Academia de studii economice Bucuresti Comert

Analiza costurilor si rezultatelor unei intreprinderi

Student: Seria C, Grupa 312, An I

Bucuresti 2011

Scurt istoric S.C. Albalact S.A.

nfiinat n 1971 sub denumirea de ntreprinderea de Industrializare a Laptelui Alba, S.C. Albalact S.A. s-a privatizat n totalitate, n anul 1999 prin li itaie publi des !is" n prezent deine un apital so ial de apro#imativ $% milioane lei, av&nd urmatoarea stru tur a a inariatului' (iurtin )etru * u un numar de a tiuni +,7"1$-"$,7 reprezentand .1,7-/0 Ali a ionari * u un numar de a tiuni 17,"77."+%$ reprezemtand +$,1$/0 1(+ 2(3prus4 Limited * u un numar de a tiuni 1$$"1,,"-75 reprezentand +%,-%/0 (iurtin )etru 1aul * u un numar de a tiuni 1,5"$7,"%+$ reprezentand 1$,$%/" A iunile so ietii sunt tranza ionate la 6ursa 7le troni 1asda8, ate9oria III-1, pe piaa prin ipal 1:6S, sub simbolul AL6;, in ep&nd u data de 19"11"199$" <ltimul pre de tranza ionare al a iunilor so ietii Albala t SA, valabil la data de ++",1"+,1, a fost de ,,.5%, lei=a iune" Albala t S"A" are sediul so ial n lo alitatea >ie?dea, omuna :aida de @os, AB 1 CD .9+E$,,, ?udeul Alba, nmatri ulat Alba la sub >fi iul nr" J1e9istrului (omerului de pe l&n9 Fribunalul 01/70/1991, (od de nre9istrare Gis al' 1> 17%%.$9" A east so ietate a tiveaz n
adrul industriei alimentare, av&nd a obie t de a tivitate ole tarea laptelui, materie

prim, industrializarea Hi desfa erea produselor rezultate din prelu rarea a estuia" Astfel detine (odul (A7B - 1051 - Gabri area produselor la tate si a br&nzeturilor" Albala t S"A" a f ut an9a?ri din anul 1999 p&n n prezent u e# epia anului +,,,, &nd numrul mediu de an9a?ai a fost de 1.5" Ain 1999 p&n n +,,5 numrul de an9a?ai a res ut u .91 , adi u +,7,95 /" (ei mai muli an9a?ai au fost n anul +,,5 - numr persoane an9a?ate' %79" (ei mai puini an9a?ai au fost n anul +,,, - numr persoane an9a?ate' 1.5" n prezent ompania Albala t are peste 5,, de an9a?ai mprii

n diferite ompartimente de mun , peste $",,, de a ionari Hi este listat la ate9oria a II-a a 6ursei de Ialori 6u ureHti"

Ane a 1
Situatia patrimoniala a S.C. Albalact S.A. in perioada 200! - 200"
Situatie patrimoniala TOTAL ACTIV Active imobilizate Imobilizari corporale - Terenuri si cladiri - Instalatii tehnice si mat. - Alte imob corporale Imobilizari necorporale Active circulante Sto"uri - Materii prime si mat. Consum - Alte stocuri Creante #i$poni%ilitati Casa si conturi la banci Capitaluri proprii Capital subscris Rezerve din reevaluare Alte rezerve Rezultatul exercitiului Total datorii Datorii termen lung Institutii de credit Datorii pe termen scurt Institutii de credit Datorii comerciale Alte datorii 2007 10,508,194 !,182,!91 !,121,509 2008 21,187,038 11,944,247 11,93!,247 4,529,241 6,897,702 509,304 5!,182 4,220,592 904,025 0 9,023,548 3,500,8!8 1,415,095 2,073,069 5,414,037 108,!43 108,643 9,080,!92 2,082,138 1,366,093 1,770,602 2,681,537 11,!17,501 4,987,100 4,987,100 !,!30,401 113 80% 287 25% % 101 !2% 93 19% 94 99% 2009 44,498,!15 28,!78,93! 28,380,509 5,862,768 21,358,623 1,159,118 298,427 13,27!,105 5,4!5,422 2,828,379 2,563,410 7,07!,001 734,!82 734,682 12,471,!50 6,095,270 1,629,487 445,408 3,127,564 30,704,794 18,474,!04 18,474,604 12,230,190 1,230,000 7,289,989 3,710,201 47 13% 5! 12% 99 87% 23 !5% 30 70% 57! 24% 57! 24% 37 34% 192 74% 19 28% &74 84% 1! !3% 1!4 30% 270 45% 270 45% 84 4!% 59 39% 80 39% % 110 03% 140 11% 137 77% 29 44% 209 !5% 127 59%

2,829,82! 48!,741 4,205,892 1,247,389 1,366,093 348,083 1,307,944 5,89!,334 1,912,49! 3,983,838

91 32% &77 !8% 115 90% !! 92% 0 00% 408 !7% 105 02% 97 03% 1!0 7!% !! 43%

4,573,587 2,056,814

Ane a 2
Contul de pro#it si pierdere al S.C. Albalact S.A. in perioada 200! - 200"
CO'T(L #) *+O,IT 2007 % SI *I)+#)+) 2003 % 2004 % 2005 % Ci-ra .e a-a"eri 24,072,1!1 110 02% Productia vanduta 23,647,353 220 33% Venituri din vanzarea marfurilor 424,808 58 24% Variatia stocurilor -3,998,327 355 0!% Alte venituri din exploatare 809,606 844 51% Total venituri din exploatare 20,883,440 100 19% Cheltuieli cu materii prime si consumabile 11,158,561 75 !4% Alte cheltuieli materiale 2,346,666 1!74 3!% Cheltuieli privind energia si apa 600,701 11 !0% Cheltuieli privind marfurile 276,862 &51 10% Cheltuieli cu personalul 1,957,699 !1 87% Ajustarea valorii imobilizarilor 692,606 245 38% Alte cheltuieli de exploatare 666,305 207 15% Cheltuieli cu prestatii efectuate de terti 993,573 99 81% Total cheltuieli din exploatare 18,844,930 90 !9% REZULTAT DI E!"L#ATARE $%&'(%)*& 271 15% Total venituri .inanciare 581 &!3 9!% Cheltuieli privind dobanzile 247,804 &12 93% Total cheltuieli /inanciare 330,2!7 1! 05% +)0(LTAT(L ,I'A'CIA+ +)0(LTAT(L C(+)'T V)'IT(+I TOTAL) C1)LT(I)LI TOTAL) 0'$1%,(, *%+&(%($20,884,021 19,175,197 '/A 541 77% 100 1!% 88 !0% 2008 44,738,070 44,665,400 72,670 1,650,882 1,115,402 47,504,354 27,346,928 5,458,632 1,060,938 63,346 3,021,872 2,148,482 701,091 3,691,152 43,750,478 '%+)'%(+, 282,0!4 369,528 472,098 0*1&%&''%),'%(-$ 47,78!,418 44,222,57! 49 12% 42 94% '/A 108 5!% 128 82% 130 !2% % 85 85% 88 88% &82 89% '/A 37 77% 127 47% 145 08% 132 !1% 7! !2% &77 12% 54 3!% 210 20% 5 22% 271 50% 132 1!% 84 15% 2009 !1,8!4,181 61,858,157 6,024 1,848,181 784,461 !4,49!,823 % 38 28% 38 49% &91 71% 11 95% &29 !7% 35 77%

36,283,480 32 !8% 6,731,959 23 33% 1,511,592 42 48%

15,082 &7! 19% 4,244,165 40 45% 2,595,129 722,554 20 79% 3 0!%

7,691,579 108 38% !0,159,177 -%''+%,-, 31,25! 659,309 !77,043 0,-)%+(+ '%,1*%()1 37 51% 15 55% &88 92% 78 42% 43 41% '/A 3 59%

!4,528,079 35 03% !0,83!,220 37 57%

*+O,IT 2+(T Impo3itul pe pro-it *+O,IT(L ')T

1,708,824 400,880 1,307,944

541 77% 338 !5% !47 93%

3,5!3,842 882,305 2,!81,537

108 5!% 120 09% 105 02%

3,!91,859

3 59%

5!4,295 &3! 04% 3,127,5!4 1! !3%

Analiza indicatrilor pri$ind acti$itatea intreprinderii

(ifra de afa eri uprinde suma totalJ a veniturilor din operatiunile omer iale efe tuate de firmJ, respe tiv v&nzarea de mJrfuri si produse ntr-o perioadJ de timp determinatJ" n uantumul ifrei de afa eri nu se in lud veniturile finan iare si veniturile e# eptionale" n termeni ore ti, ifra de afa eri reprezintJ suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lu rJrilor e#e utate, servi iilor prestate, pre um si a altor venituri din e#ploatare,mai putin rabaturile, remizele si alte redu eri a ordate lientilor" Astfel ifra de afa eri 2 vezi ane#a .4 inre9istrata de S"(" Albala t S"A in anul +,,9 este de $1,5$-,151 ron" Ialoarea adau9ata bruta K mar?a omer iala E produ tia e#er itiului - onsumtia e#er itiului provenita de la terti unde'L Dar?a omer iala K venituri din vanzari - ostul de a !izitie al marfurilor - 9,%5 si K
6,024 15,082

L )rodu tia e#er itiului K produ tia vanduta E=- produ tie sto ata E venituri din produ tia de imobilizari In adrul so ietatilor omer iale din 1omania valoarea medie este de $+5"5, u

mult sub media 7uropeana are se ridi a la 17,5$9"-+" 7# edentul brut de e#ploatare K valoarea adau9ata bruta E subventii din e#ploatare - !eltuieli u impozite, ta#e, varsaminte - !eltuieli de personal Salariul mediu pra ti at in Albala t depaseste u ir a 1%/ nivelul salariului mediu pe e onomie, iar raportat la nivelul de salarizare pe domenii de a tivitate, se afla la un nivel superior nivelului pietei" Astfel !eltuielile u personalul au a?uns la -,+--,1$% ron in anul +,,9"

Analiza costurilor intreprinderii

Ain pun t de vedere ontabil, ostul reprezintJ ansamblul !eltuielilor e sunt reprezentate de totalitatea operaiilor e onomi e e afe teazJ patrimoniul ntreprinderii prin diminuarea a tivul" Ain pun t de vedere al posibilitatii de identifi are a !eltuielilor pe purtator si pe se toare' !eltuieli dire te si !eltuieli indire te (!eltuielile dire te sunt a ele !eltuieli pentru are e#ista posibilitatea identifi arii pe purtator de ost 2produs, lu rare, servi iu4 n a din momentul efe tuarii lor" Se uprind' !eltuieli u materii prime si materiale onsumabile 2o parte din a estea4, salariile personalului dire t produ tiv si ontributiile aferenta a estora" (!eltuielile indire te sunt a ele !eltuieli imposibil de identifi at n momentul efe tuarii numai pe se toare de a tivitate sau lo uri de !eltuieli" Se uprind' - !eltuieli u ntretinerea si fun tionarea utila?elor - !eltuieli 9enerale ale ntreprinderii Aupa natura e onomi a sunt !eltuieli u mun a vie 2 u personalul4 sunt' !eltuieli u salarii brute, ontributii, fond de soma?, et " si !eltuieli u mun a materializata' !eltuieli u materii prime si materiale, ener9ie, ombustibil, amortizare, !eltuieli de ntretinere, reparatii et " Ain pun t de vedere al ne esitatilor de planifi are si post al ul' - elemente primare de !eltuieli' !eltuieli u materii prime si materiale0 !eltuieli u materii re uperabile 2se s ad40 !eltuieli u ener9ia, ombustibil, apa0 !eltuieli u amortizarea0 !eltuieli u prestatiile tertilor0 alte !eltuieli materiale0 ontributii si asi9urari0 arti ole de al ulatie0 alte !eltuieli salariale0 - arti ole de al ulatie' materii prime si materiale dire te0 materiale re uperabile 2 are se s ad40 alte !eltuieli u materiale dire te0 salarii personal mun itor dire t produ tiv0 ontributii si prote tie so iala aferente salariilor dire te F>FAL !eltuieli dire te - !eltuieli u ntretinerea si fun tionarea utila?elor - !eltuieli 9enerale de ale se tiei

- !eltuieli 9enerale ale ntreprinderii si administratie - !eltuieli de desfa ere Aupa raportul dintre evolutia nivelului !eltuielilor si evolutia produ tiei' - !eltuieli variabile sau a ele !eltuieli are se modifi a n a elasi sens u modifi area nivelului produ tiei" - !eltuieli fi#e se mai numes si !eltuieli de stru tura, de apa itate sau nivelul produ tiei" (al ulatia osturilor, n fun tie de metoda si pro edeele folosite, poate furniza informatii asupra osturilor tre ute, asupra osturilor a tuale sau asupra osturilor viitoare, eea e prezinta o importanta deosebita n planifi area, urmarirea, analiza si ontrolul osturilor" Astfel, ntrea9a mun a de planifi are si de nto mire a bu9etelor de osturi este fundamentata la toate nivelele de ondu ere pe informatiile asupra osturilor" Bilantul contabil ontribuie sa dea o ima9ine fidela, lara si ompleta a patrimoniului, a situatiei finan iare si asupra rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala" Astfel, a tivul so ietatii omer iale Albala t S"A" 2 vezi Ane#a 14 a nre9istrat resteri spe ta uloase n ultimii doi ani, a esta pra ti dubl&nd-se" La baza a estei au stat at&t reevaluarile efe tuate n anul +,,9 &t si nivelul investitional are a fost unul amplu" Imobilizarile orporale reprezinta ap#" $./ din totalul a tiv a so ietatii, dintre a estea instalatiile te!ni e si masinile fiind prin ipala tinta investitionala, valoarea lor res &nd de . ori n ultimul an" A tivele ir ulante au nre9istrat si n ultimul an resteri at&t pe partea de sto uri &t si pe ea de reante a urmare a resterii produ tiei, si numarului de lienti mari" (apitalurile proprii desi au res ut pe toata durata analizata au a?uns sa reprezinte sub ../ din totalul pasiv, nivelul datoriilor fiind din e n e mai ridi at" La sf&rsitul anului +,,9 datoriile atre institutiile de redit se situau la 19,7 milioane ron, din are 15,- erau u termen de s adenta mai mare de 1 an" )onderea datoriilor pe termen s urt reprezentau la sf&rsitul semestrului nt&i a anului +,1, apro#imativ %,/ din totalul apitalului mprumutat" La finele anului +,,9

apro#imativ $%/ din totalul datoriilor erau atre institutiile de redit, restul fiind datorii omer iale" (ifra de afa eri a ompaniei a res ut a?un9&nd de la 11 milioane ron n +,,7 la peste $% milioane n anul +,,9 at&t diversifi arii 9amei de produse, &t si dezvoltarea se torului si a investitiilor n resterea apa itatii de produ tie" n semestrul nt&i din +,1,, ifra de afa eri a res ut u u -$/ omparativ u perioada similara din +,,9" (!eltuielile u materiile prime au res ut u %%/, a estea onstituiind apro#imativ $,/ din totalul !eltuielilor de e#ploatare" > restere foarte ridi ata se nre9istreaza la !eltuielile u personalul, a estea apre iindu-se u 75/" Contul de pro#it si pierdere In prezentarea ontului de profit si pierdere sunt onturate doua modele de e#punere a !eltuielilor si veniturilor' unul ia in onsiderare natura e onomi a a a estora, elalalt plea a de la fun tiile sau a tivitatile unei interprinderi 2de i de la destinatia veniturilor si !eltuielilor4" (a forma, ontul de profit si pierdere se poate prezenta astfel' -sub forma de tabel bilateral sau forma de ont2s !ema orizontala4 -sub forma de lista2s !ema verti ala4 (ontul de profit si pierdere sintetizeaza flu#urile e onomi e, respe tiv veniturile si !eltuielile perioadei de 9estiune" Ieniturile uprind valoarea tuturor a telor de imbo9atire a intreprinderii le9ate sau nu de a tivitatea sa normala si urenta" )artea preponderenta a veniturilor o reprezinta ifra de afa eri realizata de inteprindere in ursul e#er itiului" (!eltuielile onstituie ansamblul elementelor de osturi suportate de inteprindere in ursul e#er itiului" Aa a bilantul ontabil permite o unoastere a pozitiei finan iare a intreprinderii, ontul de profit si pierdere ofera informatii asupra a tivitatii inteprinderii,a modului um a easta isi 9estioneaza afa erile prin dimensiunea veniturilor, !eltuielilor si rezultatelor pe are le 9enereaza" In ontul de profit si pierdere al firmei Albala t S"A din anul +,,9 2 vezi Ane#a +4 se 9ases urmatoarele !eltuieli' (!eltuieli u materii prim si materiale onsumabile in

valoare de .$,+5.,-5, ron, alte !eltuieli materiale $,7.1,9%9 ron, !eltuieli u personalul -,+--,1$% ron, total !eltuieli din e#ploatare $,,1%9,177 ron , !eltuieli privind dobanzile $%9,.,9 ron, !eltuieli e#traordinare , ron " (!eltuielile totale se afla prin insumare tuturor !eltuielilor efe tuale si sunt de $,,5.$,++, ron " )rofitul sau pierderea2rezultatul e#er itiului4 se al uleaza a o diferenta intre ifra de afa eri si !eltuielile efe tuate la are se aduna profitul sau pierderea finan iare, din a est profit se s ad alte impozite in valoare de %$-,+9% ron rezultand astfel un profit de .,1+7,%$- ron"

Cai de rationalizare a costurilor

Gun tionarea n onditii de efi ienta a S"(" Albala t S"A" n onte#tul e onomiei de piata, reprezinta un obie tiv important are ontribuie la definirea si realizarea s opului fundamental al a tivitatii ei" <nitatea e onomi a trebuie sa-si dimensioneze si sa-si aseze a tivitatea proprie pe riterii e onomi e are au n vedere 9ospodarirea u ma#ima efi ienta a tuturor resurselor de are dispune sau si le pro ura 2finan iare, te!ni e, materiale si umane4, a tiune prin are si asi9ura efi ientizarea rezultatelor produ tiei spe ifi e, sporirea ompetitivitatii pe piata" 7lementul determinant al unei asemenea a tiuni l reprezinta fenomenul on urential spe ifi e onomiei de piata are stimuleaza si impulsioneaza a9entii e onomi i sa apli e toate masurile si de iziile are ontribuie la realizarea produselor, e#e utarea lu rarilor si prestatiilor la osturi &t mai mi i" Astfel, se asi9ura valorifi area rezultatelor obtinute din a tivitatea lor 2produse, servi ii, et "4 la preturi mai reduse are, n raport u ele ale altor ofertanti sunt mai avanta?oase pentru soli itanti si permit, n a elasi timp, obtinerea unei mar?e de profit stimulatoare pentru ontinuarea fun tionarii a9entului e onomi " Stabilirea n timp a fun tionarii rentabilitatii nu se poate asi9ura da a nu se manifesta onstant preo upari permnente pentru rentabilizarea a tivitatii n onditiile n are oferta este mai mare si preseaza a9entul e onomi prin tendinta de s adere a preturilor de vanzare a produselor" Amplifi area profitului se poate asi9ura pe mai multe ai0 ea mai importanta si u ara ter lar9 de apli abilitate este ea are are n vedere realizarea a tivitatii unitatii

e onomi e u !eltuieli &t mai mi i n raport u a9entii e onomi i de profil similar" 1ezultatele finan iare ale unitatii e onomi e se vor imbunatatii astfel, asi9urandu-se sursa investitionala erta pentru dezvoltarea si e#tinderea a tivitatii proprii pentru stimularea suplimentara a salariatiilor * element motivational efi ient n aptarea interesului a estora pentru a lu ra mai bine, mai onstient si responsabil, u un dezvoltat simt e onomi n folosirea resurselor are le sunt puse la dispozitie" Fotodata, asa se formeaza sursa de finantare a e#tinderii a tivitatii de er etare stiintifi a si dezvoltare te!nolo9i a, pentru a entuarea mun ii reativ inovationale, a si pentru apli area efe tiva n pra ti a a rezultatelor pozitive ale a estor a tiuni de mare efi a itate pentru sporirea rentabilitatii a tivitatii 9enerale a a9entului e onomi " Asadar, n onte#tul 9eneral al ne esitatii fun tionarii a9entului e onomi n e onomia de piata n onditii de rentabilitate si de ompetitivitate, un lo ma#ima e onomi itate a resurselor" Fotodata, se asi9ura obtinerea a eluiasi efe t u un efort finan iar mai mi antrenat pentru aprovizionarea si 9ospodarirea resurselor materiale si ener9eti e sau a unui efe t mai mare u a elasi efort de umparare-asi9urare a a estora" Asemenea aspe te se pot evidentia prin determinari e onomi o-matemati e anti ipate perioadei de timp la are se refera a tiunea de rationalizare orelat u ea de realizare a produselor, lu arilor si prestatiilor" Importanta deosebita a redu erii osturilor de produ tie rezulta n primul r&nd, din faptul a se asi9ura resterea volumului de produ tie prin folosirea a elorasi resurse materiale si de mun a" Ae asemenea, redu erea osturilor de produ tie este importanta prin a eea a asi9ura sporirea ontinua a a umularilor banesti ale intreprinderii, re&nduse pe a easta baza premisele dezvoltarii ontinue a a estora" <n alt aspe t al importantei redu erii osturilor reprezinta un fa tor de seama n stabilirea preturilor, redu erea lor reeaza premisele ne esare mi sorarii preturilor de livrare a produselor, asi9urandu-se prin a easta resterea profitabilitatii intreprinderii" 1edu erea !eltuielilor materiale reprezinta o prima ale deosebit de importanta de redu ere a ostului de produ tie, ndeosebi n a ele ramuri n are ponderea !eltuielilor materiale e ridi ata" A est lu ru se poate realiza prin redu erea normelor de onsum la materiile prime, entral l o upa folosirea u

materialelor, s"a", printr-o roire mai rationala sau pe baza reproie tarii produselor, prin folosirea inlo uitorilor de materiale, folosirea mai buna a ombustibililor si ener9iei, introdu erea unor noi te!nolo9ii sau imbunatatirea elor e#istente are sa asi9ure o redu ere a onsumurilor spe ifi e, redu erea pierderilor din rebuturi, din perisabilitati, utilizarea deseurilor, sporirea 9radului de valorifi are a materiilor prime, e#tinderea folosirii materialelor e ne esita !eltuieli mi i, s"a"

Concluzii
(ompania Albala t - Alba Iulia este unul dintre primii in i produ atori de lapte Hi produse la tate din 1om&nia" A est lu ru se datoreaza omportamentul rational al produ atorului fata de ost rezulta dire t din s opul obie tiv al a tivitatii sale, adi a ma#imizarea profitului, are trebuie sa se bazeze pe rationalitate in alo are a resurselor, pe spirit de ompetitie si unoastere bazata pe al ul e onomi " )entru a-si spori profitul, el ar trebui sa mareas a volumul a tivitatii prestate" 1edu erea osturilor materiale de produ tie e#prima, in MNO1asi timp, 9ospodarirea rationala a resurselor naturale, 9ri?a pentru mediul natural, responsabilitate pentru dezvoltarea e onomi o-so iala durabila" )entru as redu e osturile firma ar trebui sa isi reas a produ tivitatea deoare e o produ tivitatea mai mare a mun ii ar determina o redu ere a osturilor , totodata folosirea unor produse onsumabile mai on entrate ar redu e osturile pre um si atentia si preo uparea pentru a ombate risipa materiilor prime folosite" Be9o ierea unor ontra te de olaborare mai avanta?oase u furnizori , folosirea produselor unui sin9ur distribuitor si re omandarea lor lientilor ar putea fi fa uta ontra unui dis ount mai mare apli at pretului de umparare" Atra9erea unor redite nerambursabile sau subventii din partea statului ar determina firma sa investeas a in aparate si te!nolo9ii noi pre um si lar9irea domeniului de a tivitate deasemenea o re lama mai bine pronuntata ar putea atra9e mai multi lienti"

A%&'A 3 Indi atori ai a tivitatii ntreprinderilor

I%(ICA)*+ BumJr de ntreprinderi (ifrJ de afa eri Ialoare adau9ata la ostul fa torilor BumJr de personal (ifra de afa eri pe persoanJ Ialoarea adJu9atJ brutJ pe salariat BumJr mediu de personal pe ntreprindere Salarii ,&2! %., .,7,-1$"+ $ 17,5$9"-+ .,55% BA BA BA BA +omania .+ %,9,1"7 $+5"5 .,,5,191"$ +,"9$+"$ BA 1 1%,-7$ BA 5,, 19.-% BA 5,, -,+-- ,,, ron Intrepr.

Biblio-ra#ie
!ttp'==epp"eurostat"e "europa"eu=portal=pa9e=portal=statisti s=sear !Pdatabase !ttp'==QQQ"banRneQs"ro !ttp'==QQQ"s ritube" om=e onomie=business=Studiu-de- az-bursa-AL6ALA(FS51$79"p!p !ttp'==QQQ"albala t"ro= !ttp'==bvb"ro=info=1aportari=AL6;= !ttp'==QQQ"finan iarul" om=arti olP%%5-7= !ttp'==QQQ"revista-piata"ro=