O grupa de plante cu o importanta mare n alimentatia oamenilor si animalelor din care fac parte soia, mazarea si fasolea. Culturile leguminoase ocupa suprafete mari n China si S.U.A., de fapt cele mai mari producatoare de samnta de soia. Fasolea se cultiva n Mexic si Cuba. Leguminoasele le ntlnim si n Europa, n tari ca Spania, Italia, Franta, Ucraina, Federatia Rusa. n Romnia leguminoasele au detinut suprafete nsemnate, pna la 200 mii ha n 1985, dupa care a urmat o scadere. De exemplu la soia productia totala n perioada 1990-2001 a variat ntre 121-140 mii tone, iar productia medie ntre 700-1500 kg/ha.
7.1. Cultura soiei
7.1.1. Importanta. Soia este o planta cu ntrebuintari multiple. Ea are o deos ebita importanta pentru alimentatia oamenilor, hrana animalelor si pentru industrie. Boabele sale contin peste 30 % substante proteice cu valoare nutritiva bogata si 17-20 % ulei comestibil. Principalii constituenti sunt: protide (40%), lipide (12-25%), glucide (10-15%), saruri minerale de Ca, Fe, Mg, P, K, Na, S; vitamina A, B, B 2 , D, E, F; lecitina, celuloza. Ca proprietati terapeutice se poate remarca: rolul constructiv, energizant, remineralizant, echilibrant celular. Boabele contin principalii acizi aminati esentiali n cantitati mai mari dect n carne. Uleiul de soia contine acizi grasi polinesaturati ceea ce i confera proprietati hipocolesterolomiante. Este un nutret deosebit de valoros pentru animale sub forma de faina, turte, masa verde (fn, siloz). Datorita bacteriilor nitrificatoare de pe radacini poate produce 50-150 Kg N la hectar, ceea ce asigura o ridicare a fertilitatii solului.
7.1.2. Zonarea ecologica. Studiile efectuate arata ca stabilirea zonelor ecologice se face n functie de tot ansamblul de factori, dar n special de resursele termice pentru partea de nord a tarii si de cele hidrice pentru partea de sud, sud-est si sud-vest(fig. 7.1.). Institutul de Cercetari de la Fundulea delimiteaza urmatoarele zone: - a I a n cmpia din sudul tarii si Dobrogea, cu 1600 C suma temperaturilor active; cu 150-155 zile de vegetatie; Agrofitotehnie comparata - a II-a n cmpia din vestul tarii, cu 1400-1600 C; cu regim hidric moderat; pe terenuri irigate; si cu 145-150 zile de vegetatie; - a III-a n partea de nord a Cmpiei Romne, cu 1400-1600 C; pe terenuri irigate; cu 140-150 zile de vegetatie; - a IV-a n partea de est a Moldovei si a Cmpia din nord-vest-ul tarii, cu 1200-1400 C; cu 140-150 zile de vegetatie; - a V-a n partea de vest si sud-vest a Transilvaniei si partea de nord-est a Moldovei, cu 1100-1250 C; cu 135-145 zile de vegetatie. Prefera terenurile cu soluri cernoziomice, brune roscate de padure, de lunca, dar nu sunt recomandate solurile nisipoase si saraturile.
Fig. 7.1. Harta ecologica a soiei
7.1.3. Particularitati biologice si ecologice. Soia apartine speciei Glycine hispida si este o planta anuala ierbacee, care face parte din familia Leguminosae, cu subspecia manshurica (cu soiuri care se cultiva n Romnia, China, Rusia si S.U.A.). Planta are un sistem raticular care patrunde n sol adnc, iar pe radacini se formeaza nodozitati n care traiesc bacterii fixatoare de azot (Rhizobium). Dupa recoltare radacinile ramn n sol si l mbogatesc cu azot biologic, foarte usor asimilabil. Tulpina este mediu nalta cu cteva ramificatii pe care se gasesc frunze si flori. Fructul este o pastaie cu seminte n interior (fig. 7.2.). Soia este o planta autogama, ce se polenizeaza cu polen propriu. Cultura plantelor leguminoase
Fig. 7.2. Soia: a planta cu frunze; b- planta cu fructe; c- pastai; d- seminte; e- nodozitati
Soia este o planta termofila, care ncepe sa germineze la +7...+8C ca temperatura minima. Pentru parcurgerea celorlalte faze de vegetatie necesita: la nflorire +22 ...+25C, la formarea semintelor +21...23C, pentru coacerea boabelor +19...+20C. Pentru ntreaga perioada de vegetatie pretinde 2200-2300C. Soia este sensibila la brumele si la ngheturile trzii din primavara. Reactioneaza eficient la umiditatea din sol, care este optima la 80% din capacitatea totala de apa. De subliniat ca plantele nu suporta seceta atmosferica din timpul verii, fapt ce conduce la pierderi substantiale de productie, cu 14-52% n timpul nfloritului, si cu 41-87% n perioada umplerii bobului. Soia cere cantitati nsemnate de elemente nutritive, de aceea prefera solurile fertile, bine aprovizionate cu NPK, cu reactie neutra si textura mijlocie.
Agrofitotehnie comparata 7.1.4. Locul n asolament. Soia este mai putin pretentioasa la planta premergatoare, ea constituind nsa o buna premergatoare mai ales pentru cerealele de toamna, cnd se recolteaza mai devreme (la nceputul lui septembrie). Ca plante premergatoare merg culturile timpurii de gru, orz, plante furajere neleguminoase, pe terenurile irigate sau neirigate, dar si cele trzii, porumbul, sfecla de zahar, cartoful n zonele umede si irigate. Se cultiva n rotatii de doi ani (soia-gru sau soia -porumb) si de trei ani (soia - gru-porumb). Pe terenurile infectate cu boli comune ale premergatoarelor cum este putregaiul alb, rotatia este de 4-6 ani, din care se exclud culturile de floarea soarelui, rapita, leguminoase anuale si perene.
7.1.5. Soiurile. Avnd n vedere importanta culturii soiurile se aleg cu multa atentie dupa culturiile specifice si dupa perioada de vegetatie: - soiuri foarte precoce: Diamant, Perla; - soiuri precoce: Agat, Atlas, Romnesc 99, Safir; - soiuri semiprecoce : Ceamir, Columna, Evans, Stil; - soiri semitardive: Danubiana, Lena, Triumf, Victoria; - soiuri tardive: Stine 2250, S2254RR. Soiurile se repartizeaza pe cele cinci zone ecologice n asa fel ca plantele sa ajunga la maturitate n prima jumatate a lunii septembrie si sa nu intre n perioada brumelor si ngheturilor timpurii din toamna. n acest sens, n zonele mai calde (I,II,III) se cultiva soiurile trzii si semitrzii, iar n zonele mai reci soiurile precoce si foarte precoce.
7.1.6. Pregatirea terenului. Lucrarile de pregatire a terenului sunt aceleasi de la cultura porumbului. O atentie deosebita se acorda pregatirii patului germinativ, lucrndu-se solul ct mai putin n primavara, pentru conservarea apei n sol, si urmarindu-se realizarea unei suprafete ct mai nivelate. Sunt si unele diferentieri care sunt expuse n cele ce urmeaza. Fertilizarea nainte de semanat se efectueaza numai cu ngrasaminte n doze de 30-60 kg P 2 O 5 la ha, care se ncorporeaza n sola la aratura. Lucrarile solului constau n aratura de vara sau de toamna la 20-25 cm, nivelarea terenului si pregatirea patului germinativ prin 2-3 treceri cu combinatorul. O data cu pregatirea acestuia se aplica si erbicide pe toata suprafata terenului. Se aplica Treflan 24EC care combate buruienile monocotiledonate asociat cu Sencor 70WP pentru combaterea dicotiledonatelor (mai putin zrna) dupa cum urmeaza:
Cultura plantelor leguminoase Continutul n humus al solului (%) 2-3 3-4 4-6 Treflan 24EC (l/ha) 3-3,5 3,5-4 4-4,5 Sencor 70WP (kg/ha) 0,3-0,4 0,5-0,6 0,7-0,8
Sencorul formeaza cu apa o suspensie, astfel ca mai nti se amesteca cu o cantitate mica de apa pna se formeaza o pasta fluida omogena, care se toarna apoi n cisterna cu apa. 7.1.7. Semanatul are ca lucrare premergatoare bacterizarea semintelor. Datorita simbiozei (convietuirii) plantelor de soia cu bacteriile fixatoare de azot, aprovizionarea cu acest element se realizeaza prin activarea acestor microorganisme. n acest sens, nainte de semanat cu cel mult 2-4 ore se face tratarea semintelor cu Nitragin-soia, folosindu-se 2-3 flacoane pentru 100 kg seminte. Tratamentul si manipularea semintelor tratate se vor face ferit de soare. Eficacitatea bacterizarii se verifica la 20-25 de zile dupa rasarire, prin smulgerea plantelor si numararea nodozitatilor de pe colet si radacina. Daca peste 85% din plante au 5-7 nodozitati, iar acestea prin strivire dau un continut de culoare roscata, bacterizarea este reusita, fixarea azotului decurge normal, caz n care nu mai este necesara aplicarea ngrasamintelor cu azot. Tratamentul semintelor se executa n cmp, manual prin lopatare, sau semimecanizat cu ajutorul unui dispozitiv special. Samnta trebuie sa fie sanatoasa, libera de boli, viroze si daunatori cu germinatia de 90%, puritatea fizica 98%, puritatea biologica 98%. Semintele infectate cu agenti patogeni, paraziti sau saprofiti se trateaza cu fungicide compatibile cu bacteriile Rhizobium Japonicum din biopreparatul folosit. Epoca de semanat optima este ncadrata ntre prima decada a lunii aprilie n zonele sudice si vestice ale tarii si n ultima decada a lunii aprilie- prima decada a lunii mai n zonele mai nordice, folosind soiurile recomandate n functie de fotoperioada lor si temperatura din sol +7-8C si din aer +14-15C. Distanta dintre rnduri se realizeaza la 50 de cm ntre rnduri pentru tractoare L445 sau n benzi cu 3x45 cm ntre rnduri si 70 cm ntre benzi pentru tractorul U650M. Pe aceasta cale se asigura un numar de plante la ha de 500-550 mii boabe germinabile si 400-450 mii boabe recoltabile la ha. Adncimea de semanat se asigura la 3-6 cm n functie de starea terenului. Soia avnd si o putere de strabatere mai redusa, este foarte necesara realizarea uniformitatii adncimii de semanat, n vederea asigurarii rasaririi plantelor, fapt pentru care brazdarele semanatorii vor fi prevazute cu limitatoare de adncime.
Agrofitotehnie comparata 7.1.8. ngrijirea culturii. mburuienarea excesiva a terenului cultivat cu soi impune lucrari de ntretinere a solului prin prasile mecanice si manuale n perioada de vegetatie, la care se adauga erbicidareacu foarte bune rezultate. Pentru combaterea mai ales a zrnei (solanum nigrum) se face un tratament prin stropire cu Basagran n doze de 2-3 l/ha, dupa aparitia primelor 2 frunze adevarate la soia si cnd zrna este n stadiul de 1-3 frunzulite sau Sencor. Tratamentul cu erbicide nu exclude efectuarea prasilelor mecanice si chiar a plivitului pe rnd pentru eliminarea buruienelor perene. n scopul prevenirii bololor si daunatorilor se recomanda combaterea integrala prin rotatia culturilor, epoca de semanat, densitatea, nlaturarea vrejurilor infectate. Se apeleaza si la tratamente chimice la avertizare, de exemplu cu Sintox 25 (2l/ha) contra acarianului (Tetraycus urticae) care se aplica la aparitia daunatorilor. Soia necesita irigarea terenului n perioada de vegetatie pornind de la considerentul ca fazele critice ale soiei fata de apa sunt: de germinatie si rasarit, formarea butonilor florali, nfloritul si perioada de formare si umplere a bobului. Pentru asigurarea cu apa a plantelor n aceste faze se aplica n primaverile secetoase o udare de rasarire; celelalte udari ncep nainte de nflorit si se continua la intervale de 10-14 zile, n functie de ploile cazute, aplicndu-se de fiecare data cte 500-700 mc/ha pna la sfrsitul lunii august. Irigarea soiei se face prin aspersiune sau prin brazde. n acest ultim caz, soia se seamana n rnduri distantate la 80 de cm brazdele deschizndu- se pe fiecare interval sau la doua inter vale pe lungime de 200 de m.
7.1.9. Evaluarea recoltei. Pentru fiecare hectar se stabilesc 5 puncte de recoltare care se face pe rnd pe o lungime de 10 m. Boabele obtinute din plante se cntaresc si pe baza marimii suprafetei de recoltare se calculeaza pr oductia la ha (Fig 7.3.).
7.1.10. Recoltarea. Lucrarea se efectueaza imediat ce umiditatea boabelor a scazut sub 15%. Se iau masuri de reglare corecta a combinei respectiv aparatelor de taiere si de treier pentru a evita pierderile de pastai si boabe si respectiv spargerea boabelor.
Cultura plantelor leguminoase
Fig. 7.3. Cultura de soia
7.2. Cultura fasolei pentru boabe
7.2.1. Importanta. Fasolea este o cultura valoroasa si ca atare nu lipseste din alimentatia de baza a populatiei. Se remarca prin principiile nutritive din boabele uscate: protide, fosfor, potasiu, fier, calciu; vitaminele B, C; acid uric 45mg la 100g cu proprietati energetice, nutritive, reparatorii ale sistemului nervos. n fitoterapie se folosesc pastaile.
7.2.2. Zonarea ecologica. Planta extrem de valoroasa pentru alimentatia omului, fasolea gaseste la noi n tara zone foarte favorabile si favorabile de cultura. Zonele foarte favorabile sunt mai ales cele de pe luncile rurilor din cmpia de vest si din Transilvania (Timis, Cris, Somes, Mures, Trnave). Zonele favorabile se extind n toata tara, mai putin n apropierea muntilor, unde reuseste doar cultura pentru pastai verzi. n cmpia de sud prin extinderea irigatiilor fasolea gaseste conditii favorabile, inclusiv pe terenurile nisipo-lutoase si chiar nisipoase(fig 7.4). Se cultiva cu bune rezultate pe terenuri usoare, fertile, bine drenate, fara buruieni, cu reactie neutra.
Agrofitotehnie comparata
Figura 7.4. Harta ecologica a fasolei 7.2.3. Particularitati biologice si ecologice. Fasolea (Phaseolus vulgaris) face parte din familia Leguminose si prezinta numeroase varietati. Planta are radacini de cca. 25 cm lungime si pe ele se formeaza nodozitati si o tulpina erecta (la fasolea oloaga), de naltime mica sau volubila (lungime 2-3m). Pe tulpina n afara de frunze se dezvolta flori, care prin autogamie dau fructe sub forma de pastai, cu seminte n interior (fig 7.5.).
Fasolea este o planta iubitoare de caldura, care germineaza la +8...+10C, dar ngheata la -1...-2C. n perioada de vegetatie au nevoie de o temperatura medie a aerului de +20...+22C. Nu suporta seceta atmosferica care mpiedica procesul de polenizare si produce pierderi mari de samnta. La o temperatura de +30...+35C recolta scade cu 50-70%. Raspunde favorabil la umiditatea moderata din sol si aer ca si la elementele nutritive.
7.2.4. Locul n asolament. Fasolea se cultiva n asolament de 3-5 ani dupa cereale paioase sau dupa porumb, sfecla de zahar, cartof. Este buna premergatoare pentru majoritatea culturilor. Nu se cultiva dupa floarea soarelui atacata de putregaiul alb, n fasole si alte leguminoase dect dupa 2- 3 ani si pe terenurile arate n primavara.
7.2.5. Soiurile nscrise n lista oficiala au o perioada medie de vegetatie de 75-95 de zile, au o crestere determinata, nedeterminata si semideterminata, cu tulpina scurta (fasolea oloaga) sau cu tulpina nalta. Se pot retine soiurile: Avans, Aversa, Astra, Star, Ardeleana, Emiliana, Ami, Ceal de Dobrogea, unele dintre ele fiind rezistente genetic la bacterioze (Astra si Star).
7.2.6. Pregatirea terenului contribuie la obtinerea unei productii bune si de calitate si se aplica lucrarile agrotehnice uzuale. Fertilizarea. Pentru o productie de 100 kg boabe, fasolea foloseste 8-9 kg azot, 4 kg fosfor si 7,5 kg potasiu. Din necesarul de azot, circa 80% este luat din atmosfera prin activitatea bacteriilor simbiotice. Fosforul se da n cantitate de 30-50 kg/ha (150-220 kg superfosfat) sub aratura de baza (sau primavara la pregatirea patului germinativ). Azotul nu trebuie administrat mai ales pe cernoziomuri nainte de semanat, cu conditia (obligatorie) ca semintele sa fie tratate cu Nitragin - fasole. La 20-25 zile dupa rasarire se face controlul formarii nodozitatilor pe planta si n functie de acesta se administreaza ngrasamintele cu azot astfel: - daca majoritatea plantelor au format peste 5 nodozitati se dau 25-30 kg azot; - cnd circa 50% din plante au ntre l si 5 nodozitati se folosesc 30-40 kg azot; -daca nodozitatile lipsesc se administreaza 50-60 kg azot/ha. De regula pe soluri mai umede trebuie cantitati mai mari de azot, deoarece bacteriile fixatoare de azot se formeaza greu si au o activitate slaba Agrofitotehnie comparata (pe soluri mai grele si mai acide se pot da ngrasaminte cu azot, 30-40 kg/ha, si la pregatirea patului germinativ). Pe solurile acide folosirea amendamentelor cu calciu (4-6 tone/ha, odata la 5-6 ani) contribuie si la sporirea productiei de fasole. Lucrarile solului constau din aratura de baza executata la 22-25 cm n fiecare an, iar la 3-4 ani se recomanda o afnare adnca de 50-60 cm, nivelarea terenului cu grapa cu discuri + cultivatorul pe teren uscat dupa recoltarea plantei premergatoare. Pregatirea patului germinativ asigura un strat nutritiv la suprafata solului bine afnat pentru a stimula ncoltirea semintelor si rasarirea plantelor tinere. nainte de semanat se aplica erbicidarea folosim erbicide cu efect rezidual (Trifluron si Mecloran) prin ncorporare n sol cu grapa cu discuri.
7.2.7. Semanatul. Samnta de fasole nu trebuie sa fie mai veche de 2-3 ani, sa fie tratata contra gargaritei, sa aiba puritate de minimum 97%, iar facultatea germinativa sa fie de peste 90%. nainte de semanat se face tratamentul cu Nitragin, conform recomandarilor din notita tehnica a preparatului. Fasolea trebuie semanata la temperatura solului de 8-10C (odata cu porumbul). O ntrziere de 10 zile duce la scaderea productiei cu 200-300 kg/ha. Semanatul se face la distanta ntre rnduri de 70 cm (cu SPC pe 6-12 rnduri), sau n benzi, cu SPC-9,3 rnduri n banda, distantate la 40-50 cm, iar ntre benzi la distanta de 70 cm. Se seamana 40 - 50 boabe germinabile/m 2 , la adncimea de 4-6 cm. n general pentru un hectar este necesara cantitatea de 80-100 kg samnta, dar la unele soiuri cu bobul mare (Ceal de Dobrogea), se poate ajunge la 130-160 kg samnta la hectar.
7.2.8. ngrijirea culturii trebuie sa fie realizata prin lucrarile uzuale din perioada de vegetatie. Combaterea buruienilor se poate face cu ajutorul erbicidelor: Treflan, 3,5-4 l/ha, aplicat prin ncorporarea adnca la 6-10 cm adncime la pregatirea patului germinativ (contra buruienilor monocotiledonate) si Basagran, 2-3 1/ha, contra buruienilor dicotiledonate administrat dupa rasarirea fasolei, cnd planta are 2-3 frunze, iar buruienile sunt n faza de rozeta. De regula, exista si buruieni rezistente la erbicide care se combat printr-o prasila mecanica (la ne voie si una manuala pe rnd). Daca nu se folosesc erbicide sunt necesare 3 prasile mecanice si. 2 prasile manuale pe rnd. Cultura plantelor leguminoase Combaterea bolilor si daunatorilor se face prin mijloace integrate, folosirea de seminte sanatoase, tratarea acestora nainte de semanat contra gargaritei. n perioada de vegetatie se limiteaza atacul de antracnoza prin 2 tratamente cu Benlate, Derosal sau Dithane, dupa rasarire si la nflorirea plantelor. Irigarea. Fasolea raspunde bine la irigare ndeosebi n zilele secetoase cu temperatura mare n aer. Se iriga dupa rasarire, la nflorire si umplerea bobului, cu 1-2 udari cu norme de 600-800 mc apa/ha. Udarea se poate face prin brazde cu rigole executate cu cultivatorul cu rarite sau cu instalatii de aspersiune autodeplasabile sau fixe. Udarea prin aspersiune cu picaturi mici de ploaie realizeaza o umiditate ridicata a aerului propice pentru polenizarea si fecundarea florilor pe timp de seceta.
7.2.9. Recoltarea. Fasolea se recolteaza cnd 2/3 din pastai au ajuns la maturitate (au boabele tari). Recoltatul manual se face prin smulgere si asezarea plantelor n gramezi afnate, nalte de 50-60 cm, unde se usuca nca 2-3 zile. Dupa aceea se treiera cu combina. Recoltatul mecanizat se face divizat: plantele se taie mai nti sub nivelul solului (2-3 cm) cu cultivatoare special echipate sau se disloca cu masina de recoltat fasole (MRF) si se strng n brazde cu grebla oblica (GO- 3) sau cu masina de recoltat mazare; dupa uscare si completarea coacerii se treiera cu combina. Se obtin rezultatele bune la recoltatul mecanizat cnd terenul este nivelat, iar lanul lipsit de buruieni. Treieratul se face cu grija deosebita, pentru a nu se sparge boabele (eventual se treiera doar dimineata si seara). Desi fasolea are capacitate mare de productie (2000-3500 kg/ha), n multe unitati se obtin rezultate slabe, cultivndu-se suprafete mici carora nu li se acorda atentia cuvenita.
7.3. Cultura mazarei pentru boabe
7.3.1. Importanta. Planta cu destinatie pentru consumul alimentar al omului, cu un continut ridicat n proteine (22-28%), fosfor, fier, potasiu, vitamine A, B, C, glucide. Mazarea se remarca ca o valoroasa planta furajera folosita n stare verde sau pentru fn n asociatie cu orz sau secara de primavara, dar si sub forma de vrej. mbogateste solul cu azot si elibereaza terenul vara de timpuriu, ceea ce face sa fie o buna premergatoare pentru grul de toamna. Agrofitotehnie comparata Suprafete mari se cultiva n Federatia Rusa, China si India (90% din suprafata mondiala), iar n Europa ponderea n culturile agricole este redusa. 7.3.2. Zonarea ecologica n Romnia a fost stabilita prin studii pertinente si s-a constatat ca se poate cultiva n toate regiunile(fig. 7.6.).
Fig. 7.6. Harta ecologica a mazarei
Conditii favorabile ntruneste Cmpia de Vest, Cmpia Romna, Cmpia Transilvaniei, Dobrogea. Cele mai bune soluri sunt cele mijlocii si usoare fertile si usor fertile de tip cernoziom, aluviat, brun roscat de padure.
7.3.3. Particularitati biologice si ecologice. Mazarea apartine familiei Leguminoase si genului Pis nur. Planta are o radacina pirotanta ramificata n stratul arabil, iar tulpina este scurta sau nalta, n functie de soiul cultivat. Fructul este o pastaie cu seminte n interior (fig 7.7.) Mazarea este o planta cu cerinte moderate fata de factorii caldura si apa. Germineaza la +3...+4C n sol si este rezistenta la ngheturile de primavara de -5...-6C. Pentru formarea recoltei n perioada de vegetatie necesita +14...+15C n faza de crestere si +18...+20C n faza de nflorire si fructificare. Seceta din aer afecteaza puternic fecundarea si scade productia de boabe. Pretinde o umiditate ridicata n sol si n aer n perioada de formare a pastailor. Nu este pretentioasa fata de elementele nutritive din sol. Cultura plantelor leguminoase
7.3.4. Locul n asolament. Se cultiva dupa cerealele paioase, porumb, sfecla de zahar si floarea soarelui. Nu se recomanda ca premergatoare culturile leguminoase si mazarea nsasi, deoarece au boli si daunatori comuni. Cultura se ncadreaza n asolamentul de 3-5 ani dar nu poate reveni pe aceeasi sola dect dupa 3 ani.
7.3.5 Soiurile. Sortimentul este alcatuit din 20 de soiuri din care unul de toamna. S-a creat soiul Dora, de origine romneasca, rezistent la caldura si pretabil la recoltarea ntr-o singura faza cu combina direct din lan. Ca soiuri mai importante se pot mentiona cele romnesti: Caracal 39, Corina, Dora, Marina, Rodil si Veolea (pentru semanat primavara).
7.3.6. Pregatirea terenului. Desi semintele au o mare putere de strabatere a stratului nutritiv de la suprafata solului pregatirea terenului trebuie sa stea n atentia cultivatorului. Astfel, fertilizarea organica cu gunoi de grajd se aplica la plantele premergatoare (porumb, sfecla) iar cea Agrofitotehnie comparata minerala se rezuma la ngrasaminte cu fosfor ncorporate cu aratura de baza n cantitate de 20-30 kg P 2 O 5 la ha si ngrasaminte cu potasiu 40-60 kg K 2 O la ha. ngrasamintele cu azot se recomanda numai pe solurile cu fertilitate redusa n doze de 30 Kg N/ha. Ca lucrari ale solului sunt indicate: aratura adnca la 22-25 cm cu plugul n agregat cu grapa stelata, nivelarea terenului dupa recoltarea plantei premergatoare cu grapa cu discuri si 1-2 lucrari cu cultivatorul o data la 4 ani. Pregatirea patului germinativ consta dintr-o lucrare cu combinatoare la 8-10 cm adncime, n primavara. Daca terenul este tasat se recomanda o trecere cu grapa cu discuri.
7.3.7. Semanatul. n primul rnd se alege samnta sanatoasa, calibrata, tratata contra gargaritei si certificata care se bacterizeaza cu biopreparatul Nitragin-mazare. nsamntarea are loc primavara devreme dupa 1 martie la temperatura de +1...+2C. La ha trebuie sa se asigure 1-1,2 milioane plante n care scop este suficienta o cantitate de 180-200 kg samnta. Se seamana la distanta ntre rnduri de 12,5 cm cu masina pentru cereale paioase (SUP-29), la adncimea de 5-7 cm.
7.3.8. ngrijirea culturii. n perioada de vegetatie impune masuri deosebite de combaterea buruienilor imediat dupa rasarirea plantelor cu ierbicidele: Dikotex, Sanaphen, Pivot, Cosatrin si combaterea bolilor si daunatorilor contra gargaritei mazarei.
7.3.9. Recoltarea. Se poate face manual sau mecanizat cnd plantele au pastai 75% ajunse la maturitate. Se recolteaza cu masina MRM-2,2M si se treiera din brazde cu combinele universale pentru cereale echipate cu ridicator-adunator.
Cultura plantelor leguminoase ANEXA 4
4.1. AGREGATE DESTINATE LUCRARILOR MECANIZATE LA CULTURA DE MAZARE PENTRU BOABE