Anda di halaman 1dari 16

CAPITOLUL 7

Cultura plantelor leguminoase



O grupa de plante cu o importanta mare n alimentatia oamenilor si
animalelor din care fac parte soia, mazarea si fasolea. Culturile leguminoase
ocupa suprafete mari n China si S.U.A., de fapt cele mai mari producatoare
de samnta de soia. Fasolea se cultiva n Mexic si Cuba. Leguminoasele le
ntlnim si n Europa, n tari ca Spania, Italia, Franta, Ucraina, Federatia
Rusa. n Romnia leguminoasele au detinut suprafete nsemnate, pna la
200 mii ha n 1985, dupa care a urmat o scadere. De exemplu la soia
productia totala n perioada 1990-2001 a variat ntre 121-140 mii tone, iar
productia medie ntre 700-1500 kg/ha.

7.1. Cultura soiei

7.1.1. Importanta. Soia este o planta cu ntrebuintari multiple. Ea
are o deos ebita importanta pentru alimentatia oamenilor, hrana animalelor si
pentru industrie. Boabele sale contin peste 30 % substante proteice cu
valoare nutritiva bogata si 17-20 % ulei comestibil. Principalii constituenti
sunt: protide (40%), lipide (12-25%), glucide (10-15%), saruri minerale de
Ca, Fe, Mg, P, K, Na, S; vitamina A, B, B
2
, D, E, F; lecitina, celuloza. Ca
proprietati terapeutice se poate remarca: rolul constructiv, energizant,
remineralizant, echilibrant celular. Boabele contin principalii acizi aminati
esentiali n cantitati mai mari dect n carne. Uleiul de soia contine acizi
grasi polinesaturati ceea ce i confera proprietati hipocolesterolomiante. Este
un nutret deosebit de valoros pentru animale sub forma de faina, turte, masa
verde (fn, siloz). Datorita bacteriilor nitrificatoare de pe radacini poate
produce 50-150 Kg N la hectar, ceea ce asigura o ridicare a fertilitatii
solului.

7.1.2. Zonarea ecologica. Studiile efectuate arata ca stabilirea
zonelor ecologice se face n functie de tot ansamblul de factori, dar n
special de resursele termice pentru partea de nord a tarii si de cele hidrice
pentru partea de sud, sud-est si sud-vest(fig. 7.1.). Institutul de Cercetari de
la Fundulea delimiteaza urmatoarele zone:
- a I a n cmpia din sudul tarii si Dobrogea, cu 1600 C suma
temperaturilor active; cu 150-155 zile de vegetatie;
Agrofitotehnie comparata
- a II-a n cmpia din vestul tarii, cu 1400-1600 C; cu regim
hidric moderat; pe terenuri irigate; si cu 145-150 zile de vegetatie;
- a III-a n partea de nord a Cmpiei Romne, cu 1400-1600 C;
pe terenuri irigate; cu 140-150 zile de vegetatie;
- a IV-a n partea de est a Moldovei si a Cmpia din nord-vest-ul
tarii, cu 1200-1400 C; cu 140-150 zile de vegetatie;
- a V-a n partea de vest si sud-vest a Transilvaniei si partea de
nord-est a Moldovei, cu 1100-1250 C; cu 135-145 zile de
vegetatie.
Prefera terenurile cu soluri cernoziomice, brune roscate de padure, de
lunca, dar nu sunt recomandate solurile nisipoase si saraturile.


Fig. 7.1. Harta ecologica a soiei

7.1.3. Particularitati biologice si ecologice. Soia apartine
speciei Glycine hispida si este o planta anuala ierbacee, care face parte din
familia Leguminosae, cu subspecia manshurica (cu soiuri care se cultiva n
Romnia, China, Rusia si S.U.A.).
Planta are un sistem raticular care patrunde n sol adnc, iar pe
radacini se formeaza nodozitati n care traiesc bacterii fixatoare de azot
(Rhizobium). Dupa recoltare radacinile ramn n sol si l mbogatesc cu azot
biologic, foarte usor asimilabil. Tulpina este mediu nalta cu cteva
ramificatii pe care se gasesc frunze si flori. Fructul este o pastaie cu seminte
n interior (fig. 7.2.). Soia este o planta autogama, ce se polenizeaza cu
polen propriu.
Cultura plantelor leguminoase

Fig. 7.2. Soia: a planta cu frunze; b- planta cu fructe;
c- pastai; d- seminte; e- nodozitati

Soia este o planta termofila, care ncepe sa germineze la +7...+8C ca
temperatura minima. Pentru parcurgerea celorlalte faze de vegetatie
necesita: la nflorire +22 ...+25C, la formarea semintelor +21...23C, pentru
coacerea boabelor +19...+20C. Pentru ntreaga perioada de vegetatie
pretinde 2200-2300C. Soia este sensibila la brumele si la ngheturile trzii
din primavara. Reactioneaza eficient la umiditatea din sol, care este optima
la 80% din capacitatea totala de apa. De subliniat ca plantele nu suporta
seceta atmosferica din timpul verii, fapt ce conduce la pierderi substantiale
de productie, cu 14-52% n timpul nfloritului, si cu 41-87% n perioada
umplerii bobului.
Soia cere cantitati nsemnate de elemente nutritive, de aceea prefera
solurile fertile, bine aprovizionate cu NPK, cu reactie neutra si textura
mijlocie.

Agrofitotehnie comparata
7.1.4. Locul n asolament. Soia este mai putin pretentioasa la
planta premergatoare, ea constituind nsa o buna premergatoare mai ales
pentru cerealele de toamna, cnd se recolteaza mai devreme (la nceputul lui
septembrie). Ca plante premergatoare merg culturile timpurii de gru, orz,
plante furajere neleguminoase, pe terenurile irigate sau neirigate, dar si cele
trzii, porumbul, sfecla de zahar, cartoful n zonele umede si irigate. Se
cultiva n rotatii de doi ani (soia-gru sau soia -porumb) si de trei ani (soia -
gru-porumb). Pe terenurile infectate cu boli comune ale premergatoarelor
cum este putregaiul alb, rotatia este de 4-6 ani, din care se exclud culturile
de floarea soarelui, rapita, leguminoase anuale si perene.

7.1.5. Soiurile. Avnd n vedere importanta culturii soiurile se aleg
cu multa atentie dupa culturiile specifice si dupa perioada de vegetatie:
- soiuri foarte precoce: Diamant, Perla;
- soiuri precoce: Agat, Atlas, Romnesc 99, Safir;
- soiuri semiprecoce : Ceamir, Columna, Evans, Stil;
- soiri semitardive: Danubiana, Lena, Triumf, Victoria;
- soiuri tardive: Stine 2250, S2254RR.
Soiurile se repartizeaza pe cele cinci zone ecologice n asa fel ca
plantele sa ajunga la maturitate n prima jumatate a lunii septembrie si sa nu
intre n perioada brumelor si ngheturilor timpurii din toamna. n acest sens,
n zonele mai calde (I,II,III) se cultiva soiurile trzii si semitrzii, iar n
zonele mai reci soiurile precoce si foarte precoce.

7.1.6. Pregatirea terenului. Lucrarile de pregatire a terenului
sunt aceleasi de la cultura porumbului. O atentie deosebita se acorda
pregatirii patului germinativ, lucrndu-se solul ct mai putin n primavara,
pentru conservarea apei n sol, si urmarindu-se realizarea unei suprafete ct
mai nivelate. Sunt si unele diferentieri care sunt expuse n cele ce urmeaza.
Fertilizarea nainte de semanat se efectueaza numai cu ngrasaminte
n doze de 30-60 kg P
2
O
5
la ha, care se ncorporeaza n sola la aratura.
Lucrarile solului constau n aratura de vara sau de toamna la 20-25
cm, nivelarea terenului si pregatirea patului germinativ prin 2-3 treceri cu
combinatorul. O data cu pregatirea acestuia se aplica si erbicide pe toata
suprafata terenului. Se aplica Treflan 24EC care combate buruienile
monocotiledonate asociat cu Sencor 70WP pentru combaterea
dicotiledonatelor (mai putin zrna) dupa cum urmeaza:



Cultura plantelor leguminoase
Continutul n humus al
solului (%)
2-3 3-4 4-6
Treflan 24EC (l/ha) 3-3,5 3,5-4 4-4,5
Sencor 70WP (kg/ha) 0,3-0,4 0,5-0,6 0,7-0,8

Sencorul formeaza cu apa o suspensie, astfel ca mai nti se amesteca
cu o cantitate mica de apa pna se formeaza o pasta fluida omogena, care se
toarna apoi n cisterna cu apa.
7.1.7. Semanatul are ca lucrare premergatoare bacterizarea
semintelor. Datorita simbiozei (convietuirii) plantelor de soia cu bacteriile
fixatoare de azot, aprovizionarea cu acest element se realizeaza prin
activarea acestor microorganisme. n acest sens, nainte de semanat cu cel
mult 2-4 ore se face tratarea semintelor cu Nitragin-soia, folosindu-se 2-3
flacoane pentru 100 kg seminte. Tratamentul si manipularea semintelor
tratate se vor face ferit de soare. Eficacitatea bacterizarii se verifica la 20-25
de zile dupa rasarire, prin smulgerea plantelor si numararea nodozitatilor de
pe colet si radacina. Daca peste 85% din plante au 5-7 nodozitati, iar acestea
prin strivire dau un continut de culoare roscata, bacterizarea este reusita,
fixarea azotului decurge normal, caz n care nu mai este necesara aplicarea
ngrasamintelor cu azot. Tratamentul semintelor se executa n cmp, manual
prin lopatare, sau semimecanizat cu ajutorul unui dispozitiv special.
Samnta trebuie sa fie sanatoasa, libera de boli, viroze si daunatori cu
germinatia de 90%, puritatea fizica 98%, puritatea biologica 98%. Semintele
infectate cu agenti patogeni, paraziti sau saprofiti se trateaza cu fungicide
compatibile cu bacteriile Rhizobium Japonicum din biopreparatul folosit.
Epoca de semanat optima este ncadrata ntre prima decada a lunii
aprilie n zonele sudice si vestice ale tarii si n ultima decada a lunii aprilie-
prima decada a lunii mai n zonele mai nordice, folosind soiurile
recomandate n functie de fotoperioada lor si temperatura din sol +7-8C si
din aer +14-15C.
Distanta dintre rnduri se realizeaza la 50 de cm ntre rnduri pentru
tractoare L445 sau n benzi cu 3x45 cm ntre rnduri si 70 cm ntre benzi
pentru tractorul U650M. Pe aceasta cale se asigura un numar de plante la ha
de 500-550 mii boabe germinabile si 400-450 mii boabe recoltabile la ha.
Adncimea de semanat se asigura la 3-6 cm n functie de starea
terenului. Soia avnd si o putere de strabatere mai redusa, este foarte
necesara realizarea uniformitatii adncimii de semanat, n vederea asigurarii
rasaririi plantelor, fapt pentru care brazdarele semanatorii vor fi prevazute
cu limitatoare de adncime.

Agrofitotehnie comparata
7.1.8. ngrijirea culturii. mburuienarea excesiva a terenului
cultivat cu soi impune lucrari de ntretinere a solului prin prasile mecanice
si manuale n perioada de vegetatie, la care se adauga erbicidareacu foarte
bune rezultate. Pentru combaterea mai ales a zrnei (solanum nigrum) se
face un tratament prin stropire cu Basagran n doze de 2-3 l/ha, dupa aparitia
primelor 2 frunze adevarate la soia si cnd zrna este n stadiul de 1-3
frunzulite sau Sencor.
Tratamentul cu erbicide nu exclude efectuarea prasilelor mecanice si
chiar a plivitului pe rnd pentru eliminarea buruienelor perene.
n scopul prevenirii bololor si daunatorilor se recomanda
combaterea integrala prin rotatia culturilor, epoca de semanat, densitatea,
nlaturarea vrejurilor infectate. Se apeleaza si la tratamente chimice la
avertizare, de exemplu cu Sintox 25 (2l/ha) contra acarianului (Tetraycus
urticae) care se aplica la aparitia daunatorilor. Soia necesita irigarea
terenului n perioada de vegetatie pornind de la considerentul ca fazele
critice ale soiei fata de apa sunt: de germinatie si rasarit, formarea butonilor
florali, nfloritul si perioada de formare si umplere a bobului. Pentru
asigurarea cu apa a plantelor n aceste faze se aplica n primaverile secetoase
o udare de rasarire; celelalte udari ncep nainte de nflorit si se continua la
intervale de 10-14 zile, n functie de ploile cazute, aplicndu-se de fiecare
data cte 500-700 mc/ha pna la sfrsitul lunii august.
Irigarea soiei se face prin aspersiune sau prin brazde. n acest ultim
caz, soia se seamana n rnduri distantate la 80 de cm brazdele deschizndu-
se pe fiecare interval sau la doua inter vale pe lungime de 200 de m.

7.1.9. Evaluarea recoltei. Pentru fiecare hectar se stabilesc 5
puncte de recoltare care se face pe rnd pe o lungime de 10 m. Boabele
obtinute din plante se cntaresc si pe baza marimii suprafetei de recoltare se
calculeaza pr oductia la ha (Fig 7.3.).

7.1.10. Recoltarea. Lucrarea se efectueaza imediat ce umiditatea
boabelor a scazut sub 15%. Se iau masuri de reglare corecta a combinei
respectiv aparatelor de taiere si de treier pentru a evita pierderile de pastai si
boabe si respectiv spargerea boabelor.


Cultura plantelor leguminoase


Fig. 7.3. Cultura de soia

7.2. Cultura fasolei pentru boabe

7.2.1. Importanta. Fasolea este o cultura valoroasa si ca atare nu
lipseste din alimentatia de baza a populatiei. Se remarca prin principiile
nutritive din boabele uscate: protide, fosfor, potasiu, fier, calciu; vitaminele
B, C; acid uric 45mg la 100g cu proprietati energetice, nutritive, reparatorii
ale sistemului nervos. n fitoterapie se folosesc pastaile.

7.2.2. Zonarea ecologica. Planta extrem de valoroasa pentru
alimentatia omului, fasolea gaseste la noi n tara zone foarte favorabile si
favorabile de cultura. Zonele foarte favorabile sunt mai ales cele de pe
luncile rurilor din cmpia de vest si din Transilvania (Timis, Cris, Somes,
Mures, Trnave). Zonele favorabile se extind n toata tara, mai putin n
apropierea muntilor, unde reuseste doar cultura pentru pastai verzi. n
cmpia de sud prin extinderea irigatiilor fasolea gaseste conditii favorabile,
inclusiv pe terenurile nisipo-lutoase si chiar nisipoase(fig 7.4). Se cultiva cu
bune rezultate pe terenuri usoare, fertile, bine drenate, fara buruieni, cu
reactie neutra.

Agrofitotehnie comparata

Figura 7.4. Harta ecologica a fasolei
7.2.3. Particularitati biologice si ecologice. Fasolea
(Phaseolus vulgaris) face parte din familia Leguminose si prezinta
numeroase varietati. Planta are radacini de cca. 25 cm lungime si pe ele se
formeaza nodozitati si o tulpina erecta (la fasolea oloaga), de naltime mica
sau volubila (lungime 2-3m). Pe tulpina n afara de frunze se dezvolta flori,
care prin autogamie dau fructe sub forma de pastai, cu seminte n interior
(fig 7.5.).

Fig. 7.5. Fasole: a-seminte; b-seminte mbibate n apa; c-cotiledoane; d-aparitia
radiculei; e,f-rasarirea; g,h-aparitia primelor frunze adevarate; i-aparitia primelor
frunze trifoliate; j-planta nflorita.
Cultura plantelor leguminoase

Fasolea este o planta iubitoare de caldura, care germineaza la
+8...+10C, dar ngheata la -1...-2C. n perioada de vegetatie au nevoie de o
temperatura medie a aerului de +20...+22C. Nu suporta seceta atmosferica
care mpiedica procesul de polenizare si produce pierderi mari de samnta.
La o temperatura de +30...+35C recolta scade cu 50-70%. Raspunde
favorabil la umiditatea moderata din sol si aer ca si la elementele nutritive.

7.2.4. Locul n asolament. Fasolea se cultiva n asolament de 3-5
ani dupa cereale paioase sau dupa porumb, sfecla de zahar, cartof. Este buna
premergatoare pentru majoritatea culturilor. Nu se cultiva dupa floarea
soarelui atacata de putregaiul alb, n fasole si alte leguminoase dect dupa 2-
3 ani si pe terenurile arate n primavara.

7.2.5. Soiurile nscrise n lista oficiala au o perioada medie de
vegetatie de 75-95 de zile, au o crestere determinata, nedeterminata si
semideterminata, cu tulpina scurta (fasolea oloaga) sau cu tulpina nalta.
Se pot retine soiurile: Avans, Aversa, Astra, Star, Ardeleana,
Emiliana, Ami, Ceal de Dobrogea, unele dintre ele fiind rezistente genetic
la bacterioze (Astra si Star).

7.2.6. Pregatirea terenului contribuie la obtinerea unei productii
bune si de calitate si se aplica lucrarile agrotehnice uzuale.
Fertilizarea. Pentru o productie de 100 kg boabe, fasolea foloseste 8-9
kg azot, 4 kg fosfor si 7,5 kg potasiu. Din necesarul de azot, circa 80% este
luat din atmosfera prin activitatea bacteriilor simbiotice. Fosforul se da n
cantitate de 30-50 kg/ha (150-220 kg superfosfat) sub aratura de baza (sau
primavara la pregatirea patului germinativ).
Azotul nu trebuie administrat mai ales pe cernoziomuri nainte de
semanat, cu conditia (obligatorie) ca semintele sa fie tratate cu Nitragin -
fasole. La 20-25 zile dupa rasarire se face controlul formarii nodozitatilor pe
planta si n functie de acesta se administreaza ngrasamintele cu azot astfel:
- daca majoritatea plantelor au format peste 5 nodozitati se dau 25-30
kg azot;
- cnd circa 50% din plante au ntre l si 5 nodozitati se folosesc 30-40
kg azot;
-daca nodozitatile lipsesc se administreaza 50-60 kg azot/ha.
De regula pe soluri mai umede trebuie cantitati mai mari de azot,
deoarece bacteriile fixatoare de azot se formeaza greu si au o activitate slaba
Agrofitotehnie comparata
(pe soluri mai grele si mai acide se pot da ngrasaminte cu azot, 30-40 kg/ha,
si la pregatirea patului germinativ).
Pe solurile acide folosirea amendamentelor cu calciu (4-6 tone/ha,
odata la 5-6 ani) contribuie si la sporirea productiei de fasole.
Lucrarile solului constau din aratura de baza executata la 22-25 cm
n fiecare an, iar la 3-4 ani se recomanda o afnare adnca de 50-60 cm,
nivelarea terenului cu grapa cu discuri + cultivatorul pe teren uscat dupa
recoltarea plantei premergatoare.
Pregatirea patului germinativ asigura un strat nutritiv la suprafata
solului bine afnat pentru a stimula ncoltirea semintelor si rasarirea
plantelor tinere. nainte de semanat se aplica erbicidarea folosim erbicide
cu efect rezidual (Trifluron si Mecloran) prin ncorporare n sol cu grapa cu
discuri.

7.2.7. Semanatul. Samnta de fasole nu trebuie sa fie mai veche de
2-3 ani, sa fie tratata contra gargaritei, sa aiba puritate de minimum 97%, iar
facultatea germinativa sa fie de peste 90%. nainte de semanat se face
tratamentul cu Nitragin, conform recomandarilor din notita tehnica a
preparatului.
Fasolea trebuie semanata la temperatura solului de 8-10C (odata cu
porumbul). O ntrziere de 10 zile duce la scaderea productiei cu 200-300
kg/ha. Semanatul se face la distanta ntre rnduri de 70 cm (cu SPC pe 6-12
rnduri), sau n benzi, cu SPC-9,3 rnduri n banda, distantate la 40-50 cm,
iar ntre benzi la distanta de 70 cm. Se seamana 40 - 50 boabe
germinabile/m
2
, la adncimea de 4-6 cm. n general pentru un hectar este
necesara cantitatea de 80-100 kg samnta, dar la unele soiuri cu bobul mare
(Ceal de Dobrogea), se poate ajunge la 130-160 kg samnta la hectar.

7.2.8. ngrijirea culturii trebuie sa fie realizata prin lucrarile
uzuale din perioada de vegetatie.
Combaterea buruienilor se poate face cu ajutorul erbicidelor:
Treflan, 3,5-4 l/ha, aplicat prin ncorporarea adnca la 6-10 cm adncime la
pregatirea patului germinativ (contra buruienilor monocotiledonate) si
Basagran, 2-3 1/ha, contra buruienilor dicotiledonate administrat dupa
rasarirea fasolei, cnd planta are 2-3 frunze, iar buruienile sunt n faza de
rozeta. De regula, exista si buruieni rezistente la erbicide care se combat
printr-o prasila mecanica (la ne voie si una manuala pe rnd).
Daca nu se folosesc erbicide sunt necesare 3 prasile mecanice si. 2
prasile manuale pe rnd.
Cultura plantelor leguminoase
Combaterea bolilor si daunatorilor se face prin mijloace integrate,
folosirea de seminte sanatoase, tratarea acestora nainte de semanat contra
gargaritei. n perioada de vegetatie se limiteaza atacul de antracnoza prin 2
tratamente cu Benlate, Derosal sau Dithane, dupa rasarire si la nflorirea
plantelor.
Irigarea. Fasolea raspunde bine la irigare ndeosebi n zilele secetoase
cu temperatura mare n aer. Se iriga dupa rasarire, la nflorire si umplerea
bobului, cu 1-2 udari cu norme de 600-800 mc apa/ha. Udarea se poate face
prin brazde cu rigole executate cu cultivatorul cu rarite sau cu instalatii de
aspersiune autodeplasabile sau fixe. Udarea prin aspersiune cu picaturi mici
de ploaie realizeaza o umiditate ridicata a aerului propice pentru polenizarea
si fecundarea florilor pe timp de seceta.

7.2.9. Recoltarea. Fasolea se recolteaza cnd 2/3 din pastai au
ajuns la maturitate (au boabele tari).
Recoltatul manual se face prin smulgere si asezarea plantelor n
gramezi afnate, nalte de 50-60 cm, unde se usuca nca 2-3 zile. Dupa aceea
se treiera cu combina.
Recoltatul mecanizat se face divizat: plantele se taie mai nti sub
nivelul solului (2-3 cm) cu cultivatoare special echipate sau se disloca cu
masina de recoltat fasole (MRF) si se strng n brazde cu grebla oblica (GO-
3) sau cu masina de recoltat mazare; dupa uscare si completarea coacerii se
treiera cu combina. Se obtin rezultatele bune la recoltatul mecanizat cnd
terenul este nivelat, iar lanul lipsit de buruieni. Treieratul se face cu grija
deosebita, pentru a nu se sparge boabele (eventual se treiera doar dimineata
si seara).
Desi fasolea are capacitate mare de productie (2000-3500 kg/ha), n
multe unitati se obtin rezultate slabe, cultivndu-se suprafete mici carora nu
li se acorda atentia cuvenita.

7.3. Cultura mazarei pentru boabe

7.3.1. Importanta. Planta cu destinatie pentru consumul alimentar
al omului, cu un continut ridicat n proteine (22-28%), fosfor, fier, potasiu,
vitamine A, B, C, glucide. Mazarea se remarca ca o valoroasa planta
furajera folosita n stare verde sau pentru fn n asociatie cu orz sau secara
de primavara, dar si sub forma de vrej. mbogateste solul cu azot si
elibereaza terenul vara de timpuriu, ceea ce face sa fie o buna premergatoare
pentru grul de toamna.
Agrofitotehnie comparata
Suprafete mari se cultiva n Federatia Rusa, China si India (90% din
suprafata mondiala), iar n Europa ponderea n culturile agricole este redusa.
7.3.2. Zonarea ecologica n Romnia a fost stabilita prin studii
pertinente si s-a constatat ca se poate cultiva n toate regiunile(fig. 7.6.).


Fig. 7.6. Harta ecologica a mazarei

Conditii favorabile ntruneste Cmpia de Vest, Cmpia Romna,
Cmpia Transilvaniei, Dobrogea. Cele mai bune soluri sunt cele mijlocii si
usoare fertile si usor fertile de tip cernoziom, aluviat, brun roscat de padure.

7.3.3. Particularitati biologice si ecologice. Mazarea apartine
familiei Leguminoase si genului Pis nur. Planta are o radacina pirotanta
ramificata n stratul arabil, iar tulpina este scurta sau nalta, n functie de
soiul cultivat. Fructul este o pastaie cu seminte n interior (fig 7.7.)
Mazarea este o planta cu cerinte moderate fata de factorii caldura si
apa. Germineaza la +3...+4C n sol si este rezistenta la ngheturile de
primavara de -5...-6C. Pentru formarea recoltei n perioada de vegetatie
necesita +14...+15C n faza de crestere si +18...+20C n faza de nflorire si
fructificare. Seceta din aer afecteaza puternic fecundarea si scade productia
de boabe. Pretinde o umiditate ridicata n sol si n aer n perioada de formare
a pastailor. Nu este pretentioasa fata de elementele nutritive din sol.
Cultura plantelor leguminoase

7.3.4. Locul n asolament. Se cultiva dupa cerealele paioase,
porumb, sfecla de zahar si floarea soarelui. Nu se recomanda ca
premergatoare culturile leguminoase si mazarea nsasi, deoarece au boli si
daunatori comuni. Cultura se ncadreaza n asolamentul de 3-5 ani dar nu
poate reveni pe aceeasi sola dect dupa 3 ani.

7.3.5 Soiurile. Sortimentul este alcatuit din 20 de soiuri din care
unul de toamna. S-a creat soiul Dora, de origine romneasca, rezistent la
caldura si pretabil la recoltarea ntr-o singura faza cu combina direct din lan.
Ca soiuri mai importante se pot mentiona cele romnesti: Caracal 39,
Corina, Dora, Marina, Rodil si Veolea (pentru semanat primavara).

7.3.6. Pregatirea terenului. Desi semintele au o mare putere de
strabatere a stratului nutritiv de la suprafata solului pregatirea terenului
trebuie sa stea n atentia cultivatorului. Astfel, fertilizarea organica cu
gunoi de grajd se aplica la plantele premergatoare (porumb, sfecla) iar cea
Agrofitotehnie comparata
minerala se rezuma la ngrasaminte cu fosfor ncorporate cu aratura de baza
n cantitate de 20-30 kg P
2
O
5
la ha si ngrasaminte cu potasiu 40-60 kg K
2
O
la ha. ngrasamintele cu azot se recomanda numai pe solurile cu fertilitate
redusa n doze de 30 Kg N/ha.
Ca lucrari ale solului sunt indicate: aratura adnca la 22-25 cm cu
plugul n agregat cu grapa stelata, nivelarea terenului dupa recoltarea
plantei premergatoare cu grapa cu discuri si 1-2 lucrari cu cultivatorul o data
la 4 ani. Pregatirea patului germinativ consta dintr-o lucrare cu
combinatoare la 8-10 cm adncime, n primavara. Daca terenul este tasat se
recomanda o trecere cu grapa cu discuri.

7.3.7. Semanatul. n primul rnd se alege samnta sanatoasa,
calibrata, tratata contra gargaritei si certificata care se bacterizeaza cu
biopreparatul Nitragin-mazare. nsamntarea are loc primavara devreme
dupa 1 martie la temperatura de +1...+2C. La ha trebuie sa se asigure 1-1,2
milioane plante n care scop este suficienta o cantitate de 180-200 kg
samnta. Se seamana la distanta ntre rnduri de 12,5 cm cu masina pentru
cereale paioase (SUP-29), la adncimea de 5-7 cm.

7.3.8. ngrijirea culturii. n perioada de vegetatie impune masuri
deosebite de combaterea buruienilor imediat dupa rasarirea plantelor cu
ierbicidele: Dikotex, Sanaphen, Pivot, Cosatrin si combaterea bolilor si
daunatorilor contra gargaritei mazarei.

7.3.9. Recoltarea. Se poate face manual sau mecanizat cnd
plantele au pastai 75% ajunse la maturitate. Se recolteaza cu masina
MRM-2,2M si se treiera din brazde cu combinele universale pentru cereale
echipate cu ridicator-adunator.












Cultura plantelor leguminoase
ANEXA 4

4.1.
AGREGATE DESTINATE LUCRARILOR MECANIZATE
LA CULTURA DE MAZARE PENTRU BOABE

Agrofitotehnie comparata
4.2.

Anda mungkin juga menyukai