Universitatea Dunrea de Jos, Galai Facultatea de tiina i Ingineria Alimentelor S eciali!area" #ontrolul i $% erti!

area &roduselor Alimentare Disci lina" Autenti'icarea i e% erti!area roduselor alimentare (aster anul II

Autentificarea i expertizarea ceaiului

Coordonator, Conf. univ. dr. ing. Masteranzi,

2010

Cuprins
1. Istoria ceaiului.....................................................................................................................1 2. Considerente de ordin istoric al falsificarii ceaiului..........................................................2 3. Cultivarea i recoltarea ceaiului..........................................................................................2 4. Prelucrarea frunzelor de ceai..............................................................................................4 )* Clasificarea aiurilor.............................................................................................................6 6. Factorii specifici ceaiului verde i negru..........................................................................11 7. Legisla ia actualizat! "n vigoare respectiv Codul consu#ului.........................................14 8. $odalit! i de falsificare a ceaiului....................................................................................14 9. Autentificarea ceaiului.......................................................................................................16 %.1 Autentificarea originii &otanice....................................................................................16 %.2 Autentificarea originii geografice................................................................................1' %.( $etode de recunoatere ...............................................................................................1' 10. $i)loace de co#&atere a fasificarii ceaiului....................................................................1* 11. Concluzii............................................................................................................................1% 12. +,tia i c!-.......................................................................................................................2/ 13. 0i&liografie........................................................................................................................22

1. Istoria ceaiului

Istoria ceaiului ince e in #,ina, aceasta ara 'iind atria ar-ustului de ceai .ceaiul sal-atic din Assam a 'ost desco erit a-ia la ince utul secolului al /I/0lea1* #eaiul a 'ost 2ntre-uinat entru rima oara de c,ine!ii din rovincia 3unnan, 'olosindu0se at4t la re ararea -uturilor c4t i a m4ncrurilor* #eaiul 'iind de mare im ortan entru civili!aiile asiatice, s0au nscut legende des re desco erirea sa* 5 legenda o ular c,ine!a s une c 2m ratul S,ennong a desco erit ceaiul 2n tim ce -ea dintr0un -ol cu a 'ier-inte la um-ra unui co ac, 2n anul +676 2*8r* #4teva 'run!e se scuturar 2n -olul im ratului, 'c4nd culoarea a ei s se sc,im-e* #urios din 'ire, S,ennong lu o sor-itur si 'u lcut sur rins de aroma i de ro rietile revigorante ale -uturii* Alt legend, din vremea dinastiei 9ang, atri-uie rs 4ndirea ceaiului lui :od,id,arma, 'ondatorul colii -udiste ;en* Acesta, du ce meditase 2n 'aa unui !id tim de nou ani, s0a int4m lat s adoarm* Dis reuindu0se entru sl-iciunea sa, ii tie leoa ele i acestea c!ur e m4nt unde rinser rdcini, din ele cresc4nd tu'e de ceai* Dove!i materiale ale 2ntre-uinrii lantei sunt reci ientele cu ceai desco erite 2n morminte dat4nd de e tim ul dinastiei 8an .+<=0++<1, iar rima atestare documentar a arine unui 'uncionar c,ine! des re care se tie c a murit 2n anul +67> des re lanta de ceai se oate s 'i omenit i #on'ucius 2n scrierile sale cu =<< de ani 2nainte, 2nsa atestarea este nesigur* #ert este ca 2n tim ul dinastiei 9ang .=?@0A<61 -utul ceaiului devenise o ular datorit gustului sau i a calitilor sale medicinale* #eainriile atrgeau artitii vremii, unul dintre ei, Bu 3u .6+70@<C1 'iind autorul rimului tratat des re ceai" #,a Jing .5-iceiurile ceaiului1* In aceeai erioada .=C@06CA1, ceaiul a 'ost introdus i 2n Ja onia de ctre un calugar -udist, GDoEi> el a lantat ar-utii 2n CA de grdini ale tem lelor> 2n secolul al /III0lea un reot ;en a creat #eremonia ceaiului .#,a0no0Du1* &e la s'4ritul secolului al /FI0lea a ar meniuni rare des re acest o-icei i la euro eni, autorii acestora 'iind negustorii i misionarii ortug,e!i care triser 2n rile acelea rsritene* Dar nu ortug,e!ii au 'ost cei care au 'cut rimele im orturi de ceai 2n $uro a, ci olande!ii* &rima lad cu ceai care0a 'ost 2nregistrat 2ntr0un ort euro ean a aGuns la Amsterdam 2n ?=<= i e arcursul secolului a c4tigat 2n o ularitate* #eaiul a devenit o -utur la mod rintre olande!ii -ogai i din 5landa s0a rs 4ndit i 2n alte ari din vestul $uro ei* Ba curtea engle!, o-iceiul de a -ea ceai a 'ost introdus la miGlocul secolului al /FII0lea de ctre rinesa lusitan $caterina de :ragan!a in urma cstoriei cu viitorul rege #arol al II0lea al Angliei* :ritanicii au reluat cu entu!iasm o-iceiul, 'iind i 2n re!ent unii dintre cei mai mari consumatori de ceai*

2. Considerente de ordin istoric al falsificarii ceaiului

In $uro a, ceaiul verde a aGuns rima oara in anul ?=?<, la -ordul unei cora-ii a #om aniei olande!e a Indiilor de Hasarit* In acel tim , in #,ina ceaiul era re arat din 'run!e ver!i amestecate direct in a a 'ier-inte, ast'el ca euro eenii nu cunosc decat acest mod de re arare al ceaiului e care l0au luat de la tara de origine* Datorita cererii crescute de ceai, mai mare decat utea #,ina sa0si mareasca roductia, ceaiul a devenit mai lung si a ince ut sa 'ie 'alsi'icat rin amestecare cu alte lante si 'run!e entru a utea 'i comerciali!at in cantitati semni'icative* De asemenea rin amestecarea ceaiului cu alte lante aromate a!i a a arut ravnitul ceai $arl0GreD, at4t de retuit a!i* #eaiul devenise cea mai ravnita mar'a comerciala, 'oarte retuit de im arati si regi* Din cau!a ta%elor vamale ridicate, cantitati im ortante de ceai aGungeau din #,ina in $uro a rin contra-anda si 'alsi'icat rin adaugare de di'erite ier-uri* Guvernul colonial engle! a us ta%e 'oarte mari e im ortul de ceai, ceea ce a dus la revolta colonistilor americani* Ba :oston, IeJ 3orE, &,iladel ,ia, #,arleston si in alte locuri, ei au aruncat in a ele ortului incarcaturile de ceai, distrugandu0le* (ania cau!at de ceaiul engle!ilor, e%cesiv de scum , im reuna cu dorina de li-ertate au dus la ra!-oiul de Inde enden al coloniilor americane* Du a desco erirea in Assam, in ?@+< a ar-ustului de ceai sal-atic, euro eenii au ince ut cultivarea ceaiului cu metode rationale, mai intai in India si a oi in Sri BanEa* In secolul al /I/0lea ceaiul verde a 'ost inlocuit tre tat cu cel negru* Acesta era rodus in coloniile engle!e, din India, de unde -ritanicii l0au introdus cu succes in $uro a* Ast'el Bondra devine ra id metro ola euro eana a ceaiului* Deoarece noul ceai negru se deose-ea evident la gust 'ata de cel verde, mai amar, era mai stimulator si utea 'i dres cu la te, smantana si !a,ar entru a 'i servit cu raGituri, engle!ii au reusit sa conviga lumea a useana de calitatile acestei noi delicatese* Ast'el, ceaiul verde a ca!ut tot mai mult in uitare* A-ia in !ilele noastre ceaiul verde are arte de o renastere, odata cu constienti!area e'ectelor sale o!itive asu ra sanatatii, as ectului e%terior si starii generale, adevarata -inecuvantare entru cor , s irit si su'let*

(. Cultivarea i recoltarea ceaiului

#amellia sinensis este o lant ersistent care crete s ontan mai ales 2n !onele tro icale i su-0tro icale* #eaiul se cultiv 2n urmatoarele ari" 2n Asia" :anglades,, #,ina, India, Indone!ia, Ja onia, (alae!ia, Ie al, Sri BanEa, 9aiJan, Fietnam> 2n A'rica" #amerun, (auritius, KenDa, Huanda, ;im-a-Je> 2n America de Sud" Argentina, :ra!ilia>

2n regiunea (rii #as ice i a (rii Iegre" Georgia, Iran, 9urcia*

Camellia sinensis

Dou varieti rinci ale ale lantei sunt cultivate" varietatea cu 'run!e mici de #,ina .#* sinensis sinensis1 i cea cu 'run!e mari de Assam .#* sinensis assamica1* &lanta de ceai necesit un climat tro ical i soluri acide, ermea-ile si -ogate in ,umus* #eaiul se cultiva in anta, entru ca a a de loaie sa se oata scurge, o rea mare ume!eala 'iind daunatoare* #ea mai -un calitate a 'run!elor este o-inut din culturile situate la altitudini mai mari de ?)<< m, deoarece lanta crete mai 2ncet i ca t o arom mai -un* &e lantatii inmultirea se 'ace rin -utasi* Du a o erioda de stat in e iniere, noile lante de ceai sunt trans lantate si lasate sa cresca tim de atru ani inainte de rima recoltare* Dac asu ra lantei nu se e'ectuea! modi'icri, aceasta va crete su- 'orma unui co ac, ut4nd atinge i A m 2nlime, insa cele de e lantaii sunt meninute la inltimi mici .de cel mult ?*+) m1 entru a 'i mai uor de recoltat* 5 lumina solara indirecta 'avori!ea!a o-tinerea unor 'run!e cu aroma mai -una, de aceea rintre tu'ele tunse sunt lasati sa creasca co aci care 'iltrea!a si im rastie ra!ele soarelui* Fiata lantei de ceai nu de aseste de o-icei C<0)< de ani, insa e%ista varietati care ot atinge si varsta de ?<< de ani* &erioadele in care se 'ace culesul de ind de climatul in care se a'la cultura de ceai* In #,ina si nordul Indiei .DarGeeling, Assam1 se!onul durea!a din 'e-ruarie ana in noiem-rie> in 9aiJan, de la s'arsitul lunii martie ana la s'arsitul lunii octom-rie> in Ja onia, din mai ana in octom-rie> in sudul Indiei, Sri BanEa .#eDlon1 si Indone!ia culesul se 'ace tot tim ul anului, e%ce tand !onele de mare altitudine* Hecoltarea se 'ace du a mai multe metode" 'ie se culeg doar mugurii a icali, 'ie se culeg si rimele +07 'run!e in Gosul tul inii sau rimele C0)* Frun!ele se culeg im reuna cu artea de tul ina e care se a'la, entru a ermite var'urilor sa se regenere!e* Du a o erioada de 60?< !ile, tim in care var'urile lantei se re'ac, recoltarea se reia* In tarile asiatice maGoritatea culegatorilor sunt 'emei, iar in A'rica rintre culegatori sunt mai mult -ar-ati* $i oarta in s ate cosuri de nuiele in care arunca 'run!ele culese* De cateva ori e !i cosul este descarcat, recolta stransa de 'iecare culegator cantarita si ins ectata calitativ> 'iecare este latit in 'unctie de cantitatea de 'run!e recoltata*

4. Prelucrarea frunzelor de ceai

9i urile de ceai se disting du ti ul de rocesare, toate rovenind din aceeai lant* Ba scurt tim du ce sunt culese, 'run!ele de #amellia sinensis 2nce s se o'ileasc i s se o%ide!e* #loro'ila se descom une i taninurile sunt eli-erate, 'run!ele 2nnegrindu0se rogresiv* &rocesul acesta de o%idare en!imatic este numit 2n industria ceaiului L'ermentaie, dei nu este cu adevrat un 'enomen de 'ermentaie, ne'iind cau!at de microorganisme* Urmtorul as este o rirea rocesului de o%idare .sau a L'ermentrii1 rin incl!ire, metod care de!activea! en!ima res onsa-il* Fr un control atent al tem eraturii i umiditii, e ceai se ot de!volta 'ungi> acetia cau!ea! o 'ermentaie adevrat, care contaminea! ceaiul cu su-stane to%ice .uneori c,iar cancerigene1 i cu mirosuri nedorite, ceaiul devenind im ro riu consumului* Fazele prelucr!rii frunzelor de ceai sunt1 Vetejirea .sta'idirea sau reuscarea1" 2n tim ul acestui roces 'run!ele de ceai ierd din ume!eal* Frun!ele roas t culese sunt ase!ate 2ntr0un strat su-ire i lsate la soare 2ntre ?@ i +C de ore entru a se des,idrata 4n aGung de consistena unor mnui moi de iele* Rularea" sco ul rulrii este s argerea celulelor 'run!ei entru ca !eama s 'ie eli-erat i su us rocesului de o%idare* Sucul celular conine taninuri, tein, uleiuri eseniale i alte su-stane* Oxidarea .L'ermentatia1" 'run!ele rulate sunt 2ntinse 2n camere rcoroase i umede, e odele ardosite cu iatr sau ciment> as ectul 'run!elor se modi'ic, su-stanele din sucul ce le aco er 2nce and s a-soar- o%igenul atmos'eric .ume!eala aerului din 2nca eri 'avori!ea! o%idarea1* #uloarea devine rocata iar a oi -run, iar aromele devin mai uternice i mai lcute* Stoparea oxidrii" o%idarea este o rit rin e% unerea la tem eraturi su'icient de mari ca en!imele res onsa-ile de o%idare s 'ie de!activate* Frun!ele sunt 2ntinse 2n tvi i e% use aerului 'ier-inte, av4nd griG s nu se 4rlesc* 5dat cu o rirea o%idrii, datorit tem eraturii, o mare arte din a a coninut 2n celule se eva or* &e su ra'aa 'run!elor rm4n su-stanele ce dau gustul i ar'umul ceaiului, acestea 'iind activate rin in'u!are* Sortarea" 'run!ele 2ntregi sunt de o-icei se arate de cele 'ragmentate, acestea din urm 'iind i ele sortate la r4ndul lor du dimensiune* Modelarea, finisarea, uscarea" 'run!ele ot 'i com rimate 2n di'erite 'orme, cum este ca!ul ceaiurilor u0er, sau modelate 2n s irale, granule etc* Acest rocedeu 'ace ca 'run!ele s se ume!easc de la sucul rmas 2n interior, necesit4nd a oi 2nca o uscare, de data aceasta nemai'iind nea rat nevoie de tem eraturi mari> 'run!ele sunt lsate la soare, uscate cu aer cald sau coa te* n ec!irea " ceaiurile de ti u0er, c4stiga 2n savoare e msura ce devin mai vec,i > entru atinge 'orma 'inal, aceste ceaiuri tre-uie sa 'ie su use unui roces de ost0 'ermentaie la care artici mai multe microorganisme* Mn urma 2nvec,irii gustul amar i astringena se estom ea!* Du a metoda tradiionala, totul se 'ace manual, 2nsa metodele moderne resu un 'olosirea mainilor entru reali!area 'iecrei eta e* Dei rocesarea este relativ sim l, 'iecare 'a! tre-uie controlat cu atenie entru a o-ine savoarea otrivit* Ceaiul al"

(ugurii i 'run!ele 'oarte tinere, aco erite cu u' al-, trec rin dou eta e" tratarea termic entru o rirea 'ermentrii i des,idratarea* Frun!ele nu sunt lsate s se veteGeasc, nu sunt rulate i nici lsate la o%idat, str4ndu0se c4t mai multe dintre caracteristicile iniiale* &entru c este rodus 2n cantiti mici, reul su este mare* Ceaiul erde Frun!ele sunt culese, lsate la veteGit, a oi sunt tratate uscat .2n tigi, du a metoda c,ine!easc1 sau la a-ur 'ier-inte la ma%im + !ile du cules entru 2m iedicarea o%idrii* Frun!ele ot 'i modelate 2n 'orm de erle, de s irale sau lsat 2n stare li-er* Ceaiul oolon# Du a ce 'run!ele sunt culese, lasate la sta'idit si rulate, tim de +07 !ile .sau mai mult1 sunt intinse entru o%idare* #eaiul oolong .sau Julong1 este un ti intermediar intre ceaiul verde si cel negru, a ro iindu0se ca ro rietati mai mult de unul sau de celalalt in 'unctie de erioada cat a stat la o%idat* Ceaiul ne#ru Frun!ele sunt lsate s se o%ide!e com let, rocesul dur4nd 2ntre + s tm4nani i o lun, du ce au 'ost arcurse eta ele de veteGire i rulare* A oi, intervine rocesul de sto are a o%idrii, de eliminare a ume!elii i sortarea 'run!elor 2n 'uncie de gradul de 'r4miare* Ceaiul pu$er! Frun!ele culese manual din co aci de ceai -tr4ni i sunt sortate, 2nde rt4ndu0se 'run!ele ru te, vetede sau o%idate> sunt 2ntinse 2n 2nc eri -ine ventilate entru a se o'ili un ic 2naintea urmtoarei eta e" sto area o%idarii rin rGirea 2n tvi* Acum 'run!ele sunt rulate 'r a le ru e i 2ntinse la soare entru a se usca 4n mai rm4ne nu mai mult ume!eal dect este nevoie entru ca 'run!ele s nu se s'r4me, a oi sunt sortate e ?< categoriiN grade .sau c,iar mai multe1* Felul 2n care este relucrat de acum 2nainte 2l incadrea!a 2n ti ul s2eng sau s2u* &entru a o-ine u0er, de ti s,eng .crud1, 'run!ele sunt a-urite, com rimate 2n 'orme diverse i de o!itate 2n camere uscate, care ermit o o%idare lent* 5 seam de micro0 organisme artici la desv4rirea aromelor ceaiului u0er,* #eaiul de ti s,u este o-inut rin o%idarea 'orat a 'run!elor" acestea sunt 2ntinse, stro ite cu a i lsate s se o%ide!e c4teva !ile 4n la o lun* Du a o%idare urmea! tratarea cu a-ur 'ier-inte i resarea 2n 'orme* %&estecurile i adaosurile (aGoritatea ceaiurilor comerciali!ate 2n vest sunt amestecuri* Amestecurile ot 'i 'cute cu ceaiuri din aceeasi regiune .cum este ceaiul de Assam1 sau cu ceaiuri din regiuni di'erite* Sco ul este o-inerea unui gust mai -un, a unui re mai -un sau din am-ele motive, cci varietatea mai scum i cu arom mai -un oate aco eri calitatea in'erioar a varietilor ie'tine* &rin amestecare se oate asigura conservarea aromei s eci'ice unui sortiment, indi'erent de variaia recoltelor de ceaiuri ure 'olosite* (ulte ceaiuri din comer conin diverse adaosuri sau sunt rocesate 'olosind te,nici s eciale* #eaiul are o susce ti-iliate mare la 'elurite arome, 'a t ce constituie at4t un de!avantaG .necesit4nd condiii deose-ite de rocesare, trans ort i de o!itare1 c4t i un avantaG, ermi4nd reali!area unui numr 'oarte mare de reete* Aromarea se 'ace 'olosind 'lori, uleiuri volatile naturale sau arome arti'iciale*

3. Clasificarea ceaiurilor
Sunt mai multe criterii du care se 'ace clasi'icarea ceaiurilor* Unul dintre ele este gradul de o%idare .O'ermentareO1 a 'run!elor, du care avem ) categorii rinci ale"

Ceai al&" neveteGit i neo%idat> Ceai verde" veteGit i neo%idat> Ceai oolong" veteGit, uor !dro-it i arial o%idat> Ceai negru .numit rou de ctre c,ine!i1" veteGit, !dro-it i com let o%idat> Ceai Pu4er2" veteGit i arial sau com let o%idat*

'upa calitatea frunzelor i #radul de fr(&i)are* Frunze intregi F*5*&* FloJerD 5range &eEoe" ceai din cea mai -una recolt, com us din muguri i urmtoarele dou 'run!e din v4r'* 5*&* 5range &eEoe" ceai din 'run!e tinere, str4ns rulate> recolta este de -una calitate, dar ceva mai t4r!ie ca recedenta, 2n care ca!, muli muguri deGa au crescut i au devenit 'run!e, ceaiul aGung4nd s conin mai uini muguri* &* &eEoe" recolta este mai uin ra'inat i nu conine muguri> S* Souc,ong" 'run!ele sunt culese mai din Gosul tul inii, sunt mai mari, mai -tr4ne i cu un coninut mai sc!ut de tein, iar rin in'u!are dau un lic,id mai slacolorat> sunt rulate e lungime i sunt 'olosite mai ales 2n reetele de ceaiuri a'umate*

Se ot aduga i urmtoarele categorii, care indic ceaiuri scum e, de cea mai -un calitate, roduse de o-icei 2n regiunea indiana DarGeeling" G*F*5*&* Golden FloJerD 5range &eEoe" ceai cu o a-unden mare de muguri, care 2n urma o%idrii ca ta o nuan aurie .golden in lim-a engle!1 2n com araie cu restul de 'run!e negre* A-undena de muguri denot o culegere atent, 'iind un indicator al calitii ceaiului* 9*G*F*5*&* 9i D Golden FloJerD &eEoe F*9*G*F*5*&* Fine .FancD1 9i D Golden FloJerD 5range &eEoe S*F*9*G*F*5*&* Su er Fine .FancD1 9i D Golden FloJerD 5range &eEoe

Frunze #!run ite

D* Dust" categoria ce indic cel mai mare grad de mrunire a 'run!elor> dimensiunile mici ale articulelor de ceai ermit o-inerea ra id a unui ceai tare i intens colorat* Mn general ceaiurile mrunite sunt 'olosite 2n amestecuri i am-alate 2n liculee* F* Fannings" ceai -ine mrunit, am-alat 2n liculee*

Dei muli consider ceaiurile mrunite ca nite rmaie de calitate in'erioar de e urma sortrii celor mai -une 'run!e, 2n aceast categorie ot intra i ceaiuri de calitate 'oarte -un, recoltate i rocesate cu aGutorul mainilor*

:*&* :roEen &eEoe" ceai mrunit din recolt de ti &eEoe*

9ermenul PP-roEenPP indic un grad mai mic de mrunire* :*5*&* :roEen 5range &eEoe :*5*&*F* :roEen 5range &eEoe Fannings F*:*5*&* FloJerD :roEen 5range &eEoe G*:*5*&* Golden :roEen 5range &eEoe 9*G*:*5*& 9i D Golden 5range &eEoe :*&*S* :roEen &eEoe Souc,ong G*5*F* Golden 5range Fannings #lasi'icarea de mai sus se a lic ceaiurilor negre* +rincipalele tipuri de ceai* Ceaiul al" #eaiul al- rovine din recoltarea mugurilor i a 'run!ulielor 'oarte tinere e care se distinge inc u'ul al-* &rocesarea ceaiului este sim l i nu resu une altceva dec4t uscarea 'run!elor la o tem eratur relativ sc!ut, de multe ori 'iind lsate s se usuce la soare* 5-iectivul este o-inerea unui grad c4t mai sc!ut de o%idare .L'ermentare1* &entru c ceaiul al- nu este o%idat i rulat, eriorii argintii rm4n vi!i-ili, constituind un semn al calitii rocesrii* In'u!at, ceaiul al- d un lic,id lim ede i de culoare 'oarte desc,is, cu savoare delicat* 5riginile ceaiului al- sunt lasate, otrivit tradiiei, 2n rovincia c,ine!a FuGian, 'run!ele rovenind din soiul Da Bai (Marele Alb)* Dintre varietile de ceai al&, mai cunoscute sunt"

Bai Hao Yin Z en (A!e "e ar#in$)" o-inut numai din mugurii nedesc,ii, crnoi, 'r de'ecte, aco erii cu eriori al-i> mugurii sunt culei rimvara, e tim uscat* Aceasta este cea mai scum varietate de ceai al- i este rodus a roa e in e%clusivitate 2n rovincia FuGian din soiul Da :ai* Bai M% Dan& 'ai M% (an (B%)or%l alb)" ceai de calitate 'oarte -un, considerat a 'i al doilea ti de ceai e scara valoric du a 3in ;,en> sunt culei nu doar mugurii ci i rimele doua 'run!ulie aco erite cu u' argintiu> la 'el ca i 3in ;,en, este cules rimvara, niciodata e tim loios i numai du a ce roua s0a eva orat com let de e lante* *on# Mei (+,r-n!enele onoarei)" ceai al- de gradul trei, culturile soiului /iao :ai* rovenit mai ales din

+ o% Mei (+,ran!enele .ie$ii l%n#i si nobile) " cules in urma ceaiurilor 3in ;,en i :ai (u Dan> entru c este recoltat mai t4r!iu, com o!iia sa const din 'run!uliele tinere i mugurii rmai de e urma recoltrilor anterioare* Gustul su este 'ructat, asemntor ceaiurilor oolong* Ce/lon 0 i$e (Ceai alb "e Ce/lon)" ceai a reciat, rodus 2n Sri BanEa> cultivat la altitudini situate 2ntre ++<< i +)<< m, cules manual i uscat la soare* Mn urma in'u!rii re!ult un lic,id auriu cu gust delicat, av4nd note de miere i in*

Dar)eelin# 0 i$e (Ceai alb "e Dar)eelin#)" cultivat la +<<< m altitudine, ceaiul este recoltat i rulat manual, a oi uscat la soare* #uloarea sa este auriu al, iar gustul suav i uor dulce*

Ceaiul erde #eaiul verde este o-inut o rind o%idarea 'run!elor de ceai rin uscarea acestora imediat du recoltare* #eaiul este rocesat 2n ma%imum dou !ile du culegere* (aGoritatea ceaiurilor ver!i sunt o rite din rocesul de o%idare rin metode termice* Frun!ele ot 'i uscate rin metoda tradiionala c,ine!easc de rGire 2n tigaie sau rin metoda Ga one! de o rire a o%idrii cu a-ur 'ier-inte> aceste rocedee distrug en!ima res onsa-il de o%idarea 'run!elor* #eaiul re arat din 'run!e ne'ermentate are o uoar nuana verde0gl-uie si arom delicat s eci'ic* 5riginar din #,ina, este cel mai consumat ti de ceai 2n tarile asiatice* Ceaiuri c!inezeti*

1on#)in# (2-n$-na Dra#on%l%i)" varietate su erioar de ceai> este cules i rulat manual, a oi rGit uscat 2n tigaie* $ste unul dintre cele mai 'alsi'icate ceaiuri* *%n,o3"er ('ra4 "e ,%5!a)" cunoscut i su- numele !,uc,Q* Frun!ele sunt rulate su'orm de granule, asemntoare cu cele de ra' de uc* Bi 1%o C %n (Mel!%l .er"e "e ,rim6.ar6)" ceai 'oarte a reciat, asemntor ceaiului al-, cu gust 'loral0'ructat* C %n Mee (+,r-n!ene ,re7ioase)" ceai mai acid i mai uin dulce dec4t varietile o-inuite* Ho% 8%i ('a5ni!%l s%.eran al maim%$elor)" deose-it rin as ectul su, dou 'run!e dre te 'lanc4nd un mugure mare cu eri argintii*

Ceaiuri japoneze ,oc!a-* */o9%ro ('i!6$%ra "e ro%6): cel mai reios ceai Ga one!* #u cel uin dou s tm4ni 2nainte de recoltare, 'run!ele sunt aco erite, entru ca diminuarea luminii solare s dulceaa ceaiului* Ma$! a" ceai mcinat su- 'orm de ul-ere 'in, 'olosit 2n cadrul Ceremoniei !eai%l%i, dar i entru a da gust i culoare unor 'eluri de m4ncare*
Ceai .er"e C %n Mee

+en! a" ceai Ga one! ne'r4miat, cu gust ier-os rovenit din rima i a doua recolt* Ban! a" ceai rovenit din a treia i a atra recolt> are o aroma uternic de '4nee* 8%9i! a" ceai o-inut din rmurele i codie de ceai* Gustul su amintete de cel de nuci i de rooi-os* (amar/o9%! a " ceai verde cu arom de 'ructe de dure, migdale, citrice i ier-uri*

Ceaiuri aro&atizate*

;asmine" ceai verde im regnat cu ar'um de iasomie> rocedeul este originar din nordul #,inei i const 2n ae!area alternativ a straturilor de ceai, urmata de o a doua uscare, du a im reganare i 2nde rtarea 'lorilor*

Ceai .er"e ;asmine

<sma$ %s" ceai o-inut rintr0o metod similar cu cea de o-inere a ceaiului Jasmine* Ceai .ie$name= !% lo$%s" 'lorile de lotus Ielum-o nuci'era sunt 2m nate cu 'run!e de ceai verde> ceaiul este lsat ast'el este noa te entru ca ar'umul 'lorii s intre 2n 'run!ele de ceai* Un alt rocedeu este coacerea ceaiului 2m reun cu staminele de lotus*

Ceai .u /!i C!un #eaiul oolong .#eaiul Dragonului Iegru1 este un 'el de ceai tradiional c,ine!esc, semio%idat, numit RSngc,Q .al-astru0ver!ui1* Mn 'unctie de numrul de !ile care trece 2ntre recoltare i uscare, ceaiul oolong oate 'i L'ermentat 2n ro orie de ?<06<T, situ4ndu0se din acest unct de vedere 2ntre ceaiul verde i cel negru* Bic,idul o-inut oate de la verde desc,is 4n la auriu 2nc,is, iar aroma sa oate 'i ier-oas, 'loral sau 'ructat, ls4nd 2n gur un gust dulceag* Ceai%l oolon# >arie$67i "e !eai oolon#:

Da Hon# 'ao (Marea rob6 ro5ie) " ceai c,ine!esc 'oarte reuit> gustul su di'er 2n 'uncie de condiiile din locurile de cultivare i de relucrarea ulterioar* + % ?ian (Z-na a,ei)" este un ceai oolong o%idat destul de uternic, de culoare 2nc,is i cu gust uternic de miere* (ie *%an Yin (Zei7a "e 4ier a milei) 'o%! on#& Bao= on#" 'oarte uin o%idat, considerat c4teodat dre t un ceai verde> gustul su este 'loral, iar cele mai -une ceaiuri din aceast varietate au o arom suav de e ene gal-en* Don# Din#" ceai de roveniena taiJane!, 'loral cu note de miere i de cantalu * 2ormosa <olon#" ceai din 9aiJan .denumirea sa rovenind de la numele dat de ortug,e!i 9aiJanului" Isla Formosa 0 Insula Frumoasa1> are gust de 'ructe i se servete 'r adaosuri*

Ceaiul ne#ru Iumit de c,ine!i ceai rou (Hon#! a), acest ti de ceai este o-inut ls4nd 'run!ele de ceai s se o%ide!e com let 2n mod natural 2nainte de a 'i uscate* Frun!ele sunt lsate entru 2nce ut la uscat cel mult ?@ ore 2n ldie de lemn, a oi sunt rulate i 2ntinse 2n 2nc eri umede i reci* Acest rocedeu d 'run!elor culoarea neagr* #eaiul negru ii strea! aroma mai -ine i tim mai 2ndelungat dec4t ceaiul verde* In'u!ia are culoare roiatic cu gust mai intens dec4t al ceaiurilor mai uin o%idate, ut4nd avea arome de migdale, 'lori sl-atice, 'ructe, mal* In rile euro ene, aceast 'orm a ceaiului c,ine!esc este cea mai consumat*

Ceai ne#r% Dian Hon#

Ceai c!inezesc*

Ba sang Souc,ong" originar din rovincia FuGian> este un ceai negru a'umat .uscat in 'umul unor ace de in ar!and1> aroma sa este uternica, asemanatoare mirosului unui 'oc de ta-ara* Keemun" ceai de culoare rosie0 ortocalie, cu aroma ec,ili-rata de 'ructe si note de in si 'lori> este un com onet de -a!a al cunoscutului amestec $nglis, :reaE'ast* Dian 8ong" ceai din rovincia 3unnan, avand o ro ortie destul de mare de muguri aurii> cele mai 'ine ceaiuri din aceasta varietate dau un lic,id oranG0auriu, dulceag si cu gust cati'elat, deloc astringent> varietatile mai ie'tine roduc un lic,id de culoare mai inc,isa care ot 'i 'oarte amare*

Ceai indian* Assam" ceai cultivat la nivelul marii> in urma in'u!iei re!ulta un ceai tare, uternic aromat, cu gust de malt si culoare intensa* Se 'oloseste si in amestecurile $nglis, :reaE'ast, Iris, :reaE'ast si Scottis, :reaE'ast* Ceai ne#r% Assam Dar)eelin#" 'oarte a reciat, in'u!ia este lim ede, de culoare desc,isa, variind de la auriu la rosiatic> este un ceai 'loral, astringent, cu note 'ructate* @il#iri" ceai 'oarte aromat, ar'umat, savuros* Ce/lon" gustul varia!a in 'unctie de regiunea de cultura> de o-icei culoarea in'u!iei este intensa, maro0rosiatica, gustul as ru, intens aromat*

%&estecuri de ceai ne#ru*

Aarl *ra/" amestec de ceaiuri negre aromate cu ulei volatil de -ergamota* Amestecul original continea ceai negru indian si ceai negru de #eDlon* An#lis Brea94as$" amestec varia-il de ceai negru de Assam, #eDlon, Keemun* Gustul este intens, com le%, as ru* Bris Brea94as$" cel mai adesea este un amestec de ceaiuri negre 'oarte tari de Assam, mai rar intrand in com onenta sa si alte varietati* An#lis A4$ernoon" amestec de ceaiuri negre mai usoare decat cele 'olosite la ceaiurile :reaE'ast* C%ssian Cara.an" amestec de ceai a'umat Ba sang Souc,ong, ceai Keemun sau 3unnan> intre ingrediente se ot regasi si ceaiuri oolong*

Ceaiuri aro&atizate*

Aarl *re/ Cose Con#o%" ceaiul negru este lsat la o%idat 2m reun cu 'lori de tranda'ir*

6. Factorii specifici ceaiului verde i negru

&rodusele alimentare de origine vegetala, cum este ceaiul .inclusiv cel din lante medicinale1 tre-uie sa cores unda urmatoarelor cerinte" sa re!inte caracteristici organole tice de as ect, consistenta, gust, miros, culoare, s eci'ice rodusului res ectiv si modului de re!entare> sa nu re!inte semne de contact cu ro!atoare> entru ceaiurile din lante medicinale se admite cenusa insolu-ila in solutie de 8#l ?<T de ma%imum +T> sa nu re!inte ete de mucegai* In comert ceaiul a are su- doua 'orme " 0ceai negru 0ceai verde* Ceaiul ne#ru Du a ce sunt culese 'run!ele, se trans orta in cosuri sau la!i, din lantatii in 'a-ricile de relucrare, unde sunt sortate, iar 'run!ele rea mature si cor urile straine sunt inde artate* Frun!ele sunt su use a oi unei o eratiuni de o'ilire, care 'ace ca a a sa se eva ore si 'run!ele sa0si iarda elasticitatea, devenind moi* Stranse in mana, 'run!ele se li esc intre ele su- 'orma de aglomerari* In tim ul acestei o eratiuni, o anumita cantitate de cloro'ila se distruge, roteinele se descom un, trecand in stare solu-ila, amidonul se ,idroli!ea!a, su-stantele tanante ince sa se o%ide!e si in aralel cu aceste trans'ormari se 'ormea!a si aroma* 5 eratiunea de o'ilire se ractica e cale naturala sau arti'iciala* Ba o'ilirea naturala, 'run!ele de ceai se im rastie intr0un strat su-tire .<,=0<,6 EgNm +1 e an!e sustinute de stelaGe din lemn, 'iind lasate in camera de o'ilire la tem eratura de +<0+C U#, umiditatea relativa a aerului de 6<T si vite!a de circulatie de <,) mNmin* 5'ilirea arti'iciala se ractica in camere s eciale, construite din lemn, cu stelaGe e care 'run!ele se intind in straturi de ? EgNm+ si sunt o'ilite in curent de aer conditionat la o tem eratura de 7@0 C)U#, du a un rocedeu te,nologic -ine sta-ilit* Du a o'ilire, 'run!ele sunt rasucite in masini s eciale, o eratiune rin care se elimina sucul celular si se roduce ru erea 'run!elor* Frun!ele de ceai sunt a oi resortate si 'ermentate tim de 70= ore, in inca eri s eciale cu aer im ros atat, la o tem eratura de ?@0+< U# si umiditate relativa a aerului de A=0A@T* In tim ul 'ermentarii, 'run!ele de ceai isi sc,im-a culoarea din verde in -run0roscat si ca ata aroma caracteristica ceaiului* Urmea!a a oi uscarea 'run!elor in conditii s eciale, entru a nu0si ierde aroma* #eaiul uscat are culoare inc,isa si este 'oarte ,igrosco ic* $l se sortea!a in trei calitati .in 'unctie de marimea articulelor din care este 'ormat1 si a oi este su us controlului organole tic* +or$%rile "e !eai ne#r% a% %rma$oarele !ara!$eris$i!i or#anole,$i!e: a1 !ali$a$ea s%,erioara ('e9oe): ceai care rovine din rima recolta 0 re!inta 'oile de culoare neagra0argintie, cu var'ul al-, gust 'in si aroma uternica, iar in in'u!ie colorate in gal-en, desc,is> -1 !ali$a$ea B (+%! on#): ceai care rovine din recolta a doua de culoare neagra, cu gust dulce, iar in in'u!ie este colorat in negru inc,is> c1 !ali$a$ea a BlDa (Con#o): ceai o-tinut din 'run!e mari de la a treia recolta 0 de culoare neagra0cenusie*

Ceaiul erde

#eaiul verde are gustul amarui i astringent* Acest ti de ceai rovine din 'run!e care isi astrea!a cloro'ila si su-stantele tanante, ramanand de culoare verde, intrucat nu este su us tratamentului de o'ilire si 'ermentare* $l roduce o in'u!ie lacuta, aromata, colorata in gal-en desc,is* Du a recoltare, 'run!ele sunt tratate cateva minute in va ori de a a, la tem eratura de @)0A< U#, entru distrugerea en!imelor, du a care sunt racite si uscate ana la o umiditate de ?,@T* Urmea!a a oi rasucirea din nou a 'run!elor si uscarea lor ana la o umiditate de 7T, du a care urmea!a sortarea si lustruirea ceaiului in to-e rotative*

Ceai%l .er"e se !lasi4i!a in %rma$oarele !ali$a$i: H/son" ceaiul rovenit din rima recolta, cu 'run!e mici, rasucite, de culoare verde0 al-astruie, cu in'u!ia gal-ena si miros aromatic> *%n,o3"er" ceaiul o-tinut din recolta a doua, cu 'run!ele rasucite in 'orma de glo-ule, de culoare verde s re negru si in'u!ia de culoare gal-ena> (on9a/" ceaiul rovenit din a treia recolta, cu 'run!ele rasucite si neregulate, de culoare verde0gal-uie si in'u!ie colorata in gal-en intens*

&e iata mondiala se comerciali!ea!a, de asemenea, s'aramaturi 'ormate din amestec de di'erite varietati de ceai ast'el relucrat si ceai resat su- 'orma de -ric,ete si de ta-lete .din s'aramaturi de ceai resat1* #om o!itia c,imica a ceaiului varia!a in 'unctie de recolta, conditii edoclimatice si metoda de relucrare, in ta-elul urmator sunt re!entate com arativ limitele intre care varia!a com o!itia c,imica a ceaiului de di'erite origini* #a si co'eina si teo-romina .din ca'ea si cacao1, t,eina continuta in ceai este un alcaloid care e%cita sistemul nervos, 'acand sa dis ara sen!atia de o-oseala* Frun!ele tinere de ceai contin t,eina in cantitati mai mari decat cele mature si ceaiul o-tinut din ele este de calitate su erioara*
Co&pozitia c!i&ica 012 India ),6< 0 @,)< C) 0 )< ?,A) 0 7,C) 3arile de ori#ine C2ina Ce5lon =,<< 0 A,?< C,)< 0 A,)< 7@ 0 C6 C< 0 C6 +,?) 0 7,)< ?,A) 0 7,=< 6aponia 7,A< 0 C,<< C+ 0 C7 +,+< 0 +,@? 7eorgia =,7< 0 6,@< 7@,7< 0 C7,< +,)< 0 7,<<

4&iditate 5xtract apos 3!eina Su"stante ?7,7< 0 ?),<< 6,7< 0 ?<,+? ?<,?< 0 ?C,<<?C,+A 0 ?),<@??,=6 0 ?A,?= tanante Su"stante &inerale, din care* Cenusa C,A< 0 =,<< ),<< 0 =,)< ),<< 0 =,)< ),=@ 0 =,+7 7,+) 0 =,<< Cenusa 7,<< 0 C,?< 7,<< 0 C,<< 7,?< 0 C,+< 7,CA 0 7,)C 7,<) 0 7,7< solu"ila

Amintim ca in com o!itia ceaiului mai intra si !a,aruri .su- 'orma de gluco!a, 'ructo!a si !a,aro!a1, aci!i organici .o%alic si citric1, atat in stare li-era cat si su- 'orma de saruri, uleiuri eterice, su-stante al-uminoide, saruri minerale, vitamina # si su-stante tanante* Gustul astringent al ceaiului se datorea!a su-stantelor tanante, e care le contine, de regula, in ro ortie de @0?<T* Aceste su-stante au o in'luenta 'oarte mare asu ra calitatilor gustative ale ceaiului, in acest sens, la sta-ilirea acestor calitati gustative se determina nea arat cantitatea de su-stante tanante continute de ceaiul e%aminat* Gru a su-stantelor tanante continute de ceai .cu 'ormulele lor generale1 este 'ormata din urmatoarele" teatanina .#++8?@5?<1, teacatec,ina I .#?)8?C5=1 si teacatec,ina II .#?)8?C561*

9eatanina 'ormea!a cristale incolore in 'orma de ace, care se di!olva usor in a a 'ier-inte si in mai mica masura in a a rece* Solutia a oasa de teatanina are gust astringent, se colorea!a in al-astru cu clorura de 'ier, iar cu gelatina 'ormea!a un reci itat al-* 9eacatec,inele I si II au un gust sla- astringent, solutia lor a oasa se colorea!a in verde cu clorura de 'ier, iar cu gelatina nu reci ita* $%aminarea calitatii ceaiului se sta-ileste in s ecial cu aGutorul ro-ei gustative, deoarece rin anali!a c,imica nu se ot determina calitatile gustative 'ine ale acestui rodus* Deci, anali!a c,imica ramane deocamdata numai o metoda secundara de a reciere a calitatii ceaiului* Degustarea este e'ectuata de catre s ecialisti cu mare e% erienta in aceasta directie, ale caror simturi .gustative si ol'active1 recum si memoria gustativa tre-uie sa 'ie 'oarte -ine de!voltate* &ro rietile organole tice" as ectul" ceaiul tre-uie sa 'ie uni'orm, su- 'orma de 'ire su-tiri, rasucite, intregi sau 'ragmentate, curate, 'ara aglomerari si 'ara im uritati minerale sau vegetale* #eaiul in am-alaGe mici . liculete care se 'olosesc ca atare1 tre-uie sa se re!inte su- 'orma de udra, cu as ect uni'orm, curat si 'ara cor uri straine> culoarea" tre-uie sa 'ie neagra cu nuante cenusii, uni'orma> in'u!ia" de culoare gal-ena sau -runa0roscata, cu aroma caracteristica, -ine reci!ata> mirosul" s eci'ic, 'ara mirosuri straine .de mucegai1 &ro rietile 'i!ico0c,imice" umiditate" ma%imum @,)T> e%tract a os" minimum 7+T> cenusa totala" ma%imum =,)T> cenusa solu-ila in a a .ra ortata la cenusa totala1" ma%imum C,)T> cenusa insolu-ila in 8#l" ma%imum ?,<T> &- .metale grele1" nu se admite> 9,eina" minimum ?,+T> ra ortat la continutul de 'run!e, etioluri .codite de 'run!e1" ma%imum + )T > &ra' de ceai" ma%imum <,)T> #oloranti arti'iciali" nu se admit> In'estie .de carantina sau de de o!it1" nu se admite #eaurile de calitate su erioar care se comerciali!ea! e lan internaional contin" a a 60AT, teina +07T , tanin ?<0?CT la ceai negru si ?AT la ceaiul verde* Atat ceaiul negru cat si cel verde ot 'i 'alsi'icate destul de usor rin amestecuri de 'run!e i ier-uri, iar entru o-tinerea coloraturii 'run!elor se ot adauga colorani*

'. Legisla ia actualizat! "n vigoare respectiv Codul consu#ului

Begea nr* +A=N+<<C rivind #odul consumului 0 actuali!ata la <6*?+*+<<=* 89FI:I;II

In sensul legislatiei rivind rotectia consumatorilor, termenii si e% resiile de mai Gos se de'inesc ast'el" ?* operator econo#ic 0 ersoana 'i!ica sau Guridica, autori!ata, care in cadrul activitatii sale ro'esionale 'a-rica, im orta, de o!itea!a, trans orta sau comerciali!ea!a roduse ori arti din acestea sau restea!a servicii> +* ali#ent neprea#&alat 0 aliment vrac care nu este su us o eratiunii de ream-alare si care, entru van!are, este masurat sau cantarit in re!enta consumatorului> 7* autoritate cu atri&utii de protectia consu#atorilor 0 autoritatea administratiei u-lice centrale si serviciile sale deconcentrate a-ilitate sa constate si sa a lice sanctiuni entru neres ectarea dis o!itiilor rivind rotectia consumatorilor> C* calitate 0 ansam-lul de ro rietati si caracteristici ale unui rodus sau serviciu, care ii con'era a titudinea de a satis'ace, con'orm destinatiei acestuia, necesitatile e% licite sau im licite* Acesta lege se a lica tuturor roduselor a'late e iata, dar in ceea ce riveste ceaiul tre-uie mentionat ca o eratorul economic tre-uie sa res ecte legea in vigoare sa de o!ite!e corect si igienic ceaiul sa0l comerciali!a!e con'orm standardelor in vigoare* In ca!ul in care ceaiul se vinde la vrac , acesta tre-uie cantarit si masurat in re!enta consumatorului , in unele ca!uri se ot degusta ceaiuri de di'erite arome daca comerciantul o'era ast'el de servicii* In ca!ul neres ectarii legii in vigoare &rotectia #onsumatorului tre-uie sa a lice sanctiuni comerciantilor care nu res ecta lega si comerciali!ea!a ceaiul in conditii neigienice, de asemena daca consumatorul semnalea!a ceva in neregula cu ceaiul tre-uie sa anunte &rotectia #onsumatorului* In ca!ul ceaiului negru umiditatea rodusului constituie o caracteristica im ortanta entru a recierea calitatii* $a nu tre-uie sa de aseasca ma%im AT*

*. $odalit! i de falsificare a ceaiului

6alsificarea ceaiului se 'ace rin 'olosirea de 'run!e de ceai deGa utili!ate> adugare de 'run!e i co!i strine, ce au caracteristici e%terioare i astringena 'run!elor de ceai> adugare de co!i ale 'run!elor de ceai> adugare de su-stane minerale sau colorani arti'iciali sau sintetici, aromati!ani .2n s ecial la ceaiurile ver!i1* Falsi'icarea ceaiului se mai oate reali!a i rin adaugarea de 'run!e i de ier-uri 'ar nici o valoare nutritiv care in consecin, ot a'ecta sau deruta colectivitatea umana* De asemenea se oate 'alsi'ica i 'irma roducatoare de un anumit ti de ceai rin sc,im-area numelui 'irmei roducatoare .modi'icarea unei litere1 i inducerea in eroare a consumatorului* #eaiul mai oate 'i 'alsi'icat rin as ectul am-alaGului, adic strarea am-alaGului unei 'irme cunoscute iar coninutul acestuia s a arin altui ceai de calitate in'erioar*

Alte #odalit! i de falsificare a ceaiului 1

din ceai se 2nde rtea! una sau mai multe com onente naturale .'run!ele de ceai sunt inlocuite cu altele1> ceaiul conine toate su-stanele c,imice s eci'ice, dar 2ntr0o ro orie anormal>

2n ceai s0au introdus una sau mai multe su-stane ce nu ot 'i considerate nici s eci'ice, nici normale> 2n ceai s0au su-stituit una sau mai multe com onente naturale, rin alta, sau altele arti'iciale i contrar reglementrilor legale de roducie i comerciali!are> comerciali!area unui 2nlocuitor .surogat1 dre t rodus natural> remanierea sau recondiionarea ceaiului, 'run!elor degradate 2n sco ul mascrii de'ectelor, care ar 'i us 2n eviden ro rietile necores un!toare ale roduselor res ective> 'olosirea aromati!anilor entru redarea gustului unui anumit sortiment de ceai*

Contrafacerea ceaiului se constat c4nd alimentul a are 2n comer cu o com o!iie i valori ale caracteristicilor de calitate di'erite de cele declarate, de e%em lu valorile admise entru com o!itia ceaiului sunt urmatoarele "
A aT Su-stante a!otateT 9eina T Su-st* solu-ile in eter Su-st* e%tracti-ile de a!ot T 9anin T Saruri minnerale T @,< +7,< 7,< @,< 7<,< ?+,< =,<

In ca!ul in care aceste com onente sunt 'alsi'icate ceaiul este contra'acut, ii ierde din aroma, gust, consisten i miros i de asmenea ii ierde e'ectul -ene'ic* Bimite ma%ime de arsen i metale grele sunt " As #d &- ;n #u Sn 8g <*) <,) <,) )< )< 0 0 Daca aceste valori sunt modi'icate, ceaiul oate s daune!e grav sntii> intr0adevar tre-uie sa avem cunostinte des re aceste valori entru a utea 'ace di'erena dintre un ceai care s res ecte aceste valori i unul contra'cut* 6rauda sanitar este considerat su- incidenta codului enal, atunci cand ceaiul rin 'alsi'icare, contra'acere sau su-stituire nocivi!ea!a in dauna sanataii u-lice* In ca!ul de 'at autoritatile tre-uiesc sesi!ate entru luarea unor msuri i ede sirea con'orm legii celor im licai*

%. Autentificarea ceaiului

Autenti'icarea ceaiului are ca sco evaluarea calitii i identi'icarea sortimentului i a rovenienei -otanice i geogra'ice* #ele mai multe investigatii s0au 'acut asu ra ceaiului negru, care este de'init ca 'iind ceaiul care rovine numai din 'run!ele, muguri si ramurile 'ragede ale varietilor s eciei Camellia sinensis* #el mai ras andit rocedeu entru anali!ele de rutina este evaluarea sen!oriala reali!ata de degustatorii de ceai* A recierea organole tica a calitatii ceaiului consta in veri'icarea directa a as ectului .daca a mai 'ost 'olosit, re!enta im uritilor vegetale, minerale, marimea 'run!elor etc*1 i in a recierea unei in'u!ii o-tinute in conditii standard .se urmaresc gustul, aroma si culoarea1* Intrucat caracterul aromatic este insusirea cea mai de ret, continutul in su-stante volatile a 'ost desemnat ca marEer al calitatii ceaiului* In ceai se gasesc o gama mare i diversa de com usi volatili . este =<<1 care se solu-ili!ea!a si se e%trag cu aGutorul unor solventi, se se ara i se do!ea!a rin cromtogra'ie in 'a!a ga!oasa si se identi'ica rin s ectometria de masa* Acesti com usi au 'ost im artiti in doua gru e" cei inclusi in gru a I care desi sunt com usi volatili im ortanti, in cantitati mari au o in'luiena negativa asu ra aromei .alde,ida i!ovalerianica, +0etil'uranul, entanalul, ,e%analul, ,e tanalul, +*C ,e tadienalul, nonananul,1 si cei din gru a II care con'era ceailui o aroma 'ina, lacuta .alde,ida -en!oica, 'enilacetalde,ida, linalolul, V0ter iniolul, nerolul, geraniolul, nerolidolul, W0ciclocitratul1 #alitatea ceaiului se a recia!a du a valoarea indicelui de aroma .FI1 care re re!inta ra ortul dintre continutul de com usi volatili din gru a a0II0a si cei din gru a I0a* In consecinta cu cat valoarea ra ortului este mai mare, ceaiurile au o aroma delicata si distinsa* &e langa com usii volatili, continutul in taninuri este corelat direct cu calitatea ceaiului verde* De 'a t, utili!area 'ertili!atorilor e -a!a de 'os'or induce cresterea calitatii ceaiului rintr0un continut mai ridicat in taninuri si su-stante e%tractive* 9aninurile cu masa moleculara mica recum 'loroglucinolul i esterii acidului galic sunt res onsa-ili de calitatea ceaiului si ot 'i utili!ati, dre t Lindici de calitate* Iu tre-uie negliGat nici a ortul adus de com usii nevolatili, considerati com usi im ro rii de aroma, cum sunt unele su-stante 'enolice care au contri-uie la 'ormarea gustului, culorii si e%tractului* Astr'el un nivel mai ridicat al ceaiului in ru-ingine ii con'era acestuia un gust cati'elat, Lmoale i o culoare estom at* De asemenea, ;,ang i cola-oraii si, .?AA+1 au sta-ilit anumite corelaii intre astringenta ceaiului si continutul total in cate,ine, du a cum urmea!a" 3X <*+?+A= Y +*66C+ ln /, entru cate,inele totale 3X C*77@+ Y +*<<A? ln /, entru e icate,in galantul In care 3 este astringenta si / cate,inele totale sau e icate,,in galatul in gN?<<g su-stanta uscata* In sc,im-, du a aceiasi autori nu s0a reusit sta-ilirea nici a unei corelatii intre astringenta ceaiului si cantitatea de tea'lavina*

%.1 Autentificarea originii &otanice

#u toate ca arametrii sen!oriali i com o!itionali sunt de endenti si de locul de cultivare, conditiile cilmatice si de rocesare, anali!a sensotiala com letata de cea instrumentala o'era date ertinente, c a-ile sa ermita identi'icarea s eciilor si varietatilor* #ele mai edi'icatoare in'ormatii se o-tin rin evaluarea continutului si ro'ilului com usulor volatili, indeose-i a celor ter enici* Desi continutul si structura au-stantelor volatile rimare ale 'run!elor de ceai si'era modi'icari im ortante de ordin cantitativ, do!area lor constituie un miGloc im ortant de decelare a s eciei si varietatii* De e%em lu, varietarea Assamica are un continut mai ridicat in linalol com arativ cu varietatea Sinesis, care este mai -ogata in geraniol, in tim ce varietatile ,i-ride au nivelurile intermediare* :udinovQ si cola-oratorii rin utili!area s ectosco iei in in'rarosu au reusit autenti'icarea a ?+ varietati di'erite de ceai .6 varietati de ceai negru, + de ceai verde si 7 varietati a'late la un grad intermediar de 'ermentare1* De asemenea si rin determinarea continutului in su-stante minerale s0a reusit autenti'icarea a ?< sortimente de ceai dis oni-ile e iata* %.2 Autentificarea originii geografice #alitatea ceaiului este de endent 2n mare masur i de originea geogra'ic, aa 2ncat identi'icarea ei constituie un alt o-iectiv al autenticitii* #om o!iia c,imic i ro rietile 'i!ice ale solului ii un in mod ,otarator am renta asu ra arametrilor co o!iionali i sen!oriali ai ceaiului* Acestea condiionea! a recia-il coninutul de su-stane minerale, dar mai ales co o!iia cenuii, de aceea evaluarea lor re re!int un alt miGloc analitic im ortant de decelare a locului de rovenien* De e%em lu rin evaluarea ra ortului dintre linalol i geraniol, cunoscut i 'eniletanol din uleiul esenial al ceaiului negru se ot di'erenia ceaiurile negre o-inute in di'erite areale geogra'ice* #om o!iia ceaiului este in'luienat i de condiiile de cultivare, o im ortan deose-it av4nd solul i im licit com usii organici din ceai care de 'a t re'lect com o!iia solului* Ast'el rin cuanti'icarea di'ritelor minerale din ceai se oate identi'ica ti ul de sol i regiunea de rovenien* Alte te,nici romovate in acest sco menionam determinarea i!oto ilor sta-ili i a ra oartelor i!oto ice, recum i do!area unor com onente s eci'ice i a unor metale rin metode moderne* &rinci alele caracteristici de calitate con'orm standardului IS5 76+<" continutul de a a" ma%im AT continutul de teina" minim ?*+T su-stante tanante" minim 6T e%tract" minim 7+T continutul de cenu" ma%im =*)T

%.( $etode de recunoatere

(etodologia utili!at 2n domeniul revenirii i decelrii mano erelor 'rauduloase la ceaiuri se -a!ea! e" anali!a rinci alelor ti uri i direcii de mani ulare 'rauduloas a ceaiurilor> ela-orarea continu de metode i te,nici de decelare i comensurare a di'eritelor categorii de mano ere 'rauduloase* Aceasta resu une o temeinic cunoatere a sortimentului de ceai, a direciei i am litudinii a-aterilor de la ro rietile s eci'ice ale sortimentelor de ceai normale* (etodologia de decelare i de comensurare a am litudinii mano erelor 'rauduloase cu rinde metode i te,nici generale, metode i te,nici articulare, re!ultate din s eci'icitatea roduselor alimentare res ectiv a ceaiului* &osi-ilele 'alsi'icari se detectea!a rin anali!a sen!orial, e%aminare microsco ica i rin determinari analitice* $%amenul sen!orial ermite a recierea as ectului, culorii, mirosului, gustului, cel microsco ic desco er re!ena unor 'run!e strine .maces, ar-ore de ca'ea, 'ragi, soc, maslin1 iar cel c,imic do!area unor com ui caracteristici*

1/. $i)loace de co#&atere a fasificarii ceaiului

Mn rile 2n care democratia si economia de iata se consolidea!a, ri care au cunoscut regimuri dictatoriale sau economii centrali!ate, li-ertatea a dus la o adevarata e% lo!ie e iata serviciilor si a -unurilor de larg consum* Av4nd 2n vedere c legislatia de roteGare a dre turilor de ro rietate intelectuala, a marcilor, 2n aceste tari a are si se consolidea!a 2n tim , organele de control ale statului nu reusesc 2ntotdeauna sa lu te e'icient 2m otriva contra'acerilor si a 'alsurilor* &entru com-atere 'alsi'icarii ceaiurilor e iata din Homania se oate a ela la Asociatia Homana de #om-atere a #ontra'acerilor* AH## oate o'eri servicii in com-aterea 'alsi'icarii ceaiurilor rin " 1< $onitorizare de pia ! Utili!area unei retele de investigatori si ersoane delegate 2n teritoriu, 2n toata tara, care sa semnale!e ca!urile de contra'aceri si sa le comunice la sediul central din :ucuresti, unde vor 'i centrali!ate> Ha ortari eriodice rivind re!enta e iata a roduselor contra'acute si a celor originale" locali!are, segmente de iata, interes entru cum aratori> $la-orarea unei anali!e de risc" contra'acerea unei marci e teritoriul Hom4niei> #ulegerea de in'ormatii, date, imagini cu rivire la rodusele contra'acute comerciali!ate recum si la societatile care le o'era s re v4n!are> Mntocmirea unui dosar al 'iecarei marci contra'acute> Heali!area unui contact la nivel local cu autoritatile locale care activea!a 2m otriva 'enomenului contra'acerilor .organele de olitie, Garda Financiara, 5'iciile Judetene

entru &rotectia #onsumatorilor, organele vamale, 5'iciul #om-aterea S alarii :anilor, etc*1* 2< Actiuni de lo&&5 la nivelul autorit! ilor ad#inistrative

entru &revenirea si

A. '<1BEBA He re!entarea intereselor s eci'ice titularilor de dre turi de ro rietate intelectuala> 5rgani!area de cursuri de instruire a angaGatilor olitiei 2n domeniul contra'acerilor, dotarea lor cu instrumente si a aratura adecvate entru de istarea contra'acerilor> #onstituirea unei -a!e de date cu anumite in'ormatii utile olitiei 2n lu ta anti0 contra'aceri la care accesul sa se 'aca rintr0o arola de acces> 5'erirea de date si in'ormatii organelor de olitie 2n sco ul e% erti!arii roduselor si documentarii 2n de istarea ca!urilor de contra'acere> B. AF(<CB(A(B1A >AMA1A He re!entarea intereselor s eci'ice titularilor de dre turi de ro rietate intelectuala> 5rgani!area de cursuri de instruire a lucratorilor vamali 2n domeniul contra'acerilor> 5rgani!area de cursuri de instruire a angaGatilor olitiei 2n domeniul contra'acerilor, dotarea lor cu instrumente si a aratura adecvate entru de istarea contra'acerilor> #onstituirea unei -a!e de date cu anumite in'ormatii utile olitiei 2n lu ta anti0 contra'aceri la care accesul sa se 'aca rintr0o arola de acces> 5'erirea de date si in'ormatii organelor de olitie 2n sco ul e% erti!arii roduselor si documentarii 2n de istarea ca!urilor de contra'acere> C. AF(<CB(A(B1A 'A@(CF 'C<(AC(BA C<@+FMA(<CB1<C Heali!area de actiuni comune, in'ormarea reci roca 2n ceea ce riveste ca!urile de contra'acere si acces la -a!ele de date cu rivire la acestea> 5rgani!area de cursuri de instruire a lucratorilor din teritoriu 2n vederea de istarii cu mai mult randament a ca!urilor de contra'acere> 5rgani!area de cursuri de instruire a angaGatilor olitiei 2n domeniul contra'acerilor, dotarea lor cu instrumente si a aratura adecvate entru de istarea contra'acerilor> (< Popularizarea cazurilor de contrafacere depistate i finalizate prin ac ionarea "n instan a )udec!toreasc! 5rgani!area de con'erinte de resa, u-licarea de anunturi, a'isarea asociatiei, comunicate de resa> $ditarea de -uletine in'ormative, o ulari!area 2n revista asociatiei* e site0ul

11. Concluzii

#onsecinele ne'aste ale contra'acerii sunt -inecunoscute iar in ca!ul de 'aa este -ine sa 'im vigilei, orice semnalare in desco erirea 'alsurilor care ericlitea!a viata consumatorilor este de reclamat entru ca autoritile s oat interveni sto 4nd comerciali!area acestor sortimente de ceai 'als* Aa c in ca!ul in care ai semnalat neregulariti in ceea ce riveste sortimentul de ceai e care il consumai s sesi!ai autoritile*

12. ,tia i c!Incontesta-il, ceaiul este ast!i cea mai o ular -utur de e glo-* Dar cine dintre milioanele de consumatori de ceai de e glo- cunoate c acesta este meritul a doi oameni Z 9omas Bi ton din Gla!go i 9omass Sallivan din IeJ 3orE[ 3o&as 7ipton Mn luna mai ?@)<, 2n 'amilia Bi ton Z mici comerciani sta-ilii in Gla!go, s0a nascut cel de al cincilea co il* De la cinci ani -iatul a 2nce ut s 2nvee ireclicurile comerului, etrec2nd cea mai mare arte a tim ului 2n mica -cnie care a arinea 'amiliei* 9om, 2ns, nu rea deloc 2nc2ntat de ers erctiva vieii la teGg,ea* Ba acea vreme, din Gla!go, lecau !ilnic cor-ii s re America i 2n ?@=), la v2rsta de ?) ani 9omas Bi ton s0a alturat miilor de emigrati* 5xperien)a %&erican Mn rimii trei ani, 9omas a colindat vestul Americii 2n cutarea lucrului &entru a su raveui, se a uca de orice Z a crescut ore! 2n #arolina de Sud, a 2nv2rtit 'oi de tutun 2n Firginia* Soarta lui, 2ns, era s devin comerciant Z 2n ?@=@* $l se angaGea! la unul dintre maga!inele universale din IeJ 3orE* %facerile cu ceai Mn ?@A< 9omas Bi ton 2nce e a'acerile cu ceai* 9im ul entru start a 'ost ales nu 2nt2m ltor" ca'eaua, unica -utura concurenr a ceaiului, era de'icitar din cau!a rs 2ndirii #eDlon a unei -oli a 'run!ei de ca'ea* &reurile entru m2nt au c!ut, i 9om, minind concurenii c leac 2n Australia ca s desc,id alte maga!ine, s0a de lasat 2n tain 2n #eDlon, unde a cum rat ) lantaii de ceai cu o su ra'a total de ))<< ari* Bi ton a cucerit iata con'orm tuturor regulilor artei militare* $l a re'cut lantaiile sale 2n adevarate oligoane unde testa inovaiile te,nice a acelei erioade, urmarind un sco

clar" ceaiul tre-uia s ai- un re accesi-il, dar s 'ie 2n acelai tim calitativ* ,, De ,e ,lan$a7ii G "ire!$ in !ea5!6 L era sloganul u-licitar li it de Bi ton e auto-u!e i 2n trenuri* A 2nce ut s v2nd ceaiul am-alt in ac,ete de carton* i nici aici nu a dat gre Z ceaiul su, am-alat cu griG 2n cutii, a devenit un sim-ol al e ocii* Bi ton 'cea arte din cultura de mas a celor tim uri Z era eroul caricaturilor, e igramelor i al ieselor music ,oll* 5 mare admiratoare a ceaiului ,,Bi ton a devenit regina Fictoria Z ea a decis c, entru a ortul 2n ,, 'ormarea modului de via engle! L, 9omas Bi ton merit titlul de sir* Mn ?@A6, Bi ton a 'ost iniiat 2n cavaleri* Dar entru ca ceaiul s devin accesi-il nu numai ca re, era nevoie de un mic as, e care l0a 'cut la 2nce utul sec* // americanul 9omass Sallivan* 3o&ass Salli an 8 autorul ceaiului 9n plicule) &rimul licule cu ceai a 'ost din mtase i a 'ost cusut manula de un t2nr comerciant neJ DorEe!, 9om Sallivan* $l distri-uia ceai restaurantelor din IeJ 3orE i0i dorea 'oarte mult s se 2m-ogeasc* &resu un2nd c, v2n!2nd ceai am-alat 2n ac,eele, oi c2tiga mai muli -ani, 2n ?A<C le ro une clientilor si liculee de mtase* A nimerit 2n int" restauranrelor le0a lcut ideia* Frun!ele de ceai 'ceau at2ta gunoi la -uctrie\ Ioua ideie s0s rs 2ndit ca 'ulgerul* Mn restaurante, ca'enele i ceainriile din IeJ 3orE au 2nce ut s 'iar- ceaiul 2n liculee de ti'on Z erau mai ie'tin* Mn ?A?C ceaiul 2n ac,eele a 'ost a reciat i 2n $uro a" entru soldaii rimului r!-oi mondial acesta s0a dovedit a 'i util* i ac,eelul de ceai i0a ince ut marul glorios rin lume* +re#tirea celei &ai "une infuzii de ceai In'u!ia de ceai va 'i mai tare, dac la ceaiul uscat se va aduga o -ucic de !a,r* In'u!ia de ceai nu se va da 2n nici un ca! 2n clocot Z ast'el ar dis are gustul i aroma ceaiului* In'u!ia de ceai se va re ara 2n ceainic de orelan sau 'aian, care se va o ri 2n reala-il, a oi se va une una Z dou lingurie de ceai uscat, se va turna deasu ra ucro . ?N7 din volumul ceainicului 1, se va aco eri cu un erveel i este ) Z 6 min se va turna a clocotit 2n se va um le ceainicul* &entru a regti un ceai aromat, se cer res ectate anumite reguli" #eainicul mic emailat ori de orelan, 2n care 'acem esena, tre-uie s 'ie er'ect curat i 'olosit numai 2n acest sco * &entru C Z) a,are de a sunt de aGuns + Z 7 g de ceai* Mnainte de a 'ace esena, ceainicul se cltete cu a clocotit* Unii un e 'undul lui o -ucic de !a,r, care 'ace esena de ceai mai aromat* A oi se adaud ceaiul uscat este care se toarn a 'iart .cam ?N7 din volumul ceainicului mic1, se aco er cu un ervet, se une de asu ra ceainicului mare e ) min . du ce am stins 'ocul 1* Du aceasta se adaug a clocotit, ca s se um le ceainicul mic* &entru ca s nu0si iard aroma, esena de ceai nu tre-uie 'cut i nici inut tim 2ndelungat e lita 'ier-inte* Servirea ceaiului se 'ace 2n ceti de ceai cu 'ar'urioare su ort, av2nd ca acitatea de ++) Z +)< ml, linguriele de ceai, vas . ic 1 entru la te, !a,arnia i linguria sau clete de servit !a,r, 'ar'urie i 'urculi entru lm2ie i ervet de ceai*

1(. 0i&liografie 1

,tt "NNJJJ*anticontra'aceri*orgN ,tt "NNJJJ*dre tonline*roNlegislatieNcodul]consumului* , ,tt "NNJJJ*a,madtea*roNistoric*,tml ,tt "NNro*JiEi edia*orgNJiEiN#eai