Anda di halaman 1dari 58

metalici nturicfi r'oek satanici .

s*{r"*}${1

cam6ricnare :*H:.s&CIhr
nx-indtale "^"a fT& ,^ " diCfOtOf 1
ir$t'' I " Y

HAos
.-R

'l--'*.* fiiltlL
.a

R
fr
*rth

,t',\$\g(l6mg Cfif*,,. %tr- -turt$f;sg

Vl
.JY Z. FL

'S*
$i.r

{*tclunn
,grttrr{n'palrli:ri

" \rr$tor-'

r.*^$ odhiJs

fri wti suntgti 5EX saisnn JSCUni dependentd


qnesntirqre Forn%rafie
sodomfs

TAD

"g\
e pagandtr
(F

d
$nffilffirului

ES g{

IF?

fur

ES
=

g.s
-. \ rt(
V

saCcnrasoch,,srn

B atr
v

**rrru

de$rdaa,,rs

bx
si a lntern@Eulul
5

1-*-fr^
,/,
t.

fi

fJ t 1 -7 \i

iNrnu sI,lVAsFrNTEr DEo FrrNTA, sr cELEr


DE VIATAFACATOAREI TREIMI $I NEDESPARTITEI

CRESTINUL ORTODOX itt LUMEA TELEVIZORULUI SI A INTERNETULUI


, ',

CAPITOLUL I CUVANT INTRODUCTIV


Astilzi, cglg mai-eficienfemijloace de propagarea lucrdrilor in lume sunttelevizqrulsi internetul. diavolegti Sfrntul.ApostolPavel ne spune:"$i aceastasd stili: cQ-in jub-i!-Qri zileledjnwmdvor venivremurigrele.Cavorfi oamenii de sine, iubitori de arginli, laudaro\i ;i trufasi, hulilori si depdrinli, nernullumitori, Iipsili de neascultdtori ffrra cucernicie, te, netndup dragos Iecafi,clevetitori,neinfrdnati, cruzi,neiub itori necuviinciosi, ingdmfofi,iubitori de desfatari de bine,.tX4dfutgfi, mai mult decdtiubitori de oameni"(II Tim. III, l-9). La rdndul sdu,Sf. ProorocIsaia spune:"Atunci au venit la minecdtivadin batrdniilui Israel $i au $ezut inainteamea.Si a Domnuluisi a zis: "- Fiul omului,ace$ti fost cdtremineettvdn.tul barbatiisipoartd iMjj"tn inimd si isi au ochii atintiti spreceea cei-afdcutsd caddtn nedreptate." (Is.I4,1-3). Si-Apo.s,to! togr, in Apocalipsd, gedeaBsa spune despre i4qhinatorilor Ia idoli: "Iar partea celor fyjpp$i.*i necredinciosi si spurcali si ucigasi si desfTQrl$i si.fennecdtori si tnchindterila idoli si a tuturorcelor minc::ifrggLeste iezerulcarearde,cufoc si cupucioasd, careeste "(Apoc.21,8) moartea a doua. Cei mai mul{i telespectatori iqi ageaza idglul=fRlpyiggp spre r6sarit, uitdndu-sp zilnic la el c6teva ore. Din pdcate,gxperienfa ne arati cd nu existi un mijloc mai eficacede ainocula.-raulin lume, ca televizorul.Cu ajutorul ac estuia, lgrntg a ggpqlg{,e."-s-Lq,*L+lUrlq ge!ediq fragedacopilari e, prin filmele artisticegi de desene animate,ale ciror actiuni si personaje agreseaza=hrnul.*simt .+i.-rnoratitatea. Goana dupi senzafionaldetermind creatorul care vrea sd se afirme in domeniu sd"imaginezecele mai trasniteintdmpliri din viata

iN ruMEA TELEVIZ ORTODOX CRESTINUL

il$TEENr|IJLI]I--

semenilor, la care participa duhurile vrajitorepti li duhurile necurate, extrateregtrii si alte niscociri dracesti. Din punct de v-e-dere moral, acestealasi foarte mult de dorit: actiuni violente, crime, violuri, perversiuni de tot felul, subiectelepreferate fiind aduse parcd din fundul iadului. Filmele de desene animate traditionale,ale cdror subiecteerau alese mai ales din iumea animalelor,care aveaugi un caractereducativ,au fost indep6rtate treptat in favoarea filmelor de desene animate in care Epar q{gejuri fiqtive, filme cu subiectestiintifico-fantastice ndscrdede min{ile bolnave ale creatorilor, a caror viztnare, de cele mai liniSteaSi multe ori, are un efect inspdimdntitor. Buna-di9pq,gi{ie, c41aclerulinptructivleducativ, ca efecte binefbcatoareale unei asemenea vizioniri, au fost cu totul uitate. diavolii Binele Si rlul sunt intenfionat aqggt_e,-cjte, gub aparen{aprogresului, a picatelor ajunse in ascunzdndu-se faza de obi$nuint6,de necesitate,a-.drepturilor omului gi a fericirii: si faci tot ceeace iti dicteazdinstinctele, si fii cdt mai pentru ca original $i si te increzi in puterile tale. $i toate acestea pqpggzeu sd nu mai aiba loc in viata omului, ca sd nu mai fie pomenitaexistenfa Lui. Astfel, copiii crescAi ajung la adolescenficu $uflgtul plin de p.gte, iar frara din ei,, omul cel vechi, ii va ispiti sd le duc[ la indeplinire. O- astfel de televiziune nu mai este un mijloc cultural $i de informare, cfUn Sg_ry.p pe telespectator, c-are il otrdve5te urmdrind doar interesefinanciare qi de propagandi. Cdzind $n tre.aptaf$tf.ep_Ain robia plcatului, inchinatorii la teledemonizator rIU mai au nevoie decdt de scurte secvenfe pornografice pentru a-pi implini poftele obscene.Oamenii fbrf, frica de Dumnezeu zdmbesc gi vorbesc despre drepturile homosexualilor de a se cdsitori, de a-gi implini poftele pe plaje, 4

si de de a infia copii, de a aveainstitutii proprii de inv6t6m6nt ortodoxf,c6 esteretrograd6. .mOrala-cre$tini ement,asuzdnd agr $i Din p6cate,astai, majoritateascriitorilor, scenari$tilor desfrdn6rile, in care filme si cteeaza regizorilor colaboreazd sexuale $i celelaltepacateimpotriva firii ocupa perversiunile iar pe Caindeletnicirivirtuoase, principalaa prezentfuii, partea pozitive ii infttiseaza aaps nl$letipuri umane cei carele practica care deurmat.in ajutorle vine $i criticade sp9-qial*i1a1e, Sidemne ale prezintl astfel de realizAi ca fiind culmi 9i capodopere umane. creatiei principalulmotiv pentrucaretinerii $inu numaiei este Acesta in au inceput sd practice relatii sexualeperverse.De aceea, contextulliberbtii picatului, cregtinuluiortodox ii estefoarte ispitele' greusI lupte9i sI biruiascd in vedea televiziuniipotri unii, prin intermediul Dar,vor spune minute ceeace se petrecein orice colt al lumii. Este cdteva dar toate cele transmisesunt alese din noianul de adevdrat, financiare evenimente in functie de interesele $i de propaganda de televiziune. alecelorcarepatron eazt canalul $i astfel,in mod risipeascl esteobligataqps-e deliberat, Uiglga telespectatorului in toatecolturile lumii, in loc sI se adune.$isf, se intoarcdin fiind cel mai inimd,ca sdseroagegi sa-gi vadi de picate,acesta important sufletului. lucru pentrumdntuirea Mai mult incd, odati cu informatiatransmisl de postul de televiziune qld]Lh.lil-c^analu-lui carede cele respectiv, setransmite mai multe ori .nu este unul cregtinesc. Astfel, dacaurmdreqti emisiunile transmise, $tiri, informatii diverse,chiar de educatie crestind, se va uni cu."dtfiul dupdo perioadi de timp, UginJpa-"lg canalului ce va spune ifi rqspectiv de televiziune. si v-ezi Acesta mai urmeazlSi ftrd sa-fida! sgama, te vei legacu fire nevdzute de acestcanal de televiziune,iar in.suflgful tau se vor scurge

cRESTINUL oRToDox iN Lurute TELEVTzoRULUI SI A TNTERNETLUr

]EIEYIZORULUI SI A INTERNETULUI iN LUMEA ORTODOX CRESTINUL

toate rauti{ile transmise. Incet-incet, inima ta se va murdlri cu toatespurcaciunile. Ce sd mai spunemde reclamelein care apar femei despuiate care, cu duhul desfrdnarii,urmdrescs6-ti infrdngi v-glpJa, astfel ;i incdt sa cumperi produsul prezentatsau sf,urmezi recomandarile careti se fac. Acestaestescopulprincipal urmarit de diavoli, prin slujitorii ' lor: sa-{ispurceSrrfletu-l cu pdcatele transmise. Qn qol important in aceastdpropagandail au revistele cu programe TV pe care le citesc viitorii telespectatori.In momentul cdnd se citegteprogramul ce urmeazdsd fie transmis, mintea cititorului va interactiona cu dutrurile emisiunilor respective, iar diavolii vor cdutasa subjugeveinta cititorului gi sd-l impinga si urmdreascd emisiunilespurcate si blestemate. Prin acestamestec de pu{in bine pi mult rdu, se urmiregtesd se intinezesufletelecreqtinilor, astfel ca acegtia si pdcatuiascd. Cdt de implicat este aegst duh al televiziunii in viata romdnilor,s-a vdzut Si din faptul cd numai in Romdnias-a reusit sdse facd"revolu{ieprin televiziune",experimentcaremai tdrziu a fost catalogat de specialiEti ca fiind "minciuna secolului". Sffintul Apostol Ioan spune cd "Lumea intreagd zace sub puterea celui rdu."( I Ioan 5,19). Adica lumea pdcdtoasd se gi conduce lucreazal cu duhurile: iubirii de bani, desfrAnarii. mdndriei,slavei degarte, mAniei,cdmdt6riei, minciunii. . . Dupd o zi de lucru cu acesteduhuri diavglegti,cregtinii se gi iLloq sI citeascdrugaciuni in fata sfinteior icoane intorc acasa si ca(i sfinte, pentru aa darul Duhului "S.fhqtsd le curdfeascd sufletele de pdcate,]e aduna in fa{a televizorului qi urmaresc filme imorale gi desfrinate. in acestg. momentb,membrii familiei desfrdneazd intre ei cu guflgfeleqi cq.4glprile. Se ajunge astfel sa se formeze-ig,tera un duh spurcat de desfidnare.

Statisticile arara & in Romdnia, dupa 11 ani de lucrare prin televiziune, peste 92% dinbaiefi si 60% din fete, diavoleascd pdndla vdrstade 18 ani, au cdzutin desfrinare.Astfel, zi de zi, clipa de clip6, cregtinii se afunda in iadul picatelor. Parintele PaisieAghioritul, care era vdzitor cu duhul, spunea: "Lumea s-a vdtdmat grav din pricina televizorului' In mod special se distrug cggliL,^intr-ozi, a venit la coliba mea din Sf. Munte Athos, un copil in vdrstd de 7ani, cu tatdl sdu. Dumnezeu mi-a descoperit ;i vedeamcd pgi.ngura copilului vorbea duhul televizorului, aEadupd cum vorbe;te diouolul prin gura copiilor demonizall Astazi rareori vezi c.qpiL,.fiormali;din punct de vedere duhqvniqg;-csunt mon$tri. Nu mai au nici o dorire cdtre cele ve1nice.Ceea ce au auzit sau au vdzut la televizor,aceearepetd' Astfel vgf y.nii sd se tdmpeascdlumea cu televizorul. Adica cele ce aud oamenii la televizor; sd le creadd, sd le spund si sa le facd." Cind stai de vorbd cu un teledependent si il intrebi ceva, vei memorie ceeace a din vedeacum mintea $a va cduta sd extrag6 fost intipprit acolo de duhul televizorului. -Copiii trebuiesc educa{i cre$tine$tedin frageda copilarie, pentru ca sd ajunga traitori ai credintei ortodoxe gi..s6 poati deosebi lucrarea harului lui Dumnezeu, de duhul lumii si al diavolilor. Copiii trebuiesc educafi astfel incdt s6 infeleagd lucrarea demolatoarea televizorului in formarea lor intelectuala $i a modului lor de gdndire, pentru ci altfel vor ajunge s6-9i rcportezedeciziile la cele vdzute 9i auzite la televizor. Mai mult, televizorul are un rol nefast $i in sdnitatea lor trupeascd, in special asuprasandatii ochilor. Copiii 9i parintii trebuie sEdeprindi obiceiul de a se inchina qi de a se ruga in fata sfintelor icoane.Avem multe icoane fbcatoare

CRESTINUL oRToDoxiN ruure TELEVTzoRULUT st A INTERNHrutur

minuni, iar prin rugiciune,darul lui Dumnezeu se pogoari in sufletele noastre. atunci cdnd De asemenea, avemsi telg-vizorul,duhovnicesc: mintea,inima Si oghiul sufletuluise curdtade picate, devenim televizorul duhovnicesc. vlnAtoricu duhul,adicadobdndim $i ce poatefi mai frumosdecdtsa vezi slavalui Dumnezbu, lumea gdndurile lor - pe cele ingerilor,sufletele oamenilor $i s5cuno$ti iar pe celerele,ca s6-iaju{i,spre bune,spreslavalui Dumnezeu, poatesEvadi prin har,ul cele mdntuire. Cre$tinul lui Dumngzeu ce sevor intdmplain viitor. ci au in sufletullor un educatisi infeleagd Copiii trebuiesc iar aceste cutii deplasticcare-iinconjoari televizorduhovnicesc, au o influent6 raufrcitoare asupra1or, aducdndu-iin rdndul frrI de minte. dobitoacelor inainte vreme, copiii c.ei intdi nlscuti aveau harisma Aceasta, insd,s-apierdutprin picate.Cdndcopiii vor clarvederii. pastra curatharul Sfrntului Botez,vor aveaqi harul clarvederii: Dar pentru aceastaeste nevoie de televizorul duhovnicesc. tot ce lucrare duhoVniceasca $i de luareamintepentrua indepdrta poateavea influenfdnegativdasuprasufletului copilului. lara acestedoua lucrari, ajungemmarjouglin mdinile celor rdu e condu se de duhul desfrinarii. intentionatisau.d-o.bjto" -gc in vdrsti de 8 ani 9i trei luni o fetita in anul 200l,in'Romdnia, iar o altafetitain vdrsti de 10 ani a ndscut. a rimas ins6rcinatS, de frecventarmrfiuila fetite in vArstd seinregisJreazA $,st4zi, l0 ani. fiind al noii revolutii sexuale, sustinf,tor Un doctorspecialist, a rispuns: intrebatcareestetawuicestor evenimente, o'Nuau frcut la ( !) sexual6." ore de educatie $coala ar fi sI le invefepe astfelcaprincipalaproblem6 Seconsiderd sexuala, fetile,incadin clasaa II-a, in timpul orelorde educatie
8

ore ca aceste ce s6 facl pentru a nu rimdne gravide' Unii sustin practic,pentruci la virsta de sexuali s6aib6caracter de educa{ie 7-8 ani estegreu saretii leclii teoretice! si ii invata pe cregtini ca' prin asceza M.qrglacre$tin-ortodoxa stip0neasc6 "infrdneze$i s6-Si ajutorul.,haruluidumnezeiesc,sa-si patimile trupului 5i ale sufletului' sensul Din picate, mass-mediacontemporand aclioneazLin aceasti in patimilor trupegti' Un rol important ampl!ffiii propagandiil au filmele pomografice' Saturatidepacateledesfrdnariiincadincopilarie,oameniivor de alti cautaalte senzatii,mai tari, 5i vor fi invatati de diavoli ;i oamenipScitoEisafaclpdcateimpotrivafirii.Astfel,pacatuind se de mai multe ori cu s-ufletul'si9u duhul in fa{a televizorului' sora' poate ajunge la incest $i la cisatorielegalizata intre frate si iar in i.ert.-&F-.,iri strigitoare la cer sunt realititi in Franta' decisive in suA, fiiurile milioanelor de homosexuali sunt electorald' alegereaprqedintelui tarii' De aceea,in campania drepturi .undidutul la pregedin{ie trebuie s6 promitd sa si s6 spun6:"America are nevoie de voi !"' ca homosexualilor poati fi ales,iai dupaalegerisa nu uite promisiunilefdcu]e' Diavolii isi continualupta impotriva cregtinilor,folosindu-se prin aceea ca emisiunile teledemonizante de teledemonizator, sdmbata si sunt progratnate indeosebi in zilele de vineri' sufletele duminici searasau spre miezul noptii, pentru 'a*$p-urc^3 impotriva gi curate alg cre$tinilorcu scenepornografice picate la biserica'la firii, ca ,3,SY t. mai poati 4A $i si nu mearga sd mi arzi cu Sffintaf-iiiighie. Zice diavolul cre$tinului:"Ce vrei LJiA-lpla televizorsdvezi postul..u *ga.iunea si cu privpgherea? seinchina' cu vf,zul' iii ofet eu! Miliarde,$g.o.-qpeni'mi iate ptace-ii Eu aproapestau .,,, uorul gi cu mintea intr-un cuget 5i o simtire' 9

CRISTINUL ORTODOX IN LUMEA TELEVIZORULUI SI A INTERNEruLUI

degeaba.Cdt de bune sunt filmele, pentru cd pun in ele -c.gya de qi.,spUf,eA desfrdnare o intreagdlume !" Dac6, insd, in acest timp (seri 9i nopfi) ar putea vedea creqtinul, cu ochii sufletului, putoarea de pacate (desfrinari gi sodomie)-c.prp,Se ridi.cdla c-er, {in inimile creqtinilor, s-ar tulbura de moarte.Aceastaestej.g$S_i!13Ufl"ta pe care o aduc crbgtinii ca mul{umire lui Dumnezeu pentru darurile qi binecuvdntirile pe = carele primesc. $ute de milioane de oameni se inchinl la_idolii telegiziunii: campionate mondiale si europene,joctrri de tot felul care stimuleazd slava degart6,$ansa c6Stigurilor bdnegti, ocazii de promovare si de cAEtiguripe seama tiumusetii trupegti, venirea anului nou idolesc... Par venireaDomnului,,oareq6ti o agteaptA gi se pregdtesc pentru ea? in cazul televiziunii prin satelit si telecablu, cu mai multe posturi gi cu telecomandi, duhurile diavoleqti pot fi chemate?n sufleteletelespectatorilor dup6 poftele s,ipScatelece sunt mai mult indrdgite, imediat, prin comutareacanalelor. Din pacate,televiziuneaugureazimunca diavolilor, pentru a cdgtiga cdt mai multe sufletepentru iad. pAqintg udzitor cu duhlrl spuneac6 dupd evenimenteledin -IJp gi acolo a decembrie1989,a intrat in c.asa unor cregtiniortodocgi vdzutgn duh spurcatde desfr6nare. De la credinciogi a aflat cd au telecablu gi ci vinerea, sdmbatagi duminica se uiti la filme desfrAnate. Duminica dimineafaar vrea sdmeargala bisericd,dar qiqqva(diavolul carei-a legat cu duhul desfrdndrii!) nu-i lasd,ci ii lipegtede scaun,lot in fata televizorului. Cdnd qi cam ur lihtea ft televiziuneu ziditoare de suflet? Cdnd s-ar afla sub binecuvfrntarea hurului dumnezeiescqi ar trunsmite lacruri sJinte gi lume;ti in duhul credinlei, al smereniei qi al dragostei creqtine. 10

DUHURILE POSTURILOR DE TELEVIZIUNE face prin Orice transmitere de c-u\'int-e$i imagini se Fmisiuniie care se intermediui energiei ;i -al 1n&r.$aliei' cu un post de televiziunepoartdamprqptq'duhurilor realtzeazAla Dacd emisiunile vor fi frcute $i transmisecu carg -se, .Lucreazi. mandriq, slav6 degarti' md4ie' ucidere' duhuri de-desfrdna-re, care va fi minciuna. sodomie, va tezulta qfl g9h*9p,e--q-1.L9, de' acest transmig telespectatorilor, iar aceqtiavor fi acapatalr duh. cre$tinii ortodocqi s5 se uite la astfel de Dar de ce sunt atra,gi emisiuni? Pentru ca vrata noastri pdmAnteasci si fie mdntuitoare' Sfdnt' cu cre$tinul,ortodox trebuie sa fie.unit mistic, in Duhul sale Uantuitorul Iisus Hristos. Harul lui Dumnezeu $i faptele bunecre$inestiilvorajutas6secur6{easc6gis6sesfinteasci' mergdnd din putere in putere, spre Imparafia lui Dumnezeu' Dumnezeu' lp*, insf,, prin picate, cre$tinul-seva desp6(i de dupapoftele atunci sufletul siu va c6utasd se uneasci.c.1;.,Altgeva, care-i sunt specifice'Acesteail imping spreunirea'cu 9i pacatele vietuirea duhul lqlnesc gi, in cel mai r6u caz, ctrduhul diavolesc. (c6ci 4u se frra de Dumnezeu si deci viefuirea in duhul lumesc poate o existen{a neutr6) este aceea in care lucrurile astfel, inconjuratoare devin idoli, iar idolii devin monstri. $i pulerea' cregtinii despafiiti de Dumnezeu prin pacate igi cauta pe care le sprijinul gi fericirea in duhul lumii qi duhul diavolesc' tdolatrizeazA. Din picate, astazisunt multe posturi de televiziune care-gi transmii emisiunile cu ajutorul duhurilor diavole$ti. Un creqtin sd ortodox care nu mai este unit cu Dumnezeu, v-a fi atras
11

CRESTINUL ORTODOX IN I,UMEA TELEVIZORULUI SI A INTERNETULUI

unnareasca emisiuni televizate care satisfacpoftele gi picatele sale.Dacd.ya,"ptqfd.g in fiecarezi, in fafa micului -qr-9...i,.Utr"9gi, ecran,se va uni .g.qftp{gpJe cll..duhul,.,teleyizorului, iar dupdo perioada de timp, nflg"gl va vorbi 4gh.ul televizorului, dupl cum vorbeqte;[+Xg]ul qi prin demon:u;ati. El-y4..g{gde va,spune cu tdr_ie ceea ce apgtg,il.a in fatatelevizorului. vdzulsi.a,.simtit Ast6zi,existiiqi in RomAnia posibilitatea neingrdditd de a urmiri, dupl preferin{e, orice doregti,la posturi autohtonqsau internafionale, dacddispui de resurse financiare s,ide dotarea tehnica.Asa, de exemplu,g1!tqru.._"*p9.pgg-9ni isi vorlutea pierde .yf#ng1,_tng$-tutrii, privind jocurile unui campionat mondial de fotbal, lasdndu-se atraside duhurilem-dnddei, ale sf-qv-e!_{qqartg, pi mdniei, hulei ale altorp6cate. IDOLUL PACATULUI . iN LOCUL CEL SFANT (MINTEA OMENEASCA) Toati strddania diavolu,lui estegg.dgqparta sufletulnostrude dragostea lui Dumnezeu sd-l lege in afaralui Si {g*qi-c.g.?l{g.gyp, Dumnezeu. De aceea,intinde celor tlej puteri ale .s-ufletului g![_e"nsc (puterea,ra.fionald, puterea mQnioas@ Si puterea p. otilpare) aducdnd;4om9Ji pldcute, potrivite cu fiecare "llpj.lg, puteresufleteascd in parte. Vrajmagul diavol vreas6 iubim pldcerea pdcdtoasi, pentrucd aceasta dragostea fata de Dumnezeu. Astfel, puterea $hgg o intoarce spratrupgi sprelurne,intunecdnd minteacu Pp.&itoare placerile pdcitoase. caredup6fire seintindeiiJn arc -C-.11g"lpf-.e, cdtreDumnezeu, diavdulo-aprindecape o sdgeatA contrafirii si ca un fulger o trimite in obrazul fratilor gi impotriva lui Dumnezeu, blestem6nd, injur6nd, pe toate dindu-lediavolului gi pe sine insugi,$i chiar moartede om ftcdnd. Iar pe sdrmana 12

lui Ddmnezeu rdsfrdngerea q1gt9,caredupdfire esteoglindirea, al sdu,fie qi sfbnt mai in om locul cel sautronul lui Dumnezeu ca o*-ig[pggg1, fre cd q.aprinde"fie ca s sfarm6,pundndidqlul pustiirii in locul celsfdnt" (Matei pa.c_atutui in ea,sau"urilciunea diavolulinnainfeaomului fel sepoateinsgauna Zi,tS ). in acest incdtdpp mului - bine si bineluigi.qpoalg.schimba co$tr{a.fuu, rau, intunericului- lumina Si luminii - intuneric, sfinteniei c[ nu exista din carecugeta nebunieSi nebuniei- in{elepciune, este qi numainatura, al cirei dumnezeu el' Dumnezeu, care socoate Iata ,gg este o mi$S-*19{eq{4..(idoleasoa), gi adevirul-minciuni' minciuna:adevdr

CUM APARE IDOLUL PACATULUI

? iN urxrnA oMENEASCA

glggg5llum.!9: p. careil diavol aduce !?jggu], vrdjmasul fie ca esteun lider politic, capepJllgglgelA, aruaimi! noastre fie un cdntiretsauqricealt fel de idol. un predicator, un fotbalist, A.,&Rtr.apt6 estea;ugg-alaDacda izbutit cel rausaprinda cu sa. Sffintul crr momealu,iJ-,h#gmnfusd vorbeascd .g1iltg.-a "NUJ&IjJW diavolului" (Efes' ApostolPavel,insd,ne spune: din suflet cel ce ur-i.gte +Zl). D:r acestlucru il reuqegte-nqglai prin rugac-iull-e* gi Lq. impotrivegte diavolului, pacatuJ $L,s,lll9fenie, primul atac. inca de 1a -Du.ffiul esteiubitgr.ds-sine si de picate,Ua-g-%dAispitei s, invoindu'se cu diavolul giprimindu-I in-glietg trmdpbLpaealo

sit"l'igesP.

vrdjitorii, pdntiretii, sportivii, dictatorii,predic.atorii, A-cJg1ii, cu diavolii,,g,tap,anlli ghicitoriir_astrologii si toti cei carelucreaza duhurilenecurate pdtrundi cu s6 cautd frinOde duhuJ""mdndriei,
13

CRESTINUL iN L ORTODOX

iu-suflptele oamenilor, ca sd-i facd sd se inchine lor si sa-i idolatrizeze. Dac[ oamenii primesCacesteduhuri ig suflet, in mintea lor va (cdntdre{etc), cu care vor vorbi. Dacl apdreaimaging,A_idolului urmeazdapoi intAlnirea cg idOJii sau reprezentan{iilor, omul va intra gi mai mult s,!$.in"flusntaputerii diavole$ti a idolului. in acest fel, g_lngLi$i va insugi gft9g_*g3g-d,idee,. model de g_g_{lpgrQ$g$t pe care i le impune iful.pl g[u, ajung6n{ sd le transforme intr-un ideal personal. in multe cazuri, i&krol iqi va incredin{a intreaga?vere gi chiar sufletul sau slujirii idolului, iar in alte cazuri, omul fiind asuprit de diavoli $iJip"stt de darul dragostei dumnezeieqti,va gi in final, singur sau in grup cu alli idolatri, cidea [g.peznadeide se va sinucide (pentru a scdpa de acestechinuri psihice sau gregit ci se m6ntuieqte). c"f"%iaad gi de femei care Sunt numeroase exemplede secte..sinucigage s-au sinucis,fiind pdrdsitede.rdo"li. in acestfel, diavolul igi va in4pplinigrisiur-lea..sa, de a aduce suflgtg sinucigaqein-fpc.ul qe-l leaglg$a!4ic si vesnical iadului. (Mt.25,41; Is. 33,14 )

CAPITOLUL II TELE-EDUCATORUL COPULOR


USdppoatevedeaS.gpiluldin ziua de astizi crime, violuri, gi cadavre perversiuni ciop6rfite? Undepoateafla el ce esteun pervers pedofil, un sexual? un Unde poatevedeael un sadic, un monstru,un vampir,un extraterestru mort ie$inddin groap6, sauun demon? Desigurcdla televizor. Cu astfelde filme qi cu astfelde eroi suntpline programele de la televizor.Cele mai urmdritefilme de cdtrecopiii mici sunt, generafii insd, desenele animate. in ultimul timp,cdteva decopii aucrescut animate. cu desenele qi Atunci cdnd in filmele de deseneanimatese regasegte gi el ementulrel i os, acesta e$,fg..dp.fp"SnaJ" de duhurile .sau. inLocujf.. vrdjitoregti, de duhurilg.gequrate Acestea din religiile pdgdne. prin rdzboaiecosmiceSi alte sunt in stare s6 rezolve -.lgt-Ul nenumaiiiefanteziibolnave.-CS-Sgbiggletratau..fr rlrgpulf ilmele de desene animate? S[ ne aducemamintenumai de Alba-caZdpada, Cenugdreasa a. Criiasa-Zdpezii, $. qe.$uhiepJe.trateazl filmele Noile animateasti.zi? de. desene $i personaje monqtrii,stafiile, extrateregtrii, in realitatedemoni, intri depe micile ecrane no$tricopii,care ig.gg,r-rEti"igtasdrmanilor ade lui de nimic. bgldg^dq terifi antu sea r1g.g gi .9s!e,_p,.I-o_!9k14 toc.,g1g in cele din urm[ .qeagjplli_tg1ga copilului gi ca urmare, acesta din ce in ce mai tari. va dori, cu timpul, si gustesenzatii Ac.gsj+ in-gmpalima. estetocmaimpdulin careactioneazi decidetot nevoiedehranapr.oaspds, $lfima-arein permanent nu-l vor mai mai multe'pbcate. Astfel, pe viitorul adolescent impresiona crimele, cadavrele" violurile saualte actiunisadice, de carechiar seva bucuracu voluptate.
15

14

CRESTINUI, ORTODOX IN LUMEA TEI,EVIZORUI,L'I SI A INTERNEI-LJI,LII

incepe din stadiul deseneloranimate si se dezvolta ajungdnd la nevrozepersistente, caci copilul, spredeosebire de adult,inci nu distingep_resis fictivul de realitate. Cercetirilemedicaleindica faptul cd existdmuzicdce distruce vointa rnoralda copilului, fbcAndu-lneputinciosin lupta pentru si m6ntuire. eiisten@ in acelagi timp, copilul va reacfiona in mod sincer Si violent la imaginea teatrald - de desen animat nerecunoscdnd defel caracterulconven{ionalal acestuia. Filmul gi de deseneanimatemai este un instnr;nentprin carc parinfii, poateincon$tient, consumi timpul copilului, iar ei se elibereazd de grija pentrueducatia.lui. Tot in defavoarea educatieicopilului este$i faptul ci putereaJui de discgmal4Ant estemicl si nu poate selectagi in{elegeernisiuniletransmise, distrugAndu-se astfel moral.Din pdcate, planificata aceasta esteo actiune si dirijata,de peste40 de ani, de c6treslujitorii satanei. Lumea inconjuritoare, tehnicizatd, provoacl dereglarea psihica gi caderea morald a copilului prin emotii negative, cultivdnd in el fantezia sterila Si patimi.leucigdtoarede suflet. Toateacestestar! negativepregdtesc terenul pentru dezvoltarea patirnilor (impatimirea legatd de jocurile pe calculator, prin imaginatiein eroii diferitelor filme, cufundarea incarnarea pasiva in vAteju[ gdndurilor) specifice civilizatiei moderne. Toateacestea au fost binecunoscute cu sute de ani in urma si au fost descrisede Sfintii Parinfi, ca stiri picdtoase.Deja efectele distructivese vid in Japonia.Aici a fost prezentatun serial de deseneanimate in care lucrarea diavoleascdera a$a de tnare, si au incAtla vizionarea'[ui,.i],rJr]{i.copii au fbcutcrize de epilepsie fost internaliin spital. pe copil cdtrepdcatede tot Lumea contemporaniil stdrnegte lui, incep 5i atacurile felul Si la tot pasul si odatacu rnaturizarea din toatepa(ile ale ispitelor ucigitoare de suflet. 16

'lbtul

A-DtrEBNITUI!4-_-C_IIE$!NUI ryIAI]AL I\LUMIA :IELLUZANULUI'U Dar la aceasta contribuiein mod hotdritor li pirintii "iubitori" care neglijeazaeducaliacopilului in spiritul moralei cre$tinale firii lor, stimulAnduinclinatiile pdcdtoase ortodoxel,lJp atAtA le dezvoltarea in directiapdcatului.Un astfelde copil nu mai $tie ci cre$te conducdndu-sedupa o singurit ce este !-nfrdnarca, porunci: Ea vreuu! un astfel cleour si la varstaadultase va inconjura de jucarii, de comoditili. u nu va mai puteas6seopund tot fch_rl distractii.si din ce in ce mai rnult in ele' patimilgt ci se va scufunda jucariile itr ziua de astazifolosescultimele Cei care fabrica suntjaponezii preocupari 5i tehnicii.in topul acestei realizdriale pie{ele acapareazd carc cu jucariile lor inteligente sud-coreenii, jucariile'? sofisticate de aqa de jucarii. Dar pentru ce sunt astdzi Pentru a-l distrage pe copil de la o atitudine serioasd5t responsabill pentru viafa mAntuitoarede suflet Ei pentru a-l a jocurilor Si distractiilor. atrigepe caleacea largi gi pierzatoare a lui Dumnezeu,de naturavie, D-esffilt. de crcatianaturald, de o (si nu numai el) esteabsorbit coutemporan .copilul-qr.asului scdnteiazi Et undepulseazd, o lume a ma$inilor, ! lume arJificiala, ,; te orbesc lurnini'c artificiale 9i ecraneleitnense, unde duduie $i unde de alannd,piuie cornputerele masinile,urli si:;tcttrele guierdr, unde radioul si televizorulte ) totul in iur suua.zlittrzf,ie, Si si auditiv, toatc parci pentru a-!i rapi liniStea vtz,ritti , asreseaza J pe rrita a-L Pentru $i pentruce? a-telacesd lc ici irr considcrare. de El. pentru create privi la cele a nu Dumnezeu, lur-nc agitatd,copilul estepus in contactcu tot ce in aceasta este mai -farr pcntru fotmarea lui: crime, torturi, perversiuni' de nonlalitate, dar careii induc.i. ," starea carealcaltttiesc so.lo,1iii, sfnitatea lui trupeascS' " de fi'ica $i care matcheazd urr :;entinrent APar fsihrcasi sufleteascd. ticurilc nervoase'

CRESNNUL ORTODOX iN TUMEATEL

Dezvoltdndu-se Si devenind permanentl, aceastii fricd pglglogig il poate face pe copil pagi$ timoratn nehotirdt sau, dimpotrivd, agresiv.Copilul igi va pune intrebarea:.oCumpot s6 biruiesc aceastdfricd?", iar rdspunsulcel mai la indemAndeste foarte simplu: "56 devin fioros!" Specialiqtii in psihiatrie gi psihologie infantila afirma ca principaleleboli ale,copilului sec. al XXI-lea sunt cauzatede !i televiziune, de computereqi de internet. Ieromonahul Anatolie Berestov, doptor in s,tiinte*medicale, explicl detaliat mp*dul in care televizorul dilvneazl sanatatii qopilului. in primut rind, cinescopul televizorului produce o in organism.in ipdjerg, care conducela deregl6rineuro-somatice urma acestor iradieri, qistemul netyos al copilului se epuizeazA rapid. in al doilea rdnd, gederea prelungita in fata ecranului de televizor sau de computer conduce la tulburari asteno-nevrotice. Din pricina lipsgi-.{e .miqgg;e, se deregleazdfuncfionarea intestinelor,se elimind defectuosproduqiide catabolism(toxinele) rgq,lta|ridin metabolismulorganismului qi copiii se imbolnavesc frecvent. Cele mai multe sunt ins6 tulburarile psiho-emo{ionale, determinate de acfiuneainformagionai"a transmisdpe aceas tA cale. S-a observatcd la copiii care petrec 3-4 ore in fata ecranului qlabeqte_nglg_qda, ei asimileazLmaigreu cuno$tinfele, nu se pot concentra, suferi de insomnii, devin agitali, irascibili, supardciogi, iar ci-titulunei c4rJidevine o povar6.in plan familial, mai ales daca pdlinfii se poartii cu severitate, relatii..l._e devin tensionategi de negubordonare. Acest lucru nu trebuie sd mire, pentru cd tq!ryiz,ru+ea ajunge sa inrobeascd sufletul, manifest0ndu-se piintr-q aptiunptripnotiaa. lliq:-adUl[i, chiar cu un psihic rezistent, nu reusesc si se opund, devenindjlglr*ggSf-t+A. informa{ia receptatdpe aceasti cale,chiar dpcl se ;naqifesta cfitic.la cele ce v6d. 18

influenta resimtmai puternic igpiglgl!-i.+yAfsta Telespectatorii qi care se manifestiprin hipertglqiupe nefastia micului ""run, pe care o cere de tensiglgl-.914p'!ional6 determinate infa.rg[s:, film in carefprteleriului sunt dezlanFite"Prin vizi-onareaunui toate acestease dovedegtecd tele'liziuneaare influenti tamentului upra 9olnp-o,,.f as ev'oluntar, .sau fu modeIatoare, vg-luntar qteia, si triiasci dupalegileac-e determindndu-l telespectatorului, a omului' de viafa fireascd caresunt-.sjEiXte PERVERTIREA MORALITATII g-gli{r^Iitea4*au-greu imaginarulde realitate'El se Qop-r-lul gi intrucit aceasti a imaginarului, ugorin.lu-{nqp-1l,p7ipi, scufunda viata este foarte interesanti9i mai bogatain intamplaridecit estecea Aceasta viataimaginara. viatade zi cu zi, e.lva prefera in fata micul ecransaude monitorulcomputerului, prezentatlde foarteputemice,qiungindsa i .a.oru copilul v"4tra-1;-egS1n-elte apoi diD".lumea dgcdtceareal6.Revenind adevarata sepanA-r-nai cenu$iiculoii $i tellfrlzorig, el va vedea existentain neinsemnati pdrea $i vor i se spi aiip1q-e1-apropj.4!i plictisitoare, atdt jahici. Njci adoleicentul de ceil attage ngintel_eee.g-r-ai=bifre cu violen!6 filmele demult televizorul, .dg*eii places[ priveascd totul esteinsipid ig viata reala. , iat la televizortoate Si desfrau. gi pline de senzatii tari. suntaltfel,captivante c6,atuncicdndprivegte falsdtraile se datoreazLfaptului $c-e4sta" c9.esterdu, acoloundetg,.t ecranul de televizor,estetransportat refulatesau negtiute, toatepatimile. $in suflet 9i trup, ascunse, patimi, spa(iude desfr5urar.. cqp-?,F:h.*pgsi $ti+-r1'l$$aceste moralda telespectatorului. f.av orizeazApervertirea tcteviziunea -.viql-e;$achiar qi in deseneleanimate, lrezentdndu-i televiziunea saudevia{ain placeri, infbtiSindu-i S..cenq desfrdnate
19

IN LUMEA TELDVIZORULUI CRXSTINUL ORTODOX SI A INTERNEruLUI

in sufletul privitorului pgtlmilq m6niei, desfrAn5rii, _tg54451tglaccmieis.a.m.d. $hgw-urile de televiziune de dupd miezul nopfii, in care se discutddeschisdespresex, in care se prezintAnoi gi noi forme de perversiuni (folosirea substanfelorafrodisiace $i a diferitelor cfre urmeazd aparatedestinatedesfrdului)si filmele desfrdnate gAacesta dupdacestea, esteadevaratul ;de_pa" iS-* telespectatorului mod de viata Sicd aceasta esteadevdrata naturduman6.f{ai tirziu, privitorul Sev-apgta in conformitatecu g-9 de lg televizor, a iqy"?ta! *a$a cum fac toti". Si atunciSinqil va mli puteaindrepta? pe cei slabi, il il invatd ry;i dispre{uigscp -Filmele-deaqtig.ne fac g.4do.pteun mod de viafa stmin de cel autohton si o atitudine obrainicd.pi dispre{uitoare fallde cei din jurul sdu,ipcompatibili gu modestiasi cu atdt mai mult cu s.merenia cre$tind. fumea44".beau poartacu q.gge{!e se drogheazl, se $i klgglpii fata de ceilalti, gS*-_U-At cu neinfricare, desfr0neazd. cu femei frumoase,..g.gl"-duc cu vitezi masini de lux. Dupd vizionarea acestui Sir de uimitoare comportamente, telespectatorul iSi va gi potrivegte insu$iceeace i se \{a cdutain viala real6satisfacerea patimilor; cine il va puteaopri atunci? , IDOLUL CASEI

Estetrist gi durerosfaptul cd oameniiau devenit.$eperrden_{i de televizor.Dacd il deschid qi incep sd guste din meniul ce li se ofera, uj16de intristare, de supdraregi plictiseala.De aceea,o e.yentuala a televizorului apareca o adevdrati catastrofr defecJqre in sdnulfamiliei,bsinO astfel la ivealafaptul cd membrii familiei suntteledependenti. Cgtde.dependen{i suntromdnii de televizor,s-aputut observa in timpul revolu{iei din decembrie 1989. Multi rom0ni au 20

participat la revolutie doar in fata micilor ecrane, desi revolufiei [g-celeauin fata camerelorde luat vederi conducdtorii sa iasi'" il stradi qi sa lupte pentru a nu le cadea idolul (televiziunea). AstAzi,in majoritatea caselor, ca urrnare a ridicarii nivelului existachiar familii de trai, existadoui saumai multe televizoare; pennanent, deschis televizorul este $i astfel toaIAviala in care aceleifamilii se scurgein umbra acestuia. Dupd seriale interminabile vin stiri, apoi programe de divertisment, anchete,politica, campionate sportive, apoi iar t1ec,g ziua,$itimpul roata norocului...slUitg,p$"a stiri, spectacole, mAntu.irii. astfel, ig sufletul s6u receptiv $i sensibil, 9-Wilul gbqoa.b.g, pe care i-o ofera idolul casei.Folosind hranaantiduhovniceascf, aceastit oamenii isi pierd zilnic si up timp ?ndelungat telq:hrgna, azd. u eleazd,se dcperson ahze treptat ind ividualitatea, s_g_ni D.glidcum afirma ggjgcjo.lgg, datoritd televiziunii, apare un nou tip.a,4tropologic cu up nivel intelectualqi mo.1g"!.,qcgzgt. Qmul crescut gi format in fata televizorului este p:o1sUpul_ge.f&ct al "omulq1.pasd". Condus de ig-qliqc!9lg;q1.-e__.priqr.gr.e, acestanu numai ca 4-I9_ .{9.. scdzut. dar ?n 'd"gos.eb,it int-e-l"s"c.tJal lt!* r_!v-glgeneral nici r_r-,-rL. gindire proprie. Toalg rtar-p de in.., .mai "SSJ9* gusturile,judecdtile, convingerile,dorinlele pe care el - "omul mas6"- le crede ale sale,. nu_sr+lt nici pe departeale salg, ci el 1e-,p,.p.Jglp.,qt, in decursultimpului, de la televizor $i_!e-a asimilal, ca atare. Pe drept cuvdnt se vorbe$te despre *]1n19u telespectatorilor", pentru ca hranindu-se din aceeaqi*-sulga, televizorul, acegtia,in loc sa fie gd9,tgnlg_--U_qlge, irepetabile gi personale,A!-4cum le-a creat Dumnep_qg, sunt indivizi-ma;a cu aceleagi gusturi, acelea$i patimi gi in genere convingeri,aceleasi acelaqi mod impersonalde a trdi. 21

ORTODOX iN L CRXSTINUL

in cele mai multe cazuri, acolo unde parintji sunt in mod vor urrna acela$iobicei. bolnaviciosatra$ide televizor,-qi..aopiii in acestefamilii, televizorul devine adeviratul stapin al casei, autoritateasupremf,.Acest idol qpntemporanocupi locul de cinstein cas6'de obicei la ras6rit,Jo'cce in mod normal trebuie ocupatde icoanaCreatoruluinostru. unde esteinteresulnostru, acolo este9i inirna nqastra' {.,c-glo Sdne gdndimnumai la emotiacu care suntprimite emisiunilede televiziune (cel mai adeseamurdare), fie ele $tiri sau filme serialesi formalismul cu care se face o rilgdciune(prea adesea tulburati de imagini pitimage, demonice).Inim.a,carear trebui sd fie organ al Duhului Sfdnt, in loc sa fie inchinata Fdcatorului si Ziditorului, este inchinata duhului lumesc Ei diavolesc, prin idolul televizorului. Un Sfdnt Parintedin vechime a profelit ca "in vremurile din urm6,mulli oamenivor avgain casalor-up.diavqlcare se va uita c.uochii in aceacasd(ecranultelevizorului),iar coada$i-ova aratA cd televizorul (antena)".P3ofe{ia aceasta atdrnape acoperig prin lucra duhul care va instrumelte $i antena sa vor deveni diavolescpentru a-i ingelape oameni. Aceastd grupare a tuturor membrilor familiei in jurul televizorului lasa impresia unei tihne 9i iubiri reciproce, dar in realitate este o scufundarein plcatele sufletegtisi trupesti. Mai mult, televizorul nu unegtein comuniune membrii familiei, gi ii unul de altul. Statul latelevizor al intregii familii, desi tnstrainpaza ar trebui sa implice somunicareaintre soli sau dintre parinfi qi a fiecIruia in propriul copii, estede fapt 9*utry+uratoare;-e.I5?ge5e la televizor se face in realitate pe co:lt gin_e. Statr-rlimpreurfdpropriu; atentiace s-ar cuveni indreptatacatrefiintele noastrecele mai apropiate$i catre problemele reale, cg. adevdratimporlante pentru viata si mAntuireanoasfid,esterlpitd d9 un obiect artificial 22

in lucruri mult mai pufin importante pentru nol $l si imp_ragtiata deloc ziditoare din punct de vedereduhovnicesc. adesea COPILOR LE PLACE SA IMITE

in psihologieinfantili spunca nu au Desprecopii, specialigtii una, ci mai multe viefi: yiafa proprie 9i yia{a eroiloSdin povesti si din filmele de desene animate, care au cltpdtat risunet in ei tind spre o sufleful impresionabilal copilului. in felul acesta, triire maxima a evenimentelorla care participi. Din aceasti pentru cauzL,parinfii gi educatorii copiilor poartSrEspunderea modelelepe care le urmeari copiii lor in via{d. Desigur, este sd devii puternic,sd faci ceeace altii nu pot face, foarteatragator sa-i distrugi cu privirea pe vrajmagii tdi, dar de fiecare data realitatea din viata pe careo traiegtiestefoarle departede lumea in care se mi$c6 personajeleimateriale ale filmelor vizionate' Unii copii au incercatsa"imite gesturilesi actiunile animalelor lor materialeau avut de desenate, dar de fiecaredatatrupugoarele suferit. $i oare cdti dintre tineri nu au vrut sa-Eiimpresioneze admiratorii prin fapte inspirate din filrne, insotite de duhul mAndrieisi al slavei de$arte; 9i cu ce s-auales? DE CE DEVIN COPIII INSENSIBILI ? Bgqctia un-ui copil curat, nepervertit, este intotdeaunavie li profuirdala suferinla strdin6.A-q-Ela$i lucru se int0mpla gi in ceea ce priveqte4gsp-rtea. ca toti sa aiba parte de bine Copilul dore$te cAtde nepllcute erau $i de bucurii. Toti stim din copiliria noastrd povestile cu sffir$it nefericit. $"U-fl.e!.1il unui copil curat va fi puterniccutremuratla gindul cd cinevaa suferitsi nu a primit, in celedin um6, mdngdiere pe mlsura intelegeriicon$tiinteisale. 23

Czu]STINUL ORTODOXIN LUMEA TEI.EVIZORULUI SI A INTERNETUI,UI

pac6,in schimb, gepilulva vedea la televizor ziluigomoruri, violuri,crime,to(Uri Sirazboaie cosmice, in-__congtiiqta.lyi nu s-e va mai pdstra sjnNiseainfiorata a*"yalorii.si. tTpp_etabiLitrtii &.splulea vietii fiecdruiom. care se formeazd odati cu sentimentul Ef -igiva insuslidgaa, cd v_r.4{a omeneascd nu rcpreztnta f4ici-i"obsesive, Oitttic,c6 omul esteca un viermece poatefi strivit oric0ndsauca un robotce poatefi scosoricdnddin prizA.Clpilul va in{elege ci moartea esteun lucru groaznic, cumplit, insa ceva foartegbfunuit.$i astfel,*11 ne.yo1n r4ip dacape copil!u-l va mai migca nimic: qici boalamamei, nici oboseala tatalui, nici neputintele bunicii.
DESPRE COMPUTER Multi credinciogi, in specialdin vecheagenerafie, au o groazA superstifioasafati de computer, pe care il considera un instrument al lui Antihrist. Altii afirma cd in el s-a cuibarit diavolul.Astfel de oamenisunt impotriva oricdreiintrebuintaria computerului, iar aceastdopinie o au in special cregtinii ortodocsi. Computerul personal,cdci de acestava fi vorba, privit in (unitatecentrali, monitor gi tastatura) ansamblu esteo maginirie creati de om cu scop folositor,pentru a-l ajuta in diferite munci gi in specialin cele de birou. Acesta esteun instrumentcu care omul rezolvd diversele lui probleme cotidiene, folosind programe specializate, care se introduc in memoria calculatoruluilalEslrlre gi-careapoi, activateprin intermediul tastaturii gi alimentate cu date despre o anumit6 problemd, asi gurd rczolvarea rapida a problemei. Comunicareaoperatorului cu calculatorul se face prin intermediul tastaturii si al 24

iN LUMEATELEVIZO ---__98!STI]NULORTODOX

careoperatorul un ecrancaun televizor,pe monitorului, careeste qi ce rdspunsuri Deci ii di acesta' vedece introduce in calculator acest computer personal functioneazdnumai pe bazd de de duhurile iulun-e.qa!p-programe. Qar miutea gr4ene4.$,cl ce pot fi folositede om pentru diavole$i a"produs $ip,r,o"gf4gr.e in scopuribunesau di$Jrugpfea*lui. $i astfel,i4febutntrar"aa.lui ggggfiitestefolosit dup6 cum reled-euFlkdoardevglllle,Umgpa, celor mai infioritoare sau la sdv0r$irea la taierea.larzavaturilor crime. Totugi,este de dorit sa tinem copiii departede aceste din mai multemotive. obiecte, adica a operatorului, Influenfa vitimdtoare asuprasdnatatii gste cert6. La o folosire celui care lucreazi la calculator, comput&uluiau de frxeazAmonitorul celui ce indelungata, Qghri suferit datoriti radiatiil.orultraviolete care ataci vedereaqi nu au preamare protectoare existente impotrivacirora ecranele qormpde..timp pentruo De aceea, ag.foqt.,slatilite eficacitate. a calculatorului.Dar radiatiile intrebuinfarenepericuloasd din sdngele monitorului ajung si influen{ezegi J-g"qg-ogifplp a celui ce g[g!en{a. lgim-b,p reduc 6nd rg astfel operatorului, lngy-lre Iucread la computer. JOCURILE PE COMPUTER folositoare omului,careconsumltimpul Pe l6ngl programele in mod util, in sensul rezolvlrii problemelor cotidiene, ppatefi pus sI -netina de ur0t, adici sane captiveze computerul Deci timpul pe carenu $timcu ce sd--l umplem. $i si ne consume de joac6,ftra sa fie nevoiesa alergim,si s6ne fie un partener docili in fata sirim, safolosim hdrtiegi creion,ci numaigx.stam tastaturii lui qi sd comunicdmcu el prin intermediul si al urmdrinddesftgurarea unui programdejoc, la care monitorului,
25

CRESTINUT ORTODOX iN LU

ne prindem sa fim parteneri.Dar posibilitateade a atragela joc depinzdnddoar de Si alti parteneriumani estedeschisi, aceasta jocului pe care l-am ales. particularitd{ile $i cum oamenii care nu qtiu cum sa-qipiarda vremeanu sunt pulini, iar copiii care sunt o problemd pentru parinli datoriti zburdalnicieigi neastdmparului lor sunt, de asemehea, foarte jocul mul{i, ideea cu pe calculator a aphrut ca una salvatoare. Astfel a inceput goana creatorilor de programe - jocuti pentru piefelor de desfacere, cu cele mai dive6se idei si acapararea pentru satisfacerea celor mai sofisticatd pofle, fhrd vreun fet de barierdmoral6. -inceputurile au fost timide, dar atractivitatea jocurilor a crescut,i.4rcopiii, in special,s-au lipit de calculator.incercarile parin{ilor de a-Sismulgecopiii de la jocurile pe calculators-au soldatadesea cu scandalui, crize de isteriegi convulsii, datoritii jucatorului. iynpatimirii S-a dovedit mai u$oari desprinderea copilului de televizor decAt de monitorul computerului. $i cel mai bun film are un sfhrgit, dar jocul pe calculator poate continua frrd intrerupere, putdnd fi reluat la nesfhrqit, fie cd ai gregit manevra, fie ca ai pierdut solutia cea mai bun6, fie c6 nu ai cagtigatcel mai mare num4r de puncte gi aga mai departe... Astfel, cererea de programe de jocuri a crescut, oferta s-a diversificat, preful programelor a scizut gi toate s:&u frcut gi se fac pentru g"a omyl gi lumea sp-Jitede el.Side inconjurdtoare de mdntuire.?:s-ufletului sau. pq cunoscutsgvantrus comparajocurile pe calculatorgg narcoti.cefe \ Un gqflqt impitimit esteo jUcaLlein mdna diavolilor. Aceasti slate produce yligu-uea sufletului jucdtorului, de$i in aparen{a aspectul exterioral acestuih estede calm qi concentrare. Aceasti gi pi stare este infricogtoare primejdioasd poate prinde in 26

jucandu-se' ei pe oricine iSi permite sd se delecteze, ghearele 6rice fel de joc de noroc, ca de altfel si jocurile pe calculator, al lgggile cele mai intunecateale firii noastrepacdtoase' at|rta cu sufletul unui copil, cind estecuprins Dar oarece sepetrece de patimajocului, dacSnici un om matuq cu experientade viatd, nu se poateimpotrivi acesteiispite? se luptd cp. mon;trii de pe ecran sau Atunci cdnd .g,g1ti!,gJ tmpu;cd sotdali inamici, emolia ce-l cuprinde esteputernicd, rdscolindu-i intreaga Jiinld. $tarea lui se apropie de eea a unui posedat-$iftinla lai este cuprinsd de cea mai adAncdneliniEte. Jocul pe calculator, cu imprevizibilitatea sa, cu hazardulcare domne$tein el, reprezintl g ocupa{ie tipic infernal-demonica. iati pentru ce loc in viafa vegnicl se pregitesc copiii care ASadar, iubescjocurile pe calculator.Iar pirinfii care cumpdrl astfel de programe,ipi ingreuiaza"sufletul9i cu pdcatelecopiilor. REALITATEA FICTIVA cel mai puternic Imaginile terifiante sunt cele care rdscolesc sufletul telespectatorului.Dar care este participarea lui la intAmplirile imaginate? Cum esteposibil acestlucru?In vis? Nu numai,ci si in jocurile pe calculator. in fata computerului, visdtorului i se da posibilitateasi vadali Nu saparticipe,cu toatesim(urile,la lucrurile pe carele viseazS. si ca senzor' anumit este nevoie decAt sa se conectezela un devini una cu ma$ina.si butonul. s6 aleagd pe Dacdvrei sl simti o teroarecare iti inghea{asufletul, apasa btrtonul "groa7A", daca vrei sa fii iubit si sa iubelti, apasdpe butonul "dragoste", dacd vrei sd vezi scene desfrinate $i pornografice,apasd butonul "sex", dacd vrei sa participi la razboaie sauvrei sd fii "dumnezeu", apasibutonul... 27

CRESTINUL ORTODOX'IN LUMEA TELEVIZORULUI SI A INTERNETULUI

Aceasta este marea distriittie pe computer: realitatea virtualti. Cu ajutorul ei, visitorul poateexperimenta orice trairi, care-i sunt inaccesibilesau interzisein viafa real6.Astfel, cregtinii,in loc sd se deslv0rgeascd, luptdndu-seimpotriva patimilor, cu ajutorul harului dumnezeiesc, prin lumea iirtuald a computerului, se scufundamai addnc in iadul patimilor gi al pacatelor. gi aeesibila! De ce sdrefuzi o delectare atdt de u$oar6 Astizi, in lumea virtuala a calculatoarelorau accel 9i copiii noqtrigi acestlucru esteun pericol foafte mare pentru sufletele lor. Potrivit specialigtilor niponi, volumul vdnzirilor de noi tehnologii legate de accesul la "lumea virhralA", va atinge valoareade 12 trilioane de yeni, fapt care inseamnd, practic, o noudrevolutie,similaracu ceanuclearl, cosmicd,informationald sausexual6. Noua "distracfie", realitatea virfirala, ameninti o insemnati parte a crestinatitii ortodoxe cu distrugerea duhovniceasci, scufunddnd-oin iadul desfrtarilor qi al patimilor. Mai mult, creatorii de programe au acum posibilitateade a dirija in mod deplin psihicul omului, de a-l educa si de a-i programa comportamentul, modul de via{6, gdndirea, sim(irea, poftele Si dorinfele, spre sdvdrpireapacatului. Cine, ins6, va profita de acestelucruri? Demonii qi slugile lor umane. Demonii utilizeazApentru scopurile lor nu numai realitatea virhralA,ci Si orice descoperire tehnicd(computerul,internetul, televizorul), st0irrind in copii si adulti patimi latenre, indemndndu-i la inceput sd pdcatuiascd cu gdndul gi cu imaginafia. Cain a sav6nit pacatul uciderii fratelui s6u, Abel, picatuind mai intAi cu gdndul, prin zavistuire (invidie). 28

Patimile pe care le avem in noi dupi ciderea protopdrintilor no$tri, Adam gi Eva, sunt latente $i pot fi stdrnite vizion6nd filmele de televiziune ale cdror scenarii urmiresc anumite scopuri precise. in filmele erotice, scenariile urmiresc amplificarea unor tensiuni sexuale, inainte de a prezenta spurcaciunilepropriu-zise. in cazul vizionirii programelor de calculator, stimulii care declanseazl patimile sunt foarte variati, putdnd fi aleqi dupa dorintS. Atractia copilului fata de lumea virtuala este foarte mare, astfel incdt incurajarealui spre acestgen de distractie va duce la o rzolarea lui fata de semeni, ii va stimula patimile 5i poftele. Recentarealizaretehnicaa televizorului calculator aducenoutiti in privinfa posibilitalilor de diversificare a emisiunilor de suflete. distrugdtoare CUM PUTEM APARA COPIUL ?

in ziua de ast6ziestefoarte greu si-{i pdzeptisufletul neintinat de marea pdcatelor.Daca mergi pe strad6,nu se poate sa ramdi indiferentla aglomeratia reclamelorcare,in cea mai mareparte, poftelor. Daca te cheami in lumea pdcatelor,prin satisfacerea deschizi televizorul, vei fi $ocat de agresiuneaduhurilor diavole$ti,care propoviduiesc violenfa, desfrdul,inchinareala idoli si altele de acestfel. Daca citqti presa,chiar de pe prima paginavei afla cele mai inspdimdntatoare gtiri, b6rfe, vulgaritali, scandaluri, .. violuri, desfrdnari. Cum putem sd rezistim acestorispite? Sfintii Parinti ne dau rlspunsul: pt'rn trezvie qi infrdnare! Cdnd Avva Colov a fost intrebat cum alungi gdndurile rele, a rispuns: "Eu md asemdnunui om care $adesub un copac inalt si 29

-_IRESTINUL

iN ruM ORTODOX

vedecd se apropie de el multime defiare si ;erpi. Daca nu poate A$a $i eu, sd le stea impotrivd, se urcd in pom $i se mdntuie$te. lini;tindu-ma tn chilia mea, vdd gdndurile rele care se ridicd asupra mea.Iar atunci cdnd nu pot sd le stau impotriva, alerg la rugdciune si md mdntuiesc." .. Sfintii Pdrinfi,infelegdndcI sursagdndurilorrele estelumea picatoasa Si duhurile necurate, au invdfat s6-gi zivorascd "ferestrele sufletului", ferindu-le $i inchizdndu-ld in fata ispitelor. in Patericul egiptean este o pilda'd.rpt. un pustnic carea episcopului,sd meargdintr-o cetatemare. fost silit, la chemarea Dupi ce s-a intors, l-au intrebat fratii: "Cum estecetatea?" lar el a rispuns: "in afard de episcop, n-am mai vdzut pe nimeni pe fratilor, le-a spus:"M-am silit nedumerirea acolo." Dar vFndnd sd nu vddpe nimeni!" CE TREBUIE FACUT ? Sd ne straduimsd nu ne uitam la televizor,sa nu citim presa, s5 considerdmreclama ca pe o murdirie. $i in schimb ce sd facem? Sd ne rugiim! Sti citim cdrli sfinte qi sdfacem celelalte fapte bune creqtine. Desigur,acestsfat este adresatin primul rind celor maturi. Dar copiii ce trebuie si facd? S6-i explicdm copilului cum aclioneazilpatima? Sa-l chemdm la nevoinlele ascetice gi ale trezvrei? Si-l pr4em sd meargd cu capul plecat, ca un monah? 'izolam pe copii de toate dr[ciile care-i Putem oare sa-i inconjoari? Sa-i retragem din $coala pentru a fi educati in familie? Lucruri greu de realizatgi credem,neeficiente,pentru ci cele vdtimdtoare sunt la tot pasul Si deosebitde agresive. 30

Dacd, ins6, pdrintii nu vor privi cu pl6cere imaginile le vor dezaproba iar celelalteindeletniciri pdcatoase desfrAnate, astfel incdt sa-i $i vor vorbi copilului, cu darul lui Dumnezeu, multe cafixi, mai orovoace repulsia fata de acestea,in cele iezultatele vor fi pozitive. Cel mai bun lucru este,ins6, creqterea copilului intru frica lui Dumnezeu. ANTIDOTUL 9i parin{ii se pot Exista astilzi literatura pedagogica cres,tina familiariza cu principiile acesteipedagogii. Vom raspundedoar la o singur6intrebare: 1 Cum poate Ji prevenitd acliunea ispitelor care otrd'vesc sufletele, tn lumea modernd,fard a-i tipsipe copli d" bucuriile curate, nevinovate ab vilrstei ;i a-i creqte creqtini sdnd.toqi trupe;te ;i suflete;te,fdrd interdiclii prea mari? Aceste lucruri ar fi posibile, daci am reu$i s6-i administdm copilului un antidot, care si-l ajute sa respingatot ceeace este vdtdmitor pentru suflet. Sfintii Plrin{i, adevaratiino$tri pova{uitori' spun ca gdndurile rele pot fi izgoniteprin: a) gdnduri bune;' b) rugdciune. Gdndurile bune pot constitui antidotul sufletescpe care-l cautap6rin{ii zilelor noastre.Psihologii au remarcatca un copil sentimentele $i estemai mult emotiv decdtlogic. El iSi aminte$te nu faptele, impresia unei intAmplari adesea neinsemnaa ii rimdne uneori imprimata in memorie pentru toatlviala. Numeroaseevenimentepetrecutecu'mult timp in urmi ne ramanin memorie numai pentru ci au fost inso{ite de o puternica hiscare a sufletului: fie ca am fost $ocati de ceva sau profund 31

CRXSTINUL ORTODOX IN LUMEATELEVIZORULUI SI A INTERNETULUI

CRESTINUL ORTODOX IN LUMEA TELEVIZORULUI SI A INTERNETULUI

rani{i, fie c5, dimpotrivd, am glsit infelegere cdnd nu o mai cdutamori ci am fost inconjurafi cu dragosteacolo unde nu ne mai agteptam,iar impresiile bune primite in casa pdrinteascd, prin comuniune cu pdrinfii, sunt pentru noi o mare comoar6. A$adar,sg.ir-rlaturam impresiile vdtiimltoare prin algelebune gi folositoare de suflet. Dacd pdrinfii participd regulat la Sf. Liturghie qi se impdrtagesc cu harul lui Dumnezeu,sufletul lor se prin va curdfi Sfintele Taine, iar sufletul copilului se ui intari ti el in impresii bune Si in invatatura ortodoxf,. Dac6, insi, sufletul parin{ilor este intunecat de pofte qi pdcate,este foarte greu s6-l invefe pe copil fapta bund cregtin-ortodoxd. Adevdrata educa{ie folositoare, cregtin-ortodoxda copilului, trebuie ftcuta cu fapta, cu cuv6ntul 9i cu gdndul curat. Lipsa unei astfel de educafii ar echivala cu situalia cind parintele va pune sub nasul copilului o prajitura frumos mirositoare qi bunf, la gust, care-i va pldcea copilului, dar ii va spune sd nu o pofteascdgi si nu o mdndnce, fbra sd spund de ce. B4riatii impatimiti lran-slgit copiilor invdtiturile gi faptele lor, insofite de mirosul urat al pdcatelor.

EDUCAREABUNELOR DEPRINDERI De ce oare un gcolar se invoiegtecu bucurie sI incerce "gusful" fumatuluigi al bauturii,iar altul refuzacategoric, frri nici un regret?De ce existi fete in prezen(a cdrorabAietii nu indrlznescsdgAndeasci, s6 spunl sausEfacdlucruri rele?$i de ce exist6fete fata de care bdietii igi permit s6-giimplineascd poftele,in vazul veseli \pii?.De ce intr-un grup de adolescenti se gdsegte cdte uhul care se uitd la ceas, cdutdnd s6-gi indeplineasca figaduintele ilor? fbcuteparinf Esteevidentfaptul cd aceqti copii au fost educatisI sepoarte astfel. Comportamentul moral este cladit fie prin pedeapsa 32

fie prin deprindereaascultarii si a infr0narii, fie prin p6rinteascf,, harul lui Dumnezeu, care ii intiregte gi-i ocrote$te,ddndu-le putere sd se abati de la riu. Calea educlrii bunelor deprinderi este, frrd indoiala, preferabili. Exista in acest sens Si dbua proverbe edificatoare : "Obi$nuinta este a doua naturd" gi "Trdnddvia estemaica tuturor relelor". Este foarte bine ca micutul copil si fie deprins incl de timpuriu si lucreze fapta buni cre$tina.El trebuie deprinsde mic si nu piardd vremea, adicd sd nu stea in nelucrare,sd viseze aiurea sau sd piardd ceasuri ?ntregi in fata televizorului sau estebine ca parin{ii sd fie preocupa{i sa computerului.De aceea, gi umpletimpul liber al copilului cu ocupafiieducative utile cum ar fi: desenul,pictura, muzica, repara{iilecasnice,gradiniritul, curdtenia prin casS etc. Dupa cum ne arati experienta a numeroase familii, copiii mici ajuta cu pldcere mamei la gustos bucitirie, mai alesla gdtit,dacdsepregdteqte cevaspecial, si festiv. Fetele pot f,r deprinse cu impletitul, brodatul pentru papu$i, si mai tdrziu,pentru cei din familie (de exemplu,pentru un frate mai mic). Baietii pot ajuta la activititi de grddindrit, qi alte activitati gospodaregti curd{enie carecer mai multa putere, indeletnicirimoderne,electronice$.a. Aceasti dorintaa copiilor de a participala activitatea familiei estefoarte binevenita$i ea trebuie stimulatdpe toatecaile.Chiar dacd lucrurile fbcute de ei nu satisfac in totalitate, trebuie incuraja(iprin cuvinte ca: "nu este rdu" sau "lasd cd facem noi mai bine!", gi nu demoralizali. in unele familii, pirin{ii cultiva impreund cu copiii plante decorative. copiilor mici Cei care au gradini, pot sd repartizeze parcelede pamint, unde ei sd poatacultiva in mod independent gi serios pimftntul,pentrua inva{asdsepoartein chip responsabil cu lumea creatd de Dumnezeugi sd poataculegeroadelemuncii 33

IN ruMEA TELEVIZORUruT ORTODOX CRES]]NUL S

lor. Este foarte important ca fiecare copil si aiba in familia sa, in permanen{a,o ascultare,adicd o treab6, cu care si fie ocupati mintea lui si sa aibb mereu grija sa faci ceva util. adune poates1fie pentrucei mici grija sa-qi Aceast6 ascultare jucariile, iar mai tdrziu s6-sifaci patul, si aspirepraful din casi, sa ude florile, s6 spele vasele,si curefe zarzavat,sa facd mici cumpirituri, sd citeascdo carte intr-un anumit interval de timp, sb coloreze, sd desenezesau sI rezolve jocuri carq dezvolti inteligen{a 9i gdndireainductiv-logici si creativi. Aceste activitati nu trebuie sd fie prea multt sau prea pe c6t posibil un efect pedagogic, impovaratoare, urmdrindu-se indeplinireasarcinii mai mult decAtfolosul material. Este mai dar caresapoatafi indepliniti cu strictete. bine safie una singurd, in familiile cu mai mulli copii, in grija celor mari poatefi pusa rdspunderea de a se ocupa de cei mai mici. Este bine ca acest lucru si fie reahzatsub forma unei ascultAriconstante:plimbarea fratiorilor, controlul lectiilor in fiecare seari etc. in alte familii intre{inerea animalelordin ortodoxe,copiilor le esteincredintata pqtigori a animalelor sau chiar pisici, acvarii cu c6ini, casa: domestice din curte. Astfel, adolescentulva fi preocupat in permanenldde aceasti ascultare,care poate deveni o bucurie personald, at0tpentruparinti cAtqi pentru cel careo indeplinegte.
a

Scripturi.C0nd copilul estemic, sufletul sducurat simteputerea si darul lui Dumnezeu.Dacd se pierde din vedere acestfoarte in duhul lumii si al pdcatelor, importantaspect,copilul va cregte devenind uneori o grea povard pentru parinfi, prilejuindu-le sa la Dumnezeuse va putea realtza multe neplaceri.intoarcerea ulterior doar printr-o minune dumnezeiascd. CE TREBUIE FACUT CU TELEVIZORUL? De Televizorul a intrat deja in viala copilului contemporan. sd reducd contactul toti parintii trebuie si se strbduiasca aceea, pentru pdstrarea posibil, copilului cu televizorul la minimum sanltatii lui fizice gi psihice gi sa procedezela o selectie a emisiunilor ce pot fi vizionate, pentru ca ele sd nu ducd la murddrireasufletului. S-a observat cd ins,igi copiii prefera indeletnicirile care consumdenergiegi timp, deci cu participare frzicd,in defavoarea starii pasive in fata televizorului. Parintii trebuie sa profite de aceastd deci sa orientarenaturali a copilului spremigcarea{rzic6, joace se emisiunilorde vizionat cu ei. Pe aceastilinie, selectarea la televizortrebuiesdse facdurmdrindu-se un scopprecis,pentru ca de la televizor se gi poate invata ceva folositor si educativ. Alese cu discernimAnt, acesteemisiuni: de Stiinti, de istorie,de artd,filmele artisticesi cele cu caracterformativ, concertele de muzici religioasdqi culta, emisiunilede informaregi de educatie otlodoxi vor dezvolta credinfa, intelectul, stdrnind la copil dorinta de cunoagtere qi de gindire autonomi. Deci, televizorul sd se deschidd numai pentru u ne hrdni suflete;te ;i nu pentru a pierde vremea. Ne vom uita la televizor numai pe durata emisiunii care intereseazdin mod folositor qi care ne uduce pacea sufleteascd,dupd care aparatul se va tnchide, tnainte de 35

iN coNcLUZrn'I
Sfintii Parinti spun cd este spre binele nostru personal;i al neamului, pentru viata de acum gi pentru cea ve5nicf,,si ne educlm copilul uegtirregtede la o vArstZ fragedl (de la 3 ani), prin credinta si fapta bund cre$tina, 9i anume: participarea regulata la Sfrnta Liturghie, Sfbnta Impartaganie,rugdciunea, milostenia, ascultarea, citirea Vietilor Sfintilor, citirea Sfintei 34

TEI,EVIZORULUI iN LUMEA ORTODOX CRESTINUL SI A INTEBNETIJLU

iN r,utrlneTELEVTzoRULUI st A

a Ji atra;i de emisiunile care urmea4d, care ne vor acapara cu duhul televizorului ;i ne vor intina sufletul. Daci parintii vor fi intelep{i, vor gti sa pun6 televizorul in slujba educatiei familiei $i se vor bucura de rezultatele in{elepciunii lor. intrucdt imaginea vizuald,este cea mai vie si ramdnecel mai usor in memorie, pitrunzdnd pdnd la sufletul privitorului, este foarte important ce fel de mesaj se transmite prin acest limbaj. CAnd copilul a ajuns la un anumil nivel de cultur6, de responsabilitate personald si de educare a A$a cum preferin{elor, controlulpdrinfilor poatosdse diminue?e. am procedatcu televizorul,putem sdproceddmgi cu computerul sau cu internetul, urmarind continuu si limitdm timpul consacrat Este foarte lor. Si adoptam o atitudinejudicioasdgi responsabild. important sd nu permitem copiilor s5 fie pringi de patima jocurilor pe calculator,nici sd se piardi in lumea internetului, care implacabil va atragepe cel curios in hatisul blestem5tiilor distrugatoare de suflet. EDUCAREA SUFLETULUI gi Pentru a-l ajuta pe copil sa-gipdstrezesdndtatea sufleteascd trupeasclin aceastilume plind de ispite 9i de plcate, trebuie ca el sd aiba un slstem de apdrare interioara. Construirea acestui sistem de apdrare al copilului trebuie sa devina principalul obiectiv al parinfilor contemporani. Prima datorie:sfhntii a pSrinfilor este s6-i dea copilului o orientare corectA ,in via(a, conformd cu invd(dtura ortodoxd. Altfel, tele-erdii- yo\ dev-eni idolii copilului, iar imaginile spurcate, principalele lui dorinte. Numai bazdndu-se pe inva{atura de credin{6 ortodoxi, cre$tinii ortodoc$i pot sa aprecieze corect ce se intdmpla cu ei din punct de vedere 36
llh+y..63*

al acesteivieti si se lui patimi, nu va vedeasensulduhovnicesc va scufundape zi ce trece, din ce in ce mai addnc,in abisul 'phcatelot. in fiecare familie cre$tin-ortodoxl trebuie si existe un program de rugaciune $i de citire a cd(ilor sfinte, care sl fie trebuie si existe un program respectatcu strictete.De asemenea, si de educa{iea copiilor, care sd si pentru muncile gospodare$ti fie respectat$i in care sI fie antrenatitoti membrii familiei. Acest program estebine sd fie stabilit cu consultareaqi binecuvAntarea duhovnicului. Ca exemplu, putem men{iona familia Arhim. Cleopa Ilie, Psaltirea. undepirin{ii qi copiii citeaupe rdnd, ziua gi noaptea, religioase filme pe Sepot viziona,de asemenea, video-casete, despremdndstiriledin tara Si din lumea ortodoxd,se pot asculta casete cu rugdciunile qi predicile prrinfilor duhovnice$ti,cu povestioare duhovnicegti,precum 9i cu cdntari religioase '89, au aparut in orlodoxe. Dupd evenimenteledin decembrie tar6,deocamdatiin Iasi gi Cluj, posturi de radio ale Mitropoliilor Ortodoxe, care transmit CuvAntul lui Dumnezeu gi care pot fi ascultate de crestini. Trebuie, ins6, folosita alternarea informatiilor duhovniceqti cu cele lumegti. La emisiuniletransmisede posturileprofanedin [ar6,copilul trebuie sd recunoasciputereagi pronia lui Dumnezeu.ln cazul cind comentariile sunt eretice, parinfii trebuie sd arate copiilor adevirul de credintd ortodoxi, iar dacd nu au nivelul de la preotii Bisericii cunogtinfesau de pregdtirenecesar,sd apeleze Ortodoxe, care sd aducd lamuriri si luminl in problema cu pricina. in toate, parinfii sunt chemati sd pdstrezeun echilibru intre cele lume$ti si cele duhovniceqti,pentru ca sd nu se cadi in vreun extremism. Deci, in toate cele duhovnice$titrebuie sa se 37

propriilor de valuriie va fi acoperit Altfel, creqtinul duhovnicesc.

CRISTINUL ORTODOX iN L

ispite procedeze caci altfel vor apbrea cu discernimdntulnecesar, ortodoxe. educatieicre$tine carepot aducecopilului respingerea Dialogul dintre pirin{i 9i copii trebuie sa fie intim gi profund, cei mai mari si cici numai astfel,cu dragoste si dar duhovnicesc, vor afla gAndurilesi toate ispitele care-i incearcd experimenta{i \ pe cei mai mici si ii vor ajuta si le biruie. Nu putem interzice copiilor lumea basmelor, dar sa-i obisnuimsdcauteineleinv5tamintefolositoare Este foarte important s6 se observe marea deosebireintre un basm gi viala unui sffint al Bisericii nbastrecare, ?n ansdmblu, datoritd minunilor sdvdrpitede el, poarta o mare aseminare cu sau real in basmul. Dar, in timp ce basmul nu are nimic adevdrat omeneascd, viata unui sfrnt a fost el, desisereferdtot la existenta adevdratl, el trdiegte$i continua sd se roage pentru cei care au rimas in aceastilume gi poatechiar sa intervinf,in mod minunat pentru cel care credein el. Prin el gi prin intervenlialui ?nviata noastrd vom cunoaSte cdt de minunat esteDumnezeuintru sfintii Lui. Oare cd{i copii cunosc astdziviata si minunile Sfdntului al cdrui nume il poarta?Oare cdti copii au acasS $i la ei, icoana Sfrntului al cdrui nume il poartii si cdti oare se roagd Si ii cer ajutorul? Cdti copii gi parin{i se mai roagd astazi ingerului pdzitor? Multi pirin{i duhovnice$tispun cd s-au folosit foarte mult in educatialor cre$tinade faptul cd in fiecare seardse citeau in casd vietile sfintilor din ziua respectivd. Fapteleminunateale sfinlilor ii intareauin credinli gi in fapta bun6 cregtini, iar harul mintuitor gi rugaciunilesfintitor ii ocroteauin viata. Astazi, insa,)nulti copii adorm cu sufletul intunecat de pacatele filmelor erotice, visdnd gi dorind sa-gi implineasci poftelepdcdtoase. De aceea,un pdrinte va trebui, atunci cdnd citegtecopilului 3B

sa explice acestuiacare inainte de culcare sau cu o alti ocazie, de sfhnt' estedeosebireadintre un basm si o viat6 real cu adevarul intr-un contact Copiii trebuie s6 fie crescuti la greutatile vietii cotidiene, s6 participe cu responsabilitate ce ispite qi vietii, si li se explice, dup6 modul lor de in{elegere, pdcateii pandesc qi ce lupte duhovnice$ti vor trebui sa duca, pentrua in{elegemai bine aceastalumeprin care suntemcalatori. Altfel, dacd vor trii intr-o lume utopic6, ireal6, contactul dur cu realitateagicu oameni de toate felurile ii va sminti in mod sigur. un accent deosebittrebuie s6 se punf, pe pregatireahranei de post gi de frupt, in familiile de cre$tini ortodocEi' Dar, in qi hrana principal, copilul va primi o educatiecregtin-ortodoxa prin purti.ipur.a regulatala slujbeleBisericii. in iuhovniceasca, felul acesta,copilul se va intiri in credint5,prin darul Duhului Sfint, qi nu prin vorbe si teorii. alegerea Un alt momentcrucial in viata copilului il reprezinta ve$nic6. cea duhovnicului,care-l va forma pentru cealaltaviatfl, in cadrul parohiei, copilul trebuie antrenat si participe la pelerinaje. " Este actiuni caritabile,coruri religioase, cateheze, la sfintele pelerinaje bine ca adultii s6 meargd cu copiii in mdndstiri,sd participe la slujbele religioase,sd steade vorbi cu parintii duhovnice$ti Si sa primeascd binecuvdntarealor; sa se sd inchine la icoanelefbcdtoare de minuni Ei la sfintele moagte, sd cunoascd fapteleCuviogilorParintimutafi Ia vrataceaveEnic6, inve{e s6-L contemplepe Dumnezeu din natura inconjuritoare' Aceste lucruri il vor intari haric in credintd Si astfel va putea si considere valoaredistractiilelume$ti' la adevarata sunt foarte folositoare copiilor Pelerinajelg_ la manist!1i.* ortodocSi. Aceasta ocazieva contribui la dezvoltareaorizontului de cunoastere$i a celui duhovnicesc. IntrAnd pe po(ile lumea ceade$arti manastirii, copilul va trecegranila ce desparte 39

CRESTINUL ORTODOX iN LUMEATELEVIZORULUI SI A INTERNEruLUI

;i pacitoasi de imparafia Cerurilor. Lucrul acestaestevizibil mai ales la minastirile care se afla in ora$e.in acestspa{iuunit direct cu Dumnezeu, unde copilul va descoperio lini$te_si o ordine pe care nu le-a cunoscutpdnd atunci, se trdiegtedupa alE lege - cea a iubirii sfinte - deosebita de cea din lumea din care a venit, unde stapdneschaosul, glldgia ;i nebuniile colective. \A. merge cu copiii la o mlndstire, a-i vedeape cei ce trdiescacolo, a primi explicafii despreacel mod de viata, a merge la unrduhovnic pentru binecuvdntare,spovedanie qi cuvdnt de invflFturd, sunt lucruri care estebine sd fie frcute cdt firai des si de la o vftrsE cdt mai fragedi. Parintii nostri indrageau foarte mult aceasti modalitate evlavioasi de a petrecetimpul liber, prilej cu care se indepdrtau de degertaciunile vie{ii de zi cu zi. Dacd acesteacfiuni sunt bine pregitite, vor rimdne in amintireacopilului tot restul vie{ii sale. Cu acesteocazii,pelerinii vor participa la sfintele slujbe, iar cu binecuvdntarea starefului,vor putea chiar rdmdnegi vor fi caza[i la casade oaspe{i(arhondaric),in mod gratuit, mai multe zile, rugdndu-se s,imuncind alaturi de monahii sau monahiile acelei sftnte mdnistiri. Manastirile sunt oaze din Rai, unde se face simtit6 mai pregnant lucrareaDuhului SfAnt.De aceea,cei care se inva{6 cu viala duhovnicdascadin mandstiri gi au rabdare qi smerenie,se intorc la casele lor schimbafi sufletegte, plini de bucurie qi cu implinirea cererilormdntuitoare. duhovniceascd Cultura de consum strecoard in con$tiin{a copilului o concep{iedesprevia{a gi moarte, striini de invitatura de credinti ortodoxS. Dar o)rc.cim sa-needucim pe noi qi pe cei din jurul nostru, ca s6nu privim moarteacu groazAsau cu superficialitate? Tot Sfintii Parinfi ne spun cd cimitirul este cea mai inalti "Mergi adeseala morminte, o, frate, ;i la $coali duhovniceascd. 40

cimitire! Cd dacd adeseavei merge acolo, atdta inlelepciuneai a te invdla, incdt toate scolilefilosofice din lume mai mult nu te pot invdta!" (Sf. Ioan Gura de Aur). in cimitir, copilul poate Aibi, in vedeadeserticiuneaacesteivie{i, cd toate sunt trecdtoare. cimitirul mdnbstirii, un pdrinte duhovnicesc poate povesti copiilor vietile cuviogilor pdrin{i care s-au mutat la Domnul, la viata vesnicd. fxista un obicei evlavios de a merge qi a ne inchina gi a ne ruga !a monqdntul unui drept, care inc6 nu a fost canonizat de Bisericd, cum poate fi: Arhim. Cleopa Ilie, Ierosch. Ioanichie Moroi, Ierosch. Paisie Olaru, Arhim. Arsenie Boca, Ierosch. Onufrie Frunza... Copiii trebuie, de asemenea,invd{afi si se de mormintelefamiliei. Aici li se poatevorbi despre ingrijeascd strdmogii lor, despre faptele, virtulile, picatele lor, si cum au murit, iar dupd aceea,sd fie invdtati si se roage pentru ei Si sd le fac6pomeniri qi parastase. DESPRE CITIREA SFINTEI EVANGHELII in fiecare familie de cregtiniortodocsitrebuie sd se citeascd zilnic din SfbntaEvanghelie,din vietile Sfintilor si din scrierile Sfintilor Parin{i. Fdra lectura zllnicd a cdrfilor sfinte, este de a copiilor. Parinfii trebuie neconceputo educafiecregtin-ortodoxf, si citeascddin Sfdnta Evanghelie copilului cAnd acestaeste bolnav sau inainte de culcare, atunci cdnd copilul esteliniStit $i a uitat de jocurile ;i celelalte preocupiri copildregti. Trupul omenescse smeregte si se lini$tegtein timpul bolii qi inainte de culcare, iar copilul, inainte de a adormi, simte nevoia unei apropieri inai intime de parin(i. ne arati cd este foarte folositoare Ai$rea i-mprqgll.? "p1per15:nfa chiar de la ceamai fraged6 cu copiii a textelor Noului Testament, 41

CRESTINUL ORTODOX iN L

vdrsti. Nu trebuiepierdut din vederenici faptul c6 cei mici sunt in permanen{a cu ochii pe noi, observAnd felul in carene purtiim, cum ne rugam in bisericl gi acasi, precum gi ce evenimentene bucura sau ne intristeaza. $i cu cdt creqte, cu atdt copilul ne apreciazd mai critic, cu atdt estemai atent la discrepanfeledintre vorbele gi faptelenoastre,care nu se potrivesc cu.poruncilelui Dumnezeu.
,i

cuM sAiNvATAvr copm sA sEROAGE


Rugaciuneatrebuie sa fie ficuta uJrf.t in.a, sa nu para a fi o obliga{ieplictisitoare,care trebuie sf, se termine cat mai repede. In acestsens,s-aobservat cb cel mai eficacemijloc educativg-ste exemplul dat de parin{i, de propria lor rugaciune,care estebine si fie fbcuta?nprezen{acopiilor, care sd auddSi sd vad6 nevointa parin{ilorlor. Cel mai bun momentde rugaciune pentrucopil esteinaintede culcare, cdnd copilul este a;ezat ?n pat. Astfel, el va adormi invaluit de rugaciunile parin{ilor saupe fondul binecuvdntatcreat gi de citireavie{ilor minunilor din via{a sfinfilor. copiii ii privesc si ?i ascultdcu atenfie,chiar cu admirafie,pe cei ce se roaga, dorind si imite comportamentulacestora. Trebuie men{ionatsi faptul ca gqi rrli"eisunt foarte sensibili la nesinceritate. Sa ne fereascdBunul Dumnezeu de rugdciunea de form6, de ochii lumii, demonstrativS. urmarea va fi scepticismul si chiar inrairea copilului, care va ajunge sd dispreluiascd cele sfinte. Telul unei rugdciuni cu voce tare trebuie sd fie doar rugiciunea in sine. Astilzi,copiiibumbre nevoie de impresii benefice,folositoare de suflet, pentru cd lumea contemporandcoplegegte sufletele curateale copiilor cu impresii pdcdtoase. De parinli depindecel mai mult realizareaacestui [el, ca jmpresiile ziditoare sa aiba o 42

ponderemai mare.Amintirea pelerinajglorla sfintelemindstiri, a convorbirilor cu parinfii cei duhovnice$ti, a minunilor dumnezeiestila care a participat, a rugf,ciunilor implinite,.-a felului cUm se ruga cineva drag il pot ajuta pe copil s6 alunge intunericul pbcatelor. Este la indemdna noastrS,a celor cu de copiilor, si ocrotim sufleteleacestora iU cre$terea raspundere actiuneavitimdtoare a picatelor. in primul rdnd, copilul botezat are aparabri mai puternici pe p[rintii sai,9i anume: decAt carepazeste Dumnezeu, 1. Pruncii; 2.Maica Domnului; 3. Sfintul al cirui nume il Poarta; 4. ingerul pdzitor. Trebuie ca micu{ul sB-siaducf,aminte de aparitorii s4i ceresti, sdse roagelor gi sa le cear6ajutorul. Cdnd un copil mic se roagi, t59i ingeJi ii duc rugaciunealui curati la Cer. De aceea, 99t9" foarte imp-ortants6--linv6!6m pe copil s[,sq rqage lui.Dumnezeu, sf, stea de vorbd cu El si sa-I si fie intelese ceari ajutorul. Rugiciunea sd fie citita 9-g"?tpq"-t1.e, cuvintele gi mesajul ei. De aceea, este bine ca rugdciunile copiilor sa fie scurteqi pe infelesullor. Trebuie s6 stim de vorb6 cu copiii Siin legitura cuproblemele duhovniceqli,nu numai in legaturacu c,elelumesti, sa le ardtim cum qcfrgneazdlumea pacatoasi asupra sufletului nostru, cum iar ingerii prin gdnduri vorbescdel4onii cu noi p.ApgAnquri19Je, bqg.,5slpdS yin gdndurile rele gi faptul ch numai cu ajutorul lui Dumnezeule putem birui. lumea Sstilzi,copiii, adolescentiiSitoti careincep sdcunoascd ei p6c6toase, de aspectele inconjuratoare, nu mai pot fi.,.izoladi nu te vei Singur carenavdlgBc sl contaminezesufleteleJorcurate. puteaopune agresiunii 1or,dar aleargacltre Dumnezeu,cdci ceea 43

CRESTINUL oRToDox iN r.ur,rtR TELEVIZoRULUT sr A INTERNETULUI

ce estecu neputinll la oameni,estecu putin!6 la Dumnezeu.El nu va ingaduitinerilor si celorlalti sa fie ispitifi pesteputerile lor. Dar cu cdt ispita estemai mare, gi putereadumnezeiasci cre$te. Estebine sdnu ciut6m ispitele,sdrespingem tentatiileunei viefi u$oaresi pdcdtoase,s$ respingem agresiuneaneinfrdndrii Si a dezmatului, preocup6ndu-ne sd s6.ciutim o viefuire cuviincioasd, ne facem folositori, lucrdnd fapta bund. Pentru aceasta, insd, p-r.rfletul trebuie sd fie intdrit de la o vdrsta-f*ragedd cu darul lui Dumnezeu, iar lq-ndval-a potopului de patimi, sd alerge la Sfbnta qi sd se intAreascd Bisericd, ca sd se curd(eascd prin$puterealui Dumnezeu, din SfinteleTaine. EDUCAREA SIMTURILOR Su-fletul copilului se poate umple de impresii bune, dac6 va ciuta un cdt mai des contact cu natura.parinfii trebuie sf, cultive copilului dragosteapentru natura inconjurdtoare. Sd-i admire frumusetile,formele, culorile, simbiozagi armonia,invdfAndu-l si-L cunoascdpe Dumnezeu, prin zidirile Sale. Observarea naturii, studiul gtiinfelor naturii reprezintd o ocupafie care nu numai cI nu este pdcbtoasl, dar poate deveni evlavioasd gi folositoare. ls.trtut Teoftn Zavordtul recomandi.mirenilor si dea de citit propriilor eo.pii, in loc de iomane, cA$i de Stiinta ale naturii, pentru ci sunt instructive si indeamndla evlavie faF de ZiditoruL Natura predispune la meditafii duhovnicesti inalte. Parintii si educatorii,oricdt ar fi de ocupafi, nu trebuie sd-qicrufe puterile gi timpul in ce prigggte.pHmbarileimpreund cu copiii. Cu acest prilej se realizeazAo apropiere sufleteasci intre cei mari si cei mici, deschizdndu-se unii sprealtii, iar lecfiile de viati primite cu mare bucurie, de la plrinfi, in cursul acestorplimbari, rdmdn, de 44
-l? F-

pamdnteascd,dimpreund Cu Biserica ei,. este Bridvorul Patriei Ceresti. De aceea, iubiti-o fierbinte si fiti gata sd vd pune[i sufletulpentru ea, ca sd mo$tenitidincolo viala cea ve$nicd'" Dar cum poate fi..insu.flaticopilului, inca de mic, dragosteafa(i Prin dragosteafata de Biserica Ortodoxa, de patria pimanteasca? fala de natura patriei si de istoria ei. Trebuie sd se inceapdaceasti educa{ie,pu(in cdte pufin, prin educareasim{urilor. Se stie c6 micutilor le place s6 se joace. Biserica nu esteimpotriva jocurilor, ci impotriva anrrmitorfeluri sin6tateacopilului li influEileaza in de jocuri, care submineazA mod negativ intelectul, psihicul $i credinta.Este foarte important cu ce fbl de jucarii se joacd copiii noqtri, clci jucariile le umplu spunea:" Aratd-mi, copilule,iucQrULA lumeainterioara.Ug-p:p^qt gi din ele le numestiprieteni si mi se va pe care tale spune-mi descoperio .p31!2ryte din viitorul tdu." Se pare cd jucariile ii pot inva@ pe copii sa-qi iubeasci patria. Trebuie sa captam mintea copiilor cu povestiri despre luptele oStirii binecredincioase, desprebarbatiaqi mdrinimia ostaquluiortodox, despremarii conducdtori de ogtiri cregtine.Istoria noastri oferi cu abundenti astfel de exemple. Citirea' ca{ilor de istorie, despre viala Pi petrecerea evlaviosilor no$tri strimogi, a domnitorilor binecredinciogi, a de patrie a eroilor $i nevoitorilor ortodocqi,va spori dragostea 45

in memoriacopiilor toati viata.Esteimportant injiparitereguld, invatds6-$icunoascd Si si?aprulcI in contactcu natura,copiii care str6ine, sa-si iubeascd lara, astfel incit influsntele acapareazldin ce in ce mai mult mintea romAnilor, gi in comportamentul lor, sd in moduldegdndire manifestdndu-se importan{a ori, nu dau, de multe fie cdt mai reduse.P-afi-ntri a epocii ca pe o reminiscentd considerdnd-o patriotige, educafiei "Amintiti-vd cdp atria spunea: comuniste. -49-Kfqn-sl.Adt $-{Jpaff

copilului. viefile sfintilor nogtri rom6ni, ale nevoitorilor bunei cinstiri de Dumnezeu, sunt ca un izvor cu ap6vie. Astfel, copilul va cdpdtatreptat .s=al.1..ung-a patriei adevdrate,a patriei celei vii. Aceastacunoagtere a valorilor romdnegtigi prefuirea lor poate constitui, la timpul ei, un antidot impotriva dorintei de viata dulce, dupa modelul occidental.De asemenea, qunt jocuri de montaj si construcfii artistice care d,ezvor7 inteligen{a, inventivitateagi aptitudinile practice ale copiilor. antidot foarte bun contra vulgarialii culturii de mas6, cu dmele "un ei de groaza' 9i de ac{iune,show-urile de mgzica pop-roclf;cu igrfluen{i satanicd, poate fr muzicareligioasdsi cultd. Nu estevorba numai de artabisericeasci. Desigur,estefoartebine dacdcoBilul ascultii din fragedd copilirie c6nt6rile dumnezeiesti din Biserica ortodoxi, cu muzici psaltica,vede numai icoane qi i se citeste numai literaturd aghiograficd.Aceasta ar fi cu adevdrat un mare privilegiu. ilrsapufini copii il pot avea.celor mai multi copii este bine si li se fac6 o pregdtire culturala din majoritatea domeniilor crealiei artistice umane(muzicd,simfonicd,oper6,teatru,picturd, tehnic6..). $i astfel educat,in cunogtinta adevdratelor valori ale crea{ieiumane,copilul va cregte ca un copacplantat la izvoarele apelor. Fericite sunt familiile in care existi obiceiul ca impreund sd citeasca literatup religioasasau laicd sau sd viziteze galeriile de arta.-Es!e folos-itorpentru copii s"&li-s.gsuplige muzicj religi oasa $,i clasica, s'a:i-inteleaga pe marii creatori de arta prast-icagi muzicald.$i eventual,urmandu-le exemplul, s6 inve{e ra.ent" ru diferite instrumente, in coruri laice saureligioase. cu astfel deqreocgpdri ziditoare de suflet, via{a copilului se va scurgein mod-PolositoE fiind izbFtvitde-p-ierdercali_n0Bului, de nelucraresi de trdnddvie.
46

SUFLETUL OMENESC, ICOANA A PREA SFINTEI TREIMI l, 26) cu*ryIqttg*Sgyant Creatdupacldpgl lgi DurnnpaeU @ac. pi vo!qt4-,C1gig].p*?--flrr-Bnd cregtinul este chemat gl devina pur.nn-e-zeu, prin cu sfinfenie(Mt.5,46),caresg.ph4ine asemenea prin practicareayiff-utilg{ cu ajutorul barului dum_r_rSzpiesc, crestine. Asemdnarea creqtinuluicu Dumnezeuinfr[i;eazAsfarea.-de deplinasfin{enie,dreptate" li moralitatece poate fi atinsi prin faptele,.cele stato_rnic.lgln bune,cregtine, de citre om.Acestlucru qi mo,rsJe pJtgglqfsp_ilituale depinde de actiunea omenegti iar,pe de alt6parte,de ajutorulharuluidumnezeiesc. qmul cel vechi, cu obiceiuripicdtoase, Pgg*S$n-tul--B--ojez, este inmormdntat cu Hristos,pentrucaimpreund cu El si invieze ( Gal.3, 27), devenind astfelpg_{3t,pJ deHristo.s sauFlristofor. in acest fel, creqtinul intr6,prin Iisus Hristos,in TruB-ul, Tainic S-au (Mistic), iar-Treimea_ pc_umdumnezeiascd locuieEte inlduntruJ inimiisgk (Ioan 17,21) si il indumnezeiqte prin epg-rgirlg_.$-ls diving_n_ggrgate. ca 9i chip al Sfintei Treimi, trebuie si se Tryrotgg--U33ltg addng-e-aSga in aseminare, rimdn4nd in legatura dragq.gle_i dumnezeiegti, pentruca ggl .qenu faceaceasta iSi*q&lipsufletul treimiq,desfrc6ndnigteade cgyfugtgi de;oinfa iar Cregtinul are_minte,,,cuvdnt Si-duh, minteanu estefbrade cuvdnt, nici cuvOntul fbrade duh $i acestea suntunain altaSiin ele insele;pentruca 4inj-eagrdiegte prin cuvdntgi cuvintul se arata in.duh.lrin acestea, al.Sfinle-i Tre_inri. omulpoaffi -un.chip necleata) trebuie sa Harul dumnezeies-c (gpergia di_11pa tumineie rutjff-ilaitral s-o adui6 la puritate, restabilind
47

fuqulAtileei rafionale 9i intuitive, orientate spregqgt_elnp,latip_Si .spre.-Du-mrrqzeu. unite gi in$_rgp$!-e*indumnrzeire. S{angt Ma-fqu M[SdSit-oru1 spunecd prefacereaacestor esteceacareh4.nestg,sufletul nosfru.Trebuie puteri dupi fire inseamndpentru gistg sd-L cunoascdpe I Mglga qgaq"tra i $4nerugam.pdni c6ndharul"du"mupzei.Q$p qi s6-L iubeascd pentru dg4nta s6-L doreasca vine in naintesideaici pe Dumnezeu, noas@. Iar cdnd pJintatea in "ilfg1g harului va umple inima iar pentruvpinta"s[ implineascivoia lui Dumnezeu Dumnezeu, n-oastrd, se va revrrsa in. afara, trec6nd din snflet in frup, cea sfAntd. \bmai jn* apesf,-Jrt este implinita porunca transformandul din muritor in nemuritor,.din stricdciosin "sd iubestipe DomnulDumnezeul tau din toatd dumnezeiascS: nestriclcios, ftcdndu-l sa_radie,zc" buna mireasmdrdevpn_ind inima ta, din tot sufletultdu si din toatdputereata" (Mc.12.30). la-u1naturg Siteofor. rdmine in Dumnezeu,ridicd dorinfa s5 il CAnd ngin-fep Dar pdcalele qi diavolii de$mm4(eimga umandfastfel sdlupteimpotrivadrhului,celuirauSisdcaute iubeascd inc6t: Si,vninta l)pgjgtea,ig loc safie inirlimg, s.meritd Astfel, e{.istdnd Duqrlgaeu,aparegi curdfirea. de Duhul si luminata Ug_.imbgld...spr9 Sfdnt, dS.yinem6ndri, plina de intunecimeapacatelorgi Din contra,B3gg$lrupeJgdtgp unireacu Dumnezeu. celorfq;i r,g!4g;toare in toatecolturilelumii; puteri sUflete$ti. Astfel, rtintea.lindg, qd-L nesocoteascd pe 2) quypnlrl*t9.tlit,in loc sd fie plin de har si de mireasma psqregpoftitoareesteindreptat6 Dumnezeu, spre-creaturi Sispre QuhuluiSfhnt,devinepliU"de pdcate, poftelorgi a pdcatelor; iar vgiEtaestesupusd duhoarea lilaniei patimilor.in felul acesta, 3)jnigil, in loc s6fie curati qi smeriti, devinpp*lina pacatele inrobi vor cu totul sufletul. dc_p-ofte $I4ntUl-gfig9{e P4la.ga pi de pbcate. descrieaceasti stare:*!t!gi intd!, minltg-g*se mi;cd departede Omulpdcdtuiegte cdndqrintgaii devineoar,b_e Dumnezeu qi s9"i1rtq4ec6_ si se tntoarce $precreatl.tri. de De cdteori vomdeschide pg$e,de.mQsrie mandrie. u;a patimilor;_-Wi&trSg sr_de va imprastia imediat,ipdreptatd $e fiind trupestisi lumesti$i cdtreryulsimea pldcerilor si Jgginilg-spurc4te,d.e-televiziune,p-dtrundpUg*AMi(v4Z_ql critre.lucrurile gandurilarimpatimite ?uz) w" suflehrl omului, isrfunecdndu-i ce vin din ele.Apoi, nJintea, cdzdnd de la -uglt*gagi*iniinanou-i gbate&fjp.n de la El si de la poruncileLui. Cdnd igi$g. Al0-nd Suflctul . murdarit de astfel de LrTr-aUrj, Dumnezeu, telespeclaJorul; y4 pacarui.*fu*ingepgt9p_6.41trinij mintg4_rataceSte, dorlntq^.este tmprdstiatd in desfrdu$i nebunie upoi .U .lyaginatia,.apoi,glu cuvdntsl'qiin.final,:g!+faptri-;L3tace$te si, in patimilor cele din urmd, vointa este chinuitd $i Supusd lucriri pdcatoase ale televiziuniiparticipaqi.duhurile"diavCIlegti. Astfel,W.rl careafoffitiit sa devindfiua-llui Dumnezeu dupd har,devineun".p-cigas, noastr6,cel mai mult ajut6 Rugdciunealui mai sdlbatice asemenea.cel.or I-a restaurare4 fiare. care aduce, Deci, in acestfel, seJgt4*p,UprL;ufletesti se--abt de la $$_r-[gpre treimii .um4pe,despa4ia pri4 lisus, ciderea Dumnezeu in pdcatg'-.r, si tn acelasi timp sg,p-iarde Wlq.Le!- dintre ele. Dorlgp creatdupachipul lui Dumnezeu, dar tlgiilttnny-i ar vrea sd se intoarcd la Dumnezeu, Sgfletulomenesc, 6jg*qgic, pl are trei puteri: min-tea (rafiun-ea), dar minJgg, se intoarcdla Dumnezeu, @gt{ttplu. dorinta,(p-ofta) Permite. fufu ar vrea.sd qi voin{a(mdnia)neavdnd Toateaceste iubeascd." Dumnezeu, trei puteri sufletepti tn nu vree sd.L cfgdfutta lrebuie.sase 48
-

CRESTINUL IN LUMT]A ORTODOX TELEVIZORULUI SI A INTERNETUTUI

trebuiesddoreascd si si luptepentruacea.stt uniJafe Qregtinii in final, p,rinRugiciunea a sufletuluilor qi s-o atingd, lui lisus. intoarcerea noastrila Dumnezeu incepecu adunarea.T.il[ii" carese obtineprin dezlipirea ei de atracfiilece o inconjoari, pociinfei gi coborAnd-o supundnd-o ?n.,inimp, iar pofta va reveni gi eala Dumnezeu DE UNDE NE VIN CANOUNILE $I \B CUM SA NE LUPTAM CU ELE

gdzuta Wngnd Side.laTume. 1.Gflnduri carevin de la firea umani chzutd: omuldeprins p3ntesslp sa.qi rasfete fi va adesea biruit de fugigla mdncarurilor Sibauturilorgustoase. (vdzul,auzul, 2. Gfinduri cevin de la lume: s;gJ_g5ilg 4,g4ptIe mirosul,pipaitul9i gustul)s_U;ll*'&d"gst{gle nostru,dupi sufl_e.Julpi cum spunSfintii Pdrin{i,si ngg*gJg sufletulnostrucomg.{q[ cu lumea exterioard.!1i-q interrnediul lor, se spune in cartea privegtelume.a^mal-e*iala, Rizboiul nevlzut, pg.fletgl gustadin gi lucrurile carecad gub cercetarea fiecdrui.Sht, se desfrteaza gi de pliceri. A$adar, astfeligi alcatuieqte uu cercde dezrnierdari prin ferestrelep sim{urilor,?n sufleful omenescintra s.i cdte o necuvi inci oas6,Ury.c g.,.gpgi.nc atd,o lec desfrdnat,o-JpLUa Qn. .spurc mdnioasa, "nevinovatS" s,L_?-s,? sa se giUdS_cQJ4 _inpe-o "ggtu,qine strecoare pacdtoase lucrurile din lumea .i.qSuflgt "inc,orliurf,toare, carenu sepierd,g. s-e ne ra ddm seama, adundnduiufimtgc &ry qgin timp. ?s&l_95.!9{.c-e auzim,vedem,gustim,pipaimsau gnirosim qp-epifi.ca amplenti {gs-6p iR sufletulnostru. Toateacestg ppqdl-gage ce se acumuleazl Agp.rcnle iq-memg;is pervertesc igtainatia si prefac "fgima omului intr-un vas spurcat, 50

gg-ryl,ltrile spun,ca ,)ina" p OiuuJi, la tuea d-q $fnti-iPari{rli

pentru suflet "hrala aducdtoarede moarte". Din -"-uuru reurezenldnd aceste fusstre deschise tot timpul, faptului ca ldqa-mcutiozitatea' neludnd aminte laggiinslng" 5i n5:j4frAndn{s;ne ei ale toate cu si mai ales lumea inconjuratoarepatrundeinsfl# cu cele pacitoase gi ne va ocupa minlea cu gdnduri' Dar cum putem sd scapamde gdnduri, cdnd toti oamenii gdndesc'cum putem sdnu ne amintim gi sf,nu visim, cAndtoati lumea vrseazA? Nu vom putea rzgoni gandul nefolositor 9i spurcat, decdt inlocuindu-l cq-upglcare estede dorit sd fie inalt;i sfdnt' meditatiitor evlavioa$e,atunci Dacd ne vom forma obice-ipl. ci curati Siinnobilata inchipuireanu va mai fi obositaqi murdar6, curate 9i cu iucruri folositoare. Existd, insi, 9i gfnduri obisng-ite, ne Parinli Sfffttii avem. le nevinovate pe care nu este pacat sa invala si ne gdndim la lucruri concrete: cum si fac o casd,cum o sobd,sd croiesco haindetc. cum sdconstruiesc sdfac mdncare, este gAndurile rele, pdcdtoase, de.lupta cu Un mrjloc e-ficace lor (spovedilea)la un.{uhovnic iscusit.Nu estecu descoperirea sunt putin{a o descoperirea tuturor gandurilor, pentru cd acestea la spovedanie cu miile, vin gi pleaca. Trebuie sd descoperim cu insistenta 5i pe care,mai gAndurile pdcdtoase carene urmdresc ales,lepri4iryr in mintea noastr6. 3. Gflnduri care sunt aduse de demoni. Diavolii utrlizeazh pentru a-gi atinge scopurile lor pacdtoase, !u numai .teg!ita1e4 ugp1l3, din orice virhrala, qi qi.-q$fg*dp-*cgp9gre sau 5-galizare copil, patimile sau domeniu,{ascolindin s*fkJul omului, adult care dormiteazA, i.pdemn_dn{gl sd pacatuias? !a jrlggp$ cu gdndul' si -9p fapta' Insd nu existenta si dupd aceeagll -cU.YglnJt celor din jur este vinovati. Qp11r a sivdryit B[paful uciderii de flrate, greqisetu ggl-dllpiciJo5, zavisfuindu-lpe insd grai ina_rplp Abel pe n.?iJpi (F-ac. 4,5). Esteoaie cu putinfa s4 oprim gdndul care incepe sI ne mis,te pe calea pierzf,rii, care ne duce la 51

CRXSTINUL ORTODOX IN L

cugetarea intdmplatoare de a pdcatuicu $i chiar pAnI la hotdrdrea fapta? La aceste intrebdri ne rispund Sfrntii Parinti: fie cd muncim, ci mergem pe stradd,cd stdm in cas6, daca mi4!_e_p noastrd ea se va ocupa Rttva aveao indeletnicireduhovniceascd, c.ugdndurile.Acesteavor murddri corytiilta noastri cu inchipuiri gi pacatoase Daci Eiimaginatiinefolositoare $i chiar vdtifiratoare. nu ne vom tine pinte-a in fr0u, qlai ales capacitatea ei i_maginativ5, gdndurile rele vor pune stiipAnireapeea cu desivdrgire si omul va inceta sd ia aminte la lucruriJecu care se indulceste sufletul sau.tn acestfel trdiescfoarte mulli odmeni! lq-eacqviosul Isihie Ierusalimiteanul spune c6 "Qgmory1i obi$nuiescsri vorbeascdcuptflglgl pggnggldufi, ascunzdndu-se in spatele acestora, q.-l..iyqlq pe om la tot lucrul rdu". AstfeI, noi ne putemda de bunavoie in stapdnirea puterii demonice, care gi inima, iar in final va pune stip6nirein ne murdiregte congtiinla chip desavdr;it 9i pe yointa noastr6. CUM PUNE CANNUT, STAPANIRE PE SUFLET frra voia noastrd,momeala,un !a inceput ne aparein-grjgfire, gAndsimplu. Dacd nu ne oprim atgltia asupralui, acel.g0ndva dispirea, fiind,inlocuit de altul. Dacd, ins6, ingdduim min!.ij s6 'gdndului, stiruie asupra atunci are loc unirea mintii cu.gA4-d1rl, Cregtinulpoate qercetagdndul gi, vdz_dgrd c6 estepdcf,tos, il poate p{n ru[aciune sau cu u-qal1gand,bpp. D.gga-l respinge va primi gi se va invoi iu el, va savdni pdcatul cq",.gg!!UI.D_ecinoi pacdtuim-qlLgAFdUl atunci cdnd in_ .e,tapa nu-l respingem. a,ceasta Sfintii Parinti nEspun cd dupd cum nu putem impiedicapasdrea sd zboare,tot astfelnu putem sd oprim gdndurile.[mportant este sdnu le lasamsa-Si faca cuib.iu.pinlea noastrd.Dacd le vom l6sa, vpr Bune stapdnirepe,. inima, noastri ;i o vor robi. Acest sta-djp 52

ca seintflmpla De aceea numit,dealtfel,aJrobirii sufletului. este valurilor voia y,iglgoe in ca o corabie atrasidegesdJuilg mintea, in fire. poatd veni mai sanu-$i furtunoase, pe sufletul nostru,s-a qe-I., ra,ua pus stap6nire Dacdgdndul. s-aajunsla in el, {evenindpentruel ca o,depfindgle, inradicinat stadiulpatimii. AceastiiBalirnaesteintrefinuti de gf,ndwi rele de imaginalia adusede vgjmaSuldiavol Si..hfanita proaspete, duce O astfelde viat6,careurTneazapalip.!9, noastripacdtoasa. sufletului.De aceastistarenu ne putemizbFxidscdt la moartea sincere c-.alea unpi pocdinfe 5i profunde. apuc0nd CUM ACTIONE AZA CELE TREI CETE DIAVOLE$TI ASUPRACRESTINILOR PRIN INTE RME DIU L T ELEV IZI UNI I asupra puterilor Ceata diavolilor poftitori actioneazd (9i pornografice). poftitoare ale crestiniloiprin fi.lmgdesfrdnate astfel de filme s9care urmdresc telecrestinilor Din p;rnt-epqlg care le intunecd ridica us,net..gras9i p.uturos de.desfr0-laJe' la de la om om pgp-ggdlui setransmite minlile.Aceastiputoare apar unorastfeldetelecregtini iar ip-nglrltile 9iimagigidesfrinate, visedesfrAnate. De multeori, cei careurmirescastfelde filme Pe..caleateleviziunii se vor cddeain pacateledesfrdnarii. prezentindu-se mgraLe ^c.feqtine, urmdreqte dstnrgereagenzu-rii emisiuni in care Qameniimportanti sau.cunoscutide cdtre sau fac telespectatori cu activitati desfrdnate se indeletnicesc pacate il constituie impotrivafirii. Un astfelde exemplu$ocant lumea-od.i, domeniufoarte indragit de multi oameni.in aceasti lume, cei mai multi creatori barbati au preocupdri (unul dintre ei a desfrdnate particulare, adici sunthomosexuali fost creatorul italian Versace). Oamenii trateazd cu
53

de grdiesc minpiwi cdtrecei binecredinciosi, E1;e.y.i-iUdWaUg birerica Ortodoxd." Deci, toti cei care, p{n, intelmediul ni de strai sc o invd{pturd i gi tgpg-v.adui.g teIeviziunii, j4lvgf{ erezi a inv6{6turiiadevarate credintaortodoxas,icgle ss3"np.gln_vpsg i ai diavolilor" ortodoxesuntnumili de Sf. Scriptura.'f Bisericii (Ioan8,44). p41imigre-le' sunt si cei s"Fpanitide dif-e"Iite Tot d.e-4qnizerii iubirea de argin{i -uciderea, cum ar fi: ngggdinta,. Hf.3'b-e-tia., invidia,trdndivia'lapomia mAndria, (adica debani),de"sfrAnarea, prin intermediul gi. celelalte.Din pdcate,U1fr4J, pAntecelui dpmqnizatispreastfel televiziuniitot mai multi cre$tini49 fq"sj depatimi. DESPRE DEMONIZATI sunt ti vgj!gr!i,..-feryegelo{i,,-g}rig,itorii' Tot demo-niza{i pu. pyterea pe cei slabi in credinta, astrologii. care.amiggsp Se cunoscmai multe categorii de demonizati.Mai intAi, sunt eu esc pe Dumnez i I paras duhurilor. neaurate. Ai.;J|ef ur--c-rsdfuIa cei chinuili rU**!fu.pgl de duhurile rele, cum sunt: epilepticii, osdnditi giigpsi de,monizati si s,i cerajutoruldiavolilor,{g-yg-nind lunaticii si cei ce au manisfestdri asemdndtoare cu cei din Sf. in !ard, noi la timp ip,ltimul la vesnicele Si chinuriale iadului. Evanghelii. Pb acegtia, Biserica Ortodoxa ii vindecd atdt Ele susfin ca s6-9ifacdrcclamd. vrajitoarele televiziunea pldtesc qufleteqte,cdt Si trupegte prin S"f. Maslu, Spovedanie, Sf. pe drac drac adicd vindeclrilorprin: "cui pe cui sescoate", Impartiganiegi Moliftele Sf. Vasile cel Mare, care se,q_itgq.q.in ideea lucru sescoate. Dar iryuqi Mdntuitorulnostrune spunec6 acest bisericd cll post nggru, smereniesi multi credinta. (Luca satanei nu esteadqvdrat, pentruca s;q$-g2!ina imp.aralia Demonizalii sunt sub influenta diav_alilor de multe Side aceea, deun va scdpa la vrajitoare XI,14-23). c*e-l--qge-q1.q1gg ig 1e-alitatg, ori vorbesc sau\Sgt bstfel de;-up_gle incdt infricogeazA pe cei din diavol care i-a pricinuit boala sau suferinta,dar va primi un jur. Acesteale sunt insuflate de cdtre diavolii care-i subjuga. diavolmai mare,diavolulvrajitoflilor. eretici invatatorii Al doilea fel de demonizafi sunt
sentimentelede urd, zavistie, sdvd6irea crimelor, a rdzbundrilor .i+ 9i a re"vpltelorde tot felul. Ceata diavolilor rafionali aclioneuzlasuprapgterii La,ti_o.ggle a gregtinilorprin emisiuni cu subiecteeratice,vrajitoreili, stiinfif,rcofantastice;i de pecredtntda oamenilor de Stiinta.Dupd o astfel de emisiune, qr"Jil. telespectatorilor interac lioneazI gi transmit pri n gglgg.i,*clJiple $i_&p!eereziagi necredinJa, de la un om la altul. P,rin televiziuneana{ionala,duhurile diavol-6li sE..ffiu9mit intre telespectatoriide pe teritoriul [Ai"i, iar in cazul televiziunii prin satelit,dHhurilediavolesti.se transmit i4 iptreaga lu1pe. e.amenii s-i mincinogi care, prin invd{aturile lor gregite, r.dsElmf,ce.sp $i 54 55

hmUa adevarul acestaspect,purtdndu-lehainele pe care le este superficialitate "Dar Duhulgraie;te Sf. Ap. Pavelscrrei ace$tia, Despre creEtini. inscrip{ionatnumele.Se incearci sp se acrqdilgze _i{.e".9.,1"qi.toatd de la gpii se vor tndepdrta lanurit, ca i4.yrqry;yrik9g!p-"dp-.qpQi, fericireaumani"p-ar reducela satisfacerea necesitdtilor sexualepi credintd,tuiia arminti ta dgfuilsiWalgJpeg, lg".Wsi#UHR a celorlaltepofte trupegti. Aur zice cd "Ace$tia iar $f. JoalrGuradedemonicp-"(Tim.4,1), Ceata diavolilor minioqi aclioneazd prin emisiunile de care,pqy lyllirtind.de dernani' nstimuldndu-le sunt toli incepatoriide."e.resuri televiziune asuprap,_UJSfii mdnioasea creqtinilor,

Sf. Evanghelii, ducAndla ratacirepe

CAPITOLUL III TELEDEMONIZATORUL CRE$TINILOR


BisericaOrtodoxlSi crestiniiortodocsi dwenit,A tlntra _a-u elapurflpf diavolegti organizatede fortele intunericului tlanqmise prin mass-media (televizor, radio,presa).*
Televizorul, care a devenit astFtzi in multe cazuri teledemonizator,este c"gA n3i putqgr,i-ca.4rma. didis-trugere in a creqtinilor ortodocgi. Sondajele 'pgp-,{. de opinie aratA cFt prezent, cregtinii ortodocgi rom6ni acordS cea mai mare credibilitate Bisericii ortodoxe. De aceea,slujbagii diavolilor ac[ioneaza prin diferite mijloace ca sd-i despartade Dumnezeusi s6-i arunce in valurile spurcateale p[catelor. Sffinta Biserie Ortodoxa,T*pol lui Hristos, nu poate fi atinsd de p6cate,dar cregtiniiortodocgi care4u S-unt.uniti mistic cu Hristos,pot fi uqor in$elati gi aruncati in gheen'a pdcatelorsi de aici in iadul cel vesnic. "Se implineEte, astfel, sub ochii noEtri,proorocia frcuta de Sfrntul Antonie cel Mare cu aproape1700 ani in urm6: va veni vremeaca oqmeniisd innebuneascd ;i cdnd vor vedea pe_qiryq,y.p. cd nu inneburre$te, se vor scula gypf.A"lUi, zicdndu-i cd el este. nebun,pentru cd nu esteasemenea lor" (pr. Toma)

ca un Religia creqtin-ortodoxi este ptezentatLca o-l-eg-945!4, sunt fapt di v ers. D e aceea. iLzj lplc-sfitrt9l0r-sarb3$grr_oicdsxesacru transmise o-biceiurip6g0nesti si vraji.toregti,iarJiurb4iul viata Si Qbiectele de cult bisericesc, estebanaliiat Si lUat._iU-:0s. ind fi q-u,lJfomalq, &l*sjfu4gildg obi cei uri Ie sfi ntelor mrndsti ri vulgar, care sunt transmisela cu continut filme in apoi prezentate oi. d. maximi audienta.in acestfel, la vizionarea unei astfel de ggdlqai-qsisi gpi-ag-g5zugggg produc{ii denigratoare,qe-ip-UliU se vor intari i,ggdndg{19$,.vor adevarul de credtnti. o-rtp'doxa huli si vor judeca gregit.Biserica Ortodoxd si pe sfintitii ei slujitori. din viata Bisericii Ortodoxe, Evenimenfele--importante sarbdtorile cre$tine$ti, vizite ale inaltilor prelafi 5gg! sau trecute cu transmise la ore--npilnportante minimalizate..$i vederea. in schimb, se cauti "9-qlugg.arc4-' intdmpliri sau evenimente care s"a -ig.1np1g4g$g--fie aspecte din viata colectivitatilormonahale,fie ale slujitorilor sfintiti. TELESTERILIZATORUL GANDIRII COLECTIVE

TELEMINCINOSUL

-. Prin reportaip.,'Stki Si filme de televiziunese lanseazd-atacui {irecte $i indirecte la adresa practicii 9i limbajului cultului cregtin-ortodox. Adevarulestetrucatin mod ordinar,mintindu-se cu invequnare,folosindu-se tehnicamodernl. 56

de societitii umanein societate in transforrnarea Q-siinteresafi incAt astfel consum urmdresc 4pdplgle--aopiniei publice colectivitateasd devina lln.f"-e-.cqpl-o".Ig"agi-v,'F;*a"q.plifuCi!-e-*cgitrifa, a persoanei indiferenta la actiunea concertatddg dezq14"gg35e sistemului rdsturnarea umane.in paralelcu aceasta, se urmdregte in locul adevarului. de valori prin folosirea pseudo-informatiei Indobitocirea ggrrera.!.{--se realizeazd prin intoxi.garea c} informatii alarmante,sJresante, a crime,lorde tot felul, a jafurilor, ca a scandalurilor, a.orgiilor $i desfrdnirilor ce sunt prezentate virtuti demnede urmat, a filmelor de prost gust, ale cdror actiuni se bazeazl pe imoralitatea care s-a instalat in familie si in 57

crusnxuLotrooox iN Luum cercurile de afaceri. U,r-raport decisiv il au qi reporterii specializafi in r,qqrevrarea.opiplg-i Astfel, qdevaraiui .llt*gg-1of,. qi-stem de valori este demolat, iar.gAndireanafionaldsterilizatd prin dezinforrnare,in locul lor propundndu-sesi-stemul d-evalori anticreptinsauchiar pdgdn,_strain de qgl.eglghjon,incurajdndu-se pe toate caile qlodul de viata gi preocuparile occidentale. Cine-l mai apdraasti.zipe romdn gi modul s6u creqtin de viata? Dupa disparitiafortelor comunistede represiune.{irectd, care au depersonalizat individul, regenerarea persoaneiumane, in condilii de libertate,esteposibild,daeafactorii de dBciziecareau putereadorescacestlucru. Daci, ins6, informati:ade falsi valoare este pusd in fata pi devine preponderentii,ce va deveni micul Si marele telespectator? U,n elev de cl4sa a V-a, intreba pe un pdrinte,la ora de religie, desprecredin{d: "Egrinte, eu nu $tiu ce sd mai cred! futa spune ceva, mamg altceva, televizorul tmi aratd altceva, tn presd scrie diferit de ceilalti, iar carJileau si ele alte puncte de vedere.Eu ce sd mai cred?" P4rintelei-a rdspuns: "Ceea ce ne spuneDumnezeu prin sfint|ii Lui preoli slujitori, ai dumnezeiestii Biserici Ortodoxe!" Studiile specialigtilor arcta cd Eleviziunea are un rol important in destramarea legiturilor conjugale, indepdrtarea copiilor de parin{i, perturbareatimpului de studiu al copilului, legarea copilului de televizorin defavoarea activita{ilornaturale gi a diversificarii lor. Din pdcate,lumeacare pdtrundein sufletul telespectatoruluiesteo fantomd a realitafii, iar aparentastare de relaxaredin fala televizorului sporegte aceasti iluzie. $i astfel, telespectatorul, transportatin lumea fantasmelor4-5 ore pe zi, fbra sa-gi dea apama, se hr6ne$tecu o hrani spurcati, pierde timpul pre{iosal mdntuirii, iqi ucide sufletul qi mdnie pe Bunul Dumnezeu. 58 PSIHIC

TELEVIOLATORUL

Social, ActionAnd ca un deslan$atoral comportamentului directia in .dqrit4 a televiziunea poate determina orientarea presajul prin 9i atitudinilor telespectatorului. comportamentului factori telepropaganda se bazeaz| pe administrarea unor afecte {eja .onditionuli-$oc, pe fundalul unor instincte 9i multimilor olganizarea li astfel, existente in telespectator.$i indivizilor asigurareugitaviolului psihic' dizolvarea Prin utilizarea concomitentasaualternativdqqtimulilor de $oc si prin afi$areaupor simboluri (de tipul amenin{are-seductie) capabile sa mentini reflexele de adeziune, se creeazA prin incon$tienti $i iniermediul televiziunii Xlayl-isitriqi, carepot generamigcdride masi, pebazeirationale' sugestiona{i, Exemple in acest senspot fi date chiar din peisajul autohton, in anumitedirectii si cu cdndmasede oameniau fost manipulate anumite scopuri: avem mineriadele9i demonstratiiledin Piata devine,astfel,un instrumentinfailibil Universitatii.Televiziunea de propaganda, fiind, practic, eliminate mijloacele clasice de apdrare gi de conservare umand. Factorul rational, atitudinea critica, dialogul social, influentele reciproce dintre oameni, cultura, traditiile, intre care 9i Sfdnta Traditie a Bisericii Oare cdt timp g6ndegte OrtodoxeRomdne,devin neputincioase. cre$tinul in fata televizorului$i la ce? PATANNTCIA REPORTERILOR DE TELEVIZIUNE Aceasti fbprnicie a reporterilor de televiziune const6 in prezentarea pe un ton neutru a informatiilor false, trunchiate sau alterate. in anumite situatii, crainicul devine pdrtinitor 5i se 59

CRESTINUL ORTODOX iN I,UMEA TELEVIZORT]LTJI SI A INTERNEruLUI

implica prin insuqi 1,qqHl"_..gg, in ciuda nepdrtinirii cu care se TELEDICTATORUL laudi. I ibertateasi indemAnareain exprimare dau reporterului posibilitatea *.regizeze_in&f*nlpJig, in tunc{ie de sE9?gp-.dgggqte particulare, sauj".,seimpuqg,si indupd in opinia publica. Acest proces de La multe posturi de televiziune, in special lui, pe gustul alterarea informatiei se numegtemanipulare. hotararile directorului, ales gi el, la rdndul vor fi si patronului, sunt literl de lege' QUlgmp-$^!:!at91ag-qqtuil [.egeanu permite nici unei categorii sociale dreptul particular la informarea celorlalti. Libertatea de expresie este a tuturor, emisiunile de televiziune. $i &$o, chiar bine intenfionat, qi transmisein. s.plrilpl acelei molaJe' principald a.pporterilor numai ci poppintanu estepreocuparea informatiile vor lt selecJate de televiziune. Desi se afirma caracterul independent al posturilor de * , televiziune, in realitate se constati de multe ori, chiar prin C REDIBILITATEA T ELNV TZI UNII anumite dezvdluiri scandaloase,cd strqt finantate..de partide politice sau cd au la condllcenesimpattzanli ai anumitor fo(e politice sau economice, care se afla in slujba unor idej sau C_e Quntevenimentels prezentatela posturile de televiziune? ramdne cel banescSi al Nimic altcevadecit ceeace qg_{-qqegtg doctrine politice. Inle_fesul.nedeclArat sd se facd din ele, chlpgl propagandei de o anumiti culoare$i orientare,catesa slujeasc6 in care sunt ele talmdcite. interesul economic Si sd determine creqteri ale vdnzfutilorde De exemplu, la noi in farf,, c6te din evenimentele din poftelor telespectatorilor. produsepentru satisfacerea decembrie 1989 au fost transmiseaga cum s-au petrecut in in cazul posturilor de televiziune nationale, plin^qipiul realitate? CAteevenimente transmisede posturile de televiziune cdlduzitor estetot cel al eficienteieconomice. nu au prezentat.-de.formatint0mplarile, pentru a indUce in de partide Deci, fie cd este vorba de stat, de administra{ie, congtiin{atelespectatorilor anumite sentimente,uneori ostile $i particulare, politice, firme firme mixte, companiimultinationale, denigratoare?De c6te ori statul romdn nu d trebuit sd intervina banci, oameni de afaceri prosperi sau sponsori,interesul este pentru a corecta anumite informatii care au fost transmise acela de a dicta- $i de a +romova principiile finantatorului. deformat sau chiar tendenfios.Dar prima infoqryalietransmisdse _ Modurile principale prin care se ac{ioneazi sunt urmitoarele: addncin glemqria telespectatoruluisi este foarte greg intrpaqegte a) Promovareapppriilor punctede vedere; ca dupa o perioadi de timp sd fie gtearsdsau corectatd. De b) Excluderea punctelorde vedereopuse; asemenea, la emisiunileulterioarein carese dezminteinformatia c) Relatareavg!!,..{istgr$i,gnat5, care sd serveascbo anumitd transmisi anterioru4u participd, din anumite motive, dec6t 60opinie,un intereseconomicsau"oVgndetipersonala. 70% din telespeglatorijcare au ascultatprima datii. Posturile de televiziune care apa(in Algglltgr grup41i.pp-liti-ce Astfel, cu televiziunea estefoarteu$ors6manipulezipoporul, nu pot fr acuzatede pseudo-dependen{a, iar dacdimoralitate lor va fi daf _audienta a facelegeala cei ce transmit,cdt de no.iu. proporfionala vor fi pentru s.ufle-tele cu fo(a mi$cirii respective. curate informatiile inghilite. 60
61

iN LU ORTODOX CRXSTINUL

TELEPROPAGANDISTUL ELECTORAL Ian Transmisiile televizatesunt supuselegilor propagandei. Domenach spune c6 legile propagandei sunt: orchestratia, simplificarea vulgatizatoarc, unanimitatea sub* presiune, transfuziade mesajeprin eludareamecanismelorde rezisten(i la propa$nd6, un de rezistenta ale publicului. intre mecanismele revinecredintei. rol deosebit * Putem urmiri cu precizie aplicareain practicd a principiilor in campaniileelectoraledin occident.Din aparilia propagandei pe micul ecran a celor ce se infruntii si a felului in care se manifestape micul ecran,ce se arati Ei ce nu, competitorii pot influenta intr-o mare mdsuri opfiunile aleg[torilor. Spre Bill Clinton, a fost exemplu,portretulcandidatuluila pregedintie prezentat cu trdsituri modificate, de copil, pentru a exprima nevinova{ia, curitenia. i-n realitate, insd, fbptele au contrazis aceastdimagine. Dar oare unde se minte $i se calomniazAmar mult decdt intr-o emisiune electorald? ln aceste campanii electoraletelevizatese vrea ca, din morminte vdruite la exterior, dar pline de putoareaplcatelor in interior, sd se creeze idoli. si lideri politici cu pureoli de salvatoriai neamului. TELEMONOPOLUL ADEVARULUI in fafa Datoritatimpului indelungatpetrecutde un telespectator micului ecran, iq conqtiintalui se va forma ideea ca televizorul prezinf adevarul)'insa, dupa interesele si credintelecelor care patroneazl postul de televiziune, se vor confec{iona pseudorealitali, aducdndu-seatingere credintei ortodoxe gi slujitorilor Ydzindca sondajele de opinie siiteazdBisericaOrtodoxa acesteia. 62

RomAni pe primul loc in ceeace privegtecredibilitateain r0ndul poporului rom6n, slujitorii diavolului din interiorul $i exteriorul cu mare atentie s6rile conflictuale interortodoxe tarii exploateazA si inteneligioase. Iar atunci cAnd aceste conflicte gi pacatenu exist6,ele sunt provocateartificial sau se inventeazA. TELEDEPENDENTA igi exercitaputereaprin mijloace Claselepolitice conducdtoare persuasive de tip cultrual-simbolicqi in acestsens,televizorulpoate a acestor fi folosit cu succesca un instrument de con$tientizare bunistarea orientaripolitice, care in mod categoricpropovdduiesc generald. Astfel, omul obis,nuit va devenidependent de aceasticale de informare pentru c5 de aici, mai mult decdt de la oricare alta surs6, va puteasa afle ce schimbdripot aparea in viata sa.Posturile de televiziune care au orientrri alternative vor avea si ele de castigat, difuz6nd giri li informatii care combatstirile oficiale sau oferaceeace nu se poateafla de la sursaoficiali. in perioadelede dezordine socialS,9rizL, schimbare sociala rapida (revolufie, tranzi{ie, stare de necesitate,migcari sindicale), dependenfa telespectatorului se va.ampliflqa. Teledep,e_n.dentii vor agteptacu nerdbdareemisiunile informative care l--e" v,-gtde raspunsurile a$teptate: alegerile,dacaa dacase fac demonstra{ii, cine a cdsJigat cizut guvernul,care sunt majorarilede salariusauale pensiilor,ce s-a mai scumpit etc. Pe calea micului ecran,datoritd concurentei dintre posturile care transmit, populafia vaft urtoxipafacu Etiri Si informatii dintre cele mai diverse, incdt haosul sa fie general;i informafiile esen{iale a liniqtii saucele carear duce la o instaurare safie invdluite;i greu de depistat.Diversitateainformatiilor atrage omul spre a,i consumellgrp.ql cu serialede toate genurile,jocuri sportive etc., care in mod inevitabil ii vor aliena psihicul, 63

IN LUMEA TELEVIZORULUI CRESTINUL ORTODOX SI A INTERNEruLUI

CRESTINUL ORTODQXII\ILUMEATETEVIZORULUI $I A INTERNETULUI

realigtilor concretedin @4sindrtl si -qfqbrndu-l.Observarea Romdnia post-decembristiaratd c6 po"sturilede televiziune in mod deliberat in vederea inJrefinerii st5rii de actioneazd dorindu-i dependenfi de aceastd rlgllgUtjgt" ?nrtndul cresJinilor, pentrugli*Butearnaniprrla in anumitegcopgg. sursd de informare NECROFILIA TELEVIZIUNII de a aveacat mai mJtf O altaboali a televiziunii,obsedat6 in scopulobtinerii de profiturircdtmai mari,*este" telespectatori phiarsi in direct,Stiri gocante, sinucideri, acee-a dg a lransmite" de tot cortegiul artistice, frlme aga-zis iar in catasfiefe, ac.cidente, (desfrdn6ri, sodomii, perversiunisexualeetc'). pajtm-i "U.mane cre$tinilor, cel mai mult minteqq! in*ir*na Acesteemisiunifptg.c? l-a pdcdtui. un duhovnic Cind pentru yginlp a c0qtigdndu-le cu sotia,pestefire, acesta peun "cregtin"dece a pacatuit intrebat "Am vdzut Ia televizoracestespurcdciuni$i m-am a r6spuns: cu sotia, ca sd incercdm$i noi, sd aprins d-effi, tmpreund la televizorastfelde spurcdciuni, Pdnda vedea cumeste. vedem tn a$a9?va."Dar "cdsdtoriile nJlrnfa_llecutffigsdfac nu rezistdtn timp."(Pr.Toma) caresefac ipo;ia; sodomice pe iJ,9gres932a Acesteinformatji$ocante li filmele dpsfrdnate telespectator $i nesitioase Si actiondazica nigtefiare mdnioase ug6,inflilcdreazi, careseduc, .qubj TELrVIZIUNEA CA ARMA iN N,q.ZBOTUL MIHOLOGIC
\.

if[qyenltp militara externl i.qlnUu-stat-independnt,opin-'a zub.liel a slatului agresorgi a celor simpatizanficu el gsJe p*eg4tjk._ti,, m.ani.pulaA.,psihip, din-Jisp, cu ajutorul armei pp,,iltolggi9e, in care televiziunea are un rol primordial.Astfel, interventia militari strdind din Iugoslavia, pe fundalul neinfelegerilor interetnice din Kosovo,alogt_ dtn"timp il-qlllUta, pL!!-ry-r-Qqs-:"media, poporulsdrbfiind invinuit..de genoeid, cu mii cdteJa zeci de de victime. it*fgglitate, au fost descoperite gadavre. Dar oare qalgp.g.q,IUfi de televiziuneau mai transmis gi..rnasacrele si manistiri ortodoxesdrbp. _b-lsp.{ig-i {:J*g--q!_.-.,de fbgute de cdtrekosovani albanezi, dupd impotrivaqiyililor ,s0rhi rdzboi, de cdndregiunea estecontrolatd de forteled,e_ men(ipere a "pqgli':QNU? Din acestexempluse poate vedeac0t de mult se poate deforma realitateagi ce efecte poate avea aceastiacfiune diavoleasca a televiziunii psihologic. in razboiul
SELECTII DIABOLICE SpecialiEtiistudiaza cu atenfie gfg-cjgk transmisiunilor. de televiziune asupratelespectatorilor.Potrivit studiilor intreprinse de Paul T,azarsfeld, exista q&_gte.sig.rpl_e.gj._-qglrlpl.9xe, de scurtdsi de . lqgga d.u-qat6,care determini e"gpfn-it9_..^atitudini ale gi telespectatorului, care gy.gl-ue aeintimp. De aceea,@tiilg-itt tjlqp ale acestuia pot fi: vjolgle*jfaftqna_1"e, u.pi{i199$9na_le, g-fgme1e,acapar V-to_4{e, . t-e-m-Bqra!g*s_g}" .-s*Bb!lg.In general, impactul unei $tiri sau al unui zvon estebrutal, datoriti surprizei s,i imposibilitatii celui ce priveqte de a alege,.gi determinao reactievie, pa(ial6, afectivbgi lipsita de nuante. Au fost luate in calcul si studiateposibile nivele ale afectului: nivelul brutal (evenimentulin sine),nivelul conjuncturalsi nivelul 65

da Conform studiilor de specialitate,@1\9i9! p-sihol-qgic privegte ce ceea in iar, militar mai bunedecdt-razboiul rezultate pre{ul de cost, este mult mai economic.Astizi, pentru o 64

CRESTINUL ORTODOX iN TUMEATETEVIZORUTUI SI A INIERNEruLUI

iN TUMEA CRESTINUL TELEVIZORULUI oRTODOX SIA INTERNETULUI

sfructural. Spreexemplu,cdndguvernanfii o actiunesau urmaresc legeantipopularI cu repercusiuni asupra bugetului telespectatorului, se lanseazf, un mic zvon,urmArindu-se prin popula{iei apoi reac{ia sondaje deopiniegiagteptlindu-se trecerea pentru timpului, calmarea spiritelor.DupSacestprim atac,se lanseazi zvonul cu o mai mare putereSifrecventi.ASas-aintimplat cu art.200 din codulpenai1al liberEtii homosexualilor), incercdndu-se abrogarea lui. Dar, pentu ci marea majoritate a romdnilorsuntimpotiva acestor spurclciunl, selasdsdtreacd o perioadidetimp, du@careserevinela discutia Si qi presiuni"internationale. votarea articoluluisubalte argumente Se speri ca dupdo perioadi de timp, popula{iasi se obignuiasci cu acestespurcdciuni,si devin6 indiferenta Si sa le accepte.Se nadajduiegte astfel ca homosexualii sa devinavdrful de lance al inffirii Romdniei in Uniunea Europeani. EFECTUL CLOPOTULUI DE STICLA Acestefectaparein sazul"h gef_e_.-{"e-porterii de televiziune nu participadirect la evenimente, derjgi_permit sa faca aprecieri asupraacestora, inggng,{Al-exagsmnd1;;lg, Q.gticd disputSintre grEco.-catolici orto_dp-Q$i.-si este prezentatl ca fiind de mare destireva declffi cu tensiuniireponciliabiie. gqtp1g,ur., Qg.s-tfel in rdndulcre$tinilor din celedouareligii,gggp$"q?tori direc{iai invrajbindu-i. situatiei, rp,,pplii de uri qi rizbunare, sentimente S-i
I

Viglgltg_.9j in!99en!9 sunt astizi principalele cerinfe ale I de mdncare, adgjdgs#4-gy,:gS telesp ectatori Ior. O astfe i:.f"q*p, Atunci va produce dezumaniza,nea.pffs0.aoet indqb,"it"o""-c-ind;9. persoanei Va mai la progresulsocietiitii? careva fi cCInfiihutJa puteacontribuita p"hunejsglp.gere membrii socieafi? Va intre mai putearealizafaptul ci estezidr:td dupaChipul lui Dumnezeu, ca s6ajungd sdseasemene cu El prin sfin{enie? in acestiures al emisiunilorcare mai degrabi ar trebui sd lipseasca, de multe ori apar..emisiuni denigratoarp la*adresa Bisericii OrtodoxeRomdnesi a sfintitilor ei slujitori. Se*itr faptul c6 fipcare^aJirnoatin rrehuiedov,edih.Existii $i emisiunide q-i gn,vocabular sgandal, limitat,care care*gflfivp un limbaj furi,og a_ryp"f=fgl in mod voit evenimente ce nu au fost bine infelese. Astfel, oj!funle"f,ey9gffi--intre doungrupuri de credincioSi de pn |jrazbqiJplrgtos". religii diferite esteprezentatii d;.gpt. in Rom6nias-a incetiifenit ce se g3c$ca-pgblp-g[iigg$Sgte grupuri f4ce unol peqteletigio..ase sau unor de interese,oculte, posturilorcarele carede multe ori sunt implicateig'{i"+Aqkfgu facpublicitatea. TELEHULITORUL televiziuniicu artacinematograficE, putemda un La incidenta (accesibil exemplu multorcititori) dehulaadusd Maicii Domnului. gi proprii,Maica Datoritndarurilor dumnezeiegti a strddaniilor a rcaliza;t cea"maiinaka-$sanF a sfinfeniei, fiind Do,mnului adicSomul care a atins.gelmaj"-Lmlt thlfiiul-am indumneTeit, grad de desavdrqire, cltre care tp.ji g_?meafl trebuie sa tinda (Matei 5, 48). Ca -gq441e a acestei vieti desavdnite si a faptului c6 din,ea S-aintrupatDumnezeu, nagterea Mintuitorului nostru IisusHristoss-apetrecut ftri dureri(Iezec.44,l-2).

ca marfr) TELEMARFA (Televiziunea

simple mnrfuride consum, Cind e"misiunile. tslevHre'devin


poftelgrpdcitoase, destinate doar satisfaceriitglplpgqletofiivor ale sondajelor fi, la rdndullor, considerati ca*:iffmlg",Bliggjp de opinie gi ale calculeloreconomice. Fste,ins6,un trist adevlr cd
66

iN TUMEATE ORTODOX CRESTINUL

cRI$TINUL oRToDOX iN TUMEATEL

in filmul artistic lisus din Nazaret, difuzat mai multi ani la rdnd la televiziune qi apreciat ca fiind o producfie de valoare, se Domnului s-a petrecut cu dureri. Astfel, sute de aratl cd na$terea mai pu{in cunoscitori in credinta milioane de telespectatori, Mintuitorului cregtind,au rdmascu invatitura gregitac6 naqterea Iisus Hristos s-ar fi petrecut cu dureri, in chinuri, asemenea"unei na$teri omene$ti obi$nuite. Or, in cele noud luni de zlle cdt a locuit $i crescut Dumnezeu-Omul in preacuratul ei pdntege, FecioaraMaria gi-a sfin{it trupul $i suflenrl, mergind din putere in putere(Ps. 83, 8), unindu-semistic cu Dwrnezeu. Penttt ci, Domnului nagterea Fecioara Maria a ndscutpe Dumnezeu-Omul, petrecut suprafiresc,fbra dureri. nostru Iisus Hristos s-.a INDUSTRIILE TELECULTURALE DEVASTATOARE Industriile teleculturale dts.tfug cultura popular-nationala, etnicd, religioasi, politici etc. Individul telespectator este "furqjat intelectual" prin seriale s,i telenovele interminabile. Aceste industrii teleculturale au enonne resurse financiare gi utllizeazl, tehnici gi aparaturi modern6, urmirind rentabilitatea maximd. Aflat in menghinainf,ustriilor teleculturale,care cautaprofitul apare ca o linta politica, telespectatorul maxim $i conducerea crucificatd, cdreia ii- gste,distrusa personalitateaduhovniceascd. Astfel, in v6p.ptoarea mijloaceleteledemonizatoare de congtiinfe, in devin din ce in ce mai qq.fifticatesi mai rafrnate,analizdndu-se gi efectele detaliu dorintele audientcl '' '' mesajele transmise \acestora asupraei.

SPIRALA TACERII C*"+pJg-r3ndu-itimpullibersiq9r-bjUg0"n-du;lprinsatisfacerea gi sh poftelor salepicltoase,televiziunea a ajunssa influenteze telespectatorului. controleze comportamentul Dac6,in mod intdmplator, vederevizavi de 4rpAltp"{tunqledg va aveatendintasd se cele carese transmit,acesttelespectator publice, retragi de la dezbaterile de teamdsf, nu fie contra curentului.El va deveni mai ticut qi mai absentin discu{ie, izoldndu-se astfelpe o spiralaa ld'cerii. $i alunecdnd TELECALOMNIATORUL in calitatede institutiedivino-uman6, BisericaOrtodoxi este c6 nu ar prezenta supusa_--frecvent defrimf,rii, Wggrandg;$F incredere, 6 ar fi inferioari altor culte,anacronici si demodatS. Pentrua sustine aceste lucruri, {pporteriicalca.in-picioare,prqriile re$lisi"aoduriprofesionale. Cdndeste vorbadeBiserica Qnodoxa RomAnI caBisericlNa{ional6, din carefaceparte85%din poporul romdn,estenecesari in -.aatl qalsmniilor informafiei. verificarea impotrivaBisericii Ortodoxe RomAne, indreptate dEepmlla,lnnhm esteacordat cu,intarziere la ore dentdma-audjenta. $i Difuzarea in emisiunile de televiziunea unor..date_-false, deligratoare,referitoarela moralitateaunei persoane, aduce atingereimaginii publice a acesteia, fiindu-i lezatprestigiulde gi in plus, suferinfi care se bucurdin Bisericdgi in societate psihic6, determinati de iqiosirea sociala, batjocura publicS, celor care o cunosc. minciunadezonoranti$i,desconsiderarea Existi, astLzi, vpllpntesub"tile seconstatd c6 4"ejq*gg_pgihig4si oameniiau u;1'pfagpqihic dupi streq.U].psihip care devine lLmja, puternic,lasdnd mintalepentrumult timp. sgchele
69

68

TELEVIZORULUI iN LUMEA SI A INTERN CRESTINUL.ORTODOX

iN TUMEA CRESTINUL ORTODOX TELEVIZORUTUI SI A IN'ITRNETULUI

de cu ingeniozitatea unor fragme,nte Prin asamblarea mai mult saumai pu{in corectefiecarein parte,dar in realitate, afara.contextului, p-oaterczrtlta un intreg totalmente fals. in acestsenssuntminciuniledenigratoare concludente Exemple la adresaPatriarhuluiBisericii Ortodoxe Romdne,P[rintele tuturor cre$tinilorortodocgiromdni. De cine? De citrr doi "credinciosi"catolici, care au afirmat cd at fi fost legionar' Se cunosc,ins6, deseleocazii qind informatorsi homosexual. in PatriarhulRomdniei s-a opus libertatii homosexualilor. intlirect lui auvenitconducltorii{irii, caroausustinut "apdrarea" " "De ce nu-l lasdin pace,cd estebdtrdn? spundnd: calomnia, calomniia fostcrearea uneistaride al acestor Priggipa[u].sc-qp psihica'$i pufin credincios,i mai celor in rdndul $i-tortura derufa astfel,printre cei carenu-l cunoscfoartebine pe Patriarh,s-au mindvii. aflat si oamenicareau crezutaceste calpnmiis-aufr-cutin perioada $6 nu uitamcd acelespurcate de la qi careinfrAnarea Sfhntului Marelui Post,cdndm?i.alesse. diavolului si al slujitorilor Dar careesteS"-c-gpul cele diavolesti. intre cre$tini. lui? Snfa-q_tul.burare Sjdezb-iuare gregeli ale slujitorilorBisericiisi se caut4 spirit,se. in acelasi mai pentrua"s-miqticdt fac cunoscute !a org de ma4im4.audip-nta, slabiin credinti.Dar oarece s-arintdmpla multi cre$tini ortodocqi la lumindpicatelemari at scoate emisiunigi,reportaje daci aceste politici si adninistrativi? qi ainuite ale conducbtorilor TELEFATARNICUL (MORALITATEA CU DOUA FETE) foartebinefaptulcdarma Spgcialisg! il,razUoi*nrbliatic cunosc moral[ poate deveni foarte lesne o armi mortal6.Astfel, prin se poateaplicade cltre autoriEtilepolitice o emisiuniletelevizate nelegall,cares-asoldat derepresiune o actiune a ier6rii, dupa morala 70

cu mo(i si rdniti, fir6 ca adevdrafii criminali s6poatr fi descoperili pentrufaptelelor (de exemplu, mineriadele). saupedepsili $i o cu totul altr moral6,a cruzimii, a urii se aplici elitelor intelectuale -ln rom6negti, in careun loc importantil ocupapreofii. acestfel, putemicelemedii de informare,aflate sub controlul unor fo{e politice, pot pune elitele intelectuale inf-o starede culpabilitate procedat minerii, continui.Astfel au carestrigauin vazulinfiegii "Noi am mdncat salam lumi, prin intermediul televiziuniinafionale: nu gtndim!". muncim, cu soia!";'Noi nu nevindem tara!";'T.ioi Prin astfelde actiuni,adevaratii lideri ai sociebtii suntadu$ila ticere $i izolati, pentru a face loc parvenitilor,carieristilor, membrilororganizafiilor terorbtilorinformationali, descurciretilor, ingroape in minciuni,pdrrt ce vor sE adevdrul oculte, futurorcelor dispare cu desdvdrgire. cind acesta GRILA PROGRAMELOR DE TELEVIZIUNE Agonia telespectatoruluieste studiat6 $i controlatii prin mijloaceqtiinfifice,extremde bine pusela punctgi carenu sunt intotdeaunarecunoscutepublic. in Romdnia, institutele de in procentecu zecimale sondarea opiniei publice analizeazil activitatea popula{iei, cumpdrlturile, lectura, cerintele de posturilor informare, audienfa de televiziune... Aceste date prelucratesunt puse, apoi, la dispozitia.qe"lqr maselor,pentru a realiza structura ipteresafiin manipularea (gnla) programelor. TELENOROCUL Oaredece trebuiesate uiti la televizorca sac6qtigi? Qineeste N-ar fi mai tu saucei carefac emisiunea? de fapt cel carec65tig6:
7'l

CRESTINUL ORTODOX IN LUMEA TELEVIZORULUISI A INTERNETULUI

__!BE$nNul, oRrooox il.t t ul,tnATELEVTzoRULUI SIA INTERNETULUI

simplu $i nu ai pierdemai pu{in timp, daci ai lua un bilet pe care saunu? sa-l deschiziimediat, ca sd afli dacdai cagtigat Dar cind te ui{i la televizor ca sd afli dacdai cdgtigat,prin emisiunile prezentate se urmdregte atragerea cilt mai multor telespectatori, ca sdcumpere bilete.$i ce partedin incasdrirevine premiilor? O nimica toatj.l Cdtdgdlagiepentru acel premiq qi ce pentru cdgtigator! I-a pus Dumnezeumdnain cap! Cu binefacere gi acest prilej se face multa reclami care aduce un foarte nlare profit acelui post de televiziune.Corect ar fi sI se spun6:" Vd uitati la emisiunea Telenorocul gi pierdefi {impul mdntuhii si banii!" Din 5 milioanede oamenicareau cumpirat bilete, cigtiga 20-25 de oameni. Calculati profitul postului de televiziune in acestcazt nu am spus totul. Aceste emisiuni in care se Dar cu acestea cauti norocul sunt sustinute de vedete cu duhuri de desfrdnare, de m6ndrie, de iubire de arginfi, care urmdresc sd-ti cdStige Vqinta gi sa !i-o dirijeze spre cele ce recomandi ele. $i in acest mod, toat6 fara este contaminatii de duhul jocului de noroc "Robingo" sau altele de acest fel. Cine mai vrea s6 munceascl cinstit, dacd se pot cdgtiga bani numai uitdndu-te? Adevdratul cdgtigitor este organizatoruljocului. Dar agacum au apdrut,aqa vor gi dispdrea.Cdnd patronul va fugi cu banii in strdinitate, romdnul va demonstrp in semn de protest in fata sediului guvernului,de la careigi va cerbanii pierdu{i. PRACTICI SUBLIMINALE un flash Aceast6 metoddcon$ ing trimite din 5 in 5 secunde produs ce se de 1/100 secunde,ce i<jntine o reclamd a unui pe film micul un ruleazl fi in timpul cdt doregtea cumpirat, ecran. Datoritii timpului scurt de expunere, aceastii imagine72

reclamdlu va fi sesizati ir,rqfod constienJ, fiind sub pragul limita de recepfie uman6.intrucdt imaginea esterepeta[ de 720 de ori intr-o 016,ea va pdtrundesub limita de percep{ie(subliminal) in subcongtientul nostru, determinOndu-nesd dorim produsul respectiv.Rezultatul va fi c5 atunci cdnd vom intAlni in realitate produsul strecurat in subcongtient,il vom cumpdra, ftrr6s6 gtim adevdratacauzdcare ne-a determinat sI facem acestlucru. Mai trist este atunci cdnd aceste practici subliminale fac propaganddsectelorreligioase sau partidelor politice . Din cauza nocivitatii lor asupra psihicului telespectatorului,astfel de practici sunt interzisein multe (ari. Aceste practici subliminale sunt, ins6,mai greu de controlat in cazul posturilor de televiziune localeqi private.

FINANTARE $I PROFIT PRIN TELEINDOBITOCIREA CRESTINILOR Toate posturile de televiziune privatesefinanfeaza in special prin reclamelecomercialecare se transmit. incasdrilepentru reclamele prezentatese fac in funclie de numirul de telespectatori care vizioneazi postul de televiziunerespectiv. Acestase afl6 prin sondajele de opinie.Dac6incasErile pentru reclamevor fi mai mari, vor creqte salariile angaja{ilor. Deci, $i p94tel,4 rs ob{ine p*fg-fitgi ma&ime,se va urmdri cregterea numdrului de telespectatori. ASestaeste $i rnoJivul.prinsjpal pg-nt{u' care--emisiunile sunt realizatedgpL*pgflejg si .g4aatple pentruca audienta sf,creasc6. !qlSSp,-9_-cJgtp{ilor, D--p*o-arqae cre$tiniis-au obignuitca.dupao zi de lucru s6 se (mdncaiepe siturate,bautura, r-elaxszq. lq.pofte ti in.pag^ate fumat, desfrdu...),.televiziunea Je y+ ofefi din plin aceste preferin{e, asigurdndu-gi astfelfinanfarea. Datorit6impactului pe
73

CRESTINUL ORTODOX iN LUMEA TELEVIZORULUISI A INTERNETULUI

CRESTINUL oRToDox iN ruMle

odati cu trecerea careil are televiziunea, timpului, multi cre$tini se vor transforma dobitoacg numai conducdndu-se in @s.48,12), dupa poftele qi pdcatelelor. Ei vor deveni, astfel, subiectede pentrualte emisiuniteleblestemate, alimentdndu-se unii senzatie pe al{ii in savirgireapdcatelor. in schimb, vor cregtevdnzarile de produse prezentateprin reclame, profitul celui care le-a produs qi comercializat si posturilor de televiziune. bugetele 4 girul pacatelorse va relua cu o amplitudine si mai mare. a$a, -S-i pe bunddreptate, Ne intrebam, de ce in S.U.A. existA urmifbarele restrictii: 1) copiilor sub 18 ani nu li se vdnd bauturialcoolice; 2) adolescentii sub 27 ani nu au voie s6meargdin discotecigi nici nu pot cumparamaterialeporno; 3) numai telespectatorii care au autorizafii speciale pot viziona filme porno; 4) cei care prezinti reclame comerciale sunt rdspunzlttoriin fata legii de calitateaproduselor prezentate. in RomAnia, nu existi nici o coercitiea tar6 cre$tin-ortodox6, legii in acestsens. O-are,q.ingne conduce $i. undg- vor s6 ajungem? Simplele statisticiqi comparaliilecarese fac in acestsenscu realitatiledin alte Fri nu vor rezolvaproblemele.Triunghiurile si cerculetele coloratede pe micile ecranenu reprezinta o solutie,pentru cd in pdrin{ilor, lipsa copiii vor $ti exact ce emisiuni s6 urmdreascd gi poftele.Se impuneca Biserica pentrua-$isatisface curiozitatea Ortodoxl, qcoala,societatea civila sd actionezeferm in sensul promovdrii si votad.legilor necesare protejarii tineretului impotriva acestor blestematii,cel putin la nivelul realizat in S.U.A. 74

TELEDEMONIZATORUL

. PERICOL PUBLIC

Comisia Europeand definqte pericolul public astfel: 1. dacdesteactualsau iminent; 2. dacdproduceprmiri asupraintregii nafiuni; 3. daci constituie o ameninfarepentru viafa organizatoricda comunitdtii: 4. dacd,pericolul are un caracter excepfional, adic6 dacd mdsurilepe care le ia statul nu sunt suficientepentru asigurarea securitalii,sdndtdtii sau ordinii publice. Astazi avem dovezi clare c6 majoritatea canalelor de tgleviziune din Romdnia sunt veritabile Fpn,cplepublice.gi de aceeasunt necesare legi care sd ingrddeasca liberafile pe caregi le arogd.

75

CRESTINUL ORTODOX IN LUMEA TELEVIZORULUI SI A INTERNETULUI

CAPITOLUL IV BISERICA ORTODOXA


CE REPREZINTA BISERICA ORTODOXA \

B i sericaOrtodoxAr eprezintAintreaga umanitaterlscumpdnti (Efes.1,23 ), caretrdiegte din puterealui Hristos, Cel inviat din mo(i. De aceea, Biserica Ortodoxase afld itl starealui Hristos;' esteHristofora(Efes.15, 25-27). SfdntaBiserici OrtodoxdesteTrupul Tainic al Domnului Iisus ei, cregtiniiortodoc$i, Hristos(1Cor.12,13 ), pentrucd mddularele se hrinesc prin Sf6nta impara5anie din Trupul 9i Sdngele lui Hristos, Cel inviat din moti, iar MAntuitorul Iisus Hristos este Capul Trupului, al Bisericii Ortodoxe(Colos.l,18-19; Efes.1, 23). Dacd am putea cuprinde cu ochii suflete$tiDumnezeiasca BisericaOrtodoxaa lui Hristos,am vedeanumai Trupul Tainic al Domnului Iisus Hristos,deoarece BisericaOrtodoxaesteunit6 cu Hristos 9i se impdrtasegte din Trupul Sdu Dumnezeiesc. M6ntuitorul Iisus Hristos, in Care se afld plenitudinea Dumnezeirii (Colos.29-10), inviat gi prosldvit de Dumnezeu Tatdl, in Duhul Sfhnt, r5m6ne in lume sub forma Bisericii Ortodoxe, pe care o face insusi Trupul Siu Dumnezeiesc. (Rom. 1, 2-4; lCor.l2, l). Domnul Iisus Hristos:estein stareade inviere, iar Biserica Ortodoxi, prezen[a S&iif ]ume, -este in drum spre starea de inviere. Mdntuitorul Iisus Hristos ii poartdin Sinepe tofi creStinii ortodocai,ca locag sffint Si sfintitor, agteptdnd ca to{i oamenii sa se mdntuiascd. Bisericavie a lui Dumnezeu- Biserica Ortodoxi 76

a fost intemeiatii in chip vdzut,in ziitta PogordriiDuhului Sfhnt, in chip de limbi de foc,pesteMaicaDomnuluiSiSfintii Apostoli (in anul 33 de la Hristos, luna a 4-a Si ziua a 20-a).in acel moment,Sfintii Apostoli au intemeiatprima obqtea cre$tirlilor ortodocgi, Biserica Ortodoxd,care este un organismviu gi ii cuprindepe to{i cre$tinii care mdrturisesc aceeaqi credint6gapteSfinte Tainegi sunt ortodoxd,se impartaSesc cu aceleagi povafui{i pe calea mdntuirii de episcopi,preofi 9i diaconi ortodocgi. Crestiniiortodocqialcdtuiesc Bisericavie, Trupul Mistic al Domnului nostru Iisus Hristos, in care se pot mdntui. Sfhntul ApostolPavelne spune: "...noi suntem templual Dumnezeului Celuiviu,precumDumnezeu "Voi a zis: locui in ei. $i voi umbla gi voifi Dumnezeul lor si ei vorfi poporulMeu" "(II Cor.6,l6; ICor.6,19).Ca Trup al Domnului Iisus Hristos, Biserica Ortodoxd duce mai departe, pdnd,la sfArSitulveacurilor, propovdduirea Cuvdntului lui Dumnezeu, impdrtigegte cres,tinilor ortodocgiharul sfintitor prin Sfintele Taine gi ii indrumape pe calea cregtini vietii Sia fericirii celeivegnice. Dumnezeiasca Bisericd Ortodoxd, fiind TrupulLui Hristos, nu poatefi distrusaqi nici afectatlde pdcatele slujitorilor sau ale vrajmagilorei. Dar diavolii gi slujitorii lor ii pot distrugepe cregtiniicarenu suntunifi cu Hristosprin credin(a gi faptebune. Dumnezeu a dat BisericiiOrtodoxe, prin ierarhiasa (episcopi, preofi gi diaconi), aceastzi intreitii putere: s6 invefe adevdrul dumnezeiesc, sd sivdrpeascd SfinteleTaine in cadrul slujbelor bisericegti Sisa-iindrumepe cregtinispreo triire sfhnti gi curata in Hristos. Sfbntaqi dumnezeiasca BisericdOrtodoxd estemamanoasfii duhovniceasc[ (Ga1.4,26), carene-a niscut prin SfhntulBotez, ftcdndu-ne "fii ai lui Dumnezeu, dupdhar" (Ga1.3,27). Biserica

IN LUMEA TEI,EVIZORULUI CRESTINUL ORTODOX SI A INTERNETULUI

CRE$TINUL IN LUMEA ORTODOX TELEVIZORULUI SI A INTERNEruLUI

de M6ntuitorul nostruIisus Hristos (Mt.16, Ortodoxaintemeiatd 18;13, 3l) este imparatia vdzu6 a lui Dumnezeu. Membrii acesteiimparatii Ceregti,cregtinii ortodoc$i, se afla atdt aici, in Biserica luptdtoare,pdmdnteascd, cdt $i in ceruri, in Biserica triumfitoare, cereascS. Aceastaestealcdtuitadin crestinii care au poruncile implinit lui Dumnezeugi s-au mdntuit. Comu4itatea (IITim.4,6) este cregtinilorortodocsi din Biserica pdmdnteasca nedesp6(ita de BisericacereascS, sau comunitatea sfinfilor. . Pavel ne "...deci sunteti SfhntulApostol spune: nu mai strdini Si locuitori vremelnici, ci sunteti lmpreund rytdleni cu sfirltii, Si casnici ai lui Dumnezeu" (Efes.2, 19). Toti membrii Bisericii Ortodoxe, ati.t ai Bisericii pamdntqti, c6t $i ai Bisericii ceregti, formeazAo singur6 Biserica vie, Una, Sfhnta, Soborniceasci Si Apostoleascd,agacum mdrturisim in Crez, adici una gi aceea$i imparatie Cereascd. Domnul nostruIisus Hristos a dat legi Bisericii OrtodoxeSi o organizare exterioari speciala, ca unei societati vizibile (Mt. 16, 18; 1n.20,23; Mc.l 6, 15- 16; Lc. 10, 16), inzestrdnd-o cu toate organismelenecesare unei impara{ii. DUMNEZEIASCA BISERICA ORTODOXA, LOCA$UL LUI DUMNEZEU iN r,Unng giseJca Ortodoxi esteloca$ullui Dumnezeuin Dumnezeiasca lume (Ps.12l,l; Fpt.6,l4). PatriarhulIacob ne spune:"Domnul este cu adevdrat in locul acesta! Cdt de infricosdtor este locul acesta! Aceasta nu este alta, fara numai casa lui Dumnezeu, poarta Ceryrilon " (Fac.28,1 aceasta este 6-17).LocasulBisericii *a0iiune Ortodoxe este locul de al'harului dumnezeiesccare se revarsi din Hristos, adic6 a Duhului Sfrnt care se silasluiestein umanitatealui Hristos cea inviati si din ea ni se comunici noui. 78
l

in Biserica OrtodoxA,locaqde rugiciune sfhnt 9i sfin{itor, se adun6cregtinii ortodocgica si ascultecuvdntul lui Dumnezeu,s6 participe la Sfhnta Jertfr Euharisticda Domnului Iisus Hristos 9i sd se impdrtdgeascicu harul Duhului Sfhnt prezent in Sfintele Taine.Fiinta Bisericii Ortodoxeigi gdsegte origineaSimodelul ei in misterul comuniunii Sfintei Treimi. Biserica Ortodoxa fiind viata noastrd in Hristos, iar via{a Bisericii fiind cregterea noastrd in Hristos, Dumnezeiasca Bisericd Ortodoxa este locagul sfintirii gi mdntuirii noastre. Biserica Ortodox6,in calitatede Trup Tainic al Domnului Iisus, fiind incredintata de Mdntuitorul Hristos cu administrarea Sfintelor Taine, ca organe ale Harului Si cu pdzirea fi propovdduirea nealteratl a invdtaturilor dumnezeiegtirevelate, este singurul loc in care se dobAndegte mAntuirea gi este inzestrati cu infailibilitate. FIINTA TAINICA . TEANDRICA A DUMNEZEIESTII BISERICI ORTODOXE Biserica Ortodoxa se constituie din intdlnirea naturalului cu supranaturalul, a omenescului cu dumnezeiescul.De la PogordreaDuhului Sfrnt, universul creat gi limitat poartain sine un corp nou, Biserica Ortodoxd, careare o plenitudinenecreatd Si nelimitati, pe care lumea nu o putea avea inainte. Acest corp nou este Dumnezeiasca Bisericd Ortodoxa, Trupul Tainic al Domnului Iisus Hristos, iar plenitudineape care o confine este harul, profunzimea energiilor divine necreate,prin care gi pentru carea fost creatalumea. De la Pogorirea Duhului Sfhnt, intreg universul estechemat Bisericd Ortodoxd, sa devina Biserica a sa intre in Dumnezeiasca lui Hristos, pentru a fi transformat la sfhrSitul veacurilor in 79 lr

oRToDoxitt tutrlre TELEVIZoRULUI cREsrrNUL st A TNTERNETULUI

CRESTINUL IN LUMEA ORTODOX TTLEVIZORULUI SI A INTERNETULUI

Lumeaintreagdigi gdsegte, imparafiave$nici a lui Dumnezeu. in BisericaOrtodoxi.Fireaumani qi intreaga astfel,desav6rgirea trebuiesdintre in Loca$ul ceresc al Fiului lui Dumnezeu, creatie pentrua deveniBisericb Astfel,viafacregtinilor a lui Dumnezeu. impletitiicu ViataPreaSfinteiTreimi.Mdntuitorul este ortodocgi TatAlpentrucei carevor Iisus HristosS-a rugat lui Dumnezeu Mine;i crede: "...catoti sdfie una,dupdcum Tu,Parintetntr.u ca si ei safie unatntruNoi". (In.1,7,2I). { Eu intru Tine, Sfintei Treimi se intre cre$tinii ortodocsisi Persoanele realizearA aceea$i unire,dupahar,careesteinge Persoanele?rea, Prea SfinteiTreimi.Iar Cel care-iridic[ pe oamenila uniunea SfinteiTreimi sauCel prin Carese coboarlUniuneaTreimii in "...Ettsunttntru Fiul lui Dumnezeu, Carene spune: oameni este (1n.I7,23). Mine Eu tntru voi". Comuniunea Tatdl si si Tatdltntru locagsau cu Sfrnta Treimeni se face,prin Fiul lui Dumnezeu, jos, gi Biserici, nou6,celor de de la creafie mai apoi de la (I a lui Dumnezeu intrupare, Jertfrsi inviere.Omul esteBisericd ci si in sensulc6 este de loca$, Cor.6,l9),nu numaiin sensul etern in sinepe semeniis6i.Fundamentul destinat sdprimeascd in naturaumand, al BisericiiOrtodoxe sereflectiidin Dumnezeu putem al vorbi de un temei natural-firesc-uman astfel incdt Bisericii. este dejp o pregdtirea Bisericii, careva avea Crea{iunea inceputulin Paradisul terestru,cu primii oameni.Istoria lumii mistic al lumii. esteo istoriea Bisericii, careestefundamentul ale Toateformelede societate umani sunt chipuri desfigurate Bisericii.Pluralitatea biiericilor, a societitilor9i a asociafiilor religioase reprezintl-.cliipgri disparate 9i. desfigurateale Dumnezeiegtii Biserici,Eefei Una.

DUMNEZEIE$TII INFAILIBILITATEA BISERICI ORTODOXE . Biserica Ortodox6, ca Trup Tainic al Domnului Iisus Hristos, fiind incredintati de MAntuitorul Iisus Hristos cu administrarea Sfintelor Taine ca organe ale Harului li cu pdzirea Si propovaduireanealteratila invdtgturii revelate, este singurul loc in care se pot. mdntui crestinii ortodoc$i $i este inzestrati cu " (Tim.3,15). infailibilitate, fiind: *stdlp si intdrire a adevtiruh.ri INSTITUTIA DUMNEZEIE$TII BISERICI ORTODOXE Biserica Ortodoxa este o institufie, un cadru si o putere dumnezeiascd ce se pune mereu la dispozifia oamenilor prin Jertfa Liturgicd gi prin celelalte Sfinte Taine care sunt date de Dumpezeu, ca mijloace ale Harului .divin. Ca institutie dumnezeiascdin care se sivdrgesc Sfintele Taine, ca mijloace obiective ale Harului, trebuie sa explice poruncile si invd(aturile dumnezeiegtigi sI le pdstreze neschimbate. in ea sunt ajutafi oamenii sd se mdntuiasci. Biserica Ortodoxa are organespecial insdrcinate gi imputernicite cu aceste functiuni' gi'inzestrate cu putere gi autoritate divind pentru a putea sivdni unele acte cu caracterobiectiv Si divin. in chip tainic, Biserica Ortqdoxa este condus6de insusi Mdntuitorul nostru Iisus Hristos, intemeietorul ei, care este singurul ei Cap, iar Biserica Ortodoxd formeazil Trupul Tainic al Domnului (Efes.1, 22-23). in chip. vdzut, Biserica Ortodoxa este condusd de ierarhia (episcopi, preo{i gi diaconi), Care a fost rAnduiti de bisericeasca Sfintii Apostoli (Fpt.20, 28; Mt.28,19-20; Ic.5,14), pentru a 81

80

CRESTINUL ORTODOX IN TUMEA TELEVIZORULU SI A INTTRNETULUI

CRE$TINUL ORTODOXIN LUMEA TELEVIZORULUI SI A INTERNETULUI

propovddui Cuv0ntullui Dumnezeu, a sivArgiSfinteleTaine,a-i face partaqipe credinciogila harul dumnezeiesc s,i pentru a plstori ob$tea cregtinilor.

a rdmas El insusi strdin de pdcate,a$a$i Biserica Ortodoxd este sffintd Si frra patL, cu toate cd are oameni pacatoqi in ea. Comunitatea cre$tinilor ortodocgi participd la Sfintenia lui Hristos (Efes.13,12), ca sd devindsfdntasi frra prihana. Universalitatea DumnezeiascaBiserici Ortodoxd este Universala,?ntrucdt este destinatd tuturor popoarelor (Mt.28,19). Universahtatea Bisericii Ortodoxe, in acest sens, exprimi ideea ca Biserica Ortodoxd rimdne ?n tot timpul si-n tot locul aceeagiSi neschimbatd, in opozitie cu bisericile eretice care sunt schimbbtoare,dupd poftele gi pdcateleoamenilor Si invatdturile diavolilor arhiconi (rafionali). Mdntuitorul Iisus Hristos este in tofi cregtinii Bisericii Ortodoxe de pretutindeni, ca principiu unificator. BisericaOrtodoxaestesoborniceascd, pentrucd intotdeauna gi pretutindeni a ?nvdfatSi invatd adevdrul dumnezeiesc,in mod neschimbat,pistrAndu-i puritatea gi integritatea,dup6 inv[fatura Domnului nostru Iisus Hristos. Toate elementele Bisericii Universale sunt prezentesi active in Biserica Ortodox6local6, care celebreaza Sftnta Euharistie,slujita direct prin episcopsau prin mandatuldat preotului. Prin hirotoniaepiscopului,la careparticipi episcopiivecini qi prin Sflnta Euharistie,in care se citescdipticele,Bisericalocala esteintegratd in Bisericauniversald. Apostolicitatea Aceastii ins6ire arath cd"Biserica adevdrati este cea care a pastrat invdfitura dumnezeiasci agacum au comunicat-o Sfintii Apostoli, martorii Domnului, cei cirora li s-au impdrtagit cuvinteleDomnului nostru Iisus Hristos. Biserica Ortodoxi n-a 83

iNsu$rnrln DUMNEZETE$TTT BISERICI ORTODOXE

{ IJnitutea Biserica Ortodoxd este Una, in sensul de unitard. Exista o unica BisericaDumnezeiascd,BisericaOrtodoxa,pentru ca UnJ este Dumnezeugi Unul este MAntuitorul nostru Iisus Hristos. Sfhntul Apostol Pavel ne spune: "Este un Singur Trup ;i un Singur Duh, dupd cum ali fost chemati, intr-o nadejde.Existd un SingurDumnezeu, Tataal tuturor" (Efes.4,6). Sjinlenia Dumnezeiasca BisericaOrtodoxaesteSfhntd, pentru c6 Sfrnt gi esteintemeietorul Capul ei, Domnul nostruIisus Hristos,Care a sfinfit-o prin Scump SdngeleSau (Efes. 5, 25-27). Biserica participala sfinfenialui Hristos (Efes.5,26),pentru ca OrtodoxA sd devin[ sfrntd Si frra prihand. Sfinfenia DumnezeiestiiBiserici Ortodoxe este sfin{enia lui Hristos insuSi. Sfintenia Bisericii Ortodoxe rcalizatd, prin Sdngelelui Hristos a fost implinita prin Duhul Sfbnt,Care locuiegte in ea. BisericaOrtodoxaestelocasul de sfin{ire a cregtinilorortodocsi.Sfintenia Bisericii Ortodoxe fiind sfin{enia lui Hristos insuqi, nu este afectatl de plcatele slujitorilor sdi sau a vqjmeUlor ei. Dac6 Biserica Ortodoxan-ar fi sfrnta prin puterea 8r,'prin m{loacele ei, n-ar putea sfinfi. Prezenla oamenilor cu picate in Bisericd nu desfiinteazd" sfin{enia Bisericii Ortodoxe. Precum Dumnezeu-Omul, Mdntuitorul Iisus Hristos, aluat pdcatelenoastreasupraSa, dar 82

iN I,U^4EA TELEVIZORULUI ORTODOX CRESTINUL SI A INTERNETULUI

CRESTINUL ORTODOX IN LUMEA TELEVIZORULUI SI A INTERNETULUI

schimbat nimic $i n-a omis nimic din invdfdtura scrisd $i orala a Sfintilor Apostoli $i n-a introdus"innoiri" sau "adevdrurila zi", ca alte biserici, pentru c5:"Iisus Hristos, ieri si azi si tn veci, este Acelasi"(Evr.13,8). DumnezeiascaBiserici Ortodoxd este pf,stritoareanealterati a Adevdrului dumnezeiesc:"ziditi fiind pe temelia apostolilor si a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind insusi lisus .r Hristos " (Efes.2,20). a pdzi revelatia A sta pe temelia Sfintilor Apostoli inseamnd divind cuprinsa in Sfhnta Scriptura gi pe cea predati de Shntii Apostoli (Mt.28,20; IITes.2,15;ICor.l 1,2; lCor.l1,9; Gal.1,9; IlTim.2,2; IITim.3,l4). De aceea, Dumnezeiestii apostolicitatea Biserici Ortodoxe std in strdnsa legaturacu persistenta Bisericii pe Ortodoxe ldnga Sfhnta Traditie. Apostolicitatea Bisericii Ortodoxe se arati si in succesiuneaapostolica a ierarhiei, conform cireia harul episcopiei curge frra intrerupere de la Sfintii Apostoli, prin episcopii timpurilor trecute pAna la episcopii ortodoc$ide astAzi. Exis6, astfel, in Biserica Ortodoxa, o transmitere extemd a invataturiirevelate,incepdndcu Sfintii Apostoli gi o transmitere interni a harului, prin succesiune apostolici (Taina hirotoniei). Practicahirotoniei,ca ritual de consacrare a slujitorilor Bisericii Ortodoxe, este atestat6 de Noul Testament. (Fapt.6, 6; ITim.4,l4;lI Timl, 6; Tit.l, 5-9). Prin episcop curg toate harurile Sftntelor Taine intr-o eparhie qi el supravegheazd propovdduirea invdldtarii corecte tn eparhia sa. Iar sfintitii slujitori preofi primescde la episcop, prin hirotonie,putereade a gi sdvAniSfinteleTaine,teTerVata lor, pe aceeade a propovldui de a conduce sufletele cregtinilor pe caleamdntuirii. Si

BISERICA $I MASS-MEDIA lroblemele cu care se confruntl astilzi Biserica OrtOdoxa Romana a.y fost proorocite inca din vremurile apostolice: "vor intra intre voi lupL-ingrozitori, care nu vor cruta htrme" (Fapt.ap.20,29). Dupd vremurile comuniste, a sosit timpul in care Biserica Ortodoxd RomAna trebuie sd impdrtigeascd,prin slujitorii ei, intregii lumi, dumnezeie$tilevalori ale ortodoxiei. Daca dupa evenimenteledin decembrie 1989, noile fo(e politice s-au folosit de influenta Bisericii Ortodoxe asupra cregtinilor ortodocgipentru a ajunge cdt mai sus in ierarhiapolitica Si a-si consolida puterea,aslizi se constatiicd aceleagifo(e politice au dpvenit in cea mai mare parte dugmanii ortodoxiei, ai mAntuirii liberta{ii religioase, ;reamului rominesc. Odata cu recdptigarea gi s-a rec6gtigat dreptul la libertateainformafieiprin mass-media (televiziune,radio, presd)si alte mijloace audio-vizuale. Astfel, astilzi,mai mult ca oricdnd, viafa-socialf, estereflectatdcorect sau eronatprin mass-media. A aveaaccesla informa{ieesteun lucru foarte bun; rau este,dg cele mai multe ori, ceeace mass-media oferd sau relateazA,de pe o pozilie mai mult sau mai pu{in partizand.Dar cum se poate folosi Biserica OrtodoxdRomina de mass-media? Biserica Ortodoxd are datoria sfdnt[ de a transmite credinciogilor sii invdtatura de credinti ortodoxd qi acest lucru trebuie sa-l facd folosindu-sede mijloacele de comunicarein mas6: reviste, ziare, radio, televiziune, caseteaudio si video, internet. Dacd diavolii, prin slujitorii lor, se folosescdin plin de massfledia pentru prepagareainvltaturilor qi spurcaciunilor lor, cu 85

84

ORTODOX IN L CRESTINUL

a$rt mai mult Biserica Ortodoxa trebuie sa o utilizeze pentru a transmite sfhnta invdtaturdde credinta ortodoxd. in iuresul vietii cotidiene, in care lnintea g1j4im-a omului sunt adAncitetn"cele lume$ti,credinta lui este in centemporan pglcgl de a fi inibusita de spinii grijilor si ai distractiilor lumesti. La cei mai multi oameni,leuoiR de cultivare si infon\are se redusela urmarireaprogramelorde radio si televiziune, la citirea ziarelorsi a revistelor.in numele libertatii, sunt agresatevalqrile ale neamului,care se glsesc in sAnulBisericii Orto#xe. eJernq. lrez-J?. {proapc toateposturile de televiziunetr4nsr4itqtecredinta, {gp$angg.a, pacatele impg!{ya firii, vrajitoria etc. Y.tp,"Lenjp uman{?n Itgtb-elUlui ;i.tem4ticile emisiunilor atenteazlla-valo.area rypgrt cu Dumnezeuqi la institutia divino-umand,careestefamilia. UNELE ASPECTE ALE FOLOSIRII TELEVTZIUNII iN TRANSMITEREA EVENIMENTELOR RELIGIOASE ORTODOXE Deoarecediavolii lucreazl din plin, folosindu-sede massmedia, estenecesarca s,iBiserica Ortodoxa si se foloseasci,la r6ndul s6u,de aceasta, transmi{dnd, cu putereaharului, Cuvdntul dumnezeiesc,in cel ,mai bun caz, prin mijloace proprii televiziune, radio5i presa. Prin televiziune se pot face cunoscuteviata si activitalile Bisericii Ortodoxe Rom6negi ale prelatilor ei de prim rang. in felul acesta,Biserica Ortodoxa igi poate ardtapozilia oficiala in legiturd cu principalelqata_curi folosite impotriva ei. Prin telev iziune se*-poate piezenta frumusefea cultului ortodox, a vietii bisericesti Sia Sfintei Traditii care sunt laicizate qi profanate prin mass-media. Astfel. utilizatorii de internet din
86

CRESTINUL OR'IQPQXJN IUMEA TELEVIZORULUI SI A INITRNETULUI

fard sau striindtate pot avea informa{ia religioasi ortodoxd la indemdnS,in timp util. Prin mass-mediaproprie gi in unele carLn:prin cea nafionali, persoanecompetentedin Biserica Ortodoxa pot si aperedreapta credin(i deptaburile prozelite, sectareSi antihristice. Persoanele particulare,bolnave gi spitalizatepot participa la via{a liturgicd prin televiziune si radiodifuziune. Credinciosii de diferite v6rste gi pregitiri pot primi prin televiziuneinvataturi adecvatevirstei gi cregteriilor duhovnicesti. Exemplul pozitiv al unor parohii ortodoxe, cu realizAri deosebitein via{a liturgica si caritabild, prezentatpe micile poateajuta gi stimula activitateacelorlalteparohii. ecrane, , FORME DE COOPERARE INTRE BISERICA

iN nnZOrVARnn $r MASS-MEDTA PROBLEMELOR SOCIALEMAJOREDE ASTAZI


1. Alegerea colaboratorilor de la ziarele, radioul Si televiziunea locale din rdnduri-le celor de credinta crestinortodoxa.fii ai Bisericii Ortodoxe. 2. Informarea lor cdt mai exacti in legafura cu activitatea Bisericii gi ajutarealor cu materialedocumentare din caresaafle gi activitatileculturale,misionare filantropice. 3. Atragereaca $i colaboratoriai Bisericii a jurnali;tilor laici de bund credin{6, care cunosccredin{acre$tin-ortodoxd. 4. Formareade jurnaligti teologi la facultateade jurnalistica sau introducereaunui curs facultativ de iurnalistica la facultatea de teologie. 5. Impli'careapreofilor sau a unor teologi in problemelede televiziune si radio, ini{ierea gi suslinereaunor articole de specialitate in presalocal6.
87

CRESTINUL ORTODOX IN L

IN LUMTA TELEVIZORULUI CRESTINUL ORTODOX SIA INTERNEruLUI

6. Formareaunui birou de presl in cadrul Mitropoliilor gi Patriarhiei.care sI stabileasca o colaborarestrinsi cu massmedia. 7. Formarea unor asocia{iide presdreligioasa. 8. Emisiunireligioasepe teme actuale,caresd aibadrept scop mintuirea credinciogilor. 9. Organizarea de intruniri cu jurnaliqtii la protopopiatel 10. Invitarea la hramuri gi la evenimentelebisericegti a t reprezentan{ilor mass-media. 11. Cooperarea cu alte institu{ii (gcoli, culturalc) in Eentre vederea unor programecomune,careapoi sd fie mediatizate. 12. Cooperarea cu institufii filantropice Si institulii de asistentd social6. qi 13. Folosireaevenimentelor laice (comemoriri, aniversari) in scopurimisionare. UNELE MASURI PE CARE TREBUIE S^q.I-N TA. BISERICA ORTODOXA in mod specialtrebuie pus accentulin timpul predicii gi la pe fapta buni cregtinS, pe participarearegulati la spovedanie Sfdnta Liturghie, spovedanie, SfAnta imp6rtdqanie, postul, rugdciunea, citirea ca(ilor sfinte gi milostenia. Astdzi, mai mult ca oricOnd, trebuie predicati Sf0nta Evanghelie gi demascati lucrarea diavoleasci. Interpretarilor gregite, conforme cu credinta ereticd qi cu mintea pdcdtoasi a realizatorilorde emisiuni televizate,Biserica Ortodoxl trebuie sa le raspundain plan \oclalr cultural si caritabil, relevAndu-se permanent dragostea fii'lumndzeu gi necesitateamdntuirii fiecdruiom. Orele de religie trebuie sd fie predatede preo{i care au har gi experienti, gi astfel elevii vor fi intariti in credin{a si BB

fapta buna cre$tind. Din nefericire,in ultimul timp se observdo laicizare a invdfdmintului religios ortodox. Orele de religie sunt predatede profesoarecare n-au harul mdntuitor gi nici experien{a duhovniceascd a preotului, chiar daci sunt bune cregtine. $coala, prin caretrec toti copiii tirii, trebuiesi fie principalul loc in care catehrzarca sd se facd in cadru organizat.Daci se vor introduce ore de religie in scoli si facultati $i vor fi predatecu simt de rdspundereSi frica de Dumnezeu, iar copiii preEcolari vor fi catehizaliin Bisericile Ortodoxe, tineretul t5rii se va apropiamai gi lumina dumnezeiasc6 mult de dragostea a in{elepciuniiSfintei Scripturi. Tinerilor de liceu, care se afld,lavdrstacautariilui Dumnezeu s,i a propriei identitati, orele de religie trebuie sa le aduca in a lui Hristos. suflete lumina cdlduzitoare Fiecareparohie ar trebui sd editezeun buletin informativ, in negativedin mass-media care sf, combati documentataspectele si sd explice evenimentele religioase din cursul fiecarei sdptimdni.La nevoie,acestea se pot multiplica. Sd ne pdstrf,m, aqadar,sufletul curat qi neintinat de ispitirea televizorului, calculatorului qi a internetului. Si le folosim pe toate spre folosul nostru, spre sporireanoastrdduhovniceasca $i nu spre autodistrugere. Sa facem, deci, toate spre slava lui Dumnezeugi slujirea aproapelui,ca sd avem parte de mogtenirea cea ferici6, pe care sa ne ajute Dumnezeu sd o dobdndim noi cu totii, cu harul si iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, C6ruia I Se cuvine slava gi puterea in vecii vecilor, Amin.

89

CRESTINUL ORTODOXIN LUMEA TELEVIZORULUI SI A INTERNETULUI

CAPITOLUL V

ixrnn LEGEil TAnAnELEGE


Articolele 1 Si 2 din Declaralia Untversald a Drepturilor Omului proclamd libertatea gi egalitatea in drepturi a tdturor oamenilor, fira deosebire de ras6, culoare, se)a,limM, religie, opinie politica sauorice opinie de origine natio.nal6. Prin urmare, religia nafionali, slujitorii ei 9i cei careo practicdau dreptulla un respectcel pu{in egal cu respectulacordatahor religii de c6tre mijloacelede informare.Faptul ch anumiteposturi de televiziune gi ziare fac din Biserica Ortodoxd RornAna si slujitorii ei tinta preferatl a batjocurilor, contravine insugi spiritului declaraliei din caremai alesteleviziunea isi revendicalibertatile. TORTURA PRIN MASS-MEDIA in art. 3 din aceeagi declaraliese spune:nimeni nu va fi supus la torfuri, nici la pedepse,traumatismesau tratamentecrude, inumane sau degradante.Pentru a respecta gi supraveghea normele Convenfiei, care are puterea de a examina orice informatie privind practicarea sistematicaa torturii intr-o {ar6, ComisiaNatiunilor Unife pentruDrepturile Omului si Comitetul Drepturilor Omului pot audia pldngerile gi face publice orice violari care se consideraci au avut loc. Consiliul Mondial al Bisericilor incurajeazl membrii sai sa-Siasume un rol activ in problematicadrepturilor omului, in specialin ceea ce privegte tortura. Ce s-ar intdmpla\fucd-Organizatia Natiunilor Unite, prin gi Comisiile Comitetelesale,ar primi un documentamdnunlitcu toate articoleledin ziare sau emisiunile altei categorii de massmedia, in care se calomniazAo intreagd Bisericd Na{ionald, 90

slujitorii si credinciogii ei, intretindndu-se o adevdratl tortura psihica? Sustinem teza torhtrii psihologice asupra Bisericii Ortodoxe,intrucdt considerdm ca proliferareade injurii, insulte, afirmafii calomnioasesi defrimitoare la adresaclerului'poate gi repetate. Iar acestfenomen cauza suferinfepsihiceindelungate gi nu estesuficient eficient combatut. DREPTUL LA VIATA PERSONALA Din art.l2 al aceleiasi declaratii: "Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrarein viafa personald, nici la atingeriaduseonorii gi reputafiei sale. Orice persoandare dreptul la protec{ia legii impotriva unei asemenea imixtiuni." A lovi in Bisericdgi in slujitorii ei este,prin urmare,acela$i lucru cu a lovi in insuSiMdntuitorul Iisus Hristos.O multime de exemple de atingeri aduse domeniului sacru al credintei si practicilor religioase s-ar putea culege din emisiuni gi presa independentA, ca sd nu mai vorbim de actele de prozelitism sectar, care contravinflagrant articolului 12. Din art. l8 al Declaratiei aflam cI orice om are dreptul la libertatea gindirii, con$tiintei gi religiei, frra violuri psihice, gloanfemagicegi celelalteprocedeede obstruc(ionare. DREPTUL LA LIBERTATEA CREDINTEI Declarafia ONU pentru eliminarea tuturor formelor de pe religie $i credinti, adoptatiiin intoleran{i Sidiscriminare,bazate 1981,spune:nimeni nu va fi subiectulunei constrAngeri care s6-i atingd libertatea de a avea o religie sau o credinfi, la alegere; nimeni nu va fi subiectulunei discriminlri exercitatede stat,de o institu{ie,un grup de persoane sauo persoani,pe motiv de credinti 91

TELEVIZORULUI CRESTINUL oRToDoX iN I,unaTE SIA INTERNFTULUI

CRESTNUL oRToDox iN LuurR TELEVIZoRULUI sl A INTERNETULUI

sau religie. BadocorireaBisericii Ortodoxe,precum si actelede prozelitism, se pot incadra in categoriarelelor tratamentela care Biserica Ortodoxa.De exemplu, canalelevideo si TV estesupusd pot sa aducdelementenedorite gi distructive in caseleoamenilor, care le-ar puteaafectaatdt mintea, cdt $i moralitatea.Aceastaeste t' o rea aplicarea principiului libertatii comunicirii. RESPONSABILITATI $I INVATAMINTE ,A

- Responsabilitatea qi n[ ca. de a trata oamenii ca:persoane lucruri sau obiecte ale sondajelorde opinie, avind drept scop cdqtigulmaterialsaupolitic. - Responsabilitatea de a fi prietenos9i de ajutor altor oameni (a nu-i jigni, a nu-i considera o masdde manevr6sau a-i asmufi unii impotriva altora). - Responsabilitatea de a-i proteja pe oameni impotriva unui nedrept in tratament comunitate (a nu-i defrima, a nu-i batjocori). - Responsabilitatea de a-i asculta pe cei din jur, clutdnd adevirul, astfel incdt si luam decizii bune (sd nu drm frdu liber pornirii detractoareimpotriva Bisericii, frrd a cere mdcar opinia celor incriminati abuziv, fbrd a le acorda dreptul la replicd, ftrL a da publicitatii corectii s{ scuze,atunci cdnd este eazul). LIMITAREA LIBERTATTION EXCESIVE Orice indemn la ura nationald, rasiala sau religioasd, care constituie o incitare la clbsiirilinare, la ostilitate sau violenfS, este interzis de lege. Falsurile gi instigarile, prin care opinia publici este atitaitr impotriva Bisericii Ortodoxe, reprezintil incalcari ale legii. Tratamentul sau pedeapsadegradanb umilegte individul in fata 92

altora, determinAnduneori chiar reactii necontrolate.De exemplu, sau chiar cu intentii informafii scurte,aruncatefird responsabilitate (desfrdu,homosexualitate etc.),reluatecu intermitenb pana m6rgave cdndtelespectatoriise obiqnuiesc si le acceptrsaudevin indiferenti. Un tratament degradant este $i acel tratament care produce victimei teamd, ingrijorare, infringerea rezistentei fizice $i morale. in Romdnia,in ultimii 50-60 de ani, un intreg popor a fost umilit gi supusunui tratament degradant.in aceastracfiune, televiziunea a constituit un veritabil instrument de tortur6, cu care s-a incercat 5i s-a reu$it infrdngerea voinfelor, inducerea sentimentelor de teamd, umilirea personalit5{ilor. Oamenii aceleia$inatii Siintdistitdtorii religiilor sunt umiliti Siastizi. Ar fi un mare caqtig dacd s-ar face mai mult pentru ocrotirea moralei cre$tineimpotriva publica{iilor obscenecare agreseazA, dacds-ar interzice publicitatea electronicda bisericilor scientologicegi dacl s-ar incuraja acfiunile ziditoare ale persoanei umane, in lumina moralei crestin-ortodoxe. T ELEV IZIUNEA INTOLE RANTA ONU a proclamat in noiembrie I99I declaratia privind eliminarea tuturor formelor de intolerantdSi discriminare,bazate pe religie sau credinti. Declara{ia cuprinde, printre altele, urmitoarele puncte: - Orice fiinti umani trebuie sd aiba dreptul la o religie sau credin{dliber6, la alegere(neinfluenfatii de prozelitism religios), precum Si libertatea de a-qi manifesta religia qi credinfa prin inv6{6mdnt,practicdsau ritualuri, gi respectulcuvenit acestora. - Nimeni nu poate fi supusunor misuri coercitive, denigrare, defbimare,torturi psihica etc., care s6-i afectezelibertatea de a avea o religie si credinta. 93

[i

cRxsrrNULoRToDox iN Luuta TEIEVIZoRULUI sl A INTERNEIULUI

CRESTINUL IN LUMEA TELEVIZORULUI ORTODOX SI A INTERNEruLUI

- Nimeni nu poate fi supus discriminirii, inclusiv celei mediatice,care poate fi exercitatade un stat, institufie sau grup (membrii unei sectesaupersoane atee,cu influen{6), de persoane pe motive religioasesau de credinfa. in Convenlia cu privire la drepturile copilului, adoptatade AdunareaGeneralaa ONU, la 20 nov.1989,ratificatdprin lege de Parlamentul Rom6niei si publicata in Monitorul Oficial la art. 17, se prevedeci statelep6(iwor Nr.109/28sept.1991, recunoa$teimportanta functiei indeplinite de mijloacele de informare in masd in promovarea sdndtifii !flrzice si mintale a copilului. in acestscop, statelepa(i vor incuraja mijloacele de informarein masi spre difuzareade informatii gi materialecare prezintA statelepdrfi utilitate socialapentru copil. De asemenea, vor lua toate mdsurile legislative, administrative, sociale $i pentru protejareacopilului impotriva educativecorespunzitoare oricdrei forme de violenta, vdtdmare,abuzfrzic saumintal. Demn cd sectelereligioasecare de remarcatestefaptul cb se considera practici tratamentelereligioase inumane sau degradantesunt cilcitoare de lege. Se poate constata si din punct de vedere al Conventiei Europene, al Constitutieisi Codului PenalRomdn,cd atacurilela adresa Bisericii, a intdistitatorilor si sluiitorilor ei constituie t grave incdlcari ale legii. Dreptul iu replicd, refiizat reprezentantilor Bisericii, esteacordatp6nagi infractorilor. Ar fi un mare c69tig dacd orice persoands-ar bucura de respectareavietii sald private, a domiciliului sdu Si a qi nu s-ar face discrimindri,micar in secolulcare corespondentei "'-' \a inceput.

PROBLEMELE PE CARE LE CREEAZA TELEV TZIUNEA BISERICII ORTODOXE ROMANE l. PrezentareatendenfioasI a unor aspecte din viata Si activitateaBisericii OrtodoxeRomdne. 2. Subminareacredibilitafii Bisericii Ortodoxe Romdneprin prezentarcade materiale defrimatoare ;i exemple negative din activitatea unor slujitori ai Bisericii Ortodoxe. gi anticlericald. 3. Multe emisiunipoart5amprenti antierarhicd 4. Prezentareain culori mult mai vii gi atrlgdtoare a vietii comunitatilorsectare. 5. Transmiterea unor emisiuni cu con{inut religios la ore de mica audientd. 6. Emisiunile imorale, filmele comercialegi unele genuri de muzicd ce denatureazl caracterul tinerilor, au prioritate in detrimentulemisiunilor ziditoarede suflet. 7. Unele probleme ale Bisericii Ortodoxe sunt folosite de organiza\ii sectare cu influenta si mai bine dotate tehnic, in ac{iunea de denigraregi manipularea opiniei publice. 8. Au ap5rut, in ultimul timp, posturi finantate de cultele protestante,neoprotestante rgi antihristice, care atac6 Sfhnta Bisericd Ortodoxi, fbcdndun prozelitism foarte agresiv,qi care aruncdotravd diavoleascaasupracre$tinilor ortodocsi. 9. Crearea de false tensiuni pi instrumentdri rduvoitoare, ale zvonurilor sau ale gtirilor de senza{ie. tendentioase intentionatnegativda unor situatiiqi adev[ruri 10.Prezentarea din viata comunitatilorortodoxe. posturilor de televiziunepentru fabricarea 11.Preocuparea de interiorul omului, lacrimogene,care emisiuni ce investigheazd 95

94

CRESTINUL ORTODOX iN L

rdscolesc sufletel.e oamenilor,acapardndu-le gi deturndndu-le de la adevar, procurdndu-le o falsa linigte, adevdrata liniSte regasindu-se doar la sanul Maicii no4stre,Biserica ortodoxa, undedoctorii sufletelor, parin{ii duhovnici,pot s6aducapacealui Hristos. 12.Se prezintL obiceiuriSidatini pag0negti ca fiind inJegatura cu sfintelesarbitori crestine ortodoxe. 13. in virtutea dreplului la libera exprimare, televiziunea transmite reac{iile personaleale unor clerici privind anumite evenimente (de exemplu,proorociadesprecutremuruldepe daJa de 9 august 2002). Biserica Ortodoxa ai trebui s6 adopte o atitudineoficiala in legaturd cu astfel de fenomene.

CAPITOLUL VI INTERNETUL
Progresulrealizatde inalta tehnologiea comunicaliilor prin internet poate fi comparat,pe buni dreptate,cu descoperirea hdrtieisaua tiparului. Astdzi, pentru a ajungein spa{iul mondial al internetului,nu mai estenevoie de pagapoarte si de vize, ci numai de o simpla aplsare pe tasta unui computer conectatla retea. Prin aceasta, in legdtura cu oameni internetulne poatepune in c0tevasecunde si institutii situatein orice colt al lumii. Revolutiainformationala care se rcalizeazdprin internet are multiple implica{ii pentru problemainternetuluiii De aceea, via{a moralacreEtin-ortodoxa. privegtepe toti oamenii $i se cuvine s6 fie abordatacu toatA responsabilitatea.

SCURTISTORICAL INTERNETULUI
Apari{ia internetuluieste legatade cercetdrilede apirare ale StatelorUnite. in anul 1969 a luat fiinta ARPAnet, o retea compusddin 4 Los Stanford, puternicede la Universitatileamericane computere Angeles, San Bernandinogi Utah, care urmirea perfec{ionarea a informatiilor. in scurttimp, la distanta metodelorde transmitere in aceastire{ea(net) au inceput si intre tot mai multe computere din mai multe institutii militare sau de cercetare. in anul 1983. intrucdt numirul utilizatorilor a crescut considerabil,s-a hotarit regrupareacomputerelorin mai multe retele (armatd, universitati, biblioteci etc.) care au rimas interconectate.Practic, acesta a fost anttl de aparilie a
96

97

cREsrrNUL oRToDox iN Lul,lnRTELEVTzoRULUT sr A INTERNETULUT

CRESTINUL ORTODOX IN LUMEA TEI,EVIZORUI,UI $I A INTERNETUI,UI

internetului,pentru cd dupdacestan, tot mai multi utilizatori au dorit sa se conectezela retea (net). Internetul s-a dezvoltat considerabil dupa anii 1980, odat6 cu aparilia computerului personal (PC) 9i deci a posibilitalii conectdrii la retea a persoanelor particulare.De la an la an, numirul utilizatorilor de interneta crescutexponen{ial, ajungdndin anul 2000 la peste100 prezent, de milioane. in se estimeazS cd exist6o rati medie de \t conectare de 100%in lume pi 150% in Europa. Din punct de vedere organizatoric, intemetul reprezin$ un ansamblu de mici re{eleintre{inutede mii de orlaniza{ii distinctede pe tot globul pim0ntesc.Coordonarea generaldse realizeazA pin InternetSociety.Statisticilearatl cd astizi intemetul estefolosit de 35 de milioane de domenii web inregistrate in lume (dupa www.domainstats.com) si de circa 150de milioanede utilizatori. FUNCTIONAREA INTERNETULUI Cel mai uttltzatserviciueste"www", prescurtare de la "World "Re{eauacare cuprindelumea"). Wide Web" (in traducere: persoane in aceastd uriasdrelea se afli conectate sau institulii din intreaga lume, care oferd informa{ii prin intermediul computerelor(aga-numitele site-uri sau pagini de web) qi persoane carecautd iriformatii. Un site este un loc de pe intemet (re{ea) aflat la o anumita "adresi" (care incepe cu www sau http) gi care apa(ine unei persoane particulare sau'institulii.Orice utilizatorde computerigi poate face propriul site pe internet, cumpardndu-gi un "domeniu" de la administratorii tetllei, pentruo sumddestulde micain dolari. O a doua utilizare a internetului este serviciul de pogta (e-mail sau electronic-mail).E-mail esteun serviciu electronicd foloseste re{eauapentru schimbul de mesaje (cuvinte gi care 98

Pentrua expediaun imagini) intre un expeditorgi un destinatar. mesajcuiva prin e-mail, estenevoie sd posezitu insuti o adresd a destinatarului. si sf,cunostiadresaelectronicd Aseminarea cu pogta clasici este foarte mare, doar ca circulatiainformatiei se face foarterapid (cdtevasecunde) 9i este mai ieftina. a internetuluiesteIRC-ul, Internet O ala aplicaliede maresucces in direct (prin text Relay Chat.Acestaesteun sistemde conversatie (de la doi-trei, grupuri largite scris) pe diferite canalevirhrale, in doi). Odaa conectat p6nala sutede participan{i)sau?n"privat" (cAte la un astfel de canal, utilizatorul vede gi poate participa la conversatiaintregului grup sau igi poate alege un partener de estede acordsa-iraspundi. discutiein "privat", dacasi acesta de un "operator"saumai mulfi, Orice canalestesupravegheat carepot intervenioricdnd,elimindndutilizatorii carenu respectd regulile canalului (limbaj obscen, aluzli la droguri, prostitutie, pedofilie,sodomie...). in prezent,existi pe intemet mii de canalevirtuale de chat in diferite limbi (inclusiv rom6na), abordAndcele mai diferite disculii,de la religie,pdn6la sportsaumod6. Canalelede chat atragun numdr foarte mare de utilizatori, in special adolescen{i, determindnd chiar situatii grave de sau dificultati de comunicare. dependen{a Pentrua aveao imagine completaa modului de intrebuinfare trebuiesc a internetului, amintitesi aplicatiileForumsi BBS. sau"grupuri de "Forumurile", numite in englezagi newsgroups pot publica pe utilizatorii disculie", sunt locuri internet unde scurtc articole, opinii, informatii, pot raspundela alte articole girsite in forum saupot pune diverseanunfuri,insolitede o adresd la care pot primi raspunsul.Fiecare newsgroupcare depdgegte 20000 de utilizatori are anumite subiectede discutiesi teoretic
99

oRToDox iN t utrlre TELEVTZoRULUT cREsrrNI-tL st A INTERNETULUI

IN LUMEA TELEVIZORULUI CRESTINUL ORTODOX SI A INTERNEruI,UI

este"moderat" sau supravegheat de futelarul sdu,dar de cele mai multe ori funcfioneazl absolut liber, situa{ie care poate pune graveprobleme de morald. BBS sau Bulletin Board Systemeste sistemul de site-uri cu abonamentsau taxi de intrare. Internetul reprezintl o lume in sine: este universuf nostru reduplicat,esteproiectiaelectronicd a pdmAntului. (cyber-spa{iu), gaseqtideopfirivi in acest spa{iu cibemetic lucruri abjecte sau inaltdtoare, simple sau super-corqplexe, frumoasesauurAte,bune saurele, ca si in lbmea reald. Criticii internetului aratA prezen\anefastda pornografiei, a pedofiliei, precum $i a unei cantitati uria$e de informatii de proast6calitatesi nefolositoare. Dar pe internet poti "vizita" orase, biblioteci, muzee, universitili, companiicomerciale si alte institufii (de la FBI, CIA, Guvemul Romdniei, Patriarhia sau chiar parohia Vascduli din Suceava, carearepropriapagindpe re{ea, pdnala site-uride mii de pagini ale unor organiza[iica ONU, UNICEF, LJNESCOetc.).De pofi copia in propriul tdu calculator cdrfi, albume de asemenea, artd, lucrdri gtiinlifice,poii ascultamuzicd si viziona filme, pofi posturi de radio 9i televiziune,te po{i:amesteca recepfiona in tot felul de dezbateiinterna{ionale sauin simpletaifasurila o cafenea virtualA,po{i citi mai tbate ziarelelumii, pofi consultazeci de mii de anunfuri de mica publicitate, po{i sa-fi faci cumpdraturide la Tokyo, Paris sau New York, daca-ti permite bugetul sau po{i comunicain cAteva secunde cu orice colt din lume. Internetul se anun{Eca cel mai mare proiect cultural al omenirii, reteaua fiiild- in', plini dezvoltare, intr-un progres exponenfial. Suntempugi,astfel,in fala unor mari responsabiliati gi culturale morale, pe care trebuie s6 le in{elegemfoarte bine, pentrua formula solutii, mai degrabd decdtcritici sterile. 100

PROBLEMELE DE MORALA PE CARE LE PUNE UTILIZAREA INTERNETULUI in analizeleconsacrate comunicatiilorpe internetsuntpusede obicei in discutie prezentarea materialelor cu caracter pornografic,pedofil, rasial etc...Dar cu toate acestea, internetul pune mai intdi problemede alt fel. DEPENDENTA DE INTERNET Mai intdi, este vorba de {ependenfa pe care o genereazd utihzarea computerului. Cel care are un calculator (PC) va petrece ore intregi in fata lui, iar dacd are 9i posibilitatea conect[rii la intemet,numlrul orelor se dubleaza cel pufin. Un computerdotat cu o modestaplacd de sunetgi una video poateinlocuibiblioteca, televizorul, radioul,excursiile, muzeele, salile de concerte. Este semnificativa reclama pe care o frcea o firmd de specialitate:"Lumea pe csre o qtiai tu dispare. Fdra radio, fdra televizor,fdrd cinema,J;drdcdrli $i ziare. Dosr internetul." Adevdrul este c5, de la pagini din Sfbnta Scripturd,pAndla imagini de pe Lund, monitorul computerului este gata sa afiseze in c6tevasecunde orice te-ar interesa. Esteun alt univers,in care ai accespretutindenigi niciodati nu te plictisegti. Te po{i risipi in gi lucruri inutile pacdtoase, dar la fel de bine ai accesla mii de pagini bune,pe carenu te mai saturi sd le privegti. sd stii cd-ndgi m_aiales cum sd te opreSti,pentru ci T-rehui.e altfel realitatea virtuali va predomina asuprarealitatii imediate, gi in cele din urm6 14mgpgqa conducAndla q infricosataalie-uare spirituala. 101

CRXSTINUL ORTODOXIN LUMEA TELEVIZORULUI SI A INTERNETULUI

CRXSTINUL oRToDoX iN LU

Problemadependenleide internet a devenit o problemd de patologiemedicala.Astfel, ?n San Franciscoa luat fiin{a primul Net Hospital, o clinicdpentru tratarea Chiar cyber-dependen{ilor. qimpla folosire ifatipqp,la a unui computerinhiba si denatureazd mu-ltgdin preocuparile spirituale,in specialale tinerilor: nevoia de lectur4,de cdlItorip, de prietenie, de contemplarea naturii greatede Dumnezeuetc. Tinerii care folosesc mult computerul au tendinla s{i se r1e\gze, apetitul firesc pentru comunicaregi cunoagtere fiindu-le h inhibatede lumeavirtuala. \ Pentrua fi un instrumentutil, computerultrebuiesb serveascd unor preocupariculturale, gtiinfifice sau de informare, care se cultiva ?nfamilie. scoala si societate. ANEANTIZAREA PERSOANEI Desimilioanede oameniconverseaza pe Net. in special prin intermediulIRC, in rcalitateavirhrala, nu exist6,de fapt, cel cu care conversezi,ca persoandfrzicll Conversa{iaeste mono-dimensional6, singura mdsurd in care se transforma totul fiind bitii de informatie. Pe internetnu exist6 aproapesau depafie,azi saum6ine, ci tqfl estg.un fel de "aioi si acum". in lumea intemetului nu se mai vorbe$tede persoane,ci de utilizatori.Qamenii careutilizeazd intemetulnu mai au nici sex,nici vdrst6, nici ala fi?satuxa. PdnaSinumelelor suntinlocuite de porecle (nickname-ui). Existaun vocabularal chat-unlor (puncte.virgule, linii etc.),prin carese rqgrr-gaz4 rAsul,supdrarea, sause ofera flori... intalnirile in spafiul iniernetului an cev.a ireal, pentru ci nu se intAlnesccu adevirat persoane,iar comunicarease rezumd la scris. in schimb, acesteintilniri .pot.perverti, prin acaparare, 102

n-4tura rela{ii dintre oameni. Ace,agta. 11$9v-41p!.,_gJor 4lienAJeeste ?ngrijoratoare,pentru c6 mul{i tineri iti petrec timpul liber pe chat gi converseazd ore intregi cu parteneri ocazionali, pe care ii yll uita imediat ce vor ?nchidecalculatorul. Internetul'oferd numai 1!U7ia electronicda aproapelui. Chiar dacd internetul rezolvd problema comunicatiilor intre oameni, el nu va rezolva niciodati problema comunicdrii Si a sentimentelor interumane. Nici o comunicare pe internet, chat, nu ne poate implini nevoia sufleteascd de a qg.afla l0ngaalt om, de a.l atifrg-e,*dg a-i v_qrbi,,{,ea-i simti prezenfa$i.sentimentelesale._ Nu*ex-ista yiata reala in afara acestor relatii directe dintre oameni.Poti informatiza orice,dar nu.ppiritl.tl. omenesc. PERICOLUL ANONIMATUL UI Internetul esteun spafiuin care nimeni se poateconfundacu cineva;i cinevacu nimeni. Orice om poate avea aici un site sau un forum, in carepoate ardtasau spune orice, frr6 sa aib6 vreo rdspundere pentru asta. Pe canalele de chat unde seint6lnescsutede persoane, fu pqti qti.niqiodata cu cine stai de.v.orb4 T,a capdtul celalalt poate fi un criminal, un pedof-rl, un sodomit,.unpsihopat saulrn traficant de droguri in cdutarede noi vjctime sau poate chiar un simplu robot care folosegte ?n mod autonom un fond mare de fraze, crednd astfel impresia unei conversa{ii. Pe un chat te pofi ascunde sub anonimatSiin acela$i timp sa evoluezi intr-un grup. De aceea,pe astfel de canalesepot auzi gi vedealucruri obscene. Pe de altd parte, o serie intreaga de psihopa{i, de la homosexuali,pdnd la pedofili, sadici gi criminali au gisit pe 103

CRESTINUL ORTODOX IN

CRESTINUL oRToDox iN LUMEA TELEVIZoRULUI SI A INTERNETULUI

internetposibilitateade a-gi face cunoscuteobsesiilegi de a se intilni cu oameniasemenea lor in cadrul newsgroup-urilor. PsihologulflqncezPascalLe!u, in studiul sauSexualitate gi internet , afinnd: "Dacdpdnri la aparilia internetului,astfelde obsesiierau bine ascunse,astdzi existd tendinta revendicdrii lor. Fiecare joaca pe grupului ales Sisfdr;e;te prin a-Sigasi, la rdndul stitt,e identitatea justificare. Cel care intrd intr.un astfel de grup se shnteobligq{ sci participe in mod activ la viala acestuia,altfel riscciscifie excltts." Astfel, prin aceast6 comuniune $i intqracliune de !rup, p-atimile se amplifica. pe internetpoatefi receptatimai usor Degiorice comunica{ie decit o convorbire telefonicd (serverele de internet pot monitorizatoateaccesarile de site-uri,iar programelepentruchat inregistreazdautomat orice conversafie), deocamdatdexist6 pu{inereglementirijuridice pentru a sanctiona fbradelegile. ISPITA PACATELOR PE INTERNET Sfintii Pirinti au atrasatentiaucenicilor lor sdfuga dg-locufile gi de lucrurile pacatoase. Internetulesteun astfel de loc. pornografra Diferenta intre difuzatd prin mijloacele clasice (televiziune, cinematograf, reviste etc.)si cea informatizalA, pe internet,Constd transmisd in posibilitateaimediati de acces$i in lipsa oric6rei cenzurimorale sau legale. Nu trebuie sa cau{i in mod special pagini pornograficepe psihopat,dar este web, ceeace presupune deja un comportament celor mai posibil ca, navigdndzilnic pe internet,chiar in cf,utarea pornografic. serioase subiecte, sa in?$lrcStiunlink sausite Acelasilucru se poateintdmpla si dacaformulezi o cererede cdutareutilizAndtermeni medicali sau biolosici sau cuvinte ca: fotografie,filme, femeie,briat. 104

O serie?nheaga de site-uripornografice saucu parolepretindca, prin aceste conditionari, nu suntdestinate mareluipublic.Dar tocmai ele pun in circula{iemateriale publicitarepomografice gratuite. Zeci de mii de e-mail-uri sunt efectiv bombardate cu astfelde oferte, p*e*cale nu le cere nimeni, otrava desfrdnariistrecurdnduse astfel in sufleteleutilizatorilor picdturacu picItura. PORNOGRAFIA PE INTERNET Sunt doud tipuri de pornografie:"soft", care oferd imaginea trupurilor goale 9i "hard", care oferd imagini $ocante ale actului sexual.Studiul Rimm a indicat faptul cd, din 9I7.410 imagini gasitela un moment dat pe intemet,83,50 (766037)confineau aluzii sexualemai mult sau mai pu{in explicite. S-a constatatcd cererea este foarte mare pentru genul de fotografii care din interdictii legalenu se afl6 in comer{ulclasic, adica pentru cele cu confinut pedofil (relatii sexualecu copii), zoofrl (relafii sexualecu animale), necrofil (relafii sexualecu oamenimo(i), sadomasochist etc. Trei din patru navigatoripe internet,adicl 8lo/odin americani Si50% din europenis-auconectatcel pulin o datape an la un site pornografic. Oferta cyber-pomografiei a inceput sd creascd amelitor.Astfel, in absenfa oricdrei cenzuriexterioare, ispitade a accesala un moment dat un site pornografic este foarte mare, mai alespentru un adolescent. Intimitatealucrului cu computerul9i posibilitateaimediatanu au fbcut decOt sa incurajezepatima. Pentrumulti dintre ei, acest lucru nu s-ar fi petrecut dacdar fi presupusun comportament public (vizionarea unui film la cinematografsau oferta unei iarabede ziare qi reviste).Din pdcate, supravegherea internetului este fbarte deficitara si sunt pu{ine reglementiri in ceea ce privqte confinutul site-urilor.
105

iN LUMEA TEI,EVIZORULUI CRESTINUL ORTODOX SIA INTERNETUI,UI

CRESTINTJL OKIODOX II'I LUMEA TELEVIZORUI,UI $I A INIERNETUI,UI

Iata topul principalilor ofertan{i: Flying Crocodile, portalul peste 24000 de site-uri americancel mai puternic, gazduiegte pornografice,avdnd o clientela estimati la 32 de milioane de Kara's utilizatori gi un venit de 1 miliard de dolari anual, urmeazA Adult Playground cu 5,9 milioanede utilizatori si TeamSteamcu 4,1 milioane de utilizatori. Acesteasunt site-uri cu abonaYnent mai mult B.B.S. Site-urilegratuitepentru amatori sunt accesate sau mai pu{in constant de rnilioane de utilizatori, in speeiial adolescenti. Pe primul loc in acest gen pornografic se situeazd Porn City, cu aproximativ60 de milioane de dtilizatori! in anul 1999, industria pornograficdpe internet a incasat2 miliarde de dolari si se estimeazdcd in urmdtorii cinci ani, incasdrile se vor dubla. Pornografiainformationald este o nou6 Ei mondiala Sodoma. Reviste pomo, cataloagepomo on-line, site-uri de masturbare pomograficd interactive in careirnaginea estecombinatA cu sunete intregi de filme, obscene, fotografii ale exhibitionigtilor,cataloage la cerere si in direct. Una din cele mai vizitate streap-tease publicitar:"sex ?nsiguran{ipe web ". companiipe net aresloganul pe internetestede-abiala inceput! Dar industriapornograficd pe noi qi pe copiii nogtri Dumnezeu Sd ne fereasciPreaBunul pentru din Silicon Valley selucreazd de ce va urma.in laboratoarele a fabrica o membranddpecialdinformatizall care imiti pielea qi gi satransmitd la computerar fi capabilasdprimeasca careconectatd gi cuwie cu duhul senzatii erotice. Desfrdnareprin autosugestie te uiti si... diavolescal intemetului.Nu mai estenevoie de partenere

PEDOFILIbSI OBSEDATII SEXUAL


Cyber-sexualitatea are mai multe componente. ,Distanla qi anonimatulii fac pe mulli pedofili sa uite legislatiajn materie. 106

in ultimul timp, internetul a devenit gi salon al pedofililor qi bolnavilor sexuali.Pe web sepot gbsiacumimagini pornografice cu copii de la 3 ani in sus. Dar cel mai grav lucru esteci acum toti ace$tiperveryisexuali si mai ales au o modalitate in plus de a se cunoa$te si a se organiza depedofili site-urilor de a-siracolanoi adeptisi victime.Depistarea in anul 2000s-aestimat cdau fostpeste esteo activitate laborioasS. pedofilice, apreciindu-se o 1,4milioanede video-filmecu subiecte pedofilicesuntgreude interceptat, pe an. Site-urile cre$tere de 20o/o marilor magistrale de net. celemai multe fiind la marginea Dar cele mai multe materiale pornografice cu perversiuni sexualese fac prin newsgroupssaufotumuri, locuri de intdlnire pe interneta grupurilorde psihopatisexuali,clasificate tematic, careingrijoreazdin mod deosebitautoritatilede pretutindeni. Acestea functioneazd in care ca o cutie pogtaldelectronicd, utilizatorul poate ldsasau g[si la rdndul sdutot ce vrea: mesaje, anun{uri,fotografii. Pe tot internetulexistdzeci de mii de astfel punctede intdlnire,grupatetematic. de newsgroups, Daci in trecut aceste comportamentedeviante erau bine ascunse, astizi,la adapostul anonimatului, ele suntrevendicate si voluptate group-ulur. consumate cu in companianews Internetul gi incurajare. le ofera tuturor anonimat,confort, siguran{a Dar oclata cu revolutia cyber-sexuald au apirut Ei boli specifice.in StateleUnite, in Atlanta, in luna mai a anului 2000, a avut loc prirna conferinld medicali internalionaldcu tema: "Dependentasexualdgeneratdde pornografia pe net". Cifrele prezentate dintrevizitatorii au fost impresionante: in jur de 90o/o site-urilor pornograficeau stat conectafiin medie ci"Ie4 ore pe sdptimind la aceste spurcf,ciuni! O adevdratdnebunie pdtimaqacolectivd, care necesitaun tratamentrapid pentru a nu degenera ?nalte tulburari sexualede 107

CRf,STINUL ORTODOX IN LUMEA TELEVIZORULUISI A INTTRNFTULUI

CRESUNUL oRToDox iN t uprre TELEVIzoRULUI st A INTTRNETULUI

mdsuri ferme din comportamentla scad planetarl. Sunt necesare parteasocietitii civile pentru ca internetul,aceasti realizarede intr-o retea mare importantdculturalasi tehnica,s[ nu degenereze prin pacateviafa noastr6. caresi infesteze CE SE POATE FACE? i

pagini de web carecon{in informatii ce pot aduce inventarieze atingere demniEtii9i integritaliicopiilor qi nu numai. a in sfhrgit,trebuiecreatun cadru legislativde funcfionare gi control (aga internetului dupacum existi unul de monitorizare al audio-vizualului), care sI interzicd portalurilor de web difuzarea site-urilorcu continutobscen.
DREPT INCHUBNN Raul $ binele sunt atdt de amestecatein emisiunile de televiziune si site-urile internet, incAt este nevoie de mult discemamdnt, care vine at6t dintr-o bund educatie, c0t si din propria triire duhovniceascd, bine intemeiata in mintea si inima fiecaruiadintre noi. Dupd cum spun pdrin{ii, Icoana, Psaltireasi Ceaslovulsunt televizorul si internetul crestinului.Cei care vor un mijloc de recreare curat gi ziditor sufletegte,il pot afla in Rugaciuni de dimineata$i de seard, in Acatistul si ParaclisulMaicii Domnului qi Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, precum gi in alte (participareala Hramurile sfintelor manastiri activitati cregtinegti gi biserici, cdntatulintr-un cor bisericesc, naturii ?n contemplarea Duh sau orice alti activitate curati, frcutd cu bucurie, spre slava lui Dumnezeu). Sdne convingem prin experienti, citind fiecare, cdti dulcea{i cuprind in sine stihurile din Acatistul M6ntuitorului: Iisusepreaindurate, pustnicilor, infrdnarea Iisusepreadulce, bucuria preacuviogilor, Iisuse preacurate,mintea cea intreagd a celor cura{i cu fecioria, Iisuse,Cel mai inainte de veci, rndntuirea picatogilor, Iisuse.Fiul lui Dumnezeu.miluieste-mI!
109

al internetului,chiaqdaci Pornografia esteun aspectsecundar poateaveaconsecin{e dintre cele mai periculoase. dtilizarii Trebuiespuscd,mai inainte de toate,resppnsabilitatea gcoala, mass-media, internetului revine institutiilor societafii: Guvernul,Parlamentulsi in mod specialBiserica Ortodox[. Pornografia trebuie descrisds,i condamnatAca rea din toate perspectivele: religioasd, sociala $i uman6. Pornografia nu reprezintl o expresie a libertatii de exprimare sau a drepturilor omului, ci o uriagaafacerein m6naunui grup de oamenidiabolici. Pornografia insaEi este o formd de incalcare a demnitdlii umane, prin "reducerea femeii la un obiect dezumanizat al obsesiiloraltora" (J. Breck). De asemenea, industriainformatica a fabricatdeja o serie de "filtre internet", care dau posibilitatea pirintilor de a bloca accesulcopiilor la unele site-uri, in func{ie de cuvintele cheie alese:sex, violenta etc. Alte site-uri au fost obligate sd introduci parole de recunoasteresau programe de identificarea v6rstei utilizatorului. Totu$i,copiii care sunt buni informaticieni reugesc sa spargdde multe ori acestesite-uri. O alta solulie importantS.este implicareasocietitii civile in votarea unor legi impotriva pornografiei pe internet. De asemenea, constituireaunor gruW dervoluntari care sa ?ntreprindaactivitati de monitorizarea site-urilorpornografice. Trebuie si se ceari administratorilorcelor mai importante "motoare de cdutare"(Yahoo,Google,Altavista etc.) sd nu mai 108

iN LU ORTODOX CRESTINUL

CUPRINS
ll

Asa cum ne indeamndPdrinteleToma, cei care vor mai mult decdt aceste "emisiuni", sd deschidd Psaltirea fntre orele 0-3 noaptea. Vor cunoa$te "senzalii tari" duhovnicesti$i lor avea negre;it trdiri cere;fi, pe misura credintei $i a smereniei lor.

t2 l3

BIBLIOGRAFIE
L Pr. Alexandru,Copilul contemporan in lumea televizorului qi a calculatorului; 2. Radu Cijvineanu, Biserica fati in fafi cu legile ;i frrIdelegile presei; 3. Pr. Nicolae Dascdlu,Biserica gi mass-media; 4. DumnezeiascaBiserici Ortodoxl, Editura Panaghia; 5. Nina Dugul, La Pornographie sur Internet; 6. Pr. Ioan Florin Florescu, Pornografia pe Internet, tev. "Ideea Cres,tin5", nr.I 1200 | ;' 7. SergeGarde,L'Indgstrip du sex; 8. Pr. CamelianGurbefsisdrica gi mass-media; 9. Pr.Toma, Televizorul - o noui cetate a Sodomei?

110

56 56 57 59 59 60 6l 62 62 63 64 64 65 66 66 67