o program analitic colar anual integrat programei tuturor treptelor de instrucie ("azate pe mesaj educati( de cultur sanitar& imagini de e%emplificare i demonstraii practice)$ Educaia pentru sntate implic& o"ligatoriu& cunoaterea i aplicarea continu a te'nicilor de comunicare& ca element fundamental$ Datorit faptului c n cadrul comunicrii e%ist doi poli) educatorul (cel care transmite informaia) i asculttorul (receptorul sau cel care primete informaia)& n acti(itile de comunicare cei doi poli tre"uie s ai" fle%i"ilitatea de a sc'im"a permanent rolurile& adic i educatorul tre"uie s tie s asculte$ El tre"uie s accepte sentimentele altor persoane& s tie cum s stimuleze discuia pentru a a(ea loc un dialog cu indi(idul sau con(or"irea cu grupul mic de indi(izi& in-nd cont& permanent& de comunicaia non (er"al& care& uneori& poate fi mai eficient i util dec-t cea (er"al$ ,ot apare "ariere n comunicaie care in de deose"irea socio#cultural dintre educator i receptorul informaiei& recepti(itatea sczut a audientului& atitudine negati( fa de medic sau educator& nelegere limitat sau transmiterea de mesaje contradictorii$ ,entru a depi aceste "ariere educatorul tre"uie s (or"easc clar i rar& ntr#un lim"aj adec(at auditoriului& cu e%plicaii& i s transmit informaiile ntr#o succesiune logic& numrul acestora<edin s nu fie prea mare i s re(in asupra noiunilor importante& c-nd are du"ii n legtur cu nelegerea lor de ctre auditor& utiliz-nd te'nici pedagogice adec(ate$ ]n practica medical& foarte frec(ent educaia pentru sntate se realizeaz n grupuri mici& n care comunicarea este mai adec(at ne(oilor de formare$ Aceste grupuri pot fi) omogene (cel mai eficace)& sau neomogene$ ]n cadrul transmiterii informaiei acti(e n grupul de lucru sunt uzual utilizate o serie de te'nici n educaia pentru sntate)

 Tte'nica "rainstorming` F te'nic pro(ocatoare ce urmrete s mo"ilizeze participanii pentru identificarea unor ne(oi i gsirea unor soluii6 Tte'nica "rain7riting` F fiecare persoan i e%prim n scris ideile n ceea ce pri(ete ne(oile educati(e ntr#o pro"lem definit& dup care ideile consemnate se triaz i se aduc la cunotina grupului6 Tte'nica grupului nominal` F fiecare mem"ru al grupului i e%prim prerile n legtur cu o pro"lem& iar educatorul grupeaz ideile comune$ ]n cadrul modernizrii mijloacelor de comunicare& Grganizaia ,an#American a 1ntii a iniiat i difuzat n anul ;>A> un program de educaie pentru sntate prin satelii (pri(ind situaia sanitar n America .atin& mortalitatea infantil& rolul femeii n ser(iciile de sntate& to%icomania& etc$) Tipuri -e e-u&a.ie pentru )+n+tate E%ist trei comportamental) 31 e-u&a.ie pentru )+n+tate formal+ care este rezultatul unui proces planificat de transmitere de e%periene& cunotine& ce (izeaz toat populaia (socializare secundar a indi(idului)& necesit efort de predare# n(are i educatori6 41 e-u&a.ia pentru )+n+tate nonformal+ (izeaz componentele din conduita indi(idului care se formeaz prin e%perien sau imitaie (socializarea primar a indi(idului)6 nu necesit efort cu caracter de educaie& de transmitere a cunotinelor6 este realizat de familie i comunitate6 51 e-u&a.ie pentru )+n+tate &omportamental+ cuprinde educaia pentru sntate conform normelor sociale i educaia pentru dez(oltarea sntii pu"lice i promo(area comportamentelor fa(ora"ile sntii& principalele o"iecti(e educaionale (iz-nd dez(oltarea cunotinelor& aptitudinilor& atitudinilor i a con(ingerilor ce (izeaz sntatea$ ,entru pre(enirea aciunii factorilor de risc asupra sntii populaiei ser(iciile medico# socio#psi'o#pedagogice tre"uie s fie adaptate ne(oilor resimite de di(erse categorii de populaie$ Testarea acestor ne(oi necesit in(estigaii suplimentare pentru decelarea pro"lemelor e%istente n populaia considerat sntoas& prin metode specifice 1ntii ,u"lice ca tiin a protejrii oamenilor i a sntii& a promo(rii i redo"-ndirii sntii prin efortul organizat al societii$ tipuri de educaie pentru sntate) formal& nonformal i

Educaia pentru sntate face parte din (iaa cultural a fiecrei ri& deci organizarea i propagarea noiunilor de ocrotire a sntii& a sanogenezei& nu re(ine e%clusi( sectorului sanitar ci& n egal msur& tre"uie s participe i alte sectoare ca) n(m-ntul& organizaii ci(ice& "iserica& di(erse asociaii& uniti producti(e sau comerciale de stat ori particulare& toate a(-nd anumite responsa"iliti n acest sens$ S&opurile realiz+rii e-u&a.iei pentru )+n+tate Aciunile de educaie pentru sntate se realizeaz n scopul) 31 creterii ni(elului de cunotine medicale a populaiei n domeniul pre(eniei "olilor& al sanogenezei& al proteciei mediului 6 41 formrii i dez(oltrii unor deprinderi corecte care s promo(eze sntatea6 51 antrenrii maselor pentru a participa acti( la consolidarea sntii prin crearea unei poziii acti(e fa de sntatea indi(idual i fa de pro"lemele sntii pu"lice$ Prin&ipiile e-u&a.iei pentru )+n+tate sunt) 31 al priorit+.ii) cu c-t nceputurile educaiei pentru sntate sunt mai timpurii cu at-t rezultatele n starea de sntate a populaiei sunt mai "une6 41 al )pe&ifi&it+.ii i autorit+.ii) se consider c educaia fcut de persoane specializate are impact mai mare asupra comportamentului sanogenetic6 51 al integr+rii educaiei pentru sntate n o"iecti(ele politicii social#sanitare a statului$ Dup ali autori (.$ Hulcu) principiile n educaia pentru sntate sunt urmtoarele) a( principiul &ultural:tiin.ifi&) educaia pentru sntate reprezint o component a fondului cultural general i a tiinelor medicale6 *( principiul optimiz+rii) educaia pentru sntate fiind integrat actului medical necesit adaptarea la indi(id n com"aterea stresului "olii6 &( principiul -e influen.are a indi(idului i grupului n sc'im"area comportamentului spre un cadru sanogen6 -( principiul e-u&a.iei &ontinue F at-t n ceea ce pri(ete un program de instrucie legiferat i stratificat pe etapele instruciei generale i de consolidare a cunotinelor& c-t i n ceea ce pri(ete necesitatea aducerii informaiei la actualitatea noilor maladii ce apar pe plan mondial& sau n situaia recrudescenei unor stri mor"ide anterioare6 e( principiul -e grup F din punct de (edere al specificului grupului cruia i se adreseaz6

f( principiul -e informa.ie i in)tru&.ie teoreti&+ i de apli&a*ilitate pra&ti&+ prin demonstraii6 g( caracterul de in,e)ti.ie cu repercusiuni "enefice pentru societate$

Este important de menionat c educaia pentru sntate este diferit de educaia sanitar& care (izeaz igiena personal$ Cerin.ele e-u&a.iei pentru )+n+tate sunt$ larg accesi"ilitate6 orientare (spre pre(enie) profilactic6 participare acti( a populaiei la aprarea propriei snti6 caracter optimist6 s fie con(ingtoare6 e%primare accesi"il6 caracter tiinific6 tematic adec(at auditoriului$ A"ordrile posi"ile i direciile de orientare n educaia pentru sntate sunt urmtoarele) 31 a"ordarea medical F medicul urmrete la pacient formarea unor atitudini& comportamente& conforme cu principiile sale pentru sntate6 41 a"ordarea educaional F se transmit cunotine asupra unor comportamente fa(ora"ile sau defa(ora"ile sntii& iar cel care primete informaiile este li"er s aleag i s fac ceea ce dorete (faciliteaz adoptarea unor decizii comportamentale& nu impune un anumit comportament)6 51 a"ordarea orientat spre indi(id (personalizare) F profesionistul (educatorul) e%plic persoanelor care doresc s tie i s ia o a anumit decizie6 61 a"ordarea ce necesit o sc'im"are social F medicul transmite cunotine& indi(idul nelege& dar societatea nu#i fa(orizeaz sc'im"area sau alegerea comportamentului$ Direciile de orientare ale educaiei pentru sntate se refer la) dez(oltarea educaiei pentru sntatea familiei6 antrenarea populaiei n acti(iti pri(ind asanarea mediului fizic e%tern i e(itarea polurii6

 e%tinderea i modernizarea educaiei pentru sntate n scopul e(itrii m"oln(irilor profesionale6 ncurajarea aciunilor de pre(enire i com"atere a "olilor transmisi"ile& cu accent pe "olile sociale (tu"erculoza& "olile (enerice& 8IH<1IDA)6 susinerea aciunilor de pre(enire i com"atere a "olilor cronice6 intensificarea educaiei pentru sntate n pro"lemele de pre(enire a accidentelor i instruirea populaiei n ceea ce pri(ete acordarea primului ajutor6 propagarea cunotinelor pentru ngrijirea elementar a "olna(ilor& pentru respectarea indicaiilor de regim igieno#dietetic n (ederea refacerii sntii& redo"-ndirii capacitii de munc i reintegrrii sociale6 popularizarea sistemului de asigurare de ser(icii medicale pentru populaie6 dez(oltarea interesului pentru practicarea sportului i pentru folosirea factorilor naturali n scopul clirii i ntririi organismului i a creterii duratei medii de (ia6 dez(oltarea rspunderii pentru sntatea proprie& familial i colecti($ A"ordarea oricrei direcii din cele de mai sus& impune respectarea unei anumite conduite fr de care atingerea o"iecti(elor de "az ale educaiei pentru sntate rm-ne un simplu deziderat$ eto-ele -e e-u&a.ie pentru )+n+tate )unt) 31 eto-e -e &er&etare F scopul cercetrii fiind acela de a afla ni(elul de educaie pentru sntate& nainte i dup o campanie de informare& ca modalitate de control a eficienei aciunii$ 9etodele de cercetare pot fi) a( cantitati(e # analiza datelor statistice e%istente6 # anc'ete prin c'estionar6 *( calitati(e # metode rapide (*$A$,$)6 # o"ser(aia (direct sau participati()6 # inter(iul (semistructurat& anamneza& n grup)6 # con(ersaia (indi(idual& Tfocus grup`)6 Anc'etele sunt utile i n alegerea canalelor de comunicaie care sunt preferate de grupurile int i care au cea mai mare audien$

41

eto-e -e a&.iune F constau n sensi"ilizarea populaiei i penetrarea informaiei$ are ca scop creterea recepti(itii populaiei asupra unor pro"leme de sntate$ 1u"stratul aciunii este informati(& fr s se asume responsa"ilitatea modului n care oamenii se 'otrsc s foloseasc informaiile transmise$ 1ensi"ilizarea pregtete terenul unor aciuni ulterioare i se poate realiza prin mai multe modaliti) postere& filme scurte& conferine& sloganuri& etc$ Temele a"ordate sunt pro"leme de sntate pu"lic precum) afeciuni sezoniere ((iroze)& epidemii& tu"erculoza& sifilisul& 1IDA& etc$

a( 1ensi"ilizarea F se adreseaz unor mase largi de populaie ntr#un inter(al scurt de timp i

*( ,enetrarea informaiei F continu sensi"ilizarea pe un inter(al de timp mai lung i se adreseaz unei populaii int$ ]n acest caz se are n (edere pe l-ng informare& educarea i consilierea populaiei sau indi(idului n (ederea sc'im"rii stilului de (ia$ 51 eto-e -e formare -e e-u&atori F cursurile de formare de educatori se adreseaz at-t

cadrelor medico#sanitare& c-t i altor persoane care (or s desfoare (oluntar o acti(itate de educaie pentru sntate) cadre didactice& sociologi& psi'ologi& etc$ i>loa&ele -e e-u&a.ie pentru )+n+tate ? se refer la modalitile de transmitere a mesajului de la comunicator la receptor$ Ele pot fi clasificate astfel) 31 Dup calea de transmitere) a( mijloace auditi(e) # con(or"irea educati(#sanitar (indi(idual& n grup& n grup cu decizii)& lecia& conferina& radioemisiunea$ Con,or*irea const dintr#o scurt e%punere a educatorului urmat de ntre"ri i rspunsuri asupra temei propuse& prin aceasta urmrindu#se lmurirea unor pro"leme puin cunoscute sau neclare$ Ea poate fi) indi(idual F la iniiati(a educatorului sau a persoanei interesate& a(-nd ca loc de desfurare ca"inetul medical& ca"inete cu acti(itate specific de consiliere sau la domiciliu& n cadrul (izitelor efectuate periodic sau la solicitarea pacientului6

n cadrul grupului F educatorul dialog'eaz cu participanii sau acetia dialog'eaz ntre ei6 grupurile pot fi dintre cele mai (ariate) "olna(i cu aceeai afeciune& persoane cu aceleai preocupri la locul de munc& tineri& (-rstnici& femei& "r"ai& etc$

Alte mijloace sau forme de educaie pentru sntate:

instructajul sanitar la angajare cu scopul de a a(ertiza persoanele nou angajate asupra e(entualelor riscuri de la locul de munc6 cunotinele se re mprospteaz cu ocazia instructajelor periodice6 cursurile de sanminim& organizate pe profiluri de acti(iti (pentru personalul unitilor de gzduire pu"lic& piscinelor& "ilor pu"lice& unitilor de nfrumuseare& unitilor alimentare etc$) a(-nd ca scop pregtirea cursanilor pentru pstrarea i promo(area sntii lor i a celor cu care intr n contact sau i deser(esc n decursul aciunilor pe care le desfoar drept scop acumularea unui "agaj de cunotine pri(ind regimul de (ia& igiena femeii n perioada gra(iditii i luziei& alimentaia sugarului i a copilului mic& "aia i nfarea sugarului& tul"urrile de digestie ale sugarului& afeciuni ale nou#nscutului i ale copilului mic& importana controlului medical at-t al gra(idei c-t i al copilului sntos& sau la apariia primelor semne de "oal& importana (accinrii etc$6 concursurile cu scopul de informare i educare a populaiei prin participarea acti( a acesteia6 cursurile difereniate pe categorii de "olna(i) sfatul medicului difereniat i indi(idualizat (indicaii pri(ind regimul igieno#dietetic& tratamentul medicamentos& ngrijirea corect a "olna(ului)6 con(or"irile pe teme de dietetic6 consultaia profilactic pe grupuri omogene de "olna(i$

CAPITOLUL V
!I!.IG3*A+IE

CG*NE.I: !G*:DE. 9anual de 9edicin Intern ,entru Cadrele 9edii#Editura A.. .:C*ETIA TITI*CA :rgene medico#cliirurgicale$ 1inteze$ Editura 9edical$ ;>>A 1 38ID DE N:*1IN3 cu te'nici de e(aluare si ingrijiri corespunzatoare ne(oilor fundamentale& su" redactia .ucretia Titirca& editura 9edicala Hiata 9edicala *omaneasca 255A TE8NICA IN3*I^I*II !G.NAH:.:I& su" redactia C$ 9ozes Editura medicala ;>CA D*$ 3EG*3ETA A:*E.IA Te'nici speciale de ngrijire a !A.TA "olna(ilor& Editura Didactic i ANTGANETA 9ETAEATG1 ,edagogic& !ucureti& ;>AB 9A*IA#GTI.IA 1TaNE1C: .:C*ETIA TITI*CaNICG.AE C*AN3:.E1C: Dr$ HIG*E. 9ATEE1C: CG*NE.IA NENCE1C: .:C*ETIA TITI*Ca C A*G. 9GKAC8 9anual de 9edicin Intern 1pecialiti nrudite i ngrijiri paliati(e& Editura !ucureti&;>>A$ *adiodiagnostic& *adioterapie i Anatomie funcional$ Editura !ucureti& ;>>C$

!re(iar de e%porri funcionale i de ngrijiri speciale acordate "olna(ului Editura Hiaa *om-neasc& !ucureti& ;>>C$ Te'nici de ngrijire a "olna(ilor Editura ;>C=$