Elaborat de: Colta Victoria Mkl 113

Tertiarul pe plan national Volumul prestatiilor:

In Republica Moldova sectorul transport are urmatoarea structura: -Transportul auto -Transportul feroviar -Transportul aviatic -Transportul fluvial Ponderea tipurilor de transport, conform utilizarii dupa destinatie este disproportionata: peste 86% revine transportului auto, 125-transportului feroviar si doar 2%-altor tipuri de transport (aviatic si fluvial)
Autovehicule inmatriculate in Republica Moldova, dupa Tipuri de autovehicule si Ani( unitati de transport) Autovehicule pt transportul marfurilor 21 056 21 095 21 491 21 346 21 395 Autobuze si microbuze 319 311 338 944 366 351 386 365 404 290 Autoturisme (inclusiv taxi) 43 909 46 903 49 583 51 917 54 127 Remorci si semiremorci 2006 2007 2008 2009 2010 84 087 94 828 115 967 120 174 131 243 2011 141 696

Tertiarul pe plan mondial

21 349 426 973 56 482

Conform informatiei prezentate , in perioada 2006-2011 numarul de unitati de transport in tara au fost in permanenta crestere( exceptie fac unitatile de transport autobuze si microbuze numarul carora din 2008 a re o descrestere nesemnificativa)
2

Mijloace de transport in inventar, la sfirsitul anului dupa Indicatori si Ani

2006 Locomotive diesel (peste 350 CP) Vagoane feroviare Troleibuze de pasageri Nave fluviale Aeronave civile 154 2007 154 2008 152 2009 152 2010 152 2011 150

8 613 359 23 51

8 356 359 21 23

8 319 366 18 26

8 342 355 18 28

8 246 8 005 343 18 25 443 18 26

Conform informatiei prezentate , in perioada 2006-2011 numarul de mijloace de transport in tara au fost in descrestere.In perioada de tranzitie la economia de piata, sectorul feroviar a fost afectat de grave problem financiare. Din cauza lipsei de bani necesari pentru intretinerea si reparatia materialului rulant, in perioada 2006-2011. Nave fluviale in inventar, la sfirsitul anului dupa Tipuri de nave si Ani
2006 2007 2008 2009 2010 2011 Nave de marfuri fara propulsie Remorchere, impingatoare si impingatoareremorchere Nave de pasageri cu autopropulsie 13 8 12 8 9 8 9 8 9 8 9 8

Navele fluviale inregistreaza o descrestere fata de anii precedent.

3

Aeronave civile in inventar, dupa Tipuri de aeronave si Ani 2006 Aeronave civile pentru transportul pasagerilor Aeronave civile pentru transportul marfurilor 35 16 2007 20 3 2008 23 3 2009 24 4 2010 22 3 2011 22 4

Ponderea transportului fluvial si acvatic a fost si ramine neinsemnata in Republica Moldova. Conform informatiei prezentate , in perioada 2006-2011 numarul de aeronave in tara au fost in descrestere cel mai observabil fiind aeronavele pentru transportul marfurilor.
Lungimea cailor de comunicatie, dupa Indicatori si Ani 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Linii de cale ferata in 1 154 1 154 1 157 1 157 1 157 1 157 exploatare de folosinta generala Drumuri publice 9 467 9 337 9 343 9 344 9 344 9 352 Linii de troleibuze in exploatare Cai fluviale navigabile de folosinta generala 299 558 306 558 306 558 306 558 306 558 306 558

Conform datelor prezentate de Biroul de Statistica , in perioada 2006-2011 lungimea cailor ferate de comunicare in tara suporta o descrestere pentru drumurile publice , insa penru celelalte cai lungimea acestora fiind stabila .

Transportul de marfuri dupa Indicatori, Moduri de transport si Ani 2007 2008 Marfuri transportate, mii tone Total 40 794,2 39 793,6 Feroviar 11 846,8 11 006,2 Parcursul marfurilor, mii tone-km 2009 25 988,5 4 414,9 2010 27 781,2 3 852,1 2011 30 717,6 4 554,0

Total 5 864 597,9 5 840 608,8 3 773 591,6 4 193 035,3 4 795 242,6 Feroviar 3 120 183,0 2 872 707,0 1 058 184,0 958 587,0 1 195 722,0 Analizand indicatorii prezentati, observam ca cea mai mare pondere a volumului marfurulor transportate o detine transportul auto, fiind in continua crestere.

Marfuri transportate pe Calea Ferata din Republica Moldova dupa Grupe de marfuri si Ani
5

2006 2007 2008 Marfuri transportate total 11 093,0 11 847,0 11 006,0 Cereale 396,0 196,4 405,0 Cartofi, fructe si legume proaspete, struguri 6,0 10,5 20,0 Animale vii, sfecla de zahar 141,0 5,8 2,0 Lemn si pluta 104,0 106,1 123,0 Produse si fibre textile sintetice si artificiale, alte materii brute de origine animala sau vegetala 3,0 1,9 1,0 Produse alimentare si nutreturi pentru animale 527,0 539,0 489,0 Seminte uleioase, fructe oleaginoase si grasimi 120,0 229,0 188,0 Combustibili minerali solizi 2 188,0 2 350,8 2 388,0 Petrol brut 0,5 Produse petroliere 1 122,0 1 043,0 982,0 Minereuri de fier, deseuri de fier si otel, zgura de furnal 2 939,0 2 538,9 1 825,0 Minereuri si deseuri neferoase 3,0 3,6 3,0 Produse metalice (feroase si neferoase), articole fabricate din metal 990,0 1 406,0 1 267,0 Ciment, var nestins, materiale prefabricate pentru constructii 1 098,0 1 272,2 2 306,0 Minerale brute sau prelucrate 832,0 1 372,4 397,0 Ingrasaminte (naturale si chimice) 383,0 543,1 416,0 Produse chimice derivate din carbuni si gudron 3,0 4,8 4,0 Produse chimice, altele decit cele din carbune si gudron 124,0 111,7 65,0 Celuloza si deseuri de hirtie 43,0 39,6 35,0 Echipamente, masini si aparate pentru transport, motoare (asamblate sau nu) si piese componente 20,0 20,7 22,0 Sticla, sticlarie, produse ceramice 33,0 31,3 26,0 Piele, textile, confectii si diverse articole fabricate 3,0 1,9 4,0 Alte produse, nespecificate in alte grupe 15,0 17,8 38,0

2009 2010 4 415,0 3 852,0 603,0 304,0 2,0 1,0 64,0 62,0 427,0 366,0 238,0 195,0 269,0 205,0 1,0 777,0 762,0 448,0 374,0 1,0 1,0 595,0 502,0 407,0 429,0 273,0 308,0 224,0 241,0 3,0 2,0 20,0 50,0 27,0 19,0 10,0 11,0 18,0 14,0 1,0 1,0 7,0 5,0

2011 4 554,0 306,0 2,0 41,0 321,0 310,0 305,0 561,0 953,0 2,0 575,0 461,0 281,0 314,0 1,0 80,0 11,0 12,0 13,0 1,0 3,0

Transportul de pasageri dupa Indicatori, Moduri de transport si Ani 2006 Total Feroviar 2007 2008 2009 2010 2011 235 728,3 4 711,3 Pasageri transportati, mii pasageri 318 140,6 319 060,6 326 059,5 291 843,3 232 455,2 5 283,9 5 590,5 5 762,9 5 186,7 4 963,7

Parcursul pasagerilor, mii pasageri-km Total Feroviar 3 793 4 187 4 429 736,5 3 932 670,9 3 993 4 286 355,7 714,7 121,5 442,9 471 428,0 468 175,0 485 577,0 422 793,0 398 857,0 363 141,0

Transportul de pasageri dupa Indicatori, Moduri de transport, Forme de proprietate si Ani Total pe forme de proprietate 2009 2010 2011 2009 Publica 2010 2011 2009 Privata 2010 Mixta (publica si privata), A intreprinderilor mixte fara participare straina si straina 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011

Pasageri transportati, mii pasageri Total pe 291 843,3 232 455,2 235 728,3 202 427,6 137 767,1 133 641,2 82 661,7 88 223,6 94 378,0 6 741,5 6 448,7 7 681,4 moduri de transport Feroviar 5 186,7 4 963,7 4 711,3 5 186,7 4 963,7 4 711,3 Parcursul pasagerilor, mii pasageri-km Total pe 3 932,7 3 993,4 4 286,3 1 674,0 1 465,3 1 492,6 2 058,7 2 336,6 2 591,7 181,5 168,3 176,1 moduri de
7

12,5

15,8 27,7

18,5

23,2 25,9

transport Feroviar

422,8

398,8

363,1

422,8

398,8

363,1

Transportul de marfuri dupa Indicatori, Moduri de transport, Forme de propietate si Ani Total pe forme de proprietate 2009 Marfuri transportate, mii tone Total pe moduri de transport Feroviar Auto Fluvial Aerian Parcursul marfurilor, milioane tone kilometri Total pe moduri de transport Feroviar Auto Fluvial Aerian 2010 2011 2009 Publica 2010 2011 2009 Privata 2010 Mixta (publica si privata), A intreprinderilor mixte si fara participare straina straina 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011

25 988,5 27 781,2 30 717,6 5 345,2 4 604,9 5 308,7 16 741,7 18 427,9 19 826,3 1 486,3 1 573,5 1 794,2 2 415,3 3 174,9 3 788,4

4 414,9 3 852,1 4 554,0 4 414,9 3 852,1 4 554,0 21 390,8 23 800,6 26 012,9 747,6 624,6 604,3 16 741,6 18 427,6 19 826,0 1 486,3 1 573,5 1 794,2 2 415,3 3 174,9 3 788,4 182,0 127,2 149,1 182,0 127,2 149,1 0,8 1,3 1,6 0,8 1,0 1,3 0,1 0,3 0,3 -

3 773,6

4 193,1

4 795,2 1 080,6

976,4 1 213,6 2 439,9 2 979,9 3 299,3

43,0

39,2

44,2

210,1

197,6

238,1

1 058,2 2 713,7 0,6 1,1

958,6 3 232,4 0,4 1,7

1 195,7 1 058,2 3 597,3 20,8 0,5 0,6 1,7 1,0

958,6 1 195,7 16,0 15,9 2 439,8 2 979,6 3 299,1 0,4 0,5 1,4 1,5 0,1 0,3 0,2
8

43,0 -

39,2 -

44,2 -

210,1 -

197,6 -

238,1 -

Transportul naval n Republica Moldova

Transportul naval la momentul actual este cel mai convenabil din punct de vedere economic i cel mai blnd din punct de vedere al proteciei ecologice. n Republica Moldova sunt dou ci navigabile interne de importan internaional de categoria E, clasificate n conformitate cu prevederile Acordului European cu privire la principalele ci navigabile interne de importan internaional, la care Republica Moldova faace parte. La fel, Republica Moldova dispune de un sector al malului pe fluviul Dunrea, cu o lungime de 430 m. Aceste ci navigabile interne ntotdeauna s-au folosit pentru transportarea mrfurilor i cltorilor. Pe fluviul Nistru i rul Prut, sunt situate urmtoarele porturi: Portul Fluvial Rbnia; Portul Fluvial Bender; raionul de mrfuri Varnia; Portul Fluvial Ungheni i alte cheiuri care n secolul 20 se utilizau intensiv pentru prelucratea ncrcturilor i pasagerilor transportate prin intermediul transportului naval. n anii 1980 pe cile navigabile interne se transportau prin intermediul transportului naval n jur de 5 mln. tone anual. Dup destrmarea Uniunii Sovietice i conflictul transnistrean, ramura transport naval a suferit foarte mult. Porturile nu funcionau, mijloacale plutitoare au fost distruse i vndute la fier vechi. La momentul actual, sunt doar civa ageni economici n Republica Moldova care presteaz servicii din domeniul transportului naval pe plan intern
9

i pe plan internaional. Astfel, n subordinea Ministerului Transporturilor i Infrastructurii Drumurilor sunt urmtoarele organizaii din domeniul transportului naval: Instituia Public Cpitnia portului Giurgiuleti; ntreprinderea de Stat Portul Fluvial Ungheni; ntreprinderea de Stat Registrul Naval i ntreprinderea de Stat Bacul Molovata. n afara celor enumerate, pe teritoriul Republicii Moldova activeaz i ageni economici privai ce presteaz servicii n domeniul transportului naval intern, cel mai mare din acetea fiind CS Danube Logistics SRL, care este operatorul Portului Internaional Liber Giurgiuleti. Deschiderea complexului portuar n vecintatea localitii Giurgiuleti a permis Republicii Moldova s evolueze de la un stat care nu are ieire la mare (cu perspective mici de dezvoltare) la un stat mai atractiv pentru investiii i comer, datorit acestui complex portuar.Acest complex portuar este compus din Portul de pasageri Giurgiuleti, operatorul cruia este ntreprinderea de Stat Portul Fluvial Ungheni, Portul Internaional Liber Giurgiuleti, operat de CS Danube Logistics SRL. Capacitatea de deservire a pasagerilor n Portul de pasageri Giurgiuleti este de aproximativ 300 pers pe zi. Pentru Republica Moldova este foarte important acest complex portuar care datorit siturii geografice se incadreaz n coridorul VII pan-european, coridorul TRACECA i poate fi utilizat nu numai pentru importul i exportul mrfurilor n/din Republica Moldova dar i pentru tranzitul mrfurilor n/din Uniunea European i alte state a bazinului Dunrean.

Nave fluviale in inventar, la sfirsitul anului dupa Tipuri de nave si Ani

2006 Nave de marfuri fara propulsive Remorchere, impingatoare si impingatoare-remorchere Nave de pasageri cu autopropulsie 13 8 2 2007 12 8 1 2008 9 8 1 2009 9 8 1 2010 9 8 1 2011 9 8 1

Marfuri transportate fluvial, mii tone 10

2006 Transporturi total fluvial Transporturi total fluvial 38250,1 141,5 6242,2 0,6

2007 40794,2

2008 39793,6

2009 25988,5

2010 27781,2 127,2 0 0,4

2011 30717,6 149,1 0 0,5

166,5 202,0 182,0 Parcursul mrfurilor, milioane tone-km 5864,6 0,6 5840,6 0,8 3773,6 0,6

Lungimea cailor de comunicatie, dupa Indicatori si Ani 2006 Cai fluviale navigabile de folosinta generala 558 2007 558 2008 558 2009 558 2010 558 2011 558

Ponderea transportului fluvial si acvatis a fost sir amine neinsemnat in Republica Moldova .

11

Transportul aerian n Republica Moldova nceputul activitii aviaiei civile n Moldova dateaz nc la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial. Pe 19 septembrie 1944 n Chiinu au fost aduse primele aeronave PO-2 (15 la numr) si a fost instituit primul detaamentul aerian moldovenesc, care la acel moment efectuau curse locale i deserveau gospodriile agricole. Concomitent n Moldova mai activau 2 aeronave LI-2, care efectuau curse spre Moscova, oraele Ucrainei i staiunile balneare de pe litoralul Mrii Negre i Caucaz. n acea perioad cldirea aeroportului constituia o cas mic, dotat cu o mas i un scaun. n calitate de punct de reper pentru aterizare era o bisericu mic la periferia Chiinului, iar aerodromul era Piaa ostailor bulgari voluntari. O perioad de dezvoltare mai rapid a fost nregistrat n 1960, cnd n Chiinu a fost dat n exploatare aeroportul nou, care avea capacitatea de a deservi aeronavele cu turbopropulsor, a fost completat parcul de aeronave cu nave de tip An-10, An-12 i An-24, au fost deschise curse n multe orae a URSS, iar n scopul supravegherii i coordonrii activitilor a fost creat prima Direcie a Aviaiei Civile. La mijlocul anilor 80, capacitatea de procesare a ajuns pn la 1 mln de pasageri pe an, capitala Moldovei avnd conexiuni aeriene cu peste 80 orae din Uniunea Sovietic i peste 20 orae i localiti ale republicii. Perioada anilor '90 a marcat nceputul reorganizrii ramurii aviaiei n Republica Moldova. A fost creat organul public central de specialitate n domeniu, care a fondat un ir de ntreprinderi de stat din ramur. Dup semnarea Declaraiei de Independen n anul 1991, Republica Moldova a nceput ascensiunea pe plan internaional.

12

n acest scop pentru a dispune de o ramur a aviaiei dezvoltat i recunoscut pe plan internaional, n 1992 Republica Moldova ader la Convenia de la Chicago, devenind un stat membru ICAO (Organizaia Aviaiei Civile Internaionale). n decembrie 1996, Republica Moldova n calitate de stat membru ICAO, fiind situat n Europa i aspirnd spre implementarea normelor i standardelor europene pentru sigurana, securitatea eficiena i regularitatea aviaiei, se altur Conferinei Europene a Aviaiei Civile (ECAC), devenind astfel primul stat membru al ECAC din CSI. n anul 2000, avnd ca obiectiv ridicarea nivelului de siguran i eficien n utilizarea spaiului aerian, Republica Moldova ader la Organizaia European pentru Sigurana Navigaiei Aeriene (EUROCONTROL). Din 1 ianuarie 2008, Republica Moldova devine stat membru cu drepturi depline ale JAA (Autoritii Aeronautice Unite ), iar n anul 2009, n rezultatul reorganizrii JAA, Republica Moldova a semnat Aranjamentele de Lucru cu Agenia European pentru Sigurana Aviaie (EASA), succesoarea JAA. n prezent, ramura aviaiei civile are un efectiv de circa 2000 persoane care activeaz n sectorul privat i n cadrul ntreprinderilor de stat. Segmentul de stat din ramur nglobeaz:

2 aeroporturi internaionale: .S. Aeroportul Internaional Chiinu i .S. Moldaeroservice care gestioneaz Aeroportul Internaional din mun. Bli; o companie aerian .S.C.A. Air Moldova 2 companii aeriene antrenate n servicii aeronautice n agricultur .S. Moldaeroservice i .S.C.A. Agroavia .S. MoldATSA ntreprindere de utilizare a spaiului aerian al republicii Moldova, .S. Centrul Aeronautic de Instruire, .S. Centrul de Medicin a Aviaiei Civile; deasemenea n ramura aviaiei civile activeaz i 2 societi pe aciuni cu capital majoritar al statului S.A. Aeroport Handling i S.A. Aeroport Catering n prezent din Aeroportul Internaional Chiinu se efectueaz 20 rute regulate i anume ctre Atena, Bucureti, Budapesta, Frankfurt, Istanbul, Larnaca, Lisabona, Londra, Madrid, Milano, Moscova, Paris, Praga, Riga, Roma, St. Petersburg, Tel Aviv, Timioara, Verona i Viena. Pentru perioada de 12 luni ale anului 2009 traficul de pasageri prin Aeroportul Internaional Chiinu a constituit circa 808,0 mii pasageri. Acest cuantum de pasageri a fost efectuat de companiile aeriene .S.C.A. Air Moldova, .M. Moldavian Airlines S.A., Tandem Aero S.R.L. i Nobil Air
13

S.R.L. companii aeriene naionale; Turkish Airlines, Austrian Airlines, Sibiri, Meridiana SpA, Tarom, Carpat Air, Air Baltic .a. companii aeriene strine.

14